Ziarul Flux, Ed. 43 (871)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 23 noiembrie 2012 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox Sf. Ap. Orest, Olimp, Rodion, Erast și Sosipatru; =Sf. Cuv. Antonie de la Iezeru-Vâlcea

Cursul valutar 23.11.2012

Maxima zilei

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................15.9215 1 Dolar american ............. 12.3643 1 Leu românesc ................. 3.5136 1 Rublă rusească ............... 0.3967 Timpul probabil:

„Prietenia este comerţ dezinteresat între egali”.

23.11.2012

24.11.2012

Oliver Goldsmith

Noros, -1 3 0C

Noros, -2 3 0C

EDI|IA DE VINERI

FLUX

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

Din nou GPF despre învăţământ şi ştiinţă

Fondat în 1995 z Nr. 43 (871)

XXX

(citiţi pag. 8-9)

Guvernanţii îi forţează pe micii proprietari să-şi vândă terenurile Autorităţile intenţionează să-i amendeze pe proprietarii de pământ care nu-și cultivă terenurile.

Un proiect de lege în acest sens a și fost avizat de către Guvern, urmând ca acesta să fie votat și de Parlament pentru a intra în vigoare.

Hoţia, mai rea ca seceta.

Se fură şi grâul din ajutoare

3

PAGINA

POLITIC

Sentimentalisme şi patimi după CNI

4

PAGINA

INTERVIU

Interesul moldovenilor pentru UE este în scădere

7

PAGINA

OPINII

Proiectul prevede că persoanele care nu distrug buruienele de pe terenurile lor vor trebui să achite o amendă între 400 și 3 000 de lei. Amenda pentru firmele care nu cultivă terenurile va fi mult mai mare – între 3 000 și 10 000 de lei.

Ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, a declarat că introducerea acestor amenzi este necesară pentru că necultivarea terenurilor agricole favorizează achiziţionarea acestora în scopuri speculative, adică pentru a fi vândute la un preţ mult mai mare. „Avem mari probleme cu cei care nu lucrează și nu igienizează, iar astfel se contaminează terenurile agricole ale celor care le muncesc. Sunt mulţi care cumpără terenurile ca să le vândă la un preţ mult mai mare. Cei care procură terenurile trebuie să investească și în cultivarea lor. Sper că astfel se va reduce suprafaţa terenurilor agricole necultivate”, a declarat ministrul Bumacov.

Totodată, fiind întrebat ce se va întâmpla dacă persoanele sărace sau bătrânii care deţin terenul nu vor putea distruge buruienele, ministrul a răspuns: „Fermierii sunt cei care lucrează terenurile agricole. Dacă sunt persoane care nu pot lucra și deţin terenuri, este în folosul lor să le vândă sau să le dea în arendă. Pentru că ei beneficiază de grâu, floarea-soarelui sau zahăr.

Nu este niciun sens ca ele să fie necultivate și să contamineze terenurile vecine”.

Vom menţiona că una dintre puţinele resurse la care mai au acces oamenii de rând din Republica Moldova este pământul. Suprafaţa totală a terenurilor agricole din Moldova este de peste 1,7 milioane de hectare, dintre care doar 40 de mii de hectare aparţin statului. Restul se află în proprietate privată și, în cea mai mare parte, aparţine micilor proprietari.

Plahotniuc a triumfat.

A triumfat oare şi Alianţa?

XXX

Bineînţeles, micii proprietari de terenuri agricole nu pot să valorifice aceste terenuri deoarece nu pot să investească în tehnică agricolă, în sisteme de irigare, de prelucrare a producţiei agricole și, respectiv, chiar dacă deţin o comoară, aceasta nu poate fi valorificată. În câteva rânduri, autorităţile moldovene au încercat să modeleze astfel de mecanisme încât micii proprietari să-și vândă terenurile, ca acestea să încapă în mâinilor celor care deţin

PE L E R I N A J E

mari capitaluri. Una dintre aceste iniţiative a constat în anularea restricţiei pentru procurarea terenurilor de către cetăţenii străini. Dar, pentru că această iniţiativă a trezit nemulţumirea unei părţi importante a societăţii, ea a fost, deocamdată, abandonată.

Se pare că noul proiect de lege avizat de Guvern privind amendarea celor care nu-și lucrează terenurile constituie o nouă tentativă de a-i deposeda pe micii proprietari de terenurile lor.

FLUX

PENTRU SUFLE T

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

BUCOVINA

Naûterea Domnului (Crćciunul) la Mćn.PUTNA a Sf.Voievod útefan cel Mare 22-25 decembrie 2012 (4 zile / 3 nopŖi) Grup: 7/18 pers. PreŖ: 100/90 eur/pers. Plecarea: Sâmbćtć, 22 decembrie, ora 7. Sosirea: MarŖi, 25 decembrie, ora 22.

Traseu: Chiûinću – Leuûeni – Iaûi – Probata – Baia - Suceava – Dragomirna – Humor – VoroneŖ – MoldoviŖa – SuceviŖa – Putna – RćdćuŖi - Iaûi – Leuûeni - Chiûinću.

MOLDOVA

Iarnć de poveste la Castelul Sturdza - Micleuûeni Tabćrć pentru copii în vacanŖa de iarnć 3-9 ianuarie 2013 (7 zile / 7 nopŖi) Grup: 7 pers. PreŖ: 200 eur/pers. (nu include transportul aferent sosirii ûi plecćrii din tabarć) Cazare: 6 nopti în camerć dublć sau triplć cu baie proprie / 3 mese pe zi Plecarea: Joi, 3 noiembrie, ora 8.. Sosirea: Miercuri, 9 ianuarie, ora 21.

Traseu: Chisinću - Iaûi – Tg.Frumos - Micleuûeni – NeamŖ – Humuleûti - Sihastria – Secu – Sihla – Chiûinću.

Program educativ de dezvoltare a abilitćŖilor de comunicare ûi socializare /Excursie de o zi în zona NeamŖului / Vizitć interactivć la atelierile Mćnćstirii Micleuûeni (picturć, broderia ûi încondeiere ouć) / Concursuri de perspicacitate, drumeŖii ûi jocuri împreunć cu animatorii / Sćniuû ûi plimbćri cu sania trasć de cai / TradiŖii de Boboteazć la Mćnćstirea Micleuûeni (crucea de gheaŖć, agheasma mare) / Foc de tabarć;

(citiţi pag. 2)

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

Plutocraţia în Republica Moldova

CMYK

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

FLUX

2

Actual

23 NOIEMBRIE 2012

Plahotniuc a triumfat. A triumfat oare şi Alianţa?

Zicem AIE, dar subînţelegem Plahotniuc. Și invers. Asta ar fi concluzia pe care o putem face după tentativa nereușită a deputaţilor comuniști de a-l da jos pe Vlad Plahotniuc din prezidiul Parlamentului. În mod surprinzător, acesta a dat dovadă de talent oratoric și a ţinut o pledoarie în favoarea sa, în plenul Legislativului, din care am înţeles cu toţii cui îi datorăm existenţa Alianţei. Am înţeles că cei care atentează la bunul nume al lui Plahotniuc, atentează, de fapt, la AIE. L-au elogiat pe făuritorul Alianţei și colegii săi de partid.

Recursul la conştiinţă şi iertarea de păcate Alianţa sunt eu, a sugerat prim-vicepreședintele PD: „Nu sunt eu ţinta lor, ci Alianţa pentru Integrare Europeană. Ei doresc criză de proporţii care să arunce ţara în haos și alegeri anticipate”. Și criza de grandomanie a afaceristului cu vocaţie de politician nu s-a oprit aici. Plahotniuc și-a exacerbat rolul istoric în instaurarea unei noi guvernări, oferind (a spus el cu modestie) o nouă șansă Moldovei. „Vă mulţumesc și sunt sigur că veţi vota așa cum vă spune conștiinţa”, le-a spus prim-vicespicherul în încheiere colegilor săi din Parlament. Și ar trebui să remarcăm că Vlad Plahotniuc nu părea deloc îngrijorat de ceea ce le-ar putea dicta unor deputaţi conștiinţa. Semn că era sigur de respectivele „conștiinţe”, întărite din vreme cu „argumente” imbatabile.

Dispoziţia apocaliptică a fost amplificată de președintele Parlamentului, Marian Lupu, care a avertizat că acţiunile comuniștilor nu se vor limita la demiterea prim-vicepreședintelui Vlad Plahotniuc și că aceștia intenţionează să demită întreg Guvernul și să distrugă, în felul acesta, Alianţa de guvernământ. Avertismentul cu privire la Guvern pare să-și fi făcut efectul. Astfel că deputaţii pldm-iști, speriaţi că le rămâne șeful fără fotoliul de premier, s-au pronunţat și ei împotriva demiterii. Adică, au votat exact cum le-a dictat „conștiinţa” și cum i-a îndemnat Plahotniuc.

Că doar n-or fi niște inconștienţi.

Cine să-și mai amintească acum, când patria este în pericol, de niște dezvăluiri cu păpușari, cu cei care ar sta în spatele unor atacuri asupra instituţiilor bancare. Prin votul său, AIE l-a absolvit pe presupusul vinovat de orice vină și greșeală, cu voie sau fără de voie. „Când comuniștii îţi cer demisia, înseamnă că recunosc că ai succese în domeniul în care activezi”, mai declara sentenţios Plahotniuc într-un interviu. Afirmând că toate i se trag din sprijinul pe care l-a oferit la formarea AIE, sprijin pe care astăzi nu-l regretă deloc. Și de ce l-ar regreta? Că doar, oficial și neoficial, îi merge bine. Întrebarea este, ce au faptele sale de vitejie și noile viziuni anticomuniste cu acuzaţiile care vin dinspre niște ţări occidentale? Și de ce nu vrea să facă puţină lumină în respectiva chestiune? Că doar n-or fi și străinii invidioși pe succesele periculosului democrat?

Lupu, dat jos de pe soclul de creator al AIE Cine este totuși artizanul AIE, fără de care nu am fi ajuns la prezentul fericit de acum? Dar aici trebuie să facem o scurtă divagaţie și să amintim că anterior, Mihai Ghimpu ne-a băgat în cap că „datorită lui Lupu s-a creat Alianţa”, Alianţă care, ne-a dumerit liberalul, a fost ca o șansă dată nouă de Dumnezeu. Ei bine, acum pare să fie ceva mai multă înghesuială printre aspiranţii la titlul de ctitor al Alianţei.

Mai mult decât atât, revine în actualitate și veșnica dilemă despre întâietatea oului sau a găinii.

Adică, cine a venit primul în PD: Lupu sau Plahotniuc. După triumful din Parlament al distinsului său coleg de partid, președintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, a precizat cu multă sinceritate, în cadrul unei emisiuni televizate, că Plahotniuc a fost cel care l-a adus pe Lupu în Partidul Democrat, chiar dacă mulţi au crezut că aderarea celor doi s-a produs în ordine inversă.

De fapt, noutatea nu este chiar o noutate. Cu aproximativ jumătate de an în urmă, Diacov a declarat pentru publicaţia transnistreană „Novoe Vremea” că Vlad Plahotniuc a fost cel care l-a ajutat să-l aducă pe Marian Lupu în partid: „Plahotniuc a riscat mult în 2009, atunci când a decis să susţină PD-ul la alegerile anticipate. Anume el m-a ajutat să-l atrag în partid pe Lupu”. Bănuim că absolut dezinteresat.

Dar la ce riscuri s-a expus Plahotniuc? Dimpotrivă, acţionând din umbră, el și-a redus riscurile la zero. Plahotniuc a așteptat mai întâi să vadă „cum vor cădea cărţile”. Indiferent de rezultat, eroul luptelor tenebre rămânea tot pe linia de plutire, în graţiile fostei puteri sau a celei nou instaurate. În definitiv, lui Plahotniuc chiar că nu i-a păsat de cine va veni la putere, iar figura de stil despre contribuţia sa la debarcarea comuniștilor este ușor hilară. Dacă rămâneau comuniștii la putere, afacerile lui prosperau în continuare.

Dacă au venit democraţii și liberalii, averile i s-au înmulţit și a mai ajuns, iată, și luptător anticomunist.

Reforma lui Plahotniuc nu este agreată în partid? Și cum putem constata, Plahotniuc are succese pe toate planurile. Acum el nu mai este doar demolatorul PCRM, creatorul AIE, mesagerul Repu-

Republica Moldova nu va reuşi să încheie un nou contract cu Gazprom în acest an R. Moldova nu va reuși să încheie un nou contract de import a gazelor din Federaţia Rusă. Despre aceasta a anunţat premierul Vlad Filat, citat de publika.md, informează UNIMEDIA. În acest context, prezentul contract va fi prelungit cu încă 1 an, până la 31 decembrie 2013. „Din păcate, trebuie să recunosc, noi nu avem timp și nici posibilitatea să semnăm un nou contract până la sfârșit de an. Ca și soluţie a fost discutată și convenită prelungirea contractului care este în vigoare, cu condiţia principială pe care noi am expus-o, ca aceasta să fie minim de 1 an de zile”, a declarat Filat.

Precizăm că prezentul contract prevede ca R. Moldova să plătească circa 400 de dolari americani pentru mia de metri cubi de gaz. Anterior, premierul Filat și vicepremierul Lazăr se arătau optimiști că Moldova ar putea obţine reduceri de la partea rusească începând cu 1 ianuarie 2013, până când urma să fie negociat un nou acord.

UNIMEDIA amintește că în decembrie 2006, Republica Moldova a semnat cu Rusia un contract de livrare a gazului pentru perioada 2007-2011. Acesta a expirat la 1 ianuarie 2012. Părţile au convenit ca el să fie extins până la 31 iunie. Ulterior, acest contract a fost prelungit pentru 6 luni. Prin urmare, contractul de furnizare a gazului expiră la sfârșitul lunii decembrie 2012.

Precizăm că, potrivit presei ruse, R. Moldova ar fi cerut o reducere de 30% la preţul la gaz. În schimb, partea rusă ar fi condiţionat solicitările R. Moldova cu denunţarea protocolului semnat de ţara noastră ce prevede aderarea la pachetul energetic al UE, plus achitarea datoriilor de 4,1 miliarde de dolari pentru gaz. Ulterior, Vlad Filat și Marian Lupu au anunţat despre amânarea implementării pachetului energetic III al UE cu 4 ani, din 2016 în 2020. Asta pentru ca Moldova să poată încheia un contract favorabil cu Gazprom.

Sursa: unimedia.info

blicii Moldova în lume, ci și responsabilul cu reforma în PD. Doar că în cadrul partidului, spiritul său reformator nu pare să fie luat în considerare de toată lumea.

Judecaţi și dumneavoastră: La sfârșitul lui iunie, în cadrul unei întruniri cu membrii de partid din raionul Strășeni, Vlad Plahotniuc a declarat că persoanele cu funcţii de conducere în partid urmează să se dedice în totalitate activităţii din cadrul formaţiunii: „Delegăm oameni în Executiv, cărora le revin anumite responsabilităţi, dar avem situaţii când ei uită de obiectivele pe care partidul și le-a asumat în faţa oamenilor. Anume din acest motiv, conform planului de reformă, vicepreședinţii PDM nu vor face parte din Guvern, vor fi oameni care se vor dedica în întregime activităţii partidului”.

Anterior, și la Congresul din iunie al PD, Plahotniuc a enunţat aceeași idee, ce-i drept într-o formă mai voalată. Conducătorul Grupului de reformă al PDM a declarat următoarele: „Am un mesaj către AIE: daţi (sic!) să facem mai puţină politică la Guvern și mai mult lucru. Este Guvernul Alianţei din care facem parte și noi și primii care dau exemplu trebuie să fie miniștrii noștri”. Adică, politica – la partid, iar lucrul – la Guvern.

Acum să vedem cum i-au înţeles și i-au interpretat mesajul colegii de partid. La recentul Consiliu Politic Naţional al Partidului Democrat a fost decisă majorarea numărului vicepreședinţilor formaţiunii. Pe lângă cei cinci de până acum, au fost aleși încă trei, doi dintre care – Marcel Răducan și Pavel Filip – deţin și funcţii de miniștri.

Alţi doi vicepreședinţi cu funcţii de miniștri sunt Valeriu Lazăr și Valentina Buliga. Și așa stând lucrurile, ne întrebăm, cum s-a întrebat probabil și Vlad Plahotniuc, cine se va „dedica în întregime” muncii din cadrul partidului. Și cine vrea să-i strice acestuia „planul de reformă”? Oare nu cumva cel pe care l-a adus în partid drept de sub aripa lui Voronin? Unde s-a încălzit și el o vreme. Să-și fi simţit Marian Lupu ameninţată funcţia de șef de partid?

La vreme de restrişte, AIE îşi strânge rândurile Dar dincolo de faptul dacă există sau nu anumite rivalităţi în sânul PD ca, de altfel, și în interiorul AIE, la vreme de restriște, guvernanţii se vor consolida și-și vor apăra interesele. A spus-o chiar Marian Lupu: „Eu pot să vă spun că oricine din Alianţă va fi atacat, AIE va da dovadă de consolidare”. Prin urmare, lupta pentru putere și interese în interiorul coaliţiei este una și cu totul alta este solidaritatea de grup a celor pentru care aflarea la putere înseamnă, în primul rând, beneficii personale, prosperitatea afacerilor, extinderea sferelor de influenţă și acumularea de bunuri.

Ceea ce ne-a transmis, de fapt, Marian Lupu înseamnă că orice încercare de a-l trage la răspundere pe unul de-al lor, de a pune la îndoială onestitatea acestora, orice încercare de a verifica niște presupuse ilegalităţi ori anumite declaraţii, va fi calificată drept atac la sfânta sfintelor, Alianţa pentru Integrare Europeană. Iată de ce, nu trebuie să ne facem iluzii și să așteptăm că vreo structură a statului – Procuratura Generală, Ministerul de Interne, Centrul Anticorupţie – va face demersurile necesare și ne va spune și nouă dacă sunt reale învinuirile la adresa prim-vicespicherului. Dacă el este cel care a stat în spatele unor atacuri raider, așa cum ne sugera premierul Filat, dacă este cercetat penal în Cipru, dacă a fost recunoscut drept beneficiar al unor atacuri corporative ostile de către Curtea de Justiţie de la Londra, dacă este monitorizat de interpolul italian.

De ce, bunăoară, nu-i cere spicherul Marian Lupu un raport amănunţit în acest sens procurorului general, așa cum ne amintim că a făcut-o altă dată? Nu credem că procurorul i-ar refuza acest mic serviciu.

Prin urmare, vom avea și în continuare atacuri de tip raider, dar nu-i vom ști pe cei care le-au comis, vom avea firme beneficiare, dar nu vom ști cui aparţin, vor dispărea sute de milioane de dolari din Banca de Economii, dar nu vom ști în buzunarele cui. Pentru că în momentul în care vom încerca să aflăm anumite lucruri, AIE „va da dovadă de consolidare” și ne va pune la respect.

Ioana FLOREA, FLUX

Hoţia, mai rea ca seceta. Se fură şi grâul din ajutoare La începutul acestei luni, mai multe instituţii de presă au informat despre repartizarea defectuoasă a grâului provenit din ajutoare umanitare. Potrivit surselor, grâul semincer destinat fermierilor care au avut de suferit în urma secetei din vara acestui an, ar fi distribuit pe criterii politice. Scandalul s-a declanșat în raionul Fălești, unde fermierii din mai multe localităţi au depus plângeri la Procuratura raională, acuzând autorităţile de faptul că au repartizat grâul unor persoane care nici măcar nu deţin terenuri agricole.

Potrivit agricultorilor, șeful Direcţiei supraveghere fitosanitară și control semincer al raionului Fălești, fiind membru PLDM, a distribuit grâul donat de România către simpatizanţii formaţiunii.

Ulterior, dezvăluiri despre ‘’sutele de mii de tone de grâu de seminţe provenit din ajutoarele umanitare donate de România și Ucraina” care au ajuns în hambarele membrilor Partidului Liberal Democrat a făcut

și liderul Mișcării Antimafie, Sergiu Mocanu. Acesta i-a învinuit de furt pe ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, pe președinţii de raioane și primarii care sunt membri PLDM. Potrivit lui Mocanu, în raionul Cantemir, de exemplu, lista iniţială a beneficiarilor de grâu din donaţii ar fi fost modificată chiar de deputatul liberal-democrat Ion Bălan, astfel că grâul a ajuns la membrii PLDM de la Cantemir. Neregulile în liste au fost descoperite de președintele raionului, Andrei Malașevschi, care a sesizat Procuratura Generală și Centrul Naţional Anticorupţie. Malașevschi a declarat la Jurnal TV că printre be-

neficiari ar fi și fiul deputatului liberal-democrat Ion Bălan.

Ministerul Agriculturii a respins toate acuzaţiile și a calificat învinuirile lui Mocanu drept atacuri neîntemeiate la adresa instituţiei.

Totodată, ministrul Bumacov a declarat că MAIA nu este responsabil de faptul că 100 de tone de grâu din ajutorul oferit de Ucraina nu au ajuns la agricultorii afectaţi de secetă și că nu ministrul repartizează grâul. El a calificat situaţia drept o mare rușine, afirmând că cei care au pus mâna pe grâul ţăranilor sunt „oameni cu o morală joasă”.

Așa ori altfel, acum câteva zile, ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, l-a suspendat din funcţie pe șeful Direcţiei supraveghere fitosanitară din Cantemir, Ion Pretula, pentru neregulile depistate la distribuirea grâului donat de România și Ucraina.

Demiterea sau restabilirea acestuia în funcţie depinde de rezultatele anchetei de serviciu.

FLUX

Politic

23 NOIEMBRIE 2012

3

FLUX

Sentimentalisme şi patimi după CNI De câteva zile se caută un membru pentru Comisia Naţională de Integritate. Postul a rămas disponibil după ce reprezentantul societăţii civile din CNI, Corina Cojocaru, a demisionat, invocând implicarea politicului în activitatea Comisiei. Expertul anticorupţie a pus la îndoială legitimitatea constituirii acesteia, dar și faptul că se dorește într-adevăr o verificare obiectivă a intereselor și averilor demnitarilor.

Comisia Juridică a Parlamentului a anunţat un concurs pentru ocuparea funcţiei. Și parcă au început să apară și candidaţii.

CNI a pornit din start cu stângul. Deși formal Comisia ar fi trebuit să funcţioneze încă din luna martie, până nu demult aceasta nu a avut măcar un președinte, care, în opinia lui Mihai Ghimpu, trebuia să fie neapărat al liberalilor (pentru că la noi, fiecare demnitar este al cuiva).

După „consultări” și aranjamente, acesta a fost votat în mare grabă de către majoritatea parlamentară. Dar imediat au apărut mai multe semne de întrebare în legătură cu averea proaspătului președinte CNI, Anatol Donciu. Mai mult decât atât, s-a constatat că nici despre averile celorlalţi membri CNI nu se știe mare lucru și că integritatea acestora nu a fost verificată. Și că, de fapt, nici nu are cine să le verifice.

Bănuim că Anatol Donciu este un personaj foarte important, unul de neînlocuit în funcţia de președinte al Comisiei Naţionale de Integritate. Atât de important, încât puterea s-a apucat iarăși să pună la punct ziariștii care au scris despre averea acestuia. Și despre faptul că Donciu nu ar corespunde întru totul criteriilor legale de accedere în respectiva funcţie. Totuși, pentru ca toată lumea să rămână mulţumită, a fost creată o comisie parlamentară care să verifice integritatea membrilor CNI. Formată din deputaţi care, la rândul lor, vor fi verificaţi

de membrii respectivei comisii. Bănuim că cei implicaţi se vor verifica la sânge unii pe alţii. Și să mai zică cineva că nu ne îndeplinim angajamentele asumate în faţa partenerilor externi și nu luptăm cu corupţia.

Până la urmă, nici nu ar fi mare lucru de verificat. Mihai Ghimpu l-a apărat vehement pe Donciu (pe care liberalul ba și-l revendică, ba zice că nu are nimic cu el) și a spus într-un interviu că este totul în regulă cu averea șefului CNI. Iar lui Ghimpu i-a spus Donciu că totul este în regulă. Și dacă l-a crezut Ghimpu, noi de ce nu l-am crede? Și de ce nu l-ar crede pe cuvânt comisia parlamentară? Ce să mai verifici? Oameni suntem, nu? Într-un interviu, juristul Mihai Ghimpu ne-a și explicat de ce-l consideră aprioric un om cin-

stit pe Anatol Donciu. Pentru că la noi, cei care fură nu-și construiesc casele pe numele lor. Prin urmare, simplul fapt că Donciu și-a scris casa pe propriul nume nu mai lasă loc de îndoieli în privinţa provenienţei mijloacelor din care a fost construită. Și cum ne-a obișnuit deja, liberalul le-a dat și o lecţie ziariștilor care nicidecum nu vor să se ridice până la înălţimea așteptărilor lui: „Eu am sprijinit presa și îmi place presa liberă, dar îmi place ca ziariștii să fie obiectivi. Era corect ca să-l invite pe domnul Donciu și să-l întrebe de unde are terenul pentru casă, ca el să prezinte hotărârea Consiliului pe care o are”. În opinia lui Ghimpu, toată zarva a fost iscată de presă, „care se consideră liberă și nu poartă răspundere, nu poartă responsabilitate și își permite să aducă sau să facă din numele omului…, să-i distrugă numele și de familie, și viaţa, inclusiv a copiilor ș.a.m.d.”.

Ghimpu a devenit chiar sentimental și aproape lacrimogen, afirmând că „toţi cetăţenii trebuie să aibă o casă, un acoperiș unde să-și crească și să-și educe copiii”. Ei, da cine neagă acest lucru. Sigur că toţi ar trebui să aibă și casă, și în casă, și pe masă, doar că nu au chiar toţi. Și nu toţi cei care au un apartament cu patru camere în Chișinău mai obţin și un teren pentru casă de la Primărie. Așa că niște verificări tot nu strică, mai ales că, îl credem pe cuvânt pe Ghimpu, omul nu are ce ascunde. În schimb, toată lumea ar fi liniștită, iar activitatea CNI nu ar fi pusă la îndoială.

Aproape la fel de emotiv a fost și spicherul Marian Lupu, care a afirmat, ca un cunoscător, că „în politicul și mediul informaţional moldovenesc, un om poate fi făcut cârpă timp de 5 secunde”, motiv din care ceea ce scrie presa pentru el nu este un „temei pentru o judecare serioasă”. Chiar dacă a recunoscut că nu are timp pentru lecturarea ziarelor, Lupu dă de înţeles că în investigaţia care-l vizează pe Ana-

Grup de lucru şi schimb de experienţă în sectorul turistic în cadrul Proiectului „TOURIST” Primăria satului Negrea, raionul Hâncești, a organizat, în perioada 12-15 noiembrie 2012, în sala de conferinţe a Hotelului „Vila Verde” din Chișinău, Grupul de lucru și schimbul de experienţă în turism din cadrul proiectului „Tradiţie, Originalitate, Unicitate și Bogăţie pentru realizarea unei Strategii Inovatoare în vederea dezvoltării turismului în regiunea Mării Negre - TOURIST”, finanţat de către Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Comun de Cooperare în bazinul Mării Negre 2007-2013, proiect pentru iniţierea unui parteneriat strategic pentru susţinerea dezvoltării economice durabile în Bazinul Mării Negre, prin valorificarea, într-o manieră integrată, a potenţialului turistic al regiunii.

Evenimentul s-a adresat agenţiilor de turism, organizaţiilor din turism, facilităţilor de cazare, de distracţie, restaurantelor, instituţiilor și autorităţi-

lor publice cu competenţe în sectorul turistic.

Evenimentul a avut o durată de 4 zile, cu următoarea agendă: - prezentarea principalelor teme de discuţii și familiarizarea participanţilor; - prezentarea principalelor obiective turistice comune din Republica Moldova, districtul Dobrich (Bulgaria)

și judeţul Constanţa (România) (turismul religios, vitivinicol și balnear); - analiza necesităţilor sectorului turistic; - propunerea seriilor de pachete turistice și modalităţi inovatoare de atragere a turiștilor; - concluzii ale grupului de lucru și schimb de experienţă. Formularea temelor ce vor fi abordate în viitorul schimb de experienţă. Propunerea de teme adiţionale.

La eveniment au fost prezenţi reprezentanţi din cele 3 regiuni ţintă din cadrul proiectului – Republica Moldova, Judeţul Constanţa și regiunea Dobrich – și reprezentanţi din sectorul turistic din zonele menţionate anterior.

Toate aceste activităţi au învederat creșterea cooperării între actorii-cheie din sectorul turistic pentru depășirea decalajelor economice prin intermediul unui cadru strategic, dezvoltarea comună și promovarea produselor turistice și creșterea interesului turiștilor pentru produsele din această zonă.

tol Donciu, ziariștii au operat cu informaţii neverificate, de dragul „ratingului”. Ca și pentru Ghimpu, faptul că membrii CNI nu au veniturile și proprietăţile verificate nu este o problemă pentru președintele Legislativului, iar aceștia trebuie lăsaţi în pace, „să se manifeste prin acţiuni concrete”. Doar că „acţiunile” lor vizează un domeniu extrem de sensibil. Ei sunt cei care trebuie să controleze, corect și obiectiv, declaraţiile cu privire la venituri și proprietăţile demnitarilor. De aceea, societatea trebuie să aibă un răspuns clar și fără echivoc la întrebarea: „Dar cine sunt cei care judecă?”.

Pornind de la aceste declaraţii, ne întrebăm cât de nepărtinitori vor fi membrii comisiei parlamentare. Ce interes ar avea aceștia să-i verifice cu toată rigurozitatea pe cei care mâine le vor drămălui lor veniturile și proprietăţile? Sau își închipuie cineva că după această verificare post-factum, vreun membru CNI ar putea fi declarat nu tocmai integru?

Reprezentanţii puterii afirmă că nu există altă soluţie pentru verificarea membrilor CNI decât crearea respectivei comisii parlamentare. Chiar zilele acestea au apărut informaţii despre începerea procesului de evaluare a angajaţilor Centrului Naţional Anticorupţie.

Cei selectaţi vor fi testaţi cu poligraful, dar vor trece și un control la psiholog. Poate că asta ar fi soluţia și la CNI? Experţii din șase state membre ale Parteneriatului Estic au prezentat recent un studiu care reflectă progresul privind procesul de integrare europeană a ţărilor respective. Republica Moldova a acumulat cele mai multe puncte din partea experţilor, comparativ cu Georgia, Ucraina, Armenia, Azerbaidjan și Belarus, inclusiv la capitolul combaterea corupţiei. Fără îndoială, la formarea unei astfel de percepţii a contribuit și constituirea CNI. Faptul că această comisie este inactivă de aproape un an, că a fost politizată și ar putea fi folosită pe post de pârghie de către partidele de la putere, în cazul de faţă a fost mai puţin relevant.

Ioana FLOREA, FLUX

Onişcenko, iarăşi supărat pe vinificatorii moldoveni Federaţia Rusă ar putea impune noi restricţii la exportul de vin moldovenesc deoarece unii agenţi economici exportă vin în Rusia prin Abhazia, fapt care îl deranjează pe medicul sanitar-șef al Rusiei, Ghenadi Onișcenko. Ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, spune că exportatorii acţionează legal. De asemenea, el și-a exprimat speranţa că oamenii de afaceri vor încheia contracte directe cu agenţii economici din Rusia.

Potrivit lui Vasile Bumacov, Onișcenko invocă faptul că unele companii din Moldova exportă vin în vrac în Abhazia. Aici băutura este îmbuteliată și trimisă în Federaţia Rusă, ca vin din Abhazia. „Ministerul Agriculturii este deranjat de această situaţie, chiar dacă ei (producătorii moldoveni) pot prezenta contractele. Noi nu vom insista ca să sisteze contractele și să aibă pierderi, dar odată ce expiră contractele, care le au acum, ar trebui să se gândească la o altă modalitate de a activa, fiindcă pun în pericol întregul sistem”, a declarat ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov.

Săptămâna aceasta doi inspectori fitosanitari au fost suspendaţi din funcţie. Ei sunt suspectaţi de tergiversarea intenţionată a eliberării actelor sanitare la export. Totodată, au fost numiţi încă 22 de responsabili de acordarea autorizaţiilor. „Când am început noi să curăţim puţin, ne-am dat de seamă că cei care au stat la straja ordinii, de fapt, au început crearea unei noi reţele. De aceea, astăzi vreau să vorbesc cu ei, să le spun ce s-a făcut pentru ca ei să obţină acea ștampilă de inspector. Și să-i avertizez pe toţi ce li se va întâmpla dacă nu-și vor face datoria corect”, a mai adăugat Bumacov.

Potrivit Ministerului Agriculturii, exporturile de băuturi alcoolice din Moldova în Georgia s-au majorat cu peste cincizeci la sută. În același timp, statisticile din această ţară arată o creștere de 2,5 la sută a livrărilor de alcool în Rusia.

Sursa: publika.md

FLUX

4

Interviu

23 NOIEMBRIE 2012

Interesul moldovenilor pentru UE este în scădere Interviu cu Valeriu Ostalep, ex-ministru adjunct de Externe - Domnule Valeriu Ostalep, Institutul de Politici Publice a lansat recent un nou sondaj de opinie, care are un capitol ce ţine de relaţiile externe ale Republicii Moldova. În chiar prima întrebare din acest capitol, cei chestionaţi sunt rugaţi să dea o apreciere relaţiilor ţării noastre cu următoarele „state”: Uniunea Europeană, Ucraina, România, SUA și Rusia. Vedem că majoritatea celor care au răspuns la întrebări consideră că avem relaţii bune cu toţi. Este o percepţie corectă sau realitatea este alta?

- În primul rând, vreau să menţionez că întrebarea a fost formulată incorect, asta pentru că UE nu e un stat. Am impresia că nici măcar autorii sondajului nu au realizat ce au vrut să întrebe. Și nu e clar la ce s-au referit oamenii atunci când au afirmat că relaţiile noastre cu UE sunt bune și foarte bune. Care relaţii: cele politice, cele economice sau toate luate împreună? Relaţiile noastre politice cu Bruxellesul, cu instituţiile europene sau relaţiile noastre bilaterale cu toate cele 27 de state membre ale UE? Eu am dubii că există mulţi oameni care cunosc care sunt relaţiile noastre bilaterale cu toate cele 27 de state componente ale UE. O remarcă de principiu: am impresia că oamenii nu au înţeles bine ce au vrut autorii sondajului să afle de la ei atunci când au formulat această întrebare. Dar oamenii au răspuns cum au răspuns. Eu nu aș fi de acord cu răspunsurile date de ei. Din punctul meu de vedere, este foarte greu să apreciem drept bune și, cu atât mai puţin, foarte bune, relaţiile noastre cu Federaţia Rusă. Avem o gamă atât de largă de probleme cu această ţară, încât nu ne-ar fi deajuns vreo zece pagini ca să le enumerăm: problema transnistreană, relaţiile comercial-economice, problemele concetăţenilor noștri care lucrează în Federaţia Rusă și care nu

se bucură de niciun fel de drepturi și nici de protecţie socială, problemele culturale și multe, multe altele. Dar iată că acest sondaj ne arată că 60 la sută dintre cei chestionaţi susţin că avem relaţii bune cu rușii, iar 7 la sută – că am avea relaţii chiar foarte bune cu ei.

Relaţiile noastre cu Federaţia Rusă sunt, mai degrabă, neclare, dar nu bune şi foarte bune Eu aș constata că relaţiile noastre cu Federaţia Rusă sunt, mai degrabă, neclare, dar nu bune și foarte bune. Spun că aceste relaţii sunt neclare, în primul rând, pentru că este absolut neclară poziţia autorităţilor de la Chișinău în raport cu administraţia de la Moscova. Un demnitar spune una, alt demnitar spune alta și toţi împreună fac cu totul altceva.

Câte vizite bilaterale la nivel de președinţi am avut în ultimii 3 ani? Câte vizite bilaterale am avut la nivel de prim-miniștri, de miniștri de Externe și așa mai departe? Și dacă nu am avut asemenea vizite, dacă primele persoane din cele două state nu discută între ele, atunci cine și cum, la ce nivel să găsească soluţii pentru problemele pe care le avem? Federaţia Rusă este un partener strategic pentru Republica Moldova, dar demnitarii noștri nici măcar nu se întâlnesc, nu discută cu autorităţile ruse.

Este interesant să remarcăm și răspunsurile date de cei chestionaţi despre relaţiile noastre cu SUA. Eu cred că noi putem spune cu toată hotărârea, 100%! că avem relaţii foarte bune cu Statele Unite. Nu înţeleg de ce 10 la sută din cei chestionaţi au spus că aceste relaţii ar fi rele.

Dar care sunt problemele noastre cu SUA? Mă tem că foarte mulţi oameni

Distribuţia răspunsurilor la întrebarea: Care ar fi, în opinia Dvs. trei cele mai mari plusuri de la o eventuală aderare a RM la UE?

nu fac o analiză a acestor relaţii, ci răspund în funcţie de simpatia sau antipatia lor personală. De fapt, toţi pornesc de la simpatii și antipatii când dau astfel de răspunsuri, dar am impresia că aceste 10% care susţin că avem relaţii rele cu SUA nici măcar nu au înţeles la ce întrebări au fost chemaţi să răspundă.

Dacă ar fi să facem o concluzie generală, eu văd o problemă în felul în care a fost formulată întrebarea, care este foarte generală și inexactă. Și mai constat că cei care răspund la întrebări o fac în mod subiectiv, fără ca să fie în stare să dea o apreciere obiectivă, complexă a relaţiilor externe ale Republicii Moldova cu alte state.

Populaţia Republicii Moldova nu este gata să adere la Uniunea Europeană - În următoarea întrebare, autorii sondajului îi solicită pe respondenţi să se pronunţe „pentru” sau „împotriva” aderării ţării noastre la UE. Iată că mai bine de jumătate optează „pentru”. Dar înseamnă oare asta că populaţia Republicii Moldova este gata să adere la Uniunea Europeană?

- Eu sunt convins că populaţia Republicii Moldova nu este gata să adere la Uniunea Europeană. Eu am mari dubii că măcar 10 procente dintre cei care au răspuns că ar vota „pentru” înţeleg ce înseamnă asta.

Lumea noastră crede că aderarea la Uniunea Europeană înseamnă sala-

rii bune, dreptul de a munci legal în statele membre ale UE și, obligatoriu, un trai decent. Dar asta e o percepţie inadecvată. Eu constat că deja de vreo 10 ani, în Republica Moldova lipsește un dialog constructiv, sincer, la nivel local și naţional, despre ceea ce este, de fapt, Uniunea Europeană.

Pentru că pe lângă beneficiile aderării la UE există și costuri. Să vă dau un exemplu. Dacă o să le explicăm exact celor care practică agricultura ce poate însemna pentru ei aderarea Republicii Moldova la UE, dacă o să le spunem că noile standarde europene care urmează să fie aplicate și la noi o să-i lase fără lucru, fără locurile de muncă pe care le mai au astăzi, că ceea ce produc ei, pur și simplu, nu poate concura cu produsele agricole din Uniunea Europeană, eu cred că agricultorii noștri nu vor mai fi mari susţinători ai aderării la UE. Să fiu înţeles corect, eu nu sunt împotriva UE și a standardelor europene, dimpotrivă, sunt un susţinător activ al integrării europene. Dar eu consider că dreptul oamenilor de a face o alegere se realizează doar atunci când ei înţeleg ce au de ales.

O mare escrocherie: integrarea în Uniunea Europeană fără un proiect de dezvoltare economică - Exact în acest context vine și următoarea întrebare din sondaj, prin care autorii îi solicită pe respondenţi să menţioneze care ar fi avantajele aderării la UE.

Distribuția răspunsurilor la întrebarea: Cum apreciaţi relaţiile actuale ale Republicii Moldova cu următoarele state?

Diferenţele până la 100% reprezintă răspunsurile NŞ/NR

- Exact ceea ce am spus noi mai sus. Lumea speră că va avea locuri de muncă și că va crește nivelul de trai, că vor fi salariile și pensiile mai mari. Dar vedeţi că aici există o mare problemă. În primul rând, noi nu putem să aderăm acum la UE pentru că, din punct de vedere economic, nu vom fi gata pentru asta peste 10 ani și nici, probabil, peste 20. Priviţi care este ritmul de creștere economică a Republicii Moldova. Ne apropiem de 1% și e posibil să ajungem la 0, adică să nu avem nici cea mai mică creștere economică. Dar, chiar dacă noi am avea o creștere anuală de 5-7%, ceea ce este ireal, am avea nevoie de măcar vreo 20 de ani ca să putem cu aceste ritmuri să ajungem la standardele UE ca să fim admiși acolo. UE nu e o uniune de simpatii, ci trebuie să corespunzi anumitor standarde ca să ajungi acolo.

Respectiv, cele 10% din respondenţi care cred că vor avea salarii și pensii mai mari în cazul aderării la UE își fac iluzii. Aderarea la UE nu înseamnă că cineva – UE, cum cred unii, ne va da bani pentru salarii și pensii mai mari, acest lucru noi trebuie să-l asigurăm, nu UE. Răspunsul dat de acești respondenţi s-ar fi potrivit mai mult la o altă întrebare, cum ar fi: care este visul dumneavoastră? În general, acestea sunt discuţii lipsite de sens. Noi, de fapt, trebuie să ne concentrăm asupra unui proiect sau asupra a mai multor proiecte de dezvoltare economică. Dar autorităţile noastre nu fac acest lucru. Politica lor este de a cerși bani de oriunde este posibil, în special de la UE. Dar asta nu e integrare europeană. Eu nu am auzit niciun proiect economic viabil pe care l-ar propune autorităţile societăţii noastre.

Ce facem, deschidem fabrici, uzine sau poate mergem pe calea aleasă de unele ţări din Asia, care au înregistrat mari succese economice, proiecte care ne-ar permite să ne dezvoltăm și să ne apropiem de Uniunea Europeană? Sunt o mulţime de formule, trebuie să identificăm una și să o implementăm.

Astăzi are loc o mare escrocherie: toţi vorbesc de integrarea în Uniunea Europeană fără ca să menţioneze ceea ce este cel mai important – dezvoltarea economică a ţării care ar permite apropierea de standardele europene. Iar în lipsa acestui pro-

Interviu

23 NOIEMBRIE 2012 iect de dezvoltare economică, discuţiile privind aderarea la UE sunt, pur și simplu, absurde.

Populaţia Republicii Moldova cunoaşte foarte puţin despre UE şi despre costurile unei apropieri de UE - Iată că în următoarea întrebare, cei chestionaţi în sondajul BOP sunt rugaţi să identifice și cele mai mari minusuri în cazul aderării la UE. Din răspunsurile afișate aici, am impresia că lumea nu conștientizează care sunt costurile aderării la UE. - Exact, ceea ce am vorbit mai sus.

Lumea nu știe ce e UE, cum funcţionează și care sunt costurile dacă aderăm la UE. Spre exemplu, dacă oamenii ar avea o percepţie adecvată a UE, în această listă ar trebui să menţioneze și faptul că, în cazul aderării la UE, foarte multă lume își va pierde locul de muncă.

Să vă dau un exemplu din agricultură. În curând noi vom semna Acordul de liber schimb cu UE. Toţi sunt bucuroși și bat din palme, dar nimeni nu se gândește ce efect va avea acest acord asupra puţinelor domenii economice în care mai avem o cât de mică activitate. Întrebare: noi putem exporta astăzi produsele noastre agricole în masă în UE? Răspunsul este nu, pentru că produsele noastre agricole nu corespund standardelor europene. Noi putem concura cu statele dezvoltate ale UE, ai căror agricultori se bucură de subvenţii, de susţinere și de tehnologii moderne? Iarăși răspunsul este nu.

Ne putem noi imagina că fermierii francezi sau cei polonezi așteaptă cu nerăbdare ca produsele lor de pe piaţa europeană să fie substituite cu cele moldovenești? Răspunsul este nu. În această situaţie, noi suntem obligaţi să ne gândim ce vor face ţăranii noștri după ce va fi pus în aplicare acest acord de liber schimb.

O altă chestiune. Noi avem astăzi un model de comerţ asimetric cu Uniunea Europeană. Adică, produselor noastre nu le sunt aplicate taxe la desfacerea pe pieţele UE, iar celor provenite din UE le sunt aplicate taxe la desfacerea pe piaţa noastră. Cu alte cuvinte, ne bucurăm de un regim preferenţial. Dar, cu toate acestea, nu înregistrăm niciun bum economic ca rezultat al exportului produselor noastre pe pieţele din UE, noi, practic, nu exportăm nimic în UE. Dar ce se va întâmpla când acest regim comercial asimetric va fi înlocuit cu un regim de liber schimb, adică vor fi scoase toate taxele și barierele locale pentru producătorii europeni? Atunci situaţia

va fi și mai proastă pentru producătorii autohtoni.

O concluzie generală: populaţia Republicii Moldova cunoaște foarte puţin despre UE și despre costurile unei apropieri, nu mai vorbesc de eventualitatea unei aderări la UE. - O altă întrebare din sondaj ne arată că iarăși o majoritate este gata să voteze pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.

Am impresia că moldovenii noștri sunt gata să voteze aderarea la orice uniune.

- Aș fi curios ce ar răspunde cetăţenii noștri dacă ar fi solicitaţi să se pronunţe asupra aderării Republicii Moldova la o altă uniune de stat, la una, să spunem, de undeva de prin Pacific sau la Benelux, de exemplu.

Adică, la vreo structură la care noi, în mod obiectiv, nu putem adera.

Mă tem că se va găsi iarăși o majoritate care ar fi gata să susţină prin vot o asemenea iniţiativă.

Așa cum am mai spus: lumea manifestă atitudini fără ca să fie documentată, fără ca să știe. Deci, jumătate dintre cei chestionaţi vor să aderăm la Uniunea Vamală RusiaBelarus-Kazahstan. Dar ce cunosc ei despre această uniune? Eu, deși urmăresc cu atenţie acest subiect, nu pot să afirm cu certitudine dacă este sau nu în interesul nostru politic și economic să ne concentrăm doar pe Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.

Nu vreau să afirm că nu ar exista unele avantaje în cazul aderării la această uniune vamală. Este vorba de concetăţenii noștri care lucrează în Rusia sau în Kazahstan. Aderarea la această uniune le-ar permite să aibă alte garanţii sociale: dreptul legal la muncă, asigurări sociale, medicale și altele. În afară de aceasta, am avea la dispoziţie o piaţă de desfacere pentru producţia noastră agricolă. Dar nu sunt sigur că aceste avantaje privind aderarea la Uniunea Vamală Rusia-BelarusKazahstan se constituie în avantaje chiar pentru jumătate din populaţia Republicii Moldova. Asta pentru că această aderare va presupune, iarăși, un șir de costuri.

Aderarea la Uniunea Vamală Rusia-BelarusKazahstan face imposibilă aderarea de perspectivă la proiectele economice şi politice ale UE - Iată însă că cei chestionaţi consideră că dacă vom adera la această

Distribuția răspunsurilor la întrebarea: Dacă totuși ar trebui de ales în cadrul unui referendum între aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau Uniunea Vamală (RusiaBelarus-Kazahstan), ) Dvs. pentru ce ați ț opta?

Distribuţia răspunsurilor la întrebarea: Care ar fi, în opinia Dvs. trei cele mai mari plusuri de la o eventuală aderare a RM la la Uniunea Vamală (Rusia-BelarusKazahstan)?

5

FLUX

transnistreană (care e de ordin geopolitic și intern, nu, neapărat, militar), problema demografică, cea ecologică, problema privind sănătatea populaţiei. Opţiunile de răspuns au fost formulate de autori în mod eronat. Autorii sondajului sunt incompetenţi, căci neutralitatea nu e o soluţie pentru asigurarea securităţii ţării. Cum poate fi neutralitatea o soluţie pentru depopularea ţării, pentru faptul că noi dispărem ca popor?

Sau pentru traficul de fiinţe umane și de droguri, care sunt ameninţări reale și majore la adresa securităţii naţionale?

Aderarea la NATO – imposibilă, chiar şi peste 10 ani - Mai bine de jumătate din respondenţi nu doresc aderarea la NATO. - Da, cei care votează pentru neutralitatea ţării sunt împotriva aderării la NATO, e același procentaj.

Cifrele coincid. Și nu mă miră că moldovenii au această opţiune. Noi suntem un popor pașnic, care nu vede sensul aderării la un bloc militar. Pe mine mă miră că 17% vor aderarea la NATO. Cei care ar vota „pentru” nu înţeleg costurile aderării la NATO. Și, ceea ce este cel mai important, asta nu e posibil. Este imposibil, nu doar astăzi, dar și în următorii 10 ani.

uniune, vom avea combustibil mai ieftin, locuri de muncă mai multe…

- Da, locuri de muncă și exportul produselor agricole.

- Dar iată că oamenii nu prea văd care ar fi dezavantajele în cazul aderării la Uniunea Vamală RusiaBelarus-Kazahstan.

- Exact. Doar 2 procente din respondenţi au menţionat că, în cazul aderării la această uniune vamală, relaţiile cu UE se vor înrăutăţi. Realitatea este că aderarea noastră la uniunea vamală face imposibilă aderarea noastră de perspectivă la proiectele economice și politice ale UE. Nu poţi să fie concomitent în două uniuni. Sau te miști într-o direcţie, sau în alta.

Interesul moldovenilor pentru UE e în scădere - Într-o altă întrebare a sondajului de opinie, cei chestionaţi sunt rugaţi să aleagă între aderarea la UE și aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Doar 16 procente pledează pentru aderarea la UE, iar majoritatea nici măcar nu știe ce să aleagă.

- Să aducem felicitări Ministerului de Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova. Din câte îmi aduc aminte, acum câţiva ani, peste 30 la sută din concetăţenii noștri doreau să aderăm la UE, acum însă – de două ori mai puţin. Dar acest rezultat nu trebuie să ne mire. De trei ani se vorbește când e cazul și când nu e cazul despre integrarea europeană, iar situaţia cetăţenilor este tot mai proastă și mai proastă. Astfel, pentru mulţi, integrarea europeană înseamnă un fel de anarhie, de fapt, ceea ce se întâmplă la noi în ţară.

Deci, interesul moldovenilor pentru UE e în scădere. Atunci, unde ne mișcăm, în care direcţie? Lumea vrea una, iar autorităţile – alta.

Autorii sondajului sunt incompetenţi - Să trecem la altă întrebare. Iată că cea mai bună soluţie pentru asigurarea securităţii Republicii Moldova, conform sondajului, este „neutralitatea”.

- Această întrebare este formulată în mod defectuos. Cum poate fi neutralitatea o soluţie pentru asigurarea securităţii ţării noastre?

Ameninţările principale la adresa securităţii noastre sunt problema

Distribuția răspunsurilor la întrebarea: Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la NATO, Dvs. aţi vota pentru sau contra?

Criza din interiorul UE va persista şi în următorii 5 ani şi ne va afecta şi pe noi - Una dintre ultimele întrebări din acest compartiment al sondajului se referă la perspectivele Uniunii Europene.

- Da, și constatăm că optimismul moldovenilor este foarte mare, cei mai mulţi dintre ei cred că UE va depăși criza prin care trece. Și în cadrul UE există mult optimism, dar nu există și o formulă clară de depășire a crizei economice. Noi toţi ne dorim ca UE să iasă din criză. Spre regret, eu sunt mai puţin optimist că această criză economică va fi depășită în curând. Problemele comunităţii europene nu sunt doar de ordin economic, dar și politic. Și cred că aceste fenomene vor persista în următorii 5 ani și noi vom simţi și impactul lor negativ asupra noastră, o să fim și noi afectaţi, din păcate.

- Și ultima întrebare pe care ne propunem să o comentăm este cea care măsoară încrederea moldovenilor în unele personalităţi din alte state. În mod tradiţional, în top se află Vladimir Putin, președintele Federaţiei Ruse. Pe locul doi, cât nu ar fi de straniu, se plasează Angela Merkel, urmată de Obama, Băsescu, Hollande și chiar David Cameron. Eu mă îndoiesc că multă lume știe cine e Francois Hollande.

- La fel, și David Cameron. Văd că vreo 17 procente au încredere în Cameron. Dacă i-am întreba care sunt ultimele activităţi, iniţiative ale acestuia, ce program are, vom constata că respondenţii nu știu nimic.

Spre regret, acest sondaj ne provoacă doar zâmbete. Nu cred că putem să avem foarte mare încredere în cifrele prezentate de acest sondaj.

Cazul lui Cameron este cel mai elocvent.

- Domnule Valeriu Ostalep, vă mulţumesc pentru acest interviu.

Pentru consemnare, Sergiu PRAPORŞCIC

FLUX

6

Social

23 NOIEMBRIE 2012

Sute de copii din ţara noastră trăiesc în stradă. Deși nu au atins încă vârsta majoratului, aceștia sunt pe cont propriu, iar viaţa lor nu are aproape deloc tangenţe cu copilăria. Îi vedem zilnic hoinărind pe drumuri, prin gări sau prin parcuri. Dimineaţa, când ieșim din casă, ne întâlnim cu ei la ghenele de gunoi, unde caută de mâncare sau adună sticle de vânzare. Asemenea unor pui de cuc, au rămas într-o zi singuri – excluși din familie, din viaţa socială, fără acte de identitate și, de multe ori, fără a ști măcar cum să-și scrie corect numele.

Gunoiştea: şi casă, şi masă Gunoiștile sunt amplasate, de obicei, departe de orașe, pentru ca mirosul, mizeria și infecţiile să nu afecteze viaţa locuitorilor. Cu alte cuvinte, la periferie. Pentru copiii străzii însă, aceste locuri au devenit casă și masă. Zeci de copii ai nimănui scormonesc zilnic prin gunoaie căutând mâncare și obiecte pe care ar putea să le vândă, în principal sticle și metal.

Angajaţii Centrului de Plasament Temporar al Minorilor din Chișinău organizează periodic razii pentru a-i depista pe acești copii și pentru a le oferi un adăpost pentru o perioadă de timp. Dar nu e un lucru simplu să-i ajuţi, pentru că, din cauza că au fost stigmatizaţi și discriminaţi toată viaţa lor, sunt neîncrezători, spune șeful Centrului, Viorel Josan. „Sentimentul fals al libertăţii, pe care îl resimt acești copii atunci când ajung în stradă, îi împiedică să realizeze că un astfel de comportament le compromite viitorul. Ei se organizează în grupuri, în care toţi par a fi „egali”. Astfel, ei cred că și-au găsit mediul perfect, unde nu vor fi reprobaţi sau stigmatizaţi”, ne-a relatat Viorel Josan. Într-una din aceste razii i-am cunoscut pe copiii gunoiștii municipale. Îmbrăcaţi în haine rupte, mirosind urât și cu faţa murdară, aceștia o iau la fugă atunci când observă mașina Serviciului de plasament, care vine să îi ia de aici și să îi plaseze, cel puţin pentru un timp, într-un adăpost.

Din cei vreo zece copii de la gunoiște, doar trei au ajuns la Centrul de plasament.

Gheorghe Mișcoi, șeful gunoiștii municipale, spune că prezenţa copiilor aici este ceva tradiţional și greu de combătut. Încercările de a-i alunga nu dau efect, pentru că aceștia fug, însă revin noaptea ori a doua zi, în număr și mai mare: ,,Sunăm la poliţie, avem paznici care-i mai alungă.

Dacă nu reușim, vine poliţia și îi ia de aici. Cred că sunt nevoiţi să vină aici, dacă ar avea casă și masă nu ar mai căuta prin gunoaie”.

După ce sunt recuperaţi de la gunoiști, din guri de canalizare sau din gări, începe lupta pentru integrarea copiilor. „Majoritatea ajung la noi într-o stare deplorabilă. Aflându-se la gunoiște, ei pierd ideea de igienă. În primul rând, e nevoie să fie dezinfectaţi, să facă o baie, după care li se oferă îmbrăcăminte de schimb pentru perioada plasării. Fiecare dintre ei are o dramă în spate, de aceea încercăm să ajustăm soluţiile”, povestește Maria Sanduţă, inspector superior al Serviciului de profilaxie.

De multe ori, eforturile specialiștilor Centrului nu se soldează cu succes. Rar cine dintre copiii străzii renunţă de bună voie la vagabondaj, mai ales că statul și familia nu le prea oferă alternative. „Sunt copii care nu acceptă ajutorul nostru. Și-au creat un stereotip de existenţă și le e greu să accepte condiţii normale de viaţă. Cei mai mulţi nu ratează ocazia să fugă de la Centrul de plasament, chiar dacă aici au toate condiţiile”, explică Diana Meleca, psiholog la Centrul de Plasament pentru Minori.

Puii de cuc sau copiii nimănui?

Marius, un copil de 13 ani, locuiește de mai multă vreme în stradă.

Prima dată a fugit de acasă după moartea mamei sale. Pentru că tatăl său îl bătea crunt și uita să îi dea de mâncare, adolescentul a decis să își câștige singur existenţa, alegând să cerșească pe străzi. Băiatul, care locuiește acum la Centrul de plasament, povestește că, de când se ţine minte, vecinii și colegii de clasă au râs de el și l-au batjocorit pentru simplul motiv că era îmbrăcat mai prost și provenea dintr-o familie cu o reputaţie îndoielnică. Înainte de a ajunge la gunoiște, băiatul le-a dat o lecţie „glumeţilor”, pătrunzând în casele acestora și devastându-le. Marius nu reușește să se integreze în nicio școală, deși specialiștii Centrului au încercat de două ori să-i găsească un loc potrivit. Băiatul fuge de fiecare dată din instituţiile în care este plasat. ,,Numi place acolo, parcă-s la pușcărie.

Stăpânii gunoiştilor

Mai bine în stradă. Am început a fura din cauza că unii veneau îmbrăcaţi mai bine și arătau cu degetul la mine și râdeau. Pe banii câștigaţi din cerșit, împreună cu băieţii, ne cumpărăm clei și mâncare, dar mai mult clei”, povestește Marius.

Psihologul Diana Meleca încearcă să explice fenomenul recidivant: „Copiii de genul lui Marius au în spate povești triste, dramatice. Aceștia au fost nu numai neglijaţi și abuzaţi de oamenii apropiaţi, dar și trataţi cu indiferenţă și circumspecţie de cei din jur... Doar în momentul în care societatea va realiza că trebuie să-i ajute din clipa în care abia încep problemele lor, situaţia s-ar putea schimba. Societatea trebuie să-i accepte, pentru că și ei au demnitate și drepturi. De obicei, ajung în stradă pentru că sunt lipsiţi de elementara căldură sufletească”.

Analfabete la 17 şi 14 ani Mariana și Cristina, două surori din Chișinău, au fost recuperate de la Gara Feroviară. Atunci când au fost găsite, cu un an în urmă, erau absolut analfabete, fără acte de identitate, nepieptănate și murdare. Fetele înţelegeau cu greu întrebări simple, iar vocabularul lor era constituit din foarte puţine cuvinte.

Destinul lor este unul cutremurător.

Au ajuns în stradă pentru că nu mai puteau suporta atmosfera din familie: beţiile permanente ale părinţilor, violenţa și neglijarea. Rudele le-au

întors spatele, iar oamenii din jur nu le-au ajutat niciodată, atunci când le solicitau sprijinul. „Tata ne bătea.

O rugăm de mai multe ori pe mama să ne dea la școală, dar nu vroia.

Locuiam într-o cameră dintr-o casă aflată în construcţie, fără apă și căldură. Tata și mama cheltuiau banii pe băutură. Ne alungau de acasă și ne băteau”, povestește Cristina.

Specialiștii Centrului au găsit o soluţie pentru cele două surori. În colaborare cu Serviciul de Asistenţă Socială din Ucraina, căci fetele s-au născut acolo, li s-au făcut acte de identitate. Dornice să aibă o viaţă mai umană și să nu mai revină niciodată la calvarul de acasă, Mariana și Cristina muncesc de zor ca să recupereze golurile din educaţie. Au învăţat deja literele și vor să ajungă croitorese.

Asistenţa socială: unde este, unde nu-i Fenomenul stradal este doar o consecinţă, cauzele, de obicei, se ascund în familii, iar depistarea copiilor cu probleme este pusă în sarcina asistentului social din localitate.

Chiar dacă în Chișinău și în raioane sunt luate în evidenţă majoritatea familiilor „vulnerabile”, totuși mulţi copii rămân în afara sistemului de învăţământ. Unii dintre ei fug în orașe mai mari, unde completează rândurile copiilor străzii. Chiar dacă, în ultimii ani, în sistemul de asistenţă socială se observă un oarecare reviriment, asistenţii sociali nu reușesc

întotdeauna să facă faţă situaţiei.

Numărul acestora este de aproximativ 1 200, iar fiecare în parte este nevoit să asiste de la 3000 la 5000 de persoane.

Mulţi experţi, dar și asistenţi sociali sunt de părere că ar trebui reevaluat Codul Familiei, în sensul responsabilizării părinţilor. Psihologul școlar Maria Burlacu crede că nu e corect să pui în sarcina asistentului social toate problemele comunităţii. „Având foarte multe persoane de asistat, asistentul social nu face faţă acestor probleme, mai ales că nici salariul nu este prea motivant. Încercăm să-i ajutăm și noi, în sensul depistării copiilor cu probleme familiale, dar și psihologi școlari nu sunt în orice școală. E necesar să fie implicaţi mai mult părinţii, să ajungă să conștientizeze că misiunea lor nu s-a încheiat odată cu nașterea copilului.

Mulţi dintre ei așteaptă doar ajutoare de la stat, spunând: - Eu i-am născut pentru ţară! Copiii sunt ai noștri, iar unde nu ajunge statul, trebuie să ajungă compasiunea și dorinţa noastră de a-i ajuta pe copiii aflaţi în dificultate”, a spus Maria Burlacu.

Am întrebat-o pe doamna doctor conferenţiar, directorul Centrului de Reabilitare „Armonie” din Chișinău, Lucia Savca, dacă școala este pregătită să depisteze și să ajute copiii cu probleme familiale, de vreme ce profesori de matematică sau de desen au devenit peste noapte psihologi școlari. „Psihologi s-au făcut și unii profesori ieșiţi la pensie sau cei care nu au suficiente ore la obiectul

Opinii

23 NOIEMBRIE 2012

pe care îl predau. Fără îndoială, ei pot face educaţie foarte bună, dar nu sunt pregătiţi să identifice și să gestioneze situaţiile critice. În centrul nostru, adolescenţii ajung de multe ori cu dificultăţi de suprafaţă, cum ar fi abandonul școlar, dar discuţiile și evaluările psihologului pot stabili motivul care a determinat acest comportament. Am făcut terapie cu o domnișoară cu gânduri suicidale, o fată foarte simpatică, dar care o ţinea una și bună: sunt cea mai urâtă, nu mă pot suporta, nu mai vreau să trăiesc. A fost adusă de tatăl său, care se temea s-o lase singură în casă, deoarece a găsit-o într-o zi lângă aragaz, în stare semiconștientă, într-o tentativă de a se sinucide. Am depistat că, atunci când avea 3-4 ani, fetiţa a fost folosită de verișorii ei în jocuri sexuale.

Cât era mică nu conștientiza cele întâmplate, iar când a crescut și a realizat ce s-a întâmplat, a trecut printr-un șoc căruia nu-i putea face faţă. Spuneţi-mi, cum ar putea un psiholog fără pregătire specială să

depisteze și să rezolve probleme de genul acesta?” ne-a răspuns Lucia Savca.

Statul şi sectorul asociativ, mână de mână Deoarece statul nu dispune de resurse materiale și umane suficiente, lansarea unor centre de plasament în arealul asociativ, către care ar fi delegate o parte din responsabilităţile de plasare și reintegrare a copiilor străzii și a celor rămași fără îngrijire, ar putea fi răspunsul adecvat la situaţia în care mii de copii rămân încă în stradă.

Fundaţia „Regina Pacis” este o organizaţie de binefacere, dar care funcţionează nu doar din banii ce ajung în Moldova de la donatorii italieni.

„Elaborăm proiecte adiţionale, prin care câștigăm resurse suplimentare. Astfel, putem oferi mai multe oportunităţi de integrare copiilor aflaţi în dificultate, și anume să extindem lista de laboratoare de orientare profesională. Dacă iniţial, atunci când lucram preponderent cu copiii străzii, le propuneam doar un pat curat și un acoperiș deasupra capului, acum îi implicăm în activităţi extrașcolare, cum ar fi laboratoarele de informatică, de prelucrare a lemnului, de pictură, de origami, de studiere a limbilor străine. Așa le-am atras interesul, pentru că am asistat copii care locuiau și câte 4 ani în stradă și e foarte greu să-i convingi că și ei sunt utili, că și ei pot realiza ceva, că societatea are nevoie de ei. Atunci când un copil vede că a produs ceva, iar profesorul îl încurajează, îi crește respectul de sine”, menţionează directorul Fundaţiei, Ilie Zabica.

Fundaţia a deschis și un Centru de Plasament unde sunt găzduiţi copiii străzii și cei orfani. Managerul Centrului, Inga Platon, spune că de aici, copiii fug foarte rar: „Copiii străzii au complexe mari, au probleme la școală, dar nu au în spate o familie care să-i apere. Chiar dacă, conform legislaţiei, un copil poate să stea în plasament de la jumătate de an până la un an, unii discipoli deai noștri rămân aici chiar până ating majoratul.

Nu îi mutăm dintr-un centru în altul, ci stau cu noi până ne asigurăm că se pot descurca pe cont propriu”.

Una dintre numeroasele istorii de succes înregistrate de acest centru de plasament este cea a două surori recuperate din stradă. Fetele erau toxicomane și trecuse prin mai multe experienţe de abuz. Chiar dacă efortul de a le integra a durat 9 ani, a meritat. Acum surorile fac parte din echipa „Regina Pacis”, au un salariu decent și o viaţă la care nici nu puteau visa atunci când completau rândurile copiilor străzii. Numai de la începutul anului, în municipiul Chișinău au fost recuperaţi din stradă peste 1020 de copii.

Investigaţia a fost realizată în cadrul campaniei „Jurnaliștii pentru șanse egale și diversitate”, desfășurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Egalitate și Participare Civică al Fundaţiei Soros-Moldova.

Cristian MIJA, Centrul de Investigaţii Jurnalistice Sursa: investigatii.md

Dacă aţi observat copii în stradă, alertaţi instituţiile abilitate sau organizaţiile de caritate, care se ocupă de copiii aflaţi în dificultate:

Centrul de Plasament Temporar al Minorilor din Chișinău – tel. 022-27-40-18 Centrul de Plasament „Regina Pacis” – tel. 022-79-13-85 Ministerul Muncii, Direcţia protecţie a familiei și drepturilor copilului - tel: 022-26-93-43 Primăria municipiului Chișinău, Direcţia pentru Protecţia Drepturilor Copilului – tel. 022-24-27-02

7

FLUX

Plutocraţia în Republica Moldova Iniţiativa de ieri (joi, 14 noiembrie – n.n.) din Parlament a PCRM privind demiterea prim-vicepreședintelui Legislativului, Vlad Plahotniuc, i-a oferit demnitarului în cauză o șansă de a schimba percepţia societăţii cu privire la imaginea/persoana sa. Prin discursul său de la tribuna principală a Parlamentului, în care deputatul a spus că a jucat un rol important în constituirea AIE și în eliminarea de la putere a comuniștilor, V. Plahotniuc – pentru prima oară – s-a erijat public într-un Bidyia Ivanishvili al Republicii Moldova.

Există însă deosebiri mari între Ivanishvili și Plahotniuc. Liderul opoziţiei georgiene a declarat din start că susţine opoziţia, plasându-se în fruntea ei. Plahotniuc a acţionat din umbră. Ieri la „Fabrika”, pe „Publika TV”, Dumitru Diacov a recunoscut că în PD mai întâi a venit Plahotniuc, iar apoi – rezultă, adus de Plahotniuc – a venit Marian Lupu. Ivanishvili a venit să ofere Georgiei din ceea ce are (inclusiv din averea sa, construind pe banii săi șosele), nefiind suspectat de afaceri dubioase în ţara sa, în timp ce politicianul moldovean este în altă situaţie. În sfârșit, Ivanishvili a declarat că după ce va aduce formaţiunea sa la putere, peste câteva luni se va retrage din domeniul politic, ocupându-se în continuare de ceea pentru ce are vocaţie – afaceri. V. Plahotniuc nu numai că nu intenţionează să iasă din politică, el nu renunţă nici la postul de vicepreședinte al Parlamentului.

Prin votul de ieri din Parlament, întreaga AIE și-a asumat răspunderea pentru V. Plahotniuc: dacă deputatul va fi recunoscut vinovat pentru acte de raiduri (raids), întreaga AIE va trebui să dea socoteală.

Conceptul de stat capturat, atribuit tot mai des în ultimul timp Republicii Moldova, se referă tocmai la această stare de lucruri: grupări de oameni de afaceri pun mâna pe instituţiile statului pentru a stoarce de resurse ţara, sporindu-și averile. Într-o emisiune de la postul TV N 4, moderatorul talk-show-ului „Puterea a 4-a”, Gheorghe Gonţa, a fost surprins când premierul V. Filat i-a spus că nu își ridică salariul lunar de la Guvern, că acesta (salariul) este transferat pe un card unei familii de nevoiași. „Atunci din ce trăiţi, dle prim-ministru?” l-a întrebat jurnalistul. „Eu am firmele mele”, i-a răspuns senin premierul. Într-un stat capturat, demnitarii – oameni de afaceri = oligarhi sau, mai exact, plutocraţi (persoane care, datorită averii de care dispun, participă la conducerea

statului și a treburilor publice) – mimează o activitate în interesul public, principalul obiect al activităţii/muncii lor constituindu-l totuși firmele personale (pentru că din profiturile acelor firme trăiesc).

Pentru interesul personal, un premier dintr-un stat capturat îl poate găzdui în reședinţa de stat pe un om de afaceri din Kurdistanul irakian (care și el, din câte se pare, participă în structuri capturate ale administraţiei din nordul Irakului). În orice caz, V. Filat nu a explicat societăţii cine a plătit șederea omului de afaceri kurd la Chișinău, ce a obţinut Republica Moldova din vizita omului de afaceri respectiv în RM. Nu prezintă însă nicio îndoială aserţiunea că din întâlnirea celor doi oameni de afaceri (căci, în acea situaţie, V. Filat a fost om de afaceri, nu om de stat), premierul moldovean poate avea profit.

Se pare că acesta este un criteriu de calificare a demnitarului: dacă trăiește din salariul de funcţionar public, este om de stat. Dacă trăiește din profiturile firmelor sale, este om de afaceri (în funcţie de stat).

Zilele trecute, publicaţia din Kiev „2000” mă ruga să comentez relaţiile dintre Chișinău și Tiraspol. Una dintre întrebări era aceasta: „По большому счёту в Тирасполе никто не скрывает, что большого желания объединятся с Молдовой нет, а в самой Молдове нынешние власти хотят ли искренне этого объединения?” (“Tiraspolul, în principiu, nu ascunde faptul că nu vrea unirea cu Moldova, dar oare autorităţile din Moldova vor sincer această unire?”) Republica Moldova poate spera la reintegrarea ţării cu o condiţie (chiar dacă nu este singura): nivelul de trai pe teritoriul RM aflat sub jurisdicţia Chișinăului să fie peste nivelul de trai din teritoriul RM aflat sub jurisdicţia administraţiei de la Tiraspol sau a Moscovei (după cum a stabilit CEDO într-un șir de hotărâri privind grupul Ilașcu și școlile cu predare în limba română din zonă). Avem o ţară în care conducătorii ar trebui să-și ude nopţi la rând pernele cu lacrimi pentru neputinţa de a asigura condiţii decente poporului acestei ţări. Ei însă, nu numai că nu regretă că nu pot, se pare că ei nici nu vor (nu au timp de asta, fiind ocupaţi cu afacerile personale). Mi-e greu să cred că liderii AIE cred cu adevărat că populaţia Nistreniei ar fi de acord să accepte să reintre în jurisdicţia unei ţări din care tot mai mulţi cetăţeni (atât oameni de afaceri, oameni cu facultate absolvită, cât și muncitori, și ţărani de rând) pleacă, în care preţurile la piaţă și în magazine, tarifele, sunt mai mari, iar pensiile și salariile bugetarilor sunt mai mici decât în zona nistreană. Pensionarii din Nistrenia au o reducere de 7% în reţeaua de magazine „Sherif” la orice produse.

Pensionarii din Nistrenia primesc ajutoare materiale lunare, în timp ce în Republica Moldova „liberă” ajutoarele nominative au fost anulate de la 1 iulie 2012.

Oamenii din fruntea unui stat capturat se ocupă de afacerile lor, nu au timp să se ocupe de treburile ţării – inclusiv de reintegrare. V. Filat a spus că va zbura și pe lună pentru reintegrarea ţării. Altceva trebuie să facă pentru reintegrare: să contribuie la eradicarea corupţiei din structurile statului; în calitatea sa de prim-ministru să se ocupe de treburile statului, nu de firmele sale, așa încât nivelul de trai din RM „liberă” să fie peste cel din zona nistreană. Dacă el și ceilalţi plutocraţi vor să ajute ţara cu adevărat, pot face ceea ce a promis Mihail Prohorov în cadrul ultimei campanii electorale prezidenţiale din Rusia: „oligarhul” a promis că dacă va fi ales, își lasă 1 milion de dolari (pentru la bătrâneţe) din banii săi, iar restul banilor, averilor, respectiv profitul firmelor sale va merge în bugetul de stat (firmele sale vor fi naţionalizate). Ce bine ar fi dacă societatea civilă ar putea impune această condiţie celor ce vor să ajungă în Parlament sau Guvern… Vor mai vrea oare oligarhii să ajungă acolo, să devină plutocraţi?

Nu cred că măcar se va ajunge la discutarea acestui subiect în societate. Într-un stat capturat, plutocraţii știu să manipuleze masele/alegătorii, erijându-se chiar în apărători și binefăcători ai societăţii… Să nu uităm că în conformitate cu rezultatele ultimului sondaj de opinii, V. Filat se plasează pe primul loc în preferinţele electoratului…

Aurelian LAVRIC Sursa: vox.publika.md

CMYK

FLUX

8

Analiz=

23 NOIEMBRIE 2012

Din nou despre învăţământ şi ştiinţă Am zis „din nou”, deoarece în urmă cu opt ani publicasem un material la această temă, dar deși luasem atunci în dezbatere problemele de bază ale sistemului universitar și ale cercetării, nu a urmat nicio reacţie, din nicio parte: nici de la Academia de Știinţe, nici din universităţi și nici de la Ministerul Educaţiei, ca și cum în cele două domenii nu ar exista niciun fel de probleme, ca și cum în știinţă și învăţământ Republica Moldova s-ar afla în fruntea clasamentului.

În aşteptarea reformei De atunci încoace subiectul respectiv a reapărut din când în când în atenţia opiniei publice, dar numai incidental, numai în conexiune cu anumite fenomene și întâmplări colaterale și periferice în raport cu fondul problemelor, ca schimbarea miniștrilor la Educaţie, anunţarea gratuită a intenţiilor de reformare radicală a sistemului educaţional, trâmbiţarea „marii” corupţii a învăţătorilor de către o presă neinformată și inconștientă, admiterea în universităţi, aprobarea bugetului Academiei ș.a. Pentru Republica Moldova, care este o ţară mică și săracă, cu un patrimoniu material, cultural și moral aflat în vecinătatea nefiinţei, învăţământul și știinţa ar putea oferi singura șansă de supravieţuire a acestui stat și de afirmare reală în cadrul comunităţii europene. Dar numai cu respectarea strictă a două condiţii sine qua non: cele două domenii să fie unul singur și acesta să fie gestionat cu înţelepciune și responsabilitate. La ora de faţă cele două domenii se confruntă cu probleme și dificultăţi care, din cauză că nu există voinţă și pricepere de a le depăși, par insurmontabile.

Faptul că această situaţie a rămas în Republica Moldova neschimbată, așa cum a fost moștenită de la URSS, ba chiar în unele privinţe a degradat mult faţă de perioada sovietică, tinde să inducă ideea că nu se poate face nimic, că trebuie lăsate așa cum sunt. Oricât de stranie ar părea această impresie, dar tocmai ea explică acea formidabilă mentalitate a guvernanţilor noștri, a așa-ziselor cercuri universitare și academice și a corpului didactic liceal, care se complac în situaţia alarmantă în care se află învăţământul și știinţa în Republica Moldova.

Nu este cu putinţă să poţi pune în lumină, într-un articol de ziar, toate problemele mari ale învăţământului și știinţei. Fiecare din cele două domenii sunt alcătuite din subdiviziuni și compartimente care au specificul și problemele lor aparte.

Nu pot fi diagnosticate toate împreună în temeiul câtorva fugare observaţii publicistice. De aceea, în rândurile ce urmează, mă voi limita doar la semnalarea unor deficienţe în funcţionarea celor două sisteme, stăruind mai cu seamă asupra învăţământului universitar și a știinţei.

Dar, ca fost învăţător, nu voi putea lăsa fără atenţie nici școala de cultură generală.

Ce este cultura generală În ceea ce privește aceasta din urmă, trebuie semnalat din capul locului faptul cel mai grav de care ea se face vinovată, și anume că, numindu-se școală de cultură generală, ea este departe de a fi în stare să înzestreze elevii cu toate elementele indispensabile unei mulţumitoare culturi generale. Dacă veţi încerca să închegaţi o discuţie cu absolvenţii gimnaziilor și liceelor noastre, veţi costata imediat că, în general, cunoștinţele lor sunt limitate la o sumă redusă de date, adunate de la lecţii, din manuale, din internet sau de la televizor. Problema cea mare e că nu știu cum și când să opereze cu aceste date, iar cel mai rău e că au un limbaj sărac, compus dintr-o serie de fraze lemnoase, caraghioase, calchiate după formule rusești. Dar răul nu se oprește aici: în mod obișnuit, atunci când nu li se cere un răspuns cât de cât corect din punctul de vedere al limbii literare, ei folosesc un limbaj popular primitiv, puternic impregnat cu cuvinte și expresii rusești, nu arareori licenţioase. Și asta în timp ce pedagogii, jurnaliștii, politicienii și mulţi alţii se dau de un chin discutând la nesfârșit cum se numește limba pe care o vorbim. Sărăcia limbii, a exprimării este echivalentă cu precaritatea gândirii, și invers, o cultură generală redusă și o gândire primitivă nu au nevoie de un limbaj foarte articulat și elevat. Situaţia semnalată aici nu e caracteristică doar pentru proaspeţii absolvenţi ai gimnaziilor și liceelor, ea vizează cultura noastră publică, deci se referă, cu foarte puţine excepţii, la categorii largi de intelectuali, oameni politici, funcţionari publici ș.a. Ea se vede foarte bine la o primă comparaţie a discursului nostru public cu cel din alte ţări. Asta înseamnă că dacă dorim cu adevărat să progresăm sub aspect civilizaţional, trebuie să luăm măsuri serioase pentru ridicarea culturii generale a societăţii, începând cu școala și continuând cu universitatea. În ţările cele mai avansate din lume, și nu numai economic și tehnologic, ci la fel de mult și poate chiar mai mult în știinţă și educaţie, specializarea într-un anumit domeniu se face în paralel cu însușirea de cunoștinţe și abilităţi care nu au nicio legătură directă cu meseria vizată, dar care viitorului specialist îi vor fi de mare folos, atât în munca

sa profesională, cât și, pur și simplu, în viaţa de toate zilele. De exemplu, admiterea în universităţile din SUA se face, de obicei, în baza unor teste speciale, adevărate examene, numite SAT (Scholastic Aptitude Test) și ACT (American College Testing), care constau, în primul caz, din probe foarte serioase privind analiza de texte, matematica și scrisul, sau, în al doilea caz, limba, matematica, cititul, știinţele și scrisul. Media de la BAC are un rol cu totul secundar.

Deși planul de învăţământ în universitate nu prevede alte discipline decât cele legate direct de specializare, totuși studiile universitare nu sunt considerate complete dacă nu sunt însoţite de însușirea de cunoștinţe și aptitudini care ţin de cultura generală a viitorului specialist. Astfel, limba, literatura, matematica, artele, istoria, economia, antropologia ș.a. pot fi recomandate la fel de bine pentru studiile la istorie, ca și la medicină, la drept sau la inginerie. Cât vi se pare de conform cu cultura noastră faptul că, de exemplu, la farmaceutică se recomandă studierea muzicii latine?

Nu cumva americanii sunt duși cu pluta? Dar mă întreb: e oare o joacă

faptul că, din primele zece universităţi din lume, opt sunt americane și că în fiecare an cele mai multe premii Nobel, în special la știinţe, sunt câștigate de absolvenţii acestor universităţi? Poate fi găsit un exemplu mai bun că fără cultură generală nu există performanţă în niciun domeniu al activităţii intelectuale?

La noi, în schimb, ca urmare a faptului că școala de cultură generală și, de fapt, tot sistemul educaţional este pătruns de formalism și lehamite și dominat destul de des de incompetenţă, nimeni nu-și bate capul cu astfel de probleme. Ar fi multe de spus despre manuale, care sunt mult prea departe de a fi perfecte, despre motivarea pe alocuri îndoielnică a sarcinii didactice, despre nivelul de pregătire al cadrelor didactice și despre multe altele, dar trec peste toate astea. Semnalez doar un detaliu pentru a vedea câtă nechibzuinţă poate sălășlui în didactica noastră școlară: în situaţia în care în toate ţările din lume engleza este cea de-a doua limbă, după cea maternă, la noi în clasele gimnaziale cu predare în limba română se acordă de două ori mai mult timp învăţării limbii ruse, decât biologiei, chimiei, fizicii sau geografiei. Ar trebui să ne mire faptul că, exceptând triburile din rezervaţii, suntem poate cei mai nedezvoltaţi din lume? Mai încape aici loc pentru discuţii despre cultură generală?

CMYK

Universităţile noastre Și cu toate acestea, rămânând în realităţile noastre, școala de cultură generală se află într-o situaţie mult mai bună decât universităţile. În ultimii douăzeci de ani, învăţământul superior din Republica Moldova a trecut printr-o mare degringoladă, care aduce cea mai vie dovadă a lipsei totale a unei viziuni clare asupra a ceea ce trebuie acesta să fie: faceri și desfaceri de instituţii, schimbare nemotivată știinţific de orientări și specializări, reforme și parareforme, bineînţeles, formale, de dragul modei și la cerere, fără obiective precise și conștient asumate, evoluţie haotică, ignorarea încăpăţânată, nu arareori inconștientă, a realităţilor, lipsă completă de previzibilitate. Cât realism, cât bun-simţ și câtă responsabilitate a putut să presupună, de exemplu, înfiinţarea a zeci de instituţii pentru pregătirea a zeci de mii de „specialiști” în domeniul dreptului și al relaţiilor internaţionale? Ajunseserăm la un moment dat să avem peste 100 de universităţi, 90 la sută din ele private, unele fiind supte din deget și, în cel mai fericit caz, fondate în baza unor școli profesionale cu un corp didactic

mult mai slab decât cel al liceelor. În toată perioada aceasta nivelul activităţii didactice și didactico-știinţifice a scăzut dramatic. Fenomenul a fost cauzat de mai mulţi factori, printre care decăderea fără precedent a statutului social și profesional al corpului profesoral, reflectat în atitudinea de neglijare și dispreţ a factorilor de conducere faţă de această forţă intelectuală, cu mare autoritate altădată, în salarizarea nesatisfăcătoare a cadrelor didactice, fapt ce provoca dezinteresul și fluctuaţia acestora, apoi baza tehnico-materială didactică foarte slabă a instituţiilor și, în special, completarea nesatisfăcătoare a fondurilor de carte ale bibliotecilor universitare, aproape completa lipsă a legăturii procesului didactic cu știinţa. Prin 2005 am editat un manual de istorie a relaţiilor internaţionale.

Era prima carte de acest fel editată în limba română la Chișinău și se părea că cele 1000 de exemplare, câte fuseseră scoase atunci de sub tipar, se vor epuiza în câteva zile. În realitate, nu a fost nicio solicitare de la niciuna din numeroasele instituţii care pretindeau că pregăteau specialiști în acest domeniu, fapt ce demonstra că în acele instituţii sarcina adevăratei specializări în fond nu exista.

La ora actuală, în Republica Moldova funcţionează (cumva) 33 de universităţi care au aproape 110 mii de studenţi la ambele cicluri (licenţă și masterat) și dau anual circa 25 de mii

de absolvenţi. Dacă raportăm aceste date la situaţia reală a acestei ţări – proporţii mici, populaţie puţină, posibilităţi materiale extrem de reduse (industrie aproape inexistentă, agricultură, în mare parte, inexistentă și ea, dacă facem abstracţie de mica gospodărie ţărănească, complet irelevantă sub aspect economic, lipsa altor domenii productive, poate cu excepţia construcţiilor), perspectivă incertă –, observăm că între ele nu există nicio legătură: situaţia de fapt nu se regăsește în aceste date, iar datele ignoră complet această situaţie.

Să admitem că din cei 25 de mii de absolvenţi, două mii sau poate chiar cinci mii își găsesc un loc de muncă după absolvire, dar cum rămâne cu ceilalţi 20 de mii? Este știut, de altfel, de multă vreme că majoritatea absolvenţilor cu studii superioare îngroașă în fiecare an rândurile șomerilor și că, până la urmă, cei mai mulţi din ei pleacă în căutarea unui loc de muncă peste graniţă. Toată lumea știe – și candidaţii la înmatriculare în universităţi, și părinţii lor, și cadrele didactice universitare – că buluceala în universităţi are loc nu pentru că tinerii au realmente de câștigat din aflarea lor acolo, ci, pur și simplu, că la absolvirea liceului aceștia nu au alternative cât de cât atractive și, mai ales, reale, de aceea, până se mai limpezesc lucrurile, adică pentru orice eventualitate, ei intră în universitate.

Pentru unii din ei, lucrurile se limpezesc repede, așa că părăsesc universitatea chiar în primele luni de studii.

Astfel, numai în primele două luni ale anului de studii 2012/2013, din universităţile din Republica Moldova au plecat peste 400 de tineri, cei mai fericiţi din ei reușind să ajungă în universităţi din străinătate. Cei mai mulţi din cei care nu sunt la fel de fericiţi rămân pe loc, fără să aibă însă vreo siguranţă în privinţa viitorului lor, în timp ce alţii, mai puţin încrezători, renunţă la studii, căutându-și un alt rost, de obicei tot în afara ţării. Cine nu știe că cei mai mulţi tineri cât de cât instruiţi, conștienţi că în ţara lor nu pot avea un viitor sigur și o viaţă demnă de trăit, caută oportunităţi de plecare în străinătate? Direcţiile sunt cele mai variate: SUA, Canada, Australia, în ultima vreme mai puţin ţările europene și tot mai mult cele altădată necunoscute nouă, ca, de exemplu, ţările bogate din lumea arabă și din Extremul Orient.

Avem nevoie ca de aer de o reformă radicală a învăţământului superior Este evident că situaţia în care se află astăzi învăţământul superior din Republica Moldova nu poate continua. Acesta este un sistem complet rupt de viaţa reală, întru totul perimat. El trebuie refăcut radical și cât mai repede cu putinţă, fiind întors cu faţa spre realităţi. Numai statului îi revine această sarcină, nu are cine altcineva să-și asume această povară și nici nu trebuie încredinţată oricui, pentru că ea are o prea mare încărcătură socială. Nu este normal ca taxa de studii (contractul), mai ales atunci când este vorba de astfel de specializări, ca, de exemplu, medicina și artele, să determine admiterea în universitate. Cei care gândesc altfel și care au impus contractul motivează

CMYK

Analiz=

23 NOIEMBRIE 2012 că statul nu are bani pentru a-i ţine pe toţi doritorii în universităţi. E o motivaţie falsă. În primul rând, nu au ce căuta cu toţii în universităţi – am văzut că degeaba merg cu toţii acolo. Trebuie odată și odată să se afirme definitiv și la noi convingerea că studiile universitare nu sunt obligatorii pentru toţi cetăţenii, că la universitate trebuie să meargă numai cei care au chemare pentru asta. În al doilea rând, sistemul universitar poate fi reformat astfel, ca statul să nu cheltuiască niciun ban în plus. Pentru mine, care am lucrat toată viaţa în acest sistem, nu există nicio îndoială că numărul universităţilor trebuie redus foarte tare. În situaţia noastră, care nu avem o tradiţie universitară, nici destui specialiști de calificarea corespunzătoare, nici o moralitate civică suficient de sănătoasă ca să poată pune responsabilitatea publică înaintea interesului personal, universităţile private nu sunt mai mult decât niște firme profitabile pentru proprietarii lor. Mult trâmbiţatul slogan că învăţământul privat avea să ofere o alternativă performantă în raport cu învăţământul de stat s-a dovedit, până la urmă, o himeră ce ascundea vădite intenţii de căpătuială, inducând în eroare și păgubind foarte multă lume. De aceea este în interesul întregii societăţi ca universităţile private să fie lichidate sau, în anumite condiţii, impuse de interesul public și de raţiuni de stat, reduse la cel mult două-trei instituţii.

A venit vremea ca statul să se ocupe serios de universităţile sale, care trebuie reașezate pe baze solide – manageriale, materiale, didactice și știinţifice – după principiile și în conformitate cu practica învăţământului superior din Occident, păstrând, bineînţeles, proporţiile. Trebuie umblat cu mult curaj, dar și cu tot atâta pricepere, la curricula universitară, reevaluând întregul câmp al specializărilor, cu orientarea obligatorie spre realităţile și perspectivele sigure ale Republicii Moldova, ca, de exemplu, renunţarea la studiile în limba rusă, care este reclamată atât de necesitatea consolidării societăţii civile, cât și de viitoarea carieră profesională a studenţilor. Specializarea nu trebuie lăsată în seama oamenilor întâmplători, cum s-a făcut până acum – la această treabă este nevoie să fie atrași savanţi cu experienţă și cu renume de oriunde pot fi găsiţi.

Nu vom avea niciodată un învăţământ superior performant dacă nu vor fi majoritate substanţial salariile corpului profesoral, în paralel cu selectarea lui foarte riguroasă, bazată exclusiv pe merite, și nu va fi creată baza tehnico-materială didactică și știinţifică corespunzătoare a universităţilor. Aceste măsuri pot fi realizate numai în baza resurselor financiare interne din universităţi și din sfera știinţei, fără suplimentare de buget.

Dar pentru aceasta se cer alte două măsuri, care, de asemenea, trebuie făcute cu maximum de insistenţă și responsabilitate: optimizarea structurală a instituţiilor și contopirea învăţământului superior cu știinţa.

Din considerente care au fost parţial menţionate mai sus, numărul universităţilor de stat trebuie redus.

Avem patru universităţi pedagogice (că cele din Bălţi, Cahul și Tiraspol au început la un moment dat să se numească altfel, asta nu înseamnă că realmente au devenit altceva), când, de fapt, avem nevoie de cel mult una, dacă mai ales ţinem cont de faptul că populaţia școlară este în dramatică scădere, că multe sate sunt pe cale de dispariţie, că urmează un proces inevitabil de concentrare a populaţi-

ei într-un număr redus de așezări etc.

Dacă ne descurcăm destul de bine cu o singură universitate de medicină, cu atât mai ușor se poate cu o singură universitate pedagogică. Trebuie restructurate și celelalte instituţii, astfel ca specializarea într-un anume domeniu să se facă într-un singur loc. În condiţiile noastre, nu poate avea absolut nicio justificare pregătirea de biologi, chimiști, matematicieni, filologi, istorici, economiști, specialiști în relaţii internaţionale, politologi, juriști, operatori IT, cadre pentru ministerele de Interne și al Apărării (asta chiar că e o glumă... tristă) etc., etc. în mai multe instituţii, mai toate aflându-se în Chișinău.

Al doilea aspect al reformării seroase, nu în vorbe de clacă, cum s-a făcut până acum, a învăţământului superior este stabilirea unei legături organice a acestuia cu cercetarea.

Revin imediat la această chestiune extrem de importantă, dar trebuie să spun câteva cuvinte despre conducerea sferei învăţământului. Educaţia în sensul cel mai larg al termenului este un domeniu de mare complexitate, dacă ne gândim o clipă că în stufoasa sa reţea are loc pregătirea pentru viaţă a tuturor cetăţenilor ţării. Reţeaua însăși este deosebit de complexă, de vreme ce cuprinde grădiniţele de copii, variate instituţii speciale de educaţie, gimnaziile, liceele, școlile de meserii, colegiile, universităţile și alte instituţii superioare de învăţământ. Fiecare din verigile acestui sistem este o lume aparte, cu specificul său, cu sarcinile sale cu totul altele decât ale altor instituţii, cu problemele sale. Arareori poate fi găsit omul care e în stare să ducă povara coordonării eficiente a tuturor acestor lumi înrudite și, totodată, foarte deosebite unele de altele.

Evident, nimeni nu le poate cunoaște destul de bine. Dar, pentru un ministru, este obligator să cunoască foarte bine măcar una dintre ele. Conform tradiţiei care s-a afirmat cam peste tot și care, în genere, s-a îndreptăţit, cel mai bun rector pentru educaţie este profesorul universitar, deoarece, dincolo de statutul său intelectual înalt, acesta, chiar și atunci când nu cunoaște școala de cultură generală din proprie experienţă didactică, are totuși o anumită idee cvasicompletă despre procesul instructiv-educativ, știe ce trebuie să fie un manual și care sunt conexiunile învăţământului cu știinţa. Din păcate, deși pe parcursul ultimilor douăzeci și ceva de ani învăţământul nostru a fost condus și de câţiva profesori universitari, aproape toţi au fost nepotriviţi pentru fotoliul care li s-a încredinţat. Singurul care s-a potrivit mai bine cu această funcţie a fost Mihai Șleahtiţchi, tocmai de aceea nimeni nu a înţeles de ce a fost dat afară și înlocuit cu o persoană care nu cunoaște sistemul. Un căscat de jurnalist, de care avem destui, zicea despre această schimbare că a fost bună, deoarece de acum înainte ministrul se va ocupa de aspectele manageriale, rămânând ca de celelalte lucruri să aibă grijă alţii. După această logică, ministerul Educaţiei ar putea fi condus foarte bine și de șeful gospodării instituţiei, de „zavhoz”. De fapt, tocmai de această logică s-au condus, de cele mai multe ori, cei care au numit de-a lungul vremurilor miniștri la Educaţie, luându-i la nimereală din echipa câștigătoare în alegeri, din cercul de prieteni, de servitori și simpatizanţi, de parteneri de afaceri etc. În mod normal însă, chestiunea conducerii judicioase a unei prestigioase instituţii de stat, cum e Ministerul Educaţiei, nu trebuie să depindă doar de calităţile personale

ale ministrului – deciziile cu mare impact trebuie se fie luate de Colegiul ministerului, care se cade să fie alcătuit din specialiști și practicieni de primă mână, nu din oameni culeși la întâmplare de pe unde este mai convenabil.

Ştiinţa împotriva Academiei sau Academia împotriva ştiinţei?

Revenind la legătura învăţământului superior cu știinţa, trebuie să semnalez un fenomen foarte straniu, și anume că timp de peste douăzeci de ani, guvernanţii Republicii Moldova par să nu fi fost deranjaţi niciodată de faptul că cele două sfere au funcţionat (ori s-au făcut că funcţionează) independent una de alta, după vechiul sistem sovietic, numai cu rezultate mult mai proaste, învăţământul fiind practicat în universităţi, în timp ce Academia de Știinţe a Moldovei, instituţie mucegăită, parazitară și complet ineficientă, pretindea că se ocupa cu cercetarea. Pe acest parcurs îndelungat, nu au lipsit cu totul vocile care au cerut din când în când o reformă corelată a celor două domenii pentru a transmite fondurile, patrimoniul și bruma de cadre calificate de la Academie la universităţi, în vederea fuzionării învăţământul superior cu știinţa, așa cum se face peste tot unde există o tradiţie serioasă în cercetare și educaţie și unde cele două domenii nu au fost concepute niciodată separat unul de altul. Din păcate însă, acestea au fost voci în pustiu, guvernanţii nu au avut interes să le audă, pentru că aveau interes să păstreze Academia și să-și promoveze acolo clientela politică, devenită subit elită academică. Să ne aducem aminte că împingerea lui Gheorghe Duca spre conducerea Academiei a fost promovată, corelat sau consecutiv, prin concursul lui Braghiș, Diacov și Voronin, drept care acum, când Guvernul s-a hotărât să reducă puţin din tainul prea gras al becisnicei și prea costisitoarei instituţii așa-zis de cercetare, Diacov și comuniștii au sărit în ajutorul ortacului lor, cerând ca bugetul acesteia să nu fie atins. Să mai reţinem că atunci când miniștrii comuniști Țvircun și Cozma au trebuit să plece din Guvern, mult lăudatul patriot naţional Duca le-a creat un institut la Academie, în ciuda faptului prea evident că aceștia, ca și institutul încropit în grabă anume pentru ei, nu aveau nimic în

CMYK

comun cu știinţa. Aceste fapte ne fac să fim sceptici relativ la buna-credinţă a guvernanţilor și a liderilor politici în raport cu sarcina urgentă și de mare importanţă de stat privind reformarea învăţământului și a știinţei. E vorba, de fapt, doar de voinţa celor câţiva lideri ai partidelor de la putere, pentru că deputaţii nu pot avea niciun rol – lipsa lor de personalitate și de responsabilitate, rolul lor redus exclusiv la exercitarea votului la comandă s-au văzut mereu, exemplul cel mai scandalos fiind “cazul Plahotniuc”, discutat recent în Parlament. Dar nu e mai mică nici vina oamenilor de știinţă fără sinecură la Academie, a corpului profesoral din învăţământul superior, care timp de douăzeci de ani nu au luat nicio atitudine în această chestiune, demonstrând astfel o uimitoare indiferenţă faţă de cele două mari domenii ale culturii noastre și chiar faţă de propriul lor destin profesional.

Duca știe prea bine acest lucru, tocmai de aceea se comportă sfidător, căutând să demonstreze, împotriva evidenţelor, că votcina sa, numită inadecvat academie, merită să înghită miliarde fără să aducă probe convingătoare că acestea nu sunt aruncate în vânt. În general, structura actualei Academii și jongleriile manageriale ale președintelui ei trădează prea mult interes pentru lucruri care, mai degrabă, subminează știinţa decât o susţin. Domnia sa nu poate să nu știe că în fruntea unor institute academice chiar el a promovat foști muzicieni, jurnaliști mediocri, militari pensionaţi etc., într-un cuvânt, oameni care habar nu au de știinţă. Nu tot domnia sa este cel care a umflat aparatul funcţionăresc al Academiei până la paroxism? Ce justificare managerială, știinţifică, pur și simplu rezonabilă, poate fi găsită unor struţo-cămile „academice” de tipul Institutului patrimoniului cultural, unde a fost adunată o faună foarte pestriţă din arheologi, istorici, etnografi, heraldiști, muzicieni, pictori, critici de artă, regizori, scenariști...? Trebuie să ai imaginaţie, nu glumă, ca să poţi face faţă unor astfel de proiecte „academice”. Faptele acestea (neîndoios că vor mai fi fiind și multe altele) sunt grave de tot, anume ele ar fi trebuit să-i fi făcut să strige S.O.S. pe „onorabilii” membri ai Academiei, nu pentru a se milogi la conducerea ţării să nu le pună în pericol sinecurele. Problema de fond care pune în lumină starea reală a Academiei este ineficienţa ei scandaloasă, faptul că are un număr de salariaţi extrem de

9

FLUX

mare, faţă cu prea modesta ei producţie știinţifică realmente valoroasă, că prin institutele ei zac cohorte întregi de așa-ziși cercetători care zeci de ani la rând nu au produs absolut nimic, în timp ce tot mai mulţi tineri talentaţi și dispuși să facă lucruri valoroase în cercetare sunt forţaţi să plece în ţări străine pentru a-și demonstra acolo aptitudinile și energia. Din motive lesne de înţeles, eu însumi istoric fiind, nu pot insista destul asupra rezultatelor activităţii istoricilor de acolo, inclusiv a „academicienilor”, deși subiectul îmi este cunoscut foarte bine – îmi rămâne doar să sper că simţul lor autocritic le poate arăta cât este de mare decalajul între ceea ce au făcut și ceea ce au trebuit să facă. Pot să spun doar atât: restanţele știinţei istorice moldovenești depășesc de multe ori realizările, că cercetările și scrierile istorice chinuite la academie sunt infime, ca număr și calitate, faţă de cele ce se fac în afara acestei instituţii. După ce constatăm astfel de fapte – și numărul lor este, desigur, incomparabil mai mare –, e firesc să ne întrebăm ce justificare poate avea o astfel de „academie”? Am aflat că acum la titlurile de membri corespondenţi ai Academiei și de academicieni aspiră vreo 37 de persoane. Ce altceva îi mână pe toţi oamenii aceștia spre o instituţie falimentară, complet compromisă, decât simbria pe care o jinduiesc pe degeaba de acolo și poate încă niște beneficii ce ar rezulta din deţinerea unor titluri mai ușoare decât nimica? Este de stringenţă ca, înainte ca șandramaua Academiei să se prăbușească sub povara propriei neputinţe, aceasta să fie lichidată prin transferul mijloacelor sale financiare și a patrimoniului de care beneficiază pe nedrept (ori a unei părţi a acestuia, după cum vor socoti mai bine factorii chemaţi să soluţioneze această problemă) la cele câteva universităţi care vor rămâne după optimizarea structurii învăţământului superior.

Astfel vom putea scăpa, în sfârșit, de o instituţie care numai onoare nu ne face și numai servicii nu ne aduce și vom rezolva, totodată, problema creării unui învăţământ universitar modern. Altă soluţie nu există: așa cum este ea, Academia nu poate fi reformată, cum nu poate fi operat un organism paralizat de metastază.

Ion ŢURCANU

NOTĂ: Nu toate opiniile exprimate de autor în acest articol reflectă în mod neapărat și poziţia ziarului FLUX.

FLUX

10

Interviu

23 NOIEMBRIE 2012

PR. CĂTĂLIN DUMITREAN:

„Viaţa bazată pe false modele le-a slăbit tinerilor încrederea în ei înşişi şi, implicit, forţa sufletească” Preot misionar, realizator de emisiuni de televiziune, colaborator la numeroase publicaţii scrise, redactor-șef al redacţiei din Sibiu a postului de radio „Trinitas” și consilier de presă al Arhiepiscopiei Sibiului, părintele Cătălin Dumitrean este cunoscut în Ardeal nu numai pentru activitatea lui în mass-media, ci și pentru ctitoriile sale bisericești.

Până acum a clădit, de la firul ierbii, două biserici, „Sf. Nectarie” – a Spitalului de Boli Pulmonare din Sibiu – și „Sf. Ioan Iacob Românul” – a Căminului de Bătrâni –, unde și slujește, și trei mănăstiri: „Sf. Ioan Iacob Românul”, la Rășinari, „Sf. Ilie”, la Pelișor, și „Înălţarea Domnului”, la Veștem. În cea mai mare parte, le-a construit cu ajutorul a sute de tineri credincioși, care au participat la taberele de muncă voluntară organizate de el, și cu „banul văduvei”. De doi ani a fondat și conduce Cenaclul „Lumină Lină”, din care fac parte 30 de tineri, cu care a dat spectacole de muzică și poezie creștină în 135 de localităţi transilvănene. El însuși tânăr, la 39 de ani, părintele Cătălin este iubit de tineri și știe să-i însufleţească pentru un scop nobil. Un avantaj de care am profitat pentru a afla care mai este starea credinţei la tineretul de azi.

„Lepădarea de neam este ispita cea mai mare a acestui veac” - Părinte, aveţi o mare priză la tineri și aţi reușit să faceţi adevărate minuni, de-a lungul anilor, mobilizându-i pentru tot felul de activităţi, de la muncă fizică la acţiuni culturale.

De când aţi început să lucraţi cu ei și de ce?

- Preocuparea de a pune în lucrare energiile tineretului o am de la începutul anilor ‘90, de pe când conduceam Liga Tineretului Ortodox și ASCOR din Cluj, care urmăreau transmiterea fiorului naţional și creștin în Universitatea Babeș-Bolyai și în liceele din oraș. A fost o adevărată explozie de entuziasm pentru Biserică și neam, în perioada aceea. Eu însumi, întâi seminarist și apoi student la Teologia din Cluj, am primit un impuls și o mare putere pentru a mă implica. Nu dintr-o mănăstire sau de la un duhovnic, ci din Piaţa Universităţii, de la icoana Maicii Domnului, care ne lumina în fiecare seară acolo pe cei care nădăjduiam să schimbăm la faţă România. Apoi am activat în aceste asociaţii, prin care făceam conferinţe cu duhovnici mari și oameni de cultură străluciţi și prin care distribuiam literatură creștină.

Am deschis și un punct de carte în Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, care însă a fost lichidat, în 1994, pentru că stăruiam în difuzarea publicaţiilor cu tentă naţionalistă.

- Se potrivește naţionalismul cu teologia?

- Da, fac casă bună, pentru că naţionalismul nu este decât o latură a evlaviei. Îndrăznesc să spun lucrul acesta, câtă vreme e limpede că Dumnezeu a gândit neamurile din veșnicie. Ca dovadă, la sfârșitul veacurilor, fiecare va veni la Judecata de Apoi cu neamul său. De aceea e important să ne păs-

trăm identitatea. Probabil că lepădarea de neam este ispita cea mai mare a acestui veac.

- De ce e important să ne păstrăm identitatea naţională? În faţa lui Dumnezeu nu ajunge că suntem ortodocși?

- Pentru a nu face jocul diavolului.

Pentru că proiectul uniformizării neamurilor este al diavolului. Lui îi displac diferenţele. Ne vrea pe toţi la fel de slabi, de căzuţi și de supuși lui, iar pentru asta, trebuie să ne desfiinţeze personalitatea și specificitatea. Societatea de consum de azi asta face, desfiinţează umanitatea, pentru că schimbă scara valorilor, te depersonalizează și te face să îmbrăţișezi patimile. În globalizare cad ultimele rezistenţe creștine și etnice. Și atunci, diavolul devine stăpân. A trăi și a propovădui naţionalismul înseamnă a fi un om evlavios, un om în Duh, pentru că naţionalismul înseamnă iubire, nu ură, așa cum spun vrăjmașii lui. Ei se referă, de fapt, la xenofobie, punând semnul egal între aceasta și naţionalism. Dar xenofobia nu este naţionalism.

„Nu văd prea mulţi tineri dornici de a face ceva pentru ceilalţi, pentru credinţă” - Să revenim la subiectul discuţiei noastre, tinerii. În urmă cu douăzeci de ani, ardeau de dorinţa de a se dărui lui Dumnezeu și neamului.

Cum e tineretul de azi, în opinia Sfinţiei Voastre?

- Tinerii nu mai au același entuziasm, și parcă nici vlagă. Asociaţiile creștine sunt anemice și se mai ţin în doar câţiva oameni devotaţi, dar care nu pot face minuni. Cred că pentru asta au o mare responsabilitate duhovnicii.

Preoţii trebuie să nască în conștiinţa tinerilor dorinţa de implicare și necesitatea jertfei (de timp, de bani, de energie...). Or, noi nu-i mai canalizăm spre așa ceva. Îi menajăm de multe ori.

Ne bucurăm că vin la spovedanie, că le dăm un canon, că se împărtășesc. Ne limităm la slujbele bisericești, dar nu-i mai punem să-și lucreze credinţa prin fapte. Într-adevăr, mai nou se mani-

festă o tendinţă tot mai pronunţată în rândul tineretului de a căuta să ajungă la împărtășanie – lucru lăudabil –, dar acesta nu trebuie să fie scopul ultim. Împărtășania este putere. După ce te împărtășești, ar trebui să fii plin de energie, de idei, de iniţiative. Nu văd prea mulţi tineri dornici de a face ceva pentru ceilalţi, pentru credinţă, pentru Biserică. Ne place să trăim și ortodox, dar și în modernitate. Avem o credinţă comodă, pentru că ne-am schimbat modelele. Dacă la începutul anilor ‘90, generaţia noastră îi avea ca modele pe mărturisitorii din temniţele comuniste, astăzi, generaţia tânără se orientează după modele occidentale, de tip protestant, care duc la o dedublare a comportamentului. Și nu trebuie să ne mire, pentru că aceste modele îi influenţează și pe preoţi. Mulţi dintre păstori trăiesc Sfânta Liturghie în smerenie, iar când ies din biserică conduc o mașină ultramodernă, scumpă, ca să ajungă într-o casă somptuoasă. Smerenia ar trebui să fie starea noastră permanentă, nu doar ocazionată de participarea la slujbele Bisericii. Când nu e așa, înseamnă că am căzut în mrejele Vrăjmașului. Cel rău ne vrea formali, fără evlavie. Lui îi convine de minune ortodoxul care merge la biserică, dar nu trăiește slujba, că e cu mintea tot la grijile lumești, sau cel care spune că are o relaţie personală cu Dumnezeu și n-are nevoie să meargă la biserică, ori cel care vânează împărtășania ca pe o recompensă, căci nu năzuiește la ea ca la unirea cu Hristos, deci la îndumnezeirea sa.

- Nu cumva răul ne vine și din contextul social, care ne împinge spre confort, nu spre nevoinţă?

- Ba da, am fost seduși de posibilitatea unei vieţi tihnite. Aproape că ne-am lepădat de orice presupune efort, care este esenţial în ortodoxie.

Până și supărările noastre sunt altele decât ale părinţilor și bunicilor noștri.

Noi facem mari drame din întâmplări cu miză mică și ne necăjim pentru nimic. De pildă, vin la mine credincioși care se plâng că n-au putut anul ăsta să-și zugrăvească apartamentul după ultima modă. Asta îi frământă pe ei, nu faptul că n-au putut să-și facă rugăciunea în fiecare zi sau că au lipsit uneori de la biserică, sau că nu au ajuns să-și iubească dușmanii. Cum să convingi

un astfel de om să se lepede de sine și toată viaţa să i-o dăruiască lui Hristos?

Este o sminteală generală. Creștinii noștri ortodocși se lasă influenţaţi de televiziune și internet, într-o măsură covârșitoare. De acolo își iau modele de comportament, stilul de viaţă...

Mintea lor stă în exterior, în loc să se adâncească în sine, și se lasă modelată de materialismul deșănţat și de „canoanele” privitoare la ce e bine și frumos, străine de structura lor interioară, de cultura lor etnică și de credinţa lor. Iar asta se întâmplă pentru că nu mai au Duh. A îndeplini mimetic sau formal anumite acte legate de credinţă, cum sunt spovedania sau mersul la biserică, nu te mântuiește. Dacă tu, când te spovedești, nu conștientizezi păcatul, sau dacă atunci când participi la Sfânta Liturghie nu ești acolo cu toată fiinţa, totul este degeaba. Rămânem ca niște coji de nucă fără miez.

Ce vreau să spun? Poate că astăzi sunt mai mulţi români decât altădată care merg la biserică și urmează, formal, regulile vieţii ortodoxe, dar câţi dintre ei mai sunt gata să renunţe la averile lor sau să-și dea viaţa pentru Hristos, dacă e cazul? Foarte puţini. Pentru că ne-am legat tot mai mult de material, pentru că trăim în exterior și căutăm bogăţii în afara noastră, nu înlăuntrul nostru. În această situaţie, nu cumva suntem lipsiţi de Duhul Sfânt?

„Internetul îţi pune fructul oprit în palmă” - Spuneaţi că televiziunea și internetul ne influenţează foarte mult existenţa. În ce fel schimbă internetul vieţile creștinilor?

- Să ne înţelegem, eu nu cred că internetul e de la diavol. E o invenţie necesară. Orice cale de comunicare și de informare este bună, dacă e folosită cum trebuie. Însă, dacă faci exces, dacă ajungi în ungherele urâte ale internetului, sigur că te vatămi sufletește. Pe de altă parte, dacă noi lăsăm internetul să fie ocupat de propagatorii smintelii, care umplu spaţiul virtual cu mizerii, atunci ne expunem cu toţii la un risc major. Creștinii ar trebui să fie prezenţi în spaţiul virtual, dar să-l folosească cu măsură, ca pe orice alt lucru omenesc. Creștinul poate găsi pe internet informaţii bune, cum ar fi cele despre viaţa pilduitoare a unui sfânt, ori despre cum să ajungă la o mănăstire... Poate, de asemenea, să comunice cu alţi creștini, să-și împărtășească gânduri frumoase și informaţii folositoare. Dar nu trebuie să trăiască mai mult în virtual decât în realitate. Nici să nu intre pe site-uri care promovează idei anticreștine sau care îţi murdăresc mintea și inima. Cu alte cuvinte, internetul te poate ajuta, ca și televizorul, dar îţi poate și dăuna. Problema este că, prin internet, omul are de-a face cu răul mult mai ușor. E ca și cum i-ai pune fructul oprit în palmă. Pentru că acolo nu mai este cenzură, nu mai sunt limite, totul e facil, inclusiv ca să aluneci în zonele cele mai tenebroase, de la pornografie la extremism politic.

Abia asta este partea demonică din internet, de care avem obligaţia să ne ferim. Dar pentru asta avem nevoie de un bun discernământ, de puterea de deosebire a duhurilor. Însă, după cum știm, răul e mai seducător de multe ori decât binele, pentru că este viclean. De

aceea avem datoria să combatem răul și pe internet, cu informaţie de bună calitate, cu o viziune creștină..., să le spunem oamenilor să se roage, să-i învăţăm că trebuie să aibă un dialog cu Dumnezeu... Din această perspectivă, presa online creștină, site-urile, blogurile și radiourile pe internet de substanţă creștină au un mare rol. Să nu uităm că Sfântul Duh lucrează prin oameni și suflă peste tot.

„Dacă tinerii dau de un preot lipsit de tact, se îndepărtează de Biserică” - Având în vedere impactul puternic al mijloacelor de comunicare asupra oamenilor, credeţi că Biserica ar trebui să-și adapteze și să-și democratizeze discursul, să îmblânzească anumite reguli pentru a câștiga tinerii, așa cum reclamă o serie de intelectuali?

- Cred că înainte de orice discurs, cel care îl ţine trebuie să fie un om înduhovnicit. Putem să fim foarte culţi și să stăpânim perfect arta oratoriei, dar dacă nu avem dragoste pentru oameni, n-o să spunem nimic esenţial, nimic care să schimbe în bine viaţa cuiva. Vedeţi că mulţi dintre marii duhovnici nici nu vorbesc în fraze foarte meșteșugite, dar ajung drept la inima omului. Pe de altă parte, n-ai cum să umbli la canoane, pentru că ele sunt repere pentru mântuire. Nu-l poţi trișa pe Dumnezeu. Nu cred că problema sunt regulile, ci felul în care ele ne sunt impuse de multe ori. Să vă dau un exemplu: nu eram încă la seminar, nu aveam un duhovnic și m-am dus să mă spovedesc. Părintele m-a luat foarte tare de la început: „Ai postit trei zile înainte de a veni la spovedanie?”.

M-am simţit cumva agresat și respins.

Sigur că am înţeles pe urmă că avea dreptate să-mi ceară asta, dar nu se face așa. Putea să mă ia la spovedanie și să-mi explice frumos cum să mă pregătesc pentru această taină. Ei, eu am trecut peste acest episod, dar dacă tinerii dau de un preot lipsit de tact, se îndepărtează de Biserică.

- Aveţi deja o îndelungată experienţă de duhovnic al tinerilor. Au ei probleme specifice, în relaţia cu credinţa?

- Viaţa aceasta bazată pe false modele le-a slăbit tinerilor încrederea în ei înșiși și, implicit, forţa sufletească.

Sunt labili în marea lor majoritate.

Plâng și râd foarte ușor, fără ca gesturile lor să mai fie încărcate propriu-zis de însemnătate, pentru că nu au motivaţii puternice. De asemenea, cad foarte ușor în depresie după cel mai mic eșec. Pentru că a slăbit Duhul în ei. Pentru că nu hrănesc Duhul cu rugăciune. Soluţia este să le acordăm mai multă atenţie, să avem mult tact și multă răbdare cu toţi cei care ne caută, să vorbim mai mult cu ei și să încercăm să le dăm răspunsuri la căutările lor. Este menirea noastră, a preoţilor, să câștigăm suflete și nu o putem face dacă nu ne împrietenim cu ucenicii.

Prietenia cu duhovnicul îi va duce la prietenia cu Hristos.

Interviu realizat de Claudiu TÂRZIU Sursa: formula-as.ro

Cultur=

23 NOIEMBRIE 2012

Volânia Ieri spre chindie, simpaticele noastre ghide ne spun că, întregul nostru efectiv, legiunea străină de la atât de amical-colegialul Magnus Ducatus Poesis, este invitată de „un scriitor localnic” la casa lui de vacanţă, situată cam la 15 kilometri nord-vest de Luţk. Unii colegi își pun problema: să meargă, să nu meargă? Câţiva renunţă și, probabil, ar fi avut motive să regrete.

Dar îi privește. În schimb, priveliștile care s-au deschis ochilor merită atenţie, meditaţie și atitudine.

Ajungem la cătunul Filkiv, localitate-model pentru istoria și componenţa etnică a Volâniei: pe aici s-au perindat slavii vechi, apoi mai mulţi pani polonezi, la unul dintre ei, în 1929, chiar găzduind și rămânând de mas președintele Poloniei, Ignacy Mościcki, întâmpinat triumfal de băștinașii ce înălţaseră un arc floral, pe sub care să treacă gloriosul prim-demnitarul statului, presărându-i drumul cu flori. (Nu exagerăm numai noi, românii…) O vreme, aici au locuit cehi, pe care ţarul Aleksandr al II-lea i-a invitat în condiţii avantajoase; ei trebuiau să ridice economia ţinutului. După război, polonezii și cehii au fost expulzaţi, unii ajungând în lagărele staliniste, în locul lor fiind aduși ucraineni „de dincolo de Bug”. În vederea dramaticelor „optimizări” și concentrări „rentabile” de populaţie în socialism, ţăranii din micile cătune au fost împinși la grămadă, impuși să-și construiască adăposturi în doar două localităţi. În timpurile numite perestroika, Vasil Prostopcik cumpără de la stat un grajd cehesc, construit încă la 1918, și 36 de ari de pământ, toate astea costându-l tocmai…

53 de dolari (la cursul curent al grivnei ucrainene). Mai apoi și-a extins domeniul, pe vreo 3 hectare făcând agricultură. La început, a prins a aduna diverse obiecte ce ţineau de traiul și activitatea săteanului de demult sau de mai dincoace, iar după 1991 a început să „vâneze” relictele realismului socialist, adunând în curtea spaţioasă a grajdului reconstruit și devenit o coșcogea casă de vacanţă deplin funcţională fel de fel de monumente mai mult sau mai puţin hidoase sau doar hazlii, monstruoase sau doar curioase prin ce și pe cine reprezintă. E aici un fel de „lagăr de concentrare” a kitschului „artei monumentale sovietice”. Mai multe statui și busturi ale lui Lenin, dintr-o sculptură uriașă rămânând doar partea de jos, pantalonii granitului cam de 3 metri înălţime. Integral, acel oribil stat de om cântărea… 20 de tone! Împreună cu colegul Nicolae Popa ne vine ideea (cabotinteatrală) să intrăm în dialog chiar cu acești V. I. Lenin încremeniţi în diverse poze. Într-un dialog ce s-ar înţelege doar din fotografii. Astfel, lângă Lenin în deplină statură ce arată cu mâna spre – bineînţeles! – „viitorul luminos al omenirii” mă postez în aceeași poză, cu mâna întinsă, însă indicând exact în sens invers (în sensul: ba nu, direcţia corectă e astălaltă…). Iar unde „bunicul” Lenin stă la sfat cu un copil pionier (ambii sunt dintr-un material întunecat de-a binelea, astfel că Prostopciuk le-a desenat cravatele în alb), mă postez înde ei și-i fac dojenitor din deget conducătorului: „Fii atent, nu mai spune prostii tinerei generaţii”. Apoi mă agăţ de mâna lui întinsă „spre viitor”, sforţându-mă la gândul: „Da lasă, bre, odată braţul ista în jos!”

Sunt pe aici și busturi de-ale lui Stalin, și unul

FLUX

Leo BUTNARU

CALEIDOSCOP

LAGĂRUL DE CONCENTRARE AL KITSCHULUI

23 noiembrie

(Pagini de jurnal)

28.IX.2012

11

al lui Frunză, consângeanul nostru, sângeros erou al armatei bolșevice ce lupta când în vest, cu polonezii, când în Crimeea, cu albgardiștii.

Statuile bizare ale unui mecanizator alături de cea a unei ţărance radioase cu un snop de spice în braţe, dar… desculţă! Însă toate astea (de) ţinute în lagărul de concentrare a bizareriilor comunismului în chip destul de… uman, amfitrionul, poetul Vasil Prostopciuk, gândindu-se mereu cum să le regizeze mai efectiv, cum să le plaseze, să le „împerecheze”/ alăture, având chiar și un „Zidul Kremlinului” sub care, se știe, sunt înmormântaţi foștii lideri sovietici. Și aici chipurile lor se perindă însoţite de epigrame hazlii cărora însă e greu să le prinzi întorsăturile paradoxale de sens, dacă nu cunoști ucraineana destul de binișor. Una e limba vorbită, în care te descurci, și alta – cea scrisă. În fostul grajd cehesc, ingeniosul amfitrion a reconstruit așa-numita, cândva, „cameră leninistă”, „colţișorul/ ungherul roșu” și biroul-model al unui fost secretar de partid la regională.

Mobila ei i-a cedat-o chiar unul din foștii mahări ai regiunii. Spiritul parodic e în toate și delegaţia noastră îl sporește prin diverse replici, poze, amintiri. E acolo, într-un mic crâng, și „locul de popas al partizanilor” – de jur împrejur doar sticle goale, cândva pline cu votcă, cutii de conserve, deja ruginite. Gazda are și mici capcane – cum să le zic? – … falusoide. Deschide vreo colegă-scriitoare, vreo doamnă un capac oarecare, dar acolo, în interior – … mda, glumiţe piperate. Simbolurile erotice sunt încifrate până și în ziditura gardului – de la poartă și din interior, unde anumite aranjări, potriviri de pietre, diverse ca formă și mărime, pot fi „citite” ca mici fragmente din naraţiunile Marchizului de Sade.

Pe scurt, Vasil Prostopciuk a avut și mai are de unde aduce „în lagărul de concentrare” relicte ale bizarului realism socialist. Fiind ziarist, redactor-șef al ziarului „Вiче” (cum ar veni: „Adunarea populară”), Vasil Prostopciuk beneficiază de informaţia necesară, aflând, să zicem, pe unde mai sunt rătăcite capete de-ale lui Lenin, Stalin, de ghips sau granit. Ne spune: „În regiunea noastră Volânia au existat cam 94 de monumente ale lui Lenin, diferite, mai mari, mai mici. Dar fiţi atenţi: vecinii noștri din regiunea Ternopol au avut peste 400 de Lenini!”. Și aici vine la ţanc elementul de paralelă cu Crimeea. În jurnalul scris pe acele tărâmuri mirifice, dar cam… bolșevizate încă, cel puţin la nivel de ceea ce se numește ideologie, a dat de mai multe ori de Lenin: strada principală în Koktebel, monumente uriașe în orașele Teodosia și Simferopol, dar care parcă ar fi avut și o replică la hotelul „Kafa” de la casa de creaţie a scriitorilor ucraineni. Acolo, la terasa acoperită, se afla un ciudat, exotic, curios și atrăgător tandemul a doi Lenin: unul pe portret mare, impunător, de epocă apusă, altul – un Lenin de bâlci – bustul mahărului bolșevic era din ghips, probabil, iniţial fiind acoperit cu un strat gros de vopsea albă, lucioasă, după care, în stil bâlci-kitsch, i s-au boit multicolor puţinul păr de sub chelie, dinspre ceafă – foarte impresionist. Sumara frizură și buzele îi erau date cu roșu; era roșie și cămașa ce se vedea de sub jiletcă, iar cravata – verde; mustaţa, barba – de un cafeniu deschis; pomeţii ușor fardaţi, „lumina” ochilor punctată cu brun; jiletca – de un albastru spălăcit cu stele galbene, murdare pe el. Restul trupului-bust – alb, marcat de stele roșii de diferite mărimi, alungite, într-o rână.

Numai că anul acesta, când am dat pe la terasa respectivă, am și remarcat că… Lenin lipsește! Unde e Lenin, domnule barmen? Cică să întreb de administraţia hotelului. Chiar așa și notam pe 11 septembrie: „Lenin-porumbacul a dispărut. Presupun că în Crimeea cvasirusească, cvasi-ucraineană-tătărască etc. nu mai este voie să se facă glume picturale pe seama bossului bolșevicilor”. Îi spun colegului Evgheni Stepanov din Moscova, și el cade de acord, că „evacuarea” lui Lenin a împuţinat nu-

mărul mușteriilor ce mai treceau pe la terasă.

Aceștia intrau, priveau la bolșevic, se amuzau, se fotografiau cu o cafea la mustaţa leninistă, revenind apoi și cu alţi prieteni să le arate commedia dell’ anti-arte.

Nu e lucru de glumă, tovarăși! Cazul devine obsesie, încât eu mă tot întreb: și totuși, unde este bustul-kitsch și portretul realist (socialist), acesta „salvat” din cine știe ce birou de partid?...

Dimineaţă de dimineaţă, ca un refren al curiozităţii, întreb câte pe unul din angajaţii hotelului: „Și totuși, unde e Lenin?”. O doamnă cu chipul cam sumbru ce e „azi” (atunci) la recepţie: „De ce întrebaţi?”. „Pentru că anul trecut mai era acolo, jos, în ungher”. Ea: „Anul trecut aici era un alt patron, Dima. Anul acesta e deja Natalia…”

A doua zi, deja doamnă cu înfăţișarea senină ce se afla la recepţie pricepe subtextul ispitirii, răspunzând: „A fost, dar a plecat”. „Deci, a fost cât a fost la mare, și unde s-o fi dus?” „În mausoleu”. „Uite, mai zic, negroidul acesta mic a rămas, l-am văzut aici și anul trecut, dar pe Lenin – pas!” Doamna unde face: „Pâs…” (Să nu audă patroana.) E de înţeles că Natalia-patroana, „salvatoarea lui Lenin”, o fi o îmburghezită de… stânga; o adeptă a comuniștilor și, probabil, chiar o șovină, deoarece nu a dispărut doar cârmaciul de la terasă, ci și inscripţia în limba ucraineană de la intrarea pe teritoriul casei de creaţie a uniunii scriitorilor din… Ucraina… * * * La Luţk, colegul Nicolae Popa e un adevărat descoperitor de români. Dimineaţă, intră să schimbe niște bani la banca ce este eminamente la câţiva pași de hotelul în care suntem cazaţi. Gardianul cu pistol la șold îi cere pașaportul, să identifice clientul, precum cere regulamentul. Deschide copertele actului, privește în el, după care întreabă românește: „Sunteţi chiar din Moldova?”. Mai fac un schimb de fraze, aflându-se că înarmatul e născut undeva în regiunea Cernăuţi. Iar la gimnaziul în care a mers Popa la întâlnirea cu cititorii, cei mai aplaudaţi erau poeţii din Vilnius, deoarece acolo se studia și limba lituaniană. Dar și mai abitir – polonezii, dat fiind că populaţia din Ucraina de Vest are o memorie simpatetică, genetică, s-ar putea spune, pentru limba vecinilor, în ţara cărora, până la 1939, Volânia era parte componentă. Iar directorul, pentru a-i ridica oarecum dispoziţia colegului meu de la Chișinău, îi spune că în sală se află și trei elevi români, ajunși aici, împreună cu părinţii lor, tocmai din raionul Herţa (teritoriu românesc anexat de sovietici în 1944). Mai e și o profesoară. Cu toţi patru, Nicolae s-a întreţinut niţel după întâlnire, dna româncă scriind și ea versuri, numai că deja în limba ucraineană.

Cum s-ar spune, e în toate astea toleranţă activă, când se consolidează o spiritualitate, o cultură a reciprocităţii, solidarităţii. În mare, așa ar fi fost, până în momentul în care același coleg Nicolae Popa, curios faţă de pulsul străzii, se apropie de cortul electoral al celei mai „progresiste” formaţiuni politice din Ucraina, precum e considerat în regiunile de est și de sud partidul regiunilor, ce-l are șef pe Ianukovici, actualul prezident al ţării. Deputaţii săi au înaintat în Radă legea despre statutul limbii de stat și al celor regionale, din care ar avea de câștigat rusa. Ianukovici a promulgat-o, e drept – curând spunând că s-ar putea revedea anumite nuanţe, pentru a satisface oarecât protestele naţionaliștilor. Ei bine, la cortul (lăudat) progresist-internaţionalist din centrul Luţkului unul din „locatarii” săi îl întreabă cam agresiv pe Nicolae de ce vorbește în limba rusă și nu în ucraineană! Mda, e o diferenţă totuși de ceea ce se întâmplă pe peninsula din sud, unde, spre exemplu, sunt plasate și lozinci „mult mai puţin ucrainene” de genul: „Împreună cu Rusia – spre viitorul Crimeii!”.

Evenimente 1248: Ferdinand al III-lea de Castilia îi izgonește pe mauri din Sevilla 1644: A fost publicată Areopagitica de John Milton 1710: Începe a doua domnie a lui Dimitrie Cantemir în Moldova (23 nov. 1710 - 11 iul. 1711) 1843: Ion Ghica a inaugurat cursul de Economie politică la Academia Mihăileană de la Iași, cu lecția “Despre importanța economiei politice” 1864: Este înfiinţat prin decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Muzeul Național de Antichități din București, având în colecție piesele Tezaurului de la Pietroasa. Din anul 1990, muzeul se va numi Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române 1889: A fost instalat, într-un cazinou din San Francisco, primul tonomat din lume 1940: Ion Antonescu, șeful statului român între 1940 și 1944, a semnat, la Berlin, adeziunea României la Pactul Tripartit 1945: A luat sfârșit sistemul de raționalizare a alimentelor impus în SUA, pe durata celui de-Al Doilea Război Mondial 1971: China a devenit membru permanent al Consiliului de securitate al ONU 1980: O serie de cutremure în sudul Italiei omoară aproximativ 4800 de oameni 1991: Freddie Mercury anunță public că are SIDA; a murit a doua zi.

1999: Premiul “Pana de aur pentru libertatea presei” a fost acordat de Asociația Mondială a Ziarelor (AMJ) ziaristului sirian Nizar Nayyouf, deținut din 1991 într-o închisoare militară din Damasc

Nașteri 1221: Alfonso al X-lea cel Înțelept, rege al Castiliei (d. 1284) 1754: Abraham Baldwin, politician american, unul dintre părinții fondatori ai Statelor Unite ale Americii (d. 1807) 1760: François Noël Babeuf, (Gracchus), om politic francez (d. 1797) 1804: Franklin Pierce, al 14-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (d. 1869) 1837: Johannes Diderik van der Waals, fizician olandez, Premiul Nobel pentru fizică 1910 (d. 1923) 1860: Hjalmar Branting, politician suedez, jurnalist, deținător al Premiului Nobel (d. 1925) 1869: Valdemar Poulsen, fizician și inginer danez (d. 1942) 1876: Manuel de Falla, compozitor spaniol (d. 1946) 1887: Boris Karloff (Charles Edward Pratt), actor de teatru și film englez; celebru prin interpretările din filmele de groază (seriile “Frankenstein”) (d. 1969) 1888: Harpo Marx (Adolph Arthur Marx), comic american și actor (d. 1964) 1890: El Lissitzky, pictor rus, grafician, arhitect (d.

1941) 1896: Klement Gottwald, politician și președinte al Cehoslovaciei (d. 1953) 1901: Marieluise Fleißer, scriitoare germană (d.

1974) 1906: Sait Faik Abasıyanık, scriitor turc (d. 1954) 1927: Angelo Sodano, cardinal, secretar de Stat al Vaticanului 1928: Pierre Étaix, actor comic francez 1932: Renato Raffaele Martino, cardinal 1941: Franco Nero, actor italian 1942: Gheorghe Rusnac, rectorul Universității de Stat din Moldova, membru corespondent al Academiei de Științe din Moldova 1945: Dennis Nilsen, criminal în serie englez 1992: Miley Ray Cyrus, fiica cântăreţului de muzică country Billy Ray Cyrus

Decese 1572: Il Bronzino, pictor florentin (n. 1503) 1682: Claude Lorrain, pictor francez (n. ca. 1600) 1890: Regele William al III-lea al Olandei (n. 1817) 1923: Urmuz (Dimitrie Demetrescu Buzău), unul dintre cei mai originali reprezentanți ai literaturii române de avangardă (n. 1883) 1935: Maria Cunțan, poetă română (n. 1862) 1949: Carol Ardeleanu, prozator (n. 1883) 1953: Ilie E. Toroutiu, critic, istoric literar, folclorist și traducător (n. 1888) 1976: André Malraux, scriitor francez, teoretician de artă și politician (n. 1901) 2006: Philippe Noiret, actor francez (n. 1930)

FLUX

12

Cultur=

23 NOIEMBRIE 2012

PREMIU

MERGE MAI DEPARTE

O coproducţie moldo-germană a fost premiată la Roma

Nicoleta Gavriliţă continuă lupta pentru „Vocea României” Singura moldoveancă rămasă în concursul televizat difuzat de PRO TV București, „Vocea României”, Nicoleta Gavriliţă, va continua lupta pentru marele premiu.

Drama „Panihida”, în regia Anei-Felicia Scutelnicu, s-a învrednicit de premiul pentru cel mai bun Mediu-metraj în secțiunea Cinema XXI la Festivalul Internațional de Film din Roma.

Filmul este o coproducție moldo-germană. Acţiunea filmului are loc într-un sat moldovenesc (filmat la Orheiul Vechi), unde se desfășoară funeraliile unei bătrâne. Regizorul peliculei este Ana-Felicia Scutelnicu, originară din Chișinău. Autoarea filmului a activat timp de patru ani într-un teatru din Benin, Africa de Vest, după care s-a stabilit în Germania, unde a studiat regia la Academia de Film și Televiziune din Berlin.

La Festivalul Internațional de Film de la Roma filmul ei a fost apreciat de un juriu format de Douglas Gordon, Hans Hurch, Ed Lachman, Andrea Lissoni și Emily Jacir.

Sperăm că în curând vom putea viziona filmul „Panihida” și în Republica Moldova.

Marţi, 20 noiembrie, Loredana, antrenoarea Nicoletei, a decis să o testeze pe concurentă la “Cântecul decisiv”, iar moldoveanca a făcut faţă cu brio provocării.

Tot marţi, Nicoleta Gavriliţă a reușit să treacă în etapa următoare după ce s-a duelat cu Răzvan Ștef pe piesa “Don’t go breaking my heart”, cântată în duet de Elton John și Kiki Dee. Interpretarea celor doi a fost pe placul juriului, dar mai ales a publicului, care a aplaudat din picioare. “Mi-a plăcut foarte mult”, a menţionat Smiley.

Colegul său, Șerban, a spus că ar fi mers “pe mâna Nicoletei”.

“Pe mine m-aţi dezamăgit. Eu mă așteptam ca acest duet să se termine cu un sărut”, a spus pe o notă umoristică Monica Anghel, ajutoarea lui Horia Brenciu. “Nicoleta are niște armonice în voce de invidiat”, a spus, la rândul său, Brenciu.

Însă, până la urmă, decizia trebuie să o ia Loredana, antrenoarea lor. “Aţi creat o magie și cred că asta trebuie să se întâmple pe scenă de fiecare dată. Nicoleta m-ai surprins în această seară cu echilibrul pe care l-ai găsit în interpretare. Merg cu Nicoleta”, a spus ea.

Amintim că în cadrul preselecţiei, Ni-

ANIVERSARE REGALĂ ÎN MAREA BRITANIE:

Regina Elizabeth a II-a şi prinţul Philip, cel mai longeviv cuplu regal britanic Căsătoria regală dintre Elizabeth a II-a și prinţul Philip stabilește un nou record, întrucât niciun alt cuplu regal din monarhia britanică nu a rezistat atât de mulţi ani.

Cuplul regal respectă programul oficial din această săptămână, ce include o vizită comună la Bristol, joi, și două angajamente oficiale ale prinţului Philip, programate pentru miercuri și vineri, informează femalefirst.co.uk.

Regina și Philip s-au cunoscut în 1939, pe când ea era adolescentă, iar el era student la Academia navală regală, și au devenit ulterior prieteni, păstrând legătura prin intermediul scrisorilor.

S-au căsătorit la catedrala Westminster din Londra în 1947, iar regina a fost nevoită să folosească cartele de raţionalizare a alimentelor și a produselor (folosite în vremurile dificile de după Al Doilea Război

Mondial, n.r.) pentru a-și cumpăra materialul pentru rochia de mireasă, care a fost creată de designerul Norman Hartnell.

Deși pregătirile de nuntă au fost modeste, bunăvoinţa supușilor ei a fost fără margini, iar fericitul cuplu a primit peste 2.500 de cadouri din Marea Britanie și celelalte state din Commonwealth.

Din luna de miere, prinţul Philip i-a trimis o scrisoare reginei mamă Elizabeth, în care spunea: “Elizabeth este pentru mine singurul lucru din lume care este adevărat și care contează, iar ambiţia mea este de a face astfel încât noi doi să ducem o viaţă comună care să fie capabilă nu doar să reziste în faţa șocurilor vremii, ci și să ne permită o existenţă pozitivă, dedicată cauzei binelui”.

Sarah Bradford, biografa reginei Elizabeth a II-a, consideră că această scrisoare explică motivul pentru care mariajul cuplului regal a rezistat atât de mult. “El a vorbit în acea scrisoare despre dragostea pentru soţia sa și despre felul în care ei au aceeași părere despre lucruri diverse.

Amândoi se apreciază reciproc, se iubesc, se plac și cred că amândoi apreciază poziţia pe care o au și responsabilităţile aferente”, a explicat Sarah Bradford.

Elizabeth a II-a, care a cunoscut o scădere a popularităţii în rândul britanicilor după tragicul accident în care a murit prinţesa Diana, din cauza răcelii sale aparente, și după mai multe divorţuri în rândul membrilor familiei regale, este în prezent foarte iubită de supuși. Suverana a fost ajutată în acest sens de festivităţile prilejuite de jubileul de diamant - sărbătorit anul acesta, în primăvară -, dar și de incredibilul umor de care a dat dovadă la sfârșitul lunii iulie, în timpul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Londra, când a acceptat să apară într-o parodie după filmele “James Bond”, alături de Daniel Craig.

Regina Elizabeth a II-a și prinţul Philip au împreună patru copii: Charles, prinţ de Wales și moștenitorul tronului britanic, prinţesa Anne, prinţul Andrew, duce de York, și prinţul Edward, conte de Wessex.

PENTRU O GESTIONARE EFICIENTĂ A DREPTURILOR DE AUTOR

A fost creat primul portal european de licenţe pentru servicii muzicale online Trei companii - una franceză, una spaniolă și una italiană specializate în gestionarea drepturilor de autor, au lansat primul portal european de licenţe pentru servicii muzicale online și au semnat un acord cu grupul american Google, au anunţat luni, 19 noiembrie, reprezentanţii celor trei firme.

Acest portal unic conţine operele ale căror drepturi sunt administrate de cele trei companii, dar și cataloagele muzicale deţinute de Universal Music Publishing International (reprezentat de SACEM), de Sony Latino, Peer Latino și SPA (reprezentate de SGAE), care includ peste 5,5 milioane de opere.

Portalul acoperă exploatarea online și/ sau folosirea acestor opere pe telefoane mobile pe un teritoriu alcătuit din 35 de ţări.

Un prim acord a fost semnat cu grupul Google, care permite accesul la acest repertoriu prin serviciile Google Music Play, Locker și VOD.

coleta a interpretat piesa “Yesterday” de Beatles.

Pe 20 noiembrie s-a finisat etapa “duelurilor”. Următoarea etapă a concursului se va disputa live. Fiecare interpret va cânta câte o piesă în emisie directă. Îi dorim succes Nicoletei și îi ţinem pumnii pentru etapa următoare.

LITERATURĂ A murit ultimul Strugaţki Scriitorul rus Boris Strugaţki, coautor, alături de fratele său Arkadi, al unor romane știinţifico-fantastice care au fost cenzurate în epoca sovietică, a murit luni, 19 noiembrie, la vârsta de 79 de ani, au anunţat reprezentanţii fundaţiei sale.

Născut în 1933, la Leningrad (numele din perioada sovietică a orașului Sankt Petersburg), Boris Strugaţki a studiat matematica și a lucrat la Obser vatorul Astronomic din Pulkovo înainte de a începe să scrie romane SF cu fratele său.

Fraţii Strugaţki au publicat primele lor romane în anii 1960, punând accentul pe aspectele cele mai întunecate din epoca modernă și adăugând elemente de satiră la adresa sistemului sovietic.

Unul dintre cele mai cunoscute romane ale lor, “Picnic la marginea drumului”, a fost cenzurat de regimul comunist rus.

Adaptat mai târziu pentru marele ecran de celebrul regizor Andrei Tarkovski, în filmul “Călăuza/ Stalker”, acest roman a fost considerat profetic, întrucât a prevăzut catastrofa nucleară de la Cernobâl, care s-a produs la 15 ani după publicarea romanului.

Romanele fraţilor Strugaţki au inspirat generaţii întregi de scriitori de romane SF și au fermecat numeroși cititori, sensibili la dimensiunea filosofică ce răzbate din ele.

După decesul lui Arkadi, în 1991, Boris Strugaţki a publicat două romane, care însă nu s-au mai bucurat de același succes. În schimb, romancierul rus s-a remarcat în politică, criticându-l adeseori pe președintele Vladimir Putin. În 2009, Boris Strugaţki a început o corespondenţă îndelungată cu magnatul petrolului Mihail Hodorkovski, care este încarcerat, în care a evocat provocarea cu care se va confrunta omenirea, după epuizarea rezervelor de petrol.

Această corespondenţă a fost publicată.

Boris Strugaţki suferea de tulburări cardiace și se afla la spital pentru a face dializă, potrivit agenţiei RIA Novosti, care citează un prieten apropiat al scriitorului.

Diverse

23 NOIEMBRIE 2012

GHIDUL VITAMINELOR

Vitamina K Vitamina K se mai numește vitamina antihemoragică.

Este o vitamină liposolubilă care este sintetizată de flora bacteriană saprofită (normală) din intestine. Este absorbită odată cu grăsimile și depozitată în ficat.

Este sensibilă la lumină și oxidanţi și rezistentă la căldură. Este distrusă prin congelarea alimentelor și prin râncezirea grăsimilor care intră în compoziţia acestora.

Vitamina K este produsă de propria noastră floră intestinală în proporţie de 50%, restul provine din alimente, și anume din legume verzi: spanac, urzici, lobodă, leuștean, mărar, salată, mazăre, broccoli, varză, ceapă verde, lucernă, dar și din roșii, morcovi, conopidă, cartofi, din unele fructe: cătină albă, fragi, măceșe, din grâu decorticat, porumb, ovăz ca și din produse animale: carne, ficat, gălbenuș, lapte, unt.

Rolul vitaminei K: - are rol în coagularea sângelui, fiind indicată în oprirea hemoragiilor din insuficienţele hepatice, în stările de hipoprotrombinemie ale nou-născuţilor, după tratamente de lungă durată cu antibiotice. La nivelul ficatului, vitamina K este transformată în protrombină, factorul II al coagulării; - participă la metabolizarea proteinelor; - participa la fixarea calciului.

Carenţa de vitamina K La adult, deficitul de vitamina K poate ţine fie de un aport alimentar insuficient, fie de o deficienţă de sinteză. Există și cazul unei proaste utilizări, când funcţia biliară este diminuată și cea intestinală perturbată. Carenţa de vitamina K se manifestă prin hemoragii spontane sau după traumatisme minore.

La nou-născut și, mai ales, la prematur, datorită deficitului de vitamina K, poate apare în primele zile de viaţă boala hemoragică a nou-născutului. Acest deficit apare deoarece vitamina K nu traversează placenta, intestinul nou-născutului este steril în primele zile de viaţă, ficatul este imatur, iar laptele matern este sărac în vitamina K.

Excesul de vitamina K Este aproape imposibil să existe. La doze foarte mari pot apare reacţii alergice.

Important de reţinut Unele medicamente ca salicilaţii, unele antibiotice cu spectru larg, anticonvulsivantele, vitaminele A și E în doze mari interferă cu metabolismul vitaminei K, determinând diminuarea absorbţiei acesteia.

FLUX

SĂNĂTATE

Ce otrăvuri se ascund în hainele pe care le purtăm?

Fibrele sintetice au cucerit moda. Sunt mult mai rezistente și mult mai ieftine decât cele naturale. Dar majoritatea substanţelor folosite la fabricarea lor sunt toxice, spun specialiștii care au urmărit efectele acestora asupra sănătăţii.

Poliesterul domină industria textilă. Este ieftin, păstrează culorile mai bine decât bumbacul sau inul și rezistă în timp. Cu toate acestea, fibrele naturale sunt de preferat, mai ales pentru hainele care vin în contact direct cu pielea. Materialele sintetice pot conţine chimicale toxice, în special hainele ieftine, pe care le luăm din magazinele fără pretenţii.

Formaldehida, substanţă cancerigenă Surse de vitamina K

13

Hainele impregnate cu această substanţă au un miros caracteristic, ca de formol. Probabil că l-ai simţit și tu când ai cumpărat haine ieftine, dar ai crezut că vine din depozitul în care au fost ţinute. Formaldehida previne decolorarea ţesăturilor și este utilizată pe scară largă în industria textilă chinezească. Dar este o substanţă periculoasă, fiind inclusă în lista compușilor cancerigeni de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

PPD, iniţialele bolilor de piele Hainele negre conţin PPD, un compus chimic care ajută la fixarea culorii.

El este permis în produsele cosmetice, precum vopseaua de păr, dar într-o concentraţie de maximum șase procente. În proporţie mai mare devine periculos, atacă pielea și provoacă dermatite. Simptomele apar după câteva zile, astfel că mulţi oameni nu își dau seama că de vină sunt hainele închise la culoare. Cei care poartă adesea haine negre, tratate cu PPD, riscă să devină alergici în timp.

Renumele nu e o garanţie Hainele ieftine sunt vopsite cu substanţe periculoase, dar nici hainele de firmă nu sunt toate de încredere. La începutul acestui an, un raport al organizaţiei Greenpeace a dezvăluit că hainele unor mărci de renume conţin etoxilaţi. Folosirea lor este interzisă în Europa, dar fabricile din China, Taiwan sau Filipine nu respectă standardele europene. Astfel că, pe rafturile magazinelor din Paris sau București, ajung haine impregnate cu etoxilaţi. Aceste substanţe irită plămânii, atacă sistemul digestiv, iar în timp, pot afecta și fertilitatea. După publicarea raportului Greenpeace, câteva companii de renume din industria modei s-au angajat să renunţe la folosirea etoxilaţilor până în anul 2020.

Adezivii, periculoşi pentru copii Hainele pentru copii cu imprimeuri colorate sunt preferatele părinţilor. Dar multe dintre imprimeuri sunt lipite cu adezivi nocivi, care conţin ftalaţi. Be-

FRUMUSEŢE

Cum îţi poţi decolora părul fără substanţe chimice Dacă vrei să-ţi deschizi culoarea părului în mod natural, poţi să apelezi la sucul de lămâie, dacă ai părul blond, șaten sau castaniu, potrivit ziare.com.

Tot ce trebuie să faci este să pui zeamă de lămâie pe toată lungimea firului de păr și să o lași să acţioneze timp de o oră. Rezultatul este mai bun dacă stai la soare în tot acest timp.

Sucul de lămâie conţine mult acid, așa că trebuie să ai grijă să nu depășești perioada de o oră, pentru că riști să-ţi distrugi părul.

Clătește și repetă procedeul de fiecare dată când îţi dorești o nuanţă mai deschisă a podoabei capilare. Lămâia nu numai că deschide culoarea naturală, dar face și șuviţele blonde să fie mai vii și strălucitoare.

Pentru a avea un păr cât mai sănătos, folosește mai mult balsam decât de obicei după un asemenea procedeu, pentru că este posibil ca părul să rămână mai uscat.

Nu folosi suc de lămâie pe păr dacă ai înotat în apa cu clor, căci efectul ambelor substanţe poate fi foarte periculos pentru părul tău.

Pentru mai multă siguranţă, monitorizează efectele sucului de lămâie asupra părului cât timp aștepţi ca “tratamentul” să își facă efectul. Dacă observi că părul se usucă foarte tare, este bine să te clătești.

Dacă părul tău este prea închis la culoare și lămâia nu funcţionează, încearcă același procedeu folosind suc de mere.

belușii au tendinţa să le bage în gură și sunt expuși pericolului. Ftalaţii rezistă la spălare, indiferent de temperatura apei, așa că ar fi bine să te ferești de bluzele imprimate de o calitate îndoielnică.

Haine de împrumut, cu tot cu boli Magazinele cu îmbrăcăminte la mâna a doua par să aibă din nou succes, în condiţii de criză. Preţurile sunt atractive, iar multe produse arată impecabil.

Nu este nimic rușinos să alegi haine second-hand, dar trebuie să fii precaută în privinţa igienei. Râia, bolile de piele, precum impetigo, și mucegaiurile sunt întâlnite frecvent în baloturile cu haine vechi, iar păduchii se pot ascunde în cusături. Este suficientă o singură haină infestată, ca bacteriile să se răspândească în tot lotul, dacă îmbrăcămintea nu a fost dezinfectată. Este indicat să fierbem câteva minute hainele secondhand înainte de a le purta. Jachetele groase, păturile sau lenjeriile pot fi ţinute o săptămână închise ermetic în saci din plastic. Paraziţii nu pot trăi mai mult de cinci zile fără aer și fără o gazdă umană. După uscare, toate hainele sau lenjeriile trebuie călcate cu abur

fierbinte. Hainele de piele sau de blană, în care se dezvoltă cu ușurinţă bolile de piele, trebuie și ele curăţate chimic, chiar dacă este costisitor.

Măsuri de prevenire ª Spală toate hainele imediat după ce le cumperi, chiar dacă ai încredere în magazinul de unde le-ai luat. Cu fiecare spălare, substanţele nocive pierd din intensitate. ª Spală hainele la temperaturi înalte, la peste 60˚C. Un studiu al Școlii londoneze de Igienă și Medicină Tropicală arată că majoritatea germenilor, precum stafilococul auriu, E coli, salmonella sau parazitul care dă râia, nu este distrusă la temperaturi mai mici de 40˚C. ª Înmoaie hainele delicate într-o soluţie din apă și oţet, dacă trebuie să le speli la temperaturi joase. Oţetul previne decolorarea și ajută la distrugerea bacteriilor, a ciupercilor și a mucegaiului. ª Usucă întotdeauna hainele la soare, în aer liber. Dacă le ţii în spaţii închise și umede, nu scapi de mucegai și de bacteriile periculoase.

Unica.ro

UN MEDICAMENT CARE VA PLĂCEA MULTORA Ce efecte benefice are vinul roşu.

Boală foarte gravă care ar putea fi vindecată cu ajutorul său Cercetătorii au făcut recent o descoperire uimitoare legată de proprietăţile vinului roșu. Pe lângă mai multe beneficii pe care le are acesta, el poate contribui esenţial la vindecarea unei boli foarte grave.

Vinul roșu s-ar putea dovedi un element-cheie în lupta contra cancerului de prostată, graţie unui compus care face ca tumorile să devină mai sensibile în faţa radioterapiei.

Resveratrolul, un compus existent în coaja strugurilor și în vinul roșu, prezintă mai multe beneficii pentru sănătatea omului, dovedindu-se un aliat al sănătăţii cardiace și în ceea ce privește prevenirea accidentelor vasculare cerebrale, informează dailymail.co.uk.

Cercetătorii de la Universitatea Missouri din Statele Unite au descoperit că acest compus face ca tumorile să devină mai sensibile – și deci mai ușor de distrus – în faţa radioterapiei.

“Alte studii au evidenţiat faptul că resveratrolul face ca tumorile să devină mai sensibile la chimioterapie, iar noi am dorit să aflăm dacă acest compus are același efect și pentru radioterapie”, a declarat profesorul Michael Nicholl, coordonatorul studiului.

“Am descoperit că atunci când sunt expuse la resveratrol, celulele tumorale au devenit mai sensibile la radioterapie”, a adăugat el.

Un studiu anterior a demonstrat faptul că un pahar cu vin roșu pe zi mărește șansele de supravieţuire pentru femeile suferind de cancer mamar cu până la 20%.

Romanialibera.ro

FLUX 26

14

Programe 23 NOIEMBRIE 2012

Luni NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Desene animate. “Erky Perky”. 9.35 Serial în desen animat. “Farhat - prințul Persiei”.

10.30 Reporter de gardă. 11.00 “Bună seara!” Talk-show cu Mircea Surdu. 12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 13.40, 1.15 Cultura azi.

14.25 Serial. “DORA”. 16.00 Documentar. “Euromaxx”. 16.25 Fotbal non-stop. 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Petalo romano. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Dor. Program muzical. 22.20, 0.10 Eugen Doga. “Toamna romantică”. Concert. 1.00 TVMi. 3.50 Descoperă Moldova. 5.15 Music Mania. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Doamne de poveste (r) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Doamne de poveste 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Revizie tehnică 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Vârsta inocenţei 13:00 Stirile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Apropo Tv (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4376 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.21,22, anul III 01:00 Serial: Spartacus: Fringe, ep.6, an 4 02:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 02:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:30 Serviciul Român de Comedie (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Дорога в пустоту”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:05 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 02:00 Ночные новости 02:15 “Prima Oră” (R) 04:05 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 4.40 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.50, 5.25 Seriale. 10.20, 16.45, 17.50, 4.20, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 0.00 Tezaur folcloric. 2.35 O dată’n viață. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:34 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:02 TOURNÉE GÉNÉRALE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 AL DENTE 13:18 AL DENTE 13:36 LA REVANCHE DES GEEKS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 MÉTRONOME 15:55 MÉTRONOME 16:46 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LES HOMMES DE L’OMBRE 20:25 LES HOMMES DE L’OMBRE 21:16 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COUSINADES - NAUFRAGÉS DES VILLES 22:47 LE SEXE AUTOUR DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 FOOT ! 1:53 PAPA À LA CHASSE AUX LAGOPÈDES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 CARNETS D’EXPÉDITION

27

Marţi NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.10 Petalo romano. 6.40 Respiro.

Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Desene animate. “Erky Perky”. 9.40 Serial în desen animat. “Farhat - prințul Persiei”. 10.35 Documentar. “Arts 21”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 Documentar. “Arhitectură: moscheea regală din Istahan”. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 13.40 Dor. Program muzical. 14.10 Documentar. “Aventuri la grădina zoologică”. 15.00 Documentar. “Cap cod”. 16.00 Ring Star.

Concurs muzical. 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Medalion muzical. Victoria Lungu. 22.20 Cultura azi.

23.05 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 23.50 Documentar.

“Discriminarea și drepturile omului la locul de muncă”. 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinței. 3.50 Descoperă Moldova. 5.15 La curțile dorului. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show. Top chef 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Dragoste și luptă (r) 09:15 Teleshopping (r) 09:45 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (divertisment) 03:30 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:30 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Crime din răzbunare 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4377 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Vocea României 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Vocea României 23:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 00:00 Serial: Fringe, ep.7, an 4 01:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 Film: Vârsta inocenţei (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:30 Serial: Fringe (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Дорога в пустоту”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:20 “Городские пижоны”. “Обитель лжи” 01:45 “Городские пижоны”. “Калифрения”. Новые серии 02:15 “Prima Oră” (R) 04:05 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.35 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.50, 5.25 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 0.00 Garantat 100 de procente. 2.30 Dănutz SRL. 3.20 Sport. 4.25 Rom european. 4.55 Călător pe viață. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 L’ÉPICERIE 10:33 JARDINS KRÉOLS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:36 LE POISON, LE CRIME DE MARACON 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES HOMMES DE L’OMBRE 15:53 LES HOMMES DE L’OMBRE 16:44 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES MAINS LIBRES 21:13 FLASH INFO 21:16 PARKING RÉSERVÉ 21:22 GROOVE YOUR LIFE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LA PLUIE DES PRUNES 23:33 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:52 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 CARNETS D’EXPÉDITION

28

Miercuri NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.05 Bună dimineața!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Desene animate. “Erky Perky”. 9.40 Festivalul-concurs republican al interpreților cântecului folcloric “Maria Drăgan”. 10.10 .... pe urmele lui Ștefan cel Mare. 10.30 Știință și inovare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Picături de “Dor”. S.Strezeva. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 13.40 Petalo romano. 14.10 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ”. Episoadele 1 și 2. 15.00 Festivalul “Regina vioară”.

Ilian Gârneț. 15.55 Magazinul copiilor. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteligență. 17.40 Profil de savant. 18.00 Russkii mir.

19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct.

21.25 Moldovenii de pretutindeni. 22.20 Documentar. “Global 3000”.

22.50 Alternative. Discriminarea pe înțelesul tuturor. 23.05 Serial.

“SECRETARUL” (Columbia, 2011). 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.00 TVMi. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Descoperă Moldova. 5.15 Music Mania.

5.25 Dor. Program muzical.

07.00 Reality Show. Top chef 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Divertisment.

Te pui cu blondele 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Dragoste și luptă (r) 09:15 Teleshopping (r) 09:45 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 03:30 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:30 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Crime din răzbunare (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film: A fost odată ca niciodată 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4378 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie 21:45 Serial: Tanti Florica, ep.9 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Fringe, ep.8, an 4 00:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 Știrile Pro Tv din sport 00:45 Serviciul Român de Comedie (r) 01:30 Serial: Tanti Florica (r) 02:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 03:00 Film: A fost odată ca niciodată (r) 04:45 Serial: Fringe (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05“Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Дорога в пустоту”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:20 “Городские пижоны”. “Белый воротничок”. Новые серии 02:00 “Prima Oră” (R) 03:50 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 4.10 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.50, 5.25 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 0.00, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 2.30 Dănutz SRL. 3.20 Garantat 100 de procente. 4.55 Călător pe viață.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 À LA DI STASIO 10:38 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:05 RICARDO 13:39 SHERPAS, LES VRAIS HÉROS DE L’EVEREST 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 CAMPING SAUVAGE 16:43 FLASH INFO 16:47 UN EXCELLENT DOSSIER ! 16:54 ZCUSE-NOUS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 UN VILLAGE FRANÇAIS 20:23 UN VILLAGE FRANÇAIS 21:11 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LES HOMMES DE L’OMBRE 1:49 LES HOMMES DE L’OMBRE 2:46 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 CARNETS D’EXPÉDITION

29

Joi NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.10 Russkii mir. 6.40 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Desene animate. “Erky Perky”. 9.35 Documentar. “Cap cod”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 13.40 Gagauz ogea. 14.10 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ”. 15.00 Festivalul-concurs republican al interpreților cântecului folcloric “Maria Drăgan”. 15.30 Videoteca copiilor. 15.45 Părinți și copii. 16.20 Erudit-cafe. 17.40 Picături de “Dor”. M.Toderașcu.

18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Vizita dlui Jose Manuel Barroso, președintele CE la Chișinău. Ediție specială. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 ARTelier. 22.20 Reporter de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05 Serial.

“SECRETARUL” (Columbia, 2011). 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.00 TVMi. 1.20 Evantai folcloric. 3.50 Descoperă Moldova. 5.05 Medalion muzical. 5.30 Reporter de gardă.

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Dragoste și luptă (r) 09:15 Teleshopping (r) 09:45 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (15) (divertisment) 03:30 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:30 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: A fost odată ca niciodată (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Ce e mai bun în viaţă 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4379 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Las Fierbinţi - ,,Visul” 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Spitalul de demenţă, ep.9 00:00 Gala Box ,,Bătaie în carne vie” 01:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 01:45 Știrile Pro Tv din sport 02:00 Film: Las Fierbinţi - ,,Visul” (r) 03:30 Serial: Spitalul de demenţă (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:30 România, te iubesc! (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Дорога в пустоту”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:20 “Городские пижоны”. “Гримм” 02:05 “Prima Oră” (R) 03:55 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 4.05 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.10, 5.20 Seriale. 10.15, 16.45, 17.50, 0.00, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 2.10 Interes general. 2.35 Olimpiada veselă. 3.00 Nocturne.

3.50 Sport. 4.55 Călător pe viață. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 AL DENTE 10:23 AL DENTE 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:36 VIOL DOUBLE PEINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 UN VILLAGE FRANÇAIS 15:50 UN VILLAGE FRANÇAIS 16:38 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA PLUIE DES PRUNES 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 NOTRE UNIVERS IMPITOYABLE 23:24 JE N’AI PAS CHANGÉ 23:46 APRÈS TOI 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:55 LA REVANCHE DES GEEKS 2:47 LE DÉBAT RTS 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 LA GUERRE INVISIBLE

Programe

23 NOIEMBRIE 2012

30

Vineri

1

NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 23.00, 2.05 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Desene animate. “Erky Perky”. 9.40 Documentar.

10.30, 5.25 Vector european. 11.00 Vizita dlui Jose Manuel Barroso, președintele CE. Ediție specială. 12.00 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii.

“Bebelușii de la zoo”. 13.40 Russkii mir. 14.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

15.00 Moldovenii de pretutindeni. 15.30, 1.15 Vivat, Valentina! Serată jubiliară a Valentinei Savițcaia, artistă a poporului. 16.35 Documentar.

“Euromaxx”. 17.40 Videoteca copiilor. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 “Bună seara!” Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25 Documentar. “Arts 21”. 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial.

“SECRETARUL” (Columbia, 2011). 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.00 TVMi. 3.55 Descoperă Moldova. 5.15 Music Mania.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show: Next top model

by Cătălin Botezatu 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:30 Teleshopping 09:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Dragoste și luptă (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (AP) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 04:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (r) (AP) (divertisment) 05:30 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Madagascar 2 11:30 Film: Un bacșiș de două milioane de dolari 14:00 Teleshopping 14:15 Vocea României (r) 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Dansez pentru tine 00:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 Știrile Pro Tv din sport 01:15 Dansez pentru tine (r) 04:30 Happy Hour (r) 05:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Поле чудес” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Между небом и землей”. Концерт Стаса Михайлова в Кремле 00:05 “Primele știri” (rus) 00:20 “Вечерний Ургант” 01:10 Премьера сезона. “После школы” 02:05 Олег Янковский, Анна Самохина, Сергей Никоненко в фильме “Китайский сервизъ” 03:40 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 4.20 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.10, 5.20 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 0.00, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter.

11.10 O dată’n viață. 2.10 Stele de 5 stele. 4.05 Sport. 4.50 e-Forum.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28 TOURNÉE GÉNÉRALE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À LA DI STASIO 13:37 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LA PLUIE DES PRUNES 16:33 FLASH INFO 16:35 DESTINATIONS GOÛTS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES HOMMES DE L’OMBRE 22:49 LES HOMMES DE L’OMBRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 À DROITE TOUTE 1:49 À DROITE TOUTE 2:45 MISE AU POINT 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 66° NORD : L’IRRESISTIBLE ATTRACTION

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

Sâmbătă DECEMBRIE

6.00, 21.00, 0.20, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film. “CRIMĂ ÎN ÎNALTA SOCIETATE” (Germania). 7.40 Documentar. “Global 3000”. 8.05 Vedete la bis. 9.05 Documentar. “Pagini din istoria modei”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinți și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Program muzical. Zinaida Julea.

12.00, 2.15 “Ochiu magic”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălți.

13.50, 2.30 Sala cu Orgă prezintă. Program muzical. 15.05 Serial în desen animat. “Farhat - prințul Persiei”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 23.15, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Studio Art Plus (rus.) 17.50, 3.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10 Erudit-cafe.

19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.15 Eurovision Junior Song Contest 2012. Transmisiune din Amsterdam. 23.35, 0.30 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 1.15 TVMi. 1.45 Medalion muzical. 2.15 Respiro. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

Crimă în societatea de elită 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 12.15 Muzică 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Te cunosc de undeva 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. Crimă în societatea de elită 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 Concert 05.30 Film artistic 06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:30 Film serial: Dragoste și luptă (r) (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 04:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (r) (AP) (romance) 05:30 Acasă în bucătărie (r) 06:00 Film: Madagascar 2 (r) 08:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 Teleshopping 11:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 14:30 Teleshopping 14:45 Gândește liber! ProTv e al tău! 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României 00:30 Explore Midnight 01:00 Serial: Prizonierul cifrelor, ep.4,5,6, an 1 03:30 Happy Hour (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Поле чудес” 07:10 “Алексей Булдаков. Ну вы, блин, даете!” 08:10 “Играй, гармонь любимая!” 08:50 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:00 Премьера. “Эдуард Артемьев. В своем фантастическом мире” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “Абракадабра” 14:30 Андрей Харитонов в детективе “Тайна “Черных дроздов” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 “Тайна Черных дроздов”. Продолжение 16:25 Леонид Быков в фильме “Алешкина любовь” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:15 Премьера. “Минута славы” шагает по стране” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 “Что? Где? Когда?” 00:35 “Городские пижоны”. Сверхновый Шерлок Холмс. “Элементарно” 01:25 Премьера. Марк Уолберг в остросюжетном фильме “Макс Пэйн” 02:55 Кэмерон Диас, Эван Макгрегор в фильме “Жизнь хуже обычной” 04:35 Сериал “Связь” 7.00 O dată’n viață. 9.05, 16.25 Un secol pentru România.

9.10 Sf. Andrei. 10.00 Ziua Națională a României. 13.00 Ora regelui. 14.00, 20.00 Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.30, 1.00 Ne vedem la TVR. 16.30 Tezaur folcloric.

17.00 Tema săptămânii. 18.00, 20.30 Serial. 19.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 0.00 Teleenciclopedia. 4.00 Sport. 4.15 Viața satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:32 360° - GÉO 6:29 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:24 LES SAUVENATURE 10:36 LÉONARD 10:45 MON AMI GROMPF 10:57 MON AMI GROMPF 11:09 STELLINA 11:33 C’EST PAS SORCIER 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 DESTINATION FRANCOPHONIE 12:33 LES ARTISANS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:33 FALÒ 14:02 RICARDO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VU SUR TERRE 15:56 PROZAC - LA MALADIE DU BONHEUR 16:19 PROZAC - LA MALADIE DU BONHEUR 16:42 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:24 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:31 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:01 CHAMPS-ELYSÉES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:01 CHABADA 1:47 NOUVO 2:01 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:02 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:53 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:26 PEUPLES DU MONDE

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Sergiu Praporşcic Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

2

FLUX

Duminică DECEMBRIE

6.00, 21.00, 0.40, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Pagini din istoria modei”. 7.05 Respiro.

Program muzical. 7.15 Cuvintele Credinței.

8.00 Templul muzicii. 8.45 ... pe urmele lui Ștefan cel Mare. 9.05 Serial în desen animat. “Farhat - prințul Persiei”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical.

11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteligență. 11.35, 4.15 La datorie. 12.00 Portrete în timp. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Medalion muzical. Zinaida Julea și orchestra fraților Advahov. 13.30 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Chișinăul de ieri și de azi. 15.00 Film. “CRIMĂ ÎN ÎNALTA SOCIETATE” (Germania).

16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.).

17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.20, 4.50 Săptămâna sportivă. 22.20 “Anii mei, destinul meu”.

Anatol Dumitraș la 30 de ani de activitate artistică. Concert aniversar.

1.00 TVMi. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr! 4.35 Music Mania. 5.25 Portrete în timp.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

Crimă în societatea de elită 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.15 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Divertisment. Te cunosc de undeva 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. Crimă în societatea de elită 20.00 Divertisment. Te pui cu blondele ? 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Divertisment. Te cunosc de undeva 06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial : Un colţ de rai (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 04:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (r) (AP) (romance) 05:30 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 ,,Generaţia LaLa. De la serial, la fenomen!” 11:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Teleshopping 14:15 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: RED 23:00 Film: Îngropat de viu 01:00 ApropoTv (r) 01:45 Film: RED (r) 03:45 Film: Îngropat de viu (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Нонна Мордюкова. Такой ее никто не знал” 07:10 “Эдуард Артемьев. В своем фантастическом мире” 08:15 “Армейский магазин” 08:55 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Николай Караченцов, Галина Польских, Всеволод Санаев в комедии “Белые росы” 14:25 Светлана Тома, Александр Збруев в детективе “Тайна записной книжки” 15:55 Премьера. “Тайные знаки конца света” 17:00 “Большие гонки. Братство колец” 18:30 “Replica” 20:00 Премьера. Среда обитания. “Грязные деньги” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 Вера Алентова, Алексей Баталов в фильме “Москва слезам не верит” 01:30 Премьера. Юбилейное шоу Евгения Плющенко “Всего лишь 30!” 02:45 “Познер” 03:35 Сериал “Связь” 7.00 Bebe magia. 7.25 Să mă aștepți... 9.00-13.00, 17.30, 20.30 Seriale. 13.00, 6.20 Teleenciclopedia. 14.00, 20.00, 3.50 Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.00 Da sau nu? 16.00 Tezaur folcloric. 19.00, 6.35 Reporter. 22.45 O dată’n viață. 0.35 Garantat 100 de procente. 1.30 Dănutz SRL. 3.10 În grădina Danei. 3.35 Sport. 4.40 Universul credinței. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 360° - GÉO 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:55 REFLETS SUD 8:46 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:23 LES SAUVENATURE 10:35 LÉONARD 10:44 CORNEIL ET BERNIE 10:58 CORNEIL ET BERNIE 11:10 STELLINA 11:33 TACTIK 11:59 PAROLES DE CLIP 12:06 SCIENCE OU FICTION 12:33 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 13:00 FLASH INFO 13:03 JOUR DE RUGBY 13:45 VENDÉE GLOBE 14:03 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:30 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:24 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 20:55 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:00 LA FAUSSE SUIVANTE 23:26 LE CRI DU HOMARD 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 NOTRE UNIVERS IMPITOYABLE 2:24 APRÈS TOI 2:34 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 VERDICT-L’AFFAIRE CIOTTOLI

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

23-30 noiembrie Berbec Orgoliul te poate împiedica să iei decizii inspirate. Relaţiile devin un teren de luptă și, dacă refuzi comunicarea, te poţi trezi cu numeroase complicaţii.

Taur Casa și familia te interesează, dar nu ca de obicei, ci doar pentru a-ţi regăsi acel sentiment de siguranţă și încrederea în faptul că ești util.

Gemeni Trebuie să dai dovadă că înţelegi foarte clar faptul că fiecare persoană are problemele sale, pe care le consideră mai importante, mai urgente.

Rac Faptul că dorești să recuperezi anumite sume pierdute din imprudenţă sau din neglijenţă contează, dar trebuie să înţelegi mai întâi cauzele.

Leu Pentru că urmează o perioadă în care vei avea o predispoziţie puternică spre exagerări, ar fi bine să te abţii să găsești defecte celor din jur sau proiectelor în care sunt implicaţi.

Fecioară Pe lângă greutăţile zilei, mai vine și o dorinţă de a căuta vinovaţi pentru problemele tale, ceea ce nu face decât să sporească tensiunea.

Balanţă De la prieteni vrei dovezi de preţuire, de la copii vrei rezultate deosebite, iar de la membrii familiei ai dori să obţii promisiunea că se vor schimba.

Scorpion Este o perioadă tensionată, în special în familie și la serviciu.

Nu găsești înţelegere nici de o parte, nici de cealaltă, ceea ce va duce la conflicte.

Săgetător Pentru cei care au programate întâlniri este o perioadă care marchează începutul unei colaborări fructuoase, deocamdată doar în planul ideilor.

Capricorn Vei intra într-un dialog cu o persoană la care ai acces mai rar. Nu este o întâlnire obișnuită, dar vei rezolva o problemă extrem de importantă.

Vărsător Se rezolvă de la sine unele probleme bănești de care chiar nu vă puteaţi ocupa, mai ales că nu aveaţi chef de discuţii interminabile cu cei care le-au provocat. Folosiţi timpul liber pentru a vă ocupa de igiena personală și de regim.

Peşti Deși vezi în jur persoane derutate sau cuprinse de pesimism, nu reușești să înţelegi de unde li se trage, pentru că tu te simţi foarte bine.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 2595 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

CMYK

FLUX

16

Interviu

23 NOIEMBRIE 2012

GENERAŢIA 2002

Călin Cotruţă: „Dacă ar pleca toţi tinerii apţi de muncă, Republica Moldova s-ar transforma într-un azil de bătrâni” Unul dintre cei 7 Magnifici este Călin Cotruţă, jurist, reprezentantul „Generaţiei 2002”, omul ce este alături de PPCD din anul 1998. Nu s-a alăturat unei organizaţii politice pentru a face carieră, ci pentru că nu putea să privească pasiv și contemplativ nedreptăţile ce se produceau și se produc în Republica Moldova. Călin a ales să rămână în ţară, chiar dacă multe rude și mulţi prieteni au plecat peste hotare. Vă invit să-l cunoașteţi.

- Călin, de profesie ești jurist. Practicarea acestei meserii îţi aduce vreo satisfacţie personală?

- Da, desigur, altfel nici nu mai mergeam la Facultatea de Drept. Îmi plăcea de când eram mic să se facă dreptate. Mama, ca oricare părinte, mai făcea promisiuni pe care nu le onora întotdeauna, atunci eu, următoarea dată, o puneam să-și scrie promisiunea pe o foaie. Doar așa eram liniștit că o să se ţină de cuvânt.

- Spune-ne câte ceva despre studiile ce le-ai absolvit.

- Am absolvit Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova, specializarea Administraţie Publică. În 2005-2006 am făcut masteratul în Administraţie Publică.

- Ce iniţiative ai avea la nivel legislativ?

- Ar fi foarte multe de schimbat în mica noastră ţărișoară. Cred că una dintre cele mai necesare legi pentru Republica Moldova ar fi Legea lustraţiei, dar, cu părere de rău, din cauză că arhiva KGB-ului moldovenesc din perioada sovietică a fost mutată la Tiraspol, această lege nu va avea efectul scontat. Dar dacă ar fi să vorbim mai aproape de realităţile noastre, atunci aș schimba în așa fel statutul judecătorului încât să fie nevoie de o reangajare a întregului colectiv judecătoresc și aș dubla salariile – numai astfel avem șanse să scăpăm de corupţie. Aici s-ar mai adăuga și schimbarea principiilor de funcţionare a instituţiei Procuraturii, cu alegerea procurorului general de 51 de deputaţi, iar demiterea să fie posibilă doar cu două treimi din cei aleși. Doar cu o stabilitate a acestei funcţii, procurorul general ar mai putea să facă regulă. Știm cu toţii că acum procurorul este la cheremul oricărei majorităţi parlamentare.

La nivel local aș scuti toţi agricultorii și fermierii de orice tip de impozite pe o perioadă de cel puţin 5 ani, altfel nu vom avea șanse să relansăm agricultura noastră. Și, bineînţeles, trebuie create condiţii avantajoase pentru investitori în ramura industriei, pentru relansarea economiei noastre.

Aceste iniţiative aparţineau grupului parlamentar al PPCD și liderului Iurie Roșca. Pe parcursul perioadei, acestea au fost cap de listă printre iniţiativele PPCD, dar nu au găsit susţinere la celelalte grupuri parlamentare din motive lesne de înţeles.

- Povestește-ne cu ce te ocupi în prezent. Ce mai faci în afară de activităţile juridice? Unde muncești?

- M-am implicat cu pași mici, dar siguri, în afaceri. Părerea mea este că datorită remitenţelor de peste hotare, practic orice idee de afacere are sorţi de izbândă în Republica Moldova, doar că este nevoie de perseverenţă și control amănunţit al întregii activităţi.

Deci, după mine, trebuie să te implici total și să ai idei ingenioase de promovare a afacerii.

- Ai fost unul dintre cei 7 Magni-

fici, figurând pe lista electorală din 2009 a PPCD. Ce amintiri te leagă de acea perioadă? Te rog să ne povestești și vreo întâmplare mai deosebită, poate mai haioasă din campania electorală. Știm că voi, tinerii candidaţi, aţi fost foarte energici și dinamici, originali chiar. De aceea te întreb.

- Da, a fost o experienţă de neuitat. Am avut în acea campanie și un staff electoral format din tineri și am încercat foarte multe metode mai neobișnuite de promovare. Alegătorii și, în general, opinia publică a fost un pic „șocată” de metodele noastre neordinare de a ne prezenta. Unde s-a mai văzut până atunci în Chișinău să te lansezi în campanie electorală în salopete pe acoperișul unui bloc sau să faci conferinţă de presă în Piaţa centrală!? Chiar și experţii au recunoscut că acea campanie electorală a celor 7 Magnifici a fost cea mai vie și mai originală din Republica Moldova de până atunci. Întâmplare mai haioasă?

Mi-amintesc momentul când am fost la o sesiune foto profesionistă și am fost fardaţi toţi 7, de parcă eram manechini într-o vitrină dintr-un centru comercial.

- Când și în ce împrejurări te-ai alăturat echipei de la Noua Generaţie a PPCD? Faci parte din „Generaţia 2002”?

- Da, fac și eu parte din Generaţia 2002, căci am devenit membru al PPCD încă în 1998. La o întrunire a Noii Generaţii de prin 2004-2005 câţiva membri „se lăudau” că sunt cei mai vechi în organizaţie, majoritatea colegilor fiind veniţi în perioada de glorie – 2002, dar când au aflat că eu și încă vreo doi colegi suntem membri din 1997, 1998, au zis că noi suntem deja veterani. Noua Generaţie a fost tot timpul una dintre cele mai de seamă organizaţii politice de tineret. Aici tinerii învaţă din experienţa liderilor partidului, participă la diferite seminare de formare, organizate inclusiv cu suportul organizaţiilor străine de promovare a conștiinţei civice printre tineri. Și tot PPCD-ul, primul dintre toate formaţiunile politice din Moldova, și-a promovat tinerii din Organizaţia de tineret „Noua Generaţie” în funcţii de conducere a partidului.

- Ai aderat la o organizaţie politică din motivul că te gândeai la o carieră în politică?

- Nici vorbă! În 1998, alegerile au fost stabilite pe 22 martie, iar eu pe 21 martie împlinisem 18 ani, deci trebuia să particip pentru prima dată la alegeri. Și mai era în perioada aceea un fel de speranţă romantică după victoria formaţiunilor de dreapta din România, unite în CDR (Convenţia Democrată din România). Așa s-a format și dincoace de Prut CDM-ul din care făcea parte și PPCD-ul, pe atunci Frontul Popular Creștin Democrat. Mă entuziasmase și pe mine acele evenimente și-mi apăru dorinţa de a schimba lucrurile spre bine. Am alergat atunci la sediul FPCD Botanica cu propunerea de a mă implica în campania electorală. Pe atunci președinte a filialei Botanica era răposatul Valentin Ciobanu, care după finalizarea campaniei electorale mi-a și propus să devin membru FPCD. Am acceptat fără rezerve.

- Mulţi dintre semenii tăi au preferat să meargă peste hotare să-și găsească un loc de muncă mai bine plătit. Tu de ce nu le-ai urmat calea?

Ce te ţine în Republica Moldova?

- Da, mulţi semeni de-ai mei au plecat. Chiar și rude am peste hotare, în Canada, Germania. Am avut și eu posibilitatea de vreo 10 ani încoace să plec la bani lungi. Dar tot timpul am dorit să stau pe loc, să încerc aici să schimb lucrurile spre bine. Doar prin implicare comună putem schimba viaţa din Republica Moldova. Dacă ar pleca toţi tinerii apţi de muncă, Republica Mol-

dova s-ar transforma într-un azil de bătrâni.

- Ești chișinăuian? Cum ai copilărit?

Ce „surprize” și momente de neuitat ţi-a oferit orașul?

- Da, sunt născut în Chișinău, ambii părinţi fiind din satul Scumpia, Fălești.

Am avut o copilărie obișnuită, doar că am avut parte de momente de neuitat, atunci când a început Mișcarea de Renaștere Naţională. Mama mea este profesoară de limba română (în clasa a III-a, în 1988, eram doar doi colegi care știam să citim cu grafie latină) și am participat, alături de mulţi alţi patrioţi, la primele întruniri cultural-artistice ce aveau drept scop trezirea conștiinţei naţionale. Mai întâi ne adunam la o scenă mai mică în Valea Morilor, apoi la Teatrul Verde (Cenaclul Alexe Mateevici), și, bineînţeles, întâlnirile noastre culminau cu Marile Adunări Naţionale.

Toate aceste evenimente m-au marcat profund, trezind în mine un sentiment de mândrie de a fi urmașul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. De aici și dorinţa de a

CMYK

face ceva ca băștinașii acestui pământ să se simtă într-adevăr acasă, să cunoască adevărata istorie, să vorbească în limba maternă – româna, și, mai ales, să se simtă în siguranţă.

- Știu că din 2004 până în 2008 ai lucrat în Primăria municipiului Chișinău în calitate de funcţionar public. În ce a constat mai exact munca ta?

- Am fost consultant juridic al fracţiunii PPCD în Consiliul Municipal Chișinău. M-am ocupat de elaborarea proiectelor de decizii, de audienţele fracţiunii PPCD, dar și de lucrări ce ţin de secretariatul întregului aparat al Consiliului Municipal Chișinău. A fost o perioadă plină de activităţi. Am obţinut foarte multă experienţă, în special de la consilierii fracţiunii, dar și de la viceprimarii PPCD – Gheorghe Susarenco și Alexandru Corduneanu.

- Acum ești și președintele filialei Botanica a PPCD. - Da, am fost ales președinte al filialei Botanica în 2010. Botanica este

cea mai numeroasă filială a PPCD din cadrul municipiului Chișinău. Am moștenit-o de la predecesorii președinţi, dna Eugenia Stârcea și dl Mihai Adauge. Este o echipă unită și harnică. În această filială am muncit din 1998, deci toată echipa îmi este cunoscută, căci am lucrat cu ea cot la cot de-a lungul timpului.

- Îţi mai rămâne timp să citești sau să vizionezi filme? Cu ce titluri te-ai delectat în ultima vreme?

- Când dispun de timp liber mai iau câte o carte și citesc. În adolescenţă, autorul meu preferat era Alexandre Dumas. Acum îmi plac mai mulţi autori. Noi, basarabenii, avem avantajul de a citi romanele marilor autori ruși în original. Deci, fac uz de acest avantaj ori de câte ori am timp.

- Îţi mulţumim că ai acceptat invitaţia noastră.

- Și eu vă mulţumesc pentru invitaţie.

Lucia CUJBĂ, FLUX