Ziarul Flux, Ed. 47 (827)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA!

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 23 decembrie 2011 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 23.12.2011

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Mc. Mina, Ermoghen și Eugraf

1 EURO..............................15.3309 1 Dolar american ............. 11.7393 1 Leu românesc ................ 3.5652 1 Rublă rusească ............... 0.3725 Timpul probabil:

Maxima zilei

„A reaminti oamenilor vechile cugetări, înseamnă a-i îndru23.12.2011 24.12.2011 ma spre virtute. Nu e vorba de a-i face să citească, ci de a-i face să gândească.”

Noros, Noros, Montesquieu -1 -7 0C -2 -6 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

FLUX Fondat în 1995 z Nr. 47 (827)

Dragi cititori,

2

PAGINA

ACTUAL

GPF

Nașterea Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos să vă aducă tuturor multă sănătate, dragoste, pace, liniște și bucurie sufletească. Lumina sfântă de la Betleem, care se revarsă asupra lumii de mai bine de două mii de ani, să intre în casa fiecăruia și să ne călăuzească tot timpul și la tot pasul.

ABONAREA 2012

FLUX

Poşta Moldovei

ABONAREA 2012 1 lună

3 luni

6 luni

12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Crăciun fericit!

Primindu-L pe Pruncul Hristos în inimile noastre cu bucurie, să ne amintim colindul nostru strămoșesc: „Din an în an sosesc mereu la geam cu Moș Ajun.

E ger cumplit, e drumul greu, da-i obicei străbun.

Azi cu strămoșii cânt în cor colindul sfânt și bun, Iurie ROŞCA: Salvaţi Moldova de Marian Lupu!

3

PAGINA

POLITIC

Tot moș era și-n vremea lor bătrânul Moș Crăciun.

E praznic sfânt și luminos în casa ta acum, Căci astăzi s-a născut Hristos, e seara de Crăciun. Și-acum te las, fii sănătos și vesel de Crăciun, Dar nu uita când ești voios, române, să fii bun.”

Sărbători fericite! Crăciun luminos și binecuvântat!

Redacţia FLUX

PASTORALE DE CRĂCIUN 2011/2012 Igor Boţan: Un alt candidat la preşedinţie sau alegeri anticipate

4

PAGINA

INTERNAŢIONAL

Cu Václav Havel, Europa reunită pierde un părinte

5

PAGINA

Naşterea Domnului, bucuria copiilor şi a părinţilor

ACTUAL

Detectiv cu deputaţi care se ascund şi cerneluri care dispar

Vă poruncesc să-l aflaţi și să mi-l aduceţi legat fedeleș pe nemernicul de deputat care a îndrăznit să nu mă voteze!

Familia creştină, temelie a Bisericii şi a Neamului Marian Lupu – „artizanul” alegerilor anticipate

XXX

Locuitorii din Rădeni vor avea, în sfârşit, apă potabilă

Premierul Filat dezgroapă Politică şi geopolitică, fără Lupu şi Smirnov securea războiului şi din nou Cine-ar fi zis și cine-ar fi crezut că bătăliile prezidenţiale de la Chișinău și Tiraspol sunt părţi ale aceluiași îl ameninţă pe “Păpuşar” joc derulat în lumina reflectoarelor Fă-mă, Doamne, președinte!

Fă-mă, Doamne, președinte!

geopolitice? Dar e adevărat. Politica de la noi este politică doar în măsura în care este continuarea geopoliticii.

Parafrazând cuvintele Ecleziastului, putem spune fără teama de a greși în cazul Republicii Moldova: geopolitica geopoliticii și toate sunt geopolitică!

Fă-mă, Doamne, președinte!

Eternul prezidenţiabil Marian Lupu a pierdut, la Chișinău, orice speranţă de a mai deveni șef al statului. La Tiraspol, bătrânul bandit Igor Smirnov a fost eliminat din cursa pentru un nou mandat în impostura de „președinte” al regimului ilegal instalat și susţinut de Moscova în estul ţării noastre. Situaţia este cât se poate de limpede, iar următoarea lună ne va oferi surprize.

Aceeaşi mărie cu altă pălărie XXX

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

(citiţi pag. 2)

Lupta care se dă la Tiraspol între Anatoli Kaminski, favoritul Kremlinului, și Evgheni Șevciuk, favoritul Kievului reintrat în siajul Rusiei, se va încheia cu înfrângerea unuia dintre cei doi, nu însă și cu dezavan-

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Muntean DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

tajarea intereselor geopolitice ale Moscovei în Moldova. Asistăm, cu certitudine, la o simplă schimbare de decor regizată și controlată din Răsărit. Vorba românească nu se dezminte când este vorba de acţiunile Rusiei în Transnistria privind înlocuirea lui Smirnov cu o altă persoană: aceeași mărie cu altă pălărie. Mai mult, în creștetul regimului banditesc de la Tiraspol va fi pusă, la 25 decembrie, în urma unui simulacru democratic, o pălărie numai în aparenţă nouă. Atât Kaminski, cât și Șevciuk au fost multă vreme acoliţi ai banditului Smirnov și au servit cu sârg interesele Moscovei, subminând integritatea și suveranitatea Republicii Moldova. Fie că va câștiga Șevciuk, fie că va câștiga Kaminski, noul cap al regimului secesionist va continua lucrarea începută de Smirnov. Moscova are nevoie la Tiraspol de un nou instrumentar politic, care să-i faciliteze înrădăcinarea în zonă, inclusiv prin crearea aparenţelor de deschidere faţă de Chișinău.

Moscova vrea federalizare şi trupe staţionate legal Schimbarea de decor de la Tiraspol este interpretată, în mod firesc, într-un context mai larg și este pusă în directă legătură cu frământările politice de la Chișinău pentru alegerea șefului statului.

Continuare în pag. 2 REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

(citiţi pag. 3)

În ultimii 10 ani, numărul copiilor şcolarizaţi a scăzut aproape în jumătate

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

XXX

(citiţi pag. 7)

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 2496 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

23 DECEMBRIE 2011

Iurie ROȘCA:

Salvaţi Moldova de Marian Lupu!

Marian Lupu a devenit o calamitate naţională. Criza politică, cea economică și socială are un nume concret – Marian Lupu. Din cauza ambiţiilor maladive de politician complexat ale acestuia, Moldova se zbate de mai bine de doi ani și jumătate într-o criză profundă. Din păcate, criza se tergiversează nu doar din cauza obsesiei lui Lupu de a-și satisface ambiţiile sale orgolioase, dar și din cauza intereselor oligarhice periculoase, care se ascund în spatele acestui individ.

Sunt profund dezamăgit de prestaţia prim-ministrului Vlad Filat, care a cedat sub presiunile grupării ce se ascunde sub masca celui ce se numește Lupu. Pentru astfel de indivizi nu mai rămâne nimic suprem, compromiţând exerciţiile democratice și profanând procedura de vot. Și mai dezamăgit sunt de tăcerea structurilor europene, care demonstrează o stare de complicitate dintre guvernanţii moldoveni și oficialii europeni și care compromit astfel valorile democratice.

Insistenţa lui Lupu și a celor care îl conduc de a candida până în pânzele albe, arată că acest carierist reprezintă un pericol public.

Contează mai puţin dacă va ajunge președinte, s-a compromis irevocabil, punând interesele personale mai presus de cele ale ţării, pe care pretinde că vrea să o conducă. Salvaţi Moldova de Marian Lupu!

Ion TĂBÂRŢĂ:

Comportamentul lui Marian Lupu este contradictoriu Comportamentul lui Marian Lupu este contradictoriu. Pe de o parte, dânsul reiterează că nu se ţine de funcţie, iar pe de altă parte, nu renunţă la ea. Mai mult ca atât, își mai înaintează încă o dată candidatura.

Vlad Filat este împotrivă, poziţia lui Mihai Ghimpu încă nu se cunoaște, iar Lupu deja își înaintează candidatura. În pofida acestor probleme, dacă există măcar o șansă să se aleagă șeful statului cu cele trei voturi ale grupului Dodon, cred că discuţiile trebuie să înceapă neîntârziat și să fie la maximum calculate. Cea mai mare problemă este că pentru cei trei lideri ai Alianţei pentru Integrare Europeană acordul de constituire a AIE este mai presus decât Constituţia. Am asistat pe parcursul acestor ani la discuţii despre modificarea Constituţiei, modificarea legilor și a regulilor la alegerea președintelui, dar nicidecum despre schimbarea înţelegerilor din acord.

Allmoldova.com

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Premierul Filat dezgroapă securea războiului şi din nou îl ameninţă pe “Păpuşar” Premierul Vlad Filat este dispus să dezgroape securea războiului și să reia ostilităţile cu gruparea rivală din arcul guvernamental, cea a prim-vicepreședintelui Parlamentului, Vlad Plahotniuc. Cel puţin, asta ar fi de înţeles din declaraţiile pe care le-a făcut luni premierul într-o emisiune la Pro TV Chișinău.

După ce moderatoarea Lorena Bogza a pomenit de „epopeea Păpușarului”, Păpușarul fiind Vlad Plahotniuc, premierul Filat a declarat: „Epopeea Păpușarului nu s-a încheiat. A fost o situaţie în care trebuiau clarificate anumite lucruri, pentru că se ajunsese mult prea departe, atunci când se cumpără oameni din partidele partenere, atunci când se merge … Cred că acel semnal pe care l-am dat a fost unul necesar, fiindcă, dacă nu interveneam atunci, puteam ajunge mult prea departe.

Epopeea nu a luat sfârșit deoarece anumite solicitări pe care le-am lansat nu au fost duse la îndeplinire. Mă refer aici, în primul rând, la demisia procurorului general. Și noi vom duce până la bun sfârșit acest lucru”.

Deci, premierul vrea din nou să-l demaște pe Vlad Plahotniuc, să spună întregii societăţi în ce scheme mafiotice este implicat acesta și cât de periculos este Păpușarul pentru democraţia din Republica Moldova. Amintim că anterior, el a mai promis să-l scoată la apă curată pe inamicul său numărul unu, însă fără să-și ducă la îndeplinire promisiunea.

Filat va încerca din nou să-l demită pe procurorul general Valeriu Zubco, după ce a eșuat tentativa de acum câteva luni. Probabil că premierul va relua negocierile cu deputaţii comuniști, căci el are nevoie de voturile acestora dacă vrea să-l debarce pe procurorul general Zubco.

Din toate acestea înţelegem că nu există nici o șansă ca liderii celor două grupări economico-

politice de la guvernare, cea a lui Filat și cea a lui Plahotniuc, să se pună de acord în privinţa alegerii șefului statului în turul doi.

Dacă reîncep ostilităţile politice dintre cei doi, nu mai rămâne loc de înţelegere. Deci, vom avea alegeri parlamentare anticipate.

Asta dacă nu cumva Filat se va înţelege cu Voronin în privinţa identificării unui candidat care ar conveni atât PLDM, cât și PCRM. Dar acest lucru este puţin probabil. În cadrul aceleiași emisiuni, Filat a declarat că „reconfigurarea puterii, cerută de comuniști, în schimbul votării unui candidat la funcţia de președinte, nu poată să aibă loc”. Dar comuniștii nu pot să accepte să mai rămână trei ani în opoziţie. Oamenii de afaceri arondaţi acestui partid, cei din administraţia publică locală se vor orienta spre alte formaţiuni politice dacă PCRM va rămâne prea mult în opoziţie, acesta riscând să se dezmembreze. Așa că dacă nu are loc reconfigurarea puterii, dacă PCRM nu intră la guvernare, atunci pentru comuniști alegerile parlamentare anticipate sunt de preferat rămânerii încă pe 3 ani în opoziţie.

Că vom avea alegeri parlamentare anticipate este mai mult decât sigur și pentru că „veșnicul” aspirant la fotoliul prezidenţial, interimarul Marian Lupu, intenţionează să candideze și în turul doi al alegerilor, de parcă rezultatul din turul întâi nu este suficient de clar ca să înţeleagă că deputaţii nu-l vor președinte. Dacă Lupu candidează din nou, atunci deputaţii necomuniști, care sunt în număr de 62 (58 de la AIE și 3 din grupul Dodon) și care, teoretic, au suficiente voturi pentru a alege un șef de stat fără voturi de la PCRM, nu vor avea cum să identifice o candidatură care ar conveni tuturor, oricare ar fi aceasta. Fără voturile democraţilor lui Lupu, celelalte componente ale AIE nici nu au pentru ce iniţia un dialog cu grupul Dodon în vederea identificării unui alt candidat.

Este interesantă și una dintre ultimele declaraţie ale liderului

Lupu – garantul anticipatelor…

1. La 16 decembrie, în Republica Moldova s-a produs un eveniment plin de simbolism. În această zi, s-au prăbușit doi titani postsovietici, membri marcanţi ai PCUS – Marian Lupu (membru PCUS 19881991, iar după 2005 - membru PCRM) și Igor Smirnov (membru PCUS din 1963, komsorg). Anume în această zi, Comisia Electorală Centrală a Transnistriei a recunoscut validitatea alegerilor, punând cruce pe destinul politic al lui Smirnov.

2. S-a iniţiat procesul de reformatare a elitelor politice: Lupu nu va mai fi președinte. De la 16 decembrie, poate demara startul prăbușirii sale politice. Argumentul e la suprafaţă – în 2009 avea peste 50% de încredere, azi doar - 25%. Deci, ratingul a scăzut de două ori. Dacă Lupu perseverează pe ideea de a candida a patra oară, va avea destinul lui Tarlev, adică „arderea ratingului” și pierderea președinţiei PDM. Momentul mai dramatic constă în faptul că Lupu trage după sine la fund întreaga Alianţă pentru Integrare Europeană.

Ghimpu poate să nu mai fie spicher, fiindcă doar alegerea lui Marian Ilici în funcţia de șef al statului i-ar garanta lui Ghimpu fotoliul atât de râvnit. În Transnistria, va apărea un nou președinte, probabil, Evgheni Șevciuk, fapt ce va dinamiza relaţiile cu malul drept al Republicii Moldova.

Simbolic vorbind, ziua ar putea fi crucială pentru destinul vechii nomenclaturi și elite postsovietice. Amintim, că din 20092011, au plecat de la putere și din fruntea partidelor ,,floarea nomenclaturii sovietice”: Dumitru Braghiș, Serafim Urechean, Vasile Tarlev, Vladimir Ţurcan, Dumitru Diacov, Veaceslav Untilă, E. Smirnov etc. În 2011, se retrage din funcţia de președinte al PPCD ultimul mohican al elitei antisistemice – Iurie Roșca. Acum începe al treilea val al schimbării elitelor.

3. Se pot produce modificări și la nivelul partidelor politice și chiar de sistem politic. Scăderea ratingului lui Lupu ar putea atrage și scăderea vizibilă a ratingului Partidul Democrat din Moldova, care, plus la toate, din 18 decembrie, se confruntă cu un nou concurent politic energic și agresiv pe centru-stânga, Partidul Socialiștilor, condus de Igor Dodon. Lipsit de funcţie, Ghimpu își va pierde și din rating, dar și din autoritate sa din interiorul Partidului Liberal. Aici funcţia de locomotivă va fi definitiv preluată de Dorin Chirtoacă, care, mai devreme sau mai târziu, își va pensiona moșul. Dacă în Primăria municipiului Chișinău lucrurile vor continua tot așa de prost (blocajul activităţii Consiliului Municipal Chișinău, restanţe salariale pentru pedagogi, stoparea activităţilor de reparaţie a drumurilor, lipsa investiţiilor, creșterea tarifelor pentru căldură și escrocheriile cu apometrele, prin adaosul de 50 de lei la costul apei achitat de cetăţeni), ratingul lui Chirtoacă ar putea avea de suferit. Respectiv, și ratingul PL, care acum e în creștere, ar putea fi zdruncinat.

La PLDM situaţia depinde de data desfășurării alegerilor parlamentare. În luna mai e OK, în martie e trist. În situaţia creată, în viitorul parlament, PD nu va mai controla

EDI|IA DE VINERI

Actual

toate ministerele și agenţiile strategice, PL va fi slăbit, iar ,,păpușarul” riscă să-și reducă dramatic influenţa. În consecinţă, se vor crea condiţii pentru reforme structurale dinamice.

4. Alegerile prezidenţiale din 16 decembrie au semnificat compromiterea iremediabilă a AIE, fiindcă Lupu a obţinut 58, și nu 59 de voturi de câte dispune alianţa de guvernare, un buletin fiind nevalabil.

Mai mult ca atât, AIE se compromite prin faptul că 2 ani înaintează un candidat care nu are nici voturi, nici autoritate…

Nu mai vorbim despre „încrederea” și „respectul” pe care l-au demonstrat componentele AIE, una faţă de cealaltă. Astfel, Lupu a cerut, sfidând grav Constituţia ţării, ca deputaţii să arate pentru cine au votat.

2 deputaţi PLDM au așteptat 40 de minute la ușa cabinei de vot, pentru a se asigura că PCRM cu adevărat nu va vota… Lupu, a alunecat definitiv în ,,zona” absurdului, promiţând că se va ocupa personal de depistarea celui care nu a votat pentru Măria sa! Ne-am fi mirat dacă interimarul se ocupa personal de problema atragerii investiţiilor, creării locurilor de muncă, combaterea corupţiei sau măcar finisarea caselor din zona Cotului Morii… Nu. Interimarul e ocupat de probleme mult mai măreţe, fără să-și dea seama că se compromite la superlativ.

5. Erodarea unităţii PCRM, Pe de altă parte, PCRM a ţinut societatea în suspans, în ultimul moment desfășurând plenara Comitetului Central, care a declarat boicotarea alegerilor prezidenţiale. Să înţelegem că până la ziua alegerilor prezidenţiale, PCRM nu era sigur dacă va vota sau nu pentru Lupu, care reprezintă „o alianţă criminală și oligarhică”? Unde atunci este principialitatea, consecvenţa, respectul faţă de proprii alegători și propriile poziţii luate anterior? În orice ecuaţie, decizia de boicotare a alegerilor reflectă atitudinea de neîncredere faţă de proprii membri ai fracţiunii, unii dintre care, dacă e să-i dăm crezare interimarului, erau dispuși să voteze pentru Lupu… Totodată, prin desfășurarea plenarei în ziua de 16 decembrie, PCRM a confirmat ipoteza susţinută de mai mulţi analiști, despre anumite negocieri prealabile cu PDM. Astfel, PCRM a așteptat până în ultimul moment reiterarea unor propuneri de partajare a puterii din partea PDM. Democraţii au preferat să joace un alt joc, refuzând contactul direct. În situaţia creată, decizia de boicot adoptată de PCRM era una previzibilă și, din punct de vedere strategic, raţională. Oricum, în PCRM există o scindare internă - cea mai mare parte a fracţiunii, adică „intelectualitatea”

și mladocomuniștii nu-și doresc negocieri și înţelegeri cu PD și Vladimir Plahotniuc, ideea fiind agreată parţial doar de liderul partidului și „businessmeni”. Practic, pe 20 octombrie, prima dată în istoria partidului, fracţiunea parlamentară s-a opus liderului partidului în problema menţinerii procurorului în funcţie. Situaţia pare a se repeta și în cazul alegerii lui Lupu.

6. Tentativa de corupere a deputaţilor a eșuat… Situaţia însă e mult mai gravă, dacă analizăm motivele pentru care PCRM nu a participat la alegerile prezidenţiale. În ultimele săptămâni, PD s-a concentrat pe scenariul coruperii deputaţilor. Prin culoarele politice se vehiculează sume exorbitante - 3 milioane de euro pentru un vot!

Se fac presiuni enorme asupra socialiștilor lui Dodon. Se pare că încrederea lui Lupu se baza și se bazează pe aceste voturi cumpărate. Dacă ipoteza este corectă, atunci Lupu va fi un președinte ales prin act de corupere politică și nu va fi unul legitim. Iar odată cu el, și întreaga alianţă.

7. Discreditarea lui Lupu. Președintele interimar a amăgit populaţia, colegii de alianţa și partenerii externi, asigurându-i pe toţi că are voturile necesare pentru a deveni președinte. În situaţia creată, Lupu nu mai are drept moral să candideze. În 2010, el a fost declanșatorul anticipatelor, acum situaţia se repetă. O ţară devine ostatica ambiţiilor sale. Iresponsabilitatea sa a devenit vizibilă și atunci când a semnat cu Dodon înţelegerea despre susţinerea doamnei Zinaida Greceanâi, apoi „a uitat” de aceasta, cerându-le ultimativ votul socialiștilor… Iniţiativa cu doamna Greceanâi a venit de la PD, nu de la PLDM… Credeţi că Dodon și chiar PCRM vor mai oferi alianţei voturi după asemenea mostre de „respect” faţă de înţelegerile bilaterale?

Filat la fel manifestă lipsă de viziune.

Lupu declară că are voturi, iar premierul nici măcar nu s-a trudit să afle de unde parvin acestea și în ce condiţii… Or, PCRM declară deschis – votăm, numai dacă ne oferiţi puterea… Mai mult, în supliment la acord, nu s-a prevăzut că dacă un candidat nu acumulează voturi din primul tur, urmează să fie înaintat alt candidat. E de la sine înţeles, dar nu și pentru Lupu.

8. În situaţia creată, Acordul AIE nu mai este funcţional, și nici rezonabil, fiindcă nu garantează partajarea funcţiilor. Lupu, practic, este acel element care, neavând voturi, a făcut ca acordul să devină demodat.

Acum acest acord trebuie rescris în regim de urgenţă pentru a evita blocajul total al sistemului politic. Pedalarea pe ideea că acordul nu poate fi schimbat e o aberaţie.

Constituţia SUA a suferit amendamente.

Ce, Acordul AIE e mai presus decât acest document și, mai ales, de voinţa cetăţenilor?

P.S. AIE nu se poate salva nici prin miracol. Orice președinte care va ales va reformata sau va distruge alianţa de guvernământ. Suplimentul la Acord, fiind anticomunist prin esenţă, a tăiat posibilitatea participării PCRM la vot. Rămân două opţiuni – socialiștii, care vor reformatarea puterii, sau alegerile anticipate.

Bogdan ŢÂRDEA Sursa: vox.publika.md

Fă-mă, Doamne, președinte!

comunist în chestiunea alegerii șefului statului. Președintele PCRM, Vladimir Voronin, a declarat miercuri că este gata să coalizeze cu Partidul Democrat în vederea constituirii unei noi majorităţi parlamentare și, respectiv, alegerii președintelui ţării. „Dacă vor fi îndeplinite cerinţele noastre, noi vom vota președintele și vom forma o coaliţie cu cei care ne vor fi mai aproape, chiar și cu același Partid Democrat am putea forma o majoritate parlamentară”, a spus capul comuniștilor. Și pentru că pe mulţi ar putea să-i uimească, ba chiar să-i șocheze aparenta schimbare de macaz subită întreprinsă de liderul comunist, Vladimir Voronin a încercat să dea o explicaţie doctrinară: „Cine este mai de stânga acolo, mai de stânga ca ei (decât deputaţii PD – n.n.) nu e nimeni.

Ne uităm obiectiv la lucruri. Nici noi nu putem spune că suntem co-

muniști sterili. Dacă afară ninge, noi nu putem spune că e august și haideţi la mare. Dacă este posibilitatea de a scoate ţara din criză... vom face”.

Bineînţeles că nu e vorba de nici un fel de chestiune doctrinară în preconizata sau, mai bine zis, pretinsa apropiere dintre Voronin și Marian Lupu, adică și Vladimir Plahotniuc, care, de fapt, este stăpânul Partidului Democrat. Toată lumea știe că liderul comunist nu dă nici doi bani pe doctrine, nici chiar pe ideologia comunistă, pe care o flutură în faţa electoratului flămând și îngheţat de frig al PCRM. Voronin nu e comunist nici măcar cât e negru sub unghie, el este cel mai sadea liberal, un capitalist veritabil, care a făcut afaceri de milioane, dacă nu de miliarde.

Voronin nu e comunist, tot așa cum Lupu și cu Plahotniuc nu sunt social-democraţi sau socialiști,

Fă-mă, Doamne, președinte!

Fă-mă, Doamne, președinte!

cum s-o fi pretinzând ei. Dacă Lupu este, probabil, doar milionar sau multimilionar, atunci Vlad Plahotniuc este chiar miliardar.

Așa că este greu de spus că miliardarii și milionarii de la PCRM și cu cei de la PD sunt„mai apropiaţi” deoarece ar fi de stânga.

Dar pentru că democraţii nu au răspuns apelului lui de a destrăma AIE și de a constitui o nouă majoritate cu PCRM, Voronin a făcut joi o declaraţie prin care a dat de înţeles că cei de la PD încearcă să cumpere câteva voturi de la deputaţii comuniști. Aluzia este cât se poate de transparentă. De fapt, Voronin nici nu a spus nimic nou, deoarece toată lumea vorbește că cei de la PD le-ar fi propus unor comuniști, pe care i-au identificat drept mai slabi de înger, să voteze pentru veșnicul candidat Lupu în schimbul câtorva milioane de euro. Dar ca să nu se întâmple acest lucru, Voronin se străduiește

să-și ţină ortacii cât mai departe de urna de vot în ziua votării, așa cum s-a întâmplat pe 16 decembrie. AIE vota, iar comuniștii s-au întrunit într-o ședinţă de partid, ca nu cumva vreo câţiva dintre ei să se lase ispitiţi de banii lui Plahotniuc.

Președintele nu va fi ales și vom avea alegeri parlamentare anticipate, acesta este singurul lucru pe care îl putem constata aproape cu toată certitudinea. Și încă unul: va fi mai rău, în 2012 va fi mult mai rău. Criza politică și economică se va aprofunda, nivelul de trai al oamenilor se va înrăutăţi și mai mult. Și toate astea datorită clasei politice iresponsabile pe care o avem, care urmărește doar interesele personale, de grup, de partid și care a uitat că trebuie să facă măcar ceva și în interesul omului simplu.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Politică şi geopolitică, fără Lupu şi Smirnov Urmare din pag. 1 Așa cum are nevoie de personaje noi la Tiraspol, Moscova are nevoie și la Chișinău de personaje noi, care să agreeze planurile rusești de readucere a Republicii Moldova pe orbita Kremlinului. Aici trebuie luată în calcul, întâi de toate, dorinţa Moscovei de legalizare a prezenţei sale militare în ţara noastră și de atingere, inclusiv cu sprijin german, a obiectivului de federalizare a Republicii Moldova. O Republică Moldova federalizată, cu trupe ruse staţionate legal pe teritoriul său, reintegrată și „pacificată” sub garanţii ruso-ucrainene reprezintă un obiectiv strategic urmărit de Moscova pentru consolidarea și permanentizarea prezenţei sale în regiune. Un asemenea obiectiv este de neatins fără un președinte cooperant, mai bine zis, docil și obedient intereselor rusești la Chișinău. Așa cum „prezidenţialele” de la Tiraspol nu au nimic în comun cu un exerciţiu democratic autentic și neviciat sub nici un aspect, tot așa nici prezidenţialele de la Chișinău nu sunt decât rezultatul unor aranjamente de culise, cu sfori trase abil din exteriorul ţării.

Tot Plahotniucul cu Lupul lui Unii au făcut o adevărată tragedie din nealegerea lui Marian Lupu în funcţia de președinte al Republicii Moldova. S-a ajuns până într-acolo încât Lupu a fost prezentat mai ca exponent fatal al intereselor occidentale (în subsidiar și românești) la Chișinău, iar eșecul său ca „prezidenţiabil” ni s-a înfăţișat ca având dimensiunile unei catastrofe nu doar naţionale, ci și planetare. În opinia noastră o asemenea abordare este eronată și falsă. Chiar dacă Moscova are motivele sale să nu agreeze candidatura lui Marian Lupu în vârful piramidei politice de la Chișinău, faptul în sine nu-l transformă pe Lupu într-un personaj atașat intereselor legitime ale Occidentului (cu atât mai mult celor ale Bucureștiului) în Republica Moldova. Lupu nu este omul Moscovei, după cum nu este omul Uniunii Europene.

El este omul nimănui în politica regională.

Singura instanţă morală căreia i se supune este cunoscută și numele ei este Vladimir Plahotniuc. La rândul său, Plahotniuc nu este nici exponentul intereselor rusești și nici al celor occidentale, făcând propriul joc pentru bani și putere.

Ex-comunistul şi antirevizionistul Lupu Cei care au luat în tragic nealegerea lui Lupu ca președinte s-ar putea să ne contrazică. Degeaba însă! De ce? Pentru că Marian Lupu, care a profitat din plin de pe urma mai multor regimuri, rămâne același luptător împotriva „revizionismului” românesc, același vorbitor de „limbă moldovenească” politică și de limbă română știinţifică, același transfug din tabăra comuniștilor, același nestatornic, ambiguu și inconsecvent cu care s-a obișnuit mai toată lumea. Tipologic, Lupu nu s-a înscris niciodată și nici nu se

va putea vreodată înscrie în tiparul omului politic prooccidental, atașat sincer și irevocabil idealului, devenit deja discutabil, de integrare europeană și euroatlantică. Pe de altă parte, Lupu nu se înscrie nici în tiparul clasic al promoscovitului fără rest. Moscova nu crede lacrimilor, precum se știe. Și nici nu iartă. Referindu-ne la cazul Lupu, Rusia nu-i poate ierta acestuia cazul Baghirov și trimiterile ultratransparente la implicaţiile rusești în „revoluţia” violentă de la 7 aprilie 2009. Anume pentru aceste motive, atât Moscova, cât și Bruxellesul (dar și Bucureștiul și Washingtonul) i-au întors delicat spatele și l-au trecut, pe cât s-a putut, cu vederea. În raport cu Estul și cu Vestul, el nu a fost nici rece, nici fierbinte, rămânând un „căldicel” ridicol în manierismul și cochetăria lui deșănţate. Pe scurt, Lupu nu este și nici nu putea fi nici omul de bază al rușilor, nici al occidentalilor. De aceea a și pierdut.

Toate acestea nu înseamnă deloc, într-o ţară supusă, din păcate, unui profund determinism geopolitic, că eforturile Occidentului sau cele ale Moscovei pentru instalarea în fruntea ţării a unei persoane de nădejde ar înceta aici. Ba dimpotrivă.

Aceste eforturi vor crește în intensitate pe măsură ce ne vom apropia de data următorului scrutin prezidenţial din Parlament.

Nu e mult până departe Lucrurile se vor limpezi definitiv după ce toate noile piese vor fi aliniate pe tabla geopoliticii interne moldovenești. Adică, după ce, pe de o parte, va fi „ales” la Tiraspol fie Kaminski, fie Șevciuk (și nu a mai rămas mult până atunci), iar, pe de altă parte, partidele parlamentare fie vor ajunge la o înţelegere asupra unei candidaturi eligibile în funcţia de președinte al Republicii Moldova (nu mai târziu de ianuarie 2012), fie, neputându-se alege șeful statului, vor fi declanșate alegeri parlamentare anticipate din care să rezulte o reconfigurare a scenei politice și deschiderea posibilităţii ca o majoritate prezidenţială să emane un nou președinte al republicii. Abia atunci și Moscova, și Occidentul își vor preciza poziţiile și politicile în raport cu ţara noastră.

Republica Moldova, condominion ruso-german?

Să fim realiști. Faptul că cei doi pioni, Lupu și Smirnov, au fost eliminaţi din joc înseamnă doar că marii jucători geopolitici au consimţit la curăţarea terenului și că pregătesc de o nouă competiţie pe solul patriei noastre. Va câștiga Moscova în această competiţie? Va câștiga Occidentul? Sau poate rușii și occidentalii au căzut deja de acord asupra unui deznodământ fără învingători și învinși, pregătindu-i Republicii Moldova statutul de condominion ruso-occidental?

Oricare dintre aceste trei variante ar fi în detrimentul nostru. Veţi întreba iarăși: de ce?

Pentru că nu ne dorim o altfel de Republică Moldova, împinsă ca un vagon de cale ferată când în stânga, când în dreapta, dar nici o Republică Moldova ca protectorat guvernat din exterior. Marea problemă a ţării noastre, ca și marele ei obiectiv strategic și de durată, rămâne și de acum încolo suveranitatea ei reală și completă, exercitată uniform și drept pe întreg teritoriul naţional, inclusiv în Transnistria.

Geopolitica geopoliticii Că la Tiraspol înlocuirea lui Smirnov cu un alt favorit, mai puţin pătat și mai fidel, a fost decisă de Moscova nu încape îndoială.

Că la Chișinău Lupu trebuia înlocuit cu o candidatură de compromis între forţele politice parlamentare ţine de ordinul evidenţelor. Privite însă lucrurile din perspectiva geopoliticii regionale, important este ca acest compromis politic intern să nu fie și unul compromiţător, adică făcut în favoarea unuia dintre jucătorii externi, de natură să răstoarne sau să arunce în aer întreaga ţară, compromiţându-i înseși rosturile de a fi. Jocul devine pe cât de palpitant, pe atât de riscant și periculos. Oricum, fiind mai clară fără Lupu și fără Smirnov, această bătălie pentru Republica Moldova va fi dată până la capăt, confirmând o dată în plus parafraza de mai sus: geopolitica geopoliticii și toate sunt geopolitică!

Emil CONSTANTINIU, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

23 DECEMBRIE 2011

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

Marian Lupu – „artizanul” alegerilor anticipate Pe data de 16 decembrie, în Parlament s-a produs inevitabilul, intuit de toată lumea, cu excepţia lui Marian Lupu și Mihai Ghimpu. Un deja vu, care riscă să se transforme într-un coșmar fără sfârșit. Neobositul candidat Marian Lupu, proaspăt coafat și împopoţonat, grav și solemn, și-a ţinut iarăși discursul de intenţie, la tribuna centrală a Parlamentului. Cuvântarea trebuia să-i convingă pe cei prezenţi că un președinte de ţară mai bun decât el nu există. Publicul s-a prefăcut că-l crede și a aplaudat cu însufleţire.

Alegerea (sic!) a fost mimată cu suficientă veridicitate. Deputaţii au ieșit din cabine, afișând o veselie debordantă. Fiecare dintre ei s-a maimuţărit preţ de câteva clipe în faţa camerelor de filmat, și-a arătat buletinul pe toate părţile, așa cum le-a solicitat respectuos candidatul.

Candidatului, evident, i s-a oferit întâietatea. Deci, farsa a fost jucată după regulile genului. La sfârșit, publicul a râs cu poftă. Noi, cei de pe margine, am rămas cu senzaţia că am fost loviţi cu toţii de o sminteală colectivă.

Mai grav este că nebunia nu s-a consumat aici. Pentru că lui Marian Lupu pare să-i fi plăcut procedura și a intrat într-un soi de frenezie a jucătorului de noroc, care nu se mai poate controla și opri. Bănuim că acesta și-a surprins chiar și colegii de partid atunci când a anunţat, imediat după consumarea fericitului eveniment, că va candida iarăși și că de data aceasta chiar va fi ales. Convingerea i-a fost întărită, ca de obicei, de oracolul de la Coloniţa, care a insistat: Lupu este candidatul Alianţei, mai ales că a fost reconfirmat și prin documentul suplimentar la Acord.

Într-o lume relativă, doar candidatul la preşedinţie este stabil Astfel, Marian Lupu este dispus să pornească iarăși „pe cerc” după voturi. Pe la cei care au declarat că nu-l vor vota nici în ruptul capului. Cu siguranţă, a avut dreptate Dumitru Diacov atunci când a afirmat că Lupu

este „un pic idealist” și are o percepţie a lucrurilor în dezacord cu realitatea.

Dar cine putea crede că chiar în asemenea măsură?

De ce a candidat totuși liderul democrat, neavând cele 61 de voturi necesare? Cu o doză de umor, am putea spune că Lupu a fost încrezător, pentru că Ghimpu era optimist, iar Ghimpu era optimist pentru că Lupu i-a zis că este încrezător. A „gândit” Lupu că dacă au votat comuniștii pentru stabilirea datei alegerilor, apoi aceștia îl vor vota și în funcţia de președinte?

Lupu a testat Alianţa.

Alianţa nu a fost pe măsura aşteptărilor După cel de al treilea eșec, candidatul a concluzionat că toţi sunt responsabili pentru asta, mai puţin el personal. În opinia lui, ziua de 16 decembrie a fost un test pentru Alianţă, pe care aceasta l-a picat. Dar, crede Lupu, testarea a meritat efortul și el este dispus să o repete. Și așa, din testare în testare, ajungem și la alegeri anticipate.

Spicherul și-a exprimat regretul că nu a fost susţinut de către toţi deputaţii din Parlament: „Îmi exprim regretul că nu întreg corpul de deputaţi conștientizează că ziua de astăzi a fost o șansă pentru Republica Moldova”. Iar cei care au votat împotrivă, au votat împotriva interesului naţional al Moldovei, a mai spus el. De unde ar trebui să înţelegem că Marian Lupu este întruchiparea interesului nostru

naţional. Dar și șansa în care am dat cu piciorul.

De fapt, interimarul ne-a prevenit încă înaintea scrutinului prezidenţial că nealegerea sa va însemna haos și alegeri anticipate. Ajuns pe ultima sută de metri, adică, la ultima șansă de a se vedea înscăunat în funcţia pe care o râvnește de pe când a scris cerere de intrare în partidul lui Voronin, Lupu nu mai cochetează și nu mai zice că ar fi „dispus” să se retragă, dacă…

Nu mai există nici un fel de „dacă”.

Există doar fixaţia sa de a deveni președinte, dar și interesele celor care-l dirijează. Iată de ce, de doi ani și jumătate, o instituţie importantă a statului este paralizată și rămâne ostatica ambiţiilor prezidenţiale ale lui Marian Lupu.

Legea-i pentru prostime, nu pentru deputaţi Plin de energie, candidatul a purces imediat la elaborarea strategiei pentru alegerile repetate: „Am văzut lucruri foarte interesante de care voi ţine cont la alegerile repetate. Noi ne confruntăm cu șmecherii în cadrul Alianţei, iar lipsa unei voci unice este un motiv foarte puternic pentru care noi nu putem obţine acele voturi care nu ne ajung”. Ceea ce nu vrea să înţeleagă candidatul este că 59 nu poate fi egal cu 61, iar insistenţa sa nu mai este doar jenantă, ci periculoasă, pentru că după următoarea „testare”, vor veni inevitabil alegerile anticipate.

Asta în cazul în care nu mai găsește, împreună cu Ghimpu, vreun tertip prin care să-și prelungească șederea la guvernare. Și nu ar fi la prima încălcare a legislaţiei. Simulacrul de votare de pe 16 decembrie a creat un precedent urât și periculos. Cu veselie și voie bună, legislatorii nu doar au încălcat Constituţia, ci au făcut-o în mod sfidător și ostentativ, în faţa întregii societăţi.

De acum încolo, oricine se va considera în drept să nesocotească legea, pentru că asta fac cei care ar trebui să

vegheze la respectarea ei. O solicitare aberantă a dublului demnitar de stat a fost executată întocmai, chiar și de către deputaţii liberal-democraţi care votaseră în ajun, în comisia specială, pentru interzicerea demonstrării buletinelor la ieșirea din cabina de vot, făcând trimitere la hotărârea Curţii Constituţionale. Dar ce contează, când toată procedura a ajuns un spectacol de circ, iar rezultatul era știut din vreme? Nici un deputat nu a fost deranjat de faptul că i se încalcă dreptul la un vot liber exprimat, nimeni nu s-a simţit umilit că în calitatea sa de ales al poporului este tratat ca un subordonat al spicherului. Și nu ar trebui să ne mirăm dacă la un viitor scrutin Mihai Ghimpu ne va cere iarăși să votăm „fără perdea”.

Candidatul eşuat, despre glorie şi riscuri Ce măsuri de precauţie va inventa pretendentul la șefia statului în turul doi? Poate că va sta el însuși în cabina de vot și va verifica gradul de loialitate al deputaţilor. Marian Lupu nu poate să nu-și dea seama că numărul celor are ar vrea să-l vadă în funcţia de președinte al ţării este cu mult mai mic decât numărul deputaţilor care au votat pentru el săptămâna trecută. În ciuda declaraţiilor de susţinere pe care au fost obligaţi să le facă și a votului acordat, cei mai mulţi i-au dorit lui Lupu acest deznodământ jalnic. Și nu este vorba neapărat de deputaţii liberal-democraţi. Bănuim că și colegii săi de partid s-o fi săturat să-i menajeze ambiţiile și să-i suporte ifosele. Votul nevalabil care l-a tulburat în asemenea hal pe candidatul nepereche, încât s-a apucat de făcut investigaţii, a fost un avertisment pentru el, un mod de a i se spune că nu are cum să întrunească cele 61 de voturi. Dar cine să priceapă?

Culmea este că democratul s-a arătat îngrijorat de riscurile la care s-a expus Dodon, nevotându-l pe el. „Domnul Dodon și grupul său riscă ceva”, s-a alarmat acesta, afirmând că,

prin votul împotriva candidatului AIE la funcţia de președinte, cei trei foști deputaţi comuniști au ratat șansa de a deveni eroi și de a dobândi respect.

Mai mult, el crede că în trei ani, proiectul Dodon nu va mai exista. Sieși, Marian Lupu își prezice viaţă lungă în politică și nu crede că riscă ceva dacă mai candidează o dată. Dimpotrivă, se umple de glorie și respect.

Mihai Ghimpu are o explicaţie „optimistă” Până unde pot merge ambiţiile interimarului și pe ce contează acesta?

A propus Alianţa o decizie politică pentru a debloca situaţia? Au fost găsite voturile lipsă? Tandemul Lupu–Ghimpu a încercat să ne convingă de faptul că alegerea președintelui s-ar fi încununat de succes dacă deputaţii comuniști nu ar fi fost ţinuţi închiși „undeva grămăjoară”. Altfel, ar fi dat năvală să voteze candidatul Alianţei la funcţia de șef al statului.

Perspicace cum este, șeful liberalilor are siguranţa că la alegerile repetate acest lucru nu se va mai întâmpla, pentru că o parte dintre comuniști vor vota din teama de a nu-și pierde mandatul de deputat. „Atunci deja

Detectiv cu deputaţi care se ascund şi cerneluri care dispar Tragicomedia intitulată „alegerea președintelui” continuă. Atunci când toţi și-au închipuit că aceasta a ajuns la firescul sfârșit și că eroul principal s-o fi retras în solitudine, „într-o zonă de meditaţie”, să-și lingă rănile, dacă nu chiar să-și toarne cenușă pe cap, iată că spectacolul a luat o nouă turnură, cu tentă de detectiv.

Imediat după alegerile eșuate, candidatul a purces la căutarea celor care s-au făcut vinovaţi de nealegerea sa și, implicit, au împiedicat ţara să pășească „pe un făgaș de stabilitate economică și socială”. Vinovaţi de haosul care ne așteaptă au fost găsiţi mai mulţi – comuniștii încarceraţi de Voronin ca să nu-i poată da lui votul, deputaţii din grupul Dodon care nu au vrut să devină eroi, dar și niște deputaţi din PLDM care au avut un comportament ezitant și nu l-au votat „repejor”, ci au zăbovit vreo trei sferturi de oră. Apoi cineva i-a mai și „stricat” un vot.

Cu aceștia din urmă, Lupu va avea niște socoteli aparte. „Eu gândesc că nu e o întâmplare”, și-a împărtășit acesta bănuielile. Și chiar a promis să demareze o investigaţie și să „clarifice” cine este autorul votului invalidat. „Pentru mine este o chestiune de principiu”, a precizat el. Iar cu principiile nu te joci. Demnitarul a afirmat că ar putea utiliza și

stat ascunși pentru a se asigura că nu au venit doi deputaţi comuniști să-l voteze, astfel încât candidatul alianţei să nu întrunească 61 de voturi. În opinia lui, și dispariţia deputaţilor, și dispariţia„bifei” din buletinul de vot, fac parte din același scenariu, al cărui scop ar fi nealegerea sa și compromiterea procedurii de alegere a șefului statului. „Noi am mai observat această retorică de genul„Lăsaţi șeful statului... Noi avem probleme mai importante de rezolvat”, a continuat interimarul cu investigaţia.

Evident, scenariul a fost pus la cale în partidul premierului.

Această concluzie a fost făcută prin metoda excluderii și a deducţiei logice. Democraţii au fost excluși din start, pentru că sunt de-ai casei. Liberalii sunt și ei de încredere. Mihai Godea a fost exclus pentru că, deși nu și-a arătat buletinul, acesta l-a pliat, iar cel anulat nu era pliat (Câtă atenţie la detalii și cât spirit de observaţie!). Încă puţin, și cel care a comis „fapta rușinoasă” va fi identificat și arătat cu degetul.

Urmărind acest spectacol al absurdului, înţelegem mai bine de ce Curtea Constituţională a ţinut să precizeze că „deputaţii în Parlament trebuie să voteze pentru candidaţii la funcţia de Președinte al Republicii Moldova în așa condiţii, încât voinţa lor să nu poată fi cunoscută și influenţată de nimeni”. Altfel, candidaţii vor face investigaţii, îi vor trage la socoteală pe deputaţi și-i vor căuta prin buzunare de cerneluri „care dispar”.

Ioana FLOREA, FLUX

IGOR BOŢAN:

Un alt candidat la preşedinţie sau alegeri anticipate Interviu cu analistul politic Igor Boţan, acordat postului de radio Europa Liberă - Alianţa pentru Integrare Europeană trebuie să adopte o decizie strategică – ori schimbă candidatul pentru funcţia de șef al statului, ori probabilitatea alegerilor anticipate crește vertiginos. Iar alegerile parlamentare anticipate nu pot să aducă nimic bun, pozitiv Alianţei pentru Integrare Europeană.

- Dar nici un candidat nou nu este vrabia din mână.

- Nici un candidat nou nu este, așa cum spuneţi, vrabia din mână. Însă un candidat nou poate atrage voturile grupului Dodon și poate permite depășirea crizei.

- Numai că Dodon iarăși insistă pe Zinaida Greceanâi, judecând după congresul socialiștilor, care l-a înaintat în frunte.

- Probabil, Dodon va insista pe candidatura doamnei Greceanâi până la o anumită limită. Nu este exclusă și acceptarea unei candidaturi neafiliate politic.

- Vineri am văzut că frica păzește harbujii, deși harbuzul e un cuvânt de ocară. Se poate oare ca în faţa pericolului de dizolvare, de anticipate, Alianţa să

fie mai unită, mai disciplinată și poate chiar întreg Parlamentul?

- Părerea mea este că acum este momentul mobilizării maxime pentru Alianţa pentru Integrare Europeană, fiindcă de decizia pe ca o va adopta vizavi de alegerile repetate pentru funcţia de șef al statului depinde soarta și a Alianţei, și, în mare măsură, a Republicii Moldova. Acum Alianţa pentru Integrare Europeană este pusă în faţa dilemei: sau se insistă pe candidatura domnului Marian Lupu, așa cum spuneau, sau în primăvară, mai aproape de vară, Alianţa pentru Integrare Europeană va trebui să plătească poliţele.

- Mai mulţi analiști spun că Marian Lupu personal a pierdut competiţia de vineri.

Dânsul dimpotrivă, în replică, spune că a fost eșecul Alianţei în întregime. Dacă mai pierde și runda următoare s-ar putea pune sub semnul de întrebare cariera sa politică?

- Cred că Marian Lupu la vârsta pe care o are, va avea încă în faţă foarte multe ocazii și oportunităţi să candideze pentru funcţia de șef al statului. Dacă insistă acum s-ar putea să se prăbușească destul de lamentabil.

Ceea ce face acum Marian Lupu – încearcă să acrediteze ideea că vina pentru prăbușirea de vineri aparţine, în egală măsură, Partidului Comuniștilor, care, chipurile, nu a permis deputaţilor comuniști să participe la ședinţa solemnă și la votare. Și face aluzii că vina ar aparţine și Partidului Liberal Democrat, care, prin modalitatea și comportamentul său, l-a influenţat pe Dodon să participe la votare, dar să voteze împotrivă. Pe de altă parte, domnul Dodon subliniază foarte clar că a fost oarecum indus în eroare anume de Partidul Democrat, care a avut o înţelegere cu domnul Dodon și cu doamna Greceanâi și care ulterior a fost de natură să-l convingă și pe domnul Filat că o candidatură de compromis, cum este doamna Greceanâi, ar fi soluţia. Deci, aici avem un cerc vicios, un cerc al neîncrederii dintre liderii politici. Înainte de votarea repetată, acum depinde foarte mult de capacitatea forţelor politice de a depăși această neîncredere.

- Credeţi în revigorarea Alianţei, eventual pe un set nou de condiţii, care sunt trecute în anexa la acord? Sau niște condiţii noi, eventual venite odată cu un nou candidat?

Filat s-a mirat, apoi s-a conformat Pe de altă parte, premierul Vladimir Filat se arătase surprins de graba cu care Marian Lupu a anunţat că va candida și la alegerile repetate, fără a se consulta în prealabil cu partenerii din coaliţia de guvernământ. Iar noua anexă la Acordul AIE, potrivit lui, nu ar fi decât un document de „unică folosinţă”, valabil doar pentru prima etapă a alegerilor prezidenţiale. „Poziţia noastră principială va fi ca pentru alegerile repetate să întrunim condiţia pentru ca președintele să fie ales”, a precizat Filat.

Iată însă că după ședinţa Consiliului AIE de miercuri, 21 decembrie, șeful liberal-democraţilor a devenit mai conciliant și a declarat, surpriză, că “Marian Lupu este candidatul AIE la funcţia de președinte”. „Când vom

- Revigorarea Alianţei este singura soluţie în faţa sucombării și revenirii Partidului Comuniștilor la guvernare. Pur și simplu, nu au o altă soluţie.

- Ce-i mai poate ţine grămadă?

- O altă sabie a lui Damocle ţine de precedentele pe care le-a creat Alianţa pentru Integrare Europeană. În eventualitatea revenirii Partidului Comuniștilor la guvernare, componentele Alianţei vor avea foarte mult de suferit de pe urma precedentelor pe care le-a creat și la care cred că Partidul Comuniștilor va recurge pentru a se răzbuna pe componentele Alianţei.

- Sfătuitorii europeni i-ar mai putea ajuta?

- Cred că toate mesajele din partea instituţiilor europene și liderilor europeni au fost transmise, auzite. Acum problema rezidă, așa cum spuneam, în neîncrederea reciprocă între liderii Alianţei și grupul Dodon.

Sursa: europalibera.org

ajunge la momentul înaintării candidatului, vom discuta”, a mai spus el.

Să însemne aceasta că liderii Partidului Democrat au adus „argumentele” potrivite pentru păstrarea candidatului? Iar liberal-democraţii le-au acceptat și s-au conformat? Să nu uităm că anterior, Lupu promisese să anihileze acţiunile „forţelor care nu doresc alegerea președintelui”. Ce a avut în vedere înaltul demnitar de stat, cine se va ocupa de „anihilare” și prin ce metode?

Cu siguranţă, dorinţa obsedantă a lui Marian Lupu de a fi șef de stat, coroborată cu efortul celor care urmăresc anumite interese, îl vor face pe acesta să ia din nou cu asalt funcţia de președinte, chiar dacă, între timp, a ajuns un personaj ridicol și detestat. În felul acesta, putem constata cu suficientă probabilitate că ne îndreptăm spre alegeri anticipate. Iar responsabilitatea pentru declanșarea acestora le va reveni atât liderului democrat, cât și politicienilor conformiști, oscilanţi, care nu s-au opus unor ambiţii nemăsurate și nu au găsit o soluţie simplă pentru o chestiune care nu merita atâta timp și atâta efort.

Ioana FLOREA, FLUX

Cumpărăm deputaţi. Dai un ban dar face Guvernarea celor două Alianţe „proeuropene” a accentuat un fenomen care, chiar dacă a și existat anterior, sub actualii guvernanţi a cunoscut o dezvoltare fără precedent – coruperea în scopuri electorale. Nu am în vedere doar pungile cu orez, sare, murături, macaroane, scutece, găini și câte și mai câte, oferite alegătorilor în schimbul votului. La acest capitol au excelat toate partidele, fără excepţie.

Vă poruncesc să-l aflaţi și să mi-l aduceţi legat fedeleș pe nemernicul de deputat care a îndrăznit să nu mă voteze

materialele jurnaliștilor pentru aflarea făptașului.

Aspirantul la șefia statului a mers și mai departe cu investigaţia, presupunând că bifa pe buletinul gol ar fi fost pusă cu cerneală „care dispare peste 15 minute”, adică cu cerneală simpatică. Cu siguranţă, filmele cu spioni privite în copilărie l-au influenţat pe viitorul politician. Astfel că el deconspiră cu ușurinţă scenariile subversive ale răuvoitorilor.

Marian Lupu i-a suspectat pe cei doi deputaţi PLDM de faptul că au

este vorba de dizolvarea Parlamentului, responsabilitatea e mai mare, te gândești deja dacă o să mai fii sau nu deputat”, a concluzionat Ghimpu cu optimism. Deci, această supoziţie aberantă a lui Ghimpu este un motiv suficient pentru ca Lupu să mai încerce o dată marea cu degetul.

Odată cu năvălirea masivă a oligarhilor în politică, sumele puse în joc au crescut simţitor, iar campaniile electorale au ajuns să fie extrem de costisitoare. Dar și miza este mare: protejarea afacerilor, reîmpărţirea sferelor de interese, gestionarea fluxurilor financiare etc. Partidele care ajung la putere trebuie să promoveze apoi anumite interese ale „sponsorilor electorali”, să le mai dea și niște funcţii prin structurile de stat. În felul acesta, procesul electoral din Republica Moldova a fost distorsionat și viciat, iar mesajul electoral a fost substituit cu sacul de bani. Totul a fost transformat iremediabil într-un târg unde câștigă cel care are capacităţi financiare mai mari.

Argumentul sacului de bani Și nu doar atât. Guvernarea încearcă să-și promoveze interesele și să se menţină la putere prin corupere, adică, se corupe din interior. Sacul cu bani este folosit drept argument și în disputele privind împărţirea puterii, în ademenirea unor membri de prin alte partide, în determinarea unor deputaţi sau aleși locali să treacă în altă tabără, pentru a schimba configuraţia politică, în cumpărarea de voturi etc. Despre acest fenomen se vorbește tot mai insistent în ultimul timp când, ba dintr-un partid, ba din altul, sunt lansate acuzaţii privind presiunile exercitate și sumele propuse. Sumele variază în funcţie de importanţa a ceea ce doresc să obţină concurenţii.

Mai adineauri, Serafim Urechean vehicula suma astronomică de 10 milioane de euro pe care comuniștii erau dispuși să o sacrifice în schimbul votului de aur pentru candidatul PCRM la președinţie. Mai multor deputaţi AMN li s-ar fi propus, potrivit fostului amenist, bani, apartamente și funcţii, dar aceștia au rezistat cu stoicism. Ce-i drept, Urechean și-a amintit de acest episod la mai bine de un an distanţă.

Liderul comunist nu a negat că a căutat „votul de aur”, după care a umblat „ca un tuzik”, dar că nu banii au fost argumentul, ci „interesul naţional”.

Cine nu știe însă că și interesul naţional costă?

Adevărat că mult mai scump.

Vânătoarea de suflete Ceva mai demult se zvonea că Vladimir Filat i-a ademenit, doar el știe cum, pe oamenii din partidul lui Serafim Urechean, lăsându-l, în cele din urmă, pe acesta fără formaţiune politică. Ce-i drept, tristeţea fostului șef de partid nu a durat prea mult și el s-a „integrat” de bună voie și cu restul de oaste în partidul premierului. Ba chiar a și fost răsplătit după merit.

Peste un timp, deja șeful liberal-democraţilor îl acuza pe democratul Vlad Plahotniuc că i-ar fi cumpărat membrii de partid. Și nu membri oarecare, ci fruntea frunţii.

Comuniștii aflaţi acum în opoziţie se plâng și ei, la rândul lor, că ar fi „vânaţi” de reprezentanţii partidelor democratice. Cu ceva timp în urmă, consilierii comuniști din Consiliul Municipal Chișinău au declarat că reprezentanţii AIE încearcă să-i corupă, pentru a obţine „votul de aur”, adică majoritatea în CMC. Șeful liberalilor, Mihai Ghimpu, nu a zis că nu.

Se poartă negocieri cu comuniștii, dar nici vorbă de bani sau de funcţii în schimbul votului, a pre-

cizat el: „Discuţii se poartă, clar lucru. Doar că ei umflă balonul, și-l fac din galben – verde. Așa-s comuniștii”. Ce-i drept, liberalul nu a specificat cu ce alte „argumente” încearcă să-i convingă pe acești aleși locali să părăsească fracţiunea comunistă din Consiliu. O fi iarăși vorba de interesul naţional.

Bani, funcţii sau libertate Odată cu declanșarea procedurii de alegere a șefului statului, au fost reactualizate și discuţiile despre „tratative și negocieri”, Vladimir Voronin s-a lamentat în faţa presei că mai mulţi deputaţi PCRM ar fi presaţi (prin metode specifice) să-l susţină pe candidatul Alianţei. Liberalii și democraţii au afirmat că aplică exclusiv măsuri de convingere, firești pentru un proces de dialog și de negocieri.

Apoi și fostul deputat comunist Igor Dodon a mărturisit că i s-au propus funcţii și bani în schimbul votului pentru Marian Lupu. „Vreau să vin cu un mesaj foarte clar pentru cei care cred că prin măsuri de intimidare, propunerea de funcţii sau prin alte acţiuni ar putea convinge pe cineva din grupul socialiștilor să voteze. Pe noi nu ne interesează funcţiile pe care ni le propuneţi. Ne daţi de înţeles că este Procuratura Generală, pe noi lucrul acesta nu ne interesează. Noi nu votăm candidatura Alianţei”, a declarat solemn fostul comunist și actual socialist.

Așa cum îi este obiceiul, președintele responsabil cu onoarea în PD, Dumitru Diacov, a dat-o pe glume, afirmând că Igor Dodon nu trebuie să se plângă, ci să se bucure pentru faptul că deputaţii au o atitudine deosebită faţă de el. Și tot în glumă a mai adăugat că Dodon trebuie să decidă „de ce are nevoie: de funcţii, de libertate sau de bani. Gama este largă”.

Candidatul caută voturi. Să nu fie împiedicat!

Gluma ar fi bună, dacă Marian Lupu nu ar fi declarat recent că va candida iarăși la prezidenţiale și că nu ar fi în căutare de voturi. Cu această ocazie, el a precizat că nu va renunţa la negocierile cu grupul Dodon, ci, din contra, le va intensifica. Acum, dacă cei trei deputaţi ex-comuniști nu l-au votat în primul tur și au declarat că nu-l vor vota niciodată, ne întrebăm cum va intensifica negocierile și ce va pune la baza acestora: valorile și principiile? Ce alte pârghii și argumente va găsi?

Nu ne-am fi pus aceste întrebări, dacă s-au purtat sau nu negocieri deschise cu grupul Dodon, cu opoziţia comunistă. Este cert că nu a existat și că nici nu se încearcă iniţierea unui astfel de dialog. Și că, cel mai probabil, se va merge iarăși pe calea înţelegerilor de culise, a trasului de sfori, dar și a cumpărării de voturi.

Este interesantă în acest sens confesiunea pe care a făcut-o liderul democrat înaintea primului tur al alegerilor prezidenţiale: „Noi mergem și căutăm voturi, iar din urma noastră vine altcineva și le dezbate Și iată așa mergem în cerc, deja de doi ani”. Cum sunt căutate și cum sunt „dezbătute” aceste voturi? Cine și când a negociat? Acum, când Lupu este iarăși dispus să meargă „pe cerc” după voturi, acesta a cerut în mod imperativ: „Dacă nu suntem ajutaţi, cel puţin să nu fim împiedicaţi!”. Discreţie maximă.

Totul este învăluit în ceaţă.

Sigur că se mai exagerează atunci când se vehiculează anumite sume de bani, sigur că unii își supraapreciază importanţa atunci când enumeră ofertele care li s-au făcut. Dar, cu siguranţă, corupţia înflorește acolo unde se discută departe de ochii lumii, unde guvernarea nu se bazează pe încredere, ci pe tot felul de anexe secrete, care sunt date în vileag doar atunci când sunt atinse interesele cuiva de la putere.

Ioana FLOREA, FLUX

4

EDI|IA DE VINERI

Interna\ional

23 DECEMBRIE 2011

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Cu Václav Havel, Europa reunită pierde un părinte Presa europeană aduce un omagiu aproape unanim dramaturgului, disidentului și primului președinte al Cehoslovaciei postcomuniste, care a murit pe 18 decembrie din cauza cancerului, la vârsta de 75 de ani. În cotidianul polonez Gazeta Wyborcza, fostul disident Adam Michnik aduce un omagiu fostului său coleg în lupta împotriva comunismului: Václav Havel a trăit în adevărul împotriva conformismului general și a ipocriziei. Scriitor și disident, era un opozant activ și

scria piese și eseuri. A îmbinat toate aceste calităţi într-un mod aproape perfect. […] În 1983, s-a întrebat referitor la natura scriitorilor disidenţi. Și a concluzionat că ei sunt singurii capabili să spună sus și tare ceea ce toată lumea știe, dar nu are curajul să spună deschis. Chiar dacă simpla idee de a incarna conștiinţa naţiunii le pare insuportabilă, „disidenţii” vorbesc pentru cei care rămân tăcuţi. Ei își riscă viaţa când alţii nu îndrăznesc. […] Viaţa și moștenirea lui Václav Havel sunt sinteza umilinţei și a mândriei, a eroismului fără oprire și a sarcasmului autoironic. Era lipsit de orice vanitate, ură sau fanatism. Rebel în faţa dictaturii și a stereotipurilor timpului său, nu a încetat niciodată să combată conformismul compatrioţilor săi. În Adevărul, Grigore Cartianu scrie că, din cauza morţii lui Václav Havel, „continentul e mai trist, iarna – mai cenușie”.

Redactorul-șef al cotidianului bucureștean evocă un text din 2007 în care regretă că românii nu au avut șansa unei figuri lu-

minoase precum cea a fostului președinte ceh: În 2002, când am auzit că Václav Havel a chemat trupa Rolling Stones la Praga, unde a sărbătorit aniversarea lui Mick Jagger, mi-am amintit brusc: Ion Iliescu a chemat minerii la București! Doi președinţi, două filosofii.

La Berlin, Der Tagesspiegel notează că Havel a influenţat durabil situaţia geopolitică a ţării sale și cea a Europei Centrale și Orientale. […] Dar a susţinut și participarea conducătorilor acestor ţări în războiul din Irak condus de Statele Unite [în 2003], ceea ce a suscitat destulă iritare. Era un om de stat mereu capabil să surprindă prin discursuri și inversări extraordinare. […] Germanii mai ales trebuie să-și amintească de el cu recunoștinţă, căci s-a angajat ca nimeni altul pentru reconcilierea germano-cehă.

De abia ales președinte, el și-a surprins compatrioţii și RFA cu un act puternic simbolic care lasă să se întrevadă omul de teatru: a făcut două vizite ofi-

Spaţiul Schengen. Lichtenstein face să cadă frontierele În 19 decembrie, Lichtenstein a devenit cel de al 26-lea membru al spaţiului Schengen, o adeziune care fusese aprobată de UE în martie trecut. „Este o zi mare pentru Lichtenstein”, se bucură Volksblatt.

Cotidianul explică că pentru a face parte din spaţiul european de liberă circulaţie, principatul cu 35 000 de locuitori, aflat între Elveţia și Austria, a trebuit să se pună în conformitate cu Sistemul de informaţii privind vizele (VIS), cu Sistemul de informaţii Schengen (SIS) și cu sistemul de comparare a amprentelor digitale EURODAC. În timp ce România, Bulgaria și Cipru așteaptă în continuare ca cererea lor de aderare la spaţiul Schengen să fie acceptată, Lichtenstein este cea de a 5-a ţară nemembră a UE care face parte din sistem, după Norvegia, Monaco, Islanda și Elveţia. „După o conferinţă de presă, evenimentul a fost sărbătorit la castel și în pivniţele acestuia”, precizează Volksblatt pe prima pagină.

Sursa: presseurop.eu

Teatru scurt ruso-european Unite de interesele lor și divizate de valorile lor, Europa și Rusia sunt obligate să se înţeleagă într-un joc de Popa Prostul în care Bruxelles se preface că pledează pentru mai multă democraţie, iar Moscova se face că ascultă, cum am văzut încă o dată la summitul din 15 decembrie.

Summiturile trimestriale dintre Rusia și Uniunea Europeană creează impresia că cei doi parteneri se urăsc, dar dansează menuetul pe dezacordurile momentului pentru că au nevoie unul de celălalt. Summitul care tocmai a avut loc la Bruxelles, între Dimitri Medvedev și gazdele sale europene, Herman Van Rompuy și José Manuel Durão Barroso, nu a fost o excepţie.

Interesele comune sunt numeroase și valorile respective aproape incompatibile. Rezultat: summiturile nu ajung niciodată până la despărţire, dar nici nu permit stabilirea unei relaţii durabile. Rusia acoperă un sfert din nevoile de gaz ale Europei și o cincime din cele de petrol. Și, cât timp conducta de gaz transcaspică și alte proiecte nu se vor fi realizat, situaţia nu va evolua. Mai mult, în aceste vremuri funeste, Europa așteaptă cu nerăbdare ca Rusia să-i împrumute cele 10 miliarde de dolari pe care ţara este în măsură să le furnizeze fondului de salvare european, prin intermediul FMI, cum a asigurat din nou consilierul economic al lui Medvedev.

Moscova are nevoie de Europa, dar şi Europa de Moscova Dar, la rândul său, Rusia este dependentă de Germania, cel mai mare partener economic al ei, și de Europa în general, care îi cumpără jumătate din ceea ce vinde. Moscova are nevoie de Europa la fel de mult cât Europa de Moscova. Iată cum stă treaba cu

interesele comune. Iar valorile? Europa vrea ca Rusia să nu mai împiedice încercările de a opri Iranul și de a submina tiranul din Siria, și, desigur, să înceteze să mai fie o autocraţie atât de neprezentabilă.

Dar Putin, care tocmai a recurs la fraudă electorală pentru a-și menţine „Rusia Unită” la cârma Dumei și care este pe cale să recidiveze pentru întoarcerea lui la președinţie în martie, are alte planuri. El visează să dea înapoi ţării sale locul de putere internaţională de pe vremea ţarilor și apoi a comuniștilor.

Un Braţ de Fier între doi ciungi Atunci când interesele unesc și valorile divizează, interesele sunt cele care predomină, după cum se vede din summitul de ieri. Cu toate acestea, trebuie să fie respectată eticheta. Aproape șoptind la urechea vizitatorului, Van Rompuy s-a declarat deci “preocupat de iregularităţile” electorale. Un eufemism delicios. Medvedev nu avea nici el interes să dea muniţii opoziţiei din ce în ce mai curajoase din ţara sa luând calea unei confruntări făţișe cu executivul de la Bruxelles, care ar fi amplificat percepţia de izolare internaţională a Rusiei. De unde tonul său prietenos, în timp ce Putin trăgea cu tunul de la Moscova împotriva Washingtonului. O sincronizare perfectă. Într-un moment în care Europa este slăbită financiar și politic, și în care Rusia, pentru prima dată de zece ani încoace, este expusă unui risc de rebeliune internă, acest summit semăna cu un Braţ de Fier între doi ciungi. Cum se poate rezolva o astfel de situaţie în lumea diplomaţiei? Nimic mai simplu: discutând despre vize. Și asta este ceea ce au făcut și unii, și ceilalţi pentru a afișa ceva rezultate finale. Rusia și Europa au făcut primul pas pentru ca într-o bună zi să nu mai fie vize. Fantastic.

Sursa: presseurop.eu

ciale în aceeași zi, la Berlin (Est) și în Munchen, legând astfel cu un singur gest al mâinii [...] două date traumatizante pentru cehi: la matineu, Berlin, unde Hitler a forţat premierul ceh să capituleze; după-amiaza, Munchen, unde s-a încheiat acordul din 1938 care însemna începutul sfârșitului Cehoslovaciei libere și începutul războiului. În The Guardian, istoricul Timothy Garton Ash îl numește pe Václav Havel „personajul principal al unei piese care a schimbat istoria”: Havel a fost una dintre figurile marcante ale Europei de la sfârșitul secolului al XX-lea.

Nu este numai arhetipul disidentului. […] Nu a fost numai instigatorul unei revoluţii de catifea: a fost iniţiatorul Revoluţiei de catifea originale, cea care a furnizat eticheta aplicată pentru numeroase alte proteste de masă nonviolente după 1989.

Titrând despre „Disidentul”, Libération reia cuvintele lui Milan Kundera, potrivit căruia, „Opera cea mai frumoasă a lui Václav Havel este viaţa sa”:

Cu o mână de disidenţi, el a împărtășit ideea “vieţii adevărului” împotriva propagandei, a reinventat „puterea celor fărăputere” și a trimis comunismul la marele muzeu al iluziilor pierdute. Eticii din convingere, Havel i-a adăugat principiul responsabilităţii: „disidentul” a devenit „factor de decizie”. Asumând puterea pe care destinul i-a conferit-o refuzându-i statutul de victimă. Trebuie să-l auzim spunându-le concetăţenilor săi, abia ales, că toţi, chiar dacă la grade diverse, au „cocreat și

întreţinut sistemul totalitar”. În acest moment al revoluţiilor și al tranziţiilor febrile, mai este o lecţie la care trebuie să medităm, venită de la președintele-filozof: Havel a refuzat dezordinea reglărilor de conturi și pericolele unei justiţii fără milă. […] În aceste condiţii se înrădăcinează fermentul democraţiei. În La Repubblica, editorialistul Sandro Viola, care îl întâlnise pe Havel înainte de căderea comunismului, aduce un omagiu memoriei ultimului dintre politicieni „moraliști”:

Doar el este cel care a incarnat un model nou al omului de stat. Cel care ajunge la putere aducând cu el nu numai interesele partizane, ambiţia personală, capacitatea de a pluti printre mizeriile politicii, ci și o viziune a omului și a lumii mai ample, mai nobile decât cea pe care o putem detecta printre conducătorii europeni. „Un pic din Havel pe strada Legii [unde se găsesc Parlamentul și guvernul din Belgia] nu ar strica”, scrie într-un editorial Steven Samyn, în De Morgen.

Evocând documentarul Občn Havel („Cetăţeanul Havel” al lui Pavel Koutecký și Miroslav Janek), unde asistăm la pierderea inocenţei politicienilor cehi și slovaci după căderea comunismului și trecerea lor spre cinismul intrigilor de partid, Samyn notează că aici vedem și un om modest, care rămâne fidel principiilor sale, chiar și atunci când sunt demodate. A continuat să-i apere pe romi, chiar dacă asta reprezenta o sinucidere politică.

Sursa: presseurop.eu

Coreea de Nord: Puterea din spatele tronului.

Oamenii care îl vor ajuta pe Kim Jong-un să conducă Frâiele puterii vor fi ținute la Phenian, după moartea lui Kim Jong-il, nu de fiul dictatorului, considerat ”Marele Succesor” - dar fără experiență și mult prea tânăr - ci de câțiva consilieri.

Consilierii vor fi cei care vor decide dacă țara va lansa o acțiune militară împotriva Coreii de Sud, pentru a consolida succesiunea în jurul lui Kim Jong-un, sau dacă va fi adoptată o tranziție pașnică, potrivit unei analize publicate de agenția Reuters.

Cel mai puternic consilier este Jang Song-thaek (65 de ani), cumnatul lui Kim Jong-il Jang este supraviețuitor al tranziţiei sângeroase și reabilitării politice care i-a menținut la putere pe cei doi Kim pentru mai bine de șase decenii. ”Jang a jucat un rol important cât timp Kim Jong-il a fost bolnav, administrând problema succesiunii și a relațiilor Coreii de Nord cu Statele Unite și China”, afirmă Yang Moo-jin, de la Universitatea de Studii Nord Coreene.

Kim Jong-un este al treilea fiu al lui Kim Jong-il și a primit titluri oficiale începând de anul trecut.

Presa de stat de la Phenian l-a numit săptămâna aceasta ”Marele Succesor” al fostului lider comunist, care a decedat sâmbătă.

Jang s-a bucurat de sprijinul total al cumnatului său, care l-a numit în Comisia de Apărare Națională în 2009, forumul suprem de conducere pe care Kim Jong-il îl conducea în calitate de șef al statului militar.

Numirea lui Jang a făcut parte dintr-o serie de mutări strategice pe care Kim Jong-il a decis să le facă după atacul cerebral suferit în 2008. Cel mai probabil a luat în calcul realitatea conform căreia, așa cum s-a întâmplat la moartea tatălui său, care, în 1994, nu a fost pregătit să acorde puterea unuia dintre fiii săi.

Această comisie a fost punctul forte al puterii din Coreea de Nord și pe care Kim o folosea pentru a predica propriile învăţături politice, numite Songun, care prevedeau primatul armatei.

Al doilea cel mai puternic om în stat Numirea lui Jang ca vicepreședinte l-a propulsat pe acesta drept al doilea cel mai puternic om din stat.

Jang, care deținea și umilul titlu de șef de departament în Partidul Muncitorilor, aflat la putere în Coreea de Nord, a dispărut din viața publică timp de 2 ani, înainte de a se întoarce, în 2006. Pentru cei care cunosc sistemul, probabil că acesta a fost îndepărtat, iar mai apoi reabilitat, ca parte a luptei pentru putere, în care erau angrenați susținătorii primelor două soții ale ale lui Kim. Jang este considerat un pragmatic care a câștigat încrederea dictatorului, datorită capacității sale de a înțelege foarte bine politicile interne și politicile economice.

Sfătuitoarea numărul unu Un alt consilier-cheie este Kim Kyong-hui (65 de ani), sora dictatorului, șefa departamentului de industrie ușoară. Ea este legătura dintre Jang și familia conducătorilor, dar și persoana către care Kim Jong-il s-a concentrat în ultimii ani, pentru sfaturi și prietenie, susţin analiștii de la Seoul.

Se pare că aceasta ar fi avut probleme cu alcoolul, lucru care ar fi ținut-o departe într-o anumită perioadă. Kim Kyong-hui a fost însă cea mai apropiată tovarășă a lui Kim Jong il în timp ce acesta mergea pe teren.

Există însă foarte puţini observatori care consideră că Jang sau soţia sa ar dori să îl dea la o parte pe Kim Jong-un pentru a lua puterea doar pentru ei.

Riscul unei lovituri de stat Având în vedere că armata este deja foarte puternică, nu există riscul unei lovituri de stat sau al unor schimbări de regim similare celor care au avut loc în acest an în lumea arabă, subliniază analiștii.

Ri Yong-ho este extrem de cunoscut și influent în armata nordului comunist.

“Jang a fost loial, însă și foarte puternic, iar asta s-ar putea să fi fost sursa neliniștilor (lui Kim Jong-il)”, declară Paik Hak-soon, expert privind structura de putere a Coreei de Nord de la Institutul Sejong.

EMAUS P E L E R I N A J E 2012 <MĂNĂSTIRI

<SCHITURI

<BISERICI

<ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI

PELERINAJ în

oferĉ urmĉtoarele servicii juridice: Ͳ consultaƜii juridice Ͳ întocmirea actelor juridice Ͳ înregistrarea asociaƜiilor obƔteƔti Ͳ reprezentarea în instituƜiile statului Ͳ asistenƜĉ juridicĉ în accidentele auto

adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. ChiƔinĉu

Sursa: EVZ.ro

MITROPOLIA BASARABIEI

tel./fax: (022) 23 26 82; mob: 079779505 eͲmail: ajcdbusila@gmail.com site: www.juristi.md

critic moment cu care se confruntă ţara.

Totuși, este clar că elita vrea să supravieţuiască și în nici un caz nu își pot permite acum să declanșeze o luptă pentru putere.

“Conducerea nord-coreeană este unită”, afirmă Andrei Lankov, de la Universitatea Kookmin din Seul. “Ei înţeleg că trebuie să stea împreună pentru a nu pierde”.

Jang, soţia sa, Kim, și vicemareșalul Ri sunt cei care vor asigura supraviețuirea la putere a lui Jong-un și care vor menține statul nord-coreean cel puţin până la aniversarea centenarului de la nașterea lui Kim Ir Sen, în 2012.

CENTRUL de PELERINAJ

ASOCIAfIA JURIbTILOR CREbTINͲDEMOCRAfI

preƔedinte: Radu BuƔilĉ persoanĉ de contact: Alexandru Pârlog

Elita puterii din Coreea de Nord este o structură cu trei straturi, formată din armată, Partidul Muncitorilor și parlament. Comisia Naţională de Apărare este instituţia supremă de conducere, în fruntea căreia s-a aflat Kim Jong-il.

Partidul Muncitorilor din Coreea de Nord a fost condus de Kim până la moartea acestuia, iar în cadrul unei adunări generale de anul trecut s-a vrut instituirea acestuia ca sursă primară a puterii.

Parlamentul este condus de Kim Yong-nam, un tip loial, dar pasiv, în care analiștii nu văd nici o ameninţare privind procesul de tranziţie. Ei spun că nu e clar cum vor afecta interesele individuale ale elitei tranziţia puterii în cel mai

<SFINTE MOAùTE

ARA SFÂNTh

5-12 FEBRUARIE 2012 (7 zile / 8 nopġi) Preô:ȱȱȱȱȱ700 EURO/pers.ȱ(ȱtoateȱtaxeleȱincluse)ȱ ȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱCopiiiȱ(4ȱȬ10ȱani)ȱ600 EUROȱ Grup:ȱȱȱ20 persoaneȱ Plecarea din Chiûinću: Duminicć, 5 februarie, ora 17.

Sosirea la Chiûinću: Duminicć, 12 februarie, ora 12. ȱ Deplasarea Chiûinću–Bucureûti (tur-retur) cu microbuzul

OrarȱdeȱzborȱTAROMȱ(potȱsurveniȱmodific©ri)ȱ BUCUREkTIȱȱȱ(AeroportulȱHenriȱCoand©):ȱȱȱȱROȱ155ȱȱoraȱ06.00ȱȱȬȱȱTELȱAVIVȱȱȱȱȱoraȱ09.35ȱ TELȱAVIVȱȱȱȱȱȱȱ(AeroportulȱȱBenȱGurionȱ):ȱȱȱȱȱȱȱROȱ154ȱȱoraȱ00.45ȱȱȬȱȱBUCUREkTIȱoraȱ03.45ȱ ȱ

Ziuaȱ1.ȱȱȱȱȱȱChióin©uȱȬȱBucureótiȬTelȱAvivȬHaifaȬCaesareaȬMt.Tabor–CanaȱGalilei–Nazareth Ziuaȱ2.ȱȱȱȱȱȱIordanȱȬȱMt.ȱFericirilorȱ–ȱTabghaȱ–ȱCapernaumȱ–ȱNazarethȱ Ziuaȱ3.ȱȱȱȱȱȱIerihonȱȬȱQumranȱ–ȱMareaȱMoart©ȱȬȱHozevaȱ–ȱIerusalimȱ Ziuaȱ4.ȱȱȱȱȱȱIerusalimȱ–ȱBetleeemȱ Ziuaȱ5,ȱ6.ȱȱIerusalimȱȱȬȱJaffaȱ–ȱTelȱAvivȱ Ziuaȱ7.ȱȱȱȱȱȱTelȱAvivȱȬȱBucureótiȱȬȱChióin©uȱ

(+373.22) 22.60.43, 33.13.10, 59.78.36 ª(+373) 68.855.440, 69.336.366, 67.179.501, 79.707.501, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

FLUX EDI|IA DE VINERI

Ashton le cere partidelor din Republica Moldova să aleagă preşedintele Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe Catherine Ashton, a lansat luni seară, 19 decembrie, un apel la dialog deschis și constructiv între partidele parlamentare din Republica Moldova care să permită alegerea președintelui ţării. „Republica Moldova a făcut pași importanţi în ultimii ani pentru consolidarea democraţiei și continuarea reformelor. În această privinţă, salut faptul că Parlamentul a încercat să aleagă președintele republicii. Este regretabil că partidele politice parlamentare au ratat încă o dată șansa de a oferi ţării mai multă stabilitate politică. Aștept cu interes al doilea tur electoral din ianuarie 2012 și cer tuturor forţelor politice reprezentate în Parlament să se angajeze într-un dialog deschis și constructiv astfel încât să permită alegerea președintelui. Pentru a răspunde aspiraţiilor sale sociale și economice, Republica Moldova are nevoie de instituţii deplin funcţionale care pot lucra împreună.

De aceea, cer Parlamentului să își asume responsabilitatea și să depășească actualul blocaj instituţional”, declară Ashton, într-un comunicat de presă. Șefa diplomaţiei europene reafirmă că UE rămâne angajată faţă de consolidarea relaţiilor cu Republica Moldova și susţine punerea în practică a ambiţiosului program de reforme și de apropiere de Uniunea Europeană.

Parlamentul de la Chișinău a eșuat vineri, pentru a șasea oară în mai puţin de trei ani, în tentativa de alegere a președintelui, Marian Lupu acumulând doar 58 de voturi. Alegerile repetate urmează să fie organizate până la 15 ianuarie, iar în caz de eșec Parlamentul va fi dizolvat și vor fi organizate alegeri anticipate.

23 DECEMBRIE 2011

Actual

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

PCRM acuză FMI de amestec ilegal în treburile interne ale Republicii Moldova PCRM acuză Fondul Monetar Internațional (FMI) de amestec ilegal în treburile interne ale Republicii Moldova, cerându-i să adopte Bugetul de Stat și politica bugetar-fiscală până la finele anului curent. ”Acțiunile FMI denotă o implicare ilegală directă în politica promovată de Chișinău.

În plus, acestea contravin intereselor economiei naționale”, a declarat în cadrul unei ieșiri în faţa presei joi, 22 decembrie, la Parlament, deputatul comunist Oleg Reidman.

Legiuitorul a spus că ritmul rapid de adoptare a politicii

bugetar-fiscale și a bugetului pentru anul 2012 impus de FMI nu le permite deputaților să examineze și să discute prevederile acestor documente. ”Totodată, faptul că Guvernul a inclus în documentele de bază cerințele FMI-ului indică asupra unei înțelegere directe între Guvernul condus de Vlad Filat și FMI”, a menționat Oleg Reidman.

Deputatul comunist a mai spus că ”povestea de succes a Republicii Moldova”, calificată de FMI, este resimțită din plin de toți cetățenii republicii și că autoritățile încă

mult timp vor trebui în viitor să remedieze situația economică, după implementarea prevederilor FMI”.

ARENA reamintește că recent un portal de știri din Chișinău a postat o scrisoare semnată de șeful misiunii pentru Moldova a Fondului Monetar Internațional, Nicolay Gueorguiev, în care îl atenționează pe Marian Lupu,

Sursa: Agerpres

președintele Parlamentului, că țara noastră întârzie cu aprobarea politicii fiscale pentru anul 2012. Oficialul FMI s-a arătat îngrijorat și de întârzierea reformei planificate ce ține de politica fiscală / administrația fiscală, precum și a Bugetului de Stat pentru anul 2012.

Ulterior, liderul PDM, Marian Lupu, a declarat că o astfel de

scrisoare de la șeful Misiunii FMI a fost expediată către toți liderii din Alianța pentru Integrare Europeană (AIE). Marian Lupu a spus că asemenea scrisori au fost trimise și în trecut, dar este pentru prima dată când a fost făcută publică.

Diana MADAN Sursa: ARENA

Locuitorii din Rădeni vor avea, în sfârşit, apă potabilă Pentru locuitorii din Rădeni, Călărași, lipsa apei potabile a fost întotdeauna o problemă cotidiană. De curând, în localitate a fost dată în exploatare o fântână arteziană. Din cele peste 500 de gospodării din sat, 60 s-au conectat deja la apeduct.

Ani la rând, locuitorii din Rădeni au dus lipsă de apă potabilă, iar în ultimii ani, aproape toate fântânile din localitate

au secat. „De când trăiesc în satul acesta, de atunci am băut apă tulbure și cu mâl în două”, a declarat o gospodină pentru Publika TV. Bani pentru construcţia unei fântâni arteziene în localitate au fost găsiţi abia anul trecut. Din cele peste 2 milioane de lei, cea mai mare parte a fost donată de către primăria orașului polonez Bielsk Podlaski, dar și de către Ministerul de Externe al Poloniei.

Asigurarea cu apă potabilă a locuitorilor din Rădeni a fost posibilă graţie unui proiect investiţional, al cărui cost se estimează la 2,311 milioane de lei. O mare parte din bani (68,2% din bugetul proiectului) reprezintă un grant polonez prin intermediul pro-

gramului „Polska Pomoc”. Restul sumei a fost acordată de Consiliul raional Călărași, Primăria Rădeni și localnici. Ca urmare a realizării proiectului vor fi conectate la apeduct și vor beneficia de apă potabilă aproximativ 500 de gospodării.

Ceremonia de dare în exploatare a apeductului a avut loc pe data de 15 decembrie curent. La eveniment au participat toate părţile implicate în realizarea proiectului: reprezentanţii administraţiei publice locale de nivelul I și II, coordonatorii proiectului, reprezentanţii Ambasadei Poloneze la Chișinău și reprezentanţii întreprinderii care au efectuat lucrările de construcţie.

De asemenea, au fost prezenţi și mai mulţi locuitori din Rădeni, pentru care această

zi a reprezentat o adevărată sărbătoare. În luările de cuvânt, vorbitorii au accentuat importanţa majoră a proiectului, și anume accesul localnicilor la o sursă de apă calitativă. În semn de recunoștinţă pentru aportul la implementarea proiectului, primarului orașului Bielisk Podlaski din Polonia, Eugenius Berezovet, i-a fost conferit titlul de Cetăţean de onoare al satului Rădeni.

La tăierea panglicii au luat parte Eugenius Berezovet, primarul orașului Bielisk Podlaski, Ilie Rău, președintele raionului Călărași, Bogumil Luft, ambasador extraordinar si plenipotenţiar al Republicii Polonia în Republica Moldova, Liuba Jardan, primarul satului Rădeni, și Alexandru Braslavschi, director al SA „ASICON”.

Agresiuni împotriva românilor din Serbia Liderii comunităţii românești din Serbia, de altfel cea mai numeroasă minoritate etnică din această ţară, au fost săptămâna aceasta ţinte ale unor atacuri cu focuri de armă, pe fundalul unei atmosfere antiromânești întreţinute de unele publicaţii sârbe ultranaţionaliste, dar și de către anumiţi reprezentanţi ai statului sârb și ai Bisericii Ortodoxe Sârbe. Presa de la Belgrad și București a relatat pe larg despre aceste incidente grave și fără precedent.

Reacţiile oficiale nu au întârziat să apară.

Dintr-un comunicat făcut public la București aflăm că „Ministerul Afacerilor Externe a luat notă cu îngrijorare de recentele agresiuni la care face referire presa din România și Serbia, care au avut ca ţintă anumiţi lideri ai minorităţii române din Serbia. Aceste atacuri fac în prezent obiectul procedurilor de investigaţii din partea autorităţilor competente din Serbia.

Ambasada României la Belgrad a întreprins demersurile necesare în vederea clarificării situaţiei și pentru ca autorităţile sârbe să ia măsurile care se impun.

Ministerul Afacerilor Externe, prin Ambasada României la Belgrad și Consulatul General al României la Vârșeţ, urmărește cu atenţie evoluţiile legate de aceste incidente, precum și finalizarea anchetelor. Ministe-

rul Afacerilor Externe speră că rezultatele acestora vor fi disponibile cât mai curând”.

Totodată, deputatul Tudor Panţîru, reprezentant al românilor de peste hotare în Parlamentul de la București și fost judecător din partea Republicii Moldova la CEDO, a luat o atitudine tranșantă, declarând pentru presa din București următoarele:„Condamn cu tărie atacurile armate îndreptate împotriva liderilor comunităţii românești din Timoc și Voievodina (Serbia). Aceste acte inimaginabile pentru un stat care pretinde să adere la Uniunea Europeană sunt o consecinţă directă a politicii agresive de asimilare forţată dusă de autorităţile sârbe, atât de cele statale, cât și de cele religioase.

Condamn și atitudinea lașă a guvernării de la București, care vociferează continuu în susţinerea suveranităţii sârbe asupra provinciei Kosovo, dar uită să apere, cu toate mijloacele legale și diplomatice, interesele legitime ale românilor din Serbia. În aceste condiţii, cer Guvernului României să iniţieze de urgenţă o acţiune împotriva statului sârb la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru protejarea drepturilor fundamentale ale minorităţii române din Serbia”. Și senatorul Viorel Badea, președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni din cadrul Senatului României, a luat o atitudine fermă faţă de atacurile armate la care au fost supuși lideri ai comunităţii românilor din Serbia, atacuri pe care le consideră o provocare menită să dezechilibreze cursul pozitiv al dialogului româno-sârb în ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale ale conaţionalilor din Serbia. Vio-

rel Badea menţionează într-o declaraţie difuzată către presă: „Am luat act cu stupoare și îngrijorare de ceea ce se întâmplă în ultimele 48 de ore în Serbia și cer pe această cale autorităţilor competente din statul vecin să intervină de urgenţă pentru restabilirea liniștii și legalităţii în localităţile Sipicova și Janku Most. Solicit, totodată, identificarea cât mai rapidă a vinovaţilor și tragerea lor la răspundere în conformitate cu legile Republicii Serbia”. Potrivit senatorului Badea, asemenea manifestări extremiste vor avea cel puţin două efecte colaterale: instaurarea neliniștii și agitaţiei în comunitatea românilor din Serbia, iar pe de altă parte alimentarea sentimentelor antiromânești ale naţionaliștilor sârbi, toate acestea riscând să atragă după sine o reacţie negativă în lanţ din partea unor state membre ale Uniunii Europene. „În această perioadă, Serbia nu are nevoie de evenimente care să aducă aminte de greșeli ale trecutului recent, mai ales în condiţiile în care cetăţenii statului vecin și-au manifestat dorinţa de a face parte din marea familie a democraţiilor europene”, a mai afirmat președintele Comisiei românilor de pretutindeni din Senatul României.

Viorel Badea a precizat că va monitoriza în continuare situaţia din Serbia, urmând ca în funcţie de evoluţiile din zonă să fie luate măsurile care se impun.

De asemenea, Viorel Badea, ca reprezentant în Parlamentul României al românilor din Serbia, a ţinut să le transmită acestora să-și păstreze calmul și să nu reacţioneze necontrolat la asemenea provocări, asigurându-i că autorităţile române vor face uz de toate instrumentele bilaterale pentru a restabili liniștea și normalitatea în zonă.

Ziarul „Adevărul” de la București titrează: Liderii comunităţii românești din Serbia, vânaţi cu arme de foc. „Adevărul” aduce detalii despre incidentele cu arme de foc produse în Serbia, consemnând: „Incidente antiromânești extrem de grave petrecute în Serbia. Doi dintre liderii comunităţilor românești din Valea Timocului și Voievodina au fost vizaţi de atacuri armate, la interval de doar câteva ore.

Persoane necunoscute au tras mai multe focuri de armă asupra locuinţelor celor doi, dând un mesaj foarte clar: „Dacă nu vă potoliţi, data viitoare vom trage în plin!”.

Dacă acţiunile antiromânești în Serbia se limitau la șantaje, hărţuiri sau anchete abuzive,

Glonţul tras împotriva românilor din Serbia

acum etnicii români sunt vânaţi cu armele de foc. În seara zilei de 19 decembrie 2011, asupra casei lui Dragoslav Mariacic, președinte al filialei Partidului Democrat al Românilor din Serbia (PDRS) din Spicova și membru al Consiliului Local Zajecar (Valea Timocului), s-a deschis focul.

Glonţul a pătruns printr-unul din geamurile ușii și s-a înfipt în perete. Din fericire, la acea oră, Dragoslav Mariacic și familia acestuia nu erau acasă.

Poliţia, chemată la faţa locului, a constatat incidentul. Este însă puţin probabil ca ancheta să ducă la descoperirea vinovaţilor. „Este încă o acţiune de ameninţare și de intimidare a comunităţii noastre. Anul acesta au mai fost incidente la Spicova. În primăvară, autorităţile au încercat să demoleze clopotniţa românească din localitate”, a declarat pentru „Adevărul” președintele PDRS, Predrag Balasevic.

Atentat sau acţiune de intimidare?

Un incident asemănător s-a produs, în Voievodina, la doar câteva ore de la atacul petrecut la Spicova. În noaptea de 19 spre 20 decembrie 2011, casa primarului român al localităţii Jankov Most, Viorel Besu, a fost atacată cu arme de foc.

Viorel Besu este nu numai edilul localităţii, dar și președinte al partidului Alianţa Românilor din Voievodina. În jurul orei 2.00, acesta a fost trezit din somn de mai multe focuri de armă.

Nu mai puţin de nouă gloanţe au fost trase în parterul casei primarului, străpungând pereţii și mobilierul dintr-o cameră. Viorel

Besu a sesizat poliţia din orașul Zrenianin, care a declanșat o anchetă în acest caz. „Este o atmosferă foarte tensionată, e clar că cineva vrea să ne sperie. Nu trebuia să se ajungă aici ca cineva să tragă cu pușca după noi. Autorităţile nu spun nimic și nici presa. Nici un ziarist sârb nu a relatat despre incidente”, a declarat pentru „Adevărul” Dușan Pârvulovic, director al Comitetului pentru Drepturile Omului - filiala Negotin (Serbia).

Incidentele vin după vizita oficială la Belgrad a președintelui Traian Băsescu, din noiembrie 2011. La întâlnirile cu oficialii sârbi, Traian Băsescu a pus din nou în discuţie nerespectarea drepturilor comunităţii românești din Valea Timocului.”

Aceste atacuri cu arme de foc îndreptate împotriva românilor din Serbia au avut loc după ce miercuri, 14 decembrie, Comisia pentru românii de pretutindeni din Senatul României a dat aviz negativ Acordului de asociere și stabilizare a Serbiei la Uniunea Europeană. Motivul invocat de Comisie se referea la faptul că

autorităţile sârbe continuă să încalce drepturile minoritarilor de etnie română din această ţară, anume dreptul la educaţie și la oficierea slujbelor religioase în limba maternă.

Amintim în context că, la 1 octombrie 2008, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluţia 1632 (2008) și Recomandarea 1845 (2008), intitulate „Situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina și a minorităţii etnice române din Serbia”. Prin adoptarea acestor documente, APCE a invitat autorităţile sârbe, între altele, „să ia măsurile necesare pentru a le înlesni valahilor/românilor care locuiesc în estul Serbiei (pe văile Timocului, Moravei și Dunării) accesul la învăţământ, la presă și la administraţie publică în limba lor maternă și să le ofere acestora mijloacele de a-și ţine servicii religioase în această limbă” și „să identifice și să aplice soluţii tehnice care să le permită persoanelor din estul Serbiei să recepţioneze emisiunile în limba română difuzate în Voievodina”.

Totodată, APCE s-a referit în Rezoluţia 1632 (2008) la existenţa

în Serbia a unor „incidente interetnice numeroase și alarmante”, arătând că în cazul acestora, „autorităţile au reacţionat cu prea multă întârziere”. „Adunarea îndeamnă cu insistenţă autorităţile sârbe să reacţioneze întotdeauna cu multă promptitudine și hotărâre împotriva oricărei violenţe interetnice”, se mai subliniază în Rezoluţia APCE. Situaţia culturală a românilor din Serbia rămâne dificilă și este, în linii mari asemănătoare cu cea a românilor din Transnistria, autorităţile sârbe încercând acreditarea unei limbi „vlahe” diferite de cea română, scrisă cu alfabet sârb pe baza celui chirilic, după cum regimul banditesc de la Tiraspol, la unison cu reprezentanţi ai unor cercuri antiștiinţifice puternic politizate, încearcă acreditarea unei limbi „moldovenești” diferite de cea română și scrisă cu alfabet rusesc pe baza celui chirilic. În ambele cazuri sunt prezente elemente ale ceea ce dreptul internaţional unanim acceptat definește drept „etnocid” sau „genocid cultural”.

Vlad CUBREACOV, FLUX

6

23 DECEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Social ⁄ economic

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Guvernul Filat a pierdut la Curtea Constituţională lupta împotriva femeilor şi judecătorilor La 20 decembrie 2011, Curtea Constituţională a pronunţat hotărârea privind examinarea constituţionalităţii unor legi de modificare a condiţiilor de asigurare cu pensii și alte plaţi sociale pentru unele categorii de salariaţi.

Circumstanţele cazului La originea cauzei se află sesizările depuse la Curtea Constituţională la 12 octombrie 2010, 19 octombrie 2010, 6 iulie 2011 și 13 iulie 2011 în temeiul articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, 25 alin. (1) lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională și 38 alin. (1) lit. g) din Codul Jurisdicţiei Constituţionale de avocatul parlamentar Tudor Lazăr, deputatul în Parlamentul de legislatura a XVIII-a, Vasile Balan, Curtea Supremă de Justiţie și deputatul în Parlament, Serghei Sârbu, pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi ale Legii nr. 100 din 28 mai 2010 și ale Legii nr. 56 din 9 iulie 2011 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, prin care au fost modificate succesiv condiţiile de asigurare cu pensii, inclusiv anticipate sau avantajoase, și cu alte plaţi sociale pentru unele categorii de salariaţi (Președintele Republicii Moldova, deputaţii în Parlament, membrii Guvernului, judecătorii, procurorii, funcţionarii publici, aleșii locali, militarii și persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne).

Prin normele contestate, Parlamentul a înăsprit condiţiile de pensionare, după cum urmează: 1. Pentru toate categoriile de salariaţi (cu excepţia militarilor și persoanelor din corpul de co-

mandă și din trupele organelor afacerilor interne) – majorarea treptată, pe parcursul a 9 ani, de la 30 la 35 de ani, a stagiului general de cotizare pentru dobândirea dreptului la pensie; 2. Pentru Președintele Republicii Moldova, deputaţii în Parlament și membrii de Guvern – majorarea vârstei de pensionare, de la 55 la 62 ani pentru bărbaţi și de la 50 ani la 57 de ani pentru femei; diminuarea mărimii pensiei de la 75% la 42% din suma tuturor plaţilor asigurate; 3. Pentru militari și persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne – majorarea treptată, în decurs de 9 ani, de la 20 la 25 ani, a vechimii în serviciu pentru dobândirea dreptului la pensie; 4. Pentru funcţionarii publici și aleșii locali – majorarea treptată, pe parcursul a 9 ani, a vârstei de pensionare, de la 57 la 62 ani pentru bărbaţi și de la 52 la 57 de ani pentru femei; 5. Pentru judecători și procurori: a) majorarea treptată, pe parcursul unei perioade de 23 ani, a vârstei de pensionare de la 50 ani la 62 ani pentru bărbaţi și la 57 de ani pentru femei; b) majorarea stagiului special de cotizare de la 12 ani și 6 luni la 15 ani; c) majorarea, pe parcursul unei perioade de 7 ani, de la 20 la 35 de ani, a stagiului general de cotizare; d) reducerea mărimii pensiei – de la 80% din salariul mediu la 75% din suma tuturor plaţilor asigurate; e) excluderea posibilităţii recalculării pensiei și a indemnizaţiei lunare viagere, ţinându-se cont de mărimea salariului judecătorului sau al procurorului în exerciţiu; f) excluderea pentru judecătorii demisionaţi ce îndeplinesc o altă funcţie în sfera justiţiei a acordării plăţii indemnizaţiei lunare viagere cumulativ cu plata salariului;

g) modificarea bazei de calcul a indemnizaţiei lunare viagere: de la salariul mediu la salariul asigurat; h) excluderea acordării indemnizaţiei unice pentru familia judecătorului decedat în exerciţiul funcţiei, care anterior era plătită în mărimea și în condiţiile prevăzute pentru judecătorul demisionat sau pensionat.

Autorii sesizărilor au pretins că, prin modificarea condiţiilor de pensionare, au fost restrânse drepturile sociale ale unor categorii de salariaţi publici, prevederile contestate fiind contrare dreptului la asistenţă și protecţie socială, garanţiilor exercitării dreptului de proprietate și altor principii statuate de articolele 1, 6, 7, 15, 16, 18, 22, 46, 47, 54, 116, 121, 126 din Constituţie.

Concluziile Curţii Audiind argumentele părţilor, Curtea a reţinut că un atribut al statului de drept este caracterul său social, ce presupune instituirea unui sistem politic care ar permite adoptarea unor măsuri adecvate pentru redistribuirea bunurilor conform principiilor echităţii sociale, astfel încât toţi membrii societăţii să posede un minim garantat de asigurare socială. În același timp, Curtea a menţionat că principiile care definesc caracterul social al statului, precum și principiul securităţii raporturilor juridice, nu pot proteja persoana de orice dezamăgire, inclusiv în ceea ce privește condiţiile de pensionare sau de acordare a altor plăţi sociale.

Curtea a reţinut că statul dispune de o marjă largă de apreciere în domeniul drepturilor sociale, iar drepturile la asistenţă și protecţie socială, prevăzute de articolul 47 din Constituţie, nu garantează cuantumul exact al acestora, inclusiv al pensiei.

Curtea a conchis că materialele prezentate de reprezentanţii

Guvernului în ședinţa plenară îi permit să constate că premise ale modificării cadrului legal privind pensiile anticipate sau avantajoase au servit situaţia demografică din ultimii ani, precum și declinul economic al sistemului de asigurări sociale din Republica Moldova.

Astfel, potrivit datelor prezentate de autorităţi, din 1990 până în 2009, în Republica Moldova rata natalităţii a scăzut de la 17,7 la 11,4, iar sporul natural al populaţiei s-a diminuat de la 8% la -0,4%.

Astfel, în prezent, un pensionar este întreţinut de 1,84 persoane ocupate, faţă de 2,11 în 2003.

Curtea a acceptat, astfel, argumentele reprezentanţilor autorităţilor că, în acest context particular și în condiţiile erodării capacităţilor financiare ale statului, înăsprirea condiţiilor de pensionare și excluderea anumitor avantaje pentru unele categorii de salariaţi rezultă din necesităţile de asigurare a echilibrului dintre posibilităţile economice ale statului și bunăstarea întregii societăţi și, deci, a echilibrului între interesul legal al anumitor persoane și interesul întregii societăţi.

Pentru aceste considerente, Curtea a conchis că înăsprirea condiţiilor de pensionare corespunde unor nevoi sociale imperioase, este necesară într-o societate democratică și, astfel, se încadrează în cerinţele constituţionale.

Pe de altă parte, Curtea a remarcat în privinţa măririi de la 30 la 35 de ani a stagiului general de cotizare al femeilor că, la momentul executării depline a acestei norme – anul 2020, la atingerea vârstei de pensionare de 57 ani, femeile ce și-au început activitatea de muncă după vârsta de 22 ani nu vor putea acumula stagiul general de cotizare de 35 de ani și, astfel, nu vor dobândi dreptul deplin la pensie (57-35=22). Imposibilitatea acumulării stagiului general de cotizare de 35 ani la vârsta de 57 ani pentru femeile cu studii superioare se confirmă și prin prevederile Legii învăţământului. În conformitate cu această lege, învăţământul primar începe la 7 ani, durata ciclului studiilor medii fiind de 12 ani, la care se adaugă studiile superioare, ce cuprind 4-5 ani pentru ambele cicluri, ceea ce demonstrează faptul că o persoană devine specialist cu studii superioare la vârsta de 23-24 ani. Astfel, vârsta reală de pensionare pentru femeile cu studii superioare va fi de 58-59 de ani.

Calculele menţionate au determinat Curtea să aprecieze drept disproporţionată stabilirea unui stagiu de cotizare de 35 de ani pentru femei, acesta nefiind corelat cu vârsta generală de pensionare de 57 ani. În viziunea Curţii, deși nu poate

fi interpretat ca acordând dreptul la o prestaţie de o valoare determinată, articolul 47 din Constituţie garantează un minim de asigurare socială tuturor persoanelor. În această ordine de idei, Curtea a considerat că, având în vedere imposibilitatea acumulării stagiului general de cotizare de 35 ani la atingerea vârstei de 57 ani de către femeile cu studii superioare, norma legală nu oferă femeilor la pensionare minimul de asigurare socială garantat de articolul 47 din Constituţie.

De asemenea, Curtea a statuat că doar dreptul la pensia ce se află în plată, care deja are o valoare economică determinată, constituie un drept de proprietate al persoanei, nu și simpla speranţă a menţinerii condiţiilor de pensionare pe viitor, acestea fiind drepturi potenţiale sau aleatorii. Astfel, Curtea a constatat că normele contestate nu ridică probleme de compatibilitate cu protecţia proprietăţii garantată de articolul 46 din Constituţie. Ţinând cont de principiul independenţei justiţiei, Curtea a examinat separat problema modificării condiţiilor de acordare a pensiilor anticipate și a altor plăţi sociale judecătorilor și procurorilor.

Curtea Constituţională a reiterat că principiul independenţei judecătorului, garantat de articolul

116 din Constituţie, de Legea cu privire la statutul judecătorului, precum și de numeroase instrumente internaţionale, reprezintă o garanţie a eficienţei justiţiei.

Curtea a subliniat că statutul constituţional al judecătorului nu constituie privilegiul lui personal, ci un bun al întregii societăţi, având menirea să asigure o protecţie eficientă a drepturilor fiecărui membru al societăţii. În acest context, Curtea a reţinut că remuneraţia judecătorului, ce cuprinde orice mijloc de asigurare materială sau socială, reprezintă una din componentele de bază ale independenţei lui, fiind o contrabalanţă pentru restricţiile, interdicţiile și responsabilităţile ce le sunt impuse de societate, iar statutul judecătorului nu trebuie asimilat cu cel al altor funcţionari publici, indiferent de ierarhia acestora în stat.

Curtea a reţinut că, în afară de datele menţionate supra privind declinul demografic, datele statistice prezentate de autorităţi, precum și declaraţiile oficialilor privind înregistrarea de către Republica Moldova a unei creșteri economice de 7% pe parcursul anului 2011, aceasta fiind cea mai accentuată creștere economică din Europa, nu atestă o criză economică profundă a statului.

Astfel, situaţia existentă nu a denotă necesitatea imperioasă a

adoptării unor măsuri economice austere de o asemenea anvergură ce ar justifica ingerinţa în veriga de bază a statului de drept – independenţa justiţiei. În același timp, Curtea a reţinut că statutul procurorului este distinct de cel al judecătorului și că procurorii nu dispun de același volum de garanţii inerente independenţei judecătorilor în virtutea statutului de magistrat, astfel încât înăsprirea condiţiilor de pensionare a procurorilor nu contravine normelor constituţionale.

Hotărârea Curţii Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a conchis că din normele contestate ale Legilor nr.100 și nr.

56 sunt contrare Constituţiei normele care stabilesc stagiul general de cotizare pentru pensionare de 35 ani pentru femei și normele prin care se modifică modul de pensionare și alte garanţii sociale ale judecătorilor. În celelalte aspecte, normele contestate au fost recunoscute constituţionale.

Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

După Serviciul de presă al Curţii Constituţionale

Guvernarea – reala opoziţie faţă de politica bugetar-fiscală? Prutul navigabil, un vis care Proiectul de lege privind modificările în legislaţia actuală ce reprezintă politica bugetar-fiscală a Republicii Moldova, începând cu anul 2012, a fost aprobat în prima lectură, însă aprobarea în lectură finală nu va fi un exerciţiu simplu. Or, principalele obiecţii vin tocmai de la deputaţii din alianţa de guvernare. Care sunt cauzele unei atare situaţii? Este oare acest proiect atât de prost încât să nu poată fi votat de alianţă fără modificări serioase?

Fundalul politicii bugetar-fiscale La elaborarea proiectului în cauză, Guvernul a fost puternic constrâns de realităţile economice, bugetare și administrative existente: nivelul exagerat al cheltuielilor publice curente, capacitatea redusă de colectare a veniturilor bugetare, o bază fiscală șubredă, eventuala criză economică la nivel internaţional și existenţa unui vast teritoriu al ţării necontrolat de autorităţile constituţionale ale statului. Totodată, Guvernul, la elaborarea proiectului în cauză, după cum este și firesc, trebuia să asigure implementarea Programului de guvernare al alianţei de guvernământ. Ţinând cont de toate aceste constrângeri și de obiectivele Programului de Guvernare, este clar că elaborarea proiectului în cauză nu a fost deloc o sarcină ușoară și, prin urmare, era și de așteptat ca acesta să nu fie unul perfect.

De asemenea, ţinând cont și de faptul că alegerile anticipate bat tot mai insistent la ușă, este clară dorinţa politicienilor de a se întrece pe ei înșiși. Totodată, parlamentarii din arcul guvernamental sunt obligaţi să dea dovadă, cel puţin, de o minimă coerenţă și responsabilitate politică și să urmeze implementarea obiectivelor Programului de guvernare.

Acoperirea politică a politicii bugetar-fiscale Analiza principalelor subiecte din proiectul prezentat care au trezit cele mai multe obiecţii din partea deputaţilor din arcul guvernamental și compararea acestora cu prevederile din Programul de guvernare ne arată că unele din acestea sunt în conformitate cu obiectivele acestuia, iar altele – mai puţin.

Reintroducerea impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător cu rata de 12%. Este menţionată expres în Programul de guvernare. Reintroducerea acestei taxe este o necesitate obiectivă și vine să corecteze, de fapt, o eroare comisă atunci când a fost anulată. Totodată, era necesară prezentarea fundamentării nivelului acestei rate și cum aceasta va influenţa nivelul de impozitare a companiilor.

Impozitarea dividendelor cu 15%.

Este o normă veche, care nu a fost menţionată în Programul de guvernare în mod expres. Această iniţiativă a provocat dezbateri, din cauză că a fost introdus impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător de 12%. Se consideră că rata cumulată a impozitului pe dividende și venit (ceea ce în mod eronat mulţi o numesc impozitare dublă) pe câștigul generat de investiţia în activitatea de întreprinzător este prea mare pentru investitor (în cazul dat este de 25,2%) și aceasta va fi o barieră în calea atragerii investiţiilor. Aici se mai pot adăuga și unele obiecţii faţă de modificările privind impozitarea majorării capitalului social fără ca să se schimbe raportul cotelor de participare a acţionarilor. Iniţial, Guvernul a aplicat o decizie, mai corectă, din punctul nostru de vedere, diminuând această taxă la 6%, însă, ulterior, odată cu menţinerea de 8% la TVA pentru zahăr și alte chestiuni, aceasta a revenit la 15%.

Impozitarea simplificată de 4%.

Este o soluţie propusă pentru realizarea obiectivelor din Program ce ţin de simplificarea raportării și evidenţei pentru ÎMM și menţiunii exprese privind reducerea numărului de impozite și taxe prin consolidarea acestora. Soluţia respectivă reprezintă un impozit unic, în loc de TVA și impozitul pe venit, și va fi acceptabilă doar pentru o anumită categorie de contribuabili. Totuși, această propunere nu este suficient de fundamentată la nivel conceptual și are la bază și anumite premize discutabile. Găsirea și aplicarea unei soluţii mai viabile pentru scopul declarat este constrânsă puternic de frica (de altfel, justificată) de distorsionare prin acest mecanism a modalităţii de impozitare standard.

Anularea facilităţilor pentru ÎMM și întreprinderile noi. În Programul de guvernare este menţionată expres reintroducerea cotei unice la impozitul pe venit în mărime de 10-12% pentru persoanele juridice, începând cu anul 2012, cu păstrarea facilităţilor fiscale existente până la introducerea cotei zero. Totuși, fără reducerea facilităţilor este dificil de realizat alte obiective ale Programului.

Impozitarea întreprinderilor individuale (ÎI) și a gospodăriilor ţărănești (GŢ) ca persoane fizice. Programul de guvernare nu conţine referiri clare

ar putea deveni realitate

la acest subiect. Introducerea acestei prevederi în proiectul de lege este justificată de obiectivele de simplificare și armonizare a sistemului fiscal și pentru sporirea eficacităţii acestuia. Prin urmare, această decizie este, în esenţă, una corectă și necesară. Însă implementarea acesteia în forma actuală, fără o perioadă de tranziţie și fără a propune în schimb o formă acceptabilă pentru întreprinderile mici de administrare a afacerii ca persoane juridice, va crea probleme pentru dezvoltarea unui număr mare de agenţi economici.

Majorarea amenzilor pentru încălcările de ordin fiscal. În Programul de guvernare există prevederi privind sporirea colectării veniturilor bugetare. Însă unele majorări sunt exagerate și pot avea urmări foarte grave asupra afacerii și a persoanelor. În particular, una dintre premisele acestei propuneri este că evaziunea fiscală este provocată de „patron”, în realitate lucrurile fiind mai complexe. În particular, aceasta poate fi 100% și din vina angajaţilor, în special în comerţul cu amănuntul. Prin urmare, plata unor amenzi exagerate de companie nu este întotdeauna justificată. Și în prezent există unele amenzi destul de mari, însă acestea nu au dat rezultatele dorite. Totodată, acestea pot fi justificate doar acolo unde Fiscul a aplicat nenumărate amenzi pentru o anumită încălcare fiscală, însă lucrurile nu se schimbă, se preferă să se plătească amenda decât să se conformeze legii. O altă obiecţie ar fi că la nivelul actual de corupţie amenzile mari ar stimula o și mai mare corupţie.

Impozitarea persoanelor fizice. Au rămas în vigoare prevederile vechi, doar că se propun ajustări a scutirilor la inflaţie. Programul de guvernare nu a prevăzut modificări la acest capitol. O modificare cât de cât serioasă la acest capitol ar fi fost posibilă doar cu menţionarea expresă a principilor de modificare în Programul de guvernare. Prin urmare, aici nu ar trebui să apară discuţii. Desigur, aceasta nu înseamnă că actualul sistem de impozitare este unul potrivit. În esenţă, este un sistem de impozitare foarte aproape de cel cu taxă unică (pragurile sunt prea apropiate). De asemenea, actualul sistem impozitează exagerat persoanele cu venituri situate la minimul de existenţă, iar aplicarea universală a scutirii personale face protecţia acestora mult mai dificilă.

Creșterea accizelor la automobile.

Este o decizie despre care se poate spune că, mai curând, nu are un suport în Programul de guvernare. Este o propunere controversată care, desigur, poate

aduce venituri suplimentare la buget, însă efectele negative de la sporirea accizelor sunt, probabil, mai mari. Or, nu orice automobil este de lux și nu toate automobilele sunt un lux. Pentru mulţi, automobilul este un mijloc direct sau indirect pentru generarea de venit, iar sporirea accizelor va limita nejustificat accesul pentru o parte dintre cetăţeni la acest mijloc.

Evaluarea veniturilor prin metode indirecte. Este o măsură care se justifică prin mai multe obiective din Programul de guvernare și, de asemenea, este una necesară. Obiecţiile aduse în Parlament la acest subiect au, cel mai probabil, două cauze. Prima ar fi una care ţine de interesele ascunse, fiind mulţi deputaţi care nu ar dori ca această măsură să fie introdusă, însă nu pot spune acest lucru deschis și încearcă să se acopere cu interesele „oamenilor simpli”, „veniturile din remitenţe” etc. Altă cauză, mai pertinentă, ţine de procedurile complicate și complexe de implementare, de corupţia funcţionarilor și de frica verificărilor fiscale efectuate la comandă politică.

Concluzii Proiectul prezentat în Parlament nu reprezintă o reformă autentică a sistemului fiscal, ci, mai curând, o încercare de a îmbunătăţi sistemul existent. Pentru o reformă a sistemului fiscal, Guvernul n-a avut „comanda” Parlamentului, stipulat în Programul de guvernare. Prin urmare, criticile și cerinţele faţă de acest proiect de lege nu pot depăși cu mult limitele conceptului ce a stat la baza sistemului fiscal actual. Totodată, chiar și în limitele sistemului fiscal existent a fost necesară o mai bună exprimare politică a parametrilor politicii bugetar-fiscale (în Programul de guvernare sau alt document politic al alianţei de guvernare). Una dintre cele mai importante ţinte, care ar fi simplificat lucrurile considerabil, ar fi fost stipularea politică expresă a limitei dorite privind povara fiscală pentru agenţii economici. De asemenea, au fost necesare și niște prevederi privind nivelul și raportul de susţinere al activităţilor de antreprenoriat, ce urmează a fi acordate prin facilităţi fiscale și prin programele de dezvoltare.

Desigur, calitatea documentului este afectată și de comportamentul opoziţiei parlamentare, care nu a oferit o critică constructivă a acestui proiect, ci s-a concentrat pe acuzaţii irelevante, iar pe anumite subiecte au dat dovadă chiar de necunoașterea documentului propus.

Dumitru BUDGIANSCHI Sursa: expert-grup.org

Râul Prut ar putea deveni navigabil de la Stânca Costești și până la Ungheni. Ideea a fost discutată marţi, 20 decembrie, în cadrul întâlnirii președinţilor din cadrul Euroregiunii Siret-PrutNistru, la care au participat șefii a 20 de raioane din Republica Moldova și 2 judeţe din România, scrie presa română. În cadrul întâlnirii de marţi cu șefii de raioane din Republica Moldova, președintele Consiliului Judeţean Iași, Constantin Simirad, a reiterat ideea de a transforma Prutul în râu navigabil de la

Stânca Costești până la Ungheni. În acest sens, reprezentanţii Euroregiunii Siret-Prut-Nistru vor să obţină o serie de fonduri europene pentru demararea proiectului. „Avem proiecte interregionale pe care ne dorim să le punem în aplicare. Din păcate, nu merge prea bine colaborarea cu Ucraina. De aceea ne gândim să cooptăm în euroregiune și judeţul Botoșani pentru a putea avea o strategie comună și cu Ucraina”, a spus Constantin Simirad.

Sursa: stirilocale.md

DIN POŞTA REDACŢIEI

Scrisoare adresată istoricului Ion Ţurcanu Domnule Ion Ţurcanu, Sunt născut în 1930, în comuna Iabloana, raionul Glodeni.

Am absolvit școala de pedagogie, iar apoi institutul – Facultatea de Fizică și Matematică.

Am lucrat 40 de ani în calitate de învăţător, iar în prezent sunt pensionar.

Ce m-a făcut să vă scriu?

Citesc și recitesc articolele Dumneavoastră din FLUX, ziar la care mă abonez de când a apărut.

Când am văzut că parlamentarii nu se înţeleg – două partide spun că suntem români (ceea ce este adevărat), iar opoziţia spune că suntem moldoveni –, am decis să vă scriu.

Când marele lingvist Eugen Coșeriu a fost în satul natal Mihăileni din raionul Râșcani, a discutat cu sătenii despre problema identitară. Un sătean i-a spus că noi suntem moldoveni, la care Coșeriu i-a răspuns că, într-adevăr, suntem moldoveni, doar că moldovenii fac parte din poporul român.

Am și documente care dovedesc acest lucru. După 1945, a început pașaportizarea populaţiei, iar pentru a primi pașaport trebuia să ai adeverinţă de naștere, în care la rubrica „Naţionalitate” în adeverinţele părinţilor a fost trasă o liniuţă. În pașaport însă, au fost trecuţi ca moldoveni.

Am trei astfel de documente: al mamei, născută în 1904 (iar tatăl ei în 1858), al meu și al soţiei, născută în 1935, în localitatea care se chema Nădușita, raionul Drochia. Deci, li s-au dat oamenilor documente false, în care le-a fost schimbată naţionalitatea. În acest mod, generaţiei care a urmat după i-a fost falsificată identitatea,

întrucât lor nu le-au mai fost trase liniuţe în adeverinţa de naștere în dreptul naţionalităţii părinţilor, aceștia fiind deja trecuţi ca moldoveni.

Mai mult decât atât, de-a lungul anilor ne-au tot spălat creierii, insistând pe faptul că românii ar fi fasciști și, respectiv, că ne sunt dușmani.

Eu nu pot scrie la gazetă la fel de convingător ca dumitale. Aș vrea însă să le sugerez angajaţilor de la postul public de televiziune că ar fi bine ca acest subiect, în baza documentelor existente, să fie discutat, de exemplu, în cadrul emisiunilor „Bună Seara” de vineri sau la „Moldova în direct”, astfel încât să le fie deschiși ochii basarabenilor care nu-și cunosc propria identitate. Și o altă chestiune: În 2005, lui Voronin nu i-au ajuns voturi ca să fie ales președinte. Alte

partide însă i-au dat voturi (mi se pare că era vorba de PPCD), făcând astfel un bine poporului, fiind economisite zeci de milioane de lei. De ce domnul Voronin, care spune că vrea bine poporului, nu a procedat la fel ca Iurie Roșca și a permis să fie cheltuiţi în zadar o groază de bani pentru alegerile din 2009, 2010 și pentru cele care, cel mai probabil, vor urma?

Câte zeci de milioane s-au cheltuit și se vor cheltui din cauza „rânzei” comuniștilor?

Domnule Ţurcanu, trag nădejdea că Dumneavoastră veţi putea face lumină în cazul acestor întrebări, fiindcă aveţi la îndemână arhiva și aveţi cu cine să vă sfătuiţi. Eu nu pot că sunt sărac.

Cu respect, Marcu MÂZA, comuna Iabloana, raionul Glodeni

FLUX EDI|IA DE VINERI

23 DECEMBRIE 2011

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

În ultimii 10 ani, numărul copiilor şcolarizaţi a scăzut aproape în jumătate Numărul copiilor care frecventează școala în Republica Moldova s-a redus aproape în jumătate în perioada 2002-2011. Datele oficiale, prezentate de Biroul Naţional de Statistică (BNS), atestă o scădere dramatică a numărului copiilor școlarizaţi de circa 37 la sută în ultimii 10 ani.

Astfel, dacă în 2002 numărul total al elevilor din învăţământul primar și secundar general constituia peste 600 de mii de persoane, astăzi această cifră este de doar 380 de mii de persoane.

Timp de un deceniu, numărul copiilor de vârstă şcolară s-a redus cu 263 000 de persoane Numărul copiilor școlarizaţi continuă să scadă de la an la an, datele oficiale arătând că, în anul școlar 2011-2012, numărul elevilor înmatriculaţi într-o instituţie de învăţământ preuniversitar s-a redus cu 3,8 la sută faţă de perioada 2010-2011.

Statistica arată că reducerea numărului de elevi școlarizaţi este determinată, în special, de scăderea populaţiei de vârstă școlară, care, în ultimii 10 ani,

s-a micșorat cu 32,5%. Astfel, dacă acum 10 ani numărul total al copiilor cu vârsta cuprinsă între 7 și 18 ani (inclusiv cei care nu frecventau o instituţie de învăţământ) era de aproape 800 de mii de persoane, în 2011, numărul copiilor de vârstă școlară se ridică la doar 537 de mii de persoane.

Reducerea numărului de elevi a cauzat și reducerea numărului mediu de elevi în clasă. În anul de studii 2011-2012, numărul mediu al elevilor în clasă a scăzut până la 19 elevi, faţă 22 elevi în anul de studii 20022003. Dacă în mediul urban o clasă era constituită în medie de 22 de elevi, la sate această cifră este de circa 17 elevi.

Din totalul elevilor încadraţi

în învăţământul primar și secundar general, 139,8 mii (36,8%) reprezintă învăţământul primar și clasele pregătitoare din școli, 181,9 mii (47,8%) – elevii din învăţământul gimnazial și 58,5 mii (15,4%) elevii care au urmat cursurile de studii liceale. În ultimii 5 ani, se constată o reducere a contingentului de elevi în clasele primare și pregătitoare cu 14,2 mii de elevi (9,2%), în clasele gimnaziale – cu 57,6 mii de elevi (24 %) și în clasele X–XII – cu 8,9 mii de elevi (13,2%).

Datele BNS mai arată că, în momentul de faţă, pe teritoriul Republicii Moldova activează 1460 de instituţii de învăţământ preuniversitar, între care 1457 școli de zi și 3 școli serale. Învăţământul de zi se desfășoară în 83 de școli primare, 829 de gimnazii, 497 de licee, 19 școli medii de cultură generală și 29 de școli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică.

urban prevalează liceele, cu o pondere de 65 la sută, fiind urmate de gimnazii – cu 22 la sută. În mediul rural, 68,5% dintre instituţiile de învăţământ le constituie gimnaziile, iar 23,7% – liceele. În anul 2011, numărul total de absolvenţi ai învăţământului de zi a constituit 61,5 mii de persoane, dintre care 41,5 mii de elevi au absolvit învăţământul gimnazial, iar 20 de mii sunt absolvenţi ai liceelor și școlilor medii de cultură generală. Din totalul absolvenţilor de gimnaziu, 36,5% provin din mediul urban și 63,5% din mediul rural. În cazul absolvenţilor liceelor și școlilor medii de cultură generală, 63,9% dintre absolvenţi sunt de la oraș, iar 36,1% – din sate.

slabă (4,1%), surzi (2,8%). Totodată, pentru circa 1600 de copii cu necesităţi speciale, care din diferite motive nu pot frecventa școala, sunt organizate studiile la domiciliu.

Guvernul a preconizat închiderea a 1044 de clase şi a 378 de şcoli până în 2013 Amintim că, în vara anului 2009, instituţiile școlare din două raioane, Râșcani și Căușeni, au intrat într-un proiect-pilot de reformare. Iniţiativa a fost sprijinită de Banca Mondială. În luna mai, Guvernul confirma angajamentul în faţa Fondului

La oraş – licee, la sate – gimnazii Tipul instituţiilor de învăţământ diferă în funcţie de mediul de reședinţă. Astfel, în mediul

În prezent, în Republica Moldova activează 81 de școli în care procesul educaţional se desfășoară în două schimburi.

Menţionăm că tot mai puţini elevi studiază în schimbul doi, în anul de studii 2011-2012, numărul acestor elevi constituind 5,4 mii de persoane sau 1,4% din numărul total de elevi.

Reţeaua instituţiilor de învăţământ special este formată din 29 de unităţi. Numărul elevilor înscriși în învăţământul special, în anul de studii 2011-2012, a constituit 2549 de persoane sau cu 19,4% mai puţin comparativ cu anul de studii precedent.

Majoritatea elevilor din cadrul acestor instituţii sunt cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală (80,3%), cu auz slab (8,7%), cu restanţe poliomielitice și paralizii cerebrale (4,2%), cu vederea

Monetar Internaţional de a optimiza reţeaua de școli. Astfel, în prima etapă a reformei, au fost incluse 221 de școli din nouă raioane (Ștefan Vodă, Leova, Criuleni, Nisporeni, Anenii Noi, Glodeni, Călărași și Sângerei) și municipiile Bălţi și Chișinău. În 2012, proiectul urma să cuprindă încă 82 de școli, iar în 2013 – alte 75. În vara lui 2011, Guvernul a aprobat și a publicat oficial un plan, care prevedea închiderea (optimizarea – doc.) a 1044 clase și a 378 de școli (dintr-un total care constituia 1500 de unităţi) până în anul 2013. Potrivit datelor pe care le-a prezentat atunci Ministerul Educaţiei, în Republica Moldova, din cele 1500 de instituţii de învăţământ de toate treptele, care activau pe teritoriul ţării, 1033 de școli

„Dar din dar” pentru copiii şi tinerii din orfelinate Catedra Știinţe Politice a Facultăţii Relaţii Internaţionale, Știinţe Politice și Administrative a Universităţii de Stat din Moldova și Asociaţia pentru Cultură Civică și Conciliere Socială au organizat și desfășurat proiectul de asistenţă social-materială „Dar din dar”.

Acest proiect este unul de voluntariat, care urmărește susţinerea materială, financiară și spirituală a tinerilor și copiilor din orfelinate de către studenţii din instituţiile de învăţământ superior, ca o activitate de socializare cu problemele cu care se confruntă tinerii defavorizaţi.

Această activitate se constituie ca o lecţie practică la tema „Societatea civilă”, inclusă în planul curricular al disciplinei „Politologie”, predată studenţilor anului I din instituţiile de învăţământ superior.

Drept obiectiv al acestor lecţii practice este cunoașterea directă și sensibilizarea viitorilor juriști, jurnaliști, politicieni, politologi etc., cu privire la problemele sociale prezente în societatea noastră, precum și cu necesităţile, interesele tinerilor care se confruntă cu probleme sociale. Această activitate se prezintă ca un proiect “win-

win”, în cadrul căruia au de câștigat atât tinerii orfani, cât și studenţii - susţinere morală, dar și susţinere financiară, în urma colectării ajutoarelor din partea voluntarilor. Un alt obiectiv al proiectului este familiarizarea studenţilor cu cele mai dificile situaţii ce intervin în viaţa acestor grupuri sociale, întrucât unul dintre scopurile proiectului este ca studenţii să conștientizeze faptul că fiecare tânăr trebuie să fie un promotor al culturii drepturilor omului pentru a face faţă provocărilor actuale, provocări care vizează oferirea unei educaţii de calitate tuturor, egalitate în faţa oportunităţilor etc. și, respectiv, sensibilizarea societăţii faţă de problemele acestor copii și promovarea respectului și toleranţei faţă de ei.

Mentorul și coordonatorul proiectului, Diana Bencheci, consideră că prin aceste ore practice incluse în proiectul „Dar din dar” se va reuși implicarea studenţilor în activităţi de voluntariat ca formă de dezvoltare profesională și cetăţenie activă.

Proiectul se desfășoară al treilea an consecutiv. Anul curent, studenţii facultăţilor de Drept, Relaţii Internaţionale, Știinţe Politice și Administrative, Jurnalism și Știinţe ale Comunicării ale Universităţii de Stat din Moldova au

erau frecventate de un efectiv de elevi mai mic de 300 de persoane și doar a treia parte dintre licee dispuneau de numărul necesar de școlari. Guvernanţii și-au mai justificat intenţia prin faptul că, optimizând numărul instituţiilor de învăţământ, statul ar economisi circa 230 de milioane de lei. Proiectul prevede ca elevii din școlile care urmau să fie lichidate să fie transferaţi în instituţiile de învăţământ de circumscripţie, care se află la o distanţă de cel mult 15 kilometri de localitatea lor. În urma optimizării reţelei instituţiilor de învăţământ primar și secundar general, începând cu toamna acestui an, numărul instituţiilor de învăţământ pentru anul de studii 2011-2012 s-a micșorat cu 27 de unităţi, comparativ cu anul de studii precedent, fiind redus, în special, numărul școlilor medii de cultură generală.

Republica Moldova riscă să devină o ţară fără cetăţeni Menţionăm, în context, că, potrivit unui studiu al Organizaţiilor Naţiunilor Unite, Republica Moldova se confruntă cu un ritm extrem de mare de îmbătrânire a populaţiei, astfel încât, până în anul 2050, fiecare al treilea cetă-

ţean din ţara noastră va fi pensionar. Asta, pentru că ponderea populaţiei cu vârsta de peste 65 de ani depășește pragul de 12%, considerat pragul „îmbătrânirii demografice”, ajungând deja la 14 la sută. Studiul mai arată că populaţia Republicii Moldova se va micșora cu un milion de persoane.

Experţii consideră că această problemă ar putea fi depășită doar în cazul în care statul ar crea condiţii favorabile de trai

și va stimula familiile tinere să nască cât mai mulţi copii.

Datele prezentate de experţii ONU corespund cu cele ale unui studiu naţional, Cartea Verde a Populaţiei, care semnalează faptul că problemele demografice sunt legate de statutul social și economic al ţării. Și acest studiu confirmă ipoteza că populaţia Republicii Moldova se va micșora cu aproximativ un milion de persoane.

FLUX

EXAMENE 2012 CU REGULI NOI:

Istoria – obligatorie pentru profilul umanist, Româna – obligatorie pentru alolingvi Disciplina „Istoria” va fi reabilitată în grila disciplinelor de examene obligatorii pentru absolvirea examenelor de bacalaureat, pentru absolvenţii de la profilul umanist. Limba și literatura română va fi prima probă în sesiunea de absolvire a gimnaziului și de bacalaureat și pentru elevii alolingvi, informează Serviciul de presă al Ministerului Educaţiei.

mers în vizită la Școala-internat nr. 2 din Chișinău și la Centrul municipal de zi și de plasament pentru copii de vârstă fragedă și de familie. În total, au fost distribuite dulciuri, jucării, cărţi, rechizite, hăinuţe, echipament sportiv pentru 120 de copii.

Cu acest prilej, doamna Bencheci a ţinut să aducă sincere mulţumiri celor

care i-au sprijinit, în special, administraţiei facultăţilor Drept și RIȘPA – prof.

Gheorghe Avornic, conf. V. Cujbă, prof. V. Moșneaga, prof. S. Brânză. Nu în ultimul rând, doamna Bencheci le-a adus mulţumiri acelor studenţi care au format o echipă și s-au implicat activ în desfășurarea evenimentului.

Cătălina VUDVUD, pentru FLUX

Miercuri, 21 decembrie, a avut loc ședinţa Comisiei Naţionale de Examene, în cadrul căreia au fost aprobate metodologiile de organizare și desfășurare a evaluării finale din învăţământul primar, examenelor de absolvire a gimnaziului, examenelor de bacalaureat și examenelor de absolvire, în regim extern, a treptelor de școlarizare.

Au fost aprobate, de asemenea, programele actualizate la disciplinele de examene, sesiunea 2012, și modelul unic de „Dosar personal al elevului” la treapta primară/gimnazială și liceală.

Ministrul Educaţiei, Mihail Șleahtiţchi, a declarat că, pentru sesiunea 2012, Comisia Naţională de Examene a aprobat decizii importante care vor eficientiza procedura de examinare în planul calităţii, transparenţei, obiectivităţii și autenticităţii rezultatelor.

Directorul Agenţiei de Evaluare și Examinare, Adrian Ghicov, a menţionat că agenţia vine cu mai multe elemente de noutate pentru sesiunea de examinare 2012.

Totodată, candidaţii la examenele de bacalaureat vor semna o declaraţie, înainte de fiecare examen, prin care vor confirma că sunt informaţi despre faptul că pentru eventuala introducere a obiectelor interzise (tabele, manuale, dicţionare, ceruză, notiţe, calculatoare de buzunar, telefoane mobile, staţii de emisie-recepţie a informaţiei, alte surse de recepţionare și transmitere a mesajelor) în sala de examene, vor fi eliminaţi din acest examen, indiferent dacă au folosit sau nu acele resurse.

Părinţii vor avea acces, împreună cu candidatul, la lucrările de la examen, atunci când vor trebui să decidă referitor la înaintarea cererii de contestare a rezultatului obţinut la examenele de bacalaureat.

Candidaţii la bacalaureat care vin din colegii vor fi arondaţi la liceele teoretice pentru a susţine exa-

menele de bacalaureat (până acum, ei susţineau examenele în instituţia din care proveneau).

Sub aspect psihopedagogic, au fost omise din metodologie lexemele „supraveghetor” și „fraudă” și au fost înlocuite cu „asistent în centrul de examen” și „derogare de la metodologie”. În ceea ce privește creșterea transparenţei, printr-o mai amplă angajare a mass-media în organizarea și desfășurarea examenelor de absolvire a treptelor de școlarizare, președintele Comisiei Naţionale de Examene va fi cel care va stabili modalitatea și instrumentele de mediatizare a examenelor de bacalaureat, în scopul respectării principiului transparenţei decizionale și informării adecvate a societăţii.

Elemente de continuitate semnalate de Serviciul de presă al Ministerului Educaţiei: - Membrii comisiilor de verificare a lucrărilor de bacalaureat vor fi desemnaţi aplicându-se principiul de rocadă a specialiștilor.

- Va fi continuată testarea de laborator a itemilor din testele de examene.

- Vor fi organizate testări pe eșantion reprezentativ a materialelor de examene.

- Vor fi organizate testări pe tot eșantionul de candidaţi la examenele din sesiunea 2012.

Sursa: elldor.info

Consiliere în carieră „Când munceşti, joaca-te.

Munca, dacă este o datorie, te ucide.”

(Max Jacob) Înainte de a lua o decizie cu privire la propria carieră, încearcă să-ţi răspunzi la câteva întrebări aparent simple: ce vreau să fac, ce fac de obicei cu plăcere? Ce pot face, ce îmi iese mai bine?

Apelezi la un centru de ghidare în carieră, care te va ajuta să înţelegi criteriile de alegere? Ce caracteristici personale îţi cere o anumită profesie și pentru ce te recomandă caracteristicile proprii?

De unde obţii informaţiile? Cum atingi succesul în ceea ce faci?

Centrul Municipal de Informare și Orientare Profesională din Chișinău oferă gratuit testarea psihologică și discutarea rezultatelor în sesiuni individuale pentru copii, adolescenţi și părinţi lor.

Telefon pentru detalii: 486790 sau 0 67436758 Adresa: mun. Chișinău. str. Petru Zadnipru, 3/2.

8

23 DECEMBRIE 2011

CALEIDOSCOP

23 decembrie Evenimente 619: Bonifaciu al V-lea devine Papă 1672: Italianul Giovanni Cassini a descoperit Rhea, al doilea satelit ca mărime al lui Saturn 1806: Războiul ruso–turc (1806–1812) – în primele lupte care s–au dat după ocuparea Moldovei, la Fierbinți și la Olteanu, rușii au ieșit victorioși. Au intrat în București la 25 dec. 1806, reinstalând ca domn pe Constantin Ipsilanti 1888: Pictorul olandez Vincent van Gogh, întrunul din desele sale momente de rătăcire își taie o parte din urechea stângă 1919: Un cutremur de pământ în Mexic a făcut peste 7.000 de victime 1920: Irlanda de Nord (Ulster) a fost separată administrativ de restul Irlandei și a fost semnat “Ireland Act”. Parlamentul s-a împărțit în două: unul la Dublin și celălalt la Belfast 1941: Premiera, la Opera Română din București, a operei „Capra cu trei iezi”, de Alexandru Zirra (libret Al. Zirra, după povestea lui Ion Creangă) 1947: Fizicienii americani John Bardeen, Walter Brattain și William Shockley au conceput primul tranzistor 1948: În Japonia sunt executați opt criminali de război, printre care și fostul premier Hideiki Tojo 1963: Se încheie prima călătorie în jurul Pământului efectuată de o navă românească, cargoul “București” 1964: Un ciclon a afectat Ceylonul, cauzând moartea a peste 2000 de persoane 1979: Trupele militare sovietice ocupă Kabul, capitala Afganistanului 1986: Dick Rutan și Jeana Yeager au terminat primul zbor în jurul lumii cu un avion numit Voyager, fără să-l realimenteze cu combustibil 1990: Printr-un referendum, populația Sloveniei votează cu 88% pentru independența Iugoslaviei.

Nașteri 1777: Țarul Alexandru I al Rusiei (d. 1825) 1790: Jean François Champollion, cunoscut orientalist francez; a descifrat, în 1822, hieroglifele, punând bazele egiptologiei moderne (d. 1832) 1896: Giuseppe Tomasi di Lampedusa, scriitor italian (d. 1957) 1909: Principesa Ileana, fiica regelui Ferdinand și a reginei Maria (d. 1991) 1910: Maria Mercedes de Bourbon, mama regelui Juan Carlos al Spaniei (d. 2000) 1916: Dino Risi, regizor italian de film (d. 2008) 1918: Helmut Schmidt, cancelar al Germaniei 1933: Akihito, împăratul Japoniei, al 125–lea descendent în linie directă de la primul împărat, Jimmu Tenno 1943: Silvia Sommerlath, soția regelui Carl XVI Gustaf al Suediei, actualul monarh al Suediei 1949: Adrian Belew, chitarist și interpret american 1968: Manuel Rivera-Ortiz, fotograf american

Decese 1723: Filip al II-lea, Duce de Orléans, regent al Franței pentru Ludovic al XV-lea (n.

1674) 1889: Jenő Ábel, scriitor, filolog și profesor universitar maghiar (n.1858) 1953: Lavrenti Beria, politician și șef al Poliției sovietice (n. 1899) 1982: Alexandru Apolzan, fotbalist român (n.

1927) 1986: Eugenia Popovici, actriță; a creat roluri de mare expresivitate pe scena Teatrului Național din București, a fost profesor și rector al IATC (1972–1976) (n. 1914) 2007: Oscar Peterson, pianist și compozitor de jazz canadian (n. 1925).

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

INTERVIU ANDREI SAVA:

„Mă bucur că nu sunt cântăreţ” Pentru că la sfârșit de an se obișnuiește a întocmi clasamente și a face totalizări, noi l-am rugat pe compozitorul Andrei Sava să ne împărtășească secrete din culisele pieţei autohtone muzicale.

- Săptămâna trecută o veste tristă a șocat lumea muzicală românească. Una dintre cele mai bune voci românești tinere, Mălina Olinescu, s-a sinucis.

Se vehiculează multe ipoteze, dar se spune că depresia ei ar fi fost agravată și de felul în care sunt promovaţi astăzi artiștii, că nonvalorile sunt peste tot, iar artiștii valoroși sunt într-un con de umbră. Tu ce părere ai, e o soluţie să protestezi așa?

- Nu, desigur nu cred că e o ieșire din situaţie. Nu pot să judec, e prea personală decizia, nu merita, dar cine știe, de fapt, ce se întâmpla cu ea în acel moment? De obicei, sunt clipe de maximă slăbiciune sau clipe când îţi dorești ca cei apropiaţi să sufere la fel cum suferi tu. Se știe că oamenii de artă, creatorii, sunt prea firavi emoţional și e foarte ușor să-i superi, să-i nenorocești. Creaţia presupune muncă și străduinţă de a împărţi lumii din ce ai mai bun, mai diferit. Și, evident, când nu ești preţuit, simţi că multe nu-și mai au rostul. În astfel de momente este extrem de important să ai pe cineva alături. Pe de altă parte, așa e timpul, nonvalorile ajung mai ușor pe gustul publicului mai puţin iniţiat în ale muzicii. Mai simplu, e precum limba pe care o vorbesc profesioniștii, care pare prea complicată pentru auzul omului de rând, astfel, cei care sunt mai puţin iniţiaţi în domeniu, compun sau cântă piese mai accesibile, mai ușor “de rugumat”.

- Luând în calcul obsesia pe care o au unele persoane pentru a se manifesta, afirma, ieși în faţă, se creează impresia că astăzi poţi să te realizezi doar prin muzică sau politică. Cel puţin, astea par a fi tendinţele pe piaţa noastră, dar și pe la vecini.

- Nu cred ca e legat de „a te realiza”.

- De ce atunci?

- De exemplu, la noi politicienii și artiștii sunt cei mai văzuţi, fac parte din categoria VIP. Sunt promovaţi unde vrei și despre ei scrie în toate revistele și, deseori, nu prezintă nici un interes din punct de vedere vocal, de exemplu, dacă e vorba de interpreţi, dar sunt apreciaţi de mass-media și nu graţie succeselor pe plan muzical. Unde mai pui că politicienii sunt sau devin și cei mai bogaţi, deci, merită să faci o carieră politică. De asemenea, se știe că în muzică, mulţi vin doar pentru “a se vedea la televizor”. În România și Rusia e altfel, acolo muzica chiar aduce bani mari, în special dacă materialul are succes în Europa.

din vedetele anilor ’70-’80, cam aceleași piese reorchestrate de tineri. În Moldova, muzica deosebită încă n-a devenit populară sau e ascultată de un procent foarte mic. Mai pui că cetăţenii noștri au sindromul: ce e local e rău, ce e străin e bun.

Respectiv, indiferent de dorinţa mare de a crea, artistul nostru se schimbă, cedează, devine pe placul publicului pentru a supravieţui. Publicul cere texte deseori banale, cu un vocabular limitat, simplu și cu o melodicitate naivă, superficială.

- Spuneai ceva mai sus de muzica de rugumat, iar în interviul precedent menţionai că publicul nostru cere, în special, piese despre relaţiile cu părinţii, munca în străinătate, petreceri etc. Și apropo de cedare, pentru a fi pe placul publicului, te vei implica și tu în astfel de proiecte?

- Într-un fel, da.

- Ai accepta un compromis?

- Sunt producătorul unui proiect de acest gen, proaspăt lansat.

- Deci, te-ai „culcat sub vremi”, cum se spune?

- Este vorba despre interpretul Alexandru Pelin cu care am lucrat la un album, care este deja în vânzare și finisăm, în scurt timp, și albumul doi. Diferenţa însă e că acest proiect l-am gândit altfel, mai diferit decât cele care sunt pe piaţă. În primul rând, sunt piese bine orchestrate, înregistrate la cele mai bune studiouri. Textele sunt redactate de experţi în domeniu, iar melodiile au fost selectate cu grijă, prelucrate, într-un cuvânt, am decis că dacă așa muzică place publicului, să fie făcută calitativ din toate punctele de vedere. Unde mai pui că însăși CD-ul a fost tirajat la Moscova. Conţine piese despre tot ce-i mai drag sufletului, despre copii, părinţi, dragoste, sunt piese de petreceri, de glumă, mai triste, mai vesele.

- Dar mesajul, esenţa, rămâne aceeași? Deci, nu în mesaj e problema?

- Problema, de obicei, e în calitate. În calitatea proastă a aranjamentelor, în lipsa formei logice, în textele banale și pline de greșeli, în înregistrări și, respectiv, în lipsa cunoștinţelor elementare muzicale.

Avem peste tot prea mulţi diletanţi care se ocupă de ce vrei și nu de specialitatea lor. Chiar dacă Alexandru Pelin nu are studii muzicale, are însă talentul de a compune și acest material prelucrat de profesioniști capătă valoare.

- Dar criteriile de promovare și desemnare a valorilor sunt cam la fel cum se întâmpla la noi.

- Păi, în linii generale, e același public... doar că cel local mai mult a trăit în întuneric... Atât de mult, încât până acum ascultă o parte

...încă un episod din serialul „politica şi arta în Moldova” - Ești prezent în majoritatea juriilor la concursurile și festivalurile muzicale din Republica Moldova. Și cum deja concursurile pe anul acesta s-au terminat, o

să te rugăm să faci o totalizare, să ne spui și nouă cum ţi se pare că a fost anul muzical 2011?

- Probabil, cea mai potrivită comparaţie ar fi următoarea: anul ăsta parcă a fost încă un episod din serialul „politica și arta în Moldova”, pentru că, în cel mai bun caz, rămânem cam pe același loc, cu mici devieri în stânga sau dreapta. Nu se schimbă prea multe. Am auzit despre concursuri noi, e bine. Au apărut interpreţi mulţi, mulţi noi - e bine și asta. Multe însă rămân la fel, e imposibil să promovezi la radio o piesă mai bună dacă n-o plătești sau n-ai pile. E imposibil să nimerești într-un concert indiferent de material, pentru că în concerte sunt cam aceiași artiști de ani de zile și tot așa. Mă bucur că nu sunt cântăreţ, e o specialitate plină de nervi, de invidie și dușmănie, plină de greutăţi și care... necesită mulţi bani. Nu ai cum să mergi undeva unde nu e nevoie să dai bani.

- Dar la concursuri a apărut ceva nou? S-au deosebit ai noștri la festivaluri peste hotare?

Tu personal ai descoperit ceva nou anul acesta?

- Să încep de la ultima întrebare.

Anul acesta am început o colaborare care mă bucură mult și de la care aștept roade. Vorbesc despre interpreta Vera. Suntem abia la prima piesă, zilele următoare înregistrăm încă una. Este foarte talentată și lucrează mult. Sper ca greutăţile la care sunt sortiţi interpreţii în această meserie să nu-i devină o piedică. Încă n-am început o promovare oficială, deși piesa se aude ici-colo - semn că mai sunt DJ care aud diferenţa între obișnuit și diferit.

La celelalte întrebări pot să spun că aud despre mulţi interpreţi de la noi, dar, din păcate sau din fericire, graţie faptului că lucrez mai mult cu străinii, nu prea reușesc să urmăresc piaţa locală. Și, cum se întâmplă pe la noi, mai des aud sau aflu despre diferite scandaluri în show-bizz, pentru că majoritatea ziarelor sau emisiunilor preferă scandalurile, în loc să folosească timpul pentru a promova materialul muzical, aspectele ce ţin de calitate.

- Dacă nu există scandal, înseamnă că nu există show-bizz!

- E ceva greșit în această teorie, că lumea privește mai mult știrile despre diferite nenorociri și întâmplări tragice, decât să asculte noutăţi importante, care se referă la viaţa noastră, care ne privesc, care ne pot schimba viaţa.

- Și cetăţeanul nostru s-a săturat de texte academice și de oameni corecţi, sunt plictisiţi de atâtea „principii și valori”. Oamenii vor ceva care să-i distreze, să-i relaxeze.

- Deseori, văd o totală lipsă de atenţie din partea mass-media faţă de concursuri, festivaluri sau concerte, acţiuni de caritate etc. Am asistat la vreo trei concursuri unde din toate posturile de televiziune invitate n-a venit nici unul. Nu au putut, pentru că aveau echipa de filmare trimisă la faţa locului unde

cineva a căzut de la etaj sau filmau vreun accident și alte nenorociri care distrug psihicul oamenilor ajunși acasă obosiţi după o zi de muncă.

- Aţi încercat să le telefonaţi și să le spuneţi că acolo cineva amplasase o bombă? Sau că vor fi prezenţi și liderii Alianţei?

- Asta era, dacă le spuneam așa, ar fi venit, la sigur. Voi sfătui organizatorii data viitoare să procedeze anume așa.

„Ţara e prea mică pentru a “hrăni” un număr mare de vedete” - Și acum, la modul serios, se vorbește că suntem în al doilea val de criză, oricum, oamenii care nu au avut bani, nu-l simt. Dar în muzică se resimte? Mă refer în producţie, că o piesă muzicală necesită investiţii mari, costă textul, muzica, aranjamentul, înregistrarea, prelucrarea...

- Vreau să spun că din acest punct de vedere, pentru cei care produc muzică, timpurile devin tot mai grele. În primul rând, pentru că preţurile nu s-au schimbat de multă vreme, mă refer la plata pentru studio, aranjament, piesă etc. De câţiva ani rămân la același nivel. Cu mici excepţii, sunt câteva persoane care sunt temporar la modă din x motive, care au un preţ exagerat, și asta în timpul când preţurile cresc zi de zi.

- Nu mai întreb în câte cazuri investiţiile făcute de interpreţi pentru o piesă se recuperează.

- Depinde, sunt interpreţi care se descurcă destul de bine. Pe la petreceri, veselii... Dar ţara e prea mică pentru a “hrăni” un număr mare de vedete. Eu cred că în Moldova trăiesc oameni care permanent se amăgesc. Preţurile sunt dublu sau triplu exagerate. Primim salarii ca în Moldova, dar plătim ca în Europa. Mă refer și la serviciile casnice, pentru preţurile pe care le avem pe facturi ar merita să facem o revoluţie, și preţurile la mărfuri

sunt exact la fel. Toţi caută să se amăgească unii pe alţii, și cel care vinde la piaţă marfa exagerat dă toţi banii la școală sau la medic, iarăși exagerat. Sunt sume enorme care se plimbă din mână în mână. Și doar politicienii nu pot împărţi bogăţiile și dacă n-ai fost un an în ţară - fii liniștit că n-ai pierdut nimic - ca în serialele mexicane - nimic nu se schimbă. Doar cresc preţurile.

„În muzică a venit tot mai multă lume întâmplătoare” - În 20 de ani de când faci muzică, ce s-a schimbat în tendinţe, în dezvoltare, în afară de tehnologii?

- S-au schimbat multe, fără îndoială. În primul rând, în muzică a venit tot mai multă lume întâmplătoare. Deci, nu e necesar s-o facă doar profesioniștii - în ziua de azi aproape oricine poate “face” piese. Internetul e plin de colecţii, de soft-uri semipreparate, lucrate foarte bine și cu care oricine aude, poate “găti” piese destul de calitative, e nevoie doar să îmbini, să combini, versiuni până devine plauzibil. S-au schimbat tendinţele, se mimează sau se copie stilurile de peste hotare.

- Să înţeleg că meseria de compozitor riscă să dispară dacă azi găsești totul semipreparat pe internet?

- Pai, a rămas să apară și colecţii de versiuni semipreparate cu melodii și... va fi total fără rost să faci studii componistice. În fiecare an la universitatea de muzică nu găsești și nu atragi nici cu arcanul pe cineva la secţiunea compoziţie. În primul rând, pentru că e o specialitate extrem de grea și puţini sunt pregătiţi pentru ea, pe de altă parte, pentru că mulţi nu văd rostul. Desigur, mă refer la muzica ușoară, pentru că în muzica academică, fără studii de specialitate n-ai nici o șansă.

Compozitorii nu vor dispare și nici necesitatea în ei. Și de lucru vor avea oricând dacă sunt buni. În primul rând, pentru că ...sunt prea puţini.

- Bine ar fi să fie aplicat și în muzica ușoară același criteriu și, în genere, în toate sferele de activitate: n-ai școală, nu te băga.

- Cred că și Ministerul Culturii ar trebui să se implice, pentru a redresa oarecum situaţia. Chiar zilele trecute am avut o discuţie cu cineva care n-are nici auz muzical, nici studii în domeniu, dar care e foarte sigur că anume el trebuie să fie în juriul concursului Eurovision.

E nostim, dar la un moment dat m-am gândit: bine că vrea să facă muzică și nu se apucă de medicină sau farmaceutică, ar fi tragic.

„Se critică din lipsă de cultură, din lipsă de respect faţă de oricine...”

- Dar se vehiculează atât de mult că Eurovisionul nu este un concurs pentru profesioniști!

- Nu neapărat, dar trebuie judecat și de profesioniști pentru a aprecia calităţile vocale, interpretarea, calitatea piesei, orchestraţiei, înregistrării, lucruri la care un diletant poate spune doar îmi place sau numi place. Oricine ar fi în Republica Moldova în juriul acestui concurs, oricum va fi mereu criticat. Pentru că din 100 de doritori ajung doar 16-20 în finală și, respectiv, restul sunt nemulţumiţi. Apoi, din tradiţie, se critică din lipsă de cultură, din lipsă de respect faţă de oricine, indiferent de valoare și, evident, critică în primul rând 99 la sută din populaţie, pentru că fiecare din acești 99 la sută crede că anume el ar juriza cum trebuie.

- Noi îţi mulţumim că ai acceptat invitaţia noastră și îţi dorim să ai parte de realizări frumoase în continuare și îţi dorim sărbători fericite!

- Vă mulţumesc, La Mulţi Ani tuturor și să aveţi parte de un an cât mai reușit.

- Mulţumim!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

LEO BUTNARU

VERNISAJ

SIMPLU DECRET

Ivan Shishkin, maestrul desăvârşit al desenului şi gravurii

cu ocazia abolirii ţenzurei şi a venirii pe lume a numărului 100 al revistei Dacia literară Dacia literară era una din foarte puţinele reviste românești, naţionale, despre care se permitea să se amintească la prelegerile de literatură, obligator„moldovenească”, din Moldova Pruto-nistreană aflată, pe timpul studenţiei mele, sub ocupaţie ruso-sovietică. Revistă apărută la Iași sub redacţia lui Mihail Kogălniceanu.

Această publicaţie interzisă la mai puţin de patru luni de la venirea-i pe lume o credeam etern destinată doar circuitului de arhivă. Pentru că ceea ce însemna interzis, cenzurat ne era prea bine, revoltător și dureros cunoscut nouă, celor de după gardul de sârmă ghimpată din stânga Prutului care risca, parcă, să devină apa sâmbetei. Fiecare cu experienţa lui, precum și a mea, a celui care, în septembrie 1976, am fost izgonit din redacţia ziarului Tinerimea Moldovei, pentru că promovasem spre publicare un articol despre… Mihail Kogălniceanu, în care se amintea și de unionismul său, și de prietenul său Grigore Alexandrescu care, însă, „nu avea voie” să treacă Prutul în RSS Moldovenească, el nefiind moldovean, ci muntean. Deci, scos din pâine din cauza unui muntean, chiar dacă, după mamă, eu însumi sunt… Munteanu.

Dar nu a fost să fie – și ce bine că nu a fost!

– ca Dacia literară să rămână cu/ sub stigmatul interzicerii! Este minunat că, în 1990, colegii, prietenii mei de la Iași au reînviat revista, aducând-o, iată, până la o jalonare aniversară demnă de toate glasurile de trâmbiţe vestitoare de sărbătoare ale presei românești în partea ei de foarte bună calitate. Din retro-privireatrăirea anilor mei de studenţie și, apoi, de june ziarist, pare incredibil că astăzi și eu pot publica în revista Dacia literară! Incredibil, dar adevărat,

– iată, chiar și în acest al 100-lea număr, cu – nu ascund – nădăjduirea de a fi prezent la apelul conului Mihail Kogălniceanu și al prietenului Lucian Vasiliu și dincolo de nr. 200, 300… Să fiu cu modestul meu aport în plină Dacie, a istoriei și a scrisului, dimpreună cu confraţii cu care semnăm acest simplu, laconic și sincer decret: La mulţi ani, Dacie literară!

P.S. (1976-2011). Astăzi, la Chișinău există Muzeul Literaturii Române Mihail Kogălniceanu și strada Grigore Alexandrescu. Iar când merg la București, uneori trag la hotelul Starlight de pe strada Grigore Alexandrescu… Poate că niţel mirându-mă de ce nu s-ar numi el, hanul respectiv, pe românește, dacă nu Lumina stelelor, fie și mai simplu – La steaua… * * * Textul poruncii domnești nr. 40, dată la 23 august 1840, prin care „Dacia literară” este suprimată Fiindcă redactorul foii numită„Dacia literară”, depărtându-se de îndatoririle ce-l îngrădesc condiţiile publicaţiei acestii foi, împotriva legăturilor care mărginesc pe fiiștecare de asemene antreprindere, în loc de obiesturi de literatură, singurul ţel al acestei publicaţii, care negreșit ar fi putut avea și isprăvi folositoare obștii, el s-a abătut în defăimări și prihăniri jignitoare bunelor rânduieli pe care se reazimă soţietatea, ca intrând în particularităţi de familie, s-au atins anume de persoane, pășind peste toată cuviinţa, la care fieștecare din clasele soţietăţii ar avea dreptate, încât au aţâţat feluri de tânguiri și au dat prilej la întâmplări apărătoare din partea acelor obijduiţi, care foarte departe de

a aduce un folos obștii, au ajuns a fi o pricină de scandal și de simţire învrăjbitoare, urmare cu totul împotriva bunelor noastre cugetări și a doritei uniri între simpatrioţi. Și văzând, în sfârșit, că această foaie, din începutul ei, culegând materiile sale din filele cele mai mârșave ale istoriei s-au nimicnicit și s-au făcut vrednică de ras, încât desfiinţarea ei ar fi fost un rezultat neapărat al displăcerii cetitorilor. Noi, în privirea acestora și în urmarea răspunderii la care se supune redactorul prin actul învoirii publicarisirei acestii foi, găsim de cuviinţă și poruncim postelniciei de a opri cu desăvârșire înaintirea publicaţiei „Dacia literare”, și a fi cu priveghere ca de acum înainte oricare redactor ar îndrăzni ca să deie în tipar vreun fel de scrieri fără avizul ţenzurei, îndată să se închidă tipografia, după care să nu mai fie iertat a tipări nici un fel de foaie periodică. Se poruncește ţenzurii a fi cu ace mai aproape luare aminte, căci la tipărirea a orice fel de necuviinţă va pica cu grea răspundere.

(Arhivele Statului Iaşi, Secretariatul de stat, dosar 522, f. 31).

În ajunul sărbătorilor de iarnă, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Galeria Parter, ne propune o incursiune în creaţia cunoscutului pictor Ivan Shishkin cu prilejul a 180 de ani de la naștere.

Vernisajul expoziţiei a avut loc joi, 22 noiembrie, dar lucrările pot fi admirate până la 27 ianuarie 2012.

Expoziţia cuprinde 38 de lucrări de grafică care fac parte din colecţia de autor a lui Ivan Shishkin din cadrul patrimoniului muzeal. Aceasta numără 100 de lucrări de grafică și 4 picturi. În mare parte, gravurile sunt datate cu anii 1873-1892 și sunt realizate în tehnica acvaforte. Scopul expoziţiei este de a pune în circuitul artistic un număr cât mai mare de lucrări și de a familiariza publicul cu creaţia artiștilor ale căror opere se regăsesc în patrimoniul muzeului. Totodată, prin organizarea acestei expoziţii, muzeul aduce un omagiu artistului de la a cărui naștere, în anul 2012, se împlinesc 180 de ani.

Ivan Shishkin (1832-1898) s-a născut în regiunea Vyatka, orășelul Yelabuga (astăzi, Republica Tatarstan), în familia unui negustor. La vârsta de 12 ani tatăl său îl trimite să studieze la gimnaziul din orașul Kazani,

pe care îl abandonează în 1856 pentru a se înscrie la Școala de Pictură, Sculptură și Arhitectură din Moscova. Între anii 1856 și 1860 studiază la Academia Imperială de Arte Frumoase din Sankt-Petersburg, clasa profesorului Vorobiov, pe care a absolvit-o cu medalie de aur. În 1862 a primit o bursă imperială pentru continuarea studiilor în Europa. Pleacă, așadar, în Elveţia și Germania, continuându-și studiile la Zurich, Dresda și apoi la Academia Belle Artes din Dusseldorf. La întoarcere, în 1865, la SanktPetersburg este numit membru al Societăţii Ruse de Acvaristică și, cinci ani mai târziu, membru al Academiei Imperiale de Arte, unde va ocupa catedra de pictură din 1873 și până la moarte. Concomitent, Shishkin conduce și atelierul de pictură al Școlii Superioare de Arte din Sankt-Petersburg.

Ivan Shishkin a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii pictorilor ambulanţi, împreună cu Ivan Kramskoi, Perov, Savrasov, Ghe ș.a. Lucrările sale câștigă notorietate, participând la numeroase expoziţii, printre care cele organizate de Academia Imperială de Artă, la Paris, în anii 1867 și

1878, Viena (1873), Moscova (1882), Nijnii Novgorod (1896). În decursul celor 40 de ani de carieră, Shishkin a reușit să imortalizeze landșafturile Rusiei, atât de dragi lui, nu doar în valoroasele picturi, dar și în grafică, fiind considerat un adevărat maestru al desenului și gravurii. Acestea din urmă au avut aceeași evoluţie ascensivă ca și pictura. A început să deseneze încă din copilărie și această pasiune l-a însoţit pe parcursul întregii vieţi. Desenul era pentru el o modalitate de a studia natura. A fost numit de către contemporanii săi „Titanul pădurii rusești”, „Regele pădurii”, „Bătrânul pin”, “Stejarul singuratic”, calificative pe care le-a meritat pe deplin, or, nu a existat altcineva care să redea pădurea, cu toată bogăţia ei, atât de realist și cu atâta sinceritate și dragoste. Desenele și gravurile sale reprezintă adevărate modele de virtuozitate în reprezentarea naturii.

Marea majoritate dintre lucrările artistului se regăsesc în Muzeul Rus din Sankt-Petersburg și la Galeria Tretiakov din Moscova.

FLUX EDI|IA DE VINERI

23 DECEMBRIE 2011

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

PASTORALE DE CRĂCIUN 2011/2012

Naşterea Domnului, bucuria copiilor şi a părinţilor Familia creştină – temelie = DANIEL Prin harul lui Dumnezeu Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Munteniei și Dobrogei, Locţiitor al Cezareei Capadociei și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române PREACUCERNICULUI CLER, PREACUVIOSULUI CIN MONAHAL ȘI PREAIUBIŢILOR CREDINCIOȘI DIN ARHIEPISCOPIA BUCUREȘTILOR HAR, MILĂ ȘI PACE DE LA HRISTOS DOMNUL, IAR DE LA NOI PĂRINTEȘTI BINECUVÂNTĂRI „Și celor câţi L-au primit, care cred în numele Lui, le-a dat putere ca să se facă fii ai lui Dumnezeu, care nu din sânge, nici din poftă trupească (...), ci de la Dumnezeu s-au născut.”

(Ioan 1, 12-13)

Preacuvioși și Preacucernici Părinţi, Iubiţi fraţi și surori în Domnul, Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om, pentru că „atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Unicul Său Fiu L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veșnică” (Ioan 3, 16).

Cu alte cuvinte, Fiul veșnic al lui Dumnezeu S-a făcut om muritor, ca omului devenit din pricina păcatului muritor să-i dăruiască viaţa veșnică (cf. Romani 6, 23). Mai mult, Fiul veșnic al lui Dumnezeu devine Om, pentru ca oamenilor să le dăruiască puterea să devină fii ai lui Dumnezeu după har.

Deci, Nașterea după trup a Domnului nostru Iisus Hristos, săvârșită nu din iniţiativă omenească, nici din poftă bărbătească, ci prin puterea Sfântului Duh, are ca scop înfierea omului, nașterea sa duhovnicească pentru ca el să dobândească viaţă veșnică.

De aceea, însuși Mântuitorul Iisus Hristos îi spune lui Nicodim: „De nu se va naște cineva din apă și din Duh, nu va putea să intre în Împărăţia lui Dumnezeu. Ce este născut din trup, trup este; și ce este născut din Duh, duh este. Nu te mira că ţi-am zis: Trebuie să vă nașteţi de sus” (Ioan 3, 5-7).

Sfântul Apostol Pavel ne spune, de asemenea, că rostul Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos este înfierea noastră spirituală sau duhovnicească: „Iar când a venit plinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege, ca pe cei de sub Lege să-i răscumpere, ca să dobândim înfierea. Și pentru că sunteţi fii, a trimis Dumnezeu pe Duhul Fiului Său în inimile voastre, care strigă: Avva, Părinte! Astfel, dar, nu mai ești rob, ci fiu; iar de ești fiu, ești moștenitor al lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos” (Galateni 4, 4-7).

Urmând Sfinţilor Apostoli, Sfinţii Părinţi ai Bisericii (Sfântul Atanasie, Sfântul Irineu) au rezumat învăţătura lor despre rostul întrupării Fiului lui Dumnezeu arătând scopul venirii în lume a Domnului nostru Iisus Hristos prin cuvintele: „Dumnezeu S-a făcut Om, pentru ca Omul să poată deveni Dumnezeu, după har”. Sau: „Dumnezeu S-a făcut purtător de trup, pentru ca Omul să poată deveni purtător al Duhului (Sfânt)”. Sau: „Fiul lui Dumnezeu S-a făcut fiu al Omului, pentru ca oamenii să devină fii ai lui Dumnezeu după har”.

Așadar, Nașterea Domnului Iisus Hristos este începutul înfierii duhovnicești a omului sau începutul îndumnezeirii lui prin harul lui Dumnezeu. Înfierea oamenilor în Dumnezeu se face în Biserică prin harul Sfântului Botez în numele Sfintei Treimi (cf. Matei 28, 19), deoarece Sfânta Treime a lucrat taina Întrupării Fiului lui Dumnezeu ca Om (cf. Luca 1, 35) și, de asemenea, Sfânta Treime S-a arătat la Botezul Domnului nostru Iisus Hristos în Iordan (cf. Matei 3, 16-17; Marcu 1, 10-11; Luca 3, 22).

Așadar, prin Botez, ca unire cu Hristos, primim nu numai iertarea păcatelor, ci și harul înfierii, pentru că „celor câţi L-au primit (pe Hristos), care cred în Numele Lui, le-a dat putere ca să se facă fii ai lui Dumnezeu, care nu din sânge, nici din poftă trupească, nici din poftă bărbătească, ci de la Dumnezeu s-au născut” (Ioan 1, 12-13). „Nimeni să nu creadă că Botezul dă numai iertarea păcatelor, după cum era botezul lui Ioan, adică botezul pocăinţei întru iertarea păcatelor; dimpotrivă, Botezul dă și harul înfierii” (SF. CHIRIL AL IERUSALIMULUI, Cateheze, III, trad. de pr. Dumitru Fecioru, EIBMBOR, București, 2003, p. 349, în Sfântul Botez și Sfânta Cununie azi – Îndrumător teologic, liturgic și pastoral, Editura Cuvântul Vieţii a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, București, 2011, p. 27). „În Botez, zice Teodor de Mopsuestia, apa devine un sân pentru cel care se naște, iar harul Duhului (Sfânt) formează pe cel care este botezat pentru a doua naștere” (TEODOR DE MOPSUESTIA, Omilii catehetice, 14, 9, cf. Olivier Clement, Sources. Les mystiques chrétiens des origines. Textes et commentaires, Paris, Stock, 1992, p. 95).

Prin afundarea în baia nașterii, Mântuitorul Iisus Hristos ia chip în omul cel nou botezat: „și fă să ia chip Hristosul Tău în acesta care se va naște din nou” (Slujba Sfântului Botez). De aceea, omul botezat (copil sau adult) primește numele de creștin și poartă pecetea apartenenţei sale la Trupul mistic al lui Hristos, care este Biserica. El este chemat să devină împreună cetăţean cu sfinţii lui Dumnezeu, „zidiţi pe temelia apostolilor și a prorocilor, piatra cea din capul unghiului fiind Însuși Iisus Hristos” (Efeseni 2, 20). Prin Botez, omul începe să devină „fiu al luminii și moștenitor al veșnicelor bunătăţi” (Slujba Sfântului Botez).

Creșterea biologică și spirituală a copilului botezat se realizează în familia creștină, întemeiată prin Sfânta Taină a Cununiei, în care harul lui Dumnezeu, dăruit prin binecuvântarea Bisericii, împlinește și sfinţește viaţa a doi tineri, bărbat și femeie, care se iubesc și dau naștere la prunci, adică la persoane umane chemate să participe la iubirea veșnică a Preasfintei Treimi.

Iubirea lui Dumnezeu atotputernică și smerită arătată la Nașterea Pruncului Iisus în Betleem, când Fiul Cel veșnic al lui Dumnezeu devine Fiul Omului, ne descoperă taina mântuirii neamului omenesc ca început al nunţii lui Dumnezeu cu omenirea.

Sfântul Ioan Gură de Aur vede o legătură între Nașterea lui Iisus Hristos ca Om și Taina Sfintei Cununii, arătând că Iisus Hristos este Mire al Bisericii: „Precum la nunţi, nu mireasa este aceea care merge să-l caute pe mire, ci mirele aleargă cu grabă spre mireasă, chiar dear fi el fiu de împărat, iar mireasa ar fi dintr-o stare de jos, chiar o roabă, tot așa și aici nu firea omenească a urcat la cer, ci Mirele (Hristos - n.n.) S-a smerit pe Sine până la această fire urâtă și dispreţuită. Și după serbarea nunţii, Mirele n-a mai îngăduit ca ea să rămână aici jos, luând-o cu Sine, El a dus-o în casa părintească” (SF. IOAN GURĂ DE AUR, Comentar la Evanghelia de la Ioan, Omilia 18, 2, trad.

Diacon Gheorghe Băbuţ, Ed. „Pelerinul Român”, Oradea, 1998, p. 88), în casa Tatălui din ceruri.

Episcopul martir Metodiu de Olimp (†311) spune că prin Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos în Betleem, Fiul lui Dumnezeu, „Cuvântul a lăsat pe Tatăl din cer. El a coborât (S-a întrupat) pentru a Se însoţi cu această femeie, Biserica. Apoi a intrat în somnul pătimirii Sale. El a murit de bunăvoie pentru ea (...), spre a-i dărui o viaţă nouă”(METODIU DE OLIMP, Banchetul sau despre feciorie (Symposium), 3.8.71, Cf. Ancient Christian Commentary on Scripture, New Testament VIII, edited by Mark J. Edwards, Inter Varsity Press, Downers Grove, Illinois, USA, 1999, pp. 199-200).

Acest înţeles adânc al Întrupării Domnului Iisus Hristos și al lucrării Sale mântuitoare, ca început al nunţii lui Dumnezeu cu omenirea care răspunde iubirii Sale veșnice și ca temelie pentru binecuvântarea nunţii creștine, este mai mult întărit de Sfânta Evanghelie de la Ioan, când ni se spune că la scurt timp după Botezul Său în Iordan, Iisus a fost invitat împreună cu Mama Sa și cu ucenicii Săi (icoană tainică a Bisericii!) la o nuntă din Cana Galileii, iar acolo El a săvârșit prima Sa minune, și anume a prefăcut apa în vin, „arătându-și slava Sa, iar ucenicii Săi au crezut în El” (Cf. Ioan 2, 1-11).

Cel ce odinioară în Rai a zis „Să facem om după chipul și asemănarea Noastră” (Facere 1, 26) și a creat prima familie umană, adică pe Adam și Eva, și i-a binecuvântat zicând: „creșteţi și vă înmulţiţi și umpleţi pământul și-l supuneţi” (Facere 1, 28), tot El a sfinţit nunta cu prezenţa și lucrarea Sa minunată la Cana Galileii, pentru a arăta că fiecare nuntă la care este invitat, prin rugăciune, HristosDomnul împreună cu sfântă Maica Sa și cu Sfinţii Săi ucenici devine Taină sfântă și icoană binecuvântată a iubirii Mirelui Hristos pentru Mireasa Lui – Biserica.

Astfel, înţelegem că sfinţenia cununiei, ca icoană a iubirii și unirii lui Dumnezeu cu omenirea, a lui Hristos cu Biserica Sa, are la bază Taina Sfântului Botez, întrucât cel ce se botează și devine parte a Bisericii, mărturisește: „mă unesc cu Hristos și Îi slujesc Lui ca unui Domn și Împărat!”.

Așadar, mare și sfântă este înfierea duhovnicească prin harul Botezului, dobândită de oameni prin Întruparea Mântuitorului Iisus Hristos și fericite sunt familiile întemeiate prin binecuvântarea lui Dumnezeu, adică fericiţi sunt părinţii care dau naștere la copii și apoi îi botează ca să devină în Hristos fii ai lui Dumnezeu după har și fii duhovnicești ai Bisericii.

Iubiţi credincioși și credincioase, Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos ca Prunc, într-o familie săracă material și aflată în călătorie, ne cheamă să acordăm o atenţie deosebită familiei, în general, și familiei creștine, în special. Am văzut că familia este coroana creaţiei și locul sau mediul în care omul începe să înţeleagă taina iubirii și a binecuvântării părintești a lui Dumnezeu pentru oameni.

Anul 2011 a fost consacrat în Biserica noastră omagierii Tainei Sfântului Botez și Tainei Sfintei Cununii, având în vedere că atât Taina Sfântului Botez, cât și Taina Sfintei Cununii stau la baza familiei creștine.

Astăzi, din cauza multor greutăţi și încercări, ca duhul lumesc sau secularizarea, sărăcia, înstrăinarea, individualismul, lăcomia ș.a., familia creștină se confruntă cu slăbirea dragostei între soţ și soţie, între părinţi și copii, între rude și vecini. De aceea, este necesar să reîmprospătăm și să adâncim necontenit înţelegerea noastră privind taina Bisericii și rostul vieţii creștine în lume, ca timp al faptelor bune și al pregătirii noastre pentru mântuire sau pentru viaţa veșnică, după cum ne învaţă Sfântul Ioan Gură de Aur când zice: „Ce câștig avem de pe urma vieţii acesteia, dacă nu ne folosim de ea pentru a câștiga pe cea viitoare?” (SF. IOAN GURĂ DE AUR, Omilii la Evanghelia după Matei, XC, III, trad. Pr. Dumi-

tru Fecioru, EIBMBOR, București, 1994, p.1003).

Credinţa copiilor este inspirată și susţinută de credinţa și iubirea părinţilor pentru ei. Credinţa copiilor este unită cu dorinţa lor de a fi iubiţi și de a iubi. Când Biserica arată copiilor iubirea lui Hristos pentru ei, copii devin icoane de nevinovăţie și bunătate care ne conduc spre Împărăţia cerurilor (cf. Matei 18, 3; 19, 14; Luca 18, 16). Credinţa nu este o simplă moștenire culturală, ci o chemare constantă a harului lui Dumnezeu adresată omului, care poate să răspundă acestei chemări, sau să o refuze.

Familia creștină transmite credinţa atunci când părinţii își învaţă copiii să se roage și se roagă împreună cu ei; când îi duc la biserică și când îi îndeamnă la spovedanie și împărtășire, când se adună împreună cu ei la citirea Sfintei Scripturi, lăsând lumina credinţei să strălucească peste viaţa lor de familie, și aducând laudă lui Dumnezeu ca fiind Tatăl nostru Cel ceresc.

Cei care nu botează copiii îi lipsesc de harul înfierii duhovnicești, de bucuria de a se împărtăși din viaţa lui Hristos și a Bisericii Sale, de frumuseţea legăturii lor liturgice cu Sfânta Treime, Care locuiește prin har în cei botezaţi în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh și unși cu Sfântul și Marele Mir ca să poată crește nu numai biologic, ci și teologic, adică duhovnicește, ca cetăţeni ai Împărăţiei cerurilor.

Iubirea cu care părinţii și nașii noștri neau primit și ne-au călăuzit primii pași în această lume este în același timp o prelungire tainică a iubirii milostive a lui Dumnezeu de la care am primit viaţa și un fundament solid, o garanţie pentru creșterea și dezvoltarea armonioasă ca persoane umane libere, pregătite pentru a intra în comuniune cu ceilalţi oameni și cu Dumnezeu.

De asemenea, astăzi, mai mult ca niciodată, este necesară pregătirea tinerilor pentru Căsătorie și pentru viaţa de familie.

Pentru cei care se căsătoresc sunt de mare folos cunoștinţele duhovnicești privind marea binecuvântare și demnitate a Căsătoriei pentru viaţa celor ce se iubesc și pentru viaţa Bisericii care-i binecuvântează; apoi Spovedania și Împărtășirea viitorilor miri cu Sfânta Euharistie înainte de Cununie (întrucât aceasta nu se mai face azi în timpul Cununiei, ca în Biserica primară).

De asemenea, este necesar ca nașii, în calitatea lor de părinţi spirituali ai familiei nou întemeiate, să îndemne pe cei căsătoriţi să participe cât mai mult la viaţa liturgică și misionară a Bisericii, să se roage cât mai mult ca Hristos-Domnul să întărească iubirea lor și să-i ajute să biruiască ispitele și încercările din viaţă. Preoţii din parohii sunt chemaţi să organizeze mai multe cateheze sau convorbiri pastorale cu tinerii și tinerele care se pregătesc pentru nuntă, cu părinţii și cu nașii acestora, spre o mai bună pregătire a lor pentru a întemeia o familie creștină trainică și binecuvântată, spre a ajunge la fericire și mântuire.

Fiecare dintre noi trebuie să avem o permanentă preocupare faţă de viitorul familiei creștine și al neamului românesc, prin redescoperirea și trăirea valorilor creștine în casele noastre, în parohiile de care aparţinem și în marea familie a Bisericii lui Hristos (Vezi Sfântul Botez și Sfânta Cununie azi – Îndrumător teologic, liturgic și pastoral, Editura Cuvântul Vieţii a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, București, 2011).

Să ne bucurăm totdeauna că zămislirea pruncilor este un dar dumnezeiesc, o binecuvântare pentru familie și pentru popor, să îi sfătuim și să îi sprijinim pe tinerii căsătoriţi să fie roditori de copii, să-i crească și să îi educe. Să redescoperim dialogul, preţuirea și ajutorarea reciprocă în familie și între familii. Să nu uităm niciodată că avortul este o crimă, o ucidere a unui om nevinovat care nici nu se poate apăra (copilul). De aceea, cei care-și ucid copiii nenăscuţi nu se pot împărtăși cu Hristos, Cel ce iubește copiii.

Familia creștină în care copiii sunt primiţi cu bucurie prin naștere sau prin adopţie, și crescuţi cu dragoste, educaţi creștinește și sprijiniţi să urmeze un drum folositor în viaţă este binecuvântată de Dumnezeu cu darul mântuirii și al vieţii veșnice (Vezi Pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul Anului omagial al Sfântului Botez și al Sfintei Cununii în Patriarhia Română, Editura Basilica, București, 2011).

Dreptmăritori creștini, Să folosim timpul acesta al Sărbătorii Nașterii Domnului astfel încât să aducem bucurie copiilor și părinţilor și tuturor oamenilor, mai ales acolo unde este întristare și tulburare. Să arătăm o atenţie deosebită familiilor în care a slăbit iubirea și bucuria comuniunii, precum și persoanelor singure, sărace, bolnave, bătrâne, descurajate, îndoliate și îndurerate, oferindu-le un semn al iubirii lui Hristos faţă de ei, o faptă bună și un cuvânt bun. Lumina de la Betleem ne cheamă să aducem semne de speranţă unde aceasta a slăbit.

Astăzi, când foarte adesea iubirea și bunătatea din inimi este înlocuită cu ura și răutatea, când faptele bune se împuţinează, iar cele rele se înmulţesc, când puţini oameni se îmbogăţesc, iar foarte mulţi sărăcesc, Evanghelia Nașterii lui Hristos-Domnul ne cheamă pe noi, creștinii, care purtăm numele lui Hristos, la multă rugăciune și priveghere, la multă atenţie și multă lucrare a faptelor bune.

Dacă am sărăcit material, să avem grijă să nu ne pierdem și ultima bogăţie care ne-a rămas: bogăţia sufletului, adică dreapta credinţă și bunătatea inimii, milostenia, prietenia și omenia. Să păstrăm și să înmulţim comoara

cea mare și sfântă a credinţei Bisericii și virtuţile strămoșești: nădejdea și cinstea, iubirea și dărnicia.

Bunătatea inimii și bogăţia spirituală a sufletului nostru se arată în cuvinte și fapte. Într-o vreme în care, foarte adesea, cuvântul folosit în public rănește mai mult decât vindecă, creează mai multă confuzie decât comuniune, seamănă mai multă dezbinare decât unitate, suntem chemaţi ca, prin rugăciune și priveghere, să înlocuim răutatea și sărăcia sufletului cu bunătatea și bogăţia spirituală pe care le aduce în suflet credinţa vie în Dumnezeu.

Să ne rugăm necontenit Maicii Pruncului Iisus să ocrotească ţara și poporul nostru și să ajute cu rugăciunile ei pe toţi copiii și părinţii, toate familiile care au nevoie de ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu.

Să ne rugăm, de asemenea, Maicii Domnului să ajute Biserica în lucrarea ei misionară social-filantropică pentru copii și bătrâni, pentru bolnavi și săraci, pentru oamenii fără nici un sprijin, pentru „cei pe care nu-i iubește nimeni”, cum se spune în rugăciunea finală a Acatistului Buneivestiri.

Se așteaptă mult de la Biserică azi, deși ea este puţin ajutată de către acei oameni care ar putea să o ajute mai mult. Înainte de a judeca Biserica, trebuie să ne gândim dacă am ajutat-o suficient, ca fii ai ei, ca ea să poată ajuta pe alţii mai săraci decât noi și mai neajutoraţi decât noi. Căminele de bătrâni și de copii, unităţile medicale, cantinele pentru săraci și alte lucrări de caritate ale Bisericii noastre au nevoie de sprijin în continuare, pentru cei care au iniţiat și realizează programe filantropice să nu se descurajeze, să nu înceteze lucrarea lor folositoare altora.

Totodată, aducem mulţumiri lui Dumnezeu pentru ajutorul dăruit nouă ca să începem anul acesta (2011) construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Mulţumim și tuturor clericilor și credincioșilor din toate eparhiile care au contribuit în fiecare lună cu banul lor la colecta naţională pentru realizarea acestei lucrări mari și sfinte, necesare și utile din Capitala României.

De asemenea, mulţumim autorităţilor centrale și locale care ne-au sprijinit financiar până în prezent, înţelegând că această biserică are valoare de simbol pentru întreg neamul românesc. Desigur, de acum înainte lucrările construirii Catedralei Mântuirii Neamului vor crește mai mult ca volum și ca preţ, fiind vorba de fundaţii solide și de spaţii multe la subsolul și demisolul catedralei. De aceea, suntem și vom fi recunoscători tuturor persoanelor și instituţiilor care ne ajută să avansăm cu lucrările deja începute. Întrucât Arhiepiscopia Bucureștilor a contribuit financiar cel mai mult până în prezent la susţinerea lucrărilor de construire a Catedralei Mântuirii Neamului, adresăm clerului și credincioșilor din această eparhie calde și părintești mulţumiri. În același timp, mulţumim și altor eparhii din ţară care sunt fruntașe în dărnicie.

Deși banii primiţi din colecta naţională nu acoperă toate cheltuielile de construcţie a noii catedrale, ei reprezintă totuși o mare încurajare pentru Patriarhie, mai ales că traversăm acum o perioadă de criză economică.

Ca și în anii precedenţi, la cumpăna dintre ani, adică în noaptea de 31 decembrie 2011 spre 1 ianuarie 2012, suntem chemaţi să ne rugăm lui Dumnezeu, Domnul timpului și al istoriei, pentru sănătate și mântuire, pentru toţi românii din ţară și din afara graniţelor României.

Cu prilejul Sfintelor Sărbători ale Nașterii Domnului, Anului Nou 2012 și Botezului Domnului, Vă adresăm tuturor doriri de sănătate și mântuire, pace și bucurie, fericire și mult ajutor de la Dumnezeu în toată fapta cea bună, dimpreună cu urarea tradiţională: „La mulţi ani!” „Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi!” (2 Corinteni 13, 13).

Al vostru către Hristos-Domnul rugător, cu părintești binecuvântări, †DANIEL ARHIEPISCOP AL BUCUREŞTILOR, MITROPOLIT AL MUNTENIEI ŞI DOBROGEI, LOCŢIITOR AL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI ŞI PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

Dată în Reședinţa Patriarhală din București, cu prilejul Sărbătorii Nașterii Domnului; anul mântuirii 2011.

a Bisericii şi a Neamului = PETRU

Prin harul lui Dumnezeu Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor PREACUCERNICULUI CLER, PREACUVIOSULUI CIN MONAHAL ȘI PREAIUBIŢILOR CREDINCIOȘI DIN SFÂNTA MITROPOLIE A BASARABIEI, HAR, MILĂ ȘI PACE DE LA HRISTOS DOMNUL, IAR DE LA NOI PĂRINTEȘTI BINECUVÂNTĂRI “Iată, vă vestesc bucurie mare, care va fi pentru tot poporul, Că vi s-a născut astăzi Mântuitor, care este Hristos Domnul, în cetatea lui David.”

(Luca 2, 10-11)

Iubiţii mei fii duhovnicești, Bucuria întrupării și venirii lui Dumnezeu în lume s-a transmis de la păstorii Betleemului pretutindeni și peste veacuri în sufletele tuturor celor care au primit Evanghelia Domnului nostru Iisus Hristos. Bucuria deosebită a Crăciunului izvorăște și din faptul că Fiul lui Dumnezeu “s-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria și s-a făcut om”.

Cerul și pământul tresaltă și se bucură de nașterea lui Hristos, Fiul Tatălui – Cuvântul întrupat: “Și Cuvântul trup s-a făcut și s-a sălășluit între noi și am văzut mărirea Lui, mărire ca unuia născut din Tatăl” (Ioan 1, 14). Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu celui viu, este însuși Mesia cel vestit de proroci. El vine printre noi ca un prunc nevinovat, având numele de Emanuil, ceea ce înseamnă “cu noi este Dumnezeu” (Matei 1, 23). Aceasta este marea veste, marea bucurie a Crăciunului – că Dumnezeu a coborât în mijlocul nostru, că El este mereu cu noi. De aceea se cuvine să ne îndreptăm gândul și inima la acest praznic luminos, să-i preamărim în imne și să-i cântăm în colinde pe Hristos-Domnul și pe Născătoarea de Dumnezeu, dar, totodată, să medităm și asupra învăţămintelor care se desprind din întruparea Fiului lui Dumnezeu și să trăim după aceste învăţăminte.

Iubiţii mei fii sufletești, Poate că nu întotdeauna conștientizăm cum se cuvine despre felul în care Fiul lui Dumnezeu este în noi și cu noi. Sărbătoarea Nașterii Domnului ne îndeamnă, așa cum s-au deschis cerurile, să ne deschidem și noi inimile, și așa cum Pruncul Iisus S-a sălășluit în iesle, să facem și noi în sufletul nostru sălaș bineplăcut dumnezeiescului prunc. Să-L primim cu toată dragostea și evlavia, cu închinăciunea cuvenită, și Lui să-I dăruim toată fiinţa noastră, tot ce avem mai bun și mai de preţ în viaţa noastră.

Deoarece Dumnezeu a venit pe pământ și pământul a fost înălţat la cer. Dumnezeu a binevoit și a venit la noi. El dorește să se sălășluiască întru noi și pe noi să ne facă părtași ai vieţii Lui dumnezeiești.

Omul este chip al lui Dumnezeu și este chemat să ajungă la asemănarea cu Dumnezeu. De când Dumnezeu s-a făcut om, de la Nașterea lui Iisus Hristos, în fiecare om vedem răsfrângerea dragostei și înţelepciunii lui Dumnezeu.

Iar în viaţa cotidiană a omului, cu strădaniile și dorinţele lui, cu reușite și nereușite, cu bucurii și necazuri, vedem purtarea de grijă a lui Dumnezeu, care ne călăuzește pe toţi pe calea dragostei faţă de aproapele, adevărului, dreptăţii și binelui, desăvârșirii și mântuirii.

El revarsă peste noi dragoste și pace, ca ocrotitor și îndrumător al întregii omeniri spre mântuire. Iată dar, dragii mei, cum Iisus Hristos Dumnezeu este cu noi.

Pe Iisus Hristos îl simţim lucrător mai ales în Biserica Sa. Din aceste considerente, ca fii ai Bisericii strămoșești, cu dragoste fierbinte mergem la Sfânta Biserică, ne închinăm în faţa Sfântului Altar, unde Hristos se naște, propovăduiește, binecuvântează, tămăduiește, Se jertfește și ni Se împărtășește spre viaţă veșnică. În Biserica Sa, Mântuitorul revarsă harul Său cel dumnezeiesc. În Sfânta Taină a Botezului ne naște din nou, se sălășluiește întru noi. În Sfânta Taină a Mirungerii ne întărește prin Darurile Duhului Sfânt. În Taina Sfântului Maslu ne tămăduiește bolile sufletești și trupești. În Sfânta Taină a Spovedaniei ne eliberează și ne purifică de păcat, iar în Sfânta Taină a Euharistiei ni se împărtășește deplin. Totodată, faptul că Dumnezeu este cu noi, că Iisus Hristos este în noi, ne obligă pe fiecare să lucrăm în duhul lui Dumnezeu. Acest fapt nu este altceva decât însăși porunca Mântuitorului: “Precum v-am iubit eu pe voi, așa să vă iubiţi și voi unul pe altul” (Ioan 13, 34). Așadar, iubirea pe care o revarsă Dumnezeu în inimile noastre, noi trebuie s-o răspândim în jurul nostru, ca dragostea să stăpânească viaţa fiecăruia și viaţa tuturor. Nu în zadar și Nașterea lui Iisus Hristos ne îndeamnă la iubire.

Deci, să-L iubim și noi pe Iisus Hristos din tot sufletul, din toată inima și din tot cugetul nostru.

Iubiţi credincioși, Praznicul Nașterii Domnului ne adună, după cum cunoașteţi, pe toţi la un loc. Adună, mai întâi de toate, în jurul Pruncului Iisus familia. Am putea spune că Nașterea Mântuitorului este praznicul familiei creștine, pentru că însăși icoana Crăciunului îi reprezintă pe pruncul Iisus și pe Maica Domnului, pe Dumnezeu-Tatăl, căci prin bunăvoirea Lui și umbrirea Duhului Sfânt S-a născut din Fecioara Maria, luând chip de om. Deci, am putea spune că familia creștină este icoana „familiei dumnezeiești”. În ziua Crăciunului, minunata veste se transpune în fiecare familie creștină, simte că Iisus este acolo și îi întărește unitatea prin puterea și darul lui Dumnezeu. Acest dar aduce și în familiile noastre bucurie curată și cerească, bucurie mai presus de cuvânt, care ne umple de o fericire deosebită. Venirea lui Iisus în casele noastre aduce pace și bună înţelegere. În numele lui Iisus Hristos, membrii familiei cer iertare de la Dumnezeu pentru greșelile lor, își mai cer iertare unul altuia pentru cele ce au greșit în timpul zilei, și astfel în fiecare seară se risipește ura, vrăjmășia și neînţelegerea dintre ei și se stabilește iertarea, pacea, bunăvoirea, răbdarea

și înţelegerea. De ce spun acest lucru? Pentru că familia este făcută să dăinuiască, să fie durabilă, adică să fie asemenea cetăţii despre care vorbește Iisus Hristos, care nu-i zidită pe nisip, ci pe piatră, încât orice încercare ar trece și orice fel de necazuri ar apărea, ea nu se dărâmă și rămâne de neînvins. Aceasta este familia adevărată, unde soţii se iubesc și se respectă unii pe alţii, unde părinţii se străduie să-și crească copiii în dragoste și bună educaţie, într-o atmosferă sănătoasă, pentru ca ei să crească sănătoși nu numai trupește, ci și sufletește, și dragostea dintre părinţi și copii să nu se stingă niciodată. Crăciunul ne cheamă, așadar, să întărim familia, să promovăm numai ceea ce este frumos și înălţător, ceea ce este ziditor: credinţa, dragostea, nădejdea, ajutorarea și respectul reciproc, doar în acest fel familia îndeplinindu-și rostul. Deci, Praznicul Crăciunului ne face să ne gândim la familia noastră, să ne simţim bine acasă și să ne străduim să fim o familie unită. Totodată, să ne facem un examen de conștiinţă, să ne dăm seama ce este bun în familia noastră și ce este mai puţin bun, să întărim ceea ce a fost bun, ceea ce a fost sănătos și să înlăturăm ceea ce a fost rău. Astfel să facem ca familia fiecăruia să stea în slujba Bisericii și a Neamului.

Iubiţi fraţi și surori în Domnul, Pe lângă criza economică cu care ne confruntăm astăzi, spre regret, traversăm și o criză a familiei. Constatăm cu tristeţe că fenomenul migraţiei a luat amploare și, potrivit statisticilor oficiale, numărul divorţurilor în ultimii ani este în creștere, iar copiii din familiile dezbinate trăiesc drama singurătăţii și a lipsei dragostei părintești. Văzând toate aceste probleme, nu în zadar, după cum cunoașteţi și domniile voastre, anul curent a fost consacrat în Biserica noastră omagierii Tainei Sfântului Botez și Tainei Sfintei Cununii, care stau la baza familiei creștine. În acest sens, în cadrul Mitropoliei noastre au fost organizate conferinţe, la care au participat clerici și credincioși, unde a fost arătată semnificaţia roditoare a acestor Sfinte Taine în viaţa creștinului. Totodată, în perioada sărbătorilor de iarnă, cât și cele pascale, în parohiile noastre au fost organizate colecte pentru sprijinirea copiilor aflaţi în dificultate, cât și bătrânilor singuratici. Iar la Chișinău, Mitropolia Basarabiei prin Misiunea Socială „Diaconia”, cu suportul unor organizaţii de caritate europene și al Episcopiei Române din Italia, a înfiinţat un Centru Maternal „În braţele mamei”, care vine în sprijinul mamelor aflate în situaţii de abandon de copil. Prin aceste proiecte, Biserica noastră își arată dragostea faţă de cei aflaţi în suferinţă și cultivă în rândul copiilor și al tinerilor „duhul prieteniei și al comuniunii”. Din aceste considerente, vă îndemnăm pe frăţiile voastre să oferiţi și în continuare sprijin, în măsura posibilităţilor, mai ales familiilor sărace și cu mulţi copii, copiilor ai căror părinţi au emigrat și i-au abandonat, bătrânilor bolnavi și singuratici, demonstrând prin aceasta că suntem cu adevărat „fii ai lui Dumnezeu” și adevăraţi creștini. Totodată, ne bucurăm mult că după îndelungaţi ani de osteneală, fraţii noștri din Hagi Curda, localitate din Sudul Basarabiei (Ucraina), se vor ruga într-o nouă biserică, care a fost sfinţită la 16 iulie 2011. Nădăjduim și ne punem speranţa în Bunul Dumnezeu că acest sfânt lăcaș va constitui o punte de comunicare, de apropiere și de înţelegere între diferitele etnii care convieţuiesc în acel spaţiu și Îl mărturisesc pe același Hristos.

Iubiţi fii și fiice duhovnicești, La minunatul Praznic al Nașterii Domnului vă îndemn încă o dată să-L iubim pe Iisus Hristos ca pe Domnul și Mântuitorul nostru. Să ne iubim Biserica. Să ne iubim unii pre alţii. Și din dragostea aceasta, care îmbrăţișează cerul și pământul, veșnicia și vremelnicia, să ne străduim ca viaţa noastră să fie tot mai roditoare în fapte bune, atât pentru fiecare dintre noi, pentru familia noastră, cât și pentru Biserică și Ţară. Dorindu-vă tuturor să prăznuiţi Sfintele Sărbători ale Crăciunului, Bobotezei și Anul Nou cu sănătate, pace și bucurie, rămân al vostru Părinte de tot binele voitor și rugător către Iisus Hristos Domnul, ca, pentru rugăciunile Maicii Sale și ale tuturor sfinţilor, să ne învrednicească a împlini voia Lui cea sfântă în toate zilele vieţii noastre și să reverse pretutindeni darurile Sale cele bogate.

LA MULŢI ANI ȘI SĂRBĂTORI FERICITE! CU ARHIEREȘTI BINECUVÂNTĂRI ȘI CU PĂRINTEASCĂ DRAGOSTE ÎN HRISTOS DOMNUL, † PETRU Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al PlaiurilOR

Dată în Reședinţa Noastră Mitropolitană din Chișinău cu prilejul Sfintelor Sărbători ale Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, 2011/2012.

10

23 DECEMBRIE 2011

GHIDUL ALIMENTELOR

Năutul Unul dintre cele mai populare ingrediente utilizate în dietele Orientului Mijlociu este năutul. Năutul își are originea în Orientul Mijlociu, și a apărut cu aproximativ 7500 de ani în urmă. Prima cultivare a năutului a fost efectuată în anul 3000 înainte de Hristos, fiind popular printre romani, greci și egipteni. În alte părţi ale lumii, năutul a fost adus de către exploratorii spanioli.

Astăzi, năutul este popular în toate părţile lumii, mai ales în India, unde acesta este principalul ingredient în bucătăria vegetariană.

Reţete pentru masa de Crăciun Muşchi de porc şi legume la grătar Ingrediente: slănină afumată 100 g, sare, usturoi, mușchi de porc o bucată, piper, cimbru

Mod de preparare: Carnea se curăţă și se porţionează în funcţie de cât de mari doriţi să fie porţiile. Se împănează cu felii de slănină și cu câte o jumătate de căţei de usturoi. Se pregătește grătarul și se pun jumătăţi de ceapă, ardei iute și jumătăţi de ardei gras. După ce este pregătit și mușchiul se pun porţiile într-un vas, se adaugă sare și piper după gust și se servește.

Mod de preparare: Ouăle se fierb 6-7 minute în apă cu sare. Se ţin apoi un minut în apă rece și se curăţă de coajă. Toate legumele se spală. Se taie câte puţin din fiecare ou, astfel încât să se obţină o suprafaţă dreaptă, care să se poată așeza orizontal. Se crestează apoi ouăle pe partea opusă și se așază pe o farfurie ornată cu salată verde și roșii. Se ornează ouăle fierte cu felii de castravete, ceapă verde, cuișoare, boia dulce, mărar și pătrunjel verde. Pentru sos, se condimentează maioneza după gust cu sare, muștar și zeamă de lămâie, apoi se adaugă smântâna și se amestecă până se omogenizează.

Clătite umplute cu somon afumat şi salată Ingrediente: Pentru aluat: 80 g făină, 2 ouă, 250 ml lapte, sare, ulei Pentru umplutură: 6 bucăţi somon afumat, 100 g cremă de brânză, 1 lingură

brânză de vaci, 1/2 legătură arpagic, 1 legătură pătrunjel, 1 lămâie, sare, piper, 1 ardei gras, roșu Mod de preparare: Se pune făina într-un vas, se face o adâncitură în mijlocul ei și se sparg ouăle înăuntru. Se adaugă uleiul, sarea și un pic de lapte. Se amestecă bine până se omogenizează, după care se adaugă restul de lapte puţin câte puţin până ce va căpăta consistenţa unei smântâni. Se pune în tigaie o linguriţă de ulei, se încinge bine și se toarnă cu un polonic aluatul pentru clătite. Se mixează brânza de vaci cu crema de brânză, se adaugă ardeiul gras tăiat mărunt, sucul de lămâie și piperul alb. Se unge fiecare clătită cu crema de brânză și deasupra de așază o felie subţire de somon afumat. Se rulează și se pun la rece.

Năutul este cunoscut într-o variată gamă de culori: verde, negru, maro și roșu, însă cea mai populară culoare este bej. Năutul are textură crocantă și gust asemănător nucilor.

Există foarte multe beneficii ale năutului pentru sănătatea oamenilor. Conţinutul ridicat de proteine al năutului este perfect pentru persoanele care doresc să înlocuiască carnea roșie în diete. Fiind un aliment cu o cantitate redusă de grăsimi și conţinut ridicat de fibre, năutul este o alegere bună pentru persoanele care vor să-și ţină sub control greutatea.

Ce nutrienţi conţine năutul?

Dacă tot te-ai hotărât să faci singură decoraţiunile de Crăciun, fă un pas înainte întrale croitoriei și confecţionează și câţiva ciorăpei veseli, care vor anima decorul!

Poţi găsi o mulţime de motive să nu-i faci: că nu ai șemineu de care să-i atârni, că nu sunt un element tradiţional românesc, că nu te pricepi la cusut atât de bine încât să faci și asemenea obiecte...

Nimicuri!

5 idei de manichiură pentru sărbători

Culori metalice Strălucirile metalice sunt perfecte de sărbători, indiferent că vorbim de accesorii, haine, machiaj sau manichiură. Încearcă nuanţele tradiţionale ale metalului sau rozuri și bejuri calde, sidefate. Sunt atât de feminine și ușor de aplicat, chiar dacă îţi faci singură manichiura acasă, în ultimele momente înainte de petrecere, deoarece culorile pastel nu lasă la vedere micile scăpări.

Truc: Asortează oja argintie cu un dress argintiu și păstrează o ţinută minimală, în rest.

Ingrediente: 800 g carne de miel, 40 fire ceapă verde, 20 fire usturoi verde, 2 linguri ulei, 1 linguriţă făină, 1 pahar de borș, de vin roșu sau 2 linguri de oţet, 2-3 linguri bulion, sare, piper Mod de preparare: Se spală și se taie carnea de miel în bucăţi potrivite și se prăjesc în ulei, câteva minute pe fiecare parte, până își schimbă culoarea. Se curăţă ceapa și usturoiul, se spală și se împletesc câte 2 fire de ceapă cu unul de usturoi, apoi se adaugă peste carnea de miel înăbușită. Se amestecă cu grijă să nu se ardă și să nu se rupă. Se mai lasă câteva minute pe aragaz să dea 2-3 clocote, apoi se toarnă borșul, vinul sau oţetul, bulionul și făina, amestecând continuu. Se transferă totul într-o tavă și se bagă la cuptor. Vasul se acoperă cu un capac sau cu folie de aluminiu, ca să fiarbă înăbușit până scade cât trebuie. Stufatul se servește cald, ornat cu frunze de pătrunjel.

Ingrediente: Pentru blat: 200 g unt, 6 ouă, 250 g zahăr pudră, 200 g făină, 50 g cacao, 1 plic zahăr vanilat, 1 praf sare Pentru cremă: 4 linguri cacao, 1 linguriţă cafea, 1 linguriţă cafea solubilă, 2-3 linguriţe rom natural, esenţă migdale, 100 ml lapte, esenţă vanilie, 5 gălbenușuri, 250 g zahăr, 100 g migdale, nuci sau ciocolată, 350 g unt.

Mod de preparare: Se pune untul moale într-un bol și se mixează cu zahărul și zahărul vanilat. Se adaugă sarea, ouăle, făina și cacaua. Compoziţia se toarnă în tava tapetată cu făină și se bagă în cuptorul încălzit. Între timp, se pun gălbenușu-

rile într-un vas și se freacă cu zahărul. Se adaugă zahărul vanilat și laptele călduţ, se pune pe foc și se amestecă continuu.

Se ia de pe foc și se lasă să se răcească. Se pune untul într-un bol și se amestecă cu romul și esenţa de migdale. După ce s-a răcit, se încorporează în crema de unt. Se adaugă cacaua, cafeaua și cafeaua solubilă. Se taie blatul în 4 foi, se umple și se ornează cu cremă, și apoi se balotează cu migdale, nuci sau ciocolată.

Bomboane de ciocolată

ţie, care se așază apoi într-o tavă tapetată cu hârtie de copt. Bomboanele se coc 10 minute în cuptorul încins. Atenţie să nu se ardă! Se lasă 2 minute în tavă înainte de a fi desprinse.

Cocteil de lămâie Ingrediente: 4 lămâi, 2 portocale, 300 g căpșuni sau zmeură, 150 ml lichior de portocale, 700 ml vin alb sec, câteva frunze de mentă Mod de preparare: Lămâile și portocalele se spală foarte bine cu apă călduţă.

Căpșunile sau zmeura se spală cu apă rece și se curăţă de codiţe. Vinul se păstrează la rece. Se storc portocalele și 2 lămâi, apoi se amestecă cu lichiorul de portocale și 200 g căpșuni sau zmeura mixate, o lămâie tăiată felii și câteva frunze de mentă. Se lasă la rece cel puţin o oră.

Când se servește se adaugă vin, mai mult sau mai puţin, și se ornează cu felii de lămâie și fructe proaspete.

Ingrediente: 200 g ciocolată cu lapte, 200 g ciocolată amăruie, 50 g margarină topită, 1,5 cană făină, 1/3 cană cacao, 1,5 linguriţă bicarbonat, 1 linguriţă sare, 3-4 căni zahăr, 3 ouă, 1,5 linguriţă zahăr vanilat Mod de preparare: Se topesc ambele feluri de ciocolată împreună cu jumătate din cantitatea de margarină. Se adaugă peste cele de mai sus făina, cacao, bicarbonatul și zahărul. Se bate margarina rămasă împreună cu zahărul până când capătă o consistenţă nisipoasă, apoi se adaugă ouăle și vanilia. Această compoziţie se înglobează în compoziţia de ciocolată pregătită la început și totul se lasă la frigider timp de o oră. Cu un clește pentru îngheţată, se creează sfere din compozi-

SFATURI PENTRU PETRECERI REUŞITE

Ciorapii lui Moş Crăciun: Cum să-i faci şi cum să decorezi casa cu ei

FRUMUSEŢE

De la nuanţele clasice de roșu, până la strălucirile care-ţi iau ochii și maroul ciocolaţiu, poţi alege câte o nuanţă pentru fiecare eveniment, stare de spirit sau ţinută.

Iată 5 idei pentru ca tu să ai o manichiură senzaţională de sărbători!

Stufat cu vin

Mousse cake

Ingrediente: 4 ouă, 1 castravete proaspăt, cuișoare, boia dulce, câteva fire de ceapă verde, mărar și pătrunjel verde, 100 g maioneză, sare, 100 g smântână, muștar, boia dulce, câteva frunze de salată verde, câteva roșii, 1 lingură zeamă de lămâie

Sărbătorile aduc strălucire peste tot, atât în casă și în jurul bradului, cât și în oraș.

Poţi profita de sclipiri inclusiv pe unghii cu o manichiură specială.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Ouă broscuţe cu sos tarta

Năutul reprezintă o sursă importantă de proteine, fiind, din acest motiv, un aliment recomandat în cazul unui regim vegetarian. Conţine cantităţi importante de mangan, cupru, fosfor, zinc, acid folic, vitamina A și fier. Este bogat în fibre (2 căni de năut asigură necesarul zilnic de fibre), fiind astfel o sursă sănătoasă de carbohidraţi pentru persoanele cu diabet. Potrivit studiilor, pacienţii care au consumat năut pe parcursul unei săptămâni au înregistrat o îmbunătăţire a nivelului de zahăr din sânge și a secreţiei de insulină.

Năutul este bogat și în antioxidanţi (în special molybdenum și tryptophan), concentraţi mai ales în învelișul exterior, nivelul acestora fiind mai pregnant în soiurile închise la culoare. Un număr tot mai mare de studii arată valoroasa contribuţie a năutului în prevenirea bolilor de inimă, lucru ce se datorează în principal conţinutului de antioxidanţi. De asemenea, năutul poate contribui la reducerea colesterolului și a nivelului trigliceridelor. Este, totodată, un bun diuretic, util în colici nefritice, dureri ale aparatului urinar, litiază și ca antiseptic urinar.

EDI|IA DE VINERI

Diverse

Mii de steluţe

Îţi răspundem pe rând la toate.

1: Dacă nu ai șemineu, îi poţi agăţa de clanţele ușilor sau de faţa de masă de sărbătoare.

2: Chiar dacă nu există în tradiţia strămoșească, ciorăpelul decorativ este un element de împrumut haios, deci... go for it!

3: Nu ești îndeajuns de priceput. Ei, aș! Nu ai nici un motiv să nu încerci. La treabă!

Desenează tiparele pe hârtie, decupează-le, prinde-le de ma-

terialul textil cu ace de gămălie și decupează, urmărind conturul cu atenţie.

Tivește partea superioară (pe care, iată, o poţi face și din alt material decât ciorăpelul propriu-zis) și coase restul conturului pe dos. Întoarce pe faţă și gata cu ciorăpelul! Coase-i o gaică pentru agăţat și câţiva nasturi potriviţi. Dacă mai ai material textil, fă niște bumbi umpluţi cu vată pe post de nasturi.

Ceaiurile sunt băuturi ideale pentru iarnă. Te ajută să te încălzești, să te hidratezi și, dacă știi să le alegi, au multe alte beneficii.

Ceaiul de armurariu Chiar dacă nu ai auzit niciodată de planta numită armurariu, sigur ai auzit de silimarină, o substanţă care se extrage din ea și care este benefică pentru ficat. Ceaiul de armurariu are același efect hepatoprotector, care este foarte util iarna, având în vedere că mâncăm mai puţine salate și mai multe alimente grele, procesate sau dulciuri.

Nuanţele pietrelor preţioase

Foarte cunoscut la noi, mușeţelul este un sedativ blând, util persoanelor foarte stresate. Iar în perioada sărbătorilor toţi suntem stresaţi din

Roșuri și movuri Roșul clasic, culoarea cireșei, este elegant, clasic, feminin și ideal pentru perioada sărbătorilor. Iar movul, culoarea prunei, este o nuanţă foarte trendy și îndrăzneaţă, dacă vrei ceva mai subtil decât rosul care se evidenţiază imediat. Ambele se potrivesc atât la rochii elegante, de ocazie, cât și la ţinute mai relaxate, precum și la unghii lungi sau mai scurte și pătrate.

Truc: Pentru a păstra nuanţa intactă cât mai mult, aplică un strat pe lac transparent deasupra celui de ojă colorată.

Cicolaţiu Iubitorii de cacao și ciocolată au vești bune: aceste nuanţe delicioase sunt la modă în perioada sărbătorilor. Echilibrul perfect între nuanţele neutre și cele mai închise este oja maro ciocolaţiu, care va flata orice nuanţă de piele și se va potrivi, desigur, cu ţinutele de petrecere.

Lasă imaginaţia să lucreze!

Mergi într-o galanterie și alege-ţi mai multe modele de panglici, în funcţie de materialul din care faci ciorăpeii – evident, nu este obligatoriu să-i faci roșii, cu garnitură ecosez roșu-alb-bleumarin. Nu uita să cumperi și aţa colorată potrivită și, dacă tot ești acolo, uită-te și după niște nasturi coloraţi, mari și amuzanţi.

Astfel înarmat, apucă-te de treabă.

Idee Alături de ciorăpei, decorează cu lumânări roșii și pachetele care să fie minicopii ale cadourilor de sub brad. O ramură de iederă sau o crenguţă de brad va fi accentul perfect!

Eva.ro

Ceaiuri sănătoase cu care să te încălzeşti iarna aceasta

Nu contează că încă nu a nins și nu ne-am bucurat de fulgii de nea.

Ai acum la îndemână o nouă tendinţă care va compensa lipsa zăpezii: oja cu steluţe argintii. De fapt, este un lac cu steluţe minuscule, pe care îl poţi aplica atât pe unghia curată, cât și peste un strat de ojă colorată.

Iată, deci, o idee distractivă și curajoasă, iar manichiura rezultată se va potrivi perfect cu ţinuta ta pentru Revelion.

Culorile bogate și vibrante sunt sofisticate și au destul sex-appeal încât toată lumea să îţi observe și admire manichiura. Alege nuanţe de pietre preţioase, care vor fi la mare căutare în perioada sărbătorilor: verde smarald, roșu rubiniu.

Truc: Ai grijă ca unghiile să fie perfect pilite și nu prea lungi, deoarece forma lor va ieși în evidenţă. Nu te îmbrăca în culori identice cu nuanţa unghiilor, ci încearcă să obţii contraste îndrăzneţe, deoarece sunt mult mai cool și surprinzătoare.

Pregăteşte-te de petrecere!

Ceaiul de muşeţel

cauza pregătirilor, cadourilor etc. Bea o cană de ceai de mușeţel înainte de culcare ca să adormi mai repede! Băut după masă previne indigestia, dar este util și în afecţiunile respiratorii sau răceală. E contraindicat însă celor care iau medicamente antivoagulante.

Ceaiul de mentă Menta este, după cum știm deja, foarte utilă în afecţiunile digestive, inclusiv pietrele la fiere sau sindromul colonului iritabil. Totuși nu e bine să-l bei dacă ai arsuri la stomac pentru că le poate înrăutăţi. În schimb, poţi să-l încerci dacă suferi de flatulenţă, balonare, greaţă și chiar răceală – dacă îl bei când ai febră are același efect ca o aspirină.

Ceaiul de sunătoare Depresia este des întâlnită în sezonul rece și mai ales în apropierea sărbătorilor. Iar cel mai bun tratament naturist pentru depresie este

sunătoarea. În unele ţări este prescrisă celor cu depresie ușoară, în special copiilor și adolescenţilor, pentru că nu are nici un efect secundar.

Oferă-i un ceai de sunătoare copilului tău înainte de culcare ca să nu aibă coșmaruri.

Ceaiul de măceşe Trebuie neapărat să-l bei dacă vrei să previi răceala și gripa. Măceșele sunt printre cele mai bune surse de vitamina C, utilă pentru creșterea imunităţii. Ceaiul este acrișor și foarte plăcut la gust. Adaugă în el puţină miere ca să fie și mai sănătos.

Unica.ro

MODĂ ŞI STIL

Rochiile în culori tari, un must have la sfârşit de an Pregătește-te de petrecere! Alege o rochie într-o culoare puternică.

Mai e foarte puţin până la petrecerile sfârșitului de an, iar noi știm deja că ai început să te gândești la ţinutele pe care le vei purta... Dacă ai rămas în pană de inspiraţie și ai nevoie de niște idei noi, astăzi prezentăm o scurtă călătorie pe podiumurile de prezentare. După cum veţi vedea, rochiile în culori tari sunt vedetele sfârșitului de an, fără doar și poate.

Nuanţe de roşu Roșul aprins este culoarea-cheie a momentului. Issey Miyake, Costume National, Lanvin, Alexis Mabille, Jean Charles de Castelbajac, Elie Saab, Martin Grant și Giambattista Valli au avut în colecţiile lor rochii în astfel de nuanţe.

Albastru electric O altă culoare statement este și albastrul electric. Gaspard Yurkievi și Gareth Pugh sunt doi dintre designerii care au mizat pe nuanţe intense de albastru.

Galben strălucitor Chiar dacă nuanţele de galben

Vei avea o mulţime de musafiri în perioada Sărătorilor de iarnă, așa că trebuie să fii pregătit nu numai cu bunătăţi, ci și cu băuturile potrivite, însă fără să faci cheltuieli peste măsură.

Când organizezi o petrecere, o groază de bani sunt cheltuiţi pe băuturi. Așa că dacă nu vrei să le sugerezi musafirilor să aducă fiecare câte o sticlă de vin, poţi ţine cont de următoarele sfaturi: - Calculează cantităţile.

Obţii șase pahare standard dintr-o sticlă de vin și, în medie, alocă jumătate de sticlă per invitat. Dintr-un litru de alcool, obţii 40 de shoturi de câte 25ml fiecare.

- Petreceri cu cocktailuri.

Limitează costurile, servind doar trei-patru tipuri de băuturi, plus o opţiune nonalcoolică pentru șoferi. Probabil, cele mai potrivite sunt bău-

sunt asociate, mai degrabă, cu sezonul estival, Costume National și Tadashi Shoji le-au propus pentru acest sezon rece.

Turcoaz intens Într-un contrast puternic cu griul de afară, turcoazul este și el o alegere inspirată. Tracy Reese este unul dintre desig-

nerii care propune această nuanţă.

Verde granit Senzual și misterios, verdele granit este propus de designerii Venexiana și Zang Toi. Nu ignora această nuanţă, mai ales dacă ai tenul foarte deschis la culoare.

E-joy.ro

turile “long-drinks” (o băutură, de minimum 140 ml, care are, pe lângă alte ingrediente, alcool și gheaţă), cum ar fi mojito sau amestecurile pe bază de merișoare – este puţin probabil ca invitaţii să-ţi mulţumească a doua zi, dacă ai preparat cocktailurile prea tari. Evită băuturile pe bază de frișcă - vor produce greaţă în cazul musafirilor care servesc mai mult de o porţie.

- Vin fiert. Este perfect pentru atmosfera de Crăciun.

Toarnă 2 sticle de vin roșu într-o cratiţă mare și 1 litru suc de mere. Adaugă 100g de zahăr, 2 steluţe de anason și 2 batoane de scorţișoară. Încălzește încet 15 minute, apoi adaugă 3 linguri lichior de portocale înainte de a servi, plus felii de mere și portocale, dacă vrei. Poţi să-l păstrezi cald într-un slow cooker, dacă ai.

- Nu ai loc suficient în frigider? Umple cada cu apă rece și cuburi de gheaţă. Iar dacă stai la casă, păstrează sticlele reci în șopronul din grădină sau în garaj.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

26

Luni DECEMBRIE

27

Marţi DECEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa!

9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara!

Talk-show (reluare). 12.00 Vedete la bis.

13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY” (Marea Britanie). 13.35, 5.20 Săptămâna sportivă. 14.10 Documentar. “Arts 21”. 14.40 Cirque du Soley. Program de circ.

16.10 “Metamorfoză de Crăciun”. Spectacol realizat în colaborare cu Teatrul Municipal de Păpuși “Guguţă”. 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.40 Respiro. 18.00 Sub același cer.

18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008).

19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.15 Templul muzicii. 23.15, 0.10 Film. “LUMEA E MINUNATĂ” (Italia). 1.10, 3.50, 5.10 TVMi. Colinde, colinde... 1.15 Cuvintele Credinţei.

5.50 Calendarul zilei.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.20, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Sub același cer. 6.45, 17.40, 5.10 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Accente economice. 11.00 Moldova în direct. 12.00 G.Ţărnea. “Un abecedar bizar”. Spectacol al Teatrului de Revistă “Ginta Latină”. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”.

13.35 “Planeta cu rouă”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 14.20 La datorie. 14.40 Film. “NUNTĂ DE CRĂCIUN” (SUA, 2006). 16.10, 1.15 Gala Premiilor Teatrului “Satiricus Ion Luca Caragiale”. 18.00 Gagauz ogea. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10 Cultura azi. 23.15 Documentar. “The doors”. 0.30 Documentar. “Euromaxx”. 1.00 TVMi. Descoperă Moldova. 3.50 Music Mania. 5.25 Portrete în timp. 5.50 Calendarul zilei.

7.00 Serial. Crimă în societatea de elită. 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 26 9.00 Neatza cu Răzvan și Dani 11.00 În gura presei 12.00 Concert 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 26 19.30 Serial. Crimă în societatea de elită.

20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 27 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

7.00 Serial. Crimă în societatea de elită. 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 27 9.00 Neatza cu Răzvan și Dani 11.00 În gura presei 11.40 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Concert 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Să te prezint părinților 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial.

Lale. Turcia 2010. Ep. 27 19.30 Serial. Crimă în societatea de elită. 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Muzică 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 28 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Să te prezint părinților. Reluare 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

05:45 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Cinema ACASA: Ella Fermecata (Ella Enchanted) (r) (AP) (comedie/family) 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASA: Nuntă de Crăciun (A Christmas Wedding) (AP) (comedie/romance) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Film serial: Lola (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (15) (divertisment) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Acasă în bucătărie 07:00 Desene animate: Tom și Jerry: Pe mustaţa mea!

08:15 Film: Madagascar 2 (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Busola de aur (r) 12:15 Happy Hour (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Film: Harry Potter și Ordinul Phoenix 16:30 Teleshopping 16:45 Film: Fratele lui Moș Crăciun 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Vocea României 00:00 Film: Fratele lui Moș Crăciun (r) 02:00 Știrile Pro Tv (r) 03:00 Vocea României (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово! 10:50 «Teleshopping» 11:05 Модный приговор 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:30 Убойная сила. Многосерийный фильм 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 16:05 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:00 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Премьера. Евгений Цыганов, Д арья Мороз, Александр Ильин, Алексей Серебряков в многосерийном фильме “Забытый” 23:15 Судьба на выбор 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Фильм Михаила Леонтьева “Большая американская дырка 3”. 1-я серия 01:10 Ночные новости 01:25 Как стать здоровым и богатым 02:20 “Primele știri” (rom) (R) 02:50 “Михаил Боярский. Усы и шляпа - вот мои документы” 04:05 Давай поженимся!

7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Serial. “INSPECTORII AUTO”. 9.00, 23.00 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Așteaptă-mă... 12.40, 17.50, 2.50, 6.15 TVR-55. 13.00 Gala sportului românesc.

14.00, 17.00, 20.00, 3.05 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 19.30 Zoo show. 0.00 Gala teatrului și filmului de televiziune. 1.10 O dată’n viaţă. 3.55 Tezaur folcloric. 5.25 Înainte și după Toma. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:23 TÉLÉTOURISME 5:51 ST-CAMILLE : LES IRRÉDUCTIBLES 6:47 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 COMME PAR MAGIE 10:03 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - 64, RUE DU ZOO 10:16 TiVi5MONDE - POUSSIÈRE D’ÉTOILES 11:01 FLASH INFO 11:04 PRENEZ L’AIR ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 LE REGARD DE GEORGES BRASSENS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 TANTE OLGA 16:38 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LA VIE EST UN CIRQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 L’ILLUSION COMIQUE 20:50 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE GORILLE VOUS SALUE BIEN 2:37 LA VIE EST UN CIRQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

23 DECEMBRIE 2011

Programe TV

05:45 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Cinema ACASA: Nuntă de Crăciun (A Christmas Wedding) (r) (AP) (comedie/romance) 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASA: Un altfel de Moș Crăciun (A Different Kind of Christmas) (AP) (romance) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 03:00 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile Pro Tv ff Ce se întâmplă, doctore? ff Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Harry Potter și Ordinul Phoenix (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Vocea României (r) 17:00 Teleshopping 17:15 Film: Liceenii 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Click - Zapând prin viaţă 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Film: Între focuri 01:30 Film: Liceenii (r) 03:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:15 Film: Între focuri (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово!

10:50 «Teleshopping» 11:05 Модный приговор 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:30 Убойная сила. Многосерийный фильм 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 16:05 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:00 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Премьера. Евгений Цыганов, Дарья Мороз, Александр Ильин, Алексей Серебряков в многосерийном фильме “Забытый” 23:15 Сергей Бодров. Где ты, брат? 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Фильм Михаила Леонтьева “Большая американская дырка 3”. 2-я серия 01:10 Ночные новости 01:30 Комедия “Не может быть!” 03:05 “Primele știri” (rom) (R) 03:35 Давай поженимся!

7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Serial. “INSPECTORII AUTO”. 9.00, 23.00 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 11.15 Tezaur folcloric. 12.10, 5.45 Zestrea românilor. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.00 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.50, 1.40, 5.00, 6.15 TVR-55. 19.30 Zoo show. 0.00 O dată’n viaţă.

2.05 Înainte și după Toma. 2.45 Sport. 3.50 Spectacol de circ internaţional. 4.05 Replay.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 COMME PAR MAGIE 10:03 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - 64, RUE DU ZOO 10:17 TiVi5MONDE - AS DE LA JUNGLE : EN DIRECT 10:19 TiVi5MONDE - AS DE LA JUNGLE : EN DIRECT 10:22 TiVi5MONDE - LES P’TITS DIABLES 10:35 TiVi5MONDE - MON POISON ROUGE 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 LESLIE CARON 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 SUPERGRANNY.COM 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LA VIE EST UN CIRQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 LUCKY LUKE 21:14 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES BELLES-SOEURS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 MAGIC CIRCUS SHOW 2:41 LA VIE EST UN CIRQUE 3:33 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

28

Miercuri DECEMBRIE

29

Joi DECEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45, 12.45, 17.45 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Știinţă și inovare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina.

Magazin agricol. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.35 Cinemateca universală. 13.50 Documentar. “The doors”.

14.50 Film. “GALOȘII FERMECAŢI” (GermaniaAustria, 1986). 16.20 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 18.00 Russkii mir. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.15, 23.15 Bon Jovi. Concert. 23.40 Moldovenii de pretutindeni. 0.20 Documentar. “Global 3000”. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Music Mania. 5.10 În decor de iarnă. Program folcloric.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.20, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Russkii mir. 6.45 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.35 Gagauz ogea. 14.10 Documentar. “Global 3000”.

14.40 Portrete în timp. Tudor Cataraga. 15.10 Bon Jovi. Concert. 16.15 Erudit-cafe. 17.40 “Eu și vioara”. Concert susţinut de Ionel Manciu. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004).

22.10, 5.05 Reporterul de gardă. 22.35, 5.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.15 Gala Festivalului “Colinde, colinde...” 0.30 Documentar.

“Euromaxx”. 1.00 TVMi. Mesaje de felicitare. 1.15 Cultura azi. 3.50 La curţile dorului.

7.00 Serial. Crimă în societatea de elită. 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 28 9.00 Neatza cu Răzvan și Dani 11.00 În gura presei 11.40 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Concert 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial.

Lale. Turcia 2010. Ep. 28 19.30 Serial. Crimă în societatea de elită. 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Plasa de stele 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 29 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine .Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

7.00 Serial. Crimă în societatea de elită. 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 29 9.00 Neatza cu Răzvan și Dani 11.00 În gura presei 11.40 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Concert 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Plasa de stele. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial.

Lale. Turcia 2010. Ep. 29 19.30 Serial. Crimă în societatea de elită. 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 23.00 Serial. Lale.

Turcia 2010. Ep. 30 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

05:45 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Cinema ACASA: Un altfel de Moș Crăciun (A Different Kind of Christmas) (r) (AP) (romance) 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASA: Ceva de împrumut (Wedding Date) (AP) (comedie/romance) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 03:00 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Acasă în bucătărie

05:45 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Cinema ACASA: Ceva de împrumut (Wedding Date) (r) (AP) (comedie/romance) 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASA: Cavalerul de onoare (The Best Man) (AP) (comedie/ romance) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 03:00 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Acasă în bucătărie

07:00 Știrile Pro Tv ff Ce se întâmplă, doctore? ff Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Liceenii (r) 12:00 ApropoTv (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film: O dădacă de Crăciun 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep. 4146 17:00 Film: Click - Zapând prin viaţă (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Agent fără voie 22:15 Film: Hărţuire sexuală 01:00 Film: Născut pentru luptă 03:00 Film: Hărţuire sexuală (r) 05:00 ApropoTv (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: O dădacă de Crăciun (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile ProTv 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Bulgări de zăpadă 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep. 4147 17:00 Film: Ce vrăji a mai făcut nevasta mea 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Jumper: oriunde, oricand 22:30 Film: Bărbatul ideal 00:30 Film: Bulgări de zăpadă (r) 02:30 Film: Bărbatul ideal (r) 04:30 Film: Ce vrăji a mai făcut nevasta mea (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово!

10:50 «Teleshopping» 11:05 Модный приговор 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:30 Убойная сила. Многосерийный фильм 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 16:05 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:00 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Премьера. Евгений Цыганов, Дарья Мороз, Александр Ильин, Алексей Серебряков в многосерийном фильме “Забытый” 23:15 Среда обитания. “Достаточно нажать на кнопку” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Фильм Михаила Леонтьева “Большая американская дырка 3”. 3-я серия 01:10 Ночные новости 01:30 Андрей Харитонов, Татьяна Догилева в фильме “Вольный ветер” 03:35 “Primele știri” (rom) (R) 04:05 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово!

10:50 «Teleshopping» 11:05 Модный приговор 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:30 Убойная сила. Многосерийный фильм 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 16:05 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:00 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Премьера. Евгений Цыганов, Дарья Мороз, Александр Ильин, Алексей Серебряков в многосерийном фильме “Забытый”. Заключительная серия 23:15 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Фильм Михаила Леонтьева “Большая американская дырка 3”. 4-я серия 01:10 Ночные новости 01:30 Эштон Катчер в романтической комедии “Молодожены” 03:00 “Primele știri” (rom) (R) 03:30 Давай поженимся!

7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Serial. “INSPECTORII AUTO”. 9.00, 23.00 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional.

11.25 Ești părinte, fii deștept! 11.50, 2.40 Jurnal de libertate. 12.10, 5.45 Zestrea românilor.

12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.00 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial.

“A DOUA VIAŢĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”. 17.50, 1.40, 5.00, 6.15 TVR-55. 19.30 Zoo show. 0.00 O dată’n viaţă. 2.55 Sport. 4.05 Replay. 6.55 Imnul României.

7.00 Telejurnal matinal.

8.00 Serial.

“INSPECTORII AUTO”. 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial.

“DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional.

11.25 Profesorul trăsnit. 11.45, 17.50, 5.00, 6.15 TVR-55. 12.10, 5.45 Zestrea românilor. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”.

19.30 Zoo show. 0.00 România, zi de zi! 1.40 Teleenciclopedia. 2.40 Rom european. 3.05 Sport. 4.10 Retrospectiva politică internă. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 COMME PAR MAGIE 10:03 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - 64, RUE DU ZOO 10:17 TiVi5MONDE - AS DE LA JUNGLE : EN DIRECT 10:19 TiVi5MONDE - AS DE LA JUNGLE : EN DIRECT 10:22 TiVi5MONDE - LES P’TITS DIABLES 10:36 TiVi5MONDE - MON POISON ROUGE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 EN VOYAGE ! 13:30 LITTORAL, ENTRE CIEL, TERRE ET MER 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 LASCARS 16:34 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LA VIE EST UN CIRQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 LE SANGLOT DES ANGES 21:04 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 SECRETS D’HISTOIRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 ENFIN SEULS 2:37 LA VIE EST UN CIRQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 COMME PAR MAGIE 10:03 FLASH INFO 10:06 TiVi5MONDE - 64, RUE DU ZOO 10:17 TiVi5MONDE - AS DE LA JUNGLE : EN DIRECT 10:19 TiVi5MONDE - AS DE LA JUNGLE : EN DIRECT 10:22 TiVi5MONDE - LES P’TITS DIABLES 10:35 TiVi5MONDE - MON POISON ROUGE 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:26 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:05 L’ÉPICERIE 13:30 DEMARCHELIER... INTIME 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 LE SANGLOT DES ANGES 16:31 FLASH INFO 16:34 J’Y SUIS, J’Y RESTE ! 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LA VIE EST UN CIRQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 LES BELLES-SOEURS 21:03 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’ENFANT LION 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 LES DEUX CANARDS 3:05 LA VIE EST UN CIRQUE 4:00 TV5MONDE LE JOURNAL 4:23 J’Y SUIS, J’Y RESTE !

30

Vineri DECEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial.

“DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Russkii mir. 11.00 Moldova în direct. 11.55 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 17.15 Serial pentru copii.

“BLACK BEAUTY”. 13.35 Film. “GALOȘII FERMECAŢI” (Germania-Austria, 1986). 15.05 Documentar. “Euromaxx”. 15.35 Film. “REGELE CIOC DE STURZ” (Cehia). 17.40 Cinemateca universală. 18.00, 1.15 Accente economice.

18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008).

19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Bună seara! Talk-show.

21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10, 5.10 Fii tânăr! 23.15, 0.10 Film. “ÎN CĂUTAREA CRĂCIUNULUI” (Anglia, 2005). 1.00 TVMi. Mesaje de felicitare. 1.45 Colinde, colinde...

3.50 Respiro.

7.00 Serial. Crimă în societatea de elită. 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 30 9.00 Neatza cu Răzvan și Dani 11.00 În gura presei 11.40 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Concert 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 30 19.30 Serial. Crimă în societatea de elită. 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Produs autohton 22.00 În puii mei 23.00 Fără măști 23.40 Film artistic 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 05:45 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) (primul episod) 12:30 Teleshopping 12:45 Cinema ACASA: Cavalerul de onoare (The Best Man) (AP) (comedie/romance) 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) (primul episod) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASA: Ultimul sărut (The Last Kiss) (AP) (comedie/romance) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 03:00 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile Pro Tv ff Ce se întâmplă, doctore? ff Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Bulgări de zăpadă (r) 12:00 Serial: Tanar si nelinistit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Fiica lui d’Artagnan 16:15 Teleshopping 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.

4148 17:15 Film: Incredibilele aventuri ale ursuleţului panda 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Spartanul 22:45 Film: Războiul stelelor - O nouă speranţă 01:15 Film: Incredibilele aventuri ale ursuleţului panda (r) 03:00 Film: Războiul stelelor - O nouă speranţă (r) 05:00 Film: Fiica lui d’Artagnan (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово! 10:50 «Teleshopping» 11:05 Модный приговор 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:30 Убойная сила. Многосерийный фильм 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:45 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 16:45 “Жди меня”. Новогодний выпуск 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:35 “Поле чудес”. Новогодний выпуск 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Клуб Веселых и Находчивых. Высшая лига. Финал 00:25 “Primele știri” (rus) 00:35 Хью Грант в комедии “Голубоглазый Микки” 02:10 “Primele știri” (rom) (R) 02:40 Наталья Белохвостикова в музыкальном фильме “Принцесса цирка” 7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Serial. “INSPECTORII AUTO”. 9.00, 23.00 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Profesorul trăsnit. 11.50, 17.50, 1.40, 6.15 TVR-55. 12.10, 2.45, 5.50 Zestrea românilor. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.20 Telejurnal.

14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”. 19.30 Zoo show.

0.00 O dată’n viaţă. 2.50 Spectacol de circ internaţional. 3.05 Sport. 4.10 Retrospectiva politică externă. 5.00 Teleenciclopedia. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 PRENEZ L’AIR ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 COMME PAR MAGIE 10:03 FLASH INFO 10:06 TiVi5MONDE - 64, RUE DU ZOO 10:17 TiVi5MONDE - AS DE LA JUNGLE : EN DIRECT 10:18 TiVi5MONDE - AS DE LA JUNGLE : EN DIRECT 10:21 TiVi5MONDE - LES P’TITS DIABLES 10:35 TiVi5MONDE - MON POISON ROUGE 11:00 FLASH INFO 11:02 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 MAGAZINE 13:30 VU DU CIEL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 LES BELLES-SOEURS 16:31 FLASH INFO 16:34 J’Y SUIS, J’Y RESTE !

17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LA VIE EST UN CIRQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 CARNETS DU BOURLINGUEUR 21:04 FLASH INFO 21:11 GEOPOLITIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE KANGOUROU 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE SANGLOT DES ANGES 2:37 LA VIE EST UN CIRQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

31

Sâmbătă DECEMBRIE

6.00, 21.00 - ȘTIRI. 6.10 Film. “UN TATĂ DE CRĂCIUN” (Germania, 2003).

7.45 Vedete la bis. 8.50 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 9.35 Videoteca copiilor. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Ghidul sănătăţii tale. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Program muzical. 12.05 Film. “REGELE CIOC DE STURZ” (Cehia). 13.35 Film. “ÎN CĂUTAREA CRĂCIUNULUI” (Anglia, 2005). 15.00 Unitate prin diversitate. Program de Revelion. 15.45 Respiro. 16.00 Documentar. “Eurobox”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Erudit-cafe. 17.55 Top Ring Star.

Concurs muzical. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 O seară în familie. 20.50, 23.25 Felicitări de Revelion. 21.25 Transmisiune în direct din Piaţa Marii Adunări Naţionale. 21.40 TELEREVELION 2012. 23.30 Transmisiune în direct din Piaţa Marii Adunări Naţionale. Mesaj de felicitare.

Focuri de artificii. 0.10 Șlagărului anului 2011.

2.20 “O oră de voie bună” cu orchestra fraţilor Ștefăneţ. 3.30 “Pastel de iarnă”. Spectacol muzical cu formaţia “Milenium”.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Concert 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Fără măști.

Reluare 17.00 Concert 19.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea.

Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.00 Concert. EuroRevelion 01.00 X Factor. Gala 9 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05:45 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Cinema ACASA: Ultimul sărut (The Last Kiss) (AP) (comedie/romance) 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 17:30 Film serial: Moștenitorii (două episoade) (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASA: Iubitul mamei mele (I Could Never Be Your Woman) (AP) (comedie/romance) 22:30 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Iubiri și infidelitate (Confesiones de novela) 23:30 Concert LaLa Band (partea I) 23:55 Transmisiune directă din Piaţă 00:05 Concert LaLa Band (partea a II-a) 00:30 Cinema ACASA: Burlacul (Bachelor Man) (15) (comedie/romance) 02:15 World Music Awards: Cele mai bune momente (Best of World Music Awards) 04:00 Staruri și legende (Piel de estrellas) 05:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv ff Ce se întâmplă, doctore? Intervenţie Piaţa Revoluţiei 10:00 Teleshopping 10:15 Concert Ștefan Bănică (r) 11:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 12:00 Film: Incredibilele aventuri ale ursuleţului panda (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Film: Cronicile Spiderwick 15:30 Teleshopping 15:45 Film: Vânătoarea de șoareci Intervenţie Piaţa Revoluţiei 17:15 Film: Ho Ho Ho 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Serviciul Român de Comedie Intervenţie Piaţa Revoluţiei 21:45 Divertisment 02:00 Film: Viaţa ca un pariu 04:00 Film: Vânătoarea de șoareci (r) 05:30 Film: Cronicile Spiderwick (r) 07:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Старые песни о главном” 07:45 Комедия “Особенности национальной охоты в зимний период” 09:00 Новос ти 09:10 Людмила Гурченко в комедии “Карнавальная ночь” 10:20 Легендарное кино в цвете. “Золушка” 11:40 “Зима в Простоквашино”. Мультипликационный фильм 12:00 Новости (с субтитрами) 12:10 “Ирония судьбы. Рождение легенды” 13:00 Премьера. “Ледниковый период. Гигантское рождество” 13:20 “Ледниковый период 3: Эра динозавров” 14:45 Евгений Леонов, Георгий Вицин, Савелий Крамаров в комедии “Джентльмены удачи” 16:15 Комедия “Ирония судьбы, или С легким паром!” 1-я серия 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 Комедия “Ирония судьбы, или С легким паром!” 2-я серия 19:45 “DA sau NU” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 Премьера. “Две звезды”. Новогодний концерт 21:55 Новогоднее обращение Президента Российской Федерации Д. А. Медведева 22:00 Премьера. “Две звезды”. Новогодний концерт. Продолжение 22:25 Премьера. “Оливье-шоу”. Новогодняя ночь 2012 на Первом 02:30 Премьера. “Дискотека 80-х” 7.00 Teleenciclopedia. 8.10 Spectacol de circ internaţional. 8.35, 2.50 ÎnTrecerea anilor. 10.40, 5.25 Binone Sinulescu. Concert aniversar. 14.00, 20.00 Telejurnal.

14.30 Universul Celibidache. 15.00 Zoo Show. 16.00 “Vrei să fii milionar?” 17.00 Gala cântecului românesc. 21.00 Distractis Show.

21.30-1.15 Întrecerea vedetelor. REVELION 2012. 1.15 Cu lăutarii după mine. 4.30 55 de ani de muzică în 55 de minute.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 DOCUMENTAIRE 6:32 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 COMME PAR MAGIE 7:50 DES HOMMES ET DES BÊTES 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 COMME PAR MAGIE 10:03 FLASH INFO 10:06 TiVi5MONDE - GRENADINE ET MENTALO 10:13 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:18 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:26 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:43 TiVi5MONDE - TARA DUNCAN 11:05 TiVi5MONDE - LE PETIT PRINCE 11:33 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:04 COMME PAR MAGIE 13:30 LA VIE EST UN CIRQUE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 360° - GÉO 15:53 LES BOYS 16:15 LES BOYS 16:37 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 L’ENFANT LION 19:29 TV5MONDE LE JOURNAL 19:52 LE BÊTISIER DE LA RTBF 21:28 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE PLUS GRAND CABARET SUR SON 31 1:31 TV5MONDE LE JOURNAL 1:43 LE JOURNAL DE LA TSR 2:11 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 2:27 CHABADA 3:16 NOUVO 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

1

11

Duminică IANUARIE 2012

6.05 Documentar.

“Descoperirile antichităţii”. 7.00 Electric Light Orchestra. Program muzical. 8.00 Film. “TREI ALUNE PENTRU CENUȘĂREASĂ” (Cehia). 9.25 “Povestea omuleţului alb”. Spectacol pentru copii. 10.00 Top Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 11.35 La datorie. 12.00, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.30, 4.10 Natura în obiectiv. 13.00, 4.40 TVMi - locul întâlnirilor. 14.00, 2.15 Baștina. Magazin agricol. 14.45, 5.40 Respiro. 15.00 Film.

“UN TATĂ DE CRĂCIUN” (Germania, 2003). 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 21.00, 0.15, 4.00 - ȘTIRI. 17.15 Cultura azi. 18.05 La noi în sat.

19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 3.00 Vedete la bis. 21.25 Evantai folcloric. 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.).

23.15 Prin armonii în Europa. Concert cu Orchestra Simfonică a Companiei “Teleradio-Moldova”. 0.25 Erudit-cafe. 1.05 TVMi. Știri. Retrospectiva anului. 5.50 Calendarul zilei.

6.30 Film artistic 8.00 Concert 9.00 Film artistic 11.15 La altitudine. Reluare 12.30 Plasa de stele. Reluare 13.40 Concert 15.00 Serial. Crimă în societatea de elită 19.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.40 X Factor. Decizia 9 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 În puii mei 00.00 Film artistic 02.00 În puii mei. Reluare 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 4.00 Concert 05:45 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Staruri și legende (Piel de estrellas) (r) 11:00 Teleshopping 11:30 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Cinema ACASA: Iubitul mamei mele (I Could Never Be Your Woman) (r) (AP) (comedie/romance) 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 17:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASA: Grease (Grease) (AP) (romance) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Film serial: Moștenitorii (r) (AP) (romance) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Acasă în bucătărie (r) 07:30 Desene animate: Lucas, spaima furnicilor 08:30 Concert Piaţa Revoluţiei 09:45 Film Ho Ho Ho (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Film: Epoca de gheaţă 13:15 Teleshopping 13:30 Apropo Tv 14:15 Film: Dirty Dancing 16:00 Teleshopping 16:15 Divertisment (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Cavalerul negru 23:30 Serviciul Român de Comedie (r) 00:45 Film: Dirty Dancing (r) 02:30 Film: Cavalerul negru (r) 05:00 Concert Piaţa Revoluţiei (r) 05:45 ApropoTv (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 “Две звезды. Лучшее” 07:15 Алексей Булдаков, Леонид Ярмольник в комедии “Операция “С новым годом!” 09:00 Новости 09:15 “Про Федота-Стрельца, удалого молодца” 10:30 Евгений Леонов, Георгий Вицин, Савелий Крамаров в комедии “Джентльмены удачи” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:10 Комедия “Ирония судьбы, или С легким паром!” 15:10 Фильм “Морозко” 16:30 Премьера. “Шрэк навсегда” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:10 Барбара Брыльска, Андрей Мягков, Юрий Яковлев, Елизавета Боярская, Константин Хабенский, Сергей Безруков в фильме “Ирония судьбы. Продолжение” 20:00 “Vrei să fii Milionar?” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 “Большая разница”. Новогодний выпуск 23:00 Премьера. “Красная звезда” представляет “20 лучших песен года” 01:05 Бен Стиллер в комедии “Ночь в музее” 02:50 Леонардо Ди Каприо в приключенческом фильме “Пляж” 04:45 “Супердискотека 90-х” 7.00 Binone Sin u l e s c u.

Concert aniversar. 8.05-12.15 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 12.15, 13.15 Concertul de Anul Nou de la Viena. 13.00, 3.45 Telejurnal. 15.00 Zoo Show. 16.20, 0.45 Dacă doriţi să revedeţi. 17.15-22.50 Serial. “INSPECTORII AUTO”. 22.50 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 1.45 Tezaur folcloric. 2.45 Dă Doamne la lume bine!

3.30 Sport. 4.35 Universul credinţei. 6.15 TVR-55. 6.55 Imnul României.

5:00 T V5MONDE LE JOURNAL 5:29 DOCUMENTAIRE 6:29 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:24 COMME PAR MAGIE 8:00 CONCERT DE NOEL 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 COMME PAR MAGIE 10:03 FLASH INFO 10:09 TiVi5MONDE - GRENADINE ET MENTALO 10:17 TiVi5MONDE - OZIE BOO !

PROTÈGE TA PLANÈTE 10:22 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:30 TiVi5MONDE CAPTAIN BICEPS 10:38 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:46 TiVi5MONDE - TARA DUNCAN 11:08 TiVi5MONDE - LE PETIT PRINCE 11:35 TiVi5MONDE - TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:02 PAROLES DE CLIP 12:09 LE CODE CHASTENAY 12:34 LES GARDIENS DE LA FORÊT 13:00 FLASH INFO 13:02 JOUR DE RUGBY 13:47 SUR MESURES 14:03 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 VIVEMENT DIMANCHE 16:27 FLASH INFO 16:32 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:05 LA VIE EST UN CIRQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:11 SECRETS D’HISTOIRE 20:34 VU DU CIEL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LASCARS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:30 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:48 ALEXANDRA DAVID-NÉEL, MON TIBET... 2:35 LA VIE EST UN CIRQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

CMYK

12

23 DECEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta

TROFEUL FESTIVALULUI „NICOLAE SULAC” A AJUNS ÎN ROMÂNIA

GENERAŢIA 2002

Nina Ungureanu: „Educaţia trebuie să fie făcută pentru oameni şi trebuie realizată omeneşte” Tânăra învăţătoare de la Orhei și exponenta strălucită a Noii Generaţii, Nina Ungureanu, reușește de fiecare dată să emane energie pozitivă și o stare de spirit molipsitoare. Responsabilă și foarte riguroasă în ceea ce face, Nina îmbină perfect munca de profesor cu cea de activist politic. A ales să rămână la Orhei, orașul ei drag, de care o leagă trecutul, prezentul, dar și viitorul.

- Nina, o întrebare comună pentru majoritatea tinerilor care au fost intervievaţi: cum te-ai integrat în echipa NG și, respectiv, a PPCD? A fost ceva deosebit de care-ţi amintești și acum?

- Spre deosebire de majoritatea colegilor mei, pentru care integrarea în sânul PPCD a fost continuarea unei tradiţii de familie, eu am avut oportunitatea «să cresc» sufletește alături de o echipă extraordinară de tineri de la filiala PPCD Orhei. Atâta dragoste sinceră pentru ţară și atașament pentru limba română și istoria românilor nu am văzut nicăieri. A fost ceea ce m-a convins și m-a inspirat la cei 18 ani ai mei, moment în care am decis să devin membru PPCD. Ulterior, întreaga mea familie mi-a susţinut pasul și s-a înregimentat în rândurile partidului.

- Ce te-a motivat să rămâi aici? Întreb asta pentru că după insuccesul electoral din 2009 mulţi dintre membri au renunţat să mai facă parte din echipa PPCD. - Poate unii vor considera răspunsul exagerat sau de neînţeles, dar Noua Generaţie, Partidul Popular Creștin Democrat este identitatea mea, felul meu de a fi. Cel care-și iubește cu adevărat familia, niciodată nu o va părăsi. Cel care nutrește credinţă adevărată faţă de Dumnezeu, niciodată nu se va lepăda de ea.

Cel care își iubește cu adevărat ţara, niciodată nu se va dezice de ea. La fel e și cu atașamentul meu faţă de PPCD. - Acum ai de onorat mai multe responsabilităţi și sarcini faţă de partid. Ce anume faci?

- La ultimul Congres al partidului am fost aleasă în calitate de vicepreședinte al PPCD, funcţie din care derivă o multitudine de sarcini și responsabilităţi. În esenţă, ca și ceilalţi colegi ai mei, pe lângă groaza de treburi interne, administrative, este dorinţa imensă de a reuși, de a demonstra zi de zi că încrederea acordată va contribui la consolidarea partidului și la edificarea Republicii Moldova ca stat modern și prosper.

Pe lângă aceasta sunt și managerul de proiecte al Fundaţiei pentru Democraţie Creștină.

Mă ocup de scrierea proiectelor și organizarea seminarelor de instruire și formare, universităţi de vară, stagieri, vizite de studiu atât pentru Noua Generaţie, cât și pentru colegii mei de la PPCD. - Echipa PPCD de la Orhei, probabil, este mândră că activezi și acolo. De ce ai hotărât să rămâi la Orhei?

- Este pentru prima oară când fac această declaraţie public, dar o fac cu toată sinceritatea în faţa prietenilor mei, cititorii FLUX-ului. Orheiul a devenit inima mea, pentru că aici am întâlnit dragostea. După ce am

absolvit Colegiul Pedagogic «Vasile Lupu», credeam că doar amintirile mă vor lega de acest oraș drag, dar iată că și prezentul, și viitorul.

- Spune-ne câte ceva despre activitatea ta din afara partidului.

- Nu este un secret pentru nimeni că cea de-a doua chemare a mea este școala. De mică mă vedeam învăţătoare sau profesoară de istorie și iată că am reușit.

Sunt învăţătoare la Gimnaziul «Ion și Doina Aldea-Teodorovici» din Orhei.

- De ce profesoară? Ce-ţi place cel mai mult din meseria aceasta?

- Dacă până nu demult singurul argument era că iubesc enorm de mult copiii, acum cum pot să mai afirm că această profesie a devenit pentru mine o provocare. În condiţiile vitrege în care activează majoritatea învăţătorilor din ţară, pentru mine este o provocare de a rezista sistemului și de a-l depăși. Este foarte greu, însă solidaritatea și spiritul de echipă pe care l-am întâlnit la Gimnaziul «Ion și Doina Aldea-Teodorovici» din Orhei, m-a făcut să îndrăgesc și mai mult această profesie. Ceea ce fac zi de zi mână de pedagogi, ghidaţi cu înţelepciune și răbdare de doamna Ana Ceban, directorul gimnaziului, merită cele mai sincere laude și aprecieri. Este un model de solidaritate și cooperare, capabil să înfrângă toate greutăţile și să facă faţă tuturor provocărilor.

- Ești exigentă cu elevii tăi?

- Cred că elevii mei ar putea să vă zică foarte multe detalii despre stilul meu de predare. Consider că un învăţător bun trebuie să fie exigent cu discipolii săi,

Piteşteanul Gabriel Dumitru a cucerit publicul şi juriul Marele trofeu al Festivalului “Nicolae Sulac” și Premiul Mare al concursului, în valoare de 10 mii de lei, care a avut loc la începutul săptămânii curente, i-au revenit unui interpret din Pitești, România. Cântăreţul care a reușit să impresioneze membrii juriului se numește Gabriel Dumitru și este discipolul îndrăgitului cântăreţ român Benone Sinulescu. Ediţia din acest an a fost una specială, dedicată aniversării a 75 de ani de la nașterea maestrului Nicolae Sulac.

doar în condiţiile în care exigenţa va fi îmbinată cu o dragoste enormă faţă de copii.

- Care sunt planurile tale de viitor? Te vezi și în continuare lucrând cu copiii?

- Sigur că aș vrea să lucrez în continuare cu copiii, măcar câteva ore pe săptămână, ca să-mi satisfac dorinţa de a fi în mediul școlar, de a fi alături de elevi, de carte, de a acumula experienţă, de a trăi, în esenţă, procesul de învăţământ.

- Există foarte multe probleme la capitolul învăţământ și educaţie la noi în ţară. După tine care sunt principalele lacune în sistemul de învăţământ din Republica Moldova?

- Din punctul meu de vedere, problema constă în întreg sistemul. Reforma și modernizarea ar trebui iniţiate la toate nivelele, pentru a produce rezultate, ori la noi se întâmplă exact invers.

Se încearcă schimbări pentru a înlătura carenţele vechi, ca să ne pomenim cu alte probleme noi.

Spre exemplu, noul an școlar a început sub auspiciile schimbărilor în sistemul de educaţie.

Reorganizarea școlilor medii și a celor profesionale, simplificarea programei școlare și optimizarea reţelei de școli prin închiderea unora în satele cu puţini copii au lăsat pe drumuri zeci de profesori, fără nici o perspectivă de reintegrare profesională. Unde vor merge? Care va fi soarta lor?

Statului nu-i pasă.

- Ești preocupată de activitatea Ministerului Educaţiei. Ce propuneri ai avea către acesta pentru a îmbunătăţi situaţia existentă?

- În general, aș putea cita politicienii noștri care au excelat

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

TERRA FALIMENTEAZĂ ECOLOGIC

Resursele planetei Pământ sunt aproape epuizate la capitolul promisiuni în campania electorală: salarii majorate, condiţii decente, simplificarea programelor școlare etc. Pentru a produce o schimbare în educaţie, este necesar ca la conducerea ministerului să vină oameni responsabili, care poartă în suflet dorinţa de transformare a lucrurilor în bine. Educaţia trebuie să fie făcută pentru oameni și trebuie realizată omenește. Atunci când este efectuată cu grijă și atenţie, la vederea roadelor, bucuria nu mai are margini.

- Ce obișnuiește să facă Nina Ungureanu când are timp liber?

- Simplu, citește și învaţă. În toamna acestui an, am decis sămi continui studiile la masterat, specialitatea consiliere pentru probleme de familie, Facultatea Psihologie și știinţe ale educaţiei, USM. Îmi doream foarte mult să urmez un asemenea curs și-l recomand tuturor, atât bărbaţilor, cât și femeilor, pentru armonizarea vieţii de cuplu, vieţii de familie și, de ce nu, de a oferi suport celor care au nevoie.

- Știm că în PPCD este foarte dezvoltat gustul lecturii, al cititului de cărţi bune și seri-

oase. Te-ai molipsit și tu de acest virus? Ce citești?

- Îi mulţumesc lui Dumnezeu că ne-a dat alături un biblioman înrăit, domnul Iurie Roșca, care a reușit să ne contamineze pe toţi cu febra cititului. Și întrucât respect disciplina de partid, sunt acum în lumea lui Maxwell, citind despre «teamwork», «self improvement», «mentoring» și «leadership».

- Suntem în preajma sărbătorilor de iarnă. Fiecare dintre noi încearcă să fie mai mult timp alături de persoanele dragi. Tu cum obișnuiești să sărbătorești?

- Sărbătorile de iarnă sunt pentru mine cele mai dragi și mai frumoase. Este momentul în care las totul deoparte și merg acasă, la părinţi, în satul Sărătenii-Vechi, raionul Telenești. E imposibil ca feeria sărbătorilor să fie mai frumoasă decât alături de mama, tata și surori.

- Sărbători fericite și îţi dorim mult succes!

- Vă mulţumesc din suflet.

Vouă - un an bogat în știri frumoase.

Lucia CUJBĂ, FLUX

Un studiu realizat de oamenii de știinţă, citat de Associated Press, scoate la iveală concluzii îngrijorătoare pentru omenire. În curând vom intra în “faliment ecologic”.

Cercetătorii au descoperit că resursele consumate în nouă luni de zile sunt mult mai mari decât planeta poate înlocui într-o perioadă de 12 luni.

Altfel spus, principalul “beneficiar” al planetei își distruge în mod voit “casa” în care locuiește. Iar acest lucru are efecte devastatoare. Până în 2030, omenirea va avea nevoie de un Pământ nou.

Cele 7 miliarde de oameni din 2011 se vor transforma în 9 miliarde până la jumătatea secolului și vor “mânca” toate resursele regenerabile, cu alte cuvinte, resursele Terrei se termină.

“Situaţia cu care ne confruntăm în prezent este asemănătoare cu cea a crizei financiare. Omenirea s-a împrumutat mai mult decât trebuia, iar acum nu mai poate plăti rata lunară”, a declarat Mathis Wackernagel, un cercetător care a studiat acest fenomen.

Cel mai mare consumator de resurse este SUA. Dacă toţi oamenii ar adopta acest stil - două mașini, case mari, consum foarte mare de energie - atunci omenirea ar avea nevoie de cinci “Terre” pentru a-și satisface nevoile.

La polul opus se află India, unde consumul este foarte scăzut, fapt ce echilibrează puţin balanţa.

23-30 decembrie Berbec

O perioadă cu multă energie, entuziasm și chef de experienţe pe care până acum vi le-aţi refuzat. Există și riscul să vă dezamăgiţi prietenii sau unele rude.

Taur Anumite proiecte la care ţineţi foarte mult nu merg acum așa cum v-aţi fi dorit. Ar fi mai bine să vă ocupaţi mai mult de ceea ce merge sau să investiţi în noi direcţii de dezvoltare.

Gemeni Descoperiţi o sursă de putere în imediata voastră apropiere, chiar la partenerul de viaţă, care, deși gândește diferit de voi, spune cam același lucru.

FILME SCURTE

Rac

Cele mai noi scurtmetraje din România şi Republica Moldova, la Filmul de Piatra 2012 Cele mai noi filme scurte din România și Republica Moldova vor fi prezentate la cea de-a treia ediţie a Festivalului Filmul de Piatra, care se va desfășura între 5 și 8 ianuarie, la Piatra Neamţ, informează organizatorii.

Cea de-a treia ediţie a festivalului Filmul de Piatra și-a încheiat selecţia și se pregătește de competiţia finală.

Cele 313 scurtmetraje înscrise au fost vizionate de echipa festivalului, iar 55 dintre ele au intrat în concursul final.

Ana Ularu, Andi Vasluianu, Irina Margareta Nistor, Aurelian Nica,

Virgiliu Mărgineanu și Ticu Lăcătușu sunt cei care vor juriza cele 55 de filme selectate. Este vorba despre 15 filme la categoria Ficţiune, câte 10 la Animaţie, Experimental și Videoclip, 9 la Documentar, și 8 în noua categorie dedicată sporturilor extreme. Va exista și o secţiune necompetiţională, cu 14 filme.

Evenimentul este singurul de gen dedicat exclusiv filmelor produse în România și Republica Moldova. Iniţiat și coordonat de regizorul Andrei Dăscălescu, acesta spune că ediţia 3.0 a festivalului este de departe cea mai prolifică de până în prezent, cu un record de scurtmetraje înscrise, dar și cea mai competitivă. “Nivelul filmelor înscrise a fost neașteptat de bun, semn că din ce în ce mai mulţi tineri sunt inspiraţi să se exprime prin imagini și sunet. Selecţia este una

eterogenă, de la tematică la stilistică și mijloace tehnice”, a mai spus Andrei Dăscălescu.

Pe lângă secţiunile din competiţie, evenimentul va mai include concerte (Partizan, URMA, Electric Fence), petreceri cu proiecţii multimedia (Matze și Dan Basu) și o întâlnire-eveniment cu Draga Olteanu Matei, moderată de criticul de film Angelo Mitchievici.

Spectatorii se vor bucura de secvenţe din filmele cele mai îndrăgite în care actriţa a fost protagonistă.

Filmul de Piatra 3.0 va aduce și cele mai bune scurtmetraje de la festivalurile prietene - NexT, Anim’est, ShortsUP și BIEFF -, dar și filme de groază de la TIFF “Umbre” și filme pentru copii de la Kinodiseea.

Ana Ularu și-a început cariera de la o vârstă foarte fragedă, în două coproducţii româno-franceze. A de-

venit cunoscută publicului datorită rolului din“Italiencele”, film regizat de Napoleon Helmis (membru al juriului la ediţia 2.0), iar recent a avut rolul principal în filmul lui Bogdan George Apetri “Periferic”.

Andi Vasluianu este unul dintre cei mai talentaţi și mai prolifici actori ai tinerei generaţii, lucrând cu mai toţi marii regizori, dar și cu numeroși studenţi. Are în palmares aproximativ 60 de filme, printre care și “Tinereţe fără tinereţe”, regizat de Francis Ford Coppola.

Aurelian Nica s-a născut în Piatra-Neamţ și are o experienţă de 16 ani în producţia de film. În prezent este producător la HBO România, iar printre numeroasele sale premii se numără un prestigios Emmy pentru filmul “Lumea văzută de Ion B.”.

Irina Margareta Nistor - vocea de

Munca e acum în centrul preocupărilor voastre, căutaţi informaţii despre program, organizare, repartizare de sarcini și termene de finalizare.

Leu În această perioadă, primul impuls este să lăsaţi pe altădată treburile. Aceste chestiuni pot fi abordate și altfel și este mai înţelept să nu le amânaţi.

Fecioară Cu cât vă ascundeţi mai bine gândurile de cei apropiaţi, cu atât aceștia vor mai mult să le afle. Mai bine acceptaţi să purtaţi cu ei un dialog clar.

Balanţă legendă de pe casete video, a dublat un număr incredibil de filme și desene animate. După cum era de așteptat, cu timpul s-a specializat în critica de film, colaborând în prezent cu festivaluri de profil, publicaţii și emisiuni.

Virgiliu Mărgineanu este un producător de film din Republica Moldova, director al OWH Studio și iniţiator al festivalului Cronograf, singurul eveniment dedicat filmului documen-

tar din Moldova. Virgiliu Mărgineanu este și coproducător al filmului “Nuntă în Basarabia”, proiectat la Filmul de Piatra 2.0.

Ticu Lăcătușu - invitat de onoare la ediţia 2.0 - face parte din juriul special al noii secţiuni dedicate sporturilor extreme. În peste 20 de ani de activitate, alpinistul Ticu Lăcătușu a stabilit numeroase premiere, fiind și primul român care a cucerit Everestul.

Nevoia voastră de dragoste e mare și trebuie să vă așteptaţi la tot felul de gesturi din partea celor pe care îi iubiţi. Unii dintre ei își vor da seama ce e în sufletul vostru și s-ar putea conforma situaţiei.

Scorpion Sunteţi mai atenţi la cei din jur pentru a vă asigura că fac ceea ce trebuie și a le repartiza alte sarcini, dacă și le-au îndeplinit pe cele încredinţate.

Săgetător Sunteţi în formă și puși pe fapte mari, indiferent ce v-aţi planificat. Fiecare lucru pe care îl aveţi de făcut capătă proporţii, pentru că îl faceţi voi.

Capricorn S-ar putea să fiţi solicitaţi din nou să participaţi cu o sumă de bani pentru a ajuta un prieten drag sau o rudă. Vă convine faptul că așa s-ar rezolva o problemă ce își așteaptă de mult rândul.

Vărsător Nu lăsaţi situaţiile să vă scape de sub control. Starea bună se poate deteriora dacă vă apucaţi iar să le faceţi reproșuri celor care v-au trădat.

Peşti Sunteţi rezervaţi și dornici de afirmare, de a vă elibera din chingile unor relaţii care nu mai au nimic în comun cu convingerile și cu dorinţele voastre.

CMYK