Ziarul Flux, Ed. 7 (835)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

FLUX

Preţ contractual Cursul valutar 24.02.2012

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Mc. Vlasie; Sf. Teodora împărăteasa (Harţi)

1 EURO..............................15.7517 1 Dolar american ............. 11.8497 1 Leu românesc ................ 3.6149 1 Rublă rusească ............... 0.4004 Timpul probabil:

Maxima zilei “Există anumite situaţii în viaţă în care adevărul și simplitatea constituie cea mai bună tactică.”

Jean de la Bruyere

24.02.2012

25.02.2012

Noros, 3 4 0C

Noros, -1 4 0C

Fondat în 1995 z Nr. 7 (835)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

ABONAREA 2012

FLUX

Poşta Moldovei

ABONAREA 2012 1 lună

3 luni

6 luni

12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Unde sunt miliardele împrumutate de AIE? PAGINA

INTERVIU

Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei a depus, miercuri, 22 februarie, la Guvern, o scrisoare deschisă prin care îi cere premierului Vladimir Filat să facă lumină în gestionarea fondurilor financiare externe, dat fiind că în societate există o puternică bănuială că acestea sunt deturnate în interesul guvernanţilor și a partidelor AIE.

Radu BUŞILĂ: Nici o iniţiativă reală de reformare a Justiţiei

3

GPF

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 24 februarie 2012

PAGINA

POLITIC

XXX

(citiţi pag. 4-5)

Cei treisprezece au ajuns doi.

Cine va fi singurul?

5

PAGINA

INTERVIU

A CINCEA DUMINICĂ CONSECUTIV Împrumutăm sute de milioane şi tot săraci rămânem

7

PAGINA

EVENIMENT

Mii de oameni au scandat în centrul Chişinăului „Jos Alianţa!”

CACD îi cere ministrului de Interne să înceteze persecutarea protestatarilor

9

PAGINA

IMPORTANT

Rătăciţi în principii şi valori, înecaţi în „decizii corupte”

Municipiul Bălţi se opune propagandei homosexuale

XXX

CEI TREI AU AJUNS PATRU:

Filat, Lupu, Ghimpu şi Dodon

Micul Napoleon de pe Bâc. Linişte! Vorbeşte prim-ministrul

(citiţi pag. 2)

APEL Oameni buni, Gata, a ajuns cuțitul la os! În timp ce noi îndurăm lipsuri și suferință, cei de la putere se îmbogățesc pe seama sărăciei noastre. De când au ajuns la putere, guvernanții au călcat în picioare Legea și folosesc instituțiile statului pentru a controla banii publici și afacerile.

Țara a ajuns pe mâna oligarhilor.

Ei au uzurpat puterea și încearcă să o mențină în mod nelegitim pentru a continua să fure.

Comitetul pentru Apărarea Constituției și Democrației cheamă toți oamenii de bună-credință DUMINICĂ, 26 FEBRUARIE, ORA 12.00, ÎN PIAȚA MARII ADUNĂRI NAȚIONALE DIN CHIŞINĂU LA UN MITING DE PROTEST. XXX

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

(citiţi pag. 3)

XXX

(citiţi pag. 3)

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

Jos regimul Ghimpu-Lupu-Filat!

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 68 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

24 FEBRUARIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Rătăciţi în principii şi valori, înecaţi în „decizii corupte” După o perioadă în care controversatul om de afaceri Veaceslav Platon a fost mai puţin vizibil pe scena politică din Republica Moldova, acesta a reapărut în atenţia publicului cu intenţia fermă de a-și face o imagine nou-nouţă, pentru că cea care i-a fost creată, între timp, îl „dezavantajează”. De când o fi început Platon să aibă probleme din cauza imaginii? Prin presă s-au făcut mai multe supoziţii în legătură cu demersurile mediatice de ultimă oră ale acestuia. Unii le pun în legătură cu recenta decizie a Curţii Constituţionale de a declara ilegală lichidarea instanţelor economice, alţii le asociază cu ultimele evenimente care au loc în jurul Băncii de Economii.

Platon le neagă pe toate.

Poate fi la mijloc și o vizibilă deplasare de accente care s-a produs în ultima perioadă și încercarea evidentă a premierului Filat de a-l mai menaja pe cel pe care anterior l-a numit „Păpușar”, identificând un responsabil mai responsabil decât Plahotniuc pentru atacurile raider din vara trecută, dar și pentru unele mai recente.

Ceva mai devreme, și ex-premierul Ion Sturza pomenea despre un fost deputat care „se autodenumește raiderul numărul unu din spaţiul CSI”, menţionând că acesta ar avea echipe specializate de avocaţi care lucrează pentru el, bucurându-se și de susţinere morală la Chișinău.

I-a adus prejudicii de imagine lui Platon și primarul capitalei Dorin Chirtoacă, care a afirmat că întreprinderile municipale Termocom, Infocom și Regia Transport Electric sunt supuse unor atacuri banditești, în spatele cărora ar sta fostul deputat AMN, Veaceslav Platon.

Veaceslav Platon – victima dictaturii comuniste În astfel de împrejurări, par firești preocupările omului de afaceri pentru modul în care este perceput de public și închipuirea pe care și-o fac oamenii despre el.

Noua imagine pe care și-o edifică astăzi Platon este cea de luptător cu dictatura comunistă, de finanţator (la negru) al „democraţiei din Moldova”, finanţator de ziare (am fi și noi curioși să vedem lista) și de victimă a unor împrejurări potrivnice. Potrivit lui Platon, investiţiile sale „în democraţie” nu au fost directe, ci preponderent prin intermediul fostei Alianţe Moldova Noastră, dar și a fostului șef al acesteia, Serafim Urechean.

Poate prin aceasta se și explică de ce nu a mai înflorit democraţia în Republica Moldova.

Ca să nu avem vorbe, cităm direct de la sursă: „Am investit milioane de dolari în Alianţa Moldova Noastră. Dar m-am dezamăgit... în partide, în politicieni și în Serafim Urechean inclusiv”. Și ca să fie clar, omul nu a cheltuit milioane pentru că ar fi atât de bogat încât să nu aibă ce face cu banii. În AMN a investit aproape tot ce a avut la suflet, dacă nu chiar ultimii bănuţi. „Nu am numărat câţi bani am. Am cheltuit aproape tot atunci cu AMN. Nu-mi pare rău pentru banii pierduţi”. Cu mâna pe inimă și plin de remușcări, afaceristul a recunoscut că banii au fost vărsaţi în visteria partidului condus de Urechean nu tocmai oficial (Platon presupune că toate partidele sunt finanţate astfel), pentru că cine vine oficial

cu sacul cu bani la partid să-și cumpere un loc pe lista electorală? Or, Platon nu ascunde că a prins drag de politică și și-a băgat banii munciţi din greu în democraţia noastră bicisnică pentru a se pune la adăpostul imunităţii parlamentare.

Şi Urechean este o victimă a propriei intransigenţe Fostul șef AMN, „emigrat” cu resturile formaţiunii sale în PLDM și recompensat ulterior pentru întreaga carieră politică cu funcţia de șef la Curtea de Conturi, neagă (se poate altfel?) orice contribuţii financiare (substanţiale) directe ale lui Platon și afirmă că acesta face anume acum respectivele declaraţii fiindcă instituţia pe care o conduce a prezentat un raport despre unele contracte dubioase ale Băncii de Economii, unde omul de afaceri ar avea ceva interese. Ce-i drept, Urechean nu precizează despre ce interese ar fi vorba.

Serafim Urechean este sigur că ponoasele i se trag din aceea că nu a dorit să „colaboreze” în problema Băncii de Economii. „Unele persoane, pe care nu vreau să le numesc acum, mi-au propus să colaborez în problema cu Banca de Economii. N-am acceptat nici un dialog și iată rezultatul”, s-a confesat Urechean ziarului „Adevărul”. Mai târziu, el și-a amintit și a povestit, într-un interviu pentru „Ziarul de Gardă”, că ar fi primit un mesaj telefonic de la Platon, pe data de 11 februarie, „cu niște ameninţări” prin care i se cerea să se întâlnească cu conducerea Băncii de Economii. „Am refuzat, pentru că eu am venit la CC să soluţionez problemele ţării, nu problemele cuiva”, a spus el cu mândrie. Salutabilă această râvnă în slujba patriei. Și trebuie să constatăm, a câta

oară, că Urechean a ajuns iarăși victima propriei intransigenţe și incoruptibilităţi!

Totodată, fostul șef al partidului pe ale cărui liste a ajuns deputat Veaceslav Platon nu exclude că acest „personaj iresponsabil” o fi avut niște contribuţii în campania electorală, poate niște donaţii prin „zona” în care a fost responsabil, dar că „ceea ce a făcut acolo și ce cheltuieli a suportat e problema lui”.

Este compatibil fostul şef AMN cu funcţia de preşedinte al Curţii de Conturi?

Nu vom face pe arbitri în reglările de conturi dintre cei doi.

Problema este alta și ea ţine de actuala funcţie pe care o deţine fostul șef AMN. Numirea lui Serafim Urechean în funcţia de președinte al Curţii de Conturi a iscat, dacă vă amintiţi, un soi de scandal, cu replici maliţioase, în coaliţia de guvernământ, care s-a domolit, ce-i drept, destul de repede. Numirea lui Serafim Urechean a fost contestată nu doar de opoziţia comunistă, ceea ce nu ar fi un lucru ieșit din comun.

Criticile au venit însă și dinspre experţi și societatea civilă.

La timpul respectiv, au fost aduse mai multe argumente în defavoarea numirii subalternului pe linie de partid al lui Filat în fruntea celui mai important organ de control al finanţelor publice. Directorul executiv al Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Valeriu Prohniţchi, menţiona că Serafim Urechean are o imagine predominant politică, pe care ar putea-o proiecta în calitate de președinte al CC asupra întregii instituţii,

punând în pericol principiile de independenţă și obiectivitate ale acesteia. „Regretăm că în ultimul timp, în Republica Moldova tot mai des sunt ignorate criteriile de profesionalism, prioritatea fiind dată afilierilor politice”, a precizat expertul.

Principiul nr. 3 al Declaraţiei de la Mexico cu privire la independenţa instituţiilor superioare de control al finanţelor publice, Declaraţie la care a aderat și Republica Moldova, stabilește că „personalul instituţiilor superioare de control al finanţelor publice nu trebuie să dezvolte relaţii prea apropiate cu entităţile pe care ei le auditează, rămânând astfel instituţii obiective și păstrând imaginea de instituţii obiective”, explica Prohniţchi. În opinia lui, „după aderarea in corpore a AMN la PLDM este evident că domnul Urechean a dezvoltat o relaţie politică prea apropiată de PLDM și, implicit, de toate instituţiile de stat controlate de acest partid. Având o imagine politică dominantă, domnul Urechean, în calitate de președinte al Curţii de Conturi, va proiecta această imagine asupra întregii instituţii. Iar aceasta reprezintă un risc enorm pentru exercitarea unor audituri independente și obiective de către Curtea de Conturi”.

Totodată, potrivit art.17 din Legea Curţii de Conturi, la funcţia de membru al Curţii pot aspira doar persoanele cu studii superioare în domeniul economic, financiar sau juridic. Or, Serafim Urechean nu este nici specialist în finanţe, nici economist, nici jurist, pentru că el a absolvit Institutul Politehnic din Chișinău (facultatea “Construcţii industriale și civile”, specialitatea inginer-constructor).

Argumentul lui Filat: a făcut multe pentru Alianţă Dar ce contează argumentele atunci când șeful de partid al celui propus în înalta funcţie considera că desemnarea lui Serafim Urechean în calitate de președinte la Curtea de Conturi era o idee cum nu se poate mai bună. Argumentul lui Vladimir Filat era unul imbatabil: fostul șef AMN „a făcut foarte multe pentru Alianţa de guvernare”. Și, lucru știut, cine

face ceva pentru Alianţă, trebuie recompensat. Mai mult, fostul activist și absolvent al școlilor superioare sovietice de partid, a reprezentat, în opinia lui Filat, „vârful de lance” al opoziţiei anticomuniste din anii precedenţi.

Dincolo de aceste incompatibilităţi, ar fi de amintit că Serafim Urechean a fost vizat, pentru diverse încălcări, în mai multe rapoarte ale instituţiei pe care astăzi o conduce. Asupra lui au planat numeroase suspiciuni de corupţie. Nu vom analiza acum dacă au avut temei aceste suspiciuni. Cert este însă un lucru: președintele Curţii de Conturi, instituţia care verifică modul în care sunt gestionaţi banii și patrimoniul public, trebuie să fie în afara aranjamentelor partinice, a jocurilor politice și, mai cu seamă, a oricăror suspiciuni de corupţie.

Adică, o persoană al cărei nume să nu fi fost nici implicat, nici pomenit în contextul vreunui scandal de corupţie. Este, oare, Urechean o astfel de persoană?

Urechean nu comentează „prostiile” despre corupţie În 2009, fostul membru AMN, Oleg Cernei, își acuza șeful de partid de faptul că ar fi comercializat locurile eligibile de pe lista electorală a formaţiunii contra unor sume foarte mari de bani. Acuzaţiile lui Cernei au venit în contextul în care omul de afaceri Veaceslav Platon fusese transferat de pe locul 67 pe locul 11 în respectiva listă. „Platon nu este și nici nu a fost membru al AMN. Această persoană a apărut peste noapte, fapt ce confirmă că locurile pe lista electorală a partidului domnului Urechean au fost comercializate”, declara fostul amenist, actualmente consilier municipal PL. Tot el afirmase în faţa presei că locurile eligibile pe lista lui Urechean au fost vândute contra sumei de 300 de mii de euro și că poziţionarea candidaţilor pe listă ar depinde direct de sumele achitate de către aceștia. „N-a fost nici un joc de culise. Da el de ce nu dă?” a parat Urechean lovitura. Destul de neinspirat, trebuie să constatăm.

Un nou scandal în jurul fostului șef AMN s-a iscat după numirea lui Valeriu Zubco în funcţia de procuror general. S-a spus atunci că funcţia respectivă i-ar fi revenit formaţiunii lui Urechean, care însă a cedat-o democraţilor, nu fără o recompensă financiară substanţială. În presă a fost vehiculată suma de 2 milioane de euro. Același Oleg Cernei a confirmat ulterior că procurorul general urma să fie numit de AMN și că ar fi fost desemnat chiar și candidatul.

Indirect, aceste supoziţii au fost confirmate de către fostul ministru al Justiţiei și fost membru PLDM, Alexandru Tănase, actualmente președinte al Curţii Constituţionale, care afirma la un post de radio: „O componentă a fostei AIE-1 vindea funcţii și s-a știut și la nivel de ambasadori, și la nivel de instituţii ale statului, dar societatea nu a condamnat așa ceva și îmi pare foarte rău”. „Vârful (teșit) de lance” al opoziţiei anticomuniste a replicat

cu voce tremurândă de emoţie și revoltă că nu comentează nici „prostiile” lui Tănase, nici pe ale lui Cernei.

Adevărate sau nu, toate aceste acuzaţii, care mai directe, care mai aluzive, nu puteau fi nici pe departe un atu și un argument în favoarea numirii lui Urechean în funcţia de controlor-șef al finanţelor publice. Nemaivorbind despre faptul că gestul mărinimos al lui Filat a venit după ce Serafică-fără-Frică, rămas fără funcţii și aproape fără de partid, s-a lăsat absorbit cu tot ce i-a mai rămas din formaţiune în partidul premierului. De amintit că mai mulţi fruntași AMN s-au declarat surprinși și șocaţi de decizia fostului lor lider. Au fost și voci care au afirmat că Urechean nu i „s-a dat” lui Filat, cu arme și bagaje, absolut dezinteresat.

Iar recompensarea cu funcţii este tot un act de corupţie.

Argumentul imbatabil – sacul cu bani Vorbeam și anterior despre argumentul sacului cu bani, care a devenit, în ultimul timp, decisiv în politica moldovenească.

Sacul cu bani este argumentul imbatabil în campaniile electorale. Sacul cu bani înclină balanţa și în disputele privind partajarea puterii, în ademenirea unor membri de prin alte partide, în determinarea unor deputaţi sau aleși locali să sară dintr-o tabără politică în alta.

Atât puterea, cât și opoziţia comunistă se acuză reciproc de presiuni și încercări de corupere cu bani grei. Același Serafim Urechean afirma cu ceva timp în urmă că comuniștii i-ar fi oferit suma de 10 milioane de euro în schimbul votului de aur pentru candidatul PCRM la președinţie. A mai trecut un timp și deja comuniștii acuză că sunt vânaţi și ademeniţi cu bani, ca să voteze președintele, ca să schimbe raportul de forţe în Consiliul Municipal etc.

Au devenit deja ridicole și lipsite de bun-simţ discuţiile despre mărimea ofertelor și stoicismul celor care ţin piept ispitelor. Mai nou, și șeful liberalilor, Mihai Ghimpu, s-a trezit cu „oferte de bani grei”, de când nu mai este în funcţii de stat.

Ce ar fi trebuit să ofere Ghimpu în schimbul banilor, rămâne un mister. Chiar dacă afirmă sus și tare că va da în vileag „schema asta care e pornită de comuniști”, Ghimpu „s-a mărturisit” doar în faţa ziariștilor, deoarece, afirmă el, pentru a se adresa organelor abilitate nu are probe: „Trebuie să mă adeveresc că este așa.

Am încercat să ajung, nu direct. Știţi cum se face la noi”. Noi nu știm cum se face, dar sperăm ca liberalul să reușească.

Dezvăluirile lui Ghimpu au apărut în contextul unor învinuiri grave de corupţie pe care înalţi demnitari de stat le-au adus judecătorilor Curţii Constituţionale.

Judecători care au declarat drept neconstituţională legea prin care au fost lichidate judecătoriile specializate. Menţionăm că, până în prezent, nu a existat un asemenea precedent, or, deciziile Înaltei Curţi nu se comentează și nu se interpretează. Mai ales

de către cei care deţin cele mai înalte funcţii în stat. Mai ales fără a aduce și probe.

Decizia „coruptă” şi compromiterea valorilor „Mă deranjează să nu compromitem definitiv nu numai Alianţa, Curtea Constituţională, funcţia de președinte, dar înseși valorile democratice”, s-a mai frăsuit Ghimpu, de parcă nici el, nici colegii săi de la guvernare nu ar avea nimic cu aceste acţiuni permanente de compromitere. „Ceea ce s-a întâmplat la Curtea Constituţională este o mare rușine pentru noi”, a decretat Ghimpu. „La baza acestei decizii a stat, cu certitudine, interesul economic. Este vorba de sume mari de bani. Curtea Constituţională nu doar și-a știrbit din imagine, dar vine să afecteze activitatea statului”, s-a arătat indignat și premierul Filat. „S-a investit foarte mult pentru a obţine această decizie a Curţii Constituţionale”, i-a ţinut isonul subalternul său, ministrul Justiţiei, Oleg Efrim. „De la o poștă se vede, se simte că a fost o decizie influenţată, o decizie coruptă, haideţi să o spunem pe șleau”, și-a dat verdictul și interimarul Marian Lupu. Oare astfel de declaraţii nu înseamnă, de fapt, subminarea instituţiilor statului și compromiterea statului de drept?

Dacă acești înalţi demnitari știu că pentru „decizia coruptă” s-a „investit foarte mult”, de ce nu ne spun și nouă cât și de către cine. De ce nu spun cum au luptat ei cu corupţia în acești mai bine de doi ani de când se află la putere. Noi credem că nu au luptat deloc, dacă unul dintre ei, Mihai Ghimpu, afirmă că în perioada guvernării AIE, corupţia a crescut de două ori. Și nouă ni se vede „de la o poștă” că actuala guvernare se ţine doar de aranjamente, de

trasul sforilor și că singura grijă a oligarhilor ajunși la putere este să-și protejeze afacerile, să-și sporească averile și să-și lărgească sferele de interese. Procesul electoral a fost transformat întrun târg unde câștigă cel care are capacităţi financiare mai mari, iar guvernanţii fac pe misterioșii și vorbesc despre decizii corupte, influenţate și plătite din greu de către nu se știe cine.

De ce politicienii cu miliarde nu au dat bani pentru voturi? În încheiere, vom mai reveni la o declaraţie de-a dreptul remarcabilă a justiţiarului Mihai Ghimpu, care, în ultimul timp, a devenit o adevărată vedetă în presa autohtonă și produce zilnic judecăţi de mare valoare. Referindu-se la alegerea șefului statului, redutabilul jurist și importantul om de stat a afirmat cu multă convingere: „Dacă se dorea, de mult era ales președintele. Voturi sunt. Vreau să vă spun că se apropie de noi, liberalii, oameni de la comuniști, care ne-au spus că ei ne găsesc voturi. Așa că voturi sunt. Dacă noi am găsit, liberalii, un vot și am spart gheaţa în Consiliul municipal, apoi aceștia care se consideră mari tuji (ași – n.n.), politicieni cu miliarde, cu milioane n-au găsit. Hai să fim serioși.” Adică, ce vrea să insinueze liberalul, că cei cu miliardele (din Partidul Democrat?) s-au zgârcit și nu au dat suficienţi bani ca să le fie ales președintele? Că ei, liberalii, ar fi putut face pe mijlocitorii între cei care puteau găsi voturile și cei cu miliardele?

Că la Consiliul Municipal s-a găsit și s-a dat cât a trebuit?

Alo, Procuratura, Centrul Anticorupţie, nu vreţi să vă autosesizaţi?

Ioana FLOREA, FLUX

Radu BUŞILĂ:

Nici o iniţiativă reală de reformare a Justiţiei Despre implicaţiile declarării drept neconstituţionale a deciziei de lichidare a instanţelor economice, într-un interviu cu juristul Radu Buşilă - Ce urmează după decizia Curţii Constituţionale (CC) prin care a fost declarată drept neconstituţională decizia de lichidare a instanţelor economice?

- După decizia CC de declarare a neconstituţionalităţii lichidării instanţelor economice urmează ca acestea să-și continue activitatea în regim normal, până la adoptarea unei alte legi care ar îmbunătăţi funcţionarea acestor instanţe.

- Cum, la modul practic, vor fi afectaţi cei implicaţi în litigii economice, cine le va examina în continuare, unde?

- Odată ce Curtea Constituţională s-a expus în vederea menţinerii instanţelor, litigiile economice vor fi examinate și în continuare la aceste instanţe așa ca și până acum, deci, persoanele ale căror drepturi sau interese au fost lezate se pot adresa în continuare la aceste instanţe.

- Ţinând cont de cât de dificil a fost procesul de promovare în Parlament a legii privind lichidarea instanţelor specializate, credeţi că se va reveni la acest subiect întrun viitor proxim? De ce?

- Cred că în cadrul Parlamentului se va reveni la acest subiect din motivul că acolo chiar există probleme.

Consider că instanţele economice trebuie reorganizate, însă, în același timp, trebuie elucidate toate circumstanţele care stau la baza necesităţii reorganizării. În general, în sistemul nostru de Justiţie, când ceva merge prost, pentru a rezolva problema, se recurge la o metodă foarte simplă, se lichidează. Este o abordare greșită.

Eu nu cred că asta e soluţia. Trebuie, mai întâi, să vedem care sunt problemele apărute în jurul acestor instanţe, cum se examinează cauzele în ele și, cel mai important, cine controlează aceste instituţii ale statului?

- De ce a fost nevoie de lichidarea instanţelor economice?

- Simplu! Pentru a trece aceste instanţe de sub controlul unui clan politic aflat la guvernare sub altul.

Oamenii care au ajuns astăzi în vârful piramidei statului doresc menţinerea sub influenţa lor a acestor instituţii, alţii vor instituirea propriului monopol asupra acestei sfere. Această luptă invizibilă asupra sferelor de influenţă afectează grav funcţionarea instituţiilor statului și ideea reformării Justiţiei în Republica Moldova, în general.

Este cunoscut faptul că acolo se judecă cauzele litigioase cu cele mai mari sume de bani sau cu patrimoniu consistent, de aici și interesul

sporit faţă de aceste instanţe. Recent am avut o cauză la un judecător de la Curtea de Apel Economică în care aveam perfectă dreptate, toate probele și argumentele, însă am pierdut, deoarece partea cealaltă, probabil, a intervenit într-un mod total ilegal.

Pentru ca acest fapt negativ să nu se mai întâmple, sistemul trebuie reformat în mod profesionist.

Lichidarea instanţelor economice nu trebuie privită izolat, ci în ansamblu, în cadrul întregului proces de reformare a Justiţiei. Trebuie să existe voinţă politică ca, în urma reformării acestui sector al Justiţiei, să se pună capăt corupţiei, nu doar să se schimbe oamenii care îl controlează.

- Ministrul Justiţiei a anunţat că decizia CC l-a întristat și că ar fi o tendinţă gravă anularea celor mai multe iniţiative din domeniul justiţiei, a vorbit despre necesitatea schimbărilor în CC. Cum se explică această reacţie a domnului Efrim?

- În primul rând, eu nu prea am văzut iniţiative în domeniul justiţiei, mai ales de cele care să fie anulate de CC sau de alte instituţii. În afară de lipsirea juriștilor de dreptul de a reprezenta persoanele fizice și juridice în instanţele de judecată, de instituirea obligativităţii purtării mantiilor

pentru judecători, avocaţi și grefieri în timpul ședinţelor de judecată și acea Strategie de reformare a Justiţiei, votată de Parlament, care și azi rămâne doar pe hârtie, nu am văzut nici o iniţiativă reală de reformare a Justiţiei din Republica Moldova. Mai mult decât atât, am auzit discursul ministrului Justiţiei la ultima Adunare Generală a judecătorilor. Acesta a menţionat faptul că în conformitate cu prevederile Strategiei, în viitorii 5 ani se prevede majorarea de trei ori a salariilor judecătorilor și reparaţia capitală a tuturor sediilor judecătoriilor din ţară. La auzul acestor promisiuni, judecătorii prezenţi în sală au râs în hohote.

Cât despre vorbele ministrului despre necesitatea schimbărilor în CC... Ce fel de schimbări doresc să facă în această instituţie deja subordonată prin numirea de către actualul Legislativ a domnului Alexandru Tănase, fost politician, fost ministru al Justiţiei în funcţia de judecător al CC? Asta numesc ei schimbare?

Eu cred că ministrul nu spune lucrurile până la capăt. Dacă vine cu niște acuzaţii sau este întristat de ceva sau de cineva, sau vrea să pară marele justiţiar în Republica Moldova, atunci trebuie să spună deschis și direct cine stă în spatele acestor instanţe și cui îi este conve-

nabilă situaţia actuală. Cred că nu spune aceste lucruri deoarece este vorba de cineva din alianţa de guvernământ și, de fapt, nu acesta este scopul de reformare a Justiţiei, ci de lustruire a propriei imagini publice și de acumulare a capitalului politic.

El trebuie să răspundă la întrebarea de ce judecătorii primesc salariu de 4 000 de lei sau de ce a lichidat dreptul persoanelor cu studii juridice să reprezinte oamenii în instanţele de judecată?

- Ministrul a acuzat Curtea că ar juca rolul de avocat pentru magistraţi, că și-ar fi depășit competenţele, credeţi că aceste declaraţii ar putea avea urmări și care ar fi acestea?

- Urmările cele mai grave sunt întărirea neîncrederii breslei judecătorilor faţă de actuala clasă politică și faţă de ministrul Efrim. Există judecători răi și buni, ca și poliţiști, procurori etc., există oameni din sistem pe care nu-i mai poţi schimba, el oricum va pretinde mită sau alte foloase, acei judecători trebuie schimbaţi după modelul georgian al lui Saakașvili, care a numit, pur și simplu, în locul magistraţilor vechi, alţii noi, cu instruire și pregătire corespunzătoare funcţiei. Însă mai există și judecători corecţi, care respectă și

aplică corect legea, care trebuie ajutaţi, încurajaţi, care vor garanţii de la puterea politică că vor putea lucra eficient și fără influenţe din exterior.

Aceste garanţii necesare nu pot fi oferite de actualul ministru, Guvern sau Parlament.

- Cum este afectată, dacă este, reforma Justiţiei de această decizie?

- Ea nu este afectată în nici un fel pentru că ea nici nu a început, deci ea nu există! Ultima iniţiativă venită din Parlament, de data asta se dorește reformarea instanţelor economice în vederea lipsirii de majoritatea atribuţiilor pe care le au acestea, rămânând doar câteva legate de procedurile de faliment, lichidare etc. a agenţilor economici. Însă nu se explică unde vor avea loc ședinţele de judecată în celelalte judecătorii raionale sau de sector, când astăzi acestea sunt neîncăpă-

toare? Sau asta va fi realizat potrivit Strategiei în termen de 3-5 ani, odată cu reparaţia capitală a instanţelor de judecată? Nimeni nu oferă nici un răspuns, fapt care mă face să cred că astăzi reprezentanţii statului nu doresc să reformeze Justiţia, care funcţionează într-un sistem „perfect” în sens negativ, nu doresc să abordeze problemele justiţiei din punct de vedere sistemic, ci doar să facă puţină zarvă împrejurul acestui subiect, ca mai apoi într-o campanie electorală să motiveze că au încercat să reformeze sistemul, cineva le-a pus piedici și n-au reușit, dar mai au nevoie de timp sau încă de un mandat pentru a continua „reforma”. Iar oamenii, așa cum se întrebau „cu cine să vorbească ca să iasă pe lângă judecător pentru a li se face dreptate”, așa și se întreabă în continuare.

Ion TOMA Sursa: allmoldova.md

FLUX EDI|IA DE VINERI

24 FEBRUARIE 2012

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Micul Napoleon de pe Bâc. Linişte! Vorbeşte prim-ministrul Săptămâna care s-a scurs poate fi numita săptămâna orgoliilor premierului Filat. În această săptămână, primul ministru a ţinut să ne amintească public și repetat că el este prim-ministru.

De parcă cineva ar fi uitat sau ar fi pus la îndoială această demnitate a lui.

Dar să vedem care este filmul și motivele exceselor de trufie pe care le acuză premierul.

Mai întâi, el a reamintit publicului prin intermediul presei că nu a renunţat la intenţia de a efectua remanieri guvernamentale, menţionând că are de gând să demită vreo 5 miniștri. Deranjat până la enervare de declaraţia premierului, cel mai strașnic jurist și, în general, intelectual din ţară, liderul PL, Mihai Ghimpu, a reacţionat virulent: „S-a avut în vedere și pe dumnealui? Am auzit de remanierea a cinci miniștri.

Unul mai n-a semnat demersul, dar poate mâine-poimâine și eu mă voi trezi fără mandatul de deputat?”. La care premierul a replicat în briefingul de după ședinţa Guvernului din 22 februarie: „Când o să fie domnul Ghimpu prim-ministru, o să dea aprecieri miniștrilor. Deocamdată, sunt eu în această funcţie și, conform atribuţiilor funcţionale, dar și ale legii, am această abilitate”.

După care a adăugat: „Eu sunt prim-ministru, asta așa, pentru domnul Ghimpu. Prim-ministrul când pleacă din funcţie, pleacă întreg Guvernul”.

Pe de o parte, premierul poate fi înţeles. Este greu să reziști ispitei de a replica reproșurilor savante ale lui Mihai Ghimpu. Dar și să faci declaraţiile pe care le-a făcut Filat nu e un semn al normalităţii. Filat a vorbit de parcă ar fi Napoleonul Republicii Moldova. Un premier cu capul pe umeri nu ar pretinde că un deputat, fie și unul niţel sărit de pe fix, nu ar avea dreptul „să dea aprecieri miniștrilor”. Lucrul acesta poate

să-l facă orice cetăţean. Eu, spre exemplu, ca simplu cetăţean, consider că toţi deputaţii actuali sunt niște șperţari incompetenţi care trebuie demiși.

S-ar putea ca premierul să fi dorit să spună altceva decât i-a ieșit pe gură. Poate a avut în vedere că el este în măsură și în drept să dea aprecieri activităţii miniștrilor, iar alianţa de guvernământ este obligată să ţină cont de aprecierile pe care le face în acest sens. Și atunci când premierul cere demisia unui membru al Guvernului, AIE este obligată să reacţioneze adecvat, dat fiind faptul că, în primul rând, lui Filat îi revine responsabilitatea, chiar personală, pentru această gu-

vernare. Dacă spunea asta, nu s-ar fi aliniat, alături de Ghimpu, în coloana demnitarilor cu vanitate sporită. Dar așa premierul îl concurează pe Ghimpu.

Apropo de prostiile sonorizate de Ghimpu. El a spus: „Dar poate mâine-poimâine și eu mă voi trezi fără mandatul de deputat?”. Ghimpu chiar crede că el deţine în mod legal mandatul de deputat. Dacă s-ar fi respectat prevederile constituţionale și legale, Ghimpu de mult trebuia să rămână fără mandatul de deputat, deoarece și el este un impostor, la fel ca și toţi ceilalţi 100 de deputaţi din actualul Parlament. Dar să-l lăsăm pe nea Ghimpu, el oricum nu are cum să înţeleagă despre ce-i povestim.

Să revenim la domnul Filat, care, îndrăznim noi să credem, reprezintă un caz grav, dar totuși nu unul disperat.

Vladimir Filat are o opinie foarte bună despre sine și nu ezită să afișeze în public preţuirea pe care o are el pentru propria persoană. Probabil, pentru că toţi cei din jurul lui îl lingușesc, el nu are cum să observe că opinia sa despre valoarea și importanţa propriei persoane este mult prea exagerată. Ba chiar atât de exagerată, încât îi face mai

curând rău decât bine imaginii sale publice. Ca să vă convingeţi că am dreptate, voi reproduce o secvenţă din dialogul pe care l-a avut premierul pe 21 februarie la Publika TV cu prezentatoarea Natalia Morari: „Natalia Morari: - Domnule Filat, am înţeles corect că n-aţi oprit războiul cu Păpușarul, ci doar l-aţi îngheţat?

Vladimir Filat: - Domnișoara Morari, haideţi, eu vă rog… cu toată simpatia și așa mai departe, eu vreau să discut acum lucruri serioase. Nu vreau să fac știri…

Natalia Morari: - Domnule Filat, tot anul trecut, dumneavoastră vorbeaţi despre un oarecare Păpușar, iar pe urmă i-aţi spus și numele.

Vladimir Filat: - Ceea ce am avut de spus, am spus. Acum eu vorbesc despre acţiunile…

Natalia Morari: - …și acum aceste declaraţii au dispărut. A dispărut și problema sau ea mai există?

Vladimir Filat: - Din punctul dumneavoastră de vedere au dispărut. Eu vorbesc despre ceea ce urmează să facem la nivel de guvernare, nu la nivel de… eu știu… titluri de știri. Acum…

Natalia Morari: - Dumneavoastră daţi aceste titluri de știri …

culate, oricum premierul avea obligaţia să se poarte onest, să nu se bată cu pumnul în piept că el este primul ministru, de parcă ar fi un conducător de trib.

Premierul are apucături ariene, el se vede exponentul unei categorii superioare de oameni.

Dacă Natalia Morari are de când să discute niște lucruri atât de minore cum sunt promisiunile neîndeplinite ale premierului de a-l demasca pe Păpușar, să-și găsească un interlocutor pe potriva acestor discuţii, un coleg de-al ei, un jurnalist pârlit și opărit. Această discuţie nu este de nivelul augustului premier Filat.

Filat să nu uite că a mai existat un premier care umbla cu nasul pe sus și se credea din os domnesc, că are sângele albastru, ca, până la urmă, să se constate că nu a fost decât un impostor și un incapabil de a guverna fie și o ţară atât de mică ca Republica Moldova.

Constatările pe care le-am făcut mai sus nu vin dintr-o pornire răutăcioasă a noastră de a-l înfiera și critica pe premier și, mai ales, de a jubila atunci când acesta calcă prin străchini. Dimpotrivă, i-am spus premierului ce i-am spus, având speranţa că se va corecta și nu va mai cădea în păcatul trufiei.

Dintre toţi guvernanţii pe care îi are astăzi Republica Moldova, Filat, cu toate viciile și neajunsurile lui, pare a fi totuși cel mai rezonabil. Doar el este în stare să înţeleagă că șeful statului nu mai poate fi ales și că interimarul trebuie să dizolve Parlamentul, altfel Republica Moldova se va pomeni în pragul unor mari tulburări, cu consecinţe imprevizibile. Doar premierul Filat este în stare astăzi să înţeleagă complexitatea problemei și să readucă lucrurile în albia constituţionalităţii. Pentru asta este nevoie doar ca fracţiunea PLDM să nu participe la farsa care se numește alegerea președintelui. Filat ar trebui să facă acest lucru și din considerentul ca într-o bună zi să nu ajungă să aducă scuze publice celui pe care l-a numit Păpușar. Atunci chiar o să vedem câte parale face orgoliul premierului.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Cei treisprezece au ajuns doi.

Cine va fi singurul?

Ce este primordial: oul sau găina, candidatul sau data alegerilor?

De zile bune, Parlamentul de la Chișinău este captivul acestor dileme existenţiale.

Tensiune maximă pe scena politică.

Dacă până nu demult doar inima interimarului Marian Lupu se zbătea în ritm alert în ajunul vreunui nou tur de scrutin prezidenţial, acum mai multe inimi au fost umplute de speranţă. Într-o dimineaţă ni s-a spus că au fost găsiţi candidaţii. Tocmai 13 la număr. Partidul Democrat i-a revendicat pe 6 dintre aceștia.

Ceilalţi 7 au figurat în topul preferinţelor liberal-democraţilor. Mai spre seară au ajuns să fie doar patru, după cum ne-a informat chiar premierul Filat. În cele din urmă, la judecata lui Dodon și Ghimpu au ajuns doi candidaţi. După ce aceștia îi vor drămălui, unul dintre ei ar putea ajunge fericitul președinte de ţară.

Liberalii, chiar dacă au zis că nu vor înainta nici un candidat, știu exact cum trebuie să arate viitorul șef al statului și ce calităţi trebuie să întrunească: ”El nu trebuie să fi făcut parte din structurile guvernamentale sovietice, să nu reprezinte un grup oligarhic și să reprezinte interesele Republicii Moldova, nu a altui stat”, a precizat la un post de televiziune reprezentantul liberalilor, deputatul Valeriu Munteanu.

Pentru a-i determina pe liderii „iresponsabili” ai Alianţei să ia cât mai curând o decizie, socialistul Igor Dodon a ameninţat chiar că ar putea începe campania preelectorală.„Noi, grupul parlamentar al socialiștilor, nu vom participa la discuţii, atât timp cât nu va fi numită o candidatură comună din partea AIE și nu va fi numită data alegerii președintelui”, a spus Dodon în cadrul unei conferinţe de presă. Dar ce ar mai fi de discutat, în cazul în care candidatul ar fi deja înaintat?

După aceste demersuri, lucrurile s-au precipitat, politicienii s-au pus pe treabă și în ajunul ședinţei în plen a Parlamentului, liderii AIE au con-

Vladimir Filat: - …și dumneavoastră vă bucuraţi și le promovaţi. Vedeţi care-i situaţia? Eu, dacă se poate, aș avea o rugăminte. Totuși, în faţa dumneavoastră este prim-ministrul Republicii Moldova. Chiar dacă nu vă place numele de familie. Dumneavoastră, dacă aveţi de gând să aveţi așa o discuţie, invitaţi un coleg din presă care acceptă lucrurile astea și… polemizăm.

Natalia Morari: - Dumneavoastră puteţi să nu veniţi, dacă nu vă place…

Vladimir Filat: - Eu iau act de sfatul pe care mi l-aţi dat”.

Pasărea pre limba ei piere. „Totuși, în faţa dumneavoastră este prim-ministrul Republicii Moldova”, a spus Vladimir Filat, fără ca măcar să-și dea seama că a devenit atât de ridicol în acest moment, încât a pierdut câteva procente din alegători. Da, este prim-ministrul Republicii Moldova, dar asta nu înseamnă că Natalia Morari nu are dreptul să îl întrebe de ce nu l-a dat în vileag pe Păpușar, așa cum a promis în atâtea rânduri. Chiar dacă am admite că Natalia Morari a insistat asupra temei Păpușarului, pornind nu doar de la o simplă curiozitate jurnalistică, că a avut intenţii ascunse și dinainte cal-

3

CEI TREI AU AJUNS PATRU:

Filat, Lupu, Ghimpu şi Dodon Fostul comunist și proaspătul socialist Igor Dodon s-a arătat dispus că voteze una dintre cele două candidaturi la funcţia de președinte al ţării, Ion Ababii și Veronica Bacalu, care au fost propuse de către PD și PLDM. „Partidul Socialiștilor este gata să le examineze, în opinia noastră sunt candidaturi demne de a ocupa funcţia de președinte al ţării. Mai mult decât atât, consider că chiar toată opoziţia parlamentară ar putea să accepte aceste candidaturi, nu cred că cei din PCRM ar putea să spună ceva împotriva acestor personalităţi. În ceea ce ţine de care dintre ele, nu am luat o decizie în acest sens. Vom

firmat numele celor doi candidaţi.

Astfel, la șefia statului a fost propusă Veronica Bacalu, fost viceguvernator al Băncii Naţionale în perioada 19962002, actualmente economist superior la Departamentul Asia Centrală și Estul Mijlociu al Fondului Monetar Internaţional. Candidatul înaintat de democraţi este rectorul Universităţii de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Ion Ababii.

După cum se obișnuiește în politica de la noi, imediat s-au mai tras niște sfori, astfel că prin presă au apărut informaţii precum că Ion Ababii ar fi unchiul lui Marian Lupu.

Informaţia a fost dezminţită ulterior, dar resentimentele au rămas. Mai mult decât atât, candidatul nu este tocmai pe placul liberalilor, care au constatat că acesta nu corespunde întru totul cerinţelor înaintate de ei.

Or, el a făcut parte dintr-un guvern care a activat sub conducerea lui Vladimir Voronin.

Nici la ședinţa de joi, 23 februarie, a Parlamentului nu a fost fixată data alegerilor prezidenţiale, chiar dacă pe ordinea de zi a fost inclusă propunerea lui Marian Lupu ca acestea să se desfășoare pe data de 15 martie.

Liberalii au reiterat că ar vrea mai întâi să știe exact cine este candidatul. „Funcţia e una. Noi așteptăm să facă alegerea colegii. Să fie desemnată o candidatură, apoi să fie stabilită data alegerilor”, a precizat șeful fracţiunii PL, Ion Hadârcă.

Fostul deputat comunist Igor Dodon nu mai pare atât de supărat pe noii săi aliaţi și afirmă că ambele candidaturi sunt demne să ocupe înalta funcţie și nu vede motive pen-

tru care acestea ar putea fi respinse. „Partidul Socialiștilor este gata să le examineze”, a asigurat Dodon. „Eu am încrederea că președintele va fi un om bun. Om nu înseamnă doar bărbat. De ce nu ar fi și o femeie? Femeile și bărbaţii sunt oameni”, a declarat joi și premierul Vladimir Filat, căruia de la un timp îi place să vorbească în maxime. În felul acesta, el a dat de înţeles că Veronica Bacalu ar avea șanse mai mari să ajungă președinte. Încă un moment remarcabil care s-a întâmplat în ședinţa de joi a Legislativului ar trebui menţionat.

Președintele fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, a cerut să fie demis Artur Reșetnicov din funcţia de vicepreședinte al Parlamentului. Pentru că acesta „se comportă ca un huligan” și lipsește de la ședinţe.

Artur Reșetnicov consideră că, prin această solicitare, Alianţa urmărește preluarea ilegală a funcţiei de vicespicher, care îi revine opoziţiei, pentru ca aceasta să-i fie propusă lui Mihai Ghimpu sau Igor Dodon, în schimbul votării președintelui. În scurt timp, s-ar putea să aflăm cine va fi totuși candidatul și chiar să fie stabilită ziua alegerilor. Dar, oricât de uns cu toate alifiile și agreat de toţi liderii noii majorităţi parlamentare ar fi candidatul, acesta trebuie să înţeleagă că nu are cum să ajungă un președinte legitim al Republicii Moldova. Pentru că va fi ales de către o majoritate parlamentară care se menţine în mod ilegal la putere, adică, prin uzurparea puterea în stat.

Ioana FLOREA, FLUX

discuta în interiorul partidului și vom lua o decizie, însă suntem gata să le examinăm pe ambele”, a declarat Igor Dodon pentru un post internaţional de radio.

Dodon, gata să se îmbarce în barca uzurpatorilor Dacă Igor Dodon și cele două colege socialiste din Parlament, Greceanâi și Abramciuc, vor vota, alături de liberalii lui Ghimpu, una dintre candidaturile propuse de PD și PLDM, atunci președintele ţării va fi ales cu încălcarea flagrantă a prevederilor constituţionale. În felul acesta, Igor Dodon devine parte a coaliţiei de guvernământ, el devenind în aceeași măsură responsabil de uzurparea puterii de stat în Republica Moldova.

Agenda şedinţei comune a guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău Guvernele de la Chișinău și București vor aborda, în ședinţa comună care se va desfășura săptămâna viitoare, despre cooperarea proeuropeană, transportul de gaze, construcţia de poduri și schimburile de studenţi. Declaraţia a fost făcută de către ministrul român al Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu. „Încercăm, prin această ședinţă comună, să trecem la proiecte ceva mai pragmatice. Ne-am confirmat, ambele ţări, disponibilitatea de cooperare aprofundată în ceea ce privește integrarea europeană și cred că este demersul cel mai bun, în această perioadă, și speranţa noastră este că vom semna un plan de acţiune, asumat la nivelul prim-miniștrilor, care să concretizeze exact proiectele și dimensiunile de cooperare proeuropeană dintre România și Moldova”, a afirmat Diaconescu la postul public de radio, scrie Agerpres. Întrebat care sunt priorităţile Ministerului Afacerilor Externe de la București în relaţia cu Republica Moldova, Cristian Diaconescu, a indicat pregătirea negocierilor la Bruxelles pentru aderarea cât mai rapidă a ţării vecine la Uniunea Europeană.

“Noi cooperăm pe mai multe planuri cu autorităţile de la Chișinău. Este vorba, aici, și de pregătirea în ceea ce privește începerea negocierilor, la Bruxelles, privind aderarea cât mai rapidă a Moldovei la UE. Vorbim, totodată, și de modul în care sprijinim politic, în dialogul cu partenerii noștri, aspiraţiile proeuropene ale Republicii Moldova. Sunt foarte multe proiecte în derulare.

Practic, lucrăm într-o relaţie de bună vecinătate activă cu Republica Moldova și parte a unui Parteneriat estic, lansat în 2009, de UE, care vizează șase state, și încercăm, pe palierul cu Moldova, să concretizăm acest lucru”, a explicat șeful diplomaţiei române, potrivit Agerpres.

Sursa: 24h.md

ASOCIAfIA JURIbTILOR CREbTINͲDEMOCRAfI

oferĉ urmĉtoarele servicii juridice: Ͳ consultaƜii juridice Ͳ întocmirea actelor juridice Ͳ înregistrarea asociaƜiilor obƔteƔti Ͳ reprezentarea în instituƜiile statului Ͳ asistenƜĉ juridicĉ în accidentele auto preƔedinte: Radu BuƔilĉ persoanĉ de contact: Alexandru Pârlog tel./fax: (022) 23 26 82; mob: 079779505 eͲmail: ajcdbusila@gmail.com site: www.juristi.md adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. ChiƔinĉu

4

EDI|IA DE VINERI

Eveniment

24 FEBRUARIE 2012

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

CACD bănuieşte Guvernul Filat de deturnarea fondurilor financiare externe SCRISOARE DESCHISĂ, adresată premierului Vladimir Filat

Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei a depus, miercuri, 22 februarie, la Guvern, o scrisoare deschisă prin care îi cere premierului Vladimir Filat să facă lumină în gestionarea fondurilor financiare externe, dat fiind că în societate există o puternică bănuială că acestea sunt deturnate în interesul guvernanţilor și a partidelor AIE. Iurie Roșca, unul dintre membrii fondatori ai CACD, a declarat că suspiciunea privind corectitudinea gestionării fondurilor financiare externe este amplificată și de faptul că puterea legală a fost uzurpată în Republica Moldova de către liderii AIE: „Putem constata că, în condiţiile uzurpării puterii de stat, când la guvernare se află câteva grupări oligarhice, care au subordonat instituţiile statului de drept, la ora actuală, societatea nu poate afla cu certitudine și exactitate cum sunt utilizate creditele și granturile astronomice care ne vin ca asistenţă financiară din străinătate. Nu este cunoscută decât la modul sumar destinaţia și cifrele, dar modul de utilizare și finalitatea acestor activităţi financiare nu este cunoscut. Iată de ce Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei a decis să facă astăzi un demers public adresat premierului Vladimir Filat”, a declarat Iurie Roșca.

Vă prezentăm și alte câteva opinii ale membrilor CACD, exprimate în faţa clădirii Guvernului.

Alexei TULBURE:

Unde-s banii veniţi de peste hotare?

Nu există nici un guvern, nici un stat care nu ar beneficia de împrumuturi, de credite. Dar această asistenţă financiară are sens numai atunci când banii respectivi sunt gestionaţi raţional, când sunt investiţi în dezvoltarea economică a ţării, în infrastructură. Dar, atunci când sute de milioane de dolari sunt aruncate în zona consumului, acești bani sunt consumaţi fără a asigura o dezvoltare durabilă a economiei. Noi vedem că nu se produc efectele economice așteptate, nu sunt create noi locuri de muncă, nu sunt create capacităţi de producere în Republica Moldova. Fenomenele negative pe care le urmăream în anii trecuţi persistă și acum. În aceste condiţii, noi ne punem întrebarea: își are

Alexandru CORDUNEANU:

Vrem transparenţă în gestionarea asistenţei financiare externe Suma datoriei externe a Republicii Moldova a trecut de un miliard de dolari. Nimeni dintre noi nu cunoaște cum sunt gestionaţi acești bani. Este o totală lipsă de transparenţă în gestionarea banilor publici, dar și a asistenţei financiare externe. Chiar dacă în 2008 a fost adoptată legea transparenţei, ea nu funcţionează nici la nivelul ministerelor, nici la nivelul administraţiei publice locale.

La mitingul de duminică s-a spus clar că există o puternică suspiciune privind modul de utilizare a banilor publici.

Vrem înfiinţarea unei comisii la nivelul Guvernului, care să facă un raport public în privinţa gestionării asistenţei financiare externe.

rostul o astfel de asistenţă financiară internaţională?

Pe 12 iulie 2011, în adresarea către naţiune, prim-ministrul Filat spunea că prin diferite scheme mafiote, prin diferite scheme de monopolizare a fluxurilor financiare se extrag din circulaţie circa 6-7 miliarde de lei. Acum, fără a face regulă în sistemul bugetar, în finanţele publice, în domeniul administrării finanţelor publice, fără a combate corupţia, care este omniprezentă, toată asistenţa financiară care vine de peste hotare este pasibilă acestor scheme mafiote, furturilor și delapidărilor. Întrebările noastre sunt motivate de creșterea spectaculoasă a datoriei externe și de lipsa oricăror progrese care ţin

Radu BUŞILĂ:

Fiecărui nou-născut îi revine o datorie de 5 mii de lei În acest an, datoria externă a Republicii Moldova a depășit suma de un miliard și 200 de milioane de dolari. Fiecare nou-născut din Republica Moldova moștenește o datorie de 5 mii de lei, iar fiecărei familii din ţara noastră îi revine, în medie, o datorie de 20 de mii de lei.

Noi suntem împotriva îndatorării și mai mari a Republicii Moldova.

Conform rapoartelor prezentate de Guvern, majoritatea surselor externe de finanţare sunt îndreptate spre programe de dezvoltare în domeniul Justiţiei, afaceri interne și derularea programelor sociale. Eu mă întreb care sunt reformele reale operate în domeniul Justiţiei, în domeniul afacerilor interne. Întrebaţi-i pe domnii poliţiști care sunt prezenţi aici, cum s-au reformat internele și, în general, în ce domenii s-au operat reforme? Eu nu am văzut nici o reformă. Și nici salariile și pensiile nu au crescut, și nici drumurile n-au fost reparate. Nici în domeniul infrastructurii, nici în domeniul derulării proiectelor transnaţionale. Nimic. Doar cheltuieli inutile și îndatorarea și mai mare a cetăţenilor ţării noastre și a Republicii Moldova.

ALIAŢII NEALIAŢI Spaţiul public moldovenesc este dominat de o noţiune formală, și nu de o propriu-zisă Alianţă pentru Integrare Europeană, cea care se află la guvernare. Urmărind ceea ce se întâmplă, e greu de spus că acest stat este condus de o alianţă. Noţiunea de alianţă definește înţelegerea între două sau mai multe grupuri în vederea realizării unui obiectiv comun, iar alianţă de partide politice înseamnă cooperarea structurată dintre cel puţin două partide politice. Partidele care au format alianţa trebuie să-și realizeze obiectivele stabilite în programul de guvernare, funcţionând la toate nivelurile sistemului. În realitate, e dificil de vorbit despre existenţa unei alianţe reale la nivel de Parlament, Guvern și, practic, deloc la nivel de administraţie publică locală. Mai mult, cuvântul alianţă se întrebuinţează din obișnuinţă, decât ca un fapt real.

De la formarea AIE-2 pe 30 decembrie 2010, ca urmare a semnării acordului între PL, PLDM și PD, aceste componente au avut un comportament care mai puţin ar corespunde principiilor unei alianţe. Partidele componente au acţionat aproape de fiecare dată în mod individual și egoist, au manifestat comportamente conflictuale, fiind dominate, mai degrabă, de logica unei guvernări monocolore, exclusiviste și antagoniste. Ele au fost și rămân interesate înainte de toate de propria lor imagine, de acumularea de capital politic în detrimentul partenerilor. Problemele guvernării cad în plan secund, fiind folosită, în primul rând, în scopuri cu caracter imagologic.

Evoluţiile din cadrul alianţei de guvernare, de la formare și până în prezent, au demonstrat lipsă de coeziune și de coordonare în Parlament, ajungând, în repetate rânduri, la eșecuri legislative. Au fost situaţii în care com-

de dezvoltarea economică a Republicii Moldova, a capacităţilor de producere, crearea noilor locuri de muncă. Noi nu ne putem ţine numai pe asistenţa internaţională. În curând, această asistenţă, în virtutea crizei mondiale, a schimbărilor fundamentale care au loc peste tot pe glob, se va reduce. În aceste condiţii, capacitatea redusă pe care o are Guvernul Republicii Moldova de a administra ţara, e a administra finanţele publice prezintă un pericol naţional.

De aceea este timpul și suntem în drept să întrebăm această guvernare ce se întâmplă în administrarea banilor publici, a asistenţei financiare de peste hotare și care este efectul economic al acestei asistenţe.

ponentele Alianţei s-au aflat mai mult în conflict, decât în cooperare. Starea de conflict s-a accentuat mai ales în toamna anului trecut, când s-a votat strict în baza intereselor de partid. Colaborarea conjuncturală a fiecărei componente a Alianţei cu PCRM a produs combinaţii ad-hoc în procesul de votare pe anumite chestiuni, și anume: * votul comun al PLDM și PCRM pentru demiterea directorului SIS; * alegerea lui Artur Reșetnicov în funcţia de vicespicher, cu voturile PD și PCRM; * demararea procesului de alegere a șefului statului, susţinută de PD, PLDM și PCRM); * înţelegerile între Mihai Ghimpu și Vladimir Voronin privind demiterea lui Veaceslav Ioniţă din funcţia de șef al Comisiei parlamentare economie, buget și finanţe.

Situaţiile respective au generat neîncredere reciprocă între „parteneri”, punând sub semnul întrebării chiar existenţa Alianţei pentru Integrare Europeană.

Situaţia nu este deloc simplă nici în cadrul executiv. Fiind format în bază de algoritm, miniștrii manifestau o anumită opoziţie faţă de șeful Guvernului. S-a creat și mecanismul de blocaj prin instituirea prezidiului Guvernului. Miniștrii ascultau mai mult de șefii partidelor care i-au desemnat în Guvern decât de prim-ministru, subminând autoritatea acestuia. Cele mai răsunătoare momente au fost între miniștrii democraţi Lazăr și Filip în raport cu premierul Filat. Situaţia în Guvern pare, la moment, stabilă nu datorită colegialităţii și spiritului de echipă al membrilor acestora, dar ca rezultat al demarării procesului de alegere a președintelui.

La nivelul administraţiei publice locale situaţia e și mai diferită. În urma alegerilor locale din luna iunie anul trecut, liderii Coaliţiei de guvernare afirmau că și la nivel local este nevoie de o Alianţă pentru Integrare Europeană, însă fiecare avea propria viziune asupra modului de constituire a acesteia. Ca rezultat, din

cauza divergenţelor de la nivel central, au fost aplicate la nivel local alte formule de constituire a alianţelor, cu mult mai pragmatice, reieșind din interese specifice. În diferite raioane s-au întâlnit cazuri în care liberal-democraţii, democraţii, chiar și liberalii au creat aparte coaliţii ad-hoc cu consilieri comuniști, făcându-se abstracţie de componenta ideologică atunci când s-au împărţit funcţiile în raioane.

O ultimă situaţie este alegerea șefului statului. Alianţa în deplină componenţă a renunţat la referendum și a reluat procedura de alegere a președintelui. Partidul Liberal, membru al Alianţei, s-a retras din procesul de identificare a candidaţilor, iar sarcina este pusă pe seama liberal-democraţilor și democraţilor. Totodată, liberalii blochează și stabilirea datei alegerilor. PL provoacă eșecul politic în procesul de alegere a președintelui. Deci, și în acest caz nu se poate vorbi despre existenţa unei veritabile alianţe.

Astfel, în momentul de faţă, nici unul dintre actorii aflaţi în AIE nu se arată mulţumit de actuala formulă guvernamentală, doar menţinerea la putere fiind singurul liant. AIE este mai mult declarativă decât reală, având anumite elemente doar la nivelul Guvernului, format în bază de algoritm. În plan imagologic, PLDM este principalul responsabil pentru actul de guvernare, fiind, în acest sens, cel mai expus criticii, din cauza dificultăţilor social-economice, deoarece deţine conducerea Executivului și are cei mai mulţi miniștri. Ceilalţi parteneri de alianţă se apropie sau se detașează de actul de guvernare în funcţie de interese.

Ineficienţa, instabilitatea politică, luptele politicianiste sterile între partidele care compun AIE au discreditat treptat ideea de alianţă, dând impresia că au scopuri comune ce reies din interesele ţării. În realitate, fiecare partid își vede de propriile interese și nu-i pasă nici de alianţă, nici de ţară…

Vasile CROITORU Sursa: vox.publika.md

De aceea, îi solicităm premierului filat să ne dea un răspuns în privinţa cheltuielilor și irosirii asistenţei financiare externe și a dobânzilor care se plătesc din banii noștri.

Domnule Prim-ministru, Adresăm acest demers public pornind de la faptul că în ultimii ani, Republica Moldova a contractat sume importante de credite și granturi cu titlu de asistenţă financiară externă. Informaţia oficială a Ministerului Finanţelor indică, pentru anul 2009, 140,55 milioane USD, dintre care 99,36 milioane USD – granturi și 41,19 milioane – credite, iar în 2010 – 365,41 milioane USD, dintre care 153,37 milioane USD – granturi și, respectiv, 212,04 milioane USD – credite. Intrările de surse externe de finanţare în anul 2011 au constituit 96,82 milioane USD, iar în luna ianuarie 2012 - 6,09 milioane USD în formă de credite.

Creditele contractate de Republica Moldova cumulativ pentru perioada 1 ianuarie 2009 – 31 ianuarie 2012 constituie 356,14 milioane USD. La moment, soldul datoriei de stat externe a ţării noastre constituie 1 157,305 milioane USD. Majoritatea resurselor financiare sunt direcţionate către sectorul social, justiţie, buna guvernare și doar 10% revine sectorului real al economiei naţionale. De menţionat că actuala guvernare nu prezintă opiniei publice explicaţii și argumente nici asupra oportunităţii contractării acestor resurse, nici asupra modului lor de gestionare. Lipsa de transparenţă la acest capitol lasă impresia fie a unei incompetenţe profunde a factorilor de decizie, fie a existenţei unor interese oculte de deturnare a fondurilor externe.

Amintim că după ce aţi devenit Prim-ministru, Cancelaria de Stat, condusă de exponentul PLDM, Victor Bodiu, în urma unei decizii dubioase, a preluat competenţele de gestionare a asistenţei externe de la Ministerul Economiei, condus de Valeriu Lazăr, care reprezintă o altă grupare politică a rivalului Dvs. Vladimir Plahotniuc.

Ministerul Finanţelor, ca autoritate-cheie în domeniul administrării banilor publici, este condus de membrul PLDM, Veaceslav Negruţa, iar Curtea de Conturi a revenit, de asemenea, PLDM prin Anexa secretă la Acordul de constituire a AIE, semnat la 30 decembrie 2010, funcţia de președinte fiind ocupată de Serafim Urechean.

Prin urmare, instituţia autonomă care are menirea să verifice modul de utilizare a finanţelor publice este în cârdășie directă pe linie de partid și, probabil, de interes financiar, cu Guvernul.

După venirea la guvernare a AIE și în urma înţelegerilor secrete dintre partidele ajunse la

guvernare, Parlamentul a încetat să-și îndeplinească în mod eficient una dintre atribuţiile de bază, stabilite de articolul 66 al Legii Fundamentale. Amintim că articolul 66, litera i) din Constituţie stabilește că Parlamentul: „exercită controlul asupra acordării împrumuturilor de stat, asupra ajutorului economic și de altă natură acordat unor state străine, asupra încheierii acordurilor privind împrumuturile și creditele de stat din surse străine”.

Dat fiind faptul că atât Procuratura Generală, cât și Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei, de asemenea, se află sub controlul abuziv al partidelor din coaliţia de guvernământ, societatea s-a pomenit fără nici o instituţie a statului de drept în stare să facă lumină asupra felului cum sunt cheltuiţi banii publici, inclusiv fondurile primite de la donatorii externi. În aceste condiţii planează suspiciunea că au loc deturnări de fonduri în proporţii deosebit de mari în interesul exponenţilor actualei puteri.

Ultimul și cel mai scandalos eveniment este decizia actualei guvernări de a procura tehnică militară în valoare de 240 mln USD, bani care ar urma să provină, de asemenea, din împrumuturi externe. Întrucât există temeiuri serioase de a considera că actuala putere este exercitată în nume propriu contrar prevederilor Constituţiei, că întregul aparat de stat servește interese de tip oligarhic în detrimentul interesului public, prin Rezoluţia adoptată la mitingul din 19 februarie am cerut, printre altele, următoarele: „Pentru a verifica cum sunt utilizate creditele și granturile de sute de milioane de euro, contractate de AIE din 2009 și până în prezent, se impune formarea unei comisii naţionale de anchetă, cu participarea reprezentanţilor societăţii civile și a experţilor independenţi, iar vinovaţii de însușirea ilegală a acestor fonduri să fie trași la răspundere.”

Având în vedere această situaţie deosebit de gravă, Vă rugăm, domnule Prim-ministru, să daţi curs iniţiativei noastre de a forma această comisie, care să examineze minuţios cum au fost cheltuite fondurile externe și să facă un raport public asupra acestui subiect.

22 februarie 2012 În numele Comitetului pentru Apărarea Constituţiei şi Democraţiei, Iurie ROŞCA, Alexei TULBURE, Alexandru CORDUNEANU, Vladimir DONŢUL, Radu BUŞILĂ

IDIS „Viitorul”: Este nevoie de o lege privind răspunderea ministerială Sesiunea parlamentară septembrie-decembrie 2011 a fost marcată de dezbateri încinse privind alegerea Președintelui RM, ceea ce a perturbat procesul legislativ. Cu toate acestea, comparativ cu sesiunea precedentă, aleșii poporului au manifestat totuși mai multă disciplină și implicare.

Hotărârile Parlamentului, „de unică folosinţă” Însă, se pare că activitatea deputaţilor nu este luată de fiecare dată în serios de alte ramuri ale puterii. Astfel, unele Hotărâri ale Parlamentului sunt tratate ca fiind „de unică folosinţă” de către cei care ar trebui să le execute. Or, aceasta denotă grave dezechilibre de ordin instituţional, provocate, în mare parte, de lupta politică. Pentru a evita inclusiv situaţiile în care nici miniștrii nu iau în serios faptul că sunt scoși la rampă pentru a da explicaţii, e nevoie de a adopta o lege privind răspunderea ministerială. Pe de altă parte, și deputaţii au manifestat o înţelegere denaturată a noţiunii de „control parlamentar”, interpelările lor vizând doar instituţii controlate de alte formaţiuni decât cele din care ei înșiși fac parte.

Acestea sunt principalele constatări ale raportului de evaluare a eficienţei activităţii instituţiei legislative în sesiunea septembriedecembrie 2011, prezentat miercuri, 22 februarie, de IDIS „Viitorul”. Raportul reprezintă un exerciţiu metodologic de evaluare a eficienţei instituţiei legislative, în baza unor indicatori calitativi și cantitativi, colectaţi și interpretaţi de un grup de experţi IDIS: Eduard Ţugui, Veaceslav Berbeca, Ion Tăbârţă. Cercetarea este coordonată de vicedirectorul IDIS, Leonid Litra, și apare cu sprijinul financiar al the Balkan Trust for Democracy. În sesiunea de toamnă-iarnă 2011, deputaţii au dus la bun sfârșit trei pătrimi din volumul de lucru prevăzut, faţă de raportul de 45% din sesiunea precedentă: „Acest interes sporit este justificat de presiunea publică de a reuși adoptarea pachetului de legi legat de liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană”, a explicat politologul Leonid Litra.

Aleşi ai poporului deconectaţi de la procesul legislativ Deși activismul deputaţilor a crescut, sunt totuși aleși ai poporului care par să fie total deconectaţi de la procesul legislativ, constată expertul politic Veaceslav Berbeca: „16 deputaţi nu au participat niciodată la dezbateri parlamentare, 12 – nu au adresat niciodată o întrebare sau propunere, ceea ce denotă o lipsă totală de interes”.

O altă problemă ţine de cunoașterea de către deputaţi a iniţiativelor legislative. Astfel, modificările și completările la ordinea de zi au constituit o treime din numărul punctelor incluse iniţial. “Asta înseamnă că marea majoritate a deputaţilor, cu excepţia celor din comisia care venea cu propunerea de includere, nu cunosc în prealabil care este conţinutul și logica proiectului de lege”, afirmă Veaceslav Berbeca. Pe de altă parte, un deputat din cinci nu a venit niciodată cu o iniţiativă legislativă, ceea ce pune sub semnul îndoielii competenţa persoanelor respective.

În condiţii de austeritate, bugetul Parlamentului a crescut cu 20 de milioane de lei Comisiile permanente, chiar dacă s-au întrunit uneori mai des decât a fost planificat, nu au fost la fel de generoase în a oferi publicului informaţii despre cele discutate. Astfel, pe site-ul Parlamentului nu sunt plasate stenogramele de

la ședinţe. Tot lipsit de orice transparenţă este și modul de formare și gestionare a bugetului Parlamentului, care este în creștere, chiar și în condiţii de austeritate. Pentru 2012, acesta a fost majorat cu peste o cincime faţă de anul precedent, de la 71 de milioane de lei la 91.

Politologul Eduard Ţugui: „Ne-ar interesa să știm în ce măsură cheltuielile pentru deplasările în teritoriu sunt justificate. Or, nu avem o evidenţă a acestor activităţi, care sunt prevăzute de Regulamentul Parlamentului”. Cert este că lipsa unor date despre cheltuielile efectuate erodează imaginea instituţiei legislative.

Totodată, nu există o inventariere a petiţiilor venite de la cetăţeni care au devenit proiecte de lege, ceea ce ar arăta în ce măsură procesul legislativ este conectat la necesităţile și așteptările oamenilor. “Până la urmă, rolul deputaţilor este de a comunica permanent cu cei cărora le datorează mandatul și nu se rezumă la declaraţii politice în plen”, este de părere Eduard Ţugui.

Pentru a crește eficienţa instituţiei parlamentare, IDIS „Viitorul” recomandă adoptarea unui sistem electoral mixt, în care jumătate din deputaţi să fie aleși pe circumscripţii uninominale.

IDIS „Viitorul” a monitorizat în baza aceleiași metodologii și sesiunea februarie-iulie 2011.

La 8 aprilie 2011, IDIS a semnat un acord de colaborare cu Secretariatul Parlamentului, care garantează accesul experţilor la ședinţe. În continuare, experţii politici ai IDIS se vor concentra și pe analiza calitativă a proiectelor de lege adoptate, pe lângă monitorizarea cantitativă a activismului Legislativului.

Sursa: viitorul.org

FLUX EDI|IA DE VINERI

24 FEBRUARIE 2012

Interviu

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Împrumutăm sute de milioane şi tot săraci rămânem Sergiu Praporşcic a discutat cu Iurie Roşca, în studioul FLUX TV, despre puterea ca instrument de îmbogăţire a guvernanţilor şi de sărăcire a cetăţenilor - Aţi vorbit și cu alte ocazii despre statul captiv. Adică statul care se află în mâinile câtorva grupări oligarhice.

Acest lucru nu se manifestă doar în politică și în controlul asupra unor instituţii de stat. Înseamnă și controlul asupra economiei, asupra circuitelor financiare, a afacerilor de stat și private, lucru care îi afectează pe toţi cetăţenii ţării. Cum se manifestă în Republica Moldova această stare de captivitate a economicului statului?

- Anume în asta și constă, la ora actuală, problema de bază a Republicii Moldova. Nu avem nici democraţie funcţională, nici economie de piaţă funcţională. Teoretic, Constituţia Republicii Moldova prevede foarte clar ce înseamnă stat de drept, instituţii funcţionale, instituţii democratice relevante și economie concurenţială. Am observat cu toţii că alianţa de guvernământ s-a constituit în baza unui acord public și a unui alt acord secret. Vreau să readuc în atenţia opiniei publice acel document secret, semnat la 30 decembrie de către Vladimir Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu, cei trei conducători ai coaliţiei de guvernământ, care au partajat cele mai importante instituţii ale puterii de stat, care, prin definiţie, nu sunt partajabile politic, ca să spun așa. Printre acestea se numără, de exemplu, Curtea de Conturi (președinte Serafim Urechean, din partea PLDM), Procuratura Generală, o instituţie extrem de importantă, este a PD-ului, Centrul anticorupţie – PD, SIS – PL, Banca Naţională, în frunte cu domnul Drăguţan – PL ș.a.m.d.

Același lucru îl putem spune și despre Agenţia Antimonopol, cea care trebuie să-i asigure pe toţi agenţii economici din Republica Moldova cu condiţii egale de concurenţă pe piaţă.

Iată că este condusă de aceeași doamnă Viorica Cărare, instalată în funcţie de Plahotniuc, încă pe timpul fostei guvernări.

La ora actuală, această agenţie protejează marile monopoluri concentrate în mâinile celor care administrează puterea politică, dar și economică.

Concreşterea intereselor de tip mafiot cu structurile puterii de stat frânează dezvoltarea economică a Republicii Moldova Stat captiv înseamnă un lucru foarte simplu, care decurge din situaţia pe care o avem la ora actuală. Dincolo de acest acord, el a fost implementat nu doar la nivel de promovare a persoanelor respective în instituţiile autonome ale puterii de stat, dar și în Justiţie. Recentul scandal cu numirea lui Mihai Poalelungi în fruntea Curţii Supreme de Justiţie a fost provocat de faptul că se știe că acest personaj este unul afiliat lui Vladimir Plahotniuc. Și toată această tărășenie legată de judecătoriile economice, de Curtea de Apel Economică, de Aurel Colenco, care se dezvinovăţește că ar fi inocent, acuzaţiile pe care le aduce premierul Filat... Sau să ne aducem aminte cum a fost votat iniţial acest proiect de lege în fostul Legislativ, când deputatul AMN, Veaceslav Platon, alături de alţi doi deputaţi, a blocat promovarea acestei legi. A fost vorba, în mod evident, de o confruntare la nivel de trucuri legislative și instituţionale între Filat și Plahotniuc.

Recent, Curtea Constituţională a decis să restabilească judecătoriile economice și, imediat după asta, ministrul Justiţiei, afiliat lui Filat, a venit cu un alt proiect de lege, care prevede transformarea acestor judecătorii în așa-numite judecătorii comerciale. Nu este vorba de denumire, economice sau comerciale, este vorba de confruntarea celor două grupări oligarhice, aflate în sânul acestui arc guvernamental, care își dispută controlul asupra puterii de stat și asupra instituţiilor care servesc ca instrument de înavuţire a acestor grupări de tip oligarhic. În această situaţie, se vede foarte clar că ei folosesc instrumentele statului de drept, care ar trebui să asigure concurenţa liberă pe piaţă. Concreșterea intereselor de tip mafiot cu structurile puterii de stat frânează dezvoltarea economică a Republicii Moldova.

Mai mult decât atât, noi, în cadrul mitingului de protest de duminică, în numele Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei, le-am cerut autorităţilor să formeze o comisie naţională care să investigheze

modul de utilizare a creditelor și a granturilor, contractate de Republica Moldova începând cu anul 2009, astfel încât să vedem și noi, cetăţenii acestei ţări, cum sunt folosite aceste resurse financiare care vor trebui plătite de Republica Moldova.

- Vreau să revenim puţin la Veaceslav Platon și Serafim Urechean, pe care i-aţi menţionat mai devreme. Acum câteva zile, Veaceslav Platon a declarat, cu text deschis, în cadrul unei emisiuni televizate, că i-a dat câteva milioane de dolari lui Serafim Urechean pentru a fi inclus în lista electorală a AMN la alegerile din 2009 și pentru ca să devină deputat. El a mai spus că a făcut acest lucru pentru a scăpa de dosarele penale intentate de guvernarea comunistă. Cum să înţelegem acest lucru?

- Un om care era absolut necunoscut în spaţiul public ca personaj cu veleităţi de ordin politic sau aspiraţii de a deveni deputat, cunoscut mai mult ca un personaj care joacă în umbră și se ocupă de scheme raider, un personaj-legendă de tristă faimă în Republica Moldova, apare brusc pe lista lui Urechean și devine deputat și se manifestă doar o singură dată: atunci când a blocat promovarea acelei legi de reorganizare a judecătoriilor economice. Este absolut clar că Urechean a avut anumite înţelegeri de ordin pecuniar cu acest personaj. Suntem foarte curioși să vedem dacă Urechean va avea curajul să-l dea în judecată pe Platon pentru defăimare, pentru cauzarea prejudiciilor de imagine etc., întrucât este o chestiune mai mult decât sensibilă. Tot așa a apărut și Plahotniuc. În ultima zi a înregistrării candidaţilor, a fost inclus pe poziţia a doua în lista electorală a Partidului Democrat, iar peste noapte, a devenit și prim-vicepreședinte al PD și, după aceea, și prim-vicepreședinte al Parlamentului.

Tocmai pentru că a venit cu geanta de bani la PD, nu pentru că ar avea virtuţi doctrinare sau o pregătire de om de stat.

Prin urmare, tranzacţiile se fac în preajma alegerilor și asta transformă partidele politice din instituţii democratice fundamentale pentru un stat de drept în instrumente captive ale celor care fac jocurile politice de tip mafiot în Republica Moldova.

Ca să revin însă la ceea ce spuneam anterior, aș vrea să aduc câteva cifre, ca cetăţenii să-și dea seama despre proporţiile împrumuturilor pe care le contractează actuala guvernare. Am scos de pe pagina web a Ministerului Finanţelor câteva cifre: asistenţa financiară acordată Republicii Moldova în perioada anilor 20092010. Așadar, în anul 2009, am primit 99,6 milioane de dolari, iar în 2010 – 153,37 milioane de dolari. Credite: în 2009 – 41,19 milioane de dolari, iar în 2010 – 212,4 milioane de dolari. Ce contează în elucidarea acestor cifre? La ora actuală, societatea nu cunoaște cât de necesare au fost aceste credite și cum sunt utilizate.

Cât privește granturile. Da, acestea sunt injecţii financiare din exterior care nu trebuie rambursate. Dar noi, ca cetăţeni ai Republicii Moldova, vrem să știm dacă aceste sume astronomice sunt utilizate potrivit destinaţiei sau nu. În acest sens, putem spune, absolut univoc, că Parlamentul nu-și face datoria. Principalul organ de control al modului de utilizare a banilor publici este Parlamentul Republicii Moldova. Abia după aceea îi revin și funcţiile legislative. În toate ţările democratice parlamentele se ocupă, în primul rând, de modul de utilizare a banilor publici, or, aceste fonduri externe fac parte din finanţele publice ale Republicii Moldova. Parlamentul nu face nimic în acest sens. O mână spală pe alta.

Ar mai fi de remarcat un detaliu extrem de important. După ce Filat a preluat cârma Guvernului, el a operat câteva modificări care poate au scăpat opiniei publice. Dacă până la venirea în funcţie a lui Filat aceste injecţii de asistenţă financiară externă erau gestionate de Ministerul Economiei, iată că, după instalarea lui în funcţie, de acest lucru se ocupă Cancelaria de Stat, adică Victor Bodiu (nota noastră – Ministerul Economiei i-a revenit, conform algoritmului, Partidului Democrat, iar Cancelaria de Stat este condusă de reprezentantul PLDM, Victor Bodiu). În mod clar, și aici s-au lovit interesele lui Filat și Plahotniuc. Astfel, Filat, prin intermediul lui Victor Bodiu, controlează aceste fluxuri de capital. Trebuie să remarcăm că, nu întâmplător, Curtea de Conturi a fost o ţintă atât de importantă pentru Vladimir Filat.

Toată această situaţie trebuie privită în complex, ca pe un set de măsuri pentru asigurarea lipsei de transparenţă în ceea ce privește utilizarea banilor publici și a creditelor externe. În primul rând, este vorba de Ministerul Finanţelor, care este în mâna PLDM, este vorba de Cancelaria de Stat și de Curtea de Conturi.

Nu degeaba s-a produs un scandal atât de mare din momentul instalării lui Serafim Urechean în funcţia de președinte al acestei instituţii. Omul nu întrunea, cel puţin, condiţiile legale minime pentru această funcţie. M-am distrat foarte mult când un post de televiziune cu pretenţii de modernitate făcea un reportaj foarte elogios la adresa lui Serafim Urechean și ne povestea cum acesta crește flori în glastră în cabinetul de președinte al Curţii de Conturi. Pe noi ne-ar interesa foarte mult ca această instituţie să facă lumină. Noi nu avem încredere nici în capacitatea instituţională a actualului Parlament, nici în capacitatea și voinţa Curţii de Conturi în actuala ei componenţă de a face lumină asupra acestor situaţii financiare extrem de grave. Iată de ce am propus ca această comisie naţională pentru verificarea modului de utilizare a asistenţei financiare externe să fie formată neapărat cu participarea exponenţilor societăţii civile și a unor experţi independenţi.

Pentru că, altfel, devine absolut clar că actuala guvernare exercită puterea în nume propriu, în interesul grupărilor de tip mafiot, care controlează instrumentele puterii de stat în ţara noastră.

În 2010, guvernarea a contractat de 4 ori mai multe credite decât în 2009. Situaţia din ţară a rămas însă neschimbată - Dar până se va face lumină, până va fi constituită o astfel de comisie de anchetă, cetăţeanul de rând poate să ajungă singur la concluzia că, în 2010, au fost contractate credite mai mari de circa patru ori decât în 2009. Însă, nici în 2010, nici în 2011, nu s-a îmbunătăţit câtuși de puţin situaţia economică din ţară.

Nu am văzut nici o investiţie majoră, nu au fost reparate drumuri sau construite poduri. Unde sunt acești bani?

- Păi, anume aceasta este întrebarea. Mai mult decât atât, avem o ţară cu probleme de ordin financiar și, de fiecare dată, guvernanţii aleg să fie foarte docili în raport cu instituţiile financiar-creditare internaţionale care, subliniez, nu sunt instituţii de binefacere. Nu sunt donatori ai unor ajutoare nerambursabile.

Ei dau bani pentru a-i recupera cu un anumit comision. Prin urmare, este evident că cei care acceptă să ia credite atât de mari au înţelegeri cu cineva din exterior, care, probabil, primește anumite injecţii financiare înapoi. Alte explicaţii nu pot exista.

Este necesar de menţionat că actuala guvernare, nici în primul mandat, nici în cel actual, nu creează condiţii pentru stimularea mediului de afaceri din Republica Moldova. E la îndemâna oricui cu o minimă pregătire să-și dea seama că avem nevoie de instrumente vamale, fiscale și creditare pentru a stimula mediul de afaceri din ţara noastră. Aţi auzit că, recent, actuala guvernare a lichidat posibilitatea de a obţine subvenţii în agricultură. Deci, nu există bani bugetari pentru a acoperi cele mai elementare necesităţi economice și sociale din Republica Moldova. În această

situaţie, ne întrebăm: unde merg aceste granturi?

Prin Legea Bugetului de Stat, adoptată pentru anul curent, economia tenebră se va extinde Mai mult decât atât, se știe că, de cele mai dese ori, în aceste proiecte cu cifre astronomice sunt implicaţi o sumedenie de experţi internaţionali, care vin aici, primesc câteva mii de euro diurne și care, în afară de câteva rapoarte, mare treabă nu fac.

Prin urmare, vina este nu a celor care ne împrumută, ci a celor care acceptă aceste împrumuturi în condiţii extrem de dezavantajoase pentru Republica Moldova și fără o finalitate practică pentru economia naţională, pentru buna funcţionare a agenţilor economici din ţara noastră.

Se știe foarte bine, de pildă, că, prin Legea Bugetului de Stat, adoptată pentru anul curent, economia tenebră se va extinde.

Condiţiile fiscale discriminatorii îi va împinge pe agenţii economici să practice, volens-nolens, contabilitatea dublă. Prin urmare, evaziunea fiscală va crește, iar asta înseamnă că va slăbi capacitatea bugetară a Republicii Moldova.

Implicit, va slăbi capacitatea statului de a finanţa proiecte de ordin social – salarii, pensii, burse, asistenţă medicală, proiecte de ordin educaţional etc.

Îmbogăţirea celor de la vârfurile piramidei de stat este într-o relaţie direct proporţională cu sărăcirea absolutei majorităţi a populaţiei Aceste lucruri trebuie înţelese corect. Îmbogăţirea celor de la vârfurile piramidei de stat este într-o relaţie direct proporţională cu sărăcirea absolutei majorităţi a populaţiei. Este extrem de important să remarcăm că, dincolo de situaţiile concrete pe care le vedem, putem să constatăm că se încalcă un principiu fundamental al Constituţiei Republicii Moldova, prevăzut de articolul 126, care spune: „Economia Republicii Moldova este o economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietate privată și proprietate publică, antrenate în concurenţă liberă”.

Oare avem noi, la ora actuală, concurenţă liberă?

Alte articole în Constituţia Republicii Moldova garantează investiţiile, proprietatea privată. În această situaţie, avem toate aceste atacuri raider, toate aceste scandaluri de deturnare a unor proprietăţi și a unor bunuri ale oamenilor de afaceri care nu sunt afiliaţi puterii. Altfel, cum se explică nevoia de a subordona justiţia decât în interesul celor care exercită puterea de stat în Republica Moldova.

Rapoartele şi ecourile triumfaliste pe care le auzim dinspre instituţiile europene nu au nici un fel de acoperire Dincolo de aceste aspecte, vreau menţionez cu îngrijorare că rapoartele și ecourile triumfaliste pe care le auzim dinspre instituţiile europene, în special, precum că în Republica Moldova

s-ar fi înregistrat salturi extraordinare în ceea ce privește o guvernare bună, democratică, transparentă, eficientă și anumite progrese economice cred că nu au nici un fel de acoperire.

Fie birocraţii europeni sunt în cârdășie cu cei de la Chișinău, fie primesc și ei anumite cadouri pecuniare din partea celor pe care îi susţin, fie nu cunosc situaţia reală din Republica Moldova.

Marile companii transnaţionale producătoare de armament caută guverne corupte, ale unor ţări slabe cu guvernări de tip oligarhic, pentru a le vinde acest armament - Zilele trecute, majoritatea parlamentară a votat, în prima lectură, un proiect de lege care prevede procurarea de tehnică militară, mai exact să doteze o brigadă antiaeriană și să cumpere elicoptere și avioane de luptă pentru a proteja spaţiul aerian al Republicii Moldova. În acest sens, urmează a fi investite 240 de milioane de dolari.

Mai mult decât suma împrumuturilor luate de guvernare în anul precedent. Pentru că aţi fost aproape de acest domeniu, pe parcursul activităţii dumneavoastră în Parlament și Guvern, spuneţi-mi, vă rog, dacă Republica Moldova are într-adevăr nevoie de acest echipament militar.

- În primul rând, vreau să menţionez că, potrivit Constituţiei Republicii Moldova, noi suntem un stat neutru. Asta nu înseamnă că Republica Moldova nu se îngrijește de siguranţa naţională și nu trebuie să aibă capacitatea de a se apăra în caz de forţă majoră. În același timp, trebuie să recunosc că această sumă astronomică reprezintă, practic, bugetul Ministerului Apărării pe o perioadă de 120 de ani. La ora actuală, bugetul acestui minister este de circa 2 milioane de dolari pe an. De asemenea, această sumă reprezintă aproape două bugete anuale ale municipiului Chișinău. Este absolut clar că Republica Moldova nu are nevoie, în momentul de faţă, de această înzestrare extrem de sofisticată a Armatei Naţionale.

Trebuie să înţelegem că marile companii transnaţionale care produc armament caută guverne corupte, ale unor ţări slabe cu guvernări de tip oligarhic, tocmai pentru a le băga pe gât astfel de contracte. Specialiștii spun că, în astfel de cazuri, mita ar constitui cam 10 la sută din valoarea tranzacţiei.

Or, 10 la sută ar însemna, în acest caz, vreo 24 de milioane de dolari, ceea ce ar ajunge cu vârf și îndesat pentru cele trei componente ale Alianţei. Dar dacă și grupul lui Dodon va accepta să voteze în a doua lectură, oricum suma este bună și pentru patru persoane. Ceea ce este scandalos, este faptul că această sumă nu există la ora actuală în rezervele financiare ale statului nostru. Și chiar dacă ar exista pe masa Ministerului Finanţelor suma respectivă și nu ar fi alte utilităţi de urgenţă pentru Republica Moldova, s-ar găsi suficiente alte destinaţii – pentru infrastructură, pentru drumuri, pentru stimularea mediului de afaceri, pentru susţinerea agriculturii, pentru medicină, învăţământ, pentru dotarea poliţiei naţionale, a Serviciului de Informaţii și Securitate, pentru atâtea și atâtea altele.

Este vorba de 240 de milioane de dolari, fără să se știe

când, cum și în ce condiţii vor fi luate aceste credite și care va fi finalitatea acestor operaţiuni financiare. Cred că nu este cazul să ironizăm pe faptul că Republica Moldova nu ar avea nevoie de armată naţională. Constituţia spune că Forţele Armate ale Republicii Moldova sunt un atribut al statalităţii, iar eu sunt pentru fortificarea forţelor armate, sunt pentru o mai bună dotare tehnică și o mai bună înzestrare a ofiţerilor și soldaţilor, care, uneori, nu au de mâncare, alteori sunt trataţi în mod bestial de către superiori etc. Am să menţionez, pentru comparaţie, că Guvernul Republicii Moldova, la indicaţia Fondului Monetar Internaţional, a lipsit militarii Armatei Naţionale de dreptul de a primi apartamente. Militarii, poliţiștii, grănicerii, ofiţerii SIS, judecătorii și procurorii au fost lipsiţi, în urma câtorva modificări legislative, de dreptul de a primi apartamente din contul statului, iar până la venirea la guvernare a AIE, cei care nu primeau din fondul de stat apartamente se bucurau de indemnizaţii. Eu cunosc destui oameni care au plecat din poliţie.

Este vorba de tineri specialiști care aveau speranţa că vin să lucreze în poliţie sau în armată și vor primi apartament, iar până când va primi apartament, va beneficia de aceste indemnizaţii. Iată că nu s-au găsit bani, nici în Republica Moldova, nici în străinătate, pentru a rezolva problemele locative ale militarilor din Republica Moldova. Dar credite astronomice pentru niște elicoptere sofisticate, pentru avioane, pentru niște instalaţii de interceptare a aparatelor de zbor ale inamicului reprezintă o chestiune absolut scandaloasă.

Mai ales în condiţiile în care Alianţa este pe ducă, pentru că s-ar putea ca, în câteva zile, cei de la guvernare să eșueze în alegerea șefului statului, iar dacă nu vor eșua, noi vom continua protestele până când îi vom determina să facă alegeri anticipate și povara restituirii acestor credite va cădea pe umerii viitoarei guvernări, dar, în primul rând, pe umerii fiecărui cetăţean al Republicii Moldova.

Republica Moldova nu-şi poate permite luxul să facă parte din jocul geopolitic mare şi să participe la confruntarea marilor puteri - Dar dacă admitem că se găsesc acești bani, există partea a doua a problemei. Cu cine va lupta Republica Moldova? Mai ales că am observat că autorităţile de la Tiraspol, dacă acum câteva săptămâni au făcut gesturi de prietenie faţă de Chișinău, au vorbit

foarte constructiv despre relaţiile cu autorităţile legale ale Republicii Moldova, acum, atât noua administraţie transnistreană, dar și unele voci de la Moscova se arată iritaţi de această iniţiativă de a achiziţiona un nou lot de tehnică militară. Avem de rezolvat o problemă cu rușii.

Cum se înscrie acest gest în dialogul nostru cu Moscova?

- Cred că acest gest, dincolo de aspectele legate de corupţie și de interes strict financiar al celor care se află la guvernare, poate fi interpretat și ca o competiţie geopolitică între SUA și UE, pe de o parte, și Federaţia Rusă, pe de altă parte. Tocmai de aceea, eu regret foarte mult că cei care se află la guvernare nu înţeleg că Republica Moldova nu-și poate permite luxul să facă parte din jocul geopolitic mare și să participe la confruntarea marilor puteri. Mai mult decât atât, dacă e să ne uităm pe hartă, observăm că noi avem doar două ţări vecine. România nu are de gând să ne agreseze, este un partener strategic al Republicii Moldova.

Iată că, la 3 martie, cele două guverne se întâlnesc la Iași pentru a discuta o serie de chestiuni de cooperare și parteneriate. Pe de altă parte, avem un alt partener – Ucraina – cu care nu avem nici un fel de litigii majore, de ordin politic sau economic. Este un parteneriat politic și economic foarte important pentru Republica Moldova.

Nemaivorbind de impactul pe care îl pot avea astfel de decizii în dialogul nostru deseori dificil cu Federaţia Rusă. Da, deseori, Federaţia Rusă se prezintă ca un partener destul de dificil.

Dar Federaţia Rusă dispune de acest instrument geopolitic, care se cheamă furnizarea gazului, inclusiv în Republica Moldova. Ţara noastră are nevoie de pieţele de desfacere din Federaţia Rusă. Prin urmare, orice decizie de acest fel trebuie să ţină cont de sensibilităţile pe care le poate trezi la Kremlin. Nu este deloc de ignorat acest fapt. Mai mult decât atât, dacă vorbim la nivelul situaţiei interne sau regionale, noi avem nevoie să soluţionăm diferendul transnistrean. Ar trebui să întreprindem o serie de acţiuni politice, economice și de alt gen de apropiere a celor două maluri. Noi vrem ca dialogul dintre Chișinău și Tiraspol să meargă într-o ascendenţă pozitivă. Da, noi nu recunoaștem legitimitatea acestui regim, sub aspect strict juridic și constituţional, dar sub aspect politic, Tiraspolul se prezintă ca partener egal în formatul de negocieri 5+2. Chiar dacă nu ne place, comunitatea internaţională a recunoscut Tiraspolul ca parte în negocieri.

Prin urmare, dacă este o parte în negocieri, trebuie să ne gândim și la reacţiile care se vor produce acolo. Și iată că deja se produc cu ocazia intenţiei de a achiziţiona aceste unităţi de luptă și de a contracta aceste credite astronomice.

O eventuală alegere a şefului statului ar provoca o criză politică şi mai mare, iar alegerile parlamentare anticipate oricum sunt iminente - Să revenim la problemele politice din Republica Moldova. Aţi pomenit numele lui Dodon, care a părăsit PCRM, dorind să deblocheze situaţia în privinţa alegerii șefului statului de actualul Parlament, deși termenele pentru alegerea președintelui de mult au expirat, creându-se deja premisele pentru dizolvarea actualului Legislativ și organizării alegerilor parlamentare anticipate. Cum ve-

deţi dumneavoastră această situaţie?

- Combinaţia iniţială a fost la îndemâna oricui. Dodon a încercat s-o promoveze pe Zinaida Greceanâi la funcţia de președinte, Filat a fost cel care a făcut jocul împreună cu Dodon la Bruxelles și aici. N-a ieșit pasienţa, iar Dodon pretinde oricum așa-numita reformatare a guvernării. Prin urmare, o altă explicaţie decât intenţia lui Dodon de a intra în schemele politice, dar și financiare ale guvernării nu poate să existe, pentru că era un personaj pe care eu îl agream și îl consideram un politician și un manager administrativ destul de promiţător. Astăzi apare tot mai pronunţat ca un jucător la limită, care caută să intre în cârdășie cu exponenţii actualei puteri cu orice preţ. Fie se teme de alegeri anticipate, că nu va lua decât 1 la sută, fie are interese pecuniare deosebite, ori Plahotniuc sau Filat au cu ce să-l șantajeze. Așa sau altfel, în condiţiile în care cel puţin jumătate din societate, o serie întreagă de partide politice, organizaţii neguvernamentale, experţi în drept constituţional sau, pur și simplu, cetăţeni ai Republicii Moldova afirmă și protestează în legătură cu uzurparea puterii de stat, este evident că, oricine ar fi ales în funcţia de președinte, acesta nu va fi recunoscut de către o bună parte a populaţiei Republicii Moldova. O eventuală alegere a șefului statului ar provoca o criză politică și mai mare, iar alegerile parlamentare anticipate oricum sunt iminente.

Prin urmare, eu cred că este vorba de o imprudenţă din partea domnului Dodon. Ar fi foarte interesant să vedem și cum va reacţiona domnia sa la intenţia Guvernului Filat de a face o ședinţă comună cu Guvernul României la Iași. Spun acest lucru deoarece Dodon s-a afirmat cu o retorică prorusească destul de pronunţată, chiar antiromânească, aș putea spune. Am văzut declaraţia Partidului Social Democrat, foarte violentă împotriva acestei iniţiative, sunt de așteptat, probabil, și reacţii similare din partea comuniștilor. Să vedem dacă Dodon, care se plasează pe retorica antiromânească și prorusească, va accepta, în continuare, să facă horă comună cu ceilalţi trei.

- Apropo de alegerea șefului statului. Tot mai mult se vorbește că Filat și Plahotniuc adună un mic buget din propriile resurse (asta însemnând câteva milioane) ca să-l determine cumva pe Mihai Ghimpu să voteze pentru un președinte nepartinic.

Ce cunoașteţi vizavi de acest subiect?

- Trebuie să vedem ce sumă ar fi, în accepţia lui Mihai Ghimpu, echivalentă funcţiei de președinte al Parlamentului. Într-adevăr, se zvonește prin oraș că s-ar organiza o chetă la repezeală, la care ar participa Plahotniuc și Filat, nu știu dacă și Dodon face parte din cei care depun eforturile pecuniare respective, cert este că Mihai Ghimpu se află într-o situaţie extrem de ingrată. Dacă o va ţine morţiș și până la capăt, probabil, va avea de câștigat în faţa adepţilor săi, iar dacă va accepta să voteze pe oricine, suspiciunea va plana oricum asupra domniei sale precum că el a vândut votul său celor care au putut să plătească pentru loialitatea și cooperarea lui. Tot aici trebuie să ne întrebăm de ce în prezidiul Parlamentului stau doi democraţi și o doamnă liberal-democrată?

Poziţia de prim-vicepreședinte ar fi trebuit să-i revină Partidului Liberal, nu lui Plahotniuc. Acum, dacă înţelegerile iniţiale din acordul Alianţei se schimbă și domnul Ghimpu nu câștigă, dar și partidul pe care îl reprezintă, înseamnă că trebuie să presupunem că este vorba de un câștig financiar, la modul direct.

Sursa: flux.md

6

24 FEBRUARIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Eveniment

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

A CINCEA DUMINICĂ CONSECUTIV

Mii de oameni au scandat în centrul Chişinăului „Jos Alianţa!”

Câteva mii de oameni au participat și duminică, 19 februarie, la mitingul organizat de Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei în Piaţa Marii Adunări Naţionale din capitală.

Protestatarii au cerut demisia guvernanţilor, iar organizatorii acţiunilor de protest au declarat că acestea vor continua până Alianţa pentru Integrare Europeană va demisiona și va anunţa alegeri parlamentare anticipate.

Ex-președintele Partidului Popular Creștin Democrat, Iurie Roșca, a declarat că, și în această săptămână, organele de reprimare ale puterii au întreprins măsuri de intimidare a celor care și-au manifestat dorinţa de a participa la protestele CACD, fiind blocată circulaţia transportului cu care aceștia se deplasau spre capitală. Cu

toate acestea, potrivit lui Roșca, numărul participanţilor la protestele antiguvernamentale este în continuă creștere.

Vom menţiona că în timpul desfășurării mitingului de protest în Piaţa Marii Adunări Naţionale și-au făcut apariţia, în câteva rânduri, provocatori, unii dintre ei fiind în stare de ebrietate, care, în mod premeditat, i-au insultat pe protestatari și pe liderii lor, în speranţa să provoace incidente și altercaţii.

Poliţia a reacţionat cu întârziere, iar în unele cazuri, în general, nu a întreprins nimic. Spre exemplu, lângă Arca de Triumf, s-au adunat câţiva indivizi cu pancarte și megafoane care proferau injurii la adresa membrilor CACD, încercând să bruieze mesajul și luările de cuvânt de la tribuna din Piaţa Marii Adunări Naţionale. Deși, potrivit legii, aceștia nu au dreptul să organizeze o manifestaţie în același loc în care deja se desfășoară una și cu atât mai mult că ei nu au depus nici o înștiinţare la Primăria capitalei prin care să

Persoana care va accepta funcţia de preşedinte va fi un impostor REZOLUŢIA mitingului de protest organizat de Comitetul pentru Apărarea Constituţiei şi Democraţiei Noi, participanţii la mitingul de protest organizat de Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei, declarăm următoarele: 1. Insistenţa capilor coaliţiei de guvernământ de a alege un președinte al republicii în condiţiile de uzurpare a puterii de stat urmărește menţinerea la putere a regimului anticonstituţional de la Chișinău.

2. Sfidarea permanentă și cu rea-credinţă a normelor constituţionale și a procedurilor legale de către grupările oligarhice urmărește continuarea exercitării puterii de stat în nume propriu.

3. Păstrarea aparenţelor legale ale aflării la guvernare a devenit posibilă doar după preluarea metodică a unui control total asupra instituţiilor statului de drept prin cârdășii secrete, prevăzute în anexa la Acordul de constituire a AIE-2, urmate de continuarea distrugerii legislaţiei și a instituţiilor democratice, subordonarea Justiţiei și a principalelor structuri de presă din ţară.

4. Scopul de bază al exponenţilor actualei puteri este promovarea intereselor de grup prin corupţie, delapidarea banilor publici, deturnarea creditelor și a granturilor, contrabandă, distrugerea mediului concurenţial în economie și instituirea unor monopoluri asupra celor mai profitabile genuri de activitate economică.

5. Așa-numita reformatare a coaliţiei de guvernământ, promovată în ultimul timp ca soluţie de depășire a crizei, ascunde, de fapt, intenţia de a redistribui schemele de obţinere frauduloasă a unor supraprofituri de către cei care acceptă să voteze un președinte impostor alături de componentele AIE. 6. Corupţia, sărăcia, lipsa locurilor de muncă, preţurile insuportabile și tarifele exagerate la serviciile comunale sunt determinate în mod direct de exponenţii actualei puterii, care controlează economia naţională și banii publici în interes personal și de grup.

7. Alegerea președintelui republicii de către actuala legislatură a Parlamentului este anticonstituţională, aprofundează și mai mult criza politică, iar persoana care va accepta să ocupe această funcţie va fi un impostor și un complice la crima de uzurpare a puterii de stat.

8. Pentru a verifica cum sunt utilizate creditele și granturile de sute de milioane de euro, contractate de AIE din 2009 și până în prezent, se impune formarea unei comisii naţionale de anchetă, cu participarea reprezentanţilor societăţii civile și a experţilor independenţi, iar vinovaţii de însușirea ilegală a acestor fonduri să fie trași la răspundere.

9. Acţiunile noastre de protest vor continua până la depășirea stării de uzurpare a puterii de stat, dizolvarea actualului Parlament și anunţarea unor alegeri anticipate.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

19 februarie 2012

anunţe respectiva manifestaţie de stradă, poliţia nu a intervenit în nici un fel.

Mai mulţi participanţi la protest, care au discutat cu reporterul FLUX, consideră că grupul indivizilor exaltaţi, care au proferat injurii la dresa manifestanţilor, este organizat și plătit de guvernanţi, urmând

două obiective. Primul, ca presa afiliată puterii să poată relata în mod distorsionat, concentrându-și atenţia pe aceste elemente marginale, nu pe mesajul protestatarilor; al doilea, să-i provoace pe manifestanţi la acţiuni de răspuns și, în felul acesta, să compromită caracterul pașnic al protestelor.

Ştim cum să reacţionăm la orice tip de provocare Suntem aici ca împreună, în mod solidar, să contribuim la încetarea stării de uzurpare a puterii de stat în Republica Moldova de către criminalii de stat care încă se mai află în vârfurile piramidei statale a ţării noastre. Noi am iniţiat această mișcare protestatară ca reacţie la abuzurile nenumărate pe care le comite actuala guvernare călcând în picioare Legea Fundamentală, bunul-simţ și credinţa noastră creștină. Copoii regimului dictatorial continuă să-i intimideze pe tot teritoriul Republicii Moldova pe oamenii care susţin Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei. Spre rușinea celor care lucrează astăzi în Ministerul de Interne, în fiecare localitate a Republicii Moldova oamenii sunt intimidaţi. Ministerul Educaţiei face același lucru, Serviciul de Informaţie și Securitate – la fel.

Antidemonstraţia potlogarilor de peste drum este dovada faptului că Ministerul de Interne, prin conducătorii săi, este parte a actualei mafii de stat. Am în această mapă o hârtie semnată de către locotenent-colonelul de poliţie Lilian Botna-

riuc, vicecomisar al sectorului Buiucani, în care intră și Piaţa Marii Adunări Naţionale, prin care mă înștiinţează pe mine personal că, în urma plângerilor depuse de către Comitetul nostru la Ministerul de Interne și la Comisariatul municipal, s-au luat măsuri și că s-au deschis dosare administrative împotriva celor care obstrucţionează protestele noastre pașnice. Chiar înaintea acestei acţiuni am avut onoarea să vorbesc telefonic cu domnul locotenentcolonel Mușuc, căruia i-am cerut să facă tot ce prescrie Legea cu privire la Poliţie și cu privire la întruniri pentru a nu admite provocările respective. Vedem că poliţia nu are cum să ia măsuri cu cei care obstrucţionează ordinea publică și drep-

Simion GUŢU, pedagog, oraşul Bălţi:

Doar puterea poporului şi a rugăciunii ne poate izbăvi de guvernanţii noştri

Guvernanţii care fură milioane nu sunt „ai noştri”

Dragi concetăţeni, a ajuns cuţitul la os.

Acest regim încalcă nu doar legile statului, dar și Legea care ne-a lăsat-o Bunul Dumnezeu. Cât putem să răbdăm acest regim criminal?

Doar puterea poporului și puterea rugăciunii ne mai poate scoate din acest dezmăţ, ne poate izbăvi de cei care s-au cocoţat la putere și, cu orice preţ, vor să rămână acolo.

Ei ne spun că crește PIB-ul, că cresc veniturile la Buget. Dar eu văd că, de fapt, tot mai mulţi oameni pleacă la muncă peste hotare, că se închid școlile, bătrânii se sting în singurătate și suferind de foame. Cât putem să-i mai răbdăm pe acești guvernanţi, să-i mai lăsăm la putere?

Cum am putea să credem în mitul progresului economic despre care ne povestesc guvernanţii la posturile lor de televiziune? Dar realităţile sunt altele. Uitaţi-vă în datele statistice. În raionul Râșcani, în anul 2011, s-au născut

504 persoane și au murit peste 1 100 de persoane. Deci, de două ori mai mulţi oameni mor decât se nasc.

Avem un regim criminal. Omul de la ţară este nevoit să-și vândă bucăţica lui de pământ pentru a primi pensia socială. Astfel vom ajunge slugi la străini în propria noastră ţară. Ei se laudă că vor deschide locuri de muncă și aduc aici corporaţiile transnaţionale și ne vând pământul. Cunoaștem cu toţii că guvernanţii pregătesc o lege prin care vor permite străinilor să cumpere pământul nostru strămoșesc.

Noi, cei din tânăra generaţie, suntem deciși să luptăm cu hotărâre până la urmă. Și cu credinţă în Dumnezeu, vom izbândi.

Acum câteva zile, Lupu a declarat că membrii Curţii Constituţionale s-au vândut. Dar cine a adus Curtea în această situaţie? Atunci când Curtea lua decizii ce le convenea celor din PD, atunci judecătorii Curţii nu se vindeau?

Ghimpu ne spune că în ţară e tâlhărie și haos. Dar cine face acest haos? Peștele de la cap se strică.

Haosul începe din Parlament, acolo unde guvernanţii schimbă legile în fiecare zi după bunul lor plac.

Dacă Ghimpu are suficiente voturi în Consiliul municipal al capitalei, atunci el face lege prin care instituie

până la Academia de Știinţe și înapoi.

Prezentăm mai jos câteva secvenţe din discursul lui Iurie Roșca, în care s-a referit la acţiunile ilegale ale puterii de obstrucţionare a protestelor pașnice organizate de către Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei.

Iurie ROŞCA:

Cezar SALAHOR, Consiliul raional Râşcani:

Ieri am avut o mare bucurie, mi s-a născut o nepoţică. Astăzi, probabil că ar fi fost oportun să stau acasă, alături de familie. Însă eu mi-am luat feciorii și ginerele și am venit în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Am venit aici pentru că vreau ca nepoţii mei, copiii noștri, să nu trăiască în ţara lui Plahotniuc. Eu vreau ca copiii noștri să trăiască într-o ţară liberă și democratică. Nu în ţara hoţilor, a lui Filat, Ghimpu și Lupu.

În câteva rânduri, Iurie Roșca a chemat mulţimea la calm și a îndemnat-o să nu reacţioneze la gesturile indecente și ofensatoare ale celor câţiva provocatori.

Spre finalul acţiunii, protestatarii au efectuat un marș pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, de la Casa Guvernului

funcţia de președinte al Consiliului, dacă pierde alegerile, abrogă legea.

Nepotul lui nu are 40 de ani. Așa că Ghimpu vrea să schimbe legea ca președintele ţării să poată fi ales începând cu vârsta de 35 de ani. Dar dacă Chirtoacă avea 15 ani, atunci, probabil, trebuia ca Parlamentul să modifice Constituţia ca președintele să poată fi ales și de 15 ani.

Cu 10 ani în urmă protestam tot aici, în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Am organizat proteste în faţa radioului și televiziunii publice pentru ca să avem o presă liberă, nu una care se vinde și lucrează pentru guvernanţi. Atunci alături de noi era și Corina Fusu, și Dorin Chirtoacă. Ei atunci au protestat ca astăzi să avem o presă care zi de zi face show-uri numai pentru guvernanţi? Ghimpu, Filat, Lupu toarnă minciuni sfruntate la televiziunea publică, povestindu-ne cât de bine trăim noi. Exact ca pe vremea sovieticilor, când se spunea: dacă nu știi că trăiești bine, deschide ziarul și citește. Și presa îi laudă, și-i laudă pe guvernanţi. În orice ţară normală, presa critică guvernarea. Cineva a spus că jurnaliștii de la noi sunt niște câini turbaţi. Dar nu e adevărat, jurnaliștii noștri sunt niște cotei care scheaună, bagă coada între vine și se lingușesc pe lângă guvernanţi ca aceștia să le mai arunce un os, un ciolan.

De 30 de ani eu lucrez profesor. Și soţia mea, și fiica, și ginerele, toată familia, toţi suntem profesori. Învăţăm copiii și ne întreţinem din salariul de profesor. Ne doare inima când vedem cum pe gerul și troienele din această iarnă copiii merg pe jos la școlile din alte sate. Statul nu le asigură niște autocare cu care să meargă la școală. Dar marele nostru președinte Lupu ne anunţă că vom cumpăra avioane de război ca să stârpim contrabanda cu ţigări. Mai mare prostie nu există, mai ales debitată de o gură de președinte. Lupu va ridica aviaţia militară în lupta cu contrabanda de ţigări. Dar dacă mai închid vreo 20 de școli, își pot permite să mai cumpere și vreo 20 de tancuri cu care să lupte cu corupţia. Și nu o să avem nici corupţie și o să trăim bine. În acești 2-3 ani de când guvernează, Lupu, Ghimpu și Filat au împărţit ţara în ai noștri și ai lor. Și ţi se face milă când vezi la TV niște oameni care par a fi inteligenţi, dar care spun: nu putem să-i criticăm, chiar dacă guvernează prost și fură, pentru că sunt ai noștri. Dar care sunt ai noștri, cei care fură? Dacă își bat joc de ţară, indiferent că sunt verzi, roșii, albaștri, trebuie să-i criticăm pe toţi.

Ei ne-au făcut pe noi toţi ostatici și ne șantajează. Ei ne spun: dacă nu

turile noastre la protestul pașnic. Este o dovadă crasă a faptului că potlogarii de la guvernare și cei de peste drum sunt una.

Noi însă vom continua să protestăm pașnic, democratic și perfect legal. Noi ne știm drepturile, știm cum să le apărăm și știm cum să reacţionăm la orice tip de provocare.

răbdaţi toate tâmpeniile și porcăriile noastre, atunci vor veni comuniștii. Asta e o dilemă falsă. În afară de comuniști există și altă parte, și alţi oameni care sunt mai buni și decât unii, și decât alţii. Dar să vină cine n-ar veni, dar nu se mai poate ca guvernanţii să-și bată joc de popor, de legi și Constituţie, de toată ţara asta.

Pentru mine, „ai noștri” sunt ţăranii noștri care au ajuns că nu se mai pot întreţine, pensionarii care pri-

mesc o pensie de 700-800 de lei, dar au de plătit câte 2000 de lei pentru serviciile comunale. Pentru mine, „ai noștri” sunt și oamenii de afaceri care vor să deschidă noi locuri de muncă, să plătească impozite. Dar Ghimpu nu este „al nostru”. Și nici Plahotniuc, care într-un an a câștigat 30 de milioane, sau Filat, care a câștigat 10 milioane. Ei nu sunt „ai noștri” odată ce ei jefuiesc această ţară, o mint, iar oamenii trăiesc în sărăcie, în mizerie.

FLUX EDI|IA DE VINERI

24 FEBRUARIE 2012

Eveniment

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

CACD îi cere ministrului de Interne să înceteze persecutarea protestatarilor

Câţiva membri ai Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei au depus marţi, 21 februarie, la Ministerul de Interne o petiţie, adresată ministrului Alexei Roibu, prin care îi cere să pună capăt acţiunilor întreprinse de poliţie în vederea compromiterii și zădărnicirii întrunirilor de protest, ce au loc în fiecare duminică, în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

După depunerea petiţiei, ex-președintele PPCD, Iurie Roșca, a declarat că „această petiţie a apărut ca reacţie la nedorinţa ministrului de Interne de a discuta cu membrii CACD privind situaţia care s-a creat”.

Iurie Roșca a declarat în faţa presei că acţiunea are două scopuri principale: „să se înceteze persecutarea participanţilor la aceste întruniri și să se ia toate măsurile legale ca începând cu duminica viitoare să nu mai apară provocatori, bine organi-

zaţi și dirijaţi în preajma sau în Piaţa Marii Adunări Naţionale, pentru a obstrucţiona mitingurile de protest”. Potrivit lui, ceea ce fac acești indivizi „se numește incitare la violenţă și este urmărit scopul de a provoca tensiuni și confruntări între protestatarii pașnici și acest grup de provocatori”.

Conform lui Iurie Roșca, petiţia a fost recepţionată de către doamna Diana Ţărnă de la Departamentul Petiţii și Audienţă a Ministerului de Interne. El a spus că pro-

testatarii așteaptă un răspuns oficial din partea lui Alexei Roibu, dar și ca Ministerul să dea dispoziţii pentru luarea tuturor măsurilor legale care să asigure libertatea întrunirilor în Republica Moldova. În caz contrar, Iurie Roșca a declarat că membrii Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei și protestatarii vor cere demisia ministrului de Interne.

Citiţi alăturat petiţia adresată de CACD ministrului Alexei Roibu.

De ce face spectacol John Onoje După cum se știe, noi, moldovenii, suntem un popor foarte primitor, ospitalier și buni la suflet.

De foarte multe ori ne amintim de asta când plecăm peste hotare și vedem anumite deosebiri între noi și cei, cică, „mai civilizaţi”.

Dar, uneori, am avut și de suferit din cauza bunătăţii noastre.

Au fost mulţi venetici pe pământurile noastre care nu ţineau deloc cu acest neam și nici nu ne respectau cultura, tradiţiile, credinţa. Aceștia au vrut mereu să ne înveţe cum trebuie să trăim, ne huleau, ne băteau, ne spurcau casele. Am avut impresia, o perioadă scurtă de timp, că, odată cu renașterea naţională din 89 și independenţa din 91, am scăpat. Dar a fost doar o iluzie. S-au schimbat doar stăpânii care dictează, ăștia deja îs din vest și o fac prin bani.

Așa cum suntem buni la suflet, am primit mulţi oameni care au fugit de o viaţă grea de acolo de la ei, cărora le-am făcut loc aici, la noi. Știu că, într-o perioadă, veniseră mulţi refugiaţi din Cecenia, care era distrusă de război. Dar uneori, oaspeţii care intră în casă se cam caţără pe masă. În asemenea situaţii, se găsește pentru ei un cuvânt mai apăsat, iar dacă nu ajută, se aplică un pumn mai tare. Așa suntem noi, moldovenii. Cu ani în urmă, am auzit o istorie în care un grup de moldoveni i-au bătut pe niște ceceni dintre cei refugiaţi, care deja trăiau aici, dar au cam uitat frica și au început să dicteze reguli de-ale lor, iar băieţii noștri foarte rapid le-au arătat locul. Nu știu cât e de corect, însă cei care mi-au povestit despre asta m-au asigurat că așa a fost. După incident, refugiaţii deja se comportau normal.

Când încă Onoje nu era mare vedetă pe care s-o filmeze toate televiziunile ce și cum vorbește, eu îl vedeam des la piaţă. Vindea ziare. Sincer, omenește, mi se făcea milă de el, se vedea că e necăjit, era cuminte. Parcă vroiam să-l ajut cu un cuvânt, dar nu puteam decât să cumpăr un ziar de la el. Chiar îl simpatizam pentru faptul că lucrează, că încearcă să vorbească limba noastră și că părea un om bun…

Dar uite că l-am mai văzut de vreo două ori.

Deja era altul, era alt Onoje, acea mare vedetă, candidat la funcţia de președinte. Vine la mitinguri și are un comportament total inadecvat.

I se pare că are dreptul să decidă tot și toate în ţara asta. Are un comportament agresiv, strigă sau, mai bine zis, urlă ca un descreierat.

Să vă spun sincer, el și când vorbește normal,

cu greu poţi pricepe ce spune, iar când urlă, nu înţelegi nici 10 la sută. A scris tâmpenii gen „jos comuniștii”, „jos Roșca” (Johny, ei nu-s la putere acum, așa că aberezi), „Jos limba rusă”, „jos limba găgăuză” etc. Felul în care ţopăie și se screme sub Arcul de Triumf denotă una din două: fie este vorba de demenţă și, în acest caz, psihiatrii trebuie să se ocupe de el, sau este bine plătit să facă acest lucru. Vă spun sincer, acest Onoje acum mi-a devenit antipatic și scârbos.

Dar care e problema în cazul lui Onoje și de ce consider că este periculos?!

Fiecare om de la noi, când îl vede pe cineva, mai ales de originea lui Onoje, îl percepe ca pe un străin și primul gând este să-l ajute. Însă

Lucia CUJBĂ, studentă la USM:

Copiii guvernanţilor nu sunt afectaţi de criză Văd aici oameni veniţi din toată ţara. Asta înseamnă că revolta ia amploare, că nu ne lăsăm manipulaţi de către cei care astăzi se află la guvernare. Este nevoie de unitatea tuturor celor care se află aici, tuturor celor care se află acasă, a tuturor celor care nu mai susţin acest regim criminal.

Astăzi, cei care nu îngheaţă sunt guvernanţii noștri. Copiii lor nu sunt afectaţi de criză. Însă vă întreb: pe dumneavoastră și pe copii dumneavoastră vă afectează criza? De ce noi suntem nevoiţi să plecăm peste hotare ca să-i servim umil pe străini? Oare nu suntem și noi o naţiune care merită mai mult? Oare nu mai avem demnitate și mândrie?

Cei de la putere sunt preocupaţi de tot felul de scheme și uneltiri rușinoase, doar pentru a se mai menţine puţin la putere. Însă noi nu vom mai tolera acest regim. Jos Alianţa!

E timpul și e cazul ca noi, cetăţenii simpli, să le arătăm că suntem puternici. E cazul și e timpul să le arătăm că suntem mulţi și că vrem să trăim bine în ţara noastră.

când observă din partea unui străin venit de pe-aiurea, vorba oamenilor de la ţară, care își permite să facă ceea ce face John, acesta trezește în subconștient ura și xenofobia faţă de acest individ și ceilalţi care, în percepţia lui, se asociază cu el. Nu știu cine l-a îndrumat pe John să facă aceste lucruri, dar din cauza lui pot să aibă de suferit alţii. Este una când oamenii văd pământeni de-ai lor care protestează și alta e când o face cineva de culoare originar din Africa. Societatea noastră nu e pregătită încă pentru așa ceva.

Un alt lucru care se observă este că acele acţiuni pe care le organizează indivizii de sub Arcul de Triumf (John, moșul ăla după care

plânge psihiatria, pe bune), în timpul protestelor legale ale unor oameni care s-au săturat de prostiile din societate, vor o schimbare, păi aceste acţiuni nu sunt decât o sabotare a protestelor. Acești indivizi, printre care și Onoje, nu fac decât să bruieze, să intimideze, să sperie și chiar să sară la bătaie la cei ce nu susţin alianţa de la putere.

Există o singură explicaţie pentru o atare situaţie: ori societatea noastră este bolnavă și vede ca normalitate încălcarea drepturilor la adunare a unor oameni, prin fluierare, utilizare de sirene, lozinci agresive, ori este o acţiune care este plătită de putere și arată încă o dată josnicia la care poate recurge guvernarea actuală.

De ce acel miting de sub Arcul de Triumf se petrece în același loc și în același timp cu acţiunile contra puterii? De ce acei antiprotestatari nu spun nimic concret, nu au, cel puţin, un discurs coerent, nu pot lega două cuvinte, doar urlă și bruiază. Răspunsul este unu: ei nu au minte suficientă ca să spună ceva serios și argumentat, iar puterea îi stimulează. E josnic.

Acum despre scandalul că Onoje a fost numit negru care a coborât din copac. Să știţi că o merită. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume.

Subscriu (și nu doar eu) la această afirmaţie. Are un comportament care nu este normal, atât din punct de vedere juridic (încalcă dreptul la proteste), cât și din punct de vedere moral (a venit într-o ţară care l-a primit, iar el se consideră mai superior decât localnicii).

Johny, este un proverb la noi: „Când intri în cetate străină, îţi lași moravurile și caii la intrare, respecţi legea din cetate”. Nu de alta dar… se pare că n-ai șapte ani de acasă. Învaţă, cel puţin, să vorbești normal. Nu e frumos ceea ce faci.

Nu am nimic contra lui Onoje sau oricare alt străin. Îi rog doar să se comporte normal, nu cum o face acest individ în plin centrul capitalei.

Pe bune, trezește doar agresivitate și antipatie. Îi doresc binele și, de aceea, îl rog să-și schimbe forma de protest. Iar dacă spunem că acestea sunt declaraţii rasiste, înseamnă că 99% din populaţia acestei ţări, urmând logica respectivă, poate fi acuzată pentru faptul că, cel puţin o dată, au vorbit despre negri, ţigani și alţii.

P.S. Nu vreau să supăr pe cineva. Este vorba doar despre o mică parte din ceea ce ar trebui să reţină John Onoje și cei care îl promovează. Îmi cer scuze de la cei care s-au simţit lezaţi, dar unele lucruri trebuie puse la punct.

Sergiu UNGUREANU Text preluat de pe vox.publika.md

Andrei ŢURCANU, primarul satului Baraboi, Donduşeni:

Deja salariile se plătesc cu întârziere

Am venit aici pentru că mă doare inima de ceea ce se întâmplă în ţara noastră. Eu activez în administraţia publică locală de mai bine de 21 de ani, dintre care 12 ani sunt în funcţia de primar al satului Baraboi. Cunosc situaţia în detalii de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova până în prezent. Știu cine și ce a făcut în această perioadă. Știu cum au guvernat Snegur, Lucinschi, Voronin.

Acum guvernează Alianţa pentru Integrare Europeană.

Lucinschi a guvernat prost, atunci au început cele mai mari probleme. Atunci profesorii, funcţionarii, angajaţii instituţiilor publice aveau restanţe la plata salariilor de 14 luni. Și astăzi ne confruntăm cu aceeași problemă: bugetarilor noștri deja salariile li se plătesc cu întârziere. Și situaţia se înrăutăţește pe zi ce trece.

Dar știţi în ce situaţie se află ţăranii noștri, bătrânii noștri, pe care noi, primarii, nu suntem în stare să-i ajutăm cu nimic? Ţăranii noștri își vând cotele de pământ, rămân fără pământ doar ca să beneficieze de un ajutor social.

Iată de ce, nu doar eu, dar mai mulţi conducători ai administraţiei publice locale își declară susţinerea pentru Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei.

Aici, în Piaţă, alături de mine mai sunt și alţi doi primari, care, de fapt, au candidat pe listele partidelor din AIE, dar care s-au dezamăgit de situaţia în care se află primăriile noastre. Eu comunic și cu alţi colegi de-ai mei care sunt primari în al doilea, în al treilea mandat, care pot să compare situaţia care era cu foștii guvernanţi și cea care

este acum. Toţi spun clar că dacă îi mai lăsăm pe acești guvernanţi să conducă și mai departe, sărăcim acest popor cu totul.

Cei de peste drum (cei care protestau împotriva protestatarilor – n.n.) strigă că noi suntem trădători. Eu în 1992 am plecat la război să-mi apăr ţara. Voi acum pe cine apăraţi, pe cei care uzurpează astăzi puterea, pe cei care ne-au furat ţara și ne fură în continuare, care se gândesc numai la buzunarul lor și nu la viaţa grea pe care o duc copiii, părinţii și fraţii noștri?

7

Ministrului de Interne, general Alexei ROIBU PETIŢIE Domnule ministru, Prin prezenta Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei Vă cere repetat să puneţi capăt tuturor acţiunilor întreprinse de colaboratorii de poliţie pentru zădărnicirea și compromiterea întrunirilor organizate în fiecare duminică de CACD în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

Vă amintim că ministerul pe care îl conduceţi în calitate de exponent al PLDM, partid condus de premierul Filat, a declanșat, începând cu ajunul primului nostru miting din 22 ianuarie, o vastă operaţiune de intimidare a tuturor adepţilor noștri pe întreg teritoriul ţării. Comisariatele de poliţie continuă să intimideze militanţii noștri din raioane, somându-i să nu participe la proteste, iar colaboratorii Poliţiei Rutiere creează piedici artificiale celor care se deplasează duminica spre capitală.

Astfel, prin indicaţiile ilegale pe care le daţi, Dumneavoastră personal Vă faceţi vinovat de încălcarea a trei articole din Constituţie, și anume art.40 „Libertatea întrunirilor”, art. 27 „Dreptul la libera circulaţie” și art.

32 „Libertatea opiniei și a exprimării”. De asemenea, deja a cincea oară consecutiv un grup agresiv de provocatori întreprind acţiuni huliganice de obstrucţionare a întrunirilor noastre, scandând lozinci împotriva organizatorilor protestului pașnic, arătând gesturi indecente și tensionând situaţia. Astfel, respectivii inși încalcă în mod flagrant, repetat și cu reacredinţă dreptul nostru la întruniri. Lipsa de reacţii adecvate din partea colaboratorilor de poliţie faţă de provocatori lasă impresia unei complicităţi între aceștia și subalternii Dumneavoastră, iar scopul urmărit este compromiterea caracterului legal și democratic al întrunirilor noastre, precum și a membrilor CACD, provocarea unor confruntări care să servească drept pretext pentru interzicerea protestelor. Justificarea conducătorilor comisariatului de poliţie precum că nu ar dispune de drepturi legale să ia măsuri pentru izolarea huliganilor este falsă. Drept dovadă cităm din art.21 al Legii privind întrunirile: „Asigurarea ordinii publice. Sistarea întrunirilor”, alineat (1): „Dacă în timpul desfășurării întrunirilor unii participanţi încalcă ordinea publică sau prevederile art.8, organizatorul, în caz de necesitate împreună cu poliţia, îi va îndepărta pe aceștia”.

Art.8 al aceleiași legi „Întruniri interzise” stabilește: „Sunt interzise întrunirile prin care se urmărește: c) subminarea securităţii naţionale sau a integrităţii teritoriale a ţării, săvârșirea infracţiunilor, încălcarea ordinii publice sau organizarea tulburărilor în masă, încălcarea moralităţii publice, a drepturilor și a libertăţilor altor persoane ori punerea în pericol a vieţii sau sănătăţii acestora”.

Am subliniat acele fragmente care se referă direct la provocatorii respectivi. Încă la 6 februarie curent V-am adresat oficial un demers prin care v-am solicitat o întâlnire pentru a discuta chestiuni ce ţin de evitarea depășirii atribuţiilor de serviciu din partea colaboratorilor MAI și de preîntâmpinare a tensionării artificiale a situaţiei politice. Cu regret, n-aţi dorit să ne primiţi. În aceeași zi de 6 februarie am adresat un demers comisarului general de poliţie al mun. Chișinău, dlui colonel Sergiu Cociorvă, căruia i-am cerut să ia măsurile de rigoare pentru a curma provocările acestui grup de huligani.

La 10 februarie am primit un răspuns oficial din partea comisarului adjunct al Comisariatului Buiucani, locotenent-colonel de poliţie Lilian Botnariuc, prin care eram asiguraţi că demersul nostru a fost examinat. Cităm: „În privinţa cetăţeanului Vasile Chiriac și cetăţeanului John Onoje au fost întocmite procese-verbale cu privire la contravenţie în baza art.67, alin.2 Cod Contravenţional al R. Moldova „Încălcarea legislaţiei privind întrunirile”, și au fost remise pentru examinare și primirea deciziei conform competenţei în temeiul art. 396 Cod Contravenţional al R. Moldova în Procuratura sect. Buiucani”.

Însă după aceasta au urmat alte două mitinguri, organizate de CACD la 12 și 19 februarie, iar provocatorii au continuat acţiunile lor ilegale de obstrucţionare și incitare la violenţă fără ca poliţia să răspundă somaţiilor noastre de a lua măsurile legale ce se impun. Astfel, devine evident că răspunsul formal și lipsa de acţiuni adecvate din partea poliţiei au o explicaţie politică evidentă. Prin urmare, este clar că MAI și Procuratura, afiliate actualei puteri, urmăresc degradarea situaţiei politice și fac un joc murdar împreună cu provocatorii.

Având în vedere cele expuse, Vă cerem, Domnule Ministru, să dispuneţi încetarea persecutării adepţilor noștri, care doresc să se deplaseze la întrunirile pe care le organizăm în mod legal, precum și să luaţi toate măsurile pentru a nu admite repetarea provocărilor în timpul mitingurilor CACD. Iurie ROŞCA

În numele CACD Vladimir DONŢUL

Alexei TULBURE

Alexandru CORDUNEANU

Radu BUŞILĂ 21 februarie 2012

Galina CARCEA, satul Lopatnic, Edineţ:

Nu mai vrem să stăm îngenuncheaţi în faţa călăilor şi neruşinaţilor De 25 de ani mă ocup de educaţia copiilor preșcolari. Până și cei micuţi strigă prin grădiniţă „Jos Alianţa!” pentru că nici ei nu sunt mulţumiţi cum trăiesc.

Cei ce stau sus, în scaune moi, nu ne aud pe noi, cei de jos, care muncim și îi facem pe ei să adune bani și averi. Rușine să le fie.

Domnilor Lupu, Filat, Ghimpu, dacă aveţi măcar puţină frică de Dumnezeu, cedaţi în faţa poporului. Noi nu mai vrem să stăm îngenuncheaţi în faţa voastră, călăilor și nerușinaţilor. Dacă sunteţi atât de curajoși, ieșiţi faţă în faţă cu poporul și ascultaţi durerea lui. Întrebaţi-i pe invalizi cum trăiesc, întrebaţi-i pe pensionari cum trăiesc, întrebaţi-i pe pedagogi, pe medici cum se descurcă. Dar cei care, în genere, nu sunt angajaţi în câmpul muncii cu ce își plătesc facturile la curent, telefonie, cum își asigură cheltuielile elementare. La noi este o vorbă: cel sătul pe cel flămând nu-l crede.

Să le fie rușine!

Noi, cei care venim aici, în Piaţă, le cerem să nu păteze Constituţia. S-o lase curată. Doamne ajută!

8

24 FEBRUARIE 2012

CALEIDOSCOP

24 februarie Evenimente 303: Împăratul roman Galerius publică edictul prin care se începe persecuția creștinilor în Imperiul Roman de Răsărit 1340: Prima mențiune documentară a Târgului Siret 1525: Francisc I al Franței este învins în bătălia de la Pavia de către trupele imperiale germane. Suveranul francez cade prizonier în mâinile lui Carol al V-lea 1538: Tratatul de pace de la Oradea, prin care se pune capăt luptelor dintre Ioan Zapolya și Ferdinand de Habsburg pentru stăpânirea Transilvaniei 1582: Papa Grigore al XIII-lea introduce o reformă a calendarului, care, în noua structurare, comportă o eroare de o zi la 3000 de ani (Calendarul gregorian) 1711: Premiera, la Londra, a operei „Rinaldo” de Georg Friedrich Händel, prima operă italiană scrisă pentru stagiunea londoneză 1717: Convenția dintre Ioan Mavrocordat și generalul Sainville. Trupele imperiale evacuează Muntenia, dar păstrează Oltenia. Convenția va fi invocată de austrieci pentru a justifica anexarea Olteniei 1821: Mihail Șuțu, domnul Moldovei, solicită țarului Alexandru I trimiterea unui corp de oaste pentru a face față eteriștilor care, conduși de Alexandru Ipsilanti, trecuseră Prutul, la 22 februarie 1821 1848: Regele Louis-Philippe al Franței abdică 1942: Inaugurarea postului de radio american Vocea Americii 1960: A început procesul intentat pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale unor intelectuali acuzați că au citit și răspândit operele lui Mircea Eliade; principalii inculpați erau Constantin Noica, Constantin Dinu Pillat, Al. O. Teodoreanu și Nicolae Steinhardt 1945: Guvernarea Rădescu. A avut loc, la București, o violentă demonstrație, în cursul căreia grupuri de agitatori bolșevici au deschis focul asupra armatei și a demonstranților. Acest eveniment a permis ca A.I.Vâșinski, ministrul adjunct de Externe al URSS și președinte al Comisei Aliate de Control pentru România, să impună, prin forță, guvernul Groza 1946: Juan Perón este ales președinte al Argentinei 1948: Prin lege a fost desființată Adunarea Deputaților, a fost convocată Marea Adunare Națională, iar puterea legislativă a trecut asupra Guvernului 1975: Trupa rock Led Zeppelin lansează dublul album „Physical Graffiti” 1981: Palatul Buckingham anunță logodna Prințului de Wales cu Lady Diana Spencer 1987: În urma meciului de la Monte Carlo, cu Dinamo Kiev, câștigătoarea Cupei Cupelor în 1986, echipa de fotbal Steaua București, a cucerit Supercupa Europei 2008: Este ales președinte al Cubei Raul Castro, care îl succede astfel fratelui său, Fidel Castro.

Nașteri 1463: Giovanni Pico della Mirandola, umanist italian (d. 1494) 1500: Carol Quintul, împărat al Sfântului Imperiu Roman, rege al Castiliei, Aragonului, Neapolelui și al Siciliei (d. 1558) 1597: Vincent Voiture, poet francez (d. 1648) 1622: Johannes Clauberg, teolog, filosof german (d. 1665) 1684: Matthias Braun, sculptor ceh (d. 1738) 1771: Johann Baptist Cramer, pianist, compozitor german (d. 1858) 1842: Arrigo Boito, compozitor, poet italian (d.

1918) 1866: Piotr Nikolaevich Lebedev, fizician rus (d. 1912) 1885: Stanisław Ignacy Witkiewicz, scriitor, pictor polonez (d. 1939) 1929: Marga Barbu, actriță româncă de teatru și film (d. 2009) 1932: Eugen Cizek, istoric literar român 1934: Renata Scotto, soprană italiană 1939: Richard Oschanitzky, compozitor român (d. 1979) 1955: Alain Prost, pilot francez de Formula 1 1955: Steven P. Jobs, fondator Apple Inc, vizionar, inventator și om de afaceri 1974: Mircea Badea, prezentator de televiziune și actor român

Decese 1704: Marc-Antoine Charpentier, compozitor francez (n. 1643) 1777: Iosif I al Portugaliei (n. 1714) 1810: Henry Cavendish, fizician, chimist englez (n. 1731) 1815: Robert Fulton, inventator american (n.

1765) 1856: Nikolai Ivanovici Lobacevski, matematician rus (n. 1792) 1923: Edward Williams Morley, chimist și fizician american (n. 1838) 1939: Elena Alexandrina Bednarik, pictoriță româncă (n. 1883)

Sărbători * Dragobetele (Cap de primăvară) – este o sărbătoare populară semnificând venirea primăverii * Estonia: Ziua națională; aniversarea proclamării independenței (1918).

G`ndul s=pt=m`nii „Nu este sărac acela care are puţin, ci acela care cere mult” Lucian BLAGA

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

TEATRU

„Anonimul Veneţian” la Soroca şi Chişinău La mijlocul stagiunii curente, Teatrul „Veniamin Apostol” din Soroca vine să-și bucure spectatorii cu premiera spectacolului (al doilea la număr): „Anonimul Veneţian”, după piesa lui Giuseppe Berto, montată de regizorul Sandu Cozub. Printr-un acord al părţilor, spectacolul este jucat în Sala studio „Valeriu Cupcea” a Teatrului Naţional „M. Eminescu”.

Protagoniștii spectacolului: actorii Margareta Pântea și Andrei Porubin, joacă drama soţilor care de câţiva ani s-au despărţit și își dau întâlnire în Veneţia, orașul fericirii lor.

El, compozitor veneţian, în lipsa Ei, în acești ani, a fost mai mult singur, dar nu a încetat să o iubească. Pasiunea enormă pentru muzică îl ajută să reziste în faţa despărţirii lor.

Ea, fiind alături de un alt bărbat, în seara întâlnirii, își mai ascunde fiorul dragostei, ezitând în faţa mai multor întrebări, pe care i le pune fostul soţ. Amintirile, cât și emoţiile trăite unul alături de altul, îi fac să înţeleagă că, de fapt, se mai iubesc.

Până și cămășile îmbrăcate la întâlnire vorbesc despre acest lucru.

George, fiul lor, este unul din subiectele preferate în seara întâlnirii, pe care îl abordează cu dragoste și nostalgie în suflet. Încercând

să retrăiască momente plăcute din perioada vieţii lor de familie, amintirile ușor se dezlănţuie, făcându-i mai descătușaţi unul faţă de celălalt.

Iubirea lor devine tot mai palpitantă, dar și zbuciumată din moment ce El decide să-și împartă durerea cu fosta soţie: spunându-i că suferă de o boală incurabilă și își trăiește ultimele zile din viaţă, pe care vrea să le petreacă cu dânsa, femeia visurilor sale. Totodată, îi cere iubitei să fie atentă și binevoitoare cu George, care va trebui să ducă misiunea tatălui său mai departe: să cânte ca și el, în orchestră la oboi.

Zguduită de vestea Lui, acum Ea este gata să facă orice, pentru a-l face să-și trăiască frumos ultimele zile din viaţă. Ea nu-și mai poate ascunde emoţiile și lacrimile, cât și dragostea faţă de el, transformân-

du-se din femeia răzbunătoare în femeia nefericită.

Muzica de excepţie din „Concertul pentru oboi și orchestră în do minor” de Alessandro Marcello (Italia) întregește drama acestui cuplu. Pe fundalul notelor lirice, privirile și gesturile lungi vorbesc de la sine, dragostea celor doi fiind la unison cu suferinţa. Conflictul dramatic se declanșează cu intensitate, având la bază tema centrală: Iubirea și Moartea.

Această dramă, plină de emoţie și pasiune, tandreţe și duioșii, învaţă să poţi trece peste suferinţele vieţii. Ajuns într-un moment grav, aproape tragic din viaţă, personajul lui Andrei Porubin se reafirmă calm și optimist în faţa destinului, împăcându-se cu gândul Morţii, moment despre care vorbește cu liniște și împăcare în suflet, contemplându-și stingerea ca pe o victorie spirituală.

Regia spectacolului e demnă de apreciere, fiind distinsă printr-o transpunere inedită în scenă, dar și evoluţie spectaculoasă a celor doi, motiv din care acest spectacol merită văzut.

Dialogul și monologul devin atât sugestive, cât și expresive pe funda-

lul laitmotivului muzical, imprimând spectacolului sensibilitate. „„Anonimul Veneţian” este o dramă a cuplurilor noastre, - au remarcat protagoniștii spectacolului,

APARIŢII EDITORIALE

Dan Puric

Poetul Vasile Toma se grăbește fulgerător de încet, poziţionându-se într-o ascendenţă vertiginoasă, secundată de calmitatea-i olimpică: „Eu n-am umblat prin ţări străine, / Nu l-am văzut pe Rochefoucauld, / Că mie și așa-mi stă bine / Între Cărare și Grabco” („Ego sum”, pag. 60), se autoconfesionează el în cel de-al doilea volum al său: „Osanale la pachet”. Cartea reprezintă o alternanţă editorială – primul volum a fost un debut liric, succedat de al doilea – satiric, iar viitorul – din nou va fi liric (prefaţat de Adrian Păunescu). Mihai Cimpoi rezuma astfel acest statut-tribut tomist (ambele volume sunt arhitecturizate din trei capitole): „Liric ingenuu, împresurat chiar de „lumina din ochii lui Iisus”, Vasile Toma se preschimbă într-un satiric incisiv, care încearcă să alunge „lumina” Apocalipsului ce s-a instaurat „în patrie”.

Seculara ori, mai curând, milenara noastră cruciadă (pro)românească înregimentează mii de autosacrificaţi literalmente pe altarul gloriei naţionale.

Domnul a lăsat pe pământ umbra sa, Omul. Nu cel internaţional, proletar, ci Omul Naţional – elogiat și protejat, prin cartea sa, ca valoare supremă de către Vasile Toma.

Nu cunoaștem cazuri (ori necazuri) identice de eroism, sacrificiu, intransigenţă aproape feroce faţă de oponenţii ideatici sau păgânimea pârjolitoare de ţară și neam: „Roșu-n sârmă, roșu-n stele, / Roșu-n gândurile mele, / Roșu în academii, / Roșu-n crâng de pușcării...” („Do major în roșu”, pag. 24).

Clasicul afirma că un poem supravieţuiește imperii. Efim Tarlapan e forfecătorul de imperiu, iar satiricitatea lui Vasile Toma decimează sclavagismul etnic. Ilegaliștii și umoriștii au fost cei dintâi care au ruinat temeliile imperiilor.

Condeiul tomist e conectat la fulgerele cerești și lumești, suferinţele sufletești

O dramă romantică, cu elemente tragice „Anonimul Veneţian” este o reflectare asupra destinului omenesc, o evadare sublimă din anonimat.

Eleonora STĂNCUŢĂ

OSCAR 2012 PE ULTIMA SUTĂ DE METRI:

Un număr de 15 statuete, scoase la licitaţie la Hollywood

Patul suferinţei – cetatea biruinţei Motto: „Dacă ne pierdem simţul umorului, ieşim din istorie”

actorii Margareta Pântea și Andrei Porubin, mulţi dintre ei regăsinduse, probabil, aici, căci toţi suntem la fel – vorbim asemănător, ne certăm cu aceleași replici...”

și trupești, el se oblojește cu ele.

Aduni averi din cumplitele dureri, suferi, deci exiști.

Cuvioasa modestie a lui Vasile Toma are ca sursă izvorul-autorul: “Vouă, ce aţi crezut în mine/ Și nu mi-aţi fript cu bârfa osul,/ Eu mă închin cum se cuvine/ S-o facă Toma ...credinciosul.” (“Cititorilor mei”).

Asistăm arhicurioși la evoluţia spectaculoasă epigramatică a triumviratului Ion Diviza – Gheorghe Bâlici–Vasile Toma. Provocat de Gheorghe Bâlici prin “Grafomania”: “Sunt de mult convins de tot/ Că-n această meserie / Cei ce scriu așa cum pot / Nu mai pot să nu mai scrie”, Vasile Toma reacţionează neprovocator-convingător: „Cum n-ai fost deloc modest / Și le-ai spus-o franc, vezi bine, / Grafomanii fac protest / ... și de-atuncea scriu ca tine” (pag. 116).

Lui Ion Diviza, care-i aruncă mănușa duelistică prin epigrama: “E vesel plaiul moldovean, / De roșii flamuri plină-i ţara / Că o conduce-un Cioroian, / Dar nu un costiujan din ... Cioara”, Vasile Toma răspunde: „Văzând cum îţi „prosperă” ţara, / Mi-am zis așa, nu fără miză: / Mai bine un Cioran în Cioara, / Decât pe la Kremlin cu viză ...” (pag. 119).

Poetul este ziditorul de sine în granitul paginilor de carte, acestea dorind și sperând a fi testamentare. De la antici moștenim modernitatea: trebuie să-ţi iubește destinul. Sublim de modest, acest Cioran din Cioara, prin legendara-i personalitate, din sfinţenie și muţenie românească zidit este, el are o bio-bibliografie cristalină: în 1980 a absolvit Facultatea de Litere (USM), a publicat în revistele „Literatura și arta”, „Post-scriptum”, „Glasul naţiunii”, „Viaţa Basarabiei” etc., este inclus în volumele „O antologie a epigramei românești actuale”, Cluj-Napoca, 1999, „Satiră și umor de pe ambele maluri ale Prutului”, Chișinău, 1999, „Epigramiști români contemporani (mic dicţionar-antologie)”, Ploiești, 2002, „Epigrama daco-romană contemporană”, Cluj-Napoca, 2005, „Pledoarie pentru epigramă”, Câmpina, 2007… În 2006 lansează volumul de poeme lirice „Între iubire și nimic”, menţionat cu

Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova, apoi editează a doua carte “Osanale la pachet” în 2008… Editorialicește cu aceste scriituri, Vasile Toma ne omenește.

A scrie umor, când oasele teribil dor, e un dublu eroism, inclusiv detestând virulent teribilismul, paranoimul decenial viorelmihailist prin apocalipticul “Ce mai face-ţi, domnilor ţărani”. Atare performanţe o poate realiza numai un veritabil asanator de moravuri: “…Mă apucă un căscat nebun, / Tot gândind la dragii mei plăvani,/ Și mi-am zis să fiu cu voi doar bun, / Do sfidanea, domnilor ţărani!” (pag.101).

Apoi să invoci nu colegial, ci competiţional, predecesori ca George Topârceanu, Mircea Dinescu, Mircea Cărtărescu, Adrian Păunescu, Petru Cărare, Efim Tarlapan, Nicolae Esinencu, Pavel Bechet etc. obligă la enorme responsabilităţi creatoare.

Modernizatoarele osanale ale lui Vasile Toma sunt niște absorbitoare ale imoralităţii, sunt aspiratorul-epuratorul lor.

Prin prezenta microcronică achit mie o grea datorie: să înţeleg pentru sine și să comunic publicului cele cunoscute despre Vasile Toma.

Cel de va fi cândva diriguitorul de oști (umoristice), va urma să emită primul dintre ordinile de glorie: ostași, citiţi și recitiţi spadasinul invincibil Vasile Toma (precum o face și el prin zguduitorul poem dedicat mareșalului Ion Antonescu din viitoarea lui carte).

Firavul nostru umanism încă n-a inventat apreciative, criterii ce ar putea onora o fiinţă zidită în suferinţă.

Grigore GRIGORESCU

La două zile după cea de-a 84-a gală a premiilor Oscar, care va avea loc pe 26 februarie, 15 statuete aurii vor fi scoase la licitaţie, la Hollywood. Aceasta va fi cea mai mare colecţie de statuete Oscar din istorie care va fi scoasă la vânzare în cadrul aceluiași eveniment, informează contactmusic.com.

Printre cele 15 statuete se numără trofeul primit de Herman J. Mankiewicz pentru scenariul filmului clasic din 1941 “Cetăţeanul Kane”, trofeul primit de pelicula “Cavalcade”, în 1933, la categoria “cel mai bun film al anului”, și trofeul primit de Gregg Toland, în 1939, pentru filmul alb-negru “La răscruce de vânturi”.

Licitaţia va fi organizată de casa Nate D. Sanders din Los Angeles, iar specialiștii se așteaptă ca tranzacţiile totale să depășească 2 milioane de dolari.

Pentru ediţia din acest an nouă filme, printre care “The Artist”, “Hugo” și “The Tree of Life”, au fost nominalizate la Oscar, iar printre actorii nominalizaţi se numără George Clooney, Meryl Streep, Brad Pitt și Michelle Williams.

Pelicula 3D “Hugo”, de Martin Scorsese, a ob-

ţinut cele mai multe nominalizări - 11, fiind urmată de “The Artist”, cu 10 nominalizări. Pelicula alb-negru “The Artist”, care este un omagiu adus filmelor mute de la Hollywood, a fost, în urmă cu două săptămâni, răsfăţata galei premiilor Globul de Aur. Filmul“Moneyball”, cu Brad Pitt în rol principal, a obţinut șase nominalizări, în timp ce “The Descendants”, cu George Clooney, are cinci nominalizări. Peliculele “The Help” și “Midnight in Paris” au fiecare câte patru nominalizări, iar “The Tree of Life” a fost nominalizat la trei categorii.

La premiul pentru Cea mai bună regie artistică pretind: “The Artist” (Laurence Bennett, Robert Gould), “Harry Potter and the Deathly Hallows” (Stuart Craig, Stephenie McMillan), “Hugo” (Dante Ferretti, Francesca Lo Schiavo), “War Horse” (Rick Carter, Lee Sandales) Cea de-a 84-a gală a premiilor Oscar va avea loc pe 26 februarie, la Kodak Theatre din Los Angeles.

Gazda evenimentului va fi, pentru a noua oară, actorul Billy Crystal.

„VOCEA ROMÂNIEI” ESTE STRADA

Parlamentarul şi cântăreţul Victor Socaciu s-a alăturat protestatarilor Cântăreţul de muzică folk Victor Socaciu a ieșit în Piaţa Universităţii și s-a alăturat protestatarilor de la București, care sunt deja în a 43-a zi de proteste.

Artistul a făcut un apel către colegii de scenă să fie și ei solidari cu gestul său.

“Nu am venit în calitate de parlamentar, nici măcar în calitate de artist. Ci, pur și simplu, în calitate de cetăţean al acestei ţări. Fac un apel către cei care se simt solidari cu ceea ce se întâmplă aici, și către artiști în aceeași măsură, îi rog din suflet să vină aici. Ei sunt, la această oră, vocea României”, a declarat artistul.

Socaciu a mărturisit că, în prima seară în care a ieșit în piaţă, s-a temut că va fi respins de protestatari.

Acest lucru însă nu s-a întâmplat, cântăreţul fiind primit cu braţele deschise de cei care ieșiseră în piaţă să își strige nemulţumirile.

“Am fost primit cu dragoste și respect și de aceea sunt unul dintre ciumpalacii pe care, din când în când, îi veţi vedea printre acești oameni”, a adăugat Socaciu.

UNUL DINTRE CEI MAI IMPORTANŢI ARTIŞTI ROMÂNI DIN PERIOADA MODERNISMULUI

A murit pictorul Vasile Grigore Vasile Grigore, un cunoscut artist plastic român și colecţionar, a murit săptămâna aceasta, luni, la vârsta de 77 de ani. Petru Lucaci, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România, l-a caracterizat pe Vasile Grigore ca fiind “unul dintre cei mai importanţi artiști din perioada modernismului românesc”, ce a făcut parte din avangarda anilor ‘70, dintr-o generaţie de artiști care au încercat să iasă din dogmele proletcultismului.

“Pictor, desenator, colecţionar de artă și profesor la Universitatea de Arte, Vasile Grigore a fost unul dintre acei oameni rari, dar care sunt de nepreţuit pentru devenirea unei culturi. Arta sa clară, directă, dă seama de o atitudine în faţa lumii, de o înţelegere care trece de clipă și se ridică la vârfurile veacurilor”, se arată într-un comunicat al ministrului Culturii și Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor.

“Nu în ultimul rând, de numele său se leagă înfiinţarea Muzeului de Artă «Vasile Grigore - pictor și colecţionar». Prin această instituţie, bazată pe colecţia personală a artistului, Vasile Grigore a continuat o

minunată tradiţie a României interbelice, o tradiţie care ţine nu numai de generozitatea unui iubitor de frumos, ci și, mai ales, de misiunea artistului de a da contemporanilor și urmașilor o hartă personală a lumii, a relaţiei interioare, inefabile, dintre creatorul și iubitorul de artă”, mai spune ministrul Kelemen Hunor, omagiindu-l pe artist.

“A fost un om care s-a dăruit culturii, care a încercat să îmbogă-

ţească patrimoniul cultural cu ce a putut el”, a spus și Petru Lucaci, președintele Uniunii Artiștilor Plastici. El a adăugat că Vasile Grigore a fost și un profesor remarcabil, și un meloman.

Născut pe 27 ianuarie 1935, la București, Vasile Grigore a urmat în perioada 1953-1959 cursurile Institutului de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din capitală, sub îndrumarea profesorilor Rudolf

Schweitzer Cumpăna, Samuel Mützner și Ion Marșic. A debutat în 1957, în cadrul anualei de stat. În 1959 este numit, prin repartiţie, profesor de desen la Liceul “I. L. Caragiale” din Ploiești, post ce fusese deja ocupat de nepoata directorului. Ca urmare se angajează tehnoredactor la “Editura Tineretului”. Aici are prilejul să cunoască mari personalităţi ale culturii românești ca Tudor Arghezi, George Călinescu, Tudor Vianu, Mihai Ralea, Petru Comarnescu, Miron Radu Paraschivescu și Max Herman Maxy.

A participat la numeroase expoziţii în ţară și peste hotare. Lucrările sale au fost prezente în cadrul unor expoziţii de artă românească, dar și în alte expoziţii de grup în numeroase centre din Europa, precum și la Washington, Quebec, Moscova, Damasc, Cairo, Buenos Aires și în alte orașe din toată lumea. Lucrări ale pictorului sunt prezente în muzeele din Constanţa, Craiova, Galaţi, Iași, Târgu Jiu și în colecţii particulare din ţară și străinătate. Între 1961 și 2005, a fost cadru didactic la Institutul de Arte Plastice

“Nicolae Grigorescu”, devenit ulterior Universitatea Naţională de Arte, din București, fiind pe rând preparator, asistent, lector, conferenţiar și profesor universitar.

A fost premiat de Uniunea Artiștilor Plastici, Academia Română, Asociaţia Română pentru Patrimoniu și i-a fost conferit Ordinul Naţional “Serviciul Credincios” în grad de Cavaler. În 2003, a donat statului român

colecţia sa de artă, formată din pictură, sculptură, grafică, artă europeană, artă orientală, extremorientală, artă decorativă, în total peste 500 de obiecte. Colecţia sa de discuri, precum și biblioteca personală au făcut, de asemenea, parte din donaţie. În 2004, s-a deschis Muzeul de Artă “Vasile Grigore - pictor și colecţionar”, în centrul Bucureștiului, zona Piaţa Rosetti.

FLUX EDI|IA DE VINERI

Municipiul Bălţi se opune propagandei homosexuale Consiliul municipal Bălţi a votat ieri, 23 februarie, un proiect care interzice desfășurarea acţiunilor homosexualilor. Astfel, aleșii locali din Bălţi vin în sprijinul Bisericii Ortodoxe din Moldova și interzic „propaganda agresivă a minorităţilor sexuale în municipiu”. Totodată, hotărârea declară teritoriul municipiului drept zonă de susţinere deosebită a Bisericii Ortodoxe din Moldova.

Sursa: UNIMEDIA

Astăzi (joi, 23 februarie – n.n.), a fost luată o decizie esenţială.

Este vorba de hotărârea Consiliului Municipal Bălţi care prevede interzicerea oricărei forme de propagandă homosexuală pe teritoriul municipiului Bălţi. 23 de consilieri din totalul de 35 și-au exprimat votul pentru această iniţiativă.

Simptomatică este reacţia Publika TV. Acest post TV (cu tot respectul pentru încercările mai mult sau mai puţin reușite de a organiza dezbateri în studiourile sale) nu s-a sfiit nici de această dată să aplice tehnica de manipulare și distorsionare a evenimentului, într-un mod ieșit din comun: deși chiar prezentatorii de știri ai postului au afirmat, printre altele, că decizia Consiliului Municipal ţine de manifestările publice ale activiștilor homosexuali, ideea propagată insistent de

aceștia este că Bălţiul ar fi interzis homosexualilor să intre pe teritoriul municipiului (sic!). Pe această idee, care nu corespunde sub nici o formă realităţii, s-a insistat și se insistă, întrucât astfel decizia legală a consilierilor bălţeni poate fi prezentată și etichetată ca fiind una ilegală și absurdă. Logica Publika: singuri inventăm ceva pe care punem eticheta „realitate”, apoi tot noi atacăm și facem praf ceea ce am inventat tocmai pentru a schimba accentele, iar efectele acestei manipulări le prezentăm ca realitate în faţa spectatorilor dornici de senzaţie. Rezultă, deci, că o astfel de mass-media îi defăimează pe consilierii bălţeni și incită la ură împotriva lor prin dezinformarea și manipularea intenţionată pe care o propagă de pe ecranele televizorului.

Dar cei din capitala de nord a Moldovei nu sunt într-atât de cretini cum vrea Publika să-i prezinte în faţa „opiniei publice”. Ei știu prea bine că libera circulaţie este un drept vital și fundamental al fiecărui cetăţean, pe când propaganda unor nonvalori antisociale, precum este homosexualitatea, este un atac care trebuie oprit cât mai hotărât și prompt, în limitele legale.

Bălţiul este, de facto, con-

trolat în majoritate de minoritatea etnoculturală rusolingvă.

Astfel, prin decizia adoptată, minoritatea rusolingvă se ridică în apărarea majorităţii românofone și împotriva atacurilor iniţiate de minoritatea sexualpatologică din RM, susţinută din plin la nivel de Minister al Justiţiei și Guvern-Filat.

Activiștii homosexuali și prohomosexuali au reacţionat ca posedaţii la această știre, în stilul lor specific și „tolerant”. Nu s-au sfiit să catalogheze decizia consilierilor drept „comportament nazist”, „primul caz de fascism”, pe lângă alte reacţii isterice și primitive. Mai mult decât atât, au ţinut, și de data aceasta, să-și demonstreze totala incompetenţă juridică, afirmând că decizia respectivă ar contravine Legii cu privire la libertatea întrunirilor. Pentru orice om cu mintea întreagă însă este suficient să citească articolul 8 al legii respective și să vadă că întrunirile activiștilor homosexuali cad sub incidenţa punctului „C” al articolului 8, ca întruniri ce atentează la moralitatea publică.

Este de prisos de menţionat și faptul că această prevedere corespunde cu normele internaţionale care se conţin în „Convenţia pentru apărarea drepturilor omului și a libertăţilor fundamentale”, „Pactul internaţional

cu privire la drepturile civile și politice” etc.

Nu este de mirare nici faptul că Publika TV s-a transformat, practic, în purtătoarea de cuvânt a organizaţiei homosexualiste „GenderDoc-M”, promovând în cadrul dezbaterilor poziţia organizaţiei respective, exprimată de aprigii „luptători pentru drepturile (h)omului”

Avem nevoie de motivaţie pentru a munci?

Avem pământuri fertile, comparativ cu stâncile din Grecia și Spania, mult mai accesibile decât terenurile câștigate de la mare a fermierilor olandezi. Clima noastră e bună pentru majoritatea cultorilor. Doar ca să lucrezi. Și agriculturii noștri lucrează. Unde mai bine, unde mai rău, dar lucrează.

Evident, nu avem cea mai mare productivitate din Europa, Moldova nu este împânzită cu sere și solarii, avem restanţe mari la capitolul livezi și viţă de vie, dar lucrăm.

Da, agricultorilor noștri le lipsesc multe. Nu au acces la credite anume atunci când au nevoie de ele. Iar pentru a le primi, trebuie să facă eforturi supraomenești și să demonstreze abilităţi de laureat al Premiului Nobil pentru economie.

Ne lipsește un sistem lucrativ de colectare a produselor agroalimentare, ne lipsește un sistem clar de desfacere a produselor agricole, atât la nivel regional, cât și naţional. Pe an ce trece, din foarte proastă, infrastructura se transformă în foarte-foarte proastă. Și atât. În ultimii zece ani, am avut o serie de megastrategii, dar, până la urmă, s-a întâmplat ca de obicei – muntele a născut un șoarece.

Nu știu din ce cauză, clasa politică de la noi vede agricultorii ca pe o mașină de voturi, la care, o dată la 4 ani (în ultimul timp, mai des), le spune povești frumoase, ca după alegeri să auzim... „suntem în opoziţie și nu putem face nimic” – de la cei care au pierdut alegerile, și „nu sunt bani în buget și nu putem face nimic” – de la câștigători.

Mă enervează că populismul de dreapta, la fel de nenorocit ca și cel de stânga, vede populaţia rurală ca pe o clasă de beţivi, care trebuie ajutaţi prin “pomeni” sociale. Păi, cum altfel, dacă cei de la sate nu sunt oameni de succes? Nu au devenit businessmeni, nu au făcut cariere în multinaţionale, nu știu să vorbească frumos și să participe în dezbateri electorale...

Eu cred că a venit timpul ca și clasa noastră politică (indiferent, dacă e la guvernare sau în opoziţie), liderii elevaţi ai sistemului financiar și așa-zișii businessmeni de succes autohtoni ar trebui să coboare de la „înălţime” în noroiul satelor noastre și acolo să ca-

În 2011 s-a construit mai puţin decât în 2010 În ianuarie-decembrie 2011, din contul tuturor surselor de finanţare, au fost date în folosinţă 4,1 mii de apartamente cu suprafaţa totală de 477,7 mii de m2, ceea ce a constituit 87,5% faţă de perioada respectivă a anului precedent.

Potrivit unui raport al Biroului Naţional de Statistică, din contul mijloacelor proprii ale populaţiei, în ianuarie-decembrie 2011, au fost date în folosinţă 1,9 mii de case de locuit individuale cu suprafaţa totală de 295,5 mii m2, constituind 61,9% din suprafaţa totală a locuinţelor date în folosinţă în total pe ţară, fiind în creștere cu 16% faţă de anul 2010.

Distribuţia pe medii de rezidenţă arată că din volumul total al caselor de locuit individuale în mediul urban au fost date în folosinţă 1,2 mii cu suprafaţa totală de 201,3 mii de m2 sau 68,1 % din totalul caselor de locuit individuale date în folosinţă și s-a majorat cu 12% faţă de nivelul înregistrat în anul 2010. Comparativ cu anul 2010, cota-parte a caselor de locuit individuale date în folosinţă în mediul rural s-a majorat cu 2 puncte procentuale. În numărul total al caselor de locuit individuale predomină construcţia caselor cu un nivel, a căror cotă-parte a constituit în total pe ţară 65% și, respectiv, 58% și 76% în localităţile urbane și rurale.

Brega-Frolov-Străisteanu, troica cu pretenţii de Inchiziţie și Poliţie a gândirii.

talei noastre, mai ales în condiţiile în care se apropie primăvara și odată cu ea și perioada de trezire a hormonilor activiștilor homosexuali care intenţionează și în acest an să-și demonstreze „orientarea sexuală” în centrul Chișinăului…

Poate pentru că sponsorul ar fi acelaşi…

N.B. Decizia consilierilor din Bălţi ar servi un bun și necesar exemplu pentru primarul capi-

Hristofor CIUBOTARU Sursa: vox.publika.md

România trebuie să modifice tratatul de aderare la UE pentru a opri „setea de pământ” a străinilor

Eduard ROBU:

Anul 2010 și, parţial, 2011 au fost ani buni pentru agricultura autohtonă. În mare parte, acest lucru se datorează conjuncturii mondiale favorabile. Cererea de produse alimentare la nivel global crește constant, la fel ca și preţurile.

Parcă nu am avea de ce ne văieta. Chiar dacă în anul trecut au explodat preţurile la motorină, terenuri pârloagă sunt tot mai puţine. Au înţeles oamenii că agricultura poate fi o afacere profitabilă și durabilă? Probabil că da.

9

O hotărâre vs manipularea şi isteria mass-media

Cum a reacţionat mass-media („câinii turbaţi”)?

Proiectul de lege a trezit dispute între consilierii municipali.

Vladimir Tonciuc, liderul fracţiunii PLDM, a propus să fie respins proiectul. „Urmăresc presa și situaţia din municipiu și nu am observat ca în Bălţi să aibă loc o propagandă a minorităţilor sexuale”, a menţionat acesta.

Liberal-democratul a fost susţinut de colegul său de partid, Vlad Ghiţu, care a spus că proiectul nu are nicio bază juridică. „La baza acestui proiect a stat Legea Antidiscriminare, însă aceasta nu conţine nici un capitolul cu privire la minorităţile sexuale”, a remarcat sursa.

O parte din consilieri nu a avut obiecţii și a susţinut proiectul, mai mulţi consilieri din cadrul fracţiunii comuniștilor s-au abţinut, unii au votat contra, transmite esp.md. Potrivit publika.md, proiectul a primit votul a 23 de consilieri din cei 35 prezenţi la ședinţa consiliului.

24 FEBRUARIE 2012

Important

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Bucureștiul va avea o misiune grea atunci când va cere autorităţilor de la Bruxelles să prelungească și după 2013 interdicţia privind achiziţiile de teren agricol făcute „la liber” de către străini în condiţiile în care o astfel de măsură ar implica modificarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană, spune Stelian Fuia, noul ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

ute problemele economiei noastre, pentru că, la moment, economia noastră are doar doi piloni de bază – agricultura și remitenţele. Și guvernanţii noștri, în loc să ducă în palme aceste două diamante ale noastre – „agricultura” și „dorinţa de muncă a moldovenilor” (indiferent dacă în ţară sau peste hotare), încep a mormăi că da, așa e, dar ele nu sunt fiscalizate, nu aduc bani în buget etc.

De parcă este fiscalizat sistemul juridic corupt, sistemul medical corupt, sistemul de învăţământ corupt... E mult mai greu să găsești o instituţie a statului necoruptă, decât una coruptă. Și atunci?

Care e motivaţia omului simplu de a plăti toate impozitele? Are el certitudinea că, atunci când va ajunge la spital, nu-i vor lua nici un ban? Poate pentru că la școală, colegiu sau universitate nu

vor cere un leu pentru diferite fonduri, cadouri și contracte? Dar poate că...

Trebuie să le oferim oamenilor motivaţia de a munci, motivaţia de a plăti impozite. Trebuie să le oferim speranţa unui viitor mai bun, dar aceasta trebuie să o facem nu o dată în patru ani, ci în fiecare zi.

Eduard ROBU, redactor-şef „Businessul Agricol”

REFERENDUM EŞUAT:

Trei sferturi dintre letoni nu au dorit rusa ca a doua limbă de stat Letonii au refuzat limba rusă ca a doua limbă în stat în urma unui referendum desfășurat sâmbătă, 18 februarie, în această ţară ex-sovietică, în prezent parte a Uniunii Europene.

Conform rezultatelor afișate de către Comisia Electorală Centrală a Republicii Letonia, 74,8% (821,722) dintre alegatori au votat contra introducerii limbii ruse ca a doua limbă oficială, în timp ce 24,88% (273,347) au pledat pentru.

Totodată, 0,32% (3524) de buletine au fost declarate nevalabile. După procesarea a 97,8% din buletine de vot, majoritatea cetăţenilor Letoniei s-au pronunţat contra introducerii limbii ruse ca a doua limbă oficială. „Susţineţi adoptarea proiectului de lege „Amendamente la Constituţia Republicii Letonia”, care prevede conferirea limbii ruse a statutului celei de-a doua limbă de stat?” a fost întrebarea din cadrul referendumului care a avut două opţiuni contrare ca posibilităţi de răspuns. „Este o problemă de identitate naţională, ceea ce explică de ce majoritatea oamenilor nu au considerat acest referendum ca un simplu joc politic și au participat în număr atât de mare”, a declarat Ivars Ijabs, analist politic la Universitatea din Letonia.

Prezenţa la vot a constituit 69,23% (1 069 759 de oameni). În Daugavpils, unde locuiește cea mai mare comunitate rusă din Letonia, amendamentul constituţional a fost susţinut de 85,18%

„Străinii nu pot cumpăra teren la liber în România până la data de 31 decembrie 2013. O firmă cu acţionari străini este însă o societate românească. Intenţia noastră este să ducem moratoriul care interzice achiziţia de teren de către nerezidenţi și după 2013, dacă este posibil. Celelalte ţări care au reușit prelungirea termenului nu au avut inclus această clauză în tratatul de aderare. O prelungire a termenului ar însemna modificarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană”, a explicat ministrul.

Poziţia lui Stelian Fuia este diferită faţă de predecesorul său Valeriu Tabără, care declara în urmă cu un an că atâta timp cât se va afla în fotoliul de ministru al Agriculturii, străinilor nu le va fi permis să cumpere teren fără restricţii pe piaţa locală. Fostul șef de la Agricultură sublinia la acel moment că un val de achiziţii de terenuri arabile făcute de străini ar afecta securitatea agricolă a României.

Interesul investitorilor străini pentru agricultura locală este vizibil în condiţiile în care în ultimii ani aceștia au ajuns să deţină în România aproximativ 700.000 de hectare de teren arabil, 8,4% din total, potrivit unei statistici făcute publice la sfârșitul anului trecut de Ministerul Agriculturii (MADR). Valoarea investiţiilor făcute de străini în terenurile arabile locale se cifrează la circa 1,5 miliarde de euro, potrivit calculelor ZF, ce au în vedere un preţ mediu de 2.000 de euro/hectar. Investitorii danezi, italieni, britanici sau americani nu pot cumpăra teren la liber în România, ei fiind obligaţi să facă achiziţiile prin intermediul companiilor înregistrate local. Această barieră s-a dovedit însă ineficientă în faţa “setei de pământ” a investitorilor.

Autor: Gabriel Razi www.zf.ro

Sursa: allmoldova.com

Republica Moldova ar putea intra în Guiness Book din cauza nealegerii preşedintelui Republica Moldova ar putea intra în Cartea Recordurilor (Guiness Book) pentru că nu are un președinte ales de aproape doi ani și jumătate.

Adresarea a fost făcută de publicaţia de limbă rusă „Komsomolskaia pravda v Moldove”, iar recordul mondial va fi înregistrat atunci când va fi ales președintele, scrie tribuna.md. „În cazul nostru, urmează să așteptăm momentul alegerii președintelui ca în Guinness Book să fie

scris numărul concret de zile cât Moldova a fost fără președinte”, a declarat Serghei Ciuricov, redactorul-șef al ziarului „Komsomolskaia Pravda v Moldove”.

Republica Moldova nu are un președinte ales din 11 septembrie 2009, când fostul șef al statului, Vladimir Voronin, și-a anunţat demisia.

Trei parlamente de la Chișinău au încercat din luna mai 2009 să aleagă un președinte, dar de fiecare dată fără rezultat. Următoarele alegeri prezidenţiale ar putea avea loc în luna martie.

Sursa: Agerpres

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2012 dintre alegatori, în timp ce contra acestuia au optat doar 14,39%. În capitala ţării, Riga, contra introduceri limbii ruse ca a doua limbă oficială au votat 62,11%, iar pentru – 37,47%. Conform Constituţiei Letoniei, pentru ca limba rusă să fi devenit a doua limbă oficială era necesar ca în susţinerea amendamentului să voteze cel puţin 771,893 de cetăţeni – peste 50% din persoanele cu drept de vot. Pragul minim de participare la referendum nu a existat.

Rata de participare a fost în special ridicată în capitala Riga (77 la sută) și în regiunile Vidzeme (72 la sută, în nord) și în Kurzeme (70 la sută, în vest) considerate ca bastioane ale sentimentului naţional. În regiunea rusofonă Letgale (est), la frontiera cu Rusia și Bielorusia, 60 la sută dintre alegători au fost prezenţi la urne. Formată în special din foști imigranţi ruși din epoca sovietică, această minoritate reprezintă aproximativ o treime din cei două milioane de locuitori ai acestei ţări baltice. Susţinătorii aprobării referendumului vor să pună capăt a ceea ce ei consideră ca fiind discriminare faţă de rusofoni.

Sursa: karadeniz-press.ro

<MĂNĂSTIRI

<SCHITURI

<BISERICI

<ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI

<SFINTE MOAùTE

ISRAEL Pelerinaj în ŕara Sfântć 29 aprilie – 6 mai 2012 (7 zile / 8 nopŖi) Grup:ȱ30/20 pers.

Preô:ȱȱ700/750 EURO/pers. (toateȱtaxeleȱincluse)

Plecarea din Chiûinću > Duminicć, 29 aprilie, ora 17.

Sosirea la Chiûinću > Duminicć, 6 mai, ora 12.

Deplasarea (tur/retur) > Chiûinću–Bucureûti (microbuz), Bucureûti–Tel Aviv (avion)

Traseu > Chiûinću, Bucureûti, Tel Aviv, Haifa, Caesarea, Mt.Tabor, Cana Galilei, Nazareth, Iordan, Mt.Fericirilor, Tabgha, Capernaum, Nazareth, Ierihon, Qumran, Marea Moartć, Hozeva, Ierusalim, Betleeem, Jaffa, Tel Aviv, Bucureûti, Chiûinćuȱ

MUNTENIA Bucureûti Pelerinaj la mormintele lui Gurie Grosu – Mitropolitul Basarabiei ûi Mihai Eminescu 24-26 martie 2012 (3 zile / 4 nopŖi) Grup: 18 pers.

Pret: 100 EURO/pers.

Plecarea din Chiûinću : Vineri, 23 martie, ora 19.

Transport: microbuz

Sosirea la Chiûinću: MarŖi, 27 martie, ora 6.

Traseu > Chiûinću, BUCUREúTI: Catedrala ûi paraclisul Patriarhal (Darvari), Cimitirul Bellu (M Mormântul lui Mihai Eminescu), Muzeul Satului, Mćnćstirile: Plumbuita, Radu Vodć, Antim, Pasćrea, Cernica (m mormântul lui Gurie Grosu - mitropolitul Basarabiei), Samurcćseûti, ŕigćneûti, Ghighiu, Pissiota, Snagov, Cćldurćûani, Chiûinću.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

10

24 FEBRUARIE 2012

GHIDUL ALIMENTELOR Păstârnacul Păstârnacul este o plantă erbacee legumicolă din familia umbeliferelor, înrudită cu morcovul. Păstârnacul seamănă cu morcovul, însă are o culoare mai pală și o aromă mai puternică. Rădăcina este alb-crem, ţuguiată și dură.

Tulpina, care poate depăși 60 de cm în lungime, produce mai mulţi lujeri ce susţin câteva perechi de frunze. Florile sunt galbene. Este nativ din Eurasia și a fost consumat încă din vremurile antice.

Păstârnacul este o legumă de toamnă sau de iarnă și este preferabil să fie consumată abia după ce a fost expusă îngheţului, pentru că devine mai dulce.

Beneficii: Păstârnacul este cultivat în Europa de secole, fiind, în mod special, popular înainte de sosirea cartofului (sec. al XVI-lea), când era utilizat ca o sursă importantă de carbohidraţi. Spre deosebire de cartof, în cazul căruia 90% din carbohidraţi sunt sub formă de amidon, în păstârnac carbohidraţii sunt stocaţi sub formă de zaharuri naturale. * Pe lângă un conţinut scăzut în calorii (66 kcal/100g, mai mic decât al cartofilor), păstârnacul este recunoscut și ca sursă eficientă de fibre, potasiu, vitamina C, acid folic, cupru, mangan, magneziu, vitamina B6 și E. * Păstârnacul curăţă sângele, este un excelent drenor al ficatului și rinichilor, tonic pentru inimă și plămâni. Sucul preparat din rădăcina de păstârnac reglează digestia, mărește apetitul, are acţiune expectorantă și diuretică, analgezică, tonifiantă, este indicat în tratamentul afecţiunilor cardiace și în nevroze. * Acidul folic, foarte important pentru femeile însărcinate, ajută la combaterea afecţiunilor cardiace, demenţă și osteoporoză. * Păstârnacul este eficient în ameliorarea simptomelor provocate de astm, prin îmbunătăţirea funcţionării bronhiilor. * Păstârnacul are proprietăţi diuretice, depurative, ajută la eliminarea toxinelor din organism, vindecă reumatismul și reglează ciclul menstrual. Se recomandă în curele de slăbit, contra anemiei și asteniei, cât și persoanelor aflate în perioada de convalescenţă, datorită proprietăţilor sale nutritive.

Proprietăţile curative ale păstârnacului sunt recunoscute și de medicina alopată. Din rădăcinile de păstârnac se prepară pastinatin și beroxan. Primul preparat are acţiune spasmolitică și este folosit la tratarea anghinei pectorale, a nevrozelor cardiace, a afecţiunilor tractului gastrointestinal și ale cailor biliare. Beroxanul, în asociere cu alte preparate, este recomandat în cazurile unor boli de piele cum ar fi vitiligo.

Curăţare vas de toaletă Cea mai puternică sursă de mirosuri neplăcute este vasul de toaletă. Curăţă capacul acestuia cu o cârpă pe care ai presărat bicarbonat de sodiu. După aceea, înlătură bicarbonatul cu o cârpă umedă. Interiorul vasului îl poţi curăţa dacă amesteci bicarbonat de sodiu cu oţet alb.

După acest proces, poţi adăuga câteva picături de ulei esenţial de eucalipt, pentru un miros plăcut.

Curăţare cadă şi chiuvetă Chiar dacă lavoarul și cada par curate, ele trebuie să fie dezinfectate în mod periodic. În cazul în care acestea sunt lipicioase, le poţi curăţa cu o pastă formată din detergent, o lingură de oţet și una de bicarbonat de sodiu.

Petele și mucegaiul formate pe perdelele din baie se pot înlătura cu un amestec din bicarbonat de sodiu și oţet. Reîmprospătează mirosul scurgerilor, turnând apă fierbinte cu lămâie, mirosul mai puţin plăcut al oţetului din diferite soluţii de curăţare putând fi neutralizat tot cu

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Capricii culinare Tabbouleh: delicioasă salată libaneză Ingrediente: 400g de pătrunjel proaspăt, 200g de roșii fără sâmburi, 120g de ceapă, 80g de bulgur (grâu zdrobit), foi de salată pentru ornat, mentă (proaspătă sau uscată), sare, 4 linguri ulei de măsline, 2 lămâi medii

Mod de preparare: Pătrunjelul se spală și se toacă mărunt. Roșiile și ceapa se taie cubuleţe mici. Grâul măcinat se pune în apă caldă timp de 15 minute, înainte de utilizare, pentru a se rehidrata. După cele 15 minute se scurge bine de apa în exces. Într-un castron potrivit de mare se pun pătrunjelul, roșiile, grâul și ceapa.

Se adaugă după gust: sare, piper, mentă și ulei de măsline. Se stoarce deasupra o jumătate de lămâie. Se amestecă ușor. Se ornează cu o frunză de salată. Se servește imediat.

Mod de preparare: Se fierbe orzul 2025 de minute până când se înmoaie, dar încă este tare. Se scurge. Între timp, se încălzește cuptorul la 200° C. Se taie dovleacul în felii rotunde, se scot sâmburii.

Se asezonează cu o lingură de ulei, coaja de portocală, sare și piper. Se așază într-o tavă de copt și se dă la cuptor 40 de minute, până când devine auriu și moale, întorcându-l la jumătatea timpului. Se lasă deoparte. Se amestecă sucul de portocale, oţetul și restul de ulei cu orzul, sare și piper din belșug. Se adaugă amestecând ceapa și ierburile tocate, apoi se așază în straturi pe un platou cu dovleacul, rucola și restul de frunze de mentă și pătrunjel.

2 conserve de năut a câte 400g, scurs, 1 ardei iute uscat, 150g de spanac proaspăt sau varză, Savoy, rupte în fâșii, 4 felii de ardei, tăiate în fâșii subţiri Mod de preparare: Ceapa se prăjește împreună cu usturoiul în puţin ulei de măsline. Se amestecă năutul cu ceapa și usturoiul într-o cratiţă mare; se adaugă supa de legume și ardeiul iute. Se gătesc timp de aproximativ 10 minute, apoi se amestecă verdeţurile și se fierbe totul încă 3 minute. Se pune cu lingura în boluri și se adaugă feliile de ardei.

Ciuperci cu usturoi pe pâine prăjită

Supă de năut cu verdeţuri Ingrediente: 750ml supă de legume, 1 ceapă, tocată, 2 căţei de usturoi, tocaţi,

Salată de dovleac, portocală şi orz Ingrediente: 175g de orz decorticat, 1kg de dovleac, cu coajă, 3 linguri ulei de măsline, sucul și coaja rasă de la 1 portocală, 4 linguri oţet din vin roșu, ½ ceapă roșie, tăiată în felii subţiri, 1 legătură mică de mentă, tocată, păstrează câteva frunze pentru servit, 1 legătură mică de pătrunjel, tocat, păstrează câteva frunze pentru servit, 2 mâini de rucola

Ingrediente: 2 linguri de ulei, 500g de ciuperci, tăiate jumătăţi, 2 căţei de usturoi pisaţi, 150 g cremă de brânză tofu cu usturoi și ierburi, 150ml supă de legume fierbinte, 2 baghete mici, tăiate în jumătate pe lungime Mod de preparare: Se încinge ulei într-o tigaie, apoi se răstoarnă ciupercile și usturoiul și se călesc 3 minute. Se adaugă crema de brânză tofu și supa de legume și mai lasă pe foc timp de 2 minute. Se prăjesc ușor baghetele, se pune pe fiecare bucată amestec fierbinte de ciuperci și se râșnește un pic de piper negru.

Pilaf cu prune şi caise uscate Ingrediente: 3 linguri ulei de floareasoarelui, 1 ceapă, tocată, 1 cană de orez cu bobul rotund, 2 liguriţe de zahăr brun, 1 praf de sare, 1 pumn de prune și caise uscate, fără sâmburi Mod de preparare: Se încinge cuptorul la 180ºC. Se prăjește ceapa la foc mic până se înmoaie, într-o cratiţă care merge la cuptor, apoi se adaugă orezul, se amestecă și se toarnă destulă apă fiartă cât să acopere orezul cam cu 1cm. Se presară zahărul și sarea. Se lasă să fiarbă 10 minute, amestecând din când în când. Se adaugă prunele și caisele, apoi se dă la cuptor încă 15 minute, ca să se absoarbă toată apa și să se rumenească (se mai adaugă apă fierbinte, dacă e nevoie).

Mod de preparare: Se încălzește cuptorul la 180º C. Se așază ovăzul, migdalele, susanul și scorţișoara într-un bol mare. Într-o tigaie mică, se topește margarina vegetală împreună cu mierea, apoi se răstoarnă peste mixul de ovăz și se amestecă până ce se obţine o consistenţă ca de firimituri mari. Se poate să fie nevoie să amesteci cu mâna. Se așază într-o cratiţă merele, cardamomul, sucul și coaja de

Prăjitură parfumată cu măr Ingrediente: 140g fulgi de ovăz, 25g de migdale prăjite, 1 lingură seminţe de susan, 1 linguriţă de scorţișoară măcinată, 50g de margarină vegetală, 1 linguriţă cu vârf de miere, 800g de mere, curăţate de coajă și miez și tocate grosier, sucul și coaja de la o portocală mare, 10 păstăi de cardamom, 1 lingură de zahăr brun

portocale și se lasă pe foc 10 minute până când se înmoaie. Se scot păstăile de cardamom. Se așază merele într-o formă de copt și se presară cu firmiturile de ovăz.

Se lasă la cuptor 40 de minute până când totul devine auriu și crocant.

STIL DE VIAŢĂ

Grăsimile din margarinele de ultimă generaţie afectează sistemul cardiovascular şi nervos În rafturi sunt margarine despre care nici măcar experţii nu sunt siguri ce efecte au asupra consumatorilor. Nu întâmplător în Germania, Foodwatch, organizaţie pentru drepturile consumatorului, atrăgea atenţia recent asupra sterolilor de origine vegetală care se găsesc în margarinele interesterificate și despre faptul că nici măcar specialiștii nu sunt convinși de efectele acestora.

Astfel, în timp ce reclamele ne recomandă astfel de margarine tocmai pentru că ne protejează inima de multe afecţiuni, experţii abia că sunt mai siguri că, de fapt, ar contribui la mărirea nivelului de colesterol și a riscului bolilor cardiovasculare.

Sfaturi pentru curăţarea băii şi înlăturarea mirosurilor neplăcute Baia, spaţiu cu o funcţiune bine conturată, este încăperea de care omul modern este dependent, fiind utilizată pentru nevoile cotidiene. Folosirea sa zilnică, pentru diverse activităţi, poate da naștere, însă, unor mirosuri neplăcute. Baia ar trebui să fie cea mai curată încăpere dintr-o locuinţă, prin urmare, este imperios să știi cum să o întreţii. În cele ce urmează, îţi prezentăm câteva metode, cu ajutorul cărora poţi curăţa suprafeţe din baie și poţi scăpa de mirosurile neplăcute.

EDI|IA DE VINERI

Diverse

În prezent ni se servesc două tipuri de margarine: hidrogenate și interesterificate.

Despre margarinele hidrogenată știm precis că generează acizi grași trans, dovediţi ca fiind periculoși pentru sănătate. S-au făcut studii, s-au adus dovezi, astfel încât, în prezent, aceste margarine se găsesc pitite în unele produse de patiserie, sortimente de biscuiţi, ciocolată, maioneză, pâine etc. În paralel cu margarinele hidrogenate, ascunse în diverse aluaturi, pe piaţă a apărut un nou tip de margarine, care sunt grăsimi obţinute prin interesterificare.

Extrem de nocivă Pe etichetele acestor margarine este specificat: “grăsimi interesterificate”. Potrivit specialiștilor, aceasta înseamnă stricarea ordinii naturale a acizilor grași din compoziţia grăsimilor naturale. În acest mod, rezultă o grăsime care nu are echivalent în natură, pe care organismul omului nu o poate procesa, pentru că, pur și simplu, nu o recunoaște. Dacă despre margarinele hidrogenate s-a probat știinţific că sunt “dăunătoare” sănătăţii, despre margarinele interesterificate, specialiștii spun că pot fi potenţial periculoase, tocmai pentru că ele există de prea puţin timp pe piaţă pentru a se colecta suficiente

date care să conducă la o concluzie categorică.

O invenţie recentă Faptul că s-a creat o nouă margarină interesterificată în care s-au adaugăt acizi grași omega 3, nenaturală, nu înseamnă că ea este și sănătoasă. Acizii grași omega 3 sunt acizi grași esenţiali, cu rol în menţinerea sănătăţii sistemului cardiovascular și nervos. Dar pentru a fi benefici

FRUMUSEŢE

SECRETUL LONGEVITĂŢII:

Trucuri pentru machiajul care te întinereşte

Dietă prin alternarea zilelor de înfometare

Riduri, cearcăne, ten matur, vizibil îmbătrânit? Nu te speria, pentru că totul se poate remedia prin machiaj. Pas cu pas, poţi obţine un look proaspăt, care să te întinerească instantaneu.

Ten neted, riduri estompate

ajutorul lămâilor. În cazul în care ai ţevi din cupru în baie, le poţi curăţa dacă le freci cu o felie de lămâie, peste care ai presărat sare.

Calcarul care s-a format pe bateriile din baie se înlătură cu apă, sare și oţet, în vreme ce capul dușului poate fi ţinut într-un vas cu oţet, timp de câteva ore, pentru a-și recăpăta strălucirea.

Curăţare gresie şi faianţă Gresia și faianţa se pot dezinfecta dacă le cureţi cu un amestec format din detergent și apă fierbinte. Sucul de lămâie poate ajuta și el în acest sens. Totodată, pardoseala din placi ceramice își va recăpăta strălucirea, dacă o speli cu apă și oţet.

Curăţare covor Poţi recăpăta strălucirea covorului din baie dacă îl vei peria cu o soluţie alcătuită din apă și o lingură de bicarbonat de sodiu. De asemenea, îi poţi păstra aspectul curăţându-l cu un amestec format din două părţi de apă caldă și una de oţet alb.

Mirosuri plăcute După ce ai curăţat toate aceste suprafeţe din baie, conferă-i băii un miros plăcut, aplicând pe lavoar, cadă, capacul vasului de toaletă și în diferite zone ale băii câte o picătură de ulei esenţial de eucalipt, lavandă sau mentă. O alternativă o reprezintă vanilia, scorţișoara, cuișoarele și cojile de citrice, care au și proprietăţi antibacteriene.

Condo.ro

organismului, acești acizi trebuie luaţi din alimente naturale: pește, seminţe și ulei de in, seminţe și ulei de cânepă ș.a. – și nu dintr-o bază chimică, așa cum este margarina.

Un lucru totuși este cert: margarina interesterificată este un aliment nenatural, o invenţie recentă, produsă industrial, care niciodată nu va putea fi pusă pe același loc cu alimentele naturale: ouă, lapte, carne, unt etc.

Înainte de aplicarea oricărui produs de machiaj, tenul trebuie demachiat și hidratat cu un produs ușor care să intre repede în piele și să pregătească tenul pentru aplicarea produselor care alcătuiesc baza machiajului. Pentru că pielea matură este mai uscată, alege un fond de ten cremos, care să se întindă uniform și să ofere o acoperire cât mai exactă. Un astfel de produs va reuși să matifieze perfect și să lumineze tenul, să ascundă cât mai bine ridurile, dar să și protejeze pielea împotriva agresiunilor mediului.

După aplicarea lui, maschează cearcănele și micile imperfecţiuni sau petele pigmentare cu un anticearcăn lichid, de preferat galben pal decât roz. Încheie această etapă cu aplicarea unei pudre transparente, cu textură extrem de fină. Folosește o cantitate mică, exact cât să îndepărtezi luciul dat de fondul de ten; în caz contrar, folosită în exces, pudra nu face decât să încarce tenul și să accentueze ridurile feţei. Produsele care alcătuiesc baza machiajului pot avea proprietăţi de reflectare a luminii sau particule sidefate, care să lumineze și să întinerească tenul.

Sfat: În fiecare dimineaţă, clătește-ţi de câteva ori faţa cu apă rece, pentru a activa circulaţia sângelui.

Obraji trandafirii Fardul de obraz va înviora machiajul și va da un look proaspăt tenului lipsit de strălucire. Alege un produs sub formă de spumă, mult mai indicat tenurilor uscate, cum sunt cele mature și orientează-te spre o nuanţă cât mai deschisă și naturală, în locul celor stridente. Aplică-l cu mișcări circulare dinspre pomeţi spre tâmple.

Sfat: Fardul de obraz trebuie aplicat în cantităţi mici și întins foarte bine.

Buze discret subliniate E momentul să renunţi la rujurile mate, de culori închise sau puternice, pentru că subţiază buzele, iar contrastul obţinut cu tenul accentuează și mai mult vârsta. Pune accentul pe buze numai printr-un ruj

foarte natural, într-o nuanţă delicată de roz, apoi oferă strălucire și rezistenţă culorii cu un gloss transparent. Armonizează mereu nuanţele tenului și părului cu cea a rujului: dacă ești brunetă sau șatenă alege rujurile nude cu o ușoară tentă maronie, dacă ai tenul închis alege-le pe cele cu irizaţii aurii, iar dacă ai părul blond folosește-le cu încredere pe cele rozalii.

Sfat: Renunţă la folosirea conturului, pentru că atrage atenţia asupra liniilor fine din jurul buzelor.

Pleoape sidefate, privire luminoasă Ca să dai mai multă luminozitate privirii ai nevoie de farduri deschise, lucioase, cu texturi perlate. În plus, acestea măresc vizual ochii și reușesc să estompeze liniile fine din această zonă. Folosește variaţiile de roz pal, tonurile diferite de bej sau cele mai dulci nuanţe de bleu pentru a îmbrăca complet pleoapa mobilă, iar pe osul arcadei, imediat sub sprânceană, aplică un fard cremos alb-argintiu, pentru a deschide și mai mult privirea. Ca să completezi acest efect, curbează-ţi genele cu ondulatorul special și accentuează-le cu o mascara maro închis, pentru alungire. Mare atenţie la culoarea și forma sprâncenelor: dacă sunt prea subţiri sau în nuanţe foarte închise, apropiate de negru, acestea înăspresc și mai mult trăsăturile și îmbătrânesc chipul. Păstrează-le o grosime medie și deschide-le culoarea pe măsură ce înaintezi în vârstă, fără să pierzi însă din vedere păstrarea unei armonii între acestea și culoarea părului.

Sfat: Renunţă la dermatografele sau tușurile negre, pentru că îmbătrânesc privirea și accentuează ridurile de expresie din jurul ochilor. În funcţie de nuanţa irisului, le poţi înlocui cu nuanţe ca argintiu, kaki, albastru închis sau maro deschis.

Unica.ro

Dieta prin alternarea zilelor de înfometare duce la creșterea speranţei de viaţă și întărește organismul, relatează un grup de specialiști americani, conform publicaţiei Daily Mail.

National Institute on Aging (Institutul Naţional privind problemele îmbătrânirii) relatează că a ajuns la această concluzie în urma unor teste aplicate pe animale. Acestea au primit numărul minim de calorii necesare pentru a supravieţui, iar rezultatele au arătat că trăiesc de două ori mai mult.

Experimentele au avut loc și pe oameni, iar rezultatele au arătat că dieta are rolul de a proteja sistemul circulator, inima, chiar și creierul împotriva Alzheimerului (boală specifică bătrâneţii), conform lui Mark Mattson, șeful laboratorului de neuroștiinţă NIA (National Institute on Aging) și profesor în neuroștiinţă la Universitatea John Hopkins din Baltimore (SUA).

Prin intermediul dietei de înfometare alternativă, restricţionarea de calorii îmbunătăţește rezistenţa la stres, a explicat Mark Mattson. În timpul experimentelor pe animale, un grup de șoareci a avut acces regulat la mâncare, pe când alt grup a fost ţinut la dieta restrictivă. În zilele în care ambele grupuri aveau acces la mâncare, li se ofereau cantităţi nelimitate pentru a se apropia de un consum similar de calorii. Rezultatul experimentului a concluzionat că șoa-

recii hrăniţi în zile alternative erau mai sensibil la insulină și erau nevoiţi să producă mai puţină. Acest hormon ajută la controlarea nivelului de zahăr din sânge, însă, dacă este produs în cantităţi mari, acesta este asociat cu proasta funcţionare a creierului, iar organismul este astfel mai predispus la diabet.

Profesorul Matt Mattson a analizat creierele ambelor grupuri de rozătoare și a observat că cele supuse dietei specifice au arătat rezultate mai bune, în materie de activitate cerebrală.

Cercetările anterioare realizate pe baza înfometării au conchis că privarea celulelor sănătoase de sursa de hrană necesară le setează pe un program de supravieţuire, esenţial pentru lupta împotriva cancerului. De asemenea, specialiștii au asemănat acest tip de comportament cu cel al animalelor aflate în hibernare.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

27

Luni FEBRUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial.

“DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu (reluare). 12.00 Vedete la bis! 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.35, 1.15 Cultura azi. 14.20 Film. “LUMEA E MINUNATĂ” (Italia, 2005). 16.05 Săptămâna sportivă. 16.35 Magazinele UEFA. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Petalo romano. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 22.20 “Eurovision 2012”. În drum spre Baku. 22.30 Templul muzicii. 23.10, 0.10 Film.

“BATE TOBA!” (Africa de Sud - SUA, 2003). 1.00 TVMi. 3.50 Music Mania. 5.10 Respiro. 5.25 Accente economice.

7.00 Concert 9.00 Film artistic 11.00 Film artistic 13.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Film artistic 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Doamne de poveste (r) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (7 pecados) (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Acasă în bucătărie (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile ProTv q Ce se întâmplă, doctore? q Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 România, te iubesc (r) 11:15 ApropoTv (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Zâmbete într-o pastilă 14:30 Film: Fără reţineri (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4187 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.7, 8 anul II 01:00 Serial: Dexter, ep.11, anul V 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Știrile Pro Tv din Sport 02:30 Serial: Pariu cu viaţa (r) 04:00 Serial: Dexter (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово” 10:45 “Teleshopping” 11:00 “Право на защиту” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Модный приговор” 13:25 “Понять. Простить” 14:00 “Другие новости” 14:30“Хочу знать”с Михаилом Ширвиндтом 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 17:05 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 Выборы 2012 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Сергей Газаров, Роман Мадянов в многосерийном фильме “Папаши” 23:15 “Первый класс” с Иваном Охлобыстиным 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 Ночные новости 00:30 Хью Грант, Джулианна Мур в романтической комедии “Девять месяцев” 02:05 “Primele știri” (rom) (R) 02:35 Олег Даль в фильме “В четверг и больше никогда” 04:05 “Папаши”. Многосерийный фильм 7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 10.30, 14.30, 19.25 Serial.

9.25, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Presă și putere. 12.15, 18.25, 0.20 Serial.

“DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 15.25, 22.00, 1.50 Serial.

“PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:21 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 EN VOYAGE ! 10:34 LA VIE EN VERT 11:00 FLASH INFO 11:03 VISITE LIBRE 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À LA DI STASIO 13:33 UNE PENSÉE DU COURNEAU 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 ROMANS D’ADOS 16:55 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 21:10 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 FOOT ! 23:05 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 LES MISÉRABLES 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

28

24 FEBRUARIE 2012

Programe TV Marţi FEBRUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Petalo romano. 6.45, 15.40 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial.

“DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Documentar. “Arts 21”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 La datorie. 12.50 Legendele muzicii. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.40 “Dor”. Program muzical. 14.10 Film. “TAINA, O NOUĂ AVENTURĂ ÎN AMAZONIA” (Brazilia, 2001). 16.00 Ring Star. Concurs muzical. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25, 5.30 20 de ani de la conflictul armat de pe Nistru.

Documentar. “Cronicile conflictului. Filă cu filă”.

22.20 “Eurovision 2012”. În drum spre Baku.

22.30 Capela corală “Moldova” și Orchestra de Muzică Populară “Fluieraș”. 23.15, 0.10 Cirque du soleil. Program de circ. 1.00 TVMi. Filler. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Music Mania. 5.10 Discriminarea pe înţelesul tuturor.

7.00 l Concert 9.00 Film artistic 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Film artistic 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv q Ce se întâmplă, doctore? q Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Pariu cu viaţa, ep.7, 8 anul II (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Zâmbete într-o pastilă 14:30 Serial: Lois și Clark, ep.13, 14 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4188 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Crank: Tensiune maximă 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Dexter, ep.12 anul V 00:15 Film: Crank: Tensiune maximă (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Știrile Pro Tv din Sport 03:00 Serial: Dexter (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово” 10:45 “Teleshopping” 11:00 “Право на защиту” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Модный приговор” 13:25 “Понять. Простить” 14:00 “Другие новости” 14:30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 17:05 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 Выборы - 2012 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Сергей Газаров, Роман Мадянов в многосерийном фильме “Папаши” 23:15 Татьяна Васильева. Я умею держать удар 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 Ночные новости 00:40 “На ночь глядя” 01:25 Олег Янковский, Анна Самохина, Сергей Никоненко в фильме “Китайский сервизъ” 03:00 “Primele știri” (rom) (R) 03:30 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 04:10 “Папаши”. Многосерийный фильм 7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 10.30, 14.30, 19.25 Serial. 9.25, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005).

11.00, 13.00, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter.

Buletin informaţional. 11.25 Prim plan. 12.15, 18.10, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”.

14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 15.25, 22.00, 1.50 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004).

16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 CONTINENT NOIR 10:06 FLASH INFO 10:08 RECETTES DE CHEFS 10:35 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:04 TÉLÉTOURISME 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:34 L’INCROYABLE VOYAGE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 16:42 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 WESH WESH, QU’EST-CE QUI SE PASSE ? 20:59 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 BAS LES COEURS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 THALASSA 2:45 LE POINT 3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 DOCUMENTAIRE

29

Miercuri FEBRUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45, 14.05 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004).

10.00, 21.25, 5.30 20 de ani de la conflictul armat de pe Nistru. Documentar. “Cronicile conflictului. Filă cu filă”. 10.30 Știinţă și inovare.

11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Videoteca copiilor. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.35 Petalo romano.

14.30 Cirque du soleil. Program de circ. 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 17.15 Serial.

“DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Svitanok. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară.

19.55, 4.10 Moldova în direct. 22.20 “Eurovision 2012”. În drum spre Baku. 22.30 In memoriam.

Andrei Lupan. 100 de ani de la naștere. 23.00, 0.10 Film. “AL TREILEA OM” (Anglia, 1949). 1.05 TVMi. Filler. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Music Mania.

5.10 Pianul - reflecţie a culturii europene.

7.00 Concert 9.00 Film artistic 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial.

Lale. Turcia 2010 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Film artistic 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine .Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv q Ce se întâmplă, doctore? q Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Lois și Clark (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film: Cele două lumi 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4189 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Serviciul Român de Comedie 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Academia de poliţie 01:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Știrile Pro Tv din Sport 02:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 02:30 Film: Academia de poliţie (r) 04:30 Știrile Pro Tv (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово” 10:45 “Teleshopping” 11:00 “Право на защиту” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Модный приговор” 13:25 “Понять. Простить” 14:00 “Другие новости” 14:30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 17:05 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 Выборы - 2012 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Сергей Газаров, Роман Мадянов в многосерийном фильме “Папаши” 23:15 “Среда обитания”. “Тот еще подарочек...”

00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 Ночные новости 00:40 “На ночь глядя” 01:25 Вупи Голдберг в комедии “На том свете” 02:55 “Primele știri” (rom) (R) 03:25 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 04:10 “Папаши”. Многосерийный фильм 7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 10.30, 14.30, 19.25 Serial. 9.25, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005).

11.00, 13.00, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter.

Buletin informaţional. 11.25 Cu ochii’n patru.

12.15, 18.10, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 15.25, 22.00, 1.50 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 CHRONIQUES D’EN HAUT 5:59 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:38 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:04 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 EN VOYAGE ! 13:32 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES MISÉRABLES 16:33 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 UNE LUMIERE DANS LA NUIT 21:18 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FRANCE 2012 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 2:34 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

1

Joi MARTIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Svitanok. 6.40 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00, 21.25, 5.30 20 de ani de la conflictul armat de pe Nistru. Documentar.

“Cronicile conflictului. Filă cu filă”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.40 Film.

“AL TREILEA OM” (Anglia, 1949). 15.30, 1.05 Documentar. “Partitura vieţii”. Eugen Doga la 75 de ani.

16.25 “Un Mărţișor pentru cei dragi”. 16.30 Vector European. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004).

18.00, 19.20 “Salutare, primăvară, timp frumos, bine-ai venit!”. Spectacolul de inaugurare a Festivalului Internaţional de Muzică “Mărţișor-2012”.

Transmisiune de la Palatul Naţional. 19.00 MESAGER (rom.). 20.50 Super-loto “5” din “35”. 22.20 “Eurovision 2012”. În drum spre Baku. 22.30, 5.05 Reporterul de gardă. 22.55 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.15, 0.10 Documentar. “Fluviul Yangtze”. 1.00 TVMi. Filler. 3.50 Music Mania. 4.10 Concert cu formaţia V.Iovu.

7.00 Serial 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00 Film artistic 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Te pui cu blondele 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Cele două lumi (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Zâmbete într-o pastilă 14:30 Film: Crimele din Midsomer - Dansând cu moartea 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4190 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serial: Las Fierbinţi, episod pilot 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Cădere liberă 01:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Știrile Pro Tv din Sport (r) 02:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 02:15 Omul care aduce cartea (r) 02:30 Film: Cădere liberă (r) 04:30 Zâmbete într-o pastilă (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово” 10:45 “Teleshopping” 11:00 “Право на защиту” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Модный приговор” 13:25 “Понять. Простить” 14:00 “Другие новости” 14:30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 17:05 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Сергей Газаров, Роман Мадянов в многосерийном фильме “Папаши” 23:15 Человек и закон с Алексеем Пимановым 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 Ночные новости 00:40 “В контексте” 01:25 Орландо Блум, Ева Грин в фильме Ридли Скотта “Царство небесное” 03:35 “Primele știri” (rom) (R) 04:05 “Папаши”. Многосерийный фильм 7.00 Telejurnal matinal.

8.00 Zoo show. 8.30, 10.30, 14.30, 19.25 Serial. 9.25, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005).

11.00, 13.00, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter.

Buletin informaţional. 11.25 Omul și timpul.

12.15, 18.10, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”.

14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 15.25, 22.00, 1.50 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004).

16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 6:00 C DANS L’AIR 6:56 LE COURT DU JOUR - CARTE POSTALE DU VALAIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:09 À LA DI STASIO 10:36 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:30 URGENCES VÉTO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 UNE LUMIERE DANS LA NUIT 16:38 FLASH INFO 16:42 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 BAS LES COEURS 21:01 FLASH INFO 21:03 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LA FILLE DU RER 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:48 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 2:44 QUESTIONS À LA UNE 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 360° - GÉO

2

Vineri MARTIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial.

“DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Miting prilejuit de aniversarea a XX-a de la declanșarea luptelor pentru suveranitatea și integritatea Republicii Moldova. Transmisiune de la Complexul Memorial “Eternitate”. 13.10, 21.25, 5.25 20 de ani de la conflictul armat de pe Nistru. Documentar. “Cronicile conflictului.

Filă cu filă”. 13.40 Vector European. 14.10 Film. “MEȘTERUL MANOLE” (“Telefilm-Chișinău”, 1995). 15.40 Constantin Cheianu. “Ţara asta a uita de noi”. Spectacol al Teatrului “Satiricus I.L. Caragiale”. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Accente economice.

18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu.

22.20 “Eurovision 2012”. În drum spre Baku.

22.30 Fii tânăr! 23.15, 0.10 Film. “ULTIMA FRONTIERĂ” (Italia, 2006). Episodul 1. 1.00 TVMi. Filler. 1.15 Evantai folcloric. 3.50 Music Mania. 5.10 Respiro.

7.00 Concert 8.00 Serial. Lale.

Turcia 2010 9.00Film artistic 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Te pui cu blondele. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Produs autohton 22.00 Concert 23.00 Fără măști 23.40Film artistic 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv q Ce se întâmplă, doctore? q Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Crimele din Midsomer - Dansând cu moartea (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Zâmbete într-o pastilă 14:30 Film: Minotaur (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4191 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Românii au talent 23:00 Film: Alfie 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 România, te iubesc (r) 03:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:30 Film: Alfie (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово” 10:45 “Teleshopping” 11:00 “Право на защиту” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Модный приговор” 13:25 “Понять. Простить” 14:00 “Другие новости” 14:30“Хочу знать”с Михаилом Ширвиндтом 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Поле чудес” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Две звезды” 23:40 “Прожекторперисхилтон” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Большая разница” 01:20 Пенелопа Крус в романтической комедии “Женщина сверху” 02:40 “Primele știri” (rom) (R) 03:10 Комедия Марка Захарова “Формула любви” 04:35 Фильм “Поезд идет на Восток” 7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 10.30, 14.30, 19.25 Serial.

9.25, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Garantat 100%. 12.15, 18.10, 0.20 Serial.

“DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 15.25, 22.00, 1.50 Serial.

“PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:32 PRENEZ L’AIR ! 6:00 C DANS L’AIR 6:56 LE COURT DU JOUR - CARTE POSTALE DU VALAIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:02 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 CROM 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:30 J’AI VU CHANGER LA TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 BAS LES COEURS 16:30 FLASH INFO 16:32 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 DEVOIR D’ENQUÊTE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:04 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 21:31 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 23:39 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 TRAUMA 1:38 TRAUMA 2:22 UNE HEURE SUR TERRE 3:17 LE DESSOUS DES CARTES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:53 360° - GÉO 4:45 PHOTOsuisse

3

Sâmbătă MARTIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.10 Cinemateca universală. 6.25 Film.

“ULTIMA FRONTIERĂ” (Italia, 2006). Episodul 1. 8.05 Vedete la bis. 9.10 Documentar.

“Descoperirile antichităţii”. 10.00 Abraziv.

10.30 Ghidul sănătăţii tale. 11.30, 3.15 Focus.

Magazin TV. 12.10 “Năpasta”. Spectacol al Teatrului “Satiricus I.L. Caragiale”. 13.35 Respiro. 13.45, 17.35, 20.50, 2.15 “Un Mărţișor pentru cei dragi”. 13.50 Documentar. “Ruth 66”. 15.10 Documentar. “Lumea animalelor”.

16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Discriminarea pe înţelesul tutoror. 17.40 Art Club (rus.) 18.00 Erudit-cafe. 18.45 Filler. Cum e corect? 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară.

19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25, 22.15 Film. “ULTIMA FRONTIERĂ” (Italia, 2006).

Episodul 2. 23.15 Evantai folcloric. 0.10 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 1.05 Descoperă Moldova.

1.20 Templul muzicii. 2.20 La obiect. 2.30 Capela corală “Moldova” și Orchestra de Muzică Populară “Fluieraș”. 5.10 Baștina.

Magazin agricol.

7.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talkshow cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine.

Reluare 04.00 Concert 5.30 Film artistic 05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Povestiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv q Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Românii au talent (r) 15:15 Teleshopping 15:30 Film: Stăpânul inelelor: Întoarcerea regelui 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Star Trek: Un nou început 23:00 Film: Războiul mutanţilor 01:30 Box: Dusseldorf: Wladimir Klitschko vs. Jean Marc Mormeck 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Românii au talent (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 0 6 : 0 0 Н о в о с ти 0 6 : 1 0 “Холод. В поисках бессмертия”07:00 Альберт Филозов в фильме “Вид на жительство” 08:25 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 “Смак” 11:05 “Татьяна Васильева. Я умею держать удар” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:30 Татьяна Арнтгольц, Вера Алентова, Антон Хабаров, Анастасия Макеева в многосерийном фильме “И все-таки я люблю...” 15:25 Иннокентий Смоктуновский, Олег Ефремов в комедии “Берегись автомобиля” 17:00 “В чернойчерной комнате…” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Большая разница” 19:45 “DA sau NU” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 “Время” 21:50 “Кубок профессионалов” 00:20 Премьера. Юбилейный концерт Николая Расторгуева и группы “Любэ” 02:00 “Primele știri” (rom) (R) 02:15 Мерил Стрип, Роберт Редфорд в фильме “Из Африки” 04:45 Детектив “Прощальная гастроль “Артиста” 7.00 Tezaur folcloric. 9.00 13.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008).

13.25, 19.20, 1.40, 6.15 TVR-55. 14.00, 20.00, 2.55 Telejurnal. 14.30 Ești părinte, fii deștept!

15.00 Zoo Show. 16.00 “Vrei să fii milionar?”

17.00 Tema săptămânii. 18.00 Ne vedem la TVR. 19.00 Reporter. Buletin informaţional.

21.00 Serial. 22.00 O dată’n viaţă. 0.00 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 2.40 Sport. 3.45 În grădina Danei. 4.10 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 360° - GÉO 6:29 MEDITERRANEO 6:56 LE COURT DU JOUR - CARTE POSTALE DU VALAIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:15 LE QUIZ DE ZACK 10:19 WOOFY 10:25 RAYMOND 10:32 RAYMOND 10:38 LES DALTON 10:46 GERONIMO STILTON 11:09 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:32 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:00 FLASH INFO 13:04 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:34 36,9° 14:02 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 UN CERTAIN MONSIEUR JOINET 15:54 LES BOYS 16:16 LES ÉTOILES FILANTES 16:39 LES ÉTOILES FILANTES 17:02 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:22 LE BAR DE L’EUROPE 19:31 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 CHABADA 1:38 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:03 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 360° - GÉO

4

11

Duminică MARTIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 6.55 Picături de “Dor”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii.

8.40 Documentar. “Euromaxx”. 9.10 Documentar. “Lumea animalelor”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă.

11.30, 4.10 La datorie. 12.00 Portrete în timp. Victor Dumbrăveanu, scriitor. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Eugen Doga. 75 de ani de la naștere. 13.55, 20.50, 1.00, 1.25 “Un Mărţișor pentru cei dragi”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Cinemateca universală. 15.00 Film. “ULTIMA FRONTIERĂ” (Italia, 2006). Episodul 2. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.45 Legendele muzicii. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară.

19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.25, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.15 Film. “CÂNTÂND ÎN PLOAIE” (SUA, 1952). 0.10 Erudit-cafe. 1.05 TVMi. 1.30 Moldovenii de pretutindeni.

3.15 Fii tânăr! 5.00 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 5.20 Focus. Magazin TV. 7.00 Desene animate 9.00 Film artistic 11.15 La altitudine. Reluare 12.30 Te pui cu blondele. Reluare 13.40 Concert 15.00 Serial. Lale 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste (emisiunea nr. 4) 17:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 Zâmbete într-o pastilă 10:45 Film: Moondance Alexander 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 ApropoTv 14:00 Film: Vizitatorii 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Pariu cu viaţa, ep.7, 8 anul II (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Hancock 22:30 Film: După faptă și răsplată 00:45 Știrile Pro Tv din Sport 01:00 ApropoTv (r) 01:45 Film: Războiul mutanţilor (r) 03:45 Desene animate: Aventuri cu broscuţa Tad 04:30 Film: Minotaur (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новос ти 06:10 “Гении и злодеи” 06:40 Василий Шукшин. “Позови меня в даль светлую...” 07:25 Василий Шукшин, Сергей Бондарчук, Юрий Никулин в фильме“Они сражались за Родину” 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 “Пока все дома” 11:15 Премьера. “Юрий Сенкевич. Вечный странник” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “VIP Confidenţe” 13:15 Легендарное кино в цвете. “Весна на Заречной улице” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 Юбилейный концерт Николая Расторгуева и группы “Любэ” 17:00 Новости (с субтитрами) 17:25 “Николай Рыбников. Парень с Заречной улицы” 18:30 “Replica” 20:00 “Vrei să fii Milionar?”

21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 22:55 Выборы Президента России 00:55 Никита Михалков, Сергей Маковецкий, Сергей Гармаш, Алексей Петренко, Валентин Гафт, Михаил Ефремов в фильме “12” 03:30 “Sinteza săptămânii” (rom) (R) 7.00, 14.30 Profesorul trăsnit.

7.25 Să mă aștepţi... 9.00 - 14.00 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 15.00 Zoo Show. 15.55, 22.30 Tezaur folcloric. 17.00, 0.00 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 19.20, 6.15 TVR-55. 19.45, 3.30 Sport. 21.00 Serial. 2.05 Ne vedem la TVR. 4.35 Universul credinţei. 6.55 Imnul României.

5:00 T V5MONDE LE JOURNAL 5:29 360° - GÉO 6:30 A BON ENTENDEUR 6:56 LE COURT DU JOUR - CARTE POSTALE DU VALAIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 7:59 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:15 LE QUIZ DE ZACK 10:19 WOOFY 10:25 RAYMOND 10:31 RAYMOND 10:38 LES DALTON 10:46 GERONIMO STILTON 11:09 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:32 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:02 PAROLES DE CLIP 12:09 LE CODE CHASTENAY 12:36 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:04 JOUR DE RUGBY 14:01 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 19:59 J’AI VU CHANGER LA TERRE 20:58 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 MAIGRET VOIT ROUGE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LA FILLE DU RER 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 360° - GÉO

CMYK

12

24 FEBRUARIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Siesta

HAZ DE NECAZ

GENERAŢIA 2002

Ludmila Dubina: „Inima mea e într-o conexiune perfectă cu raţiunea” Ludmila Dubina, tânăra pe care abia o observi de după calculatoare la sediul PPCD, este, de fapt, o fată foarte sensibilă la tot ce este mai frumos. Ai spune chiar că toată tehnica de acolo îi este străină. Ea reușește să facă mai multe lucruri bine și chiar foarte bine. Machetează, montează, gestionează site-uri și, totodată, nu uită de lectură, de învăţătură și de cultivare permanentă. Și, foarte important, cunoaște câteva limbi străine. Am fost curioasă să aflu de unde „a căpătat” acest proactivism și această „aviditate” de a persevera.

- Ludmila, ești o tânără de 19 ani. Deja ai reușit să acumulezi foarte multe impresii despre viaţă. De unde vine această tenacitate și seriozitate?

- Vă mărturisesc cu toată sinceritatea că am ales să fiu proactivă încă din copilărie. Sunt, probabil, printre puţinii copii care la vârsta de 12 ani își stabileau deja scopurile și obiectivele de lungă durată. Da, poate sună cam… straniu, dar asta e. Recunosc, am avut și de pierdut, pentru că aceste vise precoce m-au cam lipsit de o copilărie de vis. Însă timpul a arătat că am făcut alegerea corectă. Părinţii mei au insistat să am o educaţie care să-mi ofere echilibru. Trebuie să recunosc că toate realizările mele sunt pentru ei. Este adevărat, am acumulat o serie de impresii (pe alocuri tulburătoare) care nu au făcut decât să mă pregătească pentru situaţiile și momentele care mă așteaptă în viaţa asta.

Nu fac decât să-mi ascult inima!

Dar știţi, inima mea este într-o conexiune perfectă cu raţiunea, aici e marele avantaj.

- Recent te-ai întors din Budapesta. Știu că ai participat acolo la o școală de iarnă.

Povestește-ne un pic despre aceasta.

- Da, am fost în Ungaria în cadrul unei școli de iarnă la care au participat tineri creștin-democraţi din toată Europa. Am discutat despre criza economică și efectele acesteia asupra Europei de Est. Orașul pitoresc Esztergom (nordul Ungariei) a reprezentat un cadru perfect pentru desfășurarea evenimentului. Pe lângă discuţiile aprinse și dezbaterile provocatoare, s-a simţit multă emoţie și prietenie. În cadrul programului am avut parte de o serie de lecturi și workshop-uri interactive, dar și de o gamă largă de activităţi extracurriculare.

Am desfășurat și o acţiune de caritate pentru persoane cu diza-

bilităţi, am vizitat Parlamentul Ungariei, Ministerul Justiţiei și alte instituţii de stat.

„Vrem în Uniunea Europeană, dar nu cu orice preţ şi cu capul plecat!”

- Aţi discutat și despre perspectivele de integrare în Uniunea Europeană ale Republicii Moldova? Ce zic oficialii europeni?

- Este foarte mult de vorbit la acest subiect. Vă voi mărturisi ce mi-a spus fără rezerve un oficial european. La întrebările acordate de mine legate de perspectivele de integrare a Republicii Moldova în UE, acesta mi-a răspuns: „Moldova este o ţară neimportantă. Ce aveţi voi? Aveţi gaz? Nu. Aveţi resurse naturale? Nu. Aveţi dezvoltată sfera industrială? Nu. Aveţi idei bune? Nu, nici pe astea nu le aveţi. Nu aveţi nimic, deci sunteţi neimportanţi. Lucraţi în interior, dezvoltaţi infrastructura, munciţi și construiţi – și abia după asta gândiţi-vă la integrare.

Voi nu aveţi nici un potenţial, nu sunteţi ca Elveţia sau Ucraina.

Staţi acolo jos, dezvoltaţi, faceţi ceva nou, apoi prezentaţi-vă Uniunii Europene.” În timp ce reprezentanţi ai altor ţări râdeau de acest răspuns (a fost amuzant pentru ei), eu mi-am păstrat calmul și mi-am zis că există o parte de adevăr în ceea ce spune. Concluzia la care am ajuns în urma discuţiilor purtate cu mai mulţi oficiali este că R. Moldova nu reprezintă o zonă de maximum interes pentru UE. Se manipulează opinia publică prin mijloacele mass-media, spunându-se că am fi pe agenda Uniunii Europene un subiect “fierbinte” de discuţie. Însă m-am convins că nu este așa.

Apoi, cred că mitul despre UE este unul deja expirat. Ca să nu mă înţelegeţi greșit, vrem în Uniunea Europeană, dar nu cu orice preţ și cu capul plecat!

„Se observă o diferenţă de mentalitate dintre cei din Vest şi Est, iar diferenţa nu se manifestă nicidecum la nivel intelectual” - Ai întâlnit acolo oameni cu care ai mai participat anterior și la alte evenimente. În acest sens vreau să te întreb: cum îţi par tinerii din exterior? Ce am putea noi, tinerii din Republica Moldova, să învăţăm de la ei?

- Suntem diferiţi, dar, în același timp, ne leagă ceva. Ne leagă spiritul de militant creștin. Se observă o diferenţă de mentalitate dintre cei din Vest și Est, iar diferenţa nu se manifestă nicidecum la nivel intelectual. Este vorba de felul de a privi lucrurile. Ei se mândresc cu titlul de „cugetător liber”, „open mind”, când, în realitate, nu sunt decât robi ai prejudecăţilor și ai materialismului spontan. Eu totuși cred în latura luminoasă a fiinţei umane și am legat prietenii de suflet cu mulţi din tinerii pe care i-am întâlnit în exterior.

- Reușești să menţii legătura cu ei?

- Ţinem legătura prin intermediul reţelelor de socializare. Cel mai eficient în acest scop este facebook-ul. Apoi comunicarea prin intermediul poștei electronice, telefonului, nu există o problemă în acest sens. Noile tehnologii își îndeplinesc misiunea cu brio.

- Ești studentă. Ce facultate faci?

- Studiez Economie Mondială și Relaţii Economice Internaţionale la Academia de Studii Economice.

- De ce economie? Anterior ai absolvit Colegiul de Microelectronică și Tehnică de Calcul. Nu ţi-ai dorit să continui studiile în acest domeniu?

- Este o întrebare pe care o aud foarte frecvent. Cei patru ani de colegiu au fost o experienţă extraordinară și mulţi dintre cei care mă cunosc îmi vedeau viitorul legat de specialitatea Calculatoare. Asta am făcut la colegiu. M-am specializat în partea de hardware, dar recunosc că mă descurc și în ceea ce ţine de software.

Am ales altceva, dar a fost un pas asumat și responsabil. Mecanismul de funcţionare a tehnicii de calcul poate fi adaptat și altor domenii. Cred că și în economie avem astfel de mecanisme, doar că cei antrenaţi în domeniu habar

nu au cum funcţionează acestea.

Ei pot să facă analize și comentarii, să critice sau să se închine în faţa sistemelor, dar în nici un caz să cunoască cum funcţionează ele, de fapt. Au existat anumiţi factori de ordin personal care mi-au motivat alegerea. Nu regret. Cu siguranţă, cunoștinţele acumulate în domeniul tehnicii de calcul îmi vor prinde bine.

„Mă mândresc că fac parte din familia creştindemocrată – cadrul perfect pentru dezvoltarea unor noi personalităţi” - Reușești să faci și studii, și să te angajezi plenar în activitatea de partid. Cum e?

- E solicitant. Sunt responsabilă de departamentul Imagine al PPCD. Asta presupune înregistrarea și copierea materialelor audio-video, compunerea efectelor speciale de montaj, realizarea montajului simplu sau complex, machetarea și tipărirea materialelor promoţionale (fluturași, bannere), gestionarea site-ului partidului și altele. Depun suflet în ceea ce fac, uneori mă consum până la zero, dar știu că se merită! Îmi place ceea ce fac, mă simt împlinită atunci când îmi reușește. Sunt motivată și mă mândresc că fac parte din familia creștin-democrată – cadrul perfect pentru dezvoltarea unor noi personalităţi!

- Ce ai învăţat din colaborarea ta cu tinerii creștin-democraţi?

Noua Generaţie te-a ajutat să crești, să-ţi cultivi avântul?

- Da, fără doar și poate, rolul Noii Generaţii în creșterea morală și intelectuală este unul considerabil. Suntem martorii unor situaţii în care majoritatea tinerilor nu sunt obișnuiţi să încerce și altceva, nu sunt obișnuiţi să-ţi părăsească găoacea. Cred că este cazul să dăm dovadă de mai multă angajare. Suntem tineri, trebuie să profităm!

- Ești pasionată de limbi străine, în special de germană. De unde aceste preferinţe și opţiuni?

- Este adevărat că manifest o admiraţie deosebită pentru limbile străine. Primele cuvinte rostite într-o altă limbă au fost în franceză. Îi mulţumesc profesoarei mele de la liceu, dna Paulina Micu, o fiinţă extraordinară care merită toată admiraţia și consideraţia. Datorită

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

ei am înţeles că studierea unei limbi străine e o formă de evadare, de strălucire și de împlinire. Adevărata delectare este să încerci să găsești sensul și esenţa cuvintelor (care, ulterior, se transformă în fraze), să articulezi modest și plin de frică cuvinte noi, diferite, stranii pentru început, dar care, mai apoi, capătă o valoare incontestabilă.

Deși am prins gustul francezei de mai mult timp, i-am înţeles esenţa și adâncimea abia anul trecut, când am deschis ochii rătăcind pe străzile Parisului. A fost minunat.

Chiar dacă există mai multe opinii contradictorii în ceea ce privește limba rusă, totuși cred că avem un mare privilegiu – cel de a ne afla într-o zonă în care putem vorbi și această limbă. Cei din Vest fac facultăţi pentru a studia rusa, fac cursuri ani întregi și, până la urmă, tot o vorbesc cu un accent bizar. Noi o putem învăţa destul de repede. Avem o șansă mai rară, să îi citim în original pe Dostoievski, pe Pușkin și alţi reprezentanţi de vază ai literaturii ruse. Știu, există foarte multe probleme și aspecte legate de geopolitică, prezenţa armatei rusești în partea stângă a Nistrului, a vorbitorilor de rusă pe teritoriul ţării, dar, prieteni, să ne gândim și la aspectele pozitive înainte de a învinui istoria.

Germana? O limbă romantică care mi-e dragă cel mai mult. Admiraţia pentru limba lui Goethe, Heine, Schiller s-a născut întâmplător, dar am alimentat atât de puternic această pasiune, încât a devenit aproape imposibil să nu îndrăgesc și limba, și cultura germană. O nouă predilecţie este limba olandeză. M-au motivat o

serie de persoane în cercul cărora m-am aflat în ultima perioadă de timp.

„Oamenii încă mai citesc, dar, din păcate, nu ceea ce trebuie” - Presupun că îţi place lectura.

Ce anume preferi să citești?

- Sunt multe voci care afirmă că oamenii din ziua de azi nu mai citesc. Greșit! Oamenii încă mai citesc, dar, din păcate, nu ceea ce trebuie. Reviste de calitate proastă, bloguri indecente, articole care reflectă prostia omenească – iată ce se citește! Mulţi dintre autoproclamaţii înţelepţi scriu și recomandă cărţi despre așa-numitele realităţi mondene în care se scrie mult despre nimic. Dezagreez ceea ce se pretinde a fi „calitate” în zilele noastre și prefer să rămân foarte rezervată faţă de ceea ce se numește postmodernism. Totuși, lecturile ne formează și au o influenţă deosebită. Prin lecturi dobândim virtute și nobleţe sufletească, iar dacă sunt împodobite cu știinţă, cu sfaturi, acestea îl fac pe om să crească.

Mă interesează diverse domenii.

Citesc despre artă, știinţă, politică, economie, microelectronică, dar cel mai mult citesc cărţi cu morală creștină (Arsenie Papacioc, Nicolae Steinhardt, Arsenie Boca și mulţi alţii). Fac un îndemn pe această cale către semenii mei: fraţilor, să nu fim neglijenţi cu noi înșine. Să ne facem timp și pentru lecturi!

- Mulţumim. Succese mari.

Lucia CUJBĂ, FLUX

Să râdem împreună!

- De ce nu-și dă Filat demisia?

- Fiindcă el știe numai să ia, nu să și dea!!...

☺ ☺ ☺ Soţia lui Plahotniuc se plânge unui doctor: - Nu știu ce să fac cu șotul meu, doctore. Vorbește în somn.

- Da, este un lucru neplăcut.

- Neplăcut? Puţin spus! Alaltăieri râdea de el tot Parlamentul... ☺ ☺ ☺ Scriitoarea germană Herta Mueller, laureată a Premiului Nobel, originară din România, a lansat o dezbatere publică despre Republica Moldova cu tema: „Care este diferenţa dintre politician și hoţ?”.

Un anume răspuns i-a sărit în mod special în ochi. „Diferenţa dintre un politician și un hoţ este că pe primul îl aleg eu, în timp ce al doilea mă alege el pe mine. Am nimerit-o?”.

Iar replica doamnei Mueller a fost: „Stimate domn, sunteţi un geniu. Sunteţi singurul care a reușit să găsească o diferenţă între cei doi”. ☺ ☺ ☺ Barroso îl sună pe Lupu și îi spune: - Ar trebui să îţi iei adio de la popor!

Lupu răspunde: - De ce? Unde pleacă? ☺ ☺ ☺ Un ziarist este chemat în biroul șefului.

- Cum poţi să scrii că 75% dintre parlamentarii moldoveni sunt hoţi? zbiară șeful la el. Modifică imediat articolul!

A doua zi, în ziar apare o știre cu următorul titlu: „25% dintre parlamentarii moldoveni sunt cinstiţi”. ☺ ☺ ☺ - Să presupunem că aș băga mâna în buzunarele unui om și i-aș lua banii. Ce ar însemna că sunt în cazul acesta, copii?

- Ministru de finanţe! ☺ ☺ ☺ Filat propune ca semn de recunoștinţă să se tipărească un timbru cu chipul candidatului fatal Lupu.

Se duce Lupu, deghizat, la un oficiu poștal, să vadă cum se vinde timbrul.

- Nu se vinde, spune funcţionarul.

- De ce?

- Nu se lipește.

Cere Lupu un timbru, scuipă pe lipici, îl pune pe un plic și-i arată funcţionarului: - De ce spui că nu se lipește? Uite, se lipește foarte bine!

- Da, spune funcţionarul, dar toţi scuipă pe partea cealaltă!

24 februarie - 2 martie Berbec

O avalanșă energetică te-ar putea copleși prin fel de fel de impulsuri, cel mai puternic fiind cel de a te îndepărta puţin de problemele zilnice.

Taur Parcurgeţi o etapă în care primiţi informaţii, mai degrabă din categoria celor care le ghicești printre cuvintele celor din jur, le deduci din gesturi sau din lipsa acestora.

Gemeni Verifici tot timpul cât de întemeiate au fost speranţele tale și cauţi un vinovat pentru fiecare dezamăgire. E un proces fără nici o consecinţă benefică.

Rac O perioadă destul de tulburătoare, pentru că aduce o energie care te îndeamnă să ai o atitudine binevoitoare, caldă și umană în orice context.

Leu Întreaga săptămână îţi pui problema puterii, a autorităţii proprii asupra familiei, în deciziile legate de repartizarea resurselor sau altele asemenea.

Fecioară

SPECTACOLUL DIN CULISE

Finala naţională a Eurovisionului se amână cu o zi NELLY CIOBANU S-A RETRAS PE ULTIMA SUTĂ DE METRI ȘI SPERĂ CĂ LA ANUL VOM AVEA PARTE DE UN „EUROVISION CORECT”: Considerată de mulţi una din cele mai bune candidaturi de la Eurovisionul din acest an, Nelly Ciobanu, vedeta care ne-a reprezentat ţara la ediţia dintre 2009, care s-a desfășurat la Moscova, a anunţat că se retrage din cursă. Anunţul a fost făcut luni, 20 februarie, printr-un me-

saj postat pe contul său de Facebook: ”Azi m-am retras din cursa pentru Eurovision. Îi voi susţine pe cei tineri și, totodată, sper că la anul vom avea un Eurovision corect, fără atacuri inutile și cât mai aproape de scopul principal, să aducem marele eveniment în Moldova! Mulţumesc pentru susţinere!” – a fost singura explicaţie pe care a oferit-o vedeta pe marginea acestui subiect, deoarece ulterior a refuzat să

răspundă la telefon jurnaliștilor și să ofere mai multe detalii.

Mesajul publicat pe reţeaua de socializare a generat o serie de comentarii venite din partea admiratorilor și fanilor săi, care nu înţeleg de ce Nelly Ciobanu și-a anunţat retragerea pe ultima sută de metri.

AMÂNARE: În acest sens, organizatorii au decis să amâne cu o zi desfășurarea finalei ediţiei naţionale a concursului Eurovision. Astfel, s-a decis ca vocea care va reprezenta Moldova în acest an la concursul european să fie aleasă pe 11 martie 2012. În cadrul unei conferinţe de presă, organizatorii preselecţiei naţionale au spus că în acest an, publicul va vedea la televizor un studio nou, diferit de ceea ce erau obișnuiţi să vadă în anii trecuţi, iar scena va face senzaţie.

AKORD-ARE: După ce au fost descalificaţi la ultima etapă de preselecţie din cauza neprezentării (sau a prezentării întârziate, cum au spus ei), după ce au acuzat-o pe Mariana Mihăilă că ar fi nimerit pe lista finaliștilor datorită iubitului ei, Vitalie Cojocaru, formaţia Akord (care la concursul „Favoritul Publicului” s-a plasat pe locul doi în listă după Mariana) va participa totuși la finala din 11 martie.

Cei doi băieţi vor evolua cu numărul 20 la

ediţia naţională a concursului Eurovision cu piesa “Live the Show” și o va substitui pe Nelly Ciobanu, care s-a retras din cursă. Decizia a fost luată pe 21 februarie de juriul de specialitate cu unanimitate de voturi, scrie trm.md.

Decizia juriului de specialitate a fost luată în baza regulamentului Eurovision, care prevede că în cazul în care un participant își retrage candidatura din concurs, acesta este înlocuit cu următorul clasat.

Potrivit tragerii la sorți, în finală, concurenții vor evolua în felul următor: 1. Ruslan Ţăranu -”Blanshe”; 2. Irina Tarasiuc&MC Gootsa - ”Save a little sunshine”; 3. Pasha Parfeny - ”Lăutar”; 4 Alexandru Manciu - ”If you leave”; 5. Paralela 47 - ”Arde”; 6 Ksenya Nikora - ”You better rush”; 7. Leria - ”A ray of sun”; 8.

Cristina Croitoru - ”Flight for love”; 9.

Mariana Mihăilă - ”Live on forever”; 10.

MC Mike &Human Place - ”Moll girl”; 11.

Nicoleta Gavriliţă - ”Crazy little thing”; 12. Geta Burlacu - ”Never ever stop”; 13.

Adrian Ursu - ”Be your self”; 14. Doiniţa Gherman - ”Welcome to Moldova”; 15. M Studio - ”Open your eyes”; 16. Anna Gulko

CMYK

Partenerii cei mai importanţi îţi strică acum planurile atât de mult, încât te vezi nevoit să iei măsuri la care te-ai gândit, dar le-ai amânat.

Balanţă Evenimentele care se întâmplă în viaţa ta nu te pun pe gânduri pe cât reușesc să te tulbure anumite replici venite din partea partenerului de viaţă sau a altor apropiaţi.

Scorpion Atenţia îţi este concentrată asupra relaţiilor sentimentale, dar te preocupă și șansa de a stabili o legătură cu o persoană importantă pentru viitorul tău.

Săgetător Familia și împăcarea cu trecutul sunt subiectele cu care te confrunţi în această perioadă. Există o antipatie pentru cei care mint și o simpatie pentru cei care iubesc adevărul.

Capricorn - ”Ballad of love”; 17. Transbalcanica - ”Balkan Riders”; 18. Dara - ”Open your eyes”; 19. Univox - ”Moody Numbers”; 20. Akord - ”Live the show”; 21. INAYA - ”Lights”.

Finala națională a concursului Eurovision Song Contest va avea loc pe 11 martie, cu începere de la 19:30 și va fi găzduită de Studioul nr.2 al televiziunii naționale. Concurenții vor evolua live, în cadrul unui concert, difuzat în direct de posturile publice. Finalistul ediției din acest an va fi selectat cu votul 50 la 50 a juriului și cel al publicului.

L. P., FLUX

E săptămâna revelaţiilor, printr-o replică aruncată de cineva sau prin inspiraţie, care îţi readuce în atenţie adevăruri în care ai crezut la un moment dat.

Vărsător Se anunţă numeroase evenimente, de mică sau mare amploare, care îţi vor influenţa situaţia financiară, stima de sine și scara de valori.

Peşti Ai parte de multă energie care te va ajuta să vezi ce poţi face pentru a-i ajuta pe cei din jur să își simplifice viaţa. Dacă lor le e bine, și ţie îţi va fi.