Ziarul Flux, Ed. 19 (895)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 24 mai 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 24.04.2013

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ Sf. Mc. Mochie, 1 EURO..............................16.1278 Acachie și Dioscur 1 Dolar american ............. 12.5144 Maxima zilei 1 Leu românesc ................. 3.6964 „Există un stadiu de prietenie 1 Rublă rusească ............... 0.3985 Timpul probabil: unde nu mai e nevoie să vorbești spre a te înţelege, 24.04.2013 25.04.2013 nici să te sfătuiești spre a acţiona în comun”.

Noros, Noros, Nicolae Titulescu 13 26 0C 14 26 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

3

PAGINA

POLITIC

Declararea stării excepţionale – un plan ocult de instituire a unui regim autoritar Filat-Voronin?

6

PAGINA

INTERVIU

Nu există autonomie locală fără economie la nivel local

7

PAGINA

IN MEMORIAM

EDI|IA DE VINERI

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 19 (896)

XXX

(citiţi pag. 8)

Stefan Fule, sodomiţii şi despărţirea de iluzii sau Adio integrarea europeană După patru ani de guvernare proeuropeană, când la cârma ţării s-au cocoţat câteva găști de profitori ai tranziţiei, marii îmbogăţiţi ai vremurilor tulburi de după prăbușirea URSS, dar și de după căderea forţată a „noilor comuniști” de la putere în urma acţiunilor violente din 7 aprilie 2009, dirijate din exterior, în sfânta zi de duminică, 19 mai 2013, s-a întâmplat un eveniment care cred că trebuie să pună capăt definitiv și irevocabil iluziei integrării europene.

Comisarul european Stefan Fule, sosit să reînvie defuncta alianţă a slugoilor coruptei birocraţii europene, a turnat ultima picătură în paharul răbdării noastre. Acesta a participat la așa-numita paradă a ziselor minorităţi sexuale. Demnitarul european, ca și ambasadorul american William H. Moser și cel european Dirk Shuebel, au salutat cu căldură grupul de homosexuali și lesbiene. Sodomiţii, acest grup finanţat și susţinut masiv din Occident, pot triumfa. Poporul creștin al ţării mele a fost scuipat în obraz în ultimul hal.

Astfel, înaltul demnitar european s-a solidarizat cu un grup minuscul de persoane marginale, degradate moral și bolnave fiziologic, împotriva majorităţii absolute a poporului nostru.

După acest gest sfidător, de un cinism dezgustător și o obrăznicie satanică, numai orbii și lașii se mai pot declara de partea integrării europene.

Preţ de patru ani am simţit cu toţii pe propria piele sensul integrării europene. În spatele unui discurs triumfalist, îmbâcsit cu fraze deșarte despre „principii și valori”, ţara noastră a gemut sub un regim abuziv și nedrept,

controlat de hoţii și bandiţii deveniţi peste noapte oligarhi și demnitari de prim rang. Recunosc, după alegerile din 2009, când am văzut cum coaliţia de guvernământ își bate joc de lege și de bunul-simţ, am tot scris demersuri și rapoarte către instituţiile europene, căutând, în naivitatea noastră, să atragem atenţia factorilor europeni și americani asupra tuturor nelegiuirilor care s-au ţinut lanţ de-a lungul acestor ani. Dar de fiecare dată răspunsul întârzia să vină, ca, până la urmă, să nu primim niciun răspuns la semnalele noastre de alarmă. O perioadă am crezut că e vorba de naivitatea și percepţia superficială a „partenerilor de dezvoltare” asupra realităţilor de la noi. Mi se părea că lipsa de reacţie e cauzată de acest blestemat contrast între comuniștii care plecase de la guvernare și anticomuniștii de carton care le-au luat locul. Frica în faţa revenirii comuniștilor la putere, îmi ziceam, probabil paralizează capacitatea de analiză a diplomaţiilor occidentale și a demnitarilor apuseni, care nu-și dădeau rând să tot laude „povestea de succes” a alianţei fără frică de Dumnezeu și rușine de oameni.

Am tot insistat să se facă lumină și să fie trași la răspundere criminalii care au organizat și realizat o tentativă de răsturnare prin violenţă a puterii de stat la 7 aprilie 2009. Însă niciun demnitar european sau american, nicio instituţie occidentală nu și-au manifestat interesul pentru finalizarea anchetei asupra acestui caz de o gravitate fără precedent. Acum este clar: lipsa de interes a acestora este dovada faptului că vesticii n-au vrut să se afle că, de fapt, principalii vinovaţi sunt cei

O ţară de interimat, cu un preşedinte de zero procente Academicianul Gheorghe Buzatu, o viaţă dăruită istoriei adevărate a românilor

CONSULTAŢII JURIDICE Radu Bușilă

care reprezintă clientela lor politică, parveniţii din vârfurile puterii de stat.

Am protestat în permanenţă faţă de acţiunile anticonstituţionale și antidemocratice ale Alianţei pentru Integrare Europeană, care au ciopârţit legislaţia după bunul lor plac, au luat în captivitate toate instituţiile de stat, și-au subordonat întreaga economie naţională, s-au dedat în permanenţă deturnării banilor publici și a finanţărilor externe, contrabandei și hoţiilor de tot felul. Însă vizitele pompoase ale marilor demnitari occidentali s-au ţinut lanţ, fără să le fie adresat un minim reproș celor care au călcat în picioare cu nesimţire toate normele legale și morale.

Interminabila aventură cu alegerea președintelui republicii, însoţită de un referendum eșuat și de altul anunţat

și abandonat la jumătate de cale, de depășirea tuturor termenelor și procedurilor stabilite de Constituţie, ne-a determinat să ieșim în stradă. Am format Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei, am organizat în plină iarnă, pe un ger năprasnic, o serie de mitinguri și demonstraţii, am scris zeci de petiţii și declaraţii. Am arătat cu lux de amănunte că în Republica Moldova, puterea este uzurpată.

Ca reprezentanţi ai societăţii civile, am solicitat întrevederi cu ambasada Uniunii Europene și a Statelor Unite ale Americii, pentru a le explica situaţia și a le prezenta plângerile noastre. Însă ușile acestor misiuni diplomatice s-au dovedit a fi închise ermetic în faţa celor care puneau la îndoială legitimitatea uzurpatorilor.

Continuare în pag. 9

COPIII SPUN DOAR ADEVĂRUL Aceste brăţări sunt pentru nenea Filat!

Timofti încalcă pentru a treia oară prevederile Constituţiei la indicaţiile lui Filat

președinte al Asociaţiei Juriștilor Creștin-Democraţi

ª078 488 488 str. N. Iorga, 8 or. Chișinău

GPF

Creştinii Ortodocşi, în apărarea valorilor tradiţionale

XXX

CMYK

(citiţi pag. 2)

Leancă face jocul lui Filat şi se compromite iremediabil XXX (citiţi pag. 4)

FLUX

2

Actual

24 MAI 2013

O ţară de interimat, cu un preşedinte de zero procente Deja de o săptămână, Curtea Constituţională îi dă zor cu examinarea sesizărilor privind demiterile, abrogările, anulările și alte minuni legislative care s-au produs în ultima perioadă. Pachetul de legi votate, apoi revotate, apoi contestate, în funcţie de conjunctură, interese, aranjamente, au generat zilele acestea o mulţime de declaraţii și comentarii care, practic, au bulversat principalele instituţii ale statului, plasându-le sub semnul incertitudinii și neîncrederii.

Niciodată până acum, Curtea Constituţională nu a fost atacată atât de dur, iar deciziile acesteia nu au fost comentate și contestate atât de virulent, inclusiv de către înalţi demnitari de stat. Scopul acestor atacuri fiind justificarea unei „reforme” a CC, adică dizolvarea Curţii și substituirea actualilor judecători. Evident, tot în goană mare, tot la mica înţelegere, fără consultări, fără un consens larg, fără a ţine cont de prevederile constituţionale ori de recomandările organismelor europene, cum ar fi Comisia de la Veneţia, de exemplu. Ne întrebăm însă ce va schimba o astfel de reformă? Cu cine vor fi înlocuiţi magistraţii care „au pierdut încrederea”? Cu alţii care se vor bucura de încrederea nemulţumiţilor de astăzi?

Justiţia legată la ochi şi politicienii legaţi la cap Din pachetul de legi votat în galop de comuniști și liberal-democraţi pe data de 3 mai și contestat ulterior la Înalta Curte de deputaţi liberali și neafiliaţi, două au fost declarate neconstituţionale: extinderea atribuţiilor premierului interimar, ceea ce a atras după sine repunerea în funcţie a miniștrilor liberali demiși de Iurie Leancă și Hotărârea Legislativului privind demiterea procurorului general. Curtea a decis că demiterea lui Marian Lupu din funcţia de spicher și instituirea interimatului funcţiei de președinte al Parlamentului a fost constituţională.

Iar sesizările privind abrogarea sistemului electoral mixt și verificarea constituţionalităţii hotărârii Legislativului privind trecerea Centrului Naţional Anticorupţie în subordinea Guvernului, urmând ca șeful acestei instituţii să fie numit prin decret prezidenţial, la propunerea prim-ministrului, au fost respinse.

Amintim că anul trecut, fosta majoritate parlamentară a votat pentru trecerea CNA în subordinea Legislativului și alegerea directorului general al Centrului de către Parlament, în urma concursului organizat de Comisia juridică, numiri și imunităţi. Schimbarea făcea parte din strategia de reformare a instituţiei, elaborată cu sprijinul experţilor europeni.

Nu discutăm acum dacă este sau nu Curtea politizată, dacă manifestă sau nu obedienţă faţă de anumiţi actori politici. Problema este, mai degrabă, a politicienilor, care, în goana după funcţii, foloase și interese, încurcaţi în înţelegeri și aranjamente, ghidaţi de setea de răzbunare și revanșare, calcă în picioare legislaţia, adoptă decizii contradictorii, votează legi neconstituţionale, abrogă legi votate anterior, aduc totul până la absurd, apoi se arată scandalizaţi de faptul că Înalta Curte le indică asupra neconstituţionalităţii acestor decizii. Oare nu politicienii care votează legi, demit, subordonează, dau și iau împuterniciri, taie și spânzură, exclusiv din interese politice, din raţiuni personale și de partid, au pus Curtea în această situaţie ingrată?

Culmea este că aceștia s-au arătat miraţi și deranjaţi de graba cu care CC a purces la examinarea sesizărilor. La drept vorbind, pe noi ne-a mirat mai mult graba cu care au fost adoptate, apoi abrogate, toate aceste legi.

Pentru cei care au uitat, amintim că fostul spicher Marian Lupu l-a desemnat, în dimineaţa zilei de 18 aprilie, pe Corneliu Gurin în funcţia de procuror general, iar către amiaza aceleiași zile Gurin era deja procuror general, ales cu votul PD și PLDM. Ne întrebăm, unde le-a fost capul acestor deputaţi „responsabili” atunci când au schimbat, printr-o simplă ridicare de mână, întregul sistem electoral al Republicii Moldova. Fără o expertiză internaţională, fără a iniţia discuţii cu societatea civilă și cu specialiștii în domeniu, fără a se gândi la consecinţe. Doar pentru că și acesta a fost un element al înţelegerii care trebuia să-l menţină pe șeful liberal-democraţilor în funcţia de premier.

Câţi experţi, politicieni, analiști au avertizat atunci, în van, că nu este cazul să se grăbească, că respectiva modificare este prematură pentru ţara noastră, pentru că într-o democraţie precară, cu o economie la pământ, cu populaţia sărăcită, sensibilă la pomenile electorale, cei cu bani vor corupe atât alegătorii, cât și aleșii. În același mod a fost votat, în doar două zile, cu încălcarea procedurilor legale, întregul pachet de legi care au vizat modificarea Codului Electoral, acordarea împuternicirilor suplimentare, numiri în funcţii etc. Liberal-democraţii au votat în disperare tot ce le-au cerut democraţii, fără a-și pune întrebări, fără a încerca să conștientizeze ce impact ar putea avea zelul lor legislativ.

Deputaţii nu s-au înţeles şi s-au răzgândit Din „fatidica” zi de luni, 22 aprilie, când Curtea Constituţională a dat peste cap înţelegeri, aranjamente, speranţe și împăcări, a început procesul invers, a venit perioada revotărilor, abrogărilor, anulărilor, contestărilor și demiterilor.

Reformaţii, pocăiţii și alte categorii de politicieni și-au revenit brusc din ameţeală, din somnul hipnotic în care s-au aflat și și-au amintit că nu au votat, că nu au realizat ce fac, că au fost impuși de împrejurări, au fost trași pe sfoară, că li s-au răsucit mâinile și li s-a tăiat oxigenul. „Acest proiect corespunde perfect legislaţiei europene pe care am consultat-o și nu lezează prin nimic drepturile cetăţenilor de a participa la alegeri”, ne convingea șeful fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, până în data de 22 aprilie. Pentru ca ulterior aceeași deputaţi să ne spună că sistemul mixt de votare va avea un impact negativ asupra populaţiei și că i-ar putea priva pe unii cetăţeni de dreptul la vot.

Culmea ipocriziei este că Streleţ se întreba mai târziu de ce au fost votate și promulgate legile „cu viteza sunetului”, de ce au insistat democraţii „într-o manieră suspectă”? Deputatul liberaldemocrat suferă cumva de dedublarea personalităţii? De la cine ar vrea să audă răspunsurile? De ce nu l-a pus în gardă „maniera suspectă” la momentul votării. „Fracţiunea PLDM, formată din 31 de deputaţi, se întreabă de ce am fost prostiţi? De ce ne-au fost răsucite mâinile pe la spate ca să votăm patru proiecte care vizează exact domeniile de interes ale PD? Până la urmă s-au

? bătut joc de liderul nostru de partid”, se lamenta liberal-democratul într-o emisiune televizată. Sfânta naivitate!

Dar de ce s-au lăsat prostiţi? Aceste afirmaţii pun mari semne de întrebare în legătură cu capacităţile intelectuale ale deputaţilor care pot fi „prostiţi” atât de ușor.

Dar poate nu este vorba de prosteală totuși, ci de lipsă de scrupule și de moralitate, de principialitate și responsabilitate? Pentru că tot Streleţ a oferit și răspunsul, atunci când a precizat că acesta era „preţul” pentru asigurarea unei noi majorităţi. Majoritate care să-l repună în funcţie pe Vladimir Filat, mai precizăm noi.

Prin urmare, preţul contează. Dacă ţi se oferă un preţ bun, înghiţi totul și te lași „prostit”. Acești politicieni „incoruptibili” nici nu-și dau seama că este descalificant să recunoști că ai votat în grabă și la hurtă niște legi extrem de importante, în urma unor înţelegeri obscure, a unor jocuri de interese, dacă pretind, evident, că sunt integri din punct de vedere moral. Și acei deputaţi care au declarat ulterior că nu au votat pentru candidatura procurorului general ar trebui să poarte răspundere, cel puţin morală, pentru faptul că au minţit la momentul numărării voturilor și au ajuns mari luptători pentru adevăr doar atunci când nu au mai fost valabile aranjamentele.

„Factorul de stabilitate” nu a funcţionat Evenimentele care s-au produs în ultima perioadă ne-au dovedit că orice înţelegeri sunt posibile, orice încălcări sunt admisibile, orice lege, oricât de inoportună ori nocivă ar fi, poate fi votată, orice mârșăvie și coţcărie poate fi acceptată, în numele unui „interes major”, de exemplu, al unei funcţii. Îngrozit și îngrijorat, liberalul Mihai Ghimpu a ajuns să vorbească despre uzurparea puterii în stat. El, care nu se dădea dus din funcţia de președinte interimar nici dacă i s-ar fi dat cu Constituţia în moalele capului, care l-a sprijinit, timp de doi ani, cu ași din mânecă pe un alt interimar, Marian Lupu, și care a pus umărul la instalarea ilegală a lui Nicolae Timofti în funcţia de președinte al statului?

Comuniștii, care și-au declarat clar intenţia de a declanșa alegeri anticipate, i-au ţinut isonul ba unei tabere, ba alteia, ajutându-le foștilor aliaţi săși dea reciproc cu bâta în cap. Șeful statului, pretinsul „factor de stabilitate”, nici nu a încercat să pună capăt debandadei legislative și nihilismului juridic. Dimpotrivă, a făcut ce i s-a cerut, fără a încerca să păstreze aparenţele unei logici în acţiunile sale.

După ce a promulgat în doi timpi și trei mișcări legile votate până în 22 aprilie, cu aceeași viteză le-a promulgat și pe cele care au anulat deciziile precedente, a emis pe bandă rulantă decrete anticonstituţionale și s-a alăturat corului care au comentat și au criticat deciziile Curţii Constituţionale.

Prin urmare, cu ce ne-am ales după mai bine de trei ani de aflare la putere a actualilor potentaţi? Avem o ţară guvernată de politicieni care se zbat, ca peștele pe uscat, pentru funcţii și pârghii, o ţară marcată în permanenţă de interimat, cu spicher interimar, premier interimar și cu un președinte instalat abuziv, care, actualmente, potrivit sondajelor, se bucură de încrederea a 0,6% din populaţie.

Dar, cu toată această vânzoleală, nimeni nu pare dispus să renunţe prea ușor la osul de ros, la treuca puterii, cum își mai numesc politicienii aflarea la guvernare. Deși această cramponare de putere nu mai poate fi justificată nici prin raţiuni de stat, nici, cu atât mai mult, morale.

Care pe care „prosteşte”?

Astăzi foștii aliaţi sunt iarăși în febra căutării valorilor și principiilor pierdute. Împinși pe la spate de comisarii europeni, aceștia încearcă să dibuie căi de împăcare, de păstrare și împărţire „echitabilă” a pârghiilor, care par să fie preferabile unui scrutin anticipat cu finalitate incertă.

Un „capăt de vorbă” care să servească drept pretext pentru viitoare aranjamente a și fost identificat deja.

Președintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, nu exclude că votarea spicherului ar putea fi unul dintre „angajamentele reciproce legate de votarea Guvernului”.

Prin urmare, patetismul premierului desemnat Iurie Leancă este ușor ridi-

col. Pentru că, în actuala conjunctură, după numeroasele fente și ţepe pe care și le-au tras guvernanţii, este greu să ei în serios vorbele acestuia despre „atașamentul faţă de valorile europene”, despre „partajarea responsabilităţilor și mai puţin a intereselor”, despre interesele cetăţenilor, care sunt „mai presus decât cele de partid”.

Ultima săptămână de negocieri pe care o au la dispoziţie politicienii ar putea fi una fierbinte. La capătul acesteia am putea afla care pe care a reușit să „prostească”.

Democraţii au declarat deja că proiectul acordului politic privind constituirea unei eventuale coaliţii de guvernământ și noile condiţii incluse de PLDM în acest acord nu vor face altceva decât să tragă de timp. Și că vechiul acord, negociat până în 22 aprilie, oferea o bază suficientă pentru discuţii.

Pe de altă parte, liberal-democraţii au decis să ia taurul de coarne și, pe lângă trecerea CNA în subordinea Guvernului, au mai inclus în acord și alte modificări structurale, între care excluderea Prezidiului Guvernului, instituirea Corpului de control al prim-ministrului, instituirea Agenţiei venituri publice, subordonată Executivului, care să încorporeze Serviciul vamal și FISC-ul, instituirea Agenţiei pentru asistenţă externă, subordonată Guvernului. De asemenea, ar urma să fie trecute în subordinea Executivului Agenţia administrării și proprietăţii de stat și Agenţia pentru atragerea investiţiilor și promovarea exporturilor.

Este greu de presupus că democraţii vor accepta toate aceste condiţii. Sau dacă liberal-democraţii vor insista pe toate modificările, sau se vor mulţumi doar cu o parte din ele. După cum știm, preţul poate fi negociabil. Șeful PLDM ameninţa recent că dacă nu se reușește învestirea Guvernului Leancă, liberal-democraţii nu vor mai participa la alte discuţii, iar alegerile anticipate ar deveni inevitabile. Adică, niciun fel de împăcări, iertări și concesii. „Liberal-democraţii nu vor mai accepta fel de fel de condiţionări și nu vor mai participa la circul provocat de unii”, a punctat Vladimir Filat.

Cu siguranţă, circul trebuie închis, iar circarii trimiși acasă. Pentru că au mers prea departe în nesimţirea lor de măscărici și saltimbanci.

Ioana FLOREA, FLUX

Politic

24 MAI 2013

3

FLUX

Declararea stării excepţionale – un plan ocult de instituire a unui regim autoritar Filat-Voronin?

Comuniștii lui Vladimir Voronin cer nici mai mult, nici mai puţin decât declararea stării excepţionale în Republica Moldova.

Motivul formal invocat de comuniști este că membrii Curţii Constituţionale șiar fi pierdut independenţa și ar acţiona exclusiv în interesele Partidului Democrat.

Că deciziile Curţii Constituţionale convin unor grupări politice din Republica Moldova este evident. Și din aceste grupări face parte nu doar Partidul Democrat al lui Marian Lupu, ci și Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu, și Partidul Socialist al lui Dodon, și alte formaţiuni sau grupuri politice. Dar dacă deciziile CC convin unor grupări, înseamnă oare aceasta că ele ar fi neapărat ilegale, așa cum pretind comuniștii? Înseamnă oare că membrii Curţii șiau pierdut independenţa și acţionează la comanda politică a cuiva, încât acest fapt să constituie motiv de declanșare a stării excepţionale în Republica Moldova? Aceasta este întrebarea fundamentală la care urmează să dăm un răspuns pentru a ne edifica de o manieră pertinentă asupra a ceea ce se întâmplă în Republica Moldova.

Să le luăm pe rând. Mai întâi, să efectuăm o scurtă trecere în revistă a hotărârilor care îi fac pe comuniști să suspecteze Curtea că ar fi imparţială.

Nu decizia Curţii este ilegală, ci decretele lui Timofti Pe 22 aprilie 2013, la solicitarea liderului PL, Mihai Ghimpu, membrii Curţii Constituţionale au declarat drept neconstituţional decretul președintelui Nicolae Timofti privind desemnarea lui Vladimir Filat drept candidat la funcţia de premier. Și tot atunci, Curtea a constatat că președintele Timofti a acţionat contrar prevederilor constituţionale atunci când nu a numit un premier interimar, dar l-a lăsat pe Filat în acest post, deși acesta a fost demis de Parlament, cu întreaga sa echipă guvernamentală, fiind suspectat de acte de corupţie. Este evident că această decizie a Curţii este în defavoarea PLDM, căci l-a lăsat pe Filat fără funcţia de premier și fără șansa de a recăpăta acest fotoliu pe durata actualului mandat al Parlamentului. Respectiv, decizia Înaltei instanţe convine de minune Partidului Liberal și Partidului Democrat, care sunt oponenţii politici ai lui Filat. Și nu doar acestor două partide, ci și tuturor adversarilor politici ai lui Filat. Dar asta nu înseamnă că respectiva decizie este și ilegală.

Ilegale au fost decretele președintelui Timofti, care, în interesul și la comanda politică a lui Filat, contrar prevederilor constituţionale, dar și a bunului-simţ, a unei logici juridice și nejuridice elementare, l-a menţinut pe Filat în fotoliul de premier, numindu-l prim-ministru interimar,

și l-a desemnat din nou la această funcţie, deși acesta a fost demis din motive de corupţie. Deci, ilegală nu este decizia Curţii, ci decretele lui Timofti. Și decizia Curţii este defavorabilă PLDM și convine sub aspect politic PD și PL nu pentru că această instituţie ar fi, în mod neapărat, aservită liderilor democraţi, că ar fi ieșit din albia legalităţii, așa cum susţin comuniștii, ci pentru că ilegale au fost actele prin care s-a încercat favorizarea liderului PLDM și pe care Curtea a fost obligată să le examineze sub aspectul corespunderii sau necorespunderii cu norma și spiritul Constituţiei.

Situaţia este exact la fel și în cazul deciziei Curţii cu privire la decretele lui Timofti privind demiterea miniștrilor liberali Moldovanu și Șalaru, a hotărârii de guvern prin care a fost demis directorul Moldsilva, Ion Ceban, și a legii, adoptată pe 3 mai de comuniști și liberal-democraţi, prin care prim-ministrului interimar și Cabinetului de Miniștri demisionar (adică cărora Parlamentul, în primul caz, nu i-a acordat, iar în al doilea, i-a retras mandatul) li s-au acordat aceleași drepturi pe care le are primministrul și Guvernul confirmat prin vot în această funcţie (adică care are mandatul Parlamentului să guverneze). Și în acest caz, nu hotărârea Curţii este ilegală, ci actele emise de președintele Timofti, de Guvern și legea adoptată în comun de comuniști și liberal-democraţi.

Procurorul general nu poate fi demis atunci când vor Filat şi Voronin Să luăm acum un alt episod, cel al demiterii procurorului general Cornel Gurin. Acesta a fost instalat în funcţie pe 18 aprilie, inclusiv cu voturile liberal-democraţilor. Dar de îndată ce a reizbucnit războiul dintre PLDM și PD, deputaţii lui Filat, în alianţă cu cei ai lui Voronin, la doar două săptămâni distanţă, pe 3 mai 2013, revocă respectiva hotărâre pe motiv că ar fi fost adoptată cu încălcarea procedurii. Și bineînţeles că membrii Curţii, fiind sesizaţi, nu puteau să ia o altă decizie decât să declare ilegală hotărârea adoptată de comuniști și liberal-democraţi. Și asta nu pentru că Înalta Instanţă ar fi obedientă liberalilor și democraţilor, ci pentru că procurorul general, odată ales de Parlament, într-un stat de drept, se bucură de stabilitate în funcţie și nu poate fi demis așa, pur și simplu, pentru că la o astfel de înţelegere a ajuns Filat cu Voronin.

Procurorul general poate fi demis,

dar numai în anumite cazuri prevăzute de lege, care nu au fost întrunite în cazul lui Gurin.

Curtea Constituţională, la cheremul lui Filat şi al lui Voronin?

Acum să luăm ultima decizie a Curţii Constituţionale. Luni, 21 mai 2013, Înalta Instanţă a declarat constituțional atât interimatul funcției de spicher, cât și decizia Legislativului de a-l revoca pe Marian Lupu din funcţia de președinte al Parlamentului. Dacă am urma logica pidosnică a lui Filat și a lui Voronin, ar trebui să declarăm că membrii Curţii și-au pierdut independenţa și acţionează exclusiv la indicaţiile venite din partea liderilor PLDM și PCRM. Altfel, dacă Curtea este la cheremul lui Plahotniuc, ar fi declarat neconstituţională demiterea lui Lupu, nu? Ceea ce ar fi o aberaţie, pentru că Marian Lupu a fost demis legal și Curtea, chiar dacă ar fi vrut, nu putea lua o altă decizie.

De ce este atacată Curtea Constituţională?

Dacă am constatat mai sus că Curtea este în afara suspiciunii că ar face partizanat politic, de ce atunci ea a ajuns sub tirul acuzaţiilor venite atât din partea liberal-democraţilor, cât și a comuniștilor? Răspunsul ni se pare foarte simplu: pentru că ea a refuzat să facă jocul, mai întâi, al lui Filat și, mai apoi, al lui Filat și Voronin.

Un foc de armă Ca orice război, și războiul politic din Republica Moldova a pornit de la un foc de armă. În luna decembrie 2012, la o vânătoare în Pădurea Domnească s-a produs un incident nefericit, soldat cu moartea unui om. La acea vânătoare a participat și procurorul general Valeriu Zubco, care a fost instalat în această funcţie din partea Partidului Democrat.

Atunci Vladimir Filat și întreg PLDM au crezut că pot folosi acest tragic incident pentru a se debarasa de aliatul lor din cadrul coaliţiei de guvernământ – PD, și, în special, de Vladimir Plahotniuc. De atunci a început cotonogeala între componentele clasei guvernante de la Chișinău.

Fiind foarte sigur de succesul său, pe 13 februarie 2013, Filat denunţă Acordul de constituire a AIE. Războiul politic ia amploare. Urmează un șir de demiteri răsunătoare. Ambele tabere recurg la serviciile opoziţiei comuniste.

Dacă nu era Curtea Constituţională, Filat ar fi fost deja rege încoronat în Republica Moldova În cadrul acestei lupte năprasnice, Filat uită că în ţara asta mai există lege,Constituţie sau, mai bine zis, el se crede mai presus decât acestea. Între timp, președintele Timofti intră total în subordinea lui Filat, iar Vladimir Voronin devine aliatul său.

Urmează decretele date de Timofti, hotărârile votate de Guvern și legile aprobate de noua majoritate parlamentară PLDM-PCRM, care vin în sprijinul lui Filat, dar care sunt ilegale și sunt anulate de Curtea Constituţională. Toate planurile, toate schemele lui Filat se duc dracului din cauza acestei Curţi Constituţionale.

Dacă nu era Curtea, Filat ar fi fost deja rege încoronat în Republica Moldova sau s-ar fi bătut cu Vladimir Voronin pentru scaunul regal.

Așa că acum Filat își varsă tot veninul pe Curtea Constituţională. Filat tună și fulgeră că el a pierdut aproape totul în războiul contra PD și PL și, cel mai grav, fotoliul de premier, și n-a câștigat nimic, adică nu a reușit să distrugă PD-ul și pe Vladimir Plahotniuc. Și din cauza acestei Curţi Constituţionale nu are nicio șansă să-și realizeze visul de a fi singurul stăpân al Republicii Moldova, vis pe care de vreo trei ani de zile îl tot visează.

Acum ce-i mai rămâne de făcut?

Să distrugă Curtea. Asta cer acum aliaţii lui Filat – comuniștii: să se adopte o lege privind modificarea componenţei Curţii Constituţionale, ca noua majoritate parlamentară PLDM-PCRM să numească o nouă componenţă care i-ar conveni. Și după ce anihilează Curtea Constituţională, să instituie starea de urgenţă, adică o dictatură peledemistocomunistă.

Eu nu pretind că membrii Curţii Constituţionale sunt niște îngerași, că sunt sfinţi. Nu, ei sunt oameni, unii mai simpatici, alţii chiar dezagreabili. Unii membri ai Curţii poartă în spate anumite păcate, pe care nu e cazul să le trecem în revistă aici.

Cu toate acestea, Curtea Constituţională este astăzi singura instituţie capabilă să menţină un echilibru, fie și firav, între forţele politice beligerante de la Chișinău.

Dincolo de simpatii și antipatii, deciziile acestei instanţe, cel puţin, cele de până acum, au prevenit un derapaj antidemocratic în Republica Moldova, instaurarea unei dictaturi

și au menţinut clasa politică și instituţiile de stat în albia democraţiei și a statului de drept.

Schimbarea componenţei Curţii în actuala conjunctură politică și declararea stării de urgenţă va însemna fie instalarea unei dictaturi roșuverde, fie declanșarea unui război civil în Republica Moldova.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

P.S.: După ce am publicat pe net acest material, miercuri, 22 mai, Curtea Constituţională a respins sesizarea proaspătului deputat PD, Sergiu Sârbu, care a cerut anularea legii Parlamentului în privinţa Centrului Naţional Anticorupţiei. Prin respectiva lege, Centrul a fost scos de sub controlul Parlamentului și a fost pus în subordinea Guvernului. Curtea a constatat că nu este în măsură să se pronunţe asupra acestei legi, că ea nu ţine de competenţa sa.

Iată încă o dovadă în plus că CC nu îndeplinește comenzile politice ale PD și ale lui Plahotniuc. Și asta pentru că prin dosarele pe care le administrează și în care figurează și ex-premierul Vladimir Filat, CNA ar fi putut să-l aducă pe liderul PLDM pe banca acuzaţilor. Filat avea toate șansele să împărtășească soarta Iuliei Timoșenko, a lui Adrian Năstase sau a lui Gigi Becali, dacă vreţi. Am spus avea și nu are pentru că lucrul acesta este deja puţin probabil după ce CNA a fost trecut în subordinea Guvernului, adică a lui Iurie Leancă. Este de așteptat că după această mutare, CNA nu va mai avea mână liberă să ducă la bun sfârșit dosarele în care sunt implicaţi un șir de miniștri și înalţi demnitari de stat. Deci, dacă CC se afla la cheremul politic al PD, atunci ea ar fi dat curs sesizării lui Sârbu, și nu ar fi respinso. Așa însă, constatăm că magistraţii Curţii dau decizii pertinente, menţin instituţia în albia legalităţii și asta în pofida presiunilor, criticilor și chiar ameninţărilor care vin asupra lor din toate părţile, dar, în special, din partea lui Filat și al lui Voronin.

S.P., FLUX

FLUX

4

Comentarii 24 MAI 2013

Timofti încalcă pentru a treia oară prevederile Constituţiei la indicaţiile lui Filat Așa cum era și de așteptat, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale decretele președintelui Nicolae Timofti, prin care acesta, la solicitarea premierului interimar Iurie Leancă, i-a demis pe miniștrii liberali Moldovanu și Șalaru. Totodată, Înalta Instanţă a constatat că și hotărârea Guvernului privind demiterea directorului Moldsilva, Ion Cebanu, care a fost desemnat în această funcţie tot de Partidul Liberal, este neconstituţională.

Nu merită să mai insistăm asupra faptului că decizia Curţii este legală, dar mai ales pertinentă și morală.

Dincolo de simpatiile și antipatiile politice, orișicare persoană cu un minim bun-simţ recunoaște faptul că un premier interimar și un Guvern demis prin moţiune de cenzură de Legislativ nu poate uza de aceleași împuterniciri și mecanisme pe care le are un premier și un executiv confirmat prin votul Parlamentului. Pentru toţi a fost clar că demiterea demnitarilor liberali s-a făcut abuziv, la comanda liderului PLDM, Vladimir Filat. În mod sigur, acest fapt a fost de ordinul evidenţelor și pentru președintele Nicolae Timofti. Chiar dacă moșul nu este prea isteţ la minte, el totuși și-a dat bine seama, atunci când a semnat respectivele decrete, că încalcă în mod flagrant prevederile Constituţiei. Timofti a lucrat în sistemul judecătoresc un amar de ani și, mai ales, de când este președinte, s-a înconjurat cu un șir de consilieri care toată viaţa lor tot în acest sistem au activat. Așa că este greu să ne imaginăm că Timofti a nesocotit prevederile Legii Supreme nefiind în cunoștinţă de cauză.

Așa cum am spus și cu alte ocazii, Timofti i-a demis pe cei doi miniștri liberali favorizând, în felul acesta, partidul lui Filat. Portofoliile celor doi miniștri urmau să fie scoase din

administrarea liberalilor, să intre sub controlul PLDM și să constituie două pârghii importante în eventualitatea alegerilor parlamentare anticipate, asupra cărora, se pare, Filat convenise cu Voronin.

Trebuie să menţionăm că Timofti nu este la prima abatere de acest fel.

Cu toţii ne aducem aminte că pe 22 aprilie 2013, membrii Curţii Constituţionale au declarat drept neconstituţional decretul președintelui Nicolae Timofti privind desemnarea lui Vladimir Filat drept candidat la funcţia de premier. Și tot Curtea a constatat că președintele Timofti a acţionat contrar prevederilor constituţionale atunci când nu a numit un premier interimar, dar l-a lăsat pe Filat în acest post, deși acesta a fost demis de Parlament, cu întreaga sa echipă guvernamentală, fiind suspectat de acţiuni de corupţie.

Vedem că Timofti a încălcat de trei ori Constituţia și de fiecare dată pentru a-l favoriza pe Filat în lupta politică a liberal-democratului împotriva Partidului Liberal și Partidului Democrat (mai puţin împotriva comuniștilor, ci în alianţă cu PCRM). Această statistică este descalificantă pentru Nicolae Timofti ca șef al statului și ca jurist. În loc să vegheze la respectarea prevederilor constituţionale și să fie un arbitru între forţele politice din

Republica Moldova, Nicolae Timofti încalcă în mod flagrant prevederile constituţionale, favorizând în mod impardonabil partidul lui Filat. În opinia noastră, Timofti face un joc foarte periculos, care poate aprofunda și mai mult criza politică, instituţională și care poate da naștere la conflicte ce depășesc domeniul politicului. Dacă acest moșulică ajuns prin voia întâmplării în funcţia de șef al statului va continua să facă jocul lui Filat, atunci demiterea lui din funcţie

ar putea ajunge un imperativ pentru actuala componenţă a legislativului. Și asta nu pentru a satisface orgoliul lui Ghimpu, Lupu sau Plahotniuc, ci pentru a salva Republica Moldova de la un conflict care ar putea degenera într-o confruntare violentă. Și atenţie, dragă domnule moșulică, articolul 89 al Constituţiei, „Demiterea”, prevede următoarele: „În cazul săvârșirii unor fapte prin care încalcă prevederile Constituţiei, Președintele Republicii Moldova poate

fi demis de către Parlament cu votul a două treimi din numărul deputaţilor aleși”. Și moșulică nu trebuie să se culce pe-o ureche că Filat a cumpărat 7 deputaţi din partidul lui Ghimpu și că aceștia nu vor vota pentru demiterea sa. Atenţie, lucrurile se pot schimba, cei care au trădat o dată ar putea să trădeze și a doua oară. Sau cei care l-au trădat pe Ghimpu s-ar putea să-l trădeze și pe Filat. Și atunci păzea! că Voronin asta așteaptă.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Leancă face jocul lui Filat şi se compromite iremediabil Decizia de sâmbătă a Curţii Constituţionale, care a declarat neconstituţionale decretele președintelui Nicolae Timofti, îl descalifică nu doar pe acesta, în calitatea lui de șef de stat și de jurist, dar și pe premierul desemnat Iurie Leancă. Și asta pentru că Timofti i-a demis prin decret pe miniștrii liberali Moldovanu și Șalaru anume la solicitarea premierului interimar Iurie Leancă.

Deci, demiterea celor doi miniștri, adică ilegalitatea, a pornit de la Leancă. Totodată, Leancă este cel care a propus

membrilor Guvernului să-l demită prin vot pe directorul Moldsilva, liberalul Ion Cebanu, decizie care, la fel ca și

decretele lui Timofti, a fost declarată neconstituţională de Înalta Curte.

Vedem că, odată ajuns în fotoliul de premier interimar, Iurie Leancă își pierde treptat aura de tehnocrat, care nu se implică în luptele politice, care este preocupat doar de binele ţării, dar nu de-al său personal sau de-al grupului

Copiii spun doar adevărul Aceste brăţări sunt pentru nenea Filat!

politic care l-a propulsat în respectiva funcţie. Până mai deunăzi afirmam că Leancă este unul dintre puţinii (dacă nu chiar singurul) liberal-democraţi din Guvern asupra căruia nu planează nicio suspiciune de corupţie. Astăzi nu se mai poate spune acest lucru despre Leancă. Și asta nu pentru că interimarul s-ar fi apucat subit să fure, să facă contrabandă, să pună mâna pe tot felul de afaceri. Nu, lucrurile acestea le-a făcut și, probabil, le mai face în continuare nu el, ci șeful său de partid Filat.

Dar Leancă devine complice la ce a făcut sau mai face Filat pentru că răspunde comandamentelor venite din partea contrabandistului nr. 1 al Republicii Moldova și acţionează în interesul acestuia.

Demiterea liberalilor din funcţiile publice pe care le deţin este un act de răzbunare din partea lui Filat îndreptat împotriva liderului PL, Mihai Ghimpu, care a declarat de la tribuna Parlamentului că Filat este hoţ și contrabandist.

Am arătat cu alte ocazii că orgoliul și narcisismul lui Filat

nu i-au putut ierta lui Ghimpu acest gest de curaj, dacă vreţi. Cu Filat totul este clar.

Instinctul de supravieţuire îl obligă să lovească în cei care îl demască. De fapt, este un instinct propriu oricărui hoţ, mare sau mic: să-l pocnească în cap pe cel care îi spune că este hoţ.

Dar de ce se implică Leancă în jocul lui Filat, mai ales că până acum premierul interimar a stat departe de afa-

cerile lui murdare? Nu avem răspuns la această întrebare.

Poate Leancă este șantajat de șeful său pe linie de partid sau poate nu conștientizează că, făcând jocul lui Filat, el se descalifică, se compromite iremediabil. Și asta e păcat.

Mai ales că, favorizându-l pe Filat, Leancă își compromite propriile șanse de a fi confirmat de Parlament în funcţia de prim-ministru.

S. P., FLUX

5

Analiz= 24 MAI 2013

FLUX

Trecerea CNA sub controlul Guvernului – un pas înapoi, într-un context politic Trecerea Centrului Naţional Anticorupţie în subordinea Guvernului este un pas înapoi, legat de contextul politic actual: nemulţumirea unui actor politic vizavi de activităţile unei instituţii publice, consideră directorul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupţiei, Galina Bostan. Într-un interviu pentru Europa Liberă, expertul a opinat că această antireformă s-a produs în momentul în care instituţia a purces la examinarea unor dosare mai de corupţie. „Dacă e să urmărim istoria CNA-ului, această instituţie mereu a fost învinuită că a persecutat opoziţia. Acum este pentru prima dată când instituţia examinează dosare mari, care privesc actori mari ai politicii, ai instituţiilor publice de la guvernare. Deci, este pentru prima dată. Și noi trebuie să ţinem cont totuși că corupţia este în cadrul guvernării, și nu în cadrul opoziţiei. Și acești actori sunt din diferite partide. Ar fi fost bine ca această instituţie să poată să-și ducă până la capăt aceste dosare”.

Galina Bostan consideră că prin resubordonarea CNA au fost distruse mecanismele care ar fi trebuit să asigure independenţa Centrului:

„Este importantă existenţa unor mecanisme de independenţă. Și aceste mecanisme priveau modul de numire a directorului CNA și modul de finanţare a acestei instituţii. Și aceste mecanisme au fost distruse”. În opinia ei, pentru combaterea eficientă a corupţiei, CNA are nevoie, în primul rând, de independenţă, pentru că doar independenţa poate asigura o anchetă corectă: „În momentul în care acest director al CNA este coleg cu alţi membri ai Guvernului, cum va da mâna în fiecare dimineaţă cu acești colegi membri ai Guvernului, știind că are un dosar care este administrat în cadrul insti-

tuţiei sale împotriva unui sau altui coleg respectiv?”

Potrivit expertului, problema nu ţine atât de instituirea controlului guvernamental, cât de eliminarea pârghiilor de independenţă. „Eu cred că faptul că a fost transferat și contextul în care a avut loc acest transfer a dat un semnal negativ pentru angajaţii CNA. Ei acum au înţeles un lucru: că nu pot să administreze dosare împotriva înalţilor demnitari, pentru că în momentul în care încep această instrumentare, riscă să-și piardă propria funcţie.

Prin urmare, ei urmează să lucreze asupra dosarelor minore: cu medicii,

învăţătorii, profesorii. Deci, așa dosare vom avea. Ei sunt, în principiu, descurajaţi să mai lucreze”, a menţionat Bostan.

Referindu-se la suspiciunile privind intransigenţa selectivă a conducerii CNA și la lista celor vizaţi de investigaţiile instituţiei, preponderent din anturajul unui singur partid, directorul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupţiei a precizat că situaţia nu este tocmai așa cum se vehiculează. „Eu nu vreau să iau partea CNA. Dar haideţi să gândim logic: ei au spus că au dosare intentate împotriva membrilor PLDM, împotriva membrilor PL și împotriva membrilor PD. Dacă ne uităm statistic la câţi membri ai alianţei avem, vom vedea că avem statistic la guvernare mai mulţi membri ai PLDM. Asta înseamnă că mai mulţi membri ai PLDM deţin funcţii de conducere-cheie în cadrul coaliţiei, deci, probabilitatea ca să fie intentate împotriva a mai mulţi exponenţi ai acestui partid este mult mai mare. Dar ei au spus că intentate sunt practic pentru toate componentele. Pe mine asta mă bucură. În 2012 eu personal eram foarte reticentă la acel transfer. Și atunci spuneam că nu este important locul, ci importantă este independenţa reală. Dar în câteva luni noi am avut dosare de interes public, dosare împotriva celor de la guvernare. Este

pentru prima dată. Pentru că, de obicei, autorităţile statului acţionează împotriva celor din opoziţie, dar nu a celor de la guvernare”, a mai afirmat Galina Bostan.

Expertul s-a referit și la probabilitatea schimbării conducerii CNA, aleasă prin concursul de care s-a făcut mare caz cu puţin timp în urmă, presupunând că instituţia ar putea fi chiar lichidată: „Eu chiar nu știu cum ar putea s-o facă la modul practic, pentru că directorul CNA a fost instituit prin concurs, deci sub imperiul legii vechi, el este inamovibil, mandatul lui este de cinci ani… În mod normal, acest mandat ar fi trebuit să se respecte și el să-și exercite funcţia până în 2017. Aceasta a fost și o garanţie a independenţei CNA. Dar eu înţeleg că toate aceste modificări legislative s-au făcut pentru a-l da jos pe directorul CNA, care este considerat a fi exponentul unui partid din Alianţă. Chiar nu știu. Având în vedere acest cadru legal și imposibilitatea de a-l da jos, adică ei pot să-l dea jos, dar problema este că directorul merge în instanţa de judecată și probabilitatea ca să aibă câștig de cauză este foarte mare… Atunci eu presupun că ei, pur și simplu, vor lichida CNA, pentru a lichida și funcţia, după care vor institui din nou un departament în MAI sau în altă parte”.

După europalibera.org

GEORGE PANTELOUKAS:

Dacă ai o guvernare coruptă, nici Uniunea Europeană nu te poate salva Interviu realizat cu George Panteloukas, un tânăr de 23 de ani, venit din Grecia în Republica Moldova pentru 6 săptămâni, cu scopul de a participa la un proiect social de instruire a elevilor de liceu în domeniile de business și tehnologii informaţionale.

raţiilor care vin. UpGreat asta își propune să facă.

Am auzit de la mulţi dintre acești elevi că vor să studieze peste hotare și, probabil, să se stabilească acolo. Din acest motiv, mă tem că acești tineri nu sunt tocmai acei care pot aduce vreo schimbare în societatea ţării voastre.

- George, știu că ești la Chișinău de vreo 6 săptămâni, spune-mi, te rog, care-i scopul vizitei tale?

- Mă aflu aici pentru a participa la un proiect destinat elevilor de liceu care-și doresc să facă business, iar noi le-am oferit câteva noţiuni din acest domeniu și le-am prezentat niște exemple de succes. Proiectul se numește UpGreat și este desfășurat de AIESEC Chișinău, iar eu am fost trainer, încercând să le explic elevilor cum trebuie planificată iniţierea unei afaceri. Le-am vorbit elevilor în limba engleză. Din start mi-am propus să-i fac să înţeleagă că cea mai bună idee este, deseori, și cea mai simplă. Sper că le-am oferit o informaţie utilă și o experienţă nouă.

- Faci și tu parte din această categorie de persoane care sunt gata să-și părăsească ţara și să se stabilească acolo unde le este mai bine?

- Eu învăţ și mă dezvolt din experienţele mele internaţionale. De când am început să călătoresc, simt că trăiesc mai intens. În ultimii doi ani am făcut masteratul în Suedia, am vizitat Republica Moldova și pot să afirm că am învăţat mai multe decât în 4 ani de facultate. Următoarea mea destinaţie este Danemarca, pentru că face parte din programul meu de masterat, după care urmează Slovenia, iar apoi Spania. Chiar dacă îmi place să călătoresc și să cunosc oameni diferiţi, în cele din urmă mă voi întoarce în Grecia, acolo e viitorul meu și acolo voi implementa toate cunoștinţele pe care le adun acum. Ceea ce vreau să spun este că cel mai corect mi se pare ca tinerii să călătorească cât de mult își pot permite, pentru ca, întorcându-se acasă, să facă lucruri frumoase.

- Dacă ar fi să spunem lucrurilor pe nume, trebuie să recunoaștem că Republica Moldova nu are nici industrie, nici agricultură, nu are economie în general, poate un pic de comerţ și asta datorită banilor trimiși de către cei plecaţi la muncă peste hotare. Timp de 6 săptămâni ai instruit tineri moldoveni în domeniul iniţierii unei afaceri, putem spera ca într-un viitor să aibă și ţara noastră o activitate economică, să ajungă moldovenii să producă ceva, nu doar să consume?

- Cred că știţi că și în Grecia ne confruntăm cu o situaţie similară și acolo sunt mari probleme economice. Soluţia, cred, este să încurajăm iniţiativele în domeniul afacerilor și instruirea gene-

- Ce ţi-a părut interesant în Republica Moldova?

- M-au impresionat parcurile pe care le-am văzut aici. Abia acum mi-am dat seama cât de necesare sunt și cât de important este ca autorităţile să investească în ele și să le întreţină la un nivel corespunzător. Cred că este o idee bună care merită pusă în practică și în Grecia. Unul dintre cele mai dragi locuri din Chișinău mi-a devenit Dendrariul, care este, pur și simplu, impresionant.

La fel de mult mi-a plăcut și Orheiul Vechi. Dacă întreaga Moldovă ar fi la fel de bine amenajată ca și Dendrariul sau Orheiul Vechi, cu siguranţă ceva s-ar schimba în ţara voastră, cel puţin, în domeniul turismului.

- Potrivit statisticilor, Republica Moldova este cea mai săracă ţară din Europa. Ce părere ai despre acest aspect și, raportând la Grecia, cum am putea soluţiona problema?

- Am auzit despre acest lucru. Și Grecia se află într-o situaţie dificilă în ceea ce privește economia. Știu că în Grecia sunt anumite resurse care pot fi utilizate și care ar putea salva situaţia, pe când în Moldova nu știu ce să zic,nu sunt de prea mult timp aici ca să am vreo părere.

- Grecia este ţară membră a Uniunii Europene și, după cum ai menţionat mai sus, se confruntă cu o gravă criză economică. În Moldova, o bună parte din societate este de părere că UE este soluţia tuturor problemelor, dar exemplul ţării dumneavoastră demonstrează contrariul. Ce înseamnă totuși să fii membru al Uniunii Europene?

- Să fii membru al Uniunii Europene nu înseamnă sub nicio formă că toate problemele din ţara ta sunt rezolvate, aici sunt ţări mai mari, mai puternice și altele care nu prea au influenţă, și totuși, există un suport reciproc între acestea. Cred că a fi parte a UE este bine și asta pentru că ţările își acordă suport una alteia, iar acolo unde sunt mai mulţi, este mai multă putere. Să fii membru UE mai înseamnă să ai acces liber în fiecare dintre ţările comunitare. Vorbesc despre acces liber, pentru că mă contrariază necesitatea de a avea viză pentru a putea intra în ţara voastră, mi se pare absurd. Apoi, de ce ar trebui să aveţi voi nevoie de viză pentru a veni în Grecia, care e explicaţia, dacă tot ce-ţi dorești este să vizitezi o ţară? Cât despre problemele din Grecia, ele își au izvorul de la cei 20-30 de oameni care ne guvernează ţara și care sunt prea corupţi, iar acolo

unde este corupţie, nici Uniunea Europeană nu te poate salva.

- Te-ai întoarce în Moldova dacă ai avea ocazia?

- Cu siguranţă. Știu că mai am multe de văzut. Și nu mă refer la destinaţii turistice, ci la oameni.

Mai am de văzut și de învăţat multe de la oamenii pe care i-am întâlnit, dar și de la cei pe care nu i-am întâlnit încă.

- Îţi mulţumesc, George, pentru acest interviu.

- Cu multă plăcere și să nu uitaţi că lumea e mai mare decât ţara în care trăiţi, ieșiţi din mediul vostru, călătoriţi, interacţionaţi cu alte culturi, asta, cu siguranţă, vă va lărgi orizontul. Învăţaţi să vedeţi lucrurile din mai multe unghiuri de vedere!

Daniela SÂRBU, pentru FLUX

FLUX

6

Interviu 24 MAI 2013

Nu există autonomie locală fără economie la nivel local Interviu cu primarul comunei Cazangic, raionul Leova, Ion Guţu - Domnule primar, de cât timp sunteţi în această funcţie?

- Sunt în această funcţie de aproape doi ani. Cred că a fost voia Domnului și, bineînţeles, a electoratului că am ajuns primar al comunei Cazangic. Nu am avut ambiţii și obsesii personale de a ocupa fotoliul de primar. Am candidat pentru că eram în drept s-o fac și pentru că am considerat că pot face ceva pentru oamenii din localitatea mea.

- Este adevărat că sunteţi unul dintre cei mai tineri primari din republică?

- Da, așa e. Cel puţin, știu sigur că în regiunea de sud sunt cel mai tânăr primar. Eu zic că a fost un act curajos de a candida la vârsta de 28 de ani, ţinând cont de prejudecăţile și de scepticismul alegătorilor.

Totodată, a fost dificil să mă conving chiar pe mine însumi că pot face pasul acesta și că pot merge în campania electorală.

- Care a fost principala piedică cu care v-aţi confruntat imediat după ce aţi obţinut mandatul? Aţi reușit să depășiţi prejudecăţile de care vorbeaţi mai sus?

- Mi-a fost dificil să depășesc stereotipul consătenilor că au în faţă un primar tânăr, fără experienţă. În primul rând, a trebuit să obţin încrederea oamenilor și să-i fac să înţeleagă că ei nu lucrează în folosul meu, ci în al comunităţii.

- Ce aţi reușit să realizaţi în această perioadă de când sunteţi primar?

- Am reușit, datorită proiectelor finanţate prin intermediul fondului de investiţii, să reparăm grădiniţa din satul Cazangic. 1 milion 126 de mii de lei – aceasta a fost suma de bani cu care am schimbat acoperișul la două blocuri de la grădiniţă. Tot din acești bani, am schimbat geamurile și ușile.

Graţie suportului financiar de la fondul de investiţii, asigurate de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), a fost posibil să accesăm un grant pentru asigurarea grădiniţei cu centrală termică pe bază de biomasă. Este un proiect evaluat la aproximativ 2 milioane de lei. Înainte, pe timp de iarnă, temperaturile din săli nu depășeau 5 grade de căldură, copiii de la grădiniţă îngheţau de frig. Acum însă, situaţia s-a schimbat. Copiii și educatorii nu au îndurat frig iarna trecută, ci s-au ocupat liniștiţi de procesul educativ.

De asemenea, prin Fondul pentru Eficienţă Energetică, am avut posibilitatea să schimbăm geamurile și ușile de la grădiniţa din satul Seliște, localitate ce face parte din componenţa comunei Cazangic. În paralel, am obţinut un alt grant de la PNUD și am instalat un cazan la sistemul de încălzire pe bază de peleţi. Acum putem să ne bucurăm de niște condiţii mai bune comparativ cu perioada precedentă.

Până în ianuarie 2013 școlile se aflau în gestiunea administraţiei publice locale de nivelul I. Acum, după câte cunoașteţi, acestea au trecut în gestiunea direcţiilor de învăţământ raional. Până a fi implementată această reformă, noi am reușit să schimbăm geamurile și ușile la gimnaziul din comuna Cazangic. Acest proiect ne-a solicitat mult efort și timp din motivul că au fost unele probleme cu licitaţia și cu devizele de cheltuieli.

Datorită proiectului „ApaSan” am obţinut finanţare de 600 de mii de lei pentru construcţia unei toalete Eco la gimnaziul din comună. Bineînţeles, la această sumă au contribuit sătenii, consiliul local și consiliul raional.

- Ce vă propuneţi să faceţi în perioada imediat următoare?

- Avem mai multe idei și proiecte ce se află în faza de implementare.

Ne-am propus să renovăm reţeaua de iluminat în cadrul intravilanului localităţii Cazangic. Și, întrucât o bună parte din pilonii electrici sunt într-o stare avariată, Inspectoratul Energetic de Stat și întreprinderea „Red Union Fenosa” s-au oferit să ne ajute.

Astfel, renovarea se va produce pe o porţiune de 50 % din localitate.

Pentru o altă localitate a comunei – Frumușica, a fost aprobată finanţarea apeductului și a canalizării. Este vorba de un proiect de aproximativ 4 milioane de lei. Urmează să vedem care este situaţia achiziţiilor și să mai discutăm cu antreprenorul care va efectua lucrările.

Acum avem și concursul ofertelor de preţuri. Ne propunem să reparăm acoperișul de la casa de cultură. Întrucât avem persoane cu iniţiativă, dornice să se manifeste în viaţa culturală a comunei, trebuie să le asigurăm măcar condiţiile minime.

Tot prin Fondul de investiţii, vrem să obţinem bani pentru construcţia unei porţiuni de drum în satul Seliște.

Un alt proiect foarte aproape de realizare este construcţia unui stadion de minifotbal în satul Cazangic.

Mai avem un deficit de 117 mii de lei. Sperăm să ne apucăm în curând de treabă.

O altă prioritate este reparaţia drumului ce duce spre grădiniţă.

Această idee, deocamdată, este în lista de așteptare, din cauză că nu avem finanţatori.

- Se discută mult despre descentralizarea puterii și asigurarea autonomiei locale. Care este opinia dumneavoastră în acest sens?

Consideraţi descentralizarea o metodă de a furniza servicii publice mai eficiente?

- Nu cred că este posibilă descentralizarea în localităţile mici. Noi avem trei grădiniţe în comună. Ce facem cu ele? De unde luăm banii

necesari pentru întreţinere? Eu zic că descentralizarea va duce la situaţia închiderii instituţiilor respective.

- Vreţi să spuneţi că nu suntem pregătiţi pentru o astfel de reformă?

- Nu, nu suntem.

Cea mai mare problemă este sărăcia, populaţia nu are veniturile necesare pentru a investi în niște afaceri, din care, ulterior, ar putea să contribuie la dezvoltarea localităţii. Nu avem economie la nivel local, nu ai unde să concentrezi populaţia care încă a mai rămas prin sate. Chiar nu văd cum ar putea fi făcută descentralizarea.

- Cât de mult depindeţi de bugetul raional și de cel de stat?

- Foarte mult, vreo 80 %. E dificil, noi nu vom avea posibilitatea să acoperim cheltuielile. Domeniul de afaceri e subdezvoltat, iar oamenii sunt foarte dependenţei de structurile administraţiei publice locale.

- Ce funcţie aţi fi ocupat, dacă nu aţi fi primar?

- Imediat după ce am absolvit Facultatea de Drept am fost angajat în calitate de inginer cadastral în cadrul primăriei din Cazangic. Vreau să ajut oamenii care au probleme mai mari decât ale mele. Probabil, dacă nu eram primar, mă regăseam

în vreun ONG, realizând proiecte tot pentru sătenii mei.

- Care sunt trei probleme care necesită soluţionare urgentă în comuna Cazangic?

- Este vorba despre gazificarea satului Cazangic, reparaţia drumurilor la nivel de comună și iluminatul stradal.

- Agricultura rămâne a fi principala ocupaţie. În acest sens, vreau să vă întreb cum ajută primăria oamenii care muncesc în domeniul acesta.

- Cu regret, administraţia publică locală nu are capacitatea să susţină domeniul agricol. Ne limităm doar la consultări și informări, susţinem persoanele fizice ca să nu fie supuse unor amenzi. De asemenea, oferim informaţii despre tehnologii, despre unele situaţii de risc și despre situaţiile de subvenţionare.

- Care ar fi cea mai mare provocare în activitatea dumneavoastră de primar?

- Cea mai mare realizare ar fi să muncesc în așa fel, încât, într-o dimineaţă, în drum spre birou să mă întâlnesc cu oamenii din localitate și nimeni să nu se plângă de probleme și nevoi.

- Mulţumim pentru acest interviu.

Lucia CUJBĂ, FLUX

Prima ediţie a Spartachiadei elevilor din şcolile profesionale din regiunea de nord În perioada februarie-aprilie 2013, Școala Profesională nr. 4 din Bălţi a găzduit prima ediţie a Spartachiadei elevilor din școlile profesionale din regiunea de nord a Republicii Moldova.

Tinerii sportivi au concurat la 8 probe: volei, baschet, fotbal, tenis de masă, joc de dame, șah, cros (500 m fete, 1000 m băieţi) și ștafetă (de 4 ori câte 100 de metri, de 4 ori câte 400 de metri).

La competiţii au participat 5 echipe de fete și 10 echipe de băieţi din localităţile: Bălţi, Fălești, Râșcani, Cupcini, raionul Edineţ, Corbu, raionul Dondușeni, și Glodeni.

Tinerii de la Școala Profesională (ȘP) nr. 4 din Bălţi, care au găzduit competiţia, au câștigat Premiul Mare. Ei au învins la 7 dintre cele 9 probe disputate. Pe locul doi s-au clasat elevii de la ȘP nr.1 din Cupcini, iar locul trei a fost împărţit între

elevii de la ȘP nr. 5 din Bălţi și cei de la ȘP din Râșcani, care au acumulat un număr egal de puncte.

La probele de sport, desfășurate între echipele de fete, pe locul întâi s-au clasat elevele de la ȘP nr. 3 din Bălţi. Locul doi a fost ocupat de către elevele de la ȘP nr.

5 din Bălţi, iar locul trei a revenit ȘP nr. 2 din Bălţi.

Competiţiile desfășurate la Școala Profesională nr. 4 din Bălţi au fost urmărite cu deosebit interes de către toţi spectatorii care au venit la spartachiadă. Întrecerile au fost distractive și s-au desfășurat într-un mediu concurenţial sănătos. Învingătorilor li s-au acordat drept trofee cupe și diplome. „Sperăm că ediţia din acest an a Spartachiadei nu va fi ultima și că în anii viitori, administraţiile locale și autorităţile centrale vor contribui financiar la desfășurarea acesteia”, a declarat iniţiatorul și organizatorul competiţiei, Simion Guţu, profesor de cultură fizică la ȘP nr. 4 din Bălţi.

Daniela SÂRBU, pentru FLUX

7

IN MEMORIAM 24 MAI 2013

FLUX

Academicianul Gheorghe Buzatu, o viaţă dăruită istoriei adevărate a românilor Un ilustru cavaler al istoriei naţionale, academicianul de facto Gheorghe Buzatu s-a ridicat la Dumnezeu, întru slăvirea neamului său.

Luni, 20 mai 2013, la amiază, marele dascăl de identitate naţională și permanentul competitor în lupta pentru adevărurile incomode ale naţiei sale a căzut la datorie, în atelierul de cercetare de la Centrul de Istorie și Civilizaţie Europeană – Iași al Academiei Române, alături de colaboratori și înconjurat de cărţile și manuscrisele sale. Pe 6 iunie ar fi împlinit 74 de ani. În noaptea ce a precedat plecarea dintre noi a blândului om, la ora 00:57, mi-a trimis un ultim e-mail din lunga serie a corespondenţei cu care m-a onorat în jumătatea de an de când ne-am cunoscut personal.

Peste șase ore și trei minute, punctual cum a fost întreaga viată, a intrat în biroul de lucru să-și continue temerara operă de cercetare și reabilitare a adevărurilor istorice ascunse, falsificate, confiscate ori negociate la masa învingătorilor vremelnici, în bătălii încă nedecisive ale marelui război pentru istoria adevărată a românilor. Înainte de toate, istoricul Gheor-

ghe Buzatu a fost un spirit temerar care, în condiţiile dificile ale perioadei regimului trecut, și-a asumat riscurile investigării subiectelor “tabu”, care atrăgeau automat punerea cercetătorilor la index.

Cercetările sale în arhivele occidentale, preponderent din SUA, au relevat fapte de reală demnitate naţională, de care cei care au scris istoria celui de al Doilea Război Mondial nu au ţinut seama.

După 1990, profesorul Gheorghe Buzatu a fost deschizător al adevărurilor secrete ascunse în arhivele de la Moscova. Și de această dată, interesul său a fost tot pentru subiecte pe care nicio parte oficială nu le-ar dori tranșate, astfel ca trecutul să nu ne mai rezerve surprize în viitor.

Finalitatea întreprinderii temerare a cercetării istoriei secrete ascunse prin arhivele străine a fost, poate în mod oarecum paradoxal, redescoperirea faptelor din arhivele naţionale care privesc personalităţile puternic contestate ale perioadei interbelice și a celei postbelice, până la instaurarea regimului politic impus de ocupaţia lui Stalin, cu acceptul marilor puteri aliate occidentale.

Regimuri politice aflate în ireconciliabilă opoziţie – cel comunist, anterior anului 1990, și cel sau cele de după – au avut aceeași poziţionare faţă de Corneliu Zelea-Codreanu,

liderul carismatic al extremei-drepte naţionalist creștine din România și faţă de mareșalul Ion Antonescu, conducătorul statului român din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 . Atât în primul caz, cât și în al doilea, interese de factură externă au dictat care să fie atitudinea oficială a statului român faţă de cele două incontestabile figuri istorice.

Academicianul Gheorghe Buzatu a căutat răspunsul paradoxului în faptele istorice și a pus în circuitul informării publice zeci de volume de documente, până la acel moment închise în cutiile prăfuite ale arhivelor naţionale, unele nedeschise de la constituirea fondurilor arhivistice…

Explozia informaţională brută, fără comentarii, lasă cititorilor libertatea propriilor opinii. Din acest motiv, profesorul Buzatu a atras “mânia proletară” a noilor cominterniști.

Chiar în săptămâna dinaintea plecării “blândului om”, descendentul militantului stalinist Leon Tismeneski s-a lansat într-un ignobil atac la adresa marelui istoric, pângărindu-ne, astfel, unul dintre simbolurile sublimului naţionalism.

Omul care s-a înălţat la gloria cerească, după destule poveri ale nerecunoștinţei în viaţa pământeană, s-a născut la data de 6 iunie 1939.

După absolvirea studiilor la Liceul Regele Ferdinand din orașul Râm-

nicu Sărat (1946-1956), a urmat cursurile Facultăţii de Istorie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1956-1961). După absolvirea facultăţii, a lucrat ca cercetător știinţific la Institutul de Istorie și Arheologie “A.D.Xenopol” al filialei Iași a Academiei Române (1961-1992), apoi ca cercetător știinţific principal I al “Centrului de Istorie și Civilizaţie Europeană al Filialei din Iași a Academiei Române” (1992-1997), profesor de “Istorie Contemporană și Relaţii Internaţionale” la Universitatea din Craiova (începând din anul 1997), iar în ultima perioadă profesor consultant la Universitatea “Ovidius” din Constanţa. În paralel, a îndeplinit și funcţiile de secretar știinţific al Institutului “A. D. Xenopol” din

Iași (1975-1990), precum și pe cea de director al Centrului de Istorie și Civilizaţie Europeană al Filialei Iași a Academiei Române (din 1992). În legislatura 2000-2004 a fost senator al României.

Odată cu trecerea la Ceruri a profesorului Gheorghe Buzatu, istoriografia naţională pierde unul dintre marii apărători ai identităţii naţionale, un combatant cu armele știinţei pe fronturile noului război informaţional, ale cărui resorturi secrete le-a descifrat și adus în lumină, cu preţul unei vieţi puse pe altarul neamului românesc.

Veșnica pomenire, domnului profesor de identitate naţională!

Aurel I. ROGOJAN Sursa: cotidianul.ro

SPORT

Un elev de 18 ani, campion mondial la K-1 - K-1 îmi place mai mult, este mai dur și se permit lovituri mai puternice. Acest sport îl simt mai aproape de sufletul meu, în el mă regăsesc mai mult, pentru că nu sunt foarte limitat la lovituri și asta îmi inspiră o încredere mai mare în forţele proprii.

- Cât de greu a fost să ajungi campion mondial?

- Pentru a atinge această performanţă trebuie să muncești mult. Dar cel mai important este săţi stabilești un scop, căci, atunci când ai un scop, lupţi. Asta am făcut și eu și urmează să fac în continuare. Fac sport de șase ori pe săptămână, câte două ore pe zi. Mult mai greu este până te obișnuiești, după asta antrenamentul zilnic devine ceva normal, precum ar fi „prânzul și cina”.

La doar 18 ani, Adrian Gologan, elev în clasa a XI-a la Liceul „Grigore Vieru” din Băcioi, a devenit campion mondial la K-1, la categoria de vârstă 1994-1996, până la 81 de kg, amatori. Adrian a participat la Campionatul mondial de K-1, care a avut loc în perioada 16-19 mai 2013, în orașul Szeged din Ungaria, de unde conaţionalul nostru s-a întors acasă cu trofeul.

- Cum aţi ajuns să practicaţi acest sport?

- Tatăl meu, Vasile Gologan, m-a motivat să practic sportul. El este antrenor de Djit Kun Do. Așa că și eu am început să practic Djit Kun Do de la 7 ani. La vârsta de 15 ani am început să practic K-1. Eu am participat la mai multe competiţii naţionale de K-1. De 4 ori am fost campion al Republicii Moldova, însă Campionatul mondial din Ungaria este cea mai importantă competiţie din viaţa mea, care mi-a adus și cel mai important trofeu.

- De ce aţi renunţat la Djit Kun Do și aţi început să practicaţi K-1?

- Ca să ajungi la această performanţă este nevoie și de o investiţie financiară, tu cum te descurci?

- Da, problema financiară este una cu care se confruntă mulţi tineri sportivi. Pentru mine aceasta nu este o problemă și asta datorită tatălui meu, care mă sponsorizează, fapt pentru care îi mulţumesc mult.

- Ce impresii ai avut în urma acestui turneu în Ungaria?

- Acest turneu a fost mai deosebit decât celelalte. Am acumulat multă experienţă, am înţeles cu adevărat ce înseamnă acest gen de sport. În Moldova, K-1, dar și alte genuri de lupte marţiale, nu sunt atât de dezvoltate, de aceea am avut de învăţat multe. Mai ales că am avut adversari foarte puternici. Am avut 2 lupte, prima cu un luptător din Belarus și a doua cu un unul din Austria, dar, în final, spre bucuria mea, eu am fost învingătorul.

- Înainte de a merge la campionat, te-ai gândit că ai putea ajunge campion?

- Până a ajunge acolo mă gândeam doar la câștig. Însă când am ajuns în Ungaria și am văzut cât de puternici sunt adversarii, mă gândeam doar la un singur lucru – să nu mă aleg cu vreo traumă complicată. Dar am depus efort și am demonstrat că și moldovenii pot fi campioni.

- Cum îmbini sportul cu învăţătura, reușești să te pregătești de ore?

- Școala și antrenamentele se îmbină foarte armonios. Reușesc și la lupte, dar și să mă pregătesc de ore. Sportul nu este un impediment pentru mine, ba din contra, este o relaxare.

- Sportul profesionist, mai ales K-1, presupune un șir de riscuri, ești gata să ţi le asumi? Clipele de glorie nu durează mult pentru un luptător, iar după ele vin tot felul de probleme, inclusiv cum să te menţii în formă, cum să-ţi întreţii familia. Te-ai gândit ce vei face după?

- La moment nu mă gândesc la acest lucru, însă o să încerc să combin sportul cu o altă meserie pentru a avea și ceva stabil. Până în prezent nu m-am gândit la o meserie, dar, în perspectivă, vreau să fac și o facultate.

Scopul meu este să mai câștig câteva campionate la amatori, apoi să încep a practica sportul profesionist.

Tatiana CEBOTARI, pentru FLUX

Cu antrenorul Anatolie Ignat

CMYK

FLUX

8

Reportaj 24 MAI 2013

Creştinii Ortodocşi, în apărarea valorilor tradiţionale După Liturghia praznicală săvârșită în ziua celebrării Sfintelor Femei Mironosiţe (duminică, 19 mai 2013 – nota FLUX), sute de creștini bine-credincioși s-au adunat în scuarul Catedralei Mitropolitane pentru a participa la un Te-Deum oficiat de către Înalt Preasfinţitul Mitropolit Vladimir și pentru a se ruga împreună cu Întâistătătorul și clerul prezent spre ferirea ţării și a poporului de toată ispita și rătăcirea, mai ales în această zi de grea încercare duhovnicească, când se urmărește răsturnarea sistemului nostru de valori milenar.

Unindu-se în gând și în rugăciune, credincioșii au demonstrat, încă o dată, că majoritatea Ortodoxă din Republica Moldova are un cuvânt greu de spus în ceea ce privește păstrarea și promovarea unui mod de viaţă care să corespundă învăţăturii Evangheliei și a bunelor moravuri și este ferm împotriva oricăror manifestări publice cu caracter homosexual. În această ordine de idei, Vlădica Vladimir a dat citire adresării către președintele Republicii Moldova, către președintele interimar al Parlamentului și către prim-ministrul interimar, cu cerinţa de a modifica legea antidiscriminare, care a fost adoptată în cadrul ședinţei extraordinare a Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova din 17 mai a.c. (vezi alăturat adresarea Sinodului BOM - nota FLUX). În continuare, grupul de creștini, în frunte cu Chiriarhul, s-a îndreptat către monumentul bine-credinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, unde Mitropolitul s-a adresat cu un cuvânt de învăţătură și îmbărbătare către toţi cei prezenţi, îndemnându-

i, și în continuare, să se roage cu osârdie Domnului și Sfinţilor Săi ca să ne păzească neamul de greutăţi și vicleșuguri pentru a transmite urmașilor cea mai preţioasă moștenire a noastră – credinţa în Dumnezeul și Mântuitorul nostru, Iisus Hristos. Înalt Preasfinţia Sa a mulţumit monahilor și monahiilor, preoţilor de mir și credincioșilor pentru că au dat dovadă de receptivitate și unitate, stând pașnic și hotărât întru apărarea credinţei.

Vlădica Vladimir a înmânat textul adresării delegaţilor instituţiilor de stat, exprimându-și speranţa că conducătorii vor examina documentul și vor lua în considerare vocea credincioșilor Bisericii Ortodoxe din Moldova.

Sursa: mitropolia.md

„Președintelui Republicii Moldova, domnului Nicolae Timofti, președintelui interimar al Parlamentului Republicii Moldova, doamnei Liliana Palihovici, prim-ministrului interimar al Republicii Moldova, domnului Iurie Leancă

Stimate domnule președinte, stimată doamnă spicher interimar, stimate domnule prim-ministru interimar, În urma ședinţei extraordinare a Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova (pe scurt BOM, nota FLUX), convocată ca urmare a atentatelor tot mai evidente la adresa moralei creștine și a conduitei sociale prin intermediul legii antidiscriminare, ce vine să propage viciul homosexualităţii ca o normă de comportament și viaţă, Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove vine în apărarea familiei creștine și a valorilor în temeiul cărora aceasta a existat de-a lungul secolelor perpetuându-ne neamul.

Astfel, membrii Sfântului Sinod al BOM au constatat următoarele: Conform Sfintei Scripturi, care spune: „Să nu te culci cu bărbat, ca și cu femeie, aceasta este spurcăciune” (Leviticul – cartea a treia a lui Moise, Cap. 18, Versetul 22), homosexualitatea este un fenomen inacceptabil și respingător în învăţătura creștinilor.

Homosexualitatea este o ameninţare gravă la securitatea demografică a naţiunii, care, într-un final, poate duce la depopularea ţării și la pierzania sufletului ei.

Intenţia Comunităţii LGBT Moldova (din engleză: colectivitatea lesbiană, gay, bisexuală și transsexuală – nota FLUX) de a organiza un marș al homosexualilor vine ca o insultă gravă la adresa cetăţenilor creștin-ortodocși din Republica Moldova care constituie peste 90% din populaţia ţării. În această ordine de idei, insistenţa homosexualilor de a organiza evenimente publice, precum și disponibilitatea autorităţilor în acest sens, sau cel puţin acordul tacit al acestora, duce cu gândul la o dictatură a minorităţii asupra majorităţii – fenomen inacceptabil și îngrijorător.

Totodată, clerul și credincioșii Bisericii Ortodoxe din Moldova rămân nedumeriţi de duplicitatea Parlamentului Republicii Moldova, care, adoptând legea antidiscriminare, a asigurat opinia publică, în urma numeroaselor solicitări din partea Mitropoliei Moldovei, în toată plinătatea ei, că acest proiect de lege nu va oferi unele drepturi publice minorităţilor sexuale din ţara noastră (parade, adopţii și căsătorii), însă, la niciun an de la adoptarea legii, permite desfășurarea unei parade gay în locurile publice și chiar în inima ţării.

Aici nu putem să nu atragem atenţia la legea cu privire la întruniri, nr. 26 din 22.02.2008, art.8, alin. C, care stipulează clar că sunt interzise întrunirile prin care se urmărește subminarea securităţii naţionale sau a integrităţii teritoriale a ţării, săvârșirea infracţiunilor, încălcarea ordinii publice sau organizarea tulburărilor în masă, încălcarea moralităţii publice.

Prin urmare, moralitatea publică sau moralitatea creștină argumentată în legea de mai sus, este un motiv sigur, în temeiul căruia Primăria municipiului Chișinău poate interzice orice marș sau acţiuni publice a minorităţilor sexuale. În situaţia creată, suntem ferm convinși că Biserica Ortodoxă din Moldova, are dreptul ca astăzi, 19 mai 2013, să-și exprime, în mod pașnic și civilizat, nemulţumirea faţă de toate tentativele de corupere morală a societăţii și de sfidare a bunelor moravuri și să stea ferm întru apărarea datinii creștine, spre asigurarea unui prezent sigur și unui viitor demn pentru generaţiile ce vin, căci „Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece” (Matei 24, 35).

Având în vedere aceste circumstanţe, ţinem să ne exprimăm regretul referitor la faptul că înainte de adoptarea acestei Legi, nu am ridicat plinătatea Bisericii, fiind duși în eroare prin făgăduinţe, care până la urmă s-au dovedit a fi fără nicio acoperire.

Mai menţionăm că vom urmări cu o atenţie sporită desfășurarea evenimentelor, astfel încât, în cazul în care Legea nu va fi anulată în termen de o lună, Biserica Ortodoxă din Moldova, în toată plinătatea ei, va protesta activ pentru stoparea legilor care contravin, flagrant, bunului-simţ și principiilor creștine. În numele Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova, Preşedinte = VLADIMIR, MITROPOLIT AL CHIŞINĂULUI ŞI AL ÎNTREGII MOLDOVE” Pagină îngrijită de Daniela SÂRBU, pentru FLUX

CMYK

Opinii

24 MAI 2013

Ceea ce fac homosexualii este imoral Duminica trecută, la Chișinău au avut loc două manifestații stradale. În fața Catedralei din centrul capitalei s-au adunat câteva sute de preoți și creștini-ortodocși care au protestat împotriva legii egalității de șanse și împotriva marșului organizat de reprezentanții homosexualilor. În același timp, câteva zeci de homosexuali și lesbiene s-au întrunit în fața Ambasadei SUA de la Chișinău. La întrunirea homosexualilor au participat ambasadorul Statelor Unite la Chișinău, William Moser, reprezentantul Uniunii Europene, Dick Schuebel, și comisarul European pentru extindere, Stefan Fule.

Cum apreciați faptul că Moser, Schuebel și Fule au participat la întrunirea homosexualilor, dar nu la cea a creștinilor?

Bogdan: Sunt împotriva manifestărilor în public a homosexualilor Eu sunt împotriva manifestărilor în public a homosexualilor. Reprezentanții Uniunii Europene fac exces de democrație. Nu este normal să mergi cu copilul tău pe stradă și el să vadă cum doi indivizi se sărută libidinos. Eu, cel puțin, nu știu cum aș putea să-i explic copilului meu ce fenomen este acesta.

Consider că legalizarea căsătoriilor între persoanele de același sex este ceva anormal. Nu am să tolerez niciodată așa ceva și cred cu mulți sunt de aceeași părere cu mine.

Eduard: Manifestările homosexualilor și lesbienelor trebuie să aibă o limită Este îmbucurător faptul că nu s-a permis încă legalizarea căsătoriilor între persoanele de același sex.

Pe de altă parte, cred că totuși trebuie să-i respectăm, deoarece, până la urmă, sunt și ei oameni. Doar că ar trebui ca homosexualii și lesbienele să aibă o limită și să nu arate în public tot erotismul care le trece prin minte.

Mihaela: Nu suntem în drept să ne judecăm unii pe alții Sunt indiferentă la tot ceea ce se petrece. Eu nu sunt de partea nimănui. Cred că prin aceste manifestări, homosexualii și lesbienele încearcă să-și apere interesele. Europenii sunt deschiși în această privință și cred că ei tind spre Europa și prin intermediul acestor manifestaţii. Eu personal nu judec pe nimeni, fiecare face ce vrea și nu suntem în drept să ne judecăm unii pe alții.

Alexandru: Nu mă deranjează ceea ce fac homosexualii Eu cred că în Moldova există probleme mult mai importante decât problema pederaștilor și a lesbienelor. Ei pot să facă ce vor, nu mă interesează viața cuiva și nici nu mă deranjează că cineva are o altă orientare sexuală decât cea pe care o am eu. Locuim într-o țară democrată, deci fiecare e liber să trăiască exact așa cum vrea. Cred că lumea ar trebui să se preocupe de alte probleme mult mai importante pentru societate decât să-i judece pe alții fără a pătrunde cu adevărat în esența acestor situații. Eu personal nu am nimic cu acești oameni, nu mă deranjează în niciun fel.

Dorina: Ceea ce fac homosexualii este imoral Sunt total împotriva homosexualilor, ceva nu e sănătos la acești oameni. Poate să facă ce vor, dar numai într-un cadru privat, acolo unde nu-i vede nimeni. Iar faptul că ies în stradă, cer drepturi și organizează diferite manifestații este imoral. Membrii Uniunii Europene trebuiau să participe la manifestația organizată de creștini, și nu la cea a homosexualilor.

Absoluta majoritate a membrilor societăţii noastre sunt creștini, iar demnitarii europeni, prin gestul lor nesăbuit, au arătat că nu nutresc niciun respect pentru poporul nostru.

Doina: Nu au decât să facă ceea ce vor în intimitatea lor Homosexualii pot să facă ce vor. Dacă o persoană alege să fie homosexual sau lesbiană, o privește, pe mine nu mă deranjează deloc acest lucru. Doar că nu îmi plac deloc manifestaţiile lor publice. Nu au decât să facă ceea ce vor în intimitatea lor, și nu să iasă în stradă arătând tuturor că sunt homosexuali. Copiii și oamenii în vârstă nu merită să vadă toate prostiile pe care le fac aceste persoane.

Zina: Acest fenomen influențează negativ tânăra generație Nu ar trebui ca reprezentanții homosexualilor și a lesbienelor să facă asemenea manifestații, nu cred că e ceva normal. Legalizarea căsătoriilor dintre homosexuali îi afectează foarte mult pe cei din jur.

Acest fenomen influențează negativ generațiile de acum și cele care urmează să vină. Este groaznic să ne gândim ce va fi în viitor dacă se va permite legalizarea căsătoriilor și acești indivizi vor avea drepturi egale cu oamenii cu credinţă în Dumnezeu.

Tatiana CEBOTARI, pentru FLUX

9

FLUX

Stefan Fule, sodomiţii şi despărţirea de iluzii sau Adio integrarea europeană Urmare din pag. 1 A urmat alegerea anticonstituţională a lui Nicolae Timofti pe post de impostor în fruntea statului. Am adresat plângeri penale la Procuratură, am apelat la judecată, însă justiţia aflată la cheremul puterii politice i-a albit pe criminali. Atunci am apelat la CEDO. Dar iată că dosarul întocmit de avocaţi care au câștigat mai multe cazuri în această instanţă internaţională este restituit pe niște motive formale, ridicole. Acum nu mai am nicio îndoială care va fi soarta lui la Strasbourg. Corb la corb nu-și scoate ochii.

După scamatoriile cu alegerea președintelui republicii, credeam că asta va fi culmea isprăvilor alianţei proeuropene. Însă ceea ce a urmat a depășit orice imaginaţie. Demiterea lui Vladimir Plahotniuc, apoi a Guvernului Filat, urmată de demiterea lui Marian Lupu încă n-au însemnat sfârșitul coșmarului. Șirul interimatelor la Guvern și la Parlament, legile adoptate și apoi abrogate, hotărârile pe bandă rulantă ale Curţii Constituţionale și încă alte mișelii de o gravitate monstruoasă continuă să zguduie din temelii întreaga construcţie statală. Însă nici acum uzurpatorii nu se lasă bătuţi și nu anunţă alegeri anticipate. Și iată că pe acest fundal macabru ne vine bob sositor comisarul (Doamne, ce termen blestemat, care anunţă un alt soi de teroare după cea roșie!)

Stefan Fule. European de această dată, nu bolșevic. Așadar, dincolo de câteva întâlniri cu nacialnicii din fosta alianţă, pe care acesta a căutat să-i convingă să se adune laolaltă pentru a mai guverna ţara împotriva intereselor noastre naţionale, în timp ce creștinii se rugau în biserici și în centrul capitalei, emisarul european s-a aliat cu antihriștii în acţiunea de sfidare a credinţei noastre și a moralei publice.

Orice om cu bun-simţ, chiar dacă nu este practicant activ al credinţei creștine, trebuie să se simtă agresat în cel mai direct mod, el, familia și copiii lui.

Altfel, chiar suntem niște orbi buni de dus la abator, ca niște vite inconștiente, care-și merită soarta de animal de sacrificiu pe altarul celor care ni-l răstignesc din nou pe Mântuitorul nostru Hristos.

Atunci când s-a pus la cale ticăloasa lege zisă antidiscriminare, cea care a egalat păcatul și virtutea, rușinea și nerușinarea, moralitatea și imoralitatea, tăvălugul occidental care i-a folosit drept unelte netrebnice pe nemernicii din Guvernul Filat și din majoritatea parlamentară formată din PLDM, PDM și PL, a reușit să înăbușe glasul poporului. Revolta creștinilor, protestele feţelor bisericești au fost anihilate de o putere care-l slujește cu râvnă pe Mamona. Iar ca spectacolul să fie și mai sinistru, în corul sodomiţilor s-au înscris o puzderie de indivizi cu pretenţii de intelectuali rafinaţi, comentatori și analiști politici care mai de care mai prooccidental și mai antinaţional, cu toţii cântându-le în strună cercurilor anticreștine din Occident. Unii (foarte puţini, de altfel) din snobism și din lipsă de cultură temeinică, alţii (cei mai mulţi) fiind dependenţi de finanţările externe, s-au întrecut în exerciţii retorice demne de tot dispreţul în ridiculizarea Bisericii și în ostracizarea celor care și-au mai păstrat o urmă de obraz.

Practic, toate televiziunile private leau ţinut isonul, organizând o sarabandă de emisiuni menite să manipuleze opinia publică în favoarea răului care, din cauza ateismului lor agresiv, era văzut ca ceva normal. De ce? E simplu.

Pentru că așa e în Europa, unde, vorba unui politician redus mintal, râvnim să

ajungem de două sute de ani. Iar dacă vom accepta să ni se impună această blestemată lege, – auziţi voi, oameni buni? – europenii ne vor da regim liberalizat de vize. Ca să plecăm cu toţii din Patria noastră pentru a le spăla closetele și a le face toate muncile la negru.

Iar mai nou, ne vor da și regim de comerţ liber, ca să poată invada definitiv cu mărfurile lor piaţa noastră, astfel ca să rămânem pentru vecie o ţară subdezvoltată economic, dominată de mărfurile și capitalurile străine. Acest atac propagandistic furibund a copleșit minţile unui număr înfiorător de mare al zisei noastre intelectualităţi, care s-a lăsat otrăvită de vocile sirenelor din exterior. Cum să nu-ţi plângă inima de necaz atunci când vezi cum noii coloniști ne împart nouă, aborigenilor, mărgele din sticlă, luându-ne în schimb aurul nostru – sufletele de creștini rătăciţi?

Derbedeii cu papion, unși cu toate alifiile și parfumaţi cu otrava dulce a propagandei perfide, care ne otrăvește minţile și inimile de la înălţimea piramidei puterii globale, s-au pomenit (cei mai mulţi fără să-și dea seama) pe post de „coloana a cincea”, servind interesele unui nou tip de colonialism. Ei își imaginează un zis viitor european, în care neamul nostru nu are altceva de făcut decât să imite fără discernământ tot de vine din afară. Ei privesc ţara noastră ca pe un organism debil, pe care îl duc spre „Paradisul terestru” apostolii structurilor ciclopice din marile capitale ale lumii. Campionii discursului proeuropean, acești „piloţi orbi”, cum le-ar zice Mircea Eliade, ne duc în ritmurile unui marș triumfal spre pierzanie. Și în timp ce naţionaliștii de grotă, românofili sau moldoveniști, se bat ca chiorii pentru o cauză artificială, ţara noastră se scufundă într-o beznă din ce în ce mai adâncă. În timp ce activiștii politici se împart în false tabere beligerante de comuniști și anticomuniști, Moldova se adâncește din ce în ce mai mult într-o prăpastie fără fund, unde dezastrul politic, economic, social și moral par a fi iremediabile. Un nou tip de colonizare, de dominaţie externă ia o amploare uriașă.

Cei mai mulţi dintre „fruntașii vieţii publice” nu au nici cea mai vagă idee despre interesul naţional al Republicii Moldova. Starea de obedienţă, intrată profund în oasele noastre încă de pe vremea sovieticilor, se manifestă de această dată în raport cu Occidentul.

Iar în locul unui Brejnev sau Bodiul îi venerăm pe unii ca Dirk Shuebel sau Stefan Fule. Generaţia „ciocoilor noi” a învăţat lecţia de minune. Cântatul în strună, lingușelile și încovoierea spatelui au devenit cel mai de masă sport naţional printre politicaștrii de duzină.

Această clasă de maimuţe și papagali, fără coloană vertebrală și fără credinţă, are un singur dumnezeu: banul. Iar poporului îi este servit cu regularitate supradoza de minciuni propagandisti-

ce despre „viitorul european”. Un viitor care ni se va da – atenţie! – dacă vom fi băieţi cuminţi și ne vom face toate temele, dictate de învăţătorii din exterior. Așadar, viitorul nu ne mai aparţine, nu noi ni-l creăm așa cum ne dictează mintea și sufletul, ci ne este slobozit cu grijă din mâinile darnice ale nomenclaturii occidentale.

De la independenţă încoace am parcurs un traseu de toată frumuseţea.

Am sărit din lac în puţ. Am scăpat de dracu’ și am dat de tat-su. Am fugit de „comisarii roșii” și am dat peste „comisarii europeni”.

Astăzi a venit timpul să reevaluăm calea parcursă. Politicienii responsabili trebuie să-și depășească prejudecăţile de ordin ideologic sau doctrinar. Calea pe care a luat-o Patria noastră ne duce spre o fundătură din care unul Dumnezeu ne mai poate scoate. Iar Dumnezeu, în care nu cred nici birocraţii europeni, nici lichelele lor din fosta alianţă, lucrează prin oameni. Însă numai dacă aceștia se ridică la înălţimea vocaţiei lor de servitori ai propriului popor. Cinicii, mediocrităţile, sătuii și mulţumiţii de sine nu vor înţelege ce spun. Nu lor mă adresez acum. Eu le vorbesc celor care simt că ni se întâmplă ceva urât de tot, că suntem cuprinși de o maladie colectivă deosebit de gravă.

Sunt printre cei care nu acceptă pentru poporul său o cale fără alternativă, trasată din exterior. Cred cu tărie în destinul Patriei noastre, în misiunea ei istorică unică. Fiindcă dacă neamul nostru nu are un rol aparte în lume, el nu are nici dreptul la o existenţă demnă.

Crizele sunt date unui organism uman pentru ca acesta să sufere, să reziste și să se vindece. La fel e și cu crizele date unui popor. Ce va urma după această stare de criză profundă și multiplă, care s-a abătut peste noi preţ de două decenii și care s-a aprofundat în ultimii patru ani? Dezagregarea definitivă a statului și a poporului nostru, pulverizarea lui iremediabilă, împrăștierea în toate părţile asemenea colbului din drum sau renașterea și solidarizarea noastră în numele unui viitor demn pe care să ni-l croim după voinţa și visul nostru? Întrebarea rămâne deschisă. Dacă vom ști să ne valorificăm șansa, vom avea dreptul la un loc sub soare. Dacă nu, vom rămâne o margine de lume, bântuită de tot felul de aventurieri și nechemaţi.

Iar vizita lui Stefan Fule și solidarizarea lui și a diplomaţilor occidentali cu sodomiţii trebuie să reprezinte ultima picătură în paharul înjosirilor pe care le suportăm din cauza unora ca el și a valeţilor săi locali.

Cred cu tărie că a venit timpul când trebuie să spunem ferm și univoc: „Adio, integrare europeană sub drapelul antihriștilor!”.

Hristos a înviat!

Iurie ROŞCA, 20 mai 2013

FLUX

10

Externe 24 MAI 2013

DECLARAŢIA CARE A STÂRNIT „RĂZBOIUL” ÎNTRE GERMANIA ŞI UNGARIA

„Au mai trimis o dată tancurile şi nu a fost o idee bună” Ungaria a încercat să calmeze tensiunile dintre Budapesta și Berlin după declaraţiile lui Viktor Orban care făceau referire la trecutul nazist al Germaniei, subliniind că premierul nu a vizat-o pe cancelarul german Angela Merkel, ci pe rivalul său social-democrat Peer Steinbrück, relatează AFP. „Viktor Orban nu a comentat deloc declaraţiile lui Merkel, ci (a comentat) metafora lui Peer Steinbrück”, a declarat luni seara, 20 mai, pentru agenţia MTI secretarul de stat adjunct al Ministerului ungar de Externe, Gergely Pröhle.

Angela Merkel a anunţat săptămâna trecută, referindu-se la carenţele în materie de stat de drept și democraţie din Ungaria: „Vom face totul pentru a aduce Ungaria pe drumul cel bun, fără să mergem însă până acolo încât să trimitem cavaleria”.

Ea i-a răspuns astfel indirect adversarului său în alegerile legislative, Peer Steinbrück, care a evocat posibilitatea de excludere a Ungariei din Uniunea Europeană (UE) și a folosit termenul de “cavalerie” într-un alt context.

Vinerea trecută, șeful Guvernului ungar a reacţionat vehement. „Germanii au trimis deja o dată cavaleria, mai precis sub formă de tancuri. Noi le cerem să nu o trimită din nou. Nu a fost o idee bună atunci și nu a funcţionat”, a declarat el pentru postul de radio Kossuth.

Ministerul german al Afacerilor Externe a calificat aceste declaraţii drept „derapaj regretabil”. În martie 1944, pentru a împiedica Ungaria lui Miklos Horthy, până atunci aliat loial al Germaniei naziste, să se alăture forţelor aliate, forţele germane au invadat Ungaria, care, practic, nu a opus nicio rezistenţă. Tancurile germane au fost întâmpinate cu flori în mai multe comunităţi în care locuiau minorităţi germane.

Ediţia online a revistei germane Der Spiegel a văzut în reacţia lui Viktor Orban o critică la adresa cancelarului Merkel, acuzând-o că folosește metode naziste.

Guvernul conservator al lui Viktor Orban face obiectul unor critici severe din partea UE din cauza numeroaselor transformări ale instituţiilor democratice ale ţării, considerate ca fiind contrare statului de drept.

Sursa: Gandul.info

Noua conducere a Islandei renunţă la ideea aderării la Uniunea Europeană

Compania americană Apple, producătorul telefoanelor inteligente iPhone și a tabletelor iPad, este pentru al treilea an consecutiv cel mai valoros brand din lume, conform topului realizat Millward Brown, una dintre cele mai mari companii de cercetare de piaţă din lume, specializată pe branduri, media și comunicare.

Încercarea Islandei de aderare la Uniunea Europeană s-a încheiat, a declarat, într-un interviu, liderul Partidului Independenţei, politicianul eurosceptic Bjarni Benediktsson, relata miercuri, 22 mai, EUobserver. În vârstă de 43 de ani, Benediktsson a făcut această declaraţie într-un interviu acordul site-ului islandez de știri mbl.is. Politicianul se află în discuţii pentru crearea unui nou guvern cu Partidul Progresului, de centru, în urma alegerilor de la 27 aprilie. Partidul Progresului se opune, de asemenea, aderării Islandei la UE. Formaţiunea lui Benediktsson a obţinut 26,5% din voturi, primind 19 din cele 63 de locuri în parlament.

Partidul Progresului a obţinut 24,4% din voturi și 19 locuri în legislativ.

Social-democraţii, care s-au aflat până acum la guvernare, au câștigat 13,5% din sufragii și nouă locuri de parlamentari.

Nu este prima dată când Partidul Independenţei are un rol în guvern.

Formaţiunea a fost implicată în fiecare executiv între 1991 și 2009.

Cât s-a aflat la putere, acest partid de centru-dreapta a susţinut privatizarea băncilor și liberalizarea sectorului financiar.

Formaţiunea se afla la guvernare când băncile comerciale din Islanda s-au prăbușit în 2008, lăsând ţara cu datorii masive. Obligaţiile bancare au fost de circa 10 ori mai mari decât Produsul Intern Brut (PIB) al ţării.

Partidul Independenţei a fost înlocuit de social-democraţi, care

PE L E R I N A J E

PENTRU

SUFLE T

CENTRUL de PELERINAJ

E M A U S MITROPOLIA

BASARABIEI

Republica

MOLDOVA

Pelerinaj la Mćnćstirile: Saharna sau Tipova/Priperceni-Curchi sau Curchi Duminicć, 2 iunie 2013

(1 zile)

Grup 45/35 pers PreŖ 120/140 lei/pers Plecarea Duminica, 2 iunie, ora 7. Sosirea ora 21.

ȱUCRAINA

UCRAINA

> Odesa ûi Crimeea creûtinć – un paradis la Marea Neagrć 12 – 17 iunie 2013

(6 zile / 6 nopŖi)

Grup: 16 pers. PreŖ: 160 eur/pers. Plecarea: MarŖi, 11 iunie, ora 19. Sosirea: Luni, 17 iunie, ora 23.

Traseu: Chisinau–Simferopol–Topoliovka-Ialta–Livadia–Alupka–Foros–Sevastopol–Incherman–BahcisaraiSimferopol–Odesa–Chisinau. Mćnćstiri: Topolivka, Bahcisarai: Lavra Crimeii cu Hramul Adormirea Maicii Domnului, Incherman, Kasperski, Adormirea Domnului ûi Sf.Ilie din Odesa, Sf.Gheorghe. Moaûtele întregi ale SfinŖilor din Simferopol: Luca al Crimeii, Gurie al Tauridei; din Odesa: Gavriil Atonitul, Kukûa, Iona ûi Inochentie.

Catedrale> Sf.Treime, Invierii Domnului, Sf.Alexandru Nevschi, Schimbarea la FaŖć, Vladimir, Adormirea Maicii Domnului, Sf.Vladimir. Muzee> Palatul Livadia, Palatul Mansandra, Castelul Cuibul Randunicii, oraûul rupestru Ciufut-Cale. Oraûe: Simferopol, Ialta, Sevastopol, Odesa.

MOLDOVA

ûi

BUCOVINA

100 ani de la naûterea Sf.Cuv.Ioan Iacob de la NeamŖ – Hozevitul Mćn.Putna – Mormântul Sf.Voievod útefan cel Mare / Acasć la Mihai Eminescu 22 – 24 iunie 2013

(3 zile / 3 nopŖi)

Grup 7/18 pers PreŖ 100/90 eur/pers. Plecarea Vineri, 21 iunie, ora 19. Sosirea Luni, 24 iunie, orele 22-24.

Mćnćstiri: Agafton, Sf.Ioan cel Nou, Bogdana, Putna, Sihćstria Putnei, SuceviŖa, MoldoviŖa, VoroneŖ, Dragomirna, NeamŖ, Vovidenia, Mina, Sf.Trei Ierarhi. Catedrala Mitropolitanć din Iaûi. Ipoteûti: Casa muzeu Mihai Eminescu. Crćiniceni: Casa muzeu MSf.Ioan Iacob. Oraûe: Botoûani, Suceava, RćdćuŖi, Iaûi.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

Care sunt cele mai valoroase branduri din lume? Apple e pe primul loc, Google a urcat pe doi

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

au prezentat în iulie 2009 cererea oficială de aderare la UE. Social-democraţii au cerut și un împrumut de 2 miliarde de dolari în 2009 de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru a putea acoperi datoriile.

Negocierile oficiale de aderare la UE au început un an mai târziu.

De atunci, Islanda a încheiat circa o treime din cele 33 de capitole de negociere cu Uniunea Europeană privind acquis-ul comunitar.

Social-democraţii au susţinut că aderarea la UE ar oferi o securitate pe termen lung. Însă, alegerile din aprilie sunt văzute ca un vot împotriva aderării la UE, numai 25% dintre islandezi susţinând intrarea ţării lor în blocul comunitar, conform sondajelor.

Islanda se bucură deja de un nivel ridicat de integrare în UE, participă la piaţa unică și aplică o serie de legi comunitare.

Această ţară este, de asemenea, membră a spaţiului Schengen, a Spaţiului Economic European, a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb și a Alianţei Nord-Atlantice (NATO).

Brandul Apple este evaluat în acest an la 185 mlrd. dolari, în creștere cu 1% faţă de anul trecut.

Google a revenit pe locul al doilea, cu o valoare de 113,7 mlrd. dolari, depășind producătorul de computere IBM, evaluat la 112,5 mln. dolari.

Pe patru este McDonalds, cel mai mare lanţ de fast food din lume, al cărui brand este evaluat la 90,26 mlrd. dolari, în scădere cu 5% faţă de anul trecut, iar pe cinci Coca Cola, cu o valoare de 78,4 mlrd. dolari, în creștere cu 6%.

Procesatorul de plăţi electronice Visa a intrat pentru prima dată în top 10 în acest an, brandul său fiind evaluat la 56 mlrd. dolari, cu 46% mai mult decât în 2012. Cel mai valoros brand bancar din lume este cel al băncii americane Wells Fargo, evaluat la 47,75 mlrd. dolari (pe locul 13 în top).

Cel mai valoros brand din retail este Amazon, cu o valoare de 45,7 mlrd. dolari, în creștere cu 34% faţă de 2012, iar cel mai valoros brand auto aparţine producătorului japonez Toyota, care a depășit BMW în acest an, fiind evaluat la 24,5 mlrd. dolari, faţă de 24 mlrd. dolari în cazul producătorului german.

Sursa: AGERPRES

Sursa: Ziarul Financiar

Top 10 cele mai valoroase branduri din lume 1. Apple (tehnologie) 185,071 mlrd. dolari 2. Google (tehnologie) 113,669 mlrd. dolari 3. IBM (tehnologie) 112,536 mlrd. dolari 4. McDonalds (fast food) 90,256 mlrd. dolari 5. Coca-Cola (băuturi răcoritoare) 78,415 mlrd. dolari 6. AT&T (telecom) 75,507 mlrd. dolari 7. Microsoft (tehnologie) 69,814 mlrd. dolari 8. Marlboro (tutun) 69,383 mlrd. dolari 9. Visa (carduri) 56,060 mlrd. dolari 10. China Mobile (telecom) 55,368 mlrd. dolari

Cultur= 24 MAI 2013

25.IX.1990

FLUX

Leo BUTNARU

CALEIDOSCOP

UMBRE CA MARTORI…

24 mai

(Pagini de jurnal)

Dis-de-dimineaţă, citesc „Încercarea labirintului” de Mircea Eliade. O carte pe care am adus-o de la Iași (16-22 septembrie a. c.) împreună cu altele, făcute cadou de generoasele gazde: Constantin Noica, „Cuvânt împreună despre rostirea românească”, Jorge Luis Borges – „Cărţile și noaptea”, A. P. Samson – „Eseuri despre gândire” și – graţie lui Cornel Ștefănache – „Le dicttionaire de notre temps” (Hachette). (Cică, V. V. cerea… două!) Această ultimă comoară este, se vede, dar din dar: probabil, francezii i-au oferit Bibliotecii Universitare din Iași (Ștefănache e director aici) un lot de ediţii rare, necesare românilor.

Călătoria în Moldova de dincolo cu ocazia Zilelor Alecsandri, împreună cu Vasile Vasilache, Gheorghe Vodă, Vasile Romanciuc și Andrei Burac. Cu o echipă de la radio sosiseră Anatol Ciocanu, A. Osadcenco, actorul Constantin Constantinov. Apăruse de la „Tocono” Serafim Belicov.

Gazdele – afectuoase și de-ale noastre!

Vizită la Institutul româno-catolic, la monseniorul Gherghel.

Călătorie la Cucuteni–Băiceni–Cotnari, locuri cu necropole și așezări dacice. Impresionează strădania de a le păstra, conservându-le: acoperișuri originale și deloc puţin costisitoare peste vestigiile lăsate de străbuni…

Fascinaţia Cotnarului cu toate aromele vinurilor sale. Vasile face un banc frumos: cică, după vizită, din poetul Leo Butnaru fivoi: Leo Cotnaru.

La Iași, spectacolul „Chiriţa” cu Petre Ciubotaru. Este destul loc pentru mai bine.

Succesul lui Ion Sapdaru, angajat la Iași, și, mi-a spus, pentru totdeauna.

Vizite la artiștii plastici Traian Mocanu și Valeriu Guciaruc…

Păcat că nu am scris în jurnal despre călătoria anterioară (iulie), cu vizitarea celor 9 mănăstiri: Voroneţ–Suceviţa–Moldoviţa– Putna–Agapia–Văratic–Cetăţuia–Galata. Și de ce nu aș zice: Golia, vizitată de mai multe ori? Ba și Agapia Veche, schitul de unde a roit mai apoi minunata așezare din vale.

Călătorie în comuna Fundul Moldovei, urcare în munţi, fascinaţii și șanse unice dăruite de Ioana și Traian.

Marea și repetata mea dorinţă de a ţine cât de cât cu regularitate acest jurnal. Cred că e timpul să fiu mai disciplinat, pentru ca mai apoi, copleșit de regrete, să nu mă căznesc a cerceta memoria mea distrată, or, poate, temătoare de a nu aduna balast inutil ce împovărează receptarea și sensibilitatea curentă.

Au plecat la tipografie cărţile „Umbra ca martor” și „La desfrunzirea brăduţilor” cu modificări de semnătură.

Publicaţiile mele peste Prut: versuri la „Cronica” (primul onorariu în lei), la „Timpul” și un eseu despre Cimpoi la „Ateneu” din Bacău. Sergiu Adam, redactorul-șef la publicaţia bacoviană, e un om excelent. Intenţionează să ne invite pe 6-9 noiembrie la unele manifestări literare.

La Chișinău, patimile din preajma Congresului Scriitorilor. Uneltiri, presupuneri, jinduiri de posturi. Orgolii și oboseli. Continuă conflictul Lari–tinerii. După replica lui

11

Nicolae Popa, într-un interviu, Galaicu-Păun o atinge rău, asemănând-o cu… Petrea Cruceniuc și făcându-i observaţia că nu totdeauna stăpânește corectitudinea limbii.

Replica pe care i-am dat-o lui D. la Cotnari. (În legătură cu duelul Păunescu.)

Apoi: Burac, șeful de gară la Mircești.

Aici, Tocușor, egolatrul coleg, vorbește despre el, soţie, își pune fiica să recite versuri, dar uitând să-i prezinte și pe… Vasile Vasilache, Gheorghe Vodă, Leo Butnaru, Anatol Ciocanu, Vasile Romanciuc, Andrei Burac…

Prea de tot – netot. În iulie, spre sfârșit de lună, pe când ne oprisem la Rădăuţi: Ioana Ierimia–Valeria, sora ei, regretam că nu am cu mine un magnetofon: ce povestitoare inventivă la expresie e Valeria! Depăna nuvelă după nuvelă, de o stilistică impecabilă a oralităţii „moderne, literare” (ca să zic așa). Un alt bun povestitor, cu fineţea limbii vorbite, e pictorul Traian Mocanu, președinte al asociaţiei artiștilor plastici ieșeni. Valeria este medic. Ambii sunt realmente înzestraţi cu har crengian!

Tot astăzi (la 18,00.) o memorabilă întâlnire-dublet: mergeam spre US și, lângă Școala de arte plastice „Igor Vieru”, îl întâlnesc pe M. Cimpoi însoţit de un distins domn cu care îmi face cunoștinţă și care se dovedește a fi… renumitul Klaus Heitmann, atât de hăituitul savant în presa noastră de Stati & K0. „Marele răufăcător” s-a dovedit a fi unul dintre puţinii care au avut dreptate în aprecierea literaturii din stânga Prutului.

Mă întorc, însoţindu-l, împreună cu Cimpoi, spre hotelul „Codru”, în pragul căruia îl întâlnim pe… Ion Druţă. A venit incognito de la Moscova la Congresul Scriitorilor, nu l-a așteptat nimeni la aeroport. Firește, prozatorul se cunoaște destul de bine cu dl Heitmann. Schimbă câteva fraze, oaspetele german fiind grăbit la degustaţia de vin de la Cricova. Rămânem în trei și luăm masa la „Codru”. Printre altele, Druţă își amintește că, ani în urmă, Marin Preda venise la Moscova și, pentru traducerile din opera sa, ridicase un onorariu serios. Însă peste o zi, povestește Druţă, se pomenește sunat la telefon de marele romancier care-i solicită un împrumut de… 30 de mii de ruble! „O fi văzut niște blănuri scumpe”, se gândește Druţă. Și îi spuse lui Preda: „Cam n-o să-ţi pot da suma cerută”. „De ce?” „După-masă merg să-mi procur mașină”. Au pus ambii receptoarele și cu asta s-a încheiat.

Mergem la US unde se ţine ședinţa comitetului de conducere în vederea deschiderii, poimâine, a congresului literaţilor. Cam dezlânat, dezorientat – se caută tonalitatea și vectorii acestui for. Deruta persistă.

Trec pe la redacţia revistei „Basarabia” (până în această lună – încă „Nistru”) de unde iau exemplarul-semnal: public un grupaj de versuri.

Mâine sunt solicitat la radio, să citesc ceva în cadrul rubricii tradiţionale de prezentare a numerelor curente ale acestei publicaţii.

Intenţia de a nota câteva rânduri de inaugurare în (și pentru) acest carnet (coperte vișinii) mă făcu să reiau Jurnalul abandonat de mai multe săptămâni ce s-au făcut peste trei luni. Pentru pagina prezentă nu mi-au rămas decât câteva doleanţe: 1) – ar fi bine să fac abonamente la ziare și reviste; 2) – să mă fotografiez pentru pașaportstrăinătate și pentru permisul de conducător auto; 3) – la ora 14 să fiu prezent la ședinţa Consiliului USM (acces liber…); 4) – criteriile de vămuire; 5) – telefon la „Viaţa satului” (grupajul); 6) – revista „Nistru”, semnalul.

Și, poate, de motto la acest caiet: „Încrede-te în orice zi de har, Căci ea ne întărește fie doar La gândul morţii; muncii îi dă rost (…)

Iar dacă astăzi nu e, ieri a fost”.

(John Masefield, 1887-1967.)

17-28.IX.1990 În două runde, s-a ţinut congresul scriitorilor. Mult amatorism, abundenţă de interese personale. Baloanele orgoliilor pluteau prin sală, dar nu pentru a ne apăra, ca la război, de bombardamente. Erau fistichii.

Depun eforturi pentru a scoate la iveală faptul că din cele 22 de automobile venite pentru membrii USM doar 4 au fost repartizate conform rândului. Bâlbâiala lui I. C. Ciobanu în a se dezvinovăţi. Ridicol de neputincios. Mi-e jale: pleacă din post, sala îl conduce cu aplauze și nu se ia nicio decizie barem de… probozire a escrocheriilor pe care le-a făcut I.C.C., Boţu, alţii.

Printre cei propuși în fruntea US este și D. Mă pronunţ contra: are două mandate de deputat, are posturi onorifice (la o societate oarecare), are patima călătoriilor – când va lucra? De unde atâta încredere?

Orgolios napoleonism basarabean… D. se ridică și își recuză candidatura. Câţiva prind a-l implora să rămână în listă. Mă rog, procedee știute, false, ba chiar perfide. Și cine credeţi că insistă? Mediocrităţile… la rândul său, acesta susţine mediocrităţile, propunând-o în consiliul de conducere pe…

Ninuţa! O, o, prea de tot… În fine, eu, alţi doi-trei, ne retragem candidaturile pentru postul de președinte. În listă rămân Cimpoi, Vodă, Ciocanu Ion, Vasilache Vasile, Moraru… Burac îl întreabă pe Vasilache de ce se lasă luat în această horă? „Bre Andrei, vreau și eu să-mi văd ratingul”. Și l-a văzut: a luat 4 voturi – al lui și ale celor doi feciori ai săi, plus al soţiei sale, care au votat „pentru”. În timpul înaintării candidaturilor pentru consiliu – vacarm, ţipete, urlete: Cutare!

Cela! Și acela! A. îmi zice: „Ajut-o pe Valeria Grosu, are voce slabă. A strigat «A.», dar nu s-a auzit”. N-o ajut.

Doamne! Toţi vor să aibă putere… Fie și iluzorie…

29.IX.1990 Sâmbătă. Împreună cu Dumbrăvenii, ne-am plimbat prin pădurea-parc dintre Ciocana și Râșcani. Zi de o frumuseţe rară.

Ajungem până la atelierele pictorilor, la Lenuţa și Andrei. O șampanie, pe care Burac i-a pierdut-o Zinoviei la alegerile din martie, o ţuică. În mape, Bontea găsește două portrete ale lui A. E. Bakonsky și unul al soţiei sale, Clara (în creion). Le-a făcut încă prin 1967, la București. Le iau, să fac xerocopii, să le propun colegilor de la Iași, împreună cu un portret-eseu al Lenuţei.

Apoi coborâm la maestrul Glebus Sainciuc. Răsfoiește prin mape și ne dăruiește, mie și lui Victor, portretele în creion sau pix pe care ni le-a făcut începând cu studenţia(!). Eu „mă aleg” în vreo 6 imagini. Ne demonstrează o mască – sugestivă – a lui Andrei Pleșu. Are un moment în care protagonistul scoate tutun din buzunar, presărându-și-l peste jarul din lulea. Apoi își presară tutun și peste creștet. Îi sugerez că ar fi bine ca peste creștet ministrul culturii să-și presară cenușa sau jarul din pipă. Propunerea e acceptată cu bucurie, apreciată.

2.X.1990 Revista „Moldova” mă invită la o întâlnire cu studenţii-filologi de la institutul „Ion Creangă”. Componenţa: M. G. Cibotaru, Al. Gromov, B. Marian și eu. Gazda: El. Botezatu. Ne descurcăm, însă durează cam mult: 2 ore.

Evenimente 1844: Samuel Morse a transmis prima telegramă în codul Morse de la Washington DC către asistentul său, Alfred Vail, în Baltimore, Maryland, pentru a inaugura prima linie telegrafică. Conținutul mesajului a fost: “Ce a făcut Dumnezeu?” (un citat biblic, numerele 23:23) 1875: A fost constituit Partidul Național Liberal, printre membrii fondatori fiind: Ion C. Brătianu, M. Kogălniceanu, M.C. Epureanu 1883: Podul Brooklyn, celebrul pod peste East River din New York, este deschis traficului după 14 ani de construcție, unindu-se astfel Brooklyn-ul de Manhattan 1900: Al Doilea Război al Burilor: Regatul Unit anexează Republica Orange 1906: Hotelierul elvețian César Ritz a deschis la Londra un alt hotel cu numele său, în care fiecare apartament are o baie privată, ca o noutate. Standardele de servicii și dotările de lux ale casei au stabilit standarde la nivel național 1908: A fost inaugurată noua clădire a Muzeului de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București, în prezența regelui Carol I 1915: Primul Război Mondial: Italia declară război Austro-Ungariei 1943: Holocaust: Josef Mengele devine ofițerul-șef medical la Auschwitz 1962: Astronautul american Scott Carpenter a orbitat de trei ori în jurul Pământului în capsula spaţială Aurora 7 1976: Avioanele Concorde aflate sub pavilion englez și francez au efectuat primele zboruri comerciale 1981: Președintele ecuadorian Jaime Roldos a murit într-un accident de avion în circumstanțe misterioase 1990: A luat ființă, la București, Teatrul „Masca”, singurul teatru de gest, pantomimă și expresie corporală din România, condus de actorul și regizorul Mihai Mălaimare

Nașteri 1743: Jean Paul Marat, publicist și om politic francez, unul dintre conducătorii Revoluției Franceze din 1789 (d. 1793) 1794: William Whewell, filosof englez (d. 1866) 1819: Regina Victoria a Marii Britanii și Irlandei și împărăteasă a Indiei (d. 1901) 1895: Marcel Iancu, pictor, arhitect și eseist originar din România (d. 1984) 1899: Henri Michaux, poet belgian (d. 1984) 1902: Mihail Cosma, poet, prozator, jurnalist român (d. 1968) 1905: Mihail Șolohov, scriitor rus, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (1965) 1923: Ion Caraion, poet, traducător, eseist român (d. 1986) 1937: Benone Sinulescu, interpret român de muzică populară 1940: Iosif Brodski, poet rus, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (1987) (d. 1996) 1941: Bob Dylan, poet, compozitor, cântăreț, chitarist și actor american 1945: Priscilla Presley, actriță americană 1960: Guy Fletcher, instrumentist britanic (Dire Straits) 1960: Kristin Scott Thomas, actriță engleză

Decese 1543: Nicolaus Copernicus, astronom, a elaborat și fundamentat teoria heliocentrică (n. 1473) 1627: Luis de Góngora, poet spaniol (n. 1561) 1914: Pompiliu Eliade, istoric literar român (n. 1869) 1919: Amado Nervo, poet mexican (n. 1870) 1959: John Foster Dulles, politician american (n. 1888) 1974: Duke Ellington, jazzman american (n. 1899) 1993: Tibor Cseres, scriitor, ziarist, critic și istoric literar maghiar (n.1915) 1995: Harold Wilson, politician englez, prim-ministru al Regatului Unit (n. 1916) 2011: Fănuș Neagu, nuvelist, romancier, dramaturg român (n. 1932)

Sărbători Ziua europeană a parcurilor Slovenia: Ziua culturii Bulgaria: Ziua scrierii slavone, a învățământului și culturii bulgare Eritreea: Ziua națională.

FLUX

12

Magazin 24 MAI 2013

EUROVISION SONG CONTEST 2013

Scandal diplomatic de amploare Nicio ediţie Eurovision fără scandal, se pare că asta este regula nescrisă a celui mai mediatizat festival european de muzică. De data aceasta, pe lângă tradiţionalele acuzaţii de plagiat aduse piesei câștigătoare a concursului și, drept bonus, un scandal sexual a cărui protagonistă este Emmelie de Forest, Serghei Lavrov, șeful diplomaţiei ruse, a denunţat, marţi, 21 mai, votul “scandalos” de la concursul Eurovision, după anunţul făcut de Azerbaidjan, potrivit căruia voturile cetăţenilor azeri în favoarea reprezentantei Rusiei nu au fost luate în calcul la rezultatul final al competiţiei, organizată în Suedia.

Conform regulamentului acestui concurs foarte popular, organizat în acest an în perioada 16-18 mai, în orașul suedez Malmö, telespectatorii din cele 39 de ţări participante au votat prin SMS și prin telefon, iar voturile lor au fost ponderate (50%) cu votul unui juriu profesionist din fiecare ţară.

Ministrul azer de Externe, Elmar Mammadiarov, a afirmat marţi că Rusia s-a clasat pe locul al doilea în votul acestei foste republici sovietice – ceea ce înseamnă că a obţinut 10 puncte –, în condiţiile în care, potrivit rezultatelor anunţate în Suedia, Azerbaidjanul a acordat “zero puncte” Rusiei.

“Atunci când sunt furate 10 puncte de la reprezentanta noastră, acest fapt nu poate să ne încânte”, a declarat Serghei Lavrov, într-o conferinţă de presă la care a fost prezent și ministrul azer Elmar Mammadiarov.

“Unde s-au dus aceste voturi, cum au dispărut ele – aceasta este o întrebare care trebuie pusă televiziunii noastre publice”, a declarat Mammadiarov.

Serghei Lavrov a cerut televiziunii publice azere să clarifice acest in-

cident. “Ne vom coordona acţiunile comune pentru ca acest act scandalos să nu rămână fără un răspuns”, a subliniat el.

Luni, directorul postului public azer care a difuzat Eurovisionul, Camil Guliev, s-a declarat “foarte preocupat și surprins” de rezultatul voturilor, afirmând că reprezentanta Rusiei, Dina Garipova, a obţinut note foarte bune în Azerbaidjan.

Cele 10 puncte ale Azerbaidjanului nu ar fi schimbat însă poziţia Rusiei, care a ocupat locul al cincilea în clasamentul final Eurovision 2013, la 17 puncte în spatele reprezentantei Norvegiei. În schimb, Rusia a acordat cea mai mare notă – 12 puncte – reprezentantului Azerbaidjanului la Eurovision, Farid Mammadov, care s-a clasat pe locul al doilea.

Potrivit unor informaţii publicate pe site-ul www.bbc.co.uk, ambasadorul Azerbaidjanului în Rusia, Polad Bulbuloglu, a dezvăluit faptul că președintele Ilham Aliev a ordonat iniţierea unei anchete și renumărarea voturilor. În 2012, Azerbaidjanul a organizat cu mare pompă această compe-

EXPOZIŢIE „Arme şi echipament militar – o evoluţie în timp”

Pe 18 mai, de Ziua Internaţională a Muzeelor, La Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei a fost inaugurată expoziţia temporară „Arme și echipament militar – o evoluţie în timp”.

Expoziţia aduce în centrul atenţiei publicului toate tipurile de arme din colecţia muzeală – occidentale și orientale, albe și de foc, de ofensivă și de apărare individuală –, o bună parte dintre care sunt expuse pentru prima dată.

Parcursul ei urmărește evoluţia artefactelor militare cu scopul de a crea o imagine cât mai amplă a unui domeniu deosebit de spectaculos și de a dezvolta gustul pentru ceea ce înseamnă simbolul bravurii. Prezentarea este făcută în ordinea evolutivă, din punct de vedere cronologic și tipologic, și reunește o selecţie de peste 600 de piese reprezentative din această colecţie.

tiţie muzicală, urmărită de peste 100 de milioane de telespectatori din lumea întreagă.

Azerbaidjanul, care a organizat concursul Eurovision din 2012, a încercat în mod tradiţional să păstreze relaţii bune cu Moscova, în ciuda unor tensiuni din trecut între cele două ţări cauzate de o dispută pe teme energetice.

Site-ul oficial al concursului, www. eurovision.tv a reacţionat prompt la aceste acuzaţii. Miercuri, 22 mai, a fost publicată o informaţie prin care se anunţa că rezultatele votării din fiecare țară participantă au fost confirmate la fața locului de către notar, partenerul Uniunii Europene de Radioteleviziune (EBU) responsabil de înregistrare a voturilor „Digame” și un observator independent din partea companiei „PwC”.

Conform site-ului, EBU a luat act de informația apărută în presa internațională, cu privire la investigația inițiată de către președintele Azerbaidjanului. Faptul că Azerbaidjanul nu a acordat niciun punct Rusiei este confirmat de un notar la fața locului, de partenerul EBU Digame, și de un observator independent de la PwC, spun organizatorii concursului. „Credem că spiritul apolitic al Concursului Muzical Eurovision constituie piatra de temelie a succesului său, iar noi vom face tot posibilul pentru a-l proteja”, a declarat directorul executiv al EBU, Jon Ola Sand.

Orice formă de presiune politică asupra juriului profesionist, care ar putea duce la altceva decât o evaluare independentă a interpreților, este o încălcare a regulamentului Concursului Muzical Eurovision.

„Sunt implicat în acest Concurs din 1998, și în fiecare an există zvonuri despre nereguli la vot. În special în acest an am simțit că este timpul să combatem ferm aceste zvonuri,” a declarat Sand.

Pentru a asigura o votare corectă, membrilor juriului li se cere să semneze un document prin care își confirmă independența, și li se cere să prezinte detalii cu privire la experiența lor profesională. Votarea juraților este supravegheată de un notar independent, care confirmă EBU și PwC că votarea a avut loc în conformitate cu regulament. „Milioane de telespectatori din Europa și concurenții își pun tot sufletul și inima în prestațiile lor, deci merită un rezultat corect și transparent”, a mai spus Jon Ola Sand. În altă ordine de idei, interpreta Dina Garipova, care a reprezentat anul acesta Rusia la Malmö și care s-a clasat pe locul cinci, a declarat că este mulţumită de rezultatele votului și că nu știe de ce ar mai fi nevoie să se demareze proceduri pentru clarificarea situaţiei legată de votu-

rile “lipsă” acordate de telespectatorii din Azerbaidjan.

“Sincer, nu știu de ce au loc aceste investigaţii. Eu sunt mulţumită de rezultatul concursului. Poate că au existat unele probleme în reţeaua de telefonie, însă îmi este greu să comentez acest subiect”, a declarat Dina.

Vă reamintim că Republica Moldova, reprezentată anul acesta de Aliona Moon, s-a plasat pe poziţia a 11-a cu piesa „O mie”. A fost pentru prima dată în cadrul Eurovision Song Contest că a sunat o piesă în limba română. Interpreta a recunoscut că imediat după evoluare a aflat că “Moldova” a fost al doilea cuvânt cel mai des utilizat în twitter la nivel mondial. Reprezentanta Republicii Moldova a acumulat 71 de puncte.

Punctajul acordat de fiecare ţară separat a fost următorul: 12 p. România, 8 p. Ucraina, 7 p. Macedonia, 6 p.

Serbia, 6 p. Rusia, 5 p. Muntenegro, 4 p. Belarus, 4 p. Italia, 4 p. Franţa, 3 p. Bulgaria, 3 p. Belgia, 3 p. Irlanda, 2 p. Austria, 2 p. Spania, 1 p. Israel, 1 p Azerbaidjan.

IMPRESII POSTEUROVISION

Timp de şapte ani, toţi câştigătorii concursului au purtat haine în alb sau negru Printre impresiile posteurovision, ne-a atras atenţia o informaţie curioasă pe care vrem s-o împărtășim cu voi. Potrivit blogului hairs.md, din 2006 până în prezent, toţi câștigătorii concursului au fost îmbrăcaţi, consecutiv, în vestimentaţie de culoare neagră, albă sau în combinaţie de alb și negru.

Așa cum știm deja, în 2013, Emmelie de Forest, reprezentanta Danemarcii, a fost desemnată marea câștigătoare a concursului. Emmelie a purtat o rochie albă, cu poale asimetrice, care a fost catalogată de criticii de modă drept cea mai prost inspirată vestimentaţie din acest an. În 2012, concursul era câștigat de Loreen, reprezentanta Suediei, care a purtat o salopetă neagră. În 2011, trupa câștigătoare Ell&Nikki din Azerbaidjan a purtat costume albe, în 2010 – Lena Meyer Landrut, reprezentanta Germaniei, a purtat o rochie de croială simplă, de culoare neagră. În 2009, muzicianul de origine belarusă care a adus Norvegiei marele trofeu, Aleksander Rybak, a fost

îmbrăcat în albnegru (costum negru cu vestă și cămașă albă), iar în 2008, rusul Dima Bilan a fost îmbrăcat în întregime în alb. Sârboaica Maria Serifovic a purtat un costum de inspiraţie masculină, de culoare neagră, cu cămașă albă. Și toate astea după ce în 2006, trupa Lordi, într-o costumaţie ieșită din comun, aducea Finlandei marele trofeu. Deci, aţi prins ideea, de 7 ani, ţinuta scenică a câștigătorilor Eurovisionului e ca o tablă de șah – alb/ negru”, citim pe blog.

De asemenea, hairs. md mai subliniază că „europenii au dat dovadă de o atitudine oarecum sobră în alegerile lor și nu cred că acest lucru s-a întâmplat sub influenţa valurilor de criză financiară care ne biciuiesc în ultima perioadă: mai puţine show-uri travesti, mai puţine cântări patriilor în exces de uzări ale elementelor naţionale...

Specificile naţionale de care încearcă să abuzeze, pen-

tru a se face remarcaţi unii reprezentanţi la Eurovision, nu mai uimesc pe nimeni și mi se creează impresia că ele ne sunt specifice doar nouă și vecinilor noștri”. În continuare, autorul vine cu o sugestie pentru viitorii reprezentanţi ai ţării noastre la acest concurs: „Deci, reprezentantul Republicii Moldova la Eurovision Song Contest 2014 ar trebui să excludă din start în prezentările lor: obiceiurile precum dezbrăcatul miresei, cântecul Zânei Măseluţe, al Ilenei Consânzene, Fetei Morgana, spiridușilor năzdrăvani și al Feţi-Frumoșilor. Bicicleta, oricâte roţi i-ai adăuga sau scoate, tot bicicletă rămâne, e târziu s-o reinventăm. Avem șapte exemple cum o piesă aparent banală, dar care are o linie melodică armonioasă, un mesaj, poate, banal, dar foarte lumesc, despre emoţii și sentimente proprii oamenilor de rând și o vestimentaţie fără prea mult dichis, pot cuceri inimile publicului european nu neapărat ca să aducă marele trofeu în ţară (că votul geopolitic nu se poate exclude, deh, oameni/vecini suntem), ci pentru a se situa pe podium”.

Diverse 24 MAI 2013

Sedentarismul bate tutunul

Vitamina care distruge cancerul

Este un fapt demonstrat: această substanţă distruge repede celulele canceroase. Autorul oferă mai multe informaţii despre vindecarea bolnavilor de cancer graţie B17, precum și explicaţiile știinţifice ale acţiunilor sale și ridică întrebarea “De ce medicina convenţională nu recurge la aceasta pe scară largă împotriva bolii înșelătoare?” scrie Agerpres.

Griffin susţine că vitamina B17 nu este utilizată în medicina convenţională nu din raţiuni de ordin știinţific, ci din cauza politicii elitei mondiale în domeniul oncologic. Miliarde de dolari sunt cheltuite anual pe cercetare și tratamente ale cancerului, alte miliarde sunt cheltuite pe producţia armatei de substanţe chimice destinate să lupte împotriva bolii.

Astfel, ascunderea vitaminei B17 este de ordin economic pentru o in-

Un studiu realizat de Initial Washroom Hygiene demonstrează că poșetele sunt mari focare de bacterii, acest lucru putând avea impact asupra sănătăţii. Una din cinci poșete are baretele la fel de murdare ca vasul de WC, iar genţile de piele constituie un teren propice pentru dezvoltarea bacteriilor. Textura lor mai spongioasă oferă condiţii ideale pentru propagarea lor. În interiorul poșetei, obiectul care conţine cele mai multe bacterii este tubul cu cremă de îngrijire a mâinilor, urmat îndeaproape de rujul de buze și pachetul de batiste. Peter Barratt, manager la Initial Hygiene, explică: „Poșetele sunt mereu în contact cu mâinile și cu tot felul de suprafeţe. Riscul de transmitere a germenilor este foarte ridicat, cu atât mai mult cu cât poșetele sunt rareori curăţate”. „Pentru că genţile transportă germeni, pot contribui la difuzarea acestora pe mâini sau alte suprafeţe”, adaugă el în Daily Mail, recomandând femeilor să se spele regulat pe mâini și să își cureţe poșeta cât se poate de des.

SERVICII POLIGRAFICE 1. Servicii de xerox, printer, scanner și copertare a cărţilor; 2. Executarea cărţilor de vizită; 3. Tipărirea de pliante, fluturași, foi cu antet, formulare, cărţi, broșuri, calendare, formulare, etichete, certificate, plicuri etc.; 4. Servicii de imprimare rapidă în tiraj mare; 5. Servicii de laminare; 6. Imprimare foto de înaltă calitate; 7. Înregistrare și imprimare pe CD și DVD.

Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – de la 1 leu/pagină

dustrie farmaceutică dominantă în lumea noastră.

Vitamina B17, care ucide cancerul, este conţinută în special în sâmburii de caise. Aceștia au fost declaraţi oficial medicament împotriva tuturor tipurilor de cancer încă acum 35 de ani. După cel de-al Doilea Război Mondial, dr. Max Gerson și-a tratat cu succes pacienţii cu acest remediu și l-a inclus în metoda sa de combatere a cancerului.

Amigdalina se găsește în sâmburii de caise, migdale, vișine, piersici, prune și mere, precum și în seminţele de mere, sorg, mei, seminţe de in, linte, unele soiuri de fasole și struguri. De asemenea, în unele plante și multe alte produse pe care omul modern nu le utilizează în mod curent în alimentaţie.

Modul actual de viaţă ne face să consumăm produse din făină rafinată, mult zahăr, ulei de gătit și alte produse industriale și procesate, în timp ce alimentele organice naturale au fost mult timp absente din meniul nostru. Bunicii noștri au mâncat alimente naturale nerafinate, iar cancerul pe vremea lor era un eveniment rar. Ei consumau fructe uscate, pâine din făină brută și chiar pâine

O poşetă conţine mai multe bacterii decât vasul de toaletă

Jurnalul.ro

Xerox – 25 bani/pagină

Scanare: 25 bani/pagină (format PDF și JPG) Copertare (cu spirale): 200 pagini – 17 lei 150 pagini – 15 lei 100 pagini – 13 lei Laminare – de la 3 lei/pag.

Ziarulevenimentul.ro

din mei. Astfel, ei aveau acces, fără să știe, la vitaminele necesare pentru o viaţă sănătoasă, ferită de boli, inclusiv amigdalina (B17).

Vitamina B17 a fost interzisă pentru tratamentul cancerului acum 35 de ani, chiar dacă numeroși savanţi susţineau că, dacă o persoană ar consuma zilnic această vitamină, ea nu ar dezvolta cancer, susţine autorul volumului menţionat. Potrivit acestuia, giganţii farmaceutici, precum și Ministerul Sănătăţii al SUA au exercitat presiuni uriașe asupra Direcţiei de control pentru calitatea alimentelor și medicamentelor, care a declarat

Oamenii de știinţă îi sfătuiesc pe hipertensivi să înlocuiască vorbitul la telefon cu mesajele text. Motivul: atunci când suntem întrerupţi de un apel telefonic, tensiunea crește brusc. În cadrul unui studiu care a inclus aproape 100 de persoane de vârstă mijlocie care urmau un tratament împotriva hipertensiunii, cercetătorii au încercat să descopere dacă apelurile telefonice modifică valorile tensiunii arteriale. Înainte de a le fi măsurată tensiunea, participanţii au fost întrebaţi cât de des vorbesc la telefon. Apoi, cercetătorii le-au monitorizat tensiunea de 6 ori, timp în care participanţii au stat singuri într-o încăpere. În același timp, au fost sunaţi pe telefonul mobil de un număr necunoscut până când pacienţii au răspuns.

Rezultatele au scos la iveală faptul că atunci când participanţii au răspuns la telefon, tensiunea le-a crescut de la 121/77 la 129/82. Ritmul cardiac nu a suferit însă schimbări semnificative.

Doctorulzilei.ro

Beneficiile căpșunilor: luptă împotriva cancerului, reduc colesterolul și ajută în dietă osteoartrita, astmul și ateroscleroza, în acelasi fel în care o fac aspirina și ibuprofenul.

Proaspete sau congelate, căpșunile sunt cu adevărat delicioase. Este sezonul lor în această perioadă, așa că un bol de căpșuni ar trebui să fie pe masa ta zilnic. Pe lângă gustul senzațional, această fragă mai mare, roșie și cărnoasă, te ajută să rămâi sănătoasă și frumoasă, căci este plină de calități nutriționale.

Iată beneficiile căpșunilor pentru sănătate, iar multe dintre ele s-ar putea să te surprindă.

Întăresc sistemul imunitar

Reglează tensiunea arterială Potasiul te ajută la reglarea tensiunii arteriale, acționand ca un tampon împotriva efectelor negative ale sodiului.

Te ajută în dietă luptă împotriva debutului multor forme de cancer.

Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău; telefon: 079 502 402; 067 440 556

Luptă împotriva cancerului

Au rol antiinflamator

e-mail: rodionservice@gmail.com

Combinația dintre antioxidanții și agenții antiinflamatori găsiți în căpșuni

Fenolii ce se găsesc în căpșuni luptă împotriva bolilor inflamatorii, cum ar fi

Executăm rapid şi calitativ!

drept ilegală comercializarea vitaminei B17, împreună cu informaţiile atașate despre efectele sale terapeutice împotriva cancerului, precum și vânzarea unor categorii de fructe proaspete și sâmburi de caise.

Tactica mai includea răspândirea de zvonuri că sâmburii de caise și de migdale conţin cianură și că aceasta i-ar putea otrăvi pe cei care le mănâncă. Dar adevărul este că nimeni nu s-a otrăvit din această cauză până în zilele noastre, chiar dacă a consumat în cantităţi mari sâmburi de caise sau migdale, scrie Edward Griffin în volumul său.

Aveţi tensiunea crescută?

Experţii spun că ar trebui să vorbiţi mai rar la telefonul mobil

Căpșunile sunt o sursă excelentă de vitamina C. O ceașcă de căpșuni conține cu mult peste necesarul zilnic de Vitamina C (136%), un antioxidant eficient, care te ajută la scăderea tensiunii arteriale, asigură un sistem imunitar puternic și îți menține vederea sănătoasă.

Printer foto – 10x15 – 2 lei format A4 – 8 lei

FLUX

CE NE ASCUND COMPANIILE FARMACEUTICE:

În volumul său “World Without Cancer”, autorul american Edward Griffin descrie adevărul despre o descoperire mai veche, ascunsă cu grijă de marele public, și anume proprietăţile curative ale vitaminei B17, numită și laetril sau amigdalina, scrie EsoReiter.

Comparativ cu tabagismul, sedentarismul face mai multe victime, potrivit studiului realizat de International Chair on Cardiometabolic. Sedentarismul provoacă 5,3 milioane de decese anual, în lume, comparativ cu 5,1 milioane de victime legate de tutun. 5,3 milioane de decese reprezintă o cifră derutantă pentru mulţi, deoarece nu reușesc să facă legătura între sedentarism și moarte. În luna iulie anul trecut, o echipă de cercetători britanici au publicat rezultatele unei cercetări în prestigioasa revistă The Lancet.

Autorii cercetării au studiat cauzele celor mai importante boli netransmisibile, cum sunt cele cardiovasculare, diabetul tip 2, cancerele de sân și colon. Or, între 6% și 10% dintre aceste boli au în comun faptul că nu se respectă recomandările OMS legate de practicarea fie a cel puţin 150 de minute de activitate fizică moderată săptămânal, fie a 30 de minute de mers galopant, cinci zile pe săptămână. Potrivit cercetătorilor britanici, extinderea activităţii fizice ar permite populaţiei planetei un plus de 0,68 ani la speranţa de viaţă. În SUA, aproximativ 40% dintre americani sunt sedentari. În Franţa, 32% din populaţie este sedentară și în Germania, 28%.

Potrivit unui recent studiu, peste 50% din populaţia ţării noastre este supraponderală și obeză și se confruntă cu afecţiuni grave din aceste cauze. Studiul arată că prevalenţa diabetului zaharat este de două ori mai mare în rândul populaţiei supraponderale și de șase ori mai mare la cea obeză.

13

Ține ridurile departe de tine Puterea Vitaminei C din căpșuni este un antioxidant vital în producția naturală de colagen, în plus, un compus antioxidant din aceste fructe previne distrugerea colagenului.

O cană de căpșuni conţine peste 13% din necesarul zilnic de fibre alimentare și doar 43 kcal.

Îți menține oasele sănătoase Manganul este cheia unor oase sănătoase, ce se regăsește din plin în căpșuni.

O cană cu astfel de fructe conține 21% mangan, care ajută la dezvoltarea și menținerea structurii oaselor. Potasiul, vitamina K și magneziul din căpșuni sunt, de asemenea, importante pentru sănătatea oaselor.

FLUX 27

14

Programe

Luni MAI

24 MAI 2013

28

Marţi MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.15, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar. “Flacăra olimpică: atingerea Mariei Hors”. 10.00 Documentar. “Euromaxx”.

10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu (reluare). 12.00 Documentar. “Veteranii”. 13.10, 18.30 Desene animate. “Pocahontas”. 13.35, 1.15 Cultura azi.

14.20 Din fondul TV Moldova-1. “Ochiul babei”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 16.05 Cursa Olimpică.

16.25 Fotbal non-stop. 17.15 Documentar. “Pionerii fotografiei”. 17.45 Itinerare folclorice. 18.00 Petalo romano. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct.

21.25 Dor. Program muzical. 22.20 Templul muzicii. 23.00, 0.10 Serial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 0.45, 3.50 Respiro. Program muzical. 1.00 Profil de savant. A.Gulea. 5.10 Music Mania. 5.25 Accente economice.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Petalo romano. 6.45 Program de muzică corală. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 15.45, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.15 Documentar.

“Balada pădurii. Munţii Tinlin”. 10.00 Concert organizat de Liga Aerofonilor. Selecţiuni din spectacol. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 “World stories” - lumea în reportaje.

13.10, 18.30 Desene animate. “Pocahontas”. 13.40 Documentar.

“Pionerii fotografiei”. 14.10 Serial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia).

15.45, 16.55 Prin ani cu “Dor”. 15.55 Ring Star. Concurs muzical.

17.15 Documentar. “Fotografia regizată”. 17.45 Profil de savant.

A.Gulea. 18.00 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 21.45 Respiro. Program muzical. 22.20 Cultura azi. 23.05, 0.10 Serial.

“SQUADRA OMICIDI” (Italia). 0.45 Cinemateca universală. 1.00 Tezaur. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Profil de savant. M.Dolgan.

5.10 La curţile dorului. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Talent show. România dansează 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 04.30 Talent show. România dansează 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Eva Luna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Doamne de poveste (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Que bonito amor (r) 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Rosa diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Rosa diamante (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Serial: Eva Luna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Que bonito amor 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Rosa diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan. ro (r) 03:15 Serial: Rosa diamante (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Corky - Nătărăul clanului (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4494 15:00 Film: Adevărul despre Poseidon 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York, ep.7, an 8 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Videoclipuri Pro Tv 03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Adevărul despre Poseidon (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4495 15:00 Film: Inelul amăgirii 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 MasterChef 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: CSI: New York, ep.8, an 8 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: CSI New York (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Нелли Уварова в многосерийном фильме “Бывшая жена” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 “Вечерний Ургант” 01:10 “Познер” 02:05 Ночные новости 02:20 “Prima Oră” (R) 04:10 “Primele știri” (rom) (R)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Нелли Уварова в многосерийном фильме “Бывшая жена” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 “Вечерний Ургант” 01:10 “На ночь глядя” 01:55 Ночные новости 02:10 “Prima Oră” (R) 04:00 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 4.45, 6.00 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale.

10.20, 16.35 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.20, 5.30, 6.35 Reporter. 11.10 Ne vedem la TVR. 16.50, 17.50, 3.20, 6.25 Teleenciclopedia.

7.00, 14.00, 20.00 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 4.45, 5.35 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.20, 5.10, 6.35 Reporter. 11.10, 3.25 Ne vedem la TVR. 16.45, 17.50, 3.20, 6.25 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN 10:34 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:03 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 PORT D’ATTACHE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:37 PARIS, UNE HISTOIRE CAPITALE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 16:53 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 SOS 18 20:27 SOS 18 21:20 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FICTION / DOCUMENTAIRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 L’INVITATION 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 AU SIECLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXe

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:09 À TABLE ! 10:34 ÉCHO-LOGIS 10:48 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 PORT D’ATTACHE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:38 ILS SONT DES NÔTRES ! LES ANIMAUX ET L’ALCOOL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 SOS 18 15:56 SOS 18 16:48 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 À PERDRE LA RAISON 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 PASSAGE DU DÉSIR 23:32 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:37 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 AU SIECLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXe

29

Miercuri MAI

30

Joi MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Itinerare folclorice. 6.55 Prin ani cu “Dor”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 15.45, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar. “Arts 21”. 10.05 Știinţă și inovare. 10.35 Documentar.

“Fotografia regizată”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Tezaur. 13.10, 18.30 Desene animate. “Pocahontas”.

13.40 Petalo romano. 14.10 Serial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 15.45 Profil de savant. In memoriam. M.Dolgan. 15.55 Magazinul copiilor.

16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 17.15 Documentar. “Noua obiectivitate germană”. 17.45, 3.50 Respiro. Program muzical. 18.00 Свiтанок. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Moldovenii de pretutindeni. 22.20 “Eu cânt din toată inima”. Spectacol muzical susţinut de Ludmila Roșculeţ. 23.20, 0.10 Film. “SĂRUTUL” (SUA, 2003). 1.05 Music Mania. 1.15 Erudit-cafe.

Concurs. 5.10 Profil de savant. I.Hăbășescu.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Свiтанок. 6.45 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar. “Pădurea tropicală umedă”. 10.00 Documentar. “Noua obiectivitate germană”.

10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Pocahontas”. 13.40 Gagauz ogea. 14.10 “În mijlocul horelor”. Ansamblul de dans popular. “Veselia”. 15.25, 1.05 Știri pozitive. 15.45 Părinţi și copii. 16.15 Erudit-cafe.

Concurs. 17.15 Formaţia “Nemuritorii”. Program muzical. 17.55, 3.55 Prin ani cu “Dor”. 18.00 Vector European. 19.00 MESAGER (rom).

19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Documentar. “Veteranii”. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Film.

“VINCI SAU AVENTURIERII-3” (Polonia). 1.25 Templul muzicii. 5.05 La curţile dorului.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Divertisment. Next Star 20.30 Știrile Euro TV 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Divertisment. Next Star 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Eva Luna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Que bonito amor 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Rosa diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Rosa diamante (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie (r) 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Inelul amăgirii (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4496 15:00 Film E cineva acolo? 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Stirile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie 21:30 Serial: Pariu cu viaţa, ep.11, an 4 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York, ep.9, an 8 00:00 Serviciul Român de Comedie (r) 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: CSI New York (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Serial: Eva Luna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Que bonito amor (r) 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Rosa diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Rosa diamante (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan. ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: E cineva acolo? (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4497 15:00 Film: Crimă în trei acte 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Serial: Las Fierbinţi, ep.13, an 3 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Avionul cu șerpi 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Нелли Уварова в многосерийном фильме “Бывшая жена” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:05 “Свобода и справедливость”с Андреем Макаровым 02:00 Ночные новости 02:15 “Prima Oră” (R) 04:05 “Primele știri” (rom) (R)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Нелли Уварова в многосерийном фильме “Бывшая жена” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 “Вечерний Ургант” 01:10 “Политика” 02:05 Ночные новости 02:20 “Prima Oră” (R) 04:10 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 4.20, 5.10, 6.00 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.45, 5.35, 6.25 Reporter. 11.10, 3.30 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 3.20 Teleenciclopedia.

7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 23.55, 2.25, 4.40, 5.55 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 14.35, 17.00, 19.00, 23.30, 2.00, 4.05, 5.20, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 3.15, 6.20 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:07 ÉPICERIE FINE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 SERIE FICTION 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN 13:34 BELMONDO : IL ÉTAIT UNE FOIS LE BEAU MONDE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES INVISIBLES 16:49 CIVILISATION 16:53 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 20:18 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 21:02 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE GRAND TOUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 CARLOS 2:37 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 AU SIECLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXe

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 DESTINATION WEEK-END 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 SERIE FICTION 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:35 LES VIVANTS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 15:47 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:31 FLASH INFO 16:33 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 PASSAGE DU DÉSIR 21:04 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE NOM DES GENS 23:48 BONJOUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:53 BELMONDO : IL ÉTAIT UNE FOIS LE BEAU MONDE 2:48 QUESTIONS À LA UNE / LE DÉBAT RTS 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 AU SIECLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXe

Programe 24 MAI 2013

31

Vineri

1

MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar. “Xinjant”. 10.05 Itinerare folclorice.

10.30, 5.25 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 11.55 Prin ani cu “Dor”. 12.00, 1.00 Evantai folcloric. 12.40, 1.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Pocahontas”. 13.40 Свiтанок. 14.10 Moldovenii de pretutindeni. 14.40 Film. “VINCI SAU AVENTURIERII-3” (Polonia). 16.30 Documentar. “Drumul mătăsii”.

Episodul 2. 17.15 Focus. Magazin TV. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25 ARTelier. Artistul plastic. Dumitru Peicev.

22.20 Film. “LUNA ȘI LACUL” (Italia). 23.50, 3.50 Respiro. Program muzical. 0.10 Documentar. “Veteranii”. 0.40 Cinemateca universală.

5.10 Music Mania.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Plasa de stele 20.30 Știrile Euro TV 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Eva Luna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Que bonito amor (r) 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Rosa diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Rosa diamante (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Crimă în trei acte (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4498 15:00 Film: Întoarcerea familiei Seaver 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Războiul lumilor 23:00 Film: Râul morții 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv 03:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:15 România, te iubesc! (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

Sâmbătă IUNIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar.

“Drumeţii”. 6.40 Film. “LUNA ȘI LACUL” (Italia).

8.10 Documentar. “Creierul în oglindă”. 9.10 “Un copil e-o floare....”. Program muzical. 9.30 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Festivalul Internaţional de Artă “Plai natal”. Ediţia a IX-a. 12.30 Grigore Vieru. “Planeta cu rouă”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 13.15 “Copilărie, vis cu pălărie”.

Show dedicat Zilei Internaţionale a Copilului. 14.35 Desene animate.

“Sandocan”. 15.30 Documentar. “Euroboxx”. 16.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 16.20, 2.15 “Copii cuminţi cu vedete părinţi”. Transmisiune în direct de la Palatul Naţional “N.Sulac”. 17.50 Știri pozitive. 18.10 Erudit-cafe.

Concurs. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 “World stories” - lumea în reportaje. 22.20 Balul de Caritate Hospice Angelus. 22.50, 0.10 Film. “SĂRUTUL” (SUA). 0.35 Documentar.

“Ansamblul construcţiilor de lut”. 1.00 Melodii de dor... 1.30 ARTelier.

Artistul plastic Dumitru Peicev. 3.45 Descoperă Moldova. 5.10 Baștina.

Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști.

Reluare 16.40 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 07:00 Serial: Eva Luna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Que bonito amor (r) 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă(r) 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Que bonito amor 18:45 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Rosa diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan (sfârșitul serialului) 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (sfârșitul serialului) (r) 03:15 Rosa diamante (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Fugi, grăsane! 15:00 Film: Scrisori pentru Cel de Sus 17:00 Film: Întoarcerea la Laguna Albastră 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Fotbal Finala Cupei României 23:00 Film: MacGruber 01:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 04:30 MasterChef (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:25 “Пока еще не поздно” 17:05 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Две звезды”. Финал 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Вечерний Ургант” 01:10 Закрытый показ. Премьера. Максим Суханов в фильме Владимира Мирзоева “Борис Годунов” 04:10 “Prima Oră” (R)

06:00 Новости 06:35 Александр Абдулов, Ирина Алферова в фильме “С любимыми не расставайтесь” 08:00 Teleshopping 08:20 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 К юбилею актера. Премьера. “Александр Абдулов. С тобой и без тебя...” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Идеальный ремонт” 13:05 “Абракадабра” 14:35 Александр Абдулов, Евгения Симонова, Олег Янковский в фильме “Обыкновенное чудо” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 Фильм “Обыкновенное чудо”. Продолжение 17:10 Премьера. Фильм Ксении Алферовой и Егора Бероева “Выдумщик” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 К юбилею актера. “Александр Абдулов. С тобой и без тебя...” 19:15 “Между Уже и Всегда”. Вечер к 60-летию Александра Абдулова 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 “Что? Где? Когда?” 00:45 “ДОБРО 5541” 01:40 Остросюжетный фильм “Халк” 03:50 “Primele știri” (rom) (R) 04:05 Маколей Калкин в триллере “Добрый сынок”

7.00, 14.00, 20.00, 2.35 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 3.25, 5.05 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.40, 5.55, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 6.20 Teleenciclopedia.

7.00, 14.30, 0.00, 6.20 Divertisment. 8.00, 19.25 “100 de moldoveni au zis”. Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-13.45, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00, 3.25 Telejurnal. 15.10 O dată’n viaţă. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 6.30 Reporter. 1.30 Ne vedem la TVR. 3.10 Sport. 4.15 Viaţa satului.

5:05 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:06 FLASH INFO 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:04 SERIE FICTION 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:37 LES ALPES VUES DU CIEL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 PASSAGE DU DÉSIR 16:32 FLASH INFO 16:34 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 MISE AU POINT / LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 SOS 18 22:54 SOS 18 23:47 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 COMME UN MAUVAIS SOUVENIR 2:38 MISE AU POINT / LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 AU SIECLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXe

5:13 TV5MONDE LE JOURNAL 5:36 360° - GÉO 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 7:49 KAAMELOTT 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LULU VROUMETTE 10:38 SAMSON ET NÉON 10:45 SALLY BOLLYWOOD 10:59 SALLY BOLLYWOOD 11:10 WAKFU 11:33 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:05 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:32 FALÒ 14:00 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO 15:57 LES BOYS 16:18 LES BOYS 16:41 LES BOYS 17:05 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:34 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LES ANNÉES BONHEUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CHABADA 1:46 NOUVO 2:03 360° - GÉO 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:53 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:20 PEUPLES DU MONDE 4:46 LE DESSOUS DES CARTES

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Sergiu Praporşcic

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

2

15

FLUX

Duminică IUNIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Creierul în oglindă”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii. 8.45 Dialog social. 9.05 Desene animate. “Sandocan”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 11.35, 4.10 La datorie. 12.00, 5.25 Portrete în timp. Dumitru Coval. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. “Descoperă Europa ta. Bucovina, produse tradiţionale din porc”. 13.30 Respiro. Program muzical. 13.40 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00, 19.50 Ion Suruceanu. Concert jubiliar. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea.

21.20, 4.30 Fotbal non-stop. 22.00 Fotbal. Coppa del Mondo 2014.

Brazilia - Anglia. Transmisiune în direct din Brazilia. 23.50 Legendele muzicii. 0.10 Erudit-cafe. Concurs. 1.00 Ritmuri populare cu orchestra “Mugurel”. 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 2.15 “Eu cânt din toată inima”. Spectacol muzical susţinut de Ludmila Roșculeţ. 3.15 Focus.

Magazin TV. 4.55 Paula Seling la Chișinău. Selecţiuni din concert.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Film artistic 15.45 Teleshopping 16.00 Plasa de stele 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.40 Talent show. România dansează 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Talent show. România dansează

24-31 mai Berbec După furtuna de zilele trecute, săptămâna ce urmează ţi se poate părea un balsam necesar pentru a te reface. Nimic nu mai e la fel, dar nu poţi explica de ce ai acest sentiment.

Taur Starea de derută se instalează, astfel încât vei avea impresia că te-a cuprins mai de mult. Dar e doar o impresie falsă pe care trebuie să o ţii sub control.

Gemeni O perioadă mai senină, care aduce o dorinţă nestăvilită de a te apropia de cei dragi, mai ales de cei pe care știi că i-ai neglijat. E modul tău de a te elibera de stres.

07:00 Serial: Eva Luna (r) 08:00 Poveștiri adevărate (r) 08:45 Acasă în bucătărie (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Que bonito amor (r) 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (sfârșitul serialului) (r) 16:30 Eva Luna 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Inimă de ţigan - cele mai bune momente 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubești! 23:30 Serial: Teresa 00:30 Inimă de ţigan - cele mai bune momente (r) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:15 Rosa diamante (r) 04:00 Reţeta de acasă (r) 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

Rac

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Dupa 20 de ani 11:00 Film: Întoarcerea la Laguna Albastră (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 MasterChef (r) 16:00 Film: Al șaselea jucător 18:00 România, te iubesc!

19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: S-a furat mireasa 22:30 Film: Unsprezece plus una 01:00 Apropo Tv (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Videoclipuri Pro Tv 04:30 MasterChef (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

Fecioară

06:00 Новости 06:30 Приключенческий фильм “Проект “Альфа” 08:05 Teleshopping 08:25 “Армейский магазин” 08:55 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30“Непутевые заметки”с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Среда обитания. “Продукты бывшего СССР” 13:20 “Почему мы видим сны” 14:20 К юбилею актера. Премьера. “Георгий Бурков. Ироничный Дон Кихот” 15:20 Георгий Бурков в фильме “Двое и одна” 16:50 Премьера. “Алименты: Богатые тоже платят” 17:55 “Один в один!” Лучшее 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 “Один в один!” Лучшее 00:30 Лиам Нисон в остросюжетном фильме “Заложница” 01:55 Робин Уильямс, Джон Кьюсак в комедии “Игрушки” 03:45 Георгий Бурков, Татьяна Васильева в комедии “Добряки” 7.00, 19.00, 4.05, 6.30 Reporter. 7.25 Să mă aștepţi...

8.20, 15.00, 19.25, 23.30, 3.40 Divertisment. 9.10, 13.45, 14.30 Teleshopping. 9.25-13.45, 17.10, 21.00 Seriale. 14.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 0.45, 4.30, 6.15 Teleenciclopedia. 16.00 Pro Vest. 16.50 Parteneri de week-end. 1.00 O dată’n viaţă. 4.35 Universul credinţei.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:23 360° - GÉO 6:16 VILLAGES DE FRANCE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LULU VROUMETTE 10:38 SAMSON ET NÉON 10:45 SALLY BOLLYWOOD 10:59 SALLY BOLLYWOOD 11:10 WAKFU 11:33 TACTIK 11:57 PAROLES DE CLIP 12:07 SCIENCE OU FICTION 12:33 GARDEN PARTY 13:00 FLASH INFO 13:04 RIDING ZONE 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 SECRETS D’HISTOIRE 16:38 NEC PLUS ULTRA 17:04 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:01 LES ALPES VUES DU CIEL 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LA FILLE DE D’ARTAGNAN 0:06 TV5MONDE LE JOURNAL 0:16 LE JOURNAL DE LA RTS 0:42 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 FOOT ! 1:49 LE NOM DES GENS 3:28 TV5MONDE LE JOURNAL 3:51 KIOSQUE 4:46 PEUPLES DU MONDE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Te surprinde pacea din familie, de parcă toţi ar fi cuprinși de o dragoste fierbinte pentru armonie și echilibru.

Acum, nemulţumirile nu mai contează.

Leu Găsești înţelegere și chiar apreciere la unul dintre partenerii de care ai acum nevoie și asta echivalează cu o reușită importantă.

Ai curajul necesar pentru a te angaja în discuţii delicate despre bani cu superiorii sau, cel puţin, cu unii colegi care se simt la fel de nedreptăţiţi ca și tine.

Balanţă Pui bază pe unii apropiaţi, pe vorbele și sfaturile lor, pentru că ei reprezintă cea mai luminoasă parte din viaţa ta. Bine ar fi să nu pierzi încrederea în sine.

Scorpion Întâlnirile de acum sunt pentru tine o ocazie de a intra în contact cu informaţii utile pe care le vei folosi pentru a modifica anumite planuri de cheltuire a banilor.

Săgetător Deși nu te aștepţi la anumite gesturi din partea unui prieten care s-a cam îndepărtat de tine, acestea sunt posibile și te vor bucura mult timp de-acum încolo.

Capricorn Prezenţa ta contează, mai ales în mediul de la serviciu și vei avea ocazia să vezi acest lucru.

E bine să reţii acest moment pentru zilele în care vei simţi altceva.

Vărsător Reușești să transpui în cuvinte potrivite descoperirile tale de pe urma ultimelor experienţe din relaţia cu cei dragi. E important pentru toţi acest gest simplu.

Peşti Înţelegi din situaţiile pe care le trăiești acum că ești pe cont propriu în plan financiar, așa cum ţi-ai și dorit, și trebuie să gestionezi inteligent toate resursele.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1054 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu 24 MAI 2013

Revin acasă cu experienţa necesară, cu bune practici şi cunoştinţe în domeniul diplomaţiei Interviu cu Andrei Enachi, proaspăt absolvent al Şcolii Diplomatice din Estonia - Andrei, pentru început te rugăm să ne spui cum a început aventura ta în capitala Estoniei. Ce impresii ţi-a lăsat Tallinnul?

- Am ajuns în capitala Estoniei în luna septembrie, anul trecut. Orașul vechi, situat în centrul istoric al Tallinnului și inclus în patrimoniul UNESCO, m-a impresionat foarte mult. În general, capitala este recunoscută pentru combinaţia de arhitectură veche și modernă, pentru serviciile de calitate care fac din această parte a orașului cea mai solicitată destinaţie turistică a Estoniei.

- Cum ai aflat de această oportunitate de a-ţi face studiile în Tallinn, la Școala Diplomatică?

- Am aflat că va începe o nouă perioadă de înscriere la studii de la o colegă din Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene din Republica Moldova.

De existenţa acestei școli știam de la unii absolvenţi, majoritatea fiind persoane influente deja. Un exemplu elocvent este domnul ambasador Victor Guzun, care este unul dintre cei mai activi ambasadori în Estonia.

- Care au fost criteriile de eligibilitate pentru admiterea la studii?

- De obicei, Ministerul Afacerilor Externe al Estoniei, împreună cu coordonatorii Școlii Diplomatice, anunţă care este perioada de aplicare pentru un nou an de studii. Programul este orientat către statele din cadrul Parteneriatului Estic, iar studenţii trebuie să fie cetăţeni ai unui stat membru. Aplicanţii trebuie să deţină o diplomă de licenţă sau de master în domeniul relaţiilor internaţionale sau al studiilor europene. Studiile se fac în engleză, așa că aplicanţii trebuie să vorbească fluent această limbă. Mai multe detalii, precum și formularul de aplicare, pot fi găsite pe site-ul: http://www. edk.edu.ee/.

Anul acesta, termenul limită pentru înscrieri este 31 mai. Eu zic că e o experienţă unică pentru cei interesaţi de arta diplomatică. Eu, la rândul meu, voi fi bucuros să ofer informaţii suplimentare celor interesaţi să aplice în acest an.

- Care sunt impresiile tale legate de Estonia, de calitatea studiilor, de oamenii de acolo? Spune-ne ceva interesant despre această ţară.

- Estonia este ţara cu cea mai mare acoperire Wi-Fi din lume. Accesul gratuit la internet prin reţelele Wireless este considerat unul din drepturile omului. Chiar și în unele păduri e posibil să găsești acoperire Wi-Fi. Aici toate serviciile autorităţilor publice centrale și locale sunt oferite prin intermediul internetului. Chiar dacă a fost păstrată și metoda tradiţională, estonienii folosesc în proporţie de 90% serviciile electronice.

Este vorba de semnătura digitală, votul online, achitarea impozitelor, a facturilor și a altor servicii publice. În ceea ce privește studiile, anual, circa 70.000 de studenţi învaţă în

universităţile din Estonia. Mă bucur mult că în acest an am avut ocazia să fiu și eu unul dintre ei. Școala Diplomatică are un renume internaţional, fiind apreciată la nivel înalt de către profesioniștii în domeniu pentru curriculumul bogat și complex, pentru cadrele academice experimentate. Studiile au fost combinate cu evenimente internaţionale din domeniul diplomaţiei la care am participat activ. Vizitarea ambasadelor și interacţiunea cu corpul diplomatic mi-a oferit o perspectivă practică a activităţii zilnice a unei misiuni diplomatice.

Estonienii pe care i-am cunoscut aici se arătau interesaţi de Republica Moldova, de bucătăria, de cultura, dar și de situaţia politică actuală.

Trebuie să recunosc că pe parcursul acestui an am cunoscut mulţi diplomaţi acreditaţi în Estonia, ambasadori, cu unii dintre ei am devenit buni prieteni. Astfel, ambasadorul SUA, al Greciei și al Latviei în Estonia sunt persoanele care m-au ajutat să cunosc unele aspecte importante din diplomaţia practică.

Cea mai mare provocare pentru mine a fost să stau departe de familie, de prieteni și de oamenii dragi un timp îndelungat. Însă revin foarte curând.

- Cum e să înveţi într-un mediu multicultural? Ai avut colegi și din alte ţări, nu?

- Da, am avut colegi din opt ţări, șase sunt ţări membre ale Parteneriatului Estic: Georgia, Ucraina, Belarus, Azerbaidjan, Tadjikistan, Armenia, Estonia și Moldova.

Cel mai interesant a fost să depășim unele stereotipuri, prejudecăţi culturale pe care le aveam unii despre alţii. Mi-a fost interesant să aflu cât mai mult despre cultura, istoria și politica acestor ţări.

- Ce studii ai făcut în Republica Moldova?

- Ce ai reușit să înveţi de la estonieni?

- Estonienii sunt punctuali și o cer și de la alţii. A întârzia chiar și cu cinci minute înseamnă a ofensa gazda. Administrarea timpului este o cultură aparte pentru ei. Au un

simţ bine dezvoltat al patriotismului, își respectă foarte mult ţara și o manifestă cu orice ocazie. Zilele naţionale sunt organizate frumos, căci ei știu să se bucure de independenţa și de libertatea ţării lor. Apreciază foarte mult inovaţiile din orice sferă și le aplică cu îndrăzneală zi de zi.

Guvernarea electronică, securitatea cibernetică, votul pe internet și multe alte inovaţii din sfera tehnologiilor informaţionale sunt practicile pe care estonienii le cunosc din ce în ce mai bine.

Să-ţi faci un prieten estonian nu este atât de simplu. Ei sunt cam rezervaţi la început, însă dacă pe parcurs ai reușit să-ţi faci o imagine bună, estonienii îţi devin prieteni devotaţi.

- În ţară am studiat la Universitatea de Stat din Moldova, mai exact la Facultatea de Relaţii Internaţionale, Știinţe Politice și Administrative. Am ales drept specializare pentru masterat domeniul studiilor diplomatice. Studiile de licenţă le-am făcut la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Facultatea de Istorie și de Relaţii Internaţionale.

- Știu că ai lucrat la Ministerul Tineretului și Sportului. Te întorci în Moldova în câteva zile. Unde vei aplica cunoștinţele acumulate la Școala Diplomatică? Cu ce revii acasă?

- În perioada anilor 2011-2012 am lucrat la Ministerul Tineretului și Sportului în calitate de consultant

CMYK

principal la Serviciul Relaţii Internaţionale. Revin la minister, deoarece aici am început unele proiecte și acorduri internaţionale pe care trebuie să le duc la bun sfârșit.

- „Voi fi ambasador!” – e fraza ce te caracterizează și te motivează să depui eforturi pentru a deveni un profesionist în domeniul diplomaţiei. De unde ai această dorinţă și predilecţie pentru arta diplomatică? E visul tău cel mare, nu?

- Din primii ani de facultate am fost interesat de ceea ce reprezintă diplomaţia, istoria ei, aspectele practice și importanţa ei pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre ţări.

Odată cu absolvirea Școlii Diplomatice simt că sunt tot mai aproape de acest vis. Revin acasă cu experienţa necesară, cu bune practici și cunoștinţe în domeniul diplomaţiei.

Am dorinţa de a-mi continua dezvoltarea profesională și de a aduce o schimbare în domeniul diplomaţiei și a știinţelor politice. Îmi doresc cu adevărat să am această posibilitate de a aplica în ţara mea cunoștinţele obţinute la Școala Diplomatică.

- Mulţumim, Andrei. Mult succes și perseverenţă.

- Și eu vă mulţumesc. Le urez succes viitorilor studenţi ai Școlii Diplomatice din Estonia.

Tallinn, Estonia Lucia CUJBĂ, FLUX