Ziarul Flux, Ed. 34 (766)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 24 septembrie 2010 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 24.09.2010

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Cuv. Teodora din Alexandria; Cuv. Eufrosin

1 EURO..............................16.1987 1 Dolar american ............. 12.3677 1 Leu românesc ................ 3.8152 1 Rublă rusească ............... 0.4003 Timpul probabil:

Maxima zilei “Caracteristica libertăţii este dreptul de a vorbi deschis.”

Democritius

24.09.2010

25.09.2010

Ploi, 16 22 0C

Ploi, 11 20 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

EVENIMENT

AIE încearcă să-l aresteze pe Voronin

4

PAGINA

POLITIC

PAGINA

FLUX

EUROPEAN

Fondat în 1995 z Nr. 34 (766)

ABONAREA 2010

FLUX

Poşta Moldovei

EUROPEAN

ABONAREA 2010 1 lună

3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

15,00 lei

45,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

14,50 lei

43,50 lei

Comuniştii nu trebuie să revină. Liberalii trebuie să plece

Un partid „mare” şi verde vrea o campanie mică

5

GPF

EDI|IA DE VINERI

INVESTIGAŢII

Liderul creștin-democrat Iurie Roșca a participat miercuri, 22 septembrie, la ședinţa Consiliului Organizaţiei Studenţilor Democraţi Europeni, care este găzduită la Chișinău de Organizaţia de Tineret Noua Generaţie a PPCD, cu genericul „Drepturile Omului și Democraţia – promovarea valorilor europene”. În cadrul dezbaterilor, reprezentanţii organizaţiilor de studenţi și tineret i-au adresat întrebări lui Iurie Roșca. Între altele, acesta a fost solicitat să facă un pronostic privind rezultatele viitoarelor alegeri parlamentare anticipate care ar urma să aibă loc până la sfârșitul lunii noiembrie. Iurie Roșca a declarat că în prezent este greu de estimat care este raportul de forţe dintre comuniștii din opoziţia parlamentară și liberalii de la guvernare, dar este cert că acest moment politic este unul prielnic pentru creștin-democraţi, pentru a reveni nu doar în Parlament, ci chiar pentru a participa la viitoarea coaliţie postelectorală.

Continuare în pag. 2

Ghimpu a fost obligat să dizolve Parlamentul

Bulgaru, lumea interlopă şi politica

6

HAZ DE NECAZ

PAGINA

Curtea Constituţională (CC) a examinat marţi, 21 septembrie, sesizarea președintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, cu privire la constatarea circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a XVIII-a.

Curtea a avizat pozitiv demersul președintelui interimar, constatând drept circumstanţă ce justifică dizolvarea Parlamentului nealegerea repetată a președintelui Republicii Moldova. Avizul este definitiv și nu poate fi atacat. El intră în vigoare la data publicării.

Astfel, din acest moment, președintele interimar este în drept și obligat să emită un decret de dizolvare a Parlamentului, se spune în decizia CC. Data semnării decretului rămâne la latitudinea lui Ghimpu, însă decizia urmează a fi luată într-un termen rezonabil. În opinia președintelui Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere, acest termen ar fi, potrivit practicii internaţionale, de 3 luni.

Anterior, Mihai Ghimpu precizase că va anunţa data alegerilor anticipate îndată ce va avea avizul Înaltei Curţi. Potrivit lui, data scrutinului a fost deja convenită cu ceilalţi lideri ai Alianţei pentru Integrare Europeană, fiind fixată pentru ziua de 28 noiembrie.

Amintim că perioada campaniei electorale durează 60 de zile, astfel că termenul-limită pentru anunţarea alegerilor este 29 septembrie.

La încheierea mandatului unui interimar: Când cu Snegur, mai-nainte, ne tot întrebam în glas: Cum s-ajungă preşedinte, dacă nu-i destul de gras?

De acuma înainte vom tot zice pe de rost: Cum s-ajungă preşedinte, dacă nu-i destul de prost?

Bulă, minciunile lui Ghimpu şi folclorul politic

7

PAGINA

Veaceslav Platon, acuzat deschis de implicare în falimentarea Fabricii de zahăr din Glodeni

XXX

(citiţi pag. 4)

Găseşte 10 deosebiri

SOCIAL

Sofia îi cheamă acasă pe bulgarii din Republica Moldova

9

PAGINA

ATITUDINI

ZI CĂ NU!

Lupu, Ducele păcii. Vai, vai, vai!

Limba română sub garanţiile RSS Moldoveneşti

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

XXX DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

XXX

(citiţi pag. 3)

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Adela Mocan DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru INGINER COMPUTER: Sergiu Terguţă

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079774425 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

(citiţi pag. 4)

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1673 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

24 SEPTEMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Eveniment

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Cea mai importantă organizaţie de studenţi din Europa, găzduită la Chişinău de Noua Generaţie Consiliul Organizaţiei Studenţilor Democraţi Europeni (European Democratic Students), cea mai impunătoare organizaţie studenţească din spaţiul european, se întrunește la Chișinău, în perioada 21-26 septembrie 2010.

Reuniunea este găzduită de Organizaţia de Tineret a Partidului Popular Creștin Democrat, Noua Generaţie, care este membru cu drepturi depline în această importantă organizaţie europeană din anul 2003.

Reuniunea de la Chișinău a tinerilor europeni are genericul „Drepturile Omului și Democraţia – promovarea valorilor europene”. În cadrul dezbaterilor care au avut loc, dar și în cele care urmează au fost invitaţi să participe politicieni și experţi de la Chișinău, care le-au prezentat oaspeţilor din Europa un șir de consideraţii pe marginea evoluţiilor politice, economice și sociale din Republica Moldova.

Printre personalităţile care au conferenţiat în faţa participanţilor la Reuniunea EDS de la Chișinău se numără Natalia Corobca, reprezentant al Fundaţiei Kondrad Adenauer în Moldova, Iurie Roșca, președinte al Partidului Popular Creștin Democrat, Igor Boţan, director executiv ADEPT, analist politic, dr. Viorel Cibotaru, director de programe la Institutul de Politici Publice, analist politic, Dirk Lorenz, ofiţer politic în cadrul Secţiei politice și economice

a Delegaţiei UE în Moldova, și Dorin Recean, viceministru al Tehnologiilor Informaţionale și Comunicaţiilor. În cursul zilei de joi, 23 septembrie, oaspeţii Noii Generaţii au avut întrevederi de lucru cu trei dintre membrii Guvernului Republicii Moldova: Andrei Galbur, director general pentru cooperare multilaterală din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Gheorghe Susarenco, viceministru al Justiţiei, și Leonid Bujor, ministru al Educaţiei. În cadrul acestor întâlniri, membrii Consiliului EDS au formulat un șir de întrebări în legătură cu problemele curente pe care le întâmpină ţara noastră.

De asemenea, membrii Consiliului EDS au efectuat o vizită de cunoaștere și documentare în regiunea din stânga Nistrului a Republicii Moldova, luând act la faţa locului de realităţile economice și sociale.

Solicitat de FLUX, președintele EDS, dr. Bence Bauer a declarat: „Biroul EDS a decis organizarea la Chișinău, în premieră, a unei ședinţe a Consiliului organizaţiei noastre, având un motiv aparte. Am dorit astfel să ne exprimăm solidaritatea cu organizaţia de tineret Noua Generaţie a Partidului Popular Creștin Democrat. În cadrul ședinţei am avut întâlniri cu mai multe figuri reprezentative ale PPCD, urmează să adoptăm și un șir de rezoluţii care abordează tematica destul de vastă, cuprinsă, de altfel, și în genericul reuniunii noastre de la Chișinău:

drepturile omului, democraţia, promovarea valorilor europene.

De asemenea, rezoluţiile pe care le vom adopta se referă la valorile creștin-democrate, împărtășite de colegii noștri din PPCD, dar și la conflictul transnistrean, care trebuie soluţionat ţinânduse cont de faptul că Transnistria este parte integrantă și inseparabilă a Republicii Moldova. În acest sens, suntem alături de ţara dumneavoastră și vă vom sprijini pentru identificarea unei soluţii echitabile a acestui diferend”.

La rândul său, președintele Noii Generaţii, Victor Ciobanu, și-a exprimat încrederea că această reuniune internaţională ţinută la Chișinău va contribui la o mai bună promovare a imaginii Republicii Moldova în Occident. „Organizaţia Studenţilor Democraţi Europeni cuprinde 34 de organizaţii de tineret din întreaga Europă, este cea mai numeroasă organizaţie de acest fel de pe continent și numără peste 500 000 de studenţi. Noua Generaţie este membru cu drepturi depline a EDS din martie 2003. Suntem bucuroși și onoraţi că prietenii noștri au răspuns pozitiv cererii Noii Generaţii de organizare a prezentei reuniuni la Chișinău.

Pe parcursul acestor cinci zile, vom lua în dezbatere un șir de chestiuni privind drepturile omului în Republica Moldova, iar prin documentele pe care le vom adopta vom face ca situaţia din ţara noastră să fie și mai bine cunoscută printre colegii creștin-democraţi din Europa.

Un alt scop al Noii Generaţii constă în desfășurarea activităţii de lobby în favoarea integrării europene a ţării noastre și a unui sprijin european consistent în vederea atingerii obiectivului nostru strategic de aderare la UE. În context, ne-am axat dezbaterile și pe necesitatea promovării drepturilor omului, a statului de drept, a spiritului democratic autentic, a principiilor morale, a solidarităţii și responsabilităţii clasei politice din Republica Moldova pentru servirea interesului naţional și a binelui comun într-un climat pozitiv de stabilitate politică”, a declarat Victor Ciobanu pentru FLUX. Nicolae FEDERIUC, FLUX

Iurie ROŞCA:

PPCD nu doar că va intra în Parlament, ci chiar va participa la formarea viitoarei coaliţii de guvernământ Continuare din pag. 1 Nu putem ști exact cum va reacţiona electoratul și cum va vota în cadrul următoarelor alegeri parlamentare anticipate. Dar noi, creștin-democraţii, avem un slogan clar pentru alegători, slogan pe care l-am formulat încă pe 8 iunie 2010: comuniștii nu trebuie să revină la guvernare, iar liberalii trebuie să plece.

Asta înseamnă că noi optăm pentru Calea a Treia.

Eu sper că nu se va repeta experienţa anului 2000. În 1998 am format o majoritate parlamentară democratică (Alianţa pentru Democraţiei și Reforme – n.n.), care se aseamănă foarte mult cu actuala majoritate, venită la guvernare după un mandat de 8 ani al comuniștilor. Acea majoritate a fost o experienţă ce s-a bucurat de un succes relativ. Atunci eu am fost ales vicepreședinte al Parlamentului și președinte al comisiei de anchetă care a investigat mai multe cazuri răsunătoare de corupţie la nivel înalt.

Activitatea comisiei a provocat un șir de scandaluri care au zdruncinat din temelie această coaliţie de guvernământ. Eu am încercat atunci să-i conving pe colegii mei, lideri ai altor partide aflate la guvernare, să pună capăt acţiunilor de corupţie, privatizărilor ilegale, căci, de altfel, comuniștii vor reveni la guvernare. Însă, din păcate, nu am fost ascultat atunci și comuniștii au învins la alegerile din 2001.

AIE, pe urmele ADR Acum, după un an de guvernare liberală, situaţia este similară cu cea de acum 10 ani.

Oamenii sunt foarte nemulţumiţi de criza economică, de colapsul social, de corupţia din structurile statului. Asta defavorizează componentele actualei coaliţii de guvernământ. Și comuniștii au un start electoral care nu este atât de rău. Dar sper că ei nu vor obţine totuși majoritatea locurilor în Parlament. După toate probabilităţile, nici o parte, nici alta nu va controla întreaga pu-

tere, nu va obţine suficiente voturi pentru a alege președintele ţării. Vom avea, probabil, o coaliţie postelectorală. Nu se știe de care, de centru-stânga sau de centru-dreapta.

Referendumul a distrus atâtea „vise”…

După un an de guvernare liberală, mai ales după referendumul din 5 septembrie, care a distrus atâtea vise, nu știu dacă liberalii vor avea succes în următoarea campanie electorală. Toţi oamenii normali vor să știe care sunt realizările, reușitele economice, sociale, administrative ale actualei puteri.

Iată de ce noi credem că șansele creștin-democraţilor nu sunt atât de rele. PPCD poate deveni o forţă importantă în următorul Parlament. Și noi suntem foarte activi, deși ne aflăm într-o situaţie foarte dificilă. Vă dau un exemplu. Când vorbim despre alegeri cu oamenii săraci de la sate, așteptarea lor este să le dăm bani. Bani contra voturi. Spre deosebire de alte partide, noi nu avem acești bani, dar, chiar dacă i-am avea, refuzăm să mituim electoratul. Nu vrem să ne ocupăm cu mituirea electoratului, așa cum au făcut-o în campania parlamentară precedentă cei care guvernează astăzi. Dar cum să-i convingem pe alegători să nu ia bani de la alte partide? Și cum poate fi contracarat acest fenomen de mituire a electoratului? Deocamdată, asta pare a fi, practic, imposibil.

5 septembrie 2010 – o victorie electorală a PPCD PPCD a participat la referendumul din 5 septembrie. Noi considerăm că această participare a fost o reușită. 12 procente dintre cei care s-au prezentat la urnele de vot (aproximativ 100 000 de alegători – n.n.) au urmat apelul creștin-democraţilor votând împotriva instaurării unui regim de guvernare autoritar în Republica Moldova și exprimându-se în favoarea republicii parlamentare. Să nu uităm că 21 de partide s-au arătat favorabile introducerii sistemului prezidenţial de guvernare și aceste 21 de partide au acumulat doar vreo 88 de procente din sufragiile celor care s-au prezentat la urne, adică electoratul acestor 21 de partide, inclusiv a principalelor forţe politice din actualul arc guvernamental, constituie în acest moment doar vreo 800 000 de voturi. Asta ne permite să tragem o concluzie clară despre suportul electoral pe care pot miza actualii guvernanţi în viitoarele alegeri. Nu cunoaștem care este electoratul comuniștilor, pentru că ei și-au chemat alegătorii să boicoteze referendumul. Și nu știm câţi au urmat acest apel și câţi, pur și simplu, au ignorat scrutinul. Sunt sigur că, în această situaţie, PPCD nu doar că va intra în Parlament, ci chiar va fi parte a viitoarei coaliţii de guvernământ.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

AIE încearcă să-l aresteze pe Voronin Președintele Parlamentului, Mihai Ghimpu, a dat citire, joi, 23 septembrie 2010, unei “cereri a Procuraturii Generale“, prin care se solicită reţinerea ex-președintelui Moldovei, liderului PCRM, Vladimir Voronin.

Potrivit celor citite de Ghimpu de la tribuna centrală a Parlamentului, Procuratura solicită ridicarea imunităţii deputatului în Parlament, Vladimir Voronin, “pentru reţinerea, arestarea și trimiterea în judecată“ a acestuia. Ghimpu a menţionat că solicitarea în cauză se face pentru că în cadrul evenimentelor din 7 aprilie 2009, “Vladimir Voronin a cerut serviciilor de telefonie mobilă să își suspende activitatea, iar acest lucru a dus la dezordine“. “În noapte de 7 spre 8 aprilie, când masele s-au dispersat, forţele de ordine au recurs la reţineri. Reţinerile au fost nejustificate. Solicit ridicarea imunităţii parlamentare a lui Vladimir Voronin“, a mai citit Ghimpu.

Textul dat citirii de la tribuna centrală a Parlamentului vine în deplină concordanţă cu declaraţiile anterioare ale președintelui interimar Mihai Ghimpu. Liderul PL, care actualmente îndeplinește funcţia de șef al statului, a declarat de nenumărate ori că este nemulţumit de activitatea Procuraturii Generale, care până în prezent nu l-a tras la răspundere pe Vladimir Voronin și membrii fostei guvernări pentru evenimentele din 7 aprilie 2009.

Aceeași poziţie a fost reiterată și de actualul premier Vladimir Filat, care susţinea că fostul președinte se face vinovat de cele întâmplate în 7 aprilie. Totodată, înregistrările de la primăria municipiului Chișinău demonstrează faptul că pentru data de 6 și 7 aprilie 2009, anume partidul condus de Vladimir Filat era cel care a depus cerere și a primit aviz pozitiv de la autorităţile locale pentru a organiza proteste în masă.

Iurie Muntean: Cererea Procuraturii este o isterie electorală a actualei guvernări Secretarul executiv al CC PCRM, deputatul Iurie Muntean, susţine că cererea Procuraturii Generale de a-i ridica imunitatea lui Vladimir Voronin pentru reţinerea ulterioară a acestuia, care a fost dată citirii în Parlament, demonstrează că “isteria electorală a început“.

“Această sesizare dă dovadă, în primul rând, de frica și slăbiciunea Alianţei pentru Integrare Europeană faţă de PCRM. Încă odată confirmă că Alianţa s-a împăcat cu faptul că va pierde alegerile parlamentare anticipate și cu adevărat și-a epuizat toate argumentele în ceea ce privește lupta politică și purcede la niște acţiuni ridicole“, a declarat pentru agenţia OMEGA deputatul comunist Iurie Muntean.

Sursa citată a subliniat că “poporul și așa foarte bine cunoaște cine sunt vinovaţi de evenimentele din 7 aprilie. Toţi aceștia acum sunt la guvernare: Ghimpu și Filat, și Urechean, dar și Lupu“. Muntean a accentuat că actualul președinte al Partidului Democrat din Moldova “trebuie să fie întrebat ce fel de negocieri a purtat cu fosta opoziţie, actuala guvernare, în ziua de 7 aprilie, fapt care a fost, în repetate rânduri, relatat de colegul său de partid, Dumitru Diacov“.

Voronin a râs cu poftă când a auzit de cererea Procuraturii de a-i ridica imunitatea La aflarea veștii că Procuratura Generală a iniţiat la 18 septembrie urmărirea penală împotriva sa și cere ridicarea imunităţii sale parlamentare, ex-președintele Vladimir Voronin a râs cu poftă de această cerere a Procuraturii Generale.

Comisia Juridică pentru Numiri și Imunităţi va examina cererea Procuraturii Generale, iar Parlamentul va decide dacă îi va retrage sau nu imunitatea parlamentară lui Vladimir Voronin. Urmărirea penală pe numele lui Voronin a fost iniţiată la 18 septembrie.

Voronin beneficiază de imunitate în calitate de membru al APCE “Domnul Voronin beneficiază de imunitate în calitate de membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei”, a susţinut deputatul Anatolie Zagorodnâi în legătură cu cererea Procuraturii Generale. Potrivit Statutului Consiliului Europei, ratificat de Republica Moldova, ridicarea imunităţii unui membru APCE în parlamentul naţional trebuie precedată de examinarea cazului în Adunarea de la Strasbourg, care se pronunţă prin vot asupra ridicării imunităţii europene a parlamentarului vizat. APCE se convoacă în ședinţe plenare doar de 4 ori pe parcursul unui an.

FLUX EDI|IA DE VINERI

24 SEPTEMBRIE 2010

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

ZI CĂ NU!

Lupu, Ducele păcii. Vai, vai, vai!

Motto: „Vrabia mălai visează şi calicul comândare” “Să oprim războiul politic!”acesta a fost sloganul lui Marian Lupu în parlamentare. Sloganul, frumos în sine, fusese ales hăt înaintea lansării la apă a cvadricefalei Alianţe pentru Integrare Europeană.

Alianţă care a ridicat hărmălaia politică la rang de normă, a amplificat războiul politic, a turnat gaz pe foc, astfel încât temperatura bătăliilor egoiste pentru putere a ajuns pe alocuri la cote incandescente.

De ce nu a oprit Lupu războiul politic? Pentru că a devenit prezidenţiabilul uneia dintre părţile beligerante în acest război. În consecinţă, nici războiul politic nu l-a putut opri, nici președinte nu a mai fost ales. Vă amintiţi de bancul despre visătorul care vroia să meargă la Paris? - Vreau iarăși să merg la Paris! – Aţi mai fost acolo? – Nu, dar am mai vrut o dată! Așa este acum și cu traseistul comunist Lupu, ajuns a fi prezidenţiabilul AIE, unicul și irepetabilul ei prezidenţiabil. – Iarăși vreau (ah, ce mai vreau!) să opresc războiul politic

și iarăși vreau (dar vreau de ţâţâi, maică!) să fiu președinte al Moldovei! – De ce? Ai mai oprit războiul și ai mai fost președinte? – Nu, nu, dar am mai vrut o dată!...

Atât de tare a vrut omul să fie președinte de ţară, încât a renunţat la funcţia de președinte al Parlamentului, cedându-i-o lui Mihai Ghimpu, care, chiar dacă nu are aceeași statură fizică ca a lui Lupu, are, în mod indiscutabil, o statură intelectuală egală cu cea a candidatului fatal.

Ardoarea cu care și-a dorit să ajungă președinte l-a făcut pe Lupu să urmeze exemplul lui Ghimpu și Filat la eșuatul referendum din 5 septembrie, împânzind orașele și satele cu panouri de doi metri (în mărime naturală!), din care ne privea maiestos și voievodal. Și astăzi mai puteţi vedea asemenea panouri care îi arată poporului cine trebuie să fie PREȘEDINTELE! Și ce-i rău în asta? - ne-ar putea reproșa unii. Nimic, nu e nimic rău, ci doar ridicol. Cum să nu râzi la vederea unuia care se împăunează ritos și vajnic, nepricepând, sărmanul, că practicarea excesivă a umflatului în pene în loc să îi dea un plus de gravitate, l-a aruncat definitiv în derizoriu, bagatelizându-i iremediabil imaginea de om serios și responsabil.

Acum, acest al patrulea cap al coaliţiei curcubeice a început să bătătorească drumul Moscovei. Și chiar dacă treapădă des pe la „mândra capitală”, bătând la ușile lui Medvedev și Putin, observăm că prezidenţiabilul lui Ghimpu nu a reușit până acum să se tragă în poză, spre eternă amintire, nici cu premierul și nici cu președintele rus. Și asta din simplul motiv că aceștia nu pun mare preţ pe el și nici nu îl acceptă în audienţă, pentru căciuliri și temenele.

Lupu a crezut că poate fi un făcător de pace și că astfel se va înscrie în ceata celor fericiţi. Și cu toate acestea, el a declarat război „iredentismului” românesc, ne-a spus cu o mină serioasă că vorbește „moldovenește din punct de vedere politic” și „românește din punct de vedere știinţific”.

El i-a numit criminali pe unii luptători în Războiul de Independenţă de la Nistru. Și cum era să nu-i

numească, dacă lui, în general, îi repugnă până și ideea de război. Așa-i când te crezi mare făcător de pace, un fel de Duce al păcii (în franceză - Duc de la paix, în engleză - Peace duke)!

Fiind angajat din plin în războiul politic, gigantul cu chip de elefant și cu inimă de purice, de la o vreme încoace se prăbușește de la înălţimea-i iniţială spre micimea finală. El a crezut că războiul politic se oprește simplu, prinzându-ţi rama ochelarilor cu degetul mare și cel arătător, mijind ochii și mimând pronunţia pipiţelor de la București. Și totuși, dacă privim lucrurile „pe intern și pe extern”, vedem lesne că pentru Lupu distanţa dintre „batimentul Parlamentului” de altădată (după cum se exprimase franţuzitul nostru erou, descendent destoinic din tradiţia Chiriţei) și „batimentul Președinţiei” de mâine este una ca, vorba unui „poet sovietic moldovan”, de la plug la cosmodrom…

Vladimir Voronin, care a fost promotorul lui Lupu în marea politică moldovenească, a spus recent despre Ducele păcii câteva cuvinte cu adevărat memorabile: „Mă uit la băiatul ăsta de doi metri cum se luptă pentru funcţia de președinte. Mi-i jale de Doamne ferește de el! Oi, oi, oi...”? Pe lângă alte păcate pe care le are liderul comunist, unul de care ar trebui să se pocăiască și să ceară canon greu de la Mitropolitul Vladimir (asta dacă îi va da voie Pasat!) pentru scoaterea din anonimat a unui ins pentru care singura raţiune de a fi a devenit parvenirea.

Acum, când spoiala de peste an s-a șters de pe chipul lupului în blană de oaie, iar porumbelul păcii politice s-a dovedit o falsă profeţie a unui dublu fugar (unu, de la Voronin la Diacov, și doi, după mirajul obsesiv al jilţului de președinte), vine o nouă cursă electorală. Iar la Odesa se zice că bancul de ieri nu mai e valabil și azi. Pentru că lasă un gust amar de „deja vu”.

Ia să vedem ce năzdrăvănii electorale va mai izvodi de această dată falnicul și eternul candidat la propria glorie, care fuge de el ca de un duh rău.

a decis iarăși să le arate partenerilor de coaliţie cine este șeful. Ce-i drept, un șef cam jalnic, care a reușit să ne spună, în cadrul unei conferinţe de presă, doar atât: că nu poate decide nimic, că nu-l ia nimeni în serios, nici chiar cei mai mărunţi funcţionari, iar împuterniciri îi ajung numai pentru a da niște ordine și medalii.

Se pare că cea mai mare supărare a lui Ghimpu este că nici măcar îngrijitorii vilelor prezidenţiale nu-l iau în serios, așteptând să i se încheie provizoratul. Astfel că nici pescuitul nu mai e pescuit, nici relaxarea nu mai este ce ar trebui să fie, când ţi se spune verde-n ochi că nu ai nici o șansă să devii un alt „papocika”. Judecând după insistenţa cu care a tot repetat acest lucru, situaţia respectivă pare să-l fi afectat serios pe Ghimpu și să-i fi lezat amorul propriu mai mult chiar decât lipsa controlului asupra ministerelor de forţă sau a sistemului judiciar.

Nu ne apucăm să ghicim care dintre mai noii consilieri l-au îndemnat să convoace acea conferinţă de presă, cert este că respectivul nu a fost deloc inspirat.

Mesajul pe care a dorit să ni-l transmită Ghimpu este că alţii se fac vinovaţi de toate relele din ţară, - de scandalurile de corupţie, de tergiver-

sarea anchetării evenimentelor din 7 aprilie, de lipsa de reforme în justiţie etc, etc. Seful Partidului Liberal a avut o revelaţie și și-a dat brusc seama că formaţiunea sa a fost nedreptăţită la partajarea funcţiilor, că nu-l ascultă nici SIS-ul, nici Procuratura Generală, nici armata, nici paznicii de la Holercani!

De unde a apărut această conștientizare a propriei micimi? Oare nu Ghimpu era cel care ne amintea, cu treabă și fără treabă, că el este comandantul suprem? Oare nu el i-a convocat pe șefii structurilor de forţă, care i se supun nemijlocit, pentru a-i întreba de ce nu au scos bariera lui Voronin junior? Și tot Ghimpu se zborșea cu ceva timp în urmă la niște ipotetici contestatari ai valorii sale prezidenţiale: „Cineva își închipuie că trebuie să fiu păpușă acolo la Președinţie. Chiar dacă sunt interimar, am aceleași prerogative ca și cum aș fi fost ales!”.

De ce a decis Ghimpu să-și zădărască iarăși partenerii de coaliţie, este greu de spus. Un lucru însă pare să fie clar de pe acum – un „pact de neagresiune” în interiorul Alianţei va fi greu de respectat. Liderii partidelor din coaliţia puterii nu pot fi mulţumiţi nici de incertitudinea

Un partid „mare” şi verde vrea o campanie mică Partidul Liberal Democrat al premierului Vladimir Filat nu pare să fi renunţat la ideea reducerii campaniei electorale pentru alegerile anticipate, de la 60 la 30 de zile. Anterior, șeful fracţiunii PLDM din Parlament a mai încercat să-și convingă partenerii din AIE să voteze pentru un asemenea proiect de lege, dar fără prea mare succes.

care planează asupra datei alegerilor anticipate.

Ghimpu, care repetă ostentativ că el este cel care decide, îi tot ţine în ceaţă, spre exasperarea șefului liberal-democrat Vladimir Filat, care-și dă seama că orice zi în plus are efecte devastatoare pentru imaginea sa de „cel mai iubit dintre premieri”, lustruită din greu de trubadurii de curte, deoarece populaţia începe să simtă tot mai acut „beneficiile” acestei guvernări. De aceea, Filat trimite Centrul Anticorupţie să găsească vinovaţii pentru majorarea preţurilor la pâine și crupe, de aceea face pe meșterul-zidar care construiește cu propriile mâini case pentru sinistraţi, dar nu rezistă și îi ia la rost pe oamenii din zona afectată de inundaţii, care îi spun că lucrările cam stau pe loc. Și ceilalţi șefi de partide dau semne de enervare. Când o componentă a alianţei, când alta, blochează ședinţele Legislativului, în încercarea de a fi cât mai pe placul alegătorilor. Și cu cât vor fi mai aproape alegerile anticipate, cu atât mai lipsit de bun-simţ va fi exhibiţionismul actorilor politici, iar interesul electoral al acestora s-ar putea să nu coincidă neapărat cu interesul celor care vor fi chemaţi să-i aducă la putere.

Președintele interimar Mihai Ghimpu afirma atunci că este exclusă o campanie de numai 30 de zile. „Până se face înregistrarea, până una, alta, trece toată campania”, a spus el. Totodată, Ghimpu afirma că cea mai bună soluţie ar fi reducerea campaniei la 45 de zile. Nici ceilalţi lideri ai coaliţiei aflate la guvernare nu s-au arătat prea entuziasmaţi de perspectiva unei campanii reduse.

Dar iată că partidul cu pretenţie de stat nu se dă bătut și vrea să modifice ceea ce a mai rămas nemodificat prin legislaţia electorală. Ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, a prezentat în ședinţa Guvernului de miercuri, 22 septembrie, un proiect de modificare a articolului 76 al Codului Electoral, care prevede reducerea campaniei electorale de la 60 la 30 de zile. Proiectul a fost aprobat de Guvern, dar intrarea lui în vigoare depinde de decizia pe care o va lua Legislativul.

Argumentele că reducerea campaniei va oferi timp pentru realizarea reformelor și va micșora cheltuielile, dar și grija pentru cetăţenii obosiţi de prea multe alegeri sunt cusute cu aţă albă. De ce nu s-au gândit Filat și anturajul său la electorat și la bani atunci când au tocat milioane pentru un referendum hazardat și lipsit de sens? Astfel că ne întrebăm și noi cum se întreba și personajul unui banc cu ardeleni:”No, da de ce atâta grabă?”

Răspunsul este la vedere. Cu cât înaintează în timp, cu atât scad șansele lui Filat la un scor electoral pe măsura așteptărilor sale, dar și ale celor care l-au propulsat și îl menţin la putere. Cu ce va veni premierul în faţa alegătorilor peste două luni de zile?

Sezonul de încălzire se apropie și, odată cu el, vor veni facturile peste puterea de plată a cetăţenilor, preţurile cresc de la o zi la alta, casele pentru sinistraţi sunt departe de a fi gata, corupţia nu scade, criminalitatea e ca la ea acasă, iar populaţia este tot mai decepţionată și mai puţin dispusă să creadă în alte promisiuni electorale. Iată de ce Vladimir Filat dă tot mai vizibile semne de enervare și face urât către presa care l-a sprijinit altădată în mod necondiţionat, iar acum îi numără nerealizările, în loc să vorbească despre ceea ce a fost bine și frumos.

Mai este la mijloc și intenţia clară de a scoate din joc partidele neparlamentare, care nu vor avea timp să-și facă o campanie electorală eficientă, implicit, pentru a contracara, pe cât este posibil, eventualele critici pe care aceste partide le-ar putea aduce guvernării. Cu cât mai scurtă va fi campania, cu atât mai puţin criticată va fi guvernarea. În concluzie, putem spune că frica este cea care animă eforturile și insistenţa disperată a lui Filat de a scoate electoratul la urne cât mai devreme posibil. Dacă va avea succes această iniţiativă în Parlament, rămâne de văzut. Însă după tentativa premierului de a-l lipsi pe șeful statului de una din reședinţele sale, nu credem că Filat ar putea conta pe bunăvoinţa președintelui tricefal.

Ioana FLOREA, FLUX

Ioana FLOREA, FLUX

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Cine şi când i-a furat împuternicirile lui Ghimpu?

Cei care au vizionat, cu ceva timp în urmă, interviul președintelui interimar Mihai Ghimpu, acordat, împreună cu președintele român Traian Băsescu, agenţiei de știri HotNews.ro, la sfârșitul unui mai lung concediu petrecut în patria istorică, au fost surprinși de tonul calm și sobru al acestuia.

Ghimpu, care a tot delectat publicul cu tot felul de declaraţii belicoase și maxime culese de la Coloniţa, dăduse impresia de a fi devenit mai cumpătat și selectiv în exprimare. Greșeală de percepţie! Ghimpu nu fusese pur și simplu de mult timp pe acasă. Chemat ulterior pe la toate televiziunile de la Chișinău, dar tot cu pretenţia că este arătat prea puţin la televizor, acesta nu s-a dezminţit și a recidivat. Mai mult, președintele liberal a început să dea semne de ramoleală politică, exacerbându-și ostentativ meritele, capacităţile, incoruptibilitatea și calităţile de conducător de care n-a mai avut parte Moldova.

Apoi, într-un moment când toată lumea credea că Alianţa își va strânge rândurile, după eșecul răsunător de la referendum, cel puţin de ochii electoratului pe care va trebui să-l convingă în scurt timp să-i mai dea un vot de încredere, triplul președinte Mihai Ghimpu nu a rezistat și

3

Înţelegerile Filat–Smirnov pe la spatele populaţiei şi al OSCE Ţara deţinătoare a preşedinţiei OSCE nu cunoaşte nimic despre proiectul Filat–Smirnov cu privire la dezintegrarea spaţiului vamal al Republicii Moldova Reprezentantul special al actualei președinţii a OSCE, Bolat Nurgaliev, nu este informat despre proiectul documentului care prevede renunţarea la actuala schemă de control unic asupra tuturor exporturilor din Republica Moldova, inclusiv din regiunea transnistreană.

Nurgaliev a declarat pentru agenţia OMEGA că în cadrul vizitei sale la Chișinău a fost informat doar despre întrevederea de la meciul de fotbal a lui Filat și Smirnov, care a avut loc pe data de 24 august la Tiraspol, unde s-a discutat despre deblocarea circulaţiei feroviare pe ruta Chișinău – Odesa pe perimetrul transnistrean.

“Dacă vorbim despre acea întrevedere de pe 24 august de la meciul de fotbal pe stadionul “Sheriff “, din câte cunosc a fost vorba despre diferite probleme de transport“, a declarat reprezentantul special al actualei președinţii a OSCE, solicitat să comenteze comunicatul de presă al Guvernului Filat prin care se menţionează că reprezentantul special al președinţiei OSCE susţine “contactele bilaterale informale, care au loc în ultima perioadă între Vlad Filat și Igor Smirnov“. În același timp, Nurgaliev a

Bolat Nurgaliev anunţat că nu cunoaște nimic cu privire la posibilitatea de a-i da dreptul Tiraspolului să exporte mărfuri fără verificarea preventivă de către autorităţile moldovene. “Nu sunt îndestul de informat pe marginea acestui aspect“, a menţionat diplomatul, adăugând că în cadrul întrunirii cu reprezentanţii grupurilor de lucru s-a dat o notă pozitivă actualei decizii de a soluţiona problema controlului vamal asupra exporturilor transnistrene.

“Din câte am înţeles din explicaţiile colegilor noștri, atunci când există un interes economic de proporţii, se găsesc soluţii.

Printre altele, întreprinderile care produc marfă pentru export, se înregistrează în calitate de agenţi economici ai Republicii Moldova și au posibilitatea, asemenea altor întreprinderi, să achite TVA pentru transport, pentru procedurile vamale“, a spus Bolat Nurgaliev, concluzionând că “nu am observat la colegi o mare îngrijorare“ privind funcţionarea mecanismului de control vamal al exporturilor transnistrene.

Anterior, agenţia OMEGA a comunicat, citând surse din

cadrul Guvernului moldovean, că rezultatul întrevederii “de meci“ dintre Filat și Smirnov din 24 august la Tiraspol, a fost înţelegerea de a le permite autorităţilor transnistrene să exporte încărcături fără verificarea preventivă a acestora de către vameșii moldoveni. La fel, s-a comunicat că Guvernul a pregătit un proiect de document care prevede renunţarea la sistemul de control vamal unic, aplicat până acum faţă de toate exporturile din Moldova, inclusiv, exporturile din regiunea transnistreană a Moldovei.

S-a menţionat și faptul că “preţul“ acestor înţelegeri, avizate din partea Chișinăului de către premierul Filat și adjunctul său, Victor Osipov, a fost estimat de experţii internaţionali la suma de 80 milioane de dolari pe an.

Estimarea valorii acestor înţelegeri reiese din volumul livrărilor externe ale celor două companii, care reprezintă 80 la sută din întregul export transnistrean.

Vicepremierul pe probleme de reintegrare a ţării, Victor Osipov, a confirmat, vineri, 17 septembrie, în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune “Moldova 1“, că în Guvern există un proiect de hotărâre care legalizează înţelegerile dintre Filat și Smirnov. Declaraţiile lui Osipov au venit după ce cu o zi mai devreme premierul Vladimir Filat a negat categoric chiar posibilitatea elaborării unui astfel de document.

Ulterior, existenţa unor înţelegeri secrete dintre premierul moldovean și liderul separatist a fost confirmată de presa rusească, care a făcut trimitere la informaţia ex-viceministrului securităţii din Transnistria, de-

putatului în sovietul suprem al Transnistriei, Oleg Gudâmo.

Guvernul Moldovei nu a anunţat, până în prezent, detalii cu privire al înţelegerile la care au ajuns Filat și Smirnov pe data de 24 august. Se cunoaște doar că după această întâlnire, pe data de 9 septembrie, premierul Filat l-a sunat personal pe Igor Smirnov și l-a informat despre pașii întreprinși în baza înţelegerilor “de meci“.

Parlamentul a cerut Guvernului explicaţii în legătură cu posibila dezintegrare a spaţiului vamal al Moldovei Comisia parlamentară pentru securitate, apărare și ordinea publică a decis, miercuri, 22 septembrie, să adreseze o interpelare Guvernului prin care cere prezentarea textului integral al completărilor la Hotărârea Guvernului cu privire la declararea mărfurilor de către agenţii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova, care legiferează înţelegerile “de meci“ dintre Filat și Smirnov.

Potrivit ex-ministrului Reintegrării, deputatului în Parlament, Vasile Șova, care este membru al acestei comisii, realizarea acestei hotărâri poate pune sub pericol mecanismul controlului unic vamal al Moldovei, care a fost stabilit în anul 2006. “Luând în consideraţie faptul că această hotărâre a Guvernului vine în contradicţie cu decizia care asigură unitatea vamală și economică pe teritoriul Republicii

Vadim Șevţov-Antiufeev și Vladimir Filat și-au dat mâna. 24 august 2010, Tiraspol Moldova, membrii comisiei au discutat această problemă și au decis că este necesar să fie adresată o interpelare la adresa Guvernului, pentru ca Executivul să prezinte aceste documente pentru examinarea ulterioară“, a declarat deputatul.

Membrul Comisiei pentru securitate și-a exprimat regretul în legătură cu faptul că decizia care duce la dezintegrarea spaţiului vamal al ţării, a fost aprobată netransparent. “O astfel de practică de adoptare a deciziilor nu se folosește pentru prima dată de către actuala guvernare“, a spus Șova, explicând că și mai înainte au avut loc cazuri când “mai întâi se adopta decizia, după care se analiza conţinutul acesteia și posibilele consecinţe“. “Eu cred

că astfel de pași nu corespund deloc anterioarelor declaraţii publice ale Guvernului, cu privire la unele inovaţii reformatoare în concordanţă cu promovarea scopurilor și aspiraţiilor ce ţin de integrarea europeană și modernizarea ţării“, a concluzionat deputatul.

Miercuri, 22 septembrie s-a aflat că Hotărârea cu privire la declararea mărfurilor de către agenţii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova, care legalizează înţelegerile “de meci“ dintre Filat și Smirnov, a fost aprobată de Cabinetul de Miniștri condus de Vladimir Filat în ședinţa din 8 septembrie, lucru despre care premierul l-a informat imediat pe liderul tiraspolean.

Guvernul Filat va autoriza feroviarii cu funcţii de control vamal asupra exporturilor transnistrene Vicepremierul din Guvernul Filat, Victor Osipov, susţine că feroviarii moldoveni vor avea funcţii de verificare a mărfurilor transnistrene destinate pentru export, în cadrul birourilor de predare–primire, care vor fi deschise pe teritoriul Ucrainei, această prevedere fiind parte a hotărârii de Guvern aprobate în ședinţa din 8 septembrie, ce legiferează “înţelegerile de meci“ dintre Filat și Smirnov la Tiraspol din 24 august.

Osipov a declarat că “eșalonul încărcat la o întreprindere din Transnistria vine pe teritoriul controlat de autorităţile constituţionale, unde există birouri vamale, efectuează perfectarea vamală, primesc toate actele și se aplică toate procedurile prevăzute de legislaţia moldovenească și după aceea acest eșalon merge la export, fără a mai ocoli regiunea transnistreană va avea permisiunea să își urmeze cursul în conformitate cu destinaţia, traversând segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene“.

“Ca și instrument de lucru este prevăzut un birou de primire-predare a mărfurilor, a eșaloanelor, în staţiile de cale ferată de pe teritoriul Ucrainei sau la ieșirea din Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei.

Birourile feroviare de predareprimire a mărfurilor urmează să fixeze integritatea eșaloanelor și să le transmită în continuare în responsabilitatea căilor ferate ucrainene“, a conchis Osipov.

Vicepremierul moldovean a ţinut, în mod deosebit, să sublinieze că “nu este vorba de vameși, vameșii noștri nu se duc acolo, feroviarii pur și simplu vor confirma că acest eșalon a ieșit integru, nu a fost oprit, nu a fost modificat acolo nimic“. “Pe căile ferate vor exista birouri feroviare de predare-primire a eșaloanelor, aceia sunt feroviari, ei nu au alte atribuţii decât să constate că eșalonul într-adevăr a ieșit, că integritatea lui este asigurată și că toate însemnele care ar trebui să demonstreze că nu s-au făcut manipulări suplimentare cu acest eșalon, sunt intacte“, a specificat Victor Osipov.

Sursa: omg.md

4

24 SEPTEMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Politic

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Porţiunea de drum (!) vizitată în premieră de un preşedinte Interimarul Mihai Ghimpu se află într-o concurenţă acerbă cu premierul Vladimir Filat în efectuarea vizitelor și deplasărilor de serviciu. Nu vorbim de cele întreprinse peste hotare, ci de cele efectuate de cei doi înalţi demnitari în interiorul ţării.

Ghimpu și Filat târâie din urma lor o armată întreagă de consilieri și funcţionari și, cel mai important, camerele de luat vederi de la televiziunile publice și private și de la un șir de servicii de presă ale instituţiilor de stat.

Camerele de luat vederi sunt cele mai importante, ele trebuie să arate poporului că interimarul și premierul muncesc de nu se poate, că au grijă de soarta poporului, că sunt alături de popor. Dacă nu ar fi camerele de luat vederi și posturile de televiziune aflate în slujba guvernării, atât cea publică, Moldova 1, cât și cele private (pe acestea nu le enumerăm că ar trebui să le numim aproape pe toate), atunci nici Ghimpu, nici Filat nu ar mai umbla 7 din 7 zile ale săptămânii teleleu Tănase, vizitând tot felul de instituţii, întreprinderi, localităţi, șantiere pentru a convinge electoratul că ei muncesc. Până la sfârșitul acestui an, urmează să aibă loc alegerile parlamentare anticipate, iată de ce cei doi profită de funcţiile pe care le deţin pentru a-și face campanie electorală, utilizând resursele tehnice, financiare și administrative ale statului în interes personal și de partid.

Dacă am trăi într-un regim democratic, atât Filat, cât și Ghimpu ar fi acuzaţi imediat de abuz în serviciu. La noi însă, nimeni nu se sesizează, deși această infracţiune este comisă zilnic în faţa camerelor de luat vederi și urmărită de tot poporul la televizor.

Să-l luăm pe Ghimpu. În ultimele zile, acesta, însoţit de o întreagă cohortă de jurnaliști și propagandiști din mass-media, a efectuat o mulţime de vizite, una mai importantă decât alta: la Serviciul de Protecţie și Pază de Stat, la o unitate de carabinieri, la Batalionul de geniu al Armatei, la un stadion, unde a decorat niște tenismene. Dar iată că Mihai Ghimpu, văzând probabil că pierde teren în faţa lui Filat, care are mai multe televiziuni și care controlează, de fapt, Moldova 1, unde este mult mai prezent decât interimarul, a

început să viziteze nu doar instituţii, colectivităţi, ci și anumite obiecte. Să nu credeţi că exagerez, că am recurs la o hiperbolă. Nu. Mihai Ghimpu a început să-și organizeze vizite electorale la anumite obiecte fizice. Acest lucru îl confirmă și serviciul de presă al Legislativului, care difuzează comunicate de presă. Iată ce scrie acesta în unul din comunicatele sale: „Chișinău, 17 septembrie 2010 – Președintele Mihai Ghimpu a vizitat porţiunea de drum de pe traseul Chișinău – Anenii Noi, unde au demarat lucrările de reconstrucţie a drumului”.

Serviciul de presă al Legislativului ne mai informează că Ghimpu a „vizitat această porţiune de drum” pentru că aici se efectuează „lucrări de tratament bituminos al asfaltului cu un distribuitor sincronic care toarnă emulsie bituminoasă asupra straturilor superioare de drum, acoperind fisurile existente în asfalt”. De parcă acest tratament bituminos nu se putea efectua în absenţa interimarului. Când însă ajungi la ultimul alineat al comunicatului de presă de la Parlament ai impresia că el relatează despre vizita de lucru a lui Brejnev, nu a lui Ghimpu (de observat că și unul, și altul sunt mari ohotnici de a împărţi ordine și medalii, unul a fost, deja nu mai este): „În finalul vizitei de lucru, Mihai Ghimpu s-a declarat mulţumit de felul cum se desfășoară lucrările de reconstrucţie a porţiunii de drum respective. Președintele a menţionat că crearea unei bune infrastructuri a drumurilor constituie una din priorităţile actualei guvernări și că, în acest sens, se întreprind o serie de fapte concrete.

Potrivit președintelui, drumurile bune vor influenţa benefic economia Republicii Mol-

dova și vor atrage investiţii străine. Totodată, președintele și-a exprimat încrederea că până la sfârșitul toamnei vor fi reparate traseele planificate, iar într-un viitor apropiat drumurile din Republica Moldova vor corespunde standardelor europene”. Mihai Ghimpu a descoperit America, constatând că „drumurile bune vor influenţa benefic economiei Republicii Moldova și vor atrage investiţii străine” sau, poate, în sfârșit, a înţeles și el acest adevăr pe care îl cunoaște oricine a deschis măcar o dată un manual de economie. Și când stai și te gândești că în timpul guvernării de un an și ceva a AIE nu a fost desfășurată, și nici măcar iniţiată, nici o reformă. Nu s-a făcut nimic în vederea continuării reformei constituţionale, nu s-a făcut nimic pentru a reforma Procuratura Generală, aceasta rămânând un organ represiv de sorginte sovietică, așa cum este și Ministerul Afacerilor Interne. Nu a fost dusă la bun sfârșit nici reforma în Justiţie, aceasta rămânând la cheremul politicului și a reţelelor oligarhice și mafiote. Nu mai vorbim de alte instituţii: SIS, CCCEC sau reforma administraţiei publice locale. Iată aceste reforme nu intră în vizorul preocupărilor lui Ghimpu, el are alte priorităţi.

El are grijă ca „lucrări de tratament bituminos al asfaltului, cu un distribuitor sincronic care toarnă emulsie bituminoasă asupra straturilor superioare de drum, să acopere fisurile existente în asfalt”.

Mandatul interimarului Ghimpu poate fi redus la două activităţi: declaraţii politice deșarte și vizite de lucru. Multe vizite de lucru.

Același lucru îl putem afirma și despre mandatul premierului Filat.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Găseşte 10 deosebiri

Veaceslav Platon, acuzat deschis de implicare în falimentarea Criminalitatea a Fabricii de zahăr din Glodeni E OFICIAL:

crescut cu 34,6 %

Potrivit datelor statistice, în primele 8 luni ale anului 2010 nivelul criminalităţii pe teritoriul Republicii Moldova se află în creștere cu 34,6 %. Despre aceasta a anunţat Procuratura Generală printr-un comunicat oficial, difuzat la 23 septembrie 2010. Procuratura Generală explică această creștere dramatică a numărului infracţiunilor săvârșite în Republica Moldova prin cauze de natură statistică, lăsând să se înţeleagă că, de fapt, situaţia criminogenă nu s-ar fi agravat deloc.

Deputatul AMN, Veaceslav Platon, este acuzat că are implicaţii directe în falimentarea Fabricii de zahăr din Glodeni. Acuzaţiile i-au fost aduse de avocatul companiei Gold Crown SRL, Victor Mandraburca, luni, 20 septembrie, în cadrul unei conferinţe de presă. „De nenumărate ori, înaintea ședinţelor de judecată, acţionarul „Moldindconbank”, deputatul în Parlament, Veaceslav Platon, împreună cu un membru al Consiliului de administraţie al băncii, au fost văzuţi intrând în biroul de serviciu al președintelui Curţii de Apel Economice, ceea ce ne permite să concluzionăm că acesta are legătură directă cu falimentarea fabricii de zahăr”, susţine Victor Mandraburca.

Potrivit avocatului, în schema de acaparare frauduloasă a activelor Gold Crown SRL sunt implicate mai multe persoane, printre care și președintele Curţii de Apel Economice, Aurel Colenco. Avocatul susţine că Colenco are un interes direct în acest dosar sau este influenţat prin diverse metode să tergiverseze cazul. „La moment, soarta tuturor dosarelor se află în mâinile lui Colenco, care sunt tergiversate

intenţionat și în privinţa cărora nu suntem siguri că se va lua o decizie legală. Este tot mai incertă soarta dosarului prin care Gold Crown încearcă să-și recupereze activele furate de către „Moldindconbank”. Vreau să menţionez că toate procesele de judecată sunt controlate și ghidate anume de către această persoană, cât și de alţi judecători controlaţi de președintele Curţii. Reieșind din cele menţionate, avem tot temeiul să credem cu certitudine că Veaceslav Platon este implicat direct în această schemă criminală”, a afirmat Mandraburca.

Totodată, el susţine că Platon a fost văzut intrând în biroul lui Colenco, înainte de ședinţele de judecată, deși Curtea Supremă de Justiţie interzice aflarea persoanelor terţe în birourile judecătorilor în afara ședinţelor de judecată.

Avocatul a mai precizat că, în această situaţie, devine clar și faptul de ce anume Platon a votat împotriva iniţiativei legislative de lichidare a instanţelor judecătorești economice.

Victor Mandraburca a mai menţionat că, până în momentul de faţă, toate demersurile înaintate către organele de drept privind evoluţia dosarelor Gold Crown au rămas fără răspuns și nu s-a întreprins nici o acţiune de stopare a acţiunilor ilegale de acaparare a activelor fabricii. „Am înaintat demersuri către Parlament, Guvern, Procuratura Generală, CSJ. Toţi tac, nimeni nu a luat atitudine în acest sens”, a spus avocatul,

precizând că a primit răspuns doar de la Ministerul Justiţiei, care i-a comunicat că „ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, a luat cunoștinţă cu probele aduse și a solicitat Procuraturii Generale să ia măsurile de rigoare”. În același timp, potrivit lui Mandraburca, din luna iunie curent, de când a fost înaintat demersul, nici Gold Crown SRL și nici ministrul

Alexandru Tănase nu au primit răspuns de la Procuratura Generală.

Solicitată de FLUX, reprezentanta Curţii de Apel Economice ne-a informat că președintele Curţii de Apel Economice, Aurel Colenco, se află în concediu medical și nu poate răspunde la acuzaţiile aduse.

Tatiana MANEA, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

24 SEPTEMBRIE 2010

Investiga\ii

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Bulgaru, lumea interlopă şi politica

5

Karamalak, alias Bulgaru, reţinut şi eliberat la Moscova Vestitul și mult temutul cap al lumii interlope Grigore Karamalak, cunoscut în mediul criminal ca Bulgaru, a fost arestat, săptămâna trecută, într-un bar din Moscova, alături de alţi 23 de „hoţi în lege” (rus. - вор в законе). La scurt timp însă, acesta a fost eliberat din motive necunoscute. Potrivit presei ruse, liderii grupărilor criminale care activează în capitala rusă s-au întrunit în seara zilei de joi, 16 septembrie, la barul „Zebra” din Moscova. Aceștia urmau să discute despre împărţirea sferelor de influenţă în Moscova și să rezolve câteva situaţii conflictuale. Menţionăm că în aceeași zi a avut loc un atentat la viaţa „regelui” hoţilor în lege, Aslan Usoian, alias Ded Hasan, care a decedat în timp ce era transportat cu ambulanţa la spital.

Potrivit presei ruse, printre cei arestaţi sunt nume importante ale autorităţilor criminale din fosta URSS, cum ar fi trei dintre cei mai temuţi capi ai mafiei georgiene, Mamuk Mikeladze și fraţii Ghela și Ghizo Kardava, rușii Iurii Esin, alias Samosval, Nicolai Botinkin, alias Botinoc, și cunoscutul „hoţ în lege” Grigore Karamalak, alias Bulgaru, originar din Republica Moldova.

Rusia, gazda ospitalieră a criminalilor din fosta URSS Știrea de mai sus a stârnit rumori în presa rusă, întrucât evenimentul a reprezentat o premieră pentru opinia publică, căci miliţia rusă a îndrăznit să-i aresteze „la pachet” pe cei mai temuţi mafioţi, care își desfășoară fără probleme, de ani de zile, activitatea criminală atât pe teritoriul Federaţiei Ruse, cât și în ţările din fosta URSS. Or, până acum, în multe cazuri, interlopii au beneficiat de spaţii generoase în presa de la Moscova în care erau prezentaţi drept oameni de afaceri (controversaţi, în cel mai rău caz), în care aceștia povesteau pe larg file din biografia lor, așa cum și-ar dori ei să-i cunoască opinia publică.

De exemplu, în cazul lui Karamalak-Bulgaru, pot fi accesate și astăzi câteva interviuri acordate unor portaluri rusești, în care acesta se prezintă ca un om de afaceri din Moldova căruia i-a fost luat cu forţa businessul și, fiind hărţuit de poliţie și autorităţi, a fost nevoit să ceară protecţie statului rus. Iată câteva citate dintr-un articol apărut pe portalul rusesc Kompromat.ru, în care este citat Grigore Karamalak. „În 1996, Karamalak l-a susţinut în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale pe Petru Lucinschi, care, ulterior, a ajuns președinte al Republicii Moldova. Karamalak afirmă: „După jumătate de an de la alegeri, unul dintre fiii președintelui nou-ales, Serghei Lucinschi, mi-a cerut să-i dau jumătate din afacere. Negocierile nu s-au încununat cu succes, iar fiul președintelui și-a convins tatăl că „Boiana-grup” (una dintre firmele lui Karamalak, specializată pe exporturi de vin – n.n.) reprezintă o grupare criminală a cărei activitate trebuie sistată”.

Ulterior, Karamalak și adepţii săi s-au pomenit după gratii.

După ce Petru Lucinschi a fost înlocuit la funcţia de președinte de Vladimir Voronin, Karamalak continuă să fie „vânat” de autorităţile moldovene, care cereau autorităţilor ruse extrădarea sa. În februarie 2005, reprezentanţii miliţiei ruse i-au făcut o vizită la Hotelul „Slaveanskaia”, unde era cazat, l-au urcat forţat în mașină, încercând să-l scoată în afara Moscovei. Între timp, Karamalak reușise să depună cerere pentru a obţine azil politic în Rusia și primise răspuns pozitiv. „Aduc mulţumiri „răcirii” la timp a relaţiilor moldo-ruse”, spunea Karamalak (cu referire la relaţiile încordate dintre Moscova și Chișinău, de după alegerile parlamentare din Republica Moldova din 2005 – n.n.). Oamenii lui Karamalak au luat legătura cu cei care sunt responsabili de acordarea de azil politic, mașina miliţiei a fost reţinută, iar refugiatul – eliberat. Astăzi Karamalak se deplasează prin Moscova doar într-un Mercedes S500 cu geamurile tonate, însoţit de bodyguarzi. Nu părăsește teritoriul Federaţiei Ruse”, se spune în articolul publicat pe Kompromat.ru.

În 2005, Karamalak a finanţat campania electorală a lui Urechean Prin urmare, statul rus i-a acordat statut de refugiat politic lui Grigore Karamalak, neglijând cererile repetate ale autorităţilor moldovene și ale Interpolului de a-l extrăda pentru a putea fi diferit justiţiei. Iar ulterior, acum

circa doi ani, președintele rus Dmitri Medvedev a semnat cu mâna sa decretul de acordare a cetăţeniei Federaţiei Ruse „businessmanului” moldovean Grigore Karamalak, exact în momentul în care Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a declarat-o persona nongrata pe jurnalista publicaţiei New Times, Natalia Morari, originară din Republica Moldova, acuzând-o că ar atenta la securitatea cetăţenilor Federaţiei Ruse. În mai multe interviuri acordate presei de la Moscova, Kara-

în campania electorală și împărţindu-le materiale promoţionale ale PLDM, pe care aceștia urmau să le difuzeze. Butmalai le-a promis în schimb că, în cazul în care PLDM va ajunge la putere, le va acorda susţinere atât lor, cât și prietenilor acestora care se află în detenţie. No comment.

De ce Moscova nu-l extrădează pe Bulgaru?

Publicaţia FLUX a scris și anterior despre controversatul

refuzau colaborarea, în unul din oficii a fost amenajat un buncăr special, în care îi aștepta scaunul electric, a mai susţinut același ofiţer din cadrul Direcţiei pentru combaterea crimei organizate (MAI).

Karamalak este protejat de FSB Karamalak, conform datelor organelor de drept ale Republicii Moldova, are relaţii strânse cu mulţi conducători ai grupărilor criminale. În anii ’90 de tristă pomină, el a devenit unul dintre cei mai mari exportatori de producţie vinicolă spre Federaţia Rusă, deţinând, totodată, o bună parte din controlul asupra pieţei petroliere din Republica Moldova, cât și asupra industriei tutunului.

La etapa actuală, Karamalak locuiește în regiunea Moscova, deseori având deplasări în Bulgaria, ţara în care soţia acestuia, de care a divorţat oficial, deţine două întreprinderi vinicole. În Ucraina, fratele lui Karamalak deţine două întreprinderi mari.

a Larisei Focșa. Zeci de cauze penale iniţiate au fost ulterior clasate ilegal și recalificate ca civile, câţiva pătimiţi au fost omorâţi ori s-au sinucis. Până la urmă, Larisa Focșa a încasat 17 ani de pușcărie. „Brigada” condusă de Karamalak a fost mult timp protejată de diferiţi granguri din poliţie, procuratură sau de politicieni. Cineva îi asigură acestei brigăzi „krâșa” și astăzi. Un membru activ al „brigăzii” a fost și Andrei Ţărnă, care la Chișinău s-a proslăvit prin șantajarea moldovenilor ce munceau în Rusia și estorcări de bani, iar în 2005, la Moscova, pe banii lui Karamalak, a ajuns să conducă organizaţia „Patria-Moldova”.

Această pretinsă asociaţie a devenit cunoscută prin organizarea în capitala Rusiei a sabatului său, în preajma alegerilor parlamentare din anul 2005. Sabat la care, pe lângă Grigori Karamalak, au participat Dumitru Braghiș și proaspătul cârmaci „umanistcreștin” și prieten al mitropolitului Vladimir, ex-securistul nr.

1, Valeriu Pasat.

Karamalak, eliberat de sub arest de avocatul „de casă” al AMN, Gheorghe Ulianovski, pe atunci judecător

malak a accentuat că a finanţat campaniile electorale a lui Petru Lucinschi (în 1996), ale lui Vladimir Voronin (2001) și a Blocului Moldova Democrată (BMD), condus de Serafim Urechean (2005).

În 2008, mafioţii moldoveni s-au întrunit la Kiev pentru a pregăti debarcarea comuniştilor de la putere Referitor la alegerile parlamentare din 2009, am găsit câteva detalii interesante care se referă la implicarea reprezentanţilor lumii interlope din Republica Moldova. Portalul rusesc sluhoff.net publica, încă în 2008, un articol cu titlul „Bandiţii din Moldova se adună?”. În articol se spune că, la finele anului 2008, la Kiev, Ucraina, urma să aibă loc întrunirea reprezentanţilor lumii criminale din Moldova.

Scopul acestei întrevederi era, potrivit portalului, organizarea în ţară a unei reţele criminale puternice care să adune bani (așa-zisul obșceak). Mafioţii moldoveni au decis să-și consolideze eforturile pentru a înlătura de la putere regimul comunist din Moldova. „De ce întrevederea nu era organizată pe teritoriul Moldovei? Păi, acolo totul este sub controlul poliţiei și a serviciilor secrete. Fiecare pas al cetăţeanului este ușor de verificat. Iată, de exemplu, la Comrat a avut loc o astfel de întrevedere la începutul toamnei (2008 – n.n.), dar a fost compromisă de poliţie, fiind arestaţi 30 de oameni.

Mafioţii se tem, dar sunt deciși să se unească”, se spune în articolul publicat de sluhoff.net. „Scopul principal al reuniunii era nu doar dezvoltarea unei reţele care să implementeze în ţară legile lumii interlope, dar și pentru a-și „împinge” în Parlament propriii săi reprezentanţi. Or, majoritatea locurilor în Parlament era necesară mafioţilor pentru a-și putea alege propriul președinte”, precizează autorul articolului.

Vom aminti, în acest context, despre un scandal, izbucnit în pragul alegerilor parlamentare din 2009, provocat de un filmuleţ care circula pe internet, al cărui protagonist era actualul deputat pe listele PLDM, Ion Butmalai. Imaginile video de pe internet arătau cum purta Butmalai negocieri, la sediul PLDM din Cahul, cu reprezentanţii lumii interlope din sudul ţării, cerându-le acestora susţinerea

„refugiat politic”, căutat prin Interpol și adăpostit sub aripa protectoare a Federaţiei Ruse.

Vom reveni asupra câtorva detalii din biografia acestui personaj, nu fără a ne întreba, desigur, de ce, totuși, Moscova a refuzat ostentativ să-l extrădeze Chișinăului, astfel încât acesta să poată fi judecat.

Deci, după cum scriam și anterior, Karamalak-Bulgaru a fost reţinut în repetate rânduri de serviciile speciale ale Federaţiei Ruse, Moldovei și Ucrainei, dar de fiece dată a scăpat basma curată, fiind eliberat. Pentru care merite acest „moldovean” certat cu legea a beneficiat de onoarea de a deveni cetăţean al Federaţiei Ruse cu actele în regulă, rămâne să ne dumerim în continuare.

Or, Grigore Karamalak este dat în urmărire internaţională, fiind suspectat de comiterea a numeroase omoruri și a alte crime. În 2003, Karamalak a fost reţinut în Ucraina, părţile ucraineană și moldoveană convenind asupra extrădării acestuia. Însă după o zi de la extrădare, Karamalak a fost eliberat și dat din nou în urmărire. În 2004, când Karamalak a fost reţinut în Moscova, autorităţile ruse au ignorat cererile repetate ale Republicii Moldova de a-l extrăda pe acesta și l-au pus în libertate.

Oameni de afaceri moldoveni, executaţi de Bulgaru pe… scaunul electric Potrivit unor informaţii furnizate anterior de un ofiţer de la Direcţia pentru combaterea crimei organizate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, gruparea lui Karamalak ar dispune și de un cimitir al ei. Locul amplasării lui nu este cunoscut până la ora actuală. În cimitirul respectiv, în fiecare an apăreau 5- 6 morminte noi. Când „karamalakienii” practicau afacerile cu vin prin intermediul registratorului de stat, Bobeico, mai multe firme au fost înregistrate pe numele unor cetăţeni. După asta, Karamalak și acoliţii săi îi strângeau la perete pe directorii întreprinderilor vinicole, care le livrau acestor firme de sub umbrela lui Bulgaru cantităţi enorme de vin.

Directorii fabricilor dispăreau pentru totdeauna, iar vinul era transportat în Bulgaria, unde avea loc îmbutelierea, după care acesta lua direcţia Moscova. Pentru bieţii directori, ca și pentru businessmenii, care

În pofida faptului că este căutat de Interpol, Karamalak s-a oploșit la Moscova, sub aripa protectoare a cloștii pe nume FSB, iar afacerile sale în Republica Moldova merg strună.

Potrivit unor surse confidenţiale, gruparea condusă de Bulgaru s-ar ocupa de transformarea în bani lichizi a mijloacelor financiare prin intermediul a două cunoscute bănci din capitală. Mărimea „comisionului”, care-i revine grupării de pe urma acestei operaţiuni, variază între 5 și 8 procente, în funcţie de suma solicitată de client. O altă „specializare” a brigăzii ţine de spălarea banilor cu transfer ulterior al acestora în zonele off-shore.

„Brigada” lui Bulgaru îşi continuă activitatea în Moldova Aceleași surse afirmă că gruparea condusă de Bulgaru dispune în Chișinău de mai multe întreprinderi. Printre ele s-ar număra și o impunătoare reţea de restaurante.

Oamenii lui Karamalak controlează două firme care prestează servicii de expediţie pe calea ferată, una moldo-bulgară, și alta – moldo-rusă. Printre acestea se numără și firma „Vitla”, care se ocupă de importul lubrifianţilor.

Gruparea lui Karamalak ar fi reprezentată în Moldova de un oarecare Oleg Ceban, zis „Ciombik”. Printre oamenii săi de frunte se mai numără Nicolae Silvestru, precum și doi indivizi cu același nume de familie – Zabolotnâi – unul din Stoianovca, Cantemir, și altul, din localitatea Parcani, situată în stânga Nistrului.

Potrivit surselor noastre, alte venituri inimaginabile bandiţii le aveau de pe urma activităţii unui grup de coţcari care, prin fel de fel de înșelăciuni, deposedau persoanele fizice și juridice de sume foarte mari de bani. „Perla” grupului este cea mai cunoscută afaceristă din republică, Larisa Focșa, pe care Karamalak o supraveghea personal.

După ce acesta a șters putina, Focșa a fost preluată de „Ciombik”. Afacerista a tras pe sfoară mai bine de două sute de oameni și zeci de întreprinderi, inclusiv de stat, atât din Republica Moldova, cât și din România. Suma însușită se cifrează la milioane de dolari. Până și bugetul ţării a avut de suferit de pe urma activităţii criminale

Vom atrage atenţia cititorilor noștri că Grigore Karamalak a reușit să fugă din Republica Moldova datorită „indulgenţei” judecătorului Gheorghe Ulianovski, care a decis ca acesta să fie scos de sub arest și cercetat în stare de libertate, deși pe numele său fuseseră intentate aproape 20 de dosare penale, printre care câteva se refereau la crime extrem de grave. Întâmplător sau ba, același Ulianovski, peste câţiva ani, îi reprezenta în dosar pe capii AMN, Serafim Urechean și Ion Pleșca, anchetaţi de Procuratură în dosarul privind tentativa de asasinare a președintelui PPCD, Iurie Roșca.

Iată ce se spune în Nota informativă a Procuraturii Generale, referitor la acest subiect. „La 7 aprilie 1998, a fost iniţiată cauza penală nr. 98427011, conform indicilor componenţei de infracţiune prevăzute de art.

123, art. 125, alin. (3), art. 227, alin. (2), art. 74, art. 15, p. 1,4,6,8, art. 88 Cod Penal, în privinţa lui Karamalak Grigore.

La 27 martie 2003, din cauza penală nr. 98427011 a fost disjunsă cauza penală nr.

2003037024, în privinţa lui Karamalak Grigore, care, fiind eliberat la 23.11.1998 de către Tribunalul Chișinău, a părăsit locul de trai și s-a ascuns de organele de urmărire penală și judecată.

Grigore Karamalak, împreună cu alţi membri ai grupării criminale, prin aceeași metodă, i-a șantajat pe cetăţenii G. Grigoriev, V. Eșanu, D. Șchirca și alţii cerându-le transmiterea banilor și altor bunuri materiale în sumă totală de 983 104 de lei.

La 07.04.1998, reprezentanţii Departamentului pentru Combaterea Crimei Organizate și Corupţiei l-au reţinut pe Grigore Karamalak, conform art. 104 Cod procedură penală.

La 08.04.1998, procurorul sectorului Botanica din Chișinău a dispus arestul preventiv al bănuitului.

La 27.07.1998, Colegiul penal al Tribunalului Chișinău în componenţa președintelui ședinţei, Gheorghe Ulianovski, și judecătorilor Popova Ludmila și Adam Olga a examinat recursul înaintat de către organul de anchetă a DCCOC MAI și a menţinut în vigoare încheierea Judecătoriei Buiucani din 21.07.1998.

La 28.07.1998, Judecătoria Botanica a eliberat un mandat de arest pe un termen de 10 zile în privinţa lui Grigore Karamalak.

La 04.08.1998, Colegiul penal al Tribunalului Chișinău, în componenţa președintelui ședinţei Ulianovski Gheorghe și judecătorilor Popova Ludmila și Conovali Eugenia, a examinat recursul înaintat de către organul de anchetă a DCCOC MAI, cu privire la aplicarea măsurii preventive pe un termen de 30 zile în privinţa învinuitului Karamalak Grigore, examinând, totodată, și recursul avocaţilor Berlinschi V. și Lozan O., prin care se solicita eliberarea acuzatului de sub strajă.

La 17.11.1998, Colegiul penal al Tribunalului Chișinău a schimbat măsura preventivă sub formă de arest în privinţa lui Grigore Karamalak în declaraţia în scris de nepărăsire a localităţii, motivând starea gravă a sănătăţii inculpatului și „netemeinicia, la moment, a izolării acestuia de societate”.

La 23.11.1998, Grigore Karamalak a încălcat declaraţia

Gheorghe Ulianovski În timpul acţiunilor de urmărire penală, s-a stabilit că, în perioada august 1996 - ianuarie 1998, Grigore Karamalak, împreună cu Șt. Chirov, P. Maiev, M. Andronatii, A. Păduraru, a creat o grupare criminală care se ocupa cu săvârșirea unor infracţiuni grave și deosebit de grave. Astfel, această grupare criminală, aplicând violenţa fizică și psihică, l-a șantajat pe cetăţeanul V. Mogâldea, deposedându-l de casa de locuit în valoare de 60 000 de dolari SUA, un automobil marca „W-Geta”, care valora 4 500 de dolari SUA, un microbuz de model „Fiat-Ducato” – la preţul pieţei de 6 500 de dolari SUA și bani în sumă de 8 500 de dolari SUA.

de nepărăsire a localităţii, ascunzându-se de organele de anchetă și judecată.”

AMN a refuzat să participe la alegerea candidatului comunist la funcţia de preşedinte, după o vizită suspectă la Moscova După tragicele evenimente din aprilie 2009, cu trei zile înaintea alegerilor președintelui Republicii Moldova, preconizate

pentru data de 3 iunie, liderul AMN, Serafim Urechean, a efectuat o vizită suspectă în Federaţia Rusă, sub pretextul că a mers la ziua de naștere a unui prieten pentru a se relaxa. Deși anterior comuniștii se arătau siguri că fracţiunea AMN va susţine candidatura Zinaidei Grecianâi la funcţia de președinte, după întoarcerea lui Serafim Urechean de la Moscova, lucrurile au luat o cu totul altă întorsătură, iar președintele nu a putut fi ales din cauza lipsei „votului de aur”. Mai mult decât atât, însuși liderul PCRM, Vladimir Voronin, declarase, într-o conferinţă de presă, că s-a înţeles cu reprezen-

calcul și varianta că acestea sunt autentice.

Or, de ce până acum, actualul prim-vicepreședinte al Legislativului, Serafim Urechean, care este și unul dintre liderii actualei coaliţii de guvernământ, nu a oferit detalii vizavi de această vizită „de relaxare”, exact în momentul în care opinia publică din Republica Moldova aștepta cu sufletul la gură ce se va produce pe 3 iunie? Cine este acel enigmatic „prieten” care l-a invitat la „ziua de naștere”? În ce hotel a fost cazat și de ce deputatul său, Veaceslav Platon, despre care spune că este singurul cu care

Imaginile de la hotelul Marriot din Moscova despre care Urechean pretinde că au fost trucate tanţii AMN, în ceea ce privește alegerea președintelui, doar că aceștia și-au schimbat brusc poziţia după întoarcerea lui Urechean de la Moscova.

La scurt timp, pe internet au fost publicate un șir de fotografii în care apăreau Serafim Urechean, Grigore Karamalak și controversatul deputat din partea AMN, Veceaslav Platon. Întâlnirea ar fi avut loc la hotelul Marriot din Moscova, unde era cazat Urechean, iar imaginile ar fi fost filmate cu camerele de supraveghere ale hotelului.

Presa a scris, în acea perioadă, că în spatele refuzului lui Urechean de a vota candidatura PCRM la președinţie, ar sta anume Grigore Karamalak, care i-ar fi cerut ultimativ lui Urechean să facă acest lucru.

Recent, abia după mai bine de un an de la acele evenimente, Serafim Urechean a spart tăcerea, declarând, într-un interviu pentru ziarul „Timpul”, că imaginile respective ar fi fost trucate și că s-ar fi întâlnit la hotelul Marriot doar cu Platon, capul căruia ar fi fost înlocuit, prin intermediul photoshop-ului, cu cel al lui Karamalak. Nu ne putem pronunţa asupra autenticităţii imaginilor pe care inclusiv ziarul FLUX (dar și alte mijloace mass-media) le-a publicat în acea perioadă. Vom menţiona doar că aceste imagini circulau liber pe internet, ca informaţie deschisă, și puteau fi accesate de oricine. Desigur, putem admite că ar putea fi vorba de un trucaj, dar suntem în drept să luăm în

s-a întâlnit, era în acele zile la Moscova și nu la Chișinău, unde ar fi fost normal să fie, ţinând cont de situaţia politică din acea perioadă?

În loc de concluzii În ultima perioadă, suntem martorii unui șir întreg de crime care se produc chiar sub nasul nostru. Periodic, aflăm de la televizor ba că reprezentanţii unei grupări criminale au intrat în casa unor oameni și i-au torturat cu fierul de călcat pentru a le lua banii, ba că au fost găsite două cadavre împușcate la ieșirea din Chișinău, iar peste câteva zile, poliţia a descoperit un alt cadavru carbonizat, al unui bărbat ars de viu, probabil. În fiecare dintre aceste cazuri sunt implicate grupări criminale bine organizate, iar poliţia nu a reușit să identifice nici măcar un făptaș. Nemaivorbind de datele Procuraturii Generale, care ne-a anunţat, zilele acestea, despre o creștere a criminalităţii cu 34,6 la sută, faţă de aceeași perioadă a anului trecut.

Cetăţenii Republicii Moldova își mai amintesc încă cu groază de anii ’90, când interlopi alde Bulgaru, Micu sau Zelionâi făceau legea în această ţară. Or, ceea ce se întâmplă în ultima perioadă ne aduce aminte tot mai mult de acele vremuri, mai ales că și guvernanţii de azi sunt, în mare parte, tot aceia care au guvernant în perioada anilor „de glorie” a „hoţilor în lege”.

Departamentul de Investigaţii, FLUX

6

24 SEPTEMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Haz de necaz

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Bulă, minciunile lui Ghimpu şi folclorul politic Mihai Ghimpu este un mincinos și-i dezinformează pe reprezentanţii comunităţii europene. Aceasta este singura concluzie valabilă care poate fi trasă după întrevederea pe care interimarul a avut-o vineri, 17 septembrie 2010, cu reprezentanţii grupului de lucru pentru Europa de Est și Asia Centrală, aflaţi săptămâna trecută într-o vizită de lucru în ţara noastră.

Serviciul de presă al Legislativului a difuzat un comunicat de presă despre această întrevedere în care îl citează pe Ghimpu cu următoarea declaraţie: „Pentru aceasta (din context: atingerea obiectivului de integrare europeană – n.n.), avem nevoie de o stabilitate politică, care ne va permite realizarea tuturor programelor iniţiate. În acest context, Alianţa pentru Integrare Europeană pledează pentru un dialog constructiv cu toate forţele politice din ţară, inclusiv cu opoziţia. Însă acest dialog trebuie să fie unul constructiv, dar nu unul condiţionat”.

Deci, Mihai Ghimpu a declarat, pe 17 septembrie, în faţa reprezentanţilor statelor europene că „AIE pledează pentru un dialog constructiv cu toate forţele politice din ţară, inclusiv cu opoziţia”, deși, doar cu două zile înainte, el a respins public orice posibilitate de dialog dintre partidele politice din arcul guvernamental și cele din opoziţie. Să ne amintim că în conferinţa de presă de marţi, 14 septembrie 2010, Ghimpu a declinat propunerea Partidului Popular Creștin Democrat de dialog în cadrul unei mese rotunde și semnarea Pactului de conciliere naţională în vederea depășirii crizei politice legată de incapacitatea Legislativului de a alege șeful statului. Întrebat de către jurnaliști care este poziţia sa faţă de iniţiativa PPCD, Mihai Ghimpu a răspuns clar că el susţine doar ideea semnării unui acord în cadrul AIE și nu susţine atingerea unui consens dintre guvernare și opoziţie.

Reproducem răspunsul integral dat de Mihai Ghimpu: „Am discutat în cadrul AIE ca partidele componente ale Alianţei să semneze un acord de conlucrare, de continuitate, ca după alegeri sau în perioada campaniei electorale cetăţenii să fie liniștiţi că ceea ce ne-am asumat după alegerile din 29 iulie 2009 va continua.

Programul asumat de noi trebuie să-l ducem la bun sfârșit pe o perioadă de 4 ani. Noi ne-am asumat un program de 4 ani, dar abia am guver-

nat un an de zile. Deci, asta înseamnă că suntem obligaţi să fim împreună și în continuare. Și vom semna acest acord.

Referitor la ceea ce s-a propus, vreau să spun că în societate sunt diferite păreri privitor la Constituţie, mai bine zis la ce fel de regim de guvernare să avem: prezidenţial, semiprezidenţial, parlamentar. Nu are nimic în comun cu alegerile. Când vom discuta, vom reveni la noua Constituţie, pentru că și Uniunea Europeană, și Comisia de la Veneţia au recunoscut că ea trebuie modificată, atunci vom reveni la acest subiect: să vedem care va fi forma de guvernământ”.

Ghimpu şi Bulă, politica externă şi politica internă Mesajul duplicitar al lui Ghimpu, una spune pe intern și alta pe extern, vorba lui Lupu și Filat, aduce aminte de celebrul banc cu Bulă din perioada României ceaușiste. Bancul este superb, iar asemănarea dintre Bulă și Ghimpu este izbitoare, așa că nu putem rezista ispitei de a-l reproduce.

Poezia lui Bulă Tovarășa învăţătoare l-a dat afară din clasă pe Bulă după ce acela a spus o poezie. Tot plimbându-se pe coridoare, Bulă se întâlnește cu directorul școlii, care îl întreabă: „De ce nu ești la ore, Bulă?”. La care Bulă îi răspunde: „Păi, tovarășe director, m-a dat afară tovarășa profesoară”. „Dar de ce te-a dat afară tovarășa profesoară?” întreabă directorul. „Pentru că am spus o poezie, tovarășe director”, răspunde Bulă. „Ai fi spus vreo porcărie, Bulă, de te-a dat afară tovarășa profesoară”, constată directorul. „Ba nu, răspunde Bulă, am spus o poezie patriotică!”. „Ce poezie ai spus, măi Bulă?” întreabă curios directorul. Și Bulă recită: „România-i ţară mare/ Și are canal la mare,/ Și se plimbă cu vaporul/Ceaușescu și poporul”. „Frumoasă poezie, patriotică poezie, îmi place, măi Bulă. Cum a putut tovarășa profesoară să te dea

afară? Hai să vorbim cu ea”, spune directorul. În clasă însă, învăţătoarea se explică: „Tovarășe director, l-am dat afară pe Bulă pentru că a recitat o porcărie de poezie, în care își bate joc de poporul României socialiste și de conducerea ei de stat și de partid”. „Ba nu, insistă directorul, poezia este una patriotică, care aduce laude ţării, poporului și conducătorului. Ia recită, măi Bulă, poezia!”.

Bulă, fiind strâns cu ușa, recită poezia pentru care a fost dat afară: „România-i ţară mare/ Și are canal la mare,/ Și se plimbă cu bărcuţa/Ceaușescu și Lenuţa”. „Cum așa, Bulă? se revoltă directorul. În coridor mi-ai spus o poezie, iar aici, în clasă, spui cu totul alta?”. La care Bulă răspunde cu seninătate: „Păi, tovarășe director, una este politica internă și alta este politica externă!”.

Ghimpu minte ca Troţki Deci, Mihai Ghimpu ne declară nouă că nu acceptă nici un dialog cu opoziţia, iar reprezentanţilor europeni le spune că pledează pentru un dialog cu opoziţia. Vedem că interimarului nostru i s-ar potrivi mai bine numele de Ghimp-Bulă. Și nu doar Mihai Ghimpu este un mincinos. La fel de mincinos este și serviciul său de presă de la Parlament. Cităm în continuare din comunicatul de presă remis în urma întrevederii lui Ghimpu cu experţii europeni: „În opinia șefului statului, prezenţa experţilor din 22 de state europene în Republica Moldova confirmă faptul că programul de reformare, elaborat și implementat de Alianţa pentru Integrare Europeană, este unul corect, susţinut de partenerii occidentali. „În realizarea reformelor, noi mizăm pe sprijinul și susţinerea statelor europene, deoarece numai în acest caz vom putea implementa toate programele de modernizare a Republicii Moldova”, a accentuat Mihai Ghimpu. În opinia experţilor europeni, în ultima perioadă de timp, Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în implementarea reformelor. „Sperăm foarte mult că după alegerile parlamentare care vor avea loc, Republica Moldova va avea o stabilitate politică și o conducere care va continua reformele iniţiate acum un an.

europeni” este unul fals. În primul rând că aceștia nu au vorbit la întrevederea cu Ghimpu cu același text, încât să-i poţi da pe toţi cu același citat închis: „Sperăm foarte mult că după alegerile parlamentare care vor avea loc, Republica Moldova va avea o stabilitate politică și o conducere care va continua reformele iniţiate acum un an”.

Noi știm că unii „experţi europeni” îi suflă în borș actualei guvernări, deși aceasta este una nedemocratică, abuzivă, autoritară, incompetentă, coruptă, îngemănată cu reţele oligarhice și cu structurile criminale, cu nimic mai bună decât fosta guvernare comunistă. Dar de aici și până la a pretinde că experţii europeni care s-au întâlnit cu Ghimpu au declarat toţi în cor, cu același text, cuvânt în cuvânt că doresc ca după alegerile parlamentare, conducerea ţării să continue reformele iniţiate acum un an, adică iniţiate de AIE, din care reiese că „experţii europeni” doresc și o spun cu voce tare că doresc ca la guvernare să revină AIE, este totuși o distanţă mare. Nu există experţi europeni care să neglijeze cele mai elementare reguli ale diplomaţiei Și să declare deschis că Europa sau Uniunea Europeană dorește ca AIE să câștige alegerile. Lucrul acesta se întâmplă doar în declaraţiile și comunicatele de presă mincinoase ale interimarului Ghimpu.

Corul „experţilor europeni”

Poezia lui Ghimpu

Orice om treaz la minte înţelege că citatul din „experţii

Pentru că Mihai Ghimpu este la fel de abil în materie de politică externă și internă ca

și personajul din banc, Bulă, are și el „poezia sa patriotică”.

Deci, catrenul ce ţine politica externă ar fi următorul: Avem pâine, avem sare Și avem și port la mare Și se plimbă cu vaporul Mihai Ghimpu și poporul!

Iar cel care ţine de politica „pe intern” ar suna astfel: N-avem pâine, n-avem sare, Dar avem un port la mare Și se plimbă cu bărcuţa Mihai Ghimpu și Dinuţa.

Pentru cei care nu știu, precizăm că Dina Ghimpu este soţia interimarului. Trebuie să constatăm că ea nu a făcut nimic pentru care ar merita să ajungă personaj de folclor politic, pentru că nu are nici o vină că Mihai Ghimpu a ajuns președinte de Parlament și, mai ales, de ţară. Așa că ne cerem scuze de la prima doamnă și redactăm catrenul ce ţine de politica internă.

N-avem pâine, n-avem sare, Dar avem un port la mare Și se plimbă cu o barcă Unchiul Ghimpu cu Chirtoacă.

Sau: N-avem pâine, n-avem sare, Dar avem un port la mare Și plutesc cu feribotul Unchiul Ghimpu cu nepotul.

Fiţi de acord, primarul general al municipiului Chișinău, nepotul interimarului, Dorin Chirtoacă, este un personaj mult mai potrivit pentru acest cadru politico-poetic. Mai ales că lui Dorin Chirtoacă îi place să se plimbe chiar și cu bicicleta.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

P.S. Acest text a fost postat încă acum câteva zile pe siteul ziarului nostru. Mulţi dintre cititorii FLUX online ne-au scris mesaje pe forum și chiar au băgat și ei câteva catrene, unele dintre acestea fiind foarte inspirate. Încă o confirmare a faptului că „tot românul s-a născut poet”, mai ales când este vorba de folclor politic. Iată ce spune sau iată cum cântă în versuri unul dintre forumiști care își zice „Ochire”: „Când cu Snegur, mai înainte, ne tot întrebam în glas: Cum s-ajungă președinte, dacă nu-i destul de gras?

De acuma înainte vom tot zice pe de rost: Cum s-ajungă președinte, dacă nu-i destul de prost?”

Un alt forumist, care își zice „Saw”, mai adaugă încă două versuri la catrenul de mai sus, astfel acesta devenind o sextină cu rima împerecheată: „Și de acuma înainte, pentru slab și pentru gras: Cum s-ajungi tu președinte, daca nu ești pidaras?”

Este adevărat că autorul acestor două versuri a utilizat, cu titlu de licenţă poetică, un rusism de largă răspândire în Republica Moldova, dar mai ales în Rusia, ca și în tot spaţiul ex-sovietic, de altfel. Trebuie să remarcăm că acest Saw este un artist extrem de elevat în domeniul folclorului politic, dacă ţinem cont de faptul că ceva timp în urmă, interimarul Ghimpu regreta faptul că în Republica Moldova sunt puţini pederaști.

Vă amintim că pe 2 mai 2010, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chișinău, urma să se desfășoare o paradă a pederaștilor și lesbienelor, care, din fericire, nu a mai avut loc, dat fiind faptul că Partidul Popular Creștin Democrat, dar și Biserica, și mai multe organizaţii neguvernamentale creștine s-au opus vehement.

Atunci, Jurnal TV i-a solicitat opinia în această chestiune lui Mihai Ghimpu, care a declarat, nici mai mult, nici mai puţin, că societatea din

Republica Moldova, creștină, în mare parte, nu este gata pentru aplicarea drepturilor minorităţilor sexuale de la noi din ţară: „Este un drept și acesta, dar în societatea noastră e prea devreme ca să punem în aplicare acest drept. De ce numaidecât paradă?” se întreba atunci interimarul. Mihai Ghimpu mai declara că minorităţile sexuale ar trebui să fie mai deștepte și să înţeleagă că societatea nu este gata pentru manifestarea publică a orientării acestora. „Ar trebui și ei să fie mai deștepţi și să înţeleagă că societatea nu este gata, pentru că la noi sunt creștini”. Observăm că Ghimpu este și avocatul, și consilierul homosexualilor, învăţându-i ce să facă ca homosexualitatea să fie acceptată și recunoscută de întreaga societate. Adică, fiţi deștepţi, mai așteptaţi un pic, acum nu este posibil pentru că în societatea noastră sunt prea mulţi creștini, dar în curând lucrurile se vor schimba!

Vedeţi că folclorul politic nu e foaie verde și această îndeletnicire necesită mult efort, talent și, în mod special, o bună documentare, de care a dat dovadă forumistul nostru Saw. Încă un distih cules de pe forumul FLUX-ului merită reprodus și în varianta tipărită. Autorul acestor două versuri scrie astfel: „Râde prostu-n popușoi Și se uită drept la noi.”

Să fie o aluzie la aterizarea lui Ghimpu cu helicopterul în porumb?

Frumos, apreciem și îi încurajăm și pe alţii să exerseze, să-și încerce talentul în arta folclorului politic. Cei care au peniţă ascuţită ne pot trimite „operele” lor pe forum (www. flux. md), pe poșta electronică ap@flux.md sau, dacă nu au încredere în drăcoveniile moderne de comunicare electronică și dau preferinţă tradiţionalului creion, să ne scrie pe adresa: MD-2004, Chișinău, str. N. Iorga, 8. Succes!

GANGSTERII PRIVATIZĂRII RECIDIVEAZĂ

Filat, Ghimpu, Lupu şi AIE scot „Monitorul Oficial” de vânzare sub pretextul deetatizării presei locale La 29 aprilie 2009, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluţia 1666 (2009), intitulată „Funcţionarea instituţiilor democratice în Moldova”. Raportori pe marginea subiectului au fost Josette Durrieu (Partidul Socialist European, Franţa) și Egidijus Vareikis (Partidul Popular European, Lituania).

Prin acest Rezoluţia 1666 (2009), APCE i-a cerut Republicii Moldova, între altele, „să continue reforma presei naţionale și locale, favorizând pluralismul mediatic atât prin lege, cât și în practică și să transforme posturile de televiziune și de radio finanţate de către stat într-un adevărat serviciu public de radiodifuziune care să-i ofere publicului o pluralitate de opinii și să deetatizeze, în același timp, presa scrisă și audiovizuală controlată și finanţată de către autorităţile publice locale” (punctul 8.3).

APCE s-a referit în Rezoluţia sa la ziarele raionale, precum și la posturile de radio și televiziune finanţate din bugetele administraţiilor publice locale și controlate politic de aceste autorităţi.

Aceasta după ce s-a considerat că presa guvernamentală scrisă și audiovizuală a fost supusă deetatizării.

La propunerea premierului Vladimir Filat, Parlamentul în frunte cu Mihai Ghimpu, cu votul majorităţii parlamentare a AIE, a adoptat în lectură definitivă un proiect de lege privind „deetatizarea publicaţiilor periodice publice”. Legea respectivă prevede privatizarea „Monitorului Oficial al Republicii Moldova”.

Nu este de mirare că o asemenea iniţiativă legislativă a venit din partea guvernului condus de Vladimir Filat, care a fost, cu ani în urmă, șef al Departamentului Privatizării. Acest caz demonstrează o dată în plus cum răstălmăcește coaliţia pentru

„Integrare Europeană” deciziile forurilor europene, făcându-și interesele meschine pe seama statului și a interesului public.

Mai rămâne ca Filat să propună privatizarea clădirii Guvernului și a sediilor ministerelor. În această situaţie, singura soluţie de neadmitere a privatizării „Monitorului Oficial” ar consta în faptul ca președintele interimar Mihai Ghimpu să nu promulge legea și să o restituie, cu observaţiile și amendamentele de rigoare, Parlamentului condus de același Mihai Ghimpu pentru examinare suplimentară și revotare. Așa ceva nu s-a mai întâmplat în istoria parlamentarismului de la noi, dar nici a celui de pe întreg continentul. Se confirmă și de această dată că Republica Moldova este ţara tuturor posibilităţilor.

Publicăm alăturat un material pregătit de colegii noștri de la Agenţia Informaţională de Stat „Moldpres”, în care aceștia iau atitudine faţă de aberanta decizie cu putere de lege iniţiată și votată în unanimitate de coaliţia de guvernământ.

FLUX își exprimă solidaritatea cu echipa „Moldpres” și îi va sesiza oficial asupra cazului atât pe Reprezentantul special al Secretarului General al Consiliului Europei în Republica Moldova, cât și pe cei doi coraportori ai APCE pentru ţara noastră.

FLUX

Aberant: Privatizarea “Monitorului Oficial” Vineri, 17 septembrie, Parlamentul a aprobat în lectură finală Legea privind deetatizarea publicaţiilor periodice publice (???!!!), care include și „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, editat de Agenţia de Stat „Moldpres”. Continuând șirul nedumeririlor și pentru a ne face de râs definitiv, mai trebuia să introducem și un articol privind “deetatizarea publicaţiilor private”.

Ar fi de precizat din capul locului că „Moldpres” nu este o structură bugetară, activând în condiţii de autofinanţare deplină. Implicit, argumentele invocate în textul legii privind economisirea banilor bugetari și asigurarea pluralismului politic, în condiţiile în care “Monitorul” publică doar legi, hotărâri de Guvern și alte acte normative, sunt pur și simplu ridicole.

Pare cel puţin straniu că „Moldpres”, în calitatea sa de editor, n-a fost consultat la nici o etapă referitor la proiectul în cauză și e păcat, or, documentul debordează, ușor fie spus, de contradicţii și neclarităţi. Vom aduce doar câteva exemple. Art.1 al Legii privind deetalizarea publicaţiilor Periodice publice, definit ca „Obiectul și sfera de aplicare a legii”, stipulează în alineatul 2 că „Prezenta lege se aplică în raport cu publicaţiile periodice, inclusiv: a) Publicaţia periodică „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, iar art. 9 definit „Publicaţiile periodice publice pasibile de privatizare” stipulează în alineatul 1 că „publicaţiile periodice publice, cu excepţia celor prevăzute în art.1, alin. (2), lit a)-c) (adică și „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”), sunt incluse în lista bunurilor supuse privatizării”. Care e logica? Un articol include și altul exclude?

Potrivit art. 10, participanţilor la privatizare li se cere „ editarea publicaţiei periodice pe parcursul a cel puţin 5 ani din momentul semnării contractului de vânzare-cumpărare”. Întrebarea e: și ce facem după următorii cinci ani? Creăm alte publicaţii, nu mai publicăm materiale oficiale? Și dacă peste 5 ani marca înregistrată și privată “Monitorul Oficial al Republicii Moldova” se transformă în cel mai legal mod într-un “Makler” sau o publicaţie erotică?

Totodată, litera legii spune că noii proprietari nu vor putea să plaseze publicitate în ediţiile viitoare? Cum să exiști în condiţii concurenţiale dure fără a avea venituri din publicitate? Și ce fel de proprietate privată mai e aceea când ţi se indică ce și cum să produci?

Privatizarea “Monitorului Oficial” al unui stat va constitui o premieră mondială În cazul halucinant când “Monitorul Oficial al Republici Moldova” va aparţine unui SRL va mai avea oare Parlamentul, Guvernul și alte structuri de stat dreptul să publice legi, hotărâri și alte acte normative pe gratis? În acest caz, cum va fi impusă proprietarului editarea numerelor în regim de urgenţă și a celor suplimentare? Proprietatea privată este puternic protejată de Constituţie și legislaţia europeană și nici un contract nu va putea să pună proprietarul să lucreze în dezavantajul său și în folosul statului.

Asemenea nedumeriri apar la o primă lectură a documentului, dar câte vor apărea la implementarea sa? Și, în final, trebuie să menţionăm că privatizarea “Monitorului Oficial” al unui stat va constitui o premieră mondială.

Iată cum stau lucrurile în alte ţări: tabloul este relevant: în Estonia «Monitorul Oficial»

este editat de Cancelaria de Stat, în Lituania – de Casa Editorială a Parlamentului, în Austria – de Cancelaria Federală, în Federaţia Mexicană – de Guvern, în Bulgaria – de Adunarea Populară, în Polonia – de Guvern, în Cehia – de Ministerul Afacerilor Interne, în Italia, Slovacia, Finlanda, Suedia – de Ministerul Justiţiei, în Croaţia – de Parlament, în Elveţia – de Cancelaria Federală, în Regatul Unit – de Oficiul regal. Șirul poate fi continuat, dar să vedem cum stau lucrurile în România. E de ajuns să cităm primele trei articole din Legea privind organizarea Monitorului Oficial: Art. 1. – Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege și de alte acte normative. Art. 2. – Editorul Monitorului Oficial al României este Camera Deputaţilor. Art. 3. – (1) Editarea Monitorului Oficial al României constituie un serviciu public asigurat de către Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, care funcţionează sub autoritatea Camerei Deputaţilor.

După un asemenea citat comentariile sunt de prisos. Este evident că fusul creaţiei legislative a încurcat de această dată iţele foarte serios. Care deci e scopul real al acestei legi cu multe semne de întrebare? „Moldpres”

FLUX EDI|IA DE VINERI

Sofia îi cheamă acasă pe bulgarii din Republica Moldova Potrivit portalului novinite. com, mai mult de 500 000 de etnici bulgari din Basarabia și sud-vestul Ucrainei sunt eligibili pentru a deveni cetăţeni bulgari, după cum a declarat ministrul bulgar pentru Diaspora și Religie, Bojidar Dimitrov.

Declaraţiile au fost făcute în cadrul primului seminar naţional al bulgarilor din Basarabia, care se intitulează „Ţara mea, Bulgaria mea” (titlul unei cunoscute melodii bulgărești). Oficialii spun că regiunea istorică a Republicii Moldova de azi și a sudului Ucrainei adăpostesc o comunitate importantă de etnici bulgari.

Manifestarea a fost organizată de Fundaţia Bulgarilor din Basarabia și este sprijinită de alte organizaţii neguvernamentale și de ministrul Diasporei, Bojidar Dimitrov.

Organizatorii și-au exprimat gratitudinea pentru modul personal de implicare al ministrului bulgar și demersurile sale de sprijinire a comunităţii istorice de bulgari din Basarabia și Ucraina. Într-o ceremonie specială, organizatorii i-au oferit ministrului o lumânare specială „Bine aţi venit în Bulgaria” de 13 kg greutate și 70 cm înălţime, făcută din tradiţionalul ulei de trandafir bulgăresc. „Este un semn de mulţumire pentru faptul că numai în acest an, 76 000 de bulgari au reușit să obţină cetăţenia bulgară și să vină înapoi în ţara lor de baștină”, au anunţat organizatorii.

Potrivit ministrului pentru Bulgarii din Diaspora, Bojidar Dimitrov, 2,5 milioane de persoane cu origini bulgare locuiesc în Macedonia, Albania, Kosovo, România, Ucraina, Republica Moldova, Grecia, Turcia, Rusia și în alte foste republici sovietice.

Majoritatea vor să obţină cetăţenia bulgară, în timp ce 70% intenţionează să se restabilească în Bulgaria, să cumpere o locuinţă și să găsească un loc de muncă. Ministrul consideră că acest lucru poate contribui la soluţionarea crizei demografice din Bulgaria.

Sursa: RGN

În luna august 2010, întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial și aerian au transportat 779 de mii de tone de mărfuri, cu aproximativ 7 la sută mai mult faţă de luna precedentă și cu 15% mai mult comparativ cu luna august 2009.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică (BNS), în ianuarie-august curent, întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial și aerian au transportat 4680 de mii de tone de mărfuri sau 98% din volumul realizat în perioada similară a anului trecut. Diminuarea volumului de mărfuri transportate a fost condiţionată în principal de reducerea acestuia la întreprinderile de transport fluvial (-27%) și feroviar (-18%). În perioada menţionată, întreprinderile de transport auto au transportat 2411 mii tone de mărfuri, cu 21 la sută mai mult faţă de aceeași perioadă a anului 2009. Ponderi considerabile în volumul total de mărfuri transportate cu transportul auto revin întreprinderilor din municipiile Chișinău (51%) și Bălţi (15%), raioanele: Strășeni (7%), Anenii Noi (5%), Sângerei (4%), Ialoveni (2,7%) și Căușeni (2,5%).

Cu mijloacele de transport feroviar, în perioada dată, au fost transportate 2186 mii tone de mărfuri sau 81 la sută din volumul înregistrat în perioada similară din anul trecut. În structura mărfurilor încărcate în vagoane la staţiile de cale ferată din ţară, ponderi mai mari s-au înregistrat la următoarele grupe de mărfuri: metale feroase și fier vechi - 29 la sută; cereale și produse de panificaţie - 25%; materiale de construcţie și ciment - 14 puncte procentuale. În perioada monitorizată, cu autobuze și microbuze au fost transportaţi 68 de milioane de pasageri, cu 2,5 la sută mai puţin comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Ponderi semnificative în numărul total de pasageri transportaţi cu autobuze și microbuze deţin agenţii transportatori din municipiile Chișinău (62%) și Bălţi (8%), raioanele: Cahul (5%), Orhei (3%), Ialoveni (2%), Ungheni (2%) și Edineţ (1,5%).

Cu mijloacele de transport feroviar în această perioadă, au fost transportaţi 2922 de mii de pasageri, cu 6 la sută mai puţin faţă de perioada similară a anului trecut.

7

Republica Moldova fără buget, dar cu majorări „libertine” ale preţurilor După ce mai mulţi deputaţi din coaliţia aflată la guvernare au afirmat că Parlamentul nu va reuși să adopte Bugetul de Stat pentru anul 2011, acest lucru a fost confirmat recent de premierul Vladimir Filat, apoi și de interimarul Mihai Ghimpu.

Conform statisticii oficiale, în Republica Moldova locuiesc 250 de mii de etnici bulgari (176 de mii de găgăuzofoni și 72 de mii de bulgarofoni) și 300 de mii în Ucraina. „Din 2002, peste 28 de mii de persoane din Basarabia au primit cetăţenia bulgară, dintre care circa 20 de mii locuiesc acum în Bulgaria”, a subliniat Dimitrov.

Comunitatea basarabenilor de origine bulgară s-a format în Basarabia între secolele XVIII și XIX, ca urmare a represiunii otomane exercitate asupra Bulgariei. „Aproape 40% din bulgarii din Macedonia (adică slavii macedoneni - nota redacţiei portalului), care au obţinut cetăţenia bulgară, au emigrat în Bulgaria, în timp ce alt procent de 40% au rămas în Macedonia. Aparent ei folosesc pașaportul bulgăresc pentru a circula mult mai ușor, și uneori pentru a fi protejaţi împotriva represiunilor autoritarilor FYROM. Doar 20% dintre macedonenii care au luat cetăţenie bulgară au ales să plece în alte ţări europene”, a explicat ministrul diasporei din Bulgaria.

S-a diminuat volumul mărfurilor transportate

24 SEPTEMBRIE 2010

Social ⁄ economic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Astfel, Ghimpu a precizat că Legislativul ar urma să se mai întrunească în maximum trei ședinţe, însă nu va discuta proiectul Bugetului, deoarece acesta, deocamdată, nu i-a fost prezentat Parlamentului. Și premierul crede că, deși proiectul bugetului pentru anul viitor va ajunge la Guvern până la data de 1 octombrie, nu va fi posibilă votarea lui în Parlament până la dizolvarea acestuia. Mai mult, Filat consideră că orice guvern va veni după alegerile anticipate, acesta își va prezenta propria concepţie asupra dezvoltării economice a ţării. Într-un interviu pentru Info-Prim Neo, șeful Cabinetului de Miniștri dădea asigurări că nu se va întâmpla „nimic groaznic” dacă bugetul nu va fi aprobat până la sfârșitul anului, pentru că bugetul anului în curs stabilește parametri care sunt funcţionali și pentru anul viitor. Și președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanţe, Veaceslav Ioniţă, este de părere că Bugetul va putea fi aprobat în lunile ianuarie sau februarie 2011, fără nici un fel de „perturbaţii” pentru economia ţării. „Vreau să menţionez că în anul trecut, cheltuielile au crescut în a doua parte a anului, de aceea cheltuielile în luna ianuarie 2011, conform legislaţiei, vor fi

mai mari decât în ianuarie 2010, astfel că nu există nici o problemă. Vreau să menţionez că sunt ţări care, în general, foarte rar adoptă bugetul până la anul nou.

Ucraina sau alte ţări, de regulă, întârzie cu două-trei luni. La noi nu a fost de multe ori așa ceva, dar s-a mai întâmplat.

Nu este nimic grav, toate impozitele sunt colectate mai departe, toate cheltuielile se fac așa cum prevede bugetul”. În opinia lui Ioniţă, nu vor exista probleme nici în privinţa Bugetului asigurărilor sociale. ”Conform legii, Bugetul asigurărilor sociale primește automat banii din Bugetul de Stat. Altfel spus, dacă

Bugetul asigurărilor sociale are un deficit, și el îl va avea în 2011, atunci banii se transferă mai întâi în bugetul asigurărilor sociale și după aceia se cheltuiesc pentru alte capitole”.

Optimismul guvernanţilor nu este împărtășit nici pe departe de ex-ministrul Economiei, deputatul comunist Igor Dodon. El a precizat că pentru prima dată în ultimii 11 ani, Republica Moldova va intra într-un nou an fără principala lege în stat – Legea bugetului. „În felul acesta, instituţiile bugetare care sunt finanţate din Bugetul de Stat, rămân la devizul de cheltuieli al anului

2010, care nu ţine cont de majorarea preţurilor, inclusiv la produsele alimentare.

Adică, nu se face o indexare a cheltuielilor. Astfel, există riscuri privind asigurarea activităţii de zi cu zi a instituţiilor bugetare. Pe de altă parte, instituţiile care trebuie să asigure venituri la Bugetul de Stat, rămân cu planurile din anul precedent, deoarece, dacă bugetul nu va fi aprobat, atunci cheltuielile pentru luna ianuarie 2011, de exemplu, vor fi efectuate la nivelul mediu al cheltuielilor din anul 2010”.

O altă problemă gravă, în opinia lui Dodon, este aceea că nu a fost actualizată politica fiscală pentru anul următor. „De obicei, în ultimii zece ani, până în luna iunie se aproba politica fiscală pentru următorul an de gestiune. Adică, se operau modificări în Codul fiscal și alte acte ce ţin de politica bugetară. Acest lucru este important în primul rând pentru sectorul real al economiei, care este în așteptarea unor modificări la politica fiscală, care să corecteze unele greșeli comise la sfârșitul anului precedent. Mă refer aici la situaţia din agricultură, dar și la cotele majorate ale accizelor și impozitelor locale”. Fostul ministru al Economiei este de părere că un nou buget nu va putea fi adoptat chiar în primele luni ale anului. „Dacă alegerile vor avea loc, așa cum s-a afirmat, la sfârșitul lunii noiembrie, Bugetul de Stat va putea fi aprobat doar în lunile martie – aprilie, deoarece în decembrie sau începutul lui ianuarie va fi desemnat primul ministru și Cabinetul de Miniștri, care vor avea la dispoziţie două-trei luni pentru elaborarea bugetului. Astfel, riscăm să avem bugetul pentru 2011 abia în trimestrul al doilea al anului, ceea ce, în opinia mea, este o problemă gravă”.

Solicitat de noi, directorul Agenţiei de rating și estimare „Estimator-VM”, Natan Garștea, a făcut trimitere la legislaţia în

vigoare, potrivit căreia, dacă Bugetul nu este votat până la începutul anului, până la aprobarea acestuia cheltuielile bugetare se fac în limitele cheltuielilor medii ale anului precedent, urmând ca la adoptarea bugetului să se facă corectările de rigoare. Analistul este de părere că investiţiile externe nu vor fi afectate de această întârziere. „Bugetul influenţează în mod direct doar instituţiile bugetare – ministerele, instituţiile de stat – acestea nu vor primi nici mai mult, nici mai puţin decât au primit în anul acesta. În mod direct, pentru investitori neadop-

tarea bugetului nu este o problemă”. Pe de altă parte, Natan Garștea vede chiar un aspect pozitiv în faptul că Legea bugetului nu va fi adoptată până la sfârșitul anului în curs. ”Dacă bugetul s-ar aproba acum, în campanie electorală, ar fi unul foarte și foarte populist, deoarece se vor face presiuni mari să se majoreze pensiile, salariile, pentru a-l face cât mai atractiv pentru diverse categorii ale populaţiei.

Astfel, o parte mare din banii destinaţi

Doar 1000 de lei pentru ilegalităţile comise la Fabrica de brânzeturi din Soroca Miercuri, 22 septembrie, instanţa de judecată și-a dat verdictul în privinţa directorului Fabricii de brânzeturi din Soroca. Acesta va fi sancţionat cu o amendă de 1000 de lei pentru încălcările grave depistate la întreprinderea în cauză, de natură să pună în pericol sănătatea consumatorilor. Cele 40 de tone de produse lactate ambalate fără a fi indicată data producerii și cu termen de valabilitate neautentic urmează să fie utilizate condiţionat, adică nimicite sau folosite pentru hrana animalelor. Decizia instanţei poate fi contestată în termen de 15 zile.

Amintim că angajaţii Direcţiei generale teritoriale Nord a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei au depistat, pe data de 2 septembrie curent, 29 de tone de produse lactate finite și deja ambalate (biokefir, iaurturi, lapte, smântână) fără data producerii și fără termen de valabilitate, în sumă de 377 de mii de lei. Alte 7 tone de lactate, în valoare de 102 mii de lei, erau marcate cu data de a doua zi, adică 3 septembrie. Încă 3 tone de produse lactate fabricate și ambalate, în valoare de 57 de mii de lei, aveau aplicată pe ambalaj data producerii 04.09.2010. În magazine acestea ar fi ajuns abia peste două zile, iar consumatorii le-ar fi procurat drept produse proaspete. În total, la întreprindere au fost depistate 40000 de

Potrivit reprezentanţilor sindicatelor, veniturile disponibile ale populaţiei acoperă doar 90 la sută din minimul de existenţă estimat la 1400 de lei lunar. În același timp, la începutul perioadei de încălzire a apartamentelor, majoritatea populaţiei va fi nevoită să cheltuiască integral veniturile pentru plata serviciilor comunale, procurarea produselor alimentare și a altor mărfuri de

majorări eu le văd într-un fel și fiind provocate de o stare de asta de fierbinţeală electorală. Noi asistăm tot timpul înainte de ciclurile electorale la scumpiri, la manifestări de genul ăsta pe care eu le-aș considera nu doar libertine (scuzaţi, așa a zis premierul), dar așa, puţin deoparte de controlul care ar trebui să fie asigurat”.

Trecem cu vederea limbajul ușor libertin al primului ministru și exprimăm doar o mică nedumerire în legătură cu mesajul acestuia. Dacă majorarea preţurilor este provocată de „fierbinţeala electorală”, reducerea acestora poate fi provocată de aceeași fierbinţeală? Explic această întrebare! În noiembrie 2009 au scăzut substanţial preţurile la carburanţi, la carne și la uleiul rafinat, acest fapt datorându-se mai multor factori, cum ar fi reducerea preţurilor la combustibil pe piaţa internaţională, recolta bogată de floarea-soarelui etc. Dar iată ce spunea atunci economistul Veaceslav Ioniţă, deputat PLDM, actualul președinte al comisiei parlamentare de specialitate, care califica ieftinirea produselor drept o politică a partidului de guvernământ, deoarece economia este concentrată în mâinile acestora. „Să nu uităm că vin alegerile din 2009. Guvernarea comunistă încearcă să-și mai îmbunătăţească imaginea. Astfel, ne putem aștepta ca în perioada următoare să scadă preţurile și la alte produse alimentare de strictă necesitate pentru populaţie”, a spus el. Nu cred că mai este ceva de comentat. Doar poate să căutăm sabotorii libertini care măresc preţurile și nu-i permit Guvernului Filat să-și îmbunătăţească imaginea.

Ioana FLOREA, FLUX

Locurile de muncă – principala preocupare a oamenilor Interviu cu analistul economic Iurie Gotişan, acordat postului de radio Europa Liberă

kg de produse lactate finite în asortiment, fabricate și ambalate pentru comercializare în scopuri de consum alimentar, fără data producerii și cu aplicarea datei și termenului de valabilitate neautentic, în valoare de peste 500 de mii de lei. Produsele respective urmau a fi realizate pe teritoriul Republicii Moldova.

CCCEC a întocmit în privinţa directorului Î.M. “Fabrica de brânzeturi din Soroca” un proces-verbal cu privire la contravenţie administrativă în baza prevederilor articolului 196 al Codului Contravenţional.

Sindicatele cer de la Guvern majorarea compensaţiilor pentru plata serviciilor comunale Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Republica Moldova (CNSM) a adresat un mesaj Guvernului în legătură cu majorarea plăţilor pentru agentul termic în perioada rece a anului.

dezvoltării infrastructurii, dezvoltării pe termen lung ar putea fi direcţionaţi spre chestiuni populiste, pur electorale. Mi se pare sănătos și benefic faptul că se va aștepta să treacă alegerile, să se formeze un guvern stabil, permanent, care, în funcţie de priorităţile sale pe termen lung, să facă un buget nepopulist”.

Evident, treaba opoziţiei este să taxeze orice eroare comisă de către cei aflaţi la guvernare. Mai mult ca probabil, dacă Bugetul ar fi fost adoptat, acesta ar fi fost supus unor critici dure din partea partidelor de opoziţie, așa cum anterior actuala conducere învinuia fosta guvernare, în preajma campaniei electorale din 2009, de adoptarea unui buget populist. Iată ce spunea atunci deputatul AMN, Alexandru Oleinic, în plenul Parlamentului, cu referire la Legea Bugetului asigurărilor sociale: „Performanţele” negative ale economiei naţionale și ale politicilor guvernării comuniste pun cruce pe speranţa cetăţenilor într-un sprijin real din partea statului”. El mai spunea atunci că sporirea cheltuielilor incluse în fondul de pensionare nu înseamnă nicidecum că pensiile vor crește: „Ele vor fi doar indexate, așa cum se procedează în fiecare an”.

Ce spune astăzi opoziţia de ieri am auzit deja – bani pentru majorarea pensiilor nu sunt. Și ce facem atunci cu speranţa cetăţenilor într-o viaţă mai bună?

Cei aflaţi la putere astăzi se justifică și pun propriile eșecuri tot pe seama celor de la care au preluat puterea. Or fi având dreptate, doar că argumentele sunt uneori din domeniul absurdului. L-am ascultat cu surprindere pe premierul Filat, care spunea într-o emisiune televizată, că preţurile cresc pentru că suntem într-o perioadă electorală. „Aceste

primă necesitate. Totodată, sute de mii de familii nu sunt în stare să achite integral cheltuielile pentru serviciile comunale, mai cu seamă cele pentru încălzirea termică. „Valul majorării tarifelor la principalele resurse energetice din anul acesta a provocat creșterea tarifelor la energia termică și a devenit o povară greu de suportat pentru populaţie. Invocând situaţia de criză, patronii și autorităţile publice nu au asigurat creșterea veniturilor salariale, a pensiilor și alocaţiilor sociale pentru a face posibilă acoperirea cheltuielilor suportate de populaţie”, se menţionează în mesajul sindicatelor adresat către Guvern. „Pentru a putea depăși situaţia creată, populaţia necesită

compensaţii mai mari, deoarece Legea privind compensaţiile sociale în perioada rece a anului 2010 nu a asigurat nivelul necesar de protecţie și mai multe categorii de populaţie vulnerabile au rămas în afara asistenţei acordate de stat”, se mai notifică în mesaj.

Precizăm că, în scopul prevenirii unor situaţii de conflict în societate, reprezentanţii CNSM solicită Guvernului să aloce resurse financiare din mijloacele obţinute de la donatorii externi.

Suma trebuie să acopere compensarea a 30-40 la sută din cheltuielile pentru serviciile comunale prestate tuturor categoriilor de populaţie din orașe și sate ale căror venituri sunt sub minimul de existenţă.

Iurie Gotișan: - „Pentru prima jumătate de an veniturile disponibile ale populaţiei - și aici ar intra inclusiv veniturile salariale, tot felul de indemnizaţii sociale, venituri de peste hotare etc., - au constituit în medie pe persoană în jur de 1 260 de lei, fiind în creștere cu peste 10%, comparativ cu aceeași perioadă a lui 2009. Plăţile salariale, de fapt, reprezintă cea mai importantă sursă de venit și asta constituie peste 42% din veniturile totale, însă contribuţia acestora a fost în descreștere faţă de 2009 cu ceva mai mult de două puncte procentuale.

Dacă e să comparăm veniturile dintre urban și rural, atunci decalajele sunt destul de vizibile, arată aceeași statistică. Spre exemplu, veniturile obţinute din salarii în zona urbană reprezintă circa 57 la sută din total venituri, pe când în mediul rural acestea abia depășesc 27 la sută din total, deci, fiind de două ori mai mici. Este interesant faptul că populaţia rurală este într-o proporţie mult mai dependentă de transferurile de peste hotare faţă de cea urbană.”

Europa Liberă: - Chiar dacă veniturile au crescut și salariile cel puţin nu au scăzut, se pare că există o anumită nemulţumire socială faţă de creșterea preţurilor în ultima perioadă, care erodează veniturile populaţiei.

- „Bineînţeles, vedeţi aceeași statistică arată că cheltuielile populaţiei au crescut în această perioadă. Fiindcă, chiar dacă salariile și veniturile nominale, așa cum arată aceleași cifre, nu au scăzut, atunci inflaţia, preţurile, după cum aţi pomenit, mai mari, majorările de taxe, în general diferite scumpiri în lanţ, care s-au transpus asupra mai multor produse și servicii, subţiază aceste venituri. Iar principalul efect al acestora este scăderea puterii de cumpărare a populaţiei, adică raportul dintre salarii sau venituri și

scumpiri. Or, în prezent, să zicem, cu aceeași mie de lei cetăţenii vor cumpăra mai puţine produse. Mai mult, peste 40 la sută din cheltuielile populaţiei sunt, în mare parte, pe seama produselor alimentare. Or, anume la aceste produse s-au simţit scumpiri în ultima perioadă. Și, de fapt, ponderea mare a cheltuielilor pentru alimente în coșul de consum al populaţiei denotă un nivel scăzut al bunăstării acesteia.”

- De fapt, chiar unele sondaje de opinie arată că moldovenii sunt destul de pesimiști în privinţa situaţiei economice actuale.

Statisticile confirmă sau infirmă aceste impresii?

- „Fără îndoială că pesimismul moldovenilor se accentuează, când vine vorba de bani. Ultimele sondaje, spre exemplu, arată că veniturile a circa 30 la sută din ei nu sunt suficiente nici pentru strictul necesar, în timp ce aproape 40 la sută consideră că veniturile din gospodărie le ajung doar pentru strictul necesar. Avem categorii sociale care se află la limita subzistenţei chiar. Și este, de fapt, o situaţie absolut firească. Cât nu s-ar părea de straniu, în pofida, să zic eu, relansării unor indicatori economici, cum ar fi creșterea economică, creșterea veniturilor la buget etc., per ansamblu populaţia nu simte asta în propriul buzunar.

Că, de fapt, acea creștere economică înregistrată în statistici este, cred eu, mai mult pe seama unor creșteri de taxe și impozite și nu urmare a creșterii productivităţii sau a unor salarii mai mari, cum ar trebui să fie.”

- Aceleași sondaje spun că aproximativ 40 % din populaţie consideră că Guvernul ar trebui să se preocupe mai mult de crearea unor

noi locuri de muncă și peste 20% mizează pe creșterea pensiilor, iar 15% – pe creșterea salariilor.

-„De fapt, datele sondajelor despre care aţi pomenit și pe care le cunosc și eu, în privinţa mersului economiei, nu sunt surprinzătoare, având în vedere căderea acesteia în 2009. Aici contează și faptul că o bună parte din populaţie are venituri modeste și submodeste, dacă pot să mă exprim astfel. Este mai mult decât firească preocuparea faţă de locurile de muncă, ţinând cont de creșterea șomajului în ultima perioadă și perspectivele, care, deocamdată, nu sunt prea îmbucurătoare. Această grijă este peste tot în regiune, în Europa și nu numai. Când treci printr-o criză de amploare, locurile de muncă sunt principala obsesie a oamenilor. Totuși, situaţia nu este dramatică precum în unele ţări din regiune, unde s-au operat reduceri de salarii, pensii sau alte plăţi sociale și cred că mai devreme sau mai târziu cifrele optimiste, pe care ni le oferă statistica, se vor face simţite și în buzunarele oamenilor.”

Sursa: Europalibera.org

8

24 SEPTEMBRIE 2010

1633. Partidul comuniștilor nu a elaborat în ultimul deceniu o politică lingvistică la parametrii europeni, nu a ridicat prestigiul limbii române, ci, dimpotrivă, prin promovarea limbii „moldovenești” (…) a revenit la semilingvismul de odinioară.

Eugenia BOJOGA. Bilingvism, semilingvism și planificare. „Contrafort”, nr. 7-8, 2009 Notă. De ce m-am întors la personalitatea Bojoga? Deoarece cu ceva timp în urmă, când am vorbit mai pe larg despre savanta E. Bojoga, am omis din neatenţie articolul citat mai sus, însă acest articol conţine și el judecăţi de valoare ce nu pot fi trecute cu vederea. Unul a fost deja enunţat. Iată și altele: „… în fosta URSS, bilingvismul a fost total denaturat: rusa era ierarhic superioară celorlalte limbi naţionale, fiind considerată „limbă de comunicare între etnii”…

Constatarea lui Valentin Mândâcanu din 1988 apropo de bilingvismul armonios avea o conotaţie de-a dreptul tragică „o republică unională a cărei populaţie nu cunoaște la parametrii civilizaţiei contemporane nici limba maternă, nici limba de contact între felurite neamuri de oameni”.

Am avut un singur efect: semilingvismul – incapacitatea individului de a vorbi clar, coerent și elaborat în vreuna dintre limbi, înapoierea culturală și depersonalizarea sa Lingvistul eston M. Hint scria negru pe alb: „bilingvismul, înţeles unilateral și deformat, duce la semilingvism”, cu alte cuvinte, la neputinţa vorbitorului de a-și exprima în mod liber propriile idei, avertizând că „bilingvismul armonios” injectat pe cale administrativă este, de fapt, un experiment pe contul unor popoare întregi și poate avea consecinţe imprevizibile. …în comparaţie cu estona, limba română fusese mutilată/simplificată prin inventarea limbii „moldovenești”, iar trecerea la alfabetul rusesc facilitase intruziunea masivă în vocabular a rusismelor.

Notă. Articolul discutat aici a apărut tot în „Contrafort” (nr. 7-8, 2009) – cea mai „tare” publicaţie literară din RM. 1633 – A. Trebuie să vă spun că, după multe așteptări, am primit și o felicitare normală, pe care o pot da ca exemplu: Stimate Domnule Valentin Mândâcanu, ne face o deosebită plăcere să vă urăm un Crăciun Fericit ,învăluit în magia colindelor, un Revelion feeric și un An Nou într-adevăr nou. Să vă

Valentin Mândâcanu

aducă Moșu’ ceea ce vă doriţi. Iar din pana Dumneavoastră să ningă și-n continuare cu creaţii literare.

Dorindu-vă „la mulţi ani” în angelic tact de clopoţei, tinerii de la revista „Clipa”.

25 decembrie 2008 … Se simte aici căldura sufletească și suavitatea Aureliei Borzin, redactorul-șef atât de priceput și talentat al revistei „Clipa”, și se mai simte și seriozitatea, maturitatea (cam precoce) a lui Dan Nicu, care a scris deja și a publicat o carte foarte bună de spiritualitate românească intitulată „Copiii vitregi ai istoriei”.

Au trecut aproape doi ani de atunci. Între timp, am împlinit 80 de ani, am fost decorat, felicitat și mă așteptam și la o felicitare și din partea „Clipei”. Zadarnică mi-a fost așteptarea. Nici un rând scris ori tipărit, nici măcar un telefon! „În ce-i treaba”, copii?

1633 – A. Victor GHERMAN: Impresionează înclinaţia de a admite că puteţi să greșiţi și Dumneavoastră și de a asculta cu maximum de receptivitate argumentele interlocutorului.

Așa e?

Valentin MÂNDÂCANU: A-ţi recunoaște greșeala, (…) a ști să-ţi apleci urechea la argumentele altuia (…) este una din trăsăturile morale, intelectuale și profesionale pe care eu le consider de prim ordin. Am păcătuit și eu faţă de cuvânt, dar nu din rea-credinţă, ci din insuficienţă de cunoștinţe, căci acumularea lor nu mai are capăt, bată-le vina! Să dau un exemplu. Avem de tradus la ATEM (era în ianuarie 1980) următoarea frază: „Gde je bâli ăti palacal’șciki kogda Amin provodil massovâe repressii, kogda on nasil’stvenno ustranil, bezzakonno fiziceski unicitojil Toraki (…)?

M-am poticnit la traducerea adverbului bezzackonno. Cu viteza cu care se lucrează la o agenţie de informaţii, am aruncat o privire într-un dicţionar bilingv (…) și am găsit cam așa ceva: ilegal, contrar legii, arbitrar. Înarmat cu asemenea soluţii, (…) m-am apucat și am dictat: „Unde erau acești bocitori, când Amin desfășura represalii de masă, când el l-a înlăturat cu brutalitate, l-a lichidat fizicește în mod ilegal pe Taraki?” A doua zi vine la mine cu o falcă în cer și alta în pământ un coleg mai în vârstă, un bun cunoscător al celor două limbi și mă ia la rost: cum poate fi omorât cineva în mod ilegal, doar însuși asasinatul este ceva ilegal?! Am păţit rușinea! Pasămite, nu știam că în anumite situaţii bezzakonno mai înseamnă și „cu mârșăvie, în mod infam, criminal”…

Valentin MÂNDÂCANU în dialog cu Victor Gherman. „Nistru”, nr.

9, 1984

La Chişinău va fi inaugurat Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu“ de la Chișinău va fi inaugurat miercuri, 29 septembrie 2010. Deschiderea Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu“ de la Chișinău se înscrie în politica Ministerului Afacerilor Externe și ICR de extindere a reţelei institutelor culturale românești, ca instrument al unei diplomaţii culturale moderne.

Prin instituţionalizarea unei „case a culturii române” în Republica Moldova, ICR „Mihai Eminescu“ de la Chișinău își propune crearea unor punţi spirituale noi între cele două maluri ale Prutului, regăsirea și consolidarea comunităţii de limbă, cultură și tradiţii, se arată în comunicatul de presă care anunţă lansarea. „Institutul Cultural Român de la Chișinău a primit numele simbolic al poetului «Mihai Eminescu». Este numele unei identităţi comune a

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

PATRIMONIUL CULTURAL DIN MOLDOVA, ÎN SFÂRŞIT, ACOPERIT DE LEGE

Între ACASĂ şi ACASĂ

SURSE DE LUMINĂ

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

Pagin= realizat= de Liliana POPU{OI

unei istorii comune, a unei simţiri comune, care face ca atât spaţiul dintre Dunăre și Prut, cât și spaţiul dintre Prut și Nistru să se regăsească în mod natural în această personalitate.

Acest nume trasează, într-un fel, programul acestui Institut. Este un Institut care pornește de la premisele comune, pentru a clădi un viitor în care spaţiile respective să se regăsească, fără să se amestece“, explică Petre Guran, directorul ICR „Mihai Eminescu“ din Chișinău.

Absolvent al Facultăţii de Știinţe Politice al Universităţii București și doctor în istorie, cu o teză susţinută în 2003 la École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, fost membru al Centrului de Studii Elenice al Universităţii Princeton, Petre Guran este autorul a numeroase studii, articole și recenzii pe teme de antropologie, istorie și actualitate politică și religioasă.

Centrul istoric al oraşului Chişinău – o şansă de reabilitare? În perioada 15-20 septembrie, în Republica Moldova s-au desfășurat Zilele Europene ale Patrimoniului. În cadrul acestei manifestări, la Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei a avut loc, marţi, 21 septembrie, o masă rotundă în cadrul căreia au fost puse în discuţie subiecte fierbinţi ce ţin de patrimoniul cultural al Republicii Moldova. În cadrul acestei întruniri a fost lansată „Cartea Neagră a patrimoniului cultural al municipiului Chișinău”, a fost prezentată comunicarea cu titlul „Șantierul arheologic de la Biserica Măzărache – prima investigare sistematică a vetrei istorice a Chișinăului” și un studiu similar despre săpăturile arheologice de la Valea Morilor.

Problema patrimoniului istoric al municipiului Chișinău a fost abordată, în repetate rânduri, în paginile ziarului FLUX, în care, prin intermediul specialiștilor, am încercat să atenţionăm autorităţile locale asupra faptului că orașul Chișinău riscă să devină o capitală fără istorie din cauza iresponsabilităţii unor funcţionari publici.

Liliana POPUŞOI, FLUX

Datorită faptului că arheologii și arhitecţii, dar și reprezentanţii societăţii civice, sprijiniţi de mijloacele de informare în masă, și-au unit forţele pentru a stopa distrugerea monumentelor istorice din municipiu, Parlamentul Republicii Moldova a votat, în unanimitate, pe 17 septembrie, proiectul de lege privind protejarea patrimoniului. Este primul proiect de lege din actualul Legislativ susţinut în unanimitate de toate partidele politice. Legea reglementează regimul juridic general al descoperirilor și al cercetărilor arheologice, precum și protejarea patrimoniului arheologic, parte componentă a patrimoniului cultural naţional.

Proiectul legii conţine prevederi corespunzătoare referitoare la regimul juridic și condiţiile de exercitare a dreptului de proprietate asupra patrimoniului arheologic, inclusiv și pentru cazul descoperirii unei comori (tezaur), recunoscute ca monument de arheologie, precum și restricţiile stabilite prin lege, care sunt obligatorii și se extind asupra tuturor subiectelor dreptului de proprietate, indiferent de tipul de proprietate și de titlul juridic al deţinătorului.

Totodată, proiectul de lege conţine prevederi importante menite să împiedice și să prevină circulaţia ilicită a elementelor patrimoniului arheologic, prin „circulaţie ilicită” fiind înţeles comerţul cu obiecte ce provin din săpăturile ilicite sau din cele realizate ilegal în cadrul săpăturilor oficiale. În acest scop, este prevăzută autorizarea oficială obligatorie a săpăturilor arheologice și este stipulată obligativitatea autorizării oficiale a scoaterii peste hotarele ţării a bunurilor culturale arheologice, în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare, în baza unui certificat de export.

La acest proiect de lege s-a lucrat aproape cinci ani. Unul dintre specialiștii care a lucrat la realizarea acestui proiect de lege, președintele Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova, Sergiu Musteaţă, a menţionat că acum un an, acest proiect a fost expertizat de mai mulţi specialiști din SUA, Germania, Ucraina, România.

„Cartea neagră a patrimoniului cultural al municipiului Chişinău”

„Este o debandadă, monumentele sunt distruse în fiecare lună”

Importanţa acestei legi este subliniată și de apariţia studiului „Cartea neagră a patrimoniului cultural al municipiului Chișinău”, care prezintă starea în care se află cele mai preţioase clădiri din capitală. Culegerea este un semnal de alarmă în legătură cu dispariţia monumentelor culturale din Republica Moldova. Autorii prezintă în imagini atât aspectul actual al clădirilor, cât și imaginea lor istorică.

Studiul cuprinde numeroase documente, imagini, materiale din presa scrisă, publicaţii știinţifice care vin să argumenteze că patrimoniul arhitectural al municipiului Chișinău este supus unei continue degradări.

Dovezile că patrimoniul cultural și istoric al municipiului Chișinău este pe cale de dispariţie au fost acumulate de specialiștii Agenţiei de Inspectare și Restaurare a Monumentelor. Directorul Agenţiei, Ion Ștefăniţă, a ţinut să menţioneze la lansarea cărţii că, din păcate, încă nu s-a reușit stabilirea unei colaborări cu autorităţile publice locale în stoparea acestor distrugeri și în conservarea și restabilirea monumentelor istorice din municipiu. Iar Vladimir Modârcă, șef Direcţia arhitectură, urbanism și relaţii funciare a municipiului Chișinău, deși a

Alexandru Corduneanu, consilier municipal din partea PPCD, membru al Grupului de Iniţiativă Civică pentru protejarea patrimoniului cultural:

fost invitat la lansarea acestui studiu, nu a fost prezent.

Autorii studiului constată că, din păcate, din cele 977 de edificii de arhitectură ce reprezintă „Centrul istoric al mun. Chișinău” , înscris cu nr. 308 în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1531-XII din 22.06.1993, 76 sunt demolate (44 - în anii 1995-2006, 32 – în 2006-2010), 155 de monumente au suferit intervenţii neautorizate de reconstrucţii, care au prejudiciat grav autenticitatea și integritatea acestora. În aceste ritmuri, putem constata că aproape lunar, în municipiul Chișinău este distrus un monument istoric. În majoritatea dintre acestea sunt în prezent localuri de noapte sau oficii.

Apariţia studiului „Cartea Neagră a Patrimoniului Cultural al Municipiului Chișinău” a fost posibilă graţie membrilor Agenţiei de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, cu sprijinul financiar al Biroului UNESCO și al Ministerului italian de Externe.

Despre rezultatele săpăturilor efectuate la Biserica Măzărache, dar și la Valea Morilor și descoperirile arheologilor vom relata în numerele viitoare ale ziarului FLUX. Ţineţi aproape!

– Consideraţi că Legea privind protejarea patrimoniului arheologic care a fost aprobată săptămâna trecută va contribui la stoparea distrugerilor monumentelor istorice?

– Este o lege bine lucrată, m-am uitat peste ea anterior și îi cunosc pe specialiștii care au lucrat la ea, știu câtă sârguinţă au depus în varianta finală a acestei legi. Din păcate, lipsa unei legi cadru, care trebuie să fie Legea patrimoniului cultural, va face dificilă aplicarea directă a acestei legi, care este una specifică. La nivelul Republicii Moldova, avem nevoie de o strategie pentru patrimoniul cultural, care să prevadă și elaborarea unor legi specifice pentru diferite zone ale patrimoniului cultural mobil, imobil, arheologic, vegetal, de ce nu? Fiindcă, de exemplu, Valea Morilor este o zonă peisajeră, un obiectiv de patrimoniu, care intră în registrul monumentelor și iată că atitudinea faţă de această zonă este la fel ca și cea faţă de centrul istoric al Chișinăului. Iar la nivelul autorităţilor locale, trebuie să avem o strategie de revitalizare a centrului istoric, de protejare a patrimoniului cultural. Ar trebui ca Agenţia de Restaurare și Protejare a monumentelor să aibă o filială în capitala Republicii Moldova, chiar dacă și Agenţia se află la Chișinău, sau poate că în cadrul administraţiei trebuie să existe un sector din câteva persoane, care să se ocupe de restaurarea patrimoniului cultural arheologic istoric. Și, poate, ar trebui să fie și o reformă administrativă, care să prevadă o pretură unică, care trebuie să se ocupe de zona centrului istoric, împărţit cum este acum către mai multe preturi: Botanica, Centru, Râșcani, Buiucani… Centrul istoric trebuie să fie administrat de o singură administraţie de sector, iar sectorul Centru cred că îl putem limita la zona centrului istoric al Chișinăului și atunci problematica, mai mult sau mai puţin omogenă, va putea fi discutată și rezolvată în cadrul acestei structuri administrative și, în plus, cu ajutorul unui sector de patrimoniu care ar trebui să fie în cadrul administraţiei Chișinăului.

– Instituirea unei poliţii a patrimoniului ar facilita aplicarea legii?

– Acum este prematur să vorbim despre poliţia de patrimoniu, fiindcă până acolo mai sunt încă multe lucruri de făcut. Deocamdată, nu avem registrul monumentelor actualizat pentru Chișinău. Este o debandadă, monumentele sunt distruse în fiecare lună, fie degradează, fie sunt intervenţii distructive, fie chiar se demolează. În primul rând, trebuie să stabilizăm climatul, să ne cultivăm o sensibilitate deosebită faţă de acest oraș, care este al nostru, chiar dacă mulţi consideră că nu este orașul lor, trebuie să ne cultivăm și o identitate urbană pronunţată și protectoare.

– Ce s-ar putea întreprinde pentru a cultiva această sensibilitate?

– Eu cred că responsabilitatea majoră este a comunităţii, dar și a administratorilor municipali pe care comunitatea îi alege și cărora le deleagă o responsabilitate deosebită: să se îngrijească de tot ce am avut, tot ce păstrăm și tot ce ar trebui să urmeze drumului nostru prin această viaţă. În primul rând, administratorii municipali pe fiecare domeniu și, mai ales, pe domeniul patrimoniului cultural trebuie să-și cultive această sensibilitate.

Mi-ar plăcea să cred că și viceprimarii, și arhitecţii-șefi, și primarii știu că avem monumente, le preţuiesc și fac tot posibilul ca să protejeze, să păstreze și să folosească aceste monumente, atât în sensul cultivării unei identităţi urbane copiilor noștri, cât și în sens economic, fiindcă orice monument este o sursă de venituri pentru bugetul municipal.

Casa copilului “Preafericitul Iosif” a primit în dar un set de electrocasnice de la Fundaţia Edelweiss Cu două săptămâni înainte de cea de-a 15-a aniversare, Casa copilului “Preafericitul Iosif” a primit un cadou deosebit – un set complet de electrocasnice, pentru a le asigura copiilor din această instituţie o viaţă mai comfortabilă. Acest dar a fost oferit în cadrul vizitei la Casa copilului a ÎPS Vladimir, Mitropolit al Chișinăului și a Întregii Moldove, a Arhimandritului Petru (Musteaţă), actualmente Episcop de Hâncu, vicar al Mitropoliei Chișinăului și, prin cumul, directorul Casei copilului „Preafericitul Iosif”, și a dlui Vlad Plahotniuc, fondatorul Edelweiss.

„Casa copilului “Preafericitul Iosif” este un exemplu al unei educaţii spiritual profunde a copiilor din această instituţie. Buna funcţionare a acesteia este posibilă datorită conlucrării cu omul de afaceri Vlad Plahotniuc, fondatorul EDELWEISS. Vreau să aduc mulţumiri acestei persoane pentru dragostea sa faţă de biserică. Știu că domnia sa ajută nu doar oamenii de cultură cum sunt cântăreţii, scriitorii, sportivii sau studenţii, dar și oamenii nevoiași. Este un lucru firesc și binecuvântat de Dumnezeu,” a spus, în cadrul vizitei, ÎPS Vladimir. „Vă felicit cu această frumoasă aniversarea și vreau să vă spun că am fost profund impresionat de acești copii, pentru că, în pofida acelor momente dramatice prin care au trecut, au putut să-și păstreze integritatea și acum se află în acest lăcaș sfânt, care nu este doar un simplu adăpost, ci și un refugiu spiritual. Vreau să-mi exprim tot respectul faţă de jertfirea

de sine a educatorilor ce oferă acestor copii grijă și educaţie”, a spus Vlad Plahotniuc. „Acești copii au nevoie de dragoste, ei trebuie să vadă că noi le deschidem uși, suntem aproape de ei. Ei nu trebuie să se simtă părăsiţi. Ei au fost părăsiţi de părinţi și rude, dar Bunul Dumnezeu nu ne părăsește niciodată”, a menţionat Episcopul Petru. În cadrul vizitei, Vlad Plahotniuc a înmânat copiilor un set de electrocasnice, care include mașini de spălat, frigider și cazane. În același timp, copiii au pregătit pentru oaspeţi un concert.

*** Fundația EDELWEISS este o organizaţie neguvernamentală, nonprofit și apolitică, înfiinţată de către omul de afaceri Vlad Plahotniuc în scopul creării unor oportunităţi echitabile pentru oamenii talentați și dezavantajaţi din Republica Moldova. Fundaţia are mi-

siunea de a contribui la dezvoltarea societăţii prin elaborarea și implementarea unor proiecte în domeniul cultural, educaţional, social, economic și de protecţie a mediului înconjurător.

Toate iniţiativele fundaţiei se bazează pe ideea că toţi oamenii trebuie să aibă posibilitatea să-și atingă pe deplin potenţialul pentru a contribui la dezvoltarea societăţii. Aceasta poate fi realizat prin crearea oportunităţilor pentru oamenii talentaţi, sprijinirea tinerilor capabili, încurajarea iniţiativelor care dezvoltă potenţialul oamenilor de a-și îmbunătăţi propria viaţă și susţinerea programelor ce vor contribui la dezvoltarea societăţii noastre. Fundaţia crede în dreptul fiecărui individ de a-și construi singur destinul și viitorul.

Credem atât în tineri, pentru că în ei se află entuziasmul, dinamismul și forţa inovatoare, cât și în vârstnici, pentru că ei ne aduc încrederea, înţelepciunea și experienţa anilor.

Adriana IEPURE, pentru FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

24 SEPTEMBRIE 2010

Atitudini

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

Limba română sub garanţiile RSS Moldoveneşti Între euroconformitate şi recurs la geolingvistică Limba este un fel de cod genetic al fiecărui popor, fiind depozitarul și expresia istoriei sale. O limbă exprimă pe deplin identitatea inconfundabilă a unui popor în mozaicul lumii.

Orice limbă este un organism viu și se confundă cu fiinţa etnică a unui popor. De regulă, aria de răspândire a unei limbi coincide cu spaţiul etnic de geneză și devenire a etniei respective.

Alteori, intervenţiile brutale în istorie ale unor puteri politice, de obicei de natură imperială, pun în contact limbi și popoare diferite, dintre care limbile popoarelor cucerite vor fi asuprite, iar limba centrului imperial va fi asupritoare, exercitându-și supremaţia în raport cu orice altă expresie culturală și lingvistică.

URSS a murit, identităţile se teritorializează În fosta URSS, toate naţiunile captive fuseseră condamnate la rusificare treptată prin bilingvism zis „armonios”, iar etnia naţiunii dominante – menţinută în condiţia de monolingvism autosuficient.

Limba rusă a fost instrumentalizată ca agent al asimilării etniilor neruse, iar pentru accelerarea proceselor de rusificare acesteia i s-a atribuit prin lege funcţia de „limbă de comunicare interetnică”. În acest sens, continuând politica asimilaţionistă a imperiului ţarist, URSS a recurs la deportări, strămutări și deplasări masive de populaţie. Evident, limba rusă își consolida în aceste cazuri funcţia de „limbă de comunicare interetnică”. Până la perestroika lui Gorbaciov, un departament întreg a avut în sarcină promovarea politicilor de strămutare a populaţiilor neruse în regiunile îndepărtate ale Siberiei și Orientului Îndepărtat, iar a etnicilor ruși (și ucraineni) – în republicile neruse. Aceste populaţii strămutate, ruse sau neruse, deveneau, prin „limba de comunicare interetnică”, niște puternici agenţi integratori ai imperiului sovietic.

După prăbușirea URSS, fiecare dintre noile state apărute pe ruinele acestuia și-a promovat propriile politici sociolingvistice, orientate spre consolidarea statutului, rolului și funcţiilor propriei limbi de stat în detrimentul poziţiilor ocupate altădată de limba rusă. Fenomenul este numit de geopoliticieni cu termeni speciali: teritorializare a identităţilor sau identitarizare a teritoriilor. Situaţiile au evoluat diferit de la stat la stat. Este interesant să vedem cum stau astăzi lucrurile în această privinţă. Să le luăm pe rând. Vom începe cu cele trei state baltice, din 2004 membre ale Uniunii Europene.

Trei state membre UE cu legislaţie lingvistică euroconformă În Estonia, singura limbă de stat este estona, statutul și funcţiile acesteia fiind reglementate de „Legea despre limbă” din 21 februarie 1995, cu modificările și completările ulterioare. Limba rusă nu are un statut oficial, fiind una dintre limbile categoriei generice de „necetăţeni” rezidenţi pe teritoriul estonian (între 30 și 40% din locuitori).

Din 28 iunie 2008, în Estonia sunt în vigoare „Cerinţele pentru cunoașterea limbii estone de către angajaţii în domeniul public și în alte domenii”, document racordat la cadrul european în materie (Documentul cadru al Consiliului Europei privind nivelurile de cunoaștere a limbii). Pentru toate profesiile practicate în Estonia au fost stabilite șase trepte de cunoaștere a limbii de stat: A1-A2 – nivelul începător, B1-B2 – nivelul mediu și C1-C2 – stăpânirea liberă a limbii estone. În Letonia doar letona este limbă oficială a statului, statutul letonei fiind reglementat de „Legea despre limba de stat” din 9 decembrie 1999. Potrivit acestei legi, limba rusă are statut de limbă străină. Controlul asupra modului de aplicare a legii este prerogativa Centrului Limbii de Stat, structură distinctă pe lângă Ministerul Justiţiei. În Lituania, singura limbă oficială este lituaniana, potrivit Constituţiei ţării și „Legii cu privire la limba de stat” din 31 ianuarie 1995, modificată și completată la 13 iunie 2002.

Limba rusă nu are nici un statut oficial. O Comisie de Stat

pentru Limba Lituaniană este responsabilă de aplicarea uniformă a legii în tot cuprinsul acestui stat al UE. Estona, letona și lituaniana sunt limbi oficiale ale UE. Vom preciza în context că România, stat membru al UE din 2007, nu are o lege specială privind statutul, rolul și funcţiile limbii române ca limbă oficială a statului naţional român.

Trei ţări slave şi limbile lor de stat Vom trece la cele trei state slave de răsărit: Rusia, Ucraina și Bielorusia.

Federaţia Rusă are, la nivel federal, o singură limbă de stat – limba rusă. Cadrul legal în această materie este definit de „Legea federală nr. 53-FZ despre limba de stat a Federaţiei Ruse” din 12 iunie 2005. În republicile federale, organizate pe criterii etnice, alături de rusă, limbile etniilor respective au statutul formal de limbi regionale. În 2009, UNESCO a inclus 136 de limbi ale etniilor din Federaţia Rusă în Cartea Roșie a Limbilor ameninţate cu dispariţia. Legea federală despre limba de stat a Federaţiei Ruse stabilește că: „În conformitate cu Constituţia Federaţiei Ruse, limba de stat a Federaţiei Ruse este, pe întreg teritoriul ei, limba rusă” și că: „Statutul limbii ruse ca limbă de stat a Federaţiei Ruse prevede folosirea obligatorie a limbii ruse în domeniile stabilite de prezenta lege federală, de alte legi federale, de„Legea Federaţiei Ruse nr. 1807-I despre limbile popoarelor Federaţiei Ruse” din 25 octombrie 1991 și de către alte acte normative de drept ale Federaţiei Ruse, prevede protecţia limbii ruse și susţinerea ei, precum și asigurarea dreptului cetăţenilor Federaţiei Ruse de a folosi limba de stat a Federaţiei Ruse”. Legea stabilește că utilizarea limbii ruse este obligatorie în 10 domenii ale vieţii social-politice, de la activitatea organelor puterii de stat până la publicitate. Controlul asupra respectării prevederilor Legii despre limba de stat a Federaţiei Ruse este trecut în sarcina organelor puterii de stat, de la nivelul celor federale la nivelul celor locale, în limitele stabilite de legislaţie. Alfabetul rusesc este obligatoriu pentru limbile tuturor popoarelor neslave care au formaţiuni statale în componenţa Federaţiei Ruse. Astfel, Legea Federaţiei Ruse nr. 1807-I despre limbile popoarelor Federaţiei Ruse” din 25 octombrie 1991, cu modificările ulterioare, stabilește în articolul 3 că: „În Federaţia Rusă alfabetele limbii de stat a Federaţiei Ruse și cele ale limbilor de stat ale republicilor se formează pe baza alfabetului chirilic. Alte baze grafice ale alfabetelor limbii de stat a Federaţiei Ruse și ale limbilor de stat ale republicilor pot fi instituite prin legile federale”.

Bielorusia este singurul stat european în care, alături de bielorusă, limba rusă are statutul oficial de limbă de stat. Modul de funcţionare a celor două limbi de stat este reglementat de „Legea despre limbi în Republica Bielorusia” nr. 3094 din 26 ianuarie 1990, cu modificările operate la 13 iulie 1998. În Ucraina, singura limbă de stat este ucraineana, potrivit prevederilor articolului 10 al Constituţiei. La 14 decembrie 1999, printr-o cuprinzătoare Hotărâre a sa, Curtea Constituţională a Ucrainei a dat o interpretare oficială prevederilor acestui articol din Constituţie. Ucraina este un stat neomogen din punct de vedere lingvistic. Astfel, în regiunile de sud și cele de răsărit vorbitorii de limbă ucraineană sunt minoritari, iar cei de limbă rusă – majoritari. Circa o treime din populaţia Ucrainei vorbește un amestec ruso-ucrainean numit „surjik”. Populaţia de limbă română este a treia ca mărime din ţară (după ucraineni și ruși). Printr-un acord preelectoral semnat de prezidenţiabilul Victor Ianukovici cu reprezentanţii comunităţilor rusă, română și maghiară din Ucraina, actualul șef al statului ucrainean s-a angajat să asigure un statut oficial, la nivel local și regional, pentru limbile rusă, română și maghiară, acolo unde ponderea vorbitorilor lor atinge 10%. Anul curent reprezentanţii Partidului Regiunilor, de guvernământ, al președintelui Victor Ianukovici, împreună cu cei ai Partidului Comunist și al Blocului Litvin, au introdus în Rada Supremă proiectul „Legii despre limbile din Ucraina” și pe cel al „Legii despre limba ucraineană de stat”. Deocamdată, adoptarea acestor proiecte de legi a fost

amânată până după alegerile parlamentare din Ucraina.

Limba rusă pleacă din Caucaz.

Alfabetul şi limba rusă rămân doar în Oseţia de Sud şi Abhazia În regiunea Caucazului de Sud, situaţia nu este foarte diferită.

Constituţia Georgiei, în articolul său 8, spune: „Limba de stat a Georgiei este georgiana, iar în Republica Autonomă Abhază – și limba abhază”. Modul de funcţionare a limbii georgiene este reglementat de „Legea cu privire la limba de stat”. Limba rusă are statut de limbă străină. Învăţământul în școlile de stat de toate gradele este doar în limba georgiană, iar limbile minorităţilor etnice pot fi studiate doar ca disciplină distinctă. În Azerbaidjan, limba azeră are statutul de limbă de stat. „Legea despre limba de stat a Republicii Azere” din 30 septembrie 2002 prevede obligaţia tuturor cetăţenilor de a cunoaște limba azeră de stat.

Ca și în Georgia, rusa are statut de limbă străină. Limba azeră a fost trecută de la alfabetul rus la cel latin începând cu anul 1991, odată cu restabilirea independenţei de stat, tranziţie încheiată la 1 august 2001. Din 2002 ziua de 1 august este sărbătorită oficial drept „Zi a limbii azere și a alfabetului azer”. „Legea despre limbă” din Armenia din 17 aprilie 1993 prevede că: „Limba de stat a Republicii Armenia este armeana, care deservește toate sferele vieţii din republică. Limba oficială a

În Tadjikistan, singura limbă de stat este tadjica sau farsi/ persana, această ţară neturcică având aceeași limbă de stat ca și Republica Islamică Iran. Între 1991 și 2009, limba rusă a avut un statut oficial de „limbă de comunicare interetnică”, putând fi utilizată în comunicarea cu instituţiile de stat. Odată cu adoptarea „Legii cu privire la limba de stat” la 3 octombrie 2009, singura limbă oficială a rămas tadjica/persana, iar în martie 2010, Parlamentul a anulat obligativitatea publicării actelor legislative și normative în limba rusă, care a fost exclusă complet din activităţile de secretariat și a devenit una dintre limbile străine în Tadjikistan. În Kirghizstan singura limbă de stat, potrivit Constituţiei adoptate prin referendumul din 21 octombrie 2007, este kirghiza. Totodată, „Legea despre limba de stat a Republicii Kirghize”, prevede că: „În conformitate cu Constituţia Republicii Kirghize, limba de stat a Republicii Kirghize este limba kirghiză. Limba kirghiză, ca unul dintre principalele elemente de bază ale statalităţii Republicii Kirghize, funcţionează în mod obligatoriu în toate sferele activităţii de stat și ale autoadministrării locale în ordinea stabilită de prezenta Lege și alte legi ale Republicii Kirghize. În Republica Kirghiză, limba rusă este folosită ca limbă oficială”, precum și că: „Limba kirghiză, în calitate de limbă de stat, este considerată și limbă de comunicare interetnică în Republica Kirghiză”. În 1992, guvernul de la Bișkek a adoptat hotărârea de a trece treptat scrierea kirghiză de la alfabetul rusesc la cel latin.

Pentru moment, procesul tran-

agenţia guvernamentală de știri „Qazaqinform” folosește varianta turcă a alfabetului latin pentru toate știrile în limba kazahă destinate diasporei.

Zonele rusofoniei oficializate: Rusia, Bielorusia, Găgăuzia, Transnistria, Abhazia, Oseţia de Sud Singurele locuri din fostul spaţiu sovietic în care limba rusă are statutul de limbă de stat sunt Federaţia Rusă și Bielorusia, precum și Unitatea teritorial-administrativă Găgăuzia din Republica Moldova. Aici ar trebui să adăugăm și teritoriile separatiste Transnistria din Republica Moldova și Abhazia și Oseţia de Sud din Georgia.

„Ţinând cont de identitatea lingvistică moldoromână realmente existentă”

Republicii Armenia este limba armeană literară. Republica Armenia contribuie la păstrarea și răspândirea limbii armene printre armenii de peste hotare.

Republica Armenia favorizează unificarea ortografiei limbii armene”, dar și că: „Persoanele cu funcţii de răspundere și cetăţenii Republicii Armenia, angajaţi în unele domenii ale deservirii, sunt obligaţi să posede limba armeană. Limba intervenţiilor oficiale ale persoanelor care reprezintă Republica Armenia este limba armeană, dacă faptul nu contravine ordinii stabilite în respectivele instanţe internaţionale. În discursul lor oficial, cetăţenii Republicii Armenia sunt obligaţi să asigure curăţenia limbii”. Limba rusă are statut de limbă străină.

Schimbarea la faţă a Asiei Mijlocii Printre statele medioasiatice avem o situaţie mai pestriţă, dar cu tendinţe clare de emancipare lingvistică de sub tutela limbii și alfabetului rus, de afirmare a propriei identităţi. În Turkmenistan, limba turkmenă este singura limbă de stat, după cum stipulează articolul 14 al Constituţiei din 2008. Învăţământul în limba rusă, de la cel primar la cel universitar, a fost desfiinţat. Începând cu anul 1996, limba rusă are statut de limbă străină. În Turkmenistan nu este permisă perfectarea de abonamente la ziare și reviste din Federaţia Rusă și nici retransmiterea de programe de radio și televiziune din Rusia. Limba turkmenă a fost trecută la alfabetul latin. În Uzbekistan există o singură limbă de stat – uzbeca.

Legea Republicii Uzbekistan „Despre limba de stat” din 3 decembrie 2004 reglementează modul de funcţionare a limbii uzbece. În 1992, limba uzbecă a început tranziţia de la scrierea cu litere rusești la cea cu alfabet latin. Limba rusă are statut de limbă străină.

ziţiei la alfabetul latin a fost stopat de actualele autorităţi din Kirghizstan.

Republica Kazahstan are, de asemenea, o singură limbă de stat – kazaha. „Legea despre limbile din Republica Kazahstan”, din 20 decembrie 2004, spune că „datoria fiecărui cetăţean al Republicii Kazahstan este să însușească limba de stat, care este cel mai important factor de consolidare a poporului Kazahstanului.” În același timp, limba rusă este utilizată nestingherit în organele puterii centrale sau locale de stat, fără ca aceasta să aibă un statut oficial fixat în lege.

Autorităţile kazahe au formulat oficial intenţia de a trece scrierea kazahă de la alfabetul rusesc la cel latin, urmând exemplul altor state turcofone foste sovietice ca Azerbaidjan, Turkmenistan, Kirghizstan și Uzbekistan. Din anul 2004,

Analizând cazul Republicii Moldova, în comparaţie cu fostele naţiuni captive din spaţiul de influenţă și control al Moscovei, vom observa că doar ţara noastră are o legislaţie în materie lingvistică datând încă din perioada sovietică. Parlamentul Republicii Moldova a lăsat în vigoare Legea RSS Moldovenești “Cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești” nr. 3465-XI din 1 septembrie 1989 (adoptată, de fapt, la 31 august 1989), lege care susţine în preambulul său identitatea lingvistică moldoromână și echivalează juridic termenii moldovean/român.

Legea a suportat modificări și completări neesenţiale la 29 mai 2003. O lege care în 1989 ne părea progresistă, salvatoare chiar, acum apare ca perimată și depășită de realităţi.

Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova din 27 august 1991 vorbește despre „decretarea limbii române ca limbă de stat și reintroducerea alfabetului latin”, iar articolul 13 al Constituţiei din 1994 – despre „limba moldovenească funcţionând pe baza grafiei latine”, susţinând în plus că „Statul recunoaște și protejează dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la funcţionarea limbii ruse și a altor limbi vorbite pe teritoriul ţării”.

Legea RSS Moldovenești “Cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești: „Consfinţirea prin Constituţia (Legea Fundamentală) Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești a statutului limbii moldovenești ca limbă de stat are menirea să contribuie la realizarea suveranităţii depline a republicii și la crearea garanţiilor necesare pentru folosirea ei plenară în toate sferele vieţii ei politice, economice, sociale și culturale. RSS Moldovenească sprijină aspiraţia moldovenilor care locuiesc peste hotarele republicii, iar ţinând cont de identitatea lingvistică moldo-română realmente existentă - și a românilor care locuiesc pe teritoriul Uniunii RSS, de a-și face studiile și de a-și satisface necesităţile culturale în limba maternă.

Atribuind limbii moldovenești statutul de limbă de stat, RSS Moldovenească asigură ocrotirea drepturilor și libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor de orice naţionalitate, care locuiesc pe teritoriul RSS Moldovenești, indiferent de limba pe care o vorbesc, în condiţiile egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa Legii. În scopul ocrotirii și asigurării de către stat a dezvoltării limbii găgăuze, RSS Moldovenească creează garanţiile necesare pentru extinderea consecventă a funcţiilor ei sociale.

RSS Moldovenească asigură pe teritoriul său condiţiile necesare pentru folosirea și dezvoltarea limbii ruse ca limbă de comunicare între naţiunile din Uniunea RSS, precum și a limbilor populaţiilor de alte naţionalităţi care locuiesc în republică.”

Totodată, primele 5 articole ale legii stipulează: „Articolul 1. În conformitate cu Constituţia (Legea Fundamentală) RSS Moldove-

În loc de concluzii După aceste constatări putem trage concluzia că Republica Moldova este, printre toate fostele state sovietice, cea mai rămasă în urmă la capitolul legislaţie lingvistică. Faptul că Republica Moldova este ultimul stat în fosta URSS ca intenţie și viteză de adoptare a legislaţiei lingvistice dovedește o dată în plus lipsa de perspicacitate, de voinţă politică și de patriotism a clasei guvernante.

O nouă lege privind statutul și funcţiile limbii de stat a Republicii Moldova este necesară. Și pentru că sintagma „limbă de stat” a fost atât de mult repudiată, precizăm aici că este vorba, în afara oricărei discuţii, de limba română literară. În același timp, observăm că România, care ar trebui să fie un exemplu de urmat pentru Republica Moldova, are în materie lingvistică un cadru legislativ omisiv. Astfel, România nu a avut niciodată și nu are nici în prezent o lege privind funcţionarea limbii sale oficiale, care, potrivit articolului 13

nești, limba de stat a RSS Moldovenești este limba moldovenească, care funcţionează pe baza grafiei latine. Ca limbă de stat, limba moldovenească se folosește în toate sferele vieţii politice, economice, sociale și culturale și îndeplinește în legătură cu aceasta funcţiile limbii de comunicare interetnică pe teritoriul republicii.

RSS Moldovenească garantează tuturor locuitorilor din republică învăţarea gratuită a limbii de stat la nivelul necesar pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu.

Articolul 2. În localităţile în care majoritatea o constituie populaţia de naţionalitate găgăuză limba oficială în diferite sfere ale vieţii este limba de stat, limba găgăuză sau cea rusă.

Articolul 3. Limba rusă, ca limbă de comunicare între naţiunile din Uniunea RSS, se folosește pe teritoriul republicii alături de limba moldovenească în calitate de limbă de comunicare între naţiuni, ceea ce asigură un bilingvism naţional-rus și rus-naţional real.

Articolul 4. RSS Moldovenească garantează folosirea limbilor ucraineană, rusă, bulgară, ivrit, idiș, ţigănească, a limbilor altor grupuri etnice, care locuiesc pe teritoriul republicii, pentru satisfacerea necesităţilor lor naţionalculturale.

Articolul 5. Prezenta Lege nu reglementează folosirea limbilor în relaţiile dintre persoane, în activitatea de producţie a transporturilor feroviar și aerian (cu excepţia sferei de deservire a pasagerilor), precum și în unităţile militare și în instituţiile subordonate Ministerului Apărării al Uniunii RSS, în unităţile militare ale Comitetului pentru securitatea statului al Uniunii RSS și ale Ministerului Afacerilor Interne al Uniunii RSS.”

al Constituţiei din 1991, „este limba română”. Nu există legi privind protejarea, folosirea și promovarea limbii române în ţară și peste hotare, chiar dacă referiri episodice se cuprind în legislaţia foarte dezvoltată și actele normative cu privire la minorităţile naţionale (bunăoară, Hotărârea de Guvern nr. 1206/2001) sau la sprijinul pentru românii „de pretutindeni”. De asemenea, nu există în România o autoritate distinctă în a cărei sarcină să stea aplicarea normelor legale cu caracter sociolingvistic. Întrucât limba română are un statut oficial în 3 state (România, Republica Moldova și provincia autonomă Voievodina din Serbia), și ar putea fi recunoscută oficial ca limbă regională în raioanele în care are o pondere majoritară (Herţa și Adâncata (Hliboka) din regiunea Cernăuţi și Reni din regiunea Odesa) în Ucraina, eventual și în interfluviul Dunăre-Morava-Timoc din Serbia, este necesară adoptarea unei Legi a Românofoniei. În sprijinul unei asemenea iniţiative vine și statutul de limbă oficială a Uniunii Europene pe care l-a obţinut româna la 1 ianuarie 2007, când Republica Moldova a devenit singurul stat european extracomunitar a cărui limbă oficială este una dintre cele 24 de limbi de lucru ale instituţiilor europene.

Necesitatea unei Legi a Românofoniei este veche. Într-o scrisoare pe care i-o adresam, la 11 iulie 2006, ministrului Afacerilor Externe al României din acea vreme, Mihai-Răzvan Ungureanu, în cadrul unei dezbateri publice pe marginea proiectului de Lege privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, opinam: „Apreciez ca firească dorinţa MAE de promovare a românofoniei în lume, printre persoanele neromâne, dar cred că aceasta trebuie să facă obiectul unei legi euroconforme distincte pentru a evita etnicizarea subiectului, precum și pentru a spulbera eventualele temeri ale unor state sau cercuri etnopolitice străine privind încercarea de a

le induce neromânilor de peste hotare, prin recurs la geolingvistică, o identitate străină.

Am vrea, desigur, ca prin limba română să le oferim neromânilor un instrument de cunoaștere a noastră și de cooperare cu noi. Noţiunile de român și de românofon nu sunt întotdeauna reciproc superpozabile, iar unele cercuri etnopolitice străine, profitând de acest fapt, încearcă de multe ori să le prezinte ca opozabile. Sper să fiţi de acord că a sosit timpul să ne gândim, în spiritul Convenţiei Culturale Europene, și la o lege cu privire la românofonie care să fie pusă atât în beneficiul românităţii din întreaga lume, cât și al străinătăţii deschise către limba și cultura română.”

Societatea românească este în răsăritul Europei cea mai atașată francofoniei. Poate tocmai pentru acest motiv merită să ne inspirăm din modelul francez de protejare și promovare a limbii naţionale. Trebuie să amintim că Franţa are o lege specială cu privire la statutul și funcţiile limbii franceze, adoptată la 4 august 1994 și numită, după autorul ei, și legea Toubon (LOI nr. 94-665 du 4 août 1994 relative à l’emploi de la langue française). Ea a înlocuit o lege anterioară în această materie, legea Bas-Auriol (nr. 75-1349) din 31 decembrie 1975.

Până la realizarea unei asemenea idei, este important să respingem aventuri de tipul celei în care s-a lansat primarul de Comrat, Nicolai Dudoglo, și Valeri Klimenko de la Congresul Comunităţii Ruse din Moldova de organizare a unui referendum constituţional pentru a-i conferi limbii ruse statutul de limbă de stat în Republica Moldova. Efortul nostru trebuie să se concentreze pe consolidarea rolului și funcţiilor sociale ale limbii române în Republica Moldova, cât și pe promovarea ei eficientă în rândul diverselor minorităţi etnice conlocuitoare. Pentru aceasta avem nevoie cu toţii de un plus de realism, de solidaritate naţională, de pragmatism, de seriozitate și de simţ al răspunderii.

Vlad CUBREACOV, FLUX

10

24 SEPTEMBRIE 2010

SFATURI UTILE Mâinile îţi pot dezvălui afecţiunile de care suferi

EDI|IA DE VINERI

Diverse

CU CRATIŢA, DUPĂ FERICIRE

Mere, prune, struguri şi alte bunătăţi de toamnă

Ce semne trebuie să cauţi atunci când îţi analizezi mâna și ce afecţiuni indică acestea poţi afla în cele de mai jos. ª Unghiile albastre pot avertiza asupra unor probleme cardiovasculare. Una dintre metodele folosite de medici pentru a controla nivelul de oxigen care circulă prin sânge este să analizeze unghiile, degetele sau buzele pacienţilor. Culoarea roz indică o circulaţie bună. ª Ai palmele înroșite? Acest lucru poate indica ciroza la ficat. Schimbările hormonale cauzate de această boală provoacă dilatarea vaselor de sânge din piele.

Intrăm într-o perioadă când ne putem permite deja și unele excese în materie de deserturi. Explic de ce. Sezonul plajei și vestimentaţiei mai mult decât sumare s-a încheiat, astfel că unele imperfecţiuni ale siluetei nu vor mai fi chiar la vedere.

Apoi, meteorologii atenţionează că ne așteaptă o iarnă grea, iar unu-două kilograme în plus prind bine la frig. Sigur că nici nu vom exagera. Dar m-am gândit la niște deserturi, extrem de tentante, cu un parfum aparte, posibile doar în plină toamnă. Să ne permitem aceste mici bucurii acum, când mai profităm de zilele frumoase, dar iminenţa apropiatei ierni ne dă deja fiori. Cel puţin pentru mine, iernile noastre plumburii și apăsătoare sunt aproape deprimante și cu atât mai preţioasă mi se pare fiecare zi de toamnă în care mai cade, zgomotos, noaptea, câte un măr răscopt din pomul de la geam, când mai poţi aduna un pumn de prune brumării din copacul bătrân care-ţi amintește de livada bunicilor sau câţiva ciorchini rătăciţi din via culeasă deja. Acum, cu toate aceste minuni adunate în coș, să trecem la bucătărie, unde le vom transforma în adevărate capodopere culinare care, fără îndoială, vor aduce multe bucurii celor dragi.

Dar voi începe totuși de la ceva mai consistent. O tartă care, deși este cu pere, nu poate fi încadrată la categoria deserturilor. Reţeta înclină spre bucătăria franceză, este mai neobișnuită pentru noi, dar foarte savuroasă și bună de servit la un pahar de vin nou.

Tartă-aperitiv cu pere ª Dacă articulaţiile îţi sunt îngroșate este posibil ca nivelul colesterolului să fie ridicat. Depozitarea colesterolului pe articulaţii face parte dintre simptomele afecţiunii numite hipercolesterolemie. ª Unghiile în formă de lingură pot indica o posibilă anemie. Dacă unghiile tale nu au forma obișnuită (curbate) și prezintă o adâncitură în mijloc poţi avea deficit de fier. Se știe că lipsa fierului din organism înmoaie și subţiază unghiile, acestea rupându-se mai des. ª Palmele transpirate pot indica hiperactivitatea tiroidei. ª Degetele cu vârfurile umflate pot fi un semn al cancerului pulmonar. Substanţa PGE2, care produce inflamarea plămânilor, este produsă în exces de către tumoare, se acumulează în degete și provoacă umflarea acestora. ª Dacă unghiile tale prezintă umflături, este posibil să ai un început de artrită reumatoidă, chiar dacă articulaţiile tale nu au devenit încă umflate și dureroase. Artrita poate provoca inflamarea vaselor de sânge aflate sub unghie. ª Ai unghiile în două nuanţe? Asta poate însemna că rinichii tăi nu sunt tocmai sănătoși. Acest lucru are loc din cauza ureei, care în acest caz se cristalizează sub piele și unghii. ª Mărimea peste medie a mâinilor tale poate reprezenta un indiciu al unei tumori pituitare.

Puneţi în tava stropită cu apă rece 500 de grame de foitaj și coaceţi-l 10 minute în cuptorul încins la 220-230 de grade. Curăţaţi și tăiaţi în felii subţiri 4 pere, apoi prăjiţi-le ușor în 30 de grame de unt. Scoateţi aluatul din cuptor, puneţi peste el perele condimentate cu sare și boia dulce. Mai presăraţi și 150 g de cașcaval, din care vă place mai mult, amestecat cu 2-3 linguri de nuci măcinate. Coaceţi în continuare, până când tarta se va rumeni frumos.

Merele, sub toate formele posibile, rămân a fi preferinţa mea contantă, de aceea nu voi ezita nici astăzi să vă dau câteva reţete cu aceste fructe minunate, bune pentru doamne ocupate, grăbite, dar pentru care familia rămâne totuși o prioritate. Or, într-o casă în care oamenii sunt cu adevărat fe-

riciţi trebuie să miroase măcar din când în când a prăjitură delicioasă, în care ingredientul principal este dragostea și grija pentru cei dragi.

Pentru început, un chec cu mere, rapid, ieftin, accesibil oricărui începător în ale bucătăriei, bun și la ceaiul de seară, dar și la cafeaua de dimineaţă.

Chec cu mere şi scorţişoară Alegeţi pentru început o cană de mărime medie care va fi unitatea de măsură pentru ingrediente. Amestecaţi două căni de făină, o cană de zahăr, o cană de mere rase, două ouă bătute, patru linguri de ulei, o linguriţă de bicarbonat stins cu suc de lămâie sau oţet, o linguriţă de scorţișoară sau/și zahăr vanilat.

Bateţi bine aluatul, turnaţi-l în tava tapetată cu hârtie de copt și coaceţi checul la foc potrivit.

Cel mai simplu desert de toamnăiarnă sunt merele coapte, cu o crustă subţire, crocantă de zahăr. Doriţi ceva mai de efect? Atunci optaţi pentru mere umplute, pe care le mai puteţi îmbrăca și în aluat de foitaj. Despre umplutură vom vorbi în continuare.

Mere coapte, umplute Înlăturaţi cu grijă cotorul merelor și umpleţi-le pe acestea cu gem,

stafide, nuci și câte o bucăţică mică de unt. Ungeţi cu gem atâţia biscuiţi câte mere aţi pregătit. Pe biscuiţi puneţi merele, ornaţi-le cu albuș bătut și coaceţi-le la foc mediu. Puteţi încerca și o umplutură din alviţă, ceva dulceaţă și puţin unt. Varianta fără unt constituie un desert delicios de post.

Acum o reţetă-surpriză. Un fel de bezea de mere, ceva asemănător cu așa-zisul „zefir”, dar mai sănătos, mai natural, un desert cu iz de copilărie.

„Bezea” de mere Curăţaţi și tăiaţi în bucăţele mici un kilogram de mere. Puneţi merele într-o cratiţă, turnaţi apă atât cât să le acopere și fierbeţi-le până când se înmoaie. Adăugaţi apoi 12 g de gelatină înmuiată în apă rece, sucul de la o portocală, 50 g de zahăr și amestecaţi energic până la răcirea compoziţiei. Turnaţi amestecul în cupe și daţi-l la frigider pentru 4 ore. Puteţi presăra desertul cu puţină scorţișoară.

Acum să nu scăpăm ultimele prune, care fac o combinaţie bună cu diverse aluaturi. Cea mai simplă variantă este un aluat de pandișpan, ușor, delicat, fără pic de grăsimi.

Dacă nu aveţi propria reţetă, încercaţi-o pe a mea. Eu folosesc acest aluat de la apariţia căpșunilor, vișinelor și până la ultimele mere, prune sau alte

fructe. Totul este foarte simplu: bateţi spumă 4 ouă cu o jumătate de pahar de zahăr, adăugaţi un pahar de făină în ploaie și puţin bicarbonat stins. Puneţi fructele în tava tapetată cu hârtie de copt. Merele le puteţi pudra cu puţină scorţișoară. Turnaţi aluatul și coaceţi la temperatură medie.

Răsturnaţi prăjitura pe un platou și presăraţi-o când este rece cu zahăr pudră. Dar puteţi să încercaţi și un alt deliciu cu prune, o prăjitură cu o cremă fină care va arăta bine chiar și pe masa de sărbătoare.

Prăjitură cu prune şi cremă de griş Amestecaţi bine 300 g de făină cu 200 g de margarină și un praf de copt. Adăugaţi apoi pe rând două gălbenușuri, 4 linguri de zahăr, puţină sare și frământaţi aluatul. Întindeţi coca în tava unsă cu margarină sau tapetată cu hârtie de copt. Peste aceasta puneţi, cât mai înghesuit, un kg de prune fără sâmburi, tăiate în jumătate. Pentru cremă puneţi la fiert 250 ml de lapte, iar când acesta fierbe, adăugaţi 2 linguri de griș și lăsaţi la pe foc până se îngroașă, amestecând în permanenţă. Lăsaţi laptele la răcit, iar între timp bateţi spumă 6 albușuri cu 200 g de zahăr. Amestecaţi grișul răcit cu 4 gălbenușuri, 5 linguri de smântână și albușurile bătute. Turnaţi compoziţia peste prune și coaceţi prăjitura la foc potrivit aproximativ o oră. Se taie când este deja rece și se pudrează cu zahăr.

Și într-un final, o tartă savuroasă cu struguri. Chir dacă pe la noi strugurii sunt folosiţi mai rar ca ingredient pentru prăjituri, există o mulţime de reţete relativ simple, dar și torte mai sofisticate, în care pe post de vedete sunt boabele de struguri. Însă cum simplitatea este astăzi cuvântul de ordine, am optat, iarăși, pentru o reţetă mai ușor de preparat, dar nu mai puţin spectaculoasă și gustoasă.

Tartă cu struguri şi cremă

Pentru cremă bateţi 50 g de unt cu 100 g de zahăr pudră până se topește acesta din urmă. Adăugaţi apoi pe rând 3 ouă, 50 g de făină, 250 ml de lapte și un vârf de cuţit de sare. Puneţi crema pe foc și fierbeţi-o până se îngroașă, apoi lăsaţio la răcit. Spălaţi bine un kilogram de struguri albi și negri și rupeţi boabele de pe ciorchini.

Ar fi bine ca, înainte de

Fie că preferi să începi ziua cu o alergare de dimineaţă, fie că alegi să ieși cu un prieten la o partidă de tenis, important este să fii activ și să rămâi activ.

Beneficiile aduse sănătăţii de un simplu program zilnic de exerciţii fizice sunt nenumărate. Dr. Luigi Gratton, vicepreședinte Medical Affairs & Nutrition Education în cadrul Herbalife Ltd. și membru

în „Programul de analiză a obezităţii ca factor de risc”, derulat de Centrul pentru Nutriţie Umană din cadrul Universităţii din Los Angeles, ne dezvăluie principalele trei beneficii care ar putea să ne motiveze să începem chiar azi să devenim activi.

Oase şi muşchi puternici

Având oase și mușchi puternici, echilibrul, puterea și coordonarea organismului se îmbunătăţesc, reducând riscul accidentelor și bolilor osoase. Medicul și antrenorul te pot ajuta să găsești exerciţiul de forţă care ţi se potrivește.

Reducerea stresului

Cercetările știinţifice au arătat că activitatea fizică regulată este una dintre cele mai bune metode de a menţine oasele sănătoase. Exerciţiile de forţă, joggingul, ridicarea de greutăţi sunt utile pentru conservarea masei osoase, ceea ce reprezintă o componentă critică în reducerea riscului de slăbire a oaselor care se produce odată cu înaintarea în vârstă, favorizând apariţia fracturilor. Activităţile fizice care implică ridicarea de greutăţi sunt benefice, totodată, pentru creșterea masei musculare, susţinând mai departe sănătatea oaselor. În plus, ţesutul muscular arde mai multe calorii decât orice alt ţesut din organism, ceea ce crește ponderea de ardere a caloriilor pentru menţinerea unei greutăţi sănătoase.

Mai multe studii arată că sportul și exerciţiile fizice, mișcarea, în general, ne ajută în lupta cu stresul cotidian. Prin practicarea exerciţiilor fizice, în organism se produce endorfină, care are efect de calmare și relaxare, făcându-ne să ne simţim mai bine și mai optimiști.

O plimbare vioaie sau o scurtă repriză de gimnastică poate fi reţeta ideală de relaxare după o zi istovitoare. Și cum majoritatea oamenilor apelează la mâncare în situaţii de stres, ceea ce poate duce la creștere în greutate, dacă înlocuim pofta de mâncare cu câteva exerciţii fizice, nu numai că ne vom relaxa și nu vom mai fi la fel de stresaţi, dar vom evita și acumularea unui surplus de greutate nesănătos pentru organism.

Controlul greutăţii Reducerea activităţilor sedentare, implicarea în activităţi fizice și arderea caloriilor consumate sunt cheia în controlul greutăţii. Un program regulat de exerciţii fizice nu doar ne ajută să slăbim, dar este dovedit faptul că au o contribuţie importantă în menţinerea organismului la o anumită greutate dorită. Specialiștii recomandă aproximativ 30 de minute de exerciţii în fiecare zi, adăugând că acest obicei, alături de o dietă redusă în grăsimi, este

unul dintre cei mai importanţi factori în menţinerea greutăţii corpului.

O viaţă activă necesită și o dietă sănătoasă. Pentru a menţine și dezvolta masa musculară, organismul are nevoie de proteine, precum pește, carne de pasăre, ouă sau soia. Produsele lactate fără grăsimi oferă organismului nu doar proteine, ci și calciu necesar pentru sănătatea oaselor.

Fructele, legumele și cerealele sunt carbohidraţi care oferă energia necesară pentru activităţile cotidiene.

Lucrări de toamnă în grădină de mature. Este bine să notezi cu ajutorul unui beţișor sau al unei panglici acele flori care îţi plac în timpul anului, pentru a le putea recolta seminţele acum. Nu recolta seminţe de pe florile afectate de dăunători.

Florile și plantele afectate de dăunători vor fi smulse cu grijă (cu tot cu rădăcini) și arse pentru distrugerea paraziţilor și bacteriilor.

Dacă le arunci la gunoi, atunci vei expune alte zone la contaminare.

Crengile uscate din pomii fructiferi vor fi, de asemenea, arse.

Buruienele vor fi extrase cu tot

Iată câteva dintre acestea, aplicate florilor, pomilor, dar și solului.

Plantarea florilor cu înmulţire prin bulbi. Bulbii de lalele, narcise și zambile vor fi acum îngropaţi în pământ, respectând indicaţiile pentru fiecare floare în parte. De acum și până la primăvară, aceștia

nu vor mai fi scoși din pământ sau mutaţi.

Se extrag din pământ tuberculii de dalii, bulbii de gladiole și rizomii de cană și se pun la pastrat în locuri răcoroase și ferite (beciuri) la temperaturi de minim 6 grade, maxim 10 grade pe toată perioada iernii. În primăvară vor fi plantaţi în pământ.

Se curăţă seminţele de pe florile uscate. Este bine să alegi exemplarele cele mai frumoase și sănătoase, pentru a avea siguranţă că seminţele sunt de calitate și suficient

Prăjitură turnată cu struguri

Desprindeţi boabele de la jumătate de kilogram de struguri și așezaţi-le în tava unsă cu unt. Amestecaţi într-un vas 200 g de făină cu 150 g de zahăr, un plic de zahăr vanilat, 50 g de unt și un pic de sare.

Adăugaţi pe rând 4 ouă, o lingură de coniac și apoi 400 ml de lapte, amestecând continuu. Turnaţi coca peste struguri și daţi tava la cuptor, la foc potrivit. După răcire, presăraţi prăjitura cu zahăr pudră și apoi porţionaţi-o.

Poftă bună tuturor!

Laura POPOVICI, FLUX

ŞTIAŢI CĂ Descoperiţi câteva curiozităţi despre om

Fii activ şi trăieşte mai mult Nu există un moment mai bun să începi să fii activ decât prezentul.

Indiferent de vârstă sau abilităţile fizice, oricine se poate bucura de beneficiile de sănătate aduse de un program zilnic de exerciţii fizice. Se știe că activităţile sportive și exerciţiile fizice reprezintă un element important atunci când vrei să slăbești sau să îţi menţii greutatea corporală sub control. Mai mult, practicarea zilnică a unor exerciţii fizice, chiar și cu efort moderat, contribuie la întărirea oaselor și mușchilor, reduce stresul și, în general, îmbunătăţește calitatea vieţii.

a așeza boabele peste aluatul copt, să le scoateţi cu grijă sâmburii. (Trebuie să alegeţi struguri cu boabe mai mari.) Turnaţi crema fiartă și răcită peste struguri și daţi tarta la cuptor, la foc mic, pentru încă 30 de minute.

Vi s-a părut prea complicat? Bine, vă dau o reţetă și mai simplă, tot cu struguri.

Frământaţi un aluat din 250 g de făină, 125 g de unt, o lingură de apă rece și puţină sare. Întindeţi apoi aluatul într-o formă de tartă unsă cu unt și daţi-l la cuptor pentru 10-15 minute.

SĂNĂTATE

Toamna este anotimpul în care grădina ta are nevoie de cât mai mult ajutor. Specialiștii recomandă o serie de lucrări vitale pentru recoltele din anul următor.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

cu rădăcină din pământ, pentru a evita regenerarea lor și în anul următor. Este nevoie de foarte mare atenţie, deoarece multe buruieni înfloresc și germinează în această perioadă, existând riscul ca seminţele acestora să se împrăștie pe sol. Având în vedere rezistenţa foarte mare a seminţelor de buruieni, este posibil ca în anul următor să ai și mai mult de muncă cu acestea. Și în cazul buruienilor, arderea este cea mai sigură metodă de exterminare.

Terenul ce urmează a fi cultivat în primăvară va fi acum săpat, pen-

tru aerisire și pentru a scoate la suprafaţă dăunătorii ce și-au pregătit cuibul pentru iarnă. Este bine ca înainte de săpat, să așezi un strat de mraniţă sau compost din anii trecuţi, pentru a ajuta omogenizarea acestuia în substrat.

Frunzele uscate vor fi adunate zilnic, pentru a evita formarea de noroi și mizerie în urma unei ploi.

Poţi folosi un refulator de frunze uscate, ce te ajută să le colectezi sau să le mărunţești. Nu lăsa fructele căzute din copaci să rămână pe sol, ci adună-le cât poţi de repede. Acestea sunt de obicei alte-

rate, vor fermenta și vor aduna un număr foarte mare de dăunători și paraziţi.

Tufele și plantele căţărătoare vor fi tunse pentru a le asigura o dezvoltare și înflorire cât mai armonioasă anul următor. Curăţă în primul rând zonele uscate sau afectate, după care definește tufa într-o formă cât mai simplă și aerisită.

Folosește frunzele uscate pentru prepararea îngrășământului de anul viitor. Citește mai multe despre metodele de pregătire a compostului, precum și despre utilizarea acestuia.

ª În 24 de ore, plămânii sunt traversaţi de 10 mii de litri de aer și de 800 de litri de sânge; ª Un om respiră aproximativ 174 de milioane de litri de aer de-a lungul vieţii; ª De-a lungul vieţii, omul se hrănește circa 4 ani; ª Pe parcursul unei vieţi de 70 de ani, inima unui om bate de 3 miliarde de ori; ª Inima pompează în organism cam 5 litri de sânge pe minut. În 70 de ani de viaţă, inima pompează aproximativ 180 de mii de tone de sânge; ª Unghiile cresc în medie cu 0,5 mm pe săptămână; ª De la 30 de ani oamenii încep să scadă în înălţime. Dimineaţa corpul este mai lung cu circa 1-2 centimetri; ª Nou-născutul după câteva zile de la naștere își va recunoaște mama după miros; ª Firul de păr crește cu circa 1,3 centimetri pe lună și are o durată de viaţă de aproximativ 3 ani; ª Omul clipește o dată sau de două ori la 10 secunde, deci de circa 93 de mii de ori în 24 de ore; ª Omul primește 83 la sută din informaţiile externe prin văz, 11% prin auz, 3 la sută prin miros, 1,5% prin tact și 1,5% prin gust; ª Omul doarme aproximativ 1/3 din viaţă.

Durata normală de somn la adolescenţi este de 8-10 ore, în timp ce un nou-născut are nevoie de 16 ore de somn pe zi; ª Creierul uman conţine aproximativ 100 de milioane de neuroni. Fiecare neuron poate realiza circa 10 mii de sinapse; ª Greutatea medie a creierului unui bărbat este de 1350 de grame, iar la femei de 1200 de grame; ª Fibrele nervoase din organism măsoară 770 de mii de kilometri, adică distanţa de la Pământ la Lună și înapoi; ª Întâmplările cele mai des întâlnite în vise sunt: căderile, eșecurile repetate în desfășurarea unor acţiuni, activităţi legate de locul de muncă, experienţele sexuale, atacurile sau urmăririle; ª 12 la sută dintre copiii născuţi în Europa și SUA sunt gemeni.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

27

Luni SEPTEMBRIE

6.59 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek Next Generation .Sez 9 Ep 18,19 9.00 Serial. 24 hours. Sez. 4 Ep.18,19 10.30 Telecinemateca. Mona lisa Smile. Dramă. SUA 2003 13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH . Sez.3 Ep.18,19 18.00 Hristos pentru Moldova. Emisiune realizată de Uniunea Bisericilor Credincioșilor Credinţei Evanghelice din Republica Moldova 18.30 Documentar. Mapamond creștin 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.3 Ep.18,19 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Prădătorii de California. Tripfall. Thriller.

SUA 2000 22.40 Telecinemateca. Cu sufletul al gură. Oxigen.

Acţiune. SUA 1999 0.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Legământul (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ prima emisiune din acest sezon 16:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 17:25 Vremea de Acasă 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Săracii tineri bogaţi (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance)

28

Marţi

29

SEPTEMBRIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek.Sez 9 Ep. 19,20 9.00 Serial. 24 hours. Sez.4 Ep.19,20 10.30 Telecinemateca. Prădătorii de California. Tripfall. Thriller. SUA 2000 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez.3 Ep.19,20 18.00 Serial. Luna. Ep.26 19.00 Serial. Dosarele X. The X files. Sez.3 Ep.19,20 20.50 Desene animate 21.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus) 22.00 Telecinemateca. Casa păpușilor de ceară. Children of wax. Acţiune. SUA 2005 0.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Legământul (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:30 Film serial: Legământul (sfârșitul serialului) (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Săracii tineri bogaţi (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04: 30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance)

Miercuri SEPTEMBRIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez.9 Ep.20,21 9.00 Serial. 24 hours. Sez. 4. Ep.20,21 10.30 Telecinemateca. Casa păpușilor de ceară.

Children of wax. Acţiune. SUA 2005 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus).

Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.27 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.3 Ep.20,21 20.50 Desene animate 21.00 DEX juridic cu Anișoara Smolniţchi 22.00 Telecinemateca. Diavolul se îmbracă la Prada. The devil wers Prada Comedie. SUA 2006 0.00 Închiderea staţiei

30

Joi SEPTEMBRIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez.9 Ep.21,22 9.00 Serial. 24 hours. Sez. 4.

Ep.21,22 10.30 Telecinemateca. Diavolul se îmbracă la Prada. The devil wers Prada Comedie. SUA 2006 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 DEX juridic Anișoara Smolniţchi. Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.28 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.3. Ep.21,22 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Scoop.Comedie. SUA 2006 22.40 Telecinemateca. Trișorii. Shade. Thriller. SUA 2003 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Legământul (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (“Rosalinda”), primul episod (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Săracii tineri bogaţi (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04: 30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance)

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Săracii tineri bogaţi (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Film: Între coșmar și realitate (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:15 Film: O vedetă detectiv 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3833 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Fracul magic 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.22, anul V 00:00 Film: Fracul magic (r) 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Apropo Tv (r) 03:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Film: O vedetă detectiv (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Film: Pericol în noapte 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3834 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:25 Profit 19:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:00 Fotbal Europa League: Steaua Napoli (Direct) 22:05 Fotbal Europa League: Sheriff Dinamo Kiev (Direct) 23:55 Profit 00:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:30 Fotbal Europa League 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Fotbal Europa League (r) 04:15 Promotor (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 0

3 octombrie 2010 Luni, 27 septembrie 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:45 Serial: Noile aventuri ale lui Tequila și Bonetti, ep.22 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Miniserie: Ucenicul lui Merlin, partea a II a 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3831 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.20, anul V 00:00 Film: Avionul cu șerpi 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Promotor (r) 03:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

Marţi, 28 septembrie 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Serial: Om sărac, om bogat, ep.75, 76 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Secrete în grădină (r) 14:15 Film: Între coșmar și realitate 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3832 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Unicul 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.21, anul V 00:30 Serial: Om sărac, om bogat, ep.75, 76 (r) 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал“Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Жить здорово!” 11.25 “Контрольная закупка” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Побег” 21.00 “Время” 21.30 “Побег” 22.30 Спецрасследование. “Беспредел в тихом городе” 23.30 Ночные новости 23.50 “Иван Дыховичный. Вдох-выдох” 0.55 Премьера. Кевин Костнер в комедии “На трезвую голову” 3.00 Новости 3.05 Том Селлек в остросюжетном фильме “Джесси Стоун. Смерть в “Парадайзе”

5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.30 «Жить здорово!» 11.25 «Контрольная закупка» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 15.55 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 «След» 19.00 «Гаражи» 21.00 «Время» 21.30 «Гаражи» 22.30 «Сверхчеловеки» 23.30 Ночные новости 23.50 «На ночь глядя» 0.45 Стив Мартин в комедии «Оптом дешевле 2» 2.25 Одри Хэпберн в комедии «Двое на дороге» 3.00 Новости 3.05 Комедия «Двое на дороге». Продолжение

6.00, 7.00, 8.00, 16.00, 23.10 ȘTIRI. 6.10, 7.10 Bună dimineaţa! 8.15 Respiro. Program muzical. 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la “Înălţarea Sfintei Cruci”. Transmisiune de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău. 9.30 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 10.20 Documentar. “Și copiii au o istorie”. 10.35 Respiro. Program muzical. 11.00 Documentar.

“Planeta arborilor. Stejarul”. 11.30 Bună dimineaţa! (reluare).

13.20 Film. “ŢIGANUL” (URSS, 1981). Episodul 1. 15.00 Baștina.

Magazin agricol. 16.10 Desene animate. “Micul vampir”. 16.35 Documentar. “Magia surfingului. Senegal”. 17.05 Festivalul-concurs “Maria Drăgan”. Gala laureaţilor. 18.05 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45, 3.00 Politica în direct.

Talk-show. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.30, 4.30 Mesager. Stop-cadru. 21.50 Miniserial. “VENUS ȘI APOLO” (Franţa, 2007). 22.40 Magazinele UEFA. 23.05, 23.25 Film. “O CRIMĂ PERFECTĂ” (SUA, 1998). 1.00 Programul zilei.

Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Fii tânăr! 2.30 O carte pentru tine. 2.40 La datorie. 3.45 Pagini de creaţie. Nicolae Dabija. 4.40 Documentar. “Mănăstirea Curchi - perla monahală din Moldova”. 5.25 Respiro. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00, 7.00, 8.00, 17.00 ȘTIRI. 6.10, 7.10 Bună dimineaţa! 8.15 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 9.05, 4.30 Ghidul sănătăţii tale. 9.35 Politica în direct. Talk-show. 10.25 P.I.Ceaikovski. Concertul nr. 1. 11.00 Documentar. “Veșminte din toată lumea”. 11.30 Bună dimineaţa! (reluare). 13.25 Film. “ŢIGANUL” (URSS, 1981). Episodul 2. 14.45 Respiro. Program muzical. 15.00, 3.00 Mai în glumă, mai în serios. 16.10 Documentar. “Planeta arborilor. Stejarul”. 16.35 “Fantezii”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 17.05 Cu noi la teatru. 17.35 Gagauz ogea. 18.05 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.30 Zona liberă. 20.10 Respiro. Program muzical. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor UEFA. Etapa 2.

“FC Roma” - “CFR Cluj”. În pauză: Știri. 23.40 Respiro. Program muzical. 23.50 Fotbal. Liga Campionilor UEFA. Rezumate. 0.35 Documentar. “Euromaxx”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Vedete la bis! 5.00 La curţile dorului. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00, 7.00, 8.00, 16.00 ȘTIRI. 6.10, 7.10 Bună dimineaţa! 8.15 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 9.05 Film. “ŢIGANUL” (URSS, 1981). Episodul 3. 10.25 Zona liberă. 11.00 Documentar.

“Jurnal de călătorie. Islanda”. 11.30 Bună dimineaţa! (reluare).

13.25 Fotbal. Liga Campionilor UEFA. Etapa 2. “Chelsea” (Anglia) - “Marseille” (Franţa). 15.15 Documentar. “Și copiii au o istorie”.

15.30 Gagauz ogea. 16.10 Documentar. “Veșminte din toată lumea”. 16.35 Miracolul dansului. 17.05, 2.30 De-ale pescarilor.

Program de divertisment. 17.40 Documentar. “Magia surfingului. Puerto Rico”. 18.05 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.30 Fotbal. Liga Campionilor UEFA. “Rubin” (Rusia) - “Barcelona” (Spania). În pauză: Povestea de seară.

21.15, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor UEFA. Etapa 2. “Internazionale” (Milano) - “Werder” (Bremen). În pauză: Știri. 23.40 În ritm de dans. 23.50 Fotbal. Liga Campionilor UEFA. Rezumate. 0.35 Documentar. “Euromaxx”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 3.00 Festivalul-concurs “Maria Drăgan”. Gala laureaţilor. 4.30 Focus. Magazin TV. 5.15 La curţile dorului. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Răzvan și Dani. divertisment 10:00 “Fetele marinarului” (România 2009) serial.

11:00 „Inima de dragon” (SUA 1996) „Dragonheart” film artistic. 13:00 Observator 14:00 “Vasul fantoma” (SUA 2001) “Triangle” film artistic. 16:00 Observator 16:35 Жди меня.

17:45 Bun de cinste. divertisment 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informaţional 20:30 “Fetele marinarului” (România 2009) serial. 21:30 “Стэпфордские жены” (США 2004) “The Stepford Wives” film artistic. 23:45 Un Show Păcătos cu D. Capatos. divertisment 1:00 „Familia Bundy” (SUA 1998) „Married with Children serial. 2:00 Observator 2:45 “Secrete în Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare)

6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Răzvan și Dani. divertisment 10:00 “Fetele marinarului” (România 2009) serial. 11:00 “Dragonul de aur” (SUA 1996) „The Quest” film artistic. 13:00 Observator 14:00 “Trădarea” (SUA 2003)„Betrayal” film artistic.

16:00 Observator 17:00 Acces Direct cu Simona Gherghe. news magazine 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informaţional 20:30 “Fetele marinarului” (România 2009) serial. 21:30 “Призрак дома на холме” (США 1999) “The Haunting” film artistic. 23:45 Un Show Păcătos cu D. Capatos. divertisment 1:00 Face the Pro. game show 2:00 „La birou” (SUA 2005) “The Office” serial. 2:30 „Familia Bundy” (SUA 1998) „Married with Children serial. 3:00 “Secrete în Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare)

6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Răzvan și Dani. divertisment 10:00 “Fetele marinarului” (România 2009) serial. 11:15 „Barbati în izmene” (SUA 1993)„Robin Hood: Men în Tights” film artistic. 13:00 Observator 14:00 ”Aventurile lui Pippi Longstockins” (SUA 1998) ”The New Adventures of Pippi Longstockins” film artistic. 16:00 Observator 17:00 Acces Direct cu Simona Gherghe. news magazine 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informaţional 20:30 “Fetele marinarului” (România 2009) serial. 21:30 “День, когда Земля остановилась” (США 2008) “The Day the Earth Stood Still” film artistic. 23:45 Un Show Păcătos cu D. Capatos. divertisment 1:00 „Familia Bundy” (SUA 1998) „Married with Children serial. 2:00 Observator 2:45 “Secrete în Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial.

3:45 Acces Direct. news magazine (reluare)

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CONTINENT NOIR 10:00 FLASH 10:05 A LA DI STASIO 10:30 PASSION MAISONS 11:00 FLASH 11:05 TELETOURISME 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 907 12:00 FRANCOIS EN SERIE / Fiction 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 ECOLOGIE, CES CATASTROPHES QUI CHANGÈRENT LE MONDE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 REPORTERS (Saison 2) / Fiction Episode 7 15:55 REPORTERS (Saison 2) / Fiction Episode 8 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 TEMPS PRESENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITE 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 LE PROFESSIONNEL / Cinéma 21:20 PAUL RONDIN EST... PAUL RONDIN / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE COMMISSARIAT / Fiction 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA CARTE AU TRÉSOR 2:45 LE POINT 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH 10:05 ESCAPADE GOURMANDE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 VISITE LIBRE 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 908 12:00 FRANCOIS EN SERIE / Fiction 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 LA FABULEUSE HISTOIRE DE... / Documentaire La fabuleuse histoire des bottes de cow-boys 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MACADAM / Cinéma 16:45 SELF DEFENSE / Court métrage 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 QUESTIONS A LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITE 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 CLARA, UNE PASSION FRANÇAISE / Fiction Episode 2/2 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 REPORTERS (Saison 2) / Fiction Episode 7 1:40 REPORTERS (Saison 2) / Fiction Episode 8 2:35 TEMPS PRESENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 909 12:00 FRANCOIS EN SERIE / Fiction 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 A LA DI STASIO 13:30 360° - GEO / Documentaire Les chasseurs de serpents du Cambodge 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 CLARA, UNE PASSION FRANÇAISE / Fiction Episode 2/2 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 MISE AU POINT / UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITE 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 LE COMMISSARIAT / Fiction 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE MARGINAL / Cinéma 23:40 L’ÂGE ADULTE / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CINÉMAS 1:45 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:40 QUESTIONS A LA UNE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Răzvan și Dani. divertisment 10:00 “Fetele marinarului” (România 2009) serial. 11:00 „Fără apărare” (SUA 1996) ”The Juror” film artistic. 13:00 Observator 14:00 “Misiune în forţă” (SUA 2006) “The Hard Corps” film artistic. 16:00 Observator 17:00 Acces Direct cu Simona Gherghe. news magazine 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informaţional 20:30 “Fetele marinarului” (România 2009) serial.

21:30 “Вулкан” (США 1997) “Volcano” film artistic. 23:45 Un Show Păcătos cu D. Capatos. divertisment 1:00 „Familia Bundy” (SUA 1998) „Married with Children serial. 2:00 Observator 2:45 “Secrete în Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TELETOURISME 6:00 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH 10:00 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:30 COTE MAISON 11:00 FLASH 11:05 PARTIR AUTREMENT 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 906 12:00 FRANCOIS EN SERIE / Fiction 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 L’EPICERIE 13:30 ARLETTY, LADY PANAME / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA CARTE AU TRÉSOR 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITE 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 REPORTERS (Saison 2) / Fiction Episode 7 20:25 REPORTERS (Saison 2) / Fiction Episode 8 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 22:55 360° - GEO / Documentaire Les chasseurs de serpents du Cambodge 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LE CHAT / Cinéma 2:35 CINÉMAS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

SE VINDE GOSPODĂRIA DLUI CONSTANTIN DELINSCHI din satul CENUŞA, FLOREŞTI TEL.: 0-79-600-261

ANUNŢ Contabil-cumul Tel.: 83-05-44 mob. 069120253

SERVICII: Predarea limbii engleze Tel.: 43-04-86, 067108002

24 SEPTEMBRIE 2010

Programe TV

5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.30 «Жить здорово!» 11.25 «Контрольная закупка» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 15.55 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 «След» 19.00 «Голоса» 21.00 «Время» 21.30 «Голоса» 22.30 Среда обитания. «Сколько стоят роды» 23.30 Ночные новости 23.50 «На ночь глядя» 0.45 Джон Траволта в остросюжетном фильме «Каратель» 2.50 Дайан Китон в фильме «Капитуляция Дороти» 3.00 Новости 3.05 Фильм «Капитуляция Дороти». Продолжение

ASOCIAŢIA JURIȘTILOR CREȘTINDEMOCRAŢI

oferă consiliere juridică marţi 1000 – 1200 joi 1000 – 1200 Persoană de contact: Mihai Bușilă tel: (022) 92 76 71; mob: 079502402 e-mail: busilaradu@gmail.com pagina web: juristi.md Adresa: str. N. Iorga, 8, or. Chișinău

5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.30 «Жить здорово!» 11.25 «Контрольная закупка» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 15.55 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 «След» 19.00 «Банды» 21.00 «Время» 21.30 «Банды» 22.30 «Человек и закон» с Алексеем Пимановым 23.30 Ночные новости 23.50 «Судите сами» с Максимом Шевченко 0.45 Энтони Хопкинс, Эмма Томпсон в фильме «На исходе дня» 3.00 Новости 3.05 Фильм «На исходе дня». Продолжение 3.15 Сериал «Спасите Грейс» 3.55 «Михаил Таль. Жертва королевы» 6.00, 7.00, 8.00, 16.00, 23.10 ȘTIRI. 6.10, 7.10 Bună dimineaţa! 8.15 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 9.05 Film. “ŢIGANUL” (URSS, 1981). Episodul 4. 10.30 Studio “Art plus” (rus.) 11.00 Documentar. “Jurnal de călătorie. Armenia”. 11.30 Bună dimineaţa! (reluare). 13.25 Fotbal. Liga Campionilor UEFA. Etapa 2. “Schalke 04” (Germania) - “Benfica” (Lisabona). 15.10 O carte pentru tine. 15.20, 1.20 Evantai folcloric.

16.10 Documentar. “Magia surfingului. Puerto Rico”. 16.35 Documentar. “Berlin. După 20 de ani”. 17.35 Sub același cer.

18.05 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45 Focus. Magazin TV. 20.30 Povestea de seară.

20.45 Super loto “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.30, 4.30 Mesager. Stop-cadru. 21.50 Miniserial. “VENUS ȘI APOLO” (Franţa, 2007). 22.40, 2.30 Perpetuum mobile. 23.25 Film. “MICA PRINŢESĂ” (SUA). 1.00 Programul zilei. Calendar.

1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 3.00 Festivalul-concurs “Maria Drăgan”. Gala laureaţilor. 4.40 Cu noi la teatru. 5.00 De Ziua Internaţională a Muzicii. “Rolling Stones Overture”. Concert. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

1

Vineri OCTOMBRIE

2

Sâmbătă OCTOMBRIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez.9 Ep.22,23 9.00 Serial. 24 hours. Sez. 4.

Ep.22,23 10.30 Telecinemateca. Scoop.

Comedie. SUA 2006 13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Calea, Adevărul și Viaţa 18.00 Serial. Luna.

Sez. 1 Ep.29 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.3.

Ep.22,23 20.30 Desene animate 21.00 Familia Dacia 21.15 Telecinemateca. Renăscut din cenușă. Cinderella man.

Dramă. SUA 2005 00.00 Închiderea staţiei

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 2 Ep. 7,8 11.00 Familia Dacia. Reluare 11.15 Telecinemateca. Renăscut din cenușă.

Cinderella man. Dramă. SUA 2005 13.30 Film indian 15.20 Telecinemateca. Aviatorul. The aviator. Dramă. SUA 2004 18.30 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.3. Ep.23,24 20.00 Concert. Snap la Chișinău 21.00 Desene animate 22.00 Telecinemateca. Acasă în inima mea. Where the heart is Comedie.

SUA 2000 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Săracii tineri bogaţi (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Management (“Management”) (12) (romance) 22:15 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:15 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:15 Film serial: Trădarea (AP) (romance) 02:45 Cinema ACASĂ: Management (r) (12) (romance) 04:30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance)

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Cinema ACASĂ: Prinţul moștenitor Rudolf (“Kronprinz Rudolph” aka. “Crown Prince Rudolph I”) (partea I) (AP) (dramă) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Săracii tineri bogaţi (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Toamna la New York (“Autumn in New York”) (12) (romance) 22:45 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 23:45 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 00:45 Film serial: Trădarea (AP) (romance) 02:15 Cinema ACASĂ: Toamna la New York (r) (12) (romance) 04:00 Serial: Din culisele modei 04:30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Film: Pericol în noapte (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Fotbal Europa League 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3835 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Eraser 22:30 Serial: Fringe, ep.1, anul I 00:00 Film: Singura scăpare 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 După 20 de ani (r) 03:00 Film: Singura scăpare (r) 04:30 Știrile Pro Tv (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.30 «Жить здорово!»

11.25 «Контрольная закупка» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 15.55 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 «Поле чудес» 19.10 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 «Клуб Веселых и Находчивых». Летний кубок 23.45 Шон Коннери в приключенческом фильме «Лига выдающихся джентльменов» 1.35 Барбра Стрейзанд, Джин Хэкмен в комедии «Всю ночь напролет» 3.10 Фильм «Метрополис» 4.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 6.00, 7.00, 8.00, 16.00, 23.10 ȘTIRI. 6.10, 7.10 Bună dimineaţa! 8.15 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 9.05 Miniserial. “VENUS ȘI APOLO” (Franţa, 2007). 9.50 Documentar. “Berlin. După 20 de ani”. 10.40 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 11.30 Bună dimineaţa! (reluare). 13.25 Film. “ÎNTOARCEREA LUI BUDULAI” (URSS, 1985). Episodul 1.

14.50 Sub același cer. 15.20 La noi în sat. 16.10 Documentar. “Jurnal de călătorie. Islanda”. 16.40 Dor. Program muzical. 17.15, 1.20 Templul muzicii. 18.05 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Bună seara! Talk-show. 20.30 Povestea de seară. 20.45 Joker plus. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.30, 4.30 Mesager. Stopcadru. 21.50 Miniserial. “VENUS ȘI APOLO” (Franţa, 2007).

22.40 Moldovenii de pretutindeni. 23.25 Film. “ROYCE” (SUA). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Pagini de creaţie. 2.30 Focus. Magazin TV. 3.50 Dimensiuni europene. 4.40 Portrete în timp. 5.10 Music Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Răzvan și Dani. divertisment 10:00 “Fetele marinarului” (România 2009) serial. 11:15 “Crima din restaurant” (SUA 1998) “Columbo: Murder Under Glass” film artistic. 13:00 Observator 14:00 „Patch Adams” (SUA 1998) film artistic. 16:00 Observator 17:00 Acces Direct cu Simona Gherghe. news magazine 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informaţional 20:30 “Fetele marinarului” (România 2009) serial. 21:30 “Нечто” (США 1982) “The Thing” film artistic. 1:00 „Intoarcere în paradis” (SUA 1998) “Return to Paradise” film artistic. 2:45 “Crima din restaurant” (SUA 1998) “Columbo: Murder Under Glass” film artistic. 4:00 “Secrete în Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 4:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 OUTREMERS 10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 SILENCE ÇA POUSSE 11:00 FLASH 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 910 12:00 FRANÇOIS EN SERIE / Fiction Episode 15 : C’est quoi être coupable ? 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 ESACAPADE GOURMANDE 13:30 SUR LA ROUTE LÉGENDAIRE DU THÉ / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Sur le toit du monde 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LE COMMISSARIAT / Fiction 16:35 TRESORS DE CIVILISATION / Documentaire L’Espagne, de l’Andalousie à la Castille 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 CINÉMAS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 ENVOYE SPECIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 REPORTERS (Saison 2) / Fiction Episode 7 22:50 REPORTERS (Saison 2) / Fiction Episode 8 23:45 PHOTOsuisse Balthasar Burkhard 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CLARA, UNE PASSION FRANÇAISE / Fiction Episode 2/2 2:25 LES GRANDS EXPLORATEURS Magellan 2:40 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 VERDICT / Documentaire L’affaire Labrell

07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Rezumat Europa League 14:00 Film: Misteriosul Bagger Vance 15:30 Film: Oaia neagră 17:00 Film: Scandal în cartierul chinezesc 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Batman Începuturi 23:30 Film: Regina blestemaţilor 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Film: Batman Începuturi (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r) 6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40 Вера Васильева в комедии “Подарок судьбы” 8.00 “Dimineaţa pe Prime” 9.10 “Умницы и умники” 10.00 Новости 10.10 “Смак” 10.55 Премьера. “Вера Васильева. Секрет ее молодости” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.10 Премьера. “Два цвета страсти”. Многосерийный фильм. Заключительные серии 15.45 Премьера. “Лев Прыгунов. Джеймс Бонд Советского Союза” 16.50 Среда обитания. “Сколько стоят роды” 17.50 “Большие гонки” 19.10 “Минута славы” 21.00 “Время” 21.15 “Детектор лжи” 22.20 “Прожекторперисхилтон” “Городские пижоны” 22.55 Главное событие мирового телесезона. Премьера. “Шерлок Холмс”. Фильм 3-й 0.35 Сигурни Уивер в фильме Дэвида Финчера “Чужой 3” 2.35 Мерил Стрип, Роберт Редфорд в фильме “Из Африки” 5.10 “Поле чудес” 6.00, 12.00, 23.00 ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Chile, între mină și foame”. 7.05 Serial. “STAGIARII” (Franţa). 8.05 “Fata babei și fata moșneagului”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 9.00 Magazinul copiilor. 9.30 Din fondul TV Moldova-1. Documentar. “Fondatorii”. 10.00 Portrete în timp. Vasile Pascaru, regizor. 10.30 Dor. Constantin Moscovici, artist al poporului. 11.00 Bună seara! Talk-show.

11.50 În ritm de dans. 12.10 Film. “MICA PRINŢESĂ” (SUA).

13.45 Documentar. “Euromaxx”. 14.10 Lumina adevărului.

14.55 Fotbal. Campionatul Naţional. “Zimbru” (Chișinău) “Sheriff ” (Tiraspol). Transmisiune de la Stadionul “Zimbru”. În pauză: Știri. 16.50 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.25, 1.20 Grigore Vieru. Poezie și destin. 18.05 Templul muzicii. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă.

20.20 Respiro. Program muzical. 20.35 Povestea de seară.

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 De-ale pescarilor. Program de divertisment. 22.05, 23.15 Film. “MEMORIILE UNEI GHEIȘE” (SUA, 2005). 0.40 Respiro. Program muzical. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 2.30 Documentar. “Cociulia - ţara căciulilor”. 3.00 Am strâns toamnă după toamnă... Program de romanţe. 4.30 Dor. Program muzical. 5.00 Pagini de creaţie. 5.10 La curţile dorului. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Desene animate. 7:30 “Mulan” (SUA 1998) desene animate.

9:00 “Câinii miraculoși” (SUA 2006) “Miracle Dogs Too” film artistic. 11:00 „Extemporal la dirigenţie” (România 1987) film artistic. 13:00 Observator 13:15 “Maddie și David” (SUA 1985) “Moonlighting” serial. 14:00 “Lumina nesfârșita” (SUA 2002) “A Ring of Endless Light” film artistic. 16:00 Observator 16:40„Benny Hill” (comedie) 17:00„Martorul mut” (SUA 1999) „Dead Silent” film artistic. 19:00 Observator 20:00 “Большие надежды” (США 1998) “Great Expectations” film artistic.

22:30 Comanda la mine. divertisment 0:00 Bun de cinste. divertisment 1:45 Observator 2:30 “Câinii miraculoși” (SUA 2006) “Miracle Dogs Too” film artistic. 4:15 “Rob-B-Hood” (SUA 2006) film artistic.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 360° - GEO / Documentaire Abou Dhabi, au chevet des faucons 6:30 EN PAYS DE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 10:00 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:05 TiVi5MONDE - MANON 10:10 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - POTLACH, LA FERME 11:00 TiVi5MONDE - MR BEBE 11:05 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 11:55 DEJA VU (SAISON 2) 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 36,9 ° 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 GRANDEURS NATURE / Documentaire Luna, l’orque qui aimait les hommes 15:55 ADN, ACCELERATEUR DE NEURONES 16:35 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 ARTE REPORTAGE 18:40 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:35 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DÉLIT DE FUITES / Théâtre 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 ARTE REPORTAGE 1:35 ACOUSTIC 2:05 EN DIRECT DE L’UNIVERS 2:55 GEOPOLITIS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:30 CITE GUIDE

3

11

Duminică OCTOMBRIE

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 2 Ep. 8,9 11.00 Telecinemateca. Acasă în inima mea. Where the heart is Comedie. SUA 2000 13.00 Serial. 24 hours. Sez.4. Ep. 18 - 22 16.30 Concert 18.30 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.3. Ep.24, Sez. 4 Ep.1 20.00 Concert. La pragul casei părintești. P.I 21.00 Desene animate 22.00 Telecinemateca. Kate și Leopold. Kate and Leopold. Fantezie. SUA 2001 00.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Reţeta de ACASĂ retrospectiva săptămânii 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Cinema ACASĂ: Prinţul moștenitor Rudolf (“Kronprinz Rudolf” aka. “Crown Prince Rudolph I ”) (partea a II a) (AP) (dramă) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Doamne de poveste emisiune prezentată de Olivia Steer 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Săracii tineri bogaţi (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Tortul miresei (“Cake”) (12) (romance) 22:30 La naiba, să poveștim! emisiune prezentată de Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Cinema ACASĂ: Tortul miresei (r) (12) (romance) 03:00 La naiba, să poveștim! (r) (12) (divertisment) 04:00 Serial: Din culisele modei 04:30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv 10:00 După 20 de ani 11:00 Film: Oaia neagră (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Apropo Tv 14:00 Promotor 14:45 Film: Scandal în cartierul chinezesc (r) 16:15 Film: Panică la Hotel Majestic 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Băieţi răi 2 23:45 Știrile Pro Tv din Sport 00:00 După 20 de ani (r) 00:45 Apropo Tv (r) 01:30 Promotor (r) 02:15 România, te iubesc! (r) 03:15 Film: Băieţi răi 2 (r) 06:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r) 6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35 Алексей Баталов, Ниеле Ожелите в фильме “Зонтик для новобрачных” 8.00 “Dimineaţa pe Prime” 9.15 “Здоровье” 10.00 Новости 10.10 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.10 “СЧАСТЬЕ ЕСТЬ!” 12.55 “Тур де Франс” 13.45 “Вся правда о еде” 14.45 “Первая любовь” 15.40 Армен Джигарханян в остросюжетном фильме “Трое на шоссе” 17.15 К юбилею артиста. “Тысяча и одна роль Армена Джигарханяна” 18.15 Премьера сезона. “Лед и пламень” 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Большая разница” 23.00 “Познер” 0.00 Футбол. Чемпионат России. XXIII тур. ЦСКА - “Ростов” 2.00 Джулия Робертс, Брэд Питт в приключенческом фильме “Мексиканец” 4.00 Сериал “Спасите Грейс” 6.00, 15.00, 23.00 ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Franţa. Să descoperim Alsacia”. 7.05 Film. “DRAGOSTEA ȘI PORUMBEII” (URSS, 1984). 8.45 Locuinţa mea. 9.20 “Planeta cu rouă”.

Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30, 4.30 Abraziv. 12.00 NOVOSTI. 12.10 Serial. “STAGIARII” (Franţa).

13.00 Mai în glumă, mai în serios. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 15.10 Miracolul dansului. 15.40 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.10 Desene animate. “Micul vampir”.

16.35, 17.50 Orice femeie e frumoasă. Anastasia Lazariuc.

Spectacol muzical. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35 Vedete la bis!

20.20 O carte pentru tine. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fii tânăr! 22.25, 23.15 Film. “CEI 300 DE SPARTANI” (SUA, 2006). 0.30 Documentar. “Global 3000”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 2.30 Turneul memorial “Andrei Doga”. Sambo. 3.00 Am strâns toamnă după toamnă... Program de romanţe. 5.00 Music Mania.

5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Desene animate. 7:30 “Sleeping Beauty” (SUA 1959) desene animate. 9:00 „Chiriţa la Iași” (România 1987) 76,01 10:30 Piraţii din Caraibe: Blestemul Perlei Negre (SUA 1998) The Pirates of the Caribbean: The Curse of the Black Pearl film artistic. 13:00 Observator 13:15 “Maddie și David” (SUA 1985) “Moonlighting” serial. 14:15 Marele castigator. realityshow 16:00 Te pui cu blondele ? cu Dan Negru. divertisment 17:45 Să te prezint părinţilor. romance 19:00 Observator 20:00 “Мулен Руж” (США, Австралия 2001) “Moulin Rouge!” film artistic. 22:30 Plasă de stele. Divertisment 0:00 „C.I.A.: Nume de cod Alexa” (SUA 1993) „C.I.A. Code Name: Alexa” film artistic. 1:45 Piraţii din Caraibe: Blestemul Perlei Negre (SUA 1998) The Pirates of the Caribbean: The Curse of the Black Pearl film artistic. 4:00„C.I.A.: Nume de cod Alexa” (SUA 1993) „C.I.A. Code Name: Alexa” film artistic.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 360° - GEO / Documentaire Bacchus à Bali 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:20 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 7:50 REFLETS SUD 8:45 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 LE CODE CHASTENAY 10:00 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:05 TiVi5MONDE - MANON 10:10 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - POTLACH, LA FERME 11:00 TiVi5MONDE - MR BEBE 11:05 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 DEJA VU (SAISON 2) 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH 13:05 JOUR DE RUGBY 13:50 NOUVO 14:03 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 LA PETITE VIE / Fiction L’hospice (I) 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH 19:10 INTERNATIONALES 20:00 LE PEUPLE DU MÉKONG / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Depuis la nuit des temps 21:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 TGV / Cinéma 23:25 SQUASH / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LE MARGINAL / Cinéma 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 CES FEMMES QUI LUTTENT CONTRE LE CRIME / Documentaire Céline Nicloux, la preuve par le sang

OFERTĂ INEGALABILĂ PENTRU PUBLICITATEA SOCIALĂ Stimaţi clienţi, începând cu 1 aprilie 2010, ziarul FLUX vine cu o ofertă fantastică pentru cei care doresc să plaseze publicitate socială. Astfel, începând cu această dată, preţul unui centimetru pătrat de publicitate cu caracter social va fi de doar 1,8 lei, ceea ce constituie o reducere de tocmai 70 de procente!

Pentru cei care vor semna un contract de publicitate cu ziarul FLUX pentru o perioadă nu mai mică de două luni (8 apariţii), oferta este, pur și simplu, imbatabilă: o reducere de 80 la sută, ceea ce înseamnă un preţ de doar 1,2 lei pentru un centimetru pătrat, plus plasarea bannerului pe site-ul ziarului.

Informaţii suplimentare la tel.: 079774425 sau e-mail: publicitate@flux.md.

PROIECTE ŞI SOLUŢII FINANCIARE PENTRU UN BUSINESS DE SUCCES Președinte Eduard Roșca mob: 069984441 Vicepreședinte Elena Catâșev mob: 079709825 Adresa: str. A. Mateevici 71, 8a, or. Chișinău Birou: +373 22/ 24 00 26 e-mail: cdamoldova@gmail.com pagina web: sfaturi.biz

CMYK

12

24 SEPTEMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Siesta

Dan Bălan este din nou nominalizat la MTV Europe Music Awards

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Artiştii, alături de artişti

Dan Bălan a făcut furori în topurile muzicale din Europa cu piesa “Chica Bomb”, fapt pentru care a fost nominalizat la MTV Europe Music Awards.

Ion Suruceanu, Nelly Ciobanu, Geta Burlacu, Vitalie Dani, Anișoara Puică, Constantin Moscovici, Victoria Lungu, Nona Marian, Costy Burlacu, Corina Ţepeș și alţii, formaţiile „Acord” și „ProBahus” au evoluat miercuri, 22 septembrie, pe scena Filarmonicii Naţionale, în cadrul unui concert de binefacere pentru cantautoarea Georgeta Voinovan, care acum o lună a suferit o ruptură de coloană în urma unui grav accident rutier.

Artistul concurează alături de alţi patru artiști și trupe românești la “Best Romanian Act”: Connect-R, Deepcentral, Edward Maya & Vika Jigulina și Inna.

“Sunt onorat să mă aflu din nou printre artiștii nominalizaţi la cele mai importante premii muzicale din Europa. Este o bucurie pentru mine să văd că produsul meu, fie că vorbim despre single-uri Crazy Loop sau Dan Bălan, au impact la public și ajung într-o competiţie atât de importantă pentru orice artist”, a declarat Dan pentru MTV. În cursa pentru premiile EMA, Dan concurează cu piesa “Chica Bomb”. Decernarea premiilor MTV EMA 2010 vor avea loc la Madrid, pe 7 noiembrie, în Caja Magica.

Una dintre concurentele directe ale lui Dan este Inna. Recent, Inna a primit în Franţa Discul de Aur pentru 50.000 de unităţi vândute. Piesele „Hot” și „Amazing” s-au vândut în peste 200.000 de copii în Franţa și au ajuns pe prima poziţie în clasamentul celor mai difuzate piese.

În afara unei banale răceli, Georgeta Voinovan se simte în prezent bine, atât doar că este imobilizată la pat pentru o perioadă mai îndelungată de timp, pentru a nu suprasolicita coloana vertebrală și a se putea repune din nou pe picioare. Concertul de binefacere a durat mai mult de trei ore, iar sala a fost arhiplină. A fost un concert frumos și un gest de solidaritate și mai frumos făcut de colegii artistei, ideea aparţinându-le Aurei și Nonei Marian, iar banii din vânzarea biletelor urmând a fi transmiși familiei vedetei. În calitate de prezentatori la acest concert au evoluat Andrei Porubin și Sergiu Bezniţchi.

Şi Gicu Cimbir a suferit un grav accident rutier Un concert similar va avea loc în curând la iniţiativa naistului Constantin Moscovici, care le-a propus artiștilor să fie alături și de cântăreţul Gicu Cimbir, care a nimerit recent într-un grav accident rutier, iar interpretul se află acum într-o stare gravă la spital.

Victoria Lungu filmează un videoclip pentru prietena ei Când a lansat, împreună cu Janet Erhan, piesa „Două prietene”, text și muzică Eugenia Carabut, Victoria Lungu afirma că această piesă are drept scop: „de a contrazice tâmpeniile care se spun la adresa interpretelor, precum că ele doar se ceartă și nu e loc de o relaţie de amiciţie între ele.

Lumea știe că eu am fost o bună prietenă cu Aura, dar, până la urmă, am rămas doar colege. Stăteam la dubii, iar la un moment dat am zis că eu mă văd cântând cu Janet. Noi niciodată nu am fost prietene și suntem două fete total diferite. Vrem să demonstrăm că doi oameni total diferiţi pot să devină prieteni și să se înţeleagă de minune. O asemenea prietenie poate să-ţi demonstreze că cel de la care nu te așteptai, într-o zi poate să-ţi devină cel mai bun prieten”, afirma Victoria Lungu.

Iată că recent, însă, Victoria a imprimat varianta solo a piesei, care se numește acum „Prietena mea”.

Nu știm care sunt în prezent relaţiile celor două vedete, de prietenie sau de amiciţie, dar Victoria va începe în curând filmările pentru un videoclip la piesa „Prietena mea”. „Este o dedicaţie pentru o prietenă adevărată, pentru Stela Martinov, care îmi este alături mai bine de 20 de ani, de când am venit la Chișinău. Ea m-a ajutat și mă ajută

LA MULŢI ANI, SOFIA VICOVEANCA Mai bine de jumătate de secol în slujba folclorului şi culturii româneşti Pe 23 septembrie, îndrăgita interpretă română de muzică populară, Sofia Vicoveanca, a împlinit vârsta de 69 de ani, iar pe 1 octombrie, vedeta va marca și 51 de ani de activitate dedicată muzicii populare. ‘’Am slujit cu dragoste și totală dăruire cântecul popular. Continui să fac ceea ce fac de o viaţă”, a declarat Sofia Vicoveanca pentru agenţia Agerpres.

Artista susţine că există suficiente talente în domeniul muzicii populare care pot duce mai departe folclorul românesc, dar este dezamăgită de modul în care tinerii încearcă să își facă o carieră în acest domeniu. „Talente avem, dar trebuie și muncă. Avem copii foarte talentaţi, dar nu știu cât sunt de interesaţi să își croiască o cărărușă nouă. Pentru că dacă mergi pe aceeași cărare bătută, nu mai interesează pe nimeni. Dar avem glasuri foarte frumoase. Folclorul a revenit mai mult ca oricând. Văd foarte mulţi tineri la concertele mele. Și dacă mă aflu, de exemplu, în gară, fără costum popular, îmbrăcată normal, vin foarte mulţi tineri, călători, și cer autografe. Îi întreb dacă sunt din regiunea Moldovei, dar sunt din toată ţara, ceea ce înseamnă că tineretul nostru urmărește folclorul. Folclorul este brazda noastră, adevărul’” a declarat artista.

Cântăreaţa de muzică populară Sofia Vicoveanca s-a născut în Toporăuţi (Toporuica de astăzi), localitate aflată lângă Cernăuţi, la 23 septembrie 1941. A fost unul dintre cei patru copii ai familiei de negustori Gheorghe și Veronica Fusa.

Copilăria i-a fost marcată de faptul că tatăl a fost luat prizonier de sovietici. Familia s-a mutat în comuna Vicovu de Jos, judeţul Suceava.

Vocea sa a fost remarcată și, în 1959, a devenit artistă profesionistă a Ansamblului de cântece și dansuri „Ciprian Porumbescu” din Suceava.

A făcut nenumărate turnee în ţară, dar și în străinătate (Italia, America, Polonia, Australia, Germania, China etc.), fiind distinsă în lunga sa carieră artistică cu ordine

24 - 30 septembrie Berbec

O săptămână relaxată vă așteaptă, cu discuţii și întâlniri plăcute, cu prietenii sau cu unele rude de care vă era dor. Simţiţi nevoia să aveţi un program cât mai liber și poate de aceea vă adaptaţi mai greu.

Taur Sunteţi atenţi, în primul rând, la poziţia voastră în ierarhia profesională, la efectul pe care îl au cuvintele și deciziile voastre, ca să vedeţi dacă mai sunteţi respectaţi ca și până acum.

Gemeni întotdeauna, în special în momentele grele. Când am nimerit în accident, am stat în comă, am suportat două intervenţii chirurgicale și apoi luni în șir încercam să revin la viaţă, învăţam din nou să merg, Stela mi-a fost aproape, mi-a făcut mâncare, m-a îngrijit. La orice oră a zilei sau a nopţii ne putem

întâlni și discuta sau bea, pur și simplu, o cafea, când simţim nevoia să avem alături un om de nădejde. O asemenea prietenie trebuie preţuită, iată de ce, am decis să-i dedic ei această melodie și acest videoclip”, a declarat pentru FLUX Victoria Lungu.

L. P., FLUX

Karizma şi-a lansat videoclipul şi în România Videoclipul piesei “On my way”, un videoclip de imagine, a fost lansat la Chișinău pe 29 mai, chiar în ziua nunţii Olgăi Fesenco, mai cunoscută cu numele de Alexa, în prezent Karizma.

Săptămâna asta, însă, Karizma a lansat acest videoclip și în România, într-un matinal de mare audienţă, la Antena 1, în cadrul emisiunii „Dimi-

neaţa cu Răzvan și Dani”. În prezent, vedeta se află în România, unde participă la emisiuni de promovare a videoclipului.

Piesa „On my way” face parte dintrun proiect muzical pe care Karizma l-a iniţiat cu interpretul, DJ-ul și cantautorul John Puzzle. După ce a realizat două piese cu acesta, Karizma a lansat și videoclipul piesei. Acum interpreta pregătește noi proiecte, sperăm să apucăm câteva realizări și în toamna aceasta. Noi îi dorim succes.

L. P., FLUX

și medalii. Cântăreaţa este oaspete drag și așteptat și în Republica Moldova, unde a evoluat la începutul anilor ’90 în aproape toate localităţile republicii și unde îi este ascultată și preţuită muzica.

Sofia Vicoveanca este un artist complex.

A apărut în numeroase filme, dintre care amintim: „Omule, pomule”, în regia lui Ion Filip, „De dor de frumos pe lume”, redactor Constantin Tatu, „Lumini și umbre”, „Povestea lemnului care cânta”, director de imagine Constantin Chelba, „Requiem”, regia Viorica Petre și Silviu Gavrilă. Dar rolul care a rămas cel mai mult întipărit în conștiinţa publică este cel al Vitoriei Lipan în „Baltagul”, dramatizare după Mihail Sadoveanu, în regia Mușatei Mucenic.

De asemenea, a realizat coloana sonoră a filmelor „Ciprian Porumbescu” și „Dimitrie Cantemir”, în regia lui George Vitanidis, și a filmului „Urgia”, în regia lui Andrei Blaier și Iosif Demian. A jucat rolul Nastasiei în „Orașul văzut de sus”, în regia lui Lucian Bratu, a interpretat rolul nevestei lui Pătru cel Scurt din „Vânătoarea de vulpi” a lui Mircea Danieluc. A mai jucat în „Ochi de urs”, regia Stere Gulea, și în „Casa din vis” al lui Ioan Carmăzan.

Credeţi că ar fi bine să aveţi răbdare până când veţi vedea clar dacă cei din jur se hotărăsc să vă ajute. În acest sens, acumulaţi informaţii din tonul cu care vi se adresează apropiaţii.

Leu Sunteţi foarte atenţi în această perioadă la felul în care reacţiile celorlalţi confirmă sau nu imaginea pe care v-aţi format-o despre sine. S-ar putea ca aceste confirmări să lipsească în prima decadă a săptămânii ce urmează.

Sunteţi preocupaţi de sarcinile de serviciu pe care aţi dori să le îndepliniţi ireproșabil. Numai că nu sunteţi singuri în munca voastră, faceţi parte dintr-o echipă și trebuie să-i motivaţi și pe ceilalţi să colaboreze.

Balanţă

Prima ediţie este prezentată de Dyma În rezultatul jurizării au fost selectate 12 piese, care vor intra în Concertul Final al Concursului Junior Eurovision Song Contest 2010 și care va avea loc pe 25 septembrie.

Printre concurenţii admiși în finală se numără Ștefănel Roșcovan, Daniela Corcodan, Valeria Pașa, Diana Sturza, Studioul Star Ty, Mihaela Tatarciuc, studioul LolliPops și alţii.

Sperăm că Junior Eurovision, ediţia naţională, va fi lipsită de animozităţile care însoţesc fiecare ediţie a „seniorilor”, toate șase la rând.

Prima ediţie naţională a Junior Eurovision va fi prezentată de Dyma, fostul concurent al „Fabricii de Staruri”. „Organizatorii Junior Eurovision mi-au propus să-mi încerc puterile în rol de moderator, aproximativ o lună în urmă. Am învăţat scenariul doar cu câteva zile înainte de preselecţie și a fost foarte ușor pentru

Rac

Fecioară

MOLDOVA PARTICIPĂ PENTRU PRIMA DATĂ LA JUNIOR EUROVISION SONG CONTEST

După o istorie de participare de 6 ani la concursul european Eurovision Song Contest, care, între timp, a devenit concursul televizat cu cea mai mare audienţă, în acest an Compania Publică ”Teleradio-Moldova” se va lansa în următorul proiect din familia Eurovision – Junior Eurovision Song Contest. Participarea la cel mai prestigios concurs pentru tinerii muzicieni este o premieră pentru Republica Moldova. Ediţia 2010 a JESC va avea loc la 20 noiembrie, la Minsk, Belarus.

La 25 august a avut loc prima etapă a preselecţiei naţionale în cadrul Concursului Junior Eurovision Song Contest 2010. În cadrul preselecţiei interne au fost propuse 18 piese. Conform regulamentului, piesele au fost audiate de către un juriu specializat format din 5 persoane, specialiști în domeniu.

Sunteţi în așteptarea unor vești din străinătate sau de la unul dintre superiori, un profesor, un șef sau o persoană de la care aveţi ce învăţa.

Este posibil ca răspunsul pe care îl așteptaţi să nu apară acum.

Orice aţi avea de făcut în această perioadă, principala preocupare este legată de cei dragi, de felul în care aceștia înţeleg să se poarte cu voi după atâtea eforturi de a-i înţelege și de a-i accepta.

Scorpion Vă ocupaţi de treburile din afara casei fiind cu gândul la cei apropiaţi, întorcând pe toate părţile veștile pe care aceștia vi le dau. Comunicarea cu cei dragi nu e foarte bună, din cauza unor răni sufletești.

Săgetător Sunteţi în mișcare, ceea ce vă ajută să vă reîmprospătaţi ideile cu unele mai noi, mai revoluţionare sau mai subtile. Vă ies în cale persoane deosebite cu care descoperiţi că aveţi multe în comun.

Capricorn Asistaţi curioși la discuţiile dintre prieteni, care fac planuri legate de afaceri de parcă nu ar vedea nimic în jur. Sunteţi printre puţinii care înţeleg că prudenţa este acum cheia reușitei.

Vărsător

mine. Rolul de prezentator a fost o nouă provocare.

Este o diferenţă între „a cânta” și de „a prezenta”, dar pot să spun că m-am descurcat la fel de bine pe scenă, ca de fiecare dată.

Chiar am îndrăgit acest rol și cu siguranţă aș mai accepta această postură”, a declarat pentru FLUX Dyma.

CMYK

De altfel, în luna octombrie Dyma își va bucura admiratorii cu o nouă piesă – „Fire”, care este compusă de Cipriana Blaga, compozitorul trupei HQ din România. Este vorba de o piesă clubbing. Cu mai multe amănunte vom reveni pe viitor.

L. P., FLUX

Sunteţi capabili să convingeţi mai multe persoane, să transmiteţi cu multă generozitate ideile în dorinţa de a-i ajuta pe cei care vor să vă asculte să fie mai liberi. Sunteţi apreciaţi și admiraţi.

Peşti O săptămână interesantă mai ales pentru sufletul vostru pentru că aveţi parte de stări de inspiraţie speciale, de momente în care primiţi informaţii mai mult decât liniștitoare dintr-o sursă secretă.