Ziarul Flux, Ed. 16 (941)

BUNĂ DIMINEAŢA!

EDI|IA DE VINERI

16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 25.04.2014

=) Izvorul Tămăduirii. =Sf. Mc. Sava de la Buzău; Cuv. Vasile Mărt., Ep. Pariei; =) Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului (Harţi)

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Maxima zilei Societatea se bazează pe răbdarea celor săraci.

Anatole France

1 EURO..............................18.5663 1 Dolar american ............. 13.4359 1 Leu românesc ................. 4.1608 1 Rublă rusească ............... 0.3765 Timpul probabil: 25.04.2014

26.04.2014

Soare, 5 19 0C

Soare, 5 19 0C

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 16 (941)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

Redacţia ziarului FLUX îşi ia o scurtă vacanţă, prilejuită de sărbătorile pascale. Următorul număr al săptămânalului va apărea pe data de 8 mai. Vă dorim tuturor sărbători fericite.

4

PAGINA

POLITIC

Paştele ca spectacol laic

4

PAGINA

SOCIAL

PAGINA

ABONAREA 2014

FLUX Poşta Moldovei

Continuare în pag. 2

O sută de moldoveni vor zbura în Europa. Ce vor face restul?

PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Foto: REUTERS/Gleb Garanich

Optimismul guvernanţilor de la Chişinău vs pragmatismul oficialilor europeni Chiar dacă autorităţile încearcă să ne convingă de faptul că nu mai e mult până ne integrăm în UE (asta, evident, cu condiţia să facem alegerea corectă la toamnă) se pare că Europa are alte planuri, cel puţin, deocamdată. Tot optimismul debordant al guvernării, care a ajuns să creadă ea însăși că după semnarea celor două acorduri – de asociere și de liber schimb – nu a mai rămas decât un pas până la declanșarea procedurilor de aderare, a fost transpus într-o propagandă isterizată a „parcursului nostru european”. Mai ales că aceasta este încurajată și de diverși emisari occidentali, europarlamentari și amici de mai pe aproape, în contextul situaţiei de criză din regiune.

SOCIAL

GEOPOLITIC

ALEKSANDR DUGHIN: TEORIA LUMII MULTIPOLARE (12)

1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

„Operaţiunea antiteroristă”, cum numește Kievul încercarea de a prelua militar estul Ucrainei, a ajuns ieri până în Slaviansk, bastionul insurgenţilor proruși din estul Ucrainei. Mai multe blindate ucrainene au pătruns în orașul Slaviansk, confruntările soldându-se cu morţi și răniţi. Președintele rus Vladimir Putin a condamnat operaţiunea forţelor proguvernamentale, calificând-o drept „o crimă foarte gravă” și a avertizat Kievul că „va avea consecinţe”. La scurt timp după aceasta, Moscova a anunţat că lansează noi manevre militare la graniţa cu Ucraina.

Politicile economice ale Republicii Moldova, monitorizate de Misiunea FMI PAGINA

ABONAREA 2014

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

Continuare în pag. 7

6

SPECIAL

Morţi şi răniţi în confruntările din estul Ucrainei

Mizeria oligarhică şi speranţele bandiţilor

5

GPF

FLUX

VINERI, 25 aprilie 2014

Probabil, nu a mai rămas nimeni care să nu știe că din data de 28 aprilie 2014 vom putea călători fără vize în spaţiul Schengen. Isterizarea guvernării a atins cote maxime și toată lumea pare să se fi pătruns de importanţa momentului. Pentru cei mai puţin conștienţi și mai grei de cap, partidele de la putere au venit cu campanii de informare, fiecare încercând să tragă cât mai multă cenușă pe turta sa de proeuropean înveterat.

Continuare în pag. 2

FLUX

2

Actual

25 APRILIE 2014

O sută de moldoveni vor zbura în Europa. Ce vor face restul?

Urmare din pag. 1 Pe 28 aprilie, peste 100 de moldoveni vor zbura împreună cu prim-ministrul Iurie Leancă la Atena, pentru a se convinge că regimul liberalizat de vize funcţionează. Pe noi, cei care nu vom încăpea în avionul premierului, ne așteaptă trei zile de chiote, muzică și voie bună în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Evenimentele, sperăm, vor fi pe placul europarlamentarei Monica Macovei, care se minuna recent de ce nu dansează moldovenii în mijlocul drumului de bucurie că vor avea regim liberalizat de vize. Arvuna pentru muzicanţi a și fost achitată de Partidul Democrat, care a rezervat Piaţa Marii Adunări Naţionale pentru data de 27 aprilie, și de Partidul Liberal Democrat, pentru 28 și 29 aprilie.

Cât ne va costa plăcerea și din al cui buzunar vor fi scoși banii contează mai puţin, atunci când ni se promite „Un viitor european pentru Moldova”, de pe panourile instalate în Piaţă.

Nimeni nu va rămâne în afara evenimentelor, nici chiar instituţiile de învăţământ, care, în loc de lecţii, „vor sărbători eliminarea vizelor pentru călătoriile în ţările europene”, așa cum ne informează un comunicat al Ministerului Educaţiei. Astfel, Ministerul Educaţiei a emis o „circulară” prin care recomandă tuturor școlilor și liceelor să organizeze, în perioada

29 aprilie – 8 mai curent, un șir de activităţi cu tematică europeană, în cadrul săptămânii „Să descoperim Europa!”.

Potrivit instrucţiunilor venite de la minister, la lecţii, la orele de dirigenţie, elevii vor discuta despre integrarea europeană, în școli vor fi organizate dezbateri și concursuri tematice etc. Și pentru că evenimentul impune solemnitate, aceste activităţi vor demara „prin careuri solemne, pe data de 29 aprilie, prima zi de după vacanţa de Paști”. De faptul că aceste „solemnităţi” vor da peste cap orele și pregătirile pentru apropiatele examene, ministerul de resort este preocupat mai puţin. Și chiar am vrea să știm dacă respectiva „circulară” a fost gândită în interiorul instituţiei, ori este o directivă a partidului care controlează acest minister?

Spicherul Igor Corman a promis că și postul public de televiziune ”Moldova 1” va desfășura o campanie naţională de informare a cetăţenilor despre beneficiile integrării europene. La fel, și politicienii vor umbla din casă în casă, să le spună oamenilor că ei „sunt Europa” și că de-acum încolo pot merge fără vize încotro îi vor duce ochii. Asta în cazul în care vor mai găsi pe cineva acasă. Și dacă cei rămași își pot permite, din salariile și pensiile pe care le au, măcar un drum până în centrul raional.

Obișnuiţi mai mult cu plimbările prin capitalele occidentale, guvernanţii nu prea știu, probabil, că în localităţile noastre au mai rămas prea puţini oameni care să mai plece pe undeva. Așa cum informa recent postul de televiziune Publika TV, în jur de 50 de sate ar putea să dispară de pe harta Moldovei după recensământul din acest an, din cauza că au rămas fără locuitori. Potrivit informaţiilor Întreprinderii de Stat Registru, în multe dintre acestea pot fi găsiţi doar câţiva bătrâni, iar unele au rămas chiar fără niciun locuitor.

Potrivit estimărilor Fondului Naţiunilor Unite pentru Populaţie, până în 2050, ţara noastră va avea cu un milion de locuitori mai puţin, iar către anul 2130 ar putea rămâne cu o populaţie de numai 1,5 milioane de oameni, mai precizează sursa.

Portalul stirilocale.md relata cu ceva timp în urmă despre situaţia din două sate, Alcedar și Curătura, din raionul Șoldănești, care au acum mai puţină populaţie decât în anii de după Revoluţia din 1917. Primarul comunei Alcedar, Victor Șveţ, afirma că fiecare a treia casă în regiune este părăsită.

Pentru că acasă nu au de lucru, fiecare al doilea sătean din Curătura și-a lăsat familia și a plecat la munci peste hotare, revenind la baștină doar la sărbători. Bătrânii sunt de părere că peste câţiva ani va rămâne doar denumirea localităţii, mai scrie publicaţia. În opinia lor, procesul de îmbătrânire a fost accelerat odată cu închiderea școlii din sat.

Mai mult decât atât, oamenii fac cumpărături pe datorie pentru că nu au întotdeauna bani să-și procure produsele alimentare necesare.

Un studiu al companiei Magenda Consulting, care se referă la situaţia din 2013, constată că Moldova este ţara cu cea mai rapidă scădere a populaţiei din lume. Zilnic, ţara se diminuează cu 106 locuitori, care pleacă, de regulă, la muncă peste hotare. În mediu, un locuitor plecat peste hotare trimite lunar acasă circa 500 de dolari, majoritatea remitenţelor provenind din Rusia (40%). Banii

sunt, în mare parte, utilizaţi pentru consum. Mai mult de jumătate din populaţia ţării trăiește din remitenţele de peste hotare.

Un recent studiu al Băncii Mondiale arată că ritmul de îmbătrânire a populaţiei din Republica Moldova este cel mai accelerat din spaţiul post sovietic. În opinia experţilor, peste 30 de ani, sistemul de pensii va falimenta.

De asemenea, în raportul Băncii Mondiale se precizează că 38 la sută dintre familiile din Republica Moldova sunt nevoiașe.

Sute de sate au rămas în ultimii ani fără instituţii de învăţământ.

Potrivit planului elaborat de guvernare în 2011, în total este prevăzută „optimizarea” a circa 400 de școli, gimnazii și licee, aceasta însemnând disponibilizarea a mii de cadre didactice, care, de cele mai multe ori, nu au altă soluţie decât să-și caute un loc de muncă peste hotare.

Ministerul Sănătăţii atenţiona cu puţin timp în urmă că maternităţile din mai multe orașe din ţară ar putea fi închise, din cauza că numărul nașterilor este foarte mic, iar întreţinerea acestora a devenit nerentabilă. Numărul nașterilor este în scădere, din cauza migraţiei populaţiei, dar și a condiţiilor proaste din aceste maternităţi.

Pornind de la această situaţie, ne întrebăm unde vede guvernarea prilej de bucurie și motiv de ţopăială? Cine se va bucura de călătorii fără vize în Europa? Oamenii din Curătura, care nu au bani de pâine?

Membrii celor 38 la sută din familiile nevoiașe? Pensionarii ale căror pensii sunt mult sub limita minimului de existenţă?

Evident, unii își vor putea vizita de-acum încolo mai ușor rudele plecate la muncă peste hotare, vor merge în concediu, vor călători, dar numărul acestora este infinit mai mic, în raport cu isteria și zarva la care se dedă guvernarea. Pentru că, până la urmă, libera circulaţie este, mai degrabă, un drept, decât o favoare.

Iar atunci când au acces la putere, politicienii nu au promis atât să ne înlesnească plecarea de acasă, cât să ne facă viaţa aici mai bună, fără sărăcie, fără corupţie, cu o justiţie corectă. Oamenii au așteptat de la guvernare locuri de muncă, condiţii avantajoase pentru a-și dezvolta o afacere, posibilitatea de a-și asigura un trai decent.

Nimic din toate acestea nu a fost realizat. Cetăţenii au rămas cu aceleași îngrijorări cu privire la nesiguranţa zilei de mâine, la soarta copiilor, la ecologia proastă, la salariile și pensiile mizere, la neregulile din sistemul de sănătate. Politicienii au avut grijă doar să-și înmulţească averile, să-și îngroașe conturile, puse la adăpost în bănci de peste hotare, să-și înalţe palate de milioane, să-și ţină copiii în școli de elită de prin capitalele europene. Astfel că ei și-au soluţionat toate problemele, urmând ca pe ale noastre le va rezolva „integrarea europeană”.

Ioana FLOREA, FLUX

Cui folosesc sondajele, decât celor care le comandă?

Săptămâna aceasta au fost făcute publice rezultatele a două sondaje de opinie. Deși au fost prezentate la numai o zi distanţă, datele diferă, dacă nu radical, atunci substanţial. Nu este de mirare, pentru că la noi, de regulă, cine plătește, acela iese bine în sondaje. Cu excepţiile de rigoare, evident.

Astfel, la 23 aprilie au fost prezentate rezultatele sondajului realizat de Fondul Opiniei Publice, o instituţie

mai nouă pe piaţă, care au arătat că moldovenii sunt mai aproape de Rusia decât de Uniunea Europeană, în proporţie de 61 și, respectiv, 39 la sută.

Numărul celor care ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la UE, în cazul în care ar avea loc un referendum, este de 36%, iar al celor care ar opta pentru Uniunea Vamală – de 57 la sută.

Potrivit respectivului sondaj, dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare, 34,2% din voturi le-ar obţine PCRM, 15,2% ar vota cu PLDM, 10 la sută – cu PL, iar 7,5 la sută – cu PD. Și încheie șirul formaţiunilor cu șanse de accedere în Parlament Partidul Socialiștilor al

lui Igor Dodon (cu 6,3 la sută).

Ceea ce dezleagă misterul acestui sondaj de opinie și nu lasă nicio îndoială în privinţa comanditarului.

Presupunerile sunt confirmate și de datele privind încrederea în partide. Astfel, PCRM apare cu un scor de 48 la sută. În schimb socialiștii au fost cotaţi cu 20 la sută, pe aproape de PD și PL. Igor Dodon se regăsește și în topul încrederii, cu o rată de 5 la sută. Pentru comparaţie, Iurie Leancă se bucură de încrederea a 8,8%, Vladimir Filat – 8,3%, iar Marian Lupu – 6%.

Barometrul Opiniei Publice, prezentat ieri de Institutul de Politici Publice, este mai „proeuropean” și, deși menţine

PCRM pe poziţia de lider în preferinţele alegătorilor, arată că partidele care au fost la guvernare în ultima perioadă vor avea împreună majoritatea în viitorul Parlament.

Astfel, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, Partidul Comuniștilor ar obține 24%, Partidul Liberal Democrat – 15%, Partidul Democrat – 8%, Partidul Liberal – 7%. Dintre cei deciși, pentru PCRM ar vota 39%, pentru PLDM – 23%, pentru PD – 13% și pentru PL – 13 la sută. Ceea ce ar însemna că viitoarea coaliţie va fi imposibilă fără Mihai Ghimpu și că l-am putea vedea iarăși într-o înaltă funcţie de stat.

Barometrul nu-i dă nicio șansă partidului lui Dodon,

cotat cu doar 2 la sută. Procent valabil și pentru liberalii reformatori.

Din același sondaj de opinie aflăm că s-a redus numărul celor care cred că ţara se îndreaptă într-o direcţie greșită, cu aproximativ 15 la sută comparativ cu sondajul din

aprilie trecut și este acum de 68%.

Numărul respondenţilor care ar vota în cadrul unui referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană sau la Uniunea Vamală a ajuns la egalitate – câte 41% pentru ambele opţiuni. (FLUX)

3

Politic

25 APRILIE 2014

Paştele ca spectacol laic Am trăit cea mai mare sărbătoare creștină, Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Întreaga istorie a omenirii a trecut anume sub semnul acestui cutremurător eveniment de acum două milenii. Creatorul universului, „văzutelor tuturor și nevăzutelor”, și-a trimis unicul fiu pe pământ pentru a reda adevăratul sens întregii Sale creaţii. Acest mesaj al Tatălui Ceresc se adresa cununii operei divine, omului, celui făcut după chipul și asemănarea Lui. Darul suprem oferit de către Dumnezeu omului odată cu viaţa însăși a fost libertatea.

Omul este înzestrat cu liberul arbitru. Raţiunea lui, comportamentul lui nu sunt constrânse de niște automatisme prestabilite, existenţa lui nu este una predestinată, nu este supusă unei fatalităţi oarbe. Omul este liber să aleagă între bine și rău în fiece clipă pe parcursul întregii sale aventuri terestre. Dumnezeu a dat o singură dată poruncile Sale și tot o singură dată și-a trimis Cuvântul întrupat, a îngăduit toate suferinţele Lui, moartea și Învierea Lui. Cutremurătorul mesaj a fost transmis. Prin verbul divin, prin cazne, moarte și Înviere.

De ce totuși atâta lume este opacă la receptarea lui? Ce sisteme de bruiaj a întins duhul întunericului pentru a deregla receptarea mesajului și a înșela omul, împingându-l spre orbire, rătăcire și chinuri veșnice? Ispititorul, primul răzvrătit, se furișează de la facerea lumii în sufletul omului, recurgând la ceea ce în lim-

bajul modern ar însemna tehnici de manipulare și dezinformare. În această capcană a căzut Eva, iar prin ea și Adam, iar esenţa ei se reduce la tălmăcirea perversă a libertăţii dăruite de către Dumnezeu oamenilor. Fiind înzestrat cu o libertate deplină, omul a fost și rămâne totuși sub semnul limitelor sale, fiind îndemnat (nu constrâns) să nu încalce legea divină, să-și respecte Tatăl și să acţioneze după regulile stabilite de El. Anume aici i se furișează în suflet tatăl minciunii, seducându-l pe om să-și sfideze Creatorul, urmând exemplul îngerului căzut, Lucifer.

Aceste întâmplări în general îi sunt cunoscute omului de azi, însă deseori semnificaţia lor mistică se pierde, se relativizează, devine inaccesibilă în societatea unde miracolul divin a fost substituit cu magia obiectelor și cu farmecul aparenţelor. Într-o lume aspirituală, Duhul Sfânt, Duhul Adevărului nu este lăsat să ghideze ca altă dată, cu dragoste și înţelepciune, gândurile și pașii omului. Anume despre acest soi de orbire sufletească și surzenie mentală ne vorbește Cartea Sfântă: „Și se împlinește cu ei prorocia lui Isaia, care zice: „Cu urechile veţi auzi, dar nu veţi înţelege, și cu ochii vă veţi uita, dar nu veţi vedea.

Căci inima acestui popor s-a învârtoșat și cu urechile aude greu și ochii lui s-au închis, ca nu cumva să vadă cu ochii și să audă cu urechile și cu inima să înţeleagă și să se întoarcă, și Eu să-i tămăduiesc pe ei” (Matei 13,14-15).

Prăbușindu-se în universul fascinant al societăţii de consum, omul totuși nu se poate lipsi de sentimentul religios. Iar pierzând relaţia tradiţională, organică cu Biserica, cea care este trupul mistic al lui Hristos, fiinţa umană, pomenindu-se fără busola celestă, recurge la

surogate religioase, divinizând lucruri, popstaruri, fotbaliști etc. Iar cei mai școliţi, însă căzuţi în antropocentrism, elaborează și împărtășesc cu fervoare teorii prin care sacralizează Istoria, Cultura, Raţiunea, Tehnica etc. Iar prin augmentarea acestor realităţi și obiecte până la îndumnezeirea lor, omul autonom calcă în picioare fără să știe primele două porunci, trimise de Dumnezeu omenirii prin Moise: „1. Eu sunt Domnul Dumnezeul Tău; să nu ai alţi dumnezei afară de Mine.

2. Să nu-ţi faci chip cioplit, nici altă asemănare, nici să te închini lor.”

Desigur, pentru cei îmbisericiţi, care – har Domnului! – trec pragul bisericilor noastre, aceste adevăruri simple sunt cunoscute și fac parte din trăirea lor cotidiană. Iar în preajma celei mai mari sărbători creștine, Învierea Mântuitorului nostru, mulţi dintre noi, care peste an mai uităm de cele sfinte, revenim la ele cu o fervoare și acuitate deosebită. Sobrietatea și gravitatea trăirii noastre se intensifică în mod miraculos tocmai în Săptămâna Mare, atunci când ne aflăm în așteptarea plină de nădejde a sărbătorii care dă noimă vieţii de aici și ne pregătește pentru examenul final. Și totuși, sunt atâţia oameni, de altfel de treabă în felul lor, care așteaptă Paștele doar ca pe un prilej de distracţie, de odihnă și de îmbuibare. Destinaţiile turistice atractive și ofertele comerciale cu reduceri substanţiale îi preocupă mult mai mult decât evenimentul în sine, unul de-a dreptul crucial pentru uma-

FLUX

nitate, ca și pentru fiecare om aparte. Ce așteaptă omul dezdumnezeit în aceste zile? Să participe plini de împlinire sufletească la taina Învierii? Să primească darul divin suprem sau cadouri de preţ de la cei din preajmă? Pentru aceștia spectacolul sublim al sărbătorii de Paște se transformă într-un spectacol laic de rutină.

Este adevărat, Paștele constituie un prilej de bucurie pentru toată lumea. Se veselesc și cei credincioși, și cei căzuţi în necredinţă sau care poate încă n-au parcurs calea până la recăpătarea trăirii religioase. Dar veselia lor este totuși diferită. Unii îl slăvesc pe Dumnezeu, iar alţii participă la evenimente mondene, chefuiesc și se exaltă doar pentru a se relaxa. Și plânge cerul, privindu-i cum se pierd în cercul lor închis, și râde sardonic cel rău, văzând cum își face efectul rodul uneltirilor lui.

Iurie ROŞCA

Spre Europa fără Dumnezeu sau de ce se isterizează unii în faţa Bisericii?

Un grup minuscul de zurbagii și-au etalat convingerile antihristice chiar în Săptămâna Luminată. Portalul www.politik. md informează că marţi, 22 aprilie, aceștia s-au înfăţoșat în faţa sediului Guvernului, cerându-i ministrului Educaţiei, Maia Sandu, să nu admită predarea religiei în școlile publice.

Sursa precizează că aceeași mână de zurbagii s-a deplasat și la sediul primăriei capitalei pentru a-i formula aceleași revendicări și Direcţiei Educaţie a municipiului.

Cităm: „Astfel tinerii și-au manifestat nemulţumirea faţă de modul în care este predată religia în școală și construcţia neautorizată de lăcașe de cult din contul teritoriilor destinate desfășurării studiilor. (…) “Școala nu este altar” și “Școala este laică, pentru că-i de stat” sunt doar câteva dintre mesajele scandate de grupul protestatar preţ de aproape o oră în faţa Ministerului Educaţiei”.

De menţionat că inșii ieșiţi în stradă s-au remarcat cu o deosebită ardoare și pe durata controverselor acerbe legate de legea antidiscriminare, rebotezată ulterior legea egalităţii șanselor. Nu știm cu siguranţă dacă cei câţiva protestatari de serviciu sunt și membri ai unor ONG-uri finanţate din exterior, așa cum s-a întâmplat în campania publică pentru promovarea „minorităţilor sexuale”. Însă ceea ce contează mai mult este faptul că tinerii respectivi, care în virtutea vârstei n-au cum să fie purtători ai nostalgiilor după URSS, reprezintă produsul direct al perioadei postsovietice, când vechile dogme marxiste au fost substituite cu dogmele liberalismului occidental. Și dacă pe timpurile comuniste pri-

goana religioasă era parte a politicii partidului-stat, care lupta cu Biserica de pe poziţii marxist-leniniste, la ora actuală în postura de prigonitori ai credinţei creștine se manifestă victimele ignorante ale unui puternic curent de opinie, inoculat dinspre Occident.

Episodul de marţi semnalează o realitate la care am mai avut ocazia să ne referim. Căderea din ateismul comunist în ateismul liberal s-a produs pe o pantă dulce, aproape natural, și practic nimeni n-a observat că ambele doctrine politice sunt la fel de ostile credinţei. Scufundarea în mocirla intelectuală și spirituală a liberalismului afectează, în primul rând, falsele elite, politicieni, vorbitori de serviciu în spaţiul public, savanţi afectaţi de scientism și o parte a tineretului. Într-o ţară ortodoxă, cum este Republica Moldova, indiferentismul religios face casă bună cu practicarea ocazională a credinţei creștine. Și totuși, așa cum arată fără putinţă de tăgadă toate sondajele de opinie, majoritatea considerabilă a cetăţenilor noștri își asumă din plin propria identitate religioasă.

Desigur, astfel de manifestări gălăgioase încă sunt marginale în ţara noastră, ele nu reprezintă un trend puternic și ar putea fi, la o adică, trecute cu vederea. Însă, pentru a-și menţine neîntinată tradiţia religioasă, o colectivitate sănătoasă sub aspect spiritual nu trebuie să ignoreze astfel de palme date însuși Mântuitorului. O reacţie viguroasă din partea Bisericii Ortodoxe, atât a clerului, cât și a laicatului, se impune cu necesitate. Orice lovitură dată identităţii noastre religioase trebuie sancţionată, parată, demascată. Asta pentru că o eventuală pasivitate din partea credincioșilor i-ar putea încuraja pe unii să insiste în profanarea celor sfinte. Școala este una dintre instituţiile

fundamentale ale unui popor. Iar cetăţenii, în calitate de plătitori de impozite, din care sunt întreţinute școlile publice, trebuie să apere drepturile propriilor copii de a învăţa încă din cea mai fragedă vârstă Cuvântul Mântuitorului. Educaţia religioasă trebuie extinsă și aprofundată în învăţământul nostru public. Ea trebuie să fie prezentă în instituţiile preșcolare, în gimnazii și licee. Numai în acest fel putem spera că tânăra generaţie va fi una morală, purtătoare de valori autentice și atașată profund neamului său.

Firește, acei părinţi care au convingeri atee sau fac parte din alte culte religioase pot decide, formulând o simplă cerere, să-i scutească pe propriii copii de lecţiile de religie. Însă

aceste excepţii nu trebuie să influenţeze formarea majorităţii absolute a copiilor în spiritul și tradiţia creștinortodoxă. Numai, pentru numele lui Dumnezeu, să nu se facă apel la recomandările birocraţiei europene sau a altor centre de comandă din Occident. E timpul să se renunţe la acest soi de obedienţă degradantă, iar suveranitatea naţională să se manifeste și în capacitatea statului nostru de a-și decide în mod independent politicile educaţionale.

P.S.: Până în momentul scrierii acestor rânduri nici Ministerul Educaţiei, nici conducerea primăriei n-au avut vreo reacţie la revendicările formulate marţi de grupul de militanţi anticreștini.

Iurie ROŞCA

FLUX

4

Economic 25 APRILIE 2014

Mizeria oligarhică şi speranţele bandiţilor ”Veniţi acasă, măi copii” … cheamă oligarhii Pe parcursul anilor au fost „realizate” diferite reforme, însă ele nu au dat roadele bunăstării, societatea nu simte modernizare, schimbări spre bine, îmbunătăţirea calităţii vieţii. În aceeași perioadă, diferența dintre bogați și săraci a devenit mai mare și mai pronunțată.

Situația din sfera socială a ieșit de sub control. Ministerul Muncii și Protecției Sociale în declarații laudă progresele realizate, adică sărăcia cumplită prin care trec cetățenii și reducerea nivelului de viață. În ultimele săptămâni, același minister face apel către concetățenii aflați la muncă peste hotare să revină acasă. Elaborează diferite programe de a-i „încadra” în câmpul muncii, care degradează de la an la an.

Toate aceste declarații nu sunt altceva decât o farsă politică legată de apropierea alegerilor parlamentare și au un scop bine determinat care ține de deposedarea economiilor, care pot fi aduse de cetățenii aflați peste hotare. În ce câmp al muncii să fie angajate persoanele care trebuie să revină, dacă locurile de muncă dispar în fiecare zi?

Se poate afirma că se simte epuizarea resurselor valorii adăugate care se produce azi în Moldova. Ca rezultat, se reduc sursele din care fură oligarhii. Declarațiile de chemare la baștină a cetățenilor aflați la muncă peste hotare sunt foarte bine gândite. Se mizează pe faptul că cei care vor reveni vor aduce cu ei și economiile de valută străină acumulate de-a lungul anilor.

Aceasta este principala miză a declarațiilor făcute de ministra Buliga. Să nu uităm că acest minister este subjugat de „căpitanul” real din umbră al PDM, oligarhul Plahotniuc.

Cred că el este și autorul tuturor acestor declarații.

Cetățenii trebuie să înțeleagă că în prezent nu au la ce reveni în Moldova, deoarece rata șomajului s-a majorat de două ori în ultimii ani. În așa fel, ei riscă să rămână fără economiile pe care le vor aduce în Moldova.

Principalul oligarh are deja aprobate schemele de deposedare de valută străină a celor care vor reveni la baștină.

Alt scop aceste declarații făcute de purtătorii de cuvânt ai lui Plahotniuc nu au.

Grija de a se îmbogăți le răpește prea mult timp oligarhilor de la putere, iar alții au trecut în umbră, după ce și-au instalat oamenii lor peste tot.

Mizeria oligarhică produsă de politicieni Mizeria guvernărilor anterioare a spulberat aspirațiile cetățenilor la o viață decentă și au lăsat o amprentă adâncă asupra viitorului Moldovei.

Mai pronunțat situația s-a agravat în ultimii 5 ani, de când la putere au ajuns persoane întâmplătoare, cu trecut controversat, care au acumulat bogății nejustificate și nu cunosc nimic despre politică și politici de stat. În aceeași măsură au devenit complici cei care s-au vândut oligarhilor cu tot cu partide.

Din cauza accederii în politică a persoanelor dubioase, Moldova a frânat în implementarea reformelor reale sau acestea au fost puse în serviciul celor de la putere. În așa fel, a început oligarhizarea economiei Moldovei, capturarea justiţiei, monopolizarea pieţei, dar și acapararea statului de drept. Cele mai importante servicii și structuri de stat au devenit instrumente eficiente de redistribuire a economiei, afacerilor și supunere a finanțelor publice la cheremul unor indivizi.

Situația în care s-a pomenit Moldova este foarte delicată. Pe de o parte, bunăvoința din partea europenilor este folosită în mod obraznic, iar pe de alta, poporul tolerează în continuare fenomenele negative.

Cetățenii plătesc pentru greșelile și

acțiunile cu care sunt permanent mințiți și furați.

Deposedarea de averi, schemele de afaceri murdare funcționează în continuare cu toată reforma justiției. Persoanele dubioase care dețin 3 cetățenii și mai multe nume, după care plânge pușcăria, se simt liberi și își continuă afacerile murdare. Ce fel de reformare a justiției a fost efectuată?

Comportamentul oficialilor europeni devine cinic. Aceștia tac atunci când vorbim despre reţele criminale, de reţele care încalcă nu doar valorile europene, ci și Codul Penal.

Au oare și politicienii europeni interese?

Una este evident: că chiar și după parafarea acordului de asociere, avansarea economică și politică a Moldovei stagnează din cauza capturării economiei, structurilor statului, a ramurilor puterii și a presei de către oligarhi.

Toate sondajele internaționale, cercetările structurilor internaționale financiare demonstrează că Moldova este cea mai săracă ţară din Europa, cu o economie monopolizată și controlată de oligarhi. În timp ce Uniunea Europeană recunoaște Moldova drept stat cu economie de piață, principiile și mecanismele de piață nu sunt respectate. Folosind structurile de stat și serviciile responsabile de monitorizarea și respectarea concurenței egale, cei de la putere au subjugat toate domeniile sectorului real al economiei. Principala structură responsabilă de combaterea monopolurilor susține deschis pe toate căile subjugarea economiei de către stăpânul său. În procesul de punere în aplicație a ideilor și planurilor meschine, stăpânul permanent a fost ajutat și de Consiliul Concurenței, care este angajat politic al PD. Analizele și cercetările ne arată că majoritatea domeniilor economice sunt monopolizate de către aventurierii din PD. Astfel, principalele domenii ale economiei monopolizate se răsfrâng asupra: • Sistemului bancar; • Pieței financiare; • Pieței de asigurări; • Pieței mass-media; • Pieței de carburanți; • Pieței metalelor; • Pieței de carne; • Pieței de pește; • Pieței de grâne;

• Sferei de comerț; • Pieței transporturilor; • Exportul unor produse strategice; • Pieței resurselor energetice; • Domeniului de producție a materialelor de construcții; • Pieței de achiziție a produselor agricole.

Fenomenul de stat capturat de către oligarhi a fost abordat de mai mulți experți. Unii dintre foștii conducători au recunoscut că întreaga Moldovă este subjugată unui singur om – Vladimir Plahotniuc, liderul de facto al PDM. Astăzi acesta, ajutat de mai mulți așa-numiți politologi, analiști și experți, susținut de deputaţi, practic controlează aproape toată mass-media, justiţia, procuratura și majoritatea structurilor statului, inclusiv cele mai profitabile întreprinderi din sectorul economic.

Corupţia și justiţia aservită vor distruge Moldova Reformarea justiției a fost realizată. Ea s-a înfăptuit prin promovarea în funcţii a oamenilor controversați, corupţi și certaţi cu legea. Acesta este un așa mod nou de integrare europeană prin reforme în numele oligarhilor. Reacția guvernanţilor moldoveni la criticile oficialilor europeni și îndemnurile de combatere a corupţiei este lentă. Nu este un secret că majoritatea deciziilor judecătorești se fac la comandă. Un judecător de la Strășeni, pentru 200 de euro, a primit 7 ani de detenție, iar cei care sunt prinși cu milioane de lei sunt eliberați.

Până în prezent nu a fost emisă nicio hotărâre pe cazul Băncii de Economii, pe cazurile de atac raider

Ministerul a desemnat preşedinţii centrelor de bacalaureat Pregătirile pentru examenele de bacalaureat au ajuns pe ultima sută de metri. Ministerul Educaţiei a decis deja câte centre de bacalaureat vor fi deschise și a făcut public orarul probelor.

Comisia Națională de Examene (CNE) a aprobat săptămâna trecută lista centrelor de bacalaureat și a desemnat președinții și secretarii acestora.

La sesiunea curentă s-au înscris 28.707 candidați. Aceștia vor susține probele de bacalaureat în 104 centre. Cele mai multe centre (31) vor fi organizate în municipiul Chișinău.

Sesiunea de bacalaureat 2014 se va desfășura în perioada 3-20 iunie. Metodologia cu privire la desfășurarea sesiunii de examene în 2014, precum și orarul probelor, pot fi accesate pe pagina Agenției de Asigurare a Calității www.aee.edu.md, informează organul de resort.

Totodată, Ministerul Educației și Agenția de

Asigurare a Calității le recomandă tuturor candidaților să utilizeze în procesul de pregătire pentru examenele de absolvire surse aprobate sau coordonate de minister: manualul școlar, ghiduri, programe de examen, modele de teste pentru exersare, accesibile pe www.aee.edu.md. În același timp, Ministerul a atenţionat că nu recomandă alte modele de teste existente astăzi pe piață și nu recomandă utilizarea lor.

FLUX

asupra întregului sistem bancar și financiar din Moldova. Majoritatea dintre judecători au averi nedeclarate, care au fost acumulate din acțiuni de corupere, din mită și niciunul nu este tras la răspundere penală. Iar dacă Comisia națională de integritate depistează averi nedeclarate, aceste cazuri ca prin minune sunt mușamalizate și niciunul nu se soldează cu urmărire penală sau sancțiuni.

Evoluţiile care au loc în Moldova mimează doar procesul de integrare europeană și prezintă o amenințare reală de blocare a drumului spre UE. În perioada ultimilor 4 ani am atenționat că procesele interne stagnează avansarea economică.

Trebuie urgent să se pună capăt oligarhizării și capturării economiei, structurilor statului, ramurilor puterii și presei de către Plahotniuc.

Despre corupția în justiție vorbește și Barometrul de opinie publică din noiembrie 2013, care relevă că 53 la sută din populaţie nu are deloc încredere în justiţie. Un alt sondaj arată că numărul celor nemulţumiţi de justiţie este în permanentă creștere, astfel că 85 la sută au spus că nu au deloc încredere în justiţia moldovenească.

Principalele surse de venituri oligarhice sunt protejate sau realizate cu ajutorul Procuraturii, Consiliul Concurenței, CNA și alte structuri și servicii de stat. În principal, Procuratura a devenit umbrela tuturor fărădelegilor. Cele mai profitabile afaceri sunt luate cu ajutorul acestei structuri.

Avante Moldova, Europa ne așteaptă… așa corupți și săraci cum suntem.

Gheorghe COSTANDACHI Sursa: costandachi.eu

Social

25 APRILIE 2014

5

FLUX

Politicile economice ale Republicii Moldova, monitorizate de Misiunea FMI O Misiune a Fondului Monetar Internaţional se află la Chișinău, în perioada 22-30 aprilie, pentru a discuta cu autorităţile și reprezentanţii mediului de afaceri, în contextul consultărilor periodice de supraveghere și a monitorizării postprogram.

Într-un comunicat al reprezentanţei Fondului în Moldova se precizează că, odată cu finalizarea programului susţinut financiar de FMI, poate fi iniţiat procesul de monitorizare postprogram. Monitorizarea postprogram vizează toate statele-membre cu un nivel substanţial de datorie faţă de organizaţie, după expirarea programelor susţinute de FMI. Regimul de monitorizare aprofundată rămâne în vigoare, de regulă, până când nivelul datoriei scade sub pragul de 200 de procente din cotă. În cadrul unei întrevederi cu primministrul Iurie Leancă, membrii echipei de experţi ai FMI condusă de Max Alier au pus în discuţie prognozele privind evoluţiile macroeconomice în anul 2014, perspectivele bugetare, situaţia în sistemul bancar și reformele structurale promovate în diverse domenii.

Iurie Leancă i-a asigurat pe reprezentanţii Fondului că autoritățile vor avea și în continuare o abordare prudentă față de politicile financiar-economice, inclusiv în contextul evoluţiilor regionale care ar putea afecta situaţia din Republica Moldova.

Max Alier a precizat că experţii vor examina politicile macroeconomice ale Republicii Moldova și vor purta discuţii cu autorităţile și reprezentanţii mediului de afaceri, în contextul consultărilor periodice de supraveghere și a monitorizării postprogram. Potrivit oficialului, monitorizarea aprofundată are ca scop asigurarea viabilităţii cadrului economic al ţării și alertarea timpurie cu privire la capacitatea statului de a rambursa datoria faţă de FMI. Ultima dată, o Misiune a FMI s-a aflat în Republica Moldova la sfârșitul lunii ianuarie. Iar ultimul program de asistenţă al FMI pentru Republica Moldova a fost finalizat în aprilie 2013, Republica Moldova beneficiind de asistenţă financiară în valoare de aproximativ 566 de milioane de dolari, informează Guvernul. În ajunul vizitei reprezentanţilor FMI, expertul Institutului Economiei de Piaţă, Viorel Gârbu, menţiona

într-un comentariu pentru NewsMoldova că „pe durata misiunii urmează a fi discutate aspectele legate de monitorizarea postprogram a Republicii Moldova, în conformitate cu acordurile pe care le avem semnate cu această organizaţie”.

El a mai amintit că ultimul program pe care ţara noastră l-a semnat cu FMI a expirat anul trecut, iar la finele lunii martie 2014 datoria RM faţă de FMI a fost de aproximativ 587 de milioane de dolari. „În prezent, situaţia macroeconomică din ţară nu impune semnarea unui program de susţinere din partea FMI. Dar existenţa unor relaţii bune de cooperare cu FMI este vitală pentru noi în vederea atragerii asistenţei externe din partea statelor și organizaţiilor donatoare. Acest lucru este dictat de situaţia economică,

Premierul vrea să ştie din vina cui nu sunt pedepsiţi şoferii prinşi băuţi la volan Prim-ministrul Iurie Leancă este nemulţumit de faptul că dosarele intentate în privinţa șoferilor prinși în stare de ebrietate la volan, în cea mai mare parte, nu au finalitate. În debutul ședinţei de miercuri, 23 aprilie, a Guvernului, șeful Cabinetului de Miniștri a abordat acest subiect deoarece „în fiecare zi aflăm despre faptul că din cauza șoferilor, de regulă aflaţi în stare de ebrietate, se pierd vieţi omenești: copii, adolescenţi, oameni în vârstă, și aceste tragedii, din păcate, se întâmplă aproape zilnic”.

Chiar dacă, în opinia lui Leancă, Ministerul de Interne a încercat, cu oarecare succes, să creeze un sistem care ar înlătura acest fenomen sau cel puţin l-ar diminua, din cauza unor blocaje, numărul șoferilor pedepsiţi pentru astfel de încălcări este infim. „Pe acest motiv, vreau să revin la un subiect pe care l-am mai discutat odată – care este finalitatea constatării de către un agent de circulaţie că cineva este prins în flagrant în stare de ebrietate. Noi am mai discutat acest subiect și cu colegii de la Procuratură, și cu colegii din Justiţie, bineînţeles cu Ministerul de Interne, și deși s-au luat anumite angajamente, să vedem unde se produc în sistem acest blocaj, fiindcă știm că statisticile arată că numărul dosarelor finalizate este foarte și foarte mic. Și eu nu o să mă mir dacă vom constata că se poate întâmpla un accident în cazul unui șofer care a fost prins beat la volan și pe dosarul respectiv nu a fost nicio finalitate”, a declarat Iurie Leancă.

Prim-ministrul va dispune crearea unei comisii de evaluare, formată din reprezentanţi ai Ministerului de Inter-

dar și politica precară din RM, care fac imposibile împrumuturile de pe pieţele financiare, ceea ce constituie o realitate obișnuită pentru alte state cu indicatori economici mult mai performanţi”, a precizat expertul. „Însă, așa cum Republica Moldova nu a reușit în cei peste 20 de ani de tranziţie să se transforme într-un stat viabil, unica sursă de finanţare externă pentru ţară rămân a fi fondurile alocate de donatori. Această realitate exprimată în termeni economici poate fi atestată atunci când consultăm ratingul de țară al RM. Astfel, conform agenţiei Moody’s, ratingul ţării noastre în momentul de față este B3. Pe o scară din 21 de trepte, la moment ne aflăm, conform evaluărilor acestei agenţii, pe treapta 6, de jos, în categoria înalt speculativă și cu un nivel sporit de risc; or,

clasificarea investiţională începe cu treapta a 12-a”, a adăugat Gârbu.

Referindu-se la datoria externă a RM, Viorel Gârbu a ţinut să precizeze că, potrivit datelor BNM, „la începutul anului 2014 aceasta a fost de 6.6 miliarde de dolari, ceea ce constituie 83.4% din PIB. Din total, datoria externă publică și public garantată a constituit 1.7 miliarde de dolari sau 22.4% din PIB, majorându-se pe durata anului trecut cu doar 0.7%”. „Totuși, în prezent cele mai mari riscuri pentru economie sunt de ordin politic și geopolitic, dată fiind situaţia tensionată din regiune. Astfel, în cazul unor evoluţii negative, datele privind sustenabilitatea datoriei externe a Republicii Moldova pot degrada rapid”, a concluzionat expertul.

FLUX

Sindicatele insistă pe majorarea salariului minim Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova insistă pe majorarea treptată a salariului minim, până la egalarea acestuia cu minimul de existență, a declarat ieri Oleg Budza, președintele CNSM, în cadrul unei întâlniri cu experții Fondului Monetar Internațional aflaţi în misiune la Chișinău, potrivit Centrului Informațional al Sindicatelor.

ne, ai CNA, ai Ministerului Sănătăţii, ai Ministerului Justiţiei, fiind invitaţi și reprezentanţii Procuraturii Generale, care să evalueze prestaţia tuturor celor angajaţi în acest lanţ: medici, ofiţeri de urmărire penală, procurori și judecători, „astfel încât să înţelegem unde este pus acest blocaj, de ce nu sunt pedepsiţi cei care sunt prinși în stare de ebrietate”.

Premierul speră să obţină de la respectiva comisie un raport care să conţină „și soluţii imediate care se impun” și chiar se gândește să publice „lista celor care se fac vinovaţi sistemic de faptul că mai multe dosare nu sunt duse la bun sfârșit”.

Totodată, Iurie Leancă i-a solicitat ministrului Tehnologiei Informaţiei și Comunicaţiilor, Pavel Filip, să mai analizeze o dată mecanismul prin care șoferii obţin permisul de conducere: „Nu exclud că acolo avem mai multe deficienţe, să vedem dacă procesul este transparent, dacă nu se cumpără aceste permise de conducere, astfel încât cel care îl primește, într-adevăr este bine pregătit pentru a șofa într-o manieră sigură pe drumurile din Republica Moldova”. Șeful Cabinetului speră că astfel se va reuși diminuarea acestui flagel, iar circulaţia va deveni mai sigură.

Budza a explicat că într-o primă etapă, salariul minim ar trebui majorat de la 600 de lei până la 1000 de lei, iar ulterior până la valoarea minimului de existență. Asta pentru că în prezent, salariul minim acoperă doar 37 la sută din minimul de existență. „La capitolul salarizare în sfera bugetară este necesar de majorat salariile pentru cadrele didactice. Astfel, din anul 2011 nu au avut loc majorări pentru această categorie de salariați. Mai mult ca atât, în ramura educației se atestă un deficit de forță de muncă, iar tinerii specialiști nu doresc să se angajeze în acest sector din cauza salariilor reduse și sunt nevoiți să migreze peste hotare”, a menționat președintele CNSM. Liderul sindical a mai remarcat că un factor important în creșterea bunăstării populației este reducerea poverii fiscale și neimpozitarea unui venit minim ce ar permite fiecărei persoane să-și asigure existența.

Sindicatele propun reducerea cotei de impozitare a venitului persoanelor fizice de la 18% la 17% și introducerea din anul 2015 a unei noi cote de impozitare în mărime de 25% din venitul impozabil ce depășește suma de 240 000 de lei.

Totodată, Budza a atenţionat că sindicatele se pronunță împotriva stabilirii unei taxe TVA unice (de 20%) pentru toate mărfurile și serviciile. În viziunea sindicatelor, urmează a aplica TVA diferit pentru anumite tipuri de produse și servicii, în special pentru cele din coșul alimentar și serviciile de strictă necesitate. În replică, șeful Misiunii FMI, Max Alier, a apreciat că este firesc ca cetățenii Republicii Moldova să-și dorească un salariu mai mare și condiții mai bune de trai, dar acest fapt trebuie să deruleze concomitent cu creșterea productivității. Este necesar să se investească în capitalul uman din țară, dar și în infrastructură, pentru a putea atrage și investitorii străini, a opinat el. „Cu regret, necesitățile Republicii Moldova depășesc cu mult resursele financiare disponibile în bugetul țării. Nu putem face promisiuni mari, ca ulterior acestea să nu le putem realiza. Însă cerințele și aspirațiile sindicaliștilor sunt legitime. De aceea trebuie să mențineți dialogul cu Guvernul în această direcție”, a conchis Alier.

FLUX

FLUX

FLUX

6

Geopolitic 25 APRILIE 2014

ALEKSANDR DUGHIN

TEORIA LUMII MULTIPOLARE (12) Partea 2. GEOPOLITICA LUMII MULTIPOLARE CAPITOLUL 2. TEORIA MULTIPOLARITĂŢII. BAZELE STRATEGICE (FRAGMENT) Urmare din numărul precedent

Statul naţional şi lumea multipolară Unul dintre aspectele cele mai importante ale teoriei multipolarităţii ţine de statul naţional. Suveranitatea acestei structuri a fost pusă la îndoială încă în epoca confruntării ideologice între cele două blocuri ideologice („războiul rece”), iar în perioada globalizării acest subiect a devenit de o și mai pronunţată actualitate.

Am văzut că teoriile globaliste fie vorbesc despre epuizarea completă a statelor naţionale și despre necesitatea trecerii la un „guvern mondial” (F. Fukuyama în faza iniţială), fie consideră că statele naţionale încă nu și-au îndeplinit misiunea până la capăt și trebuie să mai existe încă o anumită

perioadă istorică, pentru a-și pregăti mai bine cetăţenii în „societatea globală” (F. Fukuyama de mai târziu).

Teoria multipolarităţii privește statul naţional ca pe un fenomen eurocentrist, mecanic, și, într-un anume sens, „globalist” în stadiul iniţial (ideea identităţii individuale ca normă sub forma cetăţeniei pregătește terenul pentru „societatea civilă” și, respectiv, pentru „societatea globală”). Faptul că întregul spaţiu planetar este astăzi divizat în teritoriile statelor naţionale reprezintă o consecinţă directă a colonizării, a imperialismului și a proiecţiei modelului occidental asupra întregii omeniri. Din acest motiv, statul naţional nu reprezintă o valoare în sine pentru teoria multipolarităţii. Privită din perspectiva construcţiei unei ordini mondiale multipolare, teza despre păstrarea statelor

naţionale contează doar dacă el împiedică în mod pragmatic globalizarea (iar nu o favorizează) și ascunde în ea o realitate mult mai complexă și reliefată. Se știe că multe unităţi politice (în special din Lumea a Treia) sunt doar sub aspect nominal state naţionale, reprezentând în esenţă diverse forme ale societăţii tradiţionale cu sistem identitar mult mai complex. În această chestiune, poziţia adepţilor lumii multipolare este una diametral opusă celei adoptate de globaliști: dacă statul naţional promovează uniformizarea societăţii și contribuie la atomizarea cetăţenilor săi, adică realizează o adevărată modernizare aprofundată și o occidentalizare, atunci un astfel de stat naţional nu are nicio valoare și constituie doar o versiune a instrumentarului globalist. Un astfel

de stat naţional nu merită să fie păstrat și, din perspectiva multipolarităţii, nu are niciun sens.

Dacă însă statul naţional servește drept faţadă pentru un alt sistem social – o anume cultură, civilizaţie, religie etc. originale –, atunci el trebuie sprijinit și conservat, ţintindu-se evoluţia lui ulterioară într-o structură mai armonioasă în cadrul unui pluralism sociologic în spiritul teoriei multipolarităţii.

Poziţia globaliștilor este în totalitate una opusă: ei îndeamnă să fie demontate statele naţionale care servesc drept faţadă pentru societatea tradiţională (China, Rusia, Iran etc.), iar statele naţionale cu regimuri prooccidentale (Coreea de Sud, Georgia, ţările Europei de Est), dimpotrivă, să fie consolidate.

CAPITOLUL 3. MĂSURI CONCRETE PENTRU CONSTRUCŢIA LUMII MULTIPOLARE: REPERELE DE BAZĂ. AXELE MULTIPOLARITĂŢII Reorganizarea Heartlandului. Scopuri Descriind în cele mai generale linii structura lumii multipolare, este cazul să trecem la o analiză geopolitică mult mai precisă a direcţiilor concrete în edificarea acesteia.

Să examinăm vectorii de bază ai activităţii geopolitice, care ar fortifica potenţialul cumulat al Heartlandului, de care depinde faptul dacă va exista sau nu lumea multipolară.

Principiul fundamental al acestei activităţi ţine de reorganizarea strategică a spaţiului ce înconjoară Rusia din toate părţile, astfel încât asta să: • permită Rusiei să aibă acces direct la obiectivele geografice vitale (porturile, mările calde, resursele, poziţiile strategice cheie); • asigure lipsa bazelor militare americane și a unei influenţe politice directe; • prevină integrarea în NATO; • contribuie la continuarea proceselor integraţioniste în spaţiul eurasiatic; • favorizeze dezvoltarea unor sisteme sociale diverse, care ar fi diferite de standardul globalist; • fortifice poziţiile statelor și a blocurilor care sunt orientate spre multipolaritate, continentalism și distanţare în raport cu globalizarea.

Pentru edificarea lumii multipolare, Heartland trebuie să se consolideze, să acumuleze resurse, să mobilizeze structurile sociale, să treacă la faza unui activism geopolitic sporit, ce necesită o muncă politică intensă. Se impune o anume „mobilizare geopolitică”, iar pornind de la asta, este necesară revizuirea instrumentelor, resurselor și a potenţialelor avantaje, care nu atrag atenţia în perioadele de dezvoltare inerţială.

Rusia trebuie să întreprindă un salt geopolitic, care ar ridica-o la un nivel calitativ nou. Și aici este nevoie să fie folosite cât mai larg acele avantaje care pot fi obţinute în urma proceselor integraţioniste. Una e să privim Rusia și ţările vecine ca pe niște state naţionale, careși urmăresc interesele lor meschine (ceea ce dictează o abordare concurenţială, ba chiar de confruntare), și cu totul altceva e ca potenţialul vecinilor să fie privit ca parte a unui spaţiu strategic unic, care este necesar să fie creat. În acest caz este nevoie de un calcul cu totul diferit și se conturează un tablou al posibilităţilor totalmente deosebit.

Conştiinţa geopolitică a elitelor În calitate de prim pas în direcţia edificării lumii multipolare trebuie să fie privită schimbarea conștiinţei elitei politice ruse, să i se deschidă orizontul geopolitic continental și planetar, să i se altoiască sentimentul răspunderii pentru soarta spaţiului social, politic, economic și istoric ce i s-a încredinţat. La fel cum globalismul și crearea lumii unipolare se bazează pe educaţia metodică într-o cheie atlantistă a câtorva generaţii a elitei americane, europene și mondiale (prin intermediul unor cluburi închise, organizaţii de experţi, corporaţii de intelectuali, instituţii specializate de învăţământ etc.), ceea ce presupune, pe lângă celelalte aspecte, un minimum obligatoriu în domeniul geopoliticii și al sociologiei. Elita Rusiei trebuie să se perceapă ca elită a Heartlandului, să gândească în dimensiuni eurasianiste, nu doar în cele naţionale, precum și să conștientizeze în mod clar inacceptabilitatea scenariului atlantist și globalist pentru Rusia. Doar o astfel de elită ar putea realiza mobilizarea geopolitică ce se impune și ar promova în mod eficient o politică activă de restructurare a întregului spaţiu eurasiatic în scopul edificării lumii multipolare și în interesul securităţii Rusiei.

Proiectul „Marea Europă de Est” Rusia ar putea avansa pentru Europa de Est un proiect constructiv, care ar putea fi numit în

mod convenţional „Marea Europă de Est”. Teoretic, el ar putea să fie edificat în baza particularităţilor istorice, culturale, etnice și religioase ale societăţilor est-europene. Pe parcursul întregii istorii a Europei Occidentale, etniile ei slave și societăţile ortodoxe s-au aflat la periferie, au fost lipsite de orice atenţie și influenţau prea puţin asupra elaborării paradigmei sociale, culturale și politice vest-europene.

Catolicii îi considerau pe ortodocși „schismatici răsăriteni” („eretici”), iar slavii deseori erau priviţi ca oameni de „categoria a doua”. Toate acestea reprezintă niște consecinţe tipice ale eurocentrismului și ale aprecierii nivelului cultural al unei societăţi în funcţie de nivelul asemănării ei cu societatea Europei Occidentale.

Slavii și culturile ortodoxe se deosebeau și continuă se să deosebească în mod substanţial de societăţile romano-germane și catolicoprotestante. Și dacă Europa Occidentală trata pe parcursul istoriei aceste diferenţe în favoarea superiorităţii culturii romano-germane asupra celei slave și a catolicismului asupra ortodoxiei, atunci în cadrul abordării multipolare totul arată altfel: se afirmă originalitatea ţărilor și popoarelor est-europene în calitatea lor de fenomene sociologice și culturale independente având propria lor valoare.

Proiectul „Marea Europă de Est” ar putea include atât arealul slav (polonezi, bulgari, slovaci, cehi, sârbi, croaţi, sloveni, macedoneni, bosniaci și sârbi musulmani, precum și etniile mici), cât și cel ortodox (bulgari, sârbi, macedoneni, precum și români, și greci). Singurul

popor est-european care nu se integrează în categoria de „slav” sau cea de „ortodox” sunt ungurii. Însă pe de altă parte, în acest caz este evidentă originea lor eurasiatică, de stepă, comună cu alte popoare fino-ugrice, majoritatea absolută a cărora locuiesc pe teritoriul Heartlandului și posedă un profil cultural pronunţat eurasiatic.

Marea Europă de Est ar putea deveni un „spaţiu mare” independent în cadrul Europei unice. Dar în acest caz ţările respective ar înceta să exercite funcţia de „cordon sanitar”, să servească drept pioni în jocul geopolitic atlantist și ar căpăta un loc onorabil în ansamblul general al lumii multipolare.

Din perspectiva Heartlandului, aceasta ar fi varianta optimă.

Heartlandul şi ţările occidentale ale CSI Să examinăm acum relaţiile dintre Heartland și ţările CSI, situate în partea de vest faţă de teritoriile Federaţiei Ruse. Pământurile Ucrainei și ale Belarusului de azi au fost iniţial parte inalienabilă, chiar nucleară, a Rusiei Kievene, și anume pe aceste teritorii își ia începutul atât statul rus, cât și valorificarea istorică de către slavii de răsărit a întregului spaţiu al Heartlandului.

Ucraina și Belarusul aparţin, în general, zonei Heartlandului, prin urmare, integrarea celor trei societăţi ale slavilor de răsărit întro structură strategică fortificată reprezintă o sarcină istorică primordială. Din punct de vedere strategic, această integrare este absolut necesară pentru ca Heartland să devină o forţă geostrategică independentă la nivel regional, iar după aceea și la scară planetară.

Acest lucru a fost conștientizat în mod clar de către geopoliticienii atlantiști, de la H. Mackinder până la Z. Brzeziński. Mackinder a lucrat activ la crearea „Ucrainei independente” în timpul războiului civil, iar Brzeziński – în anii 1980-1990. În același timp, Brzeziński remarcă absolut corect că șansa renașterii geopolitice a Rusiei în calitate de jucător independent al marii geopolitici depinde în mod direct de relaţiile ei cu Ucraina. Fără Ucraina, Rusia apare ca insuficientă atât sub aspect spaţial-strategic, cât și sub aspect demografic, dar și sub aspect politic. În privinţa integrării Ucrainei și a Belarusului, Rusia trebuie să acţioneze extrem de delicat, astfel încât în acest proces să nu se mai

7

Politic

25 APRILIE 2014 repete nici greșelile imperialismului ţarist și nici cele din perioada sovietică, asta fiindcă în acele etape procesele integraţioniste au cunoscut excese regretabile. În acest sens, un rol deosebit de important l-ar putea avea filozofia multipolarităţii, care apreciază în mod pozitiv toate deosebirile, de ordin cultural, etnic, social, istoric.

Dacă această filozofie va fi însușită de către elitele politice ruse, dialogul cu ucrainenii și belarușii se va dezvolta după un cu totul alt scenariu decât la ora actuală.

Integrarea multipolară nu constituie o înghiţire, o contopire și cu atât mai puţin o „rusificare”. Rusia se prezintă aici nu ca un stat naţional, cu interesele și ambiţiile ei egoiste, ci ca un nucleu al unei formaţiuni noi, pluraliste și policentrice, în care centralizarea va viza doar cele mai importante chestiuni (război, pace, parteneriate cu alte blocuri, sistemul comunicaţiilor de transport, domeniul macroenergetic etc.), toate celelalte aspecte urmând să rămână la latitudinea nivelului naţional. În mod absolut evident, multipolaritatea exclude în mod categoric aderarea Ucrainei sau a Belarusului la blocul NATO. O zonă aparte este Moldova, al cărei teritoriu, de asemenea, ţinea parţial de Rusia Kieveană și a fost valorificată de triburile ulicilor și ale tiverilor, alături de alte populaţii, în primul rând al urmașilor vechilor traci, moldovenii. Moldovenii sunt înrudiţi din punct de vedere etnic cu românii, fiind sub aspect confesional ortodocși. Din punct de vedere geopolitic, ei reprezintă o societate limitrofă tipică, în care sunt prezente în mod pronunţat atât trăsăturile pur eurasiatice, cât și unele indicii ale culturii est-europene. Existenţa ipotetică a Marii Europe de Est ar fi eliminat în totalitate problema Moldovei, integrarea ei cu România devenind o problemă pur tehnică. Însă atâta timp cât România este membru al NATO și face parte din „cordonul sanitar”, construit de către strategii atlantiști contra Heartlandului, o astfel de integrare va fi imposibilă, deoarece aduce atingere intereselor strategice ale Rusiei și este orientată împotriva vectorului de bază al dezvoltării multipolarităţii (sublinierile ne aparţin – nota traducătorului).

Sarcinile de bază ale Heartlandului pe direcţia occidentală Direcţiile occidentale pe care le-am enumerat în vederea edificării lumii multipolare nu presupun o anume consecutivitate, însă trebuie să se desfășoare în paralel, deoarece ele ţin de niveluri diferite, acestea fiind legate între ele. Astfel, relaţiile între Rusia și SUA sunt influenţate în mod nemijlocit de către relaţiile Rusiei cu Europa Occidentală, cu Europa de Est și cu ţările CSI, și viceversa. Este vorba de un sistem geopolitic unic, care vizează concomitent toate componentele și predetermină structura generală a politicii externe.

Am putea generaliza vectorul vestic al Heartlandului în procesul de construcţie a lumii multipolare în felul următor: • a depăși SUA în jocul din spaţiul european, fără a intra cu americanii într-o confruntare directă; • a contribui la cristalizarea identităţii continentale a Uniunii Europene; • a promova proiectul Marii Europe de Est; • a împiedica extinderea NATO spre Răsărit și crearea unui „cordon sanitar” între Rusia și Europa; • a integra într-un spaţiu strategic unic Rusia, Ucraina și Belarusul; • a neutraliza integrarea Moldovei cu România (atâta timp cât ultima este membru NATO) (sublinierea ne aparţine – nota traducătorului).

Din cartea lui Aleksandr DUGHIN „Teoria lumii multipolare”, în traducerea lui Iurie ROŞCA

FLUX

Optimismul guvernanţilor de la Chişinău vs pragmatismul oficialilor europeni Urmare din pag. 1 Numai că această propagandă poate servi doar pentru uzul intern, pentru electoratul care trebuie îmbătat cu apă de ploaie. Pentru că structurile europene nu au și nu au avut, deocamdată, altceva în vedere decât doar semnarea celor două acorduri. Acorduri pe care le-a semnat și cu multe alte ţări. Turcia, de exemplu, a semnat Acordul de asociere cu UE încă din 1963. Abia în 1999 a obţinut statutul de candidat, în 2005 au început negocierile de aderare, pe capitole, dar și acum acestea sunt departe de a fi încheiate.

Vizita de miercuri, 23 aprilie, în ţara noastră a ministrului german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, și a celui francez, Laurent Fabius, a limpezit în bună măsură situaţia și a plasat toate accentele la locul lor.

Veniţi la Chișinău pentru a susţine Republica Moldova în procesul de semnare a Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, parafat în noiembrie 2013, la Vilnius, cei doi, după cuvenitele laude și declaraţii de curtoazie, au făcut câteva precizări importante, care ar trebui să ne mai dezmeticească din mahmureala „campaniilor de informare” declanșate de guvernare pe toate fronturile.

Ministrul Afacerilor Externe al Franţei, Laurent Fabius, a menţionat că ţara noastră urmează să semneze Acordul de asociere cu Uniunea Europeană până la sfârșitul lunii iunie.

Acest acord prevede crearea Zonei de Liber Schimb între Republica Moldova și Uniunea Europeană. „Prin această vizită comună ne-am dorit să mărturisim susţinerea pentru acest proiect și faţă de eforturile Moldovei în realizarea reformelor”, a declarat Laurent Fabius. Și ministrul de Externe francez, și omologul său german, au vorbit doar despre semnarea acordurilor și de beneficiile de care se va bucura ţara noastră în cadrul Parteneriatului Estic, fără a face nici cea mai mică aluzie la perspectiva de aderare.

Ministrul francez a mai precizat că scopul asocierii este de a susţine efortul de modernizare a Republicii Moldova. Dar a ţinut să sublinieze că acordul cu UE nu ar trebui să deterioreze relaţiile dintre Republica Moldova și Rusia.

Nu vrem să construim noi bariere pe continent, iar criza trebuie depășită prin dialog, a opinat el. „Vrem să apropiem Moldova de Uniunea Europeană. Și, în același timp, vrem ca aceste

relaţii să fie excelente și cu Rusia”, a specificat Fabius, insistând că între aceste două opţiuni nu există nicio contradicţie.

Ideea respectivă a fost dezvoltată de către ministrul Afacerilor Externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, care a accentuat că Parteneriatul Estic nu este îndreptat contra cuiva. „Bineînţeles că ușa spre UE nu este închisă, dar Parteneriatul de Est, și asta le-am spus și partenerilor ruși, nu reprezintă o politică împotriva Rusiei”, a precizat Steinmeier, exprimându-și încrederea că criza din Ucraina poate fi rezolvată doar prin diplomaţie și dialog.

Mesajul transmis de șefii diplomaţiilor germană și franceză contrastează izbitor cu declaraţiile războinice făcute de senatorii americani care au vizitat recent Chișinăul, urmărind, mai degrabă, să-și regleze conturile cu Rusia, decât să sprijine real Republica Moldova. Aceștia au făcut pronosticuri alarmiste despre „extinderea crizei în Republica Moldova”, au cerut de la conducerea SUA sancţiuni mai dure împotriva Rusiei și armament pentru Ucraina. „În opinia mea, președintele Obama nu apreciază importanţa rolului de conducere al Statelor Unite pe plan global. Nu apreciază faptul că suntem o naţiune excepţională”, a afirmat, de exemplu, senatorul republican John McCain. Ceea ce ne face să credem că

soarta ţării noastre în tot acest conflict contează mai puţin, disputa având drept scop revendicarea „rolului de conducere”.

La acest cor se alătură și vocea președintelui român Traian Băsescu, care de câteva ori pe săptămână „își face griji pentru Republica Moldova”, declarând acum câteva zile că Rusia se va folosi de Transnistria pentru a ocupa restul Republicii Moldova. Cel mai degrabă însă, aceste îngrijorări nu vor dura mai mult decât până la alegerile europarlamentare și cele prezidenţiale din România. Așa cum s-a mai întâmplat și în trecut.

Cum va manevra șeful Guvernului, Iurie Leancă, între aceste apeluri la cumpătare și fler diplomatic și presiunile de a se alătura unor confruntări și acţiuni contra Federaţiei Ruse rămâne de văzut. În cadrul întrevederii cu cei doi oficiali, de la Paris și Berlin, premierul și-a exprimat speranţa că „semnarea Acordului de Asociere și de Liber Schimb și aplicarea corectă a prevederilor va schimba în bine viaţa oamenilor, va aduce mai multă siguranţă și stabilitate pentru Republica Moldova, dar și pentru regiune în întregime”. Optând, totodată, pentru rezolvarea crizei ucrainene „exclusiv pe căile unui dialog pașnic”.

Depinde însă cu ce mesaje ne vor mai veni și alţi „oaspeţi” în perioada următoare.

FLUX

Germania nu susţine admiterea Moldovei în UE Ministrul de Externe al Germaniei, FrankWalter Steinmeier, consideră că răspunsul la o posibilă aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană „nu stă în capitalele europene”.

Germania nu susține aderarea Moldovei și Georgiei la Uniunea Europeană. Purtătorul de cuvânt al diplomației de la Berlin, Martin Schäfer, a apreciat că vizita tandemului germano-francez de miniștri de Externe, Frank-Walter Steinmeier–Laurent Fabius, în capitalele celor două republici ex-sovietice are ca obiectiv doar finalizarea pregătirilor pentru semnarea acordurilor de asociere. Înainte de a pleca spre Chișinău, ministrul german de Externe declarase că „luăm în serios neliniștea cu care partenerii noștri

răsăriteni urmăresc situația din învecinata lor Ucraină”. La sosirea la Chișinău, Steinmeier s-a declarat convins că ultimele obstacole în calea semnării acordurilor de asociere „vor fi îndepărtate până la vară”. Întrebat dacă există o perspectivă de aderare pe termen mediu și lung pentru Moldova, Steinmeier a fost reținut: „Răspunsul nu se află în capitalele Uniunii Europene”. Moldova trebuie să aleagă singură calea pe care dorește să o urmeze. „Acesta nu este un joc geostrategic între Vest și Est, între Uniunea Europeană și Rusia. Cred că este o părere falsă că ambele părți ar încerca să tragă țările de o parte sau alta”, a conchis Steinmeier.

„O alternativă” În prezent nu există o majoritate în cadrul UE care să susțină extinderea comunității, iar ce va aduce viitorul nu se poate spune, a comentat purtătorul de cuvânt

al diplomației germane. În opinia lui Schäfer, Acordul de Asociere și Parteneriatul Estic s-au dorit tocmai o alternativă atractivă pentru cele două state ex-sovietice. Nu s-a pus problema creării unui orizont de așteptare privind admiterea în Uniunea Europeană, a mai punctat oficialul de la Berlin. În contextul evoluțiilor din Ucraina, Moldova și Georgia doresc o consolidare rapidă și sigură a legăturii lor cu Occidentul, premierul de la Chișinău, Iurie Leancă, vorbind într-un interviu acordat agenției Reuters deschis

despre aderarea la Uniunea Europeană.

Chișinăul și Tbilisi doresc să semneze acordurile de asociere în luna iunie. Martin Schäfer a vorbit miercuri, 23 aprilie, despre un orizont de câteva luni.

Tot miercuri, candidatul popularilor europeni pentru președinția Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a pledat pentru o pauză în extinderea Uniunii: „Fac parte din marea tabără a celor care consideră că trebuie să facem întâi de toate ordine internă.”

Sursa: Deutsche Welle

FLUX

8

Ucraina

25 APRILIE 2014

VACLAV KLAUS:

Occidentul şi SUA au provocat criza în Ucraina Fostul președinte ceh Vaclav Klaus consideră că Occidentul și Statele Unite ale Americii sunt responsabile de criza care afectează de câteva luni Ucraina, opinând că fosta republică sovietică ar trebui să-și stabilească singură viitorul, fără nicio ingerinţă străină, relatează agenţia de presă rusă RIA Novosti. „Nu cred că Rusia este vinovată de ceea ce s-a întâmplat în Maidan (Piaţa Independenţei din centrul Kievului). Situaţia a fost exacerbată de către Occident și SUA”, a declarat Klaus, într-un interviu acordat televiziunii cehe CT24.

„Am spus încă de la început ”Nu puneţi presiune pe Ucraina, o veţi distruge, se va dezintegra”. Acest lucru se întâmplă astăzi”, a afirmat Vaclav Klaus, un eurosceptic declarat. În opinia sa, Ucraina traversează o perioadă prea complexă pentru a putea spune clar dacă dorește să se sprijine pe Occident sau pe Rusia. Cu toate acestea, Ucraina însăși trebuie să-și stabilească propriul viitor, a apreciat fostul președinte al Republicii Cehe. „Lăsaţi-i pe ucraineni să decidă singuri ce fel de viitor vor – fără niciun amestec din afară”, a susţinut Vaclav Klaus. În același timp, el a criticat poziţia SUA și a Uniunii Europene cu privire la valoarea asistenţei financiare acordate Ucrainei.

Morţi şi răniţi în confruntările din estul Ucrainei Urmare din pag. 1 Confruntările dintre trupele ucrainene și separatiștii din Slaviansk au făcut cinci morți în rândurile insurgenților și un soldat ucrainean a fost rănit, a anunțat Ministerul ucrainean de Interne, citat de AFP, precizând că trei baraje ale separatiștilor ridicate la intrarea în oraș au fost „distruse”. „Dacă regimul actual de la Kiev a început într-adevăr să utilizeze armata împotriva populației din țară, aceasta este o crimă foarte gravă împotriva propriului său popor”, a declarat președintele rus Vladimir Putin, avertizând că această operațiune va avea „consecințe pentru cei care iau aceste decizii”.

Armata rusă a început ieri noi manevre în apropierea frontierei cu Ucraina, ca răspuns la operațiunea militară lansată de autoritățile de la Kiev împotriva separatiștilor rusofoni din estul Ucrainei, a anunțat ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, citat de agențiile AFP și Reuters. „Am fost constrânși să reacționăm în fața acestei evoluții a situației”, a justificat el aplicațiile la care participă unități din districtele militare Sud și Vest și în cadrul cărora aviația rusă efectuează zboruri aproape de granița cu Ucraina. Decizia lansării acestor manevre este motivată și de planificatele exerciții militare ale NATO în Polonia și statele baltice, exerciții care, afirmă Șoigu, „nu contribuie la normalizarea situației din Ucraina”. „Nu vom da înapoi în fața amenințării teroriste”, a declarat președintele interimar de la Kiev, Oleksandr Turcinov, într-un mesaj televizat adresat populației ucrainene, potrivit AFP. „Cerem ca Rusia să înceteze amestecul în afacerile noastre interne, șantajul și amenințările și să-și retragă trupele de la frontiera estică a Ucrainei”, a adăugat președintele interimar. El a acuzat în continuare Moscova de „susținerea deschisă a asasinilor și teroriștilor” în Ucraina.

Ulterior însă, Kievul a anunţat că suspendă „operațiunea antiteroristă” din est. Operațiunea armatei ucrainene în orașul Slaviansk, din estul țării, a fost suspendată, guvernul de la Kiev urmând să-și reanalizeze acțiunile în funcție de ultimele informații în legătură cu situația existentă la granița estică, unde riscul de trecere a frontierei de către trupele ruse este crescut, transmite Interfax, citând mass-media ucrainene. „Conform datelor serviciilor de informații ucrainene, a crescut considerabil riscul ca trupele ruse să treacă granița”, scrie KyivPost, citând o sursă din cadrul guvernului de la Kiev, potrivit agenției de presă ruse.

Publicația ucraineană mai precizează că operațiunea de la Slaviansk avea ca obiectiv eliberarea până la sfârșitul zilei de ieri a tuturor clădirilor guvernamentale ocupate de separatiștii proruși. Potrivit KyivPost, în timpul confruntărilor au murit șapte persoane.

Noile manevre militare ale Rusiei, începute joi în apropierea frontierei cu Ucraina, riscă să provoace o escaladare a tensiunilor în regiune, a avertizat secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, citat de ITAR-TASS. „Desfășurarea unor noi manevre în apropierea granițelor Ucrainei face să crească tensiunile într-o situație și așa instabilă și, totodată, încalcă acordul de la Geneva, încheiat acum o săptămână între SUA, Rusia, UE și Ucraina și menit să ducă la detensionarea crizei ucrainene”, a afirmat reprezentantul Alianței, potrivit agenției de presă ruse.

După agerpres.ro

În cadrul vizitei sale la Kiev, vicepreședintele american Joe Biden a promis marţi, 22 aprilie, Ucrainei un ajutor de 50 de milioane de dolari pentru ”dezvoltarea reformelor politice și economice și consolidarea parteneriatului cu SUA”. Potrivit fostului președinte ceh, această sumă ”meschină” constituie doar 0,06% din PIB-ul ucrainean. „Este o sumă foarte amuzantă.

Mă întreb cât a costat zborul vicepreședintelui Joe Biden în Ucraina?

Nu se apropie cu aproximaţie de această sumă? Nu cred că Ucraina va fi ajutată”, a declarat Vaclav Klaus, adăugând că, personal, nu este un adept al „distribuirii internaţionale de bani”.

Sursa: agerpres.ro

Victoria Nuland afirmă că militanţii de la Kiev au ocupat clădirile administrative cu permisiunea autorităţilor Secretarul adjunct american pentru afaceri europene și eurasiatice, Victoria Nuland, nu consideră că situaţia privind ocuparea unor clădiri de către protestatari la Kiev și în regiunile din estul Ucrainei poate fi comparabilă. Aceasta a declarat recent, într-un interviu acordat pentru CNN, că militanţii care au ocupat clădiri administrative la Kiev „dispun de toate autorizațiile necesare”, în special din partea autorităților, transmite agenția de presă ITAR-TASS, citată de Agerpres. „Nu se poate compara situația din Kiev, unde în continuare sunt ocupate clădiri de către protestatari, cu autorizații corespunzătoare și permisiunea guvernului sau cu acordul Radei Supreme ori acceptul proprietarilor, cu ceea ce se întâmplă în estul Ucrainei”, a afirmat Nuland.

Oficialul american nu a precizat însă cine și când a emis astfel de „autorizaţii” și prin ce metode au fost convinși proprietarii să-și dea „în arendă” imobilele. Dar se pare că Nuland este mai puţin preocupată de modul în care și-au dat acceptul proprietarii. În același interviu, secretarul adjunct a vorbit și despre sumele de bani cheltuite de SUA pentru „dezvoltarea democraţiei” în Ucraina: „SUA au investit 5 miliarde de dolari începând cu anul 1991, de când Ucraina a devenit stat independent. Acești bani au fost cheltuiți pentru a sprijini aspirațiile poporului ucrainean, care vrea să aibă un guvern puternic, democratic, care reprezintă interesele sale”, a afirmat oficialul american. Dar Nuland a ținut să sublinieze că Washingtonul nu a finanțat „Maidanul”, mișcarea de contestare care a condus la înlăturarea regimului prorus al președintelui Victor Ianukovici.

La mijlocul lunii aprilie, presa a informat că SUA au acordat Ucrainei un sprijin financiar de aproximativ 11,4 milioane de dolari pentru organizarea alegerilor prezidențiale anticipate programate pentru 25 mai.

Adjunctul secretarului de stat american s-a făcut remarcată în decembrie trecut, atunci când, în timpul unei vizite la Kiev, aceasta le-a împărţit biscuiți și brioșe protestatarilor de pe Maidan.

Victoria Nuland a provocat și un soi de scandal diplomatic, după ce a fost difuzată înregistrarea unei convorbiri telefonice purtate cu ambasadorul SUA în Ucraina, Geoff Pyatt. „Fuck the EU”, ar fi spus Nuland în cadrul conversaţiei cu bărbatul a cărui voce corespundea cu cea a ambasadorului Statelor Unite în Ucraina. În înregistrarea de circa patru minute, cei doi au vorbit despre situaţia din Ucraina și despre propunerea președintelui de atunci, Victor Ianukovici, de a-l numi pe Arseni Iaţeniuk premier și pe Vitali Kliciko vicepremier. „Nu cred că Kliciko ar trebui să intre în guvern. Nu cred că este necesar. Nu mi se pare o ideea bună“, afirma diplomata americană despre fostul campion la box, actualmente lider al formaţiunii de opoziţie UDAR. Referindu-se la posibilitatea implicării Naţiunilor Unite în criza din Ucraina, ea i-ar fi spus ambasadorului: „Cred că ar fi minunat, ar ajuta să așezăm lucrurile și ONU ar putea contribui, dar, știi ceva ... fuck UE“.

Ulterior, Victoria Nuland și-a prezentat scuze faţă de Uniunea Europeană pentru cuvintele nediplomatice la adresa UE, pe care cancelarul german Angela Merkel le-a calificat drept „absolut inacceptabile”. Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Jennifer Psaki, nu a dezminţit atunci respectivul apel telefonic, dar a calificat că este vorba despre o „conversaţie diplomatică privată”.

Oficialul american a dat de înţeles că autorităţile ruse ar sta în spatele acestei interceptări telefonice, acuzându-le că fac prea multă publicitate în jurul acestui caz.

FLUX

Externe

25 APRILIE 2014

9

FLUX

DAN PURIC:

Sufletul românesc este distrus, România este o ţară distrusă sufleteşte Dan Puric este unul dintre cei care iau atitudine atunci când li se pare că ceva nu merge cum ar trebui în România, iar cuvintele sale sunt mereu ascultate cu interes.

Invitat la emisiunea „Sub semnul întrebării”, moderată de către Robert Turcescu, actorul și regizorul Dan Puric a făcut o analiză a sufletului României: „Este distrus. De asta am și scris-o („Suflet românesc”, apărută în 2013), din dorinţa mea de a-l reface. A mea personală, căci mă doare. E jefu-

it, suntem jefuiţi în ce suntem mai buni. Înainte să ne jefuiască ăștia ţara, te jefuiesc de modele, de valori, nu mai ai încredere. Tu ai mai prins ceva valori, eu am prins chiar și în comunism, pentru că știam că alea interzise sunt alea bune”, i s-a confesat autorul lui Robert Turcescu. „Acum nu îţi mai dai seama, este vraiște din punctul ăsta de vedere. E o ţară distrusă sufletește, suntem pe o muchie periculoasă, limită. Cineva îmi spune să stau liniștit căci nu știu ce e dincolo. Eu zic că noi suntem alţii. Nu generalizaţi. Dacă nu aveam cei 2.000 de ani de creștinism, dacă nu aveam acea tărie sufletească, nu rezistam.

Visul american al independenţei energetice prin revoluţia şistului se împiedică de realitate Dezvoltarea tehnologiei fracturării hidraulice și a forării orizontale a pus la dispoziţia Americii resurse masive de petrol și gaze de șist la care altfel n-ar fi avut acces, iar această abundenţă l-a încurajat pe președintele Barack Obama să promită un deceniu al gazelor naturale, iar pe mulţi, în special pe politicieni, să viseze la independenţa energetică a ţării. Însă realitatea economică și geologică sugerează tot mai mult că petrecerea nu va dura atât de mult pe cât speră majoritatea americanilor, scrie Bloomberg. În cea mai mare parte a ultimelor două secole, industria americană a petrolului și gazelor naturale și-a scos averea din formaţiuni geologice poroase subterane din care hidrocarburile puteau fi scoase cu ușurinţă la suprafaţă. Cele mai bune din acele exploatări au început să sece în anii 1970, iar importurile au început să crească. Fracturarea hidraulică și forarea orizontală au permis producătorilor de petrol și gaze naturale să foreze mai adânc și în formaţiuni sedimentare mai compacte, mai puţin poroase.

Problema apare dacă este analizat ritmul în care se reduce producţia la aceste puţuri noi, neconvenţionale. David Hughes, un veteran cu o experienţă de 32 de ani la agenţia de analiză geologică a Canadei, a calculat că rata medie de epuizare a exploatărilor convenţionale de petrol din întreaga lume este de 5% pe an. Spre comparaţie, rata de epuizare a exploatărilor de petrol de șist din câmpul Bakken din Dakota de Nord – emblematice pentru „revoluţia” gazelor și petrolului de șist din SUA – este de 44% pe an. La unele puţuri, producţia scade cu 70% și chiar mai mult în primul an.

Puţurile de extracţie a gazelor de șist au aceleași probleme, astfel că producătorii sunt nevoiţi să sape puţuri noi pentru a compensa scăderile.

Aceasta determină ceea ce Hughes și alţi critici numesc eforturi neîntrerupte și nesustenabile cu cheltuieli de capital tot mai mari în căutarea unui echilibru. „Cele mai bune locuri sunt de obicei exploatate primele, astfel că, pe măsură ce timpul trece, activităţile de forare se mută în locuri mai dificile. Puţurile costă la fel, dar produc mai puţin și de aceea trebuie să produci mai mult pentru a compensa scăderile”, a explicat Hughes. Situaţia se complică pentru producători dacă preţurile gazelor scad, un preţ mic făcând nerentabile exploatările. La actualele preţuri sau chiar un pic mai mari, Hughes estimează că producţia de gaze de șist va continua să crească doar încă patru ani.

Pe același ton conservator, Art Berman, geolog din Houston, a cerut într-un articol publicat de Oilprice.com reevaluarea estimărilor privind longevitatea „revoluţiei” șistului în SUA. „Nu am nimic contra șistului, dar să recunoaștem câteva lucruri. Producţia din formaţiunile de șist nu este o revoluţie, ci o petrecere de pensionare”, a scris Berman. „Revoluţia” șistului nu este în pericol, deocamdată, dar în niciun caz nu va aduce secolul gazelor naturale promis de Obama. Nici gazele de șist și nici petrolul de șist nu vor asigura SUA independenţa energetică. Pentru a face acest vis realitate, Statele Unite trebuie să-și diversifice sursele de energie, să facă eforturi mai mari pentru a-și crește eficienţa consumului și pentru a elimina risipa de energie.

Sursa: Ziarul Financiar

Nu poţi să faci faţă la oceanul de mizerabilitate care vine peste noi din punct de vedere sufletesc dacă nu ai niște repere bine stabilite și o credinţă puternică”, consideră Dan Puric. „Fiecare neam de pe suprafața pământului trebuie să aibă dragoste de sine, dar vizavi și de celălalt. O cunoștință a valorii. Cu cât ești mai național, cu atât ești mai diferențial.

Pentru că întotdeauna dialogul s-a făcut pe diferențe. Mă duc la unguri sau la turci ca să văd că sunt diferiți și să le admir diferențele. Nu mâncăm peste tot McDonald’s”, a completat acesta.

Sursa: identitatea.ro

Comitetul care atribuie Premiul Nobel pentru Pace, vizat de o anchetă a poliţiei norvegiene Mai multe personalităţi scandinave au anunţat, miercuri, 23 aprilie, că au sesizat poliţia norvegiană, cerându-i să deschidă o anchetă despre condiţiile de atribuire a Premiului Nobel pentru Pace, care nu ar fi, după părerile lor, conforme cu testamentul lui Alfred Nobel.

Comitetul Nobel norvegian „sfidează și ignoră testamentul Nobel, chiar și după ce i s-a reamintit de mai multe ori sensul pe care Alfred Nobel voia să îl acorde acestui premiu”, a declarat juristul Fredrik Heffermehl, autorul volumului „Voinţa lui Nobel” și critic acerb al comitetului Nobel.

Vorbind în numele a 16 personalităţi norvegiene și suedeze aflate la originea acelei plângeri, Fredrik Heffermehl consideră că premiile Nobel pentru Pace atribuite de peste un deceniu, inclusiv cele atribuite lui Barack Obama (2009) și Uniunii Europene (2012), sunt „ilegale”, întrucât ele nu sunt conforme cu litera și criteriile enunţate de Alfred Nobel. În testamentul său, industriașul și filantropul suedez (1833-1896) considera că Premiul Nobel pentru Pace ar trebui să revină „aceluia care a acţionat cel mai mult sau cel mai bine pentru fraternizarea popoarelor, abolirea sau reducerea armelor permanente, iniţierea și multiplicarea congreselor pentru pace”.

De-a lungul timpului, comitetul Nobel a lărgit acest concept pentru a premia artizani ai unor acţiuni umanitare, apărători ai mediului înconjurător și campioni ai luptei împotriva sărăciei.

Fost vicepreședinte al Biroului internaţional pentru pace (BIP), care a primit Nobelul în 1910, Fredrik Heffermehl este adeptul unei definiţii mult mai restrânse.

Chiar și Organizaţia pentru interzicerea armelor chimice (OIAC), premiată în 2013, nu ar merita acest premiu după părerea sa: „Ei aplică un tratat de dezarmare, dar nu pun capăt militarismului. Să zicem totuși că este un laureat mai puţin îndepărtat (de spiritul definiţiei Nobel, n.r.) decât alţii”.

Comitetul Nobel, la rândul său, a respins întotdeauna aceste critici.

Plângerea, depusă la brigada financiară a poliţiei norvegiene – întrucât este vorba de o presupusă încălcare a unui testament – îl vizează în special pe președintele comitetului, Thorbjoern Jagland, și pe influentul său secretar, Geir Lundestad.

Contactat de AFP, Geir Lundestad a refuzat să comenteze această situaţie, spunând că, în aceste condiţii, poliţia trebuie lăsată să instrumenteze plângerea.

Premiile Nobel s-au născut din voinţa inventatorului dinamitei, savantul și industriașul suedez Alfred Nobel (1833-1896), graţie unei clauze menţionate în testamentul său redactat la Paris, în 1895, cu un an înainte de a muri.

Industriașul suedez a luat decizia de a dona în fiecare an veniturile generate de imensa lui avere unor perso-

nalităţi care s-au evidenţiat în anul precedent pentru servicii aduse omenirii.

Potrivit acestui testament, aproximativ 31,5 milioane de coroane suedeze, care reprezintă în zilele noastre echivalentul a 1,7 miliarde de coroane (197 de milioane de euro), au alcătuit un capital ale cărui dividende anuale trebuie distribuite „acelora care, pe parcursul anului precedent, s-au consacrat interesului public și binelui omenirii”.

Din punct de vedere legal, testamentul nu a desemnat un legatar pentru averea în sine a industriașului suedez.

La deschiderea lui, în 1897, testamentul a fost contestat de membrii familiei Nobel. În plus, Alfred Nobel a desemnat comisii și comitete diferite care să atribuie în fiecare an aceste premii: Academia suedeză atribuie Nobelul pentru literatură, Karolinska Institutet pe cel pentru medicină, Academia regală suedeză pentru știinţe decernează nobelurile pentru fizică și chimie, iar un comitet special desemnat de Parlamentul norvegian atribuie Nobelul pentru pace.

Testamentul nu explică însă metodologia pe care fiecare comisie trebuie să o urmeze pentru a decerna premiile în fiecare disciplină.

Pentru ca această problemă să fie reglată a fost nevoie de trei ani: s-a decis să se instituie în calitatea de legatar o Fundaţie Nobel care să administreze capitalul din care se acordă premiile Nobel, iar acele instituţii și comitete desemnate prin testament au acceptat să atribuie aceste premii. În 1968, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la înfiinţare, Banca Centrală a Suediei (Riksbank) a instituit un premiu pentru știinţe economice în memoria lui Alfred Nobel, punând la dispoziţia Fundaţiei Nobel o sumă anuală echivalentă cu valoarea celorlalte premii Nobel. În prezent, Premiul Nobel din fiecare domeniu este în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 925.200 euro) și poate fi împărţit dacă există mai mulţi laureaţi în aceeași categorie, însă numărul acestora nu poate fi mai mare de trei.

Sursa: mediafax.ro

10 Un roman neterminat al lui Gabriel García Márquez ar putea fi publicat post-mortem FLUX

Cultur=

25 APRILIE 2014

Un roman neterminat, intitulat provizoriu „En agosto nos vemos”(„Ne vedem în august”), scris de Gabriel García Márquez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, ar putea fi publicat post-mortem, după ce scriitorul columbian s-a stins din viaţă joi, 17 aprilie, la vârsta de 87 de ani.

Noul roman scris de Gabriel García Márquez ar putea vedea lumina tiparului doar dacă moștenitorii scriitorului columbian își vor da acceptul pentru publicare.

Având circa 150 de pagini, romanul „En agosto nos vemos” cuprinde cinci capitole și are în prezent șase finaluri alternative. Márquez a dorit iniţial să realizeze un volum de povești, două capitole din carte fiind publicate deja în El Pais și The New Yorker.

Romanul descrie viaţa unei femei în vârstă de 52 de ani, pe nume Ana Magdalena Bach, căsătorită și fericită, care, în fiecare lună din august, pe 16 mai exact, face o vizită la mormântul mamei sale de pe o insulă din Caraibe. Timp de 28 de ani, ea face același gest ducând mereu la căpătâiul mamei sale un buchet de gladiole și povestindu-i detalii despre viaţa sa de familie. Într-o zi însă, tot pe 16 august, ea cunoaște un bărbat în hotelul în care se cazase și devine pentru prima dată infidelă. „Márquez a fost pe punctul de a termina această carte, însă nu a făcut-o, deoarece era un perfecţionist.

I-a fost dificil să-l termine și nu a dorit să fie publicat până în acest moment”, a spus editorul Claudio López Lamadrid, de la Penguin Random House. O altă informaţie despre „En agosto nos vemos”(„Ne vedem în august”) ar mai fi că acest volum încheie ciclul de romane început de scriitorul columbian în 1985 cu „El amor en los tiempos del cólera” („Dragostea în vremea holerei”), „Del amor y otros demonios” („Despre dragoste

Gabriel Jose García Márquez:

Poate că pentru lume eşti doar o singură persoană, dar pentru o anumită persoană eşti întreaga lume Citate celebre ale scriitorului columbian Gabriel Jose García Márquez: ª Înţelepciunea sosește când nu ne mai servește la nimic. ª Nu înceta niciodată să zâmbești, nici chiar atunci când ești trist, pentru că nu se știe cine se poate îndrăgosti de zâmbetul tău. ª Viaţa nu este ce ai trăit, ci ce îţi amintești că ai trăit și cum ţi-o amintești pentru a o povesti. ª Viaţa este lucrul cel mai bun din câte s-au inventat vreodată.

și alţi demoni”) – 1994, și „Memoria de mis putas tristes” („Povestea târfelor mele triste”) din 2004.

Din întreaga literatură scrisă de autorul columbian Gabriel Garcia Marquez, cele mai remarcabile opere rămân:

„Un veac de singurătate” Publicat pentru prima dată în 1967, romanul ”Un veac de singurătate’’ a fost cel care l-a consacrat pe autorul său ca fiind unul dintre maeștrii narativei contemporane, aducându-i în 1982 Premiul Nobel pentru Literatură. Reeditarea romanului, într-o ediţie pentru biblioteca dumneavoastră, reprezintă un eveniment literar de excepţie pe care vă sfătuim să nu-l pierdeţi. Nu există nici timp, nici spaţiu. Generaţii, fapte, personaje se amestecă între ele.

O epocă se suprapune cu cealaltă, visul se confundă cu realitatea, lucrurile evoluează, și totuși nimic nu pare a se schimba. Totul se petrece la limita dintre tragic și comic, dintre viaţă și moarte. O lume extravagantă, pe cât de îndepărtată de a noastră, pe atât de familiară, cuprinsă într-un vârtej de repere care se regăsesc în toate amintirile, în toate istoriile marilor familii.

„Dragostea în vremea holerei” În tinereţe, Florentino Ariza și Fermina Daza trăiseră o pasionantă poveste de dragoste. Numai că viaţa

îţi rezervă uneori surprize... La început, când Florentino află că Fermina se va căsători cu un doctor bogat, simte că viaţa lui s-a sfârșit. Deși își găsește echilibrul, bucurându-se de succes în afaceri și nu numai... (cele 622 de relaţii amoroase ar putea confirma acest lucru), dragostea lui pentru Fermina rămâne la fel de puternică. Așa că, după 50 de ani, 9 luni și 4 zile de despărţire, Florentino își reînnoiește declaraţia de dragoste în faţa femeii visurilor lui. I se va mai oferi, oare, șansa unui nou început?

„Toamna patriarhului” „Toamna patriarhului”, romanul preferat al autorului, după cum a mărturisit, transformă într-o poveste trepidantă și încărcată de accente vizionare periplul absurd al unui dictator singuratic și grotesc. Corupţia și jocurile politice de culise, lupta pentru putere sunt teme universale, extrem de actuale, care poartă amprenta distinctă și inconfundabilă a scriiturii lui Gabriel García Márquez.

„Generalul în labirintul său” Ultimele zile ale lui Simon Bolivar, eroul legendar al Americii Latine, – o călătorie către moarte într-un peisaj luxuriant. Ca întotdeauna la Garcia Marquez, o lume plină de pitoresc în care evoluează personaje arhetipale cu sentimente inevitabile la fel de substanţiale ca și trăsăturile lor fizice. După „Un veac de singurătate”, un succes garantat.

„A trăi pentru a-ţi povesti viaţa” Cartea începe cu un episod din tinereţea autorului, pe la 20 de ani, când mama sa îl roagă să o ajute să vândă casa bătrânească din Aracataca. Marquez era la acea vreme un rătăcitor, tocmai abandonase studiile de drept și își petrecea timpul citind și scriind, fără să fi stabilit ce fel de scriitor dorește să fie. Călătoria către casa pe care o părăsise la vârsta de opt ani îi trezește amintirile, inspiraţia, indicându-i ce ar putea să scrie despre ea și sugerându-i, întrun fel, și cum să scrie. „A trăi pentru a-ţi povesti viaţa” este și o cronică a familiei. Marquez descrie atmosfera în care crește, rudele și vecinii. De la tatăl său, telegrafistul, la hoarda în continuă creștere de rude, la mama sa (care îl părăsește în 2002, ca și cum ar fi pus punct cărţii), la rudele mai îndepărtate, fascinantul, și cu dragoste descris, clan.

După adevarul.ro

ª Un prieten adevărat te prinde de mână și îţi atinge inima. ª Vor exista mereu oameni care te vor răni, așa că trebuie săţi păstrezi încrederea și doar să ai mai multă grijă în cine ai încredere și a doua oară. ª Moartea nu vine odată cu vârsta, ci odată cu uitarea. ª Nu merită să plângi pentru nimeni, iar cei care merită nu te vor face să plângi. ª Nu te iubesc pentru ceea ce ești, ci pentru ceea ce sunt atunci când sunt cu tine. ª Doar pentru că cineva nu te iubește așa cum vrei tu, nu înseamnă că nu te iubește cu toată fiinţa sa. ª Nu plânge pentru că s-a terminat, zâmbește pentru că s-a petrecut. ª În preambulul iubirii, nici o greșeală nu mai poate fi îndreptată. ª Le-aș dovedi oamenilor cât greșesc gândind că încetează să iubească atunci când îmbătrânesc, fără să știe că îmbătrânesc numai când încetează să iubească. ª Am învăţat că toată lumea vrea să trăiască pe vârful unui munte, fără să știe că adevărata fericire este în felul în care urci pantele abrupte spre vârf. ª Poate că pentru lume ești doar o singură persoană, dar pentru o anumită persoană ești întreaga lume. ª Poate că Dumnezeu va dori să cunoști multe persoane nepotrivite înainte de a cunoaște persoana potrivită, pentru că atunci când o vei cunoaște în sfârșit, să știi să fii recunoscător. ª Dragostea adevărată este o limbă pe care surzii o pot auzi și orbii o pot vedea. ª Spune întotdeauna ce simţi și fă ceea ce gândești. Dacă aș ști că asta ar fi ultima oară când te voi vedea dormind, te-aș îmbrăţișa foarte strâns și l-aș ruga pe Dumnezeu să fiu păzitorul sufletului tău. Dacă aș ști că asta ar fi ultima oară când te voi vedea ieșind pe ușă, ţi-aș da o îmbrăţișare, un sărut și te-aș chema înapoi să-ţi dau mai multe. Dacă aș ști că asta ar fi ultima oară când voi auzi vocea ta, aș înregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o dată și încă o dată până la infinit. Dacă aș ști că acestea ar fi ultimele minute în care te-aș vedea, aș spune “te iubesc” și nu mi-aș asuma, în mod prostesc, gândul că deja știi. ª Nu te agita atât, lucrurile cele mai bune se petrec atunci când le aștepţi mai puţin. ª Problema căsătoriei este că se termină în fiecare seară după ce faci dragoste, și trebuie să o reconstruiești în fiecare dimineaţă înainte de micul dejun. ª Cea mai stranie formă de a îndepărta pe cineva este a sta lângă el și a ști că nu-l vei putea avea niciodată. ª Caută să devii un om mai bun și asigură-te că știi cine ești tu înainte de a cunoaște pe cineva și a aștepta ca acea persoană să știe cine ești. ª Cuvintele nu le fac academicienii în academii, ci oamenii de pe stradă. Autorii dicţionarelor le capturează aproape întotdeauna destul de târziu, le îmbălsămează în ordine alfabetică și, în multe cazuri, abia când nu mai înseamnă ce gândiseră inventatorii lor. ª Nu îţi petrece timpul cu cineva care nu e dispus să și-l petreacă cu tine.

Cultur=

25 APRILIE 2014

11

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

CONDIŢIILE ECONOMIEI DE VIAŢĂ…

Clădirea fostei Bănci Urbane, din 1978 Sala cu Orgă

(Pagini de jurnal) 10 (cum ar veni… mini-jubiliar) al „Caietelor de cultură”, dedicat lui George Enescu.

30.V.1993 20.V.1993 Am trecut pe la anticariat, de unde m-am ales cu vreo 15 cărţi de poeme, n-aș zice că valoroase toate, însă din cele apărute pe parcursul anilor, la București, dar care nu au ajuns (la mine) la timpul respectiv, pe la Chișinău. Trei titluri: Oario Samper, „Poeme”, Cassian Maria Spiridon, „Pornind de la zero”, și Mircea Florian Șandru, „Legătura de sânge”.

Lectură la zi: „Întrebări pentru sfârșit de mileniu” (convorbiri cu Le Monde), editura „Humanitas”.

21.V.1993 Astăzi trebuie să se producă un finis coronat opus! Sub aspect stomatologic, adică, trebuia să-mi încoronez dantura. Pe la 8.20, telefonez la clinică. Sora medicală îmi spune să fiu acolo, în temutul fotoliu, peste 2 ore. Vin la timp, ca să aflu că dl profesor Cojocaru se reţine, având un necaz: șuvoaiele de apă declanșate de ploaia din ajun i-au inundat garajul. Dar se știe ce are moldoveanul în garaj – mai multe, inclusiv beci, inclusiv diferite utilaje, mobilă procurată încă la preţuri vechi, convenabile, de până la devalorizare… Mai aștept 2 ore, pentru a afla că dl Cojocaru își cere scuze, însă astăzi nu va mai putea veni. Deci, finisul și finișul stomatologic se pot produce doar mâine.

Iar la clinică, dintre scriitorii ne-colţoși au mai apărut Cimpoi și cu Hazin. De, prindem a mușca tot mai slab…

Intră pe la mine Valeriu Matei. Îi ofer, contra schimb posibil (să vedem ce propune el), Eliade, „Tratatul de istorie a religiilor”, și volumul VI de Platon. Zice că la editura „Hyperion”, cele două cărţi „hrăpăreţe” ale lui Dra. și Sco. „i-au păpat” copertele pentru alte 40 de volume, mai mici ca tiraj (ofset nr. 1, 190 gr.). De unde supărarea și brusca iniţiativă de a se crea o editură pentru copii: strâmtoraţi și mustraţi aici, „protagoniștii” să se simtă în largul lor dincolo, la editura lor „personală”…

Apoi intră Vladimir Beșleagă și convenim referitor la viitorul nostru interviu. El zice că ar dori să discutăm cu reportofonul în faţă (de multă vreme, lucru obișnuit pentru mine). Să vedem.

Ieri, întorcându-se de la București, A. Christi mă anunţă că Cezar Baltag ar vrea să-i dau niște repere biobibliografice pentru grupajul de versuri care urmează să apară în revista „Viaţa românească”. Telefonez. Informaţia este necesară pentru varianta engleză a revistei. (Ho, bre, nu-l strâmtora pe… Shakespeare pe care-l iubești la nebunie!)

Se vede că azi a fost să fie o zi despre interviuri. Ion Gherman îmi oferă nr. 4 al revistei „Basarabia”, în care dialogăm cu Cezar Baltag. Convenim să le prezint și dialogul-maraton cu Ioan Alexandru.

Peste un timp îmi telefonează Valentina Tăzlăuanu (cumnata lui I. Gherman!), spunându-mi că i-a plăcut interviul cu Aureliu Busuioc, ce va apărea în nr. 3 al „Sud-Est”ului. (Ieri, îmi spusese lucruri asemănătoare și Valeria Grosu, care, am înţeles, e angajată cu jumătate de salariu la „S.-E.”.)

Vasile Spinei mă invită la o șampanie.

Intenţionează să-și scoată prima carte de versuri căreia mă roagă să-i fiu lector. Cine știe… Este important ca în contextul debuturilor să nu fie cel mai palid. Zice că i-a prezentat câteva texte și lui Sică Romanciuc („LA”) și lui Vasile Tărâţeanu pentru „Plai românesc” (Cernăuţi). Mâine apare nr.

Povesteam despre garajele inundate.

Dl Cojocaru veni și cu o veste zguduitoare: cunoscutul profesor Bușan e nenorocit – i-au ars circa 25 la sută din piele! În ajun, medicul luase balonul de gaz de la automobil, trecând motorul pe benzină. A doua zi, după ce mai scoaseră apa din subsolul garajului, intră cu doi cunoscuţi să servească un pahar de vin. Cineva aprinde ţigara. O explozie! Dărâmături! Cauza: balonul fusese lăsat neînchis, gazul se scurse, depunându-se la fundul beciului. Toţi trei s-au ales cu traume extrem de grave. Ce nenorocire…

La noua librărie a editurii „Hyperion”, în fostul local al rău-famatei „Voiennaia kniga” (Cartea militară), a avut loc lansarea volumului de interviuri al lui M. Cimpoi „Spre un nou Eminescu” (titlu oarecum discutabil). Prezenţi: Constantin Ciopraga de la Iași, Ion Ungureanu, Alexandru Moșanu, Ion Hadârcă, Ion Ţăranu de la Ambasada Română, alţii. Librărie-model: în centrul Chișinăului, două niveluri, spaţiu suficient. (De altfel, la nivelul de sus avu loc și o agapă, în timpul căreia, prin neatenta strădanie a lui Gh. Vodă, o vază cu flori zbură jos, dar, din fericire, nu nimeri vreun creștet de librar sau de bibliofil, din care acolo, jos, erau destui. Dat fiind că fusese librărie militară, avea toate atributele respectivei preocupări. Vasile Gârneţ îmi povestește că bietele doamne de la editură au scos din subsoluri măști de gaze, echipament militar fel de fel, centuri, paftale cu stea, seceră și ciocan… În sfârșit, mi-a venit corectura la volumul de poeme „Puntea de acces”. Poate dă Domnul să apară cartea până în toamnă sau barem anul acesta.

Vladimir Beșleagă telefonează, propunând, chipurile, din partea cuiva sosit de dincolo, o mașină de dactilografiat care costă, zice, 300 de mii, însă pe care caritabilul posesor o lasă la 200 de mii. Stupoare!

Parcă nu ar ști nimeni că, la Iași sau București, o mașină de scris face între 30 și 60 de mii de lei. Iar la noi, poftim, ia de la consignaţie una cu 40-50 de mii de ruble. Asta e cu bișniţarii neinformaţi sau de-a dreptul obraznici, cum ar fi și cunoștinţa dlui Beșleagă, sosită de dincolo.

Dactilografiez interviul cu Ioan Alexandru, solicitat de Ion Gherman pentru „Basarabia”. Va avea cam la 2 coli de autor.

(Odată ce suntem doi, înseamnă că sunt coli de… autori.) În sfârșit, după două abonamente ce mi se păreau zadarnice, sosește un număr (triplu: 349-350-351) din „Secolul 20”, dedicat Olandei. Nu e rău. Poate dă Domnul și vin și altele.

Tot de-ale scrisului: în cuvântul de la lansarea cărţii sale, Cimpoi îi mulţumește lui Ion Ungureanu pentru cerneala neagră pe care i-a adus-o (deficitară!) tocmai din fostul Leningrad. Ce să-i faci… Mie cineva mi-a adus cremă sură pentru ghete tocmai de la Viniţa. Se găsește ceea ce se găsește doar acolo unde se găsește…

1.VI.1993 În virtutea celei mai banale obișnuinţe, de te întrebi dacă 1 iunie e chiar prima zi de vară, tot adie niţel a tresărire de eveniment. Intim, dar eveniment.

Vladimir Beșleagă îi lasă vorbă secretarei USM să-i telefonez. Îmi zic că e ceva ce privește interviul pe care ţinem să-l realizăm. Telefonez. Așa e, chestia cu eventualul nostru dialog. Însă, cu acordul comun al părţilor „beligerante”, să-l mai amânăm

o vreme. „Te-am căutat, ca să nu crezi că a rămas zadarnică pornirea noastră. Dar te rog să mai așteptăm câteva zile. Vorba e că în sfârșit am găsit «Confesiunile» Sfântului Augustin. În franceză. Buchisesc. Cu dicţionare, cu rememorări. Eu am făcut puţină franceză la vremea mea. Cu greu, mă descurc totuși”. De, voia boierilor dvs.! „La cine aţi găsit Sfântul?”„La Andrei Ţurcanu”. Bun. Blitz!

Una dintre cele mai frecvente expresii: condiţiile economiei de piaţă. Însă realitatea sugerează ceva mai grav, mai dur, mai adecvat fiind să se spună: condiţiile economiei de viaţă.

Ieri intru pe la Ion Gherman și-i prezint dialogul cu Ioan Alexandru. Dumitru Matcovschi întrerupe o discuţie cu Victor Teleucă, pentru a mă întreba cu tresărire în voce: „Ai văzut reacţia?” Dau semne că încă nu pricep nimic. „Ai văzut ce face reacţia?

Fitecinele de la televiziune a emis un ordin pentru ca să nu se mai folosească termenul Basarabia. Auzi tu? Oare au să interzică și titlul revistei? Dacă se ajunge la asta, noi o să-i zicem: Propășirea”.

De, ideile fixe ale lui Mitică, dar nu numai. Reacţiunea, neagra reacţiune comunistă clocește prin birourile cu niște guri de ambrazură (clădirea fostului CC și a actualului parlament). Se spune că s-a dat ordine să fie suspendat „Telematinalul”. Apoi îmi telefonează Vasile Gârneţ, întrebândumă alarmat dacă ar avea temei zvonul că suflete răpănoase intenţionează să sisteze retransmiterea canalului TVR. Cică, i-a telefonat lui Pârţac (ce nume ne conduc audiovizualul!), acesta dând din coadă: ba că e zvon, ba că pe undeva pe sus s-a făcut aluzie la o posibilă „înţărcare” a celor holbaţi spre TVR… „Și-ncet spre CC o ia,/ – Căţeaua (comunistă) rămâne căţea”, – iată că-l parafrazez pe Cărare…

Alte zvonuri: vor fi demiși miniștrii Ungureanu și Mătcaș. Primul va pleca ambasador în România, iar celui de-al doilea i se va propune postul de adjunct la ministerul culturii, iar ministru va fi propus renumitul dătător din coadă Ion Suruceanu (cochetează făţiș cu cei anti-noi). Matcovschi îmi spune că la banchetul acestui „patriot” descoperit ad hoc a fost și Snegur. Vede-se că ceremonia a decurs într-un mod destul de ambiguu și înclinând evident spre niște vânzări-cumpărări politice. În semn de protest, Mihai Dolgan și cu Petrică Teodorovici le-au comandat muzicanţilor, pentru Suruceanu, o melodie rusească, ei plecând în mod demonstrativ… Ceilalţi au rămas, urzind în continuare strategiile lașităţii… Împăratul Marc Aureliu ar fi avut suficiente șanse să ajungă în frontul poeţilor postmoderniști, fie și din considerentul că în tihnitul, autosupravegheatul său stoicism își cultiva pasiunea pentru cuvintele rare, misterioase, în urma puţinei, foarte puţinei lor solicitări, abordări de către alţi autori, și – pasiune pentru invenţii lingvistice, fabricând, pe când încă nici numele de fabrică nu exista, – fabricând cuvinte. Ceea ce avangardiștii ruși numeau, pe la începutul acestui secol, slovotvorcestvo – creare de cuvinte; verbocreaţie.

Aici e aici: critic cu „figură rotund dolofană și care nu trădează decât o beatitudine nepăsătoare”. Despre cine a fost spus?

Despre M. C.? Se putea spune la fel și despre el, însă ceva mai înainte cu 62 de ani a spus-o Vladimir Dumitrescu despre Eugen Lovineacu. Păi, zic eu, chiar dacă e un pic înţepătoare această formulă de portret, pus în rând, și la bine, și la niţel… rău, cu E. Lovinescu, Cimpoi n-are motive să se supere, ci doar să-și afișeze zâmbetul dezinvolt pe figura sa… (vezi citatul de la început).

Clădirea Sălii cu Orgă este un monument de arhitectură de însemnătate naţională.

La începutul secolului al XX-lea, Duma orășenească a luat decizia de a construi noul sediu al Băncii municipale, oferind un lot de pământ viran cu o suprafaţă de 360 de stânjeni pătraţi, aflat în piaţa Poliţienească. A fost anunţat concurs de proiecte, la care drept cel mai bun a fost recunoscut proiectul inginerului Mihail Constantinovici Cekeruli-Cuș, consultat, după unele informaţii, de A.I. Bernardazzi. Edificiul a fost realizat în stil eclectic, cu forme neoclasice și baroce, orientare în vogă pentru clădirile publice din această perioadă. Construcţia a început în 1903 și a fost finalizată doar în 1911, din 1904 până în 1908, construcţia băncii fiind stopată din cauza dificultăţilor financiare. Între anii 1975 și 1978, clădirea a fost reconstruită pentru Sala cu Orgă, arhitect Iu. Leoncenko, fiind păstrate toate elementele și formele spaţiale ale edificiului bancar, sala de operaţii bancare fiind amenajată pentru 555 de locuri. În foaier se află sculpturile compozitorilor, autor L. Dubinovsky.

Clădirea este ridicată pe un subasment masiv, ocupă colţul unui cartier, care fusese cândva rezervat pentru piaţa Poliţienească, mărginit lateral de strada Vlaicu Pârcălab. A fost amplasat cu o retragere de la linia bulevardului, cu intrarea principală ridicată pe un podium din trepte, ce-i conferă edificiului o monumentalitate sporită. Planul fostei bănci municipale este rectangular, cu faţada îngustă perpendiculară bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt. Sala de operaţiuni, cu colonade laterale, ocupă centrul clădirii, luminată de ferestre ample în arc în plin cintru. Faţadele sunt simetrice, cu porticuri din patru coloane ale ordinului corintic, amplasate în axele de simetrie.

Intrarea principală este soluţionată printr-un portic cu coloanele îngemănate, ridicate pe postamente, cu dominarea a unei cupole sferice și cu sculptura lui Hermes, zeul comerţului. Intrarea este străjuită de sculpturile a doi lei, compoziţie ce se repetă și la faţada posterioară, la intrarea în subsol. Decoraţia plastică a clădirii este deosebit de bogată în statui și reliefuri sculptate, în care domină simbolurile legate de comerţ și finanţe.

Sursa: monument.sit.md

FLUX

12

Magazin 25 APRILIE 2014

Săptămâna Luminată – semnificaţii religioase Săptămâna Luminată este prima săptămână care urmează după Învierea Domnului Nostru și Mântuitor Iisus Hristos și se termină în duminica următoare, numită Duminica Tomii (a Sfântului Apostol Toma). Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile de la Paști – la Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).

Această perioadă stă sub semnul luminii și prima slujbă din săptămână începe prin cuvintele “veniţi de luaţi lumină”. Hristos iese din mormânt învăluit în lumina cea sfântă a dumnezeirii Sale. Din noaptea Învierii și până la Înălţarea Domnului la cer, în Biserică se cântă “Luminează-te, luminează-te noule Ierusalime, că slava Domnului peste tine a răsărit”, prin noul Ierusalim făcânduse referire la Ierusalimul cel veșnic, eshatologic.

Slujbele din Săptămâna Lumi-

nată se ţin cu Ușile Împărătești larg deschise. Astfel, privirea spre altar nu mai este împiedicată de nimic, ceea ce simbolizează ușa deschisă de la mormântul Mântuitorului, dar și ruperea catapetesmei Templului din Ierusalim în momentul morţii Mântuitorului. În primele secole ale creștinismului, în timpul Săptămânii Luminate, catehumenii (cei care se pregăteau să primească taina Botezului) care erau botezaţi în noaptea de Paști, purtau haine albe, simbol al bucuriei Învierii. În această perioadă, slujbele Biserici sunt deosebite de cele din restul anului. Toate cântările și citirile din această perioadă a Săptămânii Luminate fac referire directă la Învierea din morţi a Mântuitorului. Slujbele sunt mai frumoase prin această bucurie a Învierii de care sunt inundate toate rânduielile liturgice.

Chiar și slujba înmormântării celor care au adormit în timpul acestei săptămâni e diferită de rânduiala obișnuită, căci se cântă aceleași cântări ale canonului Învierii Domnului și Hristos a înviat, în loc de Veșnică pomenire!

Din Duminica Învierii Domnului, în Biserica Ortodoxă începe o nouă

Două piese ale maestrului Eugen Doga au fost incluse în top 200 de melodii clasice internaţionale

Geniul Eugen Doga nu mai are nevoie de argumente. A devenit un artist de talie internaţională și continuă să cucerească în continuare lumea. De acest fapt ne convinge și un top realizat de site-ul HistoryRundown, în care se includ două piese ale compozitorului moldovean, anunţă ZUGO. Eugen Doga și-a găsit locul alături de numele mari ale muzicii clasice precum Beethoven, Strauss sau Ceaikovski.

Muzica maestrului a fost inclusă într-un top internaţional intitulat „Top 200 Classical Pieses”, realizat de HistoryRundown.

Pe locul 1 al acestui clasament se află Ludwig van Beethoven cu Simfonia Nr. 5, partea I. Locul secund este ocupat de Piotr Ilici Ceaikovski cu Uvertura 1812. Podiumul îl închide „Odă Bucuriei” al aceluiași Beethoven.

Primele 10 poziţii ale clasamentului sunt completate de Bach, Verdi, Mozart, Strauss și Carl Orff. „Gromofon” de Eugen Doga ocupă poziţia a 83-a din top, iar „Dulcea și tandra mea fiară” se află pe locul 94. Astfel, maestrul a reușit să se impună în topul celor mai frumoase 200 de melodii clasice din toate timpurile.

Sursa: zugo.md

perioadă liturgică a anului bisericesc, numită perioada Penticostarului. Numele acestei perioade – una dintre cele trei mari diviziuni ale anului liturgic (alături de perioada Octoihului și de cea a Triodului) – vine de la cartea Penticostar, care se folosește în mod deosebit în cultul ortodox în perioada dintre Sfintele Paști și Rusalii (50 de zile). Această perioadă se distinge din punct de vedere spiritual prin luminozitate, prin frumuseţe și prin bucuria întregii creaţii, ceea ce se exprimă prin rânduieli cultice cu totul specifice ce se săvârșesc în Biserică. Totul pare învăluit în alb, totul este lumină, totul exprimă bucuria de a fi împreună cu Hristos în Biserica Sa. Și bisericile se înveșmântează în alb, și veșmintele preoţilor. De aceea, această perioadă a Penticostarului este perioada când se cântă în toate împrejurările “Hristos a înviat” și cântări de bucurie: “Veniţi să ne luminăm popoare!

Veniţi să ne bucurăm de Învierea lui Hristos!”. În tot acest timp, creștinii ar trebui să se salute cu urarea Hristos a Înviat și de la Înălţare – Hristos S-a Înălţat, urmată de răspunsul Adevărat a Înviat și Adevărat S-a Înălţat.

Sursa: ziuaveche.ro

Biblioteca stradală şi în Moldova Toţi cei care sunt pasionaţi de lectură, care vor să iasă din tumultul cotidian și să răsfoiască o carte în parc, în staţii sau în alte locuri aglomerate din orașul Chișinău pot să se bucure, căci Centrul Republican pentru Copii și Tineret „Artico” a lansat proiectul Biblioteca Stradală (Little Free Library).

Evenimentul a avut loc miercuri, 23 aprilie, în cadrul Centrului “Artico”. Acesta este un proiect derulat în beneficiul comunităţii și are menirea să încurajeze lectura și să aducă cărţile mai aproape de oameni.

Ideea proiectului a fost inspirată de peste hotare, unde sunt montate astfel de adăposturi. Mișcarea non-profit „Little Free Library” a luat naștere în Statele Unite ale Americii, mai exact în Hudson, Wiscounsin, în anul 2009. Primul „adăpost” a fost montat în fața casei unui american din Wiscounsin. Aceasta presupune construirea și întreţinerea unor „adăposturi” pentru cărţi localizate în parcuri, staţii, grădini publice și alte locuri preferate de locuitorii orașelor. Ideea a prins, căci potrivit site-ului littlefreelibrary.com, în ianuarie 2014 în lume erau peste 15 mii de astfel de adăposturi, în sistemul de distribuire a cărţilor fiind înregistrate peste 25 de mii de persoane și 1 milion de cărţi.

De asemenea, și în ţara vecină, mai exact la Craiova, proiectul „Biblioteca stradală” funcționează cu succes, cititorii fiind foarte încântaţi de această idee.

Pentru început, la Chișinău au fost instalate două „adăposturi” pentru cărți, ambele în fața Centrului “Artico”. Însă organizatorii mai intenţionează ca după ce vor primi autorizație de la Primărie să extindă biblioteca în Parcul Central și în Parcul Dendrarium, precum și în alte locuri publice, astfel că cititorii vor avea posibilitatea să împrumute cărți și să contribuie la dezvoltarea bibliotecilor stradale aducând cărți noi.

Chiar dacă există riscul că aceste adăposturi pentru cărţi vor fi vandalizate, organizatorii au

menţionat că nu va fi asigurată niciun fel de pază, singurul lucru ce va fi protejat va fi conţinutul cărţilor din bibliotecă. Totul se va baza pe încredere și pe sistemul de onoare. În acest context, rămâne de văzut dacă rafturile bibliotecii stradale îi vor capta și îi vor invita pe chișinăuieni la lectură și la promovarea actului cultural.

Menţionăm că evenimentul de lansarea a Bibliotecii Stradale a avut loc de Ziua Mondială a Cărții și Ziua Bibliotecarului, sărbătorită în Moldova din anul 2010.

Lucia CUJBĂ, pentru FLUX

Programe 25 APRILIE 2014

28

Luni APRILIE

6.05, 21.00, 23.55 - ȘTIRI. 6.15 Film. «EU SUNT DAVID» (Marea Britanie). 7.45 Medalion muzical. Tamara Chițaniuc. 8.00 Ediție specială. 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Desene animate. «Sandocan». 10.15, 16.10, 4.30 «Numai cântecul rămâne...».

10.30 Carta drepturilor. 11.00 World stories - lumea în reportaje.

11.30 Știință și inovare. 12.00, 13.05 «Tu chip al dragostei». În memoria compozitorului și interpretului Ion Aldea-Teodorovici.

14.15 Chișinăul de ieri și de azi. 14.30, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.15 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 15.40 Desene animate. «Frumoasa adormită». 16.25 Săptămâna sportivă. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 17.45 Documentar. «Ctitoria Țigănești». 18.30 Hristos a înviat! Program de cântece și versuri pascale. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Dor. În memoria marilor artiști. 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Portrete în timp. Titus Jucov. 22.50 Medalion muzical. Maria Drăgan. 23.00 Cultura azi. 23.45 Romanțe, romanțe... Tamara Chițaniuc. 0.05 Film.

«TOTUL PENTRU EA» (SUA). 1.40 Documentar. «Fotografia experimentală». 2.15 Documentar. «Global 3000». 5.10 Știri pozitive.

5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducție (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Videoclipuri 11:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:15 Serial: Santa diabla (r) 13:15 Teleshopping 13:30 Doctorul casei (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Chemarea inimii 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea (primul episod) 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Dincolo de poveștiri 23:30 Serial: My super sweet 16 00:00 Poveștiri adevărate (r) 01:00 Poveștiri de noapte (r) 01:30 Cancan.ro (r) 02:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 03:00 Dincolo de poveștiri (r) 03:30 Serial: My super sweet 16 (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) 04:30 Cancan.ro (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 România, te iubesc! (r) 11:00 Film: Prințesa și soldatul (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep. 4707 15:00 Film: Insula din vis (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Lara Croft: Tomb Raider 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.13, an 3 (ultimul episod) 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 România, te iubesc! (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Las Fierbinți (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал„Доброе утро” 08:00 Новости 08:05 Лев Прыгунов в приключенческом фильме „Трактир на Пятницкой” 09:45 Teleshopping 10:00 „Жить здорово!” 11:00 „Модный приговор” 12:00 Новости 12:20 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!”

13:25 „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 „Остров Крым” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:20 „В наше время” 16:10 „Они и мы” 17:05 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Кураж”. Фильм Александра Стефановича 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:00 „Познер” 01:50 Евгений Леонов, Юрий Яковлев, Станислав Любшин в фильме„Кин-дза-дза!” 04:00 Новости 04:05 „Истина где-то рядом” 04:25 „Контрольная закупка” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale.

10.00, 16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:34 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:35 PLUS BELLE LA VIE 13:02 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:10 FLASH INFO 13:35 AMOUR, HAINE ET PROPAGANDE : LA GUERRE FROIDE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VISA POUR L’AVENTURE 16:22 CENT REGARDS SUR LE MONDE 16:48 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 BOULEVARD DU PALAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES ENFANTS FAITS MAIN 22:56 R.L.F - RÉTABLISSEMENT DES LIENS FAMILIAUX 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 TOUCHEZ PAS AU GRISBI 2:30 MERCI D’ÉTEINDRE EN PARTANT 2:37 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ROXY 4:23 ROXY

29

Marţi APRILIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 8.00, 21.00, 23.40 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței.

7.10, 8.15, 1.40 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia).

9.45, 17.15 Desene animate. «Sandocan». 10.15 Videoteca copiilor. 10.30 Dor. Serghei Lunchevici. 11.00 Accente economice. 11.30 Baștina. Magazin agricol. 12.15 «Numai cântecul rămâne...». 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ».

15.10 Orchestra Națională Simfonică a Companiei «TeleradioMoldova». 16.05 Documentar. «Să devii o stea». 16.30 Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 «Un dar de Paști» vă oferă orchestra «Plai moldovenesc». 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Dialog social. 22.40 În Premieră!

23.50 Europa în concert. 0.35 Documentar. «Răstignirea.

Scandalul sacru». 4.30 Anul Literar 2013.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Intrigi și seducție (r) 06:45 Serial: Abisul pasiunii (r) 07:45 Videoclipuri 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Serial: Chemarea inimii (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Videoclipuri 10:45 Serial: Cununa de lacrimi (r) 11:45 Serial: Santa diabla (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (primul episod) (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: 16 & Pregnant 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Poveștiri de noapte (r) 01:30 Cancan.ro (r) 02:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 03:00 Serial: 16 & Pregnant (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) 04:30 Cancan.ro (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 România, te iubesc! (r) 11:00 Film: Tornada din Texas 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.

4708 15:00 Film: Marele alibi 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ep. 7, sezon 3 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 MasterChef (continuare) 23:30 Promotor (r) 23:05 Serial: CSI: New York ep. 1, an 9 00:00 Serial: Altă săptămână nebună (r) 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:25 „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 „Остров Крым” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:10 „Время” 21:40 Футбол. Лига чемпионов UEFA. 1/2 финала „Бавария” - „Реал”. Прямая трансляция 23:50 „Кураж”. Фильм Александра Стефановича 01:25 „Primele știri” (rus) 01:35 „Вечерний Ургант” 02:05 Ночные новости 02:15 „На ночь глядя” 03:00 „Prima Oră” (R) 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREBORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:36 JARDIN VU PAR... 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:35 PLUS BELLE LA VIE 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:10 FLASH INFO 13:35 PARADIS BLANC 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 BOULEVARD DU PALAIS 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 BIENVENUE PARMI NOUS 21:00 LA PASSAGÈRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MÉMOIRES VIVES 22:46 MÉMOIRES VIVES 23:32 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 THALASSA 2:40 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 DOCUMENTAIRE

30

Miercuri APRILIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 ȘTIRI. 6.15, 1.00 Unda Bugeacului.

6.45 Tezaur. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial.

«AGRODOLCE». 9.45 Chișinăul de ieri și de azi. 10.00 Ring Star. 11.00, 12.00, 13.10 Campania socială «O masă de tenis pentru școala ta». Finala Cupei TRM la tenis de masă.

11.10 Cultura azi. 15.05, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 16.15 Prin ani cu «Dor». 16.30 Valeria Dascăl: TV - prima mea dragoste. 17.15 Desene animate. «Sandocan». 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Ora stelelor. Program muzical dedicat Zilei Televiziunii Naționale. 21.25 Serial.

«AGRODOLCE». 22.20 Avangaraj. 23.20 Europa în concert.

0.15 Săptămâna sportivă. 0.50 Legendele muzicii. 3.10 Documentar. «Mănăstirea Frumoasa «Crucea Codrilor». 4.30 Documentar. «Răstignirea. Scandalul sacru». 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Intrigi și seducție (r) 06:45 Serial: Abisul pasiunii (r) 07:45 Videoclipuri 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Serial: Chemarea inimii (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Videoclipuri 10:45 Serial: Cununa de lacrimi (r) 11:45 Serial: Santa diabla (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: 16 & Pregnant 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Poveștiri de noapte (r) 01:30 Cancan.ro (r) 02:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 03:00 Serial: 16 & Pregnant (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) 04:30 Cancan.ro (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Marele alibi (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Promotor (r) 14:45 Serial: Tânăr și neliniștit, ep. 4709 15:30 Film: Primavara bobocilor 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Infernul 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York, ep. 2, an 9 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:25 „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 „Остров Крым” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:10 „Время” 21:40 Футбол. Лига чемпионов UEFA. 1/2 финала „Челси” - „Атлетико М”. Прямая трансляция 23:50 Обзор матчей Лиги чемпионов UEFA 00:25 „Primele știri” (rus) 00:35 „ДОстояние РЕспублики. Валерий Леонтьев” 02:30 „Вечерний Ургант” 03:15 „Prima Oră” (R) 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 PIQUE-ASSIETTE INVITE LES CHEFS 10:36 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:35 PLUS BELLE LA VIE 13:02 ÉPICERIE FINE 13:10 FLASH INFO 13:35 LE NOUVEAU VOYAGE D’ULYSSE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 FALBALAS 16:48 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 DRÔLE DE FAMILLE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 DES RACINES & DES AILES 23:45 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 MELTING POT CAFÉ 1:48 MELTING POT CAFÉ 2:40 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 DOCUMENTAIRE

13 1

FLUX Joi MAI

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 ȘTIRI. 6.15, 9.45, 17.15 Desene animate.

«Sandocan». 6.45 Cinemateca universală.

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus).

9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Desene animate.

«Sandocan». 10.15 Gheorghe Mustea și lumea muzicii sale.

12.00 O seară în familie. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.10 Erudit-cafe. 15.55 Părinți și copii. 16.30 Documentar. «Global 3000». 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Ian Raiburg - 35 de ani de activitate. Concert jubiliar. 20.50 Super-loto «5» din «35». 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 23.05 Europa în concert. 0.00 Documentar. «Almanah cinematografic». 0.30 World stories - lumea în reportaje. 1.00 Valeria Dascăl: TV - prima mea dragoste. 5.30 Știință și inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 13.30 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Intrigi și seducție (r) 06:45 Serial: Abisul pasiunii (r) 07:45 Videoclipuri 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Serial: Chemarea inimii (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Videoclipuri 10:45 Serial: Cununa de lacrimi (r) 11:45 Serial: Santa diabla (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Spunemi că ești a mea 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: 16 & Pregnant 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Poveștiri de noapte (r) 01:30 Cancan.ro (r) 02:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 03:00 Serial: 16 & Pregnant (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) 04:30 Cancan.ro (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 10:45 Film: Primavara bobocilor (r) 13:00 Știrile PROTV 13:15 Teleshoppin 13:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep. 4710 14:15 Film documentar: Sălbăticia Carpaților, ep.1 15:15 Film: Tentația banilor 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Las Fierbinți, ep. 10, sezon V 21:45 Serial: Altă săptămână nebună, ep. 3, sezon II 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep. 3, an 9 00:00 Serial: Polițiștii din Houston, ep. 1, an 1 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 „Море змей” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 10:00 Новости 10:20 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:40 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости (с субтитрами) 12:25 Николай Рыбников, Инна Макарова в фильме „Высота” 14:05 „Николай Рыбников. Парень с Заречной улицы” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Анатолий Папанов в фильме „Дети Дон Кихота” 16:30 Николай Караченцов, Галина Польских, Всеволод Санаев в комедии „Белые росы” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 „Киноляпы” 19:15 Кино в цвете. „Весна на Заречной улице” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:00 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:40 Премьера. Джим Керри в комедии „Пингвины мистера Поппера” 01:15 „Primele știri” (rus) 01:25 Мистический триллер „Джошуа” 03:05 „Prima Oră” (R) 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale.

10.00, 16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHALLENGE D’ÉTÉ 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 RICARDO 13:34 J’AI DÉCIDÉ DE VIVRE EN COLOCATION 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 BELLE BAIE 15:48 BELLE BAIE 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 MELTING POT CAFÉ 20:16 MELTING POT CAFÉ 21:13 SALLES DE SPECTACLE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 OPÉRATION LIBERTAD 23:33 DES HOMMES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:57 TOUS TATOUÉS ! 2:53 MISE AU POINT 3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:09 AINSI SOIENT-ILS

FLUX 2

14

Programe 25 APRILIE 2014

Vineri

3

MAI

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.45 - ȘTIRI. 6.15 Europa în concert. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Desene animate.

«Sandocan». 10.15 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 10.35 40 de ani ai Colegiului de muzică «Ștefan Neaga». Program de muzică clasică. 12.00 Dor. Compozitorul Tudor Chiriac, la 65 de ani. 12.30 FIFA 2014. Brazilia. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.15 Cinemateca universală. 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Ian Raiburg - 35 de ani de activitate. Concert jubiliar. 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. «UN PREOT PRINTRE NOI». 1.00 Natura în obiectiv. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Intrigi și seducție (r) 06:45 Serial: Abisul pasiunii (r) 07:45 Videoclipuri 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Serial: Chemarea inimii (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Videoclipuri 10:45 Serial: Cununa de lacrimi (r) 11:45 Serial: Santa diabla (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forța destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 03:00 Serial: Forța destinului (r) 04:30 Dincolo de poveștiri (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Tentația banilor (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Film documentar: Sălbăticia Carpaților, ep.

2 15:00 Film: Visul Cassandrei 17:00 MasterChef (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Schimb de prizonieri 23:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 00:00 MasterChef (r) 02:00 Film documentar: Salbaticia Carpatilor (r) 03:00 Film: Visul Cassandrei (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:15 „Киноляпы” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 10:00 Новости 10:20 „Пока все дома” 11:00 К юбилею актера. Премьера. „Леонид Каневский. Непереводимая игра слов” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости (с субтитрами) 12:30 Семен Морозов, Наталья Варлей, Станислав Садальский в комедии „Три дня в Москве” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 „Легендарные кинокомедии” 16:15 „Большая разница”. Фестиваль пародий 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Большая разница”. Фестиваль пародий. Продолжение 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:00 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:40 Сандра Баллок в комедии „Все о Стиве” 01:15 „Primele știri” (rus) 01:25 Александр Панкратов-Черный, Владимир Меньшов, Валентина Теличкина в комедии „Где находится нофелет?” 02:40 Валерий Золотухин, Алла Мещерякова в детективе „Пропажа свидетеля” 04:05 Фильм „Казаки” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale.

10.00, 16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:33 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 CHALLENGE D’ÉTÉ 11:32 NEC PLUS ULTRA 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 PIQUE-ASSIETTE INVITE LES CHEFS 13:35 FLASH INFO 13:37 LES CHÂTEAUX DE LA LOIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MELTING POT CAFÉ 15:51 MELTING POT CAFÉ 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:13 GEOPOLITIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 BOULEVARD DU PALAIS 23:45 LES VILLAGES DE FRANCE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:26 COMME SI C’ÉTAIT HIER 0:33 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 UN VILLAGE FRANÇAIS 1:45 UN VILLAGE FRANÇAIS 2:37 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 AINSI SOIENT-ILS

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă MAI

6.05, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. «Drumeții». 7.15 Serial. «UN PREOT PRINTRE NOI». 8.45 Videoteca copiilor.

9.00 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 9.30 Desene animate.

«Frumoasa adormită». 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 În ritm de dans. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Tinere talente.

12.50 Profil de savant. 13.00 Știri pozitive. 13.20 Prin muzică în Europa. 14.35 Handbal. Campionatul RM. «Olimpus 85» - «PGU Tiraspol». Transmisiune în direct. În pauză: Legendele muzicii.

16.00 Documentar. «Euroboxx». 16.30 Cântec, dor și omenie.

Program muzical. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Art-club (rus).

17.50 Chișinăul de ieri și de azi. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 20.50 2014 – Anul Dumitru Matcovschi. 21.25 Destine de colecție.

22.20 Film. «UN SĂRUT, VĂ ROG» (Franța). 0.10 Fii tânăr! 1.00 Avangaraj. 2.35 Program de muzică clasică. 4.30 Festivalul de poezie «Liviu Damian și enigmele verbului». 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști.

Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert 06:00 Serial: Intrigi și seducție (r) 06:45 Serial: Abisul pasiunii (r) 07:45 Videoclipuri 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Serial: Chemarea inimii (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Videoclipuri 10:45 Serial: Cununa de lacrimi (r) 11:45 Serial: Santa diabla (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) s 14:30 Serial: Intrigi și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Chemarea inimii 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forța destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 03:00 Serial: Forța destinului (r) 04:30 Dincolo de poveștiri (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:35 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 Promotor 11:30 Film: Alpha si Omega 13:00 Știrile PRO TV 13:45 Teleshopping 14:00 Film documentar: Sălbaticia Carpaților, ep.

3 15:00 Serial: Maeștrii iluzionismului, ep. 12, an 1 15:30 Film: Schimb de prizonieri 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Ostatici 22:30 Film: Evoluție 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 02:00 Film: Evoluție (r) 04:00 Fabricat în Moldova emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 Ростислав Плятт, Георгий Вицин в комедии „Жених с того света” 06:55 Полина Кутепова, Леонид Ярмольник в комедии „Орел и решка” 08:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Пока все дома” 11:05 К 90-летию актера. Премьера.„Донатас Банионис. Бархатный сезон” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Екатерина Порубель, Дмитрий Орлов в многосерийном фильме„Редкая группа крови” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 „Редкая группа крови”. Продолжение 19:25 Леонид Куравлев в фильме „Афоня” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:25 Фильм „Сайрус” 00:55 Анастасия Вертинская, Игорь Костолевский в фильме „Безымянная звезда” 03:00 Валерий Золотухин в фильме „Предварительное расследование” 04:30 Триллер „Восход тьмы” 7.00-11.40, 12.10-16.45, 19.25, 1.05 Seriale. 11.40 Teleshopping. 16.45, 0.00, 6.45 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 5.45 «100 de moldoveni au zis». Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MEDITERRANEO 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 SALLY BOLLYWOOD 10:54 SALLY BOLLYWOOD 11:07 BASKUP 11:32 ARTZOOKA ! 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 DESTINATION FRANCOPHONIE 12:38 AMÉRIKOLOGIE 13:06 FLASH INFO 13:10 ÉPICERIE FINE 13:36 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 À LA VIE, À LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 15:56 TOP 14 16:57 TOP 14 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE PLUS GRAND CABARET DU MONDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 DOUBLE ENQUÊTE 2:26 TARATATA 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 AINSI SOIENT-ILS

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

4

Duminică MAI

6.05, 21.00, 0.10 - ȘTIRI. 6.15 Documentar.

«Arts 21». 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Aniversări. Valeriu Matei. 8.40 Dialog social. 9.00 Documentar. «La drum». 9.30 Documentar. «Să devii o stea». 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinți și copii.

11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. «Imperiul aurului». 14.00 Baștina.

Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00, 2.05 40 de ani ai Colegiului de Muzică «Ștefan Neaga». Program de muzică populară. 16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria «Milioane pentru Moldova». 18.50 2014 – Anul Dumitru Matcovschi. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Ora stelelor. Program muzical. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 Film. «CU IUBIREA LA PSIHIATRU» (SUA). 0.20 Erudit-cafe. 1.05 Documentar. «Drumeții». 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Destine de colecție.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:15 Serial: Intrigi și seducție (r) 06:45 Serial: Abisul pasiunii (r) 07:45 Videoclipuri 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Serial: Chemarea inimii (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Videoclipuri 10:45 Serial: Cununa de lacrimi (r) 11:45 Serial: Santa diabla (r) 12:30 Dincolo de poveștiri (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Chemarea inimii 18:30 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 20:30 Serial romanesc: Regina 22:00 Serial: Forța destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doctorul casei (r) 02:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 03:00 Serial: Forța destinului (r) 04:30 Dincolo de poveștiri (r) 05:00 Doctorul casei (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Pădurea nebunilor 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Film: Idilă pentru o piatră preţioasă 16:00 Film: Graba strică treaba 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Dreptate la înalțime 23:00 Film: Umbra dragonului 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Film: Umbra dragonului (r) 05:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 „Нонна Мордюкова. Ее никто такой не знал” 07:00 Нонна Мордюкова, Евгений Киндинов в фильме „Молодые” 08:30 „Армейский магазин” 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Пока все дома” 11:05 К юбилею актрисы. Премьера. „Татьяна Самойлова. „Моих слез никто не видел” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20„Идеальный ремонт” 13:20 Татьяна Самойлова, Алексей Баталов в фильме „Летят журавли” 15:05 Олег Янковский, Инна Чурикова, Игорь Кваша в фильме „Тот самый Мюнхгаузен” 17:30 Надежда Румянцева, Юрий Белов в комедии „Неподдающиеся” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 „Время” 22:00 Филипп Киркоров. „Другой” 00:25 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 01:50 Романтическая комедия Фредерика Бегбедера„Любовь живет три года” 03:20 Комедия „Мстители” 7.00, 19.00, 4.30 Reporter.

7.25 Să mă aștepți... 8.20, 18.45, 0.20, 3.30, 6.00 Divertisment. 9.15, 13.30 Teleshopping. 9.30-13.30, 13.45, 19.25 Seriale. 2.20, 4.50 «DA sau NU».

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 360° - GÉO 6:24 À BON ENTENDEUR 6:50 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:32 WARI 8:00 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:07 ZOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:43 SALLY BOLLYWOOD 10:54 SALLY BOLLYWOOD 11:07 BASKUP 11:32 TACTIK 12:05 JOUR DE RUGBY 12:45 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN 13:02 FLASH INFO 13:04 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:38 LES CHANSONS D’ABORD 17:30 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:30 LE BAR DE L’EUROPE 19:40 LES CHÂTEAUX DE LA LOIRE 20:34 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 ABOUNA (NOTRE PÈRE) 23:22 LE RETOUR 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 FOOT! 1:28 FOOT! 1:37 OPÉRATION LIBERTAD 3:07 DES HOMMES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

25 aprilie - 2 mai Berbec Ai parte de o săptămână încărcată, cu multe probleme de rezolvat.

Vei reuși să faci câteva schimbări pe acasă, care vor îmbunătăți atmosfera din sânul familiei. Odihnește-te mai mult!

Taur Ești foarte hotărât(ă) să finalizezi o sarcină importantă. Ai posibilitatea de a te remarca pe plan social. Toată lumea îți va aprecia inițiativele.

Acordă atenția cuvenită îndatoririlor gospodărești!

Gemeni Ești binedispus(ă), iar relațiile cu ceilalți sunt grozave. Șansele de a reuși în ceea ce ți-ai propus, sunt mari. Situația financiară este singurul aspect care te îngrijorează. Evită glumele riscante!

Rac Relația amoroasă este oarecum tensionată. Nu te îngrijora, pentru că o rudă mai în vârstă te va ajuta să clarifici toate neînțelegerile! Ai mai multă grijă de tine, pentru că ești aproape de pragul epuizării!

Leu Eforturile pe care le-ai depus și le depui în continuare la serviciu sunt apreciate. Situația financiară nu este grozavă, dar ești hotărât(ă) să întorci lucrurile în favoarea ta. Profită de toate oportunitățile care apar!

Fecioara Determinarea te va ajuta să obții tot ce ți-ai propus! Mai mult decât atât, vei obține și recompense de natură financiară și te afirmi pe plan social.

Relațiile cu prietenii și partenerul de cuplu sunt grozave.

Balanţă Ai posibilitatea de a face schimbări importante pe plan social și amoros. Ești un jucător de echipă foarte bun, prin urmare, relațiile sociale nu au decât de câștigat. Încearcă să nu exagerezi!

Scorpion Ai o săptămână încărcată, dar vei reuși să te descurci până la urmă.

Situația financiară te preocupă, dar intuiția te ajută să faci alegerile corecte în acest sens. Ia în considerare și părerile celor dragi!

Săgetător Un prieten îți oferă șansa de a te implica într-un nou parteneriat. Ar fi bine să accepți oferta, pentru că îți va aduce bani frumoși. În cursul serii, delectează-te cu o vizită făcută prietenilor!

Capricorn O scurtă călătorie de afaceri pe care o onorezi va avea succes. Fii prudent(ă) și evită controversele cu partenerii de afaceri! Reușești să rezolvi o problemă sentimentală mai veche.

Vărsător Apar schimbări importante, mai ales pe plan amoros. Pe de altă parte, cooperarea cu partenerii de afaceri este excelentă și, în plus, ai șansa de a cunoaște persoane importante.

Vei primi o veste bună.

Peşti Este foarte posibil să îți schimbi programul de mai multe ori. Nu te îngrijora, pentru că totul se va dovedi a fi în favoarea ta! Ia în considerare și părerea persoanei iubite cu privire la problemele gospodărești!

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 177 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

Diverse

25 APRILIE 2014

Bujorul, o floare nobilă

Puţine sunt florile al căror parfum îl pot egala pe cel al bujorului. O floare care ne duce cu gândul la grădinile bunicilor de la ţară, bujorul ne aduce aminte în fiecare primăvară de cât de dor ne-a fost de frumuseţea și parfumul lui.

Bujorul este o floare cu o istorie lungă și plină de simboluri. În Japonia este asociat cu bogăţia și prosperitatea, iar legendele grecești i-au asociat puteri vindecătoare. Noi asociem bujorul cu zilele liniștite și calde de primăvară, în care ne lăsam fermecaţi de parfumul său și de culoarea și bogăţia florilor sale.

Potrivit horticultorilor, același bulb de bujor poate înflori timp de 50, 70, chiar și 100 de ani, dacă e plantat în locul potrivit, adică într-un pământ hrănitor și întrun spaţiu luminos, cu mult soare.

Bujorilor nu le place să fie mutaţi dintr-un loc în altul, astfel că ar trebui să te gândești bine înainte să decizi unde să-i plantezi.

Fie că alegi să plantezi bujorii în grădină sau într-un ghiveci încăpător pe terasă, ajută-i să crească mari și sănătoși hrănindu-i cu substanţe nutritive corespunzătoare. Primăvara este anotimpul potrivit pentru a face acest lucru. În privinţa soiurilor pe care le poţi planta, ai la dispoziţie o varietate încântătoare de modele și culori. Dacă îţi este dor de primăverile petrecute în grădina bunicii poţi alege bujorii clasici, cu florile lor roșii, albe sau roz, dar și soiurile cu flori bătute, și modelele mai noi de bujori, cu flori în nuanţe coral sau somon.

Casamea.ro

15

FLUX

STUDIU

Vopselele pentru ouă, bombe pline de E-uri Jumătate dintre vopselurile de ouă disponibile pe piața românească conțin peste 7 E-uri, dintre care unele periculoase pentru sănătate, arată un studiu al Asociației Naționale pentru Protecția Consumatorilor și Promovarea Programelor și Strategiilor (ANPCPPS) din România. Cercetarea a mai arătat că toate dintre cele 20 de produse analizate au în componență, conform indicațiilor de pe etichetă, cel puțin o substanță chimică de acest tip.

Astfel, campioană la acest capitol este vopseaua lichidă de ouă de la Dr. Oetker, care, potrivit analizei ANPCPPS, are în componență nu mai puțin de 10 E-uri. Dintre acestea se remarcă azorubina E122, un colorant alimentar ce dă culoarea roșie. Substanța este interzisă în Japonia, Canada, Norvegia, SUA, Suedia și

foarte mult folosită în Marea Britanie. Studiile au arătat că azorubina produce reacții alergice persoanelor ce sunt sensibile la aspirină și agravează astmul.

Vopsele de ouă distribuite de firmele Alex&Comp și Polyrom Impex conțin câte 8 E-uri, conform aceluiași studiu de piață. Dintre acestea, cel mai periculos este

tartrazina sau E102, care a dat efecte adverse mai ales la persoanele alergice la aspirină și la fructele de pădure și la cele astmatice.

Alte reacții identificate până acum au fost anxietate, migrene, depresie, tulburări de vedere și de somn. Mai mult, cercetătorii au ajuns la concluzia că E102 este colorantul azoic cu cele mai multe și mai puternice reacții alergice dintre toți coloranții de acest tip. Cele două E-uri se găsesc, de altfel, în majoritatea dintre cele 20 de produse analizate de ANPCPPS. De asemenea, o altă substanță controversată prezentă în aceste vopseluri este metabisulfitul E223, un aditiv alimentar folosit ca antioxidant, conservant, dezinfectant și agent de al-

bire. Este considerat nociv pentru că împiedică asimilarea vitaminei B1. Unele studii au arătat că metabisulfitul de sodiu produce alergii, astm, iritaţii gastrice și ale pielii.

Vopsele cu un singur E sunt, potrivit aceleiași cercetări, vopsele de ouă pudră galben și roșu tot de la cele trei firme menționate anterior.

STATISTICĂ • 35 % dintre vopsele au în conținut 7 E-uri; • 20 % au 1 E; • 15 % au 2 E-uri; • 10 % au 3 E-uri; • 10 % au 8 E-uri; • 5 % au 10 E-uri; • 5 % au în componență 5 E-uri.

Romanialibera.ro

Perfecţionismul, la fel de periculos ca obezitatea şi fumatul Perfecţionismul care determină unele persoane să își fixeze standarde imposibil de atins poate declanșa probleme de sănătate, cum ar fi boli cardiace, sindromul colonului iritabil și insomnie, ce apar ca o reacţie la stres a organismului.

Danielle Molnar, psiholog la Universitatea Brock din Canada, consideră că perfecţionismul este un factor de risc pentru îmbolnăvire la fel de important ca obezitatea și fumatul, informează dailymail.co.uk. „Societatea a promovat dintotdeauna perfecţionismul și beneficiile sale pentru realizările profesionale și academice, însă acesta constituie un factor de risc pentru numeroase boli, inclusiv infecţiile și moartea prematură”, a declarat Danielle Molnar, într-un studiu publicat în 2006.

Se estimează că două persoane din cinci au tendinţe perfecţioniste.

Din cauza reţelelor sociale, cum ar fi Facebook și Twitter, un număr tot mai mare de persoane sunt îngrijorate că trebuie să fie sau să pară perfecte, a afirmat Gordon Flett, profesor de psihologia sănătăţii la Universitatea York din Canada, care a studiat timp de 20 de ani legătura dintre perfecţionism și sănătate. „Este firesc să îţi dorești să fii perfecţionist într-un anumit sector al vieţii, cum ar fi profesia. Dar când se transformă în nevoia obsesivă pentru slujba perfectă, copilul, relaţia, contul din bancă și corpul perfect, cauzează un stres extrem și afectează nu numai relaţiile noastre, ci și sănătatea”, a declarat Gordon Flett.

Profesorul Flett și echipa lui de cercetători a identificat trei tipuri de persoane perfecţioniste: perfecţioniștii orientaţi asupra propriei persoane, care se concentrează asupra propriilor standarde de perfecţiune; perfecţioniștii orientaţi către alte persoane, care au standarde ridicate pentru cei din jur; și perfecţioniștii

BEAUTY

Cum să redai strălucire părului degradat Pentru a te putea conforma tendinţelor în coafură, părul sănătos și plin de strălucire este obligatoriu.

Reguli de bază pentru sănătatea și strălucirea părului • Vârfurile trebuie tăiate o dată la șase săptămâni și obișnuiește-te să aplici obligatoriu balsam pe vârfuri pentru a evita degradarea lor.

• Folosește foehn-ul doar când n-ai încotro, iar atunci nu-ţi usca părul cu jetul cel mai fierbinte.

• Alege peria rotativă în locul ondulatorului, este mult mai blândă cu fibra capilară.

• Limitează-te la 1-2 produse de styling, care să nu conţină alcool, altfel părul tău va fi încărcat și lipsit de strălucire.

Păr uscat, degradat

condiţionaţi din punct de vedere social, care cred că alte persoane, cum ar fi părinţii, șefii sau colegii, le impun standarde de perfecţiune.

Cu toate acestea, perfecţioniștii pot schimba și reduce efectele negative, învăţând să se accepte pe ei înșiși și propriile greșeli, fără să se învinovăţească.

„Coborâţi standardele și acceptaţi eșecurile ocazionale, ca un ingredient esenţial în drumul spre succes. Dacă perfecţioniștii simt că au nevoie de ajutor – fizic sau emoţional –, nu trebuie să se teamă să îl solicite, în loc să sufere în tăcere”, a mai spus Gordon Flett.

Mediafax.ro

LECŢIE DE ATITUDINE ŞI STIL Cum porţi jacheta din denim?

Ai în garderobă o jachetă din denim pe care nu o mai porţi de mult? Iată câteva dintre exemplele după care te poţi ghida sezonul acesta.

Cauze: substanţele chimice (decoloranţii) și căldura – foehn-ul, ustensilele de styling, chiar și apa fierbinte de la duș – distrug structura firului de păr.

Ce trebuie să faci: Hidratarea este cuvântul-cheie în îngrijirea părului gras. Așadar, folosirea balsamului la fiecare spălare este obligatorie. După ce aplici balsamul și îl lași câteva minute, clătește cu apă rece pentru a închide cuticulele părului, acesta devenind mai puţin fragil. E preferabil să renunţi la foehn, chiar dacă rezultatul final nu va arăta la fel de bine ca atunci când te întorci de la salonul de coafură. Pe lângă balsam, folosirea unei măști cu substanţe nutritive și/sau aplicarea unei jumătăţi de ceașcă cu ulei cald de măsline pe păr vor avea efecte miraculoase.

Jacheta din denim este o piesă casual, ușor de purtat și de asortat, ce nu se vor demoda vreodată. Cu ajutorul ei îţi poţi compune cele mai inspirate ţinute.

Jacheta din denim este, în primul rând, o piesă confortabilă, care poate fi asortată foarte ușor cu hainele tale favorite.

Versatilă, poate fi purtată cu orice piesă cu imprimeu (carouri, flori colorate, animal print etc.), cu fuste ori rochii maxi, la pantaloni albi, șorturi sau fuste cloș ori cu pliseuri sau peste rochiile în stil minimalist. Îţi dorești să o transformi într-o piesă office?

O poţi purta și la birou împreună cu o cămașă și pantaloni cu dungă, iar în timpul liber o poţi combina cu ţinute lejere. Jacheta din denim se va potrivi perfect cu piese în culori pastel, monocrom, culori puternice ori neutre.

One.ro

Glamourmagazine.ro

FLUX

16

In memoriam 25 APRILIE 2014

Victor Trohin, pictorul aproape de Dumnezeu „…Curăţește din inima mea toată întinăciunea păcatului și scrie în ea preasfântă voia Ta. Întărește-mi voia minţii și mă luminează cu puterea Preasfântului Tău Duh, întărindu-mi neputincioasele mele mâini, spre bineplăcuta Ţie zugrăvire a sfintei Tale icoane…” (Aceste cuvinte sunt desprinse din Rugăciunea Iconarului.)

La o săptămână după Învierea Domnului sărbătorim Paștele Blajinilor. Este o zi în care cinstim memoria celor care nu mai sunt printre noi. În tradiţia ortodoxă, Paștele Blajinilor este cea mai însemnată dintre toate zilele în care se pomenesc cei trecuţi în eternitate. În această zi se vorbește despre faptele lor demne de pomenire. Da, este trist să vorbești despre morţi. Ni-i trist fără ei, ni-i greu pe suflet. Însuși cuvântul „blajin“ se traduce din slavonă ca fericit. Blajinii sunt în viaţă fericită, ei se bucură că sunt la Dumnezeu, deoarece creștinul nu se teme de moarte. Blajin este tot omul care a crezut în Dumnezeu. Cuvântul “blajin” mai înseamnă blând, bun, cuvios, pașnic.

Cu adevărat blajin a fost și cel care a plecat la cele veșnice, pictorul Victor Trohin.

Aș putea spune că după cel mai mare dar pe care-L face Dumnezeu omului, de a-L cunoaște, de a i se descoperi, al doilea mare har mângâietor, în cazul lui Victor Trohin, a fost acela de a picta icoane. Icoana a fost cea care l-a chemat, cucerindu-l prin armonie și simplitate. Aceasta îi umplea inima de o negrăită bucurie atât în timp ce zugrăvea icoana, dar mai cu seamă la sfârșit, când deja vorbea cu ea.

Zugrăvirea imaginii lui Dumnezeu reprezintă o cale de mărturisire a credinţei ortodoxe. Așa cum un preot își alege cuvintele pentru a predica, în aceeași manieră încerca și Victor Trohin, prin alegerea planului iconografic, a tematicii scenelor, a culorilor, să ajungă la inimile oamenilor prin mesajul ce voia să-l transmită.

Un sat întreg își amintește de el cu mare dragoste și căldură, pentru că a fost un creștin adevărat, un bărbat blând, liniștit, cu suflet mare și sensibil. Impresiona prin bunătatea, sinceritatea și smerenia sa.

A trăit o viaţă scurtă, de doar 42 de ani, dar frumoasă și plină de sens.

A reușit să facă lucruri minunate, a muncit din răsputeri, sacrificânduși viaţa și sănătatea în numele binelui, slujirii oamenilor și credinţei în Domnul. A făcut atâtea lucruri

excepţionale în această viaţă scurtă, încât alţii n-ar reuși să le facă în două vieţi. Se grăbea să trăiască, parcă simţea că în curând va pleca în lumea de dincolo. Picta cu mare satisfacţie și plăcere, depunând mult suflet în ceea ce făcea.

S-a născut în satul Bardar, raionul Ialoveni. A început să picteze de mic copil, mai exact de pe băncile școlii. Diriginta de clasă, Sofia Cavarman, își amintește cu multă căldură despre el, ca fiind un elev deosebit, disciplinat, liniștit, atent și care vorbea frumos. A observat talentul lui Victor în pictură atunci când la lecţia de desen a pictat un tablou de iarnă.

Profesoara a rămas plăcut surprinsă. În eseul „Ce dorești să devii în viaţă?” el scria: „Doresc să devin un mare pictor, ca să uimesc lumea cu lucrările mele”.

După absolvirea școlii a făcut serviciul militar, după care au urmat doi ani de studii la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”. În continuare a activat în gospodăria sătească în calitate de pictor. Mai târziu a lucrat la Casa de cultură. Primea multe comenzi. Nu refuza pe nimeni. Colegii de lucru își amintesc de el că era bun la suflet, amabil, binevoitor, își îndeplinea cu conștiinciozitate munca.

Oamenii aveau plăcerea să-l viziteze în atelierul lui de lucru. Victor îi servea cu un ceai sau cu o cafea și discutau despre viaţă, despre necesitatea de a te afla aproape de Dumnezeu.

El era o fiinţă a cărei profunzime spirituală te impresiona încă de la primele discuţii.

Iniţial, picta tablouri cu peisaje din natură, făcea autoportrete pe care ulterior le dăruia sătenilor. A pictat pentru biblioteca pentru copii din sat, pentru Casa de cultură, Cen-

trul de sănătate, grădiniţă, fabrica de vinuri. Pentru toate aceste lucrări nu cerea remunerare.

Predispoziţia sufletească pentru a picta icoane a venit în momentul în care tatăl său a confecţionat o cruce. Victor a rămas încântat de această lucrare. Fiind inspirat de acest crucifix, a început să picteze icoane pentru răstigniri. Deseori se destăinuia că pictura de icoane este cu totul specială. Este o transpunere interioară, intri într-o altă lume, altă stare, și nu poţi să tratezi cu același mod lejer în care faci o pictură de șevalet, ţinând cont că are o cu totul altă direcţie de comunicare cu persoana pe care o prezinţi.

A pictat icoane pentru zeci și zeci de răstigniri din Bardar, din satele

vecine și din diferite localităţi ale republicii, precum și în afara ţării (România, Ucraina). Un vecin de-al lui își amintește că Victor făcea foarte multe acte de binefacere. În casele multor săteni se află tablouri sau icoane pictate de artist.

Pictorul Valentin Lescov, care l-a cunoscut pe Victor Trohin, ne povestește că acesta era un pictor cu har de la Dumnezeu, picta frumos, și mai ales că pictarea unei icoane este la îndemâna tuturor, dar nu oricine poate stăpâni și măiestria de a le zugrăvi. Victor avea această măiestrie, avea o anumită stare, căci era aproape de Dumnezeu.

Victor Trohin a organizat în centrul satului și la poarta bisericii expoziţii cu lucrările sale.

Lumea își amintește că la Paștele Blajinilor ieșea la poarta casei sale și dăruia copiilor și la foarte multă lume care trecea pe alături iconiţe aduse de la diferite mănăstiri.

A vizitat toate mănăstirile din Moldova, de unde se inspira din frumuseţea icoanelor. A pictat icoane pentru biserici și mănăstiri. A fost ctitor la Biserica „Sf. Andrei” din Chișinău. A pictat icoanele Sf. Gheorghe, Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil, Sfinţii Constantin și mama sa, Elena, Sf. Vasile cel Mare, Sfânta Daria, Maica Domnului, Sf. Matroana și multe altele. Victor a executat și icoanele de la iconostas. A pictat icoane pentru iconostas și pentru catedrala „Schimbarea la faţă”.

La biserica „Buna vestire” a pictat cupola și icoane pentru iconostas. A

efectuat lucrări și la biserica „Sf. Ilie” de la Ciocana. A dăruit icoana „Cina cea de taină” bisericii de lângă Spitalul Oncologic.

Preotul de la mănăstirea Negrea din raionul Hâncești își amintește de Victor că era un om de o modestie impresionantă, având ceva din anonimatul care „stăpânește” și reușește să submineze orgoliul laic. El a pictat toate icoanele din altarul bisericii de iarnă, dar și icoanele pentru biserica de vară ale lăcașului sfânt. În satul Cărpineni, Victor a pictat două biserici. A mai efectuat lucrări și a pictat icoane pentru bisericile din satele Bardar, Sociteni, a ornamentat biserica din satul Costești, precum și bisericile din mai multe localităţi din raionul Hâncești.

Soţia pictorului ne mărturisește că Victor a trăit pentru oameni, căci făcea mult bine, fiind remunerat mai mult simbolic.

Pentru activitatea sârguincioasă spre binele și întru Mărirea Sfintei Biserici Ortodoxe din Moldova, în anul 2000, lui Victor îi este oferită Diploma Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove de către Preasfinţitul Vladimir.

Se cade să cinstim memoria unui astfel de om, mai ales acum, în preajma sărbătorii Paștele Blajinilor, căci, cu siguranţă, Victor era omul însetat de frumuseţe, de frumuseţe dumnezeiască. El nu era preocupat să reprezinte realitatea exterioară, ci pe cea spirituală, care este adevărul prin excelenţă.

Maria LUCHIŢĂ, pentru FLUX