Ziarul Flux, Ed. 3 (879)

CK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 25 ianuarie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox Sf. Mc. Tatiana diaconiţa; Sf. Ier. Sava

Cursul valutar 25.01.2013

Maxima zilei „Lasă viitorul să se desfășoare, aidoma copacului, ram după ram. Din prezent în prezent, arborele va crește și va intra, împlinit, în moarte”.

Antoine de Saint Exupery

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.2779 1 Dolar american ............. 12.1809 1 Leu românesc ................. 3.7576 1 Rublă rusească ............... 0.40271 Timpul probabil: 18.01.2013

19.01.2013

Noros, -1 2 0C

Noros, 1 1 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

5

PAGINA

EDI|IA DE VINERI

OPINII

SPECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 3 (879)

Monumentele arhitecturale trebuie conservate, protejate şi puse în valoare, indiferent de perioada istorică în care au fost construite XXX

(citiţi pag. 6-7)

Lupta oligarhilor şi războiul geopolitic

Va crăpa sau nu betonul AIE?

8-9

PAGINILE

INTERVIU

XXX

De la strugurii de vin la strugurii de masă

IURIE ROŞCA VĂ INVITĂ LA CURSURILE UNIVERSITĂŢII POPULARE Universitatea Populară continuă înscrierea la cursuri de formare a unei noi elite intelectuale.

Conceptul de instruire se întemeiază pe o perspectivă creștină și tradiţională.

Studiile sunt din două părţi: Viziune și Abilităţi Practice.

Durata perioadei de instruire este trei luni, de două ori pe săptămână, câte trei ore academice.

Doritorii urmează să depună o cerere și să semneze un contract în valoare de 1500 de lei.

Contact: 079 77 44 80, 022 238 635 – Valentina Șerpu, director executiv, e-mail: v_serpu@yahoo.com 079 77 44 44, 069 10 11 11 – Iurie Roșca – președinte, e-mail: roscaiurieppcd@gmail.com

(citiţi pag. 2)

Iubim Alianţa, cu toată corupţia, hoţiile şi mârşăviile pe care le-a făcut XXX

(citiţi pag. 3)

ABONAREA 2013

FLUX

Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2013 1 lună

3 luni

6 luni

12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

CK

FLUX

2

Actual

25 IANUARIE 2013

Lupta oligarhilor şi războiul geopolitic Iată-ne intraţi din nou în zona ghicitului dacă vom avea sau nu alegeri parlamentare anticipate. În perioada 2010-2012 am practicat această îndeletnicire amuzantă, dar puţin folositoare, pentru că Vladimir Filat și Vladimir Plahotniuc nu puteau identifica un candidat la funcţia de președinte al ţării care să le convină ambilor. În primăvara lui 2012, cei doi Vladimiri au găsit paiața potrivită pentru acest post – Nicolae Timofti – și problema a fost rezolvată. Dar nu pentru mult timp.

Iată că după doi ani de coabitare, Filat și Plahotniuc s-au certat din nou. Este naiv cel care crede că Filat a intrat în război cu Plahotniuc din cauza unui incident de la vânătoare, din cauza ilegalităţilor comise de fostul procuror general Zubco, din cauza atacurilor raider puse la cale de prim-vicepreședintele Parlamentului sau din cauza altor ilegalităţi făcute de acesta. La fel de naiv este și cel care are impresia că Plahotniuc a intrat în război cu Filat pentru contrabanda cu ţigări organizată de premier, pentru abuzurile și incompetenţa pe care o manifestă Filat în procesul de guvernare a ţării. Nu, pe premier nu-l deranjează faptul că Plahotniuc acaparează averi străine private sau publice prin afaceri raider, tot așa cum pe prim-vicepreședintele Parlamentului nu-l deranjează că Filat practică contrabanda cu ţigări.

Problema este alta. Ambii înţeleg că două paloșe nu încap într-o singură teacă, că, în mod urgent, concurentul trebuie eliminat. Această dualitate a puterii, această situaţie în care unul controlează o parte a administraţiei statului și Internele, iar altul – cealaltă parte, plus Justiţia și Procuratura, comportă riscuri majore pentru fiecare dintre ei. Ambii au în spatele lor infracţiuni grave care îi poate trimite după gratii. Iar ca lucrul acesta să nu se întâmple, și Filat, și Plahotniuc înţelege că trebuie să domine de unul singur, ca să elimine riscul ca într-o bună zi celălalt să-l trimită pe banca acuzaţilor. Mai ales că în această zonă există un exemplu extrem de grăi-

tor – fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko, care iată riscă detenţia pe viaţă.

Că fiecare dintre cei doi oligarhi are atâtea păcate încât merită să înfunde pușcăria pentru toată viaţa o recunoaște chiar liderul PL, Mihai Ghimpu. Într-o conferinţă de presă, acesta a spus-o pe șleau: „Dacă vrea la Bernardazzi (strada pe care este situat Penitenciarul numărul 13), atunci să meargă la anticipate. Să nu credeţi că Voronin nu știe ce se întâmplă la noi, le știe pe toate, așa cum le știu și eu, numai că eu nu pot spune tot că sunt în Alianţă. Cel care vrea alegeri anticipate, îi recomand să-și pregătească posmagii, pentru că nu este exclus să vină la putere comuniștii”. În privinţa comuniștilor, Ghimpu a exagerat. Asta pentru că lui îi place să facă pe teribilistul și pentru că sperietoarea cu pericolul revenirii la putere a comuniștilor îi aduce voturi. Adevărul este că Vladimir Voronin nu are cum să revină la putere, cel puţin de unul singur. El ar putea să coguverneze alături de Filat sau Plahotniuc, dar în niciun caz nu are cum să câștige majoritatea locurilor din Parlament. Și încă ceva: în pofida declaraţiilor belicoase pe care le face în ultima vreme, Voronin nu este interesat să-l bage la pușcărie nici pe Filat, nici pe Plahotniuc, deși i-ar place să-i vadă pe ambii după gratii. Voronin vrea să aibă pace cu toţi, să nu se certe cu nimeni, ca toţi să-i fie prieteni, dar nu dușmani, ca nimeni să nu atenteze la proprietăţile familiei sale atunci când bătrânul comunist se va retrage din

politică. Daţi-mi o pace și vă dau două!, le spune Voronin lui Filat și Plahotniuc.

Este foarte probabil că la declanșarea războiului dintre cei doi oligarhi, care împart astăzi puterea în Republica Moldova, să fi contribuit și factorul geopolitic. Și aici iarăși este relevant exemplul Ucrainei, dar și al Georgiei, acolo unde revenirea la putere a partidei loiale Moscovei s-a soldat cu sute de arestaţi și deţinuţi politici. Dacă admitem că Moscova ar vrea să preia controlul total asupra Republicii Moldova (dar pot să pun mâna în foc că Moscova are această dorinţă în permanenţă), atunci înlăturarea de la putere a „proeuropeanului” Filat, judecarea și condamnarea lui cu mâinile lui Plahotniuc ar fi cel mai simplu scenariu sau, cel puţin, un scenariu care a mers bine în Ucraina și Georgia. Nu putem exclude că Moscova ar putea să mizeze nu pe Plahotniuc, ci pe Filat. Tot așa cum și Occidentul ar putea să-l dea jos din braţe pe Filat și să-l aburce în cârcă pe Plahotniuc dacă asta va corespunde intereselor cancelariilor europene.

Acum însă este evident că Filat este cel sprijinit de Uniunea Europeană, cel prin care marele capital din UE își face interesul în Republica Moldova. Degeaba Ghimpu încear-

că să sugereze că Filat ar fi omul Moscovei. Nu sunt sigur că Filat este chiar omul Uniunii Europene, poate mai curând al Israelului, dar nu al Moscovei. Ghimpu vrea să se creadă că Filat este omul Moscovei doar pentru că el se află în tabăra opusă lui Filat, în cea a lui Plahotniuc. Dar pentru că electoratul PL este de dreapta și proeuropean, Ghimpu nu poate să lupte împotriva celui care exprimă interesele europenilor la Chișinău, adică împotriva lui Filat, și de aceea pretinde că Filat ar fi omul Moscovei.

Să însemne oare că războiul declanșat de Filat împotriva lui Plahotniuc înseamnă că Occidentul vrea să-și întărească poziţiile în Republica Moldova în detrimentul rușilor? E greu de spus, mai ales că, deocamdată, nu e sigur că Plahotniuc este omul rușilor. Acest lucru poate fi spus doar despre un singur politician – Igor Dodon, dar acesta e prea mărunt și nu contează în războiul oligarhilor.

Tot așa cum este greu de spus dacă războiul purtat de Plahotniuc împotriva lui Filat reprezintă o

ONG: Plahotniuc este gata să intervină în forţă pentru preluarea puterii Prim-vicepreședintele Parlamentului, oligarhul Vladimir Plahotniuc, are o armată proprie, cu sute de oameni înarmați, care ar putea interveni cu forța pentru a-l păstra pe stăpânul lor la putere și a institui un control total în țară. Despre aceasta au declarat miercuri, 23 ianuarie, reprezentanții mai multor ONG-uri, care spun că Vladimir Plahotniuc este extrem de periculos și trebuie demis din funcție. „Plahotniuc are o armată de 600 de oameni, echipați și pregătiți să intervină în orice moment cu forța, ca să preia puterea. Organizația este legalizată sub forma unei agenții de pază”, a declarat în cadrul unei conferințe de presă președintele Asociației pentru protecția drepturilor civile „Adjuta-cives”, Andrei Luchian.

Potrivit sursei citate, „nu există garanții că domnul Marian Lupu nu ar dispune intervenția acestei armate și zeci de oameni ar putea ajunge la închisoare”. „Noi suntem cei care am votat Alianța, dar nu avem nevoie de o Alianță la guvernare cu orice preț. Plahotniuc are 15 deputați, dar a pus control pe tot în țara aceasta. Vrem să plece de bună voie, din Parlament, din politică, din țară, de altfel, va veni poporul cu furcile și nu va ajuta nici armata proprie de 600 de oameni”, a specificat Luchian.

Potrivit vicepreședintelui „Adjuta-Cives”, Alexandru Procop, „armata lui Plahotniuc are sediul pe teritoriul „Floare-Carpet”, pe strada Pădurilor din sectorul Botanica, iar antrenamentele sunt organizate pe un teren de sport din Vadul lui Vodă”. Și reprezentanții altor organizații, printre care Consiliul Național Anticorupție și

Organizația obștească „Femeile Moldovei împotriva corupției” au cerut „demisia lui Vladimir Plahotniuc din funcția de primvicepreședinte al Parlamentului, dar și crearea unei Comisii parlamentare pentru efectuarea controlului asupra fărădelegilor în care este implicat personal Vladimir Plahotniuc în care să fie incluși și reprezentanți ai societății civile”.

Demisia prim-vicepreședintelui forului Legislativ, Vladimir Plahotniuc, a fost solicitată și în Parlament. Însă, de nenumărate ori, spicherul Marian Lupu a eliminat chestiunea dată din ordinea de zi a ședințelor, atât ordinare, cât și din cele extraordinare, convocate recent.

Sursa: omg.md

încercare a Moscovei de a-i împinge pe occidentali din Republica Moldova. Cel mai probabil, nu este vorba de un război pe viaţă și pe moarte între aceste două puteri geopolitice. Mai curând este un fel de tatonare a adversarului. Dar dacă nu e război pe adevăratelea, atunci nici alegeri parlamentare anticipate nu vom avea.

Eu înclin să cred că războiul mediatic și politic purtat de Filat și Plahotniuc nu se va transforma în confruntare directă, armată, cum pretind unii, și nici măcar până la alegeri parlamentare anticipate nu se va ajunge. Cei doi vor continua să coguverneze, încercând fiecare să-și mărească zona de control în detrimentul celuilalt. Fiecare va încerca să obţină controlul a cât mai multe instituţii, în special al celor strategice, cum este Procuratura Generală, Justiţia, tot departamentul de forţă, să ocupe o poziţie cât mai avantajoasă ca, în caz de război adevărat, să aibă mai multe șanse de izbândă. Și această situaţie va dura doi ani, până la alegerile parlamentare ordinare. Bineînţeles că acest scenariu este valabil dacă cineva din exterior nu va decide altfel.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

3 FLUX Iubim Alianţa, cu toată corupţia, hoţiile şi mârşăviile pe care le-a făcut Politic

25 IANUARIE 2013

Stare de „delirium tremens” în AIE. Mihai Ghimpu se pregătește de vânătoare (pentru că a lipsit la cea din 23 decembrie), Marian Lupu se pregătește de alegeri anticipate, Vladimir Plahotniuc se pregătește să-i dea totuși la moacă lui Vladimir Filat, iar Vladimir Filat se pregătește să devină salvator al naţiunii. Ședinţa extraordinară a Parlamentului, care urma să aibă loc marţi, 22 ianuarie, s-a încheiat înainte de a se începe. În loc de aceasta, a fost declanșat războiul total în coaliţia de guvernământ. Mai întâi liberal-democraţii au declarat că nu vor participa la ședinţă, pentru că a fost convocată cu abateri de la Regulamentul de funcţionare a Parlamentului. Apoi și opoziţia comunistă a părăsit sala de ședinţă, pentru că li s-a făcut „greaţă” de comportamentul lui Marian Lupu, care a refuzat să includă pe ordinea de zi propunerea privind demiterea prim-vicepreședintelui Legislativului, Vladimir Plahotniuc.

Liderul democrat a replicat că ar avea și el oarecare probleme de digestie, dar că pe Plahotniuc nu-l dă nici mort. Pentru că nu există niciun temei pentru demiterea acestuia, ci doar „mofturi” ale cuiva. Spiritul de sacrificiu al spicherului Marian Lupu a mers atât de departe, încât s-a declarat gata să-și dea și funcţia de dragul nepreţuitului său coleg de partid. „Orice tentativă de demitere a prim-vicepreședintelui Parlamentului fără demersul spicherului este ilegală. Demiterea prim-vicespicherului poate fi obţinută doar după demisia mea”, a punctat

Lupu în conferinţa de presă de după ședinţa eșuată a Parlamentului.

Iar faptul că și liberal-democraţii, și comuniștii au declarat că ședinţa Parlamentului este ilegală, în opinia democratului, este dovada certă a unor înţelegeri conspirative, de formare a unei alianţe „pentru a mă demite pe mine și pe Vlad Plahotniuc”. Aici Lupu trișează un pic, pentru că intenţia era de a-l demite pe prim-adjunctul său de partid și de Parlament. Numele căruia pentru mulţi este sinonim cu subjugarea instituţiilor judecătorești, cu criza instituţională declanșată după vânătoarea din Pădurea Domnească.

Iar el, Marian Lupu, s-a oferit de bună voie să-i ţină companie lui Plahotniuc.

Vizibil iritat și cu un ușor tremur nervos, spicherul a dat de înţeles că situaţia a ieșit de sub control și că Alianţa a pășit pe calea fără de întoarcere. În opinia lui, Alianţa nu mai este funcţională, din cauza celor care o distrug.

(Pentru că demiterea lui Plahotniuc înseamnă, inevitabil, sfârșitul AIE și sfârșitul parcursului european al Republicii Moldova.) Marian Lupu acuză PLDM de faptul că ar vrea să monopolizeze puterea „în acest stat”. Și nu că ar fi departe de adevăr, doar că și PD vrea exact același lucru. Oracolul din PD a prezis chiar alegeri anticipate, spre groaza lui Mihai Ghimpu, care nu pare deloc dispus să dea confortul actual și cele câteva ministere deosebit de lucrative pe care le administrează pe o campanie electorală cu un final incert. „Acest comportament, acest tandem PCRM–PLDM poate duce la o criză politică și la alegeri anticipate”, a ameninţat Lupu. Iar Ghimpu a sărit imediat să atenueze declaraţiile spicherului, ţinând o pledoarie despre

obiectivele asumate, despre unitatea Alianţei și, evident, despre pericolul revenirii comuniștilor la putere. Ca să fie mai convingător, liberalul a făcut un soi de glumă, ameninţând că se duce la vânătoare, dacă AIE nu rămâne unită. După „prestaţia” colegilor săi la vânătoarea de pomină, gluma lui Ghimpu nu a sunat prea bine, dacă nu chiar indecent.

Cu mintea odihnită, șeful liberalilor a dat-o iar în filozofie. El s-a declarat fidel pe veci Alianţei, așa hâdă și păduchioasă cum este, „cu toată contrabanda, cu toată corupţia, cu toate hoţiile, mârșăveniile, manipulările, minciunile” ei. Pentru că Alianţa este succesul nostru, a declarat solemn Ghimpu. Și este adevărat, la hoţii, minciuni, corupţie și alte mârșăvii chiar că am avut un succes nesperat de mare în acești peste trei ani de guvernare liberală și democrată. Sau poate că Ghimpu s-a referit la succesul personal al politicienilor de la putere, în afaceri, în promovarea intereselor personale, în gestionarea fluxurilor financiare etc.? În general, democraţii par să nu-și stăpânească prea bine emoţiile și „dau din Alianţă” mai mult decât ar fi permis și și-ar fi dorit partenerii acestora.

Chiar dacă Mihai Ghimpu ameninţă periodic cu un posibil „moment al adevărului” și promite să spună tot ce știe, acesta nu ajunge niciodată prea departe și nu urmărește decât obţinerea unor mici gheșefturi.

Marian Lupu s-a referit la un conflict care s-a produs la Consiliul AIE, când Plahotniuc a venit „de o manieră foarte normală și corectă” cu o propunere, iar Filat „a dat o reacţie foarte agresivă” și chiar l-a înjurat pe acesta. Dar a primit o replică pe potrivă și „mai nu a primit-

o la moacă”, a relatat Lupu, mândru de reacţia destoinică a distinsului său coleg. Liberal-democratul Valeriu Streleţ a sărit în apărarea onoarei șefului său de partid, replicând că, de fapt, nu se știe cine era s-o ia la moacă. În general, în ziua de marţi s-au spus multe vorbe grele care au arătat clar cât de anevoioasă este „coabitarea” în AIE. Democraţii au vorbit despre obsesiile personale ale lui Filat, bazate pe concurenţă și pe frică, obsesii care sunt mai presus decât interesul naţional.

Liberal-democraţii, la rândul lor, au adus vorba despre isterie, paranoia și show-uri de prost gust cu care nu ar dori să fie asociaţi. Ei au pus la îndoială „inocenţa” prim-vicespicherului și au declarat patetic că nu vor permite sacrificarea intereselor Republicii Moldova „de dragul intereselor lui Plahotniuc”.

Suporterii lui Plahotniuc scuipă de zor seminţe de harbuz, uitând că și democraţii au negociat cu comuniștii, pentru a obţine un număr cât mai mare de funcţii.

Suporterii lui Filat îl asmuţă pe acesta și îi dau de înţeles că amu-i amu și că iaca-iaca ar putea ajunge erou naţional și salvator de ţară. Avertizându-l că soarta îi oferă „ultima șansă”.

Ghimpu înjură jurnaliștii de „maiu măsii”, de Ardeal, cu tot cu Bosfor și cu Dardanele, pentru că iar au alergat cu întrebările după comuniști, în loc să i se uite lui în gură.

Totuși, în pofida a ceea ce se declară, acest balamuc ar putea chiar să le prindă bine democraţilor, care au ajuns să se victimizeze și să se considere „trădaţi” de partenerii de coaliţie, pentru că, în felul acesta, atenţia opiniei publice este deviată de la incidentul tragic din Pădurea Domnească. Iar peste vreo săptămână-două, așa cum sugera un fruntaș liberal la un post de televiziune, toate se vor uita. Important este ca toţi să-și mai tempereze declaraţiile în faţa cetăţenilor. Pentru că acestora nu le face bine dacă știu prea multe.

Ioana FLOREA, FLUX

VICEPROCURORUL GENERAL EUGEN RUSU:

Nu exclud că s-au distrus probe în cazul Paciu Ex-procurorul general Valeriu Zubco era obligat să-și informeze imediat adjuncții despre incidentul de la vânătoarea din Pădurea Domnească, afirmă viceprocurorul general Eugen Rusu.

Mai mult, viceprocurorul nu exclude faptul că timp de două săptămâni, cât timp a fost tăinuită crima de la Fălești, au fost distruse probe. „Valeriu Zubco nu a informat adjuncții săi despre incidentul de la vânătoare. Eu am aflat pe 6 ianuarie, din presă. Nici procurorul interimar (Andrei Pântea) nu știa nimic când l-am telefonat pe data de 6. El a zis că de la mine aude pentru prima dată această informație. Este inexplicabil că niciunul dintre adjuncții procurorului general nu a știut nimic. Era obligația dlui Zubco să-mi comunice imediat. Este o regulă nescrisă în procuratură, că superiorul își informează adjuncții.

Nu am vorbit cu Valeriu Zubco după ce a plecat atunci imediat în concediu”, a declarat Eugen Rusu, în cadrul Ediției Speciale de la Jurnal TV. Totodată, viceprocurorul Rusu a menționat că Valeriu Zubco trebuie să-și dea demisia imediat după vânătoare. „Ce a făcut procurorul general? A tăinuit crima. Timp de două săptămâni și ceva a tăinuit crima. Cât timp s-a tăinuit crima, puteau să fie distruse probe ca să fie denaturate faptele. Nu exclud că au fost distruse probe”, a mai declarat viceprocurorul general. În context, avocatul Ana Ursachi a menționat că președintele Parlamentului, Marian Lupu, este cel care a contribuit nemijlocit la tăinuirea crimei, la comanda lui Vlad Plahotniuc. „Marian Lupu a contribuit la obstrucționarea adevărului. Lupu e liderul PD, care se află sub Plahotniuc, cel care a făcut tot posibilul ca să

dispară esențialele elemente și probe ale primelor zile și l-a pus pe Marian Lupu să neglijeze obligațiile sale în calitate de persoană de grad înalt în stat”, a declarat Ana Ursachi. În cadrul aceleiași emisiuni, fostul viceministru de Interne, Ghenadie Cosovan, s-a arătat pesimist în privința șanselor de aflare a adevărului despre tragedia de la Fălești. „Are loc un complot împotriva Republicii Moldova. Sunt convins că adevărul nu-l mai aflăm.

Cu fiecare zi ne îndepărtăm de aflarea adevărului. Trebuia efectuată în prima zi expertiză balistică. Acum experții vor spune că nu au obținut rezultate pentru că e târziu. Trebuie să fie stabilite toate apelurile telefonice care au fost efectuate în acea zi de către toți cei implicați și vom afla mai multe, că au știut și demnitarii, și mulți alții.

Cât nu-i târziu, Parlamentul trebuie să formeze un grup special de anchetă, ca să cerceteze inclusiv acțiunile procurorului general”, a declarat Ghenadie Cosovan.

Viceprocurorul general Eugen Rusu a mai spus că întreg cazul este o pată neagră peste imaginea Procuraturii Generale și că este de datoria procuraturii să demonstreze că „nu toți procurorii sunt ca Zubco”. „Acest caz este o pată neagră, murdară, peste imaginea procuraturii, iar noi avem obligația să demonstrăm că nu toți procurorii sunt ca Zubco.

Noi vânători în Procuratura Generală n-o să mai avem. Dacă cineva dintre procurori face ceva, trebuie să evalueze toate riscurile care pot apărea din această acțiune. Dacă s-a dus și a făcut ce a făcut, trebuie să răspundă pentru asta. Dacă au fost careva lipsuri sau scăpări, noi ne dorim să reușim să colectăm aceste erori”, a adăugat Eugen Rusu.

Referitor la dosarul deschis pentru „omor din imprudență”, avocatul Ana Ursachi a afirmat că astfel s-a încercat scăparea tuturor demnitarilor de rang înalt de tragerea la răspundere pentru complicitate. „Când a fost rănit Sorin Paciu trebuia să fie imediat deschis dosar penal conform art. 151, pentru vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, iar după două zile, când a decedat Sorin Paciu, dosarul trebuia recalificat în același art. 151, dar alineatul 4, vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care au provocat decesul victimei (se pedepsește cu închisoare de la 8 la 15 ani), și nu dosar pentru omor prin imprudență. Este foarte important acest lucru pentru că este vorba despre cum va fi trasă la răspundere persoana vinovată. Infracțiunea imputată lui Gheorghe Crețu este o infracțiune ușoară, iar art. 151 este grav. Dacă se mergea pe art. 151, toți cei implicați erau să fie cercetați pentru complicitate, cum se procedează în cazurile grave. Prin acest dosar ușor i-au scăpat pe ceilalți de răspundere. Au ales un articol ușor și i-au scăpat pe ceilalți de complicitate”, a declarat avocatul.

De aceeași părere este și ex-viceministrul de Interne, Ghenadie Cosovan. „Vor să divizeze întreg cazul în dosărele mici, pentru omor din imprudență, pentru vânătoare ilegală etc., ca să scape astfel toți ceilalți de răspunderea pentru complicitate”, a adăugat fostul viceministru al MAI. Un alt invitat al Ediției Speciale, liderul grupului de inițiativă „Împreună pentru viitor”, Andrei Batereanu, a declarat că doar o comisie internațională ar putea scoate la iveală adevărul în cazul Sorin Paciu.

„S-a făcut un atac direct la suveranitatea Republicii Moldova, de aceea este nevoie de o comisie internațională. Ei pasează de la unul la altul și nu se va afla adevărul niciodată. S-a pasat vina de la Zubco – la Crețu. Se încearcă a scoate în față un țap ispășitor. AIE a venit la guvernare pe oasele celor care au murit în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009. Poate că Sorin Paciu ar putea fi cel care va scoate AIE de la guvernare”, a declarat Andrei Batereanu. În concluzie, invitații emisiunii au menționat că toți vinovații de omorul din Pădurea Domnească și tăinuirea crimei vor fi trași la răspundere, însă doar în cazul unei anchete transparente, condusă de procurori neinfluențați, care nu vor fi supuși presiunilor.

Avocatul Ana Ursachi a declarat că premierul Vlad Filat trebuie să insiste și să nu cedeze în acest caz. „Am încrederea că Vlad Filat va merge până la urmă, împreună cu deputații care au ieșit și au spus lucrurilor pe nume: Ion Butmalai, Alexandru Cimbriciuc, Maria Ciobanu etc., pentru demiterea lui Vlad Plahotniuc, scoaterea lui din fruntea Parlamentului, împreună cu Marian Lupu, pentru modul defectuos în care a reacționat, reieșind din funcția pe care o deține”, a declarat avocatul. „Cred că grupul comisiei de anchetă din Parlament și ancheta Procuraturii Generale va scoate la iveală toți vinovații. Dacă se va depista implicarea demnitarilor de rang înalt, nu se va ține cont de asta, ei vor purta răspundere. Au fost cazuri când anumite crime au fost descoperite și peste 2 ani, așa că nu este târziu acum”, a punctat viceprocurorul general Eugen Rusu.

Sursa: jurnal.md

4

FLUX

Transnistria 25 IANUARIE 2013

VALERIU PROHNIŢCHI:

Transnistria are produse industriale competitive datorită gazului natural livrat la preţ de aproape zero Ministrul de Externe al Ucrainei, Leonid Kojara, a declarat la Tiraspol că l-a invitat pe liderul regiunii transnistrene, Evgheni Șevciuk, să participe personal la următoarele negocieri în format 5+2 de la Lvov, împreună cu premierul Vlad Filat, la sfârșitul lunii viitoare. Și se pare că invitaţia a fost acceptată. Kojara s-a aflat în Transnistria în calitate de președinte în exerciţiu al OSCE, după ce a fost la Chișinău. Transnistria, mai bine zis potenţialul său de export, a constituit subiectul discuţiei între Vasile Botnaru și analistul economic Valeriu Prohniţchi.

- Probabil, ar trebui să începem discuţia prin a spune că această regiune este extrem de deschisă și dependentă de comerţul său, să spunem așa convenţional, extern. Ca să înţelegeţi ce am în vedere, valoarea totală a exporturilor și a importurilor regiunii depășește mai bine de două ori produsul intern brut al acestei regiuni. Pentru comparaţie, în cazul Republicii Moldova, acest indicator ar fi cam de 150% din produsul intern brut. Deci, Transnistria depinde mult mai mult de fluxurile comerciale externe decât depinde partea dreaptă, economia din partea dreaptă a Nistrului. Și evident că operăm cu date cvasioficiale, să le numim așa. Ele nu provin din surse în care am avea sută la sută încredere, dar, oricum, provin de la așa-numitele autorităţi comerciale transnistrene. Există un serviciu vamal în regiune. Datele se agreghează inclusiv la nivelul unui serviciu statistic. Și, în mod foarte curios, Republica Moldova este principala piaţă de desfacere pentru Transnistria.

Trebuie să spunem că apelăm la modul convenţional cu termeni de export și import. Deci, cam 30% din încasările de export ale regiunii provin din furnizările de energie electrică, în special către Moldova din dreapta Nistrului. Însă Transnistria are importante legături comerciale și cu Federaţia Rusă, și cu Ucraina și, dacă nu greșesc, pe locul 4, dacă nu chiar pe 3, este România în lista partenerilor comerciali ai regiunii. În ultimul timp, se observă o scădere a rolului pe care îl au ţările europene ca destinaţie pentru exporturile transnistrene. Dar, oricum, aceste pieţe europene reprezintă cam 20% din totalul exporturilor transnistrene. Toate aceste exporturi însă se ţin, practic, pe 4, poate 5 mari întreprinderi. De fapt, osatura economică a regiunii este extrem de rigidă, ceea ce are și părţi pozitive în anumite circumstanţe, dar mai mult totuși negative. Asemenea giganţi industriali ca Uzina PE L E R I N A J E

Metalurgică moldovenească, Centrala Termoelectrică regională de la Cuciurgan, Tirotex-ul, Fabrica de Ciment de la Râbniţa, poate Combinatul Floare, iată acestea sunt principalele întreprinderi care asigură acest flux de exporturi și pe care, de fapt, și se ţin toate încasările regiunii, atunci când vine vorba de încasări la buget. Deci, ţesutul moale, dacă putem să spunem așa, al oricărei economii, aici mă refer la întreprinderile mici și mijlocii, este extrem de slab în regiunea transnistreană. Și aceasta face regiunea foarte vulnerabilă la vicisitudinile externe.

- Exporturile se fac cu amestecul administraţiei, evident. Nu este o piaţă liberă, ca să vorbim despre libertatea de a alege încotro să exporte și în ce condiţii?

- Nu este tocmai așa. Spre exemplu, Combinatul Floare, din câte eu știu, are o politică mai mult sau mai puţin autonomă de marketing. Întreprinderile din regiune evident că sunt, multe dintre ele, private, sunt ghidate, în ultimă instanţă, de obţinerea profitului. Să nu uităm că există un conglomerat politico-economic destul de strâns în regiune. Și interesele politice, de fapt, sunt destul de greu de separat de cele economice.

- Bine, Uzina Metalurgică, știm, a exportat bare de oţel până și în Statele Unite, fără niciun fel de scrupule. Dar Centrala Termoelectrică are o anumită preferinţă, graţie faptului că acţionarul majoritar totuși este cel din Federaţia Rusă sau nu?

- Nu este chiar așa. Atunci când discutăm, spre exemplu, despre alegerea pieţelor de desfacere, în cazul unei staţii generatoare de energie electrică, mult mai mult contează realităţile infrastructurale economice, unde sunt alte staţii similare în regiune decât preferinţele ideologice sau orientările geopolitice. Deci, acestea sunt realităţile geografice și economice, că pentru Staţia de Termogenerare de la Cuciurgan, Republica Moldova este, practic, piaţa naturală de desfacere. Întreprinderea duce lipsă acută de investiţii de capital, pentru a putea genera mai multă energie electrică, pe care să poată să o exporte pe pieţe mai interesante.

- Bine, dar perna de oxigen pe care există Transnistria de unde le vine? Din Est sau din Vest?

- Dacă vorbim strict de exporturi, trebuie să spunem că regiunea are o structură geografică a acestor exporturi destul de echilibrată. Nu depinde excesiv de mult de nicio piaţă. Pe de altă

PENTRU

SUFLE T

CENTRUL de PELERINAJ

E M A U S MITROPOLIA

BASARABIEI

D O B R O G E A, M U N T E N I A

ûi M O L D O V A

Pelerinaj în SciŖia Minor / Pe urmele SfinŖilor (Sf.Ap.Andrei, Sf.Ioan Casian ûi Sf.Gherman din Dobrogea) / 28 februarie - zi de Hram 28 februarie - 3 martie 2013

(4 zile / 3 nopŖi)

Grup: 7/16 pers. PreŖ: 110/100 eur/pers. Plecarea: Miercuri, 27 februarie, ora 19. Sosirea: Duminicć, 3 martie, ora 22.

Mćnćstirile: Sf.Ioan Casian, Sf.Dionisie Exiguul, Sf.Maria-Techerghiol: Mormântul pćr.Arsenie Papacioc, Peûtera Sf.Ap.Andrei, Sf.Arh.Voievozi, Negru Vodć, Lacul Sćrat, Vladimireûti, Bujoreni, Schimbarea la FaŖć. Catedralele: Sf.Ap.Petru si Pavel din CostanŖa ûi Huûi. Oraûele: ConstanŖa, Cćlćraûi, Slobozia, Huûi. Monumentul Tropaemum Traiani de la Adamclisi.

UCRAINA

Lavra POCEAEV / Lacul Sf.Ana / CernćuŖi / Mćn. Bćnceni ûi Boian / Cetatea Hotin a lui útefan cel Mare ûi Sfânt 16 - 17 martie 2013

(2 zile / 3 nopŖi)

Grup: 7/16 pers. PreŖ: 850/700 lei/pers. Plecarea: Vineri, 15 martie, ora 21. Sosirea: Luni, 18 martie, ora 6.

Mćnćstirile: CremeneŖ, Poceaev, Sf.Duh, Sf.Ana, Bćnceni, Boian. Cetatea Hotin. Oraûul CernćuŖi

MOLDOVA

ȱDrumeŖie la Mćnćstirile din munŖii Ceahlću ûi Rarću / Sćrbćtoarea Buneivestiri la mćnćstirea Durću / 25 martie – zi de Hram

23 - 25 martie 2013

(3 zile / 3 nopŖi)

Grup: 7/16 pers. PreŖ: 110/100 eur/pers. Plecarea: Vineri, 22 martie, ora 21. Sosirea: Luni, 25 martie, ora 22.

Mćnćstirile: VoroneŖ, Humor, Sihćstria Rarću, Rarću, Durću, Ceahlću, Petru Vodć, Sihćstria: chilia ûi mormântul pćr.Cleopa Ilie, Secu, Sihla, NeamŖ. Catedrala Mitropolitanć din Iaûi: Moaûtele Sf.Cuv.Parascheva. Oraûele: Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Târgu NeamŖ, Iaûi.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

=

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

Miercuri, 23 ianuarie 2013, a fost petrecută pe ultimul drum Vasilisa Olaru, o doamnă cu demnitate și caracter care a știut să-și păstreze onoarea până în ultima clipă. O boală cumplită a luat-o timpuriu dintre noi la doar 63 de ani. Membrii Partidului Popular Creștin Democrat, cărora Vasilisa Olaru le-a fost prieten și coleg, exprimă sincere condoleanţe familiei îndoliate în aceste momente de grea încercare.

Dumnezeu să o odihnească cu drepţii.

parte, trebuie să recunoaștem faptul că regiunea nu depinde doar de fluxurile economice convenţionale. Produsele industriale în această regiune sunt atât de competitive, exclusiv datorită faptului că beneficiază de gaz natural livrat la preţ aproape zero. Și regiunea continuă să acumuleze această datorie care, dacă nu greșesc, la sfârșitul anului 2012, a depășit 3,5 miliarde de dolari. Deci, este evident, o sursă indirectă de suport economic, care menţine regiunea la linia de plutire.

- Deci, în sensul acesta, depinde mai mult de Răsărit?

- Mai mult de Răsărit, evident. Regiunea, de fapt, a supravieţuit economic anume datorită acestor măsuri neconvenţionale de suport economic din partea Federaţiei Ruse. Un alt exemplu, care de multe ori nu este discutat, este că regiunea are un sistem bancar. Deci, aceste bănci asigură fluxuri financiare internaţionale. Aceasta înseamnă că ele se deservesc undeva internaţional. Băncile rusești comerciale sunt cele care, de fapt, asigură deservirea internaţională a sistemului bancar în Transnistria. Și aici e vorba de trei bănci rusești, este vorba de Sberbank, Novotek și o altă bancă, a cărei denumire acum îmi scapă.

Dacă nu ar fi fost acest suport, acest mecanism de deservire internaţională a băncilor din Transnistria, regiunea ar fi fost de mult în colaps.

- Cât privește invitaţia adresată de către autorităţile de la Chișinău administraţiei de la Tiraspol să participe la negocierile cu Uniunea Europeană privind Acordul de Asociere, știm că, mai nou, administraţia de la Tiraspol, în special, zisa ministră de externe, a spus că nu este o ofertă interesantă. Adică, până acum, au beneficiat de tot ce s-a putut, înregistrându-și întreprinderile la Chișinău, acum, când

situaţia s-ar putea să fie mai dificilă, Tiraspolul renunţă.

- În cazul dat, evident că se apelează, în primul rând, la interesele politice. Chiar dacă s-a schimbat puterea la Tiraspol, regiunea oricum rămâne extrem de importantă, datorită faptului că este utilizată de Federaţia Rusă ca instrument geopolitic în adresa Republicii Moldova.

Scopul acestui instrument fiind de a menţine Republica Moldova pe orbita rusească și de a nu admite integrarea europeană a Republicii Moldova. Cred că este o explicaţie care este pe înţelesul tuturor. Și, evident, contează, în primul rând, interesele politice în raport cu cele economice. După cum spuneam, exporturile Transnistriei depind de un număr mic de întreprinderi. În anumite situaţii, acest fapt poate să genereze riscuri, dar în anumite situaţii poate să aducă beneficii. Pentru că este relativ ușor să reorientezi fluxurile comerciale ale unui număr mic de întreprinderi.

- Deci, dacă ar renunţa la exporturile spre Uniunea Europeană, nu ar fi fatal pentru Transnistria?

- Nu ar fi fatal, dacă s-ar reuși găsirea unor nișe pe pieţele răsăritene. Evident că vor suferi micile întreprinderi din Transnistria, care sunt și ele importante, în special, pentru supravieţuirea familiilor, mă refer la micile, chiar microîntreprinderile. Unele dintre ele s-au înregistrat la Chișinău.

Dacă nu greșesc, avem înregistrate vreo 500 de întreprinderi care activează în Transnistria și care au interes de a exporta în Uniunea Europeană. La nivel statistic, exporturile acestor întreprinderi poate nu au rol mare pentru regiune, dar la nivel umanitar, vorbim de un fapt important.

- Viitoarea Uniune Eurasiatică ar putea asigura pieţe de desfacere pentru exporturile transnistrene? Le-ar putea crea niște condiţii preferenţiale, peste capul Chișinăului, dacă Republica Moldova nu se va grăbi totuși să facă pași hotărâţi spre acea uniune?

- Teoretic, ar putea s-o facă, a făcut-o și până acum. Aici însă cuvântul-cheie îl va avea Ucraina, fără de care este greu de realizat exporturile acestei regiuni către Federaţia Rusă, în cadrul teritoriului respectiv. Bine, teoretic, pot fi exportate anumite mărfuri pe cale aeriană sau fluvială, dar ar avea un rol minor, comparativ cu totalul de exporturi. Deci, atâta timp cât Ucraina este aliatul Chișinăului, aliatul Republicii Moldova, nici Federaţia Rusă nu are, până la urmă, cartea principală de jucat în acest joc geopolitic.

Sursa: europalibera.org

Frământarea lui Ghimpu: Cum de ne mai cred europenii?

Mihai Ghimpu mărturisește că îi este rușine că Procuratura Generală a rămas până astăzi o instituție nereformată și asta în ciuda angajamentelor asumate față de europeni, cu mai mult de zece ani în urmă. „Cum de mai cred în noi europenii ăștia”, s-a întrebat retoric liderul PL, la una din emisiunile postului public de televiziune, transmite UNIMEDIA. „În ziua în care am fost acceptați ca stat membru al Consiliului Europei, neam asumat reforma Procuraturii. Asta a fost în 1995. Și de-atunci, câți reformatori au folosit Procuratura cum le-a trebuit lor... Mi-i rușine! Și încă mă-ntreb: cum de mai cred în noi europenii ăștia?

Dacă au trecut atâția ani, iar noi n-am reformat o instituție, și am folosit-o cum am vrut. Am vrut să avem bâtă politică...”, susține Mihai Ghimpu.

Politicianul a adăugat că reforma trebuie demarată cât de curând, iar parcursul european – continuat, ca garant al rezolvării crizelor. „Drumul european pe care-l parcurgem noi, foarte greu, cu foarte multe neajunsuri, poate duce la rezolvarea acestor probleme. Nu definitiv, dar le pot diminua. Dar dacă noi facem așa încât UE să spună: „Domnilor democrați, am crezut în voi, dar nici voi nu sunteți gata”, înseamnă că societatea nu este coaptă. Și ne lasă în sfera de influență a Federației Ruse.

Mai bine ar fi?”, a adăugat sursa.

După unimedia.info

5

Opinii

25 IANUARIE 2013

FLUX

Va crăpa sau nu betonul AIE? La niciun an de la alegerea șefului statului, când părea că nimic nu e în stare să salveze Alianţa de la faliment, spiritul anticipatelor plutește iar deasupra Republicii Moldova.

Din nou păruială pe muchie de prăpastie, declaraţii incendiare, acuzaţii dure și condiţionări la limită. Conflictul dintre cei doi politicieni-oligarhi, Filat și Plahotniuc, s-a mutat din nou în stradă și riscă să se transforme într-un război pe viaţă și pe moarte care poate fi fatal pentru alianţa de guvernământ.

În lipsa unui procuror general, Filat ar putea merge în anticipate Este clar că situaţia care s-a creat în urma tragicului incident din Pădurea Domnească îi permite lui Filat să forţeze nota, ceea ce și face, în momentul de faţă, liderul PLDM. El are șansa, pe fondul crizei cu care se confruntă partenerii săi de alianţă, în special PD-ul lui Plahotniuc, să mai rupă o halcă bunicică din prăjitura Puterii.

Pentru că, în actualele condiţii, doar ideea unor alegeri anticipate îi bagă în sperieţi pe liderii PD. Și asta pe bună dreptate. Moartea lui Sorin Paciu atârnă ca o spadă deasupra capilor democraţi, care au gestionat într-un mod de-a dreptul dezastruos această criză. Oricât ar părea de sinistru, problema PD și a lui Plahotniuc, în special, constă nu atât în moartea bietului om, ci în modul perfid în care demnitari cu rang înalt din sistemul judecătoresc și Procuratura, ambele aflate în buzunarul controversatului păpușar, au încercat să mușamalizeze cazul. În situaţia care s-a creat, PD nu are argumente în favoarea sa. Acum, întreaga societate este cu ochii pe ei. Iar privirea este plină de dispreţ, deznădejde și ură.

Democraţii au nevoie de timp ca de aer. Doar timpul este în stare să spele această pată neagră de pe imaginea lor. Le va oferi Filat acest respiro? De ce ar face-o? Filat are acum șansa să câștige mai mult decât are, inclusiv controlul asupra Procuraturii Generale, instituţie extrem de importantă într-o ţară

măcinată de corupţie și condusă de mafioţi și oligarhi. Mai mult decât atât, punând mâna pe funcţia de procuror general, Filat are șansa să-și rezolve propriile probleme cu justiţia cu care a fost șantajat de Plahotniuc în toată această perioadă.

Astfel, dacă războiul din interiorul AIE va duce la destrămarea Alianţei, urmată de alegeri anticipate, partidul lui Filat are cel mai puţin de pierdut. Pentru că din toată această bălăceală anume Filat are șansa să iasă cel mai curat. Există cazul concret, adică problema, și există omul care a generat problema.

Or, cazul morţii lui Paciu cu toate componentele sale, conţine atâtea argumente împotriva lui Lupu și Plahotniuc, încât ajung pentru două campanii electorale consecutive. Zubco a fost demis, prin urmare, nici dosare împotriva lui Filat și a ortacilor săi nu prea pot fi deschise acum.

Eşecul guvernării AIE, pus în cârca lui Plahotniuc Pe de altă parte, guvernarea AIE este pe cale să dea chix. Republica Moldova se confruntă cu probleme grave la toate capitolele, chiar mai grave decât erau pe vremea comuniștilor, și cine dacă nu Filat este principalul responsabil de această situaţie? El a ales să fie Primul și, prin urmare, va fi primul care va trebui să răspundă dacă situaţia va rămâne neschimbată, iar mitul integrării europene se va spulbera. (O nouă amânare a semnării Tratatului privind liberalizarea regimului de vize va avea efect devastator pentru PLDM și pentru Filat, în particular. Or, anume iluzia că Filat este singurul care se mai bucură de credibilitate în Occident, îl menţine pe acesta pe linia de plutire.) Filat simte sau chiar știe că va eșua, de aceea are nevoie de ţapi ispășitori sau, mai bine-zis, de o situaţie care să-l pună într-o lumină mai favorabilă în raport cu ceilalţi doi parteneri de coaliţie. Altfel spus, să poată pune în cârca altora eșecul guvernării.

Incidentul de la Pădurea Domnească i-a picat extrem de bine premierului liberal-democrat. Și el n-a pierdut ocazia și a sugerat clar: problemele cu care se confruntă Republica Moldova și eșecul parcursului european reprezintă o cauză directă a implicării lui Vladimir Plahotniuc în politică. În asemenea situaţie, lui Plahotniuc nu-i rămâne altceva decât să se apere. Și se apără destul de stângaci, aș zice. Pe de o parte, a scos de la păstrare niște cauze penale împotriva unui ministru PLDM, având impresia că, în acest mod, va putea para loviturile pe care i le aplică Filat. În acest fel, Plahotniuc a mai comis o eroare. Pentru că lumea a interpretat acest lucru ca pe o răzbunare a lui Plahotniuc împotriva lui Filat decât ca pe un act de justiţie.

Pe de altă parte, a reluat, prin intermediul trubadurilor săi din presă, refrenul cu „harbuzul”, încercând să mai sperie, încă o dată, oamenii cu posibila revenire a PCRM la guvernare. Însă și aici argumentele sale sunt destul de neconvingătoare, pentru că, în actualele condiţii de criză profundă, sărăcie lucie și dezastru instituţional, lumea nu mai reacţionează în același mod ca acum doi sau trei ani. Lumea este disperată, confuză și prea puţin dornică de a se implica, de această dată.

Anticipatele – o sperietoare Nu este pentru prima dată când conflictele mocnite din Alianţă răbufnesc la suprafaţă. Am avut câteva asemenea situaţii, când ni se părea că nu există nicio formulă de împăcare și că decesul AIE este inevitabil. S-a văzut însă că interesele de clan sunt mai importante decât orgoliile liderilor de partide și, de fiecare dată, aceștia reușeau, cu scârţ și printre dinţi, să împingă înainte căruţa hodorogită numită AIE. Așa că este foarte probabil ca, și de această dată, „betonul” Alianţei să reziste. Dar asta ar însemna ca Plahotniuc să cedeze. În primul rând, să renunţe la controlul asupra Procuraturii Generale în favoarea lui Filat. Iar pentru Plahotniuc acest pas este extrem de riscant. Cu Procuratura Generală în buzunar, Filat devine invincibil. Și extrem de periculos. Asta ar însemna ca așa-zisul păpușar să riște nu doar cu treuca puterii, ci și cu propria avere și chiar libertate. Este adevărat: sistemul judecătoresc rămâne a fi controlat de Plahotniuc. Însă degeaba ai influenţă asupra judecătorilor dacă nu controlezi Procuratura. Pe Filat îl interesează nu atât finalitatea judiciară

a cazurilor în care este implicat renumitul păpușar, cât spectacolul în sine. Or, anume procurorul general este cel mai bun regizor în acest sens. Perioada de liniște și pace s-a încheiat. Se apropie vertiginos perioada preelectorală, când se va da adevărata bătălie. Iar Filat vrea să-și asigure o poziţie ofensivă pe tabla de șah și are toate șansele să reușească.

Concluzii care nu conţin soluţii La ora actuală, este greu să spui ce este mai rău pentru Republica Moldova – continuarea situaţiei de până acum, reformatarea guvernării sau alegeri parlamentare anticipate. Cum n-ai da, cum n-ai suci-o, situaţia arată la fel de sumbru, pentru că nici una dintre variante nu reprezintă o soluţie pentru criza în care se află Republica Moldova deja de ani buni încoace.

Astăzi, celui neînregimentat într-o tabără sau alta îi este foarte greu să dea sfaturi, astfel încât cetăţeanul, cel care întreţine prin munca sa acest stat putred, să înţeleagă ce are de făcut. Republica Moldova este un stat captiv cu cetăţeni condamnaţi la sărăcie și mizerie, iar soluţii pentru această situaţie par să nu existe. În această situaţie penibilă, nu ne rămâne altceva de făcut decât să-l cităm (pentru a câta oară!) pe marele nostru Eminescu, care rămâne, din păcate, extrem de actual: „Unde ești tu, Ţepeș Doamne, ca punând mâna pe ei, Să-i împarţi în două cete: în smintiţi și în mișei, Și în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni, Să dai foc la pușcărie și la casa de nebuni!”

Nicolae FEDERIUC, FLUX

„Frate, repede trec anii…”, un cântec în care se oglindeşte veşnicia În drumul său ce îmbrăţișează destine, bătrânul Prut șerpuiește, la un moment dat, pe lângă malurile unde stă așezat un sat, în care pare-se că folclorul și-a găsit aici o lavră de cultură. Este vorba de satul Taxobeni, Fălești, care în ultima vreme și-a scos din lada cu zestre cele mai frumoase podoabe ale tradiţiei populare. Deși viaţa oamenilor de aici pare supusă întru totul muncilor agricole și altor treburi gospodărești, totuși ei își găsesc răgaz și pentru a-și hrăni sufletul cu frumuseţi izvorâte din vatra neamului nostru. De multe ori, la zi de sărbătoare, bătrâne cu broboade înflorate, bărbaţi falnici cu neveste lângă ei, copii îmbrăcaţi în haine de serbare, se îndreaptă cu toţii spre acel loc unde sufletul, împovărat de greutatea zilei, își găsește tihna prin cântec și omenie. Într-o astfel de vatră a tradiţiei își au originea doi tineri care au considerat că cel mai frumos mod al existenţei este acela de a înfrumuseţa cultura și tradiţiile românești prin muzică. Fraţii Ion și Veaceslav Bânzari au descoperit dragostea pentru cântecul popular, odată cu primele melodii învăţate în sânul satului adunat la zi de sărbătoare. Plini de entuziasm pentru noua pasiune, Ion și Veaceslav Bânzari uită de joaca cu ceilalţi copii și își dedică mare parte din timp cântecului, în special celui popular.

Așa se face că fiecare zi îmbrăca veșmânt de sărbătoare prin cântecele lor, iar uliţa satului era mereu înveselită de cetele de copii care fredonau, la rândul lor, alături de micii interpreţi.

Odată cu trecerea vremii, au considerat că această pasiune trebuie luată în serios și au hotărât să meargă în lume, la

școli înalte, pentru a învăţa cât mai multe despre muzică. Astfel, Ion merge să studieze la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, iar Veaceslav pleacă în România pentru a urma cursurile Colegiului Naţional de Artă „Octav Bancilă”, din Iași, iar apoi Academia de Muzică „George Enescu” din Iași. În perioada studiilor, ambii se remarcă prin rezultate deosebite, însă roadele muncii lor culminează prin faptul că reușesc să-și facă, încă din fragedă vârstă, propriul lor album de muzică populară. Înzestraţi cu mult rafinament artistic și o ambiţie nemărginită, cei doi fraţi își pun și mai mult în valoare munca, datorită faptului că înregistrează alături de Orchestra Naţională de Muzică Populară „Lăutarii” din Chișinău, sub conducerea maestrului Nicolae Botgros. Aceste înregistrări semnifică pentru ei o înaltă

experienţă profesională, deoarece iau contact aici cu nume notorii din muzica populară, pe care le consideră modele demne de urmat în cariera lor. Liniile melodice, în care se oglindește vădit caracterul folcloric al zonei de provenienţă, sunt îmbrăcate într-un text lucrat cu măiestrie de Claudia Oloieru, din Botoșani (România), în care a surprins cu grijă fiecare crâmpei din viaţa interpreţilor Ion și Veaceslav Bânzari. Prin versuri, curge seva sufletului omenesc, cu toate trăirile lui sincere și curate. Astfel, în cântecele lor este prezent chipul mamei, al tatălui, copilăria cu toate bucuriile ei, voia bună și viaţa omului cu toate momentele importante.

De curând, una dintre melodiile care poartă și titlul albumului, a prins viaţă în videoclipul „Frate, repede trec anii...”, avându-l ca regizor pe Victor Ciobanu, iar ca director de imagine pe Liviu Vicol, care au reușit să pună în valoarea ideea de autobiografie a videoclipului.

Videoclipul oglindește imaginea satului românesc, în care familia reprezintă cel mai important și mai sfânt lucru. Dincolo de imagini, melodia transmite un mesaj profund, și anume, relaţia dintre părinţi și copii, pentru că observăm, cu regret, că astăzi, din ce în ce mai mult, familiile se destramă, părinţii nu mai sunt alături de copii să-i îndrume, să le dea un sfat… Știm cu toţii care este situaţia generală cu care se confruntă societatea…

Însă cei doi fraţi s-au putut bucura de o familie unită, în care a domnit liniștea, dragostea și respectul unuia faţă de celălalt. Și se poate observa cum textul și linia melodică accentuează parcă tihna aceea pe care o simţi în vatra familiei, dar, mai ales, pun în evidenţă duioșia și dorul de părinţi și de fraţi. Oricine poate fi cuprins de nostalgie când își amintește de vremurile copilăriei, lipsite de griji, de probleme…, când toată familia se aduna seara la gura sobei și depănând amintiri, cântând…, o liniște interioară care doar în casa părintească se poate simţi.

Pe de altă parte, melodia „Frate, repe-

de trec anii...” reflectă etapele vieţii omenești, așa cum este firesc să se desfășoare ele. Imaginile surprind copilul încă din fașă, când este în braţele mamei, apoi perioada aceea în care joaca ţinea din zori și până-n seară, iar mai târziu, arătând pe cei doi tineri în floarea tinereţii, vegheaţi de privirile calde ale părinţilor în care se poate citi pacea și împlinirea.

Muzica populară rămâne mereu izvorul din care se adapă sufletul unui neam, iar prin aceste vlăstare, muzica populară ne asigură în continuare de frumuseţe și veșnicie.

Profesor Theodora BUHNILA

FLUX

6

Alarmant 25 IANUARIE 2013

Monumentele arhitecturale trebuie conservate, protejate şi puse în valoare, indiferent de perioada istorică în care au fost construite Interviu cu Ion Ştefăniţă, directorul general al Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor (AIRM) din cadrul Ministerului Culturii - În ultima perioadă, patrimoniul arhitectural naţional a ajuns într-o stare avansată de degradare.

Mare parte din acesta a fost deja distrus, alte clădiri cu valoare istorică sunt în pericol de dispariţie.

Agenţia de Inspectare și Restaurare a Monumentelor are pârghii reale pentru a influenţa situaţia sau poate doar să constate starea de lucruri, să dea un semnal de alarmă, să sensibilizeze opinia publică?

- Agenţia, conform regulamentului său de activitate, supraveghează situaţia din domeniul patrimoniului cultural: procesul de evidenţă, monitorizare, restaurare. Sigur, trebuie să recunosc, restaurarea rămâne, deocamdată, doar pe hârtie.

Pentru că nu putem să ne ocupăm de asemenea lucrări, deoarece nu dispunem de mijloace financiare pentru realizarea proiectelor de restaurare. În trei ani de activitate, am urmărit cum se aplică în practică legislaţia în vigoare și convenţiile internaţionale ratificate de Republica Moldova. Respectiv, am purces la o evaluare reală a situaţiei, pentru că în ultimii douăzeci de ani nu s-a monitorizat acest domeniu. În 2011 am venit deja cu un raport privind situaţia din orașul Chișinău, materialele fiind incluse în „Cartea Neagră a Patrimoniului Cultural al municipiului Chișinău”.

La nivelul întregii ţări, într-o primă etapă, am reușit să facem un raport succint cu privire la monumentele de categorie naţională. Acum evaluăm absolut toate cele peste 1200 de monumente pe care le avem, inclusiv de categorie locală. Fiecare monument va avea un pașaport și va fi inclus în baza de date care se

creează la Agenţie. Acest lucru nu s-a mai făcut din perioada sovietică.

De la independenţă încoace s-a întâmplat un lucru regretabil – a fost distrusă în totalitate arhiva care a existat la Societatea de Ocrotire a Monumentelor, de pe lângă Ministerul Culturii.

Precizez că aceasta nu este responsabilitatea noastră. În mod normal, de documentarea monumentelor ar trebui să se ocupe o instituţie academică. Dar, din moment ce nu are cine să o facă, ne-am inclus noi și încercăm să grăbim acest proces, pentru că, în felul acesta, vom avea șanse mai mari să obţinem câștig de cauză în dosarele pe care le avem în instanţă. În afara componentelor de inspectare, evaluare, încercăm să o abordăm și pe cea educaţională. La noi, din păcate, nu este conștientizată valoarea monumentelor arhitecturale, pentru că domeniul a fost ignorat în totalitate.

Timpul şi indiferenţa – cei mai mari duşmani ai monumentelor de arhitectură - Unde se atestă o situaţie mai gravă, în capitală sau în mediul rural?

- Ea este gravă și în Chișinău, și în ţară. În Chișinău ne confruntăm cu intervenţiile degradante ale agenţilor economici, care duc la denaturarea autenticităţii arhitecturale a centrului capitalei. Avem demolări, intervenţii și ruinare a monumentelor, prin inacţiune, indiferenţă, dar și din rea-intenţie. La nivel de terito-

Conacul Rosetti-Roznovan, Lipcani, Briceni

riu, cel mai mare dușman este timpul și factorul climateric, cumulat cu indiferenţă și cu lipsa de finanţare.

- Legislaţia din domeniu permite protejarea eficientă a patrimoniului arhitectural, nu are nevoie aceasta de revizuire? Și, până la urmă, problema ţine de legislaţie sau de respectarea acesteia și de bunul-simţ?

- La momentul de faţă, norma de bază este Legea ocrotirii monumentelor, din 1993, care, sunt de acord cu dumneavoastră, ar trebui revăzută. Cea mai mare restanţă pe care a lichidat-o Agenţia noastră de când și-a început activitatea, în 2010, a fost publicarea Registrului naţional al monumentelor din Republica Moldova. Bănuiesc că în mod intenţionat nu s-a publicat acest Registru până acum, pentru că astfel au fost posibile fărădelegile și ilegalităţile care s-au comis în ultimii 20 de ani.

Acum, când facem evaluarea, vedem ce a mai rămas din monumentele incluse acolo. De exemplu, am constatat că 22 de biserici din lemn care figurează în Registru, acum nu mai există. În perspectivă, vom face o reevaluare a respectivului document.

- Înţeleg că procesul de evaluare nu este încă finalizat, dar aţi putea să ne spuneţi, cu aproximaţie, o cifră a monumentelor care au nevoie de restaurare urgentă, care nu mai suportă amânarea?

- Dacă ne referim la subcompartimente aparte, la arhitectura civilă, situaţia este extrem de gravă. 80 la sută dintre conacele boierești necesită intervenţii urgente. Am publicat on-line un raport al activităţii noastre, intitulat „Patrimoniul cultural al

Republicii Moldova, de la necesitate la realitate”. Acolo am prezentat date privind monumentele arhitecturale din ţară, situaţia reală în care se află conacele, arhitectura fortificată, arhitectura ecleziastică etc. Răsfoind raportul, puteţi constata că, practic, toate monumentele din Republica Moldova necesită o intervenţie cât mai grabnică. Este nevoie de alocări financiare și de demararea unor proiecte de restaurare, altfel există riscul să putem vedea aceste monumente doar în imaginile de arhivă.

Oamenii cu bani ne vor salva istoria?

- Și dacă am ajuns la bani, ce sume sunt alocate pentru lucrările de restaurare și de câţi bani ar fi nevoie în realitate?

- Când am venit în sistemul acesta de ocrotire a monumentelor, era prevăzut un buget de 3 milioane de lei, la Ministerul Culturii, nu la Agenţie. Apoi bugetul s-a majorat până la 6 milioane. În 2011, suma a ajuns la 11,3 milioane. De fapt, banii din buget nu sunt alocaţi direct pentru restaurare. Există articolul investiţii capitale în construcţii, de unde Ministerul alocă bani pentru 5-6 obiective anual. Acum, printre șantierele active se numără clădirea administrativă a Muzeului Naţional de Etnografie și Istorie Naturală, Muzeul Naţional de Artă. S-au mai făcut niște alocări financiare pentru conacul Lazo din satul Piatra, Orhei, pentru Sala cu Orgă. Dar, de exemplu, doar pentru restaurarea Sălii cu Orgă, devizul de cheltuieli este de 25 de milioane de lei. Alte proiecte sunt și mai costisitoare. Evident, statul nu poate să facă faţă sutelor de șantiere care ar trebui demarate.

Anume din considerentul că statul nu poate să pună în valoare acest patrimoniu, am iniţiat recent campania de promovare „Să salvăm mărturiile trecutului, pentru a construi viitorul”. Prin această cam-

Moara de apă din Putinești, Florești

panie urmărim să atragem atenţia unor agenţi economici care dispun de capital asupra problemelor din domeniu. Sperăm să găsim oameni de afaceri care nu sunt indiferenţi, dispuși să investească în patrimoniul arhitectural, prin proiectele de parteneriat public-privat. Noi pledăm pentru darea în concesiune a acestor monumente, fie chiar și cu taxa zero. Dar, având un contract de concesiune, ei vor fi datori, prin clauzele contractuale, să investească în restaurarea acestor monumente și să le pună în valoare. Ce vor face acolo – restaurante, hoteluri, centre socioculturale – depinde de inventivitatea agenţilor economici.

Dar aceste conace care se ruinează acum vor avea numai de câștigat în urma unor astfel de proiecte. Statul nu are la moment soluţii. Și atunci, ce facem, așteptăm până găsește statul finanţe? Ar putea fi însă prea târziu.

Apropo, un exemplu pozitiv în acest sens este complexul de clădiri Casa Zemstvei, care a fost dat în concesiune Institutului Cultural Român. De asemenea, Universitatea de Medicină a restaurat imobilul din strada Lazo, la intersecţia cu strada 31 August, în cadrul unui proiect cu finanţator străin.

- Dar nu vă temeţi că agenţii economici nu vor respecta clauzele contractului, ceea ce nu ar fi o noutate pentru noi? Și se va face oare, într-adevăr, restaurare sau reconstrucţie și reparaţie cu termopane?

- Sunt de acord, există riscuri, dar Agenţia va fi responsabilă de monitorizarea acestor proiecte și vom urmări ca ele să fie realizate prin prisma legii. Noi ne dorim ca întreaga procedură să fie reglementată printr-o hotărâre de Guvern, aprobată de Parlament. În contractele de concesiune va fi stabilită întreaga procedură, inclusiv cea de avizare de către Consiliul Naţional al

Alarmant 25 IANUARIE 2 20 2013 01 13 3

Monumentelor Istorice. În cazul în care nu vor fi respectate clauzele, contractul va fi reziliat. Noi mizăm totuși pe agenţi economici responsabili. Și sperăm să reușim salvarea monumentelor arhitecturale prin astfel de proiecte de parteneriat public-privat.

Biserici vechi, cu termopane şi faianţă - Există totuși destule situaţii în care clădirile nu sunt restaurate, ci, mai degrabă, sunt mutilate. Se face la noi diferenţa între restaurare și reconstrucţie sau reparaţie? Avem specialiști în restaurare?

- Aveţi dreptate. Foarte multe monumente sunt, într-adevăr, mutilate, în primul rând pentru că nu avem specialiști. Dar mai există o problemă și ea se referă, în special, la arhitectura ecleziastică. Aspectul multor biserici este denaturat chiar de preoţii care le gestionează, uneori și din bune intenţii.

- Vă referiţi și la biserica din Butuceni?

- Da, putem lua ca studiu de caz și Biserica „Nașterea Domnului” din satul Butuceni, complexul cultural istoric Orheiul Vechi. Aceasta, practic, nu mai este un lăcaș pentru rugăciune. Este o biserică cu saună, cu o mulţime de alte anexe menite să asigure confortul preotului. Biserica s-a păstrat autentică, de la 1890 până la începutul anilor 2000. Începând cu anul 2006, dacă vom face o analiză a imaginilor an de an, vom vedea cum a degradat acest monument.

Noi salutăm intenţia preoţilor de a investi în biserici, de a le face „mai frumoase”, așa cum spun ei, dar toate aceste intervenţii trebuie să fie coordonate cu Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice. Or, în cazul de faţă s-au făcut acele anexe, s-a făcut un zid înalt în jurul bisericii, s-au efectuat și unele lucrări nemijlocit la biserică, fără a le coordona cu ministerul de resort.

- Dar atunci când vorbim de niște obiective de patrimoniu, poate să facă fiecare ce vrea, fără a ţine cont de reglementările legale?

- Sigur că nu, toţi trebuie să fie egali în faţa legii. Iar legea spune că orice proiect trebuie coordonat cu Ministerul Culturii. Doar că mulţi dintre cetăţenii noștri încearcă să evite legea și să-și facă „euroreparaţia” așa cum doresc ei. De aceea, atunci când intrăm în unele biserici

de la noi, avem impresia că am intrat într-o sală de baie, cu faianţă, lambriuri, cu uși și ferestre termopan. Puteţi vedea Biserica „Sfântul Mucenic Haralambie” din Chișinău.

Sau Catedrala „Ioan Botezătorul” din Comrat, unde preotul paroh a decis să învelească biserica cu material termoizolant, acoperind toate elementele arhitecturale autentice din secolul XIX. Însă atunci când eu sesizez organele de drept, mi se răspunde că nu există componentă de infracţiune.

Chiar dacă prezint procesul verbal, cu fotofixări făcute la faţa locului, care demonstrează că s-a intervenit degradant asupra monumentului.

Lucrul acesta mă face să cred că organele de drept sunt în cârdășie cu infractorii și devin avocaţii celor care comit infracţiuni împotriva patrimoniului.

Sistemul corupt favorizează infractorii - A fost pedepsit cineva pentru astfel de infracţiuni sau, și mai grav, pentru demolarea ilegală a unor clădiri cu valoare istorică?

- Cu regret, nimeni nu a fost pedepsit pentru demolarea unor monumente sau pentru degradarea acestora. Sistemul defectuos permite ca infractorii să scape nepedepsiţi. Din 32 de sesizări făcute către organele de drept, la 16 ni s-a răspuns că nu există componenta de infracţiune, la 10 nu am primit niciun răspuns, 6 au ajuns în instanţă și doar într-un singur caz am avut câștig de cauză.

Mă refer la litigiul cu ”Green Hills Nistru” SRL care urma să construiască un centru de oficii în zona de protecţie a Bibliotecii Naţionale și a Muzeului Naţional de Istorie.

Am relatat despre cazul din strada Șciusev, 52. Clădirea, care este monument de arhitectură de importanţă naţională, riscă să fie demolată, urmând ca în locul acesteia să fie construit un hotel. Am prezentat toate încălcările grave comise de funcţionarii publici de la Ministerul Culturii și de la Primăria Chișinău, am dovedit în instanţă că acești funcţionari au recurs la falsificări. Cu toate acestea, am pierdut procesul.

Am mai spus lucrul acesta, Primăria nu poate să elibereze autorizaţii de construcţie, neavând avizul Ministerului. Dar autoritatea locală acţionează selectiv: pe unii îi trimite la Consiliul de experţi, pe alţii – nu. În felul acesta, avem câte un scandal de la o lună la alta. Ultimul scandal

Biserica Butuceni, până la intervenţia degradantă

7

FLUX

de rezonanţă a fost cel cu restaurantul din Scuarul Europei. Și mă bucur că societatea, jurnaliștii nu au fost indiferenţi în acest caz. Dar mă întreb: de ce a eliberat Primăria acele acte permisive? Funcţionarii de acolo nu știau că Grădina Publică are statutul protejat și că este situată în centrul istoric al capitalei?

Nu este vorba însă doar de acest caz. Avem zeci de documente. Dar este foarte greu să luptăm cu sistemul acesta corupt. Pentru că, de cele mai multe ori, atunci când depistăm nereguli, când facem anumite sesizări, în loc să se ia măsurile de rigoare, suntem supuși unor presiuni din partea organelor de control. Din păcate, se acţionează în cârdășie. Am găsit acte falsificate și la Ministerul Culturii, inclusiv la nivel de ministru.

Din cauza aceasta, 2012 a fost un an mai tensionat pentru Agenţie. Dar vreau să accentuez că nu mă sperie nicio inspecţie financiară sau alte controale la comandă, de care avem parte cu regularitate.

Este Chişinăul un oraş fără reguli în construcţii?

- Chișinăul creează impresia unui oraș în care nu există niciun fel de reguli și restricţii în ceea ce ţine de construcţii. În zona istorică apar case cu unul sau două niveluri și chiar blocuri cu mai multe etaje.

Nu avem reglementări în acest sens, nu se impun niciun fel de limite?

- Există, de fapt, un Plan urbanistic general aprobat de Consiliul Municipal Chișinău, chiar dacă este unul defectuos și a fost avizat negativ de Ministerul Culturii și de Academia de Știinţe a Moldovei. În ceea ce privește zona istorică, conform Planului general, urma să fie elaborat Planul urbanistic zonal. Și Primăria chiar a elaborat acest document care trebuie să reglementeze activitatea de construcţie în zona istorică: ce se poate construi, unde se poate construi, regimul de înălţime, funcţionalitatea acestor construcţii etc. Întrebarea este de ce se tergiversează procedura de avizare a documentului? Proiectul a fost elaborat de „Chișinăuproiect” și a fost pus pe masa Primăriei în august 2011, dar autorităţile locale nu se grăbesc să-l pună în aplicare.

- Este vorba de interese?

- Evident, este interesul agenţilor economici orientaţi spre businessul cu imobile, care, intuiesc eu, influ-

enţează Primăria în vederea tergiversării avizării acestui Plan, dar și a Regulamentului privind construcţia în zona istorică a orașului. Regulament care a fost elaborat încă în 2006 și este ţinut, de asemenea, în sertarele Primăriei.

Noi încercăm să determinăm Primăria să facă ordine și să impună reglementările necesare pentru această zonă cu statut protejat.

Centrul istoric, cu cele 186 de cartiere, este un monument de categorie naţională, inclus în Registrul monumentelor. Din păcate, Primăria nu prea dă curs îndemnurilor noastre la colaborare și ascultă mai mult de cei care au interesul să distrugă, să demoleze, să denatureze.

Nu sunt nostalgic după perioada sovietică, pentru că atunci s-au distrus biserici, mănăstiri. Dar în ceea ce ţine de arhitectura civilă, clădirile situate în centrul istoric au beneficiat și de proiecte, și de restaurare, și de conservare preventivă. Era și un buget destinat acestor lucrări, erau instituţii care se ocupau de domeniul respectiv, erau specialiști în restaurare, pe care acum nu-i avem.

- Și dacă nu avem specialiști în restaurare, cum s-au făcut și se fac acele lucrări de reabilitare a clădirilor istorice despre care aţi pomenit? Cine va restaura clădirile pe care intenţionaţi să le daţi în concesiune?

- Da, am putea spune că agenţi economici au realizat mai mult reparaţii, dar ei au ţinut cont de re-

Vila cu parc, Mândâc, Donduşeni

comandările Consiliului Naţional al monumentelor istorice. Sigur că avem foarte multe de făcut și de recuperat în acest domeniu. Absolvenţii Universităţii Tehnice, de exemplu, nu au cunoștinţe în ceea ce ţine de restaurare, dar am putea să-i pregătim, să le propunem un program de master în restaurare etc.

- Se discută mult, mai ales pe reţelele de socializare, despre faptul că Chișinăul nu ar avea clădiri cu valoare istorică și că toată această moștenire din perioada sovietică ar trebui demolată, iar în loc să fie înălţate clădiri noi, moderne, din sticlă și metal.

- Îmi place și mie arhitectura high-tech, dar pentru acest gen de arhitectură sunt prevăzute anumite sectoare, în afara centrului istoric.

Ceea ce este vechi trebuie să fie conservat, protejat și pus în valoare, indiferent de perioada istorică în care au fost construite. Și dacă s-a decis că o clădire sau alta merită să fie protejată, atunci să fie protejată. Și vreau să menţionez că, în pofida tuturor problemelor, a disfuncţiilor la nivel de instituţii, avem și rezultate pozitive. Numărul demolărilor, a intervenţiilor neautorizate a scăzut, în comparaţie cu situaţia de până în 2010. Lucrul acesta ne bucură, dar și ne mobilizează, pentru că avem încă foarte multe de făcut.

- Vă mulţumesc pentru acest interviu și vă doresc mult succes.

Ioana FLOREA, FLUX

CMYK

FLUX

8

Interviu

25 IANUARIE 2013

Un nou ghid practic pentru producătorii de struguri de masă Proiectul „Competitivitatea Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor” (pe scurt ACED), finanțat de Guvernul Statelor Unite, a publicat recent un nou ghid pentru producătorii strugurilor de masă din Republica Moldova. Ghidul poartă titlul „Producerea Strugurilor de Masă. Soiuri cu Bobul Roze și Negru”, aceasta fiind prima publicaţie de acest gen în care sunt descrise operațiunile tehnologice pentru producerea soiurilor de struguri roz și negri.

Ghidul include și un șir de recomandări ale ACED ce se conțin în ”Studiul privind Lanțul Valoric al Strugurilor de Masă” și studiile de piață despre fructele proaspete comercializate în Rusia, România, statele baltice, Germania și Republica Moldova. Ghidul oferă informații despre operațiunile de producere și recoltare pentru 13 soiuri de struguri roz și negri înregistrate în ţara noastră și 13 soiuri care au fost admise temporar, în 2012, cu scopul de testare în condițiile de producere din Republica Moldova.

Cei interesaţi de acest ghid îl pot obţine gratis la oficiul ACED (adresa: etajul 3, Sediul Kentford, bd. Ștefan cel Mare, 202, Chișinău, Republica Moldova) sau îl pot comanda prin poșta electronică (info@aced.md) sau telefon (+373)-22595-265).

Vom nota că autorii acestui ghid sunt doi savanți de la Chișinău: conferenţiarul universitar, doctorul în agricultură Gheorghe Nicolaescu, care este șeful catedrei Viticultură și Vinificaţie de la Universitatea Agrară de Stat, și conferenţiarul cercetător, doctorul în agricultură Fiodor Cazac, care este șeful laboratorului Ameliorare genetică și clonă a viţei-de-vie de la Institutul știinţificopractic de Horticultură și Tehnologii Alimentare.

Domnul Gheorghe Nicolaescu a oferit ziarului FLUX un interviu în care a povestit despre ghidul publicat de ACED și despre piaţa strugurilor de masă din Republica Moldova.

De la strugurii de vin Interviu cu Gheorghe Nicolaescu - Preţurile ridicate la unele soiuri de struguri de masă, în special la cele timpurii și foarte timpurii (soiuri precum Codreanca, Lora, Arcadia ș.a. au fost comercializate în vara lui 2012 la un preţ de 10-14 lei pentru un kg în pieţele agricole din capitală, iar în magazine preţul a sărit peste 20 de lei). Acest fapt îi încurajează pe unii producători agricoli să se reprofileze: de la cultivarea soiurilor tehnice (care au fost comercializate la preţuri destul de mici în ultimii ani, excepţie făcând doar anul 2012, când preţurile au sărit în sus din cauza secetei) să treacă la plantarea și cultivarea soiurilor de masă. Pe cât de corectă, întemeiată, din punct de vedere comercial, este această reorientare către soiurile de struguri de masă?

Nu se poate întâmpla ca peste puţin timp, în câţiva ani, strugurii de masă să ajungă la preţuri derizorii, astfel ca producătorii agricoli să regrete că s-au orientat spre această cultură?

- Din start, vreau să menţionez că în viticultură sunt trei direcţii principale de activitate: producerea materialului săditor, producerea strugurilor materie primă pentru industria prelucrătoare, fie conserve, fie vinificaţie, și producerea strugurilor de masă pentru consum în stare proaspătă sau pentru consumul după păstrare.

Cultivarea strugurilor de masă oferă producătorilor mici și mijlocii un șir de priorităţi, în comparaţie cu cultivarea strugurilor pentru industria prelucrătoare. Pentru producătorii mici și mijlocii este mai dificil să producă struguri tehnici, din care să producă apoi vin și să-l comercializeze. Da, este posibil de produs vin în condiţii de casă în cantităţi mici, pentru consumul propriu, dar asta nu presupune obţinerea unui profit substanţial.

Pentru a înfiinţa o minivinărie trebuie să ai o plantaţie cu o suprafaţă de cel puţin 5 hectare. Dacă de pe un hectar pot fi recoltaţi 5-7 tone de struguri tehnici, atunci de pe 5 hectare poţi obţine o recoltă, să zicem, de 25 de tone de struguri. Dacă randamentul de obţinere a vinului din struguri este de 60 de procente, atunci din aceste 25 de tone se pot obţine aproximativ 1000-1200 de decalitri de vin sau, cum se măsoară la ţară, 10-12 tone de vin. Asta e minimul pentru a atinge rentabilitatea unei minivinării. Și dacă mai adăugăm și faptul că pentru înfiinţarea unei minivinării ai nevoie și de licenţă, de acreditări și alte acte, care presupun un șir de cheltuieli, vedem că pentru un producător mic este complicat să practice această activitate.

Viticultorii mici şi mijlocii trebuie să se orienteze către soiurile de masă ACED este un program cofinanţat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) și Corporația Provocările Mileniului (MCC), având ca obiectiv extinderea și îmbunătățirea producerii și comercializării produselor agricole cu valoare adăugată înaltă în Republica Moldova. Activitățile programului ACED cuprind patru componente implementate în parteneriat cu prestatori locali de servicii: 1 - dezvoltarea relațiilor de piață între producătorii din Moldova și cumpărătorii locali și internaționali, 2 - instruirea producătorilor din Moldova în corespunderea producției cu cerințele cumpărătorilor internaționali și ale rețelelor comerciale locale; 3 - oferirea asistenței tehnice întreprinderilor lanțului valoric în următoarele domenii: management, prelucrare post-recoltare, planificare, comercializare ș.a.; 4 - consolidarea mediului de afaceri prin îmbunătățirea inspecției fitosanitare de stat, a capacităților de certificare, facilitând reformele în domeniu pentru stimularea investițiilor în agricultura de valoare înaltă.

Unii producători de struguri își comercializează strugurii întreprinderilor vinicole. Dar ei se confruntă cu un șir de probleme. Asta pentru că vinificatorii deja s-au asigurat cu propria materie primă, ei au plantaţii proprii de viţă-de-vie de soiuri tehnice și nu depind de micii producători de struguri. Ei își permit să stabilească un preţ de achiziţie care le convine lor, dar nu neapărat și producătorilor. În concluzie, pentru un producător mic sau mijlociu este dificil să producă struguri tehnici. În cazul soiurilor de masă, situaţia este mai simplă. În

CMYK

primul rând, pentru că producătorul poate să comercializeze strugurii de masă în mod independent, să meargă nemijlocit la piaţă cu marfa proprie. O altă soluţie este să încheie contracte cu proprietarii de frigidere, să-i pună la păstrare și să-i comercializeze în perioada rece a anului sau să-i comercializeze direct din câmp unor intermediari sau agenţi economici care se ocupă de exporturi. În cazul strugurilor de masă este posibil de comercializat orice cantitate: fie 10 kg, fie 100 de tone. În cazul strugurilor de masă totul depinde de calitate. Dacă este respectată tehnologia de cultivare a acestor struguri, atunci se va obţine și o roadă bună, și un preţ bun. Mai ales că soiurile de masă sunt mai productive decât cele tehnice. Dacă plantaţiile tehnice dau o recoltă de 5-7-10 tone la hectar, atunci cele de masă au o productivitate de 8-10-12 tone, chiar până la 20 de tone. Dar pentru obţinerea unei recolte atât de mari este necesar să fie respectată tehnologia și să fie aplicate și unele procedee de stimulare. Dacă sunt aplicaţi fertilizanţi, substanţe stimulatoare de creștere, atunci recolta poate spori nu doar calitativ, dar și cantitativ.

Asta va permite producătorului să vândă strugurii la un preţ mai mare.

Spre exemplu, strugurii frumoși, arătoși se vând pe piaţă cu 10 lei, cei de o calitate mai proastă se vor comercializa, evident, mai ieftin, cu doar 5 lei, adică în jumătate.

Acestea sunt argumentele de ce un producător mic trebuie să se orienteze spre cultivarea soiurilor de masă și mai puţin a celor tehnice.

Există o problemă: mulţi înfiinţează plantaţii viticole fără a coordona condiţiile pedoclimatice, adică calităţile solului și ale mediului din regiunea respectivă cu cerinţele soiului pe care

vrea să-l cultive. Mulţi plantează soiul care merge bine pe piaţă, fără ca să se asigure dacă merge bine și pe terenul pe care îl plantează. Vă dau un exemplu: pentru cunoscutul soi „Moldova” este nevoie ca indicele „suma temperaturilor active” să nu fie mai jos de 3050 de grade. În Regiunea de Centru, acest indice ajunge doar la 28003000 de grade, în Regiunea de Nord – doar la 2600-2800, iar în Regiunea de Sud – peste 3000. Respectiv, soiul „Moldova” doar în Regiunea de Sud poate fi cultivat. În unii ani, cum a fost și anul trecut, 2012, când a fost foarte, foarte cald, „Moldova” poate să dea calitate și în Regiunea de Centru, ba chiar, parţial, și la Nord. Dar astfel de ani prezintă doar niște excepţii, de regulă, strugurii de „Moldova” cultivaţi la Centru și Nord nu întotdeauna sunt de calitate.

Realtoirea în tulpină prezintă anumite riscuri - Mulţi dintre viticultori realtoiesc plantaţiile de viţă-de-vie tehnice chiar din tulpină cu ochiuri de soiuri de masă. Pe cât de corectă, de fundamentată știinţific este această metodă și există șanse ca acești proprietari să aibă o plantaţie funcţională de soiuri de masă?

- Știu și eu că mulţi procedează în felul acesta. În principiu, se admite acest schimb de soi. Dar cei care fac acest lucru trebuie să ţină cont de un fapt foarte important: de portaltoi.

Dacă se va efectua realtoirea fără a se asigura că portaltoiul este compatibil cu noul altoi, atunci există riscul ca plantaţia să fie compromisă. În multe cazuri, agricultorii nu știu și nici nu prea au de unde să știe ce portaltoi a

CMYK

Interviu

25 IANUARIE 2013

la strugurii de masă fost folosit la plantarea soiurilor tehnice. Recomandarea noastră este ca cei care recurg la realtoire, mai întâi, să studieze, să afle ce portaltoi au deja în sol și dacă acesta este compatibil cu altoiul de care vrea să-l cultive.

Strugurii de calitate vor fi totdeauna bine cotaţi pe piaţă - Credeţi că preţurile la strugurii de masă se vor menţine ridicate și în continuare? Sau, pentru că toţi producătorii se orientează spre soiurile de masă, se va produce un bum, vor apărea cantităţi mari de struguri de masă pe piaţă și preţurile vor cădea catastrofal? Admiteţi o asemenea evoluţie a preţurilor la strugurii de masă?

- Nu văd cum s-ar produce acest bum despre care vorbiţi și nu are cum să cadă preţurile dacă strugurii cultivaţi vor fi de calitate.

Vreau să vă atrag atenţia că strugurii de import, din Turcia, Chile, Italia, care se comercializează la noi, au preţuri foarte ridicate. Dacă o să atingem calitatea pe care o au acești struguri, atunci o să vindem și noi cu 50-40 de lei/kg.

Plantaţiile de viţă-devie trebuie înfiinţate pe bază de proiect - Ce suprafaţă trebuie să aibă o plantaţie de struguri de masă ca cultivarea acesteia să fie rentabilă?

- Până a ajunge la suprafaţă, vreau să menţionez alte aspecte care sunt mult mai importante. Este foarte important ca suprafaţa să fie înfiinţată în bază de proiect. Plantaţia poate fi înfiinţată și fără proiect. Proiectul pentru o plantaţie e tot așa cum e pașaportul pentru un cetăţean. Dacă ai proiect, poţi pune plantaţia în gaj pentru a obţine un credit la bancă.

Dacă nu ai proiect, terenul pe care ai sădit plantaţia va figura ca teren arabil în actele cadastrale, dar nu ca plantaţie de viţă-de-vie.

Proiectul poate fi făcut dacă plantaţia are o suprafaţă mai mare de 0,5 hectare. Proiectul pentru o plantaţie cu o suprafaţă de până la 4-5 hectare costă 4-5 mii de lei. Deci, cu cât suprafaţa este mai mare, cu atât costurile pentru proiect per hectar sunt mai mici. Înfiinţarea unei plantaţii pe bază de proiect permite viticultorului să obţină subvenţii de la stat. Pentru 2013, încă nu au fost aprobate, dar pentru 2012, prin hotărâre de guvern, au fost aprobate subvenţii de 30 de mii de lei pentru un hectar de plantaţie de struguri de masă. Dacă sunt plantaţii amplasate în mod compact, cu o suprafaţă nu mai mică de 25 de hectare de teren plan și 12 hectare în pantă, se mai adaugă încă 5 mii la hectar.

Adică, dacă doi sau mai mulţi vinificatori plantează 25 de hectare pe teren plan sau 12 hectare pe teren aflat în pantă, atunci statul oferă subvenţii de 35 de mii de lei la fiecare hectar.

Plus la aceasta, mai sunt și alte adaosuri la aceste subvenţii dacă se respectă anumiţi parametri la înfiinţarea plantaţiei. Aceste 30 sau 35 de mii de lei sunt suficiente pentru procurarea și instalarea spalierului pe un hectar de plantaţie.

Acum să revenim la întrebarea dumneavoastră. Dacă pentru soiurile de vin suprafaţa minimă a plantaţiei trebuie să fie de 5 hectare, pentru ca plantaţia să fie rentabilă, atunci, în cazul soiurilor de masă, suprafaţa poate fi mult mai mică. Cei care se apucă să planteze o vie pentru struguri de masă trebuie să ţină cont și de braţele de muncă de care dispun pentru întreţinerea acesteia. Pentru întreţinerea unui hectar de viţă-devie de struguri sunt necesare circa 100 de zile de muncă pe an, ceea ce înseamnă că o persoană poate îngriji nu mai mult de 3 hectare pe an. Și asta cu condiţia că dispune și de tehnică agricolă, că nu muncește manual sau că ară cu calul sau cu taurul. Deci, stropitul trebuie efectuat mecanizat cu tractorul, la fel și aratul, cultivatul.

Cele circa 100 de zile pe an sunt necesare pentru efectuarea lucrărilor de îngrijire a butucilor pe un hectar.

- Care sunt cheltuielile estimative pentru înfiinţarea unui hectar de viţă-de-vie pentru struguri de masă?

- Asta depinde de plantaţia pe care vreţi să o înfiinţaţi. Cheltuielile pentru pregătirea terenului, lucrările de îngrijire sunt invariabile. Dar iată costul materialului săditor variază în funcţie de categoria biologică: de la obișnuit la standard și certificat. Aici variază preţurile. La categoria obișnuit, materialul săditor costă 8-10 lei bucata.

Preţul pentru cel standard crește cu 4-5 lei, iar pentru cel certificat cu încă 5 lei, adică o viță de categoria certificat costă 18-20 de lei bucata. Mai depinde și ce folosim ca materiale constructive, de suport: stâlpi, sârmă etc. Totodată, suma totală va varia în funcţie de faptul dacă persoana care înfiinţează o plantaţie dispune sau nu de tehnică agricolă proprie sau urmează să o procure, sau recurge la prestatorii de servicii din domeniu.

Mai există o chestiune importantă. O plantaţie poate fi înfiinţată cu sau fără sistem de irigare, cu sau fără sistem antigrindină. Dar, cheltuielile sumate până la 4 ani, adică până via dă în rod, se ridică la 150-200 de mii de lei. În primul an, adică anul în care sunt plantate nemijlocit vițele, cheltuielile se ridică la 100 de mii de lei.

Ulterior, după primii patru ani, cheltuielile de întreţinere sunt între 15 și 20 de mii de lei pentru un hectar de viţă-de-vie de masă. La soiurile tehnice, cheltuielile de întreţinere sunt niţel mai mici: 12-15 mii de lei pentru un hectar. Asta pentru că plantaţiile pentru struguri de masă presupun o serie întreagă de operaţiuni ce se efectuează manual: plivitul, care se efectuează în câteva rânduri, tot așa și legatul lăstarilor, răritul inflorescenţei, copilitul, scurtatul ciorchinilor, cârnitul și multe altele.

În anul al şaptelea după plantare se recuperează întreaga investiţie la un nivel tehnologic înalt și o recoltă stabilă Investiţia este recuperată într-o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, în funcţie de cantitatea de struguri care se obţine și de preţul de comercializare. Dacă recolta medie va fi de 10 tone la hectar, în anul 3 de roadă, adică în anul 7 după plantare, agricultorul poate să-și recupereze integral investiţia și să lucreze deja pentru profit, dacă strugurii se vor comercializa la un preţ de 10 lei pentru un kg. Dacă preţul de comercializare va fi doar de 7 lei, atunci lucrul acesta se va întâmpla în anul 5 de rod, adică la 9 ani după plantare. Dacă însă strugurii se vor comercializa la preţul de doar 5 lei/kg, atunci investiţia va fi recuperată integral și se va lucra pentru profit doar în anul 14 după plantare, adică în anul al zecelea de rod. Totul depinde de calitatea strugurilor și, respectiv, de preţul de comercializare.

La export, în Rusia, merg bine strugurii de masă cu bobul roz şi negru - Care sunt soiurile de struguri de masă de perspectivă, pe care le-aţi recomanda producătorilor agricoli?

- Este foarte greu să răspund la această întrebare. Ca să răspund la această întrebare trebuie să cunosc unde ur-

CMYK

mează să fie comercializaţi strugurii, care este cererea pe piaţa respectivă.

Una este piaţa internă și cu totul alta este piaţa externă. Spre exemplu, dacă intenţionaţi să exportaţi strugurii în Rusia, atunci urmează să vă orientaţi spre soiurile cu bobul negru și roz. Să vă dau un exemplu. În pieţele din Moscova se vând mai bine strugurii cu bobul negru și roz, dar nu și cei cu bobul alb: verde, galben, auriu. Asta pentru că cumpărătorii de acolo au impresia greșită că strugurii cu bobul alb nu sunt copţi, nu sunt dulci.

Studiile de piaţă efectuate de către ACED peste hotarele Republicii Moldova, adică în Rusia, ţările baltice sau altele în care efectuăm exporturi, indică clar că producătorii noștri trebuie să se orienteze spre cultivarea strugurilor de masă cu bobul roz și negru. Asta pentru că soiurile cu bobul de culoare albă sunt produse și de alte ţări. Soiurile cu bobul roz și negru sunt mai greu de produs de producătorii din alte părţi, dar nu și pentru producătorii noștri. Așa că producătorii noștri care vor să exporte struguri trebuie să se orienteze către soiurile cu bobul roz și negru.

Dacă e să încercăm să facem niște recomandări celor care vor să înfiinţeze o plantaţie de struguri de masă, vom începe de la următoarea remarcă. Pe piaţă se vând bine strugurii care se coc primii, adică soiurile timpurii, și strugurii care pot fi puși în vânzare toamna târziu, adică soiurile cu maturitate tardivă. Dintre soiurile timpurii noi am recomanda “Cardinalul”, “Codreanca”. Din soiurile târzii am recomanda „Iubilei Juravelea”, „Pameati Negrulia”, inclusiv „Moldova”, pe care toţi o cunosc și care se vinde foarte bine pe piaţa Rusiei. Acest soi este moștenit încă din perioada sovietică și a fost creat pentru a asigura regiunile din nord ale URSS cu struguri de masă proaspeţi, care presupune să fie rezistenţi la transportare. Dar „Coarna Neagră” este un soi nu mai rău decât „Moldova”. „Coarna Neagră” este un soi autohton, care are însă deficienţa de a fi sensibil la boli, necesită un număr mai mare de tratamente. Din categoria soiurilor tardive am recomanda „Muscat de Hamburg”, „Muscat de Bugeac”, „Osenii Ciornâi”.

Dar și soiurile medii nu sunt de neglijat. Totul depinde de piaţa pe care o ţintește producătorul.

O chestiune importantă: nu este bine să plantaţi un singur soi. Unii plantează 5 hectare de „Moldova”.

Este adevărat că „Moldova” este cel

9

FLUX

mai răspândit soi și în viitorul apropiat cererea pentru acești struguri nu are să scadă în mod considerabil.

De la an la an, condiţiile pedoclimatice sunt favorabile când pentru un soi, când pentru altul. Și dacă ai pus 5 hectare de „Moldova” și în acel an condiţiile pedoclimatice nu sunt favorabile pentru acel soi, ce ai făcut?

Sau, dacă într-un an, un soi, și anume acel pe care l-ai plantat, se vinde mai prost, ce ai făcut?

Din soiurile albe recomandăm grupul „Lora”, „Arcadia”, „Talisman”. Este recomandabil ca din aceste trei soiuri să se înfiinţeze o plantaţie de struguri de masă de culoare albă.

Este important ca în aceeași plantaţie să punem mai multe soiuri, să avem soiuri timpurii, medii și tardive.

Dar e bine ca fiecare soi să ocupe o suprafaţă din care s-ar putea umplea un tir de struguri pentru export (10-20 de tone). Altfel, cei care exportă struguri nu vor veni în câmp, acolo unde aveţi plantaţia de viţă-de-vie, doar pentru câteva sute de kilograme.

- În ultimul timp se vorbește mult despre soiurile de masă apirene (fără seminţe) și despre perspectivele pe care le-ar prezenta acestea pe piaţa din Republica Moldova și de peste hotare. Credeţi că aceste soiuri pot fi cultivate și de micii proprietari agricoli, pe suprafeţe de 2-3 hectare? Ce riscuri implică o investiţie într-o asemenea afacere?

- Un studiu efectuat în Spania arăta că vârstnicii și copiii preferă soiurile apirene, iar vârstele de mijloc preferă soiurile cu seminţe. Pe mulţi îi incomodează să scuipe seminţele. Dar asta pentru că lumea nu cunoaște cât de necesare și benefice sunt seminţele pentru tractul digestiv. Seminţele, ca și pieliţa bobiţelor, contribuie la curăţarea tractului digestiv. Pieliţa are o gamă întreagă de substanţe care sunt foarte importante pentru organismul uman pentru că au o influenţă pozitivă asupra sistemului digestiv. În mod sigur că există și la noi o categorie de cumpărători care se orientează spre soiurile apirene. Dar este greu să recomand ceva fără ca să știu ce piaţă ţintește acel care vrea să înfiinţeze o plantaţie de viţă-de-vie și fără ca să știu de ce teren dispune.

- Domnule Gheorghe Nicolaescu, vă mulţumesc mult pentru acest interviu.

Interviu realizat de Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

FLUX

10

Externe

25 IANUARIE 2013

Verdictul liderilor europeni în urma discursului susţinut de Cameron: Egoist, ignorant, periculos Partenerii europeni ai Marii Britanii i-au transmis miercuri, 23 ianuarie, premierului David Cameron că cererea sa privind o reformă radicală a Uniunii Europene și organizarea unui referendum privind apartenenţa la blocul comunitar arată o atitudine egoistă și ignorantă, comentează Reuters.

Franţa a mers până într-acolo încât a vorbit despre un bluf al Marii Britanii și i-a transmis Londrei că este liberă să plece. Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a precizat că ar fi spus la o recentă întâlnire cu oameni de afaceri britanici: „Dacă Marea Britanie vrea să părăsească Uniunea Europeană, vom întinde covorul roșu pentru voi”.

Aceasta a fost o ripostă la adresa lui Cameron, care anul trecut a folosit aceeași frază pentru a-i invita în Marea Britanie pe francezii înstăriţi care vor să scape de taxele pe avere din Franţa.

Politicienii din UE au apelat la metafore culinare sau sportive pentru a-și exprima frustrarea faţă de promisiunea premierului britanic de renegociere a apartenenţei deja semidetașate a Marii Britanii la UE și de a o supune unui referendum dacă va fi reales în 2015. „A alege doar lucrurile care îţi convin nu este o opţiune”, a spus ministrul german de Externe, Guido Westerwelle. Doi oficiali guvernamentali francezi l-au acuzat pe Cameron că tratează Uniunea Europeană ca pe un meniu „a la carte” din care britanicii au considerat că pot alege ce vor.

Peter Mandelson, fost comisar european pentru comerţ și un vechi ministru în guvernele laburiste, a spus că discursul lui Cameron este unul „schizofrenic” și că Uniunea Europeană nu va răspunde pozitiv dacă este tratată ca „o cantină unde îţi aduci propria tavă și pleci cu ce vrei”.

Fabius a mai afirmat că este ca și cum Marea Britanie s-a alăturat unui

club de fotbal și apoi, dintr-o dată, spune „să jucăm rugby”.

Martin Schulz, președintele Parlamentului European, instituţie care, alături de Comisia Europeană, a fost calul de bătaie al criticilor lui Cameron privind procesul „sclerozat” de luare a deciziilor, a fost vizibil furios. Marea Britanie arată cu degetul, „dar este principala responsabilă pentru toate întârzierile din Uniunea Europeană”, a spus Schulz. „El nu vrea schimbări decât în interesul Marii Britanii, iar acest lucru nu este corect”, a adăugat el. În Germania, unde simpatiile conservatoare ale cancelarului Angela Merkel pentru partidul lui Cameron sunt umbrite, printre altele, de mânia privind vetoul Londrei faţă de pactul fiscal, opinia generală este că premierul britanic s-a izolat singur într-un colţ.

Politicienii germani se confruntă cu presiunile eurosceptice interne, dar spun că David Cameron acordă o atenţie prea mare unei minorităţi zgomotoase care evidenţiază ceea ce el a numit „cel mai înalt nivel” de dezamăgire. „Cameron se folosește de apartenenţa la UE ca de o unealtă tactică pentru politici interne”, a spus Manuel Sarazzin, din partea Verzilor germani.

Chiar dacă opinia faţă de Marea Britanie ar fi mai caldă, este departe de a se ști cu exactitate cum s-ar putea iniţia și duce la bun sfârșit o negociere a tratatului, au spus oficiali europeni.

Guy Verhofstadt, fost premier belgian și în prezent liderul liberalilor din Parlamentul European, a spus că prim-ministrul britanic „se joacă cu focul” încercând să renegocieze apartenenţa Marii Britanii la UE și să o supună la vot. „Discursul său a fost plin de contradicţii, arătând ignoranţă privind modul în care funcţionează UE”, a spus Verhofstadt. El, dar și alţii, au afirmat că „nu se pune problema” de a garanta Marii Britanii opţiunea de a se sustrage de la toate regulile și reglementările europene comune, adăugând că acest

lucru ar risca să precipite o destrămare a Uniunii Europene și a pieţei sale interne.

Semnalul de alarmă nu este limitat doar la Europa. Marea Britanie a fost, de asemenea, atenţionată de Casa Albă și de o serie de oameni de afaceri că și-ar pierde influenţa globală dacă ar părăsi UE. „În contextul istoric mai larg, Uniunea Europeană este un succes enorm, iar o Uniune Europeană cu Marea Britanie este mult mai puternică și importantă decât una fără”, a spus Joseph Nye, fost oficial al Departamentului american al apărării și profesor la Harvard.

Președintele Barack Obama „vrea foarte mult ca Marea Britanie să rămână în UE”, a spus Nye în cadrul unei mese rotunde la Forumul Economic Mondial de la Davos. Însă reacţiile la extrem de așteptatul discurs al lui Cameron nu au fost în totalitate negative. Ministrul Afacerilor Europene din Finlanda, Alex Stubb, a spus că nu crede că David Cameron vrea să părăsească UE.

„Vrea încheierea acestei discuţii și clarificarea poziţiei Marii Britanii în UE o dată pentru totdeauna. În acest sens, îi respect opinia”, a afirmat el.

Premierul ceh Petr Necas, al cărui guvern a fost singurul, în afară de cel britanic, care nu a semnat pactul fiscal al UE, a declarat într-o conferinţă de presă că împărtășește cu Regatul Unit opinia că Uniunea Europeană „ar trebui să fie mai flexibilă, mai deschisă și să facă tot posibilul pentru a câștiga o încredere mai mare printre cetăţeni”. „Nu avem niciun interes ca Marea Britanie să părăsească UE, ci dimpotrivă – ne interesează un viitor european pentru Regatul Unit”, a mai spus el.

Cameron le-a oferit unor lideri europeni atenţionări în avans privind conţinutul discursului său, iar unii, chiar dacă nu le-a plăcut ce au auzit, au fost de acord cu premierul britanic că este momentul pentru o dezbatere onestă privind reforma UE. Premierul olandez Mark Rutte, care împărtășește îngrijorările lui

Cameron, dar nu vrea o retragere din reglementările UE, a spus că discursul a fost unul „puternic”, cu idei bune de reformă.

Poate că discuţiile despre o eventuală tragedie nu-l vor influenţa pe Cameron, care și-a început discursul spunând că abordarea Marii Britanii faţă de Uniunea Europeană „este mai mult practică decât emoţională”. Însă diplomaţii europeni au spus că, și la nivel raţional, analiza sa a fost imperfectă și contradictorie. „În ultimă instanţă (discursul) se reduce la: „Realegeţi-mă, haideţi să schimbăm apoi legăturile cu Uniunea Europeană și apoi haideţi să avem un referendum asupra a ceva ce nu este definit încă”, a spus un diplomat european.

Jolyon Howorth, expert britanic în politici europene, a declarat că poate ar fi mai bine dacă Marea Britanie ar pleca, pentru că atunci UE va putea lucra la viziunea sa privind Europa federală, „fără piedicile frânarului”.

Sursa: AGERPRES

David Cameron vrea referendum privind apartenenţa Marii Britanii la UE, până în 2017 Premierul britanic David Cameron a promis că, în cazul în care va fi reales, va organiza un referendum privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană până în 2017, a declarat acesta miercuri, 23 ianuarie, într-un discurs foarte așteptat privind viitorul relaţiilor dintre Londra și UE, îndemnând la o recentrare a acestor relaţii „pe piaţa unică”.

Cameron a avertizat că fără o reformă a Uniunii Europene, britanicii riscă să „devieze către ieșirea” din blocul comunitar. „Va fi un referendum pe o problemă clară: in/aut” (înăuntru/afară) și va avea loc în prima jumătate a legislaturii care va începe în 2015, a declarat șeful Guvernului britanic. „După ce vom negocia un nou acord” privind relaţiile Marii Britanii cu UE, „vom oferi britanicilor un referendum cu o alegere simplă: rămânem în cadrul UE pe această nouă

bază sau ieșim complet. Va fi un referendum pe tema apartenenţei sau nu la UE”, a declarat Cameron în acest discurs-cheie despre Europa.

Această consultare va avea loc în prima jumătate a viitoarei legislaturi, care începe în 2015, a precizat el. „A venit vremea ca britanicii să își spună cuvântul”, a spus Cameron.

Noua relaţie a Marii Britanii cu UE „va fi o relaţie centrată pe piaţa unică”, a adăugat el. În privinţa renegocierii relaţiilor, premierul britanic a apreciat că „nimic nu trebuie să fie exclus”, fără să precizeze care sunt competenţele pe care le vrea înapoi. „Dacă nu vom răspunde provocărilor, există pericolul ca Europa să eșueze și ca britanicii să devieze către ieșire”, a avertizat el. „Nu doresc ca acest lucru să se întâmple, vreau ca Europa să fie un succes”, a continuat Cameron, subliniind asupra „dezamăgirii actuale a opiniei publice” faţă de Bruxelles, care se află „la un apogeu” din mai multe motive.

„Eu nu sunt un izolaţionist”, a asigurat liderul conservator. „Nu vreau decât un acord mai

bun pentru Marea Britanie. Vreau un acord mai bun și pentru Europa”, a afirmat el.

Cameron și-a avertizat ţara asupra unor eventuale consecinţe ale părăsirii UE. „Unii sugerează că am putea deveni ca Norvegia sau Elveţia, cu un acces la piaţa unică, rămânând în afara UE. Dar va fi acest lucru, oare, în interesul nostru”, a întrebat el. „Nu există nicio îndoială că suntem mai puternici în ochii (celor de la) Washington, Beijing sau New Delhi, deoarece suntem un actor puternic în cadrul Uniunii Europene”, a subliniat el. „Este important pentru capacitatea noastră să realizăm lucruri în lume. Este important în ochii Statelor Unite și celorlalţi prieteni ai noștri din lume. De aceea, mulţi ne spun foarte clar că ei doresc ca Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană”, a declarat premierul britanic. „Dacă părăsim Uniunea Europeană, este o cale dus, fără întoarcere”, a mai avertizat Cameron.

Sursa: mediafax.ro

Cultur=

25 IANUARIE 2013

11

Leo BUTNARU

CALEIDOSCOP

MEMORIA NE ESTE DATĂ PENTRU A PĂSTRA ŞI A MĂRTURISI ADEVĂRUL (Pagini de jurnal)

13.VII.1986 Lumea – îngrijorată de starea sănătăţii lui Liviu Damian. Pentru că tata a fost un om al ghemului de nervi, al impulsivităţii. Bun și păcătos, totodată, ca majoritatea dintre noi.

Scriitor de valoare, fără îndoială.

Cimpoi se dă cu părerea că nu este exclus să se fi contaminat de această boală stranie, greu de diagnosticat, în timpul călătoriei pe care o făcuse în Africa. Cine știe… Doar o minune ar putea să-l salveze. Cimpoi a scris un amplu eseu despre D.: „Piramida logică a lui Platon”.

Un coleg zurliu de redacţie zice să ne ducem acasă la L. D. și, în lipsa lui, să căutăm ceva versuri noi. Nu știu dacă i-ar plăcea lui Damian – celui care își organizează textele pentru tipar atât de principial, meticulos…

Acum, probabil, i-ar fi totuna.

Aiureli cu o carte premiată a Lidiei Hlib, care, de fapt, nu a fost premiată. S-a purces la descurcări, lămuriri. Pe scurt – nedumeriri.

17.VII.1986 Mă întâmplu azi pe la serviciu. Mă retrag, adică, pentru a mai migăli la traducerile de proza f. modestă, pentru copii, a unui autor din Asia Mică. Sună telefonul. Vocea inspirată, exaltată și „interminabilă” a lui Petru Cărare care, în această ipostază, vorbește ea (vocea) de ce vorbește. Se interesează de totul și de toatele ce s-au întâmplat prin Chișinău, pentru că el abia ieri, seara târziu, a sosit de la Ialta. Lucru de înţeles, eu fiind cel puţin al 10-lea dintre cei pe care i-a tot întrebat și le-a cerut lămuriri timp de nu mai puţin de jumătate de oră pentru fiecare. I-a întrebat și în miez și după miez de noapte, pentru că vocea lui, inspirată și interminabilă, din ce mai spune ea, dă în vileag că Petrică nu a prea dormit.

Vorbește de multe. Cu durere, despre starea lui Liviu Damian. Despre cumpănirea și buna măsură a lui Vasile Vasilache. Etc. Și despre eseurile mele tratând teme de literatură clasică și contemporană, despre perspectiva „numaidecât” a adunării lor într-un volum. Și despre miile lui de parodii.

25.VII.1986 Ieri, o adunare principială, ca mesaj, de partid, deschisă (la deschidere participăm și noi, ne-membrii). Am adresat câteva întrebări referitoare la lâncezeala noii conduceri a US faţă de tinerii scriitori cărora, de fapt, nu li se acordă nicio atenţie. Nulă „atenţia”.

A. Gromov, L. Turea, V. Dumbrăveanu, An. Ciocanu îmi vorbesc despre cât de elogios au fost apreciate la ședinţa de număr a revistei „Moldova” aforismele mele metaforice din grupajul de poeme „Floarea soarelui”. Firește, inima mea reacţionează. Dar e și un merit al redacţiei: a făcut un dublu de pagini luminos – imaginea color a unui superb lan de răsărită înflorită – pe stânga; pe dreapta – poemul.

I9.VII.1986 Îmi telefonează academicianul N. Corlăteanu. „Aţi avut o informaţie, zice, despre discul Mariei Cibotaru, semnată Dan Cihoreanu; presupun că e un pseudonim. Cine este? Aș vrea să iau legătură, să aflu cum pot să obţin discul”.

Îi spun că noi, cei de la redacţie, facem o comandă colectivă, ca să obţinem prin firma „Melodia” de la Moscova discul respectiv.

Mă roagă să-l avem și pe dumnealui în vedere. Promit.

Mai zice că are două cărţi cu autografe, pentru soţia mea Zinovia și pentru mine, pentru că l-a ajutat cu un film, la studio. O să treacă să le aducă sau o să ni le transmită.

Vocea cam răgușită, cu sincope de vârstă înaintată. Eu i-o ţin minte și pe cea curgătoare, negrăbită, ce răsuna în sălile de curs ale Universităţii.

Un interviu cu M. I. Cibotaru: revista „Moldova” – 20 de ani de la apariţie. Nu acceptă chestionarul, ci propune să discutăm pe viu.

Vine și mă ia cu mașina. Reportofonul. Discutăm în cabinetul redactorului-șef: smucituri de ușă, telefoane. Reluăm și tot reluăm firul. La un moment dat, când derulez pelicula și ea reproduce sunetul telefonului, Cibotaru zice: „Iată-l și pe cel care bate sapa”. Într-adevăr, sunetul telefonului are ceva din zângănitul sapei bătute la ascuţit.

Felul de a fi al lui Andrei Strâmbeanu ne este bine cunoscut: cel de a o lua înainte, de-a apuca prăjina, de a dezarma adversarul. Încă de student, nu procura niciodată tichet pentru călătoria cu troleibuzul. Însă avea permanent în buzunar 50 de copeici.

De cum apărea controlorul, el îi punea îndată amenda în mână! Nicio vorbă în plus.

Surprins de conștiinciozitatea călătorului, controlorul îi întindea amabil chitanţa. Alţi controlori chiar îl iertau, considerând că o fi greșit, pur și simplu, din neatenţie, din „luatul cu gândurile”. „Procuraţi bilet și conflictul e încheiat!”

Astăzi, conducând automobilul personal, Strâmbeanu utilizează aceeași metodă: de a apuca prăjina. De cum îl oprește vreun agent de circulaţie pentru că a încălcat regulile, lunganul de Strâmbeanu iese din limuzină cu mâinile întinse: în una are permisul de conducere, în cealaltă – talonul tehnic.

– Na, na, tovarășe miliţian! Tot amu să-mi faci gaură în talon! Că așa-mi trebuie, idiotului ce sunt! Tâmpit, nu alta. Na, na, tovarășe miliţian. Fă-mi gaură și gata!

Teatru, ce mai! Miliţianul e cam nedumerit. Iar Strâmbeanu continuă: – Mașină mi-a trebuit?! Iaca, umblu cu pantalonii rupţi, da cu ea numai necazuri…

Până să înţeleagă ce și cum, agentul încearcă să-l calmeze: – Stai, stai, mata, liniștește-te, tovarășe.

Să ne descurcăm.

– Ce să ne descurcăm, tovarășe sergent major (de fapt, agentul e sergent inferior), dacă e clar ca buna ziua: am încălcat, fiindcă sunt un idiot, un măgar, un tâmpit!

– Stai, stai, mata, taci oleacă… Da cine ești, de fapt?

– Cine?... Un scriitor. Un bleg de scriitor!

Tot amu să-mi faci bortă în talon!

– Ei, lăsaţi dumneavoastră, tovarășe Strâmbeanu, – face moale și parcă vinovat agentul de circulaţie, după ce-i citește numele din act. – Văd că înţelegeţi și singur.

Cred că n-o să se mai repete. Așa că vă scutesc de amendă.

Numai că de repetat – se mai repetă.

Strâmbeanu încalcă regulile de circulaţie, după care se dă în spectacol. Și este iertat.

– Ei, dacă sunteţi așa de cumsecade, vă mulţumesc, – zice Strâmbeanu. – Dar eu știu că merit s-o iau la moacă, fiindcă sunt un etc. – Și, tot dând îndărăt, urcă în mașină și – pe aici i-i strada!

Până la urmă, tot a înhăţat el o gaură în talon, având ghinionul să dea a doua oară peste un agent de circulaţie cu care se mai

FLUX

întâlnise și care-i fusese deja de spectator la spectacol…

14.VIII.1986 Principialitatea lui Al. Gromov: îmi telefonase să opereze niște modificări în nuvela care a apărut astăzi. Eu mă gândesc că ar fi ceva important. Dar… zice să schimbe un singur termen: în loc de „post-computer” să punem „post-procesor”. Îl întreb de ce. „Eu deja sunt categoric împotriva noţiunii de «computer». Procesor și numai procesor!”

Iată-așa, presa noastră atestă pentru prima oară acest termen. „Literaturnaia gazeta” de la Moscova scrie de Leo Butnaru cel din rândul poeţilor „netradiţionaliști”, care ar trebui să fie propagaţi mai pe larg.

22. VIII.1986 Uneori, despre vreo povestire se zice că în viaţă nu există așa ceva. Răspunsul ar fi: de acum înainte va exista. Viaţa povestirii are legătură nemijlocită cu viaţa omului.

Viaţa unei povestiri „se va întâmpla” în viaţa cititorilor ei.

23. VIII.1986 Regretatul Vasile Coroban apreciind un coleg: – Ma-lar-ciuc?... E-e-e, păi el, Georgică, e un zero maaareee, – zicea, făcând un gest larg cu mâna.

24.VIII.1986 Solouhin, în „Novâi mir” nr. 7, a.c., face o constatare: încălţămintea tradiţională a mongolilor sunt cizmele cu botul ţuguiat, întors în sus. Și din motivul ca să se pășească mai atent, mai respectuos pe pământ, întru a nu-l răni, a nu-l răvăși inutil. Dar eu ţin să amintesc că opincile ţăranilor noștri de demult aveau aceeași formă. Apoi exemplul cu clopoţeii pe care îi purtau păstorii legaţi mai sus de glezne, pentru ca, pășind prin iarbă, să vestească gâzele să se ferească, întru a nu le strivi.

Solouhin mai zice că până la Lermontov în poezia rusă, posibil și în cea universală, nu a existat om care să privească pământul de sus, de la o înălţime cosmică. Până atunci toţi priveau de jos norii, stelele, păsările…

La capitolul universală, nu cred că ar fi chiar așa.

Iar printre primii autori care au văzut lumea de sus e și Mihai Eminescu, în „Luceafărul”: Hyperion e veghea cosmică asupra pământului. Același lucru se întâmplă și în nuvela „Sărmanul Dionis”, în care Dan-Dionis, chiar dacă trăiește în lumea pământeană, de fapt se află în afara ei, în spaţii fantastice.

27.VIII.1986 Astăzi, când, de bine, de rău, am suficiente mijloace pentru o existenţă onestă, să-mi fie oare jenă să-mi amintesc de timpul (acum vreo 30 de ani), când beam ceai, fierbând bucăţele din sfecla de zahăr, zahărul ca atare fiind lipsă? Din motivul că cei de la colhoz tărăgănau cu mult împărţirea grâului câștigat de părinţi pentru zile-muncă, uneori mâncam mălai. Pe timpurile lui Hrușciov, sătenii plecau după pâine tocmai la Orhei (40 de kilometri); pâine cleioasă, neagră, acră. Săteanca noastră ce fusese lovită de o mașină, pe când traversa șoseaua, având pe umăr un sac cu pâine care îi îngrădise vederea. I-au rămas în urmă șapte copii.

Memoria ne este dată, înainte de toate, pentru a păstra adevărul, a-l respecta și, deci, a-l mărturisi.

25 ianuarie Evenimente 41: După o noapte de negocieri, Claudius este acceptat ca împărat roman de către Senat 1475: Ștefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), a trimis o scrisoare circulară principilor din Europa anunțându-le victoria pe care a repurtat-o asupra turcilor la Vaslui (10 ianuarie) 1533: Henric al VIII-lea al Angliei se căsătorește în secret cu cea de-a doua soție, Anne Boleyn 1554: A fost fondat orașul São Paulo (oraș) (Brazilia) 1673: Nicolae Milescu a alcătuit, în limba slavonă, „Cartea profețiilor”, operă dedicată scopurilor politice 1755: A fost fondată Universitatea din Moscova 1858: “Marșul nupțial” de Felix Mendelssohn devine marșul popular al nunților după ce este cântat la căsătoria fiicei reginei Victoria, Victoria, cu Friedrich al Prusiei 1859: Alexandru Ioan Cuza îl numește pe Ioan Alexandru Filipescu prim-ministru al Țării Românești 1864: A fost inaugurat Spitalul Colentina din București 1909: Premiera, la Dresda, a operei „Electra”, de Richard Strauss (libretul de Hugo Hofmanstahl, după piesa lui Sofocle) 1924: Au început primele Jocuri Olimpice de Iarnă în Franța, la Chamonix 1949: Au fost acordate primele premii Emmy 1956: RCA lansează primul său single Elvis Presley „Heartbreak Hotel/I Was The One” 1964: Lansarea unui balon-satelit, “Echo II”, prima experiență comună sovieto-americană pentru studierea Cosmosului 1988: Inaugurarea Bibliotecii române din Paris 1998: Partidul Comunist Francez își deschide arhivele pentru istorici și politologi 1999: Cutremur cu magnitudine 6 pe scara Richter în Columbia; 1.171 morți 2006: Vatican: Papa Benedict al XVI-lea publică prima sa enciclică, intitulată Deus Caritas Est

Nașteri 1477: Anne de Bretania, nobilă franceză (d. 1514) 1627: Robert Boyle, fizician și chimist irlandez (d.

1691) 1736: Joseph-Louis Lagrange, matematician și astronom italian (d. 1813) 1759: Robert Burns, poet scoțian (d. 1796) 1802: Simion Marcovici, profesor, promotor al învățământului în limba română (d. 1877) 1825: Ion Bălăceanu, politician și memorialist român (d. 1914) 1874: William Somerset Maugham, prozator și dramaturg britanic (d. 1965) 1882: Virginia Woolf, scriitoare britanică (d. 1941) 1885: Hans Hermann, pictor, sculptor și grafician român de etnie germană (d. 1980) 1913: Witold Lutoslawski, compozitor polonez (d.

1994) 1917: Ilya Prigogine, chimist și fizician belgian (d.

2003) 1942: Eusebio, fotbalist portughez 1944: Ion Dolănescu, interpret român de muzică populară (d. 2009) 1949: Sir Paul Nurse, medic britanic, laureat al Premiului Nobel (2001) 1953: Nicolae Botgros, artist, violonist și dirijor moldovean de muzică populară 1961: George Păunescu, pictor român

Decese 844: Papa Grigore al IV-lea 1559: Regele Christian al II-lea al Danemarcei (n.

1481) 1586: Lucas Cranach, zis „Cranach cel tânăr”, pictor și gravor german (n. 1515) 1920: Jeanne Hébuterne, pictoriță franceză, soția pictorului italian Amedeo Modigliani (n. 1898) 1935: Vasile Suciu, mitropolit greco-catolic, membru al Academiei Române (n. 1873) 1947: Al Capone, cel mai faimos gangster american, supranumit „Cicatrice” (Scarface). A dominat crima organizată în Chicago din 1925 până în 1931 (n. 1899) 1951: Serghei Vavilov, fizician sovietic (n. 1891) 1973: Edward G. Robinson, actor american de origine română (n. 1893) 1990: Ava Gardner, actriță americană de film (n. 1922) 1992: Aretin Corciovei, fizician român (n. 1992) 2012: Emil Hossu, actor român (n. 1941)

FLUX

12

Cultur=

25 IANUARIE 2013

OMAGIU Mărci poştale care comemorează personalităţi marcante În 2013, Poșta Moldovei va comemora și promova personalităţi marcante prin noi mărci poștale. Noua serie de mărci va marca aniversările marilor oameni ai timpurilor, tradiţii, obiceiuri, monumente istorice și o colecţie de fluturi exotici din colecţia Muzeului Naţional de Etnografie.

Printre personalităţile care vor fi imaginea noilor timbre se numără: Giuseppe Verdi, interpreta Angela Păduraru, publicistul Anton Crihan și poetul Adrian Păunescu. O altă serie de timbre vor marca o colecţie de fluturi exotici, state europene și tradiţii naţionale.

Din categoria monumentelor istorice, vor ajunge pe timbre: Cetatea Sorocii, biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni, Casa-muzeu „Alexei Mateevici” din Zaim.

Primele două mărci poștale din 2013 au văzut lumina tiparului în această săptămână, cu ocazia aniversării a 163 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu.

PREMII

Aliona Munteanu a fost desemnată cea mai bună actriţă în cadrul unui festival din Canada Moldoveanca Aliona Munteanu a fost desemnată cea mai bună actriţă în cadrul unui festival de filme de scurt metraj – „Trebas” din Canada.

Tânăra actriţă a jucat în 3 filme din 6 ecranizări prezentate în premieră. Aliona Munteanu s-a făcut remarcată în Canada prin participarea la spectacolele „Capra cu trei iezi”, muzicalul „Cenușăreasa”, cât și pentru seria de povești românești prezentate la bibliotecile publice.

Aliona Munteanu este cunoscută publicului și în urma participării la un show TV din România („Dansez pentru tine”), în anul 2006, și prin rolul jucat în filmul „Schimb Valutar”, pentru care a fost nominalizată la premiile Gopo din România, în anul 2009. În cadrul festivalului „Trebas” au fost oferite premii pentru cel mai bun film, cel mai bun regizor, cel mai bun director de imagine, cel mai

bun montaj, cel mai bun sunet, cel mai bun actor principal și cea mai bună actriţă în rol principal. Festivalul a fost organizat de către doi tineri români, Călin Darabut și Adrian Caleanu, și are ca scop descoperirea de noi talente ale studenţilor instituţiei, dar și viitori actori, regizori și producători.

Institutul „Trebas” este o școală de cinema, concepţii sonore și gestiune de artiști, fondată la Montreal în 1979.

Actualmente Aliona este stabilită în Canada. Ea este actriţă de film și teatru, scrie poezii, proză, dansează, manipulează marionete în propriul teatru de păpuși.

„ROMÂNI PENTRU O LUME”

SOLUŢIE DE CRIZĂ

Emil Cioran: „Marele succes al vieţii mele e că am reuşit să trăiesc fără o meserie”

Revista Flacăra şi-a încetat apariţia print

Unul dintre scriitorii și filozofii români cei mai eminenţi până în prezent, Emil Cioran, este cel care a refuzat toate distincţiile literare ce i-au fost oferite.

Emil Cioran nu a acceptat să i se acorde premii literare (Sainte-Beuve, Combat, Nimier) și a refuzat remuneraţii de mii de franci. Singurul premiu acceptat de el este și primul care i se oferă pentru debutul francez - Premiul Rivarol, în 1950. „Nimic nu seamănă mai mult cu neantul decât gloria la Paris! Nu-mi vine să cred că am râvnit și eu la asta! Sunt însă lecuit pe veci”, scria Cioran.

Despre viaţa sa, Emil Cioran afirma că „am avut, mai mult ca oricine altcineva, exact viaţa pe care am vrut-o: liberă, fără constrângerile unei profesii, fără umilinţe usturătoare și griji meschine. O viaţă de vis, aproape, o viaţă de leneș, cum nu sunt multe în acest veac. Am citit mult, însă numai ce mi-a plăcut, și dacă m-am străduit să scriu și eu cărţi, efortul mi-a fost răsplătit de satisfacţia că nu m-am abătut, în ele, nicio clipă de la ideile și gusturile proprii. [...]

Marele succes al vieţii mele e că am reușit să trăiesc fără o meserie. În fond, mi-am trăit viaţa destul de bine. M-am prefăcut că a fost un eșec. Însă n-a fost”.

Celor care doreau să afle cum se poate ajunge scriitor, Emil Cioran le adresa mesajul: „Trebuie să vă scoateţi din cap toate gândurile legate de carieră, bani și succes. Un scriitor nu poate trăi decât sărac, fără putinţa de a purta de grijă unei familii”.

Ironia destinului a vrut ca el să devină celebru tocmai în limba franceză, ale cărei constrângeri le repudiase în tinereţe, însă rădăcinile sale românești i-au procurat seva care a dat strălucire operei sale.

Pentru astfel de români a luat naștere „Români pentru o lume”, campania naţională de responsabilitate socială iniţiată de Fundaţia Sergiu Celibidache. „Români pentru o lume” reprezintă un tribut adus marilor personalităţi românești ce au adus mândrie și glorie României, peste tot în lume și îi aduce în atenţia fiecăruia dintre noi pe conaţionalii noștri care, prin activitatea lor, rămân nemuritori.

Finalitatea acestei campanii o constituie organizarea unui concurs naţional online (pe www.romanipentruolume.ro și pe pagina de Facebook) de tribut adus culturii sau unei personalităţi anume, prin care oameni din domenii diferite ale culturii se vor putea înscrie astfel încât să dedice o pictură, o compoziţie, o sculptură, un poem etc. În urma unui vot de specialitate și prin votul sponsorilor, cei selectaţi vor merge în finală, unde vor fi jurizaţi de către un juriu de specialitate și de către public. Câștigătorii vor primi burse în România și în străinătate.

Campania se desfășoară online, la adresa www. romanipentruolume.ro și pe pagina de Facebook, unde puteţi găsi mai multe detalii despre acest nou proiect cultural.

Revista „Flacăra”, al cărei prim număr a apărut pe 22 octombrie 1911, și-a încetat apariţia în print, decizia fiind una “temporară”, a declarat pentru MEDIAFAX George Arion, președinte director general al societăţii Publicaţiile Flacăra SA. Ultimul număr în print al Revistei Flacăra a fost cel care a apărut în decembrie 2012. “Începând din această lună, apariţia Revistei Flacăra în print a fost sistată temporar. Am luat această decizie din cauza deciziilor prin care trece printul”, a spus George Arion, precizând că este posibil, dacă va fi favorabil contextul economic, ca apariţia în print a Revistei Flacăra să fie reluată la un moment dat în viitor.

De la apariţia primului număr al Revistei Flacăra, pe 22 octombrie 1911, publicaţia și-a mai sistat apariţia de trei ori. Încetarea apariţiei în print a Revistei Flacăra a presupus și o restructurare a angajaţilor publicaţiei. “S-a făcut o reducere de personal, pentru prima dată în istoria noastră”, a spus George Arion.

Fondatorul și primul director al revistei a fost Constantin Banu. Adoptând o stilistică proprie marilor publicaţii culturale europene, revista s-a bucurat de succes în epocă, adunând în jurul ei personalităţi precum I. L. Caragiale, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Ion Agârbiceanu, Alexandru Vlahuţă, Victor Eftimiu, Mihail Sadoveanu, George Coșbuc etc. În timpul Primului Război Mondial, Flacăra își încetează apariţia, revenind în atenţia publicului în anul 1922. În apropierea celui de-Al Doilea Război Mondial, publicaţia își încetează din nou apariţia. În mai 1952 apare noua serie Flacăra, “revistă lunară social-politică și literar-artistică”. Multă vreme a fost singura revistă ilustrată din România.

După decembrie 1989 apare o nouă revistă Flacăra care încearcă să reînnoade firul tradiţiei instaurate de către fondatorul ei. Se relansează într-un format grafic și editorial nou și original în 2001. Rebranding-ul din decembrie 2009 prezintă un nou concept editorial și o formulă grafică modernă care se adresează cerinţelor cititorului actual.

Diverse

25 IANUARIE 2013

O burtă prea mare duce la fragilizarea oaselor

Atât la femei, cât și la bărbaţi excesul de grăsime abdominală contribuie la fragilizarea oaselor, cu risc de osteoporoză. Profesorul Miriam Bredella, radiolog la Massachusetts General Hospital din Boston, studiază de multă vreme corelaţia dintre obezitatea androidă sau obezitatea abdominală și sănătatea osoasă, relatează passionsante.be.

Cu ocazia unor cercetări anterioare, ea a ajuns la concluzia că excesul de grăsime de pe abdomen le expune pe femei la un risc crescut de osteoporoză. De această dată, ea a pus în evidenţă același fenomen la bărbaţi. Nu obezitatea în sine constituie o problemă, ci localizarea masei de grăsime: când aceasta se așază de preferinţă pe abdomen, sistemul osos riscă să se fragilizeze semnificativ. De aceea, obezitatea abdominală trebuie luată în serios, ea fiind și un factor de risc de diabet și boli cardiovasculare.

AGERPRES.ro

13

Efectul ŞOCANT pe care îl poate avea consumul de ASPIRINĂ Persoanele care suferă de afecţiuni cardiace sau care consumă aspirină în mod regulat, timp de mai mulţi ani, sunt mult mai predispuse să dezvolte o formă de orbire, potrivit unui studiu publicat de revista JAMA Internal Medicine și citat de bbc. co.uk, potrivit Mediafax.

Studiul, la care au participat 2.389 de persoane, a demonstrat că, prin folosirea îndelungată a aspirinei, se pot produce leziuni ale retinei, ajungându-se ca, în cele din urmă, vederea pacientului să fie obstrucţionată.

Printre factorii de risc care duc la orbirea parţială sau temporară se află vârsta, fumatul și ereditatea. În ceea ce privește aspirina, este bine știut că aceasta poate promova hemoragii interne și acesta este motivul pentru care cercetătorii con-

sideră că “ar trebui luată în calcul și varianta că aspirina poate determina afectarea vederii”.

La finalul studiului, care a durat 15 ani, cercetătorii au constatat că 9,3% dintre pacienţii care au luat aspirină cel puţin o dată pe săptămână au dezvoltat degenerare maculară

(AMD), comparativ cu numai 3,7% dintre pacienţii cărora nu le-a fost administrat acest medicament. Măsurătorile au fost făcute la intervale de cinci, 10 și 15 ani.

Cu toate acestea, specialiștii spun că dovezile nu sunt suficient de puternice pentru a limita consumul

MUZICA LA VOLAN

Melodiile lui Elton John, Norah Jones și Coldplay sunt considerate a fi printre cele mai sigure, pe când hitul “Hey Mama” (2004) al trupei americane The Black Eyed Peas se încadrează în topul celor mai periculoase, conform unui studiu recent, relatează Daily Mail.

Opt participanţi, patru femei și patru bărbaţi, au fost rugaţi să își conducă mașina pe o distanţă de 800 de km, parcurgând prima parte a drumului în liniște și a doua parte ascultând muzică. În timpul călătoriei, subiecţii au pornit aplicaţia de Android MotorMate, care are drept scop monitorizarea stilului de condus, viteza, acceleraţia, și chiar numărul de frâne puse. După 400 de km, aplicaţia procesează datele adunate și trimite șoferului un punctaj, care îi arată cât de bine conduce.

După analizarea imaginilor filmate în cadrul experimentului, Dr. Simon Moore, psiholog la Universitatea din Londra, a clasificat melodiile ascultate de șoferii monitorizaţi în două catego-

Frumoasă cu ajutorul cartofului O sursă importantă de minerale, vitamine și carbohidraţi, face minuni pentru pielea afectată de vremea rece.

Spune adio cearcănelor!

Te-ai săturat să te trezești dimineaţa cu ochii obosiţi? Spală bine un cartof, taie-l în felii potrivit de groase și așazăle pe ochi. Stai cel puţin 30 de minute, după care clătește faţa cu apă rece. Repetă procedura dimineaţa și seara.

Estompează ridurile de expresie!

Stoarce rapid doi cartofi și, cu zeama obţinută, clătește-te pe faţă dimineaţa și seara. Nu numai că vei estompa ridurile de expresie, dar pielea va fi mai întinsă.

Păstrează sucul de cartofi la frigider până seara. A doua zi, prepară din nou sucul ce face minuni pentru pielea ta lipsită de fermitate!

Mâini fine ca mătasea Pune la fiert un cartof în apă fierbinte. Scurge-l și zdrobește-l cu furculiţa sau cu blenderul. În piureul astfel obţinut, adaugă o linguriţă cu glicerină și zeama de la o lămâie. Masează-ţi mâinile cu această cremă din cartofi.

Ecuisine.ro

rii: cele care nu îţi afectează condusul și cele care o fac.

“De multe ori, melodiile zgomotoase, cu un tempo foarte accentuat, determină persoana respectivă să fie mai atentă la muzică decât la condus”, a explicat psihologul.

Dincolo de titluri și genuri muzicale, piesele cele mai recomandate de cercetători sunt cele al căror tempouri se apropie de viteza bătăilor inimii

de aspirină, în condiţiile în care s-a dovedit că prin administrarea medicamentului în doze moderate poate fi redus riscul de atac cerebral sau infarct la pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare. Mai mult decât atât, studiile au arătat că folosirea aspirinei ar putea preveni cancerul.

AMD este cauzată de dezvoltarea vaselor de sânge în locuri neadecvate, ceea ce poate duce la inflamare și sângerare și poate afecta retina.

Acest proces poate avea loc foarte repede, astfel că vederea poate fi afectată definitiv în doar câteva zile.

“Pentru pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare, riscurile la care se supun în cazul opririi tratamentului cu aspirină sau evitarea prescrierii acesteia sunt mai mari decât în cazul celor care dezvoltă AMD. Astfel, pacienţii care iau aspirină pentru că le-a fost prescrisă de medic nu ar trebui să renunţe la tratament fără consultarea acestuia”, este de părere profesorul Jie Jin Wang, de la Universitatea Sydney, care a realizat studiul.

Vitamina C, duşmanul toxinelor

Ce melodii sunt indicate şi ce este periculos să asculţi când conduci Mulţi șoferi preferă să asculte muzică la volan, însă nu orice fel de playlist este indicat. Potrivit unui studiu recent, există melodii mai sigure și unele mai puţin recomandate pentru siguranţa rutieră.

FLUX

Unul dintre cei mai buni agenţi de detoxifiere este vitamina C. O găsim în foarte multe fructe, pe care ar fi bine să le consumăm cât mai des în perioada iernii

noastre, respectiv 60 până la 80 sau 100 de bătăi pe minut.

Stresul și neatenţia la volan mai sunt cauzate și de ascultarea unor melodii care nu ne plac.

De precizat însă, că rezultatele acestui studiu trebuie privite cu rezervă, dat fiind eșantionul limitat și lipsa unor explicaţii detaliate ale felului în care anumite melodii influenţează șofatul.

Gandul.info

Sari peste micul dejun? Iată ce se întâmplă în creier dacă o faci Dacă ai obiceiul să sari peste micul dejun, ar fi bine să renunți la el. Cercetătorii de la MRC Clinical Science Centre, de la Imperial College London, au descoperit faptul că persoanele care nu mănâncă micul dejun suferă modificări la nivel cerebral și au tendința de a mânca mai nesănătos la următoarea masă, conform Jurnalul.ro. În cadrul studiului au fost scanate creierele mai multor persoane care obișnuiesc să sară peste micul dejun, pentru a descoperi de ce se îngrașă.

“Atunci când nu mâncau micul dejun, voluntarii aveau tendința de a mânca cu 20% mai mult decât atunci când nu săreau peste masa de dimineață”, a declarat Tony Goldstone, coordonatorul studiului. Scanarea creierului a semnalat modificarea activității în zona cortexului orbitofrontal (situată deasupra ochilor), în special ca răspuns la alimente bogate în calorii. “Credem că acest lucru are legătură cu stimulii plăcerii și cu senzația de recompensare după o perioadă de înfometare. Cu cât îți place mâncarea pe care o consumi, cu atât mai activ devine cortexul orbitofrontal, cerând mai mult. În momentul în care voluntarii își închipuiau că mâncarea nu este gustoasă, activitatea din cortexul orbitofrontal scădea”, explică Goldstone.

Descoperirea cercetătorilor de la Imperial College London poate constitui un punct de plecare în curele de slăbire. Înlocuind senzația de plăcere cu un sentiment negativ pentru anumite alimente, se poate diminua activitatea cortexului orbitofrontal care stimulează organismul să mănânce alimente bogate în calorii și, în acest fel, se reduce numărul de calorii consumate.

Lămâile sunt foarte bune pentru detoxifierea organismului.

Este o importantă sursă de substanţe nutritive, un bun bactericid, diuretic, remineralizant, antireumatic, antiseptic și tonic cardiac. Adăugaţi în fiecare pahar cu apă pe care îl beţi câte o lingură de suc proaspăt de lămâie. Ajută la eliminarea toxinelor, iar vitamina C ne întărește sistemul imunitar. Lămâia ţine răceala la distanţă, combate infecţiile, febra, varicele, astenia, sinuzita și otita.

Rodiile sunt surse importante de antioxidanţi, fiind bogate în vitaminele C, A și E. Pe lângă beneficiile aduse sănătăţii sunt importante și la menţinerea frumuseţii. Consumul lor ne fac pielea mai strălucitoare și ne ajută să arătăm mai tineri. Consumate frecvent, previn bolile de inimă și chiar îmbunătăţesc viaţa sexuală. Cele mai active ingrediente nu se găsesc în sucul fructului, ci în pieliţa albă și în sâmburi. Rodiile sunt bogate în vitaminele A, C și E, în fier și antioxidanţi.

Grepfruitul este obligatoriu în cursele de detoxifiere.

Are un conţinut bogat în vitaminele A și C, calciu, fosfor, potasiu, vitaminele B1, B2, B5 și fier. Conţine și licopeină, care are efect benefic antioxidant pentru organism, dar și cu efect antitumoral.

Ajută la menţinerea sănătăţii gingiilor, previne inflamarea lor, ajută la prevenirea afecţiunilor digestive, constipaţiei, scade nivelul glicemiei.

Atenţie! Dacă urmaţi vreun tratament medicamentos nu este recomandat consumul de grepfruit fiindcă va diminua eficacitatea.

Cotidianul.ro

FLUX 28

14

Programe

Luni IANUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.35, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.45, 3.50 Respiro. Program musical.

11.00 Bună seara! Talk-show. 13.10, 18.30 Desene animate.

“Andersen povestitorul”. 13.40 Cultura azi. 14.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 16.00, 1.00 Picături de “Dor”. Maria Bieșu.

Program de romanţe. 16.20 Fotbal non-stop. 18.00 Petalo romano. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 “Dor”. 22.20 Templul muzicii. 23.00 Film. “CUM SĂ SPUI ADIO” (SUA, 1996). 0.45 Cinemateca universală. 1.15 Cultura azi. 5.10 Music Mania. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Doamne de poveste (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la indigo 19:45 Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 03:00 Cancan TV (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Cu un pas înainte (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Tăntălăul și Gogomanul (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4410 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.1,2, an 9 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Videoclipuri Pro Tv 03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ты не один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Татьяна Арнтгольц в многосерийном фильме “Виктория” 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Вечерний Ургант” 00:50 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 01:45 Ночные новости 02:00 “Prima Oră” (R) 03:50 “Primele știri” (rom) (R) 04:20 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 7.00, 14.00, 20.00, 3.50 Telejurnal. 8.00, 9.30, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.30 Seriale. 10.20, 16.45, 17.50, 1.50, 6.25 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă.

2.40 Garantat 100 de procente. 3.35 Sport. 4.40 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN 10:34 COQUELICOTS ET CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:29 L’ALGÉRIE À L’ÉPREUVE DU POUVOIR 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 16:54 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 DES SOUCIS ET DES HOMMES 20:23 DES SOUCIS ET DES HOMMES 21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:02 STARTER ! 22:54 COUSINADES - D’UNE JUNGLE À L’AUTRE 23:34 UN AN SUR LE FIL 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 DRÔLE DE DRAME 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 UN ÉTÉ DE DANSE

25 IANUARIE 2013

29

Marţi IANUARIE

30

Miercuri IANUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Petalo romano. 6.45, 1.00 Respiro. Program musical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Serial în desen animat. “Pocahontas”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 “World stories”. 13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 14.10 Documentar. “Lampa Arco”. 14.40 Chișinăul de ieri și de azi. 15.00 Documentar.

“Islanda faţă-n faţă cu vulcanii”. 15.55 Ring Star. Concurs muzical. 18.00 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Dialog social.

21.45 Legendele muzicii. 22.20 Cultura azi. 23.05 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 0.10 Documentar. “Freddie Mercury - regele magiei”. 1.15 Cuvintele Credinţei. 5.10 La curţile dorului. 5.25 Natura în obiectiv.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Respiro.

Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial.

“SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Serial în desen animat.

“Pocahontas”. 10.30 Știinţă și inovare. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45, 5.10 În ritm de dans.

13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 13.40 Petalo romano. 14.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.05 Documentar.

“Lampa Arco”. 15.35 Videoteca copiilor. 15.50 Magazinul copiilor.

16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 18.00 Свiтанок. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct.

21.25 Moldovenii de pretutindeni. 22.20 Documentar. “Islanda faţă-n faţă cu vulcanii”. 23.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 0.10 Documentar. “Alain Bashung, nevoia dorinţei”. 1.05 Music Mania.

1.15 Erudit-cafe. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show. Top chef 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Reality Show. Top chef 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan. eluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Game show. Cu banii jos 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Poveștiri adevărate 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la indigo (ultimul episod) 19:45 Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 03:00 Cancan TV (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Pașaport spre închisoare 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Spune-mi că mă iubești 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4411 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Obligat să ucidă 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.3,4, an 9 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: Doi bărbaţi și jumătate (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ты не один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Татьяна Арнтгольц в многосерийном фильме “Виктория” 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:05 “Городские пижоны”. “Задиры”. Новый сезон 02:05 “Prima Oră” (R) 03:55 “Primele știri” (rom) (R) 04:25 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 7.00, 14.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 18.00, 20.30, 0.00, 5.25 Seriale. 10.20, 16.45, 17.50, 1.55, 6.20 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Garantat 100 de procente. 2.35 Dănutz. S.R.L. 3.30 Sport. 4.35 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIK’ART 10:07 FLASH INFO 10:09 PAPILLES 10:34 MAGAZINE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:34 LES GRANDES SCÈNES PARISIENNES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 DES SOUCIS ET DES HOMMES 15:52 DES SOUCIS ET DES HOMMES 16:52 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA LOI DE MURPHY 20:58 MOLLEMENT, UN SAMEDI MATIN 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VENDÉE GLOBE 22:03 POUR DJAMILA 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 FAUT PAS RÊVER 2:51 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 LES GARDIENS DE LA FORÊT 4:30 LES GARDIENS DE LA FORÊT

07:00 Doamne de poveste (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la indigo (ultimul episod) (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante (primul episod) 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 03:00 Cancan TV (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Spune-mi că mă iubești! (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film: Daryl 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4412 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Cine sunt? 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.5,6, an 9 00:00 Știrile Pro Tv din sport 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: Doi bărbaţi și jumătate (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ты не один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Татьяна Арнтгольц в многосерийном фильме “Виктория” 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:05 “Городские пижоны”. “Гримм” 01:45 Стив Мартин в комедии “Оптом дешевле 2” 03:15 “Prima Oră” (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.55 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 18.00, 20.30, 0.15, 5.35 Seriale. 10.20, 16.45, 17.50, 23.55, 2.15, 6.25 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 2.50 Dănutz. S.R.L. 3.40 Sport. 4.45 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:34 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN 13:36 SERGE ET BEATE KLARSFELD, GUÉRILLEROS DE LA MÉMOIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE JOUR SE LÈVE 16:32 BYE BYE MAMAN 16:53 TUURNGAIT 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 20:19 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 21:01 NOS ARCHIVES SECRÈTES 21:13 NOS ARCHIVES SECRÈTES 21:25 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VENDÉE GLOBE 22:04 MA TERRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:03 DES SOUCIS ET DES HOMMES 1:51 DES SOUCIS ET DES HOMMES 2:37 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 LES GARDIENS DE LA FORÊT 4:30 LES GARDIENS DE LA FORÊT

31

Joi IANUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Свiтанок. 6.45, 1.00 În ritm de dans. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Serial în desen animat. “Pocahontas”.

10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”.

13.35 Gagauz ogea. 14.05 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 14.55 Documentar. “Alain Bashung, nevoia dorinţei”. 15.50 Părinţi și copii.

16.20 Erudit-cafe. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom).

19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25, 5.25 Artelier. 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.15 Focus. Magazin TV. 5.05 Music Mania.

07.00 Game show. Cu banii jos 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Poveștiri adevărate (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Patimile inimii (r) 11:00 Serial: Rosa Diamante (primul episod) (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Demon și înger (ultimul episod) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 03:00 Cancan TV (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Daryl (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Phoebe în ţara Minunilor 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4413 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serial: Las Fierbinţi, ep.3,4, an II 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.7,8, an 9 00:00 Știrile Pro Tv din sport 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: Doi bărbaţi și jumătate (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ты не один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Татьяна Арнтгольц в многосерийном фильме “Виктория” 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:05 “На ночь глядя” 01:50 Комедия “Сдохни, Джон Такер!” 03:15 “Prima Oră” (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 18.00, 20.30, 0.10, 5.05 Seriale. 10.20, 16.45, 17.50, 23.50, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Dănutz. S.R.L. 2.10 Interes general. 2.35 Tezaur folcloric. 4.15 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MAGAZINE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:09 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 PAPILLES 13:35 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 15:47 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 16:29 NOS ARCHIVES SECRÈTES 16:41 NOS ARCHIVES SECRÈTES 16:56 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 EN DIRECT DE L’UNIVERS 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:02 CHABADA 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 POUR DJAMILA 21:19 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VENDÉE GLOBE 22:06 LA BRINDILLE 23:25 LA FRANCE QUI SE LÈVE TÔT 23:48 LA CARTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:55 DOCUMENTAIRE 2:52 QUESTIONS À LA UNE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 LES GARDIENS DE LA FORÊT 4:32 LES GARDIENS DE LA FORÊT

Programe 25 IANUARIE 2013

1

Vineri

2

FEBRUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

10.00 Moldova în direct. 11.00, 13.10 Tenis. Cupa Davis. MoldovaUngaria. Concurs simplu. Transmisiune în direct din Sala Manejului de atletism din Chișinău. 15.30, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 16.00, 5.25 Vector european. 16.30 Documentar.

“Euromaxx”. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Bună seara! Talk show. 21.25 Portrete în timp.

Valeriu Gagiu. 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

1.05 Evantai folcloric. 1.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

5.15 Music Mania.

07.00 Acces direct. Reluare 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Poveștiri adevărate (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Patimile inimii (r) 11:00 Serial: Rosa Diamante (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Alcool, violenţă și rivalitate 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 03:00 Poveștiri de noapte (r) 03:30 Serial: Teresa (r) 04:15 Lara (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Phoebe în Ţara Minunilor (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Joe împotriva vulcanului 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4414 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Războiul minţii 22:30 Film: Gothika 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ералаш” 16:40 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” К юбилею Леонида Гайдая 22:15 Александр Демьяненко, Наталья Варлей, Владимир Этуш, Фрунзик Мкртчян, Георгий Вицин, Юрий Никулин, Евгений Моргунов в комедии “Кавказская пленница, или Новые приключения Шурика” 23:45 “Вечерний Ургант” 00:30 “Primele știri” (rus) 00:40 Натали Портман, Тоби Магуайр в фильме “Братья” 02:20 Мэрилин Монро в комедии “Любовное гнездышко” 03:40 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R)

Sâmbătă FEBRUARIE

6.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film. “Prăbușirea în Anzi”. 8.05 Vedete la bis. 9.10 Serial în desen animat. “Pocahontas”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.35 “Un abecedar bizar”.

Spectacol al Teatrului “Ginta Latină”. 12.35 Ansamblul de dansuri sportive “Codreanca”. 13.00 Tenis. Cupa Davis. Moldova-Ungaria. Concurs dublu.

Transmisiune în direct din Sala Manejului de atletism din Chișinău. 15.30 Documentar. “Drumeţii”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani!

Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 “Art-club” (рус).

17.50 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 “World stories”.

22.20 Film. “REŢEAUA” (SUA, 2003). 0.20 Fii tânăr! 1.05 Evantai folcloric. 1.30 Portrete în timp. 2.15 Jubilee. N.Botgros la 60 de ani. 3.50 Lucrări picturale.

5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști.

Reluare 16.40 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 Concert 05.30 Film artistic 07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Patimile inimii (r) 11:00 Serial: Rosa Diamante (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Poveștiri adevărate - ediţie specială (transmisiune directa din Buftea) 18:30 Serial: Patimile inimii 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cinema “Acasă”: Cum să scapi de un tip în 10 zile 00:15 Poveștiri adevărate - ediţie specială (r) 02:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 03:30 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Alcool, violenţă și rivalitate (r) 04:15 Doamne de poveste (r) 05:00 Serial: Un colţ de rai (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Zâmbiţi, vă rog! 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Iubitul meu se însoară 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Puștiul 17:15 Film: Sister Act 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Beverly Hills Ninja 22:00 Film: Corupţie în Cartierul Chinezesc 00:00 Film: Casa de sticlă: În mâinile părinţilor 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 04:30 Film: Corupţie în Cartierul Chinezesc (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 70 лет Сталинградской битве 06:00 Новости 06:10 Кирилл Лавров, Анатолий Папанов, Сергей Шакуров в фильме “Возмездие” 08:20 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 70 лет Сталинградской битве 11:05 Великая война. “Сталинград” 12:00 Новости (с субтитрами) 70 лет Сталинградской битве 12:15 Георгий Жженов, Анатолий Кузнецов в фильме “Горячий снег” 14:00 “Последние 24 часа. Георгий Жуков” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 Премьера. “Город в огне” К юбилею Леонида Гайдая 16:00 Рождение легенды. “Кавказская пленница” 16:55 Комедия “Кавказская пленница, или Новые приключения Шурика” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 Комедия “Кавказская пленница, или Новые приключения Шурика”. Продолжение 18:40 Премьера. “Леонид Гайдай. Великий пересмешник” 19:25 Александр Демьяненко, Георгий Вицин, Евгений Моргунов, Юрий Никулин в комедии “Операция “Ы” и другие приключения Шурика” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:55 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:25 Классика Гайдая. “Пес Барбос и необычный кросс”, “Самогонщики” 00:00 Дмитрий Харатьян, Андрей Мягков в комедии “На Дерибасовской хорошая погода, или На Брайтон-Бич опять идут дожди” 01:35 Приключенческий фильм “Фантастическая четверка 2: Вторжение серебряного серфера” 03:00 Олег Меньшиков в фильме “Мой любимый клоун” 04:20 “Primele știri” (rom) (R) 04:35 “Пока все дома”

7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 18.00, 20.30, 0.55, 5.10 Seriale. 10.20, 16.45, 17.50, 0.00, 6.20 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter.

11.10, 1.55 O dată’n viaţă. 2.45 e-Forum. 3.10 Sport. 4.15 Mălăele de 5 stele.

7.00 Zestrea românilor. 8.10, 0.00, 6.15 Teleenciclopedia.

9.00 - 14.00, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00, 20.00 Telejurnal. 14.30, 19.30 Divertisment. 15.15, 2.20 O dată’n viaţă. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 0.50 Parteneri de week-end. 1.25 Profesioniștii... 4.10 Viaţa satului.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:34 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:29 LA FRANCE SAUVAGE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 POUR DJAMILA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LES PLONGEURS DU YUCATAN 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:24 FLASH INFO 21:28 OTTO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VENDÉE GLOBE 22:03 DES SOUCIS ET DES HOMMES 22:51 DES SOUCIS ET DES HOMMES 23:44 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 1:42 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 2:23 LES PLONGEURS DU YUCATAN 3:16 NOUVO 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 LES GARDIENS DE LA FORÊT 4:30 LES GARDIENS DE LA FORÊT

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:33 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:45 CORNEIL ET BERNIE 10:58 CORNEIL ET BERNIE 11:11 STELLINA 11:35 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 HABITAT 07 LES COMPAGNONS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:02 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:31 LA MAGIE DU TOURNOI DES 6 NATIONS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO 15:50 TOUT SUR MOI 16:14 TOUT SUR MOI 16:37 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VENDÉE GLOBE 22:04 10 ANS « ACOUSTIC » 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CHABADA 1:46 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:01 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:24 LES GARDIENS DE LA FORÊT 4:49 LE DESSOUS DES CARTES

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Sergiu Praporşcic Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

3

FLUX

Duminică FEBRUARIE

6.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Global 3000”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii. 8.40 Dialog social. 9.00 Serial în desen animat. “Pocahontas”. 9.55 Ring Star. Show muzical. 10.55 Tenis. Cupa Davis. Moldova-Ungaria. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 11.35 Tenis. Cupa Davis. Moldova-Ungaria.

Concurs simplu. Transmisiune în direct din Sala Manejului de atletism din Chișinău. 13.00, 5.25 Portrete în timp. Valentin Mândâcanu. 13.30 Natura în obiectiv. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Nicolae Botgros la 60 de ani. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.20, 4.50 Săptămâna sportivă.

22.20 Film. “Prăbușirea în Anzi”. 0.20 Erudit cafe. 1.05 Mi-e dor de-o seară cu romanţe... 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr!

4.10 Arts Music and Drama. 4.20 Music Mania.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Film artistic 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.45 Teleshopping 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Game show. Cu banii jos 22.30 Lumea.

Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Game show. Cu banii jos 07:00 Acasă în bucătărie (r) 07:45 Poveștiri adevărate - ediţie specială (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Patimile inimii (r) 11:00 Serial: Rosa Diamante (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Un colţ de rai 15:30 Cinema “Acasă”: Cum să scapi de un tip în 10 zile 17:30 Serial: Dragoste și luptă 18:30 Serial: Patimile inimii 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 03:00 Poveștiri de noapte (r) 03:30 Serial: Teresa (r) 04:15 Lara (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Un colţ de rai (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Miniserie: Inelul nibelungilor (r) 11:00 Film: Iubitul meu se însoară (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Serviţi, vă rog! (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Serviţi, vă rog! (r) 17:00 Film: Poliţistul din Beverly Hills 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Pe jumătate mort 22:15 Film: Un socru de coșmar 00:00 Film: Pe jumatate mort (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 Serviţi, vă rog! (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Лев Лещенко. Ни минуты покоя” 07:05 Ростислав Плятт, Георгий Вицин, Юрий Никулин, Алексей Смирнов в фильме Леонида Гайдая “Деловые люди” 08:30 “Служу Отчизне!” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 К юбилею актера. Премьера. “Игорь Кваша. Личная боль” 13:15 Игорь Кваша, Олег Янковский, Инна Чурикова в фильме Марка Захарова “Тот самый Мюнхгаузен” 15:30 “Леонид Гайдай. Великий пересмешник” 16:15 Комедия Леонида Гайдая “Операция “Ы” и другие приключения Шурика” 17:50 Ирина Муравьева в фильме “Самая обаятельная и привлекательная” 19:15 Церемония вручения народной премии “Золотой граммофон” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 22:50 Церемония вручения народной премии “Золотой граммофон”. Продолжение 00:15 “Познер” 01:10 Игорь Лифанов в боевике “Егерь” 02:50 Леонид Куравлев в комедии “Ты - мне, я - тебе” 04:10 “Sinteza săptămânii” (rom) (R) 7.00 Zestrea românilor. 7.25 Să mă aștepţi... 9.00-14.00, 17.00, 20.30 Seriale. 14.00, 20.00, 3.50 Telejurnal. 14.30, 19.30 Divertisment. 15.00 Da sau nu?

16.00 Tezaur folcloric. 19.00, 6.35 Reporter. 22.45 Dănutz. S.R.L. 0.35 Benone Sinulescu. Concert aniversar. 2.25 Parteneri de week-end.

3.00, 6.20 Teleenciclopedia. 3.25 Olimpiada veseliei. 4.40 Universul credinţei.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 8:46 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 8:47 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 CORNEIL ET BERNIE 10:57 CORNEIL ET BERNIE 11:10 STELLINA 11:32 TACTIK 12:00 PAROLES DE CLIP 12:07 SCIENCE OU FICTION 12:34 COQUELICOT & CANAPÉ 13:00 FLASH INFO 13:03 RIDING ZONE 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:33 FLASH INFO 16:35 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 LA FRANCE SAUVAGE 20:58 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VENDÉE GLOBE 22:03 MÉLODIE EN SOUS-SOL 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 FOOT ! 1:48 LA BRINDILLE 3:07 LA FRANCE QUI SE LÈVE TÔT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

25-31 ianuarie Berbec Multă vorbăraie, ca și cum toţi cei din jur vor să-ţi spună ce au pe suflet. Situaţia este instabilă și vei experimenta această tendinţă pe propria piele.

Taur Concepi planuri, aduni informaţii, discuţi cu fel de fel de persoane, numai să recapeţi acel sentiment de siguranţă pe care ţi-l dă controlul asupra situaţiei.

Gemeni Îţi trec prin minte o mie de idei în același timp, dar nici tu nu le acorzi prea multă importanţă, ca să te ferești de dezamăgiri, și bine faci.

Rac Ţii pentru tine anumite informaţii, sugestii primite de la alţii sau concluzii. E un lucru bun, mai ales în casă, unde stă să izbucnească un conflict.

Leu O perioadă cu numeroase surprize, cele mai multe dintre ele neplăcute, concluzia fiind că nu te-au făcut decât să pierzi timp preţios cu discuţii și negocieri.

Fecioară Încerci să nu acorzi prea multă importanţă șefilor, ca și cum tear interesa doar sarcinile tale, dar nu vei reuși să duci până la capăt această intenţie.

Balanţă Te așteaptă o săptămână încărcată, confuză, problemele vin atât de la tine, cât și de la persoanele pe care încerci să le contactezi. Discuţiile la distanţă produc neînţelegeri.

Scorpion Vrei să oprești cheltuielile legate de casă sau măcar să le limitezi la un nivel rezonabil, dar nu se poate pentru că apar mereu probleme noi.

Săgetător Deși discuţi cât se poate de clar cu partenerii sau cu alte persoane apropiate, nu se rezolvă mare lucru, pentru că nu te ascultă sau nu au chef de discuţii.

Capricorn Sunt necesare decizii la serviciu pentru a rezolva rapid problemele. Ești în formă, dar gândul că ai putea fi lipsit(ă) de beneficii te întristează.

Vărsător Vrei să te odihnești, îţi rezervi timp pentru asta, dar ceva nu îţi dă pace. Sunt gândurile negre legate de copii, de situaţia lor, pe care o vezi deformată.

Peşti Ai discuţii cu membrii familiei, se rostesc lucruri la care nu te-ai gândit niciodată. Situaţia pare explozivă, dar nu este, e doar inflamată și vei putea să o stingi.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 72 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

CK

FLUX

16

Interviu

25 IANUARIE 2013

GENERAŢIA 2002

Ghenadie Brădescu: „Campion nu te naşti, ci devii” Ghenadie Brădescu este omul care a simţit victoria pe propria piele. Campion la lupte greco-romane, Ghenadie a participat la multiple competiţii naţionale și internaţionale. Are acasă zeci de titluri și medalii obţinute prin multă muncă și pasiune. A început să facă lupte de la vârsta de 10 ani. Acum pregătește sportivi, care, cu siguranţă, vor fi viitorii campioni ai Republicii Moldova.

Este căsătorit, are doi copii minunaţi și locuiește la Orhei, orașul în care a crescut și continuă să muncească cu multă râvnă. Vă invit să-l cunoașteţi.

- „Ghenadie Brădescu este un campion”. Probabil, ai auzit foarte des vorbindu-se despre tine în acești termeni și cu aceste fraze uzuale. Te rog să le dezvălui și cititorilor FLUX de ce ești calificat drept campion.

- Aceste calificări le am datorită rezultatelor pe care le-am înregistrat în scurta mea carieră sportivă. Am obţinut de mai multe ori titlul de campion al Republicii Moldova la lupte grecoromane la categoria de vârstă cadeţi, juniori și de două ori la seniori.

- Știu că ai participat la numeroase competiţii, atât naţionale, cât și internaţionale. Care a fost cea mai mare performanţă a ta?

- Da, am participat la mai multe turnee naţionale și internaţionale. Cele mai bune rezultate le-au înregistrat la următoarele competiţii: locul 10 la Campionatul Mondial la cadeţi din or.

Dortmund, Germania (1993), locul 12 la Campionatul European printre juniori din or. Vitten, Germania (1995); locul IV la Turneul internaţional din or. Arad, România (1997); locul VI la Turneul internaţional din or. Istanbul, Turcia (1998); locul 12 la Campionatul European printre juniori din or. Tirana, Albania (1998). Am muncit foarte mult pentru aceste titluri, pentru că nu te naști camion, ci devii.

Am avut nenorocul ca înainte cu două săptămâni de una dintre competiţii să sufăr o traumă, mai exact miam fracturat o coastă la antrenament și nu s-a vindecat până la concurs. A fost un concurs greu. De aceea, după prima luptă câștigată la tuș de la un grec, care era campionul Balcaniadei, nu am mai putut continua și am fost nevoit să ies din concurs. La acel Campionat European, probabil, trebuia să iau medalie, însă nu întotdeauna se întâmplă așa cum dorim... Sportivul grec pe care l-am câștigat, eu fiind nu în cea mai bună formă fizică, a învins după aceea două lupte și s-a clasat pe locul 7, iar eu am iești din concurs și m-am clasat pe locul 12.

European la juniori, în 1995). În 1994 trebuia să particip la Campionatul Mondial la cadeţi în Chicago, SUA, iar în 1997 – la Campionatul Mondial în or. Cairo, Egipt. Însă, cu părere de rău, din motive financiare n-am mai plecat.

- De ce lupte? De unde această pasiune pentru acest tip de sport?

- Am început a practica luptele pe la vârsta de 10 ani. Iniţial eram pasionat mai mult de fotbal, dar tatăl meu (el fiind și cel care m-a motivat să aleg acest tip de sport) mi-a spus: „fotbalul este bun, dar este sport de echipă și depinzi de alţii, iar în lupte totul depinde de tine”. Așa că m-am înscris la secţia de lupte greco-romane din or.

Orhei. Acolo l-am cunoscut pe domnul antrenor Mihail Bluștein.

categorii de greutate și de vârstă.

Atunci când trebuie să participe la competiţiile de anvergură, la turnee internaţionale, la campionate naţionale, europene și mondiale, la Jocurile Olimpice, sportivii slăbesc cu 5-10 kg, uneori chiar și cu 15 kg. Ei fac acest efort pentru a participa la o categorie de greutate mai mică. Așa fac toţi. De aceea, înainte cu o lună de concurs, începem a mânca mai puţină pâine sau deloc, mai multe fructe, legume, carne, ouă, dar cu 2-3 zile înainte de cântărire, mâncăm doar miere cu nuci, lămâie, mere, carne doar un pic. De asemenea, mergem la saună, facem antrenamente mai ușoare și cross (atenţie!) îmbrăcaţi cu trei costume de sport și cu căciulă pe cap. Îmi amintesc de o istorie haioasă. Era anul 1996 și mă pregăteam de Campionatul Mondial din Polonia. Imaginaţi-vă, era luna august, zăpușeală mare, însă eu cu colegii mei, îmbrăcaţi gros și cu căciulă pe cap, alergam prin parcul Valea Trandafirilor. Abia ne mișcam.

Am slăbit într-o lună cu 10 kg. Era pentru prima dată când slăbisem atât de mult.

- Pe lângă multiplele titluri și medalii pe care le-ai obţinut, cu sigu-

se visează? La vârsta ei puţini copii sunt atât de degajaţi și ageri.

Trebuie să te mândrești de fiecare dată cu ea, căci nu este posibil să n-o observi pe Cristinuţa Brădescu la vreun eveniment.

Cum și-a dezvoltat calităţile? A frecventat unele cercuri de dans, de oratorie poate?

- Nu știe cu siguranţă încă ce vrea să devină. Spune că i-ar plăcea să fie dansatoare, jurnalistă, posibil actriţă.

Cristinuţa este foarte activă: participă la concursuri de poezie la școală, frecventează secţia de dansuri sportive, anterior a frecventat și secţia de dansuri orientale. le locale din 2007 mă gândeam că trebuie să contribui și eu la dezvoltarea localităţii noastre. Am analizat cu ce partid să merg în alegeri și am decis că PPCD este cea mai bună alegere.

Este partidul cu o experienţă bogată și cu realizări importante pentru Republica Moldova. Am fost ales președinte al filialei Orhei după alegerile locale din iunie 2011.

- Cine e adversarul pe care ţi l-ai dorit cel mai mult să lupte cu tine?

- De obicei, fiecare luptător își dorește ca la primul meci să aibă un adversar mai slab. Și asta din motivul că prima luptă este cea mai grea. Eu zic că este important să fii pregătit întotdeauna pentru fiecare luptă, indiferent de adversar. Adversarul cel mai mare ești tu. Sportivii au chiar și un slogan în acest sens: „Dacă te vei învinge pe tine, îi vei învinge pe toţi”.

- Sunt curioasă să știu cum erau zilele dinaintea competiţiilor.

- Bună întrebare. Zilele înainte de competiţie erau extenuante, cu puţină hrană, cu mult efort fizic și cu tot atâtea emoţii. Probabil, cunoașteţi, luptătorii, pugiliștii, concurează la În anul 2010 a obţinut locul I la concursul republican de dansuri orientale desfășurat în or. Orhei. Îi place să danseze, să vorbească în public. Știu că va fi o persoană importantă.

- Cu prilejul acestor competiţii ai avut șansa să călătorești mult, nu?

- Da, am avut prilejul să călătoresc puţin. Am fost de mai multe ori în România, Bulgaria (Campionatul European printre juniori), Turcia (Turneul Internaţional), Albania, Polonia (Campionatul Mondial la juniori în 1996), Germania (Campionatul Mondial la cadeţi, în 1993, și Campionatul ranţă, cea mai importantă performanţă și realizare a ta sunt copiii.

- Da, cu siguranţă. Avem împreună cu soţia o fetiţă de opt ani și un băiat de doi ani și jumătate.

- Spune-ne câte ceva despre copiii tăi. Știu că ai ce povesti.

- Fetiţa Cristina este în clasa a II-a la Liceul Teoretic „Ion Luca Caragiale” din or. Orhei. Foarte activă și îndrăzneaţă, ea a fost aleasă, prin concurs, șefa clasei. Feciorul Cosmin merge la grădiniţă. El este mai liniștit și mai cumpătat.

Sunt tare mândru de copiii mei.

- Fiica Cristina este viitoarea dansatoare, nu? Sau poate jurnalistă?

Sau poate președinte de ţară? Ce

CK

- Spune-ne cum ai cunoscut-o pe soţia ta. A fost dragoste de la prima vedere?

- Este o istorie interesantă. Terminasem anul IV la ASEM și savuram din vacanţă. Eram la verișorii mei, care locuiau în s. Nemţeni, r-nul. Hâncești.

De acolo este și soţia mea, Svetlana.

Am plecat seara la club cu băieţii. Am văzut-o acolo. Din start mi s-a părut că e foarte mândră, practic inabordabilă. Asta m-a intrigat. Am întrebat eu de un băiat cum se numește.

Mi-a spus că numele ei este Svetlana. În acea seară am insistat să o petrec acasă. Atunci s-a spart gheaţa și fata a devenit mai comunicabilă. A doua zi ne-am întâlnit iarăși la discotecă. Nu pot spune că a fost dragoste la prima vedere, dar a fost o provocare pentru mine. Mai apoi am realizat că o iubesc cu adevărat.

- Acum ești și președinte al filialei PPCD din Orhei. De cât timp și în ce circumstanţe ai ajuns alături de colegii tăi de la PPCD? - M-am alăturat colegilor de la PPCD în anul 2005. Atunci am aderat la Organizaţia de Tineret „Noua Generaţie” de la Orhei. La alegerile parlamentare din 2005 am participat în calitate de observator. Mai apoi am pierdut legătura cu colegii. În alegeri-

- În perioada alegerilor locale ai candidat pentru funcţia de primar al orașului Orhei. Cum a fost această experienţa pentru tine? A fost prima?

- Da, în iunie 2011 a fost prima mea participare în calitate de candidat la funcţia de primar al or. Orhei. Am luat această decizie cam greu, pentru că lucram la bancă și trebuia să-mi iau liber. Însă nu am nicio părere de rău.

Este deosebit să fii alături de oameni, să cunoști problemele lor, problemele orașului, să propui soluţii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale orășenilor.

- Presupun că echipa de la Orhei a fost alături de tine. Cum a fost campania electorală?

- Da, am avut o echipă nu prea mare în campania electorală, însă toţi am fost uniţi și solidari. Țin să le mulţumesc cu această ocazie. Am făcut numeroase acţiuni și întâlniri cu alegătorii. Ce să zic, a fost o experienţă unică.

- În rest, ce faci în viaţa de zi cu zi?

Unde muncești?

- Acum muncesc în calitate de specialist de creditare la centrul regional Orhei al S.A. „Corporaţia de Finanţare Rurală”, iar după serviciu activez în calitate de antrenor de lupte grecoromane la Gimnaziul internat din or.

Orhei.

- Ce îţi propui pentru acest an?

- Îmi propun să fiu alături de familia mea, să obţin rezultate mai bune la serviciu, să avem premianţi la Spartachiada pentru școlari la lupte greco-romane și să realizez doar lucruri frumoase.

- Mulţumim. Un An Nou plin de împliniri.

- Doamne ajută!

Lucia CUJBĂ, FLUX