Ziarul Flux, Ed. 11 (791)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 25.03.2011

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Cuv. Teofan Mărturisitorul; Sf. Ier. Grigorie Dialogul

1 EURO..............................16.8186 1 Dolar american ............. 11.8985 1 Leu românesc ................ 4.1026 1 Rublă rusească ............... 0.4194 Timpul probabil:

Maxima zilei „Trăim într-o lume a excepţionalului, în care normalul n-are nici o șansă de a se realiza.”

25.03.2011

26.03.2011

Soare,

Soare, 1 15 0C

7 14 0C Lucian Blaga Adresa INTERNET: http://www.flux.md

3

REFLECŢII

PAGINA

Libertatea care împacă termenii „ROMÂN” şi „MOLDOVEAN”

4

INTERVIU

PAGINA

Victor Ciobanu: Legea scrisă de oameni nu trebuie să fie împotriva Legii lui Dumnezeu

5

PAGINA

IMPORTANT

GPF

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 25 martie 2011

FLUX

PAGINA

FLUX

EUROPEAN

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei

Fondat în 1995 z Nr. 11 (791)

1 lună

3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

16,00 lei

48,00 lei

96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei

46,50 lei

93,00 lei

Guvernul, la un pas de dizolvare Cabinetul Filat se află pe marginea prăpastiei, după ce Comisia parlamentară economie, buget și finanţe nu a avizat, de două ori consecutiv, proiectul politicii bugetar-fiscale. Menţionăm că lipsa unui aviz pozitiv din partea unei comisii parlamentare împiedică adoptarea Bugetului de Stat pentru 2011. Premierul Vladimir Filat a declarat anterior că, dacă nu se reușește adoptarea de către Parlament a acestui proiect de lege până la 1 aprilie 2011, Guvernul își va prezenta demisia.

Proiectul politicii bugetar-fiscale a rămas blocat în Comisia parlamentară economie, buget și finanţe, pentru avizarea pozitivă a acestuia votând doar șase membri ai comisiei. Ca proiectul să treacă este nevoie însă de 7 voturi. Comuniștii nu au sprijinit proiectul, iar singurul democrat prezent la ședinţă, Valeriu Guma, s-a abţinut, pentru că, spune el, Comisia nu a ţinut cont de propunerile PD. Continuare în pag. 4

CA PE TIMPUL LUI STALIN

Miniştrii lui Filat bagă oamenii sănătoşi la casa de nebuni

Albastru pidosnic în Altar!

12

ABONAREA 2011

ATITUDINI

XXX

NU! legalizării homosexualităţii

(citiţi pag. 2)

Jupuitorii Moldovei

Fără monitorizare, dar şi fără reforme?

Guvernanţilor noștri le place să acţioneze mai mult „pe exterior” decât „pe interior”. Pe exterior totul este frumos și civilizat – și drumurile fără gropi, și orașele curate, și salariile în euro. Pe exterior suntem lăudaţi, susţinuţi, primiţi pe la case înalte și consideraţi „o poveste de succes”.

Pe interior, lucrurile sunt ceva mai complicate – ba plouă când nu trebuie, ba este cald când așteptăm să ningă. Pe interior, sabotorii ridică preţurile la hrișcă și motorină, electoratul este prost și se vinde cui nu trebuie, medicamentele se scumpesc în loc să se ieftinească, poporul vrea să mănânce de trei ori pe zi, iar președintele fără-de-alternativă încă nu a fost ales.

Da pe exterior, ehei… mare, soare, hoteluri de lux, oameni deștepţi care ne iau în seamă, acorduri, planuri de acţiuni, vector european, granturi, credite și câte și mai câte.

Continuare în pag. 2

XXX

CEDO: Crucifixele sunt permise în şcolile publice

Opriţi distrugerea Chişinăului istoric!

XXX

XXX

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

(citiţi pag. 7)

(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 6)

Cazuri şocante de pedofilie investigate de Procuratura Generală

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Ciofu DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis vineri că crucifixele sunt permise în sălile de clasă din școlile publice, transmite FoxNews.

Hotărârea luată de Curtea din Strasbourg se va aplica în toate cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei. În noiembrie 2009, CEDO condamnase Italia pentru prezenţa crucifixului în sălile de clasă, considerată contrară drepturilor părinţilor de a-și educa propriii copii și dreptului copilului la libertatea religiei. Decizia Curţii a fost atacată cu recurs de mai multe ţări.

Decizia din 2009 fusese pronunţată după ce Solie Lautsi, cetăţeancă italiană din Abano Terme, a reclamat faptul că cei doi copii ai săi, Dataico și Sami Albertin, în vârstă de 11 și 13 ani, învaţă la o școală publică unde în toate clasele există câte un crucifix.

Continuare în pag. 5

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 500 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

25 MARTIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

CA PE TIMPUL LUI STALIN

Miniştrii lui Filat bagă oamenii sănătoşi la casa de nebuni În timp ce premierul Vladimir Filat și interimarul Marian Lupu se întreţineau marţi, 22 martie 2011, cu raportorii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) pentru Republica Moldova, Lise Christoffersen și Piotr Wach, aburindu-i pe aceștia cu tot felul de făgăduinţe privind atașamentul regimului liberal de la Chișinău faţă de valorile democratice și respectarea drepturilor omului, într-un alt sector al capitalei, un cetăţean moldovean era eliberat din Spitalul Clinic de Psihiatrie, după ce fusese internat și deţinut forţat acolo timp de 24 de ore, pentru că, ajuns la limita disperării, a insistat să fie primit în audienţă de un membru al Cabinetului de Miniștri. Este greu de crezut că acest caz grav de încălcare a drepturilor omului, de utilizare a psihiatriei ca instrument de represiune, are loc în zilele noastre, în Republica Moldova. Dar așa e. Nu este vorba de un vis urât despre crimele comuniste, comise în perioada represiunilor ocupaţiei sovietice, ci un caz real, despre care a relatat în seara zilei de 22 martie chiar postul public de televiziune Moldova 1, în programul informativ de seară „Mesager”.

Spitalul de la Costiujeni ca puşcărie

Ministerului Sănătăţii cu scopul de a fi primită în audienţă de către ministrul Adrian Usatâi.

După ce a așteptat mai bine de 4 ore ca să fie admisă în audiPersoana care, fiind în deplienţă, ea a fost somată să plece. nătatea facultăţilor mintale, a Dar pentru că doamna Ludmila fost dusă și închisă cu forţa de Botnariuc a insistat să fie totuși către autorităţi la casa de nebuni primită în audienţă, ea, pur și este o simplă doamnă, deja în simplu, a fost scoasă cu forţa și etate, care se numește Ludmila încarcerată la Spitalul Clinic de Botnariuc. Potrivit jurnaliștilor Psihiatrie din orașul Codru. Iată de la „Mesager”, luni, 21 martie, ce a povestit Ludmila Botnariuc doamna Ludmila Botreporterunariuc se afla Domnule lui de în incinta

Wach, vă rog să ne scoateţi de sub monitorizare. Noi respectăm cu strășnicie toate drepturile omului. Doar așa, din când în când, îl mai băgăm pe câte unul, care iese cu jalba în proţap, la casa de nebuni.

Dar vă asigur că facem asta în modul cel mai european, democratic, liberal și creștindemocratic cu putinţă.

la Moldova 1: „M-am așezat la ușa ministrului că îmi era rău. Și mi-au zis: Ieși din instituţie publică. Am stat în minister vreo 4 ore. M-au scos cu forţa paznicii de la Psihiatrie”.

La balamuc pentru că i s-a plâns ministrului La Spitalul de Psihiatrie i s-a spus clar: a fost încarcerată pentru că a îndrăznit „să se plângă la minister”. „Au spus că m-au adus aici pentru că m-am plâns în Minister. M-au blenduit (îmbrâncit). Mi-au spus că nu-mi dau drumul acasă, că trebuie să stau aici să mă lecuiesc. Fără acordul meu mi-au făcut o injecţie”, a povestit Ludmila Botnariuc după eliberare.

Dar și eliberarea a fost o întâmplare. Noroc că una dintre paciente avea un telefon mobil și Ludmila Botnariuc a reușit să-și anunţe rudele despre ceea ce i s-a întâmplat. Ginerele doamnei Botnariuc a insistat să afle din ce motive Ludmila Botnariuc a fost internată cu forţa la Psihiatrie, însă medicii nu i-au dat nici o explicaţie. La fel, medicii au refuzat să discute și cu jurnaliștii de la Moldova 1. De aceeași manieră a procedat și ministrul Sănătăţii, Adrian Usatâi. El a promis că își va face public punctul de vedere despre acest caz miercuri, 23 martie, dar nu a scos o vorbă nici miercuri, nici joi. Am sunat și noi la serviciul de presă al Ministerului Sănătăţii, unde, prima dată, ni s-a spus că, deocamdată, nu

Ministrul Sănătăţii, Adrian Usatâi: Tovarășe Stalin, practicile dumneavoastră în materie de psihiatrie le continuăm cu succes până astăzi. Îi vom băga la psihușcă pe toţi derbedeii care ne încurcă să lucrăm pentru integrarea noastră europeană! au nimic de difuzat presei, după care, pur și simplu, nu ni s-a mai răspuns.

Ministrul Usatâi tace mâlc Probabil că ministrul Adrian Usatâi nu va veni nici măcar cu o explicaţie, așa cum nu se vor autosesiza nici cei de la Procuratura Generală pentru a investiga acest caz strigător la cer și pentru a-i deferi Justiţiei pe infractorii în halate albe de la Ministerul Sănătăţii și de la Spitalul Clinic de Psihiatrie, care au băgat la casa de nebuni o persoană doar pentru că a insistat ca ministrul Sănătăţii să o primească în audienţă. Nici premierul Filat și nici interimarul Lupu nu au luat atitudine, deși, în mod normal, de mult trebuia să-l fi demis pe ministrul Usatâi.

Nici fruntașii partidului premierului Filat, PLDM, nu s-au sesizat, nu au cerut revocarea lui Adrian Usatâi, pe care ei l-au propus la funcţia de ministru al Sănătăţii.

Vedem că s-au scurs deja mai multe zile de la acest caz grav de încălcare a drepturilor omului, dar nimeni nu a luat atitudine,

nici o organizaţie neguvernamentală specializată în protecţia drepturilor omului. Poate pentru că nu există nici una care să nu fie la cheremul puterii.

Internarea oamenilor la Psihiatrie pentru anumite acţiuni care nu-i convin regimului este o practică deloc nouă pentru cetăţenii Republicii Moldova. Ea a fost utilizată la scară largă în perioada sovietică, în timpul lui Stalin, dar și după. Prin băgarea la balamuc erau combătute activităţile considerate antisovietice.

Oamenii mai în vârstă știu că era suficient să pui la îndoială anumite aspecte ale politicii Partidului Comunist, că deja erai pasibil de a fi supus tratamentului forţat la Costiujeni.

Nemulţumiţii – la casa de nebuni În cazul de la Ministerul Sănătăţii nu este vorba de acţiuni politice îndreptate împotriva regimului. Nu, este vorba de un protest al unei simple persoane, care nu a mai putut suporta nerezolvarea unei probleme ce ţine de sistemul de ocrotire

a sănătăţii, a unei simple probleme sociale. Și asemenea persoane sunt sute de mii în Republica Moldova, doar că nu vin toţi să ceară audienţă la ministrul Sănătăţii. Cei care au intrat în incinta unui spital raional au putut să vadă cum stau sute de oameni într-un singur rând nu ore, ci zile, săptămâni întregi pentru a intra în cabinetul unui medic. Să ne așteptăm că deja și alţi medici vor lua exemplu de la șeful lor, Adrian Usatâi, și, când li se va părea rândul prea mare, vor da un telefon ca să vină cei de la balamuc cu duba.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

P.S.: Am adus în mai multe rânduri, pe merit, critici administraţiei de la televiziunea publică Moldova 1 și, în general, întregii Companii „Teleradio-Moldova”.

Tot pe merit constat acum că în cazul doamnei Ludmila Botnariuc, jurnaliștii de la televiziunea publică și-au făcut în mod onest datoria, fiind singurii care au relatat despre acest grav derapaj de la normele democratice și legale.

S.P., FLUX

Fără monitorizare, dar şi fără reforme?

Urmare din pag. 1

Interiorul şi exteriorul politicii moldoveneşti Uneori „exteriorul” vine să dea culoare și frumuseţe„interiorului” nostru cam prăpădit, să ne spună că lucrurile sunt mai frumoase decât ni se năzărește nouă și o ducem mult mai bine decât ni se pare. Exteriorul vine în vizite scurte, ca să nu se contamineze de pesimismul nostru incurabil, atât cât să ne deschidă ochii, să ne aprecieze realizările și să ne spună cât de bine suntem guvernaţi.

Ce-i drept, aceste persoane din exterior ne mai spun, în limbaj diplomatic, că am mai avea câte ceva de făcut, dar politicienii trec elegant cu vederea aceste sugestii ori le iau în considerare în măsura în care nu se contrazic cu interesele lor mai particulare. Și guvernanţii noștri se duc destul de des prin exterior, când cu treburi de stat, când cu cele de-ale familiei. Se duc toţi, dar pe rând, ca să fie apreciat fiecare în parte. În scurt timp, s-ar putea produce chiar o suprasaturaţie de demnitari moldoveni prin capitalele europene.

Astfel că, după ce a fost interimarul pe la Bruxelles, iată că și premierul a luat-o tot într-acolo, să-i spună și lui europenii ce i-au spus și liderului democrat, adică, cum e cu criza politică și cu „exerciţiul”de alegere a șefului statului.

Democraţia lor şi realitatea noastră Europeni prin excelenţă în escapadele lor prin exterior, acasă aceștia au apucături ceva mai balcanice. De aceea, nici cu reformele democratice promise nu se prea grăbesc. Democraţia o fi bună la ei. La noi și situaţia este mai specifică, și populaţia mai inconștientă, și stafia comunismului ne pândește de după colţ. Iar dacă slobozi prea multă democraţie, cum te mai menţii la putere, cum ţii în frâu aleșii locali cărora democraţia și autonomia ar putea să li se urce la cap? Așa, le mai tai din finanţe și-i aduci cu picioarele pe pământ. Le slobozi niște bani, și-ţi pupă mâna. Vrea să fie primar și după următorul scrutin – se dă cu partidul care deţine punga publică. Sistemul de recompense funcţionează perfect, iar democraţie avem exact atâta cât să nu pună în pericol interesele celor aflaţi la putere. Iată de

ce, verticala puterii, instituită la timpul respectiv de guvernarea comunistă, le convine perfect și actualilor pretinși democraţi și liberali, deși anterior au promis să o demoleze.

Guvernanţii moldoveni, gata să încheie procesul de monitorizare Încurajaţi de laudele occidentalilor, guvernanţii raportează la Strasbourg și la Bruxelles despre realizarea reformelor și îndeplinirea angajamentelor, considerând că, iată-iată, suntem pe cale de încheiere a procesului de monitorizare de către Consiliul Europei (CoE).

La fel de optimiști au fost politicienii și în discuţiile cu delegaţia Comisiei de monitorizare, sosită la Chișinău pe data de 21 martie curent. Coraportorii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) pentru Republica Moldova, Lise Christoffersen, deputat din Norvegia, și Piotr Wach, deputat din Polonia, au venit să analizeze situaţia politică de la noi, inclusiv problema alegerii șefului statului, dar și cea privind apropiatele alegeri locale. În cadrul unei întrevederi cu aceștia, premierul Vladimir Filat le-a relatat despre reformele realizate în conformitate cu angajamentele asumate de către Republica Moldova, menţionând că unul dintre obiectivele principale ale Guvernului este încheierea monitorizării ţării noastre și trecerea la etapa postmonitorizare.

Oficialii europeni au confirmat disponibilitatea Consiliului Europei de a-i acorda asistenţă Guvernului în promovarea reformelor și au accentuat importanţa realizării obligaţiunilor asumate.

Raportorii APCE și-au exprimat speranţa că aceste acţiuni vor asigura excluderea Republicii Moldova din procesul de monitorizare. Și președintele interimar Marian Lupu le-a spus reprezentanţilor CoE că obiectivul central al autorităţilor Republicii Moldova în cooperarea cu Consiliul Europei este încheierea monitorizării ţării noastre.

Mai întâi reforme, apoi discutăm Coraportorii APCE au menţionat că Republica Moldova s-a angajat să realizeze în mod sistemic obligaţiunile

asumate faţă de Consiliul Europei și are voinţa de a atinge aceste obiective, astfel încât ulterior am putea vorbi despre termenii concreţi de scoatere a Republicii Moldova de sub procesul de monitorizare.

Ce ar trebui să înţelegem din acest schimb de amabilităţi diplomatice?

Concluzia este că, deși oficialii europeni apreciază bunele intenţii ale guvernanţilor moldoveni, ei au reiterat că doar îndeplinirea tuturor angajamentelor asumate ar putea duce ulterior abia la stabilirea unor termeni de excludere a ţării noastre din procesul de monitorizare.

De fapt, ar trebui să vedem ce s-a schimbat esenţial în raporturile Republicii Moldova cu Consiliul Europei, o structură considerată drept anticamera Uniunii Europene, cu o contribuţie esenţială în promovarea reformelor democratice, a consolidării statului de drept și a respectării drepturilor omului în ţara noastră. Fără achitarea restanţelor la toate aceste capitole, aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu poate avansa nici măcar la faza de discuţii. Republica Moldova este supusă monitorizării de către Consiliul Europei prin intermediul Comitetului de Miniștri, al Adunării Parlamentare și al Congresului European al Puterilor Locale și Regionale.

Recent, la Strasbourg, președintele interimar Marian Lupu preciza că are un obiectiv cât se poate de concret: promovarea Moldovei de la etapa de monitorizare de către CoE la cea de postmonitorizare. La finalul unei întrevederi dintre Marian Lupu și Thorbjørn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei, acesta din urmă a declarat că esenţială în acest proces este realizarea reformelor în justiţie, precizând că Moldova va beneficia de toată asistenţa în această privinţă, importantă fiind ieșirea din criza politică și reorientarea către probleme primordiale ale ţării.

Mai rămâne un lucru – voinţa politică a celor aflaţi astăzi la putere.

Alţi eroi, aceeaşi piesă Dar s-au schimbat cumva lucrurile, în aproape doi ani de aflare a pretinșilor democraţi la putere? Și acum un an, când se împlineau exact 15 ani de la aderarea Republicii Moldova la CoE, un alt interimar, Mihai Ghimpu, le vorbea în aceiași termeni coraportorilor Josette Durrieu

și Egidijus Vareikis, aflaţi într-o vizită de documentare la Chișinău. Ghimpu își exprima regretul în legătură cu faptul că Republica Moldova se află o perioadă atât de îndelungată sub monitorizarea Consiliului Europei, dar era, totodată, suficient de optimist în privinţa realizării tuturor angajamentelor faţă de prestigioasa organizaţie. Și Josette Durrieu, pe atunci coraportor APCE, ne-a promis toată susţinerea, doar că să ne facem mai întâi temele pentru acasă. În mai 2010, ministrul Afacerilor Externe, Iurie Leanca, în cadrul unei întrevederi bilaterale cu secretarul general al Consiliului Europei, Jagland Thorbjørn, de asemenea, dădea asigurări că autorităţile moldovene vor realiza, în cât mai scurt timp, angajamentele faţă de CoE, pentru a încheia procesul de monitorizare. Și Jagland Thorbjørn a menţionat disponibilitatea Consiliului Europei în acordarea sprijinului necesar, atâta doar că a cerut implementarea reformelor democratice în Republica Moldova.

Am adus doar câteva exemple pentru a arăta că nu s-a schimbat nimic în acest dialog. Ce vrea, de fapt, Consiliul Europei de la Republica Moldova?

Este vorba de câteva aspecte esenţiale care se referă la instituirea unei democraţii funcţionale – reforma în justiţie, asigurarea democraţiei regionale și locale, implicit buna desfășurare a alegerilor locale și/sau regionale, prevenirea torturii, respectarea standardelor anticorupţie etc.

Reforma justiţiei cu procurorul de vânzare Cât de mult au excelat guvernanţii la capitolul reformarea juridică și consolidarea statului de drept? Angajamentul principal al Republicii Moldova în acest context este reforma Procuraturii, în conformitate cu standardele europene și recomandările Consiliului Europei.

Mai ales că reformarea Procuraturii constituie obiectul unui angajament asumat oficial de ţara noastră în 1995, odată cu aderarea la Consiliul Europei. În pofida declaraţiilor și promisiunilor, constatăm că justiţia a fost mai mult distrusă decât reformată de actuala guvernare. Este Procuratura Generală mai independentă faţă de Parlament și Guvern, este mai puţin subordonat corpul judecătoresc actualei guvernări?

Intenţia de ridicare a imunităţii judecătorilor va asigura independenţa actului

de justiţie? Despre sinceritatea intenţiilor politicienilor de la putere vorbește elocvent și modul cum au „comercializat” aliaţii funcţia de procuror general, care numai independent nu este. Situaţia a rămas neschimbată și pe un alt segment al justiţiei aflat în vizorul Consiliului Europei, și anume, respectarea cerinţelor minime de detenţie și a asigurării condiţiilor adecvate în izolatoarele de detenţie provizorie.

Verticala comuniştilor, moştenirea democraţilor Președintele democrat Marian Lupu i-a informat pe coraportorii sosiţi la Chișinău despre realizarea Planului de acţiuni legislative APCE – Moldova pentru perioada 2005-2009, iniţiat în anul 2005, în calitatea sa de atunci de președinte al Parlamentului Republicii Moldova. El a mai precizat că intenţionează să folosească acea experienţă pozitivă la întocmirea noului plan de acţiuni legislative care să ducă la îndeplinirea integrală a tuturor angajamentelor și obligaţiunilor faţă de CoE. Ar mai fi de precizat că în 2005, Lupu a acces în funcţia de președinte al legislativului în calitate de exponent al guvernării comuniste, astfel că acea „experienţă pozitivă” nu este a sa personală, ci a partidului aflat atunci la putere și a cărui politică a promovat-o, cu toate abuzurile și derapajele antidemocratice pe care le-a criticat ulterior.

În luna august 2009, același Marian Lupu afirma într-un interviu: „Importantă este acum demontarea verticalei autoritare vicioase construite de președintele Voronin în ultimii opt ani – un sistem în care persoana cea mai importantă în stat a devenit președintele, iar Guvernul, Parlamentul, justiţia, organele puterii locale au îndeplinit funcţii de structuri docile pentru îndeplinirea directivelor acestuia”. Și adăuga: „O asemenea structură vicioasă a guvernării trebuie demontată acum…” Să presupunem că liderul democrat, desprins de sub tutela sufocantă a „tătucului”, a fost sincer în respectivul interviu. Dar de ce nu a urmat nimic, nici măcar la nivel de iniţiative legislative, dacă nu de reforme concrete, în administraţia publică locală, de exemplu. În 2003, comuniștii au distrus autonomia locală, dar au încercat pretinșii anticomuniști și democraţi să o restabilească? Verticala puterii a rămas în picioare, pentru că ea le convine actualilor guvernanţi în aceeași măsură în care i-a convenit și guvernării comuniste. Politicienii nu renunţă la controlul administrativ și financiar asupra aleșilor locali, pentru că asta îi ajută să se menţină la putere și să-și păstreze dominaţia politică și economică. Cum să devină mai autonomi primarii, dacă ei depind în totalitate de avantajele pe care le oferă puterea, dacă banii publici sunt distribuiţi pe criterii de apartenenţă politică?

Filat promite alegeri locale libere şi democratice Vladimir Filat a menţionat, în cadrul întrevederii cu oficialii europeni, că actualmente Guvernului îi revine sarcina de a crea condiţii adecvate pentru ca alegerile locale, care urmează să se desfășoare în vara acestui an, să fie libere și democratice. Oare chiar asta vrea premierul Filat, care a profitat din plin de legislaţia imperfectă, de faptul că prin controlul pe care-l exercită Guvernul asupra aleșilor locali a acaparat filialele din teritoriu ale mai multor partide care nu se află la guvernare, inclusiv ale Partidului Comuniștilor? În mai 2009, Uniunea Europeană se referea, într-o Declaraţie cu privire la Republica Moldova, la îngrijorările majore exprimate în Rezoluţia 1666, adoptată de Parlamentul European cu privire la funcţionarea instituţiilor democratice din Moldova, în special în ceea ce privește deficienţele existente în practica electorală.

După doi ani de guvernare democratică, putem oare constata că aceste deficienţe au fost înlăturate și că le putem raporta reprezentanţilor APCE îndeplinirea angajamentelor asumate? Un răspuns exhaustiv ni l-a dat chiar noul subaltern și partener de guvernare al premierului Filat, Serafim Urechean, care afirma recent că alegeri mai cumpărate și mai murdare nu a văzut în viaţa lui. Și pe el trebuie să-l credem, că-i omul guvernării.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

25 MARTIE 2011

Reflec\ii

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

Libertatea care împacă termenii „ROMÂN” şi „MOLDOVEAN” Iată că astăzi avem un cuvânt de apreciere pentru Guvern.

Mai bine zis, pentru una dintre faptele lui. Acesta a trimis în Parlament un proiect de lege privind modificarea și completarea Legii privind actele de stare civilă. Modificările nu sunt unele ordinare, ci esenţiale. Odată adoptate de Parlament, acestea vor fi de natură să aplaneze într-o oarecare măsură criza identitară a populaţiei majoritare și să relaxeze dezbaterea publică pe aceste teme.

Statul nu este stăpânul nostru Să vedem în ce anume constă iniţiativa. Serviciul de presă al Guvernului ne informează că, în ședinţa sa de miercuri, 23 martie, „Executivul a aprobat modificarea Legii privind actele de stare civilă, prin care s-a propus excluderea menţiunii privind naţionalitatea din actele de stare civilă, în afară de actul de naștere, în care să fie scrisă apartenenţa etnică a persoanei la cererea persoanei vizate

ce a împlinit vârsta de 16 ani sau a părinţilor, în baza declaraţiei pe propria răspundere. Această prevedere vine să conformeze cadrul legislativ naţional cu standardele internaţionale și anume cu art. 8 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăţilor Fundamentale privind respectarea vieţii private în vederea respectării interne pentru modificarea originii etnice”.

Descrierea iniţiativei, așa cum ne-o prezintă serviciul de presă al Guvernului, este una destul de seacă și tehnicistă. Dincolo de cuvinte însă, întrezărim schimbări majore. Modificarea în sine, dacă va fi adoptată de Legislativ și va intra în vigoare, va constitui un adevărat ferment al proceselor de reabilitare etnică a populaţiei majoritare după un îndelungat și dureros proces de aculturaţie (rusificare) și de anihilare metodică a conștiinţei etnice, ca să nu spunem după o politică de etnocid.

Proiectul de lege ţine cont de realităţile etnice vii din ţara noastră, precum și de contradicţiile acumulate la nivelul etniei majoritare, sfâșiate între etnonimul „român”, pe de o parte, și infranimul și politonimul „moldovean”, pe de altă parte.

Observăm, în context, că proiectul reia o altă iniţiativă a deputatei Ana Guţu, respinsă de Parlament, inclusiv cu votul unor deputaţi din alianţa de guvernământ.

S-a dorit cu orice preţ ca laurii pentru o asemenea modificare a legislaţiei să fie culeși de Guvern. Mă rog, asta este voia boierilor. Ea ne amintește de trucul la care recurgea guvernarea PCRM, care respingea în Parlament iniţiative rezonabile ale opoziţiei, pentru ca, la scurt timp, Guvernul Tarlev să se prezinte în faţa forului legiuitor cu același proiect, în care se adău-

gau sau din care se scoteau două-trei virgule. Important pentru noi acum este însă ca proiectul să fie adoptat de Parlament, indiferent de cine își va aroga meritele iniţiativei.

Falimentul politicilor naţionale de stat Ispita tuturor guvernelor de după 1991 a fost să intervină în procesele de recuperare a conștiinţei etnice a populaţiei majoritare, impunând un soi de ideologie de stat, ca surogat al vechii ideologii sovietice. Politicile de acest gen au culminat cu adoptarea de către Parlament a „Concepţiei politicii naţionale a Republicii Moldova”, avându-i ca autori spirituali pe Victor Stepaniuc și Vasile Stati și aprobată prin Legea nr. 546 din 19 decembrie 2003. Concepţia rămâne în vigoare până astăzi, iar Alianţa pentru Integrare Europeană a refuzat, în ultimele două legislaturi, să o abroge.

Unul din handicapurile fundamentale ale Republicii Moldova este că aceasta nu se declară și nu se dorește a fi un stat naţional. Constituţia ţării, din 1994, evită ideea de stat naţional.

Faptul a fost determinat atunci de disputele dintre adepţii denumirilor de „moldovean” și „român”, când, de fapt, era vorba despre una și aceeași identitate desemnată cu termeni diferiţi.

Percepţiile identitare diferite trebuie conciliate Acum câţiva ani, am abordat această chestiune în Parlament. Am arătat că punerea celor doi termeni în relaţie de adversitate este contraproductivă și dăunează stabilităţii ţării.

Cu îngăduinţa cititorilor noștri ne vom permite să readucem în atenţie câteva dintre gândurile formulate de la tribuna Legislativului în 29 iulie 2006, rămase de actualitate și la care nu vom renunţa atât timp cât există problema dihotomiei terminologice: „Ne-am plasat în permanenţă pe poziţii diametral opuse, militând pentru aceeași identitate pe care o numim diferit. Istoria tragică a pământului nostru a impus pecetea unor percepţii identitare diferite, care astăzi, în sfârșit, trebuie reconciliate.

Ca oameni responsabili și patrioţi ai acestei ţări trebuie să învăţăm să ne împăcăm unii cu alţii. În lumea modernă, fiecare persoană umană are dreptul la autoidentificare, inclusiv dreptul de a-și asuma în libertate acea identitate care îl exprimă mai

bine cultural, lingvistic și spiritual. Știm cu toţii că dezbaterea identitară trasează între numele de moldovean și cel de român o linie de divizare, aceasta privind deopotrivă și numele limbii. Însă orice război se încheie, mai devreme sau mai târziu, cu pace. Iar părţile beligerante se așază la masa de negocieri. Este momentul ca și noi să depășim încrâncenările de altădată.

Această confruntare nu trebuie să urmărească un deznodământ cu învingători și învinși. Înţelept este să câștige, în egală măsură, fiecare dintre noi, și, mai ales, întreaga societate.

Oricine dintre noi, indiferent dacă îmbrăţișează identitatea de moldovean sau de român, trebuie respectat deopotrivă de ceilalţi membri ai societăţii, dar și să se bucure de un tratament egal și nediscriminatoriu din partea statutului. Obiectiv, suntem una și aceeași, dar subiectiv ne identificăm diferit. Suntem cu toţii cetăţeni ai Republicii Moldova și, în acest sens, suntem cu toţii mândri de numele nostru de moldoveni.

E timpul să încetăm polemicele inutile în chestiunea identitară și să conciliem identitatea noastră politică cu cea etnică. În accepţia europeană modernă autoidentificarea este parte inalienabilă a drepturilor și libertăţilor fundamentale ale omului”.

Vorbind altădată la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, am lansat de la tribuna acestui for, poate nereușit, termenul de moldoromâni pentru majoritatea etnică din Republica Moldova. Nu era vorba de o ambiţie deșartă, ci de o replică dată ideologiei de stat, a moldovenismului rusoman și românofob, ca și spiritului patriotard al protipendadei bucureștene care nu poate înţelege până la capăt trauma identitară produsă la răsărit de Prut cu câteva milioane de conaţionali abandonaţi în mod repetat de-a lungul istoriei.

Paradoxuri locale: sinonime antonime… Întotdeauna am considerat că retragerea statului din sfera identitară și lăsarea aspectelor identificării etnice la latitudinea fiecărei persoane este soluţia cea mai potrivită și euroconformă în cazul Republicii Moldova. Ideea de confruntare intracomunitară ne repugnă, pentru că înseamnă consumarea energiilor noastre etnice pe niște chestiuni formale, divizându-ne și mai mult și subminând orice aspiraţie de unitate naturală a noastră. Deideologizarea

disputei identitare este și ea necesară. Nu mai putem privi lucrurile de parcă am fi în plin Război Rece, de parcă am trăi în continuare în URSS. După cum nu mai putem, în accepţia etnică a termenilor, face din cele două sinonime relative, român și moldovean, două antonime. Termenii sunt complementari și nicidecum opozabili. Să învăţăm asta de la înaintașii noștri din perioada interbelică. Când spunem “războiul etnonimic moldoromân“ este ca și cum am spune: “războiul etnonimic germano-nemţesc, maghiaro-ungar, greco-elen sau gruzino-giorgian“. În epoca identităţilor multiple este necesar să știm să le ordonăm corect, evitând orice umbră de conflictualitate dintre mai multele identităţi care ne caracterizează și pe care ni le asumăm fiecare în libertate.

Iar politonimele român și moldovean privesc alte realităţi decât cele etnice și-i cuprind și pe românii și moldovenii alogeni.

Dispută identitară, dar şi conflict de generaţii…

Situaţia s-a schimbat mult în ultimii ani în Republica Moldova. Linia de divizare dintre cei care se autoidentifică etnic drept moldoveni și cei care se autoidentifică drept români este una fluctuantă. Nimeni nu o poate surprinde exact, nici măcar recensămintele. S-a văzut în 2004, când am avut peste jumătate de milion de persoane înregistrate ca vorbitoare de limbă „română” și doar vreo 80 de mii de persoane de „naţionalitate română”, întrucât în faţa recenzorilor doar atâţia au putut face dovada „naţionalităţii” cu pașaportul românesc, singurul acceptat ca probă, cu greu, în vechiul, ca și în actualul regim.

Dacă s-ar face astăzi un recensământ, se va vedea că persoanele declarate de „naţionalitate română” sunt de câteva ori mai multe decât în 2004 și că numărul celor de „naţionalitate moldoveană” a descrescut exact cu cât au crescut primii. Se va ajunge la un moment dat ca cei care se declară români și cei care se declară moldoveni să fie la egalitate. Tendinţele și dinamicele sociale îndreptăţesc o asemenea concluzie realistă. Cei care se consideră și se declară români din punct de vedere etnic sunt preponderent tineri, majoritatea născuţi după căderea regimului sovietic. Pe când majoritatea celor care se consideră și se declară moldoveni din punct de vedere etnic sunt în mod covârșitor persoane în vârstă, născute și formate

în timpul URSS. Cele două tabere sunt reprezentate în mare măsură de părinţi, pe de o parte, și de propriii lor copii, pe de altă parte. La rândul lor, părinţii „moldoveni” ai copiilor „români” au și ei părinţi care s-au declarat români înainte de 1944. De aceea, nu trebuie să mergem pe linia confruntării, a respingerii celuilalt, a războiului fratricid. Mai înţelept și mai de folos este să-l lăsăm pe fiecare să se declare ceea ce consideră el subiectiv că este, fără frica de a fi urmărit sau pedepsit de către statul atotputernic, axat pe ideologiile sale deșucheate.

Naţionalitate versus apartenenţă etnică Identitatea etnică este un dat, un fapt obiectiv. Acest fapt obiectiv trebuie conștientizat și asumat subiectiv de către fiecare în parte. În funcţie de gradul de conștientizare și asumare subiectivă a faptului obiectiv putem vorbi despre nivelul de conștiinţă etnică, de gradul de solidaritate etnică, iar mai apoi și de nivelul de conștiinţă naţională, în accepţia cetăţenească a termenului.

Confuzia identitară din Republica Moldova este perpetuată și de faptul că legislaţia în domeniu admite o suprapunere a noţiunilor de „naţional” și „etnic”, ca și cum ar fi vorba despre același lucru. Cadrul

european și internaţional în materie face o distincţie netă între cele două noţiuni. Totodată, vom observa că aceeași confuzie există și în legislaţia României. Cine a urmat procedurile de repunere în drepturile de cetăţean român a putut observa că în Registrele de evidenţă a populaţiei nu există rubrica „apartenenţă etnică”, ci doar cea de „naţionalitate”, în care, în cazul etnicilor români, era trecută, invariabil, ca la sovietici,„naţionalitatea moldoveană” fără acordul celui vizat.

Pacea intracomunitară ca temelie a păcii civice În acest context, proiectul aprobat miercuri, 23 martie, de Guvernul de la Chișinău și transmis în Parlament spre adoptare este unul salutar. O asemenea iniţiativă s-a lăsat prea mult așteptată. Ea va fi în măsură să rezolve pe cale pașnică o mare, veche și gravă problemă: problema identitară. Războiul terminologic „moldoromân” la noi acasă este o pacoste.

El poate fi și trebuie încheiat fără nici un fel de pierderi de o parte sau alta.

Condiţia păcii în acest caz însă este una singură: libertatea exercitată în deplină cunoștinţă de cauză. Restul este treaba lui Dumnezeu.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Jupuitorii Moldovei Scandalul taxelor de cazinou: s-au furat 5,6 milioane de lei! Nimeni nu este vinovat!

Chiar este amuzant scandalul din Parlament provocat de prejudiciul în valoare de peste 5,6 milioane de lei adus statului în 2010, ca urmare a falsificării unei legi ce reglementează taxarea jocurilor de noroc. Este evident că s-a comis o infracţiune gravă, cu prejudicii materiale în proporţii deosebit de mari aduse Bugetului de Stat. Și guvernanţii recunosc asta, doar că nu găsesc nici un vinovat. Există crima, dar nu există criminali. Chiar așa să fie?

Să amintim pe scurt povestea În iulie 2010, cu puţin timp înainte de a merge în vacanţă, deputaţii au operat modificări la Legea privind licenţierea în activitatea de întreprinzător.

Deputatul Veaceslav Untilă, pe atunci fiind deja plecat din AMN, a propus un amendament prin care cerea ca taxa de întreţinere a unei mese de jocuri de noroc să fie micșorată de la 360 de mii de lei la 180 de mii de lei. Propunerea a fost respinsă de Comisia economie, buget și finanţe, în fruntea căreia se afla deputatul PLDM, Veaceslav Ioniţă. Însă, în cadrul ședinţei în plen a Parlamentului din 15 iulie 2010, prezidată de Serafim Urechean, primvicepreședintele de atunci al Legislativului și președinte al AMN, Untilă a insistat asupra propunerii sale. Deși, conform stenogramei, amendamentul lui Untilă nu a fost acceptat prin votul deputaţilor, el s-a regăsit totuși în varianta finală a legii, semnată și promulgată de spicherul de atunci Mihai Ghimpu. Mai târziu, Guvernul a atacat această prevedere la Curtea Constituţională și a obţinut abrogarea ei. Problema însă constă în faptul că 4 companii care oferă servicii de jocuri de noroc au reușit între timp să achite taxa de 180 de mii de lei pentru o masă, în loc de 360 de mii, prin aceasta aducându-i-se Bugetului de Stat un prejudiciu de peste 5,6 milioane de lei.

Măria sa Ghimpu I nu verifică, ci doar semnează Și unui om lipsit de orice pregătire juridică îi este clar că de acest fals monstruos se face vinovat, în primul rând, Mihai Ghimpu, care, în calitatea sa de atunci de președinte al Parlamentului și de președinte interimar al statului, a semnat și a promulgat legea. Mihai Ghimpu astăzi însă se spală pe mâini, pretinzând că nu ar purta nici o vină: „Eu am semnat având semnăturile tuturor celor responsabili de legea pe care o prezintă la semnare președintelui Parlamentului. Și așa toate le-am semnat, și așa le-a semnat și Voronin, și Lupu, și toţi care le semnează. Noi nu verificăm articolele: corespund, nu corespund”. Când spune „noi”, Ghimpu se referă la ei, auguștii președinţi de Parlament, adică Voronin, Lupu, Ghimpu, care nu se umilesc până într-atât încât să verifice niște articole. Deci, Ghimpu a semnat fără ca să verifice. Probabil, nu a verificat din comoditate, din lene sau din incompetenţă, din rea-intenţie sau poate, cine știe, i-o fi picat ceva în buzunar și liderului liberal, despre care se spune că mare noroc mai are la afaceri în ultima perioadă, chiar dacă în politică îi merge din prost în mai prost.

Urechean, jocul şi norocul Și Serafim Urechean este, în mod evident, responsabil

pentru falsul care a costat Bugetul de Stat 5,6 milioane de lei. El a prezidat ședinţa respectivă și a văzut foarte clar că Parlamentul nu a aprobat prin vot amendamentul lui Untilă, dar nu s-a sesizat, nu a denunţat acest fals.

Cine știe, i-o fi plăcând și lui Urechean jocurile de noroc!

Ioniţă şi „abuzul pe o procedură tehnică” Printre cei vinovaţi de prejudicierea statului de o sumă atât de mare de bani este și președintele Comisiei economie, buget și finanţe, deputatul PLDM, Veaceslav Ioniţă. El pledează nevinovat, susţinând că nu se știe

cine „a abuzat pe o procedură tehnică”. Dar domnul Ioniţă uită că și el, ca președinte al comisiei sesizate în fond, este printre cei care au contrasemnat textul legii pentru conformitate cu stenograma și cu decizia realmente adoptată de Parlament. De ce nu a denunţat atunci justiţiarul Ioniţă acest „abuz pe procedură tehnică”? Acum, dumnealui încearcă să dreagă busuiocul, aburindu-și alegătorii cu promisiunea că cele 4 companii care „au beneficiat” de taxele înjumătăţite vor fi obligate să achite întreaga sumă, ceea ce nu este decât o minciună sfruntată.

Chiar dacă prevederea a fost abrogată de Curtea Constituţională și a intrat în vigoare o nouă

reglementare, aceasta nu poate fi retroactivă. Dacă respectivii agenţi economici vor fi obligaţi să restituie cele 5,6 milioane de lei, ei se vor adresa în justiţie și vor obţine câștig de cauză sau chiar vor ajunge la CEDO. Și atunci Guvernul va trebui să le plătească despăgubiri, care vor fi și mai mari și tot din Bugetul de Stat, adică tot din buzunarele contribuabililor noștri ajunși la sapă de lemn.

Untilă, lobbyistul „dezinteresat” al proprietarilor de cazinouri Și Veaceslav Untilă, tizul lui Veaceslav Ioniţă, poartă răspun-

dere pentru comiterea acestei infracţiuni, întrucât a contrasemnat și el, ca autor al amendamentului, în conformitate cu legea și pentru conformitate cu cele decise de Parlament. Dacă Veaceslav Untilă ar fi fost cel puţin corect, ar fi denunţat respectivul fals. Însă Untilă nu avea nici un interes să se procedeze de o manieră legală, pentru că este foarte probabil ca el să fi avut o înţelegere cu cineva dintre proprietarii de cazinouri în vederea promovării respectivei modificări la lege. Este greu să ne imaginăm că domnul Untilă s-a apucat în mod absolut dezinteresat să facă lobby în Parlament pentru cei care activează în domeniul jocurilor de noroc. Este adevărat că Untilă pretinde că a acţionat din raţionamente eminamente nobile. Într-o emisiune televizată din 17 martie 2011, el a declarat că „a înaintat amendamentul cu privire la micșorarea taxelor pentru cazinouri, de la 360 de mii de lei la 180 de mii de lei, cu scopul de a crea condiţii echitabile pentru persoanele care încearcă să iniţieze un business mic”. Domnul Untilă ne ia pe toţi de proști și, mai ales, este rău certat cu morala dacă pretinde că sprijină businessul mic micșorând taxele pentru cazinouri.

Toată lumea știe că un muritor de rând nu are nici o șansă să iniţieze o afacere în acest domeniu extrem de profitabil, care este controlat doar de anumiţi aleși.

Veaceslav Untilă, pur și simplu, i-a ajutat pe respectivii „aleși” să încaseze venituri și mai mari decât au încasat de până acum. În plus, nu poţi să pretinzi că faci o faptă nobilă promovând jocurile de noroc. Pentru multă lume jocurile de noroc sunt o boală, unii și-au pierdut averile, sănătatea mintală și chiar sufletul la cazinou. Sau Untilă vrea să relanseze economia naţională cu cazinourile...

Din declaraţiile liderilor AIE 2, am înţeles că se va crea o comisie de anchetă în Parlament, pentru a se constata cine se face vinovat de prejudiciul de 5,6 milioane de lei adus Bugetului de Stat, ca urmare a falsului operat la Legea privind licenţierea în activitatea de întreprinzător. Noi însă putem pune mâna în foc că nici unul dintre actualii demnitari nu vor fi găsiţi vinovaţi și nici nu vor fi trași la răspundere. Și nici Urechean și Untilă, care deja nu mai sunt demnitari. Explicaţia este simplă: Untilă a fuzionat cu Ghimpu, iar Urechean cu Filat.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

P. S.: Am văzut că în apărarea lui Ghimpu a sărit și actualul președinte al Parlamentului, liderul Partidului Democrat, Marian Lupu. El a declarat presei că Ghimpu nu avea cum să știe ce și cum a semnat. Lupu îl apără pe Ghimpu nu pentru că Ghimpu ar fi cu adevărat nevinovat de cele ce s-au întâmplat. Explicaţia e alta: Ghimpu face front comun cu Plahotniuc împotriva lui Filat, respectiv Ghimpu e nevinovat.

Strămoșii noștri latini spuneau în asemenea cazuri: Manus manum lavat, adică o mână spală pe alta. Și amândouă – obrazul. Deși mai este și altă zicală latină care, probabil, s-ar potrivi mai bine pentru a defini relaţia celor doi politicieni: Asinus asinum fricat, adică măgar de măgar se freacă sau, mai literar, măgarul pe măgar scarpină. Și pentru că am ajuns la expresiile strămoșilor noștri latini, vom observa că ei aveau expresii pentru a defini nu doar relaţiile de amiciţie dintre oameni, ci și pe cele de ostilitate.

Una dintre acestea este: Homo homini lupus est, în traducere: omul pentru om lup este. Parafrazând-o și inversând-o semantic, am putea spune: Ghimpu pentru Lupu amic este.

S. P., FLUX

4

25 MARTIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Atitudini

Ce urmăresc homosexualii?

Versiunea mea.

Abordare calmă, liniștită, dar cu o poziţie solidă. Așa ar trebui să discute pe la talk-show-uri și invitaţii, atât susţinătorii de-o parte, cât și de cealaltă parte.

Important pe-o parte să nu te (pre) faci. Raţionamentul e unul simplu. Mă adresez mai mult aici jurnaliștilor, libertinilor, ateilor, indiferenţilor, orientaţilor tradiţional cărora nu le pasă și „luptă” pentru „libertate”, oamenilor dotaţi cu raţiune (minim necesar).

1. De ce este deranjantă sintagma „orientare sexuală” în legea nediscriminare? Pentru că exemplele Occidentului arată unde a adus acest accept. Peste ani, ai putea fi acţionat în judecată anume tu, acel care zici acum: „înapoiaţilor, cum de mai gândiţi ca în Evul Mediu, noi trăim într-o societate modernă, vrem integrare în Europa, lasă-i să respire și să trăiască liniștit (homosexualii)”. De ce vei fi acţionat? Pentru simplul motiv că-i vei spune copilului tău sau colegilor, sau oricui despre ei că nu-i OK și legea este un temei de acţionare în judecată.

2. Cam de ce ar trebui cineva să-și etaleze orientarea sexuală?

Această întrebare este valabilă atât pentru cei orientaţi, cât și pentru cei „neorientaţi”. Cine-mi răspunde argumentat solid, îi dau medalie. Exemplu des vehiculat de posibilă discriminare: Dacă ar veni un gay (am decis să le discriminez puţin pe lesbiene și să dau exemplu despre un gay) să se angajeze la lucru, cam cum ar trebui să îmi dau seama că e gay? Îmbrăcăminte? N-are ce veni cum vrea el. Gesturi? N-are ce arăta ce poate face acasă în faţa oglinzii sau în faţa prietenului său. Vorba? Hai să fim serioși… Pur și simplu, îmi declară? La ce bun? Vă spun eu – pentru provocare. Și dacă ar exista această lege cu sintagma în cauză, el ar spune „eu sunt gay”, eu nu l-aș angaja și el m-ar acţiona în judecată? Unde am greșit eu?

3. Dacă un gay nu e primit la serviciu, dar e foarte talentat și iscusit (ceea ce nu pun la îndoială) – să-și creeze propria firmă, unde poate angaja pe cine vrea mușchiul lui lustruit și tonifiat.

4. Un sărut în public n-ar trebui să vadă nimeni. Pentru că sărutul are o încărcătură emoţională atât de puternică, încât expunerea lui îi conferă un aspect fad. Aceste vorbe sunt valabile pentru toţi (reţineţi, e doar părerea mea). Există intimitate în viaţa oricui și ea trebuie tratată ca atare. „Casa mea – cetatea mea”, acolo sunt stăpân și fac ce vreau. Și haideţi să-l lăsăm pe Dumnezeu să judece, indiferent de ești credincios sau nu prea.

5. Și iată niște poze despre ce cred eu că e frumos și sănătos în public:

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

VICTOR CIOBANU:

Legea scrisă de oameni nu trebuie să fie împotriva Legii lui Dumnezeu Tânărul președinte al unui longeviv partid, cu o istorie bogată și cu oameni care au ajuns de referinţă, vorbește despre viitorul PPCD. Victor Ciobanu ne-a povestit cum se iau deciziile în formaţiunea condusă până nu demult de Iurie Roșca și de ce luptă împotriva legii antidiscriminare.

- Deci, sunteţi președintele PPCD cu acte în regulă. Totuși, nu cred că vă este ușor să vă impuneţi ca lider al unui partid cu o istorie atât de bogată. Cum vă descurcaţi? Aţi fost acceptat de oameni? De ce?

- Eu sunt produsul unei tradiţii politice îndelungate. Cronologic această tradiţie este egală cu vârsta pe care o am. Tradiţia respectivă înseamnă succesiunea unei multitudini de evenimente majore produse și trăite de oamenii din acest curent politic în cele mai critice momente ale istoriei noastre recente. Aș putea spune că eu m-am născut în această familie politică. Am crescut și m-am maturizat alături de luptătorii politici care au știut să se dedice la limită servirii unor idealuri pe care le împărtășesc ca pe o adevărată credinţă. Așa am învăţat eu și colegii mei de generaţie să fim instrumentele unei cauze majore. Pe scurt, este vorba de concepţia liderului care servește un curent politic, nu se servește de acesta în interes personal. Relaţia mea cu colegii mai în vârstă nu a fost niciodată una de subordonare, ci de prietenie adevărată. M-am învăţat să lucrez în echipă și să fac de toate. Am deprins ce este munca de rutină, activitatea organizatorică, dar și ce este comunicarea publică, formularea în scris și verbal a mesajului, politica internaţională, limbile străine, instituţiile europene.

Presiunea timpului pe care îl trăim a determinat o maturizare rapidă care presupune nu doar cunoașterea distanţată a fenomenului politic, ci și asumarea de responsabilităţi. Noi nu doar vorbim despre politică, ci și o practicăm. Este vorba de o acţiune în echipă într-un context concret care presupune activitate practică zilnică. Alături de colegii mei de generaţie am de mai mulţi ani încoace avantajul excepţional să pot face lecturi selecte care îmi permit fortificarea capacităţii mele intelectuale și spirituale. Eu sunt doar unul dintre exponenţii unei generaţii noi și viguroase de politicieni. Iată de ce, nefi-

ind novice, am acceptat în mod firesc propunerea de a deveni președintele partidului nostru.

Așa cum condiţia de lider presupune posedarea câtorva calităţi, printre acestea fiind asumare de responsabilităţi, pasiune și dedicaţie, eu sunt unul dintre cei care caută să își șlefuiască continuu aceste trăsături de caracter. Avantajul enorm pe care îl are partidul nostru în raport cu toate celelalte grupuri din ţară este atmosfera internă, unitatea și temperatura relaţiilor între membrii familiei noastre. Nu sunt și nici nu vreau să fiu bossul sau vârful unei nomenclaturi de partid, ci doar conducătorul unei echipe care are sarcina să coordoneze împreună cu ceilalţi întreaga acţiune politică. Ca și în orice meserie, poţi să reușești doar dacă faci ceea ce îţi place sau, mai bine zis, ceea ce nu poţi să nu faci. Prin urmare, în postura mea de președinte al PPCD am satisfacţia deplină că mă ocup anume de ceea ce vreau să fac. Nu am nici frustrări, nici complexe și nici atitudini de superioritate.

- Unii analiști cred că alegerea dumneavoastră a fost o mișcare de corectare a imaginii PPCD și că, în continuare, formaţiunea este condusă de Iurie Roșca. Cum este în realitate?

- Reforma internă pe care am iniţiat-o încă acum câţiva ani nu are nici o legătură cu jocul de imagine. Este vorba de promovarea consecventă a tinerilor cu experienţă din Noua Generaţie în fruntea structurilor noastre.

De mai mult timp, o serie de filiale importante sunt conduse de exponenţii generaţiei noastre.

Voi aduce doar câteva exemple: juristul Ghenadie Vaculovschi este președintele organizaţiei municipale Chișinău, juristul Igor Ciuru este președintele organizaţiei Bălţi, Alexei Capbătut, care conduce organizaţia de la Anenii Noi, este și el jurist, organizaţia de la Hâncești este condusă de Igor Ţurcanu, care este și vicepreședintele raionului. Mulţi dintre exponenţii acestei generaţii au devenit aleși locali de răspundere încă în anul 2007. În urma acelor alegeri, PPCD a avut cei mai tineri primari, vicepreședinte de raion și consilieri raionali: primarii Sergiu Fântână de la Mărăndeni, Fălești, și Silviu Osadcii de la Cărbuna Ialoveni, vicepreședintele Igor Ţurcanu, Nina Ungureanu – consilier raional Orhei, Andrei Bordian – consilier orășenesc Rezina. În aceeași logică se înscrie și promovarea tinerilor în fruntea listei electorale pentru alegerile parlamentare din 2009. La Congresul precedent, din februarie 2010, în calitate de vicepreședinţi au fost aleși

tinerii Ghenadie Vaculovschi, Igor Ciuru, Igor Ţurcanu, Alexei Capbătut și eu însumi, iar a doua funcţie ca importanţă în partid i-a revenit unui alt tânăr – Dinu Ţurcanu. Prin urmare, ceea ce s-a întâmplat la recentul Congres al PPCD nu este o improvizaţie de moment. În fruntea partidului au fost aleși 19 tineri: președintele, 15 vicepreședinţi, secretarul general și 2 secretari generali adjuncţi. Majoritatea absolută a celor 19 sunt coordonatori și președinţi ai organizaţiilor noastre teritoriale. Lista nu se epuizează aici, deoarece avem o mulţime de tineri care urmează să devină, în scurt timp, președinţi ai filialelor teritoriale și candidaţi pentru funcţiile de aleși locali.

Iar dacă această reformă internă profundă reprezintă și un plus de imagine pentru PPCD nu ne rămâne decât să ne bucurăm. Însă importanţa ei majoră ţine mai întâi de toate de fortificarea capacităţii instituţionale a partidului nostru. Urmăriţii pe tinerii noștri în dezbaterile publice și televizate și comparaţii cu vechii politicieni din alte partide. Prestaţia lor este cea mai elocventă dovadă a capacităţii intelectuale și profesionale și a abilităţii de a-și formula gândurile. Relaţia noastră cu Iurie Roșca este una de prietenie veche și frumoasă. El rămâne a fi coechipierul nostru, fără a pretinde să ne dirijeze sau să ne domine din umbră. Iurie Roșca n-a dispărut nici din partid și nici din spaţiul public, iar cei care i-au cauzat prejudicii de imagine vor avea foarte curând surpriza să se convingă că toate uneltirile lor au fost zadarnice.

- Îi puteţi spune “NU” dlui Roșca? S-a întâmplat vreodată să aveţi divergenţe și să faceţi așa cum credeţi că ar fi mai bine?

- Vă deschid un secret de partid în premieră absolută. Toate deciziile pe care le ia echipa noastră de conducere sunt rodul a unor discuţii și elaborări colegiale de mulţi ani de zile.

Nici o hotărâre nu este expresia unei improvizaţii de moment sau a unei indicaţii venite de la Iurie Roșca și, cu atât mai puţin, din exteriorul partidului nostru.

Procesul de luare a deciziilor este un domeniu pe care l-am însușit din practică, din lecturi și din multiple traininguri internaţionale. A căuta relaţii conflictuale în raporturile mele sau a oricărui alt tânăr din echipa noastră cu Iurie Roșca este un efort gratuit. Nu avem de ce să ne certăm unii cu alţii. Avem suficiente conflicte de onorat în exteriorul partidului nostru. Iar cine are îndoieli în acest sens, nu-i rămâne decât să urmărească cu atenţie și de acum încolo activitatea noastră.

- Cum intenţionaţi să relansaţi formaţiunea pentru a ajunge din nou în Parlament?

- Ea deja este relansată. Drept dovadă servește și interesul dumneavoastră ca și al altor instituţii media faţă de ceea ce facem noi. Avem o strategie clară și coerentă de fortificare a mesajului nostru public, de consolidare a structurilor noastre teritoriale și de absorbţie a noi resurse umane, oameni școliţi, motivaţi și cu profunde sentimente patriotice. În rest sunt elemente ale bucătăriei noastre interne care nu se pot regăsi într-un astfel de interviu.

- Sunteţi printre opozanţii legii antidiscriminare.

De ce?

- Pentru că suntem creștini nu doar cu vorba, iar sodomia este un păcat grav, o anomalie morală și fiziologică. Pentru că ne pasă de copiii noștri și înţelegem rolul familiei ca instituţie fundamentală în societate.

Ne dăm seama de efectele dezastruoase ale acestui curent anticreștin asupra moralei, sănătăţii și, nu în ultimul rând, asupra aspectelor demografice care sunt afectate de cei care își zic în mod mincinos minorităţi sexuale. Însăși noţiunea respectivă este una abuzivă și urmărește manipularea opiniei publice prin încercarea de a se înregimenta în categoriile normale de minorităţi, cum ar fi cele naţionale, lingvistice, religioase etc. Nu există forţă sau instituţie internaţională în stare să ne convingă sau să ne constrângă că acest rău al lumii moderne ar reprezenta un bine, iar calea noastră spre Europa ar trebui presărată cu astfel de deviaţii și degradări periculoase. Aţi observat, probabil, că majoritatea politicienilor din ţara noastră au o mai mare frică de demnitarii europeni decât de Dumnezeu.

Este alegerea lor, este păcatul lor de oameni liberi să opteze într-un fel sau altul. Singurul considerent la care vibrează acest soi de politicieni în astfel de situaţii este efectul electoral al acţiunilor și declaraţiilor acestora și, slava Domnului, demersurile noastre insistente împotriva așa-zisei legi antidiscriminare care s-au conjugat cu atitudinile energice ale tuturor bisericilor creștine, ale organizaţiilor neguvernamentale și pur și simplu a oamenilor cu bun-simţ din ţara noastră s-au dovedit a fi în stare să îi determine pe majoritatea conducătorilor fracţiunilor parlamentare să-și declare dezacordul cu iniţiativa

respectivă. Suntem conștienţi de faptul că am câștigat doar o bătălie și că războiul pentru normalitate va continua. Iată de ce vom păstra și de acum încolo starea de veghe și capacitatea de reacţie energică și activă ori de câte ori va fi necesar.

- Credeţi că este firesc ca o persoană să fie discriminată pe criterii etnice sau de apartenenţă sexuală la angajare, de exemplu, pentru că legea pe care o contestaţi stipulează și aceste lucruri și nu vorbește numai despre homosexuali?

- Constituţia noastră arată clar în articolul 16 toate tipurile de minorităţi, fără excepţie, printre acestea nefiind ceea ce se numește, în mod fals și cu rea-credinţă, minoritate sexuală. Prin urmare, aici nu poate fi vorba de nici un fel de discriminare.

- Care sunt limitele toleranţei și există oare acestea într-o democraţie?

- Ele sunt formulate în mod exhaustiv în „Cele 10 Porunci” și întreaga învăţătură a Bisericii Creștine. Iar legea scrisă, făcută de oameni, nu trebuie să fie împotriva Legii lui Dumnezeu, chiar dacă Biserica este separată de stat și trăim într-o societate unde libertatea religioasă și de conștiinţă este garantată. Cei care sunt împotriva lui Dum-

nezeu reprezintă o minoritate neînsemnată numeric în ţara noastră cu o populaţie declarat creștină de peste nouăzeci la sută. Îi tolerăm, îi respectăm așa cum sunt, dar nu intenţionăm să îi lăsăm să ni se urce în cap și nici să ne calce în picioare tradiţia și sentimentele noastre morale.

Dacă într-o democraţie dictatura majorităţii este condamnabilă, cu atât mai mult trebuie să fie condamnabilă dictatura unei minorităţi, chiar dacă utilizarea termenului de minoritate în raport cu sodomiţii este una convenţională. Cu atât mai mult cu cât nu confundăm sub nici o formă totalitatea ateilor din ţara noastră cu grupul agresiv și insignifiant numeric al homosexualilor.

- Pentru alegerile locale aţi stabilit deja candidaturile pentru funcţiile de primar în cele mai mari orașe precum este Chișinău și Bălţi? Cine sunt candidaţii PPCD? - La ultima ședinţă a Biroului Permanent am desemnat majoritatea candidaţilor pentru cele mai importante localităţi urbane din ţară. Numele lor vor fi făcute publice în cadrul unor evenimente care se vor desfășura în curând, la care vom avea onoarea să vă invităm și pe dumneavoastră.

Ion TOMA Sursa: AllMoldova

CIFRA ZILEI

Guvernul, la un UE faţă cu „orientarea sexuală”: 8/10/9 = 27 pas de dizolvare Cifrele din titlul știrii ne arată că în cuprinsul Uniunii Europene nu există practici și legislaţii uniforme privind antidiscriminarea și admiterea propagandei homosexuale la nivelul întregii societăţi.

Așadar, aritmetica este simplă. Numărul statelor membre ale UE este de 27. Potrivit datelor oficiale ale Comisiei Europene, în materie de legislaţie non-discriminare pentru persoanele de o altă „orientare sexuală” statele europene formează 3 grupuri relativ egale, de 8, 10 și, respectiv, 9 ţări.

Grupul nr. 1: Belgia, Bulgaria, Germania, Spania, Austria, România, Slovenia și Slovacia. În aceste 8 state ale UE legislaţia împotriva discriminării pe motive de „orientare sexuală” nu acoperă doar încadrarea în muncă a persoanelor adulte, ci și toate domeniile suplimentare, practic orice sferă a vieţii, inclusiv învăţământul de la cel primar la cel universitar. Aceste ţări se confruntă cu o degradare rapidă a contextului social și subminarea făţișă a bunelor moravuri, protejate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Grupul nr. 2: Republica Cehă, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Olanda, Finlanda, Suedia și Marea Britanie. În aceste 10 state ale UE legislaţia împotriva discriminării pe aceleași motive, de „orientare sexuală” a fost extinsă doar parţial asupra altor domenii decât încadrarea în muncă a persoanelor adulte. În Marea Britanie extinderea vizează și

Sergiu BEZNIŢCHI Sursa: http://beznitchi.com/

domeniul învăţământului, în care a căpătat forme aberante.

Grupul nr. 3: Danemarca, Estonia, Grecia, Franţa, Italia, Cipru, Malta, Polonia și Portugalia. În aceste 9 state ale UE legislaţia respectivă se referă strict la persoanele adulte și exclusiv la domeniul încadrării în câmpul muncii. Aceste legislaţii acoperă doar domeniile menţionate în Directiva privind egalitatea de tratament la încadrarea în muncă (Directiva 2000/78/CE). Spre deosebire de unele state din grupul nr. 1, statele din grupul nr. 3, al celor 9, fac toate parte din zona Schengen și din zona Euro.

Deci, pentru a face parte din UE, din spaţiul Schengen și din zona Euro nu este obligatoriu să extinzi legislaţia naţională mai mult decât domeniul de acoperire al Directivelor europene.

Există două directive în materie de nediscriminare: nr.

200/43/CE, care nu cuprinde sintagma „orientare sexuală”, și nr. 2000/78/CE, care cuprinde această sintagmă cu referire doar la adulţi și doar la angajarea în muncă.

Un model unic nu există în UE, după cum nu există nici legislaţii sau practici uniforme.

Proiectul legii privind prevenirea și combaterea discriminării promovat de Guvernul Filat II dorește alinierea legislaţiei Republicii Moldova la Grupul nr. 1 de state UE, în care iniţierea și propaganda homosexuală se face în școlile de orice tip și de orice nivel.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Urmare din pag. 1 Alianţa pentru Integrare Europeană s-a convocat joi într-o ședinţă de urgenţă, în care urmau să discute ultimele neînţelegeri privind adoptarea politicii bugetar-fiscale.

Președintele Comisiei economie, buget și finanţe, deputatul PLDM, Veaceslav Ioniţă, se declară pesimist în ceea ce privește adoptarea în termenii stabiliţi a proiectului Bugetului de Stat. „Minuni se mai întâmplă și noaptea, dar eu sunt pesimist. În acest moment nu pot spune nici dacă mâine dimineaţă (astăzi, 25 ianuarie – n.n. ) va avea loc ședinţa Comisiei. Dacă nu se va ajunge la nici o soluţie, adică nu va fi susţinută politica fiscală, Guvernul va trebui să-și dea demisia. Dar credem că, până la urmă, Guvernul va fi susţinut”, a declarat Ioniţă.

La rândul său, deputatul PD, Valeriu Guma, a explicat că partidul său a avut un șir de amendamente la proiectul legii privind politica fiscală, care au fost neglijate de colegii săi din alianţă. „Amendamentele de bază, majorarea accizelor la ţigări, băuturilor alcoolice tari, le-am susţinut, dar sunt unele modificări care trezesc întrebări și am solicitat să le mai discutăm. Pe lângă accize mai sunt impozitele indirecte.

Noi am dori o lege specială pentru acestea, iar Guvernul să consulte societatea, mediul de afaceri. Ca să nu îngreunăm procesul, am solicitat ca acum să aprobăm bugetul cu modificările necesare pentru anul 2011, iar asupra celorlalte detalii să revenim

prin iunie-iulie. Sunt convins că vom găsi soluţia necesară”, a spus deputatul democrat.

Comuniștii declară că nu au votat bugetul din cauza unor probleme conceptuale pe care le-au depistat. „Am venit cu propuneri conceptuale.

PCRM vrea să susţină proiectul politicii fiscale. Din păcate, deputaţii din AIE nu au dorit să susţină propunerile noastre”, a declarat deputatul PCRM, Igor Dodon.

Conform legislaţiei, înainte ca Parlamentul să adopte, în trei lecturi, Legea Bugetului de Stat, trebuie să fie aprobată politica fiscală.

Miercuri, 23 martie, premierul Vladimir Filat a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că termenul limită pentru adoptarea legii bugetului este 1 aprilie, iar în cazul în care Parlamentul nu se încadrează în acest termen, Guvernul își va prezenta demisia. “În cazul nevotării acestor legi, asta înseamnă că nu există suport politic al Guvernului și înseamnă că Guvernul trebuie să plece în demisie.

Lucrurile stau foarte simplu. Termenul limită de adoptare a acestor legi este 1 aprilie. Din simplul motiv că pe data de 8 aprilie are loc ședinţa Boardului Fondului Monetar Internaţional și trebuie să fie aprobată decizia de deblocare a tranșei următoare de finanţare pentru ţară. Și asta înseamnă deblocarea tranșelor din partea celorlalţi donatori și parteneri de dezvoltare”, a declarat Filat pentru sursa citată.

FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

25 MARTIE 2011

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Albastru pidosnic în Altar!

Vineri, 18 martie, șase oameni, arhierei ai Patriarhiei Ruse în Moldova (Vladimir Cantarean, Sava Volkov, Anatolie Botnari, Petru Musteaţă, Marchel Mihăiescu și Nicodim Vulpe), s-au convocat în ședinţă. Constrânși de împrejurări, aceștia au cedat presiunii publice și au decis caterisirea, adică răspopirea, arhimandritului pederast Vasile Ciobanu de la mănăstirea Tabăra. Iată temeiul invocat în decizia nr. 2, adoptată la 18 martie: „În baza recomandării Judecăţii Mitropolitane Nr. 5-11 din 04.03.2011, care a studiat probele de învinuire aduse arhimandritului Vasile (Ciobanu) duhovnicul Mănăstirii Tabăra, de săvârșirea păcatului sodomiei (malahie în grup, sex oral) prezentate prin dovezi convingătoare (video) de către mass-media. Având în vedere și recunoașterea săvârșirii acestora de către duhovnicul sus numit și în temeiul sfintelor canoane (urmează extrase din canoane – nota noastră) Decidem caterisirea Arhimandritului Vasile (Ciobanu)”. Am redat întocmai ortografia „sinodalilor” pentru a se vedea gradul lor de cărturărie și nicidecum pentru a jigni sentimentul nostru de respect pentru limba română literară.

rău, ce este canonic și ce nu este, cum să iubim Moscova și cum să nu iubim Patriarhia Română, numită „tâlhar la drumul mare”, cum să-l susţinem pe securistul Valeriu Pasat și partidul lui politic și tot așa mai departe.

Astăzi, cei care i-au oferit tribuna Bisericii unui securist ca Pasat, le refuză dreptul la cuvânt slujitorilor lui Hristos!

Sinodul ia prăjina: când vorbiţi, să tăceţi! Înainte de a hotărî răspopirea arhimandritului lor pederast, cei șase sinodali de sub omoforul Moscovei și-au luat măsuri de precauţie și le-au cusut gura cu aţă albă tuturor preoţilor, călugărilor și călugăriţelor, ascultătorilor și ascultătoarelor din mănăstiri și tuturor celor care se nevoiesc în cuprinsul mitropoliei „Întregii” Moldove, ca nu cumva cineva, Doamne ferește! să apară (sic!),

Decizia nr. 1: IN-TER-ZI-CEM să mai vorbiţi!

Puţină lume a observat că această decizie de răspopire a fost precedată de alta, decizia nr. 1, intitulată „Difuzarea informaţiei și prezentarea poziţiei oficiale a Bisericii”. Între decizia nr. 1 și decizia nr. 2 există o legătură directă și lesne de întrezărit.

Decizia nr. 1 se rezumă, în fond, la următoarele: „Sinodul Decide: Interzice slujitorilor și nevoitorilor din cuprinsul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove să apară samovolnic cu declaraţii publice fără permisiunea și coordonarea cu Serviciul de presă Mitropolitan și Eparhial”. Referindu-ne, între altele, la felul cum arată acest fragment de text, această galimatie, nu putem trece cu vederea că obsesia sinodalilor pentru majuscule, semn sigur de grandomanie, este menită doar să arunce respectiva decizie în ridicol, pe motiv de agramatism elementar. Mare cum este, nici măcar Patriarhia Moscovei și a întregii (cu minusculă) Rusii nu folosește atâtea majuscule pe un centimetru pătrat de text ca sărmanii sinodali de la Chișinău.

Practica bate gramatica, ar glumi în această situaţie preasfinţita Vulpe, cum îi stă în obicei.

Atâta doar că gramatica (litera învăţăturii evanghelice) este bă-

monahi. Nu care cumva să se mai vorbească despre fiii naturali, adică trupești, și nu doar duhovnicești, ai cinstitelor feţe sinodale și monahale. Ferească Dumnezeu ca cineva să „apară samavolnic” cu declaraţii publice despre târâtul Sfintei Biserici în mocirla politicii partizane sau despre colaborarea sfintelor obraze bisericești cu KGB-ul sovietic și cu serviciile lui succesoare! Să nu-l împingă păcatul pe nimeni să pună la îndoială trăirea pilduitoare a creștinismului de către „preasfânta” conducere „Mitropolitană și Eparhială”! Să nu se dea cineva, cumva, cândva, pe undeva, din impuls păgân și samavolnic, firește, criticilor pentru jupuiala de taxe de pe viu și de pe mort, pentru „contribuţiile” foarte „benevole” ale parohiilor în fondul mitropolitan de milioane, izvorul luxului în care se scaldă și se desfată vlădicii! Să nu îndrăznească vreo gură creștină să ridice glas contra simoniei, adică a cumpărării preoţiei pe bani, a parohiilor și a funcţiilor ierarhicești. Să nu care cumva să cuteze vreo inimă mai însetată de dreptate să-i arate și pe ei, pe preasfinţiţii sinodali, cu degetul! O, nu, onoarea de supuși ai Patriarhiei Moscovei nu suportă așa ceva! Pentru asta trebuia o interdicţie îmbrăcată în haina unei decizii. Și cei șase sinodali au votat ceea ce intră și rămâne în istorie ca „Decizia nr.1”, decizia de căpătâi pentru toţi și pentru toate. Decizia tăcerii, decizia gurii închise și a limbii ţinute strâns după dinţi.

Slujitorii Cuvântului să nu aibă cuvânt! Darul vorbirii în public și monopolul adevărului le revin doar sacrosanctului sinod al celor șase și purtătorului lor de cuvânt! Mesajul celor 6 sinodali trimis clerului este limpede: Voi când vorbiţi cu noi, să tăceţi!

Când vorbiţi cu poporul lui Dumnezeu, să tăceţi! Vom vorbi noi pentru voi!

Cenzura celor 6 tută și chiar doborâtă la pământ de practica sau practicile unor nechemaţi în sutane. Lăcomia, goana după bani, homosexualitatea, setea de slavă deșartă și altele de felul acesta au pătruns, spre amarul nostru, în altarul Bisericii, în Sfânta Sfintelor și ne predică de acolo ce e bine și ce e

samavolnic (brrrrr!), cu declaraţii publice. Nu care cumva să se găsească vreun preot mai cu obraz și să declare public, chiar despre mândrii sinodali, ceea ce constituie subiect de discuţie aprinsă în sânul Bisericii: homosexualitatea unor clerici, mai cu seamă a celor dintre

Chiar ne mirăm că nu i-a pălit pe bravii sinodali această idee genială mai înainte. Că doar cazuri de felul celui al preotului pederast și, probabil, și pedofil Vasile Ciobanu au fost și mai sunt încă multe, foarte multe.

Așa însă cum cazul acestui pederast în sutană este primul finalizat cu răspopirea, interdicţia sinodală nu mai putea aștepta, nu mai putea „răbda amânări”,

PETRU BOGATU:

De ce sunt împotriva legii antidiscriminare Mai mulţi ani în urmă, fiind soldat în termen, la Dneprodzerjinsk, baștina lui L. I. Brejnev, am avut ocazia să urmăresc cum puterea sovietică rezolvă problema homosexualităţii. Într-o zi, doi tineri ostași au fost surprinși de plutonier făcând dragoste. Fu arestaţi pe loc și deferiţi tribunalului militar. În mai puţin de o săptămână ambii au fost anchetaţi și condamnaţi la 8 ani de închisoare.

Persecutarea schilozilor Noaptea, după pronunţarea sentinţei, eram pe post de santinelă la corpul de gardă în al cărui arest se aflau cei doi condamnaţi. I-am auzit plângând în celulă. La vârsta juvenilă pe care o aveam atunci, nu le găseam nici o scuză homosexualilor. Iar înţelegere nici atât. Cu toate acestea, ascultându-i cum se vaită disperaţi, am avut impresia că au fost băgaţi la pușcărie doi schilozi. Că au fost pedepsiţi abuziv pentru infirmitatea lor.

Cruzimea puterii sovietice m-a urmărit multă vreme după aceea. Episodul din armată, ca și multe alte lucruri văzute acolo, mi-au crescut imunitatea faţă de ideologia comunistă și orișice tip de tiranie.

Nu încape îndoială că o societate deschisă nu are cum să se împace cu discriminarea minorităţilor, oricare ar fi acestea. Toţi cetăţenii, indiferent de preferinţele lor politice, culturale sau sexuale, sunt într-un stat de drept egali în faţa legii. Toţi trebuie să aibă șansa neîngrădită a afirmării.

Dar fugind de o extremă, nu trebuie să cădem în alta. Privit din acest unghi, proiectul legii antidiscriminare pare să fie o imitaţie excesivă. Și asta din două motive.

Ideologia gay Cel dintâi e de natură juridică. Se invocă pretextul că astfel de legi există în unele democraţii avansate. Dar în condiţiile în care Constituţia Republicii Moldova consfinţește egalitatea tuturor în faţa legii, nu mai este nevoie și de alte legi care să dubleze această prevedere.

Experienţa occidentală arată că surplusul de acte normative nu face altceva decât să creeze confuzii. Libertatea de exprimare în SUA, bunăoară, este asigurată de Primul Amendament. Nu mai există o altă lege distinctă a presei. În multe state europene se procedează la fel. Nu avem nici noi nevoie de o normă în plus.

Cel de-al doilea motiv e de natură eticopolitică. Se pare că legea antidiscriminare, nu atât prin litera ei, cât prin spiritu-i îndoielnic, urmărește mai curând să confere minorităţii gay un statut de normalitate decât să-i apere drepturile. Iar acest fapt este inacceptabil sub aspect moral.

Orice s-ar spune, homosexualitatea e o meteahnă. O formă a invalidităţii. E o deviere de la normalitatea biologică. Homosexualii trebuie trataţi ca niște orbi din născare.

Ca niște oameni care au ieșit din pântecele mamei nu cu 5, ci cu 8 degete la picior.

Nu mai spun că toate religiile Cărţii, creștinismul, islamul și iudaismul, cataloghează homosexualitatea ca fiind o anomalie. În aceste condiţii, tentativele de a impune o cultură gay ca o alternativă culturii hetero se constituie într-o exagerare care sfidează reperele morale ale societăţii.

De fapt, homosexualitatea se încrâncenează la ora actuală să se transforme dintr-o simplă practică sexuală netradiţională într-o ideologie de tip soft care își terorizează oponenţii, taxându-i drept “habotnici”,

reacţionari etc. Pretinsa cultură gay a unei minorităţi extrem de mobile hărţuiește în cel mai brutal mod cu putinţă majoritatea.

Revoluţia homo Astfel, piramida se răstoarnă. Din acuzaţi, scrie Andrei Pleșu, homosexualii se transformă în acuzatori. Defensiva homo devine asalt, revoluţie, avangardă. Amintiţi-vă numai de marșul exibiţionist al homosexualilor din Chișinău!

Ideologia homo are pretenţia nesăbuită de a amesteca normalitatea cu anormalitatea. Excepţia minoritară revendică statut de regulă totalitară. S-a ajuns până într-acolo, de exemplu, încât sub presiunea lobby-ului gay, în SUA s-a încercat eliminarea din actele de identitate a noţiunilor de “tată” și “mamă”.

Din fericire, asaltul minorităţii a eșuat.

Astfel de lucruri s-au mai întâmplat, de altfel, în istorie și n-au dus la nimic bun.

Roma antică a început să lunece pe tobogan în momentul în care și-a neglijat tradiţia și normele etice. Și nici nu-i de mirare. Deficitul de morală întotdeauna produce decadenţă.

Deloc întâmplător, elementele neoconservatoare și creștin-democrate din Europa caută astăzi să pună capăt derapajului etic, impus de stânga socialistă sau anarhistă sub pretextul respectării drepturilor omului. În unele ţări, bunăoară, s-a renunţat la vânzarea de droguri permisă anterior. Se discută iar despre caracterul imoral al avorturilor. Este din nou eliminată din câmpul legal prostituţia etc. În aceste condiţii, când treptat se dumerește Occidentul, nu are nici un rost să ne contaminăm noi de bună voie, la Chișinău, de o boală a tinereţii democraţiei care confundă adesea libertatea cu libertinajul.

Sursa: bogatu.voceabasarabiei.net

cum calchiază unii basarabeni din rusă. Căci, vorba aia, dacă nu interzici la timp, te pomenești mâine-poimâine că va trebui răspopită și o bună jumătate de sinod, dacă nu chiar și mai mult!

Pentru acest motiv nedeclarat, dar real, nu pentru altul, cei 6 au instituit CENZURA vorbirii publice pentru clerici. Interdicţia nu este nici pe departe îndreptată împotriva pederaștilor în sutană, ci împotriva preoţilor cumsecade care, pentru Hristos și pentru Evanghelie, ar putea da în vileag numeroasa partidă albastră din mitropolie. Se vede astfel că Decizia nr. 1 îi tratează cu neîncredere pe clericii vrednici, iar pe nevrednicii și nemernicii de sodomiţi cu multă îngăduinţă, protejându-i împotriva oricărei eventuale denunţări publice de către preoţii vrednici și cu frică de Dumnezeu.

Homosexualii bat în uşa Bisericii Din păcate, homosexualitatea, precum se știe de mult, bate în ușa Bisericii. Numai că ea nu bate din afară, ci dinăuntru.

Halul fără de hal în care a ajuns mitropolia Chișinăului și a„întregii Moldove”, ca instituţie omenească, este unul care nu prea oferă prilejuri de bucurie sau de optimism. Stricăciunea aciuată

în interiorul acestei structuri datează, în cea mai mare parte, din timpul mitropolitului rus de tristă faimă Serapion Fadeev, „părintele spiritual” al mitropolitului Vladimir și al majorităţii actualilor sinodali de obedienţă moscovită. Dincolo de strălucirea slujbelor arhierești televizate, dincolo de pompa oricărei acţiuni mediatizate intens, dincolo de aplombul cu care ne vorbesc sinodalii cu orice ocazie, dincolo de acest fals inconostas – de fapt, un banal paravan – există multe lucruri greu de închipuit și deloc compatibile cu cele predicate de cei chemaţi la slujirea preoţească și arhierească.

Postul ca prilej de reflecţie Desfrâul este la el acasă în curtea mitropoliei. Cu ocazia sinaxei (întrunirii) stareţilor de mănăstiri din aceeași zi, 18 martie, episcopul Marchel Mihăiescu a confirmat că există mai multe cazuri de homosexualitate în mitropolia „Întregii” Moldove, iar stareţul mănăstirii Cosăuţi a ţinut să-i înfiereze pe cei „slabi de îngeri” care „scot gunoiul din mănăstire”. Presa italiană relata recent despre câţiva preoţi delegaţi în Occident de mitropolitul Vladimir,

protagoniști ai unui scandal sexual de proporţii, cu implicarea mai multor prostituate. În loc să se autosesizeze în fiecare caz aparte, sinodalii escamotează fenomenul și bagă gunoiul cât mai adânc sub ţol. Umila noastră părere este că tocmai în Postul Mare este momentul ca toate cazurile cunoscute și răscunoscute de homosexualism printre slujitorii altarelor să facă obiectul dezbaterii și deciziilor sinodale, dacă s-ar dori cu adevărat o instituţie curată. Dacă nu se merge pe această cale, păcatul se va înmulţi, adică pederastia va căpăta teren și mai larg în Biserică, spre sminteala credincioșilor de ambele genuri, de toate vârstele și de toate naţiile.

Cineva chiar ne-a reproșat că abordăm asemenea subiecte în timp ce suntem în Postul Mare.

Da, suntem în Postul Sfintelor Paști, perioadă de rugăciune, de reflecţie, de pocăinţă, de iertare și de curăţire sufletească, este adevărat. Nu am fi vorbit și nu am fi scris despre cazul pederastului răspopit Vasile Ciobanu, „Arhimandrit” cu literă mare în decizia sinodală din 18 martie, dacă cei șase sinodali nu ar fi „apărut samavolnic” cu interdicţia lor de demascare publică a altor pederaști strecuraţi în altarele ortodoxe.

Îngenunchere doar pentru rugăciune Poate cuiva i s-ar părea că am îngroșat culorile, că încercăm să prezentăm situaţia în negru, că am pune o pată pe obrazul limpede de curat al mitropoliei. Nicidecum. Multe dintre „gunoaiele” băgate sub preș de către cinstiţii sinodali, sub ameninţarea cu pedeapsa în caz de divulgare, se văd cu ochiul liber și fără a le arăta noi. Preoţii vrednici, așa cum sunt majoritatea preoţilor din parohii, știu despre ce este vorba. Și acești preoţi vrednici, care, spre deosebire de unii sinodali și călugări, se pun în genunchi doar pentru a se ruga, văd că nu noi prezentăm situaţia în negru. Pentru că, pur și simplu, situaţia ni se prezintă ea însăși, din cap până-n picioare, din dormitor până în altar, din mănăstire până la sinod, în tonuri albastre.

Pentru cei care nu cunosc semnificaţia simbolică a culorilor pe plaiurile “Întregii” Republici Moldova, vom preciza că, spre deosebire de rozul din Occident sau curcubeicul internaţional, albastrul este culoarea de identificare a homosexualilor.

Din cauza acestui albastru pidosnic, sinodul celor șase și-a pus pe buze samavolnicul cuvânt „Interzicem”.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Discurs nazist la o televiziune publică din Moldova. Mai multe ONG-uri ameninţă cu judecata Curcubeul, simbolul homosexualilor din întreaga lume, a devenit un motiv tot mai frecvent pe ecranul Jurnal TV. În ediţia din 18 martie a emisiunii „Inamicul public” de la Jurnal TV, autorul acesteia, Oleg Brega, a folosit etichetări naziste cu referire la un cetăţean vorbitor de limbă rusă care protesta pașnic împotriva proiectului de lege „nediscriminare”.

Protestatarul a fost filmat de autor exprimându-și dezacordul faţă de proiectul de lege care propune introducerea sintagmei „orientare sexuală” în codurile civil și penal al Republicii Moldova. La dorinţa nevinovată a protestatarului de a trăi într-o „ţară curată”, Oleg Brega a comentat că omul în

cauză nici nu are dreptul să se numească „curat”, deoarece „curaţi” sunt doar vorbitorii de limbă română.

Nu este prima dată când Oleg Brega scandează de pe ecranul Jurnal TV lozinci naziste, fasciste și xenofobe. Inacceptabile sunt și atacurile sale la adresa Bisericii și a religiei, constituindu-se în instigări la ură împotriva persoanelor care mărturisesc o religie.

Oleg Brega este cunoscut ca unul dintre principalii lideri ai activiștilor pro gay.

Mai multe ONG-uri intenţionează să-l acţioneze pe Oleg Brega în judecată pentru promovarea ideilor fasciste, naziste și xenofobe, precum și instigarea la ură pe criterii religioase și de conștiinţă. În cazul în care Jurnal TV nu va condam-

CEDO: Crucifixele sunt permise în şcolile publice Urmare din pag. 1 Lautsi a afirmat atunci că prezenţa crucifixului este contrară principiului laicităţii și a informat școala despre acest lucru, invocând o decizie a Curţii de Casaţie care stabilise că prezenţa crucifixului în birourile de vot este contrară principiului laicităţii statului. În mai 2002, conducerea școlii a decis să menţină crucifixele în școli. O directivă ce recomandă același lucru a fost trimisă tuturor directorilor de școli de către ministerul italian al Educaţiei. În faţa Curţii Constituţionale, guvernul a susţinut că prezenţa crucifixului este normală, acesta fiind nu doar un simbol religios, ci și, în calitate de „drapel” al singurei Biserici nominalizate de Constituţie, un simbol al statului. În 17 martie 2005, justiţia italiană respinge reclamaţia, argumentând că, de fapt, crucifixul este „un simbol al istoriei și al culturii italiene și, pe cale de consecinţă, al identităţii naţionale”.

Judecătorii de la Strasbourg au considerat însă că un crucifix poate fi interpretat de elevi drept un simbol religios, care poate fi deranjant pentru copiii de altă religie sau pentru atei. În 2009, Curtea a decis că reclamanta trebuie să primească despăgubiri de 5.000 de euro ca daune morale. Mai multe ţări au făcut însă apel la decizia CEDO, iar hotărârea finală a Înaltei Curţi a CEDO a fost anunţată vineri, 18 martie.

HotNews.ro

na public ieșirile inadmisibile ale colaboratorului lor, trustul va fi acţionat în judecată pentru faptul de a fi oferit spaţiu de emisie pentru promovarea ideilor fasciste, naziste și xenofobe, precum și instigarea la ură pe criterii religioase și de conștiinţă.

Sursă: http://ortodox.md

CEDO respectă tradiţia spirituală a statelor europene Patriarhia Română salută hotărârea din 18 martie 2011 a Marii Camere a CEDO prin care a fost admis, cu 15 voturi contra 2, recursul Italiei în binecunoscuta cauză Lautsi contra Italia privind prezenţa însemnelor religioase în școlile publice.

Această hotărâre respectă tradiţia unei comunităţi majoritare care dorește menţinerea crucifixelor în spaţiul de învăţământ, în pofida protestelor subiective ale unor indivizi, întrucât problema ambientului școlar ţine de aprecierea sau voinţa fiecărui stat european în parte, iar simpla prezenţă (pasivă) a unui simbol religios într-un spaţiu public nu constituie o îndoctrinare.

Așadar, prin această hotărâre a CEDO se recunoaște că tradiţia religioasă și culturală a majorităţii unui popor nu este impusă persoanelor de altă tradiţie, credinţă sau convingere prin simpla prezenţă în spaţiul public a însemnelor religioase acceptate de majoritatea populaţiei unui stat, ci reprezintă mărturia spiritualităţii și identităţii comunităţii majoritare.

Prin analogie sau în mod indirect, această hotărâre a CEDO arată caracterul nefondat și injust al atacurilor împotriva prezenţei icoanelor în școlile publice din România, precum și împotriva orei de religie care este propusă elevilor prin programa școlară, dar nu impusă acestora. În concluzie, hotărârea definitivă a CEDO din 18 martie 2011 confirmă justeţea atitudinii Patriarhiei Române, care a sprijinit încă din anul 2009 demersurile Italiei la CEDO. Atunci Patriarhia Română aprecia că o eventuală eliminare a simbolurilor religioase creștine din școlile publice constituie un atentat la adresa identităţii religios-culturale a poporului italian și, implicit, a majorităţii cetăţenilor europeni.

Oficiul juridic al Patriarhiei Române

6

25 MARTIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Scandalos

Proiectul noii Constituţii a Ungariei protejează familia tradiţională şi copilul, încă de la concepţie

Cazuri şocante de pedofilie investigate de Procuratura Generală După dezvăluirile făcute săptămâna trecută de reprezentanţii Centrului informaţional „La Strada”, Procuratura Generală vine cu noi detalii referitor la cazurile de implicare a unor cetăţeni străini în acţiuni de abuz sexual asupra minorilor, pornografie infantilă și turism sexual. Serviciul de presă al institu-

Scriam nu demult că în Ungaria, odată cu venirea la putere a dreptei conduse de Orban, are loc o schimbare majoră de atitudine în guvernare și se pregătește chiar modificarea Constituţiei. Textul proiectului de Constituţie este remarcabil și merită citat în aspectele sale fundamentale, demnitatea naţională, umană, familia și protejarea copilului nenăscut.

Mai jos redăm un fragment esenţial, tradus din limba engleză. „DUMNEZEU SĂ BINECUVÂNTEZE MAGHIARII Declaraţie naţională Noi, membri ai naţiunii maghiare la începutul unui nou mileniu, purtând responsabilitatea pentru toţi maghiarii, declarăm aici că: [...]

Suntem mândri că Regele nostru Sf. Ștefan a fondat statul maghiar pe baze solide cu o mie de ani în urmă și că a făcut ţara noastră parte a Europei Creștine.

Suntem mândri de strămoșii noștri care s-au luptat pentru supravieţuirea, independenţa și libertatea ţării noastre.

Suntem mândri de magnifica performanţă intelectuală a poporului maghiar.

Suntem mândri că poporul nostru s-a luptat de secole pentru a proteja Europa și a pentru a-i fi îmbogăţit cu talentul și sârguinţa sa.

Recunoaștem rolul creștinismului în păstrarea naţiunii noastre.

Apreciem diferitele tradiţii religioase din ţara noastră.

Mărturisim că baza existenţei umane este demnitatea umană. [...]

Libertăţi şi responsabilităţi – Articolul II Demnitatea umană este inviolabilă. Oricine are dreptul la viaţă și demnitate; viaţa fătului va fi protejată de la concepţie.

Partea generală – Articolul M (1) Ungaria protejează instituţia căsătoriei între un bărbat și o femeie, relaţie matrimonială stabilită voluntar, la fel ca și binele familiei ca bază pentru supravieţuirea naţiunii.

(2) Ungaria sprijină maternitatea.

(3) Protejarea familiei este reglementată prin lege specială.”

Dacă acest efort va fi încununat de succes, Ungaria va fi primul stat membru al UE care va adopta o constituţie de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona în 2009, ridicând astfel problema autoguvernării și suveranităţii naţionale în contextul integrării europene.

Ungaria ar fi al doilea stat UE care să protejeze prin Constituţie copilul nenăscut, după Irlanda.

Legislaţia maghiară nu cere referendum naţional pentru modificarea Constituţiei, iar majoritatea zdrobitoare pe care actuala coaliţie de dreapta o deţine în Parlamentul de la Budapesta poate garanta succesul acestei iniţiative. Totuși, premierul Orban a declarat că va consulta naţiunea, probabil printr-un referendum cu valoarea consultativă. Întrebarea care ne vine în acest context pe buze este, evident: pe când la conducerea României vor veni oameni care să aibă curajul să afirme aceste valori în asemenea mod, fără teamă de “Europa”?

Evident, maghiarilor le-a ajuns cuţitul la os, populaţia scăzând sub 10 milioane de locuitori la o natalitate foarte redusă și cu o populaţie îmbătrânită, ceea ce evident pune în pericol însăși existenţa naţiunii.

Așteptăm și noi să ajungem în aceeași situaţie pentru a acţiona?

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Pedofilul italian şi-a deschis o agenţie de turism care oferea servicii sexuale cu minori „turiştilor” străini În urma investigaţiilor efectuate, a fost identificat un cetăţean al Italiei, care se afla pe teritoriul Republicii Moldova sub pretextul iniţierii unor afaceri în domeniul turismului. În acest scop, italianul a fondat pe teritoriul Republicii Moldova o agenţie de turism. Investigaţiile au arătat că persoana respectivă a fost condamnată în Italia, în anul 2000, pentru raporturi sexuale cu minori. Totodată, s-a constatat că aceeași persoană era cercetată de către autorităţile italiene pentru infracţiuni similare (întreţinerea de relaţii sexuale cu minori și posesie de materiale pornografice cu minori) comise în anii 2007 și 2009.

Investigaţiile preliminare, precum și analiza comportamentului suspectului confirmau bănuielile care existau faţă de persoana respectivă, precum că este un pedofil care recrutează copii în vederea exploatării sexuale. Infractorul recruta copii din familii social-vulnerabile pentru exploatare sexuală, ademenindu-i cu pretextul că selectează sportivi pentru o echipă de fotbal din Italia. De asemenea, pentru a-și camufla

Sursa: http://www.culturavietii.ro

ţiei menţionează într-un comunicat că, având în vedere complexitatea obiectivelor stabilite și posibila amploare a cazului, a fost creată o echipă multidisciplinară cu participarea reprezentanţilor Procuraturii Generale, ai Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane al MAI și Centrul „La Strada Moldova”.

activitatea ilegală pe teritoriul Republicii Moldova, acesta își schimba frecvent domiciliul în raza municipiului Chișinău.

Pedofilul italian a fost reţinut și arestat de organele de drept în momentul în care intenţiona să abuzeze sexual un băiat în vârstă de 13 ani.

Îşi recruta victimele prin intermediul Skypeului La domiciliul italianului pedofil au fost descoperite probe care arătau că persoana în cauză producea și importa imagini pornografice cu copii. Ancheta a mai stabilit că o altă metodă de a-și recruta victimele minore o constituiau reţelele de comunicare prin internet, în special fiind vorba de Skype. S-a constatat că au existat cazuri când unii copii din familii asigurate material erau contactaţi la domiciliu de infractor prin intermediul Skype și convinși să pozeze dezbrăcaţi în faţa camerei web. Imaginile respective erau înregistrate de către cetăţeanul Italiei și păstrate la domiciliu.

Concomitent, a fost identificat un alt cetăţean italian despre care se presupune că a coparticipat la recrutarea și exploatarea sexuală a copiilor de gen masculin. Însă această persoană a reușit să părăsească teritoriul Republicii Moldova, până la începerea investigaţiilor.

Potrivit procurorilor, în momentul de faţă, se întreprind acţiuni pentru localizarea și reţinerea acestuia, astfel încât să fie tras la răspundere penală.

Totodată, în cadrul urmăririi penale a fost identificat un alt complice, care s-a dovedit a fi un minor în vârstă de 16 ani, originar din municipiul Chișinău.

Acesta provine dintr-o familie social-vulnerabilă și era responsabil de recrutarea victimelor.

Servicii sexuale cu minori moldoveni pentru pedofili din Germania, Suedia, SUA, Danemarca, Thailanda, Australia Potrivit informaţiilor prezentate de Procuratura Generală, în urma analizării probelor obţinute, s-a constatat existenţa unei reţele internaţionale care acţiona în vederea recrutării și exploatării sexuale a băieţilor minori pe teritoriul Republicii Moldova.

Astfel, a fost identificat un cetăţean al Norvegiei, care deţinea concomitent și cetăţenia Federaţiei Ruse, care, de asemenea, este suspectat că ar fi recrutat copii din Republicii Moldova, în scopul exploatării sexuale a acestora. În urma investigaţiilor, s-a constatat că persoana respectivă a venit în Republica Moldova

cu scopul instituirii unei reţele de oferire a serviciilor de turism sexual pentru persoane de orientare sexuală netradiţională.

Norvegianul s-a stabilit cu traiul simultan în două localităţi: în orașul Tiraspol și în municipiul Chișinău. În scopul promovării „serviciilor” sale, infractorul norvegian și-a creat o pagină web, unde a plasat profilurile unui grup de băieţi minori originari din Republica Moldova. Serviciile de turism sexual includeau: - Întâlnirea la aeroport a „clienţilor”; - Închirierea apartamentelor și cazarea lor; - Punerea la dispoziţia „turiștilor” a copiilor selectaţi preventiv prin Internet.

Beneficiari ai acestor servicii erau cetăţeni din diverse state cum ar fi Germania, Suedia, SUA, Danemarca, Thailanda, Australia ș.a.

Pentru serviciile sexuale acordate, beneficiarii achitau organizatorului „turului turistic” în medie câte 500 de euro, dintre care minorilor le revenea de la 150 până la 500 de lei.

Majoritatea victimelor recrutate și exploatate sexual de către norvegian erau băieţi cu vârsta cuprinsă între 14 și 17 ani și proveneau din familii social-vulnerabile, în special, din regiunea transnistreană.

Anchetatorii au stabilit că în această reţea erau implicaţi și cetăţeni ai Republicii Moldova, care aveau rolul de recrutare a victimelor minore și majore pentru exploatarea sexuală.

Complicii au fost, de asemenea, arestaţi, cauzele penale pe numele lor fiind deja transmise spre examinare în instanţa de judecată. „În privinţa altor persoane, inclusiv cetăţeni străini, investigaţiile continuă și, din aceste considerente, în intere-

sul urmăririi penale, nu pot fi oferite alte informaţii”, se spune în comunicatul Procuraturii Generale.

Au fost depistate şi asistate 9 victime, inclusiv 7 copii Procuratura Generală ne mai informează că au fost deschise dosare penale pe numele a 8 persoane suspecte, inclusiv un minor.

Totodată, au fost depistate și asistate 9 victime, inclusiv 7 copii cu vârsta între 13 și 17 ani.

Trei dintre cauzele penale au fost deja finalizate, 5 persoane fiind învinuite oficial de: - Trafic de copii (de la 15-20 ani închisoare sau detenţie pe viaţă).

- Trafic de fiinţe umane (de la 7 la 15 ani închisoare).

- Pornografia infantilă (de la 1 la 3 ani închisoare).

- Proxenetismul (de la 2 la 5 ani închisoare).

Au fost arestate 4 persoane, precum și cei doi organizatori principali (cetăţeni ai Norvegiei și Italiei) Potrivit Procuraturii Generale, reţeaua internaţională de pedofili a fost anihilată.

În Europa, unul din 5 copii este abuzat sexual Amintim că, încă în luna martie 2010, Comisia Europeană a propus norme noi prin care să oblige ţările UE să aplice pedepse mai severe persoanelor care comit abuzuri sexuale asupra copiilor. Propunerea prevede urmărirea penală a acţiunilor de „ademenire” (împrietenire cu copiii, cu scopul de a fi abuzaţi sexual) și „turism sexual”, chiar dacă abuzul asupra copiilor s-a produs în afara spaţiului UE.

De asemenea, Comisia solicita intensificarea acţiunilor de prevenire a infracţiunilor de acest tip și de protejare a victimelor. „Abuzul sexual asupra copiilor reprezintă un act criminal oribil, care lasă urme adânci pe toată durata vieţii, victimele acestuia fiind copiii. Exploatarea sexuala a copiilor înseamnă folosirea copiilor drept obiecte sexuale și mijloc de îmbogăţire pe seama suferinţei lor. Pornografia infantilă implică prezentarea imaginilor cu copii care sunt victimele abuzului sexual.

Descărcarea de pe Internet a imaginilor respective sau vizionarea pe Internet a imaginilor pornografice cu copii au drept consecinţă creșterea numărului de copii violaţi pentru realizarea unor astfel de imagini. Reacţia UE trebuie să fie extrem de clară și de fermă. Oricare vor fi căile pe care UE le are la dispoziţie pentru a combate acest fenomen infracţional, UE trebuie să acţioneze și va acţiona”, a declarat atunci Cecilia Malmström, comisar pentru afaceri interne.

Precizăm că din studiile efectuate rezultă ca 10–20 % din copiii Europei sunt victimele unei forme sau alta de abuz sexual, comis asupra acestora în perioada copilăriei. Unele forme de violenţă sexuală sunt în continuă creștere. Numărul site-urilor internet care au drept obiect pornografia infantilă este în creștere, zilnic fiind puse în circulaţie 200 de imagini cu copii implicaţi în acte de pornografie.

Copiii care sunt victimele pornografiei pe internet au vârste tot mai mici, imaginile devenind tot mai explicite și mai violente.

Aproximativ 20% din infractorii care au comis infracţiuni de natură sexuală recidivează după ce au fost condamnaţi.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Director de şcoală, hărţuit de procurori pentru că aşa vrea un primar din partea PL Răfuială în stil sovietic cu un director de gimnaziu din raionul Rezina. Primarul liberal din satul Solonceni, raionul Rezina, „trage sforile” pentru a-l condamna penal pe un potenţial contracandidat al său la alegerile locale din vară.

Anatol Chirtoacă, primar al satului Solonceni și membru al Partidului Liberal, încearcă să mai „smulgă” un nou mandat de primar la alegerile din vară, anihilându-și de pe acum potenţialii concurenţi electorali.

Este vorba de cazul directorului gimnaziului din Solonceni, Mihai Bordian, care este târât prin instanţe și pe al cărui nume, la intervenţiile insistente ale primarului Anatol Chirtoacă, a fost deschis chiar un dosar penal.

Irina Zaiaţ

Motivul declarat pentru care Mihai Bordian nu are liniște deja de câteva luni de zile îl constituie un certificat medical, pe care, potrivit primarului de Solonceni și a ortacilor săi din poliţia și procuratura raională, l-ar fi falsificat atunci când și-a depus dosarul pentru a ocupa funcţia de director al gimnaziului.

Totul a început la sfârșitul anului 2010, când fostul director al gimnaziului din Solonceni, Liuba Repesco, și-a dat demisia.

Conform legislaţiei în domeniu și a regulamentelor existente, Direcţia raională de învăţământ a organizat un concurs pentru desemnarea unui nou director de școală. La concurs și-au depus candidaturile două persoane: Mihai Bordian, care activează de 26 de ani în calitate de profesor de educaţie fizică la școala din Solonceni și se bucură de susţinerea colectivului didactic, și Irina Zaiaţ, director adjunct la gimnaziul din satul vecin, Tarasova, care este promovată și susţinută de primarul din Solonceni, Anatol Chirtoacă.

Pentru a-și instala favorita în funcţia de director al gimnaziului, primarul comunei Solonceni a trimis pe adresa Consiliului raional o scrisoare-recomandare prin care își declara susţinerea în favoarea Irinei Zaiaţ. La rândul său, colectivul pedagogic din Solonceni a făcut un demers de susţinere a colegului lor, Mihai Bordian, în care menţionează că îl preferă pe el în funcţia de director al gimnaziului, întrucât îl cunosc de mult timp, spre deosebire de concurenta sa din alt

După adoptarea deciziei respective, primarul Anatol Chirtoacă și consilierul sătesc Nicolae Zaiaţ (soţul Irinei Zaiaţ) au depus o plângere la Procuratură prin care se declarau nemulţumiţi de desemnarea în funcţie a noului director, invocând niște pretinse nereguli în actele sat, care este străină de problemele depuse pentru și interesele gimnaziului. concurs de către Anatol Chirtoacă Astfel, prima etapă a concursului Mihai Bordian. În s-a desfășurat pe data de 27 ianuarie, urma sesizării depuse de cei doi, un dosar penal, fiind suspectat de fals iar cea de a doua – pe 3 februarie. noul director al gimnaziului, Mihai și uz de fals și că este pasibil de o peDupă numărarea punctelor acumula- Bordian, cât și șeful Direcţiei raionale deapsă de până la 3 ani de pușcărie. te de cei doi candidaţi, a ieșit învingă- de învăţământ, Xenofont Ceban, au Motivul – certificatul medical care se tor Mihai Bordian. Prin urmare, șeful fost chemaţi la Procuratură pentru conţinea în dosarul depus de Mihai Direcţiei raionale de învăţământ, audieri. În cadrul audierii, organizate Bordian pentru a participa la conXenofont Ceban, a emis ordinul de de procurorul adjunct Aurel Gonciar, cursul pentru alegerea directorului angajare a lui Mihai Bordian în func- lui Mihai Bordian i s-a adus la cunoș- gimnaziului a fost eliberat pe data tinţă că pe numele său a fost deschis de 11 ianuarie, în timp ce el a intrat în ţia de director al gimnaziului. ţară abia pe data de 13 ianuarie.

Este de menţionat că soţia lui Mihai Bordian dispune de procură generală care îi permite să semneze în locul soţului și să ridice diverse acte publice emise de instituţiile de stat. În cazul certificatului medical, ea s-a prezentat la medic cu buletinul de identitate, procura și fișa medicală a solicitantului. După verificarea istoriei medicale a lui Mihai Bordian, medicul a emis un certificat tipizat care atestă că solicitantul nu se află în evidenţă la psihiatru și neurolog, prin urmare, este apt de a ocupa funcţia de director al gimnaziului. Deși a emis certificatul pe 11 ianuarie, medicul a solicitat ca Mihai Bordian să se Membrii comisiei de validare prezinte personal pentru a-l primi,

ceea ce s-a și întâmplat la revenirea acestuia în ţară.

Nici șeful Direcţiei de învăţământ, Xenofont Ceban, nu a scăpat de mânia procurorului aflat în relaţii de amiciţie cu primarul liberal de Solonceni. Acestuia i s-a cerut insistent să anuleze ordinul de angajare a lui Mihai Bordian în funcţia de director al gimnaziului, iar în locul acestuia să fie angajată Irina Zaiaţ. Xenofont Ceban a refuzat să se conformeze cererii anchetatorilor, întrucât o consideră abuzivă și neîntemeiată. Drept urmare, șeful Direcţiei raionale de învăţământ a fost învinuit oficial de faptul că ar fi influenţat membrii comisiei de validare a concursului și a comis abuz în serviciu, emiţând ordinul de angajare a lui Mihai Bordian. Acesta este chemat în instanţă și i se cere să achite despăgubiri morale Irinei Zaiaţ în sumă de 50 de mii de lei.

Ar fi de adăugat că actualul primar de Solonceni este decis să candideze pentru un nou mandat de primar la alegerile locale din vara acestui an.

Or, în această situaţie, Mihai Bordian

reprezintă pentru el o adevărată bătaie de cap, întrucât a adus la cunoștinţa opiniei publice mai multe cazuri de abuz în serviciu pe care le-ar fi comis Chirtoacă pe parcursul actualului său mandat. Bordian l-a acuzat pe primar de faptul că alocă pentru hrana copiilor la școală mai puţini bani decât este stipulat în acte, iar preţul pe hârtie la produsele alimentare pentru hrana copiilor este extrem de „umflat” și depășește cu mult preţul real de piaţă.

De exemplu, în actele contabile ale primăriei din Solonceni este arătat că untul pentru cantina școlii a fost procurat la preţul de 88 de lei kilogramul, în timp ce, în realitate, acest produs este cu mult mai ieftin.

Astfel, susţinătorii actualului director al gimnaziului sunt convinși de faptul că interesul lui Anatol Chirtoacă este să-l demită cu orice preţ pe Mihai Bordian din funcţie și să existe un dosar penal pe numele său, în eventualitatea în care acesta decide să candideze la funcţia de primar al comunei.

Vom reveni.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

25 MARTIE 2011

Actual

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Domnule Filat, opriţi distrugerea Chişinăului istoric

7

Consilierul municipal Chișinău din partea Partidului Popular Creștin Democrat, Alexandru Corduneanu, a expediat pe adresa premierului Vladimir Filat o scrisoare deschisă în care îi cere să intervină pentru a pune capăt distrugerii sistematice și continue a monumentelor istorice din centrul capitalei. În scrisoarea sa, Alexandru Corduneanu precizează că, deși Chișinăul este singurul oraș istoric protejat de stat în Republica Moldova, doar în perioada anilor 2006–2011 au fost șterse de pe faţa pământului 40 de monumente ocrotite de stat. Alte 17 edificii, declarate prin lege drept monument, se ruinează pe zi ce trece.

Consilierul municipal PPCD, Alexandru Corduneanu, a susţinut marţi, 22 martie 2011, o conferinţă de presă în care a făcut publică scrisoarea adresată premierului Vladimir Filat. Reproducem alăturat conţinutul acesteia.

Scrisoare deschisă Excelenţă, domnule Primministru Vladimir Filat, Mă adresez în calitatea mea de consilier municipal într-un moment decisiv pentru soarta Chișinăului istoric, arie urbană situată, în linii mari, în patrulaterul format de străzile Albișoara, Ismail, Alexei Mateevici și Mihai Viteazu.

M-au determinat să fac acest pas câteva raţiuni care ţin nu doar de insensibilitatea culturală sau chiar lipsa de cultură generală a unor politicieni și funcţionari publici, ci, mai curând, lipsa de responsabilitate în exercitarea obligaţiunilor de serviciu și reaua-voinţă a acestora. În Republica Moldova, Chișinăul este unicul oraș istoric protejat de stat. Cu toate acestea, Chișinăul istoric este pe cale de dispariţie. Doar în perioada anilor 2006–2011 au fost șterse de pe faţa pământului 40 de monumente ocrotite de stat. Alte 17 edificii, declarate prin lege drept monument, se ruinează pe zi ce trece. Aceeași soartă ingrată o au și vestigiile arheologice. Practica condamnării la demolare a câte un monument pe lună din cele incluse în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat continuă: chiar în martie curent încă două edificii au fost „asasinate” sub privirile nepăsătoare ale instituţiilor statului de drept.

Constat cu regret că, din considerente politicianiste, lipsește cu desăvârșire un dialog între administraţia publică centrală și cea municipală pe probleme de conservare a patrimoniului. Încercarea mea de a iniţia un grup de lucru interinstituţional cu participarea Ministerului Culturii, Primăriei și Academiei de Știinţe a fost în mod abil trecută la index. Or, în cadrul administraţiei publice municipale nu există nici o structură specializată în protecţia, restaurarea și punerea în valoare a patrimoniului istoric, arhitectural și arheologic al capitalei.

În același timp, Republica Moldova a semnat și ratificat o serie de convenţii internaţionale, inclusiv Convenţia Consiliului Europei pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei și Carta UNESCO/ICOMOS a protejării orașelor istorice, prin care statul nostru s-a angajat ca în politicile sale, „pentru a fi eficace, conservarea orașelor istorice și a zonelor istorice urbane trebuie să fie parte integrantă și coerentă a politicilor de dezvoltare economică și socială și a celor de urbanism și amenajarea teritoriului la toate nivelurile”.

Opinia publică este scandalizată de inactivitatea Guvernului,

a Primăriei capitalei și a Procuraturii Generale și municipale faţă de vandalizarea continuă a Chișinăului istoric sub toate administraţiile independenţei noastre. Exceptând Agenţia de inspectare și restaurare a monumentelor, care din 2009 încoace are o prestaţie de toată lauda, nici o instituţie abilitată, nici un factor politic decizional nu au reacţionat în nici un fel la demo-

Clădirea-monument de la intersecţia străzilor Columna și Bănulescu-Bodoni a fost demolată de Crăciun, 2010

larea și ruinarea monumentelor, la acţiunile de condamnare reflectate în câteva sute de articole, emisiuni radio și TV, la protestele stradale și luările de atitudine ale grupurilor civice și ONG orientate spre salvgardarea fondului istoric urban al capitalei Republicii Moldova.

Specialiștii ne confirmă că zona istorică protejată suportă nu numai o presiune a indife-

renţei și nepăsării birocratice, ci și o presiune urbanistică reală. În limitele actuale, Chișinăul istoric nu se poate achita de funcţia de centru metropolitan al aglomeraţiei urbane de peste 1,5 milioane de locuitori. Transformarea necesară ar însemna modificarea structurii urbane prin schimbarea tramei stradale, trasarea bulevardului Cantemir, dar și lărgirea celorlalte coridoare de

transport. Vom clădi oare un Chișinău City pe ruinele Chișinăului istoric? Exemplele orașelor europene ilustrează o altă opţiune: Vilnius construiește un Centru nou pe malul drept al râului Neris. Riga a desfășurat un concurs internaţional de planificare a Centrului nou pe locul fostului depou, pe alt mal al râului Daugava decât Riga istorică. Și în Milano se construiește un Centru nou în zona fostelor teritorii industriale, la fel se procedează în Sankt Petersburg și Moscova. Pentru Chișinău, ariile de-a lungul malului stâng al Bâcului corespund ideal dezvoltării unei zone metropolitane moderne, Centrul nou, cu funcţii sociale, administrative, de afaceri. Un asemenea master-plan a și fost elaborat încă în 2007 de o echipă internaţională pluridisciplinară cu participarea unor instituţii profesionale de prestigiu ca Politehnica din Milano, Universitatea din Barselona și filiala SOM din Londra. În opinia mea, situaţia limită în care se află actualmente Chișinăul istoric, ne dictează următoarele acţiuni: – Instituirea, prin hotărâre de guvern, a unui moratoriu la modificarea tramei stradale istorice și proiectarea și amplasarea construcţiilor noi, schimbarea configuraţiei și destinaţiei urbanistice a parcurilor și scuarurilor în zona protejată de

categorie naţională a Chișinăului istoric cu amplasamentul cuprins între străzile Alexei MateeviciConstantin Stere-Alexei ȘciusevMihai Viteazu-Sf. Andrei-Ivan Zaichin-Albișoara-Ismail-Ștefan cel Mare și Sfânt-Ciuflea-București-Lev Tolstoi-Ismail, până la aprobarea Planului Urbanistic Zonal al Chișinăului istoric și Regulamentului urbanistic pentru această zonă.

– Crearea de către guvern a Fondului de revitalizare a Chișinăului istoric.

– Susţinere oficială pentru „Carta reabilitării integrate a Chișinăului istoric”, propusă de Comitetul „Chișinău 2011”, în vederea păstrării vii a moștenirii culturale a capitalei Republicii Moldova.

– Constituirea, în cadrul administraţiei publice municipale Chișinău, a Serviciului municipal al monumentelor, structură responsabilă de elaborarea și promovarea politicilor de conservare și restaurare a patrimoniului istoric.

– Corectarea Planului Urbanistic General al municipiului Chișinău, planificată pentru anul 2011, se va face în mod obligatoriu cu participarea specialiștilor din ţările Uniunii Europene.

– Instituirea poliţiei de patrimoniu.

– Iniţierea unei anchete publice în cadrul structurilor

Educaţie moldovenească sau „toată otrava lumii” La doar câteva zeci de kilometri de Chișinău, ai ocazia să vezi cum arată schizofrenia colectivă. În școlile moldovenești cu grafie chirilică de pe malul stâng al Nistrului, timpul parcă s-a oprit. Doar celularele unor copii și ridurile de pe feţele profesorilor arată că totuși s-ar putea să te înșeli. Cum e să faci meseria de educator aici?

Ecaterina Sandu este învăţătoare de clase primare la o școală moldovenească din Transnistria. În această școală, ca și în altele din Transnistria, toţi sunt patrioţi — învăţătoarele, copiii și părinţii acestora. Pentru că patriotismul înseamnă și acceptarea grafiei chirilice, în care se scrie „adevărata” limbă moldovenească, iar asta le permite să înveţe în limba pe care o vorbesc acasă.

Dar totul are un preţ, spune învăţătoarea. „Părinţii sunt forţaţi de împrejurări să aleagă între școala rusă, unde condiţiile sunt mult mai bune decât aici, sau să-i dea la liceul din Sănătăuca, cel mai apropiat sat de pe partea dreaptă a Nistrului. Noi suntem soluţia de criză…”, spune Ecaterina. O criză pe care femeia o resimte în mai multe feluri.

Numărul copiilor pe care îi învaţă să scrie și să citească „moldovenește”, în grafie chirilică, scade de la o promoţie

la alta. Acum are în clasa a treia 14 elevi.

Zice că nu-i atât de rău: „Învăţătoarea care a luat anul acesta clasa întâi are 7 elevi în clasă.” „Condiţiile materiale, bine, sunt cum sunt, dar când vine vorba de cărţi, manuale, materiale didactice, starea e sub orice critică. În cel mai bun caz sunt traduceri mot à mot a manualelor rusești noi. Expresii de genul „Lena, râul nostru…” întâlnești la orice pas.

Cum să-i explici copilului ce și unde e al nostru?”, se întreabă femeia.

Calea rezistenţei minime „Am impresia că suntem un bătrân bolnav și al nimănui. Toţi așteaptă să-și dea duhul, îl ghiftuiesc cu toată otrava lumii, iar el – rezistă…” Dar, pentru ca să poată rezista cât mai mult în timp și pentru a fugi de schizofrenia colectivă, profesoarele din Transnistria aleg calea rezistenţei minime.

Ecaterina își amintește anii ‘89–’92, când școala aceasta avea peste 500 de elevi. Mai păstrează atestatul de absolvire a 11 clase în această școală. Este scris cu grafie latină. Acum, aceasta îi folosește doar ca să „traducă” programele de studii și metodicile pe care le adaptează din cărţile pe care i le trimite o rudă, profesoară la Florești: „Ne simţim uitaţi aici, dar nu putem face decât puţinul care ne stă în puteri: să nu-i prostim pe acești copii în măsura în care ni se cere și pentru care suntem plătiţi.”

Despre bani, sponsori şi viitorul copiilor Ecaterina are un salariu de 1500 de ruble (aproape 2000 de lei) pe lună. În ianuarie a semnat într-un registru aparte pentru încă 100 de ruble, bani„din fondul președintelui pentru susţinerea bugetarilor afectaţi de scumpiri”. „Vin și la noi alegerile președintelui”, oftează femeia.

Anul acesta Tiraspolul a solicitat școlilor din raion planuri și proiecte de amenajare. „Și noi, ca proștii, am crezut că… poate, poate. Când s-a întors directoarea de la Tiraspol, ne-a zis că nu vom primi nimic. Școala rusă din orășelul nostru e susţinută de ruși, cea ucraineană – de către Kiev „Și voi… căutaţi sponsori”, ni s-a spus.”

Pentru cei doi copii ai săi, Ecaterina vrea un alt viitor: „Copiii învăţătoarei de limbă franceză sunt în Belgia acum, au absolvit medicina și muncesc acolo.

Iar un coleg de-al meu e preot la Cluj.

Mulţi sunt în Europa.”

„Învăţaţi germana, literele o să vă prindă bine peste Nistru!”

Ionel Istrati e student la ASEM, dar a învăţat la școală la Ţibulăuca, Dubăsari. „În clasele primare, când învăţam a scrie moldovenește, cu grafie chirilică, nici nu știam că în Moldova se scrie altfel. Pe urmă, la lecţia de germană, profesorul ne-a spus că literele o să ne trebuiască și pentru partea cealaltă de Nistru, unde se scrie cu grafie latină.”

administraţiei publice centrale și locale, a Procuraturii Generale și municipale pe cazurile de neglijenţă, abatere și încălcare a prevederilor legislaţiei în vigoare în materie de conservare a Chișinăului istoric. Cei găsiţi vinovaţi vor fie trași la răspundere administrativă și penală.

– Elaborarea unui set de legi euroconforme în materie de conservare a patrimoniului istoric, cultural, arhitectural naţional, inclusiv a Strategiei naţionale a patrimoniului cultural.

– Organizarea unui grup de lucru interinstituţional permanent pe probleme de conservare a Chișinăului istoric format din reprezentanţi ai Ministerului Culturii, Primăriei municipiului Chișinău, Academiei de Știinţe și ai societăţii civile.

– Punerea în aplicare a master-planului elaborat de echipa multidisciplinară internaţională de dezvoltare a teritoriului urban de-a lungul râului Bâc.

Excelenţă, Împreună facem parte dintro familie politică europeană pentru care conservatorismul și valorile memoriei spirituale sunt elemente doctrinare de bază.

Suntem și cetăţeni ai unei comunităţi pentru care conservarea Chișinăului istoric nu este o problemă a apărării unor vechituri sau dărâmături, ci a percepţiei în spirit european a istoriei, culturii și tradiţiilor noastre. Chișinăul istoric are nevoie de ajutorul nostru. Opţiunea clară a Dumneavoastră și a Guvernului pe care îl conduceţi va înclina balanţa fie spre radierea capitalei Republicii Moldova din lista orașelor istorice, fie spre dezvoltarea unui Centru nou și revitalizarea Chișinăului istoric în spiritul tradiţiilor culturale europene.

Cu respect, Alexandru CORDUNEANU, consilier municipal PPCD

REACŢII

Centrul Istoric al Chişinăului, în atenţia Suediei „New urban topologies” (NUT) este titlul unei publicaţii apărute în Suedia, lansată de Centrul de Artă și Cultură Contemporană Fargfabriken, în care un grup de experţi vorbesc despre trista experienţă a orașelor Chișinău și Minsk în ceea ce presupune politica de protejare a monumentelor istorice și de arhitectură.

De altfel, „New urban topologies” este titlul unui proiect mai lărgit, care presupune păstrarea și valorificarea patrimoniului european.

Își aduce aminte cum învăţa istoria și geografia rusă, dar cărţile erau traduse foarte prost… „Prin clasa a 9-a învăţătoarele, mai ales la literatură, ne citeau din cărţi în grafie latină, pe care le ţineau pe genunchi. Dar pe masă întotdeauna era o carte în chirilică. La manifestări sau concursuri, dacă venea vreun reprezentant de la Tiraspol, trebuia să fie totul în limba rusă, ca să nu avem probleme. Dacă nu, atunci vorbeam românește.”

Ionel spune că nu i-a venit greu să treacă la scrierea în grafia latină aici, la Chișinău: „Bunica avea cărţi religioase, biblia scrisă în grafie latină. De acolo am învăţat să citesc cu grafie latină. Regret doar că îmi vine greu să mă exprim corect în română.”

Conform datelor oficiale, populaţia din regiunea transnistreană e consti-

tuită din următoarele etnii: 40% moldoveni, 26% ucraineni, 26% ruși și 8% alte etnii. Respectiv, datele din 2009 arată că în 82% dintre școli se predă în limba rusă, în 13,5% – în limba așa-zis „moldovenească” cu alfabet chirilic, în 3,8% – în limba română cu alfabet latin și în 7% în ucraineană.

„Noi venim, ei ne ignoră” Potrivit lui Valentin Crudu, șeful Direcţiei învăţământ primar și secundar general din cadrul Ministerului Educaţiei, cele 8 școli cu predare în limba română din partea stângă a Nistrului (unele “evacuate” în partea dreaptă), beneficiază integral de finanţare bugetară din partea Republicii Moldova. În plus, elevii acestor școli beneficiază de alimentaţie gratuită, iar profesorii au un spor de 20% la salariu.

Cât privește relaţia autorităţilor de la Chișinău cu școlile moldovenești, care sunt cu predare în grafie chirilică, potrivit oficialului, aceasta a fost limitată din start odată cu obligativitatea acestora de a se înregistra la Tiraspol. „Cu părere de rău, nu avem contacte cu școlile și profesorii acelor școli. I-am invitat la diferite seminare de formare profesională, am venit și cu propuneri de dotare a cabinetelor metodice cu bibliografie. Ultima iniţiativă a venit din partea Fondului de Iniţiative Sociale, de a contribui la amenajarea acestor școli.

Totuși, toate sunt respinse sau ignorate de cei care iau decizii acolo…”

Sursa: PentruEa

În această revistă este reflectată istoria orașului Chișinău de la începuturi și până în prezent și se vorbește pe larg despre Centrul Istoric al Chișinăului, planificarea urbană, arhitectura orașului etc.

Publicaţia prezintă halucinantele transformări pe care le-a suportat patrimoniul cultural al unor ţări în perioada URSS, dar și după căderea imperiului. Î n Republica Moldova, în pofida faptului că este protejat de stat, Chișinăul istoric este pe cale de dispariţie și în ultimii 5 ani aici au fost distruse 40 de monumente. Mai mult, în ultima perioadă, aproape în fiecare lună în capitala Republicii Moldova este demolat un monument de arhitectură sau istorie, iar cea mai aspră pedeapsă pe care au încasat-o făptașii constă într-o amendă de 3000 de lei. În lipsa unei poliţii a patrimoniului este tot mai dificil să fie găsiţi și trași la răspundere vinovaţii, autorităţile publice și cele locale aruncând vina una asupra alteia pentru aceste distrugeri.

Pentru a sensibiliza populaţia și factorii de decizie asupra acestei probleme, în toamna anului trecut la Chișinău a fost lansată “Cartea neagră a patrimoniului”, volum ce cuprinde numeroase materiale – documente, imagini, articole din presa scrisă, publicaţii știinţifice – care vin să argumenteze că patrimoniul arhitectural al municipiului Chișinău este supus unei continue degradări. Potrivit „Cărţii”, din cele 977 de edificii de arhitectură ce reprezintă “Centrul istoric al Chișinăului”, 76 sunt demolate, 155 de monumente au suferit intervenţii neautorizate de reconstrucţii, care au prejudiciat grav autenticitatea și integritatea acestora.

CITIES OF HISTORY

8

25 MARTIE 2011

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

CRONICĂ

Între ACASĂ şi ACASĂ

SURSE DE LUMINĂ 1956. Luptătorilor basarabeni de la 1917-1918, care, deșteptaţi din ideologia internaţională, s-au ridicat peste vălmășagul revoluţiei rusești la ideea naţională, punând astfel Basarabia pe calea fireștei ei dezvoltări în cadrul Românismului și al latinităţii. (…) Moldovenii, de fapt, în 1918, au revenit la matca latinităţii orientale.

Onisifor GHIBU Notă. Rânduri de închinare pioasă din cartea lui Ghibu „De la Basarabia rusească la Basarabia românească” („Semne”, București, 1997).

1957. Mașina exterminării a făcut în Moldova, de-a lungul întregii perioade a ocupaţiei sovietice, aproape un milion de victime în numele ideologiei comuniste.

Vlad CUBREACOV. Comisia Cojocaru. „Flux”, 22 ianuarie 2010 1958. Un popor fără grai este și un popor fără cărţi. El nu poate nici să mestece, nici să muște. De altfel, nici să sărute…

Vasilis VASSILIKOS 1959. De ce mi-a fost frică mai mult în viaţă? Nu de nenorocirile care s-ar putea abate asupra mea, m-am temut cel mai mult de pieirea limbii mele. Am avut momente când simţeam cum suflarea ei se destramă, se stinge…

I-am auzit și pe alţii – scriitori și nescriitori – vorbind de trăirea acută a aceluiași sentiment și am înţeles că e un fenomen, o stare generală în limba maternă, stare care privește, în primul rând, popoarele mici. Pierind o limbă, piere o naţiune!

Vladimir BEȘLEAGĂ. Dialoguri literare. Chișinău, 2006 1960. Dorinţa de câștig care nu se satură niciodată este mai rea decât sărăcia cea mai mare, căci creșterea lăcomiei aduce creșterea nevoilor.

DEMOCRIT, filozof grec 1961. A căuta cuvântul e o patimă.

Dumitru MATCOVSCHI. Părinte al limbii noastre 1962. E inutil să discuţi cu proștii, cu imbecilii, numai în Republica Moldova ai face acest lucru. E ca și cum te-ai duce la un spital de nebuni și ai încerca să explici ceva unui nebun; acolo, la Tiraspol, era adevărata casă a nebunilor…

Eugen HOLBAN, român stabilit la Paris 1963. Viitorul mă interesează foarte mult, e locul unde am de gând să-mi petrec următorii ani de viaţă.

Woody ALLEN, regizor și actor american (n. 1935) 1964. Nu avem dreptul să uităm, nu avem dreptul să fim indiferenţi.

Prin asumarea și însușirea adevărului istoric, nu vom permite niciodată nimănui să pună la îndoială dreptul nostru la o viaţă demnă și liberă într-o societate liberă, prosperă și democratică. O reconciliere civică este necesară numai prin asumarea adevărului istoric, oricât de greu și de amar ar fi acesta… „TIMPUL”, 2 iulie 2010 1965. Printre cei mai bine informaţi comuniști pe care i-am cunoscut era Ana Pauker, care avea, repet, o impresionantă cultură livrească și, în același timp, o dorinţă de a se informa ce o îndemnase să consulte multe cărţi și să se documenteze. Ea

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

În căutarea personajelor pierdute Valentin Mândâcanu

avea, totodată, unele nedumeriri la care intervenea cu eternul adagiu comunist: Aceasta-i o problemă pe care o va soluţiona viitorul. Începând cu Marx, toţi dogmaticii comuniști au utilizat acest refugiu, lăsând pe seama viitorului răspunsuri la probleme pe care Marx și Engels le-au lăsat nesoluţionate; nesoluţionate au fost ele și de către toţi apologeţii comunismului.

Corneliu COPOSU, jurist și om politic român (1916-1995) 1966. Răsturnaţi domnia absolută a materiei și înlocuiţi-o cu domnia spiritului, cu valorile morale!

FLUX, 27 noiembrie 2009 1967. La doar câteva luni de la cea de-a doua venire a rușilor, cum zic și până în ziua de azi consătenii mei, oamenii nu mai aveau nici ce ascunde și nici unde ascunde. Erau obligaţi, sub semnătură de luare la cunoștinţă, să însămânţeze o anumită suprafaţă cu grâu, porumb, floarea-soarelui, hrișcă, în timp ce pentru sămânţă nu li se lăsa nici un grăunte. Din această cauză se și ţineau lanţ procesele penale și condamnările la închisoare, lucruri de care nu se mai mira nimeni. Deși în cei 22 de ani care se scurseseră din 1918 nimeni din satul nostru nu făcuse nici măcar o zi de închisoare. Ţăranii nu mai aveau cu ce face focul în sobă. Nu aveau cu ce fierbe o mămăliguţă. Erau arse gardurile, porţile, acareturile de lemn. Veni apoi rândul acoperișurilor și al crucilor de la cimitir…

Nicolae LUPAN. Străin în ţara mea. Bruxelles, 1996 1968. …au venit sub semnul fatalităţii, ca să dezbine popoarele, să tragă o linie roșie de sânge prin corpul unităţii naţionale, să dezbine sufletul nostru, să ne întrebăm ani la rând dacă avem noi drepturi, dacă avem destin, dacă avem unitate, dacă avem pământ, dacă avem limbă, dacă suntem un neam.

Ion HADÂRCĂ. Arena cu iluzii.

Ed. Garuda-arc, 2000 1969. Ceea ce surprinde este inepţia abisală a declaraţiilor lui Voronin cum că, bunăoară, „limba moldovenească a apărut înaintea limbii române”.

Alexandru TOMULESCU Notă. Pe Voronin îl mai pot scoate din „inepţia abisală” a declaraţiilor antiromânești doar „leii” de la „Clipa” în frunte cu ascuţita la minte Aurelia BORZIN, care știe carte multă și benefică, fiind deja solid înșurubată în viaţa literară din această parte a mapamondului. În cadrul „Clipei” se face o bună școală multiaspectuală. Iată cât de bine se orientează în problema „statalităţii” moldave o copilandră din echipa „clipiștilor” – Tatiana Dumbravă: Dl Voronin nu prea încearcă să ascundă că nu știe să vorbească românește (am extras o mulţime de „perle”: „bujăt”, „reguli arhitectice”, „alocaţiune” în loc de „alocuţiune”).

Mă rog, dl președinte nu se sfiește să sugereze (…) că se bâlbâie în română… („Clipa”, nr. 2, 2008).

Maladiva predilecţie a „vojdiului” faţă de limba oficială a altui stat este o boală rușinoasă care se cere tratată de urgenţă. Ce sunteţi dvs., lider al celui de-al doilea stat românesc? Părinte al naţiunii sau rusificator detestabil al propriilor copii?

La începutul acestei săptămâni, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” ne-a invitat la premiera spectacolului „Actriţele” de Josep Maria Benet i Jornet, traducere în limba română de Zeno Fodor, în montarea lui Vitalie Drucec.

Pentru început, e de menţionat că acest spectacol a avut o distribuţie de excepţie: Dina Cocea, Ninela Caranfil, Ana Bunescu și Irina Vacarciuc, patru tipaje absolut diferite, patru generaţii diferite, care realizează un tablou închegat măiestrit până în cel mai mic detaliu. Spectacolul a avut loc în Sala Studio „Valeriu Cupcea” a Teatrului Naţional, devenită neîncăpătoare pentru cei care veniseră să vadă premiera.

Acţiunea spectacolului începe cu mărturisirea unei studente la Facultatea de actorie, căreia în copilărie părinţii îi cumpăraseră un teatru de carton și ea l-a luat odată la școală și, din păcate, colegii i-au pierdut personajele. Apoi în scenă apar actriţele, prima fiind o divă, Gloria Marc, interpretată de Dina Cocea. Această divă este abordată de studenta în anul IV la actorie pentru un interviu, o investigaţie, mai bine zis. Vorba e că un regizor vroia să realizeze un spectacol despre tinereţea marii actriţe Emporio Rivera și alesese patru posibile candidaturi pentru acest rol, printre care

și eroina noastră. Ca să obţină rolul, tânăra decide să se informeze despre viaţa marii actriţe. Tinerei îi este dat să afle că din ultima clasă de studenţi ai Emporio Rivera s-au evidenţiat patru persoane. Iar pentru a obţine informaţiile necesare, se hotărăște să le abordeze pe fostele studente ale acesteia. Despre ele și despre felul cum și-au netezit drumul prin viaţă ne este dat să aflăm din piesă. Ies la iveală picanterii din viaţa marii actriţe, dar și a fiecărui personaj în parte. Fiecare are scheletul sau scheletele sale în dulap.

Ne este dat să vedem acţiunea din faţa reflectoarelor, dar și din spatele acestora.

Investigaţia pe care o desfășoară studenta pentru a obţine rolul mult râvnit, primul ei rol important, este, de fapt, o iniţiere în meserie. La sfârșitul spectacolului tânăra înţelege că teatrul de carton pe care i l-au cumpărat cândva părinţii a aparţinut, de fapt, actriţei Emporio Rivera și că fiecare dintre cele patru discipole ale ei l-a râvnit cu înverșunare. Era moștenirea,

testamentul, care urma să revină celei mai talentate. Anna, favorita marii actriţe, a decedat înainte să primească botezul scenei, în condiţii misterioase.

Asimpta Roca (Ninela Caranfil) și Gloria Marc trag la sorţi pentru a decide cine dintre ele o va înlocui pe Anna în spectacolul pe care îl regiza Emporio.

Gloria a câștigat și, ulterior, toată viaţa a interpretat doar roluri de eroină, iar Asimpta – roluri „de servitoare”, și a decis să lase teatrul pentru televiziune, devenind o paiaţă, o prezentatoare populară în orășelul în care locuia. Dar Asimpta nu abandonează ideea unei reveniri în teatru.

După tradiţie, adunate în fiecare zi de luni la Maria să ia cina, Asimpta și Gloria se tachinează una pe alta jucând cărţi. Maria Caminal (Ana Bunescu), martor la partida de cărţi prin care cele două prietene ale sale au decis cine să interpreteze rolul Ifigeniei în spectacolul lui Emporio (rămas vacant după moartea Annei), rămâne consternată de modalitatea prin care poate fi hotărâtă soarta unui rol și decide să renunţe la actorie și lucrează toată viaţa la regie de sincron. Maria moare de cancer la finalul spectacolului și cele două prietene ale ei, Asimpta și Gloria, adversare înverșunate, dar și suflete-pereche, rămân să-și continue

spectacolul și confruntarea, pentru că gloria uneia nu valorează nimic fără „rânza” celeilalte. Finalul spectacolului vine să rezolve și enigma teatrului pierdut, căreia studenta decide să-i dea foc, pentru că ce fel de teatru e acela fără personaje?

Spectacolul este conceput astfel încât atât scena, cât și sala de teatru, actorii și personajele par să fie acel teatru de carton, cu tot cu cutie și personajele lui pierdute. Iar felul în care regizorul Vitalie Drucec redă acţiunea

Liliana POPUŞOI, FLUX

„CLASSFEST”

CALEIDOSCOP

Şcolile de teatru mizează pe dialogul intercultural În perioada 4-9 aprilie, la Chișinău se va desfășura în premieră Festivalul Internaţional al Școlilor de Teatru „ClassFest”. Este vorba de un eveniment cultural educaţional transfrontalier, care va întruni școli teatrale din România, Ucraina, Georgia, Belarus și Republica Moldova.

Timp de patru zile, companii studenţești din domeniul artelor spectacolului, decani ai facultăţilor, maeștri în artă, critici și oamenii interesaţi de cultură vor putea urmări mai multe spectacole care reprezintă aspiraţiile și valorile pe care mizează tânăra generaţie de teatrali.

Scopul festivalului este acela de a promova valorile teatrului contemporan, prin prezentarea

realizărilor studenţilor din ţară și din străinătate, în schimbul de experienţă, dezvoltarea dialogului intercultural dincolo de barierele geografice, evidenţierea tinerelor talente, obţinerea unui impact educaţional și cultural asupra spectatorului.

Repertoriul Festivalului include diverse genuri: dramă, comedie, clounadă, spectacol de animaţie și de umbre, utilizând variate mijloace de expresie scenică. În programul festivalului se înscriu următoarele spectacole: “Calandria” de Bernardo Dovizi da Bibbiena, AMTAP (regie: Vlad Ciobanu), „O scrisoare pierdută” după I.L.Caragiale, Universitatea de Arte „G.Enescu”, Iași (regie: Aurelian Bălăiţă), „Gaiţele” de Alexandru Kiriţescu, Universitatea de Arte, Târgul Mureș (regie: Daniela Lemnaru), „Bacantele” după Euripide, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca (regie: Andrei Măjeri), „Geneze” – spectacol de teatru de umbre, Universi-

tatea de Arte „G.Enescu”, Iași (regie: Aurelian Bălăiţă), „D-ale carnavalului” de I.L.Caragiale, AMTAP (regie: Mihai Iorga), „Menageria de sticlă” de Tennesee Williams, Universitatea de Stat de Teatru și Film „Șota Rustaveli”, Tbilisi (regie: Revaz Șatakișvili), atelier de creaţie „Actorul și expresia corporală”, moderat de Nicolae Cazmin, AMTAP, „Om și gentilom” de Eduardo De Filippo, AMTAP (regie: Emil Gaju), „TragiDrameDia” după I.Karpenko-Karogo și A.Vampilov, Universitatea de Stat de Teatru, Film și TV „Karpenko-Karogo”, Kiev (regie: I. F. Vâsoţchi), „Taina Inelului” de S.Vangheli - teatru de păpuși (regie: Victor Ștefaniuc, Gabriela Lungu), „Dragă Elena Sergheevna” de L.Razumovskaia, Academia de Stat de Arte din Belarus, Minsk (regie: Cucerenco Ludmila), „Pa-Dam, Pa-Daam!”

Universitatea Naţională de Artă Teatrală și Cinematografie I.L.Caragiale, București (regie: Mihai-Gruia Sandu).

Selecţia spectacolelor participante a fost făcută de directorul artistic al festivalului, Svetlana Târţău, și directorul executiv Maria Cozma, care au urmărit ca spectacolele invitate să nu aibă un caracter uniform. Va exista și secţiunea OFF Festival, unde va fi prezentat spectacolul „Cântăreaţa cheală” de E. Ionesco, în regia tânărului regizor, Veaceslav Sambriș.

Spectacolele vor fi găzduite atât de teatrele din capitală: „Luceafărul”, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, „Ginta Latină”, „Guguţă”, „Satiricus”, „A.P. Cehov”, ”Licurici”, cât și de spaţiile de joc de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

Evenimentul este organizat de Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Ministerul Tineretului și Sportului, Institutul Cultural Român „M. Eminescu” din Chișinău, Primăria Municipiului Chișinău și Uniunea Teatrală din Republica Moldova.

TÂRG DE CARTE

G`ndul s=pt=m`nii Leipzig – un pod între literatura occidentală,

„Ai curaj pentru marile supărări din viaţă şi răbdare pentru cele mici; după ce ţi-ai terminat cu bine treburile zilnice dormi liniştit. Dumnezeu este treaz”.

Victor Hugo

EXPOZIŢIE

„Imaginaţie, fantezie, creativitate” Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei a inaugurat ieri o inedită expoziţie de lucrări ale copiilor cu genericul „Imaginaţie, fantezie, creativitate”.

Este o ocazie deosebită să urmărești felul în care descoperă copiii lumea și aceste descoperiri se materializează în lucrări de artă, o adevărată simfonie de culori, așternute de copii pe pânză și pe hârtie. Expoziţia de tehnici mixte reunește pasteluri, imprimeuri în tehnica batik și compoziţii textile tridimensionale în stilul avangardist, realizate de discipolii Studioului artistic „Kwantis”, conducător Mădălina Pârlog.

Lansarea vernisajului a fost însoţit de dans, costume și culori – modalităţi ale copiilor de a ne prezenta felul în care percep ei lumea înconjurătoare sau modul în care își doresc ei ca aceasta să evolueze.

spectacolului ne duce cu gândul la o partidă de pocker. Fără să exceleze prin costume sau decor, spectacolul este impresionant. Deși lasă cortina întredeschisă în culisele meseriei de actor, spectacolul „Actriţele” este o alegorie, nu doar o poveste despre teatru și actori, ci despre drumul prin viaţă al fiecăruia dintre noi și despre alegerile pe care le facem. Primim aici argumente și de ce scopurile scuză mijloacele, când personajele nu știu să-și depășească cutia propriului teatru de carton.

Cum era și de așteptat, jocul actriţelor distribuite în acest spectacol este firesc și delicios. Fiecare chip este bine conturat, desăvârșit. De fapt, se creează impresia că acest spectacol are un singur personaj, iar actriţele sunt stările prin care trece acest personaj.

Fiecare dintre ele joacă impecabil și cuceresc prin sinceritate și, nu încape îndoială, prin talent și forţa de convingere.

Din echipa de creaţie a acestui spectacol pe care nu trebuie să-l rataţi la Teatrul Naţional mai fac parte: Petru Balan (scenografie), Ludmila Furdui (costume), Alexandru Târșu (selecţie muzicală).

mai ales germană, şi cea est-europeană În perioada 17-20 martie a avut loc unul dintre cele mai importante evenimente editoriale și literare ale anului - Târgul Internaţional de Carte de la Leipzig. La ediţia din acest an a Salonului de carte au participat edituri din 36 de ţări, care și-au expus producţia editorială în cele 2.150 de standuri. Ediţia din acest an a venit cu mai multe noutăţi, printre care și cel mai mare program dedicat regiunii Balcanilor din istoria Salonului de carte. Tot pentru prima oară Serbia a fost invitata de onoare a evenimentului.

După dispariţia regimului comunist din RDG, Târgul de carte de la Leipzig și-a propus să devină un pod între literatura occidentală, mai ales germană, și cea est-europeană, în primul rând literatura din fostele ţări comuniste.

Astfel se explică și faptul că anual invitata de onoare a târgului este o

Evenimente

25 martie

101: Împăratul Traian a părăsit Roma, îndreptându-se spre Moesia Superior pentru a începe luptele cu dacii conduși de regele Decebal. Această dată marchează începutul primului război daco-roman (101-102) 1245: O scrisoare a Papei Inocenţiu al IV-lea (1234-1254) menţionează existenţa românilor în spaţiul danubianopontic 1655: Titan, cea mai mare lună a lui Saturn, este descoperită de Christian Huygens - matematician și fizician olandez 1646: Tratatul de alianţă dintre principele Transilvaniei, Gheorghe Rákóczi I, și domnul Moldovei, Vasile Lupu (1634-1653) 1807: A fost abolit comerţul cu sclavi în Anglia 1821: Grecia își declară independenţa faţă de Imperiul Otoman 1939: Cardinalul Eugenio Pacelli devine papa Pius al XII-lea 1949: S-a constituit Uniunea Scriitorilor din România prin fuziunea Societăţii Scriitorilor Români cu Societatea Autorilor Dramatici 1957: Semnarea Tratatului de la Roma, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958, prin care s-au pus bazele Comunităţii Economice Europene, CEE, devenită Uniunea Europeană de la 1 noiembrie 1993, data intrării în vigoare a Tratatului de la Maastricht 1975: Regele Faisal al Arabiei Saudite a fost asasinat de către unul dintre nepoţii lui 1994: Este incendiată sinagoga din Lübeck. Primul atentat de acest fel comis în Germania după perioada nazistă 1998: Comisia Europeană recomandă adoptarea monedei unice, Euro, de către 11 ţări 1999: Revoltă antiNATO la Skopje. Aproximativ 10.000 de protestatari au atacat cu cockteiluri Molotov Ambasadele Statelor Unite, Germaniei și Marii Britanii, precum și Hotelul Aleksander (unde erau găzduiţi verificatorii OSCE evacuaţi din Kosovo) și Hotelul Continental, sediul NATO la Skopje, provocând pagube clădirilor și incendiind automobilele diplomatice 2005: Se deschide Expo Aichi 2005 - prima expoziţie mondială a secolului XXI, având ca temă Înţelepciunea naturii (Japonia, Aichi)

Nașteri 1699: Johann Adolph Hasse, compozitor german (d. 1783) 1813: Cezar Bolliac, poet și publicist român, participant la Revoluţia de la 1848, militant pentru Unirea Principatelor (d. 1881) 1857: Elena Teodorini, soprană, prima artistă lirică din România care a evoluat pe scena Operei Scala din Milano (d.

1926) 1864: Alexei von Jawlensky, pictor (d. 1941) 1867: Arturo Toscanini, dirijor italian (d. 1957) 1881: Bela Bartok, compozitor, pianist și folclorist, unul dintre marii creatori ai muzicii moderne (d. 1945) 1897: Max W. Arnold (Mendel Wechsler Arnold), pictor (d.

1946) 1912: Jean Vilar, actor și regizor francez, organizator al Festivalului de teatru de la Avignon (d. 1971) 1921: Alexandra a Iugoslaviei, soţia regelui Petru al II-lea al Iugoslaviei (d. 1993) 1921: Simone Signoret, actriţă franceză (d. 1985) 1942: Ana Blandiana, poetă româncă 1955: Maisie Williams, cântăreaţă, membră a trupei Boney M

Decese ţară răsăriteană.

Anul acesta onoarea i-a revenit Serbiei. Atât presa de limbă germană, cât și organizatorii târgului au întâmpinat evenimentul, punând un accent special pe producţia literară din această ţară. În cadrul ediţiei din acest an a Târgului, la Leipzig

au fost lansate peste 30 de traduceri din literatura sârbă.

Circa 100 de autori din Europa de Est s-au întrunit la Leipzig pentru a participa la lecturi, lansări de carte și dezbateri.

Premiile Salonului la cele mai importante categorii au revenit lui Clemens J. Setz (beletristică), Henning Ritter (eseistică) și Barbarei Conrad pentru traducerea din limba rusă în germană a volumului „Război și Pace” de Lev Tolstoi. Rămâne doar să menţionăm că alegerea acestei cărţi pentru a fi tradusă este de stringentă actualitate nu doar în literatură, ci ţinând cont și de realităţile sociopolitice din lume.

752: Papa Ștefan al II-lea 1801: Novalis, poet romantic german (n. 1772) 1914: Frédéric Mistral, poet francez de limbă provensală, filolog, laureat al Premiului Nobel (n. 1830) 1918: Claude Debussy, compozitor francez (n. 1862) 1938: Ettore Majorana, fizician italian (n. 1906) 1958: Ștefan Bezdechi, filolog și traducător român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1886) 1999: Valentin Lipatti, cărturar de elită, ilustră figură a diplomaţiei românești (n. 1923) 2006: Buck Owens, cântăreţ și chitarist american (n. 1929)

Sărbători România: Ziua Poliţiei Grecia: Ziua Independenţei

FLUX EDI|IA DE VINERI

25 MARTIE 2011

Social

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

E-urile cele mai periculoase sunt în mezeluri şi sucuri

Pseudoevenimentele politice – element cheie al manipulării societăţii noastre Recentele fuziuni politice și consilii ale AIE demonstrează fără putinţă de tăgadă că în Republica Moldova a fost pus în funcţiune un mecanism sofisticat de manipulare a opiniei publice – pseudoevenimentul. La construirea unor asemenea întâmplări care, „în mod normal nu trebuiau să se întâmple”, cel puţin ca expunere publică, contribuie din plin politicienii, jurnaliștii, creatorii de imagine, victimă căzând, în mod invariabil, publicul ahtiat de consum.

Acest public, denumit în perioada antică „vulg”, iar în epoca modernă „omul-masă”, constituie un absorbant ideal de tot felul de trivialităţi și vulgarităţi politice, cu care suntem serviţi zi de zi. De multe ori nu putem înţelege că în asemenea situaţii suntem la cheremul unor abili manipulatori și traficanţi de sensuri.

Din categoria pseudoevenimentelor politice fac parte diferite materiale de presă pe care ne-am obișnuit să le consumăm pe nerăsuflate – interviurile politice (nu toate, dar cea mai mare parte a lor), comunicatele de presă, relatările de la congresele partidelor, diverse manifestări festive etc.

De exemplu, apariţiile frecvente ale liderilor AIE 2, care de ceva timp ne explică cum poate fi ales președintele – sau, mai exact, cum nu poate fi el ales – reprezintă un caz clasic de pseudoeveniment. De fapt, ei nu ne spun nimic nou. Reiau mereu aceleași acorduri, rostogolesc pe limbă aceleași vorbe uzate, îngână aceleași cântece. Aceste refrene obositoare revin însă, de fiecare dată când politicienii se convoacă în niște ședinţe „extrem de importante”. Cine știe ce discută ei acolo? Știindu-i destul de bine nu exclud că de cele mai multe ori ei nu fac decât să-și povestească bancuri. Cu toate acestea, îi ascultăm cu multă luare aminte deoarece nu mai putem trăi fără aceste triluri narcotizante.

Interviurile cu politicienii sunt și ele de-a dreptul halucinante. Ne-au spus vreodată politicienii ceva ce noi n-am știut? Întâlnirile jurnaliștilor cu ei nu sunt decât banale ocazii pentru ca liderii politici să-și justifice acţiunile, să-și argumenteze deciziile și să ne asigure că dreptatea e doar de partea lor. Prin urmare, interviul este un pretext. Un pretext care îi permite politicianului să spună că el este cel mai tare din parcare și deţinător al adevărului ultim.

Puţinele interviuri combative pe care le-am văzut la televizor pălesc în faţa nenumăratelor monoloage lăbărţate ale oratorilor politici care, deși mai greșesc la gramatică, au niște abilităţi uluitoare de monopolizare a emisiei în beneficiul propriu și al partidului său.

Un exemplu de invidiat de creare a pseudoevenimentelor îl reprezintă selectarea candidaţilor pentru funcţia de primar de Chișinău în interiorul PCRM. S-ar părea că nimic nu poate fi mai simplu decât să alegi din câţiva candidaţi (Dodon, Mușuc, Ivanov) pe unul dorit de majoritate și apoi să-l prezinţi publicului. Ba nu. Procedura este tărăgănată pe o perioadă nedefinită, candidaţii apărând intermitent la rampă și jurând credinţă ţării, poporului și partidului. Acest „never-ending story” se transformă într-o epopee cu un final pe care totuși îl bănuim cu toţii - Dodon. Cu toate acestea, datorită pseudoevenimentelor, suntem mereu ţinuţi în priză și așteptăm deznodământul în speranţa iluzorie că vom avea parte de o surpriză.

Un alt exemplu elocvent este cu siguranţă fuziunile dintre PL și MAE, pe de o parte, și PLDM cu AMN, pe de altă parte. Ce se întâmplă în aceste cazuri? La început liderii politici ajung la o înţelegere, rezultatul fiind anunţat public. Avem un eveniment. Apoi se reunește Consiliul Politic MAE sau AMN care ia o decizie pozitivă în acest sens. Mai avem un eveniment exact pe același subiect. Mai târziu, se reunesc congresele reunite ale MAE și PL care, din nou, apar în lumina proiectoarelor. Iată încă un eveniment, exact pe aceeași temă. Și când te gândești că adaosul de voturi de pe urma acestor pseudoevenimente nu poate fi decât unul simbolic, îţi poţi pune o legitimă întrebare: dacă aceste fuziuni nu schimbă sub nicio formă raportul de forţe de pe scena noastră politică atunci de ce ele trebuie să fie reflectate atât de masiv în diverse mijloace de informare în masă?

Răspunsul este unul – reflectarea se face nu pentru a informa publicul, ci pentru a-i vorbi la nesfârșit despre aceste entităţi politice, ele fiind plasate într-o lumină pozitivă.

Am prezentat doar două exemple de fabricare a pseudoevenimentelor. În realitate, ele sunt mult mai multe. Întreaga noastră existenţă politică este îmbâcsită cu asemenea întâmplări despre nimic. Din cauza lor începem să împărţim realitatea în mai multe straturi. În primul rând, vin evenimentele politice majore care ne marchează viaţa – conflictul transnistrean, 4 aprilie 2005, 7 aprilie 2009, alegerile din iulie 2009. Apoi, trebuie să luăm în calcul evenimentele de gradul doi, care, deși nu au un impact colosal asupra noastră, merită să fie cel puţin consemnate de presă – discuţiile și adoptarea bugetului, certurile dintre putere și opoziţie pe chestiuni de principii, vizita lui Joe Biden, formarea AIE 2 etc. Și, în sfârșit, la coadă stau evenimentele de gradul trei sau pseudoevenimentele. Din nefericire, cea mai mare parte a vieţii urmărim tocmai aceste relatări găunoase care ne umplu viaţa. Deseori dimineaţa nici măcar nu ne putem aminti ce am vizionat aseară, dar știm cu siguranţă ca am pierdut foarte mult timp în faţa televizorului sau calculatorului, privind filmul irespirabil al vieţii politice, compus din secvenţe inconsistente și lipsite de sens.

Din gama aditivilor alimentari „interziși” fac parte cei folosiţi pentru colorarea în galben și roșu a sucurilor, gemurilor sau compotului și chiar a muștarului. Ei pot complica boli deja existente sau chiar cauza cancer.

Mezeluri Aditivii alimentari sau E-urile sunt adăugaţi pentru a „ameliora” gustul, culoarea, stabilitatea, rezistenţa la alterare a alimentelor sau băuturilor.

Deși unii asociază sintagma „E-uri” cu

substanţe periculoase, trebuie să știţi că există și aditivi care nu reprezintă un risc, dar nici nu este nevoie expresă de ei. „Aditivii nu sunt nici necesari organismului și nici nu au o calitate nutriţională superioară produselor tradiţionale, naturale. Totuși, majoritatea aditivilor alimentari sunt în general inofensivi, însă consumul lor în cantităţi mari sau a celor cu proprietăţi toxice și chiar cancerigene, poate determina alergii, stări de oboseală, greţuri, dureri de cap, palpitaţii, boli cardiovasculare și alte afecţiuni grave”, atenţionează Mihaela Gribovschi, medic nutriţionist la Centrul Medical Unirea din Cluj-Napoca.

De aceea, atunci când mergeţi la cumpărături citiţi cu atenţie etichetele alimentelor pentru a le evita pe cele care conţin E-uri periculoase sau cel puţin să limitaţi consumul lor.

Aditivii alimentari sunt împărţiţi în 24 de categorii, cele mai răspândite fiind: îndulcitori – care înlocuiesc zahărul, coloranţi – pentru a da o culoare mai apetisantă, acidifianţi – dau un gust ușor acid, corectori de aciditate – cresc sau diminuează aciditatea, emulsificatori – asigură un amestec omogen între apă și grăsimile alimentare, conservanţi – întârzie sau împiedică alterarea alimentelor.

Acestora li se adaugă corectorii de gust și de miros, care îmbunătăţesc mirosul și gustul alimentelor, propulsorii – gaze care servesc la expulzarea alimentelor din ambalaje, antioxidanţii – limitează oxidarea alimentelor sensibile la contactul cu aerul.

Cei mai periculoşi aditivi Printre cele mai periculoase E-uri se numără E102 sau tartrazina, un colorant galben, foarte nociv, care se găsește în băuturi, muștar și gem.

Acesta poate genera tumori tiroidiene sau crize de astm bronșic.

Exoticul Sunset yellow sau colorantul galben E110 poate avea efect cancerigen. El se găsește în dulciuri, prăjituri, budinci. Nici colorantul

Crucea şi Sfântul Nicolae, permise în şcolile din Austria Curtea Constituţională austriacă a decis că prezenţa unei cruci pe peretele unei clase, dacă majoritatea elevilor sunt creștini, nu este contrară Constituţiei.

Crucile sunt permise în şcoli Judecătorii au fost chemaţi să se pronunţe asupra constituţionalităţii unei legi din Austria de Jos (în est) care accepta prezenţa crucii în sălile de clasă ale grădiniţelor și școlilor, după ce doi părinţi au făcut plângere, scrie ziarul La Croix.

Curtea Constituţională a apreciat că simbolul creștin “nu arată o preferinţă a statului pentru o anumită religie sau credinţă”, în contextul separării Statului de Biserică în această ţară foarte catolică.

Judecătorii au subliniat că legea incriminată fixează explicit ca obiectiv pedagogic încurajarea toleranţei copiilor faţă de toate religiile.

Corneliu CIUREA. Sursa: viitorul.org

E120 nu este lipsit de vină, acesta fiind responsabil pentru provocarea alergiilor.

E124, un colorant roșu care se găsește în mezeluri, este un aditiv toxic, ce produce tumori pe glanda tiroidă. „Mezelurile, în special parizerul, crenvurștii, băuturile răcoritoare și preparatele conservate cu substanţe chimice (în special supele la plic sau alimentele afumate) conţin cele mai multe E-uri din categoria celor periculoase”, explică nutriţionistul Mihaela Gribovschi.

Există și substanţe incriminate ca având o contribuţie semnificativă la apariţia diferitelor tipuri de cancer. „Din categoria celor „răi” fac parte E131, E123, E142 (coloraţi), E211 (conservant) interzis în SUA, dar permis la noi. Cel din urmă se găsește în unele băuturi răcoritoare, la fel ca E213, E214, E215. Și potenţiatorii de gust și aromă (rinoglucidele) întră în categoria aditivilor care influenţează apariţia cancerului, în special la nivelul tractului digestiv, al ficatului, căilor biliare sau al pancreasului”, avertizează nutriţionistul.

9

E-uri cu nivel mic de pericol Lista aditivilor care au un grad mediu de periculozitate este mult scurtă, dar și aici, cap de listă sunt tot coloranţii galbeni și roșii, respectiv E110 și E123. „Acești aditivi sunt folosiţi în sucuri, dulciuri, prăjituri, jeleuri, brânzeturi prelucrate prin topire, ei fiind consideraţi mai puţin periculoși decât tartrazina și eritrozina”, detaliază specialiștii Puia Negulescu și Gheorghe Mencinicopschi în cartea lor „Alimente pentru o viaţă sănătoasă. Ghid de prevenţie și terapeutică”. Acestora li se adaugă tiabendazolul (E233), folosit ca și conservant în sucurile citrice.

Există și aditivi care nu afectează sănătatea organismului. Din această categorie face parte E306 sau vitamina E, un antioxidant natural sau de sinteză, cu rol bine determinat în protecţia antioxidativă a grăsimilor, pe care îl găsim în ficat, ouă, pește, soia. Și vitamina C sau lecitina sunt aditivi alimentari care nu au efecte negative asupra sănătăţii.

Ramona DRAGOMIR Sursa: http://www.evz.ro

Înaltpreasfinţitul Andrei Andreicuţ este noul Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului

Curtea a apreciat, de asemenea, drept constituţională și sărbătoarea de Sfântul Nicolae, eveniment foarte iubit de copii. Judecătorii au luat în considerare că nimeni nu e obligat să participe.

Curtea Constituţională austriacă a declarat că decizia finală a Curţii Europene a Drepturilor Omului, în cazul prezenţei crucifixelor în școlile italiene, așteptată pentru vinerea trecută, nu o va face să-și schimbe poziţia. „Situaţia constituţională din Italia nu e comparabilă în această problemă cu cea din Austria”, a arătat Curtea de la Viena într-un comunicat. În 2009, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a judecat că prezenţa crucifixelor în școlile publice italiene este “contrară dreptului părinţilor de a-și educa copiii potrivit propriilor convingeri și dreptului elevilor la libertate religioasă și de gândire”.

Roma a făcut apel în această chestiune în ianuarie 2010. Vineri, 18 martie, a fost anunţată decizia. CEDO a decis că prezenţa crucifixelor în școli nu încalcă drepturile omului.

Preasfinţitul Părinte Irineu Bistriţeanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a obţinut 17 voturi.

Ceremonia de întronizare a noului Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului va fi oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în Catedrala Mitropolitană cu hramul Adormirea Maicii Domnului din municipiul Cluj-Napoca, în ziua de 25 martie 2011, la sărbătoarea Bunei Vestiri.

Adrian PĂTRUSCĂ. Sursa: ziuaveche.ro

Biroul de presă al Patriarhiei Române

Întrunit în ședinţă de lucru în Sala Sinodală din Reședinţa patriarhală, în ziua de 18 martie 2011, sub președinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales prin vot secret, cu 29 de voturi din 46 exprimate, pe Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei Andreicuţ în scaunul vacant de Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului.

Dezastru la Fukushima, turism la Cernobâl La ora la care scriu aceste rânduri, situaţia la centrala nucleară niponă Fukushima continuă să fie critică. Guvernul de la Tokyo a anunţat că, în viitor, ea nu va mai fi exploatată, în vreme ce în capitală s-au detectat nori radioactivi. Totodată, despre Fukushima se vorbește din ce în ce mai insistent că, în ultima instanţă, s-ar putea recurge la „soluţia Cernobâl”. Asta înseamnă că, spre a împiedica formarea și degajarea norilor radioactivi de acolo, centrala ar putea fi îngropată în nisip și beton. Știrea respectivă s-a difuzat într-un moment în care opinia publică ucraineană, care urmărește cu un interes aparte criza nucleară niponă, își pune din nou și din ce în ce mai mult problema securităţii centralelor sale nucleare. Iar ea știe de ce. De fapt, asta e marea problemă a lumii de azi, și din cauza căreia și-ar putea găsi sfârșitul, și nu zgubiliticul Kadhafi. Dar asta e o altă chestiune și o voi discuta cu alt prilej.

CINÉMA

DUPĂ ORELE FESTIVALULUI DESCOPERĂ PE TV5MONDE

LA RONDE © Gray Film, LE MARIAGE À TROIS © Alfama Films, UNE AFFAIRE DE GOÛT © FTD

www.tv5monde.com

LA RONDE

de M. Ophuls Duminica 20 martie la ora 22.00 si miercuri 23 martie la ora 15.05

LE MARIAGE À TROIS

de J. Doillon Joi 24 martie la ora 22.00 și marţi 29 martie la ora 19.35

UNE AFFAIRE DE GOÛT de B. Rapp Duminica 27 martie la ora 22.00 și miercuri 30 martie la ora 15.05

TV5MONDE este disponibil în eter, reţeaua de cablu, telefonia mobilă, și este subtitrat in limbile română și rusă.

Acum trei luni arătam într-un eseu apărut în „Clipa” (publicaţie ce aduce prin ţinută și conţinut cu prestigioasa Revistă a Fundaţiilor Regale) că, potrivit unei știri oficiale, Ucraina a decis să deschidă turismului zona interzisă Cernobâl: un perimetru de 30 de kilometri din jurul centralei atomoelectrice în care, la 26 aprilie 1986, a explodat reactorul nr. 4.

Amintesc că a fost cea mai mare catastrofă nucleară civilă ce a avut implicaţii uriașe: victime umane nenumărate; mari pagube materiale; contaminarea radioactivă a unei suprafeţe imense de pe teritoriul mai multor ţări europene - Ucraina de azi; Bielorusia și Rusia (la ora exploziei, era vorba de URSS) și, cu toate că nu s-a zis nimic oficial atunci, și pe cel al României! La finele lunii decembrie 2010, Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă de la Kiev a prezentat și o hartă a sitului ce are itinerarii pe care le consideră fără risc, toate urmând să fie exploatate din plin în 2012, când Ucraina va găzdui Campionatul European de Fotbal și așteptă un milion de turiști. Ca urmare, oficialităţile s-au gândit că n-ar fi rău să scoată bani și de pe urma îngrozitoarei catastrofe de acum un sfert de veac, ele mizând pe interesul unor persoane de a face mai mult decât turism extrem. Spunând acest lucru am în vedere faptul că noul

sarcofag ce ar trebui să acopere reactorul distrus acum 25 de ani va fi gata abia în 2015! Preluând un articol din cotidianul moscovit „Nezavisimaia Gazeta” ce promovează acest proiect turistic, „Courrier International” online l-a ilustrat cu o poză care arătă un contor Geiger ce măsoară radiaţiile la Cernobâl și care sunt de 37 de ori mai mari decât cele normale (!?), în timp ce, în planul al doilea, o turistă ilegală fotografiază sarcofagul. Din ce am mai aflat, Kievul vrea să profite și el de ceea ce în prezent fac unele agenţii ilegale de turism prin internet.

Pentru a ajunge în zona catastrofei, turistul ar trebui să aibă peste 18 ani și să achite între 110 și 370 de euro, iar printre atracţiile ce i se oferă se află: trecerea prin punctul de control Ditiatki; traversarea orașului fantomă Prâpât, în care locuiau 50.000 de oameni și unde cărţile zac încă pe băncile școlilor, pe care se aflau înainte de a fi evacuate, sau afișele pregătite pentru 1 Mai, aflate încă în locul în care au fost puse. În fine, turiștilor li se propune să măsoare ei radiaţiile. Deși pare teatru absurd, nu este.

Un oficial de la Centrul Internaţional Cernobâl de la Slavutici, oraș înfiinţat pentru a primi persoanele evacuate din zona interzisă, invoca faptul că, de ani buni, diverși indivizi intră în zona inter-

zisă fără să ţină seama de nivelul foarte mare al radiaţiilor și de riscul la care se expun. Tot acolo sunt animale sălbatice ce s-au înmulţit excesiv în ultimii 25 de ani fără ca autorităţile să fi făcut ceva!

Evident că ele vor să aibă grijă de turiștii ce ajung la Cernobâl și care, până acum, veneau ilegal. Întâmplător sau nu, exact când Kievul a început să mediatizeze proiectul său privind turismul la Cernobâl, recurgând, pentru început, la ziare moscovite, Academia de Știinţe de la New York a consacrat un număr al celebrelor sale anale chiar catastrofei de la Cernobâl, scriind că efectele sale sunt teribile în continuare. Se pornește, desigur, de la numărul morţilor, arătându-se că în spatele acestei cifre se află filiera radiaţiilor care, spune publicaţia citată, ar fi între 600.000 și 900.000. Este vorba despre decese înregistrate în Ucraina, Bielorusia și Rusia, ţări atinse din plin de „furia radioactivă”. Analele mai evidenţiază un alt adevăr trist: implicaţiile catastrofei nu sunt cunoscute exact nici azi. Autorii studiilor au avut acces și la date clasificate, unele dintre ele conducând la o reevaluare a amplorii catastrofei. De pildă, radiaţiile au fost de 10 miliarde curie, adică de peste 200 de ori mai mult decât se evaluase iniţial și de 100 de ori mai

mult decât degajaseră bombele atomice explodate la Hiroshima și Nagasaki!

Revenind la proiectul autorităţilor din Kiev, ziarul englez „The Guardian” îl ironiza astfel: „Turismul are o nouă frontieră: situl celei mai mari catastrofe nucleare civile”. În fine, o publicaţie inventaria destinaţiile de călătorii superinsolite propuse de agenţii de turism fără etică și punea pe primul loc Cernobâlul. Urmează: ghetourile din Rio de Janeiro, Los Angeles și Soweto (Africa de Sud), locuri văzute până acum doar în filme; Katrina Tour la New Orleans (este vorba de orașul american devastat de uragan și de inundaţiile ce i-au urmat, în 2005); Coreea de Nord, în care apogeul vizitei îl reprezintă Mausoleul lui Kim Ir-Sen, unde vizitatorul trebuie să se încline de trei ori în faţa mormântului celui decedat în 1994; Guantanamo Bay, „destinaţia turistică cea mai respingătoare de pe întreaga planetă”, așa cum o descrie ziarul englez „Daily Mail”.

Ajunși aici ar trebui să ne oprim, dar nu înainte de a aminti că, exact în aceste zile, după devastatorul seism din Japonia și tsunami-ul ce i-a urmat, dezastrul de la Fukushima a readus în actualitate Cernobâlul, dar nu cum ar fi dorit proiectul neghiob al autorităţilor de la Kiev!

Dumitru CONSTANTIN, COTIDIANUL

10

25 MARTIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Diverse

GHIDUL ALIMENTELOR Arpagic

Ceea ce se folosește sunt frunzele lungi, tubulare.

Se folosesc proaspete.

Arpagicul face parte din familia alliaceae (familia cepei; aceeași denumire este folosită de legumicultori pentru planta aflată în primul an, care se sădește pentru a obţine producţia de ceapă, aceasta fiind o plantă bienală). Planta este tipic europeană, fiind cultivată pe tot continentul.

Arpagicul este o ceapă pitică, deasă, de la care se utilizează doar frunzele subţiri și tubulare, cu aromă de ceapă, dar mai ușoară.

Utilizări. Arpagicul proaspăt, tocat mărunt, este adăugat în mod frecvent supelor, tocanelor și sosurilor. Nu se recomandă fierberea sau prăjirea, pentru că aroma se pierde în mare măsură.

Nu este recomandată combinarea arpagicului cu condimente cu arome puternice, pentru că acestea vor acoperi aroma lui subtilă, făcându-l inutil.

Avocado

Nutriţie. Este o sursă excelentă de vitamina A, C și E, dar și de potasiu, fier și fibre.

MAGIE }N BUC+T+RIE

Reţete de post Icre false (din conopidă) Ingrediente: 3 linguri griș, 500 g conopidă fiartă, ulei, sare, zeamă de lămâie, 1 ceapă mare, 300 ml apă.

intercalate cu verdeaţă, sare după gust și deasupra roșiile. Se adaugă puţină apă călduţă. Cratiţa, acoperită cu capac, se pune în cuptorul încins și se lasă să scadă, la foc potrivit. În timpul acesta ghiveciul nu se amestecă, ci doar se mișcă vasul.

Dovlecei cu sos de roşii Ingrediente: 3 dovlecei, curăţaţi de seminţe, 1 kg roșii coapte bine, 1 căpăţână usturoi, sare, piper, făină, ulei, pătrunjel.

Preparare: Se fierbe grișul în apă clocotită, până se îngroașă, apoi se lasă la răcit.

Separat, se fierbe conopida, se strecoară bine, apoi se pasează. Se adaugă grișul, apoi se mixează până se obţine o compoziţie omogenă. Se toarnă în acest amestec ulei, până se ajunge la consistenţa dorită.

Se adaugă ceapa tocată mărunt, sare și zeamă de lămâie, după gust.

Ghiveci de legume

Cum le alegi. Ai grijă ca atunci când cumperi acest fruct să-l alegi pe cel care cedează ușor la o mică apăsare și care este colorat uniform (fără pete sau vânătăi).

Cum le păstrezi. Avocado se păstrează la temperatura camerei, iar dacă este verde în câteva zile se va coace.

Cum le consumi. Taie-l în două, pe lungime, de-a lungul sâmburelui central. Freacă suprafaţa fructului cu puţină lămâie pentru a nu se oxida (și a-și păstra culoarea).

Se recomandă să fie servit în salate, crud sau adăugat în cocktailuri de fructe.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Ingrediente: 2 cepe, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 ţelină, 100 g varză, 1 conopidă mică, 100 g fasole verde, 100 g mazăre boabe, 2 ardei grași sau gogoșari, 1 vânătă, 2 cartofi, 1 dovlecel, 4 roșii mari, pătrunjel verde, 200 g ulei, sare.

Preparare: Se curăţă, se spală și se taie în bucăţi legumele. Într-o cratiţă mare cu ulei încins se înăbușă ceapa. Apoi se așază pe rând, în funcţie de durata de fierbere a legumelor, morcovul, varza, pătrunjelul, fasolea, mazărea și restul legumelor,

Se scurg pastele de apă (fără să fie trecute prin jet de apă) și se așază într-un bol mare. Se adaugă margarina peste pastele fierbinţi și se amestecă până ce grăsimea e topită. Peste paste se adaugă amestecul de nucă și mac, apoi stafidele scurse de apă. Se amestecă bine preparatul și se servește cald sau rece.

Preparare: Se taie dovleceii rondele, se sărează și se lasă 15 minute să se scurgă.

Se dau apoi prin puţină făină și se prăjesc în ulei bine încins, pe ambele părţi. Se scot rondelele pe o tavă întinsă și se așază una lângă alta. Separat, se curăţă roșiile de coajă, se dau prin răzătoarea mare și se pune sucul la fiert. Când scade apa, se adaugă usturoiul pisat, sare, piper, apoi se amestecă ușor. După ce s-au răcit puţin dovleceii și sosul, se pun câte 2 linguriţe de sos în mijlocul rondelei de dovlecel și se presară pătrunjel tocat mărunt. Se pot folosi și roșii întregi din conservă.

Tăiţei cu nucă Ingrediente: 300 g tăiţei de casă, 150 g nucă, 50 g mac, 4 linguri stafide, 8 linguri zahăr, 1 linguriţă scorţișoară, 1 lingură margarină vegetală, 1 linguriţă rom (sau coniac).

Preparare: Se fierb pastele în apă puţin sărată, potrivit instrucţiunilor de pe pachet. Separat, se macină nuca, apoi macul. Se amestecă cele două cu zahăr și scorţișoară. Stafidele se pun la înmuiat cu puţină apă călduţă și rom (sau coniac).

a îndepărta surplusul de ulei. Se servesc împreună cu sos alb, alături de o salată verde.

Batoane cu mac şi susan

Chifteluţe de orez şi legume Ingrediente: 100 g orez, 1 morcov, 1 mână de mazăre verde, 1 legătură pătrunjel verde, 1 ou (facultativ), sare și piper după gust, ulei.

Preparare: Se fierbe orezul al dente, în apă cu sare. Când orezul este fiert, se adaugă morcovul răzuit. Se scurge apa și se adaugă mazărea. Se condimentează cu piper și sare, se amestecă și se lasă la răcit. Se adaugă oul (fiind post, se poate renunţa la ou). Fără ou, compoziţia de chiftele iese mai moale, dar se poate și așa.

Se prăjesc chiftelele în ulei încins, apoi se lasă la scurs, pe hârtie absorbantă, pentru

Ingrediente: 1 kg făină, 1 lingură sare, 5 linguri ulei, 1 linguriţă zahăr, 40 g drojdie, 550 ml apă călduţă, mac, susan.

Preparare: Se freacă drojdia împreună cu zahărul până se topește, apoi se pune apa călduţă, sarea și uleiul. Se adaugă făina, se frământă bine, apoi se împarte aluatul în două. Într-o foaie se pun 2 linguri de mac, iar în cealaltă, susan. Se lasă la dospit, într-un loc ferit de curenţi cu aer rece. Când s-a dublat volumul aluatului, este gata de preparat. Se presară făină pe planșeta de lucru și se împletesc în trei rulouri, batoane de mărimea dorită.

Batoanele se ung cu ulei, apoi se presară deasupra lor mac și susan, după gust. Se lasă să mai crească și în tavă. Se introduc în cuptorul preîncălzit și se coc, la foc mediu, 45 minute. Se servesc ca aperitiv ori gustare.

Cornuleţe umplute cu magiun Ingrediente: foaia: 300 g de margarină vegetală, puţină sare, 25 g drojdie (la plic) și făină cât cuprinde (circa 1/2 kg).

Umplutura: gem din fructe bine coapte, sau magiun, preparat fără zahăr; zahăr praf vanilat.

Preparare: Se frământă ingredientele până când aluatul nu se mai lipește de mână, nici de castron. Se lasă 10-15 minute să se odihnească. Apoi se ia câte puţin din aluat și se face foaie cu grosimea de jumătate de cm. Se taie foaia în romburi

și magiunul se pune pe unul din colţurile lungi, apoi se rulează rombul de aluat și rezultă cornuleţul. Se pun într-o tavă de aragaz neunsă, la cuptorul preîncălzit, timp de 20 de minute, la foc potrivit spre iute. Se scot din tavă când sunt ușor rumenite și se așază pe un platou. Se pudrează cu puţin zahăr praf vanilat.

ATENŢIE!

FRUMUSEŢE

4 pericole ale unghiilor false!

Exfolierea tenului, pas cu pas

nu mai poate rezista. Onicomicoza este o afecţiune contagioasă.

Un alt tip de infecţie, mai rar întâlnită, este provocată de bacteria pseudomonas aeruginosa, care se poate dezvolta sub unghiile false. În ambele situaţii, se recomandă consultul medical de urgenţă.

Unghiile false sunt o soluţie la care apelează adesea femeile, mai ales cele ale căror unghii naturale sunt fragile. Folosite pe o perioadă îndelungată, extensiile îţi afectează serios sănătatea unghiilor. Iată câteva dintre pericolele unghiilor false: 1. Subţierea unghiilor naturale Înainte de aplicarea unghiei false, unghia naturală este supusă unor procedee menite să facă patul unghial natural mai aderent. Astfel, suprafaţa unghiei naturale este pilită.

Această etapă de pilire subţiază suprafaţa unghiei și o face mai sensibilă. În plus, substanţele aplicate pe unghia pilită, gen acryl sau gel, îi atacă celulele în profunzime și o fragilizează. Practic, din unghie nu va rămâne decât un strat foarte subţire și lipsit de rezistenţă.

ŞTIAŢI CĂ…

Usturoiul reglează tensiunea arterială

Usturoiul este cunoscut încă din antichitate ca bun remediu în vindecarea bolilor și prelungirea vieţii.

Se recomandă ca, de două ori pe zi, să se ia câte o lingură de usturoi zdrobit în puţin vin, deoarece usturoiul scade tensiunea arterială, iar vinul intensifică circulaţia sângelui. Usturoiul este un fortifiant natural, care reglează tensiunea arterială, dezinfectează bolul alimentar, distruge bacteriile din intestine și neutralizează toxinele din organism. Conţine substanţe cu mare putere antiinfecţioasă, care inhibă creșterea multor germeni. Este eficace în prevenirea tuberculozei, pneumoniei și infecţiilor respiratorii, ameliorează dispepsia și este un excelent tonic al nervilor. Combate viermii intestinali. De reţinut, că aceste capacităţi terapeutice le are numai usturoiul crud.

4. Apariţia eczemelor

2. Unghia naturală se poate dezlipi sau căpăta un aspect inestetic Dermatologii atrag atenţia asupra agresivităţii produselor utilizate. În urma unei utilizări prelungite, unghiile false pot provoca la un moment dat dezlipirea unghiilor naturale.

Acest efect se produce în momentul în care persoana în cauză încearcă să folosească unghiile drept unealtă. Chiar și un impact nu foarte puternic poate duce la ruperea, extrem de dureroasă, a unghiei naturale odată cu cea aplicată.

De asemenea, de îndată ce unghia naturală începe să crească de la rădăcină, aceasta capătă un aspect inestetic.

3. Infectarea cu ciuperci și bacterii Unghiile naturale se îngălbenesc adesea. Însă, dacă acestea capătă nuanţe maronii sau tente verzi există riscul să suferi de onicomicoză. Această infecţie este cauzată de o ciupercă care se hrănește cu cheratină, substanţa dură a unghiei. Odată sensibilizată de gelul de acryl sau porţelan, unghia

Cercetările au arătat că produsele de manichiură pe bază de acryl provoacă adesea eczeme de contact. Este vorba de o alergie care se dezvoltă la vârful degetelor, însă se poate extinde și la alte zone din corp care intră în contact cu zona infectată. În general, eczema apare între 48 și 96 de ore după aplicarea unghiilor false, indiferent de tip, la persoanele sensibile la produsele folosite. În general, lacurile de unghii sunt responsabile adesea de apariţia acestui tip de alergie.

Potrivit dermatologilor, după aplicaţii repetate cu gel sau acryl, unghiile au nevoie de trei luni pentru a se reface.

Un ten luminos, fără riduri, care radiază de sănătate... Cine nu-și dorește? Acesta este scopul îngrijirilor tale zilnice, între care trebuie să înscrii și exfolierea.

Pasul 1 - Periajul Pentru acest pas, ai nevoie de o perie specială, cu acţiune de exfoliere. Este, de fapt, un aparat cu un mic mecanism electric și mai multe capete, în funcţie de tratamentul pe care vrei să-l faci. Dacă ai tenul gras, poţi face mai multe ședinţe de microdermabraziune pe săptămână, mai ales în zona nasului și a frunţii.

Mișcările cu aparatul trebuie să fie fine și circulare.

Pasul 2 - Peeling-ul Dischetele pentru peeling sunt la fel de ușor de folosit ca și cele pentru demachiat.

Numai că, de data aceasta, nu este vorba despre o loţiune demachiantă, ci de o soluţie acidă cu efect de peeling. Această operaţiune ușor de realizat necesită totuși o lectură atentă a

recomandărilor de pe ambalaj, din motive de siguranţă.

Discurile conţin cantitatea exactă de compuși activi, ceea ce face imposibilă supradozarea cu produs. Tot ce ai de făcut este să stai în faţa oglinzii și să-ţi ștergi faţa cu discul astringent, evitând zona din jurul ochilor, precum și zona din apropierea urechilor. După ce ai terminat cu exfolierea, trebuie să folosești un alt tip de dischete, de această dată, calmante. Această etapă este esenţială: dischetele neutralizează pH-ul pielii și acţionează ca o loţiune calmantă asupra tenului.

Pasul 3 Hidratarea Hidroxiacizii alfa (AHA) sunt un grup de acizi organici care se găsesc în special în fructe.

Ei au revoluţionat industria cosmetică a produselor pentru îngrijirea pielii, deoarece aveau o gamă largă de aplicare. AHA pot fi asimilaţi din cremele de zi, măști și din cremele peeling.

Diferenţa este că aceste creme-peeling conţin o cantitate mai mare de AHA. În plus, ele ajută la eliminarea celulelor

moarte și la reînnoirea pielii, la buna hidratare și la protecţia ei pe tot parcursul zilei. Trebuie să ai însă răbdare! Vei obţine rezultate vizibile după o săptămână de aplicare. Crema peeling este cea mai bună alegere pentru persoanele care nu au timp sau cărora nu le place să folosească multe produse de îngrijire. Și este foarte bună pentru femeile cu ten sensibil.

Kit complet la tine acasă Există pe piaţă un kit pentru exfoliere, alcătuit din două pro-

Pregăteşte-ţi casa de primăvară

Mai multă lumină În primul rând, cum dau primele zile cu soare, schimbă perdelele cu unele deschise la culoare și subţiri. Cu siguranţă, pentru a ţine cât mai cald iarna, ai folosit perdele mai groase, eventual și draperii. Acum nu va mai fi nevoie de ele pentru că zilele vor

fi mai luminoase și așa trebuie să fie și casa ta.

După acest prim pas vei vedea și celelalte schimbări pe care trebuie să le faci: aerotermele și caloriferele electrice trebuie ascunse în cămară până când va reveni iarna, iar cuverturile groase și moi își găsesc loc în dulapuri, pe rafturile de sus.

Depozitează cât mai ferit decoraţiunile care menţin aerul de iarnă, cum ar fi cele care conţin conuri de brad, mult verde și plante uscate. E vremea ca în casă să reintre viaţa, deci cumpără cât mai multe vaze colorate și umple-le cu flori proaspete. Lalelele, zambilele și ghioceii au marele dar de a schimba și aspectul, dar și mirosul camerei. Poţi să adaugi și un odorizator

MITURI

Cuptorul cu microunde

A trecut iarna şi a sosit momentul, chiar dacă afară nu este încă foarte cald, să ne gândim la primăvară, soare, flori şi renaştere Primăvara schimbă radical totul în jurul nostru, de la natura care înverzește și renaște și până la noi, oamenii, care ne simţim mai plini de viaţă, mai veseli și mai optimiști. Dar primăvara este și un timp al acţiunii, după hibernarea din iarnă. Acum este momentul unei curăţenii generale, ocazie cu care scăpăm și de lucrurile groase și închise la culoare de peste tot.

duse care acţionează în două etape. Primul produs are efect de gomaj, însă ingredientele pe care le conţine sunt mai puternice decât cele ale unui gomaj clasic.

Acesta se aplică pe pielea umedă, într-o cantitate mică, și se întinde pe faţă cu vârfurile degetelor, prin mișcări circulare. Apoi, pentru a evita iritaţia pielii, se aplică al doilea produs: o cremă-pansament, cu ingrediente cu efect hidratant, neiritant și de reducere a roșeţei. Citește cu atenţie recomandările de pe ambalaj.

cu miros proaspăt pe lista de cumpărături pentru casă: va face minuni.

Grădinile şi balcoanele renasc Să nu uităm că și plantele din balcon, și grădinile au nevoie de puţină atenţie primăvara, dacă ne dorim să ne încânte privirea.

Primăvara este anotimpul în care plantele de ghiveci ies din pauza vegetativă și au nevoie de pământ proaspăt și de îngrășăminte. Cel puţin pământul de la suprafaţa ghiveciului trebuie înlocuit. Tot acum plantele care cresc abundent trebuie tunse, pentru a li se controla coroana. De cele mai multe ori, în urma tăierilor rezultă butași din care se pot obţine noi plante. În grădină e momentul să săpăm pământul, pentru a-l afâna. Frunzele căzute toamna trecută și peste care a trecut iarna vor fi astfel amestecate cu pământul din straturile de dedesubt. Dacă ne dorim o grădină plină de flori tot timpul anului, acum vom planta toate seminţele și butașii.

Tot acum se tunde gardul viu și se conturează coroana pomilor fructiferi și a arbuștilor floriferi.

Ca mai toate invenţiile de până acum, cuptorul cu microunde și-a avut originea într-o tehnologie inovatoare și dedicată unei cu totul altei sfere de cercetare. Bazele cuptorului cu microunde s-au pus în 1946, în timpul cercetărilor legate de radare, când dr. Percy Spencer a făcut o descoperire ciudată: testând un tub vacuum a constatat că batonul de ciocolată pe care îl avea în buzunar s-a topit. Pentru a testa relaţia cauză-efect, a pus câteva grăunţe de popcorn în apropierea tubului și, spre surprinderea lui, a observat că acestea au început să se expandeze și să sară prin tot laboratorul. Al treilea experiment a avut ca protagonist un ou, care, pus în preajma tubului, a explodat.

Concluzia știinţifică și logică ce a putut fi trasă din toate aceste experimente a fost clară: toate transformările care au avut loc în cele trei alimente se datorau expunerii la energia microundelor de joasă densitate.

Nocivitatea cuptorului cu microunde Există voci care susţin că efectele pe care cuptorul cu microunde le are asupra organismului uman sunt nocive. Cele mai frecvente dintre acestea sunt prezentate în cele ce urmează:

Argument 2: Scurgerile pe care cuptorul cu microunde le poate avea (unii susţin că toate aceste instrumente au scurgeri) iradiază organismul uman, provocând diverse efecte negative asupra lui.

Contraargument: Un studiu efectuat în 2000 a testat 103 cuptoare cu microunde vechi și 60 noi, înregistrând scurgeri la doar unul dintre cele vechi (acesta avea o vârstă de 23 de ani). Și chiar dacă cuptorul dvs. ar avea scurgeri, nu veţi fi înecat în radiaţii, întrucât microundele îţi pierd din intensitate foarte repede și se disipă, dispărând.

Argument 1:

Argument 3:

Radiaţiile emise de aceste cuptoare, deși nu foarte puternice, sunt corelate de unii specialiști cu efecte cancerigene și efecte negative asupra ochilor.

Când pregătești mâncarea la microunde, distrugi nutrienţii din componenţă, punându-ţi sănătatea în pericol.

Contraargument: Alţi specialiști susţin cu tărie nu doar că prepararea hranei la microunde nu e cancerigenă, ci că, de fapt, este mai sănătoasă decât prepararea prin prăjit sau prin fript. În cazul cărnii, aceste ultime două modalităţi pot crea un anumit tip de amine ce sunt cunoscute ca fiind cauzatoare de cancer.

Contraargument: În realitate, spun unii cercetători, microundele reţin mai mulţi nutrienţi decât oricare dintre celelalte maniere de gătit, dacă nu este folosită o mare cantitate de apă și nu se “supragătește” mâncarea.

Mulţi oameni consideră că temperaturile ridicate distrug vitaminele, când, de fapt, acestea se dovedesc a fi foarte rezistente la căldură.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

28

Luni MARTIE

6.00 Film artistic 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Serial. Aventurile lui Sindbad 12.30 Serial. Xena – prinţesa războinică 13.30 Film artistic 15.00 Plasa de stele. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Să te prezint părinţilor 23.00Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert 05:30 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune prezentată de Ioana Maria Moldovan Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Teleshopping 02:30 Povestiri adevarate (r) Vremea de ACASA 03:30 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) (r) 07:00 Știrile Pro Tv Э Ce se întâmplă, doctore? Э Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Scăpaţi-mă de mama! (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 România, te iubesc! (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3958 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.77 00:00 Serial: Fringe, ep.5, anul II 01:00 Film: Curierul morţii 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.77 (r) 04:00 Serviciul Român de Comedie (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Respiro.

6.05 Documentar. “Album de familie”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 14.50 Desene animate. “Lecţii de gastronomie”. 9.20 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia). 11.00 Reporter de gardă. 11.20 Vector european. 12.05 Documentar. “Jurnale de călătorie”. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 15.00 Desene animate. “Simple povești”. 15.30 Erudit-cafe. 16.15, 2.30 Templul muzicii. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Respiro.

Program muzical. 17.35 Magazinele UEFA. 18.00 Sub același cer. 18.35 Documentar. “Cum e vremea?”.

18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.30, 21.50 Gala Premiilor UNITEM 2011. Transmisiune de la Teatrul Naţional “Mihai Eminescu”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 23.00 ȘTIRI. 23.10 Săptămâna sportivă. 23.40 Cine iubește...Recital Geta Burlacu. 0.45 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 1.00 Programul zilei. Calendar.

1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Evantai folcloric.

1.55 Descoperă Moldova. 3.10 Respiro. 3.30 Baștina.

Magazin agricol. 4.30 La noi în sat. 5.10 Focus TV. 5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.35 «Контрольная закупка» 10.00 «Жить здорово!» 11.00 «ЖКХ» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 16.00 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 «След» 19.00 «Давай поженимся!» 19.55 «Жди меня» 21.00 «Время» 21.30 «Возмездие». Многосерийный фильм 22.25 «Свидетели» 23.20 Ночные новости 23.40 «На ночь глядя» 0.25 Эдди Мерфи в комедии «Дежурный папа» 2.00 Тиль Швайгер в фильме «Джо и Макс» 3.00 Новости 3.05 Фильм «Джо и Макс». Продолжение 3.55 «Давай поженимся!»

7:00 Telejurnal matinal (Sport, Meteo) 9:00 O dată’n viaţă.

Prezintă Iuliana Tudor. Prima parte (r) 10:00 Dănutz S.R.L.– Supermarket de divertisment. Prima parte (r) 11:00 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment.

Partea a doua (r) 12:00 TVR 55 12:40 Serial Legendele palatului: concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 15 13:20 Serial Legendele palatului: concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 16 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Curier TV. Prezintă Angela Avram 15:15 Tezaur folcloric (r) 17:00 “Reporter”. Buletin informaţional 17:20 TVR 55 18:00 Telejurnal Meteo 18:25 Serial Legendele palatului: concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 17 19:05 Serial Legendele palatului: concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 18 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter”. Buletin informaţional 21:00 Prim plan. Moderator Livia Dilă 22:00 Serial Anatomia lui Grey (SUA, 2008-2009) Sezonul VI, ep. 21 22:55 Eurovision 2011 23:10 Replay Prezintă Marian Olaianos, Marius Mitran 0:30 Nocturne Moderator Marina Constantinescu 1:30 La vie en rose. Moderator Monica Stan (r) 2:25 Prim plan (r) 3:15 Sport (r) 3:30 Telejurnal Tema zilei Meteo (r) 4:25 Nocturne. Moderator Marina Constantinescu (r) 5:15 Serial Don Juan îndrăgostit (Argentina, 2008), ep. 139 6:05 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 1 episod 6:55 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:45 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-Canada 9:20 QUOI DE NEUF DOC ? 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:35 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH 11:05 DESTINATIONS GOÛTS 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 11 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1035 13:05 L’EPICERIE 13:30 FBI / Documentaire American psycho 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 UN MUR A BERLIN / Documentaire 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Deuil interdit 20:30 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Manipulations 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX / Documentaire Les samouraïs du kendo et le gatka 23:00 360° GÉO / Documentaire Japon, les reines de la mer 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:40 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LA RONDE / Cinéma 2:20 TRAVERSER / Court métrage 2:45 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ARTISANS DU CHANGEMENT / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Espoir au féminin

29

25 MARTIE 2011

Programe TV Marţi MARTIE

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Serial. Aventurile lui Sindbad 12.30 Serial. Xena – prinţesa războinică 13.30 Film artistic 15.00 Să te prezint părinţilor. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Câștigi în 60 de secunde 23.00Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert 05:30 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Teleshopping 02:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Misterul chiriașei 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Impactul, partea I 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3959 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Vulcanul 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Moștenirea, ep.78 00:15 Serial: Fringe, ep.6, anul II 01:00 Film: Vulcanul (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.78 (r) 04:00 România, te iubesc! (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00, 18.35 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 6.05 Documentar. “Bangkok: insecte prăjite la orice oră”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10-17.00 Revizie tehnică. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Documentar. “Aventuri la grădina zoologică”. 18.00 Petalo romano. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Moldova în direct. 20.40 Liniște, poporul vorbește! 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Miniserial. “LEGĂTURI IMPREVIZIBILE” (Italia). 23.20 ȘTIRI. 23.30 Concert de cameră. Pianista Natalia Troull (Rusia) și Orchestra Naţională de Cameră.

Partea 1. 0.15 Documentar. “Palatele Parisului”.

0.45 Respiro. Program muzical. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri.

1.15 Săptămâna sportivă. 1.45 Music Mania. 2.30 Accente economice. 4.30 Gala Premiilor UNITEM 2011. Partea 1. 5.30 Generic Arta. 5.45 Moment poetic. Versuri de Mihai Eminescu.

5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.35 «Контрольная закупка» 10.00 «Жить здорово!» 11.00 «ЖКХ» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 16.00 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 «След» 19.00 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 «Возмездие». Многосерийный фильм 22.25 «Управление сном» 23.20 Ночные новости 23.40 «На ночь глядя» 0.30 Кьюба Гудинг Младший в комедии «Дежурный папа: Летний лагерь» 2.00 Гленн Клоуз, Джефф Бриджес в триллере «Зазубренное лезвие» 3.00 Новости 3.05 Триллер «Зазубренное лезвие». Продолжение 3.50 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 4.10 «Давай поженимся!»

7:00 Telejurnal matinal (Sport, Meteo) 9:00 O dată’n viaţă.

Prezintă Iuliana Tudor. Partea a doua (r) 10:00 Ne vedem la TVR Prima parte (r) 11:00 Ne vedem la TVR Partea a doua (r) 11:50 Aventuri în lumea vie (Marea Britanie, 2006) 11:55 Eurovision 2011 12:00 TVR 55 12:40 Serial Legendele palatului: concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 17 13:20 Serial Legendele palatului: concubina regelui (Coreea, 2010), ep.

18 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Pro patria (r) 15:15 “Жди меня” 17:00 “Reporter”. Buletin informaţional 17:20 TVR 55 (r) 18:00 Telejurnal Meteo 18:25 Serial Legendele palatului: concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 19 19:05 Serial Legendele palatului: concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 20 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter”. Buletin informaţional 21:00 Perechea potrivită Prezintă Raluca Moianu 23:25 Premiile Radio România Cultural 0:55 Perechea potrivită (r) 1:55 Fără frontiere (r) 2:45 Curier TV (r) 3:10 Sport (r) 3:25 Telejurnal Tema zilei Meteo (r) 3:50 Europa mea (r) 4:20 Teleenciclopedia 5:15 Serial Don Juan îndrăgostit (Argentina, 2008), ep. 140 6:05 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 6:55 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:03 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCanada 9:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 10:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:30 COUREURS DES BOIS 11:00 FLASH 11:05 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 12 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1036 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 HORIZONS : VIETNAM / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Deuil interdit 15:55 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Manipulations 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 LE MARIAGE À TROIS / Cinéma 21:15 CUL DE BOUTEILLE / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE GRAND MÉNAGE / Fiction 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 THALASSA 2:30 LE POINT 3:25 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 FBI / Documentaire A l’assaut de la mafia

30

Miercuri MARTIE

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Serial. Aventurile lui Sindbad 12.30 Serial.

Xena – prinţesa războinică 13.30 Film artistic 15.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert 05:30 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Teleshopping 02:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 10:45 Serial: Om sărac, om bogat, ep.127, 128 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Pericol de moarte 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3960 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Lara Croft: Tomb Rider 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.79 00:00 Serial: Fringe, ep.7, anul II 01:00 Film: Lara Croft: Tomb Rider (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.79 (r) 04:00 După 20 de ani (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Apa, aurul albastru”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 14.50 Desene animate. “Lecţii de gastronomie”. 9.20 Desene animate. “Simple povești”. 9.35 Documentar.

“Aventuri la grădina zoologică”. 10.20 Respiro. 10.30 Știinţă și inovare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.30 Petalo romano.

13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 15.00 Magazinul copiilor. 15.30 Documentar. “Album de familie”. 16.00 Mai în glumă, mai în serios. 16.50 Legendele muzicii. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Evantai folcloric.

18.00 Svitanok. 18.35 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Moldova în direct. 20.40 Liniște, poporul vorbește! 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Film. “LUNA ȘI LACUL” (Italia). 23.15 ȘTIRI. 23.25 Concert de cameră. Pianista Natalia Troull (Rusia) și Orchestra Naţională de Cameră. Partea 2. 0.10 Documentar. “Palatele Parisului”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 2.30 Natura în obiectiv. 4.30 Gala Premiilor UNITEM 2011. Partea 2. 5.30 Music Mania.

5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.35 «Контрольная закупка» 10.00 «Жить здорово!» 11.00 «ЖКХ» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 16.00 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 «След» 19.00 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 «Возмездие». Многосерийный фильм 22.25 Среда обитания. «Чей туфля?» 23.20 Ночные новости 23.40 «Белый воротничок» 0.25 Фильм Софии Копполы «МарияАнтуанетта» 2.25 Сара Джессика Паркер в комедии «Романтическое преступление» 3.00 Новости 3.05 Комедия «Романтическое преступление». Продолжение 4.00 «Давай поженимся!»

31

Joi MARTIE

1

Vineri APRILIE

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Serial. Aventurile lui Sindbad 12.30 Serial. Xena – prinţesa războinică 13.30 Film artistic 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Next Top Models by Cătălin Botezatu 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV 03.00 Dex juridic. Relure 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Serial. Aventurile lui Sindbad 12.30 Serial. Xena – prinţesa războinică 13.30 Film artistic 15.00 Next Top Models by Cătălin Botezatu. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00Film artistic 00.00 Film artistic 01.50Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV 03.00 Dex juridic 04.00 Concert

05:30 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Teleshopping 02:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

05:30 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Teleshopping 02:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Povestiri de noapte (r) (reluare de luni, 28 martie) (15) (divertisment) 04:30 Povestiri de noapte (r) (reluare de marti, 29 martie) (15) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Pericol de moarte (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Căsnicia, o afacere perfectă 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3961 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Garda de corp 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Moștenirea, ep.80 00:00 Serial: Fringe, ep.8, anul II 01:00 Film: Garda de corp (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.80 (r) 04:00 Apropo Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Album de familie”. 6.55 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”.

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 14.50 Desene animate. “Lecţii de gastronomie”. 9.20 Film. “PIŢIGOIUL ÎN PICAJ” (“Telefilm-Chișinău”, 1989).

10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct.

12.00 La datorie. 12.20 Respiro. Program muzical.

12.30 Svitanok. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 15.00 ARTelier. 15.30 Fii tânăr! 16.15 Cultura azi. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Documentar. “Acceptare”. 17.55 Focus TV. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.30 Moldova în direct. 20.40 Liniște, poporul vorbește! 20.45 Super loto “5” din “35”.

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.50 Reporter de gardă. 22.15 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru. 22.35 ȘTIRI. 22.45 Film. “DE LA TREISPREZECE LA TREIZECI” (SUA). 0.25 Documentar. “Veșmintele lumii”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Știinţă și inovare. 1.45 Moment poetic. 3.30 La datorie. 3.50 Descoperă Moldova. 4.30 Concert de cameră. 5.30 La curţile dorului.

5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.35 «Контрольная закупка» 10.00 «Жить здорово!» 11.00 «ЖКХ» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 16.00 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 «След» 19.00 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 «Возмездие». Многосерийный фильм. Заключительная серия 22.25 «Человек и закон» с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости 23.40 «Судите сами» с Максимом Шевченко 0.30 Антонио Бандерас, Ребекка Де Морней в фильме «Никогда не разговаривай с незнакомцами» 1.55 Хавьер Бардем в фильме «Любовь во время холеры» 3.00 Новости 3.05 Фильм «Любовь во время холеры». Продолжение 4.05 «Давай поженимся!»

7:00 Telejurnal matinal (Sport, Meteo) 9:00 Teleenciclopedia 10:00 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă (r) 11:00 Zeii uitaţi (Marea Britanie, 2009) 11:30 Iubiri dincolo de ecran (SUA, 2009), ep. 23, 24 11:55 Eurovision 2011 12:00 TVR 55 12:40 Serial Legendele palatului: concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 19 13:20 Serial Legendele palatului: concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 20 14:00 Telejurnal Sport Meteo 15:00 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (r) 16:00 Vip Confidente - Invitat Zinaida Julea 17:00 “Reporter”.

Buletin informaţional 17:20 TVR 55 (r) 18:00 Telejurnal Meteo 18:25 Serial Legendele palatului: concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 21 19:05 Serial Legendele palatului: concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 22 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter”. Buletin informaţional 21:00 Cu ochii’n 4 22:10 Film Casa spiritelor (Portugalia, Germania, Danemarca, SUA, 1993) 0:40 Perechea potrivită (r) 1:40 Cu ochii’n 4 (r) 2:55 Iubiri dincolo de ecran (SUA, 2009), ep. 23, 24 3:15 Sport (r) 3:30 Telejurnal Tema zilei Meteo (r) 4:25 Teleenciclopedia 5:15 Serial Don Juan îndrăgostit (Argentina, 2008), ep. 141 6:55 Imnul României

7:00 Telejurnal matinal (Sport, Meteo) 9:00 Vip Confidente - Invitat Zinaida Julea 10:00 Garantat 100%. Moderator Cătălin Ștefănescu (r) 11:00 Zeii uitaţi (Marea Britanie, 2009) 11:30 Iubiri dincolo de ecran (SUA, 2009), ep. 25,26 11:55 Eurovision 2011 12:00 TVR 55 12:40 Serial Legendele palatului: concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 21 13:20 Serial Legendele palatului: concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 22 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Interes general.

Moderator Sorin Burtea 15:15 O dată’n viaţă. Prezintă Iuliana Tudor. Prima parte (r) 17:00 “Reporter”. Buletin informaţional 17:20 TVR 55 (r) 18:00 Telejurnal Meteo 18:25 Serial Legendele palatului: concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 23 19:05 Serial Legendele palatului: concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 24 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter”. Buletin informaţional 21:00 Judecă tu! Moderator Rodica Culcer 22:10 Film Hanul roșu (Franţa, 2008) 23:50 Serial CSI - Crime și investigaţii (CSI-SUA, 2005) Sezonul X, ep. 18 0:45 Perechea potrivită (r) 1:45 Judecă tu ! (r) 2:35 Interes general (r) 3:00 Iubiri dincolo de ecran (SUA, 2009), ep.

25 3:10 Sport (r) 3:25 Telejurnal Tema zilei Meteo (r) 4:20 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (r) 5:15 Serial Don Juan îndrăgostit (Argentina, 2008), ep. 142 6:55 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-Canada 9:30 WARI 10:05 EN VOYAGE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 13 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1037 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 URGENCES VÉTO / Documentaire D’Alfort à Abu Dhabi 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 UNE AFFAIRE DE GOÛT 16:30 L’ENFANT DO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 3/8 20:25 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 4/8 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Deuil interdit 1:45 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Manipulations 2:30 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 VERS UN CRASH ALIMENTAIRE / Documentaire

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-Canada 9:30 MEDITERRANEO 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 14 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1038 13:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 POLLUTION : L’HOMME CONTAMINÉ / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 3/8 15:50 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 4/8 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:05 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 LE GRAND MÉNAGE / Fiction 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VÉNUS ET FLEUR / Cinéma 23:40 YUGEN / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:50 DOCUMENTAIRE 2:40 QUESTIONS À LA UNE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 URGENCES VÉTO / Documentaire Chien d’utilité et collapsus trachéal

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Căsnicia, o afacere perfectă (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Apropo TV (r) 15:00 Land of Jokes (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3962 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Românii au talent 23:00 Film: Știu ce-ai făcut astă-vară 01:15 Știrile Pro Tv 02:15 Știrile Pro Tv din Sport (r) 02:45 Film: Știu ce ai făcut astă-vară (r) 04:45 Land of Jokes (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Veșmintele lumii”. 6.55 Respiro. Program muzical. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 14.50 Desene animate. “Lecţii de gastronomie”. 9.20 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 9.35 Documentar. “Simone de Beauvoir, o femeie actuală”. 10.30 Moldovenii de pretutindeni. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Casa mea. 12.30 Studio “Art plus” (rus.) 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Desene animate.

“Lecţii de gastronomie”. 15.00 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru. 15.20 Dor. Program muzical. 15.50 Vedete la bis! 17.00 ȘTIRI. 17.10 Retrovizor umoristic.

Program de miniaturi și epigrame umoristice. 18.00 Accente economice. 18.35 Documentar. “Cum e vremea?”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Bună seara! Talk-show. 20.40 Liniște, poporul vorbește! 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.50, 1.15 Fii tânăr! 22.40 “O seară de umor la ţară”. Program realizat în raionul Nisporeni. 23.40 ȘTIRI. 23.55 “Crizantema de argint”. Gala laureaţilor.

1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 2.30 Moldova în direct. 3.00 ARTelier. 4.30 Pescarii. 5.10 La obiect. 5.20 Arta, muzica și drama.

5.30 Music Mania.

5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.35 «Контрольная закупка» 10.00 «Жить здорово!» 11.00 «ЖКХ» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 16.00 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 «Поле чудес» 19.40 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 Сергей Безруков, Дмитрий Дюжев в комедии «Каникулы строгого режима» 23.30 Закрытый показ. Премьера. Алиса Хазанова в фильме Николая Хомерики «Сказка про темноту» 1.55 Аль Пачино в фильме «...И правосудие для всех» 3.50 Евгений Евстигнеев в комедии «Скверный анекдот» 5.30 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 7:00 Telejurnal matinal (Sport, Meteo) 9:00 Tezaur folcloric (r) 10:00 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) (r) 11:00 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (r) 12:00 TVR 55 12:40 Serial Legendele palatului: concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 23 13:20 Serial Legendele palatului: concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 24 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 e-FORUM. Moderator Angela Avram 15:15 O dată’n viaţă. Prezintă Iuliana Tudor. Partea a doua (r) 16:25 Bebe magia.

Prezintă Camelia Csiki (r) 17:00 “Reporter”. Buletin informaţional 17:20 TVR 55 (r) 18:00 Telejurnal Meteo 18:25 Serial Legendele palatului: concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 25 19:05 Serial Legendele palatului: concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 26 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter”. Buletin informaţional 21:00 O dată’n viaţă. Prezintă Iuliana Tudor. Prima parte 22:00 O dată’n viaţă. Prezintă Iuliana Tudor. Partea a doua 23:10 Film Milk - Preţul curajului (SUA, 2008) 1:25 Film Holly (SUA, Franţa, Israel, Cambogia) 3:15 Film (r) Hanul roșu (Franţa, 2008) 4:50 Sport (r) 5:05 Telejurnal Tema zilei Meteo (r) 6:00 Iubiri dincolo de ecran (SUA, 2009), ep. 26 (r) 6:55 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DESTINATIONS GOÛTS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:30 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH INFO 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:35 NEC PLUS ULTRA 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 15 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1039 13:00 FLASH INFO 13:05 EN VOYAGE 13:30 POLOGNE, LES CHEMINS DU RENOUVEAU / Documentaire “Des Terres & des Hommes” 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LE GRAND MÉNAGE / Fiction 16:35 FLASH INFO 16:45 SUR MESURES Dinandière 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 CINÉMAS, LE MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:55 RALLYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:00 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Deuil interdit 22:50 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Manipulations 23:35 TERRES D’ÉCHANGES / Documentaire Japon 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 3/8 1:40 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 4/8 2:30 UNE HEURE SUR TERRE 3:15 NOUVO 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ARTISANS DU CHANGEMENT / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Artisans de la reconstruction 4:45 SUR MESURES Episode 36- GRIPOIX-VERRIERE

2

Sâmbătă APRILIE

6.00 Știrile EURO TV 6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Serial Heidi și prietenii 12.30 Film artistic 14.30 Iubirea face farse 16.00 Film artistic 18.00 Serial. Narcisa sălbatică 20.20 în puii mei 22.00 Film artistic 00.00 Serial. Familia Bundy 01.00 Film artistic 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert 05:30 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima telenovela românească „Numai iubirea” (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Doamna Winterbourne („Mrs Winterborne”) (12) (comedie) 22:45 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:45– Prima telenovela românească „Numai iubirea” (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 30 martie) (15) (divertisment) 04:30 Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 31 martie) (15) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:15 Teleshopping 13:30 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.15, anul III 14:15 Film: Incredibilele aventuri ale lui Marco Polo 16:30 Teleshopping 16:45 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv de weekend 20:30 Românii au talent 23:00 Film: Divizia dragonului 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Serial: Om sărac, om bogat, ep.127, 128 (r) 03:00 Film: Divizia dragonului (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv de weekend (r) 6.00 Documentar. “Simone de Beauvoir, o femeie actuală”. 6.55 Film. “DE LA TREISPREZECE LA TREIZECI” (SUA). 8.30 Documentar. “Cum e vremea?”. 8.40 Film în desen animat. “Sandocan”.

9.05 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. Episodul 1. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Știinţă și inovare. 11.30 Casa mea. 12.00 Bună seara! Talk-show (reluare). 13.00 ȘTIRI. 13.15 Lumina adevărului. 14.00 Studio “Art plus” (rus.)

14.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.00 Rugby.

Preliminariile Campionatului European. Moldova - Germania. Transmisiune în direct. În pauză: Respiro. Program muzical. 16.40 Film. “MOȘ ION ÎN COSMOS” (Studioul “Buciumul”, 1992). 17.00 ȘTIRI. 17.15 “Trio Haciaturean”. Orchestra de cameră din Erevan, Armenia. 17.55 Erudit-cafe. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Prezentare de carte. “Armele confesiunii” de Dumitru Matcovschi.

20.40 Legendele muzicii. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”.

Noutăţi bancare. 21.50 Balul revistei “Aquarelle”.

23.20 ȘTIRI. 23.25 Miniserial. “LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Reporter de gardă. 1.30 “Dor”. In memoriam. Vladimir Radevici. 2.30 Ghidul sănătăţii tale. 3.00 “O seară de umor la ţară”. 4.30 Mai în glumă, mai în serios. 5.30 La obiect. 5.40 Music Mania.

6.00 Новости 6.10 «Управление сном» 7.00 Георгий Бурков, Ролан Быков в комедии «Амнистия» 8.15 «Играй, гармонь любимая!» 9.00 «Умницы и умники» 9.45 «Слово пастыря» 10.00 Новости 10.15 «Смак» 10.50 «Четыре мифа о здоровом образе жизни» 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Премьера. «Станислав Говорухин. Место встречи...» 13.10 Премьера. Анна Горшкова, Виктор Сухоруков, Марат Башаров в фильме Станислава Говорухина «Пассажирка» 14.50 Светлана Ходченкова, Александр Балуев в многосерийном фильме «Благословите женщину» 18.15 Михаил Ульянов в фильме Станислава Говорухина «Ворошиловский стрелок» 19.55 «Фабрика звезд. Возвращение» 21.00 «Время» 21.15 «Фабрика звезд. Возвращение» 22.30 «Прожекторперисхилтон» 23.05 «Что? Где? Когда?» 0.10 Адам Сэндлер в комедии «Миллионер поневоле» 1.45 Кевин Бэйкон в триллере «Дикие штучки» 3.30 Том Беренджер в фильме «Снайпер 2» 4.55 «Мистическая гибель звезд» 7:10 Omul și timpul 8:30 Zestrea românilor (r) 9:00 Desene animate Clubul Disney (SUA) 9:30 Bebe magia. Prezintă Camelia Csiki 10:00 Serial Hannah Montana (SUA, 2006) Sez. II, ep. 19 10:35 Televiziunea copiilor 12:00 Pro patria. 12:30 Europa mea.

Moderator Gabriel Giurgiu 13:00 Fără frontiere.

Moderator Luca Niculescu 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:30 Desene animate Clubul Disney (SUA) 15:00 O dată’n viaţă. Prezintă Iuliana Tudor. Prima parte (r) 16:00 O dată’n viaţă. Prezintă Iuliana Tudor.

Partea a doua (r) 17:00 Ne vedem la TVR. Prima parte 18:00 Ne vedem la TVR. Partea a doua 18:45 Teleenciclopedia Rafael Sanzio. Polinezia Franceză.

Regele Arthur. 19:45 Sport 20:00 Telejurnal Tema zilei Meteo 21:00 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) 21:50 Campania Ovidiu Rom 22:00 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) 23:00 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă 0:10 Film Urmărirea (Franţa, Germania, 2008) 2:00 Tezaur folcloric (r) 2:50 Telejurnal Tema zilei Meteo (r) 3:45 Europa mea (r) 4:10 Zestrea românilor (r) 4:35 Viaţa satului (I) (r) 5:25 Viaţa satului (II) (r) 6:55 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 360° - GEO / Documentaire Les beach boys de Hawaï 6:35 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:20 QUOI DE NEUF DOC ? 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 A BON ENTENDEUR 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:45 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:05 À TABLE ! 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:20 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO / Documentaire Le mystère de la momie de Sibérie 16:00 ADN 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 RUGBY - TOP 14 19:05 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:55 RALLYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:00 CHAMPS-ELYSÉES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CINÉMAS, LE MAGAZINE 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS / DOCUMENTAIRE 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 RISKY BUSINESS / Documentaire Afghanistan

3

11

Duminică APRILIE

6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Serial Heidi și prietenii 11.30 Desene animate 13.30 Film artistic 16.30 Film artistic 18.00 Serial. Narcisa sălbatică 20.50 Plasa de stele 22.20 în puii mei 23.35 Superbingo Metropolis 02.00 Serial. Familia Bundy 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert 05:30 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima telenovela românească „Numai iubirea” (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste (emisiunea nr. 10) 17:25 Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: O cenusareasca moderna (“A Cinderella Story”) (AP) (comedie) 22:30 La naiba, să poveștim! (emisiunea nr 9) (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Prima telenovela românească „Numai iubirea” (r) (AP) (romance) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 La naiba să poveștim! (r) (12) (divertisment) 04:30 Povestiri de noapte (r) (reluare de joi, 28 martie) (15) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Incredibilele aventuri ale lui Marco Polo (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.16, anul III 15:00 Teleshopping 15:15 Românii au talent (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv de weekend 20:45 Land of Jokes 21:45 Serviciul Român de Comedie 22:45 Film: Fata din vecini 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Apropo Tv (r) 02:15 După 20 de ani (r) 03:15 România, te iubesc! (r) 04:00 Film: Fata din vecini (r) 06:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:30 Știrile Pro Tv de weekend (r) 6.00 Film.“LUNA ȘI LACUL” (Italia). 7.30 Documentar. “Arts 21”. 8.00 O seară în familie. 9.00 Film în desen animat. “Sandocan”. 9.50 Documentar.

“Surprinzătoarea lume a animalelor”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30 Portrete în timp. Anatol Burlacu, regretatul actor al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri”. 12.00 Documentar. “Moldova, gura de rai”. 13.00 ȘTIRI. 13.10 “Mai în glumă, mai în serios” cu Gheorghe Urschi. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30 Respiro. Program muzical. 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.30 Balul revistei “Aquarelle”. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Vedete la bis! 21.00, 2.00 MESAGER. 21.35 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia). 23.10 ȘTIRI. 23.25 Cinemateca universală.

23.45 “Crizantema de argint”. Gala laureaţilor.

1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni.

1.55 Descoperă Moldova. 2.30 Eurovision 2011.

Selecţiuni muzicale. 3.30 Natuar în obiectiv. 4.30 Film de scurt metraj. “VECINII”. 5.00 Moment poetic.

5.20 Music Mania.

6.00 Новости 6.10 «Гении и злодеи» 6.40 Остросюжетный фильм «Седьмая пуля» 8.00 «Смак» 8.35 «Служу Отчизне!» 9.20 «Здоровье» 10.00 Новости 10.15 «Непутевые заметки» с Дмитрием Крыловым 10.30 «Пока все дома» 11.20 «Фазенда» 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Надежда Румянцева, Юрий Никулин, Юрий Белов в комедии «Неподдающиеся» 13.50 Леонардо Ди Каприо, Кейт Уинслет в фильме Джеймса Кэмерона «Титаник» 17.00 Премьера. Оксана Мысина, Дмитрий Назаров в лирической комедии «Уроки обольщения» 18.45 «Жестокие игры». Новый сезон 21.00 Воскресное «Время». Информационно-аналитическая программа 22.00 «Мульт личности» 22.30 «Yesterday live» 23.20 «Познер» 0.20 Фильм Алана Паркера «Полуночный экспресс» 2.25 Робин Уильямс в комедии «Дурдом на колесах» 3.55 «Пока все дома» 7:00 Desene animate Clubul Disney (SUA) 7:30 Universul credinţei. Prima parte 8:20 Locuri de pelerinaj 8:30 Universul credinţei. Partea a doua 9:30 Ca la carte. Moderator Cristian Tabără 10:00 Tezaur folcloric 11:00 Viaţa satului. Prezintă George Robu (I) 11:50 Minutul de agricultură 12:00 Viaţa satului. Prezintă George Robu (II) 13:00 Ultima ediţie. Moderator Ramona Avramescu 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:30 Desene animate Clubul Disney (SUA) 15:00 TVR 55. Prezintă Liana Stanciu 16:00 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment.

Prima parte 17:00 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment. Partea a doua 18:00 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu 19:00 Lozul cel mare. Prezintă Silvia Stanciu și Leonard Miron 19:40 Sport 20:00 Telejurnal Tema zilei Meteo 21:10 Film Temniţa roșie (SUA, 1997) 23:15 Garantat 100%. Moderator Cătălin Ștefănescu 0:15 O carte pe săptămână. Prezintă Ioan Stoiciu 0:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) (r) 1:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (r) 2:10 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (r) 3:00 Sport (r) 3:20 Telejurnal Tema zilei Meteo (r) 4:15 Rom european (r) 4:40 Universul credinţei. Prima parte (r) 5:30 Universul credinţei. Partea a doua (r) 6:55 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 DOCUMENTAIRE 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 7:55 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:45 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:05 LE CODE CHASTENAY 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:05 JOUR DE RUGBY 13:45 SUR MESURES Laqueur voyageur 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:30 FLASH INFO 16:35 LES BOYS / Fiction Episode 2 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 KIOSQUE 19:00 FLASH INFO 19:10 INTERNATIONALES 20:00 EXPÉDITION KACHGAR / Documentaire “Des Terres & des Hommes” 1re partie 21:00 FLASH INFO 21:05 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:55 SULTAN MARATHON DES SABLES 22:00 VERSAILLES RIVE GAUCHE / Cinéma 22:50 VOILÀ / Court métrage 23:35 TERRES D’ÉCHANGES / Documentaire Tunisie 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 VÉNUS ET FLEUR / Cinéma 2:15 YUGEN / Court métrage 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

CMYK

12

25 MARTIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Atitudini

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

NU! legalizării homosexualităţii Recunoaşteţi personajul?

CONCURS

Reacţiile unor deputaţi şi miniştri faţă de proiectul legii antidiscriminare

Am fost şi rămân adeptul familiei clasice, aşa cum a lăsat-o Dumnezeu „Am fost și rămân adeptul familiei clasice, așa cum a lăsat-o Dumnezeu, adică dintre femeie și bărbat. Referitor la proiectul în cauză, este unul ce vine să armonizeze legislaţia naţională la cea a comunităţii europene. Este un proiect bun, însă cu rezerva introducerii și a formei de nediscriminare pe principii de „orientare sexuală”, acest ultim moment pe care personal nu-l agreez.”

Amintim că, anterior, deputaţii Mihai Ghimpu (PL), Vladimir Voronin (PCRM) și Veaceslav Ioniţă (PLDM) au declarat că vor vota împotriva legii care instituie dictatura homosexualităţii și atentează la valorile familiei și la modul de instruire a minorilor.

Vladimir Plahotniuc, prim-vicepreședinte al Parlamentului (PD):

Nu voi susţine acest proiect de lege dacă noţiunea de „orientare sexuală” nu va fi exclusă „Proiectul de lege vizat a fost înregistrat în Parlament la data de 22.02.11 sub numărul 459, fiind aprobat și înaintat de Guvernul RM. Conform procedurilor prevăzute de legislaţia în vigoare, acesta a fost repartizat comisiilor parlamentare pentru examinare și avizare. În cadrul ședinţelor acestora, membrii Legislativului urmează să se pronunţe pe marginea proiectului respectiv pentru a decide soarta lui de mai departe.

Principiul discriminării este pe drept considerat unul din reperele de bază ale politicii sociale într-o societate democratică. Mai mult, acest principiu reprezintă un pilon important al politicii sociale din comunitatea europeană spre integrare cu care tinde Republica Moldova. Totodată, afirm cu certitudine că includerea în art. 1 al Legii în calitate de criteriu privind prevenirea și combaterea discriminării noţiunea de „orientare sexuală” contravine tradiţiilor seculare ale poporului nostru ortodox, conform cărora practicile homosexuale sunt condamnate și considerate amorale. Personal mă voi opune oricăror încercări de a legaliza aceste practici, respectiv nu voi susţine acest proiect de lege dacă noţiunea de „orientare sexuală” nu va fi exclusă din criteriile antidiscriminare.”

Violeta Ivanov, președinte al Comisiei mediu și schimbări climatice (PCRM):

Adoptarea proiectului de lege ar duce la „îmbolnăvirea” societăţii „Comisia mediu și schimbări climatice optează pentru un mediu sănătos, familii sănătoase și împlinite, iar ceea ce se impune societăţii prin acest proiect de lege sunt niște practici homosexuale anormale ce reprezintă o sfidare a temeiurilor morale ale societăţii. Republica Moldova este o ţară creștin-ortodoxă, care are tradiţii frumoase, corecte, lăsate de strămoșii noștri de milenii, pe care motiv consider că adoptarea proiectului de lege privind prevenirea și combaterea discriminării ar încălca toate canoanele bisericești, ducând, în cele din urmă, la „îmbolnăvirea” societăţii.”

Anatolie Gorilă, vicepreședinte al Comisiei securitate naţională, apărare și ordine publică (PCRM):

Eduard Mușuc, președinte al Comisiei administraţie publică și dezvoltare regională (PCRM):

Voi insista ca proiectul de lege să primească aviz negativ din partea comisiei

Cer retragerea proiectului de lege antidiscriminare

„Poziţia mea personală și a colegilor de fracţiune este de a retrage proiectul de lege privind prevenirea și combaterea discriminării.”

„În calitate de președinte al Comisiei permanente pe care o conduc, am exclus proiectul de lege sus-menţionat din ordinea de zi a comisiei și în continuare nu voi admite ca acest controversat proiect de lege privind prevenirea și combaterea discriminării (care oferă homosexualilor un spectru larg de drepturi, cum ar fi demonstraţii publice, acces în școli, participarea la elaborarea programului de învăţământ în vederea cultivării toleranţei faţă de minorităţile sexuale etc.) să fie examinat în cadrul ședinţelor comisiei.

Consider că Republica Moldova este o ţară creștină, care are tradiţii strămoșești corecte, din care motiv populaţia ţării noastre nu are nevoie de astfel de practică europeană. Sunt de părere că există alte practici europene, mai bune, pe care Republica Moldova le poate prelua.

Totodată, vă asigur că în cazul în care membrii comisiei permanente vor insista ca acest proiect de lege să fie dezbătut în cadrul comisiei, voi face tot posibilul pentru a da un aviz negativ.

Mai mult, ţin să vă informez că împotriva acestui proiect de lege vor vota toţi reprezentanţii Partidului Comuniștilor din Republica Moldova din toate comisiile parlamentare.”

Redacţia FLUX organizează un concurs inedit care constă în identificarea unor personaje publice ale căror siluete vor apărea în ziar.

Cei care doresc să participe la concurs trebuie să decupeze talonul, să-l completeze, să indice răspunsul corect și să-l expedieze prin poștă la adresa: Redacţia FLUX, strada Nicolae Iorga, 8, Chișinău, Republica Moldova.

Concursul se va desfășura pe o perioadă de trei luni, iar câștigătorii vor fi desemnaţi în funcţie de numărul de răspunsuri corecte. Trimite cât mai multe taloane cu răspunsul corect și ai șansa să câștigi un abonament la ziarul FLUX.

Homosexualii încearcă să impună un comportament în societatea noastră Aceasta ar face căsătoria lipsită de sens și ar deschide-o către unele redefiniri și reconsiderări fără sfârșit.

Ca expresie de bază a naturii sociale a omului, căsătoria există doar între un bărbat și o femeie care, prin dăruirea de sine unul faţă de celălalt, se perfecţionează unul pe celălalt într-o comuniune de persoane. Această dezvoltare umană a soţilor și creșterea corespunzătoare a copiilor, care sunt rodul unor asemenea uniuni, aduc o contribuţie imensă binelui societăţii. (…)

Este încurajator să observăm însă, că, cu mici excepţii, majoritatea tribunalelor supreme din diferite ţări au declarat constituţională căsătoria între un bărbat și o femeie. Amintim aici Curtea Supremă a Ungariei (2009), a Portugaliei (2010), a Columbiei (2010), două decizii ale CEDO în 2010, iar în ianuarie anul acesta Curtea Constituţională Franceză a emis o decizie prin care respinge dreptul la căsătorii între persoane de același sex, legea franceză definind căsătoria ca o uniune liber consimţită între un bărbat și o femeie. Curtea franceză a refuzat să declare

Recunoaşteţi personajul?

Persoana din imagine este:

Datele participantului la concurs:

Nume Prenume Adresa Telefon Tudor Deliu, deputat (PLDM):

Valentina Buliga, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale și al Familiei (PD):

„Paradigma drepturilor unei persoane nu trebuie să afecteze drepturile altei persoane la întrunire, la opinie, la familie, subliniind, totodată, și specificul societăţilor, și importanţa atribuită valorilor morale și creștine ale populaţiei autohtone etc. În acest mod, se caută să se impună un comportament și stil de viaţă atipic în societate, inclusiv sub acoperirea toleranţei. În viziunea noastră, avem de a face aici nu cu un domeniu ce ţine de drepturile omului, ci, mai degrabă, cu un comportament și stil de viaţă cu trebuinţe sexuale specifice care poate duce la distrugerea unităţii familiale – structura fundamentală a societăţii. Căsătoria este o instituţie care precede civilizaţia, o reuniune exclusivă între un bărbat și o femeie, cărora li se dă responsabilitatea de a perpetua specia umană, de a învăţa, a educa și a trece mai departe urmașilor lor valorile morale împărtășite. A redefini căsătoria astfel încât să includă cupluri de același sex înseamnă să „văduvești” căsătoria de o componentă esenţială, și anume abilitatea și obligaţia de a procrea.

Câştigă un abonament la ziarul FLUX

neconstituţională această definiţie și, în plus, a afirmat că instituţionalizarea căsătoriei naturale nu constituie un act de discriminare la adresa homosexualilor.

Recunoaștem faptul că orientarea sexuală și identitatea sexuală ţin de alegerea personală a fiecărui individ – dreptul personal trebuie luat în consideraţie și respectat. În același timp, ţinând cont de lipsa unei abordări unitare a satelor, inclusiv din spaţiul european, faţă de legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex și acordarea unui statut special pentru aceste forme de coabitare, considerăm oportun la momentul actual focusarea atenţiei societăţii asupra valorilor familiei.”

Am votat pentru excluderea din ordinea de zi a acestui proiect de lege „Cu referire la proiectul de lege privind prevenirea și combaterea discriminării, vă informez că, la data de 2 mar tie, în cadrul șe dinţei Comisiei juridice, se preconiza discutarea acestui proiect. Conștientizând faptul că aprobarea lui poate duce la reacţii în lanţ, am insistat și am votat pentru excluderea din ordinea de zi, fapt ceea ce s-a și produs.”

NU MAI VOR SĂ CÂNTE LA RADIO DOAR NOAPTEA

Artiştii autohtoni cer un nou regulament de la CCA Artiștii autohtoni vor să fie promovaţi mai mult. Din acest motiv, Uniunea Interpreţilor Profesioniști i-a solicitat Consiliului Coordonator al Audiovizualului un nou regulament pentru posturile de radio și TV. Astfel, ei cer ca jumătate din melodiile difuzate de către posturile de radio să aparţină artiștilor moldoveni. Nu sunt uitate nici televiziunile de nișă. Potrivit legii, ele trebuie să aibă în grilă piese autohtone în proporţie de cel puţin 40 la sută.

Alina Dabija, textier, voice over, realizator și prezentator radio și tv:

Artiștii sunt indignaţi de faptul că muzica autohtonă se difuzează doar noaptea și în orele cu audienţă mică.

Radiodifuzorii nu încalcă nici o lege, pentru că, de jure, transmit produs naţional în proporţie de 30 la sută, așa cum cere regulamentul actual. Interpreţii cred că odată cu modificarea regulamentului ar crește concurenţa dintre cântăreţi și, respectiv, calitatea melodiilor.

Artiștii vor ca 35 la sută din melodiile difuzate de instituţiile nespecializate în muzică să fie produs autohton.

Ei speră că, astfel, munca lor va fi mai bine preţuită.

Profesioniști, dar nu prea văd cum ar putea fi pusă în practică, nu cred că vor face faţă, pentru că nu am ajuns încă la un nivel bun, ca să putem vorbi despre multă muzică de calitate. Să luăm ca exemplu piaţa muzicală din România, acolo e un alt sistem, mult mai apropiat de cel european și, evident, acolo sunt mai mulţi artiști”.

Tatiana Spânu, interpretă: „Eu susţin această iniţiativă.

Acum doi ani, când mergeam

Uniunea Interpreţilor Profesioniști a fost constituită anul acesta și are în prezent 100 de membri. Fiecare persoană care a lansat cel puţin o melodie poate adera la ea.

Am încercat să aflăm de la interpreţi, compozitori, textieri, producători pe cât de justificată este această cerinţă din partea artiștilor și dacă în prezent, pe piaţa muzicală moldovenească, există suficientă muzică pentru a fi promovată în proporţie de 40 la sută la radio și tv. Părerile sunt împărţite și fiecare dintre cei solicitaţi de noi să se expună pe marginea acestui subiect vine cu argumente.

la posturile de radio pentru a propune spre promovare o piesă, mi se răspundea că se poate doar contra plată, că gratis sunt promovaţi doar artiștii consacraţi. Mă bucur că acum la radio sunt promovate și nume noi, și alte genuri de muzică, pentru că și publicul ascultător a evoluat, și preferinţele lui sunt diverse.

Cred că este realizabilă această iniţiativă și consider că este și muzică suficientă, la alegere pentru fiecare format de radio existent la noi”.

Andrei Sava, compozitor: „Nu cred că este o idee bună, pentru că nu avem suficientă muzică nouă și bună care să corespundă cerinţelor și formatului tuturor posturilor de radio de la noi. Sunt om de radio și ascult multă muzică autohtonă și chiar pot spune că, în mare parte, piesele nu prea corespund cerinţelor pieţei de la noi. E bună iniţiativa Uniunii Interpreţilor

„Personal, de ani buni vorbesc despre cei care ne promovează doar noaptea, așa, din datorie.

Noi, artiștii autohtoni, suntem net inferiori pe balanţa promovării alături de zeci de posturi radio rusești sau românești. Aceștia au făcut investiţii logice, care se îndreptăţesc. E adevărat că avem puţin material comercial competitiv, dar dacă nu avem spaţiu destul pentru

promovare - el va rămâne la fel de dificil. Apare altă problemă, aceea a materialului pus pe post neverificat, adică promovarea muzicii care răsună și în chioșcurile din Piaţa Centrală. Dar chiar și așa consider că există în prezent suficient material muzical de calitate, care merită a fi încurajat și promovat, care ar putea să acopere nu doar 40 la sută, ci chiar 50 la sută din emisia posturilor radio și tv de specialitate.

În acești ani s-a făcut multă muzică, care nu se aude pe post din motivul că orice DJ surd poate decide că materialul pe care îl prezintă ai noștri e mai prost decât cel venit din afară.

Soluţia e simplă: dacă nu promovăm, nu încurajăm ceea ce se face la noi, nu progresăm. Trebuie doar ca încet, pas cu pas, să excludem din emisie „marfa de nuntă” și să promovăm tendinţele moderne. Iar cei care spun că n-avem ce promova să se scarpine după ureche și să vadă ce au. În realitate, fără exagerări, pot spune că avem cu ce ne mândri și până nu vom preţui ce avem, putem plăti în continuare străinii cu peste sute de ori mai mult, iar ai noștri vor rămâne necompetitivi faţă de orice ciudat precum Pavel Turcu. Și muzica artiștilor noștri nu trebuie difuzată doar noaptea, și mai avem nevoie și de o lege a sponsorizării adecvată, iar procesul trebuie să fie atent supravegheat și așa vom putea

CMYK

Proiectul legii privind prevenirea și combaterea discriminării, aprobat de Guvernul Filat și transmis Parlamentului spre examinare și adoptare, a trezit dezbateri vii atât în societate, cât și la nivelul parlamentarilor și miniștrilor. Proiectul cuprinde sintagma „orientare sexuală” și extinde câmpul de aplicare a legii cu mult peste cel stabilit de directivele Uniunii Europene. Dacă directivele UE vizează doar persoanele adulte și doar angajarea în muncă, proiectul semnat de premierul Filat și de ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, vizează absolut toate sferele vieţii, inclusiv învăţământul de orice formă și de orice nivel. Rugaţi de către Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică și Transparentă să-și precizeze poziţia, unii membri ai Legislativului sau ai Cabinetului de Miniștri au făcut declaraţiile de mai jos.

CONCURS

Dragi cititori, Mihai Moldovanu, viceprim-ministru responsabil de coordonarea activităţii în sfera socială (PL):

vorbi despre o piaţă muzicală moldovenească”.

Ivana, cântăreaţă, textier, compozitor:

40 la sută din spaţiul de emisie și acest lucru i-ar motiva și pe interpreţi să fie mai competitivi, mai activi, mai originali.

Vreau să vă spun că în toate cluburile din România se difuzează aproape exclusiv muzică românească, ceea ce, recunosc, nu e întotdeauna pe placul tuturor, dar, cu siguranţă, este în favoarea artiștilor. E un gest de solidaritate, dacă vreţi”.

Corina Caireac, producător de clipuri:

„Sunt la curent cu această iniţiativă și consider că este justificată. Iar celor care se îndoiesc de faptul că avem suficientă muzică pentru a umple spaţiul solicitat, vreau să le spun că situaţia nu e nici pe departe atât de pesimistă. Există și la noi tendinţa de a se pune accent pe calitate și cred că putem acoperi

„Vizavi de această iniţiativă, consider că artiștii locali nu vor schimba calitativ nivelul muzical, ci doar cantitativ. În rotaţie la aceste posturi vor fi aceiași artiști care sunt tirajaţi și acum. Și aceasta ţine de deciziile directorilor de program de la tv și radio - fie că sunt plătiţi pentru rotaţie, fie că bagă piesa, pentru că sunt prieteni cu artistul sau promovează doar ceea ce consumă masele largi – adică etno, muzică de petrecere, estradă și ceva pop&club. De nuntă și

cumetrii suntem suprasaturaţi.

Lipsește diversitatea genurilor muzicale. Dar nici artiștii noștri nu oferă prea multe piese de calitate. Oricum producţia autohtonă se difuzează mai mult noaptea, iar nopţile în curând vor fi tot mai scurte. Și eu, și colegii mei de breaslă suntem cointeresaţi să fie cât mai multă muzică nouă, interesantă și calitativă ca, la rândul nostru, să facem același lucru, să ţinem pasul”.