Ziarul Flux, Ed. 43 (823)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 25.11.2011

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sfântul Ierarh Ioan cel Milostiv, Patriarhul Alexandriei; Cuviosul Nil

1 EURO..............................15.8710 1 Dolar american ............. 11.7847 1 Leu românesc ................ 3.6383 1 Rublă rusească ............... 0.3823 Timpul probabil:

Maxima zilei

25.11.2011 26.11.2011 “Noi nu avem destulă putere pentru a urma toată raţiunea noastră.”

Soare, Soare, -3 8 0C -2 7 0C La Rochefoucauld Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

GPF

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 25 noiembrie 2011

FLUX Fondat în 1995 z Nr. 43 (823)

ABONAREA 2011

FLUX

EUROPEAN

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei

1 lună

3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

16,00 lei

48,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei

46,50 lei

Filat şi Smirnov, din nou împreună

ACTUAL

Premierul moldovean Vladimir Filat a avut, pe 21 noiembrie curent, o nouă întrevedere cu liderul separatiștilor transnistreni, Igor Smirnov. De această dată, întâlnirea dintre cei doi a avut loc la sediul OSCE din orașul Bender (Tighina). La discuţii au participat și Philip Remler, șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Eugen Carpov, vicepremier pentru Reintegrarea ţării, Octavian Calmâc, viceministru al Economiei, Iurie Cheptănaru, viceministru al Afacerilor Interne, și Corneliu Trofăilă, vicedirector al Serviciului Vamal.

Vitalie NAGACEVSCHI: Cu legea pre lege călcând sau cum mimează Republica Moldova înfăptuirea justiţiei de ochii europenilor

4

PAGINA

SONDAJ

AIE ne părăseşte…

5

PAGINA

ECONOMIC

Politicienilor moldoveni le pasă mai mult de interesele personale, decât de cele naţionale

6

PAGINA

IMPORTANT

Principalul subiect al discuţiei a fost pregătirea către negocierile cu oficiale în formatul „5+2”. De asemenea, în cadrul întâlnirii a fost făcută o trecere în revistă a acţiunilor întreprinse de factorii responsabili ce ţin de soluţionarea problemelor existente privind realizarea înţelegerilor la care s-a ajuns în cadrul întâlnirilor anterioare dintre Filat și Smirnov, dar și alte aspecte actuale privind soluţionarea diferendului transnistrean.

După întrevedere, premierul a declarat pentru presă că întâlnirea liderul autoproclamatei rmn reprezintă o continuare a întrevederilor care au avut loc în ultima perioadă.

Vladimir Filat a anunţat despre semnarea unei declaraţii comune, care prevede că negocierile oficiale în format „5+2” privind soluţionarea problemei transnistrene vor avea loc la Vilnius, în perioada 30 noiembrie–1 decembrie curent. „Am discutat despre ceea ce trebuie să facem în continuare la Vilnius. Totodată, am convenit că negocierile oficiale în format 5+2 vor avea un caracter permanent”, a precizat Filat. Premierul a reamintit că negocierile oficiale privind soluţionarea conflictului transnistrean au fost sistate în perioada 2006-2010, menţionând progresul înregistrat în ultima perioadă în acest sens. „În doar doi ani am reușit să reluăm negocierile oficiale în format 5+2, să restabilim circulaţia transportului feroviar pentru pasageri și vom continua să depunem eforturi pentru ca pas cu pas să fie soluţionate toate problemele”, a spus șeful Executivului de la Chișinău.

Prim-ministrul moldovean a mai menţionat că procesele electorale nu trebuie să blocheze negocierile. „Noi nu recunoaștem alegerile din regiunea transnistreană, dar vom negocia cu reprezentantul de la Tiraspol pentru a soluţiona definitiv problemele existente”, a precizat Filat.

După un șir de discuţii tête-à-tête și o masă luată împreună, Filat și Smirnov au vizitat depoul din Tighina, cetatea Bender și biserica „Sf. Aleksandr Nevski”, unde premierul moldovean a aprins o lumânare în memoria celor căzuţi în războiul de pe Nistru”.

Citiţi în pagina 2 declaraţia comună semnată de Filat și Smirnov, în cadrul întrevederii de la Bender.

IPP îi cercetează pe moldoveni la toleranţă sau încă un tertip în vederea adoptării legii antidiscriminare

În căutarea Patriei pierdute

8

PAGINA

DOSAR

XXX

Rezistenţa antisovietică la Costeşti pe Prut

(citiţi pag. 3)

Republica Moldova, lider regional la creșterea preţurilor Cu o inflaţie de 8,8 la sută, Moldova a depășit toate ţările din CSI. Rata inflaţiei din ţara noastră este de aproape două ori mai mare decât în Rusia sau Ucraina, transmite Publika TV. Potrivit Comitetului Interstatal de Statistică al CSI, în perioada ianuarie-septembrie 2011, Moldova a raportat cea mai ridicată rată a inflaţiei în regiune.

Potrivit sursei citate, inflaţia a fost de 8,8 la sută în această perioadă. Aproape dublu faţă de Rusia și Ucraina, unde rata inflaţiei a fost de 4,7 la sută și, respectiv, 4,2 la sută. România a raportat în primele nouă luni ale anului o inflaţie de 3,3%. În același timp, în primele nouă luni ale anului, preţurile de consum s-au majorat cu 5,2 la sută. Cea mai mare majorare a fost înregistrată în domeniul învăţământului. Taxele de studii în instituţiile de învăţământ superior s-au majorat cu 10,2 la sută.

De asemenea, s-au scumpit carburanţii, cu 2,4 la sută. Preţul ouălor dietetice a crescut cu 6,9 la sută, votca s-a scumpit cu 3,5 la sută, în timp ce preţul cărnii de porc s-a majorat cu 3,3 la sută. Iar carnea de oaie s-a scumpit cu 2,9 la sută.

Totodată, s-au majorat tarifele la plata pentru închirierea locuinţelor cu 2,9 la sută, iar preţurile la materialele de construcţii s-au mărit cu 1,3 la sută, mai notează Publika TV.

FEAM - 2011

Un for al ziariştilor între preocupările profesionale, geopolitică şi cultură În zilele de 21-22 noiembrie, în capitala Kazahstanului, a avut loc forul anual al ziariștilor din spaţiul ex-sovietic, organizat de agenţia RIA Novosti. FEAM – aceasta e versiunea prescurtată a denumirii reuniunii, adică Forul instituţiilor media din Europa și Asia, al șaselea la număr, a întrunit circa 250 de ziariști din ţările membre CSI, ţările baltice și Georgia și s-a desfășurat sub genericul „20 de ani de independenţă: mass-media și societatea”. Delegaţia Moldovei a fost reprezentată de Vladimir Novosadiuc, șeful biroului RIA „Novosti” la Chișinău, Iuri Tișcenko, redactor-șef al ziarului „Nezavisimaia Moldova”, Ilia Mariaș, ziarul „Evreiskoe Mesteciko”, Valeriu Balan, director „Argumentî i Faktî v Moldove”, Ludmila

Slujbe în limba română la Kiev

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2011 <MĂNĂSTIRI

<SCHITURI

<BISERICI

<ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI

<SFINTE MOAùTE

Naûterea Domnului

în BUCOVINA ûi MOLDOVA M©n.ȱPUTNAȱȱ Sf.ȱVoievodȱktefanȱcelȱMareȱȱ

24 – 26 decembrie 2011 Plecarea: Vineri, 23 decembrie, ora 19.

Sosirea la Chiûinću: Luni, 26 decembrie, ora 23.

Ziua 1, Sâmbćtć, 24 decembrie Mćn. DRAGOMIRNA, SUCEAVA: Mćn. ûi moaûtele

Sf. IOAN cel Nou, Bis. MirćuŖi, Cetatea de Scaun ûi Monumentul lui útefan cel Mare, muzeul - Sala tronului, RĆDĆUŕI: Catedrala, Mćn. Bogdana: moaûtele Sf. LEONTIE, Mormântul ûi monumentul lui BOGDAN I – întemeietorul Moldovei. Cazare: PUTNA

Ziua 2, Duminicć, 25 decembrie, NAúTEREA DOMNULUI (CRĆCIUNUL)

Mćn.PUTNA: Mormântul Sf.Voievod úTEFAN cel Mare. participare la Sf. Liturghie, Muzeul, Bis.Dragoû_Vodć, Dealul Crucii, Chilia Sf. DANIIL Sihastrul; Mćn. SIHASTRIA PUTNEI; Mćn.SUCEVIŕA, munŖii CARPAŕI: pasul Ciumârna (1100m.alt.) - popas, Mćn.MOLDOVIŕA, Mćn.VORONEŕ: Mormântul Sf. DANIIL Sihastrul, râul MOLDOVA, Cazare: HUMOR.

Ziua 3, Luni, 26 decembrie Mćn. HUMOR sau/ûi Mćn. SLATINA Sf. Liturghie, IAúI: Catedrala Mitropoliei Moldovei ûi Bucovinei, moaûtele Sf. PARASCHEVA, Mćn. Sf. TREI IERAHI: mormintele Domnitorilor Vasile LUPU, Dimitrie CANTEMIR ûi Alexandru Ioan CUZA, Palatul Culturii, Monumentul lui úTEFAN cel Mare ûi Sfânt. (+373.22) 33.13.10, 59.78.36 ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.mdȱ

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

La 13 noiembrie, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Vladimir, Mitropolitul Kievului și al întregii Ucraine, în altarul închinat „Sfântului Ștefan” al catedralei „adormirea Maicii Domnului” din Lavra Pecerska, a fost săvârșită prima Sfântă Liturghie, integral în limba română, informează orthodox.org.ua.

Această iniţiativă a cetăţenilor români și moldoveni din Kiev, susţinută de Ambasadele României și Republicii Moldova, s-a bucurat de o atenţie deosebită a Bisericii Ortodoxe din Ucraina.

Astfel, de acum încolo, în același altar al catedralei principale din Lavra Pecerska vor fi săvârșite slujbe în limba română, duminica și la marile praznice. Preotul slujitor va fi părintele Dumitru Popescu, originar din Bucovina de Nord, regiunea Cernăuţi.

La prima slujbă au participat și mona-

Iurie Roșca și Nikita Mihalkov

hii pelerini români de la mănăstirea Gruiu Lupului din Vâlcea, conduși de părintele stareţ Macarie Roman, care a slujit împreună cu părintele Dumi-

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Muntean DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

tru Popescu și ambasadorul român Cornel Ionescu și consulul moldovean Nicolae Minea.

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

Sursa: ziarul Lumina

Coval, directorul ziarului „Profsoiuznâe Vesti” de la Tiraspol, bloggerii Serghei Uzun și Pavel Grigorciuc, precum și subsemnatul.

Temele luate în discuţie de participanţi au vizat activitatea media în condiţiile dezvoltării rapide a tehnologiilor informaţionale, cooperarea profesională la nivel regional și internaţional, influenţa reţelelor sociale asupra societăţii și relaţia acestor reţele cu presa tradiţională etc. Subiectele dezbătute în cadrul acestui for au mai vizat interacţiunea dintre noile instituţii media și cele tradiţionale, dezvoltarea platformelor media și procesele sociale, industria media în condiţiile unei economii instabile, reglementările de stat în domeniul internetului și influenţa acestora asupra presei etc.

Oaspetele de onoare al forului de la Astana a fost celebrul regizor rus Nikita Mihalkov. Am avut privilegiul să putem viziona în premieră două lucrări noi ale acestui nume emblematic al cinematografiei rusești, filmul artistic „Citadela” și documentarul dedicat filozofului rus Ivan Ilin, unul dintre vârfurile gândirii tradiţionale, personalitate profund religioasă și militant consecvent împotriva bolșevismului. Pregătindu-mă de plecarea la Astana, am recitit faimosul text programatic, scris de Nikita Mihalkov și intitulat „DREPTUL ȘI ADEVĂRUL. Manifestul Consevatismului Luminat” («ПРАВО И ПРАВДА. Манифест Просвещённого Консерватизма»).

Continuare în pag. 2

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 2196 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

25 NOIEMBRIE 2011

Declaraţia comună semnată de Filat şi Smirnov, urmare a întrevederii de la Bender La 21 noiembrie 2011, în orașul Bender, la sediul Misiunii OSCE a avut loc o întâlnire a delegaţiilor conduse de prim-ministrul Republicii Moldova, V. Filat, și liderul Transnistriei, I. Smirnov.

În contextul deciziei luate la Moscova, la 22 septembrie curent, privind reluarea oficială a activităţii „Conferinţei permanente pentru problemele politice în cadrul procesului de negocieri privind reglementarea transnistreană” în formatul „5+2”, au fost discutate planurile de organizare a procesului de negocieri pe termen scurt, precum și alte probleme care prezintă interes. În cadrul întâlnirii s-a ajuns la următoarele înţelegeri: 1. Prima întâlnire oficială a „Conferinţei permanente…” în formatul „5+2” se va desfășura la Vilnius în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie curent, iar activitatea ulterioară a acesteia se va desfășura pe baze regulate, negocierile fiind purtate în mod constructiv și consecvent.

2. Exprimându-și îngrijorarea în legătură cu înrăutăţirea, în ultima perioadă, a situaţiei din Zona de Securitate, părţile au confirmat disponibilitatea de a reglementa situaţia creată în strictă corespundere cu documentele existente și deciziile Comisiei Unificate de Control. În continuare, părţile se vor abţine de la orice acţiuni capabile să destabilizeze situaţia în Zona de Securitate și vor contribui la eliminarea barierelor existente în calea circulaţiei libere a persoanelor, a mărfurilor și a serviciilor.

3. Va continua activitatea privind reluarea în măsură deplină a transportului feroviar de pasageri și mărfuri, fiind salutată consultanţa oferită de Misiunea EUBAM. În acest context, nu se exclude posibilitatea de a crea grupuri de experţi (grupuri de lucru) privind problemele vamale.

4. Evidenţiind necesitatea restabilirii canalelor de legătură între cele două maluri ale Nistrului, se vor organiza întâlniri la nivel de experţi pentru elaborarea propunerilor privind soluţionarea problemelor în sfera legăturii telefonice (staţionare și mobile) și poștale, precum și privind utilizarea frecvenţelor radio.

5. Va fi impulsionată activitatea grupurilor de experţi (grupurilor de lucru) privind măsurile de consolidare a încrederii și dezvoltarea relaţiilor reciproce în baza Regulamentului aprobat la 9 septembrie 2011 în cadrul întâlnirii din orașul Bad Reichenhall (Germania). Va fi examinată oportunitatea creării de noi grupuri de experţi (grupuri de lucru).

6. În scopul asigurării luptei cu criminalitatea și infracţionalitatea, vor fi stabilite relaţii constructive între organele de drept, inclusiv în cadrul grupurilor de experţi (grupurilor de lucru) privind problemele activităţii de asigurare a ordinii de drept.

7. Confirmând importanţa acţiunilor de consolidare a încrederii și de dezvoltare a relaţiilor reciproce, va continua activitatea în cadrul grupurilor de experţi (grupurilor de lucru) privind problemele economice, concentrând atenţia, la această etapă, asupra anumitor aspecte din domeniul statisticii, metodologiei macroeconomice, precum și asupra posibilităţii de utilizare a preferinţelor în cadrul diverselor regimuri de comerţ liber.

EDI|IA DE VINERI

Actual

Încă 10 ani de prietenie moldo-rusă Iurie Leancă și Serghei Lavrov au adoptat Declaraţia comună a miniștrilor Afacerilor Externe ai Republicii Moldova și Federaţiei Ruse cu prilejul împlinirii a 10 ani de la semnarea Tratatului de prietenie și cooperare între cele două ţări, salutând prelungirea acestuia.

De asemenea, miniștrii au semnat Acordul de colaborare între MAEIE al Republicii Moldova și MAE al Federaţiei Ruse în domeniul arhivelor și Planul de consultări interministeriale pentru anul 2012.

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Iurie Leancă, a avut, marţi, 23 noiembrie, o întrevedere cu omologul său rus, Serghei Lavrov, aflat în vizită la Chișinău la invitaţia șefului

diplomaţiei moldovenești. Cei doi oficiali au abordat stadiul actual și perspectivele de dezvoltare a diverselor aspecte ale dialogului bilateral, precum și ultimele evoluţii în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. „Este o vizită cu o semnificaţie simbolică, întrucât marchează 10 ani de la semnarea Tratatului de prietenie și cooperare între Republica Moldova și Federaţia Rusă. Este important de a menţine dinamica pozitivă a contactelor bilaterale la diferite niveluri și de a continua cooperarea în domeniile de interes comun”, a subliniat ministrul Leancă. În context, miniștrii au remarcat creșterea substanţială a volumului schimburilor comerciale atestat în anul curent, care au atins nivelul de peste 1 miliard de dolari SUA. Interlocutorii au

abordat și unele subiecte ce ţin de interacţiunea ambelor state în cadrul CSI. De asemenea, cei doi miniștri au salutat implementarea Programului de colaborare umanitară pe anii 2011-2013, semnat la 29 martie anul curent, în cadrul vizitei la Moscova a ministrului moldovean de Externe, Iurie Leancă, și au abordat subiectul privind constituirea unei comisii a istoricilor din ambele state.

Abordând subiectul transnistrean, Iurie Leancă și Serghei Lavrov au salutat reluarea negocierilor în formatul 5+2 privind soluţionarea conflictului și au reiterat importanţa rezolvării acestei probleme în baza respectării suveranităţii și integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

Sursa: karadeniz-press.ro

Separatiştii transnistreni îl atacă pe Lavrov Așa-numitul „minister al afacerilor externe” al regimului separatist de la Tiraspol a emis un comunicat prin care își exprimă dezacordul cu declaraţiile ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, făcute marţi, 22 noiembrie, la Chișinău, privind respectarea integrităţii teritoriale și a suveranităţii Republicii Moldova, precum și un viitor statut special al regiunii transnistrene în cadrul statului nostru. În comunicatul separatiștilor se spune, între altele, folosindu-se stilul inconfundabil al propagandei regimului anticonstituţional de la Tiraspol: „În Republica Moldovenească Nistreană s-a acordat atenţie unui șir de comentarii și declaraţii formulate în cadrul contactelor ministrului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse cu conducerea Republicii Moldova.

Cu toate că aceste declaraţii nu au cuprins nimic nou, considerăm totuși ca fiind de o importanţă principială clarificarea câtorva momente.

Fără a pune la îndoială dreptul unor sau altor participanţi la diversele formate de negocieri să-și exprime propriile puncte de vedere asupra

perspectivelor și obiectivele reglementării conflictului moldo-transnistrean, considerăm necesar să amintim faptul că aceste obiective nu au făcut obiectul vreunei decizii cuprinse în nici unul dintre documentele procesului de negocieri. Astfel, afirmaţiile despre „integritatea teritorială a Republicii

Moldova” și despre un oarecare „statut al Transnistriei” constituie o abordare unilaterală și nu se sprijină pe realităţile politice și cele de drept internaţional ale zilei”. „Exprimăm speranţa că toţi participanţii la procesul de negocieri, în special mediatorii și garanţii, se vor conduce de principiile egalităţii dintre părţi și vor respecta deciziile ambelor părţi implicate în conflict. Cu atât mai mult cu cât statutul de mediator și garant obiectiv nu oferă nici un fel de temeiuri juridice, politice și morale pentru susţinerea poziţiei doar uneia dintre părţile implicate în conflict și pentru ignorarea poziţiei celeilalte părţi”, se mai spune în comunicatul separatiștilor.

Totodată, în respectivul comunicat se mai arată, făcându-se trimitere la simulacrul plebiscitar din septembrie 2006: „Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldovenești Nistrene amintește că voinţa poporului RMN a fost clar exprimată la referendumul naţional din 17 septembrie 2006. În legătură cu acest fapt, la 6 octombrie 2006, Duma de Stat a Federaţiei Ruse

Cu legea pre lege călcând sau cum mimează Republica Moldova înfăptuirea justiţiei de ochii europenilor Interviu cu avocatul Vitalie NAGACEVSCHI, preşedinte al Organizaţiei „Juriştii pentru Drepturile Omului” – Domnule Nagacevschi, Republica Moldova se situează printre primele state ale Consiliului Europei în clasamentul raportului dintre numărul de condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului faţă de numărul de locuitori. În foarte multe cazuri, Republica Moldova este condamnată la CEDO în cauze privind neexecutarea unor hotărâri judecătorești definitive. În cazul acestor petiţionari, actul de justiţie nu este înfăptuit până la capăt și, în consecinţă, este, practic, nul. La 1 iulie 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 87, din 21 aprilie 2011, cu privire la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești. Această lege este susceptibilă de a le provoca mari bătăi de cap cetăţenilor moldoveni care, după epuizarea procedurilor judecătorești la nivel naţional, au depus plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar acum, se pare, riscă să fie trimiși repetat în faţa instanţelor naţionale, pentru noi proceduri. De precizat că legea nr.

87 nu prevede remedii pentru restabilirea drepturilor a căror încălcare a fost stabilită prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. Cum comentaţi această situaţie?

– Formal, legea la care vă referiţi a fost adoptată, ca măsură generală, pentru executarea Hotărârii pilot a Curţii Europene a Drepturilor Omului „Olaru și alţii versus Moldova”. În această cauză, precum și în multe alte cauze similare, Curtea a constatat că în Republica Moldova există o problemă sistemică în domeniul executării hotărârilor judecătorești. În conformitate cu prevederile Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăţilor Fundamentale, statele părţi contractante la Convenţie s-au obligat să se conformeze hotărârilor Curţii Europene și, între altele, să adopte măsuri, inclusiv legislative, pentru a evita pe viitor violări similare ale Convenţiei stabilite deja printr-o hotărâre a CEDO. Deci, aparent, legea menţionată a fost adoptată în urma pronunţării multiplelor hotărâri ale Curţii de la Strasbourg, la general, și a Hotărârii „Olaru și alţii versus Moldova”, în particular.

– Dincolo de aparenţe și de aspectele formale, am vrea să vă referiţi la impactul și eficienţa acestei legi considerate buclucașe de majoritatea experţilor în domeniu. Am putea admite că legea nr. 87 a fost concepută să servească drept tertip juridic pentru evitarea unui număr crescând de condamnări ale Republicii Moldova la CEDO pe motivul neexecutării hotărârilor judecătorești definitive pronunţate de instanţele judecătorești naţionale?

– Aveţi dreptate. Studiul atent al legii nr. 87 oferă temeiuri pentru părerea că ea a fost adoptată pentru Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei și nu pentru a fi aplicată în ordinea juridică internă a statului nostru. Ţinând cont de denumirea Legii, dar și de conţinutul ei, este evident că aceasta reglementează posibilitatea obţinerii unor reparaţii în cazul în care o hotărâre judecătorească definitivă și executorie nu se execută sau când se tărăgănează un proces judiciar. Or, instrumentarul legal existent până la adoptarea legii permitea înaintarea unor acţiuni de reparare a prejudiciului cauzat ca urmare a tărăgănării proceselor sau a neexecutării hotărârilor judecătorești. În același timp, respectiva lege nu reglementează în nici un fel posibilitatea de a determina autorităţile să execute o hotărâre judecătorească sau posibilitatea grăbirii unui proces judiciar tărăgănat nejustificat.

Mai mult ca atât, legea nu reglementează posibilitatea încasării prejudiciilor cauzate ca urmare a tărăgănării proceselor prejudiciare, cum ar fi, de exemplu, tărăgănarea nejustificată a urmăririi penale. Or, urmărirea penală este parte integră a unui proces, inclusiv judiciar, penal.

– Deci, este evident că legea are un șir de carenţe. Vă rugăm să rămânem în această zonă și să vă referiţi punctual la aspectele deficitare ale legii despre care vorbim.

– Carenţele sunt mai multe. În opinia mea, ca și a mai multor juriști și experţi, legea nr. 87 are carenţe în ceea ce privește repararea prejudiciului pentru încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil. Ea face imposibilă determinarea instanţei de judecată să grăbească procesul de judecată. În plus, legea nu acoperă cazurile de tărăgănare nejustificată a urmăririi penale. Legea nr. 87 nu oferă nici un temei pentru ca cetăţeanul să obţină obligarea exe-

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

cutării unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. În același timp, trebuie să precizăm că legea nr. 87 este eficientă doar în cazul în care o hotărâre judecătorească, cu întârziere, dar a fost deja executată. În cazul în care hotărârea judecătorească nu este executată, legea nr. 87 nu este eficientă.

– Legea nr. 87 lasă impresia că împinge situaţii și cazuri concrete pe terenul absurdului.

– În urma punerii în aplicare a legii nr. 87, Curtea Europeană a Drepturilor Omului le-a expediat tuturor reclamanţilor sau reprezentanţilor acestora, care au denunţat tărăgănarea proceselor judiciare sau executarea hotărârilor judecătorești, scrisori, în care propunea epuizarea noii căi de recurs la nivel naţional – adresarea în judecată cu cerere privind repararea pagubei cauzate prin tărăgănarea procesului judiciar sau a executării hotărârii judecătorești. Organizaţia noastră, „Juriștii pentru Drepturile Omului”, a primit, de asemenea, astfel de scrisori referitoare la toate cererile privind neexecutarea hotărârilor judecătorești. În toate cazurile în care era vorba despre neexecutarea hotărârilor judecătorești (și nu de încasarea prejudiciilor în legătură cu executarea tardivă a hotărârilor judecătorești) noi am trimis scrisori la CEDO, prin care am explicat carenţele legii nr. 87.

– Totul se învârte în jurul unor carenţe voite sau nedeliberate, absurdităţi, contradicţii, vicii și deficienţe…

– Bine, să revenim la aceste carenţe, de altfel, mai mult decât evidente. Dacă o hotărâre judecătorească nu este executată și acest fapt este denunţat în instanţa judecătorească, obţii o nouă hotărâre judecătorească, prin care se constată că o altă hotărâre judecătorească irevocabilă nu se execută.

Până la urmă, ambele hotărâri rămân neexecutate. Altfel spus, se ajunge la o situaţie absurdă, când pot fi obţinute două hotărâri definitive pe un dosar și nici una dintre ele să nu fie executată.

– Așadar, reclamantul este, practic, constrâns să epuizeze o nouă cale de recurs instituită prin această lege defectuoasă și să parcurgă încă o dată toate procedurile în faţa instanţelor judecătorești naţionale.

Omul de rând ar spune într-o asemenea împrejurare că mori cu dreptatea în mână… Ce alte aspecte aţi mai invocat în corespondenţa cu CEDO?

– Am mai arătat că obligativitatea epuizării noii căi de recurs pune o sarcină excesivă pe umerii reclamantului, deoarece acesta va trebui să-și piardă timpul prin instanţele judecătorești, va trebui să angajeze un avocat, ceea ce va duce la cheltuieli suplimentare etc.

– Cum se prezintă aceasta sub aspect practic? Ce ar putea stabili o instanţă judecătorească naţională în cazul hotărârilor neexecutate? Este posibil ca o instanţă să pronunţe o hotărâre mai definitivă decât cea definitivă deja pronunţată și mai irevocabilă decât cea irevocabilă deja pronunţată?

– Legea nr. 87 stabilește imperativ un termen de 3 luni pentru examinarea de instanţele de fond a cererilor de reparare a prejudiciului. În urma unui studiu al situaţiei existente, efectuat ca urmare a comunicării noastre cu avocaţii, am constatat că există deja mai multe cereri de acest fel depuse în instanţele judecătorești, însă nici una dintre acestea nu a fost soluţionată în fond, în pofida faptului că 3 luni au trecut deja de mult. De altfel, pornind de la faptul că instanţele judecătorești sunt suprasolicitate, chiar din start acţiunile similare sunt numite spre examinare peste 3 și mai multe luni de la înfăţișarea părţilor sau înregistrarea acţiunii.

– În opinia dumneavoastră, pe cât cadrează situaţia despre care vorbim cu prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului și cu jurisprudenţa CEDO? – În conformitate cu jurisprudenţa constantă a Curţii Europene, obligarea reclamantului de a epuiza o nouă cale de recurs, care a apărut ca urmare a adoptării unei noi reglementări, reprezintă o împovărare pentru dânsul. Ne putem referi aici, bunăoară, la Hotărârea CEDO din 28 octombrie 1999 pe cererea nr. 28342/95 „Brumărescu versus România”, paragraful 50.

Astfel, impunerea unei sarcini excesive reclamantului este contrară spiritului Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăţilor Fundamentale, precum și jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.

– CEDO a reacţionat cumva la comentariile dumneavoastră?

– În acest moment încă așteptăm să vedem care va fi reacţia Curţii Europene – va accepta argumentele noastre sau nu. În cazul în care argumentele noastre nu vor fi acceptate, atunci reclamanţii vor fi

a adoptat o Hotărâre corespunzătoare, prin care organele plenipotenţiare ale puterii din Federaţia Rusă au primit recomandarea de a lua în consideraţie în activitatea lor decizia poporului transnistrean adoptată în conformitate cu standardele internaţionale. Nutrim convingerea că încercările de a da uitării această Hotărâre, precum și un șir întreg de alte documente similare ale parlamentului rus, nu contribuie la crearea unui sistem comun și durabil de securitate în Europa și nici la respectarea drepturilor inalienabile ale omului”.

Amintim că ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, referindu-se la diferendul moldo-rus din Transnistria, a declarat la 22 noiembrie, la Chișinău, că: „Cel mai important este să nu pierdem toate realizările pozitive care au fost obţinute de-a lungul anilor în urma contactelor dintre părţi și să ajutăm la găsirea unei soluţii care ar stabili un statut special garantat pentru Transnistria în cadrul suveranităţii și integrităţii teritoriale a Republicii Moldova”.

FLUX

FEAM - 2011

Un for al ziariştilor între preocupările profesionale, geopolitică şi cultură Urmare din pag. 1 În cadrul discuţiei cu celebrul artist, care este și unul dintre cei mai de seamă lideri spirituali ai poporului său, am avut și eu posibilitatea să formulez pe scurt câteva idei, care au fost primite cu bunăvoinţă de către Mihalkov. Voi reveni în curând cu un articol mai amplu asupra acestui subiect. Până atunci însă, vreau doar să menţionez că societatea noastră are nevoie de o comunicare mult mai profundă cu exponenţii elitelor naţionale de peste hotare, în special cu acele figuri care ies din tiparele gândirii comune, din interpretarea simplistă și superficială a realităţilor, din prizonieratul cotidianului și iluziile efemere ale materialismului.

Avem nevoie de o profundă și acută dezbatere publică solidă, cu o largă respiraţie spirituală și culturală asupra momentului istoric prin care trecem cu toţii. Iar pentru asta comunicarea cu personalităţi de primă mărime din exterior, de talia lui Mihalkov, este extrem de necesară. Fiind captivii unei paradigme care încă ne fascinează, aflaţi în iureșul evenimentelor politice de la noi și a schimbărilor dinamice din lume, oamenii politici, analiștii,

nevoiţi să epuizeze noua cale de recurs apărută odată cu punerea în aplicare a legii nr. 87. În cazul unei asemenea ipoteze, sunt convins că într-un timp relativ scurt, Curtea se va convinge că legea nr.

87 este ineficientă, mai ales în ceea ce privește problema neexecutării hotărârilor judecătorești.

– Așa sau altminteri, marea problemă a cetăţenilor noștri rămâne a fi neînfăptuirea justiţiei până la capăt, iar legea nr. 87 nu oferă remedii eficiente. Cum ar putea fi depășită această situaţie?

– Aici este cazul să arătăm că problema poate și trebuie să fie rezolvată. În opinia noastră, principalele repere pentru soluţionare sunt câteva. Întâi de toate, trebuie să ne referim la tragerea la răspundere, inclusiv penală, așa cum este prevăzut de articolul 320 al Codului penal, a persoanelor care refuză să execute hotărârile judecătorești. După mine, este inacceptabilă situaţia când o persoană oficială, de exemplu, primarul, declară în faţa presei că nu va executa o hotărâre judecătorească privind restabilirea unei persoane în funcţie. Mai mult ca atât, experienţa ne arată că atunci când el într-adevăr nu execută hotărârea judecătorească, acestuia nu i se întâmplă nimic. Totodată, este necesară stabilirea unor criterii foarte clare de schimbare a modului de executare a hotărârilor judecătorești, mai ales când de neexecutarea acestora se fac responsabile autorităţilor publice sau executorul judecătoresc și întreaga sumă neexecutată ar urma să fie încasată din bugetul de stat, adică din buzunarul contribuabililor. O altă modalitate de soluţionare a situaţiei ar fi legiferarea posibilităţii stabilirii unor interese moratorii, adică po-

sibilitatea încasării unei sume de bani, de exemplu, lunare, până la executarea hotărârii judecătorești.

Să exemplificăm – o persoană a obţinut o hotărâre judecătorească definitivă, prin care autoritatea publică locală a fost obligată să-i acorde un spaţiu locativ. Această hotărâre nu se execută dintr-un motiv obiectiv: nu există spaţiu locativ disponibil. Atunci, persoana ar trebui să-i poată solicita autorităţii publice locale încasarea unei sume lunare pentru acoperirea cheltuielilor de închiriere a unui spaţiu locativ. Fără legiferarea sau punerea în aplicare efectivă a unor asemenea repere, problema neexecutării hotărârilor judecătorești nu va fi soluţionată niciodată.

– Dacă legea nr. 87 are atâtea carenţe, este legitim să ne întrebăm care a fost rostul adoptării ei.

– Mie mi s-a creat impresia că legea nr. 87 a fost adoptată pentru a mima în faţa Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei și în faţa Curţii Europene luarea de măsuri în vederea soluţionării unei probleme sistemice – neexecutarea hotărârilor judecătorești – și nu pentru rezolvarea reală a respectivei probleme.

– Toată speranţa rămâne, deci, tot la Curtea Europeană…

– Sper foarte mult că CEDO va observa că legea nr. 87 este ineficientă, mai ales în ceea ce privește remedierea problemei de neexecutare a hotărârilor judecătorești definitive și va continua examinarea cererilor pendinte, iar guvernarea va revedea legea cu pricina și o va aduce la nivelul necesar de eficienţă.

– Domnule Nagacevschi, vă mulţumim.

Pentru conformitate, Vlad CUBREACOV, FLUX

Cu Munim Olamov, director comercial al ziarului din Tadjikistan „Imruz News”, și ziaristul leton Kristians Rozenvalds oamenii de cultură și ziariștii, care populează spaţiul public, de cele mai multe ori, nu reușesc să aibă o viziune de ansamblu asupra realităţii. Pentru mulţi dintre ei încă este imposibil să iasă din tiparele anchilozate ale discursului care blamează trecutul sovietic și, simetric, exaltă fără discernământ și spirit critic Cu Jim Bumella, președintele modelul occidental.

Federaţiei Internaţionale Iată de ce cred că o a Jurnaliștilor dezbatere asupra identităţii noastre colective, asupra trecutului, dar mai ales asupra viitorului presupune și un sistem de referinţă care să ne dea la o parte ochelarii de cai și să ne ajute să depășim clișeele de interpretare a realităţii.

Revenind la reuniunea de la Astana, mărturisesc cititorilor uimirea care mi-a trezit-o acest oraș nou prin arhitectura lui impresionantă, ca, de altfel, și saltul economic înregistrat de Kazahstan în ultimele două decenii.

Republica Moldova între Uniunea Europeană în totală degringoladă și o Uniune Eurasiatică existentă mai mult ca proiect are nevoie de abordări geopolitice mult mai realiste decât plierea oarbă pe interesele altora în regiune. Iar pentru asta este nevoie de elite care au ochi de văzut și urechi de auzit, nu doar de imitatori și yesmeni. Altfel zis, o discuţie profundă la acest capitol devine de-a dreptul presantă. Iar în dezbaterea respectivă voi încerca să mă fac auzit și eu, inclusiv în calitate de jurnalist.

Iurie ROŞCA

FLUX EDI|IA DE VINERI VICTOR CIOBANU:

„Exodul de creieri” devine o problemă alarmantă pentru Republica Moldova În data de 18 noiembrie, Victor Ciobanu, președintele Partidului Popular Creștin Democrat, a acordat un interviu Ziarului Reformist „Reformatorisch Dagblab”, unul dintre cele mai citite ziare din Olanda, cu un tiraj de 60 de mii de exemplare. „Exodul de creieri sau „brain drain” este un fenomen de amploare în Republica Moldova și mai ales acesta cuprinde populaţia tânără, aptă de muncă.

Conform datelor statistice oficiale și neoficiale, din cei 3,6 milioane de cetăţeni ai Republicii Moldova, cu excepţia teritoriului transnistrean, aproximativ un milion sunt plecaţi peste hotare.

Majoritatea dintre aceștia aleg ţări precum Rusia, Italia, Spania, Portugalia, România și altele. Aceștia pleacă în căutarea unui loc de muncă și a unui venit mai mare, care să le poată permite să-și întreţină familiile, neavând această perspectivă la ei acasă”, a menţionat Victor Ciobanu.

Republica Moldova încă mai supravieţuieşte datorită remitenţelor de peste hotare De asemenea, președintele PPCD a afirmat cu îngrijorare că economia Moldovei este destul de fragilă și o nouă criză economică europeană ar putea avea efecte foarte negative pentru ţara noastră. „Republica Moldova încă mai supravieţuiește datorită remitenţelor de peste hotare.

Este periculoasă nepăsarea guvernanţilor care

25 NOIEMBRIE 2011

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

nu au nici un plan de dezvoltare economică, de creare de noi locuri de muncă, dezvoltare regională, atragere de investiţii în sectoarele pe care nu le putem acoperi, de protejare și susţinere a producătorului autohton. Există riscul ca în scurt timp această dependenţă de remitenţe să creeze un deficit bugetar mare și să ajungem în situaţia Greciei sau a Italiei”, a declarat liderul PPCD. „Cu regret, statul nu susţine tineretul, care se confruntă cu problema locurilor de muncă, a veniturilor mici și a lipsei unei locuinţe. Iată de ce guvernanţii ar trebui să se gândească cum să implementeze în sistemul educaţional un program de cursuri de iniţiere în afaceri, un program guvernamental de susţinere a businessului mic și mijlociu, un program special pentru tinerii dotaţi cărora să li se ofere perspective de lucru și venituri bune în ţara noastră, astfel ca să putem beneficia de rezultatele acestora.

Republica Moldova are nevoie de o nouă elită de politicieni, care nu urmăresc interese personale sau de grup, dar au ca principii de bază servirea comunităţii, a binelui comun și a împărtășirii solidarităţii cu toţi cetăţenii. Vreau să le mulţumesc partenerilor noștri din partidul SGP din Olanda, care au o doctrină conservatoare, pentru faptul că sunt solidari cu noi prin programele de educare și consolidare a unei asemenea elite în ţara noastră”, a conchis Victor Ciobanu pentru ziarul olandez „Reformatorisch Dagblab”.

Preşedintele PPCD, la conferinţa „Solidaritatea internaţională” Victor Ciobanu, președintele Partidului Popular Creștin Democrat, și Vlad Plămădeală, consilier pentru relaţii externe al PPCD, au participat, în perioada 18-19 noiembrie curent, la conferinţa „Solidaritatea internaţională”, organizată de către Partidul Reformist (SGP) din Olanda, în orașul Nieuwerkerk.

Potrivit unui comunicat al Biroului de presă al PPCD, evenimentul a reunit reprezentanţi din Albania, România, Georgia, Rusia, Moldova și Olanda. În prima zi au fost dezbătute subiecte ce ţin de „lupta cu fenomenul exodului de creieri”, solidaritatea cu oamenii în etate și criza economică. Printre vorbitori au fost profesorul Elbert Dijkgraaf, deputatul SGP

în Parlamentul olandez, GertJan Kats, primarul orășelului Nieuwerkerk, înregistrat cu cel mai jos punct sub nivelul mării din toată Europa, 6,74 m, Florin Duma, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, România.

Toate discursurile au concluzionat cu exemple din Cartea Sfântă și învăţămintele lui Hristos, accentuând necesitatea revenirii la tradiţie și moralitate,

Cu profesorul Elbert Dijkgraaf, deputatul SGP în Parlamentul olandez, dar și la construcţia societăţii și a mecanismelor de funcţionare a instituţiilor statului și de implementare a politicilor sociale și economice doar pe baza valorilor creștine.

Victor Ciobanu a prezentat un raport despre situaţia economică deplorabilă a Republicii Moldova și consecinţele majore ale acesteia – migraţia populaţiei apte de muncă și

IPP îi cercetează pe moldoveni la toleranţă sau încă un tertip în vederea adoptării legii antidiscriminare Că într-un „regim democratic”, dar mai ales în unul atât de original ca cel din Republica Moldova, sondajele sociologice sunt, mai curând, un instrument de manipulare a opiniei publice, decât de cercetare a ei, o știe toată lumea. O știu și eu, mai ales că am avut ocazia de nenumărate ori să mă conving de acest adevăr. De aceea, în ultima vreme nu mai iau „de bune” rezultatele anunţate de aceste pseudocercetări sociologice, admit din start că ele ar putea fi grosolan falsificate, mai cu seamă la capitolele ce ţin de relevanţa partidelor și liderilor politici. Așa că, de obicei, urmăresc rezultatele anunţate la capitolele social, economic, relaţii internaţionale, dar și pe acestea le privesc mai curând ca tendinţe, nu ca procentaj exact.

Cu aceste rezerve am parcurs și ultimul sondaj sociologic, „Barometrul Opiniei Publice (BOP), noiembrie 2011”, realizat de Centrul de Investigaţii Sociologice și Marketing „CBS – Axa”, la comanda Institutului pentru Politici Publice (IPP), deși, trebuie să recunosc, sondajele comandate până acum de IPP au fost, în comparaţie cu altele, cele mai apropiate de adevăr (spre exemplu, rezultatele oficiale ale scrutinelor electorale) și mai profesionist realizate. Așa că nu voi insista asupra faptului dacă rezultatele BOP sunt sau nu corecte. Ceea ce mi-a atras atenţia și mi-a provocat chiar stupoare, determinându-mă să scriu acest text, sunt câteva întrebări adresate participanţilor la sondaj la capitolul „Relaţii interne și externe”. Iată cum sună aceste întrebări cumulate de noi în una singură pentru a evita repetiţia: „Vă rugăm să precizaţi dacă aţi accepta ca Evreii, Musulmanii, Romii, Persoanele infectate cu HIV, Consumatorii de droguri, Homosexualii, Persoanele de altă rasă: Să facă parte din familia Dvs., Să vă fie prieten, Să vă fie vecin, Să locuiască în localitatea DVS., Să locuiască în Republica Moldova?”. Respondenţilor li s-a oferit două variante de răspuns: „Accept” și „Nu accept”. Puţin a lipsit ca în șirul acesta de întrebări cu doar două posibilităţi de răspuns să fie incluși pedofilii, zoofilii, prostituatele, cleptomanii, ucigașii în serie sau persoanele cu altă culoare a

BOP – noiembrie 2011

BOP – noiembrie 2011

Distribuţia răspunsurilor la întrebarea: Vă rugăm să precizaţi dacă aţi accepta ca Evreii:

ochilor. Dar nu face nimic, poate data viitoare, ca să fim puţin ironici.

Este aproape strigător la cer faptul că autorii sondajului i-au pus în același coș cu homosexualii pe toţi ceilalţi: evrei, musulmani, ţigani, persoane de altă rasă, persoane infectate cu HIV și chiar consumatori de droguri. Homosexualitatea este un păcat împotriva firii, este o anormalitate, o deviere rușinoasă. În timp ce să fii evreu, ţigan, musulman sau persoană de altă rasă, este o normalitate, este un dat de la Dumnezeu.

Creatorul a decis să te naști român sau evreu, sau ţigan, creștin sau musulman, alb sau de culoare, bărbat sau femeie.

Câteva întrebări de detaliu se impun aici în mod firesc. Chiar dacă sunt formulate anapoda, de ce întrebările din chestionar se referă expres doar la etniile evreiască și ţigănească, decupate din peisajul etnic al ţării, și nu la persoanele de altă origine etnică, în general: ucraineni, găgăuzi, ruși, bulgari etc., printre care trebuie să se regăsească și reprezentanţii celor două minorităţi etnice?

De ce această diferenţă de tratament?

Este vorba despre o discriminare pozitivă? Negativă? Iar dacă discriminarea le-a stat în intenţie autorilor întrebărilor din chestionar, în ce categorie ar trebui să-i includem pe aceștia?

Este limpede că autorii sondajului sau cei care au formulat întrebările vor

să acrediteze ideea că homosexualitatea ar fi o normalitate, că a fi homosexual ar fi tot una cu a fi evreu, ţigan sau persoană de altă rasă. Felul în care au fost formulate aceste întrebări nu constituie doar un afront adus majorităţii membrilor societăţii noastre, care împărtășesc valorile tradiţionaliste, creștine, dar și o gravă ofensă adusă evreilor, ţiganilor, celor de altă rasă, din cadrul societăţii noastre. Este, dacă vreţi, o formă de ghetoizare, de izolare, a concetăţenilor noștri evrei și ţigani.

Dorind să-i testeze pe moldoveni cât de antisemiţi sunt, înșiși autorii sondajului pot fi bănuiţi că manifestă o atitudine discriminatorie faţă de evrei, deoarece îi pun pe evrei în același rând cu homosexualii. Același lucru poate fi spus și în cazul ţiganilor sau al musulmanilor, sau al altor categorii de persoane enumerate în sondaj. Este de așteptat ca reprezentanţii acestor comunităţi etnice și religioase să-și manifeste dezacordul cu această abordare și să-și exprime protestul. Eu, spre exemplu, dacă aș fi evreu sau ţigan, sau musulman, sau „de altă rasă”, aș protesta neapărat. În plus, un șir de întrebări prin care respondenţii au fost testaţi la capitolul toleranţă au fost formulate anapoda, agramat, încât s-a dorit să se întrebe una, dar a ieșit cu totul altceva. Spre exemplu, una dintre întrebări sună

Distribuţia răspunsurilor la întrebarea: Vă rugăm să precizaţi dacă aţi accepta ca Homosexuali să:

astfel: „Vă rugăm să precizaţi dacă aţi accepta ca Persoane infectate cu HIV să facă parte din familia dumneavoastră?”.

Felul cum a fost formulată întrebarea provoacă un echivoc impardonabil, deoarece sunt posibile cel puţin două interpretări. Nu e clar ce au dorit să întrebe autorii sondajului, ce este cu acest „să facă parte”: ori aţi accepta ca un membru al familiei dumneavoastră să devină infectat cu HIV (și cred că așa au înţeles mulţi dintre respondenţi), ori ca o persoană deja infectată cu HIV să devină, probabil prin alianţă, membru al familiei celui chestionat. Bineînţeles că răspunsurile nu pot fi decât diferite atunci când înţelegi într-un fel sau altfel întrebarea. Nici un om normal nu o să afirme că acceptă ca un membru al familiei sale să se infecteze cu HIV, pe când în cel de-al doilea caz răspunsurile pot fi diferite, deja în funcţie de gradul de informare, de instruire, de toleranţă al celor chestionaţi.

Un lucru este cert. Faptul că 91,2% dintre respondenţi au afirmat că nu ar accepta ca „persoane infectate cu HIV să facă parte din familia lor” nu înseamnă, sub nici o formă, că aceștia ar fi intoleranţi faţă de persoanele infectate cu HIV. Situaţia este exact aceeași și în

cazul întrebării privind situaţia consumatorilor de droguri. În concluzie, putem afirma că autorii sondajului sunt susceptibili de o abordare premeditat ipocrită în realizarea acestei cercetări sociologice, având drept scop acreditarea ideii că societatea noastră ar fi una intolerantă. Dar dacă este intolerantă, atunci, bineînţeles, avem nevoie de legea antidiscriminare, despre care ne tot vorbesc și cu care ne tot șantajează tot felul de comisari UE și ONU. Probabil că acest sondaj va servi drept pretext pentru o nouă tentativă de a-i impune societăţii noastre legea antidiscriminare prin care homosexualitatea va fi legiferată drept normalitate. În același timp, rezultatele sondajului BOP denotă cât se poate de clar că eventuala adoptare a unei asemenea legi, în formula propusă de Guvern, va fi o acţiune eminamente antipopulară și antidemocratică, de vreme ce din răspunsurile celor chestionaţi este clar că membrii societăţii noastre nu acceptă ca homosexualitatea, această practică sexuală deviantă și rușinoasă, să fie ridicată și impusă prin lege la nivel de normalitate.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Atenţie, „Societatea Civilă”!

Nu vorbim despre pederaști, lesbiene, principii, valori sau alte chestii morale/spirituale/culturale/umane. Vorbim despre parveniţi, oportuniști, demagogi – anume ăștia din urmă se screm a ne convinge că ei sunt societatea civilă, iar toţi ceilalţi sunt niște habotnici, închistaţi, înapoiaţi, fasciști, etîcî, etîcî, etîcî…

Moldovenii, prin esenţa lor creștină, sunt îngăduitori. Ei nu vor persecuta pe nimeni pentru atitudini, convingeri sau mod de viaţă, cel mult îi vor cataloga într-un anumit fel și vor renunţa să mai interacţioneze cu aceștia.

Oricum, dragoste cu forţa nu există și nu ne-o va putea impune nici „democraţia” europeană, nici „libertatea” americană. În Moldova, fenomenul pederastiei este unul marginal, cei care suferă de această patimă își duc existenţa în intimitatea lor, cei mai puternici reușesc să-și înăbușe pornirile sălbatice.

Problema Moldovei e în altceva. În așa-zișii „apărători”.

Ne apără politicienii de război politic, ne apără contrabandiștii și prihvatizatorii de sărăcie, ne apără trădătorii de ţară de dușmani externi, ne apără lingviștii și istoricii de propria noastră limbă și istorie. Paradoxuri sunt

multe. Însă cel mai mare paradox e această enigmatică „societate civilă”.

Anual, în Moldova, numărul divorţurilor ajunge la 50% din numărul căsătoriilor, cea mai mare parte a oamenilor apţi de muncă sunt plecaţi peste hotare, bugetul statului este format din 80% doar din TVA, avem o regiune condusă de niște criminali și apărată de o armată străină, nu avem industrie și nici agricultură.

Dar, ATENŢIE, ne preocupă drepturile pederaștilor și libera excremare! Cum sună conţinutul unor graffiti apărute zilele acestea prin Chișinău: „Ţara griji mai mari nu are, decât „drepturi poponare!”

Nu toţi, doar unele categorii! În primul rând tot felul de ONG-uri plătite din gros cu bani de peste hotare. Ce altceva decât diversioniști sunt ei? Agenda lor de lucru nu se bazează pe

3

necesităţile oamenilor din Moldova, ci pe interesele celor care îi finanţează.

Avem politicieni care au aceleași preocupări (oare și aceiași finanţatori?). Ăștia, iarăși, nu pornesc de la interesele și necesităţile moldovenilor și a ţării lor, ci de la directivele, recomandările și indicaţiile UE, FMI și a altor structuri obscure.

Avem mass-media, care nu se știe de cine e finanţată și care tot de „nondiscriminare” și alte „valori” e preocupată. În plus, ne mai învaţă în fiecare seară cum să furăm/omorâm!, iar dacă cineva pune această întrebare – imediat este acuzat de constrângere a libertăţii de exprimare. „Societatea civilă” lucrează în următorul mod: Undeva peste mări și ţări există un careva șarlatan financiar, ce și-a zdrobit o avere de miliarde prin minciună, furt și speculă. Îl

cunoașteţi cu toţii. Pentru a-și spăla cioricul obrazului, nenea acesta, de o aleasă origine etnică, lansează proiecte de „filantropie”.

Are o listă de domenii pentru care oferă bani nebuni. Vă daţi bine seama, iar dacă încă nu – verificaţi listele, că printre problemele pentru care se oferă finanţare nu se află așa subiecte de interes pentru moldoveni ca: „Emigraţia în masă a forţei de muncă”, „Exodul intelectual”, „Problema demografică”, „Problema avorturilor”, „Problema divorţurilor”… Acolo sunt teme care nu au nici în clin, nici în mânecă cu Moldova! Însă tot felul de Amnestiuri, Adolfiţe și Blegi vor să pape rublă fără ca să depună mult efort.

Adică sunt niște oportuniști, niște profitori de drumul mare.

De aici și desincronizarea totală între problemele din Moldova și preocupările „societăţii civile”.

Sunt disperaţi, pentru organi-

zarea unei acţiuni rușinoase au fost nevoiţi să importe vreo zece homălăi de peste hotare. Nici măcar unicul pederast declarat din Moldova, Gheorghe WolfoFritz nu a participat!

De la noi ei vor muuultă toleranţă: să tolerăm ca acești diversioniști să-și culeagă banii, chiar dacă contribuie prin asta la distrugerea ţării!

Colac peste pupăză! Conform ultimului proiect juridic de „nondiscriminare”, aceste lepădături vor să instituie o instituţie care ar avea menirea de a urmări și raporta cazurile de „discriminare”!

Nu, nu greșiţi – cei care pretind a apăra „libertatea expresiei” vor instituirea unui organ de cenzură și represiune!

Problema reală este că oamenii nu se preocupă de problemele reale!

Oleg BURCĂ, vox.publika.md

exodul masiv de creieri din ţara noastră. Acesta a vorbit despre dependenţa economică de remitenţele de peste hotare care este foarte riscantă, deoarece, în viziunea lui, acestea pot fi diminuate considerabil oricând din cauza crizei economice și a instabilităţii veniturilor. În a doua zi, delegaţii au vizitat mai multe obiective strategice din economia Olandei,

precum staţii de management a apei, diguri de apă, construite pentru a păstra și salva fiecare metru pătrat de pământ care riscă, în lipsa măsurilor de prevenire a inundaţiilor, să acopere o bună parte din teritoriul Olandei, portul de la Rotterdam și porţile computerizate imense „Keringhuis”, care opresc, în caz de necesitate, fluxul de apă dinspre Marea Nordului.

Republica Moldova: Procesele kafkiene împotriva libertăţii de exprimare cu marca „Oleg Brega and Co” Cei care zâmbeau pe sub mustăţi când organizaţiile promotoare ale valorilor familiei protestau împotriva adoptării legii nediscriminare au prilejul de a medita asupra poziţiilor lor după ce instanţa de judecată din sectorul Râșcani a municipiului Chișinău a fost protagonista unui spectacol kafkanian. Este vorba de câștigul de cauză a oportunistului și demagogului neomarxist Oleg Brega și activiștii gay în procesul intentat împotriva site-ului Privesc.eu.

Oleg Brega s-a arătat nemulţumit de atitudinile vizitatorilor site-ului, considerând opiniile acestora „discriminatorii” și „incitatoare la ură”. Drept rezultat, cei de la Privesc.eu au fost obligaţi să-i ofere lui Brega o despăgubire în sumă de 5200 de lei pentru daune morale și să-și ceară public scuze de la „persoanele jignite” (Brega + homosexualii).

Straniu, în luna aprilie, un grup de tineri a insistat ca organizaţia Amnesty International să-și ceară public scuze pentru jignirile aduse creștinilor ortodocși prin gesturile indecente de la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt. Apărătorii drepturilor omului au refuzat să facă acest lucru, afirmând că nu le pasă dacă cineva se simte jignit, atât timp cât au dreptul la libera exprimare.

D i n c âte s e pare, unele drepturi sunt rezervate doar unor categorii separate de oameni.

Așa-numiţii „apărători ai drepturilor omului” sunt foarte selectivi când vine vorba de „drepturi civile”.

Aici sunt nevoit să repet a suta oară poziţia legată de legea nediscriminare.

Opoziţia faţă de acest proiect aberant nu ţine atât de viziunile religioase, de o morală colectivă sau individuală, de un moft, ci de încrederea că dreptul la libera exprimare și libertatea de credinţă nu pot fi limitate în favoarea unei minorităţi care încearcă să se impună agresiv prin autovictimizare și manipulare a opiniei publice.

Să ne amintim și de cazul bloggerului Vitalie Marian care a fost atacat în judecată pentru simpla publicare pe blog a listei persoanelor publice care susţin agenda homosexualilor. Culmea idiotismului – instanţa de judecată i-a interzis lui Vitalie să dezvăluie public învinuirile care îi sunt aduse, precum și să discute despre subiectele care ţin de dosarul aflat pe rol, în pofida faptului că acest caz este unul care ţine de interes public, nu privat.

Un alt idiotism generat de cei de la „coaliţia nediscriminare” este demersul împotriva stemei istorice a orașului Soroca, considerată de acest grup de neomarxiști (mai corect ar fi să spunem „neobolșevic”) drept „discriminatoare”„xenofobă” și „incitatoare la ură”. Unii ar râde (sau ar plânge), însă reprezentanţii coaliţiei nediscriminare au afirmat, în cadrul unei conferinţe de presă, că statul ar trebui să interzică și bancurile despre blonde, evrei și ţigani (nu și despre moldoveni?). În cazul în care societatea civilă nu va ieși din amorţire și nu va lua o atitudine faţă de aceste alunecări periculoase, procesele în stilul lui Kafka vor deveni o obișnuinţă, iar oamenii vor fi nevoiţi să se autocenzureze, să vorbească în șoaptă pe la colţuri de frică de a nu fi suspectaţi de „discursuri incitatoare la ură”. În fine, eu nu m-aș mira deloc dacă și acest articolaș nevinovat va fi trecut în lista „discursurilor incitatoare la ură”.

Octavian RACU, sursa: vox.publika.md

4

Sondajul BOP, prezentat recent, ne arată un peisaj trist pentru Alianţă. În doi ani de guvernare, această alianţă a absurdului a distrus încrederea cetăţenilor în democraţie, integrare europeană, pluralism politic, stat de drept. O alianţă accentuat proromânească (Ghimpu și Filat se declară deschis etnici români), în premieră, a regenerat și amplificat la maximum atitudinile antiromânești… Mai mult: alianţa a spulberat încrederea cetăţenilor în toate instituţiile statului și chiar în biserică.

AIE şi Democraţia După 2 ani de guvernare a „democraţilor”, cetăţenii au ajuns să nu mai creadă în democraţie. Dar dacă AIE ar rămâne la guvernare întregul mandat de 4 ani?

Astfel, 78% din respondenţi consideră că ţara nu este condusă conform voinţei poporului, deci, puterea nu este democratică! Mai mult de jumătate (55%) așa s-au săturat de „democraţia” marca AIE, că au ajuns să prefere dictatura. Adică, 35,2% optează pentru revigorarea sistemului politic sovietic, 19,4% - pentru „democraţia suverană”din Rusia, considerată și democraţie dirijată, adică sistem semiautoritar.

Haosul, lipsa de funcţionalitate a puterii, creșterea nivelului corupţiei și a criminalităţii au contribuit la fortificarea în societate a opiniei că avem nevoie de o mână forte la conducere. Astfel, 29% din respondenţi consideră că cea mai importantă problemă pentru Republica Moldova este „întărirea ordinii în ţară” (21% – ridicarea nivelului de trai, 23% – dezvoltarea economiei). 60% din populaţie optează pentru un sistem monopartid, deci contra pluralismului politic.

Asemenea expectaţii reflectă formarea unui cadru propice

EDI|IA DE VINERI

Sondaj

25 NOIEMBRIE 2011

pentru partidele populiste, naţionaliste și radicale.

AIE şi integrarea europeană O alianţă care chiar și în propria denumire a inserat cu nerușinare noţiunea de„integrare europeană” a compromis în societatea noastră aproape integral nu doar ideea de aderare la Uniunea Europeană, dar și ideea europeană. De fapt, a făcut-o într-un timp record. Dacă în 2007, în timpul guvernării „antieuropeanului” PCRM, aderarea la UE era susţinută de 76% (contra 8,2%), în 2011, în timpul guvernării „proeuropenei” AIE, pentru aderarea la UE pledează doar 47% (contra 25%)! Deci, AIE a reușit imposibilul: prăbușirea percepţiei pozitive a vectorului european în ochii cetăţenilor.

Mă simt nevoit să le aduc un „omagiu” lui Ghimpu și Lupu și pentru faptul că, dacă ar avea de ales între UE și Uniunea Euroasiată, 34% din cetăţeni ar susţine aderarea la UE și 46% la Rusia–Bielorusia–Kazahstan!

Orice demers al lui Filat pe plan european, era dur criticat de cei doi. Amintiţi-vă semnarea în 2010 a Tratatului de frontieră cu România. Cel mai dur a criticat-o Ghimpu. Amintiţi-vă întâlnirea cu Smirnov din vara

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

AIE ne părăseşte…

Show-ul politic cu denumirea „guvernarea AIE -2” se pare că se apropie de sfârşit lui 2011 din Republica Federativă Germană, planificată de europeni. Cel mai tare a fost criticată de Lupu. Amintiţi-vă scoaterea sârmei ghimpate de pe Prut? Cine cel mai tare a criticat? Mihai Ghimpu. Exemplele pot continua la infinit.

Mai mult. Prin efortul „unionistului” Ghimpu, care a fost 1, 3 ani președinte al ţării, 60,5% din cetăţeni consideră că Rusia ar trebui să fie principalul partener strategic și doar 4% – România (UE-23%). Nici Voronin, nici Lucinschi, nici Snegur nu au avut asemenea “performanţe”. Și atitudinea occidentalilor faţă de AIE a devenit glacială.

Iniţial, Dirk Schuebel a declarat că luna de miere a UE cu Moldova s-a sfârșit. Mai pe urmă, președintele UE a făcut aluzia că alianţa trenează reformele în Justiţie și în combaterea corupţiei. La finele lui septembrie, la summitul Parteneriatului Estic, Nick Clegg, viceprim-ministrul Marii Britanii, a declarat că în Republica Moldova s-a instaurat „un capitalism al cumetrilor”, adică un regim corupt, oligarhic.

AIE şi decredibilizarea instituţiilor statului Desigur oamenii văd toate aceste ilegalităţi. Și desigur, înţeleg multe din cele ce se întâmplă. Iată de ce, pentru prima dată în ultimii 10 ani de democraţie moldovenească, cetăţenii au pierdut încrederea faţă de principalele instituţii ale statului. Astfel, în Guvern au încredere doar 18,6%, deci, mai mult decât în Președinţie – 15,2% și în Parlament - 13,6%.

Când puterea s-a mai bucurat de o așa de mică încredere? Când s-a mai întâmplat ca lumea să aibă în Guvern mai mare încre-

dere decât în președinte? E o situaţie pe cât de ridicolă, pe atât de deprimantă. În toţi acești ani, președintele era nu doar un pilon, dar și un simbol al statalităţii. Astăzi, datorită eforturilor titanice depuse de Ghimpu și Lupu, Președinţia ca instituţie a fost totalmente compromisă și discreditată.

Iar împreună cu aceasta, a fost compromisă și puterea, și mă tem că și statalitatea. Nimic de mirare, în situaţia în care președintele în loc să fie avocatul cetăţenilor, preferă să fie avocatul oligarhilor!

Unde, în general, se mai întâmplă asemenea lucruri, și oare se mai întâmplă altundeva?

Apogeul cinismului liderilor Alianţei a fost semnarea acordului secret, prin care aceștia au partajat nu doar Guvernul, dar și CEC, Curtea de Conturi, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, care prin definiţie sunt apolitice.

Fiindcă le-a părut puţin, ei au divizat, în mod democratic, desigur, și sistemul judecătoresc.

Să fie clar: nimeni de la bun început nici nu avea de gând să reformeze Justiţia, să combată corupţia, să depolitizeze agenţiile de stat despre care am vorbit anterior. Mai degrabă, s-a produs contrariul: politizarea și etatizarea judecăţii, agenţiilor de stat etc. Și dacă aceasta nu este o revigorare a demersului totalitar, atunci ce e? Chiar și Dirk Schuebel, care, de obicei, este rezervat în aprecieri, și-a exprimat dezamăgirea totală cu această partajare antidemocratică.

Vă mai aduceţi aminte de campania anti-Muruianu a „presei democratice”? Mulţi atunci au crezut că e o luptă pentru reformarea Justiţiei, că Muruianu e Anticristul. Nu vreau să dau aici aprecieri. Important e faptul că președinţia Curţii Supreme de Justiţie i-a revenit PL-ului…

Iar noi am crezut în lupta „binelui” contra „răului”.

AIE se prăbuşeşte?

Ratingurile partidelor din cadrul Alianţei sunt pe linie descendentă, pe când PCRM revine în forţă. Astfel, PCRM are 44,9%, PLDM – 24,6% , PD – 10,6% PL – 16,2%. Important aici nu e cifra propriu-zisă, ci trendul în sine.

Or, la PCRM și la PL, trendul e în creștere, la PD și PLDM în descreștere.

Nu excludem că după o iarnă grea, și ratingul PL va scade. Ţinând cont de faptul că alegătorul PCRM, ca regulă, nu declară deschis că susţine acest partid și că IPP de fiecare dată îi oferă cu 2% mai puţin, putem presupune că PCRM are toate 47%. Și iarna abia începe, cu tarife majorate, preţuri ascendente. În primăvară va veni al doilea val al crizei economice europene. Iată atunci să iasă primarul „suburbiilor” și să ameninţe cu revoluţia… Chiar suntem curioși, cine va veni și contra cui va protesta.

Din această perspectivă, situaţia AIE este proastă de tot. Argumente sunt multe. Și principalul e următorul: 83,5% din respondenţi declară că ţara se mișcă într-o direcţie greșită.

Așa cifră nu am avut de 10 ani, fiindcă, de regulă, media e de 55–65%. Cifra de 83% reflectă două lucruri: fie că s-a creat o situaţie revoluţionară și vom avea proteste non-stop, inclusiv violente, fie că puterea se prăbușește și va veni alta în locul ei. În februarie 2001, înaintea căderii ADR, cifra era vizibil mai mică, 79% apreciau că în ţară lucrurile merg într-o direcţie greșită. În iulie 2009, înaintea căderii PCRM , cifra era de 67,4% …

Adăugăm aici că 85–90% sunt nemulţumiţi de prestaţia Guvernului, 30% consideră că

AIE este incapabilă și trebuie înlăturată de la guvernare.

Singura persoană care mai dă vitalitate acestei alianţe este Vlad Filat. Astfel, Filat are cel mai înalt rating – 17,6% la capitolul „cea mai mare încredere”, (Voronin –17,1 %, Lupu – 7, 4% , Dodon – 5, 9%, Ghimpu – 3,5%). Deci, Filat menţine imaginea AIE, îi oferă acesteia coeziune și suport public. Acest lucru este vizibil și în ratingul superior al Guvernului raportat la cel al Președinţiei.

Liderul PLDM mai are șansa să oprească trendul ușor negativ al formaţiunii pe care o conduce.

Oricum, PLDM, care a acumulat 20% în consiliile raionale, are conform BOP 24%. Deci, partidul, ipotetic, și-a revenit. La PD situaţia e de-a dreptul gravă, la PL, trendul balansează în jurul ratingului primarului, care la primăvară, va fi în scădere. Iată de ce primarul a început războiul cu PCRM, PLDM și grupul Dodon.

El are nevoie de conflict pentru a sustrage atenţia de la problemele capitalei. Îi recomandăm în continuare să-l acuze pe Filat de sabotaj, să facă declaraţii contra Moscovei, să se expună pe problema autonomiei Găgăuziei, să acuze PLDM de trădare în favoarea Rusiei. În caz contrar, i se duce ratingul de râpă.

P.S. La 21 noiembrie, în cadrul emisiunii „În Profunzime”, Marian Lupu a confirmat ceea ce noi vorbim de mai mult timp. Și anume: AIE-3, mai degrabă, nu va mai exista. Aluzia a fost făcută spre o posibilă alianţă PD-PCRM. Îl întreb iarăși pe Lupu, Ghimpu, liderii PNL și pe mulţi, mulţi alţii: unde e harbuzul, domnilor? Ne speriaţi cu harbuzul deja de un an. Sau a minţi este omenește?…

Credeţi că în ţara noastră, lucrurile merg într-o direcţie bună sau merg într-o direcţie greșită?

Credeţi că în Republica Moldova, unui cetăţean de rând îi este asigurată securitatea personală?

Cum credeţi Dvs., Republica Moldova este guvernată de voinţa poporului?

Bogdan ŢÂRDEA Sursa: http://www. bogdantsirdea.eu

Care sistem politic, în opinia Dvs., este mai bun pentru Republica Moldova?

Credeţi că este mai bine ca Republica Moldova să...?

Cât de mult credeți că viaţa unui cetăţean de rând este afectată de faptul că în Republica Moldova, începând cu anul 2009, nu este ales Președintele ţării?

După părerea Dvs., de când actualul guvern este la putere, corupţia ...?

În opinia Dvs., care ţară ar trebui să fie principalul partener strategic al Republicii Moldova?

Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Dvs. aţi vota pentru sau contra?

Dacă aţi avea posibilitatea de ales, Dvs. personal, în care din ţările sau grupurile de ţări aţi dori să trăiţi?

Dacă ar trebui de ales în cadrul unui referendum între aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau Uniunea vamală RUSIA- BIELORUSIA-KAZAHSTAN, pentru care din acestea aţi opta?

NOUL RĂZBOI RECE

SUA avertizează Rusia: Adio Tratatul FACE! SUA au decis marţi, 22 noiembrie, să înceteze respectarea obligaţiilor faţă de Rusia în termenii Tratatului cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Europa pe care Moscova l-a suspendat din 2007. „După patru ani fără punere în practică din partea Rusiei și după eforturi repetate (…) pentru a salva tratatul, considerăm important să luăm câteva contramăsuri împotriva Rusiei”, a explicat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Victoria Nuland, comentând anunţul

respectiv. Potrivit acesteia, „mai mulţi, dacă nu toţi aliaţii din cadrul NATO vor face același lucru”, fapt ce parafează abandonarea definitivă a tratatului. În consecinţă, Statele Unite nu vor mai accepta inspecţiile ruse la bazele sale conform Tratatul FACE, transmite Agerpres. De asemenea, SUA nu va mai comunica Moscovei datele militare anuale prevăzute în tratat.

Acordul încheiat în 1990, care limitează efectivele și echipamentele – tancuri, avioane, artilerie – de la Atlantic la Munţii Ural, prevedea schimbul de informaţii și inspecţiile reciproce.

Negocierile pentru actualizarea sa s-au blocat, chiar dacă Washingtonul afirmă că „porţile rămân deschise”.

Politica numită de „resetare” a relaţiilor cu Rusia, lansată de președintele american Barack Obama, „a permis progrese importante”, a mai afirmat marţi Victoria Nuland, referinduse mai ales la noul tratat START privind dezarmarea strategică. „Dar resetarea ne permite să discutăm deschis despre ce avem de spus”, a menţionat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei americane.

Sursa: karadeniz-press.ro

Gazprom ar putea contesta cel de-al treilea pachet energetic al UE Normele celui de-al treilea pachet energetic al Uniunii Europene, care îi interzic uneia și aceleiași companii să se ocupe și de livrarea, și de transportul de gaz și energie electrică, ar putea fi contestate.

Potrivit ministrului Energiei din Federaţia Rusă, Serghei Șmatko, Rusia analizează posibilităţile juridice care i-ar permite să eludeze noile norme europene. De altfel, acest lucru va fi greu de realizat, în cazul în care Gazprom nu va face, la rândul său, concesii serioase și nu va permite accesul altor furnizori la gazoductele sale, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta. „Rusia avea încheiat mai demult cu Europa un acord de cooperare, acord ce nu presupunea înrăutăţirea condiţiilor economice de lucru pentru companiile noastre. În ceea ce privește cel de-al treilea pachet energetic, acesta a fost adoptat mai târziu”, a subliniat Șmatko. Potrivit ministrului rus, în prezent Moscova

caută posibilităţi de aplicare a respectivului acord, însă „dacă nu va găsi astfel de posibilităţi, va contesta acordul”.

Cel de-al treilea pachet energetic al UE, adoptat în 2009, include șase documente care prevăd restricţii privind activitatea companiilor integrate în plan vertical în sectorul energetic. Gazprom este de părere că aceste noi norme înrăutăţesc condiţiile pentru desfășurarea businessului său în calitate de principal furnizor de gaz natural pentru Europa. Din acest motiv, Moscova s-a pronunţat în repetate rânduri împotriva celui de-al treilea pachet energetic, însă Comisia Europeană nu intenţionează, deocamdată, să facă unele concesii în această problemă. Între timp, Rusia i-a solicitat Franţei să sprijine încheierea unui acord cu UE privind cooperarea în realizarea de proiecte de infrastructură transfrontaliere pentru exportul de gaz natural și în activitatea comună a sistemelor electroenergetice. Un document în acest sens a fost semnat vineri, 18 noiembrie, de premierii rus și francez, Vladimir

Putin și Francois Fillon. În același document este stipulat că Rusia roagă Franţa să acorde sprijin în vederea acordării pentru gazoductul South Stream a statutului de „proiect de interes european”. În opinia experţilor, o schimbare a poziţiei ferme pe care UE a adoptat-o în problema aprovizionării cu resurse energetice va fi greu de obţinut.

Nu există nici o „posibilitate juridică” de revizuire a legilor europene, este convins expertul în consultanţă Mihail Krutihin. „Practic, Rusia insistă ca legile UE să nu se aplice în relaţia cu Gazprom”, subliniază Krutihin, exprimându-și îndoiala că o asemenea solicitare ar putea avea sorţi de izbândă. În ceea ce privește conferirea pentru South Stream a statutului de „proiect de interes european”, acest lucru este cu desăvârșire nerealist, în opinia aceluiași expert. „Rusia se adresează ba unei ţări, ba alteia, încercând să acţioneze după principiul „dezbină și stăpânește”. Însă, este necesar să se ţină minte că există o poziţie solidară a UE. Negocieri pe marginea celui de-al treilea

pachet energetic sunt posibile, însă concesii ar trebui să facă tocmai Gazprom: prevederea conform căreia la un gazoduct care intersectează graniţele unei ţări-membre a UE trebuie asigurat accesul altor furnizori nu poate fi eludată. Nu este permis nici un fel de monopol, atenţionează europenii”, explică Krutihin.

Analistul rus Grigori Birg este convins că UE și Rusia vor trebui să ajungă la un compromis. „În pofida faptului că în ultima vreme se fac auzite din ce în ce mai des declaraţii privind diversificarea pieţelor de export

ale Gazprom și pătrunderea companiei ruse pe piaţa asiatică, concernul este interesat de menţinerea pieţei europene la fel de mult cum este interesată și Europa în importuri fără probleme de gaz rusesc. Livrările de gaz natural spre China vor începe cel devreme în 2015”, precizează Birg. Expertul nu exclude posibilitatea ca gazoductele transnaţionale ale Gazprom să fie declarate „infrastructură energetică transeuropeană”, noţiune care într-adevăr nu intră sub incidenţa celui de-al treilea pachet energetic al UE. Sursa: AGERPRES

FLUX EDI|IA DE VINERI

25 NOIEMBRIE 2011

Social ⁄ economic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Fundaţia „Edelweiss” – gazda unei expoziţii de artă a copiilor Centrului comunitar „Atlant” Fundaţia Edelweiss este gazda unei expoziţii de artă a lucrărilor copiilor de la Centrul Comunitar „Atlant”. Marţi, 22 noiembrie, în sediul Fundaţiei Edelweiss 20 de copii și-au expus lucrările artistice, au recitat poezii, au cântat și au dansat.

Alături de copii, la acest eveniment a fost prezent și ambasadorul Bunăvoinţei „Edelweiss”, Nicolle Stănese, care a rămas plăcut surprinsă de talentul micilor, de efortul și pasiunea pe care angajaţii centrului o investesc în dezvoltarea acestor copii.

În cadrul aceluiași eveniment, Fundaţia „Edelweiss” a venit cu o donaţie pentru Centrul comunitar „Atlant”.

Donaţia, care constă în 3 calculatoare conectate pentru un an la internet, o mașină de cusut și un cuptor cu microunde, a fost înmânată de ambasadorul Bunăvoinţei „Edelweiss”, Nicolle Stănese. „Când am făcut cunoștinţă cu ei a fost dragoste de la prima vedere. Am fost marcaţi de condiţiile nefavorabile în care activează centrul și ne-am propus să facem un prim pas pentru a le crea condiţii mai bune, pentru că și în Moldova copiii trebuie să se dezvolte frumos”, a declarat Nicolle Stănese. „Suntem impresionaţi de talentul acestor copii și contribuţia noastră pentru centru vine să diversifice activităţile și să ajute copiii să-și dezvolte talentul. Am discutat contribuţia noastră cu directorul centrului, dna Victoria Garabajiu, și am determinat cu ce anume poate contribui Fundaţia. Vom fi alături de acești copii pe parcursul anului și așteptăm să ne bucure cu succesele lor”, a spus Aneta Serbușca, director executiv al Fundației Edelweiss.

Victoria Garabajiu, direc-

torul Centrului comunitar „Atlant”, a ţinut să aducă mulţumiri Fundaţiei Edelweiss și colaboratorilor acesteia pentru sprijinul adus și posibilitatea de a face cunoscut talentul acestor copii. Mai mult, ea a spus că odată cu amenajarea sălii de calculatoare, copiii vor

avea posibilitatea să-și dezvolte și mai mult aptitudinile și cunoștinţele.

Centrul Comunitar „Atlant” are drept scop crearea unui mediu agreabil și confortabil pentru copii și tinerii cu vârsta între 7 și 23 ani, din familii social-vulnerabile, orfani, invalizi,

copii cu dizabilităţi. În total, centrul comunitar „Atlant” este frecventat de peste 160 de copii. În cadrul centrului se organizează diferite activităţi cultural-artistice, educativculturale, instructiv-educative și educativ-profilactice.

Fundaţia EDELWEISS este o

organizaţie neguvernamentală, nonprofit și apolitică, înfiinţată de către omul de afaceri Vlad Plahotniuc în scopul creării unor oportunităţi echitabile pentru oamenii talentaţi și dezavantajaţi din Republica Moldova. Fundaţia are misiunea de a contribui la dezvoltarea societăţii prin elaborarea și

implementarea unor proiecte în domeniul cultural, educaţional, social, economic și de protecţie a mediului înconjurător. Toate iniţiativele fundaţiei se bazează pe ideea că toţi oamenii trebuie să aibă posibilitatea să-și atingă pe deplin potenţialul pentru a contribui la dezvoltarea societăţii.

Politicienilor moldoveni le pasă mai mult de interesele personale, decât de cele naţionale Interviu cu Valeriu Prohniţchi, director executiv, Centrul Analitic Independent Expert-Grup - Aș vrea să începem dialogul de astăzi de la niște afirmaţii pe care le-aţi făcut într-un interviu pe care l-am înregistrat cu aproximativ un an și jumătate în urmă. Atunci, referindu-vă la perspectivele unui nou scrutin parlamentar, afirmaţi că acesta ar duce ţara în prăpastie și că nu poţi să soluţionezi instabilitatea și nemulţumirile reciproce, generând la nesfârșit alegeri anticipate.

Dar nu am scăpat de ce ne-am temut. Alegerile au avut loc, iar acum se pare că ne surâde perspectiva unui nou scrutin. În acest context, unde se află Republica Moldova? A ajuns deja la fundul prăpastiei sau mai stă pe marginea acesteia?

Gradul înalt de coruptibilitate în sistemul judiciar descurajează marii investitori - Nu suntem în prăpastie și mă bucur că anticipările mele anterioare au fost oarecum exagerate. Pe de altă parte, constat că, din cauza instabilităţii politice, marii investitori evită Republica Moldova. Investiţiile sunt făcute, în mare parte, de companiile relativ mici, iar companiile care ar putea să aducă o schimbare calitativă în funcţionarea economiei moldovenești ezită să vină în ţara noastră. Or, dacă ajung la noi, acești investitori încearcă apriori să-și construiască relaţii foarte strânse cu guvernarea, să-și găsească anumiţi protectori ai intereselor lor. Această abordare ar putea să fie o soluţie pe termen scurt, dar este una total nesănătoasă pe termen lung, pentru că nu putem să atingem o creștere economică durabilă, stimulând alierea intereselor economice cu cele politice.

- Exact despre aceasta am discutat și în primăvara anului 2010, dar lucrurile nu par să se fi schimbat prea mult de atunci. Menţionaţi că investitorii nu vor veni în Republica Moldova, atâta timp cât nu se vor face reforme în cel puţin două domenii-cheie: reducerea aparatului birocratic și instituirea unui sistem juridic transparent. Putem vorbi cel puţin despre faptul că reformarea acestor domenii a început?

- Din păcate, nu s-au făcut schimbări substanţiale și acum putem vedea care este impactul acestei lipse de reforme.

Recentele tentative de preluări corporative ostile asupra unor instituţii bancare sunt o consecinţă directă a problemelor care există atât în funcţionarea aparatului birocratic, cât și a gradului înalt de coruptibilitate a sistemului judiciar.

- Situaţia ar fi putut evolua altfel, dacă nu am fi avut doi ani de instabilitate politică, dacă guvernarea nu ar fi fost măcinată de certuri și conflicte de interese?

- Eu sunt convins că dacă guvernarea ar fi funcţionat într-un mediu politic stabil, ea nu și-ar fi irosit timpul și resursele în bătălii interne, inutile și contraproductive, ci ar fi utilizat judicios aceste resurse pentru atragerea finanţatorilor și investitorilor externi.

Pentru că una dintre problemele cronice ale Republicii Moldova este lipsa de capital investiţional. În ţară nu există suficient capital productiv care să fie pus în circulaţie economică, pentru realizarea unui salt economic. Or, Moldova are nevoie de un asemenea salt economic calitativ. Altfel, în următorul deceniu, decalajul dintre ţara noastră și ţările care sunt principalele noastre concurente de pe pieţele externe va crește substanţial.

Dacă nu avem capacitatea de absorbţie a resurselor, să nu ne lamentăm că nu avem bani - Actuala guvernare a beneficiat de o creditare externă substanţială, în condiţii destul de avantajoase. Au fost onorate acele proiecte pentru care s-au luat împrumuturi? Ne vor ajuta acești bani să avem o economie funcţională sau vor duce doar la creșterea datoriei externe a ţării noastre? Cât de periculoasă este datoria externă actuală, de 13, 771 de miliarde de lei?

- Trebuie să constat cu regret că o bună pare dintre proiectele pe care Republica Moldova s-a angajat să le implementeze, au eșuat lamentabil. Este vorba, în primul rând, de megaproiectul privind reconstrucţia drumurilor. Din banii care au fost alocaţi în acest scop în 2011, nu au fost valorificaţi nici 30 la sută. Și dacă noi nu avem capacitatea de absorbţie a resurselor care ne sunt oferite, nu suntem în drept să ne lamentăm că nu avem bani. Pentru că, iată, îi avem și nu putem să-i utilizăm în mod judicios.

Dar eu nu aș lega această situaţie penibilă doar de instabilitatea politică.

Sunt factori fundamentali care ţin de modul în care funcţionează instituţiile statului. Mă refer la Ministerul Transporturilor, la Administraţia de Stat a Drumurilor, la felul în care această administraţie interacţionează cu întreprinderile de construcţie a drumurilor, la modul în care se efectuează achiziţiile publice și sunt gestionate contractele respective după începerea lucrărilor etc. Această situaţie este cu atât mai regretabilă, cu cât calitatea drumurilor este una din principalele slăbiciuni structurale care sporesc vulnerabilitatea economiei moldovenești. În ceea ce privește datoria publică a Republicii Moldova, ea nu este prea mare, raportată la produsul intern brut. Și dacă vom gestiona judicios această datorie, nu riscăm să ne supraîndatorăm sau să intrăm în incapacitate de plată.

Dar, după cum ziceam, apar o serie de probleme care pun la îndoială capacitatea noastră de a gestiona în mod adecvat resursele atrase. Și aici riscăm să eșuăm lamentabil.

- Am fi putut să ne descurcăm fără aceste împrumuturi? Și fac aici apel la istoria nu prea îndepărtată. Atunci când Antonio Salazar a fost chemat să conducă Ministerul de Finanţe al Portugaliei, în 1928, acesta a fost printre puţinii care considerau că un împrumut de la Societatea Naţiunilor nu este indispensabil pentru salvarea economiei, chiar dacă situaţia economică a Portugaliei era catastrofală. În lumea actuală, ajutorul financiar extern este indispensabil?

Pentru o ţară ca Republica Moldova, de exemplu.

- Depinde foarte mult de ce vor liderii care guvernează această ţară. Dacă ei vor să profeseze un discurs populist, axat pe ideea că nu vrem să depindem de nimeni, atunci, evident, putem să conservăm situaţia așa cum este astăzi, să circulăm pe aceleași drumuri pe care le avem. Dar, din punct de vedere economic, ar fi un comportament iraţional.

Or, dacă anticipezi că economia va crește în continuare și că ai capacitatea de a rambursa resursele pe care le atragi în condiţii mult mai bune decât le-ai atrage din interior, atunci nu văd raţiunile de a renunţa la aceste împrumuturi.

Alta este problema, ce facem cu acești bani. Dacă îi investim în proiecte de

infrastructură de care are nevoie această ţară, cu siguranţă, vom avea doar de câștigat. Dar dacă atragem un miliard de dolari, după care ne dăm seama că nu suntem în stare să-i asimilăm în mod judicios, mai bine nici nu-i contractăm.

Republica Moldova ar putea adera peste aproximativ 20 de ani la Uniunea Europeană - Am apelat la exemplul lui Salazar pentru că zilele acestea, presa a difuzat opiniile unui parlamentar din România, potrivit căruia, din crize ca aceasta cu care se confruntă acum Europa, se poate ieși doar prin dictatură. Avem nevoie de o dictatură „luminată” de tipul celei salazariene?

- Nu consider că din asemenea situaţii se iese prin dictatură, dar cred că această situaţie financiară dificilă prin care trece Uniunea Europeană creează noi constrângeri de dezvoltare pentru Republica Moldova, deoarece nu este vorba doar de o criză financiară. Europa este afectată de o criză politică mult mai profundă decât cea financiară. Dacă ea nu va fi în stare să iasă din criza financiară prin schimbări la nivelul instituţiilor politice, atunci Republica Moldova trebuie să înţeleagă că peste zece ani va trebui să funcţioneze după un model politico-economic absolut diferit.

- Un prosper om de afaceri de peste Prut afirma recent că România a aderat prea devreme la Uniunea Europeană, deschizându-și graniţele pentru mărfurile de acolo și oferindu-le statelor membre o nouă piaţă de desfacere. Tot ce am obţinut sunt preţurile foarte mari, la salarii deloc europene, mai constata acesta. Tendinţa noastră de a ajunge cât mai curând în Uniunea Europeană este motivată? Ar fi acesta un panaceu valabil pentru problemele cu care ne confruntăm?

- Criza prin care trece acum Uniunea Europeană demonstrează că bazele politice ale acestei construcţii economice erau foarte șubrede. Uniunea și-a propus să realizeze un proiect de integrare asimetrică, încercând să-și unifice politicile monetare dar, în același timp, lăsând la discreţia guvernelor naţionale politica fiscală. Este o abordare complet greșită, pentru că a dus la situaţia când ţările sărace de la periferia UE, metaforic vorbind, circulau gratis în acest troleibuz european. Ele au beneficiat de credibilitatea și bonitatea financiară a unor ţări ca Germania, Olanda, Finlanda, Suedia, făcând parte din această garnitură europeană, au atras resurse financiare foarte ieftine și s-au supraîndatorat. Evident că bugetele acestor ţări nu erau controlate de un centru comun al Uniunii Europene, iar astăzi vedem că „creativitatea” grecilor, de exemplu, în „plămădirea” datelor bugetare, fiscale, statistice este fără limite. Nu exclud că în viitor vom descoperi că și datele prezentate de ţări ca Italia sau Spania nu sunt tocmai veridice, astfel că profunzimea reală a problemelor financiare din aceste ţări poate fi mult mai gravă decât se poate vedea din datele de care beneficiem la moment.

Uniunea Europeană s-a grăbit să intre într-un proces de unificare monetară, fără a fi capabilă să impună guvernelor naţionale și o unificare a politicilor bugetar-fiscale. Ea va fi în stare să depășească această criză financiară, doar dacă va reuși să convingă ţările care fac parte din zona euro că este necesară renunţarea la noi elemente de suveranitate naţională, în favoarea unui centru comun de coordonare. Dacă UE nu va reuși să impună această viziune, atunci va avea

practic două opţiuni: ori să renunţe la zona euro în felul în care o știm astăzi, să o reconfigureze astfel încât să cuprindă doar câteva ţări, poate maximum zece, în stare într-adevăr să satisfacă criteriilor de la Maastricht, fie să facă un pas înapoi și să renunţe completamente la pretenţia de a fi un proiect politic viabil la scară globală. În ceea ce privește Republica Moldova, depinde foarte mult de ceea ce-și dorește aceasta: să adere la UE sau să aibă acces la pieţele europene. Cred că nimeni nu vorbește, deocamdată, la modul serios de aderarea Moldovei la UE. Să sperăm că Uniunea Europeană va reuși să treacă de această situaţie dificilă, care este cea mai mare provocare existenţială de la constituirea acesteia. Și atunci, poate în aproximativ 20 de ani, vom fi și noi în stare să aderăm la proiectul european, fără a pretinde însă de a fi membri ai zonei euro. Deocamdată, noi trebuie să punem la punct reformele care ne-ar permite accesul liber la pieţele europene. Păstrând aderarea la UE ca finalitate pe termen lung, pentru moment, anume participarea plenară la piața europeană comună ar fi dezideratul cel mai interesant și fezabil.

- Datele statistice arată că, în 2011, exporturile au înregistrat o ușoară creștere, dar există totuși un decalaj considerabil în evoluţia exporturilor și importurilor, fapt care determină acumularea unui deficit considerabil al balanţei comerciale? Este aceasta o dovadă a faptului că economia Moldovei mai are mult până la ieșirea din criză?

- În ceea ce privește deficitul comercial, acesta este, în ultimii ani, un element permanent al creșterii economice a Republicii Moldova. El este explicat de faptul că importurile se constituie, în mare măsură, din bunuri cu destinaţie de consum, finanţate inclusiv din remitenţele transmise de cetăţenii moldoveni care muncesc în străinătate. Dacă s-ar reduce fluxul de bani trimiși de emigranţi, ar scădea și volumul importurilor. În al doilea rând, Moldova importă produse energetice care sunt foarte scumpe și aceasta se reflectă în balanţa de plăţi.

Pe de altă parte, volumul exporturilor nu poate să crească rapid, pentru că acestea sunt corelate cu oferta internă, iar capacităţile de producţie internă nu cresc peste noapte. Pentru creșterea capacităţilor interne, ar trebui să crească mai întâi fondurile de capital, să sporească productivitatea muncii angajaţilor și să se îmbunătățească tehnologiile utilizate. Iar asta înseamnă o instruire mai eficientă în sectorul educaţional, dar și la locul de muncă. Or, numărul firmelor moldovenești care sunt antrenate în instruirea forţei de muncă nu cred că depășește un procent. Și, repet, noi nu vom putea să asigurăm o creștere foarte puternică a exporturilor, dacă nu vor veni jucători noi în economia Republicii Moldova.

Mai multe segmente de piaţă din Republica Moldova sunt victima unor înţelegeri anticompetitive - Potrivit experţilor, avem cea mai bună creștere economică din spaţiul ex-sovietic. Totodată, nivelul de trai al populaţiei degradează continuu, crește numărul celor care se consideră săraci. Pe de altă parte, potrivit datelor Comitetului Interstatal de Statistică al CSI, suntem lideri regionali în ceea ce privește creșterea preţurilor și avem cea mai înaltă rată a inflaţiei, de 8,8 la sută. Este o inflaţie mult mai mare decât cea prognoza-

tă la începutul anului. Deci, ce fel de creștere economică avem și de ce nu resimte populaţia consecinţele benefice ale acesteia?

- Eu nu aș utiliza termenul „bun”, atunci când mă refer la creșterea economică din Moldova. Mai potrivit ar fi să vorbim despre creștere economică înaltă, care nu înseamnă neapărat o creștere economică social incluzivă, una largă din punct de vedre geografic, social. Creșterea economică în Moldova este, în mare măsură, centrată pe orașe, în special, pe orașul Chișinău. Și este determinată preponderent de creșterea câtorva sectoare, inclusiv a comerţului angro și cu amănuntul.

Ca să scoatem ţara din sărăcie, trebuie să avem o creștere economică în care agricultura ar avea o pondere înaltă. Or, astăzi agricultura asigură doar 10 la sută din produsul intern brut, în comparaţie cu 45 la sută acum un deceniu. În principiu, comprimarea agriculturii este firească. În toate ţările se observă această tendinţă de modernizare structurală. Dar problema rezidă în faptul că la noi, în realizarea acestor 10 la sută din produsul intern brut, sunt antrenate 30 la sută din forţa de muncă a ţării. Aceasta vorbește despre un nivel alarmant al ineficienţei economii și un nivel extern de scăzut al productivităţii muncii. Deci, creșterea economică este într-adevăr înaltă, dar calitatea acestei creșteri lasă mult de dorit.

Dacă ne referim la inflaţie, voi menţiona că inflaţia înaltă nu este incompatibilă cu creșterea economică. De obicei, ţările care sunt subdezvoltate și înregistrează ritmuri înalte de creștere economică, înregistrează și ritmuri inflaţioniste înalte.

Dar nu atât de înalte ca în Moldova. La noi, această rată a inflaţiei se explică prin creșterea sporită a consumului, care este un factor al creșterii economice. De asemenea, ţara este dependentă sută la sută de importul resurselor energetice, care sunt foarte scumpe.

Este vorba însă și de faptul că mai multe segmente de piaţă din Republica Moldova sunt, de fapt, victima unor înţelegeri anticompetitive. Unele dintre acestea se menţin la niveluri extraordinar de ridicate, care nu pot fi explicate de factori economici.

- Această inflaţie prezintă un pericol pentru economie?

- Ea prezintă, în primul rând, un pericol pentru buzunarele cetăţenilor. Economia tolerează o inflaţie atât de înaltă, dar este evident că inflaţia mare erodează veniturile reale ale populaţiei.

Politicienii moldoveni sunt oportuniști și miopi - Pornind de la ultimele evoluţii pe scena politică, există șanse ca Legea Bugetului pentru anul viitor să fie adoptată în termeni „rezonabili”?

Vom avea parte iarăși de scandaluri și șantaj, ca și la adoptarea Bugetului pentru anul în curs?

- Eu m-am convins de faptul că politicienii moldovenii sunt extrem de oportuniști, miopi și că le pasă mai mult de interesele personale, decât de cele naţionale. Totuși, vreau să cred că cel puţin în vederea onoarei profesionale, Ministerul Finanţelor va „pedala” insistent pentru ca Parlamentul să adopte Bugetul pentru anul 2012. Pentru că ar fi ieșit din comun ca doi ani consecutiv bugetul să fie aprobat cu asemenea întârziere. Chiar dacă legea stipulează clar care este mecanismul de finanţare, în cazul neaprobării bugetului, cred totuși că ar fi o situaţie derizorie.

Există acest risc, politicienii moldoveni au demonstrat de ce sunt în stare,

dar sper că ministerul de resort va fi destul de insistent. Mai ales că există și o serie de particularităţi juridice. În 2011, Bugetul a intrat în vigoare în luna aprilie. Patru luni finanţarea s-a făcut conform prevederilor din 2010, iar legea spune că în cazul neadoptării bugetului, finanţarea are loc conform bugetului pentru anul precedent, împărţit la 12 luni. Or, noi deja am avut un an în care patru luni nu au fost acoperite de o Lege propriu-zisă a Bugetului. Astfel că apar situaţii juridice dificile și nu cred că Ministerul Finanţelor va dori să intre pe un teren juridic nesigur. Totuși, în pofida interesului general și profesional de a avea un buget adoptat până la sfârșit de an, aprobarea lui ar putea din nou să fie împiedicată de alegerile anticipate care, după cum observ, sunt invocate tot mai insistent de unele forţe politice.

- Anul trecut, guvernatorul Băncii Naţionale dădea de înţeles că instituţia pe care o conduce nu ar avea un rol prea activ în procesul de elaborare a bugetului, din moment ce deciziile în acest sens sunt de natură politică. Aceste afirmaţii trebuie privite în contextul rivalităţilor dintre partidele care controlează aceste instituţii ale statului? Este bine sau este rău că deciziile respective sunt de natură politică?

- Politica fiscală și politica bugetară presupune prin definiţie o decizie politică. Orice guvern, atunci când proiectează bugetul pentru anul următor, pornește de la niște interese politice. Dar am în vedere, evident, interese politice publice, deschise și nu interese partinice.

Sigur că BNM pretinde întemeiat să fie consultată mai îndeaproape la elaborarea bugetului, măcar și din simplul motiv că politica monetară și politica fiscală a oricărei ţări trebuie să fie corelate între ele. Altfel, nimerim în situaţia în care îi înaintăm Băncii Naţionale anumite obiective, de exemplu, de stabilizare a inflaţiei, care ar putea să nu corespundă cu viziunea Guvernului privind modul în care va fi executat și finanţat următorul buget. Fără îndoială, în Republica Moldova, politica financiară și politica monetară trebuie să „comunice” mai bine între ele.

- Dacă nu ar fi în joc interesele de partid…

- Da, sunt în joc interesele de partid și impresia mea este că, în general, actul de guvernare în Republica Moldova a fost politizat excesiv.

Lipsa de sinceritate este ceea ce caracterizează astăzi societatea moldovenească - Aș vrea să apelez iarăși la Antonio de Oliveira Salazar, care afirma următoarele: „…într-un sistem de administraţie în care predomină lip-

sa sincerităţii și teama de a lucra la lumină, se impune, în primul rând, o politică de adevăr”. Există la noi această lipsă de sinceritate și teamă de a lucra „la lumină”?

- Sigur că există lipsa de sinceritate și am impresia că această lipsă de sinceritate face parte din contractul social pe care se bazează societatea moldovenească. Toată lumea se face că nu există corupţie, că nu există economia tenebră, că partidele politice funcţionează doar din cotizaţiile de membru ale oamenilor care fac parte din aceste formaţiuni. Am putea spune că minciuna a cuprins în totalitate societatea moldovenească și acest model nu poate fi unul durabil.

Inclusiv exemplul lui Salazar demonstrează acest lucru.

- La sfârșit de an, se fac, de obicei, diverse topuri. Dacă v-aș propune să faceţi un top trei al realizărilor economice ale actualei guvernări și unul al celor mai regretabile eșecuri, care ar fi acestea?

- Probabil, mai ușor mi-ar fi să fac un top al eșecurilor. Pe primul loc la capitolul eșecuri ar fi răsunătoarele raiduri corporative din vara acestui an, care au developat un mod total inadmisibil de funcţionare a instituţiilor de supraveghere și a justiției. Pe locul doi aș pune eșecul încercărilor de „frângere” a intereselor economice oculte care controlează unele segmente de piață și menţin artificial preţurile la un nivel exagerat de înalt. Pe locul trei aș include incapacitatea de a defini și impune un cadru transparent de funcționare a întreprinderilor și societăților comerciale cu capital de stat.

La capitolul realizări aș pune pe primul loc menţinerea unor relaţii bune cu FMI și alţi donatori internaţionali, de către garnitura de instituţii publice moldovenești care definesc politica economică și eforturile pe care le face guvernul pentru a elimina cheltuielile publice inefective sau social inechitabile. Totuși, aceste eforturi trebuie să dureze în timp, deoarece redefinirea modelului social-economic nu poate fi realizat peste noapte. Pe locul doi aș menţiona precauţia de care dă dovadă BNM în supravegherea instituţiilor bancare și încercările acesteia de a identifica și „izola” băncile problematice. Pe locul trei, probabil, aș fi menţionat creșterea economică relativ puternică; dar nu o fac din cauza că aceasta este mai puţin determinată de voinţa guvernului, ci este într-o măsură mai mare determinată de perseverenţa și eforturile cotidiene ale companiilor și angajaţilor acestora și de faptul că emigranţii moldoveni mai cred în această ţară și continuă să remită bani familiilor rămase aici, în loc să-și ia familiile cu ei peste hotare.

Ioana FLOREA, ELUX

6

25 NOIEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Important

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

În căutarea Patriei pierdute În cele două sute de ani de când Basarabia a fost ruptă din trupul Moldovei și ocupată de ruși, ea s-a confruntat mereu, fie conștient, fie – de cele mai multe ori – mai degrabă, inconștient, doar din nevoia negrăitoare a sufletului, cu problema apartenenţei sale la un neam, la o ţară, la o patrie. După afirmarea, în secolul al XIX-lea, a naţionalismului constructiv românesc și, mai cu seamă, după ce acesta trecuse pe malul stâng al Prutului, în limbajul comun începuseră a se întâlni tot mai des formule de tipul „românismul basarabenilor”, „Basarabia – fiică a României”, „legătura basarabenilor cu Patria-mamă România” etc. Însă astfel de formule, pe cât erau de categorice și angajante, pe atât se arătau de străine în fapt de realitatea istorică. Evident că, în momentul anexării rusești a Basarabiei, nu se putea vorbi de un românism basarabean ca trăsătură etnospirituală distinctă a comunităţii umane din acest spaţiu. Pe la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, dar mai ales după 1917/18, conștiinţa românească tinde să se afirme tot mai mult în acest mediu, fără însă să putem ști în mod sigur când și cât a reușit aceasta să se impună, de vreme ce e cunoscut că și astăzi sunt foarte mulţi moldoveni care nu se consideră români. Încă mai complicat este un alt aspect al problemei, și anume: în ce măsură basarabenii se consideră – realmente, nu în vorbe – fii ai ţării cu numele de România, iar Basarabia – parte inseparabilă a acesteia. În esenţă, întrebarea care interesează în cazul de faţă este dacă în Republica Moldova și, poate, în tot ceea ce a fost odată Basarabia există un sentiment clar și foarte larg exprimat al apartenenţei la România ca patrie a tuturor românilor.

Conştiinţa românească a Basarabiei ruseşti În momentul anexării la Rusia, în 1812, Basarabia era un teritoriu și o populaţie, nu o comunitate naţională temeinic închegată, cu puternice tradiţii culturale și deci cu o fizionomie spirituală proprie suficient de bine afirmată pentru a rezista cu succes politicii de absorbţie și asimilare a imperiului ţarist.

Nivelul general de dezvoltare a ţinutului foarte scăzut, analfabetismul aproape total al populaţiei, lipsa unei elite locale, politice și culturale, ce ar fi avut o legătură cât de cât apropiată cu autohtonii, statutul său permanent de regiune periferică – toate acestea au făcut ca Basarabia să fie foarte vulnerabilă la o astfel de politică. La început, ţarismul mimase dorinţa de a păstra unele elemente de viaţă culturală, administrativă și socială românească, dar după ce se asigurase că renunţarea la ele nu i-ar fi putut crea nici un fel de probleme, a trecut la realizarea pe faţă a unui amplu program de rusificare a ţinutului. A avut, în această operă de înstrăinare, susţinerea aproape totală a doi factori locali foarte influenţi: biserica și boierimea.

Cu excepţii care aproape că nici nu sunt cunoscute, și un factor, și celălalt, s-au arătat predispuși să devină servitori umili ai ţarului în schimbul recunoașterii poziţiei lor dominante în societatea basarabeană și deci a beneficiilor ce decurgeau de aici. De altfel, pentru boierii locali, ca și pentru înalţii prelaţi, cum fusese cazul lui BănulescuBodoni, a schimba stăpânul era o obișnuinţă, aproape o necesitate, și asta cu atât mai mult cu cât, boierii, cu puţine excepţii, erau ei înșiși străini, de cele mai multe ori greci, dar și polonezi, ruteni, bulgari etc., adică, altfel spus, ei nu aveau o legătură de neam, filială, cu ţara și deci nici o obligaţiune de nuanţă naţională faţă de populaţia moldovenească a ţinutului, chiar dacă cei mai mulţi din ei erau românizaţi. Unele familii boierești, ca, de ex., Krupenski și Purișkevici, arătau exces de zel în tendinţa de a-și demonstra devotamentul faţă de tronul imperial, întrecându-i în această atitudine chiar și pe șovinii ruși instalaţi aici după 1812, de tipul lui Pronin, Pisarjevski, Ustrugov ș.a. (trec peste numele nu mai puţin odioase ale unor Pavel Lebedev și Serafim Ciceagov), încât nu era de mirare că Basarabia avea reputaţia uneia din cele mai retrograde gubernii ale imperiului rus: după revoluţia antiţaristă din februarie 1917, ea avea să fie numită în presa democratică din acea vreme „Vandeea rusă”. Purișkevicii și Krupenskii, dar și alţi boieri basarabeni și foști slujitori ai ţarului, originari din acest ţinut, s-au opus din răsputeri revoluţiei ruse, iar după unirea Basarabiei cu România au luptat și mai tare, prin toate mijloacele de care au dispus, împotriva recunoașterii internaţionale a acestei decizii istorice a Sfatului Ţării din Chișinău. În pofida unei situaţii atât de nenorocite, în Basarabia ţaristă a existat totuși și o mișcare naţională românească, care însă nu a avut nici o legătură cu marea boierime și cu înalţii demnitari de stat. Este curios faptul că chiar unii mari boieri moldoveni, care simpatizau cumva cu

mișcarea de eliberare naţională a românilor basarabeni, au preferat să nu se implice direct și în orice caz prea mult în acest proces, așa cum s-a putut vedea pe exemplul atitudinii boierilor Stroescu, Herţa, Feodosiu, Semigradov, Glavce ș.a. În fapt, această mișcare a fost reprezentată de anumite categorii ale populaţiei mai puţin avute și cu un statut social mai modest, precum boierii mărunţi, arendașii, funcţionarii de jos, micii negustori autohtoni și intelectualitatea locală. Printre aceștia s-au evidenţiat astfel de figuri ca N. N. Alexandri, Gheorghe și Paul Gore, A. M. Cotruţă, Em. Gavriliţă, Ioan Pelivan, Simion Murafa, arhimandritul Gurie Grosu. Această mișcare nu a

urmărit însă obiective politice și sociale, având aproape în exclusivitate un caracter cultural: lupta pentru ocrotirea și învăţarea limbii române, editarea de cărţi (în special manuale) și ziare în această limbă, promovarea ei în biserică. Interesul pentru apărarea drepturilor naţionale ale moldovenilor apare în Basarabia destul de târziu, pe la începutul secolului al XX-lea, sub presiunea a doi factori: intensificarea mișcării democratice din Rusia și înmulţirea contactelor basarabenilor cu societatea românească din dreapta Prutului. În general însă, mișcarea naţională românească din Basarabia de sub dominaţie ţaristă a fost destul de slabă. Dovadă în acest sens este mai ales faptul că ea nu a avut niciodată un program de luptă, nimeni nu a formulat vreodată niște obiective clare pe care aceasta ar fi trebuit să le urmărească și, principalul, nu s-a pus nicicând problema eliberării ţinutului de sub dominaţie rusească și a unirii sale cu regatul român.

Tendinţa de manifestare naţională a moldovenilor basarabeni a izbucnit cu oarecare putere în timpul „slobodei” rusești, provocate de răsturnarea ţarului. Chiar și moldovenii din Transnistria se treziseră atunci la viaţă naţională activă. Congresele militarilor moldoveni, în majoritatea lor ţărani, ale învăţătorilor, preoţimii, chiar dacă nu insistau prea mult asupra problemei naţionale, erau totuși cea mai puternică dovadă a acestei tendinţe. La început, programul mișcării naţionale abia putea fi deslușit printre cerinţele legate de necesitatea terminării războiului, a lichidării urmărilor acestuia și a ameliorării situaţiei materiale a popula-

ţiei, fiind vizată în acest context mai ales problema împroprietăririi ţăranilor. Dar pe măsura radicalizării maselor, ca urmare a sărăcirii provocate de război și nu mai puţin sub presiunea propagandei revoluţionare din marile centre ale imperiului, începe să se înfiripe și în Basarabia o platformă politică ce conţinea câteva revendicări cu caracter naţional, printre care cea mai îndrăzneaţă era autonomia naţional-teritorială a provinciei.

Această cerinţă a fost înaintată prin programul Partidului naţional moldovenesc, publicat la 9 aprilie 1917, apoi enunţată ca sarcină de realizare practică de către Congresul militar moldovenesc la 27 octombrie 1917 și, în sfârșit, realizată prin convo-

carea, la 21 noiembrie 1917, a parlamentului provincial, numit Sfatului Ţării, și a proclamării, la 2 decembrie 1917, a Republicii Democratice Moldovenești. Pe atunci, însă, cu rare excepţii, ideea unităţii naţionale a Basarabiei cu România era evitată în discursurile publice. Motivele erau destul de serioase: slabele legături dintre cele două pământuri românești, de unde rezulta și insuficienta conștiinţă românească a basarabenilor ce se regăsea, la rândul ei, în firava tradiţie naţională românească a Basarabiei, apoi frica luptătorilor naţionaliști basarabeni faţă de anumiţi factori din imperiu, dintre care unii erau foarte prezenţi în ţinut (trupe ale armatei ruse, o numeroasă populaţie minoritară prorusă și antiromânească, vreo duzină de facţiuni politice proruse, apărute după revoluţia din februarie 1917, vechea administraţie provincială de factură rusă, reprezentată de zemstve, dume, uprave, și, nu în ultimul rând, propaganda bolșevică foarte agresivă faţă de România și faţă de simpatizanţii din ţinut ai acesteia). Cât de ostili faţă de România erau unii din acești factori o demonstrează, între altele, următorul fapt. Pe la sfârșitul anului 1917 și începutul anului 1918, Basarabia se scufundase într-un adevărat haos, în special ca urmare a bolșevizării trupelor ruse de pe Frontul român care părăseau în masă teatrul de operaţiuni și inundau ţinutul, devastând așezările, moșiile, unităţile comerciale, depozitele și terorizând populaţia pașnică.

Comandamentul frontului, de comun acord cu reprezentanţii Puterilor Aliate ce se aflau în acel moment la Iași, conveniseră că ţinutul putea fi salvat doar cu

ajutorul unui contingent redus de trupe române, care își păstraseră disciplina și capacitatea de luptă. Drept reacţie la această veste, reprezentantul partidului menșevic evreiesc din Sfatul Ţării, Nadejda Grinfeld, dând glas atitudinii majorităţii grupărilor minoritare din parlamentul basarabean, aruncă această replică: „În sfârșit, vie orice armată, numai nu cea română”.

Această situaţie explică de ce, până în momentul când avea să se pună deschis problema unirii provinciei cu regatul român, Sfatul Ţării era destul de reticent faţă de România. Exceptând unele cazuri izolate care îi vizează doar pe câţiva patrioţi mai înflăcăraţi, ca, de exemplu, Ion Buzdugan, Ioan Pelivan, Pan. Halippa sau Anton Crihan, deputaţii moldoveni evitau săși arate atitudinea faţă de ţara de dincolo de Prut, arareori se întâmpla ca cineva să declare că Basarabia ar putea să se unească vreodată cu România.

Exemplul cel mai instructiv în această privinţă îl oferă Ion Inculeţ, președintele Sfatului Ţării, om politic prin vocaţie, care niciodată, până în ultima decadă a lunii martie 1918, adică până în ajunul realizării Unirii, nu și-a dat pe faţă sentimentele sale faţă de România. Comportamentul Sfatului Ţării în această chestiune este un fapt cât se poate de revelator, deoarece el reflectă, în mare, structura socială a populaţiei basarabene din acea vreme. Contrar unor păreri interesate să defăimeze Sfatul Ţării, în special pentru decizia sa istorică din 27 martie 1918, după care acesta nu ar fi fost expresia voinţei populare, datele istorice concrete, dimpotrivă, arată că, fiind un produs al revoluţiei, primul parlament al Basarabiei reprezenta toate grupurile sociale și profesionale ale ţinutului în corespundere cu ponderea fiecăruia în populaţia acestuia. Conform rezoluţiilor Congresului militar moldovenesc, menţionat mai sus, și deciziilor din 4 și 6 noiembrie ale Biroului de organizare a Sfatului Ţării, în parlament au fost reprezentate 21 de partide, organizaţii obștești și asociaţii profesionale, precum și 10 etnii. Moldovenii alcătuiau 70%, iar minoritarii 30% , ceea ce corespundea, în linii generale, componenţei naţionale a ţinutului. Majoritatea covârșitoare a deputaţilor erau ţărani, care nu aveau o idee clară cu privire la originea lor etnică și deci la relaţia de ordin naţional dintre Basarabia și România de peste Prut. În scurtul răgaz de ceva mai bine de un an de la revoluţia antiţaristă din Rusia și până la unirea din 27 martie, ei reușiseră să afle de la colegii și conaţionalii lor cu studii su-

perioare unele lucruri despre românismul moldovenilor, dar aceasta era doar o informaţie sumară, care nu avea cum să redreseze esenţial conștiinţa lor naţională. Bineînţeles că votul lor pentru unire de la acea dată a fost benevol și conștient, știindu-se în mod sigur că nu a existat nici un fel de presiuni sau ameninţări asupra lor, cum s-a tot afirmat în literatura antiromânească preocupată de răstălmăcirea evenimentelor întâmplate atunci. Dar ei nu au acţionat dintr-o convingere profundă, ci sub influenţa aceleiași educaţii (să ne aducem aminte și de munca extrem de insistentă depusă de C. Stere în acel moment), precum și din teama de anarhia devastatoare din Rusia. De altfel, dacă atunci unii dintre ei, foarte puţini, ce-i drept, s-au abţinut de la vot, la votarea unirii necondiţionate, în ziua de 27 noiembrie 1918, numărul adversarilor și al indecișilor a fost mult mai mare.

Apoi știm acum cu certitudine, deși fenomenul mai trebuie cercetat, că majoritatea absolută a deputaţilor moldoveni din Sfatul Ţării și a populaţiei reprezentată de ei acolo nu au avut o participare activă la pregătirea Unirii. Cele două hotărâri ale zemstvelor din judeţele Bălţi și Soroca, din 3 și, respectiv, 13 martie 1918, care cereau„unirea Basarabiei cu regatul României”, au un conţinut aproape identic, ceea ce denotă că textul fusese conceput, de fapt, de altcineva și în altă parte. De asemenea, examinarea atentă a textului declaraţiei Sfatului Ţării din 27 martie 1918 conduce la convingerea că acesta nu este opera deputaţilor basarabeni.

Prin urmare, fără să existe cea mai mică îndoială că Sfatul Ţării a votat la acea dată unirea cu România în mod absolut liber și cu convingerea că lua o decizie corectă, totuși în majoritatea sa el nu fusese pătruns de motivaţia profundă a acelui act istoric, nu putea ști cât era acesta de necesar pentru interesele populaţiei românești a Basarabiei și, cu atât mai mult, nu avea cum să știe ce era de așteptat, pentru aceeași populaţie, în urma realizării lui. Altfel spus, fiind rod al acelui moment istoric, pe cât de efervescent, pe atât de tulbure, Sfatul Ţării a fost luat și dus de valul tumultuos al mișcărilor sociale și politice care dominau atunci în ţinut și în teritoriile învecinate sau legate mai mult sau mai puţin strâns de acesta.

Sigur este doar faptul că, așa cum demonstrează și condiţiile votate de el pentru unire, deputaţii acestui parlament atât de tânăr și de efemer nu aveau cum să-și închipuie că Basarabia putea fi fiică a regatului român, chiar dacă declaraţia începea cu

o frază în care adevărul istoric și dezideratul naţional sunt cuprinse succint într-o formulă foarte reușită: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și [al] dreptului de neam, pe baza principului ca noroadele singure

nal, ba chiar și modul specific de viaţă ca manifestare a fiinţei naţionale și, în sfârșit, obișnuinţa, – toate acestea au deteriorat în așa grad conștiinţa de neam a românilor basarabeni, încât un spirit echilibrat conștientizează fără mari dificultăţi gravitatea deosebită a cazului, greutatea cu totul ieșită din comun (și poate, în anumite circumstanţe, chiar imposibilitatea) de reparare a acestui rău.

putea realiza producţia în condiţii avantajoase.

Dar ceea ce s-a opus cel mai mult, în cadrul statului român, apropierii sufletești a Basarabiei de România a fost sistemul politic și social al acestei ţări ce fusese creat în secolul al XIX-lea pe temeliile vechilor guvernări fanariote, complet corupte și tot atât de străine de popor, chiar ostile pe faţă acestuia. Împrumutarea, după Unirea

să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama-sa România”.

Nici o fiică și nici un fiu nu poate pune condiţii atunci când se aruncă de bună voie în braţele mamei sale.

Din păcate, și anumite împrejurări istorice au stat de-a curmezișul obiectivului de absorbire completă a Basarabiei în cadrul regatului român. S-a opus acestui proces o anumită conjunctură internaţională, mai bine zis, acel segment al acesteia care viza direct teritoriul dintre Prut și Nistru. E vorba în principal de pretenţiile permanente ale Rusiei sovietice asupra spaţiului respectiv, ceea ce a generat și a întreţinut relaţii încordate între URSS și România pe toată durata acestei perioade, timp în care diversiunile bolșevice în Basarabia s-au ţinut lanţ. În ajunul celui de-al doilea război mondial, această palmă de pământ avea să devină obiect al unor tranzacţii politice dintre Germania hitleristă și Rusia stalinistă. În tot intervalul interbelic, Basarabia a avut un statut diferit faţă de celelalte provincii istorice românești. Ea era percepută ca o regiune de la margine, oarecum străină de restul ţării, ca un loc situat între infern și paradis, fiind stigmatizată încă din 1917 cu pecinginea bolșevismului, bănuită (nu întru totul nemotivat) de simpatii proruse și de anumite rezerve faţă de ceea ce era considerat a fi valorile românismului.

Nici realităţile economice nu au avut darul să lege Basarabia atât cât era de dorit și cât îi cerea interesul ei vital de restul României. Cea mai mare realizare economică și socială a statului român aici a fost reforma agrară. Aceasta însă, după ce crease iluzia unei soluţii a problemei agrare pe termen lung, avea să se dovedească foarte curând un eșec, ca, de altfel, și în restul ţării, deoarece proprietăţile mici, cu câte 3 ha, create prin reformă, erau complet nerentabile, fiind, în cel mai fericit caz, proprietăţi de subzistenţă. În plus, Basarabia nu avea o industrie modernă, era lipsită de infrastructură, nu dispunea de căi navigabile, deși era înconjurată de trei râuri mari și avea ieșire largă la Marea Neagră, situaţie care se răsfrângea negativ asupra comerţului, însă cel mai mult avea de suferit agricultura, care, din lipsa căilor de comunicaţie adecvate, nu-și

Principatelor, în 1859, apoi odată cu proclamarea regatului, în 1881, a unor instituţii occidentale (constituţia, regimul parlamentar, iar mai târziu, la 1919, votul universal etc.) nu a însemnat mai mult decât un foarte subţire lustru democratic peste o societate încremenită în vechile tradiţii de mentalitate, administrare, organizare economică, năravuri politice și relaţii sociale. În viziunea unor oameni cu mare autoritate publică, așa cum erau Grigore Păucescu sau Dimitrie Drăghicescu, regimul parlamentar din Româna era o adevărată „școală de corupţie”.

Trăsătura distinctivă a acelui regim era lipsa legăturii dintre conducători și popor, înstrăinarea completă a clasei politice, indiferent de partid, de cetăţenii a căror susţinere o solicita și pe care pretindea că îi reprezenta. Cât de străină, ba chiar cât de dușmănoasă, era aceasta faţă de popor dovadă stau reprimarea sângeroasă a răscoalelor ţărănești din 1888 și 1907, ofensiva cu armate întregi și cu tunuri asupra satelor împinse în pragul disperării de cei care se declarau apărătorii naţiunii și exponenţii ei de frunte. Tocmai de aceea este evident că Eminescu se văzuse îndreptăţit, mai devreme, să îndemne ca acestor„exponenţi”, adunaţi„în două cete, în smintiţi și în mișei”, să li se dea foc. Și Alecsandri, încă mai înainte, referindu-se la periculoasa cabală liberală, zicea așa: „Și-aștept să văd sub trăsnet hidoasa pocitură / Care-au sădit în ţară invidie și ură”. După o jumătate de secol, situaţia avea să fie la fel. Excepţie făcând statele totalitare, în Europa interbelică nu mai exista un alt regim care să fi fost tot atât de străin de popor ca cel din România. Nicăieri în altă parte politicianul, funcţionarul de stat, jandarmul și fiscul nu-și băteau atât de tare joc de cetăţeni. Ţăranii, mai cu seamă, acești „robi albi ai brazdei negre” (N. Iorga), deși în vorbă erau cetăţeni ai unui stat democratic, în fapt erau lipsiţi de orice drepturi. Așa cum observa cu durere același Păucescu, pe care l-am citat mai sus, „cetăţeanul izbit în interesele sale printr-un

Perioada interbelică În literatura noastră istorică predispusă să jertfească adevărul istoric pe altarul sfânt al idealului naţional citim mereu că după unirea din 1918 Basarabia s-a integrat foarte repede în noul regat român – după unii, chiar până în 1923, când a fost adoptată noua Constituţie a României. Astfel, pentru basarabeni, ideea regăsirii patriei s-ar fi realizat neașteptat de repede. Și, bineînţeles, miraculos. În realitate, lucrurile au evoluat incomparabil mai complicat. Mai întâi, două decenii a fost un termen mult prea scurt pentru ca pe parcursul lui să se fi putut lichida urmările grave ale înstrăinării Basarabiei. Știm din experienţa de la 1989 încoace a unor popoare europene, dar și din propria noastră istorie recentă, cât de anevoioase sunt prefacerile structurale, mai cu seamă când este vorba de mentalitate, de simţăminte, de convingeri profunde.

Distorsionările în educaţie, promovarea interesată a unor modele arhetipale menite să distrugă tiparul spiritual origi-

FLUX EDI|IA DE VINERI act arbitrar n-are la cine să se plângă”. Oricine privea cu ochi treaz la starea de lucruri din România acelor vremuri își dădea seama că cel mai serios obstacol în calea progresului acesteia erau politicienii și conducătorii ţării, mereu făţarnici, ușuratici, foarte lacomi și de aceea întotdeauna predispuși să calce în picioare orice principiu și orice interes, oricât de mare, oricât de înălţător, dacă acestea stăteau în calea propriului lor interes, care era pururea același: interesul căpătuirii și al acaparării puterii.

Atâta timp cât accesul maselor largi ale populaţiei la învăţătură rămânea limitat, situaţie valabilă, în mare măsură, și pentru perioada interbelică, de vreme ce foarte puţini copii de ţărani își puteau continua studiile după școala primară, intelectualitatea română, fascinată de putere și avere, rămânea și ea, cu excepţii rare, străină de obiectivele reclamate imperios de necesitatea democratizării reale a ţării, de apărarea drepturilor imprescriptibile ale cetăţenilor și de asigurarea unui trai decent pentru categoriile de jos ale populaţiei. Breșa cea mai serioasă în opinia publică a ţării era lipsa unei critici sociale fundamentate și echilibrate.

Abstracţie făcând unele rezultate ale cercetărilor sociologice, realizate în anii 30 din iniţiativa lui Dimitrie Gusti, apoi de câteva manifestări izolate în literatură (George Coșbuc, Panait Istrati, Alexandru Sahia, mai puţin Liviu Rebreanu) și în arte (Octav Băncilă, Camil Ressu, Aurel Jiquidi), cercetătorii în domeniile știinţelor socioumane, inclusiv istoricii, tot așa ca și scriitorii, artiștii, preferau, de cele mai multe ori, să nu vadă realităţile triste din trecutul și prezentul poporului român, avântându-se să „cârpească cerul cu stele, să mânjească marea cu valuri”.

Este adevărat că a existat în acei ani un anumit spirit de revoltă împotriva realităţilor nedrepte din societatea românească, dar dacă trecem peste manifestările de nemulţumire din numeroasa masă producătoare de la orașe și sate, înăbușite în fașă prin agresivitatea și puternicul instinct de autoconservare al autorităţilor, atunci putem observa că acest spirit, care era doar de sorginte politică și ideologică și deci rupt de marile probleme reale ale ţării, a fost orientat greșit. Eforturile împinse până la jertfire de sine ale unei numeroase cohorte de legionari erau îndreptate împotriva partidelor istorice și a străinilor, pe când comuniștii, incomparabil mai puţin numeroși și fiind în bună parte alogeni, mai cu seamă evrei, nu erau altceva decât mesageri ai Internaţionalei Comuniste, adică agenţi ai lui Stalin, cărora prea puţin le păsa de nevoile reale ale poporului român.

Aceste realităţi au făcut ca basarabenii, deși reuniţi cu fraţii lor de la vest de Prut, să nu-și mai poată găsi Patria-mamă pe care și-o revendicase Sfatul Ţării prin votul său din 27 martie 1918. S-au văzut atunci tot atât de orfani, cum fuseseră în lunga perioadă cât s-au aflat sub supușenia ţarului rus, iar mama le rămăsese aproape tot atât de necunoscută și de străină. Deși, după o lungă despărţire, s-au întâlnit și s-au îmbrăţișat, totuși nu s-au recunoscut. Mama pe care au întâlnit-o nu i-a convins că era chiar ea. Dar arareori se întâmplă să renunţe cineva la mamă. Ea a rămas pentru totdeauna și în sufletul basarabenilor, mama cea căutată și negăsită. De aceea au continuat să trăiască și după 1918 cu durerea despărţirii în suflet.

Perioada sovietică Ocupaţia sovietică a Basarabiei, în 1940, a fost, pentru fiinţa naţională a românilor din acest teritoriu, o mare tragedie. Însă aceștia nu au perceput-o ca atare, fapt care este, prin sine însuși, o tragedie. Pe de o parte, această situaţie se explică prin foarte slabele rezultate ale integrării basarabenilor în societatea românească din interbelic.

Dar un astfel de eșec nu i-a făcut totuși pe moldoveni, în totalitatea lor, să accepte cu satisfacţie noua ocupaţie rusească. Totuși, se aflau printre ei unii, în special din rândul celor ce mai ţineau minte realităţile dinainte de 1917, care sperau că, sub ruși, vor putea trăi mai bine. Pe de altă parte, simpatiile românești erau puternic descurajate de teroarea stalinistă care intrase în ţinut odată cu tancurile sovietice.

Bineînţeles că a existat o rezistenţă a basarabenilor la ocupaţia sovietică, dar, cu excepţia unor angajări deosebit de curajoase, în fond sinucigașe, ca cea din 1940 a tinerilor orheieni din organizaţia „Majadahonda”, și a celor, tineri și aceștia,

din formaţiunea postbelică „Arcașii lui Ștefan” din părţile Sorocii, această luptă nu avea ca obiectiv prioritar reîntoarcerea Basarabiei la România.

Confruntarea moldovenilor cu regimul de ocupaţie era una cu caracter preponderent social, având, totodată, dar într-o măsură mult mai redusă, și preocupări de ordin politic și cultural.

Stăruinţele unor grupuri de intelectuali asupra păstrării în ţinut, și după ocupaţie, a limbii române și a protejării ei în faţa tendinţelor unor funcţionari sovietici și culturnici transnistreni de a o transforma într-un primitiv surogat moldo-slav după modelul caraghioasei limbi „literare” din republica autonomă moldovenească de la Tiraspol, a fost o faptă pe cât de curajoasă, pe atât de fructuoasă, ce s-a datorat unor luptători de mare ţinută intelectuală, naţională și cetăţenească, cum aveau să se arate scriitorii Nicolai Costenco și Mihail Curicheru, oamenii de știinţă Nicolae Moroșan și Panait Antohi, profesorii Cândea, E. Gane și I. A. Corcinschi. În același timp, deportarea în masă a populaţiei basarabene, la începutul lunii iulie 1949, în special a ţăranilor care se opuneau colectivizării forţate, a avut drept urmare directă înmulţirea după acea dată a organizaţiilor de luptă împotriva ocupaţiei sovietice. Dar nici rezistenţa de ordin cultural și nici chiar lupta antisovietică deschisă cu arma în mână nu-și puneau sarcina revenirii Basarabiei în cadrul statului român. E curios că, de regulă, organizaţiile de rezistenţă susţineau că luptau pentru eliberarea Moldovei de sub jugul moscovit, dar nici una din ele nu arăta ce statut ar fi urmat să aibă teritoriul respectiv după eliberare. În programul „Partidului Democrat Agrar”, de ex., care a activat în anii 19501953 în zona cuprinsă între orașele Orhei, Bălţi și Rezina, se spunea că scopul lui era „răsturnarea puterii sovietice și restabilirea orânduirii capitaliste în Moldova”. Bineînţeles că o astfel de atitudine rezulta din slaba conștiinţă românească a luptătorilor, în majoritatea lor ţărani. Dar acest obiectiv nu era urmărit nici de organizaţiile în care predominau intelectualii, cum era bunăoară „Partidul Libertăţii”, care a activat în 1949/50 în unele sate din vecinătatea Chișinăului și din raioanele Hâncești și Cărpineni, deși aceștia își arătau în permanenţă simpatia faţă de România.

Odată cu moartea lui Stalin, în 1953, lupta organizată deschisă împotriva ocupaţiei încetează, ca urmare, pe de o parte, a pierderii speranţei în izbândă, iar de altă parte, drept rezultat al apariţiei primelor semne de liberalizare a regimului. Din acel moment, Kremlinul începe să promoveze o politică naţională mult mai abilă. Fără să renunţe la practica tradiţională de rusificare a regiunilor naţionale, realizată în special prin impunerea limbii ruse ca limbă de stat, obligatorie pentru orice discurs public și pentru orice funcţie publică, precum și prin promovarea prioritară în demnităţile publice a rușilor și a vorbitorilor de limbă rusă, conducerea statului sovietic a consimţit să susţină până la un punct și culturile popoarelor ce făceau parte din imperiu.

Pornind de la principalul slogan al propagandei oficiale în această chestiune, care susţinea că aceste culturi trebuiau să fie naţionale după formă și socialiste după conţinut, autorităţile au încurajat realizarea unor programe culturale de proporţii în toate regiunile naţionale, mai cu seamă, în republicile unionale. Fără să prejudicieze obiectivul major și constant al rusificării și al promovării culturii ruse în teritoriile respective, aceste programe impuneau sarcina de a crea condiţii pentru dezvoltarea tuturor sferelor culturii naţionale: înfiinţarea reţelelor necesare de instituţii de instruire și educaţie (grădiniţe, școli generale și profesionale, instituţii pentru studii medii speciale și superioare), de așezăminte culturale (cluburi și case de cultură, biblioteci, librării, teatre, instituţii muzicale etc.), susţinerea literaturii și artei naţionale, editarea și răspândirea cărţilor în limbile respective, dezvoltarea știinţei și a mijloacelor de informare în masă ș.a. Sigur că, în cazul Moldovei, aceste măsuri nu puteau aduce satisfacţie pentru faptul că viaţa culturală a acestui teritoriu era ruptă de tot ceea ce se petrecea în acest domeniu la vest de Prut, și, principalul, că sovieticii urmăreau cu tenacitate obiectivul separării spirituale a acestui spaţiu de România, cu scopul final de a-i determina pe basarabeni să accepte că nu erau români, că formau o naţiune aparte, numită moldovenească. Bineînţeles

25 NOIEMBRIE 2011

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

Transportul de ţigări de la Galaţi, practic, nu putea să treacă neobservat La această concluzie ajungi dacă citești relatarea ziariștilor de la publicaţia „Viaţa Liberă”, care au parcurs întreg traseul contrabandiștilor pentru a se convinge dacă este posibil să te deplasezi prin zona de frontieră fără să fii observat de patrule. Misiune imposibilă pentru ziariștii români. Și atunci, cum a fost posibilă operaţiunea contrabandiștilor, care au avut de cărat o cantitate uriașă de ţigări până la malul Prutului, pe sectorul de frontieră controlat de grănicerii moldoveni, au încărcat marfa și au trecut-o cu barca pe celălalt mal, controlat de poliţia de frontieră română.

Poliţiștii români de frontieră nu au observat cum a fost descărcată marfa și cum a fost încărcată apoi în cele trei unităţi de transport, nu au auzit uruitul tractorului care se deplasa prin zona de frontieră, pe un drum accidentat. Judecând după cantitatea ţigărilor și multitudinea operaţiunilor pe care au trebuit să le efectueze contrabandiștii, întreaga acţiune a durat destul de mult timp. Deci, ne întrebăm, contrabandiștii au avut garanţia că nu vor fi „observaţi” nici de o parte, nici de cealaltă parte a Prutului, astfel încât să-și desfășoare nestingheriţi activitatea? că în sânul intelectualităţii erau mulţi oameni care își dădeau seama de obiectivul real al acestei politici, dar marea presiune ce venea de sus, îmbinată cu indiferenţa și ignoranţa la fel de mari ce domneau în această chestiune în societate erau doi factori de descurajare mult prea puternici pentru ca cineva să fi putut îndrăzni a critica această politică și a propune, în locul ei, o apropiere cât mai mare de România, chiar dacă ar fi fost vizat doar fenomenul cultural. În plus, autorităţile au avut grijă să asigurare populaţiei un trai de subzistenţă, care, după război, deportări și după coșmarul foametei, s-a arătat ca o mare binefacere. Desigur, populaţia, deși muncea foarte mult, trăia foarte greu, dar bucata de pâine îi era asigurată. În plus, represiunile la care fusese supusă atâta vreme, dispăruseră și ele. După lungi ani de chinuri, de lipsuri, de maltratări, lumea tânjea după liniște, mulţumindu-se, în viaţa de toate zilele, cu strictul necesar. Și când oamenii mai vedeau că puteau să-și dea copiii la învăţătură și mulţi din aceștia, fiind silitori, puteau ajunge „oameni mari”, atunci aproape că erau de acord că nu mai aveau altă patrie decât ţara sovietică. Celor care gândeau altfel, fără să poată însă întreprinde ceva concret în acest sens, nu le rămânea altceva decât să se împace cu conștiinţa ireparabilului.

Republica Moldova Când spre sfârșitul anilor 80 ai secolului trecut în imperiul sovietic începuse să se producă incredibila minune a democratizării unuia din cele mai dure și mai temute regimuri politice din lume, comunitatea moldovenilor de la răsărit de Prut păru a se naște din morţi.

Dintâi se auziră niște critici timide și izolate la adresa prea puternicei stăpâniri, apoi acestea deveniră tot mai numeroase și mai îndrăzneţe. Au urmat tot felul de întruniri cu caracter naţional din ce în ce mai pronunţat. La primele din ele se adunau câteva zeci de oameni, peste puţin timp numărul lor a crescut la câteva mii, apoi la zeci de mii, pentru ca în final să se ajungă la sute de mii. Apăruseră ca din senin mai mulţi tribuni care vrăjeau mulţimile cu vorbe frumoase despre tradiţiile și valorile naţionale și despre datoria de a le cunoaște și a le ocroti. Încă din acel moment și apoi mulţi ani după aceea, până în ziua de azi, temele predilecte, mereu prezente în discursurile publice, erau limba română, istoria românilor și Eminescu.

Românii din România, entuziasmaţi la început să-i vadă pe basarabeni atât de pasionaţi de aceste teme, după o habă de vreme s-au arătat dezamăgiţi și plictisiţi de o consecvenţă ce se manifesta mereu pe cele trei note, pe care ei o calificau cel puţin ca pe o naivitate. În realitate, nici pe departe nu era vorba de o naivitate, chiar dacă este adevărat că cultura vorbirii și cea literară și, în general, cultura românească a basarabenilor este mult mai săracă decât cea a fraţilor lor din România. De fapt, referirile lor permanente și mereu repetate la limba română, la istoria românilor și la Eminescu nu sunt altceva decât expresia

disperării pentru înstrăinarea de vatra neamului, pentru pierderea identităţii și a reperelor originare, pe care, dacă le au sau le redobândesc, le percep ca garanţii ale supravieţuirii comunităţii lor ca parte a poporului român. Pe scurt, acest refren pe trei note e un fel de tânjire după Patria pierdută. Înălţătoarele manifestări de trăire naţională de la sfârșitul anilor 80, care au culminat cu Marea Adunare Naţională din 27 august 1989, regăsindu-se apoi parţial și în entuziasta campanie pentru alegerea primului parlament democratic din 1990, a fost un fenomen neașteptat, oarecum miraculos, pentru un spaţiu care păruse a fi murit din punct de vedere naţional. Acest fenomen, deși au trecut peste două decenii de atunci, nu și-a găsit încă tălmăcirea adecvată. E suficient să privești câteva imagini de la manifestările populare din acea vreme pentru a-ţi da seama că atunci se petrecea ceva cu totul neobișnuit. Nu impresionau poate atât numărul mare, de zeci, iar uneori și de sute de mii de oameni, și nici chiar numeroasele, pancarte, simboluri naţionale și scandările lor care exprimau hotărât și cuminte dezideratul de renaștere naţională a Basarabiei și edificare în acest spaţiu a unei societăţi civilizate și democratice, cât chipurile luminoase și pline de încredere și speranţă ale acelor oameni. Dar la un moment dat, marea aceea învolburată a început să se liniștească, chipurile au început să se umbrească și marele entuziasm popular a început încet-încet să se stingă.

Ultima manifestare publică de amploare, care mai avusese încă un vibrant mesaj naţional, a fost adunarea naţională din 27 august 1991 ce precedase ședinţa din aceeași zi a Parlamentului, în cadrul căreia avea să fie votată Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova, dar chiar și acel eveniment făcea parte deja din epilogul frumoasei povești de până atunci. De fapt proclamarea independenţei poate fi considerată punctul final al marii mișcări naţionale a moldovenilor. Nu zic „a românilor basarabeni”, pentru că la acea mișcare au participat atât moldovenii care se considerau români, cât și cei care, dintr-un motiv sau altul, nu aveau aceeași convingere.

După acea dată se constată o înstrăinare tot mai accentuată a maselor care participaseră la acea mișcare de liderii care stătuseră până atunci în fruntea lor. Din acel moment, cea mai mare parte a liderilor va fi absorbită de meschinăria luptelor politice, iar masele le vor întoarce spatele, revenind la ocupaţiile și problemele lor dintotdeauna. Este adevărat că, dată fiind precaritatea conștiinţei naţionale românești a celor mai mulţi moldoveni, nu era de așteptat ca toţi aceștia să fi dorit cu ardoare unirea, în 1991, a fostei republici sovietice moldovenești cu România. Și cu toate acestea, proclamarea independenţei nu a trezit nici pe departe entuziasmul pe care iniţiatorii ei îl așteptau.

Dacă este adevărat că exista în acel moment în societatea moldovenească un segment de populaţie care regreta, din variate motive, desprinderea de fostul imperiu sovietic, nu mai

puţin adevărat este și faptul că majoritatea moldovenilor au rămas decepţionaţi de sfârșitul acesta neașteptat și lipsit de glorie al mișcării lor naţionale.

Este greu de spus ce s-ar fi putut întâmpla dacă atunci unirea s-ar fi produs. Un lucru numai nu trezește nici un fel de îndoieli, și anume că ea ar fi provocat o mare tensiune naţională și politică și, indiferent cum s-ar fi realizat concret și până la capăt, ar fi declanșat, în mod sigur, un nou val al mișcării naţionale a românilor basarabeni care de astă dată ar fi fost orientat pe linia integrării cât mai rapide a Moldovei în cadrul statului român.

Dar unirea nu s-a produs. Și nici nu putea să se producă. Nu a dorit-o nici conducerea politică de la Chișinău, și nici – cu atât mai mult – cea de la București.

Astăzi e bine știut că pregătirea actului de proclamare a independenţei Republicii Moldova s-a făcut de comun acord între cele două părţi, având fiecare partea sa de contribuţie. E adevărat că nici conjunctura externă nu favoriza o altă decizie privind viitorul politic al Moldovei. Dar, obiectiv, proclamarea independenţei a constituit o mare decepţie pentru toţi cei care, până în acel moment, mai crezuseră că unirea era totuși posibilă și, principalul, a pus-o sub semnul întrebării pentru viitorul previzibil și poate chiar pentru totdeauna.

La ora de faţă puţină lume, fie din Moldova sau din România, își mai bate capul cu această chestiune. Astăzi ambele ţări se află într-o criză generală: politică, economică, morală, spirituală, la Moldova mai adăugându-se și una identitară. Și de o parte, și de alta a Prutului oamenii de la putere, și, în general, clasa politică, tot așa ca și alte categorii de privilegiaţi și norocoși („oamenii legii”, afaceriștii, tâlharii), se zbat să acumuleze doar pentru ei cât mai mulţi bani, putere și influenţă, în timp ce populaţia, în marea ei majoritate, se dă de un chin să supravieţuiască, să o ducă cumva de azi pe mâine, fie la ea acasă, fie, dacă nu se poate aici, oriunde în altă parte a lumii.

Cui îi mai arde să se gândească acum la „Patrie”?

Nu se poate ca, odată în trecut, să nu fi avut și noi o patrie, o ţară a tuturor românilor, indiferent când și chiar dacă nu eram adunaţi și ocrotiţi tot timpul de un singur hotar. Știm în mod sigur că a existat un miracol al unităţii noastre de neam, chiar dacă nu știm cât de mare sau, dimpotrivă, cât de mică a fost contribuţia noastră la această operă. În orice caz, cu ceva ne-am ales totuși și aceasta e conștiinţa legăturii de neam, deși ea nu e totuna cu conștiinţa românităţii. Ne-a rămas amintirea Patriei pierdute, dar mereu căutate și de aceea nelipsind niciodată în sufletul nostru.

Basarabia e condamnată să tânjească totdeauna după ea, să rătăcească neîncetat pe urmele și în preajma ei, de vreme ce i-a fost sortit să fie în istorie ca „frunza cea pribeagă”, vorba poetului: Cine vrea să ne-nţeleagă, Vază frunza cea pribeagă Ce-i ca viaţa noastră-ntreagă.

Ion ŢURCANU, pentru FLUX

În cele ce urmează, vă propunem să citiţi integral relatarea jurnaliștilor de la „Viaţa Liberă”. Înainte de aceasta, mai menţionăm că procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (D.I.I.C.O.T.) – Serviciul Teritorial Galaţi, au destructurat un grup infracţional organizat, constituit din 15 persoane, cetăţeni români și moldoveni, specializat în săvârșirea infracţiunii de contrabandă cu ţigări. Într-un comunicat al instituţiei se precizează că „inculpatul Mihov Petru, împreună cu alte persoane, au constituit un grup

infracţional organizat, la care au aderat și inculpaţii Olaru Florinel Iulian, comisar, ofiţer specialist 1 în cadrul Biroului Supraveghere Control Trecere Frontieră - IJPF Vaslui, Andriuţă Lucian și Coșug Traian, foști inspector, respectiv agent de poliţie în cadrul IJPF Vaslui – Sectorul Poliţiei de Frontieră Huși.

Beneficiind în mod direct de sprijinul acestor trei inculpaţi, în perioada mai 2010 – octombrie 2011, membrii grupului infracţional organizat au introdus în mod ilegal pe teritoriul României însemnate cantităţi de ţigări. Ţigările proveneau din Republica Moldova și erau introduse în ţară prin alte puncte decât cele destinate controlului vamal, pe raza judeţului Vaslui.

Prejudiciul total cauzat bugetului de stat, prin sustragerea de la plata taxelor vamale, este evaluat la aproximativ 1.400.000 lei”.

Comunicatul a fost difuzat pe data de 18 noiembrie. Autorităţile Republicii Moldova, deocamdată, nu au dat semne că s-ar ocupa cineva de cetăţenii moldoveni care fac parte din grupul infracţional. Sau ai noștri, iarăși, sunt „exportatori legali” de marfă?

Scandalul “Ţigareta de Galaţi” – Drumul contrabandiştilor Din cauză că Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Galaţi și Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră nu au oferit informaţii precise cu privire la modalitatea de intrare în ţară a celui mai consistent transport de ţigări capturat în acest an, la Galaţi, am refăcut pentru dumneavoastră cu fidelitate traseul urmat, în puterea nopţii, de contrabandiști. Pas cu pas, am mers pe urmele tractorului care a tras o remorcă încărcată cu 270.000 de pachete de ţigări, pornind de la frontieră până la Slivna, pe lângă Vădeni, apoi prin Cavadinești și Gănești, cale de aproximativ 16 kilometri. De menţionat faptul că joi, echipa „Vieţii Libere” a fost legitimată de două ori.

groapă sau hop din drum, așa că viteza cu care a înaintat utilajul agricol trebuie să fi fost destul de redusă. După câteva sute de metri de drum de coșmar, pe stânga, se vede un releu de telefonie mobilă. Aici, Jenică B. ar fi putut scoate tractorul la asfalt, pe DN 26. Prudent, n-a făcut-o. A mai mers cale de aproape cinci kilometri, pe poteca accidentată, paralelă cu drumul naţional, până spre Vădeni.

Pe frontieră, între Balta Pochina şi Balta Leahului Stăm în frig, pe marginea fâșiei de pământ arat, cu lăţime de vreo trei metri, care delimitează zona de frontieră a României cu Republica Moldova.

La sud e Balta Pochina, la nord, Balta Leahului. În faţă e Prutul care ne desparte de ţara vecină. Pe malul opus, la vreo sută de metri, o pădure și un dig care ascunde de privirile noastre satul Zârnești. După dig, contrabandiștii n-ar fi putut trece cu mașinile. Semn clar că au fost nevoiţi să care pe distanţă destul de mare cele 270.000 de pachete de ţigări, până pe malul basarabean al Prutului.

După ce au reușit, le-au trecut nevăzuţi peste râu, până pe malul nostru. Două întrebări rămân încă fără răspuns: cum au reușit contrabandiștii să aducă ţigările peste Prut și să le depoziteze pe malul românesc, fără ca poliţiștii de frontieră să îi repereze cu aparatele de termoviziune? Nu în ultimul rând: contrabandiștii care au avut tupeul să se înhame la o operaţiune de asemenea amploare, erau sau nu la primul transport de acest fel peste graniţă?

Urme de roţi şi cioburi În stânga locului în care ne-am oprit, pe frontieră, se vede calea de acces bătătorită care taie fâșia arată și peste care Jenică B. a condus tractorul marca New Holland și a intrat în zona de frontieră cu Republica Moldova. A întors câţiva metri, ca să le ușureze contrabandiștilor încărcarea remorcii tractorului cu cantitatea-mamut de ţigări. Cel mai probabil în timpul încărcării, un geam al utilajului agricol s-a făcut ţăndări. Cioburile erau încă pe sol, joi dimineaţă. Cu marfa în remorcă, Jenică B. a ambalat tractorul peste fâșia de frontieră, lăsând urme adânci de roţi în pământul arat.

Cinci kilometri prin coclauri, până la Vădeni Cu puterea celor 200 de cai de sub capotă, tractorul New Holland trebuie să fi făcut zgomot, „mânat” fiind de Jenică B., prin coclauri acoperiţi cu stuf, pe drumul accidentat care leagă frontiera de DN 26. În beznă, șoferul fie știa drumul ca-n palmă și-l putea parcurge și cu ochii închiși, fie a fost nevoit să aprindă farurile și să riște să fie depistat. Remorca se hurduca, probabil, la fiecare

Drum liber, până la Slivna Ajunși cu succes lângă Vădeni, Jenică B. și bărbatul cu care se afla în cabina tractorului (și a cărui identitate nu a fost încă dezvăluită de poliţiști), au avut cale liberă, în noapte. Au înaintat pe DJ242D până la Cavadinești, cale de circa trei kilometri, apoi au virat dreapta, spre Gănești.

Până în această localitate, au parcurs alţi trei kilometri, pe DN 26. A urmat ultima porţiune de drum, de aproximativ cinci kilometri, pe DJ242A. Intraţi în Slivna, contrabandiștii au căzut în capcana întinsă de poliţiștii din Berești.

Ziariştii „Vieţii Libere”, controlaţi de Poliţia de Frontieră De la Frontieră până la Slivna, ne-am întâlnit cu șapte echipaje ale Poliţiei de Frontieră. Fiecare mașină cu remorcă era trasă pe dreapta pentru control. Mașina noastră, inscripţionată cu emblema „Vieţii Libere”, a scăpat cu doar două controale și două „reprize” de legitimare a echipei de ziariști.

Reci, oamenii legii ne-au verificat identitatea și au vrut să vadă dacă nu cumva transportăm ceva marfă adusă ilegal de peste Prut. Din păcate, cei care într-adevăr au făcut contrabandă, și încă pe picior mare, în urmă cu o săptămână, n-au atras atenţia nici unei patrule.

Așa cum „Viaţa Liberă” v-a informat zilnic în ultima săptămână, ni s-ar fi părut normal ca tractorul și remorca doldora de ţigări, alături de celelalte două autoutilitare încărcate cu 150.000 de pachete (al căror punct de intrare în ţară cu a fost comunicat oficial până la acest moment) să fi fost oprite la frontieră și nu la 16 kilometri de graniţă, în nordul judeţului, de poliţiștii din Berești. www.viata-libera.ro

8

25 NOIEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Dosar

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Rezistenţa antisovietică la Costeşti pe Prut În toamna aceasta se împlinesc 65 de ani de când șase tineri din satul Costești de pe Prut, azi în raionul Râșcani, erau puși la stâlpul infamiei, pentru că instituise o organizație de luptă împotriva regimului de ocupație sovietic și a fărădelegilor comise de el. Conform verdictului dat de „troică”, erau condamnați la ani grei de închisoare și gulag „pentru trădare de patrie”. Toți șase au supraviețuit grozăviilor închisorilor, dar astăzi majoritatea nu mai sunt printre noi. Cu doi dintre acești mari luptători, am avut posibilitatea să mă întâlnesc și să discutăm mult despre cele întâmplate atunci, în anii 1945-1946. Filip Șoșu povestea în detalii toate cum au început, cum au fost arestați și condamnați, cum au rezistat în lagăr. În anii ’80, din primele clipe s-a reangajat în mișcarea de renaștere, fiind un membru activ al Frontului Popular din Moldova și același luptător înflăcărat de altădată pentru dreptate și libertate până în ultima sa zi. A lăsat în manuscris zeci de poezii și memorii, pe care fiica lui, Eliza Șoșu, le-a adunat într-un volum care își așteaptă încă sponsorul pentru a fi editate. Un alt erou de la Costești, Gheorghe Briceag, mărturisea că după gulag, viața lui a fost nu mai puțin zbuciumată. Devenind jurist, a luptat ani în șir cu autoritățile să obțină reabilitarea grupului. A ajuns și un recunoscut militant pentru apărarea drepturilor omului, membru al unor organizații internaționale prestigioase în acest domeniu, iar în anii 2000 se opune vehement, amenințând autoritățile comuniste că își dă foc în public, dacă ele vor încerca să instaleze monumentul lui Lenin în orașul Bălți.

Așadar, era anul 1945. Se încheiase războiul, dar viața oamenilor din Costești, ca și a celor din împrejurimi, nu se schimbase în bine mai cu nimic. 48 de tineri din sat, toți în floarea vârstei, au murit pe front, alții s-au întors răniți și schilodiți de război. Populația era supusă unor restricții și impozite excesive. Predarea obligatorie a produselor alimentare, așa-numita „postavcă”, devenise o povară care, pur și simplu, condamna unele familii la foamete și moarte sigură. Începuse deja operațiunile de confiscare a tuturor rezervelor de produse și de măturare a podurilor.

Pe acest fundal, șase tineri din Costești hotărăsc să-și unească gândurile și eforturile în vederea luptei cu nedreptățile. În vara lui 1945 s-a întors din România

Gheorghe al lui Nică Briceag, care în 1943 fusese evacuat împreună cu gimnaziul din Râșcani, unde își făcea studiile, iar acum, măcinat de dorul de casă, revenea în satul natal. Anume el, Gheorghe Briceag, devine peste câteva luni inițiatorul formării unei organizații de luptă împotriva fărădelegilor puterii. Astfel, la 22 noiembrie 1945, tinerii din Costești pun la cale în mod clandestin o întrunire, la care se discută o importantă chestiune: începerea luptei pentru dreptate și libertate. Acești șase tineri costiceni erau: Gheorghe Briceag, Filip Șoșu, Vasile Gheorghiștean, Toader Adauge, Ion Bocancea și Petrache Ropot. Aveau câte 1718 ani, doar aceștia doi din urmă erau mai mari, aveau câte 23 de ani și luptase pe front.

Gheorghe Briceag le-a propus prietenilor ca organizația sau comitetul, cum l-au numit ei, să înregistreze toate nelegiuirile și fărădelegile comise de autorități față de consăteni, să fixeze de la cine și câtă „postavcă” este luată, să analizeze care este atitudinea oamenilor față de ceea ce se întâmplă în sat. Ilegaliștii din Costești au mai decis să se infiltreze în organizația comsomolistă și să se înscrie la școala de seară pentru a avea influență asupra altor tineri. A fost, de asemenea, întocmit textul unui jurământ, pe care patru membri l-au semnat, iar foștii soldați s-au abținut să semneze documentul, dar au declarat că rămân membri fideli și activi ai comitetului și vor respecta cu strictețe caracterul secret al activității lor.

La începutul lui ianuarie 1946, Gheorghe Briceag, fără să-i anunțe pe ceilalți, a luat caietul în care a făcut un șir de însemnări despre ceea ce au convenit (de altfel, numai el și făcuse asemenea însemnări) și a decis să treacă Prutul, în România, pentru a se consulta cu prietenii de acolo și a-i informa despre fărădelegile comise de sovietici în Basarabia.

Gheorghe al lui Nică Briceag cu sora De fapt, tinerii vorbise despre o eventuală plecare peste Prut și chiar convenise ca Gheorghe Briceag, în caz dacă este reținut, să mănânce hârtiile cu jurământ. În dimineața de pomină, cu toate măsurile de precauție pe care le-a întreprins, Gheorghe Briceag este reținut de grăniceri tocmai când se apropia de apa înghețată

Gheorghe Briceag (în prim-plan), întorși după 10 ani de lagăr stalinist, împreună cu familiile și cei apropiați

Vasile Gheorghiștean

Trei din cei șase luptători de la Costești, după mulți ani de zile: Gheorghe Briceag; Filea Șoșu (primul în stânga) cu familia și prietenii; Vasile Gheorghiștean

Filea Șoșu (rândul doi, al doilea din stânga)

Filea lui Ștefan Șoșu

Mai bine de 20 de ani hărţile politice ale lumii conturează un stătuleţ mic, atât de mic, încât îl poţi acoperi cu vârful unui deget, iar dacă urmăm trimiterea la legendă, sub numărul 199 descoperim și denumirea acestuia – Republica Moldova.

Are o suprafaţă puţin mai mare decât teritoriile orașului-stat antic Sparta, și mai mică decât cea a Coreei de Nord. Dar asta nu e singura tangenţă dintre Sparta și Republica Moldova, cu toate că din punct de vedere istoric, prin încadrarea în spaţiu și timp ar fi inimaginabilă o astfel de comparaţie. La fel de stranie ni s-ar părea și nouă, dacă nu am avea motivul să constatăm cu stupoare că una dintre practicile specifice societăţii Spartei antice a fost trasă la indigo, dacă nu la propriu, cel puţin la figurat de elita conducătoare a nou-născutului stat moldovenesc. Ca și în Sparta, unde dacă la naștere copilul avea vreun „defect” era aruncat într-o prăpastie, în Republica Moldova ai nevoie de mult curaj ca să fii bolnav…

Astăzi, mai mult ca oricând, contradicţiile sociale ne demonstrează existenţa unui număr mare de „iloţi” sau „albinuţe” și a unei categorii de funcţionari publici, birocraţi, businessmeni, tot soiul de șefi și șefuţe pe care-i identificăm cu „spartanii”. Aceste rânduri nu vor surprinde pe mulţi pentru că relatează o situaţie evidentă și supărătoare. Ar fi imposibil să explicăm în întregime esenţa ei, deoarece nu ne-ar fi de-ajuns spaţiul oferit de toate publicaţiile politice ori „independente” din Republica Moldova. De aceea ne vom rezuma în a încerca să elucidăm un subiect deosebit de dureros și actual: Cauzele numărului sporit al cazurilor de leucemie în Republica Moldova.

Pentru a înţelege ce reprezintă leucemia și care sunt cauzele ei am discutat cu dr. Vasile Musteaţă, conferenţiar universitar, doctor hematolog de categorie superioară, membru al European Society for Medical Oncology și al European Association for Cancer Research. Explicând cât se poate de simplist, leucemia reprezintă o boală canceroasă, care se localizează în măduva osoasă, ţesut prezent în majoritatea oaselor. Denumită și „boala sângelui alb” (leukemia = sânge alb, în greacă), ea afectează procesul de producere a

a Prutului. Costiceanul reușește să bage hârtiile cu jurământ în zăpadă. El este arestat și dus la Bălți. Între timp, mama lui din Costești a primit o scrisoare de la o persoană necunoscută care o anunță că Gheorghe al ei este mort. Tinerii înțeleg că s-a întâmplat ceva serios și încetează un timp să se mai întâlnească.

celulelor sanguine, manifestându-se prin creșterea inadmisibilă a numărului de leucocite produse în sânge. În momentul când aceste celule leucemice le substituie pe cele normale (trombocite, eritrocite, leucocite) sângele nu își mai poate îndeplini funcţiile vitale.

Acest proces nu este unul spontan, ci treptat, cunoscând o evoluţie în timp.

Astfel, leucemia nu are simptome specifice la debut. În majoritatea cazurilor trec luni de zile, în care pacientul nu ignoră simptomele, până a se adresa la medic. Printre aceste simptome, în funcţie de gradul de avansare a bolii, se numără: cefaleele (dureri de cap); astenia; infecţiile frecvente și neobișnuite; febra și transpiraţiile nocturne; mărirea ganglionilor limfatici la nivelul gâtului, axilei sau a canalului inghinal; apariţia echimozelor (vânătăilor) pe corp, diverse sângerări, disconfort sau dureri în partea stângă a abdomenului ș.a. Tratamentul provizoriu este foarte important, deoarece chiar dacă boala nu poate fi eradicată total, există mari șanse de a obţine remisiunea ei, adică de a stopa procesul malign pentru o durată mare de timp. Cu toate acestea, boala este imprevizibilă și simptomele pot reapărea în orice moment. În prezent, șansele de supravieţuire a paci-

enţilor, chiar și în cazul respectării tratamentului chimioterapeutic, sunt de 50 la sută în cazul leucemiei acute la copii și de 20-30 la sută pentru adulţi.

Unii specialiști recomandă utilizarea medicală a substanţei stupefiante “Ecstasy” în tratarea leucemiei, eficienţa acestei metode nefiind însă confirmată. Există posibilitatea efectuării unui transplant medular (înlocuirea măduvei osoase și spinale afectate cu cea recoltată de la un donator compatibil). Costul unei asemenea intervenţii în clinicile de peste hotare (Germania, SUA, Austria, Italia, România, Federaţia Rusă ș.a.) valorează între 150 000 și 200 000 de dolari SUA. Transplantul medular este o soluţie radicală, șansele de reușită a acesteia fiind destul de reduse: 30-50%. Cu tot ajutorul primit din partea statelor membre ale UE, în asigurarea Spitalului Oncologic cu aparatajul și preparatele necesare, transplantul medular este unul prea costisitor pentru pacienţii din Republica Moldova. Preparatele de ultimă generaţie le sunt aproape inaccesibile din cauza preţului mare (zeci și sute de mii de lei). Potrivit domnului Ion Corcimaru, șef al Catedrei Hematologie a Spitalului Oncologic Republican, doctor habilitat în medicină, profesor

La sfârșitul lui februarie, când zăpada s-a topit, grănicerii au găsit hârtiile cu jurământ. La 4 martie, în sat a sosit o mare comisie de militari. Toți tinerii sunt arestați. Fără nici un fel de decizie judecătorească li se „arestează” pe loc și averea pe care o mai aveau în acele timpuri grele familiile lor. Lui Filip Șoșu, de exemplu, i-au luat în aceeași zi, o masă cu patru scaune, un covor, câteva păretare, niște valuri de pânză, o oiță și un purcel. Grâu sau păpușoi nu au luat pentru că nu aveau, achitase complet „postavca” la stat.

La pichetul din Costești au fost urcați într-un camion, băgați în saci legați la gură și duși la închisoarea din Bălți. Tinerii au fost arestați pe rând și toată operația s-a făcut în așa fel, încât ei să nu se vadă unul cu altul. Chiar și în saci au fost băgați fără ca să se vadă. Doar intuiau că în ceilalți

saci sunt prietenii, dar nu strigau ca să nu divulge numele lor, iar aceasta să constituie drept o probă care confirmă existența unei organizații de luptă la Costești.

La Bălți au fost ținuți cinci zile.

Pentru că refuzau să răspundă așa cum doreau anchetatorii, au fost bătuți cu bestialitate, cu pumnii, cu patul armei, cu picioarele, cu capul de pereți. Erau hrăniți cu câte o felie mică de pâine neagră, acră și cleioasă, un blid de așa-numita „balandă” – apă în care pluteau niște boabe, trei frunze de varză murată și trei peștișori cât degetul, galbeni, putrezi, îmbibați cu sare și în două cu viermi.

Apoi au fost duși la închisoarea din Chișinău, tot cu același camion și tot legați în saci. Aici au urmat din nou interogatorii și bătăi crunte. După mai bine de două luni, la 23 mai, Filip Șoșu reușește să evadeze din închisoare. Se abate spre Costești, dar nu merge acasă, știind că în mod sigur este căutat acolo. Se ascunde câteva zile la mătușa lui, Axenia, din Petroșani, la 6 km de Costești. Dar așa cum prin satele din apropiere se anunțase că din închisoare a evadat „dușmanul poporului” Șoșu din Costești, autoritățile locale organizau razii pe la casele oamenilor. Tânărul Filip nu dorește să pună în pe-

Gheorghe Briceag peste mulţi ani ricol rudele, care îl înduplecau să rămână, și fuge prin păduri și crânguri spre Horodiște, unde locuia o altă rudă îndepărtată. Dar și de acolo este nevoit să plece, abătându-se spre Prut, la Dumeni, unde locuiau socrii surorii sale. Aici însă, este arestat și dus la închisoarea din Edineț.

Dar Filip Șoșu nu renunță la visul de libertate. Reușește să evadeze și de aici, dar, fiind sleit de puteri, este în curând prins de soldații cu câini luați pe urmele lui. Readus în închisoare, a fost bătut cu cruzime, apoi închis într-o celulă separată unde i se dădea doar câte un pahar de apă fiartă pe zi și trei peștișori o dată la trei zile. De la Edineț a fost dus din nou la Chișinău, unde a fost ținut o lună în carceră. Bătut până la pierderea cunoștinței, torturat cu așa-numita „falanga”, cea mai odioasă metodă de tortură (bătăi la talpa piciorului), care nu lăsa urme pe corp, dar foarte gravă pentru organismul uman.

La 26 septembrie 1946, toți cei șase tineri costiceni au fost duși în fața judecății. Era pentru prima oară de la arestare când s-au întâlnit toți împreună. Procesul a durat două zile. La 27 septembrie, „troica”, așa era numit completul de judecată, a dat verdictul. „Pentru trădare de patrie”, patru dintre ei sunt condamnați la 10 ani

de închisoare, iar alții doi – la câte 3 ani. Era ziua Sfintei Cruci când li se crucifica și lor soarta pentru toată viața. În octombrie au fost duși aproape de Cercul polar, în Republica autonomă Komi, în lagăre diferite, dar toate cu regim aspru, unde deținuții nu aveau nume, ci doar numere de identificare. Au muncit în mine. În anul 1955 sunt eliberați ultimii dintre ei, dar cu dreptul de a locui numai în regiunea Kurgan.

Abia peste un an apare hotărârea Ministerului de Interne cu privire la scutirea de pedeapsă a persoanelor care au comis crime în perioada războiului și, în scurt timp după aceasta, ei au avut posibilitatea să revină în Moldova. „După mai bine de zece ani, cum scrie Filip Șoșu în memoriile sale, neam întors cu toții – cu tinerețea răstignită și însângerată pe crucea care am ales-o noi, de luptă în numele dreptății și libertății, îmbătrâniți nu de ani, cât de durere, cu sufletele îmbibate de putoare și praf de mangan”. La baștină însă, vor urma încă mult timp noi restricții privind locul de trai, angajarea în câmpul muncii, continuarea studiilor etc.

Fiind caractere puternice, eroii costiceni vor reuși să înfrunte toate impedimentele timpului, vor rămânea aceiași luptători angajați.

După ce s-au făcut mai multe cercetări privind mișcarea de rezistență antisovietică din anii 40-60, constatăm că tinerii de la Costești au fost, practic, printre cei dintâi sau chiar primii care au constituit o organizație de protest împotriva ocupației și de luptă pentru dreptate și libertate.

La pregătirea acestui material am folosit și manuscrisul de memorii și poezie „Stânca Prutului”, semnat de Filip Șoșu și pregătit pentru editare de fiica autorului, dna Luiza Șoșu, căreia în mulțumim și pe această cale pentru posibilitatea oferită de a-l consulta.

Mihai ADAUGE

Apa sânge se face universitar, membru corespondent al AȘM, „unul dintre aceste preparate, MabThera, a dat un rezultat pozitiv la tratarea unui număr de 730 de mii de pacienţi, între care la mulţi organismul respingea alt tratament, adică era ultima lor șansă”. În alte ţări, acestea sunt preparate obișnuite pe care le prescriu medicii de familie, iar pacienţii le obţin gratuit din farmacii. Metode naturiste în tratarea leucemiei sunt practicate la clinica „Eden” din orașul Breaza, judeţul Prahova, România. O mare parte a pacienţilor care au urmat tratamentul aici au obţinut remisiuni de durată.

La noi implementarea acestor practici este împiedicată, în primul rând, de lipsa de fonduri. Mai mult decât atât, cei afectaţi de simptomele leucemiei sunt trataţi, de cele mai multe ori, cu „milă” sau superioritate și de unii medici. Expresia: „ăsta nu mai are mult de trăit” sau „atât de tânăr!” sunt generice. Nu este scopul nostru să acuzăm pe nimeni, cu atât mai mult că aceasta nu ar rezolva problema, ci să sensibilizăm societatea, care, în cele mai dese cazuri, ia o poziţie distantă faţă de ei, izolându-i. Astfel, trebuie înţeles faptul că leucemia nu este o boală contagioasă, asemenea altor maladii, iar cei ce suferă de ea sunt oameni absolut normali. Cauzele leucemiei sunt puţin cunoscute astăzi, experţii nereușind să le argumenteze sigur și să ajungă la un consens asupra acestora. Iată însă unii dintre factorii favorizanţi ai bolii recunoscuţi internaţional: - iradierea ionizantă intensivă (consecinţele exploziilor nucleare, a avariilor); - subprodușii clorului din apa potabilă; - acţiunea substanţelor chimice (benzen, formaldehidă) la locul de muncă; - elemente nocive din produsele alimentare; - tratamentul chimioterapeutic ș.a. În Republica Moldova, potrivit afir-

maţiilor specialiștilor hematologi de la Spitalul Oncologic, numărul anual de noi cazuri de leucemie ar fi de aproximativ 500. Raportând populaţia Terrei (aproximativ 7 miliarde de oameni) la populaţia Republicii Moldova (fără autoproclamata RMN), constatăm că depășim cu mult media mondială la acest capitol. Aceste date ar putea fi verificate de o comisie internaţională de experţi, având ca finalitate un studiu multilateral al situaţiei: procentajul rural-urban, amplasarea geografică a cazurilor, spectrul de vârstă, condiţiile de trai etc. O hartă în acest sens ar da răspuns la multe întrebări. Altminteri, riscăm să privim la Republica Moldova cu lentila aceluiași turist care abia o deslușește pe harta lumii. Fără a dispune de această analiză și a pretinde că deţinem adevărul în ultimă instanţă, ne-am propus să analizăm rând pe rând cauzele enumerate anterior, raportate la situaţia Republicii Moldova.

Astfel, conform datelor oferite de colaboratorii Spitalului Oncologic, atestăm o creștere sporită a cazurilor de leucemie în fosta RSSM după exploziile nucleare din Japonia (Nagasaki și Hiroșima), efecte ce s-au diminuat simţitor în anii 60 ai secolului trecut. O nouă erupţie s-a produs după incidentul de la reactorul nr. 4 de la Centrala de la Cernobâl, din anul 1986. Efectele acestuia s-ar fi epuizat în 8-10 ani, până în 1997 revenindu-se la indicatorii anteriori. Însă, potrivit dr. Vasile Musteaţă, în ultimul timp atestăm o nouă creștere a numărului cazurilor de leucemie. Prin urmare, nu putem considera factorul iradierii ionizante intensive drept unicul și cel mai relevant la etapa actuală. În ceea ce privește acţiunea substanţelor chimice la locul de muncă și efectele negative ale tratamentului chimioterapeutic, acestea afectează anumite categorii ale populaţiei, ponderea acestor cazuri fiind depistabilă, cel puţin cu aproximaţie.

Care ar fi însă impactul subprodușilor clorului din apa potabilă și ce reprezintă aceștia? Subprodușii clorului sunt substanţele care rezultă din reacţia clorului cu materiile organice, poluanţii și chiar materialele care compun sistemul de transport (în cazul dat ţevile utilizate în sistemul de aprovizionare cu apă potabilă a populaţiei).

Aceste substanţe sunt cloroformul, bromoformul, trihalometanii și diclorbrommetanii. Atât oamenii de știinţă, cât și oficialităţile convin asupra faptului că acești compuși sunt cancerigeni și foarte dăunători sănătăţii. În general, sursele guvernamentale îl prezintă ca fiind inofensiv dacă se află în limitele admise. Cantitatea admisă de clor în apa de la robinet este de 0,50 mg/l.

Potrivit Consiliului American pentru Calitatea Mediului: „riscul de cancer în cazul persoanelor care consumă apă dezinfectată cu clor este cu 93% mai mare decât în cazul persoanelor care consumă apă fără clor”. Dr. Robert Carlson, profesor la Universitatea din Minnesota, a concluzionat că „problema clorului este similară poluării aerului”, adăugând că „cel mai aprig ucigaș al timpurilor moderne este clorul”.

Astăzi, 80% din populaţia Terrei consumă apă clorurată. Această situaţie se explică prin faptul că, din toate metodele cunoscute, clorurarea este cea mai economicoasă și eficientă modalitate de dezinfectare a apei potabile. Pentru prima dată, hipocloritul a fost utilizat ca dezinfectant pentru reţeaua de alimentare cu apă potabilă a Londrei în anul 1850, în urma unei epidemii de holeră. Alimentarea centralizată cu apă în Republica Moldova începe în 1892, odată cu construirea primului apeduct în orașul Chișinău, fără aplicarea unor metode de tratare antibacteriană. Din anul 1950, clorul este utilizat ca dezinfectant al apei potabile în Republica Moldova. În premieră, la Petricani au fost construite două rezervoare de apă a câte 500 de

metri cubi fiecare, un depozit de clor și alte edificii.

Singura agenţie responsabilă de distribuirea și verificarea calităţii apei potabile în capitală este SA „Apă-Canal Chișinău”. Conform afirmaţiilor șefului Centrului de Presă al agenţiei, Mihai Cojocaru, „cea mai indicată metodă de diminuare a formării substanţelor nocive ca urmare a clorurării ar fi micșorarea concentraţiilor de substanţe organice, care influenţează formarea compușilor secundari, în etapele de tratare a apei până la clorurare”. Aceasta era practic imposibil de realizat în condiţiile păstrării unui sistem de epurare învechit, de tip sovietic. Potrivit unor surse din cadrul Primăriei, în anul curent se va trece la un nou sistem, implementat cu suportul financiar acordat de România. La fel, utilizarea filtrelor de apă personale este recomandabilă.

Legătura direct proporţională dintre calitatea sistemului de dezinfectare a apei potabile și numărul de cazuri de leucemie a fost demonstrată în SUA în urma unor procese de judecată. În Republica Moldova, considerăm că ar fi imposibil. Nici nu ar trebui să fie scopul nostru de „a ne răfui” cu cineva.

Cu toate acestea, autorităţile trebuie să înţeleagă necesitatea susţinerii (nu doar financiare) a persoanelor afectate de leucemie și a familiilor acestora.

Această susţinere trebuie să constituie o prioritate, fără a fi împiedicată de subtilităţi birocratice și scuze interminabile. Orice iniţiativă în acest sens ar fi salutabilă. Problema nu mai poate aștepta, vizează viitorul nostru, al copiilor noștri. Leucemia nu alege: actori, politicieni, șoferi, studenţi. Astăzi, atâţia îi aduc omagiu lui Eminescu, cel care și-a trăit ultimii ani distrus de boală și părăsit de toţi... De câţi Eminescu mai avem nevoie?

Dumitru HANGANU, pentru FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

25 NOIEMBRIE 2011

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

Istoria Bisericii noastre în imagini Antim Nica la conducerea Misiunii ortodoxe din Transnistria În decembrie 1943, la un an de la instalarea în fruntea Misiunii ortodoxe române din Transnistria, mitropolitul Visarion Puiu se întorcea în ţară.

Motivele plecării din această funcţie erau legate mai ales de lipsa preoţilor destoinici care să facă misiune de evanghelizare în teritoriul administrat de statul român între Nistru și Bug, dar și de ofensiva sovietică care se apropia tot mai mult de Odesa și demoraliza populaţia locală. Astfel, în contextul unei apropiate retrageri a administraţiei românești, în data de 16 decembrie 1943, Antim Nica era numit la conducerea Misiunii de către mareșalul Ion Antonescu, cu aprobarea patriarhului Nicodim. La momentul numirii, Antim Nica era asistent la Catedra de pastorală din cadrul Facultăţii de Teologie din București. Arhimandritul Antim cunoștea prea bine problemele de la Misiunea din Transnistria, deoarece de la începuturile acesteia, septembrie 1941, și până în august 1943 fusese vicar, când practic pusese pe picioare activitatea misionară din acest spaţiu rusesc. Numirea lui Antim la conducerea Misiunii era considerată ca temporară chiar de către mareșal, deoarece considera că, la o eventuală retragere din Odesa, componenta bisericească a administraţiei românești să aibă un conducător. De altfel, o lună mai târziu românii se retrăgeau din Odesa, practic activitatea Misiunii bisericești încheinduse. Însă, la alegerile din 23 ianuarie 1944, Antim Nica era ales episcop al Ismailului - Cetatea Albă, la 10 martie fiind instalat în această calitate.

In memoriam Antonie Plămădeală

Episcopul Antim Nica întregi stăteam în chiliuţa din clopotniţă, fericit. Tata mă lăsa singur acolo când nu-mi găsea ceva de făcut pentru gospodărie și plăcerea mea cea mai mare era să răsfoiesc cât mai multe cărţi și să-mi aleg singur pe cele pentru citit și acasă, deși acasă nu prea aveam timp. Se găsea întotdeauna ceva de făcut. Am fost doica tuturor fraţilor mai mici pe care trebuia să-i spăl, să-i legăn numai eu știu de câte ori i-am răsturnat, legănându-i ca să nu mai plângă. Cu cât îi legănam mai tare, cu atât plângeau mai cu disperare. Pe urmă îi adunam de pe jos. Și era greu, că și eu eram mic. Cărţile pe care le citeam, le povesteam apoi cu câţiva băieţi de vârsta mea. Eu trăiam în două lumi: în cea a satului și în cea a cărţilor, una mai minunată decât alta”.

Leonida Plămădeală la Seminarul din Chișinău în 1943, în stânga faţă de episcopul Dionisie Erhan Acum 85 de ani, în satul Stolniceni, undeva la nord-vest de Chișinău – sufletul Basarabiei, în numeroasa familie a cântăreţului de la biserică, se năștea Leonida, cel care avea să ajungă Antonie, mitropolitul Ardealului. S-a scris mult despre activitatea lui ca ierarh al Bisericii în care fusese botezat, însă prea puţine lucruri poate se cunosc despre locul său de baștină, așa cum le place basarabenilor să spună. Despre anii și locul copilăriei avem mărturia marelui ierarh român: „După ce am învăţat să citesc, am descoperit în clopotniţa bisericii o bibliotecă cu vreo cinci rafturi de cărţi. Era literatură populară, cărţi subţiri la care priveam ca la niște comori extraordinare. Tata, dascăl de biserică, era și bibliotecar.

De acolo am citit, cu lacrimi, poveștile lui Creangă și ale lui Ispirescu, și multe altele. Zile

Mănăstirea Coşelăuca din Basarabia interbelică După două ore de mers cu autobuzul de la Chișinău spre Cunicea, la o staţie, o cruce vestește despre prezenţa unui așezământ monastic cu numele de Coșelăuca. Istoria acestei mănăstiri începe pe la 1786, atunci când marea proprietară din Cotiujenii Mari, Maria Tocan, descendentă a unui neam de răzeși, dorea să-și închine viaţa în liniștea rugăciunii permanente. Aceasta și-a luat numele de Mitrodora, punând început bun acestui așezământ prin ridicarea unui bisericuţe de lemn. Ulterior, la 1841, pe locul acesteia, a fost ridicată o biserică de zid, în formă de navă, cu frontoane specifice neocla-

Majoritatea bisericilor au fost ridicate în secolul al XVIIIlea, în jurul târgului Chișinău, care cunoștea o dezvoltare tot mai mare și care se închega pe proprietăţile mai multor boieri moldoveni și a unor mănăstiri de dincolo de Prut. Una dintre cele mai vechi este Biserica „Acoperământul Maicii Domnului”, ridicată pe la 1739-1741 de Vasile Mazarachi, pârcălabul Chișinăului, fiind zidită în orașul vechi, pe un promontoriu de pe malul râului Bâc (astăzi strada Mazarache, 3). La refacerea din 1812, biserica a primit hramul pe care îl poartă astăzi, cel vechi fiind „Sf. Ioachim și Ana”.

Biserica are un plan triconc, cu un pronaos pătrat la vest, naos alungit și cu abside semicirculare, clopotniţa fiind situată deasupra pronaosului. În 1838, pereţii bisericii au fost întăriţi prin adăugarea unor contraforţi, iar în 1856 s-au schimbat catapeteasma și podelele.

O altă biserică veche este Râșcanu, a fostului sat Vistirniceni (astăzi strada Circului, 6), cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin și Elena”, ridicată pe la 1777 de spătarul Constantin

Pe locul unei alte biserici mai vechi aflate în ruină, în 1810, „căpitanul Terinte și alţi iubitori de Hristos” ridicau biserica cu hramul Bunei Vestiri, într-un stil arhitectonic simplu, în formă de navă, cu un altar semicircular și clopotniţă pe pronaos, cu aspecte exterioare clasicizante sicismului rusesc la extremităţi și cu două turle, una patrulateră cu rol de clopotniţă peste pronaos și una mică, simbolică, deasupra altarului. Intrarea se face printr-un exonartex închis, mai mic decât elevaţia bisericii.

Lăcașul a fost ridicat în cinstea „Adormirii Maicii Domnului”, prin contribuţia duhovnicului Eparhiei Chișinăului, ieromonahul Nicandru, a cărui soră, schimonahia Irina, era stareţa Mănăstirii Coșelăuca. Prin contribuţia aceleiași maici a fost ridicat paraclisul de iarnă, cu hramul „Sf. Împăraţi Constantin și Elena”. De asemenea, pentru buna funcţionare a mănăstirii, boierul Străjescu, din apropiere, dona acesteia 65 de hectare de pământ. În perioada interbelică, la iniţiativa și prin purtarea de grijă a episcopului Visarion Puiu al Hotinului, au fost reparate cele două biserici și stăreţia și a fost înfiinţat un atelier de ţesut covoare, maicile ducând o viaţă de sine.

Biserici din Chişinăul de altădată Poate că ar fi foarte multe de spus despre lăcașurile de cult ortodoxe care mai dăinuie în Chișinău, dar oricine ar încerca să afle ceva pe această temă ar fi tentat să cerceteze mai ales despre bisericile care existau înainte de anexarea Basarabiei de către statul ţarist în anul 1812. Iar cel interesat ar fi surprins să vadă că acele biserici care mai există sunt cele mai vechi și au fost construite încă înainte ca ţariștii să facă din Chișinău unul dintre cele mai importante orașe din Basarabia.

Râșcanu din Iași. Are un plan format dintr-un naos circular, cu absida altarului semicirculară și un pronaos pătrat, deasupra căruia a fost înălţată camera clopotelor cu deschideri în arc, acoperită piramidal, pe patru muchii.

Biserici ameninţate cu demolarea La 1808, pe locul altei biserici de lemn, era ridicată Biserica „Sfântul Ilie”, în stilul celor moldovenești, în formă de navă, cu absidă semicirculară și clopotniţă pe pronaos. A fost una dintre cele mai reprezentative biserici din Chișinău. În apropierea acesteia se afla Piaţa „Sf. Ilie”. După 1958, biserica a fost ameninţată cu demolarea, pentru a face loc noilor amenajări urbanistice din Chișinău. Deși episcopul Chișinăului din acea vreme a intervenit la Patriarhia Moscovei pentru salvarea ei, conform unei hotărâri a Consiliului de Miniștri a RSS Moldovenești, în 1960, Biserica „Sfântul Ilie” a fost demolată.

Pe locul unei alte biserici mai vechi aflate în ruină, în 1810 „căpitanul Terinte și alţi iubitori de Hristos” ridicau biserica cu hramul Bunei Vestiri (astăzi str.

B. P. Hasdeu, 10), într-un stil arhitectonic simplu, în formă de navă cu un altar semicircular și clopotniţă pe pronaos, cu aspecte exterioare clasicizante.

De o frumuseţe aparte este Biserica „Schimbarea la Faţă”, construită între 1898 și 1902, pentru a servi ca paraclis al gimnaziului de băieţi, Liceul militar „Mihai Viteazul” în perioada interbelică (astăzi str. Ștefan cel Mare, 164A). Are un plan de tip cruce greacă înscrisă, cu un as-

pect exterior decorat în spiritul stilului ruso-bizantin, intrarea făcându-se printr-un pridvor cu coloane robuste.

În bisericile din centrul Chişinăului se oficia, pe la 1918, în limba rusă Alături de băștinașii moldoveni, în Chișinău exista comunitatea grecească, deosebit de importantă și prosperă. În anul 1857, fraţii Anastasie și Mihail Ciufli, originari din Epir, negustori foarte bogaţi și stabiliţi în Chișinău, au ridicat o frumoasă biserică în stil rusesc, cu hramul „Sf. Teodor Tiron”. Însă, în 1885, autorităţile ţariste, sub pretextul că o biserică atât de frumoasă nu poate să aparţină unei comunităţi străine, au preluat-o și au transformat-o în biserică rusească. Astfel, comunitatea grecească din Chișinău rămânea fără biserică. Între 1887 și 1891, pe cheltuiala fraţilor Ivan și Victor Sinadino, se construia o biserică cu hramul „Sfântul Pantelimon”, într-un stil de cruce greacă, neobizantin. Aceasta a fost una dintre cele mai apreciate monumente de spiritualitate din Imperiul ţarist, atât pentru monumentalitatea ei, dar mai ales prin frumuseţea și stilul inedit pentru spaţiul rusesc. Pe lângă biserică a funcţionat o școală care servea comunităţii grecești, întreţinută de familia Ciufli. Pentru ca biserica să nu mai fie preluată de autorităţile rusești, aceasta a fost închinată Patriarhiei Ecumenice. În anii ‘60, biserica a fost închisă, fiind transformată în sală de degustare a vinurilor. În perioada reconstruirii Chișinăului, după planurile autorităţilor ţariste au mai fost ridicate o serie de biserici, mai ales în centrul orașului, în care se slujea în limba rusă, faţă de cele din zonele mărginașe, unde, spre 1918, se mai liturghisea în limba română. Cel mai important lăcaș de cult ridicat în centrul orașului este Catedrala episcopală, cu Clopotniţa și Arcul de Triumf, ridicată între 1834 și 1836, în stil clasicizant și în spiritul rusesc din acea vreme.

Totuși, cele mai importante lăcașuri de rugăciune rămân cele din secolul al XVIII-lea, drept mărturie a unei culturi moldovenești bine închegate înainte de perioada ocupaţiei ţariste.

Vizita patriarhului Alexei al Moscovei în România din maiiunie 1962 În primul deceniu comunist, relaţiile bisericești româno-ruse cunoscuseră o evoluţie fără precedent. În fiecare an trebuia să se consume o vizită fie la București, fie la Moscova. Prin această imagine a bunelor relaţii dintre cele două biserici trebuia să arate unitatea Orto-

Patriarhii Alexei al Moscovei și Justinian al României, București, 1962 doxiei în lagărul socialist, între Marea Biserică a Moscovei și Română, cea mai numeroasă după cea rusă în lumea ortodoxă. Pe de altă parte, aceste relaţii trebuiau să contribuie la eforturile sovieticilor de a câștiga tot mai mult pe terenul diplomatic din Orientul Apropiat și zona Mediteranei, tot așa cum încercaseră ţarii ruși în secolul al XIX-lea.

Aceasta era imaginea oficială. Însă documentele de arhivă scot la lumină politici și manifestări ale patriarhului Justinian total diferite de linia moscovită. Izvoarele istorice ne arată cum Justinian a încercat să iasă de sub „tutela” bisericească a Moscovei prin stabilirea unor relaţii directe cu Patriarhia de Constantinopol sau cu Biserica

La pomenirea mitropolitului Visarion Puiu „Aduceţi-vă aminte de maimarii voștri”, spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Evrei, cap. XIII, 7. Iar unul dintre mai-marii Bisericii noastre este mitropolitul Visarion Puiu. Este poate unul dintre cei mai controversaţi actori ai istoriei bisericești românești, dar acest lucru se datorează timpurilor atât de vitrege pe care le-a străbătut și personalităţii uriașe de care a dat dovadă pe ogorul spiritual.

Iar pe cât de mare a fost, tot atât de necunoscut este. Plecarea sa în august 1944, în Croaţia, nu a avut o motivaţie canonică în raporturile pe care factorul politic

Cortegiul mortuar al mitropolitului Visarion Puiu Greciei aflate în afara lagărului socialist. Totuși, la începutul anilor ‘60, chiar regimul Gheorghiu-Dej începea să aibă atitudini distante faţă de Moscova, mai ales după ruptura sovieto-chineză. Așa se face că, abia după patru ani de la ultimele întrevederi ruso-române, patriarhul Alexei era cel care venea la București pentru a reînnoda tradiţia vizitelor reciproce anuale. Evident că patriarhul Justinian a prevăzut ca în programul vizitelor la obiective din ţară delegaţia rusă să vadă mănăstirile la care întâistătătorul român ţinea foarte mult, precum: Snagov, Ciorogârla, Curtea de Argeș, Schitul Maicilor, Ghighiu și Paraclisul Sf. Spiridon Nou din Capitală.

La 1808, pe locul altei biserici de lemn, era ridicată Biserica „Sfântul Ilie“, în stilul celor moldovenești, în formă de navă, cu absidă semicirculară și clopotniţă pe pronaos. A fost una dintre cele mai reprezentative biserici din Chișinău. În apropierea acesteia se afla Piaţa „Sfântul Ilie“

românesc le impunea Patriarhiei Române faţă de noua entitate ortodoxă croată. Pe fondul pregătirilor pentru schimbarea atitudinii faţă de Uniunea Sovietică și a năvălirii armatei roșii în spaţiul românesc, mitropolitul Visarion era conștient că nu poate avea liniștea bătrâneţii.

Atunci motivaţia oficială de a merge la Zagreb pentru hirotonirea unui ierarh croat era șansa lui de a părăsi România pentru o vreme, până ce situaţia politică îi permitea să se întoarcă. Dar patriarhul Nicodim i-a mai dat o însărcinare. Mitropolitul trebuia să viziteze comunităţile românești din Apus în perspectiva înfiinţării unui episcopat al românilor din Europa Occidentală.

Era un proiect mai vechi al său.

De aceea, atunci când a rămas în exil, mitropolitul de fiecare dată își exprima acest gând, iar atunci când a încercat să pună început bun acestei eparhii, puţini români din exil l-au urmat.

La 10 august 1964, cu gândul

la cele săvârșite pentru Biserica și poporul său, dar cu tristeţea semănată de mai-marii exilului românesc, mitropolitul Visarion Puiu trecea în lumea drepţilor.

Mitropolitul Iosif Naniescu şi Seminarul „Veniamin Costachi” din Iaşi Într-o perioadă în care viaţa bisericească din Regatul Român trecea printr-un regres fără precedent, atunci când mănăstirile și bisericile erau spoliate de averile care le mai ajuta să funcţioneze, când Biserica era ameninţată permanent de controlul deplin exercitat de politicienii dominaţi de ideile revoluţionare franceze și dornici de îmbogăţire, istoria a consemnat prezenţa și faptele unor oameni ai altarului care s-au dovedit a fi adevărate oaze de spiritualitate ortodoxă și de identitate românească. Unul dintre aceștia a fost Iosif Naniescu, mitropolitul „cel blând și smerit” al Moldovei, considerat un demn urmaș al lui Veniamin Costachi. Mitropolitul Iosif a fost cel care a finalizat construirea Catedralei mitropolitane din Iași, începută de înaintașul său și cel care s-a preocupat de susţinerea preoţilor care treceau prin greutăţi materiale și mari încercări moral-religioase. Alături de biserica-catedrală, mitropolitul Iosif s-a îngrijit de ridicarea nivelului cultural și de pregătire a viitorilor slujitori ai altarului moldav. El a fost cel care, la 20 mai 1891, a reușit să mute seminarul înfiinţat de Veniamin Costachi de la Socola la Iași, în palatul în care locuise principele Grigore Sturdza Voievod, de lângă noua catedrală.

Cu această ocazie, potrivit patriarhului Nicodim Munteanu, ucenic al mitropolitului Iosif, întâistătătorul moldav ar fi spus: „Te-am răzbunat, Veniamine, contra aceluia care ţi-a amărât zilele, căci iată, astăzi, te-ai instalat în palatul lui”. Astfel, noua locaţie a Seminarului „Veniamin Costachi”, obţinută și amenajată de Iosif Naniescu, a pregătit generaţii strălucite de preoţi care au slujit altarele Moldovei până la desfiinţarea din 1948.

Adrian Nicolae PETCU, ziarul „Lumina”

Seminarul „Veniamin Costachi” din Iași

Obștea mănăstirii Coșelăuca

Biserica mănăstirii Coșelăuca

De o frumuseţe aparte este Biserica „Schimbarea la Faţă”, construită între 1898 și 1902, pentru a servi ca paraclis al gimnaziului de băieţi. Are un plan de tip cruce greacă înscrisă, cu un aspect exterior decorat în spiritul stilului ruso-bizantin, intrarea făcându-se printr-un pridvor cu coloane robuste

În anul 1857, fraţii Anastasie și Mihail Ciufli, originari din Epir, negustori foarte bogaţi și stabiliţi în Chișinău, au ridicat o frumoasă biserică în stil rusesc, cu hramul „Sfântul Teodor Tiron“

10

25 NOIEMBRIE 2011

CALEIDOSCOP

25 noiembrie Evenimente 1034: Malcolm al II-lea al Scoției moare.

Duncan, fiul celei de-a doua fiice, în locul lui Macbeth, fiul fiicei mai mari, moștenește tronul 1120: La naufragiul Corabiei Albe moare prințul Angliei, William Adelin, fiul lui Henry I al Angliei (cel mai tânăr fiu al lui William Cuceritorul) 1177: Bătălia de la Montgisard, singura dată în care sultanul Saladin a fost învins de cruciați. Armatele unite ale lui Baudoin al IV-lea al Ierusalimului zdrobesc oastea musulmană 1715: Începutul domniilor fanariote în Țara Românească prin instaurarea la domnie a lui Nicolae Mavrocordat. Domniile fanariote însemnau o prelungire a controlului exercitat de Poartă asupra Țărilor Române, dar cu autonomie internă sporită 1783: Armatele britanice au evacuat New Yorkul, ultima lor poziție militară din timpul revoluției americane 1864: Este promulgată „Legea instrucțiunii publice”, ce avea să stea la baza învățământului românesc modern.

Se stabilesc trei grade de învățământ: primar, secundar și superior, din care „instrucțiunea primară este obligatorie și gratuită” 1867: A intrat în vigoare prima Convenție poștală a României, cea cu Rusia, conform căreia pe teritoriul României serviciul de poștă urma să fie efectuat numai de către Poșta Română 1896: Apare, la București, primul număr al revistei „Literatura și arta română. Idei, simțire și formă”, sub conducerea lui Nicolae Petrașcu 1916: Primul Război Mondial: Trupele române angajează puternice acțiuni de luptă pe linia Cricov-Ialomița, pentru a câștiga timpul necesar atât concentrării forțelor ruse, cât și pregătirii unei alte linii de rezistență 1932: „Pact de neagresiune electorală” între Partidul Național Țărănesc și Garda de Fier. Aderă ulterior gruparea liberală condusă de Gheorghe Brătianu („georgiștii”), Uniunea Agrară condusă de Constantin Argentoianu și Partidul Evreiesc din România 1940: Încep, la Jilava, săpăturile pentru dezgroparea, în vederea reînhumării, a osemintelor lui Corneliu Zelea-Codreanu și ale celorlalți legionari uciși împreună cu el 1986: A izbucnit scandalul Iran-Contra, prin care oficialii americani îi sponsorizau în secret pe rebelii din Nicaragua, cu banii obținuți de pe urma vânzării de armament în Iran 1998: Jiang Zemin a fost primul șef de stat chinez care a vizitat Japonia, după cel de-al doilea război mondial 2001: Cercetătorii de la societatea „Advanced Cell Technology” din Worcester, Massachusetts, SUA, au anunțat clonarea primului embrion uman din lume, prin transferul nucleelor celulelor aparținând unor celule de piele în ovule denucleate, prelevate de la femei

Nașteri 1562: Lope Felix de Vega Carpio, scriitor și dramaturg, reprezentant de seamă al Renașterii spaniole (d. 1635) 1609: Henrietta Maria, prințesă a Franței și regină a Angliei, Scoției și Irlandei, soția lui Carol I al Angliei (d. 1669) 1638: Ecaterina de Braganza, soția regelui Carol al II-lea al Angliei (d. 1705) 1814: Matei Millo, autor dramatic (d. 1896) 1863: Ion Cantacuzino, medic și bacteriolog român (d. 1934) 1876: Prințesa Victoria Melita de Saxa-Coburg și Gotha, sora reginei Maria a României (d. 1936) 1881: Papa Ioan al XXIII-lea (d. 1963) 1896: George Vraca, actor român (d. 1964) 1960: John F. Kennedy Jr., fiul președintelui american John F. Kennedy (d. 1999)

Decese 1185: Papa Lucius al III-lea 1885: Alfonso al XII-lea, rege al Spaniei (n.

1857) Grigore Alexandrescu, poet și fabulist român (n. 1810) 1950: Johannes Vilhelm Jensen, scriitor danez (n. 1873) 1959: Gerard Philippe, actor francez (n. 1922) 1972: Henri Coandă, inventator și inginer, creatorul primului avion cu reacție din lume (n. 1886) 1994: Gheorghe Vitanidis, regizor român (n.

1929) 1999: Alexandru Ciorănescu, prozator, poet, dramaturg și istoric literar (n. 1911) 2005: George Best, fotbalist nord irlandez , extremă stângă la Manchester United (n.

22 mai 1946) 2009: Theodor Hristea, lingvist român (n. 1930)

Sărbători Ziua internațională a nonviolenței Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor Surinam: Ziua națională. Aniversarea proclamării independenței (1975).

G`ndul s=pt=m`nii „Timpul unui om inteligent nu merită să fie pierdut în mijlocul majorităţii oamenilor.

Prin definiţie, sunt deja destui oameni acolo”.

G. H. Hardy

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

INTERVIU

Poemul îndrăgostit de muzică al Radmilei Popovici-Paraschiv Radmila Popovici-Paraschiv este una dintre cele mai cunoscute textiere de la noi. S-a remarcat îndeosebi prin colaborarea cu compozitorul Marian Stârcea, dar lucrează și cu alţi compozitori și aproape nu există cântăreţ în Republica Moldova căruia să-i lipsească din repertoriu un cântec pe versurile Radmilei.

Textiera este născută pe 31 august 1972, în Floriţoaia Veche, raionul Ungheni. A absolvit Școala Pedagogică “Н. Крупская”, acum “Alexandru cel Bun”, și Facultatea de Litere a USM. În 2007-2008 a lansat CD-urile de autor “Tu și eu”, “O lume în ochi de copil” cu versuri pe muzică de Marian Stârcea. În 2008 a debutat editorial cu volumul “Mi-s” (poezii), Colecţia “La steaua”, Editura Prut Internaţional, Chișinău. În 2008 s-a învrednicit de Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (Debut) pentru volumul de poezii “Mi-s”. Anul acesta, Radmila Popovici s-a mai bucurat de o „împlinire editorială”, și anume apariţia în Colecţia “Ideal” - “101 poeme” a Editurii Biodova, București. De asemenea, versurile ei au încăput în “Cartea Poeziei 2011”, lansată de Editura Arc, Chișinău.

că prin lumea orașului. Nu am avut posibilităţi să urmez la acea vreme o școală muzicală, deși au existat capacităţi. Și în acea perioadă am acumulat bagaj muzical, dar cu textele stăteam mai prost, nu le puteai găsi ca acum, când deschizi google și ai acces aproape la orice text. Atunci auzeam la radio o frază sau un refren și îl memoram, dar pentru că nu exista posibilitatea să rebobinezi și să asculţi mai de multe ori ca să reţii versurile, am început să inventez, chiar și în rusă, dacă în unele piese nu-mi ajungeau versuri, cârpeam de la mine și mi-a plăcut acest exerciţiu, am ajuns până la hiturile ABBA. Atât de mult îmi plăcea ABBA, dar nu înţelegeam nicio iotă în engleză, intuiam însă ce vor ei să spună prin muzică și făceam texte în română, ca pe urmă să i le dau lui Marian Stârcea și el să facă altă muzică. De exemplu piesa „Aș

vechi, eu simt că le-am depășit deja și ca idee, și ca viziune, dar dacă el le vede în contextul cântecelor sale, eu îi las mână liberă.

- În muzică, numele dvs. ni se asociază cu Marian Stârcea, dar poate nu cunoaștem noi și mai colaboraţi și cu alţi compozitori?

- Mai puţin, dar colaborez. Cu Iulia Sandu facem împreună piese pentru copii. Am scris o vreme versuri la cântecele pentru copii ale compozitorului Valeriu Ciobanu. Am colaborat cu Valeriu Cataraga pentru Edict, am deja 8 piese pentru Oleg Baraliuc, și asta în pofida faptului că nu ne-am văzut niciodată în faţă, am două piese în colaborare cu Octavian Coteţ, colaborez acum cu Anastasia Lazarencu, studentă la Academia de Muzică, a găsit din cartea mea niște

Pe 23 noiembrie, Radmila Popovici-Paraschiv și-a invitat prietenii la o serată de creaţie, dar mai mult una de suflet, cum spune autoarea, intitulată „Poemul îndrăgostit de muzică”, care a avut loc la Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici”.

- Pentru început, o să vă rugăm să ne spuneţi dacă serata din 23 noiembrie a fost organizată cu vreo ocazie anume?

- Nu e nici o ocazie specială la mijloc. Fiecare zi este o ocazie să ne mângâiem sufletul cu ceva și m-am gândit că s-a acumulat material... nu că e prea mult, deoarece niciodată nu există „prea mult” pentru lucruri frumoase, dar s-a acumulat suficient material ca să mă umple de tot și să simt că explodez, iar dacă nu împart cu alţii, atunci se va produce o explozie, poate, nu în direcţia care trebuie.

- E pentru prima dată când desfășuraţi o astfel de serată?

- Nu, împreună cu Marian Stârcea am avut o serată de creaţie comună, mai bine fie spus, la serata lui de creaţie au răsunat preponderent cântece pe versurile mele. Dar totuși, era serata Maestrului. Ce ţine de îndeletnicirea mea, nu am spus niciodată că sunt poet sau textier, eu sunt autoare de versuri. Că ele apar în cărţi ca și poezii sau texte pentru muzică, asta e altceva, se vede că ele și-au găsit locul într-un context. Cât despre seara de azi, tot ce vine din suflet întotdeauna apropie, ne mai oprește din grabă pentru a ne ajuta să realizăm care sunt adevăratele valori, pentru că trebuie să ne grăbim să facem lucruri frumoase și bune.

depășit acest moment. Dacă vrei să faci ceva bun cu adevărat, nu trebuie să-ţi propui ca neapărat să fie rostit numele tău sau să fii cumva recompensat. Recompensa e succesul unei piese, faptul că lumii îi place un cântec și aplaudă, chiar dacă nu știe că tu ești cel care a scris textul. Senzaţia că tu ai putut atinge niște coarde este o recompensă. Eu cred că atunci când facem lucruri a căror valoare nu se exprimă în venituri materiale nu trebuie să ne propunem scopuri, dacă ne propunem un scop, atunci vom eșua. Pentru că lucrurile trebuie să vină de la sine și nu doar de dragul unor remunerări, indiferent de natura lor.

- O să vă rugăm să ne spuneţi cum a început cariera dvs.?

- E prea mult spus carieră. Dar dacă ar fi să mă întorc acolo de unde vin, pasiunea asta a mea a început când eram foarte tânără, prin clasa a IV-V-ea, când tata mi-a cumpărat un acordeon de la mâna a doua.

Mi l-a pus pe braţe și am început să cânt singură, fără vreun instructor, că la ţară, de unde vin eu, nu erau. Și nici nu m-a dat la vreo școală muzicală, pentru că nu erau condiţii.

Eram un copil blond și nevinovat, pe care tata se temea să-l rătăceas-

deja. Iar omul când devine prea autocritic, mai că n-ar vrea nimic să publice, fiindcă știe că nu descoperă nimic nou.

vrea”, pe care o cântă Natalia Barbu este inspirată din melodia ABBA „I dont wanna talk”: „Prin geamul larg deschis / Mă cheamă luna plină...” Și peste ani, când Marian a văzut versurile acestea, i-au plăcut și a făcut din ele un cântec. Vezi, din cântec a ieșit, în cântec a ajuns. Așa au fost primii pași.

- Dar când aţi întâlnit compozitorul?

- L-am întâlnit în anul cinci de facultate, prin ’95, eram studentă la Litere. Și prin cunoștinţe comune am cunoscut-o pe Lili, ea era împreună cu Marian Stârcea și așa ni s-au unit drumurile. Eu am venit echipată cu caietul meu de poezii, el mi l-a luat și nu mi l-a mai întors. Multe dintre acele poezii au ajuns deja cântece. Marian Stârcea mai face și acum muzică pe poeziile cele mai

versuri, potrivite din punctul ei de vedere, pentru cântece și a făcut trei piese din propria dorinţă. Am un cântec în comun cu Constantin Rusnac, cu Ghenadie Ciobanu am colaborat pentru muzicalul „Porţile”... Așadar sunt și alţi compozitori pe lângă Marian Stârcea, deși, cu el colaborez deja de 18 ani. Doamne, cât timp a trecut!

- Nu am știut că aţi publicat o plachetă de versuri!

- Am mai mult material, dar sunt precaută și public puţin. Prima carte de versuri se numește „Mi-s”.

Nu mi-am propus să fac cantitate, vreau să mă mai maturizez, să văd dacă într-adevăr ceea ce-mi pare acum interesant este material bun. Și-apoi, până la noi s-a cam scris totul, noi doar putem să exprimăm prin alte expresii ceea ce se știe

- În afară de poezie, ce altă ocupaţie pământească mai aveţi?

- Cresc și educ doi copii. Profesia mea deloc nu mă reprezintă în calitate de ceea ce mă intervievaţi acum. Am lucrat într-o agenţie de turism chiar din anii studenţiei, cu o pauză de creștere a celui de-al doilea copil și am rămas în acest sistem, dar cred că a venit timpul să ies de acolo. Vreau să fiu într-un domeniu mai apropiat de firea mea și de ceea ce fac, de fapt.

- Serata de astăzi este precedată și de o expoziţie de fotografii realizate de dvs. Ce reprezintă aceste fotografii?

- Stări, emoţii. Unele fotografii îmi plac într-atât, încât vreau să le vadă și alţii. Nu sunt fotograf profesionist, nu respect nici o regulă în fotografie, doar surprind ceea ce îmi place, mai mult portrete, jocul copiilor... Nu au o tematică anume, este lumea mare văzută prin ochii mei mici.

- În copilărie și adolescenţă visăm mai mult, iar la maturitate ne punem scopuri. Unde se vede, se visează Radmila Popovici în următorii cinci ani?

- Niciodată nu am trăit cu scopuri îndepărtate, vezi ce vremuri

- Și totuși voi mai face uz de îmbinarea de cuvinte „poeţi pentru cântece” sau textieri și o să vă întreb dacă nu vă simţiţi nedreptăţiţi de faptul că atunci când este interpretată o piesă se scoate în prim-plan interpretul compozitorul și, foarte rar, autorul versurilor?

- Poate la începutul carierei m-am gândit că am depus și eu o parte din muncă, dar numele meu nici nu a fost pomenit. Dar am

sunt, nu știm la ce să ne așteptăm mâine? Eu am acţionat mai mult după îndemnul inimii, ce a vrut ea să facă, eu m-am supus. Îţi spun cu toată sinceritatea, nu am scopuri ce să fiu și ce să ajung.

- V-ar fi plăcut să vă interpreteze cântecele un cântăreţ anume?

- După concertul susţinut la Chișinău de Valy Boghean, mi-ar fi plăcut să colaborez cu el. Dar uite că am întâlnit-o pe Anastasia Lazarencu, care îmi percepe perfect poezia și o transmite prin muzică, ceea ce mă încântă. Să spun că vreau acum în mod intenţionat să-mi cânte textele un interpret anume, nu aș putea.

- Dar s-a întâmplat să fiţi nemulţumită de o voce anume, de faptul cum a redat textul dvs.?

- S-a întâmplat, dar evident că nu voi da acum nume, poate nu atât vocea m-a dezamăgit, cât felul de a transmite, că a fost mai superficial decât simţisem eu sau s-a întâmplat să nu se realizeze trinitatea asta: melodie, text, interpret. Tare mult depinde de felul în care interpretul transmite textul. Clar că mai sunt și eșecuri, dar fără ele noi nu învăţăm nimic.

- De ce sunt atât de puţini textieri la noi?

- Cred că nu e atât de simplu să scrii texte pentru muzică gata, mie îmi place să scriu pe muzică, dar mulţi dintre poeţii cu care am discutat preferă să dea textul și compozitorul să muncească pe text.

Compozitorii vor ades ca textierul să lucreze pe muzică. Pentru mine ea a rămas în suflet din copilărie, eu nu am mers până la capăt ca s-o studiez, dar muzica nu m-a părăsit.

- Vei repeta experienţa acestei seri de creaţie?

- Nu știu niciodată ce voi face mâine.

- Noi vă mulţumim și vă dorim mult succes în continuare.

- Vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

FESTIVAL

Regal de film polonez contemporan la Chişinău În perioada 24–28 noiembrie, la Chișinău se desfășoară Festivalul Filmului Polonez.

Evenimentul este organizat de Centrul Cultural „Gaudeamus”, în colaborare cu Ambasada Republicii Polone în Republica Moldova și Institutul Cultural Polonez din București.

Programul festivalului din acest an include cinci pelicule de excepţie, realizări de ultimă oră a cineaștilor polonezi: „Examenul de Capacitate 1947”, regie Janusz Majewski; „Erratum”, regie Marek Lechki; „Veneţia”, regie Jan Jakub Kolski; „Trandafirașul”, regie Jan Kidawa-Błoński; „Joanna”, regie Feliks Falk.

Deschiderea festivalului a avut loc pe 24 noiembrie într-un cadru festiv, cu participarea Excelenţei Sale Ambasadorului Republicii Polone în Republica Moldova, Bogumil Luft. În continuare vă propunem o scurtă expunere prezentare a peliculelor cinematografice prezentate în cadrul festivalului.

25 noiembrie – „Erratum”, Polonia, 2010, 89 min. Regia și scenariul: Marek Lechki Imaginea: Przemysław Kamiński. În distribuţie: Tomasz Kot, Janusz Michałowski, Dorota Pomykała, Ryszard Kotys.

Cu câteva zile înainte de ceremonia

Primei Împărtășanii a fiului său, Michał vizitează orașul natal. Plimbându-se pe străzile orașului întâlnește oameni care i-au fost odinioară prieteni, vizitează locuri familiare. Ceea ce a început ca o vizită banală, se transformă într-o călătorie care îi va schimba viaţa.

Premii: Festivalul de Filme Artistice Poloneze, Gdynia 2010 – Premiul pentru cel mai bun debut, Premiul Ziariștilor, Premiul Organizatorilor de Festivaluri de Film Polonez în Străinătate; Festivalul Internaţional de Film, Chicago 2010 – Placheta de Aur la secţiunea debut; Festivalul Internaţional de Film, Pusan 2010 – menţiune în cadrul secţiunii Flash Forward; Festivalul de Film, Varșovia 2010 – premiu în cadrul secţiunii Competiţia 1, 2; Festivalul Debuturilor în Film „Tinerii și Filmul”, Koszalin 2010 – Premiul Presei, premiul pentru sunet.

26 noiembrie – „Veneţia”/Wenecja, Polonia, 2010, 110 min. Regia și scenariul: Jan Jakub Kolski Imaginea: Arthur Reinhart PSC. Muzica: Dariusz Górniok. În distribuţie: Magdalena Cielecka, Marcin Walewski, Agnieszka Grochowska, Grażyna BłęckaKolska, Julia Kijowska, Teresa Budzisz-Krzyżanowska, Mariusz Bonaszewski.

Un băiețel visează să ajungă la Veneţia împreună cu părinții. Odată cu izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial aceste planuri sunt întrerupte, băiatul retrăgându-se împreună cu familia într-un conac

la ţară. Pentru a ieși din starea de plictiseală și nesiguranţă, micul protagonist își creează o lume imaginară.

Filmul este inspirat din povestirea omonimă a scriitorului polonez Włodzimierz Odojewski.

Premii: Festivalul de Filme Artistice Poloneze, Gdynia 2010 – Premiul pentru cea mai bună imagine, Premiul pentru cea mai bună producţie, Cel mai bun debut (Marcin Walewski)

27 noiembrie – „Trandafirașul”/ Różyczka, Polonia, 2010, 118 min.

Regia: Jan Kidawa-Błoński Scenariul: Maciej Karpiński, Jan Kidawa-Błoński. Imaginea: Piotr Wojtowicz PSC. În distribuţie: Andrzej Seweryn, Magda Boczarska, Robert Wieckiewicz, Jan Frycz, Grażyna Szapołowska, Krzysztof Globisz.

Un scriitor renumit are o relaţie amoroasă cu o tânără femeie. Orbit de dragoste, acesta nu-și dă seama că relaţia lor nu este o coincidenţă – iubita lui este o agentă a poliţiei secrete și amanta unui ofiţer care a primit ordin să-l discrediteze pe scriitor. Filmul, inspirat de o poveste reală, se desfășoară pe fundalul revoltelor studenţești și a campaniei antisemite provocate de partidul comunist în anul 1968.

Premii: Festivalul de Filme Artistice Poloneze, Gdynia 2010 – Grand Prix „Leii de Aur” pentru cel mai bun film, Premiul pentru cea mai bună producţie, Cel mai bun rol principal feminin (Magdalena

Boczarska), Cel mai bun sunet, Premiul publicului; Premiile Cinematografice Poloneze 2011 – premiul „Vulturul” pentru cel mai bun actor în rol principal (Robert Więckiewicz); Festivalul Internaţional de Film, Moscova 2010 – premiul „George de Argint” pentru cel mai bun regizor; Festivalul de Film Central European MECEFF, Mediaș 2011 – Grand Prix.

28 noiembrie „Joanna”, Polonia, 2010, 105 min. Regia și scenariul: Feliks Falk. Imaginea: Piotr Śliskowski PSC. Muzica: Bartłomiej Gliniak În distribuţie: Urszula Grabowska, Stanisława Celińska, Kinga Preis, Joachim Paul Assboeck Cracovia sub ocupaţie nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. O tânără femeie care și-a pierdut soţul la începutul războiului îngrijește o micuţă evreică. Faptul că ascunde un copil în casă este un motiv constant de teamă pentru ea. Un ofiţer german îi descoperă secretul și-i propune o relaţie amoroasă.

Premii: Festivalul de Filme Artistice Poloneze, Gdynia 2010 – Premiul pentru cea mai bună regie, Cel mai bun scenariu, Cel mai bun costum, Cel mai bun machiaj.

Intrarea la toate proiecţiile din cadrul Festivalului Filmului Polonez este liberă. Proiecţiile pot fi văzute la centrul Cultural „Gaudeamus”, cu începere de la ora 18.00.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

28

Luni NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial.

“DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk-show (reluare). 12.00 Vedete la bis. 13.10, 5.20 Săptămâna sportivă. 13.40, 1.15 Cultura azi.

14.25 Documentar. “25 de zile în Europa”. 15.00 La noi în sat. 15.40 Documentar. “Cunoaște și descoperă”. 16.05 Magazinul copiilor. 16.35 Magazinele UEFA. 17.15 Zona încrederii. 17.50 Petalo romano. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004).

22.15 Dor. Program muzical. 22.45, 1.05 Descoperă Moldova. 23.15, 0.10 Serial. “LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). 1.00 TVMi. 3.50 Music Mania. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Film artistic 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 11 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 12 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05:30 Reţeta de acasă (r) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovela romaneasca: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de acasă 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Acasă în bucătărie (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) Lecţia de prim ajutor (r) 10:45 Serial: Legenda căutătorului (r) 11:45 Serial: Zâmbete într-o pastilă, ep.13 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Apropo TV (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4127 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului, ep.12, anul III 00:00 Știrile Pro Tv din Sport 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serviciul Român de Comedie (r) 02:00 Știrile Pro Tv (r) 03:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului (r) 04:00 Apropo Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5:00 Телеканал “Доброе утро” 7:00 “Prima Oră” 9:00 “Primele știri” (rom) 9:15 Контрольная закупка 9:45 Жить здорово!

10:50“Teleshopping”11:05 Модный приговор 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 ЖКХ 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 16:05 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:00 Предел желаний. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся!

19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Фурцева. Многосерийный фильм 23:15 Судьба на выбор 0:15 “Primele știri” (rus) 0:25 Познер 1:20 Ночные новости 1:30 Городские пижоны “Форс-мажоры” 2:10 “Primele știri” (rom) (R) 2:40 Андрей Мягков в фильме “Вы мне писали...” 4:10 Сериал “В паутине закона” 7.00 Telejurnal matinal. 8.00, 4.20, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Așteaptă-mă... 12.40 Serial.

“LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.25 Telejurnal.

14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.50, 1.30 TVR-55.

19.45, 3.10 Sport. 0.00 Teleenciclopedia. 0.30 Nocturne. 2.20 Prim plan. 5.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:22 INTERNATIONALES 6:47 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:02 EN VOYAGE ! 10:30 ÇA DÉMÉNAGE 11:00 FLASH INFO 11:02 PRENEZ L’AIR ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:31 PREMIÈRE PASSION 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 DES RACINES & DES AILES 16:53 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 FORTUNES 20:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 20:26 FORTUNES 21:18 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 22:53 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 GARÇON ! 2:35 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

29

25 NOIEMBRIE 2011

Programe TV Marţi NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Petalo romano. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Accente economice. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Magazinele UEFA. 12.25 La datorie. 12.45, 17.40 Respiro. 13.10 Fotbal.

Campionatul Republicii Moldova. “FC Dacia” “FC Iskra Stal” (Râbniţa). În pauză - Descoperă Moldova. 14.55 Documentar. “Cunoaște și descoperă”. 15.20 Serial. “LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). 17.15 Documentar. “Lumea animalelor”.

18.00 Gagauz ogea. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.)

19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004).

22.10 Cultura azi. 23.15, 0.10 Film. “LEONE” (Italia). Episodul 1. 1.00 Descoperă Moldova.

1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 La curţile dorului. 5.10 Pictură. 5.20 Portrete în timp. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 12 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Să te prezint părinților 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Serial 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 13 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Să te prezint părinților. Reluare 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de acasă (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Acasă în bucătărie 04:00 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Pariu cu viaţa ep.21, 22 (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Învingătoarea 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4128 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Vocea României 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Vocea României 00:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului, ep.13, anul III 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Serial: Pariu cu viaţa ep.21, 22 (r) 03:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

30

Miercuri NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Gagauz ogea. 6.40, 17.40, 0.40 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA”. 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Știinţă și inovare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 ENTER. Videojurnal. 13.10, 17.15 Documentar. “Lumea animalelor”. 13.35 Petalo romano. 14.15 Cuvintele Credinţei. 15.00 Film.

“LEONE” (Italia). 16.30 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 18.00 Svitanok. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “DORA”. 22.15, 23.15 Festivalul-concurs Internaţional de Muzică Ușoară “Două inimi gemene”. Gala laureaţilor. 0.10 Moldovenii de pretutindeni. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Music Mania. 5.10 Evantai folcloric. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 13 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Plasa de stele 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 14 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine.

Reluare 04.00 Concert 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de acasă (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Acasă în bucătărie (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Învingătoarea (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film: Șapte mirese pentru șapte fraţi 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4129 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviciul Român de Comedie 22:00 Fotbal Europa League: Rapid – Hapoel Tel Aviv 00:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:30 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului, ep.14, anul III 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fotbal Europa League: Rapid – Hapoel Tel Aviv (r) 04:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5:00 Телеканал “Доброе утро” 7:00 “Prima Oră” 9:00 “Primele știri” (rom) 9:15 Контрольная закупка 9:45 Жить здорово!

10:50 “Teleshopping” 11:05 Модный приговор 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 ЖКХ 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 16:05 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:00 Предел желаний. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 Выборы - 2011 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Фурцева. Многосерийный фильм 23:15 Три семьи 0:15 “Primele știri” (rus) 0:25 Ночные новости 0:45 Городские пижоны “Тerra nova” 1:30 Леонид Куравлев в комедии “Ты - мне, я - тебе” 2:50 “Primele știri” (rom) (R) 3:20 Ольга Остроумова, Михаил Кононов в фильме “Василий и Василиса”

5:00 Телеканал “Доброе утро” 7:00 “Prima Oră” 9:00 “Primele știri” (rom) 9:15 Контрольная закупка 9:45 Жить здорово!

10:50 “Teleshopping” 11:05 Модный приговор 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 ЖКХ 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 16:05 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:00 Предел желаний. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 Выборы - 2011 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Фурцева. Многосерийный фильм 23:15 Среда обитания. “Кто снимает сливки...” 0:15 “Primele știri” (rus) 0:25 Ночные новости 0:45 Городские пижоны “Убийство” 1:45 “Primele știri” (rom) (R) 2:15 Деми Мур, Клайв Оуэн в фильме “Дитя человеческое” 3:50 Андрей Ильин, Семен Фарада в фильме “Созвездие Козлотура”

7.00 Telejurnal matinal. 8.00, 0.00, 4.20 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional.

11.25 Prim plan. 12.20, 17.50, 6.15 TVR-55.

12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 19.45 Sport.

2.20 Replay. 5.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”.

6.55 Imnul României.

7.00 Telejurnal matinal. 8.00, 0.00, 4.15, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008).

11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Judecă tu! 12.20, 17.50, 19.20 TVR-55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial.

“A DOUA VIAŢĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”. 19.45, 3.10 Sport. 1.50 Interes general. 2.15 La vie en rose. 5.05 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 10:00 FLASH INFO 10:02 L’ÉPICERIE 10:28 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:31 LES SAMOURAÏS NOIRS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 FORTUNES 15:53 FORTUNES 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 LILI ET LE BAOBAB 21:04 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 CAHIER D’UN RETOUR AU PAYS NATAL 23:09 CHEZ MAUPASSANT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 THALASSA 2:44 LE POINT 3:36 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:02 EN PAYS DE... 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 10:59 LITTORAL 11:25 FLASH INFO 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 EN VOYAGE ! 13:32 LA TRÈS JUTEUSE AVENTURE DES FRUITS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 VILLE À VENDRE 16:42 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 20:18 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 21:02 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MA TERRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 FORTUNES 1:50 FORTUNES 2:44 TEMPS PRÉSENT 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

1

Joi DECEMBRIE

2

Vineri DECEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Svitanok. 6.40 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial.

“DORA”. 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10 Documentar. “Lumea animalelor”. 13.35 Gagauz ogea. 14.10 Moldovenii de pretutindeni. 14.40 Film. “MEȘTERUL MANOLE” (“Telefilm-Chișinău”, 1995). 16.10 Erudit-cafe. 17.15, 1.15 Vector european. 17.45 Stop discriminarea.

18.00, 21.25 Ziua Naţională a României.

Program festiv. Transmisiune din Piaţa Marii Adunări Naţionale. 19.00 MESAGER (rom.).

19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 23.15, 0.10 Film. “LEONE” (Italia). 1.00 TVMi. 1.05 Descoperă Moldova. 1.45 Medalion muzical.

3.50 Music Mania. 5.05 Reporterul de gardă.

5.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 5.50 Calendarul zilei.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Cultura azi. 10.00 Documentar. “Euromaxx”. 11.00 Moldova în direct. 11.55 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 17.15 Documentar. “Lumea animalelor”. 14.00 Svitanok.

14.30 Documentar. “Dunărea, râu european”.

15.30 Viitorul începe în familie. 16.00 Din fondul TV Moldova-1. “Pentru inima oricui... Cântă Zinaida Julea. 16.30 Vector european. 17.45, 3.50 Respiro. 18.00 Accente economice. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară.

19.55, 4.10 Bună seara! Talk-show. 21.25 Serial.

“DORA” (Columbia, 2004). 22.10 Fii tânăr! 23.15, 0.10 Film. “LEONE” (Italia). Episodul 3. 1.00 Descoperă Moldova. 1.05 Cunoaște-ţi ţara prin cei care au marcat istoria... 1.20 Festivalul-concurs de Muzică Ușoară “Două inimi gemene”. Gala laureaţilor. 5.55 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 14 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Plasa de stele. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 15 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 15 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Next Top Model by Cătălin Botezatu 23.00 Fără măști 23.40Film artistic 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști.

Reluare 04.00 Concert

05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de acasă (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Acasă în bucătărie (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Kung Fu Panda 12:00 Happy Hour (ediţie specială) 13:00 Știrile ProTv (ediţie specială) 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Nea Mărin miliardar 16:00 Teleshopping 16:15 Happy Hour (ediţie specială) 19:00 Știrile Pro Tv 19:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:00 Fotbal Europa League: Schalke – Steaua 22:00 Fotbal Europa League: Vaslui – Lazio 00:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:30 Fotbal Europa League: Vaslui – Lazio (r) 03:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:00 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5:00 Телеканал “Доброе утро” 7:00 “Prima Oră” 9:00 “Primele știri” (rom) 9:15 Контрольная закупка 9:45 Жить здорово!

10:50 “Teleshopping” 11:05 Модный приговор 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 ЖКХ 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 16:05 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:00 Предел желаний. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся!

19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Фурцева. Многосерийный фильм. Заключительная серия 23:15 Человек и закон с Алексеем Пимановым 0:15 “Primele știri” (rus) 0:25 Ночные новости 0:45 Городские пижоны “Подпольная империя”. Новый сезон 1:40 Инна Чурикова, Михаил Ульянов в фильме “Тема” 3:15 “Primele știri” (rom) (R) 3:45 Сериал “В паутине закона” 7.00 Telejurnal matinal. 8.00, 12.00 Omul și timpul. 11.00 Ziua Naţională a României. Parada militară. Depuneri de coroane. 13.00, 5.25 Profesioniștii. 14.00, 17.00, 20.00, 3.40 Telejurnal. 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 14.45 Serial.

“A DOUA VIAŢĂ”. 15.45 Serial. “PRIZONIERA”.

17.50, 19.20, 6.15 TVR-55. 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 19.45 Sport. 21.00-0.00 Benone Sinulescu. Concert aniversar. 0.00, 4.35 România, zi de zi! 1.55 ÎnTrecerea anilor. 6.55 Imnul României.

5:06 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 MEDITERRANEO 10:03 FLASH INFO 10:06 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:33 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:30 AFFAIRES DE FEMMES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 15:47 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:31 FLASH INFO 16:33 J’Y SUIS, J’Y RESTE ! 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA GRANDE PEUR DANS LA MONTAGNE 21:08 FLASH INFO 21:14 13 MINUTES EN FAMILLE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA TRÈS TRÈS GRANDE ENTREPRISE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:49 C’EST PAS LE PIED LA GUERRE ? 2:46 QUESTIONS À LA UNE 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 360° - GÉO

05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) (primul episod) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de acasă 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Acasă în bucătărie (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Documentar: Adâncurile 11:00 Serial: Nea Mărin miliardar (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Fotbal Europa League: Schalke – Steaua (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4130 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Dansez pentru tine 01:00 Explore Midnight, emisiune de life-style cu Laura Cosoi 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Dansez pentru tine (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5:00 Телеканал “Доброе утро” 7:00 “Prima Oră” 9:00 “Primele știri” (rom) 9:15 Контрольная закупка 9:45 Жить здорово!

10:50 “Teleshopping” 11:05 Модный приговор 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Обращение Президента РФ Дмитрия Медведева к гражданам России. По окончании - Новости (с субтитрами) 12:30 ЖКХ 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:45 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 16:45 Жди меня 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Поле чудес 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Премьера. “Высоцкий. Последний год” 23:20 Высоцкий. Последний концерт 0:25 “Primele știri” (rus) 0:35 Расселл Кроу в фильме “Гладиатор” 3:00 “Primele știri” (rom) (R) 3:30 Мэрилин Монро в комедии “Как выйти замуж за миллионера” 5:05 Сериал “В паутине закона” 7.00 Telejurnal matinal.

8.00, 0.00, 4.15 România, zi de zi! 9.00 Documentare. 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008).

11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 11.25, 2.20 Tezaur folcloric. 12.20, 17.50, 19.20 TVR-55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.45 Benone Sinulescu. Concert aniversar. 19.45, 3.10 Sport.

21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 22.00 Serial. “PRIZONIERA”. 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 1.50 M.A.I. aproape de tine. 5.05 Serial.

“FURTUNĂ LA PALAT”. 6.15 Teleenciclopedia.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 PRENEZ L’AIR ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 COULEURS OUTREMERS 10:03 FLASH INFO 10:06 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:33 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 EN PAYS DE... 13:30 VU DU CIEL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 LA GRANDE PEUR DANS LA MONTAGNE 16:39 FLASH INFO 16:42 HOTELS PARTICULIERS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:05 FLASH INFO 21:08 GEOPOLITIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FORTUNES 22:51 FORTUNES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 1:39 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 2:24 MISE AU POINT 3:15 13 MINUTES AU NATUREL 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 360° - GÉO

3

Sâmbătă DECEMBRIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Legendele muzicii. 6.30 Film. “LEONE” (Italia). Episodul 3. 8.05 Vedete la bis.

9.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”.

10.00, 1.30 Abraziv. 10.30 Ghidul sănătăţii tale. 11.00 Casa mea. 11.35, 2.15 Focus TV. 12.20, 5.10 Fii tânăr! 13.05 Film. “ARMĂSARUL SĂLBATIC” (Australia, 1993). 14.40 Medalion muzical. Zinaida Julea. 15.10 Documentar.

“Lumea animalelor”. 16.00 Documentar. “Eurobox”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale.

17.00, 23.15, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15, 0.10 Campionatul Republicii Moldova la fotbal în sală. “JLC” - “LexMax”. 17.55, 1.15 ENTER. Videojurnal. 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 3.00 O seară în familie. 21.15 Junior Eurovision Song Contest. Finală. Transmisiune din Erevan, Armenia. 23.30, 4.40 Recital “Zdob și Zdub”.

0.50 Respiro. 1.00 Descoperă Moldova. 4.10 Accente economice. 5.55 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Next Top Model by Cătălin Botezatu.

Reluare 13.00 Serial 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 X Factor. Gala 5 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Moștenitorii (două episoade) (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance)

4

11

Duminică DECEMBRIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.10 Cinemateca universală. 6.25 Documentar. “Lumea animalelor”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii. 8.40 ENTER. Videojurnal. 9.00 Domnului să ne rugăm. Liturghia la Intrarea Maicii Domnului în Biserică.

Transmisiune de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00 Ring Star. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi.

Concurs de inteligenţă. 11.30 La datorie. 12.00 Portrete în timp. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Respiro. 13.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 14.00, 2.15 Baștina. Magazin agricol.

14.45 Film. “VINCENT ȘI EU” (Canada, 1990).

16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Descoperă Moldova. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50 Vedete la bis. 21.25 Săptămâna sportivă. 22.00, 23.15 Film. “ARMĂSARUL SĂLBATIC” (Australia, 1993). 0.10, 4.45 Recital “Zdub și Zdob”. 0.45 Legendele muzicii. 1.00 TVMi. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 3.00 Vedete la bis. 4.10, 5.20 Campionatul Republicii Moldova la fotbal în sală. “JLC” - “LexMax”. 5.50 Calendarul zilei.

6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 La altitudine.

Reluare 12.30 Plasa de stele. Reluare 13.40 Concert 15.00 Serial.

Lale. Turcia 2010. Ep 12 - 15 19.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.40 X Factor. Decizia 5 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 În puii mei 00.00 Film artistic 02.00 În puii mei.

Reluare 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză.

Reluare 4.00 Concert 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Reţeta de acasă – retrospectiva săptămânii 12:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste – emisiune prezentată de Olivia Steer (ultima emisiune din acest sezon) 17:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (două episoade) (AP) (romance) 00:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 01:00 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:00 Doamne de poveste (r) (15) (divertisment) 03:00 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:00 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? Lecţia de prim ajutor 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Rezumat Europa League 14:00 Serial: Legenda Căutătorului, episodul 12, anul II 14:45 Teleshopping 15:00 Dansez pentru tine (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Piraţii din Caraibe: la capătul lumii 00:15 Știrile Pro Tv din Sport 00:30 Vocea României (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Excursie cu surprize 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Teleshopping 14:15 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc!

19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Serial: Pariu cu viaţa, ep.23, 24 22:45 Film: Drumul dreptăţii 01:15 Știrile Pro Tv (r) 02:15 Știrile Pro Tv din Sport 02:30 Serial: Pariu cu viaţa, ep.23, 24 (r) 04:00 După 20 de ani (r) 04:45 Apropo Tv (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

6:00 Новости 6:10 Марина Неелова в фильме “Дамы приглашают кавалеров” 7:25 Фильм “Корабль-призрак” 8:20 Играй, гармонь любимая! 9:00 Умницы и умники 9:45 Слово пастыря 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 Смак 11:05 Премьера. “Евгений Миронов. “Фамилия обязывает” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Среда обитания. “Табачный заговор” 13:10 Премьера в цвете. Екатерина Савинова, Анатолий Папанов в комедии “Приходите завтра...” 14:50 Екатерина Васильева. Из тени в свет перелетая 15:45 Екатерина Васильева в фильме “Единственному, до востребования” 17:20 ДОстояние РЕспублики: Муслим Магомаев 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 ДОстояние РЕспублики: Муслим Магомаев. Продолжение 19:25 Болеро 21:00 «Primele știri» (rom) 21:20 Время 21:40 «Deal or no deal» 22:55 Премьера. “МУР. “Артисты” 0:00 Прожекторперисхилтон 0:35 Что? Где? Когда? 1:40 Премьера. “Николай Носков.“Это здорово!”Юбилейный концерт 2:50 “Primele știri” (rom) (R) 3:05 Фильм “Девчонки” 4:45 Фильм “Наши соседи”

6:00 Новости 6:10 Фильм “Футбол нашего детства” 7:00 Комедия “У самого Черного моря” 8:20 Смак 8:50 Армейский магазин 9:20 Здоровье 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 Непутевые заметки с Дмитрием Крыловым 10:45 Пока все дома 11:30 Фазенда 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “VIP Confidente” 13:15 Вячеслав Тихонов в фильме “Дело было в Пенькове” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 Николай Караченцов, Галина Польских, Всеволод Санаев в фильме “Белые росы” 16:45 Владимир Высоцкий в фильме Станислава Говорухина “Место встречи изменить нельзя” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Replica” 20:00 “Vrei să fii Milionar?” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 22:45 “Место встречи изменить нельзя”. Продолжение 0:00 Выборы - 2011 0:15 “Место встречи изменить нельзя”. Продолжение 1:00 Выборы - 2011 1:15 “Место встречи изменить нельзя”. Продолжение 2:00 Выборы - 2011 2:15 “Место встречи изменить нельзя”. Продолжение 3:00 Выборы - 2011 3:15“Место встречи изменить нельзя”. Окончание 4:30 “Sinteza săptămânii” (rom) (R)

7.00 Teleenciclopedia. 8.10 Bebe magia. 9.00 - 13.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.10 Fii părinte, fii deștept! 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 14.30, 19.20, 2.10, 6.15 TVR 55. 15.00 O dată’n viaţă.

17.00 Tema săptămânii. 18.00 Tezaur folcloric.

19.00 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.00 Sport. 21.00 ÎnTrecerea anilor. 23.00 Profesioniștii. 0.10 Dănutz S.R.L. 1.40 Tezaur folcloric. 2.30 În grădina Danei. 4.10 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

7.00 Fii părinte, fii deștept!

7.25 Profesorul trăsnit. 8.10 Bebe magia. 8.35 În grădina Danei. 9.00 - 13.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 13.00 Presă și putere. 14.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 14.30 Film. “MIRCEA”.

17.00, 0.15 Dănutz S.R.L. 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.30 Sport. 21.00 Distractis Show. 21.35 O dată’n viaţă. 23.15 Garantat 100%. 2.05 Ne vedem la TVR. 4.35 Universul credinţei. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 DOCUMENTAIRE 6:31 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 7:50 DES HOMMES ET DES BÊTES 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:03 FLASH INFO 10:06 TiVi5MONDE - GRENADINE ET MENTALO 10:13 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:18 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:29 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:39 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:47 TiVi5MONDE - TARA DUNCAN 11:09 TiVi5MONDE - LE PETIT PRINCE 11:36 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:02 FLASH INFO 12:04 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:31 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:03 MAGAZINE 13:29 36,9° 13:55 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:21 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 360° - GÉO 15:55 LES BOYS 16:17 LES BOYS 16:39 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:22 LE BAR DE L’EUROPE 19:35 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 CHABADA 1:44 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:30 J’Y SUIS, J’Y RESTE !

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 DOCUMENTAIRE 6:31 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 CONTINENT NOIR 7:53 REFLETS SUD 8:47 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 STARS PARADE 10:03 FLASH INFO 10:06 TiVi5MONDE - GRENADINE ET MENTALO 10:13 TiVi5MONDE - OZIE BOO !

PROTÈGE TA PLANÈTE 10:18 TiVi5MONDE CAPTAIN BICEPS 10:27 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:43 TiVi5MONDE - TARA DUNCAN 11:05 TiVi5MONDE - LE PETIT PRINCE 11:32 TiVi5MONDE - TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:02 PAROLES DE CLIP 12:08 LE CODE CHASTENAY 12:33 LES GARDIENS DE LA FORÊT 13:00 FLASH INFO 13:02 JOUR DE RUGBY 13:49 SUR MESURES 14:03 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:05 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 VU DU CIEL 20:52 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 NUMBER ONE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:30 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:46 LA TRÈS TRÈS GRANDE ENTREPRISE 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ABDOU DIOUF, UN DESTIN FRANCOPHONE

CMYK

12

25 NOIEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

GENERAŢIA 2002

Cătălina Vudvud : „Nu vreau să devenim o generaţie de emigranţi” Continuăm să vă prezentăm tineri pentru care implicarea în activitatea Organizaţiei „Noua Generaţie” reprezintă o posibilitate reală de a-și valorifica capacităţile de comunicare, de a-și dezvolta viziunea, de a-și cultiva entuziasmul și motivaţia.

Cătălina Vudvud, o tânără deschisă și creativă, ne spune ce reprezintă pentru ea echipa din care face parte.

- Reprezinţi organizaţia politică de tineret „Noua Generaţie”. Cum a început activitatea ta și ce sarcini concrete îndeplinești la moment?

- Am început să activez în NG din 2007. Fiind primul an la liceu, simţeam nevoia să mă

implic în diverse activităţi, să cunosc lucruri și oameni noi.

Acum sunt vicepreședintele organizaţiei. Încerc prin tot ceea ce fac să promovez valorile creștin-democrate, să mă implic, să fiu activă. Vreau să învăţ împreună cu semenii mei care este rolul și necesitatea implicării

noastre în politică. Cert este faptul că e necesar să ne formăm o conștiinţă civică pentru a ne putea servi neamul.

că Noua Generaţie este cadrul perfect pentru creșterea moralintelectuală a unui tânăr ce are viziune și motivaţie.

- De ce consideri că NG este mediul în care poţi crește și moral, și intelectual?

- Nu oricare partid politic promovează atât de mult tinerii. PPCD-ul este un exemplu în acest sens. Aici se cultivă spiritul de luptător pentru binele comun, înveţi să devii util, să ajuţi și chiar să te revolţi când este cazul. Am avut posibilitatea să particip la zeci de seminare organizate de lideri politici de la noi, dar și din afara ţării, să mă implic în elaborarea rezoluţiilor ce vizează tinerii și drepturile lor. Pot afirma pe bună dreptate

- Ești studentă la jurnalism. Știm că astăzi mass-media e un redutabil formator de opinie. Poate informa obiectiv, dar poate și dezinforma, în aceeași măsură. Crezi, în acest sens, că ai făcut alegerea corectă?

- Am ales jurnalismul nu pentru a manipula, a dezinforma sau a avantaja pe cineva.

Dintotdeauna mi-a plăcut să comunic cu oamenii, să fiu în centrul evenimentelor, să mă simt utilă. Așa se face că jurnalismul îmi este aproape și simt eu că am făcut alegerea corectă.

Un bun specialist niciodată nu va lucra în interesul cuiva, ci va servi interesele și doleanţele de grup, ale cetăţenilor. Sigur, e păcat că mass-media a ajuns o pârghie de manipulare a societăţii, apărând și favorizând anumite grupuri de persoane, însă asta nu se întâmplă doar la noi. În definitiv, este foarte important să se respecte Codul Deontologic al Jurnalistului.

- Orice politică de succes trebuie să știe că investiţiile în resursele umane tinere reprezintă o strategie-cheie. Însă, observăm că o bună parte din tinerii de la noi evită să-și asume responsabilităţi civice. Aceștia nu doresc să ia atitudine faţă de anumite aspecte negative din societate. De ce crezi că este condiţionat acest absenteism al lor din viaţa

publică? E de vină oare lipsa motivaţiei?

- Puţini tineri au dorinţa de a activa în politică. Eu am ales această cale pentru că îmi pasă de soarta ţării noastre. Așa mă simt împlinită. Fac ceea ce îmi place. Mulţi tineri nu sunt pregătiţi la nivel moral, motivaţional, într-adevăr, să se implice în astfel de organizaţii, nu conștientizează importanţa activităţii lor, iar dacă se implică, o fac doar în campanii electorale, atunci când sunt remuneraţi pentru că împart fluturași. Majoritatea tinerilor se întreabă ce face ţara pentru ei, uitând că ei, de fapt, nu întreprind nimic pentru a ajuta și a motiva statul să lucreze și în interesul lor. Acest fel de nepăsare se suprimă cu greu. Fiecare dintre noi trebuie să fie conștient de misiunea pe care o are.

- Cum obișnuiești să-ţi petreci timpul liber? Te preocupă ceva în mod deosebit?

- În ultima perioadă am tot mai puţin timp liber. Pentru mine, timpul liber înseamnă să pot oferi atenţie oamenilor dragi, să compun versuri, să citesc… Nu regret că sunt mereu ocupată. Doar așa pot să mă dezvolt și să cresc profesional.

Activism și dinamism - asta se cere.

- Prietenii din Noua Generaţie sunt întotdeauna alături?

Aţi legat prietenii trainice?

- Evident că da! Nu suntem doar o echipă, am devenit o familie. Aici am întâlnit oameni aproape sufletului meu,

oameni gata mereu să-ţi sară în ajutor atunci când ai o problemă, să-ţi dea un sfat, oameni cu care poţi vorbi despre orice. Fiecare dintre noi este diferit, însă în NG avem un liant comun: valorile care ne formează și ne reprezintă.

Uneori am impresia că noi, tinerii din NG, trăim, respirăm

chiar în același ritm, cu aceeași intensitate.

- Unde te vezi peste 10 ani?

Poate ai unele proiecte, planuri, vise, pe care ai dori să le împărtășești cu noi.

- Peste 10 ani? Îmi doresc să devin un bun specialist în domeniul ales, să am o familie

frumoasă, să învăţ mult mai multe lucruri, să cunosc oameni deosebiţi și, nu în ultimul rând, să rămân acasă. Cel mai mare vis al meu e să nu devenim și noi, la fel ca părinţii noștri, o generaţie de emigranţi.

- Mulţumim. Succese și realizări frumoase!

Lucia CUJBĂ, FLUX

LEO BUTNARU:

Nu noi stăpânim poezia, ci poezia este stăpâna noastră Pe 19 noiembrie curent, la București, în incinta Ateneului Român a avut loc prima ediţie a Galei Poeziei Contemporane Române, la care au participat (și au citit din poezie): Ana Blandiana, Mihail Gălăţanu, Teodor Dună, Ion Mureșan, Horia Gârbea, Liviu Ioan Stoiciu, Ioana Nicolae, Dinu Flămând, Nora Iuga, Leo Butnaru, Daniel Bănulescu, Emil Brumaru, Mircea Dinescu, Adrian Popescu, Traian T. Coșovei, Nichita Danilov, Robert Șerban, Vasile Dan, Varujan Vosganian, Florin Iaru, Ioan Es. Pop, Aurel Pantea, Nicolae Prelipceanu, Adrian Alui Gheorghe, Marta Petreu, Gabriel Chifu.

Gala a fost organizată de Uniunea Scriitorilor cu sprijinul Ministerului Culturii și Patrimoniului Naţional din România. Iar noi l-am rugat pe poetul, publicistul, traducătorul și eseistul Leo Burnaru, preznet și el la acest eveniment, să ne împărtășească din emoţiile acestui regal de poezie contemporană românească.

– Aţi participat recent la Gala Poeziei Contemporane Române și pentru început am vrea să ne spuneţi dacă aţi pășit în Sala Ateneului Român, unde a avut loc evenimentul, ca într-un sanctuar sau ca într-un atelier de lucru?

– Ca într-un spaţiu de referinţă pentru întreaga cultură românească în manifestările sale supreme, dimpreună cu universalitatea care a avut delegate aici personalităţi demne de laurii veacurilor. Aici se și celebrează, dar și se creează. În acest sanctuar mi-am retrăit propriile-mi emoţii de o intensitate inegalabilă, aproape pe care le-am avut în seara zilei de 13 decembrie a anului 1990, când am avut onoarea să fiu invitat pe scena Ateneului, pentru a spune și eu câteva cuvinte la marcarea a 7 ani de la trecerea la cele veșnice a marelui poet Nichita Stănescu. Ziua, participasem la dezvelirea bustului său din scuarul din preajma sediului Uniunii Scriitorilor de pe Calea Victoriei. Cred că a fost primul monument al lui Nichita în România postrevoluţionară și

atunci, pe scena Ateneului, eu mi-am exprimat convingerea că chipul său va apărea și pe Aleea Clasicilor din Chișinău. A fost poetul pe care l-am iubit mult și pe care îl preţuiesc în continuare, indiferent de jocurile, uneori neoneste, din axiologia literară contemporană.

Poetul pe care l-am cunoscut în septembrie 1976, când, împreună cu criticul literar Mircea Tomuș, fusese la Chișinău și pe care am avut norocul să-l ascult o întreagă după-amiază, alături de confraţi mai în vârstă, în unul din separeurile cafenelei hotelului „Codru”. În acea seară de 13 decembrie am urmat la cuvânt după superba actriţă Leopoldina Bălănuţă, moldoveancă din Focșani, și după Ion Caramitru, actor uriaș, care a recitat din minunatele poeme pentru cei mici ale marelui poet. Pe Ion Caramitru l-am văzut și la deschiderea Galei Poeziei Române Contemporane, de data aceasta interpretând Elegia a X-a stănesciană.

Ne-am amintit că, acum câţiva ani, la 15 iunie, la Ipotești, mi-a venit să-i spun și chiar i-am spus la masă cu mulţi poeţi, Ion Carametruantic, pentru fascinaţia cu care rostește el cutremurătoarea Odă și multe alte poeme ale lui Mihai Eminescu. Caramitru e un virtuos recreator de poezie, e un coautor al ei.

– Ce a însemnat pentru Dvs. prezenţa la acest eveniment?

– O mare surpriză și o onoare deosebită de-a mă afla pe Lista lui Manolescu (listă care, de altfel, a fost ţinută în secret) împreună cu alţi 25 de confraţi de diferite vârste, somităţi ale poeziei românești din secolele XX-XXI. Să urci pe scena Ateneului Român, în recital, după Ana Blandiana, Mihail Gălăţanu, Teodor Dună, Ion Mureșan, Horia Gârbea, Liviu Ioan Stoiciu, Ioana Nicolae, Dinu Flămând, Nora Iuga, citind al 10-lea, urmat de Daniel Bănulescu, Emil Brumaru, Mircea Dinescu, Adrian Popescu, Traian T. Coșovei, Nichita Danilov, Robert Șerban, Vasile Dan, Varujan Vosganian, Florin Iaru, Ioan Es. Pop, Aurel Pantea, Nicolae Prelipceanu, Adrian Alui Gheorghe, Marta Petreu, Gabriel Chifu e ceva ce ţi se poate întâmpla o singură dată în viaţă, în destin de confraternitate și solidaritate întru cuvântul românesc de pretutindeni.

– V-am recunoscut că atunci când am aflat despre acest eveniment m-am gândit cu uimire în sinea mea: „și totuși, există... poezie”. Azi când a exista înseamnă să fii la suprafaţă, mai avem timp și răbdare să gustăm poezie? Cine și cum sunt oamenii ăștia ciudaţi care mai au timp să

măsoare în pași, picioare de vers și silabe iambul, după prozodia antică sau după cea modernă?...

– Presupun că trebuie să ne oprim la chipul și la intimitatea cititorului de poezie. Miilor de cititori, ascultători, îndrăgostiţi de poezie care, în acea seară a Galei, a lăsat cu gura căscată pe cei care urma să urce pe scenă și să deschidă anume acolo gura, pentru a-și rosti poemele. Nu ne credeam ochilor că poate exista o coloană atât de mare de oameni la intrarea în Ateneu, unde avea să se întâmple un recital de poezie pe durata a două ore! Dar poate că poeţii sunt firi mai ușor impresionabile și nu merită să le acordăm deplinul credit emoţional, ci să mai punem surdina. Bun, fie. Numai că s-a dovedit că și lucida critică literară a fost derutată, spre pozitiv și uluire, recunoscând – a făcut-o domnul Nicolae Manolescu, cel care a deschis Gala și care avea Lista în mână, spunând că venise de acasă cu un cuvânt trist despre rolul de cenușăreasă al poeziei și, iată, afluxul publicului în foarte spaţioasa sală a Ateneului i-a impus să-și modifice prolegomena. Celebrul critic a fost contrazis de prezenţa sutelor și sutelor de oameni ciudaţi, precum le spui. Contrazis de sala arhiplină. A continuat domnul profesor Manolescu cu ideea că Gala a fost concepută pentru a se face auzite vocile poeţilor în cetate, voci care se aud tot mai rar. „La ce bun poezia, își pun deja foarte puţini această întrebare, majoritatea o ignoră – de parcă poezia n-ar fi bună de nimic. Avem nevoie cu adevărat de poezie? Cei ce spun nu, o spun din surzenie, ei cred că poeziei nu există, de fapt – să-i compătimim împreună, ei nu știu ce pierd. Poezia spune pe limba ei ce nici o altă limbă n-o poate spune, mesajul poetic e unic, foarte personal și misterios, poetul ne spune ceva esenţial”, a menţionat reputatul exeget, profesorul, președintele USR, Nicolae Manolescu. Implicit, ușor alegoric, el ne-a ajutat să răspundem la întrebarea pe care mi-ai adresat-o. Iar eu, în consens cu cele spuse de Nașul Galei, publicasem, mai de mult, următorul poem: „În sfârșit, daţi-vă seama că veţi plăti foarte scump lipsa dragostei (voastre) faţă de poezie…”

– Pe Dvs. personal ce vă inspiră să scrieţi poezie?

25 noiembrie-2 decembrie Berbec

Dacă vă doriţi prea multe acum și ajungeţi să vă intersectaţi cu ce vor persoanele apropiate, riscaţi să ajungeţi să trăiţi o mare dezamăgire.

Taur Un partener important vă impune un nou plan sau nici măcar nu vă comunică adevăratele sale intenţii, ceea ce vă face să vă simţiţi prinși într-o capcană.

Gemeni Sunt posibile schimbări în programul de la serviciu. Din cauza planurilor proprii, aţi putea resimţi timpul petrecut la serviciu ca pe un interval stresant.

– O, ce întrebare de când lumea, dar mereu actuală, ce are de propulsie atât curiozitatea umană, cât și misterul care învăluie arta, în general, și poezia, în special. Ce mă inspiră, totuși?... Probabil, misterul și modul de a se întâmpla a vieţii ca atare în diversitatea, chiar infinitatea de aspecte în care ni se relevă sau nu ni se înfăţișează, dar ne ispitește de acolo, din subliminalul conștiinţei noastre. Apoi s-ar putea spune fără grandilocvenţă că nu noi stăpânim poezia, nu suntem noi cei care știm multe despre ea, ci poezia este stăpâna noastră. Din această situaţie mi s-a născut un mic poem: „Din cărţile mele/ poezia i se adresează lumii:/ «Sunt aici împreună cu cobaiul meu», zice/ scoţând degetul printre file/ și/ arătând spre poza mea/ de pe coperta a IV-a”. Așadar, să n-o fac eu pe atotștiutorul despre poezie, despre inspiraţie, ci să rămân în continuare supus ascultător de ea, de ele.

– Cum credeţi, e posibil și meritabil ca Gala Poeziei Contemporane Române să fie organizată concomitent și la Chișinău?

– O ediţie a Galei, care e preconizată să devină tradiţională, ţinându-se o dată în an, cu o Listă a sa de poeţi venind un alt critic redutabil, bineînţeles că ar putea avea loc la Chișinău, în Palatul Naţional, să zicem. Dar e bine să avem și Gala autorilor români ce creează între Prut și Nistru și chiar spunea de posibilitatea realizării unei atare idei colegul

Arcadie Suceveanu, președintele USM. Sunt sigur că afluxul de spectatori îndrăgostiţi de poezie ar putea să surprindă plăcut și la noi.

– În ultima perioadă v-aţi ocupat mai mult de valorificarea creaţiei și memoriei altor confraţi de-ai dvs. Când vor avea ocazia împătimiţii de poezie să adauge în bibliotecă o nouă plachetă de versuri semnată Leo Butnaru?

– Din păcate, circulaţia cărţilor în spaţiile de pe ambele maluri ale Prutului e una deficitară. Iar la Chișinău nu se prea știe ce publică un autor… chișinăuian la Iași sau București, Cluj sau Timișoara etc. S-a întâmplat însă că în anii de la urmă, majoritatea cărţilor mele, deloc puţine, să apară anume în marile centre românești de cultură amintite, iar la Chișinău au ajuns puţine exemplare, poate câteva pe care le poate achiziţiona Biblioteca Naţională și Biblioteca Municipală „Hasdeu”. Iar anul acesta eu am publicat o carte de poeme, Jefuindu-l pe Picasso, apărută la redutabila editura bucureșteană „Vinea”. A și recenzat-o, în revista „Contrafort”, criticul și poetul Grigore Chiper. Iar la Iași, editura „Tipo Moldova” mi-a scos în lume o antologie amplă, intitulată Poeme din secolele XX-XXI. Mă voi strădui ca mai unele exemplare să ajungă și sub ochii cititorilor fideli de poezie.

– Vă mulţumesc!

Liliana POPUŞOI, FLUX

Rac Vă provocaţi singuri unele dezamăgiri de care nu aveaţi nevoie. Cauza lor se ascunde în lipsa totală de flexibilitate când vine vorba de cheltuieli sau investiţii.

Leu Unii au chef de ceartă în jurul vostru, pentru că așa înţeleg ei să își exprime dorinţa de a schimba ceva. Alţii își neglijează obligaţiile și visează cu ochii deschiși.

Fecioară Puteţi avea parte de o perioadă deosebită și cu spor, cu condiţia să fi înţeles deja că depinde de voi să rămâneţi netulburaţi, indiferent ce fac sau spun cei din jur.

Balanţă Vă interesaţi de îngrijirea de care aveţi nevoie. E un mijloc de apărare care vă permite să nu mai acordaţi importanţă problemelor de la serviciu

Scorpion Vă prinde bine lipsa de organizare de la serviciu, pentru că așa vă puteţi orienta mai ușor. Apar vești despre o posibilă îmbunătăţire a situaţiei financiare.

Săgetător Gânduri bune, stare generală mai mult decât mulţumitoare, dar cu toate acestea destul de puţină energie de care să puteţi dispune așa cum aţi dori.

Capricorn Săptămâna începe ciudat, cu dorinţa sinceră și intensă de a vă pune ordine în chestiunile legate de prieteni, rude prin alianţă sau simple cunoștinţe.

Vărsător Motivaţia nu vă lipsește, cu toate acestea nu vă obosiţi prea tare din cauză că vă lipsește organizarea. Faceţi mai puţine lucruri din cele pe care vi le-aţi propus.

Peşti Gândul vă zboară departe, la o persoană dragă, de la care așteptaţi vești sau la un vis vechi la care ţineţi mult și aţi putea face sacrificii ca să îl vedeţi împlinit.

CMYK