Ziarul Flux, Ed. 30 (810)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

FLUX

Preţ contractual Cursul valutar 26.08.2011

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Cuv. Maxim Mărturisitorul (Odovania Praznicului Schimbării la Faţă)

1 EURO..............................16.3740 1 Dolar american ............. 11.3359 1 Leu românesc ................ 3.8506 1 Rublă rusească ............... 0.3930 Timpul probabil:

Maxima zilei

„Majoritatea oamenilor nu doresc libertate, pentru că 26.08.2011 27.08.2011 libertatea implică responsabilitate; majoritatea oamenilor sunt speriaţi de libertate.”

Soare, Soare, Sigmund Freud 16 28 0C 12 28 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

PAGINA

EVENIMENT

Cerem demiterea electoratului! sau pledoarie în apărarea premierului Filat

4

PAGINA

Fondat în 1995 z Nr. 30 (810)

ECONOMIC

XXX

1 lună

3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

16,00 lei

48,00 lei

96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei

46,50 lei

93,00 lei

a Comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare şi autoritare

(citiţi pag. 2)

INTERVIU

Părintele Iustin Pârvu: “Nu, noi nu vom pieri! Rezistenţa noastră stă în dreapta credinţă” PAGINA

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei

De ce este nervos Lupu 23 august 2011 – Un eseu pentru şi optimist Filat?

Ziua Europeană Institutul HAGGAI

- Ei, lasă, dar ai cochetat îndelung cu el …

8

EUROPEAN

(citiţi pag. 3)

- Sincer, Lupu nu mi-a plăcut niciodată …

Declinul şi căderea Europei PAGINA

FLUX

Acum douăzeci de ani, în ziua de 27 august, se știe, s-a produs cea de-a treia Mare Adunare Naţională. Spre deosebire de prima, din 27 august 1989, care a precedat adoptarea Limbii de Stat și revenirea la Grafia Latină, dar și de cea de-a doua, din 16 decembrie 1990, nu mai puţin importantă și nici mai puţin numeroasă decât prima și a treia, întrunirea din iarna lui 1990 a fost ignorată cu desăvârșire de conducătorii de atunci. Reuniunea istorică ce a precedat cu câteva ore adoptarea Declaraţiei de Independenţă de către Parlament a fost una organizată cu suportul direct al autorităţilor: președintele Snegur, Parlamentul în frunte cu Moșanu și Guvernul condus de Muravschi. Așadar, resursele administrative au fost extrem de utile la mobilizarea lumii din teritoriu: autobuze, președinţi de Comitete executive raionale, primari ca responsabili pentru prezenţa lumii în piaţă. Într-un cuvânt, acţiunea a reușit de minune.

XXX

6

ABONAREA 2011

27 august 1991 şi Alianţa „16 Decembrie”

Lupu, Voronin şi „Eternitatea”

3

GPF

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 26 august 2011

CULTURĂ

XXX

(citiţi pag. 9)

(citiţi pag. 5)

Ca şi Voronin şi Smirnov, Filat şi-a găsit duhovnicul în Patriarhia Moscovei

Ruşii ne-au dat înapoi cel mai vechi papirus din Europa, descoperit la Mangalia XXX

XXX

(citiţi pag. 9)

Ucigaşii de îngeri. Demnitar UE, printre clienţii unei reţele de pedofilie Eram dominaţi de ideea că ne vom întoarce şi vom pune ţara pe picioare

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

După ce traficantul a fost arestat, victima i-a preluat „afacerea”, iar reţeaua de pedofili îşi continuă activitatea XXX DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

XXX

(citiţi pag. 7)

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Muntean DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

(citiţi pag. 6)

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1556 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

26 AUGUST 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

De ce este nervos Lupu şi optimist Filat?

Fiecare dintre politicienii aflaţi astăzi la guvernare se consideră extrem de important, dacă nu chiar singurul care contează în peisajul politic autohton. Astfel că, atunci când sunt plecaţi din ţară, au impresia că, în lipsa lor, lucrurile nu mai merg atât de bine precum ar trebui, ba chiar merg foarte prost. De aceea, la întoarcere, aceștia sunt puși pe fapte mari, gata să dea aprecieri la toate câte s-au spus și s-au făcut, să tragă concluzii, să pună note și să așeze ţara pe calea cea dreaptă.

Proaspăt ieșit din nămol și cu mintea bine odihnită, președintele liberal Mihai Ghimpu le-a povestit și el ziariștilor cum i se arată lui situaţia politică de la noi. După cum a recunoscut chiar dânsul, odihna i-a priit, iar răcoarea mării i-a temperat imaginaţia inflamată, ba chiar pare să-i fi schimbat radical și concepţiile de viaţă. În schimb, acesta a dat de înţeles că Marian Lupu și Vladimir Filat o fi fost loviţi de insolaţie, de aici și declaraţiile incendiare ale acestora.

Posibil însă că nu doar glodurile l-au făcut pe Ghimpu mai temperat, conciliant și cooperant. Poate o mai fi discutat și cu alte minţi luminate de pe acolo pe unde a fost. Or, la întoarcere, șefului liberal nu i s-a mai părut apocaliptică nici chiar perspectiva unui Filat pe post de șef de stat, așa cum i se arătau lui lucrurile înainte de plecarea în concediu, când a declarat, categoric și pătimaș, că decât Filat președinte, mai bine alegeri anticipate.

Deci, pentru ca Vladimir Filat să poată candida la cea mai înaltă funcţie în stat, fostul interimar este gata chiar să renegocieze Acordul de constituire a Alianţei. Mai mult, Mihai Ghimpu a devenit atât de conciliant, încât nu mai suspectează PLDM-ul de înţelegeri oculte și intenţii de coalizare cu comuniștii. Stranie metamorfoză, pentru că doar cu puţin timp în urmă, atât el, cât și candidatul numărul unu și ultimul al AIE, avertizau despre iminenţa„monstruoasei coaliţii”. „Calcurile mele arată că nu se va întâmpla”, ne-a liniștit Mihai Ghimpu.

Nicolae Chirtoacă l-a sancţionat dur pe Ghimpu, care a tot umblat cu așii, afirmând că acesta reduce totul la fleacuri și încearcă să ne convingă că printr-o lege organică putem schimba Constituţia. „E o atitudine nepăsătoare și ofensatoare faţă de Legea Supremă a acestui stat și faţă de noi, cetăţenii”, a declarat Chirtoacă. În opinia directorului Institutului pentru Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, în Constituţie există un gol, „dar nu poţi acoperi golul constituţional prin lege organică”.

Alianţa – beton cu fi(â)suri Deși capul liberalismului moldovenesc afirmă că dacă, la o adică, una dintre componentele AIE va purcede la modificarea Acordului de constituire, fără a negocia cu colegii de coaliţie, PL își va lua „programul și echipa” (sic!) și va pleca în opoziţie, el este totuși dornic de pace și înţelegere în Alianţă. Or, în ciuda optimismului debordant privind

Lupu – un candidat renegociabil?

Acum pe Ghimpu chiar l-au bucurat afirmaţiile lui Filat că în toamnă, președintele ţării va fi ales, însă doar dacă vorbele acestuia vin să întărească Alianţa, pentru că și scopul Alianţei este alegerea președintelui, a precizat el. „Posibil că, prin discuţii, Vladimir Filat a găsit acele 2 voturi care lipseau sau 3, sau 4, sau chiar 10”, a opinat liberalul.

Totuși, pentru Ghimpu, deocamdată, tot Marian Lupu rămâne singurul candidat al Alianţei, pentru că Acordul de constituire trebuie respectat. Iar orice schimbare trebuie făcută cu consimţământul unanim al tuturor celor trei semnatari. „Dacă în cadrul discuţiilor vom ajunge la o înţelegere de rotaţie a funcţiilor – foarte bine, atunci schimbăm Acordul. Dar, deocamdată, nu este nici o propunere concretă la acest subiect”, a mai spus el.

considerente de stat. Pentru că, spunea ceva mai de mult șeful liberalilor, electoratul nostru alege ca la discotecă – apare o fată mai frumoasă sau un băiat și îl aleg pe el. „Da în discotecă mai sunt și alţii, poate și mai frumoși”. Lăsăm pe seama autorului exactitatea figurii de stil, pentru că fiecare își alege termenii de comparaţie în funcţie de ce a văzut și ce a învăţat. Dar, cu siguranţă, privind Republica Moldova ca pe o imensă discotecă, Mihai Ghimpu are temeri că nu va fi el frumosul pe care-l va alege poporul.

Iată de ce, bătrânul Dragobete tânjește după o îmbrăţișare (frăţească) cu partenerii din Alianţă. „Cearta dintre doi îndrăgostiţi dispare atunci când se îmbrăţișează”, crede Ghimpu.

Dar când îndrăgostiţii sunt trei la număr, iar dragostea este de nevoie?

Este firesc, deci, ca șeful liberalilor să renunţe la discursul războinic de odinioară, dar și la susţinerea necondiţionată și până la capăt a lui Marian Lupu, înlocuind iarăși prohodul cu cântări de slăvire a Alianţei care „există și va exista”, Alianţă care este șansa noastră „oferită de Dumnezeu” și singura condiţie pentru stabilitate politică.

Totodată, Mihai Ghimpu vrea o Alianţă „ermetică”, fără zare de străini și candidaţi apolitici pe acolo, pentru că nu are cum să încapă „încă unul între noi trei”. Cât de ușurat o fi răsuflat Ghimpu atunci când cinstita companie a scăpat de Serafim Urechean! „Noi cu mandate politice și cât de greu scârţâie Alianţa. Mai vreţi încă unul să vină la noi, cu caracterul, cu dorinţele și cu toate problemele lui?” Adică, dacă nu se poate Lupu, merge și Filat, pentru că, oricum, este unul de-al nostru.

Filat, sedus de asul lui Ghimpu?

Cu toate că l-a bucurat optimismul premierului privind alegerea președintelui, juristul numărul unu al Alianţei tot nu stă degeaba și caută ași și soluţii.

Dorinţă să fie, că soluţii se găsesc, a afirmat încrezător Ghimpu, spre exasperarea analiștilor politici care atenţionează de mai mult timp asupra modului inadmisibil și periculos în care actualii guvernanţi își permit să modifice legislaţia, adaptând-o la propriile necesităţi și interese de moment. În cadrul unei dezbateri televizate, analistul

șansele de revenire masivă în Parlament după eventuale alegeri anticipate, acest optimism este mai mult pentru uzul intern al partidului pe care-l conduce. În realitate, altele sunt temerile liberalului. „Eu nu aș vrea ca din cauza unora să cădem sub secera electoratului”, a spus cu sinceritate Ghimpu. Rămâne să ne întrebăm, cine sunt acești unii: Filat, Lupu sau amândoi deodată. Cert este că anume Ghimpu este cel mai puţin interesat de declanșarea unor noi alegeri, și nu neapărat din

Iurie Roşca despre şansele Zinaidei Greceanâi de a fi aleasă preşedintă a R. Moldova Interviu acordat portalului HotNews.md de către Iurie Roșca, ex-președintele Partidului Popular Creștin Democrat din Moldova - Ar putea fi considerată candidatura Zinaidei Greceanâi la funcţia de președinte drept una de compromis?

- Iniţiativa dlui Voronin este una perfect legală, el reprezentând cel mai numeros grup parlamentar. Dna Zinaida Greceanâi este o personalitate binecunoscută, un om de stat respectabil și cu experienţă remarcabilă. Toată problema însă, e că dânsa a mai candidat la această funcţie atunci când nu s-a mai găsit „votul de aur”. Am mers în alegeri anticipate după acel eșec, după care deja AIE-1 și AIE-2 a călcat pe aceeași greblă de două ori succesiv, așa încât a ajuns să-i pună Curţii Constituţionale o întrebare de ordin aritmic greu de rezolvat: cum să facem ca 3/5 de voturi (61 din 101) să devină 50 plus unu, adică, cel puţin, 52 de mandate.

Sloganul „Moldova fără comuniști” s-a dovedit a fi irealizabil. Iar acum cei din AIE, în primul rând dl Filat, se află în faţa unei dileme. Dânsul pune pe cântar riscurile de imagine cu nevoia de a depăși criza și de a da ţării o guvernare funcţională.

Așadar, rămânem în așteptare. Cine va fi viitorul președinte? Greceanâi, Filat, altcineva? Vom vedea.

- În opinia Dvs., AIE ar putea să o susţină/voteze pe Greceanâi?

- Ideal ar fi fost ca toate grupurile parlamentare, văzând că au ajuns din nou în impas, să depășească criza și să evite alegeri anticipate prin identificarea unei candidaturi neutre politic, pe care să o voteze cu largă majoritate parlamentară, iniţiind, concomitent, procedura de modificare a Constituţiei în sensul simplificării modului de alegre a șefului statului și reducându-i competenţele în favoarea Guvernului. Se pare că partidele din Parlament insistă în ideea de a promova candidaturi partizane, ceea ce poate determina extinderea crizei politice.

- Credeţi că Zinaida Greceanâi ar fi o candidatură potrivită pentru funcţia de președinte?

- Dna Greceanâi ar putea fi un președinte destul de reușit, dar depinde dacă ea va fi agreată și de restul partidelor parlamentare. Dacă nu, impasul e practic iminent.

- De ce PCRM a tot ezitat să propună până acum o candidatură?

- Nu putem exclude că anunţarea acestei candidaturi este doar o manevră politică, care poate fi urmată de turnuri spectaculoase, survenite ca urmare a înţelegerilor dintre PCRM și alte partide. Nu cred că a fost vorba de o ezitare din partea PCRM atunci când acest partid nu a propus din start în noua legislatură candidatura doamnei Greceanâi.

De vreme ce AIE-2 și-a asumat răspunderea ca alianţă de guvernare și a partajat toate funcţiile, inclusiv de a alege șeful statului fără comuniști, iar experimentul a eșuat, dl Voronin a găsit de cuviinţă că tocmai acum e momentul potrivit să revină în Parlament și să participe la procesul de alegere a șefului statului.

Sursa: hotnews.md

Pe de altă parte, și Vladimir Filat le dă ghes colegilor și-i îndeamnă să coboare cu picioarele pe pământ și să acţioneze rapid și responsabil în vederea alegerii președintelui, astfel încât să avem toate instituţiile statului funcţionale. În acest sens, între cei doi șefi de partide, liberal și liberal-democrat, pare să se fi instaurat un soi de armonie și înţelegere. Mai ales după întâlnirea pe care au avut-o aceștia după conferinţa de presă a lui Ghimpu, când, potrivit premierului, au discutat despre alegerea președintelui ţării, dar și despre eventuale decizii ulterioare care ar putea

- Sincer, Lupu nu mi-a plăcut niciodată …

- Ei, lasă, dar ai cochetat îndelung cu el … viza, inclusiv, schimbarea candidatului. Să-l fi sedus Ghimpu pe Filat cu acel din urmă as ascuns între falduri, care pare să vizeze de data aceasta termenul de alegere a șefului statului? Și după întrevederea (bănuim, și îmbrăţișarea) cu ex-interimarul, premierul Vladimir Filat a rămas la fel de convins că la toamnă vom avea un președinte ales, așa cum prevede norma constituţională, cu 61 de voturi ale deputaţilor. „Eu cred că în Legislativ există suficientă raţiune pentru a nu arunca Republica Moldova în alte alegeri anticipate. Spun acest lucru în calitate de prim-ministru, cunoscând în detalii situaţia economică, dar și prin prisma angajamentelor asumate în faţa partenerilor externi”, a precizat Filat.

Lupu – în continuare candidat, dar tot mai nervos şi mai derutat Între timp, deocamdată, candidatul Alianţei dă semne vizibile de enervare și agitaţie, iar declaraţiile contradictorii ale acestuia variază de la acceptarea modificărilor în Acordul de constituire a AIE, până la demascarea unui soi de complot împotriva sa. „Se exercită diverse metode de presiune, dar eu

sunt imun la aceste presiuni”, a declarat falnicul democrat.

Plin de energie și de idei, Mihai Ghimpu s-a întâlnit, după Vladimir Filat, și cu interimarul Marian Lupu, discutând cu acesta modalităţile de depășire a crizei politice. Nu știm dacă Ghimpu i-a propus lui Lupu să renunţe la funcţia râvnită, cert este însă că Lupu ar vrea ca discuţiile privind alegerea șefului statului să fie purtate în cadrul AIE și nu prin intermediul massmedia.„Orice putem discuta, dar dacă sunt propuneri să se vină deschis cu ele”, a spus acesta cu o doză de resemnare.

Ceea ce nu înseamnă însă că Marian Lupu ar fi chiar dispus să renunţe la calitatea de candidat al Alianţei. Sau, cel puţin, nu va fi o renunţare fără luptă. „Schimbarea unei clauze în Acord trage după sine schimbarea a multor condiţii și lucruri fixate în acest Acord. Nu este așa de simplu. Este vorba de renegocierea, aproape integrală, a întregului Acord, ceea ce este un proces complex, dificil, care cere inteligenţă și onestitate”, a declarat Lupu pentru Europa Liberă. În opinia liderului democrat, ar fi vorba nu doar de renegocierea funcţiilor de premier, spicher și președinte. „Negocierile se vor referi – crede el – și la structurile guvernamentale, și la multe alte lucruri, fiindcă acest acord a stabilit un echi-

libru, care este elementul de bază pentru funcţionalitatea unei alianţe politice”. Iar Lupu avertizează că dacă „se are în vedere dezechilibrarea acestui acord, ca cineva să fie în pierdere, iar cineva să câștige, în mod evident că nu se va găsi consens la acest subiect”.

Că Lupu este departe de „consens”, iar democraţii nu se vor lăsa în pierdere ne putem da lesne seama. „Eu nu am de gând să fiu o piesă într-un joc făcut de cineva nu știu unde, în ce cabinete, neștiind care sunt scopurile urmate, neavând un dialog și negocieri sincere și deschise cu partenerii de Alianţă”, a mai precizat interimarul, cerând, totodată, imperios să se pună capăt „acestui dezmăţ în așa-numita agendă de dezbateri politice pe care o avem, cu părere de rău, în ultimul timp la Chișinău”.

Există înţelegeri secrete între Filat şi unii deputaţi comunişti?

Tocmai bine în tot acest „dezmăţ” al replicilor și avertismentelor a picat și declaraţia liderului comunist Vladimir Voronin, despre candidatul PCRM la Președinţie. Asaltat de ziariști după un eveniment organizat de comuniști la Memorialul „Eternitate”, acesta a afirmat că

cel mai potrivit candidat pentru funcţia de șef al statului este Zinaida Greceanâi. De asemenea, Voronin a negat că între PLDM și PCRM s-ar purta discuţii despre o eventuală coaliţie și s-a arătat sceptic în privinţa posibilităţii alegerii șefului statului în toamnă. Evident, declaraţia liderului comunist nu înseamnă în nici un caz că PCRM va înainta candidatura Zinaidei Greceanâi în Parlament, pentru că aceasta nu are șanse să acumuleze voturile necesare. Mai degrabă, Voronin a vrut să spună că lucrurile nu s-au mișcat din loc, că nu există nici un fel de înţelegeri în privinţa alegerii președintelui ţării, că nu s-a discutat și nu s-a ajuns la vreun compromis. În această situaţie, ne întrebăm din ce surse se alimentează optimismul lui Vladimir Filat? Să existe oare niște înţelegeri secrete dintre șeful liberal-democraţilor și unii deputaţi comuniști, despre care nu știe liderul acestora? Altfel cum s-ar explica replica premierului, politicoasă, dar ușor ironică: „Este părerea dumnealui. Să vedem cine are dreptate. Eu am speranţe vizavi de toamna anului curent. Încă o dată, eu sunt sigur că în această toamnă vom pune punct acestei crize politice interminabile.

Președintele va fi ales cu votul a 61 de deputaţi.” Întrebarea este, cu sau fără Voronin?

Ioana FLOREA, FLUX

Lupu, Voronin şi „Eternitatea” Miercuri, 24 august, politicienii de la Chișinău au marcat împlinirea a 67 de ani de la desfășurarea operaţiunii Iași-Chișinău, în urma căreia Basarabia a fost reocupată de trupele sovietice.

Ca de obicei, reprezentanţii PCRM au depus flori la Memorialul „Eternitate”, avându-l în frunte pe liderul formaţiunii, Vladimir Voronin. Anul acesta însă, mai matinal a fost președintele interimar Marian Lupu, care le-a luat-o înainte comuniștilor.

După depunerea de flori, președintele democrat a declarat în faţa presei că în ziua de 24 august 1944 s-a încheiat războiul în Republica Moldova. „Odată cu aceasta, Moldova a fost eliberată de sub jugul fascist, s-a terminat războiul, odată cu asta s-a terminat moartea, vărsarea de sânge și a venit pacea pe acest pământ”, a constatat Lupu.

Venit la memorial în urma interimarului, Vladimir Voronin a acuzat Alianţa de „genocid și batjocură faţă de poporul moldovenesc”. Între timp, premierul Vladimir Filat pare să-și fi revăzut atitudinea faţă de respectivul eveniment, astfel că el, spre deosebire de anul trecut, a lipsit

de la comemorare. În 2010, Vladimir Filat a fost singurul dintre liderii coaliţiei de guvernământ care, la 24 august, și-a depus cu pietate buchetul de flori la Memorialul „Eternitate”, menţionând ulterior că, în felul acesta, el i-a comemorat pe soldaţii căzuţi de ambele părţi ale frontului.

Pe parcursul mai multor decenii, propaganda sovietică a încercat să ne convingă de faptul că sfârșitul operaţiunii Iași-Chișinău a însemnat, de fapt, eliberarea poporului moldovenesc de sub jugul româno-fascist de către armata sovietică eliberatoare. Unii politicieni par să fi însușit bine lecţia.

FLUX

Războiul drapelelor în Ucraina Drapelul Rusiei, de 15 metri, desfăşurat la Sevastopol, şi altul ucrainean, de 70 de metri, la Harkov Activiștii ruși din Crimeea au marcat Ziua Independenţei Ucrainei într-un mod mai puţin așteptat de autorităţi.

Ei au desfășurat, la 22 august, în faţa unei numeroase asistenţe, un drapel al Federaţiei Ruse, lung de 15 metri, în piaţa Nahimov din preajma principalului chei al portului Sevastopol. Acţiunea este fără precedent în Ucraina și a stârnit aprinse dezbateri publice pro și contra.

Vladimir Tiunin, unul dintre organizatori, a declarat pentru presă: „Scopul acţiunii noastre este să arătăm că pentru oamenii simpli din Sevastopol, Ziua Independenţei Ucrainei nu reprezintă o sărbătoare, ci o zi de doliu”. Subliniind că, în opinia sa, Sevastopolul este un oraș rusesc și nicidecum ucrainean, Tiunin a ţinut să menţioneze: „Da, în prezent Sevastopolul se află pe teritoriul Ucrainei, dar acesta este un oraș rusesc. De aceea, toate acţiunile artificiale ucrainene de felul prinderii de cocarde

ucrainene nu se vor încetăţeni aici niciodată. Desfășurând un drapel de 15 metri al Federaţiei Ruse, am dorit să arătăm că viitorul Ucrainei este doar într-o uniune cu Rusia”.

Cu toate că reprezentanţii organelor de forţă din Ucraina i-au invitat pe organizatorii acţiunii la secţia raională de miliţie, activiștii ruși au ignorat invitaţia, prevalându-se de prevederile articolului 39 din Constituţia Ucrainei.

În Ucraina are loc un adevărat război al simbolurilor. În replică la manifestarea activiștilor ruși de la Sevastopol, reprezentanţii forţelor de opoziţie din Ucraina au desfășurat la Cernigov un drapel naţional ucrainean de dimensiuni mai mari. Spre deosebire de drapelul rusesc de la Sevastopol, lung de 15 metri, drapelul de la Cernigov a avut o lungime de 45 de metri și o lăţime de 30 de metri.

Totodată, incidente legate de drapelul naţional al Ucrainei au avut loc miercuri, 24 august, la Harkov. Astfel, Maxim Museev, deputat în Consiliul orășenesc Harkov din partea Partidului Regiunilor al președintelui Victor Ianukovici, a sfâșiat în public pânza unui uriaș drapel de stat al Ucrainei purtat de activiști ai mișcării „Spilna Sprava”. Drapelul ucrainean de la Harkov are o lungime de 70 de metri și o

lăţime de 50 de metri, adică o suprafaţă de 3500 de metri pătraţi, și va fi inclus în Cartea Recordurilor din Ucraina.

Presa ucraineană a relatat și despre alte cazuri de pângărire a drapelului de stat în ajunul sau în Ziua Independenţei.

Ucraina, vecinul de răsărit al Republicii Moldova, este un stat în care tot mai frecvent ies din latenţă, răbufnind la suprafaţă, contradicţii majore dintre comunitatea ucraineană

și cea rusă. Ţara este dezbinată nu doar pe criteriile lingvistic, cultural și al jurisdicţiei bisericești, ci și pe cel politic.

Mai mulţi experţi și analiști, inclusiv din Ucraina, sunt de părere că viitorul acestei ţări depinde de modul în care vor fi sau nu compatibilizate cele două tendinţe contradictorii din sânul societăţii ucrainene: proeuropean și prorusesc.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

26 AUGUST 2011

Opinii

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

27 august 1991 şi Alianţa „16 Decembrie” Acum douăzeci de ani, în ziua de 27 august, se știe, s-a produs cea de-a treia Mare Adunare Naţională. Spre deosebire de prima, din 27 august 1989, care a precedat adoptarea Limbii de Stat și revenirea la Grafia Latină, dar și de cea de-a doua, din 16 decembrie 1990, nu mai puţin importantă și nici mai puţin numeroasă decât prima și a treia, întrunirea din iarna lui 1990 a fost ignorată cu desăvârșire de conducătorii de atunci. Reuniunea istorică ce a precedat cu câteva ore adoptarea Declaraţiei de Independenţă de către Parlament a fost una organizată cu suportul direct al autorităţilor: președintele Snegur, Parlamentul în frunte cu Moșanu și Guvernul condus de Muravschi. Așadar, resursele administrative au fost extrem de utile la mobilizarea lumii din teritoriu: autobuze, președinţi de Comitete executive raionale, primari ca responsabili pentru prezenţa lumii în piaţă. Într-un cuvânt, acţiunea a reușit de minune.

Pe atunci spectrul politic era divizat în două felii: militanţii pentru Unire și adepţii păstrării URSS. Adică, Frontul Popular râvnea Reîntregirea, iar replica lui creată de KGB, Interfrontul, urmărea păstrarea URSS și a dominaţiei Partidului Comunist, plus, bineînţeles, a rolului dominant al limbii ruse. Și dacă referendumul de păstrate a URSS eșuase, iar hunta zisă GKCP, cea cu puciul ratat, a dat chix în două zile, Elţin, liderul noii Rusii, învingându-l pe Gorbaciov, „parada independenţelor” a curs lanţ, succedând „parada suveranităţilor” din 1990. Așadar, în urma acestor evoluţii, Interfontul suferise o înfrângere catastrofală și aproape că și-a pierdut raţiunea de a fi. URSS dispăruse de câteva zile sau, mai exact, era pe patul de moarte. Deja de doi ani Frontul Popular scanda „Unire!” și adopta pe bandă rulantă rezoluţii unioniste, votate de mulţimi la mitinguri.

Fac o paranteză pentru a relua succesiunea în care fostele republici sovietice și-au declarat independenţa: Lituania – 11 martie 1990 (!), Georgia – 9 aprilie 1991 (exact la doi ani de la masacrul de la Tbilisi, când trupele de interne ale URSS și unităţile militare imperiale au înăbușit în sânge un miting pașnic din centrul Tbilisi), Estonia – 20 august (când încă nu se știa că cei care dăduseră lovitura de stat la Moscova vor eșua), Letonia – 21 august (ziua când s-a aflat că puciștii au suferit eșec, deși letonii au făcut-o fără a aștepta căderea huntei), Armenia – 23 august, Ucraina – 24 august și – ATENŢIE! – Rusia – 24 august, Bielorusia– 25 august (!) și, în fruntea cozii, Moldova – 27 august.

Totuși, măcar acum, după două decenii, ar fi cazul să ne întrebăm care au fost cauzele unei asemenea întârzieri și de ce nu s-a votat Unirea? Personal văd două cauze majore. Primo: lașitatea conducătorilor de atunci, care, fiind motivaţi patriotic, totuși au căutat, vorba lui Caragiale, „să facă revoluţie cu voie de la poliţie”. Secundo: incapacitatea României, cu Ion Iliescu în frunte, de a prelua Basarabia măcar și în frontierele fostei RSSM. Tot aici: Rusia nu vroia să ne cedeze, iar Occidentul nu era gata să ne susţină demersul unionist.

Astfel, revenirea în hotarele României a fost împiedicată și de multipli factori externi.

Ezitarea conducătorilor de atunci avea loc în paralel cu consultările intense și discrete între București și Chișinău. Așa cum Istoria nu se face cu „dacă”, e limpede că nu s-a putut mai mult. Mai e de menţionat că Mircea Snegur îi trimisese în secret în România pe Ion Hadârcă, prim-vicepreședinte al Parlamentului, și Nicolae Ţâu, ministru de Externe în Guvernul Druc. Aceștia aveau misiunea să formeze un guvern în exil în cazul reușitei puciștilor și a suprimării organelor legale ale puterii de stat la Chișinău de către autorităţile imperiale. Epi-

sodul a trecut neobservat atunci, iar cei doi cel puţin au stat un timp mai în siguranţă dincolo de Prut, până s-au limpezit apele dincoace.

De altfel, rămăsesem fără președinte la FPM, deoarece într-o bună zi în cadrul unui miting din Piaţa Marii Adunări Naţionale, organizat în toamna anului 1990, Ion Hadârcă a anunţat în faţa mulţimii, spre surprinderea tuturora, că își dă demisia din funcţia de președinte FPM deorece aceasta ar fi incompatibilă cu cea de

prim-vicepreședinte al Parlamentului. Până azi n-am înţeles de ce a procedat așa. Nu era nici vorbă de incompatibilitate, dar după gestul respectiv eu, în calitate de vicepreședinte și președinte al Comitetului Executiv al Sfatului FPM, deţineam cea mai importantă funcţie în formaţiune și m-am văzut nevoit să îmi asum conducerea FPM până la viitorul Congres.

Așa se explică onoarea pe care am avut-o de a fi vorbit anume eu din partea Alianţei „16 Decembrie” la 27 august 1991. În noaptea dinspre 26 spre 27 august, Sergiu Burcă și cu mine, care nu eram deputaţi, am mers la sediul Guvernului, unde își aveau birourile președinţii comisiilor parlamentare.

Birourile lui Valeriu Matei, președintele Comisiei pentru mass-media, și cel al lui Vasile Nedelciuc, președintele Comisiei pentru Politică Externă, erau situate vis-a-vis, la etajul trei din aripa dinspre actualul bd. Bănulescu-Bodoni.

Am tot căutat să intrăm în cabinetul lui Matei, unde mai era și Nedelciuc, și Mihai Ghimpu.

Eram colegi de conducere în Front și vroiam să participăm și noi la redactarea textului care urma să fie adoptat de Parlament a doua zi. Nu a fost posibil. Noi nu eram oameni de stat, ci simpli muritori de rând. La un moment dat iese Matei și zice: „Băieţi, nu vă supăraţi,

dar am acolo și doi prieteni din România, de la Externe, trimiși de Iliescu și de ministrul de Exerne, Năstase. E o chestie mai discretă”. Așa s-a născut Declaraţia de Independenţă. Nu întâmplător anume România a fost primul stat care ne-a recunoscut chiar în aceeași zi, 27 august 1991. Repet, nu reproșez nimic nimănui în acest caz. Pur și simplu constat că atâta s-a putut atunci. Cine știe, dacă se insista pe varianta Unirii, aruncam și România într-un război civil de felul celui care a avut loc ulterior în Iugoslavia (a nu se uita de Ardeal și de factorul unguresc), și Republica Moldova. Separatismul era în toi și în Transnistria, și în zona găgăuză.

Alogenii se opuneau destrămării URSS și aveau o frică puternică de o eventuală Unire. În acea noapte am decis să scriem textul unui document din partea Alianţei„16 Decembrie”, care a fost creată după Marea Adunare Naţională din 1990 și reunea în jurul Frontului Popular câteva organizaţii culturale și religioase. Era un program scurt de decomunizare și de eliminare a tuturor structurilor de ocupaţie de pe teritoriul nostru. Am adaptat textul la proiectul Declaraţiei de Independenţă, pe care încă nu o văzusem, dar știam care este ideea de bază a ei. În dimineaţa zilei de 27 august i-am invitat pe liderii Alianţei „16 De-

cembrie” în faţa Muzeului de istorie, lângă monumentul lupoaicei romane. Am arătat textul colegilor, ei l-au aprobat și mi-au încredinţat să îl citesc în Piaţă. Așa am și făcut. Nu este un text de autor propriu-zis, e unul colectiv, prezentat din partea mai multor organizaţii.

Dar întrucât l-am elaborat și am avut onoarea să îl rostesc în Piaţa Marii Adunări Naţionale, găsesc potrivit să îl reproduc aici. (Ar mai fi de amintit și despre faptul că tot la 27 august 1991, Parlamentul a mai adoptat Imnul de Stat „Deșteaptă-te, române!”, care iniţial devenise imn al FPM prin decizia Congresului II din 30 iunie – 1 iulie 1990, rămas în vigoare până în primăvara lui 1994, când o majoritate de două treimi de deputaţi a adoptat Constituţia și a schimbat și imnul. Snegur își arătase nemulţumirea faţă de acest imn încă în septembrie 1991 la o ședinţă de Guvern, iar „Ţara”, obţinând o copie audio de la adepţii noștri, îi reproducea intervenţia integral. Dar despre această poveste vom reveni în altă parte.)

Așadar, planul unionist a fost convertit în unul pro-Independenţă. Noi am continuat să milităm încă ani în șir pentru Unire, până când am căpătat ceva mai multă experienţă, am umblat prin lume, am înţeles sensul jocurilor geopolitice, am învăţat să armonizăm verbele „a vrea” cu „a putea”. A fost o perioadă de devenire dureroasă, cu splendoarea și eșecurile ei. Mulţi dintre noi și-au revenit din traumele istorice, asumându-și întregul trecut al poporului nostru, glorios și tragic deopotrivă. Alţii au rămas romantici. Astăzi tot mai multă lume înţelege că indiferent cum am privi trecutul, trebuie să privim spre viitor fără a ne cantona în obsesia de a reface fie URSS, fie România interbelică. Ambele tipuri de nostalgii încă afectează conștiinţa publică de la noi, divizează partide, alimentează „războiul identitar” și clatină sub aspect geopolitic fragila barcă în care plutim cu toţii – Republica Moldova. A venit timpul să ne reechilibrăm psihologic și civic cu toţii. Fără a renunţa la valori, tradiţii, cultură, identitate.

Revin la momentul de acum douăzeci de ani. Am recuperat acest text din arhiva ziarului „Ţara” de la începutul lui septembrie, numărul 36-37 (54-55). Așadar, iată cuvântarea mea din 27 august 1991, rostită în Piaţă.

Iurie ROŞCA

3

PROPUNERILE Alianţei Naţionale pentru Independentă „16 Decembrie” adresate Parlamentului Republicii Moldova și votate de Marea Adunare Naţională din 27 august 1991 Întrunită la a doua aniversare de la Marea Adunare Naţională din 27 august 1989, care a încheiat prima etapă a mișcării de eliberare naţională a românilor din teritoriile ocupate prin impunerea limbii române drept limbă de stat și prin revenirea la alfabetul latin, reafirmându-se atașamentul faţă de Proclamaţia Marii Adunări Naţionale din 16 decembrie 1990 care a decis neparticiparea sub nici o formă la formarea unei Federaţii sau Confederaţii politice din fostele republici unionale, oricât de atractivă ar fi ea, convocată în momentul destrămării vertiginoase a U.R.S.S. și finalizând cea de-a doua etapă a mișcării de eliberare naţională — Declararea independenţei de stat a Republicii Moldova, fiind conștienţi de necesitatea stringentă a lichidării tuturor consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov și a Protocolului adiţional secret din 23 august 1939 asupra Basarabiei și nordului Bucovinei, precum și ale actului de ocupaţie din 28 iunie 1940, înţelegând importanţa luării unor măsuri imediate care ar determina realizarea practică a independenţei de stat a Republicii Moldova, Marea Adunare Naţională cere conducerii Republicii adoptarea următoarelor hotărâri: 1. Cu privire la Imnul de stat al Republicii Moldova — «Deșteaptă-te, române!»

(Versuri: Andrei Mureșanu, muzica: Anton Pann).

2. Cu privire la neparticiparea Republicii Moldova la elaborarea oricărui Tratat asupra Uniunii (Federaţiei, Confederaţiei, comunităţi de state suverane sau independente din fostele republici ale U.R.S.S.) care ar conţine următoarele prevederi: Republica Moldova nu-și deleghează nici o funcţie și nu-și trimite reprezentanţii în organele de conducere sau de coordonare federale; anularea Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova din 5 martie 1991 „Cu privire la concepţia Parlamentului Republicii Moldova despre comunitatea de state suverane”; dezvoltarea relaţiilor economice atât cu republicile care și-au declarat independenţa, cât și cu cele care vor adera la Tratatul unional.

3. Cu privire la formarea Gărzii Naţionale a Republicii Moldova.

4. Cu privire la trecerea frontierei de pe Prut a U.R.S.S. în subordinea Republicii Moldova.

5. Cu privire la trecerea Vămii de la frontiera de pe Prut a U.R.S.S. sub jurisdicţia Republicii. Crearea imediată de puncte vamale pe tot întinsul frontierei Republicii Moldova.

6. Cu privire la interzicerea KGB-ului pe teritoriul Republicii Moldova, naţionalizarea averii acestuia și crearea unui serviciu naţional de informaţii.

7. Cu privire la încetarea activităţii Comisariatelor militare sovietice pe întreg teritoriul Republicii Moldova prevăzându-se următoarele: - interzicerea recrutării în Armata Sovietică a tinerilor din Republica Moldova; - repatrierea tuturor cetăţenilor Republicii care își satisfac serviciul militar, indiferent de termenul aflării lor în Armata Sovietică.

8. Cu privire la retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul Republicii Moldova.

9. Cu privire la iniţierea unor negocieri dintre Republica Moldova și România, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte, în problema teritoriilor trecute în mod arbitrar în 1940 sub jurisdicţia Ucrainei.

10. Cu privire la reprezentarea intereselor Republicii Moldova în organismele internaţionale prin intermediul reprezentanţelor diplomatice ale României.

11. Cu privire la liberalizarea frontierei de pe Prut pentru cetăţenii Republicii Moldova și ai României.

12. Cu privire la iniţierea unei anchete care să examineze activitatea PCM-ului și KGB-ului în perioada 1940-1991, precum și gradul de complicitate al conducătorilor acestor organizaţii la lovitura de stat din 18-19 august 1991.

13. Cu privire la crearea Casei Naţionalităţilor în fostul sediu al Muzeului de istorie al P.C.M. de pe Strada 31 august din Chișinău, care să găzduiască societăţile naţional-culturale din republică.

14. Cu privire la înfiinţarea unui cotidian democratic de limbă rusă pe baza patrimoniului ziarului comunist „Sovietskaia Moldova”.

Frontul Popular din Moldova, Organizaţia Tineretului Democrat din Moldova, Liga Democrat-creştină a femeilor din Moldova, Societatea culturală „Limba noastră cea română”, Liga medicilor din Moldova, Societatea cultural-bisericească „Mitropolitul Varlaam”, Organizaţia „Moldova Democraticeskaia”, Asociaţia foştilor deţinuţi politici din GULAG-urile sovietice, Uniunea Democrat-Creştină – platforma Alianţei „16 Decembrie”, Asociaţia arhitecţilor din Moldova, Societatea „Dunărea şi Marea”, Liga studenţilor basarabeni din România

Cerem demiterea electoratului! sau pledoarie în apărarea premierului Filat Pe 23 august 2011, premierul Vladimir Filat a mai efectuat o vizită în cele trei localităţi din raionul Hâncești, Cotul Morii, Nemţeni și Obileni, pentru a se documenta, după cum se arată întrun comunicat de presă al Guvernului, „vizavi de stadiul de îndeplinire a lucrărilor de construcţie a caselor și obiectelor sociale, demarate acum un an, ca urmare a inundaţiilor care au avut loc în această regiune și care au lăsat fără adăpost sute de familii”.

Tot în aceeași zi, am fost invitat la Publika ca să mi se adreseze următoarea întrebare: Ce stă în spatele acestei vizite a premierului Filat, interesul pentru problemele cetăţenilor sau o nouă acţiune PR, dat fiind că premierul a fixat mai multe termene și a promis deja în câteva rânduri că lucrările vor fi finalizate, lucru care nu s-a întâmplat nici până în prezent? Vă spun sincer că m-am aflat în dificultate atunci când am încercat să dau un

răspuns univoc la această întrebare. De ce? Pentru că, evident, nimeni nu poate nega faptul că premierul Filat dorește în mod sincer ca problemele pământenilor săi din Cotul Morii, Nemţeni și Obileni (el fiind de baștină dintr-o localitate vecină, Lăpușna) să fie rezolvate cât mai curând posibil.

Pe de altă parte, este evident și faptul că vizita făcută sinistraţilor din Hâncești urmărește, în mod clar, lustruirea imaginii premie-

rului, este o acţiune de PR și că această vizită de documentare nu va schimba esenţial ritmul lucrărilor de construcţie a caselor sinistraţilor. Dacă ar fi să formulăm un răspuns exact întrebării venite de la Publika, ar trebui să spunem următoarele: premierul a mai mers încă o dată în vizită la sărmanii sinistraţi, în primul rând, pentru a-și face imagine, pentru a-și face PR, și doar după aceea pentru a impulsiona, cât de cât, prin prezenţa sa, ritmul lucrărilor de acolo. Și, să vă spun sincer, nu pe Filat îl găsesc cel mai vinovat de această situaţie. Cineva este mult mai responsabil.

Dacă ne aducem bine aminte, după inundaţiile din vara anului trecut, premierul Filat a mers în câteva rânduri în localităţile respective. Toţi ne amintim cum premierul a scăpat javra de la înec, cum a purtat cu barca pneumatică o mătușă, de parcă, în toată ţara asta, nu mai era nimeni în stare să facă lucrul acesta, cum grijuliul prim-ministru despica lemne și într-un cort le făcea sinistraţilor focul la burjuică. De asemenea, ne aducem aminte cum premierul bătea cu pumnul în masă, cum

tuna și fulgera din cauza faptului că iarăși nu a fost respectat graficul de dare în exploatare a caselor. Întâi s-a promis că toţi sinistraţii vor trece în locuinţele noi până la venirea timpului rece, după care – până la alegerile din 28 octombrie, după care – până la Crăciun, – până la Paști, ca astăzi, în Cotul Morii, din 563 de familii, doar 320 să se fi mutat în casele noi. Restul nici nu vor trece prea curând pentru că în sat nu este apă, iar apeductul urmează să fie construit abia la anul, canalizarea, bănuim, nici nu a fost pusă în plan. Și trebuie să observăm că, la alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie, locuitorii raionului Hâncești au votat masiv pentru partidul premierului Filat, peste 50 la sută, și mai multe voturi a luat PLDM în cele trei sate inundate. De ce s-a întâmplat așa, doar premierul nu-și îndeplinise făgăduinţele: era deja frig, dădeau gerurile, iar oamenii, în pofida promisiunilor guvernanţilor, stăteau în corturi, erau pe drumuri?

Răspunsul este simplu: pentru că moldoveanul nostru și-a pierdut discernământul, nu mai realizea-

ză unde este hotarul între real și imaginar, ficţiune, dintre vorbă și faptă. Din cauza inculturii politice și a cunoștinţelor generale mai mult decât sumare, moldoveanul nostru nu mai este în stare să facă aprecieri pertinente și să ia decizii pe baza raţionamentelor proprii, ci a celor induse prin tot felul de tehnologii electorale, din care fac parte și vizitele premierului în localităţile inundate din stânga Prutului.

Premierul merge în aceste vizite care nu au nici o consecinţă practică, care nu servesc sub nici o formă binele comun, interesul cetăţeanului, doar pentru ca să apară pe sticlă, doar ca să-și facă imagine. Altfel nu este votat.

Dar premierul, ca orișicare alt politician, vrea, înainte de toate, să fie votat. Dacă premierul ar fi rezolvat în câteva luni problema construcţiei caselor din Cotul Morii, Nemţeni și Obileni, dar nu ar fi arătat niciodată la televizor câtă grijă are el pentru sinistraţi, credeţi-mă că partidul său ar fi luat mult mai puţine voturi decât are astăzi. Și, cum spuneam mai sus, vina nu e atât a lui Filat, cât, mai

curând, a alegătorului. Filat face ceea ce îi spun specialiștii în PR. Se spune că premierul ar irosi, cel puţin, 6 ore pe zi doar pentru acţiuni de PR, doar pentru artificii de imagine (când atunci se mai ocupă de problemele reale, când reușește să mai muncească, să-și îndeplinească obligaţiunilor de

serviciu?). În locul lui, altul ar face la fel. Ceilalţi politicieni, toţi liderii coaliţiei de guvernământ, fac exact ca Filat, doar că au mai puţin succes. Iar alegătorul înghite nada, se lasă ușor manipulat, se complace în a fi minţit. Alegătorul nostru are prea puţină aplecare pentru adevăr, el a substituit realitatea, adevărul cu ceea ce îi place lui să vadă, să creadă sau chiar cu ceea ce îi pare lui că i-ar plăcea să vadă și să creadă.

Dacă alegătorii noștri ar aprecia fapta, dar nu vorba goală, vă asigur că nici premierul Filat nu ar trepăda prin toată ţara în atâtea vizite de documentare, purtând din urma lui o droaie de cameramani, ci s-ar concentra pe lucruri concrete, pe rezolvarea problemelor, nu doar pe mimarea soluţionării lor.

Dacă ar fi să mă întrebe cineva dacă e bine sau nu ca acum, în ajunul sărbătoririi a 20 de ani de la declararea Independenţei, să se schimbe puterea în Republica Moldova, dacă e momentul ca actualii guvernanţi să fie înlocuiţi cu alţii, eu aș răspunde că mult mai important este ca să se schimbe electoratul. Avem nevoie

de un altfel de alegător, de unul care poate să-și definească clar interesele, care este în stare să compare, să analizeze, să facă diferenţa dintre vorbă și faptă.

Avem nevoie de un electorat care ar privi realist lucrurile, care ar accepta adevărul indiferent de faptul dacă acesta convine sau nu.

Dacă nu schimbăm electoratul, dacă nu reușim educarea unor altfel de cetăţeni ai Republicii Moldova, ci ne concentrăm doar pe schimbarea guvernanţilor, la putere se vor perinda alţi și alţi Filaţi și vom continua să ne bălăcim încă 20 de ani în mizeria în care ne aflăm astăzi.

Aceasta este lecţia pe care suntem obligaţi să o însușim acum, când marcăm 20 de ani de Independenţă. În mod obligatoriu, de acum încolo, pe agenda dezbaterilor publice trebuie să stea conturarea profilului moral și intelectual al viitorului cetăţean al Republicii Moldova. Asta dacă vrem ca marcarea a 30 sau 40 de ani de la declararea Independenţei să nu fie la fel de sinistră ca cea de astăzi.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

4

EDI|IA DE VINERI

Economic

26 AUGUST 2011

Republica Moldova şi-a deschis Consulat Onorific la Timişoara Pe data de 31 august 2011, va avea loc inaugurarea Consulatului Onorific al Republicii Moldova din Timișoara, România.

Consulatul Onorific de la Timișoara este primul de acest gen din România și are drept scop acordarea de sprijin și consiliere pentru toţi basarabenii din regiunea de Vest a României. Sediul Consulatului este situat în Bulevardul Revoluţiei din 1989, nr. 20 (fostul Palat al Copiilor). Inaugurarea va avea loc pe data de 31 august 2011, începând cu ora 12.00.

Consulul Onorific Silviu Sofronie și Ambasadorul R. Moldova în România, Iurie Reniţă „Prin existenţa acestui Consulat Onorific, relaţiile dintre cetăţenii Republicii Moldova și România vor primi o nouă dinamică, în sensul intensificării schimburilor culturale, academice, economice, precum și realizării unor proiecte în spiritul relaţiei speciale dintre Republica Moldova și România, conferite de comunitatea de limbă, istorie, cultură și tradiţii. Deschiderea Consulatului Onorific de la Timișoara reiterează dezideratul integrării europene a Republicii Moldova, România fiind un veritabil susţinător al apartenenţei noastre la marea familie europeană”, a declarat pentru presă profesorul universitar dr. Silviu Sofronie, consulul onorific al Republicii Moldova în România.

Menţionăm că, până în momentul de faţă, Republica Moldova a inaugurat 14 oficii consulare onorifice în următoarele state: Israel, Republica Cipru, Republica Federală Germania, Statele Unite ale Americii, Republica Populară Bangladesh, Republica Kârgâză, Republica Austria, Regatul Belgiei, Marele Ducat de Luxemburg, Republica Italiană, Republica Franceză, Republica India, Republica Slovacă și România.

FLUX

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Declinul şi căderea Europei Trăim „declinul și căderea Europei (și, poate, și al Occidentului)”, titrează influentul săptămânal american „TIME” în numărul său din 22 august a.c. Dedicând articolul de fond acestui subiect și consacrându-i coperta, săptămânalul subliniază gravitatea deosebită a situaţiei actuale din Europa. E drept, ea este privită din perspectivă americană, lucru ce ni se pare firesc, dar el nu schimbă cu nimic datele problemei. Zona euro, „o alianţă egoistă”, cum o definește „TIME”, se împotmolește, în timp ce Londra e cuprinsă de flăcări, iar SUA asistă, neputincioase, la prăbușirea respectivă. În viziunea publicaţiei citate, euro este totuși problema tuturor, drept care ea opinează că există un mijloc de a ieși din această criză: Germania să preia comenzile și să susţină cu adevărat economiile europene slăbite. Desigur, așa ceva ar cere o nouă și dureroasă cură de austeritate, ceea ce ar declanșa alte noi izbucniri violente și ar face pârtie populiștilor, la fel ca în Statele Unite, conchide săptămânalul american. Observaţiile respective trebuie reţinute din mai multe puncte de vedere. În primul rând, ele pornesc de la evidenţierea stării de lucruri de azi din Uniunea Europeană, realitate necunoscută ori ignorată,

în mod prostesc, de cârmuitorii României, care, până mai ieri, se credeau puși la adăpost de un așa-numit flintic de creștere economică. În al doilea rând, s-ar putea să surprindă într-un fel modul tranșant, lipsit total de menajamente, în care publicaţia americană analizează stările actuale de lucruri din Europa. Ca urmare, dintr-o atare perspectivă, soluţia pe care ea o avansează și care vizează rolul ce ar trebui să revină Germaniei în relansarea europeană, ar putea să fie neobișnuită. Este o teză pe care, în mod cert, Parisul n-ar accepta-o, deși poate că celelalte ar fi de acord cu ea. Scriind acest lucru mă

gândesc la Italia, de pildă, ţară despre care revista milaneză „L’Espresso” scrie, tot pe copertă: „Povera Italia” - Săraca Italie. Și poate nu este întâmplător că două mari săptămânale vestice își consacră coperta și articolul de fond acestor probleme grave cu care se confruntă azi Europa și, implicit, statele membre. În al treilea rând, nu trebuie neglijat deloc faptul pe care „TIME” îl evidenţiază, și care se referă la avântul populiștilor în condiţii de criză, și implicaţiile unui atare fenomen, care, cel puţin la ora actuală, este ignorat de cancelariile europene, fie ele mari sau mici, atinse grav de criză sau nu. Personal, cred că se trece prea ușor cu vederea contextul european interbelic și nu se evocă mai deloc învăţămintele lui, chiar dacă se tot insistă pe ideea că perioadele nu seamănă între ele. S-ar putea să fie așa, dar ce trebuie să ne preocupe este lipsa de reacţie faţă de avântul făţiș al extremei dreapta, care devine din ce în ce mai pregnant în realitatea de zi cu zi a continentului. Nu mai amintesc decât în treacăt cazul Ungariei, ţară care are la guvernare o mișcare de ultra extremă dreapta, fără ca vigilenta Uniune Europeană să fi reacţionat imediat și cum trebuie. Nu noi facem această constatare, ci prestigiosul ziar francez „Le Monde”. De fapt, cred că marile probleme din sânul fiecărei ţări europene și, în primul rând, din cele care sunt „fruntea” UE, fac

ca atât Uniunea, cât și ele să neglijeze aceste aspecte fundamentale pentru prezentul și viitorul bătrânului continent, ca să folosesc o expresie tocită.

Pe urmă, oricum am suci-o și am da-o, este clar că „TIME” are dreptate: Europa este în declin serios. Dintr-o atare perspectivă, cred că ideea Statelor Unite ale Europei, așa cum o văd unii, acum, este mai mult decât imatură și ineficientă. Înainte de toate, ea este atât de veche și scoasă mereu de la naftalină în momente în care unii nu mai au deloc idei și nici nu sunt capabili să propună soluţii adevărate la problemele actuale. Că, într-un atare moment, s-a trezit

și Traian Băsescu să vină și să susţină această soluţie nu mă miră deloc. Nu că nu-i dau eu dreptul la așa ceva, Doamne ferește! dar el n-a făcut nimic concret și viabil, și durabil, pentru rezolvarea crizei din ţara sa! În schimb, are idei pentru Europa! Idei pe care, anunţându-le, declară ritos că, în cadrul Statelor Unite ale Europei, ţările trebuie să delege tot mai mult din suveranitatea lor. Sunt tare curios cum ar primi-o, de pildă, nemţii sau francezii, în vecinătatea imediată a grecilor sau italienilor. Cât despre poporul subjugat de Băsescu și ai lui, nu mai vorbesc. Or, poate, tocmai atunci Dumnezeu ne-ar ajuta,

ţinând cont că nu este pentru cine se pregătește, așa cum s-a dovedit mereu. Până vom ajunge la acele clipe astrale, să rămânem cu picioarele pe pământ și să ne amintim de unde am plecat: de la declinul și prăbușirea Europei, și să concedem că nu se vor găsi imediat soluţii trainice întrucât marea problemă a continentului este, în primul, rând lipsa unor lideri care să se confrunte cu anvergura dificultăţilor. Altfel, cu filosofi a la Cireșica (o vrăjitoare foarte populară în România – n.n.) ne afundăm ireversibil.

Dumitru CONSTANTIN Sursa: cotidianul.ro

9 semne că suntem din nou în recesiune globală Economiștii, cei mai puternici lideri politici și organizaţii precum Fondul Monetar Internaţional și Banca Mondială sunt îngrijoraţi că omenirea a intrat într-o nouă recesiune. Scăderea comerţului maritim, estimările pesimiste de creștere a PIB-ului global și ratele îngrijorătoare ale șomajului sunt doar câteva dintre cele nouă semne care confirmă aceste temeri.

Cercetările întăresc ideea că această recesiune nu va fi nici scurtă și nici blândă.

Cele mai vizibile efecte s-au făcut simţite în SUA, Uniunea Europeană și Japonia. Produsul Intern Brut (PIB) al Statelor Unite a crescut cu doar 2% în al doilea trimestru al anului. PIB-ul Japoniei a scăzut cu 0,3% în aceeași perioadă.

Germania, motorul de creștere al zonei euro, a înregistrat o creștere de doar 1% în al doilea semestru.

Realitatea economică a acestor regiuni va afecta puternic expansiunea statelor BRIC (Brazilia, Rusia, India și China). Creșterea PIB-ului în aceste state depinde într-o foarte mare

măsura de exporturile acestora către statele dezvoltate.

Recesiunile sunt măsurate, în general, în funcţie de contracţia PIB-ului, dar există și alţi indicatori la fel de importanţi. Capacitatea comerţului maritim global este unul dintre aceștia. Războaiele civile reprezintă un alt indicator al recesiunii, deoarece acestea pot distruge întregi economii naţionale.

Creșterea numărului de persoane care suferă de malnutriţie este un reper al scăderii globale a consumului în statele cele mai sărace. Veniturile per gospodărie scad în timpul unei recesiuni, iar șomajul crește sau rămâne la nivelurile foarte înalte atinse în timpul regresului economic anterior.

Cheltuielile guvernamentale ar trebui să stimuleze afacerile și consumul, dar scăderea acestora duce la dispariţia celei mai importante plase de siguranţă a revenirii economice.

Iată care sunt cele mai importante nouă semne care demonstrează că ne aflăm într-o nouă recesiune globală, conform BusinessInsider.

1. Comerţul maritim Acesta este un indicator critic al gradului de sănătate financiară mondială, deoarece o parte foarte importantă a bunurilor consumate la nivel global sunt transportate pe apă. Aici intră totul, de la ţiţei brut și produse agricole, până la autoturiste.

Cererea industrială a scăzut dramatic, după cum a declarat gigantul AP Moller-Maersk. Cele mai recente date legate de costurile obligaţiunilor navale publicate de Baltic Dry Index arată că ratele au scăzut cu o treime în cursul acestui an.

Hanjin Shipping, Orient Overseas și Mitsui OSK Lines, unii dintre cei mai importanţi jucători din domeniu, nu au putut aplica suprataxele obișnuite din perioadele de vârf a cererii. Aceste lucruri sunt determinate de faptul că nu există o cerere suficientă de transport a bunurilor de la o ţară la alta.

2. Estimările PIB-ului Organizaţiile economice globale au revizuit simultan în scădere previziunile de creștere a PIB-ului.

Raportul emis în luna mai de Organizaţia pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) ce analizează îmbunătăţirea PIB-ului statelor membre arată că economia este în scădere, iar trendul va continua în 2012.

FMI a făcut comentarii similare în iunie. Banca Mondială se așteaptă, de asemenea, la o scădere a creșterii economice globale și a avertizat că preţurile mărfurilor și a petrolului vor afecta revenirea economiei.

3. Scăderea cererii de petrol OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol) a revizuit în scădere estimarea cererii pentru perioada următoare. Luna trecută, OPEC a

făcut public raportul ce conţine predicţiile pentru a doua jumătate a acestui an, iar declaraţiile ce au însoţit lansarea documentului au fost îngrijorătoare.

“Temerile legate de nivelul datoriilor în Europa și SUA și semnele încetinirii economiei în China și India, au speriat piaţa și au crescut frica în anumite sectoare în legătură cu venirea unei noi recesiuni globale.”

4. Scufundarea pieţei de capital Cele mai mari burse din lume au făcut un pas înapoi. În ţările puternice au fost vândute acţiuni din toate domeniile la preţuri foarte reduse.

Pieţe din regiunile în care investitorii credeau în continuarea unei creșteri sănătoase, au fost nevoite să tranzacţioneze la niveluri similare cu cele de la începutul verii, în cel mai fericit caz.

5. Șomajul Problema șomajului s-a agravat, în mare parte, din statele dezvoltate.

Economiile cu cele mai mari probleme ale datoriilor tind să aibă și cele mai mari rate ale șomajului. Astfel, Grecia a ajuns la 15%, Irlanda la 14% și Spania la 21%.

Pachetele guvernamentale de stimulare a economiei în aceste state au devenit utopice din punct de vedere financiar, după cum spun liderii politici.

Doar 53% dintre ucraineni vorbesc acasă ucraineana Ușor peste jumătate dintre cetăţenii Ucrainei (53,3%) folosesc în viaţa de zi cu zi limba ucraineană, în timp ce 44,5% folosesc rusa. Aceste cifre sunt confirmate de rezultatele unui sondaj de opinie efectuat în perioada 10-17 august de către serviciul sociologic al Centrului Razumkov de la Kiev. Rezultatele sondajului de opinie au fost făcute publice cu ocazia Zilei Independenţei Ucrainei, marcate la 24 august. arată, în același timp, că doar politicile Kievului de impleSituaţia lingvistică din Ucraina a evoluat în ultimul deceniu, limba ucraineană consolidându-și poziţiile în competiţia cu limba rusă. Dacă la începutul anilor 2000 numărul vorbitorilor de limbă rusă din ţara vecină îl depășea cu 3% pe cel al ucrainofonilor, în prezent numărul vorbitorilor de limbă ucraineană îl depășește cu 8% pe cel al rusofonilor. În pofida faptului că circa 53% dintre cetăţenii Ucrainei cunosc și utilizează ucraineana acasă, potrivit datelor oficiale ale ultimului recensământ 67,5% dintre ucraineni consideră totuși ucraineana ca fiind limba lor maternă. Sondajul efectuat de Centrul Razumkov

62% dintre ucraineni consideră ucraineana drept limba lor maternă. Evoluţiile lingvistice din Ucraina sunt prezentate de către autorităţi ca fiind o realizare deosebită în afirmarea identităţii și conștiinţei etnolingvistice ucrainene.

Președintele Centrului Razumkov, Andrei Bâcenko, a ţinut să arate că numărul cetăţenilor ucraineni care folosesc ucraineana în locurile publice a crescut, constituind în prezent 49,2%, pe când numărul celor care comunică în limba rusă în locurile publice este în scădere și constituie 48,7%. În Ucraina locuiesc peste 8,3 milioane de etnici ruși care sunt, în general, refractari la

mentare a limbii ucrainene în regiunile în care rușii domină numeric. Mai multe milioane de cetăţeni ai ţării vecine, luaţi în evidenţă ca etnici ucraineni, consideră limba rusă drept limbă maternă. Alte câteva milioane folosesc un idiom de tranziţie, ruso-ucrainean, numit popular „surjik”. Surjikul reprezintă un amestec de cuvinte și expresii rusești și ucrainene, în procent diferit, în funcţie de regiune, și nu a fost niciodată standardizat.

Limba rusă își păstrează poziţia dominantă în Republica Autonomă Crimeea, precum și în regiunile de răsărit și de sud ale Ucrainei (Dnepropetrovsk, Doneţk, Harkov, Herson,

6. Războaie civile Care sunt efectele războaielor civile din ultima perioadă? Lupta pentru construirea democraţiei în Egipt a zguduit dramatic finanţele ţării. O mare parte dintre afaceri au fost închise sau au înregistrat o scădere abruptă a vânzărilor din cauza haosului din acest stat care nu a reușit încă să-și aleagă un guvern permanent.

Situaţia în Libia este și mai gravă, iar problema persistă și în alte ţări din această regiune tulburată.

Efectele sunt clare. Egipt este a 40-a cea mai mare economie mondială, în funcţie de PIB. Siria, Libia și Iraq se află printre primele 70 de state în același clasament. Neliniștile civile și dispariţia unei economii organizate vor continua să afecteze exporturile acestor naţiuni.

7. Sărăcia Numărul oamenilor care trăiesc sub limita sărăciei și care nu au acces la alimente a crescut dramatic în acest an. Naţiunile Unite au atras atenţia asupra faptului că, în ciuda faptului că PIB-ul mondial a crescut cu 60% din 1992 până în prezent, anumite părţi ale lumii nu au înregistrat nici un fel de creștere

8. Scăderea cheltuielilor guvernamentale Creșterea economică înregistrată de SUA, Marea Britanie, Grecia, Franţa, Italia și Spania depinde într-o

Emil CONSTANTINIU, FLUX

9. Wall Street, în cădere liberă Cele mai mari bănci și case de brokeraj vor să-i convingă pe oamenii de afaceri și pe investitori că economia este pe creștere. Veniturile acestora din fuziuni și achiziţii, investiţii indi-

viduale, activităţi legate de datoriile companiilor și listări publice deschise sunt bazate pe o extindere economică robustă. În acest moment, unele dintre cele mai mari case de investiţii au început să vorbească pe un ton mai pesimist.

Morgan Stanley a revizuit, recent, în scădere previziunea de creștere economică globală. Banca a spus că SUA și zona euro “se apropie periculos de mult de recesiune”.

Goldman Sachs a scăzut, de asemenea, estimarea de creștere a PIBului global și a vorbit de pericolele din SUA și Europa, cum ar fi datoriile și lipsa suportului financiar guvernamental.

Silvia Panturu Sursa: bloombiz.ro

Noua armă de distrugere: declaraţia şoc Un rând scris de Roubini pe twitter este receptat de aproape 80.000 de oameni, care, la rândul lor, pot trimite mesajul la alte sute de mii de followers. O afirmaţie seacă a lui George Soros apare în toată presa economică și de știri din lume.

Lugansk, Nikolaev, Odesa și Zaporojie).

Totodată, a doua minoritate etnică și lingvistică din Ucraina, după cea rusă, este cea românească. Potrivit datelor recensământului general al populaţiei din 2001, în Ucraina locuiesc 413 749 de români și vorbitori de limbă română. Cu toate acestea, limba română nu are în nici unul din raioanele sau localităţile cu populaţie majoritar românească statutul oficial de limbă minoritară și regională, fapt pentru care autorităţile de la Kiev sunt tot mai des criticate de către partenerii lor europeni, dar și de cei de la Moscova.

foarte mare măsură de cheltuielile guvernamentale. Această simbioză devine și mai importantă în condiţiile unei economii globale slăbite.

Nu doar că nu și-au mărit aceste cheltuieli, însă multe state au tăiat puternic din bugete. Criza financiară din zona euro este atât de gravă încât Grecia, Portugalia, Italia, Spania și Marea Britanie au tăiat sau au promis să taie părţi semnificative din cheltuieli, măsură ce face parte din planul de implementare a programelor de austeritate.

Cu toate că știu că sunt voci autorizate și care se pot face auzite pe tot globul, nu se feresc să afirme lucruri grele și care, mai ales, pot fi interpretate. Opiniile lor influenţează investitorii tocmai pentru că sunt lideri de opinie de talie mondială. Deși ar putea să-și îndulcească mesajele, nu o fac, iar apoi tot ei spun că ei sunt cei care au avut dreptate. „Capitalismul se află într-un punct critic”, „Marx a avut dreptate”, „Grecia va da faliment”, „Moneda euro ar putea dispărea”, sunt doar câteva dintre afirmaţiile făcute de Nouriel Roubini, profetul crizei. Însă el nu este singurul care face afirmaţii abrupte.

Greenspan: Moneda euro cade Ultima lovitură este cea a fostului șef al Fed, Alan Greenspan, care a declarat într-un interviu pentru Bloomberg că moneda euro se prăbușește, ceea ce va aduce cu sine dificultăţi pentru sistemul bancar. „O lipsă a încrederii va aduce daune colaterale băncilor”, spune Greenspan, însă lipsa de încredere se adâncește și mai mult atunci când afirmaţiile negative se înmulţesc și se perpetuează tot mai mult.

Roubini: „Revolta mondială se va extinde. Dacă sunteţi paranoici, cumpăraţi arme și duceţi-vă în munţi”.

Capitalismul se află într-un punct de criză, spune Nouriel Roubini, profetul crizei care a început să facă aprecieri dincolo de estimările macroeconomice cu care ne-a obișnuit.

Demonstraţiile populare recente, de la Orientul Mijlociu și Israel până la Marea

Britanie și furia populară crescândă din China și, în curând, în alte economii avansate și ţări emergente, toate sunt conduse de aceleași motive și tensiuni: inegalitatea care crește, șomajul și lipsa de speranţă, spune Roubini, citat de toată presa. „Nu este timpul pentru active riscante”, adaugă Roubini, care arată că dacă ești paranoic, poţi să începi să investești în mâncare sau arme, muniţie, lingouri de aur și să te duci în creierii munţilor.

Soros loveşte: Grecia ar trebui să iasă din Uniunea Europeană După ce i-a atacat pe nemţi, spunând că ei sunt de vină pentru agravarea zonei euro, miliardarul american de origine maghiară George Soros a declarat că Grecia și Portugalia ar trebui să părăsească zona euro. „Problema Greciei nu a fost tratată cum trebuie, motiv pentru care ar trebui să iasă din zona euro și din Uniunea Europeană”, a declarat Soros într-un interviu pentru Der Spiegel, adăugând că moneda euro va supravieţui crizei datoriilor.

Soros, despre care se spune că a câștigat peste un miliard de euro pariind împotriva lirei sterline în 1992, a subliniat în același interviu că nu are de gând să speculeze acum împotriva euro.

Sursa: Capital.ro

FLUX EDI|IA DE VINERI

26 AUGUST 2011

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Un eseu pentru Institutul HAGGAI După câteva vizite în Moldova, noii mei prieteni de la Institutul Haggai cu sediul în SUA m-au recomandat în calitate de participant la un curs de leadership pentru toamna anului 2011. Pentru a fi acceptat, a trebuit să scriu un eseu care să conţină informaţii relevante despre ţara mea, partidul meu, viziunea mea, așteptările mele și obiectivele mele. Având ceva experienţă în leadership și fiind concentrat în permanenţă asupra perfecţionării mele personale și profesionale, am încercat să formulez pe scurt câteva elemente-cheie care le-ar putea fi de folos și altora. Mă gândesc, în primul rând, la tinerii mei colegi din Noua Generaţie, cărora le dedic toate eforturile mele pentru a-i ajuta să fie mai buni, mai puternici și mai inteligenţi. În același timp, consider că experienţa și gândurile mele le pot fi utile și altor persoane, în special celor care meditează profund asupra vieţii lor și asupra necesităţii firești a unei fiinţe umane de a-și concentra energiile spre servirea aproapelui, a comunităţii, a ţării. În această ordine de idei, Institutul Haggai lucrează cu oameni din toată lumea și contribuie în mod activ la fortificarea prezenţei credinţei creștine în viaţa publică și personală, militând pentru păstrarea valorilor tradiţionale și conservatoare.

Va fi cea mai lungă ședere a mea peste hotare de până acum.

Voi fi departe de Patrie. Voi avea timp să meditez, să scriu, să-mi fac planuri de viitor. Cu voia bunului Dumnezeu la toamnă fac 50 de ani. Institutul Haggai invită doar lideri deja realizaţi, cu o carieră remarcabilă în spate, vârsta pe care o am fiind la limita de sus a admisibilităţii. Ideea e că, având ceva experienţă, să capeţi noi cunoștinţe pentru a le putea valorifica mai bine după cursurile pe care le urmezi.

Textul de mai jos e un fel de anchetă, numită de organizatori eseu. Scrierea lui impunea concizie, simplitate și sinceritate. E un text de uz intern, ca să zic așa.

Dar dacă tot l-am scris, am zis să îl fac public. L-am plasat iniţial în engleză pe facebook. Acum iată l-am tradus și fac publică varianta lui în română. Dacă tot n-am reușit să scriu altceva cu ocazia apropiatelor sărbători naţionale, m-am gândit că și eseul de faţă poate fi o mărturie a felului meu de a înţelege să fii de folos unei cauze, pe care o iei în serios nu pentru un sezon electoral, ci pentru întreaga viaţă.

Partea I. INFORMAŢII PERSONALE A. Date personale 1. Nume: Iurie Roșca 2. Ocupaţia: politică, jurnalism 3. Lider informal al celui mai vechi partid democratic din Moldova, Partidul Popular Creștin Democrat, Președinte al Universităţii Populare, un ONG specializat în educaţia tinerilor militanţi politici în baza creștinismului.

Ca jurnalist profesionist, scriu articole în română, rusă și engleză pe diferite subiecte, cum ar fi politica internă și externă, legislaţie, reforme, religie, morală, familie etc.

la vârsta de 18 ani cu cercurile culturale ale jurnaliștilor, scriitorilor, artiștilor, pictorilor, care încercau „să reziste prin cultură”.

Am studiat o mulţime de cărţi în căutarea adevărului și a unui model corect pentru o viaţă eficientă și dedicată nu doar mie însumi și rudelor mele, ci și poporului. Însă doar studiind literatura, istoria, cultura sau fiind o persoană care înţelege cât de criminală și imorală este societatea, în care suntem constrânși să trăim, părea a nu fi suficient pentru mine. În perioada Perestroikăi, am devenit o persoană vizibilă în Mișcarea Naţională pentru Democraţie și Libertate. Confruntarea deschisă cu autorităţile comuniste, persecuţiile penale și din partea KGB-ului, demonstraţiile, foile volante și ziarele tipărite în condiţii de Samizdat mi-au dat sentimentul unei satisfacţii totale. Am simţit că până și riscul de a-mi pierde viaţa îmi dă o extraordinară forţă internă. Împreună cu alţi oameni am creat prima mișcare politică de alternativă Partidului Comunist, primul ziar clandestin, am organizat proteste stradale. În acea perioadă, nimeni nu știa cum se va încheia lupta noastră pașnică pentru libertate. Din 1990 a început experienţa mea peste hotare.

Am avut nenumărate întâlniri

de articole, am ţinut nenumărate cuvântări și prezentări publice, care au concentrat atenţia cetăţenilor noștri asupra unei înţelegeri profunde a experimentului comunist. Esenţa acestei ideologii criminale a fost axată pe asasinarea metodică a sufletului uman prin ateism sau, ca să fiu mai exact, prin eradicarea lui Iisus din inima fiecărei persoane. Pentru a recâștiga sensul vieţii nu a fost destul să obţinem drepturile politice, economice și cetăţenești ori să construim un sistem capitalist. Am formulat în mod explicit eterna problemă a fiinţei umane: de ce m-am născut, de ce trăiesc și de ce voi muri? Care este aspiraţia fundamentală și finală pentru om și cum să trăiești nu doar pentru a-ţi satisface nevoile materiale?

Care este destinaţia finală după moartea noastră? Ca lider al partidului meu, timp de douăzeci de ani am fost concentrat asupra educaţiei tinerilor militanţi politici. În 1995 am creat aripa de tineret în interiorul partidului.

Acum foștii mei studenţi de la universităţile de vară, seminare și activităţi practice au devenit militanţi politici foarte puternici.

La ultimul Congres al partidului am promovat o nouă echipă de conducere formată în totalitate din foștii reprezentanţi ai Noii Generaţii. Cea mai mare parte a liderilor regionali din partidul nostru o constituie, de asemenea, exponenţii noului val al militanţilor politici educaţi în spirit creștin. Într-o atmosferă de confuzie generală care domnește în societatea noastră, în care oamenii sunt divizaţi în adepţii ideologiei comuniste, bazate pe nostalgia după Imperiul Sovietic și adepţii orbi ai așa-ziselor valori europene, bazate pe ideologia consumismului, în astfel de circumstanţe rolul mișcării noastre politice este să păstreze valorile tradiţionale în condiţiile unui asalt total al secularismului și al unei tendinţe anticreștine în politica internaţională.

D. Care sunt două dintre marile realizări în munca și/sau în slujirea creștină?

1. Am educat o echipă numeroasă și puternică de luptători

determina să înceteze tentativele de distrugere a instituţiilor democratice și de suprimare a libertăţii prin metode autoritare. Sute de mii de oamenii s-au perindat în piaţa centrală a capitalei Chișinău. În fiecare zi începeam mitingurile noastre cu rugăciunea „Tatăl Nostru”.

Cineva a instalat o Cruce enormă în locul unde în perioada sovietică era monumentul lui Marx și Engels. Era o zi urâtă, ploua și era frig. Un sobor de preoţi a oficiat un serviciu divin cu acea ocazie și dintr-o dată soarele a apărut pe cer, ploaia s-a oprit, iar noi am fost cuprinși de o stare de beatitudine, de fericire miraculoasă.

Dar într-o noapte, când un mic grup de protestatari dormeau în apropierea crucii, a corturilor și a scenei, am fost atacaţi de forţele de ordine. Oamenii au fost bătuţi, iar Crucea – furată.

A doua zi întreg orașul a aflat această știre șocantă. Spre seară începu să sosească multă lume către locul protestului nostru stradal. Erau jigniţi și pregătiţi pentru acţiuni violente contra regimului. Eram îngrijorat pentru riscul iminent de a pierde de sub control mulţimea și de a provoca confruntări iminente între protestatari și poliţie. În acel moment, graţie lui Dumnezeu, mi-a venit o idee. Am mers acasă și am revenit cu Biblia. Le-am vorbit oamenilor de cu seară, pe parcursul întregii nopţi, timp de mai multe ore. Eram singur pe scenă. În faţa mea oamenii au aprins lumânări. Am citit fragmente din Sfânta Scriptură.

Le-am vorbit adepţilor mei fără oprire, încercând să-i conving că nu putem reacţiona cu violenţă la violenţă. Nu simţeam nici urmă de oboseală, am fost în stare să nu mă repet deloc, am citat cuvintele sfinte ale lui Iisus Hristos. M-am rugat cu toată puterea pentru neamul meu.

Abia către dimineaţă, când a apărut soarele, am realizat că mă aflasem într-o stare cu totul deosebită. Sufletul meu a fost plin de dragoste dumnezeiască, care mi-a dat această forţă unică. Am înţeles în acel moment că am fost o simplă unealtă stângace a lui Dumnezeu, a cărei misiune fusese să oprească violenţele și

B. Mărturisirea personală (convertire sau evanghelism) Am venit către Hristos datorită bunicii mele Alexandra, care m-a educat în spiritul tradiţiei noastre creștin-ortodoxe. Ea a fost persoana care m-a învăţat cum să merg la biserică, cum să mă rog, cum să-L iubesc pe Dumnezeu, să lucrez cu abnegaţie pentru alţii, să accept orice fel de limitări din raţiuni morale. Îndelungata mea luptă politică a fost motivată de educaţia mea familială de a mă dedica altora, interesului societăţii. Într-un fel aș putea spune că sunt produsul propriului efort (self made man), care și-a asumat responsabilităţi pentru schimbări majore în regimul totalitar în scopul obţinerii Libertăţii pentru popor și a Independenţei pentru ţară.

Fiind o persoană activă, am înfruntat vechiul regim sovietic și autorităţile postsovietice, având convingerea fermă că eforturile și riscurile mele reprezintă contribuţia mea modestă pentru un viitor mai bun al poporului meu.

Am fost nevoit să găsesc o cale eficientă pentru a rezista. Mi-a fost atât de greu psihologic să accept că activitatea mea poate cauza riscuri pentru familia mea. Întrebarea era dacă direcţia mea de gândire și acţiune este suficient de justificată în raport cu suferinţele părinţilor mei, a soţiei și copiilor mei. Dar, slavă Domnului, am descoperit metoda cum să îmi urmez calea cea dreaptă fără ezitare. A fost suficient să înţeleg că trebuie să compar modesta mea muncă și riscuri cu sacrificiile lui Iisus Hristos. Am devenit atât de puternic atunci când partea spirituală a vieţii mele a fost legată cu numele și misiunea lui. Timp de peste 20 de ani încerc să arăt adepţilor mei prin exemplul personal, prin articolele și cuvântările mele cum să te menţii pe calea dreaptă a vieţii, cum să ocolești tentaţiile pentru niște condiţii ușoare și confortabile și, pur și simplu, cum să fii un adevărat lider care servește. E atât de ușor de zis și atât de greu de făcut.

C. Implicarea dumneavoastră în Biserică Ca tânăr disident în Imperiul Sovietic am avut legături de

People) reprezintă o paradigmă, un mod de gândire și de acţiune pentru mine. Avem în ţara noastră multe partide, instituţii media și ONG-uri, însă doar partidul meu, fiind o instituţie laică, este angajat într-o puternică bătălie publică pentru valorile creștine, pentru normalitate, pentru familie, împotriva manifestărilor agresive ale homosexualităţii, prezentate de către exponenţii instituţiilor internaţionale ca parte a valorilor unei societăţi libere. Unii demnitari importanţi din Uniunea Europeană insistă să ne convingă că toate aberaţiile moderne ca paradele gay, homosexualitatea, familiile unisex, avorturile, eutanasia, evoluţionismul ar fi parte a concepţiei despre drepturile omului. În ţara noastră postcomunistă aceste aberaţii sunt privite ca element obligatoriu al discursului public în spiritul „corectitudinii politice”. Această lungă perioadă de tranziţie de la comunismul totalitar spre modelul occidental de organizare a societăţii a generat o mulţime de imitatori în spaţiul public, oameni superficiali cu logică de maimuţe. În spiritul acestei înţelegeri rudimentare a dialogului și cooperării cu instituţiile și demnitarii din Europa și America, noi nu-i putem contrazice și nici să avem o atitudine serioasă asupra modelului de societate bazat pe moralitate, supremaţia legii, democraţie și respect pentru drepturile omului. Noi, însă, credem că trebuie să facem uz de întreaga noastră pasiune și voinţă pentru a arăta întregii comunităţi internaţionale că, rămânând puternic și profund angajaţi în favoarea occidentalizării și modernizării ţării noastre, nu suntem papagali. Avem identitatea noastră naţională unică, cu o lungă și profundă tradiţie creștină, cu propria noastră viziune strategică asupra viitorului, asupra destinului nostru colectiv, asupra sensului vieţii și al fericirii.

Pe parcursul ultimilor ani, fiind în Parlament și în afara lui, eu și echipa mea am respins așanumita Lege antidiscriminare impusă de birocraţia europeană, care caută să promoveze în legislaţia și practicile noastre homosexualitatea și lesbianismul ca parte a „drepturilor minorităţilor”. Pentru moment am învins. Am determinat întreaga clasă politică să respingă această iniţiativă. Alte ţări, cea mai mare parte a statelor din fostul spaţiu comunist, au fost învinse.

Partidul nostru este singurul din Moldova care are un jurământ oficial. Jurământul membrului Partidului Popular Creștin Democrat, pe care l-am scris și care a fost adoptat la Congresul partidului din 25 noiembrie 2007, spune: „Jur în faţa lui Dumnezeu și a fraţilor mei de familie politică Să fiu un bun apărător și promotor al intereselor naţionale ale Republicii Moldova, Să îmi iubesc Patria până la jertfire de sine, Să slujesc principiile democratice și idealurile naţionale din toată inima mea și din tot cugetul meu, Să îmi dăruiesc toată priceperea și străduinţa pentru realizarea obiectivelor programatice ale PPCD, Să îmi iubesc și să îmi ajut întotdeauna colegii de partid, Să îmi asum toate riscurile, suferinţele, greutăţile și limitările în calea afirmării idealurilor noastre.

Jur în faţa Mântuitorului nostru Iisus Hristos Să respect acest legământ cu onoare și demnitate până la sfârșitul vieţii mele.

Așa să mă ajute Dumnezeu!”.

Partea II. A. Pe scurt despre ţară

în România, SUA, Canada, ţările europene. Cea mai puternică influenţă asupra transformării mele spirituale totale a venit din partea foștilor deţinuţi politici și a preoţilor. În acea perioadă am înţeles că nu pot face nimic durabil în politică sau în viaţa publică în general doar prin mine însumi. Decizia crucială a fost adoptată la Congresul al 3-lea din februarie 1992. A fost un moment istoric pentru mișcarea noastră politică. Fiind timp de patru ani o organizaţie fără o orientare ideologică clară, am decis să adoptăm Democraţia Creștină ca doctrină oficială.

Comunismul a fost respins de la început, Liberalismul, SocialDemocraţia, Ecologismul și alte câteva orientări stângiste au fost la fel de inacceptabile. Nimic fără Dumnezeu. Acesta a fost principiul fundamental asumat de către partidul nostru. În paralel am scris o mulţime

creștini, învăţându-i în fiecare zi cum să trăiască în acord cu valorile creștine, cu o dedicaţie profundă. Am pus la gâtul miilor de tineri Crucea lui Iisus Hristos, le-am arătat cum să se roage, leam oferit fiecăruia cărţi de rugăciuni, am lucrat cu ei individual și colectiv. Așadar, am produs, prin efort personal, cel mai numeros grup al tinerilor luptători politici creștini. Voi continua pe aceeași linie în cadrul Universităţii Populare.

2. Am început toate întrunirile noastre în spaţiile publice și la evenimente de partid de multe sute de ori cu rugăciunea „Tatăl Nostru”, iar mulţimile de creștini au rostit împreună cu mine aceste cuvinte. Așa, de exemplu, în 2002, între 9 ianuarie și 29 aprilie, am organizat împreună cu colegii mei cea mai de durată acţiune stradală de protest pașnic împotriva guvernării comuniste în scopul de a o

urmările tragice. Am evitat orice conflict și degradare a situaţiei politice. Am fost atât de fericit să simt cum Dumnezeu m-a folosit pe mine, un simplu păcătos, ca instrument al dragostei Lui divine pentru a-I comunica voinţa.

E. Ce vă face pe dvs. și misiunea dvs. UNICĂ?

Contribuţia și modesta mea misiune de lider care servește este să inspir și să motivez prin exemplul vieţii sfinte și a sacrificiilor oferite umanităţii de către Fiul lui Dumnezeu. Nu fac nimic original. Doar încerc să aplic în viaţa mea personală, AICI și ACUM, modelul superior cunoscut de omenire graţie Cărţii Sfinte.

A trăi; a iubi; a învăţa; a lăsa o moștenire. Aceste patru principii, formulate de Stephen R. Covey în faimoasa lui carte „Cele șapte trepte ale înţelepciunii” (The 7 Hapits of Highly Effective

Populaţia: 3.383.332 de locuitori fără regiunea Transnistreană controlată de separatiști.

Religia majoritară: În conformitate cu recensământul populaţiei din 2004, 93,3% - Creștini-ortodocși, 1% - Baptiști, 0,4% - Adventiștii de ziua a șaptea, 0,3% - Penticostali, 0,15% - Creștini și Evangheliști de rit vechi, 1,1% - alte credinţe, 1, 4% sunt atei.

Procentul creștinilor: 95,15%.

Limba oficială: Română, denumită în Declaraţia de Independenţă „Română”, iar în Constituţie „Moldovenească”.

Procentul de alfabetizare a populaţiei: 99,11%.

B. Evanghelismul în ţara dumneavoastră Moldova este cea mai săracă ţară din Europa cu un număr mare de șomeri, cu o rată mare de imigranţi din motive economice în UE și Rusia, cu o birocraţie de stat și un sistem politic corupt, cu câteva partide dominante, create de oligarhii locali, care fac uz de mașinăria

de stat în scopul propriilor interese financiare. Societatea este divizată în două tendinţe largi: 1) Procomunistă și nostalgică; 2) Proeuropeană și liberală.

Ambele părţi sunt contaminate de mitologii specifice. Primii idealizează trecutul sovietic, iar ceilalţi – modelul societăţii occidentale, fără a avea o analiză critică sau un elementar discernământ. Liderii ambelor părţi încearcă să afișeze atitudini religioase din raţiuni electorale. Acestora le place să viziteze bisericile cu ocazia sărbătorilor religioase și să apară în faţa oamenilor ca persoane legate de Biserică. Comuniștii și liberalii au respins în permanenţă iniţiativa noastră de a introduce religia ca obiect de studiu în sistemul educaţional; ei sunt gata să accepte așa-numita lege antidiscriminare. Dar, din fericire, ei nu pot ignora o largă majoritate a populaţiei și presiunile din partea societăţii civile în această problemă. În momentele critice în ţara noastră au apărut mulţi activiști religioși, politici și civici care au demonstrat solidaritate și au exercitat presiuni serioase asupra guvernării pentru a o determina să oprească așa-zisele deprinderi de viaţă ca obiect de studiu promovat de către unele grupări anticreștine din străinătate, agresiunea gay-lor sau legea antidiscriminare.

Fiind o zonă rurală și păstrând valorile tradiţionale, naţiunea noastră e mai puţin afectată de secularism decât alte ţări. În același timp, falsele valori liberale cu ateismul și consumismul lor, au pătruns la scară largă în ultimii 20 de ani. Prin urmare, am plonjat din comunismul ateist în consumismul ateist, din colectivismul de stil sovietic într-un individualism de tip occidental. Dar în pofida acestor tendinţe care afectează credinţa și moralitatea noastră, societatea rămâne atașată la scară largă tradiţiei creștine.

PARTEA a III-a. „OPŢIUNI DIRECTORII” • Slujirea A servi poporul în baza modelului dat de Hristos. Într-o perioadă istorică atât de dificilă nu este deloc simplu să reziști ca militant creștin, să înfrunţi atunci când este nevoie autorităţile sau instituţiile internaţionale cu argumente substanţiale și să le contrazici. Să arăţi poporului prin exemplul personal că orice efort, chiar și sacrificiu, sunt acceptabile în lupta pentru Adevăr.

• Familia Să-mi ajut copiii să fie buni creștini și buni cetăţeni, să mă rog pentru ei, dar și pentru rudele mele care au murit, să fiu lângă mama mea, care are nevoie de ajutorul meu.

• Spirituale Să cresc în fiecare zi, încercând să fiu astăzi mai bun decât am fost ieri și să fiu mâine mai bun decât sunt astăzi.

Nu voi ocoli nici o greutate, dificultate sau risc în calea mea.

Mă voi ruga mai mult și mai profund, voi fi mai generos și mai modest; îmi voi menţine sub control mândria sau dorinţa de a fi egoist și ispita de a nesocoti nevoile altora. Vreau să îmi consolidez capacitatea de a scrie mai mult și mai bine, să educ tinerii în spiritul creștinismului, să ridic noi și noi generaţii de luptători pentru Adevăr prin intermediul Universităţii Populare, a activităţilor de partid și publice.

• Intelectuale/Educaţionale Să studiez cât mai multe cărţi pentru a-mi ridica nivelul de pregătire, să-mi consolidez viziunea strategică asupra obiectivelor personale și colective, capacitatea de a-i învăţa pe alţii și voinţa de a fi cât mai eficient posibil în folosirea timpului vieţii mele.

C. Creștinismul în ţara dvs.

• Fizice

1. Poporul nostru s-a născut creștin. Am primit credinţa noastră încă din timpurile creștinismului apostolic. Tradiţia Bisericii noastre spune că Apostolul Andrei a fost primul sfânt care a predicat strămoșilor noștri despre Iisus Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu și Mântuitor al lumii și al fiecărei fiinţe umane.

Prin tradiţie suntem un popor creștin-ortodox. Minorităţile religioase nu au nici o dificultate în practicarea propriei lor credinţe. În conformitate cu canoanele ortodoxe, oamenii simpli nu au dreptul să judece ori să critice ierarhia bisericească sau preoţii. Aceștia au har divin, iar răspunderea pentru posibilele lor păcate este doar în faţa lui Dumnezeu.

2. Fiind o naţiune creștină cu o majoritate absolută de credincioși, noi nu avem alte priorităţi decât să consolidăm credinţa și valorile morale ale poporului.

Trebuie să insistăm în eforturile noastre în vederea strângerii legăturilor între Biserică și popor, a unui mod de viaţă moral, a familiei ca instituţie fundamentală, să promovăm legislaţia și practicile care trebuie să fie în armonie cu valorile creștine.

Să îmi continui pregătirea fizică, făcând zilnic gimnastică, sport, pentru a-mi menţine corpul ca pe un loc bun și sănătos pentru sufletul meu.

• Financiare Să învăţ cum să fac bani pentru nevoile familiei mele, pentru nevoile partidului meu, ale Universităţii mele, ale Bisericii mele.

Partea a IV-a.

NEVOI ŞI AŞTEPTĂRI 1) Sper să îmi fortific capacitatea de a rezista cel puţin în faţa a patru ispite de bază: Banii, Puterea, Popularitatea și Frica de moarte.

Pe parcursul îndelungatei mele activităţi politice și jurnalistice am pierdut mulţi prieteni, care nu au rezistat în faţa acestor provocări. Le-am oferit exemplul meu personal, o mulţime de cărţi despre niște lucruri esenţiale, cum ar fi teologia, istoria, geopolitica, psihologia, sociologia, dezinformarea, manipularea, devenirea personală etc. Dar nu am fost în stare să trăiesc viaţa în locul lor ori să le-o acopăr cu rezistenţa mea. După o îndelun-

5

gată perioadă de comunism, cu toate constrângerile și limitările lui, societatea noastră a plonjat în așa-numita perioadă de tranziţie. Ca luptători politici am fost determinaţi să învăţăm cum să înfrunţi riscurile permanente de a abandona cauza noastră și de a trăda echipa noastră.

Există o infinitate de tehnici și instrumente, care sunt folosite în permanenţă de adversarii noștri din instituţiile de stat, partidele politice și cercurile influente din afară sau de către businessmeni murdari, care ţintesc subordonarea fiecărui militant puternic unor interese dubioase. Știu cât e de greu să-ţi menţii aceeași atitudine fermă și să-ţi continui calea în pofida oricăror greutăţi. Tentaţia dezertării de pe frontul moral ne paște în fiecare zi. Iar cea mai chinuitoare presiune psihologică vine atunci când înţelegi că trebuie să plătești pentru crezul tău cu suferinţa familiei tale, inclusiv asumându-ţi riscul ca ei să fie bătuţi sau chiar uciși. Părinţii mei, soţia și copiii au trăit mai bine de douăzeci de ani în această atmosferă. Am fost nevoit să îmi antrenez în permanenţă potenţialul spiritual, am avut fericirea de a simţi dragostea unică a familiei mele. Dură experienţă, dar cu rezultate bune.

2) Sper să îmi fortific deprinderile de a-mi educa tânăra mea echipă pe o cale dreaptă.

Pentru următoarea perioadă a vieţii, prioritatea mea va fi să ridic cât mai mulţi posibil noi Luptători Politici Creștini.

Fiind un politician și jurnalist activ și având o agendă foarte încărcată, voi face totul pentru a deveni și mai eficient în aceste preocupări. Sper că Dumnezeu îmi va da încă vreo câteva decade pentru asta.

3). Am nevoie să-mi dezvolt abilităţile de a avea o viziune strategică și obiective de lungă durată.

Cum să-mi folosesc mai bine experienţa, cunoștinţele și voinţa aici și acum, urmând o cale îndelungată, având obiective largi și realiste. Trebuie să practic ceva ce poate fi numit realism idealist.

4) Trebuie să-mi concentrez sufletul asupra rugăciunii zilnice și asupra lecturii din Sfânta Scriptură.

Fac asta, dar trebuie să îmi ridic potenţialul spiritual și nevoile morale.

5) Trebuie să fiu mereu la dispoziţia prietenilor mei, a colegilor mei sau chiar și la dispoziţia unor oameni necunoscuţi, care au nevoie de ajutorul meu.

Aștept să învăţ din experienţa altor participanţi, să dezvolt prietenii cu oameni din toată lumea în scopul extinderii relaţiilor noastre internaţionale cu creștinii de pretutindeni. Sper să stabilesc noi conexiuni politice și de afaceri.

Pentru a beneficia cât mai mult posibil de prezenţa la acest training, mă angajez să fiu un student serios, să urmez toate componentele programului nostru educaţional.

Așa să mă ajute Dumnezeu.

Vara anului 2011.

Iurie ROŞCA

6

26 AUGUST 2011

EDI|IA DE VINERI

Interviu

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

PĂRINTELE IUSTIN PÂRVU:

“Nu, noi nu vom pieri! Rezistenţa noastră stă în dreapta credinţă” Interviu cu Părintele Arhimandrit Iustin Pârvu, Mânăstirea Petru Vodă – Neamţ

– Părinte Iustin, am venit la Sfinţia Voastră cu o durere în suflet, provocată de textele tot mai dese care anunţă dispariţia poporului român, dar și de situaţiile cumplite de criză prin care neamul nostru trece în acești ani.

Credeţi că suntem pe cale de pieire, de dispariţie din istorie?

- Să știţi că și eu mi-am pus întrebarea aceasta de la o vreme încoace. Poate că datorită sărăciei, datorită crizelor… dar la noi criza aceasta a fost și este permanentă. Suntem o insulă latină, înconjuraţi peste tot de slavi și, unde mai pui, suntem și ortodocși pe lângă faptul că suntem români. Multora nu place de loc rezistenţa noastră în mijlocul Europei. Pe noi ne dușmănesc toţi, și Răsăritul, și Apusul. Ne aflăm între ciocan și nicovală. Așa a fost tot trecutul nostru, toată istoria. Rezistenţa noastră a stat în dreapta credinţă, în adevărul ortodox pe care l-am apărat. Poporul nostru este una cu Biserica, una – cu satul, una – cu credinţa lui. În acestea constă tăria lui. Dacă nu era așa, eram de mult desfiinţaţi.

- Părinte, dar în istorie am dăinuit în faţa păgânilor, în faţa ereticilor. Se ardeau satele, se otrăveau apele și românii se retrăgeau în munţi, mereu, mereu. Și totuși, generaţiile de strămoși au fost în stare să păstreze ţara, neamul, satul, limba română, credinţa și ni le-au dat nouă. Acum, noi ce facem cu ele?

- E greu de înţeles fenomenul acesta, pentru că la noi, acum, lipsesc factorii de formare a ca-

racterelor oamenilor și de formare a demnităţii persoanei.

Despre acestea nu se mai vorbește nici în școală, nici în societate. Ei bine, tânărul nostru când intră în întunericul lumii europene nu mai știe nici cine este, nici pe cine reprezintă.

Dacă-i necăjit, de ce nu rămâne în ţară? Ar trebui să muncească aici, să stea legat de pământul străbunilor. Așa au fost moșii și strămoșii noștri, cu inima înrădăcinată în glia lor. Oricâte greutăţi au venit peste ei, au fost în stare să ne dea pământul moștenire și ţara cu toate ale ei. Păi, în 1944, ce urgie a venit peste noi, dar ţăranul român, necăjit, a stat aici, nu s-a dus nicăieri.

Am fost atunci la Iași, cu Valeriu Moglan, un ţăran cu origine sănătoasă, am primit-o pe Cuvioasa Parascheva, că fusese evacuată în Muntenia și acum era adusă înapoi. El, când a văzut-o, s-a rugat așa: „Cuvioasă Parascheva, mulţumim că ne cercetezi. Am stat în Moldova noastră dragă și am așteptat să te întorci în mijlocul nostru, că tu ești temeiul rezistenţei noastre și apărătoarea credinţei noastre ortodoxe”.

Aceste cuvinte adresate Cuvioasei Parascheva exprimă o permanenţă a gândirii și credinţei poporului nostru, o formă de manifestare a vieţii înaintașilor noștri, o tărie firească a credinţei oamenilor. Or, această credinţă a cunoscut continuu o descreștere în intensitate. În vremea comunismului, valorile ortodoxe au fost eliminate din școală, din viaţa societăţii și caracterul demn al românului a slăbit până la pierdere totală.

Odată cu credinţa a fost slăbită și familia. Noi nu mai avem astăzi mamele de altădată, după

cum nu mai avem nici duhovnicii de altădată. Elementul esenţial al organismului societăţii îl constituiau mamele creștine și duhovnicii îmbunătăţiţi. În acestea au lovit dușmanii întâi, prin modernism, comunism, propagandă atee, schimbări în educaţie și altele. Familiile s-au modernizat, mamele nu mai nasc mulţi copii, unul, doi sau deloc. Dacă ele nu mai fac copii, neamul piere! Îi omorâm încă din pântece și ne transformăm în satrapi, ucigași de prunci, continuu și, astfel, devenim, ucigași de naţie. La această decădere a noastră se adaugă criza care îi stârnește pe cei rămași în viaţă să fugă în lume. E o dezertare gravă de pe fruntariile neamului. Acolo, unde ajung, găsesc alte nenorociri, căderi de ordin moral, despărţiri, ruperi ale familiei, dezastre personale, dar și ale neamului pe întregul lui. Cei care au programat astfel de grozăvii, dezechilibrele acestea, știu că familia este cărămida clădirii. De aceea au acţionat în fel și chip ca să nu mai aibă românul o familie puternică, să nu urmeze o școală puternică, să nu deţină o Biserică puternică, elementele de susţinere ale societăţii, ale neamului. S-a dus și armata ţării, care a fost desfiinţată. Acum suntem ca o frunză mânată de vânt. Am fost, recent, prin Ardeal, am călătorit o zi întreagă cu mașina și n-am obosit deloc, pentru că priveam și nu mă mai săturam de privit cât e de frumoasă ţara, cât e de bogată, da, e greu pământul, dragul meu. Mă gândeam, să mulţumim lui Dumnezeu că n-au năvălit peste noi maghiarii ăștia sau alţii, că îi oprește Dumnezeu. Că uite, în toată istoria lor nu au avut nici un meleag

cum sunt ale noastre. Mereu au năzuit și acum râvnesc cu tot dinadinsul să fărâmiţeze România, să distrugă rezistenţa spirituală și economică a neamului românesc.

- Ne cumpără pământul italienii, francezii, austriecii, ungurii, evreii.

- Iac-așa, românul devine rob în ţara lui.

- Ne slăbesc pe toate fronturile. Acum ne desfiinţează și spitalele… pentru a ne transforma într-un popor de bolnavi sau, poate și mai rău, într-un popor de morţi.

- Dacă este vorba despre spitale, am zis în sinea mea, apoi Biserica are un moment important de manifestare a dragostei faţă de poporul român. Altădată mânăstirile veneau în ajutorul credincioșilor săraci. La Târgu Neamţ, Mânăstirea Neamţ a înfiinţat spitalul care este acum al orașului. Mânăstirea avea niște proprietăţi pe baza cărora putea să ajute poporul în nevoie. Toate Fondurile Bu-

Unde mai vezi tu în ţară acum că se joacă grupuri, grupuri de copii? S-au tot dus în lumea întreagă. Și când vin de acolo, poartă cu ei influenţe occidentale, uzaţi și munciţi. Apare la noi câte un băiat din aceștia cu o mașină mai deosebită, tot satul admiră ce mașină are, dar dacă te uiţi la el, observi că are ochii duși în fundul capului, pomeţii ieșiţi în afară, faţa palidă, care exprimă epuizarea acelui om expus la o muncă peste puteri, în cine știe ce condiţii.

Pune-l acum să se căsătorească, să aibă copii, să mai dea o generaţie de oameni sănătoși!

Ce să mai genereze un astfel de om, când el este stors de toată vlaga? Ce fel de prunci mai poate da el? Ce armată mai poţi forma din aceia? Ce intelectuali mai pot proveni din ei?

- Ce credeţi, Părinte, vom pieri ca neam?

- Nu, noi nu vom pieri! Dar vorba unui coleg de detenţie de-al meu, de la Aiud, student la medicină, pe care îl întrebau unii-alţii, ce ne facem noi, că

contribui și el la salvarea viitorului acestui neam?

- Trebuie să se trezească în fiecare român conștiinţa unei mari datorii! Temelia societăţii este familia. Trebuie să formăm mame creștine, să formăm duhovnici, să avem oameni iubitori ai neamului lor. Ca să putem trece prin calvarul acesta de acum, mamele trebuie să crească prunci frumoși, cu dragoste de Dumnezeu, cu dragoste de patrie. În momentul când s-a destrămat concepţia aceasta despre familie, se destramă și ţara. O mamă bună găsești acolo unde se joacă vreo 7-8 copii în jurul casei. Ăștia sunt viitorul neamului. Dar ce te faci acum cu o doamnă firavă de la oraș care nu poate duce cinci metri o găleată de 10 litri cu apă? Păi, mama, Dumnezeu s-o ierte, se ducea la fântână jos, într-o vale abruptă, cu două găleţi, ne aducea apă și, într-o oră, era gata apa, se consuma, trebuia să meargă din nou la vale. Asta era mama de altădată. Atunci creșteau într-o cameră câte 6-7

al cuvântului. Intrăm argaţi la străini, facem corvezile lor, iar aici ne dăm domni, lăsăm pământul pârloagă și ne plimbăm cu nasul pe sus. Aaa, se trăiește bine în Germania sau Italia, dar pe munca noastră și pe contul acestei ţări nenorocite care e lăsată în paragină.

covinei, aparţinând Bisericii, constituiau mijloace de sănătate și de educaţie ale poporului.

Aceste ajutoare ţineau legătura noastră cu suferinţa poporului.

Aceste proprietăţi ar trebui redate Bisericii, pentru ca ea să poată scoate din suferinţă și din mizerie mulţimi de oameni.

- Medicii fug în străinătate, profesorii își abandonează catedrele și pleacă în alte părţi, tinerii părăsesc ţara fără să clipească. Ai senzaţia că totul se dezmembrează în România!

– Toate lucrurile acestea au fost bine prevăzute de cei care ne-au adus în această stare. Au știut foarte bine să slăbească energia, rezistenţa noastră.

Unde mai avem noi tineret?

uite fratele cutare este bolnav, fratele cutare este bolnav, iar el le răspundea: „Măi, nu te mai gândi la penicilina pe care o ia unul sau altul, ci gândește-te la viaţa noastră spirituală, că de aceea suntem noi aicea în pușcărie. Noi suntem vlaga și energia unei naţii”.

Acest student, pe nume Gioga, a murit în temniţă, la Aiud.

El a exprimat toată filosofia care ni se potrivește și nouă acum, în zilele acestea rele. Dușmanii noștri au știut că toată rezistenţa noastră este în credinţă, de aceea au folosit toate mijloacele ca să pună mâna pe Biserică.

Să o dirijeze ei. Și, iată, acum o stăpânesc…

- Ce ar trebui să facă un creștin ortodox acum pentru a

copii. Nu erau pretenţii de confort, cum gândește lumea la ora asta, adică fiecare copil cu camera lui, iar dacă are copilul 6 ani îi face o casă cu atâtea camere… Păi dacă îi dai la vârsta asta o casă, el nu mai face nimic în viaţă. Lasă-l să facă și el ceva, pentru ca, la rândul lui, să aibă ce lăsa copiilor. Alte popoare îl ridică pe copil până la 17-18 ani, după care trebuie să muncească, să răzbească în viaţă. Ce facem noi acum nu e deloc potrivit, copilul trebuie să simtă nevoia de la început, că numai așa se angajează să-și susţină familia și neamul. Simion Mehedinţi spunea: „Cine a ridicat munca la rang de virtute, a coborât cerul pe pământ”. Păi, acesta e adevărul. Noi acum ne-am boierit, în sensul rău

- Aţi numit, Părinte, niște valori foarte importante, mame creștine, credinţă tare, responsabilitatea muncii, iubirea neamului. Conducătorii însă, guvernele, au răsturnat aceste valori, le-au preschimbat în nonvalori și caută acum să răpească bruma de libertate pe care o mai are persoana, prin încorsetarea electronică, prin controlul total al vieţii fiecărui om.

Ce șanse avem să scăpăm de cătușele electronice?

- Acum vreo câţiva ani se striga pe toate drumurile despre drepturile omului. Dar unde sunt aceste drepturi ale omului?

Poţi să te miști în ţara asta, poţi să ceri ceva unui guvern surd?

Ca să vă răspund mai pe scurt: noi știm cine conduce omenirea acum. Nu mai e nevoie să explicăm. Acești conducători care nu sunt din neamul nostru, care nu au nici o rădăcină aici, că și un fir de iarbă dacă îl scoţi din pământ se opune, caută să distrugă tocmai aceste fundamente ale poporului nostru, să amestece totul, să fie străini la conducerea tuturor sectoarelor vieţii în societate. Așa se face că românul ajunge să fie lepădat în ţara lui, să fie conside-

rat un om de nimic. Un român e apreciat cât un zero tăiat în patru. Cum sunt reprezentaţi dacii pe columna lui Traian și cum sunt văzuţi românii acum în Italia? Strămoșii noștri nu au fost oameni secătuiţi de energia duhovnicească, așa cum suntem noi astăzi. Ei au fost în stare să înfrunte năvălirile din cele patru puncte cardinale, au apărat Occidentul vărsându-și sângele aici, suferind pe acest pământ pentru credinţă și pentru neam. Pe înapoierea și pe sacrificiul nostru s-a dezvoltat Occidentul. Astăzi ei conduc lumea și ne pustiesc din nou ţara.

Noi nu avem nici o legătură spirituală cu ei, nici un fel de empatie și de comunicare cu ei, ne scufundă din criză în criză, din mizerie în mizerie, și poporul român rabdă. Lucrul acesta nu se întâmplă cu ungurul, cu polonezul, cu alţii, care se scutură repede de apăsarea altora. Dar românul, săracul, rabdă.

Să știţi că noi așa am rezistat în istorie, prin răbdare și rugăciune. Asta putem face și acum: să ne rugăm Bunului Dumnezeu să ne ajute să putem răbda toate necazurile și nenorocirile care vin peste noi. La ora actuală nu avem altă cale decât răbdarea și rugăciunea.

Sursa: revista Credinta Ortodoxa via Razbointrucuvant.ro Text obţinut prin amabilitatea domnului Ioan Enache Foto: Cristina Nichituş Roncea

Ca şi Voronin şi Smirnov, Filat şi-a găsit duhovnicul în Patriarhia Moscovei Agenţiile de știri și posturile de televiziune ne-au servit zilele acestea, la rubrica Monden, o știre mai puţin obișnuită: duminică, 21 august, de Schimbarea la Faţă, Vladimir Filat a făcut dovada că și-a găsit un duhovnic la Chișinău.

Duhovnicul este nimeni altul decât preotul Pavel Borșevschi de la biserica „Sfântul Dumitru” din capitală (Patriarhia Moscovei).

Cu titlu de observaţie vom reţine că, potrivit declaraţiilor făcute cu diverse ocazii, aceluiași preot își mărturisesc păcatele și alte celebrităţi ale vieţii publice de la noi, cum ar fi Vasile Tarlev, fost prim-ministru comunist, cunoscut pentru persecuţiile la care s-a dedat împotriva Mitropoliei Basarabiei, Nicolae Andronic, fost deputat agrarian și vicepremier, care s-a remarcat prin aceeași ostilitate faţă de Mitropolia Basarabiei, Victor Catan, fost ministru al Afacerilor Interne, care s-a remarcat, încă din 1992, prin acţiuni concrete de prigonire a Mitropoliei Basarabiei, precum și ambasadorul extraordinar și plenipotenţiar al României la Chișinău, Marius Lazurca, care încă din perioada studiilor sale în Franţa, frecventează parohii ale Patriarhiei Moscovei și-și face spovedania la preoţii de jurisdicţie rusească. Acum nu mai există nici o îndoială că Filat este fiu duhovnicesc al Patriarhiei din preajma Kremlinului, avându-i ca fraţi de parohie pe Tarlev, Andronic și Catan.

Vladimir Filat și-a purtat la biserică cinstitul și bronzatul său trup însoţit de o echipă de jurnaliști de la postul public de televiziune, care„au aflat în-

tâmplător” despre evlavia care a dat peste premier. Ca și Snegur, Lucinschi și Voronin, Filat nu merge nicăieri fără a avea alături ceata argaţilor de presă care să-i lustruiască imaginea.

Paza de corp a premierului a fost și ea nelipsită. Poliţia și-a făcut, de asemenea, treaba, dirijând traficul rutier, ca nu cumva premierul să întârzie la slujbă.

Jurnaliștii de la „Moldova-1” s-au făcut a nu observa, trecând indulgent cu vederea, faptul că premierul Filat este un ignorant complet sub aspectul pregătirii și culturii religioase, nefiind în stare să rostească, în timpul Liturghiei, Crezul sau Simbolul Credinţei. El nu s-a ostenit nici măcar să rostească rugăciunea Tatăl Nostru.

Nu este acesta, domnilor, lucru demn

de un ditamai premier și milionar! Să rostească Simbolul Credinţei creștinii de rând, oamenii simpli. În faţa lui Dumnezeu, ca și în politică, Filat se consideră mai presus de mulţime.

El s-a și autoproclamat „politicianul numărul unu” din Moldova. Dacă nu era la mijloc visul lui Filat de a ajunge președinte, adică dacă nu ar fi existat stringenta nevoie a șlefuirii de imagine, acesta nici nu ar fi făcut-o pe bisericosul.

După slujbă, duhovnicul lui Filat a ţinut, în termeni măgulitori, o predică, în care, nici mai mult, nici mai puţin, l-a comparat pe noul și omniprezentul său fiu sufletesc cu…

Dumnezeu: „Dacă nu zidește Dumnezeu cetatea, în zadar se trudește ziditorul. Dacă nu păzește Dumnezeu

cetatea, în zadar se străduiește paznicul. Dacă nu umblă prim-ministrul de dimineaţă până seara prin toată republica să vadă, și la Găgăuzia v-am văzut dăunăzi c-aţi fost…”. „Chiar dacă avem și președinte de ţară, interimar, dar figura dumneavoastră apare, așa, peste tot, nu știu de ce.

Probabil că așa Dumnezeu voiește”, a mai spus părintele de suflet al lui Tarlev și Filat. Apoi și premierul, cel care „apare peste tot, nu știu de ce”, li s-a adresat camerelor de luat vederi cu „un discurs”. Discursul a fost unul mai mult decât banal și superficial.

Fiul duhovnicesc al Patriarhiei Moscovei a evitat sau poate a uitat să menţioneze în discursul său din biserică, bunăoară, motivele pentru care a semnat, trimis în Parlament și

insistat să fie adoptat proiectul Legii antidiscriminare, care consfinţește noţiunea de „orientare sexuală”. Cu toată mediatizarea care s-a făcut mersului premierului la biserică, acesta a ratat ocazia să se laude cu faptul că l-a invitat pe patriarhul Kiril al Moscovei să efectueze o vizită în Republica Moldova și că a discutat aspectele legate de această vizită, preconizată pentru prima decadă a lunii octombrie, cu mitropolitul Vladimir, sinodal moscovit.

Duhovnicul lui Filat i-a dăruit fiului său duhovnicesc o icoană, pentru tot ceea ce„a făcut pentru ţară și Biserică”.

Pentru Biserica Rusă, evident, întrucât pentru cea românească din Republica Moldova (Mitropolia Basarabiei), Filat nu a făcut nimic. După ce a încercat în primul său mandat să-și șlefuiască

imaginea profitând de Mitropolia Basarabiei, obţinând chiar și o Diplomă de merit (!), Filat a neglijat-o complet mai târziu, refuzând până și să răspundă scrisorilor și cererilor oficiale de restituire a arhivelor bisericești și a proprietăţilor pe care Uniunea Sovietică i le-a luat cu japca și pe care acum le administrează guvernul „proeuropean” Filat. Pentru Filat, noţiunea de europenitate este una foarte largă.

Mai ales duhovnicește. Gesturile publice și faptele ne demonstrează că pentru Filat, Europa are centrul la Moscova, cu care ne „integrează european” cu succes. Și cum afișarea alături de părintele său sufletesc, Pavel Borșevschi, nu este suficientă pentru o acţiune de PR adevărată, ba chiar nici afișarea alături de mitropolitul Vladimir nu

este de ajuns din perspectiva obţinerii funcţiei de președinte, acum premierul Filat se gândește, cu toţi consilierii săi „proeuropeni”, inclusiv cei de la București, la frumoasele zile din octombrie, când va avea fericirea să stea alături de părintele său mare duhovnicesc și oaspetele său de suflet, patriarhul Kiril al Moscovei, nostalgicul după URSS-ul ale cărei fruntarii le-a apărat bravul grănicer Vladimir Filat pe când slujea în trupele KGB. Mai precizăm în context că ex-președintele Vladimir Voronin, fostul director SIS, Valeriu Pasat, și căpetenia separatistă Igor Smirnov sunt, ca și premierul Filat, credincioși ai Patriarhiei Moscovei. Cine se aseamănă, se adună, vorba poporului.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

26 AUGUST 2011

Scandalos

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Ucigaşii de îngeri. Demnitar UE, printre clienţii unei reţele de pedofilie

7

După ce traficantul a fost arestat, victima i-a preluat „afacerea”, iar reţeaua de pedofili îşi continuă activitatea În luna martie a acestui an, Poliţia și Procuratura din Chișinău au anunţat că au lichidat o reţea de traficanţi de copii și pedofili, capii grupării fiind arestaţi. Sub pretextul că organiza călătorii turistice prin Moldova, inclusiv prin regiunea transnistreană, și în Ucraina la Odesa, reţeaua, de fapt, oferea băieţi minori pentru relaţii sexuale clienţilor veniţi din străinătate. La nici o lună de la arestări, am constatat că reţeaua continuă să activeze. “Afacerea” a fost preluată de una dintre fostele victime, care, pentru a reface legăturile cu clienţii, a scăzut preţurile la serviciile prestate. Divizată în două, reţeaua activează nestingherită la Chișinău și Tiraspol. Un jurnalist din Chișinău și unul din Iași au reușit să închirieze, cu numai 55 de euro, un băiat de 15 ani, pentru o noapte. Negocierile pentru “închirierea băiatului” au fost filmate cu camera ascunsă.

“Am un băiat. El poate chiar și acum să vină. Are 15 ani. El a fost cu mine la clienţi din Norvegia, Marea Britanie, Scotland și totul a fost normal. Acum e activ, așa.

Frumușel băiat”, își descrie traficantul “marfa”, într-o chinuită limbă moldovenească. Înainte de a-mi aduce copilul însă, are grijă să se asigure că toţi banii vor ajunge în buzunarul lui. “Și încă un lucru. Când se plătește, tu îmi dai banii mie și eu îl plătesc pe el. El nu trebuie să vază bani de la tine. Știi cum îi? Eu îl plătesc pe el. Eu, nu tu!” mă avertizează ferm Mișa, înainte de a-mi aduce băiatul.

Pe Mihail Bideac, zis Mișa, l-am găsit pe www.mail.ru. Am făcut un cont fictiv și l-am contactat din România, spunându-i că urmează să vin în Republica Moldova. Negocierea pe internet a fost scurtă: 40 de euro pentru Mișa și 15 euro pentru băiatul pe care mi-l va aduce.

Am stabilit că pe 24 iunie îl voi suna din Chișinău și ne vom întâlni.

24 iunie 2011.

Ora 19:30. La o terasă scumpă din centrul Chişinăului Am ajuns cu 15 minute mai devreme, timp suficient pentru a-mi aranja camera ascunsă.

A ajuns apoi și Mișa. Mi-a spus că are pentru mine un băiat de 15 ani, Dima, și unul de 17 ani, Slava. Mi-l recomandă însă pe Dima. “Tu mai bine cu Dima”, mă sfătuiește traficantul. “Eu văz că tu mai bine cu Dima”.

M-a asigurat că pe partea sa de reţea nu au fost probleme și că Poliţia nu i-a făcut nimic. Dima încearcă discret să mă avertizeze despre “problemele” lui Mișa cu oamenii legii, însă Mișa intervine: “La mine nu sunt probleme.

Au fost probleme cu un cetăţean italian, Andrea Pasquini, care a fost cu copii de 11-14 ani. A fost la Șerpeni și i-a zis primarului că este sponsorul unei echipe de fotbal și selectează băieţi din Moldova. Așa a adus doi băieţi în Chișinău și Poliţia a aflat și l-a prins. El este acum arestat. Și mai știu că mai are două afaceri cu copii în Italia”.

În lista clienţilor străini: directori, funcţionari de stat Foarte degajat, a început sămi povestească despre clienţii săi. “La mine a mai fost un client din România, Dan. El e cetăţean american, dar stă în București.

Are businessul lui acolo. În august, la mine trebuie să vină un cetăţean al Marii Britanii, șeful unei uzine unde se fac șine de căi ferate, și altul din SUA, care este secretarul de finanţe al SUA. A mai fost la mine un client care este secretar de finanţe al UE, Nick Georgiadis”.

Trece repede și ușor de la una la alta. L-am întrebat câţi ani are. „În noiembrie fac 18, dar am minte de 25-27 ani. Eu am mulţi băieţi, vreo 30-40. Acum ţi-l aduc pe cel mai bun băiat, pentru cei mai buni clienţi”, mă asigură el. Îi spun că ar fi timpul să văd

băiatul. Insistă însă să meargă el după Dima și să-l aducă cu un taxi. „Dacă vede că băieţelul e mic, nu-l ia”, așa își argumentează Mișa plecarea. Îmi cere 100 de lei moldovenești pentru taxi și dispare pe alee. După nici 30 de minute mi-l aduce pe Dima.

O masă la restaurant şi 15 euro, preţul pentru inocenţă Dima arată de 15 ani, așa cum mi-a promis Mișa. Îmbrăcat curat, într-un tricou alb, merge repede, parcă nerăbdător să mă întâlnească. Are figura unui copil cuminte, un elev care parcă s-a dus la școală cu tema făcută doar pe jumătate, evident speriat. Așezat pe fotoliu, stă cu mâinile ascunse sub masă, sfios.

Nici ochii lui albaștri nu îi sunt prea curajoși. Își ţine privirea în jos, rușinat, iar din când în când se uita la Mișa.

Unei persoane căreia lumea pornografiei infantile și a copiilor abuzaţi sexual îi repugnă, imaginea de înger a adolescentului de 15 ani i-ar fi stârnit mai mult decât indignare. Pentru doar 15 euro, un copil pare dispus să satisfacă dorinţele dezaxaţilor sexual, renunţând la valori și principii. Dima devine în faţa clientului un produs expus ca pe galantar și vândut cu un preţ derizoriu.

Cu greu pot să scot două vorbe de la el. „Învăţ. Sunt în clasa a 9-a. Am note de 9, 10”, îmi zice Dima. Îi spun să fie mai vesel, iar Mișa intervine prompt, pe un ton autoritar, în limba rusă: „Dima, relaxează-te! Exagerezi cu modestia ta! Fii mai vesel!”. Îmi găsesc o scuză și plec, însă nu ezit să mă conving că Dima știe că urmează să întreţină relaţii sexuale contra cost. Îmi confirmă, dând afirmativ din cap. La vârsta lui, Dima încă nu are discernământ. Ușor manipulabil, furat de mirajul banilor, băiatul nici nu realizează că și-ar putea distruge viaţa.

Mina de aur a pedofililor: mail.ru şi odnoklassniki.ru Pe unele dintre cele mai populare site-uri de socializare în ţările din fostul spaţiul URSS, www.odnoklassniki.ru și www. mail.ru, băieţi din Moldova, cu vârste cuprinse între 11 și 17 de ani, au în lista de prieteni bărbaţi de 30-55 de ani din Germania, Danemarca, Norvegia, Italia, Rusia, chiar și Thailanda, cercetaţi de Poliţia de la Chișinău pentru trafic de copii în scop de exploatare sexual, pornografie infantilă sau turism sexual. În unele poze postate pe site, copiii apar în compania acestor bărbaţi în spaţii private, consumând băuturi alcoolice.

Aceste prietenii nu sunt defel întâmplătoare. O reţea de pedofili străini, bine organizată, a activat nestingherită pe teritoriul Republicii Moldova până în luna noiembrie 2010, când poliţia de la Chișinău a reușit să facă unele arestări. Unul dintre principalii suspecţi, al cărui caz a ajuns pe masa judecătorului, este Oleg Siviţki, cetăţean al

Federaţiei Ruse și al Norvegiei.

El este bănuit de poliţie că ar fi capul reţelei și administratorul site-ului care promova turismul sexual în Moldova în scop de exploatare sexuală a copiilor: www.gaymoldova.livejournal. com. Site-ul a fost activ până la începutul lunii aprilie 2011. Așa a ajuns ca afacerile cu copii de închiriat pentru sex să se promoveze pe internet, la vedere.

Contactarea reţelei Pe Oleg Siviţki urma să-l contactăm sub acoperire pentru a demonstra că o reţea de pedofili și traficanţi de copii activează în Republica Moldova. Însă începerea anchetei jurnalistice s-a suprapus cu ancheta Poliţiei, iar arestările de anul trecut păreau să fi anihilat reţeaua, pentru că nu am primit nici un răspuns la mailul trimis pe adresa indicată pe site: osnor@mail.com (“o” de la Oleg, “s” de la Siviţki și “nor” de la Norvegia), iar numărul de telefon era inactiv.

Am mers mai departe, pornind de la premisa că astfel de „afaceri” de obicei nu mor, ci sunt preluate. Am continuat căutările și astfel am luat legătura cu Mișa Bideac.

Politici Publice, proiect finanţat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD Moldova.

Nick Georgiadis a părăsit Republica Moldova, timp în care i-a expirat imunitatea diplomatică, iar Procuratura are acum undă verde pentru a continua ancheta.

Elena Cazacov, procurorul responsabil de acest caz în cadrul Secţiei de Combatere a Traficului de Persoane, a confirmat faptul că există un dosar penal deschis pe numele cetăţeanului grec. „Nu putem da nici un fel de informaţii legate de acest dosar pentru că am periclita desfășurarea anchetei”, declară Elena Cazacov.

Nick Georgiadis ar fi plătit 75 de euro pentru o noapte cu Mişa La două săptămâni după ce l-am contactat pe Mișa pentru a „închiria” un copil, ne-am întâlnit din nou cu el, spunându-i că suntem ziariști. Atunci Mișa ne-a mărturisit că el a fost racolat de Oleg Siviţki pe mail.ru la începutul lunii iunie 2010. După mai multe mesaje pe internet și

Surse apropiate reţelei neau confirmat că, după arestări, gruparea s-ar fi divizat în două: o parte la Chișinău și alta la Tiraspol. La Tiraspol, reţeaua ar fi fost preluată și ar fi administrată în prezent de iubitul lui Oleg Siviţki. Roman Motov, în vârstă de 22 de ani, cetăţean al Rusiei, care deţine și acte de identitate transnistrene. La Chișinău, reţeaua ar fi fost preluată de una dintre fostele victime, Mișa Bideac, chiar în perioada când împlinea vârsta de 17 ani. Mișa ne-a mărturisit că se ocupă de aproape doi ani cu găsirea de clienţi pentru băieţii pe care i-a racolat, la început, sub supravegherea lui Oleg, iar după arestarea acestuia, a continuat pe cont propriu. În prezent, noii capi ai reţelei, se pare, continuă să racoleze victime și să-și caute noi clienţi pe site-urile de socializare.

Norvegianul, italianul şi grecul Cetăţenii străini reţinuţi anul trecut de Poliţia de la Chișinău, fiind suspectaţi de trafic de copii sau pornografie infantilă, sunt Oleg Siviţki, cetăţean al Federaţiei Ruse și al Norvegiei, și Andrea Pasquini, cetăţean al Italiei, cercetat și în ţara de origine pentru ilegalităţi similare comise în 2007 și 2009.

Printre persoanele suspectate ar fi fost și grecul Nick Georgiadis, care a fost condus până la sediul Poliţiei pentru audieri, însă la scurt timp a fost lăsat să plece pentru că deţinea atunci imunitate diplomatică.

Nick Georgiadis, fost membru al parlamentului elen, a venit în Republica Moldova anul trecut, în calitate de consilier al ministrului Economiei în cadrul Misiunii UE de Consiliere în

Servicii gay escort la doar 100 de euro Acest blog se dorea a fi un minighid turistic pentru că oferea tot setul de informaţii necesare pentru a ajunge în Moldova, inclusiv posibilităţile de distracţie, dar și „pachete turistice”, cu o listă de preţuri pentru tururi turistice pentru gay, care aveau ca destinaţii orașele: Chișinău, Tiraspol și Odesa, pentru 10 zile, 7 zile și, respectiv, 4 zile.

Pachetele turistice variau între 285 și 800 de euro, în funcţie de durata turului.

Autorul, în compania lui Mihail Bideac, la cârciuma de fiţe din centrul Chișinăului numită sugestiv “Penthouse”. La scurt timp, celor doi avea să li se alăture Dima, copilul de 15 ani ce urma să fie închiriat pentru servicii sexuale complete anonimatul, ne-au confirmat că Poliţia de la Chișinău deţine date clare precum că Rene, Dan Petersen și Nutapong Somjit ar fi unii dintre clienţii lui Oleg Siviţki. (În poză, Rene și Nutapong Somjit, „Revelion 2011”. Sursa: odnoklassniki.ru.)

Când victima devine traficant După ce a aflat că suntem ziariști și nu potenţiali clienţi, Mișa își amintește că a fost și victimă. „Oleg m-a ameninţat că dacă nu fac ce-mi spune, o să afle toată familia mea ce am făcut, că știe unde stau”, se transformă brusc traficantul de copii într-o victimă a pedofililor.

Spune că s-a apucat de „afacere” după ce a fost arestat Oleg, pentru a-și ajuta familia să-și achite datoriile la întreţinere și promite că se va lăsa de îndată ce o să scape de datorii. Spune

Rene, fostul client al lui Oleg, își caută asiduu „prospături”

Dan Petersen și prietenii săi, pe un site rusesc specializat

După arestări, reţeaua s-a reorganizat

Siviţki a deschis o pagină pe internet, mai exact, un blog, în limba engleză: www.gaymoldova.livejournal.com, care putea fi găsit ușor la o simplă căutare pe google după cuvinte cheie “gay tour Moldova” sau “gay escort Moldova”. De asemenea, blogul era promovat pe facebook și pe site-uri pentru gay. Acest blog era destinat pedofililor de orientare gay și promova deschis turismul sexual în Republica Moldova. Acesta a putut fi accesat până la începutul lunii aprilie 2011, moment în care a fost închis de autorităţi.

din dorinţa de a câștiga ușor un ban de buzunar, Mișa a acceptat să presteze servicii sexuale unor clienţi străini. Printre primii săi clienţi din partea lui Oleg Siviţki ar fi fost grecul Nick Georgiadis.

Din spusele lui Mișa, cetăţeanul grec era foarte discret. „La începutul lunii iunie, anul trecut, m-am întâlnit cu Oleg, după o perioadă de discuţii pe net. Mi-a zis că în ziua următoare trebuie să-i vină un client din Grecia, Nick Georgiadis, și că poate sămi facă cunoștinţă cu el. A doua zi ne-am întâlnit cu el. Ei doi au discutat scurt, după care ne-am despărţit. Când am ajuns acasă la Oleg, el mi-a zis că grecul ar vrea să ne întâlnim la ora 22:00”, mărturisește Mișa.

Din spusele lui Mișa, în acea noapte de iunie, Nick Georgiadis l-ar fi abuzat sexual. „M-am dus să-i fac masaj, dar el a abuzat de mine când dormeam”. Pentru o noapte petrecută cu Mișa care atunci avea 16 ani, consilierul european de rang înalt i-ar fi dat lui Oleg 50 de euro. Mișa, ar fi primit 400 de lei moldovenești (aproximativ 25 de euro).

Demersurile noastre de a găsi datele de contact ale lui Nick Georgiadis pentru a afla poziţia lui nu au dat nici un rezultat. Am reușit să facem rost doar de o adresă de mail, care s-a dovedit a fi nevalidă. Reprezentanţii Ministerului Economiei, unde a activat timp de un an, dar și PNUD, care l-a angajat în proiectul sus-menţionat, susţin că nu deţin datele lui de contact actualizate. Din spusele lui Mișa, Nick Goergiadis l-ar fi contactat pe Oleg Siviţki prin intermediul datelor de contact de pe www. gaymoldova.livejournal.com.

Poftiţi în Moldova!

Avem băieţei proaspeţi şi ieftini!

Pentru a atrage clienţi străini în Republica Moldova, Oleg

De fapt, site-ul oferea servicii escort și acces la pozele a peste 40 de băieţi, care ar putea să însoţească străinii pe toată perioada așa-zisului tur turistic pentru doar 100 de euro, indiferent de durata turului. Din acești bani, victima primea între 150 și 500 de lei.

Era menţionat și faptul că sunt și alţi băieţi, ale căror poze nu sunt postate pe site. Surse apropiate anchetei ne-au confirmat faptul că ar fi în jur de 150 de victime.

Din poze se observă și cu ochiul liber că o mare parte din victime nu au atins vârsta majoratului, lucru confirmat și de autorităţi. Unii dintre acești copii erau îmbrăcaţi sumar, pozând provocator.

Fanteziile sexuale costă Pe site se făcea aluzie și la anumite preferinţe sexuale ale clienţilor. Iată un exemplu: „For fans of the soldier’s sex is it an incredible opportunity to visit military places”. În una dintre pozele de pe acest site sunt trei băieţi, îmbrăcaţi în uniforma militară a Institutului Ministerului de Interne al autoproclamatei republici Transnistria.

Străinii aleg să-şi petreacă Revelionul în compania copiilor moldoveni Între postările germanului Rene pe odnoklassniki.ru, am găsit o fotografie făcută în timpul petrecerii cu ocazia Revelionului de anul acesta, în care apare el și thailandezul Nutapong Somjit în compania mai multor băieţi moldoveni. Pozele băieţilor le-am găsit și pe www. gaymoldova.livejournal.com.

Surse din rândul anchetatorilor, care au vrut să-și păstreze

că mai are 5.000 de lei de dat, o sumă, afirmă el, mare, raportată la veniturile familiei sale.

Din închirierea copiilor pedofililor străini, Mișa câștigă mult mai mult decât atunci când el presta servicii sexuale. „Într-o lună bună câștig cam 600 de euro”, spune Mișa cu gândul la clienţii din SUA și Marea Britanie care urmează să vina în Chișinău în luna august.

Cazul lui Mișa Bideac, care din victimă a ajuns traficant, este cunoscut și definit de psihologi ca „sindromul Stockholm”. Acest sindrom descrie comportamentul victimei, care începe să simpatizeze și să se identifice cu abuzatorul. Acest sindrom, susţin psihologii, apare în condiţii de stres emoţional foarte mare și se întâlnește și în cazul copiilor abuzaţi. „De multe ori, copilul care a fost abuzat și nu a fost reabilitat ajunge să se identifice cu abuzatorul sau traficantul.

Preia de la acesta maniera de a vorbi, de a fi, de a percepe și de a face exact ceea ce a făcut cel care l-a exploatat. El ajunge să vadă în abuzator un model.

Nu știe altceva să facă, decât să presteze servicii și să supravegheze aceste servicii. El nici nu-și imaginează că poate să facă și altceva. Identificându-se cu traficantul, victima vrea să fie la fel ca el: curajos, puternic, abil, să facă bani și să fie în societate un om prosper”, explică psihologul Lidia Gorceag.

Copii de închiriat pentru sex scoşi la mezat pe internet Doar 9 victime, dintre care 7 sunt minori, au fost identificate și au beneficiat de asistenţă. „Au avut loc două ședinţe de judecată, în care au fost interogaţi copiii și martorii. Există suficiente dovezi ca să demonstrăm vinovăţia persoanelor de pe banca acuzaţilor. Urmează alte

două ședinţe de judecată unde li se va da cuvântul învinuiţilor, după care credem că se va pronunţa sentinţa”, precizează Natalia Bairam, avocatul care apără interesele victimelor în acest dosar. De cealaltă parte, avocaţii care apară interesele inculpaţilor pledează pentru nevinovăţia lor și nu vor să dea detalii. „Ședinţele de judecată au loc cu ușile închise, prin urmare nu vă pot da detalii”, susţine Ion Gherţescu, avocatul uneia dintre părţile învinuite.

Persoanele riscă între 15 și 20 de ani de închisoare.

Celelalte victime, care nu au putut fi identificate, deocamdată, continuă să presteze contra cost servicii sexuale cetăţenilor străini, care vin în Republica Moldova cu acest scop. Majoritatea băieţilor, ale căror poze le-am găsit pe gaymoldova. livejournal.com, par să fie din Transnistria. Pe lângă numele mic, pe site, sub fiecare poză era indicat orașul de origine, care, în multe cazuri, este Tiraspol. „Cele mai multe victime sunt din regiunea transnistreană.

Continuăm investigarea cazului în vederea stabilirii persoanelor, însă este o problemă, pentru că organele de drept nu au acces în această regiune. De aceea este foarte complicat de a identifica și alte victime sau membri ai reţelei din Transnistria. Ancheta continuă. În total au fost identificate 8 persoane bănuite de trafic de copii, dintre care 4 au fost arestate. Alte 4 persoane sunt cercetate în stare de libertate”, susţine Iurie Ursan, șef adjunct al Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane din cadrul MAI.

Ancheta continuă Toate probele rezultate din ancheta jurnalistică pe parcursul a cinci luni au fost predate autorităţilor din Chișinău. Poliţia și Procuratura au declanșat o nouă anchetă cu privire la posibila implicare în trafic de copii, abuz sexual al minorilor, pornografie infantilă și turism sexual a unor cetăţeni ai Republicii Moldova, dar și clienţi din alte state ale lumii.

Cazurile de pervertire sexuală a copiilor – în creştere, afirmă Procuratura din Chişinău Conform informaţiilor Secţiei Minori și Drepturile Omului din cadrul Procuraturii Generale, se înregistrează o creștere a cazurilor de abuz sexual asupra copiilor, în special a celor de pervertire sexuală.

Pe parcursul anului 2010, o treime din infracţiunile comise împotriva copiilor au avut ca obiect de atentare viaţa sexuală. „Din păcate, nu se cunoaște numărul real de cazuri de abuz sexual asupra copiilor, deoarece nu toate victimele le semnalează, pentru că sunt prea traumatizate și timorate”, declară Iurie Perevoznic, șeful Secţiei Minori și Drepturile Omului.

Statistica MAI indică și o dublare a cazurilor de trafic de copii. Dacă pe parcursul anului 2010 s-au înregistrat un număr de 43 de cazuri, în prima jumătate a anului curent s-au înregistrat 46 de cazuri de trafic de copii. Dintre acestea, doar jumătate au ajuns pe masa judecătorului.

Rene, cetăţean al Germaniei, și Dan Petersen, cetăţean al Danemarcei, în compania mai multor băieţi moldoveni / Foto: odnoklassniki.ru.at

Copiii închiriaţi pentru relaţii sexuale sunt duși și clienţilor care vin în orașul Odesa din Ucraina. Minorii sunt scoși prin regiunea transnistreană, uneori ilegal sau cu acte false. Odesa se regăsește și în lista destinaţiilor turistice pentru pedofili străini pe site-ul www.gaymol dova. livejournal.com. În ultimul timp, suntem în contact mai mult cu orașul Odesa, deoarece copiii din Transnistria, dar și cei din Moldova, ajung ilegal în Ucraina, ocolind posturile vamale. „Acești copii sunt migranţi aflaţi în dificultate și credem că unii dintre ei au fost abuzaţi sexual, deși nici unul dintre copiii cu care am lucrat nu au mărturisit astfel de experienţe”, spune Lidia Gorceag, psiholog, Centrul de asistenţă și reabilitare a victimelor traficului de fiinţe umane. În fiecare an, copii neînsoţiţi sau aflaţi în dificultate în străinătate sunt identificaţi de misiunile diplomatice și consulare ale Republicii Moldova și sunt repatriaţi cu sprijinul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM). Anul trecut au fost repatriaţi 66 de copii moldoveni, în special din Ucraina și Federaţia Rusă.

Dintre aceștia, 28 erau fete și 38 – băieţi. Din Federaţia Rusă au fost aduși 33 de copii, din Ucraina 29 de copii, doi copii din România, unul din Belgia și unul din Italia. „În 2010 au fost repatriaţi un grup de băieţi, majoritatea originari din zona transnistreană, însă aproximativ o treime din ei nu au reușit să treacă întreg programul de reabilitare pe care îl facem în cadrul Centrului. În primăvară, unii dintre ei s-au întors la părinţii din Transnistria, alţii, din păcate, nu știm unde sunt”, mărturisește Lidia Gorceag.

Fenomenul ia amploare Turismul sexual în Republica Moldova în scop de exploatare sexuală a copiilor nu este o noutate. În ultimul timp, aproape în fiecare an sunt depistate cazuri de abuz sexual asupra copiilor de către cetăţeni străini. Organizaţiile neguvernamentale vorbesc despre un fenomen care ia amploare, victimele fiind nu doar fete, dar și băieţi. În cadrul unei conferinţe de presă, Ana Revenco, președinta Centrului Internaţional „La Strada”, a atenţionat despre existenţa unui fenomen, amintind cazul răsunător al cetăţeanului american Anthony Mark Bianchi, care în 2007 a fost reţinut și condamnat, doi ani mai târziu, la 25 de ani de închisoare în SUA pentru că a abuzat sexual 10 copii moldoveni. În Moldova a fost condamnat complicele său moldovean. În 2009 a fost arestat, pentru infracţiuni similare, un cetăţean al Marii Britanii și condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendarea executării sentinţei cu 2 ani. Iar anul trecut a fost deconspirată o reţea de pedofili bine organizată. Recent, în luna august 2011, au fost reţinuţi la Bălţi alţi doi cetăţeni italieni.

Investigaţia a fost realizată cu suportul financiar al Asociaţiei Jurnaliștilor de Investigaţie din Danemarca.

Olga CEAGLEI, Centrul de Investigaţii Jurnalistice Andrei AŞTEFĂNESEI, Ziarul de Iaşi Sursa: jurnalul.ro

8

26 AUGUST 2011

SURSE DE LUMINĂ

De la Don la Eufrat, Din Balcani la Magadan Cel mai mare diplomat Este … tancul lui Ivan.

Ion DIVIZA. Geopolitică Noi avem un hoţ în casă, Noi cu hoţul stăm la masă; Ne-a ieșit mai ieri în cale Cu idei și cu pistoale, Și-acum să ne ia se-ndură Și bucata de la gură. Și-ncă altă noutate: Ești dator să-i spui și frate; Dar să-i dai în loc de pită Un calup de dinamită!

Petru CĂRARE. Oaspete nepoftit Trenule, mașină mică, Eu ţi-aș da-ntr-o zi toţi banii – Să-l aduci pe Ionică Și să-i duci pe toţi Ivanii!

Gheorghe BÂLICI. Rime ceferiste Visez un venit Ce nu uită să plece; Visez un plecat Ce nu uită să vină…

Vasile ROMANCIUC La cei ce-au venit puhoi Eu astfel le explic frăţia: Îmi plac și rușii de la noi, Dar tot mai mult… cei din Rusia.

Petru CĂRARE. La frăţia de popoare

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

INTERVIU

Între ACASĂ şi ACASĂ

2072. Mie îmi plac epigramele cu o puternică rezonanţă socialpolitică și cu un pregnant mesaj patriotic. Voi reproduce, în continuare, doar câteva, cu care se pot mândri autorii lor…

O fi politica ingrată, O fi ea târfă, Dar vezi bine: E unica prostituată Ce te plătește ea pe tine…

Aureliu BUSUIOC

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

Valentin Mândâcanu

Eu m-am născut în România (Zaim) În treizeci și cinci (a vrut vecia: Român s-apar și-așa rămân), Eu m-am născut în România, De ce m-aţi scris că nu-s român?!

Petru CĂRARE Chișinău și București – Două state românești – Ar fi foarte fericite De-ar fi… Statele Unite!

Efim TARLAPAN. „Statele” Mulţi bărbaţi la noi în ţară Sunt deștepţi fără să pară; Și mai mulţi pe-acest pământ Par să fie, dar nu sunt.

Gheorghe BÂLICI Un prost de rând E un prost. Pe când Un prost cu post E-un mare prost!

Efim TARLAPAN. Gradaţie A fost ales și-a treia oară Fiindcă e bărbat isteţ: Pe toţi acei ce-l cumpărară Îi vinde azi la dublu preţ.

Ion DIVIZA. Deputatul Școală-n Kiev absolvită, Ochii spre Ural privesc, Cu sutană moscovită Și colac… moldovenesc!

Petru CĂRARE. Portret de preot basarabean *** Dar când omul își înalţă Gândul către Cer mereu, Îl iubește toată lumea Și-l ajută Dumnezeu!

George COȘBUC. Pilduire

EVENIMENT

Festivalul Internaţional de Folclor „Meşterul Manole”, ediţia a IX-a În perioada 27-28 august, orașul Criuleni va găzdui a IX-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „Meșterul Manole”. Evenimentul din acest an coincide cu aniversarea a 20 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova și organizatorii intenţionează să ofere oaspeţilor din ţară și de peste hotare o ediţie de neuitat.

Oaspeţii din acest ani ai festivalului sunt formaţii artistice din Lituania, Rusia, Belarus, Ucraina, Bulgaria, România, Bașkiria. Cei prezenţi la festival vor avea ocazia să admire și expoziţii a meșterilor populari din ţară și de peste hotare, concerte susţinute de fanfară, spectacole, competiţii, manifestări cultural-artistice și sportive pentru copii. Pe lângă faptul că fiecare invitat va prezenta o carte de vizită a ţării pe care o reprezintă, gazda festivalului propune oaspeţilor și o paradă a portului, cântecului și dansului popular.

Eram dominaţi de ideea că ne vom întoarce şi vom pune ţara pe picioare Adolescenţa lor a fost marcată de Marile Adunări Naţionale, ședinţele Cenaclului „Mateevici”, primele concerte cu artiști de peste Prut la Teatrul Verde. Au fost primii tineri care au plecat să studieze în România, erau idealiști și credeau în viitorul luminos al Republicii Moldova, alături de alte state europene sau baltice, care își recăpătaseră Independenţa. Unii dintre ei mai activează în Republica Moldova și mai cred în idealuri. Este și cazul Leontinei Vatamanu-Mărgineanu, scenarist, publicist, critic de film, fiica regretatului Ion Vatamanu, cu care discutăm astăzi.

- Aţi crescut într-un mediu de intelectuali, iar poetul și deputatul Ion Vatamanu, tatăl dvs., a fost unul dintre fruntașii mișcării de eliberare naţională. Cum vă amintiţi acea perioadă?

- Eram adolescentă în perioada mișcării de eliberare naţională și am trăit foarte intens acei ani, mai ales că tata era implicat în acest proces și, de fapt, de mică îmi amintesc că părinţii au trăit și au respirat cu aceste lucruri și așa ne-au crescut și pe noi.

Pe la cinci ani am început să citesc și să scriu. Primele mele buchii erau în grafia latină și abia când am ajuns pe băncile școlii am început să scriu cu alfabet chirilic. Biblioteca noastră a fost plină de cărţi românești de poezie, istorie, artă, pe care părinţii le cumpărau din magazinele “Drujba” din Cernăuţi și din alte orașe pe unde călătoreau. Prin urmare, atunci când scriitorii, printre care și tatăl meu, au cerut ca limba română să fie repusă în drepturi pe această palmă de pământ și să i se redea haina firească - grafia latină, era normal să simt și să pulsez într-un ritm cu cei ce ieșeau în piaţă și cereau: Limbă! Alfabet! Împreună cu colegii de clasă mergeam la aceste manifestaţii, frecventam cenaclul„Mateevici” și visam să ajungem studenţi în România. Am avut o adolescenţă plină, frumoasă, marcată de această luptă pentru valorile naţionale, în care am văzut cât de frumos, solidar și plin de demnitate poate fi poporul meu. Acum mă uit la cadrele cu Marile Adunări Naţionale și mi-e dor de acei oameni, atât de înţelepţi, atât de sinceri și atât de încrezători în izbânda lor și mă întreb unde sunt ei și cine a reușit să-i dezbine?

- Au trecut deja 20 de ani din ziua în care a fost declarată Independenţa Republicii Moldova și așa cum ne-aţi spus mai sus, aţi participat la evenimentele de dinaintea și după declararea Independenţei.

Cum v-au părut aceste două decenii? Aţi reușit în acest răstimp să deveniţi mai pragmatică și să vă puneţi întrebări de genul care a fost rostul acestor lupte sau aţi păstrat romantismul din perioada adolescenţei?

- Sigur că mi-aș fi dorit un alt scenariu, dacă ar fi să discutăm în termeni profesionali. Am fost iarna aceasta în Estonia și am văzut la ce nivel de dezvoltare a ajuns această ţărișoară mică ca și Moldova și mi-am dat seama că și noi am fi putut să fim acolo, pentru că am pornit cam din același punct, am avut aceeași linie de start. Numai că estonienii au reușit în 20 de ani foarte multe lucruri, iar noi batem pasul pe

loc. În loc să mișcăm ţara înainte, pe modele încercate și verificate de alţii, ne îmbătăm cu promisiunile celor ce ba ne poartă în trecutul înceţoșat, ba ne duc spre un capitalism la fel de nebulos. Păcat că am pierdut foarte mult timp în zadar în acești 20 de ani și cu regret am pierdut și mulţi oameni de valoare, care au plecat peste hotare în căutarea unei certitudini și a unei perspective, și nu știu dacă o să-i putem reîntoarce acasă. Atâta timp cât aici nu le putem oferi condiţii de activitate tinerilor ambiţioși, savanţilor, intelectualilor, medicilor, profesorilor, antreprenorilor, simplilor gospodari ce vor un trai mai bun, cred că puţini dintre ei se vor întoarce în patrie. E un lucru regretabil și greu de reparat.

- În plus, mulţi fruntași ai mișcării de eliberare naţională au decedat, unii cu speranţa că lupta lor va fi

continuată, alţii – decepţionaţi că nu și-au văzut visul realizat, că limba română nu este recunoscută oficial în Republica Moldova.

- Se fac 18 ani de când tata nu mai este și cred că ar fi suferit mult să vadă eșecurile noastre. Eu cred că toţi purtăm o mică decepţie în suflet, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne lăsăm copleșiţi de aceste sentimente, dar să ne răsuflecăm mânecile și să facem fiecare atât cât poate în domeniul lui de activitate. Ca să ne vedem visurile împlinite trebuie să credem în ele chiar și atunci când par a fi intangibile.

Patriotismul este încă actual și cred că a-ţi iubi ţara este foarte important, pentru că nu degeaba ne-am născut aici. Consider că fiecare are o menire acolo unde se naște și trebuie să-și îndeplinească frumos această menire.

- Dar poate abordarea a fost defectuoasă? I-am lăsat pe politicieni să înfăptuiască schimbările pe care ni le doream și nu ne-am implicat noi mai mult?

- Nu cred că este numai vina noastră și a inerţiei noastre, cred că au fost și alte forţe care n-au dorit Moldovei un viitor pe vectorul european. Noi am fost niște naivi, sinceri și foarte romantici, până ne-am dat seama că trebuie să fim mai pragmatici, să acţionăm în alt mod, să punem altfel accentele, să ne judecăm politicienii după fapte, nu după vorbe. Și acum, probabil, nici Europa nu înţelege exact ce vrem noi, de fapt. Dacă am spune clar încotro vrem s-o luăm, cred că ne-ar întinde și ea o mână de ajutor în atingerea acestor deziderate.

- Aţi studiat în România împreună cu a doua generaţie de tineri care a plecat într-acolo să înveţe. Cum v-aţi simţit acolo în acea perioadă, cum v-aţi integrat în acel mediu de tineri, nu a existat tentaţia să rămâneţi acolo?

- Noi am plecat la studii în 1991 și atunci era altă stare de spirit. Eram dominaţi de ideea că ne vom întoarce și vom pune ţara pe picioare. Practic, toţi cei care au plecat atunci la studii, la Facultatea de Film, ne-am întors acasă. Colegii mei de facultate: Igor Cobileanschi, Marin Turea, Sergiu Babără, Veaceslav Cebotari ș.a. au revenit acasă și activează aici, încercând să miște cumva lucrurile în domeniul cinematografiei. Dar nu ne-a fost ușor,

nici atunci, nici acum, pentru că deși se aprecia faptul că am studiat în România și venim cu un anume bagaj de cunoștinţe și cu altă mentalitate, nu am mers pe un drum pavat, ci prin hopuri am ajuns să realizăm niște proiecte importante pentru Republica Moldova, cum ar fi, de exemplu, organizarea Festivalului Internaţional de Film Documentar CRONOGRAF, ajuns la ediţia a zecea. Dacă s-ar fi întors acasă toţi tinerii cu potenţial, poate că lucrurile ar fi luat o cu totul altă întorsătură în Republica Moldova. Dar eu încă mai cred în patriotismul moldovenilor.

Am filmat recent în Italia niște emigranţi, compatrioţi de-ai noștri, care trăiesc cu acest dor în suflet și spun că va veni o zi când se vor întoarce. În Italia, gazda noastră, o moldoveancă, avea deasupra patului, în dormitor, o fotografie mare cu un lan de porumb și un drum prăfuit. Și mi-a spus: „În fiecare seară mă uit la fotografia asta și plâng. E drumul spre cotele mele de acasă, din Moldova, și eu simt mirosul

porumbului și al colbului acela de pe drum și mă învăluie un dor de casă până la lacrimi.” Există acest dor în sufletul fiecăruia, care a plecat de aici.

Fiind un popor sedentar, ne-am luat zborul prin lume, dar legătura cu ţara, cu baștina este încă puternică și nu ne lasă. Eu sper să vină într-o zi la putere o clasă politică care să se gândească și la moldovenii din diasporă, să încerce să-i readucă acasă și să le ofere cel puţin speranţa unei vieţi mai bune între hotarele ţării lor.

- Aţi pomenit ceva mai sus de patriotism, se spune că el se educă în familie. Cum se întâmplă în familia dvs., fetele cresc repede, încă nu au dorul de ducă?

- Vă mulţumim și vă dorim succes - Iarna aceasta am fost cu fetele la Paris și când au văzut Parisul au rămas în continuare! foarte impresionate: „Ce oraș frumos, - Vă mulţumesc! ce clădiri frumoase, ce străzi curate, Un interviu de Liliana POPUŞOI, oare când va fi și la noi așa?!...” s-au tot FLUX minunat ele, ca peste trei zile să-mi spună: „Mamă, mi-e dor de casă!”. Mi-au spus că le place să călătorească, să descopere alte ţări, „dar ne este dor Evenimente de Moldova noastră, 1346: Bătălia de la Crecy: Trupele franceze au fost chiar dacă este mai înfrânte de cele engleze. Prima utilizare a armesăracă”. Patriotismul lor de foc în Occident. e un sentiment de 1789: Declaraţia Drepturilor Omului și ale Cetăţeanului. iubire faţă de ceea 1812: Bătălia de la Borodino dintre armata lui Napoce-ţi este familiar, ce leon și cele ale Imperiului rus. face parte din uni- 1860: S-a instituit prima agenţie diplomatică a Princiversul tău de la cea patelor Unite, la Paris. mai fragedă vârstă. 1871: Sărbătorirea a 400 de ani de la târnosirea mânăsNu ai cum să nu ţii la tirii Putna, manifestare organizată din iniţiativa părinţii tăi, la copilăstudenţilor români de la Viena, în frunte cu ria ta, la pragul casei Eminescu și Slavici. în care ai învăţat să 1955: Are loc prima transmisie TV color (NBC) a unui faci primii pași sau meci de tenis din cadrul Cupei Davis. la limba în care ai 1966: Declanșarea luptei armate a poporului namibian, început să descoperi sub conducerea SWAPO, pentru eliberarea de lumea. Eu așa percep sub ocupaţia regimului rasist al Africii de Sud. patriotismul și cred 1972: Ediţia a XX-a a Jocurilor Olimpice moderne (Müncă și tânăra generaţie chen, 26 august - 10 septembrie). e plină de patriotism.

Văd în jurul meu ti- Nașteri 1676: Robert Walpole prim-ministru al Marii Britanii (d.

1745) 1728: Johann Henrich Lambert, fizician german (d.

1777) 1743: Antoine Laurent Lavoisier, chimist francez (d.

1794) 1819: Prinţul Albert de Saxa-Coburg și Gotha, soţul reginei Victoria (d. 1861) 1873: Lee De Forest, inventator american (d. 1961) 1880: Guillaume Apollinaire, poet francez, precursor al suprarealismului (d. 1918) 1882: James Franck, fizician german, laureat al Premiului Nobel (d. 1964) 1886: Alexandru D. Rădulescu, medic chirurg român (d.

1979) 1888: Constantin Pantazi, general român (d. 1946) 1893: Constantin Brăiloiu, etnomuzicolog și compozitor român (d. 1958) 1902: Alexandru Priadcencu, inginer agronom din Republica Moldova (d. 1981) 1906: Albert Bruce Sabin, microbiolog de origine poloneză (d. 1993) 1932: Joe Henry Engle, astronaut, colonel de aviaţie american 1947: Nicolae Dobrin, fotbalist român (d. 2007) 1950: Mihai Mălaimare, actor român 1955: Emil Hurezeanu, poet, eseist, jurnalist român 1957: Dr. Alban, artist suedez de origine nigeriană 1971: Ariadna Thalia Sodi Miranda, cântăreaţă, actriţă mexicană 1980: Chris Pine, actor american

UN AVOCAT ROMÂN RECOMANDĂ:

SPIRITE ÎNCINSE

România ar putea da Hollywoodul în judecată pentru extratereştrii copiaţi după Brâncuşi

Bustul lui Adrian Păunescu, mărul discordiei la Chişinău

În majoritatea producţiilor SF de la Hollywood, extratereștrii sunt reprezentaţi de fiinţe cu capul enorm, ochi uriași și cap oval, semănând cu una dintre sculpturile artistului român Constantin Brâncuși, domnișoara Pogany. Un avocat român susţine că România ar putea da în judecată cetatea filmului, pentru drepturi de autor.

“Extratereștrii din filmele americane arată că domnișoara Pogany, astfel cum a portretizat-o românul Brâncuși! Ba chiar, într-un film cu o călătorie pe marte („Mission to Mars”, n.r.), avându-l în rolul principal pe Gary Sinise (și într-un rol secundar pe Tim Robbins), celebrul chip de pe marte, care se dovedește în film a fi o navă spaţială, este exact chipul domnișoarei Pogany!” crede avocatul Gheorghe Piperea, într-o postare pe site-ul juridice.ro, citat de realitatea.net.

Acesta este de părere că moștenitorii lui Brâncuși sau Ministerul Român al Culturii ar

putea cere drepturi de autor de la studiourile care au folosit un chip asemănător, în filme, fără acordul titularului dreptului de autor.

“Dacă statul român vrea să facă bani mulţi de tot, să dea în judecată studiourile de la Hollywood și pe toţi cei care au reprodus acest chip fără drept până acum”, mai scrie Gheorghe Piperea.

La propunerea premierului Vladimir Filat, Cabinetului de Miniștri a aprobat proiectul de lege privind instalarea la Chișinău a bustului poetului Adrian Păunescu. Doar că, deocamdată, nu se știe cum va arăta bustul care urmează să fie instalat. Asta deoarece Comisia Naţională de Experţi (CNE) din cadrul Ministerului Culturii a dat un aviz negativ proiectului de lege care prevedea instalarea unei copii a bustului poetului din orașul Alba Iulia, România.

Ministrul Culturii din Republica Moldova, Boris Focșa, a motivat decizia Comisiei Naţionale de Experţi în felul următor: „Comisia din cadrul Ministerului Culturii a dat aviz negativ. Un astfel de bust a fost instalat cu o lună în urmă la Alba Iulia. O copie a bustului nu poate fi instalată la Chișinău, cu toate că este o donaţie și că este gratis”.

Președintele Academiei de Știinţe, Gheorghe Duca, a replicat, în cadrul ședinţei Cabinetului de Miniștri: „Dacă nu acceptăm, o să achităm 200 de mii de lei. Așa s-a întâmplat cu bustul lui Grigore Vieru, l-am refuzat pe acela și am făcut unul mai prost”, a spus Duca.

Cabinetul de Miniștri urmează să stabilească în curând ce bust al lui Adrian Păunescu va fi instalat pe Aleea Clasicilor din Chișinău.

Vă reamintim că iniţiativa de instalare a bustului a venit de la academicianul Gheorghe Duca, președintele AȘM, în calitate sa de membru al Executivului, după ce la Primărie a parvenit un demers semnat de Raisa și Călin Vieru. Iniţiativa lui Duca a fost susţinută de ministrul Culturii, Boris Focșa, precum și de academicianul Mihai Cimpoi.

Anterior, primarul general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, a declarat că își dorește ca o stradă din capitală să fie redenumită în cinstea lui Adrian Păunescu. Potrivit acestuia, la una dintre următoarele ședințe ale Consiliului municipal va face o propunere oficială în acest sens.

neri frumoși, tineri cărora la 7 aprilie nu le-a fost frică să iasă în stradă să-și ceară drepturile, dar ar fi bine ca și politicienii să dea dovadă de același patriotism, să pună interesul naţional deasupra intereselor proprii sau a intereselor de grup și să se gândească și la ţara asta atunci când fac ceva.

Numai astfel vor rămâne în istorie, de altfel vor fi niște personaje efemere, care n-au știut să-și trăiască clipa de graţie și și-au ratat șansa de a face ceva pentru confraţii lor. Cred că este frumos să fii patriotul ţării tale, este un sentiment nobil, care trebuie menţinut, cultivat și alimentat. Mai ales că suntem o mână de oameni pe o palmă de pământ.

CALEIDOSCOP

26 august

Decese

G`ndul s=pt=m`nii Cuvântul soare în cuvântul cer apune.

Adrian Păunescu

1723: Anton von Leeuwenhoek, biolog olandez (n.

1632) 1850: Regele Ludovic-Filip al Franţei (n. 1773) 1865: Johann Encke, astronom german (n. 1791) 1895: Johann Friedrich Miescher, biochimist elveţian (n. 1844) 1907: Iosif Vulcan, gazetar și scriitor român (n. 1841) 1974: Charles Lindbergh, aviator american (n. 1902) 1975: Grigore Eliescu, biolog și entomolog român (n.

1898) 1978: Charles Boyer, actor francez (n. 1897) 1989: Irving Stone, scriitor american (n. 1903) 1998: Frederick Reines, fizician american (n. 1918) 2003: Eugenia Dumitrașcu, artist plastic român (n.

1931).

FLUX EDI|IA DE VINERI

26 AUGUST 2011

Actual

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Profesorul universitar Ilie Popescu, mereu în luptă cu destinul În satul Pătrăuţi de pe Siret, dacă n-ar fi venit evenimentele de la sfârșitul lui iunie 1940, viaţa familiei în care s-a născut viitorul profesor universitar Ilie Popescu ar fi fost cu siguranţă mai liniștită.

Părinţii aveau mai multe hectare de pământ, multe animale, stupi cu albine și opt copii frumoși, sănătoși și harnici ca și dânșii. Nu doreau decât să-și crească în liniște copiii pentru a le face un viitor fericit obţinut prin muncă cinstită. Însă, după ce în 1944 s-au trezit din nou într-o ţară străină, acest lucru nu a mai fost posibil, fiindcă trebuiau să facă faţă opresiunilor de tot felul. Astfel, tatăl a fost alături de miile de oameni care au încercat să treacă pașnic graniţa în România și au fost masacraţi la Fântâna Albă.

Deși a scăpat de focul mitralierelor grănicerilor sovietici, tatăl a fost socotit de autorităţi ca organizator al acelei nefericite acţiuni, judecat sumar și condamnat la moarte. A fost dus în Siberia și nu a mai apucat ziua execuţiei. A murit din cauza foamei și bolilor ce bântuiau în închisoare.

Soţia sa și cei opt copii au fost luaţi din casă și duși în Kazahstan.

Viitorul profesor avea șapte ani și a învăţat de atunci cât de mult preţuiește fiecare fărâmitură de pâine, picătură de apă și clipă de libertate.

După ce au fost daţi jos din tren în apropierea localităţii Arâkbalâk, li s-a spus să se descurce cum pot, de parcă ar fi venit de bunăvoie în acele ţinuturi îndepărtate. Și-au găsit cu greu un bordei, după ce o familie întreagă a murit de foame. Destinul creat de stali-

niști era să moară și ei, dar trebuia să-l învingă. Pentru aceasta, copilul de șapte ani a trebuit să facă munci peste puterile lui, să umble cu cerșitul și să suporte umilinţele adulţilor ce aveau psihicul alterat de ideologia celui mai mare călău al omenirii. În ciuda condiţiilor inumane, mama a reușit să-i ţină pe cei opt copii pe lângă sine și să-i educe, astfel încât aceștia să nu devieze comportamental, într-un mediu foarte favorabil acestui lucru. Văzând cât de grea este supravieţuirea la Arâkbalâk, ea se hotărăște să-i scrie lui Stalin, arătând pe vreo opt pagini stropite cu lacrimi că ea și copiii nu au nici o vină pentru situaţia în care se află. Pune încrezătoare scrisoarea la poștă, însă KGB-iștii locali dirijează scrisoarea la omologii din Cernăuţi.

Văzând că trec luni întregi și nu vine nici un răspuns, unul dintre fraţii mai mari, Ilie, care învăţase meșteșugul cizmăriei vreme de patru ani în România, se hotărăște să-i câștige pe cei de la KGBul local. Le spune că le va face niște cizme bune și ușoare numai dacă le va da niște piei de vită. KGBiștii îi dau neîncrezători pieile cerute. Fratele se pune pe treabă și, cu ajutorul unor ingrediente obţinute din anumite plante, reușește să dubească pieile și apoi să facă niște cizme foarte bune. În plus, le face și pantofi soţiilor lor. Văzându-i mulţumiţi, îi roagă să lase altă scrisoare a mamei să ajungă la Stalin. De data aceasta, scrisoarea ajunge la destinatar și răspunsul a fost ca mama și copiii săi să fie eliberaţi. Cei din Arâkbalâk le-au zis că pot să plece, dar ei nu aveau bani, în plus, niște ceceni înarmaţi le cereau să plece mai repede, ameninţându-i cu moartea. Autorităţile i-au luat într-o noapte și i-au dus la tren, îngrijorate fiind ca să nu se spună că n-au îndeplinit bine ordinul venit de la Moscova.

S-au întors acasă după doi ani și mama a fost imediat arestată de zeloasele slugi locale staliniste, care se făceau a nu recunoaște ordinul stăpânului, spunând că e fals. Până la urmă, lucrurile se lămuresc, dar în fosta lor casă nu puteau sta, deoare-

ce acum avea alţi proprietari. Ei au fost ajutaţi de rude și prieteni, dar au și muncit cu toţii până la epuizare. La nouă ani, viitorul universitar cernăuţean începe clasa I, dar, împreună cu un frate, mai și argăţea pe la oamenii din sat, unii dintre aceștia fiindu-le argaţi înainte de război.

Pentru a scăpa de opresiunile neîncetate asupra familiei lor, mama este printre primele persoane care s-a înscris în colhoz și acest fapt i-a indignat pe unii dintre cei care urau dictatura stalinistă. Însă autorităţile le făceau necazuri în continuare și copiilor, care erau înscriși la diverse școli, și mamei, ca lucrătoare la colhoz. De-abia după șase ani de la venirea din pribegie au putut să-și cumpere propria casă.

Pe lângă munca alături de familie, micul Ilie s-a apucat serios de învăţătură. Încă din clasa a șasea a început să scrie pe ascuns, mai mult noaptea, toate suferinţele întâmpinate fără vină de familia sa. Scria pe niște caiete cărora le-a dat titlul „Lacrimile unei mame” și la autor și-a pus pseudonimul Ion Amarescu. În câţiva ani, „Lacrimile...” s-au întins pe filele a treizeci și șapte de caiete. Necazurile împărtășite foii de hârtie îl făceau să treacă mai ușor peste greutăţile vieţii de copil al unui „dușman al poporului”.

Piedici i s-au pus în cale și la școală, și la liceu, însă inteligenţa dublată de o muncă tenace l-au făcut să termine studiile liceale cu bine. A fost luat la armată și „binevoitorii” din sat de-abia așteptau să termine serviciul militar, pentru a-i găsi de lucru într-un colţ cât mai îndepărtat al imensului stat sovietic.

Ilie știa că numai prin învăţătură poate învinge destinul. De aceea, după zile obositoare de militărie, cu riscul șubrezirii sănătăţii, învăţa nopţile pentru admiterea la facultate. Ca militar, a avut un dosar mai puţin verificat la examen. În haine militare s-a prezentat la examenele

de admitere, la Facultatea de Filologie, și a reușit.

A venit în sat, unde politrucii locali îl așteptau să-i spună unde i-au decis viitorul. Tuturor le-au căzut feţele atunci când tânărul le-a prezentat actele ce dovedeau că este student. Fără a face în vreun fel politică, și cu dosarul împovărat de „crimele” tatălui, nu i-a fost ușor să finalizeze studiile, dejucând cu abilitate două încercări de a fi scos din rândul studenţilor. Dar neimplicarea politică a fost un crez ce l-a urmărit întreaga viaţă.

A înlăturat prin muncă cinstită și cu credinţă în Dumnezeu toate piedicile ce i s-au pus în cale și a ajuns un profesor universitar respectat, care a predat limba strămoșească vreme de patruzeci și patru de ani la Universitatea din Cernăuţi. În cariera sa a pus mult suflet în studierea graiurilor limbii române, l-au fascinat denumirile populare ale diferitelor plante și a conceput pe această temă o valoroasă lucrare de doctorat, din păcate, nici până acum publicată. Lucrarea de doctorat i-a fost respinsă la Cernăuţi, din motive lesne de înţeles, dar a fost acceptată cu greutate, datorită unor piedici venite de „sus”, la Chișinău. Colegii de la Chișinău îi răsplăteau măcar în parte nopţile nedormite în care făcea naveta între Cernăuţi și Chișinău, pentru a le aduce cărţi editate în România, cumpărate de la librăria cu tipărituri din ţările socialiste, existentă atunci și dispărută astăzi din orașul de pe malul Prutului. Odată era să facă închisoare pentru faptul de a fi cumpărat toate exemplarele unui dicţionar pentru chișinăuieni și acest gest fusese asimilat contrabandei de către hipervigilenţii purtători de grijă și de grade de la Cernăuţi.

De câteva ori i-a fost pusă în primejdie cariera universitară, dar a izbutit să treacă peste aceste încercări, ca și pe cea în urma, căreia s-a văzut fără soţie, dar și fără casă.

23 august 2011 – Ziua Europeană a Comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare şi autoritare La 23 august, celebrăm Ziua Europeană a Comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare şi autoritare Regimurile totalitare reprezintă negarea demnităţii umane și încălcarea tuturor drepturilor fundamentale caracteristice societăţilor noastre construite pe baza democraţiei și a respectării statului de drept. Majoritatea statelor membre ale Uniunii noastre Europene au avut experienţa unui astfel de trecut tragic. Această memorie reprezintă patrimoniul comun al tuturor europenilor. Trebuie să le oferim victimelor acestor crime, precum și membrilor familiilor acestora, compasiunea, înţelegerea și recunoașterea suferinţelor lor.

Fiecare victimă a unui regim totalitar are aceeași demnitate umană și merită să i se facă dreptate, să fie comemorată și recunoscută de către noi toţi. În această zi, toţi cetăţenii europeni trebuie să fie uniţi pentru comemorarea tuturor celor care au fost victimele atrocităţilor și crimelor comise de toate tipurile de regimuri totalitare. Cu toate că nimic nu poate readuce la viaţă aceste victime, ziua de astăzi trebuie să fie o zi în care să reflec-

tăm și să învăţăm lecţia acestor capitole devastatoare din istoria europeană.

Păstrând vie amintirea ororilor care au avut loc în toate regimurile totalitare, putem promova drepturile noastre fundamentale europene, în special în rândul cetăţenilor noștri mai tineri și al generaţiilor viitoare. Condamnarea caracterului inuman al acelor crime și păstrarea amintirii celor care au fost victimele acelor orori trebuie să fie un efort colectiv, împărtășit și promovat de fiecare cetăţean al Uniunii Europene.

Prin urmare, trebuie să eliminăm lacunele din cunoștinţele noastre cu privire la trecutul totalitar al tuturor statelor membre, în special în ceea ce privește perioada în care europenii din est și vest, din nord și sud au trăit experienţe de viaţă diferite. Totuși, amintirea tuturor acelor crime trebuie să devină încă o sursă de reconciliere și unitate, care să reunească toate popoarele Europei. Comisia Europeană va sprijini, în special prin

programele sale de finanţare, eforturile de a ne aminti, de a ne educa și de a ne îmbunătăţi cunoștinţele noastre comune cu privire la acel trecut dureros.

Uniunea Europeană este o sursă de inspiraţie și de încurajare pentru toate naţiunile care încearcă să își aline suferinţele din trecut. Ea este un exemplu pentru orice proces de reconciliere întemeiat pe respectarea drepturilor fundamentale.

Păstrarea vie a amintirii acelui trecut este misiunea noastră comună, o dovadă a omagiului adus și a respectului pe care îl purtăm tuturor victimelor regimurilor totalitare care au devastat Europa.

De asemenea, în acest fel ne putem asigura că acel trecut nu se va mai repeta vreodată și că popoarele Europei nu vor mai fi dezbinate niciodată.

“Uniunea Europeană se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoane-

lor care aparţin minorităţilor. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate și egalitate între femei și bărbaţi.” Acestea sunt primele fraze din Tratatul de la Lisabona, oferind o bază solidă viitorului nostru comun și Europei pe care dorim să o lăsăm copiilor noștri și copiilor copiilor noștri.

Astăzi, trebuie să păstrăm un moment de reculegere pentru a

comemora victimele regimurilor totalitare și să ne asigurăm că amintirea unui trecut întunecat ne dă speranţe pentru viitor, precum și să continuăm să construim o Uniune Europeană mai bună și mai puternică, oferind astfel speranţă și încredere generaţiilor viitoare.

Viviane REDING, vicepreşedinte al Comisiei Europene, comisar european pentru justiţie Sursa: Evenimentul zilei

Basarabia – prezenţă continuă în sufletul unui botoşănean

Sunt semeni de-ai noștri, din ce în ce mai puţini, din păcate, care au un adevărat cult pentru carte, aceasta le coordonează întreaga existenţă, astfel încât, fără ea, nu pot concepe nici o zi.

Un astfel de om este botoșăneanul Constantin Adam, regizor artistic la Teatrul „Mihai Eminescu” din localitate. Încă din tinereţe, pe când era un actor îndrăgit pentru farmecul și talentul său, când colinda ţara în turneele efectuate cu trupa teatrului, găsea răgazul necesar pentru a cerceta anticariatele în căutarea unor opere valoroase.

De multe ori, era uimit de cărţile pe care le

descoperea pe rafturile prăfuite ale unui anticar dintr-un târg uitat de Dumnezeu.

Cu mult efort financiar (salariile din domeniul artistic n-au fost mari niciodată în România) a adunat câteva mii de volume, în majoritate cărţi vechi și preţioase, care fac mândria oricărui bibliofil. Aceste nestemate culturale le împrumută și astăzi cu dărnicie prietenilor (și cărţile i-au adus mulţi prieteni). Mulţi doctoranzi în știinţe umaniste au găsit lucrări importante în sanctuarul cărţii unde oficiază pasionatul om de cultură Constantin Adam.

Fiind nepotul unui erou al Primului Război Mondial, are sentimente de dragoste profundă faţă de Basarabia și basarabeni.

Unele dintre cărţile pe care le-a adunat de-a lungul timpului se referă la Moldova dintre Prut și Nistru, cu perioadele de bucurii și suferinţe prin care a trecut acest ţinut.

La dragostea sa pentru Basarabia a contribuit și faptul că printre dascălii pe care i-a avut la școala din satul natal, Iacobeni, s-a numărat și profesorul Ioan Voldman, refugiat în 1944 din calea tăvălugului sovietic al morţii, un om care și-a câștigat respectul consătenilor pentru calităţile profesionale, dar și pentru cele de foarte bun gospodar. În iulie 1989, când începuse o perioadă de circulaţie mai liberă a oamenilor de cultură de o parte și de alta a Prutului, Constantin Adam a coordonat spectacolul „Rădăcini de foc”, în care poeţi și artiști de primă mărime din fosta RSS Moldovenească au făcut un turneu prin multe orașe ale României. Printre ei se numărau Grigore Vi-

eru, Ion și Doina Aldea-Teodorovici, Silvia și Anatol Chiriac, Georgeta și Oxana Ciorici, Ștefan Petrache, Iurie Sadovnic, Sergiu Testemiţeanu, Liviu Știrbu și alţii de care își aduce aminte cu emoţie când povestește.

Când și-a întâmpinat oaspeţii pe podul de la Albiţa-Leușeni, își amintește că Doina Aldea-Teodorovici era să leșine la trecerea pe teritoriul României. A prins-o de mână și a întrebat-o îngrijorat ce s-a întâmplat.

Artista i-a răspuns: „În toată lumea am avut voie să plec și să cânt, numai aici, în Ţară, nu. Acum vin în România. Trec Prutul pe care l-am blestemat de mică. Bunelul meu, fost director al liceului din Leova, a fost împușcat pentru că cineva l-a denunţat la KGB că stă toată ziua și se uită pe fereastra din spatele casei peste Prut, în România...

Cum să n-am emoţii?”. Pe data de 20 iulie 1989, soţii Aldea-Teodorovici au cântat în premieră la teatrul din Botoșani cântecul „Eminescu”, ce a ridicat sala în picioare și a avut multe bisuri. În ianuarie 1991, Constantin Adam a realizat prima expoziţie de bibliofilie, cartofilie, documente și insigne din România, dedicată Moldovei dintre Nistru și Prut, intitulată „Basarabie, dragoste de dincolo de Prut”. Acest eveniment a fost reflectat în presa din ambele state. La Muzeul Judeţean de Istorie a vernisat în martire 2006 o expoziţie despre Basarabia, iar în 2008 – o expoziţie de carte dedicată Unirii din 1918. Însă dumnealui a scris cu pasiune și talent în presa botoșăneană despre ţinutul pruto-nistrean mai multe articole, printre

care: ”Remember Doina și Ion Aldea-Teodorovici”, „Reaprindeţi candela-n căscioară”, „Lacrima neamului meu”, „Pom de Crăciun la o școală din Basarabia”, „Zile trăite la margine de ţară” și altele.

Basarabia este prezentă și în cele două volume ale cărţii sale intitulate „Recapitulare”, apărută în 2006 și 2011. Acest om, care adună cărţi cu pasiune, pentru ca apoi să le împrumute altora, dovedește multă generozitate și atunci când oferă cărţi bibliotecilor din Republica Moldova, în orașele acestei ţări unde teatrul din Botoșani efectuează turnee. Lucrul acesta se întâmplă destul de des, mai ales de când în colectivul acestei instituţii se află și doi basarabeni, regizorul Ion Sapdaru și actorul Mihai Donţu. În luna mai a acestui an, Teatrul „Mihai Eminescu” a susţinut câteva spectacole la Soroca, fiind invitat de către Teatrul „Veniamin Apostol” din orașul de pe Nistru. Teatrul din Soroca se află la început, dar fiind condus de către entuziastul actor Petre Popa, cu sprijinul pe care s-au angajat să-l ofere autorităţile locale, în mod sigur va ajunge un valoros lăcaș al artei dramatice.

La cele peste trei decenii de activitate, regizorul artistic de la Botoșani a primit o diplomă de recunoaștere a activităţii sale meritorii din partea Asociaţiei Profesioniștilor de Teatru din România, care, alături de alte semne ale recunoașterii muncii sale, îl fac să continue lucrul cu pasiune.

Iuliu-Laurian POPOVICI, Botoşani, pentru FLUX

Iarăși a simţit că-l încearcă destinul, dar a suportat totul cu un calm de care puţini oameni sunt capabili.

Fiind un om cu sentimente religioase profunde, s-a gândit că Dumnezeu nu poate să-l părăsească, chiar dacă forţele răului câștigă victorii vremelnice.

Pe biroul de lucru din căsuţă este așezată la loc de cinste Biblia de la 1688, reeditată, și este foarte mândru că a obţinut o asemenea carte.

I s-a părut că i s-a întâmplat o adevărată minune când cineva venit din Ţară o puse pe masa sa de lucru de la Universitate.

I s-a dat un lot de zece ari la marginea Cernăuţilor și și-a construit o căsuţă în care trăiește singur. În grădina din jurul casei nu se vede nici un fir de buruiană, în schimb se răsfaţă tot felul de legume, câţiva copaci și butași de viţă-de-vie. Mâna de om gospodar se simte la tot pasul și universitarul filolog i-ar putea da lecţii oricărui agricultor cu experienţă.

A scris multe cărţi de specialitate și multe mai are în lucru. Îl pasionează înţelepciunea românească și a scris nu mai puţin de 5 cărţi de aforisme versificate. Amintirile din îndepărtata copilărie petrecută după

9

sârma ghimpată le-a așternut în cartea „Drumul spre Golgota”.

De doi ani este președintele Societăţii „Golgota” a românilor victime ale totalitarismului stalinist.

A înscris-o la tribunal și a umblat prin toate localităţile regiunii Cernăuţi pentru a reface filialele locale.

Cu ajutorul membrilor societăţii a reușit să ridice peste patruzeci de monumente în memoria victimelor nevinovate ale stalinismului. Spirit tolerant, a ridicat în satul natal, Pătrăuţi, o stelă memorială pe fostul loc al sinagogii. În prezent este preocupat de ridicarea unui monument în amintirea miilor de români masacraţi de grănicerii sovietici la Lunca. Întotdeauna calm, lipsit de ură faţă de cei care i-au făcut rău, gata permanent să pună într-o cugetare versificată orice problemă a vieţii, cu o mare iubire în spirit creștin pentru aproapele, profesorul Ilie Popescu este nu numai un dascăl de valoare al Universităţii din Cernăuţi, dar și un sfânt trăitor printre oameni, cu care Dumnezeu a binecuvântat încercatul pământ al Bucovinei.

Iuliu-Laurian POPOVICI, Botoşani, pentru FLUX

Ruşii ne-au dat înapoi cel mai vechi papirus din Europa, descoperit la Mangalia Luni, 22 august, singurul Papirus din Europa, descoperit într-un mormânt de pe teritoriul vechii cetăţi Callatis, a ajuns din nou acasă, după o jumătate de secol. Acesta a fost trimis în 1959 la Moscova pentru a fi restaurat, iar la un moment dat s-a crezut că a fost distrus. Cu doi ani în urmă însă, unul dintre arheologii muzeului Callatis din Mangalia și-a amintit că a citit despre papirus în câteva ziare rusești. Așa au început căutările, iar astăzi a ajuns din nou acasă. În anul 1959, când au început lucrările de sistematizare a orașului Mangalia, arheologii au descoperit un mormânt din secolul IV înainte de Hristos, făcut din blocuri mari de piatră. Cel mai important detaliu legat de acest mormânt îl reprezintă însă papirusul găsit în interiorul său.

Unic în Europa, acesta a fost trimis în Rusia pentru a fi restaurat. Zis și făcut, numai că în timp, urma lui a fost pierdută. Cu câţiva ani în urmă, dr. Ion Pâslaru, muzeograf la Muzeul Callatis, și-a amintit că citise în presa rusească despre acest papirus.

Doi ani au durat cercetările, până când s-a aflat că papirusul a stat timp de o jumătate de secol la un centru de Conservare din Moscova. Autorităţile din Rusia au fost extrem de cooperante, iar papirusul a putut fi astfel adus din nou la Mangalia, în locul unde a fost găsit. Papirusul este format din 154 de fragmente ce stau așezate în trei cutii. În ceea ce privește descifrarea mesajului, de acest lucru se va ocupa un cercetător român, profesor la o Universitate din Franţa.

Primarul municipiului Mangalia, Claudiu Tusac, a informat, printr-un comunicat remis presei, că ceremonia oficială de predare-primire a papirusului s-a făcut între specialiștii dr. Aleksandr Nicolaievici Lesovoi, directorul Centrului de Restaurare ”I. E. Grabar” din Moscova, și dr. Sorin Marcel Colesniuc, directorul Muzeului de Arheologie „Callatis” Mangalia, în prezenţa mai multor invitaţi, printre care profesori și studenţi de la Universitatea regională de stat din Moscova, specialiști în istorie veche și arheologie din universităţile și muzeele din întreaga ţară și din străinătate, oameni de cultură și pasionaţi de istorie.

Profesorul de arheologie Alexandru

Avram de la Institutul Arheologic București, prezent la eveniment, a declarat că avem de-a face cu cea mai veche descoperire de acest gen din Europa. „Este cea mai veche descoperire de acest gen din Europa. Scrisul acestui document este cu caractere epigrafice, mai precis cu litere de forma celor care figurează pe inscripţiile pe piatră, nu se folosește forma cursivă, care apare mai târziu, începând cu secolul al III-lea î. Hr. Acest lucru este extrem de important, fiind un argument decisiv în favoare ideii că papirusul este cel mai târziu de la sfârșitul secolul al IVlea s-ar putea să fie chiar mai timpuriu, din prima jumătate a secolului al IV î. Hr.”, a afirmat Alexandru Avram.

El a mai spus că, deocamdată, nu se poate spune ce conţine acest papirus, putând fi vorba de texte literare, știinţifice sau cu valoare juridică. „Aceste documente pot să conţină texte cu caracter foarte diferit. Uneori este vorba despre opere literare sau știinţifice, filosofice. În lipsa unei lecturi, fie ea și preliminar,e nu se poate spune mare lucru, singura speranţă este ca textul să fie cât mai inteligibil pentru că, în ciuda eforturilor extrem de lăudabile, documentul rămâne fragmentar.

Speranţa ar fi să obţinem câteva cuvinte cheie care să ne permită să ne pronunţăm asupra caracterului acestui document, e un text juridic, e un text de importanţă politică, e un text literar. Poate fi absolut orice”, a explicat Alexandru Avram.

Papirusul a fost așezat în apropierea mormântului lângă care a fost descoperit în urmă cu 52 de ani.

Acum oamenii de știinţă români trebuie să se asigure că papirusul este păstrat în condiţii cât mai bune. Tocmai de aceea va fi construită o vitrină specială, unde va fi ferit de umezeală și va avea o temperatură adecvată. În plus, autorităţile din Mangalia spun că vor fi sporite măsurile de securitate ale muzeului, astfel încât în cazul în care cineva ar încerca să pătrundă fără voie în instituţie, echipele de intervenţie să ajungă acolo în mai puţin de două minute. Totodată, directorul Muzeului și muzeograful care a descoperit existenţa papirusului vor fi numiţi cetăţeni de onoare ai Mangaliei.

După presa din România

10

26 AUGUST 2011

EDI|IA DE VINERI

Diverse

GHIDUL ALIMENTELOR

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Grâul

Grâul este o plantă erbacee din familia gramineelor, cu rădăcina adâncă, frunze lanceolate și inflorescenţa în formă de spic. Această cereală s-a dezvoltat în vremuri preistorice din iarba ce creștea în Orientul Mijlociu. Este o plantă anuală. Spicul de grâu conţine între 50 și 80 de boabe. Are culoare verde, dar devine aurie atunci când se coace.

Pepenii – savoarea salatelor de fructe Pepenii ocupă un loc de cinste între fructele verii. Asezonaţi cu alte fructe de sezon, în combinaţii infinite, din pepeni poţi prepara de la cele mai sofisticate aperitive până la cele mai simple deserturi și salate - gustoase, răcoritoare Alege pepenii grei și parfumaţi, cu aspect plăcut, simetric, fără tăieturi și zgârieturi. Pepenii își păstrează aroma și prospeţimea dacă sunt ţinuţi la frigider în pungă de plastic. Din pepenele roșu, tăiat în felurite forme, poţi pregăti multe dulciuri. Folosită creativ, coaja pepenilor, galbeni sau roșii, poate fi un excelent recipient pentru supe ori diverse salate. Combină ambele varietăţi de pepene cu puţină mentă proaspătă și vei avea cea mai delicioasă salată a verii! Dacă până acum ai savurat pepenele galben doar ca desert, acum poţi experimenta un fel picant - “Insalata di Melone”. De asemenea, salata de pepene roșu, feta și mentă este perfectă pentru acest sezon.

Insalata di Melone Beneficii: Grâul este cea mai importantă cereală de pe glob, fiind cultivată pe arii extinse în întreaga lume. Această plantă stă la baza unei game variate de alimente: pâine, paste, covrigei, produse de panificaţie și cofetărie etc.

Beneficiile pe care grâul le poate aduce sănătăţii depind de gradul de prelucrare al acestei cereale. În stare naturală, nerafinată, grâul este încărcat cu importanţi nutrienţi, care însă sunt eliminaţi prin procesare, pierzându-se până la jumătate din cantitatea de vitamine B1, B2, B3, E, de acid folic, calciu, fosfor, zinc, cupru, fier și fibre. De aceea e recomandat să folosiţi grâu și produse din grâu integrale, pentru a vă bucura de efecte pozitive precum:

Menţinerea greutăţii corporale Persoanele care consumă grâu integral își menţin cu ușurinţă greutatea corporală graţie conţinutului ridicat de fibre. Mai mult, persoanele care consumă grâu procesat (inclusiv sub formă de făină de calitate superioară) au cu 49% mai multe șanse să se îngrașe decât cele ce consumă grâu integral (inclusiv sub formă de făină integrală sau produse pe baza acesteia).

Ingrediente: 1 pepene galben, copt, tăiat bucăţi, curăţat de seminţe, frunze de salată verde; sare și piper; 2 linguriţe ulei de măsline; 2 linguriţe oţet; 2 linguriţe frunze de arpagic.

Salată de pepene roşu, feta şi mentă Ingrediente: 600 g pepene roșu, fără seminţe, 1 lingură suc de lime, 100 g brânză feta mărunţită, 2 linguri ulei de măsline, mentă proaspătă tocată, 1/2 ceapă roșie feliată, 75 g măsline.

Reducerea riscului de diabet de tip 2 Grâul integral este o sursă bogată de magneziu, un mineral ce interacţionează cu mai mult de 300 de enzime din corp, inclusiv cu cele implicate în utilizarea glucozei și secreţia de insulină a organismului.

Ameliorarea inflamaţiilor cronice Prin conţinutul de betaină, grâul integral poate reduce cu până la 20% markerii nivelului de inflamaţii.

Prevenirea apariţiei pietrelor la colecist Alimentele cu un conţinut ridicat de fibre insolubile pot preveni apariţia pietrelor la colecist. Fibrele insolubile sporesc tranzitul intestinal și reduc secreţia de acizi biliari (în exces, aceștia contribuie la apariţia pietrelor).

Ameliorarea problemelor de tranzit intestinal Grâul integral este un bun laxativ. O treime de cană de grâu diminuează simptomele cauzate de constipaţia cronică.

Ingrediente: 2 mere, 2 pere nu prea moi, 1/2 pepene galben, 2 portocale (4 mandarine), 1 banană, 3 linguri de zahăr, o ceșcuţă de rom, 3-4 felii de compot de ananas, vin alb bun, 10 boabe de struguri, frunze de mentă.

Preparare: Cureţi merele, perele, portocalele și banana. Le tai pe toate cubuleţe sau felii, adaugi boabele de struguri, presari peste ele 3 linguri de zahăr și le stropești cu ceșcuţa de rom. Adaugi felile de ananas tăiate bucăţi, precum și zeama de la ananas, vin alb de calitate bună, cât să cuprindă bine toate fructele. După ce se potrivește de dulce, se servește rece.

Salată de fructe în paneraşe de pepene galben Ingrediente: 2 mere, 2 pere, 1/2 kg prune, 1 ceșcuţă rom (lichior), 250 g frișcă bătută, 2 pepeni galbeni.

Preparare: Se pun ceapa și sucul de lime într-un bol și se lasă câteva minute deoarece lămâia scade din iuţeala cepei. Se amestecă apoi pepenele tăiat cuburi, feta, ceapa, măslinele, sucul de lime și menta; se toarnă ulei de măsline deasupra și se amestecă ușor, se dă la rece. După 30 de minute poate fi servită.

Preparare: Fructele, bine spălate, se taie bucăţele și se amestecă într-un bol (nu se adaugă zahăr sau lămâie!). Se pune doar un pic de scoţișoară sau vanilie. Se pune salata de fructe în pahare de șampanie, sau în cupe, și apoi se toarnă peste ea spumantul. Amestecul cu spumantul se face numai în momentul servirii.

Salată de pepene cu lichior Amaretto Ingrediente: Jumătate pepene roșu, 1 pepene galben, frunze de mentă proaspătă, 2 linguri zahăr brun, zeama de la o lămâie, 8 linguri lichior Amaretto.

Preparare: Se sărează și se piperează bucăţile de pepene, se așază pe frunze de salată, se presară ulei și frunze de arpagic.

Reducerea riscului de dezvoltare a sindromului metabolic Studiile efectuate în ultimii ani arată efectele pe care cerealele rafinate și produsele provenite din acestea (pâinea albă, paste, biscuiţi etc.) le pot avea asupra organismului: creșterea în greutate, risc ridicat de rezistenţă la insulină (precursorul diabetului de tip 2) și de sindrom metabolic (ce prezice, deseori, atât diabetul de tip 2, cât și afecţiunile cardiovasculare). De cealaltă parte, cerealele integrale s-au dovedit a proteja împotriva tuturor acestor afecţiuni.

Acest fapt se datorează conţinutului ridicat de fibre și indexului glicemic scăzut atribuite cerealelor integrale.

Preparare: Se curăţă și se taie fructele în cubuleţe. Se presară cu zahăr, se stropesc cu puţin rom și se lasă la rece, timp de o oră. Pepenii se taie în jumătate, se îndepărtează sâmburii și se pun la rece.

Jumătăţile pe pepene se umplu apoi cu fructele amestecate cu frișcă.

Salată cu mere şi pepene

Preparare: Se curăţă de coajă ambii pepeni și miezul se taie cubuleţe sau în biluţe (cu ajutorul unei cupe speciale de îngheţată sau cu o linguriţă), se stropește cu zeama de lămâie, apoi se dă rece o oră.

Se pune miezul de pepene într-un castron și se presară zahărul brun deasupra, apoi menta tocată mărunt și la sfârșit lichiorul Amaretto. Se dă la rece 20 de minute, apoi poate fi servită.

Salată de pepene galben Preparare: Se taie pepenele în două. Se scoate miezul și se pune deoparte. Bucăţi din acesta vor fi folosite la salată, iar din restul se poate face un suc. Căpșunile se spală, li se scot codiţele și se taie în jumătăţi. Bananele se desfac din coajă și se taie rondele. Piersicile și caisele se spală, li se scot sâmburii și se taie cubuleţe. Se amestecă fructele, se presară cu zahăr și se stropesc cu lichiorul de fructe. Pepenele se umple cu salata de fructe și îngheţata, alternându-le. Se servește rece, cu frișcă deasupra.

Cocktail cu salată de fructe Ingrediente: O sticlă de vin spumant, 2 nectarine, 1/2 pepene galben, 1 măr, 2 piersici, 2 caise.

Pepene umplut cu salată de fructe Ingrediente: 8 căpșuni, 2 banane, 3 piersici, 6 caise, 1 pepene roșu; zahăr, lichior de fructe, frișcă, îngheţată (după gust).

Cantităţile se pot schimba.

Încrederea părintelui în copil Toţi părinţii au proiecte pentru copilul lor. Ar vrea ca el să devină medic, muzician sau mare om de afaceri. Chiar dinainte de nașterea lui, visează și își spun că rolul copilului va fi să ducă mai departe afacerile familiei, să se ocupe în continuare de ceea ce au început părinţii.

Prenumele pe care îl alegem pentru copil simbolizează proiectul pe care îl avem pentru el și imaginea pe care ne-o facem despre el. Fie că este un prenume de rege sau de actor, prenumele bunicului sau al nașului care are o afacere prosperă, un prenume rar, alegerea pe care o facem are un sens pe care copilul îl va remarca.

Bineînţeles, dacă aceste proiecte sunt constrângătoare, riscă să izoleze

copilul într-o evoluţie care nu-i aparţine. Copilul nu trebuie să oglindească dorinţa părinţilor săi. Dacă visul părinţilor lasă destul loc copilului și proiectelor sale, atunci se va instala o dinamică pozitivă. Încrederea copilului se sprijină pe faptul că a fost dorit de părinţi, că aceștia au încredere în capacităţile lui și au ambiţii pentru el.

Dacă la opt ani copilul spune: “Când voi fi mare, mă voi face președinte sau aviator”, părinţii trebuie să-i răspundă: “De ce nu, dacă vrei cu adevărat? Sunt sigur(ă) că vei fi un președinte, aviator bun.”

A doua manieră de a avea încredere în copil este de a fi răbdători cu el și de a respecta progresele pe care le face. În lumea noastră, în care totul se accelerează, noi ne așteptăm ca și copiii să-și accelereze dezvoltarea.

Vrem să fie precoce și autonomi, dar ei sunt decât niște fiinţe mici care avansează în ritmul lor. Pentru ca un

Reducerea riscului de cancer Grâul integral s-a dovedit a funcţiona și ca agent anticancerigen. Tărâţea de grâu accelerează metabolizarea estrogenului – cunoscut ca promotor al cancerului mamar. De asemenea, consumul tărâţei de grâu a fost asociată cu reducerea acizilor biliari și a enzimelor bacteriene din fecale asociate cu cancerul de colon.

Protecţie împotriva astmului din copilărie Magneziul și vitamina E furnizate de grâul integral au efecte antiinflamatorii ce ameliorează simptomele asociate astmului din copilărie, scăzând cu până la 88% sensibilitatea copiilor la factorii care restricţionează căile aeriene, cauzând simptomele tipice astmului.

copil de șase, șapte ani să fie fericit și să se simtă bine în pielea lui, trebuie să trăiască din plin ca un copil de vârsta lui și să aibă jucăriile, plăcerile, jocurile și responsabilităţile specifice acestei vârste. În cazul copiilor, dezvoltarea nu se face în mod constant. Se poate întâmpla ca acel copil care a învăţat mai repede să meargă, să facă pe el mult timp sau cel care a început mai târziu să vorbească să devină foarte isteţ.

Dezvoltarea copiilor este întotdeauna evaluată după criterii vizibile: merge în picioare, nu mai face pe el, știe să-și scrie numele, numără până la o sută.

Trebuie să avem în vedere în special anumite progrese care sunt foarte importante, dar nu se vorbește foarte mult despre ele. De exemplu, capacitatea de a stabili legături cu străinii, de a se juca singur sau de a suporta unele frustrări – ele sunt la fel de importante, ca și mersul în picioare, dar, din păcate, li se acordă mult mai puţină importanţă.

Se așteaptă prea multe lucruri de la copii, pe care aceștia nu le pot face, deoarece nu au vârsta necesară sau nu sunt dezvoltaţi suficient, iar aceasta le slăbește încrederea în ei.

Ingrediente: jumătate pepene galben de culoare portocalie, jumătate pepene galben - de culoare verde, jumătate pe-

pene galben - de culoare galbenă, 5 linguri zahăr, 200 ml linguri rom, o lingură de scorţișoară, seminţe de rodie, frunze de mentă.

Preparare: Se taie fructele cubuleţe și se pun într-un bol cu zahăr, rom și scorţișoară. Se pun apoi seminţele de rodie și frunzele de mentă tocate mărunt. Se poate aromatiza salata de pepene galben și cu anason și nucșoară sau se poate adăuga o lingură de smântână dulce.

Apa conferă spaţiului un efect dramatic Atunci când vine vorba despre a imprima o caracteristică acvatică spaţiului de locuit, majoritatea oamenilor se duc cu gândul la fântânile exterioare sau la iazurile cu pești. Desigur, acestea reprezintă alegeri excelente și pot aduce nenumărate ore de relaxare și un confort psihic neașteptat. Ce se întâmplă însă, atunci când doriţi să beneficiaţi de aceste avantaje și în spaţiul interior?

Încercaţi să vedeţi partea bună din copilul dvs., nu trebuie să fie geniu la patru ani. Copilul este fericit atunci când simte că părinţii săi sunt mândri de el și de ceea ce a făcut. Este deci mai bine să așteptaţi să dobândească o nouă aptitudine în ritmul său, atunci când va “decide” el și se va simţi pregătit.

Dacă insistaţi, ristaţi să inhibaţi copilul inutil. Pentru a nu-l răni și a nu-l face să simtă că își neliniștește sau dezamăgește părinţii, nu trebuie să impui reguli arbitrare. Profită cu bucurie de etapa în care se află, ai încredere în timp și în virtuţile răbdării.

Elementele acvatice de interior au câștigat o foarte mare popularitate în ultima perioadă, pe piaţa de profil existând numeroase stiluri și modele diferite, dintre care vă puteţi alege pe cele potrivite locuinţei dvs.

Mulţi oameni optează pentru fântânile de masă, datorită faptului că sunt ușor de întreţinut, ocupă puţin spaţiu și conferă exact aerul liniștit pe care l-ar aduce orice alt tip de element decorativ care implică apa. Un alt avantaj al fântânilor de apă este acela că pot fi mutate oriunde în cameră, în funcţie de dispoziţia dvs. sau de aranjamentul camerei. Singurul detaliu la care trebuie să fiţi atenţi este ca fântâna să fie făcută dintr-un material care să se regăsească undeva în cameră, pentru a se crea o coordonare cu celelalte elemente decorative. Fântânile de masă reprezintă o alegere excelentă în cazul în care intenţionaţi să introduceţi în spaţiul interior un element acvatic de dimensiuni mai mari și doriţi să probaţi mai întâi felul în care vă acomodaţi cu acest tip de obiect.

Intrefete.ro

Obiceiuri care-ţi fură tinereţea Orice femeie poate arăta cu câţiva ani mai în vârstă dacă nu are grijă de sănătatea ei sau dacă are un stil de viaţă dezordonat, cu multe excese. Iată care sunt cele mai nocive obiceiuri care te îmbătrânesc prematur și cum pot fi depășite.

Fumatul este cel mai dăunător Pentru că te face să ai o respiraţie urât mirositoare, favorizează apariţia ridurilor și pentru că îngălbenește din-

ţii, fumatul ocupă primul loc în rândul obiceiurilor care te îmbătrânesc cu mult înainte de vreme.

Totodată, fumătoarele pot suferi de tuse cronică, au o rezistenţă slabă la efort, cât și o predispoziţie la unele afecţiuni grave, precum cancerul de plămâni.

Ce este de făcut: Dacă ai acest viciu, este bine să renunţi cât mai repede la el. Poate fi greu, din cauza dependenţei de nicotină, dar nu imposibil.

Astfel, de fiecare dată când „ai trage un fum”, găsește-ţi o altă ocupaţie: bea un pahar cu apă, respiră adânc sau găsește ceva de ronţăit. Gândește-te și la partea financiară, căci vei reuși să faci destule economii.

Mesele neregulate, drum către boală sigură Să mănânci numai când îţi aduci aminte, fără să ai un program fix este o mare greșeală! Acest obicei îţi poate afecta sănătatea fizică, căci, în timp, poate duce la apariţia bolilor de stomac și a unor afecţiuni ale inimii.

Totodată, te poţi alege cu kilograme în plus, ceea ce ţi-ar crea un mare disconfort psihic. Astfel, riști să devii o femeie stresată și anxioasă.

Ce este de făcut: În primul rând, nu sări niciodată peste micul dejun, căci este cea mai importantă masă a zilei. Te ajută cel mai bine să-ţi conservi energia! Totodată, fă bine și ia prânzul și cina la aceeași oră, în fiecare zi.

La fel de important este să nu mănânci seara, cu două ore înainte de culcare.

Sedentarismul înseamnă obezitate La serviciu mergi doar cu mașina sau cu autobuzul, iar de exerciţii fizice nici nu se pune problema! Ai mare grijă, căci ești una dintre posibilele victime ale obezităţii, a diabetului sau a bolilor de inimă! Aceste afecţiuni au strânsă legătură cu lipsa mișcării și te vor face să arăţi nu tocmai de invidiat!

Ce este de făcut: Seara, în loc să te uiţi două-trei ore la televizor, ieși la o plimbare prin parc, timp de 10-20 de minute. După câteva zile, poţi trece și la alergări ușoare. Iar dimineaţa, în drum spre serviciu, încearcă să pleci mai devreme de acasă și să mergi pe jos câteva staţii de autobuz.

Nopţile pierdute slăbesc imunitatea Sigur ai tot auzit vorbindu-se despre somnul de frumuseţe. Ei bine, chiar așa

este! Fiindcă sunt acele opt ore de somn pe care fiecare femeie ar trebui să le respecte în fiecare noapte.

Fără ele, riști să te îmbolnăvești, căci poate duce la slăbirea sistemului imunitar. O spune un studiu al cercetătorilor americani de la Universitatea din West Virginia, SUA.

Ce este de făcut: Este bine mergi la culcare în jurul orei 22.00, deoarece este momentul când organismul începe să se refacă. Nu uita să-ţi faci un orar de somn, pe care să-l respecţi pe cât de mult se poate. Acest lucru înseamnă să mergi la culcare și să te trezești la aceeași oră.

Gândurile negative fură din viaţă Să pui întotdeauna răul în faţă și să nu vezi decât partea goală a paharului: sunt cele mai bune dovezi de pesimism. Dacă te regăsești în această descriere, înseamnă că ai toate șansele să-ţi îmbolnăvești sufletul încet, dar sigur.

Persoanele pesimiste sunt mai depresive și lipsa poftei de viaţă le poate face să cadă mult mai ușor pradă unor

afecţiuni. Totodată, o persoană pesimistă este nesigură pe ea, de aceea are toate șansele de a trece pe lângă multe reușite. Iar eșecurile contribuie la o îmbătrânire înainte de vreme.

Ce este de făcut: Persoanele care au o atitudine negativă asupra vieţii trebuie să-și schimbe modul de a gândi, pentru a-și păstra echilibrul psihic și sănătatea trupului. Așa că încearcă să râzi mai mult. Și să te accepţi cu micile defecte și insuccese, căci a greși este omenește!

Puteţi găsi câteva modele și materiale diferite care vor completa locuinţa dvs., conferindu-i un aspect armonios. O variantă populară pentru cei care vor să instaleze ceva permanent este fântâna de hol, care poate constitui un element minunat de primire în orice casă. Indiferent de stilul decorativ, acest tip de fântână este întotdeauna potrivit, varietatea de modele de pe piaţă oferindu-va posibilitatea de a alege pe cea mai potrivită cu modul dvs. de viaţă și cu bugetul de care dispuneţi. Atunci când doriţi să ridicaţi valoarea fântânilor sau bazinelor de interior, elementele acvatice amplasate în pardoseală reprezintă alegerea potrivită.

Dacă locuinţa dvs. este suficient de spaţioasă și poate suporta modelul, puteţi să aveţi în vedere o fântână de perete, din care să se scurgă apa într-un bazin amplasat în living sau în hol. Multor persoane le place să integreze elementele acvatice de pardoseală în camerele anexate locuinţei sau în curţile interioare închise. Dacă vă plac cu adevărat fântânile și bazinele interioare, puteţi, eventual, alege să construiţi podele de apă și să amplasaţi fântâni decorative peste tot în locuinţa dvs. Țineţi minte că fântânile, piscinele, bazinele sau iazurile necesită un grad mare de îngrijire. Elementele acvatice de exterior au adesea nevoie de foarte multă atenţie la întreţinere și de curăţare permanentă, pe când cele de interior necesită, de regulă, o curăţare ușoară cu produse chimice. Este foarte important să aveţi în vedere cantitatea de timp și efortul pe care va trebui să le investiţi pentru a menţine aceste elemente curate, înainte de a va amplasa câte unul sau mai multe în fiecare cameră. Studiaţi cu atenţie condiţiile de îngrijire și vorbiţi cu un expert înainte de a începe decorarea cu elemente acvatice - vă veţi bucura de aceste oaze calmante mai mult dacă veţi proceda astfel.

InCasa.ro

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

29

Luni AUGUST

6.00 Vedete la bis! 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa!

9.10 Magazinul copiilor. 9.45, 13.10 Desene animate. “Piticii înţelepţi”. 10.15 Reporterul de gardă. 10.40 Independenţa 20. “TV Moldova-1” a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională. 12.40 Portrete în timp. Petru Eșanu. 13.00 ȘTIRI. 13.40 Baștina. Magazin agricol. 14.10 Erudit-cafe. 14.50 Documentar. “Euromaxx”.

17.00 ȘTIRI. 17.10 Pianul - reflecţie a culturii europene. Pavel Moticinschi (Polonia). 17.15 Box. Turneu Internaţional. Cupa Prim-ministrului.

18.00 Petalo romano. 18.40 Povestea de seară.

19.00 MESAGER (rus.) 19.45 Sofia Vicoveanca la Chișinău. Spectacol muzical. 20.50 Descoperă Moldova. Butești. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Film. “LĂUTARII” (“Moldova-film”, 1972).

Episodul 1. 22.50, 2.30 Săptămâna sportivă.

23.20 ȘTIRI. 23.30 “Nu am timp să-mbătrânesc”.

Benefice jubiliar. Olga Ciolacu. Partea 1. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Două decenii de independenţă.

Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria.

Mircea Snegur. 1.30 Natura în obiectiv. 3.00 Vedete la bis! 4.30 Descoperă Moldova. Parcul Naţional Orhei. 4.45 Cântecele Independenţei.

5.00 Documentar. “Drumul spre Independenţă”.

5.45 Calendarul zilei.

6.00 Film artistic 8.30 Să te prezint părinţilor. Reluare 10.30 În gura presei 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 13.30 Film artistic 15.30 Să te prezint părinţilor . Reluare 16.30 Serial. Canan – Destin furat. Ep.37. Turcia 2011 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Film artistic 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.38. Turcia 2011 00.00 Serial 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05:30 – Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 – Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 – Teleshopping 08:15 – Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 – Teleshopping 09:45 – Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 – Teleshopping 11:15 – Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 – Teleshopping 12:45 – Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 – Teleshopping 14:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 – Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 – Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 – Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 – Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 – Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 – Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 – Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 – Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 – Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 02:30 – Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 – Doamne de poveste 04:00 – Acasa în bucătărie 04:45 – Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 – Știrile Pro Tv Ă Ce se întâmplă, doctore? ĂOmul care aduce cartea 10:00 – Teleshopping 10:30 – Serial: Academia de poliţie (r) 12:15 – Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 – Știrle Pro Tv 14:00 – Film artistic: Planuri ascunse 16:00 – Teleshopping 16:15 – Serial: Tânăr și neliniștit, ep. 4062 17:00 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 – Film artistic: Dorinţele Lolei, partea I 19:00 – Știrile Pro Tv 19:50 – Profit 20:00 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 – Film artistic: Poliţia în direct 22:25 – Profit 22:30 – Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 – Serial: Doi barbaţi și jumătate, ep. 21, 22, anul VII 00:00 – Film artistic: Poliţia în direct (r) 01:30 – Știrile Pro Tv din Sport(r) 01:45 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 – Serial: Tânăr și neliniștit (r) 03:00 – Film artistic: Dorinţele Lolei, partea I (r) 04:00 – Serial: Doi barbaţi și jumătate (r) 05:00 – Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 – După 20 de ani (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л « Д о б р о е утро». Продолжение 9.30 «Контрольная закупка» 10.00 «Жить здорово!»

11.00 «Модный приговор» 12.00 Новости 12.20 «ЖКХ» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 16.00 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 Премьера сезона. «Свобода и справедливость» с Андреем Макаровым 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.50 «Давай поженимся!» 19.50 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 Новая комедия «Немного не в себе» 22.30 Премьера сезона. «Товарищи полицейские» 23.25 Премьера. “Иван Охлобыстин. Поп-звезда” 0.25 Ночные новости 0.45 Брюс Уиллис, Ричард Гир в остросюжетном фильме “Шакал” 2.45 Комедия “Идиократия” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Идиократия”. Продолжение 4.10 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 7.00 Telejurnal matinal.

8.00 Vară, fete și vedete. 10.10, 4.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”.

11.25 Replay. 12.45, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.15 Telejurnal.

14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”.

17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional.

17.20, 1.00, 2.15 TVR-55. 19.45 Sport. 23.00 O dată-n viaţă. 1.50 Curier TV. 5.20 Dănutz S.R.L. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 PASSE-MOI LES JUMELLES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CÔTÉ MAISON 10:00 FLASH INFO 10:03 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:10 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TIVi5MONDE - ZOOVILLE 10:30 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE - LES P’TITES POULES 10:50 TiVi5MONDE - LES P’TITES POULES 11:00 FLASH INFO 11:03 À TABLE ! 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:30 LES ÉNIGMES DU SPHINX 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 DES RACINES & DES AILES 16:50 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 FORTIER 20:20 FORTIER 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 L’ODYSSÉE CLIMATIQUE DU SOUTHERN STAR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LE DERNIER SOUFFLE 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 OUVRIR UNE MAISON D’HOTES, ILS L’ONT FAIT !

30

26 AUGUST 2011

Programe TV Marţi AUGUST

6.00 Focus TV. 6.30 Documentar. “Almanah cinematografic”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10 Film.

“MARIA-MIRABELA” (“Moldova-film”, 1981). 10.20 Accente economice. 10.50 Cuvintele credinţei.

11.40 27 august -20 de ani de independenţă.

Talk-show. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Săptămâna sportivă.

13.40 Documentar. “Glasul libertăţii”. 14.35 Fii tânăr!

17.00 MESAGER (rus.) 17.25 MESAGER. Stop-cadru.

Interviu cu Marian Lupu, Președinte interimar al RM, și Vlad Filat, Prim-minisru al RM. 18.00 “O, libertate, sfântă libertate”. Concert dedicat Sărbătorii Naţionale “Limba Noastră cea Română”. Transmisiune de la Palatul Naţional. 20.30 Descoperă Moldova.

Galeria “Emil Racoviţă”. 20.40 Dor de Eminescu.

Program muzical cu M. Bieșu. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Film. “LĂUTARII” (“Moldova-film”, 1972). Episodul 2. 23.00 ȘTIRI. 23.10 “Nu am timp să-mbătrânesc”. Benefice jubiliar. Olga Ciolacu.

Partea 2. 0.40 Respiro. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Două decenii de independenţă. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. Ion și Doina Aldea-Teodorovici. 1.30 Știinţă și inovare. 2.30 Portrete în timp. Dumitru Matcovschi. 3.00 Independenţa 20.

Evoluează Ansamblul de Dansuri Populare “Joc”.

4.30 Dor. Grigore Vieru. 5.00 Descoperă Moldova.

Orheiul Vechi. 5.10 Documentar. “Sârma de pe Prut”.

5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Să te prezint părinţilor . Reluare 8.30 Film artistic 10.30 În gura presei 12.00 Film artistic 13.00 Film artistic 15.30 Să te prezint părinţilor.

Reluare 16.30 Serial. Canan – Destin furat. Ep.38.

Turcia 2011 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Film artistic 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Recital 23.00 Serial.

Canan – Destin furat. Ep.39. Turcia 2011 00.00 Serial 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05:30 – Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 – Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 – Teleshopping 08:15 – Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 – Teleshopping 09:45 – Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 – Teleshopping 11:15 – Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 – Teleshopping 12:45 – Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 – Teleshopping 14:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 – Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 – Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 – Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 – Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 – Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 – Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 – Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 – Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 – Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 02:30 – Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 – Doamne de poveste 04:00 – Acasă în bucătărie 04:45 – Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 – Știrile Pro Tv Ă Ce se întâmplă, doctore? Ă Omul care aduce cartea 10:00 – Teleshopping 10:30 – Film artistic: Planuri ascunse (r) 12:15 – Serial: Tanar si nelinistit (r) 13:00 – Știrile Pro Tv 14:00 – Film artistic: Conspiraţie de proporţii 16:00 – Teleshopping 16:15 – Serial: Tânăr și neliniștit, ep. 4063 17:00 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 – Film artistic: Dorinţele Lolei, partea a II-a 19:00 – Știrile Pro Tv 19:50 – Profit 20:00 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 – Serviţi, vă rog! 22:25 – Profit 22:30 – Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 – Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep. 1, anul VI 00:00 – Film artistic: Dorinţele Lolei, partea a II-a (r) 01:00 – Știrile Pro Tv din Sport(r) 01:15 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 – Serial: Tânăr și neliniștit (r) 02:30 – Serviţi, vă rog! (r) 04:00 – Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 05:00 – Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 – Promotor (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.20 «Жить здорово!» 10.20 «Модный приговор» 11.20 «Ураза-Байрам». Трансляция из Уфимской Соборной мечети 12.00 Новости 12.20 «ЖКХ» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 16.00 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 Премьера сезона. «Свобода и справедливость» с Андреем Макаровым 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.50 «Давай поженимся!» 19.50 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 Новая комедия «Немного не в себе» 22.30 Премьера сезона. «Товарищи полицейские» 23.25 Премьера. «Моя мама - Диана» 0.20 Ночные новости 0.40 Вайнона Райдер, Гэбриэл Бирн в фильме «Маленькие женщины» 2.35 Валентина Теличкина в фильме «Осенние свадьбы» 3.00 Новости 3.05 Фильм «Осенние свадьбы». Продолжение 3.55 «Давай поженимся!»

31

Miercuri AUGUST

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 6.15 Vedete la bis. 7.10, 8.10, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 1.15 Două decenii de independenţă.

Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria.

Valentin Mândâcanu. 9.20 Evantai folcloric. 10.00 “Omagiu Limbii Române”. Spectacol literar-artistic. Transmisiune din Grădina Publică “Ștefan cel Mare”. 11.30 “Hai să ne distrăm”. Program muzical pentru copii. 12.30 Moldovenii de pretutindeni.

13.00 Cultura azi. 13.50 Templul muzicii. 14.30 Documentar. “Dimensiunea diplomatică”. 17.00 ȘTIRI. 17.10, 19.35, 21.35 Spectacol dedicat Sărbătorii Naţionale “Limba Noastră cea Română”.

Transmisiune din PMAN. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 23.00 ȘTIRI. 23.10, 2.30 “Roua Veșniciei”. Spectacol literar-muzical în memoria lui Grigore Vieru. 0.40 Medalion muzical. Anastasia Lazariuc. 1.00 TVMi. Știri. 1.30 Documentar.

“Moldova, gură de rai”. 4.30 Portrete în timp.

Ion Vatamanu. 5.00 Grigore Vieru și cântecul popular. 5.45 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Să te prezint părinţilor . Reluare 8.30 Film artistic 10.30 In gura presei, cu Mircea Badea 12.00 Film artistic 13.00 În oglindă.

Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Film artistic 15.30 Să te prezint părinţilor . Reluare 16.30 Serial. Canan – Destin furat.

Ep.39. Turcia 2011 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Film artistic 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.40.

Turcia 2011 00.00 Serial 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05:30 – Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 – Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 – Teleshopping 08:15 – Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 – Teleshopping 09:45 – Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 – Teleshopping 11:15 – Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 – Teleshopping 12:45 – Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 – Teleshopping 14:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 – Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 – Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 – Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 – Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 – Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 – Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 –Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 – Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 – Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 02:30 – Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 – Doamne de poveste 04:00 – Acasă în bucătărie 04:45 – Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 – Știrile Pro Tv Ă Ce se întâmplă, doctore? Ă Omul care aduce cartea 10:00 – Teleshopping 10:30 – Film artistic: Conspiraţie de proporţii (r) 12:15 – Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 – Știrile Pro Tv 14:00 – Film artistic: Tootsie 16:00 – Teleshopping 16:15 – Serial: Tânăr și neliniștit, ep. 4064 17:00 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 – Serviţi, vă rog! (r) 19:00 – Știrile Pro Tv 19:50 – Profit 20:00 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 – Serviţi, vă rog!

22:25 – Profit 22:30 – Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 – Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep. 2, anul VI 00:00 – Știrile Pro Tv din Sport 00:15 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 00:45 – Serial: Tânăr și neliniștit (r) 01:30 – Serviţi, vă rog! (r) 03:15 – Știrile Pro Tv (r) 04:00 – Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 05:00 – Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 – România, te iubesc! (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л « Д о б р о е утро». Продолжение 9.30 «Контрольная закупка» 10.00 «Жить здорово!»

11.00 «Модный приговор» 12.00 Новости 12.20 «ЖКХ» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 16.00 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 Премьера сезона. «Свобода и справедливость» с Андреем Макаровым 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.50 «Давай поженимся!»

19.50 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 Новая комедия «Немного не в себе» 22.30 Премьера сезона. «Товарищи полицейские» 23.25 Cреда обитания. «Что хуже горькой редьки?» 0.25 Ночные новости 0.45 Тим Аллен, Джеми Ли Кертис, Дэн Эйкройд в комедии «Рождество с неудачниками» 2.20 Борислав Брондуков, Станислав Садальский, Олег Анофриев в комедии «Кот в мешке» 3.00 Новости 3.05 Комедия «Кот в мешке». Продолжение 3.50 «Давай поженимся!»

7.00 Telejurnal matinal.

8.00, 0.50 Vară, fete și vedete. 10.10, 4.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”.

11.25, 2.20 Perechea potrivită. 12.30 Festivalul Internaţional “George Enescu 2011”. 12.35 Contur.

12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial.

“DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter.

Buletin informaţional. 17.20 TVR 55. 19.45 Sport.

23.00, 5.25 Viaţa satului. 1.55 Post meridian. 6.55 Imnul României.

7.00 Telejurnal matinal.

8.00, 23.50 Vară, fete și vedete. 10.10, 4.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”.

11.25, 2.20 Perechea potrivită. 12.30 Festivalul Internaţional “George Enescu 2011”. 12.35 Contur. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”.

14.00, 18.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20 TVR 55.

19.45 Sport. 23.00, 5.20 Festivalul de Folclor al Românilor de Pretutindeni, Geoagiu 2011. 1.55 M.A.I. aproape de tine. 6.10 Festivalul de Folclor Ileana Rus, 2011. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 VISITE LIBRE 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:10 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TIVi5MONDE - ZOOVILLE 10:30 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE - LES P’TITES POULES 10:50 TiVi5MONDE - LES P’TITES POULES 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 ENTERRÉS VOLONTAIRES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 FORTIER 15:50 FORTIER 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA SAINTE VICTOIRE 21:20 FLASH INFO 21:20 LE GRAND MOMENT DE SOLITUDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 AUTOPSY 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 STUDIO 12 1:35 D6BELS ON STAGE 2:35 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 NOUGARO, À TOMBEAU OUVERT ET À GUICHETS FERMÉS

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:10 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TIVi5MONDE - ZOOVILLE 10:30 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE - LES P’TITES POULES 10:50 TiVi5MONDE - LES P’TITES POULES 11:00 FLASH INFO 11:05 LITTORAL 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 SHANTI, AU COEUR DE L’INDE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 JUDEX 16:35 FLASH INFO 16:40 SORTIE DE ROUTE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 CE JOUR-LÀ 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES CHÂTAIGNIERS DU DÉSERT 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 FORTIER 1:40 FORTIER 2:30 CE JOUR-LÀ 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 SUR LA PISTE DU RENNE BLANC

1

Joi SEPTEMBRIE

6.00 Documentar. “Arts 21”. 6.30 Medalion muzical. Anatol Chiriac. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 13.10 Documentar. “Lumea animalelor”.

9.40 Natura în obiectiv. 10.10 Știinţă și inovare.

10.40 Film. “ARMĂSARUL SĂLBATIC”. 12.15 Povestea unei vieţi. 12.40 La datorie. 13.00 ȘTIRI. 13.40 Documentar. “Columb: expediţia uitată”. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Fii tânăr! 17.50, 5.05 Cultura azi. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Portrete în timp. Mihai Dolgan. 20.15 Reporterul de gardă. 20.40 Respiro. 20.50 Super-lot “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Film. “ANNA KARENINA” (Anglia, 1948). 0.00 ȘTIRI. 0.10 I.L.Caragiale.

“Procesul”. 0.45 Legendele muzicii. 1.00 TVMi. Știri. 1.15, 2.30 Două decenii de independenţă.

1.30 Documentar. “Moldova, gură de rai”. 4.30 Erudit-cafe. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Să te prezint părinţilor . Reluare 8.30 Film artistic 10.30 In gura presei, cu Mircea Badea 11.00 Film artistic 13.00 Film artistic 15.30 Să te prezint părinţilor . Reluare 16.30 Serial. Canan – Destin furat. Ep.41. Turcia 2011 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Film artistic 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10Recital 23.00 Serial.

Canan – Destin furat. Ep.41. Turcia 2011 00.00 Serial 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05:30 – Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 – Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 – Teleshopping 08:15 – Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 – Teleshopping 09:45 – Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 – Teleshopping 11:15 – Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 –Teleshopping 12:45 – Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 – Teleshopping 14:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 – Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 – Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 – Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 – Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 – Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 – Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 – Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 – Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 – Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 02:30 – Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 – Doamne de poveste 04:00 – Acasă în bucătărie 04:45 – Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 – Știrile Pro Tv Ă Ce se întâmplă, doctore? Ă Omul care aduce cartea 10:00 – Teleshopping 10:30 – Film artistic: Chipul îndoielii 12:15 – Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 – Știrile Pro Tv 13:30 – Serviţi, vă rog! (r) 16:00 – Teleshopping 16:15 – Serial: Tânăr și neliniștit, ep. 4065 17:00 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 – Happy Hour 19:00 – Știrile Pro Tv 19:50 – Profit 20:00 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 – Film artistic: Cod de acces: Swordfish 22:25 – Profit 22:30 – Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 – Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep. 3, anul VI 00:00 – Film artistic: Cod de acces: Swordfish (r) 01:30 – Știrile Pro Tv din Sport(r) 01:45 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 – Serial: Tânăr și neliniștit (r) 03:00 – Știrile Pro Tv (r) 04:00 – Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 05:00 – Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 – Apropo Tv (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л « Д о б р о е утро». Продолжение 9.30 «Контрольная закупка» 10.00 «Жить здорово!» 11.00 «Модный приговор» 12.00 Новости 12.20 «ЖКХ» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 16.00 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 Премьера сезона. «Свобода и справедливость» с Андреем Макаровым 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.50 «Давай поженимся!» 19.50 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 Новая комедия «Немного не в себе» 22.30 Премьера сезона. «Товарищи полицейские» 23.25 «Человек и закон» с Алексеем Пимановым 0.25 Ночные новости 0.45 Премьера. Эдриен Броуди, Бейонсе Ноулз в фильме «Кадиллак Рекордс» 2.30 Комедия «В эту игру могут играть трое» 3.00 Новости 3.05 Комедия «В эту игру могут играть трое». Продолжение 4.05 «Давай поженимся!»

2

Vineri SEPTEMBRIE

6.00 Abraziv. 6.30 Natura în obiectiv. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.50 Bună dimineaţa! 9.10, 13.10 Documentar. “Lumea animalelor”. 9.25 Documentar. “Columb: expediţia uitată”. 11.00 Moldovenii de pretutindeni. 11.30 Vedete la bis. 12.30 Portrete în timp. Iurie Negoiţă.

13.00 ȘTIRI. 13.40 Film. “FATA DIN JERSEY” (SUA, 2004). 17.00 ȘTIRI. 17.10 I.S. Bach.

“Două concert pentru trei piane și orchestră”. 17.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.00, 2.30 Accente economice. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.).

19.45 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”.

20.40, 0.45 Respiro. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Fii tânăr! 22.30 Film. “ARMĂSARUL SĂLBATIC”. 0.00 ȘTIRI. 0.10 In-Grid.

Recital. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Două decenii de independenţă. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. 1.30 Documentar.

“Moldova, gură de rai”. 3.00 I.L.Caragiale.

“Procesul”. 3.35 Reporterul de gardă. 4.30 Descoperă Moldova. Chișinău, orașul vechi.

4.45 Sofia Vicoveanca la Chișinău. Spectacol muzical. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Să te prezint părinţilor . Reluare 8.30 Film artistic 10.30 In gura presei, cu Mircea Badea 11.00 Film artistic 13.00 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Film artistic 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Film artistic 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Fără măști 23.30Film artistic 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05:30 – Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 – Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 – Teleshopping 08:15 – Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 – Teleshopping 09:45 – Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 – Teleshopping 11:15 – Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 – Teleshopping 12:45 – Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 – Teleshopping 14:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 – Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 – Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 – Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 – Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 – Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 – Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30– Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 – Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 – Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 02:30 – Poveștiri de noapte (reluare din 29 august) (15) (divertisment) 03:00 – Doamne de poveste 04:00 – Acasă în bucătărie 04:45 – Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 – Știrile Pro Tv Ă Ce se întâmplă, doctore? Ă Omul care aduce cartea 10:00 – Teleshopping 10:30 – Film artistic: Gașca 12:15 – Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 – Știrile Pro Tv 14:00 – Film artistic: Ferma veselă 16:00 – Teleshopping 16:15 – Serial: Tânăr și neliniștit, ep. 4066 17:00 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 – Happy Hour 19:00 – Știrile Pro Tv 19:50 – Profit 20:00 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 – Fotbal: Preliminariile Euro 2012: Luxemburg – România 22:30 – Film artistic: Esenţa răului 01:00 – Film artistic: Gașca (r) 02:30 – Fotbal: Preliminariile Euro 2012: Luxemburg – România 04:30 – Știrile Pro Tv (r) 05:15- Știrile Pro Tv din Sport 05:45 – Serial: Tânăr și neliniștit (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л « Д о б р о е утро». Продолжение 9.30 «Контрольная закупка» 10.00 «Жить здорово!» 11.00 «Модный приговор» 12.00 Новости 12.20 «ЖКХ» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 1 5 . 3 0 « Хоч у з н ат ь » с М и х а и л о м Ширвиндтом 16.00 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Жди меня» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.50 «Поле чудес» 19.50 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.25 «Шоу ни бе ни ме нехило» 22.00 Футбол. Отборочный матч Чемпионата Европы 2012. Сборная России - Сборная Македонии. Прямой эфир 23.55 Премьера. Энн Хэтэуэй в фильме «Рейчел выходит замуж» 1.45 Анатолий Равикович в детективе «Загадка Эндхауза» 3.25 Фильм «На бойком месте» 5.05 Сериал «Жизнь»

7.00 Telejurnal matinal.

8.00, 1.00, 5.20 Vară, fete și vedete. 10.10, 4.25 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 11.25, 2.20 Perechea potrivită. 12.35 Contur. 12.40, 18.15 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal.

14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”.

17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional.

17.20 TVR 55. 19.30 Festivalul Internaţional “George Enescu 2011”. 23.00 Dănutz S.R.L. 1.55 Interes general. 3.15 O vară cu Chopin. 6.55 Imnul României.

7.00 Telejurnal matinal. 8.00, 0.40, 4.10 Vară, fete și vedete. 9.50 Agenda Festivalului Internaţional “George Enescu 2011”.

10.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 11.25, 5.50 Teleenciclopedia. 12.35 Contur. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”.

14.00, 18.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20 TVR 55. 19.45 Sport. 23.00 Dănutz S.R.L. 2.20 ÎnTrecerea anilor. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 JARDINS ET LOISIRS 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE T’CHOUPI ET DOUDOU 10:08 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TIVi5MONDE - ZOOVILLE 10:31 TIVI5MONDE LÉON 10:35 TiVi5MONDE - LES P’TITES POULES 10:48 TiVi5MONDE - LES P’TITES POULES 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:30 MAGIE, RÊVE ET ILLUSION 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LES CHÂTAIGNIERS DU DÉSERT 16:37 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYE SPECIAL, LA SUITE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 RABOLIOT 21:01 FLASH INFO 21:04 PEUPLES DU MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 PLEIN SUD 23:30 QUALIFICATIONS EURO 2012 - LES ENJEUX POUR LA FRANCE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 DES MOTS DE MINUIT 2:31 ENVOYE SPECIAL, LA SUITE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 À TABLE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CÔTÉ JARDIN 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:08 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TIVi5MONDE - ZOOVILLE 10:31 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE - LES P’TITES POULES 10:48 TiVi5MONDE - LES P’TITES POULES 11:00 FLASH INFO 11:03 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 11:34 NEC PLUS ULTRA 12:03 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 NEC PLUS ULTRA 13:30 J’AI VU CHANGER LA TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 RABOLIOT 16:31 FLASH INFO 16:33 PEUPLES DU MONDE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 DANS LE SECRET DE... 19:04 TV5MONDE LE JOURNAL 19:24 L’INVITÉ 19:35 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:39 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FORTIER 22:46 FORTIER 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 LES CHÂTAIGNIERS DU DÉSERT 2:25 DANS LE SECRET DE... 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

3

Sâmbătă SEPTEMBRIE

6.00 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 6.50 Film.

“ANNA KARENINA” (Anglia, 1948). 9.10 Documentar. “Descoperirile antichităţilor”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00, 4.30 Ghidul sănătăţii tale. 11.30 Casa mea. 12.00, 14.50 Orice femeie e frumoasă... Anastasia Lazariuc. Spectacol muzical. 13.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 14.00 Cuvintele credinţei. 15.55 Respiro.

16.00 Studio “Art plus” (rus.) 16.30 La mulţi ani!

Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.10 I.S. Bach.

Concertul nr.3. 17.55 Erudit-cafe. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35, 2.50 O seară în familie. 20.45 Descoperă Moldova. Satul Palanca. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35, 23.30 Ion Druţă. “Maria Cantemir, ultimă dragoste a lui Petru cel Mare”. Spectacol. 23.20 ȘTIRI. 0.30 Documentar. “Euromaxx”. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Două decenii de independenţă. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. 1.30 Documentar. “Moldova, gură de rai”. 2.30 Music Arts and Drama. 5.00 Fii tânăr! 5.45 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmaţieni 9.00 Documentar. Probă de libertate 10.00 Concert. Flacără vie în inimile noastre 12.30 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 21.30 La altitudine 00.00 Serial 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert

4

11

Duminică SEPTEMBRIE

6.00 Recital. Marcel Pavel. 6.30 Film. “FATA DIN JERSEY” (SUA, 2004).

8.10 Erudit-cafe. 9.00 Respiro. 9.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10, 2.35 La datorie.

11.30, 4.30 Portrete în timp. Emil Dodiţă.

11.50 Legendele muzicii. 12.00 Documentar.

“Descoperirile antichităţilor”. 12.50 Concert dedicat Zilei Armatei Naţionale. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 15.00 Film. “TAXIUL DESTINULUI” (SUA, 2003). 16.30 La mulţi ani!

Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Povestea de seară.

19.00 MESAGER (rus.) 19.35, 3.00 Vedete la bis!

20.40 Descoperă Moldova. Muzeul Naţional de Arte Plastice. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Film. “UN SOŢ IDEAL” (SUA, 2004). 23.20 ȘTIRI. 23.30 O seară în familie. 0.40 Cinemateca universală. 1.00 TVMi. Știri. 1.20 Două decenii de independenţă. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. 1.35 Moldovenii de pretutindeni. 5.00 Documentar. “Dimensiunea diplomatică”. 5.50 Calendarul zilei.

6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmaţieni 9.00 Film artistic 11.15 La altitudine. Reluare 13.30 Film artistic 16.00 Concert 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.50 Vaporul iubirii 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Serial. Hispania. Hispania, La Leyenda .Ep.7 Spania 2010 00.00 Film artistic 02.00 Serial 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză.

Reluare 4.00 Concert

05:30 – Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 – Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 – Teleshopping 08:15- Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 – Teleshopping 09:45 – Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 – Teleshopping 11:15 – Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 – Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 – Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 – Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 – Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 – Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 – Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 – Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30– Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 – Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 – Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 02:30 – Poveștiri de noapte (reluare din 30 august) (15) (divertisment) 03:00 – Doamne de poveste 04:00 – Acasa in bucatarie 04:45 – Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

05:30 – Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 – Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 – Teleshopping 08:15- Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 – Teleshopping 09:45 – Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 – Teleshopping 11:15 – Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 – Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 – Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 – Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 – Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 – Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 – Film serial: Aurora (doua episoade) (AP) (romance) 00:00 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:00 – Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 02:00 – Doamne de poveste (15) (divertisment) 03:00 – Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 31 august) (15) (divertisment) 03:30 – Poveștiri de noapte (reluare de joi, 1 septembrie) (15) (divertisment) 04:00 – Acasă în bucătărie 04:45 – Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance)

07:00 – Știrile Pro Tv Ă Ce se întâmplă, doctore? 10:00 – Teleshopping 10:30 – Miniserie: Alice în Ţara Minunilor, partea I 11:00 – Film artistic: Ferma veselă (r) 13:00 – Știrile Pro Tv 13:05 – Serial: Academia de poliţie, ep. 17, 18 15:00 – Teleshopping 15:15 – Film artistic: Al șaptelea manuscris, partea I 17:00 – Film artistic: Laguna albastră 19:00 – Știrile Pro Tv 20:00 – Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 – Film artistic: Victime colaterale 22:45 – Film artistic: Despre dragoste și alte aiureli 00:45 – Film artistic: Victime colaterale (r) 03:00 – Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:30 – Știrile Pro Tv din Sport 04:00 – Serial: Academia de poliţie (r) 05:00 – Miniserie: Alice în Ţara Minunilor (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 – Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 – Teleshopping 10:30 – Miniserie: Alice în Ţara Minunilor, partea a II-a 11:00 – Film artistic: Al șaptelea manuscris, partea I (r) 13:00 – Știrile Pro Tv 13:05 – Serial: Academia de poliţie, ep. 19, 20 15:00 – Teleshopping 15:15 – Film artistic: Laguna albastră (r) 17:00 – Film artistic: Uite cine vorbește 19:00 – Știrile Pro Tv 20:00 – Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 – Film artistic: Oră de vârf 22:30 –Film artistic: Cârtiţa 02:00 – Film artistic: Oră de vârf (r) 03:30 – Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:00 – Știrile Pro Tv din Sport 04:30 – Miniserie: Alice în Ţara Minunilor (r) 05:30 – Serial: Academia de poliţie (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

6.00 Новости 6.10 «Гении и злодеи» 6.35 Зоя Федорова, Алексей Грибов, Александр Демьяненко в комедии «Взрослые дети» 7.50 Игорь Костолевский, Наталья Белохвостикова, Ален Делон в фильме «Тегеран-43». 1-я серия 9.05 «Играй, гармонь любимая!» 9.45 «Слово пастыря» 10.00 Новости 10.15 «Смак» 10.45 «Алла Пугачева. Жизнь после шоу» 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Среда обитания. «Табачный заговор» 13.05 «Евгений Леонов. Страх одиночества» 14.00 Олег Басилашвили, Наталья Гундарева, Евгений Леонов в фильме «Осенний марафон» 15.35 Юрий Богатырев, Никита Михалков в фильме «Свой среди чужих, чужой среди своих» 17.15 «Большая разница». Лучшее 18.10 «Иван Охлобыстин. Поп-звезда» 19.05 Премьера сезона. «Большие олимпийские гонки» 21.00 «Время» 21.15 Премьера сезона. «Призрак оперы» 22.20 Премьера. Уилл Смит, Шарлиз Терон в остросюжетном фильме «Хэнкок» 23.50 Премьера. Сэмюэл Л. Джексон в триллере «Добро пожаловать в Лэйквью!» 1.35 Эминем, Ким Бейсингер в фильме «8 миля» 3.20 Наталья Вдовина в фильме «Лучший друг моего мужа» 5.05 Сериал «Жизнь»

6.00 Новости 6.10 «Железный Гармаш и его м а л е н ь к и е с л а б о с ти » 7.05 Игорь Костолевский, Наталья Белохвостикова, Ален Делон в фильме «Тегеран-43». 2-я серия 8.20 «Смак» 8.50 «Служу Отчизне!» 9.20 «Здоровье» 10.00 Новости 10.15 «Непутевые заметки» с Дмитрием Крыловым 10.30 «Пока все дома» 11.20 «Фазенда» 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 «Ералаш» 12.45 «Светлана Крючкова. «Я научилась просто, мудро жить...» 13.35 Михаил Кононов, Евгений Леонов, Светлана Крючкова, Александр Збруев, Наталья Гвоздикова в многосерийном фильме «Большая перемена» 18.10 «Нонна Гришаева. «Я из Одессы, здрасте!» 19.10 Премьера. “Минута славы. Мечты сбываются!” 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 Премьера сезона. “Нонна, давай!” 22.30 Премьера. “Большая разница” 23.30 Премьера. Кевин Спейси в приключенческом фильме “Двадцать одно” 1.35 Тони Кертис в комедии “Кто была та леди?” 3.25 Сериал “Жизнь” 4.15 “Играй, гармонь любимая!”

7.10 Omul și timpul.

8.35, 21.00, 0.50, 6.15 TVR 55. 9.30 Bebe magia. 10.00 Televiziunea copiilor. 11.20, 1.45, 3.55 Tezaur folcloric. 11.40 O vară cu Chopin. 12.00 Pro Patria. 12.30 Așteaptămă... 14.00, 20.00, 2.35 Telejurnal. 14.30 Da sau nu? Divertisment. 16.30, 4.35 Viaţa satului. 18.05 Spectacol de circ. 18.45, 23.40 Teleenciclopedia.

19.45, 2.20 Sport. 22.00 Festivalul de Folclor al Românilor de Pretutindeni, Geoagiu 2011.

22.50 Festivalul de Folclor Ileana Rus, 2011. 3.30 Europa mea. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28 360° - GÉO 6:28 LA TÉLÉ DE A @ Z 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:31 LE PASSAGER 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIK’ART 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:09 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:15 TiVi5MONDE CAPTAIN BICEPS 10:23 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:43 TiVi5MONDE - LOULOU DE MONTMARTRE 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GÉNÉRATION 11:32 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:02 À TABLE ! 13:28 LE PASSAGER 13:55 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:21 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 360° - GÉO 16:02 LA TRANSSAHARIENNE SUR LES TRACES DE RENE CAILLIÉ 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 VIE PRIVEE VIE PUBLIQUE, L’HEBDO 19:03 TV5MONDE LE JOURNAL 19:32 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 21:03 PEUPLES DU MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE PLUS GRAND CABARET DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 TARATATA 2:37 ACOUSTIC 3:04 STARS PARADE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

7.00, 8.00 Universul credinţei.

7.50 Locuri de pelerinaj. 9.00 Ca la carte. 9.30 Teleenciclopedia. 10.25, 19.00 Tezaur folcloric. 11.10, 12.00 Viaţa satului. 11.55 Minutul de agricultură. 13.00 Ultima ediţie. 14.00, 20.00, 3.40 Telejurnal. 14.30 Da sau nu? Divertisment. 17.00, 0.40 Dănutz S.R.L. 19.40, 3.20 Sport. 21.00 O dată’n viaţă. 23.10, 2.30, 6.15 TVR 55. 4.35 Universul credinţei. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 360° - GÉO 6:31 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:31 PARDONNEZ-MOI 7:58 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:02 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:31 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:09 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:15 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:23 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:34 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:41 TiVi5MONDE - LOULOU DE MONTMARTRE 11:08 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GÉNÉRATION 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:04 MATIERE GRISE DOCS 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:02 JOUR DE RUGBY 13:47 SUR MESURES 14:02 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 CHABADA 15:44 CHABOTTE ET FILLE 16:07 CHABOTTE ET FILLE 16:29 FLASH INFO 16:33 CHABOTTE ET FILLE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:03 PARTIR AUTREMENT 19:00 FLASH INFO 19:14 PASSE-MOI LES JUMELLES 20:06 ECOLOGIE, CES CATASTROPHES QUI CHANGÈRENT LE MONDE 20:58 FLASH INFO 21:03 LES CHÉRIS D’ANNE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 QUE FAISAIENT LES FEMMES PENDANT QUE L’HOMME MARCHAIT SUR LA LUNE ? 23:47 LES TRAVERS DE LA ROUTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 PLEIN SUD 2:37 PORTS D’ATTACHE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

CMYK

12

26 AUGUST 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

PRIMA PIESĂ PATRIOTICĂ

„Basarabia” este şi astăzi incomodă Piesa nu a fost inclusă în programul evenimentelor dedicate aniversării celor 20 de ani de la proclamarea Independenţei

La vremuri noi – alţi eroi, asta se pare că vedem în fiecare an la sfârșitul lunii august, când sărbătorim proclamarea Declaraţiei de Independenţă. Dar pentru că istoria acelor ani nu se schimbă totuși la discreţia regimurilor care se perindă la putere, am încercat să reconstituim istoria cântecului „Basarabia”, prima piesă patriotică care a răsunat în RSSM. „Basarabia”, versuri: Dumitru Matcovschi, muzică: Mihai Dolgan, interpreţi: Gheorghe Ţopa, Radu și Lidia Botezatu.

Istoria primei apariţii în public a acestei piese ne-o relatează astăzi Lidia Botezatu și poetul Dumitru Matcovschi.

Liliana POPUŞOI, FLUX Prima piesă patriotică interpretată în public în Republica Moldova a fost „Basarabia”, pe versurile poetului Dumitru Matcovschi, muzică – Mihai Dolgan. Se întâmpla în anul 1987. Lidia Botezatu, solistă a formaţiei „Noroc”, soţia regretatului Mihai Dolgan, își amintește: „Piesa aceasta fusese scrisă mai de demult, Mihai a compus muzica la sfârșitul anului 1987, dar pe scenă ea a răsunat în anul 1988. S-a întâmplat în cadrul unui concert pe care noi l-am susţinut la Palatul Naţional. A cântat această piesă Gheorghe Ţopa.

Probabil, astăzi puţină lume cunoaște acest lucru, dar„Basarabia” a fost prima piesă patriotică care a răsunat de pe scena noastră. Tot atunci, pentru prima dată, cuvântul „Basarabia” a fost rostit în public.

Când am cântat această piesă, toată lumea care se afla în sala Palatului Naţional s-a ridicat în picioare și ne-a aplaudat. Piesa ne-a dat tuturor lacrimi și fiori. A doua zi însă, ne telefonează acasă o doamnă de la Filarmonică și mă întreabă de Mihai. Eu i-am spus că el nu este acasă, deși era lângă mine. Și ea îmi zice: „Ce aţi făcut voi aseară?

Am auzit că aţi cântat o piesă care nu a fost aprobată de consiliul artistic”.

Pe vremea aceea să cânţi o piesă care

Dumitru Matcovschi, laureat al Premiului Naţional Poetul Dumitru Matcovschi, primadona Operei Naţionale Maria Bieșu, pictorul Isai Cârmu, academicianul Gheorghe Ghidirim, regizorul Ion Ungureanu și alte personalităţi ale vieţii publice, au fost distinși cu Premiul Naţional al Republicii Moldova, în ajunul aniversării a 20 de ani de la proclamarea independenţei republicii.

Pe lângă distincţie, laureaţii vor primi și un premiu bănesc. Din fondul de rezervă al Cabinetului de Miniștri vor fi alocate câte 100 de mii de lei pentru cetăţenii Republicii Moldova care au obţinut succese considerabile în știinţă, cultură, sport, tehnologii și arte.

Premiul Naţional a fost instituit în scopul stimulării creaţiei scriitorilor, compozitorilor, artiștilor plastici, arhitecţilor, lucrătorilor teatrali, cineaștilor, publiciștilor, exegeţilor în domeniul istoriei literaturii și artei. Decernarea Premiului Naţional se efectuează o dată la trei ani către sărbătoarea de 27 august.

Premiul Naţional a fost instituit la 25 decembrie 2003, printr-o hotărâre de Guvern semnată de prim-ministrul de atunci Vasile Tarlev.

nu fusese aprobată de consiliu era asemeni unei crime. Dar Mihai a avut acest curaj, așa era el, deși era bun ca o pâine caldă. „Basarabia” s-a bucurat de foarte mult succes. În pofida faptului că mulţi ani ne-a fost interzis să cântăm această piesă, noi ne-am asumat riscul. Am cântat-o pe Stadionul Republican și toată lumea a coborât din tribune pe gazon și a îngenuncheat, am cântat-o

și la Suceava. Dar foarte mulţi ani ni s-a interzis să mai cântăm „Basarabia”.

Cântecul acesta a răsunat și în concertul aniversar la 60 de ani ai lui Mihai Dolgan. Deși în sala Palatului Naţional a răsunat piesa “Basarabia”, și lumea a primit-o la fel de bine, din programul transmis de televiziunea naţională această melodie a fost scoasă.

„Tricolorul, pentru prima dată, a fost arborat tot la acel concert” Cântecul„Basarabia” este o sfinţenie și trebuie inclus în patrimoniul nostru naţional. Am cântat acest cântec și anul trecut, la sărbătoarea „Limba noastră”.

Anul acesta însă, la aniversarea celor 20 de ani de Independenţă a Republicii Moldova, piesa „Basarabia” nu a fost inclusă în program. Nu știm de ce s-a întâmplat așa. Dar noi nici n-am sunat să întrebăm, nici să insistăm. Eu de azi sunt în concediu și plec la ţară. Radu este plecat deja, dacă se convenea cu noi, ne-am fi făcut alte planuri.

Noi suntem niște firi mai modeste și cred că fiecare își are locul lui pe acest

pământ. Dumnezeu le pune pe toate la locul lor”, a declarat pentru FLUX Lidia Botezatu.

Poetul Dumitru Matcovschi ne-a povestit și el istoria poeziei„Basarabia”, care de la lansare până în prezent a fost, probabil, cea mai plagiată poezie din spaţiul dintre Prut și Nistru. Și deși versurile plagiaturilor diferă de la un caz la altul, un fir rămâne constant în toate aceste poezii: în toate, ca la Matcovschi, Basarabia este „trecută prin foc și prin sabie”. „Am scris această poezie în noiembrie 1986, l-am întâlnit pe Dolgan și i-am spus că am o piesă și i-am dat-o.

Deja era luna decembrie. Mihai a scris muzica, dar la mine poezia avea o formă fixă, Mihai însă mi-a spus că mai e nevoie de patru versuri pentru al doilea refren și eu i-am scris: Basarabia, Basarabia....

Frate și soră, mamă și tată...

Basarabia, Basarabia...

Sfântă icoană în inimi purtată...

Deci, cântecul are două refrenuri, al doilea l-a introdus Mihai Dolgan, pentru că așa îi ieșea lui muzica mai bine și m-a rugat să-i mai dau aceste patru

versuri. În 1987, la Palatul Naţional a avut loc serata mea de creaţie la care a fost interpretată această piesă și la care eu n-am fost. Și să ţineţi minte, tricolorul, pentru prima dată, a fost arborat tot la acel concert, l-a fluturat cineva de la balcon. Directorul Filarmonicii, Mârzac (pe atunci Palatul Naţional și Filarmonica avea un singur director și erau împreună), a avut mari neplăceri din cauza acestui cântec. A fost chemat a doua zi la Grosu și la Smirnov să dea explicaţii. M-am întâlnit acum câteva luni cu el și mi-a povestit despre neplăcerile pe care le-a avut atunci.

Piesa a fost interzisă. Iar în luna iunie, la Festivalul Tineretului, „Cireșar”, au fost invitaţi mai mulţi cântăreţi să cânte, printre care a fost și ansamblul lui Mihai Dolgan. Și, fără să-și ceară voie, Dolgan a interpretat această piesă. Am avut atunci o mare bucurie. Toţi tinerii aceia de pe Stadionul Republican au coborât pe gazon și au îngenuncheat.

Piesa a fost interzisă și ea n-a mai răsunat după asta foarte mulţi ani. A revenit în perioada mișcării de eliberare naţională și a răsunat la prima Mare Adunare Naţională.

Primul care a interpretat acest cân-

tec a fost Gheorghe Ţopa. În varianta pe care o interpreta el erau niște versuri care tare displăceau conducerii: Tu ești floare de dor Basarabie, Tu ești patria neamului meu...

Adică, ce fel de patrie putea să mai aibă cetăţeanul sovietic în afară de URSS? Și noi cu Mihai ne-am gândit să înlocuim cuvântul „patrie” cu „lacrima”, așa cum a rămas până acum.

Pe urmă, piesa a fost interpretată de Lidia Botezatu și Radu Dolgan în cadrul grupului Noroc.

Așa a apărut prima poezie „Basarabia”. Pe urmă au apărut mai multe variante, eu cunosc încă patru poezii și toate au la refren versurile de la mine: „trecută prin foc și prin sabie”. În 1991 a scris o poezie „Basarabia” Grigore Vieru.

Până în prezent, acest cântec nu este în fondul televiziunii naţionale.

Mai mult chiar, nici eu acolo nu mai am drum. Când au început emisiunile astea despre mișcarea de eliberare naţională, m-au chemat și pe mine la un interviu.

La început am avut dubii, dar pe urmă am acceptat. Am convenit pentru a doua zi să ne întâlnim la Biblioteca Naţională. Ne-am întâlnit la etajul doi și am discutat vreo 40 de minute. Peste câteva zile pe post a fost difuzată o emisiune mai veche despre Dumitru Matcovschi, despre clipele acelea de groază prin care am trecut, despre accident, au dat niște versuri de ale mele citite de Lida Istrati și de Nicolae Dabija și n-au dat nici o vorbă din cele ce am discutat noi la întâlnirea de la Biblioteca Naţională. Nu le-a convenit, am fost prea critic, probabil. Mai mult, am încercat să aflu de ce n-a fost difuzat filmul, am sunat și la președintele ÎPNA Teleradio-Moldova, care mi-a promis că va investiga cazul și se pare că nici el n-a dat de urma celor care au făcut interviul. Le-am dat și un CD cu un film mai vechi despre mine făcut de Mircea Chistruga și nu l-am primit înapoi. Să mă fi sunat măca romenește să-mi spună că nu va merge interviul, avea să înţeleg, dar n-au avut acest curaj.

Bătălia mea cu televiziunea a început de mult. În iulie 1987 am scris eu niște articole în care criticam postul naţional de televiziune, a semnat atunci și Grigore Vieru. Articolele au fost publicate în „Literatura și Arta” și se pare că lucrurile au rămas tot așa”, a declarat pentru FLUX Dumitru Matcovschi.

EXPOZIŢIE

20 de ani de independenţă văzuţi de comunităţile etnoculturale din republică Departamentul Relaţii Interetnice marchează 20 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova printr-o expoziţie la care participă membrii a zece comunităţi etnoculturale din republică, printre care pictori,

meșteri populari, filateliști, fotografi. „Expoziţia este prima manifestare din suita de acţiuni pentru sărbătorirea Zilei Independenţei ţării”, a declarat la ceremonia de inaugurare Elena Beleakova, șefa departamentului.

Serghei Sulin, președintele Asociaţiei Pictorilor Ruși „M-ART”, este de părere că: „Anume acești 20 de ani de independenţă au impulsionat dezvoltarea creaţiei”.

Iar Veaceslav Ignatenko, membru al comunităţii bieloruse, a

26 august - 2 septembrie Berbec

menţionat: „Reprezentanţii Moldovei care au participat recent la Forumul bielorușilor din lume de la Minsk au fost menţionaţi pe bună dreptate și într-un șir de pu-

blicaţii ale mass-media locală, și de Ministerul Culturii al ţării pentru tablourile consacrate plaiului natal, care reflectă frumuseţea lui și a oamenilor”.

EVENIMENT

ionul Criuleni), Ciorești (raionul Nisporeni) și Gotești (raionul Cantemir). Vor fi donate peste 600 de titluri din colecţia Biblioteca pentru Toţi. Începând cu 31 august 1989, dată la care a fost legiferată revenirea la scrierea în grafie latină, în Basarabia se sărbătorește anual Ziua Limbii Române, ca sărbătoare naţională, printr-o serie de evenimente culturale (concerte, expoziţii de fotografii, conferinţe etc.). La București, în 2006 și 2007, cu același prilej, a fost organizat „Concertul Limbii Române”. Anul acesta, 166 de parlamentari din România au depus la Senat un proiect de lege în care solicită proclamarea zilei de 31 august drept Ziua Limbii Române, care ar urma să fie marcată de către autorităţile publice din România și de către reprezentanţele diplomatice din străinătate prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative și artistice cu caracter evocator sau știinţific, consacrate limbii române.

Sursa: Romanian Global News

Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Ţării, în parteneriat cu Platforma civică „Acţiunea 2012”, organizează o serie de evenimente menite să marcheze Ziua Limbii Române pe ambele maluri ale Prutului, transmite „Romanian Global News”.

Miercuri, 31 august 2011, începând cu ora 18.00, trupe și artiști consacraţi din București vor concerta, pro bono, în Parcul Colţea din Piaţa Universităţii.

Invitaţi: Grigore Leșe, IRIS, Maria Răducanu, Alexandrina Hristov, El Negro, Trei Parale, Subcarpaţi, Nimeni Altu’, Morometzii, Butch&Keri și Bitză și Norzeatic.

Sub același generic se vor derula caravane ale cărţilor care vor fi oferite bibliotecilor școlare și liceale din localităţi ale Republicii Moldova: Aluatu (raionul Taraclia), Cojușna (raionul Strășeni), Măgdăcești (ra-

Baterist profesionist oferă lecţii de tobe pentru persoanele care vor să facă carieră în muzică, cât şi pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Şedinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însuşirea acestui instrument (poziţia mâinilor şi a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum şi ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; 079007559

Taur Deplasările sunt mai dificile acum, din motive legate de cei cu care urmează să vă întâlniţi. Evitaţi astfel de situaţii sau încercaţi să fiţi atenţi, ca să nu vă amintiţi din nou de toate vechile supărări.

Gemeni

Ziua Limbii Române la Chişinău şi Bucureşti

Cursuri particulare de tobe

Viitorul pare să vină cu mai multă liniște și cu o așezare a lucrurilor care să vă permită să vă recâștigaţi echilibrul. Săptămâna aduce însă și un potenţial de conflict cu familia, pentru că nu faceţi concesii.

Cel mai lung cuvânt din limba română are 44 de litere Știaţi că în limba română există cuvinte care conţin peste 30 de litere sau că limba noastră este singura limbă europeană în care se poate face o propoziţie formată din 5 cuvinte care conţin doar vocale? ª Cele mai lungi cuvinte din limba română: Electroglotospectrografie (25 de caractere) Diclordifeniltriclormetilmetan (termen medical - 30 de litere) Gastropiloroduodenojejunostomie (31 de litere) Encefalomielopoliradiculonevrită (32 de litere) Difosfopiridinnucleotidpirofosfatază (36 de litere) Pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioză (44 de litere). ª Cel mai lung cuvânt alcătuit numai din vocale: „Uiuiu” - chiot de bucurie. ª Cel mai lung cuvânt care conţine o singură consoană: „Acioaiei”. ª Cel mai lung cuvânt care conţine numai două vocale: „Transplant”. ª Cel mai lung cuvânt care începe și se termină cu o vocală, iar în rest nu conţine decât consoane: „Înspre”. ª Cel mai lung nume de oraș din România este: Constantinești (15 litere). ª Cel mai scurt nume al unei localităţi din ţară este: Ip - din judeţul Sălaj. ª „C” este litera cu care încep cele mai multe cuvinte în limba română. ª „Y” este litera cu care încep cele mai puţine cuvinte în limba română. ª Consoana cea mai frecventă în cuvintele limbii române este „R”, urmată de „T”. ª Limba română este singura limbă europeană în care se poate face o propoziţie completă, formată din 5 cuvinte, care conţin numai vocale (cu un total de 11 litere): „Oaia aia e a ei”.

Sursa: stirileprotv.ro

CMYK

Se pot accentua grijile financiare, pe fondul unor nemulţumiri, datorii sau altfel de obligaţii. Nu cădeţi în capcana pesimismului, pentru că problemele se vor accentua. Fiţi maturi în gândire.

Rac Vă puteţi lovi de refuzuri sau de reacţii dure din partea superiorilor sau a apropiaţilor. Aveţi de ales între a vă simţi respinși fără motiv sau a accepta ideea că persoanele vizate sunt preocupate de altceva.

Leu Energia de care dispuneţi nu e suficientă pentru sarcinile de la serviciu. Este o perioadă delicată pentru sănătate și ar fi bine să vă comportaţi ca atare cu propriul corp. Trebuie protejat de orice exces.

Fecioară Sunteţi în formă și priviţi viitorul cu încredere și cu speranţă. Cei la care apelaţi cu diverse solicitări nu au aceeași dispoziţie. Abordaţi fiecare situaţie în funcţie de ceea ce observaţi la faţa locului.

Balanţă O perioadă destul de complicată, în care trebuie să rămâneţi concentraţi pe eficienţă și să vă dozaţi eforturile în funcţie de importanţa lucrurilor.

Există pericolul să vă consumaţi energia rapid.

Scorpion Nemulţumirile mai vechi vă dau de gândit, întrucât cei care le-au provocat vă ies în cale. Soluţia ar fi să înţelegeţi că nu puteţi schimba oamenii, dar că puteţi adopta o atitudine nouă faţă de ei.

Săgetător Se poate vorbi despre un punct culminant al pretenţiilor financiare pe care familia le ridică faţă de voi și nu le puteţi evita. E bine să vă vedeţi de treburile voastre și să refuzaţi dialogurile absurde.

Capricorn Urmează o săptămână cu tensiuni în cuplu, cauzate de contradicţia dintre ce spune și ce face partenerul. Nu e prima oară când observaţi că se teme să pună în aplicare decizii luate de comun acord. Aflaţi motivele.

Vărsător Cheltuiţi inteligent fiecare bănuţ și asta vă dublează bucuria de a vă implica în treburi administrative sau gospodărești. Încercaţi să preveniţi complicaţiile gastrice sau o devitalizare.

Peşti Se va accentua dorinţa voastră de a primi asigurări din partea apropiaţilor. Nevoia de siguranţă sentimentală poate deveni o problemă dacă exageraţi și cereţi dovezi materiale de afecţiune.