Ziarul Flux, Ed. 39 (867)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 26 octombrie 2012 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox Sf. Mc. Carp, Papil, Agatodor, Agatonica și Florentie

Cursul valutar 26.10.2012

Maxima zilei „Ambiţia... torent ce nu se uită în urma lui”.

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................15.9177 1 Dolar american ............. 12.2487 1 Leu românesc ................. 3.4852 1 Rublă rusească ............... 0.3920 Timpul probabil: 26.10.2012

27.10.2012

Noros, 5 16 0C

Noros, 6 190C

B. Jhonson

EDI|IA DE VINERI

FLUX

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

Despre putere, doar de bine

3

PAGINA

POLITIC

Este Legea Bugetului monedă de schimb în AIE? Şi de ce nu au nevoie guvernanţii de transparenţă?

4

PAGINA

INVESTIGAŢII

GPF

Fondat în 1995 z Nr. 39 (867)

Jurnalist german: Plahotniuc ar putea fi urmărit penal în Londra!

Democratul: Falsuri!

XXX

(citiţi pag. 7)

După un an de travaliu, Alianţa a „născut” un director la SIS Serviciul de Informaţii și Securitate are un nou director. În cadrul ședinţei de ieri a Parlamentului, deputaţii au votat candidatura lui Mihai Balan la șefia SIS, transmite Publika TV. În favoarea lui Balan au votat deputaţii din AIE. Comuniștii și deputaţii neafiliaţi au votat împotrivă.

Publika.md amintește că Mihai Balan a fost propus pentru acest post de președintele ţării, Nicolae Timofti. Până în prezent, Mihai Balan a îndeplinit funcţia de Ambasador Extraordinar și Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Israel.

Balan activează în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene din anul 1990. Anterior, a lucrat în direcţiile financiar-administrativă și cea consulară în calitate de șef de direcţie. În perioada 1995– 2001, a fost ambasador al Republicii Moldova în Israel, iar în anii 2010– 2011 – Ambasador Extraordinar și Plenipotenţiar în Republica Elenă.

Mihai Balan este căsătorit cu vedeta TV, Ludmila Balan (tanti Ludmila), și este tatăl interpretului Dan Bălan și surorii sale, Sanda Bălan.

Potrivit sursei citate, postul de

director al Serviciului de Informaţii și Securitate a devenit vacant la 10 octombrie, anul trecut. Fostul director, Gheorghe Mihai, a fost demis de Parlament, la solicitarea premierului

Vladimir Filat, pe motiv că nu a întreprins măsurile necesare pentru a evita atacurile raider, comise asupra mai multor bănci din ţară.

XXX

(citiţi pag. 5)

Universitatea Populară şi-a deschis uşile

Cât CNI nu are preşedinte

6

PAGINA

ANIVERSARE

Regele Mihai I al României a împlinit 91 de ani. Povestea abdicării, exilului şi întoarcerii sale în ţară

Pe data de 19 octombrie, politicianul Iurie Roșca a lansat Universitatea Populară, un nou proiect de reformare a tineretului și un atelier de șlefuire a elitelor. Noua instituţie și-a deschis ușile pentru tinerii dornici să-și formeze o viziune mai largă asupra vieţii, dar și să capete anumite abilităţi practice.

De asemenea, în cadrul Universităţii, vor fi organizate mese rotunde și dezbateri publice, activităţi educaţionale, acţiuni culturale și mediatice.

La eveniment au participat personalităţi din sfera academică și politică, cât și din mediul de experţi, dintre care majoritatea vor avea calitatea de traineri în cadrul proiectului.

Citiţi în paginile 8 și 9 câteva dintre intervenţiile invitaţilor la eveniment, precum și prezentarea fondatorului Universităţii Populare, Iurie Roșca.

UNIVERSITATEA POPULARĂ este o iniţiativă civică a jurnalistului și politicianului Iurie Roșca.

Scopul - contribuţie la formarea unei noi elite intelectuale. Cursurile sunt din două compartimente: VIZIUNE și ABILITĂŢI PRACTICE. Aici se vor căuta răspunsuri la următoarele întrebări: * Cine am fost, Cine suntem, Cine vrem să fim? Ce viziune strategică avem asupra viitorului nostru comun? Cum ni-l vom construi?

* Ce identitate colectivă ne asumăm? Cum împăcăm conflictul identitar și geopolitic? Сum conceptualizăm o nouă paradigmă pentru Moldova – Patria noastră comună? * Ce economie construim în condiţiile globalizării și ale capitalismului speculativ? * Ce fel de creștini suntem? Ce ţară ciudată cu peste nouăzeci de procente de ortodocși, care nu se pot împăca cu Dumnezeu nici în legislaţie, nici în economie, nici în educaţie, nici în cultură, nici în relaţiile între oameni? * Cum înţelegem comunismul, liberalismul și alte ideologii perimate?

CMYK

XXX

(citiţi pag. 8-9)

Vom învăţa ce e „înţelepciunea practică”, aprofundând subiecte cum ar fi: * Cum să devii lider * Atitudinea, Succesul, Motivarea, Administrarea Timpului, Comunicarea etc.

Cursurile în cadrul UP se vor ţine timp de trei luni, de două ori pe săptămână, câte trei ore academice. Doritorii să se înscrie vor trebui să depună o cerere, să scrie un eseu prin care să-și motiveze intenţia și să semneze un contract. Valoarea contractului – 1 500 lei. Relaţii pe e-mail: roscaiurieppcd@gmail.com, tel: 079 77 4444, 069 10 1111, skype: pasagernoe.

FLUX

2

Actual

26 OCTOMBRIE 2012

Despre putere, doar de bine Visul de aur al lui Vladimir Filat, când toată lumea ar avea doar cuvinte bune la adresa guvernării și ar observa doar realizările acesteia, s-ar putea realiza cât de curând. Și nu doar presa va vorbi în termeni pozitivi, așa cum i-a sugerat, în repetate rânduri, premierul, ci și opoziţia parlamentară.

Coaliţia de la guvernare ne-a obișnuit deja cu faptul că modifică legile și regulamentele așa cum îi convine mai bine, pentru propriul confort și în funcţie de interesele și necesităţile de moment. Încă o mostră de nihilism juridic și adaptare a legislaţiei la nevoile unor partide aflate astăzi la putere este pe cale să fie aprobată de Legislativ. Minţile înfierbântate ale juriștilor liberali au mai produs un proiect de document care vizează o serie de modificări propuse pentru o nouă redacţie a Regulamentului Parlamentului.

Potrivit proiectului, fracţiunile parlamentare ar urma să fie create doar „în ziua ședinţei de constituire a Parlamentului nou ales”. Amintim că atunci când au venit la putere,

Chetraru este vechiul-noul director al CNA Centrul Naţional Anticorupţie are director. Deputaţii AIE au votat pentru numirea lui Viorel Chetraru în funcţie, la o lună după ce candidatura acestuia a fost desemnată de Comisia Juridică a Parlamentului.

Socialiștii lui Dodon nu au votat pentru că, în opinia lor, chiar dacă Chetraru este un bun profesionist, el este angajat politic.

Anterior, chiar Viorel Chetraru a recunoscut că depinde de cei care l-au instalat în funcţie. Deputaţii comuniști au părăsit sala de ședinţe a Parlamentului.

Vechiul-noul director al CNA a participat la concursul pentru șefia instituţiei, după ce a fost decisă reorganizarea fostului Centru pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei în Centrul Naţional Anticorupţie.

Potrivit Acordului AIE, Centrul Anticorupţie i-a revenit Partidului Democrat. Până la reorganizare, structura a fost subordonat Guvernului. De la 1 octombrie, CNA este controlat de Legislativ.

Viorel Chetraru deţine funcţia de director al instituţiei din noiembrie 2009, iar anul trecut spicherul Marian Lupu l-a înaintat în gradul de general-maior.

FLUX

componentele AIE au votat o altă modificare la Regulament, prin care, practic, s-a oferit un timp nelimitat pentru constituirea fracţiunilor, anterior acesta fiind limitat la 10 zile.

Dar atunci majoritatea parlamentară a urmărit alte interese. Acum, această agitaţie este dictată de intenţia de constituire a unei noi fracţiuni de către foștii deputaţi comuniști. Chiar dacă, declarativ, aceste modificări se fac în scopul „menţinerii configuraţiei politice a Parlamentului creată în rezultatul manifestării generale a voinţei poporului”, este evident că de această voinţă a poporului nu și-a bătut nimeni capul, până când liberalii nu și-au simţit ameninţate poziţiile în coaliţia de guvernământ.

Redutabilii juriști s-au întrecut pe sine atunci când au elaborat modificările care vizează drepturile opoziţiei parlamentare. Astfel, dacă noua redacţie va fi adoptată, deputaţii din opoziţie vor putea să activeze doar în limita metodelor pe care le prevede regulamentul. Lista propusă de autori conţine șase puncte. Printre metodele permise este și abordarea „în mod pozitiv și activ” a tuturor problemelor. Adică, de-acum în colo, majoritatea parlamentară nu va mai agrea abordările negative și dispoziţiile defetiste, pentru a menţine o stare de spirt sănătoasă

în Parlament, neatinsă de dispoziţii depresive.

Printre metodele „neprevăzute de actualul regulament”, de care nu are voie să uzeze opoziţia, se numără blocarea tribunelor sau a accesului în sala de ședinţe, întreruperea în mod abuziv a lucrărilor în plen, dar și emiterea unor „declaraţii calomnioase în adresa membrilor majorităţii parlamentare”. Dacă are dreptul majoritatea parlamentară să facă „declaraţii calomnioase” în adresa opoziţiei, nu știm. Și nici nu ne dăm seama cine și cum va decide dacă este vorba de declaraţii calomnioase sau de critici pertinente în adresa unor deputaţi majoritari. De exemplu, dacă va spune cineva că Plahotniuc este implicat în atacurile raider, această afirmaţie va fi calificată drept calomnie?

Noua redacţie a Regulamentului Parlamentului, în cazul în care va fi acceptată, va consfinţi intangibilitatea majorităţii parlamentare. Pacea și armonia va domni în Legislativ, iar chestiunile importante vor fi abordate exclusiv în cheie pozitivă. Dacă liberalii nu s-ar bate cu pumnul în piept și nu ne-ar spune în fiecare zi cât sunt de anticomuniști, am putea bănui că unii dintre ei chiar au nostalgii după perioada sovietică, pentru că respectivele metode sunt luate anume de acolo.

Oricât de dezagreabilă ar fi actuala opoziţie parlamentară, oricât de deranjaţi de aceasta ar fi potentaţii zilei, cei care au elaborat și au propus respectivele modificări tot ar trebui să se gândească la faptul că nimeni nu poate ști cine va fi mâine în opoziţie și cine va fi la putere. Cine și cum va uza în viitor de acest regulament, dar și de alte acte legislative

Vinieta, taxa lui Filat sau dijme pentru iobagi de la boier, with love Spre deosebire de vameșii fostului gastarbaiter Negruţa, care beau alcool prin benzinării în timpul serviciului, Guvernul este pus serios pe treabă. Treaba este una mare de tot, or, putoarea de sărăcie devine tot mai ascuţită în Moldova.

După ce a promis la Congresul Diasporei retragerea proiectului legii vinietei din Parlament, în stilul lui tradiţional, tot așa cum a fost și cu legea antidiscriminare, Filat s-a răzgândit, a bătut cu pumnul în masă, a tunat și a fulgerat că insistă pe adoptarea legii.

Zis și făcut! Eu unul n-am înţeles nimic din behăiturile autorului proiectului și concomitent ex-gastarbaiterului de la tribuna Parlamentului și m-am convins din runda întrebări-răspunsuri că nici deputaţii n-au înţeles mai mult.

Totuși, fără să înţeleagă ce, de ce și pentru ce votează, majoritatea deputaţilor și-au confirmat numele de botez primit pe alocuri meritat din partea bloggerilor: oAIE… Deputaţii Alianţei au votat pentru adoptarea acestei legi. Și asta în lipsa oricărei argumentări privind, cel puţin, efectul economic, nemaivorbind de o analiză a efectului social al proiectului.

Cu cele 20 de milioane de lei (sumă de nivelul unui grant european de importanţă locală) Guvernul va putea repara asfaltul din PMAN sau plăti încă vreo 4 deplasări cu avionul a premierului! Bun preţ pentru o nouă formalitate birocratică la Vamă pentru gastarbaiterii moldoveni, că altcineva nu prea ne vizitează ţara… Cum să nu se merite să stai la coadă în Vamă pentru așa ceva, când vii de Crăciun sau Paști să-ţi vezi mama sau copilul?! Și cum să nu merite acest scop nobil o șpagă dată vameșului pentru o perfectare mai rapidă a documentelor?! Cum să nu fie încălzit sufletul moldovenilor care se spetesc peste hotare, de gândul că… contribuie și ei la doi kilometri de drum bun pe care vor zbura mercedesurile din escorta lui Filat?!

Tot aseară, în același stil, Guvernul a votat în primele două lecturi proiectul Bugetului de Stat pentru 2013, care este unul prin definiţie antisocial. Noi majorări de pova-

modificate în ultimul timp după bunul plac al guvernării, care ar putea pune bazele unui stat dictatorial.

Sau politicienii speră că, prin tot felul de măsuri restrictive, vor reuși să se menţină la putere, în pofida lipsei de performanţe, a degradării situaţiei economice și a derapajelor de ordin politic și legislativ?

Ioana FLOREA, FLUX

SERGIU MOCANU: Mihai Balan a fost „stukaci” la KGB Candidatul la funcţia de șef al Serviciului de Informaţii și Securitate, Mihai Balan, a fost informator la KGB. Declaraţia îi aparţine liderului Mișcării Antimafie, Sergiu Mocanu.

ră fiscală și asta… la pachet cu proiectul decriminalizării contrabandei! Mai detaliat la proiectul Legii Bugetului de Stat și la cel de-al doilea MEGAproiect voi reveni. Ca și în cazul vinietei însă, constat în această lege o singură logică: absenţa oricărei logici! Urmărind ședinţa plenului am perceput o atitudine din partea parlamentarilor în stilul „cu o dijmă mai mult, cu una mai puţin… care e diferenţa?”. Și vișina de pe tort, prieteni! De azi nu vă grăbiţi să răciţi în weekend sau seara, sau, cel puţin, dacă n-aveţi cumetri, nași sau fini medici. Și porunciţi-le și copiilor, și părinţilor voștri să nu se încumete să se îmbolnăvească în orele extraprogram ale medicilor. Cei mai norocoși, cu relaţii în domeniu, faceţi-vă rezerve de reţete în alb! Cei care nu aveţi relaţii vedeţi, poarte reușiţi, contra 50 de lei bucata, la medicul de familie! De azi, cumpăraţi 80% din medicamente DOAR pe reţetă! De ce? Nu mă întrebaţi! Întrebaţi-l tot pe el, pe Filat, sau pe ministrul Usatâi, sau pe fostul gastarbaiter Negruţa. Asta dacă vreţi să mai auziţi o behăitură despre patriotism și grijă pentru sănătatea voastră și nu despre interese ale medicilor cu mâna lungă și cele ale farmaciilor… afiliate. Dar mai bine nu încurcaţi lumea să „lupte cu sărăcia”!

Aseară în magazinul de la colţul casei am rămas tablou, văzând cum o bătrânică și-a cumpărat… o franzelă și… un crenvurști, întrebând vânzătoarea dacă se vând ouă… la bucată! Mă uitam apoi îngrozit la știrile de la Chișinău, la pachet cu cele despre protestele din Grecia… Da, „mămăliga nu explodează”. Este o mâncare cuminte. Nu avem nici un drept să ne supărăm pe Voronin, că ne-a numit cândva… „bâdle”!

Veaceslav BALACCI SURSA: vox.publika.md

„Acest Mihai Balan a lucrat 6 ani la Comitetul Central al PCRM și a fost informator la KGB-ul de altădată. Să-și fi închipuit atunci KGB că „stukacii” lor vor ajunge în așa funcţii!

Nu-și închipuiau așa ceva nici în cele mai frumoase vise. Dar iată că aceste lucruri sunt posibile în Republica Moldova, cu ajutorul lui Mihai Ghimpu, care comercializează aceste funcții pe bani grei”, a declarat Mocanu, în cadrul emisiunii sale pe antimafie.md.

De menționat că Mihai Balan, audiat la comisiile parlamentare de specialitate, a declarat că SIS nu trebuie să activeze după practicile KGB-ului. „Trebuie să uităm de practicile KGB-ului.

Noi nu trebuie să umblăm să racolăm pe cineva să ne dea informaţie, dar cetăţeanul să vină singur la noi să ne ofere informaţii”, a spus Balan.

Candidatul la șefia SIS a fost înaintat pentru această funcție de șeful statului, Nicolae Timofti.

Sursa: jurnal.md

Politic

26 OCTOMBRIE 2012

3

FLUX

Este Legea Bugetului monedă de schimb în AIE? Şi de ce nu au nevoie guvernanţii de transparenţă?

Anul acesta, proiectul Legii Bugetului a trecut, aparent, foarte ușor de comisia parlamentară de specialitate și a fost votat fără probleme, în primele două lecturi, în Parlament. Lectura finală pare să fie doar o formalitate și nu promite surprize. O situaţie de-a dreptul neobișnuită, dacă ne amintim că în anii precedenţi, aliaţii se întreceau în declaraţii și afișau poziţii ireconciliabile în legătură cu anumite prevederi ale bugetului. Pentru ca apoi toate aceste declaraţii zgomotoase să fie trecute cu vederea, în schimbul acceptării unei condiţii sau alta. Să fi propus, de data aceasta, Guvernul un document impecabil, pe gustul tuturor componentelor alianţei? Sau politicienii au înţeles că este contraproductiv să se dea public în spectacol, iar înţelegerile au fost făcute mai departe de ochii lumii? Mai învaţă și ei ceva din propriile greșeli.

Nu este doar impresia noastră subiectivă. Cu cât mai „uniţi în cuget și simţiri” sunt guvernanţii, cu atât mai îngrijoraţi par experţii care vorbesc despre o totală netransparenţă în procesul bugetar și despre o încercare vădită de excludere a societăţii din procesul dezbaterilor. Cu aproximativ două săptămâni în urmă, Consiliul Naţional al Organizaţiilor Neguvernamentale a organizat o conferinţă de presă în cadrul căreia reprezentanţii ONG-urilor au atenţionat asupra încălcării legislaţiei care reglementează procesul dezbaterilor publice în cazul unor proiecte de interes pentru societate, bugetul fiind unul dintre cele mai importante în acest sens. Zilele trecute, Centrul Analitic Independent EXPERTGRUP a organizat o masă Rotundă cu genericul „Legea Bugetului 2013 din perspectiva societăţii civile”. În opinia reprezentanţilor Centrului, procesul de elaborare a proiectului de buget pentru anul 2013 a stabilit un antirecord în ceea ce privește transparenţa și calitatea consultărilor publice. „Aprobarea Bugetului de stat pentru anul 2013 are loc cu serioase deficienţe constatate la elaborarea acestuia de către Guvern, dar și prin lipsa consultării publice active. Principalele probleme la acest capitol sunt legate de planificarea strategică, managementul riscurilor și cooperarea instituţiilor statului.

Elaborarea Bugetului 2013 în baza unui pronostic exagerat de optimist, pune în pericol nu doar stabilitatea Bugetului de Stat, ci și Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat și Fondurile Asigurării Obligatorii de Asistenţă Medicală”, au constatat experţii.

Aceștia au venit cu un șir de propuneri privind priorităţile de politici în mai multe domenii, de care să se ţină cont în procesul de adoptare în lectură finală a Legii bugetului de stat pentru anul 2013.

Doar că nu suntem siguri că aceste propuneri ale organizaţiilor din sectorul asociativ vizavi de priorităţile în agricultură, educaţie, sănătate, ecologie etc. interesează pe cineva și ar putea fi luate în considerare.

Chiar dacă premierul Vladimir Filat a promis să studieze aceste propuneri.

Doar că prioritară pentru guvernare este adoptarea cât mai grabnică a legii, indiferent dacă ulterior se va recurge la rectificări bugetare, așa cum s-a întâmplat în acest an. „Pentru mine, în calitate de primministru, este necesar ca acest buget pentru 2013 să fie votat în termeni proximi”, le-a răspuns Vladimir Filat experţilor. În pofida aparenţelor, situaţia nu este chiar atât de pașnică precum pare, în culise se mai fac înţelegeri și se pun condiţii, astfel că premierul are de ce să-și facă emoţii. Să ne amintim că după ce proiectul bugetului a fost

expediat în comisia de specialitate a Parlamentului, în organul legislativ a ajuns și o scrisoare a ministrului Economiei, Valeriu Lazăr, care anunţa o revizuire a prognozelor economice, drept urmare a înrăutăţirii situaţiei macroeconomice în raport cu prognoza precedentă. În opinia ministrului, creșterea economică în 2013 va fi mai mică decât cea indicată în proiectul Bugetului de Stat.

A urmat o replică dură din partea președintelui Comisiei economie, buget și finanţe, Veaceslav Ioniţă, care a declarat că „ministrul Economiei nu are de lucru și scrie scrisori”.

De fapt, ceea ce constată în scrisoare Valeriu Lazăr nu este o noutate. Mai mulţi experţi au atenţionat că ritmul de creștere economică prognozat pentru 2013 este prea optimist. Fondul Monetar Internaţional, dar și alte organisme financiare internaţionale, au redus deja prognozele de creștere economică pentru 2013. Și doar ţara noastră pare să fie invulnerabilă în faţa crizei, doar la noi se așteaptă creșteri spectaculoase. În lipsa totală a unor temeiuri și surse pentru aceasta.

Datele statistice arată clar că economia este în descreștere. Experţii economici vorbesc despre o creștere economică de unu la sută în 2013, iar guvernatorul Băncii Naţionale se arăta recent și mai pesimist, afirmând că este posibilă chiar o stagnare și zero creștere economică.

De aceea, îi dăm dreptate ministrului Economiei, doar că ne întrebăm pe ce s-a bazat optimismul acestuia

care a durat exact până când proiectul bugetului a ajuns în Parlament.

Adică, atunci când proiectul a fost aprobat la Guvern, ministrul Lazăr nu a avut nimic de obiectat, iar peste o săptămână a avut marea revelaţie?

S-a schimbat radical, în timp de o săptămână, situaţia economică din Republica Moldova? Nu a avut acces ministrul Lazăr la datele statistice, nu s-au făcut niște analize în cadrul ministerului, nu a auzit opiniile experţilor sau măcar pe cea a guvernatorului Băncii Naţionale? Sau poate s-a dorit totuși transmiterea unui semnal, a unui avertisment către colegi, în legătură cu cine știe ce înţelegeri și angajamente?

Un soi de spectacol s-a produs și în ziua adoptării, în prima lectură, a Proiectului legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013. Sindicaliștii au mimat un fel de protest, în legătură cu intenţia Guvernului de a majora contribuţia socială a angajaţilor de la 6 la 7%, deși se pare că subiectul fusese discutat deja și se știa că deputaţii vor lăsa în vigoare prevederile actuale: 23% - angajatorul și 6 la sută - angajatul. În afară de sindicaliștii care au arătat că luptă pentru drepturile angajaţilor, momentul său de glorie l-a avut și Mihai Ghimpu, care a venit în faţa protestatarilor și le-a spus că AIE, implicit el, vor rezolva problema așa cum cere poporul. În cele din urmă, și poporul, și aleșii au fost relativ mulţumiţi unii de alţii.

Zilele acestea am avut parte de rezolvări spectaculoase de situaţii,

mai ceva ca în serialele mexicane, când intrigile ţesute și încurcate de-a lungul a câteva zeci de episoade se dezleagă în mod miraculos și cu viteză ameţitoare în ultimul. Și iată că, după luni în șir în care nu s-au putut găsi niște oameni potriviţi pentru mai multe funcţii importante, într-o scurtă perioadă, aproape că toate problemele au fost soluţionate. Și iarăși ne întrebăm, s-au produs aceste rezolvări pentru că așa s-au orânduit stelele sau este totuși o legătură cu votarea în Parlament a Legii Bugetului? Pentru că la astfel de ocazii, politicienii noștri joacă întotdeauna tare.

Prin urmare, iată că s-a găsit un candidat pentru funcţia de ambasador al Republicii Moldova în Federaţia Rusă. Care, se pare, este pe placul premierului Filat. De asemenea, și SIS s-a ales cu un director. Despre care toată lumea știe că este candidatul lui Mihai Ghimpu. Și numai Ghimpu încearcă să ne convingă că ar fi vorba despre o iniţiativă exclusivă a președintelui Timofti. Mai mult decât atât, primul ministru știa din timp că „cetăţeanul Republicii Moldova”, Mihai Balan, care nu este „omul lui Ghimpu”, va întruni voturile necesare în Parlament. A fost numit și șeful CNA. Am putea bănui că se vor rezolva, cât de curând, și problemele de la CNI. Ar mai putea fi realizate și alte dorinţe ascunse ale politicienilor de la putere. Și atunci noi, spre deosebire de experţi, chiar înţelegem de ce nu le trebuie guvernanţilor transparenţă.

Ioana FLOREA, FLUX

Marile bănci centrale investesc agresiv în aur, folosit tot mai mult ca monedă de rezervă Marile bănci centrale, din SUA și până în Europa, investesc agresiv în aur, care devine în mod evident „noua monedă de rezervă” la nivel mondial, potrivit unui studiu realizat de portalul de informaţii financiare 24/7 Wall Street, preluat de MarketWatch.

Creșterea substanţială a preţului aurului vorbește de la sine, investiţiile în metalul preţios aducând în trimestrul al treilea un randament de 11,1%. Preţul aurului a crescut în primele nouă luni cu 16%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Portalul 24/7 Wall Street a analizat primii 10 mari deţinători de aur, care, în mod surprinzător, nu coincid cu cele mai mari 10 economii ale lumii.

Astfel, două ţări relativ mici, Elveţia și Olanda, au rezerve importante de aur, ocupând poziţiile șase și nouă în clasament, chiar dacă PIB-urile lor se află abia pe locurile 19, respectiv, 17 în lume.

Potrivit Acordului pentru Aur al Băncilor Centrale, încheiat de state europene mari, multe ţări cu economii importante ar trebui să vândă aur, dar nu o fac.

Marea Britanie, cu un PIB de 2 430 de miliarde de dolari, este a șaptea mare economie a lumii, dar în funcţie de deţinerile de aur se află abia pe locul 17, reprezentând numai 15,9% din totalul rezervelor sale externe.

O altă excepţie este reprezentată de Brazilia, care este pe locul șase în lume cu un PIB de 2 500 de miliarde de dolari, dar deţine numai 33,6 tone de aur, respectiv 0,5% din rezervele sale externe. Brazilia se poziţionează astfel pe un surprinzător loc 52 la nivel mondial în rândul deţinătorilor de aur.

FMI este al treilea mare deţinător de aur în lume, cu 2 814 tone, iar Banca Centrală Europeană se află în urma Indiei, pe locul 11, cu 502 tone, reprezentând 32,3% din rezervele sale.

Achiziţii recente de aur au fost făcute de băncile centrale din Rusia, Turcia, Ucraina și Republica Kârgâză.

Potrivit Consiliului Mondial al Aurului, acest

metal nu mai este doar un scut faţă de inflaţie, dar și un element major de protecţie în cursa mondială de devalorizare a monedelor, chiar dacă preţurile de consum sunt relativ stabile.

Analizele consiliului au arătat că o creștere de 1% a masei monetare, în decurs de șase luni, în Statele Unite, Europa, India și Turcia, tinde să majoreze preţul aurului cu 0,9%, 0,5%, 0,7%, respectiv, 0,05%.

Statele Unite, prima economie a lumii cu un PIB de 15.000 de miliarde de dolari, au cele mai mari rezerve de aur, 8.133 de tone, urmate la mare distanţă de Germania, a patra mare economie, cu 3.395 tone de aur.

Italia, a opta economie mondială, este al treilea mare deţinător de aur, cu 2.451 tone, urmată de Franţa, a cincea mare economie, cu 2.435 tone aur.

China ocupă abia poziţia a cincea în clasamentul deţinătorilor de aur, cu 1.054 tone, chiar dacă este a doua mare economie mondială, cu un PIB de 7.300 de miliarde de dolari.

Topul primilor 10 mari deţinători în aur este completat în ordine de Elveţia, Rusia, Japonia, Olanda și India.

Sursa: gandul.info

FLUX

4

Investiga\ii 26 OCTOMBRIE 2012

Cât CNI nu are preşedinte Cazul judecătorului Sergiu Arnăut pune în dificultate Procuratura Anticorupţie şi Centrul Anticorupţie Cât de onești sunt magistraţii atunci când își declară averile și în ce măsură pot fi pedepsiţi acei care mint, lucru inadmisibil, s-ar părea, în cazul judecătorilor? Întrebarea a devenit actuală mai ales după ce jurnaliștii de la Centrul de Investigaţii Jurnalistice au dezvăluit că magistratul Sergiu Arnăut de la Curtea de Apel ar locui într-o casă cu trei nivele, evaluată, oficial, împreună cu terenul, la peste două milioane de lei, proprietăţi pe care magistratul le-a omis din declaraţiile de avere.

Cazul Arnăut pune însă în dificultate Procuratura Anticorupţie și Centrul Anticorupţie, care s-au sesizat, dar recunosc că nu au prea multe posibilităţi de a demonstra vinovăţia magistratului.

sunt înscrise pe numele fostei soţii.

Faptul că magistratul ar locui, după cum arată presa, în aceeași casă cu fosta soţie, deocamdată, este un argument prea slab pentru ca dosarul să ajungă în instanţa de judecată, recunoaște șeful Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari: „Faptul că ei locuiesc împreună demonstrează că el folosește aceste bunuri, dar prevederile legii de până în 2012 nu obligă funcţionarul să declare proprietăţile pe care le folosește. El trebuie să declare doar ceea ce are în proprietate. El putea să o facă, dar din punct de vedere al legii penale,

Comisia Naţională de Integritate care tocmai are căderea să verifice dacă există proprietăţi dosite de demnitari nu este încă funcţională, iar vechiul mecanism de verificare și control al averilor este depășit, declară Viorel Chetraru, care urmează a fi confirmat de Parlament în noua funcţie de director al Centrului Anticorupţie, instituţia succesoare a CCCEC: „Noi nu am reușit să identificăm un mecanism lucrativ, funcţional, eficient ca să aducă în ordine tot domeniul ăsta și să pună la respect funcţionarii care comit abateri, iar societatea să fie mulţumită de

Judecătorul Sergiu Arnăut

Casa judecătorului Sergiu Arnăut

Viorel Chetraru

această activitate. Tot ce a însemnat control al declaraţiilor, trebuie să facem o constatare, s-a compromis din momentul în care a funcţionat vechea lege. Și acum, chiar dacă avem o nouă lege, mecanismul acesta tot nu este funcţional”.

Procuratura Anticorupţie a demarat o anchetă ca urmare a mediatizării cazului Arnăut. Cu toate acestea, procurorii recunosc că nu au temei legal pentru a-i incrimina magistratului fals în declaraţii și tăinuirea averii, întrucât acesta este divorţat din anul 2004, iar toate proprietăţile

Viorel Morari

n-o să-i putem incrimina așa ceva”.

Totuși, CNA și Procuratura Anticorupţie speră să obţină mai multe probe pentru ca, cel puţin, să poată fi sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, autoritatea în drept să sancţioneze disciplinar magistraţii care nu-și declară averile. Viorel Chetraru spune că, la moment, CNA are în gestiune cel puţin 30 de dosare în care sunt vizaţi procurori, judecători și alţi demnitari de stat pentru încălcarea legii privind declararea veniturilor, anchete care nu pot avansa din motiv că legea nu este suficient de

funcţională: „În situaţia judecătorului Arnăut pentru noi ar fi important să avem o constatare, Arnăut este judecător, el trebuie să aibă o reputaţie ireproșabilă, adică el nu trebuie să admită compromiterea acestui statut și din această consideraţie noi vrem să înaintăm CSM, prin intermediul procurorilor, anumite constatări care nu au caracter procesual-penal, dar care ar putea să stea la baza unei proceduri disciplinare, în care CSM să se pronunţe asupra corespunderii din punct de vedere moral statutu-

lui de judecător în cazul Arnăut. Deocamdată, noi nu avem cu ce merge la CSM, dar vom documenta dacă judecătorul locuiește în casa vizată”.

Situaţia poate fi deblocată dacă va începe să funcţioneze Comisia Naţională de Integritate, care, de șase luni, este trecută pe linie moartă, pentru că deputaţii din Alianţa de guvernare nu pot decide asupra candidaturii pentru funcţia de președinte al acestei comisii. Chiar și așa, abia după 31 martie 2013, demnitarii vor putea fi verificaţi dacă au fost onești în ceea ce privește veniturile și proprietăţile pe care le au, iar ofiţerii de urmărire penală vor fi în drept să verifice și averea rudelor acestora atunci când vor exista suspiciuni că anumite proprietăţi de care se folosește demnitarul sunt trecute pe numele altor persoane. În anul 2012, din cauza nefuncţionării CNI, au rămas în afara verificărilor toate declaraţiile de avere și de interese ale funcţionarilor publici pentru anul 2011.

Cornelia COZONAC Sursa: europalibera.org

Liderii politici sunt cei interesaţi de menţinerea unui sistem judecătoresc corupt Întrebarea firească pe care și-o adresează orice om normal după ce a citit materialul de la Radio Europa Liberă este următoarea: la ce servesc reformele pe care AIE le implementează, deja mai bine de 3 ani, dacă ele sunt inaplicabile, dacă legile adoptate de guvernanţi sunt nefuncţionale, dacă ele fac imposibilă tragerea la răspundere a unui magistrat corupt, dacă nu oferă mecanismele legale necesare pentru verificarea provenienţei averii unor persoane care din salariile lor de funcţionari nu aveau cum să agonisească atâta bănet?

Reformele pe care guvernanţii pretind că le implementează, de fapt, nu sunt reforme, dat fiind că ele nu schimbă situaţia. Procurorii, poliţiștii, inspectorii fiscali, judecătorii, tot felul de funcţionari din administraţia centrală și locală au mână liberă în continuare să ia mită, să se îmbogăţească pe seama nenorociţilor care ajung în instanţa de judecată sau care au nevoie de un certificat, de o autorizaţie sau de o altă hârţoagă, pe care, în mod normal, ar trebui să o obţină fără probleme. Dar, ţi-ai găsit, până nu plătesc, până nu dau ceva la mână, nu obţin nimic.

Toată lumea cunoaște cât de puternic a penetrat corupţia toate structurile și instituţiile sta-

tului. Toţi știu că cei mai corupţi sunt exact acei care au datoria să lupte cu corupţia. În cadrul unei dezbateri televizate, avocatul Vitalie Nagacevschi spunea că procurorii și poliţiștii sunt cei care fabrică dosare penale pentru a estorca bani.

Dacă victima nu acceptă să plătească, atunci dosarul este trimis în judecată și acolo nefericitul, dacă vrea să scape, trebuie să-i mituiască nu doar pe poliţiști și pe procurori, ci și pe judecători. Dacă acceptă să plătească, scapă la libertate, dacă nu – înfundă pușcăria. Toată lumea știe ce se întâmplă, în special, cunosc acest lucru guvernanţii, dar nu întreprind nimic pentru a demola acest sistem corupt și criminal.

Mihai Poalelungi

Concluzia pe care o putem face este că liderii partidelor de guvernământ, Vladimir Filat, Mihai Ghimpu, Marian Lupu, Vladimir Plahotniuc, dar și președintele Nicolae Timofti, sunt direct interesaţi de menţinerea acestei situaţii. Ei sunt parte a acestui sistem corupt și nu vor să-l distrugă, pentru că asta ar însemna să-și taie creanga de sub picioare. Dacă nu ai poliţiști, procurori, judecători corupţi, cum atunci mai mituiești electoratul, cum falsifici rezultatele alegerilor, cum faci contrabandă cu ţigări, cum organizezi atacuri raider, cum controlezi circuite financiare care îţi aduc zilnic milioane? Nu se poate.

Așa că vă pot spune de pe acum că este foarte puţin probabil ca domnul judecător Arnăut să aibă vreun necaz din cauza faptului că stăpânește o avere de milioane pe care nu o prea poate justifica.

Președintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, a declarat la un post TV (la aceeași emisiune la care a participat și Vitalie Nagacevschi) că informaţiile apărute în presă despre averea lui Arnăut vor fi verificate de către Consiliul Superior al Magistraturii. Dar tot Mihai Poalelungi a lăsat să se înţeleagă că s-ar putea ca și Consiliul Superior al Magistraturii să se arate neputincios în această chestiune, dat fiind că sub aspect formal-juridic, magistratul Sergiu Arnăut nu a comis nicio abatere. Și asta pentru că soţia lui Arnăut,

Vitalie Nagacevschi care deţine proprietăţile, nu ar mai fi soţia lui. „Din câte am auzit, dar nu știu exact dacă este așa sau nu, domnul Arnăut ar fi desfăcut căsătoria cu soţia sa”, ne spune Mihai Poalelungi.

Vom mai da un citat din cele afirmate de Mihai Poalelungi în cadrul acelei emisiuni TV. Cu referire la cazul lui Sergiu Arnăut, el a spus următoarele: „Când vorbim despre o casă pe care un judecător, un procuror sau un alt funcţionar o deţine în proprietate sau locuiește în ea, dar imobilul figurează ca proprietate a părinţilor, a socrilor, a altor rude, problema trebuie abordată altfel: sunt ei în stare, cu salariul pe care îl primesc de la stat, să-și construiască astfel de case, de castele”?

Bineînţeles că nu sunt în stare, domnule Mihai Poalelungi. Dar ce folos din faptul că avem acest răspuns? Ce urmează? Sau rămânem doar cu constatarea?

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

5

Opinii

26 OCTOMBRIE 2012

FLUX

Mihai Balan nu este KGB-ist, el este autist Mihai Balan este persoana desemnată prin decret de către președintele Nicolae Timofti la funcţia de director al Serviciului de Informaţii și Securitate. Când am auzit știrea, mi-am zis că o fi și acesta vreun fost KGB-ist, dacă KGB-iștii pot fi foști, care gravitează în jurul lui Mihai Ghimpu. Conform Acordului de constituire a AIE, SIS-ul îi revine Partidului Liberal și am presupus că Timofti a înaintat la funcţia de director persoana desemnată de Ghimpu. Dar Ghimpu nu putea să desemneze decât un fost agent al securităţii sovietice, pentru că fostul director, Gheorghe Mihai, desemnat tot de Ghimpu, a fost KGB-ist, iar mai apoi, conducerea SIS i-a revenit lui Valentin Dediu, care este tot un client al liberalilor (deputatul PL, Corina Fusu, îi este nepoată), fost KGB-ist și acesta. Deci, m-am gândit, încă un KGBist pus de liberali la conducerea SIS. Apoi am privit la TV audierea lui Mihai Balan la Comisia parlamentară pentru securitatea statului. Am rămas perplex. Nu am înţeles prea bine dacă Balan a fost sau nu KGB-ist (în mod sigur, a fost activist comunist). S-ar putea să nu fi fost, căci asemenea persoane ca Balan nu erau acceptate în KGB. Impresia pe care mi-a lăsat-o Mihai Balan este că acesta ar fi autist, nu KGB-ist.

La prima întrebare formulată de Mihai Godea, Mihai Balan s-a bâlbâit minute în șir fără ca să poată articula un răspuns coerent. Dar întrebarea lui Godea a fost una cât se poate de simplă și pertinentă, la care poate să răspundă chiar și un elev de clasa a șaptea. Și anume, Godea l-a întrebat care sunt, în opinia lui, principalele pericole și ameninţări la adresa securităţii Republicii Moldova. Vă asigur că un elev de clasa a șaptea i-ar fi răspuns prompt lui Godea că ameninţările la adresa securităţii naţionale a Republicii Moldova sunt: crima organizată, traficul de persoane și organe umane, traficul de arme și droguri, spălarea banilor, activitatea economică tenebroasă, degradarea calităţii mediului, atacurile raider și hacker, monopolurile, contra-

banda cu mărfuri prin regiunea transnistreană ș.a. Dar iată ce a răspuns Mihai Balan: „Desigur că problema de bază a Serviciului de Informaţii și Securitate este asigurarea securităţii ţării și a cetăţenilor ţării noastre. Este o întrebare, într-adevăr, care este cheie în activitatea Serviciului de Informaţii și Securitate, pentru că aceste puncte trebuie să fie în fiecare zi pe masa fiecărui angajat al Serviciului de Informaţii și Securitate.

Să vorbesc acum despre pericolele care vin, pot să presupun care sunt, în viziunea mea. Eu nu sunt politician, de aceea îmi vine foarte greu să vorbesc, cu toate că aș putea, dar pot să fiu învinuit că mă implic în politică. Dar aș putea să răspund la această întrebare în momentul în care se va decide numirea mea în funcţie. Problema, eu aș considera, că este mai mult politică, domnule deputat”.

Ce putem înţelege din răspunsul dat de Balan? În primul rând că, pentru SIS, „asigurarea securităţii cetăţenilor și a ţării este o problemă”. Doamne, ce tâmpenie! Asigurarea securităţii este, în mod obligatoriu, o sarcină a Serviciului de Informaţii, dar nu o proble-

mă. Urmând logică pidosnică a celui care pretinde să devină director SIS, ar trebui să înţelegem că rezolvarea acestei probleme ar presupune ca SIS să nu se mai preocupe de „asigurarea securităţii cetăţenilor și a ţării”.

O altă tâmpenie enunţată de excelenţa sa Mihai Balan este că identificarea și nominalizarea principalelor pericole la adresa securităţii naţionale ar însemna să faci politică și să te implici în politică. Și culmea, el o să ne spună care sunt aceste pericole și ameninţări doar după ce o să fie desemnat în funcţia de director SIS! Adică, întâi numiţi-mă director la securitate și abia apoi eu am să vă povestesc ce am de gând să fac în acest fotoliu și de ce pericole am să vă protejez.

Reforme – da, modernizare – ba Ca și Mihai Ghimpu, cu care seamănă ca doi fraţi siamezi (asemănarea este valabilă și cu președintele Nicolae Timofti, cel care l-a desemnat prin decret la funcţia de director SIS), Mihai Balan este un personaj parcă desprins din creaţia lui Caragiale. Întrebat ce părere are despre „strategia de modernizare a SIS”, domnul Balan a răspuns: „Referitor la strategia modernizării SIS. Desigur că sunt la curent cu acest document. Părerea mea personală este că în acești 21 de ani de zile, SIS-ul s-a modernizat deja. Noi avem nevoie de reforme. Avem nevoie de reforme serioase. Modernizarea…, noi ne dăm seama … modernizarea și eu ca atare înţeleg de la ce considerente s-a primit această … de ce anume modernizarea, și nu reforme… În ţară merg reforme pentru integrarea în Uniunea Europeană. SIS-ul rămâne în urmă cu aceste reforme. Modernizarea, practic, s-a făcut în SIS. Noi trebuie să facem reforme, începând de la contingentul de ofiţeri de informaţii și terminând cu blocul administrativ care este în SIS. Eu sunt de părere că noi trebuie să începem în mod urgent reforme în SIS, nu modernizare. Reforme! Și instruirea ofiţerilor. Și chiar să facem instruire nu numai să ne bazăm pe școala superioară de KGB din Minsk sau din Moscova, să facem instruirea ofiţerilor în ţările Uniunii Europene, prin Franţa, Marea Britanie, același Israel, acolo

unde este foarte bine pusă chestia asta ca să căpătăm o experienţă, deja, mergând spre integrarea în Uniunea Europeană, ca noi să avem experienţă europeană privind securitatea statului”.

Deci, reforme – da, iar modernizare – ba. Ha-ha-ha! Să mori de râs, nu alta! Chiar s-au tâmpit cu totul guvernanţii noștri de au ajuns să propună un asemenea personaj la conducerea Serviciului de Informaţii și Securitate?

Chiar nu mai au nici un pic de discernământ?

Eu am scris atâtea despre Filat și Plahotniuc, despre nivelul lor de instruire, de cultură generală (și toate câte le-am scris, cei doi le-au meritat).

Dar acum, dacă stau să-i pun pe Filat și Plahotniuc alături de Timofti, Ghimpu și, mai nou, Balan, constat că nu mai sunt chiar așa de răi Filat și Plahotniuc, nu mai sunt ei chiar atât de neinstruiţi, de rudimentari, ba dimpotrivă, îmi par chiar foarte evoluaţi, mai că aș spune simpatici.

Dar se revenim la întrebările care i-au fost adresate lui Balan și, mai ales, la răspunsurile date de acesta în cadrul audierilor desfășurate în ședinţa Comisiei parlamentare pentru securitatea statului. Domnul Mihai Balan a fost întrebat care va fi prima sa acţiu-

Va reuşi Mihai Balan să reformeze Serviciul de Informaţii şi Securitate?

Mihai Balan este deja „de facto” director al SIS. „Lucrurile s-au copt”, vorba lui Vlad Ţurcanu, iar decizia a fost luată de liderii AIE, fără ca să se consulte și cu membrii de partid (votul negativ dat de către Ion Butmalai în Comisia pentru securitate naţională demonstrează că acest comportament al liderilor nu e pe placul tuturor membrilor de partid).

Acum mai puţin contează procedura de alegere, care va fi una formală. Important este dacă Mihai Balan va reuși să fie un bun manager al serviciului de inteligenţă al Republicii Moldova și cum va fi reformată în continuare această instituţie.

Nu-l cunosc personal pe domnul Balan, dar pot afirma că ieri am avut o părere mai bună decât cea pe care o am azi despre acesta, după prestanţa din comisiile parlamentare. Rușii ar spune despre acesta că este „ni râba, ni miasa” (nici pește, nici carne). A răspuns evaziv la majoritatea întrebărilor, inclusiv la întrebarea foarte importantă despre „care sunt pericolele principale la adresa securităţii ţării”. Hmmm... În schimb, cred că a reușit să facă mai multe gafe tactice. Încă nu a fost desemnat în funcţia de șef la SIS, dar deja și-a creat un inamic important: Rusia. Potrivit lui Balan, ofiţerii SIS trebuie instruiţi NU ÎN RUSIA, ci în statele UE și (sic!) Israel (la acest stat voi reveni un pic mai târziu).

Un manager bun al unui serviciu de inteligenţă ar spune că ofiţerii săi trebuie să fie instruiţi în statele care au o bună experienţă în acest sens, or, Rusia are ce-i învăţa pe „cekiștii” moldoveni, români, cehi, sârbi etc., etc. Acum FSB-ul, GRU și ce servicii speciale mai au rușii îi vor face „surprize” viitorului șef al SIS-ului moldovenesc pentru acest „semnal” neprietenesc.

Balan a mai spus că SIS trebuie să colecteze informaţii des-

pre Transnistria PE TERITORIUL acestei regiuni. Sigur că trebuie să facă acest lucru, însă acum KGB-ul de la Tiraspol are ce specula pe seama „agenţilor SIS, care luptă împotriva rmnului” (vă mai amintiţi scandalurile „spionilor” Vardanian și Ilie Cazacu?). Din câte știu, mai mulţi ani în urmă au dispărut misterios fără urmă mai mulţi agenţi SIS care activau în această regiune (se zvonea că lista acestora a fost „livrată” de către unii sus-puși din SIS).

Din păcate, Mihai Balan nu a putut spune de ce reforme are nevoie SIS. Acum despre Israel. În practica diplomatică există o regulă, care se respectă cu stricteţe: schimbarea ambasadorilor, de regulă, o dată la 4-5 ani. Explicaţia dată de teoria diplomatică e ca diplomaţii să nu intre în contact strâns cu serviciile speciale din statele gazdă, altfel spus, să nu fie racolaţi. Personal nu cunosc cazuri când un ambasador revine la conducerea misiunii în aceeași ţară. Domnul Balan a fost numit din nou ambasador în Israel, după ce a deţinut această funcţie șase ani până în 2001. E un element, cel puţin, interesant.

Va reuși Mihai Balan să reformeze SIS-ul ? Aș vrea să cred. Eu mi-aș dori ca SIS să lucreze în sfârșit pentru Republica Moldova și nu pentru anumite partide, persoane sau alte state. Informaţia de la SIS despre „praslușka” telefoanelor, inclusiv a jurnaliștilor (salutare celor care ne ascultă discuţiile noastre interminabile… încă nu aţi obosit?) și politicienilor ajunge fără mare dificultate în afara instituţiei. SIS acum e un fel de colector de informaţii compromiţătoare „la rugămintea” unor politicieni sau oameni de afaceri, decât ceea ce trebuie să fie.

Cu siguranţă, sunt mulţi oameni onești în acest serviciu, dar care suportă cu greu starea de fapt sau pleacă din sistem. Păcat. Așteptăm schimbarea, dar, deocamdată, sunt sceptic.

Cetăţean din “ţara algoritmului”, Oleg CRISTAL Sursa: vox.publika.md

ne în cadrul SIS, dacă va fi confirmat în funcţia de director. Știţi ce a răspuns individul? Că va face cunoștinţă cu colectivul. „Prima acţiune, evident, prezentarea în funcţie, în cadrul Serviciului. Trebuie să facem cunoștinţă cu colectivul, să vedem atmosfera din colectiv”, a spus acesta, făcând o mutră serioasă. Apoi, sigur că o să faceţi cunoștinţă cu colectivul de la SIS, domnule Balan, în cazul în care veţi fi ales în funcţia de director (dar mai bine e să nu fiţi ales). Deputaţii v-au întrebat ce o să întreprindeţi în calitate de director SIS, ce acţiuni veţi întreprinde în calitate de cel mai mare securist din Republica Moldova. Chiar nici un lucru atât de simplu nu sunteţi în stare să-l înţelegeţi?

Cum a fost posibil ca un asemenea personaj să ne reprezinte ţara în calitate de ambasador în Israel (în anii 1995-2001), în Grecia (2010-2011), după care a fost desemnat din nou ambasador în Israel? Și acum, colac peste pupăză, să ajungă a fi desemnat prin decret prezidenţial drept pretendent la funcţia de director SIS? Dacă va fi ales, știţi ce va scrie presa străină?

Va spune simplu: șeful serviciului moldovean de inteligenţă este suspectat de lipsă de inteligenţă.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

În atenţia acţionarilor S.A. „Mileşti-Vin” Consiliul de administrare a S.A. „Milești-Vin” anunţă hotărârea Ședinţei membrilor Consiliului Societăţii, care a avut loc pe 02.10.2012, ora 12.00, în incinta Fabricii de vin din satul Milești, raionul Nisporeni.

ORDINEA DE ZI: 1. A fost examinată și aprobată darea de seamă a directorului S.A. „Milești-Vin” pe perioada de activitate, între 25.10.2011 și 02.10.2012; 2. A fost examinată și aprobată darea de seamă privind rezultatele emisiei suplimentare de acţiuni; 3. A fost examinată și aprobată lista subscriitorilor la emisia valorilor mobiliare; 4. Au fost examinate și aprobate modificările la statutul societăţii, art. 5, pct.1.

Consiliul de administrare S.A. „Mileşti-Vin”

În atenţia acţionarilor S.A. „Mileşti-Vin” Consiliul de administrare a S.A. „Milești-Vin” anunţă hotărârea Adunării Generale Ordinare Anuale, care a avut loc pe 02.06.2012, ora 12.00, în incinta Fabricii de vin din satul Milești, raionul Nisporeni.

ORDINEA DE ZI: 1. A fost examinată și aprobată darea de seamă financiară anuală a Societăţii pe Acţiuni pe anul 2011; 2. A fost luată hotărârea ca emisia suplimentară de acţiunii în S.A. „Milești-Vin” să decurgă în perioada 02.06.2012–02.10.2012; 3. A fost luată hotărârea de a lua un credit bancar pentru achiziţionarea strugurilor la sezon ș.a.

Consiliul de administrare S.A. „Mileşti-Vin”

6 Regele Mihai I al României a împlinit 91 de ani.

Povestea abdicării, exilului şi întoarcerii sale în ţară FLUX

Regele Mihai I al României a împlinit joi, 25 octombrie, 91 de ani. Povestea de viaţă a Regelui Mihai I este încărcată de un dramatism unic între suveranii Europei din secolul XX. Este chiar istoria poporului român!

Mihai I s-a născut la Foișor, pe domeniul de la Castelul Peleș, într-o Românie măcinată de crize economice și epuizată de Primul Război Mondial, prea greu chiar și pentru idealul măreţ al întregirii. Venirea sa pe lume a fost întâmpinată cu salve de tun și cu speranţă. „Astăzi, Pronia Cerească a hărăzit Dinastiei un nou vlăstar. Alteţa Sa Regală Principesa Moștenitoare Elena a României a dat naștere unui fiu, care a primit numele de Mihai”, scria regele Ferdinand I, la 25 octombrie 1921.

Nașterea copilului a adus bucurie în familia regală. Micul principe, pentru care a fost ales un nume românesc, nu era doar primul nepot al Regelui Ferdinand, ci și moștenitorul tronului. Astfel, viitorul dinastiei era asigurat. „Ce ușurare, ce bucurie, bucuria tuturor, că este băiat, că ea este în afara oricărui pericol”, se entuziasma Regina Maria. „Și, deși mica fiinţă a venit pe lume cam cu o lună mai devreme, este cu adevărat un băieţel frumos și a intrat din toate puterile în momentul în care a venit în bătrâna și reaua noastră lume”. „Consider că este o frumuseţe de copil”, conchidea, mulţumită, augusta bunică.

Venit pe lume într-o atmosferă dominată de scandalurile și aventu-

Aniversare 26 OCTOMBRIE 2012

rile tatălui său, Carol al II-lea, Mihai I ajungea, în 1926, la numai 5 ani, unicul moștenitor al Tronului României, în timp ce tatăl său devenea un simplu cetăţean, pe nume Carol Caraiman, care trăia o continuă telenovelă interzisă cu Elena (Wolf) Lupescu. La 20 iulie 1927, după moartea neașteptată a bunicului său, Mihai I devine Regele României, la 6 ani, și pleacă, alături de Regina-mamă, la București, pentru a fi înscăunat. Prima sa domnie s-a încheiat în 1930.

Fiul succedat de tată Pentru că era minor, membrii Regenţei (Principele Nicolae – frate cu Carol al II-lea, patriarhul Miron Cristea și președintele Înaltei Curţi de Casaţie, Gheorghe Buzdugan) au fost cei care au depus jurământul simbolic în faţa Parlamentului. Peste doar trei ani, după ce aventura cu „Lupeasca” părea să fie epuizată, Carol al II-lea se întoarce în ţară pentru a-și revendica dreptul la Coroană. O excepţie stânjenitoare pentru prestigiul dinastiei regale – la 8 iunie 1930, Mihai devine primul monarh succedat la Tron de tatăl său!

Deși a recuperat Sceptrul regal în 1940, după ce tatăl său îl abandonase iarăși, tensiunile și instabilitatea ce guvernau Europa și, mai apoi, freneziile extremiste din timpul celui de-al Doilea Război Mondial l-au trecut pe Mihai I în linia a doua, într-o Românie cu graniţele ciuntite și aliată din oficiu a naziștilor. Lovitura decisivă a fost dată însă la 27 ianuarie 1941, când Mareșalul Antonescu, conducătorul de facto al României, a constituit un guvern militar.

La 22 iunie 1941, Antonescu a ordonat Armatei Române să treacă Prutul, iar România a făcut primul pas ferm în cel de-al Doilea Război Mondial. Decizia a ajuns la urechile monarhului în urma unui anunţ al postului de radio britanic BBC. În luna august 1944, pe măsură ce soldaţii „roșii” se apropiau mai mult de frontiera României, Regele Mihai s-a alăturat politicienilor români favorabili Aliaţilor, printre care se numărau și comuniștii. La 23 august, Regele l-a destituit și l-a arestat pe Antonescu, predat ulterior sovieticilor la 1 septembrie 1944.

Istoria abdicării Istoria momentului dramatic al abdicării Regelui Mihai I începe la 5 octombrie 1947, când Maiestatea Sa primește invitaţia de a participa la nunta Principesei Elisabeta (n.r. în prezent, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii). Acceptarea invitaţiei a constituit o dilemă serioasă pentru Regele Mihai, întrucât absenţa din ţară ar fi înlesnit planurile comuniștilor de a instrumenta o lovitură de stat și, deci, de a-și consolida, definitiv, puterea.

Aceasta era însă prima călătorie oficială a monarhului român într-o ţară străină, iar Mihai voia să profite de evenimentul monden pentru a cere sprijinul politic marilor puteri.

La 27 decembrie, în urma unei conferinţe tăinuite între Ana Pauker, Gheorghiu-Dej, Emil Bodnăraș și Iosif Chișinevschi, au fost stabilite ultimele detalii ale planului de acţiune, acestea fiindu-i comunicate premierului Petru Groza două zile mai târ-

ziu. La 29 decembrie, în toiul nopţii, președintele consiliului de miniștri, Groza, i-a cerut Regelui o audienţă pentru a doua zi, la ora 9.00, la Palatul Elisabeta din Capitală. Acolo, Regele și Regina-Mamă, Elena, sunt întâmpinaţi mai întâi de camioane și militari din Divizia „Tudor Vladimirescu”, amplasaţi strategic în jurul Palatului. Chiar și garda de serviciu fusese consemnată. Însoţit de Gheorghe Gheorghiu-Dej, Petru Groza a decretat că este categoric „în favoarea divorţului” și a prezentat actul de abdicare pentru a fi semnat de Rege.

După ce a afirmat că el consideră că «acţionează în interesul poporului său, pentru a evita vărsarea de sânge», Regele s-a resemnat să semneze actul de abdicare. „Dl Groza s-a lansat atunci în mulţumiri și promisiuni frumoase”, este detaliat eveni-

mentul într-o telegramă trimisă de Legaţia Franţei la București ministerului de Externe, iar mărturiile Maiestăţii Sale confirmă veridicitatea consemnării.

Regele afirma în cartea de interviuri cu Mircea Ciobanu că a fost ameninţat de Groza și Dej că vor fi uciși 1.000 de studenţi arestaţi, începând cu 1945, pentru simpatiile lor monarhiste. Mai mult, Groza i-ar fi arătat și revolverul.

Întoarcerea Regelui Monarhul a revenit în patrie în aprilie 1992. Din 1992 și până astăzi, Regele a fost deseori invocat, uneori critic sau atacat frontal. Toţi președinţii au încercat, într-un mod sau altul, să profite de numele său pentru a-și face campanie electorală.

Sursa: adevarul.ro

Examinarea cererilor de aderare la Schengen ale României şi Bulgariei, amânată pentru martie 2013 Examinarea cererilor de aderare ale României și Bulgariei la Spaţiul Schengen a fost amânată pentru martie 2013, din cauza unei incertitudini cu privire la capacitatea autorităţilor acestor două ţări de a-și respecta obligaţiile, au declarat miercuri, 24 octombrie, surse diplomatice la Bruxelles.

O abordare este prevăzută pentru joi, în cursul reuniunii miniștrilor de Interne din cadrul UE la Luxemburg, dar „nu a venit timpul să se ia decizii”, a subliniat una dintre surse.

Problema aderării „se va pune în martie

2013, dar acest lucru nu înseamnă că va fi luată o decizie”, a insistat unul dintre diplomaţii europeni. Reuniunile ministeriale ale UE vor fi prezidate în perioada respectivă de către Irlanda.

O serie de ţări, între care Olanda și Germa-

nia, apreciază că în prezent nu sunt întrunite condiţiile în vederea unei aderări, inclusiv Comisia Europeană (CE) exprimând unele rezerve, potrivit unor surse.

Situaţia politică din România explică aceste rezerve, din cauza unor îndoieli cu privire

la angajamentul Guvernului condus de către Victor Ponta de a respecta statul de drept.

CE, care nu are nici o putere de decizie în acest domeniu, urmează să publice în ianuarie un raport de evaluare asupra situaţiei din România și Bulgaria, care va fi utilizat de guvernele europene în aprecierile lor. Rezultatul alegerilor legislative organizate la 9 decembrie în România ar putea să fie hotărâtor.

Autorităţile din cele două ţări candidate au înţeles situaţia și nu mai insistă asupra stabilirii unei date a aderării lor la Spaţiul Schengen.

“Decizia trebuie să fie luată la momentul potrivit”, a insistat un diplomat dintr-o ţară membră a spaţiului Schengen.

Aderarea Bulgariei este legată de aderarea României, iar Sofia este o victimă a criticilor formulate de către membrii spaţiului Schengen la adresa Bucureștiului, mai scrie AFP. Sursa: mediafax.ro

Important

26 OCTOMBRIE 2012

7

FLUX

Jurnalist german: Plahotniuc ar putea fi urmărit penal în Londra! Democratul: Falsuri! „Prim-vicepreședintele Parlamentului, Vladimir Plahotniuc, s-ar putea confrunta cu urmărirea penală în Marea Britanie, în cazul în care, potrivit avocatului Patrick Boylan, „o instanţă din Londra va constata că oficialul moldovean se află în spatele transferurilor de acţiuni prin diverse companii în baza unei ordonanţe judecătorești”.

Despre aceasta scrie jurnalistul german Graham Stack într-un articol pentru portalul Business New Europe.

Potrivit lui Boylan, compania britanică Tomdal Ltd ar fi transferat pachetele de acţiuni către o firmă din Rusia, deși o instanţă din Londra a dispus îngheţarea activelor în

Grecia va concedia trimestrial 5.000 de angajaţi din sectorul de stat

Grecia va concedia 5.000 de angajaţi din sectorul de stat până la finele acestui an, iar începând cu 2013 va concedia câte 5.000 de bugetari în fiecare trimestru până la sfârșitul lui 2015, pentru a îndeplini cererile UE, FMI și BCE de reducere a numărului de funcţionari publici, transmite site-ul ekathimerini.com. În urmă cu câteva săptămâni, surse anonime anunţau că angajaţi din sectorul de stat vor primi o parte din salariile lor normale timp de un an, înainte de a fi oficial concediaţi.

Conform acordului semnat de Grecia cu UE, FMI și BCE, statul elen are obligaţia de a-și reduce numărul de funcţionari publici până la sfârșitul lui 2015.

Grecia a reluat la începutul lunii octombrie negocierile cu creditorii internaţionali (UE, BCE și FMI), vizând deblocarea următoarei tranșe de împrumut, de 31,5 miliarde de euro, în schimbul noilor măsuri de austeritate ce prevăd economii de 13,5 miliarde de euro.

Sursa: AGERPRES

perioada litigiului. „În documentele care au intrat în posesia Curţii, Plahotniuc ar figura în calitate de proprietar economic al companiei”, se mai spune în text.

Sursa scrie că avocatul Patrick Boylan reprezintă oamenii de afaceri Victor și Viorel Ţopa, care susţin că pachetele de acţiuni deţinute de companiile britanice au fost expropriate în 2010 și 2011 de către Vladimir Plahotniuc.

Potrivit lui Boylan, Plahotniuc deja a încercat să se folosească de imunitate diplomatică în perioada unui proces din Cipru, care examina un caz asemănător. „Pretenţiile au fost ridicole, iar Curtea cipriotă a afirmat că instanţa funcţionează în temeiul dreptului internaţional și nu ţine cont de imunitatea persoanelor implicate în proces”, a spus Boylan, care a subliniat că, „instanţele engleze nu tolerează cazuri de sfidare a curţii”.

De cealaltă parte, Vladimir Plahot-

niuc a negat cu fermitate acuzaţiile aduse de fraţii Ţopa precum că ar fi implicat în „atacuri raider” din Republica Moldova. Potrivit Dianei Danu, secretarul de presă al lui Plahotniuc, „tema atacurilor raider a devenit subiectul unei campanii politice din Republica Moldova”. Danu spune că toate documente compromiţătoare despre Plahotniuc sunt niște falsuri. „Evenimentele din 2009 au înlocuit regimul conservator comunist cu o coaliţie proeuropeană, în speranţă că Republica Moldova ar putea deveni „un cap de pod” pentru reforme democratice în spaţiul fostei Uniuni Sovietice. Unele progrese au fost realizate, însă se pare că influentul om de afaceri, cum ar fi Vladimir Plahotniuc, aflat în spatele administraţiei comuniste, a sărit reușit în barca evenimentelor din 2009, pentru a ajunge la putere prin intermediul democraţiei. Plahotniuc, care a făcut

bani în comerţul cu combustibil în perioada când la conducere se afla președintele comunist Vladimir Voronin, acum este prim-vicepreședinte al Partidului Democrat din Moldova, un membru cheie al Alianţei pentru Integrare Europeană”, scrie autorul articolului.

Sursa: unimedia.info

Grecia, într-o spirală care aminteşte de Marea Depresie a anilor ‘30 O analiză Bloomberg arată că declinul Greciei este cel mai grav înregistrat într-o economie dezvoltată în ultimii 30 de ani.

Grecia a intrat într-o spirală care amintește de declinul economic al Statelor Unite și Germaniei din timpul Marii Depresiuni a anilor ‘30, iar recâștigarea competitivităţii pare aproape imposibilă prin austeritate, fără măsuri ambiţioase de stimulare a economiei.

Economia elenă s-a restrâns cu 18,4% în ultimii 4 ani, iar Fondul Monetar Internaţional anticipează o nouă contracţie în 2013, de 4% din PIB, potrivit Bloomberg, citat de Mediafax.

Guvernul încearcă să-și reducă deficitul și datoriile prin măsuri de austeritate asumate în cadrul a două acorduri de finanţare externă în valoare totală de 240 de miliarde de euro.

Declinul de 18,4% este cel mai grav înregistrat într-o economie dezvoltată în ultimii 30 de ani.

Economia SUA s-a contractat cu 27% în perioada 1929-1933, potrivit Biroului de Analiză Economică de la Washington. „Austeritatea a distrus veniturile din taxe, împiedicând chiar realizarea efectului scontat (scăderea deficitului bugetar - n.r.). Însă austeritatea nu mai poate fi evitată, deoarece nu se mai pot împrumuta, iar deficitele trebuie finanţate”, comentează pentru Bloomberg analistul Charles Dumas, președintele Lombard Street Research, companie de consultanţă cu sediul la Londra.

Grecia încearcă să obţină următoarea tranșă,

de 31 de miliarde de euro, din programul de finanţare externă de 130 de miliarde de euro convenit cu UE, FMI și BCE în prelungirea unui alt acord, de 11 miliarde de euro, derulat în ultimii doi ani.

Scăderea salariilor și pensiilor a alimentat tensiuni sociale în Atena și alte mari orașe elene, care au propulsat politicieni cu doctrine „antistrăini”, notează Bloomberg, făcând referire la partidul de extremă dreapta Zori de Aur. Formaţiunea neonazistă a câștigat în această vară 18 locuri în Parlamentul de 300 de membri, fiind susţinut de aproximativ 14% din voturile electoratului. „Partidul intră astfel în rivalitate cu Siriza, principala forţă de opoziţie, cu o doctrină inspirată din marxism, duelul amintind de lupta dintre naziști și comuniști în timpul Republicii de la Weimar (din Germania anilor ‘20)”, notează Bloomberg. „Experienţa anilor ‘30 ne spune că trebuie să stimulezi creșterea economică. Ascensiunea extremei drepte în Grecia nu este ceva efemer, care va dispărea odată cu sfârșitul crizei. Și este foarte periculos dacă această ascensiune va deteriora relaţiile Greciei cu vecini ca Turcia sau Macedonia”, spune Vassilis Monastiriotis, profesor de economie politică la London School of Economics.

Economia germană s-a contractat cu aproximativ 34% din 1929 până în 1933, anul când Adolf Hitler a devenit cancelar, potrivit datelor Biroului Federal de Statistică de la Wiesbaden.

Producţia economică a revenit abia în 1937 la nivelul din 1929.

Problemele nu sunt însă izolate în Grecia. În Spania, unde șomajul a urcat la 25%, Catalonia își cere independenţa, în timp ce sondajele din Italia îi atribuie un procent de 18% partidului euroscepticilor care promovează măsuri populiste, condus de un fost comediant.

Revenind în Grecia, evoluţia economiei demonstrează tot mai clar că austeritatea nu generează creștere. Odată cu refuzul Italiei și Spaniei de a se supune la „tăieri”, liderii din zona euro au început să dea înapoi și să-și nuanţeze insistenţele pentru austeritate sporită.

Grecia a intrat în zona euro în 2001, când Produsul Intern Brut la preţuri constante era de aproximativ 165 de miliarde de euro, potrivit datelor FMI. Guvernul elen se putea împrumuta atunci pe 10 ani la un randament mediu de aproximativ 5%.

PIB-ul a atins în 2007 un maxim istoric de 209,7 miliarde de euro. În acest an, economia elenă se va restrânge la 171,2 miliarde de euro, aproape de nivelul din 2002, estimează FMI. Datoria publică va urca la 182% din PIB anul viitor, de la 171% din PIB în 2012. Șomajul va ajunge la 24%, dublu faţă de media anilor dinaintea crizei, iar noile tăieri de 13,5 miliarde de euro asumate de Atena pentru 2013 și 2014 ar putea adânci problemele, mai ales că acordul de finanţare prevede și creșterea vârstei minime de pensionare de la 65 de ani la 67 de ani.

Sursa: RTV.net

CMYK

FLUX

8

Eveniment 26 OCTOMBRIE 2012

Iurie ROȘCA ROȘCA,, politician, fondator al Universităţii Populare:

Avem nevoie de mai multă energie în spaţiul public Universitatea Populară este o organizaţie neguvernamentală care își propune să contribuie la șlefuirea, la formarea unei noi elite în Republica Moldova. Universitatea Populară, alături de alte instituţii neguvernamentale de formare, își propune să dea o viziune mai largă asupra realităţilor pe care le trăim, să contribuie la depășirea viziunilor fragmentare asupra a ceea ce se întâmplă în jur. Această instituţie a fost gândită încă acum un an și jumătate, dar a fost nevoie de ceva timp și efort financiar ca să putem fi prezenţi în incinta acestei noi instituţii care face astăzi primii pași.

Vreau să vă anunţ că acest lucru a fost posibil datorită sprijinului acordat de prietenii noștri germani de la Fundaţia Konrad Adenauer și va reprezenta un ciclu de trei seminare succesive la care au binevoit să participe și să ia cuvântul cele mai notorii personalităţi din mediul de experţi și analiști politici, care vor ajuta la formarea tineretului.

Vreau să vă mărturisesc că această iniţiativă a fost gândită ani de zile, eu neavând, practic, experienţă didactică, dar având ceva experienţă de vorbire în public și de pregătire a tineretului pentru condiţia de lider.

Una dintre intenţiile declarate ale acestei instituţii este să contribuie la formarea unor oameni de caracter, la formarea unor personalităţi ofensive, proactive. Avem nevoie de mai multă energie în spaţiul public.

Cursanţii acestei universităţi vor fi toţi doritorii, de la 18 până la 35 de ani, astfel încât în această sală să se perinde, de acum încolo, cât mai mulţi tineri studenţi, masteranzi sau, pur și simplu, oameni dornici să afle lucruri noi. Am împărţit convenţional cursurile care urmează să fie predate tinerilor în două mari blocuri. Primul ţine de viziune: ce viziune avem asupra vieţii, cum o interpretăm, astfel încât, indiferent de profesia pe care o capătă cineva sau a dobândit-o deja, să poată să-

și consolideze cunoștinţele, să aibă orizonturi mai largi și o pregătire mai bună pentru confruntările pe care le va avea în această viaţă? Cea de a doua parte a cursului se va axa mai mult pe abilităţi practice: ce înseamnă să fii lider, ce înseamnă să-ţi administrezi timpul, ce înseamnă să construiești o echipă, ce înseamnă să comunici corect, atât direct, cât și prin intermediul instituţiilor massmedia? Astfel încât și această parte a cursurilor noastre să ducă la consolidarea unor personalităţi de excepţie în Republica Moldova.

Sperăm ca, în perspectivă, una nu foarte îndepărtată, să avem și un cămin aici, cu o capacitate de 40 de locuri, unde vor veni tineri din teritoriu pentru a urma aceste cursuri la sfârșit de săptămână. Însă pe parcursul întregii săptămâni, chișinăuienii vor putea beneficia de lecţii publice, mese rotunde, conferinţe de presă și alte activităţi, inclusiv expoziţii de artă plastică.

Aurelian DĂNILĂ, primul ambasador al Republicii Moldova în România:

Societatea noastră mai are încă nevoie de foarte multă educaţie Vreau să le doresc succes fondatorilor acestei universităţi, pentru că avem nevoie de astfel de instituţii. Sper să reușiţi să o faceţi cât mai bună, cât mai utilă, deoarece societatea noastră încă mai are nevoie de foarte multă educaţie. Trecem prin niște timpuri foarte grele și avem nevoie de pregătire pentru a le trece cu succes. Problemele noastre vor fi rezolvate în timp. Chiar dacă ne dorim ca ele să fie soluţionate cât mai rapid, trebuie să înţelegem că procesul este unul lung și greu și că este necesar să parcurgem toate etapele.

Dacă Marea Britanie și-a construit democraţia timp de 100 de ani, noi trebuie să înţelegem că nu o vom avea în doar câţiva ani.

Mihail LUPAȘCO, lector universitar, jurnalist:

Între cele două grupuri sociale, românofonii şi rusofonii, nu există niciun fel de contradicţii fundamentale Eu și Iurie Roșca am ajuns odată la concluzia comună că între cele două grupuri care constituie societatea noastră, vorbitorii de rusă și cei de română, nu există niciun fel de contradicţii fundamentale. Și unii, și alţii își doresc un trai decent, vor să-și educe copiii, își doresc ca acești copii să aibă parte de studii calitative, vor ca ţara noastră să prospere, iar societatea să depășească animozităţile cauzate de anumite evenimente produse în trecut, care alimentează scindarea și radicalismul. Iar toate aceste probleme legate de istoria noastră să-și găsească soluţionare în interiorul instituţiilor academice și știinţifice. Pentru că toate aceste discuţii sterile împiedică dezvoltarea noastră și ne aruncă într-o confruntare sterilă și contraproductivă care duce la neînţelegere reciprocă, neîncredere și dușmănie între noi și transformă oamenii în animale.

Iurie Roșca a luptat întotdeauna împotriva acestei abordări, iar faptul că astăzi lansează această Universitate Populară reprezintă o continuare logică a luptei sale pentru ca tinerii noștri și ţara, în ansamblu, să se poată bucura de o poziţie demnă în Europa și în lume.

Vreau să precizez că, deocamdată, nu toţi dintre noi înţeleg anvergura personalităţii prietenului meu Iurie Roșca. Să dea Domnul ca el să poată să se manifeste în deplinătatea capacităţilor sale. Cea mai importantă calitate a sa pe care am cunoscut-o personal este că acolo unde apare el se creează o atmosferă constructivă, de înţelegere reciprocă, dispare ura, confruntarea și neîncrederea. Îmi doresc ca ceea ce lansează astăzi Iurie Roșca să devină un factor important pentru asigurarea stabilităţii, bunăstării și consolidării ţării noastre spre binele tuturor.

Bogdan ŢÂRDEA, politolog:

Astăzi, nu mai există un sistem de valori la care să ne putem raporta Desigur că asemenea demersuri (fondarea Universităţii Populare – n.n.) sunt foarte importante într-un sistem cum este Republica Moldova. Dintr-o perspectivă mai critică putem afirma cu certitudine: după 20 de ani, noi am ajuns să avem un stat scindat, o societate sfâșiată, avem o naţiune fragmentată în două, ca să nu zic în trei sau chiar patru bucăţi. Mai grav este că, construind democraţia, am distrus demosul sau poporul, cetăţenii. Or, distrugând demosul, am distrus și elitele. Cred că nu aș exagera dacă voi spune că astăzi nu avem elite politice, pentru că „elită” înseamnă din franceză „select”, adică cei mai buni, crema societăţii. Ceea ce avem noi s-ar numi, în limbaj politologic, clasă politică, în cel mai bun caz.

Am substituit republica cu oligarhia, puterea poporului – cu puterea gloatei. Prin urmare, e și normal să se întâmple asemenea lucruri, pentru că de unde să existe cetăţeni, dacă 80 la sută din populaţie, așa arată sondajele, trăiesc la limita sărăciei. Asta se numește democraţie? Oare spre asta am vrut noi să tindem? Nu vreau să filozofez, însă noi, în loc să construim modernitatea, ne-am întors în neofeudalism.

De ce? Fiindcă în 20 de ani noi am „produs” deindustrializare, adică, dacă la început industria reprezenta 60 la sută din PIB, astăzi reprezintă mai puţin de 20 la sută. Am „produs” deșcolarizare – am avut 1700 de școli, iar astăzi avem 1400 și tot ne pare că sunt prea multe, le închidem și pe acestea. Am „produs” deurbanizare – de la 50 la sută de populaţie urbană, avem în prezent 40% de populaţie urbană și 60 la sută rurală. Or, atunci când predomină populaţia rurală, evident că nu poţi avea democraţie și modernitate. Și, mai mult decât atât, din cele 60 la sută din populaţia de la ţară, circa 2 milioane de cetăţeni, produc doar 20 la sută din PIB. Deci, aceștia, efectiv, sunt consumatori, ei n-au loc de muncă, supravieţuiesc. Iar guvernarea ne propune să distrugem și acest element foarte important al naţiunii.

Mai nou, se produc și alte fenomene care pe mine personal mă îngrijorează și aici sunt într-un demers comun, consensual, cu domnul Roșca, chiar dacă nu sunt creștin-democrat ca viziune politică. Este vorba de câteva lucruri foarte periculoase: decreștinizare (vedeţi ce se întâmplă cu diferite legi care contrazic morala creștină), defamiliarizare (55 la sută din familii divorţează în primii doi ani de căsnicie).

La începutul sec. XX, Nietzsche spunea: „Dumnezeu a murit”. Și, dacă Dumnezeu a murit, totul este permis. Se are în vedere că putem scuipa în Constituţie, în legi, în mamă, în tată, în familie, în morală, în drepturi etc. Și acest lucru se întâmplă. Și le fac inclusiv așa-zisele elite. Nu mai există niciun sistem

CMYK

de valori la care să ne putem raporta astăzi. Nu mai există nimic sacru, imuabil, intangibil, nu mai există nici un fundament pe care acest popor să se poată axa. Privesc cu durere la acest proces de globalizare, de deznaţionalizare, care distruge tradiţia și liantul religios al acestui popor.

Vreau să mai fac o remarcă. Astăzi, noi ne-am transformat în consumatori. Pentru noi contează ce blugi avem, ce haine, ce Mercedes, ce parfum, la ce școli umblăm etc. Noi nu ne-am învăţat să producem. Consumăm orice ni se bagă pe gât, dar n-am fost niciodată în stare să producem – nici idei, nici paradigme, nici produse industriale, nimic.

Eu cred că aceast școală va fi importantă în câteva aspecte. Că va deveni o fabrică de noi paradigme, o instituţie care ne va învăţa să avem discernământ.

Să înţelegem ce este Europa, Eurasia, tradiţii religioase, ce înseamnă valori postmoderniste și secularizare. Că ne va învăţa să gândim, să producem elite pe care noi, din păcate, le-am pierdut în acești 20 de ani, scuipând în intelectualitate și preferând oligarhia. Respectiv, eu susţin acest demers și cred că va fi o școală unde se vor aborda concepte, paradigme, unde se va putea spune lucrurilor pe nume. Nu cum se întâmplă astăzi pe la televiziuni, care, practic, toate sunt controlate. Nu cum o face societatea civilă care, în mare parte, a devenit aservită. Nu așa cum o fac unii dintre intelectuali care, din păcate, s-au prostituat din punct de vedere politic, moral etc. Din această perspectivă, sper că Universitatea Populară va putea modifica, mai devreme sau mai târziu, și acel sistem politic spre care noi tindem – unul modern, democratic, european.

CMYK

9

Eveniment

26 OCTOMBRIE 2012

Viorel CIBOTARU, director al Institutului pentru Studii Politice, expert militar:

FLUX

Nicolae CHIRTOACĂ CHIRTOACĂ,, fost ambasador în SUA, analist politic:

Sper foarte mult că nepoţii noştri vor trăi într-o cu totul altfel de societate, inclusiv datorită efortului Universităţii Populare Îl cunosc pe domnul Iurie Roșca încă de pe băncile școlii nr. 1 din Chișinău. Apoi, l-am urmărit de aproape, când își făcea studiile la Facultatea de Jurnalism. Dar mai atent l-am urmărit când a început să-și construiască o carieră politică de mare succes și de mare amploare. Și iată că domnul Roșca apare într-o nouă ipostază, un pic neașteptată, dar foarte logică – de fondator al unei instituţii de instruire, de acumulare a anumitor competenţe, dar și de formare. Eu cred că avem nevoie de o astfel de instituţie, cu atât mai mult că trăim în vremuri de restriște. Chiar săptămâna trecută am avut ocazia să revin de la Strasbourg, de la primul for mondial al democraţiei, unde s-a ajuns la concluzia că astăzi democraţia, la nivel global, se află într-o criză adâncă – criză de leadership, criză de resurse, criză de procese, de proceduri, de rezultate. Și, de aceea, niciun efort de a consolida capacitatea noastră de a implementa democraţia, singurul regim politic uman, care corespunde cu intenţiile noastre de dezvoltare, nu este în plus.

De aceea, vreau să le urez succes domnului Roșca și tuturor celor care vor începe acest ciclu de studii foarte interesante și ambiţioase. Sper foarte mult că nepoţii noștri, care vor veni după această generaţie, vor trăi într-o cu totul altfel de societate, graţie, inclusiv, a efortului acestei noi Universităţi Populare.

Avem nevoie de oameni care să-şi asume responsabilitatea pentru ţară, neam, prezent şi viitor Aproximativ 10 ani în urmă, am avut și eu o astfel de experienţă – am lansat un centru de excelenţă al știinţelor umanitare. De aceea, ideea este binevenită în această perioadă de timp. Anume pentru completarea acestui gol extraordinar care mai există în societatea noastră, în ceea ce privește un mod nou de a vedea lucrurile.

Apoi mi-am dat seama că stăm bine cu viziunile, noi suntem latini, mioritici și proiectăm cu ușurinţă viziuni care arată cam în felul următor: hai să facem ceva ca să fie bine. Însă la capitolul strategii stăm destul de prost. În ultima perioadă, cu ajutorul experţilor din străinătate, am elaborat zeci și zeci de strategii, însă din nou avem probleme – nu le aplicăm, ele nu funcţionează.

A rămas un singur lucru – să devenim mai pragmatici, mai realiști, să știm că pentru a realiza strategii este nevoie de resurse, de mobilizare, de viziune critică și chiar de curaj civic. În acest sens, proiectul lansat de prietenul nostru Iurie Roșca are o importanţă și o semnificaţie extraordinare.

Anume acum noi trebuie să investim în tânăra generaţie. Cineva a spus că, la fiecare 20 de ani, se naște un nou popor. Or, acest popor trebuie să fie pregătit pentru a se confrunta cu strigările zilei de astăzi, care sunt și strigările perioadei de la începutul anilor 90. Noi nu suntem nicidecum în stare

să ajungem la o nouă calitate de dezvoltare care se cheamă normalitate. În acest sens, programul Universităţii Populare este extraordinar de ambiţios: de la viziune, la pragmatism, competenţă și la capacitatea de a vedea elementele-cheie asupra cărora este necesar să ne concentrăm eforturile și să răspundem la întrebarea: ce fel de capitalism am construit, de unde s-au luat acești oligarhi, de ce societatea civilă se zbate în imposibilitatea de a exercita presiuni asupra guvernării, ce se întâmplă cu politicul moldovenesc?

Se pare că am nimerit într-un cerc vicios din care doar tânăra generaţie, întro perioadă încă destul de îndelungată,

ne va putea scoate. Deseori sunt întrebat de partenerii occidentali: „De cât timp are nevoie Republica Moldova ca să iasă din criză?” Iar formula este extrem de simplă. Este ca și în cazul lui Moise, care și-a purtat conaţionalii prin pustiu timp de 40 de ani, până generaţia care avea mentalitate de rob a fost înlocuită cu una care s-a născut liberă.

Avem nevoie de oameni competenţi care să-și asume plenar responsabilitatea pentru ţară, neam, pentru prezent și viitor. Cred că acest program reprezintă o contribuţie extrem de importantă anume pentru punerea în practică a acestei viziuni.

Anatol PLUGARU, ex-ministru al Securităţii Naţionale, deputat în primul Parlament:

Igor BOŢAN, director executiv ADEPT, analist politic:

Liderii politici până acum nu au avut pregătirea necesară pentru a conduce acest stat

Este un lucru admirabil că domnul Roşca a decis să-şi împărtăşească experienţa cu alţii

Mi se pare că cea mai mare „realizare” a noastră din ultimele două decenii este politizarea filologiei și filologizarea politicii. Mi se pare straniu și inadmisibil când de construirea capitalismului la noi s-au apucat cei mai înverșunaţi dușmani ai proprietăţii private. Mi se pare anormal că cei mai mari liberali ai noștri sunt mai bolșevici ca Vladimir Ilici Lenin. Acestea s-au întâmplat anume din cauză că la momentul trecerii de la un sistem de valori la altul, guvernanţii n-au avut capacitatea să conștientizeze că cetăţenii acestei ţări trebuie cumva implicaţi în procesul de dezvoltare. Am avut nevoie de o instruire elementară a cetăţenilor, pentru că aceștia, ieșind dintr-un socialism mai mult sau mai puţin dezvoltat, au fost puși în faţa unor realităţi de care nici n-au auzit până atunci. Este vorba de lucruri de care nu aveau idee nu doar cetăţenii, dar nici cei care s-au apucat să conducă acest stat. La ce fel de capitalism v-aţi așteptat de la Snegur, Lucinschi, Moșanu și ceilalţi, dacă în afară de studiile sovietice eu nu au mai învăţat nimic? Nimeni dintre ei nu a avut nici cea mai elementară pregătire în sensul capitalismului modern.

Să ne fie într-un ceas bun, să dea Dumnezeu să reușim. Și vă rog pe toţi să susţineţi această importantă instituţie.

Pentru ca măcar de acum înainte să avem parte de lideri care să conștientizeze ce e cu noi, ce vrem să facem, ce e cu acest capitalism, ce e cu acești cetăţeni, ce e cu acest stat.

O Universitate Populară poate avea pretenţia să formeze universuri în imaginaţia unor tineri. Este un lucru care trebuie remarcat, pentru că nu oricine poate să facă acest lucru. Este necesar să ai un parcurs și cred că domnul Iurie Roșca marchează astăzi un lucru extrem de important: domnia sa, în calitate de jurnalist, de politican, a trecut niște etape în care a acumulat cunoștinţe. Și cred că acum are o mare satisfacţie să constate că a ajuns la punctul când vrea să dăruiască, să-și împărtășească experienţa cu alţii. Este un lucru admirabil și frumos.

Domnul Iurie Roșca este un politician care ne uimește și prin faptul că citește în permanenţă. De aceea, aș vrea să-l felicit și pentru faptul că respectă zicala: „Dar din dar se face rai”. Să sperăm că această dăruire, această etapă la care a ajuns, când vrea să împărtășească din experienţa care a acumulat-o, se va bucura de aprecierea cuvenită.

Pavel MIDRIGAN, profesor universitar, avocat:

Mihai ADAUGE, istoric, colaborator știinţific la Academia de Știinţe a Moldovei:

Tinerii trebuie să înveţe să analizeze lucrurile în profunzime

Ţările mici nu trebuie să copieze traseele popoarelor mari, pentru că cei mari mizează pe forţă. Noi trebuie să investim în instruire

Cred că această Universitate Populară are rolul, în primul rând, să ofere niște răspunsuri la întrebarea „de ce lucrurile merg așa de prost în ţara noastră, de ce acei care au preluat controlul asupra acestui stat stau binemersi și nu vor să schimbe nimic?”.

Avem nevoie ca tinerii noștri să înceapă să analizeze lucrurile în profunzime, să înţeleagă ce se întâmplă, să caute răspunsuri la întrebări. Este adevărat că în spaţiul public au apărut și politicieni tineri. Însă, cu părere de rău, observăm că cinismul acestor tineri politicieni nu este mai prejos decât cel al vechilor politicieni. De aceea, importanţa acestei universităţi constă în faptul că tineretul trebuie învăţat să-și conștientizeze rolul extrem de important pe care îl are în dezvoltarea de viitor a ţării noastre.

O Universitate Populară reprezintă un lucru excepţional, pentru că însuși conceptul de „populară” presupune revenirea la formula primelor universităţi încă din perioada medievală, când absolventul unei asemenea instituţii era un mare filozof al timpului său.

Adică o universitate îţi formează viziuni, în primul rând, și sunt foarte bucuros că am găsit aici tocmai compartimentul „viziuni”. Pentru că cel pe care poporul l-a mandatat, l-a susţinut, l-a delegat ca să facă studii superioare, universitare, are menirea de a întoarce poporului cunoștinţele însușite. Și numai cineva cu viziuni largi poate să cunoască cum trebuie să se dezvolte o societate și poate să dea eficienţă discursului său.

Universităţile noastre s-au specializat atât de mult încât mi se pare că anume această latură a fost scăpată din vedere. Iată că universităţile populare au venit întotdeauna să compenseze acest gol. Am să aduc aminte

CMYK

de două universităţi populare excepţionale, care s-au remarcat de-a lungul istoriei: Universitatea lui Iorga de la Vălenii de munte și Universitatea Populară a lui Halippa. Aceste instituţii au educat, au instruit generaţii întregi de oameni care și-au adus aportul în prosperarea și propășirea statului, poporului, cetăţii unde au activat.

Cred că această universitate va pune un accent suplimentar la ceea ce înseamnă instruire. Aș vrea să fac o paralelă să vă comunic că am descoperit recent o scrisoare fenomenală, de care nimeni nu a știut până acum, a lui Mihail Stroiescu, fratele mai mare al Stroieștilor, adresată lui Bogdan Petriceicu Hașdeu în 1882, prin care autorul își expune propria viziune despre cum trebuie să se dezvolte România și poporul român.

Un monoclu fundamental este faptul că dânsul spune că noi, ţările mici, nu trebuie să bătătorim cărările parcurse de popoarele

mari. Pentru că cei mari mizează pe forţă, iar noi trebuie să investim anume în instruire.

De aceea, el a și propus atunci Guvernului României 50 de mii de franci în aur pentru a crea un fond pentru instruire în satele românești.

Cred că Universitatea Populară nu are cum să nu aibă un parcurs lung. Sunt sigur că se va perfecţiona, că va antrena în această activitate cele mai interesante persoane din mediul academic și universitar din Republica Moldova și de peste hotare. Iar peste 1020 de ani vom simţi consecinţele, efectele acestei iniţiative extraordinare a domnului Iurie Roșca.

FLUX

10

Interviu

26 OCTOMBRIE 2012

EXPOZIŢIE

Merele Elvirei Cemortan-Voloşin Elvira Cemortan-Voloșin este un nume cunoscut în arta plastică și arta decorativă din Republica Moldova. Mai mult chiar, datorită numeroaselor tabere de creaţie naţionale și internaţionale la care participă sau pe care le organizează, artista a devenit un nume recunoscut și peste hotarele ţării, în Polonia, Ucraina, Germania, Olanda, Franţa, Turcia, România, India etc. Pe lângă taberele de creaţie și tablourile asupra cărora se reculege în puţinele momente libere de care dispune, artista acordă o atenţie sporită și se implică plenar în educarea noilor generaţii de artiști. Acest lucru este posibil prin intermediul proiectelor pe care le desfășoară, cu participarea artiștilor consacraţi sau începători, care lucrează împreună cu copii de vârstă școlară sau preșcolară și încearcă să descopere și să redescopere împreună misterele artei.

Săptămâna trecută, Elvira Cemortan-Voloșin a făcut o frumoasă declaraţie de dragoste toamnei, prin intermediul unei miniexpoziţii ce prezintă șapte lucrări, cu dimensiuni de 1m¤1m, realizate în tehnică mixtă, iar în prim-plan fiind merele. Culorile predominante în aceste lucrări sunt calde, culorile toamnei, cu anumite accente exuberante (se fac resimţite influenţele a doi pictori indieni care au găzduit vara asta, timp de două luni, la ea și pofta lor de culoare a fost molipsitoare și pentru artista noastră, care, până în prezent, își exprima emoţiile în culori molcume, sumbre pe alocuri chiar). Expoziţia s-a înscris în șirul evenimentelor culturale care au precedat deschiderea Universităţii Populare.

- Povestiţi-ne, vă rugăm, despre ideea unei expoziţii cu tablouri dedicate merelor.

- Mărul este prezent în lucrările mele de vreo cinci ani deja. Totul a început după ce am onorat o invitaţie de a participa la o tabără internaţională de creaţie în România, la Tescani. Acolo se află o Merărie, un spaţiu în care înainte, pe vremea când locuia George Enescu, se păstrau merele, pe urmă în acel spaţiu se organizau expoziţii. Acum acolo au loc lucrări de reparaţie. Și tema mărului la Tescani este foarte des întâlnită, unde mai pui că este și o livadă de meri... La încheierea taberei a fost selectată una din lucrările mele, care a rămas în arhivele muzeului, o lucrare cu meri. Și de atunci am simţit că îmi lipsesc merele, iar tematica mărului a devenit predominantă în lucrările mele.

- V-a influenţat într-atât Merăria?

- Nu neapărat Merăria, cred că, mai degrabă, atmosfera de lucru din acea tabără. Și apoi mărul are o conotaţie puternică în lumea artelor, el poate fi definit și ca un simbol al dragostei, al continuităţii, al cunoașterii. Expoziţia la care vă referiţi a fost lansată săptămâna trecută, concomitent cu deschiderea Universităţii Populare și pentru mine a fost o onoare că am fost invitată să dau cu-

loare acestei instituţii, sper că aceste lucrări îi vor inspira pe studenţi.

- Dar nu li se va face foame când vor privi tablourile?

- Poate foame de artă! Aceste șapte tablouri sunt realizate în diverse tehnici. Eu lucrez și cu foiţă de aur, iar simbolul mărului este, evident, prezent. Repet, fiecare regăsește în măr simbolul care îl caracterizează cel mai mult, de la Adam și Eva până la conotaţiile moderne ale acestui simbol.

- Știu că o bună parte a timpului dvs. o petreceţi peste hotare, participând, alături de alţi artiști de la noi, la tabere de creaţie sau organizând tabere de creaţie în Republica Moldova.

- Din 2005, la invitaţia Clubului Rotary din România am început să predau ore de pictură și arte decorative. Iar de doi ani, eu, în calitate de președinte al Centrului Cultural „ARTELIT”, organizez tabere de creaţie pentru artiști consacraţi, artiști începători și copii de vârstă preșcolară și școlară, atât în Republica Moldova, cât și în străinătate. Facem acest lucru pentru a oferi tinerei generaţii posibilitatea de a lucra cu artiștii consacraţi, care deţin o măiestrie aparte, o tehnică desăvârșită și de la care copiii au ce învăţa. Mai cu seamă, acest lucru este foarte impor-

tant luând în calcul ultimele pierderi irecuperabile pe care le-a suferit cultura noastră prin despărţirea de artiști care sunt, în cel mai adevărat sens al cuvântului, repere culturale, precum Glebus Sainciuc sau Vasile Cojocaru, de exemplu. Vasile Cojocaru a fost pentru mine un profesor și un prieten de neînlocuit. Și m-am gândit că trebuie să-i inoculăm copilului dragostea pentru frumos din fragedă copilărie. Practicăm ore împreună cu artiștii plastici și cu copiii lor, cu alţi copii care nu neapărat au părinţii artiști. Și acest fel de comunicare oferă foarte mult și tinerei generaţii, dar și artiștilor, care sunt părinţi sau nu. Când am invitat-o pe Eleonora Romanescu, ea a acceptat colaborarea noastră cu anumite rezerve. Doamna Romanescu m-a preîntâmpinat atunci când a acceptat: „Particip cu o singură condiţie: eu voi picta și nimeni nu o să mă deranjeze, nu o să mă întrerupă”. I-am spus că e liberă să decidă singură modalitatea ei de lucru. A lucrat primul an cu noi, iar apoi a început să fie interesată de reluarea acestor ore, să se implice mai mult. Ca o continuitate a acestor activităţi, noi organizăm expoziţii cu lucrările participanţilor la aceste proiecte. Iar la aceste expoziţii vin artiști consacraţi de peste hotare și cei implicaţi în acest proiect devin mai motivaţi, se străduie mai mult, totul nu mai pare o joacă. Și ca o paranteză, pentru cei care consideră că copiii lor nu au chemare spre desen, noi predăm copiilor toate genurile artelor, nu doar arta plastică, avem și profesori ceramiști, graficieni etc.

- Nu vă obosesc aceste tabere, nu vă debusolează într-un fel prin faptul că trebuie să acordaţi mai multă atenţie unor detalii organizatorice decât artistice?

- Aceste tabere sunt un minunat mod de a face schimb de experienţă, schimb de idei și de a acumula noi cunoștinţe.

- Dedicaţi mult timp copiilor, editaţi și o revistă pentru copii. De ce? Consideraţi că tânăra generaţie nu primește suficientă informaţie, pregătire artistică la școală, în grădiniţă?

- Oferindu-i copilului o educaţie artistică, noi pregătim o lume frumoasă, un viitor frumos. La noi este foarte des întâlnită sintagma „cei șapte ani de-acasă”, iar în străinătate se pune accent pe camera copilului.

Camera copilului presupune că acesta trebuie să aibă patul lui, jucăriile lui, cărţile lui și să contribuie la aranjarea și îmbunătăţirea odăii lui. Co-

pilul trebuie să meargă la dansuri, la desen, să cânte; părinţii trebuie să-i cumpere cărţi, astfel îi vom feri de pericolul internetului, de obișnuinţa de a căuta orice răspuns acolo, fără a-i face să-și pună imaginaţia în mișcare. Eu cred că noi trebuie să-i oferim copilului mai multe informaţii, să-i acordăm mai multe șanse, să-i oferim mai multe perspective. Pe urmă el va crește mare și va înţelege ce dorește să facă pe viitor, dar va avea o bază bună, armonioasă, o educaţie artistică, care va juca un rol esenţial în viaţa lui și a societăţii în întregime. Iar ideea revistei „Puișorul curios” a venit datorită faptului că am și o editură și edităm, printre altele, și cărţi pentru copii. Prin intermediul revistei ne-am propus să diversificăm modalităţile prin care copilul poate să cunoască lumea înconjurătoare, s-o vadă plină de culoare, de activităţi interesante, să-l provocăm să fie cât mai activ. Și, de ce nu, această revistă este și o continuitate a studiilor pe care le-am făcut la colegiu și la facultate, eu am studiat grafica de carte, iar ulterior am urmat și facultatea de tapiserie.

Dar cred că încă nu am atins apogeul cunoașterii, în fiecare zi învăţ ceva nou, inclusiv de la oamenii care mă înconjoară, și sunt fericită că pot împărtăși din cunoștinţele mele altora sau îi pot convinge pe alţi artiști să-și împartă cu acești copii cunoștinţele, măiestria și tehnicile pe care le stăpânesc.

- Eu vă mulţumesc că aţi acceptat invitaţia noastră și vă doresc să aveţi în continuare parte de roade bogate la... mere.

- Vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

ELVIRA CEMORTAN-VOLOȘIN, Activităţi: 1994-1988 Ilustraţii de carte pentru copii 1996 – Lector universitar la Academia de Muzică, Teatru și Arte, Catedra Artă Decorativă, secţia Tapiserie 2001-2003 – Membru al Asociaţiei de Arte Textile și Design Vestimentar ATEX 2003 – Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova 2004 – Art-director al proiectului Internaţional AO Muzeul Meșteșugurilor și Meseriilor, „ArtTextil” 2004-2009 – Director al Proiectului Internaţional „ArtTextil”, Tabere și Simpozioane 2004 – Director al Editurii pentru copii „Stelpart” 2004 – Institutul de Știinţe ale Educaţiei, Chișinău, RM 2007 – Membru al Asociaţiei AIAP/ UNESCO 2007-2008 – Director Relaţii cu Publicul, UAP, Centrul Expoziţional ”Constantin Brâncuși” 2008 – Membru al grupului artistic „ATC Alfa Club” Iași-Bacău-Chișinău 2007 – Membru al juriului la Festivalul Internaţional de Artă “Plai Natal”, dedicat creaţiei lui Eugen Doga, decembrie, or. Chișinău, RM 2008 – Membru al juriului la Tabăra de Pictură Tescani, România 2009 – Coorganizatorul Expoziţiei Internaţionale „Arta fără frontieră”, București, România 2009 – Director al Centrului Cultural „ArtSadova” 2009 – Director al Proiectului Internaţional „Gold Helios”, Heviz, Ungaria 2009 până în prezent - Președintele AO Centrul Cultural „ARTELIT”

Cultur=

26 OCTOMBRIE 2012

CALEIDOSCOP

PRIMELE JERTFE ALE „RĂZBOIULUI STELELOR”

26 octombrie

10.I.1986 Reclama cinematografică în Cernăuţi e mai ingenioasă decât cea din Chișinău. Un exemplu: „La solicitarea numeroșilor spectatori, pe ecranul nostru se va demonstra în reluare filmul Romanţa cruzimii”. O fi fost, nu o fi fost solicitări, dar reclama câștigă. Orașul are și mai multe cinematografe decât Chișinăul. Doar în centrul său sunt situate vreo zece.

Străzile centrale abundă în„Saloane de modă”.

Ai impresia că i se face concurenţă serioasă… Parisului. Dar, de fapt, aceste „saloane” (nu trebuie scoase dintre ghilimele) nu sunt decât obișnuite ateliere de croitorie. Explicaţia, una dintre posibilele, ar fi că în Cernăuţi – furnicar de lume – vin foarte multe persoane din întreaga regiune, ba chiar și din Transcarpatia. Nu toate localităţile din munţi au ateliere de acest gen și urbea îndeplinește numeroase comenzi de croitorie.

De mai continuă în același mod „concediul” meu curent, el ar putea fi numit unul al observaţiei și meditaţiei. Asemănător acestuia ar fi fost doar cel petrecut împreună cu Zinovia în Crimeea, impresiile adunate atunci „regizându-le” întrun text intitulat „Refrene sub amnarele soarelui”.

(Publicat în „TM”. Mi s-a întâmplat necazul cu dedicaţia: De ce e dedicat textul… soţiei? Mai să se ajungă la mustrare. Ce, trebuia să i-l dedic… partidului?...)

Pe o etajeră – un mănunchi de spice, care mă face să-mi amintesc că L. C., stăpâna apartamentului în care m-am cazat, este organizator al unor activităţi artistice de masă. În ultimii ani, mănunchiul de spice – ca simbol cu sensul ușor de intuit – e frecvent în manifestările culturale și, deci, nu este exclus ca și aceste podoabe aurii să fi fost folosite la diverse înscenări, reprezentaţii. Îmi amintesc că „am păcătuit” și eu, simbolic-metaforic, propunându-i Zinoviei și lui Dan Cercavschi, pentru un scurt film documentar, un cadru de final cu o carte pe care stau câteva spice. Era vorba de un autor foarte modest ca valoare, P. D., dar încă în graţiile puterii, în ai cărui „desagi” muzele puseseră foarte puţine daruri…

12.I.1986 Plimbări pe străzile Eminescu, Schiller, Aleihem, Ukrainka… La piaţă, muntencele propun ciorapi de lână, mănuși, mături. Alături – limuzine ticsite cu flori: stăpânii scot câte un buchet, propunându-l eventualilor cumpărători. Din când în când, pornesc motorul, să se încălzească salonul cu plăpânde frumuseţi.

Pentru ca să telefonezi de la un aparat public, trebuie să consumi câteva monede. Telefoanele sunt și mai deteriorate ca cele de la Chișinău.

„Nu înseamnă nimic să ai o minte deschisă. Totul este să o închizi la loc, prinzând ceva solid”.

Gilbert Keith Chesterton

FLUX

Leo BUTNARU

(Pagini de jurnal)

G`ndul s=pt=m`nii

11

Străzile înguste oferă făptașilor siguranţa că, lovind cu pumnii într-un aparat, nu vor putea fi interceptaţi. Mai e o cauză: blestemata monedă de două copeici, pe care nu fiecare o are la îndemână și nu în orice chioșc sau magazin se găsește vreun vânzător care să-ţi schimbe bani pentru telefon. Nici până astăzi nu s-a gândit cineva dintre responsabili că ar trebui să existe și niște automate pentru schimbul monedelor.

Sigur, acestea ar salva multe aparate de telefon de la agresiunile huliganilor. În troleibuz, parcă aș auzi o voce cunoscută.

Privesc peste umăr. Este G. B. Discută cu cineva.

E ora când, probabil, și-a încheiat orele la Universitate. Mă oprește un sentiment de acută tângă „să ies” la vedere. Mi-i antipatic, de când, tocmai de la Cernăuţi, a venit la Chișinău la redacţie cu plângere și învinuiri asupra lui Vasile Leviţchi care, cică, l-ar fi defăimat în parodia „Bouleanul cu diplomă”. Argumentele lui B. erau atât de bizare, subtextele invocate – ridicole, încât nu-ţi puteau trezi decât un sentiment de milă dezgustătoare. La rândul său, a fost corect: văzândumă, nu s-a apropiat nici el, ceea ce m-a făcut să răsuflu ușurat.

Ieri, pe la 15, sosește Ilie. Peste vreo oră vine și Vasilică. Discuţii despre literatură în amestec cu contrări (înde ei), uneori – deloc loiale. Le este greu băieţilor. Dar sunt și cam dezorientaţi, neștiind în ce albie să-și călăuzească optimal forţele. Ilie e oprimat de dramatismul existenţei, surmenat fizicește și moralicește. Vasile nu găsește înţelegere în mediul familial: timpul pentru scris îi este limitat la maximum, de altfel ca și al lui Ilie. Îi îmbărbătez cum pot, încerc să-i abat de la suspiciunile și mărunţișurile ce dăinuie între ei, între alţi colegi de aici. De cele mai multe ori, nu există situaţie fără ieșire. A fost o noapte albă cu zori pistruiaţi de fulgii rari ai unei ninsori timide.

Apoi – obișnuita promenadă matinală întru cunoașterea altor sectoare ale orașului. Strada Kobâleanskaia se numea Domnească, apoi – Iancu Flondor. Prin geamuri, prin sticla lor, – răzbate cavalcada „Fonocaleidoscopului duminical” de la Chișinău care, se vede, e foarte popular și la Cernăuţi. Igor Bolboceanu într-un dialog cu Mihai Dolgan, câteva melodii ale „Contemporanului”. Deci, s-ar putea spune, radioul chișinăuian are o emisiune de clasă europeană.

Orășenii evacuează brazii din apartamente.

Mulţi brazi, deoarece Carpaţii sunt generoși. Pădurici întregi de cetini prăvălite prin curţi.

Trec pe la piaţă, prin alimentare. Fac cumpărături sumare ce m-ar scuti de frecventarea ospătăriilor publice. Salam, brânză, carne de iepure, un borcănaș de miere, altul de hrean…

Mă rog, și din aste toate… izvodește, indirect, literatura…

Pe aici, vânzătorii sunt mai atenţi, mai binevoitori decât cei din Chișinău. Îngăduitori, serviabili, – aproape a mirării. Mai nimeni nu refuză să-ţi schimbe monede pentru telefon. La noi însă, lucru știut, – o dată din trei, ești aproape bruscat, privit cu supărare.

13.I.1986 M. P. a trăit aici, sub Cernăuţi, cu o învăţătoare, Dorina. Vroia un copil de la ea. Și când femeia aproape să nască, el – lașul, o părăsește. Gravidă, Dorina descarcă materiale de construcţie: înălţa

o casă cu două caturi și zece odăi, să aibă unde lucra în tihnă „scriitorul Mi.”. La maternitate au mers Vasilică și cu soţia. I-au fost și nași fetiţei, pe care mămica Dorina… tot Dorina a numit-o, după ce a așteptat jumătate de an cu pruncuţa nebotezată, să vină tăticul să-i pună odorului nume ales, care i-ar fi pe plac. Însă tăticul deja reușise să se căsătorească la Moscova. Prin proces judiciar, lui P. i s-a impus să-și recunoască paternitatea, astfel Dorina purtându-i numele de familie.

26.I.1986 Când, la adunarea de la USM, a fost vizat că ar fi preocupat excesiv de textele cantabile și de apariţiile sale la televiziune, vizat „cu gura” lui Pavel Petric de la CC, Grigore Vieru a tras concluzia că de aceasta nu putea să nu știe Pavel Boţu, ba mai mult, sugestia anume de la acesta și putea să vină, astfel că într-o pauză se apropie de prim-secretarul breslei, tremurându-și buzele ce i se învineţiseră, strecurând printre dinţi: „Boţule, fascistule!”. Peste vreo săptămână se ţine plenara cu critica literară, în pauză vorbeam ceva cu Vieru. Se apropie Boţu, zicând cu glas „nedumerit”: „Ce-i, bre Grig, n-am înţeles invectiva ta, cum, probabil, nici tu nu ai înţeles ceva”. Și, apucându-l de braţ, îl trage în biroul lui Gheorghe Vodă. „Vino să ne lămurim omenește”, mai zice instigatorul.

Replici, indirecte, vin și din partea altora.

Argumentul: prea à la italiano o face Vieru, precum și compozitorii. Exemple: Valentin Dânga în mărturiile sale din „LA”, Dumitru Matcovschi în parodia-șlagăr, compusă de Mihai Dolgan. Apoi atotvorbitoarele culoare. Unii zic că Vieru face conștient acest lucru. Cică nu e simplă sonoritatea italienească: amore, lacrima, graţia, romantica, melancolia, seara etc. vin ca argumente, implicite, pentru neiniţiaţi și pentru cei cu optica deformată referitoare la originea limbii noastre, și ca dovadă a armoniilor ei. În caz contrar, unii vor continua să ne considere de cu totul altă spiţă, cu intenţii ce ne mai defăimează încă adevărata origine etnică.

9.II.1986 Tragedia navetei spaţiale americane „Challenger” mai bântuie lumea. Recuperate, pe mii de kilometri, 12 tone de metal, o cască de astronaut, foarte deformată, un os de 15 cm, ars la explozie. Un titlu dintr-un ziar american: „Primele jertfe ale „războiului stelelor”.

11.II.1986 Colca (Nic. Vieru) a fost la Moscova, cu V. Beșleagă, M. Cimpoi, S. Celac, alţii, la o discuţie despre proza tânără. Zice că întâia oară când, aflându-se la Moscova, Cimpoi nu-i sună, nici la telefon, nici la ușă, lui Druţă. S-a depus polei între ei, Druţă refuzând prefaţa pe care i-a ticluit-o Mihai la opere alese. Cică, las’ s-o scrie Hropotinschi. Motivul ar fi că prozatorul nu a fost satisfăcut de o altă prefaţă, scrisă de Cimpoi pentru volumul din seria „Biblioteca școlarului” de la Kiev. Ucrainenii au cerut un text pe înţelesul elevilor, iar Druţă ar fi dorit, probabil, ceva mai mult, chiar dacă se scrie și pentru școală. Nu e oare și aici dragonul nesăţiosului orgoliu? Posibil că în cazul lui I. Dr. el nu ar fi atât de supărător și periculos… Dar cine știe?...

ÎN TIMPUL UNEI VACANŢE ÎN RUSIA

Montserrat Caballe a suferit un accident vascular cerebral Soprana spaniolă Montserrat Caballe, în vârstă de 79 de ani, a fost spitalizată sâmbăta trecută, la Barcelona, după ce a suferit un accident vascular cerebral în timpul unei vacanţe în Rusia, au anunţat marţi medicii spanioli, precizând că starea artistei înregistrează o evoluţie favorabilă. Artista este conștientă și vorbește, a subliniat purtătorul de cuvânt, precizând că Montserrat Caballe

va rămâne internată și sub monitorizarea medicilor pentru cel puţin încă cinci zile.

Născută pe 12 aprilie 1933 într-o familie săracă din Barcelona, Montserrat Caballe a devenit, în anii ‘70 ai secolului trecut, o soprană de renume mondial. În ciuda vârstei înaintate, ea nu a abandonat niciodată scena: în ianuarie, artista spaniolă a sărbătorit 50 de ani de activitate pe scena Operei

Evenimente 740: Un cutremur de pământ a cauzat pierderi de vieți omenești și mari pagube materiale la Constantinopol 1497: Lupta de la Codrii Cosminului, armatele moldovene conduse de Ștefan cel Mare atacă și înfrâng armata polonă 1795: Instituirea Directoratului în Franța 1802: România: La ora 10:55, cutremur cu o magnitudine de 7,9 grade pe scara Richter; s-a prăbușit Turnul Colțea din Capitală, dar și Biserica Sfântul Nicolae din Pitești 1824: A fost fondat Teatrul Mic din Moscova 1858: Americanul Hamilton E. Smith a brevetat mașina de spălat cu un sistem de circulare a apei reîncălzite 1860: A fost inaugurată, în prezența lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), Universitatea din Iași, cu patru facultăți: Drept, Filosofie, Științe și Teologie 1860: Au fost înființate, la Iași, Școala de Arte Frumoase și Pinacoteca 1905: A fost semnat Tratatul privind separarea Norvegiei de Suedia. Oscar al II-lea, rege al Suediei (1872-1907) și al Norvegiei (18721905), a renunțat la coroana Norvegiei 1909: Pilotul francez Marie Marvingt va fi prima femeie care va zbura cu balonul. Va zbura peste Marea Nordului, din Franța în Anglia 1916: Brazilia declară război Germanei, și se alătură Triplei Alianțe 1994: Premierul israelian Yitzhak Rabin și cel iordanian, Abdel Salam al-Mujali, au semnat un tratat de pace în prezența președintelui american Bill Clinton 1994: Andrew Wiles, matematician englez a anunțat rezolvarea Marii Teoreme a lui Fermat

Nașteri 1624: Dosoftei (numele monahal al lui Dimitrie Barila), mare cărturar și mitropolit al Moldovei (d. 1693) 1673: Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei, scriitor și om de știință de formație enciclopedică (d. 1723) 1685: Domenico Scarlatti, compozitor italian (d.

1757) 1757: Karl Leonhard Reinhold, filosof austriac (d.

1823) 1759: Jacques Danton, om politic și orator francez, unul dintre conducătorii Revoluției Franceze (d. 1794) 1800: Helmuth Karl Bernhard Graf von Moltke, general prusac (d. 1891) 1802: Miguel I al Portugaliei (d. 1866) 1807: Barbu Catargiu, jurnalist și politician român, prim-ministru al Principatelor Române (d.

1862) 1844: Nicolae Beldiceanu, poet român (d. 1896) 1850: Leonida Lari, a fost autor a 24 de volume de poezie și proză, precum și traducător din marea poezie universală. (A nu se confunda cu Leonida Lari-Iorga, poetă, publicistă, politiciană și militantă pentru reunirea Basarabiei cu România) 1861: Demetriu Radu, episcop român unit, senator (d. 1920) 1869: Washington Luís Pereira de Sousa, politician brazilian (d. 1957) 1911: Mahalia Jackson, interpretă americană de gospel și jazz (d. 1972) 1912: Don Siegel, regizor american 1914: Jackie Coogan, actor american, copil vedetă al cinematografului mut (d. 1984) 1916: François Mitterrand, politician francez (d.

1996) 1919: Mohammad Reza Pahlavi, ultimul șah în Iran (d. 1980) 1949: Corina Chiriac, interpretă româncă de muzică ușoară 1949: Leonida Lari-Iorga, poetă și politiciană română (d. 2011) 1980: Cristian Chivu, fotbalist român 1994: Allie DeBerry, actriță americană

Decese

din Barcelona, unde a cântat pentru prima dată în 1961 în “Arabella” de Richard Strauss.

Montserrat Caballe este renumită pentru tehnica ei impecabilă “bel canto”.

899: Alfred cel Mare, rege anglo-saxon (n. 849) 1580: Ana de Austria, a patra soție a regelui Filip al II-lea al Spaniei (n. 1549) 1764: William Hogarth, pictor englez (n. 1697) 1854: Theresa de Saxa-Hildburghausen, soția regelui Ludovic I al Bavariei (n. 1792) 1890: Carlo Collodi (Carlo Lorenzini), scriitor italian (n. 1826) 1957: Nikos Kazantzakis, scriitor grec (n. 1883) 2007: Nicolae Dobrin, fotbalist român (n. 1947)

FLUX

12

Cultur=

26 OCTOMBRIE 2012

FESTIVAL DE POEZIE

La Vadul lui Raşcov au răsunat din nou versurile lui Dumitru Matcovschi Evenimentul a coincis în acest an cu nunta de aur a soţilor Matcovschi. Cu acest prilej, cei doi și-au jurat din nou credinţă veșnică. În mai 1989, Dumitru Matcovschi a suferit un accident, în urma căruia a scăpat cu viaţă în mod miraculos după șase luni de comă, urmate de peste 20 de intervenţii chirurgicale. Soţia poetului este cea care i-a fost mereu aproape. În cadrul festivalului a avut loc un concurs de poezie și cântece pe versurile poetului Dumitru Matcovschi, la care au participat persoane din Republica Moldova, România și Ucraina.

Concursul se desfășoară anual pentru 4 categorii de vârstă: de la 5 la 12 ani, de la 13 ani până la 18 ani, de la 19 ani până la 35 ani și peste 36 de ani.

Pe 20 octombrie, după întâmpinarea invitaţilor și a participanţilor la Casa de Cultură din Vadul-Rașcov, a avut loc vizitarea casei părintești a poetului, a clopotniţei de piatră din secolul XVII – monument istoric, vizitarea Liceului Teoretic „Dumitru Matcovschi”, a muzeului satului, a expoziţiei de carte „Dumitru Matcovschi”, a târgului meșterilor populari, după care s-a desfășurat un concert de muzică interpretată la buciume. În cadrul festivalului a mai avut loc o suită de manifestări, printre care un spectacol artistic cu interpreţi care cântă piese pe versurile poetului, un spectacol teatral din opera maestrului: „Cântec de leagăn pentru bunici”, precum și Concursul de poezie și cântec „Dumitru Matcovschi”.

Născut la 20 octombrie 1939, în satul Vadul-Rașcov din judeţul Soroca, Dumitru Matcovschi devine, peste ani, unul dintre cei mai mari poeţi

ai Republicii Moldova, recunoscut în critica literară pe plan internaţional, și un simbol al mișcării de renaștere naţională din Basarabia. Multe din poeziile sale au fost puse pe note de Ion Aldea-Teodorovici, Petre Teodo-

rovici, Eugen Doga, Mihai Dolgan și au devenit șlagăre. Este deţinătorul a numeroase distincţii. Anul trecut, președintele României, Traian Băsescu, i-a conferit ordinul Meritul Cultural.

ANIVERSARE

Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală la 123 de ani Pe 23 și 24 octombrie, Muzeul Naţional de Etnografie și Istorie Naturală din Republica Moldova a desfășurat o serie de activităţi știinţifice și cultural-artistice dedicate aniversării a 123 de ani de activitate a instituţiei.

Programul sărbătorii a demarat marţi, 23 octombrie, cu Sesiunea anuală de comunicări știinţifice, care a avut genericul „Patrimoniul cultural și natural: schimbarea paradigmei sub impactul modernităţii”. În cadrul sesiunii și-au prezentat comunicările mai mulţi angajaţi ai muzeului, dar și cercetători știinţifici, colaboratori ai altor instituţii din republică. Printre ei îi remarcăm pe: Varvara Buzilă, Eugen Bâzgu, Manole Brihuneţ, Elisaveta Kvilinkova, Dorina Onică, Valentina Iarovoi, Dorin Lozovanu, Tamara Macovei, Gheorghe Palade, Maria Lungu, Nicolae Dudnicenco, Adelina Revenco, Petru Bunduc, Petru Tarhon, Valeriu Derjanschi, Viorica Ţurcanu, Adrian Ţugulea, Grigore Căpăţână, Tamara Cojuhari, Tatiana Vrabie, Ludmila Crivova, Maria Dica, Maria Melnic, Tamara Sârbu, Constantin Bulmaga, Nadejda Grabco și alţii.

Cercetătorii care și-au prezentat comunicările știinţifice au pus în discuţie diverse teme ce ţin de păstrarea patrimoniului cultural, naţional și natural și de perpetuarea acestuia. Cei prezenţi au avut ocazia să afle informaţii utile și curioase, pornind de la obiceiurile și tradiţiile noastre, continuând cu cele mai vechi fotografii aflate în patrimoniul muzeului, dar și despre, de exemplu, viţa de vie și impactul ei în tradiţie și modernitate sau cultura gastronomică în Moldova feudală, sau pasiunea lui Mihail Kogălniceanu pentru culinărie. De asemenea, nu putem trece cu vederea subiecte precum motivul “coarnele berbecului”

în arhitectura ecleziastică de lemn sau topografia cimitirelor spaţiului Pruto-Nistrean ori stemele și drapelele satelor Fârlădeni, Mingir și SărataGalbenă și despre mămăligă – aliment de bază în hrana moldovenilor, și altele.

Subiectele comunicărilor au fost nu doar dintre cele mai diverse, ci și foarte variate. În cadrul primei zile de sesiuni a fost lansat un nou volum al Buletinului Știinţific. Revistă de Etnografie, Știinţele Naturii și Muzeologie. Fascicola Etnografie și Muzeologie. Volumul 15 (28), Chișinău, 2011, și Enciclopedia Muzeologiei din Republica Moldova, autori Elena PLOȘNIŢĂ, Mihai URSU, Chișinău, 2011.

A doua zi a manifestărilor dedicate aniversării Muzeului Naţional de Etnografie și Istorie Naturală din Republica Moldova s-a desfășurat sub semnul divertismentului. Participanţii la sărbătoare, oaspeţii și prietenii muzeului au avut ocazia să asiste la întrunirea Clubului Interpreţilor, Folcloriștilor, Etnografilor dedicată aniversării a 5 ani de activitate, dar și la inaugurarea Expoziţiei „Arta de prelucrare a pielii” și a Expoziţiei „Muzeul în viziunea publicului”. Dacă nu aţi reușit să vizitaţi expoziţiile, o puteţi face în continuare, consultaţi doar orarul muzeului, pentru a fi la curent cu orele de lucru.

Este remarcabilă și binevenită în cadrul muzeului activitatea Clubului Interpreţilor, Folcloriștilor, Etnografilor și Amatorilor de Folclor (CIFEAF), care a inaugurat în incinta celui mai vechi muzeu din republică programele sale folclorice.

Sărbătoarea a continuat miercuri cu o trecere în revistă a activităţii CIFEAF și a oferit publicului un număr impunător de soliști dintre cei mai străluciţi, protagoniștii acestui proiect: Nina Ermurachi, Veronica Mihai, Doina Arseni, Arsene Botnaru, Rodica Druţă-Hamuraru, Nătăliţa Munteanu, Marina Coptu, Suzana Popescu, Viorica Ciubotaru, Rodica Buhnă, Tatiana Jacot, Ioan

Paulencu, Viorica Cheptănaru, Galina Pâslaru, Veta Ghimpu-Munteanu, Marina Filipovici, Maria Meșină, Ana Pagur, Dina Vrăjmașu, Gicu Afroni, acompaniaţi de instrumentiștii Pavel Ţurcanu, Ruslan Câșlea, Radu Vârlan, Ion Proca, împreună cu Tudor Ungureanu cu grupul „Ștefan Vodă” ș.a.

De-a lungul celor cinci ani de activitate, cu genericele „O vedetă prezintă un tânăr talent”, „Destine artistice”, „Prietenii izvorâte din melosul strămoșesc”, „Formaţii care au făcut istorie”, „Comemorări”, „Întâlniri cu folcloriști notorii” s-au perindat în spaţiul scenic al sălii muzeului, supranumită „Casa mare”, o pleiadă de soliști deosebit de talentaţi, formaţii valoroase și personalităţi remarcabile din domeniul etnografiei și folclorului.

Pe parcursul celor 5 ani, alături de soliști, au evoluat cu succes formaţiile conduse de Va-

leriu Chiper - Teatrul folcloric „Ion Creangă” și „Moștenitorii”; ansamblul „Balada”, condus de Iulia Gârlea; „Opincuţa”, condusă de Maria Lupu cu soliștii Nicu Mâţă, Lenuţa și Viorica Lupu; „Romaniţa”, condusă de Mihai Simenică; “Basarabencele”, conduse de Eugenia Tudose; “Văglence”, condus de Ana Pagur; “Ţărăncuţa” de la AMTAP, condusă de Victor Botnaru; „Ţărăncuţa” din Durlești, condusă de regretata Tatiana Sofronovici, și altele.

Transmitem sincere felicitări colaboratorilor Muzeului Naţional de Etnografie și Istorie Naturală din Republica Moldova cu prilejul aniversării și le dorim să aibă parte în continuare de proiecte noi și inedite, cu finanţări pe potrivă, precum și activitate rodnică și mult succes în acţiunile demarate deja.

L. P., FLUX

Diverse

26 OCTOMBRIE 2012

GHIDUL VITAMINELOR

Vitamina C Vitamina C este una dintre cele mai cunoscute și folosite vitamine. Face parte din grupul vitaminelor hidrosolubile.

Se mai numește acid ascorbic. Această denumire îi vine de la faptul că deficitul de vitamina C duce la apariţia scorbutului, boală care apărea în trecut la marinari, exploratori, soldaţi izolaţi care se hrăneau exclusiv cu conserve. Această boală nu se mai manifestă în zilele noastre datorita alimentaţiei echilibrate care include fructe și legume proaspete. Organismul uman nu poate sintetiza această vitamină, de aceea stocul de vitamina C trebuie reînnoit permanent. De asemenea, excesul de vitamina C nu este asimilat de organism, ci eliminat prin urină.

Doza zilnică recomandată variază cu vârsta.

Surse naturale de vitamina C Vitamina C se găsește aproape în toate vegetalele proaspete, excepţie făcând leguminoasele uscate (fasole, linte, bob), în cereale, nuci, alune. O găsim în fructe: măceșe, citrice (lămâi, portocale, grapefruit), kiwi, fructe de pădure (zmeură, afine, fragi), coacăze negre, castane și legume: varză, tomate, legumele verzi (broccoli, spanac), conopidă, ardei, cartofi.

Rolul vitaminei C în organism - are un puternic efect antioxidant, participând la distrugerea radicalilor liberi răspunzători de apariţia tumorilor maligne și îmbătrânirea prematură; - rol în întărirea sistemului imunitar, crescând rezistenţa organismului împotriva infecţiilor bacteriene și virale; - are acţiune antihistaminică, fiind eficace în tratarea alergiilor; - ajută la absorbţia fierului la nivelul intestinului; - are acţiune detoxifiantă; - are acţiune tonifiantă asupra vaselor sanguine, prevenind tulburările cardiovasculare; - are rol de reglare a nivelului glucozei și colesterolului în sânge; - participă la sinteza hormonilor glandei suprarenale; - contribuie la înlăturarea stării de anxietate, stres, oboseală; - intervine în formarea colagenului care participa la refacerea ţesuturilor lezate, prevenind apariţia ridurilor; - previne uzura celulară, încetinind procesul de îmbătrânire; - are acţiune laxativă; - contribuie la eliminarea toxinelor din organism; - diminuează perioadele de convalescenţă.

Carenţa de vitamina C Carenţa se manifesta prin anemie, scăderea fragilităţii capilare, hemoragii, scăderea rezistenţei la infecţii, căderea dinţilor (parodontoză), creșterea colesterolului în sânge, tahicardie, hipotensiune arterială, oboseală.

Excesul de vitamina C Practic nu se poate vorbi de exces de vitamina C deoarece surplusul este eliminat prin urină și fecale.

13

MAGIE }N BUC+T+RIE

Capricii culinare Salată italienească de pui Ingrediente: 2 piepţi de pui fără piele, tăiaţi în fâșii, 100g de crutoane, 2 roșii cărnoase, tăiate în bucăţi mari, 1 inimă de ţelină Apio, tocată, 100g de ardei copţi, tocaţi, 1 ceapă roșie mică, tăiată peștișori, 10 măsline tăiate, 3 linguri oţet din vin roșu, 3 linguri ulei de măsline extravirgin, busuioc proaspăt Mod de preparare: Într-un bol mare, se amestecă puiul, crutoanele, roșiile, celery, ardeii, ceapa, măslinele sau caperele și busuiocul; se asezonează. Chiar înainte de a mânca, se stropește salata cu oţet și ulei, apoi se amestecă.

Ciuperci la cuptor cu piure şi sos de cimbru Ingrediente: Pentru piure: 1kg de cartofi, 25g de unt, 100ml de lapte Pentru ciuperci: 4 ciuperci mari, fără codiţe, ulei de măsline, pentru uns, 1 ceapă medie, tocată, 1 lingură de făină, 75ml de bere, 140g de brânză Cheddar, rasă, 1 linguriţă de muștar, 2 ouă, bătute Pentru sos: 2 linguri ulei extravirgin de măsline, 1 ceapă medie, tocată, 2 linguriţe frunze de cimbru, pus extra pentru servit, 2 linguri de făină, 125ml de vin alb, 300ml supă de legume, ½ linguriţă de Marmite Mod de preparare: Se fierb cartofii, se adaugă untul și laptele și se pasează până se obţine un piure fin. Se ung ciupercile cu unt. Se coc cu pălăria în sus 15 min. Pentru sosul de

brânză, se topește untul într-o crăticioară, la foc mediu și se călește ceapa 10-15 min. Se adaugă făina și se mai lasă un minut. Se dă focul mai mic, se adaugă berea, brânza, muștarul, se asezonează și se amestecă până se topește brânza. Se adaugă ouăle și se amestecă constant, până când compoziţia se îngroașă. Se pune câte o lingură din această compoziţie în fiecare ciupercă și se lasă deoparte. Pentru sos, se încălzește uleiul într-o crăticioară, la foc mediu și se călește ceapa.

Se adaugă făina și se mai lasă două minute pe foc, amestecând continuu. Se adaugă vinul, supa de legume, Marmite și se amestecă până de îngroașă. Înainte de a servi, se setează cuptorul pe funcţia de grill la intensitate mare. Se așază ciupercile sub grill și se coc câteva minute până când sosul de brânză devine aerat și rumen. Se pune câte o lingură de piureu pe fiecare farfurie, alături de câte o ciupercă. Se pune sos pe lângă și peste piure, se presară cu cimbru și se servește.

Ingrediente: 130 g ciocolată amăruie, 130 g unt, 100 g zahăr vanilat, 6 ouă, 100 g făină, 30 g migdale tocate mărunt, 130 g dulceaţă de caise, 100 g ciocolată amăruie, 100 g ciocolată cu lapte, 200 g zahăr, unt și migdale tocate, ornamente din ciocolată Mod de preparare: Forma se unge cu unt peste care se presară migdalele și se dă la rece. Se topește ciocolata pe baie de aburi. Untul se freacă spumă cu zahărul vanilat.

Gălbenușurile și ciocolata topită se încorporează în crema de unt. Albușurile se bat spumă cu zahărul, apoi se încorporează în ciocolată, la fel și făina cu migdalele. Aluatul se pune în formă și se lasă la copt 1 oră. Se lasă să se răcească și se scoate. Dulceaţa de caise se încălzește puţin și se strecoară. Aluatul se taie în două foi, care se lipesc cu dulceaţa.

Se acoperă tortul uniform cu glazura și cu ornamentele.

direcţie. Canapelele de colţ sunt piese de mobilier deosebit de practice, potrivite pentru persoanele cărora le surâde ideea de multifuncţionalitate.

Acestea oferă soluţia ideală pentru spaţiul redus din interior și, în același timp, pot aduce în atenţie un design în linii moderne ori clasice, în funcţie de preferinţe. În noua “eră” a colţarului ce tocmai a început, forma clasică este înlocuită de canapele cu trei sau chiar mai multe module atipice! Simultan

Consumul de fructe și legume este strâns legat de nivelul de fericire, arată un studiu al Biroului naţional de cercetări economice din SUA, citat de Business Insider.

Studiul, realizat pe un eșantion de 80.000 de persoane, a arătat că oamenii care consumă 7-8 fructe sau legume pe zi sunt, în medie, cu 2,7% mai fericiţi decât ceilalţi.

Spre comparaţie, nefumătorii sunt cu numai 1,9% mai fericiţi decât cei care fumează, conform aceluiași studiu. Alţi factori care influenţează fericirea unei persoane, descoperiţi de cercetători, sunt mariajul (care crește nivelul de fericire cu 3,6%), boala de lungă durată (care scade nivelul de fericire cu 4,3%) și șomajul (care scade nivelul de fericire cu 9%).

Gandul.info

STIL DE VIAŢĂ Frumuseţea înseamnă o stare de bine și... mai mult decât atât

va face furori purtată cu o ţinută all-black. Alege o rochie pe corp și lasă accentul să cadă pe încălţăminte, care va deveni focus-ul întregului look. În cazul în care îţi dorești o apariţie îndrăzneaţă, o pereche de cizme cu influenţe gotice ce se remarcă prin asocierea a 2 texturi de efect: dantelă și piele întoarsă. Pentru un look cu adevărat dramatic, poartă-le cu o rochie neagră tot din dantelă.

Pentru zilele aglomerate petrecute la birou, dar și pentru ieșirile în oraș ce le preced, poartă o pereche de pantofi cu vârful ascuţit, extrem de în vogă, ce prezintă doar câteva ornamente discrete.

O fustă creion și un pulover într-o nuanţă neutră, accesorizat cu bijuterii deosebite vor completa de minune ţinuta, conferindu-ţi un aer stylish, dar serios, în același timp.

Unici și versatili, pantofii în stil baroc sunt accesoriul ideal pentru sezonul rece. Chiar dacă ești adepta unui stil clasic sau preferi ţinutele opulente, poţi adapta acest trend propriei garderobe, creând combinaţii vestimentare cu adevărat memorabile.

Ce înseamnă, de fapt, frumusețea? Auzim tot mai des că frumusețea este o stare de spirit, dar se rezumă oare doar la atât? Indiferent că ne place sau nu, aspectul exterior contează, și nu doar pentru cei din jurul nostru, ci și pentru noi înșine. Ne place când arătăm bine, căci avem mai multă energie și încredere în forțele proprii.

O definiție potrivită pentru frumusețe, așa cum o percepem în zilele noastre, ar fi că frumusețea este suma gândurilor noastre, a respectului de sine, a ceea ce mâncăm și ce bem, a stării de sănătate în general, dar și a timpului alocat îngrijirii personale și mișcării fizice.

Pentru senzația de bine și pentru sentimentul de încredere care vin odată cu conștientizarea frumuseții, trebuie să lucrăm pe mai multe planuri, fără a lăsa nimic la întâmplare.

Frumusețea înseamnă și atitudine, ești percepută așa cum lași să fii percepută, gândurile – oricare ar fi acestea, se reflectă în aspectul tău exterior. O gândire pozitivă te va ajuta să depășești problemele și să îți menții echilibrul interior. O gândire negativă te va transforma într-o persoană plină de riduri, cearcăne, cu aspect neîngrijit.

Câteva ore de relaxare în fiecare săptămână te vor ajuta să te destinzi și să te detașezi complet de griji.

Alege o ședință de masaj sau de aromoterapie, citește ceva ce îți face plăcere, fă sport, dansează, mergi la shopping, aplică mici trucuri de frumusețe (măști, tratamente corporale), ieși cu prietenele și nu uita să râzi cât de mult poți, ori de câte ori ai ocazia.

Un rol esențial în frumusețea și prospețimea pielii îl are hidratarea corespunzătoare a acesteia.

Datorită conținutului natural și echilibrat de minerale, apa este „produsul cosmetic” cel mai la îndemână, cu un rol important în revitalizarea tenului, în combaterea ridurilor și a celulitei și, în special, în hidratarea epidermei.

One.ro

Eva.ro

cu nevoia de a se exprima în forme și nuanţe noi, designerii se străduiesc să nu scape din vedere confortul canapelelor.

Incasa.ro

Pantofi de inspiraţie barocă – exuberanţă şi grandoare în garderoba de toamnă În sezonul de toamnă/iarnă 2012-2013, elementele baroc au împânzit podiumurile, marii designeri folosindu-le din abundenţă pentru a conferi un aspect ultraopulent hainelor și accesoriilor.

Trendul ce se află pe buzele tuturor fashionistelor își are originile în secolul al XVI-lea și își găsește inspiraţia în lucrările maestrului Michaelangelo.

Cu o valoare estetică inegalabilă, arta baroc și-a pus amprenta în acest sezon pe toate piesele vestimentare, care devin puternic colorate, contrastante, decorate cu broderii și texturi deosebite.

Adevărate opere de artă, pantofii, bijuteriile ce înfrumuseţează picioarele unei femei, nu puteau fi trecuţi cu vederea în abordarea acestei tendinţe. Încălţămintea de inspiraţie barocă este sofisticată și elegantă. Imposibil de trecut cu vederea, pantofii acestui stil sunt confecţionaţi din materiale deosebite: dantelă, catifea, piele întoarsă brodată.

Deși sunt un adevărat deliciu vizual, asortarea unor astfel de pantofi cu toc sau joși poate fi o provocare chiar și pentru o imaginaţie bogată.

Astfel, vă propunem câteva sfaturi pentru un look decadent-glam, demn de o împătimită a modei.

O pereche de botine negre cu toc înalt, ornate cu o broderie contrastantă de culoare aurie

STUDIU Care este legătura dintre FRUCTE şi FERICIRE

Tort de ciocolată amăruie

Colţarul, un element permanent la modă Modul în care ne punem în valoare locuinţa este într-o perpetuă schimbare și nimic nu reflectă mai bine acest lucru decât popularitatea în creștere a colţarelor. Amenajarea inteligentă a livingului constă de multe ori în crearea senzaţiei de spaţiu acolo unde dimensiunile sunt limitate.

Dacă problemele pornesc de la utilizarea ineficientă a colţurilor camerei, rămase adesea neocupate în procent ridicat, rezolvarea sosește din aceeași

FLUX

FLUX 29

14

Programe

26 OCTOMBRIE 2012

Luni OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 9.35 Documentar. “Tehnologiile viitorului”. 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 “Bună seara!” Talkshow cu Mircea Surdu (reluare). 12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Planeta albastră”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 Serial. “DORA”. 15.55 Documentar. “Arhitectura. Pavilionul de la Barcelona”. 16.25 Săptămâna sportivă. 17.40 Profil de savant. Veaceslav Popa. 18.00 Sub același cer. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Dor. Program muzical. 22.20 Templul muzicii. 23.05 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 23.50 Documentar. “Minunile lumii”. 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 3.50 Descoperă Moldova. 5.15 Music Mania. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Doamne de poveste 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Doamne de poveste (r) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Un liceu periculos (r) 13:00 Stirile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Apropo Tv (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4351 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.11,12, anul III 01:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.21, an 4 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:30 Serial: În mintea criminalului (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Развод”. Многосерийный фильм 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 “Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:35 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 02:00 “Prima Oră” (R) 03:50 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 11.10, 0.00 Tezaur folcloric. 9.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.50, 5.10 Seriale. 10.20, 16.45, 17.50, 6.25 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 3.30 Sport. 4.35 Lumea modei.

4.45 Călător pe viaţă. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:08 RICARDO 10:34 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:03 TOURNÉE GÉNÉRALE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:31 NOIRS DE FRANCE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:37 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 20:32 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COUSINADES - NAUFRAGÉS DES VILLES 22:45 COUSINADES - LE SEXE AUTOUR DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 FOOT ! 0:56 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:47 UN PAPILLON SUR L’ÉPAULE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 UNE PENSÉE DU COURNEAU

30

Marţi OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Sub același cer. 6.45 Documentar. “Minunile lumii”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 9.40 Documentar. “Mai aproape de China”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 Documentar. “Euromaxx”. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Planeta albastră”. 13.40 Dor. Program muzical. 14.10 Serial. “DORA”. 15.00 Documentar. “Tehnologiile viitorului”. 16.00 Ring Star. Concurs muzical. 17.40 Documentar.

“Nu am o funcţie, ci o misiune. Alexandru Dorogan”. 18.00 Unda Bugeacului. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Ansamblul “Izvoraș”. Program muzical.

22.20 Cultura azi. 23.05 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

23.50 Documentar. “Minunile lumii”. 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Descoperă Moldova. 5.15 La curţile dorului. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Un colţ de rai (r) 08:45 Teleshopping (r) 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (divertisment) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Jurnalul 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4352 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Vocea României 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.22, an 4 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Vocea României (r) 03:00 Apropo Tv (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:30 Serial: În mintea criminalului (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Развод”. Многосерийный фильм 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 “Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:30 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 01:55 “Городские пижоны”. “Обитель лжи” 02:25 “Городские пижоны”. “Калифрения”. Новые серии 02:55 “Prima Oră” (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.45, 5.30 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 2.35, 6.20 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 0.00 Garantat 100 de procente. 3.10 Sport. 4.15 Prim plan. 5.05 Călător pe viaţă. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:08 L’ÉPICERIE 10:34 VISITE LIBRE 11:03 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:33 DANS LES BOTTES DE CLINT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 15:56 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 MADEMOISELLE CHAMBON 21:11 HARAM 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 HENRY DUNANT: DU ROUGE SUR LA CROIX 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:52 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 MAGIC RADIO

31

Miercuri OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45 Profil de savant. Veaceslav Popa. 7.10, 8.15, 2.05 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 9.40 Documentar. “Arhitectura. Pavilionul de la Barcelona”. 10.10 .... pe urmele lui Ștefan cel Mare. 10.30 Știinţă și inovare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Chișinăul de ieri și de azi. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Planeta albastră”.

13.40 Sub același cer. 14.10 Serial. “DORA”. 15.00 Documentar.

“Secretele plantelor. Tisa la hotarul vieţii”. 15.55 Magazinul copiilor. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteligenţă. 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Svitanok. 19.00 MESAGER (rom.)

19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Moldovenii de pretutindeni. 22.20 Documentar. “Global 3000”. 22.50 Alternative.

Discriminarea pe înţelesul tuturor. 23.05, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Profil de savant. 5.15 Music Mania. 5.25 Dor. Program muzical 07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Game Show. Cu banii jos 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine .Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Un colţ de rai (r) 08:45 Teleshopping (r) 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Jurnalul (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Viaţa în Africa, ep.7, 8, an 4 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep 4353 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie 21:45 Serial: Tanti Florica, ep.4 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.23, an 4 00:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 00:30 Știrile Pro Tv din sport 00:45 Serviciul Român de Comedie (r) 01:30 Serial: Tanti Florica (r) 02:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 03:00 Serial: Viaţa în Africa (r) 04:30 Serial: În mintea criminalului (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Развод”. Многосерийный фильм 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 “Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:35 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 02:00 “Городские пижоны”. “Белый воротничок”. Новые серии 02:45 “Prima Oră” (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.35 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.45, 5.15 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 2.25, 6.10 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 0.10 Dănutz S.R.L. 3.20 Sport. 4.25 Prim plan. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:08 À LA DI STASIO 10:34 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:03 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:03 RICARDO 13:31 SUPER MOM 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 LA GIFLE 16:46 LA ROUTINE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:06 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 NICOLAS LE FLOCH 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 BARACK OBAMA, AU COEUR DE LA MAISON BLANCHE 22:53 BARACK OBAMA, AU COEUR DE LA MAISON BLANCHE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 1:55 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 2:46 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL

1

Joi NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Svitanok. 6.45 Chișinăul de ieri și de azi. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii.

“Zeek și lumea animalelor”. 9.35 Documentar. “Secretele plantelor.

Tisa la hotarul vieţii”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.25 Documentar pentru copii. “Planeta albastră”. 13.40 Unda Bugeacului. 14.10 Serial. “DORA”.

15.45 Părinţi și copii. 16.15 Erudit-cafe. 17.40 Picături de “Dor”. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Documentar.

“Euromaxx”. 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial. “DORA”. 23.50 Documentar. “Minunile lumii”. 1.00 TVMi. 1.15 Festivalul Doinei. Concert de gală. 3.50 Descoperă Moldova. 5.10 Music Mania. 5.30 Reporterul de gardă.

07.00 Game Show. Cu banii jos 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (15) (divertisment) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Viaţa în Africa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Un tată începător 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4354 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serial: Las Fierbinţi, ep.6, an II 21:45 Serial: Spitalul de demenţă, ep.4 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.11,12, anul III (r) 01:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Știrile Pro Tv din sport 01:45 Serial: Las Fierbinţi (r) 02:30 Serial: Spitalul de demenţă (r) 03:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Развод”. Многосерийный фильм 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 “Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:35 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 02:00 “Городские пижоны”. “Гримм” 02:40 “Prima Oră” (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.35 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.45, 5.25 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 2.45, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 0.00 Dănutz S.R.L. 3.20 Sport. 4.25 Prim plan. 5.15 Lumea modei. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 RECETTES DE CHEFS 10:34 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:31 DEVIENS UN SUPER-HÉROS POUR DE VRAI ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 NICOLAS LE FLOCH 16:38 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 HENRY DUNANT : DU ROUGE SUR LA CROIX 21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 CLEVELAND CONTRE WALL STREET 23:37 LA 7E POULE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:53 DEVIENS UN SUPER-HÉROS POUR DE VRAI ! 2:51 QUESTIONS À LA UNE 3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 OUGARIT

Programe

26 OCTOMBRIE 2012

2

Vineri

3

NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.10 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.).

9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 9.35 Creaţia compozitorilor autohtoni. Boris Dubosarschi. 10.30, 5.25 Vector european. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii.

“Planeta albastră”. 13.35 Svitanok. 14.05 Serial. “DORA”. 15.35 Moldovenii de pretutindeni. 16.05 Documentar. “Pe vremurile în care egiptenii navigau pe Marea Roșie”. 17.45 Documentar. “Minunile lumii”. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 “Bună seara!”

Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25 Dor. Program muzical. 22.20 Fii tânăr!

23.05, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.15 Festivalul Doinei. Concert de gală. 3.50 Medalion muzical. 5.15 Music Mania.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Engaged and Underaged (ultimul episod din sezonul II) (AP) (divertisment) 00:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:00 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:00 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 03:00 Poveștiri de noapte (r) 03:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 04:30 Film serial: Engaged and Underaged (r) (AP) (divertisment) 05:00 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Un tată începător (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Angus și sărutul perfect 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tâznăr și neliniștit, ep.4355 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Dansez pentru tine 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Film: Angus și sărutul perfect (r) 03:00 Film: Dragoste și fum (r) 04:45 România, te iubesc! (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Поле чудес” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Марина Александрова, Андрей Смоляков, Юрий Чурсин, Светлана Ходченкова, Роман Мадянов в многосерийном фильме “Мосгаз” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 Премьера. “Звонят, закройте дверь” 01:25 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 01:55 “Prima Oră” (R) 03:45 “Primele știri” (rom) (R) 04:15 Сериал “Terra nova” 7.00, 14.00, 20.00, 3.40 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.45, 5.20 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 2.45, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 0.00, 6.30 Reporter. 11.10, 0.00 Tezaur folcloric. 4.30 Prim plan. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 TOURNÉE GÉNÉRALE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À LA DI STASIO 13:34 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 HENRY DUNANT : DU ROUGE SUR LA CROIX 16:43 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 22:54 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 UN VILLAGE FRANÇAIS 1:47 UN VILLAGE FRANÇAIS 2:35 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 OULED LENINE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

Sâmbătă NOIEMBRIE

4

NOIEMBRIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar.

“Evoluţia”. 7.00, 16.20 Documentar. “Minunile lumii”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Desene animate. “Erky Perky”. 8.30 ... pe urmele lui Ștefan cel Mare. 9.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteligenţă. 11.35, 4.15 La datorie. 12.00 Portrete în timp.

12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Festivalul “Tamara Ciobanu”. Avanpremiera.

13.40 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.50 Film. “CRIMĂ ÎN ÎNALTA SOCIETATE” (Germania). 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.20, 4.50 Săptămâna sportivă. 22.20 Fuego “Destin”. Spectacol muzical. 23.50 Legendele muzicii. 0.10 Eruditcafe. 1.00 TVMi. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr! 4.35 Music Mania. 5.25 Portrete în timp.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 12.15 Muzică 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La altitudine. Reluare 12.15 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Divertisment. Te cunosc de undeva 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. Întâmplări la Mondsee 20.00 Game Show.

Cu banii jos 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Divertisment. Te cunosc de undeva

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 08:00 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (16 & Pregnant) (primul episod din sezonul I) (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 04:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (r) (AP) (romance) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 08:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial : Demon și înger (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 04:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (r) (AP) (romance) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

06:00 Новости 06:10 “Звонят, закройте дверь” 07:00 Анатолий Папанов в фильме “Дети Дон Кихота” 08:20 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 К 90-летию актера. “Анатолий Папанов. От комедии до трагедии” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Абракадабра” 14:10 Наталья Гундарева в фильме “Вас ожидает гражданка Никанорова” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 Фильм “Вас ожидает гражданка Никанорова”. Продолжение 15:55 “Да ладно!” 16:25 Премьера. “Народная медицина” 17:10 “Жди меня” 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:25 Премьера. “Я люблю этот мир”. Юбилейный концерт Эдиты Пьехи 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 “Что? Где? Когда?” 00:40 Светлана Ходченкова, Анастасия Заворотнюк, Марат Башаров в комедии “Служебный роман. Наше время” 02:05 Жан Рено в остросюжетном фильме “22 пули. Бессмертный” 03:55 “Primele știri” (rom) (R) 04:10 “Жди меня” 05:20 Сериал “Terra nova” 7.00, 23.30 O dată’n viaţă. 9.00 14.00, 18.00 21.00 Seriale. 14.00 Jurnalul TVR. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.30, 2.50 Teleenciclopedia. 15.50 Vrei să fii milionar? 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 20.00 Telejurnal.

1.30 Ne vedem la TVR. 3.45 Filmoteca veselă. 4.10 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CARNETS D’EXPÉDITION 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 7:50 QUOI DE NEUF DOC ? 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:32 LÉONARD 10:41 MON AMI GROMPF 10:54 MON AMI GROMPF 11:06 GALACTIK FOOTBALL 11:30 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 DESTINATION FRANCOPHONIE 12:33 LES ARTISANS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:33 FALÒ 14:01 RICARDO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 VU SUR TERRE 15:56 « 10 » 16:21 « 10 » 16:48 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:21 LE BAR DE L’EUROPE 19:35 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 DANS LES BOTTES DE CLINT 22:55 SUPER MOM 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:01 EN DIRECT DE L’UNIVERS 2:05 NOUVO 2:18 CHABADA 3:03 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:30 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Sergiu Praporşcic Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Film: O prietenie de pomină 15:45 Teleshopping 16:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc ! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Columbiana 22:45 Film: Resident Evil: Dispariţia 00:45 Apropo Tv (r) 01:30 Film: Columbiana (r) 03:30 Film: Resident Evil: Dispariţia (r) 05:00 Film: Regele hoţilor (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:40 Фильм “Суета сует” 08:10 Василий Шукшин, Лидия Федосеева-Шукшина в фильме “Калина красная” 10:00 Новости 10:10 Teleshopping 10:25 Александр Михайлов в фильме “Мужики!..” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Василий Лановой, Георгий Юматов в фильме “Офицеры” 14:00 Светлана Ходченкова, Анастасия Заворотнюк, Марат Башаров в комедии “Служебный роман. Наше время” 15:35 К юбилею Эльдара Рязанова. Людмила Гурченко, Олег Басилашвили, Никита Михалков в фильме “Вокзал для двоих” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Replica” 20:00 Премьера. “Богини социализма” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 “Время” 22:05 Премьера. Егор Бероев, Светлана Иванова в фильме Джаника Файзиева “Август восьмого” 00:30 Андрей Миронов, Юрий Никулин, Анатолий Папанов в комедии “Бриллиантовая рука” 02:10 Анна Горшкова, Виктор Сухоруков в фильме Станислава Говорухина “Пассажирка” 03:45 Премьера. Кира Найтли в фильме “Не отпускай меня” 05:15 Сериал “Terra nova” 7.00 Bebe magia. 7.25 Să mă aștepţi... 9.00-13.00, 17.30, 21.00 Seriale. 13.00, 17.05, 1.55, 6.15 Teleenciclopedia.

14.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.00 Da sau nu?

16.00 Tezaur folcloric. 23.15 Dănutz SRL. 1.05 Garantat 100 de procente.

2.15 Filmoteca veselă. 3.05 Sport. 4.10 Universul credinţei. 5.50 Pelerin.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CARNETS D’EXPÉDITION 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:55 REFLETS SUD 8:46 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:32 LÉONARD 10:41 MON AMI GROMPF 10:54 MON AMI GROMPF 11:06 GALACTIK FOOTBALL 11:30 TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:10 SCIENCE OU FICTION 12:36 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 13:00 FLASH INFO 13:02 JOUR DE RUGBY 13:47 NOUVO 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:32 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:24 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 17:31 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 20:55 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 BOB LE FLAMBEUR 23:41 ACTION COMMERCIALE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 CLEVELAND CONTRE WALL STREET 2:36 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 PANAMA - FORT-DE-FRANCE, AUTOPSIE D’UN CRASH

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

FLUX

Duminică

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film. “CRIMĂ ÎN ÎNALTA SOCIETATE” (Germania). 7.40 Documentar.

“Drumeţii”. 8.10 Vedete la bis. 9.10 Documentar.

“Evoluţia”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea.

11.30 “Preșul”. Spectacol al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi.

13.10 Documentar. “Pe vremurile în care egiptenii navigau pe Marea Roșie”.

14.10, 1.15 Festivalul Internaţional de Poezie și Cântec “Dumitru Matcovschi”.

15.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Studio Art Plus (rus.) 17.50 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25 Focus. Magazin TV. 22.20 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 23.45 Respiro. Program muzical. 0.10 Judo. Campionatul Moldovei. 0.40 Documentar. “Minunile lumii”.

1.00 TVMi. 2.15 Omul de lângă… Zinaida Ţărnă. 2.40, 4.15 Gavriil Gronic. La o aniversare. Spectacol muzical. 5.35 Muzic Arts and Drama.

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:30 Ce se întâmplă doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Dansez pentru tine (r) 18:00 Serial: Las Fierbinţi (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Nașa 22:45 Film: Copoi de Hollywood 01:15 Explore Midnight 01:45 Știrile ProTv (r) 02:45 Știrile Pro Tv din sport 03:00 Serial: Las Fierbinţi (r) 04:00 Ce se întamplă doctore? (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

26 octombrie - 2 noiembrie Berbec Săptămâna viitoare vine cu o invitaţie la calm, cu o retragere din agitaţia obișnuită și cu alegerea unor preocupări care să te ajute să capeţi profunzime în înţelegerea vieţii și a oamenilor.

Taur Încerci prin orice mijloace să ajungi mai aproape de anumite persoane. Ești convins(ă) că, dacă vei ajunge la ele, îţi va fi mai bine, dar te înșeli.

Gemeni Ai putea avea o surpriză acum, în plan profesional: să descoperi că ești în stare de mult mai mult decât credeai și că relaţiile cu șefii depind de stăpânirea ta de sine.

Rac O perioadă cu totul și cu totul specială, care te va ajuta să înţelegi mecanisme ascunse ale relaţiilor cu cei dragi. Câștigi astfel o experienţă nepreţuită în plan afectiv.

Leu Vrei să îţi vezi de ale tale, dar anumite impulsuri vor reuși să te distragă. Acestea te vor purta către preocupări mai profunde, legate de legile vieţii.

Fecioară Pendulezi între două sfere mari de interes azi, serviciul și relaţiile importante. În prima parte a săptămânii vei găsi soluţii pentru imaginea ta în plan profesional.

Balanţă Acum vei constata că e bună și câte o răzgândire, din când în când, mai ales dacă vizează activitatea profesională și asumarea unor eforturi deosebite!

Scorpion O perioadă importantă pentru reglarea deficitelor afective ale celor dragi. Procesul se desfășoară fără cuvinte și se manifestă printr-o mai mare grijă faţă de sentimentele lor.

Săgetător Tendinţa principală a săptămânii e de reculegere. Vor apărea și momente de indecizie, care pot duce la risipire, nu te poţi hotărî dacă să te implici sau nu în anumite probleme familiale.

Capricorn Ai putea beneficia de sfaturi potrivite dacă vei accepta să apelezi la persoanele care rostesc adevărul. Ai putea fi puţin dezamăgit(ă), dar beneficiile vor fi mai mari.

Vărsător O perioadă importantă pentru tine, pentru imaginea ta în plan social și profesional, dar și pentru direcţia pe care o vei urma de acum înainte în aceste două domenii.

Peşti Te simţi puternic acum și nu vrei să auzi decât că a trecut furtuna care s-a abătut asupra imaginii tale din mai multe direcţii. E nevoie de o revizuire a imaginii de sine.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 2480 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

CMYK

FLUX

16

Interviu

26 OCTOMBRIE 2012

GENERAŢIA 2002

Mihai Hodorogea: „Avem două fetiţe superbe” Mihai Hodorogea, invitatul rubricii de astăzi, are o familie minunată și face totul ca aceasta să nu aibă probleme sau lipsuri. Fetiţele lui îi întregesc viaţa. Muncește mult, însă nu se plânge. Chiar îi rămâne timp și dorinţă pentru participare civică și politică.

Nu a ales să plece peste hotare pentru că este de părere că și aici, în ţară, se poate de trăit și de crescut frumos copii.

- Mihai, îţi mulţumim foarte mult pentru posibilitatea de a realiza un interviu cu tine.

Pentru început vreau să știu câte ceva despre familia ta. Ești căsătorit?

- Mulţumesc și eu pentru șansa oferită de a mă exprima. Să știţi că sunt un cititor fidel al ziarului FLUX. Da, sunt căsătorit și am o familie extraordinară. Curând, eu cu soţia mea Natalia, vom împlini 10 ani de căsnicie. Ne-am cunoscut pe când ne făceam studiile, iar după ce am încheiat anii de studenţie am hotărât să ne unim destinele. Avem două fetiţe superbe (Camelia de 8 ani și Mihaela de 1 an și 8 luni). Ele sunt sensul vieţii noastre. Fiica cea mai mare este în clasa a 3-a la Liceul “Natalia Dadiani”, iar cea mică, deocamdată, este gospodina casei, împreună cu mămica. Pe această cale vreau să îi mulţumesc soţiei mele pentru tot suportul pe care mi-l acordă, pentru răbdarea și căldura cu care ne mângâie pe toţi.

- Știm că nu-i ușor să întreţii doi copii în Republica Moldova și să-i crești frumos. Cum reușești să faci acest lucru? Unde muncești?

- Așa s-a întâmplat că Natalia nu a reușit să fie angajată în câmpul muncii, ea ocupânduse de copii. Eu de profesie sunt inginer în telecomunicaţii și la moment sunt angajat într-o companie moldo-română, care activează în domeniul echipamentelor de telecomunicaţii. Într-adevăr, nu e ușor să pui la cale un copil în ziua de azi. Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne plângem. Prin muncă se obţin și rezultate. Tot timpul tind să le dau copiilor noștri mai mult decât am avut noi în copilărie. De altfel, noi suntem obligaţi, în calitate de părinţi, să le oferim copiilor toată dragostea și susţinerea.

Noi asta și facem.

- Ai spus că ești angajat la o companie de telecomunicaţii moldo-română. Să înţeleg că munca ta constă mai mult din deplasări?

- Da, aveţi dreptate. Marele neajuns al serviciului meu este faptul că sunt deseori plecat prin deplasări, ceea ce mă face să fiu departe de familie. Însă, dacă e să fim pozitivi, atunci consider că aceste deplasări îmi oferă și posibilităţi enorme de cunoaștere a lumii, de creștere pe plan profesional.

- Îţi place ceea ce faci?

- Pentru moment sunt mulţumit de ceea ce fac, dar tot timpul este loc pentru mai bine. Nu sunt un om statornic, mereu caut ceva nou și nu exclud că și pe plan profesional să îmi doresc vreo schimbare. Timpul va arăta.

- La noi oferta de studii, de cele mai multe ori, nu corespunde cu oferta pieţei de muncă. În acest context, vreau să te întreb dacă muncești conform studiilor pe care le-ai făcut.

Peste 80 de participanţi vor concura pentru Premiul Mare la „Festivalul Doinei”, concurs de interpretare a doinei, vocal și instrumental, organizat de către postul public Radio Moldova. Gala Laureaţilor se va desfășura duminică, 28 octombrie, la Casa Radio, și va fi transmisă în direct la Radio Moldova și la televiziunea publică Moldova 1.

- Am absolvit UTM, Facultatea de Telecomunicaţii și am avut norocul să mă încadrez în câmpul muncii imediat după studii. Pentru aceasta îi sunt recunoscător primului meu angajator (S.A. Moldtelecom), care mi-a oferit șansa de a mă dezvolta și de a căpăta abilităţi.

- Totuși, ai ales să rămâi acasă. De ce nu ai plecat peste hotare, de exemplu, să găsești un loc de muncă mai bine plătit acolo?

- Am fost și sunt de părere că nicăieri nu e mai bine ca acasă. Cu toate greutăţile, consider că se poate și acasă de muncit, de crescut copii. Cât oare îi trebuie unui om pentru a fi fericit?! Nu cred că banii pot aduce multă fericire.

- De ce ai ales să faci parte din PPCD? - PPCD este singurul partid din Republica Moldova care a știut tot timpul și a avut curajul să pună mai presus interesul naţional. Mă mândresc că fac parte din acest partid, este ca o adevărată familie.

- În campania pentru alegerile locale ai fost candidat la funcţia de primar al satului Ghidighici. Cum a fost experienţa respectivă pentru tine?

- Ultimele alegeri în Republica Moldova au avut loc sub lozinca nonsensului (populism nelimitat din partea partidelor aflate la guvernare, coruperea alegătorilor etc.). Cu toate acestea, echipa noastră din mun. Chișinău a venit cu o ofertă electorală realistă către cetăţeni, bazată pe bun-simţ și eu zic că pentru mine a fost o experienţă foarte bună.

- De unde ești de baștină?

- De baștină sunt din regiunea de sud a Republicii Moldova, din raionul Cimișlia, satul Selemet. Cândva zonele de sud arătau viu, pline de tineret, cu vii și livezi frumoase. Din păcate, acum mă cuprinde un val de tristeţe când plec la ţară: case părăsite, copii lăsaţi pe drumuri...

Grele timpuri.

- Povestește-ne un pic despre experienţa ta cu PPCD și organizaţia de tineret. Când te-ai integrat în familia creștin- de mocrată?

- Totul a început pe la sfârșitul anilor `90. Ca și la mulţi alţi studenţi, prima mea experienţă politică a fost lipirea afișelor electorale. Eram prezent la toate întâlnirile cu alegătorii ale liderilor noștri.

Admiram echipa PPCD pentru felul de a face politică, pentru curajul demonstrat prin fapte.

Apoi au urmat protestele non-stop organizate de PPCD: am participat activ, chiar încercam să fiu prezent zilnic. De atunci sunt în PPCD. Încerc și eu să pun umărul spre atingerea unor scopuri comune.

- Care ar fi primele sau cele mai importante decizii pe care le-ai lua pentru comuna ta în calitate de primar?

- Localitatea în care locuiesc (s. Ghidighici) nu este scutită de problemele care, de altfel, sunt specifice pentru toată ţara noastră (lipsa investiţiilor, a locurilor de muncă, problema apei potabile, a drumurilor, a gunoiul etc.).

Trebuie să muncim cot la cot cu cetăţenii, să atragem investiţii, să promovăm transparenţa în luarea deciziilor. În acest sens, consider că

FESTIVAL

Anotimpul doinelor Preselecţia se desfășoară timp de două zile, la 25 și 26 octombrie curent, la Casa Radio. Participanţii vor interpreta doine sau cântece doinite, fără acompaniament.

Concursul propriu-zis se va ţine la 27 octombrie.

Trofeul festivalului este în valoare de 10 mii de lei. Premiul pentru locul I este de 7 mii de lei, pentru locul II – 5 mii de lei, iar

pentru locul III – 3 mii de lei. De asemenea, vor fi acordate premii speciale pentru cea mai autentică doină, cel mai bun improvizator vocal și instrumental, cel mai tânăr și cel mai vârstnic participant, cel mai autentic costum naţional. Cele mai bune doine interpretate în cadrul concursului vor fi imprimate pe un CD, iar relatările de la conferinţă vor fi publicate într-o culegere.

CMYK

este strict necesară o reformă serioasă în administraţia publică locală.

- Ce ţi-ai dori să faci pe viitor? Te vezi muncind în același domeniu?

- Pe plan profesional tind spre o independenţă totală. Am multe idei, voi vedea ce-mi va ieși, căci viaţa ne oferă surprize zi de zi.

- Mulţumim.

- Cu mare plăcere. Doamne Ajută!

Lucia CUJBĂ, FLUX