Ziarul Flux, Ed. 8 (933)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 28 februarie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 28.02.2014

Sf. Ap. Onisim; Sf. Mc. Maior și Cuv. Eusebiu (Harţi) Maxima zilei “Oare vitregia vieţii nu constituie tocmai piatra de încercare a adevăratelor caractere?”

Lucian Blaga

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................18.6777 1 Dolar american ............. 13.6708 1 Leu românesc ................. 4.1504 1 Rublă rusească ............... 0.3784 Timpul probabil: 28.02.2014

1.03.2014

Noros, 1 6 0C

Noros, 4 7 0C

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 8 (933)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

GPF

EDI|IA DE VINERI

ABONAREA 2014

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2014 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Ministrul Apărării a demisionat.

Se caută un ministru Ministrul Apărării, Vitalie Marinuţă, și-a anunţat ieri demisia în cadrul ședinţei Colegiului, la care a participat șeful statului, Nicolae Timofti.

Alegerea preşedintelui, reducerea atribuţiilor şi confuzia din capul lui Nicolae Timofti

6

PAGINA

UCRAINA

Încotro se îndreaptă Ucraina?

8

PAGINA

ANALIZĂ

Informaţia a fost confirmată iniţial de Liliana Viţu, secretarul de presă al prim-ministrului, care a precizat că Marinuţă a renunţat din proprie iniţiativă la funcţia de ministru.

La scurt timp, cererea de demisie a fost acceptată de premierul Iurie Leancă.

Purtătorul de cuvânt al președintelui, Vlad Ţurcanu, a precizat că demisia a survenit în urma unor discuţii aprinse ce s-au iscat în cadrul ședinţei, care a durat mai bine de două ore. Șeful statului a criticat activitatea

Ministerului Apărării și a Armatei Naţionale, în special lipsa de disciplină, managementul defectuos și ineficienţa unor departamente ale ministerului. Nicolae Timofti s-a referit la cazurile de suicid care au

Parlamentul European a votat în favoarea eliminării vizelor pentru moldoveni Parlamentul European a susţinut, ieri, în ședinţa plenară, propunerea Comisiei Europene de anulare a vizelor pentru călătoriile în spaţiul Schengen pentru cetăţenii Republicii Moldova, posesori ai pașaportului biometric. În favoarea acestei decizii s-au pronunţat 460 de europarlamentari.

Doar 40 au votat împotrivă, iar 10 s-au abținut.

10

pentru care Marinuţă și-a anunţat demisia, dar a precizat că următorul candidat va fi propus tot din partea PLR, așa cum prevede Acordul de constituire a Coaliţiei.

FLUX

Liberalii reformatori vor să extindă la două zile perioada de votare pentru diasporă XXX (citiţi pag. 2)

De ce se isterizează guvernarea?

XXX

Cât costă Ucraina şi cine o cumpără sau de ce după Februarie vine Octombrie?

PAGINA

avut loc în ultima perioadă în unităţile militare, la cele de încălcare a statutului soldatului. Șeful liberalilor reformatori, Ion Hadârcă, a menţionat pentru UNIMEDIA că nu cunoaște motivele

(citiţi pag. 3)

BNM consideră că moneda unică europeană este scumpită artificial

INTERVIU

Banca Naţională a Moldovei a creat un grup de lucru care va investiga aprecierea monedei euro din ultimele zile. BNM suspectează mai multe bănci din Moldova că ar fi provocat scumpirea artificială a monedei unice europene.

Iurie Colesnic: ”Eu port în inima mea un Chişinău care nu există”

Regulamentul votat la Strasbourg va permite eliminarea vizelor de intrare pe teritoriul Uniunii Europene pentru moldoveni, timp de 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile. În conformitate cu procedurile UE, votul Parlamentului European urmează a fi confirmat de către Consiliul Uniunii Europene, pe parcursul lunii aprilie curent. Ulterior, va urma finalizarea procedurilor de aprobare, iar decizia de ridicare a vizelor va intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

FLUX

CMYK

Moneda euro a atins ieri un record absolut de 18 lei și 68 de bani. La casele de schimb valutar, un euro era vândut cu peste 19,20 lei.

Guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a declarat pentru Publika TV că anumiţi băieţi șmecheri încearcă prin astfel de acţiuni să-și facă planurile lor.

Potrivit guvernatorului, o astfel de majorare nu ar fi trebuit să aibă loc, deoarece moneda euro s-a depreciat în ultimele zile pe piaţa internaţională.

FLUX

FLUX

2

Actual

28 FEBRUARIE 2014

Liberalii reformatori vor să extindă la două zile perioada de votare pentru diasporă Codul electoral le provoacă insomnie celor de la putere, care râvnesc un nou mandat din partea alegătorilor la apropiatul scrutin. Și cum “succesurile” guvernării nu sunt tocmai impresionante, majoritatea caută alte metode care să-i garanteze accederea în viitorul Legislativ.

Dacă democraţii nu și-au pierdut încă speranţa să modifice chiar sistemul electoral, prin implementarea celui mixt sau uninominal, liberalii reformatori s-ar mulţumi și cu puţinul. De exemplu, cu extinderea duratei procesului de votare până la două zile pentru cetăţenii cu reședinţă sau domiciliu în străinătate.

Iniţiativa legislativă înregistrată în Parlament de Partidul Liberal Reformator „vine în întâmpinarea cetăţenilor din afara graniţelor”, se precizează într-un comunicat al formaţiunii.

Intenţia de amendare a Codului electoral este argumentată prin faptul că numărul cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot care au reședinţă sau domiciliul în străinătate este în creștere. „Totodată, localităţile în care locuiesc aceștia se află la diferite distanţe de orașele în care sunt amplasate misiunile diplomatice ale Republicii Moldova. Astfel, din cauza distanţelor mari pe care trebuie să le parcurgă, a costurilor călătoriilor, dar și a programului de lucru inflexibil, cetăţenii Republicii Moldova nu re-

ușesc să își exprime dreptul la vot”, consideră liberalii reformatori. De asemenea, capacităţile limitate ale birourilor electorale de peste hotare (spaţiile mici, funcţionari insufi-

cienţi, timp limitat), nu ar face faţă numărului mare al doritorilor de a-și exercita dreptul la vot.

Aceștia consideră că lipsa unor metode alternative de exprimare a dreptului la vot (votul prin corespondenţă sau votul electronic) ar trebui „compensate cu posibilitatea desfășurării procesului de votare în diaspora pe parcursul a două zile consecutive, astfel încât a doua zi să se suprapună cu ziua indicată în actul de stabilire a alegerilor, pe întreg teritoriul Republicii Moldova”. În felul acesta, reformatorii cred că vor reuși să repare „o injustiţie existentă în prezent în democraţia electorală a Republicii Moldova”.

Experţii consideră însă că această modificare ar putea crea, mai degrabă, condiţii de fraudare a alegerilor. „Extinderea perioadei de votare la două zile, mai ales acolo unde procesul nu este monitorizat în mod riguros, poate crea condiţii de fraudare a rezultatelor alegerilor”, consideră juristul Radu Bușilă.

Solicitat de News-Moldova, Bușilă a subliniat că modificările propuse nu sunt oportune într-un an electoral. În opinia sa, „pentru a înlătura orice suspiciune, amendamentele la legislaţia de resort trebuie făcute cu cel puţin un an înainte de alegeri”.

În același timp, el a menţionat că iniţiativa deputaţilor liberal-reformatori are și o tentă de inechitate socială faţă de alegătorii din Moldova, care vor vota doar o singură zi.

Potrivit juristului, autorii acestei iniţiative trebuie să studieze bine legislaţia de profil și să vadă dacă prin extinderea perioadei de votare nu este încălcată procedura actuală

de organizare a alegerilor, deoarece, în caz contrar, ar trebui modificat întregul mecanism electoral. Astfel, conform legislaţiei în vigoare, toate secţiile de votare, fără excepţii, se deschid și se închid la aceeași oră, iar înainte de deschiderea și după închiderea acestora sunt prevăzute măsuri stricte ce trebuie respectate întocmai de toţi funcţionarii electorali.

FLUX

Alegerea preşedintelui, reducerea atribuţiilor şi confuzia din capul lui Nicolae Timofti Președintele Timofti nu are gânduri de mărire, dar nici nu înţelege prea bine care este deosebirea dintre o republică parlamentară și una prezidenţială. Cel puţin asta ar trebui să înţelegem din declaraţiile pe care le-a făcut acesta la postul de televiziune Publika. Șeful statului, ales în funcţie cu grave încălcări ale legislaţiei de către defuncta AIE 2, a declarat că el ar mai reduce din atribuţiile președintelui, pentru că acestea ar fi prea multe în cazul unei republici parlamentare.

Pe de altă parte, Nicolae Timofti este convins că președintele ţării trebuie ales de către popor, „chiar dacă Moldova nu este republică prezidenţială”. „Eu nu zic că depind de cei care m-au ales, dar vrei, nu vrei, așa se interpretează”, a explicat președintele.

L-am lăuda și noi pe domnul președinte pentru dezinteresul faţă de atribuţii și compe-

tenţe, așa cum au făcut-o invitaţii din studio, dacă aceste declaraţii nu s-ar bate cap în cap și nu ar vădi o totală confuzie și necunoaștere.

Pentru că, într-adevăr, funcţiile președintelui unei ţări parlamentare sunt, practic, simbolice. Și îi dăm dreptate lui Nicolae Timofti, în cazul nostru, atribuţiile ar mai trebui limitate.

Nu însă și în cazul alegerii președintelui de către popor, pentru că atunci nu mai putem vorbi de republică parlamentară, ci de una semiprezidenţială, în care șeful statului are un rol mai mult decât protocolar. Iar competenţele și atribuţiile președintelui în acest caz ar trebui să fie, dimpotrivă, mai largi, pentru ca el să-și poată realiza promisiunile făcute alegătorilor.

Actualmente, potrivit Constituţiei, „Președintele Republicii Moldova reprezintă statul și este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii și integrităţii teritoriale a ţării”. Șeful statului are în atribuţie dizolvarea Parlamentului, numirea și destituirea din funcţie a membrilor Guvernului, promulgarea legilor.

El are atribuţii largi în domeniul politicii externe și în cel al apărării, fiind comandantul suprem al forţelor armate. Președintele poate chema poporul la referendum, poate suspenda actele Guvernului. Tot președintele numește în funcţie judecătorii și acordă ranguri diplomatice etc.

Fostul viceministru al Justiţiei, președintele Centrului de Iniţiative și Monitorizare a Autorităţii Publice, Ion Dron, consideră că președintele Timofti ar putea crea probleme după alegerile parlamentare. ”Potrivit Constituţiei, se pare că suntem republică parlamentară, dar, totodată, avem un Cabinet de Miniștri care își dă jurământul în faţa Președintelui ţării. Președintele ţării este ales de Parlament și același Președinte, ales de Parlament, poate trimite în demisie întregul Parlament, înșiși membrii care l-au ales în calitate de

Președinte. Această ambiguitate durează fie din prostie, fie din nedorinţa de a o rezolva”, a declarat Dron pentru agenţia OMEGA. Juristul consideră că președintele ţării poate trimite oricând Parlamentul în vacanţă, dacă acesta nu adoptă candidatura premierului. „Apare întrebarea, ce fel de republică parlamentară avem, dacă aceasta nu-și poate numi prim-ministrul? Cred că în formula existentă, președintele ţării oricând poate provoca crize politice în această ţară. Dacă în viitorul Parlament vine o majoritate care nu-i convine Președintelui ales de actuala Alianţă, de coaliţie, el poate trimite ţara în alegeri repetate”, a subliniat Dron.

Aceste supoziţii sunt plauzibile, în contextul în care Nicolae Timofti a dat de înţeles că va convinge alegătorii să voteze la alegerile vii-

toare pentru cursul european și pentru coaliţia de la guvernare care promovează acest curs.

Ion Dron a precizat, de asemenea, că președintele ţării nu este obligat să ia act de părerea Parlamentului referitor la candidatura premierului. El se consultă, apoi vine în Parlament și propune candidatul. ”Chiar dacă toţi parlamentarii nu sunt de acord, el, juridic vorbind, este în drept să propună această candidatură la funcţia de prim-ministru. Este o chestiune anormală, dacă noi ne considerăm ţară parlamentară. Prin urmare, juridic, el poate trimite, chiar și la iniţiativa minorităţii parlamentare, un Parlament majoritar în alegeri repetate.

Asta este cea mai mare problemă și mă tem că această bombă încă nedezamorsată să nu fie utilizată în viitor”, a atenţionat Dron.

FLUX

Politic

28 FEBRUARIE 2014

3

FLUX

De ce se isterizează guvernarea?

Nu vreau să se creadă că m-aș număra printre adversarii înverșunaţi ai „vectorului european” sau printre cei cărora le repugnă apropierea de UE. Nu însă cu orice preţ și nu atunci când se încearcă substituirea noţiunilor. Nu atunci când lipsa de performanţe este camuflată cu o propagandă adusă până la isterie a cursului european. Pentru că asta mă face să mă îndoiesc de sinceritatea autorităţilor și să cred că acestea au încălecat un nou subiect electoral și au identificat o nouă metodă de a ne șantaja și a ne cerși votul. Fosta sperietoare electorală despre venirea la putere a comuniștilor, în cazul în care nu-i votăm tot pe actualii, a fost înlocuită cu alta – subminarea cursului european.

Cu puţin timp în urmă, după prima adunare generală din acest an a coaliţiei de guvernare, liderii acesteia au anunţat victorioși o nouă găselniţă – lansarea unei campanii de informare a populaţiei cu privire la integrarea europeană a Republicii Moldova. Pentru că asta este problema, oamenii nu sunt informaţi. „Mesajul acestei campanii trebuie să ajungă în fiecare casă și familie, pentru că propaganda PCRM este bazată pe minciună”, au punctat politicienii, care au promis că vor face, împreună, totul pentru ca cetăţenii ţării să aibă „informaţie veridică și probată despre procesul de apropiere de UE” și să stopeze „intriga și minciuna promovată de comuniști”.

Deși suntem de ani buni pe „drumul european”, de ce anume acum a fost lansată această campanie și nu mai devreme? De ce au pornit acum potentaţii zilei cu traista-n băţ prin ţară, pentru a le povesti oamenilor ce e cu integrarea europeană și la ce le-ar folosi în gospodărie? Evident, pentru că se apropie scrutinul parlamentar și pentru că acesta pare a fi singurul subiect propagandistic pe care mai pot pedala.

În disperare de cauză, guvernarea vrea să informeze poporul Guvernarea are motive serioase de îngrijorare, pentru că toate sondajele de opinie din ultima perioadă arată că partidele de la putere pierd constant din încrederea electoratului, iar acţiunile guvernării nu se mai bucură de susţinerea de odinioară, ceea ce a dus și la rărirea rândurilor adepţilor integrării în UE. Dacă anterior numărul acestora era de aproximativ 55%, ultimele sondaje arată că au rămas puţin peste 40 la sută. Prin urmare, nu lipsa de informare este de vină, ci politicienii înșiși, care, prin lipsa de performanţe și modul lamentabil în care s-au comportat la guvernare, au dezamăgit populaţia și au compromis vectorul european.

Oamenii nu au văzut schimbarea promisă, de aceea și sunt tot mai puţin interesaţi de așa-zisul curs european, pe care îl asociază cu cei care-l promovează cu atâta insistenţă. Dar care nu au făcut nimic pentru ca viaţa lor să devină mai bună, să dispară corupţia și hoţia.

Dimpotrivă, ca și atâţia alţii care au fost la putere, și-au promovat interesele și și-au mărit averile.

Evident, cel mai simplu este să afirmi, încruntat și supărat, că adepţii europenismului scad vă-

zând cu ochii din cauza celor care dezinformează și mint populaţia, absolvindu-te astfel de orice vină pentru eșecul lamentabil. Și anume asta fac în ultimul timp autorităţile, care încearcă să inducă un soi de psihoză în masă, printr-o propagandă agresivă și intolerantă.

Astfel, până la alegeri, toţi cetăţenii vot trebui să pășească în rânduri compacte spre Europa. Cine va îndrăzni să facă un pas în afara rândurilor, să pună la îndoială direcţia ori să critice conducătorii, va fi catalogat drept dușman al ţării și al parcursului ei european. Autorităţile locale nu vor mai avea alte griji decât să le povestească oamenilor despre vectorul european și să raporteze „la centru” despre succesele obţinute. Sărăcia, preţurile în derivă, leul în cădere liberă, sunt chestiuni minore în comparaţie cu victoriosul parcurs european. Care este acum politica naţională a statului, așa cum ne-a explicat chiar președintele ţării, Nicolae Timofti.

Autorităţile, în căutarea sabotorilor şi diversioniştilor Șeful statului pare să pună mult suflet și pasiune în această idee și a declarat, atât în cadrul unei emisiuni televizate, cât și după recenta ședinţă a Consiliului Suprem de Securitate, că vor fi luate toate măsurile pentru a contracara tentativele care urmăresc „deturnarea cursului de integrare europeană”.

Pentru că semnarea Acordului de Asociere și integrarea în Uniunea Europeană „este cursul oficial al Republicii Moldova”.

Mai mult decât atât, copleșit de emoţii, el a promis chiar să convingă alegătorii să voteze la preconizatele alegeri din toamnă pentru actuala coaliţie și pentru cursul european al ţării. Chiar dacă, în calitatea sa de șef de stat, el nu ar trebui să se implice în luptele electorale, în favoarea unei forţe politice sau alta, nici chiar în favoarea acelei forţe care l-a instalat în fotoliul prezidenţial. Și mai vehement a fost președintele Timofti, dar și premierul Leancă, în discursul pe care l-a ţinut în faţa deputaţilor în cadrul primei ședinţe din sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului, anunţând un „război sfânt” împotriva forţelor politice „rău intenţionate” care contestă beneficiile integrării europene și declarându-i diversioniști pe cei care pun la îndoială justeţea cursului de integrare europeană. „Acei care insistă pe argumente de genul „în Europa nimeni nu

ne așteaptă” comit o diversiune împotriva viitorului Republicii Moldova, pentru că neglijează evidențele”, a punctat șeful statului.

Prin urmare, dușmanii ţării au fost identificaţi. Ei sunt cei care se împotrivesc „liniei oficiale” de integrare europeană. Nu și cei care au compromis până acum acest parcurs european.

Dar cu corupţia ce facem?

Situaţia însă este un pic mai altfel decât încearcă să o prezinte autorităţile. Iar „diversioniștii” au suficiente argumente prin care să demonstreze că guvernarea una zice și alta fumează.

Cu toată susţinerea și dragostea necondiţionată pe care le-o arată autorităţilor oficialii europeni, aceștia nu pot totuși să treacă cu vederea existenţa unor probleme grave și nerespectarea mai multor angajamente.

Cu puţin timp în urmă, Guvernul SUA se arăta dezamăgit de decizia autorităţilor Republicii Moldova de a amâna implementarea Legii privind finanţele publice locale și anunţa că sistează finanţarea proiectelor de descentralizare.

Ambasadorul SUA în R. Moldova, William Moser, declara pentru un post de televiziune: ”Democraţia adevărată înseamnă guvernare pentru beneficiul oamenilor.

Atunci când guvernul este mai aproape de oameni, atunci acesta funcţionează mai bine, deoarece oamenii pot vedea și monitoriza rezultatele serviciilor pe care le primesc și activitatea autorităților locale”.

Ambasadorul a mai menţionat că legea descentralizării finanţelor publice locale este o metodă importantă de reducere a corupţiei, deoarece banii nu vor merge prin guvernul central, ci direct la cetăţeni. Numai că autorităţile preferă să lupte cu corupţia doar în declaraţii, nu și atunci când vine vorba de pași concreţi.

„Corupţia și guvernarea proastă sunt două dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Moldova în prezent și pentru care nu există o soluţie simplă”, a declarat într-un interviu, citat de News-Moldova, directorul de ţară al Băncii Mondiale în Moldova, Abdoulaye Seck.

Potrivit oficialului BM, „corupţie există în majoritatea ţărilor, dar în Moldova această problemă este mai complicată, dată fiind coliziunea intereselor oficialilor de stat cu cele ale reprezentanţilor sectorului privat și influenţarea regulilor de joc”. În opinia sa, cele trei instrumente în lupta cu corupţia pe care ar trebui să le utilizeze Guvernul sunt transparenţa, o mai mare responsabilizare a instituţiilor și funcţionarilor, implicarea plenară a cetăţenilor în monitorizarea proceselor decizionale și o societate civilă puternică.

Anterior, directorul Băncii Mondiale pentru Republica Moldova, Belarus și Ucraina, Qimiao Fan, afirma și el că nivelul de corupţie în Republica Moldova este semnificativ. „Există o guvernare proastă în sectorul privat al Republicii Moldova, în special, în domeniul financiar și bancar. Noi, cei de la Banca Mondială, considerăm că îmbunătăţirea guvernării în ţară este un lucru critic pentru asigurarea competitivităţii economiei Republicii Moldova”, preciza oficialul într-un interviu pentru Europa Liberă.

De asemenea, mai mulţi ambasadori europeni în ţara noastră și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu tranzacţiile dubioase și netransparente de la Banca de Economii și Aeroportul Internaţional Chișinău.

Același Qimiao Fan menţiona la sfârșitul anului trecut că, deși în ultimii zece ani Moldova a realizat progrese importante în dezvoltarea sa, ea rămâne una din cele mai sărace țări din Europa. În cadrul unui articol de opi-

nie, acesta atenţiona că „cel mai important lucru este că Moldova trebuie să-și intensifice eforturile de îmbunătățire a guvernării, transparenței și responsabilizării tuturor instituțiilor publice și să combată corupția. Acest demers este esențial pentru a reduce în continuare sărăcia și a asigura prosperitate tuturor”.

Adică, toţi acești oficiali indică anume asupra a ceea ce nu dorește să facă guvernarea. Mai mult decât atât, puterea nici nu se prea sinchisește de aceste critici și avertismente, pentru că este sigură că toate „micile deficienţe” îi vor fi trecute cu vederea, de dragul păstrării vectorului european. În calitate de bonus pentru autorităţile de la Chișinău, Parlamentul European a votat ieri în favoarea eliminării vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova, fapt ce va constitui un atu important în campania electorală. Dar și dovada că, din lipsă de alternative, cancelariile europene sunt dispuse să susţină coaliţia de la guvernare, „cu toată corupţia, hoţia și mârșăvenia ei”, așa cum visa odinioară liberalul Mihai Ghimpu.

O întrebare pe care și-o pun mulţi în aceste zile este, cum ar fi fost privit de europeni fostul președinte al Ucrainei, Victor Ianukovici, dacă nu ar fi renunţat, în noiembrie trecut, să semneze acordurile cu UE. Fără îndoială, s-ar fi bucurat de trecere prin cancelariile occidentale, ar fi fost recunoscut drept un politician cu viziuni europene, un lider care a luat o decizie istorică pentru ţara sa. Dacă nu făcea acel „viraj mortal”, nimeni nu l-ar mai fi acuzat de corupţie și de apucături dictatoriale, nimeni nu ar fi fost deranjat de trecutul său criminal și nu i-ar fi amintit de căciulile furate în tinereţe, nu i-ar fi contabilizat averile exorbitante și nu i-ar fi imputat legăturile cu clanurile oligarhice.

Dar oare în realitate Ianukovici ar fi fost altul?

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

4

Geopolitic

28 FEBRUARIE 2014

ALEKSANDR DUGHIN

TEORIA LUMII MULTIPOLARE (4) CAPITOLUL 2.

BAZELE TEORETICE ALE LUMII MULTIPOLARE Continuare din numărul precedent.

Hegemonia şi deconstrucţia ei În tabloul multitudinii civilizaţiilor observăm următoarea particularitate: Occidentul ca civilizaţie (una dintre câteva!) este un fenomen local, alături de alte civilizaţii, care au o istorie îndelungată, rădăcini istorice adânci și care la ora actuală dispun de un potenţial strategic, economic, politic și demografic considerabil. Occidentul este un „spaţiu larg” între altele. Civilizaţia occidentală este cea care deţine rolul de lider, însă „toate celelalte” (the Rest), dacă e să fie adunat întregul lor potenţial cumulativ, la un moment dat l-ar putea sfida și i-ar putea pune sub semnul întrebării hegemonia. Însuși Huntington, firește, nu dorește una ca asta, însă el evaluează situaţia în mod realist, presupunând că așa ceva oricum se va produce cândva, de aceea conducătorii civilizaţiei occidentale ar trebui să privească la modul cel mai serios spre un viitor îngrijorător și plin de riscuri, unde probabilitatea ciocnirii cu „toţi ceilalţi” va crește pe măsura dezvoltării forţei altor civilizaţii.

Civilizaţia ortodoxă (eurasiatică) are, de asemenea, origini eurasiatice, dar se constituie în baza tradiţiei creștine de răsărit, continuând geopolitica Imperiului Bizantin. Încă mai bine de o mie de ani în urmă discordiile între creștinismul occidental și cel oriental capătă forme critice, cele două părţi ale Oicumenei creștine urmându-și căi istorice diferite, deseori chiar antagoniste. Rusia reprezintă nucleul civilizaţiei ortodoxiei (eurasianismul), care începând cu sec. XV a căpătat o dublă moștenire istorică și geopolitică – de la Bizanţul cucerit de otomani și de la Hoarda de Aur ce se prăbușise, devenind o sinteză a culturii creștine orientale și a celei de stepă (turanică). Întreaga istorie a relaţiilor Rusiei cu Europa Occidentală reprezintă un conflict în jurul liniei de fractură civilizaţională, marcată între ortodoxie și creștinismul occidental (catolicismul și protestantismul). Mai târziu (începând cu epoca lui Petru), această confruntare capătă caracterul unei contradicţii în cadrul intereselor naţionale, mai târziu (în sec. XX) manifestându-se prin conflictul capitalismului și al comunismului la scară mondială. Și, cu toate că această ulti-

mă versiune a rămas în trecut, identitatea civilizaţională a Rusiei și a altor societăţi ortodoxe (ca istorie și cultură) predetermină o deosebire considerabilă faţă de criteriile occidentale, ceea ce conduce cu ușurinţă spre conflicte de interese, iar în anumite condiţii – la probabilitatea unei confruntări. Civilizaţia ortodoxă (eurasiatică) cu nucleul său în Rusia are tot temeiul să pretindă la rolul unui pol într-o lume multipolară. În condiţiile actuale, Rusia, probabil, nu dispune de un potenţial care i-ar permite să se opună Occidentului de una singură, de aceea revenirea la sistemul bipolar este imposibilă. Însă în contextul multipolarităţii, această civilizaţie ar putea deveni factorul cel mai important, iar în anumite condiţii chiar hotărâtor în determinarea echilibrului de forţe la scară mondială. Această situaţie a putut fi observată mai ales din 2000, atunci când Moscova a început să-și consolideze poziţiile după haosul din anii nouăzeci.

Civilizaţia islamică reprezintă încă o forţă mondială. Astăzi musulmanii sunt separaţi de graniţele statelor naţionale, însă există aspecte asupra cărora reprezentanţii civilizaţiei islamice în mare sunt solidari dincolo de graniţele naţionale. Pe măsura modernizării societăţilor islamice și a consolidării potenţialului lor economic, politic și strategic, elitele și cercurile intelectuale conștientizează tot mai mult diferenţele existente în sistemele de valori ale lumii islamice și ale civilizaţiei occidentale, ceea ce va determina dispoziţii antioccidentale.

Atacul întreprins de unele grupuri islamice teroriste din reţeaua „Al Qaida” asupra turnurilor World Trade Center la 9 septembrie 2001 arată până la ce grad este în stare să ajungă acest conflict. Având în vedere un șir de parametri, civilizaţia islamică poate să pretindă pe deplin la statutul unui pol aparte al lumii multipolare.

Nu mai puţin evidente sunt deosebirile de ordin cultural ale civilizaţiei chineze (confucianiste). Societatea chineză este unită nu atât prin religie, cât prin comunitatea culturii etice, similitudinea postulatelor sociale și printr-o multitudine de trăsături de ordin spiritual, filozofic și psihologic.

Chinezii își conștientizează profund specificitatea lor civilizaţională și sunt capabili să rămână fideli tipului cultural chiar și atunci când locuiesc în alte societăţi. Valorificând cu succes

tehnologiile occidentale, chinezii își păstrează identitatea culturală practic neschimbată. Individualismul, hedonismul și raţionalismul etc., caracteristice occidentalilor, nu pătrund în adâncurile societăţii chineze. Păstrarea regimului comunist în China doar accentuează specificul căii chineze. Demografia impresionantă a populaţiei chineze reprezintă o resursă politică și economică enormă, iar realizările de excepţie ale economiei chineze au transformat China într-un concurent economic redutabil al ţărilor occidentale.

De un potenţial demografic comparabil cu cel al Chinei dispune și India. Este evident că nu e vorba doar de un stat, ci anume de o civilizaţie milenară și coduri filozofice și valorice aparte, ce se deosebesc în mod substanţial de normele Occidentului de azi. Modernizarea Indiei produce anumite schimbări în structura socială a acestei ţări, concomitent cu dezvoltarea tehnică crește și conștientizarea de către indieni a propriei identităţi civilizaţionale. Civilizaţia indiană nu este una agresivă și e contemplativă ca origine, dar, în același timp, este extrem de conservatoare și stabilă, iar în faţa unor coduri culturale de alternativă (islamul, occidentalizarea etc.) este în stare să manifeste o anumită duritate. Creșterea economică a Indiei din ultimii ani o îndreptăţește să pretindă rolul unui pol aparte al lumii multipolare.

Cu toate că după al Doilea Război Mondial, dintre toate societăţile nonoccidentale, civilizaţia japoneză a devenit cea mai integrată în zona „Occidentului global”, reprezentând un fenomen unic, având o tradiţie culturală inedită. Potenţialul economic enorm al Japoniei și specificul psihologiei sociale japoneze i-a făcut pe un șir de analiști americani să opineze că este posibilă o ciocnire a Occidentului cu Japonia. În ultimele două decenii, creșterea economică a Japoniei a încetinit în mod vizibil, iar ambiţiile ei atât în politica regională, cât și în cea globală, s-au diminuat considerabil. Cu toate acestea însă, având în vedere experienţa istorică și potenţialul enorm al societăţii japoneze, nu putem exclude faptul că la un moment dat, Japonia va deveni, alături de China, una dintre forţele regionale de frunte, cel puţin în regiunea Pacificului. Această ţară dispune de un potenţial remarcabil și la ora actuală reprezintă interesele strategice ale SUA, inclusiv în chestiunea contrabalansării forţei crescânde a Chinei. În condiţiile multipolarităţii, această funcţie „prooccidentală” a Japoniei ar putea să sufere schimbări.

Civilizaţia latino-americană reprezintă o zonă postcolonială, organizată politic de către europeni. Însă legăturile istorice cu culturile catolice și conservatoare ale Spaniei și Portugaliei, precum și procentul considerabil al populaţiei autohtone ce s-a păstrat, au determinat diferenţe substanţiale între cultura ţărilor Americii Latine și cea a Americii de Nord (unde predominau influenţele anglo-saxone protestante), iar populaţia băștinașă a fost nimicită aproape în întregime.

Diferenţele de ordin cultural, etnosociologic și psihologic a latino-americanilor ar putea servi drept premisă pentru conștientizarea de către populaţia Americii de Sud a propriului profil istoric, determinând apariţia unui pol independent, având propria agendă și interese strategice.

Celelalte civilizaţii ar putea fi privite în calitate de candidaţi la statutul de pol al lumii multipolare doar într-o perspectivă îndepărtată.

Civilizaţia africană, văzută ca spaţiu ce ar urma să se integreze într-un pol aparte al lumii multipolare, există doar la nivel de proiect imaginar.

Popoarele Africii Transsahariene sunt extrem de răzleţite, fiind adunate în state naţionale în baza criteriului pur colonial. Ele nu dispun de nicio identitate culturală comună și nici de un sistem civilizaţional. La nivel pur teoretic, popoarele Africii ar putea crea (sau, mai curând, construi), la un moment dat, propria unitate în baza particularităţilor de ordin rasial, spaţial, geopolitic, economic și sociologic. Astfel de proiecte există; de exemplu, proiectul Statele Unite ale Africii (Kwame Nkrumah, Abdoulaye Wade, Muammar Qaddafi), Organizaţia Unităţii Africane, Comunitatea economică panafricană etc. Totalitatea populaţiei și teritoriul prezintă această construcţie teoretică într-un mod destul de convingător (locul trei la capitolul demografie și primul din lume după întinderea teritorială).

Dar pentru ca această zonă să se transforme într-un pol independent, probabil va trebui să treacă destul de mult timp.

Civilizaţia budistă arată, de asemenea, destul de nebulos. Din aceasta fac parte ţări diferite, ce se deosebesc de civilizaţiile islamică și indiană vecine după un șir de trăsături culturale și sociale. Budismul este prezent în China și Japonia, însă aceste ţări ar putea pretinde la rolul unor poluri independente. Tocmai de aceea este mai puţin probabilă consolidarea într-o perspectivă apropiată a spaţiului budist, care s-ar deosebi net de arealul influenţei chineze și japoneze. Am putea considera „civilizaţia budistă” ca fiind o zonă de rezervă în regiunea Pacificului.

Așadar, simpla enumerare a civilizaţiilor, atât a celor mai închegate, cât și a celor mai curând potenţiale, ne permite să oferim TLM un caracter concret. Astfel, obţinem o structură diferenţiată a hărţii potenţiale a lumii multipolare.

Aceasta indică • civilizaţia occidentală, ce pretinde în momentul de faţă la universalitate și hegemonie, reprezentând în realitate doar una dintre mai multe civilizaţii, prin urmare, atât hegemonismul, cât și universalismul ei, au graniţe geografice strict determinate și un conţinut istoric destul de concret (de altfel, graniţele spaţiale se pot deplasa în orice direcţie, în funcţie de echilibrul intercivilizaţional); • civilizaţia ortodoxă (eurasiatică), ale cărei graniţe se extind asupra spaţiului CSI și a unei părţi a Europei de Est și de Sud (acest teritoriu a apărut

în istorie în calitate de concurent principal sau, cel puţin, redutabil pentru civilizaţia occidentală, până la recentul dualism direct Est-Vest în sistemul lumii bipolare); • civilizaţia islamică ce cuprinde spaţiul Africii de Nord, Asia Centrală și un șir de ţări din zona Pacificului, unde este concentrat un potenţial demografic imens și un volum enorm de resurse naturale, inclusiv cele energetice; • civilizaţia chineză, ce cuprinde nu doar Taiwanul, ci și o zonă extinsă din regiunea Pacificului, asupra căreia se răspândește influenţa chineză (aceasta dispune de anumite elemente pentru a deveni și mai largă, ţinându-se cont de demografia chineză și de ritmurile creșterii economice); • civilizaţia indiană, căreia îi putem atribui, alături de India, Nepalul și Mauritania din Africa, unde peste 50% din populaţie mărturisește hinduismul); • civilizaţia latino-americană, unită prin legătura cu societăţile hispanoportugheze din Europa, prin religia catolică și prin comunitatea relativă a unui melanj cultural de origine europeană, indiană și africană (aici am putea include atât ţările Americii Latine, cât și pe cele din America Centrală, inclusiv Mexicul în partea cea mai nordică a acestei regiuni); • civilizaţia japoneză ce se află astăzi în stare de anabioză, dar care, de-a lungul istoriei, a avut pretenţia (întemeiată din punctul de vedere al potenţialului de forţă) de a instaura în întreaga regiune a Pacificului „ordinea japoneză”.

Contururile acestor civilizaţii sunt lesne de identificat pe hartă și depășesc graniţele statelor naţionale, ce fracturează spaţiile civilizaţionale, într-un șir de chestiuni de primă importanţă. În felul acesta avem de a face cu o schiţă deja conturată a ordinii mondiale, ce se deosebește net de ceea ce constituie obiectul teoretizării absolutei majorităţi a paradigmelor Relaţiilor Internaţionale (RI), atât a celor pozitiviste și clasice, cât și a celor postmoderniste. Acest tablou al centrelor civilizaţionale în sistemul multipolarităţii reprezintă schema unui viitor posibil și chiar probabil. Într-un astfel de viitor, numărul actorilor politici internaţionali va fi categoric mai mare decât unul sau doi, dar, în același timp, acesta va fi în mod substanţial mai mic decât statele naţionale existente la ora actuală.

Geopolitic 28 FEBRUARIE 2014

Fiecare dintre civilizaţii va reprezenta un pol de putere și un centru de hegemonie locală, ce ar depăși potenţialul tuturor componentelor sale (care aparţin acestei civilizaţii), însă nu va dispune de o forţă suficientă pentru a-și impune propria voinţă altor civilizaţii. În acest fel, ordinea multipolară va reproduce la un alt nivel sistemul de la Westfalia, cu suveranitatea lui, cu echilibrul de forţe, haosul mediului internaţional, probabilitatea conflictelor și potenţialul tratativelor de pace. Însă va apărea o deosebire de principiu: în calitate de actori vor apărea nu statele naţionale, ce se prezintă după același model, copiat în baza statelor capitaliste din perioada Modernităţii, dar civilizaţiile, care dispun de o structură internă absolut independentă, care ar corespunde tradiţiilor istorice și codurilor culturale.

O astfel de lume va fi în adevăratul sens al cuvântului una policentrică, întrucât la nivelul ordinii mondiale egalitatea între civilizaţii nu va presupune un singur model de organizare politică internă a acestora. În cadrul unora dintre acestea, religia va avea un rol hotărâtor, în timp ce în altele ar putea predomina principiile seculare.

Unele vor avea forme democratice, iar altele – forme de conducere total diferite, fie legate de experienţa istorică și particularităţile culturale, fie alese ca fiind optime de către aceste societăţi în calitate de proiect constructiv. Spre deosebire de sistemul de la Westfalia, într-o astfel de orânduire a organizării lumii va lipsi modelul global al hegemoniei universaliste și patternul obligatoriu. În fiecare civilizaţie aparte vor putea fi afirmate sisteme de valori comune caracteristice doar polului respectiv, acestea incluzând reprezentările despre subiect, obiect, timp, spaţiu, politică, om, cunoaștere, scop și sens al istoriei, drepturi și obligaţii, norme sociale etc. Fiecare civilizaţie își are propria filozofie și, în mod firesc, civilizaţiile nonoccidentale se vor sprijini pe sistemele lor filozofice autohtone, care pot fi renăscute, perfecţionate, transformate sau chiar înlocuite cu altele noi, toate acestea însă, în condiţiile unei libertăţi depline și în funcţie de profilul fiecărei societăţi.

Civilizaţia în calitate de construct Aici ne apropiem de un aspect foarte important. Mulţi dintre criticii lui Huntington au avansat contraargumente, contestând însăși existenţa civilizaţiilor în lumea modernă sau afirmând că globalizarea, occidentalizarea și modernizarea vor nivela în timp diferenţele culturale și civilizaţionale. Astfel, chestiunea despre ontologia conceptului de civilizaţie este ridicată de către aceștia pe ordinea de zi cu toată acuitatea ei.

Faptul că civilizaţiile există ca un fundal cultural și valoric (uneori religios) unificator al unor segmente spaţiale largi reprezintă o realitate empirică a sociologiei și istoriei. Dar este oare această realitate suficientă pentru ca în condiţiile actuale unitatea respectivă să fie conștientizată în mod clar, mobilizată și transformată într-o idee politică viguroasă, capabilă să transforme civilizaţiile în actori principali în cadrul sistemului relaţiilor internaţionale?

Huntington prezintă observaţii de ordin empiric, insistând asupra faptului că o astfel de ontologie există și că în condiţiile actuale, anume identitatea civilizaţională este chemată să joace un rol hotărâtor în desfășurarea proceselor de bază după sfârșitul lumii

multipolare și în contextul unor dificultăţi crescânde cu care se confruntă SUA; aceste dificultăţi sunt legate de nevoia de a face faţă extinderii frontierelor momentului unipolar, precum și pe fundalul globalizării, care, odată cu universalizarea anumitor coduri și proceduri, contribuie concomitent la renașterea identităţilor locale și religioase (R. Robertson și „globalizarea” lui1). Dar asta e o chestiune discutabilă: adepţii abordării civilizaţionale afirmă că civilizaţia reprezintă un concept fundamentat din punct de vedere ontologic în domeniul relaţiilor internaţionale2, în timp ce oponenţii acestora insistă asupra faptului că ontologia respectivă ar fi îndoielnică și ireală. Așa cum însuși Huntington se află de partea Occidentului și face parte din elita lui intelectuală, conștientizarea factorului civilizaţional de către acesta are loc de pe poziţii occidentale. În însăși existenţa altor civilizaţii decât cea occidentală și cu atât mai mult probabilitatea consolidării acestora și transformării lor în poluri independente ale lumii multipolare Huntington vede doar un pericol. El consideră acest pericol ca fiind unul real și fundamentat sub aspect ontologic. Tocmai de aceea, el este considerat un pesimist al globalizării. Și totuși, pentru acesta ontologia conceptului de civilizaţie reprezintă o apreciere a gravităţii și existenţei reale a inamicului potenţial. Însă problema în cauză poate fi privită și din cu totul alt punct de vedere: nu în cadrul unei abordări realiste, căreia îi rămâne fidel de cele mai multe ori însuși Huntington, ci în baza metodei constructiviste și, mai larg, în baza teoriilor postpozitiviste ale RI. Pentru TLM nu contează atât de mult dacă civilizaţiile există sau nu în calitate de actori și poluri ai lumii multipolare și dacă existenţa lor este un fapt demonstrat și relevant sau o piedică slabă și turbulentă în calea tăvălugului sigur al unipolarităţii sau al globalizării occidento-centriste.

Civilizaţia ca actor al relaţiilor internaţionale nu este în niciun caz o reîntoarcere la Premodernitate cu statele și imperiile ei tradiţionale. Civilizaţiile ca actori ai relaţiilor internaţionale reprezintă un fenomen cu totul nou, care n-a mai existat în trecut; este o anume realitate a Postmodernităţii, menită să substituie ordinea mondială ce și-a epuizat potenţialul și care se baza pe sistemul de la Westfalia, dar o Postmodernitate de alternativă atât în raport cu imperiul american unipolar, cât și faţă de globalizarea nonpolară.

Altfel zis, civilizaţia urmează a fi privită ca un construct, ca un tip specific de discurs, ca un text, care însă are o structură radical diferită de discursul unipolar sau de „monotonul” discurs occidento-centrist. Civilizaţia este introducerea în realitatea relaţiilor internaţionale a unei diferenţe de principiu, potrivit căreia umanitatea este gândită nu ca o reproducere a unei serii uniforme (societatea civilă și ideologia drepturilor omului ca realitate, ca ceva ce s-ar prezuma de la sine), ci ca un număr de monade incompatibile (după Lebnitz3), care organizează câteva Universuri semantice și culturale paralele. Aceste Universuri se intersectează în conflicte (ca la Huntington), însă nu în mod necesar doar aici. În aceeași măsură este posibil și un dialog al civilizaţiilor4, asupra căruia insista fostul președinte al Iranului, Mohammad Khatami5.

Formele de interacţiune a civilizaţiilor ca actori ai sistemului multipolar pot fi diferite, atât de confruntare, cât și pașnice, practic în proporţiile existente între state în cadrul sistemului de

la Westfalia. Însă dacă statul naţional și suveranitatea naţională au reprezentat niște constructe ale Modernităţii, atunci civilizaţia poate deveni un construct al Postmodernităţii, astfel exprimând pluralitatea radicală a unor discursuri imposibil de redus la un numitor comun.

Civilizaţia reprezintă ceea ce este necesar să fie creat. Însă procesul creării civilizaţiilor nu presupune un model artificial ce ar lipsi cu desăvârșire în realitate. Baza culturală, sociologică, istorică, mentală, psihică a civilizaţiilor există, ea fiind stabilită în mod empiric6. Însă tranziţia de la conceptul de civilizaţie ca dat cultural și sociologic spre cel de civilizaţie ca actor al lumii multipolare necesită eforturi. Este o sarcină ce ar putea și este chemată să o realizeze o instanţă istorică cu totul deosebită.

Ce fel de instanţă ar fi asta? Am putea să o definim în mod convenţional și aproximativ ca pe o elită ideologică, politică și intelectuală, a „tuturor celorlalţi” (the Rest), adică totalitatea oamenilor de stat, a intelectualilor, a reprezentanţilor marilor monopoluri și structuri religioase, precum și a forţelor politice de frunte din acele ţări, care, dintr-un motiv sau altul, nu sunt de acord cu unipolaritatea sau cu globalizarea occidento-centristă, fiind adepţi ai „modernizării fără occidentalizare” și văd viitorul propriilor societăţi doar în limitele unei ordini mondiale, ce ar fi de alternativă celei existente la ora actuală.

Huntington însuși, reluând teza lui Toynbee, vorbește despre perechea „the West and the Rest”, „Vestul și Restul”, ca despre niște entităţi antagoniste sub aspect civilizaţional7.

Treptat noţiunea vagă de „toţi ceilalţi” („the Rest”) capătă contururi vizibile și își concretizează programul său istoric în elaborarea TLM. Anume elita intelectuală a lumii nonoccidentale este chemată să construiască multipolaritatea și, respectiv, să transforme civilizaţia într-un concept funcţional și consistent.

Graniţele civilizaţiilor Determinarea graniţelor civilizaţiilor reprezintă o chestiune de primă importanţă, nu mai puţin important fiind și problema definirii unor posibile modele a relaţiilor dintre acestea.

Aici ar putea fi examinate diverse variante, însă câteva aspecte sunt evidente din capul locului.

Graniţele civilizaţiilor nu pot să reprezinte și nici nu reprezintă niște linii fixate cu stricteţe, așa cum se întâmplă în cazul graniţelor de stat, ce separă statele naţionale. Civilizaţiile sunt separate în spaţiu de niște dungi largi, în interiorul cărora este situată o identitate civilizaţională amestecată. În plus, în sânul unei civilizaţii pot exista enclave largi sau segmente ale altei civilizaţii. Civilizaţia se raportează la spaţiu într-un mod radical diferit în comparaţie cu un stat naţional faţă de propriul teritoriu. Nivelul de organizare administrativă este corelat nu atât cu spaţiul, cât cu societăţile, comunităţile și grupurile de populaţie.

Iată de ce elementul teritorial nu este la fel de univoc, spre deosebire de definirea apartenenţei faţă de un anume teritoriu naţional.

Prin urmare, graniţele între civilizaţii trebuie să dispună de un statut diferit faţă de graniţele dintre state8. Între frontierele civilizaţiilor ar putea fi situate lumi întregi, autonome, originale și separate, ce constituie structuri sociale și ansambluri culturale cu totul specifice. Pentru acestea este necesar să fie elaborat un model de drept cu

totul diferit, care să ţină cont de acele civilizaţii care se suprapun, dar și proporţiile între acestea, precum și conţinutul lor calitativ, și nivelul de intensitate cu care își conștientizează propria identitate. Unele școli juridice fac distincţie între noţiunea de „graniţă” (ce separă net teritoriul unei ţări de cel al alteia) și „frontieră” (ca zonă mai puţin concretă, situată între un tip de spaţiu și altul). În primul caz este vorba de o linie ce nu dispune de lăţime, iar în celălalt – o zonă, o dungă ce dispune de lăţime. În acest context, anume „frontiera” este cea care separă o civilizaţie de alta, adică o zonă intercivilizaţională, care poate fi destul de vastă și vagă, una specifică în fiecare caz aparte, ce s-ar deosebi de spaţiul sociocultural predominant de ambele părţi ale „frontierei”9.

Practica lumii multipolare: integrarea Odată fiind clarificat statutul ontologic al conceptului de „civilizaţie”, devine clară direcţia vectorului de bază al practicii de edificare a lumii multipolare. Este vorba despre integrare.

Integrarea devine axa ordinii mondiale multipolare. În cadrul TLM, această integrare trebuie să se înscrie în mod clar în limitele civilizaţionale.

Tocmai din acest motiv este necesar să se facă distincţie între câteva tipuri de integrare: • globală, care nu ia în considerare particularităţile civilizaţionale și decurge în temeiul unui protocol universal, la baza căruia stă sistemul de norme, proceduri și valori occidentale; • hegemonistă, ce conduce spre stabilirea unor relaţii ierarhice disproporţionate între subiecţii procesului de integrare fără a se ţine cont de diferenţele de ordin cultural; • civilizaţională, care cuprinde doar acele ţări și societăţi care au o componentă culturală comună și un sistem social-politic similar, precum și rădăcini istorice (și religioase) comune.

TLM insistă asupra rezistenţei faţă de primele două tipuri de integrare și asupra promovării active a celui de-al treilea tip de integrare.

Astfel, avem de a face cu un număr concret de zone integraţioniste, destul de diferite sub aspectul conţinutului civilizaţional: • integrarea occidentală (europeană și americană), precum și cea euroatlantică (aici totul se prezintă reușit: există blocul politico-militar NATO, există Uniunea Europeană, există proiecte de integrare a întregului spaţiu nord-american, inclusiv punerea în circuit a valutei nord-americane „amero”); • integrarea eurasiatică (drept punct de orientare a acesteia se prezintă Uniunea Eurasiatică, iar în calitate de etape apar intensificarea cooperării militar-strategice în cadrul ODKB, parteneriatul economic în cadrul Uni-

5

FLUX

unii Economice Eurasiatice, statul unional Rusia-Belarus, proiectul Spaţiului Economic Unic, avându-se în vedere și Ucraina, parţial – structurile CSI); • integrarea islamică (Conferinţa islamică, Banca islamică de dezvoltare, spaţiul unic șiit, de la Iran și Iraq până la Liban, precum și proiectele fundamentaliste ale „noului califat”); • integrarea chineză (integrarea ASEAN+China, posibila absorbţie a Taiwanului de către China, crearea zonei „yuanului de aur”); • integrarea indiană (intensificarea influenţei indiene în Asia de sud-est, în subcontinentul Indian, în Nepal și într-un șir de ţări din bazinul Pacificului, care sunt apropiate sub aspect geopolitic și cultural); • integrarea japoneză (deocamdată se află sub semnul întrebării și include în sine creșterea influenţei Japoniei în Orientul îndepărtat); • integrarea latino-americană (Asociaţia latino-americană de integrare, Mercosur, Piaţa comună a Americii Centrale etc.); • integrarea africană (Organizaţia Unităţii Africane, Statele Unite ale Africii etc.).

Integrarea devine procesul prioritar în organizarea ordinii multipolare în cadrul relaţiilor internaţionale.

Din cartea lui Aleksandr DUGHIN „Teoria lumii multipolare”, în traducerea lui Iurie ROŞCA _____________________ 1 Robertson R. Globalization: Social Theory and Global Culture. London: Sage, 1992.

2 Harris Lee. Civilization and Its Enemies: The Next Stage of History, New York, The Free Press, 2004.

3 Делёз Ж. Складка. Лейбниц и барокко. М.: Издательство Логос, 1997.

4 Michael M.S., Petito F. (eds). Civilizational Dialogue and World Order: The Other Politics of Cultures, Religions, and Civilizations în International Relations.

Palgrave-Macmillian, 2009.

5 Khatami Mohammad. Dialogue among civilizations: a paradigm for peace. NY: Theo Bekker, Joelien Pretorius, 2011; Kochler, Hans (ed.) Civilizations: Conflict or Dialogue? Vienna: International Progress Organization, 1999 6 Harrison Lawrence E., Samuel P. Huntington (eds.), Culture Matters: How Values Shape Human Progress. New York: basic Books, 2001.

7 N.S. Turbeţkoi contrapunea conceptul „Europa” celui de „omenire”. Трубецкой Н.С. Европа и человечество/ Трубецкой Н. С. Наследие Чингисхана. М.: Аграф, 2001 8 Shapiro M. J., Hayward R. Alker (eds.)

Challenging Boundaries: Global Flows, Territorial Idetitities. Minneapolis. MN: UNiversity of Minesota Press, 1996 9 Ashley R. Living on Border Lines: Man, Poststructuralism and War / Derian Der, Shapiro M.J. (eds.) . International/ Itertextual Relations: Post-modern Reading of World Politics Lexington, MA: Lexington Books, 1989.

FLUX

6

Ucraina

28 FEBRUARIE 2014

Încotro se îndreaptă Ucraina?

Rada Supremă de la Kiev a aprobat ieri noua structură a Guvernului.

Arseni Iaţeniuk, liderul partidului Batkivșcina, a fost desemnat, oficial, prim-ministru al Ucrainei. „Ţara este în pragul unei catastrofe naţionale. Noul Guvern va fi nevoit să ia măsuri nepopulare”, a declarat acesta imediat după desemnare.

Evenimentele s-au precipitat în Ucraina după fuga lui Victor Ianukovici și destituirea acestuia din funcţia de președinte al Ucrainei de către Legislativ. După ce a fost ales, săptămâna trecută, în funcţia de președinte al Parlamentului de la Kiev, Oleksandr Turcinov, mâna dreaptă a fostului premier Iulia Timoșenko, l-a înlocuit, în scurt timp, pe Ianukovici la șefia statului. Rada Supremă l-a numit pe Turcinov în funcţia de președinte interimar al ţării, până la alegerile prezidenţiale anticipate din 25 mai. Miercuri, 26 februarie, acesta și-a asumat și atribuţiile de comandant suprem al forţelor armate ale Ucrainei.

De marţi, în Ucraina a început campania electorală. Între timp, toată lumea a încercat să ghicească unde s-a ascuns Ianukovici, făcând tot felul de supoziţii. La Kiev, acesta a fost dat în urmărire, fiind suspectat de crimă cu

premeditare. De asemenea, și fostul procuror general, Victor Pșonka.

Mai târziu, au apărut informaţii că Ianukovici și familia sa se află într-o reședinţă din apropierea Moscovei. Ieri, autorităţile Federaţiei Ruse au confirmat că vor asigura securitatea lui Ianukovici, la rugămintea acestuia.

Situaţia economică în ţara vecină este dezastruoasă, Ministerul de Finanţe și Banca Naţională estimând volumul ajutorului necesar la aproximativ 35 de miliarde de dolari.

Valuta naţională s-a devalorizat până la un nivel-record. În bugetul ucrainean nu mai sunt bani, iar impozitele nu intră. Aleksandr Vilkul, vicepreședintele interimar al ţării, a însărcinat departamentele de resort și companiile de stat să sisteze orice fel de plăţi, cu excepţia salariilor.

Din afara ţării se fac auzite critici în adresa unor decizii luate de noile autorităţi. Bulgaria, Ungaria și România au reacţionat în legătură cu hotărârea Radei Supreme a Ucrainei de abolire a legii care stabilea cadrul legal pentru o extindere a folosirii limbilor minorităţilor naţionale. Fiind îndreptată cu precădere împotriva limbii ruse, decizia a făcut „victime colaterale” în rândul celorlalte minorităţi.

Pe de altă parte, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a cerut OSCE să condamne amplificarea stărilor naţionaliste și neofasciste în

Ucraina de Vest, precum și tentativele naţionaliștilor de a interzice limba rusă.

Din cauza ostilităţii crescânde faţă de evreii din Ucraina, președintele Federaţiei Organizaţiilor Evreiești din Europa, rabinul Menahem Margolin, a cerut prim-ministrului izraelian, Benyamin Netanyahu, și ministrului Apărării, Moshe Yaalon, să acţioneze de urgenţă pentru a trimite „personal de securitate instruit” pentru a proteja comunitatea evreiască din Ucraina.

El a cerut în mod expres ca asistenţa solicitată să fie trimisă în orașele în care tulburările actuale ar putea lua forma unor atacuri antisemite, relatează Israel and stuff.

Dacă la Kiev situaţia a intrat întro relativă normalitate, de săptămâna aceasta epicentrul luptei pentru Ucraina s-a mutat în sud-estul ţării.

Crimeea este cutremurată de acțiuni de protest.

La Sevastopol, primarul și-a dat demisia, fiind înlocuit de un reprezentant al protestatarilor. Pe clădirea administrativă a fost arborat steagul rusesc. În curțile Statului Major al Flotei Mării Negre a Federației Ruse și Casei Moscovei a fost adusă tehnica blindată.

Altercaţii violente au avut loc miercuri la Simferopol, în preajma clădirii parlamentului din Crimeea, unde au avut loc concomitent două mitinguri – al celor care se pronunţă împotriva schimbului de putere în Ucraina, și al tătarilor din Crimeea, care susţin aceste schimbări. În timpul ciocnirilor dintre activiștii tătari și cei proruși au fost înregistrate și victime. Un bărbat a murit din cauza unui atac de cord, iar o femeie a fost călcată în picioare în îmbulzeală.

Opozanţii noului regim au cerut independenţa Crimeii și organizarea unui referendum privind statutul peninsulei.

Tensiunile s-au amplificat atunci când Rusia a decis să pună în stare de alertă ridicată echipajele avioanelor de luptă din Districtul Militar

de Vest, în cadrul unor exerciţii-surpriză ordonate miercuri de către Vladimir Putin, comandantul suprem al forţelor armate.

Joi, agenţiile de presă au informat că persoane înarmate neidentificate au preluat controlul asupra Parlamentului și Guvernului din Crimeea, la Simferopol, capitala republici autonome, și au arborat steaguri rusești. Ministrul ucrainean interimar de Interne, Arsen Avakov, a anunţat că întreaga poliţie a fost plasată în stare de alertă.

Președintele interimar ucrainean Oleksandr Turcinov a avertizat ieri Flota rusă la Marea Neagră împotriva oricărei „agresiuni militare”, în contextul în care persoane înarmate, proruse, au preluat controlul asupra unor clădiri oficiale în Crimeea.

Guvernul regiunii a fost demis ieri, iar Parlamentul republicii autonome a anunţat că va organiza un referendum pentru a determina viitorul regiunii pe fondul tulburărilor din ţară. Data referendumului în Crimeea este 25 mai și coincide cu data desfășurării alegerilor prezidenţiale anticipate în Ucraina.

Amintim că, în timpul URSS, Crimeea a aparţinut Federaţiei Ruse (RSFSR) și a intrat în componenţa Ucrainei sovietice în 1954, când la

putere se afla Nikita Hrușciov, de origine ucrainean. În încheiere, reproducem o opinie interesantă publicată într-un articol din Deutsche Welle, „Maidan-ul și tradiţia anarhistă a Ucrainei”.

Autorul este de părerea că evoluţiile recente nu mai au nicio legătură directă cu o tranziţie europeană: „La Kiev se petrece ceva ce poate doar ucrainenii înţeleg cu adevărat și care se trage în mod secret din propriul trecut istoric. Cunoscutul romancier ucrainean, Andrei Kurkov, spunea în cadrul unei conversaţii citate de Philosophie magazine: ”Prin arhitectura sa, Maidan-ul amintește de o tabără cazacă, una dintr-acelea care populau malurile Niprului între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea. E vorba de o fortăreaţă de lemn, înconjurată de baricade. În interiorul ei se duce o viaţă normală. Se gătește și se îndeplinesc tot felul de sarcini curente. Sunt statornicite posturi de pază care să anunţe ivirea inamicului. E ceva cu totul diferit de Revoluţia portocalie din 2004, regizată de politicieni în stilul unui show american. Aici e vorba mai curând de tradiţia anarhistă a ţării, aceea a lui Mahno, ţinut la mare cinste!””

FLUX

Angajaţii din sfera financiară, cu cele mai mari salarii în 2013 Deși poate părea straniu, cele mai mici salarii le-au avut anul trecut angajaţii din sfera hotelieră și restaurante. Câștigul mediu al acestora a fost, în decembrie 2013, de circa 2632 de lei, în descreștere cu aproximativ 7% faţă de luna decembrie a anului precedent. Lefurile acestora nu au fost depășite cu mult de cele încasate de lucrătorii din învăţământ, al căror salariu mediu nominal brut a fost de aproximativ 3077 de lei. Aici însă a fost înregistrată o creștere de circa 7% faţă de luna respectivă a anului 2012.

Câștigul salarial mediu al cadrelor din învăţământ a fost mai mic chiar decât al lucrătorilor din agricultură, economia vânatului și silvicultură, care au ridicat, în 2013, în mediu, câte 3347 de lei, sectorul agrar fiind, tradiţional, cel mai prost plătit din economia naţională. În domeniul sănătăţii, salariul mediu în luna decembrie a anului trecut a ajuns la suma de 4417 lei.

Potrivit datelor prezentate de Biroul Naţional de Statistică, la polul opus se situează salariile ridicate de angajaţii care activează în sfera financiară, în jur de 9594 de lei, cu o creștere de peste 14 la sută faţă de anul precedent.

Au câștigat destul de bine și cei angajaţi în întreprinderi din industria electrică și termică, gaze și apă, salariul mediu aici fiind de circa 6826 de lei. Evident, atunci când vorbim de câștigul salarial mediu, ne dăm seama că decalajul între salariul minim din sfera respectivă și cel maxim, adică cel încasat de șefii acestor

întreprinderi sau instituţii financiare, uneori este enorm, diferenţele fiind de ordinul miilor de lei.

Salarii comparabile au obţinut în 2013 angajaţii din domeniile tranzacţiilor imobiliare

și din administraţia publică, respectiv, câte 5525 și 5389 de lei.

Salariul mediu în industrie a fost de 4607 lei, iar în construcţii – de 4323 de lei. Angajaţii din sfera comerţului cu ridicata și cu amănuntul au ridicat salarii în sumă de aproximativ 3485 de lei, iar cei din transporturi și comunicaţii – de 4655 de lei.

Potrivit BNS, câștigul salarial mediu din economia naţională în anul 2013 a constituit 3765,1 lei și s-a mărit faţă de anul 2012 în valoare nominală cu 8,3%, iar în termeni reali (ajustat la indicele preţurilor de consum) – cu 3,5%. În luna decembrie 2013, câștigul salarial mediu nominal brut a fost de 4278,7 lei, în creștere cu 10,0% faţă de luna decembrie 2012. În sfera bugetară, câștigul salarial mediu a constituit în luna decembrie 3496,8 lei (+7,0% faţă de decembrie 2012). În sectorul economic (real), câștigul salarial a înregistrat 4603,2 lei (+10,0% faţă de decembrie 2012).

Indicele câștigului salarial real pentru luna decembrie 2013 faţă de luna decembrie 2012 (calculat ca raport între indicele câștigului salarial nominal brut și indicele preţurilor de consum) a fost de 104,6%.

FLUX

Externe

28 FEBRUARIE 2014

7

FLUX

Va îngreuna moştenirea comunistă drumul european?

Ucraina este o ţară bogată în resurse și cu o agricultură prosperă, și totuși, unul dintre cele mai sărace state din Europa. Cum a ajuns aici?

Ucraina nu și-a moștenit doar casta politică din fosta URSS, ci și o industrie învechită, adaptată mai ales necesităţilor fostului spaţiu sovietic și un sector agricol ghidat de principiul supradimensionării, toate controlate acum de oameni de afaceri ale căror conexiuni politice ajung până în Rusia. Toate acestea probabil vor face ca drumul european al ţării ales la Kiev să fie unul lung și dureros. Va rezista Ucraina acestei provocări?

Ucraina a făcut prea puţine pentru a-și diversifica producţia și s-a rezumat la moștenirea sovietică, la industriile producătoare de materii prime precum oţel, metale și chimicale. Fostele companii de stat comuniste au fost de cele mai multe ori vândute unor personaje care aveau legături cu politicienii, iar ele au rămas dependente de gazele naturale ieftine cumpărate din Rusia și de cererea de materii prime de pe pieţele externe. Aceasta a ajutat economia Ucrainei să crească rapid din 2000 până în 2008, dar a redus nevoia de modernizare, explică Associated Press (AP). Când economia mondială a intrat în criză în 2008, cererea pentru materiile prime ale Ucrainei s-a prăbușit. Apoi în 2009 Rusia a majorat semnificativ preţurile exporturilor de gaze naturale, acutizând problemele industriilor exportatoare ale Ucrainei.

Pekka Sutela, profesor specializat pe economiile postsovietice la Universitatea de Tehnologie Lappeenranta din Finlanda, a catalogat boomul exporturilor ucrainene bazate pe gaze drept „blestemul ucrainean”. „Economia a putut crește fără schimbările necesare”, a spus el.

Jocul gazelor Compania naţională de gaze naturale Naftogaz percepe de la clienţi doar aproximativ 20% din cât plătește Rusiei pentru importurile de combustibil. Aceasta înseamnă că guvernul cheltuiește aproximativ 7,5% din PIB-ul ţării în fiecare an pe subvenţionarea încălzirii gospodăriilor. Urmarea este un deficit bugetar mare pe care guvernul încearcă să-l acopere cu împrumuturi.

Finanţele ciuruite Situaţia financiară a Ucrainei este atât de gravă, încât analiștii încep să avertizeze cu privire la posibilitatea intrării ţării în default dacă nu primește ajutor extern. Nevoile de împrumut pentru anul acesta se situează la 7-10 miliarde de dolari, din care 3 miliarde de dolari pentru plata unei datorii către FMI, instituţie care cere guvernului să scumpească gazele pentru populaţie.

Peste acestea se suprapun problemele legate de cursul hrivnei, moneda naţională. Banca centrală și-a secătuit rezervele valutare pentru susţinerea monedei. Unul dintre motivele pentru care instituţia face aceasta este, probabil, că multe companii și persoane trebuie să-și plătească datoriile în dolari. De asemenea, o hrivnă puternică face mai ieftine importurile, printre care și cele de gaze naturale. Căderea accentuată a hrivnei ar putea provoca valuri de falimente. Însă menţinerea în mod artificial a monedei la niveluri ridicate afectează exporturile.

Corupţia Un studiu recent al Băncii Mondiale, un creditor internaţional cu care Ucraina este încă în relaţii bune, citează corupţia „atotpătrunzătoare” drept factor major care frânează economia.

La nivelul străzii, afacerile trebuie să se descurce cu tratamentul arbitrar al oficialilor și cu cererile pentru mită. Populaţia este sceptică în privinţa legalităţii și moralităţii averilor acumulate de oamenii de afaceri cunoscuţi ca oligarhi.

Unul dintre cei mai controversaţi dintre aceștia este fiul fostului președinte Victor Ianukovici, Oleksandr, un fost dentist, care, potrivit revistei Forbes Ucraina, a ajuns să aibă o avere de 510

milioane de dolari prin diverse afaceri. Ucraina se plasează pe poziţia 144 dintr-un total de 175 în clasamentul alcătuit de Transparency International pe baza unui indice al percepţiei corupţiei, în spatele unor state precum PapuaNoua Guinee, Nigeria și Iran.

Birocraţia Avocaţii specializaţi pe companii spun că proprietarii preferă câteodată să dea mită în loc să respecte reguli și să plătească taxe care sunt atât de complicate și împovărătoare încât i-ar scoate din afaceri.

Sistemul fiscal complicat al Ucrainei cere în medie unei afaceri 390 de ore pe an pentru îndeplinirea tuturor formalităţilor și privează firmele de aproape 55% din profit. În aceste condiţii, Ucraina ocupă locul 164 dintr-un total de 189 într-un clasament al Băncii Mondiale în funcţie de ușurinţa de a face afaceri.

Veriga tare a economiei sunt serviciile Cât timp ţara a fost republică sovietică, fundaţia economiei s-a transformat dintr-una preponderent agrară într-una sprijinită de industrie.

După destrămarea URSS, Ucraina a început să se transforme într-o economie a serviciilor, scrie International Business Times. În prezent, serviciile sunt sectorul cu cea mai rapidă creștere, avansul mediu fiind de aproape 9% între 2004 și 2012. În 2012, aproximativ 45% din forţa de muncă a ţării era concentrată în servicii, în principal în transport, poștă și telecomunicaţii.

Serviciile au o pondere de aproape 56% în economie. Serviciile IT sunt, în special, puternice, ocupând locul patru în lume în funcţie de numărul de specialiști, în spatele SUA, India și Rusia, potrivit unei analize a Ukrainian Hi-Tech Initiative.

Cum ilustrează „Pravda” viitorul pe care și-l face Ucraina în Europa: „Drumul european va determina închiderea fabricilor și fermelor, va trimite la fiare vechi flota de pescadoare și va pregăti terenul vânzării en gros a acestei ţări deosebit de bogate, Ucraina, către grupurile de lobby care controlează Washingtonul și pe marioneta lui, Uniunea Eu-

ropeană. Cred oare cu adevărat ucrainenii că francezii vor accepta concurenţa din partea fermelor uriașe ale Ucrainei, că germanii vor permite uzinelor ucrainene să ofere alternative mai ieftine, că spaniolii vor accepta rivalitatea unei alte flote de pescadoare? Reveniţi la realitate!

Vor dispărea locurile de muncă și nu va fi altă scăpare pentru ucraineni decât să cerșească bani pe străzile desfundate ale UE, să-i servească pe nemţi cu bere și cârnaţi sau să implore ajutoare sociale în Marea Britanie ca toţi ceilalţi nou-intraţi în UE. Ucraina va fi înlănţuită de datorii masive care vor pune economia pe butuci timp de zeci de ani, o povară de sub care nu va mai ieși.

Aceia care au căutat visul european știu despre ce este vorba. În timp ce tinerii visători pot fi iertaţi pentru că nu știu ce fac, nu trebuie uitat că fiecare faptă are consecinţe. Să sperăm că Ucraina nu va accepta ceea ce îi este vândut ca fiind drumul ușor, deoarece în lumea de astăzi nimic nu este gratuit. Chiar credeţi că UE înseamnă prosperitate? Atunci de ce sunt un milion de polonezi în Marea Britanie?”

De la un copil minune care controlează presa la odrasla fostului preşedinte, oamenii care fac jocurile în industrie Oleksandr Ianukovici, fiul președintelui demis, a fost una dintre ţintele protestelor antiguvernamentale din Ucraina. Cu o avere estimată la 510 milioane de dolari, Oleksandr și-a mărit conturile în bancă în perioada în care tatăl lui a fost președinte și este unul dintre cei mai bogaţi ucraineni din Doneţk. Oleksandr este de profesie stomatolog, însă în ultimii ani s-a reprofilat.

El deţine conglomeratul Management Assets Company (MAKO) și are o participaţie majoritară la Banca pentru Dezvoltare din Ucraina, mai multe rafinării în Doneţk și hoteluri în Crimeea, potrivit Forbes Ucraina. „Pot să înţeleg cum a ajuns Bill Gates bogat prin inteligenţa lui. Dar un dentist milionar?” a spus Valeriy Zaicikov, director de școală din Kiev prezent la protestele din Piaţa Independenţei, citat de The Christian Science Monitor. Companiile deţinute de Oleksandr Ianukovici au câștigat 50% din con-

tractele oferite la licitaţiile organizate de stat în ianuarie 2014. MAKO include 16 companii cu sediile în Ucraina, Elveţia și Olanda, iar în 2011 deţinea active totale de 212 milioane de dolari.

MAKO Trading din Elveţia a devenit cunoscută ucrainenilor după ce publicaţia elveţiană Le Matin Dimanche a dezvăluit că firma, oficial cu afaceri în domeniul comerţului cu produse agricole și în sectorul reparaţiilor auto, vinde cărbune importat din Ucraina, și l-a numit pe Oleksandr „regele cărbunelui din Geneva”, scrie Kyiv Post.

Cu doar patru angajaţi, compania a raportat venituri operaţionale de 5,4 milioane de dolari în 2012.

System Capital Management (SCM), cu sediul în Doneţk, este cel mai mare holding financiar și industrial din estul Ucrainei și este deţinut în totalitate de oligarhul ucrainean Rinat Ahmetov, unul dintre cei mai bogaţi oameni din Ucraina și a cărui avere este estimată la peste 15 miliarde de dolari. Ahmetov este și patronul clubului de fotbal Șahtior Doneţk, iar între 2006 și 2012 a fost membru în parlamentul ucrainean din partea Partidului Regiunilor al fostului președinte Ianukovici. Companiile controlate de Ahmetov au câștigat 31% din licitaţiile organizate de stat în ianuarie 2014, iar fiul lui Ianukovici, Oleksandr Ianukovici, a obţinut 50% din contracte, potrivit BBC. SCM are aproximativ 200.000 de angajaţi, iar în anul 2012 a înregistrat venituri brute de 23,4 miliarde dolari. Cea mai mare companie din grupul SCM este Metinvest, cu afaceri în industria minieră și metalurgică. Metinvest controlează 50% din piaţa minereurilor de fier din Ucraina, 46% din piaţa cărbunelui și 40% din cea a produselor metalurgice. Ahmetov deţine 75% din Metinvest prin intermediul SCM Holdings. Tot prin SCM Holdings Ahmetov controlează DTEK Power, firmă care deţine monopolul exporturilor ucrainene de energie. În 2012, DTEK asigura 20% din consumul de energie electrică al Moldovei. Compania deţine 46% din piaţa producţiei de cărbune, 28,5% din cea a producţiei de electricitate și 38% din piaţa distribuţiei de electricitate. DTEK exportă electricitate, în ordinea cantităţilor, în Belarus, Ungaria, Polonia, Moldova, România, Slovacia.

O mare parte din presa scrisă a ţării este controlată prin Media Holding de Serghei Kurcenko, un tânăr de 28 de ani, supranumit și „regele gazelor”. „Un copil cu adevărat talentat, ajuns din nimic un om mare” sunt cuvintele cu care Vitali Kliciko, unul dintre susţinătorii activi ai protestelor antiguvernamentale, îl descrie pe Kurcenko. Tânărul oligarh este fondatorul și proprietarul unui grup de companii care deţine 18% din piaţa ucraineană a gazului lichefiat.

Grupul are afaceri anuale de aproximativ 10 miliarde de dolari. Omul de afaceri deţine și clubul de fotbal FC Metalist Harkov.

Cele mai mari bănci din Ucraina sunt controlate de Privat Group, deţinut de miliardarii Igor Kolomoyski, cu o avere estimată de Forbes la 3 miliarde de dolari, și Henadi Bogoliubov. Grupul are operaţiuni în practic toate industriile în Ucraina, în UE, Georgia, Ghana, Rusia, SUA și alte state. PrivatBank face parte din Private Group și este cea mai mare bancă comercială din Ucraina.

Baronul industriei chimice este Dimitro Firtaș, a cărui avere este estimată la aproximativ 3 miliarde de dolari. El controlează o parte considerabilă din industria de titan din Ucraina și prin Group DF active semnificative în sectoarele chimic, energetic, financiar și în mass-media, iar criticii lui îl acuză că a preluat aceste active în urma unor licitaţii nu tocmai legale. Principalul său critic este fostul premier Iulia Timoșenko, recent eliberată din închisoare și care și-a anunţat intenţia de a candida la președinţia Ucrainei. Firtaș este și coproprietar al RosUkrEnergo, companie înregistrată în Elveţia care transportă gaze naturale din Turkmenistan în ţări din Europa de Est. Jumătate din acţiunile companiei sunt deţinute de monopolul exporturilor de gaze naturale rusești Gazprom.

Ioana TUDOR, Bogdan COJOCARU Sursa: Ziarul Financiar

CMYK

FLUX

8

Analiz=

28 FEBRUARIE 2014

Cât costă Ucraina şi cine o cumpără sau de ce după Februarie vine Octombrie?

E foarte greu să vorbești acum despre Ucraina lucid. Este prea aproape geografic, iar evenimentele prea fierbinţi și încă în desfășurare. Ne trebuie timp.

Iar presa de la noi (moldo-română), din păcate, e prea isterică, polarizată și cu opinii prestabilite când e vorba de acest subiect. Până și presa ucraineană, care aparent ar trebui să fie mai “fierbinte”, pare mult mai lucidă decât cea de la noi. La noi e dominantă grila anti-RU și pro-UE: fără nuanţe, fără discernământ, cu ură sau dragoste, cu ”argumente” ce amintesc mai mult de credinţe religioase decât de încercări de a înţelege ce se întâmplă de fapt și foarte puţină raţionalitate și reflecţie politică. În presa noastră se uită că în bătălia politică și economică dintre state, domină un machiavelism cinic: alianţe pe bază de interese, nu pe prietenii.

Când discutăm despre Ucraina, mai toţi comentatorii vorbesc despre pro-Vest, pro-Est, „civilizaţi”, „necivilizaţi” etc. Eu cred că e grila de interpretare cea mai facilă și foarte departe de realitate: avem acolo rupturi sociale, structurale, economice mult mai profunde. Haideţi să încercăm să privim puţin altfel această zonă. Înainte de a privi spre harta protestelor, vă propun să ne uităm la harta economică a Ucrainei. Să povestim datele statistice în termenii de: știaţi că?

Intro • Tradiţional, se spune că Estul Ucrainei este „prorus și antioccidental”, iar Vestul este „proeuropean și naţionalist”.

• Tradiţional, știm că din cele 5 orașe mari ale Ucrainei, numai Kievul este „ucrainean”, iar celelalte 4, Harkov, Odesa, Doneţk, Dnepropetrovsk, sunt „rusești”. Kievul, apropo, produce numai 40% din ce consumă. E important acest element pentru harta economică a Ucrainei.

• Mai știm că „citadela” naţionalismului ucrainean „proeuropean și antirusesc” este predominant rurală și plasată în zona de Vest, iar cea „prorusă și antioccidentală” este urbană și ţine de Est. • Aceste observaţii-teze sunt discutabile, dar ele pornesc de la niște date sociologice reale cuantificabile. Ele însă nu ne oferă neapărat un indiciu axiologic, nu împart Ucraina în „partea bună” și „partea rea”, cum încearcă să ne convingă presa mainstream. Știm doar că există o diferenţă. Dar haideţi acum să privim

puţin spre datele economice, poate ne spun ceva mai consistent despre ce e Ucraina astăzi și ce e cu frământările ei.

Economia internă • Știaţi că PIB-ul real al Ucrainei pe anul 2013 reprezintă doar 84% din cel al anului 1992? După atâta timp Ucraina stă tot pe loc? NU. E în plin regres. Conform Global Wealth Report 2013, ea se află printre cele mai sărace ţări ale lumii, alături de ţări sărace din Africa. Ucraina însă este o ţară de o bogăţie imensă. Acesta e paradoxul.

• Știaţi că zona care l-a votat pe Ianukovici este și zona care produce și exportă cel mai mult? Exportul pe 2013 a fost: regiunile estice au exportat – 58,1%, Kiev&Sevastopol – 19,3%, regiunile din centru – 15,1%, iar regiunile vestice doar – 7,5%.

Doar regiunile Doneţk și Dnepropetrovsk (Est) deţin 35% din totalul exportului din Ucraina.

• Cele mai sărace regiuni sunt cele din Nord-Vest și Centru. Dacă în Ucraina media populaţiei care trăiește sub limita sărăciei este de 20%, atunci în regiunea vestică Lvov, „bastionul naţionalismului proeuropean și antirus”, este de 30%.

• PIB-ul Ucrainei pe 2013 a fost de aproximativ 1,475 trilioane de grivne. Mai mult de jumătate din această sumă este produsă de regiunile estice, Doneţk, Dnepropetrovsk, Zaporojie, Lugansk.

• Produsul Intern Brut (PIB). Să luam, de exemplu, regiunea Cernăuţi din Vest și vom vedea că are un PIB de 3,17 ori mai mic decât cel din

Dnepropetrovsk (Est), de 2,5 ori mai mic decât cel din Harkov (Est) și de 2 ori mai mic decât cel din Odesa (Sud).

• Redistribuirea banilor. Regiunea Doneţk (Est) a dat la buget 1,7 miliarde de grivne și a primit înapoi 362 de milioane de grivne. Regiunea Ternopol (Vest) a produs 244 de milioane de grivne și a avut prevăzut un buget de 630 de milioane de grivne. Regiunile din Est sunt regiuni donor, cele din Vest consumă mai mult decât dau la bugetul de stat. Ce ne spun oare aceste lucruri? Ce riscuri presupun?

• Ucraina, spun economiștii care cunosc problema, este practic „hrănită” din exportul produs de trei regiuni din Est: Harkov, Dnepropetrovsk și Poltava.

• În zona Est-Sud este concentrată cea mai mare parte a nucleului dur al industriei. La o simplă privire pe o hartă economică, vedem cum 7 din primele 10 cele mai puternice întreprinderi se află în Est. • După 15 ani de independenţă, dezvoltarea regiunilor e destul de inegală: Regiunea Dnepropetrovsk (Est) și-a crescut Produsul Regional Brut de 20,3 ori, în timp ce nicio regiune din Vest nu a reușit să îl crească mai mult de 11,9 ori. Asta arată că între Est și Vest diferenţa este destul de mare și ea tot crește. Salariul mediu în zona din Est este de 1,5 ori mai mare decât cel din Vest.

• În Ucraina se spune: „8 oligarhi sunt împotriva a 78% din populaţia ţării”. Cei 8 oligarhi sunt oamenii cei mai bogaţi ai Ucrainei, care au intrat în Forbes (SUA), iar 78% reprezintă

populaţia ţării care trăiește, conform datelor ONU, sub limita pragului de sărăcie (sub 17 USD coșul zilnic). În 2011, Forbes Ucraina a calculat bogăţia primilor 200 de bogaţi ai ţării.

Suma se ridică la 93 de miliarde USD, adică bugetul Ucrainei pe câţiva ani buni.

• Uităm sau cel mai des omitem faptul că tratatul de preaderare cu UE nu a fost semnat în primul rând din cauza presiunilor venite din zona grupurilor economice interne și a oligarhilor locali. Ei au înţeles că liberalizarea pieţei îi va scoate din joc și că au nevoie de o protecţie minimă în faţa marelui capital occidental. Grupurile economice cele mai solide sunt cele care deţin capital și industrie în estul Ucrainei. Aceste grupuri au cel mai mult de pierdut.

• Dacă analizăm regiunile după „evaluarea competitivităţii” regionale, cum le place neoliberalilor, atunci vedem că dintre regiunile „ucrainene” este prezent doar Kievul, în rest avem doar lideri din Estul și Sudul „rusesc”: Doneţk, Harkov, Odesa etc.

• Conform analizei World Trade Report-2013, Ucraina este pe locul 10 la capitolul „cele mai atractive ţări pentru procurarea pământurilor”. Ea dispune de 1,2 milioane de hectare, adică 1/3 din pământurile arabile ale Europei. Pământurile cele mai bune se află în partea de Sud-Est a Ucrainei.

• Baza financiară a Ucrainei și relaţia ei cu politicul sunt constituite cam așa: din cele 20 de bănci importante, una aparţine deputatului

de Poltava (Est), Konstantin Jevago, una este a fraţilor Bureak din Doneţk (Est), una a cetăţeanului rus Noviţki, două îi aparţin lui Nikolai Lagun (din clanul Panciuk-Kucima), una este proprietatea lui Firtaș (apropiat al Kremlinului), una este a găștii Ianukovici-Ahmetov, și una este a lui Igor Kolomaiski (sponsorul naţionaliștilor). Alte 6 bănci importante aparţin Rusiei și sunt implicate în proiecte mari din zonă. Mai există bănci străine și cele care aparţin statului ucrainean. Se vede iarăși dominaţia zonei de Est, cu toate că în finanţe, lucrurile sunt mai complicate. Vedem mai jos de ce…

Economia Ucrainei şi relaţia ei cu UE, RU şi Uniunea Vamală (UV) • Balanţa comercială a Ucrainei: în 2012 exportul a fost de 82,3 miliarde USD, iar importul – de 91,4 miliarde USD, faţă de 2011, când exportul a fost de 68,394 miliarde USD, iar importul – de 82,608 miliarde USD. • Ucraina exportă: în spaţiul postsovietic – 36,8%, în Asia – 25,7%, în Europa (inclusiv UE) – 25,3%, în Africa – 8,2%, iar în SUA – doar 3,8%.

Cea mai mare parte a exportului vine din producţia regiunilor din Est. • Ucraina importă: din Rusia – 32,4%, din China – 9,3%, din Germania – 8%, din Belarus – 6%, din Polonia – 4,2%, din SUA – 3,4% și din Italia – 2,6%.

• Statistica arată că Ucraina a exportat în Uniunea Vamală în anul 2009 în valoare de 36 de miliarde USD, în 2010 – 46 de miliarde USD, în 2011 – 63 de miliarde USD, în 2012 – 68 de miliarde USD. Pare un trend crescător și pozitiv.

• Începând cu 2002 și până în 2012, exportul și importul dintre UE și ţările din Parteneriatul Estic au crescut de 3 ori (în interiorul UE doar de 2 ori).

• Exporturile Ucrainei spre Rusia erau de 14% în 2004, ajungând în 2013 la 22%, ceea ce reprezintă o creștere de 58%.

• În cazul în care Ucraina decide să semneze un acord cu UE, asta ar duce la pierderea parţială a relaţii-

CMYK

Ucraina

28 FEBRUARIE 2014 lor economice cu Rusia și Uniunea Vamală, ceea ce ar avea drept consecinţă un deficit bugetar important. E vorba de un flux anual de 15-20 de miliarde USD. Dispune UE de această sumă să susţină Ucraina? Unii economiști vorbesc de sume mult mai mari.

• Nu e deloc întâmplător că UE a declarat zilele acestea că este dispusă să ajute Ucraina cu suma de 20 miliarde de euro. Ucraina este în momentul de faţă falimentară, cu visteria goală. Se fac presiuni imense ca FMI să intre în joc cu un împrumut mai mare. Rusia pare că a stopat împrumutul de 15 miliarde USD anunţat.

Economia Ucrainei şi interesele externe • Datoriile externe ale Ucrainei sunt distribuite: către SUA (8081%), Rusia (6,5%), UE și China (câte 4,3%.) Nicio surpriză? SUA, care, pe lângă faptul că dispune de cele mai puternice instituţii financiare ale lumii, dispune în cazul dat și de împrumuturile Ucrainei. Și se pregătește să vină FMI. • Cele 15 miliarde USD promise de Rusia ar putea schimba puţin structura datoriilor, însă la moment, banii sunt blocaţi, iar după ultimele evenimente politice e greu de crezut că lucrurile se vor derula după același scenariu.

• Anul acesta, Ucraina are de plătit 6,5 miliarde USD din datoriile externe și un deficit estimat la peste 5 miliarde USD. • Din cauza datoriilor și a incapacităţii de plată, Ucraina și-a pierdut puterea politică externă, iar din lipsa banilor e pe cale să o piardă și pe cea internă. E ca o ţară la cerșit. Ea garantează cu activele care în curând ar putea trece în mâinile creditorilor: SUA, în primul rând, după care vin Rusia, UE, China.

• În anul 2013, sub guvernarea Ianukovici, au fost semnate nenumărate contracte pentru realizarea unor proiecte majore legate de infrastructură și energie, care implică foarte mulţi bani. Beneficiari: SUA & UE, în primul rând, Rusia și China, în plan secund. Proiectele sunt evaluate la 70 de miliarde USD. • La sfârșitul anului 2013, din cauza pericolului destabilizării Ucrainei, marii jucători economici externi și-au împărţit sferele de influenţă economică prin negociere. Practic, SUA, Rusia, UE și China au căzut de acord asupra domeniilor de interes ale fiecăruia.

• Domeniile se împart în felul următor: SUA va investi în domeniul energetic și achiziţionarea de pământuri. Se vorbește deja de contracte de zeci de miliarde de USD pentru exploatarea de energie și, probabil, nu întâmplător, doamna Nuland, reprezentanta SUA, vorbea cu publicul din Kiev având în spate bannerul firmei Chevron. Rusia va prelua industria militară (e învechită și nimănui nu-i mai trebuie), transportul de energie și diverse infrastructuri. China preia transportul de energie prin portul din Crimeea și pământuri. UE vrea să se implice mai convingător în mai multe proiecte, dar intră în conflict cu celelalte puteri. Ea dispune însă de multe alte avantaje și va încerca să devină un jucător economic ceva mai important.

Concluzii minime • Ceea ce observăm e că pe lângă ruptura clasică EST-VEST a Ucrainei despre care tot vorbim (lingvistică, culturală și religioasă), mai avem și o ruptură economică și socială cu multiple cauze, dar care vor avea efecte puternice pe termen mediu și lung.

• Observăm că reformele neoliberale nu numai că nu au îmbunătăţit situaţia Ucrainei, ci au produs un profund proces regresiv: sărăcie structurală, distrugerea infrastructurii, monopolizarea resurselor de către o mică elită, creșterea inegalităţilor de o manieră radicală, distrugerea ascensoarelor sociale, creșterea precarităţii majorităţii populaţiei etc.

• Ruptura și conflictul de pe orizontală (lingvistic, cultural, ideologic) sunt mult mai mici decât cele de pe verticală, care au la bază cauze economice și sociale. Și dacă Vestul vine cu argumente puternice ideologice și culturale, Estul răspunde cu argumente solide economice.

• Structura bussinesului ucrainean și a infrastructurii acestuia este mult mai bine poziţionată spre Est decât spre Vest. A nu ţine cont de acest lucru și a interveni brutal poate duce la efecte economice, sociale și politice catastrofale pentru această zonă.

• Personal, cred că esenţa protestelor din Ucraina, și mai ales a protestelor din 2004 și 2014, au la bază cauze sociale și economice. Cele politice și culturale (proUE, aniRU, democraţie, libertate, civilizaţie) sunt secundare. Aceasta se va vedea foarte curând, mult mai clar decât până acum. Problemele majore ale Ucrainei vor ieși la suprafaţă abia în următoarea perioadă. Una din cauzele directe ale acestor proteste este ruperea echilibrului dintre forţe și interese: economice, geopolitice, sociale. Orice grup intern sau extern, dacă încalcă regula de aur a Ucrainei, „regula proporţiilor și a echilibrului”, va face ca această ţară fragilă să explodeze. Când Rusia, UE sau SUA încalcă acest echilibru se întâmplă un nou Maidan. Maidanul însă poate căpăta forme foarte diverse și se poate transforma ușor în război civil. Când grupurile interne economice sau politice fac redistribuirea și reîmpărţirea zonelor economice și politice încălcând regula „proporţiilor și echilibrului”, apar efecte asemănătoare.

• Singurul echilibru rupt aparent definitiv și care este aproape imposibil de restabilit în următoarea perioadă este cel de pe verticala societăţii: bogaţi versus săraci.

• Ce-i de făcut? La problema echilibrului geopolitic, „calea finlandeză” mi se pare a fi cea mai bună soluţie. Sunt tot mai mulţi care o propun. Până și „dușmanul Estului”, Zbigniew Brzeziński, o susţine. Ce înseamnă asta? Numele vine de la experienţa Rusiei/URSS cu Finlanda, fost teritoriu al Imperiului. În cazul dat: o colaborare între UE și Rusia care să garanteze integritatea teritorială Ucrainei, mișcarea în ambele direcţii, colaborarea economică cu ambele blocuri, interzicerea colaborării cu orice bloc militar etc. Cu toate că aceasta ar însemna o dominare economică a Rusiei sub umbrela politică a UE. Aceasta ar aduce echilibrul necesar pentru o ţară frământată de atâtea probleme. Ce facem cu echilibrul social și economic?

E prea evident: „calea neoliberală” este catastrofală și dacă nu se caută urgent alte variante, pe ucraineni îi așteaptă vremuri mult mai tulburi.

Ce vrea să însemne? În bună tradiţie estică, înseamnă că după Februarie vine Octombrie. Nu neapărat roșu, dar vine, însă nimeni nu știe când va veni. Și încă o veste proastă, și termin: ce avem astăzi în Ucraina e o configurare a viitorului zonelor periferice ale capitalului global și chiar al zonelor centrale ale acestuia. Avem toate premisele că ceea se întâmpla azi la periferie, să se întâmple mâine la centru.

9

FLUX

Photoshop cu Iulia Timoşenko, mama răniţilor de pe Maidan La fel ca la 23 ianuarie 2005, la finalul Revoluţiei Portocalii, și ziua de azi, cu un Ianukovici pe fugă, o Timoșenko în libertate, un Turcinov președinte interimar, aduce o realitate dură: în Ucraina, câștigătorii puterii primesc, de fapt, mandatul de a rezolva problemele cronice care ţin ţara într-o spirală a Maidanului.

Iulia-mama, îmbrăţișându-și cu lacrimi în ochi fiica activistă. Iulia – îmbrăcată în negru, cu flori albe în braţe, zâmbind în avion, în drum spre Kiev. Iulia – în scaunul cu rotile roz, pe scena Maidanului, în faţa posterului uriaș cu ea photoshopată cu exces de zel.

Iulia – plângând morţii din sicriele care circulau prin mulţime și îndemnând poporul să lupte în continuare. Oamenii din mulţime strigă: „Iulia!”. Femeile plâng. Fiii obosiţi care au luptat pe Grușevski aplaudă, dar nu și-o amintesc pe Iulia stând pe aceeași scenă, acum nouă ani. Iulia, vorbind despre viitorul ţării de parcă s-a decis deja că ea o va conduce.

Dincolo de emoţia momentului, de durerea unei ţări profund rănite și divizate, care nu mai crede în nimeni, dar are nevoie de speranţă, ziua de 23 februarie 2014 nu vine cu promisiunea unui nou și prosper început. Ea aduce șansa unei noi încercări grele. La fel ca la 23 ianuarie 2005, la finalul Revoluţiei Portocalii, și ziua de azi, cu un Ianukovici pe fugă, o Timoșenko în libertate, un Turcinov președinte interimar, aduce o realitate dură: în Ucraina, câștigătorii puterii primesc, de fapt, mandatul de a rezolva problemele cronice care ţin ţara într-o spirală a Maidanului: Kucima – Maidan, Iușcenko vs.

Ianukovici – Maidan, Kliciko & co. vs. Ianukovici – Maidan.

Realitatea din afara Maidanului este că Ucraina stă de mult timp pe buza falimentului și are nevoie de bani – preferabil, europeni – și gaz – rusesc. Divizată de un clivaj care riscă acum să arunce ţara întrun război civil din cauza dorinţelor de secesiune ale estului prorus, ţara are nevoie să fie unită, o putere pe care Iulia Timoșenko a demonstrat că nu o are. Iar Ucraina este divizată dincolo de simplul conflict estvest, iar geografia protestelor întărește acest lucru.

Dincolo de asta, mai e un sistem politic profund disfuncţional, în care se practică o politică a amatorilor și a parveniţilor, termeni care ne sunt și nouă prea cunoscuţi. Ianukovici e pe undeva prin Doneţk, spune Turcinov. Gata, a fost demis (cât de solid e

temeiul legal al acestui gest, e altă discuţie), dar pe cine pui în loc? Pe Iulia? Oamenii au plâns cu ea sâmbătă, dar se prea poate să nu o fi privit ca pe un lider care să scoată ţara din bezna în care s-a cufundat.

Mai degrabă, au văzut în ea simbolul abuzurilor lui Ianukovici, o mamă a răniţilor naţiunii. Timoșenko, un animal politic de excepţie, a știut mereu să exploateze cartea „mamei”, un simbol atât de important pe Maidan (exemple recente: mama care stă scut în faţa Berkuţilor, mama care plânge răniţii, mama care îi hrănește, la fel cum hrănea naţiunea în timpul Marii Foamete). Iulia-mama.

Iulia-politiciana a dezamăgit deja în câteva rânduri Maidanul, iar oamenii nu uită atât de repede.

Inginer-economist născut în 1960 în Dnepropetrovsk, Iulia Timoșenko și-a deschis apetitul pentru afaceri cu un magazin de închiriat casete video. Ianukovici, de exemplu, a început furând căciuli de pe capul trecătorilor, ascuns după garduri, povestesc ucrainenii. A și fost arestat pentru asta. În spiritul capitalist al anilor `90, Timoșenko a condus o companie care deţinea monopolul gazelor rusești în Ucraina. Așa a apărut Iulia-prinţesa gazului și unul dintre cei mai mari oligarhi ai Ucrainei. Același gaz avea să o bage mai târziu în închisoare. Pe urmă, Iulia și-a împletit părul blond, și-a construit un personaj de patriot pornit la luptă și a intrat în politică. De aici, a început una dintre cele mai complicate drame politice ale lumii contemporane. Relaţiile cu Leonid Kucima, pe urmă cu Iușcenko, bătăliile cu Ianukovici, Revoluţia Portocalie, venirile și plecările de la putere, toate afacerile dubioase și scandalurile în care a fost implicată o dezbracă pe Iulia de mantia unei Ioane d’Arc a Ucrainei, a unei eroine naţionale, lăsând-o goală în faţa istoriei, cu urâţenia care rămâne când demontezi un mit în care oamenii au nevoie să creadă.

Am acum în faţă, în timp ce scriu, un calendar pentru 2014 cu chipul Iuliei Timoșenko pe care l-am primit acum câteva săptămâni pe EuroMaidan, la ieșirea dintr-una din clădirile ocupate. „Ucraina e Europa”, scrie lângă faţa Iuliei, care zâmbește larg. În șirul de cifre și numere de pe spate stă și șansa, ultima probabil, care i se mai dă. Iulia nu are mai mult timp la dispoziţie. Nici Ucraina nu mai poate aștepta.

Istoria a demonstrat însă că o societate se schimbă foarte greu, de-a lungul multor generaţii, după numeroase încercări. Vestea bună e că Ucraina a mai încercat.

Vasile ERNU

Alina MATIŞ

Sursa: criticatac.ro

Sursa: gandul.info

FLUX

10

Interviu

28 FEBRUARIE 2014

”Eu port în inima mea un Chişinău care nu există” Obișnuim astăzi să ne clarificăm relaţiile cu persoanele pe care le iubim sau alături de care lucrăm. Încercăm să găsim răspunsuri la unele situaţii dificile din relaţiile noastre cu familia, cu persoanele iubite. Dacă ceva nu merge în această relaţie, ceva nu e clar, apelăm la psihologi, la confidenţi, la prieteni, pentru a înţelege unde greșim. Dar poate și relaţia noastră cu orașul iubit are nevoie de o astfel de soluţie? Ar trebui să ne clarificăm și aici cine a greșit? Cine a iubit? Cine a trădat? Mai putem schimba ceva? Ne putem reface povestea de iubire?

Azi am încercat să-mi clarific sentimentele faţă de orașul Chișinău cu ajutorul scriitorului Iurie Colesnic.

- Ce este ”Chișinăul din inima noastră”?

- A treia carte dintr-un serial editorial. Prima carte se numește ”Chișinăul din amintire”, a doua – ”Chișinăul și chișinăuienii”, și a treia – ”Chișinăul din inima noastră”. Fiecare carte are specificul său. Prima descrie clădirile orașului, care sunt și care au fost, dar și despre Chișinăul care dispare sau a dispărut. În cartea a doua apar clădiri și persoane care au populat orașul, iar cartea a treia prezintă mai mult oamenii, marile personalităţi ale Chișinăului, precum și problemele orașului.

Veţi găsi și multe curiozităţi: duelurile Chișinăului sau sinucigașii Chișinăului, că au fost și sinucigași celebri. Sau lucruri mai specifice: arta plastică a Chișinăului, spre exemplu. Ori poate veţi fi curioși să citiţi despre victime și călăi. Toate aceste lucruri sunt grupate în capitole și cred că în baza acestei cărţi unii doritori ar putea scrie alte și alte cărţi, fiindcă fiecare capitol conţine subiecte care pot servi drept temei pentru noi scrieri.

- Va urma șirul de istorii despre Chișinău?

- Lucrez la a patra carte, care are un titlu provizoriu – ”Chișinăul din visele noastre”. În ea vreau să prezint instituţiile și oamenii lor. Timp de 200 de ani, noi am fost sub trei administraţii: ţaristă, românească, sovietică, și acum suntem sub a patra administraţie, pe care o numim democratică, așa credem că este, nu știu cât de democratică este. Cum a fost ea în realitate vor spune deja urmașii noștri, pentru că în istorie contează foarte mult distanţa de la care privești în urmă. Cineva m-a întrebat de ce am ales orașul Chișinău pentru această serie.

- Sunt curioasă și eu să aflu răspuns la această întrebare.

- Când am început să lucrez asupra subiectului și când am făcut, în 1998, enciclopedia Chișinăului, am acumulat material care nu era enciclopedic și nici monografic, era un material liric. Iar mie îmi place ca o carte să aibă și accente sentimentale. Cred că și cititorul caută să găsească, în orice informaţie, ceva ce l-ar atinge sentimental. Și cărţile acestea sunt făcute asemenea unor schiţe, dar cu caracter enciclopedic.

Când vorbesc despre o personalitate din domeniul artei plastice, neapărat prezint și informaţii cu caracter biografic, chiar dacă este vorba de un om politic, mă strădui să includ și informaţii

personale. Iar un om care nu este leneș, găsește foarte ușor mult material de referinţă. Sunt niște enciclopedii scrise de-a-ndoasele, pornind de la momentul liric, nu de la momentul documentar.

- Cum reușiţi să faceţi rost de această informaţie?

- Eu port în inima mea un Chișinău care nu există. Pe care l-am văzut în 1974. Unde este amplasată astăzi Academia de Studii Economice, un colţ din piaţa Sfântul Ilie. Acolo erau niște case vechi, moldovenești, cu niște curţi mari și tei uriași. Afară era o căldură insuportabilă, dar aici domnea o răcoare plăcută. Îmi amintesc de oamenii acelor case, liniștiţi, calmi. Ceea ce m-a vrăjit atunci nu mai există de mult, imaginea aceea s-a păstrat doar în memoria mea. Acel Chișinău m-a marcat. Și motivaţia asta sentimentală m-a împins să merg mai departe, să vreau să aflu și să spun cum a fost Chișinăul de altădată. În cartea de faţă sunt 541 de fotografii, în precedenta – peste 600, iar în cartea întâi – 900 de poze despre locurile și oamenii din Chișinău. Și continuu să adun astfel de fotografii. Majoritatea sunt din arhive personale, există materiale și în arhivele de stat, dar nu sunt suficiente. Ceea ce adun este un material foarte important, care însă dispare odată cu plecarea oamenilor în vârstă din viaţă, iar eu mă strădui să intru anume în posesia acestor materiale, pentru că mai târziu, ele nu vor mai putea fi recuperate.

- Mai există oameni care nu vor să moară Chișinăul din inima lor?

- Există un adevărat fan club! Este vorba de o reacţie în lanţ. Fiecare apariţie în presă a unui material este însoţită de apeluri telefonice din partea unor persoane care au câte ceva de adăugat la cele scrise, îmi pun la dispoziţie diverse informaţii. Mai am un serial de emisiuni la postul public de televiziune, cu genericul ”Străzile Chișinăului”, care, de asemenea, are multe ecouri.

- Să revenim la Chișinăul din inima Dvs. Pe lângă faptul că plătiţi oarecum tribut acelei imagini, prin ce vă mai suscită interesul?

- Prin această serie vreau să leg oamenii Chișinăului de acest oraș. Cineva a murit în Chișinău, cineva a activat aici, a vizitat Chișinăul, oamenii au lăsat aici urme, de ce să nu le cunoaștem?

Sunt momente pe care noi trebuie să le fixăm.

Generaţia care vine nu mai are timp să facă lucrul acesta și poate nu va avea nici dorinţă, ea vede lucrurile altfel. Iar noi suntem nostalgici, venim din altă epocă. Și ar fi bine să facem astfel încât să nu dispară memoria, istoria.

Inima

- S-ar putea să aveţi dreptate și generaţia care vine să nu aibă motive sau dorinţe să facă lucrul pe care îl faceţi Dvs., de exemplu.

Dar despre Chișinăul de astăzi, ce părere aveţi?

Merită el să fie iubit?

- Cu siguranţă merită să fie iubit. Eu însă cred că generaţiile ce vin nu vor mai avea ce iubi. Dar Chișinăul nu poartă nicio vină. Noi suntem acum într-un război pe care îl pierdem. Până la 1900 am avut un Chișinău al lui Bernardazzi, un arhitect care a dat faţă acestui oraș, o faţă europeană. A existat un Chișinău al lui Șciusev,

un alt mare arhitect, o somitate de talie mondială, și este un Chișinău al anilor ’90, un Chișinău care dispare, pentru că banul șterge Chișinăul, șterge imaginea istorică a acestui oraș. Prin aceste cărţi vreau să păstrez memoria Chișinăului.

- Haideţi să vedem împreună ce e bine și ce e rău în Chișinău. Ce-i lipsește Chișinăului de azi?

- Chișinăul nu are un arhitect care i-ar da viaţă.

- Și avem atâţia tineri talentaţi în toate domeniile!

- Poate sunt talentaţi, dar încă nu au acces sau încă n-au găsit filierele respective prin care să-și promoveze talentul. Eu am făcut un experiment simplu. În zilele de sâmbătă și duminică ies să fotografiez orașul. Am fotografiat partea centrală, vizavi de primărie. Avem un oraș oribil.

- Vă referiţi la murdărie și gropi?

- Nu, la anexe, buticuri, reclame, toate aglomerate una peste alta.

Orașul nu are faţă. Când a scris cineva că Chișinăul intră în topul celor mai urâte orașe, m-am revoltat și m-a durut în sinea mea, dar i-am dat dreptate: este foarte urât. Noi nu-l vedem.

Noi ne-am obișnuit cu el, dar un străin care vine în orașul nostru observă imediat aceste neajunsuri. Chișinăul are nevoie de un arhitect care să oprească toate demolările și construcţiile caselor supraetajate din centrul orașului. Nu văd rostul să construiești în centrul Chișinăului clădiri care nu au viaţă lungă. Orașul trebuie să aibă o schemă pe care crește, o tulpină strategică. Oamenii trebuie să aibă o viziune asupra viitorului acestui oraș. Chișinăul a fost construit pe baza unui oraș vechi, care era un oraș medieval moldovenesc, cu două nuclee, în centrul lor – două biserici, străzile erau amplasate în formă de razele soarelui, cu geamurile mici, dar era cochet și estetic. Începând cu 1812 s-a schimbat orașul, s-a luat ca bază orașul rusesc Peterburg, cu străzile drepte, cartierele pătrate… Iarăși un oraș frumos, care respecta o formă geometrică și exista un simţ estetic. Existau rigori, nu aveai voie să construiești din capul tău nimic. Orașul era frumos. În 1905, Chișinăul era un oraș european. Mai apoi a venit puterea sovietică, orașul s-a mărit, au apărut cartiere, construcţiile însă erau echilibrate. Văzut din avion, orașul semăna cu o floare cu multe petale. După ’90 nu mai există o idee de bază care ar fi respectată în cazul construcţiilor. Asta este o problemă care ţine de competenţa arhitecţilor și a gospodarilor orașului. Răspunderea cea mare ține de competenţa primăriei. Nu se mai poate continua așa, trebuie să existe o concepţie, nu mai spun că se construiește foarte mult. Am ajuns la o situaţie absurdă, construim clădiri pe linia roșie a orașului, ceea ce este o mare încălcare, așa ceva nu se mai întâlnește nicăieri în lume, dar noi am încălcat și aceste reguli de dragul unor interese. Cărţile mele sunt depozitare de memorie omenească. Se poate întâmpla să vină peste ani un primar care să spună: ”Haideţi să facem un Chișinău frumos”. Și să se ţină de cuvânt.

- Credeţi?

- De ce nu? Șciusev a putut face un oraș frumos dintr-un oraș ruinat. Și Șciusev a lucrat puţin, din 1946 până în 1949, pentru că s-a îmbolnăvit și a murit în 1951, dar dacă ar fi avut timp, ar fi făcut mai mult pentru Chișinău, el avea un proiect să facă case cu trei niveluri, ca să existe un echilibru în arhitectura lui. Noi ne-am avântat să construim și să trăim în case cu multe niveluri și am urâţit orașul acesta. Lumea, venită de la ţară, trăiește după principiile satului, nu știe să se înscrie în niște parametri estetici.

- Bine, s-ar putea să vină un primar care să opteze pentru un Chișinău frumos din punct de vedere estetic, dar poate oamenii orașului nu și-l doresc așa?

- Eu cred că orice primar își dorește ca orașul să fie frumos, dar conjunctura e cea care nu permite acestor dorinţe să se realizeze. Nu cred că este un primar care nu vrea să aibă un oraș

frumos, orașul este mândria lui, dar conjunctura politică și economică își spun și ele cuvântul. Parcurgem o perioadă de criză. Noi am trăit într-un sistem, oamenii erau obișnuiţi cu anumite valori și au trecut la alt sistem de valori. Nimic nu e ușor.

Schimbările de conștiinţă au loc foarte greu. Poate sunt cele mai dificile schimbări. În mare parte, nici nu se produc. Iată de ce această responsabilitate cade tot pe acești oameni care vor să facă ceva și care au împuterniciri. Eu înţeleg revolta internauţilor în ceea ce privește imaginea orașului după topirea zăpezii. Da, eu admit că sunt lucruri care pot fi îndreptate ușor. Nu trebuie să fii filosof ca să înţelegi că pentru a fi curat, trebuie, mai întâi, ca tu să faci curat. A păstra curăţenia este o obligaţie a fiecăruia dintre noi.

- Dar vreau să revenim la motivul întâlnirii noastre, la ediţia a treia a cărţii despre Chișinău. Când o lansaţi?

- Astăzi, la ora 15.00, la biblioteca municipală centrală.

- În ce tiraj apare, o putem găsi doar în biblioteci?

- Într-un tiraj enorm, de o sută de exemplare.

Unul sau două exemplare vor fi în vânzare la lansare, pentru muzee, nu și pentru cititori. Volumul îl puteţi găsi doar în biblioteci. Dacă voi avea posibilitatea să găsesc finanţare pentru repetarea tirajului, o voi face cu plăcere.

- Dar cu sprijinul cui a apărut acest tiraj?

- Acest tiraj a apărut pe banii bibliotecii municipale.

- Am și o întrebare indiscretă la final. S-a apropiat vreodată cineva să doneze bani pentru o viitoare carte?

- Da. S-a întâmplat o dată. Un fost inginer electrician a venit la mine și a cumpărat o carte. Și când am vrut să-i dau restul, mi-a spus că nu-l ia, ci lasă banii pentru următorul volum. Ar fi minunat dacă ar fi cineva dispus să plătească un tiraj, pentru că aș mai avea de adăugat și la cartea I, și la cartea a II-a unele nuanţe, informaţii de care le-am mai aflat pe parcurs. Există solicitări din România, Germania și eu nu le pot da volumul.

- Personal încurajez astfel de publicaţii, pentru că omul care o citește rămâne impresionat și este tentat să participe la păstrarea memoriei orașului și, foarte important, vrea să contribuie la păstrarea acestei memorii.

- Sunt de acord, cel mai important lucru care se realizează însă este faptul că cititorul începe să se simtă responsabil pentru oraș.

- Vă mulţumim și sper să ne întâlnim curând cu noi povești de iubire despre Chișinău.

Liliana POPUŞOI, pentru FLUX

Cultur=

28 FEBRUARIE 2014

Leo BUTNARU

ORA NAŢIONALĂ DE LICHIDARE A NAIVITĂŢII

11

FLUX

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI Clădirea Primăriei oraşului Chișinău

(Pagini de jurnal)

28.I.1993 Zadarnic ne măgulim că am putea avea vreun raport (de dăinuire) cu eternitatea.

Pentru om, ca eu singular, veșnicia este în genere exclusă. Eu-l e de cea mai infimă durată.

Noi-ul, ca neam, ca popor, e mai aproape de o atemporalitate, adică de un provizorat de foarte, foarte (fie) lungă durată. Însă această atemporalitate nicidecum nu e o „suprapunere” cu Eternitatea; (totuși) provizoratul ei, oricât de extins, nu înseamnă prezenţă infinită.

Infinitul temporal nu există nici chiar pentru un neam, un popor; nici chiar pentru umanitate. Și noi-ul ca popor, și noi-ul și toţi, toţi ceilalţi, ca umanitate, ca civilizaţie terestră, nu este de-a pururi. Poate fi de o prezenţă atemporală, dar nu de o durată absolută. Iar de eu-l meu, al tău, al lui, luat aparte, ce să mai vorbim?!… Eu-l este efemerida duratei cosmice. Și nici nu poate fi altceva, când – numaidecât – dispar neamuri, popoare, civilizaţii, planete pe care a fost prohibită viaţa…

Aseară, târziu, pe la fără un sfert miezul nopţii, TVR, în cadrul emisiunii „Simpozion”, a dat aspecte de la Gala Premiilor „Luceafărul”.

Sanda Vișan a ales secvenţe din dialogurile pe care le-a avut cu Ulici, Baltag, Butnaru și Stanca. Eu am citit și versuri. Oricât de târziu o fi fost, mă telefonează Vasile Gârneţ – „ca să fiu primul care te felicită”, zice, spunându-mi că am vorbit bine. Pare-se că într-adevăr m-am descurcat, răspunsurile fiindu-mi cursive, clare și un pic ingenioase. Dar… sigur, altceva, altceva este important; mai important. Iar noi, scriitorii sau doar așa-numiţii scriitori, rămânem extrem de neimportanţi și mărunţi într-ale noastre, precum Co. D., care, trecând din apartamentul vechi în cel nou, scoate caloriferele de fontă, scoate și altceva, încât familia care intră în locul lui se pomenește ca într-o peșteră preistorică. Apoi îmi povestea Cimpoi, când intrase și el în casa în care locuise Vit. Filip, văzu că „precursorul” său scosese din perete câţiva metri de fir electric, scobind tencuiala… Iar pe atunci metrul de atare fir nu costa decât câteva copeici chioare…

Am trecut pe la fosta librărie „Drujba”, de unde m-am ales cu: povestiri de Federigo Tozzi, „Retrospective”, volum de Anton Dumitriu, și „Basarabia, ţară de pământ” a lui Geo Bogza. Revista „Arc” nr. 3 din anul trecut n-am mai găsit-o. O văzusem la E. Cioclea la „TM”, dar nu avui șansă.

31.I.1993 Prin E. Tarlapan, Ion Cristofor îmi trimite de la Cluj „Tribuna” din iulie (nr. 20) din anul trecut, în care a publicat o recenzie la volumul meu de versuri „Șoimul de aur”. De fapt, mi-a expediat doar șpaltul paginii, deocamdată negăsind un exemplar de revistă. Iată un extras: „La polul opus al poeziei citite în pieţele publice dorește a se situa și lirica lui Leo Butnaru (…) poetul intenţionând să sublinieze (…) dorinţa de a nu repeta locurile comune ale unei lirici tradiţionaliste și «ocazionale»”. În scrisoare, Ion Cristofor (Filipaș – acesta îi este numele civil) îmi recomandă să lansez în colecţia „Poeţi de duminică!” și o carte de Aron Cotruș. Trebuie să-l informez că o astfel de carte se află deja la tipografia din Tiraspol.

Vineri și sâmbătă, împreună cu Cimpoi și Vodă, am mers la Huși și Vaslui, unde au avut loc, în trei instituţii, lansări de carte ale lui Theodor Codreanu „Modelul ontologic eminescian”. Prima – la liceul „Cuza Vodă” din Huși. Elevi, profesori, expoziţie din cărţile noastre.

După-masă, plecăm la Vaslui, festivitatea având loc la Biblioteca judeţeană „Nicolae Milescu-Spătaru”. Aici vin și gălăţenii de la editura „Porto-Franco”, care a editat cartea – Radu Mihăiescu, Ion Chiric și Ion Trif Pleșa. Directoarea bibliotecii – dna Moldovanu, consilier la inspectoratul culturii; dl Ion Mancaș.

Mânem la hotelul „Dimitrie Cantemir” din Huși. Din ce raţiune i s-a pus acest nume de domnitor și savant? Poate din considerentul că Dm. Cantemir a călătorit foarte mult, a mas prin corturi și hanuri de acum trei secole? Mă rog… La urma urmelor, ce contează?

Sâmbătă, lansarea are loc la biblioteca municipală din Huși. Ca și în celelalte cazuri, e un public select. Se mai lansează și o carte a medicului Străchinaru despre copiii cu dizabilităţi. A edita-o, în Suedia, o organizaţie filantropică. Doctorul e originar din Noua Suliţă, Hotin.

S-au dovedit a fi foarte activi și doi epigramiști din localitate, dl Donose, adjunct de director la bibliotecă, și profesorul V. Macarie. Mai toţi cei din faţa asistenţei s-au ales cu referinţe epigramatice. A mea, pornind de la mărturisirea-mi că Gh. Vodă mi-a fost întrun fel naș la debutul editorial, sună astfel (dl Macarie): Domnului Leo poetul I s-a publicat sonetul Și mai târziu o odă – Dacă are naș un Vodă.

E drept că în cartea de debut nu am avut nici sonet, nici odă, ci doar versuri libere și albe, mai greu de admis pe atunci, de aceea nașul avu și rolul său.

Apoi am mers la IAS-eul dlui Neamţu, la o degustare de vinuri. Excelente – „Busuioaca de Bohotin”, „Tămâioasa”. Dar și „Feteasca”, și „Zghiharţa”. Vinuri naturale, netratate cu oxidanţi, precum multe de-ale noastre. Sala de degustare – superbă, placată cu panouri din stejar pe care au fost încrustate diverse motive inspirate de Bahus și podgoreni. Masa propriu-zisă a fost la bibliotecă. Anturaj de oameni blajini, cuviincioși și dornici de a ieși din rigidităţile localiste. În acest sens, demne de reţinut mărturisirile poetului și prozatorului Ion Gheorghe Pricop, care locuiește în comuna Duda, unde e profesor: lipsa unui cerc literar sau a unor oameni cu care să-ţi împărtășești ceea ce e legat de scris, de carte, de literatură în general. Mi-a oferit volumul său de nuvele „Călăreţul de os”, apărută în 1991 la „Cartea românească”. Și cu această ocazie am avut a mă convinge că emisiunea „Simpozion” de la TVR e vizionată de multă lume, chiar dacă e dată pe post după 23.30.

La biblioteca din Huși, răsfoind nr. 3 al „României literare”, găsim și recenzia pe care a scris-o Mihai Cimpoi la „Șoimul de aur”. Lapidar, concentrat și, pare-se, bine diagnosticat.

Dezamăgit de modestia bibliografică a librăriei „Luceafărul” din Huși, pe care, acum vreo 2-3 ani, o găsisem într-o abundenţă de carte. Nu pot zice că nu am găsit și acum câteva titluri de reţinut, printre care „Cartea de vise” a lui Leonid Dimov (m-a rugat Arcadie Suceveanu să i-o găsesc; am procurat 5 exemplare, pentru că la Chișinău sunt și alţi simpatizanţi ai creaţiei acestui autor); apoi „Trepte de jad. Antologie de poezie chineză clasică shi”, Volker Braun – „Proces Galilei”, versuri în colecţia „Orfeu”; A. R. Ammons – „Poeme”, colecţia „Poesis”. Plus alte cărţi…

4.II.1993 Acum trei zile, mi-a telefonat dl Baghiu, directorul editurii „Princeps” din Iași, solicitându-mi o carte de versuri, pe care ar dori să o publice în primul trimestru al anului curent. (E posibil?...) I-am promis că o „regizez” în două săptămâni. Acum redactez, selectez, dactilografiez … imaginez. Volumul – până la o sută de pagini manuscris. Cred că i-am găsit și un titlu: „Ora naţională de lichidare a naivităţii”.

(Dar va putea fi concurat, eventual, de altele.)

Doamne, ajută!

6.II.1993 În pofida unei troahne incisive, aprig frământătoare de mădulare, pe care totuși prin forţare la înghiţituri de hapuri, am reușit s-o cam pun la punct (mă mai chinuie doar niște erupţii de tuse), izbutesc să-mi păstrez o bună eupnee a muncii asupra manuscrisului menit editurii „Princeps”, asupra unor poeme

revenind cu redactări aproape categorice, dactilografiind cele o sută de pagini și găsindu-le, consider, regia optimă ca arhitectură de volum.

Poate că pe unii autori de la noi Supremul i-a înzestrat cu mai mult har decât pe alţii, de aiurea, însă la ai noștri nu le-a insuflat și o încrede în studiu de înaltă probă, în cercetare estetică, în temeinică școlire artistică. De aici și aproape de ne-frecata (ca arama samovarului, să zicem) patină a provincialismului de culoare kaki-mucedă sau, mai loial zis: oxidat.

Am pregătit pentru „LA” un mai amplu grupaj de versuri, pe care mă hotărăsc să-l prezint aici, de când mă știu colaborator cu respectiva publicaţie. Asta e: alintaţi cu spaţiul ce li s-a acordat la „LA” au fost doar 3-4 inși, care nu totdeauna au dat cele mai bune versuri.

Au dat, pur și simplu, pagini-pagini, toleraţi, suportaţi, mai mult din teamă, decât din respect, de succesivii diriguitori ai săptămânalului. Eu însă nu prezint tocmai o pagină. Circa 300 de versuri. Titluri – 18. Consemnez faptul, pentru a putea constata „viteza” de înaintare spre „în lumină”. Cine știe ce are „LA” în sertare. Contez însă pe decizia lui Sică Romanciuc.

Facem cu E. Tarlapan un „eu-ţie, tu-mie” cu cărţile noastre poștale din setul „Scriitorii Moldovei”. El scrie: „Fratelui Leo Butnaru/ inspiraţie cu caru’!”.

Pregătesc alte 8 poeme pentru revista „Columna”, concomitent reușind să retranscriu fundamental 3-4 texte din volumul „Duminici lucrătoare”. Astfel le scot dintr-o rectitudine a… incertitudinii, dându-le accent liric, relief lingvistic, reașezare ritmică și chiar reorientare semantică. Elimin „neutralitatea” sau „cuminţenia” existenţială, reduc din generalitatea lor evazivă, caut corespondenţe mai umbroase, mai dramatice ale pulsaţiilor lirice originare. E un fel de a scrie a doua oară, cu totul (aproape) altfel un poem pe o temă apărută (cândva). Poţi ajunge la o altă variantă sau la un cu totul alt poem. Și iarăși triplu-paralel: citesc în ritm forţat, dar nu galopant, volumul lui Ioanid Romanescu „Dilatarea timpului”, mai recitesc o altă carte a sa, „Școala de poezie”, după care mă așteaptă un cu totul alt Romanescu, cel de cândva, din cartea „Morena”. Din primele două spicuiesc câteva versuri (sunt mult mai multe, memorabile, între cele patru coperte) deosebit de frumoase, miezoase prin multăspunere și rarisimă intuiţie care le-a surprins, zămislit și le-a adus pe lume. Pornind de la ideea că de la palatul lui Dionysos pe Platon l-a răscumpărat din sclavie „nu vreun rege sau văcar,/ ci filozoful Amikeris”, protagonistul ar avea și el nevoie de mult aur, ca să răscumpere multe fiinţe înrobite, însă, neavându-l, merge pe cale ascunsă a viclenei diplomaţii… nobile, „manevrând legi, salvând vieţi,/ ocultând până și voinţa zeilor”, și iată mărturisirea sacramentală: „Sunt obosit – mai greu decât carnea atârnă măștile pe mine –/ dar nu renunţ,/ chiar dacă într-atât multiplicat/ nu mai pot să inspir nimănui încredere”. Astea sunt din „Dilatarea timpului”. Iată altele, din „Școala de poezie”, volum ce are și o prefaţă interesantă, scrisă de însuși Romanescu, care, lucru știut, e un poeta doctus, cel care declară pe bună dreptate că are propria sa mașină estetică: „îi spulbera în eroare/ pe toţi cei care se apropiau – / cum ai vedea în ochii unui cal/ plânsul întregii Asii” („Palimpsest”).

Versurile 3-4, extraordinare prin ele înseși, obţin forţă când sunt puse în relaţii cu verbul „a spulbera”, cu numeralul „toţi” și alt verb, „a se apropia”, din primul și a doilea vers.

Iar în poemul „Școala de poezie” (aglomerare) citim parcă un alt poem, de sine stătător: „eu atât am făcut am spart fereastra/ să intre muza mea cu pântecul la gură/ să-mi nască poemul/ de ce s-o las pe drumuri nu-i Fecioara Maria/ dar nici Mari regimentului”.

Plus, integral, poezia „Fanatism” (Aztecii).

La sfârșitul secolului al XIX-lea, primarul orașului Chișinău, K. Schmidt, a înaintat iniţiativa construcţiei unui sediu nou pentru Duma orășenească, pe locul ocupat de depoul de pompieri. Proiectarea a fost încredinţată arhitectului orașului de atunci, Mitrofan Elladi. În ajutorul său a fost invitat A. I. Bernardazzi. Arhitectura clădirii este în spirit eclectic, în baza arhitecturii renașterii italiene.

Construcţia sediului Dumei a fost terminată în 1902. În timpul celui de al Doilea Război Mondial, clădirea a fost puternic deteriorată, fiind reconstruită în anii postbelici după fotografiile clădirii, responsabil fiind arhitectul orașului din acea perioadă, R. Kurtz.

Clădirea, ridicată în două niveluri, cu planul în formă de careu, ocupă colţul cartierului, mărginit lateral de strada Vlaicu Pârcălab, construită cu faţadele principale pe liniile roșii ale străzilor. Intrarea principală este soluţionată printr-un rezalit amplasat la colţul clădirii, încununat cu un turn cu orologiu, vechi simbol al autoadministrării urbane, intrarea dominată de volumul unui balcon-tribună, element de aceeași origine istorică.

Decoraţia plastică este bazată pe combinaţie de forme medievale gotice și renascentiste specifice Toscanei. * Monument de arhitectură și istorie de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe a Moldovei.

Sursa: monument.sit.md

Un roman necunoscut al lui Charlie Chaplin „Footlights”, singurul roman scris de Charlie Chaplin, dar rămas aproape necunoscut până acum, a fost publicat pentru prima dată la 66 de ani după ce a fost scris. Lansarea oficială a ineditului volum a avut loc luna aceasta, la Londra, cu ocazia aniversării centenarului personajului Charlot.

Scris în 1948, romanul lui Charlie Chaplin, intitulat „Footlights”, a fost descoperit, recent, în arhivele Cinematecii din Bologna (Cineteca di Bologna). Acesta a stat la baza filmului „Luminile rampei / Limelights”, care a apărut în 1952. Pelicula în care un clovn reușește să salveze o dansatoare de la sinucidere s-a bucurat de un mare succes în lumea cinematografiei.

Cartea a fost publicată în limba engleză, de către Cinemateca din Bologna, cu aprobarea familiei celebrului actor, se precizează într-un comunicat publicat pe siteul instituţiei italiene. Romanul „emoţionează prin vitalitatea sa, echilibrul său narativ, libertatea sa” și printrun stil literar apropiat de cel al lui Charles Dickens, mai ales în descrierile și studiul personajelor prezentate, se afirmă în același comunicat emis de Cinemateca din Bologna.

Potrivit lui David Robinson, biograful celebrului actor, romanul a fost cel mai probabil inspirat de întâlnirea lui Charlie Chaplin cu legendarul dansator rus Vaslav Nijinsky, în 1916.

Charles Spencer Chaplin s-a născut la Londra, în 1889, într-o familie săracă. Ca adolescent, el a început să joace în comedii muzicale în cartierul londonez Soho, apoi a devenit actor într-o trupă de teatru. În prima sa apariție pe ecran, în februarie 1914, Charlie Chaplin a interpretat pentru prima dată personajul Charlot, care l-a făcut celebru în lumea întreagă, în filmul „Lupta pentru existenţă/ Making a Living”. Chaplin joacă rolul unui escroc cu pălărie de trestie de zahăr, mustață și pantaloni largi, personaj care devine faimos în întreaga lume.

Sursa: ziuanews.ro

FLUX

12

Magazin

28 FEBRUARIE 2014

MAPAMOND CULINAR

„Rătăcirea restabilește armonia originală ce exista odată între om și univers.”

Anatole France

Danemarca şi secretele ei culinare

Că tot nu se dă dus frigul de afară, nu ne rămâne altceva decât să ne lăsăm și noi purtați de imaginație și să călătorim către o nouă țară. Pentru a ne mai dezmorți puțin și a ieși din starea de monotonie, vă invit să urcăm pe biciclete și să ne îndreptăm către țara cu cei mai fericiți oameni de pe planetă: Danemarca.

Nu întâmplător am ales să mergem cu bicicleta, căci Copenhaga, capitala Danemarcei, pe care o vom descoperi împreună, este supranumită și capitala bicicletelor (alături de Amsterdam). Aici numărul bicicletelor depășește numărul locuitorilor, fiind unul din mijloacele de transport preferate. Poate datorită acestui fapt danezii și-au câștigat locul I în topul țărilor cu cei mai fericiți locuitori?

Pedalați liniștiți pe străzile pentru bicicliști – în Danemarca există o adevărată cultură a ciclismului, aceștia fiind respectați de toți participanții la trafic. Copenhaga a fost votată ca fiind cel mai potrivit oraș pentru ciclism, având parte de o infrastructură extrem de bine pusă la punct, inclusiv străzi cu prioritate. Iar dacă v-a venit cheful de o plimbare nocturnă, n-aveți nicio grijă, cei peste 390 km de piste pentru biciclete din Copenhaga sunt iluminați și noaptea.

De e soare, ninsoare sau ploaie, cu toții, de la picii care merg la grădiniță, la bărbații îmbrăcați la patru ace ce se îndreaptă spre birouri, de la bătrânii ce au ieșit la plimbare, la domnișoarele îmbrăcate în rochii și pantofi cu toc, ce sunt gata de petrecere, toți aleg bicicletele pentru a se deplasa. Așa că, să nu vă mire dacă o să vă zic că aici parlamentarii nu se plimbă cu mașini de lux, peste 60% dintre aceștia pedalând către serviciu pe biciclete.

Eh și acu sper că v-am convins să facem o plimbare pe două roți, pentru a descoperi orașul arhitecturii multicolore și al oamenilor plini de voie bună. Și nu vă faceți griji dacă nu aveți o bicicletă, aici puteți împrumuta una gratuit.

København (numele Copenhagăi în daneză) se traduce în română ca Portul Comercianților, amintind de poziționarea orașului pe cele 2 insule: Saelland și mica insulă d`Amager, în Marea Baltică.

Orașul impresionează din primele clipe prin clădirile, nu foarte înalte, cu acoperișuri și fațade viu colorate, ce-ți insuflă pe dată o doză de bună dispoziție și fericire.

Ca să ne facem o imagine panoramică asupra orașului, începem călătoria cu vizitarea turnului primăriei, Radhus.

Cu o înălțime de peste 100 de metri, odată urcați în turn, descoperim de la înălțime locurile pe care vrem să le explorăm în plimbarea noastră, priveliștea fiind extraordinară.

Cu o istorie a monarhiei de peste 600 de ani, nu este de mirare că în capitala daneză avem ocazia să admirăm multe palate regale impresionante. Plimbarea noastră ne găsește la ora 12 fix, în zona reședinței reginei, castelul Amelienborg, unde admirăm ceremonia de schimbare a gărzii regale, eveniment ce atrage zilnic o mulțime de turiști și localnici impresionați de fastul și frumusețea momentului.

Castelul Rosenborg este un alt edificiu ce merită vizitat, datorită arhitecturii sale grandioase în stil renasCă tot vorbeam de simplitatea preparatelor, unul dintre cele mai răspândite ar fi Smørrebrød – în fond, nimic altceva decât un sandvici cu o singură felie de pâine și cu o varietate largă de ingrediente deasupra. Acesta a devenit popular în 1840 în rândul muncitorilor și al fermierilor, fiind consumat în special la masa de prânz. În timp, bucătarii danezi au reușit să facă dintr-un banal sandvici o adevărată artă, smørrebrød devenind emblematic pentru bucătăria daneză.

Smørrebrød Ingrediente: pâine de secară felii unt pate de ficat ou castraveți (marinați sau proaspeţi) ori verdeață Pateul pentru sandvici îl putem prepara rapid în casă: fierbem ficații de pasăre sau porc în apă cu sare, iar când sunt gata îi punem într-un bol.

Adăugăm o ceapă mică tocată mărunt și facem o pastă cu ajutorul unui blender, condimentăm cu sare și piper și e gata. Dar putem să nu ne complicăm și să luăm unul din comerț. Ungem feliile

centist. Această fostă reședință de vară a regelui, transformată în muzeu încă de la 1830, găzduiește bijuteriile coroanei. Așa că pentru a descoperi o părticică din istoria Danemarcei sau, pur și simplu, pentru a ne plimba prin grădinile castelului, merită să facem un mic popas aici.

Pentru a intra în atmosfera orașului și pentru a reuși să-i admirăm cât mai mult farmecul, vă propun să parcăm bicicleta și să ne plimbăm cu barca pe canalele navigabile ale orașului.

După această plimbare, facem un mic popas în portul din Copenhaga, la una dintre cele mai populare și fotografiate statui din lume: Mica Sirenă. Frumoasa sculptură din bronz a fost realizată în cinstea povestirii cu același nume, scrisă de Hans Christian Andersen, și înfățișează o sirenă stând melancolică pe stâncă.

Zonele verzi conferă un farmec aparte orașului, acesta având o mulțime de parcuri și grădini. Minunata grădină botanică e musai de vizitat, aceasta găzduind peste 20 de mii de specii de diferite de plante. O altă atracție „verde” este imensul parc Tivoli, unde găsim și un parc de distracții vechi de peste 150 de ani. În apropiere de Tivoli, amatorii de bere pot vizita muzeul fabricii daneze de bere, Carlsberg.

După atâta plimbat, parcă m-a cam luat foamea, așa că haideți să lăsăm aromele din bucătărie să ne ducă către colorata, gustoasa și vesela Danemarcă. Căci, după cum zicea și scriitoarea Virginia Woolf, „Un om nu poate gândi cum trebuie, iubi cum trebuie sau dormi cum trebuie dacă nu mănâncă cum trebuie”.

Cultura culinară daneză a fost cultivată și îmbunătățită de-a lungul multor generații și este înrădăcinată în principal în bucătăria țărănească de demult, bazându-se pe rețetele vechi de pe întreaga întindere a regatului.

Influențată de clima rece a țării, aceasta folosește îndeosebi produsele pe bază de carne – în special, carne de porc - dar, de asemenea, carne de vită, împreună cu o mulțime de legume și fructe de pădure. Carnea de pasăre și produsele din pește ocupă și ele un loc important în bucătăria daneză. Un loc de cinste le este rezervat preparatelor deshidratate și afumate, care pot fi păstrate timp îndelungat, fiind o sursă de hrană în perioadele geroase.

Dar bucătăria daneză nu este una statică, aceasta se află într-un proces continuu de reinventare, bucătarii moderni preluând rețete vechi și interpretându-le, inventând noi preparate savuroase.

Bucătarii danezi, inspirându-se din practicile continentale, au dezvoltat în ultimii ani o serie inovatoare de preparate gastronomice, bazate pe produse locale de înaltă calitate. Ca urmare, atât în Copenhaga, cât și în alte provincii descoperim un număr considerabil de restaurante apreciate pe plan internațional, multora dintre ele acordându-li-se renumitele stele Michelin. În ultima perioadă, bucătăria nordică, alături de cea mediteraneană, a reușit să se impună ca fiind una dintre cele mai sănătoase bucătării. În acest sens, guvernele țărilor nordice (Danemarca, Suedia, Finlanda, Islanda, Norvegia) au semnat un proiect comun, de promovare a bucătăriei nordice, numit „noua hrană nordică”.

Flæskesteg Ingrediente:

de pâine cu puțin unt, apoi adăugăm un strat generos de pate. Deasupra punem felii de ou fiert și de castravete. Servim cu un pahar de bere rece (alegem bere daneză – Carlsberg sau Tuborg).

Eu am ales o rețetă mai simplă.

Dar putem da frâu creativității culinare și să combinăm somon afumat cu verdeață, roșii, sau ouă cu creveți și salam uscat afumat, posibilitățile sunt nenumărate, singurul lucru de care trebuie să ținem cont e să folosim ingrediente nordice, pentru a avea un smørrebrød autentic.

Preparatele din carne de porc sunt foarte apreciate de danezi. Una din rețetele preferate fiind Flæskesteg – o suculentă și savuroasă friptură, servită în special la mesele de Crăciun și alte sărbători.

500 g mușchi de porc 3-4 căței de usturoi tocați 2-3 frunze de dafin mărunțite sare, piper, cimbru Spălăm carnea de porc și o crestăm adânc, din loc în loc, cu vârful unui cuțit. Amestecăm restul ingredientelor și ungem carnea cu ele, introducând usturoiul în crestături.

Punem carnea într-un vas (preferabil care are grătar) la cuptor, adăugăm o cană de apă. Acoperim vasul și-l dăm la cuptor pentru o oră, la 250 de grade. Apoi scoatem vasul, întoarcem carne pe cealaltă parte, mai adăugăm puțină apă, dacă este necesar și dăm la cuptor pentru încă 30-40 de minute la

o temperatură de 200 de grade. Stingem focul și lăsăm la cuptor pentru 10 minute.

Servim cu muștar și murături.

De departe, cea mai populară rețetă este Frikadelle, chifteluțele daneze din carne de porc. Acesta este un preparat naţional, vechi din 1648.

Frikadelle Ingrediente: 250 g de carne tocată de porc 250 g de carne tocată de vită 1 ceapă 100 g de pesmet 2 ouă 150 ml de lapte 50 g de unt sau margarină ienibahar, sare și piper

Amestecăm într-un bol carnea împreună cu ceapa tocată și pesmetul măcinat. Apoi batem ouăle într-un bol, adăugăm laptele și condimentele și le amestecăm. Adăugăm puțin câte puțin din compoziția de ouă, în carne, amestecând până obținem o compoziție uniformă. Lăsăm compoziția să se odihnească cel puțin o oră la frigider, după care o amestecăm energic, cu mâinile. Încălzim o tigaie și topim untul în ea. Formăm biluțe alungite din compoziția de carne, le punem în tigaie și le rumenim la foc mare pe ambele părți, după care dăm focul mai mic și le prăjim câte 5 minute pe fiecare parte.

Servim cu cartofi, sfeclă fiartă și murături. În continuare vom face o supă mai puțin obișnuită, una dulce. Danezii sunt cunoscuți pentru supele lor de fructe. Pentru că e iarnă putem folosi în special fructe congelate și uscate, pe timp de vară înlocuindu-le cu fructe de sezon.

Supă daneză de fructe Ingrediente: 700 ml de apă 2 linguri de amidon 3 mere 300g de prune congelate (sau caise, fructe de pădure, vișine, căpșuni etc.)

1 baton de scorțișoară 100 g de zahăr 1 linguriță esență de vanilie 100 ml de smântână.

Punem apa într-un vas pe aragaz,iar când începe a fierbe dăm focul mai în-

cet și adăugăm treptat amidonul dizolvat, amestecând în continuu. Adăugăm merele decojite și feliate, fructele congelate, zahărul, scorțișoara și vanilia. Lăsăm să fiarbă 10 minute. Luăm un polonic de supă și adăugăm peste smântână, în fir subțire și batem cu un tel până se omogenizează, apoi turnăm încet compoziția în cratița cu supă de pe foc, amestecând ușor.

Scoatem batonul de scorțișoară și lăsăm supa să se răcească, apoi o pasăm cu un blender. Se poate servi atât caldă cât și rece. În final vom pregăti un desert danez extrem de rapid, ideal pentru diminețile în care ne grăbim sau pentru a fi savurat seara cu o ceașcă de lapte fiert cu miere, înainte de somn.

Spandauer Ingrediente: 1 pachet de aluat de foietaj 200 g de brânză 2 ouă 50 g de zahăr coaja rasă de la o lămâie dulceață (de care ne place)

Decongelăm foietajul și-l tăiem în pătrate egale, cu laturile de 4-5 cm.

Brânza o amestecăm cu un ou și o batem bine până obținem o cremă, adăugăm coaja rasă de la lămâie, zahărul și amestecăm.

Punem câte o lingură de brânză în centrul fiecărui pătrat de aluat, apoi îndoim colțurile, fără a le lipi însă.

Dăm la cuptor la o temperatură de 180 de grade pentru un sfert de oră, punem deasupra fiecărei plăcințele o lingură de dulceață, ungem cu ou bătut și dăm la cuptor pentru încă aproximativ 7-8 minute.

Pe final de călătorie vă zic God Appetit și vă doresc să aveți parte de o primăvară frumoasă, plină de verdeață (taman bună de pus în mâncare)!

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Diverse

28 FEBRUARIE 2014

BEAUTY Ghimbirul – utilizări cosmetice

Proprietăţile ghimbirului nu se rezumă doar la domeniul medical și culinar. În ultimul timp, această „plantă minune” este din ce în ce mai prezentă în industria cosmetică. Delectează-te cu o ceașcă de ceai de ghimber pentru a diminua efectele stresului.

Ghimbirul se regăsește în compoziţia parfumurilor, a produselor pentru îngrijirea tenului și părului, dar și în medicina alternativă, deoarece relaxează și detensionează musculatura.

Componentele antioxidante ale ghimbirului protejează celulele de agresiunea radicalilor liberi și, în același timp, ajută la întinerirea pielii. Vitaminele conţinute de ghimbir (magneziu, calciu, fier și cupru), facilitează formarea colagenului – substanţa care menţine fermitatea pielii.

Efectele purificatoare, tonifiante și calmante stimulează circulaţia. Din această cauză, ghimbirul este întâlnit în compoziţia cremelor antiîmbătrânire sau a loţiunilor destinate tenului obosit sau tern.

Probleme cu celulita? Ghimbirul are efect de încălzire a pielii, intensificând circulaţia sangvină. În ceea ce privește îngrijirea părului, ghimbirul este folosit pentru a fortifica firul de păr, împiedicând căderea acestuia.

Acest lucru se datorează acizilor grași conţinuţi de ghimbir care au rolul de a stimula foliculii.

Dacă produsele cosmetice nu te-au convins, îţi poţi prepara acasă măști cu ghimbir și miere pentru îngrijirea corpului și a părului.

One.ro

13

FLUX

Cele mai populare mituri legate de nutriţia sănătoasă, demontate de specialişti Multe dintre informaţiile privind o nutriţie sănătoasă vehiculate în societate au fost demontate de-a lungul timpului. Ouăle, spre exemplu, deși conţin colesterol, sunt considerate unele dintre cele mai sănătoase alimente din lume, în special dacă sunt consumate de dimineaţă.

Sfaturile nutriţioniștilor nu sunt întotodeauna cele mai sănătoase, scrie Business Insider. Publicaţia a întocmit o listă de idei preconcepute care s-au împământenit în cunoștinţa generală, dar care au fost demontate cu argumente știinţifice.

Ouăle conţin colesterol, de aceea au fost considerate pentru mult timp un aliment care mărește riscul unor afecţiuni cardiace.

Cu toate acestea, cele mai recente studii arată că ouăle nu sunt responsabile pentru apariţia bolilor de inimă. Mai mult, sunt unele dintre cele mai nutritive mâncăruri și pot ajuta la scăderea în greutate, dacă sunt consumate de dimineaţă. În urmă cu câteva decenii s-a împământenit concepţia că grăsimile saturate sunt nocive pentru sănătate. Între timp s-a dovedit că mâncărurile naturale

care conţin o cantitate ridicată de grăsimi saturate, cum este carnea, uleiul de cocos, brânza sau untul, sunt recomandate pentru o dietă sănătoasă.

Numeroase regimuri recomandă consumul de cereale. În realitate, acestea conţin o cantitate relativ scăzută de substanţe nutritive în comparaţie cu alte alimente, cum sunt legumele. Mai mult, cerealele care conţin gluten pot crea anumite probleme de sănătate.

Ideea conform căreia consumul de proteine în exces este periculos pentru oase și rinichi s-a dovedit, de asemenea, falsă. Proteinele ajută la întărirea structurii osoase și reduc riscul fracturilor. Mai mult, acestea scad tensiunea arterială și reduc din simptomele diabetului, ceea ce reduce riscul insuficienţei renale.

Alimentele cu o cantitate redusă de grăsimi se pot dovedi, în ciuda preconcepţiilor, periculoase.

Asta pentru că sunt în general mâncăruri procesate și conţin cantităţi ridicate de zahăr, sirop de porumb sau îndulcitori artificiali, produse dăunătoare.

Totodată, regimurile bazate pe alimente care conţin puţine grăsimi și mulţi carbohidraţi nu sunt

eficiente, fiind chiar inferioare celor în care se recomandă consumul de mâncăruri bogate în grăsimi și cu o cantitate mai redusă de carbohidraţi. Oamenii de știinţă au dovedit că cele mai eficiente diete în ceea ce privește reducerea kilogramelor în plus și însănătoșirea metabolismului sunt cele în care se recomandă alimente cu puţini carbohidraţi.

Grăsimile Omega-6 și Omega-3 sunt necesare, însă excesul de uleiuri din seminţe mărește riscul apariţiei unor boli de inimă. În ceea ce privește consumul de zahăr, specialiștii susţin că efectele nocive nu ţin doar de „caloriile goale” (calorii care nu conţin substanţe nutritive – n.r.) din acest aliment. „Zahărul face ravagii asupra metabolismului nostru, duce la creșterea în greutate și mărește riscul unor boli grave.

Gandul.info

Când gândesc oamenii obiectiv?

Persoanele care trebuie să ia decizii dificile reușesc să reflecteze cu o mai mare obiectivitate atunci când analizează diverse aspecte pe întuneric, potrivit unui studiu realizat recent la Universitatea din Toronto, informează Mediafax.

Oamenii de știinţă canadieni spun că stingerea luminilor reduce intensitatea emoţională, permiţând oamenilor să își păstreze luciditatea atunci când trebuie să ia decizii dificile.

Potrivit cercetătorilor de la University of Toronto Scarborough din Canada, atât emoţiile pozitive, cât și cele negative sunt resimţite mult mai intens pe lumină.

Alison Jing Xu, profesor de management la această universitate, și Aparna Labroo, profesor la Northwestern University, au realizat o serie de studii pentru a examina neobișnuitul paradox al luminii și al emoţiilor umane. În schimb, alte studii precedente au arătat că oamenii pot fi mai optimiști în privinţa cotaţiilor de la bursă în zilele însorite, în timp ce zilele noroase

pot declanșa tulburări de dispoziţie sezoniere. „Am descoperit că în zilele însorite, persoanele predispuse la depresie pot să devină chiar și mai deprimate”.

Pentru a investiga acest fenomen, cei doi cercetători au cerut partici-

DECO

Decorează-ţi casa în tonuri primăvăratice Cu gândul la primăvară, care va redecora cât de curând natura în stilul ei exploziv de colorat și luminos, ne-am întrebat cum ar arată o locuinţă în care primăvara ar fi o prezenţă permanentă.

Ar fi cu siguranţă plină de culoare, lumină și prospeţime și ar invita la relaxare și visare.

Având aceste caracteristici în minte poţi face minuni în decorul casei tale cu doar câteva elemente – perne, tablouri, perdele sau vopsea.

Inspiraţia cromatică a primăverii se traduce în alegerea culorilor vii și a nuanţelor bogate de verde, galben, portocaliu, roz sau mov, care vor crea o sărbătoare cromatică în orice încăpere.

Un decor galben, solar, vă aduce multă căldură și lumină într-o încăpere, așa cum un singur perete vopsit

în verde sau chiar în dungi poate da o notă tinerească locuinţei.

Pernele decorative pot crea un puternic impact primăvăratic în orice spaţiu, mai ales când alegi imprimeuri vesele și culori vibrante.

Florile au cel mai important rol în transformarea naturii primăvara, așa cum pot avea și în designul interior.

Modalităţile de introducere a florilor în decorul unei locuinţe sunt diverse, de la tablouri mari și pline de culoare la draperii, tapet, perne și tapiţerii.

Dacă ţi se pare prea solicitantă această transformare florală a locuinţei, poţi oricând să aduci natura pe masa din bucătărie, pe măsuţa de cafea din living sau pe noptiera cu un buchet de flori.

Casamea.ro

panţilor să acorde note pentru o varietate largă de teme, precum iuţeala sosului pentru aripioare de pui, agresivitatea unor personaje fictive, gradul de atractivitate al unor persoane și gustul a două băuturi fără alcool, servite în condiţii diferite de luminozitate.

Autorii studiului au aflat astfel că emoţiile sunt mai intense pe lumină puternică – sosul are un gust mai iute, personajele sunt percepute ca fiind mai agresive, iar oamenii par mai atrăgători.

Participanţii au băut mai mult suc în zilele însorite și mai puţin în cele noroase, potrivit acestui studiu ce a fost publicat în Journal of Consumer Psychology.

Profesorul Xu crede că efectul pe care lumina strălucitoare îl are asupra sistemului de emoţii uman ar putea fi rezultatul faptului că aceasta este percepută ca o sursă de căldură, iar per-

ceperea căldurii poate să declanșeze o serie de emoţii. „Lumina strălucitoare intensifică reacţiile emoţionale iniţiale pe care oamenii le au faţă de diverși stimuli, inclusiv faţă de produse și de persoane”, a precizat aceeași cercetătoare.

Cele mai multe dintre deciziile mărunte din viaţa de zi cu zi sunt luate pe lumină, însă cercetătorii canadieni au descoperit că reducerea intensităţii luminoase îi ajută pe oameni să ia decizii mai raţionale și să încheie mult mai ușor sesiunile de negocieri. „Vânzătorii ar putea să ajusteze nivelul de luminozitate în magazinele cu amănuntul, în funcţie de natura produselor puse în vânzare. Dacă vinzi produse expresive din punct de vedere emoţional, precum flori sau inele de logodnă, atunci ar avea sens ca magazinul să fie cât mai luminat”, spune Alison Jing Xu. Ea crede că acest efect își atinge potenţialul maxim în zilele însorite, în jurul prânzului, când lumina soarelui este abundentă, dar și în regiunile geografice care au parte de mai multe zile însorite decât zile noroase.

Mediafax.ro

Pantofi stiletto: cele mai noi modele ale sezonului Noul sezon de primăvară se anunţă a fi unul plin de culoare, cu printuri deosebite, texturi diverse și aplicaţii metalice. Și o mulţime de modele de pantofi stiletto, de care te poţi îndrăgosti într-o secundă.

Sezonul acesta fii la înălţime și poartă pantofi cu tocuri ameţitoare care să atragă toate privirile. Îndrăznește să porţi pantofi cu printuri simpatice pentru a-ţi înveseli un outfit în culori neutre; alege stiletto în nuanţe pastel sau monocrome sau, dacă mizezi pe o ţinută all black, poţi opta pentru cei în culori puternice. Nu uita: mereu alege pantofii care se potrivesc conformaţiei tale. Când porţi perechea potrivită de stilettos, corpul tău va fi armonios, iar micile imperfecţiuni vor fi mascate.

• Dacă ești mignonă și porţi fuste sau rochii, alege pantofii cu toc nu foarte înalt pentru a nu crea dezechilibre. Atunci când alegi să porţi pantaloni, mizează pe tocuri ceva mai înalte și poartă doar pantalonii lungi până în pământ. Vei obţine automat iluzia unei siluete bine proporţionate. Evită pantofii cu platformă ori cu tocul prea gros: sunt prea grosolani pentru silueta ta mignonă.

• Dacă nu ai chiar picioare de topmodel, alege pantofii în nuanţe de nude ori pe cei decupaţi în faţă (peeptoes); automat vor crea iluzia optică de picioare mai lungi.

• Dacă ești înaltă, nu te teme să porţi tocuri. Alege fuste creion până la Glamourmagazine.ro genunchi, fuste plisate sau jeanși skinny.

FLUX 3

14

Programe 28 FEBRUARIE 2014

Luni MARTIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.25 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.35 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Documentar. „Enciclopedia lumii vii”. 10.40 De la „cortina de fier” la libera circulaţie. 10.45, 5.15 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 11.00 Bună seara! Talk-show. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Art-club (рус). 13.10, 17.45 Cine vine la noi.

Program de divertisment. 14.15, 18.50 Postcard. Eurovision 2014.

14.25, 3.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.10 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 15.35 Desene animate. „Frumoasa adormită”.

16.00 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 16.30 Fotbal non-stop.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice.

20.25 Vector European. 21.20 În culisele Eurovision. 21.30 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 „Mărţișor 2014”. Concert simfonic. Partea I. 23.10 Cultura azi. 23.55 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 4.30 La noi în sat. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000. md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Santa diabla (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan. ro 23:30 Dincolo de poveștiri 00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan. ro (r) 03:45 Dincolo de poveștiri (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 România, te iubesc! (r) 11:15 Film: Garda de corp (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânâr și neliniștit, ep.4676 15:00 Film: Doctor Dolittle 3 (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.4, an 2 00:00 Serial: Las Fierbinţi (r) 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!”

13:20 „Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Павел Деревянко, Ольга Ломоносова в многосерийном детективе „Черные кошки” 23:55 „Primele știri” (rus) 00:05 „Познер” 01:00 Ночные новости 01:10 „Римма Маркова. Характер не сахар, душа - рафинад” 02:00 „Prima Oră” (R) 03:45 „Истина где-то рядом” 04:00 „В наше время” 05:00 Профилактика

4

Marţi MARTIE

6.05, 7.00, 8.00, 21.00, 0.30 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10-17.00 Revizie tehnică. 17.15 Documentar. „Enciclopedia lumii vii”. 17.45 Cine vine la noi.

Program de divertisment. 18.50 Postcard. Eurovision 2014.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.20 În culisele Eurovision. 21.30 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Dialog social. 22.40„Mărţișor 2014”. Concert simfonic. Partea II. 23.30 În premieră. 0.40 Documentar. „Monumente de arhitectură”. 1.10 De la „cortina de fier” la libera circulaţie. 1.15 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 4.30 Energia regenerabilă. Educaţie. Consum. Progres. 5.00 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 5.30 Vector European.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Doctorul casei (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Chelsea Settles (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.16, 17, an 4 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4677 15:00 Film: Petrecere pentru Gillian 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Faster: Iute ca glonţul 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Promotor (r) 23:20 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.5, an 2 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) Уважаемые телезрители! Приносим извинения за перерыв в вещании с 05.00 до 18.00 в связи с профилактическими работами 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Павел Деревянко, Ольга Ломоносова в многосерийном детективе „Черные кошки” 23:55 „Primele știri” (rus) 00:05 „Вечерний Ургант” 00:40 Ночные новости 00:50„Лариса Лужина. „Она была в Париже” 01:40 Дарья Михайлова в фильме „Валентина” 03:15 Фильм „Королевская регата” 04:40 „Истина где-то рядом”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale.

10.00, 16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

7.00-17.00 Revizie tehnică. 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter. 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:46 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:19 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:36 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:38 PLUS BELLE LA VIE 13:05 FLASH INFO 13:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:37 LA REINE BICYCLETTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 UN OEIL SUR LA PLANÈTE 16:34 CENT REGARDS SUR LE MONDE 17:00 FLASH INFO 17:03 T’ES PAS LA SEULE ! 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ENQUÊTES RÉSERVÉES 20:23 ENQUÊTES RÉSERVÉES 21:15 S’IL N’EN RESTAIT QU’UNE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES POUVOIRS EXTRAORDINAIRES DU CORPS HUMAIN 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 MONSIEUR HIRE 2:14 CHÂTEAU MOUTON ROTHSCHILD 2:36 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREBORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:07 RICARDO 10:33 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT LE MONDE VEUT PRENDRE SA PLACE 12:39 PLUS BELLE LA VIE 13:06 FLASH INFO 13:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:37 LES SUISSES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ENQUÊTES RÉSERVÉES 15:55 ENQUÊTES RÉSERVÉES 16:47 FLASH INFO 16:54 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 SOUS LE FIGUIER 21:05 LA VIRÉE À PANAME 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MÉMOIRES VIVES 22:46 MÉMOIRES VIVES 23:33 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 THALASSA 2:53 LE POINT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

5

Miercuri MARTIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 ȘTIRI. 6.15 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar. „Enciclopedia lumii vii”. 10.10 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 10.25, 15.55 De la „cortina de fier” la libera circulaţie. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur.

13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.15, 18.50 Postcard. Eurovision 2014. 14.20, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.10 Fii tânăr! 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Свiтанок. 17.15 Documentar. „Enciclopedia lumii vii”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct.

21.20 În culisele Eurovision. 21.30 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 „Mărţișor 2014”. Orchestra Prezidenţială condusă de L.Vozniuc și violoncelistul C.Florea. 0.00 Avangaraj. 1.00 Fotbal non-stop.

5.30 Accente economice.

6

Joi MARTIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.20 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Свiтанок. 6.45 Tezaur. 7.10, 8.15, 1.35 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Documentar. „Enciclopedia lumii vii”. 10.15 Chișinăul de ieri și de azi. 10.30 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment.

14.15, 18.50 Postcard. Eurovision 2014. 14.20, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.05 Erudit-cafe. 15.50 Părinţi și copii. 16.30 Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.20 În culisele Eurovision. 21.30 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 „Mărţișor 2014”. „Așa-i jocul pe la noi”. Spectacol muzical coregrafic cu Ansamblul Naţional Academic de Dansuri Populare „Joc”. 0.30 World stories - lumea în reportaje. 5.30 Art-club (рус).

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 13.30 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000. md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Engaged and Underaged 00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Engaged and Underaged (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r)

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Engaged and Underaged 00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Engaged and Underaged (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Petrecere pentru Gillian (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Promotor (r) 14:45 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4678 15:15 Film: Un soţ perfect: Povestea lui Laci Peterson 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 Fotbal: România-Argentina 23:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:45 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.6, an 2 00:45 Serial: Spion pe cont propriu, ep.2, an 1 01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Fotbal: România - Argentina (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Un soţ perfect: Povestea lui Laci Peterson (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoppin 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4679 15:00 Film: Romanticii 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Las Fierbinţi, ep.4, sezon V 21:30 Serial: O săptămână nebună, ep.4, sezon 1 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep 7, an 2 00:00 Serial: Spion pe cont propriu, ep.3, an 1 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!”

13:20 „Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Павел Деревянко, Ольга Ломоносова в многосерийном детективе „Черные кошки” 23:55„Primele știri” (rus) 00:05„Вечерний Ургант” 00:40 Ночные новости 00:50 „Три жизни Евгения Евстигнеева” 01:40 Фильм „С тобой и без тебя” 03:00 „Prima Oră” (R) 04:45 „Истина где-то рядом”

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!”

13:20 „Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Павел Деревянко, Ольга Ломоносова в многосерийном детективе „Черные кошки” 23:55 „Primele știri” (rus) 00:05 „Вечерний Ургант” 00:30 Ночные новости 00:40 „Валентина Терешкова. Звезда космического счастья” 01:30 Комедия „Дневник слабака: Дни собаки” 03:00 „Prima Oră” (R) 04:45 „Истина где-то рядом”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale.

10.00, 16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 AL DENTE 10:36 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT LE MONDE VEUT PRENDRE SA PLACE 12:38 PLUS BELLE LA VIE 13:05 FLASH INFO 13:07 ÉPICERIE FINE 13:38 TOUS À SKI 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE SOUPER 16:48 FLASH INFO 16:54 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 MON AMI PIERROT 21:00 CENT REGARDS SUR LE MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE CERVEAU D’HUGO 23:38 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 UN VILLAGE FRANÇAIS 1:50 UN VILLAGE FRANÇAIS 2:44 TEMPS PRÉSENT 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE TOUR DU CERVIN 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:33 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT LE MONDE VEUT PRENDRE SA PLACE 12:38 PLUS BELLE LA VIE 13:05 FLASH INFO 13:08 RICARDO 13:38 DÉFENSE DE SOURIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MON AMI PIERROT 16:28 À BON ENTENDEUR 16:54 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 UN VILLAGE FRANÇAIS 20:23 UN VILLAGE FRANÇAIS 21:16 S’IL N’EN RESTAIT QU’UNE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 NÉS EN 68 23:41 ULTIMA DONNA 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:48 DÉFENSE DE SOURIRE 2:40 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Programe

28 FEBRUARIE 2014

7

Vineri

8

MARTIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.50 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial.„AGRODOLCE” (Italia).

9.45, 17.15 Documentar. „Enciclopedia lumii vii”. 10.15 Armonii sonore. 10.40 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 11.00, 4.30 Moldova în direct. 11.55 De la „cortina de fier” la libera circulaţie. 12.00 Dor. Program muzical. 12.30 Documentar. „Drumeţii”. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.15, 18.50 Postcard.

Eurovision 2014. 14.20, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.05 Cântec, dor și omenie. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Europa în concert. Goran Bregovic. 20.40 Cinemateca universală. 21.20 În culisele Eurovision. 21.30 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Fii tânăr!

23.05 Documentar. „Soluţia Monsanito”. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:00 Serial: Forţa destinului (r) 03:30 Poveștiri adevărate (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Romanticii (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Crimele din Innocence 16:00 La Maruţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Nine lives 23:00 Film: Colateral 01:30 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

Sâmbătă MARTIE

9

MARTIE

6.05, 21.00, 23.25 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Global 3000”. 7.10, 18.50 De la „cortina de fier” la libera circulaţie. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Portrete în timp. Eugen Cioclea. 8.30 2014 - anul Dumitru Matcovschi. 8.35 Dialog social. 8.55 Dor. Mihai Volontir. 9.25 Documentar. „Monumente de arhitectură”. 9.55 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. „În croazieră cu aerostatul”. 14.00 Baștina. 14.45 Tezaur. 15.00 Europa în concert. Goran Bregovic. 15.50 Postcard Eurovision 2014. 16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50, 22.20 Nicolae Ciubotaru la 55 de ani. Spectacol aniversar. 21.20 În culisele Eurovisionului. 21.30 Săptămâna sportivă. 23.35 Documentar. „Otrava noastră cea de toate zilele”. 1.35 „Muntele”. Spectacol. 3.20 Legendele muzicii. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Destine de colecţie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 11:00 Promotor 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile PRO TV 13:15 Teleshopping 13:30 La Maruţă (r) 14:30 Film: Iubire, nuntă, mariaj 16:30 Film: Nine lives (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Îngeri și demoni 23:15 Film: Experiment diabolic 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Film: Experiment diabolic (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de poveștiri (r) 13:45 Serial: Santa diabla (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Chemarea inimii 18:30 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:00 Serial: Forţa destinului (r) 03:30 Doctorul casei (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Iubire, nunta, mariaj (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo tv 14:00 Film: Robin Hood 16:00 Film: Jumanji 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Cod roșu la Casa Albă 23:00 Film: Jocuri periculoase 2 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 I like IT (r) 02:30 Film: Cod roșu la Casa Albă (r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!”

13:20 „Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:50 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:20 „ДОстояние Республики” 00:45 „Primele știri” (rus) 00:55 Олег Басилашвили, Наталья Гундарева, Марина Неелова в фильме „Осенний марафон” 02:30 Киану Ривз, Сандра Баллок в остросюжетном фильме „Скорость” 04:15 Фильм „Каждый вечер в одиннадцать” 05:35 „Истина где-то рядом”

06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 06:40 Татьяна Конюхова в комедии „Доброе утро” 08:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак”. Праздничный выпуск 11:05 Премьера. „Шутки шутками, а Жванецкому - 80!” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 „Идеальный ремонт” 13:05 Елена Проклова, Андрей Миронов в фильме „Будьте моим мужем” 14:30 „Замуж за принца” 15:25 Надежда Румянцева, Николай Рыбников, Люсьена Овчинникова, Инна Макарова, Светлана Дружинина в комедии „Девчата” 17:00 Премьера. „Песни для любимых” 19:10 Александр Михайлов, Людмила Гурченко в комедии „Любовь и голуби” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 Вера Алентова, Алексей Баталов в фильме „Москва слезам не верит” 00:20 Джоди Фостер, Чоу Юн-Фат в фильме „Анна и король” 02:45 Кира Найтли, Кэри Маллиган в фильме „Не отпускай меня” 04:20 Фильм „Взрослые дети”

06:00 Новости 06:10 „Ирина Купченко. Необыкновенное чудо” 06:55 Ирина Купченко, Александр Збруев в фильме „Одинокая женщина желает познакомиться” 08:20 „Армейский магазин” 08:45 Teleshopping 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15„Пока все дома” 11:05 Премьера.„Звезда по имени Гагарин” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Надежда Румянцева, Николай Рыбников, Люсьена Овчинникова, Инна Макарова, Светлана Дружинина в комедии „Девчата” 14:05 „Я боюсь, что меня разлюбят. Андрей Миронов” 15:10 Андрей Миронов, Иннокентий Смоктуновский, Ольга Аросева, Олег Ефремов, Анатолий Папанов фильме „Берегись автомобиля” 17:05 Александр Михайлов, Людмила Гурченко в комедии „Любовь и голуби” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 „Время” 22:00 Премьера сезона. „Точь-в-точь!” 01:00 Премьера. Фильм „Гагарин. Первый в космосе” 02:40 Комедия „Роллеры” 04:25 Татьяна Лаврова, Владимир Заманский в фильме „Вылет задерживается”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale.

10.00, 16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

7.00-11.40, 12.10, 19.25, 1.05 Seriale. 11.40 Teleshopping. 16.45, 0.00, 6.45 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 5.45 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.

7.00, 19.00, 4.30 Reporter.

7.25 Să mă aștepţi... 8.20, 14.45, 1.20, 3.30, 6.00 Divertisment. 9.15, 14.30 Teleshopping. 9.30, 15.00, 19.25 Seriale.

2.20, 4.50 „DA sau NU”.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:35 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 LE TOUR DU CERVIN 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT LE MONDE VEUT PRENDRE SA PLACE 12:39 PLUS BELLE LA VIE 13:05 FLASH INFO 13:08 AL DENTE 13:35 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 UN VILLAGE FRANÇAIS 15:56 UN VILLAGE FRANÇAIS 16:50 FLASH INFO 16:53 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:15 S’IL N’EN RESTAIT QU’UNE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 ENQUÊTES RÉSERVÉES 22:50 ENQUÊTES RÉSERVÉES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:39 L’INVITÉ 0:53 LE REPENTI 2:36 QUESTIONS À LA UNE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:53 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MEDITERRANEO 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 SALLY BOLLYWOOD 10:54 SALLY BOLLYWOOD 11:07 BASKUP 11:32 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:29 DESTINATION FRANCOPHONIE 12:33 C’EST DANS MA NATURE 13:02 FLASH INFO 13:06 ÉPICERIE FINE 13:35 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:00 DEMAIN MON PRINCE VIENDRA 16:58 FLASH INFO 17:02 TARATATA 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 TERRIENNES 19:29 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UNE FEMME UNE ARTISTE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 UN SINGE SUR LE DOS 2:38 TARATATA 3:04 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:24 À BON ENTENDEUR 6:51 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:21 TERRIENNES 7:29 WARI 7:56 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 SCIENCE OU FICTION 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 SALLY BOLLYWOOD 10:54 SALLY BOLLYWOOD 11:07 BASKUP 11:32 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:03 RIDING ZONE 13:02 FLASH INFO 13:05 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:01 MEDITERRANEO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 FLASH INFO 16:38 LES CHANSONS D’ABORD 17:32 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:29 LE BAR DE L’EUROPE 19:38 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 20:30 DEMAIN MON PRINCE VIENDRA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 TANDEM 23:26 POUR LE RÔLE 23:39 LA FEMME DE RIO 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 FOOT! 1:25 FOOT! 1:32 NÉS EN 68 3:12 NOUS N’IRONS PAS MOURIR 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

FLUX

Duminică

6.05, 21.00, 23.40 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Soluţia Monsanito”. 8.00 Legendele muzicii.

8.10 „Pupici pentru mămici”. Program muzical. 9.00 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.30 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 10.00 Știinţă și inovare. 10.30 Documentar. „La drum”. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Festivalul Internaţional de muzică pentru copii „Mărţișorul copiilor”. 13.00 Știri pozitive. 13.20 În lumea asta sunt femei... 13.30 Armonii sonore. 13.50 „Mai frumoasă ca femeia...” Program muzical cu E.Ter. 15.20 Postcard Eurovision 2014. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30, 5.30 ARTelier. Valentin Rusu. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Chișinăul de ieri și de azi. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 20.50 2014 - anul Dumitru Matcovschi. 21.20 În culisele Eurovisionului. 21.25 Destine de colecţie.

22.20 „Mărţișor 2014”. Acordeonistul și compozitorul Renzo Ruggieri (Italia) și ansamblul de acordeoniști „Concertino”. 23.50 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 1.20 Avangaraj. 2.20 Documentar.„Arts 21”.

2.50 Legendele muzicii. 3.00, 4.30 Festivalul „Maria Tănase”.

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Santa diabla (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Chemarea inimii 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:00 Serial: Forţa destinului (r) 03:30 Poveștiri adevărate (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

1-7 martie BERBEC Vei fi într-o formă fizică excelentă și vei pune mare preț pe înfățișarea ta. Vei avea idei bune și te vei pricepe de minune să le pui în practică.

TAUR Persoanele din anturajul tău se vor dovedi a fi agresive și impertinente. Vei avea impresia că unele persoane sunt mereu puse pe harță și caută să te provoace, așa că îți va fi greu să îți păstrezi calmul.

GEMENI Vei fi predispusă unei stări de deznădejde și de pesimism, iar cea mai bună soluție pentru a te feri de ea este să fii obiectivă și rațională. Pe plan amoros, nu forța lucrurile, ci ai încredere că se vor schimba în bine.

RAC Climatul sentimental va fi atât exploziv, cât și delicat. Când vine vorba de dragoste, nu vei ezita să te arunci cu capul înainte.

Există riscul unui dezechilibru pe plan nervos.

LEU Vei ști cum să transformi elementele negative ale personalității tale în lucruri pozitive. Dacă îți dorești să-ți întemeiezi o familie, ar putea fi o săptămână bună pentru a face progrese înspre visul tău.

FECIOARĂ Te vei îngrijora inutil din cauza unor chestiuni mărunte și insignifiante, însă din fericire, pe plan amoros, vei avea parte de o săptămână mai bună.

BALANŢĂ Dragostea ți se va părea un sentiment dificil de atins sau de păstrat, iar din această cauză vei fi îngândurată și pesimistă. Colac peste pupăză, unele probleme financiare îți vor face viața și mai grea.

SCORPION Vei fi entuziastă și optimistă, astfel că vei vedea totul în jurul tău în roz. Îi vei aprecia pe cei din jurul tău pentru devotamentul pe care ți-l arată mereu și vei căuta să le arăți mai multă afecțiune.

SĂGETĂTOR Nu vei ști care este atitudinea cea mai bună pe care să o adopți în relația cu copilul tău, iar el va specula imediat această nesiguranță. Drept urmare, îți va fi greu să te faci ascultată.

CAPRICORN Pe plan profesional, vei face tot ce-ți stă în putință pentru a evita conflictele. În schimb, pe plan amoros vei avea o săptămână perfectă, lipsită de orice fel de incidente.

VĂRSĂTOR Va fi o săptămână pe parcursul căreia îți vei face mulți prieteni.

Vei avea parte de o experiență inedită alături de o persoană pe care o apreciezi mult, ce îți va deschide orizonturile.

PEŞTI Viața ta sentimentală va fi plină de incertitudini săptămâna aceasta. Tot ce poți să faci este să fii încrezătoare că ce-i al tău este pus deoparte și să nu-ți stabilești obiective prea ridicate pentru a putea fi atinse.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 177 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu

28 FEBRUARIE 2014

Mihaela TODICĂ:

„Un discurs bun este cel care transmite emoţii, chiar dacă se vorbeşte despre chimie, timpul de afară sau cifre” Conform unui studiu, oamenii se tem cel mai mult nu de moarte, și nici de gândaci, ci de... vorbitul în public. Cât de mult sfaturile de genul “relaxează-te, vorbește cu convingere, folosește cât mai mult limbajul non-verbal, nu citi de pe foi, fii cu ochiul pe auditoriul tău” v-au ajutat să aveţi o prestaţie remarcabilă? Cu siguranţă, tinerii de la clubul de artă oratorică „Toastmasters” cunosc o mulțime de tehnici ale discursului, pe care le aplică cu succes.

Mihaela Todică, președintele clubului, ne-a oferit mai multe detalii despre activitatea pe care o desfășoară și, de asemenea, a lansat o invitaţie la un eveniment ce va avea loc curând.

Vedeţi despre ce este vorba în interviul ce urmează.

- Mihaela, ce este „Top Toastmasters Club”?

- Toastmasters Internațional este o organizație educațională fără profit, care învață arta oratorică și dezvoltă abilitățile de lider prin rețeaua sa globală. Top Toastmasters Club este parte a acestei platforme internaționale.

Apărut acum 90 de ani, clubul a reușit să devină cea mai importantă organizaţie din lume care te învaţă cum să vorbești în public și cum săţi dezvolţi abilităţile de lider. Un club de Toastmasters este un atelier de lucru de tipul “învaţă cum se face”, în care oamenii își perfecţionează abilităţile într-o atmosferă confortabilă și prietenoasă. În general, un club are între 20 și 40 de membri, care se întrunesc săptămânal pentru a învăţa și a practica tehnici de prezentare.

Cei care aderă la un club Toastmasters dobândesc abilităţi de comunicare cu ajutorul manualului “Competent Communication”, care conţine o serie de 10 sarcini concepute special pentru a inculca o fundaţie de bază a vorbitului în public. Membrii își pot dezvolta, de asemenea, abilităţile de lider și practicile de lucru cu ajutorul programelor din manualele “Competent Leadership” și “High Performance Leadership”, precum și activând în calitate de lideri la diferite niveluri organizaţionale din cadrul clubului.

Nu există niciun instructor la un Club Toastmasters. Membrii clubului sunt cei care își evaluează între ei prezentările orale și moderarea activităţilor.

Acest proces de evaluare este o componentă integrantă a programului de educaţie în ansamblu. Membrii Toastmasters improvizează discuţii pe diverse subiecte, servind, totodată, ca ofiţeri în diferite roluri de conducere. Top Toastmasters Club este cel de-al doilea club din Republica Moldova și primul în limba română.

- De când există acest club de artă oratorică la Chișinău?

- În septembrie 2013 am împlinit 2 ani, eveniment sărbătorit cu peste 100 de invitați, membri și persoane apropiate clubului nostru.

- Și ce faceți la ședințe? Mai exact, cum se desfășoară o întâlnire Toastmasters?

- O ședința Toastmasters se desfășoară după o agendă fixă ca program, dar e mereu diferită datorită persoanelor care se implică. Ședința cuprinde componenta de discursuri pregătite (4 la număr), partea de evaluare și rubrica fulger.

Pentru discursurile pregătite, vorbitorii se pregătesc cu cel puțin o săptămână înainte, timp în care consultă materialele oferite de Toastmasters Internațional, dar și mentorii lor.

Tematica este la libera lor alegere, vorbitorii urmând doar să respecte anumite criterii (în funcţie de proiectul ales) și de timpul alocat. De obicei, timpul este cuprins între 5 și 7 minute, însă acesta poate varia.

Etapa de evaluare cuprinde prezen-

tarea unor aspecte de îmbunătățire, dar și scoaterea în evidență a celor mai puternice momente. Vorbitorii sunt evaluați din punct de vedere al vorbirii corecte, a interjecțiilor folosite impropriu, dar și utilizarea timpului. Ultima componentă este cea de discursuri fulger, unde 3 persoane din sală sunt invitate să dezvolte un subiect acordat timp de 2 minute.

Precum am menționat inițial, chiar dacă avem o agendă fixă, de fiecare dată ședința este diferită datorită vorbitorilor noștri, dar și Toasmasterului serii – persoana care conduce întreaga ședinţă.

- Cine participă, de regulă, la aceste întâlniri? Care este contingentul?

- La întâlnirile noastre, de obicei, sunt prezenți membrii clubului și invitații acestora. Contingentul este destul de divers, astfel încât avem studenți ai universităților din Moldova, antreprenori, psihologi, persoa-

ne implicate în domeniul vânzărilor, traineri, funcționari publici și mulți alții.

- Cum poți deveni membru al acestui club și care este frecvența ședințelor?

- Pentru a deveni membru al acestui club există două reguli simple.

Prima este că potențialul membru trebuie să fie major, iar cea de-a doua este dorința de a se dezvolta și de a învăța. Membrii achită o cotizație anuală, care este, ulterior, transferată Toastmasters-ului Internațional. De la ei primim accesul la materialele de instruire. Ședințele au loc în fiecare zi

CMYK

de marți, începând cu ora 19.00.

- Colaborați și cu alte cluburi de peste hotare? Toastmasters are o rețea internațională, nu?

- Datorită faptului că Toastmasters este o rețea internațională de cluburi, aceasta ne permite să colaborăm foarte ușor cu cluburile de peste hotarele țării. Cel mai des colaborăm cu cluburile din România și Ucraina, dar nu ne limităm doar la acestea. Cea mai apropiată colaborare este planificată pentru 15-16 martie 2014, atunci când planificăm organizarea Concursului Internațional de discursuri. Acest tip de concurs este organi-

zat de două ori pe an, atunci când se reunesc cei mai buni vorbitori ai cluburilor din Republica Moldova, România și Ucraina (dacă concursul este organizat în limba engleză). În acest an, concursul va fi organizat în limba română și va debuta cu 4 workshopuri de excepție. Trainerii și tematicile sunt: Alexandru Bordea – arta oratorică, Tamara Berzoi – Dicție, Călin Gâlea – Cum să construiești un club de succes, și Mihaela Todică – Managementul audienței. A doua zi va avea loc concursul propriu-zis, unde vom audia 10 vorbitori din R. Moldova și România, cu discursurile pregătite, dar și Concursul discursurilor fulger.

Evenimentul este planificat pentru 100 de persoane și noi vă așteptăm cu drag!

- Care este responsabilitatea ta în calitate de președinte al acestui club de oratorie?

- În cadrul clubului, eu sunt persoana care stabilește tonul clubului, ofer suportul necesar în organizarea tuturor activităților. Responsabilitatea președintelui este de a anima, de a motiva și de a facilita activitatea clubului, împreună cu cei 7 ofițeri existenți: vicepreședintele pentru educație, vicepreședintele membri, secretarul general, ofițerul de logistică, persoana responsabilă de bugetul clubului și vicepreședintele PR.

- Cum a pornit calea ta spre arta oratorică?

- Calea mea oficială spre oratorie a pornit exprompt. Căci, dacă anterior, atunci când era vorba de unele discursuri în cadrul familiei, soluția era evidentă, însă nu credeam că voi ajunge să gestionez un club de oratorie. Pasiunea mea față de oratorie a apărut odată cu oportunitatea oferită de AIESEC de a fi trainer, timp în care am reușit să livrez sesiuni pentru membrii AIESEC din Republica Moldova, dar și din Ucraina și Cehia, în cadrul conferințelor de pregătire.

Punctul de conexiune cu oratoria din afara AIESEC a fost Concursul Național Oratorul Anului 2011, eveniment care mi-a permis să aduc trofeul mare acasă.

- Ai un model de orator la care apelezi deseori?

- Eu învăț oratorie zi de zi, de la persoane care sunt experți în comunicare, de la colegii de serviciu, de la membrii clubului, de la copii, rude și străini pe care îi văd și aud zilnic. Viziunea mea despre oratorie este că aceasta nu se învață de la o persoană. Ea trebuie mixată, adaptată la propriul stil, dar și la situație.

- Care este cel mai important lucru atunci când vorbești în public?

Cum să faci ca să „hipnotizezi” audiența?

- Pentru mine cel mai important lucru atunci când vorbesc în public este să păstrez sinceritatea, claritatea mesajului, dar și tehnicile de livrare. Mereu am susținut ideea că un discurs bun este cel care transmite emoții, chiar dacă se vorbește despre chimie, timpul de afară sau cifre.

Audiența nu trebuie hipnotizată, ea trebuie implicată, să simtă că face parte din discurs și că îi este adresat mesajul.

- Mulțumim. La mai multe discursuri bune și foarte bune.

- Mulțumesc și sper să ne auzim de bine la ședințele noastre.

Lucia CUJBĂ, pentru FLUX