Ziarul Flux, Ed. 12 (937)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 28 martie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 28.03.2014

Sf. Mc. Agapie, Plisie și Timolau Maxima zilei Gândirea logică și viaţa reală nu sunt două orbite separate. Logica este singurul mijloc al omului pentru a stăpâni problemele realităţii.

Ludwig Von Mieses

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................18.5044 1 Dolar american ............. 13.4425 1 Leu românesc ................. 4.1350 1 Rublă rusească ............... 0.3772 Timpul probabil: 28.03.2014

29.03.2014

Noros, 4 17 0C

Noros, -2 9 0C

EDI|IA DE VINERI

FLUX

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

GPF

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 12 (937)

ABONAREA 2014

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2014 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

ONU a denunţat alipirea Crimeii la Rusia. Ce va urma?

Adunarea Generală a ONU a adoptat ieri o rezoluţie ce nu poartă un caracter coercitiv care denunţă referendumul din Crimeea și alipirea peninsulei la Federaţia Rusă. Documentul este redactat în termeni moderaţi și nu critică explicit Moscova.

Comisia de la Veneţia: candidaţii independenţi ar putea fi influenţaţi de actori ce îşi urmăresc propriile interese

6

PAGINA

GEOPOLITIC

ALEKSANDR DUGHIN: TEORIA LUMII MULTIPOLARE (8)

8

PAGINA

INTERVIU

Pentru rezoluţia propusă de Ucraina și susţinută de Occident au votat favorabil 100 de state, 11 au fost împotrivă, iar 58 s-au abţinut.

Printre ţările care au votat împotrivă se numără, în afară de Rusia, Belarus, Coreea de Nord, Armenia, Cuba, Nicaragua, Venezuela, Bolivia, Zimbabwe, Sudan și Siria. În text se subliniază că referendumul desfășurat la 16 martie (în Crimeea), neavând nicio valabilitate, nu poate justifica vreo schimbare a statutului peninsulei. Rezoluţia cere tuturor statelor și organizațiilor internaționale „să nu recunoască ni-

cio schimbare a acestui statut” și să se abţină de la acţiuni care ar putea afecta integritatea Ucrainei.

Totodată, ţările membre ONU au fost chemate să se abţină de la acţiuni unilaterale care ar putea tensiona și mai mult situaţia.

Mafia drogurilor, mai eficientă decât Guvernul “Reţeaua traficanţilor de droguri funcţionează mult mai bine decât Guvernul Republicii Moldova”, a declarat într-un interviu pentru ziarul nostru vicepreședintele Centrului Internaţional Antidrog, Zaharia Zanosiev.

- Care este situaţia actuală legată de consumul de droguri în Republica Moldova?

Preşedintele Clubului de la Roma, pe Europa, Dr. Călin Georgescu: „În ultimii 25 de ani, sufletul românesc a fost trecut prin sabie”

10

PAGINA

EXTERNE

Pilula amară a FMI ar putea rupe Ucraina

- În Republica Moldova, numărul consumatorilor de droguri crește de la an la an și acest lucru este îngrijorător, deoarece majoritatea consumatorilor sunt tinerii și adolescenţii. Un studiu realizat în luna februarie curent de către Centrul Internaţional Antidrog arată că în mediul universitar, consumul aproape s-a triplat, ajungându-se la 19%, iar în mediul preuniversitar, pe segmentul de vârstă 14-16 ani, consumul s-a dublat, de la 4% la 8%. De asemenea, adolescenţii declară că le este relativ ușor să-și procure produsele stupefiante. Numărul consumatorilor din această categorie de vârstă s-a mărit considerabil, iar dacă nu se va întreprinde nimic pentru prevenirea fenomenului, peste cel mult doi ani procentul celor dependenţi de droguri va crește în mod catastrofal. Profitând de indiferenţa statului, traficanţii de droguri au creat o reţea de distribuţie care funcţionează mult mai bine și mai eficient decât Guvernul Republicii Moldova.

Continuare în pag. 5

Crimeea, nu va avea „vreun efect” asupra poziţiei ruse. În opinia oficialului rus, documentul are o bază clar antirusă, iar adoptarea lui nu va face decât să complice situaţia.

Rusia nu a avut drept de veto în cadrul Adunării Generale ONU. În ajun, viceministrul rus de Externe, Ghenadi Gatilov, a declarat că adoptarea unei eventuale rezoluţii iniţiate de Ucraina de către ONU, care ar denunţa referendumul din

FLUX

Jurnalul unui martor al tranziţiei A fost odată ca niciodată.

Că de n-ar fi, nu s-ar povesti…

Din clipa în care Gorbaciov declanșase Perestroika, s-a întâmplat să fie că și subsemnatul a fost în iureșul evenimentelor. Majore, dramatice, istorice erau acele întâmplări. Despre asta am mai scris.

Acum, după ce a trecut mai bine de un sfert de veac, am zis că nu e rău să-mi amintesc nu doar de clipele solemne. Pentru că oricât am fi noi de gravi, viaţa ne oferă și momente ceva mai comice, mai relaxante. Așa că ţineţi-vă bine. Serialul își ia startul, iar personajele se cer în scenă, în text, în istorie, fie ea și hazlie. Iar pentru a nu umbri gloria antumă a bărbaţilor neamului, voi recurge la ușoare modificări a numelor personajelor mele.

Continuare în pag. 3

Furt de idei printre liberalii reformaţi şi nereformaţi XXX

(citiţi pag. 2)

FLUX

2

Actual

28 MARTIE 2014

Comisia de la Veneţia: candidaţii independenţi ar putea fi influenţaţi de actori ce îşi urmăresc propriile interese Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului s-au pronunţat împotriva schimbării sistemului electoral în ajunul alegerilor.

Cele două instituţii s-au expus în privinţa proiectului de lege trimis pentru expertizare de democraţi, proiect ce prevede modificarea legislaţiei electorale actuale și introducerea sistemului electoral mixt. În avizul comisiei se menţionează că, potrivit Codului bunelor practici din domeniu, elementele de bază ale sistemului electoral nu ar trebui să fie schimbate într-un an în care urmează să aibă loc alegeri. Iar atunci când se fac asemenea modificări, „trebuie luate toate măsurile pentru a exclude nu doar manipularea (prin sistemul electoral) în favoarea partidului de la putere, ci chiar și simpla tentativă de manipulare”.

Stabilitatea legii este decisivă pentru credibilitatea procesului electoral, el însuși fiind, la rândul său, esențial pentru consolidarea democrației, conchide raportul.

Experţii au mai atenţionat că în astfel de cazuri, discuțiile publice incluzive sunt absolut necesare, din perspectiva comparaţiei și analizei experienței altor state cu privire la sistemele electorale mixte, înțelegerea diverșilor factori care pot explica avantajele și neajunsurile unui astfel de model electoral.

De asemenea, în document se precizează că proiectul de reformă nu a fost discutat cu toţi potenţialii subiecţi electorali din Republica Moldova. Or, alegerea sistemului electoral din Republica Moldova ar trebui să fie rezultatul unor dezbateri deschise, ceea ce va spori

transparența procesului de dezvoltare a legislației electorale. Prin urmare, experții europeni le-au recomandat autorităților de la noi „să găsească timp pentru discutarea și identificarea consensului în cazul acestor modificări serioase a sistemului electoral”.

Alegerea sistemului electoral este o decizie suverană a oricărui stat, însă în contextul Republicii Moldova se poate dovedi că modificările propuse au mai multe neajunsuri, se menţionează în aviz. Comisia de la Veneția a avertizat în raportul său că sistemul electoral mixt propus de democraţi este parte dintr-o reformă fundamentală. Iar în cazul Republicii Moldova acesta ar putea avea un efect negativă la nivel local, unde „candidații independenţi din circumscripțiile uninominale ar putea avea legături cu oamenii de afaceri locali sau ar putea fi influențaţi de alţi actori care își urmăresc propriile interese”.

Experţii mai constată că modificarea sistemului electoral din Moldova nu soluționează în mod convingător problema reprezentării etnice în Parlament, a reprezentării locuitorilor din regiunea transnistreană și a cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi peste hotarele ţării, pentru aceștia

fiind necesară stipularea unor prevederi suplimentare. Totodată, ar trebui elaborată o metodologie clară de delimitare a circumscripțiilor electorale.

Amintim că proiectul de lege privind modificarea sistemului electoral nu a fost înregistrat în Parlament, dar a fost expediat de către spicherul Igor Corman pentru expertizare structurilor europene abilitate.

O delegaţie a Comisiei de la Veneţia a venit pe data de 21 ianuarie la Chișinău, într-o vizită de documentare, întâlnindu-se cu mai mulţi oficiali și lideri de partide.

Proiectul privind implementarea sistemului electoral mixt este o iniţiativă mai veche a democraţilor, acesta fiind promovat insistent de prim-vicepreședintele formaţiunii, Vladimir Plahotniuc. În aprilie 2013, un proiect de amendare a Codului Electoral a fost votat în Parlament, la propunerea deputaţilor PD, fiind susţinut de fracţiunea PLDM, ca, de altfel, și alte proiecte solicitate de democraţi.

Ulterior, după ce Curtea Constituţională a decis că șeful PLDM, Vladimir Filat, nu mai poate fi numit în funcţia de premier, liberal-democraţii s-au răzgândit și au declarat că proiectul a fost votat în grabă, cerând constituirea unei comisii care să examineze ce impact ar putea să aibă votul mixt asupra cetăţenilor.

Iar peste două săptămâni, la 3 mai, hotărârea cu privire la implementarea votului mixt a fost abrogată cu votul deputaţilor PLDM și PCRM. De menţionat că trecerea la sistemul electoral mixt a fost, de fapt, și una dintre promisiunile electorale ale liberal-democraţilor în campaniile precedente. Doar că acum aceștia consideră că ţara încă nu este pregătită pentru implementarea lui.

Pe de altă parte, democraţii sugerau cu puţin timp în urmă că alegerile parlamentare ar putea fi amânate până în martie 2015, pentru a face posibilă modificarea sistemului electoral și a nu fi acuzaţi de faptul că vor să schimbe regulile de joc în timpul jocului.

După publicarea avizului Comisiei de la Veneţia, deputatul PD, Andrian Candu, a precizat că democraţii vor insista în continuare ca sistemul electoral să fie modificat. În opinia lui, recomandările experţilor europeni confirmă importanţa subiectului abordat de PD.

„Atunci când mai mult de jumătate dintre cetăţeni vor să-și cunoască aleșii, noi nu putem ignora acest lucru”, a mai afirmat Candu.

Democratul a explicat că formaţiunea din care face parte nu a insistat ca sistemul să fie modificat neapărat în acest an. El a promis că subiectul va fi discutat în cadrul Consiliului Coaliţiei. Subiectul nu este consumat, iar recomandările formulate de Comisia de la Veneţia îl fac, dimpotrivă, mai realizabil, a concluzionat Andrian Candu.

Ioana FLOREA, FLUX

Furt de idei printre liberalii reformaţi şi nereformaţi Mare penurie de subiecte electorale în rândul liberalilor, reformaţi și nereformaţi. De aceea, aceștia și le mai fură unii de la alţii, disputându-și apoi paternitatea.

Zilele acestea, animaţi concomitent și iremediabil de același gând, deputaţii PL, apoi și cei din PLR, au depus în Parlament câte un proiect de hotărâre cu privire la denunţarea Acordului de constituire a Comunităţii Statelor Independente (CSI). Necesitatea retragerii Republicii Moldova din componenţa CSI fiind explicată de „aspiraţiile” noastre de integrare în spaţiul UE și de nerespectarea prevederilor Acordului de către Federaţia Rusă. Iar relaţiile economice reciproc avantajoase pot fi promovate în continuare prin acorduri și tratate bilaterale, afirmă la unison deputaţii din cele două formaţiuni. Și nu doar în respectiva chestiune cele două tabere liberale au fost într-un gând.

Fruntașii acestora au depus sesizări similare la Curtea Constituţională cu privire la denumirea limbii de stat. Ce-i drept, la o distanţă mai mare în timp, fiind însă examinate concomitent.

Supărată de faptul că a fost nevoită să împartă laurii cu Mihai Ghimpu, deputata PLR, Ana Guţu, și-a acuzat foștii colegi de plagiat. „Hoţii din PL”, și-a intitulat aceasta articolul de pe blogul său personal. Ea l-a învinuit pe șeful liberalilor de faptul că, în perioada în care a fost deputat PL, nu i-a susţinut propunerea „de a

sesiza Curtea Constituţională referitor la interpretarea articolului 13 privind denumirea limbii”. Ghimpu motivând de fiecare dată că „nu e timpul potrivit”. „Acum, când el a adus PLul în opoziţie, și-a amintit că problema limbii române în Constituţie este durerea sa sufletească. Acesta nu este decât un truc politic ordinar și denotă mercantilismul și tupeismul de care dă dovadă domnul Ghimpu”, a mai scris ofticată Ana Guţu.

Cea mai mare supărare a deputatei reformatoare este

însă că după pronunţarea verdictului CC, mediile de informare au anunţat că interpretarea s-a făcut „la solicitarea inclusiv a deputaţilor din PL”. Ceea ce a fost peste puterea ei de a suporta. Motiv din care i-a acuzat pe liberali „public, de furt intelectual, de sustragere ilicită de la CC a documentelor Înaltei Instanţe” și de faptul că au procedat ca niște hoţi ordinari. Însă această acuzare de plagiat a venit exact după ce, în ajun, Mihai Ghimpu îi acuzase pe reformatori tot de „furt intelectual”. De data aceasta, reformatorii s-ar fi inspirat din ideea foștilor colegi liberali de a ataca la Curtea Constituţională decizia Guvernului privind concesionarea Aeroportului Internaţional Chișinău și le-ar fi furat argumentele pe care aceștia le-au expus public.

Foștii colegi întru idealuri liberale nu se bălăcăresc însă doar pentru furt de idei.

Aceștia s-au certat ca la ușa cortului și pentru favoruri din

partea Cotrocenilor, înghesuindu-se și dându-și coate pentru medalii și poze cu președintele român Traian Băsescu.

Ajunși la București pentru a-și lua din mâna șefului statului Ordinul ”Steaua României”, liberalii de tot felul nu au ezitat să se dea în spectacol, să se insulte și să-și revendice calitatea de singuri și autentici unioniști.

Acum, când încă nu a fost dat startul oficial al campaniei electorale, ne gândim la ce va urma. Cu siguranţă, și în

continuare liberalii adevăraţi și cei reformaţi vor fi frecventaţi de aceleași idei. Pentru simplul motiv că aceștia s-au aflat prea mult timp împreună, iar ideile de tot felul pot fi și ele contagioase.

Bănuim că ar putea urma o nouă încercare de a scoate în afara legii simbolurile comuniste. Însă aici l-ar putea avea concurent chiar pe șeful statului, Nicolae Timofti, care pare să fi intrat și el la idei (electorale).

Ioana FLOREA, FLUX

Politic

28 MARTIE 2014

3

FLUX

Jurnalul unui martor al tranziţiei Urmare din pag. 1

Episodul I. Cum un ministru şi-a riscat fotoliul Cică, acum niște ani, mai exact pe la sfârșitul lui august 1990, când se marca prima aniversare a oficializării limbii de stat și a revenirii la alfabetul latin, la hotelul “Codru” s-a dat o recepţie. Ce e aia recepţie, la acea oră nici demnitarii de prim rang nu prea știau. Pe atunci să cinstești un pahar de vin (sau mai multe) și să mai apuci de pe masă ceva la „zacuscă”, operand cu furculiţa și cuţitul, având și farfuria în mână, toate aceste jonglerii fiind executate stând în picioare, reprezenta un prilej pentru un grav șoc cultural. Și doar băuturile alese reușeau să ne mai amelioreze niţel stresul.

La eveniment se adunase toată lamura naţiunii: conducerea „de vârf” a republicii (așa se numea ţara pe atunci), membri ai cabinetului de miniștri, oameni de cultură etc. Mă nimerisem și eu pe acolo. Și așa cum intrasem în conflict cu șeful statului de atunci, Mitrea Voievod, mă refugiasem tocmai în colţul cel mai îndepărtat al sălii, ca să nu prea dau ochii cu cel căruia deja reușisem să-i dedic o serie de demonstraţii de protest. În jur numai lume bună, feţe simandicoase, ștabi de ranguri înalte. În momentul în care solemnitatea începuse, iar larma se potolise de-a binelea, președintele se apropiase de microfon pentru a-și rosti istorica-i cuvântare.

Numai că tocmai în acel moment, când se așternuse o liniște desăvârșită, iar „conducerea de vârf” își scosese din buzunarul interior al sacoului notiţele pentru discursul inaugural, cineva dintre miniștri, care parcă se numea Costică de la Pisa, era pe punctul de a scoate la bun sfârșit un banc. În clipa în care a rostit poanta, gesticulând larg, gașca adunată ciucure în jurul lui slobozise rafale de hohote. Intrat în rolul personajului din anecdotă, Costică își aruncă brusc mâinile în părţi și fără să vrea a atins tava doldora de pocale cu șampanie pe care o aducea o ospătăriţă. Tava cade, pocalele se fac ţăndări, fata prinde a strânge cioburile, iar miniștrii se prăpădesc de râs. Și de bancul auzit, dar și de gafa ministrului, care doborâse involuntar licoarea mult râvnită. Întreaga asistenţă se rotise spre colţul unde ne îngrămădiserăm. Un “ssssst!” lung-prelung se strecurase prin întreaga sală. Abia atunci observasem că în celălalt capăt al sălii, șeful statului își întrerupsese discursul, ţintindu-ne cu privirea pentru a memoriza mai bine componenţa integrală a celor care își pierduseră pentru câteva minute vigilenţa și se distrau de zor cu bancul ministrului. Am amuţit cu toţii, curmându-ne chicotelile și simulând niște mine grave. Apoi ne-am dispersat cu grijă printre ceilalţi invitaţi.

Peste câteva zile îl întâlnesc în preajma hotelului „Codru” pe unul dintre miniștrii prezenţi la acel eveniment. Îl salut ca de obicei, îi întind mâna, dar văd că sunt întâmpinat cu răceală.

Demnitarul, să zicem că-i spunea Nicolae Teu, își rotește privirea în jur ca să se asigure dacă nu ne vede nimeni.

După care îmi șoptește pe un ton conspirativ și plin de spaimă: - Auzi, Iurie, știi, nu te supăra, dar ar trebui ca măcar pentru o vreme să nu ne mai salutăm, să păstrăm distanţa când ne mai intersectăm pe undeva.

- Da’ ce s-a întâmplat, domnule ministru? Cu ce v-am supărat? unde fac eu.

- Să vezi, dragă, ce am păţit după re-

cepţia ceea cu limba. În seara aceleiași zile primesc un telefon de la președinte. Îl simt că e plin de mânie. Unde face domnul președinte: „Da ce, domnule ministru, matale nu-ţi mai este interesant ce vorbește Pșădintele?” „Ba cum să nu? – îi răspund. – Chiar îmi este foarte interesant. Vă asigur!” „Chiar îţi este? – mă întreabă revoltat șeful. – Nu prea se observă.” „Dar cu ce am greșit, domnule președinte?” – mă interesez și eu cu grijă. „Tu încă mai ai obraz să mă întrebi ce ai făcut? Dar dacă zici că îţi este interesant, atunci de ce, mă rog, la recepţia de astăzi, când tocmai îmi ţineam cuvântarea, tu stăteai întrun colţ cu Roșca și te hlizeai? Vezi, ai grijă, de te mai prind o dată, o să te dau afară!” După care mi-a închis telefonul în nas. Așa că hai mai bine să ne ţinem la distanţă până îi trece șefului supărarea. Nu de alta, dar știi că e cam mânios și aș putea să rămân fără lucru.

Zis și făcut. Am respectat înţelegerea și preţ de câteva luni, când se întâmpla să ne mai vedem prin Parlament sau în stradă, întorceam capetele în părţi și ne prefăceam că nici nu ne cunoaștem. Așa și-a salvat ministrul meu fotoliul. Nu de alta, dar Mitrea Voievod parcă era croit după chipul lui Ștefan cel Mare, care, vorba cronicarului, „era iute la mânie și degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat”.

În acel moment făceam parte din stafful electoral al lui Mircea Snegur. Și iată, chiar la începutul campaniei, în sala de ședinţe a Partidului Renașterii și Concilierii, încropit în ajun de dragul alegerilor și avându-și sediul pe str.

Pușkin colţ cu Albișoara, are loc o reuniune a tuturor liderilor regionali. Să fi fost de faţă cam vreo 150 de oameni, nucleul, inima și motorul muncii de teren. În prezidiu trona maiestos, solemn și imperturbabil însuși președintele. Alături de el, Nicolae Andronic, șeful campaniei electorale.

Andronic dă startul discuţiei, comunicând asistenţei că sarcina numărul unu a ședinţei este întocmirea unui plan de deplasare a candidatului la întâlnirile cu alegătorii. Scoate din mapă graficul alcătuit în urma consultării cu cei din teritoriu și începe a citi clar și răspicat, făcând pauze, astfel încât să poată vedea dacă sunt anumite rectificări sau propuneri pentru perfecţionarea planului de bătaie al campaniei. Domnea o liniște desăvârșită. Sau poate una ușor tensionată. De fapt, în prezenţa celui mai iubit dintre moldoveni, atmosfera ce domnea era mereu una mai mult decât protocolară. Vocea lui Andronic curgea sonor și sigur, enumerând raioanele, locul întâlnirilor și responsabilii pentru organizarea lor.

Episodul II. De ce primul preşedinte a pierdut alegerile în faţa celui de-al doilea preşedinte

Dar iată că ajungând cu înșiruirea acţiunilor electorale la ziua de joi, Andronic se vede nevoit să se oprească din vorbire pentru a asculta scurta și niţel supărata intervenţie a șefului.

Aruncându-i o privire ușor încruntată, Snegur îl întrerupe și unde face: – Neculai Sergheevici (anume așa îi spunea dânsul lui Andronic), da pentru ziua de joi te rog să nu-mi pui nicio întâlnire.

Această intervenţie, neașteptată, scurtă și tăioasă, îl derutase și pe vorbitor, și sala. Pauza devenea deja apăsătoare. Atunci Andronic, în maniera lui dezinvoltă și sigură, îndrăznește să clarifice situaţia: – Nu vă supăraţi, domnule președinte, dar am putea să știm dacă e vorba doar de joia următoare sau de toate joile din perioada electorală? Totuși suntem în campanie, iar timpul este cea mai de preţ resursă pe care o avem la dispoziţie.

Primind o întrebare atât de directă și, așa cum s-a văzut imediat, incomodă, domnul președinte a fost nevoit să răspundă: – Am zis să nu-mi puneţi ziua de joi în lista deplasărilor mele în teritoriu pentru că joia la mine-i zi de vilă.

La auzul acestor vorbe, sala amuţise de încordare, nimeni nu îndrăznise să schiţeze vreun zâmbet sau gest de dezacord. Și doar Andronic, unul dintre puţinii, dacă nu singurul, care-și permitea să fie mai destins în comu-

Era anul 1996. În Republica Moldova avea loc prima campanie electorală adevărată pentru alegerea președintelui. Asta pentru că precedentul din 1991 a fost unul mai special, deoarece în acel an de pomină ţara a avut un singur candidat, pe Mircea Snegur, care, spre satisfacţia tuturora, a și câștigat atunci alegerile cu o majoritate absolută.

Dintre cei nouă candidaţi înscriși în cursă, doi erau consideraţi a fi favoriţii acelei competiţii acerbe, și anume șeful statului în exerciţiu, Mircea Snegur, și președintele Parlamentului, Petru Lucinschi. Potrivit tuturor sondajelor și estimărilor, primul avea șanse mult mai mari. Însă, până la urmă, totuși n-a reușit să-și păstreze fotoliul prezidenţial. S-a scris mult la acest subiect pe parcursul anilor. Cauzele care au determinat scorul final au fost disecate în mii de feluri. Și totuși, după ce a trecut o perioadă apreciabilă de timp, adevăratele cauze ce au scăpat analizei politologilor și a istoricilor merită să fie scoase la lumina zilei.

Foto: ziarulnational.md

nicarea cu șeful, a conchis, vădit deranjat de situaţia ambarasantă în care apărea candidatul nostru în faţa celor prezenţi: – Bine, domnule președinte, facem cum spuneţi Dumneavoastră.

Da, nu era nimic de făcut. În ziua respectivă șeful statului, fire de ţăran, agronom de vocaţie, mergea la vilă. Să mai ude legumele, să mai strângă gândacii de pe cartofi, să mai audă bâzâitul bondarilor și trilul vesel al păsărelelor. Revenirea în sânul naturii era un adevărat ritual pentru el. Aici, departe de ochii lumii, de inamiciţia și bârfele concurenţilor electorali, omul își încărca din plin bateriile cu energie. Și totul ar fi fost bine și frumos dacă și celălalt candidat, Petru Lucinschi, ar fi avut aceleași nostalgii după peisaje bucolice, triluri de ciocârlie și zumzet de albine. Însă concurentul se dovedise ceva mai urbanizat. Altfel zis, era străin de dorul pentru scenele rustice.

Pragmatismul și eficienţa erau cuvintele de ordine pe care le urma fără greș.

Iată de ce dintre cei doi candidaţi, ambii originari din Florești, ambii de aceeași vârstă, ambii șefi toată viaţa, unul a pierdut alegerile din 1996, iar altul le-a câștigat. Ziua dedicată vilei i-a jucat, până la urmă, festa candidatului nostru cu șanse reale, șanse ce s-au finalizat printr-un eșec răsunător.

Vorba latinilor: sic transit gloria mundi. Cel puţin, asta e părerea mea.

P.S.: Povestea de mai sus este una perfect adevărată. Poate doar după atâţia ani nu mai ţin minte bine, totuși, ziua de joi sau cea de miercuri era dedicată activităţilor câmpenești. Dar pentru orice eventualitate, ca să nu induc în eroare nici istoricii, nici posteritatea declar liber și neconstrâns de nimeni: mea culpa. S-ar putea să fi fost și miercuri.

Episodul III. Telemania, cauza unui eşec electoral eclatant Dacă tot am apucat să depăn firul amintirilor, mi-a revenit îm un episod demn de pana cronicarului, care ar fi putut să se constituie într-o cauză suplimentară ce a determinat scorul electoral din anul de graţie 1996.

Cum vă spuneam, în acel an avea loc campania electorală pentru alegerea președintelui. Încleștarea majoră se producea între cei doi giganţi, greii cursei, favoriţii publicului, Snegur și Lucinschi. De dragul adevărului știinţific și istoric, mă văd obligat în faţa aceleiași posterităţi să mai extrag din negura vremurilor un episod. Așa am putea înţelege mai bine de ce totuși unul dintre cei doi a câștigat, iar celălalt a pierdut.

Așadar, în toiul campaniei electora-

le, într-o bună dimineaţă ne adunasem în anticamera de la sediul Partidului Renașterii și Concilierii câţiva membri ai staffului electoral. La ora stabilită din timp am bătut încetișor la ușă, așteptând să fim invitaţi pentru a discuta planul pentru următoarea perioadă a crâncenei confruntări electorale.

Tăcere. Peste câteva momente am mai bocănit de câteva ori în ușă, de data aceasta niţel mai insistent. De dincolo de ușă am auzit vocea președintelui Snegur: „Intraţi!”. Ne-am fofilat tiptil rând pe rând în biroul destul de strâmt al celui care la acea oră apărea în faţa noastră într-o triplă postură: președinte de ţară, șef de partid și candidat.

Snegur stătea cu ochii aţintiţi în televizor, cu receptorul telefonului guvernamental lipit de ureche, urmărind, concentrat, dar și răvășit de emoţie, ecranul din faţă. Ne-a făcut un gest cu mâna, invitându-ne să luăm loc în spatele biroului său. Ne-am așezat cuminţi, simulând interesul faţă de ce se dădea la televizor. Iar pe ecran se derula al nu știu câtulea episod dintr-un serial latino-american în vogă la acea oră. Scene grave de amor, lacrimi, turnuri bruște de situaţie, femei șic și bărbaţi pe potrivă. Din când în când, președintele comenta la telefon scenele ce se derulau: “Ai văzut, Evghenia Ivanovna, ce a zis?”. Urma replica doamnei Snegur în receptor, pe care noi, cei adunaţi ciucure în jurul șefului, nu o auzeam. „Da, – revenea președintele, – îţi închipui, Evghenia Ivanovna, ce oameni răi pot fi pe lumea asta? Dar ea se vede că îl iubește”. Și tot așa preţ de vreo jumătate de oră. Noi continuăm să stăm chitic, fără a sufla o vorbă. În sfârșit, episodul se încheie. Snegur, mai schimbă câteva vorbe cu doamna, o anunţă că la amiază va fi, ca de obicei, acasă pentru a lua prânzul, după care pune receptorul în furcă. Vădit emoţionat de film, președintele se întoarce spre noi și unde face: - Mă scuzaţi, stimaţi colegi, dar aseară am fost în deplasare și am scăpat episodul ăsta. Acum, iată, am fost nevoit să-l privesc în reluare. Bun, și cum stăm cu alegerile noastre? …

Acum, după ce au trecut atâţia ani de la acele evenimente, am putea constata următoarele. Snegur era teleman, Lucinschi – nu. Snegur era pasionat de poveștile de dragoste din serialele latino-americane, Lucinschi – de cele din viaţa reală. Așa sau altfel, dar orele petrecute de Snegur atunci la televizor au fost valorificate din plin de Lucinschi la trasul sforilor electorale. Iată de ce chiar dacă Snegur obţinuse în primul tur 38,75%, plasânduse pe primul loc, iar Lucinschi – doar 27,66%, în cel de-al doilea tur, ultimul a reușit să învingă, obţinând 54,02%.

Iurie ROŞCA

FLUX

4

Economic 28 MARTIE 2014

De ce creşterea economică-record din 2013 ar trebui să ne îngrijoreze?

Conform datelor preliminare ale Biroului Național de Statistică, publicate la data de 17 martie 2014, economia moldovenească a crescut, în 2013, cu 8,9%, fiind cea mai înaltă creștere înregistrată până acum și una din cele mai rapide evoluții din regiune. Fără a submina importanța acestui avânt, vom menționa care sunt, de fapt, provocările care stau în spatele creșterii respective și la ce ne putem aștepta în 2014.

Îngrijorarea nr. 1: Creșterea nu este una durabilă Analizând structura creșterii Produsului Intern Brut (PIB) putem deduce că factorii principali care au catalizat avansul din 2013 urmează să se disipeze în 2014, punând la grea încercare evoluțiile din anul curent. În mod particular: • Circa jumătate din acest avânt impresionant s-a datorat creșterii cu 41% a valorii adăugate brute în sectorul agricol. Însă această evoluție nu a avut la bază anumite îmbunătățiri structurale din sector, ci a fost alimentată de creșterea compensatoare după seceta din 2012, care a cauzat un declin de 20,1%.

Este evident că în 2014, agricultura va înregistra performanțe mult mai modeste, având în vedere baza înaltă de comparație și perpetuarea deficiențelor structurale din ramură.

• Un alt factor care a „umflat” creșterea economică din 2013 a fost deprecierea controlată a monedei naționale față de dolarul SUA cu circa 4% și față de euro cu 7,5%, în

comparație cu media din 2012, care a alimentat consumul, încasările la buget și exporturile. Conform estimărilor noastre, aceasta a adus suplimentar 1,0-1,5 puncte procentuale la creșterea PIB-ului de 8,9% din anul trecut. Respectiv, în 2014 vom vedea disiparea efectelor pozitive de scurtă durată a deprecierii monedei naționale. Totodată, dacă procesul nu va fi gestionat în mod adecvat, fenomenul ar putea submina creșterea economică în rezultatul diminuării puterii de cumpărare a populației și a scăderii încrederii investitorilor pentru economia națională.

Prin urmare, dacă nu ar fi existat factorii enumerați, care au avut un efect temporar, economia moldovenească ar fi crescut cu doar 3,0%3,5%. Având în vedere disiparea factorilor respectivi în viitorul apropiat, în 2014 ne putem aștepta la un nivel similar de creștere (circa 3,0%) și o stagnare în sectorul agricol. Acest nivel de creștere cu siguranță nu permite convergența la media din regiune, iar pentru o dezvoltare echilibrată și stabilă, economia moldovenească ar trebui să crească de cel puțin două ori mai rapid.

Îngrijorarea nr. 2: Creșterea nu este incluzivă Avansarea volumului producției industriale cu 6,8% în 2013 nu este nimic altceva decât „temperatura medie din spital”. De fapt, sectoarele care au asigurat circa jumătate din valoarea adăugată brută din sector au rămas în declin.

Parțial, aceste dezechilibre au fost induse de o evoluție la fel de echivocă a exporturilor. În pofida creșterii exporturilor totale cu 11% faţă de anul precedent, în 2013, au fost înregistrate scăderi pe mai mult de 40 la sută din piețele externe ale Moldovei (mai multe detalii în Realitatea Economică din februarie 2014, nr. 44).

Mai mult decât atât, relansarea economică nu s-a reflectat în modul corespunzător asupra creării locurilor de muncă. Creșterea neesențială a ratei de ocupare de la media de 38,4%, în 2012, la media estimată de 39,3%, în 2013, a fost pe deplin determinată de creșterea ocupării din mediul rural, fiind explicată de avansul în agricultură. În același timp, rata de ocupare în mediul urban a diminuat de la 43,6%, în 2012, la 42,8%, în 2013. Prin urmare, odată cu disiparea efectelor relansării sectorului agricol și a performanței mult mai modeste anticipată pentru anul 2014, rata de ocupare, cel mai probabil, va rămâne în proximitatea nivelului actual, care este și unul din cele mai scăzute din regiune.

Îngrijorarea nr. 3: Creșterea înaltă a creat o bază de comparaţie „neconfortabilă” O creștere economică atât de rapidă și alimentată, preponderent, de factori ciclici (de scurtă durată) și nu structurali (de lungă durată) este

dificil de menținut în timp din cauza bazei înalte de comparație. Acest fapt este în special relevant pentru sectorul agricol, care, după avansul impresionant de 41% în 2013 ar putea înregistra o stagnare sau chiar și o scădere în anul 2014. Prin urmare, pe lângă deficiențele sistemice, creșterea economică din anul curent va fi subminată și de factori pur aritmetici.

Concluzii Deși creșterea economică din 2013, la prima vedere, este una impresionantă, structura acesteia sugerează o serie de provocări cu care economia moldovenească se va confrunta în viitorul apropiat. În particular, avansul economic a fost determinat de suprapunerea mai multor factori de conjunctură (recuperarea în agricultură și deprecierea monedei naționale), în lipsa cărora economia ar fi crescut cu doar 3%3,5%. În plus, creșterea economică nu a fost una incluzivă: ramurile industriale care asigură circa jumătate din valoarea producției industriale fiind în declin, la fel ca și exporturile, spre circa 40% din piețele externe.

Totodată, creșterea a creat o bază de comparație care va fi dificil de menținut în anul curent. Având în vedere constrângerile menționate, putem să ne așteptăm la o încetinire esențială a creșterii economice în 2014, estimativ până la circa 3,0%. Totuși, și această prognoză este supusă unor riscuri externe majore, asociate în mare parte cu înrăutățirea situației economice din Rusia și Italia, care ar putea submina și mai mult cererea pentru export și influxurile de remiteri. Totodată, incertitudinea asociată cu tensionarea situației din Ucraina, dar și cu proximitatea alegerilor parlamentare, urmează să afecteze activitatea investițională, cu repercusiuni suplimentare asupra creșterii economice.

Riscurile respective necesită a fi luate în considerare de factorii de decizie în procesul implementării politicilor economice, monetare și fiscale.

Adrian LUPUŞOR Sursa: expert-grup.org

Acest material este realizat de către Centrul Analitic Independent EXPERTGRUP cu sprijinul Fundației „Open Society Institute”, în cadrul proiectului de suport instituțional pentru 2013/2014. Afirmațiile și concluziile din acest document aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția sau opiniile finanțatorului.

Captura de la vama Cahul, un adevărat tezaur cultural şi istoric Potrivit experţilor, cele 728 de monede și două sculpturi depistate acum două luni de vameșii moldoveni la punctul de frontieră CahulOancea reprezintă adevărate valori culturale și istorice, fiind estimate la milioane de lei.

Specialiștii afirmă că astfel de piese nu au mai fost găsite pe teritoriul ţării noastre. În urma cercetărilor, istoricii au constatat că monedele reprezintă un lot eterogen de

emisiuni antice, medievale și moderne, toate fiind autentice și corespund caracteristicilor din cataloagele de numismatică.

Spre exemplu, mostrele de monede antice reprezintă piese produse de mai multe state elenistice, cum ar fi Imperiul Seleucid, Macedonia, Ionia, Mysia, Pamphilia.

Un alt lot de monede ce reprezintă Imperiul Roman sunt emisiuni medievale și provinciale cu nominale ca: denari, antonienidrahme, didrahme.

Lotul de monede medievale este constituit din parți caracteristice dinastiilor Ayybizilor încă din sec. XIIXIII, ale Armeniei Ciciliene din sec XII-XIII, ale Imperiului Otoman, Spaniei și Imperiului Habsburgic.

Nu mai puţin impresionante sunt și cele două fragmente de sculpturi

Prima piesă prezintă o valoare cultural-istorică deosebită, datând încă din anii 2800-2400 înaintea erei noastre. Astfel de statui se întâlnesc foarte rar, dar pot fi văzute în arealul monumentelor istorice ale Mesopotamiei Antice.

Cea de-a doua sculptură îl înfăţișează pe împăratul

roman Octavian Augustus.

Potrivit experților, sculptura provine din una din provinciile Imperiului Roman, datând de la sfârșitul secolului I înainte de Hristos.

Reieșind din importanța valorică a acestor două sculpturi, astfel de piese sunt expuse spre vânzare doar la licitații.

Amintim că lotul de monede istorice și cele două sculpturi au fost descoperite de colaboratorii vamali într-un microbuz care circula pe linia Moldova-Turcia, acestea urmând să fe introduse ilegal în țară.

Pe acest caz a fost iniţiată o cauza penală, două persoane fiind arestate.

Tezaurul cultural istoric va

ajunge la Muzeul Național de Istorie din Chișinău. Potrivit legislației, această comoară poate să rămână în proprietatea Republicii Moldova, în cazul în care niciun stat nu o va revendica și nu va confirma că aceste piese îi aparțin. Între timp, ele vor putea fi admirate în incinta Muzeului.

FLUX

Social

28 MARTIE 2014

5

FLUX

Mafia drogurilor, mai eficientă decât Guvernul Urmare din pag. 1 - Care sunt soluţiile pentru eradicarea acestui flagel?

- Rapoartele europene arată că, anual, între 15.000 și 30.000 de persoane mor din cauza consumului ilegal de droguri, în special opiacee.

Principalele cauze ale deceselor sunt supradozele, bolile infecţioase, ca urmare a folosirii seringilor nesterile, traumatismele și sinuciderile. Realitatea a demonstrat că flagelul stupefiantelor poate fi cunoscut și, în mare măsură, combătut și controlat, însă nu poate fi diminuat semnificativ sau, cu atât mai mult, eradicat. De aceea, este esenţială formarea specialiștilor în domeniul prevenirii și tratării consecinţelor dramatice ale consumului ilicit de droguri. De altfel, narcomania riscă a fi una dintre cauzele care ar putea duce, în timp, la consecinţe catastrofale pentru întreaga specie umană.

- Care este cea mai mare realizare a Centrului Internaţional Antidrog de până acum?

- După părerea mea, cea mai importantă realizare a fost crearea, în parteneriat cu Liga Tineretului din Moldova, a reţelei de voluntariat antidrog. Timp de un an, peste 3000 de elevi și studenţi din Republica Moldova au fost instruiţi de asistenţi sociali, psihologi, medici și juriști ai Centrului Internaţional Antidrog pentru a desfășura activităţi de voluntariat, care au drept scop promovarea unui stil de viaţă sănătos, fără

alcool, fără tutun și, mai ales, fără droguri ilegale.

vicii și bunuri pentru a nu fi trași la răspundere pentru astfel de delicte.

- Aţi primit vreodată ameninţări din partea traficanţilor de droguri?

- În ultimii doi ani, colaboratorii Centrului Internaţional Antidrog sunt „bombardaţi” cu tot felul de ameninţări, și nu doar din partea traficanţilor de droguri. În mod paradoxal, ne ameninţă uneori chiar cei care ar trebui să ne ajute în lupta cu această epidemie a secolului XXI.

- Aţi reușit să stabiliţi relaţii cu cineva de la Interne care să vă furnizeze astfel de date?

- Nu voi da aici niciun nume, din motive lesne de înţeles. Tot ce pot spune pentru moment este că unii sectoriști din cadrul MAI dau de înţeles că nu se vrea „de sus” stoparea traficului cu droguri, pentru că marii capi ai poliţiei cu relaţii ce duc spre vârfurile politicului sunt cei care protejează traficul, deoarece câștigă bani grei din respectiva afacere.

Având în vedere această relaţie între politic, organele de drept și traficanţi, putem înţelege cum cantităţi mari de stupefiante confiscate de MAI în ultimii ani sunt ulterior vândute pe piaţa neagră a drogurilor din Republica Moldova.

- Care ar fi factorii ce permit extinderea acestui flagel social deosebit de grav? Cine îi protejează pe traficanţi și pe consumatori?

- Voi răspunde tranșant: în primul rând, MAI. Această instituţie seamănă tot mai mult cu o structură coruptă pusă în slujba mafioţilor, traficanţilor de droguri, oamenilor politici și nu în slujba cetăţeanului.

Tot mai mulţi colaboratori ai MAI se lasă ispitiţi de setea de a câștiga zeci sau chiar sute de mii de euro, protejând traficul de droguri în Republica Moldova. În luna februarie a acestui an a fost depistat un poliţist de la direcţia Antidrog care estorca 300 de euro de la un tânăr în schimbul clasării unui dosar penal, iniţiat pe motivul circulaţiei ilegală de substanţe narcotice. Într-un alt caz, angajaţii Biroului Antidrog al Secţiei “Nord” a IGP, sub conducerea șefului acestei subdiviziuni, îi forţau pe traficanţii și consumatorii de stupefiante să le achite sume bănești, să le ofere ser-

- Ce știţi despre utilizarea acestor fonduri uriașe și cine este beneficiarul lor principal?

- Veniturile de pe urma comercializării drogurilor sunt orientate nu doar spre îmbogăţirea traficanţilor, ci și spre finanţarea campaniilor electorale, spre coruperea politicienilor, ceea ce permite proliferarea corupţiei și a crimei organizate. Iar așa cum suntem într-un an electoral, nu e greu de presupus încotro se vor orienta principalele fluxuri de bani făcuţi „la negru”. De aici nu e greu de imaginat cui vor servi demnitarii care vor reuși în alegeri pe astfel de căi.

- Ce credeţi că s-ar putea face pentru combaterea mai eficientă a acestui gen de crime?

- Reducerea corupţiei în rândurile poliţiștilor și, implicit, a traficului de droguri nu se pot realiza prin simpla sporire a salariilor oamenilor legii, ci prin reforma justiţiei și prin înăsprirea pedepselor aplicate atât traficanţilor, cât și poliţiștilor corupţi.

- Ce aţi dori să le transmiteţi cititorilor ziarului „Flux”?

- Vreau să-i asigur pe toţi, inclusiv pe cei care urmăresc să ne discrediteze, indiferent de felul în care o fac, că puterea Centrului Internaţio-

Distribuitorul de energie electrică insistă pe majorarea tarifului cu peste 32 la sută Cel mai mare distribuitor de energie electrică din Moldova, ”Gas Natural Fenosa”, anunță, într-o notă adresată Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, că tarifele la energia electrică ar urma să crească cu circa 32% și să treacă de doi lei pentru un kilowatt pentru consumatorii casnici.

Potrivit calculelor prezentate de distribuitorul de energie Agenției Naționale de Reglementare în Energetică în cadrul unui raport anual de revizuire tarifară, prețul la energia electrică trebuie să crească cu circa 32% față de cel existent anterior. Totodată, compania mai anunță că raportul va fi revizuit de companie și ANRE după semnarea noului contract de procurare a energiei electrice pentru 2014.

Recent, ANRE a anunţat că Gas Natural Fenosa a solicitat majorarea tarifelor pentru furnizarea și distribuţia energiei electrice, dar nu a spus care este solicitarea. Tot la ANRE au fost depuse și alte cereri de ajustare a tarifelor. Centrala Hidroelectrică de la Costești a solicitat anterior majorarea

cu 20% a prețului de vânzare a energiei electrice produse.

Majorarea tarifului a fost solicitată de Gas Natural Fenosa în condițiile devalorizării drastice și constante a monedei naționale în raport cu principalele valute străine de referință.

Solicitat de presă să specifice ce condiții sunt negociate de guvernare după expirarea pe 31 martie curent a contractelor existente, vicepremierul și ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a refuzat să răspundă. ”Au loc negocieri. Ce să vă mai spun. Negocierile necesită intimitate, de aceea și se numesc negocieri. Au loc negocierile! Pe voi vă interesează procesul sau rezultatul?” a întrebat marți, 26 martie, Valeriu Lazăr, solicitat să specifice dacă va fi majorat prețul la energia electrică și cu cât, în condițiile expirării contractului de import al energiei electrice.

Vicepremierul a refuzat, totodată, să vorbească și la capitolul preț, menționând că ”obiectivul nostru este să avem furnizare sigură la preț mai ieften decât îl avem”.

Interviu realizat de Mihaela CÂRNOV

Ucraina nu le permite moldovenilor să revină acasă

tat, medicii admit că numărul real ar putea fi mult mai mare. În prezent, tratamentul acestei maladii este asigurat de stat, însă peste 10 la sută dintre pacienţi îl abandonează. Principalele simptome ale tuberculozei sunt tusea persistentă mai mult de trei săptămâni, febra, respiraţia dificilă, oboseala, scăderea în greutate și lipsa poftei de mâncare.

Guvernul a aprobat, în decembrie 2010, Programul Naţional de Control al Tuberculozei pentru perioada 2011-2015.

Sursa: publika.md

Sursa: viza.md

La ora actuală, Moldova importă energia electrică de la Centrala de la Cuciurgan, parte a gigantului rus RAO EES, la preţul de achiziţie de 6,9 cenţi pentru un kilowatt. De asemenea, Moldova cumpără energie electrică și de la compania ucraineană DTAK Vostokenergo, care face parte din DTAK – cea mai mare companie energetică privată din Ucraina, al cărei proprietar este omul de afaceri Rinat Ahmetov.

Urmează raioanele Călărași, Orhei, Strășeni, Rezina, Anenii Noi, Șoldănești și Fălești. La celălalt capăt sunt raioanele Briceni, Edineţ și Ocniţa. Mortalitatea în urma tuberculozei a fost, în 2013, de 11 cazuri la 100 de mii de oameni.

Specialiștii atenţionează că un risc sporit de îmbolnăvire prezintă moldovenii care muncesc în străinătate. Statisticile oficiale arată că 15 la sută din numărul total al bolnavilor au contractat boala peste hotare. Din cauză că tuberculoza este greu de depis-

- Vă mulţumesc pentru interviu și vă doresc mult succes în activitatea dumneavoastră.

Serviciile de frontieră ucrainene nu le permit moldovenilor care au lucrat temporar în Ucraina să revină la domiciliul lor permanent din Republica Moldova. Mai multor familii de moldoveni decise să revină în Moldova, din cauza recentelor evenimente ce au avut loc la Kiev, dar și din alte motive, li s-a refuzat ieșirea din Ucraina din cauză că acestea nu au prezentat lista obiectelor de uz personal pe care familiile le transportau în Republica Moldova.

De exemplu, un astfel de refuz a fost înregistrat recent la punctul de control vamal Starokazacie. O familie de moldoveni care a dorit să-și păstreze anonimatul a declarat pentru Viza.md că a fost condiționată să revină la fosta reședință din Kiev pentru a obține lista obiectelor de uz personal, autorizată de autoritățile ucrainene: „Până în prezent, nu este clar care este organul responsabil de eliberarea unor astfel de documente. Probabil că Direcţia generală locativ-comunală. Înainte de a pleca, am telefonat la Serviciile de frontieră ucrainene, însă nu am fost informați despre regula dată. Autocamionul în care ne aflam era încărcat cu obiecte de uz personal, de fiecare fiind câte o unitate, cu excepția scaunelor. Bunurile noastre nu erau noi, fără ambalaj, ci uzate. Chiar dacă am prezentat bonurile de plată în urma procurării acestora în Ucraina, pe care le păstrasem din întâmplare, și în pofida faptului că încercam să revenim împreună cu copilul nostru minor, vameșii ucraineni nu au permis familiei noastre părăsirea teritoriului Ucrainei”.

Sursa: omega.md

Medicii bat alarma. Numărul victimelor tuberculozei a crescut de trei ori Numărul cazurilor de tuberculoză și nivelul mortalităţii în urma acestei maladii este de aproape trei ori mai mare în Moldova, faţă de media din ţările din Europa.

Anual, statul cheltuiește sume enorme pentru tratamentul acestor bolnavi. Sunt date prezentate de Ministerul Sănătăţii cu ocazia Zilei Mondiale de Combatere a Tuberculozei, marcată la 24 martie.

Potrivit datelor Ministerului Sănătăţii, cea mai mare incidenţă de îmbolnăviri se înregistrează în municipiul Chișinău – 578 de bolnavi la 100 de mii de locuitori.

nal Antidrog nu stă într-o persoană sau alta, ci în zeci de profesioniști care împărtășesc un crez comun, în cei peste trei mii de voluntari care sunt angajaţi din plin în activităţile centrului. Aș vrea să-i asigur pe toţi cei care sunt alături de noi, fie colegi, parteneri sau finanţatori, că de acum încolo, vom fi și mai puternici, și mai determinaţi să luptăm pentru valorile în care credem și în baza cărora activăm de peste zece ani de zile.

FLUX

6

Geopolitic 28 MARTIE 2014

ALEKSANDR DUGHIN

TEORIA LUMII MULTIPOLARE (8) CAPITOLUL 2.

BAZELE TEORETICE ALE LUMII MULTIPOLARE Urmare din numărul precedent.

Soluţia O astfel de abordare fractală reprezintă un principiu de bază al Teoriei Lumii Multipolare (TLM), aplicat în raport cu toate celelalte teme clasice ale Relaţiilor Internaţionale (RI), care ţin de suveranitate, legitimitatea actorilor, legalitatea procedurilor în relaţiile internaţionale etc. În toate cazurile, un răspuns corect ar presupune apelul la unicitatea specificului social și cultural al fiecărei civilizaţii și, concomitent, absenţa oricărei proiecţii apriorice. TLM îi reclamă unui teoretician o apercepţie civilizaţională maximă, altfel zis capacitatea de a reflecta propria apartenenţă faţă de acea civilizaţie, în numele căreia se efectuează analiza relaţiilor internaţionale, precum și pătrunderea în sistemul valoric al civilizaţiei supuse analizei. Aici sunt pe deplin relevante rigorile impuse antropologiei culturale, care intenţionează să studieze o societate arhaică. Pentru asta este necesar: y cunoașterea limbii; y o observare atentă; y moratoriu faţă de concluziile pripite și comparaţiile de ordin moral a ceea ce e străin cu ceea ce îi e propriu culturii cercetătorului; y lipsa unor opinii preconcepute și prejudecăţi faţă de cultura supusă studiului; y intenţia sinceră de a înţelege cum interpretează membrii societăţii respective lumea din jur, instituţiile sociale, tradiţiile, simbolurile, ritualurile etc.

Toate aceste aspecte sunt sistematizate în mod strălucit și fundamentate de către F. Boas și de continuatorii lui.

TLM îi cere unui politolog specializat în relaţii internaţionale deprinderi din domeniul antropologiei sociale și culturale, fără de care nicio concluzie a acestuia ce ar ţine de structurile politice ale civilizaţiilor și de interacţiunea dintre aceste structuri n-ar fi valabile și n-ar dispune de vreo valoare știinţifică.

Chestiunile legate de problema suveranităţii, a purtătorului și a structurii acesteia necesită o conștientizare prealabilă a câmpului civilizaţional.

Drept instrument comod pentru fixarea locului unde se află polul strategic al civilizaţiei poate fi folosită procedura propusă de C. Schmitt pentru definirea suveranităţii. „Suveran este cel care ia decizii în condiţii de stare excepţională”, susţine acesta. Starea excepţională reprezintă acea situaţie în care codul legal ce reglementează chestiunile de guvernare în condiţii obișnuite încetează să mai funcţioneze și nu mai poate servi drept temei pentru alegerea unui sau altui comportament, ce ar presupune participarea unui grup mare de oameni și consecinţe sociale de proporţii. Această definiţie a lui C. Schmitt reprezintă un instrument potrivit pentru localizarea centrului puterii în condiţii istorice problematice. Dacă e să facem uz de acest criteriu, atunci imediat ce observăm luarea deciziei în situaţii extraordinare, obţinem în mod automat localizarea polului suveranităţii. Cel care ia decizii în situaţii extraordinare este suveran chiar și în cazul în care nu dispune de suficientă legitimitate. Și dimpotrivă, cel care nu ia decizii în situaţii excepţionale, nu este suveran, chiar dacă posedă legitimitatea formală.

Astfel ies în vileag parametrii concreţi, necesari pentru determinarea locului unde se află instanţa suverană, și asta practic în orice sistem politic: atât acolo unde puterea acţionează deschis și transparent (potestas directa), cât și acolo unde acţionează indirect și secret (potestas indirecta)1. Tocmai de aceea, în cadrul unei civilizaţii (cu caracterul ei indefinit și complexitatea păturilor sociale în interiorul contextului general) locul unde se află suveranitatea, principele, este determinat prin intermediul localizării originii deciziilor ce se iau, iar nu viceversa. Cel care ia decizii în situaţii extraordinare, acela și este principele, acela și este purtătorul suveranităţii.

Această observaţie vizând actul decizional ne permite să privim civilizaţia ca pe un sistem deschis pentru istorie și înzestrat cu o puternică energie existenţială. La un moment dat, orice civilizaţie aflată în tumultul lumii multipolare este nevoită să ia decizii. Și de fiecare dată instanţa ce adoptă această decizie poate ieși la suprafaţă (la modul teoretic) în segmente diferite ale civilizaţiei. Această situaţie complică profund structura dreptului internaţional, făcând-o parţial spontană și „ocazională” (ad-hoc). Însă, în același timp, asta eliberează stihia existenţei istorice, naturală și încărcată cu putere interioară (potestas), de necesitatea de a sparge în permanenţă sistemul normelor legale înţepenit, care se transformă în limitări și care împiedică cursul istoriei vii și imprevizibile.

Aici noţiunea de haos în relaţiile internaţionale, prezentă și în cadrul paradigmelor clasice, este cât se poate de potrivită și relevantă. În cadrul TLM, mediul relaţiilor internaţionale reprezintă un haos în măsura în care permite deciziei să se manifeste în orice punct al civilizaţiei, previzibil sau nu. Canalizarea procesului decizional, ca și temperarea stihiei acestuia, formalizarea și legitimarea puterii, toate acestea reprezintă elemente interne ale fiecărei civilizaţii. Însă din punct de vedere teoretic este nevoie ca suveranitatea să fie privită nu ca o reglementare de drept, ci ca o funcţie ce reiese din însuși faptul deciziei, adoptate în situaţii excepţionale. Într-un asemenea caz, polurile strategice ale civilizaţiilor vor avea de a face în permanenţă cu o serie de provocări spontane, iar drama istoriei va căpăta un caracter consistent, organic și dinamic, spre deosebire de acea rutină (militară sau pacifistă) în care s-au transformat relaţiile internaţionale în epoca Westfalia sau în condiţiile lumii bipolare, ale cărui apogeu trist îl reprezintă utopiile lipsite de vlagă ale globalizării.

Punctul de adoptare a deciziile în situaţii excepţionale reprezintă concentrarea spiritului istoriei; nu o dispersie a dorinţelor de ordin anatomic, ci o ascensiune pe verticala unui proces istoric intens.

Elitele şi masele Practic, aceleași lucruri se pot spune și cu referire la stratificarea socială a civilizaţiilor și conturarea în interiorul lor a claselor de sus și de jos, a elitelor și maselor (după V. Pareto). Geometria părţii de sus și a celei de jos a societăţii poate varia în cadrul fiecărei civilizaţii.

Holismul societăţilor nonoccidentale poate fi de castă, de grup, teocratic, etnic, monarhic, democratic, mixt, de orice fel. La modul teoretic, am putea presupune că și societatea occidentală se poate transforma în orice fel, deși, în baza observaţiilor de ordin empiric, am putea presupune că aceasta își va păstra și în viitor principiile sale individualiste și liberal-democratice, precum și tendinţele spre o dispersie a corpului social în direcţia atomizării și a societăţii civile. Și este dreptul absolut al Occidentului să-și organizeze societatea în acord cu propria voinţă. Însă democratizarea și dispersia competenţelor puterii nu anulează inegalitatea socială și distanţa enormă între elita super-bogată și toţi ceilalţi cetăţeni. Tocmai de aceea, inegalitatea de clasă, camuflată cu insistenţă pe parcursul sec. XX cu creșterea clasei medii, care s-a încetinit considerabil în ultima vreme, constituie, la rândul său, elitele și masele din Occident în spiritul acelor ierarhii care au fost descrise detaliat și supuse criticii de către marxiști. Elitele și masele Occidentului se formează pe criterii de clasă. Occidentul consideră această stare de lucruri ca fiind una „normală” și „echitabilă”, respingând celelalte forme de ierarhizare ca fiind „inumane”, „barbare” și „nedemocratice”. În raport cu propria societate, Occidentul are tot dreptul să adopte orice decizie politică. Dar în raport cu societăţile nonoccidentale, în condiţiile unipolarităţii, Occidentul își epuizează competenţele de procuror moral. Oamenii care aparţin culturii europene a Modernităţii consideră că inegalitatea materială este „echitabilă”, iar cea socială nu. Iar reprezentanţii altor civilizaţii, ca, de exemplu, cea indiană, împărtășesc o cu totul altă opinie. Logica dharma și legile artha îl conduc pe un indian spre o echitate de cu totul altă natură: este echitabil să urmezi tradiţia, inclusiv pe cea de castă, și este inechitabil să o încalci. Un sărac virtuos, care îndeplinește karma, se reîncarnează într-o altă lume.

Un bogătaș neisprăvit are toate șansele să se reîncarneze într-un porc. Și așa este echitabil să fie. Iar invazia criteriilor occidentale în structurile societăţii tradiţionale reprezintă culmea inechităţii și o practică tipic colonială și rasistă la originile ei.

La fel de inechitabilă pentru musulmani este și perceperea procentului bancar (deoarece timpul aparţine lui Allah, iar banii nu pot naște bani în timp; așa ceva constituie un sacrilegiu, un atentat la prerogativele Dumnezeului lumilor). Stratificarea lumii islamice li s-ar putea părea inacceptabilă indienilor, iar chinezii confucianiști ar putea găsi în budism „un anarhism voalat” sau „ceva asocial”.

Elitele și masele, cei de sus și cei de jos există în orice civilizaţie. Acestea își au propriile funcţii în întregul corpului social în conformitate cu configuraţia normativă a acestui corp. În anumite cazuri, ele ar putea exercita o influenţă asupra politicii externe și să apară în rolul de „grupuri competente” (spre deosebire de convingerea realiștilor clasici că X-individul, reprezentantul masei, posedă o competenţă nulă în chestiunile de ordin internaţional). Însă în alte cazuri, ele nu pot avea o astfel de influenţă, și atunci partea lor de influenţă asupra relaţiilor internaţionale este infimă. Asta depinde de fiece dată de fiecare civilizaţie aparte. În cadrul TLM, atât concepţiile neoliberale despre creșterea continuă și garantată a competenţei maselor în relaţiile internaţionale, cât și scepticismul realiștilor în această chestiune, sunt inacceptabile.

Stratificarea socială în cadrul civilizaţiilor nu reprezintă o problemă de ordin internaţional, nu are o problemă de ordin universal, nu dispune de o formă universală și se manifestă prin intermediul centrului strategic al civilizaţiei, oricât de bizar ar fi constituit acesta: guvern, parlament, împărat, partid de guvernământ, reuniunea liderilor spirituali etc. Aceste centru devine legitim datorită corpului social, graţie holosului civilizaţional.

Dialogul şi războiul civilizaţiilor Să descriem acum în linii mari cum tratează TLM chestiunea războiului în RI. Războiul este trăsătura istoriei umane și un eveniment prezent mereu pe parcursul ei. Mai mult decât atât. Potrivit concepţiei universal acceptate, anume războaiele și revoluţiile dau sens istoriei. Practic toate statele cunoscute au fost create în urma războaielor sau au apărut în timpul unor campanii militare. Și tot războaiele au pus temelia tuturor grupurilor de elită. Potrivit lui Heraclit, războiul „este tatăl tuturor lucrurilor; în unii el descoperă dușmani, în alţii – oameni, în unii – pe robi, în alţii – pe cei liberi”. Polisul ca stat și politica în calitate de proces de dirijare a polisului au fost dintotdeauna strâns legate de stihia războiului, atât în chestiuni de organizare internă, cât și în cazul asigurării sarcinii principale de asigurare a securităţii, dar și din punctul de vedere al perspectivelor unor campanii de cucerire îndreptate împotriva unui sau altui inamic extern.

A tinde spre dispariţia războiului este una cu a râvni anularea istoriei sau dis-

pariţia omului și a societăţii umane.

Minimalizarea riscurilor războiului sau debarasarea totală de el poate fi sarcina anumitor culturi, tipuri sociale sau de gender (femeile nu sunt predispuse spre stihia războiului și îl privesc ca pe o catastrofă și un fenomen pur negativ). Însă studierea istoriei societăţilor umane arată că pacea, ca și războiul, sunt fenomene ce se succed în mod ciclic, ce se perindă unul după altul într-o anumită ordine, oricât de scurte sau lungi ar fi intervalele între ele.

Iată de ce TLM nu exclude posibilitatea unor războaie (ciocniri) între civilizaţii, însă, în același timp, nu consideră că acesta ar fi singurul scenariu.

Aici ar trebui să apelăm la conceptul de dialog. Dialog înseamnă în greacă „conversaţie întreţinută cu altcineva”, când expunerea este transmisă de la unul spre altul. Dialogul se poate manifesta prin cuvine, dar și prin gesturi. Atât cuvintele, cât și gesturile pot fi pașnice sau agresive, în funcţie de situaţie. Dialogul poate fi și unul dur. În ultimă instanţă, și războiul poate deveni o formă a dialogului, pe parcursul căruia o parte îi comunică într-o formă dură ceva anume celeilalte părţi.

Dialogul nu presupune în mod necesar egalitatea interlocutorilor. Însăși structura limbii este una ierarhizată, de aceea rostirea frazelor în cadrul unui dialog poate să aibă caracterul desfășurării voinţei de putere sau cel al strategiei de dominaţie. Asta confirmă o dată în plus că războiul poate fi privit ca un dialog. În TLM are loc anume un dialog între civilizaţii, care poate fi privit din două extremităţi: dialog pașnic și nonpașnic. Însă în orice caz este vorba anume despre un mesaj, despre comunicarea unuia cu celălalt, prin urmare, despre socializarea unei sau a câtorva civilizaţii concomitent în sistemul general al relaţiilor internaţionale. Civilizaţiile întreţin un dialog în permanenţă. Uneori el durează milenii întregi, pe parcursul cărora popoarele, culturile și religiile se amestecă între ele, se împletesc, se apropie, se înghit reciproc, se separă și se îndepărtează una de alta etc. Iată de ce este imposibil ca dialogul dintre civilizaţii să înceapă sau să înceteze. El are loc de la sine, întreaga istorie a omenirii poate fi privită ca un dialog continuu. Însă civilizaţia devine actorul principal al relaţiilor internaţionale doar în anumite situaţii. Potrivit TLM, la ora actuală trăim anume o atare situaţie, prin urmare, structura dialogului dintre civilizaţii reclamă, la rândul său, o nouă înţelegere și o reflecţie sporită. Acest dialog are nevoie anume acum de formalizare. În ce mod, despre ce și pentru ce civilizaţiile poartă dialogul între ele?

Geopolitic 28 MARTIE 2014

Dialogul civilizaţiilor reprezintă constituirea perechii de bază noi și ei, ceea ce constituie o trăsătură indispensabilă a oricărei societăţi. O societate poate să capete conștiinţa de sine doar în raport cu o altă societate, conștientizată ca fiind alta. Întrucât civilizaţia este cel mai complex sistem al societăţii, ce se constituie atât din straturi ierarhice, cât și situate la același nivel, gradul de reflexie civilizaţională asupra propriei identităţi necesită un instrumentar special, mult mai complex decât modelele și procedurile de identificare a altor unităţi de bază. Pentru propria afirmare, pentru a se contrapune pe sine alteia și, respectiv, pentru formarea chipului celuilalt, identitatea civilizaţională necesită o reflecţie complexă de cel mai înalt nivel. De regulă, acest nivel se manifestă printr-o filozofie sau teologie aparte, prin tradiţie spirituală, concentrată în mediul elitelor intelectuale, dar care se difuzează spre toate păturile sociale până în adâncurile ei. Ceea ce este filozofie sau teologie pentru elite se transformă pentru mase în varietăţi tipice de mentalitate, de psihologie și într-o medie culturală. Însă la toate nivelurile, de la conștientizarea acută a bazelor filozofice și până la cele mai inerţiale și neconștientizate clișee mentale și psihologice – trecând prin evenimente istorice, reforme politice, realizări ale culturii și știinţei, precum și prin practica economică – identitatea civilizaţiei se afirmă, și afirmându-se ca atare, contrastează în mod obligatoriu cu identitatea altor civilizaţii cu care se învecinează. Anume acesta este dialogul dintre civilizaţii: compararea permanentă a ceea ce e al său cu ce e străin, descoperirea unor trăsături comune sau, dimpotrivă, a unor diferenţe, preluarea unor elemente și respingerea altora, descoperirea sensurilor sau mutaţii de ordin semantic, ce deformează elementele altei civilizaţii. În anumite cazuri, prezenţa celuilalt devine temei pentru războaie. În altele – dialogul se dezvoltă în mod pașnic și constructiv.

Civilizaţiile poartă un dialog asupra echilibrului în permanentă redefinire a ceea ce este „al nostru” și „al lor”, asupra identităţii și alterităţii. Acest dialog nu are niciun fel de scop final, deoarece nuși propune să-l convingă pe celălalt de propria dreptate și, cu atât mai puţin, de acceptarea imaginii celuilalt ca pe o normă pentru sine însuși (deși în anumite cazuri, de expansiune totală și, dimpotrivă, de pasivitate totală, pot să apară și astfel de scenarii). Dar sensul constă nu în atingerea vreunui scop, ci în însăși existenţa dialogului, care în condiţiile unui proces istoric deschis se manifestă ca o succesiune de evenimente istorice, ce apar în domenii diferite, de la reforme religioase și politice, nașterea unor teorii filozofice noi și până la tulburări populare, răsturnări dinastice, campanii militare, cicluri de avânt și recesiune economică, noi descoperiri, expansiuni și contractări, migraţii etnice etc. La dialog participă întreaga structură multidimensională a civilizaţiei, el purtându-se la toate nivelurile ei. Însă acest dialog se conturează în mediul elitei intelectuale, care este capabilă să reflecte de o manieră consistentă, să definească atât parametrii propriei identităţi, cât și pe cei ai identităţii celuilalt. Anume elita configurează în cea mai mare măsură imaginea celuilalt, înzestrându-l cu anumite trăsături, deslușește în mod corect sau eronat blocurile semantice ale acelei civilizaţii, cu care se află în dialog.

Odată cu cristalizarea civilizaţiei, crește considerabil și rolul elitei intelectuale, care devine purtătoarea dialogului dintre civilizaţii nu pur și simplu din inerţie, ci datorită însăși funcţiei sale. Această funcţie capătă o importanţă internaţională deosebită, deoarece de structura dialogului între civilizaţii depinde însăși

structura relaţiilor internaţionale întro lume multipolară. În timp ce polul strategic reprezintă instanţa de luare a deciziilor și nucleul suveranităţii civilizaţiei, centrul de conţinut, l civilizaţiei, cel semantic, se concentrează în elita ei intelectuală, care în condiţiile multipolarităţii își sporește brusc statutul în domeniul relaţiilor internaţionale. În cadrul dialogului dintre civilizaţii, elita intelectuală trebuie să realizeze sintetizarea tuturor celorlalţi factori: economici, tehnologici, materiali, logistici etc. Semnul, imaginea, conceptul, teoria filozofică, exegeza teologică reprezintă mesajul sintetic principal dinspre o civilizaţie spre alta. Și de faptul cum va fi formulat acest mesaj în fiecare caz aparte va depinde, în mare măsură, istoria mondială, război sau pace, conflict sau cooperare, cădere sau avânt.

Dialogul despre care este vorba nu poate fi redus la concurenţă, la instaurarea unor relaţii hegemonice, la convingerea unora de justeţea altora etc. Dialogul civilizaţiilor reprezintă câmpul de manifestare liberă și spontană a istoriei, una neprogramată și imposibil de prezis, deoarece viitorul este privit într-un asemenea caz ca un orizont al gândirii și al voinţei. Gândirea ţine de zona de competenţă a elitei intelectuale a civilizaţiei, iar voinţa – de polul strategic și punctul de luare a deciziilor. Aceste două elemente formează laolaltă holograma civilizaţiei, concentrarea ei simbolică vie, plexul solar al nervilor civilizaţionali.

Nici puterea, nici economia, nici resursele materiale, nici concurenţa, nici securitatea, nici interesele, nici confortul, nici supravieţuirea, nici mândria, nici agresivitatea nu reprezintă motivarea de bază a existenţei istorice a civilizaţiei în condiţiile lumii multipolare, ci anume procesul dialogului spiritual, care poate

căpăta la orice cotitură și în orice condiţii atât un caracter pozitiv și pașnic, cât și agresiv și războinic. Așa cum scria Arthur Rimbaud, „Luptele spirituale sunt la fel de crude ca și luptele între oameni”.

Este evident că actuala civilizaţie occidentală a obosit de istorie și nu se mai inspiră din orizonturile înalte ale libertăţii propuse de aceasta. De aici și tendinţa de a-i pune capăt cât mai curând posibil, punând punct procesului istoric. Dar anume în asta și constă specificul TLM, de a descoperi și de a cuceri dreptul de a privi lumea, timpul și epoca, nu doar cu ochii Occidentului; iar asta înseamnă că dialogul între civilizaţii este înţeles nu doar ca ceva mecanic, de rutină, ce ar avea doar un singur scop, „să nu fie război”, ci ca ceva consistent, viu, impredictibil, tensionat, plin de riscuri, având un final deschis și necunoscut.

Diplomaţia: antropologia şi tradiţionalismul În teoriile clasice ale RI este scos în evidenţă un grup special de persoane împuternicite, care se ocupă de planificarea și realizarea politicii externe a statului. Importanţa acestuia în cadrul relaţiilor internaţionale este foarte mare, deoarece de competenţa și eficacitatea diplomaţilor depinde într-o măsură considerabilă întreaga structură a relaţiilor internaţionale. Diplomaţii nu sunt cei care ar determina cursul politicii externe. Procesul decizional este la latitudinea șefului statului, a altui organ de conducere. Însă corpul diplomatic este cel care pune în aplicare aceste decizii, iar de felul în care fac față acestor sarcini diplomaţii depinde foarte mult. De aceea, în cadrul sistemului de la Westfalia ocupaţia de diplomat presupunea o

pregătire specială, cunoașterea unor ţări diferite și a psihologiei naţionale, deprinderi de conduită speciale și o anume manieră de a purta negocierile. De cele mai multe ori, diplomaţii reprezintă elita societăţii, fiind recrutaţi din straturile ei superioare.

Multipolaritatea pune în faţa corpului diplomatic rigori suplimentare. Relaţiile intercivilizaţionale se reduc la dialog. Pe timp de pace acest dialog se manifestă cel mai mult anume în acţiunile corpului diplomatic, care reprezintă o civilizaţie în faţa alteia. Tocmai de aceea, în contextul TLM capătă o nouă dimensiune calitativă: pe seama ei se pune misiunea întreţinerii dialogului intercivilizaţional.

Așa cum am văzut mai sus, răspunderea pentru acest dialog cade pe seama elitei intelectuale a civilizaţiei. Prin urmare, corpul diplomatic trebuie să fie parte integrală a acestei elite. Apartenenţa la elita naţională presupune un grad profund de reflecţie asupra identităţii propriei civilizaţii, incluzând toate straturile ei multidimensionale și legităţile nonlineare ale acesteia. De aceea, exponentul elitei intelectuale trebuie să se remarce printr-o cunoaștere profundă a filozofiei (și/ sau a teologiei). Această cerinţă vizează din plin și diplomaţii. Însă, în același timp, diplomaţii care apar ca exponenţi ai civilizaţiei trebuie să mai aibă încă o competenţă. Este vorba de capacitatea de a înţelege structura altei civilizaţii, cu care aceasta intră în dialog, prin urmare, și de capacitatea de a însuși sau de a recrea un sistem corect de transpunere (fie și aproximativă) a sensurilor din contextul unei civilizaţii în contextul alteia.

Pe lângă înţelegerea propriei identităţi, un diplomat al lumii multipolare trebuie să posede calitatea de a percepe și o altă identitate, să o pătrundă cât mai adânc.

Pentru asta e nevoie să posezi o topică

7

FLUX

specială, care ar putea fi aproximativ comună pentru cele mai diferite contexte civilizaţionale. În acest sens, este nevoie să fie abandonat din capul locului hegemonismul occidental, care pretinde la o explicaţie universală a principiilor de bază de ordin sociologic, politic și de viziune (în temeiul criteriilor și normelor civilizaţiei occidentale). Versiunile occidentale ale disciplinelor umanitare (filozofie, istorie, sociologie, drept, politologie, culturologie etc.) sunt pătrunse totalmente de etnocentrism și de tendinţa spre o hegemonie epistemologică. Iată de ce trimiterea la această bază ne scoate din contextul multipolarităţii, adică este inacceptabilă. Ea trebuie respinsă ca fiind una totalmente nepotrivită pentru formarea corpului diplomatic al lumii multipolare.

Din cartea lui Aleksandr DUGHIN „Teoria lumii multipolare”, în traducerea lui Iurie ROŞCA

________________ 1 Carl Schmitt. Der Leviathan in der Staatslehre des Thomas Hobbes. Berlin, 1938.

Reuters: Fostele state comuniste se tem să piardă piaţa rusă Statele Uniunii Europene, care pe vremea Războiului Rece s-au aflat în spatele Cortinei de Fier, în sfera de influenţă sovietică, sunt cele care se tem cel mai mult de o agresiune a Rusiei, dar și cele care ar avea cel mai mult de pierdut de pe urma unor sancţiuni economice împotriva acesteia din urmă, iar, deocamdată, teama de a pierde bani pare să fie mai puternică, se arată într-un comentariu publicat de agenţia Reuters.

Astfel, numai câteva dintre cele 11 state ale UE care au făcut parte din blocul comunist, printre care Polonia, România și Estonia, susţin adoptarea de sancţiuni economice împotriva Rusiei.

Oficialii de la Varșovia consideră că astfel de sancţiuni sunt vitale pentru a-l descuraja pe președintele Vladimir Putin să încerce preluarea și altor teritorii ucrainene, după ce a anexat Crimeea, cum ar fi, de exemplu, cazul regiunii Doneţk. În schimb, mesajele transmise de liderii celorlalte state foste comuniste arată o împotrivire faţă de instituirea celei de-a treia serii de sancţiuni împotriva Rusiei, de data aceasta cu caracter economic și comercial, după cele două serii care au prevăzut doar suspendarea unor tratative, plus restricţii la acordarea vizelor și îngheţarea activelor în cazul unor oficiali ruși și ucraineni proruși. Această reticenţă îngreunează și mai mult obţinerea unui consens european pentru adoptarea de noi sancţiuni.

Cu toate că anexarea Crimeii ar trebui să le dea motive să se teamă că ţările lor ar putea fi o viitoare ţintă a Rusiei, care le-a mai ocupat în trecut, oficialii din majoritatea ţărilor foste comuniste par a fi mai preocupaţi de menţinerea fragilei relansări economice decât de ameninţările la adresa securităţii naţionale, remarcă Reuters. Iar sistarea legăturilor comerciale cu Rusia, în special livrările de gaze naturale sau dispariţia

turiștilor ruși ar aduce prejudicii economice considerabile acestor ţări.

De exemplu, „în condiţiile în care un sfert din autoturismele noastre sunt exportate în Federaţia Rusă, care ar fi impactul sancţiunilor asupra industriei auto?” s-a întrebat Robert Fico, premierul slovac. „Catastrofal”, a răspuns tot el. „Atunci de ce să luăm decizii ce ar dăuna economiei și populaţiei noastre?” a conchis șeful Guvernului din Slovacia.

Această situaţie arată în ce măsură continuă să fie interconectate economiile est-europene cu economia Rusiei, deși au trecut mai bine de 20 de ani de la dispariţia CAER-ului și a Pactului de la Varșovia, iar această dependenţă merge dincolo de gazele naturale rusești. De exemplu, turiștii ruși cu genţile de cumpărături pline sunt o priveliște obișnuită la Praga. Camera de Comerţ cehă estimează că eventuale sancţiuni economice severe împotriva Rusiei ar conduce la pierderea a peste 50 de mii de locuri de muncă în Cehia. În multe părţi ale fostului bloc comunist s-a încercat în ultimele două decenii să se lase în urmă amintirile traumatizante din timpul ocupaţiei

sovietice și să se construiască relaţii bune cu Moscova, ceea ce ar putea explica parţial actuala abordare a acestor state.

Bulgaria, cea mai dependentă economic de Rusia, a precizat că se opune unor noi sancţiuni.

Ungaria tocmai a semnat un acord pentru extinderea centralei nucleare de la Paks în cooperare cu Rusia, care este, în plus, cel mare partener comercial al său după UE. Un oficial maghiar, care s-a exprimat sub protecţia anonimatului, a declarat că un al treilea set de sancţiuni împotriva Moscovei „va implica decizii foarte dureroase și pline de consecinţe pentru ambele părţi”, precizând că mai multe state membre ale UE se opun unor astfel de sancţiuni.

Chiar și președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, ţară ce în mod tradiţional susţine o linie dură faţă de Moscova, a declarat că încă nu este momentul pentru noi sancţiuni. O estimare făcută de economistul-șef al unei bănci lituaniene, potrivit căruia astfel de sancţiuni ar conduce la scăderea PIB-ului ţării sale cu 10-15%, ceea ce ar însemna reintrarea în recesiune, explică foarte bine motivaţia acestei poziţii.

Sursa: agerpres.ro

CMYK

FLUX

8

Interviu

28 MARTIE 2014

PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA, PE EUROPA

Dr. Călin Georgescu: „În ultimii 25 de ani, sufletul românesc a fost trecut prin sabie” Urmare din numărul precedent.

„Cei ce conduc România sunt făcuţi, nu născuţi. Sunt nişte mutanţi, o altă specie” - Ce „definiţie” ne oferă politicienii care au condus ţara în ultimii 25 de ani?

- Prădătorii care au condus și conduc ţara ignoră viitorul și nu ne pregătesc pentru el; pe ei nu-i interesează decât prezentul, să poată fura acum, când mintea poporului este încă înrobită. Cei ce conduc România sunt făcuţi, nu născuţi. Ei sunt omul nou, creat înainte de ’89. Sunt niște mutanţi, o altă specie! Din păcate, asistăm la o disoluţie totală a ţării.

Iar intelectualii păstrează o tăcere complice. Rar găsești un intelectual integru. Mare parte dintre cetăţenii României pot fi comparaţi cu robii care servesc unui sistem mafiot. Politicienii, ca și intelectualii, caută „să vorbească frumos”, ca să nu „deranjeze”, toţi vor să fie politic corecţi. Oameni buni, nu mai priviţi la culoarea cenușie ca la un simbol al cuminţeniei, este timpul să ne trezim! Totul s-a transformat într-un imens crematoriu unde sunt incinerate libertatea și viitorul neamului românesc. Ridicăte, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

- Dar „Ion” și „Gheorghe” sunt ignoraţi, statul român ascultă de alte „glasuri”... Care este contextul internaţional în care România ar putea să-și folosească atuurile proprii, naturale?

- Se recunoaște la nivel european că toate modelele de până acum au erodat capitalul natural. Singura soluţie este dezvoltarea durabilă sau, mai corect spus, sustenabilă, pentru că vorbim de obiective pe termen lung. Dezvoltarea nu trebuie să se facă prin epuizarea resurselor, ci la niveluri și în ritmuri care să permită regenerarea acestora. Criza actuală este o criză de sistem, ea va continua mult timp de acum înainte, până la schimbarea profundă a paradigmei economice mondiale. Consumul de resurse este problema pe termen scurt și lung a omenirii. Mare parte a ecosistemelor planetei sunt distruse. Unul din trei alimente pe care le avem pe masă se datorează contribuţiei albinelor. Dispariţia acestor mici vietăţi poate duce la stingerea vieţii. Polenizarea artificială se practică deja în China, prima ţară unde aceste insecte excepţionale aproape că au dispărut. Pe acest fond se duce o luptă aprigă pentru ceea ce numim resurse strategice, adică apa și hrana, dar și energia verde. Or, România mai deţine încă posibilităţi importante de utilizare a acestor resurse. Știm ce urmează; întrebarea este dacă suntem pregătiţi să întâmpinăm acest val al schimbării. Din păcate, în politica românească postdecembristă, lipsește cu desăvârșire o viziune pe termen lung. Lipsește harta viitorului. Dacă România ar înţelege ce șansă uriașă are în plină criză, ar face un salt gigantic, nu doar pentru refacerea ei, ci și pentru a ocupa o poziţie de lider imbata-

bil, cel puţin în zona balcanică. Am putea restaura dreptatea socială, apăra suveranitatea ţării și conserva tradiţiile neamului românesc. Să nu uităm că România nu este o ţară oarecare. Noi, românii, suntem o civilizaţie. De aceea, necesităţile politicii externe ale României sunt, mai ales, păstrarea identităţii statului în faţa atacului entităţilor nonstatale, adică a corporaţiilor și „investitorilor strategici” de genul fondurilor speculative. România are nevoie de un stat care își servește cu abnegaţie cetăţenii, și nu de unul care slugărește capitalul internaţional. Consolidarea și dezvoltarea statului naţional unitar modern trebuie să fie deviza noastră, așa cum a fost a înaintașilor noștri. Întărirea statului este esenţială în vremurile pe care le trăim. Binomul stat-cetăţean este cel pe care a funcţionat mare parte din istoria omenirii; dacă un stat colapsează, se produce și o prăbușire a societăţii, cetăţeanul fiind confruntat cu o situaţie de anarhie ca cea din Somalia.

Statul român nu trebuie să se îndepărteze sub niciun motiv de rădăcinile sale și de istoria neamului. Când statul servește „corectitudinea politică” și trimite jandarmii să-i bată pe truditorii pământului care-și apără dreptul la apă și hrană – cum se întâmplă la Pungești –, ne aflăm deja în faţa unei trădări de ţară. Poporul nu mai poate rămâne indiferent!

„200 de companii multinaţionale sunt mai puternice decât 150 de state la un loc” - Românii din Pungești și din alte localităţi se luptă cu una sau mai multe corporaţii. Acolo s-a ajuns deja la dictatură. Ce rol joacă politicul în acest context?

- Corporaţiile dictează la ora actuală politicului în cea mai mare parte a lumii. Urmărind doar propriul profit, ele ascund realitatea, subminând viitorul generaţiilor tinere și privând naţiunile de lideri autentici și de patrioţi. 200 de companii multinaţionale sunt mai puternice decât 150 de state la un loc! Domeniul economic este condus de FMI, Banca Mondială și Organizaţia Mondială a Comerţului. Troica aceasta a dus la prăbușirea economică și la dezastru ecologic în multe locuri din lume. În loc de politici economice serioase, românilor li se oferă pâine și circ: să cumperi marfa altora și să crezi că trăiești bine.

Aceasta, pe un fond de sărăcie și decădere morală fără precedent. Cantitatea de pâine vândută a scăzut cu 25% faţă de 1990, iar numărul cărţilor, cu 85%. Sunt cifre care vorbesc de la sine despre starea precară și lipsa de viitor a României în actuala situaţie. România are nevoie de o conducere capabilă să se opună proiectelor geopolitice care vizează distrugerea statelor naţionale și transformarea ţării într-un teren de vânătoare economică (masacrarea faunei, vânătorile cu acte mai mult sau mai puţin în regulă sunt un capitol la fel de trist).

România trebuie să găsească o poziţie de echilibru între forţele geopolitice globale și să înveţe să negocieze cu

puterile lumii, având ca ancoră doar interesul naţional. Putem să spunem, fără teama de a greși, că destabilizarea prezentă a Ucrainei, prin proteste violente dirijate, este pe punctul de a declanșa un nou Război Rece între Rusia și SUA. Un „război ascuns” mocnește deja în Asia, între China și principalul aliat din Asia al SUA, Japonia. În acest nou context, extrem de tensionat, România, în loc să fie un factor de stabilitate, apare, prin scandalurile politice la zi, ca un no man’s land, un fel de tărâm al nimănui care poate oricând exploda, aruncând în aer întreaga regiune sud-estică a Europei.

Iată de ce, mai mult ca oricând, avem nevoie de lideri respectaţi pe plan internaţional, capabili să întărească statalitatea României și să găsească alte surse de finanţare decât vânzarea pe nimic a bogăţiilor naturale și activelor naţiei. În prezent, ţara se află într-o situaţie atât de jalnică, încât sunt aplaudate chiar și investiţiile „europene” în gropi de gunoi, pompos numite „sistem integrat de management al deșeurilor”, amenajate în satele cele mai pitorești și cu mare potenţial agroturistic (vezi cazul comunei Fărcașa din judeţul Maramureș). Practic, România se află sub asediul marilor corporaţii. Acţiunea de la Pungești este relevantă. Statul apără o corporaţie împotriva propriilor săi cetăţeni.

Oamenii sunt bătuţi în curtea lor. Este mai rău decât într-un război împotriva unei puteri străine! De câteva luni, statul își terorizează cetăţenii care nu se pleacă în faţa interesului celor fără de ţară. A luat cumva UE poziţie faţă de această încălcare flagrantă a celor mai importante drepturi ale omului, faţă de o acţiune criminală fără precedent?

„România este o ţară prea bogată, cu un pământ prea fertil, ca să fie păstrată fără luptă!”

- Unde se află astăzi ţara noastră pe harta financiară și economică a lumii?

- România are nevoie de un sistem financiar care să-i aparţină, de o politică monetară care să răspundă nevoilor specifice și de o politică fiscală dictată de realităţile noastre. În ţara noastră, bătrânii sunt umiliţi, copiii nu au viitor, pământul este vândut străinilor, iar credinţa strămoșească este călcată în picioare – iată realitatea! Dezastrul este băgat sub preș. Se dau cifre, care de care mai umflate.

Una sunt cifrele, alta economia reală.

De pildă, se tot scrie că am ieșit din criză. Cum să iasă din criză statul român, când cheltuielile cu bunurile și serviciile au atins, în 2013, nivelul din 2008, anul în care se arunca cu bani în stânga și în dreapta?! Cheltuielile bugetului general consolidat, cu bunuri și servicii, au atins, în 2013, nivelul de 6,2% din PIB, apropiate de cele din 2008, când au însemnat 6,5% din PIB. Se impune o simplă constatare: România nu va prospera decât prin introducerea disciplinei financiare.

Astăzi, România este o ţară în faliment, care trăiește pe datorie.

- Ce fel de stat este statul român de azi? Care sunt deciziile pe care le poate lua, cu privire la propria dezvoltare?

- Statul român actual este un stat slab. Acţionează conform unor mituri și prejudecăţi, ia decizii importante pe bază de wishful thinking (gândirea deziderativă ce distorsionează realitatea în funcţie de propriile dorinţe). Societatea românească diferă de economiile mature din Europa, în sensul că, dacă în Europa se schimbă un guvern, nu se întâmplă nimic grav, economia merge înainte, structura instituţională funcţionează. Pe când în România nu avem management performant, iar managementul înseamnă viziune, perspectivă. Statul român actual nu mai există, pentru că nu mai funcţionează instituţional.

Accidentul aviatic din Munţii Apuseni este o dovadă a inexistenţei statului.

- Aţi afirmat că redresarea statului nu se poate face decât prin patriotism în limitele adevărului, reluând formula interbelică „prin noi înșine”. Mai putem invoca acest concept în epoca globalizării?

- Totul ne este permis, dar nu totul ne este și de folos, spunea Sfântul Apostol Pavel. Și mai spunea că omul întreg, puternic, chiar dacă totul îi este permis, nu se va lăsa stăpânit de tot ceea ce-i este îngăduit. Totul, dar absolut totul se face doar semănând dragoste, nu ură și trădare. Lucrurile au mers prea departe din cauza modului total inadecvat de conducere a ţării în ultimii 25 de ani. Cei care au deţinut puterea au urmărit doar interesele lor, personale și de grup, și nu cele ale ţării. Or, nu ai cum să fii de folos ţării tale dacă nu o iubești și dacă nu-i vrei binele! Formula „prin noi înșine“ nu poate fi transpusă în practică de către cei care dușmănesc România. Sunt ţări importante care, în ultimii 20 de ani, s-au dezvoltat spectaculos pe baza modelului „prin noi înșine“. În anii ’70, Finlanda era la coada ţărilor scandinave, acum este în fruntea lor. La mijlocul anilor ’90, economia Rusiei a fost aproape

ruinată de globaliști, cu reţetele lor neoliberale, dar și-a revenit spectaculos când ţara a adoptat modelul „prin noi înșine“. Japonia, Norvegia, Polonia, Ungaria sunt alte exemple grăitoare de ţări care nu au cedat presiunilor „terminatorilor“ internaţionali și au reușit să prospere economic. A ne dezvolta prin noi înșine înseamnă în primul rând a investi în om. Or, aceasta a lipsit cu desăvârșire. Românul trebuie lăsat să facă ce poate el mai bine, nu ce cred de cuviinţă niște funcţionari de la București sau Bruxelles, și atunci toată ţara va înflori. De ce oare românii sunt foarte apreciaţi în multe locuri importante din lume, iar în ţara lor nu au un loc de muncă? În acest sens, exemplul istoric pașoptist ne stă la îndemână. Este greu, dar se poate! Insuflă-i tânărului mândria pentru istoria neamului său!

Când ne vorbea profesorul la școală de Mihai Viteazul, de Ștefan cel Sfânt, intram în pielea lor ca eroi și doream, noi, copiii, să facem la fel pentru ţara noastră. Numai așa va deveni tânărul responsabil. Din păcate, istoria este minimalizată; pur și simplu s-a tăiat panglica istoriei, s-a întrerupt legătura cu eroii și martirii neamului, uitându-se că fiecare generaţie făurește istoria celor următoare.

„Capitalul gigantic al României este dat de resursele naturale” - Vorbiţi, alături de mulţi alţi futurologi, de marea criză alimentară și a apei. Dar Chevron forează pentru gaze de șist în Dobrogea, unde există un fluviu subteran de apă dulce, cât Dunărea. Nu va fi pusă această resursă în pericol?

- Criza apei și a hranei, din zona anilor 2020, va fi mult mai serioasă și mai devastatoare decât criza economico-financiară de acum. Suntem pregătiţi să o întâmpinăm? Aceasta este întrebarea. Aurul României nu este cel mineral, îngropat sub munte, ci stratul subţire de sol fertil, la care se adaugă apa și condiţiile geomorfologice excepţionale ale ţării noas-

CMYK

Interviu

28 MARTIE 2014 tre. Politic vorbind, e nevoie să știi să cânţi la orgă, adică pe mai multe claviaturi simultan, ca să poţi conduce o ţară. Pentru că o decizie greșită se poate răsfrânge negativ în alte locuri. Prevenţia, anticiparea ne stau la îndemână. Cunosc resursa uriașă de apă din Dobrogea. Sigur că poate să fie afectată, și încă grav, dacă se permite această afacere a Chevron, extrem de nocivă, adevărat atentat la adresa vieţii. Este un exemplu tipic de acţiune de-a dreptul criminală a unei corporaţii. Wall Street-ul este numai minciună, lipsit de strategie și de viziune, un uriaș cu picioare de lut. Exemplul Californiei este grăitor în acest sens: deși, în ultimii doi ani, în toată California persistă o secetă devastatoare, politicul a permis demararea forărilor pentru gaze de șist.

- În context economic global, cu ce valori naturale vine România în concertul naţiunilor?

- România este o ţară prea bogată, cu un pământ prea fertil, ca să fie păstrată fără luptă! Știinţific, din 9 regiuni biogeografice ale Terrei, România deţine 5, având cea mai importantă ecoregiune la nivel global. Mai mult de jumătate din Carpaţi, cei mai sălbatici ca natură, sunt în ţara noastră.

Peste jumătate din carnivorele mari ale Europei sunt în România. Avem apoi Delta Dunării, zonele umede și pădurile – un tezaur. Capitalul gigantic al României este dat de resursele naturale. Și, în special, de baza genetică pură pe care o are, fiind printre foarte puţinele ţări din Europa care deţin așa ceva. Dacă numesc doar cele 220.000 de ha de pădure virgină, apoi cernoziomul ciocolatiu, cel mai productiv dintre toate tipurile de sol, aflat cu predilecţie în Dobrogea, se poate vedea capacitatea sigură de a dezvolta durabil ţara. Nu poţi avea dezvoltare durabilă fără fundamentul dat de resursele naturale pure.

Sub acest aspect, România se înscrie în zona marilor negociatori, fiind un potenţial multiplicator genetic pentru ţările care au doar resurse financiare, dar nu și pe cele naturale. Sau au pădure, dar nu au codru. Lumea occidentală este disperată să aibă hrană și apă de foarte bună calitate pentru cetăţenii ei. Doar astfel își asigură continuitatea ca neam. Toţi sunt conștienţi de pericolul alimentaţiei industriale, plină de E-uri și aducătoare de boli pe care medicina actuală nu le poate trata.

„Ţăranul român reprezintă nu doar şansa redresării României, ci însăşi speranţa renaşterii lumii occidentale” - Între factorii care subminează identitatea românească și viitorul naţiunii române aţi numit distrugerea ţărănimii. Ce mai reprezintă ţăranii? Mai sunt ei un element identitar al românilor?

- Ţăranul român reprezintă gena autentică a civilizaţiei mileniului actual. El reprezintă nu doar șansa redresării României, ci însăși speranţa renașterii lumii occidentale, care încearcă cu disperare să-și îndrepte nesăbuinţele trecutului. Ţăranul român a fost, în mare parte, distrus de febra consumistă și de supermarketurile care s-au înmulţit enorm la nivelul întregii ţări. Apoi a fost redus la tăcere, fiindu-i atacat cadrul natural, de care depinde existenţa sa. A fost jefuit orbește, s-a vândut pe nimic resursa naturală primară. Prin urmare,

eu nu aș promova industria alimentelor bio, ci gospodăria ţărănească tradiţională. Prin ea am ajunge la bio în mod natural. România, ţară bio!

Cu ea aș cuceri lumea toată! Roșia românească – cultivă această roșie în Germania. Pune-l pe neamţ să o facă!

Ei bine, nu poate, cu toată tehnologia lui, pentru că nu are pământul ţării noastre, care este cel mai roditor. Și, peste asta, este un pământ sfânt.

Dacă se pune la punct agricultura ţărănească tradiţională, exporturile de grâne românești se vor face nu pe bani, ci contra aur.

ambiţiei de dezvoltare, care nu poate fi programată și garantată decât pe termen lung. Dificultăţile în elaborarea documentului nu au constat în introducerea de idei noi, ci în efortul de a scăpa de cele vechi. Un ultim aspect esenţial este politica demografică, neglijată total de toate forţele politice din ţară. Pierderea demografică a însumat, între 1990 și 2014, peste 3 milioane de oameni. Aceasta a făcut să avem 19 milioane de cetăţeni acum, iar consecinţele pe viitor, dacă nu se iau măsuri imediate, vor fi dramatice.

vorbi cu el decât atunci când îi cere voturile. Cine deţinea, înainte de 1989, controlul informativ al obiectivelor economice a trecut din barca comunistă în cea a capitalismului extractiv, însușindu-și, prin „privatizare“, ceea ce deţinea sub control în comunism. Și nimeni nu spune nimic.

Lașitatea conduce România! Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte!

- În acest caz, de ce nu sprijină băncile din România ţărănimea?

- Cum să sprijine băncile esenţa dezvoltării noastre, când peste 80% din ele sunt străine? Nu au niciun interes să o facă. Decapitalizarea băncilor românești s-a făcut cu bună știinţă. Dezbaterea politică cea mai frecventă din societatea românească este cea legată de putere. Problema este că, atunci când deţii puterea și nu știi ce să faci cu ea sau nu ai cu cine să faci ceea ce ţi-ai propus, intri în impas. Ieșirea din această dilemă nu poate fi dată decât prin cultivarea profesionalismului autentic. Același lucru este valabil și în cadrul sistemului bancar. România este poligon de încercări pentru sistemul bancar internaţional. La filialele din ţara noastră, băncile-mamă trimit cadre de conducere slab pregătite profesional, dispuse la experimente, care duc o politică de jecmănire a populaţiei, și nu de dezvoltare. S-a ajuns la situaţii absurde: dacă „economisești” la o bancă, ajungi să retragi, la sfârșit, mai puţin decât ai depus! România ar trebui să aibă o instituţie de credit agricol, așa cum a propus Take Ionescu în documentul „România în anul 3000“, încă din 1920. Ce oameni, ce viziune, ce dăruire faţă de ţară!

„Laşitatea conduce România! Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte!”

- Astăzi, toţi politicienii noștri sunt profesori, de regulă la universităţi private. Ce părere aveţi despre nivelul știinţific al acestor universităţi?

- Conducătorii vremelnici ai României au distrus ţara. Iar puţinii profesori adevăraţi pe care îi mai avem au mâinile legate. Școala românească actuală este în suferinţă. Dacă vrei să înrobești o ţară, îi distrugi educaţia.

Așa s-a și întâmplat. Dacă ai educaţie performantă, ești, ca popor, liber.

România este un vultur închis într-o colivie, din care nu poate să-și întindă aripile, să zboare. Universităţile

- Se știe că aţi elaborat Strategia de dezvoltare durabilă a României.

Cum ar trebui să fie și ce puncte ar trebui să alcătuiască această strategie?

- În primul rând, trebuie să gândești Adevărul, să spui Adevărul și să iubești Adevărul. Cheia succesului în dezvoltarea ţării stă în dragoste, unire, întărirea familiei și micul producător. Restul sunt detalii. Strategia ţării se poartă în inimă și are câteva puncte, care încap pe o pagină: 1. Întărirea legislativă și constituţională a statului. Legi administrate eficient de funcţionari în a căror autoritate populaţia să aibă încredere. 2.

Lansarea cercetării și dezvoltării cu implicarea universităţilor. 3. Politici monetare și fiscale ferme. Nivelul taxelor să fie scăzut. Păstrarea monedei naţionale este un mare atu, care nu trebuie neglijat. Și sub nicio formă nu trebuie aderat la moneda euro! 4. Dezvoltarea căilor de transport. 5. O politică externă regională și globală de promovare a concilierii.

6. Transformarea unui handicap în avantaj de nișă economică: agricultura românească. Protecţia pădurilor și conservarea mediului. Dezvoltarea durabilă – concept naţional. 7. Securitatea persoanei: strategia de sănătate bazată pe prevenţie, hrană sănătoasă, educaţie prin mișcare, politică demografică stabilă. România deţine Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă (SNDD) încă din 2008, dar nu s-a pus în practică nicio propoziţie din acest document. SNDD este un pas spre civilizaţie, este strategia interesului comun, care ar trebui să primeze asupra confruntărilor politice și momentelor electorale. SNDD stabilește cadrul de manifestare a

- V-aţi opus economiei extractive.

Guvernanţii actuali se grăbesc să demareze o serie de proiecte miniere, crezând că asta va genera dezvoltare și locuri de muncă. Ce propuneţi în schimb?

- Pe plan economic, avem nevoie de măsuri pentru a pune în valoare avantajele competitive reale de care mai dispune România, prin consoli-

darea capitalului naţional, întărirea regimului proprietăţii și încurajarea iniţiativei antreprenoriale. Aceasta înseamnă o economie civică, moleculară, care ţine cont de faptul că prosperitatea unei naţiuni depinde de prosperitatea fiecărui individ în parte. Cu alte cuvinte, nu am nevoie de 5 latifundiari în agricultură, ci de 500.000 de ţărani viguroși care să dezvolte o ţară întreagă. Nu am nevoie de o economie extractivă cum este acum, în care doar se vând resursele naturale și activele existente.

Dacă îţi vinzi tot ce ai în casă, unde ajungi, cum mai trăiești? Este nevoie să produci, deci întrebarea care ar trebui pusă fiecărui român este: ce știi să faci? Un proiect minier sănătos nu înseamnă să vindem resursele pe nimic, ci să folosim noi resursele – asta înseamnă proiect valabil. Prin noi înșine! Mina de la Roșia Montană se poate deschide și exploata numai de către România, apelând la tehnologia clasică și prietenoasă cu mediul, dând de lucru la toată lumea printr-o investiţie de numai 100 de milioane de euro. Dar se vrea așa ceva? S-a vorbit mult despre reforma statului, a clasei politice. După 25 de ani, există impresia că se urmărește doar o redistribuire a puterii și dobândirea de avantaje pentru cei care o deţin. Acum, mai mult ca oricând, avem nevoie de un dialog real, de o conciliere naţională.

- V-aţi declarat îngrijorat că statul român s-a privatizat. Ce presupune această privatizare?

- După 1990, statul român s-a privatizat și nu mai poate răspunde corpului social, pentru că nu mai are ce

„România este un vultur închis într-o colivie”

particulare ar trebui desfiinţate, fără excepţie. Sunt doar o industrie de diplome fără acoperire, urmărind doar profitul și spălarea creierelor.

Au fost viciate, evident, și universităţile de stat. La Medicină, înainte de ’89, se trăgea linia sub ultimul intrat la 9,80. Acum se intră și cu 4. Cum să mai comentezi așa ceva? Manuale alternative? O samavolnicie! Istoria poporului român este cumva alternativă? Geografia ţării este cumva alternativă? Mama ta este alternativă?

Avem cumva alternative sau dileme cu privire la adevărurile morale? Mai toţi politicienii noștri, da, sunt „profesori” – nu de gimnaziu, nu de liceu, ci profesori universitari. De unde până unde? Pe vremea lui Spiru Haret, ca să obţii titlul de profesor, treceai prin examene foarte dure, trebuia să înveţi pedagogie, iar la final numirea era semnată de Rege. Astăzi, învăţământul superior din România scoate pe bandă rulantă absolvenţi interesaţi doar de diplomă. Se citește foarte puţin. 1,5% din adolescenţi citesc cel mult 2 cărţi pe an. Camera Deputaţilor a votat 28 de milioane de euro pentru cumpărarea de stick-uri de memorie pentru calculatoarele școlare, în condiţiile în care 50% din școli nu au apă caldă și căldură. Totul este absurd în România!

- Analizând sfertul de veac de când suntem liberi, ce puteţi spune? Am câștigat sau nu libertatea? Am ajuns să iubim competiţia între valori, șansa de a alege?

- Competiţia minţilor din Occident a fost transformată în România într-o cursă nebună după profit. Societatea s-a transformat într-una de consum,

9

FLUX

supusă unei manipulări masive. S-a înlocuit știinţa cu miturile și s-a pledat pentru libertate fără responsabilitate, spre a acoperi fraudele. Sub toga câtorva profeţi din ţara asta se ascund frauda și manipularea cea mare. România nu este o ţară liberă atâta timp cât presa, în cea mai mare parte, este dirijată. Mulţi și-au vândut, pentru 30 de arginţi, și sufletul, și ţara. Dacă vrei să-i înveţi pe oameni să fie liberi, învaţă-i o meserie. Or, în România nu mai sunt meseriași, sunt doar afaceriști.

„Roşia Montană şi gazele de şist nu sunt proiecte, ci afaceri murdare, antinaţionale şi jefuitoare de suflete” - La capitolul „realizări”, în cei 25 de ani de democraţie, consemnăm alarmaţi retrocedările de proprietăţi, făcute pe baza legii restitutio in integrum. Cât și cum s-a retrocedat?

- „În mintea strâmbă și lucrul drept se strâmbă”, spunea părintele Arsenie Boca. Pentru pământul ţării, eroii neamului și-au dat viaţa, iar contemporanii noștri își vând sufletul pentru un pumn de arginţi. Instituţia proprietăţii este dinamitată în România.

Democraţie fără proprietate privată nu există, iar proprietatea privată fără instituţia care să o înregistreze și să o apere, și anume cadastrul general, nu există nici ea. De 25 de ani, nu a fost pusă ordine în cadastrul general, pentru că este nevoie de haos.

Unde este haos este și interes, pentru că, în toţi acești ani, statul a retrocedat păduri, terenuri, ape, clădiri, în valoare de peste 60 de miliarde de euro! Legea 247 și Legea 1 din 2000 au distrus pădurile ţării. Încă mai sunt valabile ordonanţe ale lui Horthy, din 1940.

- În acest context, cum vor ajuta proiectele Roșia Montană și gazele de șist, în caz de realizare, economia românească?

- În primul rând, nu sunt proiecte, ci afaceri murdare ale celor de la Gold Corporation și Chevron, în strânsă legătură cu clasa politică românească ticăloasă. Iar Chevron este unul din cei mai mari poluatori privaţi din istorie, urmat de Exxon și British Petroleum. Sunt afaceri antinaţionale și jefuitoare de suflete, pentru că i-au aruncat pe oameni în război, român contra român, în propria lor ţară. Nu au nicio substanţă știinţifică și sunt total nonecologice și distrugătoare de vieţi prin consecinţele ulterioare.

S-a scris mult pe tema asta, dar eu vă spun un lucru: aceste intenţii nu se vor pune în aplicare. Punct. Și Roșia Montană, și Pungești sunt pământ românesc și așa vor rămâne! Iar cei ce le apără sunt eroi. Nu vorbesc de ecologie aici, n-am ce vorbi, eu discut despre pământul meu, care nu este al generaţiei mele, ci al urmașilor mei și al urmașilor urmașilor mei, în veacul vecilor! Cea mai jalnică este prestaţia clasei politice. Pe 2 decembrie trecut, la Pungești, se loveau românii pe români cu ciomegele, dar în București era bal cu toalete de mii de euro, purtate de cocotele politice și corporatiste. Este greţos! Și un ultim aspect: unde este poziţia BOR faţă de situaţia de la Pungești? Cum au fost susţinuţi cei câţiva preoţi și monahi care s-au opus cu mare curaj fărădelegilor? Din păcate, la noi, românii, tăcerea este un nărav vechi al clerului.

Continuare în pag. 10

FLUX

10

Externe

28 MARTIE 2014

„În ultimii 25 de ani, sufletul românesc a fost trecut prin sabie” Urmare din pag. 9 - Este pământul ţării de vânzare? Se pare că politicienii și unii proprietari români nu au nimic împotriva vânzării pământului către străini.

- Pământul ţării este sfânt prin eroii, martirii și sfinţii pe care îi adăpostește în adânc, spunea părintele Iustin Pârvu. Nu este de vânzare nimănui și nicicând. Cu toate acestea, de la 1 ianuarie, politicienii români au dat drumul să se vândă! Dacă nu iubesc glia străbună și nu au lucrat niciodată pământul, cum să-l apere? La fel este și cu oamenii: îţi dai afară copiii din casă?

Este o luptă teribilă pentru putere. Or, o ţară care are 12% analfabeţi și încă până la 20% analfabeţi știinţific, persoane care citesc, dar nu înţeleg nimic, este ușor de manipulat. Guvernanţii au nevoie de o masă amorfă, care să pună ștampila pe buletinul de vot; în acest scop, populaţia este instrumentată să răspundă pavlovian la pomeni electorale gen ulei, zahăr și pui.

- Ce aţi dorit să spuneţi prin afirmaţia făcută într-o conferinţă: „românii au uitat să trăiască vertical”?

- Ne-am uitat tradiţiile și de unde am venit. Suntem vânduţi corporaţiilor, care vor doar să cheltuiești, fără să înţelegi de ce. Oamenii nu mai au exemple tari de virtute, și atunci își iau lumea în cap. Nu există un proiect comun, ci doar planuri individuale. Fiecare pentru el. Pierderea verticalităţii vine din lipsa noastră de dragoste faţă de pământul nostru și de înţelegere a rostului neamului românesc. Spre exemplu, SUA au transmis de curând că investitorii americani vor veni în România numai dacă se va semna un nou acord cu FMI și va fi votată o legislaţie permisivă pentru exploatarea gazelor de șist. Cât tupeu trebuie să ai, ca să faci o asemenea declaraţie? Și câtă slugărnicie ca să o accepţi? Dar „brazii se frâng, nu se îndoiesc”, spunea un erou al neamului, Ion Gavrilă Ogoranu. Eu zic că românii nu vor sta îndărătul gratiilor, până ce bătrâneţea și rutina vor pune stăpânire pe ei, iar vitejia va rămâne amintire și dorinţă neîmplinită. Pentru menţinerea verticalităţii, familia este de bază. Și aici s-a săpat adânc, pentru distrugerea ei. Peste 2 milioane de români lucrează în afara ţării și trimit bani acasă. Dar acasă au rămas familii distruse, divorţurile s-au înmulţit peste măsură, ca și copiii abandonaţi și oamenii bolnavi sufletește și moralicește.

„Conştiinţa poporului român nu suportă politica publică a trădării şi înrobirii” De ce credeţi că România este o ţară „condamnată la neputinţă”?

- Statul nu pune în practică ce spune sau ce spune legea. Prin urmare, încrederea în instituţiile statului este zero. Dacă ai o lege, îţi mai trebuie una care să o pună în aplicare. Cum să ai încredere în cineva care te fură și te umilește permanent? Politicul în România stăpânește bine arta manipulării și a dezinformării, pentru a se menţine la putere. Se schimbă doar politicienii, ei între ei, pentru că în spate au același scop anticreștin. Iar efectele se văd nu doar în sărăcia și umilinţa trăite de români în ţară, ci și în afara ţării. De multă vreme, „român” este în Occident un calificativ depreciativ, și nu denumirea unui neam demn de stimă. Supremaţia politicului este în România un semn de pierdere a orientării creștine. Omul a pierdut nădejdea mântuirii, iar politica a devenit un fel de mântuire socială. Compromisul în gândire și vorbă, nepăsarea în faptă au deschis drum liber absurdului în societatea românească.

- Ce nădejde aveţi în refacerea României? Cum vedeţi viitorul ei?

- Sunt oameni pregătiţi în această ţară să facă istorie, și nu spectacol ieftin. La ora actuală, în România este un soi de văicăreală cronicizată.

Trebuie făcută diferenţa între văicăreală și atitudine. Toţi se văicăresc că nu au bani, se plâng de ticăloșia clasei politice, dar nu ies în stradă pentru unire și schimbare. Nu puneţi, ne îndeamnă Mântuitorul, petic de postav nou la haina veche, pentru că se rupe, și nici vin nou în burduf vechi, pentru că se crapă. Schimbarea, ca să fie efectivă, trebuie să fie totală. Conștiinţa poporului român nu suportă politica publică a trădării și înrobirii. Să luăm aminte, vremea refacerii se apropie! Speranţa este mare numai pentru cel ce are credinţa mare. Chiar dacă hoţii și impostura par astăzi de neînvins, greu de înlăturat, chiar dacă par că sporesc zilnic în putere, chiar dacă avem impresia că a dispărut credinţa, viitorul României va fi demn și luminos, pentru că pe dedesubtul viiturii rău mirositoare de acum curge fluviul credinţei strămoșești. Trebuie doar să îndrăznim!

Ion Lungin POPESCU, sursa: cotidianul.ro

Pilula amară a FMI ar putea rupe Ucraina Cernăuţi și Doneţk, două realităţi economice diferite Noul guvern prooccidental de la Kiev se îndreaptă către un acord cu FMI, prin care Ucraina va primi un împrumut de 15 miliarde de dolari (informaţiile preliminare arată că poate fi vorba despre un avans de 2 miliarde de dolari, urmat de alte 11 miliarde de dolari din partea FMI, și de 2 miliarde de dolari de la Banca Europeană pentru Investiţii).

Numai că datoria externă a Ucrainei este de 140 de miliarde de dolari, dintre care 65 de miliarde de dolari constau în obligațiuni a căror scadență va veni pe termen scurt. Astfel, niciun dolar din partea FMI nu va intra în Ucraina, ci mare parte din împrumut va fi transferat creditorilor Kievului. În aceste condiții și având în vedere uzura morală și fizică a industriei ucrainene, alături de proasta administrare de care a avut parte încă din primele zile ale independenței, se conturează clar premisele unei noi prăbușiri economice. Prima a avut loc în 1994, atunci când guvernator al Băncii Naționale era Victor Iușcenko (viitorul președinte prooccidental).

Condițiile impuse atunci de FMI pentru acordarea unui împrumut au dus la creșterea peste noapte a prețului pâinii de 3 ori, al electricității de șase ori, al transportului public de 9 ori.

S-a ajuns în situația în care Ucraina a avut nevoie de un ajutor alimentar constând în cereale, trimis de SUA, în condițiile în care Kievul era unul dintre grânarii Europei.

Condițiile pe care FMI le va impune de această dată nu sunt încă negociate, însă se preconizează o reducere a cheltuielilor bugetare cu 20%. Economiile cele mai mari la buget vor fi făcute prin tăierea subvențiilor pentru gaze și electricitate (guvernul a anunțat deja posibile scumpiri ale energiei cu 40%), prin înghețarea sau chiar reducerea pensiilor (cu 50% în unele cazuri). Datoriile ce nu vor putea fi acoperite prin asemenea măsuri vor fi plătite prin privatizarea a ceea ce va mai rămâne din industria ucraineană.

Un asemenea program impus Ucrainei în contextul secesiunii Crimeii și al planurilor Moscovei de a aplica acest scenariu și în regiunile estice ale fostei republici sovietice, ar putea avea consecințe total opuse celor pe care creditorii vestici ai Ucrainei le urmăresc.

Aceasta pentru că Ucraina este cel puţin la fel de divizată din punct de vedere economic pe cât este de divizată lingvistic și cultural.

Salariile din Ucraina înregistrează diferențe mari de la o regiune la alta.

Dacă în Donețk, în 2013, salariul lunar mediu pe regiune era de circa 255 de euro, în Lvov acesta era de sub 200 de euro, iar în Cernăuți, una dintre cele mai sărace regiuni din Ucraina, salariul era 175 de euro.

PIB-ul pe regiuni indică în mod limpede existența a două sau chiar trei Ucraine: una extrem de săracă în partea de vest, una bogată în est și un centru care beneficiază de transferurile financiare din est către capitală. Desigur, la fel stau lucrurile și când vine vorba de exporturi, singurele regiuni active fiind cele rusofone, din estul țării. Important este că, în perioada 2008-2012, statele din cadrul CSI (în special Rusia) au fost ținta principală a exporturilor ucrainene, și nu UE. Întreruperea legăturilor comerciale cu Rusia ar putea avea astfel consecințe

Salariile în Ucraina (lunar UAH - hryvnia) - vezi diferenţele dintre Est și Vest

dramatice pentru o economie deja în colaps.

Privită astfel, Ucraina se divide de la sine în trei regiuni. Se disting provinciile estice, cele mai bogate: Donețk, Dnepropetrovsk, Lugansk, Zaporojia, Harkov. Aceste regiuni sunt singurele care ar putea înregistra excedent comercial. Dacă ele ar alege secesiunea, datoria externă a Ucrainei ar crește uriaș. Aceasta pentru că regiunile centrale (Kiev, Nikolaev, Odesa, Sumy, Herson, Kirovograd) importă de două ori mai mult decât exportă, în timp ce provinciile vestice (proeuropene) au un aport extrem de redus în tot ce înseamnă economia ucraineană.

Peste o asemenea economie fragmentată vor guverna persoane ce nu pot da deloc motive de liniște ucrainenilor din regiunile estice ale țării. Noul guvernator al Băncii Naționale este Stepan Kubiv, parlamentar din partea partidului Iuliei Timoșenko și fost director al Kredbank, o bancă deținută în mare parte de capitalul din statele UE. Kubiv a fost primul oficial ucrainean trimis de noul guvern la negocierile cu FMI. Ministrul de Finanțe, Aleksandr Șlapak, este unul dintre apropiații fostului președinte Victor Iușcenko.

După încheierea regimului IușcenkoTimoșenko, Șlapak și-a găsit un loc călduţ într-un offshore din Insulele Bermude. Șlapak va coopera îndeaproape cu ministrul Economiei și Comerțului, Pavlo Șeremet, un politician care a decis să spună chiar imediat după ce a depus jurământul care va fi linia pe care o va urma: de reglementare, privatizare, eliminarea subsidiilor pentru combustibil, energie și alimentele de bază.

Călin MARCHIEVICI Sursa: cotidianul.ro

Cultur=

28 MARTIE 2014

11

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

REALITATE ŞI VIS CU SCRIITORI

Vila Erhan-Dunaevsky

(Pagini de jurnal)

28.III.1993 Manifestări cu ocazia Zilei Unirii Basarabiei cu Ţara. Seara, recepţie oferită de Ministerul Culturii la Centrul de Cultură și Artă. Concertul de gală, la Palatul Naţional, cam amatorist și schematic, cu aceiași protagoniști ai scenei gurguţaţi; protagoniști ai scenei politico-pseudopoetice de astăzi a Basarabiei…

Joi, 25 martie, Alexei Marinat a publicat o scrisoare deschisă adresată lui Snegur, rugându-l pe infatuatul președinte să o citească pe când va zbura peste ocean, spre Brazilia, să zicem. Problema: lui Alexei Marinat nu i se acordă cetăţenia RM, fără ca el să plătească (de, a întârziat omul cu aplicarea ștampilei, despre asta nepovestindu-i maimarelui peste criptocomuniști…). În fine (îmi povestește Nelu Șcerbina, ginerele lui Marinat), a doua zi scriitorul jălbaș este căutat de o mașină de la Președinţie: acasă nu e, și mașina vine la ginere, căutând socrul necetăţean, apatrid, cum ar veni. Până la urmă, Marinat este adus în anticamera președintelui, unde îl așteaptă un funcţionar de la biroul de pașapoarte, care îi și aplică ștampila cetăţeniei în pașaportul sovietic… Dar vor trebui să plătească și Mihai Cimpoi, și Valeria Grosu, și alţi colegi care nu au respectat termenul stabilit de asumare, pe gratis, a cetăţeniei…

I-am făcut cunoștinţă lui Ioan Alexandru cu Efim Levit și cu Ihil Șraibman, care erau la înmormântarea lui Istru. Auzind că Șraibman scrie în idiș, Alexandru prinde a spune pe de rost, în ebraică, pasaje din Vechiul Testament. Șraibman înţelege câte ceva, în special – voluptatea cu care recită Alexandru psalmii străvechi.

Alexandru îmi dăruiește o Biblie în traducerea lui Gala Galaction. A adus vreo 50 de exemplare, lăsându-le lui Cimpoi, pentru ca acesta să le ofere colegilor care crede că merită.

Ioan Alexandru postește cu adânc respect pentru prescripţiile religioase, canonice, lucru pe care nu-l face părintele Tatu – acesta, aseară, la recepţie (Alexandru a lipsit), a înfulecat destule sandviciuri care, se știe, nu se fac cu fasole… În camera de hotel a lui Alexandru – o Biblie voluminoasă, pe care o poartă de ani de zile cu el; o Biblie copertată din nou și învelită într-un material pestriţ. Lângă Biblie – o bucată de hârtie (că nu era o filă, ci o bucată), aproape cafenie la culoare, cu rânduri de poezie pe ea: noaptea, Alexandru a început un poem despre Basarabia. Îl va termina, zice, după ce încheiem și noi cu interviul…

30.III.1993 Ieri seară, la Casa actorilor, un spectacol de poezie al actriţei bucureștene Olga Delia Mateescu. Am asistat împreună cu Arcadie Suceveanu, căruia i s-a declamat expresiv „Peștele cel mare” și „Danemarca”.

La Ploiești, la Zilele Stănescu, trebuiau să plece câţiva scriitori. Contau pe autocarul teatrului „Mateevici”, însă, impulsiv și nervos cum este, Andrei Vartic își schimbă intenţia de a pleca la manifestările respective din motivul că Mihai Cimpoi nu l-a telefonat, nu l-a ţinut la curent – pe scurt, pentru că nu i-a menajat orgoliul de om bogat și, mai crede, foarte talentat.

Noaptea, l-am visat pe Liviu Damian – era vesel, afabil. Poate și din considerentul că astăzi îl înmormântăm pe Samson Șleahu.

O telepatie dublată de onirism. Sau poate visul este mediul cel mai propice pentru

transmiterea emoţiilor la depărtări de viaţă și de moarte.

Iată inteligenţa criticilor noștri tari și – cred ei – mari (cărturari): două tâmpenii ca semn al unei crase ignoranţe – scrie în „Basarabia” (nr. 2/ 93) Hropotinschi: „(Vasile Coroban) A fost un om cu un singur hobby – literatura”. Domnule, cum te cheamă, să crezi tu oare că hobby înseamnă preocuparea primă, de bază, ca destin asumat, al unui om? Uite-l pe volatilul „exeget” trecut de 50 de ani mai scriind: „dar a avut de îndurat și el destule înţepături de furci caudine ale adversarilor săi literari”. Asta e, cel slab alfabetizat, de cum aude de furci, fie acestea și caudine, crede că ele, toate, sunt menite pentru a înţepa, să zicem, boii leneși în fund, că prea încet poartă ei carul. Ce să-i faci…

Menirea furcilor caudine e cu totul alta și eu le-aș impune să treacă pe sub ele tuturor slab-alfabetizaţii care se erijează în mari cunoscători și apreciatori… nici ei înșiși nu știu de ce anume…

7.IV.1993 Timpul durerilor, timpul libertăţilor…. Pe 31 martie s-a stins mama soacră. Procurăm vin de la Strășeni, o luăm de la Chișinău pe Eugenia, verișoara Zinoviei, de la Orhei – pe neaca Tamara, sora mamei soacră, și plecăm spre Pereni. Când ajungem în dreptul porţii bisericii – acolo, o procesiune funerară. Derutată, Zinovia se dă cu părerea că ar putea să o îngroape pe mama, ceea ce, de fapt, este imposibil. A treia zi ar fi pe 2 aprilie. Dar a fost să o înmormântăm pe 4 aprilie. Zile și nopţi de ploaie aproape neîntreruptă. Drumurile desfundate, pământul suprasaturat de umezeală… Sâmbătă însă, cerul se milostivește și ţine închise porţile ploilor. Masa de pomenire, praznicul, – în curte. La Chișinău ajungem pe la ora 18.00. Îmi telefonează Aureliu Busuioc să mă întrebe dacă nu merg la sărbătorirea Unirii, pe 9 aprilie, la București. El nu va merge, temându-se că printre organizatori ar fi și Vadim Tudor, și Victor Crăciun. Dar nu știe ce listă a delegaţiei. Zice că unul dintre cei acuzaţi că pleacă numai ei, aceiași, și hotărăște să diversifice componenţa desantului Unirii, incluzându-l în listă și pe… Arhip Cibotaru! Și Victor Teleucă. Ce logică, domnilor? Arh. Cib., care a fost vârful de lance al antiromânismului?! V. T. care, atunci când se constataseră delapidări financiare la „LA”, se dezvinovăţea la CC că el nu avu când să bage de seamă, deoarece își concentrase vigilenţa la lupta cu… naţionalismul?! I se mai propune să plece și lui Nicolae Popa. Haideţi, băieţi, să vadă cei de dincolo că nu suntem noi chiar atât de singuri, cei trei-patru monopoliști ai patriotismului basarabeano-român…

Aţă albă, domnilor, aţă albă…

Pe 5 aprilie, luni, am fost la b-ca pentru copii „Creangă” (filiala de la Casa municipală a tineretului), unde, cu elevii a două clase de la Liceul „Mircea Eliade”, ne-am întreţinut într-o șezătoare literară dedicată lui Nichita Stănescu. A participat și Iulian Filip, recent întors, zicea, de la Târgoviște, unde a scris și două poezii, una cam deșirată, începând cu un vers frumos: „Târg în pârg”. În felul de a fi al colegului se simte deja o spuză de emfază de șef, fapt căruia eu unul nu-i prea acord importanţă. Însă mă supără mai mult mediocritatea slugarnică a C. B., directoarea bibliotecii, care e gata să facă temenele spre oricare ins care e apropiat nomenclaturii.

Mâine, la ora 15.00, o altă manifestare Nichita Stănescu, la b-ca „Onisifor Ghibu”.

De la Focșani mi-a telefonat poetul Dumitru Pricop – vine joi, însoţind un businessman. Prin Gh. Barbarov le comand camere la hotelul „Naţional”.

Vladimir Beșleagă îmi spune că a terminat de citit „Schimbarea la faţă a României”

și, dacă-i mai îngădui să reţină cartea, ar dori să o citească și soţia sa. Firește că nu e nicio grabă cu returnarea; mă bucur că această lucrare de tinereţe a lui Emil Cioran va fi cunoscută de mai mulţi oameni de pe la noi. Drept recompensă, zice V. Beșleagă, îţi aduc niște publicaţii periodice. Și chiar trece pe la US, oferindu-mi câteva exemplare de „Puncte cardinale”. În birou se află și Aureliu Busuioc, care tocmai îmi dăduse să citesc interviul pe care i l-a luat Marius Tupan. Mai bine zis, alternativ, citisem cele 13 întrebări pe care i le înmânase Marius, adjunctul de la revista „Luceafărul”, și tot atâtea răspunsuri pe care Busuioc căuta cumva să i le transmită colegului bucureștean. Până la urmă, i le-a dat lui Vasile Leviţchi, care, posibil, va pleca la zilele Unirii. Deci, am fost chiar cel dintâi cititor al acestui interviu, nu prea mare ca proporţii, cu întrebări și răspunsuri succinte; are un dinamism și, din partea lui A. Busuioc, pe-alocuri, o tentă ludic-ironică.

Transcriu de pe banda magnetică cele două ore de conversaţie cu Ioan Alexandru.

Trei pagini le-am selectat pentru „Caietele de cultură” dedicate Paștilor. În reportofon au mai rămas cam 20 de minute de dialog, partea care se referă la Lucian Blaga.

Duminică seara am făcut cu Zinovia o mică masă de pomenire a mamei. Prezenţi Dumbrăvenii, Buracii, familia Diug și familia Vasiliev.

Vladimir Beșleagă mă roagă să-i împrumut volumul „De dialectica” al Sfântului Augustin. Chiar în aceste clipe îl pun în geantă, să-l duc la birou.

Pe canalul 8 se retransmite, în original, Canalul 5, Europé, al Televiziunii Franceze.

Pentru mine, cel puţin, e foarte necesar acest lucru. Repercusiunile lingvistice pozitive vor fi multiple.

16.IV.1993 Ieri, merg la clinică și devitalizez (depulpez) doi dinţi din faţă-stânga, care vor servi de suport coroniţei de fiero-porţelan năucitor de costisitoare… În total, va trebui să achit 97,5 mii de ruble… Cum să mai comentezi, și ce? Voi vedea, în mulaj, „masca” gurii poetului, părăsită relativ devreme de foarte mulţi colţi… Însă nu astea sunt marile dureri ale lumii… În raport cu atâţia oameni chinuiţi, bieţii, sărmanii de noi ne putem considera aproape fericiţi…

Pe la ora 10.00, pe la US vine dl Ion Bistreanu, pentru a-și lua rămas bun de la noi.

Pleacă în Ţară și, după un concediu, va survola Basarabia, unde a fost împuternicitul cu afaceri al statului român, pentru a ocupa postul de ambasador în Ucraina. Mai înainte, îmi făcuse o… aluzie foarte ne-aluzie, că, vedeţi dle Butnaru, numai eu nu am un autograf de la dvs. Ieri, am lichidat omisiunea, oferindu-i „Șoimul de aur”.

Cimpoi și mai recenţii săi sfetnici, M.I.C., I.V. dolofanul și scundul V., au tot „petrecut” împuternicitul (acesta, de fapt, a plecat întro oră) ziua întreagă, cu sticloanţe și planuri croite doar din pahare, din motivul că nu aveau ce pune sub cuţite.

La clinica stomatologică, un student la practică îi întreabă pe alţi doi colegi de-ai săi dacă au văzut sau ba moneda sau bancnota leului moldovenesc. De unde? se miră ăia. Parcă a fost pus deja în circuit? „Staţi că vă arăt eu leul, zice el intrigant, băgând mână în buzunarul pantalonului și scotocind acolo, apoi bagă cealaltă mână în al doilea buzunar al pantalonilor, scotocind și acolo cu insistenţă. Colegii – numai ochi și așteptare să vadă, pentru prima dată, valuta naţională pruto-nistreană. La un moment dat, intrigantul lor coleg scoate mâinile și, odată cu ele, întoarse pe dos, buzunarele pantalonilor, zicând: „Iată urechile leului moldovenesc!”.

Actualul sediu al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, situat pe strada Alexei Mateevici nr. 103, este un monument de istorie, arhitectură și de artă de valoare naţională.

Casa a fost construită după 1918 de către profesoara Sofia A. Dunaevsky-Erhan, absolventa cursurilor Bestujev. În luna ianuarie 1957, casa a fost luată în arendă de Direcţia principală pentru aprovizionarea Consiliului de Miniștri al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. În anii ’70-’80 ai secolului XX, vila Sofiei Erhan devine sediul Societăţii de Prietenie și Legături Culturale cu ţările străine de peste hotarele Uniunii Sovietice. În această perioadă a fost modificată planimetria și amenajările interioarelor.

La sfârșitul anilor ’80 și până în 1994, în această clădire s-a aflat sediul Uniunii artiștilor plastici din Moldova, după care devine sediul Ambasadei Statelor Unite ale Americii.

Vila ocupă o poziţie dominantă, amplasată în axa străzii Maria Cebotari, soluţionată în forme eclectice, cu reminiscenţe clasiciste. Casa este cu două etaje, cu un plan în formă de teu. Din partea curţii interioare, o scară mai îngustă urca la etaj, unde, de o parte și alta a acesteia, se aflau camerele izolate, care nu comunicau între ele. Sub o parte a casei, cu intrare din partea curţii interioare, se află un subsol.

Faţadele sunt construite în zidărie aparentă, cu decorul plastic din detalii cioplite. Faţada principală are o compoziţie simetrică, cu 9 axe, opt pe ferestre și una pe ușă, amplasată central, într-un rezalit, dominat de un acoperiș piramidal, încununat de o fleșă. Intrarea în casă are loc printr-un portic, ale cărui elemente determină aspectul arhitectural al rezalitului central, transformându-l în cea mai expresivă parte a clădirii. Plastica faţadei este îmbogăţită de brâul dintre etaje, format cândva din două rânduri de cărămidă arsă, amplasată pe muchie. Pereţii în partea superioară sunt finisaţi de o cornișă susţinută de console într-un ritm egal cu o friză elegantă sub forma unei arcaturi, amintind mașiculile construcţiilor medievale. Rezalitul are același coronament, dar datorită unei plinte susţinute de console laterale pare mai masiv. Plitele pervazurilor imită consolele de susţinere a acoperișului, detalii ce conferă integritate clădirii.

Clădirea este finalizată de un acoperiș sub forma unui trunchi de piramidă, cu o învelitoare din metal, alcătuită din solzi. Patru ferestre cu golul circular de aerisire decorează feţele acoperișului, încununat cu o fleșă îngrădită la bază de un grilaj din fier forjat, în al cărui decor a fost folosit motivul florii cuadrolobe. În legătură cu adaptarea clădirii la diverse necesităţi, faţadele laterale și cea posterioară au pierdut din decoraţia plastică iniţială. Odată cu amenajarea casei drept sediu al ambasadei, arhitectura a fost modificată. A fost organizată o intrare laterală dinspre dreapta, unde se afla casa medicului Iulia Kviatkovsky.

Sursa: www.monument.sit.md

FLUX

12

Magazin 28 MARTIE 2014

Cărţile şi cenzura Ar fi multe de spus despre cenzură și despre modul în care aceasta intervine brutal într-o cultură în numele unei ideologii, fie ea religioasă ori politică. Un exemplu concludent ar fi Index Librorum Prohibitorum, o listă a cărţilor interzise de Biserica Catolică, listă iniţiată în 1559 și a cărei ultimă ediţie a apărut în 1948. În cele din urmă, în 1966, a fost abolită în mod oficial de către Papa Paul al VI-lea. Pe această listă neagră au fost consemnate lucrări aparţinând lui Giordano Bruno, Johannes Kepler, Immanuel Kant, Voltaire, René Descartes, Sade, Jean-Paul Sartre, Simone de Beauvoir, André Gide etc. De-a lungul timpului, numeroase cărţi au fost cenzurate, interzise fie din motive politice, fie din motive religioase. Deseori, cele două motive par a conlucra perfect în încercarea de a sabota diverse texte, încălcând flagrant dreptul la libertatea de expresie, libertate fundamentală într-o lume civilizată. Iată numai câteva exemple de astfel de cărţi: Romanul Copiii de pe ulicioară (1959) de Naguib Mahfouz a fost, înaintea Versetelor satanice, atacat de musulmanii habotnici. Motivul?

Autorul ar fi sugerat în mod alegoric că Dumnezeu ar fi mort. În Egipt, romanul a fost interzis mai bine de 30 de ani.

Versetele satanice de Salman Rushdie a fost și este, probabil, unul dintre cele mai controversate texte din istoria literaturii. În Memoriile sale, Rushdie povestește în detaliu calvarul prin care a trecut din cauza acestui roman. Publicat pentru prima dată în 1988 în Anglia, Versetele satanice a fost mai întâi interzis în India, iar în 1989 Ayatolahul Khomeini, printr-un edict, a cerut executarea lui Salman Rushdie, pe motiv de blasfemie. Romanul a fost interzis și în Pakistan, Arabia Saudită, Bangladesh, Sudan, Malaiezia, Indonezia, Qatar, Thailanda, Sri Lanka. Deși cu

o populaţie majoritar musulmană, Turcia nu a interzis cartea.

Ultima ispită a lui Hristos, romanul lui Nikos Kazantzakis, a stârnit, la rându-i, numeroase critici, fiind considerat o blasfemie. În 1954, Biserica Ortodoxă de Răsărit îl excomunică pe romancierul grec. Tot în 1954, romanul a fost introdus în Indexul Cărţilor Interzise al Bisericii Catolice. „Întotdeauna am fost uluit de îngustimea și micimea fiinţelor umane. Aveţi aici o carte pe care am scris-o în stare de exaltare religioasă profundă, cu o dragoste ferventă pentru Hristos; și acum Papa nu o înţelege absolut deloc…”, va scrie Kazantzakis în apărarea sa. De asemenea, filmul lui Martin Scorsese din 1988, cu Willem Dafoe, Harvey Keitel și Barbara Hershey, a stârnit numeroase controverse și a fost interzis în mai multe ţări. În 1988, romanul este interzis în Singapore.

Romanul documentar Rușine (Lajja) de Taslima Nasrin a apărut în Bangladesh în 1993, fiind apoi publicat în 1994 la New Delhi. Romanul descrie 13 zile din viaţa unei familii hinduse în timpul violenţelor din 1992 din Bangladesh îndreptate împotriva hindușilor, violenţe declanșate de musulmanii fundamentaliști. Autoarea, Taslima Nasrin, care a criticat, în numeroase rânduri, tradiţiile religioase în cadrul cărora femeia este persecutată social, politic și sexual, a fost, asemenea lui Rushdie, ameninţată cu moartea, în 1993 fiind emisă ofatwa prin care se cerea uciderea scriitoarei. Taslima Nasrin a devenit foarte cunoscută, lucru care nu a ajutat-o prea mult, căci în 1994 va fi condamnată la doi ani de închisoare pentru insultarea religiei musulmane. A fugit din Bangladesh, alegând exilul.

Persepolis, romanul grafic și autobiografic al lui Marjane Satrapi, descrie copilăria autoarei în Iranul Revoluţiei Islamice din 1970-1980 și perioada războiului dintre Iran și Irak. Publicat iniţial în limba franceză între anii 2000 și 2003, romanul a fost adaptat în 2007 pentru un film de animaţie care a avut un imens succes de public. De curând, Chicago Public School a restricţionat accesul elevilor la acest roman, lucru care a declanșat numeroase proteste. Romanul a fost interzis în Iran, Libia și Tunisia.

Fructele mâniei de John Steinbeck a fost și este un text controversat, interzis în numeroase rânduri în SUA încă din 1939, anul apariţiei acestuia, invocate fiind motive ca indecenţa, obscenitatea, brutalitatea. În ciuda acestui fapt, romanul lui

Steinbeck a devenit un bestseller. Nici Șoareci și oameni nu s-a împăcat cu cenzura, fiind exclus din multe biblioteci din SUA pe motiv că ar fi rasist, vulgar, ba chiar s-a spus că ar promova eutanasia. În 1939, o bibliotecară revoltată i-a scris următoarele cenzorului responsabil de excluderea romanului Fructele mâniei din biblioteci și școli: „Dacă romanul acela va fi interzis azi, ce alt roman va fi interzis mâine? Și ce organizaţie va mai dori un roman interzis poimâine? Este atât de periculos să începi așa ceva, și poate duce la exact ceea ce vedem în Europa.

Pe lângă aceasta, interzicerea cărţilor este cât se poate de inutilă. Ideile nu mor dacă o carte este interzisă. Dacă Steinbeck a scris un adevăr, acel adevăr va supravieţui.

Dacă este doar senzaţional și lasciv, dacă toate cuvintele sunt doar pete de noroi pe un tablou uriaș, atunci romanul lui va lua calea altor romane moderne și va dispărea”.

Abatorul cinci /Slaughterhouse-five de Kurt Vonnegut Jr. a avut cam aceeași soartă cu romanul lui Steinbeck în privinţa contestării.

Numeroase biblioteci americane au exclus acest roman din rafturile lor chiar și în anii ’90 ai secolului trecut, printre motive numărându-se limbajul obscen și comportamentul sexual deviant.

Catch 22, romanul lui Jospeh Heller, nu a reușit nici el să treacă de atenţia cenzorilor din bibliotecile americane, și asta din cauza limbajului obscen. A fost mai întâi interzis

în 1972 în Strongsville, Ohio, apoi a fost interzis în diverse state americane între 1970 și 1980.

Nu numai romanele de mai sus au fost excluse în numeroase rânduri din bibliotecile americane, biblioteci controlate de comisii draconice și absurde în ceea ce privește cenzura cărţilor. Același tratament l-a suferit și Un veac de singurătate de Gabriel Garcia Márquez, motivele excluderii fiind aceleași ca la romanele lui Steinbeck sau Vonnegut.

Povestea cameristei/ The Handmaid’s Tale, romanul distopic al lui Margaret Atwood, s-a situat pe locul al 37-lea în topul 100 al celor mai contestate cărţi din perioada 1990-2000, top alcătuit de American Library Association. Romanul a fost considerat pornografic și anticreștin sau cel puţin acestea au fost cele mai dese acuze și s-a cerut, în numeroase rânduri, excluderea lui din bibliotecile americane.

Pentru cei interesaţi, propun două volume utile: 100 de cărţi interzise (Nicholas J. Karoliders, Margaret Bald, Dawn B. Sova, traducere de Daniel Duma, Paralela 45, 2009) și Banned in the USA: A Reference Guide to Book Censorship in Schools and Public Libraries (Herbert N. Foerstel, Greenwood Press, 2002).

Autor: Adina Diniţoiu Sursa: www.bookaholic.ro

Sakura – festivalul înfloririi cireșilor în Japonia Deși privirea cireșilor înflorind este o obsesie națională în toată Japonia, la Kyoto este probabil unul dintre cele mai bune locuri pentru admirarea acestui proces. Cu templele și grădinile sale frumoase și cu peisajul din jur, Kyoto este fundalul perfect pentru splendoarea pomilor cu flori roz.

Tradiția japoneză de Hanami sau „privirea florilor” datează din perioada Heian (7941191), când a fost inițiată de curtea imperială.

Aristocrația japoneză, artiștii, poeții și muzicienii au transmis curând acest hobby al Hanami-ului maselor, iar privirea florilor a devenit o obsesie națională.

Floarea națională și un simbol de netăgăduit al Japoniei este floarea de cireș sau „sakura”, care nu este pomul fructifer ce produce fructele comestibile, ci un „arbore ornamental”, din specia Prunus serrulata.

Durata de viaţă a florilor de cireș Datorită perioadei lor scurte de înflorire, florile de Sakura au ajuns să simbolizeze efemeritatea vieţii. Sezonul florilor poate dura doar o săptămână, maxim zece zile, în funcție de condițiile meteorologice și de vânt care pot scurta drastic perioada de vizionare. Sakura înfloresc complet la aproximativ o săptămână după ce apar primele flori („kaika”). Apogeul înfloririi se numește „mankai”. Când florile cad, (proces numit „chiru”) se împrăștie pe jos formând un covor de culoare alb-rozalie.

Există acum peste 300 de specii de copaci sakura pe teritoriul Japoniei, care sunt hibrizi din diverse specii originale care existau în toată Asia. Unul dintre soiurile hibride preferate este Somei Yoshino, venerat pentru culoarea albă pură, cu o nuanță de roz în mijloc. Somei Yoshino datează din epoca Meiji, când a fost prima dată hibridizat. Speciile Yaezakura și Yamazakura sunt cunoscute pentru petalele lor roz intens și pentru florile mai mari.

Cireșul plângător sau Shidarezakura este un alt soi iubit în Japonia, în Kyoto, Osaka și Nara.

la Kyoto. Insula nordică Hokkaido este ultimul loc din Japonia unde se poate admira Sakura.

Admirarea florilor de cireș în Kyoto

Perioada de înflorire este de la sfârșitul lunii martie (în jurul perioadei 25-30) până la începutul lunii aprilie (în jurul dății de 7 până pe 15) .

Prognoza înfloririi a devenit o știință foarte importantă, deoarece milioane de japonezi își planifică vacantele și evenimentele de familie în jurul Sakurei. Agenția japoneză de Meteorologie urmărește acoperirea înfloririi cireșilor sau-zensen sakura, estimând perioada exactă de timp pentru admirarea optimă a florilor.

O distracție de familie foarte răspândită este Hanami sau „Petrecea privirii florilor”, și pe tot parcursul sezonului Sakura familiile se reunesc și fac picnicuri la umbra cireșilor înfloriți.

De asemenea, în această perioadă se manifestă o altă obsesie japoneză, și anume fotografierea, deoarece sute de fotografi amatori se înghesuie să facă poze florilor în orice moment al zilei.

Sezonul de înflorire variază foarte mult în întreaga Japonie, primii cireși care înfloresc fiind cei din partea de sud, în Okinawa. Cel mai devreme se întâmplă chiar în ianuarie. Cu trecerea lunilor, Sakura ajunge în nord, iar până la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie,

Festivalul înfloririi cireșilor este un eveniment foarte popular la Kyoto și are loc în cursul lunii aprilie. De asemenea, Odori Miyako sau „dansul înfloririi cireșilor” este prezentat de Geisha de la teatrul Gion Corner din Kyoto. În timpul acestui sezon, se pot achiziționa lichiorul de sakura, gemul, bomboanele sakura, vase promoționale și orice altceva vă trece prin cap.

Fiecare locație din Kyoto are ceva specific pentru privitul florilor de cireș. Altarul Heian este cunoscut pentru cireșii săi plângători, iar seara au loc concerte și un spectacol de lumini ce învăluie coroanele înflorite.

Calea Filosofiei este un alt loc preferat de admirat cireșii, un loc în care se poate face o plimbare sub cupola florilor. Parcurile Arashiyama și Nakanoshima, malurile râului Kamogawa și grădina Shosei-en sunt locurile favorite ale turiștilor de unde se poate vedea o mare varietate de arbori Sakura, iar parcul Maruyama, adiacent altarului Yasaka, este un loc nemaipomenit pentru picnicurile de weekend, cu o mare varietate de cireși plângători și o mulțime de festivități.

Sincronizarea este totul și pentru a vă asigura că veți vedea ceva, luați-vă suficient timp – eventual o săptămână întreagă – pentru o locație anume. De asemenea, urmăriți previziunile și încercați să fiți acolo în mijlocul „sezonului”. Fluctuațiile anuale sunt destul de dese, așa că nu mergeți exclusiv pe ceea ce s-a întâmplat în anul precedent.

Sursa: roportal.ro

Programe 28 MARTIE 2014

31

Luni MARTIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.15 ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 1.35 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

9.45 Documentar. „Animale în pericol”. 10.15, 11.55 De la „cortina de fier” la libera circulaţie. 10.20 Carta drepturilor.

10.50 Film. „MOARA” („Telefilm-Chișinău”). 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Art-club (рус). 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.10 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 15.35 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 16.00 Magazinele FIFA. 16.25 Fotbal non-stop. 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vector European. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Aniversări. Valeriu Matei. 23.00 Cultura azi. 23.45 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 4.30 La noi în sat. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Doamne de poveste (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan. ro 23:30 Dincolo de poveștiri 00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Dincolo de poveștiri (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 România, te iubesc! (r) 11:00 Film: Prietenii copilăriei mele (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4692 15:00 Film: Panica la hotel Majestic (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Distracţie cu Dick și Jane 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.20, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova emisiune muzicală 03:30 România, te iubesc! (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:25 Премьера. „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Андрей Панин, Сергей Гармаш, Артур Смольянинов в многосерийном фильме „Гетеры майора Соколова” 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 „Вечерний Ургант” 00:40 Ночные новости 00:50 „Познер” 01:45 Фильм „Проделки в старинном духе” 02:55 „Prima Oră” (R) 04:40 „Истина где-то рядом” 05:00 Профилактика 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 JOURNAL TV5MONDE DE 04H00 ETE 2014 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 7:00 JOURNAL TV5MONDE DE 06H00 ETE 2014 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:07 LE JOURNAL DE LA RTBF 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:08 ÉPICERIE FINE 10:36 GARDEN PARTY 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:02 TOUT LE MONDE VEUT PRENDRE SA PLACE 12:32 PLUS BELLE LA VIE 13:02 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:35 ASIATIQUES DE FRANCE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 DES RACINES & DES AILES 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:02 LE POINT 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:26 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 BOULEVARD DU PALAIS 22:00 DOCUMENTAIRE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:45 L’INVITÉ 1:01 VOIR LA MER 2:29 22:22 2:44 ARTE REPORTAGE 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE 5:00 JOURNAL TV5MONDE DE 04H00 ETE 2014 5:30 LITTORAL

1

Marţi APRILIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.40 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 10.30, 0.30 Documentar. „La drum”. 11.00 Accente economice. 11.30 Baștina. Magazin agricol. 12.15 La noi în sat. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.10, 4.30 Documentar. „Global 3000”. 15.45 Cinemateca universală. 16.00 Documentar. „Euromaxx”. 16.30, 1.00 Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Dialog social. 22.40 TVC – umor studenţesc. 23.50 Fotbal non-stop.

5.00 Dor. Program muzical. 5.30 Vector European.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Doctorul casei (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Engaged and Underaged 00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Engaged and Underaged (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Caruselul suspiciunilor 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4693 15:00 Film: Dispozitivul groazei 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ep.3, sezon 3 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 MasterChef (continuare) 23:30 Promotor (r) 00:00 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.21, an 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) Уважаемые телезрители! Приносим извинения за перерыв в вещании с 05.00 до 18.00 в связи с профилактическими работами 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Андрей Панин, Сергей Гармаш, Артур Смольянинов в многосерийном фильме „Гетеры майора Соколова” 00:05„Primele știri” (rus) 00:15„Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:00 „Косово. Как это было” 01:50 Шон Коннери, Уэсли Снайпс в остросюжетном фильме „Восходящее солнце” 03:50 „В наше время” 04:40 „Истина где-то рядом” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 1.25, 6.30 Reporter. 21.35 Fotbal.

UEFA Champions League. „FC Barcelona” - „Atletico Madrid”.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:23 RÊVES D’HÔTEL 5:30 LITTORAL 5:57 UN LIVRE UN JOUR 6:00 C DANS L’AIR 6:55 ENSEMBLE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 7:57 MERCI PROFESSEUR ! 8:00 TÉLÉMATIN 8:27 ALCALINE, L’INSTANT 8:30 TÉLÉMATIN 8:46 UN LIVRE UN JOUR 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:30 POP-CORN 10:36 JARDIN VU PAR... 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 MERCI PROFESSEUR ! 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:38 LES DIAMANTS DU PÔLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 BOULEVARD DU PALAIS 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ÉSIMÉSAC 21:22 DE RIZ OU D’ARMÉNIE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MÉMOIRES VIVES 22:46 MÉMOIRES VIVES 23:30 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 THALASSA 2:50 LE POINT 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 LES ÉTOILES FILANTES 4:31 LES ÉTOILES FILANTES

2

Miercuri APRILIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.10 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.55, 1.20 De la „cortina de fier” la libera circulaţie. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Desene animate. „Sandocan”.

10.15 Chișinăul de ieri și de azi. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.10 Fii tânăr! 16.00 Magazinul copiilor.

16.30 Свiтанок. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Avangaraj.

23.20 Film. „BALADA LUI JACK ȘI ROSE”. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Engaged and Underaged 00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Engaged and Underaged (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Dispozitivul groazei (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Promotor (r) 14:45 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4694 15:30 Film: Secretul lui Bachus 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Din Paris, cu dragoste 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.22, an 2 (ultimul episod) 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 După 20 ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:25 Премьера. „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Андрей Панин, Сергей Гармаш, Артур Смольянинов в многосерийном фильме „Гетеры майора Соколова” 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 „Политика” 01:10 Ночные новости 01:20 „Страна чудес Рины Зеленой” 02:10 „Prima Oră” (R) 03:55 „В наше время” 04:40 „Истина где-то рядом”

13 3

FLUX Joi APRILIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Свiтанок. 6.55 De la „cortina de fier” la libera circulaţie. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Desene animate. „Sandocan”.

10.15 Legendele muzicii. 10.30 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 17.45 Cine vine la noi.

Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”.

15.10 Erudit-cafe. 15.55 Părinţi și copii. 16.30, 0.00 Documentar. „La drum”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”.

22.20 Reporterul de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05 Europa în concert. Laura Pausini. 0.30 World stories - lumea în reportaje. 5.30 Art-club (рус).

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 13.30 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan. ro 23:30 Engaged and Underaged 00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Engaged and Underaged (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Secretul lui Bachus (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoppin 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4695 15:00 Film: O iubire perfectă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Las Fierbinţi, ep 7, sezon V 21:30 Serial: O săptămână nebună, ep.7, sezon I 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep 1, an 3 00:00 Serial: Spion pe cont propriu, ep.8, an 1 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:25 Премьера. „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00„Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Андрей Панин, Сергей Гармаш, Артур Смольянинов в многосерийном фильме „Гетеры майора Соколова” 00:05„Primele știri” (rus) 00:15„Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:00 „На ночь глядя” 01:45 Фильм „Выстрел” 03:00 „Prima Oră” (R) 04:45 „Истина где-то рядом”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale.

10.00, 16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 1.25, 6.30 Reporter. 21.35 Fotbal. UEFA Champions League. „Paris Saint-Germain” - „Chelsea FC”.

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale.

10.00, 16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:23 RÊVES D’HÔTEL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 5:56 UN LIVRE UN JOUR 6:00 C DANS L’AIR 6:55 ENSEMBLE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 7:57 MERCI PROFESSEUR ! 8:00 TÉLÉMATIN 8:27 ALCALINE, L’INSTANT 8:30 TÉLÉMATIN 8:46 UN LIVRE UN JOUR 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:07 AL DENTE 10:34 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 MERCI PROFESSEUR ! 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 ÉPICERIE FINE 13:10 FLASH INFO 13:36 VU SUR TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 TRÈS BIEN, MERCI 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 LES EDELWEISS, QUAND LES PARENTS DÉBARQUENT 21:02 CENT REGARDS SUR LE MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES COLÈRES DE LA MER 23:31 AU COEUR DES PARCS NATIONAUX 23:45 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 MELTING POT CAFÉ 1:48 MELTING POT CAFÉ 2:36 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:03 LES ÉTOILES FILANTES 4:30 LES ÉTOILES FILANTES

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:23 RÊVES D’HÔTEL 5:29 VOULEZ-VOUS FÊTER 5:57 UN LIVRE UN JOUR 6:00 C DANS L’AIR 6:55 ENSEMBLE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 7:57 MERCI PROFESSEUR ! 8:00 TÉLÉMATIN 8:27 ALCALINE, L’INSTANT 8:30 TÉLÉMATIN 8:46 UN LIVRE UN JOUR 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:58 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:42 PLUS BELLE LA VIE 13:08 FLASH INFO 13:11 RICARDO 13:36 STREETOSPHÈRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LES EDELWEISS, QUAND LES PARENTS DÉBARQUENT 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QUESTIONS À LA UNE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 MELTING POT CAFÉ 20:18 MELTING POT CAFÉ 21:03 CENT REGARDS SUR LE MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DÉPRESSION & DES POTES 23:33 MUSIQUE DE CHAMBRE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:55 STREETOSPHÈRE 2:48 MISE AU POINT 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 LES ÉTOILES FILANTES 4:30 LES ÉTOILES FILANTES

FLUX 4

14

Programe 28 MARTIE 2014

Vineri

5

APRILIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.35 - ȘTIRI. 6.15 Europa în concert. Laura Pausini.

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45 Desene animate. „Sandocan”. 10.15 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 10.35 Stil nou. 11.05, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Dor. Compozitorul Tudor Chiriac la 65 de ani. 12.30 FIFA 2014.

Brazilia. 13.10, 17.15, 19.40 Tenis. Cupa Davis. Moldova - Belarus.

Transmisiune în direct. 19.00, 4.00 MESAGER. 20.00 Bună seara!

Talk-show. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Fii tânăr! 23.05 Film. „TAXIMETRISTA”. 0.45 Legendele muzicii. 1.00 Natura în obiectiv. 3.10 Documentar. „Pădurea tropicală umedă”. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști.

Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:30 Serial: Forţa destinului (r) 04:00 Serial românesc: Regina (r) 05:30 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: O iubire perfectă (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshoppin 14:00 MasterChef (r) 16:00 La Maruţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Vânătoarea de poliţiști 23:15 Film: Râul morţii 01:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Film: Râul morţii (r) 04:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!”

13:25 Премьера. „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „ДОстояние Республики” 00:15 „Primele știri” (rus) 00:25 „Вечерний Ургант” 01:10 Бен Стиллер в комедии „Ночь в музее” 02:50 Комедия Леонида Гайдая „Не может быть!” 04:25 Аркадий Райкин, Людмила Целиковская в комедии „Мы с вами где-то встречались”

Sâmbătă APRILIE

6.05, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Drumeţii”. 7.10 Legendele muzicii.

7.20 „La prispa cu doruri multe”. Maria Stoianov. 9.00 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.30 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Videoteca copiilor. 10.45 Știri pozitive. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00, 3.30 Documentar. „Almanah cinematografic”. 12.30 Documentar. „Euroboxx”. 13.00-17.00 Tenis. Cupa Davis. Moldova - Belarus. Transmisiune în direct. 17.00, 0.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Chișinăul de ieri și de azi. 18.10 Erudit-cafe.

Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 20.50 2014 – Anul Dumitru Matcovschi. 21.25 Destine de colecţie. 22.20 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 0.10 Fii tânăr! 1.00 Avangaraj. 2.00 Formaţia „Millenium”. 4.30 Bună seara!

Talk-show. 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Doctorul casei (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Chemarea inimii 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:45 Serial: Forţa destinului (r) 04:00 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 11:00 Promotor 11:30 Film: Fraţii zburători 13:00 Știrile PRO TV 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Sabrina 16:15 Film: Vânătoarea de poliţiști (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Trei zile de coșmar 23:30 Film: Avionul deturnat 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Film: Avionul deturnat (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 06:40 Юрий Колокольников в многосерийном фильме „Бесценная любовь” 08:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Жизнь как мираж” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:10 Премьера. „Соседские войны” 14:15 Михаил Пуговкин в комедии Леонида Гайдая „Спортлото-82” 15:55„ДОстояние Республики” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 „Угадай мелодию” 18:45 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:25 „Что? Где? Когда?” 00:35 Евгений Леонов, Георгий Вицин, Савелий Крамаров в комедии „Джентльмены удачи” 02:00 Фильм „Приключения желтого пса” 03:15 Савелий Крамаров, Анатолий Папанов, Михаил Пуговкин в комедии „Ход конем” 04:35 Нина Дорошина, Алексей Кожевников в фильме „Они встретились в пути”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

7.00-11.40, 12.10-16.45, 19.25, 1.05 Seriale. 11.40 Teleshopping. 16.45, 0.00, 6.45 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 5.45 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:23 RÊVES D’HÔTEL 5:30 EN VOYAGE ! 5:57 UN LIVRE UN JOUR 6:00 C DANS L’AIR 6:55 ENSEMBLE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 7:57 MERCI PROFESSEUR ! 8:00 TÉLÉMATIN 8:27 ALCALINE, L’INSTANT 8:30 TÉLÉMATIN 8:46 UN LIVRE UN JOUR 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:35 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 VOULEZ-VOUS FÊTER 11:31 NEC PLUS ULTRA 11:57 MERCI PROFESSEUR ! 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:13 AL DENTE 13:40 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 MELTING POT CAFÉ 15:52 MELTING POT CAFÉ 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:32 DIVERTISSEMENT 21:13 GEOPOLITIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 BOULEVARD DU PALAIS 23:40 AU COEUR DES PARCS NATIONAUX 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:28 COMME SI C’ÉTAIT HIER 0:33 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:01 UN VILLAGE FRANÇAIS 1:48 UN VILLAGE FRANÇAIS 2:37 QUESTIONS À LA UNE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES ÉTOILES FILANTES 4:27 LES ÉTOILES FILANTES

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:22 RÊVES D’HÔTEL 5:30 MEDITERRANEO 5:56 UN LIVRE TOUJOURS 6:00 C DANS L’AIR 6:55 ENSEMBLE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:25 AFRIQUE PRESSE 7:52 POPCORN 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 SALLY BOLLYWOOD 10:52 SALLY BOLLYWOOD 11:07 BASKUP 11:32 C’EST PAS SORCIER 12:01 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 DESTINATION FRANCOPHONIE 12:33 C’EST DANS MA NATURE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 13:58 UN LIVRE TOUJOURS 14:02 À LA VIE, À LA MODE 14:27 MERCI PROFESSEUR ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:00 360° - GÉO 17:00 TARATATA 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 SULTAN MARATHON DES SABLES 22:05 69 MINUTES SANS CHICHIS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LA MAISON DES ROCHEVILLE 2:34 TARATATA 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES ÉTOILES FILANTES 4:27 LES ÉTOILES FILANTES

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

6

Duminică APRILIE

6.05, 21.00, 0.50 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Euromaxx”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Aniversări. Valeriu Matei.

8.40 Dialog social. 9.00 World stories - lumea în reportaje. 9.30 Documentar. „Să devii o stea”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00-17.00, 17.15, 19.35 Tenis. Cupa Davis. Moldova - Belarus. Transmisiune în direct. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 18.50 2014 - Anul Dumitru Matcovschi. 19.00, 4.00 MESAGER. 20.00 La noi în sat. 20.40 Tezaur. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 Cultura azi. 23.06 Film. „GREENBERG” (SUA). 1.00 Film. „TAXIMETRISTA”. 2.30 Documentar. „Euromaxx”. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Destine de colecţie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de poveștiri (r) 13:45 Doamne de poveste (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Chemarea inimii 18:30 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:30 Serial: Forţa destinului (r) 04:00 Serial românesc: Regina (r) 05:30 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Moondance Alexander 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo tv 14:00 Film: Întoarcerea la Laguna Albastră 16:00 Film: Bărbaţii în negru II 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: O noapte la muzeu 23:00 Film: Mai presus de lege 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Film: O noapte la muzeu (r) 03:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 România, te iubesc! (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 06:40 Юрий Колокольников в многосерийном фильме „Бесценная любовь” 08:25 „Армейский магазин” 08:55 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Лучший кинороман Сидни Шелдона „Обратная сторона полуночи” 15:05 „Страна чудес Рины Зеленой” 16:10 „Евгений Леонов. Страх одиночества” 17:10 Евгений Леонов, Маргарита Назарова в комедии „Полосатый рейс” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Комедия „Полосатый рейс”. Продолжение 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное „Время”. Информационноаналитическая программа 22:35 „Точь-в-точь” 01:20 Колин Фаррелл, Кифер Сазерленд в триллере „Телефонная будка” 02:35 Селена Гомес в комедии „Рамона и Бизус”

28 martie-4 aprilie Berbec Se anunţă o săptămână în care veţi fi supus unei mari presiuni la serviciu, mai ales dacă lucraţi în domeniul relaţiilor cu publicul. Păstraţi-vă calmul, iar tensiunea acumulată se va risipi în weekend.

Taur Depuneţi toate eforturile necesare pentru a obţine ceea ce doriţi, deoarece apoi veţi avea dificultăţi în a vă face auziţi de ceilalţi. Este ca și cum v-aţi afla în timpul unei curse cu obstacole, pe care le veţi depăși cu multă răbdare.

Gemeni Nimic nu se întâmplă așa cum v-aţi dori, deși încercaţi din răsputeri să mulţumiţi pe toată lumea. S-ar putea să faceţi o mișcare neașteptată în carieră, iar această schimbare bruscă nu vă este pe plac.

Rac Este o perioadă favorabilă extinderii afacerilor, în care succesul profesional nu se lasă așteptat. Dacă prin natura profesiei trebuie să călătoriţi, veţi avea parte de o săptămână cu multe drumuri de făcut.

Leu Treceţi prin câteva schimbări pozitive la serviciu, care necesită totuși reorganizarea vieţii personale. Veţi rezolva problemele care se ivesc una câte una, iar soluţiile adoptate se vor dovedi înţelepte.

Fecioara Dacă profesia pe care o exercitaţi vă nemulţumește, începeţi, cu discreţie, să căutaţi altceva. Astrele indică o schimbare a orientării profesionale, este suficient să faceţi doar câţiva pași în această direcţie.

Balanţă Aveţi parte de o săptămână încărcată, cu o serie de întâlniri neprevăzute la serviciu. Cu toate acestea, daţi dovadă de o eficienţă ieșită din comun și vă organizaţi foarte bine programul.

Scorpion Neliniștit din fire, vă faceţi griji că nu veţi fi la înălţimea sarcinilor care vi se cer la serviciu. Cu toate acestea, reușiţi să vă concentraţi foarte bine și să duceţi la bun sfârșit toate proiectele.

Săgetător

7.00, 19.00, 4.30 Reporter.

7.25 Să mă aștepţi... 8.20, 18.45, 0.20, 3.30, 6.00 Divertisment. 9.15, 13.30 Teleshopping. 9.30-13.30, 13.45, 19.25 Seriale. 2.20, 4.50 „DA sau NU”.

Este o perioadă în care ar fi mai bine să nu vă exprimaţi opiniile politice la serviciu, pentru a nu irita anumite persoane care nu sunt de acord cu ce credeţi.

Dacă sunteţi în căutarea unui loc de muncă, aveţi șansa să fiţi angajat.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:23 RÊVES D’HÔTEL 5:30 360° - GÉO 6:22 À BON ENTENDEUR 6:49 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:25 WARI 7:53 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 LES FOLLES HISTOIRES DU MONDE 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 SCIENCE OU FICTION 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 SALLY BOLLYWOOD 10:52 SALLY BOLLYWOOD 11:07 BASKUP 11:32 TACTIK 11:58 PAROLES DE CLIP 12:05 RIDING ZONE 13:00 FLASH INFO 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:27 MERCI PROFESSEUR ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:32 LES CHANSONS D’ABORD 17:31 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 19:30 LE BAR DE L’EUROPE 19:40 LES CHÂTEAUX DE LA LOIRE 20:34 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 SULTAN MARATHON DES SABLES 22:05 GOUPI MAINS ROUGES 23:47 HAFIDA 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 FOOT! 1:29 FOOT! 1:36 DÉPRESSION & DES POTES 3:07 MUSIQUE DE CHAMBRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

Capricorn

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Sunteţi mai distrat ca de obicei, aveţi grijă să nu vă uitaţi lucrurile la serviciu.

Va fi o săptămână mai relaxată, deși pot apărea unele conflicte între colegi. Păstraţi-vă calmul, pentru a nu pune paie pe foc.

Vărsător O rudă sau un prieten va avea nevoie de ajutorul vostru, în niște momente mai delicate, și va trebui să plecaţi mai devreme de la serviciu. Nu vă îngrijoraţi, veţi reuși să recuperaţi absenţele, lucrând de acasă.

Peşti La serviciu, veţi fi nevoit să realizaţi o serie de sarcini cu care nu sunteţi obișnuit și să vă adaptaţi din mers. Vă veţi intra repede în ritm, deoarece aveţi o excelentă capacitate de adaptare.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 177 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

Diverse

28 MARTIE 2014

BEAUTY Trucuri pentru un machiaj de primăvară fabulos Primăvara asta inspiră-te din look-urile de pe podiumurile internaţionale de modă și creează-ţi un machiaj în ton cu ultimele tendinţe.

Indiferent că ești o romantică incurabilă sau o prinţesă războinică, pielea ta trebuie să arate strălucitoare și plină de viaţă. Pregătește tenul înainte de machiaj prin demachiere, tonifiere și aplicarea unor măști. Imaginează-ţi faţa ca un puzzle și aplică pentru zona ochilor o mască specială contur de ochi de hidratare, pentru zona T mască pentru matifiere (dacă ai exces de sebum), balsam volumizator pentru buze, iar pentru pomeţi, gât și decolteu o mască hidratantă sau vitaminizantă, după caz.

Nu uita să aplici tonicul după înlăturarea măștilor, pentru a echilibra ph-ul pielii. Abia acum pielea este pregătită să îmbrace un strat fin de machiaj.

Sprâncene cu personalitate Fondul de ten și pudra sunt pentru ten și nu pentru sprâncene! Prin urmare evită să le atingi și curăţă-le bine de eventualele resturi. Dacă ești brunetă, alege un castaniu închis (nu negru), pe care îl aplici succesiv până obţii nuanţa dorită. Dacă ești blondă, alege un ton-două mai închis decât nuanţa părului, pentru a avea o fizionomie mai bine evidenţiată.

Alege trendul care ţi se potriveşte Reguli generale de make up: dacă alegi un albastru intens pentru ochi sau un look „cat eyes”, echilibrează-l cu un nude la buze și un fard de obraz în ton cu rujul; dacă optezi pentru un fard verde, poţi completa aspectul primăvăratec cu un ruj rose; dacă alegi buze oranj, atunci echilibrează cu fard de obraz în ton cu rujul, dar ceva mai potolit ca intensitate și cu sprâncene de o naturaleţe studiată; atunci când alegi un look curat, fresh, de primăvară, asigură-te că toate corecţiile sunt impecabil executate, astfel încât sprâncenele să confere personalitate fizionomiei, iar albul și rozul de pe pleoape să fie foarte bine estompate, pentru a nu crea delimitări clare de culoare.

Cosmopolitan.ro

FLUX

STUDIU

Şerveţelele demachiante dăunează sănătăţii tenului Șerveţelele demachiante – ieftine și ușor de folosit – deși par alternativa ideală la metodele clasice de demachiere, prezintă o serie de efecte secundare neplăcute pentru ten, de la favorizarea ridurilor până la pungi sub ochi și acnee, au constatat experţii britanici.

Experţii în sănătate și cosmetică afirmă că șerveţelele demachiante nu curăţă eficient tenul și, în loc de aceasta, împrăștie impurităţile și machiajul, cauzând iritaţii și chiar alergii, conform dailymail.co.uk. „Deoarece șerveţelele demachiante sunt impregnate cu loţiuni de curăţare ce au o acţiune mai blândă, este nevoie de un efort mai mare pentru îndepărtarea machiajului, riscul fiind irita-

Piele strălucitoare, perfect uniformizată

15

rea zonei delicate din jurul ochilor”, a spus dermatologul Sam Bunting.

Masajul înainte și înapoi la nivelul zonei delicate a ochilor cu șerveţele demachiante ar putea duce la îmbătrânirea prematură a tenului.

Totodată, șerveţelele demachiante nu sunt recomandate pentru tenul uscat, cu eczeme și acnee rozacee sau cuperoză din cauza conţinutului mare de alcool, care usucă și mai mult pielea. În schimb, experţii recomandă un ritual corect de demachiere, cu produse hidratante, adecvate fiecărui tip de ten, înainte de aplicarea unei creme care să calmeze și să hidrateze tenul uscat, înroșit sau iritat. În plus, șerveţelele demachiante pot provoca reacţii alergice din cauza conservanţilor, adăugaţi pentru a ţine la distanţă bacteriile după deschiderea pachetului.

Dintre acești conservanţi, deosebit de puternic este metilisotiazolinona (MI), care poate cauza iritaţii, înroșirea pielii și inflamaţii locale. Acesta apare în majoritatea produselor cosmetice, chiar și în unele șerveţele pentru bebeluși și pentru igiena intimă, iar experţii consideră acest conservant un factor de risc important pentru apariţia dermatitei.

LECŢIE DE ATITUDINE ŞI STIL

De unde vine frumuseţea Există femei pe care toată lumea le percep ca fiind frumoase. Dar dacă le analizezi în amănunt, o să vezi că nu se înscriu în niciunul din canoanele impuse de frumuseţe și că, după reguli, nu sunt femei frumoase. De unde vine frumuseţea lor?

Care sunt trucurile femeilor percepute ca frumoase?

Nu judeca oamenii după aspect.

Este esenţial să arăţi bine, să porţi haine frumoase, să fii îngrijită, curată, machiată, pieptănată și să miroși bine, dar toate acestea, doar ele, nu te vor face frumoasă fără atitudine, fără stil și fără arta de a te pune în valoare. Remarcabilă te fac calităţile, personalitatea și stilul tău de a fi (ambiţia, umorul, spiritul, delicateţea, forţa interioară, dragostea pentru cei din jur), nu doar felul în care arăţi la exterior și valoarea hainelor, a pantofilor sau a poșetei.

FRUMUSEȚEA ESTE O CHESTIUNE DE PERCEPȚIE Se spune că iubirea le face pe femei frumoase. Dar se mai spune și că nu există femei urâte, ci doar femei care nu știu să fie frumoase. De unde vine frumuseţea? Din felul de a fi, din gesturi, din stil, din detalii pe care cei din jurul tău trebuie să le perceapă ca fiind un întreg. Frumuseţea nu înseamnă doar cosmetice, trucuri de machiaj și stil vestimentar. Înseamnă și toate acestea, dar este ceva mai mult.

Iată de unde vine frumuseţea Dacă tu te simţi frumoasă, nimeni din jurul tău nu te va vedea altfel decât frumoasă. Frumuseţea nu este doar efectul aspectului, ci și al atitudinii pe care o ai faţă de tine.

SE SPUNE DESEORI CĂ FRUMUSEȚEA ÎNSEAMNĂ ATITUDINE Ce înseamnă atitudine? Atitudinea este modul în care se transmite celor din jurul tău personalitatea ta sau acele trăsături de personalitate care se potrivesc fiecărei situaţii în spate. Atitudine înseamnă și compasiunea, și ambiţia, și tenacitatea, uneori chiar și vehemenţa în susţinerea unei idei, dar și tăria de a lupta și de a merge pe drumul tău.

Mediafax.ro

DESCOPERIRE Incredibilul efect al consumului de usturoi

Toţi oamenii care zâmbesc sunt frumoși. Și pentru a zâmbi nu trebuie să fii nici euforică, nici fericită. Zâmbetul este parte din atitudine și una din bijuteriile care te pun în valoare. Adaugă zâmbetului tonul vocii. Se spune că tonul face muzica, la fel se poate spune despre femei că vocea le face feminine și senzuale. Nu-i nevoie să te fandosești când vorbești, este suficient să fii caldă și conștientă de puterea ta.

Moda este un detaliu nu un scop. Femeile greșesc deseori imaginându-și că a fi în pas cu moda este o obligaţie și un secret al frumuseţii. Nu! Moda înseamnă să te actualizezi cu detaliile care fac litera modei, dar să ai capacitatea, înţelepciunea și puterea de a le adapta la stilul tău. Ținuta și hainele pe care le porţi sunt cele care se adaptează la personalitatea ta și nu invers.

De unde vine frumuseţea? Din a crede în tine și în ceea ce ești. Se spune că fântâna din care scoţi apă în fiecare zi rămâne mereu limpede și curată și nu seacă niciodată. Frumuseţea este ca o fântână cu apă limpede.

Un compus cheie care se găsește în usturoi este de 100 de ori mai puternic decât două antibiotice populare folosite împotriva toxinfecţiei alimentare, au aflat oamenii de știinţă, potrivit Daily Mail.

Testele au descoperit că substanţa care se găsește în usturoi, diallyl sulphide, este mai eficientă în lupta împotriva toxinfecţiilor alimentare decât antibiotice precum eritromicina sau ciprofloxacin.

De fapt, nu numai că este mai puternic, dar acţionează și într-un timp mai scurt.

Doctorul Michael Konkel, de la Washington State University, a subliniat că descoperirea are potenţialul de a elimina parţial bacteriile care cauzează infecţii.

Bacteriile din clasa Campylobacter sunt cele mai comune cauze pentru toxinfecţiile alimentare din întreaga lume.

Femeia.ro

Realitatea.net

MARELE SECRET AL FRUMUSEȚII ESTE ZÂMBETUL

MODĂ & STIL

Piesele esenţiale care nu trebuie să-ţi lipsească primăvara aceasta Se anunţă un sezon plin de culoare, cu pasteluri delicioase, materiale delicate și cele mai frumoase accesorii. Ţi-am pregătit o listă cu piesele esenţiale pe care le poţi purta în aceste luni.

Te simţi pregătită pentru cumpărături? Ţi-ai făcut deja o listă cu cele

mai hot piese, pe care abia aștepţi să le aduci la tine în garderobă?

OK, atunci pornește organizat: răsfoiește revistele cu tendinţe, apoi notează-ţi piesele preferate și magazinele în care le găsești.

Multe dintre trendurile acestui sezon au revenit și suntem aproape sigure că o parte dintre piesele esenţiale se regăsesc în garderoba ta.

Dar, cum niciodată nu avem prea multe ţinute favorite, aruncă o privi-

re în garderobă, vezi ce îţi lipsește, pregătește-ţi lista de cumpărături și alege cele mai frumoase piese.

Poartă piese în culori vesele ori pasteluri fondante, coliere sofisticate, rochii diafane, ochelari de soare cu rame deosebite și nu uita de fustele în formă de A, dar și de trenciul clasic, printurile vesele ori încălţările superconfortabile.

Glamourmagazine.ro

FLUX

16

Interviu

28 MARTIE 2014

LIDIA KULIKOVSKI:

”Scopul nostru este ca bibliotecarii să înveţe cum să facă din bibliotecă creierul comunităţii” Dragi cititori, vă propunem astăzi un interviu despre rolul și scopul bibliotecii în societatea modernă cu Lidia Kulikovski, doctor conferențiar universitar, director al Departamentului studii și cercetări la Biblioteca Publică ”B.P. Hasdeu” din mun. Chișinău, specialist Inovații în Biblioteci, programul Novateca.

- Sunteți mereu în mișcare, în continuă activitate, în contrasens cu imaginile-stereotip despre bibliotecarii visători și flegmatici. În ce activități mai sunteți antrenată în ultima perioadă?

- În paralel cu activitatea mea în bibliotecă, mă pot lăuda și cu o experiență de 24 de ani de predare la ciclul universitar de formare profesională. Sunt solicitată să fac anumite traininguri, dar am fost selectată și pentru postul de specialist în inovarea bibliotecilor la Novateca, un program de modernizare a bibliotecilor publice din Republica Moldova, susținut de Fundaţia ”Bill și Melinda Gates”. Mă implic anume în instruirea bibliotecarilor din spaţiul rural, pentru că mai mult de douăzeci de ani n-a existat instruire pentru bibliotecarii de la sate. În tot acest răstimp, instruirea se făcea doar cu mijloacele bibliotecii raionale, ai cărei reprezentanți veneau o dată, de două ori pe an la Chișinău și, la întoarcere, le împărtășeau colegilor ceea ce învățau aici, dar acest fel de activitate nu se încadra în conceptul instruirii continue moderne.

Modernizând biblioteca sub aspect tehnologic, bibliotecarii au nevoie de instruire profesională, pentru că tehnologia este doar un instrument, iar biblioteca are și roluri prioritare în dezvoltarea comunitară. Scopul nostru este ca bibliotecarii să înveţe cum să facă din bibliotecă centrul, creierul comunităţii.

abilităţile creative, dar biblioteca îţi oferă cunoștinţe și nu doar. Orice iniţiativă a bibliotecii se referă la dezvoltarea comunitară.

- Biblioteca este și o inepuizabilă sursă de comunicare.

- Prin rolul și resursele sale și dacă mai este și un bibliotecar cu studii, tot ce face biblioteca este îndreptat spre consolidarea comunităţii. Ferice de acele sate în care mai există tineri și ar fi păcat dacă școala, biblioteca, biserica nu s-ar implica să menţină acest spirit de apartenenţă comunitară, fiindcă lumea și popoarele reușesc doar dacă au dezvoltat această apartenenţă a lor naţională pentru comunitate la nivel local.

- Dar totuși, stereotipul că biblioteca este un depozit de cărţi persistă. Și vrem noi ori nu, la ţară așa este percepută biblioteca.

- E și vina conducătorilor noștri care au lăsat biblioteca de dârvală și

ea s-a transformat într-o cenușăreasă a societăţii. Chiar la nivel de ministere se spune că biblioteca este o adunătură de cărţi vechi. Nu au existat nici finanţări ca să fie înnoite colecţiile vechi, moral și temporal depășite, de carte. Dacă am avea în biblioteci toate cărţile care se editează în condiţii grafice extraordinare, cine nu ar veni în sala de lectură? De exemplu, de ce să se fiarbă gospodina în sucul ei și să întrebe la Ileana, la Jenica cum se face olivie-ul, dacă ar trebui să apeleze la o colecţie de cărţi de bucate?

- Și există astăzi literatură diversă în acest sens!

- Un bibliotecar bun ar putea să facă o colecţie de gastronomie, organizând aceste femei de la sat, coagulându-le într-un club, și ar face o carte de bucate a satului extraordinară, ar publica-o, pentru că acum au și calculatoare, puse la dispoziţie de programul Novateca. Posibilităţile bibliotecii sunt multiple. Cu avansarea tehnologică a lumii, pe umerii bibliotecii revin mult mai multe responsabilităţi. Și nu e nevoie de mari investiții, pentru că programul Novateca oferă, minimum, patru calculatoare pentru biblioteca sătească, chiar dacă cerinţele pentru a utiliza

- Bine ar fi să se întâmple astfel, decât să aibă această funcţie barul, clubul sau alte instituţii de agrement.

- La club dansezi, cânţi, și asta este bine, pentru că dezvoltarea talentelor trebuie stimulată. Omul trebuie încurajat să-și dezvolte talentul și

Florin Piersic a devenit cetăţean moldovean Îndrăgitul actor Florin Piersic a devenit cetăţean al Republicii Moldova, depunând jurământul de credinţă în cadrul unei ceremonii restrânse.

Artistul a solicitat cetăţenia moldovenească în urmă cu un an.

La ceremonie a luat parte ambasadorul Republicii Moldova la București.

Florin Piersic a ţinut un discurs emoţionant, din care nu au lipsit amintiri legate de părinţii săi, originari din Bucovina.

Artistul spune că întotdeauna i-a simţit pe oamenii de dincolo de Prut ca făcând parte din sufletul său și a fost impresionat de fiecare dată de căldura cu care a fost primit acolo.

Florin Piersic are acum dublă cetăţenie, română și moldovenească, iar în scurt timp va primi și actele care să ateste apartenenţa la statul vecin.

Sursa: ziuaveche.ro

sunt foarte mari și bibliotecarii, de bucuria că s-au pricopsit cu tehnică, fac imposibilul. În acest sens avem povești de succes extraordinare. Cu ani în urmă, am lucrat împreună cu Biblioteca Naţională și cu Ministerul Culturii la o strategie de dezvoltare a culturii, deci, și a bibliotecilor, care nu a fost realizată, pentru că era nevoie de zece milioane de lei, o sumă care a părut atunci exorbitantă, dar dacă ar fi fost alocată, nu am fi ajuns la situaţia de acum.

- Uneori se creează impresia că anumite domenii sunt, în mod intenţionat, lăsate de izbeliște, până nu mai reușim să salvăm nimic.

- În anii '90 ai sec. trecut, imediat după adoptarea alfabetului latin, am fost cu un ministru al Educaţiei la Budapesta, la o instruire oferită de Fundaţia SOROS, și mă convingea ministrul că biblioteca din satul lui este inutilă, că este un depozit de carte care ar trebui aruncată, pusă pe foc.

Am stat noi o săptămână la aceeași masă și l-am convertit într-un partizan pentru binele bibliotecii. Stere-

otipurile, prejudecăţile, nu știu cum, rămân și trec din cabinet în cabinet, chiar dacă s-a dus ministrul. Vine alt ministru cu aceeași prejudecată, chiar dacă poate el descinde dintr-o familie de intelectuali…

- În lume, în pofida tehnologizării excesive, statele nu au renunţat la biblioteci.

- În Occident, bibliotecile sunt dotate cu tehnologii avansate. Ei investesc în biblioteci și le transformă în bijuterii, în coroana comunităţii, ceea ce la noi nu se face. De asta mă doare sufletul. Eu lucrez în bibliotecă din 1973 și constat că sistemul sovietic știa foarte bine să utilizeze biblioteca ca suport pentru a realiza niște obiective. Am lucrat atunci și acum și m-am convins că era o formă nu chiar atât de rea.

- Era una realizată printr-o modalitate cultă – lectura.

- Nu eram noi, bibliotecarii, primii în lista nomenclatorului de profesii, dar eram implicaţi în viața societății cu o misiune nobilă. Și acum, dacă un primar, de exemplu, înţelege care e rolul bibliotecii și o implică sau îi deleagă anumite responsabilităţi, biblioteca este acel centru care lucrează pentru imaginea comunităţii.

Iar cei care n-au școală nici nu vor fi interesați ca alții să fie culți, că am întâlnit un primar tractorist într-un sat care mi-a spus: ”N-am citit nicio carte, dar am ajuns primar!” Sunt acum multe astfel de exemplare. Programul Național de modernizare a bibliotecilor, susținut de Fundația „Bill și Melinda Gates”, prin Novateca, lansat la 27 martie, va dura cinci ani și, din fericire, mulţi primari au auzit de el și vor adera, sper, la acest parcurs spre o bibliotecă modernă. Unii deja pregătesc biblioteca, deci, interesul există.

- Au existat multe previziuni despre dispariția bibliotecilor, dar uite că apar vești îmbucurătoare despre dotarea și extinderea unor mari biblioteci în lume. Dvs. sunteți o prezență activă în bibliotecă, dar și în spațiul virtual, ce credeți despre temerile părinților care consideră că odată așezat la computer, copilului o să-i dispară cheful să mai citească?

- Biblioteca are partizani. Și e vorba de Umberto Eco, Dan Puric, Vlad Pohilă, partizani de elită, dar și oameni simpli, care nu schimbă cartea pe calculator. Ați văzut câte cărți am? Eu pe toate le citesc, dar dovedesc să lucrez la computer și să

fiu la curent cu tot ce se întâmplă în rețelele de socializare. Computerul este un instrument care ne ajută, ne salvează timpul, eu îl utilizez ca unealtă de promovare a instituției. Însă foarte rar caut informație pe internet. Eu utilizez blogurile bibliotecilor, ca să le încurajez, postez articole, pe facebook postez agenda evenimentelor care mi se par relevante, în rest, sunt învățată cu cartea, că dacă am nevoie de ceva, telefonez la bibliografi și îi rog să-mi găsească trei surse la subiectul care mă interesează.

- De ce ar veni acum orășeanul la bibliotecă, dacă poate să-și cumpere cartea care-l interesează din librării?

- În toată experiența mea de lucru, am urmărit cu atenție activitatea bibliotecii, scriam rapoarte și atunci despre funcționarea bibliotecii, și acum, și vreau să spun că nici în perioada sovietică, atunci când rușii spuneau că URSS este: ”самая читающая страна в мире”, nu se prea citea din plăcere în sala de lectură: elevii împrumutau literatură de studiu, studenții – la fel, iar adulții, pentru că citeau mai mulți adulți, acum a scăzut acest indicator, împrumutau cartea acasă. Iar activitățile cu publicul, care în prezent sunt extraordinar de interesante, atunci se făceau ideologic, dacă era tematica pământului desțelenit sau ceva de genul acesta, se organizau conferințe, se umpleau sălile, nimeni nu citea cartea, se vorbea, se bătea din palme și plecau. Acum însă, dacă sunt o sută de tineri care vin la bibliotecă în fiecare joi și fac conferințe, scriu, recită etc., eu zic că e mult mai mare impactul decât atunci, când mergeau cu toții grămadă pe la manifestări culturale, fără scop, mânați ideologic.

Sunt copii care vin de patru, cinci ori la bibliotecă. Iau ”Rățușca cea urâtă”, o citesc în câteva minute și se întorc să împrumute altă carte. Vin și mulți tineri dornici să reușească, care au înțeles că trebuie să facă și carte. Eu mă mir când ies seara și merg prin sala de lectură, nu e nicio masă fără cititor. Biblioteca are mai multe fețe, mai mult conținut, și bibliotecarii altfel sunt orientați – spre valori umane, sociale, comunitare.

- Vă mulțumesc pentru bunăvoința cu care ați acceptat această discuție și vă doresc mult succes în continuare!

Liliana POPUŞOI, pentru FLUX