Ziarul Flux, Ed. 3 (783)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA!

ABONAREA 2011

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 28 ianuarie 2011 12 pagini

FLUX

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 28.01.2011

Cuv. Pavel Tebeul; Cuv. Ioan Colibașul

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.5387 1 Dolar american ............. 12.0448 1 Leu românesc ................ 3.8753 1 Rublă rusească ............... 0.4069 Timpul probabil:

Maxima zilei „Destinul lucrează prin amănunte.”

Octavian Paler

28.01.2011

29.01.2011

Noros, -2 -9 0C

Noros, -2 -11 0C

Poşta Moldovei PM21262 FLUX – ediţia de vineri

2

PAGINA

ABONAREA 2011 1 lună

3 luni

6 luni

12 luni

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri 15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei 186,00 lei (pensionari)

Fondat în 1995 z Nr. 3 (783)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

EUROPEAN

Moldova fără moldoveni!

ACTUAL

Vizita comisarului UE sau cum unii de la Bruxelles lustruiesc imaginea regimului oligarhic și corupt de la Chișinău

Mafia Verde sau primarul PLDM de Străşeni, prins în flagrant cu luare de mită

3

PAGINA

IMPORTANT

Sănătatea premierului, subiect de interes public

4

PAGINA

DOSAR

XXX

AIE 1, AIE 2, comuniştii sunt cu noi!

7

PAGINA

ECONOMIC

E adevărat: Filat a slujit în trupele KGB! Prezent joi, 27 ianuarie, alături de un vechi cadru KGB, generalul de securitate Gheorghe Mihai, la ceremonia de mar-

care a 19 ani de la crearea Serviciului de Protecţie și Pază de Stat (SPPS), premierul Filat a primit în dar o beretă neagră și

Cine va trăi bine în Republica Moldova?

alte însemne „ale curajului și bărbăţiei” din partea directorului SPPS, Igor Bodorin. Cu această ocazie, Filat a recunoscut public, în premieră, că a slujit în trupele KGB și că păstrează acasă, la loc de cinste, uniforma de grănicer sovietic. Referindu-se la bereta neagră primită, Filat a declarat: „O s-o pun la locul care îl am, unde am mai multe elemente, inclusiv și ceea ce ţine de serviciul pe care l-au avut eu în tinereţe, serviciul militar, desigur, mă refer, atunci tot am avut uniformă – așa, mai specială – am făcut armata la frontieră”. Vladimir Filat a slujit, între 1987 și 1998, în trupele speciale ale KGB, responsabile cu paza frontierei sovietice de stat.

XXX

Etern candidat sau interimar fără perspective?

XXX

(citiţi pag. 5)

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

PRESA ROMÂNĂ

Top 10 cei mai bogaţi deputaţi moldoveni

XXX

(citiţi pag. 3)

Vladimir Plahotniuc, oligarh şi al treilea om în stat, are dublă identitate: una în Moldova, alta în România XXX

Unchiul şi nepotul s-au scrântit cu totul

XXX

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Ciofu DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru INGINER COMPUTER:

(citiţi pag. 4)

Nepotul Chirtoacă, pornit pe urmele unchiului Ghimpu

(citiţi pag. 4)

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

(citiţi pag. 2)

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

(citiţi pag. 5)

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 130 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

28 IANUARIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Vizita comisarului UE sau cum unii de la Bruxelles lustruiesc imaginea regimului oligarhic şi corupt de la Chişinău „Agenda diplomatică” a autorităţilor moldovene ca metodă de manipulare, cu complicitatea europenilor, a propriilor cetăţeni Cine a urmărit cu atenţie materialele publicate de FLUX a putut să constate că noi, spre deosebire de presa guvernamentală și cea proguvernamentală, evităm, de obicei, să scriem despre vizitele pe care le întreprind oficialii noștri peste hotare, precum și despre cele întreprinse de oficialii străini la noi în ţară. Nu relatăm despre acest soi de evenimente pentru că, de cele mai multe ori, nici nu ai ce să relatezi, decât să multiplici niște declaraţii sterile, paralele cu realitatea și autolaudative ale unor diplomaţi sau politicieni locali sau străini, care nu scapă ocazia de a-și pune într-o lumină bună ţara, guvernul, partidul, instituţia naţională sau internaţională pe care o reprezintă.

Toate aceste întâlniri oficiale de pe agenda diplomatică, prezentate cu multă pompă la televizor, sunt, de fapt, niște evenimente minore, care jalonează niște etape la fel de mărunte din cadrul unor lungi procese diplomatice ale căror finalitate abia dacă poate fi întrezărită și a căror utilitate de multe ori se dovedește a fi îndoielnică.

Respectiv, la fel de îndoielnică este și corespunderea acestor „evenimente diplomatice”, aduse cu insistenţă de presa manipulatoare în casa omului, cu interesul respectivului cetăţean al Republicii Moldova, plătitor de taxe și impozite. De cele mai multe ori, cetăţeanul nostru, simplul consumator de informaţie, nu înţelege decât că, iată, președintele Legislativului, prim-ministrul sau ministrul de Externe a mai efectuat o vizită în străinătate sau a primit vizita cuiva din străinătate.

Ce se ascunde în spatele acestor vizite, care sunt mizele jocului diplomatic, cetăţeanul nostru simplu nu înţelege, pentru că, de multe ori, nici nu e nimic de înţeles. Pur și simplu, guvernanţii îi oferă publicului câte un „spectacol diplomatic” pentru ca să facă impresia că ei totuși lucrează, ca să-i arate la televizor „muncind”, și nu așa oricum, ci umăr la umăr și șold la șold cu un comisar european.

Până la urmă, nu e decât o metodă de manipulare a publicului, pe care noi refuzăm să o aplicăm în raport cu cititorii FLUX-ului, dar pe care o utilizează pe larg și într-o manieră dezgustătoare presa controlată de autorităţi, în special, postul public de televiziune Moldova 1.

Dar iată că, săptămâna aceasta, a avut loc un eveniment „de pe agenda diplomatică” a autorităţilor moldovenești peste care nu am putut trece. Și asta nu pentru că acest eveniment ar fi fost plin de importanţă, că ar fi de natură să schimbe destinele

amare ale cetăţenilor ţării noastre. Nu. Ba dimpotrivă.

Din nou ne vizitează comisarii unionali Dar să vedem despre ce este vorba. În perioada 24-25 ianuarie 2011, comisarul pentru Afaceri Interne al Uniunii Europene, Cecilia Malmström, s-a aflat într-o vizită oficială la Chișinău.

Demnitarul european a avut o agendă cu adevărat încărcată, cu un lung șir de întâlniri, toate relatate cu mare pompă de către presa guvernamentală, în special de către Moldova 1.

Să le enumerăm și noi (dar nu chiar ca la Moldova 1), precizând mai întâi că scopul vizitei a fost „prezentarea oficială a Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană” și transmiterea lui, la fel de oficială, din mâinile comisarului european în cele ale premierului moldovean.

Totodată, pe parcursul aflării în Republica Moldova, doamna Cecilia Malmström s-a întâlnit cu toţi oficialii moldoveni de primrang, a vizitat Centrul pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane, Centrul de Plasament Temporar al Străinilor și Centrul Comun de Vize. Despre toate aceste „evenimente cruciale” pentru Republica Moldova a relatat până în cele mai mici detalii presa controlată de putere, atât publică, cât și privată.

Limba de lemn a birocraţiei europene tradusă în româneasca de pe Bâc Însă asta nu a fost tot. Pentru că la Chișinău s-a aflat un ditamai comisar european, autorităţile moldovene nu au scăpat ocazia de a organiza și o conferinţă internaţională, așa cum e la modă astăzi. Astfel, comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström, și primministrul Vlad Filat au deschis, într-o atmosferă solemnă, lucrările Conferinţei Internaţionale „Contribuţia Partenerilor Estici la Programul de la Stockholm: Sinergii pentru îmbunătăţirea mobilităţii și consolidarea securităţii”, organizată la iniţiativa MAEIE, cu sprijinul Centrului Internaţional pentru Dezvoltarea Politicilor în domeniul Migraţiei (ICMPD). Pentru că titlul acestei conferinţei a fost scris într-o limbă păsărească (pe care un om normal, în mod obiectiv, nu are cum s-o înţeleagă), fiind, de fapt, o traducere în românește a limbii de lemn a birocraţiei europene, cei de la Externe ne-au dat

și o tălmăcire a„sinergiilor mobilităţii și securităţii”, precizând că „scopul acestei Conferinţe este de a crea o platformă de dialog între statele membre ale Uniunii Europene și Partenerii Estici în domeniul Justiţiei, Libertăţii și Securităţii în cadrul Programului de la Stockholm”. Tocmai ceea ce îi lipsea cetăţeanului moldovean, căruia, în această perioadă de majorare a preţurilor la gazele naturale, i-a crescut în mod brusc interesul pentru dialogul dintre statele membre UE și partenerii estici!

Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu UE – un pârţ mare într-o ţară mică De fapt, ce s-a întâmplat?

Pentru ce s-a făcut atâta pompă, atâta gălăgie? Pentru un nimic!

Funcţionarii de la Uniunea Europeană au catadicsit, în sfârșit, să-i ofere și Republicii Moldova Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu UE, care conţine un șir de reforme pe care trebuie să le îndeplinească ţara noastră pentru ca noi să putem călători într-un viitor imprevizibil în Uniunea Europeană, fără a avea nevoie de vize. În cadrul conferinţei de presă, Cecilia Malmström a declarat franc că nu poate să ne spună peste câţi ani Uniunea Europeană va ridica vizele pentru moldoveni. Deci, nu s-a întâmplat nimic. Pentru „destinul european al Republicii Moldova”, cum îi place lui Filat să spună, acest megaeveniment nu este decât un pârţ, dacă stai să te gândești că vecinul nostru din Est, Ucraina, a primit acest plan

acum jumătate de an, iar Rusia a transmis Uniunii Europene un proiect privind acordul anulării regimului de vize încă în vara anului trecut, în cadrul celui deal 25-lea summit Rusia-UE, care a avut loc la Rostov pe Don. Ce să mai vorbim de Serbia, Muntenegru și Macedonia, cărora UE le-a ridicat vizele în 2009, până și Albania, și Bosnia și Herţegovina au scăpat anul trecut de vize. De ce s-a făcut atunci atâta tămbălău, de ce s-a organizat acest spectacol de prost gust, plătit din banii contribuabilului moldovean care, iată!, deja nu mai e în stare să-și plătească factura la încălzire și la consumul de gaze naturale? Doar pentru bucuria masochistă de a anunţa că Uniunea Europeană ne-a înaintat în mod oficial condiţiile pe care trebuie să le îndeplinim pentru a călători fără vize în Uniunea Europeană și pe care nu se știe dacă Republica Moldova, cu actuala ei clasă guvernantă, le va îndeplini în următorii 5-10 ani? Oare acest lucru nu putea fi organizat într-un cadru restrâns și modest, cu un buget auster, așa cum sunt austere salariile și pensiile moldovenilor?

A! premierul Filat și-a dorit acest spectacol ca să ne arate tuturor ce bun prieten este el cu cei de la Uniunea Europeană, că el este alesul, el este unsul. Și premierul poate fi înţeles, căci nu are altceva cu ce se lăuda, pentru că nu o să se laude cu sărăcia din ţară, cu preţurile care cresc ca pe drojdii, cu contrabanda cu ţigări, cu salariile mizerabile pe care le primesc cetăţenii acestui stat. Iar maimarii de la Bruxelles au acceptat să-i ofere lui Filat acest spectacol cu focuri de artificii pentru că încă mai cred că premierul le exprimă interesele. Poate o fi așa,

Dosarul Buşilă–Ghimpu, din nou amânat Procesul de judecată intentat de juristul Radu Bușilă fostului președinte interimar Mihai Ghimpu a fost iarăși amânat.

Motivul – nici Mihai Ghimpu, nici reprezentantul său legal în instanţă nu s-au prezentat la proces, solicitând amânarea acestuia. Radu Bușilă l-a acţionat în judecată pe ex-președintele interimar pe motiv că ultimul i-ar fi lezat onoarea și demnitatea, schimonosindu-i intenţionat numele în faţa mai multor camere de luat vederi. Într-un comunicat de presă, președintele Asociaţiei Juriștilor Creștin-Democraţi, Radu Bușilă, aduce la cunoștinţa opiniei publice că, pe 24 ianuarie 2011, urma să aibă loc o nouă ședinţa de judecată în cadrul căreia să fie examinată cererea sa de chemare în judecată a lui Mihai Ghimpu, „privind apărarea onoarei, demnităţii și reputaţiei profesionale prejudiciate”. Însă, nici de această dată, pârâtul Mihai Ghimpu nu s-a prezentat la proces. Nici avocatul acestuia, Ion Casian, nu a răspuns invitaţiei instanţei, expediind o scrisoare prin care cere, în mod repetat, amânarea examinării cauzei respective, pe motiv că s-ar fi îmbolnăvit și nu poate fi prezent la proces.

Judecătorul cauzei a expediat în adresa pârâtului Mihai Ghimpu și a avocatului său câte o telegramă cu aviz, prin care îi

poate că Filat exprimă interesele Bruxelles-ului, dar, în mod sigur, nu și pe cele ale cetăţenilor Republicii Moldova.

Cea mai săracă şi mai coruptă ţară din Europa este totuşi o ţară de succes …

Nu ne apucăm să le facem oficialilor de la UE un rechizitoriu, nu le indicăm noi cu cine să lege prietenii în Republica Moldova și cu cine să cultive relaţii de dușmănie. Dar îndrăznim totuși să le recomandăm să fie mai rezervaţi în aprecierile pe care le fac cu privire la realităţile din Republica Moldova, dacă nu doresc să fie percepuţi de publicul de la noi drept agitatori electorali și lustruitori de imagine ai regimului oligarhic de la Chișinău. Spre exemplu, am fost consternat să o aud pe doamna Cecilia Malmström dând următoarele aprecieri, în cadrul conferinţei de presă susţinute împreună cu premierul Filat: „Republica Moldova a reușit să obţină niște realizări fantastice într-o perioadă destul de scurtă…” sau „Guvernul Republicii Moldova deja a obţinut realizări substanţiale…”. Cum poţi să faci asemenea constatări în cea mai săracă și mai coruptă ţară din Europa, care pe timpul guvernării lui Filat a devenit și mai săracă, și mai coruptă și care, probabil, nici peste câteva zeci de ani, nu va întruni toate criteriile pentru a fi admisă în Uniunea Europeană?

Presa de stat a citat-o pe doamna Cecilia Malmström cu o declaraţie în care comisarul european vorbea despre Republica Moldova ca despre „o ţară de succes”.

Am urmărit cu atenţie declaraţiile făcute de Cecilia Malmström la Chișinău și nu am înregistrat o asemenea apreciere făcută de domnia sa, așa că nu suntem siguri că respectivul citat corespunde realităţii, ar putea fi o exagerare mediaticopropagandistică a presei de stat. Însă, dacă doamna Cecilia Malmström a vorbit totuși despre „ţara de succes - Republica Moldova”, trebuie să constatăm că ea este complet dezinformată cu privire la ceea ce se întâmplă aici. Nu ne rămâne decât să constatăm că oficialul european nu cunoaște că, în urma guvernării fantastice a lui Filat, peste 70 la sută din cetăţenii acestei ţări se află sub pragul sărăciei, că nu au cu ce să-și încălzească locuinţele, suferă de foame și de boli.

Doar oligarhii prosperă în ţara asta și politicienii care îi slujesc pe aceștia. Iar Vladimir Filat prosperă la pătrat pentru că el este și oligarh, și politician care îi servește pe alţi oligarhi.

Filat, cel mai iubit dintre moldoveni Dar Dumnezeu cu ei, europenii, oligarhii și politicienii. Până la urmă, nu le putem interzice europenilor să se ţină de braţ cu oligarhii și politicienii noștri corupţi. Tot așa cum nu le putem cere europenilor să devină avocaţii celor peste 70 la sută dintre moldoveni aflaţi sub pragul sărăciei. În definitiv, ceea ce se întâmplă la noi este problema noastră, noi trebuie să o rezolvăm, indiferent de ceea ce fac, cum fac sau nu fac europenii.

De ce anume vizele?

După cum am spus, am urmărit cu atenţie solemnităţile cu privire la transmiterea oficială

Acesta i-a schimonosit intenţionat numele (numindu-l Șutilă în loc de Bușilă), după ce a fost întrebat de jurnaliști cum comentează acuzaţiile lui Vladimir Ghimp, vărul ex-președintelui interimar, care l-a acuzat pe Mihai Ghimpu de faptul că, împreună cu nepotul său, Dorin Chirtoacă, l-a deposedat de o porţiune de teren aflată în proprietatea sa legală. Menţionăm că insulta la adresa lui Bușilă a fost determinată de faptul că ultimul este reprezentantul legal în instanţă al lui Vladimir Ghimp.

Radu Bușilă a interpretat afirmaţia lui Mihai Ghimpu ca pe o insultă publică, adusă de o persoană cu funcţii înalte de răspundere, și l-a acţionat în instanţă pe președintele interimar, cerându-i repararea prejudiciului moral pentru faptul că i-a fost știrbită onoarea și demnitatea profesională. El cere de la Mihai Ghimpu despăgubiri în sumă de 1 milion de lei, bani pe care spune că îi va dona copiilor bolnavi de cancer internaţi la spitalul Institutului Oncologic din Chișinău.

FLUX

decent moldovenilor acasă la ei?

Oare nu pentru că guvernanţiioligarhi nu au interesul să dezvolte businessul mic și mijlociu, că lor le este mult mai rentabil ca firmele lor sau controlate de ei să importe mărfuri, inclusiv din UE, iar moldovenii, care merg în Europa să muncească la negru, să le consume?

Vedem că situaţia de acum îi mulţumește pe toţi, și pe oligarhi, și pe politicieni, și chiar pe europeni. Mai puţin pe cei mulţi care au urmărit la televizor vizita oficială întreprinsă la Chișinău de doamna Cecilia Malmström. Și pentru că această situaţie îi nemulţumește, guvernanţiioligarhi să grăbesc să rezolve problema vizelor, poate acolo, în Uniunea Europeană, nemulţumiţii își vor găsi mulţumirea.

Aceasta este esenţa spectacolului cu focurile de artificii diplomatice.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

P.S. Acum am înţeles și noi care sunt semnificaţiile tainice ale sloganului electoral al partidului premierului Vladimir Filat, PLDM, „Moldova fără sărăcie”. Asta, de fapt, înseamnă că toţi săracii din Republica Moldova, peste 70 la sută din populaţia ţării, urmează să fie ajutaţi să plece peste hotare. Nu în zadar premierul Filat depune atâtea eforturi în vederea ridicării regimului de vize impus de UE. Când toţi sărăntocii vor pleca peste hotare, îi privește unde anume, atunci și Moldova se va debara de sărăcie și premierul Filat va putea raporta solemn, în cadrul unei conferinţe internaţionale, că sloganul său electoral a fost realizat cu brio și că Moldova nu doar a scăpat de sărăcie, ci că a devenit și „o ţară de succes”!

S. P., FLUX

Mafia Verde sau primarul PLDM de Străşeni, prins în flagrant cu luare de mită Primarul orașului Strășeni, Constantin Priguza, a fost prins luni, 24 ianuarie 2011, în flagrant delict, luând mită în sumă de 4 mii de euro. Despre aceasta a anunţat Serviciul de presă al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei.

citează repetat pentru următoarea ședinţă de judecată, care va avea loc pe data de 14 februarie 2011, ora 12.30, cu menţiunea că, în caz de neprezentare, cauza va fi examinată în lipsa acestora. „Consider că un asemenea comportament, din partea ex-președintelui interimar, nu este altceva decât o tergiversare intenţionată a examinării cauzei și o sfidare gravă a instanţei de judecată – ca organ de justiţie al statului”, se menţionează în declaraţia de presă a lui Radu Bușilă.

Menţionăm că, anterior, același dosar a fost amânat pentru a fi examinat după alegerile anticipate din 28 noiembrie.

Decizia de a amâna examinarea cazului a fost luată de judecătorul Dorin Dolghieru, de la Judecătoria Buiucani a capitalei, în urma unei solicitări în acest sens din partea avocatului lui Mihai Ghimpu.

Dosarul în care Mihai Ghimpu apare ca pârât a fost intentat de președintele AJCD, Radu Bușilă, ca urmare a unei insulte publice la adresa sa, la care a recurs fostul șef interimar al statului Mihai Ghimpu.

a Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Nu încape îndoială că abolirea regimului de vize din partea UE este un subiect important. Dar oare este atât de important încât timp de o săptămână toţi demnitarii moldoveni să vorbească și toată presa de la Chișinău să scrie doar despre el? De ce nu am auzit nici o voce în ţara asta care să se întrebe de ce altor probleme, cu mult mai importante decât cea a vizelor, nu li se acordă o atenţie măcar similară?

Să enumerăm doar câteva: dezvoltarea afacerilor autohtone, investiţiile străine, dezvoltarea infrastructurii, educaţia, protecţia socială și cea medicală.

Să luăm, de exemplu, dezvoltarea businessului mic și mijlociu, ca moldovenii să poată să-și asigure un venit suficient pentru un trai decent aici, la ei acasă? Să nu mai aibă nevoie de abolirea regimului de vize cu UE ca să meargă să muncească la negru în Uniunea Europeană și apoi ca să vină acasă să consume produsele importate tot din spaţiul comunitar.

De ce demnitarii noștri nu ar inaugura o bancă de creditare a businessului mic și mijlociu, cu sprijinul generos al partenerilor europeni, de ce nu ar organiza o conferinţă solemnă, care ar dura tot vreo 2 zile, în care să anunţe pompos că iată, din data cutare, respectiva banca oferă credite cu o dobândă de 5-6 la sută pentru businessul de familie, spre exemplu, dar nu cu o dobândă de 16, 25 sau chiar 30%, care este percepută astăzi de băncile comerciale? Oare nu pentru că este mult mai ușor pentru guvernanţi să cerșească prin Europa abolirea regimului de vize, decât să asigure un trai

Iată comunicatul de presă difuzat de CCCEC: “Procurorii anticorupţie, în comun cu Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei, l-au reţinut ieri, 24 ianuarie, în flagrant delict, pe primarul or.

Strășeni, Priguza Constantin. Edilul este bănuit că ar fi pretins și primit 4000 de euro de la un agent economic pentru a-i semna procesele-verbale de recepţie a unor lucrări efectuate de acesta pentru Primărie.

La data de 24 ianuarie, ora 13.00, ofiţerii anticorupţie, sub conducerea procurorilor, l-au reţinut pe primar chiar în curtea casei sale după ce funcţionarul a primit cei 4000 euro marcaţi „mită CCCEC”.

Anterior, sub controlul ofiţerilor CCCEC, primarul a mai primit 10 000 de lei, bani pretinși de la același agent economic pentru urgentarea transferului de bani din contul primăriei în contul firmei în cauză. În prezent, Priguza Constantin se află în izolatorul de detenţie provizorie al CCCEC, fiind reţinut pentru 72 de ore.

Pe acest caz, procurorii anticorupţie au pornit o cauză penală în temeiul al. 2, art.

324 Cod penal al Republicii Moldova – „corupere pasivă”.

Dacă va fi găsit vinovat, edilul riscă o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de până la 10 ani cu amendă în mărime de până la 3000 unităţi convenţionale.

Cauza penală se află în gestiunea Procuraturii anticorupţie”.

Să menţionăm că Priguza a devenit primar de Strășeni candidând în 2007 la această funcţie din partea Alianţei Moldova Noastră. Dar în martie 2010, Priguza a părăsit formaţiunea lui Serafim Urechean și a devenit membru al PLDM, faptul fiind confirmat de chiar prim-vicepreședintele formaţiunii, Mihai Godea. Deci, primarul orașului Strășeni, Constantin Priguza, care reprezintă PLDM-ul lui Vladimir Filat, a fost prins cu luare de mită.

Instanţa va stabili dacă Constantin Priguza se face vinovat, cu adevărat, de luare de mită, deși este foarte probabil că primarul de Strășeni să fi comis acest delict. Spun asta pentru că altfel procurorii și ofiţerii CCCEC nu l-ar fi reţinut de teama de a nu intra în conflict cu aristocraţia de partid de la PLDM și cu însuși premierul Filat, punând în cătușe un primar PLDM nevinovat și curat ca lacri-

ma. Ba mai mult, este de presupus că cei de la PLDM nu mai au nevoie de Priguza, după ce l-au folosit în alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010 ca agitator electoral, au găsit acum momentul potrivit pentru a-l debarca, întinzându-i o capcană.

Priguza, fiind probabil o fire lacomă, a înghiţit nada. Acum PLDM va face campanie din acest caz, încercând să acrediteze ideea că guvernarea luptă pe bune cu corupţia, inclusiv cu marii (și mulţii!) corupţi din PLDM. Premierul Filat a și început să bată monedă calpă pe acest caz. „Primarul de Strășeni este membru PLDM”, a declarat el într-o emisiune televizată. “Dacă cineva dorește să devină membru PLDM, trebuie să accepte norma legală, dacă nu, să răspundă în faţa legii”, a declarat sentenţios premierul.

Noi ne exprimăm totalul acord cu premierul Filat. Cu o singură condiţie: trierea să înceapă de la premier. Adică, el primul să răspundă în faţa legii.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

28 IANUARIE 2011

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

E adevărat: Filat a slujit în trupele KGB! Biografia oficială a premierului Vladimir Filat ne anunţă că dumnealui și-a satisfăcut, în anii 19871989, serviciul militar în termen. Aceeași informaţie este preluată de enciclopedia electronică Wikipedia. În nici una dintre biografiile primului ministru nu apare precizarea în ce trupe anume, adică în care gen de armă și-a satisfăcut premierul nostru serviciul militar.

Ei bine, o fotografie mai veche, obţinută pe surse, postată recent pe reţeaua de socializare pe internet Facebook și preluată de ziarul nostru, ni-l înfăţișează pe Vladimir Filat soldat în Armata Sovietică. Această fotografie spune mult și multe de la sine. Întâi, văzând acronimul rusesc „ПВ” („PV”) de pe epoleţi, înţelegem că genul de armă în care a servit domnul Filat patria sovietică a fost unul mai aparte. „PV” înseamnă „Pogranicinâie voiska”, adică „Trupele de grăniceri”. Este vorba, evident, despre Unităţile speciale ale Trupelor de grăniceri ale Comitetului Securităţii Statului (KGB) ale URSS, ca să redăm denumirea completă a genului de trupe în care premierul nostru a servit Uniunea Sovietică.

Faptul că a făcut parte, doi ani de zile, din trupele speciale ale KGB este ascuns cu multă grijă de premier și de biografii săi bine plătiţi. Nimeni nu cunoaște exact pe care anume segment al frontierei sovietice, în care anume unitate și la care anume pichet de grăniceri s-a aflat în perioada respectivă bravul nostru soldat. Există însă voci care susţin că prima jumătate de an de serviciu în trupele KGB Vladimir Filat a petrecut-o în Crimeea, la Sevastopol, în

ceea ce se numea pe timpuri „Simferopolski otread”, după care actualul nostru premier a fost repartizat în altă unitate.

Uniforma sa din 1989 ne spune clar că nu este vorba de trupele maritime, ci de cele de infanterie ale KGB (în rusă – „suhoputnâie pogranvoiska KGB”). În al doilea rând, Vladimir Filat nu numai că a slujit în trupele KGB, dar a și fost un grănicer sovietic de valoare, remarcat de conducerea militară. Imediat după postarea fotografiei cu pricina pe internet, lumea s-a apucat să deslușească ce insigne și distincţii sovietice strălucesc în pieptul bombat al falnicului grănicer KGB. Dat fiind că fotografia este alb-negru, la o rezoluţie proastă, de acum 21 de ani, această sarcină este mai complicată, dar nu imposibilă. De aceea, am încercat să clarificăm și noi care au fost distincţiile grănicerului KGB, Filat, căci pentru care merite i-au fost acordate este, deocamdată, mai greu de aflat sau de precizat.

Așadar, să le luăm pe rând.

Distincţia de sus, în formă de medalie, este cea mai importantă dintre toate cele 5 decoraţii militare sovietice ale grănice-

rului nostru. Este vorba despre o distincţie a KGB, și anume, distincţia „Otlicinik pogranvoisk” (Eminent al trupelor de grăniceri). Această distincţie, având gradele I și II, a fost instituită la 8 aprilie 1969 de către Iuri Vladimirovici Andropov, prin Ordinul nr. 53 al KGB de pe lângă Sovietul de Miniștri al URSS. Regulamentul distincţiei și descrierea acesteia au fost semnate de către general-colonelul Pavel Ivanovici Zârianov, șeful trupelor de grăniceri ale KGB. Având dimensiunile de 4 x 5 centimetri, distincţia pectorală „Otlicinik pogran-

voisk” (Eminent al trupelor de grăniceri) reprezenta o stea cu cinci colţuri (pentagramă) pe fundalul unui nimb de raze. În centrul pentagramei este situat un scut cu imaginea profilului unui grănicer sovietic. Facem o paranteză aici pentru a arăta că scutul reprezintă o constantă în heraldica organelor NKVD, KGB, iar, mai nou, și a Serviciului de Informaţii și Securitate al Republicii Moldova (SIS). De ambele laturi ale scutului apare inscripţionarea „Otlicinik pogranvoisk” (Eminent al trupelor de grăniceri), redată cu litere aurii. În spatele figurii grănicerului, în

partea superioară a nimbului de raze este reprezentată imaginea unei borne de frontieră cu stema URSS. În partea inferioară a nimbului de raze este situat un scut mic pe care este redat gradul distincţiei. În conformitate cu punctul 2 al Regulamentului distincţiei, aceasta se acorda soldaţilor, matrozilor, sergenţilor și subofiţerilor din trupele de grăniceri ale KGB „pentru serviciu militar exemplar în apărarea frontierelor de stat ale URSS, pentru abilităţi în reţinerea infractorilor la frontiera sovietică și pentru manifestarea în aceste cazuri a curajului,

perseverenţei, rezistenţei, a rezultatelor excelente în pregătirea politică și militară și pentru disciplină militară exemplară”.

Distincţia este suspendată de o bandă verde, culoarea trupelor KGB, de altfel ca și culoarea epoleţilor și petliţelor purtate de militarii din aceste trupe. Și aici nu facem nici un fel de aluzie la faptul că premierul Filat a insistat ca partidul său să-și ia drept culoare distinctivă culoarea verde. Este, desigur, vorba de o simplă coincidenţă, nimic mai mult. Trebuie să mai precizăm că distincţia „Otlicinik pogranvoisk” (Eminent al trupelor de grăniceri) de gradul I se acorda personal de către șeful trupelor de grăniceri ale KGB.

Cum a ajuns premierul nostru să primească în 1989 această distincţie din partea KGB și pentru care merite concrete? Nu putem ști. Dar timpul va vărsa lumină, cu siguranţă, asupra acestei chestiuni și atunci orice semn de întrebare se va spulbera.

Celelalte decoraţii din pieptul soldatului din trupele de grăniceri ale KGB sunt, evident, mai mici ca valoare, dar totuși, deloc de neglijat. Bunăoară, „Starșii pogranicinik” v-ar spune ceva? Nu ne vom opri însă astăzi asupra lor. Vom reveni, poate, cu o altă ocazie la acest subiect.

Este bine să le lăsăm și cititorilor noștri libertatea să se pronunţe.

Vom spune doar că cele trei distincţii, din rândul al doilea, sunt

legate, de asemenea, de trupele KGB. Numai ultima insignă, din cel de-al treilea rând, este una sportivă.

Ei, iată că povestea premierului de culoarea epoleţilor trupelor KGB începe să devină mai interesantă. Și mai deslușită. Nu de alta, dar multă lume nu înţelegea ce o fi avut oare în vedere, la 7 aprilie 2009, ziaristul Victor Roncea din București când a spus verde, pe șleau, românește că nimic esenţial nu se schimbă la Chișinău, atâta doar că o mână de kaghebiști mai tineri îi înlocuiește pe alţi kaghebiști mai bătrâni! Ce trist adevăr, nu-i așa?

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Sănătatea premierului, Filat se îngraşă, iar oamenii nu au ce mânca subiect de interes public La un efort minim, toată lumea își poate aminti despre cele două pete de pe chelia lui Mihail Gorbaciov. La începutul ieșirii sale în avanscena politică sovietică, portretiștii de la Moscova retușau grijuliu cele două pete, dar, după ce mai multe publicaţii occidentale au tirajat fotografia neretușată a liderului sovietic, petele din fruntea lui Mihail Sergheevici au fost lăsate în pace.

Până la urmă, publicul s-a obișnuit cu petele.

Cei mai curioși din fire sau cei înclinaţi spre speculaţii au lansat întrebări, vorbe și bârfe, ca în cele din urmă să se afle că primul și ultimul președinte sovietic este perfect sănătos, că el avea petele în frunte încă din născare. Nici acest fapt nu a fost în măsură să stingă interesul pentru cele două pete prezidenţiale. S-a spus atunci că Mihail Sergheevici este „însemnat”, acesta fiind echivalentul românesc al rusescului „mecenâi”. Într-adevăr, deţinătorul fotoliului de la Kremlin a fost însemnat, pentru că în vremea lui, URSS-ul a intrat în agonie, iar apoi și-a dat, cel puţin formal, obștescul sfârșit. Există multe mituri și superstiţii legate de semnele din născare ale politicienilor, însă ceea ce este de reţinut sunt doar elementele certe oferite de surse medicale competente și în afara oricărei suspiciuni de atac la persoană sau speculaţie politică.

De ce am răscolit aceste amintiri? Nu am fi făcut-o dacă, zilele acestea, premierul Filat nu ar fi întreprins o vizită semisecretă în Elveţia, unde anul trecut a suportat o operaţie de implant capilar, iar mai pe înţelesul tuturor, unde și-a implantat mai multe sute de fire de păr pe chelia sa în continuă avansare. În lipsa unor informaţii complete și veridice despre vizita domnului Filat în Elveţia, unii colegi din presă opinează că premierul moldovean a mers într-acolo pentru consultaţii medicale de calitate la una din marile clinici din această ţară. Există rumori cum că șeful Cabinetului de Miniștri a fost examinat și consultat de medicii dermatocosmetologi elveţieni nu doar privind podoaba sa capilară, ci și privind problemele sale vizibile, ușor de remarcat, de epidermă.

Oricine privește atent fotografiile premierului Filat va observa pe fruntea dumnealui două pete de dimensiuni diferite și de un cafeniu intens spre negru. Confruntând fotografiile de astăzi ale premierului cu fotografiile sale din copilărie și din adolescenţă (de altfel, foarte puţine), observăm că cele două pete nu sunt congenitale. În timpul serviciului militar, satisfăcut de domnul Filat în trupele de grăniceri ale fostului KGB, cele două pete lipseau cu siguranţă, deci originea lor este mai târzie. Nimeni nu poate spune cu exactitate când au apărut cele două pete de culoare închisă în partea stângă a frunţii premierului. Cert este că cele două pete cutanate au fost mai mici acum câţiva ani și, odată cu scurgerea timpului, cresc în dimensiuni.

Pornind de la aceste constatări, am încercat să ne interesăm asupra subiectului petelor cutanate. În popor, unor asemenea semne apărute pe piele li se spune negi sau negei, iar medical - nevi (din latinescul naevus). Așadar, dacă nu sunt pete din născare, negii pot fi de tipuri și origini diverse, manifestându-se foarte diferit, de la individ la individ. Specialiștii susţin că tratamentul nevilor epidermici este foarte dificil, fie că se realizează prin ablaţia lor, chirurgicală

sau cu laser cu dioxid de carbon, fie prin administrarea de retinoide. Recidivele lor sunt frecvente. Din surse medicale mai aflăm că după îndepărtarea lor chirurgicală, nevii trebuie să facă în continuare obiectul unui examen histologic care să precizeze caracterul lor benign sau malign.

De regulă, nevii sunt cauzaţi de defecte ale dezvoltării unei structuri anatomice survenite în timpul vieţii embrionare, dar pot apărea și mai târziu. Nevii sunt susceptibili

adesea de a prezenta tumori benigne, deși, în sens strict medical, nu reprezintă obligatoriu tumori. Nevii sunt melanocitari (aluniţe), nemelanocitari, anemici, conjunctivi, epidermici și sebacei. De cele mai multe ori, apariţia și extinderea nevilor este pusă pe seama melanocitelor, celule care elaborează melanina, adică pigmentul pielii.

Se pare că cei doi nevi care au apărut și se dezvoltă în partea stângă laterală a frunţii domnului premier sunt nevi din categoria celor epidermici. Specialiștii la care am apelat ne-au explicat că nevii epidermici pot lua 3 aspecte: plăci de piele îngroșată, de culoare cenușie sau brună (nev verucos linear, ceea ce nu este cazul la domnul premier); plăci de piele îngroșată, roșii și foarte pruriginoase, frecvente la femei (nev epidermic verucos inflamator linear, ceea ce iarăși nu este cazul la domnul premier); plăci de piele îngroșată, brune, ușor supraînălţate. Acestor nevi li se pot asocia anomalii osoase, oculare, renale sau nervoase. Acest al treilea tip de nevi se pare să corespundă celor două formaţiuni pigmentate intens, ușor supraînălţate și în creștere, de pe fruntea domnului premier. Așa sau altfel, acest caz poate reprezenta o patologie gravă, cu consecinţe severe asupra stării generale de sănătate a purtătorului de nevi epidermici.

Asta și în cazul în care, susţin specialiștii, cel afectat ar mai avea și alte asemenea formaţiuni epidermice în zone acoperite ale corpului, de obicei pe spate, piept, mâini și picioare. În plus, premierul a recunoscut el însuși zilele acestea la Pro TV că are probleme serioase cu metabolismul, fapt confirmat

de îngrășarea sa cu 6 kilograme într-o lună de zile. „Negocierile au fost însoţite de suficient stres, care au dus la adăugarea câtorva kilograme. Am obiectiv să dau jos 6 kilograme într-o lună. Voi face sport și voi duce un mod sănătos de viaţă”, a susţinut Filat, având un aspect vădit nesănătos, de natură să le dea de gândit medicilor. Decizia premierului de a da jos într-o lună cele 6 kilograme puse pe corp este una nesănătoasă și îi îngrijorează, de asemenea, pe cei responsabili de sănătatea dumnealui.

Medicii nutriţioniști sunt de părere că, pentru a nu agrava afecţiunile generate de un metabolism dezechilibrat, se admite o slăbire maximă de 1,5 kilograme pe lună, adică într-un ritm de patru ori mai lent decât a decis premierul. Aruncarea într-o lună a celor 6 kilograme ar putea agrava și starea celui mai mare organ, pielea, care, în cazul premierului, suferă de un exces de formaţiuni epidermice puternic pigmentate și periculoase pentru sănătatea sa. Aceste aspecte nu sunt deloc de neglijat de vreme ce premierul, potrivit propriilor lui declaraţii de presă, suferă și de insomnie, dormind doar câte 4 ore pe zi din 25 septembrie 2009 încoace, un factor de risc major pentru sănătatea premierului. În această situaţie, ca și în cazul transplantului de păr, este de mirare că premierul nu a apelat mai întâi la specialiștii moldoveni în domeniu, ci a preferat consultarea și tratamentul oferite de dermatocosmetologii și chirurgii elveţieni. Ceea ce este și mai de mirare este că serviciul de presă al Guvernului, ca și Ministerul Sănătăţii, nu oferă opiniei publice nici un fel de informaţii oficiale cu privire la starea de sănătate a premierului și la tratamentele pe care le urmează la clinici private din străinătate. În ţările cu o democraţie avansată, în special în statele membre ale Uniunii Europene, asemenea comunicate cu privire la starea de sănătate a persoanelor publice de prim-rang constituie ceva obișnuit. Informaţiile cu privire la sănătatea premierului și la tratamentele la care este supus de specialiștii de la clinicile din străinătate sunt, în mod indiscutabil, informaţii de interes public și societatea moldoveană este în drept să aștepte și să primească acest tip de informaţii chiar de la autorităţile competente ale statului.

Sanda LĂPUŞAN, FLUX

Preţurile au explodat la începutul acestui an, iar Guvernul, în loc să vină cu soluţii concrete, ne dă doar explicaţii de ce se întâmplă acest lucru. Domnilor guvernanţi, am obosit să ne tot spuneţi ce dezastru aţi moștenit de la comuniști, să ne tot explicaţi că nu puteţi stârpi vechile scheme monopoliste de pe piaţă. Oamenii vor altceva de la dvs., atunci când și-au dat votul pentru o altă guvernare.

Oamenii vor ca preţurile din RM să nu fie mai mari decât în ţările europene (așa cum este acum). Amintesc aici de salarii, pensii, burse, care sunt în continuare mizere. Oamenii vor să nu fie minţiţi și în continuare, scrie jurnalista Elena Robu-Popa. În campania electorală, toate partidele fluturau triumfalist cu sute de mii de locuri de muncă și salarii de sute de euro, ca acum să ne explice că toate aceste promisiuni nu pot fi îndeplinite, deocamdată. Oamenii sunt în drept să nu-i mai asculte atunci când guvernanţii explică cum se formează și cât costă un loc de muncă, să nu se lase prostiţi de niște promisiuni deșarte. În timp ce mulţi cetăţeni nu au ce pune

pe masa copiilor lor și nu au cu ce îi îmbrăca, apar la televizor demnitari de stat care se îngrașă pe zi ce trece (cică din cauza stresului, păi, în acest caz marea majoritate a moldovenilor ar trebui să aibă kilograme în plus din cauza stresului pe care îl generează cei de la conducere). Nu cred că a fost un

moment oportun ca premierul să se afișeze pe la televizor văicărându-se că s-a îngrășat, în timp ce mulţi alegători de-ai lui nu au ce mânca. Nu cred că pentru kilogramele în plus pe care le-a adăugat Filat și-au dat votul acești oameni.

Elena ROBU-POPA, sursa: hotnews.md

„Aventura” elveţiană a premierului Vineri, 21 ianuarie, mai multe agenţii de presă au anunţat despre plecarea premierului Vladimir Filat într-o vizită privată în Elveţia, fără să ofere alte detalii. Serviciul de Presă al Guvernului, de obicei extrem de generos în informaţii atunci când este vorba de activitatea prodigioasă a șefului, de data aceasta a menţionat sec că nu știe nimic despre scopul acestei călătorii. Potrivit unor surse citate de Jurnal.md, ar putea fi vorba de o plecare alături de familie. Deci, sentimentele de bun familist l-au dus pe Vladimir Filat prin ţări străine, pentru că, evident, interacţiunea deplină cu familia nu se putea produce decât într-un cadru european. Nu ne rămâne decât să facem presupuneri în legătură cu această vizită inopinată, într-o perioadă în care șeful Guvernului parcă numai de călătorii de agrement nu ar trebui să fie preocupat.

Ce anume l-a predispus pe Vladimir Filat să plece, cu inima ușoară, pe meleagurile civilizaţiei elvetice? Poate situaţia incertă privind creșterea tarifelor la gazele naturale. Amintim că la data respectivă, „Moldova-Gaz”, care a solicitat o majorare a tarifului la gaze de 17,6 la sută, nu a ajuns la o înţelegere cu Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energeti-

că, iar confruntarea dintre aceste structuri riscă să lase populaţia fără căldură în plină iarnă. Deși suntem spre sfârșitul lunii ianuarie, nu avem încă o lege a Bugetului de Stat și nici nu se știe când o vom avea. Între timp, populaţia face faţă tot mai greu grijilor cotidiene, pentru că, practic, fiecare zi vine cu noi majorări de preţuri la produse și servicii. Iar guverna-

rea își face iluzia că va putea opri creșterea preţurilor cu ajutorul „băieţilor” de la CCCEC. Executivul nu poate să activeze în deplină măsură, pentru că cei trei titani ai politicii moldovenești, specializaţi în negocieri pentru valori și principii, își împart cu greu sferele de influenţă și control, luptând ca niște lei pentru fiece funcţie cât de cât importantă și politizând treptat toate instituţiile statului.

Astfel că, doar aproximativ o treime dintre viceminiștri au fost, deocamdată, instalaţi în funcţii.

Ceilalţi, dar și majoritatea șefilor de agenţii guvernamentale, stau sub semnul provizoratului, neștiind dacă vor fi înlocuiţi sau vor fi lăsaţi să muncească în continuare.

Totodată, guvernanţii ne spun povești despre numirile pe criterii de continuitate și profesionalism.

Analizând situaţia la data plecării premierului în scurtă, dar, sperăm, plăcuta vacanţă, ne întrebăm, ce treburi „private” atât de urgente, care nu suportau

amânarea, l-au dus atât de departe de casă pe neliniștitul liberal și democrat? Să încercăm să gândim logic. De ce anume Elveţia, prin ce ar putea fi atât de atractivă anume această ţară? Să fi dorit Filat să-și cumpere un ceas elveţian? Nu credem, pentru că are deja unul foarte frumos și scump, pe care-l poartă, ca și premierul rus, Vladimir Putin, pe mâna dreaptă.

Al doilea mare punct de atracţie ar fi băncile elveţiene. Poate acolo o fi avut premierul vreo treabă particulară, după un an în care a muncit din greu la guvernare? Și cu așa parteneri nesiguri, cu care trebuie să închei acorduri scrise până și pentru respectul reciproc, niciodată nu știi la ce să te aștepţi, așa că e bine să-ţi pui treburile „private” în ordine. Asta și din perspectiva, deloc de neglijat, a unor alegeri parlamentare anticipate.

Ar mai fi un motiv de plecare în străinătate, dar nu știu dacă merită să-l luăm în calcul. După prima „venire” a lui Vladimir Filat în funcţia de premier, acesta, tot după o scurtă vacanţă peste hotarele ţării, s-a întors cu o podoabă capilară nou-nouţă, care i-a dat o alură de star de cinema în rol de „capo di tutti capi”. În peste un an de zile, această podoabă, și zicem asta fără pic de ironie, s-o mai fi uzat și și-o fi pierdut din culoare. Iar dacă premierul a plecat peste hotare pentru o îmbunătăţire de look, atunci, da, vizita acestuia este și explicabilă, și pe deplin întemeiată. Dar parcă nu ne vine să credem…

Mai degrabă, premierul s-o fi dus să-și trateze durerile de cap, pentru că se lamenta zilele trecute că-l doare capul din cauza preţurilor. Ar fi o soluţie, poate, și pentru cei care se plâng că-i doare capul din cauza salariilor. Luaţi exemplu de la Vladimir Filat și mergeţi să vă trataţi durerea de cap în Elveţia.

Ioana FLOREA, FLUX

4

28 IANUARIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Dosar

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Vladimir Plahotniuc, oligarh şi al treilea om în stat, are dublă identitate: una în Moldova, alta în România Vladimir Plahotniuc / Vladimir Ulinici / Vlad Ulinici Vladimir Plahotniuc, prim-vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova și unul dintre cei mai bogaţi oameni din statul vecin, apare în documentele oficiale ale României cu o altă identitate, Vlad Ulinici. Înaltul demnitar moldovean, Vladimir Plahotniuc, și-a schimbat de două ori identitatea în România, și a candidat la parlamentarele din noiembrie 2010, din Moldova, cu vechiul său nume.

Vladimir Plahotniuc, primvicepreședintele Legislativului din Moldova, cunoscut și ca „omul-fantomă” datorită apariţiei bruște în viaţa publică, are nu doar dublă cetăţenie, română și moldovenească, ci și două identităţi, conform Monitorului Oficial al României.

La 7 august 2009, unul dintre cei mai influenţi actuali politici-

Casa din Pipera, de pe strada Erou Nicolae Iancu, reședinţa „de România“ Foto: Dorin Irimia eni moldoveni a cerut României să-i fie schimbat numele, din Vladimir Plahotniuc în Vladimir Ulinici. Ulinici este, de altfel, numele de fată al mamei lui Vladimir Plahotniuc. Datele personale ale politicianului coincid întocmai cu cele ale cetăţeanului român Ulinici, de la data și locul nașterii până la numele copiilor săi. Ca reședinţă în România, Plahotniuc a indicat o casă aflată în cartierul rezidenţial Pipera din Voluntari, lângă București.

La 29 ianuarie 2010, Vladimir Ulinici solicita în România schimbarea numelor pentru cei doi copii ai săi, Timofei și Inochentie, din Plahotniuc în Ulinici. Serialul transformărilor nu s-a oprit aici.

La 2 iunie 2010, prim-vicepreședintele Parlamentului Moldovei a solicitat din nou statului român o schimbare de identitate, din Vladimir în Vlad Ulinici.

Din acest moment, politicianul apare în Republica Moldova ca cetăţean al acestei ţări, cu numele Vladimir Plahotniuc. În același timp, contrar legislaţiei, aceeași persoană poartă numele Vlad Ulinici, sub care are acte de cetăţean român în dreapta Prutului.

La 10 august 2010, soţia demnitarului, Oxana Childescu, a cerut în România să-i fie schimbat numele de familie tot în Ulinici. Și asta chiar dacă, cu un an înainte, la 30 iunie 2009, soţii Plahotniuc au intentat acţiune de

FILAT DESPRE PLAHOTNIUC-ULINICI: „Dacă a încălcat norma legală, ar trebui să suporte consecinţele“ După dezvăluirile publicate în exclusivitate de „Adevărul“ despre faptul că prim-vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova, Vladimir Plahotniuc, are un alt nume ca cetăţean român, Vlad Ulinici, mai-marii statului de la Chișinău evită să comenteze subiectul.

Premierul moldovean Vlad Filat a declarat pentru „Adevărul“ că nu poate da o calificare juridică acestui caz și nici să comenteze asemenea situaţii. „Sunt instituţii, dar și oameni care au calificarea necesară și care pot da o apreciere și ar putea să se autosesizeze. Nu am decât să spun că, dacă a fost încălcată norma legală, indiferent de persoană, ar trebui să suporte consecinţele”, a declarat Filat.

Președintele Parlamentului, Marian Lupu, șef interimar al statului și lider al Partidului Democrat pe lista căruia a intrat în legislativ Vladimir Plahotniuc, spune că nu a citit încă articolul și

nu se poate pronunţa: „Eu nu sunt omul care vorbește pe neștiute, voi studia care este esenţa materialului. Mai trebuie de văzut dacă este adevărat sau nu“.

La insistenţele jurnaliștilor „Adevărul“, Marian Lupu a adăugat: „Haideţi să vorbim în felul următor. Nu sunt de specialitate judecător, nu sunt abilitat cu funcţia să adjudec legea, să spun ce este legal și ce nu este legal. Dacă suntem într-un stat de drept, există cei abilitaţi cu aceste funcţii să dea verdictul“.

Directorul Serviciului de Informaţii și Securitate, Gheorghe Mihai: „Îmi cer iertare, nu comentez. Îmi cer iertare, îmi cer iertare, nu sunt eu acela abilitat să comenteze“.

Procurorul general Valeriu Zubco, abordat de trei ori, a refuzat să vorbească cu reporterii „Adevărul“. Procurorul nici n-a ascultat care este întrebarea, a apucat-o ușor de braţe pe jurnalistă și a dat-o la o parte, apoi a replicat scurt: „Nu înţelegeţi că suntem la un alt eveniment?“ (aniversarea a 19 ani ai Serviciului Protecţie și Pază de Stat).

Blocul din Dorobanţi, în care a locuit familia Plahotniuc până în 2004 Foto: Lucian Muntean divorţ în Moldova.

Rezoluţia magistraţilor nu mai apare însă pe site-ul Judecătoriei. Despre dubla identitate, prim-vicepreședintele Parlamentului de la Chișinău a refuzat orice comentariu. „Nu mă interesează cine sunteţi”, a răspuns scurt PlahotniucUlinici jurnaliștilor de la „Adevărul”.

Casa din România a parlamentaruAnunţul din Monitorul Oficial al lui basarabean, inRomâniei de la 7 august 2009 prin care dicată ca reședinţă, solicită schimbarea numelui este una luxoasă, în Vladimir Ulinici ascunsă de privirile curioșilor, fiind situată pe o stradelă lăturalnică. Vila Lucia Ciobanu, șef Serviciu impunătoare, mascată de un Stare Civilă, Republica gard înalt, este supravegheată Moldova: non-stop de agenţii unei firme de pază. Unul dintre paznici „Este ilegal să ai nu se sfiește însă să dea detalii dublă identitate” despre proprietar.

Specialiștii în drept au clasifiŞi adresa e dublă cat drept ilegal ca o persoană să „Aici nu locuiește niciun aibă nume diferite în două ţări, domn Ulinici. Locuiește domnul chiar dacă deţine cetăţenie în Plahotniuc, dar vine foarte rar, ambele state. „Poate fi acuzată nu stă în România. A cumpărat de fals de identitate dacă nu și-a casa de la unul Cecan, acum declarat schimbarea numelui și mai bine de un an și jumătate”, în ţara de origine”, a explicat Aua povestit pentru „Adevărul” rel Dublea, judecător la Curtea unul dintre paznici. În actele ofi- de Apel Iași. „Dacă o persoană ciale, imobilul figurează ca fiind are două identităţi, poate duce proprietatea lui Silviu Dorinel în eroare ambele state, dar și Sabău, acţionarul majoritar al alte ţări. Întrebarea e de ce a firmei de telecomunicaţii Ines recurs la acest lucru.

Ori are ceva de ascuns, ori inGroup SRL din România, care tenţionează să facă ceva ilegal”, cumpărase casa în 2002. „Conacul” din Pipera nu este a declarat și Teo Cârnaţ, jurist și și singura adresă indicată de director al Comitetului Helsinki Vladimir Plahotniuc în România. din Republica Moldova. Acesta Cel puţin până în 2004, acesta mai susţine că o persoană cu a locuit oficial, ca cetăţean ro- dublă identitate încalcă legislamân, într-un bloc din cartierul ţia internaţională. „Avem dreptul să facem rezidenţial Dorobanţi, aflat în schimbări, dar trebuie să putem București.

Top 10 cei mai bogaţi deputaţi moldoveni Locul 1: Vladimir Plahotniuc (PD),locul 2: Vladimir Filat (PLDM) şi locul 3: Valeriu Guma (PD) Conform declaraţiilor de avere, în noul Legislativ de la Chișinău sunt cel puţin 30 de deputaţi milionari în lei moldovenești. Pe primele locuri sunt democratul Vladimir Plahotniuc, democratliberalul Vladimir Filat și un alt PD-ist, Valeriu Guma.

Cel mai avut dintre cei 101 deputaţi și cel mai harnic în ultimii doi ani a fost omul de afaceri Vladimir Plahotniuc (PD). Intrat recent în politică, Plahotniuc a adunat doar din salariu peste 4,3 milioane de lei moldovenești (1,4 milioane lei românești). El a declarat și cel mai mare „apartament” din centrul Chișinăului, de 463,5 metri pătraţi. Pe lista de bunuri a alesului mai sunt trecute trei autoturisme Mercedes. În același timp, ziarul ucrainean „Delo” i-a evaluat afacerile din domeniile petrolier, bancar, media, hotelier și servicii aviatice, la 300 de milioane de dolari.

Pe locul doi se situează actualul primministru, Vladimir Filat (PLDM), care a declarat că în 2008-2009 a câștigat 222.000 de lei din salariu și aproape 7,2 milioane de lei din investiţii. Filat are o casă de 376 de metri pătraţi într-o zonă bună din Chișinău, trei autoturisme și acţiuni în valoare de 11,5 milioane de lei la „Kapital Invest Company” SA din România, companie imobiliară.

Premierul apare în topul celor mai bogaţi moldoveni făcut de „Delo” cu o avere de 30 de milioane de dolari.

Pe locul trei este deputatul Valeriu Guma (PD). El a acumulat în ultimii doi ani, din salariu, peste 260.000 de lei.

Guma a declarat că are acţiuni în valoare de 5,2 milioane de lei la compania de asigurări Galas.

Din declaraţia sa de avere au dispărut însă acţiunile în valoare 3,8 milioane de lei românești pe care le avea la firma Gerom din Buzău, producător de geamuri pentru autoturisme. Guma mai deţine

trei vile în capitală într-o zonă prestigioasă și cinci terenuri.

Urmează Simion Furdui (PLDM), care deţine acţiuni în valoare de 11 milioane de lei la firma Gazenergomontaj. Furdui mai deţine o casă, de 470 de metri pătraţi, evaluată la 1,2 milioane de lei.

Au sărăcit comuniştii?

Abia pe locul cinci este un deputat PCRM - Oleg Babenco. Comunistul a declarat în ultimii doi ani un salariu de 722.000 de lei. Averile lui constau în: capital social de peste 10 milioane de lei la Liceul „Svetoci” și „Universitatea Slavonă” și imobilele în care funcţionează cele două instituţii.

De asemenea, Babenco a mai trecut în declaraţia de avere o vilă și două apartamente în Chișinău. Doar pe locul șase, dacă este luată în calcul declaraţia de avere, figurează Vladimir Voronin (PCRM). Ex-președintele Republicii Moldova a avut în ultimii doi ani un salariu și o pensie de peste jumătate de milion de lei. Din ultima sa declaraţie de venit au dispărut acţiunile de circa 7 milioane de lei deţinute de soţia sa, Taisia, la Fincombank. La această bancă, acţionar și președinte este fiul lor, Oleg.

Liderul comuniștilor deţine un apartament în Capitală, evaluat la 1,88 milioane de lei, o vilă la Pârâta, Dubăsari, și casa părintească din Corjova. La aceste

bunuri se adaugă 3,3 hectare de teren agricol în comuna Budești. Ultimii în top 10 sunt Ivan Ionaș (PLDM)- 4,8 milioane de lei, Chiril Lucinschi (PLDM)- 846.000 de lei, Anatolie Ghilaș (PD)- 685.000 de lei și Valeriu Streleţ (PLDM)- 2,6 milioane de lei.

Săracii fără casă 14 dintre cei 101 aleși ai moldovenilor se declară săraci lipiţi pământului, fără nici măcar o casă în care să locuiască.

Printre aceștia, Mihai Godea, vicepreședintele liberal-democraţilor, și ideologul comuniștilor, Mark Tkaciuk.

Sursa: Adevărul.ro

Imediat după fondarea celor două organizaţii, politicianul a avut numeroase apariţii TV, în care își promova o imagine de filantrop.

fi identificaţi cu același nume în toate statele”, a mai spus Cârnaţ. „Este cert o ilegalitate. Dacă a făcut modificări, trebuia să vină cu aceste acte și la noi, în ţara de origine”, a declarat Lucia Ciobanu, șef al Serviciului de Stare Civilă.

Avere de sute de milioane de euro Vlad Plahotniuc figurează încă în funcţia de președinte al Consiliului de Administraţie (CA) al „VictoriaBank”, una dintre cele mai importante bănci din Republica Moldova. În decembrie 2010, după ce a fost ales deputat și prim-vicepreședinte al Parlamentului, acesta a anunţat că renunţă la funcţie.

Averea lui Plahotniuc este cotată la 300 de milioane de dolari în topul averilor publicat de revista ucraineană de business „Delo”, în august 2010. Cel mai bogat dintre cei 101 deputaţi din Parlamentul Moldovei, Plahotniuc a adunat în doi ani, numai din salarii, 270.000 de euro. Banii i-au venit atât de la „VictoriaBank”, cât și de la com-

Cel mai păzit dintre deputaţi pania „Petrom Moldova”, unde figurează ca vicepreședinte al Consiliului de Administraţie.

Deși nu apare în actele firmelor, presa de la Chișinău a vehiculat de mai multe ori că Plahotniuc ar deţine cel mai luxos hotel din Moldova, „Nobil”.

Tot despre el s-a mai scris că are Hotelul „Codru” din Chișinău, Compania Naţională de Asigurări „Asito”, clubul de noapte „Drive”, posturile TV Prime și 2 Plus și radioul Prime FM din Moldova.

Promovat ca filantrop Înainte de parlamentarele din 2010, Vladimir Plahotniuc a fondat Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Moldova și Fundaţia de caritate „Edelweiss”. La inaugurarea asociaţiei pentru oamenii de afaceri moldoveni, milionarul l-a avut drept invitat de marcă pe Dominique de Villepin, fost premier al Franţei.

Vlad Plahotniuc vine la Parlament cu patru agenţi de pază de la Firma„Agruss”, care asigură securitatea la majoritatea firmelor lui. Aceștia sunt echipaţi cu arme de foc, motiv pentru care nu le este permis accesul în sediul Legislativului. De fiecare dată, ei îl conduc pe prim-vicepreședintele Parlamentului până la intrarea în sediul instituţiei.

Milionarul este însoţit peste tot în Palatul Republicii de Constantin Botnaru, consilierul lui pe probleme de protocol. Acesta a fost acreditat la Parlament de Plahotniuc și are permis de acces timp de un an.

Controversatul om de afaceri este singurul parlamentar care are consilier netitular cu permis în Legislativ. „Paza de corp a deputaţilor nu are voie să intre în sediul Parlamentului, cu atât mai mult dacă sunt înarmaţi”, a declarat Eugen Viţu, ofiţer de presă la Serviciul de Protecţie și Pază de Stat.

Sursa: Adevărul.ro

AIE 1, AIE 2, comuniştii sunt cu noi!

Precum bine se știe, AIE 1 a intrat de mult în istorie, iar AIE 2 pretinde că face istorie, ca forţă născută din spuma „revoluţiei” din 7 aprilie. Guvernul Filat 2, ca emanaţie a AIE 2, a fost instalat și încearcă să gestioneze moștenirea Guvernului Filat 1, mai cu seamă în ceea ce privește creșterea galopantă a preţurilor.

Pentru că suntem o republică parlamentară pe hârtie, dar semiparlamentară în realitate, regimul politic în funcţiune arată la faţă ca un puzzle compus din figurile concrete ale celor ce deţin principalele funcţii.

Președinte al republicii încă nu avem și nu se știe dacă vom avea și când vom avea. Până să ne vedem cu un șef neinterimar al statului, Marian Lupu, actualul nr. 1 în ierarhia statului sub AIE 2, va ţine loc de președinte. Lupu este asistat de un prim-vicepreședinte de Parlament și de alţi doi vicepreședinţi.

Iată care este problema. Actualul nr. 1 în stat este fostul numărul 2 în ierarhia statului sub Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM).

Actualul nr. 2 în stat, prim-vicepreședintele Legislativului, Vladimir Plahotniuc, este unul dintre principalii beneficiarii ai regimului PCRM. Nr. 3 în stat ar trebui să fie un vicepreședinte al Parlamentului din partea opoziţiei, adică a PCRM. Tricefala AIE 2 a decis ca această funcţie să fie ocupată de orice persoană propusă de către PCRM. Nu ar fi de mirare ca PCRM să-l propună în

această funcţie pe Mark Tkaciuk, eminenţa cenușie a formaţiunii.

Nr. 4 în stat este o doamnă, Liliana Palihovici (PLDM), mai puţin cunoscută opiniei publice.

După asta vine Executivul, cu algoritmul de rigoare, care îi cuprinde obligatoriu pe foștii guvernanţi PCRM aliniaţi la Marian Lupu și Dumitru Diacov, dar și pe foarte numeroșii comuniști (mai ales din administraţiile raionale și locale) primiţi cu braţele deschise de PLDM-ul lui Vladimir Filat.

Această situaţie le convine tuturor, dar mai ales premierului Filat, în mâna căruia au fost lăsate finanţele, frontierele și vama (a se citi contrabanda), ca omul să se poată bucura de roadele„muncii sale transfrontaliere” (interesul poartă fesul!), iar fosta nomenclatură a PCRM să poată ocupa primele poziţii în stat.

Nu am fi atras atenţia asupra acestor aspecte dacă nu am fi fost rugaţi de unul dintre „revoluţionarii” de la 7 aprilie, de pe buzele căruia am auzit astăzi cuvântul „Filat”, urmat de altele două – „profitor” și „trădare”. Dacă e așa sau altfel, judecaţi și dumneavoastră.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

28 IANUARIE 2011

Zi c= nu

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Etern candidat sau interimar fără perspective?

Politicienii nu recunosc niciodată că ar întreprinde ceva de dragul propriilor interese. Întotdeauna este invocat interesul naţional, interesul cetăţenilor, interesul statului, chiar și atunci când interesul respectiv este departe de cel declarat. Cu cât este mai aproape ziua „x”, se înteţesc discursurile politicianului cu accent de București și apelurile acestuia la raţiunea și spiritul civic al politicienilor, într-un moment crucial pentru ţara noastră, adică alegerea președintelui ţării.

Marian Lupu – „problema complexă” a Republicii Moldova Zilele acestea, am avut cu toţii bucuria și încântarea să-l auzim de nenumărate ori pe carismaticul președinte interimar și permanent aspirant la funcţia de președinte cu drepturi depline, care ameninţă să pice anatema pe capul politicienilor care nu vor să soluţioneze criza politică (adică, să-l facă pe el președinte), aceștia urmând să răspundă „în faţa cetăţenilor” care nici în visele de groază nuși imaginează viaţa fără Marian Lupu în funcţia de șef al statului. Or, de ceva timp, numele stabilităţii politice în Republica Moldova este Marian Lupu.

Fără alegerea acestui candidat predestinat nu există cale de depășire a crizei. „Responsabilitatea partidelor politice se demonstrează prin propunerile pe care le fac în vederea depășirii crizei politice”, a spus președintele democrat într-o emisiune radiofonică.

Soluţia însă nu este decât una – înscăunarea singurului candidat al tuturor alianţelor de guvernământ în fotoliul de președinte.

Oricare altă opţiune înseamnă, în mod fatal și iremediabil, aruncarea Republicii Moldova în hăul alegerilor anticipate perpetue.

Fără îndoială, comuniștii urmăresc în cadrul acestui joc, în care sunt antrenate toate partidele parlamentare, propriile interese. Dar parcă nu de aceleași interese au fost ghidaţi și democraţii, atunci când și-au

negociat participarea la guvernare pe două fronturi? Partidul Comuniștilor, fără îndoială, își va juca această ultimă carte și va pune condiţii, una dintre ele fiind înaintarea unui candidat apolitic la funcţia de șef al statului sau, mai pe șleau spus, a unui alt candidat decât Marian Lupu.

Privită de pe poziţia comuniștilor, opţiunea lor este explicabilă, pentru că aceștia se simt trădaţi pentru a doua oară de către fostul lor coleg de partid.

Pe de altă parte, de ce este mai onorabilă insistenţa AIE-2 de a veni cu același candidat care deja a provocat niște alegeri anticipate, decât încăpăţânarea comuniștilor de a stărui asupra candidaturii fără șanse a Zinaidei Greceanâi. De ce nu-i sugerează nimeni lui Lupu, care tot plânge de mila cetăţenilor, să nu se mai cramponeze de această idee și să renunţe „bărbătește” la propria candidatură, de dragul interesului naţional și în numele depășirii crizei politice? „Este doar o tactică în acest joc politic”, afirma președintele democrat despre declaraţiile liderului PCRM, Vladimir Voronin. Și el știe ce zice, pentru că cine altul, dacă nu Marian Lupu, să cunoască jocurile fostului său șef de partid. Pentru a-și atinge scopurile, consecventul politician este gata să ofere opoziţiei parlamentare, din partea AIE, posturi și funcţii în instituţiile statale, „în contextul problemei complexe de alegere a șefului statului”. Bună formulare, pentru că, într-adevăr, de mai bine de un an, Marian Lupu a devenit marea și complexa problemă a Republicii Moldova.

Una spune, alta face şi a treia gândeşte Și mai multă înţelepciune am desprins din revelaţiile acestuia, citate de Info-Prim Neo, de unde am aflat și noi că interesele lui Marian Lupu sunt mari, late, largi, înalte și de anvergură, nu ca la alţii. „Probabil, interesele mai înguste ale unui partid prevalează asupra intereselor naţionale. Dar știţi cum este în politică: se spune una, se face alta, se gândește a treia, cu părere de rău”, a afirmat acesta.

Mă rog, Marian Lupu știe mai bine cum se întâmplă lucrurile în politică și ce preţ putem pune pe declaraţiile unor politicieni. Totuși, el crede în minuni și în Moș Crăciun și afirmă resemnat, dar și plin de speranţă: „…dar acesta este și atunci se întâmplă că uneori aduce ziua ce nu aduce anul”.

Cine știe, poate-l aude Voronin și-i dă într-o zi ce ni i-a dat într-un an!

Este amuzantă insistenţa unor ziariști și analiști de a încerca să-l convingă pe Voronin să fie mai democrat decât este și să-l voteze pe Lupu.

Este clar că nu-l vor convinge. Și Marian Lupu, care-l cunoaște foarte bine pe liderul PCRM, trebuia să-și fi dat seama exact de acest lucru, atunci când și-a reglat conturile cu Filat pe seama lui Voronin. Sigur că liderul democrat a prins repede lecţiile mentorului său de onoare, Dumitru Diacov, care, exact în asemenea mod, și-a „negociat” întotdeauna funcţiile, doar că s-ar putea să fi dat greș de data aceasta. Nu știu de ce, dar am impresia că Filat, care a fost nevoit să împartă „frăţește” cu Lupu mai mult decât ar fi vrut să împartă, acum privește cu oarecare satisfacţie la „suferinţele” prin care trece colegul său de alianţă, deși, evident, perspectiva unor alegeri anticipate nu-l încântă nici pe el.

Apropo, în perioada controversatelor negocieri de constituire

Aceşti netrebnici care ne conduc Ce caută aceste elemente nesănătoase în viaţa publică a statului? Ce caută acești oameni care pe calea statului voiesc să câștige avere și onori, pe când statul nu este nicăieri altceva decât organizarea cea mai simplă posibilă a nevoilor omenești? Ce sunt aceste păpuși care doresc a trai fără muncă, fără știinţă, fără avere moștenită, cumulând câte trei, patru însărcinări publice dintre care n-ar putea să împlinească nici pe una în deplina conștiinţă? Ce căuta d. X profesor de universitate, care nu știe a scrie un șir de limbă românească, care n-are atâtea cunoștinţe pozitive pe câte are un învăţător de clase primare din ţările vecine și care, cu toate acestea, pretinde a fi mare politic și om de stat?

Ce caută?

Vom spune noi ce caută Legile noastre sunt străine; ele sunt făcute pentru un stadiu de evoluţiune socială care în Franţa a fost, la noi n-a fost încă. Am făcut strane în biserica naţionalităţii noastre, neavând destui notabili pentru ele, am durat scaune care trebuiau umplute. Nefiind oameni vrednici, care să constituie clasa de mijloc, le-au umplut caraghioșii și haimanalele, oamenii a căror muncă și inteligenţă nu plătește un ban roșu, stârpiturile, plebea intelectuală și morală. Arionii de tot soiul, oamenii care riscă tot pentru că n-au ce pierde, tot ce-i mai de rând și mai înjosit în orașele poporului românesc. Căci, din nefericire, poporul nostru stă pe muchia ce desparte trei civilizaţii deosebite: cea slavă, cea occidentală și cea asiatică și toate lepădăturile Orientului și Occidentului, grecești, jidovești, bulgărești, se grămădesc în orașele noastre, iar copiii acestor lepădături sunt liberalii noștri. Și, când lovești în ei, zic că lovești în tot ce-i românesc și că ești rău român…

Liberalii sunt smântâna și temeiul României, noi suntem niște rămășiţe din vechile populaţiuni autohtone, care nu merită să fie băgate în seamă.

De! iertaţi-ne, boieri Arionești și Caradești, că ni s-a părut și nouă, biet, că trăim în ţara noastră și avem de zis o vorbă. Iertaţi-ne pentru că nu băgasem de seamă că suntem în Bulgaria, iertaţi-ne apoi că n-am voit să ne batem pentru bieţii greci și bulgari.

Dar acum, de ne veţi fi iertat sau nu, să stăm de vorbă gospodărește și să vă întrebăm ce poftiţi d-voastră? Și, ca să știm că aveţi dreptul de a pretinde, să întrebăm ce produceţi? Arătaţi-ne în Adunările d-voastră pe reprezentanţii capitaliilor și fabricelor mari, pe reprezentanţii clasei de mijloc care să se deosebească de fabrica de mofturi ale „Telegrafului”, și ale „Românului” și de fabrica d-voastră de palavre din Dealul Mitropoliei?…

Ciudată ţară, într-adevăr! Pe cei mai mulţi din acești domni statul i-a crescut, adică i-a hrănit prin internate, ca după aceea să-și câștige, printr-un meșteșug cinstit, pâinea de toate zilele.

Dar statul a ajuns la un rezultat cu totul contrar.

După ce acești domni și-au mântuit așa-numitele studii, vin iar la stat și cer să-i căpătuiască, adică să-i hrănească până la sfârșitul vieţii. Dar nu-i numai atâta.

Domnia lor vor să facă pe boierii. 3–4–500 de franci pe lună nu-i liniștesc și nu-i fac să se puie pe muncă pentru a deveni folositori naţiei de pe spinarea căreia trăiesc. Sunt născuţi pentru lucruri mai înalte, pentru deputăţii, ministerii, ambasade,

catedre de universitate, scaune în Academie, tot lucruri mari la care cinstiţii lor părinţi, care vindeau bragă și rahat cu apă rece sau umblau cu patrafirul și sfistocul din casă-n casă, nici nu visaseră și nici naveau dreptul să viseze, căci nu dăduseră naștere unor feţi-frumoși cu stele-n frunte, ci unor băieţi groși la ceafă și târzii la minte, de rând, adesea foarte de rând.

Căci, din două una: sau acești oameni sunt toţi genii și, prin „calitatea” muncii lor intelectuale, merită locul pe care-l ocupă, sau, neproducând nici o valoare, nereprezentând nici un interes general decât pe al stomacului lor propriu, trebuie reîmpinși în întunericul ce li se cuvine. Ţărani? Nu sunt. Proprietari nu, învăţaţi nici cât negrul sub unghie, fabricanţi – numai de palavre, meseriași nu, breaslă cinstită n-au, ce sunt dar?

Uzurpatori, demagogi, capete deșarte, leneși care trăiesc din sudoarea poporului fără a o compensa prin nimic, ciocoi boieroși și fudui, mult mai înfumuraţi decât coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale ţării.

De acolo pizma cumplită pe care o nutresc aceste nulităţi pentru orice scânteie de merit adevărat și goana înverșunată asupra elementelor intelectuale sănătoase ale ţării, pentru ca, în momentul în care s-ar desmetici din beţia lor de cuvinte, s-ar mântui cu domnia demagogilor. Într-adevăr, cum li s-ar deschide oamenilor ochii când unul le-ar zice: „Ia staţi, oameni buni!

Voi plătiţi profesori care nici vă învaţă copiii, nici carte știu; plătiţi judecători nedrepţi și administratori care vă fură, căci nici unuia dintr-înșii nu-i ajunge leafa. Și aceștia vă ameţesc cu vorbe și vă îmbată cu apă rece. Apoi ei toţi poruncesc și nimeni n-ascultă. Nefiind stăpân care să-i ţie în frâu, ei își fac mendrele și vă sărăcesc, creându-și locuri și locușoare, deputăţii, primării, comisii și multe altele pe care voi le plătiţi peșin, pe când ei nu vă dau nimic, absolut nimic în schimb, ci din contră vă mai și dezbracă, după ce voi i-aţi înţolit. N-ar fi mai bine ca să stăpânească cei ce n-au nevoie de averile voastre, având pe ale lor proprii? Sau cel puţin oameni care, prin mintea lor bine așezată, vă plătesc ce voi cheltuiţi cu dânșii?

De aceea, alungaţi turma acestor netrebnici care nu muncesc nimic și n-au nimic și vor să trăiască ca oamenii cei mai bogaţi, nu știu nimic și vreau să vă înveţe copiii, și n-au destulă minte pentru a se economisi pe sine și voiesc să vă economisească pe voi toţi.

Mihai EMINESCU (Din ciclul Icoane vechi şi icoane nouă, publicat în “Timpul” – 1877)

a AIE-2, șeful PD sugera că Filat ar fi cel care-și dorește alegeri anticipate. Ei, dar asta ţine deja de trecut.

Funcţia de preşedinte, ca sens al existenţei în politică

pare că oamenii și-au pierdut încrederea în stat și în oamenii de stat, ba chiar s-au dezgustat de aceștia, după ce s-au convins că „valorile și principiile politicienilor” au un preţ bine stabilit, iar preţul acestora sunt funcţiile.

La un post de televiziune foarte prietenos președintelui democrat, acesta s-a arătat extrem de îngrijorat de faptul că oamenii ar putea pierde în-

stânga, în încercarea de a identifica varianta garantată pentru alegerea sa în funcţia de șef al statului.

De fapt, să ne punem întrebarea: de ce nealegerea lui Marian Lupu înseamnă, implicit, alegeri

crederea în stat. Asta în cazul în care încrederea mai există. „Nu vom fi noi, politicienii, afectaţi de această criză, Dumnezeu cu noi, ci oamenii care vor pierde încrederea în stat. Este un lucru foarte grav atunci când lumea nu mai crede în stat”, a afirmat Lupu, adăugând că „societatea moldovenească este săturată de perturbări politice.” Dar se

Nu suntem atât de naivi, încât să credem că intenţiile lui Voronin sunt curate ca apa de izvor, iar interesele acestuia coincid sută la sută cu cele ale statului. Dar este greu să-i dai crezare și actualului interimar, pe care, timp de o lună de zile, l-a tot bătut vântul, de la stânga la dreapta și de la dreapta la

anticipate? Dincolo de motivele, raţiunile și calculele comuniștilor care, ca de altfel orice alt partid, vrea să ajungă la putere și face totul pentru atingerea acestui scop, la fel de nesincer este și demersul lui Marian Lupu, care se erijează în moralistul de serviciu, în politicianul responsabil, pe

care nu-l mai prinde somnul de grija ţării. Să nu uităm că Lupu a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru atingerea interesului său major (nu naţional, ci eminamente personal) de a ajunge în cea mai înaltă funcţie din stat. Întreaga sa existenţă în politică a fost subordonată atingerii acestui obiectiv. De dragul funcţiei și din dorinţa de a ajunge succesorul lui Voronin, acesta a scris cerere de intrare în PCRM, lucru pe care nu l-a făcut nici cel mai longeviv premier al guvernării comuniste, Vasile Tarlev. Oare nu ideea fixă a acestuia, dorinţa lui maniacală de a ajunge președinte au provocat, deopotrivă cu încăpăţinarea comuniștilor, alegerile anticipate din anul trecut? De ce nu și-a retras democratul Marian Lupu candidatura după eșecul primului tur al alegerilor, când era deja clar că foștii colegi de partid nu-l vor vota, scutind în felul acesta populaţia, de care politicianul are atâta grijă, de cheltuielile enorme și inutile legate de alegerile parlamen-

tare anticipate, dar și de un referendum aberant și lipsit de sens? Ne întrebăm, pe ce a contat Marian Lupu acum, insistând să devină iarăși candidatul coaliţiei de guvernământ?

Pentru că era previzibilă reacţia comuniștilor după ce acesta s-a jucat cu ei de-a negocierile. Să fi contat pe cele două voturi, pe care a promis să i le găsească Vladimir Plahotniuc?

Sigur că, în situaţia actuală, marele iresponsabil este Marian Lupu, pe care-l vedem deja îngrijorat și panicat peste măsură. Or, în cazul unor noi alegeri anticipate, riscul de a pierde încrederea electoratului și a nu mai vedea onoruri prezidenţiale este atât de mare, încât s-ar putea să nu-i mai fie de folos nici banii lui Plahotniuc. Astfel că singura performanţă a acestui mare și abil politician ar putea fi trecerea de la calitatea de etern candidat la președinţie, la cea de interimar fără perspective.

Asta însă ar fi peste puterea lui de a suporta.

Ioana FLOREA, FLUX

Nepotul Chirtoacă, pornit pe urmele unchiului Ghimpu Paradoxal lucru, dar mai întotdeauna se întâmplă ca atunci când doi oameni – unul mai puţin educat, cu un nivel intelectual și de cultură mai limitat, iar altul mai școlit și mai elevat – se află prea mult timp aproape unul de altul, de regulă, nu cel cultivat îl influenţează în bine pe cel cu apucături de mitocan, ci tocmai invers. Se consideră că este mai onorabil și mai lucrativ să te porţi ca un bădăran, să faci glume și gesturi de prost gust, să delectezi publicul cu tot felul de declaraţi belicoase și maxime culese de la Coloniţa, în ideea că asta ţi-ar aduce un spor de popularitate, dar și un câștig electoral.

Se pare că și Dorin Chirtoacă s-a aflat prea mult timp alături de unchiul său, de aceea a început să dea semne de ramoleală intelectuală prematură. Și chiar dacă evoluţia șefului PL, Mihai Ghimpu, care a deţinut două dintre cele mai înalte funcţii în stat, a demonstrat tocmai contrariul, iar toate spectacolele de bufon ale acestuia nu au făcut decât să-i reducă lui personal din popularitate, iar formaţiunii pe care o conduce – din voturi, iată că nepotul acestuia, primarul de Chișinău, Dorin Chirtoacă, pășește cu încăpăţânare pe urmele lui.

Politicienii noștri, de cele mai multe ori, sunt tentaţi să subaprecieze electoratul, considerându-l mai puţin pregătit, mai puţin educat și mai puţin refractar la lipsa de bun-simţ. În realitate, chiar dacă oamenii simpli fac haz de glumele proaste și extravaganţele politicienilor, aceasta nu înseamnă în nici un caz că le și aprobă. Pentru că, având suficientă decenţă și bun-simţ, ei vor dori să fie conduși tot de niște oameni cu șapte ani de-acasă, serioși și mai selecţi în exprimare. (Totuși, nu chiar atât de„selecţi” ca Marian Lupu.)

Presa nu mai este bună pentru liberali Pierzând, practic, bătălia în anticipate, tandemul unchiul-nepotul va încerca să se revanșeze în alegerile locale și s-ar putea să le facă mult sânge rău partenerilor din alianţă. Și unul, și altul au declarat deja că Dorin Chirtoacă va fi candidatul PL la Primăria Chișinăului, în felul acesta declanșând, neoficial, campania electorală. Dar se pare că au pășit iarăși cu stângul. Neliniștitul senior liberal nu mai încetează să se războiască cu presa, pe care a găsit-o vinovată pentru faptul că a rămas fără instituţii de drept în noua coaliţie de guvernământ, apoi i-a învinuit pe ziariști de manipulare, ameninţându-i că-i va plesni, atunci când îi va plesni răbdarea (să sperăm că la figurat). În general, Ghimpu crede că presa are să-i achite o datorie „istorică” pentru că dânsul consideră, greu de spus de ce, că el ar fi singurul care a luptat și ne-a dat nouă, tuturor, libertatea de exprimare. Dar ar și putea să ne-o ia, la o adică… Și, cum ziceam, lucrurile proaste se lipesc mai ușor de om decât cele bune. Iată că și Chirtoacă s-a apucat să pună presa la respect: „Când apar unele probleme în municipiu vine toată presa să filmeze. Când invit jurnaliștii la inaugurarea unei școli, nu vine nimeni”. Dar parcă asemenea vorbe mai auzisem și de la premierul Vladimir Filat, care probozea instituţiile media că nu reflectă așa cum se cuvine modul în care guvernează el ţara.

Unchiul şi nepotul s-au scrântit cu totul

Las’ să ştie tot poporul: Arma noastră e toporul!

Toporul ni-i argument Să intrăm în Parlament!

Cu toporul şi bărdiţa Am crescut la Coloniţa!

Cu bărdiţa şi toporul, Iarăşi vom prosti poporul!

Ghimpu şi Ghirtoacă – însetaţi de sânge Deși Ghimpu s-a declarat, în repetate rânduri, mulţumit de poziţia sa în AIE-2, această „împăcare” este doar una afișată, de ochii lumii, pentru că nu are de ales. În realitate, supărările sunt enorme. De acest lucru ne putem da seama și din puţinele informaţii care s-au strecurat de la întrunirea Consiliului Naţional al PL de sâmbătă, 22 ianuarie, când Ghimpu a tunat și a fulgerat, căutând vinovaţii pentru eșecul electoral al partidului, glorificând, totodată, prestaţia sa în cadrul negocierilor de constituire a alianţei și contribuţia „deosebită” la formarea acesteia. În același timp, în ultima perioadă, acesta este mai mult plecat din ţară și nu se știe prin ce străinătăţi își linge rănile. În acest context, este cu atât mai arzătoare dorinţa lui Ghimpu de a-și scoate pârleala la locale, miza cea mare fiind, evident, capitala. Iată de ce l-a luat în zeflemea Dorin Chirtoacă pe mai puţin norocosul Serafim Urechean, care și-a anunţat recent pretenţiile de a fi candidatul alianţei (din care zice că mai face parte spiritual) la funcţia de primar general.

Din același repertoriu fac parte și ameninţările fostului șef interimar de ţară de a „tăia în carne și oase” pentru nepotul său. Evident, aceste ameninţări ţintesc către partenerii întru guvernare, în caz că aceștia vor îndrăzni să atace PL-ul și să sară la gâtul lui Dorin Chirtoacă.

Mai nou, și Dorin Chirtoacă și-a dat brusc seama că are corupţie în Primărie și s-a apucat s-o dezrădăcineze radical, odată și pentru totdeauna. „Pe care îi prind, le tai capul – vorba dlui Ghimpu”, le-a spus el angajaţilor Primăriei în cadrul unei ședinţe operative. Cum ziceau clasicii, învăţăcelul și-a depășit învăţătorul.

PL ar putea ajunge mult prea devreme „până la capăt” Mihai Ghimpu înţelege că este în declin, și el, și partidul său. Iar colegii săi de la guvernare îl vor ajuta în tot chipul ca acest declin să fie și cât mai grabnic, și fără de întoarcere.

Ajuns la putere printr-un concurs favorabil de împrejurări, nicidecum printr-un merit al său personal, cum și-ar fi imaginat, dar și datorită propulsării în prim-plan a junelui său nepot, balonul de săpun Mihai Ghimpu s-a dezumflat la fel de repede cum a și ajuns anterior la niște dimensiuni augmentate. Și asta pentru că au dispărut împrejurările și a dispărut mitul despre promovarea tinerilor în Partidul Liberal. Actuala fracţiune PL din Parlament are cea mai înaintată medie de vârstă, iar la capitolul promovarea tinerilor, liberalii au fost depășiţi chiar și de comuniști.

Dacă spre sfârșitul carierei sale prezidenţiale Ghimpu se vedea deja în afara oricărei concurenţe, locomotiva care duce în mare viteză partidul„până la capăt” și dădea de înţeles că este atât de puternic, încât nu mai are nevoie să fie susţinut de nepotul său, capătul s-a dovedit a fi neașteptat de aproape, iar electoratul i-a spus că a avut păreri prea bune despre sine. La timpul respectiv, analistul Igor Boţan l-a avertizat pe șeful liberalilor asupra riscului la care se expune partidul, prin excluderea lui Dorin Chirtoacă din lista electorală la alegerile din 28 noiembrie. “Chirtoacă a fost cel care a ridicat ratingul partidului. El a fost cel în care și-au pus speranţe foarte mulţi tineri”, a atenţionat atunci Boţan, precizând că neincluderea lui în primul eșalon al PL este un semnal prost pentru acești tineri care-și vor vedea speranţele înșelate. Ghimpu a reacţionat bolnăvicios și arogant la avertismentul analistului, dar evoluţiile ulterioare au arătat că, uneori, lucrurile se văd mai bine de la o parte, decât le văd analiștii și sfătuitorii din propriul anturaj. Acum însă, după cât de rapid a luat-o și nepotul pe urmele ilustrului său unchi, s-ar putea ca în scurt timp nici acesta să nu mai fie în stare să salveze situaţia, ba chiar riscă s-o înfunde și mai mult.

Dublul ex-președintele înţelege perfect, deși nu recunoaște, că dacă mai pierde și Primăria Chișinăului, formaţiunea sa se va duce iremediabil pe gura lupului și a premierului. Așa că, în scurt timp, „dezvăluirile” și atacurile lui, mai voalate și mai directe, la adresa unor buni prieteni de la guvernare se vor înteţi, dacă, desigur, aceștia nu vor găsi iarăși vreo modalitate eficientă de a-i tempera elanul și discursul.

Ioana FLOREA, FLUX

6

28 IANUARIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Social

Un dirijism prea de tot?

Intenţia Guvernului de a crea o întreprindere de stat specializată în importul de medicamente deja a provocat o serie de controverse. În această scurtă notă analitică vom încerca să aruncăm o privire asupra acestei intenţii și să explicăm de ce o eventuală decizie de a crea o asemenea companie ar putea fi un pas într-o direcţie greșită.

Competiţia este pusă pe planul secund Într-o serie de publicaţii lansate anterior am accentuat rolul crucial al sporirii competiţiei în modernizarea economiei Moldovei și, nu mai puţin important, în ameliorarea satisfacţiei publicului faţă de clasa politică. Situaţia din domeniul de import și comerţ cu amănuntul a medicamentelor este un exemplu clasic despre cum neglijarea continuă a competitivităţii poate genera reacţii inverse nedorite.

Este un lucru bine știut că anumite sectoare de piaţă din Moldova au fost pătrunse de aranjamente necompetitive, iar reformele instituţionale profunde sunt așteptate de mult timp. Aceste aranjamente, în cea mai mare parte, au fost date uitării, atât în perioada regimului comunist, cât și anterior acestuia. În 2009, partidele care au format AIE au optat pentru o agendă pro-business și proconcurenţă și au promis să demonteze „afacerile din curtea regală”, însă în continuu au amânat acest subiect pentru mai târziu. Mai mult decât atât, primul an de guvernare a AIE a arătat predispoziţia Guvernului de coaliţie pentru intervenţia directă a statului și ajustării mai degrabă, manuale decât instituţionale în materie de reglementare a preţurilor și competiţie pe piaţă.

Când tratamentul poate fi letal…

Prin urmare, este într-un fel ironic faptul că acum câmpul de manevră al Guvernului se îngustează tot mai mult din cauza că problemele nesoluţionate privind competiţia vor continua să-l urmărească și în 2011. Motivaţiile ce stau în spatele atacului întreprins de Guvern asupra stabilirii necompetitive a preţurilor din sectorul medicamentelor sunt bine înţelese. În primul rând, preţurile din acest sector sunt mai mari decât standardele pe regiune (de altfel, ca și în alte sectoare de piaţă) și există suspiciuni clare în privinţa înţelegerilor necompetitive (deși agenţiile de stat competente în acest domeniu încă nu au adus dovezi în acest sens). În al doilea rând, contextul general nu este favorabil pentru Guvernul de coaliţie. Guvernul

este sub presiunea politică a alegerilor locale, iar perspectiva unor alegeri generale în 2011 nu poate fi exclusă. În plus, pendulul creșterii preţurilor la energie și produse alimentare este în plină mișcare. Aceasta înseamnă că perspectiva de timp a AIE pentru consolidarea suportului opiniei publice poate fi și mai scurt. Prin urmare, Guvernul este în căutarea unei remedieri rapide împotriva creșterii preţurilor și a unei eventuale nemulţumiri sociale.

De aici și tentaţia de a soluţiona rapid unele probleme indiferent de consecinţe. În timp ce unele intervenţii pot fi de înţeles pe termen scurt (spre exemplu, reforma preţurilor în sectorul medicamentos pare a fi oarecum haotică, iar agenţiile statului, așa cum este Agenţia pentru Protecţia Concurenţei, nu au reușit să demonstreze eșecurile vechiului sistem), pe termen lung acestea nu vor putea substitui o reformă instituţională autentică care să garanteze un mecanism transparent de formare a preţurilor pe piaţă și să consolideze competitivitatea în diverse sectoare.

Recenta declaraţie a Guvernului cu privire la intenţia de a crea o întreprindere de stat care se va ocupa de importul de produse medicamentoase aparent merge prea departe: Guvernul, de fapt, planifică să părăsească rolul său de arbitru de piaţă și să se mute pe câmpul de jos, unde este locul companiilor private. Altfel spus, sectorul economic, care, în mod normal, este dirijat de regulile competiţiei, va funcţiona în baza unor indicaţii.

Aceasta va constitui o distanţare dramatică faţă de agenda pro-business a coaliţiei. În plus, așa după cum Guvernul se confruntă și cu alte sectoare în care domină aranjamentele necompetitive cu preţuri scăpate de sub control, tentaţia de a reaplica „tratamentul” din medicină în alte sectoare poate fi pe cât de mare, pe atât și de neproductivă. Cu alte cuvinte, Guvernul ar trebui să se focuseze pe soluţii instituţionale durabile în privinţa problemelor de competiţie decât să se întoarcă la practici de dirijare îndoielnice. În orice caz, orice astfel de decizie trebuie să fie precedat de o studiere a practicilor internaţionale în această materie și de consultarea experţilor și publicului.

Condiţii de detenţie degradante în penitenciare Celulă de 12 metri pătraţi plină de ploșniţe, cu 12 paturi pe care dorm 17 condamnaţi. Fără spălătorie, cu veceu neseparat de restul încăperii, fără ajutor material din partea statului și o temperatură de 14 grade Celsius, pe timp de iarnă.

Acestea sunt condiţiile deţinuţilor din Penitenciarul numărul 11 din orașul Bălţi.

Potrivit avocatului Roman Zadoinov, în astfel de condiţii este deţinut în arest preventiv unul dintre clienţii săi, Valeri Goremâchin, de 44 de ani, al cărui dosar se tergiversează deja de doi ani în instanţă. Acesta este bănuit că ar fi estorcat de la un om de afaceri din Ucraina peste 100 de mii de dolari. În opinia avocatului, condiţiile în care își ispășesc pedeapsa condamnaţii sunt degradante și inumane. „Chiar dacă standardele internaţionale stabilesc că fiecărui deţinut îi revin

4 metri pătraţi, în celula în care se află clientul meu sunt 17 persoane. Ei stau ca într-un borcan de conservă. Deţinuţii nu dispun de spaţiu pentru a se deplasa și nu au nici paturi suficiente ca să doarmă. Din

Alex OPRUNENCO, Expert-Grup

SĂNĂTATE

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

cauză că celula dispune de doar 12 paturi, condamnaţii sunt nevoiţi să doarmă pe rând, unii ziua, iar alţii noaptea”, a afirmat avocatul.

Zadoinov este de părere că scopul privării de libertate nu trebuie să constituie umilirea unei persoane, ci, mai degrabă, asigurarea unei pedepse juste și echitabile, care derivă din prevederile justiţiei și a legii. Astfel, el a menţionat că de când clientul său a fost arestat nu i-au fost schimbate hainele. Totodată, acesta mai susţine că administraţia izolatorului din Bălţi nu asigură deţinuţii cu detergent, săpun, pastă de dinţi și chiar hârtie igienică. Potrivit lui, izolatorul nu dispune de spălătorie, iar deţinuţii se spală doar o dată pe săptămână.

Avocatul a mai ţinut să precizeze că și hrana în penitenciar lasă de dorit. „Dimineaţa primesc o cană de apă călduţă și o bucată de pâine. La amiază, o supă fără carne și niște crupe. Deţinuţii care, din cauza insuficienţei de paturi, sunt nevoiţi să doarmă ziua, nu au parte nici de această mâncare”, a specificat el. Zadoinov a menţionat că, în aceste condiţii, rezistă doar deţinuţii care sunt îngrijiţi de rude. „Am un client din Bielorusia, ale cărui rude nu-l pot vizita. De aceea, el este nevoit să cerșească de la ceilalţi deţinuţi lucrurile elementare de care are nevoie, iar în schimb le spală hainele sau le acordă alte servicii. Situaţia lui este de-a dreptul jalnică”, a mai spus avocatul.

Roman Zadoinov a vorbit și despre termenul în care se pronunţă judecătorii care dau verdictul sentinţei. Astfel, potrivit lui, judecătorii din Republica Moldova consideră că ei sunt legea în ţară și ţin în detenţie preventivă oameni mai mult decât permite legea, adică 12 luni. El spune că în lege este stipulat foarte clar că, în cazul în care procurorul nu poate aduce probe pe cauza inculpatului pe un termen de 12 luni, deţinutul trebuie să fie eliberat. „Goremâchin se află în detenţie deja de doi ani. La întrebarea de ce nu este încă eliberat, judecătorii i-au spus că ei sunt legea și va sta în detenţie atâta timp cât vor decide ei”, a accentuat avocatul. Conform informaţiei pe care o deţine, un alt figurant în acest caz este deţinut deja de 7 ani fără a-i fi pronunţată sentinţa de condamnare.

Solicitaţi de FLUX, reprezentanţii Departamentului Instituţiilor Penitenciare (DIP) au declarat că Izolatorul din Bălţi este cel mai vechi penitenciar din ţară și este clar că și condiţiile de detenţie sunt mai proaste, dar nu cred că este adevărat ca deţinuţii să nu aibă cel puţin un pat pe care să doarmă.

Menţionăm că potrivit DIP, penitenciarul din Bălţi are capacitatea de 550 de persoane. În momentul de faţă, în acest izolator își ispășesc pedeapsa 500 de condamnaţi.

Tatiana MANEA, FLUX

flux.sanatate@gmail.com

cu Victoria CUŞNIR

Despre miopie sau cum ne dăm seama dacă copilul nostru are nevoie de ochelari 800 000 de oameni de pe planetă suferă de miopie. Este o afecţiune des întâlnită la vârste fragede, dar și la persoanele adulte.

Se spune că această boală este determinată de statul prea mult în faţa calculatorului, a televizorului sau din cauza cititului. Unii cercetători consideră că miopia este ereditară și nu poate fi dobândită pe parcursul anilor. Din ce cauză unele persoane nu văd bine obiectele de la distanţă și cum poate fi tratată această patologie ne vorbește doamna Svetlana Marina, medic oftalmolog la Spitalul de Neurochirurgie și la Centrul de corecţie a vederii Optic-Lux.

- Doamnă Svetlana Marina, ce este miopia?

- Miopia este un viciu de refracţie, adică un defect al sistemului optic al ochiului. Se manifestă prin vedere neclară la distanţă. Cel mai frecvent miopia apare din cauza modificării formei globului ocular. Dacă la o persoană cu vedere bună forma ochiului este rotundă, la un miop forma ochiului este mai alungită și se aseamănă cu un ou. Din această cauză, imaginea se formează înaintea retinei (membrana situată înăuntrul ochiului, care percepe semnalele luminoase) și nu pe ea.

întâlnită mai frecvent, apare la vârsta de 8-14 ani, de aceea, se mai numește miopia școlarului.

Ea progresează lent până în jurul vârstei de 24 de ani, când, în general, se stabilizează. La un examen oftalmologic în afara tulburărilor de refracţie, globul ocular este normal.

- Un grup de cercetători de la Colegiul King din Londra pretind că au descoperit re-

- Miopia este o boală sau doar o tulburare fiziologică?

- Există două forme de miopie: miopia simplă și miopia patologică. Miopia patologică sau miopia-boală este o problemă destul de serioasă, se întâlnește mai rar decât miopia simplă și necesită o atenţie deosebită atât din partea medicului oftalmolog, cât și din partea pacientului. Aceasta apare de la naștere și progresează pe parcursul vieţii, asociindu-se cu schimbări în structura globului ocular. Miopia simplă este

cent așa-zisa „genă” care provoacă miopia. Potrivit oamenilor de știinţă, persoanele care au această afecţiune prezintă diferite „variaţii” ale ADN-ului. Sunteţi de acord cu ideea că miopia este o boală înnăscută?

- Miopia este, deseori, o condiţie moștenită. Astfel, un copil are mari șanse de a fi miop dacă unul sau ambii părinţi suferă de

miopie. Se consideră totuși că miopia poate apărea și progresează mai rapid la persoanele care au o activitate ce solicită un efort vizual de lungă durată pentru aproape.

- Cum își pot da seama părinţii dacă copilul lor suferă de miopie?

- Copiii mai mici de 8-9 ani nu își dau seama că nu văd bine obiectele situate la distanţă, dar părinţii sau profesorii pot suspecta o miopie dacă copilul privește la tablă sau la ecranul televizorului cu pleoapele ușor strânse și fruntea încruntată, citește sau scrie aplecându-se foarte aproape asupra cărţii sau caietului, nu este interesat de activităţile care solicită o vedere bună la distanţă, frecvent are dureri de cap.

Pentru a nu rata primele semne a miopiei sau a oricărei alte patologii oftalmologice este nevoie de efectuarea unui examen oftalmologic cel puţin o dată pe an.

- Miopia poate fi tratată sau stopată, cel puţin?

- Corectarea miopiei se face prin purtarea ochelarilor de vedere, lentile de contact și

Afinul – fructul frumuseţii şi al sănătăţii Unul dintre miracolele naturii, un fruct care, aparent, nu se deosebește de toate celelalte, este afinul.

Denumirea știinţifică este Vaccinum myrtillus, iar în popor îl putem întâlni sub diferite denumiri: afin de munte, afin negru, afene, asine, coacăz, merișor de munte, pomușoară. Este un arbust răspândit în zonele muntoase. Fructele lui – afinele – sunt niște pomușoare rotunde, de culoare albastră-închisă cu gust dulce-acrișor.

Se presupune că oamenii preistorici foloseau această plantă în alimentaţie încă cu 30 de secole înainte de Hristos. Abatele Kneipp, renumit pentru miracolele pe care le făcea, aplicând terapiile naturiste în Germania în secolul XIX, spunea că tinctura de afine „este cea dintâi și cea mai importantă tinctură din toate care există”. Acest fruct este indicat în tratamentul afecţiunilor buco-faringiene, coronariene, arsurilor, anorexiei, aterosclerozei, hiperazotemiei, balonărilor, bronșitei, candidozei, cancerului, rănilor, cistitei, uretritei, colesterolului mărit, colibacilozei, diabetului, diareii, infecţiilor sau toxiinfecţiilor alimentare, dizenteriei, eczemei, faringitei, gutei, afecţiunile hepatice de

orice natură, hipertensiune, imunitate scăzută, insuficienţă biliară, metroragii, micoze, oxiurază, reumatism, tulburări de circulaţie, tuberculoză pulmonară, ulceraţii cornice, viroze.

Substanţele cu efect benefic asupra sănătăţii din componenţa afinului sunt antocianozidele.

Anume ele conferă culoarea albastră acestor fructe. În afin conţinutul acestor substanţe este aproape de douăzeci de ori mai mari decât în alte fructe. Astfel, afinul are proprietăţi antioxidante

puternice și previn îmbătrânirea celulelor, protejează vasele sangvine și neuronii. Afinul crește buna dispoziţie, previne apariţia bolilor sistemului nervos, îmbunătăţesc memoria și sunt un antidepresant eficient. În cosmetologie, extractul de afin este folosit pentru efectul său astringent și antibacterian. Tinctura de afin tratează acneea, cuperoza și previne apariţia ridurilor.

Numit și „fructul văzului”, afinul este recomandat de oftalmologi în cazul afecţiunilor oftalmice cum sunt miopia, retinopatiile diabetice și hipertensive, glaucom, cataractă, hipermitropie, ulcere corneene, infecţii oculare, ateroscleroză oculară și alte afecţiuni ale ochiului. Extractul antocianozidic din afin protejează cristalinul și retina, protejează ochiul împotriva radiaţiilor, crește acuitatea vizuală pe timp de noapte și reduce oboseala ochiului.

Nu întâmplător, soldaţii, în special, aviatorii din armata Marii Britanii și a Franţei, consumau fructe de afin înainte de misiunile pe timp de noapte pentru a-și îmbunătăţi vederea nocturnă.

Nu ezitaţi să consumaţi cât mai multe fructe de afin, dacă aveţi ocazia. Acestea au proprietăţi miraculoase și nu au nici un efect advers. Din păcate, acest arbust nu crește în Republica Moldova, însă industria farmaceutică oferă preparate pe bază de extract de afin, cum ar fi Difrarel E și Difrarel 100, care pot fi procurate în farmacii fără prescripţie medicală, deoarece acestea reprezintă un complex de vitamine și extract de afin.

prin intervenţii chirurgicale.

Persoanele care suferă de miopie trebuie să respecte un șir de reguli care, în primul rând, ar opri progresia miopiei și, în unele cazuri, chiar ar îmbunătăţi vederea, cum sunt: respectarea regimului de muncă și odihnă, tratarea altor boli, în special a celor cronice, alimentaţia raţională, bogată în fructe și legumele, în special cele de culoare violetă, deoarece ele conţin niște substanţe numite antocianozide. Antocianozide-

le au proprietatea de a întări peretele globului ocular și de a îmbunătăţi circulaţia sângelui la nivelul ochiului. Cel mai bogat în antocianide se consideră a fi afinul. De asemenea, se va consuma morcovul, ce conţine provitamina A, benefică pentru retina și vitamina E, care se conţine în nuci. Morcovul poate fi consumat și sub formă de suc.

Miopii, dar este valabil și pentru toate persoanele, dacă vor săși păstreze sănătatea ochilor, trebuie să respecte distanţa de

30-35 cm în cazul lecturilor și nu mai puţin de 60 cm pentru ecranul calculatorului, aflându-se într-o poziţie corectă a corpului.

La fiecare 30 de minute de citit sau lucru la calculator se va face o pauză de 10 minute, în care se vor face niște exerciţii simple, cum ar fi strângerea pleoapelor, mișcări cu ochii sub forma cifrei 8, mișcări lente ale capului în diferite direcţii. Sunt binevenite și activităţile fizice, precum înotul, voleiul, baschetul ori tenisul.

O săptămână de informare pentru prevenirea cancerului de col uterin În perioada 23-29 ianuarie 2011, în Republica Moldova, la fel ca și în alte ţări europene, se desfășoară Săptămâna de informare împotriva cancerului de col uterin. În instituţiile medicale republicane sunt distribuite materiale informative despre riscurile și modalităţile de prevenire a acestei maladii.

Acţiunea este desfășurată de Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populaţie în Moldova.

Anual, în Europa, sunt înregistrate circa 60 000 de femei care dezvoltă cancer de col uterin, jumătate dintre care decedează. Alte 225 000 de femei trăiesc cu această maladie, primind tratament sau nu. În Republica Moldova, în fiecare an sunt depistate peste 300 de femei cu cancer de col; în total în evidenţă se află circă 4 mii de femei care au făcut cancer de col uterin. Vârsta medie a

femeilor afectate este peste 40 de ani, arată date ale Institutului Oncologic din Republica Moldova.

Cauzele apariţiei cancerului de col uterin sunt multiple, iar cele mai răspândite sunt infecţiile cu transmitere sexuală, și anume Virusul papilomatozei umane (HPV). De la momentul infectării cu acest virus și până la apariţia simptomelor clinice, există o perioadă tranzitorie de circa 10-15 ani.

La momentul actual sunt cunoscute circa 120 tipuri de HPV, iar 19 tipuri sunt cu un potenţial de risc crescut pentru cancerul de col uterin.

Astăzi, acest virus poate fi prevenit prin programe de vaccinare, în special la fete tinere care nu au început viaţa sexuală. Ministerul Sănătăţii dispune în prezent de circa 20 000 de doze de vaccin HPV „Gardasil” pentru imunizarea a circa 6 600 de fete cu vârsta de la 9 la 15 ani. Studiile au demonstrat că acest vaccin asigură protecţia în circa 70% din cazurile de cancer de col uterin.

Vaccinul se oferă gratuit la Centrele Medicilor de Familie. În paralel cu programele de vaccina-

re, experţii recomandă tuturor femeilor să efectueze în scop de profilaxie o dată pe an screening-ul la HPV (testul Papanicolau), care presupune examinarea citologică prin intermediul colectării frotiului de pe colul uterin. Acest examen poate fi efectuat gratuit la Centrul Medicilor de Familie, în cabinetul de examinări ginecologice profilactice sau cabinetul medicului ginecolog.

Săptămâna de informare împotriva cancerului de col uterin este lansată la iniţiativa Asociaţiei Europene de combatere a Cancerului Cervical (ECCA), la care a aderat și Republica Moldova în 2009. Statutul de membru al acestei Asociaţii oferă Republicii Moldova posibilitatea de a beneficia de suport pentru informarea populaţiei, instruirea specialiștilor de profil și introducerea la scară naţională a vaccinurilor HPV. Pentru contact: Diana VALUŢA, medic oncolog-ginecolog, Institutul Oncologic din Republica Moldova E-mail:valdiv73@mail.ru; Tel: (+373 22) 85 21 40; Mobil: 068388777

FLUX EDI|IA DE VINERI

28 IANUARIE 2011

Economic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Moldoveni răniţi în atentatul de la Moscova Printre victimele deflagraţiei atacului terorist care a avut loc luni, 24 ianuarie, la aeroportul internaţional „Domodedovo” din Moscova se numără și doi cetăţeni moldoveni.

2011 – AN NEGRU PENTRU MOLDOVENI

Guvernatorul BNM: Ne aşteaptă noi scumpiri din cauza secetei care se anunţă După scumpirile drastice din ultima perioadă, guvernatorul BNM, Dorin Drăguţan, vine cu noi previziuni pesimiste în ceea ce privește preţurile la servicii și la alimente. Acesta a declarat, într-un interviu pentru Imedia, că preţul la alimente va continua să crească în 2011, din cauză că anul acesta se anunţă a fi unul secetos.

Potrivit unui comunicat de presă emis de Ministerul Afacerilor Externe, este vorba de Vitalie Tcaciuc, domiciliat în raionul Ungheni, Morenii Noi, și Alexei Castraveţ, domiciliat în raionul Anenii Noi, Ţipala.

Vitalie Tcaciuc este internat în spitalul clinic numărul 13 din Moscova, starea victimei fiind gravă, iar Alexei Castraveţ se află și el internat în spitalul clinic numărul 79 din aceeași localitate cu leziuni corporale mai puţin grave.

Sursa citată informează că Ambasada Republicii Moldova de la Moscova acordă asistenţă victimelor și rudelor acestora.

Ambasada va pune la dispoziţie rudelor, care vor vizita victimele, cu titlu gratuit, camere de hotel. Menţionăm că, potrivit aceleiași surse, în cadrul Departamentului Afaceri Consulare a fost creat grupul de lucru de monitorizare a evoluţiilor privind condiţiile de sănătate ale pacienţilor și acordarea de asistenţă.

7

„Deocamdată, precipitaţiile sunt în normă, dar ne apropiem de un an secetos, dacă luăm în considerare ciclicitatea secetei. Și acest lucru îl luăm în considerare pentru că într-un an secetos există riscul de a împinge un pic în sus preţurile la alimente. Sunt factori pe care Banca Naţională nu poate să-i controleze, nici tariful, nici seceta, nici preţul la petrol pe plan internaţional. Există presiuni, dar ele sunt mai mici decât în anul trecut”, a declarat pentru sursa citată guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguţan.

Potrivit lui Drăguţan, în acest an vor continua să crească și tarifele pentru serviciile comunale, explicând, totodată, că această creștere va fi mai mică comparativ cu anul precedent.

„Anul acesta evoluţia inflaţiei va fi puţin diferită de cea din anul precedent. În ianuarie 2011, preţurile la serviciile comunale vor crește mai puţin decât în anul trecut. Deci, este de așteptat că în primul trimestru, inflaţia anuală va continua să scadă. Urmează să vedem ce o să fie cu contractul de furnizare a energiei electrice, care trebuie să fie reînnoit în acest an, și care va fi preţul. În trimestrul trei preţurile se vor stabiliza. Cea mai mare presiune inflaţionistă credem că va fi în trimestrul trei, ca și în 2010. De ce? Tradiţional în această perioadă cresc preţurile la produsele alimentare. În plus, mai devreme sau mai târziu, scumpirea carburanţilor nu are cum să nu se răsfrângă asupra tarifelor la transport. În ultimii trei ani, au crescut cu 40% preţurile la piesele de schimb. Salariile au crescut la fel.

Costurile cresc, iar tarifele nu se schimbă. Ele nu vor fi modificate până la alegerile locale, dar după acestea problema tarifelor ar putea fi abordată”, a precizat guvernatorul BNM. Avalanșa scumpirilor care s-a declanșat imediat după alegerile parlamentare din 28 noiembrie trecut ia amploare, antrenând o creștere în lanţ a preţurilor la mărfuri și servicii.

După scumpirea carburanţilor, la 6 decembrie 2010, când staţiile PECO au afișat preţuri cu 4-5% mai mari, începutul anului 2011 a venit cu noi surprize pentru șoferi. De duminică, 16 ianuarie,

litrul de benzină s-a scumpit cu 40 de bani, iar cel de motorină cu 60 de bani. Astfel, benzina A 95 a ajuns la preţul de aproximativ 15 lei și 40 de bani pentru un litru, iar motorina - la 14 lei.

Totodată, în presă au apărut informaţii despre posibilitatea unor noi majorări de preţuri la carburanţi. Directorul general ANRE, Victor Parlicov, a infirmat însă aceste zvonuri, precizând că Agenţia nu a fost solicitată în acest sens de vreo companie petrolieră. În plus, începând cu acest an, Federaţia Rusia a mărit preţul la gazele naturale furnizate Republicii Moldova cu 11 la sută.

Astfel, Republica Moldova a ajuns să plătească cel mai mare preţ la gaze din tot spaţiul postsovietic. În primul trimestru din 2011, mia de metri cub de gaze va costa 295 de dolari, faţă de 264 de dolari cât a fost în 2010.

Creșterea preţului la gaze se va face resimţită în facturile pentru întreţinere pe care moldovenii urmează să le achite și va genera alte scumpiri în lanţ pentru diverse produse și servicii.

Economiştii contrazic autorităţile: În 2011, creşterea economică va încetini Creșterea economiei moldovenești ar putea încetini în 2011

la 4-5%, după ce în nouă luni ale anului trecut s-a înregistrat un avans de 6,5%, consideră experţii în domeniu. „Asigurarea unor creșteri reale a activităţilor economice, în condiţiile în care creșterile din 2010 s-au datorat căderii din anul precedent și nu s-a ajuns încă la indicatorii din 2008, va fi principala provocare pentru guvernare”, menţionează Imedia, citând experţi din cadrul companiei de consultanţă BIS Group.

Potrivit sursei citate, economia naţională va depinde de evoluţiile economice din regiune, dar și de faptul dacă va reuși sau nu Republica Moldova să evite „surprizele” cu care se confruntă pe una din principalele sale pieţe de desfacere – piaţa rusească.

Totodată, într-un raport al Centrului Analitic Independent Expert-Grup se menţionează că, în pofida dorinţelor declarate ale Guvernului de a edifica

un model bazat pe investiţii, inovaţii și exporturi, economia Republicii Moldova revine la modelul de creștere bazată pe consum, care a existat înaintea crizei. Expert-Grup constată că acest model va persista în 2011, deoarece schimbarea lui nu este posibilă pe termen scurt. De asemenea, experţii semnalează riscul „permanentizării actualei paradigme economice”, din cauza „ritmului prea lent de reforme regulatorii”.

Ne vom încălzi pe datorie Cine va trăi bine în Republica Moldova? sau vom îngheţa de frig Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a majorat cu 12,2% tariful mediu la gazele naturale. Consiliul de Administraţie al ANRE a anunţat la ședinţa de miercuri, 26 ianuarie, că, în urma analizei calculelor, tariful pentru consumatorii finali va fi de 4 599 de lei pentru 1000 de metri cubi. După adoptarea deciziei respective, principalul furnizor de căldură din capitală, SA Termocom, a solicitat ANRE majorarea tarifelor la căldură cu circa 13%. Astfel, consumatorii ar putea achita 930 de lei și 39 de bani pentru o gigacalorie, faţă de 821 lei, cât se achită în prezent. Decizia privind actualizarea tarifelor la energia termică urmează să fie luată săptămâna viitoare, când se va întruni Consiliul de Administraţie al Agenţiei.

Potrivit INFOTAG, tariful pentru populaţia care folosește lunar până la 30 de metri cubi de gaze va constitui 4 777 lei pentru o mie de metri cubi sau cu 659 lei (16 %) mai mult decât în momentul de faţă. Cetăţenii care au un consum lunar de peste 30 de metri cubi vor achita 5 146 de lei pentru o mie de metri cubi sau cu 610 lei (13,4%) mai mult decât până în prezent.

Reieșind din majorarea tarifelor de livrare a gazelor, creșterea consumurilor și cheltuielilor de întreţinere și deservire a CET-urilor, ANRE a aprobat tarifele și pentru întreprinderile din complexul termoenergetic. Astfel, tariful pentru energia termică livrată de CET-uri s-a majorat cu 9,6-18%, iar pentru energia electrică – cu 1,2-17%.

Majorarea tarifelor este condiţionată de creșterea preţului mediu de import al gazelor, care de la 1 ianuarie 2011 constituie 293,8 dolari pentru 1000 de metri cubi (cu puterea calorifică reală) sau cu 11,7% mai mult faţă de tarifele anterioare (262,95 dolari SUA).

Potrivit calculelor prezentate de specialiștii “Moldova-Gaz”, preţul mediu anual de achiziţie a gazelor trebuie să ajungă la 307,55 de dolari pentru 1000 de metri cubi.

Noile tarife vor intra în vigoarea de la 1 februarie 2011. ANRE a revizuit tarifele ultima dată în mai 2010, când preţul gazului a crescut cu 14,1%.

“Moldova-Gaz” atacă în instanţă ANRE şi cere o majorare suplimentară a tarifului “Moldova-Gaz” s-a adresat în instanţa de judecată pentru a anula aplicarea noii metodologii de calculare a tarifelor pentru gazele naturale.

Potrivit directorului companiei, Alecsandr Gusev, instanţa de judecată a decis să oprească aplicarea noii metodologii, în vigoare rămânând cea veche. Totodată, Gusev a menţionat că “Ga-

Anul 2011 a deputat, în aspect economic, nu tocmai așa cum ne-am fi dorit. Atâta timp cât guvernanţii mai sunt preocupaţi de împărţitul puterii, preţurile la mărfuri și servicii par să avanseze pe o traiectorie necontrolată, iar pensiile și salariile de mult nu mai ţin pasul cu acestea. Deocamdată, nu avem o lege a Bugetului pentru anul 2011 și nu a fost publicat, cel puţin, un proiect al acesteia, astfel că nu se știe care vor fi și dacă vor fi perspectivele de majorare a pensiilor, salariilor, indemnizaţiilor, burselor și altor plăţi sociale. Deși oficialii afișează destul optimism în privinţa potenţialului de creștere economică a ţării, experţii sunt mai rezervaţi în această privinţă, atenţionând asupra greșelilor comise de guvernanţi pe parcursul anului trecut și a posibilelor riscuri care au marcat deja începutul noului an.

Marea enigmă – Bugetul pentru anul 2011

zprom” își rezervă dreptul de a reduce livrarea gazelor naturale către Republica Moldova din cauza pierderilor și este îngrijorat de faptul că ANRE tergiversează adoptarea noilor tarife.

Precizăm că “Moldova-Gaz” a propus o majorare cu 18,9 la sută a tarifului la gazele naturale, în timp ce ANRE a luat decizia de a majora tariful doar cu 10,8%. Unul din motivele pentru majorarea tarifelor, invocate de “Moldova-Gaz”, a constituit pierderile în sistemele de distribuţie. Noua metodologie de calculare, aplicată de ANRE, stabilește pierderi normative mai mici, decât cele declarate de furnizor.

Preţul la gazele naturale pentru Moldova este ajustat trimestrial conform unei formule speciale, ţinând cont de dinamica preţurilor pe piaţa produselor petroliere în ultimele nouă luni, luând în considerare modificările preţurilor mondiale la produsele petroliere, precum și coeficientul de reducere.

Astfel, din anul 2008, conform Contractului încheiat de către Guvernul Moldovei și Compania “Gazprom”, preţul gazelor naturale livrate de către Rusia sunt revizuite trimestrial. La stabilirea preţului mediu se ia în calcul coeficientul de micșorare a costului gazelor naturale și preţurile produselor petroliere pe piaţa mondială. În primul trimestru al anului 2008, Moldova a cumpărat din Rusia gaze la preţul de 191 de dolari pentru o mie de metri cubi. În trimestrul al doilea, preţul gazelor a fost de aproximativ 217 dolari. În trimestrul al treilea, Moldova plătea deja 258 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaze, iar spre sfârșitul anului 2008, preţul a crescut până la 292 de dolari. În 2009, preţul gazelor naturale livrate de “Gazprom” a crescut cu peste 30 la sută, faţă de 2008.

Din ianuarie 2010, Rusia a majorat preţul gazelor pentru Moldova cu aproximativ 40 de dolari. Astfel, în primul trimestru al anului trecut, costul pentru 1000 de metri cubi de gaze a fost de 232 de dolari. În trimestrul al treilea a scăzut până la 187 de dolari, în contextul diminuării preţurilor pentru motorină și păcură la nivel mondial. În trimestrul al patrulea al aceluiași an, preţul mediu de livrare a gazelor în Republica Moldova a crescut din nou și s-a ridicat la 193 de dolari. Începând cu trimestrul unu al anului 2011 Republica Moldova va plăti pentru gazul livrat 289,93 de dolari pentru o mie de metri cubi, cu aproape 10% mai mult faţă de ultimul trimestru al anului trecut.

Circa 99% din gazele naturale importate de Republica Moldova provin din Federaţia Rusă.

Este clar deja că o lege a Bugetului pentru anul curent nu vom avea decât în lunile martie-aprilie. A spus-o chiar ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţă, care a precizat că aceasta va fi adoptată, cel mai probabil, în luna martie, iar toate procedurile vor fi încheiate în luna aprilie.

Parametrii Bugetului de Stat urmează să fie discutaţi mai întâi cu experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI). Potrivit primului ministru, Vladimir Filat, o misiune a fondului va veni la Chișinău în prima jumătate a lunii februarie. Experţii acestuia vor evalua gradul de realizare a angajamentelor asumate în cadrul programului cu FMI și vor ajuta autorităţile Republicii Moldova să elaboreze bugetul pentru anul 2011.

Conform memorandumului semnat cu FMI în octombrie 2009, ţara noastră va beneficia de un împrumut în valoare de 590 de milioane de dolari, în tranșe repartizate pe parcursul a trei ani. Misiunea de evaluare a fondului urma să sosească la Chișinău în octombrie 2010, dar și-a amânat vizita și nu a mai deblocat tranșele din împrumutul contractat, așteptând să fie constituit mai întâi noul guvern de după alegerile parlamentare anticipate.

Pe de altă parte, nu știu dacă este cazul să ne bucurăm prea mult, atunci când guvernanţii ne anunţă victorioși că au mai contractat un împrumut, pentru că tot noi vom fi cei care va trebui să strângem cureaua și să le restituim din pensiile și salariile noastre deloc europene. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanţelor, împrumuturile pe care le-a făcut Republica Moldova de la organismele financiare internaţionale au sporit datoria publică externă cu 342,5 milioane de dolari. Conform raportului ministerului, în 2010, datoria publică externă a Republicii Moldova s-a majorat de la 773,7 milioane de dolari până la 1116,2 milioane, adică a înregistrat o creștere de 44,3%. Totodată, Moldova a rambursat anul trecut, în contul datoriei externe, suma de aproximativ 45,9 milioane de dolari.

Nu este în favoarea economiei naţionale nici faptul că importurile prevalează asupra exporturilor, în structura importurilor dominând produsele destinate funcţionării economiei, precum și cele destinate consumului populaţiei. Astfel, potrivit datelor statistice, în ianuarienoiembrie 2010, exporturile au totalizat 1395,5 mln de dolari, volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare a anului 2009, cu 20,4%. Totodată, în ianuarie-noiembrie 2010, au fost efectuate importuri de mărfuri în sumă de 3415,5 mln de dolari. Observăm, deci, că există un mare decalaj în evoluţia exporturilor și importurilor, ceea ce a determinat

acumularea unui deficit al balanţei comerciale în valoare de 2020,0 mln de dolari, cu 262,5 mln de dolari (+14,9%) mai mare decât cel înregistrat în perioada corespunzătoare a anului 2009.

Împrumutăm bani, ca să importăm mărfuri Referindu-se cu ceva timp în urmă la evoluţia comerţului exterior al Republicii Moldova, consilierului pe probleme economice și inovări din cadrul AȘM, Viorel Gârbu, preciza că ţara noastră continuă să importe mai mult decât exportă, pentru finanţarea importurilor cheltuindu-se valuta, singura sursă importantă de valută străină în afară de exporturi fiind remitenţele, creditele și granturile contractate din exterior.

Potrivit analistului, „Moldova importă foarte mult din ţările comunitare, dar este capabilă să exporte într-acolo foarte puţin, or, pentru a-și asigura sustenabilitatea importurilor, ţara noastră trebuie să-și fortifice și exporturile pe aceste pieţe.” În opinia lui, acumularea unui deficit important al balanţei comerciale vorbește despre o situaţie economică destul de dificilă, deoarece diferenţa va fi suplinită din contul surselor financiare care ajung în ţara noastră, fie că este vorba de granturi sau credite, fie de remitenţe. „Putem concluziona, deci, că resursele financiare de care dispune Republicii Moldova nu sunt îndreptate în direcţia stimulării dezvoltării economiei naţionale, ci, mai degrabă, a economiilor altor state”, a opinat Viorel Gârbu.

La acest capitol, evoluţia negativă a ţării noastre a continuat și chiar s-a agravat în 2010. „Vorbind în termeni simpli, economia Moldovei are o structură bazată, în special, pe remitenţele care vin din exterior, apoi pleacă iarăși în exterior sub forma importurilor de bunuri. Din impozitarea importurilor și din comerţ în general este asigurată în mărime covârșitoare partea de venituri a bugetului public naţional. Este un cerc vicios care nu favorizează în nici un fel dezvoltarea economică a ţării și din care se poate ieși doar dacă guvernul va întreprinde pași concreţi pentru a crește viabilitatea sectorului industrial naţional.

Deocamdată, acești pași nu au fost făcuţi nici de către fosta, nici de actuala guvernare, iar tendinţele negative persistă în continuare”, a explicat analistul.

Să ne amintim, în context, de scandalul care s-a produs în sânul coaliţiei de guvernământ în preajma referendumului constituţional din toamna anului trecut, când trei dintre cei patru capi ai alianţei se vedeau deja concurenţi în lupta pentru fotoliul de șef de stat. Atunci a fost declanșată avalanșa marilor dezvăluiri și învinuiri, care au spulberat definitiv mitul despre unitatea de nezdruncinat a alianţei. Liderul democrat, Marian Lupu,

afirma la un post de televiziune că până la 70 la sută din bugetul Republicii Moldova se constituie din resurse împrumutate din exterior, sub formă de granturi și credite. Ulterior, și președintele interimar de atunci, Mihai Ghimpu, a declarat într-un interviu pentru HotNews.ro că bugetul ţării este format, în proporţie de 70 la sută, din mijloace atrase din exterior. Este interesant ce părere are acum actualul președinte interimar, Marian Lupu, cu privire la sursele din care se constituie bugetul ţării.

Guvernatorul BNM se teme de secetă, populaţia – de preţuri Deși experţii consideră că în 2011, preţurile de consum vor crește mai puţin decât în anul trecut, evoluţiile de la începutul anului atestă o menţinere a tendinţelor negative la acest capitol. Lucrurile s-ar putea chiar înrăutăţi, deoarece, potrivit analiștilor de la Expert-Grup, „indicele preţurilor de consum va depinde mult de politica monetară promovată de Banca Naţională, condiţiile climaterice și recolta din 2011, precum și de situaţia economică a principalilor parteneri comerciali ai Moldovei și evoluţia cotaţiilor pe pieţele globale de mărfuri (în special, la cereale și petrol). În ultimele câteva luni, preţurile globale la produsele alimentare au luat-o razna.” La fel de pesimiste sunt și previziunile guvernatorului BNM, Dorin Drăguţan, care nu exclude posibilitatea unor noi scumpiri, în contextul unui

posibil an secetos, adică defavorabil sectorului agricol. „… Într-un an secetos există riscul de a împinge un pic în sus preţurile la alimente. Sunt factori pe care Banca Naţională nu poate să-i controleze, nici tariful, nici seceta, nici preţul la petrol pe plan internaţional. Există presiuni, dar ele sunt mai mici decât în anul trecut”, a spus guvernatorul pentru Imedia Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, indicele preţurilor de consum a crescut în decembrie 2010 și a constituit 8,1%. Cifra depășește prognoza BNM, care a luat în calcul o inflaţie de 7,8% pentru sfârșitul anului 2010. Potrivit BNM, creșterea inflaţiei a fost cauzată de majorarea preţurilor la produsele alimentare și la mărfurile nealimentare. Totodată, trebuie să luăm în calcul și faptul că în luna decembrie nu s-au majorat tarifele pentru serviciile prestate populaţiei.

Rămâne de văzut cum va influenţa rata inflaţiei recenta majorare a tarifelor la gaze, dar și cele care vor urma, inevitabil, la căldură și energia electrică. În aceste condiţii, nu știu dacă ne mai pot încălzi aprecierile oficialilor europeni și poveștile premierului Filat despre modul minunat în care ne-a guvernat. Nici dacă vor mai avea haz tânguielile celor de la putere despre trista moștenire a guvernării comuniste și despre sistemul care se opune reformelor. Dar nu a mai rămas mult. Să avem răbdare și așteptăm până-și vor împartă tot ce au de împărţit aleșii noștri. Cine știe, poate ne mai rămâne și nouă ceva.

Ioana FLOREA, FLUX

8

28 IANUARIE 2011

SURSE DE LUMINĂ

Cânt a Patriei fiinţă Și-a ei rodnică ţărână Ce-a născut în suferinţă Limba noastră cea română.

Pe pământ străvechi și magic Numai dânsa ni-i stăpână: Limba neamului meu dacic, Limba noastră cea română. În al lumilor tezaur Pururi o să rămână Limba doinelor de aur, Limba noastră cea română.

Grigore VIERU. Limba noastră cea română…

1876. A rosti numele Basarabia este tot una cu a protesta împotriva ocupaţiei rusești.

Mihai EMINESCU

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

CEA MAI IMPORTANTĂ PROTOCIVILIZAŢIE STRĂVECHE

Între ACASĂ şi ACASĂ

1873. Voi căuta să arăt că în procesul traducerii se întâlnesc dificultăţi obiective, provenite din însăși firea limbii noastre, dar și dificultăţi subiective, care derivă din pregătirea uneori insuficientă a traducătorului. Voi porni de la premisa că, pentru o traducere bună, printre cele mai importante condiţii se numără corectitudinea și bogăţia limbii. Când tălmăcitorului îi lipsește răbdarea sau priceperea de a migăli cuvântul, fraza, traducerea lui va alimenta limba cu clișee și cu forme hibride, cu expresii și construcţii calchiate fără discernământ, cu tot felul de „vaci întărite după dânsa” și va obţine astfel un dublu efect negativ: va diminua valoarea textului tradus și va contribui la alterarea limbii sale, adică la zădărnicirea comunicării mesajului.

Valentin MÂNDÂCANU în dialog cu Victor Gherman. „Nistru”, nr. 9, 1984 1874. Ar trebui să vedem lucrurile nuanţat. Sunt fel de fel de politicieni: unii vorbesc o română perfectă, alţii o mimează doar, cei din a treia categorie – o dispreţuiesc. Dictatura ideologică de la noi este dublată de o dictatură a agramaţiei și a insensibilităţii totale. Oamenii aceștia sigur că vor promova „limba” lor, alta decât cea a lui Eminescu, iar pentru comoditatea lor vor ţine morţiș s-o numească altfel decât limba română.

Vlad POHILĂ, în „Timpul”, 21 martie 2008 Notă. Acest articol de profundă înţelegere a problemelor basarabene poate și trebuie să servească drept punct de plecare pentru scrierea unui articol de proporţii, pe care eu nu mai am timp și puteri să-l aștern pe hârtie: Nu faceţi altă limbă decât cea a lui Eminescu!

Combateţi dictatura agramaţiei!

Folosiţi din plin aceste Surse de lumină!

1875. Sărut vatra și-al ei nume Care veșnic ne adună, Vatra ce-a născut pe lume Limba noastră cea română.

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

Valentin Mândâcanu

1877. Ca orice popor mare, rușii, acolo unde văd că vor întâmpina rezistenţă acerbă, se opresc și lucrează cu o răbdare seculară spre a surpa încet-încet temeliile puterilor ce li se pun împotrivă. Puterea lor în ţările ocupate e blândă, dar plină de o dulceaţă demoralizatoare și tot astfel în ţările cucerite, la început sunt plini de îngrijire pentru binele cuceriţilor, încetul cu încetul însă ei se înăspresc până ajung de cer nu averea, ci sufletul cuceriţilor.

Mihai EMINESCU. 6 mai 1878 1878. Robi picat-am rusului…

Mihai EMINESCU 1879. De câte ori rușii se vor pune în atingere cu noi vor trebui să simtă superioritatea individualităţii noastre, să fie supăraţi de acest simţământ și să ne urască mai mult și tot mai mult. Fără îndoială, această ură a fost întemeiată pe timpul când între Moldova și așa-numita Basarabie comunicaţia era liberă.

Rușii s-au încredinţat că această libertate este primejdioasă numai pentru dânșii și pentru aceea au închis graniţele ermeticește și au curmat atingerea între românii de peste Prut și restul poporului român!

Mihai EMINESCU 1880. Atenţie! Vin maniacii care vor să scoată ochii scrierii noastre latine!

Atenţie!

Cine-ntâi îţi fură scrisul Celelalte-ţi ia apoi!

Grigore VIERU 1881. …Și dacă iar, năprasnic, veni-va gerul peste neam, Învelește, Doamne, inima românului în steagul lui Mihai!

Ajută-l să învingă balaurii nopţii!...

Nicolae PETRESCU-REDI. Pan Halippa. Fragment. LA, 9 octombrie 2008 1882. În cel mai important ziar al RSSM, „Sovetskaia Moldavia”, au fost aniversate în fiecare an al perioadei de după 1950 „eliberarea de sub crudul jug al boierilor români și reunificarea cu familia frăţească a popoarelor sovietice”. Miezul întregii relatări îl reprezenta întotdeauna bucuria basarabenilor faţă de realizarea „visului de secole”. Ziarul nu uita niciodată să menţioneze rolul proeminent jucat de Nichita Hrușciov în calitatea sa de prim-secretar al Partidului Comunist Ucrainean.

La marea adunare de la 29 iunie 1940 el a fost primul lider sovietic care a urcat la tribună, în Chișinău, și s-a adresat basarabenilor…

Wilhelmus Petrus van MEURS. Ed. „ARC”, 1996

G`ndul s=pt=m`nii „Inteligenţa fără ambiţie este ca o pasăre fără aripi”.

Salvador Dali

Cultura Cucuteni-Tripolie se regăseşte deja şi pe mărcile poştale Pentru a contribui la valorificarea patrimoniului cultural-naţional, Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” a lansat marţi, 25 ianuarie, o serie de mărci poștale, la iniţiativa Muzeului Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei.

Este vorba de trei mărci poștale, cu valoarea de 85 bani, 1,20 lei și 8,50 lei, pe care sunt imprimate imagini cu piese ale colecţiei de ceramică din cultura Cucuteni-Tripolie, una dintre cele mai importante protocivilizaţii din perioada străveche a neamului românesc.

Subliniind importanţa evenimentului și valoarea culturii Cucuteni-Tripolie, Ion Tentiuc, șeful Secţiei Arheologie din cadrul muzeului, a declarat:„Asistăm la un eveniment excepţional, includerea în circuitul cultural al unei serii de mărci poștale care reflectă întreg tezaurul arheologic, istoric, cultural al muzeului nostru, al Republicii Moldova. Cultura Cucuteni-Tripolie este una dintre cele mai importante culturi arheologice din spaţiul nord-pontic, din mileniul V-IV înaintea erei noastre, una dintre culturile care face faţă oricărei ţări, oricât ar fi ea de înalt industrializată. Despre aceasta ne vorbește și faptul că timp de un an de zile, piese din această cultură: așezări, situri și necropole ale culturii Cucuteni-Tripolie, au fost expuse în mai multe muzee din SUA, Marea Britanie, Grecia.

Totodată, numeroase materiale ale străvechii civilizaţii au fost prezentate într-o expoziţie cu un răsunet extraordinar în muzeul din Vatican.

Această cultură arheologică și-a păstrat prospeţimea, dar și magia, până în zilele noastre și bucură ochiul celor care ne vizitează muzeul.

Totodată, mă bucur pentru colaborarea între Muzeul Naţional de Arheologie Naţională și Întreprinderea „Poșta Moldovei, care și prin această manifestare include în circuitul cultural materiale din patrimoniul nostru, care este foarte important și merită a fi exploatat”.

La apariţia mărcilor poștale au contribuit atât muzeografii, cât și specialiștii de la “Poșta Molovei”, dar și pictori-maketatori. Maketatorul acestei serii este Alexandru Cornienco.

Colecţia de ceramică a Muzeului Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei conţine peste 220 de mii de piese cu valoare istorică și știinţifică, multe dintre care sunt unice pe plan regional. Cele trei vase de importanţă istorică, imprimate pe noile mărci poștale, au o vechime cuprinsă între 3900 și 4200 de ani î.e.n.

Potrivit Victoriei Tănase, șefă a Serviciului Editorial Filatelic din cadrul Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”, seria de mărci poștale lansată va transmite informaţia despre tezaurul nostru atât în ţară, cât și peste hotare.

Prima serie de mărci poștale lansată de Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei”, în colaborare cu Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei, a fost în anul 1999. De atunci și până în prezent, întru valorificarea patrimoniului naţional cultural au fost emise 5 serii de mărci poștale.

Particularităţi Civilizaţia Cucuteni, una dintre cele mai mari moșteniri culturale ale neoliticului european, a

VERNISAJ

suscitat un interes știinţific aparte, concretizat în cei aproape 125 de ani de la descoperire, prin mii de studii și lucrări de specialitate la nivel mondial, cât și prin interesul publicului larg. Civilizaţia Cucuteni este una dintre cele mai mari, ca și număr de populaţie din acest spaţiu.

Cultura Cucuteni era răspândită în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia și se caracteriza printr-o ceramică de foarte bună calitate, bogat și variat pictată.

Ceramica din cultura Cucuteni este unică în Europa, găsindu-se unele asemănări, destul de pregnante, doar între ceramica Cucuteni și o ceramică dintr-o cultură neolitică din China. Între cele două culturi este o distanţă de timp foarte mare, cea din China apărând după circa un mileniu faţă de cea de la Cucuteni. În ceramica Cucuteni predomină decorul în spirală, cu numeroase variante și combinaţii. S-au găsit și figuri feminine cu torsul plat decorate cu motive geometrice.

Populaţia aparţinând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuinţe mari, cu vetre interioare și avea ca ocupaţie vânătoarea, agricultura și meșteșugurile casnice, cum ar fi: ţesutul, olăritul, confecţionarea de unelte.

Liliana POPUŞOI, FLUX

UNIUNEA ARTIùTILOR PLASTICI DIN REPUBLICA MOLDOVA expoziĠie de pictură&grafică:

Natura pe ducă

„Natura pe ducă”

1811: Ioan Maiorescu, filolog român (d. 1864) dova, al Asociaţiei Scriitorilor Ruși din Moldova, al Asociaţiei Ruse a Relaţiilor Internaţionale Culturale și Umanitare, al Consiliului Coordonator al Comunităţii Ruse din RM. Pictorul are circa treizeci și cinci de expoziţii personale în Moldova și peste hotarele acesteia. A participat cu lucrări la peste 150 de expoziţii (din 1987).

Picturile artistului se regăsesc în colecţii private și de stat în Moldova, Rusia, Germania, SUA, Israel, Japonia, Olanda, România.

Este profesor la Școala de Arte “A. Stârcea”.

S e r g h e i S u l i n : Calm. Moldova, ulei pe pânză, 800×650 mm, 2010. Din colecĠia autorului

Centrul ExpoziĦional Constantin Brâncuüi Ianuarie 26 – 06 Februarie, 2011

Ɣ

Vernisaj: Joi, 27 Ianuarie 2011, ora 15:00

MOLDOVEANUL ÎNDRĂGOSTIT DE TALLINN

Renumitul compozitor a fost premiat la Moscova

Pictorul Vladimir Baciu vorbeşte în culori despre „libertatea ascunsă a naturii”

Distinsul compozitor a fost apreciat pentru muzica pe care a scris-o la filmul “Reabinovâi vals”. Cel care i-a înmânat lui Eugeniu Doga trofeul a fost cunoscutul cântăreţ de operă Zurab Sotkilava. Premiul “Vulturul de aur” a fost instituit la 4 martie 2002. Cu acest premiu, acordat anual la 20 de personalităţi, sunt apreciate atât filme rusești, cât și pelicule străine, precum și munca asupra filmelor ruse.

Compozitorul Eugeniu Doga este Artist al Poporului din URSS, Artist al Poporului și Om Emerit în Arte din R. Moldova, laureat al Premiului de Stat al URSS, membru titular al Academiei de Știinţe a Moldovei, cavaler al “Ordinului Republicii”. Este autorul muzicii la multe filme, a numeroase valsuri, simfonii, cântece devenite populare. Deţinător al Marelui Premiu la Festivalul Internaţional al Filmelor Muzicale “Brno91” pentru merite deosebite în domeniul muzicii cinematografice.

Redacţia ziarului nostru vă felicită, maestre, cu această ocazie și ne bucurăm că munca și eforturile dvs. sunt răsplătite și apreciate!

Evenimente 1547: În Anglia, în urma decesului lui Henric al VIII-lea, pe tron se urcă Edward al VI-lea, fiul său de doar 9 ani 1813: Jane Austen publică romanul „Mândrie și prejudecată”, al doilea publicat.

1865: S-a întemeiat Societatea culturală “Ateneul Român”, din iniţiativa lui Constantin Esarcu, Nicolae Kretzulescu și V.A. Urechia 1941: După rebeliunea legionară din 21 - 23 ianuarie 1941 se constituie un nou guvern, prezidat de generalul Ion Antonescu, format exclusiv din militari și tehnicieni 1942: 19 din cele 21 de state participante la Conferinţa panamericană de la Rio de Janeiro semnează “Actul Final”, care recomandă ruperea relaţiilor diplomatice cu ţările Axei 1949: Înfiinţarea Consiliului Internaţional al Muzicii 1986: Catastrofa navetei spaţiale “Challenger”, a cărei explozie, la 75 de secunde de la lansare, a provocat moartea celor 7 astronauţi aflaţi la bord 1999: Începe, la Paris, “Conferinţa europeană asupra participării echilibrate a femeilor și bărbaţilor la procesul de luare a deciziilor” (28 - 30 ianuarie 1999)

Nașteri

EUGENIU DOGA A PRIMIT UN VULTUR DE AUR

Compozitorul Eugeniu Doga a fost premiat pe 21 ianuarie cu cea mai prestigioasă distincţie cinematografică din Rusia – „Vulturul de aur”, la categoria Cea mai bună muzică pentru un film. Eugeniu Doga a primit trofeul în cadrul celei de-a IX-a ediții a ceremoniei de înmânare a premiului Academiei Naționale de arte și științe cinematografice a Rusiei. Pe lângă trofeul festivalului, compozitorul a primit și un cec în valoare de 20.000 USD.

28 ianuarie

1600: Papa Clement al IX-lea (d. 1669) 1608: Giovanni Alfonso Borelli, fizician italian (d. 1679) 1768: Frederick al VI-lea, rege al Danemarcei și Norvegiei (d. 1839) 1784: George Hamilton-Gordan, conte de Aberdeen, prim ministru al cărui guvern a implicat Marea Britanie în Războiul Crimeei împotriva Rusiei (d.

1860)

În acest week-end puteţi vizita o expoziţie de grafică și pictură. La 27 ianuarie, la Centrul Expoziţional “C. Brâncuși” a fost lansată expoziţia personală a pictorului Serghei Sulin. Intitulată “Natura pe ducă”, expoziţia va dura până la 6 februarie. Începutul carierei lui Serghei Sulin a coincis cu accidentul nuclear de la Cernobâl, la înlăturarea consecinţelor invaziei participând și pictorul în anul 1987. Impresionat de ce i-a fost să vadă, Serghei Sulin a realizat seria grafică “Reportaj de la Cernobâl” (12 lucrări ale acestei serii se află la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei), precum și picturile simbolice și asociative “Seria de argint” (“Carma”, “Apocalipsa”, “Sfânta Treime”), executate în tehnică mixtă. În picturile artistului putem vedea străzi, natură și case din Chișinău.

Serghei Sulin este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova (din 1995), al Asociaţiei Obștești “Cernobâl” și al Centrului de Cultură Rusă din Mol-

CALEIDOSCOP

Pictorul moldovean Vladimir Baciu a vernisat ieri, la Tallinn, o expoziţie personală prin intermediul căreia și-a propus să-i ajute pe vizitatori să descopere „libertatea ascunsă a naturii”.

Publicaţia online postimees.ee anunţă că expoziţia va fi deschisă până la 23 februarie.

Pictorul moldovean este stabilit în capitala Estoniei de 26 de ani. Este liber profesionist și are cursuri de pictură la Școala de Arte „Vanalinna Kunstikool” din Tallinn.

Pe multe din lucrările realizate de Baciu și care suntvernisate în cadrul expoziţiei sunt imortalizate edificii din partea veche a orașului Tallinn, parcuri și peisaje marine.

Baciu afirmă că drept sursă de inspiraţie îi servește natu-

ra. „Mă fascinează libertatea ascunsă a naturii”, susţine pictorul moldovean.

Vladimir Baciu spune că adoră să culeagă pietricele pe litoral. „Moldova nu are mare și pentru mine marea este și acum un miracol”, declară Baciu într-un interviu publicat pe un portal rusesc din Estonia.

Pictorul mai spune că Franţa este locul ideal pentru a face pictură. Și-ar dori să aibă un

atelier cu tavan din sticlă în provinciile franceze Bretagne, Provence, dar și în Paris.

Vladimir Baciu a absolvit fosta Școală de Pictură „Ilya Repin” din Chișinău.

Pictorul s-a născut în 1965 în Moldova. Din 1985 locuiește în Tallinn și lucrează în calitate de pictor liber profesionist, iar în ultimii 15 ani predă pictura la Școala de Artă “Vanalinna Kunstikool”.

1841: Henry Morton Stanley, ziarist și explorator britanic (d. 1904) 1853: Jose Marti, scriitor și om politic cubanez, unul dintre organizatorii și conducătorii răscoalei antispaniole (d. 1895) 1873: Colette, scriitoare franceză 1887: Arthur Rubinstein, pianist și compozitor american de origine poloneză (d. 1982) 1889: Martha Bibescu, principesă și scriitoare româncă (d. 1973) 1912: Jackson Pollock, pictor american (d.

1956) 1955: Nicolas Sarkozy, politician francez, președinte al Franţei din 2007 1976: Răzvan Ciobanu, creator de modă român 1981: Elijah Wood, actor american

Decese 814: Carol cel Mare (n. 748) 1547: Henric al VIII-lea, rege al Angliei (n.

1491) 1596: Sir Francis Drake, navigator și corsar englez (n. 1540) 1621: Papa Paul al V-lea (n. 1550) 1725: Petru cel Mare, ţar al Rusiei (n. 1672) 1898: Alexandru Flechtenmacher, compozitor, dirijor, pedagog român, întemeietorul Conservatorului din București (n. 1823) 1919: Marele Duce Paul Alexandrovici al Rusiei (n. 1860) Marele Duce Nicolai Mihailovici al Rusiei (n. 1859) Marele Duce George Mihailovici al Rusiei (n. 1863) Marele Duce Dmitri Constantinovici al Rusiei (n. 1860) 1928: Vicente Blasco Ibañez, scriitor spaniol (n. 1867) 1979: Barbu Theodorescu, scriitor, istoric, folclorist și editor, exeget al operei lui Nicolae Iorga (n.1905) 2002: Astrid Lindgren, scriitoare pentru copii suedeză (n. 1907)

Sărbători Ziua internaţională a mobilizării împotriva războiului nuclear, proclamată de Consiliului Mondial al Păcii, sărbătorită din 1966

FLUX EDI|IA DE VINERI

28 IANUARIE 2011

Extern

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

Ruşii se închină la icoana “Sfântului” Stalin. Imaginea Bisericii Ortodoxe Ruse: „amestec de păgânism şi stranie devoţiune laicizată” Un jurnalist de la ziarul “Moskovski Komsomoleţ” a găsit într-o biserică de lângă Kremlin icoana care-l înfăţișează pe Iosif Visarionovici Giugașvili.

Chipul lui Stalin – unul din cei mai sângeroși conducători din istoria lumii – stă încă liniștit în icoane. Chiar și în centrul Moscovei, la o aruncătură de băţ de Kremlin. În 2008, icoana tiranului a fost găsită într-o biserică din Sankt Petersburg.

Atunci a fost un scandal teribil, preotul a fost răspopit. Dar, după cum a scris „Moskovski Komsomoleţ”, tentativele de a-l număra pe Stalin printre sfinţi nu au fost încă abandonate. „Nu se ajunge ușor la Biserica Sfântul Nicolae. Stă pitită între corpurile clădirii Bibliotecii de Stat a Rusiei. În interiorul bisericuţei este pustiu și cald.

O femeie se roagă fierbinte la icoane, în timp ce doi slujitori adună lumânările. Nu mai este nimeni în afară de ei. La vreo 10 metri de la intrare, este o icoană mare a Sfintei Matrona din Moscova. Este pictată în mărime naturală. Ţine în mâna stângă imaginea unei mici mănăstiri - Pokrovska, unde se află acum moaștele ei. În jurul sfintei, au fost pictate mici scene care prezintă momente importante din viaţa Matronei. Aici e nașterea sfintei, aici e apariţia Maicii Domnului, aici e întâlnirea cu Stalin…”, povestește ziaristul rus.

Patriarhia Rusiei neagă însuși faptul că Matrona din Moscova ar fi vorbit cu Stalin. Atunci cum a ajuns el în icoană? „La început, m-am adresat celor de la Biserica Sfântul Nicolae. Am întrebat dacă Matrona s-a întâlnit cu Iosif Visarionovici și o femeie mi-a răspuns că nuși amintește biografia acestei

sfinte, așa că nu poate să spună exact. După care a adăugat: din moment ce acest episod este pictat în icoană, sigur că s-au întâlnit. Nu am reușit să aflăm nici originea icoanei, nici numele pictorului nu ni l-a putut spune careva.

- Icoana a fost mai degrabă dăruită bisericii, spune părintele Vladimir, episcopul districtului central. La mănăstirea Pokrovska, unde odihnesc moaștele Sfintei Matrone, sunt mulţi pictori. Toţi lucrează, fac câte ceva, pictează icoane. Cineva l-a pictat pe Stalin, pornind de la zvonurile că s-au întâlnit, fără să cunoască adevărul”.

Icoana de la Moscova nu este un caz unic, în care imaginea „marelui conducător” atârnă la vedere în biserică. În 2008, sfântul părinte Evstafii Jakov din Sankt Petersburg a pus și el o icoană cu Stalin în parohia lui.

Atunci s-a produs un adevărat scandal. Sfânta Matronă îl binecuvântează pe satrap. Peste jumătate de an, icoana a fost scoasă, iar bătrânul preot a fost dat afară. “Rebelul” a luat icoana lui Stalin cu Matrona acasă, unde a și spânzurat-o la vedere.

Scandalul nu se mai cunoaște, preotul “rușinat” a fost uitat.

Ziaristul s-a dus să vadă cum mai trăiește și ce mai face părintele Evstafi. Părintele nu s-a dezis de stalinism. Acum a fost numit preot la biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Cetatea Oreșek, de la Schlusselburg. E adevărat, clădirea este într-o stare jalnică, nu are acoperiș și i-a căzut un perete.

Părintele Evstafii Jakov este o figură, un amestec de păgânism și stranie devoţiune laicizată. ”Nu-i nimic, pun o masă și voi sluji, explică preotul optimist. Mi-au dat patru consilieri, iar biserica o refacem cu timpul.

Pentru mine, Schlusselburg nu este un loc oarecare. Acolo l-au spânzurat pe străbunicul meu,

Român din Ucraina reales la Strasbourg Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), în ședinţa sa plenară din 24 ianuarie 2011, ţinută la Strasbourg, l-a reales pe Ion Popescu, deputat în Parlamentul Ucrainei și președintele Uniunii Interregionale “Comunitatea Românească din Ucraina”, în funcţia de vicepreședinte al APCE, se spune într-un comunicat de presă difuzat de Secretariatul executiv al Uniunii Interregionale “Comunitatea Românească din Ucraina” (UI CRU).

Experienţa oficialului APCE Ion Popescu va ajuta și în continuare la realizarea legislaţiei în beneficiul cetăţenilor de toate etniile. În contextul promovării toleranţei interetnice și interculturale, un loc important în preocupările domnului deputat Ion Popescu și a colegilor săi din cadrul UI CRU, care ocupă funcţii publice, îl reprezintă în continuare susţinerea drepturilor și libertăţilor omului, a comunităţilor autohtone și dezvoltării regionale social-economice, precum și promovarea relaţiilor transfrontaliere, fără de care nu pot exista bunele relaţii interstatale, inclusiv cu România și Republica Moldova, se mai spune în comunicatul UI CRU.

care a încercat să-l omoare pe ţarul Alexandru al III-lea, și a fost prins împreună cu alţi revoluţionari. Bunicul meu era Alexandr Ilici Ulianov. Bunica mea, Evdokia Alexandrovna Ardașeva, a fost verișoara lui Ulianov pe linia lui Aleksandr Blank. Vă puteţi imagina, toţi tovarășii lui Aleksandr au respins mâna preotului care le-a întins-o pentru ultimul sărut. Dar bunciul meu nu a făcut asta”.

Biografia preotului este foarte neobișnuită. Până să ajungă părinte, Jakov a lucrat ca medic în industria forestieră și pe Salvare. Nu are familie, nici copii, deși în tinereţe s-a îndrăgostit destul de des. Spune că a rămas burlac fiindcă mama lui nu s-a împăcat cu nicio logodnică.

A intrat în biserică atunci când a înţeles că activitatea medicală îl duce spre un fel de sadism sufletesc. „Am încetat să mă mai lamentez pentru bolnavi”, a recunoscut în sinea sa Jakov și… s-a speriat. În 1987, l-a hirotonit viitorul Patriarh Alexei al II-lea.

Părintele Evstafii a povestit că i-a trecut prin cap ideea să facă o icoană cu Stalin imediat ce a văzut imaginea de la Biserica Sfântul Nicolae din Moscova.

Mai târziu, l-a rugat pe pictorul Ilia Pivnik să-i picteze o copie mărită. Bani a găsit la sponsori.

Copia l-a costat 35.000 de ruble. ”Iar povestea cu Matrona este adevărată, a explicat părintele Evstafii. Eram familiarizat cu acele evenimente. Prin anii 1970, am stat de vorbă cu o oarecare Anastasia. Bătrâna venise la Petersburg de la Moscova.

M-a primit în preajma ei fiindcă eram medic și am ajutat-o: îi luam tensiunea, îi recomandam medicamente etc. Odată, Anastasia mi-a povestit: “Știi că Stalin a fost la Matrona Moscovei în timpul războiului?”

Am rămas teribil de surprins.

Bătrâna fusese cândva printre cei care o slujeau pe sfântă. Și a văzut cum s-a apropiat de casa Matroanei o mașină, din ea a ieșit Stalin, însoţit de un singur om. Ei au intrat în locuinţa sfintei, au vorbit cu ea vreo 5 minute. Matroana i-a spus generalissimului: “Chiar dacă pleacă toţi din Moscova, dar tu să rămâi aici!” Și apoi: “Cocoșul roșu va învinge cocoșul negru”.

Aceste vorbe circulă și azi prin Rusia.

- Nu știu de ce s-a făcut atâta tam-tam în 2008?! Sfânta din icoană l-a binecuvântat pe conducător. Bucuraţi-vă, oameni buni! – se plânge părintele Evstafii.

Dar nu toţi oamenii s-au bucurat. S-au găsit și popi activiști, care au declanșat o întreagă campanie contra părintelui Evstafii. Ei au scris plângeri la conducerea Bisericii, în presă, acuzându-l de obscurantism. E adevărat că aveau suport printre arhierei. De aceea, icoana a mai atârnat o vreme acolo, după care l-au exilat pe Stalin la bătrân acasă.

De atunci, în apartamentul preotului-stalinist a început pelerinajul. Vin și de peste hotare să se uite la chipul conducătorului iubit de unii încă.

De exemplu, părintele Evstafii a cunoscut așa un italian care îl respecta pe Stalin fiindcă a creat la una din universităţile Uniunii Sovietice o catedră de drept roman. În acel moment, era unică în Europa. Italianul era specialist în domeniu.

După care popa justifică până și cea mai neagră epocă din istoria rușilor și a altor popoare.

- Eu am trăit 12 ani pe timpul lui Stalin. Era o ţară minunată!, mărturisește părintele Evstafii și soarbe cafea dintr-o ceașcă ciobită. Am copilărit la Ivanov.

Eram școlar. În orășelul nostru, nu am văzut crime, iar violenţele erau o raritate. Acolo fetele

își păstrau încă fecioria. Acest lucru este foarte important. Eu consider că orice căsătorie civilă este o rușine. Așa cum se face azi.

Mai mult, în 1947, s-a terminat foametea. În magazine au apărut tot felul de bunătăţi: somon, caviar, pâine delicioasă. Și nici nu erau așa scumpe. Tata era profesor. Cumpăra produse împreună cu vecinii – unul era șofer, altul pompier. Și ei aveau bani pentru delicatese. Sigur, era strict. Nu aveai voie să-l înjuri pe Stalin sau să spui bancuri despre el. Dar de ce trebuia să facem așa – ca să distrugem autoritatea conducătorului și a guvernului?…

Nici nu se gândește la represiunile în masă, la miile de oameni uciși în timpul tătucului. Spune doar că la Ivanov au suferit doar câţiva oameni. Iar când vine vorba despre soarta clerului, care a încasat tot programul crudului conducător, părintele o dă pe filozofie.

- Da, Stalin a pus presiune pe biserică, dar popii se plimbau liniștiţi pe uliţă. Noi, băieţii, aruncam cu pietre după ei. Dar asta era prostia noastră, nu politică.

Odată, preoţii ne-au dat bomboane și noi nu i-am mai lovit.

Mai mult, Evstafii consideră că Stalin era un om credincios și avea legături strânse cu patriarhii.

Părintele Evstafii nu e foarte bogat. Nu are pensie oficială, nu a păstrat nimic din ce se dă pentru preoţi și nici bani de la înmormântări. Ceștile pe care le pune pe masă pentru musafiri le-a găsit la gunoi. Toţi banii pe care i-a primit îi dă la biserică sau la… prostituate. “Fluturii de noapte”, care vor să-l întoarcă pe drumul cel bun, au rămas singura lui slăbiciune.

- Îmi place foarte mult să le salvez, recunoaște bătrânelul. Multe au ajuns așa fiindcă nu au avut altă opţiune. Ca să meargă la facultate, taxa pe se-

Băsescu, huiduit de mii de oameni la Iaşi şi la Focşani Președintele Traian Băsescu a fost huiduit de cei prezenţi la ceremoniile prilejuite de Ziua Unirii de la Iași, în timp ce primea onorul. Câteva ore mai târziu istoria s-a repetat și la Focșani, unde șeful statului român a participat la ceremoniile organizate de Ziua Unirii. ”Nu vin nici pentru voturi, nici pentru aplauze, nici pentru fluierături, dar trebuie să vă spun că vin, în primul rând, din respect pentru istorie”, li s-a adresat președintele participanţilor la manifestările de la Focșani.

Pe lângă personalităţile de pe scena politică, la manifestările organizate la Iași cu prilejul Zilei Unirii au asistat peste 5.000 de persoane, dintre care aproximativ 500 sunt membri ai Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate și în Rezervă, filiala Iași, nemulţumiţi de recalcularea pensiilor.

Fanfara militară a fost acoperită de huiduieli, în timp ce interpreta imnul naţional. Mulţimea a continuat să fluiere și în timp ce preoţii oficiau slujba de pomenire a eroilor neamului. Protestatarii au scandat lozinci împotriva președintelui: „Cuza cel Mare, Băsescu dezbinare!”, „Cuza a făcut armata modernă română, Băsescu o distruge!”, ”Vânzător de ţară!”, „Mincinoșii!”, „Demisia!”, „Hoţii!”, „Rușine!”. De asemenea, ei i-au cerut șefului statului să părăsească Piaţa Unirii.

Din cauza huiduielilor, liderul de la Cotroceni a părăsit locul unde erau oficialităţile și a mers să discute cu sindicaliștii.

Președintele Traian Băsescu a fost huiduit și în timp ce a susţinut discursul oficial, precum și în timpul depunerii coroanelor de flori. Și ministrul Dezvoltării Locale și Turismului, Elena Udrea, precum și colegii săi de cabinet, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, ministrul Apărării, Gabriel Oprea, au fost huiduiţi de sindicaliști. „Întâmpinat și la Focșani cu huiduieli, președintele Băsescu a ţinut să le transmită participanţilor la manifestările de Ziua Unirii că nu vine la astfel de evenimente pentru voturi, ci, „în primul rând, din respect pentru istorie”.

După Evenimentul zilei

PATRIARHUL DANIEL:

Unirea Principatelor Române a fost „Unirea de bază” şi nu „Unirea Mică” Biserica Ortodoxă Română a aniversat, luni, 24 ianuarie, 152 de ani de la Unirea Principatelor Române printr-o slujbă de Sfântă Liturghie oficiată la Catedrala patriarhală, urmată de un Te Deum, în cadrul căruia Patriarhul Daniel a ţinut un cuvânt de aducere aminte a ceea ce a însemnat rolul BOR în înfăptuirea „Unirii de bază”.

Potrivit unui comunicat al Patriarhiei Române, la Sfânta Liturghie au fost pomeniţi domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropolitul Nifon al Ţării Românești, Mitropolitul Sofronie Miclescu al Moldovei și ceilalţi făuritori ai Unirii Principatelor Române.

În cuvântul rostit la Te Deum-ul de la Catedrală, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a evocat rolul semnificativ al BOR în înfăptuirea actului Unirii, rememorând ședinţa Adunării elective din 1859 de la București, din Dealul Mitropoliei, prezidată de Mitropolitul Nifon, care a ales la 24 ianuarie pe domnitorul Moldovei Alexandru Ioan Cuza și domnitor al Ţării Românești.

”Unirea Principatelor Române, începută la Iași în data de 5 ianuarie 1859 și desăvârșită la București în data de 24 ianuarie 1859, nu este „Unirea Mică”, cum zic unii, ci „Unirea de bază”, deoarece ea a constituit temelia pentru formarea în anul 1862 a statului român, numit România, temelie pentru obţinerea independenţei naţionale românești în urma Războiului pentru independenţă din anul 1877, temelie pentru ridicarea României la rang de Regat în anul 1881, și mai ales temelie pentru Unirea din 1 decembrie 1918, de la Alba-Iulia, ca Unire a Transilvaniei cu România, precedată de Unirea Basarabiei cu România, la 27 martie 1918, și Unirea Bucovinei cu România, la 28 noiembrie 1918”, a arătat Patriarhul Daniel în cuvântul său.

Totodată, Patriarhul a trecut în revistă binefacerile aduse Bisericii Ortodoxe Române prin înfăptuirea Unirii Principatelor Române, între

ele cea mai însemnată fiind temelia pusă la 1859 pentru recunoașterea oficială a Autocefaliei BOR în anul 1885.

La final, Patriarhul Daniel a adus un pios omagiu de pomenire și recunoștinţă pentru Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropolitul Nifon al Ţării Românești, Mitropolitul Sofronie Miclescu al Moldovei și ”pentru toţi cei care au contribuit la realizarea Unirii Principatelor Române”. „Ne rugăm lui Dumnezeu să ne ajute ca să păstrăm și să cultivăm darul unităţii naţionale ca fiind un dar al demnităţii poporului român, obţinut cu multe jertfe și multe eforturi spirituale și materiale, spre slava Preasfintei Treimi și binele nostru al tuturor”, și-a încheiat mesajul dedicat Unirii Principatelor Române Preafericitul Părinte Daniel.

Sursa: AGERPRES

mestru este de 46.000 de ruble.

De unde să iei atâţia bani?…

E adevărat că, recent, părintele a suferit și el o frustrare: una din fetișoare, pe care el a ajutat-o, l-a bătut la cap un an întreg să-i dea bani și l-a păcălit. I-a spus că vrea să înveţe să se facă coafeză, i-a luat banii și s-a dus, după care a recunoscut că a minţit și ducea aceeași viaţă murdară. Și va fi mereu la fel fiindcă și ea este om cu slăbiciuni. Dar părintele Evstafii a salvat cinci fetișoare și se mândrește cu asta. În timpul liber, părintele cântă la orgă și citește proză de Eduard Limonov.

Acum, părintele Evstafii este ocupat cu mutatul la noul loc de slujbă. Ziaristul l-a întrebat dacă va lua acolo și icoana lui Stalin și bătrânelul clatină încet din cap. Și a spus că, atunci când toţi antistaliniștii vor pleca din ţară, va atârna din nou icoana undeva.

Ziaristul a surprins foarte bine personajul care atestă o anume stare de spirit în Rusia: există ruși care îl consideră erou naţional pe Stalin! Deși nu era rus și a dus milioane de ruși pe lumea cealaltă.

O anumită mitomanie totalitară a perpetuat chiar și această imagine: Stalin însuși a venit la Sfânta Matrona ca s-o întrebe ce să facă în faţa falangelor lui Hitler. Iar el a făcut întocmai cum a spus sfânta de la Moscova: a rezistat și a salvat patria!

Un adevăr este aici: fără mâna forte a lui Stalin și fără ajutorul americanilor, rușii erau pierduţi în faţa celei mai disciplinate armate din istorie. Iată de ce părintele Evstafii nu este un exemplar năuc prin ţara lui Putin.

Sfânta Matrona, ocrotitoarea Moscovei, s-a născut în 1881, în gubernia Tula, într-o familie de ţărani săraci. Mama se gândea s-o abandoneze la orfelinatul contelui Goliţin, dar copilul i s-a arătat în vis ca o pasăre albă cu

chip de om și cu ochii închiși. Și, într-adevăr, fetiţa s-a născut oarbă. Au botezat-o Matrona, după Cuvioasa Matrona a Constantinopolului. (A se vedea și aici modelul celei de-a doua Rome pentru Moscova.). Avea darul clarviziunii, vindeca bolnavi și făcea minuni. Matrona a prevăzut venirea bolșevicilor.

Pe 2 mai 1999, Patriarhul Alexei al II-lea a sanctificat-o.

Este însă cel puţin bizară această relaţie a lui Stalin cu Biserica Ortodoxă Rusă. El, care a distrus cele mai multe lăcașe de cult din istorie sau le-a transformat în grajduri. Chiar dacă avea oarecare pregătire teologică.

Tradiţia spune că mama lui ar fi venit în vizită la un moment dat, să vadă unde robotește feciorul. A văzut ea Kremlinul, după care i-a spus gânditoare: “Dragul mamei, tot mai bine era dacă te făceai popă…”

Viorel PATRICHI, Arena.md Sursa: roncea.ro

Cadavrul lui Lenin trebuie înhumat FLUX a publicat în numărul trecut o amplă informaţie privind necesitatea scoaterii din mausoleu și înhumării lui Vladimir Ilici Ulianov (Lenin). Întrucât subiectul este unul de mare interes în întreg spaţiul ex-comunist și este dezbătut pe parcursul ultimelor decenii, publicăm astăzi un fragment din lucrarea lui Vladimir Volkoff „Treimea răului. Rechizitoriu în procesul postum al lui LENIN, TROŢKI și STALIN”, pasaj în care autorul vorbește despre modul în care trebuie înmormântată mumia din Piaţa Roșie. Lucrarea lui Vladimir Volkoff a apărut în 1991 la editura pariziană L’ Age d’ Homme, în anul 1991, iar versiunea română a văzut lumina tiparului în 1996, la editura Anastasia din București.

Peroraţie Mă uit din nou la portretele care m-au inspirat. „Revoluţia permanentă”. „Viaţa a devenit mai veselă”. „Cine pe cine va mânca?”. Gurile celor trei nu vor mai rosti niciodată cuvintele lor favorite.

Nu mai știu în ce sens se zice că se mișcă pendulul radiosteziștilor deasupra fotografiei unui mort, dar nici n-am nevoie de pendul. Cei trei au dat, cum se zice, ortul popii. Cel mai tânăr dintre ei ar fi avut, dacă trăia și azi, 114 ani.

Ceea ce nici unul din dușmanii lor nu a reușit – și câţi dintre noi nu și-ar fi dat bucuroși viaţa pentru a i-o lua unuia dintre ei! – s-a petrecut. Morile lui Dumnezeu, îi plăcea lui Churchill să spună, macină încet, dar și foarte mărunt.

Recunosc că e oarecum frivol și indecent să presupui ce se petrece după moarte. Să nu fie nimic? Să fie ceva?

Ce anume? Bisericile au greșit poate oferindu-ne prea multe detalii pe care ne e greu să le credem. Intuim însă că va veni o zi a Judecăţii, indiferent în ce credem sau în ce nu credem. Ea e, oricum, din voia lui Dumnezeu, dincolo de puterile noastre.

Ar mai fi rămășiţele pământești. Ar trebui ca un rechizitoriu postum să se adreseze acestor rămășiţe.

Din Leiba, nu rămâne decât o urnă plină de cenușă, undeva în Mexic. Îi e bine acolo. Să te incinerezi, atunci când aparţii tradiţiei iudaice sau creștine, înseamnă să renegi această tradiţie în mod explicit, și fiecare are dreptul la renegare. Să ne ferim totuși să deschidem urna și să împrăștiem cenușa în lume. Cine știe, s-ar putea ca ea să fie încă nefastă.

Iosif a fost îmbălsămat, dar de 37 de ani se odihnește în pământul Rusiei, pe ai cărei fii i-a chinuit atât de mult. E de crezut că timpul și viermii și-au făcut treaba și că scheletul Vulturului munţilor și al Celui Mai Bun Prieten al copiilor se albește pe zi ce trece. Dacă există o șansă de mântuire pentru el, ea atârnă de mama sa, cea care nu s-a mângâiat niciodată cu gândul că micuţul ei Soso n-a devenit preot: e sigur că lacrimile sărmanei femei vor cântări mai mult în ziua Jude-

căţii decât rugăciunile sau blestemele noastre.

Vladimir... (Oh!, cât mă întristează faptul că prenumele celui care a creștinat Rusia, al primului său mare Prinţ, al prea-iubitului meu sfânt patron a fost și al lui!)... Vladimir odihnește încă, la ora când scriu, într-un sicriu de cristal, în penumbra Mausoleului de porfir, păzit de soldaţi ce defilează cu pași mărunţi.

Așa ceva nu se poate, nu trebuie să continue. Nu se mai poate ca mii de mujici, cărora li s-a spălat creierul și li s-au zdrobit bojocii, să stea ore în șir la coadă ca să venereze relicvele „sfântului” Lenin – ultima și cea mai insuportabilă maimuţăreală sovietică – în timp ce Occidentul se prăpădește de râs contemplând pretinsa cădere a comunismului.

E necesar ca scârnava mumie, ce sugerează deopotrivă revolta împotriva morţii – cea care ne așteaptă pe toţi – și un soi de necrofilie colectivă, un soi de oribilă pietate a disperării, este necesar ca acest manechin umflat cu balsamuri desicative și antiseptice să fie smuls din monstruosul său cocon de moar, să fie scos din sarcofag și din umbra protectoare și adus la orbitoarea lumină a Domnului, pe caldarâmul Pieţei Roșii, adică în inima Rusiei, cea care a văzut deja atâtea suplicii, meritate sau nemeritate.

E necesar ca, pentru câteva clipe, cadavrul dezarticulat al lui Lenin să fie expus acolo, pe roata istoriei, el fiind rusul care, la urma urmei, a făcut cel mai mult rău Rusiei și a împins-o să facă la rându-i atâta rău lumii. Camerele televiziunii, surprinzând sub machiajul obscen lividitatea cadaverică. vor trebui să anunţe întregii omeniri:

– Vlăstarul înfiorător pe care l-ai zămislit e mort. El a murit de cea de-a doua sa moarte. Coșmarul s-a terminat. Trezește-te.

Nu e însă de ajuns.

E necesar ca Patriarhul întregii Rusii să pășească apoi urmat de episcopii, arhimandriţii și arhidiaconii săi, de preoţi, diaconi și cântăreţi, cu toţii tăcuţi și gravi, cu cădelniţele lor din aur, abia legănate și fumegând către ceruri.

– Acum, va zice Patriarhul cu încrâncenare, iar diamantele îi vor străluci pe mitră – el e la Domnul.

Oameni în negru vor purta mumia redevenită trup omenesc în Biserica Adormirii Maicii Domnului și sub icoanele ce transfigurează pereţii, Patriarhul va oficia slujba înmormântării.

Cântările bisericești se vor înălţa până la turlă și vor coborî transfigurate. Norișorii de tămâie vor îndepărta încetul cu încetul mirosul de formol. Iar rămășiţele celui mai mare ateu pe care l-a cunoscut pământul vor zace neputincioase acolo.

Oricât de uluitor ar părea, Patriarhul și Biserica sa martirizată, întreg poporul și, dacă se poate, întreaga lume se vor ruga pentru odihna sufletului celui decedat. Da, o vor face, pentru ca Dumnezeul creștinilor, în nemeritata sa milă, să-l ierte chiar pe el mai ales pe el.

Fie ca El să ne ierte și pe noi, cei care nu izbutim să ne rugăm din tot sufletul, ci doar murmurăm: – De astă dată, Doamne, nu-mi da ascultare decât dacă aceasta e, cu adevărat, voia Ta. Vladimir VOLKOFF

10

28 IANUARIE 2011

SFATURI UTILE Alegerea cuptorului electric

Vrei un cuptor în care să prepari cele mai bune mâncăruri, dar oscilezi între cele pe gaz, cele electrice sau cu microunde? Noi te ajutăm să-l alegi pe cel mai bun.

Ca să nu dai greș în alegerea cuptorului electric, ai grijă să fie dotat cu cronometru, care să te anunţe atunci când bucatele sunt gata.

Friptura va ieși rumenită dacă alegi un cuptor cu o putere mai mare de 800 W. Poţi achiziţiona, de asemenea, și un cuptor pe gaze, însă preţul este un pic mai mare.

Dacă te hotărăști să cumperi un cuptor cu microunde, cea mai bună alegere este un model cu grătar și cu grill (are atât funcţii de decongelare, de încălzire, cât și de fierbere și de coacere, dar nu cozonaci sau alte mâncăruri complicate).

Ai grijă, de asemenea, ca recipientul din interiorul cuptorului să fie confecţionat din sticlă termorezistentă.

Soluţii pentru înnoirea gresiei şi faianţei Folia adezivă, cea mai comodă variantă Dacă vrei să dai o altă culoare faianţei, ai la dispoziţie o metodă foarte simplă: folia adezivă. Se poate lipi pe întreaga suprafaţă sau se poate tăia în diferite modele.

Aperitive

Cartofi umpluţi cu şuncă şi caşcaval

Așa pregătești frontul de lucru

Sfat Pe faianţă se aplică vopsele speciale, pe bază de rășină.

Gogoşele cu caşcaval Ingrediente: 200 de mililitri de lapte, 30 de grame de unt, 100 de grame de făină, 150 de grame de cașcaval (sau brânză de burduf), 3 ouă.

Mod de preparare: Într-o cratiţă punem laptele împreună cu untul să dea un clocot, apoi luăm de pe foc și punem făina, amestecând bine până se desprinde compoziţia de pe pereţii cratiţei. Lăsăm puţin să se răcească, apoi punem pe rând câte un ou amestecând până se încorporează. Ungem cu puţin ulei o tavă și punem hârtia de copt. Cu o linguriţă punem câte o grămăjoară din compoziţie și dăm la cuptor.

Melcişori din foietaj Ingrediente: foietaj, 1 ou, 1 lingură de lapte, pastă de tomate, oregano, sare, piper.

Mod de preparare: Separăm gălbenușul de albuș.

Gălbenușul se amestecă cu o lingură de lapte, iar albușul se bate ușor cu o furculiţă numai cât să se desprindă un pic. Tăiem foaia de foietaj în două părţi pe lungime, apoi întindem pasta de tomate și condimentăm cu oregano, sare și piper. Începem să rulăm cu grijă aluatul, iar marginea fiecărei părţi o ungem cu albuș de ou ca să nu se desprindă la copt. Începem să tăiem feliuţe din cele 2 rulade pe care le punem în tava tapetată cu hârtie de copt, le ungem cu gălbenuș și lapte și le coacem la foc moderat.

Orez spaniol

Ciuperci cu sos şi legume Ingrediente: 15 ciuperci, 2 ardei, 1 ceapă, 1 lingură de făină, puţină nucșoară, 150 de mililitri de apă, 1/2 linguriţe de delikat, 2 cubuleţe de brânză topită, sare, piper,

Vopseaua, o soluţie durabilă

Înainte de a face aceste schimbări, trebuie să te asiguri că ai curăţat bine gresia și faianţa. Întâi, suprafaţa se spală foarte bine de resturile de grăsime, calcar, praf și detergenţi, căci acestea distrug aspectul lacului sau al foliei.

Ai nevoie de un detergent special, care se găsește în comerţ.

măsline și verdeaţă. Puteţi decora cum doriţi, în funcţie de imaginaţie.

Ingrediente: 1 kilogram de cartofi, 2 ouă fierte, de compoziţie tare, 2 felii mari de șuncă, 50 de grame de măsline fără sâmburi, 30 de grame de unt, 60 de grame de telemea, 60 de grame de cașcaval, câteva frunze de rozmarin sau pătrunjel, smântână pentru servit.

Mod de preparare: Spălăm cartofii și îi dăm la cuptor. Îi vom coace fără să îi decojim. Cât timp se coc cartofii, tăiem ouăle, măslinele și șunca, iar brânza și cașcavalul le radem. După ce s-au copt cartofii îi tăiem pe jumătate și scobim miezul cu o lingură. Umplem cartofii cu șuncă, ouă și măsline și acoperim totul cu un amestec din cele două feluri de brânză.

Dăm la cuptor cartofii până se topește cașcavalul. Îi servim calzi, cu smântână și rozmarin sau pătrunjel verde.

Înlocuiește plăcile ciobite

O altă variantă este vopsirea plăcilor de faianţă sau de gresie. Aplică un strat de grund, lasă-l să se usuce, apoi aplică stratul de vopsea.

Reţine că este nevoie de mai multe straturi, dacă aplici vopsea de culoare deschisă peste faianţă mai închisă.

Vopseaua acrilică prinde pe plăcile lucioase de faianţă. Este indicat să dai la final și un strat de lac transparent, pentru rezistenţă.

100 de grame de margarină.

Mod de preparare: Se curăţă și se spală legumele.

Ardeii se taie mărunt, ceapa și codiţele de la ciuperci și se înăbușă cu 50 de grame de margarină, piper, sare și puţină apă. Într-o cratiţă se topesc 25 de grame de margarină, apoi adăugăm făina și se amestecă bine. Se adaugă apa și delikatul și lăsăm să se formeze o cremă. Se pune apoi nucșoară, brânză topită și puţină sare.

Se unge o tavă și se așază pălărioarele de ciuperci în care se pune puţină margarină în fiecare și se dă la cuptor până se înmoaie, apoi adăugăm peste legume puţin sos și se dau la cuptor pentru 15 minute.

Ingrediente: 2 linguri de ulei, 1 cană de orez cu bobul lung, 1/2 cană de apă, 1 ceapă tăiată mărunt, 1 ardei verde tăiat cubuleţe, 2 căţei de usturoi tăiaţi mărunt, 1 morcov ras sau tăiat mărunt, 2 linguri de pastă de tomate, câteva fire de șofran, sare, piper.

Mod de preparare: Se călește ceapa în ulei. Se adaugă morcovul, usturoiul, ardeiul verde, pasta de tomate și apoi orezul. Se amestecă, se toarnă apa, sarea, piperul și șofranul. Se dă la foc mare, se lasă să dea un clocot, apoi se face focul mic și se ţine acoperit 20 de minute. Se ia de pe foc și se lasă deoparte 10 minute înainte de a fi servit.

Chifteluţe la cuptor Ingrediente: 700 de grame de carne tocată, 1 ceapă, jumătate de căpăţână de usturoi, 2 felii de pâine, 1 cartof, sare, piper, pătrunjel verde, 2 ouă.

Sandwich cu salată de vinete Ingrediente: câteva felii de pâine, salată de vinete, gogoșari muraţi, ou fiert, măsline, verdeaţă.

Mod de preparare: Pe feliile de pâine puneţi salată de vinete din belșug, felii de ou, felii de gogoșar,

Puterea nebănuită a culorilor

Ţi se întâmplă cumva să te simţi bine într-o cameră și să nu-ţi găsești locul în alta? Poţi să crezi că este „vina” culorilor în care este zugrăvită? Este normal să fie așa, căci fiecare avem culorile noastre preferate. Unele ne atrag, altele ne încântă și ne înveselesc, iar altele ne fac irascibili și nervoși. Este ca atunci când porţi o bluză pentru că îţi place foarte mult.

Faptul că te simţi în largul tău când o îmbraci se poate datora culorii sale.

Culorile au un efect puternic asupra psihicului nostru, iar această idee nu este deloc nouă. Popoarele orientale cunoșteau din vechime efectul lor și se foloseau de el pentru a influenţa în mod pozitiv psihicul celor care locuiau în casă.

Cel puţin în teorie, culorile te pot ajuta să obţii orice stare dorești: melancolie, veselie, calm, creativitate sau inspiraţie. Și cum în casa în care locuim este foarte important să ne simţim în largul nostru, iată un mic ghid al culorilor și cum ar trebui ele folosite.

Roșul reprezintă acţiunea și forţa Dacă vrei să te energizezi, adaugă un strop de roșu în încăperea în care muncești. Evită orice exces, căci prea mult roșu face decorul obositor și iritant.

Tonurile „atenuate” de roșu,

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

O altă soluţie este să înlocuiești doar plăcile ciobite de gresie și de faianţă. Dacă nu poţi face asta, lipește plăci noi peste cele vechi. Ca să nu existe probleme în jurul prizelor, folosește plăci subţiri.

Culorile ne atrag, ne încântă sau ne creează o stare de neliniște. Și nu există nici urmă de îndoială că au capacitatea de a ne influenţa comportamentul. Iată cum le putem folosi în locuinţă în deplină cunoștinţă de cauză.

EDI|IA DE VINERI

Diverse

portocaliu sau roz, pot fi alegeri la fel de bune. Camerele în care își are locul culoarea roșie sunt biroul, zonele de studiu sau camera de zi. Pentru că roșul este culoarea pasiunii și a energiei sexuale, dă foarte bine în dormitor. Ţine cont totuși de această regulă: folosește-l în doze mici. Neindicate sunt tonurile foarte închise de roșu (de exemplu, grena), care induc o stare de agitaţie. Iar dacă te enervezi prea des, cu siguranţă este prea mult roșu în zonă.

Portocaliul are o acţiune mai blândă El simbolizează bogăţia și seducţia, este o culoare energică și revigorantă, care induce entuziasm, optimism și vitalitate.

De asemenea, stimulează pofta de mâncare. Culoarea nu este deloc potrivită în birou, pentru că nu te lasă să te concentrezi și te duce cu gândul la distracţie.

Merge bine în schimb în sufragerie, în hol sau în partea de sud a locuinţei.

Galbenul este odihnitor și induce o stare de liniște Culoarea poate fi folosită în încăperile în care te relaxezi, căci are capacitatea de a absorbi tensiunile. Culoarea veseliei, a fericirii și a creativităţii, galbenul se folosește în mod tradiţional în partea de nord-est a casei. Este perfectă pentru sufragerii și holuri și induce imediat buna dispoziţie.

Verdele, asociat cu primăvara, înseamnă vitalitate Dacă ai nevoie să-ţi recapeţi încrederea în tine sau în forţele tale, nu ezita să zugrăvești o cameră în nuanţe de verde. De asemenea, verdele crește energia pozitivă. Dacă nu vrei să zugrăvești nimic în verde, alege ghivece cu plante ornamentale

naturale. Efectul este același. Turcoazul are cam același efect, însă de câteva ori mai puternic.

Culoarea luxului și a prosperităţii, violetul este un remediu pentru nervozitate și favorizează stările de meditaţie Simbol al pasiunii, violetul se folosește în zonele de sud-est, nord sau sud ale livingului pentru a atrage banii.

Albul transmite energie și mobilizează, întărește voinţa și îţi dă forţa de a rezolva orice Această culoare te poate ajuta și să-ţi impui punctul de vedere și să-i influenţezi pozitiv pe cei din jur. Este bine de știut că tonurile de bej, gri sau ivoriu nu au același efect benefic.

Așa cum era de așteptat, negrul este exact contrarul albului. El are capacitatea de a calma și de a reduce totul la tăcere. Denotă profunzime, independenţă, stabilitate, protecţie și reprezintă banii și puterea.

Folosit în exces, induce stări de melancolie, tristeţe sau depresie. Dacă mobilierul este negru, obligatoriu pereţii trebuie să fie zugrăviţi într-o culoare deschisă. Totodată, negrul nu are ce căuta în camera copilului, dar nici în baie, dacă ai copii mici. Se folosește în camerele situate înspre nord, dar în doze mici.

Ce culoare e potrivită în dormitor? În dormitor merg bine culorile albastru, verde, bleu, lila,

Hamburger/ Cheeseburger Ingrediente: câteva chifle, 200 de grame de carne tocată de porc, 100 de grame de carne tocată de vită, 1ou, sare, piper, oregano, boia dulce, 150 de grame de varză albă (pregătită pentru salată cu ulei, oţet și sare), 2 ciuperci, 4-5 felii de cașcaval, rondele de ceapă, felii de roșie, sos de maioneză cu usturoi și verdeaţă, ketchup.

Știai că...

Cele mai „zgomotoase” culori sunt galbenul, portocaliul și roșul, iar cele mai „liniștite” sunt albastrul cobalt și ultramarinul?

Chinezii credeau că există o legătură între gustul preferat și culori. Conform teoriei, celor care preferă culoarea albastră le plac mâncărurile sărate, celor ce preferă verdele le plac dulciurile, iar celor ce preferă violetul le plac gustările amare.

Celor care au roșul ca și culoare preferată le place mâncarea picantă.

Ingrediente: 1 conopidă mijlocie, sare, piper, 50 de grame de pesmet, 2 ouă, 1 borcan cu iaurt, 1 borcan cu smântână, 100 de grame de cașcaval, 50 de grame de unt.

Mod de preparare: Conopida se curăţă și se spală. Între timp, punem la fiert apă cu puţină sare. Când apa a clocotit, se pune conopida la foc mic și se lasă să fiarbă circa 20 de minute. Când este gata se lasă la rece. Apoi se dă prin pesmet și separat se bat ouăle cu iaurtul și se pun peste conopidă. Se unge un vas cu unt și se așază conopida. Peste ea se rade cașcaval.

Se dă la cuptorul preîncălzit la o temperatură de 200 de grade Celsius și se lasă aproximativ pentru 30 de minute. Depinde de cuptorul fiecăruia, dar se scoate când este rumenă. Se servește cu smântână.

Trucuri care te vor ajuta să prelungeşti viaţa hainelor şi să le faci să arate impecabil

Citește cu atenţie eticheta

Vibraţiile pe care fiecare culoare le emite sunt percepute de corpul tău atât fizic, cât și emoţional?

Fiecare om percepe altfel culorile? Așa se explică și atracţia noastră pentru unele dintre ele și faptul că unele nu ne plac deloc.

Conopidă gratinată

Ingrediente: 4 ouă, 2 felii de șuncă, o bucăţică de cașcaval ras, o crenguţă de pătrunjel verde, un sfert dintr-o ceapă mică, o jumătate de gogoșar murat, sare după gust, puţin ulei pentru prăjit.

Mod de preparare: Se bat bine ouăle cu sare. Radem cașcavalul prin răzătoarea mică. Șunca și gogoșarul se taie cubuleţe. Ceapa se taie bucăţele mici.

Pătrunjelul se toacă mărunt. Se amestecă toate ingredientele și se prăjește frumos pe ambele părţi în ulei, până se rumenește.

Poate și se pare o cheltuială în plus să cumperi detergent special pentru albituri, pentru rufe colorate și pentru cele negre, dar vei vedea că, folosind corect detergenţii, hainele tale vor arăta ca noi multă vreme.

Detergentul pentru lucruri albe permite o spălare eficientă și la 30 de grade, deci vei face economie și la energie electrică.

violet, dar și tonurile calde de piersică, nuanţe de bej sau roz pal. Deși este considerată o culoare rece, albastrul calmează și relaxează, fiind ideal pentru dormitorul matrimonial. Verdele este o culoare elegantă și sănătoasă. Are, de asemenea, un efect relaxant. Bleu este o culoare rece, ideală pentru dormitoarele copiilor super activi.

Lila și violet sunt nuanţe ideale pentru camerele firilor artistice căci creează emoţii interioare puternice. Aceste două tonuri nu sunt bune dacă suferi de migrene, dar te pot ajuta să te eliberezi de tensiune. Romanticul roz transmite pace și blândeţe.

Mod de preparare: Se fac mai întâi chiflele. Se amestecă carnea cu oul și condimentele. Chiflele se modelează (de preferat mai late pentru că se mai strâng la copt) și se așază pe grill-ul uns cu ulei. Se rumenesc bine pe ambele părţi și se pun pe un șerveţel. Roșiile și ciupercile se taie felii subţiri și se coc puţin pe grill.

Pentru hamburgeri se taie chiflele și se umplu cu câte o chiftea, salată de varză, felii de ciuperci și de roșii, rondele de ceapă, ketchup și maioneză. Pentru cheeseburgeri se adaugă la cele de mai sus și câte o felie de cașcaval.

Omletă gustoasă

Folosește corect detergenţii

Tonurile de albastru (bleu, bleumarin, violet și indigo) au darul de a calma Aceste culori de apă te scot din încurcătură când nu mai știi cum să rezolvi conflictele cu familia, nu te înţelegi cu colegii de serviciu sau nu ai timp să termini toate lucrurile pe care le ai de făcut într-o zi.

Mod de preparare: Curăţăm ceapa și o dăm prin mașina de tocat sau prin răzătoare. Curăţăm apoi usturoiul și îl pisăm. Pâinea o înmuiem în puţină apă. Cartoful îl curăţăm, și îl dăm prin răzătoarea cu ochiuri mici. Carnea tocată o punem într-un bol, peste care punem ceapa, usturoiul, cartofii și pâinea înmuiată și sfărâmată. Tocăm pătrunjel verde și condimentăm cu sare și piper. La urmă adăugăm și cele două ouă, după care amestecăm bine toate ingredientele.

Luăm o tavă de cuptor și așezăm pe ea niște hârtie de copt. Formăm chifteluţe și le așezăm în tavă. Dăm tava în cuptorul încins cam 35-40 minute.

Toate articolele de îmbrăcăminte au o etichetă pe care vei găsi compoziţia materialului și instrucţiuni de spălare: la ce temperatură se spală, dacă se curăţă chimic sau nu, dacă se calcă, la ce temperatură, dacă se centrifughează sau nu. Respectă-le și nu vei avea surprize neplăcute. Materialele fine nu se storc la turaţia maximă a mașinii de spălat.

Rufele negre, mai pretenţioase Hainele în culori închise se spală pe dos, cu detergent pentru haine negre, de preferat lichid.

Este recomandat un program

scurt de spălare, la 30 de grade. Și un pont: adaugă la clătire ½ pahar de oţet din vin alb (pentru mașinile de spălat automate, în sertarul pentru balsam).

Articolele din lână Indiferent cum le speli, la mână sau la mașină, folosește

un detergent lichid special pentru lână sau șampon. Dacă le speli la mașină, pune puloverele într-o faţă de pernă.

Apa trebuie să fie la 30 de grade. Nu lăsa hainele la înmuiat mai mult de o jumătate de oră, stoarce-le ușor (la mașină, maximum 400 rotaţii/minut) și usucă-le pe un prosop, pe suprafaţă plană.

Dacă tricotajele s-au „împâslit”, clătește-le cu apă călduţă în care ai pus glicerină (1 linguriţă la 1 l de apă).

Curăţatul chimic este toxic Solvenţii folosiţi la curăţarea hainelor rămân în ţesături și se evaporă treptat. Adică în șifonier sau când le purtăm. Pentru că nu putem renunţa la această meto-

dă de curăţare (nu poţi băga paltonul în mașina de spălat), soluţia este următoarea: după ce ai luat haina de la curăţătorie, las-o la aerisit 4-5 zile. Abia după aceea o pui într-o husă de plastic și o poţi așeza în șifonier.

Bine de știut!

Cum scoţi petele Petele de cerneală: se înmoaie cu puţin lapte, apoi se freacă bine cu un burete înmuiat în oţet de vin alb.

Petele de grăsime: se umezește zona, se aplică detergent pentru vase, se lasă câteva minute și se spală la mașină.

Petele de rugină: se pun câteva picături de zeamă de lămâie, apoi se spală obișnuit.

Petele de sânge: se umezește porţiunea pătată,cu apă rece, se freacă cu o cârpă de bumbac înmuiată în aspirină pisată, dizolvată în apă.

Petele de ciocolată: se tamponează cu o cârpă înmuiată în oţet.

Petele proaspete de vin: se presară sare, care absoarbe lichidul, apoi se freacă bine cu săpun uscat.

Ţelina – efecte curative Ţelina, leguma banală folosită de gospodine pentru îmbunătăţirea gustului mâncării, are adevărate proprietăţi curative. Ţelina conţine vitamina A, B, C, potasiu, zinc, calciu, magneziu, fosfor și multe alte substanţe care ne pot ajuta organismul în lupta cu numeroase afecţiuni.

Ţelina scade tensiunea arterială Încă din Antichitate, ţelina a fost folosită drept remediu natural împotriva hipertensiunii. Atât în China, cât și în Imperiul Roman, oamenii consumau ţelină datorită proprietăţilor de combatere a creșterii tensiunii.

Recent, un studiu de la Universitatea din Chicago a demonstrat știinţific ceea ce era cunoscut drept leac băbesc: ţelina conţine o substanţă numită butilfatalidă, care reduce tensiunea arterială, relaxând vasele de sânge și înlesnind circulaţia sângelui.

Ţelina întărește sistemul imunitar Consumul regulat de ţelină întărește sistemul imunitar, apărându-ne împotriva bolilor. Conţinutul bogat de vitamina C ajută la creșterea rezistenţei la infecţii și îmbolnăviri.

Astfel, poţi evita apariţia răcelilor și a gripei.

tă o cură cu ţelină. Este indicat, în acest caz, să consumi atât partea rădăcinoasă, cât și frunzele. Ideal ar fi să recurgi la prepararea a cât mai multor salate cu ţelină în stare crudă. Organismul tău se va întări, cunoscând un efect tonic și fortifiant, datorită stimulării glandelor renale, reducerii hormonului de stres și înlesnirii circulaţiei sângelui prin vase. Totodată, conţinutul de calciu, magneziu și potasiu ajută la tratarea anemiei. Ţelina este foarte utilă și în reglarea nivelului de colesterol în sânge.

Ţelina, remediu împotriva disfuncţiilor hormonale Conform unor studii efectuate în ţări precum Japonia, Rusia sau China, ţelina are capacităţi de reglare hormonală, atât în cazul femeilor, cât și în cazul bărbaţilor. Substanţele din compoziţia ţelinei ajută la estomparea durerilor menstruale, contribuie în lupta împotriva infertilităţii și facilitează trecerea peste perioada menopauzei, diminuând efectele produse de tulburările din această perioadă.

Tot în perioada Antichităţii, ţelina era considerată unul dintre cele mai importante afrodiziace. Sucul de ţelină combate afecţiuni de ordin sexual, precum frigiditatea și impotenţa.

Ţelina detoxifică organismul

Ţelina, un bun cicatrizant

Dacă dorești să te eliberezi de toxine și de substanţele nocive din organism, adop-

Poţi folosi ţelina și în cazul unor leziuni produse la nivelul pielii, datorită faptului că

are excelente proprietăţi cicatrizante. Poţi folosi suc de ţelină, pe care, cu ajutorul unei comprese, să îl aplici la nivelul zgârieturii sau al rănii.

Ţelina tratează afecţiunile renale Dincolo de toate proprietăţile enumerate mai sus, ţelina este și un foarte bun diuretic. Poate fi folosită, așadar, în tratarea unor afecţiuni renale precum litiaza sau colica biliară. Poţi utiliza cu încredere ţelina și în cazul în care suferi de retenţie urinară.

Alte proprietăţi curative Ţelina poate avea efecte benefice și pentru cei care suferă de artrită, unele inflamaţii, tuse, edeme cardiace sau lipsă de mâncare.

Printre multe alte calităţi, ţelina are și potenţial hipoglicemic, putând reduce valoarea glicemiei în sânge.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

31

Luni IANUARIE

6.59 Deschiderea staţiei 7.00Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 13 Ep.5,6 9.00 Serial. 24 hours. Sez.8 Ep.8,9 10.30 Telecinemateca. Detectiv de voie de nevoie. Blue streak Comedie SUA 1999 13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH . Sez. 5 Ep.4,5 18.00 Hristos pentru Moldova. Emisiune realizată de Uniunea Bisericilor Credincioșilor Credinţei Evanghelice din Republica Moldova 18.30 Documentar. Mapamond creștin 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files.

Sez.8 Ep.14,15 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Bîlciul deșertăciunilor. Vanntty fair. Dragoste .

2004 0.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping 10:00 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 11:00 - Teleshopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:45 - Teleshopping 14:30 Doamne de poveste (r) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de Acasă 16:30 - Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 - Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore?

Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serviţi, vă rog! (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Zathura O aventură spaţială (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3918 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.45 00:00 Serial: Flashpoint, ep.5, anul I 01:00 Film: Speed 2: Croazieră infernală 03:00 Știrile Pro Tv din Sport 03:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:45 Serial: Moștenirea, ep.45 (r) 04:45 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:50 Omul care aduce cartea (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Sacrificaţi pe 11 septembrie”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 5.15 Baștina. Magazin agricol.

9.40 Reporterul de gardă. 10.05 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia).

Episodul 1. 11.40 Serghei Rahmaninov. Concertul nr.1 pentru pian și orchestră. 12.35 Documentar. “Euromaxx”. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.10 Evantai folcloric. Melodii pe versurile lui Grigore Vieru.

16.00 ȘTIRI. 16.10 Erudit-cafe. 16.55 Documentar. “Revoluţia culinară”.

17.45 Respiro. Program muzical. 17.55 Festivalul de circ de la Monte Carlo.

19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Perpetuum mobile. 20.10 Documentar. “25 de zile ân Europa”. 20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Din culisele “Eurovision”-ului. 21.45, 3.00 Moldova ân direct. 22.45, 4.30 Săptămâna sportivă. 23.15 ȘTIRI. 23.30 Film. “TROIŢA” (“TelefilmChișinău”, 1990). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Evantai folcloric. 2.30 La datorie. 2.50 Music Mania. 5.00 Respiro. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00“Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Жди меня” 21.00 “Время” 21.30 “Доктор Тырса”. Многосерийный фильм 22.20 К 100-летию великой прорицательницы. “Ванга. Мир видимый и невидимый” 23.20 Ночные новости 23.40 “Подпольная империя”. Заключительная серия 0.40 Алек Болдуин, Мэг Райан в комедии “Прелюдия к поцелую” 2.25 Комедия “В тюрьму!” 3.45 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.10 “Давай поженимся!”

7:00 Telejurnal matinal Sport (criptat) Meteo(I) 8:00 Telejurnal matinal Sport (criptat) Meteo(II) 9:00 O dată’n viaţă. Prima parte (Reluare) 9:50 Istorii de buzunar (Reluare) 10:00 Dănutz S.R.L.– Supermarket de divertisment.

Prima parte (Reluare) din 30 ianuarie Coproducţie Mondofilm și TVR 1.

11:00 Pur și simplu delicios (Reluare) 11:15 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment. Partea a doua (Reluare) din 30 ianuarie 12:50 Serial (Reluare) Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 49 14:00 Telejurnal Sport (criptat) Meteo 14:45 Istorii de buzunar (Reluare) 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade 15:00 Viaţa satului Prezintă George Robu (Reluare) 16:30 Bebe magia (Reluare) Prezintă Camelia Csiki 17:00 Spune-mi ce te doare . Moderator Irina Reisler 17:30 Papucul doamnei (Reluare) Prezintă Laura Nureldin 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 50 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 Prim plan Moderator Livia Dilă 22:00 Serial Anatomia lui Grey (GREY’ S ANATOMY 6-SUA, 2008-2009) Sezonul VI. Episodul 13 22:55 Eurovision 2011 23:10 Film Îngeri de zăpadă (SNOW ANGELS – SUA, 2007) 1:00 Nocturne. Moderator Marina Constantinescu 2:00 Ne vedem la TVR (Reluare) din 29 ianuarie 3:15 Telejurnal (Reluare) 3:50 Tema zilei Meteo (Reluare) 4:15 Nocturne.

Moderator Marina Constantinescu (Reluare) 5:10 Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul 102 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) (Reluare) 2 episoade 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:20 QUOI DE NEUF DOC ? 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:35 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH 11:05 DESTINATIONS GOUTS 11:35 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 995 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction 12:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 DESTINATIONS GOUTS 13:05 L’EPICERIE 13:30 HISTOIRE DU LOOK / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA RESISTANCE / Documentaire Vivre libre ou mourir 16:35 VILLAGE EN VUE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 TRAUMA / Fiction Foi et néant (1) 20:20 TRAUMA / Fiction Foi et néant (2) 21:00 LES PLUS BEAUX PALACES DU MONDE Un week-end au Park Hyatt (Shanghaï) 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GEO / Documentaire Idjwi, l’île oubliée d’Afrique 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 L’OEIL DU MONOCLE / Cinéma 2:35 LE GRAND MOMENT DE SOLITUDE / Court métrage 2:45 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KASKO MONTE À PARIS / Documentaire

ANUNŢ Contabil-cumul Tel.: 83-05-44 mob. 069120253

SERVICII: Predarea limbii engleze Tel.: 43-04-86, 067108002

ÎCS “VOKAMTRANS” SRL angajează șoferi pentru rute internaţionale, cunoașterea limbilor engleză și franceză este obligatorie.

CV pe e-mail: hotinat2@gmail.com

1

28 IANUARIE 2011

Programe TV Marţi FEBRUARIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 13 Ep 6,7 9.00 Serial. 24 hours. Sez.8 Ep.9,10 10.30 Telecinemateca. Bîlciul deșertăciunilor.

Vanntty fair. Dragoste . 2004 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez.5 Ep.5,6 18.00 Serial. Luna. Ep.95 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.8 Ep.15,16 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca.

Memoriile unei gheișe. Memoirs of a gheisha. Dramă SUA 2005 0.00 Închiderea staţiei 05:30 - Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (sfârșitul serialului) (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping 10:00 Film serial: Paradisul blestemat (r) (AP) (romance) 11:00 - Teleshopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 - Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 - Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 - Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 - Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serviţi, vă rog! (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Promotor 14:45 O la la (reluare veche) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3919 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Iceman Ultimul meci 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Moștenirea, ep.46 00:15 Serial: Flashpoint, ep.6, anul I 01:00 Film: Iceman Ultimul meci (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.46 (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar.

“Revoluţia culinară”.

6.45 Film de scurt metraj. “LĂCATA” (Studioul “Buciumul”). 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 “O noapte furtunoasă”. Spectacol al Teatrului “Ginta Latină”. 11.00 Documentar. “Arts 21”.

11.30 Săptămâna sportivă. 12.00 Moldova în direct. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.10, 1.15 Vedete la bis. 16.00 ȘTIRI. 16.10 Întâlniri de sărbători cu Elena Ter. Program muzical cu participarea etniilor. 18.25 Unda Bugiacului. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.30 Zona liberă. 20.10 Respiro. Program muzical.

20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40, 23.25 Film. “CEI 13 PRIETENI AI LUI OCEAN” (SUA-Australia, 2007). 23.10 ȘTIRI. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 4.30 ARTelier.

5.00 La curţile dorului. 5.25 Film de scurt metraj. “VECINII”. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Доктор Тырса”. Многосерийный фильм 22.20 “Борис Ельцин. Первый” 23.20 Ночные новости 23.40 “На ночь глядя” 0.30 Робин Уильямс в фильме “Куда приводят мечты” 2.15 Евгений ЛеоновГладышев в фильме “Взрослый сын” 3.40 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.05 “Давай поженимся!”

7:00 Telejurnal matinal Sport (criptat) Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal Sport (criptat) Meteo (II) 9:00 O dată’n viaţă . Partea a doua (Reluare) 10:00 Ca la carte (Reluare) din 30 ianuarie 11:00 Pur și simplu delicios (Reluare) 11:15 Spune-mi ce te doare (Reluare) 11:45 Bebe magia (Reluare) din 29 anuarie 12:15 Desene animate Povești cu lipici pentru cei mici ( AUSTRALIA, 2005) 3 episoade 12:50 Serial (Reluare) Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 50 14:00 Telejurnal Sport (criptat) Meteo 14:45 Istorii de buzunar (Reluare) 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade 15:00 “Жди меня” 17:00 Atunci și acum Moderator Marian Voicu 17:30 Curier TV . Prezintă Angela Avram 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 51 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 Cel ce gândește altfel. Episodul 5 22:00 Eurovision 2011 22:15 Telecinemateca Necazurile lui Gilbert Grape (WHAT’S EATING GILBERT GRAPE? – SUA, 1993) 0:20 Papucul doamnei (Reluare) 0:40 Curier TV (Reluare) Prezintă Angela Avram 1:00 Cel ce gândește altfel Episodul 5 (Reluare) 2:00 REVIZIE TEHNICĂ 6:00 Istorii de buzunar (Reluare) 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade (Reluare) 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CONTINENT NOIR 10:00 FLASH 10:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:30 PASSION MAISONS 11:00 FLASH 11:05 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction Episode 08-IL ETAIT UNE FOIS DANS LE WEST ISLAND 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 996 13:00 FLASH 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 AMBASSADES & PALAIS DIPLOMATIQUES / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 TRAUMA / Fiction Foi et néant (1) 15:45 TRAUMA / Fiction Foi et néant (2) 16:35 VILLAGE EN VUE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 VOLEURS DE CHEVAUX / Cinéma 21:00 LE VACANT / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 NOTRE-DAME DES BARJOTS / Fiction 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 THALASSA 2:45 LE POINT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:10 TOUS A POILS ! / Documentaire

2

Miercuri FEBRUARIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 13 Ep.7,8 9.00 Serial.

24 hours. Sez.8 Ep.10,11 10.30 Telecinemateca.

Memoriile unei gheișe. Memoirs of a gheisha.

Dramă SUA 2005 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial.

MASH. Sez. 5 Ep.6,7 18.00 Serial. Luna. Ep.96 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.8 Ep.16,17 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 DEX juridic 22.10 Telecinemateca. Viaţa ca un pariu.

Two for money. Dramă. SUA 2007 0.00 Închiderea staţiei 05:30 - Film serial: Dragoste nebună (“Locura de Amor”), primul episod (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:30 - Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping 10:00 Film serial: Paradisul blestemat (r) (AP) (romance) 11:00 - Teleshopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 - Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:45 - Teleshopping 14:27 Poveștiri adevărate partea I 14:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 15:27 Poveștiri adevărate partea a II-a 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Poveștiri adevărate Ediţie specială 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:27 Poveștiri adevărate partea a III-a 19:30 - Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:27 Poveștiri adevărate partea a IV-a 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:27 Poveștiri adevărate partea a V-a 21:30 Cinema ACASĂ: Dirty Dancing (“Dirty Dancing”) (12) (romance) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 - Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 04:00 Cinema ACASĂ: Dirty Dancing (r) (12) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore?

Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Om sărac, om bogat, ep.111, 112 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film: Moarte aranjată 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3920 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Alien: Ultima șansă 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.47 00:00 Serial: Flashpoint, ep.7, anul I 01:00 Film: Alien: Ultima șansă (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.47 (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.05 Documentar.

“Luptătoarele din Mexico”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Zona liberă. 9.40 Film. “TROIŢA” (“Telefilm-Chișinău”, 1990). 11.10 Film de scurt metraj. “MOȘ ION ÎN COSMOS” (Studioul “Buciumul”, 1992). 11.30 Unda Bugiacului. 12.00 Moldova în direct. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.05 Documentar.

“Kamtschatka, acolo unde pământul se cutremură”. 16.00 ȘTIRI. 16.10 Evantai folcloric. 16.50 Cu noi la teatru. 17.30 Documentar. “Berlin.

După 20 de ani”. 18.20 Svitanok. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Festivalul de circ de la Monte Carlo. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40, 23.20 Filarmonica Naţională la 70 de ani. Orchestra “Folclor”, dirijor Petre Neamţu. 23.10 ȘTIRI. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri.

1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 2.30 Dor. Program muzical.

4.30 Film. “MIOARA” (“Telefilm-Chișinău”, 1990). 5.35 Respiro. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Доктор Тырса”. Многосерийный фильм 22.20 Среда обитания. “Сыр или не сыр” 23.20 Ночные новости 23.40 “Обмани меня”. Новые серии 0.25 Билл Мюррей, Энди Макдауэлл в комедии “День сурка” 2.05 Детектив “Убийство в клубе “Чиппендейлс” 3.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.00 “Давай поженимся!”

7:00 Telejurnal matinal Sport (criptat) Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal Sport (criptat) Meteo (II) 9:00 Teleenciclopedia 10:00 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă (Reluare) din 28 ianuarie 11:00 Pur și simplu delicios (Reluare) 11:15 Vedeta familiei (Reluare) din 29 ianuarie 12:15 Desene animate Povești cu lipici pentru cei mici ( AUSTRALIA, 2005) 3 episoade 12:50 Serial (Reluare) Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 51 14:00 Telejurnal Sport (criptat) Meteo 14:45 Istorii de buzunar (Reluare) Producător tv. Mihaela Brumă 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade 15:00 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (Reluare) 16:00 Viitorul Planetei albastre. (Future Earth, Marea Britanie, 2009) (Reluare) Prima parte 17:00 Generaţia contra Moderator Luciana Giurea 17:30 ONG Blitz.

Prezintă Laura Lăcătuș 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 52 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 Cel ce gândește altfel. Episodul 6 (ultimul) 22:00 Eurovision 2011 22:15 Film Povestea unui inel (CLOSING THE RING- SUA, 2007) 0:20 Film (Reluare) Necazurile lui Gilbert Grape (WHAT’S EATING GILBERT GRAPE? – SUA, 1993) 2:15 Cel ce gândește altfel Episodul 6 (Reluare) 3:05 Istorii de buzunar (Reluare) 3:15 Telejurnal (Reluare) 3:50 Tema zilei Meteo (Reluare) 4:15 Teleenciclopedia 5:05 Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul 103 6:00 Istorii de buzunar (Reluare) Producător tv. Mihaela Brumă 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) (Reluare) 2 episoade 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH 10:05 EN VOYAGE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction Episode 09-RENCONTRE DU TROISIEME TYPE 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 997 13:00 FLASH 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 LES SOMMETS DE LA SCIENCE / Documentaire St-Moritz, le luxe de l’énergie propre 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 UN SINGE EN HIVER / Cinéma 16:45 SKHIZEIN / Court métrage 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LE DÉBAT TSR 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 LA COMMANDERIE / Fiction Jeu de dupes 20:20 LA COMMANDERIE / Fiction L’or des Templiers 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA RESISTANCE / Documentaire Quand il fallait sauver les juifs 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 TRAUMA / Fiction Foi et néant (1) 1:45 TRAUMA / Fiction Foi et néant (2) 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA MORT DU JUGE D’INSTRUCTION... POUR QUELLE JUSTICE ? / Documentaire

OFERTĂ INEGALABILĂ PENTRU PUBLICITATEA SOCIALĂ Stimaţi clienţi, începând cu 1 noiembrie 2010, ziarul FLUX vine cu o ofertă fantastică pentru cei care doresc să plaseze publicitate socială. Astfel, începând cu această dată, preţul unui centimetru pătrat de publicitate cu caracter social va fi de doar 3 lei, ceea ce constituie o reducere de tocmai 50 de procente!

Pentru cei care vor semna un contract de publicitate cu ziarul FLUX pentru o perioadă nu mai mică de două luni (8 apariţii), oferta este, pur și simplu, imbatabilă: o reducere de 60 la sută, ceea ce înseamnă un preţ de doar 2,4 lei pentru un centimetru pătrat, plus plasarea bannerului pe site-ul ziarului.

Informaţii suplimentare la tel.: 079707440 sau e-mail: publicitate@flux.md.

3

Joi FEBRUARIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 13 Ep.8,9 9.00 Serial.

24 hours. Sez.8 Ep.11,12 10.30 Telecinemateca.

Viaţa ca un pariu. Two for money. Dramă. SUA 2007 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 DEX juridic. Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.97 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.8 Ep.17,18 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Prietenie absolută. The constant gardener. Thriller .SUA 2005 23.10 Telecinemateca. Comoara din spatele carţilor 1. The librarian 1. Acţiune .SUA 2004 0.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:30 Doamne de poveste (reluare din 30 ianuarie) 09:30 - Teleshopping 10:00 - Film serial: Paradisul blestemat (r) (AP) (romance) 11:00 - Teleshopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 - Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 - Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 - Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore?

Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Moarte aranjată (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Dansează la nunta mea 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3921 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Norbit 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Moștenirea, ep.48 00:00 Serial: Flashpoint, ep.8, anul I 01:00 Film: Norbit (r) 02:45 Știrile Pro Tv din Sport 03:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:30 Film: Moștenirea, ep.48 (r) 04:15 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.05 Documentar.

“Berlin. După 20 de ani”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 “Acorduri pe portativul bunei dispoziţii”. Spectacol de divertisment. 11.30 Svitanok. 12.00 Moldova în direct. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.05 Documentar. “Luptătoarele din Mexico”. 16.00 ȘTIRI. 16.10 Templul muzicii. 16.50 Documentar.

“Oman, trandafirii deșertului”. 17.50 Cine iubește... Recital Geta Burlacu.

19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Vector european. 20.35 Super loto “5” din “35”. 20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40, 2.30 Reporterul de gardă. 23.00 Respiro.

Program muzical. 23.10 ȘTIRI. 23.25 Filarmonica Naţională la 70 de ani.

Orchestra “Folclor”, dirijor Petre Neamţu. Partea a 2-a. 0.10 Documentar.

“Chile:între mină și foame”. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 Grigore Vieru: poezie și destin. 2.50 Music Mania. 4.30 Cu noi la teatru. 5.00 Lucrări picturale. 5.10 Din depărtăti cu dor de casă... Program de concert. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!”

19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Доктор Тырса”. Многосерийный фильм 22.20 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости 23.40 “Судите сами” с Максимом Шевченко 0.30 Брюс Уиллис в остросюжетном фильме “На расстоянии удара” 2.10 Триллер “Женатый” 3.40 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.05 “Давай поженимся!”

7:00 Telejurnal matinal Sport (criptat) Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal Sport (criptat)Meteo (II) 9:00 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (Reluare) 10:00 Garantat 100% (Reluare) ediţie veche 11:00 Pur și simplu delicios (Reluare) 11:15 Ochiul magic Realitatea filtrată de obiectivul camerei de luat vederi (Reluare) 12:15 Desene animate Povești cu lipici pentru cei mici ( AUSTRALIA, 2005) 3 episoade 12:50 Serial (Reluare) Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 52 14:00 Telejurnal Sport (criptat) Meteo 14:45 Istorii de buzunar (Reluare) 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade 15:00 ÎnTRECEREA ANILOR (Reluare) cu Mircea Radu (I) 16:00 ÎnTRECEREA ANILOR (Reluare) cu Mircea Radu (II) 17:00 Interes general (Reluare) Moderator Sorin Burtea 17:30 O carte pe săptămână (Reluare) din 30 ianuarie 17:45 Tragerile Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 53 19:40 Sport 20:00 Telejurnal Omologarea tragerilor Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 Judecă tu ! Moderator Rodica Culcer 22:00 Serial CSI-Crime și investigaţii (CSI- SUA, 2005) Sezonul X Episodul 10 22:55 Eurovision 2011 23:10 Film Patimi mocnite (SLOW BURN - SUA, 2005) 0:50 Film (Reluare) Povestea unui inel (CLOSING THE RING- SUA, 2007) 2:45 Interes general (Reluare) Moderator Sorin Burtea 3:15 Telejurnal (Reluare) 3:50 Tema zilei Meteo (Reluare) 4:10 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (Reluare) 5:05 Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul 104 6:00 Istorii de buzunar (Reluare) Producător tv. Mihaela Brumă 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) (Reluare) 2 episoade 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH 10:05 DESTINATIONS GOÛTS 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction Episode 10-SANTE! 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 998 13:00 FLASH 13:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 EN CAMPAGNE - BELMONT-SUR-RANCE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA COMMANDERIE / Fiction Jeu de dupes 15:50 LA COMMANDERIE / Fiction L’or des Templiers 16:35 TERRES D’ECHANGES / Documentaire Argentine 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 NOTRE-DAME DES BARJOTS / Fiction 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE BRUIT DES GENS AUTOUR / Cinéma 23:45 TEMPUS FUGIT / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:50 ANDREE PUTMAN, UNE MAISON A TANGER / Documentaire 2:40 LE DÉBAT TSR 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 VERDICT / Documentaire L’affaire Brémand et Boulvais

4

Vineri FEBRUARIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 13 Ep 9,10 9.00 Serial. 24 hours. Sez.8 Ep.12,13 10.30 Telecinemateca. Prietenie absolută. The constant gardener. Thriller .SUA 2005 13.00Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Calea, Adevărul și Viaţa 18.00 Serial. Luna. Ep.98 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.8 Ep.18,19 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca.

Armageddon. Acţiune 1998 00.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 - Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping 10:00 - Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 11:00 - Teleshopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 - Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 03:45 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 04:30 Doamne de poveste (reluare din 30 ianuarie) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Dansează la nunta mea (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Pe urmele lui Marilyn Monroe 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3922 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Crank: Răzbunare și adrenalină 22:15 Film: Corupţie în cartierul chinezesc 00:15 Știrile Pro Tv din Sport 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 După 20 de ani (r) 02:00 Film: Corupţie în cartierul chinezesc (r) 04:00 O la la (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.05 Documentar.

“Chile: între mină și foame”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 1.10 Vector european.

10.00 Documentar. “Kamtschatka, acolo unde pământul se cutremură”. 10.55 Teatrul “Satiricus” la 20 de ani. Gala Premiilor “Satiricus-2010”. 12.00 Moldova în direct. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.05 Documentar. “Euromaxx”. 15.30 ARTelier.

16.00 ȘTIRI. 16.10 Mai în glumă, mai în serios. 17.15 Festivalul violoniștilor “Filip Toderașcu 2010”. Gala recitalurilor. 18.15 Respiro. Legendele muzicii. 18.25, 5.15 Ghidul sănătăţii tale.

19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Moldovenii de pretutindeni. 20.10 Documentar. “Drumeţii”. 20.35 Joker plus. 20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 23.25 Film. “MEMORILE UNEI GHEIȘE” (SUA, 2005). 23.10 ȘTIRI. 0.15 Documentar. “Cântecul napoletan”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 4.30 Perpetuum mobile. 5.00 Musci Mania.

5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес” 19.05 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Церемония вручения народной премии “Золотой граммофон” 0.15 Брэд Питт в комедии Гая Ричи “Большой куш” 2.00 Тони Кертис в комедии “Кто была та леди?” 3.50 Вера Глаголева в фильме “На край света...” 5.20 Сериал “Жизнь на Марсе” 7:00 Telejurnal matinal Spor t (criptat) Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal Sport (criptat) Meteo (II) 9:00 Viitorul Planetei albastre.

(Future Earth, Marea Britanie, 2009) (Reluare) Prima parte 10:10 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) (Reluare) din 29 ianuarie 11:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (Reluare) din 29 ianuarie 12:50 Serial (Reluare) Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 ) Episodul 53 14:00 Telejurnal Sport (criptat) Meteo 14:45 Istorii de buzunar (Reluare) Producător tv. Mihaela Brumă 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade 15:00 Ca la carte. (Reluare) 16:30 Europa mea. Moderator Gabriel Giurgiu (Reluare) din 30 ianuarie 17:00 Meseria brăţară de aur (Reluare) ediţie veche 17:30 Vizor monden cu Liviu și Ela (Reluare) ediţie veche 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 54 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 O dată’n viaţă . Prima parte 22:00 O dată’n viaţă. Partea a doua 23:00 Eurovision 2011 23:15 Film O nouă iubire (COME EARLY MORNING- SUA, 2006) 1:00 Film (Reluare) Patimi mocnite (SLOW BURN - SUA, 2005) 2:30 Garantat 100% (Reluare) 3:20 Telejurnal (Reluare) 3:55 Tema zilei Meteo (Reluare) 9:00 Viitorul Planetei albastre. (Future Earth, Marea Britanie, 2009) (Reluare) Prima parte 5:10 Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul 105 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade (Reluare) 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DESTINATIONS GOÛTS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction Episode 11-RICHARD FRECHETTE, ARTISTE PEINTRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 999 13:00 FLASH 13:05 EN VOYAGE 13:30 ARTISANS DU CHANGEMENT / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Les énergies du changement 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 NOTRE-DAME DES BARJOTS / Fiction 16:35 TERRES D’ECHANGES / Documentaire Italie 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 CINÉMAS, LE MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 TRAUMA / Fiction Foi et néant (1) 22:45 TRAUMA / Fiction Foi et néant (2) 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA COMMANDERIE / Fiction Jeu de dupes 1:40 LA COMMANDERIE / Fiction L’or des Templiers 2:30 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GEO / Documentaire La brousse en vélo-taxi

5

Sâmbătă

6

FEBRUARIE

11

Duminică FEBRUARIE

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 3 Ep. 7,8 11.00 Telecinemateca. Armageddon. Acţiune 1998 13.30 Film indian 16.30 Telecinemateca. P. S Te iubesc. P.S I love you. Romantic. 2007 18.30 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.8 Ep.19,20 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate 22.15 Telecinemateca. Constantin. Acţiune.

SUA 200500.00 Închiderea staţiei

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 3 Ep.8,9 11.00 Telecinemateca. Constantin. Acţiune.

SUA 2005 13.00 Serial. 24 hours. Sez.8 Ep. 8 - 12 16.30 Concert18.30 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.8 Ep.20,21 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate 22.00Telecinemateca. Seniorul războiului. Lord of war.

Acţiune. SUA 2005 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:15 - Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Marie Antoinette (“Marie Antoinette”) (12) (dramă) 23:00 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 02:45 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:45 Poveștiri de noapte (reluare de luni, 31 ianuarie) (12) (divertisment) 04:30 Poveștiri de noapte (reluare de marţi, 1 februarie) (12) (divertisment)

05:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 - Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 - Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Doamne de poveste 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 - Cinema ACASĂ: Eu și Prinţul 4: Vizita regală (“Prince and Me 4”) (AP) (romance) 22:30 La naiba, să poveștim! (prima ediţie din acest sezon) (12) (divertisment) 23:30 - Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 - Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 02:30 - Doamne de poveste (r) 03:30 La naiba să poveștim! (r) (12) (divertisment) 04:30 Poveștiri de noapte (reluare de joi, 3 februarie) (12) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Aș vrea eu 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Romania, te iubesc (reluare veche) 14:15 Film: Legenda Căutătorului, ep.19 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Admiratoarele din... ’60 17:00 Film: Sydney White și cei șapte tocilari 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Lunetistul 23:00 Film: Tentaţia seducţiei 3 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Film: Lunetistul (r) 03:00 Film: Tentaţia seducţiei 3 (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Sydney White și cei șapte tocilari (r) 12:00 Serial: Legenda Căutătorului (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Serviţi, vă rog (reluare veche) 15:00 Teleshopping 15:15 Serviţi, vă rog (continuare) 17:00 Film: Pumnul de fier 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Armă mortală 4 23:00 Film: Viaţa ca un pariu 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Film: Armă mortală 4 (r) 03:30 Film: Viaţa ca un pariu (r) 05:30 Romania, te iubesc (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

6.00 Documentar.

“Umbrele ocnei”.

6.55 Cinemateca universală. 7.10 Festivalul folcloric “De la lume adunate”. Selecţiuni. 8.30 Portrete în timp. Valeriu Gagiu, scenarist, regizor de film.

9.00 Film ân desen animat. “Sandocan”. 9.30 Dor. Program muzical.

10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Gheorghe Zamfir la Chișinău.

Spectacol muzical cu orchestra “Creator ART Iurie Borș”. 12.00 ȘTIRI. 12.15 Documentar. “Euromaxx”. 12.45, 3.00 Arsenie Botnaru la 60 de ani. Spectacol muzical. 14.15 Lumina adevărului. 15.00 ȘTIRI. 15.10 ARTelier. 15.45 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.15 Desene animate. 16.30 Festivalul violoniștilor “Filip Toderașcu 2010”.

Secţiunea maturi. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35 Erudit-cafe. 20.20 Respiro. Program muzical. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Handbal. Campionatul Republicii Moldova.

“USEFS” - “USM”. 22.50, 23.25 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia).

23.10 ȘTIRI. 0.40 Respiro. Program muzical. 1.00 Programul zilei.

Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Focus. Magazin TV. 2.30 Miracolul dansului. 4.30 Portrete în timp. 5.00 Ai noștri Tineri.

Victoria Nichitcenco. 5.40 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Vreme trece, vreme vine... Spectacol muzical-literar. 8.30 Casa mea. 9.00 Film în desen animat. “Sandocan”. 9.25 “Fantezii”. Spectacol pentru copii. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30 Abraziv. 12.00 NOVOSTI. 12.15 Focus. Magazin TV. 13.00 “Mai în glumă, mai în serios” cu Gheorghe Urschi. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30 Documentar. “Arts 21”. 15.00 ȘTIRI. 15.15 Cu noi la teatru. 15.45 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.15 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 17.55 Cinemateca universală. 18.10 La noi în sat. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Vedete la bis. 20.30 O carte pentru tine.

20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Fii tânăr! 22.30 Lupte libere și greco-romane. Campionatul Republicii Moldova. 23.10 ȘTIRI. 23.25 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 2.30 Abraziv.

3.00 Arsenie Botnaru la 60 de ani. Spectacol muzical. 4.30 Lucrări picturale. 4.45 Pro-percuţie. Program de muzică jazz.

5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 Комедия “Спеши строить дом” 7.15 Вера Глаголева, Родион Нахапетов в фильме “Прости нас, первая любовь” 8.20 “Dimineaţa pe Prime” 9.20 “Умницы и умники” 10.00 Новости 10.10 “Смак” 10.45 Премьера. “Вкус жизни” 12.00 Новости 12.10 Среда обитания. “Ни рыба ни мясо” 13.05 “Моя родословная. Леонид Парфенов” 13.50 “Побег” 17.20 “Первая любовь” 18.15 Екатерина Гусева в фильме “Платки” 19.55 “Минута славы” 21.00 “Время” 21.15 “Минута славы”. Продолжение 22.00 “Прожекторперисхилтон” 22.35 “Детектор лжи” 23.35 Джонни Депп, Вайнона Райдер в фильме Тима Бартона “Эдвард-Руки-ножницы” 1.20 Олег Фомин, Ирина Розанова в боевике “Убить лицедея” 2.35 Игорь Кваша, Анастасия Вертинская в фильме “Преждевременный человек” 4.15 Сериал “Жизнь на Марсе” 5.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40 Дмитрий Щербина, Николай Олялин в детективе “Бег от смерти” 8.05 “Dimineaţa pe Prime” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.10 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости 12.10 “Ванга. Мир видимый и невидимый” 13.10 “КВН. 50 виртуальных игр” 14.00 “Мужские удовольствия” 14.55 Евгений Миронов, Николай Фоменко в многосерийном фильме “Апостол” 18.05 Премьера. “Ролан Быков. “Я вас, дураков, не брошу...”

18.55 Премьера. Светлана Крючкова, Алексей Петренко, Мария Шукшина в фильме “Похороните меня за плинтусом” 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Большая разница” 23.00 Премьера. “Шоу ни бе ни ме нехило” 23.30 “Познер” 0.25 Джулия Робертс, Сьюзан Сэрэндон в фильме “Мачеха” 2.25 Анатолий Кузнецов в комедии “Гость с Кубани” 3.35 Сериал “Жизнь на Марсе”

7:00 Ferma ecologică. (Der Bauer und Das Liebe Vien - Austria, 2009 ) 8:00 Semne 8:30 Arca lui Noe. Prezintă Dan Helciug 9:00 Bebe magia Prezintă Camelia Csiki 9:30 Serial Hannah Montana(HANNAH MONTANA-SUA, 2006)Sez.II. Episodul 11 10:00 Desene animate Clubul Disney (SUA) 2 episoade 10:55 România turistică Bisericile pictate ale Bucovinei . Partea a treia (ultima) 11:35 Iubiri dincolo de ecran (RED CARPET ROMANCE, SUA, 2009)Episoadele 11,12 12:00 Vizor monden cu Liviu și Ela (Reluare) din 4 februarie 12:30 Pro patria. 13:00 Fără frontiere. Moderator Luca Niculescu 14:00 Telejurnal Sport (criptat)Meteo 14:20 Călător pe viaţă 14:45 Circ internaţional 15:15 Ne vedem la TVR 16:40 O dată’n viaţă. Prima parte (Reluare) 17:40 O dată’n viaţă. Partea a doua (Reluare) 18:40 Teleenciclopedia Albrecht Dürer Poveștile dansurilor Catedrala din Wells Leoparzii zăpezilor 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 Tema zilei Meteo 21:10 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) 22:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) 23:20 Campania Ovidiu Rom 23:30 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă 0:30 Filme șoc Confesiunea unui anonim (MAN WHO WASN’T THERE- SUA, 2001) 2:20 Ferma ecologică (Der Bauer und Das Liebe Vien - Austria, 2009 ) (Reluare) 3:15 Telejurnal (Reluare) 3:50 Tema zilei Meteo (Reluare) 4:10 România turistică Bisericile pictate ale Bucovinei (Reluare) .Partea a treia 4:45 Iubiri dincolo de ecran (RED CARPET ROMANCE, SUA, 2009)Episodul 11 (Reluare) 4:55 Viaţa satului (Reluare) din 30 ianuarie 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LA HAUTE ROUTE CHAMONIX-ZERMATT / Documentaire Episode 5/5 : L’ivresse des cimes 6:35 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 TTC TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH 10:05 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 À TABLE ! 13:30 36,9° 13:55 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:20 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO / Documentaire Expédition au Spitzberg 16:00 ADN, ACCELERATEUR DE NEURONES 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 ARTE REPORTAGE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 CINÉMAS, LE MAGAZINE 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:05 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GEO / Documentaire Le secret des montres suisses

7:10 Universul credinţei . 9:00 Ca la carte. (Reluare) 10:00 Desene animate Clubul Disney (SUA) 2 episoade 10:55 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 1 episod 11:00 Europa mea. (Reluare) ediţie veche 11:30 Viaţa satului Prezintă George Robu 13:00 Ultima ediţie. Moderator Ramona Avramescu 14:00 Telejurnal Sport (criptat)Meteo 14:20 Vedeta familiei Prezintă Mihai Răzuș 15:20 Tezaur folcloric 16:00 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment . Prima parte 17:00 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment. Partea a doua 18:00 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu 19:00 Lozul cel mare. Prezintă Liza Sabău și Leonard Miron 19:40 Sport 20:00 Telejurnal Omologarea tragerilor Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 Tema zilei Meteo 21:10 Film Fără onoare (THE FOUR FEATHERS- SUA, 2002) 23:25 Întâlnirile JTI. 0:25 O carte pe săptămână. 0:30 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) (Reluare) 1:40 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (Reluare) 2:40 Ca la carte (Reluare) 3:30 Telejurnal (Reluare) 4:05 Tema zilei Meteo (Reluare) 4:25 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 1 episod (Reluare) 4:35 Universul credinţei (Reluare) 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 360° - GEO / Documentaire La brousse en vélo-taxi 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VERITE? 7:55 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH 10:05 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 12:00 LE CODE CHASTENAY 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH 13:05 RIDING ZONE 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 LA PETITE VIE / Fiction Le Zèbre 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH 19:10 INTERNATIONALES 20:00 ARTISANS DU CHANGEMENT / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Ces voyageurs qui changent le monde 21:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 TOTO LE HEROS / Cinéma 23:35 LE PÈRE DE MON PÈRE NE S’APPELAIT PAS JIMMY CONNORS / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LES MAGRITTE DU CINÉMA 2:55 KIOSQUE 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 MONTAUBAN-AGADEZ : LES ENFANTS DE L’AÏR / Documentaire

Publicăm gratuit anunţuri de mică publicitate. Puteţi trimite anunţurile dumneavoastră pe adresa electronică: publicitate@flux.md.

Telefoane de contact: 235091, 079707440.

Departamentul publicitate

ANUNŢ Prin prezenta se anunţă că în data de 16.02.2011, ora 11.00, în vederea îndeplinirii deciziilor emise de executorul judecătoresc, va avea loc licitaţia publică privind vânzarea automobilului Toyota Yaris, număr de înmatriculare CR AO 140, anul de fabricaţie 1999, care îi aparţine cu drept de proprietate debitorului SRL „Alfaspirit”.

Preţul iniţial de vânzare a bunului licitat constituie 48 275,83 lei sau 2 960 euro. Doritorii de a participa la licitaţie prezintă următoarele documente:

1. Cererea de participare la licitaţie, cu indicarea preţului propus pentru bunul scos la licitaţie; 2. Copia documentului de plată care confirmă depunerea acontului de 5% din valoarea bunului și a taxei de participare, pe contul executorului judecătoresc, cont bancar 225141950, cod fiscal 43267010, codul băncii MOLDMD2X319, deservit de BC „Moldincombank” SA filiala Onest Chișinău și documentul de identitate înregistrat; 3. Declaraţia despre lipsa interdicţiilor de participare la licitaţie, conform art. 131 al Codului de Executare.

Primirea cererilor de participare la licitaţie și a documentelor se încheie cu o zi înaintea datei licitaţiei. Înregistrarea participanţilor la licitaţie și eliberarea biletelor de participare vor avea loc în ziua desfășurării licitaţiei, între orele 10.00 și 10.50. Participanţii care vor întârzia, nu vor fi admiși la licitaţie.

Licitaţia va avea loc la sediul executorului judecătoresc Evelina Marianciuc din strada Bucuriei nr. 12 a, birou 108, municipiul Chișinău.

Telefoane de contact ale executorului judecătoresc: tel 75 04 81, 0690384890.

CMYK

12

28 IANUARIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

EUROVISION, ETAPA NAŢIONALĂ

33 de concurenţi se pot pregăti deja să încerce şi la anul care vine Numărul doritorilor de a se face cunoscuţi prin intermediul concursului Eurovision a crescut simţitor de la ediţie la ediţie în Republica Moldova. Participarea în concurs și, mai cu seamă, evoluarea în cadrul showurilor televizate, a fost o rampă de lansare pentru mai mulţi interpreţi sau doritori de a nimeri pe piaţa muzicală.

Preselecţia din acest an n-a fost o excepţie.

93 de trupe și interpreţi moldoveni și-au anunţat dorinţa de a participa la etapa naţională Eurovision de anul acesta. Sâmbătă, 22 ianuarie, 33 dintre ei au părăsit cursa. În consecinţă, juriul a selectat 60 de piese pentru runda a doua a Selecției Naţionale Eurovision 2011.

Prima etapă, jurizarea materialului audio, a avut loc în lipsa interpreţilor. Piesele au fost alese de un juriu format din nouă persoane, selectate la recomandarea Grupului de lucru pentru pregătirea Eurovision 2011 de la TRM, în următoarea componență: Geta Burlacu, interpretă, reprezentanta Republicii Moldova la Eurovision 2009, Aura, interpretă, producătoarea concursului “Șlagărul anului”, Anatol Chiriac, compozitor, Victoria Melnic, rector Academia de Arte, Andrei Sava, compozitor, Liviu Știrbu, compozitor, Sorina Ștefârţă, reprezentantă a mass-media, Valentin Beleaev, președintele Uniunii Compozitorilor, Silvia Cărăuș, critic muzical, reprezentant al Companiei “Teleradio-Moldova”.

Cea de-a doua etapă a Selecţiei Naţionale va avea loc pe data de 29 ianuarie. În Finala Naţională, care va avea loc pe data de 26 februarie, vor participa 25 de interpreţi și/sau formaţii.

E de remarcat faptul că și în acest an, la etapa naţională Eurovision participă tineri și formaţii de care publicul află pentru prima dată. Alţi interpreţi, trupe, compozitori nu ratează nici o șansă de a se face remarcaţi în cadrul acestui concurs. E și cazul lui Alex Brașoveanu, care anul acesta semnează muzică și aranjamente muzicale pentru cinci concurenţi de la Fabrica de Staruri (toţi admiși la etapa din 29 ianuarie): Dyma, Ionel Istrati, Danu Boian, Elena Condurache și Sergiu Căruntu.

De asemenea, Alex a făcut aranjamentele pentru piesele lui Pasha Parfeni și Mariana Mihăilă.

Numele lui Alex Brașoveanu a devenit cunoscut în 2007. Autorul piesei „Fight”, cu care Natalia Barbu s-a clasat pe locul 10 la Eurovision 2007 în Finlanda, a devenit cel mai tânăr compozitor la concursul internaţional din acel an și, ulterior, cel mai scump compozitor din Republica Moldova. Brașoveanu are 23 de ani.

Zdob și Zdub, Natalia Barbu, Karizma, Pasha Parfeni, Cristina Croitor și Boris Covali și, evident, Millenium, campioana naţională la contestaţii – sunt numele din concurs pe care se pune cea mai mare miză la ediţia naţională 2011. S-ar putea ca și în acest an Alex să aibă o piesă în concurs la Festivalul Muzical care își propune să lanseze o piesă pentru Europa. Juriul și telespectatorii vor fi cei care vor decide cine ne va reprezenta în luna mai la acest concurs. Până atunci însă, la Chișinău, se va desfășura Finala Naţională, care va avea loc pe 26 februarie. Câștigătorul va fi desemnat în baza unei decizii

a juriului și a televotingului. Semifinalele „Eurovision 2011” vor avea loc în Germania, pe 10 și 12 mai, iar Marea Finală - pe 14 mai. Republica Moldova va evolua în semifinală, la Dusseldorf, împreună cu România, pe data de 12 mai. Ţara noastră participă pentru a șaptea oară consecutiv la Eurovision Song Contest.

Iar noi nu avem cum să ratăm subiectul, pentru că este unul de interes general, așa că urmăriţi-ne în continuare, vă vom ţine la curent cu toate amănuntele legate de acest eveniment.

L. P., FLUX

A VENIT BARZA!

Penelope Cruz a născut un băieţel Cel mai îndrăgit cuplu de actori spanioli, care au cunoscut celebritatea și la Hollywood: Penelope Cruz și Javier Bardem, au devenit părinţi sâmbătă, 22 ianuarie, dar presa a aflat despre asta abia pe 25 ianuarie.

Zvonurile despre sarcina actriţei circulau încă de la căsătoria secretă a acesteia cu Javier Bardem, celebrată în luna iulie 2010. În septembrie, agentul de presă al actriţei spaniole a pus capăt speculaţiilor, anunţând că aceasta este însărcinată în patru luni și jumătate.

Primul copil al actorilor spanioli Penelope Cruz, câștigătoarea unui premiu Oscar, și Javier Bardem este un băieţel.

“Primul lor copil s-a născut la clinica Cedars Sinai din Los Angeles, unde cuplul

Dan Bălan vrea să şteargă de pe YouTube „episodul Hramul Chişinăului” Dan Bălan vrea să șteargă orice amintire legată de scandalul de Hramul Orașului și a decis să închidă subiectul definitiv prin nimicirea înregistrărilor din timpul concertului.

De acest lucru se poate convinge oricine care încearcă să acceseze imagini video postate pe YouTube după concertul de la 14 octombrie 2010. ”Materialele au fost dezactivate ca urmate a unei notificări din partea lui Dan Bălan, care susține că acest material este o încălcare”. Acesta este mesajul care apare în locul imaginilor video de la concert (http://www.youtube.com/ watch?v=XJXrjFsMSVc).

Vă reamintim că în urma show-ului de pe 14 octombrie 2010, eveniment intens mediatizat de autorităţile publice locale înainte de Ziua Orașului, Dan Bălan a fost învinuit că ar fi urcat beat pe scenă.

Enrique Iglesias va deveni tată în curând Cântăreţul Enrique Iglesias și iubita sa, fosta tenismenă Anna Kournikova, vor deveni părinţi peste câteva luni. Potrivit “X17online.com”, cei doi îndrăgostiţi le-ar fi spus unor prieteni din Miami că vor avea un copil. Reprezentanţii de presă ai celor două vedete au refuzat să comenteze aceste zvonuri.

Enrique Iglesias, în vârstă de 35 de ani, și Anna Kournikova, în vârstă de 30 de ani, au o relaţie din anul 2001.

a dorit să-i fie respectată intimitatea cât se poate de mult”, se afirmă pe site-ul cotidianului „El Pais”.

Pentru Javier, nașterea copilului a venit odată cu nominalizarea la Oscar, la categoria cel mai bun actor, pentru rolul lui din drama spaniolă „Biutiful”.

Cei doi actori sunt prieteni buni de 12 ani, însă au devenit iubiţi după ce au lucrat împreună, în 2007, la „Vicky Cristina Barcelona”. S-au căsătorit în Bahamas în 2010.

28 ianuarie - 4 februarie Berbec

O perioadă intensă, cu emoţii puternice, provenite din mai multe surse, inclusiv în legătură cu deciziile cuiva din familia partenerului sau cu evenimentele legate de o astfel de persoană.

Taur

CELE MAI REUŞITE, DAR ŞI MAI PROASTE REALIZĂRI CINEMATOGRAFICE

Oscar şi Zmeura Globe și Critics Choice Awards, este cotată cu mari șanse și la câștigarea premiului Oscar.

Decernarea premiilor Oscar se va desfășura pe 27 februarie, în Los Angeles.

Reversul medaliei

“Oscar și Zmeura” ar putea fi titlul unei producţii cinematografice, dar nu și acum, când ne-am propus să vă anunţăm despre nominalizările pentru cele mai reușite producţii cinematografice – Premiile Academiei Americane de Film, cunoscute drept premiile Oscar și Zmeura de Aur, care, potrivit organizatorilor, “dezonorează cu mândrie cele mai proaste realizări din industria cinematografică”.

Bucurie mare pentru producătorii peliculei “The King’s Speech”, filmul obţinând nu mai puţin de 12 nominalizări la ediţia din acest an a premiilor Oscar, inclusiv la categoria Cea mai bună peliculă, Cea mai bună regie și Cel mai bun actor în rolul principal.

Pelicula “Black Swan” a fost nominalizată la categoria cel mai bun film, iar Natalie Portamn este favorită în cursa premiului pentru Cea mai bună actriţă în rol principal. Javier Bardem a devenit primul actor nominalizat pentru rolul principal într-o interpretare integral în altă limbă decât engleza („Biutiful”), iar Christian Bale s-a ales cu o primă nominalizare la categoria Cel mai bun actor în rol secundar.

Pelicula “The Social Network”, care a câștigat până acum premiul pentru Cel mai bun film la Golden

Filmele “Ultimul războinic al aerului/ The Last Airbender” și “Saga Amurg: Eclipsa/ The Twilight Saga: Eclipse” au primit câte nouă nominalizări la premiile Zmeura de Aur, acordate celor mai proaste filme sau prestaţii actoricești, informează hollywoodreporter.com.

Cineastul M. Night Shyamalan, regizorul filmului “Ultimul războinic al aerului/ The Last Airbender”, a fost nominalizat la categoria “cel mai prost regizor”. Filmul său a mai fost nominalizat, printre altele, la categoriile “cel mai prost film al anului 2010”, “cel mai prost remake”, “cel mai prost scenariu” și “cel mai prost cuplu de pe ecran/ cea mai proastă distribuţie”. Filmul “The Last Airbender” va concura și la o nouă secţiune, inclusă de organizatori începând de acest an, denumită “cea mai proastă utilizare a tehnologiei 3D”.

“Saga Amurg: Eclipsa”, cel mai recent film din celebra franciză cu vampiri, reprezintă un concurent puternic pentru “The Last Airbender”, fiecare dintre actorii principali din distribuţie - Robert Pattinson,

Taylor Lautner și Kristen Stewart fiind nominalizat la categoria “cel mai prost actor”. Întreaga distribuţie a filmului a fost nominalizată la categoria “cel mai prost cuplu de pe ecran/ cea mai proastă distribuţie”, iar filmul în sine va concura la categoria “cel mai prost film al anului 2010”.

Celelalte trei pelicule care vor concura la categoria “cel mai prost film al anului 2010” sunt lungmetrajele “Vampires Suck”, “Totul despre sex 2/ Sex and the City 2” și “Recompensă cu bucluc/ The Bounty Hunter”.

La categoria “cel mai prost regizor al anului” vor concura Jason Friedberg și Aaron Seltzer (“Vampires Suck”), Michael Patrick King (“Totul despre sex 2”), M. Night Shyamalan (“Ultimul războinic al aerului”), David Slade (“Saga Amurg: Eclipsa”) și Sylvester Stallone (“Eroi de sacrificiu/ The Expendables”).

La categoria “cel mai prost actor al anului 2010” au fost nominalizaţi Jack Black (“Călătoriile lui Gulliver/ Gulliver’s Travels), Gerard Butler (Recompensă cu bucluc/ The Bounty Hunter”), Ashton Kutcher (“Un cuplu mortal/ Killers” și “Ziua îndrăgostiţilor/ Valentine’s Day”), Taylor Lautner (“Saga Amurg: Eclipsa”) și Robert Pattinson (“Amintește-ţi de mine/ Remember Me” și “Saga Amurg: Eclipsa”).

Actriţele Jennifer Aniston (“Re-

Se poate rupe un contract sau o înţelegere cu unul dintre șefi. Atenţie la deciziile pe care le luaţi numai din dorinţa de a plăti cuiva pentru un rău pe care vi l-a făcut!

Gemeni Este o săptămână periculoasă pentru cei care au deja divergenţe la locul de muncă.

Potenţialul de conflict e mare și cu persoanele aflate în străinătate.

Rac E posibil să se contureze un conflict în familia partenerului ori în relaţia cu cei dragi vouă. Mare atenţie la activităţile fizice impuse de profesie sau făcute doar din plăcere!

Leu Perioada se anunţă tensionată în familie și în contactul cu partenerii de afaceri sau cu persoana dragă. Riscul este legat de un exces de autoritate, care poate porni de la voi sau de la un alt apropiat.

compensă cu bucluc/ The Bounty Hunter” și “Schimbul/ The Switch”), Mylie Cyrus (“Ultimul cântec/ The Last Song”), Sarah Jessica Parker, Kim Cattrall, Kristin Davis și Cynthia Nixon (“Totul despre sex 2”), Megan Fox (“Jonah Hex”) și Kristen Stewart (“Saga Amurg: Eclipsa”) au fost nominalizate la categoria “cea mai proastă actriţă a anului 2010”.

Premiile Zmeura de Aur au fost create în 1980, de John Wilson, un cinefil împătimit.

Câștigătorii - deciși în urma voturilor celor 687 de membri ai Fundaţiei Zmeura de Aur - primesc un trofeu, care valorează câţiva dolari, format dintr-o zmeură aurie, pusă pe o peliculă de 8 mm ciopârţită.

Cea de-a 31-a gală a premiilor Zmeura de Aur (Razzie Awards) va avea loc la Barnsdall Gallery Theatre din Hollywood pe 26 februarie, cu o zi înainte de gala premiilor Oscar.

Fecioară E bine să evitaţi deplasările de orice fel, discuţiile pe un ton ridicat sau revendicările, chiar dacă sunt binemeritate cererile voastre. Riscaţi să ajungeţi la un conflict cu o rudă.

Balanţă S-ar putea să ieșiţi în pierdere dacă mergeţi acum la cumpărături, în ciuda faptului că apropiaţii vă sfătuiesc să nu faceţi acest lucru.

Scorpion Starea de încordare cu care vine această perioadă se poate observa de la începutul săptămânii viitoare. Cu cât o sesizaţi mai devreme, cu atât veţi lua măsuri pentru a nu pune paie pe foc.

Săgetător Ar fi mai indicat să nu plecaţi la drum acum, iar dacă nu se poate altfel, înarmaţi-vă cu multă răbdare și calm și încercaţi să vă propuneţi să vedeţi și partea bună a oamenilor pe care îi veţi întâlni.

Capricorn Recomandările pentru această săptămână sunt legate de cercul de prieteni. Ar fi bine, pentru echilibrul vostru, să nu daţi bani cu împrumut și să fiţi atenţi la tot ce este legat de finanţe.

Vărsător O perioadă neplăcută, mai ales pentru cei care nu au reușit să își construiască relaţii solide cu superiorii sau nu au putut. E posibil ca unii să vă bârfească pentru că vă invidiază.

Peşti Ceva din interiorul vostru vă îndeamnă să vă luaţi măsuri de protecţie împotriva agresiunilor din exterior, mai ales a acelora care vin din familie sau de la prieteni pretenţioși.

CMYK