Ziarul Flux, Ed. 24 (900)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 28 iunie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 28.06.2013

Sf. Pror. Amos; Fericiţii Augustin și Ieronim; Sf. Mc. Isihie din Durostorum (Harţi) Maxima zilei “La nimic nu ne decidem mai iute ca la despărțirile pe veci”.

Lawrence Sterne

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.3118 1 Dolar american ............. 12.5268 1 Leu românesc ................. 3.6601 1 Rublă rusească ............... 0.3808 Timpul probabil: 28.06.2013

29.06.2013

Noros, 17 29 0C

Noros, 17 27 0C

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 24 (901)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

Creditare defectuoasă şi indiferenţă din partea reprezentanţilor statului la Banca de Economii XXX

(citiţi pag. 7)

IN MEMORIAM

4

PAGINA

FiatLUX

Dumitru Matcovschi, obrazul unei epoci zbuciumate

Guvernanţii, opriţi de la Împărtăşanie

5

PAGINA

OPINII

Un sofism, în stilul demagogiei liberale

10

PAGINA

MAGAZIN

Tinerii promotori ai baticului în Republica Moldova

XXX

Dughin şi postmodernitatea sau schimbarea paradigmei ca operaţiune nevăzută pentru ochiul comun

(citiţi pag. 2)

Dezastru la BAC Rezultatele sesiunii de bacalaureat din acest an sunt cele mai slabe de la introducerea acestor examene în sistemul educaţional de la noi.

Potrivit informaţiei prezentate de ministerul de profil, aproape jumătate dintre absolvenţii instituţiilor de învăţământ liceal au luat note negative, urmând să susţină repetat examenele.

(Note de curs pentru Universitatea Populară)

În cadrul unei conferinţe de presă, ministrul Educaţiei, Maia Sandu, a informat că rata medie de promovare a examenelor de bacalaureat în acest an este de aproximativ 58 la sută. Circa 42% din absolvenți nu au susţinut BAC-ul.

Potrivit ministrului, cele mai bune rezultate au fost înregistrate la chimie, istorie, limba și literatura rusă. Conform datelor preliminare, media la sesiunea de bacalaureat din acest an este de 6,07. Circa 2000 de elevi au obţinut media de 8 și mai mult la examene. Doar 4 elevi au obţinut nota 10 pe linie. 212 absolvenţi au susţinut examenele pe 9 (1,3 la sută), 12% au fost apreciaţi cu note de 8, iar 45 la sută au obţinut nota 7.

Cea mai mică rată de promovabilitate a fost înregistrată la matematică (40 la sută au luat note negative), fizică, iar la literatura română promovabilitatea este sub 90 la sută la toate profilurile.

Maia Sandu a menţionat că examenele din acest an s-au desfășurat în condiții diferite față de anii precedenți, rezultatele fiind comparabile cu cele obţinute în alte state, la începutul implementării unor sisteme de prevenire a fraudei la BAC. Aceste

CMYK

rezultate, în opinia ministrului, demonstrează obiectivitatea și corectitudinea evaluării de la BAC 2013.

Examenele de bacalaureat s-au desfășurat în perioada 4-21 iunie 2013. Testele de bacalaureat au fost susţinute de peste 28 de mii de elevi. Absolvenţii care nu au luat note de promovare sau care au lipsit de la examene vor avea o a doua șansă, în cadrul sesiunii suplimentare, care se va desfășura în perioada 5-20 iulie.

Opoziţia comunistă și-a exprimat nemulţumirea în legătură cu rezultatele obţinute la sesiunea din acest an, sugerând că ministrul Maia Sandu ar trebui să-și prezinte demisia. În replică, ministrul a declarat că nu are pentru ce să-și dea demisia, opinând că responsabilitatea pentru acești copii, care au venit la școală la începutul anilor 2000, trebuie să și-o asume toţi.

FLUX

2

In memoriam 28 IUNIE 2013

Dumitru Matcovschi, obrazul unei epoci zbuciumate Bunul nostru prieten Dumitru Matcovschi s-a retras din lumea aceasta. El și-a început călătoria dincolo, lăsând în urmă o operă a unui liric de marcă, de o sensibilitate artistică cu totul aparte. Tot ce a făcut acest om de cultură, publicist și tribun izvora din străfundurile unui suflet cuprins de o dragoste, aidoma unei lave vulcanice, pentru Patria lui, singura iubire care îi dădea rost în lume.

Matcovschi este un destin împlinit. Și dacă astăzi îl plângem, iar durerea ţâșnea nestăvilit din inimile noastre răvășite, e pentru că ne va lipsi. El, de a cărui moarte ne era frică atât de mult în îndepărtatul an 1989, supravieţuitorul care, prin voia Celui de Sus, și-a amânat plecarea cu douăzeci și patru ani, lasă o dâră luminoasă pe cerul ţării, brăzdat de cuvântul lui de foc nestins. Se știe, poeţii trăiesc nu în durată, ci în intensitate. Combustia lor interioară este cea care ne dă energie, din clocotul sufletului lor zbuciumat se revarsă peste noi setea de absolut.

Creaţia lor captează în chip tainic inspiraţia dăruită de Dumnezeu aleșilor săi, chemaţi să-și împlinească vocaţia de slujitori ai frumosului.

Cei care l-au cinstit ca pe un om de onoare și un caracter de cremene atâta timp cât Matcovschi a fost printre noi, îi vor cinsti memoria și de acum încolo, învăţând de la el să-și trăiască viaţa cu rost și demnitate. Într-o lume copleșită de mediocrităţi culturale, de profitori și de lași, care i-au înveninat atât de mult viaţa, figura lui Matcovschi se înalţă maiestos, cu fruntea sprijinită de cer și cu picioarele împlântate adânc în solul Patriei, singulară, neîntinată de catastifele somităţilor de paie, înșiruite cu regularitate într-o foaie de tristă faimă, specializată în falsificarea ierarhiilor valorice de la noi.

Ca să ne mai alinăm cumva durerea nesfârșită, ce ne devastează sufletele, să ne amintim că un Mihai Eminescu, un Nicolae Labiș, un Serghei Esenin sau un Vladimir Vâsoţki și atâţia alţi poeţi de primă mărime s-au stins din viaţă la vârste mult mai tinere. Însă moartea lui Matcovschi ne îndurerează atât de profund pentru că a trăit aici și acum, printre noi și pentru noi. A fost bărbatul categoric și dur, care stigmatiza necruţător impostura și mârșăvia. Mereu incomod, de unii trecut sub tăcere, de alţii blamat, iar de alţii adulat cu viclenie, de teamă să nu cadă sub condeiul lui ca securea, ce tăia nemilos capete de lași cu vigoare voievodală.

Puhoiul de osanale, care curge acum șiroaie din gurile netrebnicilor dornici să-și tragă ceva notorietate pe seama transferului postum de autoritate, l-ar dezgusta profund pe Matcovschi. De fapt, îl dezgustă, fiindcă el e încă aici, ne vede și ne aude, doar că nu mai poate biciui ca până acum făţărnicia. În ultimii ani ne vedeam rar de tot. Ultima oară îl zărisem în sala Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”, cu ocazia unor nominalizări în topul celor mai populare personaje de prin părţile locului, organizate de un post TV. Însă poetul nu încăpuse printre VIP-uri. În acea seară, el nu a urcat în scenă, n-a fost scăldat de lumina reflectoarelor, n-a fost aplaudat, n-a primit flori. Îl observasem doar după încheierea acelui spectacol. Ne ridicaserăm deja ca să plecăm și abia atunci l-am văzut.

Era în picioare, în primele rânduri,

ce se întâmpla în societate. Tuna și fulgera când vedea o nouă ticăloșie, comisă de cei din fruntea ţării, de grafomanii cu pretenţii de scriitori sau de găinarii de presă. Ce puteam să-i spun? Îi dădeam dreptate, ne revoltam cum puteam, iar dialogurile noastre se ţineau lanţ, fiindcă prilejuri de nemulţumire în faţa nemerniciei din ce în ce mai lăţite peste spaţiul public apăreau cu duiumul.

La 28 mai m-a sunat din nou. Era agitat de neliniște și de durere. Niciodată până atunci vocea lui nu mă tulburase mai mult. Omul simţea cum i se scurge nemilos viaţa din trupul lui zdrobit în acel fatidic accident și măcinat de boli. L-am alinat cum am putut, l-am asigurat că sunt alături și că voi face tot ce pot pentru a-l ajuta. Ce puteam să fac? A doua zi de dimineaţă am scris

nicul reînvierii noastre sau Amintiri de acum un sfert de veac”. Sâmbătă am luat câteva exemplare de ziar și i-am format numărul de telefon.

Mi-a răspuns doamna Alexandrina, soţia poetului, cea care i-a fost ocrotitoare o viaţă de om. Am dat o fugă până la Botanica. În scară, la etajul nouă, lângă lift, mă aștepta doamna Alexandrina. I-am transmis cele câteva exemplare de ziar, i-am dorit sănătate poetului și m-am retras. Nu trecuse nicio oră. Apelul primit la telefonul mobil indica pe ecran numărul lui. Era el. Cu o voce sugrumată de emoţie, mi-a mulţumit, spunându-mi: „Dragă Iurie, mă bucur că nu PE L E R I N A J E

te-ai schimbat. Cum ai fost acum douăzeci de ani, așa ai și rămas alături”.

Atunci nu știam că vorbesc pentru ultima oară cu el.

Acum câteva săptămâni am decorat sala Universităţii Populare cu portretele unor mari personalităţi din cele mai diverse ţări și epoci, la care fac trimitere în cadrul cursurilor mele. Trei dintre acestea sunt de la noi: Dumitru Matcovschi, Valentin Mândâcanu și Ion Moraru, fostul deţinut politic, bătrânul meu prieten de la Mândâc. Dintre ei doar ultimul se învrednicește de mila Domnului să mai rămână printre noi. Tustrei sunt mentorii mei. Astăzi ei îi inspiră pe cei tineri să le urmeze pilda.

Aștept cu strângere de inimă procesiunea funerară. Acolo, pentru mine, primul dintre cei vii va fi Matcovschi. El va fi înconjurat de oamenii care l-au iubit sincer, dar și de atâţia morţi ambulanţi, atâtea lichele, atâtea suflete împietrite, care nici de această dată nu vor rata ocazia să pozeze solemn lângă trupul neînsufleţit al marelui dispărut.

Spectacolul continuă. Simulacrul e în toi. E vremea epigonilor: „Toate-s praf... Lumea-i cum este... și ca dânsa suntem noi.”

Dumnezeu să-l odihnească cu drepţii pe Dumitru Matcovschi, cel care a fost obrazul unei epoci zbuciumate.

Iurie ROŞCA 27 iunie 2013

PENTRU SUFLE T

CENTRUL de PELERINAJ

singur, un pic pierdut în viermuiala din jur. L-am salutat cu jenă și mi-am zis: „O, Doamne! Totuși cât de puţin îi preţuim pe cei mari dintre noi, atâta timp cât încă ne sunt alături”.

Frecventele noastre conversaţii telefonice erau iniţiate mai întotdeauna de către el. Stând în apartamentul lui de la porţile orașului, sus de tot, mai aproape de cer, el urmărea tot

Dumitru MATCOVSCHI:

Sunt poet de naţionalitate Sunt poet de naţionalitate. Nu m-am săturat de viaţă. Nu m-am săturat de oamenii mei dragi. Să port un nume, atât. Să am poziţie, atât.

Om de paie să nu fiu, om de ceară să nu fiu. Să nu rămână după mine urme viclene. Măcar un prieten când nu voi mai fi să spună: „A murit de mult suflet”. E puţin? Totuși, mă bucur omenește.

Basarabia este patria mea. N-am plecat la Moscova atunci, nu voi pleca la București azi. Om să mă știu între oameni. Să fac ceva pentru ei, să-i ajut, să mă ajute, să-i apăr, să mă apere, să-i cred, să mă creadă, să fim una, să ne ducem povara la mărgioară, moldoveni la Nistru și români la Prut.

Fragment dintr-un interviu acordat pentru FLUX, în noiembrie 2009

un articol despre el. Nu era primul.

Acum chiar mă gândesc să adun ce am scris peste ani despre marele meu prieten într-o broșură, care s-ar putea numi „În apărarea și în memoria lui Dumitru Matcovschi”.

Am scris acel text ca măcar cumva să-i mai ușurez suferinţa. Iar vineri, 31 mai, l-am publicat în „FLUX”. L-am intitulat „Dumitru Matcovschi - crai-

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

Republica MOLDOVA

Pelerinaj la Mćnćstirile: Hagimus ûi Noul NeamŖ-ChiŖcani / Biserica „Adormirii Maicii Domnului” din Cćuûeni / Casa-muzeu „Alexei Mateevici” din Zaim 7 iulie 2013 (1 zile) Grup: 7/16 pers. PreŖul: 160/140 lei/pers. Plecarea: Duminicć, 7 iulie, ora 7. Sosirea: ora 19.

ȱRUSIA:

R U S I A ûi U C R A I N A

Inelul de Aur/Mćnćstirele Diveevo ûi Optina - pe urmele Sf.Serafim de Sarov UCRAINA: Lavra Pecersk din Kiev/Lavra Cernigov 13 – 21 iulie 2013 (9 zile / 10 nopŖi)

Grup: 7/16 pers. PreŖul: 5000 lei/pers. Plecarea: Vineri, 12 iulie, ora 19. Sosirea: Duminicć, 22 iulie, ora 7.

Traseu: Chiûinću, Kiev, Pustia Glinsk, Optina, Moskova, Serghiev Posad, Alexandrov, Pereslavli-Zalesskii, Rostov, Iaroslavli, Kostroma, Ivanovo, Suzdali, Vladimir, Diveevo, Murom, Kolomna, Tula, Cernigov, Kiev, Chiûinću. ȱPe

M U N T E N I A, O L T E N I A, B A N A T ûi A R D E A L

urmele înaintaûilor: Zamolxe, Matei Basarab, Const. Brâncoveanu, Arsenie Boca Sarmizegetusa Regia – capitala Daciei 20 – 23 iulie 2013 (4 zile / 4 nopŖi)

Grup: 7/16 pers. PreŖul: 145 eur/pers. Plecare: Vineri, 19 iulie, ora 19. Sosirea: Miercuri, 24 iulie, ora 6.

Mćnćstiri: Viforâta, Dealu, Stelea, Iezer, Govora, Surpatele, Pahomie, Dintr-un Lemn, Hurez, BistriŖa, Arnota, Polovragi, Tismana, Viûina, Lainici, Locurele, Poiana Schimnicului, Prislop. Biserica Densuû. Sarmizegetusa Regia - capitala Daciei, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Castelul Corvinilor. Târgu Jiu: Catedrala, lucrćrile lui Constantin Brâncuûi: Coloana Infinitului, Poarta Sćrutului ûi Masa Tćcerii. Peûtere: Sf.Antonie de la Iezer, Sf.Grigorie Decapolitul, Polovraci, Sf.Ioan de la Prislop. Oraûe: Târgoviûte, Târgu Jiu, Hunedoara, Orćûtie. ȱAcasć

MARAMUREú

la voievodul Bogdan I: întemeietorul ŕćrii Moldova / Hramul mćn.Dragomireûti 20 – 22 iulie 2013 (3 zile / 4 nopŖi)

Grup: 7/16 pers. PreŖul: 110 eur/pers. Plecare: Vineri, 19 iulie, ora 19. Sosirea: Miercuri, 24 iulie, ora 6.

Mćnćstiri: Prislop, Borûa, Moisei, Dragomireûti, Bârsana, SćpânŖa-Peri, Piatra Fântânele, Dorna-Arini. Biserica Borûa, Bogdan Vodć. Pasul Prislop, Cascada Cailor, Muzeul: Memorialul Victimilor Comunismului ûi al RezistenŖei de la închisoarea Sighet. Cimitirul Vesel din SćpânŖa. Oraûe: Sighetu MarmaŖiei, Vatra Dornei.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

Important 28 IUNIE 2013

3

FLUX

Autonomia găgăuză vrea independenţă O listă cu cinci mii de semnături în favoarea organizării unui referendum privind independenţa Unităţii Teritorial-Administrative Găgăuzia faţă de Republica Moldova a fost transmisă Adunării Populare a autonomiei, aceasta urmând să ia o decizie privind iniţierea plebiscitului. Deputatul de la Comrat, Ivan Burgundji, a confirmat informaţia pentru un post de televiziune, precizând că semnăturile au fost colectate din peste 25 de localităţi, ceea ce, în opinia lui, face posibilă organizarea referendumului.

Pe de altă parte, președintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, afirmă că semnăturile nu au fost colectate cu respectarea procedurilor legale, precizând că grupul de iniţiativă nu s-a înregistrat la CEC, așa cum prevede legea.

Autorităţile, dar și unii analiști, au atenţionat că subiectul trebuie tratat cu prudenţă, pentru a nu incita spiritele, considerând că aceste „zvonuri” sunt, de fapt, niște provocări menite să destabilizeze situaţia.

Vicepreședintele Parlamentului, Andrian Candu, vede o legătură directă între mișcările care se produc în Transnistria, iar acum și în Găgăuzia, și „unele puncte ireversibile

legate de apropierea de UE”. Candu presupune că cineva ar încerca să pună presiune pe autorităţile Republicii Moldova. În opinia vicespicherului, nu se pune problema independenţei autonomiei, ci este vorba despre discutarea subiectului privind împuternicirile oferite acesteia prin lege. „Așteptăm să vedem care vor fi propunerile, totul trebuie să fie făcut în limitele Constituţiei și în limitele tratamentului special în privinţa Găgăuziei și a statutului Găgăuziei”, a precizat Candu.

Indirect, aceste afirmaţii au fost confirmate și de unii oficiali din Găgăuzia, care au dat de înţeles că

populaţia de acolo ar fi nemulţumită de modul în care sunt respectate prevederile legii cu privire la statutul juridic al autonomiei. Astfel, Ivan Burgundji a precizat că nu vede niciun fel de separatism în situaţia dată. ”Cerem ca autorităţile ţării să respecte propriile legi, care au fost adoptate”, a specificat deputatul Adunării Populare.

Premierul Iurie Leancă crede că respectiva inițiativă nu reflectă voinţa cetățenilor din autonomie, ci este expresia unor scopuri politice obscure promovate de un grup restrâns de persoane: „Eu bănuiesc că este iniţiativa unui grup mai mic, care are anumite scopuri politice obscure și că nu are nimic în comun nici cu voinţa, nici cu doleanţele majorităţii cetăţenilor Republicii Moldova, inclusiv ale celor care locuiesc în autonomia găgăuză”. Șeful statului Nicolae Timofti a calificat acțiunile din Găgăuzia drept provocări artificiale și încercări de destabilizare a situației din ţară: “Apreciez aceste acțiuni, dacă chiar au avut loc, ca o verigă privind destabilizarea situației din Republica Moldova. Autonomia de care dispu-

ne azi Găgăuzia este suficientă pentru a-și apăra toate drepturile, toate aceste declarații numai contribuie la destabilizarea situației, ceea ce își doresc dușmanii cursului european”.

Președintele Timofti a făcut un apel public la calm și la respectarea legilor, menţionând că găgăuzii sunt „parte componentă a poporului Republicii Moldova”: „Am trăit sute de ani împreună. Consider că sunt niște

provocări întreprinse artificial, iar temei pentru astfel de acţiuni nu există. Sunt forţe care nu doresc ca Republica Moldova să se integreze în Uniunea Europeană”.

Autonomia regiunii UTA Găgăuzia a fost aprobată de Legislativ în anul 1994, ca unitate teritorială autonomă, cu statut special, în cadrul Republicii Moldova, fiind garantată de Constituţie.

FLUX

De ce găgăuzii nu pot fi separatiști: câteva confuzii periculoase Marţi seara, o televiziune de știri a difuzat informația conform căreia un grup de cetăţeni din autonomia găgăuză a adunat 5000 de semnături necesare pentru iniţierea unui referendum privind „desprinderea de Moldova”. Pe parcursul zilei de miercuri, în unele buletine de știri, reprezentanți ai grupului de inițiativă au explicat că ei acordă un an autorităților moldovenești pentru ca să îndeplinească prevederile Legii cu privire la statutul UTA Gagauz Yeri, adoptată la 23 decembrie 1994 de Parlamentul RM. În sfârșit, dar nu în ultimul rând, cei 5000 de semnatari se pronunță pentru integrarea RM în Uniunea Vamală.

Dincolo de speculațiile conform cărora acțiunea a fost pusă la cale de forțe politice din țară care pledează pentru integrarea RM în Uniunea Vamală sau de forțe din exterior (din Uniunea Vamală), cred că mass-media ar trebui să încerce să dea un răspuns cât se poate de fondat la întrebarea: de ce un grup din autonomia găgăuză a putut lua în considerare posibilitatea deposedării teritoriului moldovenesc de o zonă din Bugeac (sudul RM), unde conviețuiește minoritatea găgăuză?

Câteva elemente trebuie punctate. Cei care au vizitat autonomia găgăuză au observat că la intrarea în Comrat, la marginea șoselei, este scris pe un panou: „Comrat – capitala Găgăuziei (Gagauz Yeri)”. Ne putem întreba despre ce fel de capitală poate fi vorba în cazul centrului unei unităţi teritoriale a Republicii Moldova, când, conform art. 14 din Constituţia RM, singura capitală este la Chișinău?

Unii (dacă nu majoritatea) dintre deputații agrarieni care au votat Legea din 1994 privind instituirea Unității Teritorial-Administrative, nu au știut ce înseamnă „Gagauz Yeri”. „Gagauz Yeri” înseamnă „Pământ găgăuzesc”. Doresc să menţionez pentru cei care nu cunosc că denumirea ţării noastre, încă în primele cronici moldovenești, scrise în limba slavă veche, era: „Moldavskaia zemlea” („PĂMÂNT MOLDOVENESC”). În mod normal, teritoriul pe care se află UTA respectivă este PĂMÂNT MOLDOVENESC. Cu toate acestea, în mass-media de la Comrat adesea se vorbește despre „situația din Moldova” și despre „cea din Găgăuzia” (de exemplu, „practica (privind reflectarea campaniei electorale) din Moldova și din Găgăuzia”), ca și cum teritoriul de acolo ar fi altceva, nu ar fi tot „din Moldova”.

Consider că s-a ajuns la aceasta din cauza legii votate în 1994 de agrarieni. Dar și din motivul că după 2001, când majoritatea în Parlament a revenit comuniștilor, ei au introdus (în 2003) în Constituţia Republicii Moldova noţiunea de „Găgăuzia” (art. 110, 111), sinonimă, după cum vedem, cu cea de „Gagauz Yeri”. Este paradoxal, de altfel, că teritoriul ţării noastre, pe care nu îl controlează autorităţile de la Chișinău, se numește „republică MOLDOVENEASCĂ nistreană”, în timp ce zona autonomă din sud, aflată sub jurisdicția Chișinăului, se numește „pământ găgăuzesc”.

Republica Moldova este o țară a mai multor paradoxuri. Printre ele îl avem și pe cel din art. 111, alineatul 4, al Constituției RM, în care comuniștii au introdus (la 25.07.2003) următorul amendament: „Pământul, subsolul, apele, regnul vegetal și cel animal, alte resurse naturale aflate pe teritoriul unității autonome Găgăuzia sunt proprietate a poporului Republicii Moldova (...)”. E clar că pământul nu se poate afla pe teritoriul unității autonome, ci unitatea autonomă respectivă se află pe teritoriul/pământul Republicii Moldova și acel pământ este proprietate a poporului Republicii Moldova.

Din cauza confuziilor introduse în uz de agrarieni și de comuniști avem acum o situație în care cetățenii de etnie găgăuză ai Republicii Moldova, dintr-o unitate teritorială autonomă, cred că au un teritoriu și au o capitală. De aceea, acum autorităților moldovenești le-ar fi mai greu să le explice unor grupuri radicale din autonomia găgăuză că legea agrariană și amendamentul constituțional comunist s-au datorat fie incompetenței, fie trădării, că desprinderea teritoriului UTA „Gagauz Yeri”/ „Găgăuzia” din trupul țării este inadmisibilă; că, de fapt, Republica Moldova este, în integritatea sa, PĂMÂNT MOLDOVENESC, unde conviețuiesc mai multe minorități etnice, dar care nu pot avea niciun fel de drept la secesiune sau separare. Pe pământul moldovenesc nu poate fi pământ bulgar, ucrainean, rus ș.a.

Acum câțiva ani, autoritățile americane au hotărât să se implice în soluționarea problemei turcilor meskhetini din Federația Rusă. Ei sunt originari din Georgia, în perioada Războiului al II Mondial au fost deportați în Asia Mijlocie. În timpul perestroikăi gorbacioviste au vrut să revină în Georgia, dar autoritățile de la Tbilisi s-au opus. După ce au stat mai mulți ani în ținutul Krasnodar, unde populația locală era nemulțumită de prezența lor, autoritățile americane le-au oferit dreptul de a se stabili în SUA. Dacă turcii meskhetini, aflați în SUA, vor dori – acum sau peste 200 de ani – să proclame republica lor pe teritoriul SUA și să se desprindă, nimeni nu îi va numi în SUA „separatiști”, așa cum mass-media

moldovenească îi numește copios pe unii dintre găgăuzii din Republica Moldova, ai căror strămoși au venit în sudul Basarabiei pentru a se salva de vitregiile războiului din patria lor istorică – Bulgaria. Pot fi numiți separatiști reprezentanții unui grup etnic care se află pe teritoriul său istoric, pe care s-au format ca etnie, și care vor să se desprindă dintr-un stat pentru a și-l forma pe al său.

Găgăuzii pot să convieţuiască într-o unitate administrativă autonomă pe teritoriul Republicii Moldova, dacă aceasta le face viața mai confortabilă. Dar câteva chestiuni trebuie clarificate: denumirea acestei unități administrative autonome ar trebui să fie pur și simplu: „Autonomia găgăuză de pe teritoriul Republicii Moldova”. Niciun fel de „pământ găgăuzesc” și niciun fel de capitală. Legea din 1994 și Constituția trebuie amendate, aduse în conformitate cu o viziune asupra statului Republica Moldova (pe care, din păcate, autoritățile moldovenești nu o au și pentru a cărei obținere nu apelează la comunitatea științifică). Aceste explicări din partea autorităților moldovenești ar fi importante pentru felul în care se formează și se va forma conștiinţa tinerei generaţii a cetățenilor moldoveni de etnie găgăuză, pentru consolidarea și păstrarea acestui pământ care, vorba dramaturgului Barbu Delavrancea – pusă în seama lui Ștefan cel Mare și Sfânt – „nu este al nostru, ci al urmașilor urmașilor noștri”. Dar autoritățile moldovenești nu au asemenea preocupări, o asemenea înțelegere, de aceea grupuri radicale – în autonomia găgăuză – fac ce vor și ceea pentru ce nu au niciun drept. Cu autorități incompetente și lipsite de viziune, lucruri triste se pot întâmpla în Țara Moldovei (pe Pământul Moldovenesc)…

Aurelian LAVRIC Sursa: moldova.org

FLUX

4

FiatLUX 28 IUNIE 2013

Guvernanţii, opriţi de la Împărtăşanie Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova, care s-a întrunit în ședinţă pe 20 iunie 2013, în incinta Palatului Mitropoliei Moldovei, i-a lipsit pe guvernanţi „de accesul la Sfânta Taină a Împărtășaniei”, ca mai apoi, în funcţie de pocăinţă, să fie primiţi sau respinși definitiv, de la oricare slujire bisericească. Sinodul BOM a luat această decizie ca urmare a faptului că autorităţile au refuzat să revizuiască Legea privind egalitatea de șanse, prin care sunt promovate practicile homosexuale în Republica Moldova. Sinodul declară că, dacă guvernanţii „nu se vor pocăi”, atunci ar putea fi excomunicaţi, în general, din Biserică.

Prezentăm mai jos textul Declaraţiei Sinodului BOM, preluat de pe site-ul oficial al Mitropoliei Moldovei mitropolia.md.

Declaraţia Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova către conducerea de vârf a Ţării şi binecredinciosul popor al Moldovei Stimaţi guvernanţi! Cunoaștem bine că în istoria ţării noastre, Biserica Ortodoxă a fost întotdeauna sprijinul de bază al formării și dăinuirii culturii și moralităţii neamului. La vreme de restriște, ea a servit neamului nostru ca spital de alinare, iar la vreme de pace, ca școală de zidire.

Acest lucru nu l-au putut neglija nici marii cotropitori. Astăzi BOM se află la răscrucea provocărilor, atât de ordin moral-spiritual, cât și geopolitic.

Necontenitele lupte pe aceste două altare dăunează grav perspectivelor tinerei generaţii și creează un dezastru insuportabil în inima creștinilor. Ceea ce se petrece la noi sub pretextul respectării drepturilor și libertăţilor pătimașe ale firii umane, în mare parte, nu este altceva decât un program de desfiinţare și autonimicire a identităţii noastre sub aspectul valorilor spirituale bimilenare. După mai multe provocări din ultimul timp, BOM, din considerente strict materne, a încercat să stea în apărarea poporului său. Astăzi, la o lună de la ultima adresare a Sfântului Sinod către guvernare pentru a revizui cel puţin Legea Antidiscriminării, constatăm cu desăvârșire că glasul instituţiei care se bucură de cea mai înaltă încredere în societate, adică al Bisericii, a fost vădit ignorat.

Aceasta ne face să concluzionăm că în ultimii ani, BOM și poporul creștin (în proporţie de 93,4%) au fost excluși din planul guvernării în favoarea minorităţilor netradiţionale, care, spre regret, obţin cu multă ușurinţă sprijinul multor confraţi de ai noștri, deși ultimii se pretind a fi și ei păstori și nu năimiţi. Ţinem să amintim tuturor că pentru noi, ortodocșii, nu există o altă valoare supremă în viaţa aceasta vremelnică, decât numai urmarea învăţăturilor Domnului Hristos. Luând prin jurământ datoria de a sta la strajă și de a ne opune cu orice preţ răspândirii păcatului, situaţia ne cere astăzi să

alegem între veșnicul Hristos și vremelnica guvernare cu toată legislaţia sa anticreștină. Desigur că noi alegem prima cale. Această raţiune a lucrurilor ne face să ne declarăm oponenţi și să ne depărtăm deschis de cei care prigonesc făţiș Biserica lui Hristos și să apelăm la scopuri strict terapeutice – la tradiţia canonică a excomunicării lor din Biserică până la îndreptare. Acest fapt îi va lipsi dintru început pe guvernanţi de accesul la Sfânta Taină a Împărtășaniei, ca mai apoi, în funcţie de pocăinţă, să fie primiţi sau respinși definitiv de la oricare slujire bisericească. În același timp, Biserica își rezervă dreptul să întreprindă toate măsurile canonice pentru a-și apăra majoritatea creștină de pericolul răspândirii morţii spirituale în societatea noastră, în acest sens: 1. Iniţiem pregătirile pentru convocarea Adunării Generale a credincioșilor din cuprinsul Mitropoliei Moldovei, la care întreaga plinătate a Bisericii se va expune asupra noilor provocări cu care se confruntă Biserica.

2. În perioada 2 august – 21 septembrie se binecuvântează desfășurarea unui Drum al Crucii în jurul Moldovei (pe jos), Drum de pocăinţă al întregului popor cu cereri de iertare și de biruinţă asupra vrăjmașilor văzuţi și nevăzuţi.

NOTĂ INFORMATIVĂ Cu regret constatăm că începând cu anul 2003, când a fost votat Planul naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului (hotărârea Parlamentului nr. 415 din 24.10.2003) și până în prezent, clasa politică de guvernământ cu insistenţă promovează politici antinaţionale în favoarea persoanelor cu orientare sexuală netradiţională. Drept consecinţă a conceptelor și strategiilor de stat adoptate în domeniul drepturilor omului, la nivel legislativ reiterăm următoarele:

În urma dezbaterilor publice de amploare și în pofida nenumăratelor demersuri din partea Bisericii Ortodoxe din Moldova, la 25 mai 2012, Parlamentul Republicii Moldova a votat legea privind asigurarea egalităţii de șanse. Deși s-a adoptat controversata lege, am fost înștiinţaţi și asiguraţi că sintagma „orientare sexuală” din art. 7 al legii se va răsfrânge doar la relaţiile de angajare în câmpul muncii, asigurând dreptul acestor persoane de a fi angajate nediscriminatoriu. Aţi făcut declaraţii publice în acest sens și aţi promis cetăţenilor Ţării că persoanele LGBT nu vor fi favorizate în alte domenii, cum ar fi adopţia, căsătoria, propaganda publică a imoralităţii, inclusiv în sistemul educaţional, mass-media, publicitate, acţiuni publice de orice gen. Intenţionat sau nu, situaţia v-a scăpat de sub control. Acest an, mai 2012 – mai 2013, a fost unul revoluţionar în favoarea persoanelor cu orientare sexuală netradiţională. În această perioadă, noi, cetăţenii, am fost asaltaţi și agresaţi informaţional de reprezentanţii, activiștii, finanţatorii mișcării LGBT fie prin mass-media, fie prin cursuri, seminare, acţiuni publice, marșuri etc. În acest context: 1. educaţia sexuală devine obligatorie în instituţiile de învăţământ din Ţară, potrivit prevederilor art. 6 p. 3 al legii privind sănătatea reproducerii din 15.06.2012; 2. orice persoană la cerere își poa-

te schimba sexul în actele de stare civilă potrivit recomandării nr. 16 a Curţii Supreme de Justiţie privind procedura de examinare a cererilor de ţin de rectificarea actelor stării civile din octombrie 2012; 3. s-au stabilit amenzi usturătoare în Codul Contravenţional și Penal, s-a creat Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării; 4. în februarie-martie 2013, cuplurile homosexuale obţin acordul instituţiilor medicale din ţară și își confirmă dreptul la reproducere. Fertilizarea in vitro pentru astfel de cupluri fiind interzisă în majoritatea statelor europene; 5. martie-aprilie 2013, au loc seminare de instruire a avocaţilor în domeniul nediscriminării și întâlniri tematice cu judecătorii din Republica Moldova unde se discută modul de a apăra persoanele presupus discriminate, inclusiv cele cu orientare sexuală netradiţională; 6. aprilie 2013, Moldova beneficiază de un fond de șaptesprezece milioane de euro pentru promovarea și informatizarea drepturilor minorităţilor; 7. 19 mai 2013, are loc marșul minorităţilor sexuale, contrar hotărârii instanţei de judecată, care a dispus interzicerea desfășurării marșului pe traseul indicat și acordarea locului de desfășurare a manifestaţiei la Teatrul Verde. Astfel, Republica Moldova și-a confirmat neputinţa și indiferenţa faţă de asigurarea executării propriilor hotărâri de judecată etc.

Aceste și multe alte acţiuni informaţional agresive confirmă ineficacitatea prevederilor legii privind asigurarea egalităţii de șanse, conţinutul căreia nu este adaptat la situaţia reală și necesităţile societăţii statului nostru, promovând antivalori.

De asemenea, în susţinerea poziţiei noastre, reamintim că la 15 decembrie 2009, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, în a cărei supunere canonică se află Biserica Ortodoxă din Moldova, într-o adresare către Consiliul Europei atrage atenţia asupra faptului că legile statului intră din ce în ce mai mult în contradicţie cu dreptul canonic și tradiţiile duhovnicești ale popoarelor creștine. Reamintim că poporul creștin nu este împotriva homosexualilor propriuzis, ci împotriva păcatului acestora și a mișcării acestora pe care o promo-

vează intensiv. Oricine a citit Sfânta Scriptură cunoaște bine că homosexualitatea este un păcat condamnat categoric. Așa cum minciuna și adevărul sunt incompatibile, tot așa virtutea și păcatul nu pot fi împreună.

Vom anunţa dreptcredinciosul popor al Moldovei despre indiferenţa dvs. faţă de solicitările Bisericii Ortodoxe din Moldova, înaintate pe 19 mai 2013. Trădarea și tăcerea dvs. în calitate de conducători ai Ţării ne întristează foarte mult. Nădăjduim și ne rugăm să vă lumineze Dumnezeu și să reveniţi alături de poporul pe care trebuie să-l chivernisiţi, alături de nevoile și durerile lui. În lumina celor expuse, în baza numeroaselor demersuri înaintate reactualizăm solicitările: 1. Introducerea unui nou articol după art. 9 al Legii nr. 121 cu privire la asigurarea egalităţii de șanse, cu următorul conţinut: „Întru respectarea, asigurarea și ocrotirea drepturilor copiilor, a moralei publice și a instituţiei familiei, întru evitarea prejudicierii sănătăţii, dezvoltării morale și spirituale, inclusiv a formării reprezentărilor denaturate în psihicul minorilor despre echivalenţa socială a relaţiilor sexuale tradiţionale și a celor netradiţionale, se interzice propaganda imoralităţii în spaţiul public, în special, în sistemul educaţional, mass-media, publicitate și alte domenii cu expunere publică sporită. Propaganda imoralităţii în cadrul unui spaţiu privat prin atragerea (recrutarea) minorilor se interzice”. Sau: 2. Având în vedere faptul că la moment se află în dezbateri publice proiectul Legii privind modul de asigurare și restabilire a ordinii publice în cadrul evenimentelor publice, iniţiat de Ministerul Afacerilor Interne, considerăm necesar introducerea următoarelor modificări: Introducerea în art. 1 în lista noţiunilor și următoarea noţiune: propagandă a imoralităţii – orice acţiune publică prin care se promovează și/sau se afișează sub orice formă prin orice mijloace, cu orice motiv idei, simboluri și/sau stiluri de viaţă neconforme moralităţii publice tradiţionale – homosexualitate, lesbianism, transsexualism, bisexualism, pedofilie, zoofilie, incest, precum și alte perversiuni sexuale. La art. 4 de exclus sintagma „sau de orice alt criteriu”. La art. 13, alin. 3, de introdus lit. h1 activităţi de propagandă a imoralităţii.

3. Examinarea în mod prioritar și de urgenţă a solicitărilor înaintate.

Pagină îngrijită de Aliona TAMÂZLÂCARI

Opinii

28 IUNIE 2013

Guvernanţii înjură şi ameninţă Biserica Guvernanţii au reacţionat într-un mod cu totul deplasat la decizia BOM de a-i opri de la Taina Împărtășaniei.

Streleţ acuză Biserica că ar fi isterică şi angajată politic Spre exemplu, liderul fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, autosuficient ca de fiecare dată, s-a apucat să ţină lecţii Bisericii, acuzând Sinodul BOM că ar fi „isteric” și „angajat politic”. „Este o decizie, în mare parte, politizată. Legea cu privire la asigurarea egalităţii de șanse, în varianta adoptată în Moldova, nu aduce niciun prejudiciu unor instituţii fundamentale în ţara noastră. Nu vizează familia, care este constituită din bărbat și femeie. Nu vizează domeniul educaţiei și nici cultele religioase. Având în vedere aceste excluderi, orice isterie în jurul acestui subiect este una artificială. Această isterie este făcută de cei care doresc să culeagă beneficii politice”, a declarat Streleţ cu emfază.

Lupu: În sânul Bisericii se luptă pentru scaun Și Marian Lupu, un alt știetot al politicii moldovenești, s-a dat cu părerea despre decizia Sinodului, pretinzând că aceasta ar fi rezultatul luptei pentru putere în sânul Bisericii. La festivalul rusaliilor, care a avut loc duminică, Lupu a declarat jurnaliștilor: „Cred că nu greșesc dacă voi spune că este o luptă internă politică pentru scaun. E ceva asemănător cu ceea ce se întâmplă în lumea politică, în viaţa politică, în politicul moldovenesc”.

Candu ameninţă Biserica cu represalii Dar și mai teribilist decât Lupu s-a dovedit a fi un alt reprezentant al Partidului Democrat, și anume vicepreședintele Parlamentului, Andrian Candu. Acesta a lăsat să se înţeleagă că Biserica ar putea fi impozitată, precum vor fi impozitate și unele feţe bisericești, dacă se vor mai implica, potrivit lui Candu, în treburile statului. „Menirea lor este alta decât să interfereze în treburile statului, și prin felul cum o fac, mai ales cum manipulează și cum speculează. S-ar putea ajunge ca, într-un final, ei să fie trași la răspundere pentru aceasta. (…) Să nu uităm că în foarte multe state s-a pus accent pe proprietăţile Bisericii, pe veniturile pe care le au, care nu sunt declarate, pe modalitatea prin care se colectează bani de le cetăţeni și unde merg ca destinaţie… acești bani. La un moment dat, am putea ajunge la etapa în care să discutăm despre impozitarea veniturilor Bisericii.

Dacă ei consideră că, cu adevărat, contribuie la dezvoltarea societăţii, atunci să contribuie”, a declarat Candu.

Şi Hadârcă atacă, spunând că Biserica este ridicolă Ameninţările și injuriile politicienilor împotriva Bisericii nu s-au oprit aici. Solicitat de portalul deschide.md să comenteze declaraţia lui Candu, deputatul liberal-reformator Ion Hadâcă, despre care Mihai Ghimpu spune că este un trădător, pentru că a părăsit formaţiunea care l-a făcut deputat și s-a înrolat în cohorta miliardarului Filat, numește Biserica „ridicolă”. “Biserica ar trebui să fie preocupată doar de religie, de treburile unei feţe bisericești, să-i lase pe politicieni să se ocupe de politică. Când Biserica face astfel de declaraţii, devine ridicolă”, a declarat Ion Hadârcă.

Nu mă voi referi la calitatea morală a celor care au înjurat și ameninţat public Biserica. Lumea îi cunoaște, mai ales pe unii dintre ei, ca fiind ticăloși nu doar după acest recent gest al lor, ci și după altele, săvârșite până acum. Și apoi ei contează mai puţin. Acum contează ca această lume să înţeleagă exact ce se întâmplă. Să înţeleagă că nu este vorba despre o neînţelegere, despre o gâlceavă între clerici și între guvernanţi, ci că s-a dat startul unei confruntări, care s-ar putea să depășească cadrul politic și mediatic, între reprezentanţii a două curente: cel liberal, care, având sprijinul occidentalilor, încearcă să impună homodictatura, prin aprobarea Legii cu privire la egalitatea de șanse, și cel tradiţionalist, conservator, care are obligaţia să readucă societatea moldovenească în albia moralităţii și legalităţii.

De ce și a legalităţii, vor întreba unii?

Pentru că cea mai mare ilegalitate care s-a făcut până în prezent în Republica

Moldova nu sunt miliardele furate de guvernanţi, contrabanda cu ţigări, controlul asupra a tot felul de afaceri private și de stat, ci impunerea legii cu privire la egalitatea de șanse prin care o minoritate infimă, cum e cea a homosexualilor, capătă dreptul să-și manifeste public comportamentul scârbavnic și să și-l impună unei majorităţi creștine cvasitotale. Deja asta nu mai e democraţie, dreptate – perdele de fum cu care își camufla, până mai ieri, liberalismul esenţa sa anticreștină, ci dictatura perversităţii.

Este important ca lumea să înţeleagă lucrurile în esenţa lor, pentru ca să știe pe care baricadă să se ridice. Când toţi vor înţelege ce se ascunde în spatele valorilor liberale, atunci va pica nu doar actuala clasă politică coruptă și depravată, ci și liberalismul ca mod de organizare a societăţii. Și asta pentru că cei mai mulţi dintre conaţionalii noștri, majoritatea absolută, sunt oameni normali, cu frică de Dumnezeu, și nu niște indivizi aflaţi în plină descompunere morală.

FLUX

VOX POPULI Guvernanţii nu sunt vrednici să primească Împărtăşania Ce părere aveţi despre decizia Bisericii Ortodoxe din Moldova de a-i opri de la Taina Împărtășaniei pe guvernanţii care au adoptat Legea cu privire la egalitatea de șanse? Potrivit BOM, această lege va duce la legalizarea căsătoriilor între persoanele de același sex și propagă homosexualitatea în societate.

Dumitru Fabian, manager:

Nu mai avem credinţa de cândva Nu sunt de acord cu ceea ce a făcut Biserica, ea n-ar trebui să se implice în problemele politice.

Biserica le-a interzis guvernanţilor să primească Taina Împărtășaniei pentru că și aceștia au făcut o prostie prin adoptarea respectivei legi. Pe de altă parte, vreau să menţionez că mulţi preoţi din Republica Moldova s-au transformat în businessmeni. Din păcate, astăzi Biserica a ajuns un fel de business, nu mai avem credinţa de cândva.

Alexandru Copâl, paznic:

Un sofism, în stilul demagogiei liberale Fals, nu popii s-au apucat să facă politică, să se implice în treburile statului, ci guvernanţii au pornit războiul împotriva normalităţii, tradiţiei, valorilor creștine și naţionale, moralei și chiar a bunului-simţ. Preoţii de la Mitropolia Moldovei doar s-au ridicat în apărarea credinţei lor și a poporului pe care îl păstoresc.

5

Acum guvernanţii, toţi liberali la cap, se vor apuca să numere averile Bisericii, casele, autoturismele și păcatele preoţilor. Și, în mod sigur, vor găsi nereguli, chiar multe nereguli. După care vor recurge, în clasicul stil al demagogiei liberale, la un sofism, spunând că legea prin care se instituie dictatura homosexualităţii în Republica Moldova este bună pentru că unii dintre cei care se opun acestei legi au case prea mari sau au prea multe mașini, sau au umblat și pe la femei străine. Doar că, vorba Mântuitorului, „cine are urechi să audă”. În cazul nostru, cine are cap o să înţeleagă. Deci, cei care au urechi, ochi și cap nu se vor uita la ceea ce spune un streleţ sau un gadârcă, ci vor fi alături de preoţii și călugării noștri, în apărarea valorilor noastre spirituale și naţionale, care sunt milenare, și nu de-o zi, două, așa cum sunt neroziile lor liberale. Și să nu uităm că însuși Mântuitorul a spus: „Celui ce va birui îi voi da…”.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Pe vremea Uniunii Sovietice nu se întâmplau astfel de lucruri Ceea ce s-a făcut nu e bine.

Legea trebuie să fie una clară pentru toţi. Și anume: bărbatul trebuie să trăiască cu o femeie, nicidecum altfel. Dar iată că avem persoane de același sex care se cuplează și încă își mai doresc și copii, recurgând la diferite metode, cum ar fi adopţiile sau intervenţiile chirurgicale. Este oribil, după părerea mea. Pe vremea Uniunii Sovietice nu se întâmplau astfel de lucruri.

Cu toate acestea, eu cred că nu trebuie să se confunde credinţa cu politica. Preoţii din zilele noaste au început să facă presiuni asupra politicienilor.

Ion Corcovoi, om de afaceri:

Cei cu deviaţii de la normalitate au şansa de a se întoarce la adevăr Eu sunt pocăit deja de mulţi ani.

Dumnezeu, când a creat lumea, a făcut femeia și bărbatul, pentru ca să trăiască în familie. Și eu sunt pentru familie, dar nu judec pe nimeni. Dumnezeu le-a lăsat tuturor cuvântul, indiferent de orientarea lor sexuală, că sunt homosexuali sau heterosexuali. Eu cred că cei cu deviaţii de la normalitate au și ei o șansă de a se întoarce la adevăr. Faptul că Mitropolia Moldova și-a propus să îi oprească pe guvernanţi de la Taina Împărtășaniei nu este corect. Și asta pentru că guvernanţii, ca și ceilalţi creștini, primesc Împărtășania de la Dumnezeu, nu de la preot.

Anatol Latâșev, interpret de muzică populară:

Cei care au adoptat această lege spurcată vor arde în iad Guvernanţii care au adoptat această lege spurcată sunt împotriva canoanelor stabilite de cele șapte soboare ecumenice. Prin urmare, guvernanţii nu sunt vrednici să primească Împărtășania, astfel primind Trupul și Sângele Mântuitorului Nostru Iisus Hristos. Cei care au adoptat legea grăbesc venirea Antihristului. Și toţi cei care au adoptat această lege vor arde în iad.

Sondaj realizat de Anastasia LATÂŞEV, Victor TARLEV, pentru FLUX

FLUX

6

Media

28 IUNIE 2013

Efectele televiziunii asupra minţii umane Virgiliu Gheorghe, autorul cărţii „Efectele televiziunii asupra minţii umane”, cu subtitlul „Și despre creșterea copiilor în lumea de azi”, ne aduce în atenţie o serie întreagă de studii privind transformările pe care vizionarea TV le produce în dezvoltarea structurală și în funcţionarea creierului uman.

Este o carte deosebit de utilă pentru înţelegerea mecanismelor pe care televiziunea le pune în mișcare, a efectelor pe care le are în dezvoltarea mentală a copiilor, în procesul de învăţare și în formarea noii generaţii. În lumea occidenA sosit vremea unor sinteze referitoare la influenţa mediului modern de comunicare asupra minţii umane. Cercetările efectuate, majoritatea fiind americane, prefigurau o asemenea lucrare. Unele cărţi, ca cele ale lui McLuhan (tradusă și în românește: „Mass-media sau mediul invizibil”, 1997), dar și aceea a lui Jerry Mander, „Patru argumente pentru eliminarea televiziunii” (Four Arguments for che Elimination of thc Television, 1978) și a lui Jane M. Healy „Minţi puse în pericol” (Endangered Mitul, 1990) se înscriu în această categorie, dar o sinteză la zi încă nu există. Cartea de faţă este, mi se pare, o asemenea lucrare de sinteză, prin care noi citim și un strălucitor triumfal noologiei creștine în explicarea crizei omului modern.

Ea se individualizează între lucrările similare și prin perspectiva din care este întreprinsă cercetarea, aceea a influenţei culturii nihiliste asupra omului modern. Ipoteza autorului este că „mediul comunicării”, al cărei concentru este, pentru lumea modernă, comunicarea audio-video, are un efect copleșitor asupra minţii umane, asupra întregului sistem de viaţă al omului contemporan.

Efectele televiziunii merg până acolo, încât remodelează omul în întregime. În locul omului natural, al omului religios, al omului narativ, al omului oral, al omului ascetic, al omului interiorizat etc., apare un tip uman care și-a pierdut toate aceste capacităţi, funcţii și puteri.

Mai exact spus, în lumina cercetărilor lui McLuhan, televiziunea i le-a amputat. Omul televizual suferă de un sindrom în care se combină infirmităţi multiple, ceea ce ne arată în tipul acesta nou purtătorul unor terifiante mutaţii, a căror notă dominantă este negativul omului creat de Dumnezeu.

Trebuie precizat că autorul nu este singur în acest demers, ci se întâlnește cu o familie de spirite neoconservatoare, intelectuali creștini, dar și oameni de alte religii, chiar specialiști liber-cugetători, care împărtășesc aceeași alarmă asupra unui fenomen nou: transformarea mediului comunicării televizuale într-o adevărată armă logistică, probabil una dintre marile ameninţări la adresa omului, într-atât de gravă încât autorul propune pentru mediul noii comunicări un concept nou, cel de cultură nihilistă. Este una dintre cele mai importante contribuţii ale cărţii: elaborarea unui concept nou preluat, deopotrivă, în studiile focalizate asupra mediilor de comunicare, clar și într-un demers de antropologie și, mi-aș îngădui să spun, de noologie, dat fiind faptul că acest concept are puterea de a oglindi starea ordinii spirituale a lumii moderne.

Autorul se întâlnește în demersurile sale cu un alt front de cercetări asupra chestiunii, deschis de cei ce

tală, cercetătorii din domeniul educaţiei au constatat că acei copii care dedică cel mai mult timp vizionării programelor TV au cele mai slabe rezultate școlare, cel mai redus interes faţă de școală, cu alte cuvinte, insuccesul școlar este direct proporţional cu timpul alocat vizionării.

Este esenţială informarea și cunoașterea acestor mijloace de comunicare pentru a ne putea folosi raţional de ele și a nu deveni sclavii lor. În cele ce urmează, vă prezentăm prefaţa profesorului Ilie Bădescu la cartea lui Virgiliu Gheorghe.

s-au preocupat de problema manipulării și a persuasiunii, cu care împarte aceleași frământări și neliniști legate de efectele teribile ale noilor medii de comunicare generate de afirmarea televiziunii, în genere a mijloacelor comunicării de masă, în principal a celor centrate pe imagine. Ideea centrală a acestor cercetări este aceea că manipularea și persuasiunea, întreaga comunicare video-audio intervin în procesele modelării conștiinţei colective a unei societăţi.

Destinul unei societăţi, șansa unei vieţuiri firești și a unei cunoașteri adecvate la scara acesteia depind, mai mult decât ne putem imagina, de starea ei de conștiinţă, de influenţările mediatice la care acea societate este supusă, de vreme ce categoriile gândirii colective sunt singura osatură a unei bune cunoașteri și a unei orientări adecvate în mediul încercărilor cu care oamenii se confruntă.

Tulburător este faptul că, precum dovedesc neuropsihologii Emery și Peper, plonjarea individului în mediul comunicării video este similară intrării într-o „stare semihipnotică”, ceea ce antrenează o „diminuare a cenzorului raţional al judecăţii” și, deopotrivă, „deschiderea porţilor subconștientului și pătrunderea necenzurată a mesajelor TV în adâncul acestuia. Efectul subliminal al televiziunii explică de ce oamenii nu pot înţelege că prin simpla vizionare poate să le fie înrâurită într-o măsură definitorie existenţa”.

Televiziunea, mediul de comunicare în genere, afectează, ne spune autorul, deopotrivă activitatea corticală și puterea sufletească a indivizilor din cuprinsul acelei societăţi care a îmbrăţișat o cultură de tip mediatic.

Prima parte a lucrării examinează cu de-amănuntul influenţa comunicării video-audio asupra cortexului și concluziile extrase par a prefigura un deznodământ de alarmă antropologică: Condiţia umană este grav afectată. Expunerea îndelungată și sistematică la efectele directe și indirecte ale televiziunii modifică structural și funcţional activitatea cortexului, iar această modificare este întreţinută pe durata reproducerii culturii mediatice ca mediu de comunicare și, implicit, de viaţă al omului. În al doilea rând, ne previne autorul prin concluziile și măsurătorile unor savanţi americani, neuropsihologi în special, televiziunea, întreaga cultură legată de televizual, creează mediul de apariţie a unor anomalii neurologice în ceea ce privește emisfera stângă a creierului, a cărei activitate pare a fi masiv inhibată pe toată durata privirii la televizor. Apariţia acestei anomalii neurologice în timpul vizionării TV induce o radicală diminuare a capacităţilor critice, a creativităţii, a răspunsului și deci

a reactivităţii cortexului la stimulii primiţi pe cale televizuală.

Ne putem întreba desigur, de unde are televizorul atâta putere încât îi robește pe toţi, miliarde de oameni intră de bunăvoie sub robia lui primind totul „orbește”, cum se zice. Iată că tocmai vorbirea poporului o spune. Există moduri de a fi, de a te manifesta, care orbesc. Televizorul este un atare mod: el orbește oamenii. McLuhan a spus și el lucrul acesta când s-a referit la ciudăţenia că orice înlesnire excesivă adusă în serviciul unui simţ, al unei funcţii, al unui organ, atrage după sine un efect de amputare a acelui simţ, a acelei funcţii, a acelui organ. Televizorul induce aceasta exact asupra simţului vederii, asupra imaginaţiei.

Din moment ce omul și-a procurat o așa de mare înlesnire pentru funcţia imaginaţiei, capacitatea lui de „a vedea”, adică de a avea propriile lui „vederi”, în sens larg, a suferit o fatală amputare. E ca și cum funcţia nemaifiind folosită s-a slăbănogit, ca și mușchii nefolosiţi, ca și vorbirea nefolosită, ca toate cele lăsate în paragină, tot astfel și viziunea omului, imaginaţia lui, ca funcţie cu rădăcini în adâncul fiinţei lui, s-a slăbănogit și ea prin efectul de amputare al televizualului.

Fiindcă ce-i oferă televizorul omului? Hrană pentru suflet? Se pare că tot ceea ce obţine omul din partea televizorului se referă la corpul său exterior, la simţualitate, la satisfacerea privirii „fizice”, nu a celei interioare. Limbajul interior se diminuează, funcţia analitică, de selecţie a mesajelor și a semnelor cu rădăcini în emisfera stângă, este și ea amputată, corpul calos, acea reţea de sinapse care fac legătura dintre cele două emisfere cerebrale, este și el blocat, undele beta, ale activismului, cedează în faţa undelor alfa, ale somnolenţei și reveriei etc., încât omul televizual este o altă realitate antropologică, un mutant aproape.

Televiziunea remodelează radical lumea. Lumea cea nouă, în care omul nu se mai regăsește, căci și-a pierdut centrul, adică pe Dumnezeu, este o lume care se livrează hipnotic idolatriei televiziunii. Biografia insului și istoria societăţilor moderne l-au pierdut pe Dumnezeu, iar lucrul acesta face din fiinţa individuală și colectivă victime sigure ale unei lumi dominată de hipnoza televiziunii. Biografia și istoria fără de Dumnezeu, fără de ritmul factorilor prin care se propagă intervenţia proniatoare a lui Dumnezeu, sunt derulări haotice, haos și anarhie, rătăcire și teribilă oboseală, din care decurge cu necesitate ideea că viaţa este fără sens și istoria este absurdă. Ieșirea din oboseală, evadare din lumea fără de sens, sunt cele două promisiuni ale televizualului, ne spune autorul acestei minunate, dar tragice cărţi.

Capitole excelente sunt dedicate fenomenului dependenţei de televizor, și chestiunea este examinată în orizontul teoriilor dependenţei, în miezul căreia predomină, evident, fenomenele dependenţei de droguri și de alcool. Autorul extrage dovezi irefutabile că dependenţa de televizor este similară celorlalte tipuri de dependenţă. Studierea fenomenului dependenţei în lumina teoriei fenomenelor hipnotice, ale sugestiologiei, arată că expunerea la televizual induce un tip special de legătură, o adevărată legătură hipnotică. Omul televizual se comportă asemenea insului hipnotizat. Poate că cel mai adecvat model al insului dependent de televizor este cel propus de către G. Tarde asupra imitaţiei sociale, care înfăţișează omul social după modelul stărilor de somnambulism.

Arareori și doar în situaţiile de inovare socială se trezește omul din somnul social, din somnambulismul comportamentului social. Dacă undeva se potrivește acest model teoretic al lui Tarde, el se potrivește cu siguranţă la cazul omului televizual, omul modelat de televizor.

Fenomenul dependenţei este o maladie a voinţei. Putem spune, iată, că la anomaliile cortexului, televiziunea adaugă o gravă afectare a celeilalte componente a persoanei umane, componenta voliţională. Omul este deformat la praguri de alarmă antropologică în toate componentele sale fiinţiale, ceea ce arată că televizualul induce grave mutaţii onto-antropologice.

Nu mai puţin grav este efectul dependenţei de televizual asupra celei mai importante componente a fiinţei umane, cea emoţional-morală.

Televizorul induce grave efecte represive asupra climatului afectiv al familiei și mai departe asupra unei bune dezvoltări a copilului. Am putea spune că televizorul suspendă cea mai importantă funcţie a familiei: de suport emoţional și moral pentru buna dezvoltare a copilului.

Curiozitatea este să constatăm că tinerii au o bună percepţie asupra circulaţiei valorilor și antivalorilor în societatea românească și o bună judecată asupra realităţii televizualului. Tinerii, aflăm dintr-un sondaj CURS, consideră că valorile sunt însușite cu precădere în familie și în școală, pe când antivalorile sunt însușite cu precădere din emisiunile televiziunilor. Familia, răspund tinerii între 15 și 18 ani, în proporţie de 79%, are rol decisiv în promovarea unor valori precum adevărul și respectul (com-

pasiunea, generozitatea). Școala, la rândul ei, este socotită de către tineri ca având cea mai mare influenţă în ceea ce privește însușirea unor valori civice și socioprofesionale precum: libertatea de expresie (49%), creativitatea (67%) competenţa (61%); comportamentul activ (49%); cultura civică (83%); spiritul de competiţie (60%); formarea culturală (82%); succes (68%); eroism (43%); patriotism (53%). Televiziunea este percepută de tineri ca având cea mai mare influenţă în ceea ce privește însușirea unor antivalori și atitudini „mediatice” precum: vedetismul (84%); sexualitatea (64%); lipsa de scrupule (52%); violenţa (77%); plăcerile vieţii (42%); vulgaritatea (66%); minciuna (44%); senzaţionalul (74%); îmbogăţirea (46%). Influenţa televiziunii le apare tinerilor ca fiind orientară spre antivalori.

Elevii din urban cu vârste între 15 și 18 ani consideră că familia are un rol decisiv în promovarea respectului, școala – în promovarea competiţiei, televiziunea – în promovarea minciunii, iar cei din rural acordă un rol ceva mai mare școlii în învăţarea unor valori precum eroismul, patriotismul și consideră că televiziunea difuzează antivalori precum sexualitate, lipsa de scrupule, violenţa, plăcerile vieţii. În vederea tuturor elevilor, televiziunea are influenţe predominant negative, iar familia, în lumina acelorași aprecieri, contribuie predominant la promovarea valorilor moralcreștine. Circa 82% dintre elevii de 11-18 ani cred necondiţionat ceea ce li se spune la orele de religie, la biserică sau în familie, despre Dumnezeu. Numai 3% dintre elevi nu cred deloc și tot atâţia nu știu să răspundă la o astfel de întrebare.

Descoperirile la care ne conduc concluziile cărţii de faţă sunt alarmante: omenirea traversează astăzi una dintre cele mai grave crize dintre cele prin care a trecut vreodată.

Riscul rătăcirii este uriaș. Rolul televiziunii în această rătăcire, care va aduce moarte, nimicire și dezastre, este și el copleșitor. O astfel de carte are, de aceea, rolul unui document vizionar, constituindu-se într-o dovadă netăgăduită asupra legii triumfului spiritual perpetuu. Ea se orânduiește între semnele încurajatoare că Dumnezeu nu și-a întors faţa de la lume.

Ilie BĂDESCU, directorul Centrului de geopolitică şi antropologie vizuală al Universităţii Bucureşti

7 FLUX Creditare defectuoasă şi indiferenţă din partea reprezentanţilor statului la Banca de Economii Economic 28 IUNIE 2013

Raportul Comisiei de anchetă pentru examinarea modului de administrare a pachetului de acţiuni al statului deţinut la „Banca de Economii” S.A. și a situaţiei din domeniul financiar-bancar al Republicii Moldova, care urma să fie făcut public încă în luna martie, a fost prezentat recent în cadrul unei ședinţe închise a Parlamentului. Comisia a fost instituită de către Legislativ în scopul examinării modului de administrare a acţiunilor statului în perioada anilor 2010-2012.

Principala concluzie a comisiei de anchetă este că Direcţia management a Băncii de Economii a ascuns activitatea defectuoasă de creditare prin diverse scheme, camuflând astfel situaţia financiară reală a băncii. De asemenea, Ministerul Finanţelor este acuzat de faptul că a tratat superficial și cu indiferenţă responsabilitatea pusă pe seama sa de a gestiona cota de stat într-o instituţie de importanţă sistemică, încercând, de fapt, să-și subordoneze Banca de Economii și să o transforme într-un instrument economic al instituţiei.

Curtea de Conturi a efectuat un control superficial şi necalitativ În raportul comisiei se menţionează că unele simptome alarmante privind structura portofoliului de creditare au fost depistate mai demult, administraţia băncii fiind atenţionată asupra acestui fapt, fără a fi luate însă toate măsurile de rigoare. Astfel, în urma unui control al Curţii de Conturi, deși selectiv și limitat, au fost constatate „abateri periculoase de la respectarea strictă a cerinţelor prudenţiale”. În hotărârea Curţii din martie 2011 se atenţionează asupra atenţiei reduse la studierea situaţiei financiare a beneficiarilor de credite, atitudinii iresponsabile faţă de evaluarea, verificarea și păstrarea (menţinerea) gajurilor.

Concluziile Curţii de Conturi indicau univoc asupra faptului că Banca de Economii a admis creditarea unor întreprinderi care dispuneau chiar de capital propriu negativ, doar în baza gajurilor care nici documentar nu erau evaluate în măsură deplină, remarcându-se riscul major al incapacităţii rambursării creditului, se precizează în raportul comisiei de anchetă.

Așadar, deja în baza rezultatelor controlului pentru perioada anului 2010, auditorii au recomandat președintelui Băncii să iniţieze elaborarea unui plan de acţiuni în vederea îmbunătăţirii calităţii portofoliului de credite, cu reexaminarea proceselor de control intern la acest capitol.

Curtea a indicat un șir de acţiuni care trebuiau întreprinse, între care verificarea la faţa locului a bunurilor circulante gajate, acordarea de credite, cu monitorizarea continuă a asigurării garanţiei de rambursare, stabilirea de restricţii prin neacordarea de credite, după caz, debitorilor care nu contribuie cu capital propriu la finanţarea investiţiilor etc.

Dar acest plan de acţiuni nu a fost elaborat de către conducerea Băncii până în momentul demiterii președintelui Grigore Gacikevici, în 2012, au constatat deputaţii.

Totodată, Comisia de anchetă a concluzionat că verificarea Curţii de Conturi la capitolul „activitatea de creditare” – cea mai importantă sursă de venit a băncii – a fost una superficială și necalitativă. Astfel, în cadrul controlului nu au fost examinate sau depistate chestiunile legate de afilierea beneficiarilor de credite, a unor grupuri de beneficiari de împrumuturi care au acţionat în comun. Ignorarea

acestor aspecte în cadrul cercetărilor a servit drept premisă pentru admiterea în continuare a acestei abateri și chiar pentru perpetuarea acesteia.

Mai mult decât atât, membrii comisiei de anchetă au constatat că raportul Curţii de Conturi nu a servit drept semnal și motiv pentru întreprinderea unor măsuri severe de control asupra activităţii Direcţiei management a Băncii de Economii, nici pentru Ministerul Economiei ca deţinător, în baza legii, al cotei statului, nici pentru Ministerul Finanţelor - administrator al pachetului de acţiuni al statului deţinut la Banca de Economii.

După controlul Băncii Naţionale a Moldovei din iulie 2011, Ministerul Finanţelor, prin intermediul reprezentanţilor săi în Consiliul Băncii, a întreprins unele măsuri pentru conferirea unui caracter prudent activităţii de creditare. În acest mod, competenţele organului executiv al Băncii în domeniul acordării creditelor au fost limitate la acele credite, a căror valoare nu depășește 5% din capitalul normativ total al Băncii, începând cu iulie 2011. Cu toate acestea, măsurile întreprinse s-au dovedit a fi insuficiente pentru curmarea practicilor defectuoase de creditare și remedierea situaţiei create.

Capitalul normativ total s-a diminuat cu 694 de milioane de lei pe parcursul a 3 ani În raport se menţionează că primele semnale ale înrăutăţirii situaţiei financiare la „Banca de Economii” S.A. au apărut încă în anul 2010, practicile riscante de creditare și de implicare a băncii în riscuri sporite fiind identificate de către Banca Naţională a Moldovei încă la începutul anului respectiv, deși numărul și volumul acestor tranzacţii încă nu punea în pericol stabilitatea financiară a băncii.

Primul „semnal de alarmă” a răsunat în octombrie-noiembrie 2010, în acea perioadă scurtă de timp Banca de Economii eliberând credite în sumă ce a depășit 50% din suma creditelor eliberate în aceeași perioadă de întreg sistemul bancar al ţării.

La finele anului 2011, numărul de credite neperformante a crescut semnificativ (după controlul Băncii Naţionale a Moldovei). Acest fapt a fost însoţit și de reducerea semnificativă a activelor pe termen lung ale băncii, care au scăzut de două ori către începutul trimestrului IV al anului 2012 (de la 1111 milioane până la 566 de milioane de lei), se mai arată în raportul comisiei.

Ca rezultat al practicilor de creditare și a gestionării defectuoase a băncii, capitalul normativ total s-a diminuat cu 694 de milioane de lei pe parcursul a 3 ani: de la 823 de milioane de lei la 129 de milioane de lei. În prezent, Banca de Economii continuă să balanseze la limita suficienţei capitalului pentru păstrarea licenţei sale de activitate.

În loc să-i fie reziliat contractul, Gacikevici primeşte împuterniciri lărgite Comisia de anchetă a ajuns la concluzia că Direcţia management a Băncii de Economii a camuflat activitatea defectuoasă de creditare prin intermediul unor scheme, pentru a ascunde, în final, situaţia financiară reală a băncii. Astfel, deși președintele „Băncii de Economii” S.A. raporta către BNM, Consiliul Băncii și publica rapoarte financiare în care indica profit și creștere de capital, situaţia reală era foarte gravă și se înrăutăţea rapid. Începând cu anul 2011, Consiliul Băncii dispunea de suficiente argumente pentru a rezilia înainte de termen contractul de muncă cu preșecomerciale 83 de întreprinderi cu capital de stat. Acest lucru a cauzat pierderi de aproximativ 200 de milioane de lei lunar.

Vina Băncii Naţionale a Moldovei constă în faptul că a avut, de cele mai multe ori, o poziţie ezitantă, neretrăgând, de exemplu, confirmarea președintelui Grigore Gacikevici în momentul în care s-a văzut că Consiliul Băncii și acţionarii nu au suspendat înainte de termen împuternicirile acestuia, limitându-se la atenţionarea lui de mai multe ori pe parcursul anilor 2010-2012.

De asemenea, BNM a acţionat fără respectarea deciziilor Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară, în special în perioada ianuarie-mai 2012, când Banca de Economii nu avea un Foto: jurnal.md consiliu de administraţie funcdintele Băncii, însă acest lucru nu s-a ţional, dar și atunci când au avut loc întâmplat. Nu au reziliat contractul unele schimbări în structura acţionarinici acţionarii băncii, în perioada în lor minoritari ai acestei bănci.

Comisia de anchetă a formulat învicare Consiliul Băncii nu a fost funcnuiri serioase în adresa Ministerului Fiţional, deși Ministerul Finanţelor, în calitate de instituţie care a gestionat nanţelor, opinând că, prin promovarea cota majoritară a statului în „Banca de în Consiliul Băncii a angajaţilor săi, fără Economii”, a fost informat despre fra- a ţine cont de faptul că aceste persoaudele comise și despre situaţia critică ne nu aveau experienţă în gestionarea unei instituţii financiare de importandin cadrul instituţiei bancare.

Mai mult decât atât, la Adunarea ţă sistemică, s-a urmărit subordonarea generală a acţionarilor din 29 aprilie „Băncii de Economii” S.A. și transfor2011, aceștia, în frunte cu acţionarul marea acesteia într-un instrument majoritar, reprezentat de Ministerul economic în interesul departamental Finanţelor, au aprobat Statutul Băn- al acestui minister. Ca rezultat, statul cii de Economii în redacţie nouă, prin a pierdut controlul asupra acţiunilor care i-au acordat președintelui, despre managementului superior al Băncii de care premierul Vladimir Filat afirmase Economii (Grigore Gacikevici) și asucă „a gestionat iraţional banca și a în- pra funcţionării acestei instituţii. călcat normele legale”, împuterniciri Concluzii şi lărgite în domeniul organizatoric, prerecomandări cum dreptul de a numi șeful Direcţiei audit intern.

Astfel, comisia a constatat următoaÎn loc să întreprindă măsuri de îmbu- rele circumstanţe care au condiţionat nătăţire a sistemului de control intern, și au facilitat evoluţia negativă a situsă dezvolte managementul corporativ aţiei de la BEM: și să aleagă un Consiliu care să asigu- Activitatea inadecvată a președinre gestionarea prudentă și eficientă a telui Băncii, Grigore Gacikevici, realizabăncii, acţionarii „Băncii de Economii” tă cu încălcarea normelor prudenţiale, S.A. au lărgit și mai mult împuternici- nerespectarea recomandărilor BNM, rile președintelui Băncii, iar reprezen- luarea deciziilor de creditare într-un tantul statului (Victor Barbăneagră) mod netransparent, raportări eronate nu s-a opus acestei decizii, au consta- și incomplete prezentate Consiliului tat membrii comisiei de anchetă a Par- de administraţie, Ministerului Finanţelamentului. lor și Băncii Naţionale a Moldovei. În raport se mai menţionează că si- Insuficienţa cadrului legal naţiotuaţia de la Banca de Economii a fost nal care reglementează guvernarea secundată și de factori externi, cum corporativă în societăţile pe acţiuni, ar fi tendinţa unui număr substanţial în general, și a băncilor, în particude întreprinderi de stat de a transfera lar. Acest fapt a fost constatat și prin rulajele lor spre alte bănci comerciale. raportul Băncii Europene de ReconDoar în anul 2012, din motive formal strucţie și Dezvoltare din 2011 și cel al necunoscute, de la Banca de Econo- Băncii Mondiale din 2012. mii și-au mutat rulajele la alte bănci - Exercitarea insuficientă a atribuţii-

lor de gestiune a cotei statului, atribuţii delegate Ministerului Finanţelor.

- Lipsa unui sistem de control din partea autorităţii responsabile, conform legii, pentru gestiunea cotei statului - din partea Agenţiei Proprietăţii Publice, subordonată Ministerului Economiei, asupra îndeplinirii corespunzătoare a contractului referitor la gestionarea proprietăţii statului de către Ministerul Finanţelor în „Banca de Economii” S.A. - Reacţia întârziată a instituţiilor de drept în investigarea cazurilor concrete de acordare a unor credite în condiţii suspicioase.

- Atacul mediatic asupra Băncii de Economii care a avut un efect negativ asupra situaţiei financiare a acesteia, manifestat prin retragerea unui volum important al depozitelor.

- Rezultatele acţiunilor de coordonare a situaţiei în Banca de Economii întreprinse de către CNSF nu au fost pe deplin eficiente din cauza comunicării deficitare între instituţiile statului (Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Banca Naţională a Moldovei). În concluzie, comisia a propus 3 variante teoretic posibile de depășire a situaţiei la Banca de Economii: naţionalizarea BEM, cedarea controlului unui investitor privat cu menţinerea de către stat a pachetului de blocaj sau majorarea capitalului statutar al debitorilor Băncii de Economii (din rândurile întreprinderilor de stat) care au la această bancă credite neperformante, cu scopul rambursării acestor credite, ceea ce ar restabili parţial capitalul Băncii de Economii. În calitate de măsuri care ar trebui implementate de urgenţă, comisia recomandă partajarea clară a atribuţiilor organelor de conducere ale băncii, acordarea de atribuţii suplimentare Consiliului Băncii în vederea realizării eficiente a funcţiei de supraveghere a activităţii organului executiv și exercitarea unui rol proactiv în administrarea băncii.

Membrii comisiei consideră că Guvernul ar trebui să propună modalitatea de stabilire a reprezentanţilor statului în Consiliul Băncii, depășind caracterul „monodepartamental”. De asemenea, în opinia lor, legislaţia ar trebui să prevadă responsabilitatea penală a depunătorilor de gaj pentru păstrarea și menţinerea integrităţii și valorii bunurilor gajate.

Parlamentul și Guvernul ar trebui să întreprindă măsuri urgente și determinante privind restituirea către Banca de Economii a rulajelor întreprinderilor și organizaţiilor de stat și ale întreprinderilor în care statul deţine controlul.

FLUX

CMYK

FLUX

8

Reflec\ii 28 IUNIE 2013

Dughin şi postmodernitatea sau schimbarea paradigmei ca operaţiune nevăzută pentru ochiul comun (Note de curs pentru Universitatea Populară) I. Cei care au apucat să meargă la cursurile mele din cadrul Universităţii Populare, în special, la prima parte a acestora, „Viziune”, au reușit să se familiarizeze mai bine cu sensul istoriei dintr-o perspectivă care depășește abordările reducţioniste și vulgare, fie moștenite din sistemul de referinţă comunist, fie preluate de la fratele geamăn al acestuia – liberalismul. Operele unor figuri de primă mărime ale secolului XX de talia lui Guenon, Evola și Eliade sunt cele care au interpretat în mod magistral esenţa modernităţii în raport cu premodernitatea. Acestea sunt fundamentale pentru efortul de deslușire a caracteristicilor marii fracturi, produse odată cu iluminismul și cu victoria „târgoveţilor” asupra „eroilor”, cum s-ar exprima celebrul economist, sociolog și istoric german Werner Sombart. Însă trecerea de la modernitate la postmodernitate a fost doar intuită de marile personalităţi ale secolului precedent, noua realitate profilânduse abia la cumpăna celor două milenii. Și dacă în Occident fenomenul este analizat în profunzime de vârfurile lumii academice, de teologi, sociologi și istorici, în societatea noastră există în acest sens un gol, încă nesuplinit de nicio încercare cât de cât coerentă.

Pentru a arăta că este vorba nu despre niște simple abstracţiuni care n-ar afecta în profunzime și societatea noastră, am selectat câteva rânduri din cartea prietenului meu de la Moscova, Aleksandr Dughin, „Sfârșitul economiei”, o lucrare apărută în 2010.

Citatul mi s-a părut elocvent, deoarece mulţi dintre noi, în special cei de vârsta mai înaintată și medie, se întreabă în ultima vreme din ce în ce mai des ce s-a întâmplat cu noi, de ce odată cu prăbușirea URSS și cu afirmarea noilor realităţi postsovietice morala publică a degradat atât de dramatic.

Ce înseamnă fenomenul „noilor căpătuiţi”, a „burtă-verzimii”, care a ajuns în topul celor mai importanţi politicieni, oameni de afaceri și lideri de opinie?

Dughin explică fenomenul prin încadrarea comunismului sovietic, cu toate deviaţiile și aberaţiile lui, în modernitate. Iar ceea ce a urmat reprezintă o alunecare vertiginoasă spre postmodernitate. Iată citatul: „Noi trăim într-o lume radical diferită. Asta nu mai e epoca modernităţii, a timpurilor noi, a modernismului, în care am trăit în perioada sovietică.

Este epoca postmodernităţii. Astăzi apar tehnologii cu totul noi, inclusiv de lobby, informaţionale, care anulează și relativizează vechile abordări sociale și politice. Iată un exemplu din sfera eticii: dacă în epoca modernităţii onestitatea era un anume element social, care consolida poziţiile sociale ale omului, atunci în postmodernitate a fi onest înseamnă a lua asupra ta obligaţii deloc necesare. În postmodernitate trebuie să fii imoral, ticălos, or, așa e mai simplu și mai eficient. Noi vedem cum oamenii, înzestraţi și „îngreunaţi” cu un complex moral, devin ineficienţi într-un astfel de mediu. Este foarte important că anume din acest motiv lobbiștii, oligarhii acaparează cu ușurinţă poziţiile-cheie ale puterii, iar oamenii onești, care, de altfel, încă nu demult dispuneau de potenţial, de relaţii, de influenţă, de pondere politică, se pomenesc absolut marginalizaţi. Asta pentru că „onestitatea încurcă”. Și aici apare un aspect foarte serios: multe alte calităţi ne împiedică să fim eficienţi în apărarea intereselor noastre naţionale. Este ceea ce generaţia de azi numește prejudecăţi, iar în limbaj știinţific – relicte, vestigii ale modernităţii, ceea ce în limbajul eticii se numește „conștiinţă”.

Acum pentru mulţi încă este dificil să înţeleagă că noi trăim într-o epocă nouă, cu legităţi noi. De obicei spunem că moravurile noi sunt mai rele decât ale noastre. Suntem predispuși să criticăm, în loc să înţelegem situaţia și să încercăm să ne adaptăm la ea.

Este clar, aici apare o problemă de ordin moral: cum ar putea oamenii, care își mai păstrează calităţile morale, să trăiască într-o lume construită după niște principii absolut imorale; cum ar putea trăi oamenii care au principii morale într-o lume a consumismului, a reclamei și a unei politici informaţionale sălbatice? Există două soluţii: a te întoarce, a te retrage într-o defensivă totală și a fi marginalizat, așa cum au preferat să procedeze majoritatea oamenilor de bun-simţ dintre noi; sau a lua asupra noastră o misiune dificilă – a apăra interesele noastre, valorile noastre, a interacţiona cu acea lume care ne înconjoară. Și, într-un anume sens, a-i însuși tehnologiile”.

Autorul nu pledează aici pentru adoptarea unor metode degradante, ci doar apelează către oamenii de bun-simţ și cu sentimentul datoriei să nu capituleze în faţa grimaselor

și a perversiunilor societăţii, ci să îi cunoaștem esenţa, ticurile, procedeele și să ne afirmăm propriile opţiuni valorice într-un mediu, de cele mai multe ori, ostil, ironic și parodic, în același timp. Iar asta înseamnă a merge împotriva curentului general, a rezista și a învinge nu datorită unor circumstanţe prielnice, ci în pofida unor circumstanţe neprielnice. Pentru asta formarea unei optici solide, bazate pe o decriptare inteligentă a sensurilor ascunse ale postmodernităţii, este indispensabilă. Recursul la Tradiţie, la valorile perene izvorâte din trecutul nostru, dar și adaptarea la condiţiile luptei de idei dictate de noua paradigmă socială, reprezintă componentele profilului intelectual și volitiv al celor care învaţă să practice patriotismul, rămânând cu picioarele bine înfipte în solul Patriei și cu privirea aţintită spre orizonturile largi ale unui viitor demn.

Anume aceste calităţi, ale minţii și ale spiritului, sunt cele care ne vor ajuta să depășim atât sindromul inadaptării la actualitate, cât și naivităţile paseiste, care ne cantonează în zona exaltării romanţioase și contraproductive a „vremurilor de glorie” și a respingerii neputincioase și defetiste a provocărilor zilei de azi. Reevaluarea temeinică a trecutului mai îndepărtat și a celui recent, redimensionarea problematicii actualităţii, ascuţirea minţii și a duhului consună plenar cu vocaţia celor care învaţă din propriile eșecuri pentru a le transforma în succese de mâine.

Privite dintr-o astfel de perspectivă, realităţile de la noi, cu toate crizele, deviaţiile și nereușitele, sunt o invitaţie incitantă pentru cei aleși să iasă în faţă și să-și manifeste potenţialul de oameni de caracter, dornici să-și deslușească și să-și înfăptuiască misiunea.

II. Pentru cei care frecventează cursurile mele de la Universitatea Populară, esenţa banilor ca realitate spirituală este o noţiune cunoscută. Lecţia creștină este cea care dezvăluie în mod magistral conflictul dintre Dumnezeu și Mamona. De aici și invitaţia filozofului francez Jacques Ellul de a desacraliza, de a profana banii. Totul e foarte simplu: ori banii sunt un instrument pentru noi, ori noi suntem instrumentul lor; noi posedăm banii sau ei ne posedă pe noi. Tertium non datur, a treia posibilitate nu există, cum ar zice romanii. În momentul în care înţelegem

că de la divinizarea partidului-stat pe timpul comunismului am alunecat spre idolatrizarea banilor în noile realităţi zis capitaliste, totul se limpezește în faţa ochilor noștri. În aceeași carte „Sfârșitul economiei” a lui Al. Dughin am găsit un fragment relevant, care definește în mod excelent esenţa banilor. În secţiunea intitulată „Capitalul ca subiect al istoriei”, Dughin afirmă următoarele: „Banii reprezintă realitatea supremă a lumii contemporane, care i-a învins pe toţi concurenţii cu ajutorul idolului universal. Jacques Attali a numit pe bună dreptate etapa istorică actuală drept „ordine a banilor”, Ordre d’Argent. Timpul nostru se caracterizează prin triumful total al banilor, care au devenit un fel de echivalent totalitar, un numitor comun pentru toate lucrurile și procesele realităţii. S-a realizat predicţia plină de îngrijorare a lui Marx, care susţinea (în „Capital”) că poate veni o vreme când singurul subiect al istoriei va rămâne Capitalul.

Banii reprezintă astăzi echivalentul universal al „cantităţii pure”, care a concentrat în sine toţi ceilalţi parametri ai realităţii. Ceea ce reprezenta în etapele anterioare ale istoriei o stavilă de ordin material, inerţial pentru realizarea unor întreprinderi de ordin spiritual, astăzi s-a transformat într-o masă absolutizantă, care a căpătat propria autonomie. Capitalul nu pur și simplu și-a însușit rezultatele istoriei, el se sforţează să înlocuiască divinitatea, reconstituind după bunul său plac cele mai diverse evenimente din trecut, pe de-asupra tratându-le într-o cheie arbitrară. În industria imaginilor alimentată de Capital, dictatorii și tiranii, maniacii și nulităţile, personajele fictive și sfinţii devin pop-staruri.

Banii deţin puterea totală asupra prezentului și, prin urmare, sunt în stare să reconstituie trecutul și să conducă viitorul. Banii sunt singurul conţinut al postmodernităţii. Ei nu pot fi posedaţi, ei ne posedă pe noi, transformând orice început, orice iniţiativă, orice întreprindere într-o servire docilă a masei de cifre. Nu mai există capitaliști și stăpâni, nu sunt decât manageri, slugi ale circulaţiei Capitalului pe căile lui capricioase și încăpăţânate.

Capitalul a învins capitalismul, banii și-au subjugat proprietarii, transformându-se treptat din instrument întro fiinţă independentă dominantă”.

Așa cum descendenţa intelectuală a lui Dughin provine, în mare măsură, și din emblematica figură a gânditorului

francez Rene Guenon, găsesc potrivit să citez doar titlul unei lucrări celebre a acestuia, „Domnia cantităţii și semnele vremurilor”, care se pliază de minune pe înţelegerea profundă a curbei descendente, în care s-a pomenit lumea în alunecarea ei dinspre premodernitate spre modernitate, prăbușindu-se, mai târziu, în postmodernitate.

Când spunem astăzi „societate de consum”, „capitalism speculativ”, „monetarism”, „neoliberalism” sau „globalism” nu facem decât să enumerăm o parte dintre sinonimele ce caracterizează actualitatea, să facem un efort de reconstituire a realităţii, de decriptare și adunare laolaltă a unui univers spart, fracturat, fragmentar, în care se scufundă mase de oameni fără a-i desluși sensurile profunde.

Ceaţa se va risipi din faţa ochilor noștri, iar lumea ni se va deschide cu claritate privirilor doar în măsura în care vom realiza că vederea ne-a fost și ne mai este încă întinată de vălul de prejudecăţi, preluate din gândirea comună, din simulacrul realităţii care deseori ne ţine loc de adevăr. Ochii care nu văd, se uită, spune un joc de cuvinte. Între a privi și a înţelege ceea ce vezi e o distanţă care necesită o optică specială, accesibilă doar celor care au iniţial sentimentul că ceva nu e în regulă cu maniera simplistă de interpretare a lumii. Și doar din momentul în care începem a realiza că ceva ni se întâmplă, că ceva nu e în regulă cu noi, pornește aventura unei adevărate cunoașteri, care nu poate ocoli, printre altele, redescoperirea raţiunii mistice, a sensului spiritual al istoriei și a legităţilor implacabile ale geopoliticii. În loc de concluzie am putea zice că descoperirea adevărului nu poate să aibă loc doar ca un exerciţiu intelectual abstract, eminamente glacial, străin de zbaterea acestei lumi. Dimpotrivă, ea, dacă este una autentică, aduce cu sine trăirea pasională, plină de angajament, de participare, aici și acum, la viaţa lumii în mijlocul căreia nu doar te afli, ci și trăiești, nu doar vegetezi, ci și te afirmi ca fiinţă creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Doar așa înveţi să practici principiul de a trăi pe vremuri de criză. „Criza lumii moderne”, despre care vorbea Guenon în celebra lui lucrare cu același titlu, capătă noi contururi în postmodernitate. Să o înfruntăm pieptiș, cu virilitate și cu sentimentul că participăm la o operă magistrală care merită efort și sacrificiu.

Iurie ROŞCA 24 iunie 2013

CMYK

9

Reflec\ii 28 IUNIE 2013

FLUX

Vizita lui Aleksandr Dughin şi relaţiile româno-moldo-ruse Probabil, vizita lui Aleksandr Dughin ar putea reprezenta unul dintre cele mai importante evenimente din ultimele luni. Evenimentul nu a fost important atât din cauza statutului pe care îl are filozoful, sociologul și geopoliticianul rus, cât din cauza controverselor, dezbaterilor, entuziasmului, dar și iritărilor pe care le-a trezit prin mesajele pe care le-a lansat la Chișinău. Desigur, nu iau în considerare aici diversiunile mediatice realizate de unele surse mass-media, care au distorsionat „în hal fără de hal” mesajul cu care a venit filozoful rus.

Dughin nu a venit la Chișinău pentru a vorbi de „integrarea eurasiatică”, chiar dacă acest subiect nu a putut fi evitat. Gânditorul rus a venit în Basarabia pentru a construi o punte de dialog între mediul intelectual din Rusia și Republica Moldova. Este vorba anume de acel contact ideologic, care ne-a lipsit în toţi acești 22 de ani. Nu în zadar, tema celor două întâlniri avute la Chișinău cu mediul tinerilor intelectuali și cu intelectualii „veterani” a fost conceptul „celei de-a patra teorii politice”, care presupune acceptarea pluralismului civilizaţional și construcţia unei noi teorii care ar răspunde noilor provocări ale unei societăţi postmoderne.

Probabil, nu voi greși dacă voi spune că acel grup de reflecţie, care își spun „eurasianiști”, reprezintă unicul cerc de intelectuali capabili să poarte un dialog deschis cu mediile intelectuale din afara Rusiei. Iată de ce contactele cu Aleksandr Dughin și discipolii lui nu poate avea decât efecte pozitive pentru basarabeni, care au rămas de câteva decenii suspendaţi în dezbateri identitare anacronice, fără a încerca să iasă din paradigmele care nu mai corespund noilor realităţi.

Unii dintre noi pot accepta aderarea Republicii Moldova la viitorul proiect „Uniunea Eurasiatică”, alţii pot respinge acest proiect. Până la urmă, acest lucru este mai puţin important. Conservatorii eurasianiști luptă pentru o anumită axă de valori, nu structuri politice efemere, iar fiecare ţară și popor sunt liberi să-și identifice propriile structuri și propriile căi prin care își pot apăra identitatea. Important este să conștientizăm procesele globale care au loc și pericolele care ameninţă temelia existenţei noastre.

Noi canale de comunicare româno-moldo-rusă Desigur, vizita lui Dughin este și un prilej pentru a reflecta asupra poziţiei geopolitice a Basarabiei. Zilele trecute, în România s-a aflat directorul Centrului analitic american „Stratfor”, care a șocat opinia publică prin concluziile făcute. George Friedman a vorbit despre necesitatea României de a identifica un „plan B”, în cazul în care Uniunea Europeană nu va mai putea funcţiona sau va dispărea, precum și despre incapacitatea NATO și scutului antira-

chetă de a mai garanta securitatea României. Oarecum, Friedman a deranjat monopolul ideologic și iluziile care au dominat și încă mai domină opinia publică din România. Iată că după plecarea lui se simte deja începutul unor dezbateri în contradictoriu în legătură cu poziţia României în lume. Exact același lucru ar trebui să urmeze după vizita lui Dughin.

Iată că vizitei lui Friedman au urmat alte două evenimente interesante: aflarea la București a directorului CIA și vizita lui Nikolai Patrușev, secretarul general al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, fost șef al FSB. Cea mai interesantă este vizita lui Patrușev, care s-a soldat cu semnarea unui memorandum de colaborare a României și Rusiei la nivelul serviciilor secrete, sfera militară și sfera energetică. Desigur, nu au

lipsit și discuţiile legate de problema transnistreană. În contextul acestei vizite, Adrian Cioroianu, fostul ministru de Externe al României, a reiterat, în cadrul unei emisiuni de la Realitatea TV, necesitatea relansării relaţiilor româno-ruse într-un nou format. „Rusia se pregătește de noile relaţii cu România după epoca Băsescu”, a declarat Cioroianu. Într-adevăr, se pare că România și Rusia sunt gata să se așeze la masa de dialog după mai multe decenii de „război rece”.

Nu este de mirare că, de cele mai dese ori, anume serviciile secrete sunt acelea care realizează cel mai bine noile contexte internaţionale și acţionează reieșind din aceste contexte. Clasa politică și opinia publică, de regulă, sunt mai anemice.

Din păcate, în România, Rusia și Republica Moldova clasa politică și opi-

nia publică mai sunt dominate de logica războiului rece, în timp ce realităţile geopolitice sunt cu totul altele. Iată de ce relaţiile dintre cele trei state sunt dominate mai mult de emoţii decât de raţionamente constructive. Prin urmare, orice conflict în aceste relaţii nu este decât produsul unor anchilozări intelectuale. Un exemplu cras îl reprezintă reacţiile isterice ale unor așa-numiţi „analiști politici” de la Chișinău.

Din acest motiv, mediul intelectual din cele trei state trebuie să înceapă să clădească noi canale de comunicare, noi punţi de dialog, prin care s-ar depăși stereotipurile postbelice și ar ajuta la rezolvarea problemelor comune.

Vizita lui Aleksandr Dughin la Chișinău dă startul unui astfel de dialog.

Octavian RACU Sursa: octavianracu.wordpress.com

Primul oraş din România care dă faliment Municipalitatea a depus la Tribunalul Hunedoara, la începutul lunii iunie, o cerere de intrare în insolvenţă, dat fiind că datoriile depășesc valoarea bugetului local. Aninoasa este primul oraș din România care demarează o asemenea procedură. „Gradul de îndatorare al Primăriei Aninoasa se apropie de 150%. Valoarea datoriilor, inclusiv un credit bancar, se ridică la 5,7 milioane de lei, în condiţiile în care bugetul local pe acest an a fost stabilit la 4,2 milioane de lei”, a declarat viceprimarul localităţii, Adrian Albescu, citat de gandul. info. Cea mai mare datorie a primăriei este către BCR, de circa 800 000 de euro. Viceprimarul a mai menţionat că autorităţile locale vor depune

la Tribunalul Hunedoara mai multe documente prin care primăria să obţină starea de insolvenţă și să nu mai plătească penalităţi. Valoarea penalităţilor către BCR este de 1 500 de lei pe zi. Companiile de utilităţi nu vor mai putea debranșa municipalitatea de la apă, energie și telefonie. „Creditul a fost pentru a acoperi contribuţiile la investiţiile pe care le aveam în derulare. Obţinusem și un an de graţie de la bancă. Dobânzile și penalizările sunt mari…”, susţine fostul primar, Ilie Botgros, citat de casajurnalistului.ro, despre creditul de peste trei milioane de lei contractat în 2006 de la bancă, destinat investiţiilor în infrastructură.

Tribunalul Hunedoara a dispus, luni, 17 iunie 2013, deschiderea procedurii de insolvenţă solicitată de Primăria Aninoasa, numind ca adminis-

trator judiciar SCP Tudor & Asociaţii SPRL, care va avea onorariu egal cu indemnizaţia lunară a primarului, majorată cu 30 la sută, potrivit Hunedoreanul. Termenul pentru continuarea procedurii de intrare în insolvenţă este 10 septembrie.

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 46/2013 privind criza financiară și insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale obligă primarii să ceară Tribunalului să declare insolvenţa, dacă autoritatea locală are datorii neplătite mai vechi de 120 de zile și care depășesc 50% din bugetul general.

Cei care nu sesizează instanţa în timpul prevăzut de lege pot fi amendaţi sau condamnaţi la închisoare.

Orașul Aninoasa este situat în partea de sud a judeţului Hunedoara, în bazinul carbonifer Valea Jiului. Orașul a fost declarat zonă defavorizată prin Hotărârea Guvernului nr. 992/29.12.1998.

O tremie dintre comunele din România – adică

aproape 1 000 de unităţi administrative din totalul celor 2 861 de comune din România – se află în pragul falimentului, nu doar pentru că toate au luat credite și nu le mai pot returna, ci pentru că nu mai au venituri și nu mai au bani să funcţioneze – de fapt, unele, nu mai au bani nici pentru salariilor angajaţilor. Au contractat lucrări de investiţii și nu mai pot plăti, furnizorii, la rândul lor, sunt plini de datorii și nu mai pot păsui pe nimeni, drept urmare s-au adresat Justiţiei. Bani de salarii nu mai sunt, cu atât mai puţini bani pentru plata ajutoarelor sociale la care comunităţile sunt obligate, spune Emil Drăghici, primarul comunei Vulcana-Băi (Dâmboviţa), președintele Asociaţiei Comunelor din România, citat de Ziarul Financiar.

Autor: Răzvan MUREŞAN Sursa: businessmagazin.ro

FLUX

10

Magazin 28 IUNIE 2013

Tinerii promotori ai baticului în Republica Moldova Deși, ca gen de artă decorativă, baticul din spațiul moldovenesc are o istorie relativ scurtă (dacă să facem o paralelă cu regiunile limitrofe), totuși, printre artiștii plastici, deja a găsit promotori fideli ai ideilor și tendinţelor noi de dezvoltare, obţinând realizări spectaculoase. Amintim că evoluţia industriei textile din perioada sovietică într-o anumită măsură a dus la pierderea individualităţii și depersonalizarea consumatorilor.

Apariţia tinerilor cu idei avangardiste, nonconformiste, care sfidează însăși existenţa unor anumite reguli stricte sau canoane în artă, a favorizat dezvoltarea celor mai îndrăzneţe proiecte în domeniul artei textile din ţară. Și dacă în a doua jumătate a secolului XX, la expoziţiile de artă din RSSM participau, cu mici excepţii, creaţiile din domeniul picturii, sculpturii și ceramicii, atunci la hotarul secolelor XX– XXI atestăm un interes viu faţă de designul vestimentar, batic și cele mai variate accesorii. Este perioada când în domeniul baticului se manifestă artiști plastici profesioniști precum Iurie Baba cu lucrările Golden Town, Splash, Pink Sails, Town in the Night, Vasili Ivanciuc (Amintirile casei bătrânești), Irina Șuh (Gânduri pe canapeaua roșie-neagră), Veaceslav Damir (Seara pe deal, Deșteptarea), Vasile Grama (Nocturnă, Lumina primăverii), regretata Ala Uvarov (Hotarul luminii, Aisbergul floral), Florentin Leancă (Compoziţie) ș.a.

Sunt artiștii care tind spre crearea unui stil și limbaj artistic propriu, reprezentând școala autohtonă a baticului artistic din Republica Moldova. Pentru atragerea specialiștilor din domeniul artelor textile, inclusiv baticul, se organizează concursuri internaționale de artă textil-decorativă, diverse tabere de creaţie cu statut internaţional, simpozioane ale ArtTextil-ului, bienale internaţionale de artă plastică și artă decorativă (Chișinău 2010; 2012) etc.

Astăzi studenţii și masteranzii de la facultăţile de artă din Republica Moldova realizează în permanenţă lucrări interesante în batic, contribuind astfel la dezvoltarea artei decorative naţionale și promovarea artelor considerate până nu demult „arte

minore” (în această categorie fiind incluse plastica miniaturală, podoabele, sticlăria, arta textilelor etc.). Un merit incontestabil revine tendinţei de asociere a pieselor realizate în batic cu vestimentaţia contemporană, devenind un gen de artă atât

Cea mai caldă zonă locuită din lume Depresiunea Danakil, localizată în deșertul Danakil din Etiopia, a fost numită cea mai caldă zonă locuită de pe planetă și cel mai crud loc de pe pământ, de către National Geographic.

Bazinul este casa poporului Afar, care rezistă unor temperaturi medii (calculate pe tot anul) de 35 de grade celsius, deși temperatura poate atinge și maxime de 63 de grade celsius.

Depresiunea este la 100 de metri sub nivelul mării și este compusă din roci roșii, câmpuri sulfuroase și depozite de sare.

Geologii consideră că sarea s-a depozitat treptat, în timp ce Marea Roșie inunda periodic regiunea. Căldura extremă a vaporizat apa din inundaţii, lăsând în urmă numai sarea. În Danakil, sarea înseamnă bani. Întreaga economie locală se bazează pe minerit și comerţul cu minerale.

Muncitorii folosesc metode tradiţionale – caravane cu cămile, târnăcoape și frânghii pentru a tăia, împacheta și muta sarea din bazin.

Munca este una periculoasă. Căldura poate omorî muncitorii nepregătiţi, iar cutremurele ocazionale pot crăpa pământul și înghiţii pe cine este prins la mijloc.

Sursa: Ziarul Financiar

în serviciul societăţii orientate spre pragmatism, cât și în domeniul satisfacerii celor mai îndrăzneţe proiecte vestimentare. Piesele confecţionate sunt ușoare, multicolore, reprezintă modele destinate tinerilor și adolescenţilor avangardiști, mereu în căutarea eu-lui propriu și în tendinţa de a se evidenţia și de a fi apreciat. De la simple eșarfe s-a trecut la confecţionarea bluzelor, fustelor elegante și a seturilor complete de vestimentaţie. Graţie posibilităţilor tehnice și a accesibilităţii unor materii prime, cum ar fi fragmente de piele, sticlă colorată, cristale Swarowsky, strasuri colorate etc., tinerii plasticieni încearcă să decoreze piesele confecţionate cu fluturi metalici, email decorativ, paiete și să asocieze ţinuta vestimentară în funcţie de mesajul purtat, cu lănţișoare și brăţări sofisticate, eșarfe colorate etc. Acest fapt este lăudabil și din considerentul că promovează anumite tendinţe în moda vestimentară, pentru că, fără un anumit dictat sever, consumatorul are posibilitatea de a alege din vastitatea pieselor de costum și accesorii.

Printre specialiștii tinerii din domeniu ar fi cazul să menţionăm activitatea unui tânăr artist plastic care practică cu succes baticul. Este vorba de Natalia Procop. Absolvind cu succes Liceul cu profil de arte „Elena Alistar” din Chișinău, Natalia a studiat între 2001 și 2005 arta plastică și a pătruns tainele imprimeului artistic la Facultatea de Arte Plastice și Design a Universităţii Pedagogice „I. Creangă” din Chișinău. După care, timp de doi ani, artista și-a aprofundat cunoștinţele realizând masteratul la aceeași instituţie de învăţământ, iar apoi și doctoratul în cadrul Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Știinţe a Moldovei. Pe parcurs s-a manifestat și în calitate de un teoretician începător, explorând literatura de specialitate și aducând în circuitul știinţific, prin intermediul articolelor sale, informaţii utile privind dezvoltarea unui domeniu practic necunoscut în republică. Creând lucrări destul de originale, cu idei abstracte, nonfigurative și cu mesaje profunde, care merită a fi descifrate, comentate și explicate, Natalia Procop reușește să participe și la conferinţe, simpozioane și tabere de creaţie, organizează varii manifestaţii în domeniul artei textile și expoziţii de desene ale copiilor.

Activând din 2003 în tapiserie, batic, pictură și grafică, N. Procop participă și la numeroase concursuri și expoziţii naţionale și internaţionale în domeniul textilelor, a baticului vestimentar (Festivalul naţional de modă Fashion, Chișinău; Autumnala, Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuși”, Chișinău; Noi tineretul creator, Centrul expoziţional „C. Brâncuși”, Chișinău; Expoziţie-concurs Saloanele Moldovei, Chișinău-Bacău; Bienala Internaţională de

Artă Decorativă, Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuși”, Chișinău; Tabăra internaţională Gold Helios, Ungaria etc.). Creaţia sa include numeroase piese vestimentare și eșarfe, panouri decorative care denotă viziunea proprie a artistei și căutarea sinelui în vastul ocean al artei.

Panourile Scurgerea timpului (2008), Violeta (2010), Anomie (2010) etc. posedă mesaje semnificative care sunt descifrate cu timpul, deschizând noi orizonturi atât pentru autor, cât și pentru criticii de artă. Simbolurile folosite, combinaţiile de culori și forma petelor vădesc lumea trăirilor interioare, eterna luptă a artistului și tendinţa spre perfecţionism, lăsând loc pentru meditaţie, aspiraţie și devenire artistică.

Odată cu creșterea numărului doritorilor de a cuprinde acest gen de artă, crește și profesionalismul artistului, se perfecţionează tehnica de realizare, se extinde tematica lucrărilor care subliniază personalitatea

artistului și a destinatarului, adică a consumatorului acestor lucrări. Aflat la interferenţa genurilor, baticul a știut să combine perfect evoluţia designului vestimentar din Republica Moldova, a tendinţelor în vogă și asocierea armonioasă a accesoriilor, deschizând perspective largi pentru evoluţia artistică în domeniu și educarea plasticienilor autohtoni. Și cine știe, poate Natalia Procop, graţie aptitudinilor sale, va reuși formarea și a unei școli de discipoli în domeniul baticului, care devine tot mai solicitat printre tinerii creatori?!

Rămâne a vedea, urmărind rezultatele artistei pe acest dificil, dar extrem de captivant, tărâm de creaţie.

Cu certitudine, creaţia Nataliei va înscrie o pagină deosebită în arta decorativă naţională. Îi dorim succese și realizări frumoase în continuare, felicitând-o și pe această cale cu ziua de naștere.

Dr. Liliana CONDRATICOVA, pentru FLUX

Cultur=

28 IUNIE 2013

7.XII.1990

10-15.XII.1990 Zile la București. Rotonda Muzeului Literaturii Române. Greva (parţială) a șoferului. Noi suntem cazaţi hăt dincolo de Buftea, la Palatul Știrbei. Șoferul nostru caută căi ocolite din teama de a nu intra în conflict cu poliţia. De altfel, palatul, parcul imens impresionează mult. Prinţul, personalitate notorie, chiar fusese numit de rege, pe scurt timp, prim-ministru. Îi găsesc cu greu chipul în pronaosul bisericii familiale. Pe din afară – mai e cum mai e, înăuntru însă – devastată, lăsată la voia dărâmării, împăienjenită de cabluri, cu podeaua spartă spre imensul subsol: probabil, se intenţiona să se facă cine știe ce ansamblu de interior practic (vreun bar? Doamne ferește!). Prinţul și prinţesa, deci, „și-au salvat” portretele. El – robust, negru-corb la pleată și barbă, cu regalii pompoase pe piept. În parc – și un lac. Timp ploios, dar prielnic pentru imaginaţie.

Trei seri la muzeu: prima dedicată lui Nichita Stănescu, a doua – nouă, prutonistrenilor, a treia – lui Perpessicius. La ultima din ele a participat și Fănuș Neagu.

La USR, îi revăd pe Laurenţiu Unici și Nicolae Manolescu.

Tratative sumare cu Mircea Dinescu și Eugen Uricaru (vizită la redacţia „Luceafărul”). Mircea Dinescu mă invită la seara-recepţie dată în onoarea scriitorilor de

FLUX

Leo BUTNARU

CALEIDOSCOP

DE LA O CUMPĂNĂ DE ANI

28 iunie

(Pagini de jurnal)

O carte editată pe cont propriu la „Apollo” de Ion Laurian Postolache. Peste 50 de catrene demodate, aburind de nostalgie senilă. Însă întâlnesc și trei rânduri de excepţie, demne de marile pene ale anonimilor sau clasicilor. Iată-le: „Mă-ntorc dintre oameni cu umbre pe mâini” și „Poate că-ntr-o seară și la casa ta/ O să stea belciuge în păianjen mare”. Pentru aceste mostre, foarte puţine, face totuși să citești peste 200 de rânduri de „versuri”…

Cred că, pre limba noastră, titlul renumitei opere a lui Saint-Exupéry ar fi mai nimerit să fie tradus nu „Micul prinţ”, ci „Prinţișorul”. Însă, în acest caz, rigiditatea obișnuinţei pare aproape de neînvins… Și totuși, și totuși…

J.-J. Rousseau le spunea polonezilor, la a treia împărţire a patriei acestora de către ruși: „Dacă n-o să-i puteţi împiedica să vă învingă, faceţi barem în așa fel, încât să nu vă poată digera!”. Cam același lucru avem și noi de făcut.

Cam în același context: cel mai mare dușman al victorioșilor (provizorii) este tăcerea cu care sunt trataţi. Dar oare scursurile sunt sensibile?... Pe naiba…

Ce năduf trebuie să fi dat peste Cehov, pentru ca să afirme: criticul e un fel de femeie ciupită de vărsat care te bate fără milă. „Patriotarzii” de stânga, reiese, bâzâie.

Nemulţumiţi că nu sunt, la USM, în capul mesei.

Poetul chinez Manh Ke, născut în același an cu mine, zice despre noi amândoi, în poemul „Tinereţe”: „Aici unde viaţa este fertilă foarte, eu, o vreme, am fost dat de-o parte”.

11

limbă germană care au plecat, pe vremuri, din România, acum reveniţi în vizită.

La revista „Luceafărul” – Eugen Uricaru, Gheorghe Pituţ (acesta într-o stare depresivă de blând boem căzut la mare ananghie).

Tot pe la casa scriitorilor îi cunosc pe Ady Cusin și Stelian Gruia. Ultimul se frăsuia că este trimis ambasador în Ucraina, de parcă, de fapt, în SUA. La recepţie îi cunosc personal pe Octavian Paler, Ana Blandiana, Florin Iaru, Bogdan Ghiu, Gheorghe Istrate și pe atâţi alţii. Firește, mereu în compania lui Petre Stoica, „vechea” mea cunoștinţă.

Dar fiind că ai mei au plecat mai devreme spre Știrbei, rămân la București, graţie generozităţii lui Gheorghe Istrate, spre a cărui casă are amabilitatea de a ne duce cu „Mercedesul” său luxos Mircea Dinescu.

A doua zi, îi acord Luciei Negoiţă un interviu pentru TVR. Probabil, va fi inserat în cadrul rubricii „Simpozion” din 10 ianuarie.

Seara, vorbesc la „Ateneul român”. Sunt bine primit, felicitat de doamnele Leopoldina Bălănuţă, Ana Blandiana ș.a.

Domnii de la Fundaţia „Nichita Stănescu” din Ploiești vorbesc despre posibilitatea de a dărui un bust Stănescu Chișinăului.

Impresie-șoc: trilogia greacă montată de Șerban. Câteva ore de „nevăzut până acum”. Graţie generoasei noastre prietene Ruxandra Mihăilă.

Dezvelirea bustului lui Nichita Stănescu vizavi de Uniunea Scriitorilor, în parc.

Vizită la Mărţișorul lui Tudor Arghezi.

Doamna Mitzura – ca totdeauna, zvârlugă și întreprinzătoare. Vrea să recapete dreptul asupra tipografiei tatălui, confiscată de comuniști.

Generoasa domnișoară Mariana Verona de la relaţii USR. Domnii Nicu, excepţionali.

21.XII.1990 La București, convorbire cu Milan Resutyk (ambasador al Cehiei și Slovaciei în România) în vederea elaborării unei antologii de poezie a autorilor noștri pentru editura „Slovenski spisovatel”. Probabil, în februarie 1991 va veni la Chișinău.

Ideea că, înaintea a toate, contează omul, ceea ce a ţinut să spună și poetul chinez Wang Meng: „Oare funcţia mea e mai mare ca mine? Dar poezia mea? Este și ea mai frumoasă ca mine? Dar noul meu roman e mai interesant decât mine? Dar inima mea este și ea mai profundă decât mine? Nu aș putea crede”.

23.XII.1990 Azi, sunt foarte mulţi dintre cei care, vorba Victoriei Ana Tăușan, „și-au numit înșelăciunile cu același nume cu care numise năzuinţele”. „Fiţi înţelepţi ca șerpii și nevinovaţi ca porumbeii” (Matei, 10/16, Luca 21/15). Azi, în aceste vremuri crâncene, ca porumbeii?

Dar înţelepciunea bineînţeles că e necesară.

Lecturi din „Patru cvartete” ale lui T. S. Eliot. Partea I/III: „Uscare a lumii simţurilor, / Alungare a lumii închipuirii,/ Neputinţă a lumii spiritului”. Tot acolo: „…dragostea de ţară/ Începe ca atașament faţă de propriune câmp de acţiune/ Și ajunge să vadă că această acţiune e puţin însemnată/ Deși niciodată indiferentă”.

25.XII.1990 Pe la USM trec în vizită trei poeţi din Piatra Neamţ: Constantin Acozmei, Nicolae Sava și Daniel Corbu. Tratăm despre posibila participare a trei poeţi de la noi la Zilele Eminescu de la Piatra Neamţ. In-

spectoratul pentru cultură al Judeţului Neamţ: Adrian Alui Gheorghe, Liviu Livescu, Daniel Corbu.

30.XII.1990 Ce epilog de an rodnic pentru ziua mea de mâine!... De aici încolo se pot întâmpla multe fapte – în viaţă, în scris, în vis.

13-20.I.1991 Călătorie: Iași–Roman–Cluj–Alba Iulia– Blaj–București… Lancrăm, Sibiu, Sebeș…

Excelent! La Cluj, întâlnire cu Liviu Petrescu, Grigore Zanc, prozator și prefect, Dimitrie Vatamaniuc, Augustin Buzura, Eugen Todoran, Ion Mircea, Adrian Popescu, Ovidiu Pecican de la „Apostorf”, Mircea Opriţă, Ilie Călian, Petre Bucșa, Doina Cetea, Horia Bădescu, Virgil Bulat, Mircea Berta, Gabriel Chifu de la Craiova, adjunct la „Ramuri”, Corneliu Munteanu de la Satu Mare, Berta Wacker din Marea Britanie. Povestea cu fosta casă a lui Blaga… De recuperat, de răscumpărat. Pe 13 ianuarie, la hotel, ne vizitează și ne urează studenţi și elevi prutonistreni.

16.I.1991 Din câte mai povestesc colegii. Despre copilul unor emigranţi recenţi care strângea etichetele și hârtiuţele colorate de pe stradă. Strădania părinţilor de a-i explica odraslei că aici, în noua lor patrie, nimeni, niciun copil nu ridică de jos fleacuri din astea. Copilul: „Dar mie, tăticule, mi se pare că nu sunt hârtii, ci sunt bani”. Bietul român în străinătate… Uite-l, peste un timp, are de toate: pe masă, în casă. Toate bunătăţile lumii civilizate. Însă ce folos? Nu intră nimeni să vadă, să se mire, să-l invidieze. În România, ar fi fost altcumva, satisfacţia era ca și obligatorie. Pe când aici, la Stockholm, nu are rost: toţi sunt bine asiguraţi.

Nimeni nu se miră și nu se interesează de nimic. Iar românul se obișnuiește greu, foarte greu sau chiar deloc cu firescul…

20.I.1991 O încurcă lume, o bizară „colegă” despre care îmi povestea Arcadie cum, în călătoria lor prin România (le era amfitrion Păunescu), nicidecum nu reţinea că se rostește „Târgu Jiu” și nu „Târgu Giu”. Gândindu-se că mâine ar putea, eventul, lăsa niște autografe, stătea seara și migălea, agramat, ceva cu alfabet latin pe care, uimitor, dar nu l-a deprins cât „a studiat” la Institutul „Gorki”, la Moscova, unde cartea românească o găseai din belșug la librăria „Drujba”. Într-un fel, ar fi o figură tragică, dacă, la toate ale ei, în special în ale știinţei de carte, spiritului, culturii generale nu ar fi o… desfigurată. De ce totuși tragică?

Păi, plecată pe la 16 ani la Moscova, recomandată, am înţeles, de USM ca „talent promiţător”, nu a studiat în limba maternă, română. Iar o elevă abia ieșită de pe băncile școlii medii nu e atât de asigurată în domeniul lingvistic. Deci, studiind doar în rusește, cam uită sau stâlcește ceea ce știa românește. Și iat-o mult înaintată în vârstă când se arată sterilă în ale scrisului, chiar dacă, „tânără” comunistă este susţinută în continuare de partinici, de unii secretari de la USM, săltată în prezidii din care, dacă spune câteva fraze, numaidecât jumătate din ele sunt prostii, naivităţi. Ba se mai găsesc barzi, în special cel „mai bard”, care, pur și simplu, o folosesc de paravan, în ipocrizia lor întocmindu-și interviuri cu propria-le persoană „foarte importantă”, pe care să le semneze… ea, necioplita, bizara, „negul interviului”, cum ar veni. La Chișinău, și atare trucuri ţin de literatură, de celebritate, de orgoliu.

Evenimente 1243: Inocențiu al IV-lea devine papă 1519: Carol al V-lea este ales împărat al Sfântului Imperiu Roman 1581: A ieșit de sub tipar „Evanghelia cu învățătură» sau „Cazania», ultima și cea mai de seamă carte tipărită de diaconul Coresi 1635: Guadelupa devine colonie franceză 1651: Începe bătălia de la Beresteczko dintre Polonia și Ucraina, cea mai mare bătălie din secolul al XVII-lea 1838: Încoronarea reginei Victoria a Marii Britanii 1883: Mihai Eminescu este arestat la Baia Mitrașevschi și internat la spitalul doctorului Alexandru A. Suțu 1914: Arhiducele austro-ungar Franz Ferdinand și soția sa au fost asasinați, eveniment ce a declanșat Primul Război Mondial 1918: Al Doilea Război Mondial: Semnarea Tratatului de la Versailles între învingătorii Primului Război Mondial și Germania 1919: A fost semnat Tratatul de la Versailles, act ce a dus la încheierea Primului Război Mondial 1940: Al Doilea Război Mondial: România cedează URSS Basarabia, nordul Bucovinei si ținutul Herța 1941: Al Doilea Război Mondial: Sovieticii opresc execuțiile în masă de la închisoarea Brygidki, Lwów (Polonia). Ele au început la 22 iunie. Dintre cei 13.000 de prizonieri, majoritatea polonezi, doar 600 au fost cruțați. 3 mii dintre prizonieri ucraineni 1967: Israelul anexează Ierusalimul de est 1982: Vizita în România a lui Richard Nixon, fost președinte al SUA 1991: S-a deschis, la București, Casa Americii Latine 1993: Andrei Șerban, director al Teatrului Național București, își prezintă demisia din această funcție, unul dintre motivele acestei decizii fiind indiferența factorilor de decizie față de cultură 2009: Întronizarea Preasfințitului Vincențiu în scaunul episcopal al Sloboziei și Călărașilor

Nașteri 1476: Papa Paul al IV-lea (d. 1559) 1491: Henric al VIII-lea, rege al Angliei (d. 1547) 1577: Peter Paul Rubens, pictor flamand (d. 1640) 1712: Jean-Jacques Rousseau, filozof, scriitor francez de origine elvețiană (d. 1778) 1831: Joseph Joachim, violonist austriac (d.1907) 1867: Luigi Pirandello, dramaturg, prozator italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (d. 1936) 1889: Abbas el-Akkad, scriitor egiptean (d. 1964) 1906: Maria Goeppert-Mayer, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (d. 1972) 1912: Sergiu Celibidache, dirijor român stabilit în Franța, membru de onoare al Academiei Române (d. 1996) 1928: Paul Urmuzescu, compozitor și regizor român 1943: Klaus von Klitzing, fizician german, laureat al Premiului Nobel 1951: Virgil Mihaiu, poet român 1973: Kjetil-Vidar Haraldstad, baterist norvegian 1994: Prințul Hussein bin Al Abdullah, prinț moștenitor al Iordaniei

Decese 767: Papa Paul I 1757: Sofia Dorothea de Hanovra, regină a Prusiei, fiica lui George I al Marii Britanii (n. 1687) 1836: James Madison, președinte al Statelor Unite ale Americii (n. 1751) 1873: Andrei Șaguna, mitropolit al Transilvaniei (n. 1809) 1914: Franz Ferdinand, arhiduce al Austriei (asasinat) (n. 1863) 1916: Ștefan Luchian, pictor român (n. 1868) 1918: Albert Henry Munsell, pictor american (n. 1858) 1922: Velimir Hlebnikov, poet rus (n. 1885) 1957: Alfred Döblin, scriitor german (n. 1878) 2011: Angélico Vieira, actor și cântăreț portughez (n. 1982)

FLUX

12

Cultur= 28 IUNIE 2013

FINAL SPECTACULOS DE STAGIUNE LA FILARMONICĂ

Meditaţia muzicală pe tema baladei “La Bulciugu mirelui” a fost prezentată în premieră la Chişinău Miercuri, 26 iunie, în incinta Teatrului „Eugene Ionesco” a avut loc închiderea stagiunii concertistice 2012-2013 a Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”.

Administrația instituției a decis să încheie această stagiune într-un cadru spectaculos, teatralizat, cu două opere deosebite, care au surprins și au încântat deopotrivă publicul.

O premieră absolută pentru Chișinău a reprezentat-o meditația „La Bulciugu mirelui”, după o baladă din Țara Oașului, o zonă românească recunoscută prin faptul că este o comunitate tradițională care și-a conservat tradițiile, unde nu a pătruns nici colectivizarea.

Muzica pentru cor și orchestra mare pentru această baladă medievală a fost scrisă în 2007, de tânărul compozitor român Dan Variu de la Cluj. Premiera absolută a acestei meditații, pe muzică, a avut loc la Cluj. Balada are la bază un subiect trist: un flăcău înstărit se căsătorește cu o fată săracă, fapt ce stârnește nemulțumirea mamei băiatului, care-i propune s-o vândă la târg turcilor, că, în caz contrar, îi aprinde casa.

Flăcăul îi dă ascultare și își vinde nevasta pe bani buni. Dar întors acasă începe să tânjească după ea, nici banii nu-l mai mulțumesc și, în final, mama îl trimite să-și caute nevasta și s-o aducă înapoi. Băiatul își găsește nevasta la casa turcului pe perne de mătase, turcul avea grijă să nu-i lipsească nimic, dar ea nu poate uita durerea și umilința la care a fost supusă, îl trimite înapoi și îl blestemă. Ajuns acasă, blestemul nevestei vândute se îndeplinește și flăcăul moare, jelit doar de mama lui.

“La Bulciugu mirelui” (care, prin analogie, este sinonimul obiceiului pețitul miresei) impresionează nu doar prin subiectul deosebit de trist, ci, mai cu seamă, prin modalitatea în care a fost transmis publicului. Meditația pe

marginea acestei balade a durat 40 de minute și subiectul a fost redat prin implicarea unui număr impresionant de artiști și colective artistice. Recitatorul baladei a fost actorul Ovidiu Crișan, de la Teatrul Național din Cluj. În spectacol a fost implicat și un cantor bizantin, tenorul Dumitru Mâțu, dar și grupul de dansatori „Fluieraș”, care a încântat publicul prin dansurile specifice zonei Maramureșului.

De asemenea, nu putem trece cu vederea prestația dansatoarelor de belle dance – Natalia și Aliona Duminică, însoțite de alte două dansatoare, dar și prestația surorilor Osoianu, cu cântecul de înmormântare. În spectacol a evoluat ansamblul de chitariști Picado, dar și soliștii Călin Corai la vioară și Sergiu Mușat la clarinet.

Putem spune cu certitudine că punerea în scenă a acestei balade a reprezentat un punct culminant al acestei stagiuni, asta prin noutatea subiectului, dar și prin implicarea unui număr impresionant de artiști. Nu trebuie să trecem cu vederea orchestra simfonică și capela „Doina” a acestei instituții, reuniți sub bagheta unui artist desăvârșit – dirijorul Mihai Agafiță, care a dirijat această lucrare și la premiera care a avut loc la Cluj.

Regretul nostru este că, din păcate, spre deosebire de un spectacol de teatru, „La Bulciugu mirelui” nu va rămâne în repertoriul Filarmonicii Naționale, ci va constitui doar o amintire frumoasă, redată prin felul în care au primit-o și au simțit-o cei care au avut ocazia să fie prezenți miercuri în sală.

A doua parte a spectacolului de închidere a stagiunii a constituit-o cantata scenică „Carmina Burana”, pe muzica compozitorului german Carl Orff, care și-a propus să evoce, într-o perspectivă modernă, teatrul antic. „Carmina Biurana” se bazează pe melodii și texte medievale din secolele XII-XIII, descoperite în manuscrisul Codex Buranus, într-o mănăstire benedic-

tină din regiunea Alpilor și publicate într-o culegere în 1847. Autorii acestor texte, considerate atunci profane (călugări, filozofi, poeți, oameni de rând), vorbesc în versurile lor, într-o manieră naivă, despre natură, dans, viață, dragoste în cântece de slavă închinate primăverii și vieții, cântece de petrecere…

Lucrarea valorizează limba autentică a manuscriselor – latina vulgară, germana și franceza și este scrisă pentru un ansamblu impozant: trei soliști (soprană, tenor, bariton), cor mixt, cor de copii, suflători, orchestră de coarde și numeroase instrumente de percuție. Pentru a populariza mai ușor lucrarea, compozitorul a realizat o versiune cu două piane și o amplă secție de percuție.

Cantata “Carmina Burana” a fost un omagiu adus regretatei dirijoare Veronica Garștea, care timp de 55 de ani a condus Capela Corală “Doina”. În prezent, Capela Corală, care se asociază cu numele primei femei dirijor din Republica Moldova, este condusă de Ilona Stepan, Maestru în Artă. În spectacol au fost antrenați tenorul Ion Timofti și baritonul Alexei Digore, ambii angajați ai Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” și invitata de onoare a serii – soprano Tatiana Tretiak, solistă a Teatrului Național de Operă și Balet din Belarus. Tatiana Tretiak a mai evoluat cu acest spectacol, alături de artiștii moldoveni, în turneele Filarmonicii Naționale peste hotare.

La realizarea și punerea în scenă a cantatei “Carmina Burana” au mai participat Capela Corală Academică “Doina”, duetul de pianiști Anatolie Lapicus și Iurie Mahovici, Maeștri în Artă,

Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naționale, dirijor Mihai Agafiță, Maestru în Artă, și un cor de copii care, de fapt, sunt copiii coriștilor Capelei „Doina”.

Dacă prima partea spectacolului a fost una dramatică, foarte emoționantă, finalul a fost unul liric și s-a pus accentul pe forța destinului în viața omului, a omenirii, în general.

Spectacolul de închidere a stagiunii concertistice a Filarmonicii Naționale a fost, de-a dreptul, unul spectaculos și a fost prezentat de Cristina Paraschiv (Artistă Emerită) și regizat de Petru Vutcărău (Artist al Poporului).

Liliana POPUȘOI, FLUX

LA MUZEU

FESTIVAL

„Argintăria în ambientul laic şi liturgic”

La Chișinău au demarat „Nopţile pianistice”

La Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei puteți vedea o impresionantă expoziție cu genericul „Argintăria în ambientul laic și liturgic (sec. XVIII-XX)”, deschisă pentru public la 17 iunie.

Expoziţia aduce în atenţia publicului toate categoriile de obiecte din argint, laice și religioase, din perioada secolelor XVIII-XIX, aflate în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Majoritatea dintre cele 230 de piese sunt expuse pentru prima oară. Printre acestea se evidenţiază mai multe exponate provenite din centre renumite de orfevrărie, cum ar fi cele purtând marca Faberje, piese executate în atelierele Hlebnikov și Sazikov din Rusia, precum și câteva lucrări de producţie locală, executate în atelierul de giuvaericale din Orhei. Expoziţia este completată cu imagini ale unor piese aflate în expoziţie, pe care sunt reproduse mărcile de atelier sau de meșteri și titlul metalului.

În perioada 26 iunie - 4 iulie, la Chișinău se va desfășura cea de-a XI-a ediţie a Festivalului Internaţional „Nopţile pianistice», eveniment organizat de Sala cu Orgă, în parteneriat cu Alianţa Franceză din Republica Moldova și Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu».

Ediţia curentă a festivalului va cuprinde trei concerte cu participarea unor valoroși artiști din Franţa, Italia, România și Republica Moldova.

Festivalul va debuta, pe 26 iunie, cu un moment muzical prezentat publicului de consacratul pianist francez Michel Dalberto. Muzicianul revine pe scena Sălii cu Orgă pentru a propune o frumoasă întâlnire cu muzica franceză, recitalul său incluzând lucrări semnate de Franck, Faure, Chopin și Debussy.

Duminică, 30 iunie, Gala tinerilor pianiști îi va scoate în prim-

plan pe cei mai talentați elevi și absolvenți ai liceelor de muzică din Chișinău.

Punctul culminant al festivalului va fi Seara concertelor de pian, pe 4 iulie, cu participarea Orchestrei Naționale de Cameră, sub bagheta dirijorului francez Didier Talpain, cunoscut publicului de la edițiile precedente ale festivalului. În calitate de soliști vor evolua trei pianiști invitați, cu un palmares bogat în premii și o activitate artistică extrem de apreciată în țările

lor de origine, dar și în străinătate.

Este vorba de pianistul italian Alessandro Commelato (Italia), Viniciu Moroianu (România) și Maria Sumareva (Republica Moldova).

Potrivit organizatorilor, Festivalul Internaţional „Nopţile pianistice” are drept scop promovarea tinerilor muzicieni, debutanți în cariera interpretativă.

Acordurile finale ale celei de-a XI-a ediții a festivalului coincid cu sfârșitul stagiunii concertistice la Sala cu Orgă.

Diverse 28 IUNIE 2013

Bicarbonatul, aliatul tău în bucătărie Praf, murdărie, calcar?

Poţi să le faci să dispară cu ajutorul bicarbonatului de sodiu alimentar. Testează trucurile noastre și ai să te convingi!

Curăţă arsura de pe cratiţă Toarnă un deget de apă în cratiţa arsă, adaugă trei linguri de bicarbonat și pune-o pe foc, să fiarbă 5 minute. Apoi spală cratiţa normal.

Face argintăria ca nouă Acţiunea ușor abrazivă, alături de capacitatea de a elimina grăsimile, face din bicarbonatul de sodiu un element preţios atunci când trebuie să “readuci la viaţă” strălucirea tacâmurilor din argint. Înmoaie în praf de bicarbonat o cârpă din bumbac sau lână, umezită. Șterge cu ea bine obiectul din argint – patina neagră va dispărea ca prin minune. Atenţie însă, dacă argintul nu e pur, s-ar putea ca bicarbonatul să îl strice (așa că e prudent să testezi mai întâi procedura pe un colţ ascuns).

Curăţă frigiderul exemplar Dizolvă trei linguriţe de bicarbonat în 500 ml de apă caldă, înmoaie în această soluţie o cârpă moale, cu care poţi spăla apoi pereţii interiori ai frigiderului și congelatorului. Soluţia nu atacă părţile delicate și nu e nevoie să clătești. Bonus: elimină mirosurile neplăcute din frigider!

Dizolvă depunerile de calcar Robinetele și paharele pe care s-a depus calcarul din apa prea dură pot fi curăţate tot cu bicarbonat (substanţă alcalină) diluat în apa cu care le limpezești.

Libertatea.ro

Anual, în medie, aproape trei milioane de decese au printre cauze lipsa cronică de mișcare.

Potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, sedentarismul ocupă locul al patrulea într-un top al faсtorilor de risc de deces la nivel mondial. În 2012, se estima că sedentarismul era responsabil de 1,9 milioane de decese la nivel global. La ora actuală, sedentarismul reprezintă o medie anuală de aproximativ 3,2 milioane de decese. Ceea ce reprezintă o creștere cu peste 68% a numărului deceselor.

Avertismentele lansate de OMS sunt motivate de o realitate periculoasă: este evidentă tendinţa omenirii de a adopta un stil de viaţă sedentar mai ales în ţările bogate. Și mai grav este că acest stil de viaţă este obișnuit pentru copii, adolescenţi și

Printer foto – 10x15 – 2 lei format A4 – 8 lei

tineri. Aceste categorii de populaţie suferă de dependenţa de laptopuri.

Fac temele, dau examene, au job-uri și rezolvă problemele zilnice cu ajutorul laptopului. Și tot în compania laptopului petrec fără pauze, cu excepţia câtorva ore de somn. Consecinţele sunt dramatice.

Cercetătorii de la Harvard avertizează că sedentarismul este tot atât de nociv pentru organism ca și tabagismul. Astfel, sedentarismul este una dintre cauzele majore ale unor boli severe: diverse forme de cancer, diabet tip II, boli cardiovasculare, osteoporoză, insomnie, depresie, obezitate etc. 80% dintre cazurile de boli cardiovasculare sunt provocate de alimentaţia dezechilibrată, sedentarismul și fumatul.

Iată și câteva repere care ne ajută să stabilim dacă suntem sedentari. Pe lângă faptul că suntem obezi și avem un job la birou, suferim și obezitate dacă: nu facem zilnic o plimbare de 60 de minute sau alte forme de mișcare

în parc, în pădure etc.; nu facem zilnic cel puţin 15 minute de exerciţii fizice: flotări, flexii etc.; nu facem de 2-3 ori, în fiecare săptămână, 90 de minute de exerciţii fizice; nu suntem capa-

Despre germeni şi modul lor de folosire!

Se obţin din orice sămânţă bio de cereale sau legume. Îi poţi folosi drept garnitură, în salate și în diverse feluri de mâncare. Sunt plini de vitamine și antioxidanţi, minerale, enzime, proteine. Au foarte puţine calorii și se digeră rapid.

Seminţele cerealelor sau leguminoaselor ascund comori inestimabile de vitamine, minerale sau alte elemente indispensabile organismului.

După germinare, toate aceste substanţe se multiplică.

CE SEMINŢE ALEGI În funcţie de gust sau de efectul pe care îl au asupra sănătăţii tale, poţi încerca orice sămânţă.

Mai puţin cele de roșii, vinete sau alte plante care au frunzele toxice. O altă condiţie esenţială este ca seminţele să fie bio. Există mai multe categorii de seminţe: de cereale – ovăz, porumb, grâu, secară etc.; de leguminoase – lucernă, fasole, mazăre, linte; de mucilaginoase – creson, muștar, in, rucola; oleaginoase – susan, floarea-soarelui; legume – busuioc, sfeclă, broccoli, morcovi, ţelină, ridichi etc. Se pare că germenii de lucernă sunt cei mai apreciaţi ca gust.

1. Servicii de xerox, printer, scanner și copertare a cărţilor; 2. Executarea cărţilor de vizită; 3. Tipărirea de pliante, fluturași, foi cu antet, formulare, cărţi, broșuri, calendare, formulare, etichete, certificate, plicuri etc.; 4. Servicii de imprimare rapidă în tiraj mare; 5. Servicii de laminare; 6. Imprimare foto de înaltă calitate; 7. Înregistrare și imprimare pe CD și DVD.

Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – de la 1 leu/pagină

FLUX

Sedentarismul, boala care aduce boli

SERVICII POLIGRAFICE

Xerox – 25 bani/pagină

13

Scanare: 25 bani/pagină (format PDF și JPG) Copertare (cu spirale): 200 pagini – 17 lei 150 pagini – 15 lei 100 pagini – 13 lei Laminare – de la 3 lei/pag.

Executăm rapid şi calitativ!

Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău; telefon: 079 502 402; 067 440 556 e-mail: rodionservice@gmail.com

CUM ÎI MĂNÂNCI Germenii se clătesc încă o dată înainte de a se folosi. Apoi, îi poţi degusta cruzi, în salate de crudităţi sau amestecaţi cu alţi germeni. Se pot adăuga în sosuri sau în paste tartinabile, ca cele de humus sau măsline, dar și în omlete, ciorbe, sandvișuri. Germenii se găsesc în magazine, sau îi poţi face singură, acasă.

Ziarulevenimentul.ro

bili să alergăm un kilometru fără a ne prăbuși de oboseală; aproape 80% din timp stăm la televizor, calculator și ne deplasăm numai cu mașina.

Jurnalul.ro

Brânza, mai bună pentru dantură decât guma de mestecat Brânza ajută la reducerea formării cariilor pentru că neutralizează acidul care formează placa dentară, potrivit unui nou studiu.

Cercetătorii au aflat că lactatele fermentate fac mult mai alcalină cavitatea bucală, ceea ce reduce nevoia tratamentului dentar. De asemenea, au descoperit și că brânza formează o peliculă care protejează dinții.

Cu cât nivelul PH-ului este mai mare (mai alcalin) la suprafața dintelui, cu atât este mai protejat împotriva eroziunii dentare, care cauzează cariile, spune studiul.

Cercetătorii cred că prin consumul de brânză este secretată mai multă salivă în gură, fapt care ajută corpul la menținerea unui nivel normal al PH-ului.

Un purtător de cuvânt al studiului a spus: “Grupul care a consumat lapte sau iaurt fără zahăr nu a înregistrat nicio schimbare de PH în cavitatea bucală. Pe când cei care au consumat brânză au avut o creștere rapidă a nivelului PH-ului, demonstrând că brânza are proprietăți care ajută la prevenirea cariilor dentare”.

Cercetarea, realizată de Academia Generală a Dentiștilor din SUA, a fost întreprinsă cu ajutorul a 68 de copii, cu vârste cuprinse între 12 și 15 ani. Gustos.ro

FRUMUSEŢE

Manichiura cu gel poate fi periculoasă pe unghii, dar ne poate subţia și îngălbeni unghia naturală și poate provoca iritaţii ale pielii.

În prezent este pe val manichiura cu gel, preferată de milioane de femei deoarece asigură un look impecabil al unghiilor, însă această perfecţiune nu vine totuși fără un preţ. Se pare că aceste proceduri sunt deosebit de periculoase deoarece cresc riscul de infecţii și distrug unghia.

Pe lângă faptul că 3 săptămâni nu ne mai batem capul cu făcutul unghiilor, există 3 aspecte pe care trebuie să le luăm în seamă atunci când optăm pentru manichiura cu gel, și anume:

• Lămpile folosite pentru uscarea gelului pe unghii cresc riscul de cancer de piele Deși radiaţiile sunt la nivelul minim și nu sunt expuse pe piele mai mult de 2 minute, cum ar fi normal, există și saloane

• Instrumentele utilizate pentru îndepărtarea gelului pot favoriza înmulţirea bacteriilor și apariţia infecţiilor

unde această practică este încălcată iar timpul de expunere ajunge chiar și la 8 minute.

• Substanţele chimice de îndepărtate a gelului pot subţia unghia Acetona, produs cosmetic folosit pentru îndepărtarea lacului de unghii, este, de fapt, un amestec de substanţe chimice care nu numai că ne scapă de culoarea de

Multe manichiuriste folosesc instrumente metalice pentru a îndepărta stratul de gel rămas după aplicarea acetonei, însă acestea pot îndepărta și pielea subţire, existând astfel riscul de infecţii la nivelul degetelor. De asemenea, unghiile devin roșii și dureroase la atingere.

Dacă totuși nu poţi renunţa la acest tip de manichiură, medicii recomandă să mergi la un salon care nu folosește lumini pe bază de ultraviolete, să aplici o cremă de protecţie solară pe mâini înainte de începerea procesului de manichiură și să porţi mănuși speciale pentru a-ţi proteja pielea sensibilă din jurul unghiilor.

Csid.ro

FLUX 1

14

Programe

Luni IULIE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10- 17.00 Revizie tehnică. 17.15 “World stories” - lumea în reportaje. 17.50 Săptămâna sportivă. 18.30 Magazinele FIFA. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Dor. Elena Gherman. 22.20 “Patetica”.

Ludwig van Beethoven. Program muzical. 22.40 Documentar.

“Global 3000”. 23.05, 0.10 “Oltea, mama lui Ștefan cel Mare”.

Spectacol al Teatrului Naţional “Mihai Eminescu”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Cultura azi. 3.50 Profil de savant. 4.10 Cine vine la noi? Magazin TV. 5.10 Respiro. 5.25 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:50 Serial: Eva Luna (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie (r) 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:15 Film: Un băiat de milioane (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4519 15:00 Film: Paul, un mare polițist la mall (r) 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.8, an 1 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 «Жить здорово!» 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 13:45 Премьера. “Истина где-то рядом” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 “Я подаю на развод” 16:25 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 17:10 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Мария Аниканова, Дарья Волга, Даниил Спиваковский в многосерийном фильме “Лист ожидания” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:05 “Городские пижоны”. Премьера. “Викинги” 01:50 Ночные новости 02:05 “Prima Oră” (R) 03:55 “Primele știri” (rom) (R) 05:00 Профилактика 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 5.05, 5.55 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale.

10.20, 16.35 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.35 Reporter. 11.10 Ne vedem la TVR. 16.50, 17.50, 6.20 Teleenciclopedia. 3.10 Sport. 4.15 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 SAM SPOILER 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE !

EXPRESS 11:17 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:30 FASHION ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MA TERRE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 21:10 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES RESCAPÉS 22:45 LES RESCAPÉS 23:31 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:02 L’AFFAIRE MARCORELLE 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:53 DIAMBARS, LES GUERRIERS DU FOOT AFRICAIN

28 IUNIE 2013

2

Marţi IULIE

3

Miercuri IULIE

4

Joi IULIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.20, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Mit teatral. Anatol Răcilă. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii.

“Atlasul lumii animale”. 9.40 Magazinele FIFA. 10.05 Reporterul de gardă. 10.30 Accente economice. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Avangaraj. 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.10 “Oltea, mama lui Ștefan cel Mare”. Spectacol al Teatrului Naţional “Mihai Eminescu”. 15.55 Ring Star. 17.45 Unda Bugeacului. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 21.25 Dialog social.

21.45 Respiro. 22.20 Documentar. “La drum”. 22.50 Miniserial.

“CRIMĂ ÎN ÎNALTA SOCIETATE” (Germania). 0.30 Documentar.

“Euromaxx”. 1.00 Tezaur. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50, 5.10 Music Mania. Selecţiuni muzicale. 4.10 Moldova în direct. 5.25 Natura în obiectiv.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45 Absolventul 2013. Un scop în viaţă. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 “Bâza - bâzâita”. Program muzical. 10.15 Natura în obiectiv. 10.45 Baștina.

Magazin agricol. 11.30 Evantai folcloric. 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.15 Miniserial. “CRIMĂ ÎN ÎNALTA SOCIETATE” (Germania). 15.50 Magazinul copiilor. 16.20 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 17.45 Свiтанок. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 21.25 Moldovenii de pretutindeni. 22.20 Avangaraj. 23.20, 0.10 Miniserial. “CRIMĂ ÎN ÎNALTA SOCIETATE” (Germania). 1.00 Music Mania. 1.15 Erudit-cafe. Concurs. 3.50 Respiro. 4.10 Dor. Program muzical. 4.40 Moldova în imagini. 4.40 Ritmuri populare cu formaţia “Nemuritorii”. 5.25 Știinţă și inovare.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Свiтанок. 6.45 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.30, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii.

“Atlasul lumii animale”. 9.35 Videoteca copiilor. 10.00 In memoriam. Anatol Ciocanu. 10.45 Știinţă și inovare. 11.15 O seară în familie. 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.15 Miniserial. “CRIMĂ ÎN ÎNALTA SOCIETATE” (Germania). 15.45 Părinţi și copii. 16.15 Erudit-cafe. Concurs. 17.45 Vector European.

19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Documentar. “Arts 21”. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă.

22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05 Documentar. “Să nu ne răzbunaţi. Deportările în Siberia”. 0.10 Documentar. “Blugii - o planetă în albastru”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.20 Evantai folcloric.

3.50 Muzică clasică. 4.10 Avangaraj. 5.10 Music Mania.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Divertisment. Te pui cu blondele? 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 04.30 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Divertisment.

Next Star 20.30 Știrile Euro TV 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Divertisment. Next Star 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV.Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:50 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie (r) 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:50 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie (r) 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: O vară cu Smitty 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4520 15:00 Film: Triunghiul Bermudelor 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Trafic sângeros 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.9, an 1 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Ţinta umană (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) Уважаемые телезрители! Приносим извинения за перерыв в вещании с 05.00 до 16.00 в связи с профилактическими работами 16:00 «Женский доктор». Многосерийный фильм 17:00 «Проспект Бразилии». Многосерийный фильм 18:00 «Primele știri» (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Давай поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 Премьера. Мария Аниканова, Дарья Волга, Даниил Спиваковский в многосерийном фильме «Лист ожидания» 00:25 «Primele știri» (rus) 00:35 «Вечерний Ургант» 01:05 «Городские пижоны». Премьера. «Викинги» 01:50 Ночные новости 02:05 Остросюжетный фильм «12 раундов» 04:10 «Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.35 Teleshopping.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 6.35 Reporter. 11.10 Ne vedem la TVR. 16.50, 17.50, 6.25 Teleenciclopedia. 2.30-6.25 Revizie tehnică.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES PLUS BELLES ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 5:44 LES VILLAGES DE FRANCE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 SAM SPOILER 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:34 ÉCHO-LOGIS 10:46 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:04 TÉLÉTOURISME 11:32 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 DETROIT, LA FAILLITE D’UN SYMBOLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 16:39 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 PORTS D’ATTACHE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 TOUS LES SOLEILS 21:18 UNE LEÇON PARTICULIÈRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MES DEUX AMOURS 23:32 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:01 LES RESCAPÉS 1:45 LES RESCAPÉS 2:35 PORTS D’ATTACHE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:53 DIAMBARS, LES GUERRIERS DU FOOT AFRICAIN

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Triunghiul Bermudelor (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4521 15:00 Film: La bine și la rău 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Grădiniţa lui Tăticu’ 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.10, an 1 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Ţinta umană (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 13:45 Премьера. “Истина где-то рядом” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 “Я подаю на развод” 16:25 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 17:10 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Мария Аниканова, Дарья Волга, Даниил Спиваковский в многосерийном фильме “Лист ожидания” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:05 “Городские пижоны”. Премьера. “Викинги” 01:50 Ночные новости 02:05 “Prima Oră” (R) 03:55 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 5.05, 5.55 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.20 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 6.45 Teleenciclopedia.

3.10 Sport. 4.15 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 SAM SPOILER 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LES PLUS BELLES ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 11:16 LES VILLAGES DE FRANCE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 VOYAGE DANS LE POTAGE 13:31 AIMÉ CÉSAIRE, UN NÈGRE FONDAMENTAL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE ZÈBRE 16:35 FAIS CROQUER 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 À L’ÉCOLE DES PILOTES DE COURSE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 20:19 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 21:03 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 SOIREE DES TROPHEES FRANCOPHONES DU CINEMA 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:01 FRÈRE ET SOEUR 2:33 À L’ÉCOLE DES PILOTES DE COURSE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:53 DIAMBARS, LES GUERRIERS DU FOOT AFRICAIN

06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:50 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: La bine și la rău (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4522 15:00 Film: Grădiniţa lui Tăticu’ (r) 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Vânătoare de poliţiști 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană ep.11, an 1 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Ţinta umană (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 13:45 Премьера. “Истина где-то рядом” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 “Я подаю на развод” 16:25 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 17:10 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Поднятая Астана” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Мария Аниканова, Дарья Волга, Даниил Спиваковский в многосерийном фильме “Лист ожидания” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:05 “Городские пижоны”. Премьера. “Викинги” 01:50 Ночные новости 02:05 “Prima Oră” (R) 03:55 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 23.55, 2.25, 5.05, 5.55 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 14.35, 17.00, 19.00, 23.30, 2.00, 5.30, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 3.15, 6.20 Teleenciclopedia. 3.10 Sport. 4.15 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DESTINATION WEEK-END 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 SAM SPOILER 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:30 DICTATURE AFFECTIVE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 15:47 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:33 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 MES DEUX AMOURS 21:20 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 ULTRANOVA 23:25 LE CRI DU HOMARD 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 FÊTE DU QUEBEC 2013 2:42 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 BIOTRECK AFRICA

Programe 28 IUNIE 2013

5

Vineri

6

IULIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.35 Cinemateca universală. 9.50 Documentar. “Să nu ne răzbunaţi. Deportările în Siberia”. 10.45, 5.25 Vector European. 11.15 Dor. Program muzical.

11.45 Legendele muzicii. 11.55 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. Program de divertisment. 14.10 Documentar. “Blugii - o planetă în albastru”. 15.05, 1.00 “Acorduri de asociere”. Concert simfonic. 16.05 Desene animate.

“Sandocan”. 17.45 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 21.25 Documentar. “Să nu ne răzbunaţi. Foametea din Basarabia”. 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Film. “ULTIMUL ZBOR” (Italia, 2007).

Episodul 1. 3.50 Selecţiuni muzicale. 4.10 Descoperă Moldova. 4.25 “Tot cu dansul mă mângâi”. Formaţia “Joc”. Selecţiuni.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Plasa de stele 20.30 Știrile Euro TV 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:50 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Iubire periculoasă 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4523 15:00 Film: Bun venit în Mooseport 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Inimă neînfricată 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 13:45 Премьера. “Истина где-то рядом” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 16:15 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 17:05 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Один в один”. На бис! 01:10 “Primele știri” (rus) 01:20 “Городские пижоны”. Премьера документального фильма. “The Rolling Stones - Crossfire Hurricane” 03:10 “Prima Oră” (R) 05:00 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 5.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 9.25 România turistă. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.55, 6.30 Reporter. 11.10, 3.15 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 6.20 Teleenciclopedia.

2.25 Olimpiada veseliei. 2.40 Finanţe și afaceri. 4.15 Tezaur folcloric.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:45 EN VOYAGE ! EXPRESS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 SAM SPOILER 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:30 J’AI VU CHANGER LA TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MES DEUX AMOURS 16:38 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 16:56 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 PARTIR AUTREMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 SECRETS D’HISTOIRE 20:55 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 23:49 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 DOUCE FRANCE 2:36 BIOTRECK AFRICA 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 BIOTRECK AFRICA

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Sergiu Praporşcic

Sâmbătă IULIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Reporterul de gardă. 6.35 Film. “ULTIMUL ZBOR” (Italia, 2007). Episodul 1. 8.20 Cinemateca universală. 8.35, 1.00 Dor. Anastasia Lazariuc. 9.05 Documentar.

“Cele mai frumoase insule ale lumii”. 10.00 Magazinul copiilor.

11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Chișinăul de ieri și de azi.

12.20, 13.20 Cine vine la noi? Magazin TV. 13.00 Știri pozitive. 14.20 Documentar. “Orașele portuare ale lumii”. 15.05 Desene animate.

“Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 Documentar.

“Drumul mătăsii”. Episodul 7. 17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (rus.) 17.50 Anastasia... O emisiune despre Anastasia Lazariuc. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.25 O seară în familie. 21.25 Destine de colecţie.

Eva Gudumac. 22.20 Documentar. “Să nu ne răzbunaţi. Deţinuţii politici din Basarabia”. 23.10, 0.10 Film. “ULTIMUL ZBOR” (Italia, 2007). Episodul 2. 1.30 Descoperă Moldova. 1.40, 5.25 Selecţiuni muzicale. 2.15 Film. “MEȘTERUL MANOLE” (“Telefilm-Chișinău”).

3.45 Respiro. 5.35 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Muzică 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic 06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:50 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 05:00 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Film: Bun venit în Mooseport (r) 11:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Ușuraticul 15:00 Film: Bratz 17:00 Film: Giuvaierul Nilului 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Serial: Las Fierbinţi, ep.5, 8, an 2 22:30 Film: Virtuozitate 00:45 Știrile Pro Tv (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Film: Virtuozitate (r) 04:15 Film: Ușuraticul (r) 06:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 Петр Вельяминов, Тамара Семина в фильме “Дым Отечества” 07:35 Андрей Мягков в фильме “Расследование” 08:50 Teleshopping 09:05 “Играй, гармонь любимая!” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера.“Другой Андрей Мягков”12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Идеальный ремонт” 13:05 “Абракадабра” 15:00 Александр Балуев в многосерийном фильме “Наследство” 16:55 Премьера. “Тамара Синявская. Свет моей любви” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Угадай мелодию” 18:50 “Форт Боярд” 20:10 Премьера. “Невероятный Гудвин” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 “Две звезды”. Лучшее 01:35 Мел Гибсон в фильме “Храброе сердце” 04:20 Мистический триллер “Джошуа” 7.00, 14.30, 0.00, 6.15 Divertisment. 8.00, 19.25 “100 de moldoveni au zis”.

Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-13.45, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00 Telejurnal. 15.10 O dată’n viaţă. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 1.10, 6.35 Reporter. 1.30 Teleenciclopedia. 2.30 Ne vedem la TVR. 4.10 Viaţa satului.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28 DIAMBARS, LES GUERRIERS DU FOOT AFRICAIN 6:33 LE BEAU VÉLO DE RAVEL 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:24 WARI 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:38 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:23 LULU VROUMETTE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:45 SALLY BOLLYWOOD 10:57 SALLY BOLLYWOOD 11:10 WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 AMÉRIKOLOGIE 12:34 LES APPRENTIS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:04 LA TÉLÉ DE A @ Z 13:34 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX 16:00 MA CARAVANE AU QUÉBEC 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 FORT BOYARD 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES ANNÉES BONHEUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 0:58 TARATATA 2:30 D6BELS ON STAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

7

FLUX

Duminică IULIE

6.00, 21.00, 0.20, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Respiro.

Program muzical. 6.20 Documentar.“Orașele portuare ale lumii”. 7.15 Cuvintele Credinţei.

8.00 Dialog social. 8.30 Documentar. “Drumeţii”. 9.00 Domnului să ne rugăm. Liturghie la “Nașterea Sf. Prooroc Ioan Botezătorul”. Transmisiune în direct. 10.00 Ring Star. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs.

11.35 La datorie. 12.00 Portrete în timp. Valentin Mândâcanu. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. “Cele mai frumoase insule ale lumii”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00, 2.20 Vasile Pascaru. “Cred în steaua dragostei”. Concert jubiliar. 16.00 Documentar. “Drumeţii”. 16.30, 5.00 “World stories” - lumea în reportaje. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50 Cine vine la noi? Magazin TV. 21.20, 4.10 Săptămâna sportivă. 22.20 Gheorghe Mustea și lumea muzicii. Spectacol muzical.

0.30 Documentar. “Euromaxx”. 1.00 Avangaraj. 3.15 Fii tânăr! 4.45 Respiro. 5.30 Music Mania.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:50 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Doamne de poveste - minibiografie 13:05 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Bingo Romania 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Bingo Romania (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Reţeta de acasă(r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Bratz (r) 12:00 Serial: Sheena, prinţesa junglei ep.6, an 1 13:00 Știrile Pro Tv 13:00 Teleshopping 13:20 Film: Giuvaierul Nilului (r) 15:00 Film: Păzea la minge! 17:00 Film: Bărbaţii în negru 19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Regatul cerului 23:30 Film: Sfera 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Știrile ProTv (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 Film: Păzea la minge! (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Песни нашего кино” 07:00 Борис Андреев, Олег Жаков в фильме “Путь к причалу” 08:25 Teleshopping 08:40 “Служу Отчизне!” 09:05 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “Жизнь и приключения Мишки Япончика”. Многосерийный фильм 15:05 “День семьи, любви и верности”. Праздничный концерт 17:00 “Вышка” 19:00 “Replica” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 22:50 “Универсальный артист” 00:40 “Городские пижоны”. Сверхновый Шерлок Холмс. “Элементарно” 01:20 Премьера. “Дети Третьего рейха”. Фильм 3-й 02:10 Фильм Тима Бертона “Планета Обезьян” 04:00 “Поле чудес” 7.00, 19.00, 6.30 Reporter.

7.25 Să mă aștepţi... 8.20, 0.40 O dată’n viaţă. 9.10, 13.45, 14.30 Teleshopping. 9.25-11.55, 17.10, 21.00 Seriale. 11.55 Ne vedem la TVR. 14.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 6.20 Teleenciclopedia.

15.00, 19.25, 23.30 Divertisment. 16.00 Pro Vest. 16.50 Parteneri de week-end. 1.50 Filmoteca veselă. 2.40 Vara pe val. 4.20 În grădina Danei. 4.45 Universul credinţei.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28 DIAMBARS, LES GUERRIERS DU FOOT AFRICAIN 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:24 AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 04/06/13 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:23 LULU VROUMETTE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:45 SALLY BOLLYWOOD 10:57 SALLY BOLLYWOOD 11:10 WAKFU 11:32 TACTIK 12:04 LE CODE CHASTENAY 12:33 GARDEN PARTY 13:00 FLASH INFO 13:03 RIDING ZONE 14:00 L’ÉPICERIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 SECRETS D’HISTOIRE 16:31 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:03 LES CARNETS DE JULIE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE CRÉPUSCULE DES CIVILISATIONS 20:25 J’AI VU CHANGER LA TERRE 21:19 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LE BONHEUR 23:19 RONALDO 23:26 AVANT QUE DE TOUT PERDRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 0:58 ULTRANOVA 2:37 PARTIR AUTREMENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 LES CARNETS DE JULIE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

28 iunie-5 iulie Berbec Găsești persoanele de care ai nevoie, dar nu te pot ajuta sau sunt prinse cu altceva. Ești gata să te îndoiești de ele, dar ar trebui să uiţi astfel de gânduri.

Taur Ai ambiţii atât de mari, încât este firesc să nu se poată realiza. Privești oamenii din viaţa ta ca pe niște piese de șah, pe care să le muţi cum vrei tu.

Gemeni Un prieten vine cu o idee care te face să visezi cu ochii deschiși la ce ai putea câștiga din asta. Îţi prinde bine să visezi, dar să nu rămâi doar cu visarea.

Rac Dacă ești suficient de realist(ă), toate discuţiile secrete pe care le vei purta îţi vor face foarte bine. Vei afla destule lucruri care te vor ajuta să te protejezi.

Leu Sunt posibile discuţii tensionate în cuplu sau cu asociaţii ori colaboratorii. Este important să înţelegi ce ţi se reproșează, chiar dacă nu ţi se spune direct.

Fecioară Pot să apară dificultăţi la locul de muncă, din diverse motive.

Te surprinde cât de mult se pot complica unele situaţii pe care ai crezut că le ai sub control.

Balanţă Parcurgi o perioadă favorabilă împăcărilor, după discuţii aprinse. Descoperi că te leagă de persoana iubită aceleași sentimente intense.

Scorpion Familia este preocuparea ta principală și te ocupi de tot ce-i trebuie, în special de resursele financiare. Dialogurile, deși tensionate, pot fi profitabile.

Săgetător Descoperi o contradicţie majoră între intenţiile tale și dorinţele partenerului de cuplu.

Sunt șanse mari să te convingă să cedezi.

Capricorn Te bucuri de recompensa financiară binemeritată, dar tot apare ceva care te supără la serviciu: fie atmosfera, fie sfaturile pe care le primești.

Vărsător Ai curajul necesar pentru a planifica și cele mai îndrăzneţe decizii la care te-ai putut gândi până acum. Există pericolul să te mulţumești doar cu atât.

Peşti Deși eviţi, de obicei, să declanșezi conflicte, acum nu mai ţii cont de acest principiu autoimpus. Pui la punct pe toată lumea, mai ales pe cei din familie!

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1217 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu 28 IUNIE 2013

PASIUNI CROŞETATE

”Aparenţele şi banii ţin loc de minte, iar cei care sunt neordinari au de suportat multe nedreptăţi” Iulia Postolachi, bălţeanca de la Iași, este o tânără meșteriţă cu mâini de aur și suflet de artist: talentată, harnică și visătoare.

Croșetează accesorii, jucării, bijuterii și, mai cu seamă, îngerași, iar lucrările ei nu sunt doar perfecte din punct de vedere tehnic, ele sunt unice, irepetabile. Fiecare lucrare exprimă emoţii, stări, pasiuni, vise, asemeni peisajelor rustice sau tablourilor ce redau dansurile spaniole.

Vă propun astăzi să cunoaștem și, vă îndemn, dacă aveţi pasiuni asemănătoare, să vă urmaţi visul, este o îndemânare care vă poate recomanda nu doar ca pe un meșter bun, ci și ca un artist, dacă, asemenea Iuliei, aveţi și voi abordarea corespunzătoare.

- Pentru început, te rugăm să ne spui de unde vine pasiunea ta pentru croșetare, o ai din copilărie sau e mai recentă?

- Îmi amintesc, când eram mică, mămica avea pe-acasă lucruri croșetate de ea. Chiar dacă erau simple sau unele neterminate, pentru mine erau foarte speciale, așa încât, atunci când am avut la școală lecţii de croșetat, am încercat să fiu „cea mai bună”, de fapt, învăţam foarte bine și nu-mi permitem să rămân în urmă faţă de alţi colegi. Totuși, în școală nu aveam răbdarea necesară să fac mare lucru, decât pentru o notă bună. Apoi am început să croșetez când eram la facultate, după vreo 8 ani. Dorinţa de a croșeta a început într-un cămin studenţesc, atunci când o prietenă a venit cu un ghem și o croșetă în vizită la o colegă de cameră. Trebuia să facă cât mai rapid un fular și cât a stat de vorbă cu noi, muncea de zor. Fularul oaspetelui nostru m-a făcut sămi doresc și eu unul. L-am croșetat destul de repede și acel fular l-am purtat și încă îl mai port, deși de atunci au apărut în garderoba mea altele mai frumoase. Apoi în cămin am început să croșetez la insistenţa prietenelor și colegilor de facultate căciuli, fulare, pălării, berete, broșe.

De fiecare dată încercam să nu copii modele, dar să vin cu ceva nou, propriu.

- Știm că ai o predilecţie pentru îngerașii croșetaţi, ei sunt cartea ta de vizită. De ce îngerași?

- Mai întâi trebuie să recunosc că am văzut câteva poze pe niște siteuri rusești cu îngerași croșetaţi care mi-au plăcut foarte mult. Peste un timp, a venit și ziua în care am luat aţa și croșeta în mână și am făcut un îngeraș foarte frumos, pe care l-am apretat și l-am dăruit unei persoane dragi. Am fost atât de entuziasmată de ceea ce am făcut, încât am încercat să mai fac, să îmbunătăţesc modelul. Trăiam un sentiment de mulţumire pentru faptul că nu întâlnisem pe nimeni care să mai facă îngerași croșetaţi așa cum îi făceam eu.

- Cum faci rost de materie primă pentru lucrurile pe care le croșetezi?

- În primul rând, e nevoie de aţă, pe care o cumpăr, de obicei, din mercerii, merg pe la mai multe magazine și caut materiale de calitate și cât mai naturale: bumbac, mătase, lână, mohair. Unele tipuri sunt în combinaţie cu acril, poliester. Cumpăr aţă și de pe internet, dar nu prea des, pentru că nu poţi alege așa ușor. Mai cumpăr mărgeluţe și accesorii pentru bijuterii, asta pentru că le folosesc la broșe și la bijuteriile croșetate. Am căutat și prin magazine de materiale de construcţii clei, sârmă, inele de plastic, clește, chiar și piuliţe.

- Ce te inspiră?

- Pentru că lucrez la comandă, sunt unii clienţi care vin cu o poză și vor exact produsul din poză, aici nu prea am nevoie de inspiraţie. În schimb, sunt alţii care-mi spun să fac cum vreau eu, și aici aleg modelul și culorile așa cum îmi plac mie, cum aș croșeta pentru mine. Îmi plac foarte mult produsele în care îmi pun la contribuţie și imaginaţia, nu doar îndemânarea. Mă inspir din natură, știu că nu voi greși niciodată dacă folosesc combinaţiile naturii.

- Profilul tău de pe reţelele de socializare se bucură de mare succes, iar lucrările realizate de tine – de multă apreciere. Am aflat însă că acest mod de promovare ţi-a adus și ghinion, lucrările tale atribuindu-și-le și alte meșteriţe.

Cum îţi protejezi acum obiectele pe care le confecţionezi? Cum ar putea fi stopat, după părerea ta, acest gen de furt intelectual?

- Momentan, pozele cu produsele mele au doar semnătură, curând ar avea un logo frumos, dar până atunci, oricine le poate nu doar vedea, dar și copia. Ideea este că nu e bine să fie folosite, mai ales în scopuri comerciale, fără a fi indicată sursa. Cine vrea, mă găsește pe facebook.com/crosetare (Pasiuni Crosetate Iulia) și poate vedea acolo mai multe poze cu produsele mele croșetate. Succesul vine cu timpul, iar eu croșetez de câţiva ani buni, pot spune sincer că am evoluat foarte mult. Cât despre persoanele care copie și folosesc imaginile preluate în scopuri personale, nu cred că vor ajunge prea departe.

Imaginaţi-vă doar că cineva pune o poză copiată de pe internet și zice: ”Eu am făcut asta, cumpăraţi!” când, de fapt, nu e așa. Lumea vede, face o comandă, dar nu știu ce primește sau măcar dacă primește ceva. Cei care fac comenzi pe internet ar trebui să fie precauţi și siguri că persoana este de încredere. Nu poţi să reproduci perfect ceva după o poză care nu-ţi aparţine, iar dacă cumpărătorul se așteaptă să primească una, și primește alta, acest lucru afectează imaginea tuturor artizanilor și creează o reputaţie proastă celor care fac din pasiune o meserie.

- Ești născută la Bălţi, dar locuiești și activezi la Iași, unde ţi-ai făcut studiile. Ce facultate ai absolvit și de ce ai ales Iașiul?

- Am absolvit Facultatea Tehnică de Management și Inginerie în Alimentaţie din Chișinău, apoi am învăţat și la Iași, la Gheorghe Asachi, Facultatea Studiul și Ingineria Materialelor. Am început a doua facultate pentru că nu aveam încă acte românești, dar după un an, când mi-am luat buletinul, a trebuit să plătesc taxa de studii pentru a putea continua, așa că am renunţat la continua-

CMYK

rea acestor studii, pe care aș putea oricând să le finisez, în caz de necesitate. De ce Iașiul? Aici era o persoană tare dragă, actualul meu soţ, care, de fapt, e tot din R. Moldova, eram chiar vecini.

Iașiul, de altfel, este un oraș foarte frumos și le recomand tuturor să-l viziteze.

- Dacă ar fi să ne spui din perspectiva de acum, reușești să îmbini pasiunea și meseria ta și ce ai alege dacă ai fi pusă în ipostaza să alegi doar una?

- Au fost momente când am ales să lucrez, să am un salariu stabil, dar nu mai aveam timp pentru mine, pentru familie sau casă, cu atât mai mult nu puteam să mă ocup de ceea ce-mi place. Citeam undeva că mulţi cred că vor fi fericiţi doar dacă au succes, când, de fapt, trebuie mai întâi să te ocupi de ceea ce te face fericit, apoi vine și succesul.

- Mai ai timp și pentru pictură, o altă pasiune a ta? Ce loc are ea în prezent în viaţa ta?

- Nu am pictat de prea mult timp, încă din școală, când aveam lecţii de desen și participam uneori la concursuri și olimpiade de pictură. Am făcut și un salt exagerat de la acuarelă la vopsele în ulei pe pânză, totul pentru că am vrut să fac asta de foarte mult timp, încât, atunci când soţul mi-a împlinit dorinţa, aveam o frică foarte mare să iau pensula în mână.

Am făcut câteva tablouri, credeam că e un lucru ușor și, probabil, mulţi își închipuie pe cineva care pictează, aruncând niște culori aiurea pe o foaie, dar nu e așa. Sper să reușesc mai mult, am o groază de idei și simt că am multe de spus. Pictura este un mod de a transmite ceva și pentru mine aceasta înseamnă libertate. Nu poate nimeni să-ţi ia libertatea de a crea ceva, iar atunci când te simţi un creator, fie cât de mic, simţi undeva în suflet că ai o putere și libertate enormă.

- Cum consideri, de ce în spaţiul românesc, meșteșugăritul, lucrările artizanat nu sunt incluse la categoria arte, ci sunt tratate, mai degrabă, ca un atavism?

- Societatea tinde spre lucruri noi, spre ceva modern. Deși, la prima vedere, nu pare a fi nimic rău, mulţi tineri au uitat să mai citească cărţi, să meargă la teatru, să preţuiască lucrurile și oamenii cu adevărat valoroși. Aparenţele și banii ţin loc de minte, iar cei care sunt neordinari au de suportat multe nedreptăţi. Nu de puţine ori am fost tratată ca o bunicuţă pentru ceea ce fac. Deși, în ultimul timp, au apărut tot mai mulţi artizani care evoluează, își fac o mică firmă și încearcă să educe societatea obișnuită deja cu chinezării. Mă bucur că acești oameni promovează arta la orice nivel de creaţie.

- Ce părere ai despre atenţia care i se acordă în prezent bluzei românești, iei, să fie un semn de posibilă reabilitare a meșteșugurilor populare?

- Ia românească este foarte frumoasă, mulţi creatori străini încearcă să se inspire și are succes nu doar la noi, dar și în străinătate. Este foar-

te bine că se promovează un articol vestimentar care face parte din cultura noastră. Ornamentele frumos colorate păstrează amprenta generaţiilor întregi a acestui popor muncitor, genial și creativ.

- Unde ai mai mulţi clienţi: în Republica Moldova sau în România?

- Cei mai mulţi clienţi sunt din România, dar, în ultimul timp, am avut și comenzi de la Chișinău. Am mai trimis colete în Italia, Franţa, Marea Britanie. Majoritatea clienţilor din străinătate erau tot români, care apreciază creaţiile unice.

- Ce obiecte croșetate de tine se bucură de cea mai mare căutare printre cliente?

- Mai întâi cei mai solicitaţi erau îngerașii, apoi am început să fac jucării și erau jucăriile cele mai solicitate. Recent am început să croșetez pălării. Și pentru că e vară, lumea merge la mare, acestea sunt adesea căutate de doamne. Am avut clienţi și bărbaţi, care vroiau un cadou pentru prietene sau soţii, alţi bărbaţi își doreau câte o jucărie specială sau, mai nou, am făcut o broșă în formă de inimioară pentru a fi purtată de mire în ziua nunţii.

- Ţi-ai cumpărat vreodată vreun obiect realizat de un alt meșter popular? Dacă da, despre ce este vorba?

- Mi-am cumpărat niște bijuterii de la o prietenă din Bacău, Mihaela Munteanu. Chiar și la nuntă am purtat bijuterii de la ea. Lucrează foarte bine și calitativ. Am mai comandat bijuterii și pentru cadouri, cu siguranţă am devenit un client fidel.

- Este posibil să faci o afacere, care să-ţi ofere o sursă de existenţă, din îndeletnicirea pe care o ai acum?

- De la o simplă idee, până la afacere este o cale foarte lungă. Partea bună e că se poate, dar trebuie bani investiţi, multă voinţă, curaj, ajutor din partea celor apropiaţi. Eu îi susţin pe toţi cei care fac ceva unic și special. Atunci când pui suflet în ceea ce faci, se vede și te simţi un om fericit, pentru că ai investit multe, dar ai reușit să faci un lucru bun, și cât de mic ar fi acel lucru făcut de tine, ești un mic Creator.

- Îţi mulţumesc și îţi doresc mult succes în continuare.

- Și eu vă mulţumesc.

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX