Ziarul Flux, Ed. 35 (863)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 28 septembrie 2012 12 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 28.09.2012

Sf. Mc. Nichita Gotul; Sf. Mc. Nichita Romanul

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................15.9323 1 Dolar american ............. 12.3851 1 Leu românesc ................ 3.5270 1 Rublă rusească ............... 0.3975 Timpul probabil:

Maxima zilei “Nu pui temelia libertăţii când... împuști pe cei ce gândesc altfel decât tine.”

A. de Saint-Exupery

28.09.2012

29.09.2012

Soare, 15 29 0C

Soare, 16 25 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

GPF

EDI|IA DE VINERI

FLUX Fondat în 1995 z Nr. 35 (863)

ABONAREA 2012

FLUX

Poşta Moldovei

ABONAREA 2012 1 lună

3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

20,00 lei

60,00 lei

120,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei

48,00 lei

96,00 lei

Şoferii de microbuze protestează. Chirtoacă îi trimite la muncă 2

PAGINA

ACTUAL

Igor BOŢAN: Reformele trebuie criticate, pentru că, deocamdată, nu dau randament

3

PAGINA

POLITIC

PROSTIA LUI ŞEVCIUK ŞI GAFA LUI FILAT

5

PAGINA

SCANDALOS

Sute de șoferi de microbuze s-au adunat ieri în faţa Primăriei Chișinău.

Aceștia au încercat, în câteva rânduri, să blocheze bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt. Mai mulţi poliţiști au făcut cu greu faţă situaţiei, încercând să menţină ordinea. Unii dintre șoferi au sărit chiar la bătaie, transmite Publika TV. Primarul capitalei Dorin Chirtoacă a ieșit în faţa protestatarilor, trimiţându-i pe șoferi la muncă și cerându-le să presteze servicii de calitate. „Vi s-a majorat o dată preţul, aţi făcut lucrul mai calitativ? Nu. Și oamenilor tot le este greu. Mergeţi la muncă”, le-a spus Chirtoacă șoferilor de microbuze. În replică, aceștia au scandat „Rușine”, iar primarul le-a răspuns cu aceeași monedă: „Rușine să vă fie vouă, pentru ceea ce faceţi”.

Continuare în pag. 2

Şevciuk a fost la Chişinău. Ce va urma?

Armata Naţională produce invalizi, iar ministrul Apărării – iluzii

Leul moldovenesc, străin şi neacceptat în România

MICA PUBLICITATE

Anunţ

Vând apartament Iași.

Apartament 3 camere pe Mircea cel Bătrân. Suprafaţa 70 de metri pătraţi. Apă, gaz autonom, termopan, etaj 6 din 10. Clădirea e termoizolată în exterior. Telefon de contact: 069995040.

Moldova a ratificat Acordul de comerţ liber între statele CSI Parlamentul a ratificat joi, 27 septembrie, cu unanimitate de voturi, Acordul privind zona de comerţ liber între statele membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI), semnat în octombrie 2011 la Sankt Petersburg.

Acesta prevede liberalizarea comerţului între statele semnatare (8 din 11 state membre ale CSI), dar cu unele excepţii, în special ce ţin de taxele vamale la export și import. Acordul prevede menţinerea taxelor vamale de export la gazul natural din Rusia, la materia primă pentru industria grea și la lemn, a declarat în Parlament ministrul adjunct al Economiei, Octavian Calmâc.

Republica Moldova negociază în prezent și semnarea unui Acord de comerţ liber cu Uniunea Europeană, iar autorităţile susţin că cele două acorduri sunt compatibile. În opinia analiștilor, Acordul de comerţ liber în cadrul CSI nu va aduce beneficii importante Republicii Moldova și riscă să aibă soarta unui document similar semnat în anul 1994, care nu a intrat în vigoare pentru că nu a fost ratificat de toate statele.

XXX

Condamnaţi să trăiască din mila statului XXX

(citiţi pag. 6)

Benzină şi motorină cu iz de corupţie

XXX

(citiţi pag. 7)

Sursa: AGERPRES

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

(citiţi pag. 3)

XXX

(citiţi pag. 4)

EDITORIAL de Sergiu PRAPORŞCIC

Lupu stăpânul îşi schimbă, dar năravul – ba Zilele acestea, președintele Parlamentului, Marian Lupu, s-a aflat într-o vizită îndelungată în Occident, având tot felul de întrevederi cu tot felul de birocraţi de la Consiliul Europei și de la Uniunea Europeană. Nimic de reţinut din călătoria președintelui Parlamentului, cu excepţia unui singur fapt: în plenul Conferinţei președinţilor de parlamente din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Marian Lupu a cerut încheierea perioadei de monitorizare a Republicii Moldova de către Consiliul Europei.

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu Ioana Florea

DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

Iată cum s-a rugat Lupu de cei de la CoE (reproducem după comunicatul Serviciului de presă al Parlamentului de la Chișinău): „[…] Stimaţi colegi, folosesc prilejul întâlnirii noastre și vă rog ca, prin reprezentanţii statelor Dumneavoastră în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, să susţineţi luarea deciziei de încheiere a monitorizării Republicii Moldova!

Evident, argumentele noastre pentru trecerea la etapa de postmonitorizare sunt construite pe încrederea că Republica Moldova îndeplinește cerinţele pentru a fi promovată pe merit. Dar pentru a consolida această convingere, vreau să vă informez că în ţara noastră, reformele, în primul rând cele

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

de consolidare a instituţiilor democratice, au fost reluate și accelerate începând cu anul 2009, când știţi că pentru majoritatea ţărilor din lume principala preocupare deja devenise criza financiară și economică, cu efectele ei dezastruoase. Când lumea se alertase în legătură cu riscurile pentru bunăstare, în Moldova, societatea a demonstrat preocuparea și aspiraţia sa spre democraţie. Tot ce s-a întâmplat de atunci încoace, după instaurarea unei coaliţii de guvernare prodemocratice, a schimbat și imaginea în exterior, dar și procesele interne din Republica Moldova.

Cuvântul-cheie a fost și rămâne reforma: democratică, de drept, economică, structurală, a clasei politice, a autorităţilor

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

publice centrale și locale și în celelalte domenii. Dificultatea majoră a fost și rămâne guvernarea în coaliţie în lipsa de până atunci a unei asemenea tradiţii de succes. Constituirea și funcţionalitatea unei coaliţii majoritare în Parlament, exprimată și în Guvern, de asemenea, este pentru noi lecţia poate cea mai complicată a democraţiei.

Astăzi, putem spune cu certitudine că avem, cu toate criticile firești, prima experienţă de succes a unei guvernări de coaliţie în Republica Moldova – Alianţa pentru Integrare Europeană.

Pentru că rezultatele ei sunt reflectate deja ireversibil în progresele înregistrate de Republica Moldova, atât în plan intern, cât și pe plan extern”.

Continuare în pag. 5

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 2274 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

28 SEPTEMBRIE 2012

Şoferii de microbuze protestează. Chirtoacă îi trimite la muncă Urmare din pag. 1 „Oameni buni, proiectul de decizie cu privire la tarif este pregătit din luna iunie. Însă, pentru a convinge Consiliul Municipal Chișinău să facă majorări, este necesar să avem o calitate bună a serviciilor, ceea ce voi nu respectaţi. Mă refer la securitatea de transportare a pasagerilor. În cazul în care calitatea este așa cum am fost întâmpinat eu în această dimineaţă, lucrurile sunt clare. Șantajul nu este o modalitate de a rezolva problema. Șantajaţi populaţia Chișinăului”, a mai adăugat edilul capitalei.

La rândul lor, șoferii de microbuze au declarat că dacă nu se majorează tariful pentru o călătorie, atunci să fie micșorat preţul la motorină. „Nu putem să lucrăm sub dictatură. Suntem argaţii acestei ţări. Nu se poate de lucrat în așa mod. Boierii stau în Primărie, copiii lor se distrează prin discoteci, iar eu mă gândesc cum să îmi petrec ai mei copii la școală. Lucrăm ca argaţii pe degeaba”, a declarat un șofer pentru Publika TV. Menţionăm că, după ce proprietarii rutelor de maxi-taxi din capitală au anunţat că intră grevă, pentru a nu paraliza traficul în capitală, Primăria municipiului Chișinău a decis să suplinească numărul troleibuzelor și autobuzelor pentru a compensa lipsa microbuzelor. Astfel, Regia Transport Electric a scos pe rută 281 de troleibuze, în loc de 240, care circulă în mod obișnuit, iar Parcul Urban de Autobuze – 108 unităţi de transport, în loc de 92.

Precizăm că autorităţile municipale au declarat de nenumărate ori că sunt gata să aprobe noul tarif, de 5 lei pentru o călătorie cu microbuzul, doar în cazul în care transportatorii ar trebui să se conformeze anumitor cerinţe – să nu depășească viteza de 50 km/oră, să ia pasageri doar pe scaune, să oprească doar la staţii și să stabilească orarul exact al rutelor, care urmează a fi afișat în microbuze și staţii terminus. Deși aceste reguli au fost anunţate încă în luna mai, majoritatea transportatorilor continuă să le încalce.

Fiecare ţară, naţiune are caracteristicile ei distincte și individuale care o face diferită de celelalte. Chiar și făcând abstracţie de culoarea pielii sau a părului, care, în mod clar, accentuează diferenţele la nivelul aspectului fizic al oamenilor, în funcţie de spaţiul geografic în care trăiesc, există și multe alte caracteristici după care îţi dai seama de unde aproximativ provine omul pe care îl ai în faţă. Este vorba de stilul în care se îmbracă, modul în care se mișcă, felul în care ţi se adresează, expresia feţei etc., etc. Oamenii care călătoresc mult și au ocazia să interacţioneze cu persoane de diverse naţionalităţi încep, la un moment dat, să recunoască originea etnică a persoanei, fără să aștepte ca aceasta să deschidă gura ca să audă ce limbă vorbește.

Cu toate acestea, există o anumită categorie de oameni care nu se deosebesc între ei, indiferent dacă trăiesc în America, Africa, Europa, Asia sau Australia. Acești oameni, indiferent de locul în care își duc traiul, arată cam așa: aspect fizic neîngrijit, faţă de bădăran, agresiv, needucat, suficient de „descurcăreţ” și „îndrăzneţ” atunci când vrea să-ţi vândă sau să cumpere ceva, zgomotos și antipatic… Pe ei foarte rar îi întâlnești pe stradă sau plimbându-se în parcuri, ei nu merg la teatru sau la cinema, nu scriu poezii și nici nu plâng niciodată. Ei detestă legile și regulamentele și râd de cei care li se supun.

Ei sunt oamenii care, deși au pașaport, buletin, permis de conducere și alte acte din care rezultă ţara de origine și locul de domiciliu, nu se încadrează în tipajul specific naţiunii din

care fac parte. „Naţionalitatea” sau, mai bine zis, „naţia” lor nu cunoaște frontiere, pentru că toţi sunt o apă și-un pământ. Aţi înţeles despre cine vorbesc? Desigur, despre o anumită categorie de șoferi, pe care majoritatea dintre noi o cunoaște. Ei sunt cei care ne depășesc în serpentine, împingându-ne spre marginea prăpastiei, ne claxonează din spate, deși semaforul arată încă roșu, lovesc oamenii pe trecerile de pietoni și sunt siguri că-s nevinovaţi, înjură ca la ușa cortului sau chiar sunt gata să sară la bătaie dacă simt că „au dreptate”, nu-ţi vor ceda niciodată trecerea dacă sunt pe drumul principal, își permit fără nici o jenă să oprească în mijlocul drumului și să blocheze circulaţia, pentru a schimba o vorbă cu un amic pe care îl întâlnesc în trafic, ascultă muzică de proastă calitate cu volumul dat la maximum...

Igor BOŢAN:

Reformele trebuie criticate, pentru că, deocamdată, nu dau randament Despre rostul bilanţurilor făcute în aceste zile de guvernanţi a discutat în studioul Europei Libere de la Chișinău Vasile Botnaru cu analistul politic Igor Boțan

Această „naţie” de oameni o întâlnești aproape la tot pasul.

De obicei, ei sunt șoferi de taxi, de microbuz, de autobuz, de TIR și alte tipuri de transport de utilitate publică. Ei sunt pretutindeni. În orice ţară, pe orice continent… *** Urmăresc de vreo două zile protestul pe care îl organizează șoferii de maxi-taxi din Chișinău.

Ascult și citesc, de asemenea, opiniile exprimate de analiști, funcţionari și oameni simpli vizavi de această situaţie penibilă în care se zbate capitala de câţiva ani buni încoace. Unii condamnă, pe bună dreptate, autorităţile pentru faptul că recurg la presiuni, dar nu oferă soluţii. Alţii exaltă de bucurie sau își maschează cu greu satisfacţia pentru faptul că, măcar în cel de-al doisprezecelea ceas, obrăznicia șoferilor de „rutiere” este cumva pedepsită.

De cealaltă parte, capitala „geme”, de trei zile consecutiv, toate staţiile și intersecţiile sunt inundate de oameni nervoși, care nu reușesc să ajungă la serviciu, din cauză că nu au cu ce se deplasa.

Primarul capitalei este nervos, șoferii de maxi-taxi sunt și ei supăraţi, iar locuitorii capitalei scuipă și-i înjură pe toţi ceilalţi laolaltă.

Am ajuns într-o situaţie în care toţi reprezintă partea vătămată (cu excepţia companiilor de taxi care abundă de clienţi și a posesorilor de autoturisme personale care, în sfârșit, pot circula liber prin oraș).

Reprezentanţii administraţiei municipale sunt într-o situaţie dificilă, pentru că, dacă cedează în faţa protestatarilor, haosul din oraș de până acum va continua de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat, doar că preţul pe care îl vor plăti oamenii pentru călătoria cu microbuzul va fi mai ridicat. Altfel spus, astăzi, capitularea primarului în faţa șoferilor ar însemna perpetuarea acestei situaţii încă mult timp înainte. În cazul în care se ţine „tare” și nu cedează, va trebui să găsească de urgenţă soluţii de alternativă privind transportul public de călători. În caz contrar, cei din fruntea administraţiei capitalei vor fi puși în situaţia să-i înfrunte și

pe cetăţenii municipiului care sunt direct afectaţi de această criză. Și șoferii de maxi-taxi joacă la limită și nu au dreptul să cedeze, pentru că, în caz contrar, vor fi ţinuţi în poziţie de șah (amenzi usturătoare, interzicerea majorării tarifului, indiferent de cheltuielile pe care aceștia le suportă, dar și stigmatizarea publică continuă) până când, ușor, ușor, vor fi înlăturaţi din „afacere”. Iar microbuzele vor fi înlocuite cu alt mijloc public de transport, mult mai confortabil și mai civilizat. Acest lucru înseamnă pentru ei bani pierduţi, pentru unii – mulţi bani, iar pentru alţii – singurul mijloc de a-și întreţine familia.

A treia categorie, cea mai afectată, o reprezintă populaţia municipiului Chișinău. Drama acesteia constă în faptul că nu se poate alia cu nici una dintre cele două tabere menţionate mai sus. Pe de o parte, oamenii conștientizează faptul că microbuzele, în calitatea lor actuală de transport public, nu mai pot fi tolerate. De cealaltă parte sunt revoltaţi, pe bună dreptate, pe faptul că Primăria nu le asigură soluţii de alternativă, din care cauză au serios de suferit.

Dar… orice criză își are partea ei pozitivă. Pentru că anume în perioade de criză se rezolvă cele mai grave probleme și se fac cele mai importante descoperiri. Și sper din tot sufletul că nimeni dintre cei vizaţi de criza respectivă nu vor ceda și că, presaţi de împrejurări, vor genera soluţii.

te de an, afirma că corupţia în această ţară este de aproape de 2 ori mai mare decât în perioada când guvernau comuniștii.”

- De ce au bătut în retragere și Mihai Ghimpu, și Vladimir Filat? De dragul consolidării Alianţei?

- Probabil, da. Alternativa Alianţei era revenirea Partidului Comuniștilor care, probabil, ar fi procedat vizavi de liderii Alianţei de o manieră mult mai dură decât a făcut-o Alianţa faţă de guvernanţii precedenţi.

- Componentele Alianţei au căzut de acord asupra listei de priorităţi cu care trebuie să intre în sesiunea de toamnă?

- Această listă de priorităţi se poate baza doar pe strategiile și planurile de acţiuni de implementare a strategiilor.

- Dar ordinea în care pot să fie implementate?

- Ordinea cred că nu. Și cred că agenda, pe care o afișează, de exemplu, Partidul Liberal

se bate cap în cap cu agenda Partidului Democrat și a Partidului Liberal Democrat. Dar, în linii mari, Alianţa pentru Integrare Europeană are un scop: să supravieţuiască și să încerce, în următorii 2 ani de zile, să atingă anumite performanţe.

Mihai Ghimpu a menţionat că, de fapt, Alianţa mai are un an de zile pentru reforme. Ultimul an din mandat va fi dedicat pregătirii pentru alegeri. Și Alianţa trebuie să arate relativ bine în ochii partenerilor de dezvoltare de care depinde finanţarea.

- Dar va supravieţui cu certitudine. Asta trebuie să înţelegem.

- Da, va supravieţui cu certitudine. Pentru că de comun acord au antagonizat opoziţia comunistă până la limită, după care niciuna din componentele Alianţei, probabil, nici nu poate visa la un parteneriat ocazional cu Partidul Comuniștilor. Și aceasta, probabil, este chezășia stabilităţii în cadrul Alianţei.

Sursa: europalibera.org

Convenabile tuturor, dar, în primul rând, locuitorilor capitalei. *** Primarul Dorin Chirtoacă le-a spus șoferilor de maxi-taxi că, dacă nu vor respecta regulile și nu se vor conforma exigenţelor care derivă din poziţia lor de prestatori de servicii publice, nu vor avea dreptul să majoreze taxa de călătorie. Și nici nu se vor putea bucura prea mult timp de această afacere.

Iată care sunt acestea: 1. Transportarea călătorilor în limita numărului de locuri disponibile conform pașaportului tehnic al unităţii de transport.

2. Respectarea limitei de viteză de 50 km/oră.

3. Oprirea unităţii de transport numai în staţiile de așteptare a transportului.

4. Respectarea orarului de circulaţie și afișarea acestuia în interiorul fiecărui microbuz.

Orarul va conţine ora și minutul de sosire a unităţii de transport în staţie.

5. Excluderea fumatului, a utilizării telefonului mobil, a aparatelor audio și video în timpul efectuării rutei.

6. Cuplarea centurii de siguranţă, asigurarea unui comportament civilizat al șoferului, plasarea la vedere a unei fișe personale a șoferului eliberată de angajator care să conţină: fotografie, nume, prenume, datele de contact ale companiei etc.

7. Asigurarea stării tehnice corespunzătoare a unităţilor

de transport, precum și a unui aspect îngrijit și curat.

8. Amenajarea staţiilor terminus, asigurarea condiţiilor igienice pentru angajaţi.

9. Dotarea microbuzelor cu sisteme de monitorizare GPS pentru verificarea în trafic a unităţilor de transport pe traseu (viteza, itinerar, orar, staţionare etc.) Crearea unui centru comun de monitorizare a reţelei de microbuze.

10. Concedierea șoferilor nedisciplinaţi (mai mult de 3 abateri/lună) și neadmiterea reangajării lor pe alte rute (întocmirea unei liste negre a șoferilor).

Ridicolul situaţiei constă anume în condiţiile pe care le impune Primăria. Or, dacă citești aceste condiţii, observi că obiectul negocierilor constă în… respectarea Legii. Adică Primăria acceptă majorarea tarifului, în cazul în care șoferii își asumă angajamentul să respecte Legea și regulile de circulaţie.

Dacă însă nu vor respecta Legea, vor fi impuși să presteze servicii de transport public în condiţiile tarifului actual. Altfel spus: dacă încalci Legea, primești doar 3 lei, dar dacă o respecţi, câștigi 5. Cu alte cuvinte, pentru primarul Chirtoacă respectarea legii este o chestiune ce poate fi negociată. Ăsta, da, stat de drept! În această situaţie, atitudinea primarului este una de capitulare. Nu în faţa șoferilor, ci a ilegalităţii.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Creştin-democraţii est-europeni cer libertate pentru Iulia Timoşenko şi îl somează pe Lukaşenko să-i elibereze pe cei 15 deţinuţi politici din Belarus În perioada 21-23 septembrie, la Tbilisi a avut loc Congresul Anual al Asociaţiei Creștin-Democraţilor din Estul Europei, găzduit de Mișcarea Creștin-Democrată din Georgia, cu suportul Mișcării Politice Creștine din Europa.

Forul a reunit delegaţii din Estonia, Letonia, Rusia, Ucraina, Armenia, Belarus, Republica Moldova, ţara noastră fiind reprezentată de Victor Ciobanu, președinte PPCD, și Iurie Roșca.

Participanţii la Congres au făcut un amplu schimb de păreri asupra situaţiei politice din ţările respective, au elaborat planul de acţiuni comune pentru următorul an și au adoptat un șir de documente. În particular, a fost adoptată o rezoluţie specială care

Iurie Leancă, a făcut un efort demn de toată lauda și susţinerea cetăţenilor Republicii Moldova. Și, în consecinţă, avem această deschidere din partea partenerilor de dezvoltare, care, din punctul meu de vedere, este una aproape necondiţionată, bazată pe faptul că înainte de această Alianţă a guvernat Partidul Comuniștilor, care nu a fost văzut cu ochi buni de către partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Iar în ceea ce privește libertăţile democratice, există foarte, foarte multe probleme.

- De ce? Că acolo nu trebuie bani...

- De exemplu, piaţa media, adică distribuirea banilor pentru advertising și așa mai departe sunt în mâinile unor așa-ziși oligarhi care beneficiază de pe urma acesteia.

- Mihai Ghimpu a zis că nu sunt oligarhi în Moldova.

- Mihai Ghimpu a zis că nu sunt oligarhi... Dar toată lumea cunoaște că anume Mihai Ghimpu, acum jumăta-

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Şoferii, primarul, Legea şi bunul-simţ

FLUX

Igor BOŢAN: - Alianţa pentru Integrare Europeană intră în noul sezon politic și liderii Alianţei ies la rampă, pentru a face publică agenda, așa cum o văd ei, vizavi de noul sezon politic. Conferinţa de presă a Liderului Partidului Liberal a fost organizată pentru a arăta opiniei publice și pentru a-i transmite un mesaj primului ministru că succesele guvernării se datorează inclusiv miniștrilor PL-iști.

Europa Liberă: - Dar se datorează și banilor care vin de la europeni.

- Este adevărat. Unul dintre succesele cele mai importante ale Alianţei pentru Integrare Europeană este că au putut convinge partenerii de dezvoltare să finanţeze masiv Republica Moldova pentru implementarea unor reforme, dar și pentru proiecte de infrastructură, în mare măsură, controlate de miniștrii PL. Mă refer la ministrul Transporturilor și la ministrul Mediului care au raportat cu un anumit patos despre succesele în implementarea proiectelor. Dar e una să ai bani la dispoziţie, pe care, în mare măsură, îi aduce activitatea Ministerului Afacerilor Externe și să-i folosești pentru reabilitarea drumurilor sau construirea drumurilor, și este cu totul altceva să faci reforme structurale care să deschidă oportunităţi, astfel încât banii care mai pot veni în Republica Moldova să fie valorificaţi de-o manieră eficientă. Contează, în primul rând, credibilitatea guvernării de la Chișinău în ochii partenerilor de dezvoltare.

- Cum s-a făcut credibilitatea până acuma? Pe baza căror reforme?

- Eu cred că reformele trebuie criticate, pentru că, deocamdată, nu dau randament, dar trebuie să recunoaștem că ministrul Afacerilor Externe,

EDI|IA DE VINERI

Actual

cere regimului Lukașenko de la Minsk să-i elibereze pe cei cincisprezece deţinuţi politici, precum și un document prin care autorităţilor de la Kiev li se cere să o pună în libertate pe Iulia Timoșenko, ex-premier al Ucrainei.

În conformitate cu statutul acestei organizaţii internaţionale, care prevede deţinerea președinţiei anuale prin rotaţie, Iurie Roșca a fost succedat în funcţie de liderul creștin-democraţilor georgieni Ghiorghi Targamadze. În paralel, s-a desfășurat o conferinţă internaţională dedicată economiei sociale de piaţă, la care au luat cuvântul experţi din SUA, UE și ţările ex-sovietice.

Evenimentul a avut loc în ajunul alegerilor parlamentare din Georgia, în cadrul cărora creștin-democraţii din această ţară sunt creditaţi cu șanse reale de a-și extinde prezenţa parlamentară și de a accede la guvernare.

25 septembrie 2012 Biroul de presă al PPCD

Preşedintele Nicolae Timofti a cerut la ONU retragerea trupelor ruseşti În primul discurs ţinut la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, care are loc la New York, președintele Nicolae Timofti a vorbit pe larg despre conflictul transnistrean și modalităţile existente de soluţionare a acestuia. „Mesajul nostru este clar: 20 de ani sunt suficienţi pentru a depăși problemele trecutului și a venit momentul să construim un viitor comun...”. Timofti a declarat că intenţiile Chișinăului în această privinţă sunt ferme,

reintegrarea ţării și un viitor european comun. „Regiunea transnistreană trebuie să primească un statut special în cadrul Republicii Moldova, care să dea regiunii un nivel acceptabil de autoguvernare”, a mai declarat președintele, precizând că orice soluţie politică se va baza pe principiul integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. În acest context, președintele a cerut modificarea sistemului de menţinere a păcii în unul civil, singurul capabil să mărească încrederea între cele două maluri ale Nistrului. Și a cerut retragerea trupelor rusești, aflate pe teritoriul Republicii Moldova fără aprobarea ţării gazdă.

Desigur, Nicolae Timofti a prezentat în deschiderea discursului, priorităţile actuale ale guvernului de la Chișinău: domnia legii, reforma sistemului juridic, combaterea corupţiei și, în ultimă instanţă, aderarea la Uniunea Europeană. Modernizarea economiei și reintegrarea ţării rămân, de asemenea, priorităţi ale actualei guvernări, a mai declarat Timofti.

Partea finală a discursului s-a axat pe cooperarea dintre ONU și organizaţiile regionale și poziţia Republicii Moldova faţă de diverse planuri ale Naţiunilor Unite. În acest context, Nicolae Timofti a anunţat că ţările din GUAM (Georgia, Ucraina, Azer-

baidjan și Republica Moldova) doresc o adâncire a cooperării cu Naţiunile Unite.

Mai mult, în cadrul procesului de restructurare a Consiliului de Securitate ONU, ţările din GUAM vor propune ca grupul ţărilor est-europene să primească un loc nepermanent. În încheierea discursului, Timofti a declarat că Republica Moldova împărtășește aspiraţiile ONU de a combate traficul de arme și oameni, de a garanta respectarea drepturilor omului și o dezvoltare economică durabilă, care să șină cont de problemele de mediu.

Ileana GIURCHESCU Sursa: europalibera.org

FLUX EDI|IA DE VINERI

28 SEPTEMBRIE 2012

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Şevciuk a fost la Chişinău. Ce va urma?

Va fi nevoit Vladimir Filat să zboare pe Lună?

Sau, mai exact, ar ajuta cu ceva acest periplu cosmic al premierului? Dacă nu cumva acesta s-a gândit doar la o călătorie de agrement. Într-un acces de patetism provocat de aniversarea celor trei ani de guvernare, primul ministru a afirmat, mai bine zis, a reiterat, într-un interviu, că este gata să zboare și pe Lună, dacă acest zbor va ajuta cu ceva procesul de reintegrare a ţării.

Totodată, Filat a punctat clar că va insista pe o comunicare permanentă, „deschisă și sinceră”, cu partea transnistreană, indiferent de loc și de mediu. Să vorbim mai întâi despre locurile și ambianţele predilecte pentru desfășurarea dialogului. Acestea au fost alese cu deosebită inspiraţie de către primul ministru, despre care știm că este o fire romantică și netrivială. Astfel, ele nu se mai consumă ca în trecut, la meciuri de fotbal, ci pe la concerte selecte, patronate de premierul nostru elevat, cum ar fi cel al Larei Fabian sau al interpretului spaniol Julio Iglesias.

Iar astă-vară, cei doi au fost împreună și într-un pelerinaj pe muntele Athos, fiind invitaţi de Mitropolitul Vladimir.

Nu vine Şevciuk când vrea Filat În ceea ce privește afirmaţiile despre sinceritate și deschidere, le punem pe seama manierei premierului de a se exprima cât mai afectat și de a prezenta dezirabilul drept certitudine.

Un ultim episod al acestui dialog „sincer” s-a consumat chiar miercuri, 26 septembrie, când liderul regiunii transnistrene Evgheni Șevciuk s-a întâlnit la Chișinău cu Vladimir Filat.

Amintim că despre o posibilă întâlnire cu liderul de la Tiraspol, premierul a anunţat ceva mai devreme, după vizita cancelarului german Angela Merkel în ţara noastră și după vizita oficială pe care a întreprins-o Vladimir Filat în Federaţia Rusă. În ziua de luni, 17 septembrie, Filat declara următoarele: „Am vorbit

cu dumnealui (Evgheni Șevciuk – n.n.), zilele trecute, la telefon.

Spuneam că e timpul deja să ne vedem, pentru a mai trece în revistă cele ce s-au făcut, unde mai avem probleme pe care nu le-am rezolvat. Eu aș vrea să reușim, la sfârșit de săptămână, să ne vedem, să avem această comunicare”.

Dar, chiar dacă premierul nostru a dorit să dea de înţeles că relaţiile dintre el și Șevciuk ar fi de încredere și perfectă înţelegere, data și agenda întâlnirii a fost stabilită, fără îndoială, fără concursul lui Filat. După declaraţia acestuia, preluată de majoritatea mediilor de informare, administraţia autoproclamatei republici nistrene a remis un comunicat în care a dezminţit informaţia despre presupusa întâlnire, precizând că Șevciuk se află într-o vizită oficială în Federaţia Rusă. „Dacă o eventuală întrevedere dintre domnii Șevciuk și Filat se va produce totuși, aceasta va avea loc abia după revenirea președintelui rmn de la Moscova și abia după ce va fi conturat spectrul concret de probleme care urmează a fi discutate”, se mai menţiona în comunicat.

Deja știm că la Moscova pretinsul președinte al autoproclamatei republici nistrene a cerut sprijinul deputaţilor Dumei de Stat pentru rezolvarea problemei deschiderii unui consulat al Rusiei la Tiraspol. Șevciuk s-a plâns că „partenerii de la Chișinău” caută pretexte și tergiversează deschiderea consulatului. În felul acesta, el a „conturat” una dintre problemele care ar trebui discutate.

Demersul lui Șevciuk a fost un bun pretext pentru liderul liberalilor Mihai Ghimpu de a-și exalta patriotismul și a se isteriza cu privire la posibila sucombare a Alianţei. În primul rând, Ghimpu crede că Federaţia Rusă nu va pune la bătaie viaţa unor diplomaţi, trimiţându-i „pe un teritoriu nerecunoscut”. Apoi, dacă Rusia va deschide totuși un consulat, autorităţile noastre vor trebui să dea un răspuns destoinic și să decidă „ce vor face mai departe”. Și, în cele din urmă, Ghimpu emite un semnal de alarmă și afirmă că „Alianţa se va clătina serios, dacă Ministerul de Externe, care aparţine PLDM, printr-o decizie tehnică, va permite deschiderea consulatului pe malul stâng al Nistrului”.

Pentru aceste afirmaţii, Ghimpu s-a învrednicit chiar de „laudele” reprezentantului special al Kremlinului la Tiraspol, Dmitri Rogozin. El a scris zeflemitor pe Twitter: „Acest Ghimpu este un politician foarte îndrăzneţ și prevăzător”.

Lui Vladimir Filat, ideea nu i se pare deloc deplasată și consideră că Rusia este în drept să-și deschidă un consulat în stânga Nistrului. „Regiunea transnistreană este parte componentă a Republicii Moldova și așa cum avem consulate la Bălţi, la Cahul, la Ungheni, este firesc să avem consulat și la Tiraspol”, a declarat Filat în luna aprilie, în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă. Și asta după ce afirmase, cu doar două zile înainte, că la Tiraspol nu vor fi deschise consulate, deoarece „Republica Moldova este un stat independent, suveran și integru”. Dar oamenii își mai schimbă opiniile, atunci când sunt „încurajaţi” să o facă.

Ne întrebăm dacă premierul chiar consideră că situaţia de la Bălţi, Cahul sau Ungheni este similară cu cea din Transnistria și că poate să pună un semn de perfectă egalitate între acestea.

Sunt oare orașele respective teritorii separatiste? Autorităţile

statului controlează, în aceeași măsură, situaţia la Bălţi sau Cahul, precum o fac și în regiunea din stânga Nistrului?

Se pare însă că în chestiunea transnistreană, deciziile, declaraţiile pe care le face premierul nu-i mai aparţin. Dorind să fie perceput drept singur și incontestabil artizan al procesului de apropiere dintre cele două maluri, Filat acceptă toate condiţiile și chiar umilinţele. Dar o și dă destul de des în bară, din prea mult exces de zel și dorinţă de a impresiona. Cum s-a întâmplat la conferinţa de presă de după întrevederea cu Șevciuk, când, practic, acesta a recunoscut egalitatea în drepturi a regiunii separatiste: „În soluţionarea oricărei probleme, mari sau mici, care are tangenţe cu relaţiile dintre doi oameni sau două state, în primul rând este nevoie de încredere”.

Liderul separatist, primit cu onoruri de şef de stat Gafa premierului a fost comentată copios în presă și pe reţelele de socializare. Dar este oare o simplă gafă? Sau este finalul logic al unei vizite mai mult decât controversate?

Ziariștii au remarcat condiţiile deosebite în care s-a consumat ultima întrevedere Filat–Șevciuk. Cortegiul impunător care părea să aparţină mai mult unui șef de stat, decât conducătorului unei regiuni, faptul că tratativele au avut loc la Reședinţa de Stat, unde sunt primiţi, de obicei, înalţi demnitari străini, partea protocolară care a amintit, iarăși, de ceremonialul unei întâlniri între doi șefi de stat, ne face să credem că nici gafa nu a fost chiar

Consiliul UE a anulat restricţiile de circulaţie pentru liderii transnistreni Liderii de la Tiraspol au liber la călătoriile în Uniunea Europeană. Consiliul Uniunii Europene a ridicat joi, 27 septembrie, interdicţia de călătorie asupra acestora. Asta datorită progreselor noii conduceri în negocierile „5+2”.

În același timp, Consiliul a asigurat că interdicţiile de călătorie ar putea fi reimpuse celor care blochează progresul soluţionării problemelor rămase privind școlile moldovenești cu grafie latină din Transnistria.

Consiliul va continua să monitorizeze și să facă evaluări periodice ale evoluţiilor privind progresul în domeniul ordinii politice, libertăţii de circulaţie a persoanelor și a situaţiei școlilor moldovenești cu grafie latină.

Măsurile restrictive împotriva conducerii politice a regiunii transnistrene a Republicii Moldova au fost impuse pentru prima dată în anul 2003: 17 persoane responsabile de lipsa de cooperare în promovarea soluţionării politice a conflictului nu au mai fost lăsate să intre în Uniunea Europeană. În 2004, un al doilea grup de persoane a fost supus interdicţiei de călătorie: cei responsabili pentru campania de intimidare și de închidere a școlilor moldovenești cu grafie latină din regiunea transnistreană.

Toate sancţiunile au fost suspendate în luna septembrie a anului 2010, în scopul de a încuraja progresele în găsirea unei soluţii politice a conflictului transnistrean, în abordarea problemelor restante ale școlilor cu grafie latină și în restabilirea liberei circulaţii a persoanelor. Recent, altor unsprezece persoane le-au fost impuse măsuri restrictive.

Sursa: jurnal.md

gafă. Mai degrabă, premierul a acceptat pretenţiile și condiţiile liderului separatist de a fi tratat ca un partener egal.

Vladimir Soloviov de la Kommersant.md menţionează și el cu referire la declaraţia lui Filat că acum urmează să înţelegem dacă Chișinăul mai tratează regiunea transnistreană ca pe un teritoriu ieșit temporar de sub controlul autorităţilor centrale sau deja ca pe un stat aparte.

Rezultatele mai mult decât modeste ale întrevederii – prelungirea cu un an a acordului cu privire la circulaţia feroviară pe segmentul transnistrean și perspectiva unor discuţii despre problemele care vizează transportul auto – nu justifică, nici pe departe, tratamentul exclusiv de care s-a bucurat Șevciuk. Pentru că ne întrebăm: ce va urma?

Recunoașterea Transnistriei ca stat, așa cum sugerează, în bătaie de joc, jurnalistul de la Kommersant?

Pretinsele autorităţi transnistrene îşi bat joc de politicienii de la Chişinău Cochetăriile autorităţilor noastre cu Tiraspolul nu sunt o noutate, cum nu sunt singulare nici afronturile și tiflele peste nas pe care le primesc cu regularitate demnitarii noștri de la așa-zisele structuri de stat ale Transnistriei. În acest context, ar fi cazul să ne amintim și de o iniţiativă din primăvară a spicherului Marian Lupu care, la un moment dat, ar fi vrut să preia iniţiativa în procesul de soluţionare a diferendului

transnistrean, după ce, anterior, a criticat acţiunile premierului Filat și a pus la îndoială eficienţa întrevederilor acestuia cu actualul, dar și cu fostul lider separatist de la Tiraspol.

După audierea raportului vicepremierului pentru Reintegrare, Eugen Carpov, în cadrul unei ședinţe închise în Parlament, Lupu a anunţat că Legislativul va adopta o decizie de constituire a unei comisii parlamentare care va dialoga cu așa-zișii deputaţi din stânga Nistrului. Mai mult decât atât, președintele Parlamentului a declarat că ideea creării acestei comisii pentru colaborarea cu aleșii poporului din stânga Nistrului este salutată de liderii de la Tiraspol, fiind coordonată și cu președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Ne putem întreba dacă această iniţiativă nu a dat o tentă de legitimitate nerecunoscutului soviet suprem al regiunii transnistrene și șefului acestuia, Anatoli Kaminski? Pentru că la Tiraspol mesajul a fost recepţionat anume în acest fel.

Ca și în cazul vizitei „imposibile” anunţate de Filat, așa-numitul soviet suprem a expediat un comunicat în care a precizat că Anatoli Kaminski nu știe nici cu spatele despre vreo comisie și că nu și-a dat nici un acord în acest sens. „În acest context, ţinem să menţionăm că dl Anatoli Kaminski susţine ideea stabilirii unui dialog amplu cu Chișinăul, inclusiv la nivel parlamentar, subiectul fiind abordat în cadrul discuţiilor cu reprezentanţii unor structuri internaţionale.

Totodată, precizăm că nu s-a discutat despre înţelegeri concrete privind formatul de relaţii la nivel interparlamentar”, se

menţionează în comunicatul „legislativului” transnistrean. În continuarea comunicatului se spune că „este prematur să se vorbească despre crearea unor comisii permanente speciale, și, cu atât mai mult, despre acordul lui Anatoli Kaminski în acest sens”. Prin urmare, Tiraspolul vorbește despre un dialog „parlamentar” în care cele două părţi ar avea drepturi egale.

Pretinsele autorităţi transnistrene au mai dat o dată de înţeles că oficialii din Republica Moldova nu au nici o relevanţă în procesul de negocieri, și că nu Filat, nu Lupu și nu altcineva de la Chișinău decid unde, când și în ce condiţii se pot lua niște decizii și se pot întreprinde niște pași în procesul de reglementare.

O fi Lupu megaloman și plin de sine, dar nu putea el să vorbească despre niște înţelegeri fără ca acestea să fi fost discutate. Nu putea să vină cu niște născociri, mai ales că este invocată și participarea APCE. Prin urmare, administraţia transnistreană a dorit să demonstreze, o dată în plus, cine decide și cine este stăpânul. Și, de ce nu, să-l pună într-o situaţie ambarasantă pe falnicul nostru șef de Parlament.

Politica externă a Tiraspolului, orientată tot spre Moscova Am putea aduce și alte dovezi care demonstrează cât de puţin contează oficialii noștri în planurile celor de la Tiraspol. Și că aceste planuri nu sunt coordonate nici pe departe cu Chișinăul, așa cum le-ar plăcea să creadă politicienilor noștri, ci

3

sunt racordate perfect la agenda autorităţilor de la Kremlin. În luna mai, după o altă întrevedere a lui Filat cu Șevciuk, la Tiraspol, vizită prezentată de către premier drept una foarte promiţătoare, Șevciuk a retras proiectul de lege cu privire la obiectivele și principiile procesului de negociere cu Republica Moldova din așa-zisul consiliu suprem de la Tiraspol. Acesta a mai anunţat că Transnistria trebuie să elaboreze o nouă concepţie de politică externă, care să stipuleze vectorul regiunii transnistrene spre integrarea în Rusia.

De asemenea, la începutul acestei luni, Evgheni Șevciuk a declarat, în cadrul unei vizite la o unitate militară din regiune, că Tiraspolul va continua să-și modernizeze și să-și consolideze forţele armate. „Forţele armate au fost și vor fi în continuare. Astăzi sarcina principală constă în consolidarea armatei și dotarea acesteia cu tehnică militară”, a decretat el.

Cu siguranţă, și acesta a fost un răspuns „sincer și deschis” al liderului separatist la repetatele cereri ale autorităţilor moldovene privind retragerea trupelor rusești și a armamentului de pe teritoriul ţării noastre.

Vladimir Filat a mai afirmat, acum câteva zile, că este decis să readucă raioanele din estul ţării în hotarul firesc ale Republicii Moldova. Și că este gata să facă pentru aceasta tot ce este posibil și chiar imposibil. Imposibilul pare să-i fi reușit deja. Pentru că ce putea să pară mai imposibil decât această primire regească de care s-a bucurat Șevciuk la Chișinău? Și atunci, insistăm cu întrebarea: ce va urma?

Ioana FLOREA, FLUX

PROSTIA LUI ȘEVCIUK ȘI GAFA LUI FILAT “Trenul suburban care duce de la Odesa la Chișinău este stricat, o dărăpănătură ruinată, cârpită cu bucăţi de tablă și carton gudronat. Peste tot urme de distrugeri. De câte ori fiecare vagon a fost demolat, spart, rupt? Înăuntru - populaţie interlopă tipică. Al lor este trenul, peronul, această lume. Se înghesuie, răcnesc, dar râsul lor nu este vesel, e mai mult un răcnet agresiv, menit să te provoace. Deoarece stăm îngrămădiţi, mă aștept să simt o împunsătură de cuţit în coastă sau să văd o lamă lângă ochi. Așa e până la Tiraspol. Acolo banda coboară, mai departe călătoresc ţăranii români, tăcuţi cu privirile aţintite la întunericul dens de afară.” Ryszard Kapuscinski, Imperium, 1993.

Cea de a treia vizită a lui Evgheni Șevciuk la Chișinău a lăsat în urmă un miros de pucioasă. Și un gust amar. Se vede că politica este amară.

Vizitele liderului separatist de la Tiraspol la Chișinău erau odată mult mai pudice și mai discrete. Anterior, discuţiile lui Vlad Filat cu Evgheni Șevciuk aveau loc în timpul unor concerte – al Larei Fabian sau al lui Julio Iglesias. Iată că la 26 septembrie 2012, cupa amară a politicii a fost servită și de Filat – premierul s-a întâlnit la ora 16.00 cu liderul de la Tiraspol, la Reședința de Stat din strada Nicolae Iorga. Evgheni Șevciuk și Nina Ștanski au venit la întâlnire cu o mașină de teren marcă Lexus. Rezultatul, unul destul de mic în comparaţie cu marea încărcătură simbolică a întâlnirii.

După discuţiile care au durat peste două ore, Chișinăul și Tiraspolul au decis să prelungească acordul cu privire la circulaţia feroviară pe segmentul transnistrean. “Am convenit și am semnat prelungirea cu un an de zile a înţelegerii

care vizează transportul de mărfuri pe calea ferată. Ne vom concentra în viitor pe rezolvarea problemelor care vizează transportul auto”, a declarat premierul Vlad Filat. “În condiţiile unei crize economice mondiale, este necesar să eliminăm în regim de urgenţă barierele existente în dezvoltarea economiei, dar și în procesul de liberă circulaţie. Documentul semnat astăzi servește drept garant pentru agenţii economici care vor transporta mărfuri pe cale ferată”, a declarat șeful administraţiei de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk.

Primirea liderului de la Tiraspol la Reședinţa de Stat a Republicii Moldova este un gest protocolar care ascunde în el simbolistica faptului că oficialităţile moldovene recunosc egalitatea în drepturi a părţii transnistrene. Acest simbolism creează un precedent, iar pe viitor, reprezentanţii regimului secesionist vor insista să aibă parte de același protocol. Recunoașterea egalităţii părţilor la masa tratativelor a fost un

principiu cerut insistent de către partea transnistreană, iar această capitulare a Chișinăului a făcut posibilă reluarea negocierilor și micile apropieri dintre cele două maluri. Minusculii pași care se fac înspre câștigarea încrederii reciproce au avut, deocamdată, ca prim interes problematici care ţin de sectorul macroeconomic (circulaţia feroviară). Cei doi interlocutori au precizat că în viitoare discuţii se vor axa și pe problemele microeconomice care ţin de fluidizarea circulaţiei cetăţenilor și transportul auto între cele două maluri.

Simbolismul primirii oficiale a liderului de la Tiraspol la Chișinău este deja exploatat de presa rusă și transnistreană. În publicaţia Kommersant.md, jurnalistul Vladimir Soloviov vorbește despre faptul că premierul moldovean a purtat negocieri cu reprezentantul

unui alt stat. Lipsa de delicateţe a lui Șevciuk faţă de premierul Filat este, de fapt, principala gafă a întâlnirii de la Chișinău. Gluma de prost gust a lui Șevciuk prin care a dat de înţeles că nu va plăti pentru gazul consumat de partea transnistreană a fost dovada unei lipse de bună creștere. A fost dovada faptului că la delicateţea gesturilor diplomaţiei moldave, partea transnistreană răspunde cu o doză de agresivitate. Șevciuk a fost întrebat de jurnaliști cine ar trebui să plătească datoriile la gaz ale regiunii transnistrene. Până a răspunde Șevciuk, și parcă pentru a-i sugera acestuia răspunsul, a intervenit Vlad Filat. „Referitor la plata pentru gaz, pot să vă spun că trebuie să achite cei care sunt datori – consumatorii.

Consumatorii sunt agenţii economici”, a spus acesta scurt. Evgheni Șevciuk

a găsit de cuviinţă să răspundă tipic rusește. „Este o glumă bună la subiect: Plătesc datoriile numai fricoșii! Dacă e să vorbim serios, într-adevăr, cei care utilizează, trebuie să plătească. Această problemă există și se analizează”, a spus acesta fără a intra în detalii.

Nu știm dacă gluma i-a plăcut lui Filat. Nu știm dacă indelicateţea a fost făcută intenţionat. Știm doar că râsul agresiv și provocator al lui Șevciuk a venit doar în urma unui tact politic nejustificat avut de către premierul Vlad Filat. Și mai știm că odată create, precedentele există.

Domnule prim-ministru, cine a insistat ca Șevciuk să fie primit la Reședinţa de Stat? Nu era mai firească o întâlnire mai discretă, la Holercani?

Victor NICHITUŞ Sursa: vox.publika.md

4

EDI|IA DE VINERI

Atitudini

28 SEPTEMBRIE 2012

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Armata Naţională produce invalizi, iar ministrul Apărării – iluzii Uneori, ascultându-i pe unii dintre demnitarii noștri, ai impresia că aceștia locuiesc nu în Republica Moldova, ci pe altă planetă, pe Lună sau pe Martie, atât de departe sunt de realităţile din ţara pe care o guvernează și chiar de domeniile pe care le administrează. Iată că am trăit din nou acest sentiment după ce am parcurs pe diagonală interviul dat de ministrul Apărării, Vitalie Marinuţă, portalului de știri moldova.org.

Să repovestesc acest interviu – nu se merită, nimic nou, poate doar cu excepţia faptului că ministrul Apărării s-a întors recent din China, unde a convenit asupra unui ajutor nerambursabil de 9 milioane de yeni, echivalentul a 15 milioane de lei, pe care statul chinez îi va oferi Republicii Moldova pentru dezvoltarea Centrului de pregătire a forţelor de menţinere a păcii. În cadrul acestui interviu, ministrul a dat următoarea apreciere propriei vizite: „Vizita a fost una reușită, am avut întâlniri la cel mai înalt nivel, atât cu ministrul Apărării al Chinei, cât și cu vicepreședintele Comisiei de Securitate Naţională, ceea ce, consider eu, este o apreciere a relaţiilor bilaterale în domeniul militar”.

Cam neclar cum, în opinia lui Marinuţă, apreciază chinezii „relaţiile bilaterale în domeniul militar”. Dar, în mod evident, ar însemna să fim foarte naivi dacă ne-am imagina că Beijingul pune mare preţ pe relaţiile militare bilaterale cu Republica Moldova, dat fiind că, alături de o supraputere militară, alături de un colos militar cum este China, Republica Moldova nici măcar nu există din punct de vedere al capacităţilor militare.

Dar nu la această apreciere făcută de ministrul Apărării am vrut să reţin atenţia cititorilor.

Poate că ministrul nu s-a exprimat cu suficientă acurateţe sau

poate a admis această exagerare din raţionamente diplomatice.

Problema este alta.

Pe la sfârșitul interviului, corespondentul de la moldova.org îi adresează domnului ministru următoarea întrebare: „Știm cu toţii că tinerii din regiunea transnistreană sunt obligaţi să se înroleze în structurile paramilitare ilegale de la Tiraspol.

Să admitem că un tânăr dintr-o localitate din regiunea de est vrea să se înroleze în Armata Naţională, unde trebuie să meargă și ce trebuie să facă?”. La care mi-

nistrul răspunde: „Exact ceea ce face și un tânăr din dreapta Nistrului. Suntem cu toţii cetăţeni ai Republicii Moldova și nu facem diferenţă dintre cei din stânga și dreapta Nistrului. Trebuie să se adreseze la centrul militar din vecinătatea domiciliului său și este încorporat”.

Din punct de vedere formaljuridic, răspunsul ministrului este ok. Nimeni nu poate să conteste faptul că transnistrenii sunt și ei cetăţeni ai Republicii Moldova și au dreptul, dacă nu și obligaţia, să se înroleze în Armata Naţională. Însă, din punct de vedere moral, răspunsul ministrului Marinuţă este deficitar.

Să vă explic de ce. Ministrul Apărării a dat acest interviu pentru moldova.org pe 24 septembrie 2012, iar cu doar câteva zile înainte de aceasta, pe 21 septembrie 2012, Procuratura Generală a difuzat un comunicat de presă în care relatează despre două cazuri grave de maltratare

a doi soldaţi care își satisfăceau serviciul militar în termen.

Iată ce scrie în comunicatul Procuraturii Generale despre primul caz: „Procuratura militară Chișinău a iniţiat astăzi un control în ordinea art. 274, Cod de procedura penală, pe faptul maltratării unui soldat al Batalionului 22 de Menţinere a Păcii din cadrul Armatei Naţionale (ironia sorţii, banii promiși de chinezi sunt pentru Centrul de pregătire a forţelor pentru menţinerea păcii – nota FLUX). Verificările procurorilor au arătat că, în seara zilei de ieri, un militar în termen – caporal, aflându-se pe teritoriul unităţii, dislocate pe strada Pietrarilor, 3, municipiul Chișinău, din motivul neexecutării indicaţiilor pentru ieșire la alinierea de seară, i-a aplicat soldatului două lovituri cu pumnul în regiunea abdomenului. Cu dureri acute victima a fost internată în Spitalul Militar unde i-a fost extirpată splina.

Comandamentul unităţii militare a reacţionat imediat la caz, informând Procuratura militară Chișinău despre incident și iniţiind o cercetare de serviciu.

Pe acest caz Procuratura militară Chișinău a dispus începerea urmăririi penale pe numele soldatului agresor pentru încălcarea regulilor statutare cu privire la relaţiile dintre militari.

Actualmente, Procuratura efectuează acţiuni de urmărire penală în vederea stabilirii cauzelor și condiţiilor ce au dus la comiterea infracţiunii”.

Dar asta nu este tot. Serviciul de presă al Procuraturii Generale ne informează că acesta nu este singurul caz de maltratare a unui ostaș al Armatei Naţionale, care a avut loc recent. Cităm în continuare: „Pe un caz similar, procurorii deja au finalizat urmărirea penală. Astfel, recent,

Procuratura militară Chișinău a deferit justiţiei o cauză penală de învinuire a unui militar prin contract al Batalionului de gardă al Armatei Naţionale de comiterea infracţiunii „Acte de violenţă săvârșite asupra militarului” din Codul Penal. În cadrul urmăririi penale, procurorii au stabilit că, în seara de 8 august curent, un locotenent s-a apropiat de un soldat, căruia, fără motive, i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părţi ale corpului. În continuare, inculpatul a ameninţat victima cu aplicarea violenţei în cazul în care acesta va comunica superiorilor despre maltratare. În rezultatul acţiunilor violente ale locotenentului, partea vătămată s-a ales cu o traumă închisă a cavităţii abdominale manifestată prin lezarea splinei, precum și cu alte leziuni periculoase pentru viaţă. În consecinţă, soldatul a fost internat în spital unde i-a fost înlăturată splina, iar ulterior recunoscut inapt pentru serviciul militar. În cazul în care va fi recunoscut vinovat, inculpatul riscă o pedeapsă cu închisoare de la 3 la 12 ani”.

Deci, într-un termen de doar câteva săptămâni, Procuratura militară din Chișinău a înregistrat două cazuri de maltratare a soldaţilor Armatei Naţionale de către superiorii lor, cărora, drept rezultat al acestor acţiuni violente și criminale, le-a fost extirpată splina. Astfel, acești doi tineri, care au fost înrolaţi în Armata Naţională pentru a-și satisface serviciul militar, pentru a-și îndeplini datoria constituţională privind pregătirea pentru apărarea Patriei, au ajuns invalizi. Și acestea nu sunt singurele cazuri de maltratare a ostașilor din ultima perioadă, cu atât mai

TEORIA STATULUI ORGANIC (XVII) Opinia publică poate fi produsă în mod artificial Până la epoca fanarioţilor ideea de stat a fost democratică și ne este destul să cităm că tronul nu era de drept divin, adică nu era expresiunea unei idei absolute, ci se alegea de boieri și fruntașii ţării. Cu alte cuvinte, voinţa naţională ca factor principal în alcătuirea și conducerea statului.

Sistemul electiv, care este o manifestare a ideei democratice, esista la noi chiar în timpul pe când aiurea domina ideea absolută și pe când Ludovic al XIV[lea] zicea: „L’état c’est moi!”.

Sâmburele ideilor democratice ce a esistat la noi istoricește se poate proba […]. Dezvoltarea acestui sâmbure însă s-a făcut cu succes într-o epocă prielnică, ca cea de astăzi, universal liberală […]. Și noi suntem liberali în marginile pe cari ni le permite armonia intereselor naţionale și existenţa statului român ca individualitate deosebită; și noi suntem democraţi întru cât ajung a se esprima și a stăpâni interesele demosului român. Ceea ce nu admitem e ca, în socoteala fiinţei noastre naţionale și a intereselor deosebitelor clase, libertatea să fie o libertate de esploatare și democraţia să fie domnia unei populaţii flotante și improductive, prin sufragiul stors de la aceste clase în contra a chiar intereselor lor bine înţelese. De-ie-ni-se voie a ilustra cu exemple teoria aceasta.

Facultatea de-a împrumuta și de-a fi împrumutat cu procente uzurare, facultatea de a-și bea minţele și munca în cârciumă, facultatea de a-și vinde și parcela pământul, aceea de a-și vinde munca pe ani înainte, toate acestea sunt desigur atribute ale deplinei libertăţi individuale, atribute cari în unele ţări sunt fără scădere a oricărui cetăţean, în altele nu. Rezultă de-aci că, daca statul ar sta să piară prin uzul acestor libertăţi, el să nu mai aibă dreptul de-a le pune vro îngrădire?

Alături deci cu libertatea individuală, alături și deasupra instinctelor unei generaţii întregi chiar, trebuie să existe, pentru ideea statului, pentru mântuirea individualităţii sale naţionale, putinţa de-a se lupta în contra chiar a curenturilor nesocotite ale opiniei publice. Căci opinia publică nu se formează pe alte căi decât cea individuală. Precum individul poate fi amăgit prin raţionamente cu premise false și necontrolate, astfel și opinia publică poate fi produsă în mod artificial și viciată prin fraze a căror cuprins nu s-au supus unei amănunţite critice. De nu prin fraze și sofisme, cel puţin prin erori de bună-credinţă […].

Roma și Grecia a fost, în timpul înfloririi lor celei mai mari, state oligarhice, în același chip în care erau Veneţia, Olanda, orașele republice din Italia. Din momentul în care sistemul opus al domniei maselor amăgite au învins sistemul oligarhic, acele state au șovăit, pierind între tirania sabiei și dezordinea completă. În vremea lui Pompei cel Mare vechile și

înflorit o a re l e s t ate gre cești deveniseră cuiburi de bandiţi în prada unei destrăbălate demagogii […]. În timpii noștri de glorie, coroana se moștenea înlăuntrul unei singure familii, a celei domnești. Basarabii au stăpânit în Muntenia în mod esclusiv, în cele două ramuri ale lor (Dănulești și Drăculești) până la începutul secolului trecut, în Moldova neamul Mușatin se stânge cu soţia lui Alexandru Lăpușneanu. Va să zică iarăși oligarhie.

Sigur este că românii n-au cunoscut în ţările noastre absolutismul, dar tot astfel n-au cunoscut până în zilele noastre nici demagogia. Căci deosebirea între democraţie și demagogie e tot atât de mare pe cât e între monarhia absolută și despotism, între beiul de

Tunis sau șahul Persiei și Frederic II din Prusia sau Iosif II din Austria.

Puterea o aveau și unii și alţii, dar cei dentâi o priveau ca un atribut al individului lor, cei din urmă ca un atribut al funcţiunii lor organice din viaţa statului.

Unii zic: „Car tel est notre bon plaisir”, ceilalţi: „Car telle est la raison d’état” […].

P s i cologia unei naţiuni este ca și a individului. Atât mersul psicologic cât și istoria dove desc că o naţiune, cu cât este mai liberă, cu atât și conștiinţa individualităţei sale devine mai puternică […].

Poate-se cita vremea fanarioţilor ca o epocă a dezvoltării statului român? A fost o epocă de suferinţă a poporului nostru, nu însă o fază de dezvoltare a statelor lui, cari, guvernate de bei numiţi de Poartă și mai rău decât pașalâcurile, nu mai păstraseră decât unele urme formale ale vechei lor neatârnări și erau tratate ca provincii cucerite. Când ţara nu era liberă nu putea fi vorba de dezvoltarea libertăţilor cetăţenești. Am putea cita oare ca dezvoltare a statului polon suma de libertăţi publice ce le-ar primi locuitorii sub ruși?

Va să zică nu poate fi vorba de fanarioţi precum, pe de altă parte, nu trebuie a se confunda libertatea ţărei, oricari ar fi organele cari-i formulează voinţa, cu libertăţile cetăţenești, adică cu măsura în care fiece cetăţean contribuie la formularea voinţei ţării. Un stat absolutist poate fi liber, un stat democratic poate fi dependent, căci n-are a face una cu

alta. […] Statul nostru nu are altă raţiune de a fi decât aceea că e stat românesc, deci dezvoltarea elementului românesc este și cată să fie ţinta noastră de căpetenie. Oricari ar fi măsurile - fie cât de frumoase și mari - cari ar împiedica dezvoltarea acestui element, fie din consideraţia pentru idei importate, fie sub pretextul acestor idei, ele sunt a se privi ca stricăcioase și contrarii ideii statului nostru. Nu ne îndoim că, cu lista de fraze a programelor liberale cosmopolite, s-ar putea asemenea dezvolta câteva milioane de oameni pe suprafaţa acestui teritoriu, dar acesta n-ar mai fi România, ci America sau Belgia Orientului […].

Raţiunea de stat ne pare superioară tuturor ambiţiilor nejustificate și întregului bagaj de fraze cosmopolite cu cari publicul nostru este ameţit de douăzeci și mai bine de ani încoace. Ceea ce voim, deci, e ca naţia să fie redată ei însăși, ca clasele ei productive, grupurile ei de interese adevărate și generale să contribuie la formarea voinţei ţării, adecă a legilor ei, nu însă populaţia flotantă de postulanţi și advocaţi de-a doua și a treia mână, cu reţetele lor, pretinse infalibile, de fericiri făgăduite și ne-mplinite. Voinţa legală și sinceră a ţării, o voinţă nestoarsă și neindusă în eroare, iar nu instinctele vânătorilor de funcţii să determine mersul statului.

Singura discuţie între noi și adversari sinceri este, așadar, numai asupra marginii până la care ideea statului, ideea armoniei intereselor, are să facă concesii aspiraţiunilor și ambiţiei individuale. Și această margine nu este trasă în mod absolut; căci, cu cât organizarea unei ţări e mai veche, [mai] îmbinată cu tradiţiile, mai puternică, cu atâta arena ambiţiilor poate fi mai largă, fără pericol pentru interesele generale.

Ne abţinem de-a cita nume într-o discuţie atât [de] teoretică, deși am putea ilustra maniera noastră de-a privi cu numele a sute de nulităţi cari ajung în statul nostru a fi însărcinate cu gerarea afacerilor celor mai mari și mai delicate ale ţării, privind slujba ca pe o sinecură sau ca chestie de diurnă, iar esenţa ei ca pe o jucărie. Întrebăm numai dacă statul poate fi pus, fără pericol, la discreţia unor asemenea elemente, cari nu trăiesc decât din falsificarea spiritului instituţiilor noastre și din amăgirea opiniunei publice.

Autor: MIHAI EMINESCU [TIMPUL, 2 martie 1885] Sursa: certitudinea.ro

Ministrul Apărării, Vitalie Marinuţă, aprinde câte o lumânare în sănătatea tinerilor maltrataţi și schilodiţi în cadrul Armatei Naţionale mult din perioada mandatului actualului ministru Marinuţă.

Sunt zeci și zeci de asemenea cazuri, încât ai impresia că Armata Naţională a Republicii Moldova este o instituţie care are drept scop statutar maltratarea tinerilor acestei ţări și care, dacă nu în fiecare săptămână, atunci, în mod sigur, în fiecare lună, produce măcar un invalid. Și în aceste condiţii, ministrul Marinuţă declară că în Armata Naţională se pot înrola și tinerii din regiunea transnistreană și chiar îi îndeamnă să facă acest lucru.

Da, se pot, doar că nu o fac. Nu ar face-o nici mulţi dintre tinerii de pe malul drept al Nistrului dacă nu ar fi obligaţi. Iar dacă unii au și dorinţa sinceră de a-și servi patria ca ostași, teamă mi-e că mulţi dintre ei ajung să regrete că au manifestat acest exces

de patriotism. Vă asigur că cei doi ostași cărora li s-a extirpat splina nu sunt foarte fericiţi de situaţia în care au ajuns astăzi. Și vă imaginaţi cu ce entuziasm au să vină alţi tineri, la următoarea campanie de încorporare, să se înroleze în Armata Naţională?

Ministrul Apărării s-a angajat, printr-o promisiune făcută publică, să analizeze pe propriul blog despre securitatea de care ar avea nevoie Republica Moldova. Titlul acestei analize este nu doar bombastic, dar și sentenţios: „A fi sau a nu fi: de câtă securitate avem noi nevoie”. Nu-i vorbă, este necesar ca să existe în societate o discuţie publică, o dezbatere pe tema respectivă, iar ministrul Apărării este persoana indicată să participe la dezbatere alături de alţi experţi.

Discuţiile, tot felul de analize,

oricât de necesare și oportune, nu-l scutesc însă pe ministrul Apărării, Vitalie Marinuţă, să asigure și să garanteze securitatea fiecărui tânăr înrolat în Armata Naţională, să dezrădăcineze relaţiile nestatutare care există în unităţile militare ale Republicii Moldova. Eu mă îndoiesc de capabilităţile Armatei Naţionale de a asigura securitatea Republicii Moldova, dacă ea nu este în stare să asigure, pe timp de pace, securitatea unui simplu ostaș înrolat în rândurile ei. Iată eu chiar aș fi curios ca în următoarea postare pe blog pe site-ul Ministerului Apărării să aflu ce a întreprins conducerea acestuia ca pe viitor să nu mai existe cazuri de maltratare a ostașilor moldoveni.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

La 3 ani de AIE sau istoricul pragmatismului în blogosferă E liniște. Se vămuiesc importuri.

Pe blogurile moldovenești se importă de pe scena politică… pragmatism!

Am mai zis și o mai repet și acum: îmi amintesc cu nostalgie de blogosfera moldovenească de până la „schimbarea” din 2009. De momentele în care nu puteam înţelege și admite nici în cele mai urâte vise că mai e… distanţă atât de mare până ca această „schimbare” să fie „dusă până la capăt”.

Alături de societatea civilă, comentatori și analiști politici, blogosfera era unul din principalii promotori ai acelei „schimbări”, pe cât de virtuală părând ea pe atunci, pe atât de puternic sclipind în speranţele noastre. Și chiar le sunt recunoscător celor care scriau atunci. Le mulţumesc pentru că au constituit pentru mine, în mare parte, unica sursă credibilă de informaţie pe anumite domenii.

Chiar dacă pe undeva mai stângaci, mai neprofesionist, mai cu jargoane de stil, valabile mai mult pentru forumiști decât pentru bloggeri, dar spuneau și scriau… cu foc, patimă și suflet, ceea ce părea un adevărat know-how chiar și pentru mediul avangardist care le constituie audienţa deţinătorilor de peniţe virtuale.

Atunci chiar observam cu toţii o mare distanţă între stilul și abordarea majorităţii surselor media, pe de o parte, și a celor activi în blogosferă, pe de altă parte. Și distanţa era evident în favoarea bloggerimii. Incisivitatea bloggerilor pe domeniul socioeconomic, dar și pe cel politic contrastau pozitiv pe fondul stilului tradiţional obedient guvernării, ba chiar pupincurist, al majorităţii media de la noi, „publice”, private și de tot soiul. În septembrie 2009 … a intervenit ceva. Chiar nu știu cum să apreciez maxim de echidistant ce anume a intervenit, poate că acea speranţă, virtuală până atunci, începuse să prindă contur și, respectiv, incisivitatea și patima au început să cedeze loc în favoarea toleranţei și creditului de încredere acordat… jertfelor guvernării de ieri, respectiv guvernanţilor de azi.

Până la un anumit moment, mai calea-valea, mai înţelegem, casăm, tolerăm și noi. La fel de bine însă îmi amintesc… de data asta însă fără prea mare nostalgie, cum se răţoiau după septembrie 2009 unii autoproclamaţi „bloggeri consacraţi” că doar ei sunt „la fiecare nuntă miri și la fiecare înmormântare – răposaţi”, deoarece anume ei ar fi fost în vâltoarea evenimentelor de până la și imediat după 7 aprilie 2009. Sincer recunosc că le dădeam dreptate și le justificam ambiţiile și, pe alocuri, chiar aroganţa, or, în mare parte, reprezentau un etalon al curajului și eficienţei.

Tot de pe atunci însă am început să observ

un fenomen pe cât de nou, pe atât de curios în blogosfera activă între Prut și Nistru, nemaivăzut în spaţiul virtual de la case mai mari din Est, ca să nu mai vorbim de cele occidentale. Acesta fusese împrumutat, probabil, din cotidianul Armatei Sovietice: ceva de genul unor relaţii neregulamentare, cu tot cu „dedovșcină” (chiar nu cunosc un alt termen în română care ar reprezenta fenomenul), „dezi” (bătrâni) și „salagi” (cursanţi tineri). Bravada și tupeul din capul unor „bătrâni” deveneau invers proporţionale cu valoarea lor intelectuală și a ceea ce fac și scriu.

Practica offline-urilor care începuse să prindă rădăcini după lunga perioadă de închidere a politicienilor devenise paradoxal mai mult un motiv de gâlceavă și ceartă băbească decât ocazie de fortificare a blogosferei. Cine și de ce mai mult merită să vină la întâlniri, câtă atenţie și de ce a meritat unul sau altul etc. Cam acestea sunt problemele-cheie până și după evenimente…

Dacă anterior în blogosfera moldovenească era absolut de neconceput să-ţi ataci colegii de „atelier”, de la un moment dat parcă asta începea să devină una dintre armele principale de promovare, dar mai ales în a pune piedici vecinului, în cele mai bune tradiţii ale specificului nostru naţional. În loc de stil și valoare – etichete și noroi. Dacă ar fi fost astea în adresa g u ve r n a n ţ i l o r și nu în „grădina vecinului”, vă daţi seama cum ar fi fost puși pe treabă cei cărora se pare că le-am acordat credite de încredere până i-am băgat în… insolvabilitate?! În fine, poate că aceste fenomene le-am pus pe seama specificului naţional, cum scriam și mai sus, poate le-am casat pe contextul eșecului poveștii de succes în general. Iată însă că unicul personaj din acea poveste, care dădea semne să supravieţuiască până la happy end, „„libertatea”” de exprimare (dublele ghilimele nu sunt o simplă eroare gramaticală) se ruinează și ea, cu tot cu televiziuni „libere” și „independente”, răsărite ca ciupercile după „ploaia” din 2009. Și cu tot cu portaluri de știri, platforme de liberă exprimare etc. Și cu tot cu pasiunea și incisivitatea puse în kilobiţii postaţi pe bloguri.

E liniște. Se vămuiesc importuri. Pe blogurile moldovenești se importă de pe scena politică… pragmatism! Tematicile ascuţite de altădată, la vederea cărora guvernanţii căutau prin geantă validolul, se preschimbă în„ocăit” de raţe pe iazuri, turism rural și mai puţin rural (important e să fie pe patru roţi) și alte treburi mai… lumești. Și pe bloguri, ca și în analizele și comentariile mai-marilor peste societatea civilă, incisivitatea cedează locul unui nou termen devenit în vogă: „hater”, etichetă pe care dacă n-o eviţi e vai și amar de tine, mai dihai decât de cei cu sigla „feeric” aplicată de vreun… pragmatic trendy.

Da, acum nu mai e la modă să fii așa ca în aprilie 2009, ci exact invers: pașnic, blând și bun cu toţi, în primul rând, cu cei de la guvernare, dar la modul ideal chiar și cu cei din opoziţie. „Schimbarea” a fost „dusă până la capăt”! Înainte ca ea să fi început…

Veaceslav BALACCI Sursa: vox.publika.md

FLUX EDI|IA DE VINERI

Limba lui Ilici Am ascultat cu atenţie argumentele domnului Lupu în favoarea limbii moldovenești.

Politicienii noștri sunt simpli. Adică nu sunt mari gânditori. Când vor ceva să argumenteze – recurg la analogii. Iată și domnul Lupu a ieșit la rampă cu o teorie nouă.

Argumentele lui se reduc, de fapt, la antianalogii. Deși există în lume o mulţime de ţări diferite, care vorbesc aceeași limbă (engleza, franceza, spaniola, germana), există și exemple inverse, când aceeași limbă se numește diferit.

Deci, există exemple opuse și, prin urmare, ambele ipoteze au dreptul la existenţă. Doar că apelarea la analogii în acest caz nu mai poate fi un argument în demonstrare.

Domnul Lupu a invocat exemplul Muntenegrului, care, deși vorbește aceeași limbă ca și sârbii, o numește muntenegreană (a mai adus un exemplu cu catalana, dar nu cred că a înţeles bine ce a spus și ce a vrut să demonstreze).

Nu știu pe cât de relevant este acest exemplu pentru noi.

Anterior și comuniștii au invocat exemplul limbii croate. Or, în fosta Yugoslavie, limba oficială era sârbo-croata, care era limba sârbilor, croaţilor, muntenegrenilor și bosniecilor. Odată cu dezasamblarea acestui stat, noile republici, deși vorbesc aceeași limbă, au preferat s-o numească diferit, pentru a demonstra independenţa de fosta metropolă.

28 SEPTEMBRIE 2012

Scandalos

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Leul moldovenesc, străin şi neacceptat în România România și Republica Moldova sunt două ţări-surori, au aceeași limbă și cultură, un trecut comun și un viitor european comun. Asta declară, de fiecare dată, oficialii de la București la mai toate întâlnirile formale sau mai puţin formale cu „fraţii mai mici” de „dincolo de Prut”. Nu vreau să vorbesc despre cât de sincere sunt aceste persoane când declară asemenea lucruri. Voi spune doar că toate aceste ieșiri emotive, lacrimogene și solemne nu prea mai sensibilizează multă lume. Pentru că, în cea mai mare parte, reacţia omului simplu din Republica Moldova sună cam în felul următor: „Domnule, vorbiţi foarte frumos, dar acum spuneţi-ne, vă rog, ceva concret”…

Am să mă opresc asupra unui detaliu pe care puţini îl iau în serios. Un detaliu căruia, într-un mod paradoxal și de-a dreptul impardonabil, nimeni sau aproape nimeni dintre cei care au puterea să decidă nu-i dă importanţă, nu știu din ce cauză.

Este vorba de leul moldovenesc care, din motive absolut inexplicabile, nu are nici o valoare pe teritoriul României. Când spun că nu are valoare am în vedere faptul că, în România, nu

poţi face nici un fel de tranzacţii comerciale în valuta naţională a Republicii Moldova și, mai mult decât atât, nu există instituţii bancare și nici măcar birouri de tip Exchange unde să poţi cumpăra sau vinde lei moldovenești (cu excepţia câtorva puncte de schimb valutar, foarte puţine, de altfel, amplasate în imediata apropiere a frontierei moldoromâne, a căror menire este, de facto, jecmănirea moldovenilor care, din neglijenţă sau neatenţie, nu și-au convertit leii

moldovenești într-o valută mai „importantă”).

Cel mai grav este că această situaţie de-a dreptul jenantă nu are nici o explicaţie cât de cât plauzibilă. Or, între Republica Moldova și România (mă refer la populaţia celor două ţări, nu la nivel oficial) există o comunicare continuă, permanentă și intensă

de mai bine de două decenii.

Zeci de mii de tineri moldoveni își fac studiile în România, iar alte zeci de mii de cetăţeni moldoveni se deplasează periodic în ţara vecină în scopuri diverse.

Nu am în faţă niște date exacte, însă se pare că dintre toate statele situate geografic în vecinătatea imediată a României,

comunicarea dintre cetăţenii români și cei moldoveni este cea mai intensă.

Cu toate acestea, observăm că dintre toate ţările vecine, singura ţară a cărei valută nu este acceptată pe teritoriul României este cea a Republicii Moldova, adică leul moldovenesc. Toate celelalte – hrivna ucraineană, leva bulgărească, forenţii ungurești, dinarul sârbesc – pot fi găsite la mai toate punctele de schimb valutar, nemaivorbind de faptul că pot fi schimbate în lei românești oriunde în România. Pe lângă toate acestea, oficiile de schimb valutar din România acceptă și multe alte tipuri de valută, cum ar fi: euro, dolari, lire sterline, franci elveţieni, dolari canadieni, dolari australieni, yeni, yuani, coroane suedeze, coroane daneze, coroane cehe, ruble rusești, zloţi polonezi.

Cum se explică, așadar, această atitudine discriminatorie faţă de leii moldovenești? De ce un cetăţean moldovean cu lei (moldovenești) în buzunar riscă să rămână în drum sau să moară de foame în România, din simplul motiv că banii săi nu sunt acceptaţi nicăieri?

Majoritatea ţărilor din lume manifestă, de obicei, o atitudine specială faţă de valutele ţărilor cu care se învecinează și, în multe cazuri, acceptă să facă tranzacţii comerciale în valuta ţării vecine, chiar dacă, la nivel

oficial, alţi bani decât cei ai ţării gazdă nu sunt acceptaţi.

Acest fenomen poate fi observat și în Ucraina, unde, pe litoralul Mării Negre, de exemplu, poţi cumpăra mărfuri sau achita servicii direct cu lei moldovenești, fără să te mai obosești să-i transformi în hrivne ucrainene.

O veche vorbă românească spune că diavolul se ascunde în detalii. Iată, deci, un detaliu care reflectă, într-o anumită măsură, natura relaţiilor (practice, nu teoretice) dintre România și Republica Moldova. Nu vreau să par sarcastic, însă atât timp cât România nu va renunţa la această atitudine discriminatorie faţă de Republica Moldova, tensiunile și frustrările care există pe cele două maluri ale Prutului nu vor dispărea. Pentru că anume de soluţionarea acestor mici (!) deficienţe depinde apropierea și dragostea reciprocă dintre oamenii din cele două state.

Iar toate aceste marșuri unioniste, încurajate tacit de factorii de decizie de peste Prut, și toate aceste discursuri pompoase și lacrimogene ale oficialilor de la București nu vor putea niciodată să le schimbe moldovenilor din Republica Moldova (cei mulţi și simpli, desigur) atitudinea faţă de românii din România.

Atitudine care, trebuie să recunoaștem, nu este încă suficient de favorabilă, din păcate.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

D-ale Parlamentului Voronin declară că Lupu „linge parchetele” pe la Moscova.

Spicherul: „Se simte rău omul”

În această ordine de idei, propunerea domnului Lupu înseamnă că ar dori să demonstreze același lucru. Or, Republica Moldova a obţinut independenţa în ’91 de la URSS, și nu de la România. Logic, în consecinţă, s-a produs și distanţarea de limba rusă – oficială în fosta metropolă. Distanţarea de limba română pare, în acest mod, alogică.

Totuși, urmând logica formală, demersul domnului Lupu are dreptul la existenţă. Dar cu o condiţie: dacă a zis A, ar trebui să zică și B. Adică să vină cu iniţiativa de a schimba toate manualele din școli de limbă și literatură română și să le redenumească, respectiv, în moldovenească. Și aici riscăm să rămânem fără literatură, ca să nu zic fără cultură, în general (să nu se supere oamenii noștri de cultură). Pentru că reducerea la o literatură moldovenească (cei mai tineri au avut norocul să nu studieze operele gen poemul Tirișpolea) ar însemna o catastrofă. Ca să nu mai zic că știm deja să compilăm DEX-urile, dar urmează să facem – pe cont propriu, toate celelalte dicţionare: moldovenescenglez, moldovenesc-francez, moldovenesc-german etc.… Nu cred că suntem capabili de asta. Tot vom compila. Ș-apoi ce le spunem copiilor care, de 21 de ani, deja au învăţat în română? Că s-a zis cu știinţificul?! De aceea, cred că domnul Lupu nu va merge mai departe – până la dicţionarul lui Stati.

Că politicienii speculează acest subiect de la ’90 încoace este clar. Că poporul este folosit în aceste jocuri – tot. E mult mai simplu să speculezi ca să-ţi tragi dividendele electorale decât să pui punct. Că intelectualii se înregimentează e trist. Pentru că ar fi trebuit de mult să punem punct acestei dispute absolut inutile.

Dacă se punea semnul = în ’94, ce-ar mai specula politicienii?

Limba e română. Cultura e aceeași. State sunt două. Punct.

Restul – speculaţii…

Victor CIOBANU Sursa: vox.publika.md

„Marian Lupu când pleacă la Moscova linge toate parchetele și îi linge pe rând pe toţi”. Afirmaţia a fost făcută de președintele Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin.

Comunistul a făcut această declaraţie în contextul în care Parlamentul a respins ideea organizării unui referendum naţional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. În replică, Marian Lupu a fost mai rezervat în declaraţii. „Clar că se simte rău omul. Este greu să dai replici la tot felul de prostii. La vârsta lui, domnul Voronin ar trebui să se gândească mai mult la Dumnezeu. Îmi pare rău. De obicei, oamenii la vârsta lui sunt mai lucizi și se bazează pe experienţa lor de-o viaţă. Păcat”, a spus democratul.

Voronin laudă regimul totalitar comunist și-l condamnă, în același timp. „Mai dă Doamne așa regim”?

Vladimir Voronin se contrazice din nou. Pe de o parte, acesta amintește că Partidul Comuniștilor a condamnat, încă la fondare, crimele regimului totalitar comunist al Uniunii Sovietice, iar pe de altă parte spune că își dorește ca în Republica Moldova să fie instaurat un regim asemănător, remarcă UNIMEDIA. Întrebat dacă PCRM se va conforma legii și va renunţa la seceră și ciocan, liderul comuniștilor a spus: „Noi categoric nu o să ne supunem acestei legi.

Parlamentul este un organ legislativ și trebuie să elaboreze legi. Nu este procuratură sau judecată, de aceea nu

are cum să condamne pe cineva sau pe ceva”. „Încă în octombrie 1993, la fondarea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, noi am făcut o declaraţie prin care ne-am dezis de crimele regimului totalitar comunist. Noi am spus că formăm un partid nou, am luat doar denumirea. La noi și simbolica este diferită. Acolo, pe lângă seceră și ciocan, era și o carte deschisă”, a precizat Vladimir Voronin. Însă, la scurt timp, acesta s-a contrazis. „Eu vă răspund sincer, din tot sufletul. Să dea Domnul așa regim totalitar și astăzi. În acea perioadă s-a făcut totul pentru înflorirea și dezvoltarea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Să dea Dumnezeu ca în ţara noastră activitatea să fie organizată în așa mod”, a adăugat sursa citată.

UNIMEDIA amintește că la finele

sesiunii parlamentare de primăvarăvară, pe 12 iulie, Parlamentul ţării a condamnat crimele regimului totalitar comunist. Pentru adoptarea acestei hotărâri s-au expus toate partidele reprezentante ale AIE – PL, PD și PLDM. Respectiv, fracţiunea PCRM, socialiștii lui Dodon și grupul deputaţilor neafiliaţi, condus de Vadim Mișin, au fost împotrivă. Totodată, a fost interzisă folosirea în scopuri politice a simbolicii acelui regim totalitar. Însă PCRM refuză să se dezică de seceră și ciocan. Legea adoptată de Parlament și promulgată de președintele Nicolae Timofti a fost atacată la Curtea Constituţională.

Ghimpu și Voronin au făcut schimb de „amabilităţi” în Parlament Schimb de replici între liberalul

Mihai Ghimpu și comunistul Vladimir Voronin. Președintele PL i-a sugerat liderului PCRM să renunţe la o parte din „băieţii săi” pentru că aceștia nu ar face faţă problemelor de ordin juridic.

Drept răspuns, Voronin a sugerat că Ghimpu nu s-ar descurca mai bine, notează UNIMEDIA. Totul a pornit de la discuţia dintre deputatul PCRM, Sergiu Sârbu, și președintele Comisiei juridice, liberalul Victor Popa, care s-au contrat pe marginea proiectului de hotărâre cu privire la revocarea din funcţie a spicherului Marian Lupu. Liberalul insista că nu au avut loc încălcări din partea președintelui Parlamentului, în timp ce comunistul stăruia că a fost sfidată legea. „Vladimir Nicolaevici, domnule Voronin, sunt buni băieţii aceștia ai dumneavoastră, dar în probleme juridice plutesc. Daţi-i afară. Trebuia, simplu,

să ceară convocarea ședinţei ordinare și nu aveau să fie probleme. Vezi câtă zarvă se face dacă nu se cunoaște legea și norma constituţională”, a subliniat Mihai Ghimpu.

Replica comunistului nu a întârziat să apară. „Nu sunt vinovat că am fost scos din gândurile mele adânci. Eu eram departe, undeva afară, de ceea ce se petrece în sala. Mihai Fiodorovici, dumneata în acei 14 ani de facultate trebuia să înţelegi multe lucruri. Dacă aveai să înţelegi ceva, nu înaintai așa candidatură la funcţia de președinte al Comisiei juridice”, a spus Vladimir Voronin. „Eu am învăţat dreptul, ceea ce ţine de elaborarea legilor. Eu nu am învăţat ca dumneavoastră să fac plăcinte. Este o diferenţă”, i-a tăiat-o liderul PL. Sursa: unimedia.info

Lupu stăpânul îşi schimbă, dar năravul – ba Urmare din pag. 1 Din cele afirmate de Marian Lupu ar fi de înţeles că Republica Moldova trebuie scoasă de sub monitorizarea Consiliului Europei pentru că perioada în care guvernarea acestei ţări, adică Alianţa pentru Integrare Europeană, urma să efectueze reformele, care, în mod normal, trebuiau să aibă drept rezultat suspendarea monitorizării, a coincis cu criza economică mondială și, respectiv, potrivit logicii lui Lupu, aceste reforme nu au dat nici un rezultat. Altfel spus, Republica Moldova trebuie scoasă de sub monitorizare pentru că a avut loc criza economică mondială.

Ca și în alte cazuri, logica lui Lupu este una perversă. În primul rând, pentru că un șir de reforme democratice pe care urma să le realizeze guvernanţii noștri nu presupun cheltuieli financiare și nu depind de faptul că ţara se confruntă cu o recesiune economică. Ele depind doar de existenţa sau inexistenţa voinţei politice de a efectua aceste reforme.

Să luăm un caz concret – reforma Procuraturii. De fapt, nereformarea Procuraturii este motivul din care, încă din 1995, se menţine această monitorizare pentru Republica Moldova. Pentru nimeni nu este un secret că, actualmente,

această instituţie constituie un instrument în mâinile puterii, dacă nu a întregii puteri, cel puţin, a unei părţi a ei, cu care aceasta se războiește cu oponenţii politici. Și nu doar cu cei politici, dar și cu concurenţii economici ai oligarhilor aflaţi la putere.

Toată lumea știe că oligarhul, mogulul de presă și prim-vicepreședintele Parlamentului, tot el vicepreședinte și finanţator principal al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, a cumpărat funcţia de procuror general, după cum spune lumea, cu 2 milioane de euro, de la Serafim Urechean, pe atunci lider al AMN, acum președinte al Curţii de Conturi.

Persoana instalată în funcţia de procuror general, Valeriu Zubco, face jocul lui Plahotniuc. Și asta nu o spunem doar noi, ci toată lumea și chiar experţii independenţi.

La sfârșitul lunii mai 2012, experţii Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT și Centrului Analitic ExpertGrup au prezentat rezultatele monitorizării procesului de implementare de către autorităţile Republicii Moldova a reformelor asumate în cadrul procesului de integrare europeană. Acestea au fost publicate și în ediţia trimestrială „Euromonitor”. Referitor

la reformele din domeniul Justiţiei, experţii de la ADEPT și Expert-Grup au constatat următoarele: „Deși există obligaţii asumate pe plan intern și extern, reformele în domeniul Justiţiei nu au depășit stadiul elaborării și adoptării unor acte legislative și normative, iar impactul adoptării Strategiei de reformă a sectorului justiţiei este, practic, insesizabil la nivel intern, inclusiv pe motivul tărăgănării punerii în aplicare și respectării cu stricteţe a parametrilor temporali stabiliţi de Strategie și Planul de implementare a acesteia.

Resursele umane și financiare alocate pentru reforma Justiţiei nu au cunoscut schimbări cantitative sesizabile. Justiţia nu este percepută ca independentă de factorii politici și administrativi, nivelul ridicat de percepere a corupţiei în sistem reduce încrederea în actul de justiţie, în instanţele judecătorești și în exponenţii sistemului per ansamblu.

Reforma Procuraturii a rămas la nivelul conceptelor de modificare a cadrului legislativ, fără schimbări de sistem ori statut general. Activitatea Procuraturii rămâne supusă criticilor la nivelul oficialilor publici (guvernamentali), din partea mass-media și a justiţi-

arilor. Sistemul Procuraturii nu este considerat independent și nici eficient, influenţele politice nu au fost eliminate”.

Fiţi de acord că din luna mai până în prezent nu s-a întâmplat nimic deosebit, nu s-a efectuat nici un fel de reformă, guvernanţii, în special parlamentarii, s-au aflat în tot

felul de vacanţe și concedii, s-au odihnit la mare, la munte, nu au avut ei timp pentru reforme. Așa că situaţia nu s-a schimbat. Procuratura este acum la fel de obedientă oligarhului Vladimir Plahotniuc ca și acum 3 luni. Și, în aceste condiţii, Marian Lupu, care ciugulește din palma lui

Plahotniuc, are nerușinarea să ceară încetarea monitorizării Republicii Moldova de către CoE. Dacă vrea cu adevărat ca această monitorizare să înceteze, trebuie, mai întâi, să-i ceară lui Plahotniuc și celorlalţi lideri de partide din cadrul AIE să renunţe la controlul asupra Procuraturii și

să voteze reformarea acestei instituţii, ca aceasta să devină una independentă și eficientă.

E simplu, nu?

Refrenul cu încetarea monitorizării Republicii Moldova de către CoE este unul vechi, pe care Lupu îl fredonează de vreo doi ani. Doar că birocraţii de la CoE nu s-au lăsat im-

presionaţi de rugăminţile lui Lupu și nu dau nici un semn că ar intenţiona să pună punct acestei monitorizări. Asta știe foarte bine și Marian Lupu. Dar oricum cere, căci trebuie să se afle și el în treabă, să-și justifice aflarea în postul de președinte al Parlamentului.

Culmea la toate este că anume Lupu e cel mai responsabil pentru faptul că până în prezent, Procuratura nu a fost reformată. Lui Filat, lui Ghimpu i se poate reproșa acest lucru doar cu referire la perioada 2009-2012. Pe când Lupu s-a aflat la guvernare nu din 2009, ci din 2005. Din 2005 până în 2009, el a deţinut funcţia de președinte al Parlamentului și atunci era obligat să vină cu o iniţiativă legislativă privind reforma Procuraturii. Dar nu a făcut-o. El a stat cumincior sub pulpana mantalei lui Vladimir Voronin fără a risca să-i iasă cumva din cuvânt liderului comunist și, cu atât mai mult, să-l contrazică sau să-l supere.

Acum Lupu stă cumincior sub pulpana mantalei lui Plahotniuc și nu scoate o vorbă despre reforma Procuraturii, pentru că asta ar însemna să atenteze la controlul pe care acest miliardar îl are asupra Procuraturii.

Vedeţi, Lupu stăpânul își schimbă, dar năravul – ba.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

6

28 SEPTEMBRIE 2012

Nu pot mânca, nu se pot deplasa și nu se pot descurca în mod independent, iar statul nu le asigură îngrijirea și recuperarea de care au nevoie. Este vorba despre 259 de copii și tineri, mulţi dintre ei ţintuiţi la pat, care locuiesc la Casa internat pentru copii cu deficienţe mintale din Orhei. Instituţia este amplasată la câţiva kilometri depărtare de oraș, într-o pădure, unde rar când ajunge picior de om. Asta pentru că, încă din perioada sovietică, copiii cu dizabilităţi mintale erau ascunși de ochii lumii din primii ani ai vieţii și fără șanse minime de a se integra în societate. Urmând aceste tradiţii pseudoumane, ei continuă să fie internaţi în instituţii specializate. Viaţa într-o astfel de instituţie e mai curând o condamnare, mai cu seamă atunci când la bază stă un diagnostic greșit sau, pur și simplu, abandonul.

Îngrijiţi cu jumătate de măsură Cărucioare vechi, neadecvate, mobilier neadaptat la necesităţile unor copii imobilizaţi, hrană cu scuteală și medicamente din cele mai ieftine – acestea sunt condiţiile cu care sunt nevoiţi să se mulţumească cei care trăiesc în această instituţie. Mai mulţi lucrători s-au concediat, iar alţii nu se grăbesc să le ia locul din cauza salariilor mizere. Un angajat primește aici până la 2 mii de lei lunar. Ca să facă faţă numărului mare de pacienţi, îngrijitorii apelează la ajutorul voluntarilor și al copiilor care se pot mișca singuri. „Eu îi ajut des pe cei care stau la pat, îi scot afară sau îi ridic”, ne spune Victor, un tânăr în vârstă de 21 de ani, unul dintre cei care se pot deplasa pe propriile picioare. Deși deja de trei ani ar trebui să se afle la unul dintre internatele psihoneurologice, unde sunt ţinuţi tot restul vieţii maturii care absolvesc școlile internat de felul celei din Orhei, Victor este fericit că poate să mai rămână aici, unde a crescut de mic. El spune că știe, din auzite, că la internatele pentru maturi din Bădiceni și Brânzeni, unde au plecat unii dintre foștii săi colegi, „nu e deloc bine”. Victor

la un băiat, care a plecat în familie, în societate. Celelalte le-am învăţat de la specialiștii care vin aici și repară când se mai strică câte ceva. Mă uit cum face una, alta și învăţ, iar când este nevoie mă apuc și repar singur”, spune cu mândrie Victor.

60 de copii pe lista de aşteptare Chiar și cu abilităţile pe care le au, Victor și Ion rămân, deocamdată, la internat. Rudele nu pot să-i ia la ei, iar în localităţile de unde au fost aduși nu sunt servicii pentru ei. La fel ca Victor și Ion, mulţi dintre cei care locuiesc în internat sunt adulţi sau în prag de majorat, dar nu au unde pleca. Unii rămân aici pentru tot restul vieţii, deși instituţia este destinată copiilor.

Pe lista de așteptare a celor care urmează să fie integraţi în societate figurează în jur de 60 de copii, ne spune directoarea instituţiei Lidia Popa: „Avem copii care se descurcă foarte bine, în măsura în care pot și a abilităţilor pe care le au.

abandonaţi. Ar trebui ca autorităţile locale să vină să-i ia, să le creeze locuinţe protejate, alte servicii”.

Fără şanse de integrare În timp ce pentru unii copii reintegrarea în familie este doar o chestiune de timp, pentru alţii, acest lucru pare imposibil. Este vorba de cei care au nevoie de îngrijiri permanente și costisitoare. Pe majoritatea dintre ei părinţii i-au abandonat încă la naștere.

Pe cei cu afecţiuni psihoneurologice severe i-am găsit izolaţi în una din camerele de la etajul I. Nici una dintre făpturile de aici nu vorbește, nu se joacă și nu mănâncă singură. În lipsa unor programe de reabilitare intensă, ele sunt condamnate

Visul de a pleca acasă De când se ţine minte, Victor visează să aibă o familie.

Mama sa l-a abandonat la naștere, iar motivul invocat a fost că acasă o mai așteptau câteva guri. Faptul că medicii l-ar fi diagnosticat pe Victor cu handicap mintal a fost un „argument” în plus pentru ea.

Chiar dacă abia recent a aflat că are familie, băiatul nu-și pierde speranţa că va ajunge să se bucure de întâlnirea cu fraţii săi: „Eu n-am știut că am părinţi, fraţi și surori. Nu demult, lucrătorii de aici mi-au spus că eu am familie. M-am bucurat foarte mult. Am aflat că am o soră, am vorbit cu ea și am aflat că mama și tata au murit, fraţii nu o duc prea bine, dar eu tare mă bucur că este cineva care se gândește la mine”.

Visul la o familie este comun pentru mai mulţi copii. Și Ion, un tânăr de 17 ani, așteaptă să poată pleca mai repede din internat. Angajaţii Organizaţiei „Keystone”, care desfășoară o

reformă în instituţie, ajutând mai mulţi copii să se întoarcă în familii, a luat legătura cu mama băiatului. Femeia a venit la internat să-și vadă copilul, dar a refuzat să-l ia acasă.

Ea afirmă că, atunci când l-a născut, medicii nici măcar nu i l-au arătat, spunându-i că nu trebuie să îl vadă, pentru că „e un monstru” și au convins-o să depună cerere de refuz. Ion însă nu își pierde speranţa și crede că, într-o zi, tot va găsi pe cineva cărora să le spună „mamă” și „tată”. Deși infirm, cu doar câteva degete la ambele mâini, Ion brodează cu o dibăcie greu de imaginat și rotunjește în caietul său litere de toată frumuseţea.

Lidia Popa Cel mai bine ei se descurcă la ţară, unde au posibilitatea să muncească. Dar ei trebuie să fie acceptaţi de comunitate.

Pentru asta deja părinţii trebuie să insiste, să spună lumii că acesta e copilul meu și e ca toţi ceilalţi. Avem copii care au fost integraţi în familie și se descurcă foarte bine, deși cineva trebuie să aibă grijă de ei, să existe servicii pentru ei, așa cum există în alte ţări”.

Pentru ca revenirea acasă să fie mai ușoară, anul trecut, administraţia instituţiei a început să-i înveţe a scrie și a citi pe câţiva tineri, unii dintre care au peste 20 de ani, chiar dacă instituţia nu are, conform statutului, program de învăţământ și nici cadre pentru aceste activităţi. Copiii au întrecut așteptările și au dovedit că pot să deprindă carte foarte repede. „Le-a trebuit un an ca să înveţe a scrie și a citi, iar asta ne duce la gândul că dacă ar fi beneficiat de recuperare și îngrijire normală, într-o familie, ar fi putut fi acum de rând cu toţi copiii”, spune educatoarea Raisa Manole. Ea afirmă că, în unele cazuri, diagnosticul stabilit de medici a fost greșit și că mulţi dintre copii nu ar fi trebuit să se afle într-o instituţie pentru persoane cu retard mintal.

Totuși, problema cea mai mare, ne spune directoarea instituţiei, Lidia Popa, apare atunci când tinerii ating majoratul și ar trebui să se întoarcă în localităţile de baștină, însă autorităţile publice locale, de cele mai multe ori, nici nu-și amintesc că au copii la internatul din Orhei și că ar trebui să se îngrijească pentru a le crea servicii care să-i ajute să se integreze în comunitate: „Apare problema după ce termină școala, dacă copiii sunt

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E PENTRU SUFLET

MOLDOVA

Pe urmele Sf.Vasile de la Poiana Mćrului / Pelerinaj la mćnćstirile din zona Buzćului 6-8 octombrie 2012 (3 zile / 3 nopŖi) Grup: 7/18 pers. PreŖ: 110/100 eur/pers. Plecarea: Sâmbćtć, 6 octombrie, ora 6. Sosirea: Luni, 8 octombrie, ora 22.

Traseu: Chisinću - Leuûeni - Huûi - Moreni - Bujoreni - Mćrćûeûti - Brazi - Mera - DćlhćuŖi – Coteûti – Rćteûti Ciolanu – Berca – Bisoca – Poiana_Mćrului – Gavanu – Recea - Chiûinću.

MOLDOVA

La IAúI de Hramul Sf. Cuv. Parascheva – ocrotitoarea Moldovei 12-14 octombrie 2012 (3 zile / 3 nopŖi) Grup: 7/18 pers. PreŖ: 110/100 eur/pers. Plecarea: Joi, 11 octombrie, ora 22. Sosirea: Duminicć, 14 octombrie, ora 22.

Traseu: Chiûinću - Leuûeni - Vladimireûti – Moreni – Bujoreni – Pârveûti – Huûi - Hadâmbu – Bucium – Bârnova – Piatra_Sfântć – DobrovćŖ – Podul_Înalt – Iaûi (paricipare la Hram ûi închinare la moaŖtele Sf.Parascheva, Sf.Trei Iearhi, Golia, Galata, CetćŖuia, Hlincea, Vlćdiceni) – Leuûeni - Chiûinću.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Condamnaţi să trăiască din mila statului

La 20 de ani învaţă să scrie şi să citească

este un fel de celebritate a internatului. Băiatul, chiar dacă de curând a început să scrie și să citească, este renumit în internat pentru faptul că repară încălţăminte, cântă frumos și chiar compune melodii. În dulapul pe care îl împarte cu alţi trei colegi, tânărul păstrează cea mai mare comoară a sa – aparatajul pentru înregistrări muzicale și uneltele pentru reparaţia încălţămintei.

Tânărul repară încălţările tuturor copiilor din internat și, dacă îi ajunge timp, mai ia și comenzi aduse de angajaţi. De fapt, Victor e meșter la toate: se pricepe să repare prizele și diferite instalaţii tehnice. „Am învăţat să cos încălţăminte de

EDI|IA DE VINERI

Social

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

să rămână pentru toată viaţa dependente de ajutorul celor din jur. Toţi cei de aici sunt diagnosticaţi cu retard psihic, de cele mai multe ori asociat cu alte boli. Toţi erau inconștienţi și purtau scutece. Deși unii au și câte 8-9 ani, boala de care suferă îi face să arate ca niște nounăscuţi. Toţi copiii au mușchii membrelor atrofiaţi, iar ca să fie scoși afară e nevoie de mult efort. Câteva cărucioare vechi pentru bebeluși ţin locul unor scaune rulante. Doi dintre copii erau în scaune rulante, însă acestea, mult prea mari pentru ei, erau răsturnate, cu speteaza sprijinită de pat, astfel încât copiii să poată sta în poziţie orizontală. Instituţia nu are și nici nu a avut vreodată cărucioare pentru această categorie de copii, în care micuţii să stea în poziţie culcată. Ca să poată fi scoși afară și să se bucure de o gură de aer, fiecare dintre acești copii ar trebui să aibă un scaun cu rotile individual și adaptat la propriile necesităţi. Într-o altă grupă am văzut un copil legat la mâini cu un scutec. La vederea noastră, dădaca l-a dezlegat repede.

De fapt, toţi copiii aveau prinse la gât un fel de legătură improvizată dintrun batic, dovadă că din când în când li se leagă mâinile . „Se zgârie pe faţă, până la sânge, și sunt nevoită să le leg mâinile”, ne explică femeia. Copilul căruia tocmai i se dezlegase mâinile, preţ de câteva minute, a stat cu mâinile în sus, încercând să-și dezmorţească degetele înţepenite.

Cărucioare învechite şi periculoase pentru viaţă În ziua în care am vizitat internatul de la Orhei se desfășura o licitaţie pentru procurarea cărucioarelor pentru copiii imobilizaţi la pat. „Este pentru prima dată când vom putea procura cărucioare noi. Până acuma primeam cărucioare din ajutoare umanitare și nu întotdeauna erau adecvate necesităţilor copiilor pe care îi avem în instituţie”, ne spune Lidia Popa. În realitate, toate cărucioarele care ajung la internat sunt procurate la mâna a doua, de aceea, angajaţii trebuie să dea dovadă de multă imaginaţie ca să le facă funcţionale. Pături vechi în loc de perna de la cărucior, scutece, care ţin locul unor curelușe – toate aceste adaptări, făcute de nevoie, fură din timpul pe care angajaţii ar trebui să îl dedice îngrijirii copiilor. Aceste „invenţii” ale angajaţilor nu le pot fi cu nimic de folos copiilor care au grave deformări ale sistemului osos și sunt predispuși la fracturi. În această situaţie, nici copiilor cu posibilităţi recuperatorii nu li se oferă șansa de a-și ameliora situaţia. Pentru că nu au cărucioare adaptate, ei trebuie să stea mai mult în încăpere, fie iarnă, fie vară.

Trataţi cu medicamente ieftine Bugetul auster își spune cuvântul și la alegerea alimentelor care li se pun pe masă, dar și a medicamentelor care le sunt administrate. Astfel, conform unor norme stabilite de stat, meniul pentru o zi nu poate depăși 30 de lei. Administraţia spune că reușește să le asigure un meniu variat pentru cele trei mese pe zi, chiar dacă suma e mai mult decât modestă.

Cheltuielile pentru medicamente ar trebui să corespundă diagnosticului copilului, în realitate însă, fiecare este nevoit să se mulţumească cu puţinul. „De exemplu, foarte costisitoare sunt medicamentele pentru epileptici. Suntem nevoiţi, conform Legii achiziţiilor publice, să cumpărăm cele mai ieftine medicamente”, ne spune directoarea instituţiei. Și scutecele de unică folosinţă sunt aici deficitare. Deși majoritatea copiilor au nevoie de ele, bugetul alocat în acest scop e mai mult decât modest.

Suma de care ar avea nevoie instituţia pentru procurarea scutecelor se ridică la 600 de mii de lei anual, în timp ce bugetul prevede doar 190 de mii de lei. Din acești bani, administraţia trebuie să cumpere și alte articole de igienă, cum ar fi săpunul sau detergenţii. Salvarea vine prin ajutoarele sporadice din partea sponsorilor.

De recuperare – nici nu poate fi vorba În condiţiile în care cei care muncesc aici nu rezistă prea mult și pleacă, angajaţii rămași la locurile de muncă spun că abia de reușesc să facă faţă necesităţilor zilnice de îngrijire a copiilor, iar de recuperare nici că poate fi vorba. Pentru că în instituţie sunt multe locuri vacante, unui angajat îi revine o sarcină dublă sau chiar triplă.

Numai alimentarea unui copil imobilizat la pat durează uneori până la 40-60 de minute.

Timpul rezervat pauzei de masă reprezintă, de fapt, vremea mobilizării generale în instituţie, când toţi cei care au câteva minute de răgaz sunt așteptaţi să dea o mână de ajutor dădacelor care trebuie să hrănească, pe rând, cel puţin 10-12 copii, majoritatea dintre care nu au format instinctul de înghiţire.

Potrivit statutului instituţiei, cei care trăiesc aici beneficiază de întreţinere deplină, ceea ce presupune recuperare și tratament. Administraţia instituţiei recunoaște însă că, deocamdată, nu poate fi vorba despre terapii de recuperare eficientă a tutelaţilor. Asta deoarece majoritatea specialiștilor care ar trebui să se ocupe de ei lipsesc, iar salariile de 1000-2000 de lei nu sunt deloc

motivante. Conform statelor de personal, în instituţie ar trebui să activeze cel puţin doi medici pediatri și un psihiatru cu normă deplină de muncă, iar un neurolog și stomatolog – prin cumul. Internatul are, în momentul de faţă, doar un medic-psihiatru. Instituţia mai are nevoie de șase surori medicale și de specialiști în kinetoterapie.

Reintegrarea în familie şi în comunitate De câţiva ani, organizaţia obștească Keystone desfășoară o amplă reformă a internatului de la Orhei, reușind să integreze în familii și în comunitate câteva zeci de copii și tineri. Până la finele anului 2013, organizaţia își propune să dezinstituţionalizeze 136 de copii și tineri din Casa internat din Orhei. Efortul depus de specialiștii din cadrul Keystone pentru integrarea fiecărui copil este enorm. „Se lucrează mult cu familia biologică sau extinsă. Pe de o parte, familia este ajutată să refacă legătura cu copilul, iar pe de altă parte, este ajutată să creeze condiţii adecvate de trai și pentru o bună dezvoltare a copilului. Multe dintre familii sunt sărace și atunci sunt ajutate să procure o văcuţă, să repare casa și chiar să-și găsească locuri de muncă pentru membrii familiei apţi de muncă”, ne spune Ludmila Malcoci, directoarea Keystone Moldova. „În sprijinul celor cu nevoi speciale au fost dezvoltate mai multe servicii comunitare, cum ar fi „Locuinţa protejată”, „Casele comunitare”, „Echipa Mobilă” sau „Cadre de sprijin pentru familiile în care s-au integrat copiii”. Este important ca administraţiile publice locale să acceseze surse financiare existente deja în bugetul public pentru astfel de servicii”, susţine Ludmila Malcoci. „În cazul unei case comunitare, Consiliul raional trebuie mai întâi să planifice bani pentru acest serviciu și apoi să-i acceseze de la bugetul central.

Atunci când bugetul central va planifica bani pentru casa comunitară din raionul respectiv, va ţine cont că acești 4 copii, de exemplu, au fost luaţi dintr-o instituţie anume.

Deci, la modul practic, se vor da mai puţini bani instituţiei respective și mai mulţi bani vor merge la servicii”, a mai spus directoarea Keystone Moldova, Ludmila Malcoci.

Natalia PORUBIN, Cornelia COZONAC, Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Investigaţia a fost realizată în cadrul campaniei „Jurnaliștii pentru șanse egale și diversitate”, desfășurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Egalitate și Participare Civică al Fundaţiei Soros-Moldova.

FLUX EDI|IA DE VINERI

Recolta de struguri: puţin, dar bun În pofida secetei nemiloase din vara anului acesta, cultivarea strugurilor a adus totuși un venit stabil celor care activează în sectorul vitivinicol. Aceasta este constatarea făcută de chiar ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov.

Ministrul a declarat că în anul acesta, preţul la struguri a fost cu 70 la sută mai mare decât în anul trecut, viticultorii reușind să-i vândă producătorilor de vin la preţul de 4,5-5 lei pentru un kg.

Ministrul Bumacov a mai spus că potrivit pronosticurilor specialiștilor, producţia globală de struguri pentru anul acesta este estimată la 540 de mii de tone, inclusiv, soiuri pentru vin – 480 de mii de tone și 60 de mii de tone – soiuri de masă. Calitatea înaltă a strugurilor, a mai spus Vasile Bumacov, va permite vinificatorilor să prepare vinuri alese și să sporească astfel volumul producţiei vinicole exportate peste hotare, asigurându-și un venit pe potriva efortului depus.

Aceste declaraţii ministrul Agriculturii le-a făcut în cadrul unei vizite de lucru efectuate la Întreprinderea de Stat „Combinatul de vinuri de calitate „Mileștii Mici”, unde în prezent este în plină desfășurare recoltarea strugurilor de soiuri tehnice.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Agriculturii, directorul acestei întreprinderi, Gheorghe Castraveţ, a constatat, la rândul lui, că anul agricol curent este dificil și pentru viticultori, însă, cu toate că seceta a afectat plantaţiile, dacă s-au efectuat în termen toate operaţiile tehnologice, atunci s-a reușit obţinerea unei recolte bune: de la 8 la 10 tone de struguri. Dat fiind că recolta de struguri este una de calitate, și vinul va fi de cea mai înaltă probă.

FLUX

Producătorii agricoli consideră nejustificată recenta majorare a preţurilor la benzină și motorină și cer intervenţia statului și adoptarea unor măsuri eficiente care ar permite controlul preţurilor la carburaţi. În cadrul unei conferinţe de presă, reprezentanţii Uniunii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli UniAgroProtect, Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Republica Moldova și Federaţiei Agricultorilor din Republica Moldova „AGROinform” și-au exprimat nemulţumirea în legătură cu situaţia de pe piaţa petrolieră din Republica Moldova și incapacitatea structurilor abilitate de a face ordine în acest domeniu.

Am abordat de nenumărate ori această chestiune, deoarece niciodată nu reușim să înţelegem care este logica acestor modificări de preţuri, a declarat Alexandru Slusari, președintele UniAgroProtect. „Această ultimă scumpire a fost pentru noi un șoc. În opinia noastră, ea este totalmente nejustificată din punct de vedere economic”, a mai menţionat Slusari. Potrivit acestuia, recenta majorare a preţurilor la carburanţi nu a fost dictată de o scumpire a ţiţeiului pe piaţa internaţională. Mai mult, președintele UniAgroProtect a afirmat că, aproape concomitent cu scumpirile de la noi, România a ieftinit carburanţii. De asemenea, și în Ucraina motorina este mai ieftină decât la noi, cu aproximativ doi lei.

Alexandru Slusari a învinuit factorii responsabili de inactivitate și lipsă de reacţie: „Ne-am convins încă o dată că la noi, piaţa produselor petroliere, practic, nu este reglementată.

Nici ANRE, nici Ministerul Economiei nu controlează situaţia pe această piaţă”.

Această situaţie nu afectează doar agricultura. Practic, mai multe ramuri ale economiei naţionale au devenit ostatice ale unui grup restrâns de importatori de produse petroliere, consideră producătorii agricoli. „Un

grup de 5-6 companii fac ce vor pe piaţa produselor petroliere, iar organele care sunt abilitate să facă regulă în domeniu manifestă fie neputinţă profesională, fie o neglijenţă suspectă. Pe parcursul ultimilor ani am avut mai multe întâlniri cu responsabili de la ANRE, de la Ministerul Economiei, de la Agenţia pentru Protecţia Concurenţei, dar până acum nu s-a schimbat nimic”, a mai declarat Slusari.

Încă o lovitură pentru agricultori „Combustibilul constituie peste 30 la sută în structura cheltuielilor agricultorilor. Și atunci când avem o situaţie și așa complicată din cauza secetei, agricultorii mai primesc această lovitură, care nici măcar nu este justificată”, a mai menţionat președintele UniAgroProtect, afirmând că aceasta a fost ultima picătură care le-a umplut paharul răbdării.

Producătorii agricoli au venit cu un șir de propuneri concrete care ar permite punerea sub control a preţurilor la carburanţi.

Aceștia cer să fie modificată, în primul rând, metodologia de calculare a preţurilor. Respectiva metodologie trebuie să conţină următoarele aspecte: interzicerea importului produselor petroliere prin intermediul companiilor offshore, calcularea adaosului comercial pornind de la preţul benzinei și al motorinei pe piaţă, nu de la cel declarat la vamă, care este majorat de numeroșii intermediari până la

Veşti bune şi veşti proaste pentru economia moldovenească Procesul de temperare a economiei moldovenești urmărit pe parcursul ultimelor luni s-a stabilizat, cel puţin pentru o anumită perioadă de timp, constată analiștii Expert-Grup în ultimul număr al studiului „Realitatea Economică”. Totuși, ultimele date publicate de BNM și BNS scot în evidenţă o evoluţie relativ ambiguă a economiei moldovenești.

Acestea, potrivit experţilor, ne-au adus atât vești bune, care inspiră un anumit optimism, cât și vești proaste, care ne reamintesc de vulnerabilitatea ţării noastre la dificultăţile economice din regiune.

Volumul total al creditelor noi a crescut cu 7,8% în iulie faţă de aceeași lună a anului precedent, după o scădere cu 12% în iunie.

Creșterea a fost determinată preponderent de creditele în lei acordate persoanelor fizice (+30%) și a celor în valută străină acordate persoanelor juridice (+8,4%). O asemenea expansiune a creditării este un fenomen mai puţin obișnuit în condiţiile unor riscuri macroeconomice sporite, dar și având în vedere abordarea tradiţională foarte conservativă a băncilor moldovenești vizavi de activele sale. Prin urmare, cauza ţine mai degrabă de combinaţia dintre excedentul de lichidităţi din cadrul sistemului bancar și politica monetară acomodativă promovată de BNM. Totuși, cel mai probabil, principalii benefici-

7

Benzină şi motorină cu iz de corupţie

Scumpirea carburanţilor nu are o justificare economică

Evoluţiile economice pozitive

28 SEPTEMBRIE 2012

Economic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

intrarea în ţară. De asemenea, ANRE nu trebuie să constate doar majorările, ci trebuie abilitat cu dreptul de a respinge solicitările petroliștilor, în cazul în care modificarea preţului nu este justificată.

Reprezentanţii producătorilor agricoli le-au dau autorităţilor un termen de două luni pentru realizarea acestor măsuri și au declarat că sunt deciși să lupte până la capăt împotriva acordurilor de cartel.

Autorităţile, depăşite de situaţie Agricultorii nu mai cred în promisiunile autorităţilor și vor acţiuni concrete și eficiente. “Lam auzit zilele trecute pe primul ministru exprimându-și nemulţumirea faţă de activitatea ANRE. Este prea puţin. Noi am tot auzit promisiuni cu privire la o nouă metodologie de stabilire a preţurilor la produsele petroliere, a fost și un proiect care a dispărut apoi. Totul miroase a corupţie și, până la urmă, are de suferit populaţia întregii ţări.

Noi nu vrem vorbe, ci acţiuni concrete”, a declarat și Vasile Mârzenco, vicepreședintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova.

Vasile Mârzenco a atenţionat că majorarea preţurilor la resursele energetice va afecta întreaga economie și va duce la scumpirea mai multor produse.

Acest fapt este și mai grav în cazul produselor agricole, care și așa nu rezistă concurenţei, de multe ori nici chiar pe piaţa internă, nemaivorbind de cea externă. În opinia lui, oameni nu vor tolera la nesfârșit acest dezmăţ, atât politic, cât și economic. „Avem impresia că multe lucruri se fac în mod intenţionat împotriva agricultorilor”, a constatat Iurie Hurmuzachi, vicedirector al Federaţiei Naţionale a Agricultorilor din Moldova “AGROinform”. El a menţionat că în aproape toate ţările, și în cele mai dezvoltate, și în cele mai puţin dezvoltate, există politici

speciale de stabilire a preţurilor la carburanţii pentru agricultură: „Sunt și diverse metode de luptă împotriva fraudelor din acest domeniu. Aceste politici, metode, idei ar trebui preluate și utilizate într-o ţară agrară cum este a noastră. Carburanţii pentru agricultură trebuie să fie la un alt preţ, trebuie să existe unele facilităţi, mai ales în situaţia în care suntem acum”.

După respectiva conferinţă de presă, autorităţile par să fi intrat și ele în alertă. Directorul ANRE, Victor Parlicov, a ameninţat cu judecata companiile petroliere care au majorat recent preţurile la carburanţi. Dar nici măcar el nu crede că agenţia ar putea avea câștig de cauză.

Referindu-se la propunerile producătorilor agricoli, șeful ANRE a opinat că realizarea acestora nu va duce neapărat la ieftinirea carburanţilor.

Filat ştie de unde se iau preţurile majorate Premierul Vladimir Filat i-a criticat pe toţi: companiile care au majorat preţurile la carburanţi, importatorii care apelează

ari ai acestor împrumuturi sunt clienţii fideli ai băncilor, care dispun și de istorii creditare favorabile. Iar sursele de finanţare rămân în continuare o constrângere majoră pentru mediul de afaceri autohton, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Volumul transferurilor de peste hotare în favoarea persoanelor fizice a crescut cu 4,5% în iulie 2012 faţă de luna respectivă a anului trecut. Evoluţia este determinată de transferurile din Federaţia Rusă: cele exprimate în ruble rusești au crescut cu 46%. În același timp, transferurile exprimate în euro, majoritatea din care provin din UE, au diminuat cu 9,6 la sută, relevând situaţia economică mai dificilă din această regiune.

Evident, creșterea remitenţelor este o veste bună doar pe termen scurt, atât timp cât acestea compensează într-o anumită mă-

Indicele Compozit Anticipator, medie mobilă pentru ultimele 4 luni (MA-4)

Sursa: Calculele EG în baza datelor BNM, BNS și Logos-Press;

Veşti proaste care umbresc tendinţele pozitive Reducerea exporturilor cu 10% în iulie 2012 faţă de iulie trecut, după o creștere de 3,7% în luna precedentă. Aceasta a fost determinată preponderent de răcirea cererii din ţările UE (exporturile în UE au diminuat cu 23,5%). Totodată, remarcăm și încetinirea vizibilă a exporturilor moldovenești spre CSI, de la o rată de creștere de 6,7% în iunie la doar 0,2% în iulie, faţă de anul precedent, fapt ce denotă înrăutăţirea situaţiei economice și pe aceste pieţe.

Rămâne nefavorabilă și calitatea portofoliilor bancare. Ponderea deducerilor la pierderi pentru credite în total credite a constituit 5,12% în luna iulie, fiind în creștere continuă de la începutul anului, când aceasta a fost de doar 3,59%. Fenomenul dat se explică, pe de o parte, de înrăutăţirea situaţiei financiare a clienţilor bancari, iar pe de altă parte, de nivelul înalt de incertitudine privind perspectivele macroeconomice imediate.

Concluzia experţilor este că în următoarele luni ne-am putea aștepta la stabilizarea economiei moldovenești, evident în absenţa unor șocuri economice majore. Însă norii de incertitudine rămân să planeze deasupra economiei naţionale și regionale. De aceea, momentul relansării economice ferme nu poate fi anticipat cu precizie și este foarte posibil să întârzie. Aceasta depinde de calitatea reformelor și a guvernării economice și de situaţia economică externă și alţi factori ce nu pot fi influenţaţi pe intern.

FLUX, cu referire la expert-grup.org

Toleranţă zero la majorări?

Scumpirea carburanţilor a făcut obiectul discuţiilor și în cadrul ședinţei de miercuri, 26 septembrie, a Cabinetului de Miniștri. Șeful Executivului i-a cerut ministrului Economiei, Valeriu Lazăr, să vină la următoarea întrunire cu propuneri concrete privind noile reglementări: „Vă rog, domnule ministru, să avem propuneri faţă de noile reglementări. Nu mai toleraţi atâta situaţia asta”.

Premierul vrea ca domeniul să fie reglementat cu adevărat: „Dacă legea stabilește că domeniul este reglementat, atunci să nu fie formal. Dacă ei acceptă condiţiile de stat – bine, dacă nu – nimeni nu-i impune să facă business”.

Astfel, guvernarea promite să lupte dur cu afaceriștii dubioși din domeniu, cu companiile fantomă care stau în spatele acestora și cu cei care tolerează respectiva situaţie. Noi ne întrebăm dacă se dorește întradevăr acest lucru și dacă nu ni se promite doar o luptă cu fantomele.

Ioana FLOREA, FLUX

Vom plăti cu 336 de lei mai mult pentru poliţa de asigurare medicală Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă pentru persoanele care nu sunt oficial angajate în câmpul muncii va fi de 3 318 lei în anul 2013. În acest an, poliţa de asigurare medicală a constituit 2982 de lei. Dacă în anul 2012 poliţa a costat cu 210 lei mai mult decât în 2011, pentru anul următor această mărime este aproape dublă, adică vom plăti cu 336 de lei mai mult.

sură deficitul de cont curent și susţin cererea internă.

Creșterea volumului banilor în circulaţie cu 11,4% în iulie faţă de anul precedent. Indicatorul respectiv reflectă, de regulă, consumul final și intermediar, care este un rezultat al creșterii creditelor noi și al remitenţelor. La rândul său, acesta explică îmbunătăţirea dinamicii importurilor și a încasărilor fiscale din TVA și accize.

la serviciile a tot mai multe firme offshore în calitate de intermediari, ANRE pentru că a acceptat majorările de preţ. În cadrul unei emisiuni la Moldova 1, el a promis că se va întâlni cu operatorii de pe piaţa petrolieră și că va demonstra cu probe că petroliștii nu au avut motive să ceară scumpirea carburanţilor. „Este o problemă. Îmi asum și eu responsabilitatea.

Este un mecanism defectuos în administrarea acestei formări de preţ. Aceste scumpiri denotă lipsa bunului-simţ”, a declarat Filat. Și anterior, primul ministru s-a arătat nemulţumit de activitatea ANRE, afirmând că aceasta nu-și face „meseria” și nu controlează procedura de formare a preţurilor la carburanţi. „Dacă nu este în stare, voi face eu analiza și voi arăta care sunt viciile la procedura de formare a preţurilor. O să vedeţi, va fi interesant pentru toţi”, a promis premierul. Deocamdată, nu am văzut nimic. Nici interesant, nici credibil. Și nu se știe când vom vedea, pentru că nu este prima dată când premierul promite să facă ordine pe piaţa produselor petroliere.

Această prevedere se conţine în proiectul legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2013, aprobată de Guvern pe data de 26 septembrie. Documentul prevede venituri în cuantum de 4 miliarde 78 de milioane de lei, cheltuieli în sumă de 4 miliarde 178 de milioane, cu

un deficit de 100 de milioane de lei.

Ministrul Sănătăţii, Andrei USATÂI, a menţionat că, în comparaţie cu anul 2012, pentru anul 2013 este prognozată majorarea veniturilor și cheltuielilor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală cu 3,8% și 4,9%, respectiv, cu acoperirea deficitului din contul soldului mijloacelor bănești format la începutul anului 2013.

Se va păstra norma reducerii cu 50% din mărimea poliţei de asigurare pentru persoanele care o vor cumpăra în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a legii și a reducerii de 75% pentru proprietarii de terenuri cu destinaţie agricolă.

Pentru anul 2013, în sistemul de asi-

Eu, vaca de muls...

“Domnule Negruţă, vă rugăm să nu priviţi diaspora ca vacă de muls a Republicii, ocupaţi-vă mai bine de impozitarea miliardarilor din Chișinău” – iată un citat dintr-o recentă scrisoare a diasporei moldovenești adresată ministrului Finanţelor cu ocazia anunţării preţului la vinietă pentru mașinile cu numere de înmatriculare străine.

Atunci, daţi-mi voie să scriu și eu o scrisoare domnului ministru, în numele meu personal și al celor de alde mine, care, eventual, putem fi priviţi ca niște vaci de muls.

Mult stimate domnule ministru!

Noi, cetăţenii acestei ţări, care am rămas aici, care muncim oficial și ne plătim impozitele, nu ne supăram pe statutul nostru de vaci de muls. Noi, cu bruma de impozite pe care o asigurăm, suntem gata, fără nici o problemă, să asigurăm pensiile (chiar și așa mizere cum sunt) pentru bătrânii lăsaţi de copiii lor fără sprijin, în timp ce ei se află la muncă peste hotare, să asigurăm salariile (așa cum sunt ele) pentru profesorii care le învaţă copiii și pentru medicii la care apelează atunci când revin acasă (pentru că în Europa sunt prea scumpi).

Noi vom aduna banii necesari pentru returnarea creditelor acordate pentru reparaţia drumurilor, care acum moldovenilor veniţi în vacanţă li se par oribile, iar vinieta, pentru care este o povară imposibilă, de dus pentru aceștia.

Noi suntem nespus de bucuroși de

modul în care se petrec lucrurile în Moldova în perioada sărbătorilor de Paști și în perioada estivală, când ei, reveniţi acasă, doresc să-și rezolve problemele cât mai urgent, strecurând banii (probabil, cei economisiţi pe vinietă) celor care le rezolvă aceste probleme și aducându-și propriul aport în “lupta” cu corupţia. Ne place cum evoluează preţurile la apartamente, după ce ei trag câte o raită pe acasă. Și chiar ne place modul în care oscilează cursul valutar în această perioadă.

Pentru că noi, cei rămași acasă, în mare parte, nu suntem miliardarii de Chișinău despre care tot ei amintesc în demersul lor – noi suntem vacile de muls, probabil, odată ce conaţionalii noștri așa consideră.

P.S.: Nu încercaţi să-mi aprindeţi paie în cap cu argumente de tipul “nimeni nu s-a dus de bine” ș.a.m.d. Eu respect alegerea lor, respect munca pe care o fac, dar mă adresez acestora, revoltaţilor: domnilor, aveţi puţin bun-simţ. Eu sunt în stare să calculez cât costă taxele de autobane pe care mergeţi aproape săptămânal.

Ludmila ANDRONIC Sursa: andronicisme.blogspot.com

gurări obligatorii de asistenţă medicală se preconizează includerea a 51 de mii de persoane fizice cu reședinţă sau domiciliul în Republica Moldova. Transferurile în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2013 va constitui în total 2 miliarde 143 de milioane de lei, care sunt prevăzute în proiectul bugetului de stat pe anul 2013.

FLUX

Ruşii au declarat RĂZBOI porumbului modificat genetic Rusia și-a suspendat importurile de porumb modificat genetic comercializat de gigantul american al industriei agroalimentare Monsanto, după publicarea unui studiu șocant privind toxicitatea uneia dintre culturi, relatează AFP. Potrivit unui comunicat publicat săptămâna aceasta pe site-ul Agenţiei ruse pentru protecţia consumatorului, Rospotrebnadzor, “importarea și comercializarea în Rusia a porumbului OGM NK603 (al Monsanto) sunt temporar suspendate”, până când cercetătorii ruși examinează studiul în cauză, iar UE își exprimă poziţia cu privire la această problemă.

Echipa lui Gilles-Eric Seralini, profesor de biologie moleculară la Universitatea Caen (Franţa), a realizat un studiu alarmant care identifică boli grave, inclusiv tumori, la cobaii hrăniţi cu porumb modificat genetic comercializat de Monsanto.

Un purtător de cuvânt al Monsanto, citat de Wall Street Journal, a minimalizat importanţa deciziei Rusiei pentru companie.

“Rusia este un exportator net de cereale, așadar impactul suspendării temporare ar trebui să fie minim”, a declarat acesta.

Sursa: Agerpres

8

28 SEPTEMBRIE 2012

CALEIDOSCOP

28 septembrie

Evenimente

1066: William Cuceritorul invadează Anglia 1448: Christian I este încoronat rege al Danemarcei 1823: Leon XII este ales Papă 1864: În Londra ia ființă International Workingmen’s Association (IWA), numită și First International 1884: A fost inaugurat tronsonul de cale ferată Adjud-Târgu Ocna 1939: În cel de al Doilea Război Mondial, capitala poloneză Warșovia capitulează 2000: În Danemarca, un procent de 53,2% refuză aderarea la euro

Nașteri 551 î.Hr.: Confucius, filosof chinez (d. 479 î.Hr.) 1746: William Jones, orientalist și jurist englez 1803: Prosper Mérimée, scriitor francez (d.

1870) 1852: Henri Moissan, chimist francez (d. 1907) 1863: Regele Carlos I al Portugaliei (d. 1908) 1865: Amélie de Orléans, soția regelui Carlos I al Portugaliei (d. 1951) 1882: Vasile Pârvan, istoric, eseist și arheolog român (d. 1927) 1905: Max Schmeling, pugilist german 1924: Marcello Mastroianni, actor italian (d.

1996) 1925: Seymour Cray, Supercomputing-Pionier american 1928: Károly Ács (cel tânăr), scriitor, poet și traducător maghiar din Voievodina, Serbia 1931: Valeriu Râpeanu, scriitor și critic literar român 1934: Brigitte Bardot, actriță franceză

1941: Edmund Stoiber, politician german 1954: Margot Wallström, politician suedez 1968: Naomi Watts, actriță britanico-australiană 1979: Brandon Cole „Bam“ Margera, star de televiziune american 1987: Hilary Duff, actriță si cântăreață americană

Decese 1582: Iancu Sasul, domn al Moldovei 1876: Costache Negri, poet și politician român (n. 1812) 1891: Herman Melville, scriitor american (n.

1819) 1895: Louis Pasteur, chimist și microbiolog francez (n. 1822) 1966: André Breton, poet francez (n. 1896) 1970: John Roderigo Dos Passos, scriitor american (n. 1896) 1978: Papa Ioan Paul I (n. 1912).

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

„CHIŞINĂU–TALLINN–CHIŞINĂU”

Eugen Sterpu, moldoveanul care a devenit un reper pentru arta plastică contemporană din Estonia Eugen Sterpu este un cunoscut artist plastic basarabean, născut în 1963, la Dămășcani, Republica Moldova. După absolvirea în 1981 a Colegiului Republican de Arte Plastice „I. Repin” din Chișinău, Eugen Sterpu a fost admis și ulterior a absolvit Institutul de Artă, specialitatea Sculptură, din Tallinn, Estonia, unde locuiește până în prezent. În lucrările sale observăm predilecţia adusă până la obsesie pentru forme sau, mai bine fie spus, pentru perfecţiunea formei, care, cu siguranţă, are tangenţe cu anii de studii, ce nu puteau să nu-și lase amprenta asupra creaţiei sale.

Pictorul a recunoscut că la început a fost atras de o altă formă de exprimare artistică. „Iniţial, lucrările mele erau niște schiţe de sculptură. Însă am găsit un refugiu în pastel.

Acesta m-a cucerit ca tehnică. El are posibilitatea de a crește, de a reda mai multe nuanţe. Am peste 1000 de nuanţe în pastelurile mele”, povestește Eugen Sterpu.

A debutat în 1984 în cadrul unui șir de expoziţii de sculptură și pictură (pastel). Este membru al Uniunii Artiștilor din Estonia, iar televiziunea publică estoniană a difuzat recent un film documentar despre viaţa și activitatea acestuia, prezentându-l drept un artist plastic de reper pentru arta contemporană.

La 26 septembrie, pentru prima dată, Eugen Sterpu și-a expus lucrările acasă. Sala de la Parter a Muzeului Naţional de Arte din Chișinău a fost neîncăpătoare pentru cei care au venit să-l salute sau să-l cunoască.

Expoziţia cu genericul „Chișinău–Tallinn–Chișinău” reunește 20 de lucrări ale artistului, realizate în maniera sa specifică, pe hârtie abrazivă, într-o tehnică de o precizie și o claritate aproape fotografică, care transmit o încărcătură emoţională deosebită. În pofida faptului că lucrările sunt executate pe hârtie abrazivă, se creează impresia că tablourile sunt pictate pe pânză de catifea, iluzia optică se datorează manierei artistului de a lucra cu culorile și de a le suprapune într-o ordine exactă, cu o siguranţă de matematician.

Referindu-se la lucrările expuse, Tudor Zbârnea, directorul Muzeului

Naţional de Arte, a menţionat că Eugen Sterpu „știe să-și situeze emoţiile artistice la limita realului și irealului, ceea ce-l face să fie și mai interesant și să intereseze și amatorii de artă”. În deschiderea evenimentului, Tudor Braga, critic și istoric de artă, a schiţat un succint profil de creaţie al artistului, subliniind: „În 1992 l-am întâlnit pe Eugen Sterpu în atelierul lui Manevici și am aflat că este sculptor și pedagog în domeniul învăţământului artistic.

Dar probabil că atmosfera anilor ’90 nu era propice pentru afirmarea calităţilor și chemării sale și a mers la Tallinn. Eugen Sterpu nu este un om care habitează și supravieţuiește oricum, este un artist plastic înalt apreciat în Estonia. Am văzut că este inclus în colecţii de referinţă a plasticienilor din generaţia mai tânără și este frumos când un moldovean de-al nostru devine un artist vital într-un mediu artistic străin. (...)

Eugen deja este pe un traiect sigur al afirmării și al ascendenţei, ne demonstrează o măiestrie sub aspect tehnic fără precedent în cultura noastră. Sub aspect tehnic, pastelurile lui Eugen Sterpu sunt aproape capodopere. Cât privește partea cea mai importantă, ideatică, el este un artist plastic care cred că în copilărie a citit multe povești și fantezia suprarealului și realitatea creează un amalgam excepţional. Noi observăm că artistul este un filosof care vrea să imortalizeze această clipă la nivel de simbol, de parcă ar fi expresie a eternităţii. Faptul de a fi învăţat

la Tallinn și având colegi precum Platon, Bolboceanu, Chișcă, Tâciuc și alţii ne demonstrează că acolo unde este o școală autentică, chiar și dintr-un sat îndepărtat precum Dămășcanii, se extrag și se fecundează talente care pot concura cu orice artist de pe mapamond. O concluzie ar fi că școala noastră

Eugen STERPU:

„Aş vrea odată să mă întorc definitiv la baştină” După prezentarea oficială a expoziţiei, am reușit să sustrag pictorul pentru doar câteva clipe din mulţimea de foști colegi de facultate, școală, consăteni, artiști din alte domenii care au profitat de eveniment pentru a-l revedea și a i se adresa lui Eugen Sterpu. Vă prezentăm o scurtă discuţie cu artistul plastic, despre activitatea lui din prezent și planurile sale de viitor.

- Cu ce vă ocupaţi acum la Tallinn?

- Locuiesc la Tallinn precum dvs. locuiţi la Chișinău, numai că dvs. faceţi jurnalism și eu fac pictură.

- Moldovenii care sunt nevoiţi astăzi dintr-un motiv sau altul să plece și să lucreze peste hotare afirmă că le este mai greu să activeze în baza meseriei pe care o au, să facă ceea ce le place, dvs. cum vă reușește?

- Nu e mai greu pentru mine. Eu sunt un artist liber, nu depind de anumite convenienţe sau circumstanţe.

Am învăţat în ţara asta și mă simt destul de bine în Estonia, dar dacă aș merge în altă parte să fac alt lucru,

G`ndul s=pt=m`nii “Uneori cred, alteori nu, ca cei ce se tem de ceea ce speră, şi speră ştiind că se tem”.

William Shakespeare

de acasă este una, hai să-i zicem, slăbuţă. Să sperăm că pictorul își va lua o vacanţă de câţiva ani și va reveni în învăţământul artistic, ca să revigorăm astfel ceea ce s-ar cuveni să se dezvolte, pentru ca în jurul dvs. și la dvs. acasă să rămână o atmosferă care ne-ar asigura perspective în dezvoltarea artei”.

pentru mine nu ar fi o problemă. Dar... și iarăși dar, aș vrea odată să mă întorc definitiv la baștină.

- Când veţi reveni la Chișinău cu o altă expoziţie?

- Nu pot spune acum cu exactitate asta.

- E un gând de viitor mai apropiat sau mai îndepărtat?

- Depinde. Cum o da Dumnezeu, eu nu știu.

- Așa cum au menţionat astăzi și criticii de artă prezenţi la vernisaj, sunteţi un artist care se bucură de succes la Tallinn, cum reușiţi să rămâneţi în primele rânduri?

- Eu nu știu dacă asta se poate numi succes, dar particip la expoziţii și lucrările mele sunt văzute. Am avut o serie de expoziţii în Occident, în ţările nordice: Finlanda, Suedia, Danemarca, dar și în Rusia, România, Italia și toate aceste participări completează un CV al artistului, care îl plasează pe un anumit loc.

- Faptul că aţi făcut școala de pictură la Tallinn, probabil, este un avantaj din mai multe puncte de vedere.

- Faptul că am făcut studii la Tallinn și nu în Kiev, Moscova sau Chișinău, pentru acele timpuri când făceam eu școală, era foarte important. Acolo atunci exista o libertate de exprimare și de expunere.

- Dar când aţi fost penultima dată?

- Anul trecut, vara, dar am fost doar în vizită, eu vin ocazional în Republica Moldova.

- De unde găsiţi acum materie primă pentru tablourile dvs., e ușor să faci rost de atâta hârtie abrazivă?

- Să știţi că e o problemă.

Ultima dată când hârtia pentru lucrări era deja pe terminate, am mers să procur un sul din orașul Zaporojie, unde este o fabrică.

Pentru început am telefonat și mi s-a spus că este hârtie.

Când m-am prezentat la uzină, am fost întrebat de câte vagoane de hârtie vreau să fac comandă. Am rămas perplex, ce puteam să fac eu cu un vagon de hârtie, când aveam nevoie de un singur sul? În consecinţă, a trebuit să merg la piaţa din Zaporojie, de unde am cumpărat două suluri de hârtie de bună calitate. Dar e pe terminate și aceasta și acum vreau să diversific tehnica, voi lucra tot pe nisip, dar cu alte materiale.

- Faceţi parte dintr-o generaţie de artiști plastici care a reușit să se impună în arta plastică contemporană de la noi. Mai ţineţi legătura cu ei, sunteţi conectaţi la realităţile artei plastice moldovenești, dvs. aflându-vă în Estonia?

- Desigur, ţin legătura cu colegii mei, cu Iurie Platon am stat într-o bancă în timpul studiilor, îmi este prieten, vorbim foarte des și nu doar cu el, și cu Mihai Demian... Urmăresc tot timpul ceea ce se întâmplă în Republica Moldova în acest domeniu, sunt la curent cu toate concursurile, chiar dacă nu particip, dar manifest curiozitate pentru ele. Și vreau să spun că școala din Moldova nu este așa cum s-a exprimat Tudor Braga, afirm contrariul, școala de pictură din Moldova este puternică.

- Aţi mai expus lucrările dvs. la Chișinău?

- Nu, asta este prima mea expoziţie acasă. Dar intenţionez acum să perfecţionez o galerie online în care veţi putea vedea oricând lucrările mele. Trăim în secolul XXI și trebuie să profităm din plin de oportunităţile pe care ni le oferă internetul.

- Noi vă așteptăm cu o nouă expoziţie la Chișinău, ca să profităm de experienţa întâlnirii pe viu cu artistul și creaţia lui, și sper că acest lucru se va întâmpla cât mai curând.

- Vă mulţumesc și cred că este doar prima nu și ultima dată când ne întâlnim aici.

Nota redacţiei: Tablourile pot fi văzute de admiratorii artei contemporane, dar și de publicul larg până la 26 octombrie curent.

Liliana POPUŞOI, FLUX

Leo BUTNARU

ÎNTRE BÂC ŞI SENA (Pagini de jurnal)

30.XI.1985 O situaţie alarmantă: ca nicicând altădată, astăzi, responsabilii de a publica, edita, difuza literatura – citesc această literatură cu mai multă suspiciune, neîncredere, căutând subtexte acolo, unde ele, de cele mai multe ori, nu există. Iar dacă nu sunt, ei le inventează, pentru a deforma naturaleţea, firescul, culoarea umană, artistică a ceea ce le cade sub ochii sașii ai sufletului lor schilodit de ideologie și lașitate. Nu, prin alte părţi ale URSS nu e la fel; la noi însă, prea multe sterilităţi, ca să nu le zicem secături, sunt împuternicite să „aprecieze” arta, neînţelegând nimic în ea. Vorba vioristului Serghei Lunchevici, care i-a spus lui Konstantinov: „Eu nu mă tem de ministrul culturii, ci mă tem de cultura ministrului”.

Konstantinov-ministrul – nimeni…

Dacă a ajuns Va. Ba. să fie portavocea Academiei, s-a zis cu nivelul general al criticii. Ăsta care nu știe a lega două vorbe când este lăsat la tribună. Să aprecieze critica de teatru sau revista „Moldova”? Halal!

Fiul maimuţei.

4.XII.1985 Ieri, împreună cu Gr. Vieru, Aurel Guţu, pictorul Munteanu, – o întâlnire cu elevii și

pedagogii din Horodiște, Călărași. Guţu are aici o expoziţie. Mărturii, recitaluri. Directorul de sovhoz, Lesicinschi, este consătean cu Vieru. În ultimii ani, a făcut multe pentru primenirea spre bine a localităţii – foarte frumoase – codrene.

Vieru îi întreabă pe cei mai mici dacă știu cum se scrie poezia. Dintr-odată – foarte multe mâini ridicate (obișnuinţa elevului de a reacţiona pe negândite), apoi rămân ridicate doar două mâini. Un băieţel răspunde că poezia se scrie „în rânduri”. O fetiţă – că se scrie frumos.

Croncănitorul Corbu, când mi-a imputat în revista „Nistru” că scriu sub influenţe… religioase, nu a simţit sau nici nu a vrut să vadă că, în poezia „Din prag”, am scos noţiunile (strană, precreștin) din contextul lor ritualic sacral, plasându-le într-un sistem artistic cognitiv laic-literar. Noţiunile „ies” din timpurile sacral-primordiale, preistorice, îmbinându-se cu elemente moderne („legea gravitaţiei”) într-un cadru istoric distinct. Probabil, tipul e departe de a fi atât de receptiv. De altfel, dogmatic ca și „cugetătorul” Dolgan.

14.XII.1985 De la 10 – la 18, ore de suportare a „realizărilor” muzicii de estradă amatoristă din republică. Membru al juriului, la palatul de cultură al uzinei „Mezon”. Câte ceva – demn de atenţie. Dar, până la urmă, bătaia seacă a tobelor electronice (au ajuns și din astea la amatori!) te scoate din pepeni. În juriu – și A. Dănilă, C. Rusnac, I. Păduraru, E. Mamot, G. Dolinţă, I. Bolboceanu ș.a.

Vineri, la US, eșuarea cu succes a unei adunări privind dramaturgia. În ultimii ani, eșecurile se întâmplă des. Diriguitorii trebuie diriguiţi serios, până la izgonire.

În redacţie („LA”), am strâns bani pentru piatra de mormânt a pictorului Aurel David.

16.XII.1985 Un vis de o claritate uimitoare – vizită la George Călinescu! Parcă ar fi fost directorul unei rezervaţii arhitecturale-culturale de stat, însă aflată într-o stare deplorabilă. De la distanţă, îmi arăta și unele manuscrise de ale sale.

23.XII.1985 Vineri am plecat la Cernăuţi – nunta Licăi, fiica nașei Dina Cocea. În restaurantul„Kiev”.

Nașii – Dragoș și Domnica de la Cihor.

I-am făcut o vizită lui Ilie Zegrea.

Impresiile au încă a se decanta.

Detaliu: un atlant ce „sprijină” o construcţie arhitecturală – obișnuită ai zice. Numai că peste umeri are aruncată o blană de leu: să-i fie mai moale.

28.XII.1985 O amintire. Acum vreo zece ani, din partea ziarului „Tinerimea Moldovei”, am participat la o conferinţă de presă cu ocazia inaugurării circului din Chișinău. Chiar acolo, în jurul arenei, se puneau întrebări și se dădeau răspunsuri. Gazdele ne vorbeau despre cât de complicată e munca actorului de circ. Și chiar invitase, pe cine ar dori, să încerce să-și ţină echilibrul pe un odgon întins, în timp ce la un capăt al lui cineva îl agită. Câţiva „cutezători” s-au ţinut pe el ciob de timp. M-au invitat și pe mine – „tovarășul cu figură atletică”. Poate de unde pantofii mei aveau talpă elastică, l-am făcut pe „agitatorul” de la capătul otgonului să depună eforturi serioase, pentru ca să mă poată scoate din echilibru. Da, atunci am cucerit și eu… aplauze pe arena circului!

Respectiv, mi s-au făcut și complimente, că, chipurile… mi-am greșit vocaţia, vârându-mă în ziaristică și nevenind la circ.

Dar – nicio greșeală, prieteni-circari!

2.VI.2002 Din jurnalul Sandei Stolojan „Ceruri nomade” aflu că, în ianuarie 1992, ziarul Le Monde a publicat în facsimil cele(p)ra notiţă prin care Churchill, cel umflat cu glorie deșartă, mai apoi, îi propunea lui Stalin, la 9 octombrie 1944, împărţirea Europei de Est, exprimată în… procente (ce meschinărie bruto-britanică!). Imunda fiţuică e scrisă de laba englezului și, până să ajungă în laba ruso-caucazianului, a fost tradusă de interpretul Kremlinului.

Dna Stolojan scrie: „Când te gândești că am trăit acel moment, fără să știm ce semnase Churchill, noi, anglofilii! Viaţa noastră avea să fie dată peste cap, istoria nefericitei Românii era deja pecetluită și noi aplaudam victoria aliaţilor! Eram „atribuiţi” în proporţie de 90% lui Stalin, dar lumea era convinsă că americanii nu vor abandona România!” Murdară afacere.

Ce spirite de cocină sunt politicienii alde „bravul” britanic… netitanic!

Iar acum – „pilula basarabeană” pe care Sanda Stolojan o oferă, în jurnal, pe 2 februarie 1993. Așadar, atenţie!: „De la 28 la 30 ianuarie am însoţit vizita oficială a președintelui Republicii Moldova în Franţa. Mircea Snegur seamănă extraordinar cu Brejnev, iar soţia lui, o rusoaică corpolentă, este o copie perfectă a soţiilor demnitarilor sovietici. A sosit înconjurat de vreo zece miniștri și parlamentari. Am auzit toate felurile posibile de a pronunţa românește, de la accentul cel mai pur la cel mai rusesc… Mircea Snegur este un fost președinte de colhoz… Principala preocupare a președintelui moldovean a rămas însă, înainte de toate, îmbutelierea vinului, până de curând

vândut exclusiv în Rusia cu cisternele. Moldovenii cer ajutorul francezilor, mari specialiști în domeniul viticol. …La sfârșitul mesei care a urmat, moldovenii se distinseră, înveseliţi de vinurile franceze.

Unul dintre ei, care figura pe lista personalităţilor ca „prieten personal al președintelui”, un cântăreţ de la Opera din Chișinău, a fost cât pe ce să înceapă să cânte, dar a înţeles că nu era momentul… (Nota mea, L.B.: Slavă Domnului! În schimb, în America, un alt„prieten personal” al lui Snegur i-a cântat clintitor de emotiv lui Clinton din tărtăcuţe și ţevi de eșapament.)

Dincolo de fizicul lui de aparatcik, Mircea Snegur este natural, pare un om sincer… În ceea ce privește România, problema unirii nici nu se pune. După el, doar 5% procente, mai ales intelectuali, doresc unirea, restul de 95% din populaţie susţine politica sa: adică unire nu, dar o întărire a relaţiilor economice și culturale cu România. Și a repetat că Ion Iliescu era de aceeași părere”.

Despre suita lui Snegur: „La acest tip de oameni este greu să descifrezi, dincolo de aerul lor simplu, unde se ascunde șiretenia politică. Pot fi sinceri, dar înainte de toate sunt aparatcici formaţi de școala sovietică”.

Apoi, câte ceva din care a intrat și în dialogul meu cu dl Paul de Mana (în sudul Franţei, la Die, în 1996): „În ultima zi, Mircea Snegur a dorit să-l întâlnească pe Paul Goma în particular și m-a rugat să fiu de faţă. Cu această ocazie, Snegur l-a invitat pe Goma să vină în Moldova. Goma a refuzat, în felul lui obișnuit, fără menajamente. „De ce să vin? Ce să caut acolo?... Eu nu mă duc la foștii comuniști!... Eu sunt refugiat politic…”. Impenetrabil, Snegur îl ascultă zâmbind. Deputatul moldovean (G. Mazilu, reiese din dialogul sus-pomenit. – n.m.) care asista la convorbire părea

speriat. „Eu am lăsat Basarabia mea… Cum să mă întorc acum acolo?... Știu eu cum e la voi acum… mizerie, frig… Of!...”. A intervenit nevasta lui Snegur, cu accentul ei rusesc: „Nu-i frig… nu-i frig… e cald… e curat… nu-i așa cum spui dumneata”… Am aflat în timpul conversaţiei că fiul lui Snegur e diplomat în America, la Ambasada Moldovei pe lângă ONU… Când am părăsit salonul, Paul Goma mi-a șoptit, în lift: „Ai văzut politruci de partid?” I-am spus că Snegur îl poftise pe François Mitterand în Moldova. Goma: „Dacă te duci cu ei… poate mă iei și pe mine?” În fine, trecut-au anii, 9 la mijloc, și iată o altă mărturisire a doamnei Sanda Stolojan într-un interviu din „Contrafort”: „Eu prefer să vă spun ce am reţinut când am fost pentru prima dată la Chișinău în 1998, ca interpretă a lui Jaques Chirac… am avut însă un șoc la care nu mă așteptam. Am constatat că membrii guvernului și ai parlamentului, atunci când vorbeau înde ei, se exprimau în rusește.

Vorbeau românește doar în public sau în schimburile avute cu delegaţia franceză, dar înde ei vorbeau rusește. A fost pentru mine o revelaţie dureroasă care m-a pus pe gânduri.

De atunci încoace au avut loc alegerile de anul trecut, care i-au adus la putere pe foștii comuniști, hotărâţi să promoveze o politică rusofilă…”. Și, ca să revenim la anul 1993 și la același trist contrapunct comportamental-verbal al diriguitorilor basarabeni: la 26 octombrie, Sanda Stolojan scrie în jurnal despre „noii burghezi, foști comuniști, care deţin puterea în Europa de Est”, referindu-se și la componenţa unei delegaţii din Republica Moldova sosită la Banca Mondială. „Din trei miniștri moldoveni, doi au vorbit în rusă”. Voilà!

FLUX EDI|IA DE VINERI

Limba română, în încă 9 şcoli alolingve În total, în acest an de studii, proiectul educaţional „Integrarea socială și lingvistică a elevilor alolingvi prin extinderea numărului de discipline școlare studiate în limba română” este implementat în 19 școli cu predare în limba rusă.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Educaţiei, programul de instruire multilingvă a fost pilotat, în anul de studii 2011-2012, în 10 licee cu predare în limba rusă din ţară, unde mai multe obiecte au fost predate în limba română. În primul an de proiect, 29 de profesori au predat în 57 de clase alolingve 9 discipline în limba română. În acest an, alţi 19 profesori predau în 53 de clase din alte 9 școli din ţară.

Lista obiectelor predate în limba română în cele 19 școli alolingve include: educaţia moral-spirituală, educaţia civică, educaţia plastică, educaţia tehnologică, educaţia muzicală, educaţia fizică.

Proiectul este implementat în scopul eficientizării politicii de predare-învăţare-evaluare a limbii și literaturii române în școala alolingvă.

Extinderea proiectului s-a făcut la recomandarea Misiunii OSCE, a expertului în implementarea politicilor lingvistice Ligita Grigule. În perioada următoare, vor fi elaborate documente conceptuale ce vor permite extinderea proiectului la nivel naţional. În Republica Moldova sunt 240 de școli cu predare în limba rusă.

Lista instituţiilor de învăţământ unde este implementat proiectul „Integrarea sociolingvistică a elevilor alolingvi prin extinderea numărului de discipline școlare studiate în limba română”: - 2011-2012: 1. LT „T. Șevcenko”, Briceni (discipline de studiu predate în limba română: educaţia civică, educaţia muzicală, educaţia tehnologică); 2. LT „C. Popovici”, Râșcani (educaţia muzicală, geografia, educaţia plastică, educaţia civică, educaţia tehnologică); 3. LT „V. Suhomlinski”, Edineţ (istoria, educaţia civică, educaţia fizică); 4. LT „I. Neciui-Leviţki”, Chișinău (educaţia moral-spirituală, educaţia civică, educaţia fizică); 5. LT „A. Pușkin”, Bălţi (educaţia muzicală); 6. LT ”G. Gaidarji”, Comrat (educaţia moral-spirituală, educaţia civică); 7. LT „M. Guboglo”, Ceadâr-Lunga (știinţe, educaţia civică, educaţia tehnologică); 8. LT nr. 2, Taraclia (geografia, educaţia muzicală, educaţia fizică); 9. LT „A. Pușkin”, Ungheni (geografia, educaţia muzicală); 10. LT „M. Lomonosov”, Călărași (educaţia muzicală, educaţia civică).

- 2012-2013: 1. Gimnaziul nr.14, Bălţi (educaţia moral-spirituală); 2. Gimnaziul „Olimpia Panova”, Taraclia (educaţia civică, educaţia fizică); 3. LT „Academia Copiilor”, Chișinău (educaţia tehnologică, educaţia fizică, educaţia plastică); 4. LT „A. Pușkin”, Chișinău (educaţia civică); 5. LT „M. Koţiubinski”, Chișinău (educaţia tehnologică); 6. LT „D. Cantemir”, Glodeni (educaţia muzicală, educaţia fizică); 7. LT „V. Lupu”, Chișinău (educaţia muzicală, știinţe); 8. LT „A. Cehov”, Chișinău (educaţia moral-spirituală, educaţia plastică, educaţia tehnologică); 9. Gimnaziul „Olga Kobâleanski”, Ocniţa (educaţia plastică, educaţia tehnologică).

28 SEPTEMBRIE 2012

Educa\ie

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

O sărbătoare reală a limbii române La Cernăuţi, în acest an, cea de-a XXIII-a ediţie a Sărbătorii naţionale „Limba noastră cea română” a avut un caracter deosebit deoarece s-a desfășurat sub semnul împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Societăţii pentru Cultura și Literatura Română din Bucovina, dar și a faptului că Ucraina, în drumul său către UE, a adoptat o legislaţie lingvistică ce permite ca în localităţile unde minoritarii constituie peste 10%, limba acestora să se oficializeze, devenind limbă regională. Astfel, în regiunea Cernăuţi, etnicii români vor putea să-și utilizeze limba maternă în relaţiile cu autorităţile și instituţiile din zonă.

Sărbătoarea propriu-zisă a început la Sediul Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”, unde jurnalistul Vasile Bâcu, președintele societăţii sus-numite, a rostit un discurs și a prezentat invitaţii de peste hotare sosiţi la acest eveniment cultural, între ei numărându-se consulul României la Cernăuţi, doamna Tatiana Popa, și senatorul sucevean Ion Irimescu, care și-a prezentat și o carte despre societatea bucovineană aniversată, precum și poetul și prozatorul Mihai Prepeliţă și profesorul universitar

Constantin Bahneanu, veniţi de la Moscova pe plaiurile natale pentru acest eveniment. S-a remarcat faptul că în ultimul an au existat multe apariţii editoriale în limba română și au fost lansate cărţile mai multor scriitori autohtoni, remarcându-se Simion Gociu, Vasile Tărâţeanu și Eleonora Schipor, ale căror opere s-au bucurat de aprecierile condeierilor și cititorilor prezenţi. În premieră au fost prezentate și manualele școlare în limba română destinate elevilor clasei I. Apoi toţi românii s-au de-

plasat spre statuia lui Mihai Eminescu, unde reprezentanţii mai multor asociaţii culturale din regiune și din Ţară au depus frumoase buchete sau coroane de flori. La Palatul Academic al Universităţii de Medicină a urmat un spectacol artistic de o înaltă ţinută, în care s-au remarcat prin nivelul deosebit al prestaţiei artistice Corul „Fiii Arboroasei”, Ansamblul „Izvoraș” din Ropcea, condus de Victoria Costinean. Interpreţii vocali Andrei Tărâţeanu, Ana Maria Șapcă, Ana Maria Calancea, Gheorghina Pascariu, Nicolae Mintencu și Ilie Caraș au fost

răsplătiţi cu aplauze de publicul entuziasmat.

Discursurile rostite de oamenii de cultură s-au desfășurat într-o dominantă optimistă și s-au remarcat prin calitatea deosebită a expunerii și importanţa problemelor abordate, printre ei scriitorul Dumitru Covalciuc, căruia i-au aparţinut singurele constatări amare despre împlinirea a cincisprezece ani de la semnarea Tratatului dintre România și Ucraina, poetul Arcadie Opaiţ și jurnalistul Nicolae Toma, ultimul dintre dânșii invitându-i pe toţi cei prezenţi să voteze în favoarea

17 septembrie, data la care a început acest an școlar în România, a însemnat și introducerea clasei pregătitoare înaintea clasei I. Noua clasă, cu care încep cei cinci ani ai învăţământului primar, este destinată integrării mai ușoare a copiilor la regimul școlar.

Spre deosebire de grădiniţă, toate activităţile desfășurate în acest an inaugural sunt organizate interdisciplinar, iar faţă de școală, întreaga pregătire se face pe bază de jocuri și elevii nu sunt notaţi în catalog. Predarea la clasa pregătitoare este asigurată de învăţătorii care au fost instruiţi recent în acest sens.

Cu puţin înaintea începerii școlii, la Botoșani au fost organizate cursuri de formare la care au participat mai multe serii de învăţători. Timp de o săptămână, ei s-au specializat în domenii de formare de actualitate, precum organizarea interdisciplinară a unor domenii de învăţare, tehnici de învăţare integrată, formarea de competenţe cheie la elevii din ciclul primar și promovarea adaptabilităţii la cerinţele pieţei muncii și creșterea participării la viaţa socială.

Pe lângă cele 40 de ore de studiu, în care au

În una dintre scurtele pauze dintre activităţi, doamna profesor Daniela Orășanu a declarat pentru cititorii din Republica Moldova, între care se numără și multe cadre didactice: „Acest curs a fost organizat de către Ministerul Educaţiei, Cercetării și Sportului din România în vederea eficientizării instruirii la clasa pregătitoare, astfel încât cei mai mici elevi să se familiarizeze cu activitatea de la școală.

Se urmărește și îmbunătăţirea accesului și a participării cadrelor didactice din învăţământul primar la oportunităţi de formare continuă bazate și pe resurse digitale, și cursuri de tip

blended learning, în vederea susţinerii formării competenţelor la școlarii mici prin organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare.

Acest curs este realizat în concordanţă cu exigenţele europene actuale ale instruirii la clasele primare și este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

Cunosc faptul că și în Republica Moldova se depun eforturi remarcabile pentru modernizarea învăţământului și că există o bună colaborare între cele două ministere ale Educaţi-

Cursuri de limba română în programa şcolilor libaneze

Ahmadinejad despre HOMOSEXUALI şi HOLOCAUST

Această noutate a fost comunicată redacţiei FLUX, printr-un mesaj trimis prin poșta electronică, de primul secretar al Am-

atractivă odată cu intrarea României în UE. Mihail Grăniceru, președintele Consiliului regional Cernăuţi, i-a apreciat pe condeierii români din zonă și și-a exprimat speranţa că vor fi găsite surse financiare pentru aplicarea legislaţiei lingvistice, ce va face posibilă introducerea limbii române ca limbă regională.

După ani de prigoană sau uitare, limba română pare a avea, în sfârșit, statutul ce i se cuvine și în regiunea Cernăuţi.

Iuliu-Laurian POPOVICI, pentru FLUX

beneficiat de mentoratul formatorilor naţionali, selectaţi dintre dascălii de elită ai școlii botoșănene, cursurile vor fi continuate on-line, prin intermediul unei platforme deschise pe internet pentru instruire suplimentară, verificări parţiale și discuţii pe problemele ivite în lucrul la catedră. Întregul program de studiu va fi finalizat în luna noiembrie, când va avea loc o evaluare finală susţinută în faţa unei comisii ce va include în componenţă reprezentanţi de la Ministerul Educaţiei, Inspectoratul Școlar și Casa Corpului Didactic.

Am participat la activităţile dense ale grupei conduse de doamna profesoară Daniela Orășanu, care și-a instruit cursanţii cu deosebită măiestrie, a făcut accesibile problemele mai dificile ivite în procesul de instruire și a reușit cu succes să trezească un interes ascendent al participanţilor de-a lungul activităţilor proiectate minuţios.

CNN:

basadei României în Republica Liban, dr. Dan Stoenescu. În mesaj se mai spune că în urma unor discuţii dintre ambasadă și conducerea Liceului Amlieh din Beirut și a Liceului Saint-Elie din Darb El Sim, s-a obţinut acordul introducerii opţionale a cursurilor de limba română în curriculumul oficial al acestor instituţii de învăţământ. Astfel, aceste cursuri vor fi finanţate de liceele menţionate, două ore pe săptămână, iar orele de predare vor fi asigurate de cadre didactice membre ale comunităţii românești care

adoptării limbii române ca limbă regională. Întreaga sală a votat în favoarea acestui drept al minorităţii române și reprezentanţii tuturor societăţilor culturale vor continua să ducă scânteia reînvierii limbii române în masa conaţionalilor de pe aceste plaiuri bucovinene.

Profesorul universitar Gheorghe Jernovei a remarcat cu satisfacţie mărirea numărului de locuri la Facultatea de Limba Română a Universităţii „Iu. Fedkovici”, mai mulţi studenţi de etnie ucraineană manifestându-și interesul pentru limba română, aceasta devenind

Debutul clasei pregătitoare în învăţământul românesc

PREMIERĂ ÎN ORIENTUL MIJLOCIU:

Având în vedere succesul cursurilor de limba română iniţiate de Ambasada României la Beirut, cu sprijinul Institutului Cultural Român (ICR) și a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP), dar și cererea importantă din partea tinerilor care doresc să studieze în ţara noastră și din partea celor proveniţi din familii mixte, predarea cursurilor de limba română va fi extinsă în Liban. Pentru prima dată în Orientul Mijlociu, două școli libaneze vor integra cursuri de limba română pentru străini în programul de ore opţionale cu sprijinul Ambasadei României în Liban.

9

deja lucrează la aceste instituţii de învăţământ. În Beirut, începând cu data de 5 octombrie 2012, doamna profesoară Anca Chaito va preda la Liceul Amlieh din Dahye, Beirut, cursuri de limba română pentru elevii din ciclul gimnazial. În Darb El Sim, regiunea Saida, doamna profesoară Ramona Rus Mondalek va preda cursuri la Liceul Saint-Elie, pentru ciclul primar începând cu data de 4 octombrie 2012.

Printre elevii acestor licee se află inclusiv copii de origine română. În viitor se intenţionează

stabilirea unor schimburi de experienţă cu școli și licee din România.

Cursurile de limba română la cele două licee vor demara sub patronajul Ambasadei României la Beirut și cu sprijinul Asociaţiei România-Levant.

DRP va transmite abecedare românești școlilor menţionate prin ambasadă, iar ICR va sprijini acest proiect pilot cu alte materiale didactice. La aceste cursuri vor participa aproximativ 100 de elevi, se mai arată în mesajul Ambasadei României din Liban.

Apărarea homosexualităţii este apanajul capitaliștilor, cărora nu le pasă de adevăratele valori umane, a declarat luni, 24 septembrie, președintele iranian Mahmoud Ahmadinejad într-un interviu acordat CNN. De asemenea, acesta a abordat fără menajamente și subiectul Holocaustului, considerat tabu în SUA și Europa.

Potrivit liderului de la Teheran, homosexualitatea este “un comportament foarte urât” care ar trebui condamnat “de toţi profeţii, toate religiile și toate credinţele”. În timpul vizitei sale la New York pentru a participa la Adunarea Generală a ONU, preșe-

dintele iranian a mai luat în derâdere oamenii politici și partidele care susţin persoanele cu orientare homosexuală doar pentru a câștiga “patru sau cinci voturi în plus”. În opinia lui, apărarea homosexualităţii nu are nimic de-a face cu apărarea dezvoltării umane, transmite Mediafax. “Acest tip de susţinere a homosexualităţii este ancorată doar în gândirea capitaliștilor duri și a celor care sunt favorabili creșterii capitalului mai degrabă decât a valorilor umane”, a declarat el prin intermediul unui translator.

Președintele Ahmadinejad, care consideră că homosexualitatea este dobândită și nu înnăscută, este un adept al legii islamice (Sharia) și un susţinător al articolelor 108 și 110 din Codul Penal iranian, care incriminează sodomia, faptă pedepsită cu moartea. În cadrul aceluiași interviu acordat postului CNN, Ahma-

ei, dar și între Casa Corpului Didactic din Botoșani și Centrul Municipal de Informare și Orientare Profesională din Chișinău. Sperăm să le fim de folos colegilor noștri de peste Prut, dacă ni se va solicita colaborarea, atunci când va fi decisă introducerea clasei pregătitoare și în învăţământul din această ţară”.

Dezideratul unei colaborări mai strânse între cadrele didactice de pe cele două maluri ale Prutului a fost împărtășit și de alţi dascăli aflaţi la curs în calitate de formatori sau cursanţi.

dinejad a refuzat să intre în jocul jurnaliștilor americani, declarându-se un adept al libertăţii absolute în domeniul cercetării istoriei și Holocaustului. “Orice s-ar fi întâmplat în istorie sau nu s-a întâmplat, nu sunt în măsură să judec acest aspect. De ce aș aprecia eu asta? Sunt de părere că experţii și elevii trebuie să fie liberi să caute adevărul din spatele oricărui eveniment istoric”, a spus acesta. Președintele persan s-a mai întrebat retoric și de ce în multe state din lume, dar mai ales din Europa, aici fiind inclusă și România, există legi nedemocratice care

Iuliu-Laurian POPOVICI, pentru FLUX

interzic cercetarea liberă a Holocaustului, fiind pedepsite cu amenzi usturătoare și chiar ani grei de închisoare emiterea oricăror judecăţi contrare cu varianta istoriei oficiale. În prealabil, în luna august, liderul de la Teheran a stârnit din nou controverse internaţionale după ce a catalogat Holocaustul drept “o mare minciună”, folosită pentru justificarea creării Israelului. De asemenea, acesta a patronat în 2006 o conferinţă cu participare internaţională pe tema Holocaustului, desfășurată în Iran.

Sursa: FrontPress.ro

10

28 SEPTEMBRIE 2012

GHIDUL VITAMINELOR

Vitamina B6 Vitamina B6 se mai numește piridoxină și face parte din complexul de vitamine B. Este o vitamină hidrosolubilă. Este solubilă în apă și alcool, rezistentă la căldură, sensibilă la aer și lumină.

Surse de vitamina B6 Piridoxina se găsește în drojdia de bere, cereale integrale, vegetale verzi, cartofi, soia, fructe oleaginoase, lapte, ouă, organe de vită.

Flora intestinală sintetizează o cantitate de vitamina B6, procesul de sinteză fiind favorizat de un regim vegetarian bogat în celuloză.

Rolul vitaminei B6 - rol important în metabolismul grăsimilor și acizilor aminaţi; - intervine în metabolismul intermediar, în special la nivelul sistemului nervos; - utilă în procesul de formare a acidului clorhidric necesar în digestie; - utilă în formarea hemoglobinei; - rol în buna funcţionare a sistemului imunitar, având un rol important în formarea anticorpilor; - este un stimulent muscular și un factor de creștere; - este necesar pentru absorbţia magneziului; - încetinește evoluţia osteoporozei, fiind necesară alături de calciu și vitamina D3; - acţionează ca un slab diuretic natural; - are acţiune benefică asupra pielii; - reduce spasmele musculare nocturne, cârceii; - eficientă în tratamentul diabetului zaharat și al alcoolismului; - ajută la conversia triptofanului în vitamina B5 (acid pantotenic).

Carenţa de vitamina B6 Cazurile de deficit de piridoxină sunt rare, ele apărând în condiţiile unui aport alimentar insuficient, unei malabsorbţii intestinale (alcoolici), unei creșteri a necesităţilor, în cursul unor tratamente (hemodializă), în cazul unui abuz de antibiotice și a unor diete cu proteine în exces.

Se manifestă mai ales prin dezordini la nivelul sistemului nervos, determinând la copii apariţia convulsiilor, iar la adult a nervozităţii, insomniei, irascibilităţii, tulburărilor neurologice, polinevritei, glositei, scăderii în greutate.

Carenţa de piridoxină determină și furnicături și amorţirea extremităţilor, scăderea rezistenţei la infecţii prin slăbirea sistemului imunitar, anemie.

Excesul de vitamina B6 Hipervitaminoza nu determină fenomene toxice. Când este luată în exces sunt citate tulburări neurologice.

Important de reţinut Femeile care iau anticoncepţionale au nevoie de o creștere a dozei de piridoxină.

Persoanele care au o dietă bogată în proteine necesită și ele o suplimentare cu piridoxină.

Pacienţii care fac tratament cu antibiotice trebuie să-și crească doza de vitamina B6.

Piridoxina este contraindicată bolnavilor de Parkinson.

Alcoolul, cafeaua și tutunul sunt antagoniști ai piridoxinei.

Acţiunea vitaminei B6 este sporită atunci când este luată concomitent cu vitaminele B1, B2, B5, C și magneziu.

Vitamina B6 este eficientă împotriva calculilor renali dacă e asociată cu magneziu. Asociată cu zinc este folosită împotriva impotenţei.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Capricii culinare Spumă cu caşcaval şi crudităţi

Se pune carnea tocată într-un bol și se amestecă cu ceapa, orezul și cu ardeii tocaţi mărunt. Se adaugă oul și condimentele. La sfârșit, se adaugă verdeaţa tocată mărunt și se frământă bine. Se umplu dovleceii cu carne și se aranjează în tava unsă cu ulei. Printre dovleceii umpluţi se strecoară și miezul de dovlecel, și piureul de roșii. Se lasă să fiarbă la foc potrivit. Se adaugă apă călduţă dacă mai este nevoie și se bagă în cuptor să se rumenească.

Se servesc cu smântână și se ornează cu mărar.

Doza zilnică recomandată La copii se recomandă 0,6-1,6 mg pe zi, la adolescenţi și adulţi 2-2,2 mg zilnic, iar la gravide, femeile care alăptează și cele care iau anticoncepţionale, doza recomandată e mai mare.

EDI|IA DE VINERI

Diverse

Ingrediente: 200 g cașcaval, 4 linguriţe hrean ras, 1/2 măr, 2 ouă fierte tari, 3 linguriţe maioneză, 1 linguriţă muștar, sare, piper, pătrunjel (după gust), 1 baghetă cu susan Mod de preparare: Se spală bine hreanul și se dă pe răzătoare. Se adaugă cașcavalul ras, maioneza, mărul dat pe răzătoare, muștarul și ouăle fierte tăiate mărunt, iar la final se pun sare și piper, după gust. Se amestecă foarte bine toate ingredientele și se lasă la frigider timp de 10 minute.

Bagheta cu susan se taie felii, se întinde pasta și se decorează cu bucăţele rase de măr și frunze de pătrunjel.

o tavă cu unt și cu pesmet, se pune fasolea fiartă, sosul alb și se dă la cuptor 30 de minute. Se servește ornată cu ceapa rumenită.

Friptură de pui

Fasole cu sos alb şi ceapă

Dovlecei umpluţi Ingrediente: 4 dovlecei, 400 g carne tocată de porc, 30 g orez, 2 cepe, 2 ardei, sare, piper boabe și măcinat, 1-2 legături mărar, 1 legătură pătrunjel, 1 ou, 150 g piure de roșii, 100 ml smântână, 20 ml ulei floarea-soarelui Mod de preparare: Se taie și se scoate miezul și se lasă să se scurgă pe un prosop absorbant. Se taie ceapa solzișori și se călește în ulei atât cât să devină transparentă, apoi se lasă să se răcorească.

Ingrediente: 1 kg fasole verde, 2-3 cepe, 50 g unt, 2 linguriţe ulei, 1 linguriţă boia dulce, sare, piper, 2-3 linguri pesmet, 1-2 linguriţe făină, 300 ml lapte, 1 linguriţă nucșoară Mod de preparare: Fasolea se fierbe în apă cu puţină sare. Ceapa se taie rondele și se rumenește în ulei. Între timp, se topește untul, se adaugă făina cernută și laptele călduţ. Se condimentează cu sare, piper măcinat și nucșoară. Se tapetează

Ingrediente: 1 pui de aproximativ 1,2 kg, 1 ceapă, 2-3 morcovi, 2 linguri ulei, 5-6 felii bacon, 1 portocală, 1 grepfrut, sare, piper, 1 ceașcă vin rose, verdeaţă uscată (salvie, rozmarin) Mod de preparare: Puiul se curăţă, se spală și se tapetează cu un șervet absorbant să se usuce. Se dă cu un praf de sare și de piper peste tot și se stropește cu zeama de la jumătate de grepfrut. Se înfășoară într-o folie transparentă și se lasă la rece o oră. Cuptorul se încălzește. Se unge un vas cu ulei și se formează un strat din legume (ceapă și morcovi tăiaţi în bucăţi).

Se dau cu sare, apoi se așază puiul acoperit în felii de bacon. Se presară verdeaţă, se stopește cu vin și se coace în cuptorul încins, la foc potrivit, aproximativ o oră.

Din când în când se mai stropește cu sosul din tavă, iar cu 15 minute înainte de

a fi gata, se adaugă restul de grepfrut și portocala tăiate felii.

Brioşe cu lămâie şi mac Ingrediente: 225g de făină, amestecată cu 2 linguriţe praf de copt, 175g de zahăr tos, coaja rasă de la 2 lămâi, 1 lingură seminţe de mac, prăjite, 3 ouă, 100g de iaurt, 175g de unt, topit și răcit Pentru glazură: 225g de unt, la tem-

peratura camerei, 400g de zahăr pudră, cernut, zeama de la 1 lămâie, colorant alimentar galben, flori din napolitană sau marţipan, pentru decor Mod de preparare: Se amestecă făina, zahărul, coaja de lămâie și seminţele de mac într-un bol mare. Se amestecă separat ouăle cu iaurtul, apoi se adaugă peste ingredientele uscate împreună cu untul topit. Se amestecă din nou, cu o lingură de lemn sau cu un tel, până se elimină toate cocoloașele. Se toarnă apoi în forme. Se coc timp de 20-22 min. Brioșele trebuie să nu fie rumenite. Pentru glazură, se bate untul cu un tel sau cu un mixer, până devine cremos. Apoi se adaugă treptat zahărul și zeama de lămâie. Se amestecă încontinuu adăugând colorantul alimentar pentru a obţine o culoare galben pal. Se pune crema într-un poș cu un vârf în formă de stea. Se decorează fiecare brioșă în parte.

STUDIU

SĂNĂTATE

Cât de important este micul dejun asupra performanţelor şcolare a copiilor

Cât de mult îngraşă băuturile carbogazoase?

Ce au descoperit specialiştii

Copiii care vor să aibă rezultate bune la școală nu ar trebui să renunţe la prima masă a zilei.

Aceasta este recomandarea oamenilor de știinţă care au demonstrat în repetate rânduri că micul dejun ajută la creșterea performanţelor școlare.

O echipă de cercetători din Canada a constatat, în urma unui studiu realizat pe o perioadă de doi ani, în care au fost implicaţi 6.000 de copii, că elevii care aveau o dietă echilibrată au obţinut rezultate mai bune la școală și erau mai sociabili decât cei care nu mâncau de dimineaţă.

Pe parcursul cercetării, specialiștii au observat îmbunătăţiri semnificative atât în rezultatele obţinute la ortografie, dar și la matematică.

Elevii care luau micul dejun au avut rezultate cu 10% mai bune la aceste materii faţă de cei care nu mâncau de dimineaţă. Experţii sunt de părere că după perioada nopţii în care nivelul de energie scade, micul dejun îi ajută pe copii să se concentreze mai bine la activităţile școlare.

Un sumar al altor 47 de studii menţionate de Nestle Nesquik Plus care au analizat relaţia dintre micul

Un grup de cercetători americani a descoperit posibilitatea unei legături între prezenţa unor markeri genetici de un anumit tip și riscul de obezitate produs de consumul băuturilor carbogazoase.

dejun, greutatea corporală și performanţa școlară, au demonstrat că în cazul copiilor care luau micul dejun în mod regulat s-a observat o stare de bine generală și, de asemenea, un echilibru nutriţional la nivelul organismului.

Experţii spun că este recomandat

ca părinţii să le ofere zilnic celor mici un mic dejun echilibrat ce conţine alimente diversificate precum fructe, legume, cereale, ouă sau lactate care sunt în special bogate în fibre, proteine, vitamine și minerale. De asemenea, un pahar de lapte preparat cu Nesquik Plus cacao instant

poate fi inclus în meniul zilnic, fiind o gustare hrănitoare și delicioasă, oferindu-le, în același timp, copiilor peste 30% din cantitatea zilnic recomandată de calciu și minim 15% din doza zilnică recomandată din vitaminele C, E, B1, B3, B5, B6 și B9.

CASA TA

Gandul.info

Anumiţi markeri genetici ar putea explica de ce unii consumatori de băuturi carbogazoase sau alte băuturi îndulcite artificial sunt mai predispuși la obezitate decât alţii, informează Mediafax.

“Datele noastre sugerează că factorii genetici și de mediu ar putea avea un efect combinat asupra riscului de obezitate. În cazul celor care au deja un risc genetic ridicat, riscul de obezitate ar putea fi diminuat prin alegerea unor băuturi mai sănătoase”, a spus un cercetător din cadrul studiului, Lu Qi, profesor asistent la Școala Harvard de Sănătate Publică.

Băuturile îndulcite contribuie, cel mai probabil, la obezitate pentru că au un nivel ridicat de calorii, dar nu satisfac apetitul, motiv pentru care, de multe ori, oamenii nu reduc aportul de calorii din mâncare, pentru a compensa cu cele pe care le consumă în formă lichidă.

FRUMUSEŢE

Elemente prin care poţi transforma radical aspectul livingului Află care este săpunul potrivit pentru pielea ta Săpunul este nelipsit din orice casă și, desigur, este cel mai bine vândut produs cosmetic de pe piaţă. Însă, din păcate, nu multe sunt persoanele care reușesc să achiziţioneze săpunul potrivit pentru tipul lor de piele.

în cameră mai multe tonuri ale aceleiași culori) sau poţi alege niște draperii într-o culoare contrastantă cu cele din living.

Livingul este încăperea în care ne petrecem o mare parte din zi. Dacă dorești să reamenajezi livingul, dar nu vrei să renunţi la mobila pe care o ai, află la ce elemente trebuie să apelezi, pentru a-i schimba aspectul.

Corpuri de iluminat

SĂPUNUL, mai vechi decât lumea

Perne decorative

Atunci când îţi dorești să schimbi aspectul livingului sau al oricărei alte încăperi, poţi începe cu corpurile de iluminat. Chiar dacă, de multe ori, nu realizăm, acestea au capacitatea de a-i conferi spaţiului respectiv o imagine nouă.

Optează pentru o lampă de tavan supradimensionată, de tip candelabru ori pentru una cu abajurul din material textil, sau pentru mai multe corpuri cu forme diferite ori identice, dar pe care să le amplasezi la înălţimi diferite.

Draperii și perdele Un alt element la care poţi apela pentru a redecora livingul îl constituie draperiile. Tendinţele actuale permit alegerea oricărui motiv decorativ: dungi, motive florale, geometrice sau abstracte. În ceea ce privește culorile, poţi adopta combinaţia ton-sur-ton (adică să folosești

Nu uita de pernele decorative. Acestea reprezintă cea mai simplă metodă de a schimba aspectul unei încăperi, cu puţini bani. Combină diferite materiale, imprimeuri și texturi și optează pentru culori vesele. Pentru a anima cât mai mult livingul, achiziţionează perne de dimensiuni și forme diferite. Nu este o regulă ca pernele decorative să fie realizate din același material ca cel al draperiilor; ai în vedere însă să nu încarci prea mult încăperea.

stickerele decorative și tapetul sunt alte elemente la care poţi apela pentru a reamenaja o încăpere. Tapetul îl poţi aplica pe un perete sau doar pe o porţiune din acesta.

Fotoliu Pentru a nu schimba toată mobila din living, achiziţionează un fotoliu sau un taburet nou, într-o culoare contrastantă cu cea a canapelei

Vei fi surprinsă să afli că săpunul a fost inventat în anul 2800 î.e.n. de către babilonieni. Formula fabricării săpunului nu s-a schimbat prea mult, sunt folosite grăsimi animale sau vegetale și săruri alcaline cărora li se adaugă parfum. Formula este eficientă în a curăţa pielea, însă are tendinţa de a o usca în același timp. Ingredientul alcalin este de vină pentru asta, deoarece pielea noastră este ușor acidă.

Așa că, ce săpun alegem? Formulele moderne de săpun conţin ingrediente hidratante care combat efectul celor alcaline, iar noi trebuie să știm care dintre aceste ingrediente sunt recomandate pentru tipul nostru de piele.

Tablouri

SĂPUN pentru piele uscată

Dacă ai un perete gol, atunci îţi recomandăm să îl decorezi cu tablouri. În prezent, nu mai sunt în tendinţe cele pictate, ci acelea cu diferite mesaje sau imagini abstracte, printate. Alege mai multe tablouri, de forme și dimensiuni diferite, pe care să le amplasezi arbitrar sau, în cazul în care îţi dorești ca acestea să fie la fel, grupează-le în număr de trei. De asemenea,

Pielea uscată duce lipsă de sebum, iar apa se evaporă foarte repede. Săpunul pe bază de glicerină este cel care te poate ajuta. Glicerina este un ingredient fără culoare renumit pentru proprietăţile sale hidratante, se dizolvă repede în apă și este un bun solvent. Alături de uleiul de cocos sau de jojoba, aloe vera,

și a fotoliilor vechi și într-o formă deosebită, astfel încât acesta să devina punctul focal al încăperii. Dacă bugetul nu îţi permite, atunci retapisează un fotoliu mai vechi, cu un material cu un imprimeu vesel.

Garbo.ro

unt de cacao, avocado, shea, mango sau ulei de măsline, de cânepă, de struguri, un săpun pe bază de glicerină ţi-ar putea ajuta pielea uscată.

SĂPUN pentru piele sensibilă Pielea sensibilă reacţionează foarte repede la cea mai ușoară excitaţie exterioară, mai ales la chimicalele din produsele cosmetice și la mediul exterior. De aceea, este bine să alegi un săpun care nu conţine parfum și coloranţi, care îţi pot irita pielea și care are un pH echilibrat, apropiat de cel al pielii tale. Alege săpunuri pe bază de lapte animal (laptele de capră s-a dovedit a fi eficient), dar și pe bază de ceai verde, ulei de ricin, ovăz, mușeţel, aloe, gălbenele.

SĂPUN pentru piele grasă Microbii alături de uleiul în exces duc la o piele grasă și uleioasă. Săpunurile cu ingrediente antibacteriene delicate sunt recomandate pentru pielea ta.

Ingredientele antibacteriene pot fi destul de aspre și pot îndepărta și bacteriile care sunt bune pentru pielea ta.

De aceea, trebuie să alegi formule delicate.

Ferește-te de ingrediente

dure precum alcoolul sau uleiul mineral. Alege ingrediente precum tărâţele, acidul salicilic sau hialuronic, uleiurile din citrice, uleiuri lemnoase, ulei de rozmarin, iaurt, lavandă, mentă, soia, vitamina C, ienupăr, alge, sare de mare, santal.

SĂPUN pentru piele mixtă Dacă pielea ta are atât porţiuni uscate, cât și porţiuni uleioase, este bine să eviţi săpunurile care sunt dedicate uneia dintre ele, pentru că pot îngrășa și mai mult pielea, sau, dimpotrivă, o pot usca.

Alege săpunul cu glicerină. El este cât se poate de neutru, însă poţi să te bazezi și pe ingrediente precum: salvie, castravete, banană, avocado, miere, morcov, unt de cocos sau de shea, ulei de struguri sau de măsline.

SĂPUN pentru piele normală Pielea normală nu este nici prea uscată, nici prea uleioasă. De aceea, trebuie să eviţi săpunurile care au ca scop tratarea unei pieli uscate sau uleioase și să alegi săpunuri cu ingredient neutre, care hidratează echilibrat pielea. Poţi încerca ingrediente precum: miere, toate tipurile de unt (shea, cocos, cacao etc.), uleiuri delicate (cel de struguri), condimente (busuioc, rozmarin, mentă, dafin) sau mușeţel, lavandă, aloe, mere, grapefruit, vitamina E și eucalipt.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

1

Luni OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Baștina.

Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 - 17.00 Revizie tehnică. 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 17.45 Respiro. Program muzical. 17.55 Săptămâna sportivă. 18.30 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 19.00 MESAGER (rom.).

19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Dor. Program muzical.

22.20 Templul muzicii. 23.10, 0.10 Serial.

“DORA”. 1.00 TVMi. 1.15 Documentar.

“Mănăstirea Frumoasa”. 3.50 Mioara Velicu. Recital. 5.15 Music Mania. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine.

Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Doamne de poveste 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Doamne de poveste (r) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (15) (divertisment) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Învingătoarea 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Răzbunarea dragonului negru (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4336 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.5, 6, anul III 01:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.12, an 4 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Știrile Pro Tv din sport 03:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 04:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:00 Serial: În mintea criminalului (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 0 5 : 0 0 Те л е к а н а л «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 «Жить здорово!» 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 14:00 Другие новости 14:30“Понять. Простить”15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 16:15 “Фурцева”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. “Олег Ефремов. Голос внутри меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Единственный мой грех”. Многосерийный фильм 23:20 “Вечерний Ургант” 23:55 “Primele știri” (rus) 00:10 “Опережая выстрел”. Многосерийный фильм 01:15 Ночные новости 01:35 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 02:05 “Prima Oră” (R) 04:20 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale.

10.40, 16.45, 17.50, 3.30 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 22.30, 6.30 Reporter. 11.10, 2.35 Tezaur folcloric. 14.00, 18.55, 4.05 Jurnalul TVR. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 T V5MONDE LE JOURNAL 5:29 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:24 INTERNATIONALES 6:43 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:34 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:03 EN VOYAGE ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:30 APOCALYPSE, LA 2E GUERRE MONDIALE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 20:30 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 21:21 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 COUSINADES - NAUFRAGÉS DES VILLES 22:46 COUSINADES - LE SEXE AUTOUR DU MONDE 23:40 SALLES DE SPECTACLE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 FOOT ! 1:52 INSPECTEUR LAVARDIN 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 RAPPELLE-TOI BARBARA

2

28 SEPTEMBRIE 2012

Programe TV Marţi OCTOMBRIE

3

Miercuri OCTOMBRIE

4

Joi OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Drumeții”. 6.40 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 10.00 Festivalul-concurs “La izvorul Osoiencelor”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 Reporterul de gardă. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”.

13.40 Documentar. “Ingres. Portrete”.

14.10 Serial. “DORA”. 15.40 Cinemateca universală. 15.55 Ring Star. Concurs muzical. 17.40 Documentar. “Minunile lumii”.

18.00 Unda Bugiacului. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Medalion muzical.

Constantin Moscovici. 22.20 Cultura azi.

23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.10 Templul muzicii. 3.50 Medalion muzical. 5.15 La curțile dorului.

5.25 Natura în obiectiv.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugiacului.

6.45 Documentar. “Minunile lumii”. 7.10, 8.15, 2.05 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.35 Festivalul-concurs “La izvorul Osoiencelor”. 10.30 Documentar. “Global 3000”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Profil de savant. Frații Moscalenco. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 13.40 Documentar. “Euromaxx”.

14.10 Serial. “DORA”. 15.45 Videoteca copiilor. 16.00 Părinți și copii. 16.30 Magazinul copiilor. 17.40 Respiro. Program muzical.

18.00 Svitanok. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Documentar. “Ingres. Portrete”. 22.20 Moldovenii de pretutindeni. 22.50 Alternative.

Discriminarea pe înțelesul tuturor. 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.10 Festivalul “Gustar 2012”. 3.50 Medalion muzical. 5.15 Music Mania. 5.25 Dor. Ion Zaharia.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Svitanok. 6.40 Picături de “Dor”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.35 Festivalul-concurs “La izvorul Osoiencelor”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 13.40 Unda Bugiacului. 14.10 Serial. “DORA”. 15.40 Documentar. “Arts 21”. 16.35 Din fondul TV Moldova-1. Cântă Constantin Moscovici.

17.45 Mioara Velicu. Recital. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Documentar.

“Ingres. Senzualitate”. 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 La noi în sat. 3.50 Medalion muzical. 5.10 Respiro. 5.30 Reporterul de gardă.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine .Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Un colţ de rai (r) 08:45 Teleshopping (r) 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (15) (divertisment) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Un colţ de rai (r) 08:45 Teleshopping (r) 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (divertisment) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Îngerul păzitor 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4337 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Vocea României 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.13, an 4 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Știrile Pro Tv din sport 01:30 Vocea României (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:00 Serial: În mintea criminalului (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) У в а ж а е м ы е телезрители! Приносим извинения за перерыв в вещании с 05.00 до 16.00 в связи с профилактическими работами 16:00 «Сердце Марии». Многосерийный фильм. Заключительная серия 17:00 «Фурцева». Многосерийный фильм 18:00 «Primele știri» (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 «Давай поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 «Единственный мой грех». Многосерийный фильм 23:20 «Опережая выстрел». Многосерийный фильм 00:25 «Primele știri» (rus) 00:40 Ночные новости 01:00 «Городские пижоны». «Без свидетелей» 01:30 «Городские пижоны». «Обите ль лжи» 02:05 «Городские пижоны». «Калифрения». Новые серии 02:40 «Primele știri» (rom) (R) 03:15 Эшли Джадд, Хью Джекман в комедии «Флирт со зверем» 7.00 Jurnal matinal. 8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.45, 18.00, 20.30, 0.00 Seriale. 10.15 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30 Reporter. 11.10 Garantat 100 de procente. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 2.35 - 7.00 Revizie tehnică.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 L’ÉPICERIE 10:34 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 NOCES CROISÉES 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 SUR LES TRACES DE MARGUERITE YOURCENAR 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 15:59 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 LE ROMAN DE MA FEMME 21:15 CHIENNE D’HISTOIRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 1, 2, 3 VOLEURS 23:34 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 THALASSA 2:53 LE POINT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 360° - GÉO

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Îngerul păzitor (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Viaţa în Africa, ep.1,2, an 4 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4338 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie 21:30 Serial: Tanti Florica 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.14, an 4 00:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 00:45 Știrile Pro Tv din sport 01:00 Totul despre poker (r) 01:30 Serviciul Român de Comedie (r) 02:15 Serial: Tanti Florica (r) 03:00 Serial: Viaţa în Africa (r) 04:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:00 Serial: În mintea criminalului (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 «Жить здорово!» 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:35 “Время обедать!” 13:10 Премьера. “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:50 “Фурцева”. Многосерийный фильм 16:55 Среда обитания. “Жизнь или кошелек” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Единственный мой грех”. Многосерийный фильм 23:20 “Вечерний Ургант” 23:55 “Primele știri” (rus) 00:10 “Опережая выстрел”. Многосерийный фильм 01:15 Ночные новости 01:35 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 02:05 “Городские пижоны”. “Белый воротничок”. Новые серии 02:50 “Prima Oră” (R) 7.00-14.35 Revizie tehnică. 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter.

17.20 Zoo show. 18.55, 3.15 Jurnalul TVR. 2.30 Călător pe viață. 4.15 Jurnal plus. 6.15 TVR 55.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 À LA DI STASIO 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 NOCES CROISÉES 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:30 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MASQUES 16:40 FLASH INFO 16:43 LA MACHINE À LAVER 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 CHEZ MAUPASSANT 20:37 CHEZ MAUPASSANT 21:08 FLASH INFO 21:12 ÉCHO-LOGIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LE DIABLE DE LA RÉPUBLIQUE 23:34 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:57 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 1:52 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 2:46 TEMPS PRÉSENT 3:41 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 360° - GÉO

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Viaţa în Africa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: O dădacă de Crăciun 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4339 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serial: Las Fierbinţi, ep.3, an II 21:30 Serial: Spitalul de demenţă 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 01:00 Film: Adevărul strică prietenia 02:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Film: Adevărul strică prietenia (r) 04:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:00 Serial: Spitalul de demenţă (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 0 9 : 0 0 « Pr i m e l e ș t i r i » (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 «Жить здорово!» 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:35 “Время обедать!” 13:10 Премьера. “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:50 “Фурцева”. Многосерийный фильм 16:55 Премьера. “Все во имя любви” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Единственный мой грех”. Многосерийный фильм 23:20 “Вечерний Ургант” 23:55 “Primele știri” (rus) 00:10 “Опережая выстрел”. Многосерийный фильм 01:15 Ночные новости 01:35 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 02:05 “Городские пижоны”. “Гримм” 02:50 “Prima Oră” (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show.

8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15, 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 14.00, 18.55, 3.15 Jurnalul TVR. 2.45 Avocații schimbării.

2.50 Călător pe viață. 4.15 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 RECETTES DE CHEFS 10:36 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 NOCES CROISÉES 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:30 PRUD’HOMMES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 CHEZ MAUPASSANT 16:06 CHEZ MAUPASSANT 16:37 FLASH INFO 16:39 VILLAGES DE FRANCE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:37 1, 2, 3 VOLEURS 21:10 FLASH INFO 21:12 ÉCHO-LOGIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CONTROL X 23:23 LES PARAPLUIES MIGRATEURS 23:45 C’EST ÇA L’EUROPE ?! 0:40 TV5MONDE LE JOURNAL 0:50 LE JOURNAL DE LA RTS 0:56 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:19 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:36 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:33 QUESTIONS À LA UNE 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

5

Vineri OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 2.10 Bună dimineața!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Documentar. “Ingres.

Senzualitate”. 10.10 Picături de “Dor”. 10.30, 5.25 Vector european. 11.00 Moldova în direct. 12.00 La noi sat. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 13.40 Svitanok. 14.10 Serial. “DORA”.

15.45 Moldovenii de pretutindeni. 16.15 Documentar. “Mănăstirea “Frumoasa”.

17.40 Documentar. “Minunile lumii”. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.)

19.40 Povestea. 19.55, 4.15 “Bună seara!”

Talk-show. 21.25 Documentar. “25 de zile în Europa. Germania”. 22.20 Fii tânăr! 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.30 Știință și inovare. 3.40 Selecțiuni muzicale. 5.15 Music Mania.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: O dădacă de Crăciun (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Un weekend de coșmar 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4340 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Fără scăpare 22:30 Film: Ceaţa 00:30 Film: Fără scăpare (r) 02:30 Film: Ceaţa (r) 04:15 Film: Un weekend de coșmar (r) 06:00 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 «Жить здорово!»

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:35 “Время обедать!” 13:10 Премьера. “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 “ЖКХ” 16:40 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Поле чудес” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера сезона. “Голос” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:20 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 00:50 Джин Хэкмен в приключенческом фильм “Французский связной” 02:45 “Prima Oră” (R) 04:55 “Primele știri” (rom) (R) 05:30 “Время обедать!”

6

Sâmbătă OCTOMBRIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film. “VĂLEU, VĂLEU, NU TURNA” (“Telefilm-Chișinău”, 1991). 7.30 Documentar. “Euromaxx”. 8.05 Vedete la bis. 9.05 Documentar. “Evoluția”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinți și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Videoteca copiilor. 12.00 A. Vertinski. “Bal dumnezeiesc”. Spectacol al Teatrului Dramatic “A.Cehov”. 14.10 Jocurile Delfice 2012. Gala laureaților. Selecțiuni din concurs. 15.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Studio “Art plus” (rus.) 17.50, 3.00 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25, 1.30 Focus. Magazin TV. 22.20 Film. “JACK HUNTER. COMOARA PIERDUTĂ” (SUA, 2008). 0.10 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 2.15 Alternative. Discriminarea pe înțelesul tuturor. 2.30 Cântă Constantin Moscovici. 3.20 Music Mania. 3.30 Dor. Program muzical. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 12.15 Muzică 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Teleshopping 08:00 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 05:15 Acasă în bucătărie (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Juniorul dă lovitura 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Superman 18:00 Serial: Las Fierbinţi (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Dreptate și răzbunare 22:30 Film: Scăpat de sub control 01:00 Totul despre poker, ep.13 01:30 Film: Dreptate și răzbunare (r) 03:00 Film: Scapat de sub control (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Александр Пороховщиков. Нам не жить друг без друга” 07:00 Дмитрий Харатьян в комедии “Филиал” 08:30 “Играй, гармонь любимая!”

09:05 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Ангелина Вовк. Женщина, которая ведет” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Премьера. “Абракадабра” 17:05 “Хиромант. Линии судеб”. Многосерийный фильм 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Хиромант. Линии судеб”. Многосерийный фильм. Продолжение 19:20 “Да ладно!”

19:55 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время”21:50“Сегодня вечером”с Андреем Малаховым 23:30 Премьера. “Легенды русского рока” 01:05 Кейт Бланшетт, Джуди Денч в фильме “Скандальный дневник” 02:40 Дрю Берримор в комедии “Бейсбольная лихорадка” 04:25 “Жди меня”

7.00 Jurnal matinal. 8.00, 17.20 Zoo show.

8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 1.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 2.35 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Tezaur folcloric.

14.00, 18.55, 3.15 Jurnalul TVR. 22.30, 0.00 O dată’n viață. Selecțiuni. 2.50 Călător pe viață. 4.15 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

7.00 O dată’n v i aț ă .

Selecțiuni.

9.00 - 14.00, 18.00 20.30 Seriale. 14.00, 18.55, 3.10 Jurnalul TVR. 14.30 Zoo Show.

15.30, 1.40 Teleenciclopedia. 15.50 Vrei să fii milionar? 17.00 Tema săptămânii. 20.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 23.50 Festivalul “Cântecele Munților”. 4.15 Viața satului. 6.55 Imnul României.

5:00 T V5MONDE LE JOURNAL 5:29 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:09 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:35 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE...

11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 NOCES CROISÉES 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À LA DI STASIO 13:30 NUS & CULOTTÉS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 1, 2, 3 VOLEURS 16:36 FLASH INFO 16:39 VILLAGES DE FRANCE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:22 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 22:56 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 UN VILLAGE FRANÇAIS 0:56 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:46 UN VILLAGE FRANÇAIS 2:40 MISE AU POINT 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 L’AUTOROUTE À REMONTER LE TEMPS

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:26 360° - GÉO 6:20 13 MINUTES EN FAMILLE 6:34 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 7:50 QUOI DE NEUF DOC ? 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 SAMSAM 10:16 SAMSAM 10:24 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:29 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:41 LÉONARD 10:50 MON AMI GROMPF 11:02 MON AMI GROMPF 11:15 GALACTIK FOOTBALL 11:39 C’EST PAS SORCIER 12:06 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:34 LES ARTISANS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:32 FALÒ 14:02 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO 15:58 CHABOTTE ET FILLE 16:21 CHABOTTE ET FILLE 16:44 VILLAGES DE FRANCE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:33 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES ANNEES BONHEUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 CHABADA 1:44 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 2:58 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:27 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX

7

11

Duminică OCTOMBRIE

6.00, 21.00, 23.45, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Evoluția”. 7.00 Legendele muzicii. 7.15 Cuvintele Credinței.

8.00 Templul muzicii. 8.55 Documentar.

“Minunile lumii”. 9.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie!

Concurs de inteligență. 11.35, 4.20 La datorie. 12.00, 5.25 Portrete în timp. Ion Borșevici. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Festivalul “Gustar 2012”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.50 Film. “JACK HUNTER. COMOARA PIERDUTĂ” (SUA, 2008). 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi.

18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.)

19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis.

21.20, 4.50 Fotbal non-stop. 22.20, 23.55 Nu am timp să-mbătrânesc... Olga Ciolacu.

Spectacol muzical. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr! 4.40 Music Mania.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La altitudine. Reluare 12.15 Film artistic 13.40 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Divertisment. Te cunosc de undeva 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Talent show: X Factor 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză.

Reluare 04.00 Divertisment. Te cunosc de undeva 06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Teleshopping 08:00 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial : Demon și înger (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Masterchef, prima ediţie, an I (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 15:45 Teleshopping 16:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc ! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Oră de vârf 22:30 Film: Killshot - Ţinte sigure 00:30 Film: Ora de vârf (r) 02:15 Film: Killshot - Ţinte sigure (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:00 Apropo Tv (r) 05:45 România, te iubesc ! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новос ти 06:15 Евгений Киндинов, Елена Коренева в фильме “Романс о влюбленных” 08:30 “Армейский магазин” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “Деревенская магия” 13:20 Наталья Рудова, Кирилл Сафонов в многосерийном фильме “Условия контракта” 17:00 Премьера сезона. “Большие гонки. Братство колец” 18:30 “Replica” 20:00 “Олег Ефремов. Голос внутри меня” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 “Большая разница” в Одессе. Фестиваль юмора. Финал 00:45 “Мульт личности” 01:15 “Yesterday live” 02:20 К 120-летию Марины Цветаевой. “Предсказание” 03:25 Людмила Гурченко, Сергей Шакуров в фильме “Любимая женщина механика Гаврилова” 7.00 Bebe magia.

7.25 Să mă aștepți...

9.00-12.50, 17.20, 20.30 Seriale. 12.50, 16.10 Festivalul “Cântecele Munților”.

14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 14.30 Zoo Show.

15.00 Da sau nu? 20.00, 6.35 Reporter.

Buletin informațional. 22.45 Tezaur folcloric. 0.20 Teatru TV. 2.10 O dată’n viață.

Selecțiuni. 4.00 Reportajele jurnalului. 4.15 Universul credinței. 5.55 Pelerin. 6.20 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:24 J’AI VU CHANGER LA TERRE 6:18 13 MINUTES EN FAMILLE 6:33 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:56 REFLETS SUD 8:46 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 SAMSAM 10:16 SAMSAM 10:24 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:29 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:42 LÉONARD 10:50 MON AMI GROMPF 11:03 MON AMI GROMPF 11:15 GALACTIK FOOTBALL 11:39 TACTIK 12:04 PAROLES DE CLIP 12:11 SCIENCE OU FICTION 12:37 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 13:00 FLASH INFO 13:03 JOUR DE RUGBY 13:48 NOUVO 14:01 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:32 FLASH INFO 16:32 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:24 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 19:59 NUS & CULOTTÉS 20:55 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE CRI DU HIBOU 23:47 DEAL 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 CONTROL X 2:18 LES PARAPLUIES MIGRATEURS 2:40 KIOSQUE 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 360° - GÉO

CMYK

12

28 SEPTEMBRIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Siesta

RECUNOŞTINŢĂ

GENERAŢIA 2002

Cristina Sorocean: „Tot ce este frumos mă fascinează şi mă inspiră” Plină de francheţe și cu mult potenţial de afirmare, Cristina este un model de tânără ambiţioasă.

Este studentă la Bălţi și s-a alăturat relativ recent echipei de la Noua Generaţie. Vă invit să o cunoașteţi.

- Cristina, pentru început zine de unde ești originară.

- De baștină sunt din satul Șuri, raionul Drochia. Acolo m-am născut, acolo îmi este familia. Merg acasă de câte ori am timp liber.

- Ești studentă la Bălţi. De ce ai făcut această alegere?

- Sunt mai multe motive pentru care am ales să-mi fac studiile la Bălţi. Unul dintre ele este că sunt mult mai aproape de casă, decât aș fi fost la Chișinău, de exemplu. De asemenea, părinţii mei au fost cei care m-au îndemnat să optez pentru universitatea din Bălţi, ei fiind ambii absolvenţi ai acesteia.

Dar motivul principal pentru care am făcut această alegere este posibilitatea de a studia la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu extensiunea care s-a deschis din 2010 la Bălţi.

- În ce domeniu îţi faci studiile?

- Îmi fac studiile la Facultatea de Economie și Administrare a Afacerilor, specialitatea Economia Comerţului, Turismului și a Serviciilor. Este un domeniu interesant și cred că corespunde profilului meu.

- Ești printre tinerii care se manifestă activ și care au o poziţie civică și politică destul de fermă. De ce ai ales să faci ceea ce nu face marea majoritate a tinerilor de la noi?

- Am o poziţie civică și politică activă deoarece știu ce-mi

doresc și încotro mă îndrept. Îmi pasă și de aceea îmi manifest activ atitudinea faţă de anumite fenomene care au loc în societate. Nu cred că este o soluţie de a fi indiferentă și de a considera că dacă un lucru nu te afectează direct, asta nu e problema ta. Sunt optimistă și cred că noi, tinerii proactivi din Noua Generaţie a PPCD și nu numai, suntem capabili să schimbăm starea lucrurilor spre bine. Căci, dacă nu noi, atunci cine?

- Căror persoane le ești recunoscătoare pentru ceea ce ai obţinut până acum, pentru ceea ce ești până acum?

- Oamenii de lângă mine formează universul meu. Rezultatele obţinute până în prezent se datorează, în primul rând, familiei mele: părinţilor și buneilor.

Ei m-au ajutat întotdeauna și mi-au inspirat curaj și încredere în forţele proprii. În special, îi sunt recunoscătoare mamei mele care mi-a fost și prima învăţătoare. De mică a cultivat în mine dragostea de carte și de frumos. De asemenea, n-aș putea să trec cu vederea nici rolul semnificativ pe care l-au avut în formarea mea ca persoană unii profesori, atât de la Liceul „V. Ciobanu” din satul meu natal, cât și de la facultate.

Am avut și fericita șansă să fac cunoștinţă cu politicianul și omul Iurie Roșca, de la care am învăţat și învăţ în continuare multe lucruri utile.

te preocupări mai originale, poate.

- În momentul de faţă, studiile sunt o prioritate pentru mine. Însă nu este nici pe departe unica activitate. Un rol important în viaţa mea îl are acum Noua Generaţie a PPCD. Aici am găsit oameni care împărtășesc aceleași principii și idealuri, tineri ingenioși, cu care organizăm diferite acţiuni de solidarizare, creștere personală și schimb de experienţă. Trebuie să servim binelui comun.

Cred că cea mai mare pasiune a mea este „frumosul”. Tot ce e frumos mă fascinează și mă inspiră. Îmi place să merg la un film bun, la o piesă de teatru bine jucată, să admir un peisaj sau să comunic cu o persoană înţeleaptă ca să pot absorbi din experienţa sa, să pot însuși adevărate lecţii de viaţă.

O altă preocupare de-a mea este gătitul. Îmi place să încerc mereu ceva nou, gustos, dar și sănătos. Pierd o groază de timp în supermarket, citind ingredientele produselor. Cred că le știu deja pe de rost. Gătesc cu plăcere mai ales dacă o fac pentru persoanele dragi.

- Dar la capitolul lectură ce ne poţi spune? Ce-ţi place să citești?

- Pot afirma că una dintre pasiunile mele este lectura. Citesc, în general, cărţi de creștere personală. Acum însă atenţia mea s-a îndreptat asupra romanului „Mândrie și prejudecată” de Jane Austen. Din păcate, nu am suficient timp pentru a citi atât cât îmi doresc eu.

- Ai experienţă în câmpul muncii?

- Da, pot spune că am experienţă de muncă. Nu mă dau în lături de la lucru. Am muncit în afara programului universitar, bineînţeles. În vara anului 2011, în perioada vacanţei, am lucrat în calitate de chelner la o terasă de vară. Însă vara aceasta am activat în calitate de administrator la aceeași terasă. Mi-a fost tare utilă această activitate întrucât are legătură directă cu studiile mele din domeniul economiei comerţului și a serviciilor.

- De când a început activitatea ta la Noua Generaţie?

- Cu toate că am fost mereu adeptă a principiilor democraţiei creștine, oficial, activitatea mea în Noua Generaţie a început în vara anului 2011. La invitaţia unui prieten am participat la o universitate de vară.

Am rămas plăcut impresionată de atmosfera călduroasă din cadrul organizaţiei de tineret.

Imediat am realizat că echipa are de atins un scop și am fost surprinsă să văd că fiecare membru își conștientizează rolul indispensabil pentru societate. De atunci am devenit parte componentă a acestei familii unite. Continuăm tot împreună.

- La ce evenimente, acţiuni ai participat?

- În cadrul Noii Generaţii am participat la un șir de seminare de creștere personală, organizate în parteneriat cu fundaţia Eduardo Frei din Olanda. Apoi în iarna 2012 am participat la acţiunile de protest împotriva Alianţei pentru Integrare Europeană, organizate de Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei. De asemenea,

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

am avut deosebita plăcere să particip la lansarea de carte a dlui Iurie Roșca „Notele unui optimist creștin”.

- Ai doi fraţi mai mici, nu?

Cum te simţi în ipostaza de sora lor mai mare?

- Da, am doi fraţi mai mici, Petru și Vasile. Însă diferenţa de vârstă dintre noi este nesemnificativă aproape. Din acest motiv nu pot spune că m-am simţit vreodată în ipostaza de sora lor mai mare.

Kevin Costner i-a mulţumit comunităţii cinematografice din România Kevin Costner i-a mulţumit “comunităţii cinematografice” din România, care a ajutat la realizarea miniseriei de televiziune “Hatfields & McCoys”, pentru care a primit premiul Emmy pentru cel mai bun actor în rol principal.

- Unde se vede Cristina Sorocean peste câţiva ani?

- Nu obișnuiesc să spun din timp ce-mi planific să fac. Întâi voi face. Sper să-mi reușească totul așa după cum mi-am propus.

- Mulţumim pentru disponibilitatea de a ne acorda interviul.

- Cu mare plăcere!

Lucia CUJBĂ, FLUX

Distincţia care i-a fost înmânată lui Kevin Costner la gala Primetime Emmy 2012, în noaptea de duminică spre luni, este primul Emmy pe care actorul îl câștigă.

“A trebuit să mergem până în România să filmăm această poveste americană”, a spus Costner, la începutul discursului său de mulţumire, postat pe mai multe site-uri de internet. “Aș dori să mulţumesc comunităţii cinematografice de acolo pentru că ne-a ajutat în București”, a adăugat actorul.

El i-a mulţumit echipei care a lucrat la realizarea acestui proiect și și-a încheiat discursul mărturisind cât de mult își iubește meseria. “Îmi place să fiu actor. Meseria asta mi-a schimbat viaţa. Nu știu ce aș fi făcut dacă nu aș fi fost actor”, a mai spus Costner.

- Vorbește-ne despre interesele și pasiunile tale. Ai niș-

28 septembrie - 5 octombrie Berbec

Situaţiile cele mai complicate cer deschidere faţă de nou. Dacă alegi să ţii cont de impulsurile de orgoliu, vei observa că ţi se răspunde la fel.

Taur Oferta cu care vin partenerii importanţi este tentantă. Dar aduce cu sine limitări și un volum de efort pe care nu vrei să ţi-l asumi.

Gemeni Speranţele tale intră în conflict cu aspiraţiile unor apropiaţi. Dialogul poate scoate la iveală punctele în care s-a blocat fiecare și va conduce la o soluţie.

Rac E destul de ușor de gestionat orice situaţie, chiar și una neprevăzută, pentru că ești într-o dispoziţie generoasă. Ești prudent, nu te arunci cu capul înainte.

Leu Poate că nu se va ţine cont de sensibilităţile tale, dar rezultatele eforturilor întregii echipe îţi vor fi de folos. Așa că ai motive să treci cu vederea orice neajuns.

Fecioară

SĂPTĂMÂNA VIITOARE

Andreea Marin revine la Chişinău Vara trecută, la începutul lunii iulie, cea mai cunoscută prezentatoare tv din România, Andreea Marin-Bănică, a fost la Chișinău și s-a întâlnit cu președintele Nicolae Timofti, cu care a discutat despre implementarea proiectului „Școala mamelor” în Republica Moldova. Vedeta a deschis mai multe centre de asistenţă gratuită acordată mamelor și viitoarelor mame în România și vrea să extindă acest proiect și în Republica Moldova.

De altfel, „Școala mamelor” nu este singurul proiect pe care ar vrea să-l desfășoare Andreea în Republica Moldova. La o întrunire cu femei de diferite vârste și categorii sociale, vedeta a mărturisit că dacă i s-ar oferi șansa, ar prezenta la una din televiziunile din Chișinău o emisiune.

De asemenea, vedeta a mai spus că dacă ar fi să iniţieze un proiect de educaţie civică, atunci ar desfășura în Republica Moldova un proiect pentru familie și pentru sănătatea familiei.

Andreea Marin-Bănică revine la Chișinău la invitaţia Clubului Nostru, pe data de 3 octombrie, și va avea o întâlnire cu femeile din Republica Moldova în cadrul căreia, pe lângă alte subiecte,

vor fi puse în discuţie și problemele de sănătate cu care se confruntă astăzi femeile moderne, în special cancerul și tratamentul acestuia.

Ca și la întrunirea precedentă, în sală va fi prezentă o femeie din mediul rural, care are nevoie de ajutor pentru a continua tratamentul împotriva cancerului. Cei prezenţi la întâlnire vor avea posibilitatea să contribuie financiar la susţinerea acestei femei.

CEL CARE A TRĂIT RĂZBOIUL DE „CEALALTĂ PARTE A BARICADEI”

Sven Hassel a murit Sven Hassel, autorul a 14 romane de război scrise din perspectiva celui care a trăit evenimentele de „cealaltă parte a baricadei”, a murit vineri, 21 septembrie, anunţă presa daneză.

Zâmbetul larg e ceea ce vrei să arăţi din tot ce ai cules de pe urma extravaganţelor. Rudele vor ști că imaginea e falsă și că, de fapt, te frământă multe lucruri.

Balanţă Se ivește un conflict între dorinţele tale și cele ale cuiva drag. Vei alege să renunţi la pretenţiile tale pentru că e o chestiune de imagine și nu vrei să pari inflexibil.

Scorpion Nu poţi spune tot ce știi, ci preferi să faci aluzii fine. Este mai eficientă această metodă în contextul actual, când nici tu nu ești sigur de anumite lucruri.

Săgetător

Cel care a încântat milioane de cititori din întreaga lume cu bijuterii precum „Legiunea blestemaţilor” și ”Gestapo” ar fi împlinit 96 de ani în 19 aprilie 2013, fiind născut chiar în mijlocul Primului Război Mondial.

Pe numele său adevărat Sven Pederse și născut la Fredensborg, Danemarca, s-a înrolat voluntar în armată în 1937. După un an, Sven și-a prelungit o învoire, motiv pentru care a fost acuzat de dezertare și transferat la Sonderabteilung, o unitate penală condusă de criminali și disidenţi, de unde a fost eliberat abia în 1949, la patru ani de la sfârșitul războiului, considerându-se că el și camarazii săi au comis crime împotriva umanităţii.

Sven Hassel a publicat „Legiunea blestemaţilor”, în 1953, după 12 încercări nereușite. Nu a mai avut probleme de acceptare din partea editurilor cu celelalte 13 volume din serie. Sven Hassel a adunat peste 52 de milioane de cititori.

CMYK

Te ferești să dai crezare unor informaţii care îţi ajung la urechi și în anumite momente chiar le respingi pe motiv că nu miroase ceva bine.

Capricorn Se pune problema unor decizii importante, în familie sau într-o relaţie de afaceri.

Discuţi de mai mult timp despre aceste lucruri, dar nu s-a finalizat nimic. În ultimii 40 de ani ai vieţii, Sven Pederse a locuit la Barcelona, deoarece, după cum el însuși declara, s-a îndrăgostit de Spania și de oamenii săi, din scrierile lui Ernest Hemingway și Arturo Barea.

Sven Hassel a publicat celebrele sale romane de război pe parcursul a 32 de ani: Legiunea blestemaţilor (1953), Blindatele morţii (1958), Camarazi de front(1960), Batalion de marș (1962), Gestapo (1963), Monte Cassino (1963), Lichidaţi Parisul (1967), General SS (1969), Imperiul iadului (1971), Moarte și viscol (1976), Drum sângeros către moarte (1977), Curtea marţială (1979), Închisoarea OGPU (1981), Comisarul (1985).

Vărsător Ai mai multe necunoscute, pe care le vei afla la momentul potrivit, dar, în profesie, ceea ce nu îţi dă pace este faptul că nu știi încotro să te îndrepţi.

Peşti Sunt și nori pe cerul tău senin, dar alegi să nu le dai prea multă importanţă. Te preocupă situaţiile dificile din familie, problemele legate de amenajarea casei.