Ziarul Flux, Ed. 39 (819)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 28.10.2011

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Mc. Luchian; Cuv. Eftimie cel Nou; Cuv. Savin și Vars; =Sf. Ier. Iachint, Mitropolitul Ţării Românești

1 EURO..............................16.0808 1 Dolar american ............. 11.6435 1 Leu românesc ................ 3.7099 1 Rublă rusească ............... 0.3722 Timpul probabil:

Maxima zilei

29.10.2011 30.10.2011 „Niciodată nu vor fi respectate legile într-un stat, unde nu există frica de pedeapsă.”

Soare, Soare, 5 16 0C 4 13 0C Sofocle Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

GPF

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 28 octombrie 2011

FLUX

PAGINA

PAGINA

EVENIMENT

SOCIAL

PAGINA

FiatLUX

XXX

Moment istoric: Regele Mihai I în Parlamentul României

Viitorul preşedinte, perfect sănătos!

Creier de preşedinte

Certificatul va confirma că viitorul președinte ne va auzi și ne va vedea foarte bine, că nu este prea nervos, că nu are vicii precum ar fi narcomania și alcoolismul, dar și că este „sănătos la cap”, cum s-ar zice mai popular. „Problemele cu capul” au constituit subiectul unor discuţii constante în ultima perioadă, între ultimii trei președinţi ai ţării, interimari și mai puţin interimari. Astfel că, un certificat de la psihiatru poate că ar pune capăt tuturor speculaţiilor. În perioada aflării lui Mihai Ghimpu în fruntea ţării, fostul președinte Vladimir Voronin a zis despre acesta că „are probleme cu capul”. „Cine știe ce bagă medicina în el”, a dat cu presupusul liderul comunist. În replică, interimarul Ghimpu a zis că Voronin are „șezofrinie”. „Eu să comentez ceea ce zice Michelle de Schisophrenie?” s-a amuzat, mai târziu, Voronin.

Nevoile poporului

i n a ni

B

i n a B Ba ă

S

n au

Într-un alt schimb de replici despre necesitatea adresării la un medic psihiatru, liderul liberal s-a arătat gata să treacă pe la medic, însă doar după Voronin. „Mihai Ghimpu este un om întâmplător. Are trei operaţii la cap”, are „trepanaţie”, și-a spus verdictul de cunoscător șeful comuniștilor.

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

ele s e ei r e i Int mil ie fa og

D

g a em

Clientelă de tot felul

Ber e

Comisia specială pentru alegerea președintelui ţării a aprobat modelul certificatului medical pe care vor fi obligaţi să-l prezinte viitorii candidaţi la funcţia de șef al statului.

Starea de sănătate a aspiranţilor la înalta funcţie va fi examinată de 7 medici, iar certificatele care vor atesta că aceștia sunt apţi să conducă ţara, vor fi eliberate exclusiv la Spitalul Clinic Republican din Chișinău.

„M-au arătat pe mine că bat într-un stâlp. Dacă ai bate în capul lui Voronin, ar suna a gol!” a declarat Ghimpu, referindu-se la propaganda electorală a comuniștilor. Odată cu instalarea noului interimar, Marian Lupu, Voronin și-a canalizat investigaţiile medicale în direcţia acestuia, afirmând că liderul democraţilor ar suferi de o boală psihică.

„A căzut sub masă, pentru că l-a apucat boala asta cum se cheamă, Doamne ferește... Chiar în prezenţa mea”, a afirmat șeful comuniștilor. „Oamenii sănătoși nu discută despre sănătate sau boli și nu se acuză reciproc, ei muncesc”, a fost răspunsul lui Lupu.

Vladimir Voronin a afirmat de mai multe ori că toţi demnitarii de stat ar trebui să treacă un control medical la psihiatru. „Ar trebui și să fim toţi egali, teferi la cap, și să nu o apucăm într-aiurea”, declara el în faţa ziariștilor.

Iniţiativa nu este lipsită de temei, dacă ţinem cont de faptul că, potrivit datelor statistice din 2010, în Republica Moldova prevalenţa prin maladii mintale și de comportament este de 2 764,3 la 100 de mii de locuitori și se află în creștere, ceea ce denotă majorarea numărului de persoane care necesită asistenţă psihiatrică.

Mihai Ghimpu nu crede însă că ar avea vreun rost vizita candidaţilor la medic. „Eu nu cred că există oameni nesănătoși în partide care vor să candideze la președinţie. Sunt jocuri, trucuri politice”, a spus liberalul. Altceva trebuie să controlăm – crede el – ce are în cap la dânsul, pentru ce vine în funcţie?

Poate că are dreptate Ghimpu. Pe de altă parte, atunci când vreun președinte va mai fi acuzat că are „probleme cu capul”, acesta va putea riposta cu mândrie că nu este adevărat, pentru că are certificat.

Ioana FLOREA, FLUX

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Muntean DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

EUROPEAN

ABONAREA 2011 1 lună

3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

16,00 lei

48,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei

46,50 lei

Lupta pentru păstrarea în funcţie a procurorului general Valeriu Zubco a continuat și săptămâna aceasta, cu și mai multă înverșunare. Declaraţiile au curs fără oprire, iar părţile s-au bucurat de succes variabil. Pe la televiziuni a fost pronunţată o cifră – 2 milioane de euro – afirmându-se că asta ar fi fost suma plătită pentru funcţia de procuror general.

Procuratura, deocamdată, nu s-a autosesizat în această privinţă și nu a dat semne că ar vrea să afle dacă lucrurile stau tocmai așa. În schimb, vineri, 28 octombrie, Valeriu Zubco este așteptat în Parlament să le spună deputaţilor tot ce știe el despre ei. Într-o ședinţă deschisă, să audă și poporul.

Pericolele demografice iminente pentru fondul public de pensii

9

Poşta Moldovei

Democraţii îşi aduc procurorul în Parlament

ACTUAL

Iurie Roşca este noul preşedinte al Asociaţiei Creştin-Democraţilor din Europa de Est

6

FLUX

Fondat în 1995 z Nr. 39 (819)

Harbuzul se înălbăstreşte

4

ABONAREA 2011

AŞADAR, ÎN CÂTEVA ZILE FAC 50! În câteva zile, mai exact luni, 31 octombrie, voi face 50. Meditez, desigur, asupra acestui prag psihologic.

Azi dimineaţă m-am trezit cu niște versuri ale lui Vâsoţki în minte. Și tot atunci mi-am amintit de Petru Cărare. Ambii poeţi caută să facă un bilanţ al propriei vieţi.

Superb, în ambele cazuri. (Asta e, gândesc în două limbi, trăiesc cu două culturi.)

Zice Cărare: „O, câţi poeţi la vârsta mea Erau de-acum clasici, da!

Iar eu, ajuns la vârsta lor, Nici clasic nu-s, și nici nu mor!”

Nu sunt poet, dar mă întreb și eu, când mai ironic, când mai trist, dacă am învăţat să adun zestrea necesară ultimului examen. Nu știu. Cert e că în fiecare zi o iau de la capăt și caut să mă pregătesc cât mai bine.

Steven Covey, americanul, cel care ne învaţă leadership creștin, dă următorul sfat: „Begin with the end in mind” To be continued, I hope.

Iurie ROŞCA, sursa: vox.publika.md

Bătrânul bandit Igor Smirnov, stimat şi decorat de Patriarhul Kiril al Moscovei

(citiţi pag. 3)

XXX

(citiţi pag. 2)

Atacurile raider, floare la urechea guvernanţilor Cu aproximativ două săptămâni în urmă, după ședinţa Consiliului Suprem al Securităţii, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, declara că atacurile raider (semnalate de premierul Filat) ar fi floare la ureche, faţă de situaţia din sistemul energetic.

Potrivit ministrului, pericolul pentru sistemul energetic al ţării se trage din niște datorii istorice ale Întreprinderii de Stat „Moldtranselectro” față de compania ucraineană „Energoalians”. (În anul 2000, Î.S.„Moldtranselectro” a fost restructurată în trei întreprinderi separate: Î.S. „Moldtranselectro”, Î.S. „Moldelectrica”, care a preluat funcţia de transport și dispecerat central, și Î.S. „Nodul Hidroenergetic Costești”.) „Suma litigiului este de 60 de milioane de dolari. Nu e o problemă a Ministerului Economiei, e un pericol pentru ţară”, a precizat ministrul Economiei.

Marţi, 25 octombrie, Curtea de Apel Economică a respins cererea companiei ucrainene „Energoalians” privind recunoașterea și executarea hotărârii Curţii Supreme Economice a Ucrainei, care i-a dat câștig de cauză în privinţa datoriei de 60 de milioane de dolari.

Litigiul are o istorie de aproximativ 10 ani. În iulie 2010, Judecătoria Economică Supremă a Ucrainei a emis o hotărâre prin care a obligat „Moldelectrica” să-i achite companiei ucrainene „Energoalians” suma de aproximativ 56 de milioane de dolari. Suma se constituie din datoria istorică de 20 de milioane de dolari pentru energia electrică livrată Moldovei, la care s-a adăugat o penalitate de 35 de milioane acumulată în timp, pentru întârzierea achitării.

Continuare în pag. 2

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1836 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

28 OCTOMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

Atacurile raider, floare la urechea guvernanţilor Urmare din pag. 1 Potrivit Adevărul.md, datoria s-ar fi format în perioada 1999-2000, când societatea ucraineană „Energoalians” a livrat cantităţi importante de curent electric pe piaţa moldovenească. „Atunci, beneficiar a fost „Moldtranselectro”, iar drept cumpărător figura firma Derimen Properties Ltd, un offshore din Insulele Virgine. Oficial,„Moldtranselectro” a achitat importul. Mai mult, o decizie a Curţii de Conturi din 2002 cerea întreprinderii să recupereze suma de 10,8 milioane de dolari, achitată firmei „Energoalians”, și să rectifice evidenţele contabile, astfel încât să nu mai apară o datorie de 20,2 milioane de dolari. Reprezentanţii „Energoalians” au atacat în instanţele moldovenești hotărârea Curţii de Conturi, dar n-au avut câștig de cauză.

Totodată, s-a constatat că Derimen Properties Ltd era o firmă-fantomă”, mai scrie publicaţia.

Pe de altă parte, premierul Vladimir Filat vede anumite similitudini între această situaţie și cazurile de atac asupra câtorva bănci din Republica Moldova. „Litigiul dintre „Moldelectrica” și „Energoalians” este unul foarte straniu. Este o situație care durează deja de mult timp. În instanţele de judecată din Republica Moldova am avut situaţii care sunt apropiate cu cele care au fost în cazul băncilor”, a menţionat premierul. Mai mult, el crede că în atacurile asupra companiei „Moldelectrica” ar fi implicate aceleași persoane ca și în cazul atacurilor raider asupra sistemului bancar. În cadrul unei emisiuni la Publika TV, a fost emisă presupunerea că Vladimir Filat nu l-ar fi avut în vedere doar pe vicepreședintele PD, Vladimir Plahotniuc, ci și pe afaceristul Veaceslav Platon.

Pe de altă parte, președintele PSD, Victor Șelin, este de părerea că toate aceste povești de groază cu atacuri raider au doar menirea să sustragă atenţia populaţiei, pentru ca aceasta să nu descopere adevărul. El consideră că, în realitate, atacul raider asupra „Moldova-Agroindbanc”, de exemplu, s-a produs atunci când a fost repartizat întregul pachet de acţiuni, vândut de către un singur vânzător câtorva companii, pentru a nu se verifica cât de „curaţi” sunt banii. Șelin a afirmat că în cazul atacurilor, Vladimir Filat ar fi apărut, de asemenea, în rolul unui personaj dirijat.

Revenind la situaţia din sectorul energetic, ar fi de menţionat că „Energoalians” a mai câștigat anterior un proces împotriva întreprinderii „RED-Nord”, privind recuperarea unei datorii de aproximativ 60 de milioane de lei. În iunie 2010, directorul întreprinderii „Electrostali”, Igor Celombitka, cea care deţinea 70 la sută din acţiunile companiei ucrainene„Energoalians”, a susţinut la Chișinău o conferinţă de presă în care a acuzat „RED-Nord” că se eschivează de la achitarea unei datorii de 1,5 milioane de dolari. Și directorul „Energoalians”, și avocatul întreprinderii, Veaceslav Lâci, au afirmat atunci că ar fi vorba despre o schemă frauduloasă, aplicată de „Moldtranselectro”, firma care deţinea restul de 30 la sută din acţiunile „Energoalians”.

Potrivit celor doi, directorul „Moldtranselectro” și directorul „RED-Nord” au falsificat unele acte, „Moldtranselectro” acaparând astfel cele 70 la sută din acţiunile care aparţineau companiei „Electrostali” și a devenit proprietarul întregului pachet de acţiuni al întreprinderii „Energoalians”. Directorul „Energoalians”, Victor Kriukov, ales în mod fraudulos în această funcţie, în anul 2008, a întreprins anumite acţiuni pentru a anula datoria respectivă.

Reprezentanţii întreprinderii ucrainene au opinat atunci că ar fi vorba de o înţelegere criminală, precizând că astfel de acţiuni ilegale puteau fi întreprinse doar cu concursul autorităţilor moldovenești.

Situaţia este la fel de încurcată ca și în cazul unei alte întreprinderi ucrainene care a avut de recuperat o datorie în Republica Moldova. Despre modul în care banii acesteia ar fi ajuns în contul unei firme implicate în mai multe scheme frauduloase vom relata într-un alt articol. Cert este un lucru: în toate aceste cazuri, se vorbește despre scheme frauduloase, despre implicarea unor firme-fantomă, companii off-shore, dar și a autorităţilor de stat. Ne întrebăm dacă Procuratura Generală, după ce va executa comanda lui Marian Lupu, va găsi timp să investigheze și modul în care funcţionează aceste scheme frauduloase și să ne spună cine pune în pericol securitatea energetică a ţării.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Bătrânul bandit Igor Smirnov stimat şi decorat de Patriarhul Kiril al Moscovei Și bandiţii îmbătrânesc. Căpetenia separatiștilor transnistreni a împlinit 70 de ani. Site-ul oficial al „președintelui republicii moldovenești nistrene” anunţă printr-un comunicat că „la 23 octombrie, președintele Transnistriei și-a marcat ziua de naștere. Prietenii, tovarășii de idei și colegii au venit să-l felicite pe Igor Smirnov cu ocazia jubileului”.

Nu au lipsit deputaţi, guvernatori şi alţi oficiali din Federaţia Rusă

Oficialii ucraineni, alături de separatişti „În numele Uniunii antreprenorilor și industriașilor din Ucraina și în numele său personal lui Igor Smirnov i-a adresat felicitări consilierul Președintelui Ucrainei, Anatoli Kinah”, fost premier al ţării vecine, relevă aceeași sursă. „Felicitări în adresa președintelui au sosit și din partea prim-vicepreședintelui Consiliului de miniștri al Republicii Autonome Crimeea, Pavel Burlakov”, anunţă sursa citată.

Ambasadorii Ucrainei, Ungariei, Bulgariei și Germaniei, laolaltă cu separatiștii abhazi, sud-osetini și cei din Karabahul de Munte Aceeași sursă mai arată că „Igor Smirnov a fost felicitat cu ocazia jubileului de către reprezentanţii statelor frăţești Abhazia și Oseţia de Sud. De asemenea, președintele a fost felicitat de către Serghei Pirojkov, ambasador al Ucrainei în Moldova, de către diplomaţi ai OSCE și de către reprezentanţii Federaţiei Ruse”.

Site-ul ne anunţă, între altele, că lui Igor Smirnov i-au mai urat „sănătate, fericire și succes în activitate” „ambasadorul Republicii Bulgaria, Gheorghi Panaiotov, ambasadorul Republicii Federale Germane, Bertold Johanes, și ambasadorul plenipotenţiar al Republicii Ungare, Gyorgy Varga”. „În numele poporului și autorităţilor Republicii Karabahul de Munte” din Azerbaidjan, Smirnov a fost felicitat de către „președintele”

impostor Bako Saakian, care a menţionat: „De numele Dumneavoastră este legată formarea și devenirea statului transnistrean independent.

Sub nemijlocita Dumneavoastră conducere poporul Transnistriei și-a apărat libertatea propriei ţări și a pășit ferm pe calea făuririi și prosperării”.

Mitrofanov aşteaptă ziua în care Rusia va recunoaşte Transnistria „Vreau să vă dăruiesc o pereche de butoni, cu rugămintea ca Dumneavoastră să vi-i puneţi (la manșete – nota noastră) în momentul în care Rusia va recunoaște Transnistria.

Noi vom aștepta această zi”, a spus membrul partidului „Spravedlivaia Rossia”, Aleksei Mitrofanov”, subliniază sursa citată.

Sursa separatiștilor citează mai multe „mesaje oficiale de felicitare” trimise de către un șir de oficiali de la Moscova, printre care doi membri ai Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, Elena Drapenko și Konstantin Zatulin, director al Institutului ţărilor CSI. În telegrama sa de felicitare, deputatul Zatulin susţine: „Republica Moldovenească Nistreană, a cărei creare este inseparabil legată de numele dumneavoastră, trăiește și sunt convins că va continua să rămână un bastion de nădejde al păcii internaţionale pentru populaţia meleagurilor dumneavoastră suvoroviene. Cei care nu doresc să înţeleagă necesitatea stabilităţii în Transnistria, a încrederii transnistrenilor în propriile lor forţe, fac jocul străinilor, jocuri care, în definitiv, sunt inutile pentru interesele naţionale ale Federaţiei Ruse”.

Celor doi parlamentari ruși li s-au alăturat cu mesaje de susţinere președintele Republicii Oseţia de Nord-Alania, Taimuraz Mamsurov, guvernatorul regiunii Celiabinsk, Mihail Iurevici, guvernatorul regiu-

a fost episcopul Anton Coșa de Chișinău, care nu a făcut asemenea gesturi publice de recunoaștere și preţuire a „președintelui” Smirnov sub pontificatul Papei Ioan Paul al II-lea (polonez), dar creează un precedent sub pontificatul Papei Benedict al XVI-lea (german).

nii Kemerovo, Aman Tuleev, acesta din urmă ţinând să arate că „în Kuzbas vă cunoaștem, vă preţuim și vă stimăm ca pe un om de stat consecvent, ca pe un patriot-internaţionalist, ca pe un adept al consolidării pe toate căile a relaţiilor dintre Rusia și Transnistria, ca pe un lider adevărat care a condus rezistenţa întregului popor faţă de agresiunea naţionalismului războinic. Sub conducerea Dumneavoastră, Republica Moldovenească Nistreană a obţinut un înalt nivel de securitate, crește continuu calitatea vieţii și bunăstarea cetăţenilor”. Șirul oficialilor ruși este încheiat de Aleksei Miller, președintele Administraţiei Societăţii de Acţiuni „Gazprom”, cel mai mare monopol de stat din Federaţia Rusă.

Reprezentanţii Patriarhiei Moscovei denunţă „blocada” şi „provocările” din partea „forţelor distructive”

Binecuvântări de la reprezentantul Vaticanului sub pontificatul Papei Benedict al XVI-lea În continuare, comunicatul regimului anticonstituţional de la Tiraspol arată: „În această zi au făcut urări de bine și reprezentanţii clerului, slujitori ai Bisericii Ortodoxe și ai Bisericii Catolice. Șeful statului a fost felicitat personal de către episcopul Sava de Tiraspol și Dubăsari și de către mitropolitul Agatanghel al Odesei și Ismailului”.

Reprezentantul Bisericii Romano-catolice care l-a felicitat pe capul regimului-marionetă de la Tiraspol

„„Fiind un înalt profesionist, având o profundă înţelegere a chestiunilor presante ale conducerii statului și promovând eficient politica internă și externă în condiţiile neimaginat de grele ale blocadei politice, ale dublelor standarde ale Europei și Occidentului, ale provocărilor din partea forţelor distructive faţă de Transnistria, Dumneavoastră, Igor Nikolaevici, păstraţi pacea în ţară”, a spus mitropolitul Agatanghel al Odesei și Ismailului”, susţine sursa separatistă.

Patriarhul Kiril are sentimente de adânc respect şi preţuire pentru Smirnov „Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii l-a distins pe Igor Smirnov cu ordinul Binecredinciosului kneaz Daniil al Moscovei, de gradul I, al Bisericii Ortodoxe Ruse. Înalta distincţie a fost înmânată de către mitropolitul Pavel de Reazan și Mihailovsk. „Permiteţi-mi să duc la împlinire înalta și responsabila misiune încredinţată de Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, care m-a binecuvântat să vă aduc astăzi salutul său și să Vă exprim sentimentele sale de adânc respect”, a menţionat mitropolitul Pavel de Reazan și Mihailovsk ”, arată sursa separatiștilor de la Tiraspol.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Harbuzul se înălbăstreşte La 13 octombrie, după raportul prim-ministrului, au apărut articole isterice ale unor mercenari mediatici, care, cu spumă la gură, ţipau despre moartea AIE și formarea „alianţei pentru ciolan”. Cititorii erau speriaţi cu pronosticuri apocaliptice, conform cărora „PCRM și PLDM vor alege împreună Președintele ţării”, iar “miniștrii din PL și PD vor fi demiși ”. Marian Lupu și Mihai Ghimpu felicitau la unison cetăţenii cu crearea harbuzului. Deputaţii PD și PL urlau despre „marea trădare” și sfârșitul lumii.

Unde e „harbuzul”, domnilor?

Astăzi e 25 octombrie 2011. Unde e harbuzul? Unde e monstruoasa coaliţie, cu care ne speria fără un pic de jenă excomunistul Nr. 2 Marian Lupu?

Lupu stă bine-mersi în fotoliul de spicher și președinte interimar, adăugând în plus vreo 10 kg la cele 140 pe care deja le-a avut. Miniștrii AIE își continuă nestingherit afacerile: care cu armament, care cu reparaţia drumurilor, care cu pașapoartele, care cu energia electrică… Procurorul general, văzând că este ridicat de unii la grad de martir, nici nu are de gând să demisioneze, declarând cu trufie că nu se supune Guvernului. Ghidat, probabil, de o modestie ce ar putea ușor concura cu cea a celor 12 Apostoli, procurorul uită să adauge că nu se supune nici Legii…

Deci, să fie clar: acești politicieni iarăși ne-au minţit. Culmea cinismului și ticăloșeniei e în faptul că în discuţiile private, unii din ei chiar recunosc acest lucru, stricându-se de râs de propriile aberaţii, dar și de naivitatea cetăţenilor, care i-au crezut.

Mai înţeleg, când minte un blogger sau un jurnalist. Așa e Timpul. Aici totul e clar. Dar când o face un președinte in-

terimar… Ceea ce ne miră însă, e faptul că după fiecare porţie generoasă de minciună, acesta mai are tupeul să ne amintească de principii și valori!

Filat bate în retragere E clar că premierul Filat nu avea de gând să facă o alianţă deschisă cu PCRM. PLDM dorea să utilizeze PCRM în rol de sperietoare, pentru a șantaja PD și PL, ca acestea să cedeze unele prerogative, dar și funcţii suplimentare în folosul premierului. Mai simplu spus, liderul PLDM urmărea scopul demiterii unor miniștri și funcţionari compromiși și ineficienţi, care sabotează activitatea Guvernului, invocând drept motiv, de altfel întemeiat, corupţia endemică la aceste instituţii. Probabil, premierul ar fi putut merge până la faza de a-l demite pe Lupu, dacă acesta s-ar fi opus categoric demiterii procurorului.

Pentru alte acţiuni și alianţe, acesta nu avea sancţiunea din partea Occidentului, dar nici fermitatea necesară.

Până la urmă, planurile lui Filat au fost spulberate de PD.

Vladimir Nicolaevici şi Vladimir Gheorghievici Partidul Democrat a pornit o campanie mediatică încă din 2010, inducând ideea alianţei PCRM-PLDM. Pe fundalul derutării totale a opiniei publice, Vlad Plahotniuc, în ultimele două săptămâni, a avut trei întâlniri secrete cu Vladimir Voronin, la care s-au prefigurat anumite înţelegeri. Iniţiatorul și intermediarul acestora a fost Oleg Voronin, care este ghidat, în primul rând, de interese economice, pe care cei doi le-au avut în trecut. Luni, 24 octombrie, în emisiunea „În Profunzime”, Mihai Ghimpu a confirmat justeţea afirmaţilor noastre, declarând că se produce o apropiere dintre PCRM și PD. Apropiere de care e vinovat, desigur, PLDM… Înţelegerile s-au răsfrânt asupra comportamentului PCRM. Astfel, la 17 octombrie, în cadrul emisiunii „În Profunzime”, Vladimir Voronin (care la 13 octombrie a sprijinit demiterea procurorului, cerând prin Eduard Mușuc și demiterea lui Lupu) a declarat că procurorul trebuie iniţial audiat, și doar apoi de hotărât dacă trebuie demis.

Mai mult, liderul PCRM a mai spus că nu va face alianţă cu „contrabandiștii”, pledând pentru o alianţă largă. Această declaraţie a lui Voronin a pus toate punctele pe „i”.

Astfel, liderul PCRM a dat curs solicitării „păpușarului” de a nu demite procurorul imediat, ci a-i permite să facă dezvăluiri contra lui Filat și PLDM. Joi, 20 octombrie, procurorul, urmând exemplul șefului CNPF, avea deja cererea de demisie scrisă. Înţelegerile menţionate l-au salvat. În situaţia creată, Voronin, probabil, obţine două lucruri: îl compromite pe Filat, care va deveni prin urmare mai flexibil în negocieri, și își asigură garanţia că procurorul nu va ataca PCRM… Astfel, PD, PL și PLDM se mistuie reciproc, iar PCRM negociază cu toţi trei demiteri până la faza anticipatelor. Sau până la faza în care unul din AIE cedează, și reconfigurează puterea prin participarea directă sau indirectă a PCRM. Sensul înţelegerilor cu păpușarul nu este definitiv clar. Oricum, Filat riscă a fi demis, iar președintele „apolitic” și cu „autoritate”ar putea fi ușor votat de PCRM-PDM-PL și chiar unii deputaţi din PLDM, controlaţi de păpușar.

Un președinte politic automat duce la retragerea PL din vot. Respectiv, candidatura președintelui se caută.

Pentru derularea scenariului demiterii Guvernului, e nevoie ca Filat să dea un „motiv” mai sigur.

Ce va urma PLDM ar putea fi trimis în opoziţie dură (intransigentă, ca și AMN), iar PL se va afla într-o opoziţie confortabilă sau „constructivă” (ca PD în 2005-2009), prin controlul CEC, SIS, Curtea de Conturi și a Primăriei. Într-o astfel de schemă, PLDM nu va putea beneficia de avantajul unicului partid de opoziţie, fiind hărţuit prin dosare și presiuni asupra sponsorilor, dar și „echilibrat” de PL. Într-un an, fracţiunea PLDM va ajunge cu maxim 15 deputaţi, fiindcă ceilalţi se vor „orienta” de curând spre PL și PD. Însuși Filat, dacă va fi demis, va deveni un simplu cetăţean, nici măcar deputat, cu riscul scăderii dramatice a ratingului. Dosare s-ar putea isca cu duiumul, măcar din considerentul că fiecare are câte un „păcat”.

Roşu-verde se transformă în roşualbastru O altă soluţie care e discutată, și care e mult mai probabilă, constă în slăbirea PLDM, prin menţinerea blocajelor existente și sabotarea acţiunilor acestuia, cu participarea PCRM. La alegerile anticipate, negocierile încep de la 0, și PD-PCRM divizează puterea. Anumite surse cu autoritate ne indică faptul că decizia despre formarea alianţei de centru-stânga deja a fost luată, și în 2012 vom avea o nouă putere – PCRMPD. În această construcţie, Păpușarul ar putea fi premier.

Oricum, declaraţia lui Voronin confirmă teza că alianţa PLDM-PCRM nu a fost negociată niciodată. Iată de ce, joi, 20 octombrie, PLDM a fost luat prin surprindere de susţinerea de către PCRMPD a ideii de stabilire a datei alegerilor președintelui. Iată de ce PLDM a decis amânarea remanierilor după alegerea președintelui, pentru a evita demisia Guvernului și formarea coaliţiei de stânga în acest Parlament!

PLDM a cedat și nu a mers până la capăt cu ideea demiterii procurorului, fiindcă aceasta ar fi însemnat demiterea lui Lupu. Cum s-ar fi comportat PCRM în acest caz e greu de presupus, de aceea Filat a preferat să nu riște. Soluţia elaborării unui proiect de lege ce ar permite demisia procurorului soluţionează doar parţial problema. V. Voronin a jucat rolul său perfect, înţelegându-se cu anticomunistul Ghimpu referitor la demiterea lui V. Ioniţă din funcţia de președinte de comisie. Amintim că, la 13 octombrie, PCRM s-a opus acestui demers, argumentând că Ghimpu este vinovatul.

Deci, o parte a înţelegerilor PCRM – PD-L (data alegerii președintelui, problema demiterii lui Ioniţă, audierea raportului procurorului în Parlament) au început să funcţioneze. Acest demers al liderului PCRM a trezit neînţelegeri în fracţiune, o bună parte din deputaţi fiind derutaţi. Aici amintim că „mladocomuniștii” și-ar dori anumite înţelegeri cu PLDM, pe când cealaltă parte, din garda veche, fidelă lui Voronin – înţelegeri cu PD. Totodată, teza cu „contrabandistul”a fost spusă

de V. Voronin și în decembrie 2010, la insistenţa PD. Atunci, PCRM a pierdut oportunitatea de a negocia pe două fronturi. Azi situaţia se repetă.

Ofensiva păpuşarului Aceste înţelegeri au avut o pregătire mediatică și politică minuţioasă. După 13 octombrie am observat o ofensivă fără precedent a PD pe toate fronturile. În luptă au fost aruncaţi lideri de partide, judecători, analiști, jurnaliști, ONG-iști. Primul a fost lansat liderul PSD, care a declarat, prin aluzii fine, că V. Filat e adevăratul păpușar, și că ar avea conexiuni la atacurile raider. Mai apoi, la 17 octombrie a apărut „Poziţia PNL faţă de jocurile din Alianţă”. În această declaraţie se repetă aceeași teză: „PLDM face tot posibilul să schimbe majoritatea parlamentară și să-i readucă pe comuniști la Putere”. Ziarul Timpul a publicat în același număr mai multe articole despre trădarea lui Filat.

Au urmat apoi declaraţiile lui Ghimpu, că păpușarul e Filat!

Operaţiunea „Baghirov” Mai interesantă însă se pare „operaţia Baghirov”, un blogger rus care de 3 luni se afla sub arest ilegal. Sensul reţinerii acestuia consta în compromiterea lui Tkaciuk, care se opune alianţei cu PD. Baghirov a declarat, în nenumărate rânduri, că Procuratura încerca să obţină de la el informaţii care l-ar compromite pe Tkaciuk, și astfel, l-ar elimina pe acesta din structura partidului, lipsindu-l de influenţă și pârghii. Baghirov nu depunea mărturii. Dosarul, dacă ajungea la judecată, s-ar fi risipit, devenind, în plus, și public. Rusia a început să facă presiuni diplomatice și situaţia risca să capete proporţiile unui scandal politic. În consecinţă, Baghirov a fost plasat în arest la domiciliu pe 13 octombrie, evadând de curând. Știind despre întâlnirea lui Filat cu Putin, care a fost planificată cu mult timp în urmă, și încercând să compromită realizările acestei întâlniri (la care s-a obţinut deblocarea exporturilor vinurilor moldovenești și posibilitatea negocierilor vizând reducerea

preţului la gaze), Păpușarul a lansat prin subalternii săi ofensiva.

La 22 octombrie, primarul Chirtoacă a declarat, într-un limbaj plin de rafinament, că Baghirov e un„mrazi” și că Filat l-a ajutat să fugă pentru a obţine preţ mai ieftin la gaz. La 24 octombrie, teza e repetată de Ghimpu. Argumentele sunt banale – MAI îi asigura paza, grănicerii l-au lăsat să treacă (se supun lui Filat), Publika a filmat interviul. Amintim că în decizia iniţială a judecăţii, paza acestuia a fost pusă pe seama SIS-ului. MAI a fost înștiinţat că monitorizarea lui Baghirov în arest la domiciliu a trecut în gestiunea sa când bloggerul se afla deja la Moscova! Deci, sentinţa judecăţii a fost schimbată după evadarea lui Baghirov.

Baghirov se afla în izolatorul CCCEC, și nu în cel al MAI. Acesta a fugit prin Transnistria, unde, în general, nu avem controlul hotarului.

Adevărul celor spuse de noi se confirmă și prin faptul că la 18 octombrie, portalul Știrea Zilei, care s-a distanţat de PLDM, a publicat o știre, în care subsemnatul, Bogdan Ţîrdea, aș fi scris un articol despre Mark Tkaciuk, că ar avea legături cu legionarii. De fapt, articolul e preluat de pe un blog fals, creat pe numele meu, în timpul campaniei electorale pentru a mă compromite. De pe acest blog se aruncă „articole” semnate de „Bogdan Ţîrdea” cu critici la adresa unor politicieni. M-am adresat la Procuratură încă în iunie. Nici o reacţie!!!

Operaţiunea „Victor Ţopa” După ce, în ultimele 6 luni, păpușarul a luat sub control întreaga putere judecătorească, forţa sa a devenit imensă. La 19 octombrie, Judecata, în absenţa lui Victor Ţopa și a avocatului său, în lipsa probelor și a martorilor, îi dă acestuia sentinţa de 10 ani. Acuzarea venea din partea cumnatei lui V. Ţurcanu, care anterior fusese deposedat de acţiuni la VB. Acum, primind o parte din acţiuni înapoi, joacă concertat cu domnul Păpușar.

Prin acest proces de răfuială cu cel mai crunt dușman al său, păpușarul și-a arătat adevărata sa forţă. Să fie clar – el este astăzi cel mai puternic Om în Moldova. El controlează întreprinderi, bănci, media, partide (vreo 5), fracţiuni, judecăţi…

Concluzii:

1) PD a lansat o campanie de dezinformare a opinie publice pentru a compromite PLDM și a se apropia astfel de PCRM. Înţelegeri PCRM-PD deja există.

2) PD a lansat operaţia Baghirov pentru a-l șantaja pe Tkaciuk și a-l discredita pe Filat.

3) Arestul lui V. Ţopa e simbolic. E un semnal al forţei păpușarului și al hotărârii sale de a proceda la fel cu toţi oponenţii.

Sursa: Blogul lui Bogdan Ţîrdea

FLUX EDI|IA DE VINERI

28 OCTOMBRIE 2011

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Democraţii îşi aduc procurorul în Parlament Lupta pentru păstrarea în funcţie a procurorului general Valeriu Zubco a continuat și săptămâna aceasta, cu și mai multă înverșunare. Declaraţiile au curs fără oprire, iar părţile s-au bucurat de succes variabil. Pe la televiziuni a fost pronunţată o cifră – 2 milioane de euro – afirmându-se că asta ar fi fost suma plătită pentru funcţia de procuror general. Procuratura, deocamdată, nu s-a autosesizat în această privinţă și nu a dat semne că ar vrea să afle dacă lucrurile stau tocmai așa. În schimb, vineri, 28 octombrie, Valeriu Zubco este așteptat în Parlament să le spună deputaţilor tot ce știe el despre ei. Într-o ședinţă deschisă, să audă și poporul.

de demiteri, demonstrează că aceasta este doar o reacţie de răspuns. Cel puţin, o reacţie de răspuns. Astăzi s-a confirmat că procurorul general este al Partidului Democrat. Așa se spune. În mod paradoxal, președintele PD este și președinte ad-interim al ţării, care vorbește despre aceste „informaţii interesante”, în mod public, la un post de televiziune”.

Demitere sau demisie?

Potrivit unora, dacă Valeriu Zubco și-ar da demisia, el ar confirma indirect toate aceste zvonuri și acuzaţii. Dar răspunzând cu atâta zel comenzii politice venite din partea liderilor democraţi, el nu le confirmă oare? Și, până la urmă, nu este vorba doar de persoana lui Valeriu Zubco. Oricine va fi numit în această funcţie, cu siguranţă, va avea același comportament, atât timp cât funcţia va rămâne una politizată, la cheremul unui sau altui partid de la putere. Fără o reformă serioasă a Procuraturii, procurorul general nu va acţiona în beneficiul populaţiei și nu va asigura respectarea legislaţiei. Din păcate, pentru partidele care au preluat puterea în 2009, reformarea și depolitizarea Procuraturii nu a devenit o chestiune prioritară. Criticând dur fosta guvernare comunistă pentru faptul că a folosit instituţia drept instrument de răfuială politică, noii guvernanţi au preluat integral vechile practici. În cadrul unei emisiuni televizate, analistul Nicolae Chirtoacă menţiona că, de fapt, nu este vorba atât despre politizarea excesivă a instituţiilor de ocrotire a normelor de drept, cât despre luarea lor sub control de către unele grupări oligarhice, prin intermediul structurilor de partid. „Ce se va întâmpla cu procurorul, ca element-cheie al sistemului care trebuie să asigure justiţia? Pentru că toate structurile Procuraturii Generale sunt un instrument în mâna puterii, iar puterea este uzurpată de o grupare oligarhică. Procurorul devine controlat de un grup

Ce va povesti procurorul?

Va fi demis acesta ori nu va fi?

Iată întrebările care ne-au făcut săptămâna aceasta să uităm de foame și de frig. Unii analiști sunt de părerea că respectivul raport nu va conţine nimic senzaţional, nimic care să constituie secret de stat sau să vizeze taina anchetei. Pe de altă parte, cine știe ce-i vor cere procurorului patronii săi, cei care au iniţiat audierile și care și-au făcut din Procuratură un instrument de șantaj? Deși, în cazul dat, pare mai puţin important ce anume va conţine raportul lui Zubco și ce nume vor figura acolo.

Mult mai grav este faptul că procurorul general acţionează la comandă politică și vine să facă aceste dezvăluiri la cererea unui lider de partid. În situaţia dată, mulţi sunt cei care cred că Valeriu Zubco ar fi trebuit să-și prezinte de bună voie demisia. Pentru aceasta ar exista suficiente temeiuri.

Principalul și cel mai grav temei ţine de modul vicios în care s-a produs numirea sa în funcţie.

Faptul că deja de doi ani există suspiciunea că funcţia pe care o ocupă a constituit obiectul unui târg dintre două componente ale coaliţiei de guvernare, iar părţile implicate în actul de vânzare-cumpărare nu s-au pronunţat univoc și nu au dezminţit aceste zvonuri, în orice alt stat democratic din lume ar fi fost un motiv mai mult decât suficient pentru demisie. Mai există și nemulţumirea socie-

tăţii în legătură cu activitatea Procuraturii Generale, în speţă, pentru că în acești doi ani nu a fost în stare să verse lumină asupra evenimentelor din 7 aprilie.

Sau nu a vrut? Pe de altă parte, la comanda partidului care l-a instalat în funcţie, procurorul general este gata să vină cu dezvăluiri, inclusiv în dosarul 7 aprilie, dând de înţeles că ar ști cine sunt persoanele implicate în organizarea acelor evenimente. De asemenea, și interimarul Marian Lupu, și Procuratura Generală au sugerat că ar exista suficiente informaţii despre parlamentari și funcţionari corupţi, atât din tabăra guvernării, cât și a opoziţiei. Ne întrebăm atunci de ce aceste materiale de care dispune Procuratura nu au constituit obiectul unor urmăriri penale și de ce nu s-a ajuns cu respectivele dosare în instanţa de judecată? Pentru că partidul care controlează Procuratura vrea să folosească această informaţie pentru a face presiuni asupra colegilor săi din Parlament? În perspectiva apropiatelor alegeri prezidenţiale, dar și pentru a-și menţine în continuare controlul asupra PG și a altor structuri ale statului.

Raportul procurorului – o bâtă împotriva politicienilor Analistul Igor Boţan percepe raportul procurorului ca pe o bâtă împotriva politicienilor. „Faptul că despre aceste materiale interesante a început să se discute în contextul cererii

Procuratura, sub controlul unor grupări oligarhice

foarte îngust care are interese meschine. Este un pericol enorm la adresa securităţii, reformelor și democraţiei în Republica Moldova”, a opinat Chirtoacă. În acest context, ne întrebăm dacă liderul liberal-democrat Vladimir Filat se va limita doar la acele câteva modificări de conjunctură la Legea despre Procuratură, care ţin de demiterea procurorului, sau va purcede la reformarea reală a Procuraturii, așa cum au cerut insistent instituţiile europene.

Adică, vrea Filat o depolitizare reală a instituţiei, sau urmărește doar să și-o treacă sub propriul control?

Ce a văzut, negru pe alb, Marian Lupu? „Vizita” procurorului Zubco în Parlament a fost precedată, după cum ziceam, de numeroase declaraţii războinice și salve de artilerie grea. Marian Lupu a reiterat că el nu va iniţia procedura de demitere a procurorului, pentru că nu are acest drept.

După căutări febrile ale democraţilor prin actele normative, Lupu ne-a spus victorios că el a văzut scris, negru pe alb, că demiterea procurorului este imposibilă. „Cu părere de rău, autorii acestei iniţiative nu s-au trudit să arunce o privire în anterioarele decizii ale Curţii Constituţionale. Este negru pe alb scris că nu se admite demisia acestor persoane pe motiv de neîncredere politică sau de pierdere de loialitate, pentru o formaţiune sau o altă formaţiune politică”, a declarat președintele interimar.

Dar dacă procurorul general este loial „faţă de o formaţiune sau alta”, atunci se poate? În mod cu totul neașteptat, Procuratura Generală, a emis un comunicat în care a criticat iniţiativa PLDM de simplificare a modalităţii de demitere a procurorului. Deși, se pare, instituţia nu ar avea asemenea împuterniciri, iar iniţiativele legislative sunt totuși o prerogativă a Parlamentului. Documentul remis de Procuratură face trimitere la numeroase acte internaţionale și stipulări ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, fără să spu-

Guvernul rus negociază cu guvernul rus preţul gazelor pentru noi Paradoxul paradoxurilor! Nu e glumă. Într-adevăr, guvernul Putin negociază cu guvernul Putin la ce preţuri trebuie să importe moldovenii gazele naturale rusești. Suntem prinși într-un cerc geoeconomic vicios.

Povestea este simplă. Totul a început în momentul în care guvernul Alianţei pentru Integrare Europeană 2, condus de premierul Vladimir Filat, ca factor politic naţional de prima mână, s-a desesizat în problema preţului pentru gazele rusești de import și a împuternicit compania „Moldova-gaz” să negocieze preţul la acest tip de marfă cu furnizorul rus – compania „Gazprom”. Majoritatea observatorilor și comentatorilor politici și economici de la noi au trecut, din păcate, cu vederea acest fapt.

Compania „Moldova-gaz” este o societate cu capital majoritar străin, înregistrată în Republica Moldova ca filială a companiei „Gazprom”. Cum se obișnuiește a se spune la Moscova, „Gazprom” este compania mamă, iar „Moldova-gaz” este compania fiică!

La rândul său, compania „Gazprom” este o societate rusă cu capital integral de stat (un monopol – cel mai mare din Europa!), deci o proprietate gestionată de Guvernul Rusiei condus de domnul Vladimir Putin.

Când spunem „Gazprom”, trebuie să citim corect: „Guvernul Federaţiei Ruse”.

Așadar, matrioșca este simplă și are trei piese. Guvernul Rusiei este proprietarul „Gazprom”, iar „Gazprom” este proprietarul „Moldova-gaz”. Potrivit logicii elementare, pe cale de consecinţă, Guvernul Rusiei este adevăratul proprietar al „Moldova-gaz”.

Guvernul Putin a prins repede mingea ridicată la plasă de Guvernul Filat. Cu ocazia întâlnirii de săptămâna trecută de la Petersburg, Vladimir Putin i-a mulţumit tizului său Vladimir Filat, apreciind decizia Guvernului de la Chișinău de a nu mai negocia cu „Gazprom” și de a lăsa chestiunea la latitudinea monopolului rus de stat și a filialei sale înregistrate la Chișinău. Un mai mare cadou nici nu putea primi Guvernul Rusiei!

Ceea ce a făcut Executivul de la Chișinău sub conducerea lui Filat nu a mai făcut niciodată nici un alt guvern din așa-zisul spaţiu al CSI. Până și guvernele unor state slave ca Ucraina și Bielorusia au ţinut întotdeauna să negocieze direct cu „Gazprom”. Întrucât chestiunea preţului la gazele naturale importate din Rusia este una sensibilă, Moscova se arată dispusă să ceară un preţ mai mic pentru mia de metri cubi. O asemenea „reducere”, anunţată cu jumătate de gură de premierul Filat, nu este nici întâmplătoare și nici „pe degea-

ba”. În schimbul unui preţ mai mic la gazele naturale, Moscova îi va cere Chișinăului un preţ politic incomparabil mai mare: intrarea Republicii Moldova în spaţiul economicopolitic controlat de Rusia, altfel zis, readucerea noastră pe orbita Kremlinului. O parte a acestui preţ politic trebuie plătită înaintea „reducerii” preţului la gazele naturale, iar o altă parte – după. Lucrurile par a fi bătute în cuie, premierii Putin și Filat făcând înţelegeri în acest subiect departe de ochii presei și ai opiniei publice.

Ca dovadă, la 18 octombrie, Vladimir Filat a și „băgat” Republica Moldova în Zona de Liber Schimb a CSI, semnând, alături de reprezentanţii altor 7 state (Rusia, Bielorusia, Ucraina, Kazahstan, Armenia, Kârgâzstan și Tadjikistan), Tratatul de la Petersburg.

După cum decurg lucrurile, sunt de așteptat și un șir de concesii politice făcute de Chișinău în diferendul moldo-rus din Transnistria. Kremlinul exercită în ultimul timp presiuni puternice în acest sens. Nici aliatul actual strategic și cel mai de nădejde al Rusiei, Germania, nu se lasă mai prejos și pune o presiune și mai puternică, dinspre Occident, asupra noastră. Germania, precum se știe, este pe piaţa europeană cel mai mare consumator de gaze naturale rusești, iar complicităţile economico-politice ruso-germane sunt de notorietate. A se vedea cazul relevant al intrării fostului cancelar german Gerhard Schroeder în serviciul statului rus, prin angajarea sa la „Gazprom” cu un salariu lunar de 1 milion de euro, precum și cazul conductei Nord Stream care traversează Marea Baltică, interconectând direct sistemele energetice rus și german. „Gazpromul” este una din armele politice ale Kremlinului. Moscova a recurs la această armă nu doar în cazul Germaniei, dar și a Franţei, Italiei, Ucrainei, și nu va ezita să o aplice împotriva Republicii Moldova. În cazul nostru, situaţia se prezintă cu mult mai simplă, din punctul de vedere al Rusiei, întrucât monopolul rus de stat este implicat la noi nu doar prin filiala sa „Moldova-gaz”. „Gazprom” are în angrenajul său o bancă proprie, „Gazprombank”, prin care vin către regimul banditesc de la Tiraspol fluxurile financiare dinspre Guvernul Rusiei. Regimul

3

nă însă și despre numeroasele cerinţe ale organismelor internaţionale privind reformarea instituţiei.

La rândul său, premierul Filat a afirmat că nu-i prea vine să creadă că într-o ţară democratică ar putea să existe funcţii din care o persoană să nu poată fi demisă. „Procuratura Generală a uitat să spună că Valeriu Zubco a fost numit pe criterii politice, ceea ce contravine normelor europene”, a mai adăugat Filat.

Procuratura a primit „dezlegare” la dosare Mai amintim o dată că spicherul Marian Lupu a refuzat să dea curs iniţiativei de demitere a lui Valeriu Zubco, propunând, în schimb, audierea acestuia în cadrul unei ședinţe cu ușile închise, „cu un raport complex”, în care să fie prezentate detalii despre anumite dosare. Ulterior, a fost luată decizia ca ședinţa să fie una deschisă. Iniţiativa întocmirii unui astfel de raport îi

aparţine, de asemenea, liderului democrat. În calitatea sa de lider de partid, el a vorbit deseori despre numeroase nereguli și practici defectuoase în cadrul guvernării. Preponderent, discuţiile despre corupţia din cadrul structurilor de stat erau iniţiate în preajma unor campanii electorale sau atunci când se iscau tensiuni și conflicte în cadrul coaliţiei de guvernământ.

Marian Lupu conștientizează că există probleme, în cadrul Serviciului Vamal, de exemplu, doar atunci când sunt în joc interesele personale sau cele de partid. Pe timp „de pace” însă, se spulberă și „îngrijorările” acestuia, asemeni fumului în bătaia vântului.

Acum a venit iarăși momentul îngrijorărilor. Procurorul general este pus la treabă de Lupu, pentru că există „informaţii interesante” despre unii politicieni și funcţionari publici „implicaţi în scheme frauduloase și acte de contrabandă”. Să înţelegem, deci, că procurorul general nu știe cu ce trebuie să se ocupe, dacă nu primește indi-

caţii de la liderul democrat? Iar Marian Lupu (dar nu numai el) se consideră în drept să-i ceară acumularea, dar și tăinuirea, unor anumite probe, informaţii, care să fie divulgate la cerere, la timpul potrivit. Iată că acum procurorul a primit „dezlegare la dosare”.

Dublul demnitar i-a cerut procurorului general să încalce legea Să vedem totuși ce poate și ce nu poate să spună procurorul general, indiferent de ce i-ar cere acestuia Marian Lupu.

Legea cu privire la Procuratură, la compartimentul privind statutul procurorului, capitolul IV, „Incompatibilităţi și interdicţii”, Articolul 35, prevede, între altele, că procurorul nu are dreptul „să facă parte din partide sau din formaţiuni politice, să desfășoare ori să participe la activităţi cu caracter politic, iar în exercitarea atribuţiilor

să exprime sau să manifeste în orice mod convingerile sale politice”. Cu siguranţă, putem deduce de aici că nu are voie nici să acţioneze la comanda și în folosul unui partid politic. Cu atât mai mult, să participe și să fie folosit în reglările de conturi dintre partide. De asemenea, el nu are dreptul „să-și exprime public opinia cu privire la dosare, la procese, la cauze aflate în curs de desfășurare sau cu privire la cele despre care dispune de informaţie în legătură cu funcţia exercitată”.

Prevederile legale sunt, după cum vedem, cât se poate de clare. În acest context, primul care ar trebui să-și dea demisia, sau să i se ceară demisia, este spicherul și interimarul Marian Lupu, pentru depășirea atribuţiilor de serviciu și presiuni asupra justiţiei. Or, anume Marian Lupu i-a cerut procurorului general să încalce legea și a transformat această funcţie într-o armă politică în mâna partidului pe care-l conduce.

Ioana FLOREA, FLUX

Iurie ROŞCA:

AIE şi-a permis să includă în acordul de partajare a funcţiilor în stat instituţii care prin lege sunt apolitice Fiind solicitat să comenteze proiectul de lege care ţine de modificarea Legii cu privire la Procuratură, iniţiat de PLDM, precum și reacţia Procuraturii la acest subiect, formulată întrun comunicat de presă, Iurie Roșca a ţinut să remarce următoarele:

marionetă de la Tiraspol depinde aproape în totalitate de alocaţiile financiare făcute periodic de Moscova. Până de curând, filiala „Gazprombank” de la Tiraspol era condusă de către Marina Smirnova, nora lui Igor Smirnov.

Totodată, „Gazprom” este principalul sponsor oficial al Patriarhiei Moscovei, care acceptă condiţia umilă de instrument geospiritual al Kremlinului.

Aici cercul se închide: compania rusă de stat „Gazprom” este bâtă geoeconomică, geopolitică și geospirituală.

De aceea, pentru a avea la cherem un stat mic, slab și nefuncţional ca Republica Moldova, Kremlinul consideră oportun acum să vorbească despre „reducerea” preţului la gazele naturale rusești vândute pe piaţa noastră, cerându-i Chișinăului să plătească cu vârf și îndesat trei preţuri: politic, economic, spiritual și identitar.

Există suficiente temeiuri să tragem această concluzie tristă, dar realistă. Evoluţiile ulterioare o vor confirma pas cu pas. În toată ecuaţia, Moscova și aliaţii săi strategici de la Berlin îi atribuie lui Vladimir Filat un rol cardinal. Anume astfel se explică decizia fără precedent a Guvernului Filat de a-i delega întreprinderii cu capital rusesc „Moldova-gaz” depline competenţe de „negociere” cu monopolul rus de stat „Gazprom” în problema preţului la gazele de import. Acum, Moscova „negociază” cu sine însăși, în numele nostru, pentru că i-a dat mână liberă Filat. De la o demagogică „integrare europeană”, Republica Moldova trece tot mai vizibil la o silenţioasă „reintegrare eurasiatică” în fapt.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Mai întâi aș menţiona faptul că din 1995, moment în care ţara noastră a devenit membru al Consiliului Europei, monitorizarea din partea acestei organizaţii internaţionale la capitolul funcţionarea instituţiilor democratice se menţine, în primul rând, din cauza neonorării angajamentului de a reforma statutul Procuraturii. A se vedea că, între timp, s-au perindat majorităţi parlamentare de toate culorile, dar nimeni nu a dat curs acestei reforme. De ce?

Toate guvernările, fără excepţie, au ţinut să controleze politic Procuratura pentru a putea să-și protejeze interesele, dar și să-și persecute oponenţii. Nici AIE-1 și AIE-2 nu au fost o excepţie.

Asta nu mă surprinde. Mă întristează altceva. Partenerii noștri occidentali, care și-au arătat simpatia faţă de noile autorităţi, îi susţin politic și financiar, nu au insistat suficient și explicit pentru realizarea acestor reforme. Iar ele sunt parte a angajamentelor noastre internaţionale faţă de CE și UE. Cea mai mare gafă politică, pe care au comis-o componentele AIE, este că și-au permis să includă în acordul de partajare a funcţiilor în stat instituţii care prin lege sunt apolitice, cum ar fi Banca Naţională, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Serviciul de Informaţii și Securitate, Procuratura Generală. Am menţionat doar acele instituţii care sunt autorităţi publice centrale, dar autonome și nu pot fi asimilate Guvernului, Parlamentului sau Președintelui republicii. În timp ce portofoliile în Guvern și funcţiile de conducere în Parlament pot fi partajate între partide, cele enumerate mai sus – nu.

Aici, atât politicienii, cât și analiștii fac mereu confuzii, punând la grămadă, de pildă, Procuratura Generală, MAI, CCCEC. Ultimele două, ar fi bine să înţeleagă și experţii care suprapopulează micile ecrane, sunt organe de anchetă, parte a puterii executive, prin urmare pot fi partajate între partide, în timp ce Procuratura este deasupra lor, independentă, ea fiind parte a justiţiei, alături de judecători și avocaţi.

O altă problemă majoră, pe care o ignorează absolut toţi politicienii din actualul Parlament, ca și din cele precedente, de altfel, este modul vicios de a alge și a demite procurorul general, stabilit prin norma constituţională, repetată în legea respectivă. PERSONAL MĂ ZBAT DIN 1995 SĂ CONVING DEPUTAŢII ȘI ȘEFII DE PARTID CĂ NU ESTE NORMALĂ PREVEDEREA, POTRIVIT CĂREIA PROCURORUL GENERAL E ALES DE MAJORITATEA PARLAMENTARĂ (PRIN HOTĂRÂRE DE PARLAMENT, ADICĂ CU CEL PUŢIN 26 DE MAIDATE DIN 101) LA PROPUNEREA PREȘEDINTELUI PARLAMENTULUI. Dar ispita de a ţine sub control instituţia respectivă e mai mare.

Propunerea PLDM de a simplifica modul de demitere a procurorului general este una circumstanţială, de moment, vizează o situaţie concretă și nu ţine de reformarea instituţiei în ansamblu.

Sigur, mai bine ar fi fost ca deputaţii, dacă au temei, să îl convingă pe actualul procuror general să își dea demisia și să purceadă nu doar la numirea unui alt procuror, eventual mai competent și mai independent, dar și la realizarea reformei în această instituţiecheie pentru un stat de drept.

Dl Marian Lupu, când a refuzat să dea curs solicitării de a-l demite pe exponentul PD de la cârma Procuraturii și a propus, în schimb, să îl aducă în Parlament, de fapt a arătat că îl interesează mai mult să își intimideze oponenţii, decât să se ghideze de „principii și valori”.

Reacţia Procuraturii la iniţiativa PLDM, împănată de trimiteri la documente internaţionale, este una de autoapărare, logoreică și nu are nimic în comun cu nevoia reală de a obţine independenţa instituţiei respective faţă de factorii politici. E o polemică între PD și PLDM, semnată de subalternii PD de la Procuratură. De fapt, asta confirmă o dată în plus că șeful instituţiei respective este obedient politic faţă de PD și, prin urmare, ar trebui să plece.

Iar dacă deputaţii PCRM și PLDM din Comisia Juridică a Parlamentului au votat în mod solidar pentru iniţiativa de modificare a legii cu privire la Procuratură, acesta este încă un semn că instituţia respectivă est privită cu neîncredere de două din cele mai mari grupuri parlamentare.

Indiferent cum se va decide soarta procurorului general și a acestui proiect de lege, ne putem aștepta, în cel mai bun caz, la o soluţie de moment, pe care o consider personal necesară. Dar după aceea oricum este nevoie ca Procuratura să fie reformată, inclusiv prin modificarea Constituţiei, prin ridicarea procurorilor la rang de magistraţi și prin reformarea Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât judecătorii și procurorii să aibă reprezentare echilibrată în acest organ de autoadministrare a puterii judecătorești. În plus, judecătorii din interiorul sistemului trebuie scoși de sub „verticala puterii” și asiguraţi cu dreptul de a administra în mod independent cazurile.

4

EDI|IA DE VINERI

Eveniment

28 OCTOMBRIE 2011

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Iurie Roşca este noul preşedinte al Asociaţiei CreştinDemocraţilor din Europa de Est Fostul lider creștindemocrat Iurie Roșca a fost ales președinte al Asociaţiei Creștin-Democraţilor din Europa de Est pentru perioada 2011-2012, se arată într-un comunicat de presă al PPCD. În zilele de 22 și 23 octombrie, la Chișinău a avut loc Conferinţa anuală a Asociaţiei Creștin-Democraţilor din Europa de Est (ACDEE), cu genericul „Valorile

Creștin Democrate în contextul noilor democraţii din ţările postcomuniste”.

La reuniune au participat reprezentanţii Partidului Democraţia Creștină din Belarus, ai Mișcării Creștin-Democrate din Georgia, Uniunii CreștinDemocrate din Armenia, Uniunii Creștin-Democrate din Letonia, Uniunii Creștin-Democrate din Ucraina, ai Mișcării Obștești Creștine „Благодатная Россия”, precum și oaspeţi din partea creștin-democraţilor europeni.

Evenimentul a fost găzduit de către Partidul Popular Creștin Democrat din Moldova.

Creștin-democraţii au pre-

zentat informaţii asupra situaţiei politice curente din fiecare ţară, inclusiv la capitolul reforme democratice, dezvoltare economică, nivelul de protecţie socială. Un subiect aparte l-a constituit o problemă comună pentru întreaga regiune – corupţia, fenomen ce afectează buna funcţionare a instituţiilor statului de drept, situaţia din economie, precum și drepturile fundamentale ale omului.

Delegaţii la acest for au făcut un schimb de păreri asupra modalităţilor de extindere a influenţei creștin-democraţilor asupra opiniei publice și a actului decizional. În acest sens a

fost elaborat un plan comun de acţiuni pentru anul următor.

Având în vedere situaţia deosebit de gravă din Belarus, generată de regimul Lukașenko, membrii Asociaţiei au cerut eliberarea tuturor deţinuţilor politici, încetarea persecuţiilor contra opoziţiei democratice și a militanţilor pentru drepturile omului, precum și punerea în legalitate a Partidului Democraţia Creștină din această ţară.

Participanţii la conferinţă și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu represiunile politice, limitarea procesului democratic și pericolul real de a fi falsificate viitoarele alegeri parlamentare,

se mai arată în comunicatul de presă remis de biroul de presă al PPCD. În cadrul reuniunii, reprezentanţii partidelor și organizaţiilor creștin-democrate din câteva state din Europa de Est au făcut câte o prezentare a situaţiei din ţările lor. În special, au fost extrem de interesante relatările privind situaţia din Bielorusia, Federaţia Rusă, Ucraina, Georgia. Fiind convinși că aceste relatări prezintă un mare interes pentru cititorii noștri care sunt observatori atenţi ai actualităţii internaţionale, le-am reprodus mai jos într-o variantă prescurtată.

Gheorghi DMITRUC, copreşedinte al Partidului „Creştin-Democraţia Bielorusă”:

Actualele autorităţi din Rusia şi Ucraina se inspiră de la Bielorusia

Ultimul an a fost pentru Bielorusia marcat de o criză profundă. Ne confruntăm cu o situaţie economică foarte grea. La începutul anului, înaintea alegerilor prezidenţiale, au fost arestate circa 700 de persoane.

Unii dintre acești oameni au fost eliberaţi între timp, iar alţii se află în detenţie și astăzi.

acordate o serie de drepturi, astfel încât reprezentanţii acestuia să ia, în mod unilateral, decizii cum ar fi, de exemplu, posibilitatea de a intra nestingheriţi în orice locuinţă, prin metodele sale specifice, doar în baza unei bănuieli privind activitatea potenţial-criminală a unei persoane. Imaginaţi-vă că noaptea, la ora 2.00, în timp ce dormiţi, în casă dau buzna, sfărâmându-vă ușa, un grup de agenţi, care vă anunţă că la ei a ajuns o informaţie potrivit căreia Osama Ben Laden a înviat și se ascunde la dumneavoastră. În Bielorusia acest lucru este posibil. Iar astăzi, serviciile speciale cer mai multe drepturi, pentru a-și putea exercita mai ușor acţiunile lor criminale. De exemplu, dacă atunci când unei persoane reţinute îi erau fracturate mâinile sau picioarele, puteam să depunem plângere pe numele celor care i-au reţinut și maltratat, astăzi

KGB-ul cere să fie absolvit de răspundere, inclusiv în asemenea situaţii.

Cu siguranţă, acest lucru a provocat reacţii negative în rândul societăţii, întrucât acest lucru nu poate fi numit, pur și simplu, acţiuni nedemocratice, ci înseamnă instaurarea, de facto, a unui regim totalitar și, desigur, acest lucru ne îngrijorează profund.

Anul viitor, în Bielorusia vor avea loc alegeri parlamentare, la fel ca și în alte ţări din regiune, și personal consider că anul 2012 este extrem de important pentru creștin-democraţii din Europa de Est. Aș vrea să remarc că pentru noi, cei din Bielorusia, este nefiresc să facem sondaje, să stabilim ratingurile partidelor sau să facem alte acţiuni democratice obișnuite pentru majoritatea ţărilor din regiune. Noi nu cunoaștem care este ratingul nostru real, nu cunoaștem cine ne susţine,

care forţă politică din Bielorusia are cea mai bună perspectivă, pentru că nu dispunem de nici un instrument pentru a efectua asemenea evaluare, întrucât astfel de acţiuni sunt interzise în ţara noastră. Este foarte greu să efectuezi un sondaj de opinie pe orice temă, pentru că riscurile la care ești expus sunt extrem de mari.

Am să vă povestesc pe scurt un caz care a avut loc recent. În Bielorusia exista un Centru care avea drept obiectiv apărarea drepturilor omului, în special a persoanelor care au avut de suferit de pe urma dictaturii. Acest centru avea posibilitatea să ajute aceste persoane, inclusiv financiar – achitau facturile, amenzile etc. S-a întâmplat așa că Ministerul Justiţiei din Letonia, unde această organizaţie își avea deschise conturile, a transmis autorităţilor de la Minsk informaţiile privind conturile și

La ora actuală, în Bielorusia există aproximativ 50 de deţinuţi politici, dintre care o parte au fost eliberaţi din detenţie sub presiunea organismelor internaţionale, rămânând încarcerate 13 persoane. Acești oameni au fost condamnaţi la 7 ani de închisoare, fără ca aceștia să fi comis vreo crimă.

Mai mult decât atât, există un pericol real să fie efectuate anumite modificări în legislaţie, astfel încât Bielorusia să fie aruncată în anul ’37. Chiar săptămâna trecută, Puterea a pus în dezbatere o iniţiativă prin care KGB-ului (serviciul de securitate al Bielorusiei – n.n.) să-i fie

Prezentarea făcută de Gheorghi Ruhadze, secretar pentru relaţii externe al Mişcării Creştin-Democrate din Georgia, în cadrul Conferinţei anuale a Asociaţiei Creştin-Democraţilor din Europa de Est

Vreau să încep cu realizările obţinute de guvernarea lui Saakașvili. Georgia are în prezent o administraţie puternică și eficientă. Dacă Saakașvili și-a început mandatul cu un guvern doar pe jumătate funcţional, astăzi executivul său este funcţional sută la sută. Avem o poliţie puternică și funcţională. De neimaginat, corupţia a fost eliminată din sistemul de stat, inclusiv din poliţie. Criminalitatea este la un nivel foarte jos în ţara noastră. Spre exemplu, poţi să-ţi lași mașina deschisă în stradă, timp de o zi, de o lună, nimeni nu se va atinge de ea. Lucrul acesta era de neimaginat 10 ani în urmă, Georgia avea cel mai înalt nivel al criminalităţii din fosta URSS. Schimbările care s-au produs ca rezultat al luptei contra criminalităţii și a corupţiei au fost foarte mari, radicale și pozitive. S-a micșorat radical atât numărul crimelor grave, cât și a celor minore. Nu putem să afirmăm că acum nu se mai produc crime, ba da, se produc, dar nu la nivelul de altă dată.

Asociaţia Creștin-Democraţilor din Europa de Est își exprimă îngrijorarea în legătură cu situaţia drepturilor omului și a libertăţilor cetăţenești care s-a creat în Bielorusia, în special după alegerile prezidenţiale din 19 decembrie 2010. În această ţară continuă să se încalce drepturile la libertatea întrunirilor și la libera exprimare. În ultimele luni, în Republica Belarus sunt violate grav libertatea conștiinţei și drepturile religioase, în mai multe regiuni ale ţării procuratura a formulat avertismente oficiale, în baza art. 193.1 al Codului Penal, creștinilor protestanţi, această măsură presupunând până la doi ani privaţiune de libertate pentru activităţi din partea unor organizaţii religioase, obștești sau politice neînregistrate.

Continuă să se afle în detenţie liderii opoziţiei, printre aceștia fiind Pavel Severineţ, conducătorul Partidului „Democraţia Creștină din Belarus”, Nicolai Statkevici și Andrei Sanikov, ex-candidaţi la recentele alegeri prezidenţiale, Alesi Beleaţki, vicepreședintele Federaţiei Internaţionale pentru Drepturile Omului, președinte al Centrului pentru Drepturile Omului„Vesna”, Zmiţer Dașkevici, liderul „Frontului Tineretului”, alţi activiști politici și civici, recunoscuţi de către organizaţiile pentru drepturile omului din Bielarusia și internaţionale ca deţinuţi politici.

Ne exprimăm, de asemenea, profunda îngrijorare în legătură cu faptul că legislaţia Bielorusiei a suferit o serie de modificări, fără nici o discuţie publică prealabilă, îndreptate spre limitarea drepturilor și libertăţilor cetăţenești și declanșarea unor și mai dure represiuni din partea organelor de forţă.

Faptele menţionate trezesc neliniștea comunităţilor internaţionale în legătură cu situaţia privind respectarea standardelor democratice și a drepturilor omului în Bielorusia.

Exprimându-ne solidaritatea cu poziţia comunităţii internaţionale, facem apel către autorităţile Republicii Belarus să respecte drepturile fundamentale ale omului, să pună în libertate și să reabiliteze liderii opoziţiei și militanţii civici.

Partidul Popular Creștin Democrat din Moldova Uniunea Creștin-Democrată din Armenia Uniunea Creștin-Democrată din Letonia Uniunea Creștin-Democrată din Ucraina Mișcarea Creștin-Democrată din Georgia Mișcarea Obștească Creștină „Благодатная Россия” Partidul Democraţia Creștină din Bielorusia Chişinău, 22 octombrie 2011

Monopolurile din politică şi business, cea mai mare problemă cu care se confruntă Georgia sub guvernarea Saakaşvili Una dintre marile diferenţe care există între Mișcarea creștin-democrată, pe care o reprezint, și alte partide de opoziţie din Georgia este că noi recunoaștem schimbările pozitive care au avut loc în acești ani.

Noi nu spunem că totul a fost rău.

Dar noi întotdeauna atragem atenţia asupra marilor probleme care există astăzi în ţara noastră.

activitatea financiară a Centrului. Drept rezultat, coordonatorul Centrului, Oleg Beleanski, a fost arestat, este încarcerat deja de trei luni și riscă să-i fie confiscată toată averea.

Aș vrea să mai remarc că există tendinţe similare de instaurare a dictaturii și în alte ţări din fostul spaţiu sovietic. Acest lucru se întâmplă și în Rusia, și în Ucraina, și în alte ţări din regiune. Noi observăm foarte ușor etapele și metodele care se aplică, pentru ca în final să se ajungă la dictatură, pentru că am trecut deja toate aceste etape. Și sunt convins că liderii politici care au tendinţe dictatoriale se inspiră de la autorităţile din Bielorusia.

De aceea, sper din toată inima că oamenii din aceste ţări vor conștientiza la timp riscurile care există și vor avea puterea și curajul să se opună acestor tendinţe prin toate mijloacele posibile, cât încă mai există astfel de posibilităţi.

Declaraţia Asociaţiei Creştin-Democraţilor din Europa de Est cu privire la situaţia din Bielorusia

Crimele care se produc astăzi sunt de două feluri: cele care sunt încuviinţate, tolerate de guvernanţi și cele care nu sunt tolerate de aceștia. Dacă una dintre infracţiuni este aprobată de către guvernanţi, atunci nimeni despre ea nu o să vorbească, nimeni nu va afla că aceasta a avut loc. Dacă însă guvernarea nu este de acord cu infracţiunea sau crima care s-a produs, atunci aceasta luptă, în mod foarte eficient, cu făptașii ei.

La nivelul mic și mijlociu, nivelul corupţiei este foarte mic. Spre exemplu, 10 ani în urmă era imposibil să-ţi imaginezi că un poliţist rutier va refuza să ia mită. Acum asta este o realitate. Aceasta este o realizare importantă pe care Georgia a reușit să o atingă. Nu trebuie să dai mită doctorului sau ca să-ţi ridici pașaportul, nicăieri nu dai mită.

De dezvoltarea infrastructurii, construcţia drumurilor, reforma fiscalităţii, toate acestea pot fi calificate drept un succes. 10 ani în urmă noi aveam 22 de taxe, acum acestea sunt doar 6. Serviciul fiscal funcţionează fără probleme și acumulează impozitele în proporţie de peste 90 la sută. Și acești bani merg în bugetul de stat.

Este recunoscut faptul că Georgia este una dintre ţările în care este foarte ușor să-ţi deschizi o afacere. Dar este adevărat că este și una dintre ţările în care este foarte greu să-ţi menţii businessul. Poţi să demarezi o afacere într-o oră, intri într-un oficiu specializat și obţii toate actele necesare pentru a iniţia o afacere. Dar dacă businessul tău intră în contradicţie cu interesele guvernanţilor, atunci în mai puţin de o oră îţi vei pierde acest business.

Așa cum am spus, sunt un șir de realizări importante și trebuie să fii orb ca să nu le vezi. Dar sunt și probleme mari cu care se confruntă Georgia.

Cea mai mare problemă a ţării noastre este șomajul. Departamentul de statistică anunţă un șomaj de 15 la sută, dar, în realitate, nu este așa. Mult mai real ar fi să spunem că în orașele mari, șomajul cunoaște o cotă de 30-50 la sută. Vă imaginaţi care este proporţia acestei probleme.

A doua mare problemă este legată de prima, și anume sărăcia. O treime din populaţia Georgiei trăiește sub pragul sărăciei. Aceasta este o problemă gravă, deși oficialităţile raportează

în fiecare an o creștere economică de vreo 5 la sută.

Pe cap de locuitor, în Georgia, Produsul Intern Brut este unul dintre cele mai joase în regiune, și Armenia, și Azerbaidjan, și Rusia, și Turcia sunt înaintea noastră. PIB-ul la noi este aproximativ de 2 000 de dolari pe an.

O altă mare problemă este dezvoltarea democratică. Monopolismul este o mare problemă în Georgia, atât în politică, cât și în business.

Noi suntem cea mai importantă formaţiune politică de opoziţie care ne bucurăm de susţinerea a aproximativ 15 la sută din populaţie. Partidul de guvernământ al lui Saakașvili are mai bine de 40 la sută. A treia ca mărime formaţiune politică are mai puţin de 5 la sută. În rest, mai avem cam vreo 50 de partide care se bucură de sprijinul a mai puţin de un procent fiecare din partea populaţiei. Partidul de guvernământ, practic, nu are alternativă, nu are o opoziţie puternică, aceasta fiind cea mai mare problemă a democraţiei georgiene.

Același lucru se întâmplă și în business. Toate afacerile mari sunt monopolizate de Guvern. Afacerile mari sunt private, dar proprietarii acestor afaceri se află în strânsă legătură cu oamenii puterii.

Businessul mic și mijlociu nu este susţinut și nu se dezvoltă în Georgia.

Alina JALBĂ, pentru FLUX

Rusia se află în pragul unei explozii sociale de proporţii Deși în Rusia se înregistrează o anumită creștere economică, aceasta se bazează aproape exclusiv pe exploatarea resurselor energetice. Corupţia din această ţară a atins cote maxime, iar grupările politice și financiare care se află la putere în Rusia au început deja să fure în mod deschis, iar situaţia respectivă determină apariţia unor mișcări din ce în ce mai influente care, în orice moment, pot provoca o explozie socială de proporţii.

Afirmaţiile de mai sus aparţin președintelui Asociaţiei „Blagodatnaia Rossia” (rus – „Благодатная Россия”), Valeri Morozov, care a participat la lucrările Conferinţei anuale a Asociaţiei Creștin Democraţilor din Europa de Est (ACDEE), desfășurată la Chișinău, între 22 și 23 octombrie curent.

Morozov a accentuat că principala cauză care determină nemulţumirea tot mai accentuată a cetăţenilor din Rusia o reprezintă internetul, care devine o forţă mediatică din ce în ce mai influentă. „Rusia se dezvoltă din punct de vedere economic. Creșterea înregistrată, chiar și pe timp de criză, este de aproximativ 6-7 la sută anual. Însă Rusia este în situaţia când principala sursă de venit rămân resursele energetice. Criza din Rusia nu este, în mare parte, nici de ordin economic și nici politic, ci, mai degrabă, de percepţie a populaţiei, care vede această ţară ca fiind în pragul unei explozii sociale de proporţii. Care este cauza acestei situaţii?

Cauza principală este regimul care a preluat puterea și care este constituit dintr-un grup de hoţi, care, în ultimul timp, au început să fure în mod deschis, fiind siguri că nimic nu li se poate întâmpla. Astăzi, oamenii din Rusia nu mai cred în informaţiile prezentate de mass-media, întrucât toate televiziunile și ziarele sunt la cheremul mai-marilor zilei, însă a apărut o nouă forţă mediatică care devine extrem de influentă – internetul”, a declarat Morozov.

El a accentuat că principala criză cu care se confruntă rușii nu este nici de ordin economic și nici politic, ci o profundă criză morală, iar acest lucru va duce, inevitabil, la o revoltă socială de proporţii. „Vreau să accentuez că societatea din Rusia se confruntă cu o gravă criză morală. Astăzi, „morala” promovată la nivel oficial este cea de a fi hoţ, iar acest lucru a dus la o criză sălbatecă în acest sens. Oamenii, de fapt, nu luptă pentru ceva anume, nu au o anumită poziţie, cum se întâmplă cu societăţile din orice altă ţară.

La noi, singura preocupare a oamenilor este cum să scape de hoţi, iar hoţii nu vor să plece. Anume acest lucru va duce, în opinia mea, la explozia socială de care am vorbit mai devreme. Dacă până și în Ucraina

există temerea unei revolte a rușilor, în Rusia acest subiect este deja unul deschis. Acum, cei de la putere se gândesc cum să evite această revoltă. Cert este că această revoltă se va produce, iar asta se poate întâmpla în orice moment”, a subliniat președintele Asociaţiei „Blagodatnaia Rossia”.

Valeri Morozov s-a referit și la principalul partid din Federaţia Rusă,„Edinnaia Rossia”, condus de premierul Vladimir Putin, care, în mod paradoxal, câștigă detașat alegerile, de fiecare dată, în ciuda faptului că majoritatea oamenilor se arată nemulţumiţi de prestaţia acestuia și declară că nu vor vota acest partid. „O situaţie paradoxală este că oamenii discută între ei, și, la un moment dat, fiecare dintre ei constată că nu cunoaște pe nimeni dintre cei cu care a vorbit vreodată, care să fi spus că va vota pentru partidul „Edinnaia Rossia” (partidul premierului Vladimir Putin – n.n.). Cu toate acestea, fiecare dintre ei este sigur că acest partid va câștiga alegerile”, a declarat oaspetele din Rusia. În opinia sa, situaţia respectivă face ca sistemul din Rusia să se autodistrugă din interior. „În toată această atmosferă, când oamenii nu înţeleg că principala criză este cea morală, a apărut o nișă. S-a constatat că la noi, în Rusia, nu există nici un partid, o mișcare care să aibă la bază și să promoveze principiile morale. În acest context general a apărut, de jos în sus, o tendinţă de revenire la principiile general-umane și creștine pe care le promovează inclusiv mișcarea noastră, „Благодатная Россия”. Obiectivul nostru este să restabilim în Rusia, în viaţa socială de acolo, aceste valori morale”, a conchis Valeri Morozov.

Alina JALBĂ, pentru FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

28 OCTOMBRIE 2011

Eveniment

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

IURIE ROŞCA:

Dacă vom avea alegeri parlamentare anticipate, creştin-democraţii au şanse să obţină rezultate bune - Domnule Iurie Roșca, aţi fost ales și veţi exercita timp de un an funcţia de președinte al Asociaţiei CreștinDemocraţilor din Europa de Est. Ce vă propuneţi să faceţi în această calitate?

- Asociaţia Creștin-Democraţilor din Europa de Răsărit este o iniţiativă care durează de trei ani de zile. Noi am fondat această organizaţie pornind de la ideea că în ţările postcomuniste există destule partide politice care se preocupă de reforme într-un fel sau altul, care optează pentru modelul occidental și pentru statul de drept și sunt mai puţine organizaţii care se ocupă de reorganizarea societăţii de pe principiile democraţiei creștine, care înseamnă etică în relaţiile juridice, politice, sociale, economice. În felul acesta, noi căutăm să mărim numărul acestor organizaţii, dar și să devenim mai vizibili în ţările noastre, să exercităm influenţă asupra actului decizional la nivel naţional și la nivel local, inclusiv cooperând cu partenerii noștri din cadrul Partidului Popular European, care nu numai că cunosc această iniţiativă, dar și o salută și cu care suntem într-o interacţiune permanentă.

După aceea există nevoia solidarizării periodice cu colegii care se află în situaţii mai dificile.

De pildă, colegii din Bielorusia se află într-o situaţie critică.

Mai mulţi colegi de-ai noștri, membri ai asociaţiei noastre, se află acum în pușcării, fiind reprimaţi de către regimul lui Lukașenko.

Avem semnale din ce în ce mai îngrijorătoare din Ucraina.

Procesele politice care se întâmplă în ţara vecină dau de gândit și există riscuri de alunecări antidemocratice care trebuie să trezească reacţii hotărâte. Când vin din regiune spre instituţiile internaţionale, aceste mesaje de îngrijorare sunt recepţionate cu mai multă ușurinţă și pot să creeze curente de opinie favorabile pentru dezvoltarea democraţiei și statului de drept.

Bineînţeles, ne gândim și la cooperări electorale. În foarte

multe ţări reprezentate de către partidele prezente la această conferinţă, anul viitor vor avea loc alegeri parlamentare. Prin urmare, așa cum noi, creștin-democraţii din Moldova, am beneficiat de suportul ucrainenilor, de pildă, care ne-au susţinut cu prezenţa masivă a reprezentanţilor Uniunii democrat-creștine din Ucraina, și noi ne gândim la expedierea de observatori, la expedierea consultanţilor, la participarea la acţiuni comune care să avantajeze partidele politice respective și care să fie mai prezente în instituţiile puterii de stat la nivel local, la nivel naţional, ca să exercite cât mai multă influenţă benefică asupra proceselor din ţările respective.

Moldova nu are nici un interes de a fi parte la Zona de Liber Schimb a CSI - În cadrul conferinţei de astăzi, membrii Asociaţiei șiau exprimat susţinerea pentru Parteneriatul Estic. Cum comentaţi, în acest caz, aderarea Republicii Moldova la Zona de Liber Schimb a CSI? - Parteneriatul Estic nu-și propune să dea o finalitate de aderare sau de asociere la Uniunea Europeană, dar suntem cu toţii conștienţi că acesta este un instrument foarte bun care permite aprofundarea reformelor și apropierea ţărilor din spaţiul postcomunist de standardele Uniunii Europene: tot ce înseamnă instituţii politice, funcţionarea economiei, combaterea corupţiei, autonomie locală, autonomie regională, respectarea drepturilor omului.

Sunt multe lucruri și practici de preluat în cadrul acestor proiecte. Și, chiar dacă noi nu reprezentăm în acest moment autorităţile din ţările respective, prin comunicarea pe care o avem cu instituţiile europene, dar și cu autorităţile din ţările noastre, vom căuta să punem în valoare cu mai mult succes

aceste iniţiative care vin dinspre Bruxelles spre ţările membre ale Parteneriatului Estic.

Cât privește zonele de liber schimb, uniunile vamale, aici discuţiile sunt multe și diferite și suntem bucuroși că suntem diferiţi chiar și în cadrul acestei Asociaţii. Aici interesele ţărilor noastre sunt diferite, datorită faptului că, spre exemplu, Rusia este o ţară mare, cu o economie puternică, ca și Ucraina, în mare parte, dar alta este situaţia Republicii Moldova sau a Armeniei, sau a Georgiei, care sunt ţări mici și cu economii mici. Aceste zone de comerţ liber, uniuni vamale nu aduc, în mod neapărat, beneficii statelor mici. Pot să aducă beneficii unei companii mai mari, pot să aducă beneficii unui număr restrâns de cetăţeni. Noi trebuie să ne gândim la faptul că accederea într-o uniune vamală cu Federaţia Rusă, dar și aderarea la Zona de Liber Schimb a CSI, ar putea să reprezinte o problemă mare pentru Republica Moldova. Trebuie să ne gândim nu doar la problema preţurilor la resursele energetice pentru că, dacă economia naţională a Republicii Moldova ar înregistra performanţe remarcabile, ne-am achita costurile la consumul de gaze naturale și asta nu ne-ar stresa așa de mult ca în prezent.

Dar atunci când bugetul este la pământ, atunci când creșterea economică lasă de dorit, bineînţeles că toată lumea este concentrată doar asupra acestei chestiuni: vine iarna, cum vom încălzi casele?, cum vom încălzi grădiniţele? și așa mai departe.

Deci, nu obţinerea unui preţ mai mic la gazele naturale este soluţia optimă, lucrurile sunt mult mai complexe. Nu întâmplător, Ucraina încă face pauze mari, de multă vreme în această chestiune. Kazahstanul nu are de optat, acest stat este un fel de anexă geopolitică a Federaţiei Ruse, iar Bielorusia nici ea nu are de ales, pentru că, având un regim autoritar și fiind sub monitoringul destul de intens al ţărilor occidentale, trebuie să se încadreze în jocul regional al Federaţiei Ruse.

că și opţiuni proeuropene, cum facem ca însănătoșirea economiei naţionale să nu fie legată doar de deciziile din exterior, de ceea ce s-a decis la Bruxelles sau la Moscova. Ne adaptăm condiţiilor în care suntem și trebuie să căutăm soluţii practice și pozitive pentru depășirea problemelor de acest gen.

Partidele parlamentare preferă să se concentreze mai mult la reacţiile alegătorilor, decât la efectele guvernării

Dacă, printr-o minune, am deveni astăzi membri ai UE, asta nu înseamnă automat succese economice pentru Moldova Cât privește relaţia noastră cu Uniunea Europeană. Noi vorbim mai mult de posibilitatea de a obţine dreptul la libera circulaţie, de a simplifica regimul de vize și e foarte important, bineînţeles, pentru noi. Dar să nu uităm că noi avem un avantaj economic și comercial enorm pe care îl valorificăm doar parţial.

Noi suntem în regim de comerţ asimetric cu statele membre ale

Uniunii Europene. Prin urmare, mărfurile din Moldova pot să circule în Europa în condiţii vamală și fiscale preferenţiale în raport cu mărfurile din Europa. Și totuși, dinamica schimburilor comerciale arată că la ora actuală, nici autorităţile, nici companiile private din Republica Moldova încă nu au reușit să se adapteze la aceste avantaje enorme, importurile dinspre Europa spre Republica Moldova prevalând foarte mult. Sigur că e vorba și de capacităţile financiare, tehnologice, calitatea pe care o au produsele și serviciile europene. Dar așa sau altfel, noi trebuie să uzăm de această oportunitate și cu cât mai mult va dura acest regim juridic și comercial între Moldova și Uniu-

Iurie REŞETNICOV, reprezentantul Uniunii Creştin-Democrate din Ucraina:

În Ucraina, cu adevărat au loc represiuni politice Sunt sigur că, pornind de la relatările din mass-media și din declaraţiile făcute de instituţiile europene, mulţi dintre dumneavoastră au luat cunoștinţă de procesele politice controversate din Ucraina. Mă refer, în primul rând, la noua practică instituită în Ucraina a represiunilor politice.

Acesta este un moment negativ pentru noi, ucrainenii, pentru că în decembrie curent urma să fie semnat acordul de asociere la Uniunea Europeană și acordul individual de comerţ liber cu comunitatea europeană. Astăzi toate înţelegerile privind semnarea respectivelor acorduri încă nu au fost anulate, dar se află sub semnul întrebării. Însă, chiar dacă va fi semnat acordul de asociere, el urmează să fie ratificat de toate ţările membre UE și aici vor apărea probleme.

Aceste represiuni cu adevărat au loc, iar condamnarea la 7 ani de detenţie a fostului premier ucrainean Iulia Timoșenko, care este și cel mai important lider al opoziţie confirmă acest lucru. Mai mult, exact a doua zi după această condamnare, în pofida criticilor aspre venite din partea structurilor europene, serviciul de securitate al Ucrainei a deschis un nou dosar penal pe numele Iuliei Timoșenko, confirmând, în felul acesta, că nu este vorba despre o întâmplare, ci acesta, din păcate, este cursul politic pe care l-au adoptat actualele autorităţi ale Ucrainei, în persoana președintelui Ianukovici și a Partidului Regiunilor.

Este de la sine înţeles că ignorarea opiniei internaţionale duce la o anumită izolare a Ucrainei. Amânarea vizitei președintelui nostru la Bruxelles, care urma să aibă loc la finele lunii octombrie, nu este întâmplătoare, ci, mai degrabă, o consecinţă a ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina. Totodată, faptul că în loc să meargă la Bruxelles, președintele nostru va merge în Brazilia și Cuba, de asemenea, vorbește despre multe, inclusiv indică asupra faptului că autorităţile de la Kiev sunt în căutare de noi aliaţi.

Ucraina, dinspre Uniunea Europeană spre Federaţia Rusă Nesemnarea acestor documente va constitui pentru Ucraina un moment negativ dintr-un șir de considerente, inclusiv din perspectiva geopolitică. Dacă vom avea probleme la semnarea acordului de asociere la UE, atunci asta o să ne împingă în sfera de influenţă a Federaţiei Ruse. Iar declaraţiile programatice ale lui Vladimir Vladimirovici Putin nu lasă loc de îndoială că stilul său de guvernare va fi unul neoimperial. Aici vor apărea anumite probleme în relaţiile dintre Rusia și Ucraina. Și sub aspect economic, îndepărtarea de Uniunea Europeană și apropierea de Rusia va fi un pas înapoi pentru Ucraina. În ultimii ani, economia Ucrainei s-a menţinut datorită ajutorului, tranșelor venite din partea instituţiilor financiare internaţionale, în primul rând, Fondul Monetar Internaţional. Următoarea tranșă din partea FMI ar trebui să fie alocată în această toamnă. Însă în legătură cu reacţiile negative ale comunităţii internaţionale privind procesele care au loc

acum în Ucraina, s-ar putea ca banii să nu mai ajungă în ţara noastră. Asta va pune în pericol stabilitatea economică a ţării.

Partidul puterii de la Kiev recurge la abuzuri, încălcarea legislaţiei electorale, a procedurilor democratice, pentru a se menţine la putere La anul, în Ucraina vor avea loc alegeri parlamentare. În Parlamentul de la Kiev deja a fost introdus un proiect de lege care modifică modul de desfășurare a alegerilor parlamentare.

Până acum aveam s-a mers pe sistemul proporţional și deputaţii erau aleși în baza listelor de partid. Acum se va încerca să se revină la sistemul mixt, în care deputaţii sunt aleși în proporţie de 50 la sută pe liste de partid, iar celelalte 50 - în baza circumscripţiilor uninominale. Dacă ţinem cont de faptul că alegerile locale din anul trecut, când au fost aplicate tot felul de tehnologii electorale, au fost netransparente, se pare că tot așa urmează să fie desfășurate și alegerile parlamentare. Acest proiect de lege a fost criticat și de Comisia de la Veneţia, dar, cu toate acestea, el va fi, probabil, adoptat, pentru că de el are nevoie partidul puterii. În ultima perioadă, ratingul Partidului Regiunilor, dar și al președintelui Ianukovici, a căzut în mod catastrofal. Spre exemplu, ratingul lui Ianukovici este mult mai mic decât al liderilor opoziţiei Timoșenko și Iaţiniuk, ceea ce pune partidul puterii să recurgă la abuzuri, încălcarea legislaţiei electorale, a procedurilor democratice, pentru a se menţine la putere.

Rada Supremă de la Kiev sub asaltul nemulţumirilor sociale Pe de altă parte, în Ucraina să înregistrează creșterea nemulţumirii sociale. Începând cu anul trecut, această nemulţumire a început să se manifeste în mod stihiinic, neorganizat, asta pentru că partidul puterii a făcut totul pentru

distrugerea concurenţilor săi politici și anihilarea opoziţiei ca instituţie. Prima manifestaţie de acest gen a avut loc anul trecut, când antreprenorii au ieșit la proteste împotriva Codului Fiscal, această manifestare fiind numită „maidanul fiscal”. În spatele acestor antreprenori nu stătea nici o forţă politică. Antreprenorii și-au atins o parte dintre scopurile lor, deși puterea i-a minţit, promiţându-le să amendeze Codul Fiscal, dar după ce protestele s-au potolit, puterea a revenit la redacţia veche a legii fiscale. În luna septembrie a anului curent, a fost înaintat un proiect de lege care anula toate facilităţile, înlesnirile de care se bucurau mai bine de 10 categorii de cetăţeni, între care cei care au participat la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobâl și veteranii războiului din Afganistan. Atunci, reprezentanţii celor două categorii, fiind mult mai solidari și mai organizaţi, au ieșit la demonstraţii și, practic, au luat cu asalt Parlamentul. Și acești protestatari nu au avut în spate nici un partid politic.

Este de remarcat faptul că ultima dată, Rada Supremă a fost luată cu asalt 7 ani în urmă, în noiembrie 2004, în primele zile ale revoluţiei oranj. Atunci Sovietul Suprem a fost cucerit pe motive politice.

Iată că peste 7 ani, deja din motive socialeconomice, oamenii sunt gata să asalteze iarăși Sovietul Suprem și vedem că sunt și capabili să facă asta.

Alina JALBĂ, pentru FLUX

nea Europeană, cu atât va fi mai profitabil pentru ţara noastră.

Dacă am deveni astăzi printr-o minune membrii ai Uniunii Europene, asta nu înseamnă automat succese economice ale Republicii Moldova. Și vedem deja ce se întâmplă în regiune și în România, și în Bulgaria, și în Polinia, și în alte părţi: companiile performante europene au avut de câștigat enorm, dar nu neapărat economiile ţărilor respective. Nu au crescut neapărat numărul locurilor de muncă și așa mai departe. Deci, lucrurile sunt mult mai complexe, cooperarea cu Uniunea Europeană a regiunii noastre este necesară, dar trebuie să ne orientăm la modul cel mai concret, având viziune strategi-

- S-ar putea ca în curând în Republica Moldova să aibă loc alegeri parlamentare anticipate. În acest context, vreau să vă întreb, cum aveţi de gând să promovaţi valorile creștin-democrate în societatea noastră?

- În primul rând, prin comunicare directă cu alegătorii.

Moldova se află într-o criză prelungită și eu sper că doi ani de neînţelegeri și instabilitate vor permite cetăţenilor să înţeleagă că, până la urmă, politica nu înseamnă doar campanii electorale și confruntări, ci și capacitate de dialog și de cooperare. Cred că aici este o problemă foarte marte în situaţia politică actuală, când partidele preferă să se concentreze mai mult la reacţiile alegătorilor, decât la efectele guvernării. Adică, alegătorii simpatizează mai mult liderii care se ceartă cu oponenţii lor politici și atunci aceasta devine principala frână în deblocarea impasului politic în care ne aflăm. Politicianul moldovean se întreabă: cum să mă înţeleg cu cineva, să fac niște concesii, când asta se poate răsfrânge negativ asupra rezultatului meu electoral? În același timp, având patru partide parlamentare deja a treia legislatură succesiv, chiar dacă sunt legislaturi foarte scurte, cetăţenii ar trebui să se

gândească la faptul că, dacă partidele respective vor rata șansa să găsească un compromis rezonabil, atunci ele merită, în egală măsură, să fie considerate de alegători ca partide incapabile să exercite puterea la modul ineficient. Existe suficiente formaţiuni politice în ţara noastră care ar putea să se descurce cu mult mai bine, inclusiv să găsească media de aur pentru exercitarea puterii.

- Credeţi că în asemenea situaţii partidele mici ar avea mai mari șanse să acceadă în Parlament?

- Bineînţeles, există atâtea precedente, chiar și în scurta istorie democratică a Republicii Moldova. Erau partide foarte mari în Parlament, cu majorităţi parlamentare, partide care au fost create de foști președinţi sau de foști președinţi de colhozuri și care totuși au dispărut succesiv și nu mai sunt reprezentate sub nici o formă, ori au dispărut definitiv, ori nu mai sunt în organele puterii de stat.

Prin urmare, ceea ce s-a întâmplat în ultimii doi ani și ceva nu trebuie privit static. Lucrurile se află într-o dinamică extraordinară. Din păcate, ne aflăm în preajma unei ierni foarte dificile, care poate să lovească puternic asupra ratingului partidelor care se află în Parlament. Eu nu sunt de partea celor care consideră că cu cât e mai rău, cu atât e mai bine. Hai să iernăm cât mai greu și asta ar lovi asupra Guvernului, asupra partidelor parlamentare.

Nu, dimpotrivă, mi-aș dori ca autorităţile, indiferent cine sunt, să facă faţă cât mai bine situaţiilor de limită în care ne aflăm de ordin energetic, economic, social, educaţional. Așa sau altfel, dacă anul viitor vor avea loc alegeri parlamentare, rezultatele sunt imprevizibile pentru toată lumea, asta înseamnă implicit că și partidele extraparlamentare au șanse serioase de a obţine scoruri mult mai bune, inclusiv creștin-democraţii din Republica Moldova.

Pentru conformitate: Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Chişinăul promovează o politică duplicitară: un pic în UE, un pic în CSI Este o eroare să se creadă că Republica Moldova se poate integra și în Uniunea Europeană, și în Comunitatea Statelor Independente, a declarat pentru FLUX Armand Agrumz, secretarul general al Uniunii Creștin-Democrate din Letonia, care a participat la lucrările Conferinţei anuale a Asociaţiei Creștin-Democraţilor din Europa de Est, ce s-a desfășurat la Chișinău. Solicitat de noi să se pronunţe asupra deciziei Republicii Moldova de a aderat la Zona de Comerţ Liber a CSI și asupra eventualelor influenţe ale acestui pas asupra procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, domnul Armand Agrumz a făcut următoarea declaraţie: „Eu cred că nu te poţi crăci concomitent în două bărci. Prin tot Chișinăul vezi placate cu integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, dar, pe de altă parte, Moldova aderă la Zona de Comerţ Liber a CSI. Eu cred că în acest fel, Republica Moldova nu are cum să reușească.

Desigur, fiecare ţară este în drept să aleagă în ce parte să meargă, care este calea sa. În nici un caz nu vreau să mă amestec în deciziile politice ale Republicii Moldova, dar consider că pasul făcut de Republica Moldova nu este foarte corect. Mai ales că Republica Moldova nu se află în situaţia complicată a altor state care sunt nevoite să joace la două capete, cum ar fi, de exemplu, Armenia, care este izolată, departe de Uniunea Europeană, și are ca vecină, pe de o parte, Turcia, pe de alta – Azerbaidjan, armenii sunt nevoiţi să facă o altfel de politică. Dar voi sunteţi aici, la hotar cu Uniunea Europeană.

România este de mult în Uniunea Europeană, deși, să vă spun sincer, nu văd prin ce se deosebește Republica Moldova de România. Ultima dată am venit la Chișinău în 1987, când eram

încă foarte tânăr. Eu nu aș spune că Republica Moldova se dezvoltă mai încet decât România.

Eu merg destul de des în România și, în opinia mea, România este un stat mai înapoiat decât Moldova. Totul depinde de politica pe care o promovaţi. Eu cred că dacă Republica Moldova ar fi luat la timp cursul de integrare în Uniunea Europeană, astăzi și dumneavoastră aţi fi membri UE. Dar când politica promovată de Chișinău este de genul un pic în UE, un pic în CSI, atunci ţara nu ajunge nicăieri. Nu poţi să promovezi o astfel de politică. Trebuie să iei o decizie fermă și să o urmezi.

Situaţia din Ucraina e cam tot așa ca și în Republica Moldova. Polonia a făcut un mare lobby ca Ucraina să ajungă în UE. Dar dacă ucrainenii au sucit macazul, n-ai ce face. N-aș spune că procesul de integrare europeană a Ucrainei s-a oprit. Nu, el va continua, pur și simplu este tergiversat”, a declarat Armand Agrumz, secretarul general al Uniunii CreștinD e m o c rate din Letonia pentru FLUX. Alina JALBĂ, FLUX

6

28 OCTOMBRIE 2011

Tranziţia la SIRF: moft sau necesitate?

După lungi dezbateri și ezitări, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o nouă Lege a contabilităţii – legea nr.

113-XVI, publicată în Monitorul Oficial nr.

90-93/399 din 29.06.2007, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008. Odată cu intrarea în vigoare a legii, au apărut o serie de modificări care au drept obiectiv racordarea sistemului contabil naţional la standardele internaţionale. În acest sens, un loc aparte în cadrul noii legi îi revine subiectului ce ţine de aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară – SIRF. În conformitate cu noua lege, entităţile de interes public vor fi obligate să treacă la aplicarea SIRF. Recent, într-un comunicat comun al așa-numitului grup Big 4, format din 4 companii internaţionale de audit, comunitatea financiară internaţională este îndemnată să utilizeze un standard comun de raportare financiară – SIRF. Sistemul de contabilitate este un element foarte important al infrastructurii economiei de piaţă și leagă împreună atât organizaţiile particulare, cât și cele de stat.

El prezintă informaţia necesară pentru adoptarea hotărârilor economice atât la nivel micro, cât și macro. Activitatea economică externă a ţărilor, crearea întreprinderilor mixte și a companiilor transnaţionale, atragerea investiţiilor străine în economie scot în prim-plan cerinţele faţă de perfecţionarea sistemului de informaţie economică a întreprinderilor și formarea sistemului de evidenţă construit pe principiile prevăzute de standardele internaţionale.

Internaţionalizarea businessului presupune informarea participanţilor la toate etapele – de la studierea sferei de aplicare a surselor financiare până la obţinerea rezultatelor dorite. Activitatea economică a companiilor transnaţionale cuprinde interesele investitorilor din multe ţări, din care cauză darea lor de seamă este orientată spre cerinţele standardelor internaţionale privitor la întocmirea și prezentarea dărilor de seamă financiare.

Adoptarea de către utilizatori a hotărârilor juste și oportune e posibilă numai în baza informaţiei obiective și succesive, prin aceasta explicându-se necesitatea utilizării SIRF. Așadar, informaţia financiară autentică, transparentă și comparabilă, este foarte importantă pentru funcţionarea eficientă a pieţei de capital.

Totodată, un efort important în popularizarea SIRF o realizează și publicaţiile de profil. Implementarea SIRF va contribui la creșterea atractivităţii investiţionale a companiilor din Republica Moldova, va spori gradul de transparenţă al mediului de afaceri autohton și va spori gradul de credibilitate al rapoartelor financiare atât în Moldova, în faţa acţionarilor, autorităţilor statale, cât și în exterior, în rândul investitorilor și organismelor financiare internaţionale.

Printre principalele probleme cu care se confruntă companiile în ceea ce privește aplicarea SIRF sunt: • insuficienţa în numărului de experţi contabili care cunosc ce sunt SIRF și cum acestea sunt aplicate în practică; • costurile înalte pe care le presupune trecerea la SIRF; • lipsa transparenţei în cadrul unei bune părţi a companiilor; • mentalitatea învechită a managementului; • existenţa companiilor de tip offshore; • lipsa datelor privind istoricul financiar al companiilor în subiecte sensibile ce ţin de provenienţa mijloacelor bănești și circuitul financiar al acestora; • lipsa informaţiilor ce ţin de adevăraţii beneficiari ai activităţilor economice desfășurate de o parte din companii; • calificarea insuficientă a personalului; • limitările impuse de existenţa unor sisteme IT învechite.

Kiril Altukhov, expert al companiei KPMG, filiala din Federaţia Rusă, susţine că din cauza lipsei transparenţei, companiile de audit nu pot efectua evaluări corecte.

Potrivit expertului, o mare problemă pentru auditori vine din faptul că companiile nu divulgă care au fost costurile reale ale achiziţionării unor active în perioada privatizării de la începutul anilor 90, ceea ce creează companiilor de audit probleme în procesul de investigare al acestor companii. O altă problemă importantă se referă la numeroasele diferenţe ce apar între standardele contabile naţionale și SIRF. Expertul rus consideră că o bună parte din problemele cu care se confruntă contabilii în procesul de trecere la SIRF ar putea fi depășite prin instruirea și pregătirea calificată de către profesioniști. „Trecerea la SIRF presupune investiţii și eforturi importante însă, în Rusia, dar și în alte ţări, un contabil, care este expert în domeniul SIRF, câștigă de 5-6 ori mai bine decât un contabil care nu știe ce sunt acestea și cum se aplică”, conchide Kiril Altukhov. În Republica Moldova, SIRF vor fi aplicate de următoarele entităţi: 1. Entitatea de interes public care ţin contabilitatea și întocmește rapoartele financiare conform SIRF. 2. Entităţile care aplică sistemul contabil complet în partidă dublă, care ţin contabilitatea și întocmesc rapoartele financiare în baza SIRF sau SNC, conform politicii de contabilitate.

Cea mai mare problemă a tranziţiei Moldovei la SIRF este legată de lipsa cadrelor care ar cunoaște cum trebuie aplicate SIRF. Există anumite cunoștinţe la nivel teoretic, însă nu există experienţă în utilizarea practică. Succesul aplicării SIRF în Moldova depinde de efortul conjugat al profesioniștilor, autorităţilor, sectorului asociativ și al mediului academic în special în ceea ce ţine de procesul de instruire, al modificării unor mentalităţi și al abordărilor manageriale ale companiilor.

SIRF înseamnă un alt nivel al managementului.

Irina IAVORSCHI, ASEM, Facultatea „Contabilitate”, anul III, grupa CON 295

EDI|IA DE VINERI

Social

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Pericolele demografice iminente pentru fondul public de pensii Anul 2012 aduce vești îngrijorătoare pentru fondul public de pensii moldovenesc: numărul bărbaţilor care vor atinge limita vârstei de pensionare va fi cu circa 35% mai mare faţă de cel înregistrat anul trecut.

Aceasta este cea mai mare creștere de pe tot parcursul perioadei de tranziţie, ceea ce, în comun cu sporul natural negativ al populaţiei, accentuează presiunile crescânde asupra fondului public de pensii. Luând în calcul estimările demografice nefaste pentru anii următori, ne putem convinge încă o dată de necesitatea stringentă a unei reforme „din rădăcini” a actualului sistem public de asigurări sociale.

Ce anume ne îngrijorează?

Spre deosebite de majoritatea ţărilor din regiune, sistemul public de pensii moldovenesc este bazat exclusiv pe un sigur pilon, cel redistribuitiv (PAYG). În acest sistem, contribuţiile actualilor plătitori sunt automat redistribuite actualilor pensionari în baza principiului solidar. Acest model a fost fundamentat încă de Otto von Bismarck în secolul XIX și a fost proiectat pentru asigurarea unui minim necesar al pensiilor. Însă în Republica Moldova, din cauza sporului natural negativ, a ratei de îmbătrânire în creștere și a unui mediu inflaţionist pronunţat, acest sistem nu duce decât la sărăcirea continuă a pensionarilor, iar pe termen lung sau chiar mediu, este sortit colapsului.

Creșterea puternică, cu circa 35% a numărului bărbaţilor care vor atinge vârsta de pensionare în următorul an, este deja cel deal doilea val generat de ieșirea la pensie a persoanelor născute în perioada exploziei demografice de după al doilea război mondial.

Trebuie să menţionăm că primul val a fost generat în 2007 în urma creșterii cu circa 18% a numărului femeilor care au atins limita vârstei de pensionare. În același an, deficitul bugetului de asigurări sociale de stat practic s-a triplat, ajungând până la 87,4 milioane de lei. Mai

mult decât atât, în condiţiile actuale impactul celui de-al doilea val ar putea fi și mai sesizabil dacă luăm în calcul (I) situaţia economică și demografică mai precară, precum și (II) faptul că deficitul fondului public de pensii nu mai este acoperit din fondul propriu de rezervă, ci direct din Bugetul de Stat. Totodată, pe lângă creșterea presiunilor la capitolul cheltuieli, o constrângere majoră este legată și de partea de venituri, din cauza sporului natural negativ care erodează potenţialul fondului public de pensii.

De ce actualul sistem public de pensii necesită reparaţie capitală urgentă?

Impasul în care se află sistemul public de pensii din Moldova și constrângerile cu care se confruntă evidenţiază o serie de motive temeinice pentru reformarea acestuia „din rădăcini”. Principalele sunt: * Sistemul actual nu poate asigura nici măcar minimul de existenţă al pensionarilor. Astfel, circa 90% din pensionari primesc o pensie inferioară minimului de existenţă. * În prezent, doi angajaţi întreţin un pensionar, în timp ce în majoritatea ţărilor la momentul iniţierii reformei sistemului de pensionare presiunile asupra fondului de pensii erau de două ori mai mici, raportul fiind de 4 la 1.

* Sporul natural este net inferior nivelului inflaţiei, fapt ce, pe de o parte, afectează potenţialul financiar al fondului public de pensii, iar pe de altă parte, erodează puterea de cumpărare a pensionarilor. * Sistemul actual poate servi drept pârghie de influenţă a electoratului din partea liderilor politici aflaţi la guvernare prin intermediul majorărilor ad-hoc a pensiilor înainte de alegeri. * Având în vedere faptul că actualii plătitori nu au nici un drept de proprietate asupra contribuţiilor făcute în fondul public de pensii, acesta nu motivează în nici un fel participarea contribuabililor și stimulează practica „salariilor în plic”. * Totodată, actualul sistem creează motivaţii negative pentru stat, pentru care creșterea speranţei de viaţă a populaţiei este mai curând un factor de îngrijorare. Astfel, dacă omitem principiile morale, din punct de vedere matematic pentru o mai bună funcţionare a sistemului redistribuitiv este necesar ca oamenii să lucreze mult până la pensionare și să trăiască puţin după.

În loc de concluzii sau care sunt soluţiile?

Experienţa internaţională sugerează o soluţie evidentă: în cazul în care un sistem bazat pe un singur pilon nu este eficient și nici sustenabil, acesta trebuie sprijinit de piloni adiţionali. Aceștia pot fi: pensiile cumulate obligatorii și pensii cumulate facultative. Evident sunt și o serie de măsuri intermediare, unele dintre care sunt discutate, iar altele chiar implementate de către actualul Guvern: unificarea sistemului de pensii, revizuirea formulei de indexare, majorarea vârstei de pensionare etc. Deși pot avea un anumit impact pozitiv, aceste măsuri nu elimină deficienţele structurale menţionate anterior și permit doar prelungirea vieţii fondului public de

pensii bazat pe un singur pilon.

Particularităţile principiale ale sistemului de pensii cumulate care îl face mai eficient și sustenabil pe termen lung sunt: * Resursele financiare vărsate în fondurile de pensii cumulate sunt reinvestite în instrumente financiare sigure (de regulă, acestea sunt titlurile de stat sau depozitele bancare).

Astfel, în timp ce pensiile din cadrul sistemului redistribuitiv depind de indexările anuale efectuate de Guvern, contribuţiile în cadrul sistemului de pensii cumulate sunt protejate de inflaţie prin intermediul pieţei financiare. Prin urmare, pe de o parte, acest sistem scutește Bugetul de Stat de presiunile create în urma indexărilor, iar pe de altă parte, acesta asigura condiţii financiare mai favorabile (de regulă, se impune o rată minimă de rentabilitate care protejează economisirile asiguraţilor de eventualele șocuri; * Spre deosebire de sistemul

redistribuitiv, fiecare plătitor deţine dreptul de proprietate asupra contribuţiilor sale în fondul de pensii, care, de altfel, sunt și cele mai importante active din viaţa majorităţii populaţiei. Totodată, la momentul atingerii vârstei de pensionare mărimea pensiei se calculează din contul contribuţiilor plătite în perioada activă plus rata dobânzii, iar asiguratul are libertatea de a alege modul în care această pensie va fi acumulată; * În virtutea titlului de drept de proprietate asupra acestor contribuţii, în cazul decesului persoanei asigurate, fondul de pensii este obligat să întoarcă integral valoarea acestor active unui membru de familie.

Evident, implementarea acestei reforme va crea un deficit temporar de lichidităţi, din contul contribuţiilor care nu vor fi redistribuite actualilor pensionari, ci vor fi acumulate în conturile personale ale

asiguraţilor. Respectiv, identificarea acestor resurse constituie principala constrângere pentru implementarea unei asemenea reforme.

Totuși, având în vedere creșterea constantă a presiunilor, atât asupra fondului public de pensii, cât și asupra Bugetului de Stat, din contul căruia sunt acoperite deficitele fondului, reforma sistemului public de pensii nu poate fi amânată. Există mai multe surse care ar putea permite acoperirea acestui deficit de lichidităţi: privatizări, eliminarea pensiilor privilegiate, atragerea surselor financiare externe. Oricare ar fi soluţia, autorităţile trebuie săși concentreze eforturile plenar în această direcţie, deoarece orice zi de reformă amânată azi, în mod inevitabil, implică costuri și mai mari pentru ziua de mâine.

Adrian LUPUŞOR Sursa: expert-grup.org

Moldova a devenit o ţară îmbătrânită înainte de a deveni o ţară dezvoltată În 2012, Republica Moldova va trebui să înfrunte o situaţie dramatică, cu efecte încă greu de apreciat acum: numărul bărbaţilor care ar urma să se pensioneze va crește cu peste o treime faţă de anul trecut. Un nou val al exploziei demografice de după cel de-al doilea război mondial va pune la grea încercare fondul public de pensii, dar și întreaga economie a ţării.

Cât de mare este primejdia, cum se va manifesta și ce se poate face pentru a-i diminua efectele? Discutăm la acest subiect cu dl Valeriu Sainsus, demograf, doctor în geografie, conferenţiar universitar la catedra „Geografie și Economia mediului” a Academiei de Studii Economice.

- Numărul bărbaţilor care ar urma să se pensioneze în 2012 va crește cu peste o treime faţă de anul trecut și asta în condiţiile în care din 2002 numărul moldovenilor care lucrează s-a micșorat cu aproape un sfert, iar la un pensionar revin 1,8 angajaţi. Cât de mult ar trebui să îngrijoreze această tendinţă demografică?

- Noi am preconizat că problema îmbătrânirii sau așa-numita tendinţă de îmbătrânire rămâne una din cea mai profundă pentru cadrul demografic al ţării. Vreau să menţionez din start că Republica Moldova a devenit o ţară îmbătrânită înainte de a deveni o ţară dezvoltată, spre deosebire de toată aria europeană. În afară de aceasta, ţin să menţionez că una din problemele de bază care s-a mani-

festat asupra cadrului demografic a fost, în primul rând, criza reproducerii, ceea ce înseamnă că mai puţini tineri vin și o bună parte din populaţie se situează la polul opus al îmbătrânirii sau la așa-numita vârstă de pensionare. În afară de aceasta este important să spunem că și speranţa de viaţă după pensionare nu este chiar atât de mare. Menţionez, în acest context, că speranţa medie de viaţă în Republica Moldova este sub 70 de ani. Sau, pe de altă parte, suntem o ţară bătrână, dar cu speranţa de viaţă extrem de redusă în context european.

Este deosebit de valoros să menţionăm că în următoarea etapă de îmbătrânire a populaţiei, deoarece s-a parcurs doar prima etapa de îmbătrânire demografică, va crește cota categoriei de „bătrâni bătrâni”, ceea ce este deosebit de dificil, atât pentru sistemul economic, cât și pentru sistemul social. Pentru că în prima parte a îmbătrânirii, marea majoritate a bătrânilor pot să îngrijească de ei sau să-și asigure existenţa, pe când a doua categorie devine total dependentă. În afară de aceasta, ţin să precizez că pentru un sistem de pensionare durabil este necesar ca 4 persoane să formeze o pensie pentru un pensionar, or, în prezent, este exact așa cum aţi spus și dumneavoastră – avem 1,8 persoane la un pensionar, iar dacă privim real lucrurile, adică dacă îi luăm în consideraţie doar pe cei care sunt încadraţi în câmpul muncii în Republica Moldova raportat la cei care sunt la pensie, raportul este de 1,3. Deci, cei care creează o pensie reală în Republica Moldova este cu mult încă mai puţin decât dacă raportăm la populaţia economic activă.

- Cât de pregătit este statul faţă de această situaţie pe care aţi prezentat-o atât de îngrijorătoare, cu efecte ușor de ghicit pentru economie și posibilităţile de a le asigura surse de existenţă bătrânilor?

- Ţin să menţionez că fostul regim comu-

nist, practic, a abandonat această problemă.

Actuala guvernare încearcă să soluţioneze sau, mai bine zis, să modeleze, pentru ca să putem depăși această problemă, dar totuși măsurile care sunt luate în consideraţie și puse în funcţiune nu sunt de ajuns.

- Dar cine se gândește sau este obligat să se gândească la nivelul politicilor statului la soluţii de pe acum de diminuare a efectelor demografice proaste?

- În primul rând, rolul îi revine Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei și Ministerului Economiei. Însă problema în cauză necesită niște mecanisme și măsuri mult mai profunde. În caz contrar, problema, către anul 2015 sau, mai bine zis, 2014, va fi mult mai gravă, deoarece noi preconizăm că în următoarea etapă, numărul de pensionari în Republica Moldova va crește peste 800 de mii. Ne vom pomeni într-o situaţie când aproape fiecare al patrulea cetăţean va fi pensionar.

Partea de nord a Republicii Moldova deja se confruntă cu o problemă foarte mare. Nu putem vorbi despre o dezvoltare economică când nu există un suport de dezvoltare demografică. Și toate raioanele de la extremitatea nordică, de la linia Bălţilor în sus, deja sunt într-o incapacitate totală de productivitate, deoarece mai mult se consumă decât se produce.

- Ce-i de făcut, domnule profesor?

- Sunt necesare politici demografice coerente adaptate noilor condiţii, iar măsurile și mecanismele întârzie. Desigur că aici lipsește și verticalitatea politică în luarea deciziilor.

- Ce vi se pare prost și chiar nociv pentru perspectivă în actualul sistem de pensionare?

- În momentul de faţă, nu doar că nu sunt resurse pentru mărirea pensiei, mai mult, noi preconizăm că sistemul de pensii o să intre în incapacitatea de plată…

- Cam pe când prognozaţi intrarea în incapacitatea de plată?

- Dacă nu o să fie luate măsuri, în perioada 2014-2015 o să intrăm incapacitate de plată a pensiilor. În următorii ani, vor apărea câteva generaţii de pensionari, care fac parte din perioada de după război și care sunt mult mai mari din punct de vedere numeric decât generaţiile care intră în câmpul muncii.

- Cât de justificat este actualul raport dintre speranţa de viaţă la femei și bărbaţi, pe de o parte, și vârsta de pensionare (57 și 62)?

- Este un alt aspect al problemei în cauză.

Deoarece prin sistemul de pensionare noi încercăm să spunem că noi avem grijă de femei, în realitate noi le forţăm ca ele să iasă din câmpul muncii. Pensiile pentru femei sunt mai mici cu aproximativ 20 la sută decât ale bărbaţilor. Pe de altă parte, ele ies mult mai devreme la pensie, ceea ce înseamnă că pensiile lor sunt, de asemenea, mai mici decât ale soţilor lor. Iar soţii lor au o speranţă de viaţă mai mică ca a femeilor.

Ceea ce înseamnă că bărbaţii decedează la aproximativ 66-67 de ani.

Astfel, noi facem încă o dată ca mamele

noastre și femeile pensionare să rămână fără surse de existenţă la vârsta de pensionare. De aceea, următorul mecanism ar fi egalarea, echivalarea vârstei de pensie pentru femei și pentru bărbaţi. Și zic că aceasta este o măsură care urmează să fie luată neapărat. Nu la toate femeile, ci doar la cele care au avut un copil sau doi. Iar la cele care au avut trei și mai mulţi este mai raţional să se menţină vârsta de 57 de ani.

De ce? Pentru că fiecare dintre ele au contribuit la cadrul demografic al ţării.

- Dar care este totuși durata de viaţă după pensionare?

- Durata medie de viaţă după pensionare se apreciază de aproximativ 69 de ani.

- Și propunerea dumneavoastră privind egalarea vârstei de pensionare nu ar putea trezi nemulţumiri în rândul doamnelor, care, până acum, percepeau ieșirea la pensie ca pe un beneficiu oarecum?

- Daţi-mi voie să vă aduc niște explicaţii. De ce? Pentru că femeile care vor ieși la pensie la vârsta de 60 de ani vor avea capacitatea să-și asigure singure, din banii proprii, serviciile de sănătate și să nu aștepte 100 de zile sau un an până când i se asigură serviciul dat. Spuneţi-mi, în cazul în care populaţia dispune de niște bani, este o șansă ca ea să-și presteze acest serviciu cu bani, privat, ceea ce înseamnă că, pe de o parte, populaţia îmbătrânită își va putea acoperi serviciile de sănătate.

A doua măsură ar fi, de exemplu, încadrarea populaţiei îmbătrânite în câmpul muncii pe așa-numită noţiune par-time, adică patru ore pe zi, unde populaţia își va putea acoperi o bună parte din servicii cu plată, având desigur bani pentru aceasta.

Nouă astăzi ni se pare că prin sistemul de asigurare a sănătăţii ne îngrijim de bătrâni. Însă, credeţi-mă, necesităţile și serviciile bătrâneţii sunt diferite faţă de cele ale altor categorii de populaţie. Nu putem spune că serviciile de sănătate ale populaţiei îmbătrânite sunt echivalente cu cele ale populaţiei tinere sau ale populaţiei mature.

- Care este din punctul dumneavoastră de vedere cea mai mare meteahnă a sistemului de pensionare sau de asigurare cu pensii a cetăţenilor?

- Cea mai mare meteahnă a sistemului de pensionare este că noi încă folosim sistemul de pensionare sovietic, unde încercăm să-i acoperim pe toţi cu pensii, dar care sunt

foarte mici și, zic, fără nici un preţ. De ce?

Pentru că, dacă în prezent pensia minimă în Republica Moldova este de 50-60 de dolari, aceasta este limita sărăciei. Deoarece, dacă populaţia există cu 2 dolari pe zi, aceasta este limita marginală a sărăciei, la standarde globale.

- S-a tot vorbit despre fonduri private de pensii. De ce nu a mers varianta aceasta?

- Se tergiversează sistemul mai multor piloni universali. Ceea ce înseamnă că în afară de faptul că persoana își aduce dividende la sistemul de pensii, lui i se oferă și șansa ca el singur, atât în perioada de prepensionare, cât și după pensionare, să-și creeze și dividende adiţionale la sistemul de pensii.

Se întârzie și aprobarea sistemului de pensii private, ceea ce este iarăși un aspect pozitiv în raport cu categoria dată de populaţie.

- Dacă admitem că vreo 80 la sută, cum se crede, din moldovenii plecaţi acum peste hotare, vor reveni acasă pentru a îmbătrâni și vor pretinde pensii, ce se poate întâmpla în acest caz?

- Va fi o povară dublă asupra sistemului de pensionare. Cu toate că eu sunt destul de rezervat, atunci când aud că o bună parte din ei se va întoarce. Dar faptul că ei vor dori să beneficieze de o pensie, fie și minimă, în Republica Moldova, aceasta idee oricum rămâne în vigoare.

- Este limpede că pentru a soluţiona oarecum problema fondurilor de pensii, ar fi nevoie să creștem numărul de contribuabili. Aveţi o soluţie, cum anume statul ar putea crește numărul de contribuabili?

- Părerea mea este că, într-o oarecare măsură, trebuie să schimbăm și mentalitatea populaţiei, așa-numita mentalitate sovietică. Deoarece marea majoritate a populaţiei, care a muncit în perioada sovietică, consideră că „statul este dator”. În prezent, statul nu are așa o posibilitate. Deci, în egală măsură, trebuie să folosim oportunităţile îmbătrânirii populaţiei, deoarece îmbătrânirea populaţiei este o particularitate a statelor dezvoltate. Și aceasta este un ajuns al omenirii, de aceea consider că aici încă avem rezerve care pot fi utilizate în perspectivă.

- Domnule profesor, vă mulţumim.

Sursa: europalibera.org

FLUX EDI|IA DE VINERI

28 OCTOMBRIE 2011

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Victor Ţopa, condamnat la 10 ani pentru SECHESTRAREA şi ŞANTAJUL unui partener de afaceri!

Judecătoria Buiucani a pus punct în unul din cele mai răsunătoare cazuri de sechestrare de persoane și șantaj din lumea afacerilor din Republica Moldova.

Judecătoria Buiucani l-a condamnat în această săptămână pe Victor Ţopa pe un termen de 10 ani de detenţie. Surse din cadrul organelor de anchetă susţin că Ţopa a părăsit ţara la începutul lunii octombrie, fiind dat în urmărire generală.

“La data de 19.10.2011, în privinţa cetăţeanului Ţopa Victor – anul nașterii 01.02.1967, a fost pronunţată sentinţa prin care acesta a fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii prevăzute de art.1 89, alin.

(6) Cod Penal (șantaj, cu alte cuvinte cererea de transmitere a dreptului asupra bunurilor proprietarului ameninţând cu violenţa persoana și rudele acesteia, urmate de dobândirea bunurilor cerute, săvârșite în proporţii deosebit de mari),

fiindu-i stabilită o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 10 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis”, se spune într-o informaţie a Judecătoriei Buiucani.

Această decizie vine după adresarea înaintată de către Galina Proidisvet, care îl învinuiește pe Victor Ţopa de răpire, șantaj și estorcare a acţiunilor deţinute în una din băncile comerciale în valoare de 9 000 000 de dolari. “Noi am fost impuși de Victor Ţopa, unul din reprezentanţii grupului de acţionari, să renunţăm la acţiuni prin șantaj și ameninţări brutale, lucru care s-a întâmplat la Moscova, în august 2007”, se menţionează într-o declaraţie a Galinei Proidisvet. În cadrul unei conferinţe de presă, Galina Proidisvet a povestit presei cum a fost sechestrată.

Ea a spus că a fost sechestrată de două persoane care nu s-au legitimat și a fost dusă la un sector de miliţie din Moscova, unde i-a fost sugerat să se întâlnească imediat cu doi intermediari să cedeze pachetul de acţiuni, pentru a nu-și crea probleme.

“Sunteţi om normal. Pentru ce vă trebuie aceasta? Nu are nici un sens să vă opuneţi”, i s-a spus Galinei Proidisvet de către persoanele care au reţinut-o.

“Realizând că această reţinere nu este o glumă de prost gust

și că există un pericol iminent și real pentru securitatea mea și a familiei mele, am acceptat să mă întâlnesc cu intermediarii”, a spus Proidisvet, menţionând că “pe parcursul discuţiei ei au exercitat o puternică presiune psihologică prin ameninţare, spunându-mi că sunt bunică și

mamă și că în Moscova există multe cazuri când rudele suferă fizic”.

Ea a spus că „așa ceva nu i-ar dori nimănui – timp de cinci ore nimeni din rudele sale nu a știut nimic despre ea”. „Intermediarii mi-au spus că am bani și nepoţi și că trebuie să mă gândesc la

securitatea mea și a lor”, a spus ea. Întrebată de jurnaliști de ce abia în acest an a anunţat societatea ce s-a întâmplat cu ea, Proidisvet a spus că „în tot acest timp, cazul era cercetat de organele de anchetă”.

Ea a confirmat că pe numele său a fost intentată o cauză pe-

nală în legătură cu activitatea băncii, din care cauză a fost nevoită să plece la Moscova.

Galina Proidisvet a fost unul din membrii grupului de iniţiativă care a hotărât, în anul 1989, să fie deschisă în Moldova prima bancă privată. Până în anul 2005, când rândurile acţionarilor au fost completate cu un grup de noi acţionari, Proidisvet a ocupat funcţia de prim-vicepreședinte al băncii, instituţie condusă timp de 15 ani de Victor Ţurcan. Odată cu venirea noilor acţionari, managerii Ţurcan și Proidisvet au părăsit banca în circumstanţe neclare. În luna septembrie a acestui an, Victor Țurcan, fostul președinte al Victoriabank, a organizat o conferință de presă în care a declarat că “Viorel și Victor Țopa sunt niște bandiți, care acum 4 ani, prin escrocherie și au însușit 14% din acțiunile Victoriabank. Potrivit lui, abia peste câțiva ani, „luându-și inima în dinți”, adevărații acționari, adică fostul vicepreședinte al Victoriabank și cumnata lui Țurcanu, Galina Proidisvet, soția lui Țurcanu - Valentina Țurcan, și compania Profinanțe SRL, au ignorat amenințările și, prin judecată, și-au redobândit pachetul de acțiuni”.

Sursa: 24h.md

7

Victor Ţopa, dat în căutare prin INTERPOL Biroul Naţional Central INTERPOL din Republica Moldova l-a dat în urmărire internațională pe Victor Țopa imediat după ce a primit solicitarea în acest sens, a comunicat pentru HotNews.md Eugeniu Onica, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne (MAI).

Poliţia moldovenească l-a dat în căutare încă înainte de condamnarea sa pentru ”sechestrare de persoane, șantaj și estorcare de bunuri în proporţii deosebit de mari”. Dacă atunci motiv pentru darea în căutare generală a fost în refuzul acestuia de a se prezenta la citaţia judecătorului, acum Victor Țopa are calitatea, potrivit organelor de anchetă, de ”infractor condamnat de instanţă”.

Lilian Rudei, procurorul de la Procuratura Anticorupție care a instrumentat acest caz, de asemenea, a confirmat pentru HotNews.md că Victor Țopa este căutat de INTERPOL și imediat ce va fi găsit, va fi arestat și extrădat autorităților din R. Moldova. Lilian Rudei a mai precizat că după ce va ajunge în țară, Victor Țopa va trebui să-și ispășească pedeapsa conform deciziei instanței de judecată. În august 2010, pe numele lui Victor Țopa a fost iniţiat un dosar penal pentru sechestrarea, șantajarea și delapidarea forţată a Galinei Proidisvet de un pachet de acţiuni ale Victoriabank. Victor Ţopa, a fost condamnat în data de 19 octombrie de Judecătoria Buiucani din Chișinău la zece ani de detenţie.

VOX POPULI

Taxa pe confort

Administratorii de la Termocom se fac vinovaţi de creşterea tarifului

Prin modificările aduse la Hotărârea de Guvern nr.191 din 23 septembrie 2011 a fost introdusă, pentru consumatorii deconectaţi de la sistemul centralizat de încălzire, o plată de 20% din costul pe metrul pătrat încălzit de furnizorul centralizat. Până la recentele modificări, aceste persoane plăteau 5%. Deoarece această „plată” a trezit multe dezbateri și nemulţumiri, vom încerca în această analiză să prezentăm câteva raţionamente referitor la corectitudinea acestei decizii.

- Furnizorul de căldură din capitală, Termocom, a majorat preţul la energia termică pentru consumatorii casnici de la 898 de lei pentru o gigacalorie la 987 de lei. Cum vă va afecta această nouă majorare?

Grigore Eremei:

Dina, pensionară:

Demnitarii nu trăiesc cu interesele poporului, ci se gândesc doar cum să se îmbogăţească

Chiar dacă în Nota informativă la Hotărârea de Guvern (HG) prin care s-a modificat Hotărârea de Guvern nr. 191 sunt, în fond, corect identificate cauzele de debranșare, accentele totuși au fost puse puţin deplasat. Or, cauzele debranșărilor voluntare sunt destul de diverse: 1. Calitatea proastă a serviciilor furnizate de sistemul centralizat este principala cauză. O perioada lungă de timp au existat, și mai există și în prezent, apartamente din blocurile cu multe etaje în care este frig, cu temperaturi sub 18 grade Celsius. De asemenea, există categorii de persoane (copii, bătrâni, bolnavi ș.a. ce stau ziua acasă) pentru care nici 18 grade Celsius nu este o temperatură acceptabilă. Mai mult decât atât, atunci când aceștia se plângeau că este frig, verificările „autorizate” se făceau în așa mod, încât să fie 18 grade. Iar în cazurile când se constata că totuși nu erau 18 grade, se începea ping-pongul între furnizor și gestionarul blocului, care nu puteau clarifica a cui este vina. În final, pentru a nu mai fi parte din show, mai mulţi consumatori și-au instalat centrale autonome.

2. O altă categorie de persoane, pe bună dreptate, consideră că au dreptul să trăiască în condiţii termice normale și să aibă apă caldă pe parcursul întregului an.

3. Economisirea banilor pentru încălzire, de asemenea, a fost o cauză în trecut, când gazele naturale au costat în jur de 1 leu pentru un metru cub. Totuși, dacă ţinem cont și de costul instalaţiei, atunci motivul economisirii apare ca unul secundar. De fapt, aici am putea vorbi de dorinţa firească a unor consumatori de a scăpa de furnizorii de energie termică care, practic, îi forţau să plătească pentru servicii pe care aceștia nu le primeau.

4. Debranșarea din cauze de sărăcie, unor consumatori fiindu-le greu să achite facturile

pe încălzire. Unii dintre ei ar putea achita doar o parte, însă lipsa posibilităţii de reglare a consumului îi determină să se deconecteze definitiv sau parţial.

Prin urmare, aceste persoane au fost constrânse să se debranșeze de la sistemul centralizat de încălzire de incapacitatea autorităţilor să rezolve problemele reale cu care se confruntă acest sistem de mai mulţi ani. Iar prin impunerea unei plăţi suplimentare pentru cei care sunt deconectaţi de la sistemul centralizat, de fapt, se încearcă a-i face pe aceștia principalii vinovaţi de situaţia proastă a sectorului respectiv. Și totuși, ce reprezintă această „plată” de 20%? Este o plată pentru consum, o taxă pentru ceva anume, sau un impozit? Din Nota informativă la HG nici pe departe nu este clar ce ar fi, însă se observă tentativa de a prezenta lucrurile în așa fel, de parcă ar fi totuși o plată pentru un consum. Și anume, în aceasta ar fi incluse: Plata pentru pierderile de energie nemijlocit în apartamente prin ţeava de tranzit. Aici totul e clar, trecând prin apartament o parte din energie (dacă temperatura agentului este mai mare decât cea din cameră) se pierde și aceasta trebuie plătită - sau izolată ţeava în așa mod încât practic să fie excluse pierderile de temperatură.

Plata pentru consumul prin pereţi de la vecini.

Este puţin probabil ca cineva să investească circa 2 mii euro pentru ca ulterior să se încălzească prin pereţi de la vecini. Dacă ţinem cont și de faptul că transferul de căldură poate fi și invers, spre cei cu sistem centralizat, atunci putem intra în discuţii interminabile.

Plata pentru încă l z i re a s p a ţ i i l o r comune (subsoluri, etajele tehnice, scări etc.). Consumurile în subsol și la etajele tehnice sunt, de fapt, pierderi și nicidecum n-ar trebui să fie achitate; există o mulţime de blocuri fără încălzire centralizată și dacă blocul este întreţinut bine, nu există probleme la aprovizionarea tel./fax: (022) 23 26 82; mob: 079779505 cu apă și canalizare.

Totodată, plata peneͲmail: ajcdbusila@gmail.com tru încălzirea scărilor site: www.juristi.md și a încăperilor administrative, acolo unde acestea există, adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. ChiƔinĉu este justificată. Însă,

ASOCIAfIA JURIbTILOR CREbTINͲDEMOCRAfI

oferĉ urmĉtoarele servicii juridice: Ͳ consultaƜii juridice Ͳ întocmirea actelor juridice Ͳ înregistrarea asociaƜiilor obƔteƔti Ͳ reprezentarea în instituƜiile statului Ͳ asistenƜĉ juridicĉ în accidentele auto preƔedinte: Radu BuƔilĉ persoanĉ de contact: Alexandru Pârlog

aici lucrurile sunt extrem de individuale și argumentele aduse în Notă, în mare parte, nu sunt pertinente. Suprafeţele ocupate de scări sunt diferite pentru diferite blocuri, multe din acestea nu se încălzesc, sistemul fiind deconectat sau deteriorat integral sau parţial. Prin urmare, chiar dacă această plată pentru încălzirea scărilor este justificată, aceasta trebuie să fie în conformitate cu situaţia reală din fiecare scară.

Prin urmare, se poate spune că doar parţial aceasta este o plată pentru un consum. În ce privește nivelul plăţii, 20%, fundamentarea prin analogii generale pare să fie o modalitate cel puţin ciudată, asta pentru a evita calificative mai dure. De asemenea, impunerea acestei plăţi prin HG, fără a ţine cont de condiţiile concrete, este o formă abuzivă și, probabil, ilegală.

Dacă analizăm decizia respectivă în ansamblu, ţinând cont de faptul că de la cei care doresc să se debranșeze se solicită să plătească aceeași taxă, putem trage concluzia că aceasta ar urmări descurajarea debranșărilor. Prin urmare, această plată conţine și anumite elemente de taxă. Însă, este total absurd ca această taxă să fie aplicată pentru cei care deja s-au deconectat.

Această „plată”, chiar dacă nu este numită în mod direct impozit, are un caracter de impozit indirect. Concluzia poate fi fundamentată prin faptul că este plătită de toţi cei care sunt debranșaţi, nivelul acestei taxe nu are o corelaţie directă cu consumul în fiecare caz în parte (pentru fiecare scară sau bloc), prin urmare, este obligatorie și cel puţin o parte din pretinsa plată este gratuită. În consecinţă, putem costata că această „plată” este un mixt ce conţine elemente de plată pentru consum, de taxă și impozit. Introducerea ei este o mostră de abordare neprofesionistă și incapacitate de a rezolva în mod fundamental problema încălzirii centralizate. Se merge în continuare pe abordarea bazată pe constrângere și nu prin oferirea unor condiţii mai bune.

La Chișinău sunt deja aproape 10 ani de când Termocomul este în procedură de insolvabilitate, deci nimeni nu poate spune, nici autorităţile locale, și nici guvernul că problema a apărut azi și nu a fost timp suficient pentru a putea fi rezolvată. Este și de înţeles, doar au existat probleme mai importante, precum ar fi vânzările de teren din municipiu și afacerile, inclusiv cele din domeniul energetic.

Blocul cu multe etaje este un sistem tehnic complex și, evident, nu se poate interveni decât în conformitate cu anumite reguli. Și în acest sens sunt necesare anumite reguli de întreţinere și de reglementare a modificărilor ce pot fi aduse acestor blocuri. Totodată, încercarea de a folosi reglementările tehnice pentru apărarea intereselor unor grupuri de interese și pentru a evita reformele în gestiunea fondului locativ și sectorul energetic sunt contraproductive.

Dumitru BUDIANSCHI, Expert-Grup

Dacă voi achita costurile pentru căldură, atunci din pensia mea nu mai rămâne nimic

Pentru că a crescut preţul la gazele naturale livrate de Federaţia Rusă, s-a majorat și tariful pentru căldură, dar și preţurile la un șir de produse, alimentare și nealimentare. Așa că avem de suferit. Vom fi obligaţi să strângem cureaua mai strâns și să renunţăm la unele cumpărături, la îmbrăcăminte, la unele alimente.

Altceva ce-i de făcut? Altă ieșire din situaţie nu-i. Dar vedeţi care-i chestia: noi ne mirăm că gazele naturale importate din Federaţia Rusă costă 6,33 lei și 6,59 lei pentru un metru cub (este vorba de două categorii de consumatori – n.n.), dar iată că apa adusă din Nistru până la noi, la vreo 29 de km, costă 10 lei metru cub. Unde-i logica?

Avem nevoie de stabilitate politică, de o viaţă socială normală, trebuie ca demnitarii să se gândească nu numai la dânșii, nu numai la fotoliile lor, nu numai cum să facă ca să se îmbogăţească ei și neamurile lor, dar să trăiască cu interesele poporului, să aibă o atitudine grijulie faţă de popor.

Atunci vor fi și preţurile suportabile, și economia reală va funcţiona. Până acum s-au adus atâtea ajutoare care nu s-au folosit conform destinaţiei, nu ca investiţii în economia reală, ci pentru achitarea salariilor, pensiilor.

Tinerii care ar putea să iasă acum în stradă să se revolte sunt plecaţi peste hotare din cauza creșterii preţurilor de la noi. Cei care au rămas sunt bătrânii, copiii. Toţi tac.

Cu pensiile care le primesc bătrânii noștri este imposibil să achiţi serviciile comunale. Pensiile nici măcar pentru procurarea produselor alimentare nu ajung, nu acoperă nici măcar a treia parte din coșul minim de consum.

Oleg:

Creşterea tarifului pentru căldură constituie o problemă pentru familia mea Mă îngrijorează această majorare. Creșterea tarifului la căldură cu 10 la sută constituie o problemă pentru familia mea. Suntem 3 persoane în familie și nu avem nici un ajutor de la nimeni. Ne descurcăm cum putem.

Când s-a anunţat că se va majora tariful la căldură, m-am așteptat la mai rău, știind că a crescut înainte de aceasta preţul la gaz.

Chiar dacă această majorare ne creează probleme, oricum, încercăm să mergem înainte. Dar mă întreb cum se vor descurca pensionarii. Chiar nu știu ce să spun. Dacă tinerii care lucrează, care au un loc de muncă, se vor descurca cât de cât, atunci pentru pensionari va fi foarte greu.

Ala:

Aceste majorări sunt anormale Sigur că afectează întreaga societate, mai ales pe pensionari.

Aceeași situaţie este și în satele gazificate, nu mai vorbim de Chișinău. De anul trecut nu s-a schimbat nimic, nu au crescut veniturile, nu au apărut mai multe locuri de muncă, nu au crescut indemnizaţiile și aceste majorări sunt anormale pentru locuitori.

După cum vedeţi, eu acumulez ultimele raze calde de soare. Mă gândesc că poate voi acumula suficientă energie, căldură și voi rezista cumva iarna aceasta.

Altceva nu avem ce face, că pentru noi, pensionarii, tarifele sunt prea mari. Dacă voi achita costurile pentru căldură, atunci din pensia mea nu mai rămâne nimic.

Alexandru:

Tariful pentru căldură este mult mai mare decât veniturile oamenilor În general, îi afectează negativ pe toţi locuitorii.

Sunt foarte mulţi datornici, lumea nu poate plăti, nu are cu ce plăti. Dar suferă și cei care nu au datorii, pentru că blocurile cu datorii nu sunt încălzite până nu se stinge datoria în proporţie de 80 la sută. Și eu sunt printre cei care au datorii și, în general, nu mă afectează aceste majorări, dar oricum îmi pare rău pentru ceilalţi.

Dacă au majorat preţul justificat, au făcut-o bine, pentru că altfel furnizorul de căldură va falimenta și va fi și mai rău.

Dacă însă au ridicat tariful nejustificat, atunci e rău, pentru că majorările sunt, în multe cazuri, de două, de trei ori mai mari decât salariile și chiar decât venitul oamenilor.

Lilian:

E o dezordine totală în ţara asta Am lipsit din Moldova timp de 12 ani, am fost plecat în străinătate. În luna august am revenit acasă. E o dezordine totală în ţara asta. Am auzit de Termocom și cred că administratorii de acolo se fac vinovaţi de aceste majorări. Desigur că mă va afecta și pe mine, și pe cei din jur. Îmi pare rău pentru pensionari. Majorarea tarifului nu corespunde sub nici o formă cu salariile. Am fost într-o ţară din Occident, care de asemenea, se confruntă cu o criză economică, dar lumea se descurcă altfel, oamenii sunt ajutaţi.

Raisa:

Un om cinstit nu are atâţia bani ca să se descurce Am o părere negativă, că noi, toată lumea, trăim foarte-foarte rău. Adică salariul este foarte mic, dar preţurile sunt foarte mari. Este extrem de greu să achiţi tariful pentru căldură la un apartament cu două camere, dar dacă e o familie mai mare, e un apartamentul de 3 camere, ce faci? Eu personal nu mă pot descurca, eu mereu sunt în datorii. Cer ajutorul vecinilor până la următorul salariu, pentru că nu-mi ajunge. Dacă nu ne măresc salariile, atunci o soluţie ar fi să micșoreze preţurile la serviciile comunale, pentru că un om cinstit nu are atâţia bani ca să se descurce.

Pentru consemnare: Alina JALBĂ, pentru FLUX

8

28 OCTOMBRIE 2011

CALEIDOSCOP

28 octombrie Evenimente 97: Traian (44 de ani), guvernatorul Germaniei Superioare este adoptat de împăratul Nerva și devine Cezar.

306: Maxentius este proclamat împărat roman.

1340: Spania: regele Alfons al XI-lea îi învinge pe musulmani în lupta de la Salado.

1462: Arhiepiscopul Adolf al II-lea von Nassau a proclamat stat liber orașul și regiunea Mainz, libertate pe care a și păstrat-o.

1492: Cristofor Columb acostează în Cuba.

1531: Bătălia de la Amba Sel: Imamul Ahmad ibn Ibrihim al-Ghazi a încrucișat armele cu Lebna Dengel, Împăratul Etiopiei.

1533: Are loc căsătoria dintre Henric al II-lea al Franței și Ecaterina de Medici; amândoi erau în vârstă de 14 ani.

1538: Prima Universitate în Lumea Nouă, la San Domingo a fost fondată Universidad Santo Tomás de Aquino; fondatorul ei Papa Paul al III-lea.

1688: A început domnia lui Constantin Brâncoveanu în Țara Românească (1688-1714).

1776: Războiul american de Independență: Bătălia de la White Plains – forțele British Army au ajuns la White Plains, au atacat și au capturat Chatterton Hill.

1789: Armand-Gaston Camus a fost ales președintele Adunării naționale Constituante.

1790: Discursul lui Merlin de Douai cu privire la drepturile popoarelor de a hotărî pentru ele însele.

1806: Capitularea Prusiei în fața lui Napoléon Bonaparte la Prenzlau.

1860: La Nice, în Franța, s-a deschis primul magazin exclusiv pentru femei; «A la ville de Nancy».

1864: Războiul de Secesiune; a doua bătălie de la Fair Oaks.

1867: Forțele armate franceze debarcă la Civitavecchia (Italia).

1868: Statele Unite ale Americii: Thomas Edison înregistrează primul său brevet.

1969: Dmitri Iwanowitsch Mendelejew a elaborat Sistemul Periodic al Elementelor.

1886: New York: președintele Grover Cleveland inaugurează Statuia libertății, pe care a dăruit-o Franța.

1892: Émile Reynaud, cu ajutorul teatrului optic, la Musée Grévin, a prezentat opera sa „Pantomimes Lumineuses”.

1900: Paris: închiderea Jocurilor Olimpice a doua ediție (a II-a Olimpiadă).

1919: La cererea Congresului american, președintele Woodrow Wilson își dă vetoul și începe prohibiționismul.

1922: Fasciștii italieni conduși de Benito Mussolini (care cu două seri mai înainte fusese numit prim-ministru) mărșăluiesc spre Roma.

1929: Lunea neagră a bursei din New York.

1936: Președintele american Franklin Roosevelt rededică Statuia Libertății în al 50-lea aniversar.

1940: Grecia intră în Al doilea război mondial; ultimatumului lui Benito Mussolini, dictatorul grec Ioannis Metaxa răspunde cu celebrul „όχι“ („nu” - Ziua ouchi), drept care Italia, cu ajutorul Albaniei, invadează Grecia.

1941: Holocaust în Kaunas, Lituania: SS-ul german aranjează masacrul a peste 9000 de evrei în ghetoul Kaunas. („Toții evreii – prevedea ordinul – bărbați, femei, copii de la 6 ani în sus, să se prezinte în scuarul Demokratu!”)

1942: 2000 de copii evrei și 6000 de adulți din Cracovia au fost deportați în lagărul de exterminare de la Belzec, în Germania. Directivele SS cereau ca familiile evreilor deportați să fie separați: adulții de o parte și copiii de alta.

1943: Realizarea ipoteticii operațiuni militare: Experimentul Filadelfia.

1948: Chimistul suedez Paul Müller primește Premiul Nobel pentru Chimie; descoperirea proprietăților insecticidului DTT. 1954: Ernest Hemingway primește Premiul Nobel pentru literatură.

1956: Spania – încep emisiunile televizate regulate.

1958: Vatican, cardinalul de Venezia Angelo Giuseppe Roncali ales papă ia numele de Ioan al XXIII-lea.

1973 Criza petrolului: cele 7 țări arabe – mari producătoare de petrol, au procedat la boicot împotriva Statelor Unite și a Niederland, acesta însemnând, practic, începutul „Crizei petrolului”.

1981: San Francisco, este fondată trupa de hardrock Metalica.

1995: Baku: un incendiu de proporții în metroul capitalei Azerbaidjanului; multe victime.

2002: Pascal Quignard a primit Premiul Goncourt pentru „Umbrele rătăcitoare”. Gérard de Cortanze a primit Premiul Renaudot pentru „Assam”.

2005: Președintele Venezuelei a declarat țara „teritoriu liber de analfabetism”.

Mexic, se împarte în 100 state care au rectificat statutul Curții Penale Internaționale.

Nașteri 1017: Heinrich al III-lea, rege roman, duce de Bavaria 1466: Erasmus din Rotterdam, scriitor, filosof olandez (d. 1536) 1585: Cornelius Jansen, teolog olandez 1697: Canaletto, pictor italian (d. 1768) 1751: Dmytro Bortnjanskyj, compozitor ucrainean 1961: Antal Acsay, scriitor, istoric și critic literar maghiar (d. 1918) 1909: Francis Bacon, pictor britanic 1914: Jonas Edward Salk, bacteorolog american 1930: Bernie Ecclestone, pilot britanic de Formula 1 1931: Ilarion Ciobanu, actor român de film (d. 2008) 1944: Anton Schlecker, întreprinzător german 1952: Ionesie Ghiorghioni, politician român 1955: William Henry „Bill“ Gates, întreprinzător american (Microsoft) 1956: Mahmoud Ahmadinejad, al VI-lea președinte iranian 1963: Eros Ramazzotti, cântăreț pop italian 1967: Julia Roberts, actriță americană 1974: Joaquin Phoenix, actor american 1974: Nelly Ciobanu, cântăreață din Republica Moldova 1979: Aki Hakala, baterist finlandez (The Rasmus) 1981: Milan Baroš, fotbalist ceh 1983: Alexandru Pițurcă, fotbalist român

Decese 1138: Boleslaw al III-lea, duce de Polonia 1412: Margarethe I, regină a Danemarcii, Norvegiei și Suediei 1688: Șerban Cantacuzino, domnul Țării Românești (n. 1640) 1703: John Wallis, matematician englez 1704: John Locke, filozof englez (n. 1632) 1924: Walter Boveri, industriaș, cel care a înființat compania Brown, Boveri & Cie (BBC) 1929: Bernhard Fürst von Bülow, politician german 1965: Lucian Grigorescu, pictor român (n. 1894 1969: Kornei Ciukovski, poet rus (n. 1882) 2008: Dina Cocea, actriță româncă de teatru și film (n. 1912)

Sărbători Ziua Națională a Greciei.

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

SCHIMBAREA LA FAŢĂ A CAPITALEI

„Chişinăul se ruralizează!” „Orașul meu alb cu umeri de piatră” era supranumit Chișinăul în celebra deja odă interpretată de Sofia Rotaru, pe versurile regretatului Gheorghe Vodă, muzica Eugen Doga. Timpul a trecut și într-o perioadă relativ scurtă, capitala s-a schimbat radical la faţă.

De fapt, nu știu dacă în prezent putem discuta despre o singură faţă sau despre o faţă propriu-zisă, luând în calcul transformările arhitecturale prin care trece capitala. Despre feţele Chișinăului discutăm astăzi cu arhitecta Tamara Nesterov, doctor în studiul artelor.

- În cadrul unei conferinţe internaţionale organizate cu ocazia aniversării a 575 de ani ai orașului Chișinău de Biblioteca Publică „B. P. Hasdeu”, aţi menţionat că astăzi capitala noastră se provincializează. Este un proces ireversibil sau mai poate fi oprit?

- E adevărat, Chișinăul se ruralizează. Procesul trebuie oprit, există arhitectură urbană, arhitectură rurală, termeni care trebuie aplicaţi în locul și timpul potrivit. Arhitectura orașului are anumite exigenţe, necesită o anumită atitudine din partea edililor și trebuie să corespundă anumitor rigori. Ceea ce se întâmplă în prezent în majoritatea orașelor după destrămarea URSS este regretabil. În perioada sovietică, oamenii din orașe, cu rare excepţii, au fost lipsiţi de dreptul de proprietate, înainte totul era al statului: al tuturor și al nimănui, în același timp. Când a început privatizarea, locuitorii orașelor au avut prilejul să devină proprietari ai locuinţelor. E și firesc că ei erau cei care luau decizii, făceau tot ce credeau de cuviinţă pentru a-și îmbunătăţi mediul de viaţă și de a face să fie „frumos”. Și cum poţi să îmbunătăţești personal mediul de viaţă? În raport cu nivelul de cultură al fiecăruia. Orașul Chișinău a crescut vertiginos în ultimii 40-50 de ani, mai mult în baza celor veniţi.

Au sosit aici cu traiul mulţi oameni din sate, dar și cei veniţi din alte colţuri ale fostei URSS tot nu provin dintr-un mediu cult, din cauza asta oamenii creează mediul așa cum îi cunosc ei și după puterile financiare pe care le au. În oraș, o clădire dacă are nevoie de intervenţie: fie reparaţie sau restaurare, se face doar cu avizul și participarea arhitecţilor.

Dacă nu fac asta sub supraveghe-

rea specialiștilor, oamenii pot doar simplifica arhitectura istorică.

„Se creează impresia că lucrurile au fost lăsate, în mod special, să degradeze în direcţia aceasta” - Unde pui că perioada la care vă referiţi a corespuns și anilor în care totul a fost lăsat în voia sorţii, clădirile au început să se învechească, unele să se dărâme chiar. De aici și pornirile gospodărești ale oamenilor.

- Simţul gospodăresc al moldoveanului este firesc, dar orașul are o regie, are o administraţie care trebuie să răspundă de aspectul orașului, care formează zona publică. Într-adevăr, clădirile orașului se află într-o stare deplorabilă, mai cu seamă mă refer la acea parte a orașului care are și valoare istorică, orașul medieval, unde condiţiile de viaţă rezidenţială ar fi foarte bune, dar nu sunt instalaţiile tehnice necesare și traiul devine foarte greu.

Se creează impresia că lucrurile au fost lăsate, în mod special, să degradeze în direcţia aceasta, ca oamenii să se mute în altă parte și aici să fie creată o altă structură urbană, să se producă o modernizare pe calea negării fondului construit istoric.

- În opinia Dvs., mai există vreo șansă să recuperăm Chișinăul istoric? Și dacă da, prin ce modalităţi?

- Sigur că există șanse! Modalitatea? Prin proiecte, prin studierea acestor zone și punerea în valoare a calităţilor estetice și istorice. În această zonă a orașului sunt construite întreprinderi industriale,

ceea ce nu se admite într-o zonă rezidenţială și în centrul unui oraș cu pretenţii de capitală europeană. O parte a orașului istoric, unde a fost organizat muzeul marelui poet rus A. S. Pușkin, a condus la păstrarea unei zone istorice a Chișinăului, care este foarte frumoasă. Dar și acolo sunt greșeli arhitecturale, este vorba de case de tip sătesc, cu grădiniţă de flori în faţă, cu retragere de la lumina străzii, ce nu se admite în oraș. În orașe există o condiţie de bază: faţada casei se aliniază la „linia roșie” a străzii, de unde începe trotuarul, zona publică. Încălcarea acestor rigori este o dovadă a lipsei de profesionalism și de cultură urbană. În orașe se va merge pe calea măririi densităţii clădirilor și în viitor.

- Spuneţi că o soluţie pentru păstrarea și salvarea Chișinăului istoric ar fi promovarea proiectelor de lungă durată a punerii în valoare a zonelor istorice.

Dvs. personal propuneţi astfel de proiecte sau colegi de-ai dvs. fac acest lucru? Au ele șanse să fie luate în considerare?

- Totul se reduce iar la nivelul de profesionalism și cultură urbană.

Cel mai simplu e să negi totul, să demolezi și să construiești o clădireturn, care, de câteva ori, trebuie să întreacă numărul locuitorilor. Dar e mult mai important să păstrezi aspectul istoric al orașului.

„Unii funcţionari, ştiind că fac rău, acceptă să semneze, şi după asta îşi depun cererea de demisie” - Pe de altă parte, când se dă acordul pentru construirea unei clădiri-monstru la care faceţi referinţă, înseamnă că există și funcţionari care nu au cultura sau pregătirea necesară și care acceptă aceste clădiri și aceste demolări.

- Din păcate, da. Interesul economic joacă un rol foarte important aici și din aceste considerente procesul de distrugere a fondului istoric există și continuă. Se vorbeș-

te mult „prin târg” despre faptul că acum unii funcţionari, știind că fac rău, acceptă să semneze, și după asta își depun cererea de demisie.

„Sper că arhitectura îşi va recăpăta locul în sfera artelor şi curând vor apărea şi personalităţi care vor răspunde pentru ceea ce fac” - La conferinţa despre care am pomenit la începutul discuţiei noastre, aţi vorbit despre mai multe personalităţi, despre rolul pe care l-au jucat în formarea arhitecturii orașului Chișinău, vă refereaţi la Bernardazzi și Șciusev. Acum există o nouă generaţie de arhitecţi, își lasă ei amprenta asupra arhitecturii orașului, schimbă ei faţa urbei?

- Arhitectura este o artă și un arhitect este un artist. Dar în arhitectură, mult timp, peste 50 de ani, când arhitectura a fost scoasă din numărul artelor, fiind considerată o ramură a economiei naţionale, construcţia trecând pe calea industrializării, numele artistului a fost omis, așa erau timpurile – totul se făcea în echipă. Și astfel, arhitectura și-a pierdut faţa și statutul de operă de artă, a devenit ceva uzual. Nu se mai punea accent pe dreptul de autor al arhitectului, în limba rusă, acest lucru se numea „безличность”. Ca și în artă, maniera creativă a arhitectului este ca o semnătură, ea este distinctivă, fapt ce la noi nu s-a luat în considerare și asta a lăsat o amprentă adâncă asupra activităţii arhitecturale de astăzi. Un arhitect trebuie să apară ca o personalitate activă, la noi se pune mai mult accent pe colectiv. Vă întreb și eu: cunoașteţi vreun nume de arhitect modern și opera lui?

- Din același considerent v-am acordat și eu întrebarea de mai sus.

- Deci, nu prea. Se consideră, nu știu de ce, că nu este modest să-ţi afișezi numele. Și noi, cei care activăm în acest domeniu, ghicim, intuim cam cine este arhitectul unei sau altei clădiri apărute între timp.

Nu se obișnuiește să se facă public acest lucru, nu există o placă pe care să scrie numele arhitectului clădirii. Dar sper că arhitectura își va recăpăta locul în sfera artelor și curând vor apărea și personalităţi care vor răspunde pentru ceea ce fac în acest domeniu. Și sunt nume noi de arhitecţi care au conceput clădiri frumoase, vizavi de Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” este clădirea unei bănci, proiectată de Tepper, el a conceput arhitectura mai multor clădiri din oraș, apoi este Gicu Bulat, cel care a proiectat clădirea Băncii Fondului Monetar din Moldova, Anatol Spasov, arhitectul „Porţilor orașului”, aș putea numi pe foarte mulţi arhitecţi tineri. Unele clădiri din oraș sunt proiectate de Vlad Modârcă, o clădire binecunoscută se află în preajma hotelului „Cosmos”, de exemplu, care este una

dintre cele mai recente lucrări ale sale. Sunt arhitecţi foarte buni, care au plecat în lumea celor drepţi, fără să obţină o notorietate în timpul vieţii: Ghenadie Solominov, Simion Șoihet, David Palatnic.

- Dvs. personal care zonă a orașului vă este mai dragă, ca arhitect?

- Arhitectura nu este un sport, este o artă. Aici nu pot fi categorisiri de genul: cel mai, cea mai, cele mai... Toate își au locul și importanţa lor. Mie îmi face o deosebită plăcere orașul vechi, străzile Alexandru Hâjdău, Grigore Ureche, Alexandru Vlahuţă, pe urmă este strada Anton Pann... după care sunt niște scuaruri extraordinare la confluenţa acestor străzi. Partea veche a orașului s-a format în mod firesc, are o istorie veche Chișinăul, cu câteva etape de strămutare a Centrului și unde se intersectau drumurile. Dacă locul era mic pentru o parcelă de proprietate, atunci acolo se forma un scuar. Și aceste locuri sunt foarte frumoase. Deci, eu am o plăcere deosebită să vizitez anume aceste străzi, mai puţin pot vorbi cu plăcere despre arhitectura clădirilor care au fost lăsate în paragină, care au fost refăcute necorespunzător de proprietari, fiind distrus aspectul de clădire istorică. De asemenea, apreciez arhitectura din partea nouă a orașului, adică relativ nouă, dar tot istorică, din secolul XIX, cum ar fi zona de lângă intrarea în parcul „Valea Morilor” cu Turnul de Apă, Blocul central al Universităţii de Stat, construit așa de parcă ocrotește Turnul. Sau Biserica „Sfântul Pantelimon”, cu spitalul din spate, construit, de asemenea, de parcă ar proteja clădirea bisericii. Ceea ce am numit sunt niște realizări arhitecturale foarte frumoase. Îmi plac foarte mult clădirile în spiritul curentului stilistic postbelic empire sovietic, în 1960, o arhitectură în continuarea tradiţiilor istorice europene și a Renașterii italiene.

Foarte interesant este construit bd.

Renașterii Naţionale, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, sunt interesante clădirile care au fost semănate tot pe atunci la periferia orașului.

- Vrei, nu vrei, ascensiunea orașului nu poate fi oprită. Dar ceea ce se construiește în prezent nu se înscrie, nici ca formă și nici culoare în peisajul orașului.

„Mă dezamăgeşte arhitectura locativă contemporană, nu doar ca formă, stil, dar ca eficienţă” - Cu părere de rău, mă dezamăgește arhitectura locativă contemporană, nu doar ca formă, stil, dar ca eficienţă, confort. Sunt niște soluţii care nu ţin de comoditate, aspect, estetică. Un exemplu: puţin mai la vale, lângă hotelul Chișinău, la o mică distanţă, s-a construit un bloc locativ și locatarii de la etajul unu până la patru vor avea geamurile orientate pe faţada laterală a hotelului. Ce vor avea acești locatari? Lipsă de intimitate, un peisaj mai puţin atractiv când se vor apropia de geam, razele soarelui nu știu când va ajunge și la ferestrele lor. Un alt exemplu de acest fel - la cotitura spre Viaduct, tot aici, în apropierea noastră, este construit un complex de case, care formează o curte interioară. În locuinţele de acolo nu vor intra des razele solare, va fi mereu umbră. Deci, cei care proiectează aceste clădiri nu se gândesc la om, la nevoile și comodităţile lui.

La facultate, din primul și până în ultimul an de studiu, studenţii sunt îndrumaţi că o locuinţă trebuie să fie confortabilă. Că se planifică mai întâi holul, apoi din hol se accede în zona oficială, care este salonul, pe urmă se proiectează zona intimă a locuinţei, unde sunt instalaţiile sanitare. Dar la noi intri în sufragerie trecând pe lângă bucătărie și dormitor. Acest lucru este inadmisibil, astfel de clădiri nu sunt proiectate de profesioniști. În genere, vedeţi cum este dezvoltat în Europa, în SUA, cultul locuinţei, acolo se respectă necesităţile firești ale omului, la noi ele sunt neglijate.

Dar acestea sunt niște criterii de bază ale meseriei de arhitect, acest gen de încălcări sunt nepermise nici chiar pentru un student.

- Noi vă mulţumim pentru amabilitatea cu care aţi acceptat invitaţia noastră și sperăm să ne revedem în curând pentru a discuta despre curente arhitecturale care vor corespunde rigorilor și criteriilor profesioniste la noi, acasă. Vă dorim mult succes în continuare.

- Vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

APUNE ERA TITANILOR

FILM

A murit Liviu Ciulei

Producţii de Cannes şi Oscar la Chişinău

În noaptea de luni spre marţi, pe 25 octombrie, la Munchen, în vârstă de 88 de ani, a murit Liviu Ciulei, considerat unul dintre titanii teatrului și filmului românesc.

Personalitate importantă a teatrului și filmului, Liviu Ciulei a fost actor, regizor, arhitect, scenograf și profesor. Activitatea sa creatoare excepţională de peste 50 de ani a marcat arta scenică românească prin spectacole de anvergură naţională și internaţională, dar și lumea filmului românesc și mondial.

Liviu Ciulei a fost pasionat de arhitectură, facultate pe care a și urmat-o, apoi teatrul la Conservatorul Regal de Muzică și Teatru din București. A debutat ca actor în 1946, jucând rolul lui Puck în „Visul unei nopţi de vară” la Teatrul „Odeon”; ulterior s-a alăturat echipei Teatrului Municipal din București (mai târziu numit Teatrul Bulandra), unde a debutat ca regizor în 1957, punând în scenă „Omul care aduce ploaia” de Richard Nash. În 1961 a devenit celebru pentru o punere în scenă total originală a piesei „Cum vă place?” a lui Shakespeare. În anul 1965, Liviu Ciulei a primit Premiul pentru regie, la Festivalul de la Cannes, pentru filmul „Pădurea spânzuraţilor”.

Presa din toată lumea i-a dedicat săptămâna asta o atenţie deosebită lui Liviu Ciulei, artistul care a sfidat sistemul. Jurnaliștii austrieci amintesc de continua luptă a regizorului român împotriva regimului comunist și cum a fost destituit, în 1972, din funcţia de președinte al Teatrului „Bulandra” pentru că a apărat spectacolul “Revizorul” (după Nikolai Gogol, în regia lui Lucian Pintilie, București, 1972). Tocmai pentru că piesa este despre corupţie, reprezentaţia a fost interzisă. În „Scânteia”, organul de presă al Partidului Comunist Român (PCR), s-a motivat că spectacolul a fost interzis pentru că “asta a fost dorinţa clasei muncitoare”.

“Empirică și, în același timp, inovatoare, filmografia lui Liviu Ciulei include, alături de unul dintre titlurile care au marcat istoria cinematografiei românești, “Pădurea Spânzuraţilor”, și “Valurile Dunării” (1959), și “Erupţia” - debutul său în regia de film, din 1957”, mai comentează APA, care explică decorurile noi imaginate de Ciulei și pe baza experienţei lui ca arhitect.

Despre scena finală a filmului “Pădurea spânzuraţilor”, Liviu Ciulei spunea, în ianuarie, după o proiecţie a lungmetrajului, că este cea mai bună pe care a filmat-o vreodată. Astfel, Liviu Ciulei a spus, după proiecţie, că scena în care Apostol Bologa ia ultima masă,

alături de iubita sa, Ilona, este esenţială, pentru că în ea “e vorba de bărbat, femeie, vin, sare”.

“A m z i s că trebuie să facem ultima scenă într-un fel, pentru că vreau să iau premiul l a C a n n e s.

Atunci, toată lumea a zis că a înnebunit Ciulei”, povestea regizorul.

Regizorul Liviu Ciulei a părăsit România în anul 1980 și a fost director artistic al Teatrului Tyrone Guthrie din Minneapolis, Minnesota (Statele Unite), iar din 1986, profesor de teatru la Columbia University și New York University în New York City. S-a întors în ţară dupa 1989, regizând o serie de piese celebre. A fost numit director de Onoare al Teatrului Bulandra.

Liviu Ciulei a descoperit și talente autentice, care au debutat sub bagheta sa inspirată: Irina Petrescu și Lazăr Vrabie (în filmul „Valurile Dunării”), Gina Patrichi, Ana Szeles și Mariana Mihuţ (în „Pădurea spânzuraţilor”), cântăreaţa de muzică ușoară Margareta Pâslaru (în prezent stabilită în SUA), actriţă în spectacolul “Opera de trei parale”.

Liviu Ciulei a fost căsătorit cu actriţa Clody Bertola, apoi cu jurnalista timișoreancă Helga Reiter, fiica unui mare poet al Banatului, Robert Reiter (pseudonim literar Franz Liebhard). Fiul lui Liviu Ciulei și al Helgăi Reiter, Thomas Ciulei, este un cunoscut regizor de film.

Printre distincţiile obţinute de Liviu Ciulei se numără premiul pentru regie, la Festivalul de la Cannes, 1965, pentru “Pădurea spânzuraţilor”, Globul de Cristal, la Karlovy Vary, în 1969, pentru filmul “Valurile Dunării”, Premiul UNITER, în 1996, Premiul de Excelenţă UNITER, 2001, Premiul de Excelenţă în cinematografia română, 2002.

Începând de azi, 28 octombrie și timp de câteva săptămâni, la Chișinău vor fi prezentate o serie de filme care au făcut și încă fac istoria filmului românesc.

Astăzi, de exemplu, la cinema Gaudeamus va avea loc premiera filmului “MORGEN”, al regizorului Marian Crișan (“Palmes d’Or” pentru scurtmetrajul “Megatron”, Festivalul de la Cannes 2008).

“MORGEN” este istoria unui cetăţean turc care ajunge întâmplător în România, în încercarea de a trece ilegal frontiera spre Ungaria, de unde speră să ajungă în Germania, la fiul său. Nelu, agent de pază la un supermarket, ca în fiecare dimineaţă, înainte de serviciu, venea de la pescuit.

Turcul îl imploră în genunchi să-l ajute și-i propune toţi banii pe care îi are. Deși Nelu nu înţelege nimic din ce spune, îi promite să-l ajute... morgen, adică mâine.

Filmul “MORGEN” este propunerea României pentru Premiile Oscar 2012.

Premiera filmului la Chișinău va avea loc în prezenţa regizorului Marian Crișan și a actorilor Andras Hathazi și Elvira Râmbu.

La 10 noiembrie va avea loc premiera filmului “Marfa și banii” (2001), de Cristi Puiu, prima peliculă românească selectată la Festivalul de la Cannes după 1989.

Filmul este considerat prima piatră de temelie a Noului Cinema Românesc, iar Cristi Puiu – unul din granzii Noului Val. La 11 noiembrie va avea loc premiera filmului “Moartea Domnului Lăzărescu”, de Cristi Puiu (Premiul “Un certain regard”, Festivalul de la Cannes 2005). Ambele

filme vor fi proiectate în prezenţa regizorului Cristi Puiu, a producătorului Anca Puiu, precum și a actorilor din rolurile principale.

La 18 noiembrie va avea loc premiera filmului “Aurora’’, ultimul film al regizorului Cristi Puiu, care a fost prezentat în secţiunea “Un certain regard” a Festivalului de la Cannes 2010.

La 1 și 2 decembrie, seria se încheie cu premierele filmelor documentare “Metrobranding” și “Victoria”, regizate de Ana Vlad și Andi Voicu, produse de aceeași casă de producţie - Mandragora.

Proiecţiile au loc la cinema Gaudeamus în fiecare zi la 18.00 și 20.00, iar în weekend la 16.00, 18.00, 20.00.

Prezentarea filmelor la Chișinău este susţinută de Institutul Cultural Român „Mihail Eminescu”.

FLUX EDI|IA DE VINERI

28 OCTOMBRIE 2011

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

Moment istoric: Regele Mihai I în Parlamentul României Regele Mihai I al României, singurul suveran european din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial în viaţă, a împlinit, la 25 octombrie, venerabila vârstă de 90 de ani.

Un șir de manifestaţii omagiale au avut loc cu această ocazie la nivelul Legislativului român și la cel al Patriarhiei Române.

La 20 septembrie, Parlamentul de la București a aprobat, cu 203 voturi „pentru”, 3 voturi „împotrivă” și 46 de abţineri, iniţiativa Partidului Naţional Liberal, de opoziţie, susţinută de Partidul Social Democrat, de asemenea, de opoziţie, privind invitarea Regelui Mihai I la tribuna forului legiuitor al ţării, pentru a adresa, într-un cadru

solemn, un discurs către naţiune. Deputaţii care au votat împotrivă sau s-au abţinut provin din grupurile parlamentare ale Partidului Democrat Liberal, de guvernământ. Ultimul discurs al Regelui Mihai I în faţa Parlamentului României a fost ţinut la 1 decembrie 1946.

Un comunicat al Casei Regale a României din 20 septembrie anunţa: „Casa Regală a primit cu bucurie vestea invitării Majestăţii Sale Regelui de a se adresa Camerelor reunite ale Parlamentului României, cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani. Revenind la tribuna Parlamentului după mai bine de șaizeci de ani, Regele se va adresa naţiunii într-un moment în care este nevoie de încredere, unitate, speranţă și respect în societatea românească. Casa Regală consideră decizia Legislativului o dovadă de democraţie și libertate, de clarviziune și de simţ al istoriei”.

Cu prilejul aniversării zilei de naștere a Majestăţii Sale Regele

Mihai I al României, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a adresat Majestăţii Sale un mesaj de felicitare cu următorul conţinut: „Majestatea Voastră, Aniversarea a 90 de ani de viaţă este o binecuvântare de la Dumnezeu, cu profunde semnificaţii în viaţa Majestăţii Voastre și în istoria poporului român. Cu acest prilej, Vă adresăm doriri de sănătate, pace, bucurie și ajutor de la Dumnezeu în toată fapta cea bună. Întru mulţi și fericiţi ani, Majestatea Voastră!

Cu aleasă preţuire și binecuvântare, † DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române”.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a fost reprezentat la momentul aniversar al Majestăţii Sale Regele Mihai I din 25 octombrie 2011 de către Preasfinţitul Părinte Episcop-vicar patriarhal Ciprian Câmpineanul, reprezentantul oficial al Patriarhiei Române în relaţia cu

Parlamentul. Patriarhia Română a precizat că, pentru a serba aniversarea a 90 de ani într-un cadru specific bisericesc, au fost stabilite deja contacte cu reprezentanţi ai Casei Regale pentru o posibilă participare a Majestăţii Sale Regele Mihai I la Catedrala Patriarhală, de Sărbătoarea Sfinţilor Mihail și Gavriil (8 noiembrie), fiind și ziua onomastică a Majestăţii Sale, pe care o serbează în mod tradiţional.

Așa cum fusese decis, Majestatea Sa Regele Mihai I a rostit, la 25 octombrie, un discurs în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului României, la care, pe lângă deputaţi și senatori, au fost prezenţi peste 250 de invitaţi, printre care veterani de război, clerici, artiști și diplomaţi, foștii președinţi Ion Iliescu și Emil Constantinescu, foști premieri și conducătorii celor mai importante instituţii ale Statului român. Marii absenţi de la eveniment au fost Preșe-

dintele Traian Băsescu și premierul Emil Boc. Majestatea Sa Regele, însoţit de Principesa Margareta, ca succesoare la conducerea Casei Regale a României, a fost întâmpinat de întreaga asistenţă în picioare. Legislativul României i-a acordat Regelui Mihai I cea mai înaltă distincţie parlamentară – un colan – și o plachetă de argint cu imaginea Parlamentului în relief. Cu ocazia evenimentului, în Parlamentul României a fost inaugurat un bust al Regelui Mihai I, acceptat în dar. Ședinţa omagială a Camerelor reunite ale Parlamentului României a fost deschisă cu intonarea imnului naţional și a fost prezidată de președintele Senatului, Mircea Geoană.

Discursul Regelui a fost primit cu ovaţii îndelungate și a fost salutat de reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare.

Reproducem în continuare textul discursului istoric al Regelui Mihai I din 25 octombrie.

FLUX

Discursul Majestăţii Sale Regelui Mihai I în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului României Doamnelor și domnilor senatori și deputaţi, Sunt mai bine de șaizeci de ani de când m-am adresat ultima oară naţiunii române de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie și cu speranţă invitaţia reprezentanţilor legitimi ai poporului.

Prima noastră datorie astăzi este să ne amintim de toţi cei care au murit pentru independenţa și libertăţile noastre, în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem și în evenimentele din Decembrie 1989, care au dărâmat dictatura comunistă. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru.

Ultimii douăzeci de ani au adus democraţie, libertăţi și un început

de prosperitate. Oamenii călătoresc, își împlinesc visele și încearcă să-și consolideze familia și viaţa, spre binele generaţiilor viitoare. România a evoluat mult în ultimele două decenii.

Mersul României europene de astăzi are ca fundament existenţa Parlamentului. Drumul nostru ireversibil către Uniunea Europeană și NATO nu ar fi fost posibil fără acţiunea, întru libertate și democraţie, a Legislativului românesc de după anul 1989.

Dar politica este o sabie cu două tăișuri. Ea garantează democraţia și libertăţile, dacă este practicată în respectul legii și al instituţiilor.

Politica poate însă aduce prejudicii cetăţeanului, dacă este aplicată în

dispreţul eticii, personalizând puterea și nesocotind rostul primordial al instituţiilor Statului.

Multe domenii din viaţa românească, gospodărite competent și liber, au reușit să meargă mai departe, în ciuda crizei economice: micii întreprinzători și companiile mijlocii, tinerii și profesorii din universităţi, licee și școli, cei din agricultură. Încearcă să-și facă datoria oamenii de artă, militarii, diplomaţii și funcţionarii publici, deși sunt puternic încercaţi de lipsa banilor și descurajaţi instituţional. Își fac datoria faţă de ţară instituţii precum Academia Română și Banca Naţională, deși vremurile de astăzi nu au respectul cuvenit faţă de ierarhia valorilor din societatea românească.

Sunt mâhnit că, după două decenii de revenire la democraţie, oamenii bătrâni și cei bolnavi sunt

nevoiţi să treacă prin situaţii înjositoare.

România are nevoie de infrastructură. Autostrăzile, porturile și aeroporturile moderne sunt parte din forţa noastră, ca stat independent.

Agricultura nu este un domeniu al trecutului istoric, ci al viitorului. Școala este și va fi o piatră de temelie a societăţii.

Regina și cu mine, alături de Familia noastră, vom continua să facem ceea ce am făcut întotdeauna: vom susţine interesele fundamentale ale României, continuitatea și tradiţiile ţării noastre.

Nu m-aș putea adresa naţiunii fără a vorbi despre Familia Regală și despre importanţa ei în viaţa ţării.

Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei, suveranităţii și unităţii noastre. Coroana este o reflec-

tare a Statului, în continuitatea lui istorică, și a Naţiunii, în devenirea ei.

Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate și modestie.

Doamnelor și domnilor senatori și deputaţi, Instituţiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci și de etică, simţ al datoriei. Iubirea de ţară și competenţa sunt criteriile principale ale vieţii publice. Aveţi încredere în democraţie, în rostul instituţiilor și în regulile lor!

Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă și fără memorie. Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viaţa. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil și generos. În anul 1989, în ajutorul României s-au ridicat voci cu autoritate, venind de pe toate meridianele globului. Ele s-au adăugat sacrificiului tinerilor de a înlătura o tiranie cu efect distrugător asupra fiinţei naţiunii. A sosit momentul, după douăzeci de ani, să avem un comportament public rupt complet și definitiv de năravurile trecutului. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agăţarea de putere și bunul plac nu au ce căuta în instituţiile românești ale anului 2011.

Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989.

Se cuvine să rezistăm prezentului și să ne pregătim viitorul. Uniţi între

noi și cu vecinii și fraţii noștri, să continuăm efortul de a redeveni demni și respectaţi.

Am servit naţiunea română de-a lungul unei vieţi lungi și pline de evenimente, unele fericite și multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit Rege, pot spune fără ezitare naţiunii române: Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate și democraţie, sunt identitatea și demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere.

Democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca și toate ţările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectaţi și pricepuţi.

Nu trebuie niciodată uitaţi românii și pământurile românești care ne-au fost luate, ca urmare a împăr-

ţirilor Europei în sfere de influenţă.

Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi.

Europa de astăzi este un continent în care popoarele și pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut și continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre și așa vor rămâne totdeauna.

Stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă și admirată în lume.

Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinţii noștri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Mihai al României 25 octombrie 2011, ora 10

Deputatul Ion Popescu: Politica mare de la Chişinău are impact şi asupra românilor din Ucraina Deputatul român Ion Popescu, președinte al Uniunii Interregionale ,,Comunitatea Românească din Ucraina”, vicepreședinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, membru al Partidului Regiunilor, formaţiunea politică a președintelui ucrainean Victor Ianukovici, vicepreședinte al Comisiei parlamentare în problemele drepturilor omului, minorităţilor naţionale și relaţiilor interetnice din cadrul Parlamentului de la Kiev, a acordat un interviu publicaţiei online Info Prut în ultima zi a lucrărilor Congresului Internaţional al Jurnaliștilor Români, organizat în perioada 20-23 octombrie, la Cernăuţi, de Forumul Internaţional al Jurnaliștilor Români, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

- Domnule Ion Popescu, anul 2012 va fi marcat în Ucraina de recensământul populaţiei. Este posibil să apară anumite surprize cu privire la rezultatele acestui recensământ?

- Credem că, în linii generale, nu. Pentru că satele în care avem școală și biserică unde se folosește limba română, acolo oamenii se vor declara fie ca români, fie ca moldoveni, cum e cazul în satul Noua Suliţă. În

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2011 <MĂNĂSTIRI <SCHITURI <BISERICI <ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI <SFINTE MOAùTE

ARDEAL AlbaȱIuliaȱluiȱMihaiȱViteazul 30 noiembrie – 4 decembrie 2011

Plecarea spre Fćgćraû: MarŖi, 29 noiembrie, ora 19. Sosirea la Chiûinću: Duminicć, 4 decembrie, ora 22.

Ziua 1, miercuri, 30 noiembrie, Sf. Apostol Andrei cel Întâi chemat – Apostolul Românilor FĆGĆRAú Cetatea lui Mihai Viteazul, Mćn. BERIVOI – participare la Sf.Liturghie de hram / Mćn. DEJANI / Mćn.

BRĆNCOVEANU - Sâmbćta de Sus: mormintele Î.P.S. Dr. Antonie Plćmćdealć – Mitropolit al Ardealului, Criûanei ûi Maramureûului (1982-2005) ûi a pćrintelui Teofil Pćrćian / MUNŕII FĆGĆRAú urcare pe jos, Izvorul pćrintelui Arsenie Boca. Cazare: Sâmbćta de Sus. Ziua 2, joi, 1 decembrie, Ziua NaŖionalć a României SIBIU: Catedrala Mitropoliei "Sf Treime" / ALBA IUILIA: Catedrala Reîntregirii - participare la Sf. Liturghie, Monumentul lui Mihai Viteazul, Muzeul Unirii, Participare la manifestaŖiile cultural-artistice, program liber în oraû 2-3 ore; / Mćn. Sf.Lazćr. Cazare: Alba Iulia.

Ziua 3, vineri, 2 decembrie Mćn. RÂMEŕ: Biserica veche cu izvorul de apć tćmćduitoare, muzeul, Cheile RâmeŖului - drumeŖie pe jos. Cazare: RâmeŖ.

Ziua 4, sâmbćtć, 3 decembrie Mćn. AIUD: Biserica-memorial, osuarul; TURDA: Monumentul lui Mihai Viteazul; / Mćn. ROHIA participare la Vecernie. Cazare: Rohia sau Nicula.

Ziua 5, duminicć, 4 decembrie Mćn. NICULA: participare la Sf. Liturghie, Icoana fćcćtoare de minuni ai Maicii Domnului.. CLUJ: Catedrala / Popasuri LACUL ROúU, CHEILE BICAZULUI ûi PIATRA NEAMŕ. (+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.mdȱ

regiunea Cernăuţi, la ultimele procentaje ale recensămintelor, începând de la 1959, 1970, 1980, 1989, adică ale recensămintelor sovietice, întotdeauna eram 19,7%, 19,8%, 19,9%. Tot la aceeași cifră ca la recensământul din 2009. În regiunea Cernăuţi, întotdeauna natalitatea este mai crescută în satele românești decât în cele ucrainene. Sigur că ar trebui să trecem peste 20%, vorbind ca sociolingvist și specialist în domeniu, însă avem multe sate în care avem biserică românească, dar școala e de mult ucraineană, încă de pe timpul Uniunii Sovietice și sigur că acolo au loc procese de asimilare. Însă natalitatea asta mare ne permite să spunem că vom acoperi ceea ce nu ne ajunge și tot în jurul de 19% vom fi. În zona Transcarpatiei, de la recensământ la recensământ, numărul populaţiei și procentul românilor din populaţia Transcarpatiei crește.

La primul recensământ ucrainean, din 2001, pentru prima dată românii i-au întrecut pe ruși, ajungând a treia etnie în Transcarpatia, după ucraineni și maghiari. Și au trecut și de 3% din populaţia regiunii Transcarpatia. Cea mai mare surpriză a fost în 2001, în regiunea Odesa, acolo unde oamenii se declarau ca fiind moldoveni, români se declară 700. La ultimul recensământ sovietic, s-au declarat 143.000, iar la primul recensământ ucrainean, din 2001, s-au declarat a fi moldoveni 123.000.

Cei care s-au declarat români au rămas cam tot 700. Care e problema? Problema este că ei nu locuiesc la fel de compact ca noi. Sunt sate mari în care se vorbește româna, dar oamenii se declară moldoveni pentru că așa a fost tradiţia: cei care au fost în Imperiul Austriac erau declaraţi români, cei care erau în Imperiul Rus, apoi sovietic, se declarau moldoveni. La 1812

încă nu exista statul român. Ei ţineau minte că au fost alipiţi la Imperiul Ţarist ca moldoveni și tradiţia asta a rămas chiar și în regiunea Cernăuţi. Dacă ne uităm la regiunea Cernăuţi, avem așa zone istorice: avem Bucovina, unde populaţia se declară a fi română, avem Ţinutul Herţa, unde 97% sunt și astăzi români, acolo avem un singur sat ucrainean, cu 300 de persoane, și școală ucraineană mai avem numai la Herţa, în centrul raional, unde trăiesc 2000 de persoane, dar unde există biserică românească. Și, în felul acesta, raionul Herţa va rămâne întotdeauna, cel puţin 100-200, chiar 300 de ani așa cum este: românesc.

Nu se va putea schimba nimic.

Chiar și la mănăstirea din Bănceni, cea mai puternică biserică ortodoxă din Ucraina, care ţine de Patriarhatul de Moscova, se predică în limba română, călugării sunt români, chiar și cei care sunt veniţi din alte părţi învaţă limba română. Cei 200 de copii care au fost înfiaţi de stareţul Longhin, de la orfelinatul de pe lângă mănăstirea Bănceni, la 20 km de orașul Cernăuţi, sunt educaţi să știe și limba ucraineană, dar învaţă în școala românească din satul Molniţa. Practic, totul depinde de zonă. Sigur că în zonele Kirovograd, Nikolaev, chiar la Dnepropetrovsk, am avut 168 de școli în perioada interbelică, în afară de zona asta a Cernăuţiului, a Sudului Basarabiei, a Transcarpatiei, am avut 168 de școli înainte de război.

- În prezent, câte școli românești au rămas din cele de care amintiţi?

- Acum nu mai sunt. În zona aia au rămas numai 3 școli, unde se predă limba moldovenească, în două sate. În rest, are loc asimilarea. Pentru că în satele respective, populaţia moldovenească, așa se numea ea, care

număra acum 100 de ani cam 140 și ceva de mii de oameni, nu era populaţie autohtonă, ea era venită, așezată.

- Nu există o problemă că se încearcă impunerea unei etnii distincte de cea română, aceea ”moldovenească”?

- Există o problemă, dar ea are mai mult explicaţii de ordin psihologic, ale omului, personale. Și mai este problema politică, aceea a existenţei Moldovei ca stat aparte. Mulţi dintre cei care se declară moldoveni, care trăiesc în alte părţi, sunt veniţi din Rep. Moldova. În Rep. Moldova, limba oficială este declarată limba moldovenească și astfel politica mare de la Chișinău se răsfrânge și asupra populaţiei din Ucraina. Și Europa tot joacă un rol aici. Convenţiacadru cu privire la minorităţile naţionale spune clar că fiecare are dreptul să se declare cum dorește el.

- Ce implicaţii poate comporta această distincţie, între ,,moldoveni” și ,,români”, la recensământ și în adoptarea acelei legi privind limbile minorităţilor naţionale?

- Recensământul poate aduce niște beneficii pentru noi toţi. Sunt unul dintre autorii proiectului de lege care stipulează interzicerea închiderii școlilor cu predare în limba minorităţilor, rusă, română, maghiară etc. Avem un contract semnat cu comunitatea rusofonă, românofonă și maghiarofonă din Ucraina, să ne susţinem reciproc în ceea ce privește învăţământul. Sperăm că această lege va fi adoptată, mai cu seamă că președintele Ucrainei a declarat că va introduce un moratoriu pentru închiderea școlilor rusești și ale minorităţilor naţionale în vestul Ucrainei și închiderea școlilor ucrainene în estul Ucrainei. Referitor la

legea limbilor, Partidul Regiunilor, cu care avem contract de colaborare și care este susţinut de președintele Ucrainei și de președintele Guvernului, a elaborat proiectul de funcţionare a limbilor, unde clar se spune că în unităţile administrativ-teritoriale unde minoritarii care vorbesc o limbă oarecare depășesc 10%, limba lor va fi folosită la același nivel ca limba de stat, în administraţie, în judecătorie, în domeniul economic, în massmedia etc.

- Va fi și cazul „limbii moldovenești”, dacă se vor declara moldoveni mai mult de 10% din populaţie, la nivel regional?

- În cazul regiunii Cernăuţi, e vorba de limba română. În Transcarpatia avem tot limba română, la nivel nu regional, dar raional. În ceea ce privește regiunea Odesa, s-ar putea să apară ideea cu ”limba moldovenească” în zonele raionului Reni, în unele localităţi din Ismail, în două sate din Tatarbunar și în alte două sate. Dar ca primă etapă, este important pentru noi ca limba să înceapă a funcţiona. Copilul care vine la școală și începe a citi și se învaţă a citi și poate căuta pe Internet o informaţie și după aia descoperă că povestea ,,Capra cu trei iezi” o citesc în realitate nu numai copiii dintr-un sat în care se declară moldoveni, dar și micuţii dintr-un sat valah – pentru că avem și două sate de valahi, de vlahi, în Munţii Păduroși din Transcarpatia, descoperiţi întâmplător și care nu spuneau că vorbesc româna, spuneau că vorbesc o limbă care seamănă cu ,,Aici Radio București”. Te înţelegi cu aceștia dacă vorbești lin și încet, pentru că limba lor este una amestecată, româno-slovaco-ruteană. Misiunea noastră este să îi găsim, să îi aducem la rădăcini. Același lu-

cru va fi și cu moldovenii. Dacă susţinem măcar introducerea limbii în școală, ca materie obligatorie sau măcar facultativă, tot ar fi ceva. În sate sunt mulţi veniţi din Transilvania sau din Moldova și dacă tradiţia era să se declare moldoveni, acum tinerii confundă cetăţenia cu etnia și se declară ucraineni, mai ales că ei limba nu o mai cunosc. La recensământ, misiunea noastră, a ,,Comunităţii Românești din Ucraina”, este să depășim cele zece procente și să demonstrăm că lumea nu trebuie să aibă frică să își declare etnia română. Pentru că a fi român la tine acasă nu este o rușine, este o onoare în faţa lui Dumnezeu, că așa ne-am născut.

- Va exista o campanie de informare cu privire la importanţa recensământului populaţiei pentru comunitatea românilor din Ucraina?

- O facem în permanenţă.

Prin postul Radio Ucraina Internaţional, al cărui redactor este Vitalie Zâgrea, prezent la Forumul Internaţional al Jurnaliștilor Români, și prin intermediul buletinului ,,Românii din Ucraina”, în care sunt prezentate, pe rând, localităţile cu număr mare de populaţie românească. Am început-o cu Crasna, urmează satul Mahala, satul Ceahor. De asemenea, la comanda Centrului Bucovinean de Cercetări Actuale, condus de Aurica Bojescu, am elaborat studiul ,,Românii din Ucraina între trecut și viitor”, un studiu de peste 570 de pagini, cu hărţi colorate, care s-a distribuit într-un număr de 200 de exemplare la fiecare școală și biserică românească.

Interviu realizat de Iulia Modiga Sursa: infoprut.ro

10

28 OCTOMBRIE 2011

GHIDUL ALIMENTELOR

Leuştean Leușteanul este o plantă erbacee aromată, din familia pătrunjelului, nativă din munţii din sudul Europei. Are o rădăcină cărnoasă ce poate atinge 12-15 cm lungime, de forma morcovolui și de culoare gri-maronie în exterior și albă în interior. Are un puternic miros și gust aromatic. Aroma leușteanului este similară cu a ţelinei (de altfel, numele francez e céleri bâtard – falsa ţelină). Frunzele, seminţele și rădăcina pot fi folosite (în cantităţi mici, pentru că au un gust foarte pregnant) în salate, supe și alte mâncăruri gătite.

Beneficii: Iniţial, leușteanul a fost folosit într-o multitudine de scopuri culinare. Ulterior, prin secolul al XIV-lea, era utilizat pe scară largă ca medicament – lucru ce se datora, cel mai probabil, aromei sale plăcute. Nu a fost recunoscut neapărat ca remediu oficial, însă s-a dovedit totuși util în ameliorarea unor afecţiuni.

Rădăcina și fructele sunt aromatice și stimulante. Au un puternic efect carminativ și diuretic. Sunt folosite în afecţiunile stomacului și în timpul stărilor febrile, în special în episoadele de colică și flatulenţă ale copiilor. * Utilizat ca diuretic, leușteanul previne infecţiile tractului urinar și cistită. Este, de asemenea, util în eliminarea apei reţinute în exces, curăţă rinichii și ajută la eliminarea nisipului sau a pietrelor renale. * Leușteanul întărește stomacul și-l ajută să-și îndeplinească funcţiile.

Crește apetitul, diminuează indigestia și colicile și ameliorează afecţiunile ușoare ale stomacului. Este foarte util în eliminarea disconfortului provocat de balonare și flatulenţă. * Ca expectorant, leușteanul ajută la eliminarea flegmei din plămâni și este considerat a fi foarte eficient în cazurile de pleurezie. * Ajută în tratarea episoadelor febrile, întrucât facilitează transpiraţia, ceea ce facilitează răcirea organismului. De asemenea, transpiraţia ajută la eliminarea toxinelor. * Leușteanul stimulează buna funcţionare a uterului și ameliorează dismenoreea și crampele menstruale. Mai mult decât atât, leușteanul este considerat a fi eficient în stimularea travaliului.

Precauţii: Femeile însărcinate și cele care alăptează ar trebui să evite leușteanul. La fel ar trebui să facă și persoanele cu probleme renale.

EDI|IA DE VINERI

Diverse

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Reţete mediteraneene nă în afara vasului. Se așază spanacul în mod egal deasupra feliilor de șuncă și se asezonează. Deasupra se sparg ouăle și, peste ele, se toarnă smântâna. Se presară, în mod egal, brânza și se lasă la cuptor 10-12 minute sau până când brânza devine aurie. Se servește cu felii de pâine ciabatta.

Sănătoasă, vie, proaspătă, naturală – iată patru caracteristici simple, dar sugestive ale uneia dintre cele mai îndrăgite bucătării a lumii: bucătăria mediteraneeană.

Reţetele de mai jos vă vor aduce pe masă o adevărată comoară de gusturi și savori.

Aspic mediteranean

Pâine prăjită cu ciuperci Ingrediente: 4 felii mari de pâine neagră, 1 lingură ulei de măsline, 4 felii de prosciutto, 1 cub de unt, 350g ciuperci de mai multe soiuri, 1 căţel de usturoi, mărunţit, 4 linguri de smântână grasă, o mână frunze de pătrunjel, tocate mărunt

Mod de preparare: Se prăjesc feliile de pâine în toaster, se taie fiecare în jumătate și se lasă deoparte. Se încălzește uleiul de măsline într-o tigaie mare. Se prăjesc feliile de prosciutto în tigaie aproximativ 2 minute pe fiecare parte până devin aurii și crocante. Se rup în fâșii mari și se lasă deoparte pe un prosop de bucătărie.

Se adaugă untul în tigaie, apoi ciupercile. Se lasă pe foc 2 minute, apoi se adaugă usturoiul și smântâna. Se mai lasă pe foc un pic, până când ciupercile se înmoaie puţin și se învelesc în sos (acesta nu trebuie să fiarbă, pentru că se va brânzi smântâna). Se amestecă și pătrunjelul.

Se aranjează pe feliile de pâine prăjită, se pune prosciutto deasupra și se presară pătrunjel.

200 ml de smântână, 400g de melcișori sau alte paste scurte, 50g de brânză cu mucegai, fărâmiţată Mod de preparare: Se încălzește uleiul într-o tigaie. Se adaugă prazul și usturoiul și se lasă să se înmoaie 15 minute. Se adaugă în ultimul minut spanacul, doar să se opărească puţin. Se adaugă smântâna, se amestecă și se ia de pe foc. Se fierb pastele în multă apă. Se scurg, se pun la loc în cratiţă, apoi se adaugă sosul de praz și se amestecă. Se servește în boluri, cu brânză cu mucegai presărată deasupra.

Ingrediente: 6 foi sau 20 g gelatină, 4 ouă fierte tari, 500 ml supă de legume, pătrunjel proaspăt tocat, 1 conservă mică de sparanghel, fâșii de gogoșari muraţi sau de ardei gras roșu proaspăt sare, piper Mod de preparare: Gelatina se înmoaie cu 100 ml de supă și se lasă cam 50 de minute, până absoarbe tot lichidul. Între timp, se aranjează într-un castron mai mare sau în boluri ingredientele, având

Şuncă în stil florentin Ingrediente: 100g frunze de spanac pitic, 4 felii de șuncă, 4 ouă, 4 linguri de smântână lichidă, 50g de brânză Gruyère sau Emmental Mod de preparare: Se răstoarnă spanacul într-o sită mare și se așază în chiuvetă. Se toarnă peste spanac apă fiartă, până când se înmoaie toate frunzele. Se scutură bine, până se scurge toată apa.

Se încinge cuptorul (preferabil pe funcţia grill). În două vase termorezistente se așază câte două felii subţiri de șuncă. Nu îţi face griji dacă sunt prea lungi și atâr-

grijă să acopere pereţii vasului, pentru a fi cât mai atrăgător aspicul. Feliile de ou fiert, bucăţile de sparanghel, fâșiile de gogoșari și pătrunjelul pot forma un mozaic superb. Lasă-ţi imaginaţia să creeze în voie! Când totul e gata, se amestecă gelatina înmuiată cu restul de supă fierbinte, amestecând ușor, la foc mic, până când gelatina se topește complet, dar fără ca supa să dea în clocot. Se ia de pe foc, se lasă puţin la răcit și, cât încă este în stare lichidă, se toarnă ușor în vasele pregătite dinainte. După ce s-a închegat perfect, aspicul se răstoarnă pe un platou și se decorează cu frunzuliţe de pătrunjel verde. Se servește rece.

Biscotti cu ciocolată şi alune

Paste cu verdeţuri şi usturoi

Ingrediente: 2 ouă medii, 100g de zahăr, 250g de făină obișnuită, plus extra pentru presărat, ½ linguriţă de bicarbonat de sodiu, coaja rasă de la 1 portocală, 25g

Ingrediente: 1 lingură ulei de măsline, 3 tulpini de praz, tăiate în felii subţiri, 2 căţei de usturoi, tocaţi mărunt, 250g frunze de spanac, rupte în fâșii, dacă sunt mari,

alune de pădure prăjite, tocate, 25g chipsuri de ciocolată (sau ciocolată tocată) Mod de preparare: Se încălzește cuptorul la 180° C și se tapetează o tavă mare cu hârtie de copt. Se bat laolaltă ouăle și zahărul până când se obţine o compoziţie ușoară și spumoasă. Se cern făina și bicarbonatul de sodiu într-un bol, se adaugă coaja de portocală, alunele și chipsurile de ciocolată. Se încorporează în amestecul de ouă și se obţine o cocă moale. Se răstoarnă pe o suprafaţă presărată cu făină și – cu mâinile pudrate cu făină – se formează două batoane de 25cm lungime.

Se transferă în tavă. Se turtesc până când ajung la o grosime de 3 cm, apoi se dau la cuptor 30 de minute până când se rumenesc. Se scot din cuptor și se răstoarnă pe un tocător; se reduce cuptorul la 160° C. Se taie fiecare baton în felii de 1cm grosime și se reașază în tavă, cu partea tăiată în sus. Se mai dau la cuptor 10-15 minute până când devin crocante, apoi se răcesc pe un stativ de metal. Se păstrează bine într-o cutie de tablă până la 3 săptămâni.

Melcişori cu pastă de măsline Ingrediente: 500g de făină pentru pâine, plus extra pentru tapetat, 1 linguriţă de sare 7g de drojdie uscată, 6 linguri ulei de măsline extravirgin, plus extra pentru uns, 1 legătură mică de busuioc, 170g de măsline negre, curăţate de sâmburi (aprox. 200g cu sâmburi), 1 căţel de usturoi, zdrobit, 4 anșoa din conservă (opţional), 50g de măsline verzi, curăţate de sâmburi Mod de preparare: Se amestecă într-un bol mare făina, sarea, drojdia, o lingură ulei de măsline și 300ml de apă caldă, astfel încât să obţineţi un aluat moale. Se frământă cu mâna 10 minute sau cu ajutorul

SĂNĂTATE

Pregăteşte-ţi muşcatele pentru sezonul rece Nu doar cromatica face din mușcată una dintre cele mai îndrăgite plante de apartament, ci și faptul că este o specie rezistentă și ușor de îngrijit. Nu trebuie să fii un mare specialist în grădinărit pentru a crește mușcate frumoase.

Efectul cromatic oferit de această plantă este unul cu totul deosebit deoarece culorile puternice ale florilor, de cele mai multe ori roșii, contrastează cu verdele intens al frunzelor.

Cu toate că nuanţa cea mai frecventă a florilor este cea roșie, există specii cu flori albe, roz, roșu-portocaliu, fuchsia sau violet.

Mușcata înflorește în timpul primăverii și al verii, însă dacă are condiţii optime poate înflori și iarna. Acest lucru presupune amplasarea într-o zonă cu lumină naturală și cu temperaturi constante de aproximativ 15 grade Celsius. Totuși, pentru a supravieţui fără a înflori însă pe perioada anotimpului rece, mușcata nu are nevoie de condiţii speciale, ea putând să reziste chiar și în locuri ce nu beneficiază de multă lumină și în care temperaturile sunt de aproximativ 5 grade Celsius. De exemplu, dacă vara ţii mușcatele pe pervaz sau în grădină și iarna nu ai spaţiu destul să le aduci în casă, acestea pot fi depozitate în pivniţă, dacă temperaturile sunt pozitive, urmând să fie scoase la lumină primăvara.

Muşcate obişnuite şi muşcate curgătoare Iarna, mușcata obișnuită are nevoie de alte condiţii decât mușcata curgătoare. Astfel, în vreme ce mușcata obișnuită poate fi ţinută la temperaturi între 5-15 grade Celsius, ori în încăperi luminoase (verande, terase acoperite), ori în încăperi întunecate (subsoluri, poduri), cea curgătoare se păstrează iarna la temperaturi de peste 10 grade Celsius și obligatoriu în locuri cu multă lumină. În toate situaţiile, plantele se udă mult mai rar, doar atunci când pământul este uscat în profunzime în ghiveci.

Fereşte-le de întuneric Deși mulţi iubitori ai acestor flori le păstrează în spaţii întunecate, nu este o metodă care să ajute prea mult plantele.

Este adevărat că, deși își pierd frunzele, majoritatea înverzesc din nou primăvara, când sunt mutate la căldură și lumină. Totuși, deși supravieţuiesc, din cauza stresului climatic la care sunt supuse în fiecare an, rezistenţa lor la boli și dăunători scade mult, plantele se vor dezvolta mai încet sau chiar deloc, iar înfloritul nu va mai fi atât de abundent.

În lupta pentru adaptarea la noul sezon, organismul uman mai este agresat și de alţi factori precum stresul, suprasolicitariea fizică și psihică, o alimentaţie nesănătoasă și multitudinea de agenţi microbieni din jurul nostru. Toţi aceștia conduc la scăderea imunităţii, mărind astfel riscul de îmbolnăvire în sezonul rece.

Propolis, mentă, cimbru, lemn dulce Produsele pe bază de echinacea cresc rezistenţa organismului

manual. Se adaugă 4 linguri ulei de măsline, usturoi și anșoa, după caz. Se amestecă până se obţine o pastă grosieră. Se încinge cuptorul la 200º C. Se tapetează cu hârtie pentru copt o formă puţin adâncă, de 30cmx20cm. Pe suprafaţa de lucru, tapetată cu făină, se așază aluatul sub forma unui dreptunghi de 30cmx40cm. Se unge peste tot cu pasta de măsline și se aranjază măslinele verzi de-a lungul unei laturi mici. Se rulează începând cu latura mică pe care sunt așezate măslinele verzi.

Se taie aluatul în 12 felii, apoi se așază cu grijă pe rând în tavă, astfel încât se obţin 4 rânduri a câte 3 melcișori. Se ung superficial cu restul de ulei de măsline. Se acoperă lejer cu folie alimentară și se lasă să crească aprox. 20 de minute, până ce devin ușor pufoși și umplu tava. Se dau la cuptor pentru 20-25 de minute până se rumenesc și se lasă la răcorit în tigaie.

Lumina din casa ta

Fereşte-te de virozele toamnei cu remedii naturale Un nou anotimp, o nouă provocare a metabolismului pentru a se adapta schimbărilor.

Trecerea de la cald la rece este o schimbare cu care organismul nostru fie se adaptează ușor, fie suferă rapid de viroze sau infecţii ale căilor respiratorii. Trecerea la noul anotimp se poate face ușor cu ajutorul remediilor naturale.

robotului de bucătărie ori al mixerului, cu paleta pentru frământat, timp de 5 minute. Se așază înapoi aluatul în bolul curăţat în prealabil și se acoperă cu folie alimentară unsă cu ulei. Se lasă să crească la căldură, timp de o oră, până ce compoziţia își dublează mărimea. Între timp, se prepară umplutura. Se înlătură tulpinile mai aspre de busuioc (se lasă cele moi) și se amestecă cu măslinele negre în robotul de bucătărie sau cu ajutorul unui blender

în faţa diferitelor boli prin acţiunea directă asupra bacteriilor și virusurilor și ajută la distrugerea agenţilor microbieni. Produsele ce conţin rădăcină de lemn dulce, tinctură de propolis, amestec volatil din ulei esenţial de mentă, ulei esenţial de cimbru, ulei esenţial de coada șoricelului au efect antialgic, antiinflamator, antibiotic, antiviral, decongestionant la nivelul faringelui și a căilor respiratorii. De asemenea, neutralizează agenţii patogeni, limitând răspândirea infecţiei și acţionează eficient încă de la pri-

Corpurile de iluminat sunt parte integrantă a unei case fiindcă lumina poate schimba aspectul unei camere. Iluminatul trebuie să fie funcţional și să nu fie obositor, așa că trebuie să avem în vedere acest aspect când reamenajăm casa.

Iluminatul holului Este încăperea în care se stă foarte puţin, așa că nu are nevoie de lumină puternică. Cu toate acestea, fiind prima cameră în care se intră, iluminatul trebuie să evidenţieze decorarea acestei încăperi.

Pentru această cameră poţi alege aplice de perete. Dacă vrei lumină și în tavan, atunci toate corpurile de iluminat trebuie să fie la fel ca formă, design, culoare. mele semne ale bolii, reducând severitatea simptomelor și accelerând vindecarea. Se recomandă în tratamentul durerilor de gât, disfoniei, tusei și candidozei bucale.

Dezvoltă imaginaţia copilului tău Vrei să ai un copil creativ? Atunci trebuie să îi cultivi imaginaţia de la cele mai mici vârste.

Copiii au imaginaţie în mod natural. Dar, pe măsură ce cresc, descoperă televizorul și calculatorul și devine dificil să-i determini să mai facă și altceva. Însă, dacă de mici sunt obișnuiţi cu activităţi multiple și cât mai diferite, atunci cele două ocupaţii nu le vor părea suficiente. Imaginaţia lor bogată nu va fi satisfăcută și vor încerca mereu să găsească alte ocupaţii alternative cu care să își ocupe timpul liber.

Beneficiile imaginaţiei Specialiștii susţin că micuţii care au o imaginaţie bogată și o folosesc dau dovadă și de alte abilităţi. Astfel, ei se joacă mai bine cu alţi copii, au rezultate mai bune la școală, sunt mai fericiţi, știu să-și controleze mânia și alte emoţii asemănătoare mai bine decât ceilalţi copii. În același timp, se pot amuza de ei înșiși și se simt bine în pielea lor. De asemenea, specialiștii spun că la maturitate cei cu imaginaţie bogată se descurcă mai ușor în viaţă, fac faţă mult mai ușor diferitelor încercări la care sunt supuși și se descurcă cu lejeritate în diverse situaţii.

Desigur că și tu ţi-ai dori ca și copilul tău să fie un astfel de adult, iar o imaginaţie bogată cu siguranţă că îl va ajuta.

Cum să-i „educi” imaginaţia Citește cărţi împreună cu copilul tău Aceasta e cea mai bună modalitate de a-i dezvolta imaginaţia. Citindu-i cât mai mult, copilul poate să viseze și să fie orice personaj pe care îl îndrăgește. Pentru copiii mici poţi să alegi cărţi colorate, cu multe imagini frumoase, care să îl atragă. În acest fel îl ajuţi să-și dezvolte vocabularul și îl poţi învăţa să citească. Alege cărţi cât mai variate, din diferite domenii, iar în curând vei constata că o carte va deveni preferata lui. Aceea este, de fapt, cea care îl face să viseze cel mai mult.

Inventează povești Copiii adoră poveștile. Dar nu numai pe cele pe care i le citești. Poţi oricând să inventezi povești care să-i placă la fel de mult. Dar, pentru

a-ţi atinge scopul, implică-l și pe el în poveștile tale. Pune-l să-ţi spună, de exemplu, cum vede el că va decurge la un moment dat firul poveștii tale. Intră în jocul lui și dezvoltă mai departe povestea pe ideea pe care ţi-a oferit-o. Acest joc poate să fie progresiv, adică să-l implici din ce în ce mai mult în imaginarea altor istorioare. Mai târziu, poţi chiar să-l pui pe el să-și imagineze o poveste întreagă.

Folosește jocuri imaginative Joaca ocupă o mare parte din viaţa copilului. În același timp, este o altă metodă excelentă care îi dezvoltă imaginaţia copilului. Folosește-te de jocuri pentru a avea un copil creativ, cumpără-i jocuri care să-i stimuleze imaginaţi, joacă-te cu el. Pune-l, de exemplu, să creeze mereu forme noi din cuburile colorate, ai grijă să aibă mereu la îndemână creioane colorate și tot ce are nevoie pentru a desena pentru că, indiferent dacă are sau nu talent, laudă-l mereu pentru desenele lui și cere-i să-ţi explice ce a desenat și ce l-a inspirat.

Părinţii pot fi și colegi de joacă ai copilului lor.

Atunci când au timp la dispoziţie pot interpreta rolul diferitelor personaje din povești, care însă trebuie mereu schimbate. Desigur, trebuie să-ţi pui copilul mereu în faţa unor situaţii noi, care să-i pună imaginaţia la încercare. Schimbă mereu rolurile și lasă-l și pe el să preia conducerea.

Plimbă-te împreună cu copilul cât mai des Ieșirile dese din casă, spaţiile de joacă, le stimulează și ele creativitatea. Alege mereu locuri noi pentru copilul tău și nu te rezuma numai la plimbarea în parc. Mergeţi împreună la mu-

zee, la teatre pentru copii, la grădina zoologică și la grădina botanică, la galerii de artă.

Camera de zi

Creează-i acasă un spaţiu de joacă special Părinţii sunt în general extrem de preocupaţi ca mediul de acasă să fie ordonat și curat. Ceea ce este foarte bine. Dar nu pentru imaginaţie. Și pentru ca micuţul tău să știe și ce este ordinea și cum să o respecte, dar să-și dezvolte și imaginaţia, creează-i un spaţiu propriu. Poate să fie un colţ dintr-o cameră sau o cameră întreagă (dacă dispui de acest spaţiu) în care el să poate face ceea ce dorește. Lasă-l să aranjeze inclusiv perdelele și draperiile cum vrea, ca și toate lucrurile din acel spaţiu. Bine ar fi să aibă la dispoziţie și o tablă (dacă nu un perete) unde să poată picta ori scrie. De altfel, probabil că nu există copil care să nu fi scris sau desenat măcar o dată pe un perete din casă.

Încurajează-l să aibă un stil personal Poţi să începi de la îmbrăcăminte. Atunci când copilul începe să-ţi spună deja că vrea să îl îmbraci cu o haină anume și că alta nu-i place deloc, fă-i pe plac. Dar încearcă să-l orientezi astfel încât să nu poarte aceleași hăinuţe ca și colegii lui. Stilul vestimentar este foarte repede copiat de copii. Cum apare ceva nou, toţi ceilalţi îl imită imediat. Fă astfel încât el să fie cel care vine cu noutatea.

Nu te supăra foarte tare dacă începe să deseneze pe vreun tricou. Asta înseamnă că s-a plictisit de el sau că cel pe care i l-ai cumpărat nu i-a plăcut și vrea să-l “înfrumuseţeze” conform imaginaţiei lui. Desigur, există și cazuri în care prin gestul lui îţi spune doar că nu-i place. Chiar dacă ţi se va părea ciudat, lasă-l să-și combine hainele în câte feluri dorește. Adaptează-le mereu, împreună cu el, dorinţelor lui.

Nu uita de muzică Muzica trebuie să fie o parte integrantă a vieţii zilnice a tuturor copiilor. Ascultă muzică cât mai variată și clasică, și rock și dance.

Aceste stiluri îl vor introduce în diferite culturi, dezvoltându-i curiozitatea și odată cu ea imaginaţia.

Este mai mare, poate avea mai multe întrebuinţări (privit la televizor, citit) și sigur va fi nevoie de mai multe corpuri de iluminat care să fie folosite în același timp sau pe rând. Desigur, trebuie să fie asemănătoare, iar unul din ele trebuie să lumineze puternic. Dacă nu găsești două sau mai multe corpuri din aceeași gamă, asortează-le măcar la culoare. Plafoniera este preferată de mulţi pentru că luminează eficient întreaga cameră.

Camera de lucru Pentru iluminarea acestei încăperi este nevoie de o intensitate puternică a luminii, de aceea trebuie ales un corp de iluminat direcţionat spre un singur loc. Dacă lumina nu este una conformă cu activitatea desfășurată pot apărea probleme de sănatate a ochilor. Prin urmare, când stăm la birou, lampa de lucru trebuie să fie la o înălţime de 40 cm de birou și trebuie evitată amplasarea pe perete.

Dormitorul O regulă în ceea ce privește iluminarea dormitorului este intensitatea luminii, soluţia fiind combinarea a mai multe tipuri de corpuri de iluminat. Veiozele de pe noptieră pot fi obișnuite sau cu braţ rabatabil care împrăștie o lumină plăcută, liniștitoare și oferă condiţii bune pentru citit. Pentru corpul de iluminat din tavan, este indicată montarea unui întrerupător care reglează cantitatea de lumină.

Dacă îţi place lumina puternică, dar caldă, poţi obţine acest lucru plasând un corp de iluminat deasupra patului.

Masa de machiaj trebuie să fie foarte bine luminată, așa că ar fi bine să plasezi pe ea chiar două lămpi pentru a evita crearea umbrelor.

Sfat: Florile, frunzele sunt detalii care dau farmec unui corp de iluminat și îl transformă într-un obiect de decor, iar abajururile cu motive florale se potrivesc într-un living modern.

Pentru locurile în care lumina ajunge mai greu, poţi folosi un lampadar.

Are un farmec aparte și dă personalitate încăperii.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

31

Luni OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 (rus.). - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.10 Serial.

“DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk-show (reluare). 12.00 Vedete la bis. 13.00 ȘTIRI. 13.10, 5.20 Săptămâna sportivă. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 Film. “ULTIMUL ZBOR” (Italia). 16.05 Magazinul copiilor.

16.35 Magazinele UEFA. 17.00 ȘTIRI (rus.).

17.15 Serial. “FANTAGHIRO” (Italia). 17.45 Cinemateca universală. 18.00 Sub același cer. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.25 Serial.

“DORA” (Columbia, 2004). 22.15 Dor. Program muzical. 22.45 Legendele muzicii.

23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 23.15, 0.10 Serial.

“UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.00 Descoperă Moldova. 3.50 Respiro. 5.10 Music Mania.

5.50 Calendarul zilei.

6.00 Film artistic 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. Maddie și David. SUA 1985 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză.

Reluare 14.00 Film artistic 17.00 X Factor.

Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 22.30 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep. 28 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05:45 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) (ultimul episod) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (“Perro Amor”), primul episod (AP) (romance) 23:30 Telenovela romaneasca: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Revizie tehinica 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Aventura prieteniei (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.13, 14 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4107 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Fringe, ep.14, anul III 00:00 Știrile Pro Tv din Sport 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Pariu cu viaţa ep.13, 14 (r) 03:00 Serviciul Român de Comedie (r) 04:00 Apropo Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 19.00 “Давай поженимся!”19.55“Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Дело гастронома №1”. Многосерийный фильм 22.25 Премьера сезона. “Судьба на выбор” 23.20 “Познер” 0.15 Ночные новости *** “Городские пижоны” 0.30 “Форс-мажоры” *** 1.15 Приключенческий фильм “Роллеры” 3.00 Новости 3.05 Леонид Куравлев, Татьяна Пельтцер в фильме “Не было печали...”

4.15 Сериал “Врата” 7 . 0 0 Te lejurnal matinal.

8.00, 4.15, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005).

10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25 Așteaptă-mă... 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.30, 17.30, 20.40 Reporter.

Buletin informaţional. 14.45, 21.00 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ” (SUA-Columbia, 2005).

15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUAColumbia, 2004). 17.50, 1.30 TVR-55. 19.45 Sport. 0.00 Teleenciclopedia. 0.30 Nocturne. 2.25 Prim plan. 5.05 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:01 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 5:56 INTERNATIONALES 6:43 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 8:00 TELEMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:48 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:03 EN VOYAGE ! 10:30 ÇA DÉMÉNAGE 11:01 PRENEZ L’AIR 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:04 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 LES DERNIERS JOURS D’UNE ICÔNE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANETE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 16:59 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:02 LE POINT 18:59 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:34 SIGNATURE 20:30 SIGNATURE 21:31 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 22:53 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 0:50 MILOU EN MAI 2:36 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL

1

28 OCTOMBRIE 2011

Programe TV Marţi NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 (rus.). - ȘTIRI. 6.15 Sub același cer. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa!

9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.25, 13.10 Serial. “FANTAGHIRO” (Italia). 10.50 Respiro. 11.00 Moldova în direct. 12.05 Magazinele UEFA. 12.30 Documentar. “Lumea animalelor”.

13.00 ȘTIRI. 13.35 Film. “ULTIMUL ZBOR” (Italia).

15.20 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 17.00 ȘTIRI (rus.). 17.15 Documentar. “Clipa lui Emil Loteanu”. (“Moldova-film”). Episodul 1. 18.00 Unda Bugiacului. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.00, 23.40, 4.00 ȘTIRI. 21.25 Respiro.

21.35 Fotbal. Liga Campionilor. În pauză: ȘTIRI (rus.). 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor.

0.35 Documentar. “Euromaxx”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Vitalie Rusu, jubiliar. 2.00 ȘTIRI (rus.). 3.50 Muzic Mania. 5.10 Evantai folcloric.

5.55 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Să te prezint părinților 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Serial. Maddie și David. SUA 1985 23.10 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep.29 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Să te prezint părinților. Reluare 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06:00 Reţeta de ACASĂ (r) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Doamne de poveste 03:45 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 10:45 România, te iubesc! (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Daryl 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4108 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Vocea României 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Fringe, ep.15, anul III 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Vocea României (r) 03:00 Serial: Fringe (r) 04:00 România, te iubesc! (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья”18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Дело гастронома №1”. Многосерийный фильм 22.25 Среда обитания. “Сколько стоит “Золотое кольцо”?

23.20 Ночные новости *** “Городские пижоны” 23.40 Мировая премьера. “Тerra nova” *** 0.30 Игорь Лифанов в боевике “Егерь” 2.10 Людмила Нильская в фильме “Бешеные деньги” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Бешеные деньги”. Продолжение 3.40 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.05 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal. 8.00, 0.00 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25 Prim plan. 12.20, 17.50, 1.45 TVR-55. 12.40 Serial.

“LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 14.30, 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional.

14.45, 21.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 19.45 Sport. 2.00-7.00 Revizie tehnică.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 10:00 FLASH INFO 10:02 L’ÉPICERIE 10:31 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:31 UN MUR DANS LA TÊTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 SIGNATURE 15:59 SIGNATURE 16:50 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 SIMON KONIANSKI 21:09 FLASH INFO 21:11 LA DAME AU CHIEN 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DRÔLE DE FAMILLE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 THALASSA 2:42 LE POINT 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

2

Miercuri NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 (rus.). - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugiacului. 6.45 Respiro.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.10 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 9.35, 13.10 Serial. “FANTAGHIRO” (Italia). 10.00 Moldovenii de pretutindeni. 10.30 Vector european. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 ENTER. Videojurnal. 13.00 ȘTIRI. 13.35 Cuvintele Credinţei. 14.20 Sub același cer. 14.50 Film. “FRUMOSUL ANTONIO” (Italia).

Episodul 1. 16.30 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 17.00 ȘTIRI (rus.).

17.15 Documentar. “Clipa lui Emil Loteanu”. (“Moldova-film”). Episodul 2. 18.00 Svitanok.

18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008).

19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.00, 23.40, 4.00 ȘTIRI. 21.25 Respiro. Program muzical.

21.35 Fotbal. Liga Campionilor. În pauză: ȘTIRI (rus.). 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor.

0.35 Documentar. “Ansamblul construcţiilor de lut”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Eruditcafe. 2.00 ȘTIRI (rus.). 3.50 Muzic Mania. 5.10 Versuri de toamnă. 5.25 Portrete în timp. 5.55 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Plasa de stele 22.10 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep.30 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05:45 Acasă în bucătărie (r) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Doamne de poveste 03:45 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Daryl (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film: Vieţi în pericol 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4109 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviciul Român de Comedie 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Fringe, ep.16, 17 anul III 00:00 Știrile Pro Tv din Sport 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serviciul Român de Comedie (r) 02:00 Știrile Pro Tv (r) 03:00 Serial: Fringe (r) 04:00 După 20 de ani (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал“Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Дело гастронома №1”. Многосерийный фильм 22.25 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости *** “Городские пижоны” 23.40 “Убийство” *** 0.45 Хью Грант в фильме “Американская мечта” 2.30 Николай Олялин в фильме “Океан” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Океан”. Продолжение 4.05 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal. 8.00, 0.00, 4.15, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008).

11.25 Judecă tu! 12.20, 17.50, 3.05 TVR-55.

12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.35 Telejurnal. 14.30, 17.30, 20.40 Reporter.

Buletin informaţional. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”. 19.45, 3.20 Sport. 1.55 Interes general.

2.20 La vie en rose. 5.05 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:03 EN PAYS DE... 10:32 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 EN VOYAGE ! 13:30 UNE PLANÈTE COULEUR CAFÉ 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 LA FEMME DU COSMONAUTE 16:41 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 20:18 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 21:02 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:51 SIGNATURE 1:47 SIGNATURE 2:39 TEMPS PRÉSENT 3:31 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

3

Joi NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 (rus.).

- ȘTIRI. 6.10 Svitanok. 6.40 Respiro. Program muzical.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.10 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 9.35, 13.10 Serial. “FANTAGHIRO” (Italia). 10.00 Documentar. “Drumeţii”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.00 ȘTIRI. 13.35 Documentar. “Arts 21”. 14.00 Unda Bugiacului. 14.35 Film. “FRUMOSUL ANTONIO” (Italia). Episodul 2. 16.15 Erudit-cafe. 17.00 ȘTIRI (rus.). 17.15 Documentar. “Clipa lui Emil Loteanu”. (“Moldova-film”). Episodul 3. 18.00, 1.15 Vector european. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10, 5.05 Reporterul de gardă. 22.35, 5.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.).

23.15, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.45 Music Mania. 3.50 Respiro. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Plasa de stele.

Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 23.10 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite.

Ep.31 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 04.00 Concert 05:45 Acasă în bucătărie (r) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Doamne de poveste 03:45 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Vieţi în pericol (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Fantomas în acţiune 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4110 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:00 Fotbal Europa League: Legia Varșovia – Rapid 22:00 Fotbal Europa League: Steaua – Maccabi Haifa 00:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:30 Serial: Fringe, ep.18, anul III 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Fotbal Europa League: Legia Varșovia – Rapid (r) 03:45 Serial: Fringe (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

4

Vineri NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 (rus.). - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.25, 13.10 Serial. “FANTAGHIRO” (Italia). 10.50 Respiro. 11.00 Moldova în direct. 11.55 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.00 ȘTIRI. 13.35 Svitanok. 14.05 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 15.40 Vector european. 16.10 La casa sufletelor noastre. Program muzical cu orchestra fraţilor Advahov. 17.00 ȘTIRI (rus.). 17.15 Documentar. “Clipa lui Emil Loteanu”. (“Moldova-film”). Episodul 4. 17.55 Musorgski - Ravel.

“Tablouri dintr-o expoziţie”. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Bună seara! Talk-show. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10 Fii tânăr! 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 23.15, 0.10 Serial.

“ULTIMA FRONTIERĂ” (Italia, 2006). Episodul 1. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Portrete în timp. 1.45 Picături de “Dor”. 3.50 La obiect. 5.10 Teatru TV. Ion Luca Caragiale. “Procesul”. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Next Top Model by Cătălin Botezatu 23.00 Fără măști 23.40Film artistic 01.50 Serial. Maddie și David. SUA 1985 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05:45 Acasă în bucătărie (r) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) (primul episod) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Doamne de poveste (r) 03:45 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Fantomas în acţiune (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Fotbal Europa League: Steaua – Maccabi Haifa (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4111 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Dansez pentru tine 01:00 Explore Midnight, emisiune de life-style cu Laura Cosoi 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Dansez pentru tine (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал“Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 19.00 “Поле чудес” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Дело гастронома №1”. Многосерийный фильм 22.25 Дженнифер Лопес в романтической комедии “Госпожа горничная” *** “Городские пижоны” 0.10 “Подпольная империя”. Новый сезон *** 1.10 Дэрил Ханна в триллере “Главная мишень” 2.45 Владимир Ивашов в фильме “Право первой подписи” 4.15 Алексей Кузнецов, Анатолий Папанов в комедии “Зеленый огонек”

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40 Александр Демьяненко в фильме “Первый троллейбус” 8.05 Марина Ладынина, Cергей Лукьянов в фильме “Кубанские казаки” 10.00 Новости 10.25 Премьера в цвете. Любовь Орлова, Сергей Столяров в фильме “Цирк” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Леонид Быков в боевой комедии “Максим Перепелица” 13.45 Олег Меньшиков в фильме “Покровские ворота” 16.05 Новый “Ералаш” 16.40 Премьера. “Три богатыря и Шамаханская царица” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.10 Премьера. “Игорь Тальков. Поверженный в бою” 19.25 Комедия Леонида Гайдая “К авк азск а я пленница, или Новые приключения Шурика” 21.00 “Время” 21.20 Премьера. Все хиты “Юмор FM” на Первом 23.20 Приключенческий фильм“Перевозчик” 0.50 Мерил Стрип, Дастин Хоффман в фильме “Крамер против Крамера” 2.25 Мэрилин Монро в комедии “Любовное гнездышко” 3.50 Татьяна Лаврова, Владимир Заманский в фильме “Вылет задерживается” 5.05 Сериал “Врата”

7.00 Telejurnal matinal.

8.00, 0.00, 4.15, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25 Omul și timpul. 12.20, 17.50 TVR-55. 12.40 Serial.

“LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.30, 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional.

14.45, 21.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”. 19.45, 3.10 Sport. 0.30 Garantat 100 %. 1.30 ÎnTrecerea anilor. 5.05 Serial.

“FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

7.00 Telejurnal matinal.

8.00, 0.00, 4.15, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25 Fără frontiere. 12.20, 17.50, 2.50 TVR-55. 12.40 Serial.

“LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.20 Telejurnal.

14.30, 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”. 19.45, 3.05 Sport. 2.00 Judecă tu! 5.05 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:31 MEDITERRANEO 10:00 FLASH INFO 10:02 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:31 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:31 LES RENCONTRES D’ASTAFFORT : LA COUR DE CRÉATION 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 15:49 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:33 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 DRÔLE DE FAMILLE 21:08 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 APRÈS L’OCÉAN 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:51 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:47 DOCUMENTAIRE 2:42 QUESTIONS À LA UNE 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 PRENEZ L’AIR ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:29 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH INFO 10:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:28 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:04 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 EN PAYS DE...

13:30 GRANDEURS NATURE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 DRÔLE DE FAMILLE 16:36 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 DEVOIR D’ENQUÊTE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 ENVOYE SPECIAL / DOCUMENTAIRE 21:04 FLASH INFO 21:06 GEOPOLITIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 SIGNATURE 22:58 SIGNATURE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:51 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 1:35 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 2:21 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5

Sâmbătă NOIEMBRIE

6.00 ȘTIRI. 6.10 Dor. Program muzical. 6.40 Documentar. “Balada pădurii.

Munţii Tinlin”. 7.35 Vedete la bis. 8.35 Portrete în timp. Iurie Negoiţă, artist emerit. 9.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 10.00 Abraziv. 10.30, 2.30 Ghidul sănătăţii tale. 11.05, 4.10 Mihail Zadornov. “Ultima șansă”. Spectacol al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi.

12.05 Film. “ULTIMA FRONTIERĂ”. 13.40 Serial.

“FANTAGHIRO” (Italia). 14.05 Desene animate.

“Ruy, micul cavaler”. 14.55 Fotbal. Campionatul RM. “FC Dacia” - “FC Zimbru”. Transmisiune de la Stadionul “Zimbru”. În pauză: Descoperă Moldova. 17.00 ȘTIRI. 17.15 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.45, 1.45 ENTER. Videojurnal. 18.00 Erudit-cafe. 18.45 Respiro. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 3.00 O seară în familie. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.25 Documentar. “Clipa lui Emil Loteanu”. (“Moldova-film”). Episodul 5. 22.05, 23.15 Film. “ULTIMA FRONTIERĂ”. 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 0.10, 5.10 Fii tânăr! 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Abraziv.

2.15 Respiro. 5.55 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Next Top Model

by Cătălin Botezatu. Reluare 13.00 Serial 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Mireasă pentru fiul meu 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea.

Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Mireasă pentru fiul meu 03.00 La altitudine.

Reluare 04.00 Concert 05:45 Acasă în bucătărie (r) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Moștenitorii (două episoade) (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Rezumat Europa League 14:00 Serial: Legenda Căutătorului, episodul 4, anul II 14:45 Dansez pentru tine (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Scăpaţi de Smart 23:00 Film: Ruptura 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Film: Scăpaţi de Smart (r) 03:30 Știrile Pro Tv (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Новости 6.10 Валерий Золотухин, Владимир Высоцкий в детективе “Хозяин тайги” 7.30 Фильм “Возвращение Кота в сапогах” 8.25 “Играй, гармонь любимая!” 9.00 “Умницы и умники” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.10 “Смак” 10.40 Комедия Леонида Гайдая “Кавказская пленница, или Новые приключения Шурика” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Среда обитания. “Кетчуп под майонезом” 13.10 Новый “Ералаш” 13.45 “Веселые ребята артисты и надзиратели” 14.45 Легендарное кино в цвете. “Веселые ребята” 16.20 Анна Семенович, Андрей Федорцов, Игорь Лифанов в комедии “Укрощение строптивых” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Розыгрыш” 19.20 “Большие гонки” 21.00 “Время” 21.15 Премьера сезона. “Болеро” 22.40 “Прожекторперисхилтон” 23.15 Роберт Де Ниро в остросюжетном фильме “Игра в прятки” 0.55 Андрей Соколов, Сергей Шкаликов в музыкальной комедии “Наш человек в Сан-Ремо” 2.40 Наталья Рудная, Леонид Кулагин, Наталья Гундарева в фильме “Осень” 4.10 Сергей Бондарчук в фильме “Молчание доктора Ивенса” 7.00, 18.45 Teleenciclopedia. 8.10 Bebe magia. 9.00-14.00 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 14.00, 20.00, 2.50 Telejurnal.

14.30, 6.15 TVR 55. 14.45 O dată’n viaţă. 17.00 Ne vedem la TVR. 19.45 Sport. 20.40 Reporter.

Buletin informaţional. 21.00 ÎnTrecerea anilor.

23.00 Profesioniștii. 0.10 Dănutz S.R.L. 1.55 Retrovizor. Timpul liber. 3.45 În grădina Danei.

4.10 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:33 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:29 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH INFO 10:03 TiVi5MONDE- GRENADINE ET MENTALO 10:11 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:16 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:24 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:43 TiVi5MONDE - TARA DUNCAN 11:10 TiVi5MONDE - MARSUPILAMI - HOUBA HOUBA HOP 11:36 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:02 FLASH INFO 12:04 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:31 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:02 À TABLE ! 13:30 36,9° 13:56 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:22 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 360° - GÉO 15:56 LES BOYS 16:18 LES BOYS 16:41 LES BOYS 17:03 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:23 LE BAR DE L’EUROPE 19:31 THALASSA 21:21 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ENTRE DEUX LIENS... SOUS LES TROPIQUES 23:34 PHÔTOS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 CHABADA 1:38 VOULEZ-VOUS DANSER ? 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:01 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:30 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE

6

11

Duminică NOIEMBRIE

6.00 ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Global 3000”.

6.35 Balada. “Badiul”.

Suzana Popescu. 7.15 Cuvintele Credinţei.

8.00 Portrete în timp. Emil Loteanu, regizor.

8.30 Documentar. “Dunărea, râu european”.

9.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”.

10.00 Ring Star. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 11.30 La datorie. 12.00, 5.00 Portrete în timp. Alexandru Gromov, scriitor și publicist. 12.30, 4.10 Natura în obiectiv. 13.00 Respiro. 13.15 Documentar. “Descoperirile antichităţii”.

14.00, 2.15 Baștina. Magazin agricol. 14.50 Respiro. 15.00 Film. “ULTIMA FRONTIERĂ”.

16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat.

18.40 Descoperă Moldova. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 3.00 Vedete la bis! 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.25 Săptămâna sportivă. 22.00 Documentar.

“Clipa lui Emil Loteanu”. (“Moldova-film”).

Episodul 6. 22.45, 23.15, 0.10 Film. “LUMEA E MINUNATĂ”. 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 1.00 TVMi. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni.

4.40 Teatru TV. Samuel Beckett. “Spune Joe”.

5.30 Respiro. 5.55 Calendarul zilei.

6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 La altitudine.

Reluare 12.30 Plasa de stele.

Reluare 13.40 Concert 15.00 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep.28 - 32 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.40 X Factor 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 În puii mei 00.00 Film artistic 02.00 În puii mei. Reluare 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 4.00 Concert 05:45 Acasă în bucătărie (r) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Reţeta de ACASĂ – retrospectiva săptămânii 12:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste – emisiune prezentată de Olivia Steer 17:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (doua episoade) (AP) (romance) 00:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 01:00 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:00 Doamne de poveste (r) (15) (divertisment) 03:00 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Reţeta de ACASĂ – retrospectiva săptămânii (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Aventurile lui Sharkboy și Lavagirl 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Serial: Legenda căutătorului, ep.5 15:00 Teleshopping 15:15 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Serial: Pariu cu viaţa, ep.15, 16 22:30 Film: Cu sau fără bani 00:30 Știrile Pro Tv (r) 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Serial: Pariu cu viaţa, ep.15, 16 (r) 03:15 După 20 de ani (r) 04:00 Apropo Tv (r) 05:00 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Новости 6.10 “Анатолий Папанов. От комедии до трагедии” 7.05 Светлана Тома в фильме “Табор уходит в небо” 8.50 “Армейский магазин” 9.20 “Здоровье”10.00 Новости 10.15“Непутевые з а м етк и ” с Д м и тр и е м К р ы л о в ы м 10.30 “Курбан-байрам”. Трансляция из Уфимской соборной мечети 11.05 “Пока все дома” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 “Специальное задание” 13.20 “Лидия Федосеева-Шукшина. О любви, о детях, о себе...” 14.15 Василий Шукшин в фильме “Калина красная” 16.10 Ирина Муравьева в комедии “Самая обаятельная и привлекательная” 17.35 Премьера. “Молога. Русская Атлантида” 19.25 Премьера. Концерт Софии Ротару 21.00 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 22.00 “Большая разница” 23.00 Полина Кутепова в лирической комедии “Настя” 0.30 Тим Рот в многосерийном фильме “Обмани меня” 2.35 Фильм “Человек, которого я люблю” 4.05 Сериал “Врата” 7.00 Fii părinte, fii deștept!

7.25 Profesorul trăsnit. 8.10 Bebe magia.

8.35 În grădina Danei. 9.00-14.00 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 20.00, 4.20 Telejurnal. 14.30 Spectacol de circ internaţional. 15.00 Tezaur folcloric. 16.00, 6.15 TVR 55. 17.00, 1.00 Dănutz S.R.L. 19.00 Teleenciclopedia. 19.45, 4.20 Sport. 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 21.00 Distractis Show. 21.35 O dată’n viaţă. 0.00 Garantat 100%. 2.50 Ne vedem la TVR. 4.35 Universul credinţei. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:24 CONTINENT NOIR 7:51 REFLETS SUD 8:47 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:31 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:03 TiVi5MONDE- GRENADINE ET MENTALO 10:11 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:16 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:24 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:43 TiVi5MONDE - TARA DUNCAN 11:06 TiVi5MONDE - MARSUPILAMI - HOUBA HOUBA HOP 11:32 TiVi5MONDE - TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:02 LE CODE CHASTENAY 12:30 LES GARDIENS DE LA FORÊT 13:00 FLASH INFO 13:02 JOUR DE RUGBY 13:47 SUR MESURES 14:01 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 VU DU CIEL 20:55 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ÉTOILE SANS LUMIERE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:30 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:48 JE VOUS AIME TRÈS BEAUCOUP 2:46 KIOSQUE 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

CMYK

12

28 OCTOMBRIE 2011

PREMII

Un coregraf moldovean, învingător la Kiev

19 ani fără Ion şi Doina Aldea-Teodorovici Pe 30 octombrie se împlinesc 19 ani de la accidentul de lângă Coșereni (România) care a curmat vieţile celor doi artiști. Cu această ocazie, ne-am propus să le cinstim memoria și să vă reamintim crâmpeie din vieţile celor mai îndrăgiţi cântăreţi basarabeni de după proclamarea Independenţei Republicii Moldova.

Ion Aldea-Teodorovici s-a născut la 7 aprilie 1954, de Buna-Vestire, în orașul Leova. Dragostea pentru muzică, manifestată timpuriu, i-a fost cultivată de părinți.

Tatăl său, Cristofor Teodorovici, a fost preot, dar, în perioada de ocupație sovietică, a trebuit să se retragă din biserică.

Câțiva ani, părintele său e solist în Capela corală „Doina”, apoi, căsătorindu-se cu Maria Aldea, medic, se întoarce

acasă, în Leova, unde lucrează ca profesor de muzică și conduce corul Școlii moldovenești nr. 2 din localitate. De la tatăl său, Ion a moștenit dragostea față de muzica sacră, care l-a inspirat în piesele pe care avea să le scrie mai târziu. Și tot la îndemnul tatălui, la vârsta de cinci ani, a început să studieze vioara și pianul.

Fratele său, Petre Teodorovici, devenit și el compozitor, a crescut mai mult în casa bunicilor, iar Ion a fost mai mult „băiatul tatei”. Dar, ca și fiul său Cristi, la numai zece ani, Ion a rămas fără tată. Între anii 1967 și 1982 a fost membru ULCT. Mama sa îl aduce la Chișinău, la Școala de Muzică „Eugeniu Coca” (astăzi Liceul de Muzică „Ciprian Porumbescu”), unde Ion studiază clarinetul, în 1969, se înscrie

Dintre toţi concurenţii participanţi la acest concurs au fost aleși zece cei mai buni, care trebuiau să facă faţă unei sarcini puse de celebrul coregraf Tovaris Wilson și între care a fost ales câștigătorul. Concurenţii trebuiau să execute întocmai, atât ca tehnică, cât și caracter dansul propus de Tovaris Wilson.

Wilson este în prezent unul dintre cei mai apreciaţi și mai căutaţi coregrafi din lume. El este regizorul videoclipurilor „Buttons” de The Pussycat Dolls, „Sometimes”, Britney Spears, dar și a turneului vedetei intitulat „Oops ...

I Did It Again”, precum și a turneelor unor vedete precum Sher - „Do you Believe”, Sher și Janet Jacksn - „All For You”. Din filmografia lui Wilson menţionăm „Rush Hor” (2007), „A Time for Dancing” (2000), „Austin Powes: The Spy Who Shagged Me” (1999).

la “Școala medie de muzică” din Tiraspol, unde studiază saxofonul. Absolvește în 1973. Este înrolat în armata sovietică în orașul Zaporojie; aici, tânărul artist devine artilerist. L-a salvat de manevrele militare un general ucrainean, mare amator de jazz-band, care, într-o zi, a ascultat întâmplător, la radio, în cadrul emisiunii pentru ostași, cântecul „Credemă, iubire”, interpretat de Sofia Rotaru și semnat de tânărul compozitor Ion AldeaTeodorovici.

Din 1975 și până în 1981, când devine student la Facultatea de compoziție și pedagogie a Conservatorului “G. Musicescu” din Chișinău, activează în cadrul formației de muzică ușoară „Contemporanul”, condusă de compozitorul Mihai Dolgan. Aici activează în calitate de instrumentist, compozitor și solist. Tot în acești ani, lansează piesa „Seară albastră”, a cărei paternitate a fost disputată un timp între el și fratele său, Petre Teodorovici, cu care semnase anterior câteva piese comune, începând cu această piesă, compozitorul a cunoscut dulceața și amarul succesului.

Ion își duce steaua și crucea mai departe, în seri albastre, împreună cu Doina Marin, cu care se căsătorește în 1981. Tot atunci, duetul Doina și Ion este lansat la o seară de creație a poetului Grigore Vieru.

Fiind respins la Radio și Televiziune, Ion ia chitara în brațe și pornește împreună cu Doina să cutreiere satele Moldovei. A scris muzică simfonică, de cameră, cântece pentru copii, pentru filme, pentru spectacole dramatice. Când era mai trist, scria muzică sacră. Împreună cu soția sa, a militat pentru unirea Basarabiei cu România. A optat pentru revenirea la limba română și grafia latină. Soții Ion și Doina Aldea-Teodorovici sunt primii care în anii ’90 au cântat despre limba română, Eminescu (pe care l-au reintrodus astfel în cultura din Republica Moldova).

La 27 august 1991, Ion și Doina AldeaTeodorovici au cântat pentru Suveranitate și Independență la Marea Adunare Națională, apoi au plecat, imediat, la Festivalul de la Mamaia, unde Doina avea să spună: “Vin aici direct din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, să vă aduc salutul libertății noastre”.

În mai 1992, împreună cu poeții Grigore Vieru și Adrian Păunescu, au cântat în fața luptătorilor din războiul de pe Nistru, pentru a le ridica moralul. S-au aflat la o distanță de circa 300 de metri de tancurile și lunetele inamicilor. În noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992, la orele 2.30, mașina în care se deplasau Ion și Doina Aldea-Teodorovici spre Chișinău a intrat într-un copac în apropierea localității Coșereni, la 49 de kilometri de București, România. În mașină se aflau patru persoane, șoferul și însoțitorul au scăpat fără nici o zgârietură, în timp ce Ion și Doina, aflați pe bancheta din spate, au fost striviți între greutatea mașinii și copacii de pe marginea drumului. Moartea celor doi a fost percepută la data respectivă ca o tragedie națională.

Cu toate acestea, autoritățile nu au investigat cazul, catalogându-l drept un nefericit accident.

O ROMÂNCĂ ARE ŞANSELE SĂ-L DUCĂ LA ALTAR PE LEO DiCAPRIO

FRUMOASĂ ŞI TALENTATĂ

Mădălina Ghenea, o fostă elevă eminentă, este noua pasiune a celebrului actor

Michelle figurează în top 10 cele mai sexy cântăreţe debutante din România

Cunoscutul actor Leonardo DiCaprio ar avea o relaţie cu românca Mădălina Ghenea, care lucrează ca top model, cei doi fiind surprinși împreună în Australia, unde actorul filmează în această perioadă.

Mădălina Ghenea are 24 de ani și este din Slatina. Ea a plecat din România de la vârsta de 14 ani și are o carieră internaţională în modelling.

Profesorii Mădălinei spun că ea a fost o elevă eminentă, de nota zece, și foarte modestă.

Leonardo DiCaprio s-a despărţit recent de iubita lui, actriţa Blake Lively, după o relaţie care a durat cinci luni. Informaţia a fost confirmată marţi dimineaţă de agentul de presă al actriţei Blake Lively.

Cu doar câteva săptămâni înainte de a începe o relaţie cu Blake Lively, Leonardo DiCaprio, în vârstă de 36 de ani, se despărţise de fosta lui iubită, modelul israelian Bar Rafaeli, cu care a format un cuplu timp de peste cinci ani. Anterior, actorul american a avut ca iubită un alt model celebru, brazilianca Gisele Bundchen, de care s-a despărţit în anul 2005.

Leonardo DiCaprio este unul dintre cei mai talentaţi actori de la Hollywood. A debutat devreme,

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

CONCERT IN MEMORIAM

Duminică, 30 octombrie, în Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Chișinău, va avea loc un concert în memoria marilor artiști Ion și Doina Aldea-Teodorovici. În cadrul concertului vor răsuna cântece din repertoriul lui Ion și Doina, dar vor fi interpretate și piese folk românești. Tinerii artiști care vor evolua în cadrul acestui concert vor fi acompaniaţi de formaţia Condorii Negri. De asemenea, va avea loc și un recital de poezie din creaţia lui Grigore Vieru.

Coregraful și dansatorul moldovean Dumitru Burac, cunoscut și ca organizator al unor flash moburi „dansante”, a devenit învingătorul unei prestigioase competiţii internaţionale de dans - “Top Moves with Tovaris Wilson”, care a avut loc pe 23 octombrie la Kiev, în unul dintre cele mai cunoscute centre de dans din lume - “Dance Centre Myway”.

EDI|IA DE VINERI

Siesta

Michelle este o tânără interpretă care se impune tot mai mult pe piaţa muzicală din Republica Moldova, dar și din România, Rusia, cât și alte ţări din Europa. După ce a câștigat un concurs la Hollywood, tânără a început să colaboreze cu Randi, cunoscut și pentru activitatea în trupa românească Morandi. Duetul „Only You” al celor doi artiști cunoaște o ascensiune fulminantă în prezent în topurile autohtone, dar și în cele din Europa și Rusia.

Pe lângă succesul înregistrat cu această piesă, Michelle mai este apreciată și pentru frumuseţe, ea figurând în top 10 cele mai sexy cântăreţe debutante în România. În prezent, Michelle lucrează la o nouă piesă solo, scrisă de Randi, pe care o va lansa în curând.

Cursuri particulare de tobe fiind considerat în epocă un copil-minune. Printre primele sale filme se numără “What’s Eating Gilbert Grape” (1993), unde a jucat alături de Johnny Depp, și “Jurnalul unui baschetbalist” (1995). A cunoscut un mare succes la public după ce a jucat în “Romeo și Julieta”, în 1996. În ultima vreme, DiCaprio s-a specializat în biografii ale unor mari personalităţi.

Astfel, el a jucat rolul pionierului aviaţiei Howard Hughes, în “Aviatorul”, care i-a adus, în 2005, a doua dintre cele trei nominalizări la premiile Oscar.

Actorul a mai jucat în “Cârtiţa” (2006) și “Shutter Island” (2010), regizate de Marin Scorsese, dar și în cel mai nou film al lui Christopher Nolan - “Începutul/ Inception”, lansat în cinematografe în 2010.

Baterist profesionist oferă lecţii de tobe pentru persoanele care vor să facă carieră în muzică, cât şi pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Şedinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însuşirea acestui instrument (poziţia mâinilor şi a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum şi ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; 079007559

Înmormântarea lui Ion și Doina AldeaTeodorovici a avut loc la 3 noiembrie 1992 la Cimitirul Central Ortodox din mun.

Chișinău. O asemenea mulțime n-a mai fost adunată de la proclamarea independenței.

Spre clădirea Teatrului Naţional de Operă și Balet din Chișinău, în a cărei incintă au fost așezate sicriele, se revărsa mulțime de lume pentru ultima întâlnire cu renumiții și îndrăgiții artiști. La 12.30, sicriele au fost scoase și purtate prin marea de oameni. Răsuna vocea Doinei și a lui Ion Aldea-Teodorovici înregistrată pe bandă magnetică. În nenumărate acorduri ale cântecului “Suveranitate”, interpretat de ei cu doi ani înainte în Piața Marii Adunări Naţionale, sicriele au fost purtate pe umeri spre Cimitirul Central din strada Armenească. Cei doi neîntrecuți cântăreți, Doina și Ion, nedespărțiți în moarte ca și în viață, au rămas să-și doarmă somnul de veci alături, lângă biserica vechiului cimitir al Chișinăului.

28 octombrie–4 noiembrie Berbec

Se schimbă mult atmosfera generală și e necesar să luaţi măsuri pentru a vă menţine echilibrul interior. Se recomandă să evitaţi orice fel de excese, mai ales alimentare.

Taur S-ar putea să resimţiţi, mai ales spre sfârșitul săptămânii, o nevoie stringentă de a discuta cele mai delicate chestiuni cu apropiaţii, fără întârziere, ca și cum nu aţi mai avea timp la dispoziţie.

Gemeni Sunt posibile neplăceri legate de activitatea profesională, de la discuţii pe un ton ridicat cu colegii la pagube provocate din neatenţie. Recomandarea ar fi să fiţi concentraţi la muncă.

Rac Acum trăiţi emoţiile mai intens decât de obicei.

Se poate accentua tentaţia de a cheltui fără măsură, doar pentru a vă satisface anumite plăceri.

Este o perioadă a exagerărilor de orice fel.

Leu Senzaţia dominantă poate fi aceea de blocaj, de interdicţie neprevăzută și nejustificată din cauza unor decizii ale superiorilor. Problema este să găsiţi puterea de a avea o atitudine cât mai demnă.

Fecioară În această perioadă, la serviciu, lucrurile se pot complica destul de mult și pe lângă asta nu aveţi nici cum să cereţi ajutorul colegilor. Este nevoie de mult calm și de răbdare în tot ce faceţi.

Balanţă Vă prinde foarte bine orice fel de preocupare legată de propria persoană. O idee excelentă ar fi să apelaţi la sfatul unui prieten adevărat pentru a vă elibera de stresul emoţional.

Scorpion Simpla opoziţie a celor apropiaţi nu vă mai impresionează. Vă ajută forţa interioară, care este la cote maxime și ţine la distanţă orice încercare a celor din jur de a vă domina.

Săgetător Aţi putea simţi nevoia să fiţi mai realiști, deși acest aspect nu vă place, pentru că vă coboară prea mult cu picioarele pe pământ. Este o etapă de progres personal, deosebit de necesară.

Capricorn Vă orientaţi în chestiunile care trebuie soluţionate de urgenţă la serviciu și sunteţi mulţumiţi că renumele și demnitatea sunt intacte. Vă comportaţi însă cu asprime faţă de cei dragi.

Vărsător O energie puternică vă motivează să ieșiţi în evidenţă prin tot ce faceţi. Vor exista și persoane care vă vor bănui că aveţi un scop ascuns și urmăriţi să căpătaţi simpatia tuturor.

Peşti Aveţi o tensiune interioară care este legată de grijile financiare. Este o preocupare importantă, însă poate deveni dăunătoare dacă vă distrage atenţia de la ceea ce aveţi de făcut.

CMYK