Ziarul Flux, Ed. 48 (876)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 28 decembrie 2012 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox =Sf. Mc. Elefterie, Suzana și Vah cel Nou; Cuv. Pavel Maxima zilei

Cursul valutar 28.12.2012

EDI|IA DE VINERI

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................15.9359 1 Dolar american ............. 12.1997 1 Leu românesc ................. 3.5381 1 Rublă rusească ............... 0.3984 Timpul probabil:

“Sfârșitul unui an nu aduce nicio încheiere și niciun început, ci o continuare, cu toată 28.12.2012 29.12.2012 înţelepciunea pe care ne-a inoculat-o experienţa”.

Noros, Noros, Hal Borland -2 -1 0C -7 -3 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

SPECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 48 (876)

Triumful justiţiei sau găsirea „ţapului ispăşitor”?

XXX

(citiţi pag. 2)

LA MUL|I ANI! În atenţia abonaţilor Ziarului FLUX Vă informăm că următoarea ediţie a ziarului FLUX va apărea peste două săptămâni, pe data de 11 ianuarie 2013.

Sărbători Fericite!

5

PAGINA

SCANDALOS La mulţi ani cu bucurie!

Casa, casă să vă fie, Masa, masă să rămâie Iar în jurul ei să vie Oameni buni, de omenie, Să v-aducă veselie, Gânduri bune, cumpătate Și urări de sănătate Zile multe și prospere, De la Dumnezeu putere, Să învingeţi relele Ce vă-ncurcă vieţile!

Dragii noştri cititori, Lichidarea câtorva instituţii medicale, „cadoul” de sărbători din partea ministrului Usatâi

În aceste zile magice și pline de farmec, dinaintea Revelionului, redacţia ziarului FLUX vă urează multă sănătate, bunăstare și multe

bucurii. Fie ca spiritul sfintelor sărbători de iarnă să pătrundă în casele și în sufletele voastre, iar iubirea, fericirea, curajul, speranţa, înţelepciunea și generozitatea să vă fie călăuză în anul care vine. Să aveţi parte de sănătate

O scurtă urare şi un îndemn de Anul Nou Dragi cititori! Suntem în ajun de nou an, atunci când oamenii își urează unii altora ceea ce cred ei că ar avea nevoie semenii lor. Cu acest prilej, vă urăm și noi dumneavoastră ca în anul care vine să vă dea Dumnezeu sănătate.

Dumneavoastră și tuturor celor care vă sunt dragi. Asta, în primul rând! Căci, Doamne ferește de o boală! Mai ales cu sistemul de ocrotire a sănătăţii din Republica Moldova. Rămâi și fără sănătatea pe care o mai aveai și fără niciun ban în pungă.

Vă mai dorim ca, în anul care vine, Dumnezeu să vă ajute să realizaţi toate gândurile bune, să vă îndrumeze, să vă înţelepţească, ca, la sfârșitul lui 2013, să nu ajungeţi să regretaţi o faptă pe care aţi făcut-o sau pe care n-aţi făcut-o.

Să aveţi un an rodnic. Să vă meargă în meseria pe care o profesaţi, în afacerea pe care o aveţi, să vă rodească pământul dacă sunteţi agricultor. Și sunt încă multe, multe lucruri pe care ne-am dori să vi le urăm pentru că le meritaţi. Dar spaţiul pentru această urare este limitat, nu putem continua la nesfârșit. Și totuși, există un lucru pe care nu putem să-l neglijăm. Și anume ca în anul care vine să continuaţi să fiţi alături de noi, să fiţi împreună cu noi, adică să citiţi și să abonaţi ziarul FLUX. Știm că peste tot în lume scad tirajele la ziare și reviste. Republica Moldova nu este o excepţie. Avem tot mai puţini oameni care citesc, și nu e vorba doar de ziare, nu se citește în general. Din comoditate, din lene asumată sau inconștientă, oamenii acceptă să privească imagini

Pastorala ÎPS Petru la Sărbătoarea Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos XXX

la TV sau pe internet, să înghită informaţii (dacă ceea ce se difuzează acolo poate fi numită informaţie) care curg din difuzoare și care nu-ţi solicită niciun efort intelectual. Respectiv, te manipulează, te prostește fără ca să-ţi dai seama și fără ca să te poţi opune.

Noi vă îndemnăm să vă abonaţi și să citiţi FLUX-ul nu doar pentru că acesta este un ziar de analiză și de atitudine, ci pentru că este unul dintre puţinele, dintre foarte puţinele mijloace de informare în masă care nu se află la cheremul oligarhilor din Republica Moldova, a celor care controlează administrativ, politic, economic și mediatic ţara noastră și minţile cetăţenilor ei. Din acest considerent merită să mergeţi și să vă abonaţi la ziarul FLUX. Ca să fim împreună și în 2013.

Redacţia FLUX

CMYK

și bucurie din partea celor dragi, iar grijile și nevoile care vă macină să nu vă împiedice să pășiţi în Noul An cu demnitate și încredere.

La mulţi ani și Dumnezeu să vă binecuvânteze!

(citiţi pag. 7)

ABONAREA 2013

FLUX

Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2013 1 lună

3 luni

6 luni

12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

FLUX

2

Actual

28 DECEMBRIE 2012

Triumful justiţiei sau găsirea „ţapului ispăşitor”?

Justiţia și-a spus cuvântul în dosarul privind interceptarea convorbirilor telefonice ale unor demnitari, inclusiv a foștilor vicepreședinţi PLDM, Mihai Godea și Alexandru Tănase. Interceptările ar fi început în luna iulie 2009, în campania electorală pentru alegerile anticipate, continuând până în luna septembrie a aceluiași an, când a fost numită o nouă conducere la Serviciul de Informaţii și Securitate. Șeful Direcţiei operativ-tehnice din cadrul SIS, Ruslan Ţurcan, a fost condamnat miercuri, 26 decembrie, la trei ani de închisoare, fiind acuzat de interceptarea discuţiilor telefonice, fără a avea o încheiere a judecătorului de instrucţie, așa cum prevede legea.

Avocatul reclamanţilor, Ana Ursachi, a declarat la un post de televiziune că sentinţa pronunţată este prea blândă, ea precizând că a fost cerută pedeapsa maximă, de cinci ani de închisoare. Ursachi a mai declarat că trebuia condamnat, în primul rând, directorul de atunci al SIS, Artur Reșetnicov, care a dat ordinul de interceptare a telefoanelor. Doar că Ruslan Ţurcan a preferat să-și acopere fostul șef.

Pe de altă parte, actualul președinte al Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, consideră că Ruslan Ţurcan a fost făcut ţap ispășitor în acest dosar. Tănase a scris pe o reţea de socializare că îi pare rău pentru acest om, „care a fost scos ţap ispășitor pentru a-i salva fundul fostului director SIS”. „Dacă Reșetnicov ar fi avut elementara demnitate de om, nu mai vorbesc de onoare de ofiţer, n-ar fi stat ca un șobolan ascuns în spatele imunităţii de deputat, în timp ce fostul său subaltern e băgat la pușcărie. Eu n-am nicio pretenţie faţă de acest om, pe care-l durea în cot despre ce și cu cine discutam eu.

Alţii ar fi trebuit să stea pe banca acuzaţilor”, a mai scris acesta. În același timp, fostul director SIS, Artur Reșetnicov, este sigur că această condamnare face parte dintr-un scenariu mai amplu de răfuială cu opoziţia, o nouă încercare de compromitere și distrugere a acesteia. Dar și de a-l scoate pe el personal din viaţa politică. El a declarat că există probe, inclusiv înregistrări audio, care fac dovada că procurorii l-au intimidat pe fostul ofiţer SIS și

i-au cerut să depună mărturii împotriva sa.

Reșetnicov a mai declarat că nu se prevalează de imunitatea de deputat, însă procurorii au refuzat să-i asculte argumentele. Mai mult decât atât, el afirmă că nu a fost citat oficial în cadrul urmăririi penale și nici la ședinţa de judecată.

Deputatul Mihai Godea, victimă și el a interceptărilor ilegale, consideră că decizia de condamnare a lui Ruslan Ţurcan creează un precedent pozitiv, când infracţiunile de acest gen sunt pedepsite, în sfârșit, în conformitate cu prevederile legale.

Pe de altă parte, Godea a atenţionat și asupra unui aspect negativ, invocând, ca și Alexandru Tănase, faptul că Ţurcan este „ţapul ispășitor” în toată această afacere. „Din punctul meu de vedere, ancheta nu și-a făcut lucrul așa cum trebuie, pentru că pe banca acuzaţilor trebuia să fie și cei care au dat indicaţii”, a opinat Godea. Totodată, el nu a fost categoric în privinţa faptului că indicaţiile au venit anume de la Reșetnicov, afirmând că ancheta ar trebui să dea răspunsul la această întrebare.

Mai mult decât atât, deputatul neafiliat a declarat că discuţiile sale telefonice sunt ascultate și astăzi, sub actuala conducere.

Liderii AIE par dezamăgiţi de faptul că Ţurcan nu a dorit să depună mărturii împotriva fostului său șef, aceștia fiind siguri că dacă respectivul angajat a fost condamnat, „înseamnă că și șeful poartă răspundere”. Declaraţii în acest sens au făcut

liberal-democratul Valeriu Streleţ și democratul onorific Dumitru Diacov.

Liberalul Mihai Ghimpu a fost cel mai explicit. „Dacă nu vrea să spună cine i-a dat comanda, lasă singur să stea acolo unde l-au recomandat”, a punctat acesta, nemulţumit, mai degrabă, de faptul că angajatul condamnat la detenţie a învinuit conducerea instalată de liberali de fabricarea dosarului. Între timp, condamnatul Ruslan Ţurcan, care a reușit să fugă din ţară, fiind anunţat în urmărire generală, a remis o scrisoare către unele instituţii media în care afirmă că dosarul i-a fost fabricat de directorul adjunct al SIS, Valentin Dediu și de procurorul Mihai Capatici. El și-a explicat evadarea din ţară prin faptul că urma să fie supus unor presiuni pentru a da declaraţii false: „Am fost nevoit să plec din Moldova deoarece procurorul, împreună cu judecătorul și cu Dediu Valentin, au organizat ca să fiu reţinut pentru 90 de zile, unde să fiu presat să dau declaraţii false pe acest dosar, care le convin părţilor vătămate. Este o ilegalitate comisă de organele de drept din Republica Moldova. Nu mai am încredere în justiţia Moldovei. Am depus deja 5

plângeri la CEDO și sper cât mai curând să fie condamnate acţiunile ilegale ale justiţiei din Moldova”.

La scrisoare a fost anexată și o înregistrare audio, despre care Ţurcan afirmă că a fost efectuată în biroul procurorului Capatici. În opinia lui, înregistrarea ar dovedi că dosarul a fost fabricat și ar indica asupra persoanelor care l-au comandat: „Vreau să vă aduc la cunoștinţă că am depus declaraţii la judecată că nu sunt vinovat în interceptarea convorbirilor telefonice. Am prezentat dovezi în instanţă precum că materialele din dosar au fost falsificate. Procurorul care a instrumentat dosarul a înlocuit (tăinuit) unele materiale ce confirmă nevinovăţia mea. A tăinuit un ordin al directorului SIS care confirmă nevinovăţia mea. Acest dosar a fost instrumentat de către Dediu Valentin împreună cu procurorul Capatici de la Procuratura Generală.

Aceasta se confirmă prin înregistrarea audio făcută în biroul procurorului Capatici, unde este clară comanda politică pe acest dosar. Toate materialele din dosar au fost falsificate de către SIS, și anume de către Dediu Valentin, deoarece el este persoana interesată în acest dosar, deoarece

el a fost eliberat din SIS, în 2009, pentru divulgarea secretului de stat.

Vă mai comunic că în dosar, până la momentul actual, NU sunt anexate înregistrări audio ale convorbirilor telefonice, așa-ziselor interceptări ilegale. Nu sunt dovezi (convorbiri audio) care ar indica faptul că, în general, au fost făcute interceptări pe aceste cazuri.”

Fostul ofiţer SIS îl învinuiește pe judecătorul Judecătoriei militare de falsificarea materialelor dosarului: „Decizia pe acest dosar indică direct că judecătorul de la Judecătoria militară este părtinitor. Neavând ca probe, în acest material obiectul infracţiunii, convorbirile interceptate, judecătorul a decis condamnarea.

ACEST DOSAR ESTE UNUL FABRICAT și toate materialele sunt falsificate!

Trebuie tras la răspundere penală judecătorul Ciobanu Sergiu de la Judecătoria militară pe acţiunile ilegale comise în examinarea acestui dosar.”

Chiar dacă Valentin Dediu a afirmat că acuzaţiile lui Ruslan Ţurcan sunt „de râs”, punctul în acest dosar pare că încă nu a fost pus. Așa că rămâne să vedem dacă justiţia a triumfat, totuși.

FLUX

Răzbunarea liberalilor?

După ce fracțiunea PL a refuzat joi, 27 decembrie, să voteze candidatura Galinei Bostan la funcția de membru al Comisiei Naționale pentru Integritate, liberalii au venit cu o explicație în acest sens. Potrivit liderului PL, Mihai Ghimpu, decizia fracțiunii a fost bazată pe studiul efectuat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupţiei, al cărui director este Galina Bostan, privind prezenţa deputaţilor la ședinţele Parlamentului, transmite UNIMEDIA.

„Asta a fost decizia fracțiunii. Nu este o răzbunare pentru că deputații noștri nu fac parte din această listă. Este vorba despre o obiectivitate, nu trebuie să influențezi opinia publică în direcție greșită. Dacă avea să recunoască în fața fracțiunii că a greșit poate avea să o votăm. Eu îi port respectul ca doamnă. Societatea civilă ar trebui să fie mai responsabilă atunci când creează opinia publică. Nu este o răfuială, doamnele trebuie iubite, îmbrățișate și răsfățate”, a declarat Ghimpu. În același timp, Galina Bostan a menționat că votul negativ de ieri împiedică activitatea CNI. „Este la discreția Parlamentului de a decide într-un fel sau altul. Pentru mine a fost un exercițiu destul de interesant. Eu am în mintea mea niște motive, cred că, mai degrabă, aceste motive țin de activitatea organizației noastre. Referitor la acel studiu pe care l-am întocmit, nu a fost făcut pentru a critica activitatea deputaților, ci, mai degrabă, era vorba despre o bază de date cu constatările făcute în baza stenogramelor Parlamentului”, a subliniat Bostan. În context, sursa nu crede că studiul elaborat de organizație privind prezenţa de-

putaţilor la ședinţele Parlamentului ar fi un motiv de răzbunare a liberalilor. „Eu nu aș fi vrut să cred că este o răzbunare, este prea mărunt. Poate nici nu le place candidatura mea, mai poate exista și antipatie personală. Nu o să mai candidez. Eu îmi dau seama că într-un Parlament așa divizat politic este greu să aduni o majoritate”, a conchis sursa.

UNIMEDIA precizează că Parlamentul a respins candidatul societății civile pentru funcția de membru al Comisiei Naționale de Integritate (CNI), Galina Bostan. Candidatura nu a fost pe placul deputaților PCRM și PL, acumulând doar 45 de voturi.

Menționăm că până în prezent, Galina Bostan a ocupat funcția de director al Centrului de Analiză și Prevenire a Corupţiei.

Amintim că, potrivit unui raport al Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, din Partidul Liberal cele mai multe absențe nemotivate la ședințele în Plen pentru anul 2011 au acumulat parlamentarii Ana Guțu și Corina Fusu, care au câte 5 absențe. Liberalul Oleg Bodrug are 4 absenţe.

Sursa: Unimedia

Important

28 DECEMBRIE 2012

3

FLUX

„Reabilitarea” râurilor Nistru şi Prut – un megaproiect de jefuire a subsolului Republicii Moldova Mai ceva și decât afacerile raider!

După ce pe parcursul lui 2012 guvernanţii au prostit poporul cu promisiunea de a ridica regimul de vize cu Uniunea Europeană începând cu 1 ianuarie 2013, promisiune pe care moldovenii creduli, naivi și chiar proști au luat-o în serios, iată că acum liderii AIE, se pare, au găsit o altă metodă de a-și înșela alegătorii. Un nou obiectiv strategic, un nou proiect „epocal”, care nu e, nici mai mult, nici mai puţin, decât „reabilitarea” râurilor Nistru și Prut, astfel ca acestea să devină navigabile. Guvernul a aprobat deja proiectul de lege respectiv, el fiind susţinut și de către Comisia Economică a Parlamentului.

Guvernanţii pretind, în mod făţarnic, că realizarea acestui proiect ar aduce mari beneficii economice Republicii Moldova. Ministrul adjunct al Transporturilor, Boris Gherasim, a declarat că asta „ar fi în folosul agenţilor economici” și că „navigarea pe râu este mai ecologică și mai economicoasă”. Doamne, ce prostie! Acest ministru adjunct vorbește astfel de parcă Moldova ar fi China și problema agenţilor economici moldoveni ar fi lipsa căilor de transport, de parcă producătorii noștri produc atât de mult încât nu-și pot scoate marfa din ţară și, în mod urgent, au nevoie ca Nistru și Prut să devină navigabile ca ei să poată, în sfârșit, exporta. De parcă poporul Republicii Moldova nu are alte probleme decât cele legate de imposibilitatea de a naviga cu vaporul pe Nistru și Prut.

Vor moldovenii să se plimbe cu iahtul pe Prut și Nistru, și nu au cum, pentru că albiile acestor fluvii nu sunt suficient de adânci. Respectiv, trebuie reabilitate sau, altfel spus, trebuie ca de pe fundurile lor să se extragă nisipul, pietrișul și prundișul.

Asta e! Cei de la putere, că o fi vorba de Filat sau de Plahotniuc, au nevoie să exploateze subsolul din albia acestor râuri, să extragă pietrișul, prundișul și nisipul de acolo, fapt care le va aduce profituri uriașe, mai ales că nisipul, pietrișul și prundișul servesc ca materie primă pentru fabricarea unui șir de materiale de construcţie, iar

construcţiile sunt unul dintre cele mai sigure sectoare ale economiei moldovenești care a mers bine întotdeauna, chiar și pe timp de criză.

Ecologiștii s-au pronunţat deja asupra acestui proiect, ei menţionând că exploatarea subsolului celor două râuri va provoca o catastrofă ecologică.

Nu vom reproduce aici opiniile lor, ci doar vom cita un fragment dintr-un studiu despre râul Nistru, plasat pe site-ul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, instituţie subordonată Ministerului Mediului, încă pe 27 mai 2012, atunci când s-a marcat „Ziua Nistrului”. În acest fragment sunt enumerate problemele cu care se confruntă acest fluviu: „Deși Nistrul are o importanţă vitală pentru regiune, datorită activităţii nerezonabile a omului, această arteră acvatică se confruntă cu cele mai grele și, probabil, cele mai tragice timpuri.

Primul impact serios și simţitor asupra ecologiei râului a avut loc la mijlocul secolului al XX-lea. În 1958 a început să funcţioneze prima hidrocentrală electrică pe Nistru, la Dubăsari. Încă la etapa de proiect ecologiștii și-au exprimat îngrijorarea. Dar la acel moment rezolvarea problemelor economice și sociale a fost mult mai importantă și necesară decât cele ecologice.

La darea în exploatare a hidrocentralei electrice de la Dubăsari, a avut loc o dereglare a debitului râului pe cursul său inferior. Pe acest sector al

Leancă bănuia că Filat n-o să-i accepte cererea de demisie Ministrul Afacerilor Externe, Iurie Leancă, a oferit, după ședinţa de miercuri, 26 decembrie, a Guvernului, mai multe explicaţii privind cererea de demisie, depusă luni, 24 decembrie 2012. Astfel, acesta a lăsat să se înţeleagă că bănuia că premierul Vlad Filat ar fi putut să nu îi accepte demersul de eliberare din funcţie. „Prin cererea de demisie, mi-am asumat un angajament public. Am constatat că este necesar să fac acest pas, asumându-mi răspunderea de acceptare sau neacceptare a deciziei mele, de către domnul premier.

Ceea ce am făcut eu, nu este nimic altceva decât onorarea angajamentului faţă de cetăţeni. Am avut o discuţie cu premierul și am analizat activitatea Ministerului și de ce nu s-a reușit scopul propus de a avea regim fără vize. Însă, după ce prim-ministrul a declarat că nu îmi acceptă decizia luată, continui să activez în cadrul instituţiei, dar nu regret pasul făcut”, a precizat ministrul MAEIE. Totodată, Leancă a declarat că cererea de demisie nu este un joc politic: „Nu a fost un spectacol, așa cum au crezut unii. E vorba de respectarea unui angajament”, a conchis Iurie Leancă.

Publika.md menţionează că ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Iurie Leancă, a prezentat luni, 24 decembrie, prim-ministrului Vlad Filat cererea de demisie. Premierul însă, nu a acceptat demisia prezentată de Leancă.

Mai mulţi analiști politici au declarat că cererea de demisie a lui Iurie Leancă ar fi „un show de Crăciun sau un joc copilăresc”.

Fostul reprezentant al Republicii Moldova la Consiliul Europei, Alexei Tulbure, a declarat în cadrul emisiunii Fabrika de la Publika TV că totul a fost un spectacol. „Avem un spectacol: Leancă își dă demisia și Filat refuză. Dacă va pleca, jos pălăria, dacă nu, înseamnă că ne consideră niște idioţi”, a adăugat acesta.

Analistul politic Igor Boţan consideră că este vorba despre un scenariu bine regizat: „Leancă a revenit la subiect încă vara și Filat a spus că nu va accepta. A fost un scenariu, o înţelegere. Ei au procedat de această manieră pentru a oferi societăţii un pretext de a reveni la obligaţiunile care aparţin întregii Alianţe. Totuși, acest scenariu ar fi putut fi evitat și nu ar fi fost acuzaţi acum de un spectacol ieftin”.

Sursa: publika.md

Nistrului au început procese ecologice puţin observabile, dar ireversibile.

Foarte curând, aceasta a afectat rezerva de pește în Nistrul inferior. Treptat, dar foarte curând, au dispărut peștii semimigratori, deoarece nu au putut ajunge la locurile lor de reproducere, din cauza barajelor de pe râu. S-au intensificat procesele alunecărilor de teren pe malurile râului, la care a contribuit și extracţia intensă, cu dragele de aspiraţie, a amestecului de nisip și pietriș pe această porţiune. Această extragere a dus la deteriorarea fundului râului, la distrugerea locurilor de reproducere a peștilor, cu toate consecinţele care decurg din aceasta.

A doua lovitură suferită de Nistru a avut loc la sfârșitul secolului al XX-lea. În 1982, la Novodnestrovsk, regiunea Sokiryanskaya din Ucraina, a început să funcţioneze a doua staţie hidroelectrică. Pentru umplerea rezervorului din Novodnestrovsk, mai jos de hidro-

centrala electrică, în satul Naslavcea, raionul Ocniţa, Republica Moldova, a fost construit un baraj de reţinere a apei, după care s-a format un alt rezervor pentru pomparea apei în rezervorul superior al hidrocentralei electrice.

Apa rece și foarte limpezită a dus la creșterea rapidă a vegetaţiei acvatice în Nistru, iar în meandre și la creșterea vegetaţiei de mlaștină, ceea ce a fost un semnal de alarmă al înmlăștinirii râului. De fapt, tot cursul de mijloc al Nistrului a devenit un lac imens cu o încetinire treptată a curgerii de la Naslavcea la Dubăsari. În prezent sunt actuale o serie de probleme ecologice ale fluviului, provocate de activitatea omului, care cer o rezolvare urgentă. A scăzut calitatea apei în Nistru, ca urmare a poluării intense cu reziduuri industriale, pesticide, îngrășăminte minerale, reziduuri menajere etc. Acestea duc la mărirea gradului de mineralizare a apei, „în-

„Reabilitarea” râurilor Nistru și Prut, mai ceva decât contrabanda cu ţigări!

florirea apei”, care scade cantitatea de oxigen din apă și provoacă asfixierea organismelor acvatice, înnămolirea intensivă, dispariţia multor specii de plante și animale acvatice, scăderea nivelului apei ș.a.”.

Deci, adâncirea albiilor râurilor Nistru și Prut va avea două rezultate: distrugerea ecosistemelor celor două râuri și îmbogăţirea unui grup restrâns de oameni din exploatarea industrială sau, pur și simplu, din comercializarea nisipului, pietrișului și prundișului de pe fundurile râurilor. Vă asigur că nu se va mai ajunge la etapa ca cele două râuri să ajungă navigabile, să se construiască porturi și terminale pe malurile lor. Asta e prea costisitor, necesită prea multă bătaie de cap și nu aduce profituri atât de uriașe cum aduce exploatarea nemiloasă a zăcămintelor naturale, de fapt, jefuirea lor.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Domnul Leancă, pa, la revedere!

Domnul Leancă?

Hm! Tot timpul l-am considerat un om deștept, manierat, care are aerul de diplomat sadea.

Adică liniștit, respectuos, modest, elegant.

Singurul om din Guvernul Filat ce pare la locul său, îmi spuneam.

Pe Leancă mi-l lăudau profesorii la universitate. Cumva, respectul meu faţă de profi s-a extins și asupra domniei sale. Pe Leancă mi-l lăudau amici, cunoscuţi, prieteni din România, oameni pe care îi apreciez enorm. Respectiv, aceste aprecieri au trecut și în dreptul ministrului demisionar. Faza cu prezentarea demisiei mi-a demonstrat însă că am greșit. Domnul Leancă, cu toată prestanţa lui, nu este decât o formă frumoasă, dar fără fond, ca să-l parafrazăm pe Eminescu.

Haideți să nu ridicăm în slăvi un act normal, civilizat, absolut logic, în care un demnitar de stat își dă demisia.

Această practică este la ordinea zilei în Occidentul civilizat. Repet, este absolut normal ca un funcţionar depășit de situaţie, care nu e demn de fotoliul în care stă, să plece. Personal mi s-a acrit rău de tot ca lucrurile obișnuite să fie considerate în Moldova chestii extraordinare, iar oamenii ce le fac să fie elogiaţi. Încetaţi să-l proslăviţi pe domnul Leancă pentru demisie. A greșit și nu merită să stea în fruntea Ministerului de Externe.

Un ministru de Externe - apropo, este valabil și pentru ceilalţi pârliţi din Guvernul Filat - este obligat să aibă informaţii, să știe exact că ceea ce spune are acoperire. Nu să grăiască gura fără el. Dacă nu a știut, dacă nu a prevăzut, gata, pa, la revedere. Poate veţi spune că a avut o doză de naivitate, că a crezut în ceea ce i-au promis europenii. Păi, de ce să mai fie comparat cu Titulescu? Nu cred că Titulescu era un copil naiv pe care să-l prostească toţi funcţionarii din Europa. Dacă am avut un naiv la cârma Externelor, pa, la revedere. Poate veţi spune că a fost un optimist, că nu a calculat bine șansele Moldovei, că nu e neapărat vina sa. Eu consider că un ministru de Externe trebuie să fie ancorat zdravăn în realitate. Să știe foarte bine șansele, nu să jongleze cu declaraţii sforăitoare, dar, mai ales, populiste. Dacă nu știe realităţile și trăiește într-o lume paralelă, pa, la revedere. A promis că vom merge în UE fără viză? Da. S-a ţinut de cuvânt? Nu. Pa, la revedere. Nici nu trebuia să promită demisia. Era de la sine înţeles că dacă nu-și respecta termenul propus, atunci pa, la revedere.

Numai că domnul Leancă pare să se afunde și mai mult.

Pare să șteargă și ultima urmă de moralitate pe care i-o oferea demisia. A intrat într-un fel de silenzio stampa.

Această stare alimentează zvonurile cum că totul este doar un circ. Cum că șeful domniei sale, premierul Filat, îi va spune, stop joc, iar domnul Leancă se va conforma și va rămâne la minister. Atenţie, domnule Leancă, în așa mod veţi confirma odată și pentru totdeauna părerile că nu sunteţi decât un colaborator obedient al premierului. Că nu aveţi păreri, că vă supuneţi fără crâcnire ordinelor primite. Domnule Leancă, există viaţă și după demisie, însă fără demisie, există numai dezonoare, practic moarte.

Vitalie COJOCARI Sursa: cojocari.ro

FLUX

4

Externe

28 DECEMBRIE 2012

Criza din zona euro le dă palpitaţii germanilor, care îşi cer înapoi rezervele de aur păstrate la ţările prietene De mai multe decenii, aproape jumătate din aurul Germaniei este păstrat la mare adâncime sub sediul ramurii din New York a băncii centrale americane, Federal Reserve. Acum, în contextul crizei din zona euro, politicienii germani le cer propriilor bancheri centrali să facă inventarul rezervelor de metal preţios ale ţării. Unii sunt de părere că aurul ar trebui chiar să fie adus acasă, scrie Der Spiegel.

Unul dintre cei care au făcut o cauză importantă din rezervele de aur ale Germaniei este Peter Gauweiler, parlamentar și membru al partidului de guvernământ CSU. De multă vreme, Gauweiler bombardează guvernul german și Bundesbank cu întrebări și adrese oficiale pe acest subiect, dorind să știe unde și cum este depozitat aurul german și cât de des este inspectat.

Recent, Gauweiler a înregistrat cea mai mare victorie din campania sa în chestiunea aurului, după publicarea unui raport al Biroului Federal de Audit care critica banca centrală germană. Auditorii cereau băncii de la Frankfurt să implementeze un sistem mai bun de inventariere, care să includă controale de calitate. Inspectorii considerau cerinţa una normală, însă mediul politic de la Berlin a fost alarmat. Raportul, parţial cenzurat, suna într-adevăr ca prologul unui film cu spioni, în care

bancherii centrali priveau stupefiaţi la safe-urile goale din SUA. Timp de multe zeci de ani, șefii Bundesbank s-au mulţumit cu promisiuni scrise din partea confraţilor americani că aurul este în continuare acolo unde trebuie. Raportul precizează însă că Fed nu permite proprietarilor să-și vadă rezervele cu propriii ochi.

Reacţia la Berlin a fost previzibilă: comisia parlamentară de buget l-a chemat pe Carl-Ludwig Thiele, membru în conducerea Bundesbank, să dea explicaţii. Cauza a fost susţinută și de o organizaţie neguvernamentală nou-constituită, care a adoptat sloganul „Repatriaţi aurul nostru”. Campania a primit sprijinul și celorlalţi parlamentari din CSU și al aliaţilor liberali din FDP. „Tot aurul trebuie să se întoarcă acasă. Tocmai în această criză avem nevoie de certitudine asupra rezervelor noastre” a declarat Heinz-Peter Haustein, parlamentar din partea FDP, potrivit Le Figaro.

Germania are cele mai mari rezerve de aur, după SUA Banca centrală a Germaniei deţine 3.396 de tone de aur, cele mai mari rezerve de aur din lume, după cele ale SUA. Cea mai mare parte a fost achiziţionată înainte de renunţarea la sistemul etalon aur, într-o perioadă când excedentul de cont curent obţinut prin „miracolul economic” al Germaniei a fost echilibrat parţial de aur, la preţul de 35 de dolari pe uncie.

Banca nu păstrează însă la sediul propriu decât 1.036 tone de aur,

restul de 70% fiind în grija „ţărilor prietene”: 1.536 de tone la Federal Reserve în New York, 450 de tone la Londra și 374 de tone la Paris. Acest aranjament datează din Războiul Rece, când germanii trăiau în umbra Cortinei de Fier, cu frica de o invazie sovietică. Bundesbank nu este singura bancă centrală care a încredinţat o parte din rezervele de aur altor ţări. Olanda, de exemplu, își ţine aurul și la Londra, New York și Ottawa.

Oricum, „ameninţarea roșie” nu mai există de mult. Astăzi Germania are alte probleme, anume criza din zona euro și obligaţia de a-și salva financiar vecinii. Multor germani nu le convine să primească nota de plată pentru iresponsabilitatea fiscală a altor ţări, notează Deutsche Welle. În contextul protestelor furioase din ţări ca Grecia, Spania și Portugalia, germanii își fac griji pentru averea naţională și vor să fie siguri că pot conta pe aurul lor, apreciază Gunnar Beck, conferenţiar de origine germană la Universitatea din Londra. „Cred că criza din zona euro creează condiţiile pentru o atmosferă ușor paranoică în Germania”, a spus Adrian Ash, analist la BullionVault. com, o companie care administrează 30 de tone de aur pentru investitori privaţi. El s-a arătat mirat că Fed a refuzat să permită accesul oficialilor Bundesbank la tezaur, din motive de securitate. „Noi trimitem specialiști independenţi în safe în fiecare an, pentru un audit, o numărătoare, pentru a ne asigura că lingourile se află în condiţie bună și așa mai departe”, a explicat Ash, adăugând că și Fed ar trebui să facă la fel.

Bundesbank ezită însă să ceară un audit, temându-se poate că din

Senatul rus a votat legea care interzice americanilor să adopte copii din Rusia Senatul rus (Camera Superioară) a votat miercuri, 26 decembrie, în unanimitate un proiect de lege prin care se interzice adopţia copiilor ruși de către cetăţeni americani, după votul favorabil dat de Dumă (Camera Inferioară) săptămâna trecută, consemnează Associated Press.

Această iniţiativă legislativă vine ca măsură de răspuns după adoptarea „legii Magnitski” în Congresul american, ce prevede sancţiuni împotriva funcţionarilor ruși implicaţi în decesul în detenţie în anul 2009 a juristului Serghei Magnitski, care dezvăluise deturnări de fonduri de către funcţionari publici.

Legea a fost criticată dur de opoziţie, dar și de unii oficiali, care au avertizat că aceasta încalcă norme internaţionale, precum Convenţia asupra Drepturilor Copiilor. Președintele Vladimir Putin nu s-a angajat explicit că o va promulga, dar el consideră că actul normativ este un răspuns firesc la „legea Magnitski”. În timpul votului din Senatul rus, mai mulţi protestatari au fost reţinuţi miercuri în faţa clădirii acestei instituţii, pe

acest gest s-ar putea înţelege că nu are încredere în SUA. „Rezervele nu sunt păstrate la vreun partener de afaceri suspect, ci la bancherii centrali foarte respectaţi din Statele Unite”, a afirmat Thiele la audierea din Parlament.

Mai mult valoare simbolică Moneda euro nu este susţinută de aur, deci rezerve de mărimea celor ale Germaniei nici nu sunt necesare.

Chiar și așa, germanii le apără ferm și toate iniţiativele de a utiliza tezaurul în scopuri economice au creat panică. Diverși oficiali au propus la diferite momente vânzarea aurului pentru a finanţa un fond naţional de educaţie sau un fond de asigurări împotriva dezastrelor. Recent, cancelarul Angela Merkel a respins ideea utilizării rezervelor de aur pentru a garanta un fond de amortizare a datoriilor suverane.

Chiar și numai din punct de vedere logistic, repatrierea a 1.500 de

tone de aur este dificil de realizat.

Bundesbank are însă un alt motiv pentru care se opune ideii, anume că aurul reprezintă o plasă de protecţie în caz de urgenţă. În cazul extrem al prăbușirii monedei euro, spun oficialii băncii, lingourile de aur păstrate la New York sau Londra ar putea fi schimbate pe loc în dolari sau lire sterline, care ar fi folosiţi pentru a plăti facturi urgente.

Totuși, pentru a liniști opinia publică, Bundesbank s-a angajat în faţa Bundestag-ului să repatrieze 50 de tone de aur pe an din New York în următorii trei ani. Banca are de gând și să ceară numărarea și cântărirea unei părţi din lingourile ţinute la Fed, dar nu s-a stabilit o dată pentru această operaţiune. Însă pentru Gauweiler nu este suficient. Parlamentarul insistă că va fi liniștit doar când banca centrală va fi inspectat atent tot aurul Germaniei. „Bundesbank este independentă, dar nu poate face chiar orice dorește”.

Sursa: Ziarul Financiar

La două decenii de la căderea Zidului Berlinului, germanii sunt încă dezbinaţi La peste 22 de ani de la reîntregirea Germaniei în urma prăbușirii Zidului Berlinului, diviziunile est-vest încă se fac simţite în mentalitatea germanilor. Cei din est au în continuare păreri negative despre cei din vest, dar păreri foarte bune despre ei înșiși, arată un studiu al Institutului Allensbach.

una dintre pancartele lor fiind scris „copiii rămân îngheţaţi în Războiul Rece”.

Cei care critică legea avertizează că acei copii rămași orfani vor fi privaţi de posibilitatea de a scăpa din orfelinatele sumbre ale Rusiei. Potrivit UNICEF, în prezent în Rusia există circa 740.000 de copii care nu se află în custodia unui adult.

Parlamentarii ruși argumentează că prin această lege vor fi încurajate adopţiile în Rusia și vor fi protejaţi copiii ce ar urma să fie lăsaţi în custodia unor americani, pe care îi critică pentru rele tratamente aplicate copiilor ruși, ei dând exemplul lui Dima Yakovlev, un bebeluș adoptat de o familie americană și care a murit în anul 2008 după ce a fost lăsat să stea mai multe ore într-o mașină închisă în plin soare.

Sursa: AGERPRES

Cei mai mulţi (71%) germani din est consideră compatrioţii din vest „aroganţi”, 57% cred că aceștia sunt interesaţi mai ales de bani, iar 45% îi consideră „superficiali” pe vestici, scrie Thomson Reuters. „Germanii de est au practic numai păreri negative despre cei din vest. În schimb, percepţia germanilor de est asupra lor înșiși este, în general, pozitivă”, scrie ziarul Welt am Sonntag, citând studiul comandat de universităţi din estul Germaniei.

Potrivit studiului, 69% din estici se consideră „modești”, 63% cred că sunt „rezervaţi”, iar 58% spun despre ei înșiși că sunt „inventivi”. De cealaltă parte a fostei Cortine de Fier, 51% din vestici cred că germanii din est sunt „nemulţumiţi”, 42% spun că aceștia sunt „bănuitori” și doar 12% din germanii din vest îi consideră pe estici „aroganţi”.

Mulţi germani din fosta RDG au îndurat mari greutăţi și privaţiuni în urma dezintegrării URSS. Milioane de cetăţeni din est și-au pierdut slujbele, locuinţele, cât și modul de viaţă. Aproape două milioane de estici au plecat în vest în căutarea unui loc de muncă.

În prezent, multora dintre aceștia le este în continuare greu să se adapteze la viaţa în Germania reunită. Unii își amintesc cu nostalgie de viaţa în RDG, spre iritarea multor germani de vest, care au suportat nota de plată pentru reconstrucţia estului, de aproape 2.000 miliarde de euro.

La momentul reunificării, PIB-ul per capita era în est de 9.400 de euro, comparativ cu 22.000 de euro în vest, notează un alt sondaj, publicat în cotidianul Bild. De atunci, venitul per cap de locuitor din est a urcat la 23.700 de euro, în vreme ce în vest a crescut cu doar jumătate, până la 33.400 de euro. Diferenţele dintre puterea de cumpărare a locuitorilor din vest și din est sunt mai mici, datorită unor subvenţii acordate statelor din fosta RDG, suportate de germanii de vest prin impozite mai mari.

Sursa: Ziarul Financiar

Scandalos 28 DECEMBRIE 2012

Lichidarea câtorva instituţii medicale, „cadoul” de sărbători din partea ministrului Usatâi Veste proastă pentru angajaţii din domeniul sănătăţii.

La începutul acestei săptămâni, ministrul Sănătăţii, Andrei Usatâi, a emis un ordin prin care a dispus comasarea mai multor instituţii medicale din capitală și restructurarea întregului sistem administrativ al acestora. Astfel, Institutul de Cardiologie și Institutul de Neurologie și Neurochirurgie urmează a fi „absorbite” de către Spitalul Clinic Republican, iar Spitalul de boli infecţioase „Toma Ciorbă” va fi comasat cu Institutul Dermatologie și Maladii Comunicabile.

Medicii ameninţă cu proteste şi cer demisia lui Usatâi Angajaţii Spitalului de boli infecţioase „Toma Ciorbă” din Capitală au aflat cu stupoare că instituţia în care au activat timp de peste 30 de ani va fi închisă. La un pas de a rămâne fără un loc de muncă, ei ameninţă cu proteste. Până atunci însă, și-au scris doleanţele într-o petiţie care urmează să ajungă la șeful de la Sănătate.

Angajaţii spitalului susţin că vor face tot posibilul pentru ca instituţia în care muncesc de zeci de ani să nu fie închisă. „Măsurile care se impun astăzi sunt prea devreme și chiar dacă nu există spitale de boli infecţioase în Europa, există instituţii știinţifice, instituţii mari, instituţii care se ocupă cu studiul și au și paturi clinice. De aceea este devreme spus că nu suntem necesari”, a declarat directorul Spitalului „Toma Ciorbă”, Victor Deatișin, citat de Publika TV. Potrivit sursei citate, după ce șiau expus nemulţumirea, angajaţii spitalului au supus votului demisia ministrului Sănătăţii. În opinia unor juriști, șeful de la Sănătate a încălcat legea atunci când a semnat ordinul de închidere a spitalului. „Legea obligă Ministerul Sănătăţii să efectueze o anumită analiză cu referire la anumite cifre, date concrete și cu referire la personalul care este în capacitate să-și asume această reorganizare. Cât privește însăși timpul în care s-a realizat, legea obligă ministerul să înceapă procedurile numai cu data de 1 a lunii respective”, susţine juristul Alexandru Popovici.

Demisia este puţin probabilă, spune deputatul Valentina Stratan, membru al Comisiei parlamentare pentru sănătate. „Nu cred că ministrul Sănătăţii își va da demisia. Probabil, are o susţinere din parte cuiva și el merge înainte cu aceste reforme”, a fost de părere deputatul.

FLUX

Tot mai greu de trăit în Moldova: necesarul minim de existenţă creşte mult mai rapid decât veniturile Veniturile moldovenilor cresc mult mai lent decât ritmul cu care se scumpește viaţa în Republica Moldova.

Astfel, dacă în trimestrul III al anului curent, mărimea minimului de existenţă a crescut cu circa 5%, atunci veniturile disponibile ale populaţiei s-au majorat cu doar 2 la sută faţă de trimestrul III al anului trecut.

„Decizia Ministerului Sănătăţii va afecta, în primul rând, pacienţii”, susţin angajaţii Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie În același timp, și angajaţii Institutului de Neurologie și Neurochirurgie îi solicită ministrului Sănătăţii, Andrei Usatâi, să abroge ordinul privind comasarea instituţiei cu Spitalul Clinic Republican. Dacă cererea lor nu va fi acceptată, medicii spun că se vor adresa în instanţă. Decizia a fost votată în unanimitate de către angajaţi, care s-au reunit în ședinţă, miercuri, 26 decembrie.

Angajaţii Institutului de Neurologie și Neurochirurgie spun că așanumita absorbţie a Institutului de către Spitalul Clinic Republican este o decizie pripită și negândită, transmite Publika TV. Potrivit acestora, decizia Ministerului Sănătăţii îi va afecta, în primul rând, pe pacienţi, care vor fi lipsiţi de servicii medicale.

Totodată, va fi sistată și activitatea știinţifică a Institutului. „Ceea ce la noi se face acum nu este un protest stupid cu ridicarea mâinilor în sus. Este o discuţie liniștită și noi vrem să fim auziţi, poate se face cumva altfel”, a declarat Grigore Zapuhlâi, șeful Clinicii de Neurochirurgie. „În orice ţară unde există neurochirurgie, poate cu unele excepţii, este cel puţin câte un Institut de Neurochirurgie și Neurologie. Nimănui nu i-a venit în cap să comaseze într-un spital, spre exemplu, Institutul Burdenco sau Institutul Regal din Montreal. Nimeni nu a inventat așa ceva.

Ca de obicei, noi suntem primii”, a remarcat Valeriu Matcovschi, medic în cadrul Institutului de Neurologie. „Spuneţi-mi, domnule Filat, pentru ce dumneavoastră, pe 30 noiembrie, aţi fost întâlnit aici, v-am arătat toate performanţele noastre? Aţi promis

5

atunci că veţi renova o sală de operaţii. Acum, la ședinţa de Guvern, spuneţi: hai, fiţi împreună și lichidaţi tot ce aveţi de lichidat”, i-a reproșat premierului Alexandru Anghel, șef de secţie la Institutul de Neurologie.

După mai bine de o oră, angajaţii spitalului au votat în unanimitate o decizie prin care cer abrogarea ordinului emis de Andrei Usatâi. „În caz de refuz, vom contesta ordinul în conformitate cu Legea numărul 793 din 10 februarie 2000”, a punctat Iurie Melentiev, șef al sindicatului Institutului de Neurologie.

Usatâi se apără şi afirmă că nimeni nu va fi disponibilizat: „Reforma îi vizează pe cei din conducerea spitalelor, nu pe angajaţi” În cadrul unei conferinţe de presă susţinute miercuri, 26 decembrie, ministrul Sănătăţii, Andrei Usatâi, a declarat că acuzaţiile care i se aduc sunt neîntemeiate și că scopul reformei pe care o promovează este de a eficientiza modalitatea de utilizare a fondurilor bănești și de a limita numărul de directori care „se bucură de prea multe facilităţi”.

Ministrul Sănătăţii afirmă că așanumita comasare nu reprezintă altceva decât o aplicare eficientă a managementului administrativ. „Obiectivul principal este reducerea utilizării ineficiente a resurselor financiare. Este vorba de directorii care s-au obișnuit să fie deserviţi cu mașina, benzina și secretara statului.

Managerii vor pierde aceste facilităţi, nereglementate, de altfel, și vor începe să meargă cu propriile mașini.

Directorii vor rămâne pe aceleași poziţii, doar că numai unul dintre ei va deţine funcţia de persoană juridică”, a spus ministrul, citat de Unimedia.

El a mai adăugat că managementul comun va permite economisirea a 10-12 milioane de lei anual, echivalentul unui aparat de rezonanţă

magnetică sau a două computere tomograf, care lipsesc în spitale. Astfel, de pe urma reformei, spitalele și colectivele medicale, în opinia lui Usatâi, vor avea doar de câștigat.

Ministrul Sănătăţii a declarat ferm că nici unul dintre actualii angajaţi nu-și vor pierde locul de muncă, menţionând că, în acest fel, vor fi completate funcţiile vacante din mai multe direcţii și departamente care, în momentul de faţă, se dublează reciproc și care nu au capacitatea necesară pentru a oferi servicii medicale de calitate.

Nici unii membri ai Guvernului nu par încântaţi de reformă.

Filat sare în apărarea lui Usatâi Ordinul ministrului Andrei Usatâi privind comasarea instituţiilor medicale a încins spiritele și la Guvern.

Viceprim-ministrul Mihai Moldovanu a fost de părere că decizia ministrului Sănătăţii contravine legislaţiei, întrucât aceste instituţii medicale au fost înfiinţate prin hotărâre de Guvern și nu pot fi lichidate printr-un ordin al ministrului. „Acest ordin a fost emis cu încălcări ale legislaţiei. Mai multe instituţii care cad sub incidenţa acestui document au fost instituite prin hotărâri de Guvern. Deciziile privind reorganizarea trebuie aprobate tot de Guvern. Nu am nimic contra reformelor, dar trebuie făcute astfel încât să nu afecteze oamenii”, a declarat Mihai Moldovanu, citat de Publika TV. În replică, premierul Vlad Filat a declarat că nu este vorba de încălcări, ci de lipsă de comunicare. „Nu cred că e vorba de disensiuni. Vizavi de reforme, le-aș sugera miniștrilor să se concentreze pe planul lor de reformă. E nevoie de solidaritate. E nevoie de comunicare eficientă în luarea deciziilor, astfel ca să nu lăsăm loc de interpretări, care adesea sunt eronate. Trebuie să ne axăm pe o informare obiectivă”, a conchis Filat.

Vom reveni.

FLUX

Statisticile arată că, în trimestrul III al anului 2012, mărimea minimului de existenţă a constituit în medie per persoană 1456,9 lei, iar veniturile disponibile lunare – doar 1507,3.

Având în vedere că în acest an, situaţia de criză a ţinut în frâu preţurile, veniturile reușesc să acopere necesarul minim de existenţă, dar le acoperă la limită și nu pentru toate categoriile de populaţie, de exemplu, pentru pensionari.

Astfel, luând în considerare că pensia medie lunară a constituit 957,9 lei în trimestrul III al anului 2012, rezultă că pensionarii reușesc să-și procure din acești bani doar 76% din minimul necesar pentru a trăi.

Minimul de existenţă este mai mare în mediul urban – 1563,9 lei sau cu 13,3% mai mare în comparaţie cu mediul rural – 1380,3 lei. Ţinând cont de faptul că aceste cifre se referă la o perioadă cu temperaturi relativ ridicate, putem deduce că situaţia devine de-a dreptul dramatică în perioada rece a anului, când cresc considerabil cheltuielile de întreţinere.

Or, numai factura la încălzire depășește suma de 1500 de lei, adică acoperă, practic, venitul mediu lunar al populaţiei.

FLUX, cu referire la unimedia.md

ASOCIAȚIA JURIȘTILOR CREȘTIN–DEMOCRAȚI oferă următoarele servicii juridice: - consultații juridice; - întocmirea actelor juridice; - înregistrarea asociațiilor obștești; - reprezentarea în instituțiile statului; - asistență juridică în accidentele auto.

Președinte: Radu Bușilă tel./fax: 022 23 40 15 mob: 0 78 488 488 e-mail: busilaradu@gmail.com blog: radubusila.md Adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. Chișinău

FLUX

6

FiatLUX

28 DECEMBRIE 2012

Pastorala PF Daniel la Sărbătoarea Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos = DANIEL Prin harul lui Dumnezeu Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Munteniei și Dobrogei, Locţiitor al Cezareei Capadociei și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române PREACUCERNICULUI CLER, PREACUVIOSULUI CIN MONAHAL ȘI PREAIUBIŢILOR CREDINCIOȘI DIN ARHIEPISCOPIA BUCUREȘTILOR HAR, MILĂ ȘI PACE DE LA HRISTOS DOMNUL, IAR DE LA NOI PĂRINTEȘTI BINECUVÂNTĂRI „Pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria și S-a făcut om.”

(Crezul ortodox)

Preacuvioși și Preacucernici Părinţi, Iubiţi fraţi și surori în Domnul, Sărbătoarea Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos este, mai întâi de toate, sărbătoarea iubirii milostive a lui Dumnezeu pentru lume. Fiul lui Dumnezeu Cel veșnic S-a făcut Om, pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire, adică pentru a dărui oamenilor, păcătoși și muritori, iertarea păcatelor și viaţa veșnică. „Această mântuire au căutat-o cu stăruinţă și au cercetat-o cu de-amănuntul prorocii, care au prorocit despre harul ce avea să vină la noi” (I Petru 1, 10).

Când Fiul lui Dumnezeu este dăruit de Tatăl pentru viaţa și mântuirea lumii, El nu este dăruit ca un obiect, ci ca Persoană liberă, smerită și iubitoare, deoarece Fiul Se dăruiește Tatălui prin ascultare smerită și Se dăruiește oamenilor prin iubire milostivă, vindecând orice boală și orice neputinţă din popor și iertând păcatele celor care se pocăiesc.

Așadar, taina Crăciunului este taina iubirii milostive și smerite a lui Dumnezeu pentru oameni. Pe cât a coborât Fiul lui Dumnezeu la noi pe pământ, pe atât ne-a deschis nouă oamenilor drum ca să ne înălţăm la El, la viaţa cerească.

De aceea, Întruparea Fiului lui Dumnezeu, Care S-a făcut Om din iubire nesfârșită faţă de om, este temelia și inima credinţei creștine. Această sfântă și mare lucrare mântuitoare a fost și scopul pentru care Dumnezeu a făcut lumea. Ea a fost prezisă de profeţii lui Dumnezeu inspiraţi de Duhul Sfânt, iar apoi a fost văzută și mărturisită de Apostolii lui Hristos (cf.

Romani 1, 2), a fost apărată și formulată ca dogmă de către Părinţii Bisericii în faţa ereziilor, a fost preamărită în rugăciuni și lăudată în cântări de-a lungul veacurilor de către toţi creștinii binecredincioși și iubitori de Dumnezeu.

Pentru Sfinţii Apostoli contemplarea tainei Întrupării sau Înomenirii Fiului lui Dumnezeu este izvorul întregii teologii, al întregii vieţi spirituale și al misiunii Bisericii în lume. În acest sens, Sfântul Apostol Pavel, uimit în faţa iubirii milostive a lui Dumnezeu pentru lume, exclamă: „Cu adevărat mare este taina dreptei credinţe: Dumnezeu S-a arătat în trup, S-a îndreptat în Duhul, a fost văzut de îngeri, S-a propovăduit între neamuri, a fost crezut în lume, S-a înălţat întru slavă” (I Timotei 3, 16). Iar Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan zice: „Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Unicul Său Fiu L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veșnică” (Ioan 3, 16).

Urmând credinţei Sfinţilor Apostoli, Sfinţii Părinţi ai Bisericii, mari dascăli ai lumii și ierarhi, cuvioși și mărturisitori, imnografi și melozi, n-au încetat să preamărească taina iubirii nesfârșite a lui Dumnezeu pentru lume, care s-a descoperit nouă prin Iisus Hristos. În această privinţă, Sfântul Maxim Mărturisitorul († 662) spune că „din dor nesfârșit după oameni, Cel ce există din fire S-a făcut cu adevărat însuși cel iubit” (Sfântul Maxim Mărturisitorul, Ambigua, 5, traducere din limba greacă veche, introducere și

note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2006, p. 78), adică om.

Cine altul poate mântui sau vindeca pe om de păcat și de moarte, decât Dumnezeu Cel fără de păcat și moarte? Cântările ortodoxe ale Nașterii Domnului vorbesc despre vindecarea omului de păcat prin Nașterea lui Hristos: „Pe cel după Chip și după asemănare văzându-l Iisus stricat din pricina călcării poruncii, plecând cerurile S-a pogorât și S-a sălășluit în pântecele Fecioarei, fără schimbare, ca într-Însul să înnoiască pe Adam cel stricat, care strigă: slavă arătării Tale, Izbăvitorul meu și Dumnezeu” (Litia, stihira 4, alcătuire a lui Ioan Monahul). Iar Sfântul Grigorie de Nyssa († 395) descrie scopul Întrupării Fiului Cel veșnic al lui Dumnezeu, zicând: „Firea noastră cea slăbănogită, într-adevăr, avea nevoie de doctor, omul căzut de istoveală aștepta pe Cel ce-i va întinde mâna, cel ce-și pierduse viaţa aștepta pe Dătătorul ei” (Sfântul Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt Catehetic sau Despre învăţământul religios, VIII, în PSB 30, Scrieri. Partea a doua: Scrieri exegetice, dogmatico-polemice și morale, traducere și note de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, București, 1998, p.

302).

Pe scurt, Sfinţii Părinţi ai Bisericii au rezumat învăţătura despre scopul Întrupării Fiului lui Dumnezeu astfel: „Dumnezeu S-a făcut Om, pentru ca omul să poată deveni Dumnezeu, după har”.

Sau: „Dumnezeu S-a făcut purtător de trup, pentru ca omul să poată deveni purtător al Duhului (Sfânt)”.

Sau: „Fiul lui Dumnezeu S-a făcut Fiu al Omului, pentru ca oamenii să devină fii ai lui Dumnezeu după har”. Toţi oamenii care, prin credinţă și Botez, primesc pe Hristos ca Mântuitor al lumii devin fraţi și surori în Hristos, nu datorită unei înrudiri biologice, naturale, ci prin înfierea dumnezeiască după har (cf. Ioan 1, 12).

Așadar, de la Întruparea și Nașterea Fiului lui Dumnezeu ca Om, iubirea Preasfintei Treimi umple inima umană a Fiului lui Dumnezeu de iubire dumnezeiască infinită și eternă pentru întreaga umanitate, iar iubirea veșnică a Tatălui faţă de Fiul Său Care S-a făcut Om este și iubire veșnică pentru oameni, împărtășită lor prin Duhul Sfânt. Întrucât Hristos Domnul ne-a descoperit în El însuși iubirea lui Dumnezeu pentru oameni, fiecare fiinţă umană iubită de Dumnezeu este un loc sacru al prezenţei lui Hristos. „Taina omului-frate” este, de fapt, taina iubirii lui Hristos prezent în fiecare om. „Dumnezeu – spune Sfântul Maxim Mărturisitorul – S-a făcut sărac de dragul nostru și a luat asupra Sa, prin împreuna pătimire, patimile fiecăruia, și până la sfârșitul lumii pătimește mistic pururea pentru bunătatea Sa, după analogie cu pătimirea fiecăruia” (Sfântul Maxim Mărturisitorul, Mystagogia. Cosmosul și sufletul, chipuri ale Bisericii, introducere, traducere, note și două studii de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2000, p. 45).

Prezenţa tainică a Domnului Hristos în oamenii săraci și smeriţi, „în acești fraţi prea mici” ai Săi (cf.

Matei 25, 37-40), se explică prin iubirea Sa milos-

tivă și smerită pentru fiecare fiinţă umană. Taina omului-frate ne descoperă de fapt că omul care ne cere ajutor este pentru noi o chemare la mântuire, dacă-l ajutăm, sau un obstacol în calea mântuirii, dacă-l neglijăm. În acest înţeles duhovnicesc al iubirii milostive ca poartă a mântuirii omului, anul 2012 a fost consacrat în Biserica noastră drept „An omagial al Sfântului Maslu și al îngrijirii bolnavilor”. De aceea, în centrul atenţiei noastre pastorale și misionare s-a aflat Taina Sfântului Maslu ca Taină a vindecării trupului de suferinţă și a vindecării sufletului de boala păcatului. Mai precis, am fost chemaţi să aprofundăm învăţătura de credinţă ortodoxă privitoare la Taina Sfântului Maslu și să amplificăm ajutorarea sau îngrijirea bolnavilor, prin iubire milostivă faţă de cei ce suferă sufletește și trupește.

Lucrarea aceasta a Bisericii a fost benefică și sfinţitoare pentru mulţimea bolnavilor din unităţile medicale și din parohii. Ea a întărit comuniunea frăţească, conlucrarea pastorală și social-filantropică, între cler și credincioșii mireni, dar și între Biserică și alte instituţii. Această lucrare trebuie continuată și în viitor, pentru că mâinile celor care ajută pe oamenii aflaţi în suferinţă sunt mâinile iubirii milostive a lui Hristos.

Iubiţi credincioși și credincioase, În timpul Postului Crăciunului, mulţi dintre dumneavoastră v-aţi învrednicit să vă spovediţi și să vă împărtășiţi cu Trupul și Sângele lui Hristos, Cel răstignit și înviat, primind astfel iubirea milostivă și sfântă a lui Hristos. De aceea, împărtășirea cu Trupul și Sângele lui Hristos trebuie să ne facă milostivi faţă de suferinţele semenilor noștri pentru care Mântuitorul S-a născut, a pătimit, a murit și a înviat. „Vrei să cinstești Trupul Stăpânului? – spune Sfântul Ioan Gură de Aur –, nu-L dispreţui, când este gol. Nu-L cinsti doar în biserică, prin haine de mătase (care acoperă Sfântul Potir, n.n.), în timp ce afară Îl lași gol, tremurând de frig. (…) Cinstește-L deci, împărţind averea ta cu cei săraci: căci lui Dumnezeu nu-I trebuie potire de aur, ci suflete de aur” (Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilia 50 la Evanghelia după Matei, III, în PSB 23, Scrieri partea a treia. Omilii la Matei, introducere, traducere, indici și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994, p. 584).

Omul care nu se dăruiește pe sine lui Dumnezeu, prin rugăciune, și semenilor săi, prin fapte bune, sărăcește spiritual și se dezumanizează. De ce? Pentru că a pierdut sensul vieţii ca dăruire de sine. Egoismul constant produce în om împuţinare și moarte a vieţii spirituale, iar iubirea și dărnicia aduc vieţii omului împlinire și sfinţire. Adevărul acesta este concentrat în înţelepciunea populară românească a expresiei: „Dar din dar se face Rai”, adică omul milostiv primește de la Dumnezeu Cel milostiv lumină, pace și multă bucurie în suflet.

Hristos Domnul S-a născut într-o călătorie a Maicii Sale și a dreptului Iosif la Betleem, arătând prin aceasta că Dumnezeu Cel milostiv este călător în lume și colindător la casa sufletului fiecărui om, ca să cheme pe oameni în Casa Tatălui ceresc, a cărei poartă sau pridvor este Biserica, întrucât Sfintele Taine săvârșite în ea sunt arvuna vieţii veșnice din Împărăţia lui Dumnezeu.

Deoarece Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos ne descoperă pe iubitorul de oameni Dumnezeu ca fiind călător și colindător în lume, creștinii ortodocși români văd în colindătorii de Crăciun vestitori ai iubirii lui Dumnezeu pentru lume. Iar preoţii care poartă icoana Nașterii Domnului la casele oamenilor simbolizează pe păstorii de la Betleem, dar și pe Însuși Hristos-Domnul, Care ne aduce bucuria iubirii lui Dumnezeu pentru oameni și așteaptă ca și noi să răspundem, cu bucurie și iubire, la chemarea lui Dumnezeu.

Ca odinioară în Betleem, Hristos vine tainic astăzi la noi și prin chipurile smerite ale oamenilor fără adăpost, ale copiilor și bătrânilor abandonaţi, ale săracilor și bolnavilor, ale oamenilor singuri și întristaţi, flămânzi și neajutoraţi. Prin

urmare, mai ales în aceste zile să urmăm îndemnul „colindului sfânt și bun”: „Și-acum te las, fii sănătos/ Și vesel de Crăciun,/ Dar nu uita, când ești voios,/ Române, să fii bun”.

Să-i cuprindem în iubire frăţească și pe românii care se află dincolo de graniţele României, dorindu-le ajutor de la Dumnezeu în viaţă și în păstrarea și cultivarea credinţei ortodoxe și a spiritualităţii românești, cu gândul la cei dragi din ţară.

Dreptmăritori creștini, Acum, la sfârșit de an, aducem mulţumiri lui Dumnezeu pentru ajutorul dăruit nouă la zidirea Catedralei Mântuirii Neamului, care se apropie de cota zero, adică se finalizează infrastructura sau baza pe care va fi construită Biserica mare, cu hramurile „Înălţarea Domnului” și „Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României”. În mod deosebit, mulţumim și celor prin care Dumnezeu ne-a ajutat, și anume: ierarhi, preoţi, monahi și credincioși ai Bisericii noastre, care lunar trimit la Patriarhie câte o donaţie pe bază de chitanţă, pentru construirea Catedralei noi. Între eparhiile donatoare a fost fruntașă, și anul acesta, Arhiepiscopia Bucureștilor.

Cu multă recunoștinţă, mulţumim autorităţilor centrale și locale, care ne-au sprijinit financiar, înţelegând că această Catedrală este o necesitate liturgică, dar și un simbol al credinţei apostolice a poporului român și al demnităţii lui.

La cumpăna dintre ani, adică în noaptea de 31 decembrie 2012 spre 1 ianuarie 2013, suntem chemaţi să înălţăm rugăciuni de mulţumire pentru binefacerile primite de la Dumnezeu în anul 2012 și să-I cerem ajutorul Său în toată lucrarea cea bună și folositoare pe care o vom săvârși în anul nou 2013.

Amintim aici că anul viitor, 2013, a fost declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca fiind Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin și Elena, întrucât se împlinesc 1700 de ani de când Sfântul Împărat Constantin cel Mare a dat Edictul de la Mediolan (Milano) din anul 313, prin care înceta persecuţia împotriva creștinilor. Pentru școlile teologice din Patriarhia Română, anul 2013 este și Anul comemorativ al Părintelui Dumitru Stăniloae, cel mai mare teolog român (1903-1993).

Dorim ca bucuria sfântă a Sărbătorilor Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, Anului Nou și Botezului Domnului să vă aducă pace și sănătate, lumină și ajutor, pentru a trăi viaţa ca dar al lui Dumnezeu, cultivat prin credinţă și fapte bune!

Tuturor vă adresăm urările tradiţionale Sărbători fericite! și „La mulţi ani!”. „Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi!” (II Corinteni 13, 13).

Al vostru către Hristos-Domnul rugător, cu părintești binecuvântări, †DANIEL ARHIEPISCOP AL BUCUREŞTILOR, MITROPOLIT AL MUNTENIEI ŞI DOBROGEI, LOCŢIITOR AL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI ŞI PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

Dată în Reședinţa Patriarhală din București, cu prilejul Sărbătorii Nașterii Domnului, anul mântuirii 2012.

7

FiatLUX

28 DECEMBRIE 2012

FLUX

Pastorala ÎPS Petru la Sărbătoarea Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos = PETRU Prin harul lui Dumnezeu Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor PREACUCERNICULUI CLER, PREACUVIOSULUI CIN MONAHAL ȘI IUBIŢILOR CREDINCIOȘI DIN DE DUMNEZEU PĂZITA MITROPOLIE A BASARABIEI, HAR, MILĂ ȘI PACE DE LA HRISTOS DOMNUL, IAR DE LA NOI PĂRINTEȘTI BINECUVÂNTĂRI. “Iată vă binevestește vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul.

Că vi s-a născut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul, în cetatea lui David” (Luca 2, 10-11)

Preacuvioși și Preacucernici Părinţi, Iubiţi fraţi și surori în Domnul, Cu multă bucurie sărbătorim în aceste zile binecuvântate Nașterea Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Prin această sărbătoare, lumea primește înnoire – ceea ce a fost în trecut cu ceea ce va fi în viitor se armonizează și se unește.

Nașterea lui Iisus Hristos a unit divinitatea cu umanitatea, a unit cerul cu pământul, a unit trecutul cu viitorul. Prin faptul că Fiul lui Dumnezeu s-a făcut Fiul Omului, El i-a unit pe oameni într-o singură Biserică și i-a făcut pe toţi fii ai lui Dumnezeu. Căci, spune Sfântul Apostol Pavel: „Iar când a venit plinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege, ca pe cei de sub Lege să-i răscumpere, ca să dobândim învierea” (Galateni 4, 4-5).

Lumea nu a apărut din nimic, ea a fost creată de Dumnezeu, iar Sfânta Scriptură relatează că lumea a fost creată din veșnica iubire a Tatălui prin Fiul în Duhul Sfânt. De aceea, în toate timpurile și locurile, oamenii au recunoscut prin diferite forme că sunt creatura divinităţii.

Pe Dumnezeu Îl invocă multe religii ale lumii.

Dar nu în toate religiile este cunoscut și preamărit Dumnezeu ca Tată al Iubirii celei veșnice și

mântuitoare. Numai în creștinism Dumnezeu este numit cu adevărat „Tatăl”, pentru că Fiul Său – Cuvântul Creator – a venit pe pământ și ni l-a descoperit pe Dumnezeu, Tată iubitor al Creaţiei Sale. Creștinii ortodocși mărturisesc în Simbolul credinţei următoarele cuvinte: „Cred… și întru unul Domn, Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut carele din Tatăl s-a născut mai înainte de toţi vecii… care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire”. Cu alte cuvinte, sărbătoarea de astăzi ne reamintește nouă, creștinilor, și aduce la cunoștinţa întregii lumi că Dumnezeu ne-a creat și nu ne-a părăsit, El L-a trimis la noi, pe pământ, pe Fiul Său în chipul nostru pentru a ne salva de la păcat și moarte și a ne face pe noi fii ai Lui în Împărăţia Sa. Aici, pe pământ, Împărăţia lui Dumnezeu este Biserica întemeiată de Domnul Iisus Hristos și numită Una Sfântă Sobornicească și Apostolească. Împărăţia lui Dumnezeu a venit în lume prin nașterea lui Mesia, Fiul lui Dumnezeu. Cu multă vreme înainte de Nașterea Domnului, profetul Isaia, inspirat de Duhul Sfânt, spusese: “Căci prunc s-a născut nouă, un fiu s-a dat nouă, a cărui stăpânire e pe umărul lui și se cheamă numele lui: înger de mare sfat, Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn al păcii, Părinte al veacului ce va să vie” (Isaia 9, 5). Împărăţia lui Dumnezeu este Împărăţia lumii noi ce se realizează prin nașterea oamenilor din nou prin Duh și din apa botezului. De aceea, scopul vieţii creștinești, care începe odată cu Botezul, este pregătirea pentru Împărăţia lui Dumnezeu. Această Împărăţie poate fi anticipată încă de aici, de aceea Sfânta Liturghie și toate Sfintele Taine încep prin cuvintele: „Binecuvântată este Împărăţia Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh…”.

Sărbătoarea Nașterii lui Hristos este trăirea reînnoirii acestei lumi create de Dumnezeu. Și așa cum la zămislirea lui Hristos s-a descoperit taina Sfintei Treimi, când Duhul Sfânt a venit peste Fecioara Maria și Puterea celui Preaînalt a umbrit-o, iar pruncul care S-a născut dintr-însa Fiul lui Dumnezeu este, tot așa reînnoirea noastră se face prin Duhul Sfânt în Iisus Hristos, devenind fiii Cerescului Părinte.

Prin întrupare, Fiul lui Dumnezeu a sfinţit natura umană, pe care Și-a împropiat-o și astfel a pus temelia regenerării noastre. Chipul divin

din om, umbrit în urma căderii în păcat și moarte, va fi curăţat de întinăciunile care-l acopereau.

De aceea, această sărbătoare ne cheamă pe noi încă o dată ca să revărsăm în fiinţa noastră din multiplele trăsături ale „chipului” lui Dumnezeu. Mila și bunătatea sunt două din aceste trăsături, iar Hristos vine și astăzi la noi în multe forme pentru a ne oferi posibilitatea de a ne apropia de Dumnezeu. Vine ca un călător sau ca un străin, prin chipurile smerite ale unor semeni săraci și lipsiţi, prin copiii și bătrânii abandonaţi în singurătate. Pruncul fără adăpost născut în peștera Betleemului se apropie de noi prin cei flămânzi și fără adăpost. Hristos bate la inimile noastre prin suferinţele bolnavilor întristaţi. De aceea, mai ales acum, când în ţara noastră și în neamul nostru este atâta sărăcie și singurătate, atâtea lipsuri și dureri, suntem chemaţi să-i primim pe cei mai triști ca noi ca pe Însuși Hristos, pentru că spune Sfânta Scriptură: dacă primim pe unul dintre acești mici, pe Hristos îl primim.

Să nu uităm nici de fericirea anunţată de Hristos Domnul: „Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui”.

Dreptmăritori creștini ai Mitropoliei Basarabiei, iubiți credincioși și credincioase, În luna decembrie s-au împlinit două decenii de la anunţarea solemnă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române că Biserica Creștin Ortodoxă a Mitropoliei Basarabiei, de stil vechi, este în cadrul Patriarhiei Române. Prin acest act s-a reparat o nedreptate istorică – creștinii ortodocși din Republica Moldova au redevenit fii ai Bisericii Ortodoxe Române.

Multe lucruri bune s-a făcut în acești ani: s-au întemeiat noi comunităţi, s-au zidit și se mai zidesc biserici, s-au hirotonit preoţi demni de chemarea preoţească, s-au reactivat episcopii, precum cele de la Cahul, Bălţi și Dubăsari, s-au binecuvântat diferite activităţi spirituale și patriotice, s-au deschis centre sociale pentru cei în dificultate materială, ne-am îngrijit de educarea religioasă a tinerei generaţii prin lecţiile de religie și prin manualele distribuite prin școli ș.a.

Cu toate acestea, încă multe sunt de făcut. La acest popas aniversar, împreună cu Sfântul Ioan Gură de Aur, Îi vom adresa lui Dumnezeu rugăciunea: „Slava lui Dumnezeu pentru toate”. Și de

vreme ce Dumnezeu a făcut atât de multe pentru noi, oamenii, iar Fiul Lui a venit în lume, făcându-Se om, datori suntem și noi să conlucrăm cu Dumnezeu, împlinindu-I poruncile, prin săvârșirea de fapte bune și ferirea de păcat, pentru că doar în acest mod lucrăm propria mântuire și ne pregătim loc în Împărăţia lui Dumnezeu. Împărtășindu-Vă aceste părintești îndemnuri la marea sărbătoare a Nașterii Domnului, în atmosfera bucuriei duhovnicești pe care ne-o aduce lumina Betleemului și colindele noastre strămoșești, Vă adresăm tuturor calde și părintești doriri de pace și sănătate, fericire și ajutor mult de la Dumnezeu în tot lucrul bun și folositor, dimpreună cu tradiţionala urare: LA MULŢI ANI! Al vostru de tot binele doritor și către HristosDomnul rugător, † PETRU ARHIEPISCOP AL CHIŞINĂULUI, MITROPOLIT AL BASARABIEI ŞI EXARH AL PLAIURILOR

Dată în Reședinţa Noastră Mitropolitană din Chișinău cu prilejul Sfintei Sărbători a Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, 2012/2013.

Naşterea Domnului oferă un sens nou existenţei umane Crăciunul, departe de a fi doar o simplă comemorare a evenimentului petrecut cu 2000 de ani și mai bine în urmă, este praznicul bucuriei sălășluirii lui Hristos în sufletul, în inima fiecăruia dintre noi. Nașterea Domnului, ca de altfel toate celelalte praznice, este sărbătoarea care an de an se întâmplă la timpul prezent. Imnele sfinte pe care le cântăm în bisericile noastre subliniază apăsat acest aspect. Cântăm în acest sens: „Fecioara astăzi pe Cel mai presus de fiinţă naște, și pământul peșteră Celui neapropiat aduce…”.

Imnografia duminicii dinaintea Nașterii Domnului ne îndeamnă la primenire sufletească întru așteptarea bucuriei coborârii la oameni a Mântuitorului: „Peșteră pregătește-te că sosește mielușeaua, purtând înlăuntrul său pe Hristos, și iesle primește pe Cel ce ne-a dezlegat pe noi, pământenii, de fapta care nu se poate spune prin cuvânt. Păstori mărturisiţi fluierând înfricoșătoarea minune și magi din Răsărit aduceţi Împăratului aur, tămâie și smirnă; că din Fecioara Maică S-a arătat Domnul, Căruia Maica plecânduI-se ca o slujitoare, I S-a închinat”.

Nașterea Domnului este, în primul rând, bucurie a sufletului. Bucuria că ni s-a născut un Mântuitor, dând un sens nou existenţei noastre. Din păcate, lumea de azi nu mai sesizează valorile profund dumnezeiești pe care ni le îmbie praznicul acesta minunat. Asistăm astfel din ce în ce mai mult la încercări de a transfera bucuriile sufletești prilejuite de Nașterea lui Hristos la bucurii

pur materiale, lumești, ce n-au nicio finalitate pentru viaţa de dincolo, pentru Împărăţia lui Dumnezeu. Crăciunul devine astfel o sărbătoare comercializată, mai mult un pretext pentru o serie de manifestări ce n-au nimic în comun cu valorile vieţii creștine. Toate ofertele speciale de sărbători, care abundă în această perioadă, vin parcă să ne distragă atenţia dinspre marele dar pe care ni-l aduce praznicul acesta slăvit, coborârea Fiului lui Dumnezeu, înomenirea Sa pentru înnoirea omului și a lumii. În faţa unor astfel de tendinţe secularizate, Biserica afirmă mesajul său dumnezeiesc de 2000 de ani: „Hristos se naște slăviţi-L, Hristos se naște întâmpinaţi-L, Hristos pe pământ înălţaţi-vă. Cântaţi Domnului tot pământul. Și cu bucurie lăudaţi-L popoare că S-a preaslăvit” (Catavasia I a Nașterii Domnului). Acesta este imperativul Bisericii în această perioadă de praznic!

Oricât de mari ar părea bucuriile materiale, darurile ce ni le fac cei dragi sau ni le facem noi înșine de sfintele sărbători, ele nu vor putea nicicând să se compare cu bucuria cea autentică, care este bucuria inimii. Iar bucuria inimii o aflăm din gustarea Sfintei Împărtășanii.

Nașterea Domnului devine sălășluire a lui Hristos în sufletul fiecăruia dintre

noi, numai în măsura în care Îl primim în chip real, Trup și Sânge, în Sfânta Împărtășanie. Crăciunul pierde din profunzimea mesajului său, în măsura în care cel mai adesea trecem indiferenţi pe lângă potirul euharistic.

Ne-am deprins să „sărbătorim“, ocolind mesajul sărbătorii. Sărbătoarea înseamnă, oare, doar înfruptare de bunătăţi, de mâncăruri alese, în timp ce sufletul este deplin însetat și înfometat de hrana cea dumnezeiască?

Sărbătoarea Crăciunului ne prilejuiește apoi apropiere de Dumnezeu, dar în aceeași măsură și apropiere de semenii noștri. Nu știu cum am putea să prăznuim în bucurie și mulţumire sufletească, știind că atâţia semeni de-ai noștri, mai ales în societatea contemporană, dominată de acuta criză economică, sunt lipsiţi de hrană, de îmbrăcăminte, de căldură, dar mai ales sunt singuri. Însingurarea lor este cu siguranţă un reproș, adresat fiecăruia dintre noi.

De ce sunt oamenii singuri? De ce n-am putea fi alături de ei? Cu mâncare caldă, cu o hăinuţă sau fie și prin simpla noastră prezenţă, cu un cuvânt bun, care le-ar putea da puţină nădejde. Nu-i târziu nicicând să facem un asemenea gest, mai ales că fiecare dintre noi avem cunoștinţă despre cel puţin o persoană care n-are pe nimeni. Am putea fi de Crăciun lângă o astfel de persoană, fie și numai pentru câteva clipe, aducându-i mesajul acesta: „Hristos S-a născut și de la Nașterea Sa nimeni nu mai este singur.

Cu noi este Dumnezeu!”. În finalul acestor rânduri, aș atrage atenţia asupra unui ultim aspect. Citim în Sfânta Evanghelie că regele Irod, înștiinţat fiind de către magi despre Naș-

terea Mântuitorului, n-a înţeles nimic din taina la care era părtaș. El n-a înţeles că Fiul lui Dumnezeu a venit pe pământ pentru a întemeia Împărăţia cea veșnică. Irod L-a văzut pe Hristos Domnul ca pe un posibil uzurpator al tronului său, ca pe un Mesia politic, pentru că gândul său era cufundat întru cele ale lumii acesteia. Credea că aici, pe pământ, are “cetate stătătoare”, veșnică. De aceea nu s-a putut bucura, cuprinzându-l grija, spaima și, în cele din urmă, mânia din disperare.

Să fim cu multă luare aminte, ca nu cumva asemămându-ne lui Irod, să rămânem cufundaţi doar în grijile lumii acesteia, în așa măsură, încât să trecem nesimţitori pe lângă praznicul Crăciunului, rămânând neatinși de bucuria duhovnicească pe care acesta ne-o prilejuiește. Să ne asemănăm magilor, fiind cugetători la cele înalte, aducându-I lui Hristos, Soarele-Dreptăţii Care a răsărit pentru noi, prinosul darurilor noastre de fapte bune și de dragoste întreolaltă.

Fie ca de praznicul Nașterii Mântuitorului, Bunul Dumnezeu să ne dăruiască pacea Pruncului, dragostea Maicii Sale, bucuria îngerilor, simplitatea păstorilor și înţelepciunea magilor, pentru ca astfel, „de Nașterea lui Hristos, s-avem cu toţii folos!”.

Preot lect. univ. dr. Lucian FARCAŞIU, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea“, Arad, Ziarul Lumina de Duminică

CMYK

CMYK

CMYK

Ianuarie L M 1 7 8 14 15 21 22 28 29

M 2 9 16 23 30

J 3 10 17 24 31

V 4 11 18 25

Iulie S 5 12 19 26

D 6 13 20 27

L 1 8 15 22 29

EDI|IA DE VINERI

M 2 9 16 23 30

M 3 10 17 24 31

J 4 11 18 25

V 5 12 19 26

S 6 13 20 27

D 7 14 21 28

S 3 10 17 24 31

D 4 11 18 25

SPECIAL

Februarie L M M J V 1 4 5 6 7 8 11 12 13 14 15 18 19 20 21 22 25 26 27 28

S 2 9 16 23

August D 3 10 17 24

L M M J 1 5 6 7 8 12 13 14 15 19 20 21 22 26 27 28 29

Martie L M M J V 1 4 5 6 7 8 11 12 13 14 15 18 19 20 21 22 25 26 27 28 29

Septembrie S 2 9 16 23 30

D 3 10 17 24 31

L M M J V S D 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Aprilie L 1 8 15 22 29

M 2 9 16 23 30

M 3 10 17 24

J 4 11 18 25

V 5 12 19 26

Octombrie S 6 13 20 27

D 7 14 21 28

L M 1 7 8 14 15 21 22 28 29

Mai L M M 1 6 7 8 13 14 15 20 21 22 27 28 29

J 2 9 16 23 30

V 3 10 17 24 31

M 2 9 16 23 30

J 3 10 17 24 31

V 4 11 18 25

S 5 12 19 26

D 6 13 20 27

Noiembrie S 4 11 18 25

D 5 12 19 26

L M M J V 1 4 5 6 7 8 11 12 13 14 15 18 19 20 21 22 25 26 27 28 29

2013

Iunie L M M J V S 1 3 4 5 6 7 8 10 11 12 13 14 15 17 18 19 20 21 22 24 25 26 27 28 29

CMYK

V 2 9 16 23 30

D 2 9 16 23 30

CMYK

S 2 9 16 23 30

D 3 10 17 24

Decembrie L M M J V S D 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 CMYK

10 Ion şi Nina Ceban: Vrem să construim o familie frumoasă, numeroasă, aşa că vom munci din greu pentru a ne realiza visurile FLUX

Interviu

28 DECEMBRIE 2012

Ion Ceban și Nina Ungureanu, tinerii frumoși de la Orhei, au format recent o familie. Nunta lor a fost una de poveste. S-au cunoscut la activităţile de partid și au respectat legea nescrisă de a se căsători în sânul familiei noastre politice.

- Felicitări (un pic întârziate, ce-i drept) pentru faptul că recent aţi format o familie. Cu siguranţă nunta voastră a fost un eveniment foarte important pentru voi. Aceasta și din simplul motiv că i-aţi avut alături pe cei mai dragi.

Nina: - Este evenimentul care, cu siguranţă, încununează orice relaţie frumoasă de dragoste. Noi neam dorit ca și căsătoria noastră să fie una deosebită și unică, de aceea startul acesteia a început departe de ţară. În vara acestui an ne-am înregistrat căsătoria în SUA, Alaska, Fairbanks. A fost o zi deosebită și plină de atâta lumină și veselie. Prietenii noștri americani ne-au fost alături la organizarea evenimentului, iar lacrimile de bucurie au fost pe ordinea de zi. Părinţii noștri au urmărit evenimentul pe skype și au plâns necontenit de curajul nostru, dar și din imposibilitatea de a ne fi alături în acele clipe. A fost o zi de neuitat și cu siguranţă o vom povesti cu drag copiilor și nepoţilor noștri. Cununia religioasă și nunta am organizat-o acasă, alături de cei dragi. Am avut la dispoziţie doar o lună de zile, dar putem spune că am avut o nuntă ca în povești.

A fost ca o clipă, dar a produs atâtea momente frumoase, suficiente pentru a ne alimenta sufletul o viaţă întreagă.

- Dimitrie Cantemir ne spunea despre obiceiurile și bogăţia nunţilor Moldovei. Acestea ţineau patru zile, de joi până luni în zori, nuntașii erau legaţi cu diverse piese vestimentare de soacra mică (pentru a demonstra situaţia materială a familiei), iar dezbrăcatul miresei era o datină ce ţinea jumătate de noapte. Astăzi, multe dintre acestea au fost înlocuite cu obiceiuri noi, precum aruncatul buchetului sau ploaia de orez. La voi cum a fost? Aţi ţinut cont și de tradiţii, nu?

Ion: - Sincer vorbind, ne-am dorit o nuntă tradiţională, așa cum se face la moldoveni. Nu a durat trei zile, dar am organizat-o într-o frumoasă duminică de noiembrie, începând, cum se cuvine, cu cununia religioasă. Dat fiind faptul că cererea în căsătorie a fost una virtuală, mama (Ana Ceban) a organizat o conocărie nemaipomenită, care nu se mai practică de mult pe la nunţi. A urmat ruperea colacului miresei, jucatul găinii, furatul miresei, iar lacrimile și-au făcut loc pe obraz la iertăciune.

- Colacul l-aţi rupt? Cine va avea ultimul cuvânt de spus în familia voastră?

I.: - Ultimul cuvânt în familia noastră îl va spune înţelepciunea.

Colacul s-a rupt în jumătăţi egale, așa că responsabilitatea cade pe umerii amândurora.

N.: - Este o încercare destul de interesantă. Nu știu pe cât de adevărată, dar colacul s-a rupt în două.

Ce-i drept, partea mea s-a mai rupt o dată, pesemne, va trebui să mai cedez, contribuind cu răbdare și bunăînţelegere.

- Care au fost momentele cele mai emoţionante de la nunta voastră?

N.: - Îmi amintesc ca în vis că am avut emoţii deosebite, atunci când soţul a venit dis-de-dimineaţă cu nașii pentru a merge la cununie. Ardeam de emoţie, gândindu-mă la reacţia ce o va avea atunci când mă va vedea îmbrăcată în rochia de mireasă. Însă, totuși, cele mai mari emoţii le-am avut la biserică, pentru că atunci conștientizezi importanţa și responsabilitatea acestui mare pas.

I.: - Faptul că într-adevăr se formează o familie o conștientizezi la biserică. Acolo am trăit cele mai intense emoţii, realizând, pe de o parte, angajamentul pe care ţi-l asumi în faţa lui Dumnezeu pentru o viaţă întreagă, iar pe de altă parte, importanţa noii vieţi în care pășești, viaţa de familie. Multe cupluri discută foarte mult despre alegerea lăcașului în care își vor face cununia și mulţi ne-au recomandat să mergem la o mănăstire. Noi nu am stat deloc pe gânduri și am mers la Parohia Ortodoxă „Sfântul Vasile de la Poiana Mărului”, serviciul divin fiind oficiat de părintele Sergiu Aga. A fost ceva deosebit.

- Mirii descriu, în general, ziua nunţii ca fiind una dintre cele mai obositoare din viaţa lor. Cum aţi simţit oboseala?

N.: - Totul s-a desfășurat atât de repede, încât nu am avut timp să realizez că sunt obosită. Emoţiile și-au spus cuvântul, iar iureșul evenimentului și bucuria acelei zile au luat cu mâna orice urmă de oboseală.

I.: - Oboseala, într-adevăr, nici eu nu am simţit-o. Totul s-a desfășurat atât de repede, asemeni unui scurt metraj. Durează o clipă, dar rămâi cu amintiri pentru o viaţă întreagă.

- Cu ce v-aţi uimit nuntașii?

N.: - Dansul mirilor. Consider că este surpriza pe care o așteaptă invitaţii la orice nuntă. Ne-am gândit la un dans original, cu un fir epic, hazliu, așa că... ne-am plimbat cu trotinetele, eu am dansat pe ritmuri indiene, soţul a cântat la chitară, iar într-un final am dansat și vals. Se vede că magia acelei zile a transformat lungile ore de călcat pe picioare într-un adevărat dans al mirilor.

Zâmbetele și aplauzele invitaţilor au fost pentru noi o confirmare că totul a fost bine.

- Se spune că la nuntă mirii se distrează cel mai puţin, tocmai pentru că încearcă să împace gusturile invitaţilor. La voi cum a fost?

N.: - Noi am decis că trebuie să ne distrăm cât mai mult, pentru a împăca gusturile tuturor. Așa că nu am pierdut niciun dans, iar când picioarele au început să dea de veste că vor să se mai odihnească, am lăsat pantofii.

I.: - La nunta noastră au fost invitaţi foarte mulţi tineri, așa că veselia a fost în capul mesei. Plus la aceasta am avut norocul de muzicanţi profesioniști și o moderatoare-foc, care i-a ţinut cu sufletul la gură pe toţi invitaţii pe parcursul întregii seri.

- Care a fost cel mai spontan moment de la nuntă? Sau, altfel spus, cât a fost plănuit și cât a fost neprevăzut, spontan, surpriză?

I.: - Succesul unei nunţi și, în general, al oricărui eveniment, o reprezintă organizarea. Totuși, momentele neprevăzute produc emoţii deosebite, atunci când nici nu te aștepţi. Așa că am fost pus la încercare să-mi recunosc soţia după picioare. Minute în șir am pipăit decent picioarele domnișoarelor intruse, având nenorocul să dau și peste câte un picior mai păroșel al unui îndrăzneţ din sală. Totuși, într-un final, am găsit și mireasa.

N.: - La nunta noastră a fost invitată și familia președintelui filialei PPCD, Orhei, Svetlana și Ghenadie

Brădeascu, însoţiţi de fiica Cristinuţa. Zgâtia de fată a ridicat sala în picioare cu dansul pregătit pentru evenimentul nostru, stârnind aplauze necontenite și multă voie bună.

- Nina, acum o întrebare doar pentru tine. Te-ai visat mireasă când erai mică, ca multe fete care își fac proiecţii cu mult înainte de momentul căsătoriei?

N.: - Am dorit din tot sufletul să am o nuntă frumoasă. Am avut mari emoţii la alegerea rochiei de mireasă, coafurii, machiajului și a fiecărui detaliu, în parte. Visam de mică să am o rochie mare și rotată, păr lung și cârlionţat, un voal lung și brodat, iar când a venit momentul, diversitatea tuturor articolelor pe internet era atât de mare încât nu știam dacă voi putea face alegerea cea bună.

Rochia am ales-o în 15 minute și era cea care mi-am dorit-o, de parcă mă aștepta pe mine, acolo, în vitrină.

Am ţopăit fericită în faţa oglinzii și după aceasta nu am mai probat alte rochii. A fost prima și ultima.

- Cine v-a ajutat la organizarea nunţii?

I.: - Cu siguranţă că cei care au trăit alături de noi pregătirile de nuntă au fost părinţii noștri, Ana și Nicolae Ceban, Eugenia și Valeriu Ungureanu, cărora le mulţumim din suflet.

Împreună cu ei am planificat fiecare detaliu în parte și am organizat fiecare moment al nunţii.

N.: - Am avut norocul de a-i avea alături pe cei mai frumoși nași, Grigore și Galina Conica. În ciuda faptului că nu este atât de ușor în zilele noastre să cununi pe cineva, ei au avut marea bucurie să-și asume responsabilitatea de a ne fi părinţi spirituali. Formează o familie extraordinară și un exemplu demn de urmat.

- Povestiţi-ne și despre experienţa din America și de nunta voastră de acolo.

I.: - Ca toţi prietenii noștri, tineri și neliniștiţi, am decis să mergem și noi în SUA. A fost o vară lungă, destul de grea, dar cu experienţe pe care Republica Moldova nu ţi le poate oferi. Este adevărat că posibilităţile materiale sunt foarte mari și îţi poţi permite orice, doar dacă muncești.

Statul american este foarte bine construit, capabil să satisfacă necesităţile oricărui cetăţean, atâta timp cât nu se încalcă legea. Un singur lucru nu asigură pentru cetăţenii străini, satisfacerea dorului de casă.

Nunta noastră în America a fost foarte veselă și am organizat-o într-un parc de distracţii. Ni se părea la început că procedura va fi foarte anevoioasă, însă autorităţile americane au fost foarte binevoitoare și ne-au dat aprobarea în trei zile. Am cumpărat inelele și tot ce e necesar a fost să spunem „Da”.

- Cum v-aţi cunoscut, de cât timp sunteţi împreună?

N.: - Suntem împreună de 4 ani, ani care ascund o frumoasă poveste. Ne-am cunoscut cu mult înainte, la sediul O.T. „Noua Generaţie” din Orhei. Ne lega o prietenie strânsă și nici nu am observat cum sentimentul a crescut într-o dragoste profundă. În acest context, suntem de lăudat, pentru că am respectat regula nescrisă de a ne căsători în sânul familiei noastre politice, după cum glumește deseori domnul Iurie Roșca.

- Ce planuri aveţi acum? Rămâneţi în Orhei?

I.: - Încă nu știm exact unde ne vom stabili definitiv, dar cu siguranţă că vom rămâne acasă. Vrem să construim o familie frumoasă, numeroasă, așa că vom munci din greu pentru a ne realiza visurile.

- Mulţumim pentru posibilitatea de a ne acorda acest interviu.

Multă fericire vă dorim!

- Vă mulţumim frumos. Sărbători fericite!

Lucia CUJBĂ, FLUX

Cultur=

28 DECEMBRIE 2012

4.II.1986

5.II.1986 Stare de reaclimatizare. Noutăţi: știm cui i s-a propus postul la „ȘI” (Lit. ȘI arta). Ca totdeauna, informaţii din primele surse. Respectivul trece prin frământări pe mai multe planuri. Deocamdată, cică, o fi refuzat. Însă există un mobil care poate să-l facă să accepte.

Zile de adâncă singurătate în care învârtejesc bulboanele meditaţiilor, zbuciu-mările dramatismului nostru sufletesc. Plus că sunt zile de nebună îndârjire în munca scrisului, ce știi că îţi va hărăzi izbânda, dacă în adevăr nu te vei cruţa în tensiunile pe care ţi le cerea această muncă. Zile în care firea noastră se pârguiește, se spiritualizează nespus de intens. Chiar și o fire ce pare deja „complet” maturizată, formată, înaintează întru împlinire. O spiritualizare intensă, ca o supradoză de droguri, anume aceasta extrem de binefăcătoare, deoarece este: supra…

7.II.1986 Caut tihna și ungherul în care să se cheme că-mi fac datoria scrisului. Hăituit, întrerupt, zburătăcit. Dar ce de-a trândăvie prin marile birouri „de muncă”, pe care le au unii „profesioniști”-lingăi!... În mocirla aceasta de vânzări-cumpărări nu numai scrisul cade jertfă…

De altfel, e un ton pesimist care totuși nu ar vrea să mă caracterizeze… Îndoieli tulburi.

8.II.1986 Ieri mi-a telefonat Mircea Lutic de la Cernăuţi, anunţându-mă că astăzi apar versurile în „Zorile Bucovinei”.

Apoi, ceva ușor hazliu. Dinu intră de la frigul de afară. Își scoate veșmintele de iarnă. Mircea și Oleg izbucnesc în râs. Tatuajul de rumeneală intensă, pe care i-l aplicase gerul, lui Dinu i se termină distinct deasupra sprâncenelor: încolo, chelia sa e otova de o paloare à la romantici. În școală, pe un coleg al lui Dinu învăţătorul îl întreabă ce-i aia jambon. „O trubă

FLUX

Leo BUTNARU

CALEIDOSCOP

ŞI TOTUŞI – PERESTROIKA…

28 decembrie

(Pagini de jurnal)

Ieri – o îndelungată vizită la US a lui Petric, secretarul CC cu ideologia. A intrat și pe la redacţia noastră. Tip ordinar care se rezumă la glume ușoare, trivialităţi (povestirile sale după vizita în Danemarca: modele-sex, reviste porno etc. …). Însoţit de cel care trage cel mai bine sforile, decât rândurile scrise – Boţu. Îl mai însoţesc Senic și Busuioc.

Mă rog, își inspectează ocina acest Petric, recunoscător acoliţilor săi că a fost reales în post.

Mutre livide: Da., Ma… Parcă e o deschidere spre adevăr – am vorbit și alaltăieri, la seminar, – însă rășluirile continuă. La US totul se mistifică, se trag sfori, se dă cu clei pe scaune, să se ţină mai bine pe ele fundurile avizilor de posturi. În fraze orale sau rânduri scrise, neduse la capăt, sunt camuflate agresivităţile, nemulţumirile etc. Șefii, dar nu numai ei, continuă să debiteze aproximaţii ce ţin de domeniul enormităţilor. Atâtea și atâtea probleme literare încă nu-și găsesc dreapta rezolvare. Și totuși – perestroika…

11

mare”, – venise răspunsul. Asta e când se confundă jambonul cu trombonul! Ca la nomenclaturiști…

Cel mai apăsător lucru, până la sfâșiere, e să vezi la US, pe holuri și prin birouri, marea risipă de timp. Risipesc cu toţii, fără niciun folos. Dar nici tu nu poţi rămânea complet izolat, neafectat. Joc, până la demenţe, de table, triluri logoreice între fumuri de ţigară și aere de orgolii. Reluări de „probleme” răs-uzate, răs-banalizate, dar, ce-i drept, rămase nerezolvate. Și cine știe dacă vor fi totuși cândva rezolvate problemele ce ţin de condiţiile, dar și de „amiciţiile” scriitorilor. Văzându-i pe A. C., V. T. sau P. B., te îngrozești, prevăzându-ţi și semicentenarul tău șters, fără culoare și energie. Pălărie comună de sub care atâtea frunţi înguste vor a se arăta proeminente, eminente, ale unor personalităţi, adică. Deocamdată, ceea ce ar părea personalitate este hăituită, înceţoșată de invidioși, xenofobi, supraorgolioși.

Dar e posibil de a rezista. Și de făcut (câte) ceva. Cu ajustare de speranţă și regret mortal: doar câte ceva. Ceea ce am putea face nu ne este dat, deoarece nu suntem niște oameni mari, puternici; niște personalităţi.

Zi de zi, aducem jertfe absurde, ne risipim sufletește în trândăvie și vorbărie. Nu avem un puls normal, ci un zvâcnet spasmodic, ca a celui care se sforţează din răsputeri să nu se stingă, să nu se întrerupă. Dar chiar oare să fie fatal târziu pentru a trage concluzii și a ambiţiona să schimbi ceva? Nu, e posibil.

Arată-ţi unghiile! Chiar dacă trebuie să ţi le înfigi, în primul rând, în propria-ţi inimă. Ce bine vine aici mărturia lui J. Green (Jurnal, 23 sept. 1932): „Trăiesc cu iluzia unei puteri nemărturisite, până la ultimul acord”.

La US, picanteriile viclene ale lui Arh., de asemenea, ale lui Vic., dar și unele sclipiri de înţelepciune ale acestuia; sporovăielile intelectualist-etnografice ale lui I.; pozele-scremete întru echilibru și vorbă bine așezată ale lui Vi.; Iu. – statuia trândăviei și indiferenţei; gravitatea spânzurând peste hăurile ridicolului a lui Li.; pijonismul (sclivisirea) sarcastic(ă) a lui Au.; blândeţea încoronată cu spini a lui Ghe. V.; împăunarea bolnăvicioasă a lui I. Ghio.; autoritarismul lins până i se vede urzeala din rafie a lui Pa.; cretinismul crispat al lui Ma., etc. Ce galerie de inși pentru uitatul gen al pamfletului! Și încă atâţi alţii care umblă pe holuri, stau în birouri, dar care, de fapt, nu există… Experienţe în vid cu pana care, neîntâmpinând rezistenţa aerului, cade și ea ca o piatră!

Iar unele zile la serviciu – un tangaj animat de furtuni artificiale, exaltări neîntemeiate. Chiar dacă e cam indolent acest tangaj, totuna nu te lasă să pășești firesc, te tot ţine în încordare pe puntea zilei, până la urmă pricinuindu-ţi și el rău de… (mare) zădărnicie.

Ce rușine e să dormi până târziu… Pe la 7,00, chiar și pruncii sunt treziţi și duși la grădiniţă. La această oră, urbea forfotește de copii ce pleacă la școală. Dar voi – noi, creatorilor, dormiţi-dormim! Mă rog, veșnicia ne așteaptă, ea nu are unde se grăbi!

Voinţa – ca o lege a propriei noastre firi: decretată de ea, de fire. Fie și ca regulă. Dar de la care nu există abateri. Sau există foarte puţine și insignifiante. În cazul voinţei deci: decretatori și executori de lege.

Un poem sau o carte nu se compun, ci se descoperă, precum descoperă ceva savantul sau geologul. Noi contribuim la asigurarea și păstrarea integrităţii celor descoperite; alăturăm detalii, scene, precum face arheologul cu cioburile unui vas sau cu fragmentele unui schelet, pentru a obţine conturul, forma cât mai apropiată de realitatea necontrafăcută. A scrie o carte înseamnă a pune în ordine personaje, acţiuni, gânduri, sentimente, evenimente…

9.II.1986 În diriguirea US parcă totul ar fi discret.

Dar se vede, se vede mâna care mișcă păpușile… Inimi de câine (recunosc, calificativul este destul de dur, dar… asta e) jertfesc, nenorocesc pe atâţi alţii, ca să-și agonisească cine știe ce iluzii. Cea mai câinoasă inimă e de-a dreptul oribilă și în ceea ce face, și în ceea ce nu face. Da, și în ceea ce nu face, deoarece, în mod normal, s-ar cuveni să facă.

Nu obligatoriu să facă bine, pur și simplu să-și îndeplinească cinstit obligaţiile.

Dactilografă, apoi șefă de cancelarie la „comitetul lui Iordanov”: i se conferă titlul de… „Cineast emerit”!!! Asta, precum celui care alimentează cu combustibil avioanele i-ai conferi titlul de „Aviator emerit”… Dar câte alte cazuri, câte cazuri… Cu sub-șefele…

14.II.1986 V. Senic pleacă de la „LA”. Ieri a aruncat de prin sertare lucrurile, hârtiile ce nu i-ar mai putea fi de folos la noul loc (care?) de muncă. Mi-a semnat pentru publicare nuvela „Mozaic de gheaţă”.

Admit că Mi. știe multe. Dar un lucru nu-l știe: să se ferească de flecăreală. Pe fiecare îl prinde de bumbul de la haină sau îi bagă degetul în cheutoare și-i tot vorbește, turuie-vuruie ca într-o demenţă intelectuală, schizofrenie estetizantă. Și, în faţa altora, care-și zic scriitori, dar nu sunt și oameni ai intelectului, ai culturii, el poate părea burduf de noutăţi livrești. Numai că mult ai putea tu rezista în faţa curentului ce vine dintr-o gură știrbă, pe care, până la urmă, n-o poţi crede decât o fisură în furtunăriile haosului? Marele Montaigne mare dreptate avea, precizând că: „Nimănui nu i-ar trece prin minte să-și dea cuiva averea, și totuși îi dă timpul lui”!

15.II.1986 V. S. ne povestește visul său de alaltăieri. Îl atacă un dulău uriaș. V. reușește să-l înșface de mandibulă și de partea de sus a botului căscat a mușcătură, să-i rupă partea de jos a gurii hidoase, punând această bucată lângă dulăul răpus, mai bine zis – întins, resemnat, neputincios, întins la pământ. O. R. găsește semnificaţia: „Înseamnă că, învingând dușmanul, o să rămâneţi în post”. Noi râdem. Însă acest coșmar, sigur, i-a fost sugerat lui V. S. de situaţia sa curentă: răscrucile, deciziile ce au venit, conștiinţa că sunt destui cei care se bucură de plecarea sa.

17.II.1986 Acum un timp, St. scria, în colaborare cu debutantul Bulicanu, un scenariu pentru film. Luaseră ambii cele 25 la sută din onorariu. Odată, vine St. entuziasmat la Ștefan și unde face: „E-e, Ștefane, i-am pus pe toţi jos! Ce detaliu, ce detaliu am găsit. Închide ușa, să n-audă cineva… E-e, ce scenă, cum mai «împușcă» ea! Închide ușa, ţi-am spus.

Dă un pahar de vin, să-mi vin în fire, și-ţi povestesc”.

Scena consta în următoarele: Chișinău, Palatul „Octombrie”. Lume de pe lume așteptând să intre la cine știe ce spectacol.

Deodată, la marginea havuzului întins cam pe jumătate de hectar, apare un sătean, un ţăran sadea cu coasa în spinare. Și ce credeţi că începe el să facă? Nici una, nici alta, prinde a cosi… A cosi… jeturile apei ţâșnitoare ale fântânii arteziene. Și – mare minune, – unde dă cu coasa, jeturile nu mai ţâșnesc, sunt stopate. De, marea magie a cinematografiei… Iată, deci, „cutremurătorul” detaliu pe care l-a găsit St. Cuminte și resemnat, a doua zi Bulicanu scoate banii de pe livretul de economii și-i întoarce la contabilitatea studioului „Moldova-film”. Кiна не буде… (În ucraineană, o frază ajunsă proverbială: „Filmul nu se mai dă”, L.B.)

Evenimente 418: Sfântul Bonifaciu I devine papă 1836: Spania recunoaște independența Mexicului 1879: Podul Tay din Dundee, Scoția, de aproape 2 mile lungime, la acea vreme cel mai lung pod din lume, s-a prăbușit în timp ce un tren îl traversa, ucigând 78 de oameni 1895: În cafeneaua “Grand Café” din Paris are loc prima proiecție de film, realizată de frații Lumière 1897: Piesa “Cyrano de Bergerac”, de Edmond Rostand, are premiera la Paris 1903: A fost înființată „Societatea numismatică română” 1908: Un violent cutremur a provocat în orașul italian Messina, Sicilia, peste 75.000 de victime 1973: Aleksandr Soljenițân publică „Arhipelagul Gulag” 2000: Adrian Năstase își începe mandatul de prim-ministru al României 2004: Călin Popescu-Tăriceanu își începe mandatul de prim-ministru al României

Nașteri 1805: Eftimie Murgu, filolog și filosof român, fruntaș al Revoluției de la 1848 din Ungaria și Transilvania, deputat în Dieta de la Debrețin (d. 1870) 1856: Woodrow Wilson, al 28-lea președinte al SUA, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (d. 1924) 1902: Mortimer Adler, filosof american (d.

2001) 1903: Nicolae Kirculescu, compozitor român de muzică ușoară, de film și teatru (d. 1985) 1953: Richard Clayderman, pianist francez 1954: Denzel Washington, actor american 1955: Liu Xiaobo, activist pentru drepturile omului din China, critic literar, laureat al Premiului Nobel pentru Pace 1956: Nigel Kennedy, violonist englez 1969: Linus Torvalds, informatician finlandez, creatorul nucleului de sistem de operare Linux

Decese 1694: Regina Maria a II-a a Angliei (n. 1662) 1706: Pierre Bayle, filosof francez (n. 1647) 1889: Teresa a celor Două Sicilii, soția împăratului Pedro al II-lea al Braziliei (n. 1822) 1937: Maurice Ravel, compozitor și pianist francez (n. 1875) 1945: Theodore Dreiser, scriitor american (n.

1871) 1947: Regele Victor Emmanuel III al Italiei (n.

1869) 1952: Alexandrine de Mecklenburg-Schwerin, soția regelui Christian al X-lea al Danemarcei (n. 1879) 1986: Andrei Tarkovsky, regizor rus (n. 1932) 1989: Hermann Oberth, fizician și inventator german născut la Sibiu (n. 1894) 1997: Corneliu Baba, pictor român (n. 1906) 2007: Clody Bertola, actriță româncă (n. 1913) 2008: Haralamb Zincă, pseudonimul literar al lui Hary Isac Zilberman, scriitor român (n. 1923)

G`ndul s=pt=m`nii „Timpul în cursa lui imensă descoperă tot ceea ce era ascuns şi acoperă tot ceea ce era descoperit”.

Sofocle

FLUX

12

Cultur=

28 DECEMBRIE 2012

OSEMINTELE LUI BRÂNCUŞI, MĂR AL DISCORDIEI

Autorităţile române pasează mingea în poarta Franţei Subiectul repatrierii osemintelor sculptorului Constantin Brâncuși din Franţa în România face obiectul unei dispute între cele două state.

Guvernul României a adresat un demers Guvernului Franței privind repatrierea osemintelor lui Constantin Brâncuși. Ca loc de reînhumare a fost ales satul natal al marelui sculptor, Hobiţa, din apropierea orașului Târgu Jiu. Majoritatea comentatorilor cred că șansele

repatrierii rămășițelor pământești ale lui Brâncuși țin de bunăvoința guvernului francez. Or, se știe că la începutul anilor ‘50, Franța a oferit opera sculptorului statului român, dar autorităţile de la București au spus că nu au nevoie de o operă decadentă, iar Brâncuși ar fi murit supărat pe regimul de atunci al țării natale. Marele sculptor a murit fiind cetățean francez. De asemenea, nu există niciun document scris de Brâncuși în care acesta săși fi exprimat această dorință. Între timp, prim-ministrul român Ponta relatează că guvernul român a an-

gajat un avocat la Paris pentru a intenta o acțiune în justiție. Și ministrul Culturii din România, Puiu Hasotti, este de părerea că șansele privind repatrierea rămășiţelor pământești ale sculptorului Constantin Brâncuși “ţin doar de bunăvoinţa guvernului francez”. În opinia demnitarului, argumente juridice “nu prea există”.

“Mai presus de toate, cel puţin eu nu știu să existe vreun document prin care Constantin Brâncuși să-și fi exprimat dorinţa să fie înmormântat în România. Că la o spovedanie a spus unui preot că ar dori să fie înmormântat lângă mama sa la Hobiţa, lucrul acesta nu înseamnă un document juridic.

Ca să nu mai spun că poate fi invocat și secretul spovedaniei, dar o spovedanie nu este un document juridic”, a afirmat Puiu Hasotti, pentru RFI România. “Șansele, după părerea mea, ţin doar de bunăvoinţa guvernului francez și nu de argumentele juridice, care cel puţin până acum nu prea există în România”, conchide ministrul.

Iar premierul Victor Ponta a declarat săptămâna trecută că guvernul român se va angaja în mod direct în deschiderea unui proces în Franţa, pentru repatrierea osemintelor lui Constantin Brâncuși.

El a precizat că procedurile cu statul francez sunt extrem de complicate, iar fără o decizie a instanţei, acest lucru nu va fi posibil.

Pe de cealaltă parte, reacţiile oficialilor din partea statului francez nu au întârziat. Ambasadorul Franţei la București, Philippe Gustin, a declarat pentru HotNews. ro: „(...) schimbarea locului unui mormânt este o decizie care ţine de dreptul privat și care îl privește, în primul rând, pe legatarul universal al lui Constantin Brâncuși.

Guvernul francez nu are cum să intervină în această chestiune de

drept privat”. Diplomatul francez a declarat că nici el, nici alte “autorităţi competente” franceze nu au fost contactate de autorităţile române. Declaraţiile ambasadorului Franţei vin după ce ministrul Culturii, Puiu Hasotti, a declarat că repatrierea “ţine doar de bunăvoinţa guvernului francez”. Întrebat despre motivele pentru care această chestiune a revenit în actualitate, Philippe Gustin a răspuns: „Nu știu nimic, pur și simplu am rămas mirat de declaraţiile care fac apel la guvernul francez pentru un subiect care nu-l privește”.

PERLA COLECŢIEI DIGITALE A BIBLIOTECII CAMBRIDGE

FILMUL ROMÂNESC ÎN LUME

Manuscrisul biblic Nash Papyrus disponibil online

„După dealuri”, dublu premiat la Cannes Regizorul Cristian Mungiu a fost din nou premiat la Festivalul de la Cannes, în 2012, pentru drama “După dealuri”, dar de data aceasta a schimbat Palme d’Or-ul cu premiul pentru scenariu al juriului, într-un an în care filmul românesc nu a dus lipsă nici de drame de familie și nici de comedii.

Biblioteca Digitală Cambridge și-a îmbogățit colecția cu mii de pagini din texte religioase foarte vechi, cele mai multe dintre acestea fiind scrise, în original, pe papirusuri extrem de fragile, inclusiv o copie fidelă a unui manuscris vechi de 2000 de ani ce cuprinde cele 10 porunci biblice.

Nash Papyrus, care datează din secolul al doilea epoca creștină, în 1898 a fost descoperit în Egipt, prima descriere a manuscrisului a fost publicat în 1903. Nash Papyrus este considerat cel mai vechi manuscris evreiesc până la deschiderea în 1947 a Sulurile de la Marea Moartă, de asemenea, cunoscute sub numele de Manuscrisele de la Marea Moartă: cel mai vechi dintre aceste manuscrise datează, potrivit unor surse, din sec. III-V înainte de era creștină. Înainte de descoperirea manuscriselor de la Marea Moartă în 1947, Papirusul Nash, așa cum este cunoscut, a reprezentat cea mai veche scriere ce conținea texte din Vechiul Testament, fiind botezat după egiptologul Walter Llewellyn Nash, descoperitorul său din 1902. Vechi de circa 2000 de ani, Papirusul Nash, astăzi perla colecției digitale de la Cambridge, conține inclusiv cele 10 porunci biblice. ”Din cauza vârstei și a delicateții manuscriselor antice, este imposibil pentru public să le poată răsfoi. Astăzi, grație eforturilor cercetătorilor, absolut oricine se poate co-

necta la internet poate cerceta, în detaliu, oricare dintre aceste scrieri”, afirmă Anne Jarvis, unul dintre cercetătorii implicați în proiect.

Alături de Papirusul Nash, cei interesați pot studia o copie a Noului Testament, așanumitul Codex Bezae, datând din secolul a IV-lea d.Hr., manuscris ce conține toate cele patru evanghelii, deși doar Evanghelia după Luca este completă. De asemenea, biblioteca digitală conține și câteva mii de texte medievale iudaice, mai multe copii ale unora dintre cele mai vechi scrieri din Coran, precum și manuscrise în sanscrită, acoperind majoritatea tradițiilor religioase din sudul Asiei (Puteți accesa site-ul bibliotecii digitale pe adresa http:/cudl.lib.cam. ac.uk/).

De altfel, filmul “După dealuri” a fost dublu premiat la Festivalul de la Cannes 2012. Premiului pentru scenariu obţinut de Cristian Mungiu – recompensat cu premiul Palme d’Or în 2007, pentru “4 luni, 3 săptămâni și 2 zile” – i s-a alăturat premiul pentru interpretare feminină, acordat ex-aequo Cristinei Flutur și Cosminei Stratan.

Inspirat din romanele non-ficţionale ale Tatianei Niculescu Bran despre cazul Tanacu, filmul “După dealuri” spune povestea a două fete, Alina (Cristina Flutur) și Voichiţa (Cosmina Stratan), care au crescut împreună la orfelinat și s-au regăsit apoi într-o mănăstire izolată din România. Alina vrea să plece de acolo pentru a se stabili în Germania și își dorește ca Voichiţa să vină cu ea. Însă Voichiţa este atașată profund de viaţa de la mănăstire. Atunci când Alina îl

înfruntă pe preot, tânăra este dusă la spital, iar persoanele care o îngrijesc încep să creadă că este posedată.

“După dealuri” a avut premiera de gală la finalul lunii octombrie și se află pe lista scurtă de propuneri pentru o nominalizare la Oscarul pentru cel mai bun film într-o limbă străină alta decât engleza – o premieră pentru cinematografia românească.

Lungmetrajul “După dealuri” a câștigat marele premiu al secţiunii Filmmakers of Tomorrow – FEDEORA la Festivalul Internaţional de la Haifa, trofeu acordat de un juriu desemnat de Federaţia Criticilor de Film din Europa și Zona Mediteraneană.

Totodată, “După dealuri” a fost desemnat cel mai bun film la Festivalul de la Vukovar (Croaţia) și la Herceg Novi (Muntenegru).

Lungmetrajul regizat de Cristian Mungiu a fost nominalizat și la premiile decernate de Academia de Film Europeană, dar și la premiile Satellite, acordate în cinematografia independentă din SUA.

13 Fii strălucitoare de sărbători!

Diverse

28 DECEMBRIE 2012

Combinaţii alimentare interzise de Revelion Nu e momentul să calculezi acum caloriile! Mănâncă din fiecare fel, dar nu la aceeași masă.

Unele mâncăruri devin nesănătoase pentru digestie și hipercalorice pentru siluetă mai ales când sunt luate împreună. Stai departe de combinaţiile care-ţi pun stomacul pe jar.

• Ouă umplute și suc acidulat: Ouăle conţin nutrienţi esenţiali, dar sunt sănătoase cleioase, nu umplute cu amestecuri grase și în niciun caz alături de carbogazoase, care-ţi vor supune digestia la chinuri grele.

• Brânzeturi și vin: Lactatele în combinaţie cu vinul or fi bune pentru francezi, dar nu orice vin se potrivește la brânzeturi, iar dacă ai stomacul sensibil, iar vinul e spumant, disconfortul digestiv e garantat.

• Brânzeturi și fructe: O altă combinaţie nefericită, mai ales când este consumată imediat după masă. Inhibă sucurile gastrice și îngreunează digestia. Consumă-le separat, înainte cu două ore de felul principal.

• Sarmale și cozonac: Nu doar că îngreunează digestia, dar te poţi trezi cu niște arsuri supărătoare de niciun lichid nu le mai domolește curând.

• Friptură și cartofi: Carnea prăjită e grasă, iar dacă îţi place să mănânci pielea crocantă în combinaţie cu garnitura plină de carbohidraţi, stomacul tău va deveni un balon tare greu de dezumflat.

• Prăjituri, torturi și vin roșu: Aluaturile împreună cu cremele care se prepară, de obicei, cu unt sunt indigeste, chiar dacă e sau nu Revelionul. Alături de vin roșu, fac un desert care pune capac sărbătorilor tale.

Pentru a regăsi în suflet acea stare specială a sărbătorilor este nevoie să fii încrezătoare și să te simţi frumoasă. Îţi prezentăm câţiva pași simpli de urmat în rutina ta de îngrijire pentru a putea radia de sănătate și frumuseţe în așteptarea Crăciunului și Anului Nou. Principala problemă cu care ne confruntăm iarna este deshidratarea pielii. Pentru a combate această neplăcere, trebuie să acţionezi pe două direcţii. Pe de o parte, asigură-te că bei suficiente lichide: ceaiuri calde, apă plată, sucuri naturale de fructe.

Pe de altă parte, îngrijește-ţi corect pielea: aplică pe tot corpul de fiecare dată după duș și ori de câte ori simţi că ai pielea uscată o loţiune hidratantă și intens nutritivă. Săptămânal efectuează un gomaj blând al pielii cu produse pe bază de ingrediente natu-

rale. Coatele, genunchii și călcâiele au nevoie de îngrijire specială, folosește produse destinate acestor zone și creme emoliente. Dacă vrei să arăţi bine în ţinuta de Revelion, nu neglija celulita. Soluţia: utilizează creme anticelulitice, dar cel mai eficient ar fi să-ţi faci timp pentru câteva ședinţe de masaj anticelulitic.

Pentru a afișa un ten luminos de sărbători, folosește cu conștiinciozitate produse cosmetice adaptate nevoilor specifice ale tenului tău. Cremele hidratante de zi și de noapte sunt obligatorii mai ales în sezonul rece. Acordă o atenţie deosebită zonelor delicate ale feţei – conturul ochilor și buzele.

Pentru pielea sensibilă din jurul ochilor, aplică în fiecare seară seruri de înfrumuseţare, cu efect de estompare a ridurilor, cearcănelor, pungilor de sub ochi. Utilizează de mai multe ori pe zi un balsam emolient pentru hidratarea buzelor. O dată pe săptămână este in-

dicată exfolierea pielii și aplicarea unei măști hidratante și nutritive. Îngrijirea părului este, de asemenea, foarte importantă pentru a avea un look strălucitor de sărbători. Or, iarna, părul este pus și el la încercare de purtatul căciulilor, fularelor, de zăpadă, umezeală, temperaturi sub 0 grade Celsius. De aceea, acum este recomandat un tratament de regenerare a părului – o mască hidratantă și revigorantă. După fiecare spălare, folosește un balsam potrivit tipului de păr. Pentru a avea un păr cu aspect sănătos, nu uita să îţi tai măcar vârfurile, dacă nu ai timp pentru o tunsoare mai sofisticată. Folosește cât mai rar placa de întins părul, ondulatorul și produsele de styling, care deteriorează podoaba capilară.

Odată ce ţi-ai atins obiectivul și ești pregătită să întâmpini sărbătorile radiind de frumuseţe și prospeţime, este important să nu abandonezi misiunea

FLUX

de a arăta bine și să respecţi în continuare acești pași simpli de îngrijire zilnică. Așadar, ai încredere în tine, îngrijește-te, acordă-ţi timp pentru tine, gândește pozitiv și crede cu toată convingerea că ești specială în fiecare zi!

Jurnalul.ro

Sfaturi şi remedii naturiste pentru o digestie uşoară de sărbători Întotdeauna în perioada sărbătorilor există persoane care se confruntă cu diverse probleme digestive precum indigestie, balonare sau alergie alimentară. Fie că este vorba de cantitatea mâncării sau de calitatea acesteia, problemele digestive apar negreșit la persoanele care nu se pot controla în faţa unei mese pline.

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, toate familiile pregătesc mese mari și îmbelșugate cu preparate tradiţionale. Pentru ca acest răsfăţ culinar să nu aibă însă efecte negative asupra sănătăţii, atunci când porniţi la cumpărături și mai apoi, când preparaţi mâncărurile, este bine să ţineţi cont de câteva sfaturi care vă pot ajută să pășiţi cât mai sănătoși în noul an.

Atunci când faceţi cumpărături pentru masa de sărbători, nutriţioniștii recomandă să cumpăraţi carne de porc numai din locuri autorizate, pentru a elimina riscul îmbolnăvirii de trichineloză. Carnea de porc proaspătă și de calitate poate fi recunoscută după culoare și consistenţă. Aceasta trebuie să fie trandafirie, să aibă o textură fermă, cu fibrele dense. Temperatura de păstrare a cărnii proaspete este

UN ALIMENT bun pentru bărbaţi, care le place la nebunie femeilor

cuprinsă între 0 și 5 grade Celsius, însă, în cazul organelor, care sunt mult mai perisabile, aceasta trebuie să se încadreze între 0 și 2 grade.

Carne şi salate Atunci când pregătiţi carnea de porc sau preparatele din carne de porc, nutriţioniștii recomandă să folosiţi grătarul sau cuptorul bine încins, astfel încât carnea să fie prelucrată termic suficient. Sarmalele trebuie făcute din carne proaspăt tocată, cu multă verdeaţă, plante aromate, orez brun și cu mai puţină

sare, mai ales că de cele mai multe ori sunt împachetate în varză murată.

Carnea de porc nu se folosește doar la prepararea sarmalelor, ci la multe alte mâncăruri tradiţionale de Crăciun și Anul Nou. Cu toate acestea, trebuie consumată în cantităţi moderate, alături de salate de legume proaspete cu multă clorofilă (varză, salată verde, rădăcinoase, andive sau varză murată). Aperitivele pot conţine preparate tradiţionale pe bază de carne, dar și acestea trebuie servite alături de salate proaspete de sezon.

Cozonacul sau prăjiturile care vor desăvârși masa de sărbătoare se consumă cu moderaţie la cel puţin o oră după terminarea mesei. Atunci e bine să optaţi fie pentru o plăcintă, fie pentru o felie de cozonac sau una de tort și nu pentru toate în același timp. Între mese hidratarea se face cu apă plată și ceaiuri neîndulcite, iar mersul pe jos trebuie să fie o prioritate după fiecare ospăţ.

Puţin şi des Pentru a preveni problemele digestive, este indicat să mâncăm puţin și des, să nu abuzăm de alcool, să ne amintim să consumăm fructe și legume, întrucât organismul nu trebuie atacat cu grăsimi după perioada în care au fost consumate alimente de post.

Culorile specifice sărbătorilor de iarnă şi semnificaţia lor Indiferent că este vorba de culoarea roșie, de cea verde sau de cea albă în perioada dinaintea Crăciunului și chiar și puţin după aceasta se pune mare preţ pe decoraţiuni și podoabe. Violetul este, de asemenea, foarte îndrăgit, el aparţinând culorilor moderne care dau un plus de farmec întregii atmosfere. Verdele și roșul sunt culorile clasice reprezentative pentru Crăciun. Ce se întâmplă însă cu nuanţele de violet și culoarea albă?

Cel mai bun medicament pentru inimă și creier!

Consumul de ciocolată neagră oferă protecţie împotriva bolilor de inimă și a atacului vascular cerebral.

Efectul este mai pronunţat în cazul bărbaţilor.

Antioxidanţii din ciocolata neagră (flavonoizi) împiedică formarea chegurilor pe vasele de sânge și, implicit, apariţia infarctului sau a accidentului vascular, arată un studiu efectuat de University of Aberdeen Rowett Institute of Nutrition and Health.

Oamenii de știinţă au monitorizat 42 de voluntari sănătoși, dintre care 26 de femei și 16 bărbaţi. Ei au comparat rezultatele testelor de sânge și urinei, după consumul de ciocolată amăruie și au dovedit că efectul flavonoizilor este mai mare în cazul bărbaţilor decât al femeilor. Aceștia asimilează substanţele respective într-un timp mult mai scurt, pe când în cazul femeilor, ele ajung mai diluate în sânge. Efectul este maxim în primele două ore de la ingerare.

Totuși, nutriţioniștii recomandă moderaţie: nu mâncaţi o tabletă întreagă, câteva pătrăţele de ciocolată pe zi sunt de ajuns. Iar pentru a beneficia de aceste efecte asupra sistemului cardiovascular, este necesar să fie un sortiment cu un conţinut minim de 70% cacao.

Studiile anterioare au dovedit că ciocolata cu o concentraţie mare de cacao reduce riscul de boli cardiovasculare, diabet și accident vascular cerebral.

EVZ.ro

Mulţi dintre noi am optat în ceea ce privește decoraţiunile caracteristice acestei perioade și pentru aceste culori doar pentru faptul că sunt la modă. Ceea ce este bine să știm este faptul că acestea au și o simbolistică aparte și o lungă tradiţie creștinească. Nuanţele elegante de violet reprezintă transformarea și apare în perioada postului dinaintea marilor sărbători creștine.

Argintiul și auriul nu au voie să lipsească Albul este denumit și “culoarea luminii” și este simbolul purificării, al curăţeniei ai al răscumpărării, și are legătură atât cu Nașterea, cât și cu Învierea Domnului. De aceea, de Crăciun preoţii îmbracă straie albe, strălucitoare, pretutindeni sunt aprinse lumânări decorative, beculeţe și instalaţii atât pentru interiorul, cât și pentru exteriorul locuinţei. Lumina alungă tot răul și întunericul care ne înconjoară.

Purtătorii verzi ai speranţei De o mare popularitate în această perioadă se bucură și verdele, și rosul: verdele reprezintă viaţa și speranţa. Cu ajutorul crenguţelor de brad decorăm orice încăpere într-un stil aparte și, totodată, aducem speranţa și nădejdea.

Roșul este culoarea dragostei Creștinătatea a preluat foarte multe simboluri de provenienţă păgână și le-a dat o nouă interpretare. Steaua Crăciunului este, de pildă, o floare în care se împletesc cele două culori: verde și roșu, adică, pe de-o parte, viaţa și speranţa, iar pe de altă parte, dragostea și bucuria.

Romanialibera.ro

Stilată de Revelion În acest sezon, tendinţele care se aplică perioadei sărbătorilor de iarnă ar trebui să îţi domine garderoba.

Pentru orice „soiree” ai planificat în această perioadă, ţinuta ta trebuie să fie feminină și, în același timp, festivă.

Dacă vrei să ieși în evidenţă, optează pentru o ţinută elegantă, clasică. Lasă ţinutele clișee, cele verde cu roșu, și poartă în schimb imprimeuri, ţinute „all white” sau în combinaţie cu negru, mov sau toată paleta culorii albastru.

Nimic nu spune „este timpul să petreci” mai bine decât accentele metalice, așa că nu uita de ele. Fie că este o rochie aurie, un pulover deasupra unei rochii sau o pereche de botine argintii alături de un pulover cu imprimeu tematic, „go metallic or go home!”, pentru că este timpul să fii glam.

One.ro

FLUX 31

14

Programe

28 DECEMBRIE 2012

Luni DECEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.05 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Serial în desen animat. “Farhat - prinţul Persiei”. 10.35 Reporter de gardă. 11.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 11.30 Documentar.

“Fiat 500”. 12.00 Vedete la bis. 13.10 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 13.40 Film. “BASCHEȚII ZBURĂTORI” (Cehoslovacia-Canada, 1990). 15.20 Film-copiilor. “SECRETUL TĂRÂMULUI LUNII” (SUA). 17.10 Top Ring Star. Show muzical.

18.10 La mulţi ani vă urează “Marcel Ștefăneţ Project”. 19.00 MESAGER (rom). 19.45 Povestea. 20.00, 21.00 Retro Revelion.

22.25 REVELION 2013. Transmisiune în direct din PMAN. 0.10 Evantai folcloric de Revelion. 3.10 Film. “GRIFFIN ȘI PHOENIX” (SUA). 4.50 Tradiţii de iarnă. 5.25 Documentar. “Euromaxx”.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Comedy Kishinew 22.30 EURO REVELION 01.00 Film artistic 02.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Doamne de poveste (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Serial: Lara (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Lara (r) 11:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Și actorii suferă… (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la indigo 19:45 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Controverse și conflicte 20:30 Cinema “Acasă”: Burlacul 22:15 Cinema “Acasă”: Iubire ca la carte 23:55 Transmisiune directă din Piaţa Revoluţiei 00:05 Concert Loredana (2012) 01:30 Concert Holograf - “Love Affair” (2012) 03:30 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Actori între dispute și iubiri (r) 04:15 Cinema “Acasă”: Burlacul (r) 05:45 Concert Loredana (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Ai grijă ce-ţi dorești! 11:30 Film: Lassie 13:15 Teleshopping 13:30 Film: File de poveste 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Edward Mâinide-foarfece 17:00 Film: Doi cuscri de coșmar (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Nea Mărin miliardar 22:00 Program Revelion 00:45 Film: Vrei să fii soţia mea? 02:15 Film: Lassie (r) 04:00 Film: File de poveste (r) 05:45 Film: Ai grijă ce-ţi dorești! (r) 07:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 04:55 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 10:00 Новости 10:20 Надежда Румянцева, Николай Рыбников, Люсьена Овчинникова, Инна Макарова, Светлана Дружинина в комедии “Девчата” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости (с субтитрами) 12:20 Премьера. “Иван Царевич и Серый Волк” 13:40 Легендарное кино в цвете. “Золушка” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35 Александр Михайлов, Людмила Гурченко в комедии “Любовь и голуби” 17:30 Комедия “Ирония судьбы, или С легким паром!” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Комедия “Ирония судьбы, или С легким паром!” (продолжение) 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 Проводы Старого года 21:55 Новогоднее обращение Президента Российской Федерации В. В. Путина 22:05 Проводы Старого года (продолжение) 23:55 Новогоднее обращение Президента Республики Молдова Н. Тимофти 00:05 Новогодняя ночь на Первом 02:30 “Дискотека 80-х” 7.00 Ne vedem la TVR. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 13.10, 14.35, 20.30 Seriale. 10.20, 16.45, 17.50, 6.00 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.35 Reporter. 11.10 Benone Sinulescu. Concert aniversar. 12.00 Iată, vin colindătorii! 14.00, 20.00 Telejurnal.

23.55 Adresarea Președintelui Republicii Moldova. 0.05 Revelion. 2.00 Cântă-mi, lăutare! 4.00 Dragi prieteni, sus paharul!

5.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 GRENADINE ET MENTALO 9:46 NINI PATALO 9:53 LES P’TITS DIABLES 10:04 AU PAYS DU PÈRE NOËL 10:05 AU PAYS DU PÈRE NOËL 10:07 LE PETIT PRINCE 10:34 COQUELICOTS ET CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:03 EN VOYAGE ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:37 L’IMPRESSIONNISME ET LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 SECRETS D’HISTOIRE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 CIRQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:36 TOUSSAINT LOUVERTURE 21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:00 LE PLUS GRAND CABARET DU MONDE SUR SON 31 2:03 TV5MONDE LE JOURNAL 2:13 LE JOURNAL DE LA RTS 2:42 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 2:56 LES BRONZÉS 4:32 TV5MONDE LE JOURNAL

1

Marţi IANUARIE 2013

6.00 Documentar. “Fiat 500”. 6.35 Picături de “Dor”. 7.00, 2.15 Bună dimineaţa!

9.10 Serial în desen animat. “Farhat - prinţul Persiei”. 9.40 Film-copiilor. “SECRETUL TĂRÂMULUI LUNII” (SUA). 11.25 Retro Revelion. 13.00, 17.00, 23.00, 2.00 ȘTIRI (рус). 13.15 Film. “GRIFFIN ȘI PHOENIX” (SUA). 15.05 La mulţi ani vă urează “Marcel Ștefăneţ Project”. 15.45 În ritm de dans. 16.00 Unda Bugiacului. 16.30 Primiţi plugușorul! Obiceiuri și tradiţii de la Sud. 17.20 Film. “BASCHEȚII ZBURĂTORI” (Cehoslovacia-Canada, 1990). 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 21.25, 1.00, 4.30 Șlagărul Anului 2012. 21.00, 0.00, 4.15 - ȘTIRI. 23.30, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

07.00 Film artistic 09.00 Concert 10.45 Teleshopping 11.00 Zoo cu Ana Scalețchi 11.30 Recital 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști.

Reluare 14.00 Concert. Do Re Micii 15.20 Formula sănătății 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Concert. Tangoul frunzelor de toamnă 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 07:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Controverse și conflicte (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Și actorii suferă… (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Cinema “Acasă”: Iubire ca la carte (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la indigo 19:45 Serial: Patimile inimii (primul episod) 20:30 Cinema “Acasă”: Învaţă să iubești 22:00 Serial: În numele iubirii 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Demon și înger (r) 02:00 Serial: Stăpâna (r) 03:00 Serial: În numele iubirii (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Acasă în bucătărie (r) 07:30 Desene animate: Tom și Jerry: Povestea spărgătorului de nuci 08:30 Concert Piață I (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Film: Nea Marin Miliardar (r) 11:00 Film: Singur acasă 4 13:00 Film: Garfield 14:45 Teleshopping 15:00 Film: Hotel pentru căţei 16:30 Teleshopping 16:45 Program Revelion (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Nemuritorii - Războiul zeilor 22:30 Film: Despre dragoste și alte aiureli 00:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 00:30 Film: Nemuritorii - Războiul stelelor (r) 02:00 Film: Secretul celor două Lotte 03:30 Film: Despre dragoste și alte aiureli (r) 05:00 Film: Secretul celor două Lotte (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 “Дискотека 80-х” 06:50 “Иван Царевич и Серый Волк” 08:10 Надежда Румянцева, Николай Рыбников, Люсьена Овчинникова, Инна Макарова, Светлана Дружинина в комедии “Девчата” 09:45 Teleshopping 10:00 Новости 10:15 Александр Михайлов, Людмила Гурченко в комедии “Любовь и голуби” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:10 Юрий Яковлев, Леонид Куравлев, Александр Демьяненко, Наталья Селезнева в комедии “Иван Васильевич меняет профессию” 13:40 Комедия “Ирония судьбы, или С легким паром!” 16:50 Барбара Брыльска, Андрей Мягков, Юрий Яковлев, Елизавета Боярская, Константин Хабенский, Сергей Безруков в фильме “Ирония судьбы. Продолжение” 18:40 “Две звезды”. Большой новогодний концерт 21:00 “Primele știri” (rom) 21:30 Фильм Джеймса Кэмерона “Аватар” 00:20 “Красная звезда” представляет “20 лучших песен года” 02:25 Мэрилин Монро в комедии “Зуд седьмого года” 04:05 “Primele știri” (rom) (R) 04:25 Евгений Леонов, Вячеслав Невинный в комедии “За спичками” 7.00 Tezaur folcloric. 8.00, 17.00, 19.30 Zoo show.

8.30, 12.05, 13.15, 18.00, 20.30, 5.30 Seriale. 10.35 O dată-n an e Crăciunul. 13.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter.

16.00, 2.00 Revelion. Selecţiuni. 20.00, 4.40 Telejurnal. 0.00 Divertisment. 3.40 Cântă-mi, lăutare! 6.20 Teleenciclopedia.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 GRENADINE ET MENTALO 9:46 NINI PATALO 9:53 LES P’TITS DIABLES 10:04 AU PAYS DU PÈRE NOËL 10:05 AU PAYS DU PÈRE NOËL 10:06 LE PETIT PRINCE 10:35 VERT DE MALTE 11:02 FLASH INFO 11:04 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:36 LE RETOUR DE LA BEAT GENERATION 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 TOUSSAINT LOUVERTURE 16:32 FLASH INFO 16:34 VOULEZ-VOUS DANSER ? 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LA VIE EST UN CIRQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:29 LES RANDONNEURS 21:07 LA MARQUE DES CHAMPIONS 21:18 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VENDÉE GLOBE 22:02 SAUVONS LES APPARENCES 23:31 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 BOIRE, FUMER ET CONDUIRE VITE 2:28 L’ELISIR D’AMORE

2

Miercuri IANUARIE 2013

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugiacului. 6.50 Profil de savant. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial în desen animat. “Farhat - prinţul Persiei”. 9.45 Film. “COMOARA PIERDUTĂ A CAVALERILOR TEMPLIERI” (SUA). Episodul 1. 11.00 Gala Premiilor Teatrului Naţional “Satiricus”. 12.10 Baștina. Magazin agricol. 13.15 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 14.25 Film. “COMOARA PIERDUTĂ A CAVALERILOR TEMPLIERI” (SUA). Episodul 2. 15.45 Magazinul copiilor. 16.20 Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteligenţă. 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

18.00 Svitanok. 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.55 “O oră de voie bună”. Program muzical cu orchestra fraţilor Ștefăneţ.

21.25 Moldovenii de pretutindeni. 22.25 “Mi-e dor de-o seară cu romanţe...” 23.10, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.15 Erudit-cafe.

4.25 Natura în obiectiv.

07.00 Reality Show. Top chef 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Divertisment. Te pui cu blondele 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic 07:00 Doamne de poveste (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Cinema “Acasă”: Învaţî să iubești (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la indigo 19:45 Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Abisul pasiunii 22:00 Serial: În numele iubirii 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Demon și înger (r) 02:00 Serial: Stăpâna (r) 03:00 Serial: În numele iubirii (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Film: Ceasul al 11-lea 09:00 Concert Piaţă II 09:30 Teleshopping 09:45 Film: Hotel pentru căţei (r) 11:15 Film: Flubber 13:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 13:30 Film: Ce zi minunată! 15:00 Teleshopping 15:15 Film: I-am dat de capăt?

16:45 Teleshopping 17:00 Film: Fantoma mea iubită 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Hancock 22:15 Film: Fără teamă 00:15 Film: Hancock (r) 02:00 Film: Ce zi minunată ! (r) 03:45 Film: Ceasul al 11-lea (r) 05:30 Film: I-am dat de capăt? (r) 06:40 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Новости 06:10 Сергей Маковецкий, Владимир Епифанцев, Римма Маркова в комедии “Новогодний детектив” 07:45 Фильм “Ирония судьбы. Продолжение” 09:45 Teleshopping 10:00 Новости 10:15 “Ледниковый период” 11:30 Новый “Ералаш” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:10 Сергей Шакуров, Михаил Пореченков, Ксения Раппопорт, Михаил Трухин, Анна Михалкова, Александр Гордон в музыкальном фильме “После школы” 13:55 “Однолюбы”. Многосерийный фильм 16:25 “Большая разница” 17:30 Премьера. “Угадай мелодию” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:10 Премьера. Елена Яковлева, Инга Оболдина в многосерийном фильме “Любопытная Варвара” 19:00 “Поле чудес” 20:00 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:30 “Время” 21:50 Премьера. Кристина Асмус, Никита Ефремов, Нонна Гришаева, Артем Ткаченко, Александр Цекало в комедии “Zолушка” 23:30 “Легенды “Ретро FM” 01:45 Орландо Блум, Ева Грин в фильме Ридли Скотта “Царство небесное” 03:55 “Primele știri” (rom) (R) 04:15 Любовь Орлова, Сергей Столяров в комедии “Цирк” 7.00 Making of Revelion.

8.00, 17.40, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 14.35, 18.00, 20.30, 5.30 Seriale.

10.30, 2.00 Revelion. Selecţiuni. 14.00, 20.00, 4.25 Telejurnal.

17.00 Tezaur folcloric. 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 0.00 Divertisment. 3.30 Cântă-mi, lăutare! 5.15 Filmoteca veselă. 6.20 Teleenciclopedia. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 GRENADINE ET MENTALO 9:46 NINI PATALO 9:53 LES P’TITS DIABLES 10:04 AU PAYS DU PÈRE NOËL 10:05 AU PAYS DU PÈRE NOËL 10:06 LE PETIT PRINCE 10:37 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 RICARDO 13:36 PATRIMOINE IMMATÉRIEL, CHEF-D’OEUVRE DE L’HUMANITÉ 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES BRONZÉS FONT DU SKI 16:28 LES CHIENS VERTS 16:49 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 DANS LE SECRET DE... 19:01 TV5MONDE LE JOURNAL 19:21 L’INVITÉ 19:33 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 20:08 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 20:53 NOS ARCHIVES SECRÈTES 21:07 NOS ARCHIVES SECRÈTES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:05 LA VÉRITÉ 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 LES NOCES DE FIGARO 3:58 DANS LE SECRET DE...

3

Joi IANUARIE 2013

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Svitanok. 6.45 Legendele muzicii. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Serial în desen animat. “Farhat - prinţul Persiei”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Documentar.

“Domniţa Lanitou Kavounidou”. 11.55 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 13.40 Unda Bugiacului. 14.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.45 Părinţi și copii.

16.15 Erudit-cafe. 18.00 Respiro. Program de muzică populară.

19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 1.10 Fuego “Destin”. Spectacol muzical. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25, 4.15 “La mulţi ani!” vă urează orchestra “Plai Moldovenesc”. 22.25, 4.45 ARTelier. 23.10, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 5.15 “Mi-e dor de-o seară cu romanţe...”

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Formula sănătății 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 07:00 Poveștiri adevărate (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la indigo 19:45 Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Abisul pasiunii 22:00 Serial: În numele iubirii 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Demon și înger (r) 02:00 Serial: Stăpâna (r) 03:00 Serial: În numele iubirii (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Concert Piaţă III 13:00 Știrile ProTv 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Zborul spre casă 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4393 17:00 Film: Atât de aproape de cer 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Omul Păianjen 22:45 Film: Ghinionist la pătrat 00:45 Film: Omul păianjen (r) 03:00 Film: Ghinionist la pătrat (r) 05:00 Film: Zborul spre casă (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:45 Андрей Миронов, Александр Ш и р в и н д т, М и х а и л Д е р ж а в и н в музыкальной комедии “Трое в лодке, не считая собаки” 06:00 Новости 06:10 Музыкальная комедия “Трое в лодке, не считая собаки”. Продолжение 08:05 Елена Сафонова, Сергей Жигунов в фильме “Принцесса на бобах” 10:00 Новости 10:20 Teleshopping 10:35 “Ледниковый период: Глобальное потепление” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:10 Сергей Шакуров, Михаил Пореченков, Ксения Раппопорт, Михаил Трухин, Анна Михалкова, Александр Гордон в музыкальном фильме “После школы” 13:55 “Однолюбы”. Многосерийный фильм 16:25 “Большая разница” 17:30 Премьера. “Угадай мелодию” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:10 Премьера. Елена Яковлева, Инга Оболдина в многосерийном фильме “Любопытная Варвара” 19:00 “Поле чудес” 20:00 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:30 “Время” 21:50 Премьера. Фильм “1 + 1” 23:45 Приключенческий фильм “Перевозчик” 01:20 Стив Карелл в комедии “Маленькая мисс Счастье” 02:55 Джереми Айронс в приключенческом фильме “Эрагон” 04:30 “Primele știri” (rom) (R) 04:50 Олег Борисов в комедии “За двумя зайцами” 7.00, 14.00, 20.00, 3.55 Telejurnal. 8.00, 17.30, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 14.35, 18.00, 20.30, 0.20, 5.25 Seriale. 10.30 Revelion. Selecţiuni. 16.45, 0.00, 6.20 Teleenciclopedia. 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 2.20 Tezaur folcloric. 3.25 Interes general. 4.45 Retrospectiva anului 2012.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 GRENADINE ET MENTALO 9:45 NINI PATALO 9:53 LES P’TITS DIABLES 10:04 AU PAYS DU PÈRE NOËL 10:05 AU PAYS DU PÈRE NOËL 10:06 LE PETIT PRINCE 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 PAPILLES 13:29 CHEFS DES CHEFS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DIVORCE ET FIANÇAILLES 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 L’ART À TOUT PRIX 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:21 L’INVITÉ 19:33 SAUVONS LES APPARENCES 21:01 VOULEZ-VOUS DANSER ? 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:02 MON POTE 23:43 SWEET MOSQUITO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LA GRANDE LIBRAIRIE 3:00 QUAND ON A QUE L’HUMOUR 4:33 TV5MONDE LE JOURNAL

Programe

28 DECEMBRIE 2012

4

Vineri

5

IANUARIE 2013

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

10.00 Film. “COMOARA PIERDUTĂ A CAVALERILOR TEMPLIERI” (SUA). Episodul 1. 11.25 “Fata împăratului Mov”. Spectacol pentru copii. 12.00, 5.15 “Anii vin și anii trec...”. Program muzical de iarnă cu interpreţi consacraţi. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 13.40 Svitanok.

14.10, 4.45 Moldovenii de pretutindeni. 14.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

16.20 Documentar. “Global 3000”. 18.00 Documentar. “Arts 21”. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 1.05 Fuego “Destin”. Spectacol muzical. 21.25, 4.15 “La mulţi ani!” vă urează orchestra “Mugurel”.

22.20 Fii tânăr! 23.10, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 20.30 Concert 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.30 Film artistic 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 07:00 Poveștiri adevărate (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la indigo 19:45 Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Abisul pasiunii 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: În numele iubirii 23:30 Serial: Lara 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Serial: Stăpâna (r) 03:30 Poveștiri de noapte (r) 04:00 Serial: În numele iubirii (r) 05:00 Serial: Lara (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Atât de aproape de cer (r) 13:00 Știrile ProTv 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Prinţesa și poneiul 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4394 17:00 Film: În tandem 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Ochi de vultur 22:45 Film: Gothika 00:30 Film: Ochi de vultur (r) 02:30 Film: Gothika (r) 04:00 Film: În tandem (r) 05:30 Film: Prințesa și poneiul (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Новости 06:10 Вера Глаголева, Александр Збруев в комедии “Бедная Саша” 07:45 Александр Абдулов, Олег Янковский, Инна Чурикова, Елена Коренева в фильме “Тот самый Мюнхгаузен” 10:00 Новости 10:20 Teleshopping 10:35 “Ледниковый период 3: Эра динозавтров” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:10 Сергей Шакуров, Михаил Пореченков, Ксения Раппопорт, Михаил Трухин, Анна Михалкова, Александр Гордон в музыкальном фильме “После школы” 13:55 “Однолюбы”. Многосерийный фильм 16:30 “Большая разница” 17:30 Премьера. “Угадай мелодию” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:10 Премьера. Елена Яковлева, Инга Оболдина в многосерийном фильме “Любопытная Варвара” 19:00 “Поле чудес” 20:00 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:30 “Время” 21:50 Леонид Барац, Камиль Ларин, Ростислав Хаит, Александр Демидов в комедии “О чем говорят мужчины” 23:35 Приключенческий фильм “Перевозчик 2” 01:05 Фильм “Дельго” 02:25 Алла Пугачева в фильме “Женщина, которая поёт” 03:40 “Primele știri” (rom) (R) 04:00 Алексей Булдаков, Леонид Ярмольник в комедии “Операция “С Новым годом!”

7.00, 14.00, 20.00, 3.55 Telejurnal. 8.00, 17.35, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 14.35, 18.00, 20.30, 0.30, 5.25 Seriale. 10.15, 0.00, 6.20 Teleenciclopedia. 10.55, 16.40, 2.30 Tezaur folcloric. 13.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 4.45 Retrospectiva anului 2012. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 GRENADINE ET MENTALO 9:45 NINI PATALO 9:52 LES P’TITS DIABLES 10:03 AU PAYS DU PÈRE NOËL 10:05 AU PAYS DU PÈRE NOËL 10:06 LE PETIT PRINCE 10:32 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:02 EN PAYS DE... 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 ÉPICERIE FINE 13:39 LA FRANCE SAUVAGE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LA VICTOIRE AU BOUT DU BÂTON 16:33 VOULEZ-VOUS DANSER ? 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 L’ART À TOUT PRIX 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 SECRETS D’HISTOIRE 21:03 VOULEZ-VOUS DANSER ? 21:32 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VENDÉE GLOBE 22:03 TOUSSAINT LOUVERTURE 23:33 VOULEZ-VOUS DANSER ? 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 MOKOBÉ « AFRICA FIESTA » À L’OLYMPIA 2:27 SIGNÉ TALOCHE - LA 50E 4:02 TV5MONDE LE JOURNAL 4:31 VOULEZ-VOUS DANSER ?

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

Sâmbătă IANUARIE 2013

6

IANUARIE 2013

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Dalai Lama, viaţa de după viaţă”.

7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii. 8.30 Documentar. “Drumeţii”. 9.00 Desene animate. “Pocahontas”. 9.55 Top Ring Star. Show muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteligenţă. 11.35, 4.25 La datorie. 12.00, 5.20 Portrete în timp. 12.30 Natura în obiectiv. 13.05 Documentar.

“Euromaxx”. 13.35 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.00 Baștina.

Magazin agricol. 14.50 “Stele în oglindă”. Program muzical. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00, 1.10 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.20, 4.45 “La mulţi ani!” vă urează taraful lui Eugen Duminică. 22.25 Film. “FANFAN LA TULIPE” (Franţa, 1952). 0.10 Erudit-cafe.

1.50 Descoperă Moldova. 3.15 Fii tânăr!

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. Medeea 11.00 Teleshopping 11.15 Formula sănătății 12.00 Muzică 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. Medeea 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 Concert 05.30 Film artistic

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. Medeea 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.15 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Reality Show. Next Top Model 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. Medeea 20.00 Divertisment. Te pui cu blondele?

22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Divertisment.

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Cu un pas înainte, ep.1,2 11:00 Serial: Vrăjitoarele din Oz, ep.1 13:00 Știrile ProTv 13:30 Teleshopping 13:45 Film: Șapte ani în Tibet 16:45 Teleshopping 17:00 Film: Naufragiatul 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Evadatul 22:30 Film: Pledez vinovat? 01:00 Film: Șapte ani în Tibet (r) 03:15 Film: Pledez vinovat? (r) 05:15 Serial: Cu un pas înainte (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 Андрей Миронов, Ия Нинидзе, Сергей Захаров в комедии “Небесные ласточки” 08:20 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Сергей Жигунов. Теперь я знаю, что такое любовь” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Сергей Шакуров, Михаил Пореченков, Ксения Раппопорт, Михаил Трухин, Анна Михалкова, Александр Гордон в музыкальном фильме “После школы” 13:55 “Однолюбы”. Многосерийный фильм 16:30 “Большая разница” 17:30 Премьера. “Угадай мелодию” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:10 Премьера. Елена Яковлева, Инга Оболдина в многосерийном фильме “Любопытная Варвара” 19:00 “Новогодний смех” на Первом 20:00 “Поле чудес”. Новогодний выпуск 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:45 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:20 Премьера. Леонид Барац, Камиль Ларин, Ростислав Хаит, Александр Демидов в комедии “О чем еще говорят мужчины” 01:00 “Дискотека 80-х” 02:55 Мел Гибсон, Софи Марсо в фильме “Храброе сердце”

07:00 Poveștiri adevărate (r) 07:45 Acasă în bucătărie (r) 08:30 Serial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Un Colţ de rai 16:30 Doamne de poveste 17:30 Serial: Dragoste și luptă 18:30 Serial: Dragoste la indigo 19:30 Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Abisul pasiunii 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: În numele iubirii 23:30 Serial: Lara (r) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Serial: Un colţ de rai (r) 03:30 Poveștiri de noapte (r) 04:00 Serial: În numele iubirii (r) 05:00 Serial: Lara (r) 06:00 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Vrăjitoarele din Oz (r) 10:45 Film: Naufragiatul (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Serviți, vă rog! (r) 17:00 Teleshopping 17:15 Film: Un poliţist cu explozie întârziată 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Unde vei fi poimâine? 22:45 Film: Furtul perfect 00:45 Film: Unde vei fi poimâine? (r) 03:00 Film: Pledez vinovat? (r) 05:15 Film: Un poliţist cu explozie întârziată (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:40 Фильм “Чисто английское убийство” 06:00 Новости 06:10 Фильм“Чисто английское убийство”. Продолжение 08:30 “Служу Отчизне!” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Рождество” 13:05 Алексей Нилов в комедии “Моя мама - невеста” 14:30 Новогодний “Ералаш” 14:55 Маколей Калкин в комедии “Один дома” 16:45 “Один дома-2” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:10 “Один дома-2”. Продолжение 19:05 “Минута славы шагает по стране”. Финал 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:45 Рождество Христово. Трансляция из Храма Христа Спасителя 23:45 Премьера. Артур Смольянинов в фильме “Мой парень - Ангел” 01:30 Анастасия Вертинская, Игорь Костолевский, Михаил Козаков в фильме “Безымянная звезда” 03:40 “Primele știri” (rom) (R) 04:00 Премьера. “Святые ХХ века” 04:50 “Соловки. Место силы”

7.00 Zestrea românilor. 8.00 O dată-n an e Crăciunul.

9.00 - 14.00, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00, 20.00, 4.05 Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.20, 1.30 Tezaur folcloric. 19.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 0.00 Revelion. Selecţiuni. 2.45 Filmoteca veselă. 3.10 Concert. 4.55 Ne vedem la TVR. 6.20 Teleenciclopedia. 6.55 Imnul României.

7.00 Zestrea românilor. 7.25 Să mă aștepţi... 9.00-14.00, 17.00, 20.30 Seriale. 14.00, 17.00, 20.00, 3.50 Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.00 Da sau nu? 16.00, 2.25 Revelion.

Selecţiuni. 19.00, 6.35 Reporter. 23.30 “Dor de tată” Ionuţ Dolănescu.

Concert. 1.30 O dată-n an e Crăciunul. 3.25 Sărbătorile... 4.40 Universul credinţei. 6.20 Teleenciclopedia. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 L’IMPRESSIONNISME ET LA MODE 6:32 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 CORNEIL ET BERNIE 10:57 CORNEIL ET BERNIE 11:10 STELLINA 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 HABITAT 07 - LES COMPAGNONS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:04 VOULEZ-VOUS DANSER ? 13:34 FALÒ 14:01 RICARDO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LA FRANCE SAUVAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:28 LES HOMMES PRÉFÈRENT MENTIR 21:05 VOULEZ-VOUS DANSER ? 21:35 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 VENDÉE GLOBE 22:05 HIER ENCORE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 CHABADA 1:39 MAGIC SYSTEM, D’ABIDJAN À PARIS, « LIVE À NANTES » 3:08 PROMENADES MUSICALES 4:03 TV5MONDE LE JOURNAL 4:29 7 JOURS SUR LA PLANÈTE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 360° - GÉO 6:32 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:26 AFRIK’ART 7:54 REFLETS SUD 8:47 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:23 LES SAUVENATURE 10:35 SAMSON ET NÉON 10:42 CORNEIL ET BERNIE 10:54 CORNEIL ET BERNIE 11:07 STELLINA 11:31 TACTIK 11:56 PAROLES DE CLIP 12:05 SCIENCE OU FICTION 12:33 COQUELICOTS ET CANAPÉ 13:00 FLASH INFO 13:03 JOUR DE RUGBY 13:47 VENDÉE GLOBE 14:02 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:32 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 LA MAGIE DE LA LIGUE 1 21:04 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VENDÉE GLOBE 22:02 PAPY FAIT DE LA RÉSISTANCE 23:45 BONJOUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 MON POTE 2:36 SWEET MOSQUITO 2:51 KIOSQUE 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 360° - GÉO

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Sergiu Praporşcic Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

FLUX

Duminică

6.00, 21.00, 0.20, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Film.

“FANFAN LA TULIPE” (Franţa, 1952). 7.50 Picături de “Dor”. 8.05 Vedet la bis. 9.05 Serial în desen animat. “Farhat - prinţul Persiei”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30, 1.15 Dor. Dinu Gajosu, operator de imagine. 12.00 “Fata babei și fata moșneagului”.

Spectacol pentru copii. 13.00 “Bâza-Bâzâită”. Poveste muzicală.

13.30 Film. “COMOARA PIERDUTĂ A CAVALERILOR TEMPLIERI” (SUA).

Episodul 2. 14.50 Concert de binefacere a formaţiei “Edict”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (рус). 17.15 “Art-club” (рус). 17.50 Documentar.

“Euromaxx”. 18.15 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea.

19.50, 4.30 O seară în familie. 21.25 Cântă “Rapsozii Moldovei”. 22.20, 2.20, 4.10 “Ninge, ninge cu vedete”. Program muzical. 0.30 Fii tânăr!

5.30 Program muzical.

07:00 Poveștiri adevărate (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Dragoste și luptă 18:30 Serial: Dragoste la indigo 19:30 Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Abisul pasiunii 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: În numele iubirii 23:30 Serial: Lara (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Un colţ de rai (r) 03:30 Pveștiri de noapte (r) 04:00 Serial: În numele iubirii (r) 05:00 Serial: Lara (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

15

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

28 decembrie-4 ianuarie Berbec Acum este o perioadă mai complicată din cauza temerilor pe care nici nu le recunoști, nici nu prea le gestionezi cum ar trebui.

Taur Unii dintre apropiaţi te bănuiesc de lipsă de empatie, dar nu poţi fi de acord cu așa ceva.

Cuvintele nu te ajută acum, așa că nici nu ar trebui să te bazezi prea mult pe ele.

Gemeni Se schimbă ceva în atmosferă și percepi aceasta ca o negură care se lasă peste tot ce te interesează. Adevărul e că neliniștea ta e compusă din regrete și din temeri.

Rac Pentru tine săptămâna se poate transforma într-o demonstraţie de forţă, mai ales dacă cineva are nefericita inspiraţie să lanseze vreun atac la adresa activităţii tale.

Leu Deși te așteptai să te simţi la fel de bine ca înainte și treburile să meargă binișor, ai putea avea o surpriză de proporţii chiar de la începutul săptămânii ce urmează.

Fecioară Bănuiala ta de înainte devine certitudine acum, deși asta nu înseamnă că motivele tale de supărare sunt reale. Mai degrabă e o nemulţumire legată de un apropiat.

Balanţă Dispui de o rezervă de energie și alegi să o consumi în gesturi frumoase faţă de prieteni. Problema este că gesturile tale nu mai sunt la fel de bine primite ca înainte.

Scorpion Îţi convine de minune, deși nu spui acest lucru, faptul că se revine asupra unor soluţii pe care tu le-ai propus la un moment dat și au fost refuzate.

Săgetător O stare de neliniște accentuată pune acum stăpânire pe gândurile tale și este greu de gestionat, pentru că fondul emoţional e deja fragil și tulburat.

Capricorn Te lovești de orgoliile greu de înţeles ale unor prieteni sau protectori și nu ai încotro, trebuie să le accepţi condiţiile.

Orice negociere de acum va fi reluată în curând.

Vărsător Cei care te cunosc știu să exploateze foarte bine punctele tale slabe și tu nici să nu bănuiești că asta fac. Ar fi bine să fii mai atent(ă) la ceea ce spui și ce promiţi.

Peşti Ai impresia că unii colegi sau șefi sunt puși pe rele, în sensul de a-ţi complica ţie sarcinile și a nu te lăsa să îţi faci treburile cum se cuvine. Nu e deloc așa!

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 2785 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

CMYK

FLUX

16

Interviu

28 DECEMBRIE 2012

GENERAŢIA 2002

Diana Malâcova: „Soluţionarea multor probleme în societatea noastră ţine de implicarea tinerilor instruiţi şi competenţi în diverse domenii-cheie ale vieţii publice” În debutul acestei rubrici am menţionat că vrem să vă prezentăm o generaţie de tineri care, la începutul anului 2002, au găsit o modalitate să se facă ascultaţi. Și această modalitate au constituit-o protestele stradale prin intermediul cărora și-au exprimat dezacordul cu intenţiile autorităţilor de a-i lipsi de Istoria românilor, spre exemplu. În acea perioadă s-a impus tot mai mult numele Organizaţiei de Tineret a PPCD „Noua Generaţie”.

Anii 2002, 2003, 2004, care au stat sub semnul revoltelor anticomuniste organizate de „Noua Generaţie” și Partidul Popular Creștin Democrat, au deschis o nouă pagină în istoria acestei organizaţii, care a luat naștere încă în anii 1988-1989. Numărul impresionant de membri a permis constituirea unei structuri puternice incomparabile cu orice altă organizaţie de asemenea gen nu doar din Republica Moldova, ci și din întreaga regiune. Acest nou val de tineri a primit con- Cesare Pavese era de părere că întreaga artă este o problemă de echilibru între două forţe contrarii. Știu că ai o pregătire ce ţine de domeniul artei. Care este, pentru tine, cealaltă forţă ce-ţi ţine viaţa în echilibru?

- Da, am o pregătire în domeniul artelor plastice, sfera designului vestimentar. Mi-am început viaţa artistică la vârsta de șase ani, la Școala de Arte „Alexei Stârcea”, unde dascăl și profesor mi-a fost Olga Roșca, apoi am continuat studiile la Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” din Chișinău, unde am ales specializarea în designul vestimentar, profesor de specialitate mi-a fost Elena Gorcea. Pentru mine, lumea artei reprezintă esenţa profundă în expresia creativităţii umane, fiind mediul sentimentului pozitiv, al ideilor, senzaţiilor, reprezentând o trăire contrastantă. Arta este o formă a capacităţii de decodificare a cunoașterii, a frumosului (percepţiei, imaginaţiei, intuiţiei), iar echilibrul este criteriul forţelor specific-stabile. Punctul care-mi ţine viaţa în echilibru este arta de a simţi și trăi frumosul.

- Când vorbim despre cultură, involuntar ni se face asociere cu o instituţie de promovare a artei: muzee, galerii, teatre, săli de muzică, instituţii pe care mulţi dintre tinerii de astăzi le consideră plicticoase sau, cel puţin, nu atât de distractive precum barurile, cafenelele și cluburile. Cum crezi, care ar fi argumentul care i-ar convinge pe oameni să frecventeze instituţiile de artă?

- Argumentul cel mai important ar fi: Decodificarea Frumosului, dar nu toţi oamenii percep acest lucru, de asta există decalaj între muzee și cafenele. Artiștii nu au nevoie de argumente, deoarece însăși arta este o aventură a lumii necunoscute care poate fi explorată doar de cei dispuși să-și asume riscurile, perceptând nectarul depozitat al sufletului uman. Deja prin acest decalaj omul

venţional numele de “Generaţia 2002”, care, de fapt, se extinde asupra tuturor tinerilor care au devenit simbolul unei noi etape în dezvoltarea Republicii Moldova.

Militanţi activi pentru cauza naţională, pentru libertate, pentru promovarea persoanelor competente în administraţia publică centrală și locală, aceștia nu au ales neapărat să urmeze o carieră politică, reușind, între timp, să se afirme în domeniile de activitate pentru care au optat ulterior, fie că au rămas să lucreze în Republica Moldova sau peste hotare. În paralel cu acești tineri v-am prezentat, pe parcurs, alţi membri ai „Noii Generaţii”, care au aderat mai târziu la această organizaţie, garda tânără, cum s-ar spune, care vin să continue tradiţia „noului val”. Diana Malâcova, studentă la Relaţii Internaţionale și Știinţe Politice, este una dintre membrele „Noii Generaţii”, pe care vă propunem s-o cunoașteţi astăzi.

este liber de a alege muzeul sau un alt local de petrecere a timpului.

- Povestește-ne cu ce te ocupi în prezent.

- În prezent îmi fac studiile în domeniul Diplomaţiei – a Relaţiilor internaţionale și a politicului, pregătindu-mă și acumulând informaţii pentru a putea activa într-un domeniu interesant, care consider că mă reprezintă și este actual. Acest domeniu mi-a suscitat permanent interesul, deoarece la baza acestuia stă arta discursului, interacţionând cu tot cadrul sistemului internaţional.

Paralel activez în domeniul educativ-artistic, transmiţându-le și celor mici dragostea faţă artă și ajutândui să descopere dimensiunea estetică a artei plastice.

- Ce te-a făcut pe tine să aderi la Organizaţia de Tineret „Noua Generaţie”?

- Aderarea la Organizaţia de Tineret „Noua Generaţie” s-a petrecut spontan și din interesul de a afla ceva nou. Pentru început am fost invitată la diverse ședinţe, întruniri, mese rotunde și cunoscând mulţi tineri interesanţi, energici, bine intenţionaţi, impresionată de spiritul de echipă care domnea printre ei, am decis să ader la această organizaţie, deoarece am înţeles că și ideile, și doctrina politică a Noii Generaţii mă reprezintă. În această organiza-

ţie am avut ocazia să mă afirm, să particip la diverse activităţi în care implicarea personală era încurajată și apreciată.

- Știm că ești alături de această organizaţie o perioadă bună de timp, mai bine de șapte ani. Ce rol are pentru un tânăr activitatea pe lângă sau în interiorul unui partid politic?

- Rolul, aportul este foarte mare, deoarece aici tânărul are posibilităţi multiple și acces la adevăratele practici, vede însăși funcţionalitatea întregului sistem și, în plus, are și posibilitatea să-și aducă aportul său prin participarea și organizarea a diverse mese rotunde, dezbateri.

Tânărul doar trebuie să-și dea interesul și să fie deschis pentru noi începuturi, care, pe viitor, îi aduc succes, dacă, evident, se implică în continuare activ în diverse proiecte, se perfecţionează.

- Este politica un domeniu atractiv, o oportunitate pentru tinerii de astăzi?

- Să fiu sinceră, am impresia că atractivitatea este vizibilă numai pentru tinerii care își fac studiile în domeniul dat, restul fiind preocupaţi cu problemele existenţei vitale, una dintre cele mai acute și mai actuale probleme în mediul tinerilor. Politica nu trezește interesul tinerilor de astăzi, deoarece în accepţia lor este

CMYK

un amalgam de încâlceli, rutină și nimic interesant.

- Dacă ai avea posibilitatea să lucrezi la un proiect de lege, pentru ce ai opta?

- Proiectul de lege la care aș vrea să lucrez dacă mi s-ar oferi posibilitatea ar fi manifestarea capacităţilor oamenilor cu competenţe în diverse domenii, anume a oamenilor competenţi conform criteriilor de apreciere și de manifestare a acestora, dar nu a promovării în orice domeniu a businessmenilor, o tendinţă care a luat o amploare îngrijorătoare în prezent. Optez pentru sinceritate și o apreciere obiectivă a criteriilor de promovare.

- Ce ai prefera să faci dacă timpul și banii nu ar fi o problemă pentru tine?

- Aș prefera să acord mai multă atenţie pentru soluţionarea unor probleme stringente, precum: elaborarea și diversificarea locurilor de muncă, îndeosebi pentru tineri, salarizarea decentă a angajatului, lupta cu corupţia etc. La fel, mi-ar plăcea să-mi aduc aportul, prin implicarea mea în diverse programe, la soluţionarea problemelor acute cu care se confruntă societatea noastră în prezent. Nu sunt indiferentă faţă de ce se întâmplă în ţara în care m-am născut și trăiesc și cred că soluţionarea multor probleme în societatea

noastră ţine de implicarea tinerilor instruiţi și competenţi în diverse domenii-cheie ale vieţii publice.

- Ne poţi povesti câte ceva și despre familia din care faci parte?

- Îmi face o mare plăcere să vorbesc despre mama și sora mea. Fac pare dintr-o familie unită, fiecare dintre noi este implicat în diverse activităţi interesante, utile, cred eu, și ne place să discutăm despre activităţile noastre, să facem schimb de informaţii, să împărtășim din experienţele noastre. Mămica, Valentina Malâcova, este lector superior la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Catedra Arte Plastice și Design, este designer vestimentar, o persoană cu iniţiativă competentă în domeniul artistic-vestimentar.

Surioara Veronica, pentru moment, este, asemeni mie, studentă. Ea își face studiile la Universitatea Tehnică a Moldovei, o pasionează domeniul culinar.

- Îţi mulţumim că ai acceptat invitaţia noastră, îţi dorim un final fericit de an ţie și familiei tale și succes în anul care vine.

- Eu va mulţumesc mult și, de asemenea, vă doresc să aveţi parte de sărbători frumoase și pline de realizări utile. La mulţi ani, FLUX, să ne trăiești!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX