Ziarul Flux, Ed. 12 (888)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA!

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 29 martie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox Sf. Mc. Sabin, Papa, Romano și Anin

Cursul valutar 29.03.2013

Maxima zilei “De bun-simţ toată lumea are nevoie. Puţini îl au și fiecare crede că îl are”.

Benjamin Franklin

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................15.8902 1 Dolar american ............. 12.4050 1 Leu românesc ................. 3.5644 1 Rublă rusească ............... 0.4001 Timpul probabil: 29.03.2013

30.03.2013

Noros, 1 6 0C

Noros, 5 12 0C

Off-line cu GPF Iurie Roşca la Universitatea Populară

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 12 (889)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

XXX

(citiţi pag. 8)

Pionii cer implicarea nebunilor 3

PAGINA

POLITIC

Banca de Economii, între naţionalizare şi riscul de a-şi pierde licenţa

4

PAGINA

SCANDALOS

Precum era de așteptat, așa-zisele tratative dintre reprezentanţii partidelor defunctei AIE nu au fost decât tragere de timp și nu aveau cum să se soldeze cu vreun rezultat.

Asta chiar dacă „negociatorii” ne-au vorbit după fiecare întrevedere despre principiile, criteriile și tocmelile ce vor fi puse la baza noului acord care, iată-iată, stă să pogoare peste capetele noastre.

Când, de fapt, esenţa problemei este candidatul la funcţia de prim-ministru. Pentru că dacă nu se alege premierul, la ce le-ar trebui acordul? Și iată că, după vreo trei săptămâni de discuţii „intense”, după ce am fost informaţi că se avansează în mare viteză, din dorinţa irezistibilă de a „responsabiliza și mai mult actul guvernării” (de unde ar trebui să deducem că „actul” a fost și până acum suficient de responsabil), reprezentanţii așa-

Enciclopedia „Viaţa sexuală” – o crimă şi un atentat la moralitate

7

PAGINA

ATITUDINI

numitului eșalon doi al partidelor ne-au spus cu mâna pe inimă că au ajuns nicăieri, că au ajuns la capătul tunelului, doar că tunelul era înfundat. Moment în care au ajuns la concluzia clară că a bătut ora astrală a „eșalonului unu”.

Producătorii agricoli, la mâna autorităţilor şi a capriciilor naturii XXX

(citiţi pag. 5)

Cristina Smolenschi: „Voluntariatul nu este o modă, ci o necesitate”

9

PAGINA

(citiţi pag. 3)

Va prelua Pârlog conducerea Procuraturii Generale?

XXX

Biblioteca de astăzi trebuie să adopte o atitudine proactivă faţă de potenţialii săi utilizatori

CMYK

Și nici nu e de mirare că și-au chemat șefii să participe la negocieri. De mirare este că unii par să-și fi luat în serios misiunea și rolul și chiar au dat impresia că s-ar ocupa de treburi importante.

Continuare în pag. 2

La doar 5 ani Funcţiile de judecători – suferă de leucemie, iar monedă de spitalul schimb în i-a confruntările devenit dintre a doua politicieni casă XXX

SOCIAL

Mandatul a fost epuizat, misiunea a fost îndeplinită, acum a venit timpul „liderilor”, pentru că este necesară „ridicarea nivelului de negocieri”. Cunoscându-i bine pe lideri, putem bănui cât de ridicat va fi nivelul.

(citiţi pag. 2)

XXX

(citiţi pag. 6)

ASOCIAȚIA JURIȘTILOR CREȘTIN–DEMOCRAȚI oferă următoarele servicii juridice: - consultații juridice; - întocmirea actelor juridice; - înregistrarea asociațiilor obștești; - reprezentarea în instituțiile statului, etc.

Președinte: Radu Bușilă tel./fax: 022 23 33 56, mob: 0 78 488 488 e-mail: busilaradu@gmail.com, blog: radubusila.md Adresa: str. N. Iorga, 5, or. Chișinău

FLUX

2

Politic

29 MARTIE 2013

Pionii cer implicarea nebunilor Urmare din pag. 1 Spuneam și mai înainte că adevăratele tratative le poartă alţii și în altă parte. Cu alte argumente și după alte „criterii”. Acum chiar am vrea să auzim ce-și vor spune liderii, care pe toată perioada „negocierilor” s-au tot scuipat peste gard, s-au etichetat în tot felul, s-au învinuit de hoţii, contrabandă, escrocherii și meschinării, au fluturat dosare, au umblat cu jalbe-n proţap prin Europa. Și asta este doar partea vizibilă a lucrurilor, pentru că despre bătăliile din culise putem doar să bănuim.

După cum s-a exprimat plastic reprezentantul PL, Valeriu Muntean, „nu este hotărât nimic, până nu este hotărât totul”. „Totul”, fără îndoială, este funcţia de premier. În această chestiune, fostele componente ale coaliţiei de guvernământ au afișat, cel puţin până acum, poziţii ireconciliabile. Adică, Ghimpu a jurat să nu-l voteze nici mort pe Filat. Democraţii, așijderea, au cerut să li se propună un alt candidat (și chiar au sugerat nume), iar liberal-democraţii au promis să insiste până în pânzele albe cu liderul lor nepereche. Asta nu înseamnă însă nimic. Contează preţul. Și anume preţul va fi negociat de lideri. Nu că până la moment s-ar fi ocupat de altceva.

Liderii chemaţi „la datorie” par mai supăraţi ca niciodată. Ceea ce am auzit până acum de la ei nu inspiră prea mari speranţe, dar, cel puţin, promite să fie distractiv.

Marian Lupu, ca om de stat responsabil, a avut o revelaţie și a înţeles că procesul de negocieri „nu poate să se întindă la nesfârșit”, doar că ar trebui trecut la un nivel superior.

Protest comunist cu altercaţii Mai mulţi membri și simpatizanţi ai Partidului Comuniștilor au mers ieri în faţa reședinţei Președintelui Nicolae Timofti pentru a cere declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. Însă au găsit acolo câteva zeci de poliţiști care au încercat să-i împiedice să ajungă la Președinţie.

Protestatarii au rupt cordonul de poliţiști și au ajuns în faţa Reședinţei, unde au scandat mai multe lozinci, inclusiv: „Rușine!”, „Vrem alegeri anticipate!”, „Timofti, ieși afară!” etc.

Ulterior, deputaţii comuniști care au însoţit grupul de protestatari au mers la ședinţa plenară a Parlamentului, unde și-au exprimat nemulţumirea vizavi de cele întâmplate.

Deputatul comunist Iurie Muntean a afirmat că este o rușine pentru un stat democratic să îngrădească dreptul oamenilor la protest. „Suntem cetăţeni liberi și avem dreptul de a protesta. Vrem să știm cine a dat acest ordin ilegal poliţiștilor – Filat, Ghimpu, Plahotniuc sau toţi trei. Să vină în Parlament să ne spună”, a declarat el.

Iurie Muntean crede că s-a încercat folosirea poliţiștilor pe post de carne de tun și consideră că responsabilii de la Ministerul Afacerilor Interne ar trebui sancţionaţi pentru aceasta.

Totodată, el a menţionat că s-a reușit evitarea agravării situaţiei graţie oamenilor pașnici care au fost atât de o parte, cât și de alta.

Sursa: tribuna.md

„Avem angajamente faţă de oameni și comportamentul nostru trebuie să fie clar și responsabil”, a decretat Lupu. Oamenii care l-au auzit au fost profund impresionaţi.

Cel mai important însă este faptul că Marian Lupu nu știe de ce se negociază un nou acord, pentru că și cel vechi a avut „un conţinut bun”.

Excelentă întrebare, dar de ce nu și-a pus-o acum trei săptămâni? Și cât timp vor mai fi puse „toate punctele pe i”, pentru că șeful statului promisese să desemneze candidatul la funcţia de premier până la sfârșitul acestei săptămâni. Dar iată că săptămâna este pe sfârșite și nu credem că președintele va „îndrăzni” să desemneze de capul lui candidatul.

Tot despre inutilitatea acelui simulacru de negocieri a vorbit și Mihai Ghimpu, doar că ceva mai colorat. „Schimbări mari nu am văzut și nu am auzit, iar acordul e gata, dar e cam același”, a rezumat Ghimpu.

Mai mult decât atât, șeful liberalilor s-a arătat nemulţumit și de faptul că reprezentanţii celor trei partide nu au discutat despre candidatura viitorului premier. Și la ce le-ar fi folosit, dacă ar fi discutat? Oare atunci când au fost binecuvântaţi negociatorii de pe la partide, nu li s-au dat indicaţii preţioase și exacte, nu li s-a spus până unde au voie să meargă?

“Acordul poate apărea doar atunci când se hotărăște cine este premier”, a mai spus Ghimpu. Și aici îi dăm dreptate, pentru că exact despre asta vorbim și noi cam de pe când au început negocierile. Prin urmare, liberalul confirmă că s-a făcut teatru, că s-a încercat crearea iluziei unei

activităţi intense, care să le permită să mai tragă de timp.

Premierul demis Vlad Filat a declarat, arogant și plin de sine ca întotdeauna, că se va întâlni cu liderii PD și PL atunci când va fi necesar, pentru că lui „întâlnire de dragul întâlnirilor” nu-i sunt utile. Dar în foarte scurt timp, acesta a găsit că este „util” totuși să-și vadă foștii colegi de alianţă.

Impresiile despre prima rundă de negocieri cu participarea celor trei au fost diferite. Filat pare să nu-și fi făcut niciun fel de impresii. Ghimpu și-a făcut mai multe decât ar fi fost cazul. După ce au discutat „foaie ver-

de lobodă” șeful liberalilor ne-a liniștit, pentru că, slavă Domnului, toţi au fost calmi. Ce-i drept, câţiva păreau chiar prea calmi și ușor intraţi în transă. Cel puţin din spusele liberalului ar reieși că unii nu dădeau semne că ar fi în deplinătatea facultăţilor mintale și că ar ști pe ce lume se află.

“A fost ca după o ceartă în familie, unde soţul a primit o tigaie în cap după ce a venit beat acasă. Buimaci așa, dar unii așa de calmi, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat”, a descris Mihai Ghimpu situaţia.

O altă concluzie care poate fi desprinsă după prima întâlnire a eșalonului de elită este că instituţiile sta-

tului vor fi partajate și în continuare pe criterii politice. Precizarea vine tot de la liberalul care crede cu sfinţenie în instituţia „pârghiilor”.

“Cine a lansat această idee este o prostie. Cum să te afli la guvernare, dar cineva să conducă?” s-a întrebat, deloc retoric, Ghimpu.

Din toate aceste impresii și cugetări trebuie să înţelegem că Acordul AIE 2 va fi și Acordul AIE 3, poate chiar cu tot cu anexele secrete Principala întrebare acum însă nu este cine va fi prim-ministru. Cine a fost lovit cu tigaia în cap, iată întrebarea.

Ioana FLOREA, FLUX

Va prelua Pârlog conducerea Procuraturii Generale?

Fostul ministru al Justiţiei, Vitalie Pârlog, ar putea prelua conducerea Procuraturii Generale, după ce candidatura acestuia a fost înaintată, miercuri, 27 martie, de Comisia pentru desemnarea candidatului la funcţia de procuror general.

După mai bine de șase ore de deliberări, timp în care fiecare candidat a fost intervievat de membrii comisiei, Pârlog a reușit să acumuleze cel mai mare număr de voturi din partea experţilor. Ulterior, candidatura desemnată va fi propusă președintelui Parlamentului, care va decide dacă o va înainta sau nu spre adoptare Legislativului. „Comisia a decis. Domnul Pârlog a fost anunţat în calitate de candidat la funcţia de procuror general. Hotărârea intră în vigoare la data adoptării”, a declarat președintele comisiei speciale, Corneliu Gurin.

Este de notat faptul că, iniţial, dosarul fostului ministru al Justiţiei a fost respins de membrii comisiei, pe motiv că nu ar fi întrunit numărul necesar de voturi. Vitalie Pârlog a contestat această decizie, fiind, ulterior, reinclus în competiţie.

Ghimpu nu mai vrea depolitizarea instituţiilor de drept Decizia controversată a comisiei a provocat discuţii și reacţii aprinse. Faptul că un fost ministru de pe vremea guvernării comuniste ar putea prelua conducerea Procuraturii Generale l-a iritat, în special, pe șeful liberalilor Mihai Ghimpu. Acesta a declarat că, în cazul în care foștii săi colegi de coaliţie vor vota pentru Vitalie Pârlog, atunci partidul pe care îl conduce va trece în opoziţie. „Nu îl vom susţine pe Pârlog, pentru că este omul comuniștilor. El a fost și prim-ministru pentru 11 zile pe timpul comuniștilor. Dacă votează PLDM sau

PD, atunci să guverneze ei. Noi nu mai participăm la o guvernare de dragul intereselor cuiva”, a spus Ghimpu.

Mai mult decât atât, Ghimpu a sugerat că nu-și dorește ca funcţia de procuror general să fie depolitizată, deoarece, potrivit lui, „concursul și depolitizarea instituţiilor de stat permite ca în fruntea acestora să ajungă cei cu interese”. „În toată lumea, cei care își asumă actul guvernării primesc funcţii. Noi nu avem nicio pârghie, nicio instituţie de drept. Nu este depolitizare. Noi, fracţiunea PL, nu mai susţinem acest lucru de azi înainte”, a subliniat Ghimpu. Și liberal-democraţii sunt împotriva lui Pârlog.

Comuniştii ar putea susţine candidatura lui Pârlog De cealaltă parte, președintele comuniștilor Vladimir Voronin a salutat candidatura propusă și a menţionat că fracţiunea sa ar putea să-l voteze pe Pârlog, dacă va fi propus de spicherul Marian Lupu. „Vitalie Pârlog s-a promovat nu rău în calitate de ministru al Justiţiei. Îmi pare că este o persoană foarte pregătită. În orice caz, opinia noastră despre dumnealui în timpul când el a fost ministru al Justiţiei a fost extrem de poziti-

vă. Rolul unei persoane este important, dar este important nu mai puţin cum o să fie creat acest colectiv în care o să activeze această persoană”, a spus liderul comunist.

Cine este Vitalie Pârlog?

Vitalie Pârlog s-a născut la 28 iulie 1974, în orașul Nisporeni. Între anii 1992 și 1997 a studiat la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Departamentul Drept, specialitatea Drept internaţional.

Pe 20 septembrie 2006, prin decretul președintelui Republicii Moldova, Vitalie Pârlog este numit în funcţia de ministru al Justiţiei. El și-a păstrat funcţia de ministru și în noul Guvern format de Zinaida Greceanâi la data de 31 martie 2008. Între 14 și 25 septembrie 2009 a deţinut interimatul șefiei Cabinetului de Miniștri, înainte ca guvernarea să fie transferată de la comuniști la Alianţa pentru Integrare Europeană. În perioada 2007-2009 a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Din 2009 până în prezent este șeful Asociaţiei Obștești „Alianţa pentru Justiţie și Drepturile Omului”.

FLUX

3

Politic

29 MARTIE 2013

FLUX

Funcţiile de judecători – monedă de schimb în confruntările dintre politicieni Șeful statului, Nicolae Timofti s-a adresat recent onoratului Parlament cu rugămintea respectuoasă ca acesta să-și onoreze obligaţiunile și să iniţieze, în cele din urmă, procedura de numire a doi judecători la Curtea Constituţională. Nu de alta, dar din lipsă de cvorum, Înalta Curte stă de mai bine de o lună fără treabă. Cu teancuri de dosare nesoluţionate, rămase încă din anul trecut. Și dacă se mai întâmplă și niște alegeri anticipate? Nici nu ar avea cine să valideze rezultatele.

Dar cel mai probabil, nici la alegeri anticipate nu se va ajunge. Nu pentru că politicienii ar fi atât de responsabili, încât să reușească depășirea blocajului politic, ci pentru că nu va putea fi dizolvat actualul Legislativ. „Fără decizia Curţii, nu va fi posibilă dizolvarea Parlamentului”, a specificat președintele CC, Alexandru Tănase. Și dacă așa stau lucrurile, parcă nici deputaţii nu au de ce se grăbi.

Nu-și numesc judecătorii la Înalta Curte, nu are cine să-i trimită acasă.

Curtea este nefuncţională din februarie 2013, odată cu expirarea mandatului a doi judecători pe care trebuie să-i numească Parlamentul. Potrivit legii, judecătorii Curţii Constituţionale sunt numiţi de Parlament, de Guvern și de Consiliul Superior al Magistraturii.

Președintele Timofti consideră că acest blocaj s-a iscat din cauza imperfecţiunii legislaţiei privind mecanismul de numire a judecătorilor acestei instanţe, precum și a modului de convocare a plenului Curţii.

Conform prevederilor Legii cu privire la Curtea Constituţională, aceasta este în drept să se convoace în plen numai după

numirea a cel puţin 4 judecători din partea tuturor celor trei autorităţi ale statului.

Pe de altă parte, legea prevede că ședinţele plenare ale Curţii Constituţionale sunt deliberative dacă întrunesc condiţia de prezenţă a patru judecători. Norma în cauză rămâne însă nefuncţională, din cauza stipulării că judecătorii trebuie să aibă reprezentare „din partea tuturor autorităţilor competente”.

Prin urmare, deși legea prevede că ședinţele plenare ale Curţii sunt deliberative dacă întrunesc condiţia

de prezenţă a patru judecători, obligativitatea de a fi reprezentate toate cele trei autorităţi face imposibilă funcţionarea instituţiei.

Pentru a înlătura această contradicţie, președintele ţării Nicolae Timofti a expediat în Parlament un proiect de lege, cu solicitarea de a fi analizat în regim prioritar.

Proiectul propune abrogarea articolului 23 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, care stabilește că Înalta Curte se poate convoca numai după ce au fost numiţi cel puţin 4 judecători din partea tuturor autorităţilor competente.

Totodată, pornind de la gravitatea și stringenţa problemei, președintele Timofti a îndemnat deputaţii să dea dovadă de responsabilitate și să iniţieze neîntârziat procedura de numire a celor doi judecători la Curtea Constituţională din partea Parlamentului, pentru a asigura buna funcţionare a instituţiei.

Este greu de spus dacă deputaţii „se vor pătrunde de importanţa momentului” și vor da curs solicitării șefului statului. Cert este că, atâta timp cât se mai fac aranjamentele și sunt disputate principiile și valorile, judecătorii nu vor fi aleși, pentru că și aceste funcţii sunt un element important în jocurile pentru putere ale politicienilor.

Unii chiar au sugerat că funcţiile respective ar fi privite ca monedă de schimb în actualele confruntări dintre foștii aliaţi. Nu știm dacă sunt fantezii sau certitudini, dar unul dintre aspiranţii la fotoliul de magistrat la CC, Victor Popa, propus de Partidul Liberal, afirma cu puţin timp în urmă

că liberal-democraţii ar fi dispuși să-l voteze, dar în schimbul votului pentru realegerea lui Vladimir Filat în fruntea Guvernului. Popa a făcut această declaraţie după ce fracţiunea liberal-democrată a anunţat că nu va susţine candidatul liberalilor, deoarece acesta este afiliat politic.

Pe de altă parte, această tergiversare pare să nu mai mire pe nimeni.

Pentru că ne-am obișnuit. Pe parcursul celor peste trei ani de guvernare AIE 1 și 2, activitatea unor importante instituţii ale statului a fost blocată pe perioade mult mai îndelungate.

Din motiv că pentru orice funcţie, fie ea mică sau mare, s-au dat lupte aprige, fiecare dintre partidele de la putere încercând să obţină cât mai mult cu putinţă. Alegerea șefului statului a durat mai bine de doi ani

de zile, în această perioadă fiind încălcate toate prevederile legale cu putinţă. Aproape un an nu a fost numit un șef la Serviciul de Informaţii și Securitate și jumătate de an a fost nefuncţională Comisia Naţională pentru Integritate, până când nu i-au căzut așa cum trebuie pasienţele lui Mihai Ghimpu. Nici după expirarea a mai bine de jumătate de mandat, guvernarea nu a fost în stare să se înţeleagă în privinţa numirii tuturor viceminiștrilor. Ca să nu mai amintim cât timp au stat reprezentanţele noastre diplomatice de peste hotare fără ambasadori. Și atunci, ce mare lucru doi judecători. Să mai aștepte, că sunt treburi mai importante de rezolvat.

Ioana FLOREA, FLUX

Banca de Economii, între naţionalizare şi riscul de a-şi pierde licenţa Comisia de anchetă privind situaţia de la Banca de Economii a Moldovei nu-și va prezenta săptămâna aceasta raportul, așa cum se preconizase anterior. Doi dintre membrii comisiei se află în deplasări peste hotare, președintele comisiei, Oleg Reidman, fiind de părerea că nu ar fi cazul ca discuţiile să aibă loc în lipsa lor.

Deși concluziile comisiei încă nu au fost făcute publice, președintele acesteia, deputatul comunist Oleg Reidman a declarat că singura soluţie rapidă de salvare a BEM ar fi naţionalizarea acesteia. „Doar așa instituţia poate fi salvată, iar cele două milioane de clienţi ai băncii nu-și vor pierde banii“, a punctat Reidman. Anterior, deputatul a opinat că Banca ar fi devalorizată intenţionat, pentru a putea fi privatizată la un preţ de nimic.

Totuși, Reidman a menţionat că naţionalizarea nu este singura soluţie de salvare a BEM, doar că, la moment, nu vede alte instrumente aplicabile. „Alte instrumente depind de voinţa acţionarilor minoritari, de dorinţa și de decizia lor. Din câte înţeleg, există o neînţelegere de nedepășit între interesele acţionarilor minoritari și a reprezentanţilor statului, acţionarii majoritari”, a constatat președintele comisiei.

Scandalul în jurul instituţiei s-a declanșat după ce consilierul (Consiliul Municipal Chișinău) PCRM, Victor Gurău, a acuzat guvernarea de furt de peste un miliard de lei și tranzacţii ilicite la Banca de Economii a Moldovei. Dezvăluirile acestuia s-au bazat pe un proiect de raport al Fondului Monetar Internaţional. Fondurile băncii ar fi fost delapidate prin acordarea unor credite frauduloase de sute de milioane de lei, din care ar fi fost plătite comisioane de 15 la sută, transferate către firme off-shore.

Sau prin acordarea unor credite, fără gaj, pentru companii moldovenești fantomă.

La insistenţa liberalului Mihai Ghimpu, Legislativul a constituit o comisie care să anche-

teze situaţia de la Banca de Economii, deși liberal-democraţii insistaseră să fie analizată starea întregului sistem bancar.

Acum aproximativ o săptămână, și fracţiunea PCRM se pronunţase pentru naţionalizarea Băncii de Economii, chiar dacă anterior deputaţii comuniști au depus o sesizare la Curtea Constituţională, învinuind statul că ar fi ajuns acţionar majoritar la BEM pe căi ilegale.

Directorul Agenţiei de Rating și Estimare „Estimator – VM”, Natan Garștea, consideră că, în principiu, naţionalizarea poate fi făcută în anumite situaţii. De exemplu, în scopul protejării intereselor naţionale sau atunci când statul intervine în cazul unui faliment, dacă restul acţionarilor nu mai pot face nimic pentru întreprindere și, respectiv, statul înlocuiește fostul proprietar. „În situaţia Băncii de Economii, statul oricum este proprietar. Iar dacă banca va fi recapitalizată, așa cum se vehiculează, asta înseamnă că statul își va mări cota, de la 55 la sută la una mai mare. Ceea ce și este, până la urmă, o formă de creștere a cotei de proprietate a statului în bancă. Naţionalizarea propriu-zisă, în accepţia clasică, ar însemna să se ia acţiunile de la restul acţionarilor și să fie date statului.

Eu nu văd care ar fi necesitatea, care ar fi argumentarea pentru o astfel de soluţie. Nu văd cum ar soluţiona problemele cu lichiditatea băncii sau cu creditele neperformante. Lucrul acesta este contra legilor de proprietate, contra legilor de piaţă”, a menţionat Garștea.

Miercuri, 27 martie, Comisia parlamentară economie, buget și finanţe a dat aviz negativ proiectului Executivului privind alocarea a 200 de milioane de lei din partea statului pentru majorarea capitalului social al BEM. Reprezentanţii comisiei și-au motivat decizia prin faptul că nu au primit informaţia oficială solicitată privind acordul acţionarilor minoritari de a contribui la capitalizarea băncii.

Anterior s-a vehiculat informaţia că Banca de Economii ar putea să rămână fără licenţă, dacă măsura de recapitalizare nu va fi aplicată până cel târziu 31 martie.

FLUX

4 Enciclopedia „Viaţa sexuală” – o crimă şi un atentat la moralitate FLUX

Scandalos 29 MARTIE 2013

Mișcarea juriștilor ortodocși cere să fie retras din școli volumul II al enciclopediei Larousse – „Viaţa sexuală”. În cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc marţi, 26 martie, cu participarea avocatului parlamentar Tamara Plămădeală și a reprezentantului Mitropoliei Moldovei, s-a menţionat că manualele au fost repartizate în școli fără respectarea prevederilor legale, fără o consultare prealabilă cu părinţii, cu societatea civilă, fără o analiză competentă a conţinutului cărţilor.

Potrivit reprezentantului Mișcării, Elena Bâtcă, enciclopedia „Viaţa sexuală” a ajuns în bibliotecile instituţiilor de învăţământ cu mai multe încălcări și fără a avea un aviz al Agenţiei pentru Moralitate asupra conţinutului. „Este vorba de un milion de cărţi aduse gratis din România, între care și respectiva enciclopedie. Cum au ajuns aceste cărţi în instituţiile de învăţământ? Cu siguranţă, trebuie să existe un ordin al Ministerului Educaţiei pentru a fi repartizate tuturor bibliotecilor școlare. Atunci de ce nu este o hotărâre a Agenţiei de Moralitate vizavi de conţinutul lor? De asemenea, niciun organ interministerial nu s-a expus vizavi de conţinutul cărţilor”, a precizat Elena Bâtcă.

Reprezentantul Mișcării juriștilor ortodocși a mai menţionat că, din păcate, noul Cod cu privire la contravenţiile administrative nu prevede niciun fel de sancţiuni pentru astfel de încălcări.

Prin urmare, orice carte cu un conţinut nepotrivit, care nu corespunde normelor etice, morale sau altor criterii, poate să ajungă în școală, pentru că nici ministerul, nici colaboratorii acestuia nu vor fi trași la răspundere.

Avocatul parlamentar Tamara Plămădeală este de părerea că această carte nu trebuia să ajungă în bibliotecile școlare fără o consultare prealabilă cu pedagogii și părinţii în privinţa accesului liber al copiilor, fără a solicita mai întâi opiniile experţilor privind oportunitatea și vârsta de la care ar putea fi permis acest acces. „Este incorect ca elevii să fluture cărţile acestea cu poze indecente prin școli. Nu în așa fel ar trebui să asimileze copiii informaţia la tema dată. Experţii ar trebui să analizeze situaţia, să se expună în privinţa vârstei de la care trebuie începută educaţia sexuală și modul în care trebuie făcută, să analizeze efectele pe care le-ar putea avea aceste informaţii asupra copilului”, a opinat avocatul parlamentar.

Tamara Plămădeală a mai precizat că este vorba de încălcarea articolului 5 din Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, unde scrie că responsabilitatea primară pentru educarea copiilor o au părinţii. „Nu afirm că această carte nu este bună sau nu este utilă, dar depinde cui și de la ce vârstă îi poate fi accesibilă

această informaţie”, a mai precizat Plămădeală.

Ea a mai specificat că a cerut explicaţii de la Ministerul Educaţiei și a solicitat documentele care au servit drept temei pentru distribuirea manualului în instituţiile de învăţământ, documente care ar atesta faptul că cineva a studiat conţinutul acestei cărţi și dacă volumul în cauză poate să ajungă în atenţia elevilor. De asemenea, avocatul parlamentar vrea să știe cine este responsabil, cine va urmări în ce mod va ajunge această informaţie la copii. „După ce voi primi toate informaţiile solicitate, voi elabora un aviz cu recomandări în care voi cere ca această carte să fie retrasă din instituţiile de învăţământ”, a mai spus Tamara Plămădeală. „Am luat cunoștinţă de conţinutul acestei cărţi și chiar am citit-o cu atenţie, din scoarţă în scoarţă”, a declarat doctorul în știinţe medicale, conferenţiarul universitar Ion Cuvșinov. În opinia lui, autorul a urmărit o idee pe care a întruchipat-o în această carte, ea fiind parte integrantă a colecţiei intitulate „Enciclopedia Medicală a Familiei”. Însă este un conţinut foarte serios pe care expertul îl consideră prematur, din toate punctele de vedere, pentru elevii de gimnaziu și liceu. Este o carte de nivel profesoral, pentru persoane care au deja un psihic format și pot să conștientizeze multe dintre lucrurile sensibile care sunt abordate în această carte.

„Tematicile reflectate, mai ales în ceea ce ţine de diversităţile de patologie sexuală, nu sunt pentru o minte prea tânără. Cartea este pentru profesori, ca aceștia să se pregătească în vederea unor anumite teme, pentru a-i pune pe elevi pe calea cea dreaptă, a conduitei corecte, a întemeierii unei familii”, a atenţionat Ion Cuvșinov.

Mișcarea juriștilor ortodocși consideră că manualul „Viaţa sexuală” reprezintă un pericol real pentru minorii care încă nu au psihicul bine format. De exemplu, se întreabă reprezentanţii acesteia, ce asociaţii le-ar putea trezi unor copii de vârstă școlară informaţiile amănunţite despre incest, necrofilie, zoofilie etc. Nu este asta o traumatizare a copilului, nu-i vom trezi interesul nesănătos pentru aceste aspecte patologice și nu vom impulsiona un comportament deviant pe viitor? „Biserica este categoric împotriva acestor cărţi care promovează păcatul. Ca preot și ca tată a cinci copii vă spun că prin astfel de enciclopedii este promovat păcatul desfrânării. Părinţii răspund în faţa lui Dumnezeu de educarea copiilor și sunt datori să-i ţină departe de viciu și de păcatul desfrânării”, a menţionat protoiereul Victor Pleșca, președintele Comisiei sinodale pe probleme morale și sociale a Mitropoliei Moldovei. El i-a îndemnat pe creștini, pe părinţi să se intereseze ce studiază copiii lor în școli și să-i călăuzească pe calea cea bună, care duce spre mântuire.

Mitropolia Moldovei a adresat o scrisoare Centrului pentru Drepturile Omului în care a solicitat ca instituţia să intervină cu o sesizare către Ministerul Educaţiei, pentru a fi retrase în regim de urgenţă manualele respective din instituţiile de învăţământ din ţară. În lipsa unor prevederi legale de sancţionare a acestor încălcări, a declarat Elena Bâtcă, ne adresăm către

Ministerul Educaţiei cu un apel la morală și bunul-simţ și cerem retragerea cărţilor din bibliotecile școlare. În caz contrar, juriștii promit să atace în judecată presupusul ordin al ministerului, în baza căruia au fost repartizate manualele Mișcarea juriștilor ortodocși intenţionează să convoace săptămâna viitoare un congres general al părinţilor. În aceeași zi, un grup de preoţi, în frunte cu episcopul de Bălţi și Fălești, Marchel, a ajuns la Guvern, pentru a discuta cu ministrul Educaţiei, Maia Sandu. În opinia feţelor bisericești, volumul în cauză propagă perversiunile sexuale și homosexualitatea. „Iată de ce vedem în această carte doar daună și distrugere. Ne vom ruga să le stea Dumnezeu în cale, să-i rușineze și să-i întoarcă de la gândurile distrugătoare”, a declarat episcopul Marchel. „Enciclopedia „Viaţa sexuală” este o crimă și un atac la Biserică”, au mai opinat preoţii care au cerut retragerea ei neîntârziată din bibliotecile instituţiilor de învăţământ.

FLUX

Cartea “Viaţa sexuală” provoacă reacţii negative din partea părinţilor şi pedagogilor Mai mulţi părinţi din orașul Orhei și-au manifestat nemulţumirea și dezacordul faţă de conţinutul cărţii „Viaţa sexuală”, un volum din colecţia “Enciclopedia Medicală a Familiei”, donată recent de Guvernul României. Aceștia susţin că manualul conţine fotografii și explicaţii indecente, nepotrivite pentru vârsta elevilor.

Cu câteva zile în urmă, un grup de eleve din clasa a IV-a a intrat chicotind în sala de clasă.

La întrebările învăţătoarei, elevele au răspuns că au văzut în bibliotecă un manual cu imagini indecente pe care-l răsfoiesc copiii din clasele mai mici, dar și cei din clasele gimnaziale. Până în seară, diriginta a fost contactată de mai mulţi părinţi care i-au cerut explicaţii. A doua zi, la “interogatoriu” s-a pomenit și bibliotecara școlii.

Nemulţumirea părinţilor a fost provocată de conţinutul imoral și indecent al volumului II, “Viaţa sexuală”, din colecţia “Enciclopedia Medicală a Familiei”.

Ei afirmă că manualul conţine o serie de imagini care contravin bunului-simţ.

“Conţinutul acestui manual este un atentat împotriva moralităţii. Sunt date explicaţii mult prea detaliate. Ce poate să-nţeleagă un copil din clasa a IV-a și la ce bun sunt demonstrate atâtea perversiuni? Este adevărat că copiii trebuie să aibă noţiuni de educaţie sexuală, dar există o limită în toate. Dar ce a vrut oare autorul să-i înveţe pe aceștia la capitolul “Instinctul sexual la copii”, în

special la capitolul intitulat “Masturbarea la copil”, unde este precizat: “Caracterul plăcut al senzaţiilor produse prin stimulare incită copilul să-și continue explorarea organelor genitale. Totuși, această explorare rămâne foarte rară și constă mai mult în contact, decât într-o veritabilă masturbare”. „Locul acestei cărţi este undeva pe rafturile unei biblioteci specializate a unei instituţii medicale și nu într-o școală obișnuită”, consideră unul dintre părinţi, Oxana Cernică.

“Nu este nici moral, dar nici creștinește ceea ce se încearcă a le transmite copiilor noștri. Noi îi învăţăm și le dorim din tot sufletul ca în viitor să-și găsească un soţ ori o soţie potrivită, să întemeieze o familie frumoasă și fericită cu mulţi copii, or, cartea aceasta încearcă să le demonstreze copiilor cu lux de amănunte cât de fericită poate fi viaţa unui cuplu de homosexuali. La pagina 124, autorul ne spune că numeroase femei homosexuale își găsesc împlinirea sexuală și sentimentală în viaţă alături de o altă femeie. Și parcă nu era destul, dar autorul s-a simţit obligat să explice și coitul între homosexuali. Ce poate să însușească un tânăr din acest capitol?

Am înţeles că aceste cărţi au fost aduse din România. Dacă acesta este viitorul spre care tind europenii, atunci eu nu-mi doresc asemenea viitor pentru copilul meu. Aș propune directorilor de instituţii să retragă cartea respectivă de pe rafturile bibliotecilor”, este de părere o altă mamă, Svetlana Macari.

Volumul „Viaţa sexuală”, care a ajuns în bibliotecile școlare, a trezit și nemulţumirea părinţilor elevilor din Bălţi și Nisporeni, care au declarat în cadrul unei conferinţe de presă că, prin intermediul acestor manuale, Ministerul Educaţiei din Republica Moldova încearcă să promoveze homosexualismul și desfrâul. „Nu doresc ca copilul meu să studieze manualul în care se spune că homosexualismul este ceva normal. Această carte reduce la zero eforturile noastre în domeniul educaţiei. Am investit mult în copii, pentru ca acum Ministerul Educaţiei să-i strice. Este prerogativa mea de mamă, nu trebuie ca persoane străine să înveţe copilul ce înseamnă sex”, a declarat Olga Ceauș în cadrul conferinţei.

Totuși, unii părinţi consideră drept oportun și chiar util studiul acestui manual.

“Consider că educaţia sexuală trebuie începută foarte devreme, astfel încât să se integreze natural în cunoștinţele tinerilor și să nu pară un domeniu interzis. Este necesar să li se ofere copiilor răspunsuri simple la întrebări legate de diferenţele dintre fete și băieţi, despre originea vieţii, dar și să fie anticipate anumite întrebări legate de relaţiile sexuale, despre transformările care urmează să le suporte corpul etc. Copiii sunt capabili să facă legătura între creșterea burticii

mamei și apariţia unui frăţior. Și dacă atunci când își întreabă părinţii despre asta, copiilor li se oferă explicaţia cu barza, ei vor fi nedumeriţi și vor căuta răspunsul în altă parte Pe lângă aceasta este necesar de dezvoltat o atitudine pozitivă și deschisă a familiei. Ulterior, cunoștinţele acumulate trebuie completate cu informaţii noi legate de raporturile sexuale, sarcină, boli cu transmitere sexuală și măsuri de prevenire a acestora”, a opinat educatoarea Natalia Boţan.

Colecţia de cărţi “Enciclopedia Medicală a Familiei” conţine 8 volume și a fost repartizată aproape în toate școlile din ţară. În vara anului 2012, aproape un milion de cărţi au fost donate Republicii Moldova de Guvernul României.

Nina UNGUREANU, pentru FLUX

Agrobarometru 29 MARTIE 2013

5

FLUX

Producătorii agricoli, la mâna autorităţilor şi a capriciilor naturii Agricultura moldovenească încearcă să-și revină și să recupereze pierderile suportate în urma intemperiilor severe de anul trecut. Producătorii agricoli se confruntă însă cu mai multe probleme, printre cele mai grave fiind impozitele mari și subvenţiile insuficiente. Cel puţin, aceste probleme au fost abordate în cadrul adunării generale a producătorilor agricoli.

Fermierii se plâng că nu au suficiente mijloace financiare pentru procurarea motorinei necesare la lucrarea și însămânţarea terenurilor agricole, a materialului semincer și săditor, a îngrășămintelor și pesticidelor etc. Preţurile la aceste materiale s-au dublat, practic, în ultima perioadă. După cum afirmă agricultorii, preţul la seminţele de porumb, de exemplu, a crescut cu circa 50 la sută, de la aproximativ 20 de lei, în anul trecut, până la 30-35 de lei, anul acesta. Din cauza majorării cheltuielilor, fermierii sunt nevoiţi să ia mai multe credite bancare.

Impozite mari, subvenţionări reduse Producătorii agricoli autohtoni consideră că statul ar trebui să le acorde o susţinere sporită, deoarece domeniul a suportat pierderi foarte mari în urma secetei cumplite din vara trecută. În acest context, ei au criticat activitatea FISC-ului, dar și reacţia lentă a instituţiilor abilitate la solicitările și argumentele agricultorilor, opinând că actuala politică fiscală avantajează evaziunea fiscală.

Reprezentanţii producătorilor agricoli au salutat iniţiativa introducerii impozitului consolidat în agricultură, care include impozitul pe venit, cel pe amenajarea teritoriului, impozitul pe apă și cel funciar. Ei au insistat ca legea privind impozitul consolidat să fie adoptată în cel mai scurt timp. Totodată, agricultorii nu sunt de acord cu mărimea impozitului propusă de Executiv, de 3,1 per bal/hectar, și cer să fie aprobat un impozit unic în agricultură de 1,85 de lei. „Ministerul a calculat acel coeficient de impozitare, care să corespundă acumulărilor actuale. Să nu mărim povara pentru producătorii agricoli și să nu micșorăm acumulările la buget“, a explicat ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov.

Producătorii agricoli au apreciat și iniţiativa de modificare a plăţilor TVA, astfel încât aceștia să achite doar 8 la sută din taxa pe valoare adăugată, restul de 12% urmând să fie acumulat pe contul producătorului.

Totodată, reprezentanţii industriei sfeclei de zahăr și-au exprimat regretul că previziunile lor în ceea ce privește creșterea nivelului de contrabandă odată cu creșterea cotei TVA la zahăr și o iniţiativă similară de restituire a acestuia au fost ignorate de către structurile puterii în procesul de discuţii asupra proiectului de lege ce prevedea modificarea politicii fiscale. De altfel, acum un an și Federaţia Naţională a Fermierilor a venit cu această iniţiativă și a insistat ca cele 12% să rămână în contul producătorului agricol. Guvernul a adoptat însă politica fiscală fără a lua în considerare aceste propuneri, ca să revină acum, practic, la aceeași variantă.

Se pare că nici la adunarea producătorilor agricoli nu s-a uitat de confruntările politice. Spicherul Marian

Lupu a aruncat săgeţi înspre instituţiile gestionate de liberal-democraţi, afirmând că politica în agricultură era făcută reieșind din principiul confortului Fiscului și Ministerului Finanţelor: „Și-i păcat că vocea domnului ministru Bumacov era pe planul doi și era altcineva care juca un rol mai important în sistem”.

Ministrul Agriculturii a replicat că se încearcă folosirea agricultorilor pentru alte scopuri. „Politicile Ministerului Agriculturii sunt politici europene care susţin producătorii agricoli și care îi divizează mai puţin pe agricultori”, a declarat Vasile Bumacov.

Statul dă, dar mult mai puţin decât este nevoie Producătorii agricoli au solicitat și majorarea subvenţiilor pentru agricultură, precizând că avem cele mai mici subvenţii din regiune. Ele nu sunt suficiente pentru ca agricultura să-și poată reveni după calamităţile naturale de anul trecut. Fără un ajutor substanţial din partea statului, produsele agricole autohtone nu vor putea fi competitive. „Cu părere de rău, agricultorii care și-au făcut niște planuri de investiţii și au mizat pe mijloacele bănești de subvenţionare au rămas dezamăgiţi de faptul că au primit doar o parte din sumele prevăzute. Sarcina noastră, la moment, este majorarea maximală a fondului de subvenţionare, cel puţin până la un miliard de lei”, a declarat președintele Uniunii Repu-

blicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli ”UniAgroProtect”, Alexandru Slusari.

Fondul de subvenţionare în 2013 este de 460 de milioane de lei, iar ministrul Agriculturii preciza că mai mult decât atât bugetul nu-și poate permite la ora actuală. Majorarea ar însemna să se ia de la copii și de la pensionari. Dar Bumacov promite să depună eforturi pentru atragerea unor mijloace financiare din exterior. Potrivit ministrului Agriculturii, producătorii urmează să mai beneficieze de sprijin financiar din partea statului pentru semănatul grâului și a porumbului, banii provenind dintr-un credit de 10 milioane de dolari (aproximativ 122 de milioane de lei), accesat de la Banca Mondială.

Problema subvenţionării agriculturii și, implicit, a competitivităţii producţiei agricole autohtone, capătă noi semnificaţii în contextul discuţiilor despre apropiata semnare a Acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană. Experţii sunt de părerea că anume sectorul agrar ar avea de suferit cel mai mult, din cauza lipsei de preocupare de care au dat dovadă autorităţile până acum. În opinia lor, semnarea Acordului trebuia precedată de schimbări majore, calitative în toate domeniile economiei.

Analistul economic Viorel Chivriga menţiona cu puţin timp în urmă că gradul de susţinere a agriculturii în Republica Moldova este foarte mic în comparaţie cu statele comunitare, iar nivelul de sprijin pentru seturile de produse este aproape inexistent. „Pe de altă parte, subvenţiile din partea statului ajută un grup restrâns de producători, care beneficiază constant de acestea indiferent de eficienţa înregistrată”, a mai afirmat el.

Cine şi în ce mod beneficiază de mijloacele fondului de subvenţionare? În general, nu doar subvenţiile sunt insuficiente, ci și politicile de subvenţionare a agriculturii sunt defectuoase. Un studiu anterior realizat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup a arătat că la noi nu sunt bine fundamentate direcţiile și măsurile de subvenţionare, iar modul în care sunt alocate acestea, nu reflectă exact necesităţile sectorului agricol și al dezvoltării rurale.

În opinia experţilor, măsurile de subvenţionare aplicate nu au avut un caracter stabil și previzibil, nu au fost suficient de bine argumentate și nu au reflectat o politică explicită privind piaţa sectorului agricol. De asemenea, studiul a scos în vileag câteva tendinţe îngrijorătoare care ţin de alocarea subvenţiilor: concentrarea unor sume mari la un număr relativ mic de beneficiari și repartiţia teritorială neuniformă a acestora, utilizarea unor criterii de eligibilitate insuficient de exacte și de obiective, iar în unele cazuri - incoerente și abuzive. În studiul realizat de Expert-Grup s-a mai menţionat că măsurile de subvenţionare aplicate nu au fost suficient de concrete și nu s-a făcut o delimitare clară între măsuri ce reprezintă alocaţii sau granturi pentru dezvoltarea afacerilor (care ar trebui să fie acordate în bază de concurs a proiectelor) și cele ce reprezintă alte tipuri de plăţi și intervenţii. Ceea ce creează premise considerabile pentru alocări ineficiente, cu riscuri privind echitatea socială, precum și condiţii propice pentru corupţie. Într-un interviu pentru postul de radio Europa Liberă, directorul Agenţiei de Intervenţie și Plăţi pentru Agricultură, Petru Maleru, a precizat că anul acesta vor fi introduse mai multe schimbări la plata subvenţiilor pentru agricultori. Noutăţile vizează, îndeosebi, recoltarea și postprocesarea. „Din acest an, toţi acei care fac investiţii în mediul rural, în frigidere, case de ambalare, în linii de procesare, uscătorii ș.a.m.d., inclusiv abatoare – toţi vor primi o cotă de subvenţionare majorată, în funcţie de investiţia pe care o fac”, a precizat Maleru.

De asemenea, va fi introdusă noţiunea de „tânăr fermier”, care are în vedere persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 ani. Aceștia vor primi, în calitate de fondator unic sau administrator al unei întreprinderi agricole, cu 10% mai mult faţă de toţi ceilalţi care aplică pentru subvenţii.

O măsură nouă de sprijin în anul curent va fi compensarea parţială a cheltuielilor pentru irigarea terenurilor agricole.

Problemele cu care se confruntă marii producători agricoli sunt caracteristice și micilor producători, gospodăriilor ţărănești, doar că în cazul lor, acestea par să fie mai multe, iar susţinerea din partea statului – mai redusă. Potrivit președintelui Federaţiei Naţionale a Fermierilor, Valeriu Cosarciuc, este vorba, în primul rând, de accesul la finanţe, inclusiv la subvenţionare. „Ţăranii obţin din tot ceea ce se plătește din bugetul de stat în jur de 20 la sută, contribuind însă cu 70% la produsul agricol global”, a precizat el.

Există probleme în privinţa garantării creditelor acordate de către băncile comerciale, iar Federaţia a propus și insistă să fie adoptată o lege cu privire la garantarea creditului agricol.

Totodată, Valeriu Cosarciuc consideră că trebuie să se intervină în vederea ameliorării accesului la piaţă, prin crearea unor centre agroalimentare, pentru ca ţăranii să-și poată vinde producţia unor companii care ar acumula-o și ar realiza-o ulterior pe piaţa internă sau la export.

Ar trebui create oportunităţi pentru facilitarea accesului micilor pro-

ducători agricoli la cunoștinţe și informaţii privind cele mai noi și mai eficiente practici și tehnologii.

Referindu-se la necesitatea introducerii impozitului agricol unic, Cosarciuc a specificat că Federaţia Fermierilor va insista ca pentru gospodăriile ţărănești care lucrează până la 100 de hectare, impozitul să nu fie mai mare de 1,85 lei pe bal/ hectar, pentru că cota de 3,1 lei propusă de Guvern va dubla, practic, presiunea fiscală asupra acestora. „Noi vom insista totuși ca Parlamentul să voteze cote diferenţiate ale impozitului unic în agricultură”, a menţionat el.

Bugetul pentru anul 2013 are la bază prognoze de creștere legate inclusiv de un an agricol mai bun, care să permită recuperarea economiei. Valeriu Cosarciuc, consideră că, deocamdată, par să existe șanse ca agricultura să-și revină și să depășească consecinţele secetei de anul trecut: „Dar suntem într-o zonă atât de riscantă pentru agricultură și influenţa schimbărilor climatice este atât de mare, încât niciodată nu putem ști cum va evolua situaţia în continuare. Se spune că din luna mai vor fi temperaturi ridicate, de peste 30 de grade, ceea ce înseamnă că am putea avea iarăși probleme.” În opinia șefului Federaţiei Fermierilor, trebuie să insistăm pe dezvoltarea sistemelor de irigare în Republica Moldova, deoarece fără irigare ne vom confrunta și mai departe cu consecinţele dezastruoase ale secetelor și altor cataclisme naturale.

Ioana FLOREA, FLUX

6 La doar 5 ani suferă de leucemie, iar spitalul i-a devenit a doua casă FLUX

Reportaj 29 MARTIE 2013

Recent am cunoscut-o pe Diana Maftei, o doamnă despre care am aflat că acordă ajutor unui copil bolnav de leucemie. Am mers la spital pentru a-l cunoaște și noi pe Stanislav, copilul atât de mic, dar cu o suferinţă atât de mare.

Am intrat pe ușile Institutului Oncologic pentru prima dată. Așteptând în hol, pentru ca mama și băieţelul să-și urmeze procedurile obișnuite, am văzut părinţi, mame, în special, care se roagă lui Dumnezeu și trăiesc cu speranţa că, neapărat, copiii lor se vor face bine. În secţia Oncohematologie sunt internaţi aproximativ 20 de copii.

Spitalul a devenit casa lor, terenul de joacă și locul unde își sărbătoresc zilele de naștere. Împreună cu Diana am intrat discret în salonul unde sunt internaţi Ana Curcă și băieţelul ei, Stanislav.

Mama, cu ochii roșii de atâtea lacrimi vărsate, încerca să-i aline copilului somnul zbuciumat. Am început a discuta cu jumătate de voce pentru a nu tulbura liniștea.

„Copilul meu a fost diagnosticat în 2010 cu leucemie” „Stas are 5 ani și stăm în spital de 3 ani și ceva. L-am născut absolut sănătos. Însă la vârsta de 3 luni a făcut pneumonie. Medicii de la Criuleni, eu fiind originară de acolo, mi-au dat asigurări că nu e nimic grav, că băieţelul s-a vin-

decat, dar iată că nu a fost așa. Din cauza infecţiei serioase care nu a fost tratată până la capăt, copilul meu a fost diagnosticat în 2010 cu leucemie. De atunci pentru noi a început calvarul”, ne-a mărturisit mama.

Ana Curcă ne-a mai spus că tratamentul pe care-l face băiatul este foarte important, deoarece chiar dacă boala nu poate fi vindecată în totalitate, există mari șanse de a stopa procesul malign pentru o durată mare de timp. Însă tratamentul cu chimioterapie nu e deloc ușor. Am aflat că Stanislav suportă foarte greu această procedură. „Nimeni nu ne spune dacă Stas se va însănătoși sau nu. Înainte era calm, liniștit, avea memoria foarte bună, știa multe poezii. Acum, de când cu tratamentul acesta de chimioterapie, nu mai este ca înainte. Există momente când nu ţine minte nimic, uneori mă întreabă cine-s eu, unde-i mama lui. Are momente de criză”.

„E trist să ştii că viaţa copilului tău depinde de nişte bani” Am întrebat-o pe tânăra mamă cum se descurcă, cum face rost de

bani. Ne-a mărturisit că trece prin dificultăţi financiare extraordinare. „Eu stau la părinţi. De când cu această situaţie dramatică, am vândut cotele de pământ. Am început a vinde și mobila din casă: dulapuri, paturi, scaune.

Copilul îl cresc de una singură. Tatăl nu și l-a dorit. Poate i-a fost frică de responsabilităţi. Mama e la pensie, este și ea bolnavă și doar tata ţine gospodăria.

Eu nu lucrez, așa că mari surse de venit nu avem. E trist să știi că viaţa copilului tău depinde de niște bani.”

Medicamentele atât de necesare pentru aceste proceduri nu se prea găsesc la noi, ci sunt aduse din Germania, Olanda și Austria. „Este un tratament foarte costisitor. Deocamdată, suntem asiguraţi pentru o perioadă mai lungă cu medicamente, întrucât o doamnă m-a ajutat cu o parte din banii pentru procurarea acestora”.

„De trei ani nici nu mai ştiu ce înseamnă să ai prieteni” “Rudele, prietenii s-au îndepărtat de noi. Nici nu-mi răspund atunci când îi salut. Se tem să nu merg să le cer bani sau poate se gândesc că leucemia este o boală contagioasă. De trei ani nici nu mai știu ce înseamnă să ai prieteni”.

Ana ne-a mai spus că nu li se asigură mâncare suficientă în spital. „Le sunt recunoscătoare doamnelor de la cantina Colegiului de Medicină.

Mergem acolo și luăm mâncare, pentru

Date bancare pentru transferuri Banca de Economii SA. Filiala nr. 1, Chișinău Contul băncii: 261148 Nr. Cont: MD87BE222501000501261148/MDL Nr. Cont: MD41BE222501100581025653/USD Client: Curcă Ana că în spital nu este suficientă. Deja ele ne cunosc și de multe ori nici nu ne iau bani. Ne dau ceea ce mai rămâne de la studenţi”.

„Un tratament peste hotare ar fi salvarea lui Stanislav. Pentru asta ne-ar trebui vreo 100.000 de euro” Un tratament peste hotare ar fi salvarea lui Stanislav. Deocamdată, au făcut o solicitare la o clinică din Timișoara, România, și viaţa lui este pe lista de așteptare. „Așteptăm să vedem dacă ne acceptă. Dar nu am banii pentru transplantul de măduvă osoasă. Ne-ar trebui cel puţin 100.000 de euro. Însă iniţial trebuie să fac și testul de compatibilitate care costă vreo 8.000 de euro.

Am mai deschis niște conturi bancare, însă fără niciun rezultat. Am apelat și la televiziune. Nu am adunat nimic.

Am mai scris la parlamentarii noștri.

Mi-a venit același răspuns - să apelez la Ministerul Sănătăţii”.

Am rugat-o pe mama copilului să

ne spună cum a cunoscut-o pe Diana, doamna prin intermediul căreia am aflat de acest caz. Mi-a spus că o cunoaște de aproape două săptămâni. Diana s-a apropiat de ea, văzând-o cu copilul bolnav în braţe. De atunci, o vizitează cu regularitate, îi telefonează, tot încearcă să iniţieze niște campanii de colectare de fonduri. „Am fost surprinsă. Lumea de azi nici loc în microbuz nu-ţi oferă, tu fiind cu copilul bolnav. Dar iată că mai există oameni buni. Ne aduce mâncare, ne spală cearșafurile. Zilele trecute ne-a adus chiar zeamă. A fost foarte bună.

Stas era încântat. Plăcinţelele, merele coapte au fost un deliciu. Parcă e un misionar al Domnului. Mai rar așa oameni. Pentru mine a fost o surpriză să aflu că mai este și mamă a doi copii gemeni.” În prezent, șansele de supravieţuire a pacienţilor-copii în cazul respectării tratamentului chimioterapeutic sunt de 50 la sută în cazul leucemiei acute. Prin urmare, Stanislav are șanse de însănătoșire. Doar pentru ca acest lucru să se producă, el are nevoie de susţinerea noastră.

Lucia CUJBĂ, FLUX

Tudor Coşleţ, premiat pentru Spiritualitate şi Românism Recent, cunoscutul antreprenor din Republica Moldova, Tudor Coșleţ, primarul satului Ulmu, Ialoveni, a fost premiat la cea de-a treia ediţie a Galei Internaţionale a Premiilor de Excelenţă DEMOS TN, care a avut loc la Târgu Neamţ, România.

Organizată de către asociaţia Pro Democraţia din Târgu Neamţ, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local, sub patronajul Institutului Cultural Român, Gala, aflată la cea de-a treia ediţie, a acordat premii de excelenţă în 10 domenii: administraţie publică, mediu de afaceri, cultură, democraţie, educaţie, sport, mass-media, spiritualitate și românism.

Domnul Tudor Coșleţ s-a învrednicit de premiul pentru Spiritualitate și Românism, întrucât este ctitorul Mănăstirii Ulmu, singura mănăstire de maici din cadrul Mitropoliei Basarabiei, ce se află sub oblăduirea canonică a Patriarhiei Române și reprezintă astăzi cartea de vizită a localităţii. Totodată, mănăstirea este vizitată de numeroși credincioși din ţară și din afară, ea fiind inclusă în traseul de pelerinaj, alături de alte lăcașe de cult din această regiune a Republicii Moldova.

Fiind solicitat de FLUX, Tudor Coșleţ ne-a mărturisit că a participat cu deosebită plăcere și emoţie la acest eveniment, care a fost unul bine organizat și cu invitaţi de marcă. „Este un premiu extrem de important pentru mine și mă simt onorat pentru faptul că anume eu am fost ales pentru decernarea lui”, a subliniat omul de afaceri.

Gala Premiilor de Excelenţă ”Demos TN” este o manifestare anuală, dedicată personalităţilor și proiectelor care au obţinut rezultate deosebite la nivel naţional și internaţional.

FLUX

7

Atitudini 29 MARTIE 2013

FLUX

SCRISOARE DESCHISĂ

Adresată primarului general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă Mult stimate domnule primar general!

Sunt nevoit să apelez la această scrisoare deschisă din simplul motiv că toate celelalte adresări către Dumneavoastră au găsit ușile închise la Primărie. Acest fapt mă miră foarte mult, mai ales că subalternii dumneavoastră mă tot conving că vina pentru această ignorare și pentru această muţenie totală a Primăriei vă aparţine.

Aș putea crede și așa ceva, dacă însă nu ar fi vorba de un lucru de care sunt ferm convins – că anume dumneavoastră nu aţi putea sta mut, indiferent și cu apă în gură tocmai 5 luni de zile. Este vorba de Concursul organizat de Primărie, chiar la iniţiativa dumneavoastră, pentru elaborarea concepţiei Monumentului dedicat victimelor ocupaţiei sovietice. Concursul a avut loc și s-a încheiat deja cu cinci luni în urmă, pe data de 31 octombrie 2012. Iar decizia juriului nu a fost dată publicităţii nici până la ziua de azi. În privinţa rezultatului acestui

concurs, se atestă o lipsă de transparenţă strigătoare la cer din partea Primăriei, care este imposibil de înţeles. Cu atât mai inexplicabilă această situaţie, din moment ce toţi colaboratorii din Primărie dau vina pe dumneavoastră, afirmând că aţi fi chiar „tatăl” indiferenţei.

Mie personal îmi vine foarte greu să cred în lucrul acesta, ţinând cont și de faptul că unul dintre colaboratorii dumneavoastră mi-a spus foarte clar că el scuipă și pe „DISPOZIŢIA PRIMARULUI”, și pe „MONUMENTUL VICTIMELOR”, și pe „NOI”, cei 7 proști care s-au găsit, din 4 milioane de oameni, și au luat în serios concursul primarului.

Acest „gând patriotic” mi l-a spus și viceprimarul, domnul Grozavu, după 5 luni de zile, chiar în cabinetul dumnealui, atunci când i-am spus că nu pot fi indiferent faţă de ocupaţia sovietică, pentru că am doi bunei îngropaţi în Siberia. Și că, din câte știu, și domnul primar general are doi moși ajunși în ceruri tot din vina puterii sovietice.

Păcat că nu aţi avut ocazia să vedeţi reacţia adjunctului dumneavoastră la cele spuse de mine. Domnul Grozavu s-a făcut mai roșu decât steagul sovietic și, sărind din fotoliu, mi-a strigat că lui îi este într-un loc și de buneii mei, și de ai primarului, și că Monumentul va fi sau nu va fi atunci când va dori el.

Eu îl înţeleg pe domnul Grozavu – ca un comunist adevărat, mi-a spus foarte sincer unde îi este „durerea lui”. Dar nu vă pot înţelege pe dumneavoastră – cum de ţineţi în preajmă așa „patrioţi grozavi”??? Fiindcă ei – guzgănașii aceștia comuniști cuibăriţi prin cabinete – nu numai că distrug imaginea Primăriei, dar mai și lovesc pe ascuns în tot ce ne-a mai rămas scump și sfânt în Ţara aceasta.

Acum îmi este clar de ce Primăria stă mută deja de 5 luni de zile...

Dar totuși, ce facem, domnule primar general? Când va fi jurizarea Concursului? Și când va fi Monumentul dedicat victimelor ocupaţiei sovietice?

Căci ei ne privesc de acolo, din ceruri. Ce facem? Și cum facem?

Iar Primăria dumneavoastră îi scuipă pe toţi – și pe cei vii, și pe cei morţi...

Andrei MUDREA, artist plastic, Maestru Emerit în Arte 18 martie 2013

NOUA GENERAŢIE INTRĂ ÎN SCENĂ

Cristina Smolenschi: „Voluntariatul nu este o modă, ci o necesitate” Menţionam în una din ediţiile precedente că ne propunem să schiţăm portretul de grup al generaţiei care va pune umărul la edificarea statului Republica Moldova.

Eroina de astăzi a rubricii este Cristina Smolenschi, tânăra ambiţioasă care nu se limitează doar la studiile de la universitate, ci caută în permanenţă noi posibilităţi de creștere personală. Sensibilitatea și spiritul civic au determinat-o să devină voluntar. Este mereu în mișcare, participă la diverse proiecte și insistă să reușească. Și asta pentru că vrea să devină un exemplu demn de urmat.

- Cristina, faci parte din generaţia care încearcă să miște lucrurile în Republica Moldova. De unde vine această motivaţie?

- Îmi amintesc în permanenţă ceea ce a spus Mahatma Gandhi: „Dacă vrei să schimbi lumea, începe cu tine.

Pe cei din jurul tău nu îi vei educa cu vorbe, ci prin puterea exemplului tău”. Ei bine, eu vreau să devin un exemplu pentru oamenii de lângă mine. Bineînţeles, este un efort care solicită multă muncă și responsabilitate. Eu sunt pregătită să fac acest efort.

- Spune-ne despre proiectele la care ai participat. Știm că sunt foarte multe, de aceea te rugăm să le menţionezi pe acelea ce au avut un impact deosebit asupra formării tale.

- Într-adevăr, am participat la o mulţime de activităţi, toate, fără nicio excepţie, însemnând pentru mine adevărate lecţii de viaţă. Au fost ca niște puzzle-uri din care mi-am adunat și continui să-mi adun elemente importante pentru edificarea persoanei mele. În plus, am cunoscut foarte mulţi tineri interesanţi, cu atitudine și cu iniţiative frumoase.

Primul program de anvergură a fost Forumul Naţional Parlamentul Tinerilor (2010-2011). Acolo am reușit să văd mai îndeaproape cum se realizează actul de guvernare. Școala de State-Building, organizată de Institutul pentru Dezvoltare Regională și Administrativă Durabilă, este un alt proiect foarte bun, întrucât am luat cunoștinţă, în special, de domeniul administraţiei publice. Nu pot trece cu vederea nici Școala Tânărului Lider

Politic, organizată de Asociaţia pentru Democraţie Participativă. Acolo am înţeles mai bine cum funcţionează un stat. De asemenea, mi-am dezvoltat capacitatea de analiză a situaţiilor politice, economice și de alt ordin.

Prin intermediul programului Youth in Action, desfășurat în Slovacia, am avut posibilitatea să comunic cu mai mulţi tineri din Estonia și din Georgia în cadrul proiectului ,,Securitatea la Trafic”. Am fost și stagiară în cadrul Comisiei parlamentare protecţie socială, sănătate și familie. Acolo am văzut cum se implementează politicile de stat. În urma acestui program de stagiu, oferit de Consiliul Naţional al Tineretului, am avut posibilitate să merg într-o vizită de studiu în Rada Ucrainei.

- Unde îţi faci studiile? Consideri educaţia ce se desfășoară în afara curriculumului oficial o alternativă serioasă universităţilor de la noi?

- Sunt studentă în anul III la Facultatea de Istorie și Relaţii Internaţionale din cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. După părerea mea, mediul universitar este cel care trebuie să ne motiveze, să ne pregătească pentru viitoarea meserie.

Sigur că educaţia nonformală este o alternativă serioasă, pentru că e mai adaptată nevoilor și circumstanţelor celor care învaţă. În plus, folosește resursele în mod creativ și este, de cele mai multe ori, voluntară.

- În ce domeniu vrei să activezi pe viitor? Te vezi făcând politică, diplomaţie sau altul va fi parcursul tău profesional?

- Încă nu știu cu siguranţă, dar consider domeniul diplomaţiei cel mai aproape de viitoarea mea activitate profesională. Totuși, nu exclud nici domeniul economic.

- Care ar fi prima măsură întreprinsă de tine în calitate de persoană care participă la actul decizional de la noi?

- Aș începe cu reformarea și modernizarea celor două sectoare de primă importanţă: învăţământul și economia. Reformele în domeniul educaţional sunt de primă necesitate, căci avem nevoie de calitate și de performanţă.

- Afirmi că voluntariatul a devenit stilul tău de viaţă. Împărtășește-ne din experienţa aceasta. Cum e să fii voluntar?

- Am devenit voluntar încă de pe băncile liceului, mai exact în anul 2007, atunci când m-am alăturat echipei „Epitrop” din Călărași. Apoi a urmat Societatea Naţională de Cruce Roșie din Moldova, unde am participat la programul privind acordarea primului ajutor premedical și programul privind managementul dezastrelor. Mai recent, din 2011, m-am alăturat Societăţii de Planificare a Familiei din Moldova, care a iniţiat și un club de dezbateri.

Eu ofer timpul și energia mea, pentru că voluntariatul nu este o modă, ci o necesitate. Trebuie să învăţăm să fim mai umani și mai atenţi cu oamenii din jurul nostru.

- Tinerii de la noi nu se prea înghesuie la activităţi de acest gen. Am dreptate? Este neglijat voluntariatul?

- Toată lumea a fost, cel puţin o dată în viaţă, în postura de voluntar.

Așa că nu pot spune că această activitate este total neglijată. Dar este adevărat și faptul că semenii noștri participă tot mai puţin la astfel de acţiuni, iar cei care participă (nu generalizez) o fac pentru a mai adăuga ceva la CV. Problema constă în lipsa spiritului civic.

- Pe lângă voluntariat, facultate, proiecte mai ai și o altă ocupaţie deosebită. Ești dansatoare, nu?

- Da, este o pasiune de-a mea care „a rezistat” anilor. E ceea ce fac cu foarte multă plăcere. Am absolvit Școala de arte din Călărași, secţiunea Muzică, dar am îndrăgit și dansurile populare. Era o activitate opţională, să spunem așa. Întâmplarea fericită a fost că unii colegi de-ai mei din clasa de muzică îmi erau și colegi de dans.

Așa că a fost vesel. Acum nu mai avem posibilitatea să dansăm în formatul iniţial, deoarece mulţi au plecat din Călărași și ne este cam greu să restabilim echipa de dansatori.

- Spuneai de Călărași. Ești originară de acolo?

- Da, Călărași este orașul meu de suflet, chiar dacă de câţiva ani sunt stabilită la Chișinău. Anii copilăriei i-am petrecut acolo, alături de bunicii mei. Poate de aceea sunt atât de legată de ei. Îmi sunt tare dragi și merg să-i văd foarte des.

- Ce citești? Presupun că atunci când ai o clipă liberă preferi să ţii în mână o carte bună. Sugerează-ne niște titluri.

- Da, lectura e una dintre pasiunile mele, iar biblioteca rămâne a fi unul din spaţiile preferate. Sunt multe cărţi care m-au marcat. Aș putea să vă sugerez „Alchimistul” de Paulo Coelho, „Contele de Monte-Cristo” de Alexandre Dumas, „Marea Tablă de șah” de Zbigniew Brzezinski, „Fraţii Karamazov” de Fiodor Dostoievski.

Sunt cărţi care, în opinia mea, ar trebui citite neapărat.

- Ce le-ai recomanda tinerilor din ţară?

- Să studieze nu doar teorie, dar și să aplice cunoștinţele pe care le posedă. Insistaţi să reușiţi, dragi tineri, pentru că viitorul ne aparţine.

- Mulţumim. Succese în tot ceea ceţi propui să faci.

- Mulţumesc și eu.

Lucia CUJBĂ, FLUX

CMYK

FLUX

8

Dialoguri 29 MARTIE 2013

Off-line cu Iurie Roşca la Universitatea Populară Joi, 21 martie, la sediul Universităţii Populare a avut loc întâlnirea președintelui acestei instituţii, Iurie Roșca, cu studenţii de la FRIȘPA. La solicitarea acestora, cunoscutul politician și jurnalist a făcut o scurtă prezentare a noului său proiect de instruire, a vorbit despre situaţia politică curentă și le-a relatat celor prezenţi despre activitatea PPCD. Iurie Roșca a menţionat că Universitatea Populară își propune să contribuie la crearea unei noi elite intelectuale, cu viziune strategică, sentimente patriotice și abilităţi practice. Diversitatea temelor și abordarea din perspectivă creștină a acestora, ca și altoirea de deprinderi pentru viitorii lideri, s-au dovedit a fi de maxim interes pentru tineri, la ora actuală cursurile având loc în paralel în două grupe.

Cei prezenţi au aflat aspecte extrem de interesante ale cursurilor ţinute aici, s-au familiarizat cu viziunile politicianului asupra situaţiei politice curente, au obţinut informaţii utile despre activitatea PPCD ca partid condus de o nouă echipă de lideri, formată pe parcursul anilor în sânul organizaţiei de tineret a acestui partid.

Iată doar câteva opinii și impresii ale studenţilor despre evenimentul la care au participat:

Ana Bejenaru: – După părerea mea, domnul Iurie Roșca este un om de mare valoare.

Este foarte aproape de noi, e simplu și este un orator excepţional. Sunt studentă la Universitatea de Stat din Moldova, FRIȘPA, anul II. Am aflat de Universitatea Populară întâmplător, acum câteva zile. Iniţiativa domnului Roșca de a fonda această instituţie îmi pare una destul de binevenită și lăudabilă. Astăzi am avut deosebita plăcere să-l cunosc personal și sunt încântată de personalitatea dumnealui. După părerea mea, domnul Roșca este unul dintre cei mai bine

și chiar m-a intrigat acest proiect.

Prezentarea de astăzi mi-a dat de gândit și m-a impresionat pozitiv.

Sincer, chiar mă gândesc ca în toamnă să frecventez neapărat aceste cursuri. Domnul Roșca, pe lângă faptul că este un politician bun, este și o persoană inteligentă. Cred că aici e locul unde putem însuși lucruri pe care în altă parte nu le-am putea afla. Personal apreciez foarte mult acest proiect.

Mariana Grojdeanu: – Sunt studentă la Universitatea de Stat din Moldova, FRIȘPA, anul

II, specialitatea – Politologie. Fondarea acestei instituţii de formare și dezvoltare a tinerilor mi se pare un proiect foarte reușit și chiar sunt interesată de acesta. Zilele următoare doresc să asist la cursurile care deja se ţin la Universitatea Populară.

După această prezentare, am înţeles că domnul Roșca este o persoană inteligentă, cu o experienţă pe cinste.

Vreau să mă înscriu la aceste cursuri pentru că doresc să-mi lărgesc orizonturile, iar temele care vor fi discutate aici, sunt absolut convinsă, îmi vor îmbogăţi în mod considerabil viziunea asupra realităţii.

Gheorghe Trofim: – Astăzi m-am convins că Iurie Roșca este, în primul rând, un om interesant și un vorbitor foarte bun: accesibil, sincer și direct în abordări.

Pentru o persoană publică este im-

portant să aibă aceste calităţi. Și e bine că dânsul a decis să ţină aceste cursuri. Sunt student la Universitatea de Stat din Moldova, FRIȘPA,

Vasile Stegărescu: – Universitatea Populară este un proiect foarte interesant, care poate să-i înveţe multe lucruri noi pe tinerii din Republica Moldova. Sunt student la Universitatea de Stat din Moldova, FRIȘPA, specialitatea – Relaţii Internaţionale. Am aflat de Universitatea Populară acum câteva zile

Tatiana CEBOTARI, pentru FLUX

CREZ DE GENERAŢIE

Societatea materialistă şi scientistă substituie valorile După cum aţi văzut deja, ne-am propus să vă prezentăm unele note de-ale cursanţilor Universităţii Populare, realizate pe marginea unor subiecte discutate în cadrul orelor de curs.

Dorina Onica a încercat să schiţeze un portret al societăţii de azi, având drept imbold temele din cadrul instituţiei de formare a unei noi elite intelectuale.

pregătiţi și înzestraţi vorbitori din spaţiul public de la noi. În urma acestei scurte prezentări, am conștientizat faptul că temele abordate în cadrul acestui proiect sunt foarte utile. Sunt încântată că am aflat de Universitatea Populară și chiar sunt decisă să frecventez aceste cursuri.

Sunt sigură că ceea ce voi învăţa aici îmi va fi de mare folos, mai ales că nu poţi avea oricând această posibilitate de a învăţa lucruri noi de la un om cu o experienţă atât de vastă și o pregătire deosebită precum este Iurie Roșca.

anul II. Am aflat de Universitatea Populară de la niște prieteni, care deja frecventează aceste cursuri și sunt foarte mulţumiţi. Ei m-au îndemnat să vin la prezentarea de astăzi și chiar vreau să mă înscriu la cursurile UP. Am fost foarte plăcut surprins de atitudinea domnului Roșca, nu și-a arătat nicio clipă superioritatea faţă de noi, chiar dacă nu avem același statut. A vorbit de la egal la egal, creând o relaţie de prietenie pe tot parcursul conversaţiei. Dumnealui este, în primul rând, om, mai apoi persoană publică, ceea ce, după părerea mea, este extrem de important.

Omul modern este frustrat. Nu știe ce să aleagă, cum să îmbine vechiul cu noul. Din păcate, tradiţia este percepută tot mai mult ca ceva vechi, căzut în desuetudine. Omul contemporan vede totul în jurul său din perspectivă scientistă și materialistă. Tradiţia nu mai este percepută ca o sursă de nobleţe, de credinţă, dar este considerată un bun moștenit, ce continuă să fie practicat mecanic și pragmatic. Nu mai este la modă să mergi cu colindul, să pleci vara la bunici sau să ţii post. Modernitatea ne-a ateizat, ne-a mecanizat, ne-a făcut să privim cotidianul cu ochelari de cal. Dacă până mai ieri copilăria era asociată cu jocurile de pe ulicioarele satului, cu vacanţele la bunici, cu năzbâtiile copilărești, azi o asociem cu calculatoarele, cu jocurile video, cu vacanţele exotice. Jocul educativ de altă dată al copiilor nu mai există sau, dacă există, se desfășoară în strada dintre monștrii de beton. În fiecare perioadă istorică, societatea umană cunoaște realităţi specifice timpului, realităţi ce formează oamenii ca entităţi. Aceste entităţi, în funcţie de necesităţi și de modele, își construiesc propriile grile valorice. Unele dintre aceste valori rezistă timpului, altele se pierd sau se camuflează în chipul altor valori sau, mai bine zis, în chipul unor nonvalori. Ce paradox! Ieri preţuiam onestitatea, onoarea, familia, cinstea, azi onoarea este schimbată pe bani, familia tradiţi-

onală nu mai este văzută ca o instituţie valabilă în timp. Idealul de ieri se considera a fi persoana cu o integritate spirituală și civică înaltă, cum ar fi exemplul Sfinţilor Părinţi, al marilor voievozi, al oamenilor de o înţelepciune aparte. Modernitatea însă, ne-a făcut să vedem idealul în cei care deţin puterea, în cei frumoși la chip, dar nu și la suflet, cei care ne bucură și ne satisfac nevoile fizice, dar nu și cele sufletești. Deci, fiecare perioadă își are oamenii săi, mai idealiști sau materialiști, cu spiritul responsabilităţii colective sau, dimpotrivă, egoiști și individualiști. În funcţie de cine suntem, cum ne-am format ca personalităţi și ce valori, credinţe avem, aceea și reprezentăm. Iniţial suntem un produs al familiei și al modelului de educaţie ce ne-a fost oferit. Pe parcurs devenim matricea anturajului, a grupului social unde ne formăm ca indivizi sociali. Într-un sfârșit, reprezentăm un produs final, un produs ce a procesat tot ce a trăit, prin analiză, evaluare și percepţie personală. Această formare personală o racordăm la interesele, nevoile, preţurile vieţii pe care ne-o dorim.

Este adevărat, modernitatea ne pune la dispoziţie o multitudine de avantaje, de bunuri ne-

cesare omenirii. Da, aceste beneficii ne asigură comoditatea, facilitatea și calitatea vieţii materiale. Oportunităţile modernităţii ne salvează vieţile de la boli incurabile, ne oferă noi posibilităţi de existenţă în corelaţie cu natura. Însă este îndoielnic faptul pe cât de mult modernitatea ne asigură supravieţuirea entităţilor sufletești, integritatea psihologică și umană. Este important să asimilăm modernitatea, căci nu putem refuza noul. Și asta din motivul că am rămâne într-o altă perioadă istorică, am pierde capacitatea de orientare în timp. Însă nu trebuie să facem exces de retorică și de comportament modernist. Nu trebuie să uităm de noi, de sufletul nostru.

Azi asistăm la un fenomen care este perceput și reprezentat prin ideea că putem să ne afirmăm urmând pașii, carisma și imaginea altcuiva. Azi reușești să te impui dacă ești frumoasă, chiar dacă există riscul de a fi deformată de operaţii estetice, ești cuceritor atunci când ieși din sălile de sport și din cluburi, ești puternic atunci când te îmbogăţești pe seama omului de lângă tine. Dar oare acceptarea și venerarea unor personaje lustruite și mediatizate nu ne face să devenim chipuri cioplite? Dumnezeu ne-a creat ca fiinţe ce se află într-o organizare și o structură armonioasă, estetică. Fiecare element al fizicului nostru este dependent de celelalte, ca într-un tot întreg. Noua paradigmă de schimbare ne tot îndreaptă spre a fi mai atenţi faţă de fizicul nostru, pe care-l înfrumuseţăm, îl decorăm în permanenţă. În schimb, uităm de inimă și de suflet, deoarece nu mai avem timp să citim, să ne rugăm, să medităm. Aceasta este și marea lacună a societăţii moderne.

Voi încheia prin a spune că fiecare are libertatea de a alege cine vrea să fie, cu cine vrea să semene, ce vrea să păstreze de Ieri și ce vrea să împrumute din Azi. Însă trebuie să fim conștienţi că ne transformăm încet, dar sigur, în niște simple piese ale sistemului globalist.

Dorina ONICA, cursantă a Universităţii Populare

CMYK

9 FLUX Biblioteca de astăzi trebuie să adopte o atitudine proactivă faţă de potenţialii săi utilizatori Social

29 MARTIE 2013

Interviu cu Aliona Tostogan, prim-director adjunct în domeniul dezvoltării, conservării şi comunicării colecţiilor la Biblioteca Naţională din Republica Moldova - Trăim într-o lume dominată de noile tehnologii. În această lume a mai rămas loc și pentru carte? Se mai citește în ziua de azi?

- Bineînţeles că se mai citește, dar, spre regret, mult mai puţin decât altă dată. Ţinând cont însă de faptul că lectura a contribuit și va contribui la îndestularea culturală, știinţifică și educaţională a fiecăruia dintre noi, la lectură nu se va renunţa niciodată. Chiar dacă trăim într-o societate puternic informatizată și tehnicizată, unde idealurile culturale sunt ocultate de măruntele griji cu caracter pragmatic, oamenii zilelor noastre nu vor renunţa la aspiraţiile culturale, pornind de la convingerea că evoluţia individuală, profesională și socioculturală este marcată esenţial de gradul în care acumulăm informaţii, ne hrănim cu ideile și realităţile cuprinse în cărţi, permiţându-le să-și manifeste eficienţa pe plan personal, social și cultural.

Chiar dacă problema impactului producţiei editoriale asupra societăţii contemporane poate genera ample discuţii și cercetări în domeniul sociologiei și psihologiei lecturii, pot afirma cu certitudine că scăderea interesului publicului pentru lectură și carte, chiar dacă este îngrijorătoare, totuși se diminuează chiar dacă serviciile de bibliotecă sunt organizate cu profesionalism și promovate cu eficienţă. Desigur, noi, cei care lucrăm cu cartea și suntem prinși în activităţi de organizare a unor servicii de lectură cât mai performante, trebuie să tragem un semnal de alarmă și să încercăm să readucem cititul în sfera de interes a tinerei generaţii.

Iar îndeplinirea acestui obiectiv presupune un efort mare, responsabilitate, profesionalism și entuziasm.

- Ce gen de literatură este solicitată mai mult?

- Mă voi referi la datele Barometrului de opinie din 2011, sondaj realizat cu ajutorul utilizatorilor BNRM. Analiza și interpretarea acestor date au arătat că utilizatorii apelează la lectură, în cea mai mare parte, pentru studii – 55%, pentru activitatea de cercetare – 43,2%, pentru lărgirea

orizontului de cunoaștere – 44%.

Subiecţii s-au pronunţat pentru literatură istorică (12,6%). Unii tineri practică lectura literaturii tehnice (9,6%), a celei de artă (7,0%), lectura literaturii politice (6,0%), pe ultimul loc situându-se citirea presei (2,7%).

Această situaţie este valabilă pentru toate categoriile socioprofesionale analizate. Situaţia de mai sus prefigurează o anumită configuraţie a preferinţelor de lectură, având ca elemente de bază domeniul beletristic și cel știinţific.

Semnificativ este faptul că paleta lecturilor este diversă, iar interesul sporit pentru lectura știinţifică poate fi explicată prin faptul că tinerii sunt în plin proces de formare. Este cert faptul că, și în prezent, cartea rămâne un instrument preţios pentru pregătirea profesională a tinerilor în consens cu formaţia lor intelectuală.

- Care este cea mai activă categorie de vârstă?

- Apelând la aceleași date ale Barometrului de opinie, cei mai activi sunt utilizatorii de la 18 până la 25 de ani. Ei reprezintă 54,2 la sută din utilizatori. Tinerii reprezintă o categorie socială distinctă, având cerinţe și preferinţe culturale bine determinate.

Utilizatorii de la 26 până la 45 de ani constituie 29,7 %, iar cei după 46 de ani – 16,1%.

- Credeţi că noile tehnologii au o influenţă mare asupra faptului că astăzi nu se mai citește ca altă dată?

- Este unanim acceptat faptul că noul univers comunicaţional va afecta atât destinul cărţii tradiţionale, cât și al lecturii, în special al celei instituţionale.

Ofensiva noilor tehnologii comunicaţionale determină transformări esenţiale la nivelul lecturii. Lectura contemporană are alte caracteristici psihologice decât acum o sută de ani, aproape că este un alt fenomen, chiar dacă o putem defini și azi, ca oricând, drept un cod de receptare: Ce citim? De ce citim? Cum citim?

Asistăm la un proces evident de transformare a lecturii Scăderea indicelui de lectură este explicat prin faptul că scrisul, în cultura contemporană, are un rol mai puţin important, cartea pierzânduși locul său de instrument privilegiat de exprimare și transmitere a culturii. Ea nu mai reprezintă un obiect “sacru”, pe care îl citești de la prima la ultima pagină, ci o modalitate, ca oricare alta, de informare și de petrecere a timpului liber.

Avantajele noului mediu electronic se materializează în democratizarea culturii și cunoașterii, în facilităţile aduse de editarea, difuzarea și accesarea electronică pentru cei cuprinși într-o formă sau alta de învăţământ, în deschiderea unei largi perspective a consultării documentelor la domiciliu, expedierea imediată, sub formă de fișier, a textelor solicitate.

Noile tehnologii influenţează pozitiv volumul, conţinutul și calitatea lecturii, ducând la noi oportunităţi: posibilitatea accesării conţinutului unor documente aflate la distanţă și a reproducerii integrale sau parţiale a acestora; sprijinirea lecturii active, prin furnizarea unor noi căi și piste de căutare, de rezumare și decodare a textelor, punând la dispoziţie suportul necesar lecturii multiple, asigurate acum de accesul simultan la mai multe texte.

Toate aceste probleme schimbă, calitativ, conţinutul conceptului de lectură.

Iar impactul bibliotecii cu o societate tot mai tehnologizată și informatizată, căreia să-i ofere produsele și serviciile, a silit biblioteca să-și perfecţioneze funcţiile pe principii de cerere și ofertă din ce în ce mai imperative.

Depășind stadiul depozitului de cărţi, mai mult sau mai puţin organizat, biblioteca revendică astăzi statutul de structură infodocumentară aptă să satisfacă solicitările unui câmp social cu interese de cunoaș-

Biblioteca riscă să devină o piesă de muzeu?

Bibliotecile sunt pe cale să devină istorie, să rămână simple clădiri pustii, nevizitate de nimeni, care să colecteze scrieri alese. Puţini dintre tinerii de astăzi mai citesc, iar valorile de altă dată rămân uitate pe rafturi prăfuite.

Cuvântul a fost primul, cu el începe și se sfârșește totul.

Un cuvânt, un sfat bun poate fi găsit doar într-o carte bună, iar o carte bună o găsim într-o bibliotecă bună. Biblioteca din totdeauna a reprezentat cea mai viabilă și mai la îndemână sursă de informare. De câte ori avem nevoie de o informaţie sigură, cartea este singura în stare să ne-o dea. De câte ori avem nevoie de ceva pentru suflet, la fel, apelăm la cărţi. Dar oamenii uită în ultimul timp că trebuie să-și mai hrănească și sufletul.

Ceva se pierde atunci când se câștigă ceva. Asta se întâmplă cu noi, tinerii de astăzi: ne amplificăm posibilităţile, dar ne uităm valorile. Trăim într-o societate care dorește tot mai puţin să-și păstreze comorile trecutului. Se pierde acea senzaţie frumoasă pe care ţi-o dă necunoscutul, mis-

terul unei cărţi încă necitite și apoi emoţia trăită în urma lecturării.

Omul de astăzi își satisface nevoia de cunoaștere din internet și mass-media, acestea fiind, de cele mai multe ori, singurele surse de documentare. Limitele sunt clar stabilite: internet, tv și cam atât.

Cartea riscă să devină o filă a trecutului. Lumea nu mai citește sau, mai bine zis, nu mai vrea să citească. Mă întreb, de ce? Mulţi ar putea da vina pe lipsa de timp. Dar oare cât timp pierdem pe reţelele de socializare sau navigând pe internet?

Pe de altă parte, noile tehnologii nu pot să ne ”omoare” în niciun fel pasiunea pentru lectură, dacă știm să le utilizăm dozat și în beneficiul nostru, a necesităţii de a deveni oameni cultivaţi, cu preocupări artistice, intelectuale, cognitive.

Ar fi păcat totuși dacă nu ne-ar mai interesa să ţinem în mână o carte, să ne bucurăm atunci când îi atingem coperţile, când simţim mirosul proaspăt al tiparului. Ar fi păcat că ne dezicem de aceste valori pe care ni le-au lăsat generaţiile trecute, de spiritualitatea, cultura de care ar trebui să beneficiem din plin.

tradiţională a acesteia. O bibliotecă excelent organizată, beneficiind - Și totuși, riscă biblioteca să de- de spaţii de lectură adecvate, de vină o „piesă de muzeu”, așa cum fonduri documentare valoroase și de dotări tehnologice moderne nu consideră unii?

- Discursurile asupra viitorului este, în cele din urmă, decât o biblibibliotecii evoluează între două otecă tradiţională cosmetizată, câtă concepte extreme. La un capăt al vreme reacţionează strict la soliciintervalului se situează cei care cred tările utilizatorilor reali și nu știe să necondiţionat în rolul și locul bibli- se pună în valoare printr-o atitudiotecii în societatea viitorului, iar la ne proactivă faţă de toţi utilizatorii celălalt – susţinătorii ideii dispariţiei potenţiali, printr-o reală preocupare bibliotecii, fie ca instituţie, fie în for- pentru nevoile lor de informaţii. Se ma ei tradiţională, ca o consecinţă impune, astfel, necesitatea utilizării firească a profeţiei înlocuirii cărţii adecvate a noilor tehnologii, care, tipărite de către cartea electronică. treptat, au pătruns și pătrund în biAceștia din urmă sunt, în majoritate, bliotecile noastre. fie indivizi care văd deja în internet După cum a menţionat într-un stuși în celelalte noi medii de comunidiu de specialitate dr. Octavia Luciacare un panaceu pentru nevoile lor na Porumbeanu, bibliotecile astăzi de informaţii, fie instituţii sau organu reprezintă ”doar structuri de connizaţii concurente ale bibliotecii pe piaţa informaţiilor, care își bazează servare, ele sunt structuri de relaţie afirmaţiile pe popularitatea cres- cu utilizatorii lor, structuri deschise, cândă pe care o au în rândul utiliza- flexibile. Bibliotecile își pot extinde torilor. Pentru moment însă, aceste la momentul actual rolul în procesul ipoteze alarmante se dovedesc fără de transfer al cunoașterii, își pot consucces: cărţile continuă să fie cum- solida poziţia pe piaţa cunoașterii și părate, revistele, ediţiile periodicele pot contribui în mod semnificativ la tipărite și hârtia continuă să domine educarea unei societăţi a cunoaștearia editării. rii funcţionale…. Bibliotecile își pot Printre motivele pentru care unii utilizatori de informaţii preferă găsi cu ușurinţă locul în noua economijloacele de informare în masă și mie bazată pe servicii și pe orientaE M Area U Sspre clienţi”. mediile electronice de comunicare în defavoarea bibliotecilor se regăTatiana CEBOTARI, pentru FLUX sește, la loc de frunte, pasivitatea MOLDOVA tere de o complexitate fără precedent.

PE L E R I N A J E PENTRU SUFLET 23 - 25 martie 2013 (3 zile / 3 nopŖi)

Grup Mćnćstiri:

PreŖ:

Plecarea:de PELERINAJ . Sosirea CENTRUL

EMAUS Oraûe:

Catedrala Mitropolitanć din Iaûi:

MITROPOLIA BASARABIEI

R e p u bMl iOc La D OM VOAL D O V A

Pelerinaj la Mćnćstirile: Hagimus ûi Noul NeamŖ-ChiŖcani / Biserica „Adormirii Maicii Domnului” din Cćuûeni / Casa-muzeu „Alexei Mateevici” din Zaim 23 - 25 7martie / 3 nopŖi) aprilie2013 2013 (3(1zile zile)

Grup PreŖ:160/140 lei/pers Plecarea Plecarea: . Sosirea Grup 7/16 pers PreŖ Duminicć, 7 aprilie, ora 7. Sosirea ora 19.

Mćnćstiri: Catedrala Mitropolitanć din Iaûi: Oraûe: ȱPelerinaj la moaûtele Sf.Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureûtilor / Zile de Hram la

M U N T E N I A ûi M O L D O V A

R eCernica p u b lûii Catedralele c a M O din L DBuzću O V Aûi Roman Mćnćstirea 11 – 14 aprilie 2013 (4 zile / 3 nopŖi)

Grup 7/16 pers PreŖ 110/100 eur/per Plecare Miercuri, 10 aprilie, ora 21 Sosirea Duminicć, 14 aprilie, ora 22 Mćnćstiri: Cernica, Pasćrea, Antim, Darvari, Radu Vodć, 7 aprilie 2013 Plumbuita, (1 zile) Stavropoleos, Samurcaseûti-Ciorogârla, Snagov, Cćldćruûani Biserici: Bucur, Sf.Gheorghe Nou, Sf.Spiridon, Draganescu. Catedralele din Buzću ûi Grup Plecarea . Sosirea Roman. CimitirulPreŖ Bellu sau/ûi Muzeul Satului.

Oraûe: Bucureûti, Buzću, Roman.

M 59.78.36 U N T E N I A ûiª(+373) M O69.336.366, L D O V 79.336.366, A (+373.22) 33.13.10, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md 11 – 14 aprilie 2013 (4 zile / 3 nopŖi) Grup Mćnćstiri:

PreŖ

Plecare

Biserici: Roman Cimitirul Bellu Muzeul Satului. Oraûe:

Sosirea Catedralele din Buzću ûi

FLUX

10

Cultur=

29 MARTIE 2013

RECORD

„Visul” lui Pablo Picasso a fost vândut pentru 155 de milioane de dolari Tabloul “Visul/ Le Rêve”, semnat de Pablo Picasso, a fost vândut la licitaţie pentru 155 de milioane de dolari, lui Steven A. Cohen, un controversat proprietar al unui fond de investiţii din SUA, potrivit presei americane.

Până în prezent, celebrul tablou, o pictură în ulei datată 1932, a fost deţinut de mogulul Steve Wynn, proprietarul unui lanţ de cazinouri.

Potrivit publicaţiei „New York Post”, acesta este cel mai mare preţ plătit vreodată pentru o operă de artă în Statele Unite. Cohen, care deţine o firmă de investiţii estimată la 15 miliarde de dolari, și Wynn sunt doi dintre cei mai cunoscuţi și împătimiţi colecţionari americani, care mai deţin și alte lucrări de Picasso. În 2006, Wynn a achiziţionat tabloul “Visul”. Potrivit presei americane, achiziţia tabloului a venit în contextul în care firma lui Cohen, SAC Capital, se confrunta cu o serie de controale din partea autorităţilor, în timpul cărora au fost reţinuţi doi dintre foștii angajaţi ai companiei. La începutul acestei luni, firma lui Cohen a fost de acord să plătească suma record de 616 milioane de dolari pentru a pune capăt a două procese. Această sumă este considerată a fi cea mai mare plătită vreodată în Statele Unite într-un proces comercial. Niciunul dintre reprezentanţii lui Cohen și Wynn nu a dorit să comenteze acest subiect.

NĂSCUT DE ZIUA UMORULUI

Tudor Tătaru s-a stins din viaţă de Ziua Mondială a Teatrului Luând în calcul aceste două detalii importante: ziua nașterii și ziua morţii, chiar și cu riscul să fim acuzaţi de ezoterism, se poate spune despre Tudor Tătaru că a avut un destin predestinat.

S-a născut pe 1 aprilie 1957, în satul Pojăreni, raionul Ialoveni. În 1986 a absolvit Facultatea Regie de Teatru din cadrul Institutului de Arte din Chișinău.

Din 1987 până în 1989 a urmat studiile superioare de regie la Moscova, iar ulterior, timp de trei ani, a fost regizor la studioul „Moldova-Film“. În 1992 a înfiinţat studioul independent de filme folclorice și de comedie „Buciumul“. De la înfiinţare și până în prezent a activat în formaţia folclorică “Tălăncuţa”.

Remarcabil prin talentul său umoristic, atât în calitate de regizor, cât și actor, dar și prin aptitudinile sale muzicale deloc neglijabile, cânta la fluier, caval și telincă, Tudor Tătaru s-a impus, în special, prin filmele sale umoristice de scurt metraj. În 1996 a regizat filmul „Dănilă Prepeleac”, cu Mircea Diaconu în rolul principal, peliculă care a înregistrat un succes fără precedent pe ambele maluri ale Prutului. Ulterior a inaugurat Festivalul de umor „Dănilă Prepeleac“ și a fost ales președinte al Uniunii Umoriștilor din Moldova. În ultima perioadă, artistul intrase într-un con de umbră din cauza unor controversate declaraţii politice pe care le făcuse în ultimii ani. Acest gen de umor din partea maestrului nu a avut trecere la public. În dimineaţa zilei de 27 martie, Tudor Tătaru a decedat în urma unui atac de cord. Artistul suferea de o afecţiune cardiacă cronică. Un echipaj al Ambulanţei care a sosit la studioul „Buciumul” la ora 06.20, la so-

licitarea unei colege a umoristului, a constat decesul lui Tudor Tătaru, după ce încercările medicilor de resuscitare au eșuat.

Adresăm sincere condoleanţe familiei și rudelor lui Tudor Tătaru. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

GALA PREMIILOR UNITEM 2013

Teatrele şi teatralii de la noi şi-au primit notele juriului Luni, 25 martie, la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” a avut loc cea de-a XII-a ediţie a Galei Premiilor UNITEM (Uniunea Teatrală din Republica Moldova), eveniment ce se desfășoară anual în preajma Zilei Mondiale a Teatrului. În acest an, spectacolele care au intrat în cursa premiilor oferite la Gală au fost selectate de un juriu de preselecție, în componența căruia au intrat actorul Gheorghe Pietraru, președinte al juriului, actriţa Maria Madan și dramaturgul Dumitru Crudu, care au vizionat, începând cu luna octombrie 2012, spectacolele montate în teatrele profesioniste după Gala precedentă, după care,

până la 25 februarie, a propus câte trei nominalizări pentru fiecare premiu.

Câștigătorii Galei UNITEM au fost desemnaţi, din lista propusă, de juriul final, din care au făcut parte actorul, regizorul și profesorul universitar Vlad Ciobanu, președinte al juriului, alături de doctorul în studiul artelor Elfrida Koroliova și actriţa Galina Lazarenco.

La eveniment au participat președintele ţării Nicolae Timofti, președintele Uniunii Teatrale din Moldova, Alexandru Grecu, alţi demnitari, oameni de artă. Evenimentul a reunit artiști ai teatrelor profesioniste din Chișinău, Bălţi, Cahul și Tiraspol. În cadrul Galei Premiilor UNITEM din acest an au fost acordate 42 de

premii pentru cele mai bune roluri, spectacole, scenografie, coregrafie, lucrare regizorală.

Au fost înmânate două premii de excelenţă: solistului Teatrului Naţional de Operă și Balet ”Maria Bieșu”, Mihai Munteanu, Artist al Poporului, și actorului, și profesorului Universităţii Naţionale de Artă Teatrală și Cinematografică ”Ion Luca Caragiale” din București, România, Mircea Diaconu.

Premiul „Personalitatea Ţării” a fost acordat actorului de teatru și cinema Mihai Volontir. Acest premiu a fost oferit pentru prima dată la Gala UNITEM. Actorul, regizorul și umoristul Gheorghe Urschi a primit Premiul pentru întreaga activitate.

Gheorghe Urschi și Mihai Volontir

nu au putut fi prezenţi la ceremonie, premiile au fost înmânate membrilor familiei.

Marele câștigător al celei de a XIIa ediţii a fost Teatrul Rus „S uliţî roz“ din Chișinău, care a ridicat trei premii importante: Cel mai bun spectacol („Equus“, de Peter Shaffer), Cea mai bună lucrare regizorală (Iuri Harmelin) și Cel mai bun rol masculin (Nikita Volok).

Premiul pentru Cel mai bun rol feminin a fost obținut de actrița Angela Ciobanu (Teatrul „Mihai Eminescu”), iar Cea mai bună actriță în rolul secundar a fost declarată Olga Prohorova (Teatrul de Dramă și Comedie „Nadejda Aroneţkaia” din Tiraspol).

Ion Mocanu (Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”) a fost desemnat Cel mai bun actor în rolul secundar, iar Premiul pentru Cel mai valoros debut a mers la Mihai Fulga (Teatrul „Alexei Mateevici”).

Pentru Cele mai bune costume a fost premiată Stela Verebceanu în spectacolul „Frumoasa și Bestia“, la Teatrul „Luceafărul“. Teatru “Licurici” a primit Premiul pentru „Cel mai bun spectacol pentru copii”.

Adrian Suruceanu (Teatrul de Re-

vistă „Ginta Latină”) a obținut Premiul pentru Cea mai bună scenografie pentru spectacolul „My darling Missis Kronky”, după John Patrick, regia Mihai Ţărnă.

Pentru Cea mai bună coregrafie și expresie corporală a fost premiat Dumitru Tanmoșan.

Liviu Știrbu și Marian Stârcea au ridicat Premiul pentru Cea mai bună creaţie muzicală originală.

De asemenea, au fost acordate patru premii ale Președintelui UNITEM, care au revenit lui: Mihai Țărnă, regizor – Teatrul de Revistă „Ginta Latină”, Ion Grosu, actor – Teatrul Național „Satiricus Ion Luca Caragiale”, Sandu Leancă, actor – Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Constantin Haret, actor, director al Teatrului Dramatic Rus de Stat „A.P. Cehov”.

Premiul pentru Cel mai bun manager „Alexandru Fedico” a revenit domnilor Alexandru Vasilache, regizor, director general al Studioului „Moldova-Film”, și Tudor Țărnă, regizor, director general al Teatrului de Revistă „Ginta Latină”.

Teatrele „Eugene Ionesco” și „Spălătorie” au refuzat să participe în competiţia pentru Gala Premiilor UNITEM.

Cultur=

29 MARTIE 2013

Leo BUTNARU

(Pagini de jurnal) 5.VII.-9.VIII.1987

2.V.1987 Sărbătorirea lui I. Vatamanu la Teatrul Academic. Sală plină. Program cam extins, în jur de 3 ore. Exagerarea – carenţă frecventă în manifestările noastre. Încolo, poetul ar trebui să fie satisfăcut de cum și cu ce și cu cine și-a consemnat prima jumătate de veac.

Pe scenă urcă și o dinastie artistică din Oxântia/ Dubăsari. Cel mai mic, un băieţel de vreo 3 anișori, vrea să se dezbare de căciula de cârlan ce-i tot cade pe ochi.

Tatăl însă i-o potrivește la loc. Dansează, cântă și el. La melodiile mai tărăgănate privește distrat spre cupola pictată a teatrului, privește în jur. La un moment dat, la jumătate de cuvânt cântat, cască a oboseală, a somn. Firește, sala freamătă, chicotește cu simpatie. Dar iată că începe o melodie mai vioaie și piciului îi piere pofta de somn – cântă cu însufleţire și mare plăcere. În holul teatrului se strâng semnături pe adresarea care cere să se convoace conferinţa extraordinară de realegere a conducerii USM. Semnează mulţi. Refuză Ghe. V., Ef. T., Gr. V. ... Felurime de comentarii.

Apoi agapa amicală de la „Creangă”.

Invocări, toasturi, explicaţii. Muzică populară, dansuri. Predomină buna măsură, elementul de civilizaţie și conduită civilizată.

4.V.1987 „LA” invitată la sărbătoarea presei la Orhei. Plec în grup cu Olărescu, Deviza, Malaneţchi. Pe strada principală a Orheiului – un cârlănaș rătăcit, alergând printre mașini, behăind jalnic a înstrăinare și spaimă. Cine știe de pe unde s-o fi desprins el, de unde a zbughit-o. Poate din târgul ce nu e departe.

Cum s-ar zice, cârlănașul a trecut de Paști, mai poate zburda puţin, chiar dacă rătăcit-disperat.

14.VI.1987 Dimineaţă, depuneri de flori la bustul lui Eminescu. Prima sărbătoare naţională „Eminesciana”. În „MS” public secvenţele eseistice „Flori de tei, silabe de legendă”.

Cortegiu de autobuze spre pădurea Scorenilor. În poiană, se sădește teiul lui Eminescu. Ore întregi pe scenă, cu oratori și muzicanţi. N-ar fi stricat mai multă organizare. Știinţă de a face aceste ore cu adevărat solemne. Amatorismul și precauţia noastră se ţin încă „tare”. Dar, trăiască Eminescu! Prima sărbătoare… Să fie într-un ceas bun.

4.VII.1987 O observaţie excepţională a lui Geo Bogza – ca replică la premiomania (termen inventat ad-hoc) contemporană a multora. Mulţi premiaţi – slabi, conjuncturiști. „Vi-l puteţi imagina pe Tolstoi, în frac, primind premiul Nobel?” De ce nu? Dar e Tolstoi totuși, nu… – cineva, dintre condeierii-nomenklaturiști de pe aici. Îi expediez lui Ognian Stamboliev, în Bulgaria, nota biobibliografică și fotografia pe care mi le-a solicitat pentru

Ședinţa comitetului de conducere al US. O scrisoare pe adresa lui M. S. Gorbaciov. La Moscova, pleacă un sol special, să o prezinte personal. Grosul, prim-secretar al CC PCM, roagă să nu se expedieze demersul. Se expediază! Mesagerul – incognito. (De altfel, acea adresare nu au semnat-o mulţi din cei ce sunt crezuţi de „mari” patrioţi: doi de V (Vi., Va., amici), Da., alţii. Oricât ar fi încercat să-i convingă grupul de iniţiativă, respectivii nu au semnat, totuși.)

Toţi scriitorii suntem invitaţi de primsecretarul CC, Grosu. Telefon stricat – ei una, scriitorii alta. De-a surda.

La 9 august – o nouă ședinţă a secretariatului. Ce-i de făcut? Plecăm în delegaţie la Kremlin? Ăștia de aici sunt oribili.

Se expediază o telegramă pe numele secretarului CC al PCUS, Iakovlev. Confirmare că a fost primită. Telegramă de alarmă. Leprele nomenklaturiste mai că dau colţul de spaimă.

Cu câteva zile în urmă, în „Literaturnaia gazeta”, două pagini dramatice, semnate de Ion Druţă și Kapitolina Kojevnikova. Teza de bază: în Moldova nu miroase a restructurare. Intelectualitatea – prigonită. Mahării – afonii, nu au nimic cu adevărul.

20.VIII.–4.IX.1987 Două săptămâni în România. Prima oară când ni se permite să trecem în dreapta Prutului. București, Constanţa, Mamaia, la hotelul „Pelican”. Mare, plajă.

Câteva concerte – la „Rapsodia română”.

Apoi Hrușcă, Șeicaru, Constantinescu, Corina Chiriac, Cristian Popescu… Întâlniri cu Nelu Șcerbina, coleg de studenţie, angajat acum la ambasada URSS; Arcadie Donose, Ion Popescu-Gopo, Matei Vișniec ș. a. Cărţi și discuri. Colecţia „Secolul 20”, 1973, – darul dlui Donose. Are un verișor, profesor, la mine în Negureni. Din deportaţi. În școala medie, mi-a fost profesor de fizică. Îi transmite un mic cadou.

Văz și auz, cuvânt și discuţii. De toate ce se pot întâmpla. Din Chișinău suntem 10 oameni. Eu cu Zinovia, Teo Chiriac, Vitalie Ciobanu, Vasile Gârneţ, Iuri Zavadschi.

5.IX.1987 Invitaţi la Lenuţa și Andrei. Prezent și Mihai Ţăruș cu soţia, sosiţi din Leningrad.

Bereta mult râvnită de Andrei are efect – nu numai că e adusă de la București, ci că e și bună, călduroasă și necesară luciului cheliei sale. Agapă prelungită, cu demonstraţie de picturi.

7.IX.1987 Iau manuscrisul „Duminicilor lucrătoare”. Ultima operaţiune – să reduc circa o coală de autor. Încolo – citit și redactat fără probleme de A. Suceveanu și V. Lazarenco.

8-9.IX.1987 O vizită la Glebus Sainciuc în atelier.

Recunoaștere, pre-documentare pentru interviul-dialogul pe care îl punem la cale. În substraturi, Sainciuc e altul decât cel ce se arată în cotidian.

12.IX.1987 Cu Buraci și Ţăruși – vizită în atelierul lui Andrei Negură. Tapiţer talentat, creator de atmosferă și prin fundalul muzical pe care-l potrivește, și prin cărţile rare

FLUX

CALEIDOSCOP

TELEFON STRICAT: MAHĂRII – UNA, SCRIITORII – ALTA revista „Fakel” – mi-a tradus un grupaj de versuri.

11

pe care ni le pune la dispoziţie. Studii în Ungaria. O seară de emanaţii artistice și emoţii omenești.

30.X.1987 O plenară furtunoasă la USM. Matcovshi va fi totuși numit redactor-șef la revista „Nistru”. E pe cale de a fi rezolvată și problema unei reviste pentru traduceri.

Raportul prezentat de Hadârcă, secretar de partid, în general – obiectiv. Vorbitorii: condiţia limbii, alfabetul latin, teritoriile înstrăinate. Tabuurile se destramă.

Pe mult timp? Pe!

4.XI.1987 Într-un dialog V. Nedelescu – N. Rusu („Orizontul” nr. 10, a.c.): „– Printre altele, la multe din ședinţele «Ramurilor» (cenaclul de cândva de la Politehnică – L.B.) îi aveam oaspeţi pe membrii cenaclului «Mihail Eminescu» de la Universitate…

– Eu mi-l amintesc în mod deosebit pe foarte tânărul pe atunci poet Leo Butnaru, discursurile căruia erau lungi și spectaculos de savante. Iar eu mă străduiam să-i înţeleg spusele și mă gândeam: «Strașnic deștept băiatul ista! Se vede că așa trebuie să fie un poet adevărat…»

Observam că toţi cei care scriu versuri erau și buni polemiști, puteau să citească și să vorbească liber în faţa unor ascultători…” (zice Rusu).

Mă rog, am ajuns la capitolul „Amintiri, amintiri. Program de romanţe”. Și la nevinovata, dar nostalgica, pentru mine, constatare: „Foarte tânărul pe atunci poet…”.

Deja de câteva săptămâni a plecat în producţie manuscrisul „Duminicilor lucrătoare”. În principiu, am finalizat manuscrisul volumului de proză „De ce tocmai mâine-poimâine?”, circa zece coli de autor. În „Orizontul” nr. 12 vor apărea 4 nuvele din el.

4.II.1988 La 1821, poetul italian Giacomo Leopardi parcă scria un reportaj sociopsihologic din mediul nostru moldovenesc de astăzi. Poftim adevărul: „Uitaţi-vă mai bine chiar la timpurile noastre. A dispărut nu numai dragostea de patrie, ci patria însăși, însăși familia, omul, în ceea ce privește ţelul – s-a reîntors la singurătatea începutului. Individul singur constituie pentru sine întreaga societate. Deoarece, aflându-se interesele într-un mare conflict cu pasiunile din pricina strâmtorării și chiar marii apropieri, dispare în cea mai mare parte folosul ce vine din partea societăţii, rămânând dauna, adică numitul conflict, în cadrul căruia un individ cu interesele sale dăunează celuilalt, nefiind posibil în același timp ca omul să se jertfească în întregime și veșnic pe sine însuși altuia (lucru necesar astăzi pentru a menţine societatea); iar dragostea de sine fiind în mod natural precumpănitoare, se preschimbă în egoism, iar ura faţă de ceilalţi, fiică bună a dragostei de sine, devine, în bogăţia de prilejuri ce i se oferă, mai puternică și mai activă”.

Azi dimineaţă, radio, primul program, îmi organizează o avanpremieră a volumului de poeme „Duminici lucrătoare”.

Cu suflet, competenţă și generozitate vorbește despre poezia mea Arcadie Suceveanu. Citesc un grupaj de poeme. Mă rog, bucurie de duminică pornită în întâmpinarea „Duminicilor lucrătoare”.

29 martie Evenimente 1599: Cardinalul Andrei Bathory a devenit principe al Transilvaniei 1809: Țarul Alexandru I al Rusiei, declară în jurământul lui în Porvoo, că Finlanda, cucerită în cel de-al treilea Război Rus-Suedez, aparține pentru totdeauna Rusiei 1821: În momentul începerii mișcării Eteriei, domnul Moldovei, Mihai Suțu, a anunțat hotărârea sa de a se retrage temporar din Moldova, lăsând o căimăcămie care să se ocupe de treburile curente și mai ales să asigure Poarta Otomană de supunerea Moldovei 1830: Conform Tratatului de pace ruso-turc de la Adrianopol, au început lucrările Comisiei pentru delimitarea granițelor dunărene dintre Principatele române și Imperiul otoman.

Fostele raiale Brăila, Giurgiu, Turnu, împreună cu 30 de insule din Dunăre au fost efectiv reanexate Țării Românești. Lacul Brateș a revenit Moldovei 1881: La Teatrul Național din București, are loc premiera piesei “Sânziana și Pepelea”, de Vasile Alecsandri 1926: A fost înființat, la București, Institutul de Studii Bizantine 1940: Comisarul poporului la Externe, Veaceslav Molotov, a ținut în Sovietul Suprem al URSS un discurs asupra raporturilor cu România. Afirmând că URSS nu are cu România un pact de neagresiune (ceea ce era cu totul neadevărat, întrucât tratatele de la Londra nu fuseseră denunțate), spunea că aceasta se explică prin existența unei chestiuni litigioase, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de URSS 1973: Războiul din Vietnam: ultimii soldați americani părăsesc sudul Vietnamului.

1974: Mariner 10, naveta americană de explorare, fără echipaj uman, devine prima naveta spațială care a vizitat planeta Mercur, trimițând peste 2.000 de imagini pe Pământ 2004: Irlanda devine prima țară din lume care interzice fumatul în locurile publice 2005: Trei ziariști români au fost răpiți în Irak: reporterul Marie Jeanne Ion și cameramanul Sorin Dumitru Mișcoci, de la Prima TV, și reporterul Ovidiu Ohanesian, de la cotidianul „România Liberă”

Nașteri 1790: John Tyler, al 10-lea președinte al Statelor Unite (d. 1862) 1815: Costache Caragiale, dramaturg și actor român, primul director al Teatrului Național din București (d. 1877) 1873: Tullio Levi-Civita, matematician italian (d. 1941) 1885: Dezső Kosztolányi, poet și scriitor maghiar (d. 1936) 1889: Warner Baxter, actor american (d. 1951) 1895: Ernst Jünger, scriitor german (d. 1998) 1899: Lavrenti Beria, șeful NKVD-ului, serviciul de represiuni politice din vremea lui Stalin (d. 1953) 1902: Marcel Aymé, dramaturg francez (d. 1967) 1908: Virgil Carianopol, poet român (d. 1984) 1909: Florian Onitza, astrolog român din diasporă (SUA) 1912: Caius Iacob, matematician român, membru al Academiei Române, al Societății matematice franceze (d. 1992) 1927: John Robert Vane, biochimist englez, laureat al Premiului Nobel (d. 2004) 1941: Joseph Taylor, fizician american 1943: Vangelis (Evangelos Odysseas Papathanassiou), compozitor grec 1952: Teofilo Stevenson, pugilist cubanez (d. 2012) 1957: Christopher Lambert, actor american 1962: Dan Bittman, cântăreț român (Holograf) 1965: Elle MacPhearson, actriță și top model australian

Decese 1058: Papa Ștefan al IX-lea (n. c. 1020) 1368: Împăratul Go-Murakami al Japoniei (n. 1328) 1772: Emanuel Swedenborg, filosof și om de știință suedez (n.

1688) 1792: Regele Gustav al III-lea al Suediei (n. 1746) 1870: Paul-Émile Botta, consul, arheolog francez (n. 1802) 1891: Georges Seurat, pictor francez neoimpresionist (n. 1859) 1892: William Bowman, chirurg, histolog englez (n. 1816) 1912: Robert Falcon Scott, explorator antarctic britanic (n. 1868) 1938: Constantin Isopescu-Grecul, jurist român, politician implicat activ în lupta pentru făurirea statului național unitar român (1918) (n. 1871) 1952: I.A. Bassarabescu, prozator român (n. 1870) 1963: Traian Săvulescu, biolog român, fondator al Școlii românești de fitopatologie, primul care a făcut cunoscută în țara noastră flora Arabiei și Palestinei (n. 1889) 1971: Perpessicius, poet, critic și istoric literar român (n. 1891) 1996: Mircea Herivan, eseist și scriitor român (n. 1930) 2009: Maurice Jarre, compozitor francez (n. 1924).

FLUX

12

Magazin

29 MARTIE 2013

AU ŞI EI “COŞTIREŢE”

O bucată din Zidul Berlinului a fost înlăturată pentru a face loc unui proiect imobiliar controversat O bucată din East Side Gallery – un tronson de 1,3 kilometri din Zidul Berlinului, decorat cu aproximativ 100 de desene realizate de artiști din lumea întreagă – a fost înlăturată miercuri dimineaţă (27 martie, n. red.), pentru a face loc unui controversat proiect imobiliar, a anunţat poliţia germană, transmite „Mediafax”.

Patru blocuri de piatră, reprezentând o breșă cu o lăţime de cinci-șase metri, au fost înlăturate și înlocuite cu o ușă, a precizat un purtător de cuvânt al poliţiei.

Lucrările, efectuate la cererea promotorilor unui proiect imobiliar de lux, care intenţionează să construiască un turn de locuinţe înalt de 63 de metri, pe malul râului Spree, în apropiere de Zidul Berlinului, un simbol al Răz-

boiului Rece, au început miercuri, la ora 04.00 GMT, a mai spus purtătorul de cuvânt.

Zidul va fi străpuns în două locuri, pentru că municipalitatea vrea să asigure acces și la un pod pentru pietonii și cicliștii care vor să traverseze râul, iar lucrările trebuie finalizate până în 2015.

Potrivit presei germane, circa 250 de poliţiști au fost mobilizaţi pentru aceste lucrări, pentru a evita orice incidente, având în vedere că proiectul imobiliar este unul controversat.

Pe 1 martie, o primă tentativă de spargere a zidului s-a soldat cu eșec, după ce circa 200 de persoane s-au mobilizat pentru a protesta faţă de acest proiect.

Cu o zi înainte, a avut loc o manifestaţie la

care au participat 6.000 de persoane. Câteva zile mai târziu, actorul american David Hasselhoff a venit să-și arate sprijinul în faţa câtorva mii de opozanţi ai acestui proiect.

East Side Gallery este una dintre cele mai importante atracţii turistice din Berlin și reprezintă cel mai mare tronson rămas din “Zidul de protecţie antifascistă” – potrivit numelui său oficial est-german –, care a divizat capitala germană din 13 august 1961 până pe 9 noiembrie 1989.

Din cei 155 de kilometri ai zidului care diviza Berlinul, au mai rămas în picioare porţiuni care însumează doar circa trei kilometri. http://www.mediafax.ro

ORAŞELE ŞI SATELE MOLDOVEI

SATUL NOU Deși numit astfel, este totuși unul dintre vechile sate din r-nul Cimișlia. Localitatea e situată în sudul Podișului Cogâlnicul de Mijloc, pe ambele maluri ale râului Schinoasa, acesta fiind un afluent pe stânga al Cogâlnicului. Zona de așezare a satului, după cum susţin specialiștii arheologi, a fost dens populată din cele mai vechi perioade istorice.

Din epoca romană (sec. II-IV) și cea preromană datează reminiscenţe de străveche cultură materială autohtonă: unelte de muncă rudimentare, fragmente de vase din argilă, obiecte de uz casnic. Aici au fost descoperite și urme de așezări umane din Evul Mediu. Unele dintre acestea sunt trecute în registrele de sate răzeșești din provincie.

Satul Nou, cu menţiunea „sat de răzeși”, e înregistrat în materialele recensământului din anul 1859, pe atunci localitatea având 105 gospodării ţărănești, cu 420 de locuitori

(233 bărbaţi și 187 femei). Localitatea apare notată cu două denumiri – Satunov și Troian, prima denumire prezentând o formă de scriere în limbajul oficialităţilor regimului ţarist, cea de a doua fiind un alonim al satului, reprezentând denumirea anticului val de pământ Troian, care își are începutul la Prut, lângă or. Leova, urmează o lungă distanţă până la Nistru, lângă s. Chiţcani, trecând în zona dată prin marginea de sud a localităţii Satul Nou, val cunoscut și cu denumirea de Valul lui Traian de Sus. Satul Nou, ca așezare de răzeși români, a existat negreșit și până la această dată fixată în documente.

Cu dubla denumire de Satul Nou și Troian, localitatea este înregistrată și în materialele recensământului din 1870/1875: 137 de case, 593 de locuitori (328 bărbaţi și 265 femei) în 1870; 150 de case, 645 de locuitori în 1875. Cu ambele denumiri satul e notat și în registrele recensământu-

lui din 1897, fiind însoţit de numărul populaţiei – 837 de locuitori (416 bărbaţi și 421 femei).

Zamfir Arbore, în „Dicţionarul geografic al Basarabiei” din 1904, descrie astfel localitatea: „Satul Nou, sat în jud. Bender, volostea Căinari, așezat pe valea râului Schinoasa. Dealul dinspre sud-vest are o înălţime de 110 stânjeni deasupra nivelului mării (1 stânjen = 2,23 m). Între această înălţime și sat trece Valul lui Traian.

Are 183 de case, cu o populaţie de 1230 de locuitori, în posesia cărora se află 360 de vite cornute mari (p.

181). Ţăranii din sat au fost împroprietăriţi de instituţia statului român „Casa noastră” la reforma agrară din 1918-1924. Celor 182 de locuitori leau revenit 768 ha 400 m2 de pământ lucrător și locuri de pășune.

Sub diferite aspecte sunt concludente și datele informative pe care ni le oferă „Dicţionarul statistic al Basarabiei” din 1923: Satul Nou, sat în jud. Tighina, plasa Căinari, fondat în anul 1845, 242 de clădiri, 1195 de locuitori, primărie, școală primară

mixtă, biserică ortodoxă ridicată din piatră în 1864, cooperativă agricolă, poștă rurală, moară de aburi, 3 prăvălii și cârciumi. Distanţe: or. Tighina – 60 km, or. Chișinău – 50 km (pe vechiul drum de poștă), gara și poșta Căinari – 16 km, gara Schinoasa – 8 km, s. Selemet – 3 km (DSB, p. 588).

Alte date statistice din prima jumătate a sec. al XX-lea: 1930. Satul Nou, sat în jud. Tighina, plasa Cimișlia, 1229 de locuitori, dintre care 1191 români, 11 ruși, 7 evrei, 4 nemţi ș.a.; 1941. Satul Nou, 520 de gospodării individuale, 1530 de locuitori; 1943. Satul Nou, comună rurală în jud. Tighina, plasa Cimișlia, având în componenţa sa localităţile Satul Nou, Bourei, Suric. În anii postbelici se așternu peste meleagurile noastre o relativă pace și liniște, cu semne de prefaceri și schimbări în viaţa oamenilor de rând.

Mărturii documentare: 1959. Satul Nou, comună (în limbajul epocii soviet sătesc) în rn. Cimișlia, cu o populaţie de 2472 de locuitori în 1959 și 3140 de locuitori în 1970; 1979. Satul Nou,

sat în rn. Căinari, cu 2142 de locuitori în 1979 și 1967 de locuitori în 1989. „Dicţionarul statistic al Republicii Moldova” din anul 1994 ne pune la dispoziţie date și cifre mult mai complete: Satul Nou, comună în rn. Cimișlia, 693 de gospodării, 2038 de locuitori (1014 bărbaţi și 1024 femei), dintre care 2021 români, 10 ruși, 4 ucraineni, 2 bulgari, 1 găgăuz. Fond locativ – 448 mii mp.

Gospodăria agricolă „Frunze”, terenuri agricole în sectorul obștesc – 2254 ha, în sectorul individual – 251 ha. Dispensar medical, școală medie, grădiniţă de copii, casă de cultură, bibliotecă, oficiu de telecomunicaţii, magazine de mărfuri industriale și produse alimentare, stadion (vol. I, p. 381).

Denumirea localităţii Satul Nou fixează apariţia noii localităţi faţă de cele învecinate preexistente. Alonimul istoric Troian are la bază denumirea Valului lui Traian, fortificaţie de pământ străveche, situată în preajma localităţii.

Dr. hab. Anatol EREMIA, Lilia STEGĂRESCU, cercet. şt.

13

Diverse

29 MARTIE 2013

Ce tip de sport trebuie să practici pentru a ţine sub control tensiunea

Efortul fizic moderat ajută atât la menţinerea unei greutăţi corporale în limitele normale, cât și la ameliorarea hipertensiunii arteriale. Potrivit specialiștilor în nutriţie, persoanele sedentare prezintă un risc de 30-50% mai mare de a suferi de boli de inimă. „Tipul de mișcare care ameliorează hipertensiunea este activitatea fizică aerobă de intensitatea medie: mersul, alergarea ușoară, mersul pe bicicletă și înotul. Nu este nevoie de performanţe fizice deosebite, deoarece sunt suficienţi 10.000 de pași zilnic pentru a reduce tensiunea arterială”, spune dr. Mihaela Bilic, medic nutriţionist și autoarea cărţii „Sănătatea are gust”.

Specialista menţionează că pentru a preveni apariţia bolilor cardiovasculare, sportul trebuie practicat regulat. „Fie că este vorba de o repriză unică de efort fizic de 30-45 de minute sau de episoade scurte de 10 minute repartizate pe parcursul întregii zilei, fiecare sesiune de exerciţii fizice are efecte benefice care se menţin și 12 ore”, spune dr. Bilic.

O treime din populaţia Terrei suferă de hipertensiune, potrivit cifrelor din raportul OMS. Specialiștii trag un semnal de alarmă cu privire la faptul că nivelul este foarte mare și în continuă creștere.

Unul dintre factorii care favorizează apariţia hipertensiunii este obezitatea, iar incidenţa acesteia este tot mai mare la nivel mondial, potrivit OMS. În prezent, 12% din populaţia mondială, adică o jumătate de miliard de persoane, suferă de obezitate.

O criză cardiacă sau un accident vascular cerebral reprezintă cauza decesului pentru aproape jumătate dintre persoanele care suferă de obezitate și de hipertensiune. Pe parcursul vieţii, acestea sunt expuse riscului de a face boli cronice, cum ar fi diabetul și unele cancere.

Gandul.info

FLUX

Muzica şi pictura fac bătrâneţea mai frumoasă Muzica și pictura sunt adevărate arme de luptă cu bătrâneţea, au susţinut de-a lungul timpului organizatorii de evenimente, cărora li s-au alăturat recent oamenii de știinţă care au început să acorde o mai mare atenţie efectului pe care artele le au asupra înaintării în vârstă, potrivit BBC. Astfel, specialiștii consideră că prin dans, de exemplu, sunt stimulate funcţii diferite ale creierului, care induc o stare de bine pacienţilor diagnosticaţi cu demenţă.

“O mișcare coregrafică studiată nu este singura prin care o persoană își îmbunătăţește capacităţile fizice, ci orice mișcare ritmică, după sune-

tul muzicii”, susţine profesorul Thomas Prohaska, decan al Colegiului de servicii sociale și de sănătate din cadrul Universităţii George Mason, Virginia.

Un nou raport întocmit de National Academies cu privire la arte și procesul de îmbătrânire atrage atenţia asupra faptului că numărul americanilor bolnavi de Alzheimer se va dubla până în 2050, ajungând la 13,2 milioane, comparativ cu 5,1 milioane cât sunt înregistraţi în prezent. În urma studiilor, mai multe centre de sănătate pentru persoanele vârstnice au prevăzut în programul lor expoziţii și colaborări cu diferiţi artiști.

“Arta face parte din noi în mod instinctiv. Suntem fiinţe cu simţ estetic și în felul acesta percepem și lumea”, spune Gay Hanna, director al Centrului Naţional pentru Îmbătrânire Creativă.

Aceasta adaugă că, în urmă cu 20 de ani, domeniul care studiază legătura dintre arte și efectele îmbătrânirii era slab dezvoltat. Însă dovezile tot mai numeroase cu privire la

O nouă găselniţă, salata verde ar fi mai periculoasă decât hamburgerii Din punctul de vedere al răspândirii infecţiilor, salata verde din magazine este chiar mai periculoasă decât hamburgerii, susţine cunoscutul bacteriolog britanic, Hugh Pennington, profesor emerit la Universitatea Aberdeen (Scoţia). Potrivit acestuia, anumite tipuri de bacterii găsite în pungile cu salată tăiată sunt aproape imposibil de distrus. Singura modalitate este iradierea, afirmă el, după cum relatează portalul MedDaily.

Legumele ambalate în pungi și care se vând ca „gata pentru consum” ar putea fi un pericol pentru sănătate, spune bacteriologul britanic, evocând focarul de infecţie cu Cryptosporidium, apărut în Marea Britanie și Scoţia în urma consumului de salată verde, care a afectat 300 de persoane. În timpul analizei influenţei diferitelor legume, experţii au stabilit o legătură semnificativă între infecţie și consumul de legume cu frunze.

Uleiul de măsline salvează creierul de la îmbătrânire Uleiul de măsline, cea mai bogată sursă de grăsimi mononesaturate, are în compoziţia sa substanţe ce pot proteja împotriva bolii Alzheimer, potrivit unui studiu apărut în ultimul număr al revistei americane ACS Chemical Neuroscience.

O echipă de cercetători, condusă de Amal Kaddoumi, a ajuns la concluzia că uleiul de măsline extravirgin protejează celulele nervoase de proteinele degradate, boala Alzheimer fiind identificată ca proteinopatia cauzată de acumularea de proteine anormale.

La ora actuală, boala Alzheimer afectează aproximativ 30 de milioane de oameni la nivel mondial, dar prevalenţa este mai mică în ţările mediteraneene, a căror bucătărie are la bază uleiul de măsline, arată sursa citată.

“Substanţa-minune” din compoziţia uleiului de măsline se numește oleocantal și are proprietăţi antiinflamatorii.

Experimentele pe șoareci au arătat că oleocantalul crește producţia de proteine și enzimecheie, extrem de importante pentru eliminarea din creier a proteinei beta-amiloid, o proteină implicată în patologia bolii Alzheimer.

Jurnalul.ro

AGERPRES.ro

Ciocolata previne riscul de atac cerebral

Cercetări anterioare în acest sens au arătat că benefică pentru creier, în cazul în care este consumată cu moderaţie, este ciocolata neagră, însă acest studiu recent, publicat în revista Neurology, arată în premieră că orice tip de ciocolată acţionează asupra vaselor de sânge.

Specialiștii de la Glasgow University au măsurat viteza sângelui participanţilor la studiu, la nivelul celor mai importante artere, în timp ce aceștia consumau ciocolată stând în poziţie orizontală. S-a descoperit astfel că ciocolata avea efect asupra nivelului de dioxid de carbon

Mediafax.ro

Ca argument, cunoscutul profesor scoţian evocă și situaţia de anul trecut din SUA, când unul dintre cei mai mari producători și comercianţi din lume de fructe și legume proaspete, Dole, a retras de la vânzare în zece state americane salată verde tăiată, ambalată în pungi de plastic, după ce Departamentul de Sănătate Publică a descoperit eșantioane de produse cu bacterii Listeria.

El mai atrage atenţia că pe legumele cu frunze bacteriile ajung direct din sol. Unii agenţi patogeni pot fi distruși doar prin prelucrare termică și spălare cu anumite mijloace, dar nu apa simplă. „De obicei, mai sigur este să mănânci un hamburger decât salata care îl însoţește”, a declarat profesorul, făcând apel la susţinătorii unei alimentaţii sănătoase să fie mai atenţi la ceea ce mănâncă și să spele bine verdeaţa chiar dacă pe ambalaj scrie că nu necesită spălare.

STUDIU Un singur baton de ciocolată consumat zilnic influenţează activitatea creierului în mod direct, putând scădea considerabil riscul de a face atac cerebral, arată un studiu recent, realizat de specialiștii britanici și citat de dailymail.co.uk, potrivit Mediafax.

beneficiile pe care pictura și dansul le au în acest sens au făcut ca acest domeniu de cercetare să crească exponenţial.

care afectează vasele de sânge, îmbunătăţind circulaţia și având, astfel, un impact pozitiv la nivelul celulelor creierului.

“Consumul unui baton de ciocolată obișnuită a fost asociat cu o modificare a nivelului de rigiditate a vaselor de sânge. Informaţiile noastre iau în calcul posibilitatea să existe un efect direct între anumite ingrediente din ciocolată și vasele de sânge. Ipoteza este plauzibilă datorită flavonoizilor din ciocolată”, spune profesorul Matthew Walters, coordonatorul studiului.

Flavonoizii, care se regăsesc mai ales în cacao, sunt antioxidanţi puternici care contribuie la prevenirea afecţiunilor cardiace. Însă ciocolata este bogată în zahăr și are un conţinut crescut de grăsimi și poate cauza obezitate, acesta fiind, de altfel, unul dintre principalii factori care declanșează atacul cerebral.

“Trebuie să ţinem cont de aceste noi descoperiri”, este concluzia autorilor studiului.

Propunem atenţiei Dumneavoastră următoarele SERVICII POLIGRAFICE 1. Servicii de xerox, printer, scanner și copertare a cărţilor; 2. Executarea cărţilor de vizită; 3. Tipărirea de pliante, fluturași, foi cu antet, formulare, cărţi, broșuri, calendare, formulare, etichete, certificate și plicuri; 4. Servicii de imprimare rapidă la rezograf în tiraj mare; 5. Servicii de laminare; 6. Imprimare foto de înaltă calitate (EPSON L800); 7. Înregistrare și imprimare pe CD și DVD. Xerox – 25 bani/pagină Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – 4 lei/pagină Printer foto – 10x15 – 2 lei format A4 – 8 lei

Scanare: 1 leu/pagină (format PDF și JPG) Copertare (cu spirale): 200 pagini – 25 lei 150 pagini – 20 lei 100 pagini – 15 lei Laminare – de la 3 lei/pagină

Executăm rapid şi calitativ!

Contacte: str. N. Iorga, 5, or. Chişinău; telefon: 079 502 402; 022 23 33 56 e-mail: mihaib128@gmail.com

FLUX 1

14

Programe

Luni APRILIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Euromaxx”.

10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk show cu Mircea Surdu. 12.00 Documentar. “Made in Hollywood”. 13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 I.L.Caragiale. “O noapte furtunoasă”. Spectacol al Teatrului “Satiricus I.L.Caragiale”. 16.10 Respiro. Program muzical. 16.25 Săptămâna sportivă. 18.00 Petalo romano. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Dor. In memoriam. Radu Cărăuș, muzician. 22.20 Onomastica umorului. Program umoristic. 23.20, 0.10 Film. “POETUL” (Canada, 2007). 1.05 Descoperă Moldova. 3.50 La curțile dorului.

5.10 Music Mania. 5.25 ARTelier. Ion Morărescu.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Doamne de poveste (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste si luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Cancan TV (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Fără o vâslă (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4455 15:00 Film: Te iubesc la nebunie! 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.19, anul 7 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Videoclipuri Pro Tv 03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Журов”. Многосерийный фильм 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 01:00 Остросюжетный фильм “В тылу врага: Колумбия” 02:30 “Prima Oră” (R) 04:25 “Primele știri” (rom) (R) 05:00 Профилактика 6.00, 6.50, 17.20, 19.25, 21.30, 22.35, 1.55, 4.20 D i ve r t i s m e n t. 6 . 2 5 , 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.35 Reporter. 9.00, 11.10, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 21.35, 22.35, 0.05 Seriale. 9.55, 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 10.20, 16.30 Teleshopping. 14.00, 20.00, 3.30 Telejurnal.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN 10:34 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:03 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:01 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 LA GRANDE FAMINE DE MAO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 DES RACINES & DES AILES 16:50 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 UN FLIC 20:59 FLASH INFO 21:02 D’EST EN OUEST 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 COUSINADES LE SEXE AUTOUR DU MONDE 22:54 LA BOÎTE À CLICHÉS 22:56 COUSINADES - LA HAUTE ROUTE D’HIVER : CHAMONIX-ZERMATT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 JIMMY RIVIÈRE 2:37 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 PORTS D’ATTACHE

29 MARTIE 2013

2

Marţi APRILIE

3

Miercuri APRILIE

4

Joi APRILIE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Cheerleaders, un mit american”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Onomastica umorului. Program umoristic. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Accente economice. 12.30 “World stories” - lumea în reportaje. 13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”. 13.40 Eugen Doga. “Sub semnul primăverii”. Spectacol muzical susținut de Ateneul Român, București. 14.40 Știri pozitive.

15.00 Documentar. “Paradoxurile canabisului”. 16.00 Ring Star. 18.00 Unda Bugeacului. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Dialog social.

21.45 Respiro. Program muzical. 22.20 Cultura azi. 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 1.00 Chișinăul de ieri și de azi. 1.15 Cuvintele Credinței. 3.50 La curțile dorului. 5.10 Music Mania. 5.25 Natura în obiectiv.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45 Documentar. “Shift - viața în era digitală”.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Paradoxurile canabisului”. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Chișinăul de ieri și de azi.

13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”. 13.40 Eugen Doga. “Sub semnul primăverii”. Spectacol muzical susținut de Ateneul Român, București. 14.50 Volei masculin. Campionatul RM. “Dinamo” (Chișinău) - “Dinamo” (Tiraspol). Transmisiune în direct. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 18.00 Свiтанок. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Moldovenii de pretutindeni. 22.20 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 0.10 Documentar. “Cheerleaders, un mit american”.

1.00 Respiro. Program muzical. 1.15 Erudit-cafe. Concurs. 3.50, 5.10 La curțile dorului. 5.20 Săptămâna sportivă.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Talent show. România dansează 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Talent show. România dansează 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste si luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Cancan TV (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste si luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Cancan TV (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Dl. Jones (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4457 15:00 Film: Toamna la New York 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie 21:30 Serial: Pariu cu viata, ep.4, an 4 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.21, an 7 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv 03:45 Serial: CSI New York (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Toamna la New York (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4458 15:00 Film: La suprafaţă 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Serial: Las Fierbinţi, ep.5, an 3 22:00 Serial: Spitalul de demenţă, ep.5, an 2 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Misiunea 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv 03:45 Serial: Las Fierbinţi (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Журов”. Многосерийный фильм 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 01:00 Среда обитания 01:50 “Prima Oră” (R) 03:45 “Primele știri” (rom) (R)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Журов”. Многосерийный фильм 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 01:00 “На ночь глядя” 01:45 “Prima Oră” (R) 03:40 “Primele știri” (rom) (R)

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste si luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reteta de acasa 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Cancan TV (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Te iubesc la nebunie! (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4456 15:00 Film: Dl. Jones 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 MasterChef 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: CSI New York, ep.20, an 7 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: CSI New York (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) Уважаемые телезрители! Приносим извинения за перерыв в вещании с 05.00 до 17.00 в связи с профилактическими работами 17:00 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Журов”. Многосерийный фильм 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 01:00 “Городские пижоны”. “Лиллехаммер” 01:45 Иннокентий Смоктуновский, Александр Феклистов в фильме “Странная история доктора Джекила и мистера Хайда” 03:50 “Primele știri” (rom) (R) 6.00, 6.50, 17.20, 19.25, 2.55 Divertisment. 6.25, 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40 Reporter. 9.00, 11.10, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 9.55, 16.45, 17.50, 0.10 Teleenciclopedia. 10.20, 16.30 Teleshopping. 14.00, 20.00 Telejurnal. 21.35 Fotbal. Champions League. 21.45 Fotbal. “Paris Saint-Germain” - “Barcelona”.

0.40 Ora de business. 1.25 Interes general. 1.55 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:09 À TABLE ! 10:34 FERMIER URBAIN 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 URGENCES À DAVOS 14:12 CONSTRUIRE LA SUISSE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 UN FLIC 16:30 FLASH INFO 16:33 PEUPLES DU MONDE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA PETITE CHAMBRE 21:03 LÉO L’IMPASSIBLE 21:09 CIVILISATION 21:13 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 PANIQUE AUX EDELWEISS 23:32 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:02 THALASSA 2:57 LE POINT 3:50 TV5MONDE LE JOURNAL 4:12 AU NOM DU PERE

6.00, 6.50, 17.20, 19.25, 0.10, 2.15, 4.15 Divertisment. 6.25, 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40 Reporter. 9.00, 11.10, 13.10, 18.00, 20.30 Seriale. 9.55, 16.45, 17.50, 0.10 Teleenciclopedia. 10.20, 16.30 Teleshopping. 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.35 Ne vedem la TVR. 21.35 Fotbal. Champions League. 21.45 Fotbal. “Malaga” - “Borussia Dortmund”. 1.25 Garantat 100%. 2.40 Info mediu.

3.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:07 ÉPICERIE FINE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:01 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN 13:30 ALEXIS GRUSS, LA VIE COMME UN CIRQUE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 ALEXANDRE LE BIENHEUREUX 16:35 FLASH INFO 16:38 LA VIE FACILE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 AÏCHA 21:06 NOS ARCHIVES SECRÈTES 21:16 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LOUIS XVI, L’HOMME QUI NE VOULAIT PAS ETRE ROI 23:34 D’EST EN OUEST 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 AU SIECLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXe 2:01 AU SIECLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXe 2:56 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 360° - GÉO

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Свiтанок. 6.45 Picături de “Dor”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Drumeții”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”. 13.40 Unda Bugiacului. 14.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005).

15.50 Părinți și copii. 16.20 Erudit-cafe. Concurs. 18.00 Vector European. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 ARTelier.

Ion Morărescu. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45, 1.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 0.45 Documentar. “Shift - viața în era digitală”. 1.00 Evantai folcloric. 3.50 La curțile dorului. 5.05 Music Mania.

6.00, 6.50, 17.20, 19.25, 21.30, 22.30, 0.00, 2.15, 4.15 Divertisment. 6.25, 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.35 Reporter. 9.00, 11.10, 13.10, 18.00, 20.30, 21.35, 22.35, 0.15 Seriale. 9.55, 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 10.20, 16.30 Teleshopping. 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.35 O dată’n viață.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 DESTINATION WEEK-END 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:07 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:33 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:04 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:31 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:30 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 AÏCHA 16:34 NOS ARCHIVES SECRÈTES 16:44 FLASH INFO 16:47 VISITES D’INTÉRIEURS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 PANIQUE AUX EDELWEISS 21:04 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA NOUVELLE ÈVE 23:34 LA VIE FACILE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:54 ALEXIS GRUSS, LA VIE COMME UN CIRQUE 2:47 QUESTIONS À LA UNE 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 360° - GÉO

Programe 29 MARTIE 2013

5

Vineri

6

APRILIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Almanah cinematografic”. 10.30, 5.25 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Evantai folcloric.

12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”. 13.40 Свiтанок. 14.10 Moldovenii de pretutindeni. 14.40 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 16.10 Cinemateca universală. 16.25 Program muzical. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Bună seara! Talk show cu Mircea Surdu. 21.25 Portrete în timp.

Vlad Ciurea. 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 1.00 Onomastica umorului. Program umoristic.

3.50 La curțile dorului. 5.10 Music Mania.

07.00 Acces direct. Reluare 08.30 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Plasa de stele 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste si luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Lara (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: La suprafaţă (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4459 15:00 Film: Ishtar 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Românii au talent 00:00 Serial: Spitalul de demenţă (r) 01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

Sâmbătă APRILIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 7.55 Vedete la bis. 8.55 Documentar. “Dunărea albastră și caii sălbatici”. 9.50 Magazinul copiilor. 10.30 Părinți și copii. 11.00 Chitarista Adalisa Castellaneta (Italia), dirijor Nicolai Koleadko (Belarus) și Orchestra Simfonică a Filarmonicii “S.Lunchevici”. Program muzical.

11.50, 2.15 “Coridorul morții”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălți. 12.55 Tezaur. Tradiția Mărțișorului în satul Hârbovăț, Anenii Noi. 13.15 Constantin Moscovici. “Ziua de argint”. Program muzical. 15.05 Desene animate. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 Focus.

Magazin TV. 17.00, 22.00, 1.50 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (rus.) 17.50 Știri pozitive. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 “World stories” - lumea în reportaje. 22.20 Film. “VETERINARUL” (Italia, 2005). Episodul 1. 23.50 Respiro. Program muzical. 0.10 Fii tânăr! 1.00 Dor. Program muzical. 1.30 Focus. Magazin TV. 3.20 Descoperă Moldova. 3.35 Portrete în timp. Vlad Ciurea. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste si luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Dragoste și luptă 18:45 Serial: Patimile inimii 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Lara (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Un colţ de rai (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Spitalul de demenţă (r) 14:00 Film: Campionul 15:30 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Afaceri neterminate 22:30 Film: Diamantul sângeriu 01:30 Explore Midnight 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Videoclipuri Pro Tv 04:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 04:30 Românii au talent (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:25 “Пока еще не поздно” 17:05 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Две звезды” 23:50 “Primele știri” (rus) 00:00 Сара Мишель Геллар в фильме “Вероника решает умереть” 01:40 “Prima Oră” (R) 03:35 “Primele știri” (rom) (R) 04:05 Cериал “Гримм”

06:00 Новости 06:15 Станислав Любшин, Людмила Гурченко в фильме “Пять вечеров” 08:00 Teleshopping 08:20 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Поздняя любовь Станислава Любшина” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Абракадабра” 14:00 Премьера. “Наталья Кустинская. Королева разбитых сердец” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 Наталья Кустинская, Наталья Фатеева, Андрей Миронов, Евгений Жариков в комедии “Три плюс два” 16:40 “Женщины в поисках счастья” 17:25 “Угадай мелодию” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Последняя встреча”. Приключенческий сериал 20:00 Премьера. “Куб” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 “Время” 21:45 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:25 “Городские пижоны”. Сверхновый Шерлок Холмс. “Элементарно” 00:15 Премьера. Микки Рурк в фильме “Война богов: Бессмертные” 01:55 Мэтт Дэймон в комедии “Застрял в тебе” 03:40 “Primele știri” (rom) (R) 03:55 Cериал “Гримм”

6.00, 6.50, 17.20, 19.25, 21.30, 22.30, 0.00, 1.55, 5.05 Divertisment. 6.25, 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30 Reporter. 9.00, 11.10, 13.10, 14.35, 18.00, 21.35, 22.35, 0.00 Seriale. 9.55, 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 10.20, 16.30 Teleshopping. 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal.

20.30 O dată’n viață.

6.00, 6.50, 14.30, 21.25, 22.25, 0.10 Divertisment.

6.25, 19.00 Reporter. 8.00, 19.25 “100 de moldoveni au zis”. Show TV. 9.00 Teleshopping. 9.15, 18.00, 20.30, 22.30 Seriale. 11.55, 23.20, 2.35 Ne vedem la TVR. 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 15.10 O dată’n viață. 17.00 Tema săptămânii.

4.15 Viața satului.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:06 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:01 ÉPICERIE FINE 13:30 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 PANIQUE AUX EDELWEISS 16:32 FLASH INFO 16:34 PEUPLES DU MONDE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 UN FLIC 23:30 ÉCHO-LOGIS 23:47 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:02 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 2:37 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LAÏCITÉ, INCH’ALLAH !

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 PATRIMOINE IMMATÉRIEL, CHEF-D’OEUVRE DE L’HUMANITÉ 6:31 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:29 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK 10:58 COMMANDANT CLARK 11:12 WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:31 LES APPRENTIS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:30 36,9° 14:00 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 360° - GÉO 15:50 LES BOYS 16:13 LES BOYS 16:36 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:07 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LE PLUS GRAND CABARET DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CHABADA 1:46 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 2:58 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:28 PEUPLES DU MONDE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Sergiu Praporşcic

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

7

FLUX

Duminică APRILIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Dunărea albastră și caii sălbatici”. 7.05 Respiro. Program muzical. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Corala “Gloria”. Program muzical. 8.40 Dialog social.

9.00 Domnului să ne rugăm! Liturghia la “Bunăvestire”. Transmisiune de la Catedrala “Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00 Ring Star.

Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 11.35, 4.10 La datorie. 12.00, 1.00 Portrete în timp. Glebus Sainciuc, artist plastic. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 4.45 “Mi-e dor de tine”. Spectacol aniversar al compozitorului și interpretului Valentin Dragomir.

14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45, 4.30 Tezaur. 15.00 Baschet.

Campionatul RM. Transmisiune în direct. }n pauză: Respiro. 16.35 Documentar. “Vedetele jazzului. Gillespil”. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус).

17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 Documentar. “Capcana”. 23.05, 0.10 Film. “VETERINARUL” (Italia, 2005). Episodul 2. 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr! 5.45 Descoperă Moldova.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Film artistic 15.45 Teleshopping 16.00 Plasa de stele 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Talent show. România dansează 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Game show. Cu banii jos 07:00 Serial: Lara (r) 08:00 Poveștiri adevărate (r) 08:45 Acasă în bucătărie (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste si luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Doamne de poveste 17:30 Serial: Dragoste si lupta 18:30 Serial: Patimile inimii 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Lara (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Un colţ de rai (r) 07:00 Știrile ProTv. Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Campionul (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 MasterChef (r) 16:00 Film: Drumul spre victorie 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Curierul 2 22:30 Film: Identităţi furate 00:45 România, te iubesc! (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 Masterchef (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 Иван Стебунов в фильме “Мертвое поле” 08:10 Teleshopping 08:30 “Армейский магазин” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “ProVest” 13:10 Александр Панкратов-Черный, Владимир Меньшов, Валентина Теличкина в комедии “Где находится Нофелет?” 14:30 Элина Быстрицкая, Сергей Бондарчук в фильме “Неоконченная повесть” 16:05 “Форт Боярд” 17:20 Премьера сезона. “Один в один!” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 “Клуб Веселых и Находчивых”. Специальный выпуск 00:20 Фильм “Господин Никто” 02:30 Комедия “Убрать перископ” 03:55 Cериал “Гримм” 6.00 Tema săptămânii. 7.00, 19.00 Reporter. 7.25 Să mă aștepți... 8.20, 14.30, 19.30, 21.20, 22.10, 23.00, 3.05 Divertisment. 9.10, 13.45 Teleshopping. 9.25, 20.30, 21.25, 22.15 Seriale. 14.00, 17.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 16.00 Filmoteca veselă. 16.35 Parteneri de week-end. 17.10 Ne vedem la TVR. 1.25 O dată’n viață. 3.30 Sport. 4.35 Universul credinței.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 PATRIMOINE IMMATÉRIEL, CHEF-D’OEUVRE DE L’HUMANITÉ 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:21 AFRIK’ART 7:57 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK 10:58 COMMANDANT CLARK 11:12 WAKFU 11:34 TACTIK 11:59 PAROLES DE CLIP 12:08 SCIENCE OU FICTION 12:35 GARDEN PARTY 13:00 FLASH INFO 13:04 RIDING ZONE 13:59 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:01 ARTISANS DU CHANGEMENT 20:58 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LA GLOIRE DE MON PÈRE 23:47 TUURNGAIT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:59 FOOT ! 1:52 LA NOUVELLE ÈVE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

29 martie-5aprilie Berbec Te lași distras de mulţumirile legate de relaţia de cuplu. Ambiţiile tale ies la lumină și riști să faci o confuzie între o relaţie bazată pe dragoste și o afacere!

Taur Multe dintre relaţiile importante scârţâie din toate încheieturile, semn că trebuie să te retragi și să cauţi soluţii. Există riscul să minimalizezi propriile erori.

Gemeni Temerile cele mai puternice ies la lumină, dar nu direct, ci prin mecanisme sufletești pe care trebuie să le cunoști în profunzime pentru a le putea controla.

Rac Întreaga săptămână este străbătută de un val de pragmatism, dar beneficiază de el doar prietenii, care știu foarte clar încotro merg și ce au de făcut.

Leu Ai vrea să le faci pe toate, să rezolvi tot dintr-o mișcare și să vezi în jur doar persoane mulţumite. Sau e doar o fantezie de-a ta, din acelea secrete?

Fecioară Este bine ca acum să nu te izolezi și să accepţi sfaturi, păreri și simple gânduri de la apropiaţi, inclusiv din anturajul tău. Îţi poate fi de mare folos acest lucru!

Balanţă Îţi este din ce în ce mai clar că trebuie să duci singur povara problemelor financiare. Vestea bună e că ești în stare să faci asta, și nu oricum.

Scorpion Acumulezi impresii, informaţii, unele parţiale și nedrepte, cu riscul de a ajunge la concluzii greșite. Dar evaluezi bine propriile merite.

Săgetător A venit momentul să faci economie, de data aceasta reală, de resurse. Renunţă la a-ţi irosi timpul sau banii. Sunt importante, așa că ai nevoie de ele.

Capricorn Cauţi partea plăcută și relaxarea în fiecare situaţie, semn că nu mai dispui de aceleași rezerve de energie. O poţi găsi în compania celor dragi.

Vărsător Te retragi, parţial, pentru a te ocupa mai mult de familie.

Sunt destule lucruri pe care nu le înţelegi, dar nici nu depui prea mult efort în acest sens.

Peşti Dacă te mobilizezi și nu te lași dus de emoţii, ai putea face faţă azi oricărei situaţii, oricât de dificilă ar fi. Este o perioadă a răbdării și a calmului.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 629 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu

29 MARTIE 2013

GENERAŢIA 2002

Liliana Roşca: „Îmi doresc să construiesc o societate culturală care ar avea ca scop promovarea industriilor culturale şi creative” La începutul anilor 2000 era una dintre cele mai îndrăgite voci, cele mai populare prezentatoare de la Radio-Moldova, redacţia Programe pentru Copii, Adolescenţi și Tineret. Nu cred că există astăzi tânăr care să nu și-o amintească pe Liliana Roșca de la emisiunea „Semnal Junior”. Peste ani o regăsim la Paris, președintă a unei asociaţii care iniţiază și desfășoară diverse proiecte și programe interculturale. Neam propus să aflăm astăzi cum s-a schimbat viaţa ei între timp și să ne dea mai multe amănunte despre activitatea ei din prezent.

- Încă din perioada studenţiei ai manifestat interes pentru radio și în paralel cu studiile ai desfășurat o bogată activitate la Radio-Moldova în calitate de redactor prezentator, unde o vreme chiar am fost colege. Cum a fost să abandonezi această pasiune?

- Nu știu dacă am abandonat-o complet vreodată, pentru că până la etapa actuală colaborez cu Radio Moldova și, în special, cu redactorul prezentator Zinaida Izbaș, mentorul meu de atunci și de acum. RadioMoldova a însemnat pentru mine o etapă extrem de importantă, fiindcă la 15 ani am pășit pragul Casei Radio (graţie unui concurs naţional al tinerilor jurnaliști, unde ocupasem locul întâi și premiul unu). De aici a început și activitatea mea la Radio-Moldova, după care peste puţin timp am trecut și la televiziunea naţională. Pentru mine este extrem de important să pot practica această meserie, indiferent de post și indiferent de ţară. Iubesc această meserie cu adevărat și faptul că am întâlnit în oameni frumoși (printre care ești și tu), consider că e cel mai important.

- Dar de ce a fost nevoie să pornești spre noi începuturi?

- Dintotdeauna mi-am dorit să cunosc mai multe, să simt viaţa nu doar prin teoria ei, dar și confruntându-mă cu realitatea în toate culorile existente. Motivul a fost setea de cunoaștere, setea de experienţă.

Altfel zis, aveam impresia că trăiam într-un tablou miraculos și că viaţa e mult mai plină și mai complexă.

- De ce ai ales să mergi în Franţa, unde a fost nevoie să iei de la capăt și studiile pentru a-ţi găsi un rost?

- Ideea de bază nu a fost de a pleca exact în Franţa, eram atașată de ţările anglo-saxone, dar timpul pentru mine e prea scurt câteodată (așa credeam la acea vârstă). Iată de ce, indiferent de propunerile sau bursele care erau posibile la acel timp, am dat refuz doar din cauză că îmi doream foarte mult să plec și să învăţ, chiar dacă la început mi-a fost extrem de greu, fiindcă nu cunoșteam limba franceză. Am îndrăznit însă la un moment dat și a trebuit să trec prin toate etapele să ajung astăzi unde sunt și la ceea ce îmi doresc cu adevărat.

- Apropo de asta, povestește-ne cum te-ai acomodat la Paris și cu ce te ocupi în prezent.

- E o poveste prea lungă. Dar în câteva cuvinte... sincer nu m-am acomodat foarte ușor, fiindcă a trebuit să încep totul de la început. Iar de la început a fost studierea limbii franceze, apoi studii în cadrul

instituţiilor superioare, de unde am luat și titlul de master 2 ca chef în domeniul managementului de cultură. În prezent sunt președinta Asociaţiei Union Interculturelle „Constellation Culture” și fac parte din consiliul administrativ al Asociaţiei OVR France (pentru Republica Moldova). Aici sunt cu adevărat în largul meu, fiindcă fac ceea ce îmi place și am posibilitatea să lucrez cu mai multe culturi, dintre care franceză, română, belgiană etc.

Fac de toate: de la relaţii publice, management intercultural, mediatizare, având ca scop implemen-

patiseriile pariziene sunt incredibile, iar pariziencele sunt cele mai rafinate și seducătoare femei de pe glob... etc. Cum percepi tu Parisul? Cum este el pentru tine, își îndreptăţește reputaţia în viziunea ta?

- Ai deplină dreptate... da, Parisul e plin de clișee: începând cu femeile frumoase, rafinate, seducătoare, pentru că au și condiţii și alte posibilităţi într-o societate dezvoltată, multiculturală, diversă... dar cred cu adevărat că femeile noastre, dincolo de toate clișeele Parisului, sunt cele mai naturale prin frumuseţea, blândeţea, toleranţa lor. Mai sunt și alte clișee: Notre Dame de Paris, Louvre, Tour Eiffel, Charles des Gaulle, Napoléon… patrimoniul cultural, evenimentele istorice etc. … o societate multiculturală, pluriculturală… «la langue de Molière». Despre Paris, Franţa, francezi aș putea vorbi la ne-

tarea proiectelor atât în domeniul cultural, cât și cel rural din Republica Moldova.

- Citisem undeva ceva de genul: “La Paris trebuie să mergi pentru prima dată cu o persoană pe care o iubești și alături de care îţi dorești să îmbătrânești”. Cum a fost în cazul tău?

- Ah, iubirea!... Nu prea am timp pentru viaţa mea personală, dar... totuși iubirea pentru mine are un sens extrem de profund. Iubirea presupune două suflete care se simt, indiferent de distanţă și poziţie, vârstă, și care se înţeleg din priviri. Nu sunt o fire superstiţioasă, nici nu-mi place să generalizez, zic asta pentru că o fi Parisul... sau și alte orașe percepute drept orașe ale îndrăgostiţilor, dar pentru mine toate rămân a fi doar niște stereotipuri. Eu cred că fiecare dintre noi are un destin, are ceva de îndeplinit sau de înţeles în viaţa asta și trebuie să fim atenţi la toate semnele pe care destinul ni le transmite.

Dar toate astea necesită timp și răbdare, sacrificiu. Cred că la sfârșitul vieţii mele voi putea spune dacă „la Paris trebuie să mergi pentru prima dată cu o persoană pe care o iubești și alături de care îţi dorești să îmbătrânești”, însă, deocamdată, e prea devreme.

- Parisul este un oraș al clișeelor: ba că e cel mai romantic oraș din lume, „orașul dragostei”, ba că

sunt de aceeași părere – Franţa este o idee, dar a fi francez este o emoţie.

- Știm că ești activă în cadrul diasporei noastre la Paris, reușești prin intermediul acesteia să îţi alini dorul de casă și să fii conectată la actualitatea de aici? Simţi nevoia acestei conexiuni?

- Este evident acest fapt și nu doar simt această conexiune, dar încerc să o transmit și prin acţiunile mele celorlalţi, cred că asta vorbește totul...

Este o însușire benevolă de a transmite acest «savoir-faire», pe de o parte, și pe de altă parte, de a promova ţara noastră.

- Și cum poate fi realizat acest obiectiv?

- Nu e simplu, pentru că reprezentăm două sisteme

complet diferite: în primul rând, francezii sunt un popor mare, cum se spune, Grandeur, și în al doilea, sunt administrativi (birocratici), le place imaginea bună și ca lucrurile să fie foarte clare și stabile. Și, în același timp, nu știu câţi dintre francezi cunosc ceva despre ţara noastră, cert e că rămânem încă o palmă de pământ confuză și necunoscută pentru francezi... spre marele nostru regret.

- Dar care sunt planurile tale de viitor apropiat?

- Îmi doresc foarte mult să reușesc să construiesc o societate culturală care ar avea ca scop promovarea industriilor culturale și creative din Republica Moldova, dar și cele din Franţa. sfârșit, fiindcă asta mi-a fost și tema lucrării de teză în domeniul managementului intercultural. Dar în câteva cuvinte am să-l citez pe unul dintre autori, Tidjane Thiam, care a definit francezii spunând: “La France est une idée, être français une émotion. «Être français, c’est d’abord se sentir et se vivre comme tel»”. Deci,

CMYK

- Dacă ai putea acum să schimbi ceva, ce ai alege: să dai timpul cu șapte ani în urmă sau cu șapte ani înainte?

- Trecutul este așa cum este, a fost bogat și dens, și astăzi trăiesc un prezent, și graţie trecutului, unde am învăţat o lecţie, am acumulat o experienţă foarte bună.

Nu m-am născut putând să-mi aleg singură ţara sau locul, nu sunt nici perfectă (poate extremistă) pentru a judeca unele situaţii sau oameni, sunt un om obișnuit ca și toţi ceilalţi și toate etapele prin care am trecut au fost doar lecţii de plăcere, a descoperirilor, de suferinţă, durere, dar toate nu au avut decât un scop – să învăţ. Totuși, este ceva mai presus decât mine: e dragostea faţă de cei dragi mie, care sunt acasă, departe, cred că e singurul lucru pentru care aș putea să zic timpului să se întoarcă în urmă cu 7 ani.

Zic asta pentru ca am avut parte întotdeauna de o iubire poate ușor exagerată din partea celor dragi, o relaţie între rudele mele foarte afectivă; începând cu comunicarea și terminând cu tradiţiile și obiceiurile pe care le savurăm cu toţii împreună. Iar ce ţine de viitor... nu prea aș vrea să dau timpul înainte, să-l fac să treacă atât de repede, dar cert este că am planuri mari și frumoase de viitor.

- Știu că ai un program foarte încărcat și apreciez că ai jertfit din timpul tău liber pentru a ne împărtăși impresiile tale. Îţi mulţumim și îţi dorim mult succes în continuare!

- Și eu vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX