Ziarul Flux, Ed. 24 (852)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! Vineri, 29 iunie 2012 12 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 29.06.2012

Sf. Tihon, Ep. Amatundei; Sf. Mc. Marcu Episcopul

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................15.2358 1 Dolar american ............. 12.2607 1 Leu românesc ................ 3.4234 1 Rublă rusească ............... 0.3702 Timpul probabil:

Maxima zilei „Cea mai mare cruzime e să strici nebunului mândria nebuniei sale și prostului bucuria prostiei sale”.

Nicolae Iorga

29.06.2012

30.06.2012

Soare, 15 29 0C

Soare, 15 30 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX Fondat în 1995 z Nr. 24 (852)

ABONAREA 2012

FLUX

Poşta Moldovei

ABONAREA 2012 1 lună

3 luni

6 luni

9 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 180,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 144,00 lei (pensionari)

Creştinii ortodocşi protestează non-stop în centrul capitalei 2

PAGINA

„Nu mai putem tolera politicile anticreștine ale autorităţilor”

ACTUAL

Câteva sute de credincioși au decis să protesteze non-stop în centrul capitalei împotriva autorităţilor. Enoriașii, însoţiţi de un grup de preoţi și de reprezentanţii unor organizaţii creștine, au instalat mai multe corturi în preajma Palatului Republicii, unde au loc ședinţele Parlamentului, și s-au rugat la Dumnezeu să-i înţelepţească pe legiuitorii moldoveni, astfel încât aceștia să renunţe la legile care contrazic tradiţia creștin-ortodoxă a poporului nostru.

Va ajunge Plahotniuc un oligarh „de stânga” şi ce înseamnă stânga la moldoveni?

3

PAGINA

POLITIC

Fostul jurist al Mitropoliei Moldovei, Elena Bâtcă, a explicat că protestul vine după ce, pe 22 iunie, Legislativul a votat în primă lectură modificările cu privire la actele de identitate din sistemul naţional de pașapoarte. Noul proiect de lege anulează formularul numărul 9, care se elibera la dorinţă în schimbul actelor de identitate biometrice, care înlocuia buletinul de identitate. Totodată, noile reglementări legislative includ obligativitatea deţinerii unui cod numeric personal pe actul de identitate, ceea ce nu era valabil în cazul formularului numărul 9. Precizăm că formularul numărul 9 a fost elaborat special pentru persoanele care, din motive religioase, nu doreau să-și perfecteze acte de identitate biometrice. „Prin acest proiect de lege, de fapt, se modifică ideea și principiul de documentare a populaţiei, și anume a celor care deţin formularul numărul 9 din motive religioase, fără cod de identificare. În cazul în care vor fi adoptate modificările respective, cei care deţin formularul numărul 9 vor fi documentaţi în mod automatizat, fapt ce nu va fi niciodată primit de creștini”, a menţionat Elena Bâtcă.

Continuare în pag. 2

În toată lumea, mai mulţi „păpuşari” s-au pomenit după gratii.

E rândul Moldovei?

5

PAGINA

De ce bătrânul Martens îl laudă pe Filat?

ECONOMIC

Premierul Vladimir Filat, care este și președintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, a avut miercuri, 27 iunie 2012, o întrevedere cu președintele Partidului Popular European, Wilfried Martens. Am citit cu atenţie comunicatul de presă difuzat de Guvernul de la Chișinău despre întrevederea celor doi. Numai vorbe bune și frumoase, laude și elogii aduse Guvernului Filat pentru promovarea reformelor în Republica Moldova.

FĂRĂ PRECEDENT. Investitorii străini îl acuză pe ministrul Finanţelor că nu combate contrabanda

6-7

ADMITEREA 2012

Universităţile din România şi-au deschis uşile pentru tinerii români din afara graniţelor

„Wilfried Martens a apreciat progresele înregistrate de ţara noastră în implementarea reformelor și a încurajat Guvernul săși continue activitatea în același ritm”, se arată în comunicat. Eu înţeleg că PLDM face parte din PPE și Martens are obligaţia să-și sprijine partenerii din Republica Moldova, așa o fac toţi. Cu toate acestea, este oarecum jenant să-l

UN NOU ATENTAT ÎN CAPITALĂ

Maşina unui avocat a fost aruncată în aer Explozie în sectorul Botanica al Capitalei. Mașina unui avocat a fost aruncată în aer chiar lângă scara blocului unde locuia. Din fericire, victima a rămas în viaţă.

Potrivit purtătorului de cuvânt al MAI, Eugen Onică, deflagraţia s-a produs ieri, în jurul orei 13.30.

vezi pe bătrânul lider popular, care este un personaj onorabil, care se bucură de respect pe întreg continentul european, cântându-i osanale unui profitor mărunt cum este premierul nostru. Și asta nu e tot. Ca să poată să-i aducă laude, Martens a mai fost nevoit și să mintă, căci să vorbești de „progresele înregistrate de Republica Moldova în implementarea reformelor” înseamnă să minţi de îngheaţă apele. Nu știu dacă Martens a făcut această afirmaţie doar de dragul lui Filat, fiind conștient că minte, sau așa i s-au prezentat lucrurile și el cre-

EDITORIAL

ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

Potrivit lui Corneliu Bratunov, în comparaţie cu anii precedenţi, s-au schimbat metodele de comitere a infracţiunii, iar infractorii s-au făcut mai “deștepţi”. “În mai multe crime sunt implicaţi și unii dintre actualii sau foștii colaboratori ai organelor de drept, de la Interne sau de la SIS. De aceea, și descoperirea crimelor respective e mai complicată”, susţine acesta. Șeful Secţiei urmărire penală pe cazuri

excepţionale nu a vrut să spună despre ce crime este vorba: “Despre cele care se investighează nu pot să spun nimic, pentru a nu prejudicia ancheta”.

Bratunov a precizat însă, că “majoritatea omorurilor la comandă, adică 99,9%, sunt comise cu implicarea unor foști sau chiar actuali colaboratori ai Poliţiei sau ai Securităţii”.

Sursa: publika.md

de Sergiu PRAPORŞCIC

Pe 24 iunie, s-au împlinit 100 de zile din momentul în care Parlamentul l-a ales pe Nicolae Timofti în funcţia de președinte al ţării. Bineînţeles, toată lumea s-a dat cu părerea despre prestaţia acestuia.

Un șir lung de comentarii lingușitoare la adresa președintelui, a puterii, în totalitatea ei, dat fiind că Timofti este emanaţia lui Filat și Plahotniuc, mai puţin a lui Ghimpu. M-am întrebat mirat cum poţi să apreciezi pozitiv, laudativ, activitatea cuiva, mai ales a primei persoane în stat, dacă aceasta este ca și inexistentă.

Faptul că Timofti are două mâini, un nas și două fese este evident, dar că el este președintele Republicii Moldova nu este evident. Deși este șeful statului, el, practic, rămâne a fi un anonim, nici măcar nu toată lumea îl cunoaște, nu toţi îl pot recunoaște dintr-o fotografie de grup.

Oamenii nu știu cum gândește președintele ţării (dacă acesta, în general, gândește), cum vede el această ţară în următorul an al mandatului său, în al doilea, la sfârșit de mandat.

Un lustruitor al imaginii actualei puteri, unul un pic mai zelos decât ceilalţi (dar care, în același timp, și-a dat sea-

Sursa: publika.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

„Marea majoritate a omorurilor la comandă sunt comise cu implicarea unor foști și chiar actuali angajaţi ai MAI și SIS”. Declaraţia a fost făcută de Corneliu Bratunov, șeful Secţiei urmărire penală în cauze excepţionale a Procuraturii Generale, într-un interviu pentru Ziarul de Gardă.

100 de zile la preşedinţie sau Timofti tot Timofti rămâne

Femeia, care este de meserie avocat, se afla la volanul automobilului său când acesta a explodat. Totuși, ea a supravieţuit. Una dintre versiuni este că ar fi un atentat la viaţa avocatului.

Poliţia investighează cazul.

Cazuri asemănătoare au mai avut loc în Capitală. La 7 iunie 2011, președintele Federaţiei de Tenis, Igor Ţurcan, a fost grav rănit, după ce o mașină lângă care se afla a explodat. Ţurcan a decedat, ulterior, în spital, iar făptașii așa și nu au fost depistaţi și trași la răspundere până în prezent. Poliţia presupunea atunci că ar fi vorba despre o tentativă de omor.

Un alt posibil atentat a avut loc recent, în noaptea de 10 spre 11 aprilie curent. Mașina directorului ANRE, Nicolae Răileanu, a explodat, el fiind la volan. Din fericire, Răileanu s-a ales doar cu arsuri ușoare.

GRUPUL DE PRESĂ FLUX

de sincer în ceea ce vorbește, dar oricum liderul PPE arată destul de ridicol în această ipostază. Și, mai ales, în ce context a făcut Martens această afirmaţie?

Nici vorbă de creștere economică.

Experţii spun că această creștere nu poate fi mai mare decât 1-2 procente din PIB, până la sfârșitul acestui an. Și de unde creștere economică, dacă în economie nu s-a promovat nici o reformă.

La fel cum nu s-au făcut reforme nici în Justiţie, Sănătate, Educaţie. De trei ani se tot vorbește de reforma de la Interne, Grăniceri, Vamă și doar se vorbește. Iar par-

tenerii străini aplaudă. În același timp, lumea continuă să plece în masă peste hotare, se micșorează numărul locurilor de muncă, iar corupţia înflorește. Chiar și investitorii străini, care sunt mai delicaţi în a da aprecieri critice autorităţilor, au ajuns să declarare cu text deschis că Guvernul Filat nu face nimic pentru a combate contrabanda. Și cum ar putea să o facă, dacă protejatul lui Martens este considerat contrabandistul numărul unu în Republica Moldova. Și, în general, cum poate președintele PPE „să încurajeze Guvernul Filat să-și continue activitatea în același ritm”, în condiţiile în care, conform datelor Ministerului Sănătăţii, 10 la sută din populaţia Republicii Moldova suferă de foame. E cam lugubră și satanică această încurajare venită din partea fruntașului creștin-democraţiei europene.

Singura „realizare” palpabilă a actualei guvernări este adoptarea Legii egalităţii de șanse, prin care sunt promovate practicile homosexuale în Republica Moldova. Poate pentru asta bătrânul Martens îl laudă pe Filat?

Şef din Procuratura Generală: complicii omorurilor la comandă – angajaţi ai MAI şi ai SIS

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu Ioana Florea

DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

ma că activitatea șefului statului este, practic, inexistentă și, respectiv, nu poţi să spui că Timofti e ok), a emis o tâmpenie, în încercarea sa disperată de a justifica prestaţia sub nivel a președintelui în primele 100 de zile de mandat. „Consilierii lui Timofti nu știu cum să-l scoată în lume”, a spus acesta. Auzi prostie: consilierii sunt vinovaţi pentru faptul că Timofti este ca și invizibil, că este lipsit de personalitate și, mai ales, nu are nici un mesaj pentru poporul pe care îl conduce. Și cum ar trebui să-l scoată consilierii pe Timofti în lume, că n-au să-i pună un belciug și un lanţug în nări și să-l scoată în centrul târgului ca să-l vadă lumea, așa cum altădată ţiganii scoteau ursul de sărbători ca să câștige un pitac? Păi, Timofti și așa se plimbă din ţară în ţară, nu reușește să revină dintr-o deplasare că deja pleacă în alta. Problema este alta, președintele nostru este lipsit de orice personalitate, este un tip incolor, inodor și insipid, astfel că nimeni nu-l observă.

Pot să se dea de-a dura consilierii lui Timofti, acesta oricum va rămâne un anonim, pentru că așa e natura lui.

Să nu uităm că Timofti vine din sis-

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

temul judecătoresc, cel mai corupt din Republica Moldova. Cei care au ajuns să aibă de furcă cu justiţia, mai bine zis, cu injustiţia moldovenească, pot lesne să schiţeze profilul judecătorului moldovean. Acesta este, de regulă, un tip, dacă nu incult și brutal, atunci, cel puţin, unul foarte mărginit și necioplit, dar, în mod obligatoriu, cinic, rapace, care poate să facă orice nedreptate, să meargă pe cadavre, să distrugă viaţa oricărui nenorocit, doar ca să pună în buzunar câteva sute sau câteva mii de euro. Dat fiind că judecătorul moldovean ia deciziile și hotărârile judecătorești nu în sala de judecată, ci pe ascuns, la întuneric, la mica înţelegere cu procurorul și avocatul, cu teancul de euro pe masă, el, bineînţeles, are un fel de fobie pentru apariţiile publice, el nu iese niciodată la rampă. Mai repet o dată, nu toţi judecătorii sunt așa, dar majoritatea lor este. Și, în mod sigur, că și Nicolae Timofti suferă de această deformare profesională. Nu vreau să afirm aici că, în timpul carierii sale de judecător, acesta a luat mită, n-am de unde să știu asta, poate da sau poate nu, dar este evident că a luat și decizii strâmbe, DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

făcând jocul unor grupări mafiote. În februarie 2003, Timofti a luat o asemenea decizie chiar în privinţa publicaţiei noastre, condamnând-o într-un caz care mai apoi a fost câștigat la CEDO. Și acesta nu este singurul caz care i se poate reproșa lui Timofti.

Deci, Nicolae Timofti este produsul sistemului judecătoresc corupt din Republica Moldova. El a fost omul tenebrelor, al întunericului, al înţelegerilor mercantile și dubioase și continuă să fie așa, chiar dacă nu mai este judecător, ci ditamai președinte de ţară. Rușii spun: „горбатого могила исправит”, adică pe cocoșat doar mormântul îl îndreaptă. Un echivalent românesc ar fi: „lupul păru-și schimbă, dar năravul – ba”. Timofti și-a schimbat părul, adică jilţul, dar năravul i-a rămas același. Chiar președinte fiind, acesta nu s-a debarasat de ticul hoţului de buzunare de a privi pe furiș în părţi.

Cât nu l-ai scoate în lume, Timofti tot Timofti rămâne.

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1776 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

29 IUNIE 2012

La vreme de criză, stânga este iarăși la modă.

Situaţia economică dificilă din lume nu putea să nu genereze și schimbări de ordin politic. Noile tendinţe se manifestă prin revenirea la putere a partidelor de stânga în mai multe ţări europene, după o perioadă îndelungată în care acestea au avut conduceri de centru-dreapta. Alegerile din ultimul timp arată că procesul respectiv ar putea continua și în perioada următoare.

Stânga mută şi câştigă În această ordine de idei, ar trebui menţionată, în primul rând, victoria socialistului Francois Hollande la alegerile prezidenţiale din Franţa, dar și faptul că Partidul Socialist condus de acesta, împreună cu stânga radicală și cu alte forţe politice de stânga, au obţinut o majoritate absolută în parlamentul francez.

Stânga a înregistrat o ascensiune neașteptată și în Grecia. Chiar dacă dreapta a ieșit învingătoare la alegerile repetate, aceasta a câștigat la o diferenţă foarte mică de stânga radicală. Și în Germania alegerile pentru parlamentele regionale din trei landuri federale au demonstrat o creștere substanţială a popularităţii social-democraţilor. În Westfalia, regiunea germană cu cea mai numeroasă populaţie, partidul condus de Angela Merkel a fost învins categoric de Partidul Socialiștilor. Potrivit analiștilor, acest rezultat denotă că Merkel ar putea pierde, peste un an și jumătate, alegerile pentru cel de-al treilea mandat.

EDI|IA DE VINERI

Actual

Și ultimele alegeri locale din Italia au arătat că stânga câștigă teren, cel puţin la conducerea instituţiilor din administraţia locală.

Procese similare au loc în Slovacia și România. În Slovacia, alegerile parlamentare din martie au fost câștigate categoric de socialiști. În România, Uniunea Social-Liberală a reușit să formeze un nou guvern, după votarea moţiunii de cenzură împotriva Guvernului Ungureanu și a câștigat categoric la alegerile locale din iunie curent.

Democraţii moldoveni, invidioşi pe succesele stângii europene Fenomenul nu putea să treacă neobservat de politicienii de la noi. Iată de ce, pe segmentul de stânga agitaţia și înghesuiala este tot mai mare, iar unele formaţiuni care până mai ieri se postau, cel puţin declarativ, mai pe centrul eșichierului politic, acum se deplasează, cu pași mari, spre

Va ajunge Plahotniuc un oligarh „de stânga” şi ce înseamnă stânga la moldoveni? stânga și chiar își revendică rolul de partid dominant pe respectivul segment. Singurul în măsură să-i facă concurenţă Partidului Comuniștilor.

Vorbim, evident, despre Partidul Democrat, aflat acum în plin proces de reformare. Artizanul reformei, Vlad Plahotniuc, afirma la ultimul congres al PD că partidul care „privește în viitor” trebuie să observe „ce succese înregistrează partidele de stânga din Europa”. Dar pentru ca toată lumea să fie liniștită, el a explicat că „a fi de stânga nu înseamnă că ești comunist. Nu înseamnă că te îndepărtezi de la obiectivele europene”.

Animat de setea de „europenizare” este și Marian Lupu, care consideră că PD „trebuie să devină cel mai puternic partid de centru-stânga din Moldova”, pentru că în Europa, social-democraţia redevine curentul politic principal. „Așa vom câștiga și noi”, gândește Lupu. Mai mult decât atât, el consideră că misiunea democraţilor este de a consolida stânga fragmentată a „politicului moldovenesc”. „Ușile Partidului Democrat sunt deschise pentru toţi cei care vor dori să ni se alăture și care împărtășesc valorile noastre”, i-a îndemnat pe reprezentanţii „stângii fragmentate” și Plahotniuc.

Consolidarea stângii, o misiune imposibilă?

Prin urmare, democraţii își propun să-i unifice și să-și si adune sub aripa lor protectoare pe toţi cei care orbecăiesc prin hăţișurile stângii. Încercarea nu este nouă. În preajma alegerilor anticipate din 2009, am mai asistat la o tentativă de regrupare și consolidare a polului social-democrat, având în prim-plan doi foști șefi de gu-

Producătorii de zahăr ameninţă cu proteste

verne (Braghiș și Tarlev) și doi foști președinţi de Parlament (Diacov și Lupu). Element catalizator în operaţiunea alchimistă de consolidare a acestui pol era proaspătul evadat din PCRM, Marian Lupu. Dacă vă mai amintiţi, situaţia devenise chiar ridicolă, pentru că unii președinţi de partide nu-și dădeau rândul în a-i oferi lui Marian Lupu nu doar un loc de frunte pe lista electorală, dar și funcţia de șef de partid. Atunci, Braghiș și Diacov s-au învinuit reciproc de lipsă de sinceritate, Lupu a acceptat oferta democraţilor, iar consolidarea stângii a fost amânată pentru vremuri mai bune.

Acum, când democraţii s-au săturat să se tot bâţâie fără rost „pe centru”, dar și pentru că, după trei ani de guvernare dezastruoasă, după conflictele interminabile din Alianţă, după epopeea „candidatului veșnic” la președinţie, după scandalurile de corupţie în care a fost vehiculat constant numele celui mai reformator dintre democraţi, iar șansele electorale ale formaţiunii au început să se topească văzând cu ochii, ideea de partid dominant și de consolidare a stângii a fost reanimată.

Vor încăpea oligarhii din PD, cu tot cu averi, pe stânga? Întrebarea este dacă poate un partid de felul celui condus și reformat astăzi de Plahotniuc, Lupu și Diacov să fie de stânga. Și ne gândim la principalele poziţii asociate acestui segment al spectrului politic, cum ar fi economia controlată sau parţial controlată de stat, atitudinea revoluţionară faţă de ordinea politică actuală, susţinerea intereselor muncitorilor și nu pe cele ale proprietarului etc. Se regăsește oare Partidul Democrat

în respectivele deziderate? Câtă „stângă” poate să încapă în unul ca Plahotniuc, Guma, Diacov, Candu sau alţii? Cum se leagă grija pentru cei mulţi și săraci cu fastul și etalarea ostentativă a luxului de la ultimul congres marca PD, de exemplu, unul „simplu și în stil european”, cum l-a caracterizat Marian Lupu. Și crede oare Vlad Plahotniuc că a fi de stânga înseamnă să umbli cu împărţitul sacoșelor cu daruri pe la potenţialii alegători? Sau poate că acesta are de gând să-și împartă și proprietăţile?

Valori de stânga, versus valori moldoveneşti de stânga O altă chestiune este câte dintre partidele care se poziţionează astăzi pe stânga vor dori să se lase „consolidate” de Plahotniuc.

Proaspătul plecat de la comuniști, Vadim Mișin, a și declarat deja că este pe cale să-și facă un partid, de stânga, evident. Și că ar avea chiar și „sponsori” gata să-l susţină. „Pentru partid este necesar în jur de 20 000 de euro pe lună, pentru noi este suficient”, a spus acesta cu modestie la un post de televiziune. Deocamdată, Mișin a precizat că este dispus să colaboreze doar cu fostul său coleg de partid, liderul socialiștilor Igor Dodon.

La rândul său, Dodon i-a criticat dur pe democraţi după congres, afirmând că nu a văzut nici o teză prin care acest partid „să se asocieze cu valorile de stânga moldovenești”. Acesta scrie pe blogul său că în Republica Moldova, „a fi de stânga înseamnă, în mod specific, să-ţi asumi câteva valori foarte clare, printre care identitatea moldovenească a ţării, predilecţia pentru parteneriatul strategic cu CSI, protejarea religiei și tradiţiilor autohtone și protecţia

socială a oamenilor muncii”. La moment, Dodon este de părere că PD-ul își asumă aceste valori doar declarativ.

Am mai adăuga la cele enumerate de Igor Dodon și faptul că în Republica Moldova a fi de stânga mai înseamnă și să aperi „drepturile vorbitorilor de limbă rusă”, așa cum intenţionează să o facă Mișin.

Respectivele valori de stânga par să fie împărtășite și de șeful Partidului Social Democrat, Victor Șelin, un apărător înflăcărat al intereselor vorbitorilor de limbă rusă, care vrea și un referendum pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Eurasiatică. De asemenea, Victor Stepaniuc, liderul Partidului Popular Socialist, l-a invitat pe Vadim Mișin în uniunea politică pe care a creat-o împreună cu Partidul Social Democrat din Moldova.

Liderul Partidului Moldova Unită, ex-comunistul Vladimir Ţurcan, ar vrea și el ca forţele de stânga să se unească, dar consideră că

pentru aceasta nu este nevoie să mai „naștem” și alte partide.

În ce condiţii, oferta lui Plahotniuc ar putea fi una atractivă?

Prin urmare, în acest context se impun câteva întrebări. Prima este dacă misiunea democraţilor „de a consolida stânga fragmentată” pe care au formulat-o Lupu și Plahotniuc, este una posibilă. Apoi, ne întrebăm dacă celelalte partide de stânga, care au și început un soi de consolidare, vor dori să accepte rolul de partid dominant pe care încearcă să și-l asume democraţii.

Este gata PD-ul, declarat proeuropean, să-și asume valorile de stânga, în varianta moldovenească, pe care le-a formulat Igor Dodon și să facă în așa fel, încât „procesul de integrare a Moldovei în Uniunea

Eurasiatică să fie ireversibil”, așa cum vrea Vadim Mișin? Și, în cele din urmă, care sunt acele „valori de stânga” pe care le împărtășesc democraţii și pe care le-ar putea împărtăși partenerii-ţintă? Ar mai fi și alte întrebări de formulat, dar ne rezumăm, deocamdată, la acestea.

Altfel, oferta partidului „cel mai bogat” (și nu numai în oameni, cum a afirmat reformatorul Vlad Plahotniuc într-un acces de modestie) este una extrem de atractivă și, cu puţin efort (financiar?), ar putea fi chiar convingătoare. Și cum zicea cel mai romantic dintre democraţi, Dumitru Diacov, la congresul formaţiunii: „Am făcut în patru zile o sală plăcută și frumoasă. Am făcut-o intenţionat pentru a arăta că PDM știe cum să facă mai multe locuri frumoase și plăcute în această ţară”. Așa că, welcome to PD. Welcome to Moldova albastră.

Ioana FLOREA, FLUX

Creştinii ortodocşi protestează non-stop în centrul capitalei

„Majorarea TVA la zahăr şi la producţia agricolă primară va genera falimentarea gospodăriilor producătoare de sfeclă şi prăbuşirea definitivă a industriei zahărului” Asociaţia Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Republica Moldova își exprimă îngrijorarea în legătură cu majorarea cotei TVA la producţia agricolă primară de la 8 la 20 la sută, prevăzută în proiectul Politici fiscale, adoptat recent de Guvernul Republicii Moldova. Într-un comunicat de presă semnată de președintele asociaţiei, Nicolae Moraru, se spune că creșterea TVA la zahăr a fost inclusă în proiectul de lege fără a fi discutată în prealabil cu agricultorii și cu alte părţi interesate. „Guvernul a ignorat decizia Consiliului pe produs „Sfeclă de zahăr, zahăr și derivate din zahăr”, adoptată încă la 6 iunie 2012, și argumentele prezentate de nenumărate ori de către membrii Asociaţiei noastre în anii trecuţi, atunci când Guvernul iniţia discuţiile asupra unor eventuale majorări ale cotei TVA la zahăr”, se spune în comunicat.

Totodată, Asociaţia Producătorilor de Sfeclă de Zahăr califică public drept iraţională decizia Guvernului și solicită Parlamentului Republicii Moldova să nu admită degradarea situaţiei, ceea ce ar genera falimentarea gospodăriilor producătorilor de sfeclă de zahăr și prăbușirea industriei zahărului în Moldova. „1. Majorarea TVA la zahăr până la 20 la sută va favoriza contrabanda cu zahăr și produse agricole preponderent din Ucraina prin Transnistria. Statul nostru nu va putea opune rezistenţă acestui fenomen, iar zahărul moldovenesc nu va putea concura cu cel de contrabandă. Asta înseamnă că producătorii de zahăr vor pierde piaţa internă și nu vor putea produce zahăr din sfeclă de zahăr.

2. În cazul în care cota TVA la zahăr va fi majorată, producătorii nu vor putea majora preţul la zahăr, deoarece asta va provoca creșterea contrabandei.

Singura soluţie pentru ei va fi micșorarea preţului de achiziţie a materiei prime, ceea ce este fatal pentru gospodăriile producătorilor de sfeclă, mai ales în situaţia în care asupra Moldovei se abat anual secete excesive.

3. Majorarea TVA la producţia agricolă primară cu restituirea ulterioară a 60 la sută din sumele achitate, idee promovată de Guvern, denotă nu doar un înalt potenţial corupţional, dar duce și la decapitalizarea întreprinderilor agricole. Noi vom fi supuși lunar unor controale istovitoare operate de organele fiscale, devenind ostatici ai unor funcţionari corupţi de care va depinde restituirea mijloacelor noastre. Banii noștri și resursele creditare nu vor lucra pentru întreprinderile noastre, ci vor rămâne blocaţi în buget pentru lungi perioade de timp.

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

4. Așa cum arată calculele făcute de experţi, bugetul nu are de câștigat din majorarea cotei TVA la zahăr și la producţia agricolă. Mai mult ca atât, în următorii 2-3 ani unele întreprinderi producătoare de zahăr din sfeclă își vor redisloca capacităţile, ceea ce poate aduce pierderi considerabile pentru buget; multe gospodării vor falimenta, iar mii de locuitori ai satelor din nordul ţării vor rămâne fără un loc de muncă.

Pe parcursul ultimilor ani, noi, producătorii de sfeclă de zahăr, împreună cu partenerii noștri – producătorii de zahăr, am investit mijloace colosale în modernizarea ramurii, am procurat tehnică performantă de cea mai înaltă calitate.

Noi am învăţat să opunem rezistenţă condiţiilor climaterice neîndurătoare și concurenţei dure din partea producătorilor din UE și CSI. Dar în cazul în care TVA la zahăr și la producţia agricolă va crește până la 20 la sută, toată această tehnică specială va lua calea bazelor de fier vechi. Iar împreună cu ea, și speranţele noastre de renaștere a agriculturii Moldovei”, se arată în apel.

Asociaţia producătorilor de sfeclă de zahăr declară în mod public că este gata să desfășoare un marș public, acţiune în cadrul căreia tehnica agricolă va parcurge în mod organizat drumul ce leagă nordul ţării de capitală. „Sperăm că această acţiune publică, organizată spre a atrage atenţia conducerii ţării asupra problemelor noastre vitale, va determina Parlamentul și Președinţia Republicii Moldova să nu admită degradarea situaţiei conform unui scenariu fatal pentru industria producătoare de sfeclă”, se mai menţionează în comunicatul Asociaţiei Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Republica Moldova.

Amintim că, acum câteva zile, ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţă, a declarat că Guvernul intenţionează să impună, începând cu anul viitor, o taxă pe valoare adăugată unică de 20 la sută pentru toţi producătorii agricoli, inclusiv în ceea ce privește producţia de zahăr. Până acum, TVA-ul la zahăr era de aproape trei ori mai mic în raport cu taxa plătită de producătorii de ulei sau sucuri, ceea ce, potrivit guvernanţilor, este inechitabil în raport cu ceilalţi. Mai mulţi experţi au fost însă de părere că lipsurile din buget nu se completează prin împovărarea producătorilor, iar singurul efect al acestora ar putea fi sporirea contrabandei și evaziunii.

FLUX

Urmare din pag. 1

Enoriaşii au cântat psalmi şi s-au rugat până după miezul nopţii Imediat după adoptarea în prima lectură a respectivului proiect de lege, pe 26 iunie, Mitropolia Moldovei a convocat Comisia sinodală pe probleme morale și de etică, care s-a pronunţat împotriva modificărilor operate, solicitând menţinerea posibilităţii documentării alternative fără colectarea automatizată a datelor personale.

După prima zi de protest, la care au participat peste 300 de persoane, câteva zeci de enoriași care au rămas să înnopteze în faţa Palatului Republicii, unde au cântat Psalmi și au înălţat rugăciuni către Dumnezeu, până după miezul nopţii.

Dacă miercuri seară, în preajma Palatului Republicii erau în jur de 10 corturi, noaptea, numărul acestora s-a dublat.

Enoriașii și-au adus provizii, pături și haine groase. Pentru un minim de comoditate, au fost instalate și două toalete mobile. „Oamenii s-au pregătit din timp, pentru că au știut că nu o fie auziţi

de către autorităţi. Au fost pregătite din timp corturi, saltele și mâncare”, susţin protestatarii.

Cei care nu au avut loc în corturi, s-au culcat pe iarbă. În timp ce unii s-au echipat cu toate cele necesare, alţii spun că, pentru ei, acest lucru contează mai puţin. „Să ajungem până dimineaţă și, dacă o să ne fie foame, o să ne ajutăm, pentru că lumea e unită. Nu se va pierde nimeni”, au spus încrezuţi câţiva protestatari.

Credincioșii spun că se vor retrage doar după ce le vor fi îndeplinite cerinţele. „Vom demonstra rezistenţă și curaj până ce nu obţinem ceea ce solicităm.

Din acest motiv trebuie să trecem și la eliminarea sintagmelor homosexuale din Legea privind asigurarea egalităţii.

Avem și alte scopuri, dar vom face totul treptat”, a declarat președintele Asociaţiei Pro Ortodoxia, Ghenadie Valuţă.

Pe parcursul întregii nopţi, ordinea publică a fost menţinută de 4 poliţiști. Șeful Poliţiei Municipale, Silviu Mușuc, a menţionat că în cererea prealabilă, depusă la Primărie, organizatorii au anunţat că intenţionează să protesteze timp de o lună, iar unii dintre ei urmează să instaleze corturi în preajma Palatului

Sergiu MOCANU:

NIT a fost închis cu acordul familiei Voronin Familia Voronin a știut din timp și chiar și-a dat acordul pentru ca licența postului de televiziune Nit să fie retrasă. Acest lucru s-a întâmplat pentru că Voronin nu a mai fost în stare să susțină financiar activitatea postului, declară liderul Mișcării Antimafie, Sergiu Mocanu. „Voronin, după ce a fost strâmtorat de Plahotniuc, nu mai are bani să întrețină acest canal de televiziune cu 150 de mii de euro pe lună. În plus, Voronin își va scoate foloase politice. Acest intrigant bătrân, când va da din nou mâna cu Plahotniuc, că asta încearcă să facă, o să găsească posibilități să fie redeschis NIT-ul care să activeze în beneficiul familiei Voronin și Plahotniuc”, a declarat Mocanu, în cadrul emisiunii sale de pe Antimafie.md.

Sergiu Mocanu a mai declarat că europenii își vor spune cuvântul ca NIT să fie redeschis din principiu.

Anterior, Vladimir Voronin spunea că PCRM nu va reveni în Parlament și nu va avea niciun dialog cu guvernarea până când nu va fi redeschis NIT. După plecarea recentă a trei comuniști din partid, Voronin s-a răzgândit și fracțiunea PCRM s-a întors în Parlament.

Licența Nit a fost retrasă la 5 aprilie curent. CCA și-a motivat decizia prin lipsa pluralismului de opinie la NIT. Închiderea NIT a stârnit reacții de tot felul. Reprezentanța ONU în RM s-a arătat îngrijorată și a cerut autorităților RM să întoarcă urgent licența postului de televiziune. Pe de altă parte, Uniunea Jurnaliștilor din RM a calificat drept corectă decizia CCA și a acuzat NIT de propagandă și promovare a urii și xenofobiei. Și UE a emis o declarație prin care arată că este de acord cu retragerea licenței NIT, pe motiv că pluralismul de opinie în mass-media are un rol de bază.

Sursa: jurnal.md

Republicii, în perimetrul străzilor Maria Cibotari și Nicolae Iorga. Elena Bâtcă a confirmat informaţia, spunând că enoriașii intenţionează să stea până când deputaţii se vor răzgândi și vor modifica legea.

Lupu vrea grup de lucru creat din deputaţi care să discute cu protestatarii În cadrul ședinţei de ieri a Legislativului, spicherul Marian Lupu i-a îndemnat pe deputaţi să discute cu enoriașii adunaţi în faţa Palatului Republicii. De ase-

menea, el a propus să fie creat un grup format din câte unul sau doi membri de la fiecare comisie parlamentară, care să negocieze cu protestatarii. „Referitor la enoriașii care protestează, propunerea a fost să fie creat un grup, câte o persoană, două, se va decide, să formăm un grup reprezentativ care, într-o pauză a ședinţei Legislativului, să discute cu cetăţenii. La solicitarea mea a avut loc o întrevedere cu grupul de iniţiativă la nivelul comisiei de profil, dar deciziile la care s-a ajuns urmează a fi aduse la cunoștinţa enoriașilor”, a declarat Marian Lupu.

FLUX

Ruşii vorbesc deschis despre federalizarea Republicii Moldova şi „ştreangul transnistrean” Publicaţia „Moskovskii Komsomoleţ” de la Moscova publică un articol în care susţine că federalizarea Republicii Moldova este un mijloc de a o menţine în sfera de influenţă a Rusiei. „Pentru a nu admite apropierea Moldovei de România, trebuie ca aceasta să-și păstreze statutul de neutralitate, să nu adere la NATO și să se unească cu Transnistria în condiţii dure – să nu poată face nici un pas fără acceptul Tiraspolului”, scrie ziarul citat. „Între unificarea Germaniei și posibila reintegrare a Moldovei există o mare diferenţă: Transnistria, care are o populaţie preponderent slavă, nu a făcut parte niciodată din așa-zisa Basarabie, ci a fost alipită forţat în perioada Uniunii Sovietice”, se mai conţine în materialul publicat în „Moskovskii Komsomoleţ”.

Portalul Romanian Global News a scris recent, cu referinţă la surse de la Chișinău și Berlin care au participat la întâlnirile de la Rottach-Egern ale premierului Vlad Filat și liderului separatist Evgheni Șevciuk, că Germania și Rusia ar insista asupra unei formule de federalizare a Republicii Moldova.

Potrivit sursei, în cadrul discuţiilor a fost

invocată inclusiv Găgăuzia, care ar putea fi parte a procesului de federalizare. „Diplomaţii germani merg astfel mai departe în aplicarea planului ruso-german de transnistrizare a întregului teritoriu al R. Moldova. Sub acoperirea unor discuţii de interes economic și social, cum ar fi restabilirea de urgenţă a rutelor de pasageri prin Tiraspol spre mai multe orașe din Rusia și Ucraina, dar și reluarea circulaţiei pe podul peste râul Nistru, în apropierea satelor Bâcioc și Gura-Bâcului, esenţa discuţiilor a fost procesul de federalizare, proces care, în opinia strategilor de la Moscova și Berlin, ar împiedica reunirea celor două state românești și ar menţine influenţa Moscovei asupra întregului teritoriu al R. Moldova”, scrie portalul.

Sursa: 24h.md

FLUX EDI|IA DE VINERI

Iurie Roşca: Timofti nu face regulă la SIS pentru că este influenţat de AIE Vina pentru faptul că până acum nu a fost numit un șef al Serviciului de Informaţii și Securitate o poartă președintele ţării, Nicolae Timofti.

Afirmaţia vine de la fostul vicepremier Iurie Roșca, responsabil în ultimul guvern Greceanâi pentru activitatea structurilor de forţă. Potrivit lui Roșca, actualul conducător interimar al SIS, Valentin Dediu, este o persoană care vine din sistemul sovietic.

Fostul lider creștin-democrat consideră că președintele Nicolae Timofti poate să propună o candidatură pentru această funcţie, dar nu vrea fiindcă este influenţat de AIE. „Trebuie să întrebăm: Moșulică, dar tu de ce nu propui o candidatură competentă?… Timofti nu-și exercită atribuţiile pentru a face regulă în SIS. Este un impotent fizic, profesional și moral”, a spus Roșca în cadrul emisiunii „Fabrica” de la Publika TV. De aceeași părere este și deputatul Mihai Godea, care a precizat în aceeași emisiune că reforma SIS nu este permisă pentru că o instituţie puternică înseamnă ieșirea de sub controlul politicului, lucru pe care nu și-l dorește Alianţa.

Reamintim că șeful Serviciului de Informaţii și Securitate, Gheorghe Mihai, a fost demis în octombrie, cu voturile deputaţilor din PLDM și PCRM. Sursa: www.eurotv.md

„Plahotniuc pregătea pentru luna august un nou atac raider” Dezvăluirile făcute de Curtea de Justiţie din Londra l-au potolit pe Vlad Plahotniuc, care pregătea un nou atac raider, afirmă liderul Mișcării Antimafie, Sergiu Mocanu. „Prin dezvăluirile de la Londra am reușit să-i mai potolim un pic poftele lui Plahotniuc, care punea la cale un nou atac raider pentru luna august curent”, susţine Mocanu, în emisiunea sa de miercuri, 27 iunie, pe Antimafie.md.

Totodată, Mocanu a criticat autorităţile pentru că nu au reacţionat după ce Curtea de Justiţie de la Londra a făcut publice o serie de documente care arată că beneficiarul atacurilor raider din 2010 și până în prezent, în RM, este prim-vicespeakerul Vlad Plahotniuc. „Au trecut deja două săptămâni. Știam că nu sunt speranţe, dar mă gândeam că măcar vor mima un dosar. Mă gândeam că acest Zubco, măcar din spirit de autoconservare, din instinctul că ar putea ajunge la pușcărie, va întreprinde ceva măcar de ochii lumii. Mă gândeam că măcar cineva dintre deputaţi va ieși și, cât de timid, îl va întreba pe Plahotniuc. Dar nimeni nu scoate un cuvânt, pentru că toţi sunt o apă și un pământ”, a declarat Mocanu.

Sursa: jurnal.md

Anii 2011-2012 au fost triști pentru mai mulţi lideri politici.

Din momentul în care și-au pierdut funcţiile, deci și imunitatea, mai mulţi premieri și președinţi europeni și nu doar, au nimerit pe banca acuzaţilor.

Alţii, gen Muammar Gaddafi, nu au mai avut norocul de a fi judecaţi, fiind omorâţi pe loc de către rebeli. Căderea acestora confirmă justeţea afirmaţiei că de la glorie până la decădere e un singur pas.

Preşedinţi şi premieri condamnaţi în 2011-2012 Pentru a înţelege drama unor lideri politici, propunem mai jos o listă a unor dosare penale demarate în 2011-2012. Condamnarea mai multor lideri cu greutate vine să confirme gândul că democratizarea devine un proces paneuropean și global și, în consecinţă, nimeni nu mai poate fi, la infinit, mai presus de lege. În special, în spaţiul european și la hotarele lui. Democratizarea este un răspuns al elitelor europene la criza economică, prin care se încearcă minimalizarea protestului social al maselor.

Astfel, Silvio Berlusconi, expremierul Italiei, a fost acuzat pe cazul dansatoarei Ruby, pentru că a întreţinut relaţii sexuale contra cost cu o minoră. Tot Berlusconi poate încasa 3 ani și 8 luni de detenţie pentru mașinaţiile financiare prin procurarea drepturilor de transmisie la trustul media „Mediaset”.

Nicolas Sarkozy, la fel, este acuzat pe câteva dosare. Un dosar e conectat de vinderea submarinelor către Pakistan.

Altul este dosarul Bettencourt, după numele miliardarei Lilia-

Dacă facem abstracţie de istoria eurasianismului a exilului rus din Europa, precum și proiectele geopolitice eurasianiste ale radicalilor europeni, ideea formării unei „Uniuni Eurasiatice” (Uniunea Republicilor din Europa și Asia) în URSS a fost definită pentru prima dată de către evreul Mihail Ghefter în anul 1977, în timpul dezbaterilor publice în jurul proiectului noii Constituţii a URSS. Este adevărat că aceeași idee o regăsim mai devreme și la Vladimir Ulianovici Lenin, însă fără a fi dezvoltată până la nivelul unui proiect.

Opoziţia liberală, occidentalizarea Rusiei şi integrarea eurasiatică Este interesant faptul că Anatoli Sobceak (care ajunsese în calitate de lider al opoziţiei prooccidentale) a fost patronul lui Vladimir Putin, actualul președinte al Federaţiei Ruse, iar fiica lui Sobceak, Xenia, este unul dintre liderii actualei„opoziţii liberale”. Pe lângă aceasta, Xenia a fost o perioadă îndelungată sub protecţia lui Putin, amicul familiei Sobceak.

3

În toată lumea, mai mulţi „păpuşari” s-au pomenit după gratii. E rândul Moldovei?

ne Bettencourt, moștenitoarea firmei L’Oréal, care în 2007 a oferit jumătate de milion de euro, bani gheaţă, pentru prezidenţialele de acum cinci ani.

Al treilea dosar ţine de clanul Gaddafi. Campania din 2007 a lui Sarkozy ar fi fost finanţată cu 50 de milioane de euro de provenienţă libiană.

Astăzi, cel puţin câţiva președinţi de state își ispășesc pedeapsa în pușcărie. Ex-președintele Israelului, Mose Katav, e întemniţat pe 7 ani pentru violul unei subalterne.

Fostul președinte francez Jacques Chirac a fost găsit vinovat și condamnat în decembrie 2011 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru “conflict de interese”, “deturnare de fonduri publice” și “abuz de încredere”.

Acesta achita salarii unor persoane fantomă, pretinzând că ar activa în cadrul primăriei.

Ex-liderul Egiptului, Hosni Mubarak, a primit un termen de detenţie pe viaţă pentru coparticipare în omorul demonstranţilor pașnici.

Ex-premierul Ucrainei, Iulia Timoșenko, ispășește din octombrie 2011 o pedeapsă de șapte ani de închisoare pentru „abuz de putere” la procurarea și tranzitarea gazelor rusești. În Tunisia, la 13 iunie 2012, ex-președintele ţării Zine El Abi-

Uniunea Eurasiatică – o şansă pentru coparticiparea elitei ruse la guvernarea globală

Mihail Ghefter a propus un model interesant: desfiinţarea Republicii Sovietice Federative Ruse și crearea unei confederaţii de state europene și asiatice suverane, cu posibilitatea aderării altor state din spaţiul european și asiatic. În acest fel, Uniunea ar urma să depășească situaţia de izolare de restul lumii, pentru că anume izolaţionismul, dacă ne amintim bine, a și determinat falimentul URSS. Această idee a fost preluată peste 12 ani de către academicianul Andrei Saharov, împreună cu Galina Starovoitova și Anatoli Sobceak, care reprezentau fracţiunea liberală, orientată spre modelul occidental în cadrul Congresului Deputaţilor Poporului. Ei propuneau o „convergenţă” dintre sistemul economic capitalist și socialist, fapt care era dictat de dorinţa evidentă a unei părţi a elitei sovietice în frunte cu Mihail Gorbaciov de a intra în clubul elitei globale. De altfel, textul „Constituţiei Uniunii Europeano-Asiatice” a lui Saharov conţine direct o referire la înfiinţarea unui Guvern Mondial („Политическим выражением конвергенции в перспективе должно быть создание Мирового правительства”).

Acest proiect a eșuat, probabil, din cauza rezistenţei structurilor de forţă sovietice, precum și din cauza tărăgănării reformelor care trebuiau să transforme rapid Rusia într-o democraţie și economie de tip occidental.

29 IUNIE 2012

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Un alt element semnificativ care ne-ar face să gândim la esenţa actualei „opoziţii liberale ruse”: un alt lider al protestelor, Aleksei Navalnâi, deţine un pachet de acţiuni la compania Gazprom, iar principala instituţie media de opoziţie – „Eho Moskvî”, se află în proprietatea Gazprom Media. Straniu, nu?

Activizarea opoziţiei liberale are loc pe fundalul lansării de către Vladimir Putin a ideii înfiinţării unei Uniunii Eurasiatice, iar puterea este pusă în situaţia de a iniţia un proces de liberalizare a regimului sub presiunea străzii. Într-un anumit fel, actuala situaţie poate fi asemănată cu perioada 1987-1991, când elita sovietică a lansat așa-numitele „Fronturi Populare” care urmau să justifice reformele prin „voinţa populară”, într-un cuvânt, proces de „democratizare dirijată”.

Se prea poate că actuala opoziţie liberală reprezintă acel instrument al puterii în demararea unor procese de reformare profundă a sistemului politic, a căror realizare nu a fost posibilă în anii 80-90, dar care ar permite alăturarea actualei elite ruse la turta elitei globale.

Revenind la proiectul Uniunii Eurasiatice, care ne amintește de proiectul lui Andrei Saharov, Anatoli Sobceak și Galina Starovoitova, trebuie să atragem atenţia că ideile expuse în articolul publicat de Putin în ziarul „Izvestia”, noile procese integraţioniste ar avea drept

scop ralierea spaţiului ex-sovietic la principiile și valorile europene. De facto, Putin nu propune renașterea URSS și nici restabilirea dominaţiei în spaţiul CSI, cât lansarea unui proces de extindere a proiectului integrării europene pe cuprinsul întregului bloc eurasiatic, care ar transforma Rusia într-un jucător global.

Limitarea politicii ruse la spaţiul ex-sovietic ar menţine acest stat la nivelul unei puteri regionale, în timp ce Kremlinul dorește să participe la jocurile „celor mari” prin intermediul așanumitului „proiect eurasiatic”. De altfel, fără o integrare rapidă a Rusiei în sistemul economic global, acest stat are puţine șanse de supravieţuire în următoarele decenii.

Potrivit expertului Centrului pentru Studii a Societăţii Postindustriale, în cazul unei unificări rapide, PIB-ul noii Uniuni ar depăși PIBul Rusiei doar cu 14,8 la sută, iar potenţialul tehnologic lipsește cu desăvârșire în statele din spaţiul ex-sovietic. Luat per ansamblu, PIB-ul unei eventuale „Uniuni Eurasiatice” (2,7 trilioane de dolari) nu se poate compara cu PIB-ul unor așa jucători globali cum ar fi Uniunea Europeană (15,6 trilioane de dolari) și China (11,2 trilioane de dolari). Din totalul tranzitării mărfurilor din Asia în Europa, doar 1 la sută au revenit teritoriului Rusiei în anul 2010, ceea ce spulberă mitul „Rusiei – o punte între Europa și Asia”.

Putin vorbește deschis despre o Uniune de la „Vladivostok la Lisabona”, ceea ce ar însemna că pentru el reprezintă o mai mare valoare un parteneriat strâns cu UE și China, decât cu așa state ca Tadjikistan sau Moldova, spre exemplu. În condiţiile unei economii globale, e un lucru firesc. Pe termen lung, o Uniunea Eurasiatică nu poate fi percepută în afara Uniunii Europene. Iată de ce, mai devreme sau mai târziu, Rusia va fi nevoită să accepte „reformele democratice”, precum și să forţeze derularea acestor procese și în spaţiul ex-sovietic, așa cum s-a întâmplat la sfârșitul anilor 80. În cazul în care lucrurile vor urma în această logică, cei mai mari critici ai politicii externe a administraţiei Putin ar putea deveni anume promotorii ideii eurasianismului, care privesc versiunea putinistă drept o „profanare a ideii eurasianiste”. Pentru adepţii săi, eurasianismul presupune transformarea Rusiei într-o alternativă civilizaţiei occidentale și o evoluţie spre o lume multipolară, nicidecum integrarea Rusiei în spaţiul occidental și unipolarizarea globală. De altfel, ideile „eurasianiste” nici nu se regăsesc în articolul programatic al lui Putin. În acest context, radicalizarea opoziţiei liberale se integrează perfect în acest scenariu de reconfigurare a hărţii politice a lumii și occidentalizare a sistemului politic și economic al Rusiei.

Octavian RACU Sursa: octavianracu. wordpress.com

dine Ben Ali a fost condamnat, în absenţă, la închisoare pe viaţă de către un tribunal militar, din cauza rolului său în represiunea violentă din Thala și Kasserina. În România, ex-premierul, expreședintele Senatului, ex-președintele PSD, Adrian Năstase, a fost condamnat, la 20 iunie 2012, la doi ani de închisoare cu executare. Procesul a durat ani în șir, fiind aproape imposibil de finisat cu succes. Năstase a fost condamnat în dosarul „Trofeul calităţii”, în care era acuzat de strângeri ilegale de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat la președinţie din partea PSD. Verdictul magistraţilor Curţii Supreme este definitiv și urmează să fie pus în executare. Aflând de verdict, Năstase a încercat să se sinucidă. De fapt, verdictul se pare că era, pe de o parte, o răzbunare personală a lui Băsescu, pe de altă parte, un produs al presiunilor UE, care cerea prestaţie la capitolul reforma justiţiei. Încarcerarea unui individ de o asemenea greutate politică va fi un sacrificiu important pe altarul sacerdoţilor europeni, care de la fiecare stat cer asemenea „ofrande”.

Amintim, în acest context, că mai puţin de o lună în urmă (28 mai 2012), Ioan Avram Mureșan, ministru român al Agriculturii în perioada 1998-2000, a fost condamnat la 7 ani de închisoare cu executare, o pedeapsă extrem de severă în comparaţie cu procesele similare.

Tot în iunie 2012 a fost condamnat și temutul oligarh și păpușar român SOV, Sorin Ovidiu Vântu. Vântu va face un an de închisoare în dosarul de șantaj în care a fost implicat și Sebastian Ghiţă. Un oligarh care controla TV, partide, întreprinderi, politicieni, părea de neînvins. Iată că a fost învins.

Tot așa, cum anterior au fost zdrobiţi în Rusia așa oligarhi multimiliardari ca Boris Berezovski ( ЛогоВаз), Mihail Hodorkovski (Роспром Груп, Менатеп), Vladimir Gusinski (Мост Груп)

și alţii. Aceștia au supus întreaga economie, mass-media și elita politică. Dar au fost totuși striviţi de către Putin.

Când vor fi judecaţi baronii criminali din Republica Moldova?

Cred că nu voi greși mult dacă voi afirma că PD este partidul cu cei mai corupţi lideri politici din Moldova. Un președinte al acestui partid proteja, prin canale administrative, afacerile propriilor copii, fiind în relaţii strânse cu miliardarul Stati. Alt președinte e legat cu domnul păpușar, fiind implicat în mai multe decizii dubioase, pe când era spicher comunist. Un vicepreședinte e miliardar, fiind pe timpuri casierul PCRM. Un ministru al Economiei era implicat atunci, dar și acum în scheme dubioase.

Dar justiţia, deși anevoios, ajunge și la ei. Ce-i drept, de peste hotarele Moldovei, fiindcă aici aceasta e la cheremul lor.

La începutul lunii iunie 2012, deputatul moldovean Valeriu Guma a fost condamnat de Tribunalul București la 2 ani de închisoare cu suspendare într-un controversat scandal de corupţie. Guma, care are o fabrică în judeţul Buzău, este acuzat că a mituit un funcţionar public român ca să fie scutit de plata unor penalizări de sute de mii de dolari. Din păcate, Guma nu poate fi pus în detenţie, din cauza imunităţii parlamentare și protecţiei din

partea AIE! Avocatul lui Guma, pierzând definitiv contactul cu realitatea, a încercat să invoce imunitatea acestuia în fata justiţiei din România, acuzându-i pe anchetatori (culmea!) că nu ar fi cerut avizul Parlamentului de la Chișinău pentru judecarea alesului moldovean. A uitat însă că Valeriu Guma nu este cetăţean român, așadar nu se bucură de imunitate. De altfel, Guma nu se lasă, având tupeul să ajungă la Curtea Supremă de la București. De fapt, sunt cunoscute legăturile personale foarte strânse ale lui Dumitru Diacov cu conducerea PSD român: Geoană, Iliescu, Ponta etc.

Poate, aici e toată miza.

La mijlocul lunii iunie 2012, Înalta Curte din Londra a demonstrat că Vlad Plahotniuc este beneficiarul final al atacurilor raider de la Victoriabank, Banca de Economii și compania ASITO. Amintim că acţiunile au fost depozitate în mai multe companii off-shore. O săptămână mai târziu s-a aflat că primvicespicherul Parlamentului Republicii Moldova este cercetat penal în Cipru pentru atac raider, iar Ministerul de Externe de la Chișinău încearcă să-l apere pe căi diplomatice.

Aici se impun câteva observaţii. Curtea de la Londra este o instituţie cu o reputaţie incontestabilă. Decizia nu mai poate fi discutată și neglijată.

E ca și o condamnare. Decizia curţii este o lovitură sub centură nu doar lui Plahotniuc, dar și AIE per ansamblu. Asta și din considerentul că, în mod normal, Procuratura Generală ar fi trebuit să deschidă un dosar pe-

nal pentru a elucida tranzacţiile dubioase descoperite de Curtea de la Londra. Deci, observăm și aici mușamalizare și acoperire politică, ceea ce prin definiţie este un delict.

Or, nu poţi ascunde la infinit adevărul. Chiar dacă îţi cumperi partide, justiţie, „praimuri”, „timpi”, „ghimpi”, avocaţi, președinţi, jurnaliști, analiști, forumiști… Desigur, toţi acești mercenari vor boci, ţipa, mușamaliza, manipula, acuza, turna zoi pe cei care le critică stăpânul.

Vor scrie sute de articole despre cât de răi sunt Filat, Smirnov, Șevciuk, Dodon, Putin, Gubin… Și asta cu un singur scop: să sustragă atenţia de la cel care i-a cumpărat cu 30 de arginţi și care-și face capital pe sărăcirea sutelor de mii de cetăţeni.

Dar chiar dacă nu cântă un cocoș, soarele oricum răsare.

Atât UE, cât și SUA, tot mai insistent cer toleranţa zero faţă de corupţie. Și vor rezultate.

AIE, pentru a părea imaculată și a primi bani, oricum va fi nevoită să sacrifice pe cineva. Fie pe Guma, fie pe domnul Păpușar, fie pe altcineva, din grei, cum a făcut-o România cu Năstase.

Deci, epilogul se va produce oricum. Oligarhii, mai devreme sau mai târziu, pierd războiul.

Așa a fost în toate statele CSI. Așa a fost în UE. Așa se produce azi în România. Așa se va produce, după 2015, și în Republica Moldova, dacă AIE nu va acţiona categoric și în termen restrâns.

Doar că în 2015, banca acuzaţilor ar putea fi mai largă…

Bogdan ŢÂRDEA Sursa: bogdantsirdea.eu

Alexandru TĂNASE:

Din cauza incompetenţei, Palihovici şi Bodiu nu pot alege judecătorul din partea Republicii Moldova la CEDO Victor Bodiu și Liliana Palihovici sunt persoane care nu au nici o legătură cu Convenţia Europeană, de aceea, nu trebuie să facă parte din Comisia de nominalizare a candidaţilor la funcţia de judecător din partea Republicii Moldova la CEDO. Declaraţia aparţine președintelui Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, exprimată într-un interviu pentru portalul allmoldova.md. „În comisie au fost incluse persoane fără studii juridice, precum sunt Victor Bodiu și Liliana Palihovici, și persoane care nu au nici o legătură cu Convenţia Europeană.

Sunt niște persoane care a priori nu pot verifica cunoștinţele unui candidat. Pentru ca să verifici cunoștinţele în materie de Convenţie trebuie să cunoști prevederile ei, iar la noi în ţară doar câţiva oameni au experienţa necesară”, a declarat Tănase.

El spune că dacă asemenea persoane vor stabili lista candidaţilor, atunci există riscul ca lista să fie respinsă. „Consecinţele ar putea fi foarte urâte: trimiţând o lista comodă guvernării, dar nepregătită profesional, riscăm ca aceasta să ne fie returnată”, a menţionat președintele Curţii Constituţionale în interviu.

Acesta a reamintit că situaţii de acest gen au avut loc în perioada guvernării comuniste. „Acest lucru s-a întâmplat în timpul comuniștilor. De atunci a apărut un filtru suplimentar, și anume Comisia de la Paris, care verifică nu doar cunoașterea limbii

străine, dar și cunoașterea Convenţiei. A fost întoarsă lista Croaţiei în care figura un judecător cu experienţă de o viaţă în domeniu, fost președinte al Curţii de Apel și al Curţii Supreme de Justiţie! În cazul în care la noi lucrurile continuă de aceeași manieră ca în prezent, nu-mi rămâne decât să constat cu regret că se calcă pe aceeași greblă. Poate c[ eu sunt prea pesimist. Să vedem întâi ce va selecta comisia”, afirmă Tănase.

El mai cere demisia persoanei responsabilă de coordonarea întregului proces de selecţionare a judecătorului pentru CEDO, dar nu a specificat la cine se referă. „Un lucru este cert: în caz dacă Republica Moldova va fi penalizată pentru incapacita-

tea de a forma o lista potrivită de candidaţi, atunci persoana responsabilă de gestionarea întregului proces trebuie să-și depună demisia”, susţine Alexandru Tănase.

Actualităţi.md precizează că până la data de 15 iunie curent, cinci persoane și-au depus dosarele de participare la concursul pentru selectarea candidaţilor la postul de judecător din partea Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Este vorba de Valeriu Griţco (avocat), Ilie Rotaru (avocat, conferenţiar universitar), Eduard Servenco (avocat), Veaceslav Zaporojan ( judecător asistent Curtea Constituţională) și Mihai Buruiană (lector universitar superior, avocat).

Sursa: actualitati.md

Alexandru MURAVSCHI:

Nu cred că Guvernul va intra în incapacitate de plată Cum aţi caracteriza situaţia economică din ţară?

Situaţia economică a evoluat în acest an nu chiar așa cum s-a planificat din start. Am urmărit diminuarea prognozelor privind creșterea economică raportată la PIB, care iniţial era planificată la nivel de 5 la sută, pe urmă s-a diminuat la 4,5 la sută, după care s-a ajuns la 3 la sută. Nu este de exclus că până la finele anului vom ajunge la o creștere economică de 1-2 la sută și încă va fi bine. Impactul mare asupra economiei noastre l-a avut criza economică din zona euro. Problemele cu Grecia încă nu au fost soluţionate, acum Germania are cea mai mare participare la soluţionarea crizei, dar și acolo sunt multe probleme, de aceea

influenţa descendentă asupra economiei moldovenești va continua.

Pe la începutul anului am fost mai optimiști, dar situaţia

a luat o altă turnură. Acum singurul lucru la care sper este să nu intrăm în minus până la finele anului curent. Rectificarea bugetului este o procedură normală, ea s-a făcut întotdeauna, doar că dacă anii trecuţi toate rectificările se făceau datorită faptului că veniturile erau mai mari decât cele planificate, atunci în anul curent procedura este inversă. Pe lângă influenţa factorului extern, este și o parte de vină a Guvernului moldovenesc. Din analiza veniturilor, vedem că diminuarea acestora se datorează și administrării fiscale actuale. În 2012, colectarea impozitelor este mai proastă, evaziunea fiscală este mare, rata economiei tenebre este

mare, or, aceste lucruri trebuie să fie rezolvate.

Totuși, nu cred că se va ajunge la situaţia în care Guvernul va intra în incapacitate de plată și vom avea restanţe la achitarea salariilor. Chiar dacă sunt probleme, Guvernul are spaţiu de manevră și are instrumente pentru a-și respecta angajamentele sociale. Guvernul poate îngheţa anumite proiecte investiţionale, investiţii capitale pot fi amânate pentru anul viitor, iar din mijloacele care le rămân vor achita salariile. Guvernul poate respecta cheltuielile sociale și trebuie să o facă, pentru că oamenii astfel percep mersul lucrurilor în ţară.

Sursa: allmoldova.com

4

EDI|IA DE VINERI

Actual

29 IUNIE 2012

Limba rusă, AMENDATĂ de Protecţia consumatorului Agenţia pentru Protecţia Consumatorului aplică zilnic amenzi pentru servicii sau produse cu instrucţiuni de utilizare care nu sunt în limba română. Este vorba despre firme de taxi, restaurante sau farmacii care au fost sancţionate pentru că nu li se adresează clienţilor în limba română sau pentru că produsele nu sunt marcate corespunzător, potrivit Radio Chișinău.

Deși aproximativ 30 de agenţii de taxi din Chișinău au fost sancţionate de la începutul acestui an cu amenzi de până la 2.000 de lei, acestea nu se conformează legii și continuă să-și ofere serviciile utilizând cel mai des limba rusă. Comunicarea internă, dar și preluarea comenzilor se face majoritar în rusă, iar unii șoferi nu înţeleg limba română, deși sunt obligaţi prin lege.

Unul dintre administratorii unei agenţii ne răspunde, de asemenea, în limba rusă, că nu vede o problemă în faptul că șoferii nu cunosc limba română. Alt administrator susţine că limba rusă este mai comodă în comunicare pentru toţi angajaţii săi. Și unele medicamente ajung în farmacii cu prospecte care nu au instrucţiuni în limba română. Directorul Agenţiei Medicamentului, Alexandru Coman, susţine că legea permite ca prospectul să fie în română sau în rusă, însă este contrazis de Agenţia pentru Protecţia Consumatorului, care avertizează că farmaciile riscă amenzi de 3.600 de lei, iar importatorii pot fi amendaţi cu până la 10 mii de lei.

Directorul Agenţiei, Alexandru Cuzimuc, a declarat că, practic, la fiecare control sunt depistate nereguli cu privire la respectarea limbii de stat. În ceea ce privește sesizările din partea populaţiei, acestea rămân puţine, pentru că oamenii nu insistă să le fie respectate drepturile, potrivit lui Alexandru Cuzimuc. Anul trecut au fost înregistrate 10 asemenea sesizări, iar de la începutul acestui an – 4.

Agenţia pentru Protecţia Consumatorului a fost creată la începutul anului curent. Instituţia este o autoritate administrativă, subordonată Ministerului Economiei, responsabilă de implementarea politicii în domeniul protecţiei consumatorilor și de efectuare a controlului de stat asupra respectării prevederilor legislaţiei în acest domeniu.

Sursa: arena.md

Of, Viorică, te-au vândut pe o nimică A fost vândută Viorica, Viorica Cosmetic.

Un nume ușor cacofonic, dar totuși un nume. Mai ales pentru moldoveni. Întrebarea care se impune în aceste caz este de ce? De ce a trebuit să fie vândută Viorica?

De ce aţi vândut-o, flămânzilor, căpcăunilor de la putere?

Cifrele acestei afaceri sfidează logica businessului și a bunului-simţ. În primul rând, vorbim de numărul impresionant de moldoveni care cunosc brandul, respectiv au încredere în el. Căci atunci când cumperi o întreprindere, o linie de producţie, nu achiziţionezi niște aparate, dar și un nume cu renume (dacă mi se permite jocul de cuvinte).

Lumea dă bani pe produsele de la Viorica pentru că știe: sunt produse moldovenești, ieftine, dar, foarte important, de nădejde. Spre deosebire de turcismele și chinezismele care au invadat piaţa și ne pun în pericol sănătatea. Deci, de ce nimeni din Ministerul Economiei de la Chișinău nu a pus un preţ și pe marca înregistrată Viorica Cosmetic? Incredibilă lipsă de simţ practic, căci, din punct de vedere al marketingului, marca înregistrată este lucrul cel mai de preţ al companiei vândute pe 51 de milioane de lei moldovenești. O nimică toată.

Altă cifră care ne surprinde

Răcirea economiei pe timp de caniculă Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP a dat publicităţii cel de-al 29-lea număr al publicaţiei lunare de analiză și prognoză economică – „Realitatea Economică”. Lucrarea informează publicul larg despre evoluţiile, riscurile și oportunităţile în adresa economiei Moldovei și analizează reacţiile Guvernului la noile provocări. În această ediţie, anticipările EXPERT-GRUP privind evoluţiile negative ale economiei moldovenești au primit confirmare prin datele statistice trimestriale și lunare publicate recent. Activitatea economică este în descreștere, iar efectele sociale sunt deja mai mult decât vizibile.

Rectificarea bugetului, bazată pe un scenariu prea optimist Creșterea PIB-ului cu doar 1% în trimestrul întâi este o evoluţie descurajatoare, dar nu și neașteptată, având în vedere că Indicatorul Compozit Anticipator elaborat de Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP (http://expertgrup.org/?go=biblioteca&n=269) a fost pe pantă negativă din toamna anului 2011 și prevedea un asemenea scenariu. Mai mult ca atât, evoluţiile sectoriale pentru trimestrele unu și doi nu sunt deloc mai optimiste: condiţiile climaterice în lunile mai-iunie au fost extrem de nefavorabile, în mare măsură similare cu cele din 2007, și vor afecta semnificativ volumul și calitatea producţiei agricole; volumul producţiei industriale a rămas pe pantă negativă și în luna aprilie; incertitudinile pronunţate pe pieţele europene au determinat contracţia exporturilor către această destinaţie. Evoluţia bună din sectorul transporturi și construcţii nu a fost suficientă pentru a contracara pesimismul economic general.

Aceste trenduri creează presiuni suplimentare asupra executării bugetului de stat, chiar și în cazul în care modificarea bugetului propusă de Guvern va fi aprobată de Parlament. Credem că bugetul propus spre rectificare are la bază un scenariu economic prea optimist. Totodată, considerăm că tăierea cheltuielilor trebuie să fie însoţită de măsuri aspre pentru optimizarea acestora și pentru îmbunătăţirea eficienţei în utilizarea resurselor publice. După cum confirmă rapoartele Curţii de Conturi, rezervele pentru o atare optimizare și eficientizare sunt, cu adevărat, imense.

Migraţia – opţiunea preferată de moldoveni Spre deosebire de anul 2009, de data aceasta evoluţiile economice nefaste s-au transpus mult mai rapid asupra indicatorilor pieţei muncii. În primul trimestru, ocuparea forţei de muncă a revenit din nou pe pantă negativă, iar veniturile populaţiei din activitatea salarială au scăzut cu cca. 10% faţă de anul precedent. Nu este clar, deocamdată, dacă aceasta este doar impactul reducerii salariilor și a ocupării sau, ca și în cazul crizei din 2009, acest fenomen este susţinut și de trimiterea forţată a angajaţilor în concediu neplătit. Efectele scăderii ocupării asupra emigrării nu s-au lăsat mult timp așteptate, emigrarea atingând în primul trimestru nivelul anului 2008.

Astfel, în lipsa unor alternative pe piaţa locală a muncii, emigrarea revine, din nou, ca opţiune preferată a moldovenilor, cu multiple efecte sociale și economice negative.

Perspectivele rămân nefavorabile Reducerea activităţii economice se reflectă și asupra calităţii portofoliilor de credite bancare.

Dificultăţile financiare ale mai multor companii debitoare, precum și restrângerea activităţii de creditare au condiţionat creșterea ponderii creditelor neperformante în totalul portofoliilor bancare. Aceasta a determinat băncile să-și majoreze primele de risc, și, ca urmare, au crescut ratele reale ale dobânzilor la creditele bancare. În condiţiile reducerii activităţii economice, aceasta este o barieră suplimentară pentru revitalizarea economiei naţionale.

Situaţia pe pieţele globale de mărfuri rămâne incertă și poate prezenta atât avantaje, cât și dezavantaje pentru Republica Moldova. Reducerea preţurilor globale la carburanţi ar putea avea impact pozitiv asupra consumatorilor finali, însă ieftinirea acestora reflectă și riscurile majore din economia globală. Mai mult ca atât, impactul

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

ieftinirii carburanţilor asupra Moldovei poate fi unul minor, având în vedere că preţul gazului importat din Rusia întârzie să scadă și că importatorii moldoveni sunt foarte reticenţi în ceea ce privește ieftinirea carburanţilor pe piaţa locală (cauzele acestui fenomen puteţi să le vedeţi la http://expert-grup.org/?go=biblioteca&n=246).

Pe de altă parte, reducerea preţurilor globale la produse agroalimentare va dezavantaja producătorii și exportatorii naţionali. În primul rând, multe dintre produsele moldovenești nu sunt competitive pe pieţele internaţionale, și chiar pe cele naţionale, iar noile preţuri fac și mai puţin competitive aceste produse. În al doilea rând, povara asupra producătorilor agricoli locali va crește, pierderile cauzate de condiţiile climaterice nefavorabile urmând a fi multiplicate și de preţurile de desfacere mai mici.

Indicele Compozit Anticipator a rămas pe pantă negativă în luna aprilie, sugerând că cel puţin pe termen scurt creșterea economică va rămâne supusă unor mari riscuri. Deși ultimele date disponibile pentru luna mai trimit semnale contradictorii – banii în circulaţie și marja bancară s-au stabilizat, în timp ce creditele noi au continuat să scadă – perspectivele rămân, în linii mari, nefavorabile și cheamă autorităţile moldovenești la precauţie în domeniul politicilor fiscale și monetare și la mai mult curaj în înlăturarea barierelor instituţionale care fac ca economia să respire din greu.

este profitul companiei. Nu știu dacă vă este cunoscut faptul că Viorica, până și pe criză, a făcut bani buni. Profitul scos în 2011, un an în care toată Europa a suferit de pe urma seismelor economice, a fost 17 milioane de lei. Nici mai mult, nici mai puţin.

O simplă aritmetică de clasa a doua ne arată că noii patroni nu trebuie să schimbe nimic în fabrică, doar să aștepte 3 ani pentru ca investiţia să li se amortizeze. O afacere cum nu se poate de bună, în condiţiile în care, în recesiune, orice om de afaceri își face cruce cu ambele mâini când banii se întorc după 6-10 ani. În schimb, cumpărătorul Vioricăi este asigurat. După trei anișori, banii pot să vină gârlă, el o să-i întoarcă doar cu lopata. Ce afacere idioată a Guvernului de la Chișinău! In-cre-di-bil!

Bine, bine, veţi comenta voi, susţinătorii orbi ai acestor nesătui de la putere, dar nu se știe dacă Viorica va avea profit în continuare, căci roata se poate întoarce. Vă dau dreptate. Mai ales că, deocamdată, nu-mi este clar dacă noul patron chiar își dorește să menţină vie una dintre puţinele întreprinderi moldovenești care aducea bani ţărișoarei. De pildă, poate foarte simplu să-i dea pe angajaţi afară, să vândă la fier vechi utilajele, să ridice niște bloculeţe pe cele 4,5 hectare de teren, să transforme clădirea companiei într-un alt bloc de birouri, iar toate acestea îl vor umple de bani. Experţii imobiliari susţin că doar terenul și clădirea ar face cel puţin 61 de milioane de lei. În aceste condi-

ţii, cine îl poate încurca pe noul acţionar majoritar al Vioricăi să o falimenteze, să trimită oamenii în șomaj și să transforme un brand cunoscut într-o “afacere imobiliară de succes”? Deștepţii din Executivul ţării s-au gândit oare să pună niscaiva condiţii cumpărătorului? Incredibilă fâstâceală și lipsă de viziune guvernamentală!

Apropo de fâstâceală? Este strigătoare la cer atitudinea celor din Guvern. Chiar ne consideră de proști? Acești domni pe care îi plătim să ne facă viaţa mai ușoară au decis că noi, moldovenii, cei care i-am pus în fotoliile lor comode, nu avem dreptul să știm cine este cumpărătorul Viorica Cosmetic. De ce? Pentru că avem o clauză de confidenţialitate în contract, fu răspunsul absolut năucitor. Cuuuuuuum?

Voi ne vindeţi bunurile și nu avem voie să știm cine a dat doi bănuţi pe ele? Este inadmisibil ca să acceptaţi clauze de confidenţialitate atunci când efectiv vindeţi ţara, stimabililor! Domnule ministru Lazăr, nu-i mai luaţi de proști pe moldoveni, nu-i mai trataţi ca pe niște nimicuri și nu mai faceţi afaceri păguboase în numele lor! Este șocant să vezi bătaia de joc și să-ţi dai seama că pe hămesiţii din Guvern îi doare în cot de părerea ta. Cum așa?

Nici în al doisprezecelea ceas, când presa a aflat pe surse numele cumpărătorului, să nu ne confirme identitatea acestuia?

De ceeeee? Cum vă permiteţi, lihniţilor? Incredibil tupeu și mare meșteșug de tâmpire a cetăţenilor.

Domnule prim-ministru Filat, dumneavoastră nu aveţi cum să nu cunoașteţi dedesubturile acestei vânzări. Dacă nu faceţi nimic, dacă nu zădărniciţi afacerea, atunci să știţi, riscaţi ca peste 10, 15, 20 de ani să repetaţi soarta domnului Adrian Năstase. În această ordine de idei vă întreb, cum vă veţi simţi în situaţia de a fi primul premier moldovean ce va fi intrat la pușcărie pentru acte de corupţie?

Căci, domnule prim-ministru, este deranjant să vezi cum ni se toarnă gogoși când sunt vândute cele mai profitabile companii ale statului. Citiţi cu atenţie declaraţia domnului Tudor Copaci,

directorul Agenţiei Proprietăţi Publice, referitor la Viorica: „Este o întreprindere profitabilă, însă aceasta are nevoie de investiţii pentru modernizarea procesului de producţie, dar și a creșterii calităţii managementului corporativ”. Okey, dar de ce nu face actuala conducere acest lucru?

Este o stupizenie să vinzi ceva ce produce bani pe care să-i investești anume în modernizare și în creșterea calităţii. Și apoi, n-am auzit ca noul acţionar majoritar să se fi obligat la investiţii masive, culmea, nici n-am auzit ca statul să fi introdus o astfel de condiţie în contractul plin ochi de clauze de confidenţialitate.

Şeful serviciului Grăniceri, acuzat de spălare de bani sub protecţia MAI şi PG Șeful Serviciului Grăniceri, Roman Revenco, este acuzat de spălare de bani. Acesta ar fi sustras 130 de mii de euro dintr-un grant european destinat pentru instalarea reţelelor mobile și fixe pentru securizarea frontierelor de stat.

Managerul proiectului, Vladimir Volcov, povestește că tenderul a fost câștigat de compania suedeză Ericsson, care a delegat pentru lucrări compania Ericsson România. Aceasta trebuia să livreze echipamentul secret de supraveghere. „Arhitectul mecanismului corupţionar, motorul și creierul a fost unica persoană Roman Revenco, director general al Serviciului Grăniceri, care are complici prin diferite companii, inclusiv și Ericsson România”, acuză Vladimir Volcov.

Pentru lucrări de construcţie a antenelor GSM pe teritoriul R. Moldova au fost alocate 2,5 milioane de euro, din totalul de 10,2 milioane de euro donaţi de Europa.

Roman Revenco ar fi implicat în proiect o companie locală pe care o controlează, care urma să construiască 7 obiecte (antene GSM). „Eu am transferat la compania lui 2 milioane 580 de mii de lei și Ericsson România circa 400 mii de euro. Compania s-a eschivat de la lucrări, a făcut doar proiectele obiectelor, care s-au dovedit a fi false. Eu am insistat ca proiectul să fie finisat.

Ce mai urmează, domnilor Filat și Lazăr? Franzeluţa, Bucuria, Cricova? Nu m-ar mira. Am văzut că Aeroportul Internaţional din Chișinău ar putea fi concesionat.

Terminalul de la Giurgiulești este și el în mâini bune… private. La sfârșit am și eu un sfat, după ce vindeţi toată Moldova, nu uitaţi să daţi mâncare la câini, să închideţi geamurile ca să nu se facă curent în ţărișoară și să stingeţi lumina. Vă mulţumim că știţi să administraţi ţara atât de profitabil… pentru conturile domniilor voastre. La revedere!

Ne mai vedem pe la alegeri.

Vitalie COJOCARI Sursa: cojocari.ro

RĂZBOI POLITIC ÎN ROMÂNIA:

Curtea Constituţională îi dă dreptate lui Băsescu

Domnul Revenco a venit la mine fiindcă eu ca manager gestionam finanţele. Suma care mi-a spus că trebuie să vină cadou este de 300 de mii de euro. Eu am refuzat și i-am spus că proiectul falimentează automat dacă este luată această sumă și atunci au apărut problemele”, dezvăluie Volcov.

Pentru a-l scoate din joc, organele de forţă au intentat câteva dosare penale pe numele bărbatului și chiar l-au ameninţat cu moartea. „De la 6 aprilie, contra mea Procuratura a pornit mașinăria de stat, MAI este în frunte. Eu am zeci de probe. Se fabrică dosare penale unul după altul. Sunt urmărit și se ascultă telefoanele de un an și jumătate. Am informaţii că voi fi lichidat. Costul comenzii nu este mare - 10 mii de euro”, a dezvăluit Volcov.

Bărbatul vrea să blocheze acest mecanism de spălare de bani deoarece proiectul este necesar pentru R. Moldova și are continuare. „S-a lucrat până acum pe traseul Ungheni-Giurgiulești-Galaţi, dar urmează și faza doi – de la Horești, la Otaci – și nu trebuie să se întâmple același lucru. Europenii trebuie să afle cum sunt gestionaţi banii lor în R. Moldova”, a conchis Volcov.

Amintim că la 22 mai a fost lansată faza a doua a proiectului „Reţeaua de Comunicaţii Fixe și Mobile pentru Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova”, finanţat de Uniunea Europeană.

Aceasta prevede extinderea “ariei de responsabilitate”, incluzând 44 de locaţii, pe o distanţă de-a lungul graniţei de aproximativ 385 km, între localităţile Horești și Otaci.

Atunci Roman Revenco s-a lăudat că prima fază a fost finisată cu succes, fiind instalate 27 de turnuri GSM și dotate cu utilaj și infrastructură IT subdiviziunile Serviciului Grăniceri Cahul, Leova și Ungheni – în total, 40 de locaţii.

Informaţia vine în contradicţie cu dezvăluirile managerului proiectului, Vladimir Volcov, care afirmă că prima fază a rămas blocată și proiectul riscă să eșueze.

Potrivit EVZ.ro, la reuniunea care are loc la Bruxelles pot merge ambii lideri, însă numai unul are loc la masa discuţiilor. Pentru că, în urma discuţiilor dintre Băsescu și Ponta, nu s-a ajuns la o concluzie pe tema reprezentării României la Consiliu, Curtea Constituţională a avut ultimul cuvânt.

Premierul a atras în conflict și Parlamentul, care, graţie majorităţii parlamentare a USL, a adoptat o declaraţie ce îi recunoștea premierului calitatea de reprezentant al României la acest summit. Miercurea trecută, Ministerul de Externe a transmis la Comisia Europeană componenţa delegaţiei României pentru reuniunea Consiliului European, în care nu a fost inclus și numele lui Traian Băsescu. Pe listă sunt prezenţi Victor Ponta, Andrei Marga și Leonard Orban.

Ca reacţie, președintele Traian Băsescu i-a trimis prim-ministrului Victor Ponta o scrisoare în care îi atrăgea atenţia că participarea la Consiliul European fără mandat din partea șefului statului echivalează cu o însușire a unei atribuţii constituţionale a președintelui. În cele din urmă, președintele a sesizat, luni, CCR, cu privire la existenţa unui conflict de natură constituţională între președinte și premier. În aceeași zi, prin Parlament a trecut o lege care stabilea că, pe viitor, Parlamentul va decide cine reprezintă statul român la reuniunile forurilor UE.

Sursa: union.md

Sursa: arena.md

Sursa: www.expert-grup.org

Curtea Constituţională a decis că Traian Băsescu este cel care trebuie să reprezinte România la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles din 28-29 iunie. Această atribuţie poate fi delegată în mod expres de președinte premierului.

Un AS de 3,5 mlrd de dolari în mâneca ruso-transnistreană şi riscul transformării Republicii Moldova în Republica Gazprom Datoria celor din stânga Nistrului pentru gazele consumate a ajuns la 3,5 miliarde de dolari – datorie comparabilă cu restanţele întregii Federaţii Ruse faţă de Gazprom. La moment, 15 regiuni din Rusia au o datorie faţă de furnizorul de gaze de 3,76 de miliarde de dolari.

De facto, datoria Transnitriei reprezintă o restanţă a consumatorilor faţă de compania Moldova-Gaz, al cărei acţionar majoritar este Gazprom cu 50% din acţiuni. Chișinăul deţine 35,33%, iar Transnistria – circa 13,44%.

În condiţiile în care Moldova-Gaz este o societate pe acţiuni, Gazprom este în drept să pună sub sechestru orice proprietate care aparţine Guvernului de la Chișinău sau administraţiei de la Tiraspol. De la acţiunile deţinute la Moldova-Gaz sau alte întreprinderi de stat, până la clădirea Guvernului de la Chișinău sau a Sovietului Suprem de la Tiraspol. În prezent, Executivul Republicii Moldova negociază delimitarea datoriilor pe care trebuie să le plătească Chișinăul – circa 320 mln USD, și Tiraspolul – 3,5 mlrd USD. Liderul transnistrean Evgheni Șevciuk a confirmat, oral, deocamdată, că Transnistria este gata să-și asume datoria, dar numai după semnarea unui acord direct cu Gazpromul.

Altfel spus, întreprinderea Moldova-Gaz să fie dezmembrată în două întreprinderi mixte autonome. Semnarea acestui acord, pe plan internaţional, nu va fi altceva decât confirmarea faptului că Transnistria este un stat independent și recunoscut. De ce nu? În condiţiile în care Federaţia Rusă oferă cu regularitate suport financiar Transnistriei, un astfel de acord poate fi semnat cu ușurinţă,

dar în cel mai scurt timp, probabil, nu se va întâmpla.

Datoria Transnistriei continua să fie o „sabie a lui Damocles” atârnată de un fir de păr deasupra „capului” Republicii Moldova. Un AS din mânecă, utilizat ori de câte ori va fi nevoie de “pus la loc” pe cei de la Chișinău.

Pentru ca Guvernul moldovean să nu-și uite locul, din când în când, câte un arbitraj economic mai obligă Moldova-Gaz să achite din datoriile Transnistriei.

Recent, Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ și Industrie a Federaţiei Ruse a decis că SA „Moldova-Gaz” urmează să achite concernului rus „Gazprom” datoria istorică de 296,8 mil.

USD pentru gazele naturale livrate în anul 2008 Transnistriei.

Este a șasea decizie de acest fel, prin care valoarea datoriei Tiraspolului, achitată forţat, s-a apropiat de 680 de milioane de USD, dintre care doar 54 mln USD au fost generate de consumatorii de pe malul drept.

Iulian BERCU Sursa: iulianbercu.profile.md

FLUX EDI|IA DE VINERI

29 IUNIE 2012

Economic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Moldova mai împrumută încă 17 milioane Republica Moldova a semnat cu Banca Europeană de Investiţii (BEI) un acord de împrumut pentru 17 milioane de euro. Banii vor fi investiţi în îmbunătăţirea sistemului de transmisie electric, pentru a-l aduce mai aproape de reţeaua europeană de transmisiune a operatorilor de sistem electric (ENTOSO-E).

Proiectul va include reabilitarea punctelorcheie, cum sunt substaţiile, liniile de transmitere și transformatoarele care au termenul depășit, transmite Info-Prim Neo cu referire la un comunicat de presă al Guvernului.

Acordul a fost semnat pe 26 iunie, la Luxemburg. Premierul Vlad Filat a spus că împrumutul acordat de BEI va ajuta Republica Moldova să diversifice sursele de energie, acest pas fiind unul prioritar pentru ţară. În context, Vlad Filat s-a referit și la proiectul privind reţeaua electrică Ungheni-Iași, menţionând că Republica Moldova își dorește să construiască interconexiuni cu sistemul energetic european. „Legislaţia în domeniu este bună. Recent am creat Fondul pentru Eficienţă Energetică și vom continua să depunem eforturi pentru a avansa în realizarea a tot ce ne-am propus în acest sens”, a declarat primul ministru.

Vicepreședintele Băncii Europene de Investiţii, Wilhelm Molterer, a menţionat că apreciază mult faptul că BEI va susţine reabilitarea infrastructurii electrice, pentru că este un domeniu crucial pentru dezvoltarea în continuare a economiei Republicii Moldova. Vicepreședintele BEI și-a exprimat aprecierea faţă de rezultatele obţinute și noile proiecte prioritare pentru Guvernul Republicii Moldova din domenii precum: energia, transportul, infrastructura și agrobusinessul.

Interlocutorii au discutat și despre Programul de restructurare a Sectorului vitivinicol, care a fost lansat de către Guvernul Republicii Moldova și Banca Europeană de Investiţii pentru a soluţiona vulnerabilităţile structurale din industria vitivinicolă a Moldovei. Conform Contractului de Finanţare, semnat la 23 noiembrie 2010, BEI a acordat Republicii Moldova un împrumut în mărime de 75 de milioane de euro. În context, vicepreședintele BEI și-a exprimat aprecierea faţă de modul în care a fost elaborat acest proiect, menţionând necesitatea extinderii acestuia și în alte domenii agricole. „Republica Moldova are potenţial agricol mare. Deja avem rezultate și exemple frumoase, dar mai avem încă foarte multe de făcut”, a declarat premierul Vlad Filat.

Părţile și-au exprimat disponibilitatea de a continua cooperarea, conducerea BEI fiind deschisă să susţină și alte proiecte care vor duce la dezvoltarea și reformarea Republicii Moldova.

De la începutul activităţii BEI în Moldova au fost iniţiate 9 proiecte investiţionale, în valoare totală de 272 de milioane de euro, în domenii precum: infrastructura drumurilor, sectorul vitivinicol, renovarea transportului public în orașul Chișinău, aprovizionarea cu apă și canalizare a mai multor orașe din ţară și creditarea ÎMM. Sursa: hotnews.md cu referire la Info-Prim Neo

5

FĂRĂ PRECEDENT

Investitorii străini îl acuză pe ministrul Finanţelor că nu combate contrabanda Asociaţia Investitorilor Străini, pe scurt FIA (abreviere care vine din denumirea engleză a asociaţiei – Foreign Investors Association), a difuzat un comunicat de presă prin care își manifestă profunda indignare faţă de ultimele acţiuni ale guvernanţilor în materie de politică fiscală. Este vorba de creșterea taxei pe valoare adăugată în agricultură (TVA) de la 8 la 20 la sută (cu restituirea a 12 la sută) și, cea mai importantă și mai scandaloasă majorare, creșterea TVA, de la 8 la 20 la sută, pentru producţia de zahăr, fără nici un fel de restituire.

Investitorii străini spun că Guvernul a supt din deget argumentele pentru creşterea TVA Investitorii străini sunt nemulţumiţi de faptul că majorările operate de Guvern nu au fost convenite cu mediul de afaceri și susţin că acestea nici măcar nu vor aduce beneficii Bugetului de Stat. „Includerea în mod netransparent, în proiectul de politică fiscală pentru anul 2013, a unor prevederi noi, după încheierea procesului de consultări, a developat esenţa defectuoasă a acestuia. Iar în lipsa unei analize cost/beneficiu a politicilor propuse, autorii sunt nevoiţi să opereze mai mult cu argumente emotive, decât cu argumente pragmatice, de ordin economic”, se arată în comunicatul de presă al Asociaţiei Investitorilor Străini.

Ministrul Negruţă despre contrabandă, ca despre o normalitate Dar cel mai mult i-a indignat pe investitorii străini o afirmaţie de-a ministrului Finanţelor, Veaceslav Negruţă, făcută după ședinţa Guvernului din 21 iunie, la care au fost aprobate respectivele majorări de TVA.

Veaceslav Negruţă În cadrul acelei conferinţe de presă, ministrul s-a apucat să combată afirmaţiile antreprenorilor din industria zahărului precum că majorarea TVA la zahăr, pe de o parte, și importul prin contrabandă a zahărului din Ucraina, pe de altă parte, va duce la falimentul producătorilor autohtoni de zahăr, dat fiind că aceștia nu vor putea scoate pe piaţă un produs care să reziste la preţ zahărului ucrainean adus prin contrabandă și, respectiv, fără plata oricăror taxe. Ministrul Finanţelor s-a exprimat de o asemenea manieră încât s-ar putea de înţeles că în Republica Moldova nu există contrabandă sau că aceasta, dacă există, nu este în măsură să pună în pericol producătorul autohton de zahăr. Iată ce a declarat Negruţă după ședinţa de guvern din 21 iunie: „O chestiune sensibilă ţine de taxa pe valoare adăugată la producţia de zahăr, care va fi aplicată la cota standard de 20 la sută, respectiv, se vor crea

condiţii egale pentru toţi cei care procesează materia primă și produc astfel de produse. Noi, astăzi, în Republica Moldova, plătim taxa standard de 20 la sută și pentru ulei, care este rezultatul prelucrării culturii de floarea-soarelui, și pentru sucuri, care sunt rezultatul prelucrării fructelor, de exemplu, a merelor. De ce producătorii din industria zahărului să fie trataţi diferit. Cineva operează cu anumite informaţii precum că există contrabandă. Cererea și oferta determină preţul pe piaţă, nu politica fiscală are menirea să corecteze acele speculaţii sezoniere care se creează deseori artificial – deficitul de zahăr.

Acum un an și jumătate, am avut situaţia în care preţul zahărului a ajuns la 18 lei. Și atunci nu a fost majorare de TVA sau intervenţia statului, dar preţul la zahăr a fost de 18 lei. Acum (după majorarea TVA până la 20 la sută – n.n.) cererea și oferta va face regulă și concurenţa va determina un preţ adecvat la produsul respectiv. Dar scopul nostru este de a face regulă în impozitare: reguli egale și echitate fiscală pentru toate sectoarele și în interiorul sectoarelor pentru toţi agenţii economici”.

FIA: Ministrul Negruţă manipulează Investitorii străini consideră că ministrul manipulează opinia publică atunci când afirmă că producătorii autohtoni de zahăr se vor putea descurca chiar și în condiţiile în care zahărul este adus în ţară în cantităţi uriașe prin contrabandă. Și, mai ales, investitorii străini sunt revoltaţi de faptul că ministrul de Finanţe vorbește de contrabandă ca despre un fenomen firesc. Iată ce se arată în comunicatul lor de presă: „Astfel, la 21 iunie, ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţă, prin declaraţiile sale de după ședinţa Guvernului Republicii Moldova, a indus premeditat în eroare opinia publică, distorsi-

onând rolul instituţiilor statului în crearea unui mediu de afaceri concurenţial sănătos. Invocând principiile economiei de piaţă, ministrul a sugerat că ar fi firesc ca operatorii locali să facă faţă concurenţei, în condiţiile în care, în realitate, piaţa Republicii Moldova este invadată de mărfuri de contrabandă. Acest enunţ este și mai regretabil, atunci când vine din partea unei persoane în subordinea căreia se află organele responsabile de colectarea impozitelor: Inspectoratul Fiscal și Serviciul Vamal, funcţia directă a căruia este combaterea contrabandei”.

„O creştere impunătoare a contrabandei cu bunuri de larg consum şi a celor energetice” În același text, oamenii de afacere care s-au reunit în FIA le reproșează guvernanţilor că în Republica Moldova nu există un stat de drept, care ar proteja investiţiile și ar duce la dezvoltarea economică. „De rând cu promovarea intereselor membrilor

săi, în vederea creării unui climat investiţional favorabil, misiunea FIA mai constă în apărarea principiilor statului de drept, fără de care nu sunt posibile nici protejarea investiţiilor și, prin urmare, nici dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Aceleași principii presupun și deplina funcţionalitate a instituţiilor statului menite să protejeze piaţa de pătrunderea produselor de contrabandă. Or, actualmente atestăm o creștere impunătoare a acestora, în special pe piaţa bunurilor de larg consum, dar și a celor energetice.

Membrii FIA înţeleg situaţia dificilă în care se află Republica Moldova la această etapă și îndeamnă reprezentanţii autorităţilor, responsabili de elaborarea și aprobarea politicilor fiscale, să se abţină de la declaraţii denigratoare la adresa companiilor străine – una dintre principalele surse de venituri ale bugetului public. Totodată, FIA are ferma convingere că soluţiile viabile pot fi găsite doar în cadrul unui dialog civilizat și constructiv”, se arată în finalul comunicatului de presă al FIA. Vom menţiona că acuzaţiile aduse guvernanţilor de către

investitorii străini sunt fără precedent, mai ales dacă ţinem cont că aceștia reprezintă companii cu o mare greutate în economia Republicii Moldova. Amintim că Asociaţia Investitorilor Străini a fost fondată în septembrie 2003, azi întrunind 14 cele mai mari companii cu capital străin în Republica Moldova, a căror sumă totală de investiţii depășește 950 de milioane de dolari, oferind locuri de muncă pentru mai mult de 15 000 de angajaţi.

Iar membrii FIA reprezintă următoarele companii: Carmez International, Lafarge Ciment Moldova, Efes Vitanta Moldova Brewery, Knauf-gips, Leogrant, METRO Cash & Carry, Mobiasbanca – Groupe Societe Generale, Moldcell, Orange Moldova, PricewaterhouseCoopers, Sudzucker Moldova, Tirex Petrol, RED Union Fenosa, Draexlmaier Automotive, Raiffeisen Leasing, Ernst & Young.

FLUX

S-a pus cruce pe low cost?

300 de lucrări de la bacalaureat au fost anulate.

Negocierile dintre moldoveni Numărul acestora ar putea să mai crească şi români în impas Stimaţi colegi jurnaliști, dragi coabitanţi din blogosfera moldovenească, m-am interesat și am aflat din surse sigure ce s-a întâmplat cu low costul promis. Aveţi voie să preluaţi informaţiile chiar și fără să mă citaţi, numai scrieţi, investigaţi, trageţi de mânecă funcţionărașii cu salarii babane să facă ce au promis.

Așadar, Ministerul Transporturilor a semnat un acord (se pare că acesta n-are nicio valoare) cu o companie low cost din România. Ideea era ca Air Moldovioara să aducă moldovenii pe aeroporturile din Bacău și București, iar de acolo va începe adevăratul low cost la preţuri pe care și le-ar permite oamenii de rând. După semnare urma ca firma românească să se întâlnească cu reprezentanţii Air Moldovioara și să stabilească mai multe condiţii de colaborare. Asta știm cu toţii. Continuarea mi-a fost dezvăluită din surse demne de încredere. Acestea mi-au spus că întâlnirea a avut loc, dar fără niciun rezultat. Și asta pentru că reprezentanţii Air Moldovioara au venit cu niște aroganţe de parcă nu ar reprezenta o amărâtă de companie dintr-o ţară uitată de Dumnezeu. Apropo, este vorba de trei inși (de parcă unul nu era suficient) pentru care noi, cetăţenii simpli, am plătit diurnă, cazare și cine știe ce distracţie. Deci, trei bărbaţi destoinici ai neamului moldovenesc au venit la Bucureșit și s-au întâlnit (atenţie!) cu un singur reprezentant al companiei românești. Dar să revenim la aroganţa domniilor lor. Au cerut (acesta este termenul corect – au cerut) ca firma românească să anunţe preţurile biletelor pentru moldoveni, iar mai apoi le va anunţa și Air Moldovioara. Când? Nu se știe, “mai apoi”. “Dar neam înţeles să afișăm un singur preţ”, a fost replica părţii românești. “Negociatorii duri” de la Chișinău au ţinut-o pe-a lor, “compania românească să anunţe preţurile și punctum!” Iatăă aici s-a terminat erminat și low negocierea. Tot aici, probabil, s-a terminat costul domnului Șalaru…

Practic, ce se întâmplă? Noi, moldovenii, ne-am rugat de o companie românească ânească să vină pe aeroportul din Chișinău. Numai că, în loc să-i permitem să opereze, am m dato la întors cu o cotârceală aeriană, nă, bulearcă low cost. Adicătelea, facem m low cost, dar cu participarea noass-

tră, a companiei aeriene de stat. Ce prostie! E clar ca bună ziua, Air Moldovioara nu are niciun interes să permită altei companii să le ia grosul pasagerilor.

Li s-a înăcrit rău borșul, iar acum pun beţe în roţile avioanelor low cost! Air Moldovioara, o companie mamut, cu datorii uriașe – presa de la Chișinău a vorbit despre sume care ar ajunge și la 5 milioane de euro – face tot posibilul ca zborurile ieftine să nu apară curând pe Aeroportul Internaţional din Chișinău. De altfel, nu știu dacă aţi călătorit cu Air Moldovioara, dar vă spun eu, care am câteva zeci de curse la activ: condiţiile sunt inacceptabil de proaste faţă de preţul mult prea mare al biletelor.

Avioanele sunt incomode, mult prea vechi pentru aerele lor de Lufthansa!

Acum nu știu dacă cei de la Air Moldovioara sau Ministerul Transporturilor vor fi citit rândurile de mai sus – am cunoștinţa doar că purtătorii de cuvânt o fac. Dar, pentru că aceste instituţii de stat (de stat degeaba, evident) nu mi-au răspuns la solicitările oficiale trimise de mai bine de o săptămână, o să întreb în mod public: stimaţi oficiali plătiţi din banii noștri, ce s-a întâmplat cu low costul promis?

De ce nu știm nici până la ora asta preţurile biletelor? Ce s-a întâmplat în timpul negocierilor de la București? De ce nu aţi ajuns la un numitor comun din moment ce aveţi un acord încheiat? Cine sunt eroii negocierilor de la București cu compania românească? Și, nu în ultimul rând, de ce avem bilete la fel de scumpe ca cei de la Lufthansa, dar zburăm cu Embraer, un fel de Polikarpov PO-2, adică arhicunoscutul Kukuruznik (avion utilitar de producţie sovietică, folosit, în special, în agricultură)? Oricum, la cât de opaci, închistaţi și comuniști sunteţi, este puţin probabil să vă coborâţi la nivelul omului de rând ca să-i explicaţi de ce îl jecmăniţi.

P.S.: În loc să vă certaţi pe mash-urile de pe clădirea primăriei, puteţi scrie despre low cost, mica, dar certăreaţa blogosferă dragi prieteni din m moldovenească. moldoveneasc P.S.S.: Dom Domnu’ ministru Șalaru, când organizaţi o conferinţă c de presă ca să vă justificaţi impotenţa imp (adică neputinţa, lipsa de vigoare)? Domnu’ D ministru Șalaru, când vă daţi demis demisia?

Vitalie COJOCARI Sursa: cojocari.ro

Aproape 300 de lucrări de la examenele de bacalaureat au fost anulate. Comisia Naţională de Examene a decis să anuleze 78 de lucrări ale elevilor care au încălcat regulamentul de desfășurare a examenelor și deţineau telefoane mobile în momentul descinderii reprezentanţilor Centrului Naţional Anticorupţie și a Ministerului Educaţiei în centrele de bacalaureat. De asemenea, comisia respectivă a decis anularea a 211 lucrări, la recomandarea comisiilor de evaluare, pe motiv că acestea s-au dovedit a fi identice (de la două lucrări identice la unele discipline de examen, până la 28 de lucrări identice la altele), integral sau parţial.

Elevii ale căror lucrări au fost anulate vor susţine examenele la sesiunea de BAC din 2013.

Potrivit ministerului de resort, se mai analizează situaţia a încă 17 absolvenţi ai liceului ”Mihai Viteazul” din Chișinău, ale căror telefoane au fost găsite în căptușeala scaunelor, Comisia Naţională de Examene urmând să-și anunţe decizia cu privire la aceste cazuri. În unele dintre lucrările anulate, evaluatorii au găsit insertate copiuţe, în cazul altor lucrări, răspunsurile la unii

itemi erau de la alt profil, sau din testul de la altă clasă (de la cl. IX), sau chiar din testul de anul trecut.

Totodată, Comisia Naţională de Examene a dispus comisiilor de verificare să nu evalueze 61 de lucrări, din motivul că acestea au înregistrat derogări de la metodologia de examinare – numele elevului era scris în alt compartiment decât cel prevăzut, testul era completat cu cerneală neagră, unii candidaţi și-au scris numele sau au făcut alte însemne

pe lucrări etc. Respectivii elevi vor susţine examenele în cadrul unei sesiuni suplimentare.

Amintim că după examenul de bacalaureat susţinut la limba străină, ministerul anunţa despre anularea a 170 de lucrări.

De exemplu, se menţiona că în satul Valea Perjei, raionul Ceadâr-Lunga, au fost anulate toate lucrările la examenul de limbă germană.

Ministrul Educaţiei, Mihai Șleahtiţchi, afirma anterior că lucrările mai

CANTEMIR VS BNS:

Despre năravurile moldovenilor Este capitolul din Descrierea Moldovei pe care îl recitesc mai des. Câte odată am impresia că în 300 de ani nu s-a schimbat nimic.

Vedeţi și voi…

Despre politicieni – Trufia și semeţia este muma și sora lor, căci dacă are vreunul cal bun și arme bune, atuncea gândește că nici un om nu poate să-l întreacă și nu s’ar feri, de ar fi cu putinţă însuși cu Dumnezeu să se lupte.

Despre Alianţă – Și toţi de obște sunt îndrăzneţi și semeţi, foarte înţinaţi de a începe gâlceavă, însă prea lesne să liniștesc și se împacă iarăși.

Despre reforme – Ei nu au măsuri în cugetile lor, când le merge bine sunt semeţi, iar de le merge rău părăsesc bărbăţia și la vederea dintâiu nimic nu li se pare cu greu. Iar dacă li se întâmplă la aceia cât de puţină sminteală împotrivitoare, atuncea cad în uimire și nu știe ce să facă și la urmă, dacă văd că ostenelile lor sunt zădarnice, se căiesc că s’au apucat însă prea târziu.

Despre noi toţi BNS a prezentat datele privind veniturile/ cheltuielile populaţiei în trimestrul I, 2012. Datele confirmă că suntem săraci în continuare – 2/3

le cheltuim pe mâncare și locuinţă. Iată cum arată structura cheltuielilor:

Doar 1% cheltuim pentru învăţământ De alta, nu numai că moldovenii nu sunt iubitori de știinţi, ci mai la toţi le sunt și urâte. Și așa nici numele știinţelor și ale meșteșugurilor frumoase nu le sunt lor cunoscute; și zic că oamenii cei învăţaţi își pierd minţea și când voiesc să laude învăţătura cuiva zic că este nebun de știinţa cea multă…

multor elevi nu au putut fi anulate din cauza că ofiţerii anticorupţie nu au acţionat în conformitate cu regulamentul și nu au întocmit procese-verbale la momentul depistării telefoanelor mobile.

“Dumnealor trebuiau să documenteze aceste cazuri. După documentare, copilul trebuia să vină cu explicaţia de rigoare și doar după ce avem aceste documente, avem tot temeiul pentru anularea testului”, a explicat ministrul.

Ministerul Educaţiei precizează că va aplica sancţiuni președinţilor centrelor de bacalaureat și va solicita direcţiilor raionale /municipal de Învăţământ, Tineret și Sport să aplice sancţiuni asistenţilor, în centrele și sălile cărora au fost depistate lucrări completate cu derogări de la metodologia de organizare și desfășurare a examenelor.

Până în prezent pentru încălcări grave ale metodologiei au fost demiși din funcţie 9 președinţi ai centrelor de bacalaureat. Alţi 2 președinţi au primit mustrări aspre, iar 3 au primit mustrări aspre și în calitatea lor de directori de liceu. Circa 70 de asistenţi și 2 secretari ai centrelor de bacalaureat au fost demiși.

FLUX

Mervyn King: Nu am ajuns măcar la jumătatea crizei financiare În timpul unei audieri într-o comisie a Parlamentului britanic, guvernatorul Băncii Angliei, Mervyn King, a făcut un anunţ îngrijorător: criza financiară globală care a început în 2007 nu a ajuns nici măcar la jumătate, relatează Bloomberg.

Năravuri bune sunt rari la dânșii, pentru că nu au nici creștere cum se cuvine, nici deprindere la năravurile cele bune și pentru aceia cu greu se va găsi vreunul mai împodobit cu năravuri bune decât alţii, de nu va avea vreo fire bună spre ajutor.

Ei, ce ziceţi? Poate, ca să scăpăm de sărăcie, să cheltuim mai mult pe învăţătură?

“Dacă aţi fi întrebat pe oricine din cadrul băncii, nu cred că cineva ar fi crezut că ne-am fi aflat în toiul crizei după cinci ani. Cred că nu am ajuns nici măcar la jumătate. Suntem într-o criză adâncă, cu provocări enorme pentru a pune pe o traiectorie corectă sistemul bancar, precum și cu provocări apărute din alte regiuni ale lumii”, a spus King, care urmează să se retragă din postul de guvernator în circa un an. “În ultimele luni am fost îngrijorat de înrăutăţirea din Asia și alte pieţe emergente. De asemenea, colegii din Statele Unite sunt mai îngrijoraţi decât la începutul anului referitor la ce se întâmplă în economia americană. Nu este o poziţie confortabilă”, a explicat guvernatorul Băncii Angliei.

Mervyn King a votat la reuniunea de politică monetară din iunie în favoarea unei extinderi a programului de achiziţii de obligaţiuni, cu 50 de miliarde de lire sterline la 375 de miliarde de lire sterline, însă măsura a fost respinsă.

“Sunt foarte uimit de cât de mult s-a schimbat situaţia” de la publicarea prognozelor băncii pe 16 mai, a spus King. “Sunt pesimist și sunt îngrijorat în mod special deoarece de doi ani vedem cum situaţia din zona euro se înrăutăţește, iar problemele sunt amânate”, a declarat bancherul britanic.

Liderii europeni vor organiza în această săptămână al 19-lea summit pentru combaterea crizei datoriilor suverane de la debutul acesteia în 2010.

Victor CIOBANU

Sursa: jurnalul.ro

De 3 ori mai mult cheltuim pe restaurante, băuturi și tutun Desfătarea lor cea mai mare este uneori a petrece în ospeţe de la 12 ceasuri până la 9 după miază-noapte și alteori și până la revărsarea zilei și beau până ce varsă.

De 10 ori mai mult pe îmbrăcăminte

6

29 IUNIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Admiterea 2012

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Universităţile din România şi-au deschis uşile Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului din România a făcut public pe site-ul acestuia, www.edu.ro, proiectul de metodologie privind școlarizarea cetăţenilor din Republica Moldova, a cetăţenilor de origine etnică română din Albania, Bulgaria, Macedonia, Serbia, Ucraina și Ungaria și a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate în învăţământul de stat din România, începând cu anul școlar/universitar 2012-2013.

METODOLOGIA DE ŞCOLARIZARE a tinerilor de origine etnică română şi a cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, în învăţământul din România, în anul şcolar/universitar 2012-2013

PARTEA I – BURSIERI AI STATULUI ROMÂN SECŢIUNEA I. DISPOZIŢII GENERALE Art. 1 (1) Statul român acordă pentru tinerii de origine etnică română și a cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate burse de studii, care se atribuie prin respectarea prioritară a criteriului calităţii.

Pentru anul de învăţământ 2012-2013, cifra de școlarizare este aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 549/2012, capitolul IX stabilește: “Numărul de locuri cu finanţare totală sau parţială din bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului pentru tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate”.

Tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate se pot înscrie la unităţi și instituţii de învăţământ de stat din România, conform art.

224 din Legea Educaţiei Naţionale (L.E.N.) nr. 1/2011.

Locurile cu bursă și cu scutire de taxe școlare subvenţionate de statul român, prin Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului (M.E.C.T.S.), sunt acordate tinerilor de origine etnică română și cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate care optează pentru înscrierea în unităţile de învăţământ cuprinse în cadrul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar, respectiv în instituţiile de învăţământ superior cuprinse în sistemul naţional de învăţământ superior.

Prezenta Metodologie se adresează candidaţilor din Republica Moldova, Republica Albania, Republica Bulgaria, Republica Macedonia, Republica Serbia, Republica Ucraina, Republica Ungară, precum și celor din diasporă.

(2) Conform Legii nr. 288/2004, organizarea studiilor universitare în România este următoarea: a) ciclul I – studii universitare de licenţă; b) ciclul II – studii universitare de masterat/rezidenţiat; c) ciclul III – studii universitare de doctorat.

(3) Pentru anul de învăţământ 2012-2013 se stabilesc următoarele categorii de bursieri: a) fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă, locuri pentru care se asigură următoarele facilităţi: - Finanţarea taxelor de școlarizare; - Bursă lunară (echivalentul în lei al sumei de 65 de euro/lună – pentru elevi și studenţi, 75 euro/ lună – pentru masteranzi, medici aflaţi la specializare și cursanţii aflaţi la stagii de specializare/ perfecţionare postuniversitară, 85 euro/lună – pentru doctoranzi); pentru elevi, studenţi și masteranzi, bursa se acordă pe parcursul anului academic, inclusiv în vacanţele de iarnă și de primăvară, și nu se acordă pe perioada vacanţei de vară. În timpul vacanţei de vară, elevii și studenţii pot primi bursă numai în cazul în care sunt reţinuţi la școală sau la facultate pentru activităţi curriculare. Pentru doctoranzi, bursa se acordă pe toată durata anului calendaristic.

Pentru cursanţii aflaţi la stagii de specializare/perfecţionare postuniversitară, bursa se acordă pe perioada efectuării stagiului.

Bursele pentru elevi se asigură din bugetul M.E.C.T.S., iar celelalte cheltuieli legate de școlarizare se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, pe a căror rază își desfășoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar.

Bursele studenţilor din toate ciclurile de învăţământ se suspendă în cazul repetenţiei pentru anul de învăţământ repetat, urmând ca acestea să poată fi redobândite, în anul de învăţământ următor, după promovarea anului repetat, cu condiţia ca numărul anilor de bursă să nu depășească durata ciclului academic. Pe perioada suspendării bursei, studenţii care repetă anul vor suporta cheltuielile de școlarizare. Studenţii care beneficiază de sistemul creditelor universitare transferabile sau sunt înmatriculaţi în anul următor, având aprobarea de a susţine examene din anii anteriori, beneficiază de bursă, dar nu mai mult de durata academică a studiilor; - Cazarea în internatele școlare și căminele studenţești, cu finanţare de la bugetul de stat, se asigură prin bugetul M.E.C.T.S., în limita subvenţiilor aprobate cu această destinaţie de la bugetul de stat, după cum urmează; 2000 RON/8luni pentru cazarea elevilor în internatele școlare; 2264RON/10 luni pentru cazarea studenţilor din ciclurile I și II în căminele studenţești; 2716 RON/12 luni pentru cazarea studenţilor din ciclul III, și în limita locurilor

oferite de unităţile de învăţământ/universităţi în acest scop, eventualele diferenţe urmând a fi suportate de elevi/studenţi. b) fără plata taxelor de școlarizare, dar fără bursă, locuri pentru care se asigură următoarele facilităţi: - finanţarea taxelor de școlarizare; - cazare în internatele școlare și căminele studenţești, cu finanţare de la bugetul de stat, prin bugetul M.E.C.T.S., conform art. 1 (3) a) din prezenta Metodologie.

(4) Bursierii statului român beneficiază de următoarele drepturi: a) Asistenţă medicală gratuită în caz de urgenţe medico-chirurgicale și boli cu potenţial endemo-epidemic, în conformitate cu legislaţia internă în vigoare; b) Tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţă, naval și subteran, precum și pentru transportul intern auto, feroviar și naval, pe tot parcursul anului calendaristic, pentru elevii din învăţământul obligatoriu și liceal acreditat/autorizat, respectiv în timpul anului universitar, pentru studenţii instituţiilor de învăţământ superior de stat acreditat.

(5) Bursierii statului român au următoarele obligaţii: a) Să respecte Constituţia României și legile în vigoare ale statului român; b) Să respecte regulamentul intern al instituţiei în care își desfășoară activitatea; c) Să suporte cheltuielile de școlarizare pentru anul repetat, cu excepţia celor care au avizul comisiei medicale și aprobarea Senatului universităţii, conform reglementărilor legale în vigoare.

Art. 2 (1) Repartizarea burselor de studii, pe niveluri de învăţământ și pe ţări se realizează anual, prin ordinul comun al ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului, al ministrului Afacerilor Externe, cu respectarea prevederilor legale.

(2) Ocuparea locurilor se realizează prin concurs.

Pentru a participa la concurs, candidaţii trebuie să parcurgă următoarele etape: a) depunerea dosarului de concurs, în funcţie de nivelul de studii pentru care se optează; b) verificarea dosarului, înregistrat în centrele destinate acestui scop, de către Comisia mixtă M.A.E. - M.E.C.T.S. - D.R.P., cu respectarea termenelor prevăzute în „Graficul activităţilor Comisiei mixte M.A.E. - M.E.C.T.S. - D.R.P. și ale misiunilor diplomatice în vederea preselecţiei tinerilor de origine etnică română și a cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate în învăţământul de stat din România, pentru anul de învăţământ 2012 - 2013”; c) susţinerea concursului organizat la nivelul instituţiilor de învăţământ superior pentru ciclurile de studii universitare de licenţă, masterat și doctorat sau a examenului naţional de rezidenţiat organizat de Ministerul Sănătăţii, după caz.

(3) În cererea de înscriere pentru ciclul I – studii universitare de licenţă, candidaţii vor opta pentru un (1) domeniu fundamental de ierarhizare și maximum trei (3) instituţii de învăţământ superior, cu precizarea domeniului de licenţă la care doresc să studieze, sau o singură instituţie de învăţământ superior la care pot opta pentru trei (3) domenii de licenţă din cadrul aceluiași domeniu fundamental de ierarhizare, în ordinea preferinţelor. Înscrierea candidaţilor pe locuri de studii care nu se regăsesc în anexa ordinului comun M.E.C.T.S. - M.A.E privind repartizarea numărului de locuri pentru etnicii români de pretutindeni, conform ofertei instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, atrage automat eliminarea din concurs.

(4) Pentru specializările din domeniile de studii universitare de licenţă de educaţie fizică și sport, teologie, artistic, limbi moderne aplicate, arhitectură și urbanism, înmatricularea este condiţionată de susţinerea unor probe de aptitudini, locurile fiind distribuite numai celor declaraţi promovaţi la aceste probe, în ordinea descrescătoare a mediei generale. În cazul nepromovării probelor de aptitudini, candidaţii respectivi pierd locul.

(5) Candidaţii declaraţi admiși la studii universitare de licenţă, masterat și doctorat, ca bursieri ai statului român, au obligaţia să confirme locul de studii prin depunerea dosarului cu acte de studii în original la instituţia de învăţământ, conform metodologiei proprii de admitere a instituţiilor

de învăţământ superior. În caz contrar, candidaţii admiși pierd locul de studii prin neprezentarea în termenul menţionat.

(6) După primul an de studii, universităţile pot realoca locurile cu bursă, respectiv locurile fără bursă, cu respectarea numărului stabilit iniţial prin ordinul ministrului și pe baza rezultatelor școlare obţinute de studenţii înmatriculaţi.

(7) Înmatricularea la studii se va realiza pe baza ordinului emis de M.E.C.T.S., care va fi transmis fiecărei instituţii de învăţământ preuniversitar/superior de stat din România.

(8) Locurile prevăzute pentru tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate nu pot fi redistribuite de către universităţi și rămân neocupate.

(9) Candidaţii declaraţi admiși (ciclurile I, II, III), dar care se retrag de la studii, se pot reînscrie cu taxă în lei, cu condiţia promovării unui nou examen de admitere, în aceleași condiţii ca și pentru cetăţenii români – vezi Partea a II-a.

(10) Un candidat declarat admis (ciclurile I, II, III) poate beneficia de finanţare de la buget pentru un singur (1) domeniu pe durata studiilor, un al doilea domeniu de studiu putând fi urmat doar în regim cu taxă în lei, în cuantumul prevăzut pentru cetăţenii români, conform prevederilor legale în vigoare și a autonomiei universitare – vezi Partea a II-a.

Candidatul declarat admis la mai multe facultăţi optează pentru programul de studii, care va fi finanţat, prin depunerea diplomei de bacalaureat sau a diplomei aferente ciclului de studii universitare anterior absolvit, după caz, în original, la facultatea pe care dorește să o urmeze.

(11) În cazul în care un student, bursier al statului român, obţine cetăţenia română pe parcursul anilor de studii, va putea să-și continue studiile ca bursier al statului român, dacă actele de identitate indică domiciliul stabil în străinătate. În cazul în care domiciliul stabil este în România, va putea continua studiile cu taxa în lei, în cuantumul stabilit de senatul fiecărei instituţii de învăţământ superior din România.

(12) Procedurile de admitere la studii se finalizează până în prima zi lucrătoare a lunii octombrie a.c.

(13) Instituţiile de învăţământ superior transmit la M.E.C.T.S. D.G.R.I.E. dosarele candidaţilor declaraţi admiși până la data de 23 septembrie, în vederea emiterii ordinului de înmatriculare la studii. Dosarele transmise după termenul stabilit prin prezenta metodologie nu vor fi procesate.

(14) Candidaţii care nu au obţinut media necesară ocupării unui loc de studii universitare de licenţă/masterat/doctorat, ca bursieri ai statului român, se pot adresa instituţiilor de învăţământ superior acreditate pentru a susţine examenele necesare ocupării unor locuri cu taxa în lei – vezi Partea a II-a.

(15) În cazul tinerilor de origine etnică română și a cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, aflaţi la studii preuniversitare, transferurile se vor face în conformitate cu „Regulamentul de organizare și funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar”.

(16) Transferul studenţilor, de la o instituţie de învăţământ superior de stat la alta, se efectuează în conformitate cu prevederile ordinului ministrului nr. 4722/29.09.2000 și Notei nr.

36466/04.09.2001, cu păstrarea domeniului fundamental de ierarhizare și a domeniului de licenţă.

(17) Pentru tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate aflaţi la studii universitare – ciclurile I, II, III – pe parcursul anilor de studii nu se admite schimbarea domeniului fundamental de ierarhizare și a domeniului de licenţă în cadrul căruia au fost admiși în calitate de bursieri ai statului român.

(18) Tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care au beneficiat de subvenţie din partea statului român, dar au întrerupt studiile, cu excepţia cazurilor medicale aprobate pe baza Cartei Universitare sau au fost exmatriculaţi, se pot reînmatricula numai cu condiţia promovării examenului de admitere organizat conform metodologiei proprii fiecărei instituţii de învăţământ superior, pe locuri de studii cu plata taxelor de școlarizare în lei, în cuantum egal cu cel pentru cetăţenii români.

(19) Absolvenţii învăţământului superior de lungă durată, din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri Bologna, au dreptul să

etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate. Pentru anul universitar 2012-2013 a fost alocat, la nivel naţional, un număr de 2300 de locuri de studii, din care 700 de locuri cu bursă și 1600 de locuri fără bursă. Din totalul locurilor fără bursă, 390 sunt alocate extensiunilor universitare de la Bălţi și Cahul.

(2) Admiterea pe locurile subvenţionate de stat, se realizează, în ordinea descrescătoare a mediei generale de admitere (MGA), pe instituţii de învăţământ superior și pe locurile alocate fiecărui domeniu fundamental/domeniu de licenţă.

Media generală de admitere (MGA) se calculează după următoarea formulă: (0,9 x MA)+(0,1 x Bdom)=M.G.A.

participe la admiterea în ciclul de studii universitare de doctorat, fără a fi absolvit ciclul studiilor universitare de masterat.

SECŢIUNEA II. ȘCOLARIZAREA ÎN ROMÂNIA A TINERILOR DE ORIGINE ETNICĂ ROMÂNĂ ȘI A CETĂŢENILOR ROMÂNI CU DOMICILIUL ÎN STRĂINĂTATE* Capitolul I – ÎNSCRIEREA CANDIDAŢILOR Art. 3 Tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot studia în învăţământul preuniversitar din România, la toate nivelurile, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare. Înscrierea în învăţământul preuniversitar se realizează după cum urmează: a) la inspectoratul școlar judeţean pe raza căruia se află unitatea de învăţământ, pentru cei care doresc efectuarea/continuarea studiilor preuniversitare în România pe locuri fără bursă; b) la sediul misiunilor diplomatice ale României din Republica Moldova: Chișinău, Bălţi și Cahul pentru absolvenţii clasei a IX-a din Republica Moldova sau la Inspectoratul Școlar al judeţului Iași, pentru absolvenţii clasei a VIII-a din România și care doresc continuarea studiilor în învăţământul liceal (începând cu clasa a IX-a), pe locuri cu bursă.

Art. 4 Admiterea la studii universitare se realizează în următoarele condiţii: (1) Pentru studii universitare de licenţă: a) Absolvenţii de studii liceale din România, cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta, se înscriu direct la universităţile din România, care organizează concurs de admitere, pe locurile cu bursă, respectiv pe locurile fără bursă repartizate de M.E.C.T.S. în acest scop, în aceleași condiţii ca și cetăţenii români, conform metodologiei de admitere proprie fiecărei instituţii de învăţământ superior; b) Absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat din Republica Moldova, obţinută în urma finalizării a 12 clase, precum și absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat obţinută în alte state și recunoscută de către Ministerul Educaţiei din Republica Moldova, se înscriu la sediile misiunilor diplomatice ale României din Republica Moldova pe locurile cu bursă, respectiv pe locurile fără bursă, repartizate de M.E.C.T.S. în acest scop. Fiecare candidat depune un singur dosar la Consulatul General al României de la Chișinău, Bălţi sau Cahul. În cazul în care un candidat depune mai multe dosare, acesta este eliminat din concurs.

(2) Pentru studii universitare de masterat/rezidenţiat: a) Pentru studii universitare de masterat, absolvenţii cu diplomă de licenţă din România sau dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European și ai Confederaţiei Elveţiene, absolvenţii cu diplomă de licenţă sau echivalentă a studiilor universitare de lungă durată, precum și absolvenţii studiilor efectuate în străinătate și recunoscute de către direcţia de specialitate ca fiind cel puţin studii universitare de licenţă se înscriu direct la instituţiile de învăţământ superior din România, care organizează concurs conform metodologiei proprii de admitere, pe locurile cu bursă, respectiv pe locurile fără bursă alocate de M.E.C.T.S. în acest scop; b) Absolvenţii cu diplomă de licenţă obţinută în Republica Moldova sau în alte state nemembre ale U.E. se pot înscrie la studii universitare de masterat pe locuri cu taxă în lei, în cuantum stabilit pentru cetăţenii români (vezi Partea a II-a); c) Pentru studii universitare de rezidenţiat, absolvenţii cu diplomă de licenţă – profil: medicină, medicină dentară și farmacie – din România sau alt stat membru al Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European și ai Confederaţiei Elveţiene, conform legislaţiei interne de admitere la rezidenţiat pentru cetăţenii proprii se înscriu la concursul naţional de rezidenţiat organizat de Ministerul Sănătăţii, în aceeași perioadă și aceleași condiţii cu cetăţenii români, conform „Metodologiei privind organizarea concursului naţional de rezidenţiat” valabilă pentru anul curent și elaborată de Ministerul Sănătăţii; d) Absolvenţii cu diplomă de licenţă – profil: medicină, medicină dentară și farmacie – obţinută

în Republica Moldova sau în alte state nemembre ale U.E. se pot înscrie la studii universitare de rezidenţiat pe locuri cu taxă în valută.

(3) Pentru studii universitare de doctorat: Absolvenţii cu diplomă de licenţă sau echivalentă din România sau dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European și ai Confederaţiei Elveţiene, ai studiilor universitare de lungă durată, absolvenţii cu diplomă de master ai ciclului de studii universitare de master, precum și absolvenţii studiilor efectuate în străinătate și recunoscute de către direcţia de specialitate ca fiind cel puţin studii universitare de master se înscriu direct la instituţiile de învăţământ superior de stat acreditate din România, care organizează concurs, pe locurile alocate de M.E.C.T.S. în acest scop.

Absolvenţii cu diplomă de licenţă obţinută în Republica Moldova sau în alte state nemembre ale U.E. se pot înscrie la studii universitare de doctorat pe locuri cu taxă în lei, în cuantum stabilit pentru cetăţenii români (vezi Partea a II-a). * Sintagma “în străinătate”, folosită la Secţiunea II, se referă strict la candidaţii din Republica Moldova.

Capitolul II – DESFĂȘURAREA ADMITERII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR ȘI SUPERIOR DE STAT PE LOCURI CU BURSĂ, RESPECTIV PE LOCURI FĂRĂ BURSĂ Art. 5 Organizarea admiterii în ciclul liceal: (1) Admiterea în ciclul liceal – pe locuri cu bursă – pentru absolvenţii clasei a IX-a din Republica Moldova și absolvenţii clasei a VIII-a din România, pe baza ofertei de locuri de studii comunicate de către inspectoratele școlare judeţene/al ISMB se realizează de către Inspectoratul Școlar Judeţean Iași, desemnat în acest sens de către M.E.C.T.S. (2) Oferta de locuri de studii a unităţilor de învăţământ din România pentru toţi tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, absolvenţi ai clasei a VIII-a din România sau absolvenţi de gimnaziu din Republica Moldova, se comunică de către fiecare inspectorat școlar judeţean/ISMB la Inspectoratul Școlar al judeţului Iași, care o centralizează și o transmite M.E.C.T.S., spre publicare pe site-ul www.edu.ro/relatii internationale/romanii de pretutindeni.

Art. 6 Desfășurarea admiterii în învăţământul liceal, forma de învăţământ zi, pe locuri de studii cu bursă: (1) a) Pentru absolvenţii de studii gimnaziale din Republica Moldova, admiterea se realizează fără examen, prin concurs de dosare, respectiv prin repartizare computerizată, pe locurile special alocate de M.E.C.T.S., în baza ofertei de locuri a unităţilor de învăţământ preuniversitar din România; b) Admiterea candidaţilor în învăţământul liceal se realizează luând în considerare media de admitere, după formula de mai jos: (MEAG + ABS)/2 = MA Unde: - MEAG = media la examenul de absolvire a gimnaziului; - ABS = media generală de absolvire a anilor de studii; - MA = media de admitere. Media de admitere se calculează cu două zecimale, fără rotunjire.

c) Repartizarea candidaţilor pe filiere, profiluri, domenii de pregătire și specializări/calificări profesionale se efectuează în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere, în funcţie de opţiuni și de numărul de burse, pe locurile din unităţile de învăţământ liceal oferite de inspectoratele școlare judeţene/ISMB, prioritar, după cum urmează: - Pentru absolvenţii de gimnaziu, clasa a VIII-a din România; - Pentru absolvenţii de gimnaziu din raioanele de est din Republica Moldova; - Pentru absolvenţii de gimnaziu din Republica Moldova, cu excepţia raioanelor de est. d) Comisia de admitere afișează listele provizorii cu rezultatele admiterii la data de 6 august.

- Inspectoratul Școlar al judeţului Iași transmite, în termen de 5 zile lucrătoare de la afișarea rezultatelor, D.G.R.I.E. din cadrul M.E.C.T.S. listele candidaţilor admiși, pe judeţe și licee, cu mediile de admitere, în vederea emiterii ordinului ministrului pentru înmatricularea și acordarea burselor.

- Comisia de admitere, Inspectoratul Școlar al judeţului Iași transmite inspectoratelor școlare judeţene listele, pe licee, cu candidaţii declaraţi admiși, conform opţiunii acestora. e) La profilurile artistic, sportiv și teologic, înmatricularea este condiţionată de promovarea probelor de aptitudini, iar la clasele bilingve de promovarea probei de verificare a cunoștinţelor de limbă modernă, susţinute de candidaţi la liceele din România la care au fost repartizaţi. Aceste probe se desfășoară în perioada 10-13 septembrie. Evaluarea probelor de aptitudini/a cunoștinţelor de limbă modernă se realizează conform prevederilor legale în vigoare.

Elevii respinși la probele de verificare a cunoștinţelor de limbă modernă sau la probele de aptitudini vor fi reorientaţi spre alte profiluri de către inspectoratele școlare judeţene.

(2) a) Pentru tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, absolvenţi ai clasei a VIII-a din România, care își depun dosarele de candidatură la Inspectoratul Școlar al Judeţului Iași, conform calendarului de admitere, înscrierea în liceele de stat se realizează în baza rezultatelor procesului de admitere computerizată, fără examen, pe baza mediei de admitere. b) Media de admitere pentru absolvenţii din promoţia 2012 se va calcula astfel: MA= (ABS + EN)/2 Unde: - MA = media de admitere.

- ABS = media generală de absolvire a claselor a V-a - a VIII-a; - EN = media generală obţinuta la Evaluarea Naţionala susţinuta de absolvenţii clasei a VIII-a.

Media generală și media de admitere se calculează cu două zecimale, fără rotunjire. c) Situaţiile speciale – eventuale greșeli de operare a codurilor din fișa de înscriere, redistribuirea gemenilor, a elevilor care au rude de gradul I în România etc. –, apărute în urma admiterii, vor fi analizate de către Comisia de admitere a Inspectoratului Școlar al judeţului Iași, într-o sesiune specială, în perioada 07-09 august. Comisia de admitere afișează listele finale cu rezultatele admiterii la data de 10 august. d) Transferul elevilor din Republica Moldova, bursieri ai statului român, se realizează de către cele două unităţi de învăţământ implicate, cu aprobarea M.E.C.T.S., conform Regulamentului de organizare și funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar.

e) În cazul în care doi candidaţi au medii de admitere egale, ei vor fi departajaţi folosindu-se, în ordine, următoarele criterii: - media generală obţinută la Evaluarea Naţională în România/ examenul de absolvire a gimnaziului în Republica Moldova; - nota obţinută la proba de limbă și literatură română la Evaluarea Naţională în România/examenul de absolvire a gimnaziului – în Republica Moldova; - nota obţinută la proba de matematică la Evaluarea Naţională în România/examenul de absolvire a gimnaziului în Republica Moldova.

Art. 7 Școlarizarea în învăţământul preuniversitar a tinerilor de origine etnică română și a cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, care nu participă la concursul de admitere: (1) Tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, absolvenţi ai clasei a VIII-a din România, respectiv absolvenţi ai clasei a IX-a din Republica Moldova, care nu doresc să participe la preselecţia computerizată, pot studia pe locuri cu scutire de taxe școlare, în limita locurilor oferite de statul român, dacă media lor de admitere este cel puţin egală cu media ultimului admis la specializarea pentru care solicită înscrierea și în funcţie de capacitatea de școlarizare a unităţii respective de învăţământ preuniversitar.

(2) Dosarul cu acte de studii pentru înscrierea la studii în învăţământul preuniversitar pe loc de studii fără bursă pe baza opţiunii părinţilor/tutorelui legal, se depune la inspectoratul școlar judeţean/al municipiului București pe raza căruia se află unitatea de învăţământ, în termen de 30 zile de la obţinerea avizului conducerii unităţii de învăţământ; inspectoratul școlar judeţean/ISMB va transmite dosarele la D.G.R.I.E. din cadrul M.E.C.T.S. pentru aprobare.

Dosarele incomplete nu vor fi procesate.

Art. 8 Organizarea admiterii la studii universitare de licenţă: (1) Admiterea/selecţia la studii universitare de licenţă, ca bursieri ai statului român, a absolvenţilor de liceu din România se realizează pe baza dosarelor depuse conform calendarului de înscriere al fiecărei instituţii de învăţământ superior de stat, direct de către candidaţi la universităţile la care urmează să susţină examenul. Pentru anul universitar 2012-2013 a fost alocat, la nivel naţional, un număr de 500 de locuri de studii, din care 300 de locuri cu bursă și 200 de locuri fără bursă.

(2) În cadrul metodologiei proprii, instituţiile de învăţământ superior pot stabili facilităţi sau condiţii speciale referitoare la admiterea candidaţilor la programe de studii universitare de licenţă, care au obţinut în perioada studiilor liceale distincţii la olimpiadele școlare și/sau la alte concursuri naţionale sau internaţionale.

Art. 9 Admiterea/selecţia la studii universitare de licenţă, ca bursieri ai statului român, a absolvenţilor de liceu din Republica Moldova se efectuează de Comisia mixtă M.A.E. - M.E.C.T.S. - D.R.P. prin concurs, pe bază de dosar, după următoarele criterii: • Performanţele școlare deosebite: participarea la concursuri internaţionale; • Media generală de admitere (MGA); • Opţiunile candidaţilor; • Numărul locurilor repartizate de M.E.C.T.S. pe universităţi/domenii de licenţă.

(1) Admiterea/selecţia se realizează pe locurile repartizate fiecărei instituţii de învăţământ superior pentru tinerii de origine

MA = (M lic + M bac)/2, reprezintă media de absolvire, care se calculează cu două zecimale, fără rotunjire; - M lic = media generală a anilor de liceu; - M bac = media examenului de bacalaureat; - MA =media de absolvire.

0,90 și 0,1 sunt coeficienţi procentuali aplicaţi pentru: - media de absolvire (M bac); - domeniul fundamental de studii (Bdom).

(3) În cazul unor medii egale (MGA), departajarea se face ţinându-se cont de media anilor de studii.

Art. 10 Organizarea admiterii la studii universitare de masterat.

(1) Admiterea/selecţia la studii universitare de masterat, ca bursieri ai statului român, se realizează pe locurile repartizate fiecărei instituţii de învăţământ superior pentru tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în Republica Moldova. Pentru anul universitar 2012-2013 a fost alocat, la nivel naţional, un număr de 550 de locuri de studii, din care 50 de locuri cu bursă și 300 de locuri fără bursă pentru studii în România, 200 de locuri cu bursă pentru extensiunile universitare de la Bălţi și Cahul.

(2) Sunt eligibile programele de studii universitare de master, aprobate de A.R.A.C.I.S. M.E.C.T.S., conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 11 Organizarea admiterii la studii universitare de doctorat.

Admiterea/selecţia la studii universitare de doctorat, ca bursieri ai statului român, se realizează pe locurile repartizate pentru tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate fiecărei instituţii de învăţământ superior. Pentru anul universitar 2012-2013 a fost alocat, la nivel naţional, 25 de locuri cu bursă și 100 de locuri fără bursă.

Art. 12 Organizarea admiterii la rezidenţiat: (1) Admiterea la rezidenţiat, ca bursieri ai statului român, se realizează pe locurile repartizate de M.E.C.T.S. în acest scop. Pentru anul universitar 2012-2013 a fost alocat, la nivel naţional, un număr de 25 de locuri cu bursă și fără plata taxelor de școlarizare.

(2) Repartizarea pe specialităţi se realizează de către M.E.C.T.S. pentru tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, fiind condiţionată de obţinerea punctajului minim de promovare a concursului naţional de rezidenţiat obţinut de cetăţenii români/UE, declaraţi admiși la specialitatea medicală, indiferent de centrul universitar în care s-a susţinut testarea. Dosarele se depun direct de către candidaţi la universitatea/ universităţile desemnată/e de Ministerul Sănătăţii.

(3) În situaţia în care un tânăr de origine etnică română sau cetăţean român cu domiciliul în Republica Moldova, absolvent cu diplomă de licenţă în domeniul medical din România/UE, obţine punctajul minim de promovare a concursului naţional de rezidenţiat, dar nu se încadrează în baremul corespunzător specialităţii pentru care a optat, atunci acesta va fi repartizat la specialitatea medicală cu cel mai mic punctaj, în limita locurilor disponibile.

Capitolul III – REZULTATELE SELECŢIEI/ ADMITERII Art. 13 Rezultatele admiterii computerizate vor fi comunicate după cum urmează: (1) Pentru învăţământul preuniversitar – în data de 06 august, Inspectoratul Școlar al judeţului Iași afișează rezultatele provizorii ale concursului de admitere; în perioada 07-09 august, Comisia

FLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Admiterea 2012

29 IUNIE 2012

pentru tinerii români din afara graniţelor de admitere înregistrează cazurile speciale ivite în urma admiterii; în data de 10 august, Inspectoratul Școlar al Judeţului Iași afișează listele finale cu admișii în clasa a IX-a la licee din România, care vor fi postate și pe site-ul M.E.C.T.S.: www.edu.ro/relatii internationale/romanii de pretutindeni.

(2) Pentru învăţământul superior de stat acreditat – până la 01 octombrie, după cum urmează: a) Misiunilor diplomatice ale României din Republica Moldova, respectiv din Chișinău, Bălţi și Cahul, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe – Unitatea Publicaţii și Programe pentru Românii din Străinătate; b) Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din subordinea Guvernului României; c) Instituţiilor de învăţământ universitar de stat primitoare; d) postate pe site-ul M.E.C.T.S.: www.edu.ro/relatii internationale/romanii de pretutindeni.

SECŢIUNEA III. ȘCOLARIZAREA ÎN ROMÂNIA A TINERILOR DE ORIGINE ETNICĂ ROMÂNĂ ȘI A CETĂŢENILOR ROMÂNI CU DOMICILIUL ÎN STRĂINĂTATE* Capitolul I – ÎNSCRIEREA CANDIDAŢILOR Art. 14 Înscrierea candidaţilor la concursul de ocupare a locurilor subvenţionate de la buget (cu bursă/fără bursă) se realizează prin preselecţia candidaţilor pentru studii preuniversitare și universitare de licenţă, respectiv prin concurs pentru studii universitare de masterat, rezidenţiat și doctorat, pe baza dosarului de înscriere.

Art. 15 (1) Preselecţia candidaţilor se realizează din rândul tinerilor de origine etnică română și a cetăţenilor români cu domiciliul în alte state, respectiv din categoria românilor de pretutindeni: „a) persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, minorităţilor lingvistice sau grupurilor etnice autohtone existente în statele din vecinătatea României și alte state, indiferent de etnonimul folosit; b) românii emigranţi, fie că au păstrat sau nu cetăţenia română, descendenţii acestora; c) precum și cetăţenii români cu domiciliul sau reședinţa în străinătate”, conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 10/2008, aprobată prin Legea nr. 190/2008 și ale Legii nr. 270/2011.

(2) Candidaţii pe locurile de studii ca bursieri ai statului român vor face dovada originii etnice române prin documente justificative și o declaraţie pe proprie răspundere, pe baza voinţei liber exprimate, că își asumă identitatea culturală română.

(3) În ţările în care românii nu sunt recunoscuţi ca minoritate, atestarea originii etnice române a candidaţilor se poate face prin documente justificative și o declaraţie pe proprie răspundere, pe baza voinţei liber exprimate, cu respectarea condiţiilor prevăzute de Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, că își asumă identitatea culturală română, indiferent de denumirea folosită în statul de cetăţenie sau reședinţă pentru desemnarea minorităţii sau comunităţii respective și că posedă cunoștinţe de limba română corespunzătoare, conform prevederilor art. 5, alin.

1 din Ordonanţa de Urgenţă nr.

10/2008, aprobată prin Legea nr.

190/2008.

Declaraţia mai sus-menţionată se efectuează la sediul misiunii diplomatice sau oficiului consular al României din statul de cetăţenie sau reședinţă, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, conform prevederilor art. 5, alin 2 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 10/2008, aprobată prin Legea nr. 190/2008. Modelul declaraţiei și modalitatea de certificare sunt prevăzute în anexa Legii nr. 299/2007.

Adeverinţa eliberată de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni va fi prezentată Comisiei Mixte M.A.E. - M.E.C.T.S. - D.R.P. după întocmirea listei candidaţilor propuși pentru admitere. La declaraţia pe propria răspundere, este necesară atașarea unor documente justificative prin care este atestată originea etnică română.

(4) Condiţiile de eligibilitate sunt: a) depunerea dosarului de concurs în termenul stabilit; b) existenţa actelor doveditoare la dosar.

(5) Criteriile de preselecţie sunt: a) respectarea condiţiilor de eligibilitate; b) originea etnică română a candidaţilor.

(6) Preselecţia se realizează astfel: a) interviu cu candidatul, pe baza ofertei de locuri a instituţiilor de învăţământ preuniversitar și superior de stat din România, pentru care acesta poate opta; b) verificarea dosarului de înscriere de către Comisia mixtă M.A.E. - M.E.C.T.S. - D.R.P., la sediile misiunilor diplomatice ale României din ţările de origine ale candidaţilor.

(7) Preselecţia pentru tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, se realizează prin verificarea dosarului de înscriere de către Comisia Mixtă M.A.E. M.E.C.T.S. - D.R.P., excepţie făcând candidaţii din Republica Ucraina, care vor transmite dosarele, prin poștă, cel mai târziu până la data de 31 iulie, la sediul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului – Direcţia Generală Relaţii Internaţionale și Europene (Str. G-ral Berthelot nr. 30, sector 1, București, RO-010168).

Notă: Candidaţii din Republica Ucraina vor depune dosarele fie la misiunile diplomatice ale României la Cernăuţi și Odesa, fie le vor transmite, prin poștă, la sediul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului – Direcţia Generală Relaţii Internaţionale și Europene (Str. G-ral Berthelot nr. 30, sector 1, București, RO010168).

(8) Tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care doresc să candideze pe locuri de studii preuniversitare/studii universitare de licenţă, ca bursieri ai statului român, vor depune până la data de 23 iulie, dosarele de candidatură, la sediile misiunilor diplomatice ale României din străinătate.

(9) Pentru candidaţii din statele în care adeverinţa de bacalaureat se emite ulterior datei de 23 iulie, completarea dosarelor de candidatură cu diploma de bacalaureat/adeverinţă de promovare a examenului de bacalaureat se prelungește până la data de 03 septembrie.

(10) Nu se admite depunerea de noi dosare după termenul limită de 23 iulie, ci numai completarea celor deja depuse cu diplomă de bacalaureat pentru ţările unde eliberarea acesteia are loc după data menţionată.

Art. 16 Responsabilităţile misiunilor diplomatice ale României: (1) Misiunile diplomatice ale României vor face cunoscute în cadrul comunităţilor românești, indiferent de etnonimul folosit, conform prevederilor Legii nr.

299/2007, modificată prin O.U.G. nr. 10/2008 și aprobată prin Legea nr. 190/2008, următoarele date: a) condiţiile și posibilităţile de școlarizare, în calitate de bursieri ai statului român, a tinerilor de origine etnică română și a cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, pe locurile oferite în instituţiile de învăţământ din România, prin popularizarea ofertei statului român; b) modelul de cerere de înscriere la concurs; c) graficul/programul de primire a dosarelor candidaţilor.

(2) Misiunile diplomatice ale României din străinătate preiau și verifică dosarele tinerilor de origine etnică română și a cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, urmând ca acestea să fie transmise prin poștă sau pe canale diplomatice, astfel încât să fie recepţionate de către M.E.C.T.S. până la data de 31 iulie (data poștei).

(3) Comisia mixtă M.A.E. M.E.C.T.S. - D.R.P. are următoarele atribuţii pentru Republica Albania, Republica Bulgaria, Republica Macedonia, Republica Serbia: a) realizează preselecţia candidaţilor, în conformitate cu prevederile articolului 11 din Hotărârea Guvernului nr. 689/1994, cu modificările și completările ulterioare; b) rezolvă contestaţiile care pot să apară la depunerea dosarelor; c) întocmește listele candidaţilor, în ordinea descrescătoare a mediilor.

(4) Dosarele de înscriere pentru studii universitare de masterat, rezidenţiat sau doctorat se depun direct la unităţile organizatoare de studii de masterat, rezidenţiat sau doctorat, care pot solicita și alte documente specifice. *Sintagma “în străinătate”, folosită la Secţiunea III, se referă la candidaţii din Republica Albania, Republica Bulgaria, Republica Macedonia, Republica Serbia, Republica Ucraina, Republica Ungară și Diaspora.

Capitolul II – DESFĂȘURAREA ADMITERII PENTRU OCUPAREA LOCURILOR SUBVENŢIONATE DE STAT Art. 17 Organizarea admiterii în ciclul liceal: (1) Admiterea la studii preuniversitare a tinerilor de origine etnică română și a cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate se face respectând legislaţia naţională în vigoare.

(2) Dosarul cu actele de studii pentru înscrierea în învăţământul preuniversitar/universitar a românilor de pretutindeni pe locuri cu bursă, se depune individual la sediul misiunilor diplomatice ale României din ţările de reședinţă ale candidaţilor, în perioadele stabilite prin Graficul activităţilor Comisiei mixte M.A.E. - M.E.C.T.S. D.R.P. și ale misiunilor diplomatice ale României.

(3) Dosarul cu acte de studii pentru înscrierea la studii în învăţământul preuniversitar pe locuri fără bursă se face pe baza opţiunii părinţilor/tutorelui legal (în cazul elevului minor), și se depune la inspectoratul școlar judeţean/al municipiului București, pe raza căruia se află unitatea de învăţământ, în termen de 30 zile de la obţinerea avizului conducerii unităţii de învăţământ. Tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, absolvenţi ai clasei a VIII-a din România, care nu doresc să participe la preselecţia computerizată pentru ocuparea unuia din locurile oferite cetăţenilor români în învăţământul liceal, pot studia pe locuri cu scutire de taxe școlare, în limita locurilor oferite de statul român, dacă media lor de admitere este cel puţin egală cu media ultimului admis la specializarea pentru care solicită înscrierea.

(4) Inspectoratul școlar judeţean/al municipiului București transmite dosarele la M.E.C.T.S. - D.G.R.I.E. pentru aprobare. Inspectorul școlar judeţean/al municipiului București își asumă deplina responsabilitate pentru transmiterea dosarelor solicitanţilor. Dosarele incomplete nu vor fi procesate.

Art. 18 Organizarea admiterii la studii universitare de licenţă: (1) Ocuparea locurilor subvenţionate se realizează prin concurs, în ordinea descrescătoare a mediilor candidaţilor, pe universităţi/ domenii fundamentale de ierarhizare /domenii de licenţă.

(2) Admiterea tinerilor de origine etnică română și a cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate se face în ciclul I de studii universitare (licenţă) pe baza criteriilor de preselecţie/admitere ale Comisiei mixte M.A.E. - M.E.C.T.S. - D.R.P. (3) După analizarea dosarelor, Comisia Mixtă M.A.E. - M.E.C.T.S. - D.R.P. procedează la selecţia candidaţilor după următoarele criterii: a) Performanţele școlare deosebite: participarea la concursuri internaţionale; b) Media de absolvire a liceului (MA); c) Opţiunile candidaţilor; d) Numărul locurilor repartizate pe ţări.

(4) Admiterea se realizează în ordinea descrescătoare a mediei generale (MGA) de admitere, în funcţie de numărul de locuri alocate.

Media generală de admitere (MGA) se calculează după următoarea formulă: (0,9 x MA)+(0,1 x Bdom)=M.G.A. MA = M lic + M bac /2 reprezintă media de absolvire, care se calculează cu două zecimale, fără rotunjire; Unde: - M lic = media generală a anilor de liceu; - M bac = media examenului de bacalaureat; - MA =media de absolvire.

0,90 și 0,1 sunt coeficienţi procentuali aplicaţi pentru: - media de absolvire (M bac); - domeniul de licenţă (Bdom).

(5) În cazul unor medii egale (MG), departajarea se face ţinându-se cont de media anilor de studii.

(6) Bonificaţia (Blb) se acordă astfel: a) pentru studii liceale efectuate în limba română: Blb = 10 puncte. b) pentru studii liceale efectuate în alte limbi: Blb = 8 puncte.

(7) Pentru candidaţii cu rezultate excepţionale din Republica Macedonia care, în conformitate cu legislaţia naţională, nu mai susţin examenul de bacalaureat, media generală de admitere se calculează ţinând cont de media anilor de studii.

(8) Candidaţii declaraţi admiși la studii universitare de licenţă ca bursieri ai statului român se vor adresa instituţiilor de învăţământ superior pentru înscriere, ulterior transmiterii la sediul misiunilor diplomatice a României din străinătate a ordinului ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului de înmatriculare la studii.

Art. 19 Organizarea admiterii la studii universitare de masterat: (1) Admiterea la studii universitare de masterat, ca bursieri ai statului român, a românilor de pretutindeni, absolvenţi cu diplomă de licenţă în România/ alt stat membru al Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European și ai Confederaţiei Elveţiene se realizează prin concurs organizat de către instituţiile de învăţământ superior de stat, conform metodologiei proprii de admitere, în aceeași perioadă cu cetăţenii români, pe locurile subvenţionate și repartizate de M.E.C.T.S. în acest scop.

(2) Sunt eligibile programele de studii universitare de master, aprobate de A.R.A.C.I.S. -M.E.C.T.S., conform prevederilor legale.

Art. 20 Organizarea admiterii la studii universitare de doctorat.

Admiterea la studii universitare de doctorat, ca bursieri

ai statului român, a românilor de pretutindeni, absolvenţi de studii universitare de licenţă și masterat, absolvenţi de studii de licenţă și masterat – ciclul Bologna în România/alt stat membru al Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European și ai Confederaţiei Elveţiene, se realizează prin concurs, organizat de către universităţi în aceeași perioadă cu candidaţii români, în conformitate cu metodologia proprie de admitere a fiecărei instituţii de învăţământ superior, pe locurile subvenţionate și repartizate de M.E.C.T.S. în acest sens.

Art. 21 Organizarea admiterii la studii universitare de rezidenţiat: (1) Admiterea la rezidenţiat, ca bursieri ai statului român, a tinerilor de origine etnică română și a cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, absolvenţi de studii de licenţă în România sau alt stat membru al Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European și ai Confederaţiei Elveţiene se realizează prin concurs, organizat de Ministerul Sănătăţii în aceeași perioadă și condiţii cu cetăţenii români, conform „Metodologiei privind organizarea Concursului naţional de rezidenţiat” valabilă pentru anul curent, elaborată de Ministerul Sănătăţii.

(2) Repartizarea pe specialităţi de către M.E.C.T.S. pentru tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate se face ţinând cont de obţinerea punctajului minim de promovare a concursului naţional de rezidenţiat obţinut de cetăţenii români/UE, declaraţi admiși la specialitatea medicală, indiferent de centrul universitar în care s-a susţinut testarea. Dosarele se depun direct de către candidaţi la universitatea/universităţile desemnată/e de Ministerul Sănătăţii.

(3) În situaţia în care un candidat, absolvent cu diplomă de licenţă în domeniul medical din România /UE obţine punctajul minim de promovare a concursului naţional de rezidenţiat, dar nu se încadrează în baremul corespunzător specializării pentru care a optat, atunci acesta va fi repartizat la specializarea medicală cu cel mai mic punctaj, în limita locurilor disponibile.

Capitolul III – REZULTATELE SELECŢIEI (ADMITERII) ȘI ÎNMATRICULAREA STUDENŢILOR Art. 22 (1) Începând cu data de 24 septembrie a.c., pe site-ul M.E.C.T.S. vor fi postate listele candidaţilor declaraţi admiși la studii universitare de licenţă, ca bursieri ai statului român, pe locurile subvenţionate de stat.

(2) Pe baza admiterii computerizate, listele cu rezultatele candidaţilor admiși la studii universitare de licenţă vor fi comunicate, spre diseminare, instituţiilor abilitate, instituţiilor de învăţământ superior/centrelor de an pregătitor ș.a., inclusiv Ministerului Afacerilor Externe și Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României până la data de 28 septembrie a.c.

(3) Listele cu rezultatele cetăţenilor de origine etnică română cu domiciliul stabil în străinătate, admiși la concursul naţional de rezidenţiat se vor posta pe site-ul www.edu.ro/relatii internationale/romanii de pretutindeni, repartizarea urmând a se realiza de către M.E.C.T.S. conform ”Metodologiei privind organizarea Concursului naţional de rezidenţiat”, valabilă pentru anul curent (2012-2013), elaborată de către Ministerul Sănătăţii.

Capitolul IV – ASIGURAREA CUNOAȘTERII LIMBII ROMÂNE PENTRU CANDIDAŢII ADMIȘI Art. 23 Pentru învăţământ preuniversitar: tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate beneficiază de sprijin din partea unităţilor de învăţământ preuniversitar de pe raza judeţului în care studiază pentru învăţarea limbii române.

Art. 24 (1) Pentru studii universitare de licenţă – Ciclul I: Pentru învăţarea limbii române, tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, înscriși la studii universitare de licenţă și care nu au studiat în limba română, urmează „Anul Pregătitor”, în aceleași condiţii financiare în care au fost admiși la studii în ciclul I de licenţă.

(2) După promovarea „Anului Pregătitor”, tinerii vor continua studiile universitare de licenţă la instituţiile de învăţământ superior de stat la care au fost admiși.

Art. 25 Pentru studii universitare de masterat/doctorat – ciclurile II, III. Candidaţii la studii universitare de masterat/doctorat care nu cunosc limba română vor urma ciclul de studii pregătitoare la instituţia de învăţământ superior organizatoare de masterat/doctorat. Durata studiilor pregătitoare este de 1 semestru.

Art. 26 (1) Candidaţii la studii universitare care nu au studiat cel puţin 4 ani limba română și nu doresc să urmeze cursurile Anului Pregătitor, precum și cei care nu au studiat limba română, dar o cunosc, susţin testul de limbă română. Studiile universitare cu finanţare din partea statului român se desfășoară exclusiv în limba română.

(2) Înmatricularea studenţilor este condiţionată de promovarea testului de limba română sau de prezentarea unui certificat de competenţă lingvistică pentru limba română, eliberat de instituţii abilitate de M.E.C.T.S. (3) În caz de nepromovare a testului de limbă română candidatul își pierde locul de studii.

Capitolul V – ALTE DISPOZIŢII Art. 27 Prezentarea de date false atrage după sine anularea preselecţiei/concursului pentru candidaţii respectivi.

Art. 28 Dosarele de înscriere incomplete nu se vor lua în considerare.

Art. 29 Candidaţii pentru studii universitare de licenţă care iniţial au fost admiși la o specializare și se află în anul pregătitor pot opta pentru o altă specializare numai printr-un nou concurs, după absolvirea anului pregătitor. În cazul nepromovării noului concurs de admitere, aceștia își pot continua studiile în baza aprobării anterioare.

Art. 30 Pentru studii universitare de masterat, rezidenţiat și doctorat, locurile subvenţionate de stat sunt alocate global, pe instituţii de învăţământ superior.

Art. 31 Candidaţii din ţările membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European și ai Confederaţiei Elveţiene vor prezenta la înscrierea în instituţiile de învăţământ superior și/sau centrele de an pregătitor, atât actele originale și copiile traduse și legalizate ale acestora, cât și formularul E106, în vederea obţinerii permisului de ședere în România.

Art. 32 Statutul de bursier al statului român se acordă numai tinerilor de origine etnică română și a cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, care nu deţin buletin de identitate românesc/ carte de identitate românească și/ sau domiciliu stabil România.

7

PARTEA a II-a – NEBURSIERI AI STATULUI ROMÂN CAPITOLUL I – DISPOZIŢII GENERALE Art. 1 Tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot candida pe locuri de studii cu taxă în lei, în cuantum egal cu cel pentru cetăţenii români, conform prevederilor legale în vigoare pentru unităţile școlare postliceale și potrivit principiului autonomiei universitare, în învăţământul de stat/particular acreditat, la specializările acreditate din România, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români din ţară, conform metodologiei proprii de admitere a instituţiilor de învăţământ superior cuprinse în sistemul naţional de învăţământ, și a Regulamentului de organizare a unităţilor de învăţământ preuniversitar din România.

(1) Pentru a participa la concursul de admitere, candidaţii trebuie să parcurgă următoarele etape: a) întocmirea dosarului de concurs, conform cerinţelor instituţiilor de învăţământ. b) depunerea dosarului cu acte de studii la instituţia de învăţământ preuniversitar sau superior de stat/particular acreditată, după caz.

(2) Ulterior examenului de admitere, instituţiile de învăţământ preuniversitar/superior vor transmite la M.E.C.T.S. - D.G.R.I.E. dosarele candidaţilor admiși la studii, în vederea recunoașterii actelor de studii și a emiterii avizului de înmatriculare.

(3) Recunoașterea studiilor efectuate în ţările de domiciliu de către tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, precum și emiterea avizului de înmatriculare se vor realiza de către M.E.C.T.S., conform reglementărilor legale în vigoare.

Art. 2 (1) Înmatricularea tinerilor de origine etnică română și a cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate la studii preuniversitare și universitare de licenţă/masterat/doctorat este condiţionată de promovarea concursului de admitere și în baza aprobării M.E.C.T.S. La înmatriculare, tinerii admiși au obligaţia să-și depună actele de studii în original.

(2) Elevii și studenţii din ciclurile I, II și III, admiși la studii în România, în aceleași condiţii ca și cetăţenii români, inclusiv în ceea ce privește taxele de școlarizare, au următoarele obligaţii: a) să respecte Constituţia României și legile în vigoare; b) să respecte regulamentul de ordine internă al instituţiei de învăţământ în care își desfășoară activitatea.

(3) Candidaţii la studii universitare care nu au studiat cel puţin 4 ani limba română și nu doresc să urmeze cursurile Anului Pregătitor (vezi Partea I, Capitolul IV, art. 28, alin. 1) vor susţine testul de limbă română.

(4) Înmatricularea studenţilor este condiţionată de promovarea testului de limba română sau de prezentarea unui certificat de competenţă lingvistică pentru limba română (vezi Partea I, Capitolul IV, art. 28, alin. 2).

Art. 3 (1) Tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate (cu excepţia candidaţilor din statele membre ale Uniunii Europene, respectiv din statele aparţinând Spaţiului Economic European și Confederaţiei Elveţiene), înscriși la studii pe cont propriu valutar în România, care nu au susţinut examenul de admitere, pot beneficia de reducerea cu 1/3 a taxelor de școlarizare în baza rezultatelor școlare (la finele semestrului I sau al primului an de studii).

(2) Pentru obţinerea reducerii taxei de școlarizare sunt necesare următoarele documente: copii ale actelor personale (certificat de naștere, buletin, pașaport), dovada originii etnice române sau a cetăţeniei române cu domiciliul în Republica Moldova sau alt stat nemembru al UE, copie a Scrisorii de Accept la studii pe cont propriu valutar, adeverinţă privind situaţia școlară la finele semestrului I, respectiv anului I, și adresa de înaintare a instituţiei de învăţământ superior de stat din România.

(3) Candidaţii care au promovat concursul de admitere și s-au calificat pe locuri de studii cu taxă în lei, în cuantumul stabilit pentru cetăţenii români, se vor adresa instituţiilor de învăţământ superior de stat/particular acreditate pentru a confirma faptul că acceptă să achite cheltuielile de școlarizare în lei.

CAPITOLUL II – DOSARUL DE ÎNSCRIERE Art. 4 Dosarele de înscriere pentru studii preuniversitare/universitare de licenţă, masterat sau

doctorat se depun direct la unităţile de învăţământ preuniversitar/superior, care pot solicita și alte documente specifice. Ulterior admiterii, instituţiile de învăţământ preuniversitar și superior vor transmite dosarele candidaţilor la sediul M.E.C.T.S. - D.G.R.I.E. Dosarele incomplete nu vor fi procesate.

Capitolul III – CONDIŢII DE ȘCOLARIZARE Art. 5 Școlarizarea în învăţământul postliceal, cu taxă în lei: tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot opta pentru continuarea studiilor în învăţământul postliceal de stat/particular acreditat din România pe locuri de studii cu taxă în lei.

Art. 6 Pentru admiterea la studii universitare de licenţă se pot înscrie tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, absolvenţi cu diplomă de bacalaureat obţinută în străinătate sau în România.

Art. 7 Pentru admiterea la studii universitare de masterat se pot înscrie absolvenţii cu diplomă de licenţă în România/alt stat membru al Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European și ai Confederaţiei Elveţiene sau alt stat extracomunitar/nemembre ale UE, care au promovat concursul de admitere și s-au calificat pe locuri de studii cu taxă în lei, în cuantumul stabilit pentru cetăţenii români, se vor adresa instituţiilor de învăţământ superior acreditate pentru a confirma faptul că acceptă să achite cheltuielile de școlarizare în lei.

Art. 8 Pentru admiterea la studii universitare de doctorat în instituţiile de învăţământ superior de stat/particular acreditate se pot înscrie: (1) Tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, absolvenţi cu diplomă de licenţă și masterat – sistem Bologna în România/alt stat membru al Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European și ai Confederaţiei Elveţiene, respectiv alt stat extracomunitar/nemembre ale UE; (2) Tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, absolvenţi ai învăţământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna au dreptul să participe la admiterea în ciclul de studii universitare de doctorat, fără să fi absolvit ciclul studiilor universitare de masterat.

(3) Pentru profesii reglementate prin norme ori recomandări sau bune practici europene, ciclul I și ciclul II, oferite comasat într-un program unitar de studii universitare cu o durată cuprinsă între 5 și 6 ani, la învăţământul de zi, diplomele obţinute sunt echivalente titlului de master.

Capitolul IV – DISPOZIŢII FINALE Art. 9 Pentru înmatricularea la studii, candidaţii prezintă actele de studii în original.

Art. 10 Transferul în primul și ultimul an de studii universitare nu este posibil. Transferul de la o instituţie de învăţământ superior la alta a tinerilor de origine etnică română și a cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, se efectuează, cu păstrarea domeniului fundamental de ierarhizare și a domeniului de licenţă. În situaţia în care studentul se transferă de la o universitate din străinătate, aceasta trebuie să fie recunoscută de statul român.

Art. 11 Candidaţii din ţările membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European și ai Confederaţiei Elveţiene vor prezenta la înscrierea în instituţiile de învăţământ superior și/ sau centrele de an pregătitor, atât actele originale și copiile traduse și legalizate ale acestora, cât și formularul E106, în vederea obţinerii permisului de ședere în România.

Art. 12 La admiterea în toate ciclurile de studii universitare pot candida și cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European și ai Confederaţiei Elveţiene, în aceleași condiţii prevăzute de lege pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce privește taxele de școlarizare. Recunoașterea studiilor efectuate de către aceștia în afara României se va realiza de către direcţia de specialitate din cadrul M.E.C.T.S., înainte de înscrierea candidaţilor la concursul de admitere, fiecare candidat având obligaţia de a prezenta la înscrierea la concurs atestatul de recunoaștere a studiilor.

8

29 IUNIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

CALEIDOSCOP

Leo BUTNARU

29 iunie

D’ALE LUI NICOLAE SULAC (1936-2003)

Evenimente 120: O diplomă militară descoperită la Porolissum (azi, satul Moigrad din judeţul Sălaj) menţionează pentru prima dată un guvernator al Daciei Superior, Cn. Minucius Faustinus Sex. Iulius Severus 1400: Începutul domniei lui Alexandru cel Bun în Moldova (până 1 ianuarie 1432); Alexandru cel Bun a consolidat statul pe plan extern și intern, a aplanat conflictul cu Patriarhia din Constantinopol, care a recunoscut Mitropolia de la Suceava (1401), a înfiinţat episcopiile din Roman și Rădăuţi și a clădit mănăstirile Moldoviţa și Bistriţa 1521: Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către Johannes Benkner, judele Brașovului; scrisoarea, datată 29 iunie 1521, reprezintă primul text redactat în limba română, cu caractere slavone care s-a păstrat 1613: Teatrul londonez „Globe” arde în timpul unei reprezentaţii cu piesa lui Shakespeare Henry al VIII-lea 1713: Petru I al Rusiei vizitează Moldova și face cunoștinţă cu domnitorul moldovean Dimitrie Cantemir 1880: Franţa anexează Tahiti 1866: Parlamentul României adoptă prima constituţie a ţării, una dintre cele mai avansate a acelor timpuri.

1941: Al Doilea Război Mondial: Se sfârșește acţiunea trupelor sovietice de măcelărire a prizonierilor în celulele lor sau prin marșuri ale morţii, acţiune iniţiată în ajunul invaziei naziste în URSS, la 22 iunie. Aproximativ 12.000 persoane (majoritatea polonezi, ucraineni și evrei) au fost uciși.

1986: Argentina câștigă Campionatul Mondial de Fotbal 1995: Navele spaţiale Atlantis (SUA) și Mir (Rusia) s-au unit, formând astfel cel mai mare satelit artificial care a orbitat vreodată în jurul Pământului

Nașteri 1482: Maria de Aragon, regină a Portugaliei (d.

1517) 1798: Giacomo Leopardi, poet italian (d. 1837) 1819: Nicolae Bălcescu, istoric, scriitor și revoluţionar român (d. 1852) 1837: Petre P. Carp, politician român (d. 1919) 1891: Petre Andrei, filosof, sociolog, politician român (d. 1940) 1893: Demostene Botez, poet român (d. 1973) 1900: Antoine de Saint-Exupéry, scriitor francez (d. 1944) 1978: Nicole Scherzinger, cântăreaţă americană

Decese 1861: Elizabeth Barrett Browning, poetă britanică (n. 1806) 1940: Paul Klee, artist plastic elveţian (n. 1879) 1987: Victor Mercea, fizician român (n. 1924) 1990: Irving Wallace, scriitor american (n. 1916) 1995: Lana Turner, actriţă americană de film (n. 1921) 2000: Vittorio Gassman, actor și regizor italian de film (n. 1922) 2003: Katharine Hepburn, actriţă americană (n. 1907)

Sărbători Ziua Dunării Ziua Africii România – Ziua Penitenciarelor Seychelles – Ziua Independenţei

G`ndul s=pt=m`nii „Nu merită să ai libertate, dacă această libertate nu include şi libertatea de a face greşeli”.

Mahatma Gandhi

(Pagini de jurnal)

17.X.1983 O seară densă cu Emil Loteanu, Gr. Vieru, Gheno Kalandia (poet din Gruzia), Nicolae Sulac și Rudolf Olșevski. Ospeţie la ultimul, apoi la penultimul, adică Sulac. Loteanu – fulminant, plin de vervă, informaţie și inspiraţie, Vieru – oarecum retras, îngândurat, conștient sau resemnat, trecând pe plan secund. Cică trudește la un memoriu amplu, sfâșiat de probleme. Duminică, Sulac pleacă în Danemarca. Personalitate mereu neîndepărtată de ingeniozitatea poporului, enunţând concluzii și judecăţi precise, diagnosticări greu de parat, dure în adevărul lor evident. A suportat o intervenţie chirurgicală la ochi. Îngrijorat de evoluţii imprevizibile.

2.VIII.1986 D’ale lui Nicolae Sulac. Într-o dimineaţă, Sulac se plimbă pe holul CC. Cine nu-l cunoaște pe Sulac? Se apropie miliţianul de gardă, interesându-se ce dorește cântăreţul.

– Așteaptă oleacă și ai să vezi, – răspunde Sulac.

Apare prim-secretarul CC, prezentându-se adică la serviciu. Și dat fiind că toţi îl cunosc pe Sulac, îl recunoaște și mahărul.

– Bună dimineaţa, Nicolai Vasilievici, – îl salută secretarul. – Ce te-a adus pe la noi?

– Mulţumesc… Ce să mă aducă?

Nevoile.

– Adică?

– Am o vorbă cu mata…

Orice ar fi avut în plan primsecretarul să facă la început de zi, nu poate totuși să nu ia în seamă

prezenţa și intenţia popularului interpret.

– Ei, dacă aveţi nevoie, poftim, să intrăm până la mine.

Urcă în birou.

– Da, vă ascult, Nic. Vas., – începe secretarul.

Cântăreţul: – Apoi, Simion, cum vă zice, Cuzmici, de-amu o să cânţi mata.

– Nic. Vas., cum se poate să spuneţi una ca asta? Pentru că noi vă stimăm, vă iubim…

– Ap’ mă stimaţi și mă iubiţi, dar toate premiile i le daţi Mariei Bieșu.

Iaca de ce, Sim. Cuzm., de azi înainte o să cânţi mata, că eu mă lepăd, nu mai urc pe scenă și radioul și televiziunea le dau în judecată, dacă transmit de azi înainte vreun cântec de-al meu. Gata, să nu se mai audă de Sulac, să audă de cine socotești mata…

– Păi, noi ţinem la dumneavoastră, vă preţuim… … Sulac venise cu aluzia la titlul de artist al poporului din URSS… Pentru că din RSSM este deja…

Alta, cu același. În tinereţile sale, pe când era în culmea gloriei, după un concert la sat a fost pur și simplu… răpit!

Iată cum s-a întâmplat. Un bade mai înstărit cheamă câţiva flăcăi, îi cinstește cu un vin zeiesc.

– Vă place? – îi întreabă.

Cum să nu le placă?!

– Apoi iată ce-i: aveţi din partea mea două vedre de vin de acesta dacă faceţi ce-am să vă rog.

Flăcăilor nu le cred urechilor: sigur că sunt gata să facă fapte mari!

– Păi, mort-copt, să faceţi ca azi seară Sulac să fie la mine în casă. Și vedrele-s ale voastre.

Flăcăii cumpănesc, chibzuiesc, găsind cel mai potrivit lucru să-l răpească pe Sulac și să-l ducă la casa gospodarului. Astfel că, spre sfârșitul concertului, după unul din cântecele sale, când se retrage în culise, Sulac se pomenește cu un sac în cap, umflat pe sus și dus într-un ataș de motocicletă. Flăcăii îl preveniseră că nu i se va întâmpla nimic rău, așa că artistul poporului să fie cumincior și să tacă. Peste

puţin timp, motocicleta trage în curtea omului, Sulac fiind poftit să intre în casă.

– Mata nu te teme, – îl liniștește gazda, – n-o să-ţi fie rău la mine.

Așa că te rog să ne onorezi o oră, două, mai stăm la masă, mai vorbim de una, de alta, pentru că cine n-ar vrea să te aibă de oaspete?

Masă boierească! Vinul miere, nu alta!

Gospodarul le dă flăcăilor vedrele promise și-i roagă să spună pe la casa de cultură și pe unde vor mai socoti ei că Sulac este oaspetele lui badea cutare. Bun. Aceștia fac întocmai.

Pornirea întâmplării avea următoarea motivaţie: cam de vreo doi-trei ani, fata badelui era dusă cu zăhărelul de un flăcău din sat care nu înţelegea nici fiica, nici tatăl de ce tot amână peţitul și, firește, nunta. Așa că vestea pe care o răspândeau flăcăii ajunse și la urechea celui cu amânatul. Acesta vine într-un suflet la poarta badelui la care găzduia popularul interpret de folclor. Iar prin ogradă se plimbă colo-colo fata cu pricina.

– Nină! – strigă flăcăul. – Da ce te plimbi tu prin ogradă?

– Că vreau, – răspunde aţâţător fata.

– Că vrei tu, nu vrei, da răspundemi la ce te întreb!

– Ce să-ţi răspund? Stau și eu pe afară, că tata are nu știu ce vorbă cu Sulac și nu pot să le amestec.

– Știu eu ce vorbă au ei! Am auzit, că nu-s surd! Tot amu ia mașina de cusut și mergi la mine! Ce crede el, dacă-i mare artist, se poate lega de fetele altora? Ia-ţi mașina de cusut și hai!

Deci, ca în poveste, curând se tocmi și logodna, se jucă și nunta.

14.I.1987 Ne vizitează tot mai des Nicolae Sulac. Îl ispitim să ne povestească din biografia sa, pe care noi o reconstituim mai mult (dar nu totdeauna corect) din cântecele sale autoreferenţiale. Mama i-a decedat în 1945, tatăl i-a trăit până în 1969. Are un frate și o soră. Un frate i-a murit de mic. Tatăl său

– bulgar. O dată strigase în cârciumă: „Trăiască, tovarășul Stalin!” încât mușteriii se împrăștiaseră, – că, adică, nu au fost de faţă. Este chemat la șeful de post. Soţia acestuia îl salvează de la urmări foarte grave. În consecinţă, i se cere să se ducă la biserică și să jure în faţa altarului să nu aibă parte de soţie și copii, dacă minte că nu a strigat ceea ce se spusese că a strigat. Pe urmă așa și zicea badea Vasile, că de atâta i s-a destrămat familia, pentru că a jurat strâmb. Detaliu: când vin jandarmii să-l ia la post, nea Vasile nu se pierde cu firea, întrebându-i cam ce dispoziţie are șeful. Unul îi răspunde: „Cum să-ţi spun, bădie? Înainte de a ne trimite după mata, ne aliniază și, din senin, ne arde câte o pereche de palme, apoi ne spune ce avem de făcut”. Clar!

Tatăl le povestea copiilor atâtea lucruri despre Rusia, încât Nicolae, la cei 7-8 ani ai săi, chiar caută să afle cam în ce parte o fi ea, Rusia, pământ al făgăduinţei, pentru ca seara să se culce cu faţa spre ea.

Naivitate infantilă în amestec cu religiozitatea.

Vin sovieticii. Nea Vasile știe o brumă de carte și e ales un fel de mai-mare pe sat. Se cere pâine de la populaţie. Oamenii mai ascund câte ceva. Mai-marele dă și informaţii, că ce-a putut să se ia, deja s-a și luat. Un alt grup, de verificare, ca-

ută peste tot. Găuresc cu vergele de fier ariile. La cineva, pentru care Sulac se pusese chezășie că a dat tot ce-a avut, se găsește o groapă cu grâne. Mai-marele este ameninţat de upolnomocenâi că va fi dat pe mâna tribunalului militar sovietic.

Vasile Sulac își zice să fugă, să se ascundă. Era cam prin 1946. Își adună copiii în bordeiul său și îl sfătuiește pe cel mai mare, Nicolae, să-i ia pe ceilalţi și să se ducă să doarmă la sovietul sătesc, pentru că tata nu poate să rămână mai mult, au să-l împuște. Iar de la soviet o să nimerească mai ușor la casa de copii. Mai târziu, se arată tatăl și își ia odraslele de la orfelinat. Ajunge în Gura Galbenei, Cimișlia, unde se căsătorește cu o săteancă de acolo.

Nicolae zice că nu peste mult timp a murit și mama lor de-a doilea, tatăl mai trăiește pe la două femei (Lodic Olărescu știe câte ceva, el fiind din Gura Galbenei și satul vorbește), apoi dispare. Mai bine zis, își ia odraslele și se stabilește undeva la periferia Chișinăului, lucrând la o casă pentru un militar oarecare.

Vara, cum putea, Nicolae-copilul își ajuta tatăl la construcţie. Trăiau într-o colibă acoperită cu carton gudronat. Toamna, tatăl îi aduce la Chișinău, iar el dispare. Nicolae, care să fi avut 14-15 ani, vine la o casă pentru copii, arătându-și fratele și sora, spunând că i-a găsit undeva prin mahala. Astfel, „străinii”

sunt luaţi la casa de copii. Pentru un sutar-două bani vechi, Nicolae pleacă la tăiat pădure în adâncul Rusiei. De acolo – armata. Pe urmă – capela corală „Doina”, apoi ansamblul de tineret condus de Lucian Cocea. Tatăl său se oploșise undeva pe la Nistru, poate chiar în satul Tașlâc. Zice: „A fost la un singur concert al meu, la Coșniţa”.

Tatăl îl vizita, pe când el, cântăreţul, locuia la căminul filarmonicii. Cazul amuzant, din 1961, când zburase în cosmos Gagarin. Tatăl său: „Ei da! Ce spuneţi voi? Parcă românii sunt proști să le dea rușilor racheta ceea? Pe naiba!”

Când ne trece pragul, Sulac își cere scuze pentru deranj, pentru că în altă parte, zice, nu are unde se duce, deoarece pretutindeni nu sunt decât proști, iar colectivul nostru redacţional e bravo, deștept etc. Ei da! Măguleli! Ne aduce și o… proză. Trebuie să i-o citesc.

5.VII.-9.VIII.1987 Iar mai înainte, pe 1 iulie, avusese loc seara televizată a lui I. Druţă.

De două ori la televiziune, o dată la radio extrase din dialogul cu sala – publicate în „LA”. Lucruri care păreau să nu mai poată fi spuse niciodată aici, la noi.

Ion Druţă ne invită la restaurantul „Butoiaș”. Suntem vreo 20 de scriitori, plus Nicolae Sulac.

Vibrant.

EXPOZIŢIE

EVENIMENT

„Descoperiri arheologice din Germania” expuse la Bălţi

Olimpiada Culturală de la Londra: Peste 20 de evenimente româneşti, în două săptămâni

Pe 21 iunie 2012, în incinta Pinacotecii din Bălţi a fost inaugurată expoziţia de fotografii „Descoperiri arheologice din Germania”. Expoziţia a fost concepută de profesorul Svend Hansen, director al Eurasien Abteilung de la Institutul Arheologic German (Deutsches Archäologisches Institut - Berlin) și reprezintă o invitaţie la descoperire a universului arheologic din vestul Europei Centrale.

Până în prezent, expoziţia a fost expusă în mai multe orașe din România – Iași, Galaţi, Cluj, Sibiu, Alba Iulia – ajungând și în Republica Moldova, la Muzeul Naţional de Arheologie și

Istorie a Moldovei din Chișinău și la Pinacoteca din Bălţi.

Expoziţia prezintă 45 de obiecte de o valoare deosebită pentru arheo-

logia Germaniei. Cel mai vechi obiect din expoziţie este un topor de mână din epoca de piatră, iar cele mai noi obiecte aparţin Evului Mediu timpuriu. Imaginile expuse aici reprezintă diferite stiluri de prezentare fotografică a unor descoperiri. Ele ne arată că descoperirile arheologice nu fac doar obiectul unor clasificări știinţifice seci, ci pot fi contemplate din diferite unghiuri de vedere.

Fiecare descoperire ilustrată în aceste fotografii reprezintă în parte o situaţie istorică proprie și specifică.

Expoziţia poate fi văzută la Pinacoteca din Bălţi între 21 iunie și 15 iulie 2012.

La deschiderea expoziţiei a participat atașatul cultural al Ambasadei Germaniei în Republica Moldova, K. F. Buschendorf, viceprimarul mun. Bălţi și directorul general al Muzeului Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei, Eugen Sava.

TABLOU

FOLCLORUL AUTENTIC LA EL ACASĂ

Cafeaua i-a asigurat un loc în Cartea Recordurilor

Horeştiul ne primeşte „La izvorul Osoiencelor”

Cel mai mare tablou din boabe de cafea a fost realizat în Rusia și a intrat în Cartea Recordurilor. Pentru a-l realiza, sculptorul și regizorul Arkadi Kim a folosit în jur de un milion de boabe de cafea.

Tabloul, expus în Parcul Gorki din Moscova, se numește «Trezire» și reprezintă faţa unei femei și o ceașcă de cafea. Lucrarea măsoară 30 de metri pătraţi, iar pentru a o realiza, artistul a folosit în jur de 180 de kilograme cafea boabe.

Acest tablou este cu 5 metri pătraţi mai mare decât precedentul, care figura în Cartea Recordurilor. Acesta fusese realizat de un artist din Albania și se numea «O lume, o familie, un bob de cafea».

Duminică, 24 iunie, la Horești, raionul Fălești, a avut loc Festivalul-concurs Naţional „La izvorul Osoiencelor”.

Evenimentul, ajuns la a doua ediţie, s-a desfășurat pentru prima dată în 2010 și își propune scoaterea din anonimat și promovarea ansamblurilor de familie, interpreţilor vocali și instrumentiștilor; susţinerea libertăţii de creaţie a tinerelor talente în domeniul muzicii folclorice; valorificarea și promovarea tradiţiilor strămoșești; cultivarea sentimentelor de respect și preţuire a tezaurului folcloric, păstrarea tradiţiilor din zona folclorică de la baștină; perfecţionarea măiestriei interpretative; îmbogăţirea repertoriului ansamblurilor de familie; promovarea meșteșugurilor artistice.

La ediţia din acest an a Festivalului-concurs Naţional „La izvorul Osoiencelor” au participat 13 dinastii de familie din diferite zone ale Moldovei. De asemenea, mai mulţi meșteri populari și-au expus lucrările în casa-muzeu amenajată de surorile Osoianu.

Mai bine de patru ore, cât a durat concursul, în

scenă s-au perindat artiști din diferite generaţii, dând onorul folclorului autentic. Premiul Mare al Festivalului l-a obţinut familia Popescu din Tartaul, Cantemir. Participanţii au primit diplome de excelenţă, iar mai multe dinastii s-au ales cu menţiuni și premii speciale acordate de organizatori și de susţinătorii evenimentului.

Festivalul s-a încheiat cu un emoţionant recital al surorilor și verișoarelor Osoianu, iar Horăștiul a rămas cu porţile larg deschise în așteptarea celei de-a III-a ediţii a festivalului.

Institutul Cultural Român din Londra organizează 22 de evenimente în următoarele două săptămâni, ca primă parte a programului românesc din timpul Olimpiadei Culturale. În cadrul programului românesc din timpul Olimpiadei Culturale, unii dintre cei mai cunoscuţi artiști români vor fi prezenţi în capitala Regatului Unit.

Potrivit Mediafax, arhitectul Vlad Tenu expune până pe 3 august la Central Saint Martins (Granary Building). Lucrarea sa, o sculptură-instalaţie intitulată “Complexitate minimală” este creată din 2.368 de bucăţi de aluminiu tăiate cu laserul. Proiectul a câștigat concursul de design și fabricaţie digitală Repeat în 2010, organizat de Tex-Fab în Houston, Texas, fiind selectat dintr-o serie de 95 de propuneri, iar în 2012 a primit premiul pentru Divine Detail, acordat de Architectural International Association din Houston.

Artiștii Dan și Lia Perjovschi susţin ateliere timp de trei zile (27-29 iunie) la Wide Open School, la Hayward Gallery, unul dintre cele mai prestigioase spaţii expoziţionale din Londra. Este pentru prima dată când doi români se alătură unui grup de o sută de artiști din peste 40 de ţări pentru un proiect care își propune să abordeze problemele societăţii contemporane. Dan și Lia Perjovschi se află astfel alături de nume sonore ale artei contemporane internaţionale precum Tracey Emin, Thomas Hirschhorn, Isaac Julien, Aleksandra Mir, Song Dong și Marlene Dumas.

Poeta Doina Ioanid participă, timp de trei zile (28-30 iunie) la cel mai important festival de poezie din Marea Britanie, Poetry Parnassus, desfășurat la Southbank Centre, pe malul Tamisei.

“FLUX - Video Reconstruction of the Urban Perspective”, un proiect al artiștilor vizuali Ioana Marinescu și Tapio Snellman, ce documentează viaţa din carierele olimpice londoneze, va fi proiectat pe 1 iulie, pe una dintre clădirile-emblemă din East End – Dray Walk Gallery, de la The Old Truman Brewery.

Doi Hamlet remarcabili dintre actorii care au interpretat acest rol, Ion Caramitru și Michael Pennington, susţin un recital extraordinar din poezia lui Shakespeare pe scena renumitului Kings Place pe 2 iulie.

Prima piesă românească prezentă la Festivalul Internaţional de Teatru de la Londra în ultimii 20 de ani, “20/20”, de Gianina Cărbunariu, va avea reprezentaţii pe 4, 5 și 6 iulie la Plathform Theatre.

Coregraful și regizorul Arcadie Rusu va susţine două spectacole pe scena Big Dance Festival, cel mai mare eveniment londonez de gen, pe 5 și 7 iulie, în urma colaborării cu English National Ballet.

Regizoarea Ioana Păun debutează la Theatre Royal Standford East (7-11 iulie), cu o montare provocatoare – “Muncitor Eng. Worker”.

Programul evenimentelor românești din cadrul Olimpiadei Culturale de la Londra (21 iunie - 9 septembrie), intitulat ROlympics, este realizat în parteneriat cu importante instituţii britanice – Southbank Centre, British Library, Opera Holland Park, Teatrul Regal Stratford East, Kings Place – și integrat marilor evenimente culturale londoneze – London Festival, Big Dance Festival, London International Theatre Festival, Poetry Parnassus, Wide Open School, London Festival of Architecture, River of Music, Thames Festival.

Mai multe detalii pe secţiunea site-ului ICR Londra dedicată special evenimentelor românești din cadrul Olimpiadei Culturale de la Londra se regăsesc pe http://www.icr-london. co.uk/rolympics.

FLUX EDI|IA DE VINERI

29 IUNIE 2012

Important

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

Pe 28 iunie 1940, Basarabia a fost ocupată de sovietici În urmă cu 71 de ani, guvernul României dădea curs notelor ultimative sovietice din 26 și 27 iunie, prin care se cerea „înapoierea cu orice preţ” a Basarabiei și nordului Bucovinei. În urma Consiliului de coroană, din 27 iunie 1940, Carol al IIlea scria: „Consiliul are loc și am ieșit din el amărât și dezgustat, toţi acei care făceau pe eroii la prânz s-au dezumflat. Numai 6 voturi, din cei 26 prezenţi, am fost pentru rezistenţă. Numele lor merită să fie înscrise cu litere de aur în cartea demnităţii românești: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Ștefan Ciobanu, Ernest Urdăreanu”. Încheierea tratatului de neagresiune germano-sovietic i-a deschis calea lui Stalin spre anexarea unor teritorii din răsăritul Europei.

Sovieticii nu s-au împăcat niciodată cu ideea că Basarabia aparţinea României și au depus toate eforturile spre a o recupera. Anul 1940 le-a oferit acest prilej.

La data de 23 iunie 1940,

ministrul de externe sovietic, Viaceslav Molotov, i-a prezentat ambasadorului german la Moscova, Friedrich Werner von Schulenburg, o notă prin care se cerea rezolvarea imediată a chestiunii Basarabiei.

Sovieticii însă și-au extins pretenţiile, solicitând să anexeze și Bucovina, deoarece ei considerau că ar fi fost locuită de ucraineni. Fiindcă germanii nu erau de acord cu anexarea întregii Bucovine, ei nedorind să creeze o nemulţumire profundă României, ţară importantă pentru naziști datorită cerealelor și petrolului, sovieticii au fost siliţi să-și micșoreze pretenţiile.

Astfel, la data de 26 iunie 1940, Viaceslav Molotov i-a prezentat ministrului României la Moscova, Gheorghe Davidescu, nota ultimativă prin care sovieticii le cereau românilor să

cedeze Basarabia și nordul Bucovinei. La această notă ultimativă, guvernul român a trimis un răspuns la data de 27 iunie 1940, prin care arăta că era gata să discute toate propunerile sovieticilor.

Dar, la 28 iunie 1940, sovieticii i-au adresat României o nouă notă ultimativă, prin care cereau ca evacuarea Basarabiei și nordului Bucovinei de către autorităţile române să fie realizată în 4 zile.

Rămasă fără sprijin internaţional, România a fost nevoită să cedeze Basarabia și nordul Bucovinei. Nerespectând termenul pe care l-au impus în a doua notă ultimativă, sovieticii au ocupat orașele Cernăuţi și Chișinău încă din data de 29 iunie 1940.

Nota ultimativă a guvernului sovietic din 26 iunie 1940 „În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la Uniunea

Sovietică (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană.

Uniunea Sovietică nu s-a împăcat niciodată cu faptul luării cu forţa a Basarabiei, ceea ce guvernul sovietic a declarat nu o dată și deschis în faţa întregii lumi.

Acum, când slăbiciunea militară a U.R.S.S. a trecut în domeniul trecutului, iar situaţia internaţională care s-a creat cere rezolvarea rapidă a chestiunilor moștenite pentru a pune în fine bazele unei păci solide între ţări, U.R.S.S. consideră necesar și oportun ca în interesele restabilirii adevărului să pășească împreună cu România la rezolvarea imediată a chestiunii înapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice.

Guvernul sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basarabiei este legată în mod organic de chestiunea transmiterii către U.R.S.S. a acelei părţi a Bucovinei a cărei populaţiune este legată în marea sa majoritatea de Ucraina Sovietică prin comunitatea soartei istorice, cât și prin comunitatea de limbă și compoziţiune naţională. Un astfel de act ar fi cu atât mai just cu cât transmiterea părţii de nord a Bucovinei către U.R.S.S. ar reprezenta, este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită U.R.S.S. și populaţiei Basarabiei prin dominaţia de 22 de ani a României în Basarabia.

Guvernul U.R.S.S. propune guvernului regal al României: 1. Să înapoieze cu orice preţ Uniunii Sovietice Basarabia; 2. Să transmită Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei cu frontierele sale potrivit cu harta alăturată. Guvernul sovietic își exprimă speranţa că guvernul român va primi propunerile de faţă ale U.R.S.S. și că aceasta va da posibilitatea de a se rezolva pe cale pașnică conflictul prelungit dintre U.R.S.S. și România. Guvernul sovietic așteaptă răspunsul guvernului regal al României în decursul zilei de 27 iunie curent.”

(A. Vianu, C. Bușe, Z. Zamfir, Gh. Bădescu, Relaţii internaţionale în acte și documente, vol. II (1939–1945), Ed. Didactică și Pedagogică, 1976, p.

49–52)

Consiliul de coroană acceptă cedarea Basarabiei — însemnări din jurnalul regelui Carol al II-lea „Joi, 27 iunie, ora 20 Consiliul are loc și am ieșit din el amărât și dezgustat, toţi acei

care făceau pe eroii la prânz s-au dezumflat. Numai 6 voturi, din cei 26 prezenţi, am fost pentru rezistenţă. Numele lor merită să fie înscrise cu litere de aur în cartea demnităţii românești: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Ștefan Ciobanu, Ernest Urdăreanu. Toţi ceilalţi, cu oareșicare nuanţă, au fost pentru acceptarea ultimatumului. Au fost impresionaţi de sfaturile ce ne-au venit de peste graniţă, au fost impresionaţi și de ideea că nu vom putea câștiga așa un război. Unii ai propus rezistenţa și, pe urmă, cedarea; ar fi fost cel puţin un gest.

Un mic incident comico-tragic a fost în cursul atacului lui Iorga împotriva lui Ţenescu și Slăvescu; l-am întrebat cât crede că costă un avion de bombardament, mi-a răspuns că crede că, probabil, vreo 500.000 lei; a rămas extrem de uimit când a auzit că e 30 de milioane.

Discuţii mai îndelungate au fost inutile, deci am încheiat Consiliul printr-o scurtă cuvântare, în care am spus că este ziua cea mai dureroasă a vieţii mele, această zi în care trebuiam să mă bucur că fiul meu și-a trecut bacalaureatul. Că consider că se face o mare greșeală de a ceda fără nici o rezistenţă, aproape un sfert din ţară, dar mă văd copleșit de avizul marii majorităţi a acelora cărora le-am cerut sfatul. Am plecat fără a mai da mâna cu nimeni, adânc amărât și convins că urmările celor hotărâte vor fi foarte rele pentru ţară, chiar dacă, cum crede Argetoianu, foarte curând vom recăpăta ce am pierdut.” (Carol al II-lea, Între datorie și pasiune. Însemnări zilnice, vol. II (1939– 1940), București, Casa de editură și presă „Șansa“, 1996, p.

203–204)

Răspunsul guvernului român din ziua de 27 iunie 1940 „Guvernul U.R.S.S. a adresat guvernului român o notă care a fost remisă la 26 iunie 1940, la ora 10 seara, de către excelenţa sa d-l Molotov, președintele Comisarilor Poporului al Uniunii Sovietice, comisar al poporului pentru Afacerile Străine, excelenţei sale d-lui Davidescu, ministrul României la Moscova.

Fiind însufleţit de aceeași dorinţă ca și guvernul sovietic de a vedea rezolvate prin mijloace pacifice toate chestiunile care ar putea să producă o neînţelegere între U.R.S.S. și România, guvernul regal declară că este gata să procedeze imediat și în spiritul cel mai larg la discuţiunea amicală și de comun acord a tuturor proble-

melor emanând de la guvernul sovietic. În consecinţă, guvernul român cere guvernului sovietic să binevoiască a indica locul și data ce dorește să fixeze în acest scop.

De îndată ce va fi primit un răspuns din partea guvernului sovietic, guvernul român își va desemna delegaţii și nădăjduiește că conversaţiunile cu reprezentanţii guvernului sovietic vor avea ca rezultat să creeze relaţiuni trainice de bună înţelegere și prietenie între U.R.S.S. și România.”

(A. Vianu, C. Bușe, Z. Zamfir, Gh. Bădescu, Relaţii internaţionale în acte și documente, II (1939–1945), Ed. Didactică și Pedagogică, 1976, p. 49–52)

Nota ultimativă a guvernului sovietic din noaptea de 27 iunie 1940 „Guvernul U.R.S.S. consideră că răspunsul guvernului regal al României din 27 iunie ca imprecis, deoarece în răspuns nu se spune direct că el primește propunerea guvernului sovietic de a-i restitui neîntârziat Basarabia și partea de nord a Bucovinei. Însă cum ministrul României la Moscova, d.

Davidescu, a explicat că răspunsul menţionat al guvernului regal al Românei însemnează accedarea

la propunerea guvernului sovietic, guvernul sovietic primind această explicaţie a d-lui Davidescu, propune: 1. În decurs de patru zile, începând de la ora 14, după ora Moscovei la 28 iunie să evacueze teritoriul Basarabiei și Bucovinei de trupele românești.

2. Trupele sovietice, în același timp, să ocupe teritoriul Basarabiei și partea de nord a Bucovinei.

3. În decursul zilei de 28 iunie trupele sovietice să ocupe următoarele puncte: Cernăuţi, Chișinău, Cetatea-Albă.

4. Guvernul regal al României să ia asupra sa răspunderea în ceea ce privește păstrarea și nedeteriorarea căilor ferate, parcurilor de locomotive și vagoane, podurilor, depozitelor, aerodromurilor, întreprinderilor industriale, uzinelor electrice, telegrafului.

5. Să se numească o comisie alcătuită din reprezentanţi ai guvernului român și U.R.S.S., câte doi din fiecare parte, pentru lichidarea chestiunilor în litigiu în legătură cu evacuarea armatei române și instituţiilor din Basarabia și partea de nord a Bucovinei.

Guvernul sovietic insistă ca guvernul regal al României să răspundă la propunerile sus-menţionate nu mai târziu de 28 iunie ora 12 (ora Moscovei).” (A. Vianu, C. Bușe, Z. Zamfir, Gh. Bădescu, Relaţii

internaţionale în acte și documente, II (1939–1945), Ed. Didactică și Pedagogică, 1976, p.

49–52)

Răspunsul guvernului român din ziua de 28 iunie 1940 „Guvernul român, pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forţă și deschiderea ostilităţilor în această parte a Europei, se vede silit să accepte condiţiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic.

Guvernul român ar dori totuși ca termenele de la punctul unu și doi să fie prelungite, deoarece evacuarea teritoriilor ar fi foarte greu de dus la îndeplinire în patru zile din pricina ploilor și inundaţiilor care au stricat căile de comunicaţie.

Comisia mixtă instituită la punctul 5 ar putea discuta și rezolva această chestiune.

Numele reprezentanţilor români din această comisiune vor fi comunicate în cursul zilei.” (A. Vianu, C. Bușe, Z. Zamfir, Gh. Bădescu, Relaţii internaţionale în acte și documente, II (1939–1945), Ed. Didactică și Pedagogică, 1976, p. 49–52) După ziuaveche.ro

Ucigaşi de îngeri după gratii. Cinci sunt condamnaţi, cel puţin patru în libertate La ani grei de pușcărie au fost condamnaţi la Chișinău doi cetăţeni străini și trei moldoveni, care făceau parte dintr-o reţea de traficanţi de copii. Aceștia ofereau turiștilor străini băieţi minori pentru satisfacerea poftelor sexuale. Alţi membri ai reţelei, printre care un demnitar UE, sunt în continuare în libertate. În cazul acestora, autorităţile susţin că au mâinile legate.

Unul dintre condamnaţi este o fostă victimă a traficanţilor, care a preluat afacerea după ce capii reţelei, rusul Oleg Siviţki și italianul Andrea Pasquini, au fost arestaţi. Aceștia s-au ales cu 21 de ani de detenţie fiecare.

Moldovenii care au ajutat străinii să-și racoleze victimele, Stanislav Șevcenko, în vârstă de 40 de ani, și Nicolae Cănăţui, de 21 de ani, au fost condamnaţi la 18 și, respectiv, 11 ani de privaţiune de libertate. Cel mai tânăr inculpat, Mihail Bideac, are 19 ani. El va sta în închisoare 10 ani, pentru că nu atinsese majoratul în momentul în care a comis infracţiunea. Sentinţele au fost pronunţate pe 29 mai de către Judecătoria Centru și pot fi atacate la Curtea de Apel.

„Peştele”, condamnat în baza probelor unei investigaţii jurnalistice Mihail Bideac a fost reţinut de poliţia de la Chișinău în septembrie 2011, la o lună de la publicarea investigaţiei ”Ucigașii de îngeri. Demnitar UE printre membrii unei reţele de pedofilie”. Lucrarea a fost realizată de reportera Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Olga Ceaglei, în colaborare cu Andrei Aștefănesei de la Ziarul de Iași, și demonstra că o reţea de traficanţi de copii, declarată de organele de drept anihilată, continua să activeze. Acţionând cu camera ascunsă, jurnaliștii au reușit să „închirieze” de la „peștele” Mihail Bideac un băiat din Chișinău, în vârstă de 15 ani, la preţul de 55 de euro pentru o noapte. „În urma informaţiilor operative parvenite din partea jurnaliștilor a fost pornită urmărirea penală pe acest caz. Au fost identificate două victime”, declara în septembrie 2011

Elena Cazacov, procuror în cadrul Secţiei de Combatere a Traficului de Persoane. „Copiii au ajuns pe mâna reţelei fără să își dea seama. Bărbaţii știau cum să se apropie de ei și ce să le ofere. Ca să-i ademenească, au fost folosite necesităţile elementare ale unui copil. De exemplu, celor care își doreau o carieră în sport li se promitea că vor fi ajutaţi. Erau amăgiţi și atrași cu tot felul de cadouri, hrană, îmbrăcăminte, jocuri”, susţine Natalia Bairam, avocata care a reprezentat în instanţă interesele a șase victime cu vârstele cuprinse între 12 și 14 ani. Procurorii susţin că, în total, ar fi vorba de aproximativ 150 de victime. Acestea erau racolate de multe ori prin intermediul reţelelor de socializare, în internet-café-uri sau direct în stradă.

Turismul sexual, promovat deschis pe internet Rusul Oleg Sivitski, în vârstă de 44 ani, care deţine și cetăţenia Norvegiei, a creat o pagină web în limba engleză, gaymoldova.livejournal.com, pentru a promova deschis turismul sexual în Republica Moldova. Acest site oferea „pachete turistice” pentru străinii de orientare homosexuală, care aveau ca destinaţii orașele: Chișinău, Tiraspol și Odesa, pentru 10 zile, 7 zile și, respectiv, 4 zile. Preţul pachetelor varia între 285 de euro și 800 de euro, în funcţie de durata sejurului.

De fapt, site-ul oferea acces la pozele a peste 40 de băieţi, care erau trimiși să însoţească străinii pe toată perioada așa-zisului tur turistic pentru doar 100 de euro, indiferent de durata turului. Din acești bani, victima primea între 150-500 de

lei. „Străinii aveau acces la fotografiile și pseudonimele minorilor. Așa își selectau băieţi. Apoi contactau norvegianul, care le aranja întâlniri cu minorii la Chișinău”, a precizat, în martie 2011, procurorul Eduard Bulat, șeful Secţiei Combaterea Traficului de Fiinţe Umane.

După pronunţarea sentinţei, Oleg Sivitski a acuzat organele de drept de la noi că ar fi fabricat acest dosar. „Cum poate fi explicat faptul că cinci oameni diferiţi au fost așezaţi pe o singură bancă a acuzării, pe un singur dosar? Nu port nici o vină. Am fost nedreptăţit și hărţuit. Justiţia de la Chișinău folosește metode staliniste. Au ajuns la mine pentru că îl cunosc pe italian”, s-a indignat Sivitski la ultima ședinţă de judecată.

Potrivit procurorilor, italianul Andrea Pasquini, în vârstă de 48 de ani, se dădea drept sponsorul unei echipe de fotbal pentru a racola băieţi. În realitate, el folosea copiii pentru a-și satisface cele mai ascunse fantezii sexuale. Oamenii legii l-au reţinut chiar în momentul în care ar fi încercat să întreţină relaţii sexuale cu un băiat de 13 ani. „Nu a existat nici o dovadă care ar fi probat ceea ce i se incriminează, că a făcut trafic de copii. El se ocupa de turismul sportiv.

Aduna copii supercalificaţi, pe care îi înmatricula în școli sportive. Nici un băiat nu a fost însă abuzat”, i-a luat apărarea clientului său avocata Taisia Cernei. Pasquini este cercetat pentru infracţiuni similare și în Italia.

Munca procurorilor, pe apa sâmbetei. Dosarul demnitarului UE, blocat la Chişinău Printre persoanele suspectate iniţial a fost și grecul Nick Georgiadis.

Acesta a fost condus până la sediul Poliţiei pentru audieri, însă la scurt timp a fost lăsat să plece pentru că deţinea atunci imunitate diplomatică. Nick Georgiadis, fost membru al parlamentului elen, a venit în Republica Moldova în 2010, în calitate de consilier al ministrului Economiei în cadrul Misiunii UE de Consiliere în Politici Publice, proiect finanţat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD Moldova.

Nick Georgiadis a părăsit Republica Moldova, timp în care i-a expirat imunitatea diplomatică, iar Procuratura a reînceput urmărirea penală. „Audierile în cazul dosarului cetăţeanului grec au fost încheiate. În prezent, dosarul se află în proces de traducere, după care va fi remis autorităţilor din ţara de origine”, ne-a comunicat cu câteva luni în urmă Iurie Podarilov, șeful Secţiei urmărire penală a Centrului de Combatere a Traficului de Fiinţe Umane.

Cu toate acestea, dosarul nu a fost remis autorităţilor elene, deși dovezile adunate de procurori în privinţa cetăţeanului grec sunt suficiente și greu de contestat. ”În cazul cetăţeanului grec nu se mai poate face nimic. Avocatul lui a contestat decizia

autorităţilor moldovenești de a reîncepe urmărirea penală. Procedural, autorităţile au acţionat nu tocmai legal atunci când au luat decizia de încetare a urmăririi penale ca s-o reînceapă în câteva luni. Această lacună în legislaţie face ca autorităţile să aibă, pur și simplu, mâinile legate”, susţine avocata Natalia Bairam.

Printre suspecţi, un preot danez Un alt cetăţean străin suspectat că ar fi parte a reţelei este danezul Dan Petersen. Pe site-ul de socializare odnoklassniki.ru, am găsit poza lui Petersen în compania a doi băieţi, ale căror poze erau publicate și pe gaymoldova.livejournal.com.

După mai multe căutări, cu sprijinul colegilor jurnaliști danezi, am aflat că Dan Petersen este preot luteran în ţara sa. În revista bisericii, el povestește experienţa sa în Moldova.

Amintește și de un băiat pe care îl cheamă Maxim și despre care spune că are o situaţie grea în familie, de aceea îl ajută material. Maxim este una dintre victimele reţelei de pedofilie, iar poza lui a fost publicată și pe gaymoldova.livejournal.com.

De asemenea, Petersen intenţiona să deschidă în Moldova o casa pentru copiii străzii și pentru aceasta a contactat o organizaţie locală. ”Într-adevăr am fost contactaţi de un danez, Dan Petersen, care ne-a spus că ar vrea să ajute copiii străzii din Moldova și știu că intenţiona să

deschidă pentru ei o casă de copii”, confirmă Cezar Gavriliuc, președintele Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova.

Printre străinii suspectaţi, dar în cazul cărora nu a fost încetată urmărirea penală, mai sunt un cetăţean thailandez, specialist în tehnică medicală, și un fost militar german. În cazul lor, autorităţile refuză să facă publice alte detalii pentru a nu periEM clita ancheta.

tendinţă de creștere a numărului infracţiunilor sexuale cu implicarea minorilor, iar de cele mai multe ori, infractorii sunt condamnaţi la cel mult doi ani de privare de libertate. Atunci când sunt eliberaţi, mulţi dintre ei recidivează. ”Un alt motiv de îngrijorare este faptul că minorii din Republica Moldova au devenit o atracţie pentru pedofilii din străinătate”, considera deputatul PL. Cu toate acestea sunt voci care Acondamnă US proiectul de lege și îl consideră ineficient. „Castrarea chimică Pedofilii vor fi castraţi poate fi considerată o decizie fireasla prima vedere, dar ea totuși este chimic MARAMUREú căBUCOVINA cu drepturile omului”, 29 iuniede – 2laiulie (4 zile / 4 nopŖi) Între timp, Parlamentul Chi-2012incompatibilă a declarat directorul executiv AmneGrup: 18/7 pers. PreŖ: 110/120 șinău a adoptat o lege care eur/pers. prevede Plecarea Sosirea sty International Moldova, Cristina castrarea chimică a pedofi lilor. ProZiua 1, MUNŕII CARPAŕI, Pasul Prislop, Mćn.Sf.Treime, MunŖii trebuie Rodnei Pereteatcu.

Potrivit ei, statul iectul a fost iniţial respins de Cascada preșe- Cailor, Mćn.Moisei, Bogdan Vodć: Acasć la urcare/coborâre cu telescaunul, Bogdan I,Nicolae întemeietorul ŕćrii Moldova. dintele Timofti, dar Legisla- să combată infracţiunile prin instrumente legale și adecvate. tivul Ziua l-a 2, revotat pe 24 mai.

Soborul Sf.12 Apostoli Mćn.BÂRSANA: Participare la hram, Olga CEAGLEI, Centrul de Autorul legii, Cimitirul deputatul Mćn.

Peri, SćpânŖa: vesel,Valeriu Sighetu MarmaŖiei: Muzeul-Memorial Investigaţii Jurnalistice Munteanu, afi rmă că, potrivit datelor Ziua 3, Mćn.Dragomireûti, Mćn.Piatra Fântânele, Vatra Dornei: Catedrala Procuraturii se constată Mćn.SuceviŖa, o Sursa: investigatii.md Sf.Treime, RâulGenerale, Moldova, Mćn.MoldoviŖa, Pasul Ciumârna.

Ziua 4, Sf.Voievod útefan cel Mare Mćn.PUTNA: Participare la hram, CENTRUL de PELERINAJ Mormântul Sf.Voievod útefan cel Mare, Muzeul, Chilia Sf.Daniil Sihastru, Biserica Dragoû Vodć, Dealul Crucii, SUCEAVA: Mćn. ûi Moaûtele E M A U S Sf.Ioan cel Nou, IAúI: Catedrala Mitropoliei Moldovei ûi Bucovinei: Moaûtele Sf.Cuv.Parascheva - ocrotitoarea Moldovei, MITROPOLIA BASARABIEI Mćn.Sf.Trei Ierarhi: Morminterle domnitorilor Moldovei Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir ûi P E L EMonumentul R I N A J Elui útefan 2 0 1 2cel Mare ûi Sfânt.

Alexandru Ioan Cuza, Palatul Culturii,

i BUCOVINA UCRAINA MARAMUREú Crimeea – un paradis la Marea Neagrć 299iunie 2 iulie 2012(6 zile (4 zile 4 nopŖi) – 14–iulie 2012 / 5/nopŖi)

Grup: 18/7 pers. pers. PreŖ: PreŖ:110/120 220/230eur/pers. eur/pers.

Plecarea: Sâmbćtć, 14 iulie, ora 21.

Plecarea Luni, 9 iulie, ora 19. Sosirea: Sosirea Traseu: - Ialta - LivadiaPasul - Alupka - Foros - Sevastopol - MunŖii Icherman Ziua 1, Chisinću - Simferopol MUNŕII CARPAŕI, Prislop, Mćn.Sf.Treime, Rodnei Bahcisarai - Simferopol - Odesa - Chiûinću. urcare/coborâre cu telescaunul, Cascada Cailor, Mćn.Moisei, Bogdan Vodć: Acasć la Bogdan I, întemeietorul ŕćrii Moldova. (+373.22) 33.13.10, 59.78.36 ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md Ziua 2, www.emaus.md Soborul Sf.12 Apostoli Mćn.BÂRSANA: Participare la hram, Mćn. Peri, SćpânŖa: Cimitirul vesel, Sighetu MarmaŖiei: Muzeul-Memorial Ziua 3, Mćn.Dragomireûti, Mćn.Piatra Fântânele, Vatra Dornei: Catedrala Sf.Treime, Râul Moldova, Mćn.MoldoviŖa, Mćn.SuceviŖa, Pasul Ciumârna.

Ziua 4, Sf.Voievod útefan cel Mare Mćn.PUTNA: Participare la hram, Mormântul Sf.Voievod útefan cel Mare, Muzeul, Chilia Sf.Daniil Sihastru, Biserica Dragoû Vodć, Dealul Crucii, SUCEAVA: Mćn. ûi Moaûtele Sf.Ioan cel Nou, IAúI: Catedrala Mitropoliei Moldovei ûi Bucovinei: Moaûtele Sf.Cuv.Parascheva - ocrotitoarea Moldovei, Mćn.Sf.Trei Ierarhi: Morminterle domnitorilor Moldovei Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir ûi

10

29 IUNIE 2012

GHIDUL ALIMENTELOR Vinete Vinetele aparţin familiei Solanaceae, din care mai fac parte roșiile, ardeiul gras și cartofii. Există numeroase varietăţi de vinete ce diferă atât ca și culoare, cât și ca formă și dimensiuni (variind de la dimensiunea unei roșii mici până aceea a unui dovlecel mare). Gustul vinetelor poate fi descris cel mai bine ca fiind ușor amărui, cu textură spongioasă.

EDI|IA DE VINERI

Diverse MAGIE }N BUC+T+RIE

Capricii culinare Salată de pui cu ardei copţi Ingrediente: 700 gr piept de pui tăiat cubuleţe, 3-4 linguri de măsline negre, sărate, 3 ardei copţi (în oţet), 1 ardei gras mic și roșu, 10 roșii cherry, o ceapă mică, 2 felii groase de brânză feta, jumătate de lingură de busuioc verde, sare, piper, pâine prăjită Mod de preparare: Bucăţelele de pui se pun în tigaia încinsă și se prăjesc 10-15 min., până devin rumene. În răstimpul ăsta, ceapa o tai solzișori, ardeii copţi îi cureţi de sâmburi și îi tai cubuleţe, la fel și ardeiul gras și brânza. Roșiile le tai în

Mod de preparare: Se fierb tortellini cu brânză conform instrucţiunilor de pe pachet, apoi se scurg. Într-o tigaie nonaderentă, se încinge uleiul. Se prăjesc roșiile două minute, până se înmoaie ușor. Se adaugă măslinele, anșoa și caperele, se amestecă și se ia tigaia de pe foc.

Friptură din muşchi de vită cu sos simplu asiatic

după ce se răcesc suficient pentru a putea fi manevraţi, se taie în felii groase. Se amestecă împreună cu tarhonul, șalota, oţet, ulei, sare și piper. Se toarnă trei sferturi din dressing peste cartofii calzi și se amestecă. Se adaugă ceapa verde și frunzele de rucola și se amestecă din nou.

Se împarte totul pe două farfurii și se așază păstrăv deasupra. Se picură restul de dressing și se servește.

Ingrediente: 2kg de mușchi de vită, 2 linguriţe de Cinci condimente chinezești, 2 linguriţe de zahăr, 2 linguri de ulei de floarea-soarelui Pentru sos: 1 mână de coriandru, 300ml de supă de pui, 1 căţel de usturoi, strivit, 1 rădăcină de ghimbir, tăiată fin, 100ml sos de stridii, 3 cepe verzi, tăiate felii

Tortellini de vară

Beneficii: Precursori ai vinetelor au crescut ca plante sălbatice în India. Au fost cultivate pentru prima dată în China în secolul al V-lea î.e.n. Au ajuns în Italia în secolul al XIV-lea, de unde a început expansiunea pe întreg teritoriul Europei și al Asiei. Pe continentele americane au ajuns graţie exploratorilor.

Deși are o istorie foarte veche, vinetele nu au fost întotdeauna apreciate. La începutul perioadei de cultivare, vinetele erau privite cu suspiciune, considerându-se că ar putea cauza afecţiuni psihice, lepră și cancer. Timp de secole după ce au ajuns în Europa, vinetele erau folosite ca decoraţiuni ale grădinii, nu ca alimente.

Abia în secolul al XVIII-lea, când au apărut noi varietăţi de vinete, acestea și-au pierdut renumele de alimente amare și s-au poziţionat pe un loc apreciat în bucătăria europeană.

Vinetele și creierul Cercetările cu privire la beneficiile pe care vinetele le aduc sănătăţii s-au concentrat asupra unui fitonutrient regăsit în coaja acestor legume – nasunin. Acesta este un antioxidant puternic ce protejează membranele celulare de orice fel de deteriorare.

două. Când carnea e făcută, o lași să se răcească, apoi pui toate ingredientele într-un bol și amesteci. Condimentezi după gust, adaugi busuiocul! Se servește cu pâine prăjită.

Păstrăv afumat şi cartofi noi calzi

Ingrediente: 1 pachet de tortellini cu brânză, 2 linguri ulei de măsline, 100g de roșii cherry, tăiate pe jumătate, 1 mână mică de măsline negre, fără sâmburi, 1 lingură de capere în oţet, scurse, 3 fileuri de anșoa, mărunţite, câteva frunze de busuioc, pentru decor, 1-2 linguriţe de oţet balsamic, parmezan ras, pentru servit (opţional)

Ingrediente: 500g de cartofi noi, 1 legătură mică de tarhon, fără tulpini și cu frunzele tocate, 1 șalotă (sau o ceapă mică), tocată mărunt, 1 lingură de oţet din vin roșu, 2 linguri ulei de măsline extravirgin, 6 cepe verzi tocate mărunt, 50g frunze de rucola, 125g de păstrăv afumat picant Mod de preparare: Se fierb cartofii în apă sărată timp de 10-15 min. până când cuţitul pătrunde ușor în ei. Se scurg și,

Mod de preparare: Se amestecă cele Cinci ingredientele chinezești cu zahărul, sare și piper, apoi se toarnă peste bucăţile de mușchi și se lasă la marinat peste noapte. Se presară ulei peste carne și se pune într-o tavă. Se poate face la grătar, se lasă 5-10 min. până ce grăsimea începe să se topească. Se întoarce carnea și se mai lasă 5 min. până se rumenește bine.

Apoi, se pune în tavă și se bagă la cuptor (la 200ºC) timp de 30-40 de min. Se acoperă cu un capac și se lasă la odihnit timp de 15 min. Pentru a pregăti sosul, se pun tulpinile de coriandru într-o tavă împreună cu supa, usturoiul, ghimbirul, sosul de stridii și partea albă din ceapa verde. Se dă în clocot și se mai lasă 10 min. să scadă.

Se taie frunzele de coriandru și se pun în sos, împreună cu restul de ceapă verde.

Pui umplut cu spanac şi curmale Ingrediente: 1 ceapă mare, feliată fin, 2 căţei de usturoi, feliaţi, ulei de măsline, 8 curmale, tocate mărunt, 200g de spanac, tocat, 2 linguriţe de chimion măcinat, 4 piepţi de pui, fără os și piele, 2 linguri sirop de rodie sau miere fasole verde congelată, pentru servit Mod de preparare: Se prăjesc ceapa și usturoiul într-o tigaie nonaderentă cu puţin ulei de măsline și cu puţină sare pentru 5 min., apoi se adaugă curmalele, spanacul și jumătate din chimion. Se mai lasă pe foc 1-2 min. Se taie piepţii de pui pe lungime, astfel încât să se deschidă ca o carte. Se împarte umplutura între piepţii de pui, apoi aceștia se pun într-o tavă puţin adâncă. Se freacă apoi cu restul de chimion și se asezonează. Se stropesc cu siropul de rodie sau cu mierea și se coc (la 200° C) 20 de minute. Se servesc cu fasolea verde opărită puţin și asezonată.

Mălai dulce Ingrediente: 1 cană de mălai, 1 cană de făină de grâu, 1 cană de zahăr, 1 ou, 1/2 cană smântână, 1 cubuleţ de unt semitopit, 1 drojdie cât o nucă, 1 lingură de mac, 1 lingură de lisă

Mod de preparare: Lisa este un produs specific bucovinean și dă bine în orice cămară printre borcanele de gemuri și zacuscă. Se prepară așa: se iau câteva portocale sau lămâi și li se rade coaja. Se așază un strat pe fundul borcanului și deasupra se pune un strat de miere sau zahăr, deasupra iar un strat de coajă rasă și iar un strat de miere sau zahăr și tot așa până la buza borcanului, apoi se depozitează.

Când lisa capătă o culoare zaharată este numai bună de folosit. Drojdia se topește în apă călduţă și se amestecă totul astfel încât să obţineţi o smântână groasă. Se adaugă acum lisa și macul, cam o lingură de fiecare. Se lasă la cald un pic să crească făina albă. Se pune în forme de brioșe și se dă la cuptor până se face aurie.

STIL DE VIAŢĂ

FRUMUSEŢE

Tu ştii ce mănânci?

Antioxidanţi Vinetele sunt bogate în compuși fenolici care funcţionează ca antioxidanţi. Unul din acești compuși fenolici întâlniţi în vinete este acidul clorogenic, care are efecte anticancerigene, antimicrobiene, anti-LDL (colesterol prost) și antivirale.

Lista substanţelor cu efecte HORMONALE şi cât de PERICULOASE sunt pentru organism

Sănătate cardiovasculară Sucul vinetelor s-a dovedit eficient în reducerea colesterolului din sânge, în relaxarea pereţilor vaselor de sânge și în îmbunătăţirea fluxului sanguin.

Cum scăpăm de celulita de pe coapse?

Diabet Vinetele sunt recomandate persoanelor cu diabet de tip 2 datorită conţinutului ridicat de fibre și de carbohidraţi slab solubili.

Femeile sunt obsedate zi de zi de felul în care arată, însă odată cu sezonul cald, obsesia se accentuează. Renunţăm la pantaloni, dresuri și ne îndreptăm atenţia spre rochiţele de vară din garderobă.

Nutrienţi Vinetele sunt o sursă excelentă de fibre, vitaminele B1, B3 și B6, potasiu, cupru, magneziu, mangan, fosfor și acid folic.

Valori nutriţionale pentru 100 g de vinete: Calorii: 35 Kcal, Valoare energetică: 147kj, Grăsimi: 0.23 g, Carbohidraţi: 8.73 g, Zaharuri: 3.20 g, Fibre: 2.5 g, Proteine: 0.83 g, Sodiu: 1 mg, Zinc: 0.12 mg, Potasiu: 123 mg, Fier: 0.25 mg, Magnesiu: 11 mg, Cupru: 0.059 mg, Calciu: 6 mg, Vitamina C: 1.3 mg, Vitamina E: 0.41 mg, Vitamina B3: 0.600 mg, Vitamina B6: 0.086 mg, Vitamina B1: 0.076 mg, Vitamina B2: 0.020 mg.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Și atunci, în faţa oglinzii, suntem din nou faţă în faţă cu inamicul numărul 1: celulita.

Tristeţea și dezamăgirea trebuie să lase loc energiei pozitive și perseverenţei care să ne ajute să ducem la bun sfârșit obiectivul de a scăpa de celulită și a arăta senzaţional în rochia preferată.

Precauţii: * Vinetele conţin oxalaţi: care, în anumite concentraţii, pot cauza probleme organismului uman. De aceea, este bine ca persoanele cu probleme renale sau probleme ale colecistului să evite consumul de vinete. * Alergii la vinete: senzaţia de mâncărime a pielii sau a gurii s-au înregistrat deseori. Dermatita de contact provocată de frunzele plantei și reacţii de hipersensibilitate la polenul florii au fost, de asemenea, deseori raportate.

Așadar, picioarele lipsite de celulită se obţin, și, mai ales, se întreţin, cu ceva efort.

Ce înseamnă asta?

Narcisele și ghioceii ar putea trata depresia, întrucât anumiţi compuși extrași din aceste flori au capacitatea de a trece de bariera hematoencelafică, mecanismul de protecţie al creierului, informează dailymail.co.uk.

Oamenii de știinţă au descoperit că anumiţi compuși extrași din speciile de ghiocei și narcise din Africa de Sud au capacitatea de a trece de bariera hematoencefalică, care protejează creierul de infecţii. Această barieră reprezintă o problemă majoră pentru medicii care tratează bolile cerebrale, inclusiv depresia, întrucât ea conţine anumite proteine care nu permit medicamentelor să ajungă la creier.

Savanţii consideră că nouă din zece compuși cunoscuţi nu reușesc să treacă de această barieră.

Profesorul Birger Brodin de la Universitatea din Copenhaga coordonatorul studiului, a descoperit faptul că anumiţi compuși extrași din florile varietăţilor sud-africane de Crinum și Cyrtanthus reușesc să treacă de bariera hematoencefalică.

Ei ar putea fi folosiţi în viitor pentru a transporta medicamente până la nivelul creierului.

Studiul a fost publicat în revista medicală Journal of Pharmacy and Pharmacology.

se va da un aspect măgulitor și modern.

Deci, putem alege în mod liber între aducerea la o culoare totală a camerei noastre sau combinate ori adăugarea de mici detalii, cum ar fi tapiserii, perne, covoare, lămpi și o serie de alte detalii.

Cei care preferă o mișcare mult mai riscantă, poate să includă culori care le plac cu vopsea pe pereţi, tavane și podele sau prin intermediul unui mobilier.

Imagineamea.ro

Protv.ro

Mișcare, mișcare, mișcare – Dacă îţi dorești picioare tonifiate, fără celulită, exerciţiile fizice nu pot da greș.

Mersul pe jos, bicicleta, fitness, aerobic și câte și mai câte alternative ai să te simţi și să arăţi mai bine. Iar vestea bună este că mișcarea provoacă dependenţă, iar odată ce renunţi la sedentarism în favoarea unei activităţi fizice susţinute, aceasta va face parte din viaţa ta.

Masaje, masaje, masaje – Pe lângă mișcare, poţi apela cu încredere și la masajele profesionale, care, folosite alături de o cremă cu un efect vasodilatator, deci cu un aspect de încălzire a pielii care asigură un drenaj, au efectele mult dorite.

Mâncare sănătoasă – Orice schimbare de stil de viaţă trece din sala de sport și de la clinica de înfrumuseţare și prin bucătărie – aici poţi să uiţi de grăsimi și îţi poţi umple frigiderul cu legume și fructe bogate în vitamine și minerale.

Excesul de alcool, ceai, cafea și tutun este un alt inamic care trebuie înlăturat.

Gandul.info

MODĂ

Cele mai cool perechi de pantaloni pentru vară Zilele caniculare au venit, așa că niște ţinute cu pantaloni scurţi sunt perfecte! Iată care sunt cele mai trendy modele și cum le poţi asorta în așa fel încât să fii stilată!

Pantaloni scurţi pentru vară Vara aceasta este musai să bifezi în garderobă niște pantaloni scurţi imprimaţi! Fie că alegi motive florale, printuri grafice sau deja celebrul model aztec, combină pantalonii cu topuri uni în așa fel încât toată atenţia să cadă asupra lor.

Pe val sunt și pantalonii scurţi

coloraţi, iar cei albi sunt cei mai apreciaţi!

Pont: o combinaţie câștigătoare este cea cu cămașă sexy, cambrată, de vară!

Totodată, nu uita de fabuloșii pantaloni scurţi de blugi. Mergi pe varianta celor bleu, cu talie înaltă. Mixează-i neapărat cu platforme și bluze feminine.

Atingeri de culoare pentru casa ta Există o modalitate eficientă de a adăuga stil și căldură camerelor dvs. prin încorporarea de culori aprinse, care dau o doză mare de energie. Astăzi vă prezentăm un mod eficient de a da casei dvs. un strop de culoare.

Culorile galben, portocaliu, verde, roșu și turcoaz sunt eficiente chiar și în micile detalii, deoarece acestea au o prezenţă semnificativă, și toate aceste culori sunt prezente și pe podiumurile de modă, astfel că, prin includerea lor în casele noastre,

Nu este singura dereglare pe care o provoacă organismului uman. Iar cel mai periculos pare a fi estrogenul – hormonul sexual feminin. În Spania, o echipă de cercetători s-a încăpăţânat și a detectat într-un pahar de lapte vreo 20 de feluri de analgezice, antibiotice și hormoni sexuali feminini. Măcar să știm de ei! În America, nici hormonii de creștere a masei musculare nu fac rău – fiindcă apar în carne în cantităţi foarte mici. Și totuși, europenii nu vor în farfurie asemenea hormoni. Și în ciuda faptului că ne-am ferit de ei, avem probleme tot mai mari cu obezitatea și pubertatea precoce.

Endocrinologii cunosc bine efectele hormonale ale mâncărurilor, fiindcă le-au descoperit din greșeli de reţetă: la începutul erei fast-food, în America, un oraș întreg care a mâncat hamburgeri din gâturi de vite s-a intoxicat cu hormoni tiroidieni.

Dovadă că nu e nevoie să pui cu linguriţa hormoni în mâncare.

Iar agricultura modernă tratează și plantele cu hormoni ca să facă mai multe fructe: e dovedit faptul că roșiile ale căror flori au fost înmuiate în soluţie hormonală au vârful ţuguiat și mai puţine seminţe. Endocrinologii sunt deja convinși că hormonii feminini din plante – fitoestrogeni – fac rău copiilor.

Hormonii din mâncare sunt puţin studiaţi. Iar realitatea e că zeci de mii de copii devin obezi sau fac sâni de la 5 ani, chiar dacă sunt băieţi, iar la 20 sunt susceptibili de infarct și speranţa lor de viaţă scade cu 25 de ani.

Adică ficat gras! Iar obezitatea e o boală incurabilă. Până nu demult, doar adulţii ajungeau pe masa de operaţie ca să-și micșoreze stomacul, și odată cu el pofta nebună de mâncare. Azi, domnul chirurg operează chiar și copii de 10 ani. Și în timp ce chirurgii operează pe bandă rulantă oameni care nu-și mai pot stăpâni hormonii foamei – numiţi “grelina” – endocrinologii ne anunţă că bolile hormonale sunt din ce în ce mai ciudate: În timp se dezvolta cancerele hormonodependente: de sân și uter. Iar azi, fac cancer de sân și bărbaţii. Dar cea mai fantastică este evoluţia femeilor din ziua de azi.

Dacă algoritmul rămâne valabil, peste vreo 30 de ani, fiicele noastre vor deveni femei la opt ani, iar băieţii se vor lupta tot mai des cu hormonii feminini care le invadează corpul și îi împiedică să devină bărbaţi? Ce va fi peste 100 de ani? Nu există prognoze.

Europă medicală credea că un anume hormon în exces dereglează doar glanda care îl produce.

Au mai trecut 40 de ani până când s-a descoperit că suntem invadaţi de hormoni feminini din plastic: bisfenol A și ftalati – două substanţe chimice care imită perfect hormonii. Abia anul trecut, Comisia Europeană a hotărât să interzică biberoanele din plasticul cu efect hormonal, ca să protejeze măcar nou-născuţii. Dar ... gândiţi-vă că absolut tot ce mâncăm e ambalat în plastic: până și mâncarea bio. Și uneori cantităţile mici sunt mai periculoase decât cele mari. De exemplu, atrazina – un ierbicid permis în culturile de porumb din Europa.

Americanii au interzis atrazina după ce au constatat că în cantităţi minuscule, imită hormonii feminini. Au nimicit o specie de pești într-un lac.

Unii specialiști spun că verificările autorităţilor sunt apă de ploaie, că pierd vremea căutând hormonul de creștere propriu-zis și ignoră complet sutele de substanţe care accelerează creșterea și pot provoca dereglări la om.

Cercetătorii au dovedit că substanţele care imita hormonii se transmit de la mamă la copil. Și nu sunt doar în furaje, pesticide și ambalaje, ci și în sacii și canistrele de E-uri. Iar un om modern mănâncă în medie 3 kilograme de E-uri pe an. Și mai e un set de hormoni pe care ni-l servește industria alimentară, cei ai stresului: cortisol și adrenalina.

Animalele crescute în fermele intensive suferă de stres permanent. Cruzimea industriei e evidentă: puilor li se taie ciocul, fără anestezie – ca să nu se canibalizele – trăiesc cu o durere permanentă, găinile sunt depozitate și pe câte 5 etaje, în cuști înguste. Ouăle cât mai mari, le provoacă dureri, sug toate resursele din organism, așa că 35% ouătoare au oase rupte, osteoporoză și cancer. Și ele ajung în farfurie.

Pana în 2010, păsările din ferme intensive se învârteau captive pe un spaţiu cât o foaie A4. Acum, UE a obligat fermierii să mărească un pic cuștile.

Dar păsările trăiesc aceeași zilnică disperare: căutând un loc ascuns de ouat, căutând pământ, să scurme, și o cracă pe care să se cocoaţe – pentru somn. Nu degeaba bunicii noștri puneau scânduri în coteţe.

Nu există coduri care să ne spună cât de fericită a fost vaca de la care bem lapte – fiindcă într-un pahar poate să fie lapte de la sute, mii de vaci – fără să știm ce medicamente au luat, ce tratamente hormonale au făcut, aceeași problemă e și cu carnea și grăsimea animală.

Un studiu făcut în Scoţia pe adulţi, ai căror mame au ţinut în anii 70 diete cu carne în timpul sarcinii, a descoperit că aceștia sufereau de probleme cardiace, din cauza hormonului cortisol, în exces. Studiile sunt la început, iar autorităţile europene au admis voalat că proasta stare a animalelor ne îmbolnăvește. Și miraculoasa licoare cu complex de vitamine sintetice și un pic de acid formic – descoperit în furnici și niscaiva oţet sintetic – a rezolvat problema stresului – măcar prin autosugestie – și doar parţial!

Zeci de mii de copii așteaptă de la industriașii agroalimentari mai puţină ipocrizie și mai multă conștiinţă – chiar cu riscul de a pierde ceva din profit.

Ele.ro

STUDIU Narcisele şi ghioceii ar putea trata depresia

Autorităţile caută hormonul de creștere propriu-zis, dar nu au cum să-l găsească.

Motivul: industria de creștere a animalelor nu îl folosește, de fapt. Faptele rămân: mâncarea este invadată de hormoni care au rol în creșterea accelerată.

Cât de periculos este estrogenul – hormonul feminin în exces? În anii ‘60, un profesor a fost trimis într-o fabrică de medicamente să rezolve tulburările hormonale ale angajaţilor. Până la acest accident, întreaga

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

2

Luni IULIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Fotbal. Euro 2012. 8.00 Baștina. Magazin agricol. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 - 17.00 Revizie tehnică. 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”.

17.40 Videoteca copiilor. 18.00 In memoriam.

Maria Bieșu. 18.30 Documentar pentru copii.

“Zeek și lumea animalelor”. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 22.20 Templul muzicii.

23.00, 0.00, 3.00 “Oltea, mama lui Ștefan cel Mare”. Spectacol al Teatrului Național “M.Eminescu”. 1.00 TVMi. 1.15 Cultura azi.

2.15 Focus. Magazin TV. 2.45 Medalion muzical. Natalia Tcaci. 5.15 Music Mania. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (ultimul episod) (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile ProTv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Aproape eroi (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Vacanţă în Las Vegas (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4271 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Serial: Mesaje de dincolo, ep.16, an.5 00:00 Film: Centurion 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 După 20 de ani (r) 03:30 Serial: Mesaje de dincolo (r) 04:15 România, te iubesc! (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак”14:00 Другие новости 14:30“Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 Андрей Малахов в программе “Детектор лжи” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Зоя”. Многосерийный фильм 23:20 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:50 Премьера. Владимир Познер, Иван Ургант в проекте “Их Италия” 01:35 “Пионеры глубин” 02:20 Фильм “Первое свидание” 03:45 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 22.30, 2.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005).

10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Distractis Show. 12.05, 18.00, 21.30, 1.35, 5.15 Serial. 13.10, 20.30, 0.50 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 4.25 Prim-plan. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:31 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:48 CHAPLIN 9:55 SAMSON ET NÉON 10:02 LE PETIT PRINCE 10:31 FLASH INFO 10:35 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:02 VISITE LIBRE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À LA DI STASIO 13:35 1929 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MA TERRE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 PORTS D’ATTACHE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 CENTRAL NUIT 21:14 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COUSINADES - ILS DANSENT 22:45 COUSINADES - CROM 23:12 COUSINADES - CROM 23:39 COUSINADES - PHOTO SÉVICES 23:48 COUSINADES - PHOTO SÉVICES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 ACCUSÉE, LEVEZ-VOUS ! 2:37 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

3

29 IUNIE 2012

Programe TV Marţi IULIE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10, 3.00 “Oltea, mama lui Ștefan cel Mare”. Spectacol al Teatrului Național “M.Eminescu”. 8.00 Documentar. “Moldova, gură de rai”. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 10.10 Formația “Alex Calancea Band”. Recital. 10.35 Documentar.

“Global 3000”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor 2012. 13.10 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 13.40 Film pentru copii. “HATHI” (India, 2000). 15.15 Din fondul TV Moldova-1. Ștefan Petrache. 16.00 Ring Star. Concurs muzical. 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Unda Bugeacului. 18.30 Desene animate.

“Piticii înțelepți”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009).

22.20 Festivalul cântecului popular “Maria Tănase”. 23.25, 0.10 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). Episodul 1. 1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinței. 2.15 Templul muzicii. 5.15 La curțile dorului. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping (r) 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (primul episod) (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (AP) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 ApropoTv (r) 12:00 România, te iubesc! (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Lois și Clark, ep.9,10 anul III 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4272 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Corky - Nătărăul clanului 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Mesaje de dincolo, ep.17, an 5 00:15 Film: Corky - Nătărăul clanului (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 ApropoTv (r) 03:30 Serial: Mesaje de dincolo (r) 04:15 România, te iubesc! (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) Уважаемые телезрители! Приносим извинения за перерыв в вещании с 06.00 до 17.00 в связи с профилактическими работами 17:00 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Зоя”. Многосерийный фильм 23:20 “Среда обитания”. “Барахолка” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:50 Премьера. Владимир Познер, Иван Ургант в проекте “Их Италия” 01:35 Комедия “ В тюрьму!” 02:55 Фильм “Ехали в трамвае Ильф и Петров” 04:10 “VIP Confidențe” (R) 05:00 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 22.30, 2.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005).

10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10 Tezaur folcloric. 12.05, 15.25, 18.00, 21.30, 1.35, 5.15 Serial. 13.10, 20.30, 0.50 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 4.25 Jurnal plus. 6.10 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:49 CHAPLIN 9:56 SAMSON ET NÉON 10:03 LE PETIT PRINCE 10:31 FLASH INFO 10:34 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 MAORI 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 CENTRAL NUIT 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LIGNES DE FRONT 21:05 FLASH INFO 21:09 VOIR 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’AMOUR FRATERNEL 23:34 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 THALASSA 2:49 PARTIR AUTREMENT 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 DOCUMENTAIRE

4

Miercuri IULIE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Unda Bugiacului 6.45 Film pentru copii. “HATHI” (India, 2000). 8.20 Documentar. “Moldova, gură de rai”. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial.

“AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 10.10 Documentar. “Euromaxx”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45, 17.40 Respiro. Program muzical. 13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înțelepți”. 13.40 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 15.20 Dansați cu mine. Program muzical. 16.15 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligență. 18.00 Svitanok. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea.

19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 22.20 Festivalul cântecului popular “Maria Tănase”. 23.20, 0.10 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 1.05 TVMi. 1.15 Fii tânăr! 2.15 Omul de lângă... 2.45 Program de muzică clasică. 3.00 Documentar.

“9 zile și 9 nopți care au zguduit Răciula”. 5.15 Music Mania. 5.25 Dor. Program muzical.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine .Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Lois și Clark (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Lois și Clark, ep.11,12 anul III 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4273 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Zbor de noapte 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.18, an 5 00:00 Film: Zbor de noapte (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Serial: Lois și Clark, ep.11 anul III (r) 03:30 Serial: Mesaje de dincolo (r) 04:15 Serial: Lois și Clark, ep.12 anul III (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45“Жить здорово!”

11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 Андрей Малахов в программе “Детектор лжи” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Зоя”. Многосерийный фильм 23:20 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:50 Премьера. Владимир Познер, Иван Ургант в проекте “Их Италия” 01:35 Сьюзан Сэрэндон, Голди Хоун в комедии “Сестрички Бэнгер” 03:15 “Prima Oră” (R) 05:05 “Primele știri” (rom) (R)

5

Joi IULIE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Svitanok.

6.45 Documentar. “Artă și mit”. 7.20 Festivalul cântecului popular “Maria Tănase”. 8.25 Documentar. “Moldova, gură de rai”. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”.

9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009).

10.10, 17.40 Reșpiro. Program muzical. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate.

“Piticii înțelepți”. 13.40 Unda Bugeacului. 14.15 Festivalul “Steaua Chișinăului”. Selecțiuni. 14.55 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 16.30, 2.15 Documentar. “Foametea din Basarabia”. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 20.50 Super loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

23.05, 0.10 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia).

0.45 Legendele muzicii. 1.00 TVMi. 1.20 La noi în sat. 2.40 Muzica și natura. 3.00 Portrete în timp.

Alexei Marinat. 3.30 Documentar. “Un drum de oase prin siberii”. 3.45 Program de muzică sacră.

5.10 Respiro. Program muzical.

07.00 Concert 08.00 Serial. Lale.

Turcia 2010 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Lois și Clark (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: A fost odată un băieţel 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4274 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Sport sângeros 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.19, an 5 00:00 Vis de femeie 00:30 Film: Sport sângeros (r) 02:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Știrile Pro Tv din Sport 03:30 Vis de femeie (r) 04:00 Serial: Mesaje de dincolo (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!”

11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 Андрей Малахов в программе “Детектор лжи” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Зоя”. Многосерийный фильм 23:20 “Бриллиантовое дело Зои Федоровой” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:50 Премьера. Владимир Познер, Иван Ургант в проекте “Их Италия” 01:35 Кейт Хадсон в романтической комедии “Он, я и его друзья” 03:15 “Prima Oră” (R) 05:05 “Primele știri” (rom) (R)

7.00-14.30 Revizie tehnică. 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 15.25, 18.00, 21.30, 1.35, 5.15 Serial. 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 17.20 Zoo show. 17.50 Teleenciclopedia. 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 20.30, 0.50 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 22.30, 2.25 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 4.25 Jurnal plus.

6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 22.30, 2.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10 Tezaur folcloric. 12.05, 15.25, 18.00, 21.30, 1.35, 5.15 Serial. 13.10, 20.30, 0.50 Serial. “FANTOMA ELENEI”.

14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 4.25 Jurnal plus.

6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:51 CHAPLIN 9:58 SAMSON ET NÉON 10:05 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 RICARDO 13:35 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LÉGITIME VIOLENCE 16:36 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 L’ALGÉRIE DES CHIMÈRES 21:08 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 JE VOUS AI COMPRIS : DE GAULLE 1958-1962 23:35 CENT REGARDS SUR LE MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 CENTRAL NUIT 2:34 MA CARAVANE AU CANADA 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:49 CHAPLIN 9:56 SAMSON ET NÉON 10:03 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:34 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:35 LA GUERRE DES FROMAGES QUI PUENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 L’ALGÉRIE DES CHIMÈRES 16:34 TENDANCE A 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 L’AMOUR FRATERNEL 21:10 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 MASCARADES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 DIVERTISSEMENT 2:34 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6

Vineri IULIE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.00 Documentar. “Xinjant. Mai aproape de China”.

7.55 Festivalul cântecului popular “Maria Tănase”. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.).

9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 10.05 Documentar. “Arts 21”.

10.30, 5.25 Vector european. 11.00 Moldova în direct. 12.00 La noi în sat. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înțelepți”. 13.40 Svitanok.

14.15 Portrete în timp. Alexei Marinat. 14.40 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 16.10, 1.10 Documentar. “Deținuții politici din Basarabia”. 17.40 Documentar. “Un drum de oase prin siberii”. 18.00 Accente economice.

19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55 Documentar. “9 zile și 9 nopți care au zguduit Răciula”. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 22.20 Fii tânăr! 23.10, 0.10 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 1.00 TVMi. 2.15 Alternative. Discriminarea pe înțelesul tuturor. 2.30 Portrete în timp. Dumitru Matcovschi. 3.00 Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor 2012. 4.15 Omagiu pentru Divă. In memoriam.

Maria Cebotari.

07.00 Concert 08.00 Serial. Lale.

Turcia 2010 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (ultimul episod) (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: A fost odată un băieţel (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Pe urmele vânătorilor de fildeș 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4275 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Unicul 22:15 Film: Brokeback Mountain O iubire secretă 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Știrile Pro Tv (r) 03:00 Știrile Pro Tv din Sport 03:30 Film: Unicul (r) 05:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:15 Omul care aduce cartea (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Поле чудес” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Seara Tarziu” 23:15 “Primele știri” (rus) 23:30 Премьера. “Фабрика звезд. Россия - Украина”. Финал 01:10 Закрытый показ. Премьера. Надежда Михалкова, Михаил Пореченков, Сергей Газаров в фильме “Без мужчин” 03:15 “Prima Oră” (R) 05:05 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 22.30, 2.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005).

10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10 Bebe magia. 12.05, 15.25, 18.00, 21.30, 1.35, 5.15 Serial. 13.10, 20.30, 0.50 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 4.25 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:51 CHAPLIN 9:58 SAMSON ET NÉON 10:05 LE PETIT PRINCE 10:31 FLASH INFO 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 ÉPICERIE FINE 13:35 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 L’AMOUR FRATERNEL 16:50 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 MA CARAVANE AU CANADA 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 21:01 FLASH INFO 21:03 PARDONNEZ-MOI 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 CENTRAL NUIT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 NICOLAS LE FLOCH 1:47 NICOLAS LE FLOCH 2:49 DÎNER À LA FERME 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

7

Sâmbătă IULIE

6.00, 21.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Artă și mit”.

6.40 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 8.15 Vedete la bis. 9.15 Documentar. “Bătăliile antichității”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinți și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Program muzical. 12.00 “Un suflet pentru păpușă”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălți. 12.50, 1.20, 2.15 Din fondul TV Moldova-1. “Cântecul la braț cu gluma”. Serată de creație a lui Pavel Bechet.

15.05 Film. “AVENTURILE LUI HUCKELBERRY FIN” (SUA). 16.00 Documentar. “Euroboxx”.

16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Respiro.

Program muzical. 17.50 Alternative. Rutele fatale. 18.20 Moldova, te iubesc. Drumul Lenuței. 18.25 Portrete în timp. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 Omul de lângă...

22.20 Film. “BATE TOBA!” (Africa de SudSUA, 2003). 0.20 Fii tânăr! 1.05 TVMi. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Cristina Show : Invitaţi actorii din “Predestinaţi” (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film seriale: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Renato sau Leroy? 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Întâlnire cu Făt-Frumos 17:00 Film: Clubul de noapte 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Elektra 22:30 Film: Pe val 00:30 Film: Brokeback Mountain - O iubire secretă (r) 03:00 Știrile Pro Tv (r) 04:00 Știrile Pro Tv din Sport 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

8

11

Duminică IULIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Bătăliile antichității”. 7.00, 13.00 Respiro. Program muzical. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Templul muzicii. 8.45 Moldova, te iubesc.

Balada Luminiței. 9.05 Film. “AVENTURILE LUI HUCKELBERRY FIN” (SUA). 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 “Poveste în lanț”. Spectacol pentru copii. 11.30, 4.15 La datorie. 12.00, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.40, 5.00 Parteneriate pentru fiecare copil.

14.00 Baștina. Magazin agricol. 15.00 “Copii cuminți cu vedete părinți”. Spectacol muzical. 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.).

17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric.

18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”.

19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea.

19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.25 Focus.

Magazin TV. 22.20 Festivalul Internațional de Saxofon “Sax-Story”. Formația “Alex Calancea Band”. 23.50 Moldova, te iubesc.

Tunelul. 0.10 Erudit-cafe. 1.00 TVMi. 3.15 Fii tânăr! 4.35 Music Mania. 5.25 Portrete în timp.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La altitudine. Reluare 12.15 Film artistic 13.40 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 06:30 Film seriale: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (primul episod) (AP) (romance) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile ProTv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Legenda căutătorului (r) 11:00 Film: Întâlnire cu Făt-Frumos (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Clubul de noapte (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Surf Ninjas 17:00 Film: Frumoasă și dictatorul 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Victime colaterale 22:45 Film: Dispărut în misiune 00:45 Știrile Pro Tv din Sport 01:00 Film: Victime colaterale (r) 03:00 Film: Dispărut în misiune (r) 05:00 După 20 de ani (r) 06:00 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 Эмма Томпсон, Колин Ферт в комедии “Моя ужасная няня” 08:00 “Богдан Ступка. Тот еще перец” 08:55 “Смешарики. ПИН-код” 09:05 “Играй, гармонь любимая!” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:30 “Смак” 11:05 “Бриллиантовое дело Зои Федоровой” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Петр Вельяминов, Нина Русланова, Владимир Самойлов, Борис Новиков, Иван Рыжов, Галина Польских в многосерийном фильме “Тени исчезают в полдень” 14:30 Елена Яковлева, Сергей Жигунов, Сергей Газаров в фильме “Рита” 16:10 “Звезда на час” 17:05“Вепрь”. Многосерийный фильм 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 “Вепрь”. Продолжение 19:45 “DA sau NU” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “КВН”. Премьер-лига 23:30 “Жестокие игры”. Финал 01:15 Рэйчел Уайз в приключенческом фильме “Агора” 03:10 Евгений Киндинов, Александр Галибин в фильме “Тревожный вылет” 04:35 “Primele știri” (rom) (R) 04:50 “Жди меня”

06:00 Новости 06:10 Вера Глаголева, Родион Нахапетов в фильме “Прости нас, первая любовь” 07:15 Полина Кутепова, Леонид Ярмольник в фильме Георгия Данелии “Орел и решка” 08:40 “Служу Отчизне!” 09:10 “Смешарики. ПИН-код”09:20“Здоровье” 10:00 Новости 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “VIP Confidențe” 13:15 Премьера. “Карен Шахназаров. Жизнь коротка!” 14:15 Фильм Карена Шахназарова “Курьер” 15:40 “На все ради любви” 16:35 “День семьи, любви и верности”. Праздничный концерт. Трансляция из Мурома 18:30 “Replica” 20:00 “Vrei să fii Milionar?”

21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 22:45 “Мульт личности” 23:15 “Yesterday live” 00:15 Наталья Гундарева в фильме “Вас ожидает гражданка Никанорова” 01:45 “DA sau NU” (R) 02:40 “Replica” (R) 04:00 “Vrei să fii Milionar?” (R) 04:50 “Sinteza săptămânii” (R) 05:20 “Фазенда”

7.00, 13.20 Bebe magia. 7.40 Muzici și tradiții în Cișmigiu. 9.00 - 13.20, 18.00 20.30 Serial. 14.00, 18.55, 3.05 Jurnal TVR. 14.30 Zoo Show. 15.30, 23.50, 2.35 Teleenciclopedia. 15.50 “DA sau NU”. Joc TV. 17.00 Tema săptămânii. 20.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 0.00 Distractis Show. 0.55 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 2.40 Universul Celibidache.

4.10 Viața satului. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

7.00 Bebe magia.

7.25 Să mă aștepți...

9.00 - 14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 18.55, 3.10 Jurnal TVR. 14.30 Zoo Show. 15.00 “Fabrica de staruri-3”.

Concert. 17.10, 20.30 Serial. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informațional. 23.00 Distractis Show. 23.55, 3.00 Teleenciclopedia. 0.00 O dată’n viață. 1.30 Zona Zero.

4.10 Universul Credinței. 5.50 Pelerin.

6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28 DOCUMENTAIRE 6:34 RICARDO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:28 ON EST TOUS DANS LE CHAMP ! 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 SAMSAM 10:16 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:21 WOOFY 10:27 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:39 LÉONARD 10:48 LES P’TITS DIABLES 10:59 LES P’TITS DIABLES 11:10 IRON MAN 11:31 C’EST PAS SORCIER 12:04 MATIERE GRISE 12:32 ON EST TOUS DANS LE CHAMP ! 13:00 FLASH INFO 13:03 URBANIA LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 13:30 PARDONNEZ-MOI 14:01 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 360° - GÉO 15:59 COUSINADES - CROM 16:25 COUSINADES - CROM 16:51 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 LES CHERIS D’ANNE 18:33 LA TÉLÉ DE A @ Z 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:34 FORT BOYARD 21:26 Y A DU MONDE À..AIX EN PROVENCE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 Y A DU MONDE À..AIX EN PROVENCE 0:58 TARATATA 2:52 D6BELS ON STAGE 3:52 TV5MONDE LE JOURNAL

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:26 PARDONNEZ-MOI 7:56 REFLETS SUD 8:46 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 SAMSAM 10:16 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:21 WOOFY 10:27 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:39 LÉONARD 10:48 LES P’TITS DIABLES 10:59 LES P’TITS DIABLES 11:10 IRON MAN 11:33 TACTIK 12:04 LA TÉLÉ DE A @ Z 12:34 AMÉRIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:03 PARTIR AUTREMENT 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 SECRETS D’HISTOIRE 16:33 NEC PLUS ULTRA 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:04 DÎNER À LA FERME 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:04 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 20:58 LES CHERIS D’ANNE 21:27 Y A DU MONDE À..AIX EN PROVENCE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 CASQUE D’OR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 Y A DU MONDE À..AIX EN PROVENCE 1:01 MASCARADES 2:36 360° - GÉO 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

CMYK

12

29 IUNIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Siesta

GENERAŢIA 2002

Denis ŢURCANU ŢURCANU:: „Perfect ar fi dacă s-ar îmbina entuziasmul şi energia tinerilor cu experienţa şi înţelepciunea celor mai în vârstă” Invitatul de astăzi al rubricii „Generaţia 2002” este Denis Ţurcanu, un tânăr onest, cu un ascuţit simţ al responsabilităţii și al disciplinei. Denis este inginer licenţiat, dar abilităţile organizatorice și pregătirea pe care o are i-au ajutat de-a lungul timpului să activeze cu succes în mai multe domenii ale vieţii publice. Este președinte al Asociaţiei Obștești „Generaţia Viitorului”, director al Misiunii Sociale „Diaconia” din Râșcani, director al Centrului de Resurse și Asigurare a Durabilităţii Investiţiilor în Consiliul Raional Râșcani.

- Când privim în urmă și vrem să facem o scurtă evaluare a parcursului nostru, o recapitulare, descoperim că în dezvoltarea noastră au jucat un rol important anumiţi oameni, circumstanţe sau, poate, coincidenţe.

Viaţa ta, din adolescenţă până în prezent, a evoluat așa cum ţi-ai planificat sau anumite întâmplări te-au adus aici unde ești acum?

- Până la vârsta de 19-20 de ani, viaţa decurgea destul de simplu, parcurgând etapele standarde ale dezvoltării monotone, ca după un șablon, a unei persoane simple (școală, liceu, universitate etc.).

Nu îmi puneam multe întrebări despre sensul vieţii, despre rolul omului în societate și, cu atât mai mult, nu-mi puteam închipui că fiecare persoană cu spirit de iniţiativă contează foarte mult la schimbările spre bine a societăţii în ansamblu. La un anumit moment am început să mă întreb tot mai des ce fac și încotro merg, las viaţa să decurgă de la sine sau încerc să fac schimbări radicale.

Simţeam nevoia de o revoluţie în propria mentalitate, dar nu putem găsi răspunsurile la propriile întrebări și am hotărât să încep să studiez, de sine stătător, o disciplină care nu-mi plăcea și pe care nu o puteam înţelege mai deloc în liceu – filosofia. Scrierile marilor gânditori ai tuturor timpurilor m-au făcut, încetul cu încetul, să găsesc lămurire pentru multe lucruri pe care nu mi le puteam explica până atunci. Concomitent, ca printr-o coincidenţă, au început revoltele, protestele.

Eram student și, la un moment dat, m-am simţit de parcă m-aș fi trezit din hibernare. Pe 9 ianuarie 2002 am ridicat întregul torent la o mișcare antisistem, nu-mi prea dădeam bine seama cum trebuie să procedez în fiecare clipă, dar colegii au început să mă urmeze și să aibă încredere în mine ca întrun lider, astfel, în doar câteva ore, am fost înconjurat de câteva mii de colegi care așteptau de la mine să-i îndrum împotriva sistemului ce se instaura în acea perioadă în Republica Moldova.

- Povestește-ne cum și de ce teai alăturat Organizaţiei de Tineret „Noua Generaţie” și cum rămâi astăzi alături de priete-

nii și colegii tăi, chiar dacă trăiești și activezi la Râșcani?

- Odată cu începerea protestelor PPCD din iarna-primăvara 2002, mi-am făcut foarte mulţi prieteni din glorioasa „Generaţie 2002”.

Eram un simplu cetăţean care nu era pasionat de valorile politice, mă interesa foarte mult cum reușesc miile de tineri să existe ca o familie foarte unită și ce valori stau la temeliile acestor tineri, în acest fel am descoperit valorile creștin-democrate, tradiţionalimul-conservator, precum și cele mai sfinte principii de existenţă ale unei societăţi, a unui stat: Credinţa, Istoria, Limba, Familia, Omul. Activând umăr la umăr cu colegii din Organizaţia de Tineret „Noua Generaţie” mi-am dat seama că ei respiră același aer ca și mine, au aceleași valori pe care le purtam în suflet, dar nu reușeam să le concretizez clar pentru mine, astfel mi-am zis că aici îmi este locul, aici este familia spirituală pe care o căutam. În primăvara 2002 am mers la președintele de atunci al PPCD, Iurie Roșca, și am depus cerere de aderare la cea mai valoroasă familie politică pe care o are Republica Moldova. În foarte scurt timp am devenit liderul Comitetului de Grevă al UTM și unul dintre organizatorii protestelor pașnice din 2002-2004, care au demonstrat că, protestând civilizat și insistent, se pot obţine rezultate concrete spre care tindeam, reușindu-se apărarea sacrelor valori naţionale: Istoria, Limba și Integritatea teritorială a Republicii Moldova, respingând categoric planurile oligarhice și imperialiste de destrămare a Ţării prin „memorandumul Kozak”.

Prietenia și relaţiile strânse de familie spirituală concepute în acea perioada m-au făcut să mă simt legat sufletește de această echipă de oameni hotărâţi. Revenind după anii de studenţie la baștină, în Râșcani, am hotărât să mă implic activ în viaţa politică și obștească din raion. Astfel, imediat am aderat la echipa locală a PPCD și, în scurt timp, am devenit liderul acesteia, pentru o perioadă de șase ani.

- Experienţa acumulată în perioada anilor 2000 în cadrul organizaţiei de tineret te ajută în activitatea ta de acum?

- Bineînţeles că da! Practica acumulată în echipa PPCD mi-a stimulat spiritul și aptitudinile

de organizator și m-au ajutat să-mi organizez eficient timpul, de asemenea, mi-a fost de mare ajutor experienţa comunicării cu mulţimile de oameni din diverse categorii sociale, astfel mi-am dezvoltat foarte multe aptitudini caracteristice unui lider și unui bun organizator pe care le-am aplicat în toate activităţile pe parcursul anilor, atât politice, economice, obștești, cât și în impulsionarea procesului de dezvoltare a administraţiei publice locale, în care am activat în diferite funcţii în ultimii șase ani. Chiar și astăzi, când activez în sfera businessului în cadrul unei prestigioase companii de telefonie mobilă, îmi este foarte utilă practica și aptitudinile acumulate în perioada anilor 2000 în cadrul Organizaţiei de Tineret „Noua Generaţie”.

- Octavian Paler spunea: „Politica nu are principii. Are numai interese”. După părerea ta, ce interese ar avea un tânăr, abia ieșit de pe băncile universităţii, să se implice în politică?

- Nu sunt în totalitate de acord cu această maximă, în altă ordine de idei, în ultimii ani, din păcate, politica în Republica Moldova se bazează doar pe interese și aceste interese devin din ce în ce mai meschine. Personal m-am implicat în viaţa politică bazându-mă doar pe principiile de viaţă care erau aproape sufletului meu, care coincideau perfect cu principiile și valorile creștin-democraţilor

din Moldova, deoarece este una dintre puţinele forţe politice doctrinare din ţara noastră. Referindu-mă la tinerii de astăzi, nu pot să fac o generalizare totală la acest subiect, deoarece privesc societatea din prisma fiecărui individ în parte, a aspiraţiilor fiecărui om și a educaţiei pe care a primit-o, atât în familie, cât și în societatea în care a crescut. Totuși, aș generaliza două categorii de oameni care se hotărăsc să se implice în viaţa politică. Din păcate, cei mai mulţi se orientează doar după interesele subiectivpersonale pentru ca să-și poată promova unele afaceri sub acoperire politică, pentru a obţine unele funcţii decisive ca să-și asigure o stabilitate materială personală sau, pur și simplu, doresc să se evidenţieze ca „mari” politicieni.

Aceste persoane, de cele mai multe ori, ajung a fi călători politici ce se orientează după valurile politice din societate. O altă categorie de oameni își aleg cursul politic în funcţie de trăirile personale și de analiza minuţioasă a pieţei politice, făcând, în cele mai dese cazuri, o alegere sănătoasă și stabilă în viaţă, indiferent de ratingul și influenţa politică a unei sau altei formaţiuni politice.

- Din iunie 2007 până în august 2010 ai fost consilier, președinte al fracţiunii PPCD, secretar al comisiei Buget și Finanţe în Consiliul Raional Râșcani, iar din aprilie 2010

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

până în mai 2012 – director al Centrului de Resurse și Asigurare a Durabilităţii Investiţiilor în Consiliul raional Râșcani, deci, știi cum se mănâncă pâinea de funcţionar public.

Care este gradul de implicare și de credibilitate al tinerilor în asemenea funcţii?

- Am activat în administraţia publică locală mai mulţi ani, de la început mi-a fost foarte greu să mă afirm ca un tânăr specialist, să încerc să promovez unele inovaţii în acest domeniu. Referindu-mă, în general, la procesul de dezvoltare a administraţiei publice în ţara noastră, pot să spun că este nevoie de implicarea a cât mai mulţi tineri în acest domeniu, deoarece întregul sistem este compus, în mare parte, din nomenclatura sovietică care a schimbat doar culoarea steagului, dar nu și năravurile.

Există foarte mulţi funcţionari de toate nivelurile care sunt foarte conservatori la schimbările și necesităţile timpurilor de astăzi, iar tinerii specialiști sunt priviţi, de cele mai multe ori, cu neîncredere, iar iniţiativele lor – cu scepticism, tinerii fiind nevoiţi să aducă mii de argumente că vremurile se schimbă și trebuie schimbate și metodele de lucru, altfel, riscăm să ajungem într-o stagnare periculoasă. Perfect ar fi dacă s-ar îmbina entuziasmul și energia tinerilor cu experienţa și înţelepciunea celor mai în vârstă, o astfel de simbioză ar duce la o dezvoltare armonioasă a societăţii în ansamblu.

- Pe lângă activitatea de bază, cunoaștem că ești președintele Asociaţiei Obștești „Generaţia Viitorului”. Cine este și cu ce se ocupă generaţia viitorului la Râșcani?

- De opt ani conduc această organizaţie obștească, implicând tinerii în mai multe activităţi social-culturale a societăţii. Scopul nostru este de a demonstra populaţiei că tinerii pot schimba lucrurile. Organizaţia noastră a fost creată la 22 iunie 2005 de către un grup de tineri apropiaţi valorilor general-umane, educaţi în spiritul libertăţii democratice, a apărării patrimoniului culturalistoric al naţiunii, dornici de a schimba lumea înconjurătoare și a elimina din societate viciile sociale acumulate de timp și haos. Astfel, am devenit prima organizaţie nonguvernamentală înregistrată la nivelul raionului Râșcani cu scopuri bine definite, prioritare fiind: promovarea valorilor unei societăţi noi, bazate pe principii democrate și creștine; elaborarea și sprijinirea unor programe pentru tineret în vederea combaterii drogurilor, criminalităţii și a altor vicii sociale cu care se confruntă societatea modernă; luarea de măsuri concrete în vederea protecţiei mediului înconjurător și

amenajare comunitară; stimularea activităţii creative și participarea tinerilor la soluţionarea problemelor ce ţin de dezvoltarea domeniului de administraţie publică; studierea și valorificarea patrimoniului cultural-istoric; educarea în rândurile societăţii și, în principal, a tineretului a unui mod sănătos de viaţă; susţinerea persoanelor social-vulnerabile (copii, oameni în vârstă, invalizi etc.); dezvoltarea accesului la sursele de informaţie moderne și înlesnirea accesului la sursele de informaţie publice; educarea în cadrul societăţii și, în special, a tinerei generaţii a unui spirit moralist și a valorilor general-umane; încadrarea societăţii și a tinerilor în procesul de educare patriotică.

- Dacă ai avea posibilitate să lucrezi la un proiect de lege, pentru ce ai opta?

- Deoarece activez de mai mulţi ani în sectorul nonguvernamental aș prefera să îmbunătăţesc legislaţia referitoare la asociaţiile obștești. Au existat mai multe proiecte de lege la acest capitol care, din păcate, nu au fost adoptate.

Consider că sectorul nonguvernamental este subapreciat de către stat și societate, foarte mulţi tineri au deschis mii de organizaţii, însă după o perioadă scurtă de timp aceste structuri rămân doar formale, nefiind susţinute de către stat, precum se procedează în multe ţări dezvoltate. Ba din contra, în ultima perioadă asociaţiilor obștești li s-a mai pus o piedică – mărind povara fiscală prin introducerea unor impozite noi. Legea unui procent din TVA îndreptat spre susţinerea organizaţiilor active a rămas doar în calitate de proiect de lege. Guvernanţilor le place să se laude de susţinerea unor segmente a societăţii civile, dar, din păcate, nu fac, practic, nimic pentru a se dezvolta aceste organizaţii.

- Ce ai prefera să faci dacă timpul și banii nu ar fi o problemă?

- Să petrec cât mai mult timp cu familia și prietenii, timp care este deosebit de preţios. Deseori fiind implicat în mulţimea de activităţi atât la serviciu, cât și pe filiera politică și obștească, organizând și gestionând foarte minuţios timpul, oricum nu reușesc să răpesc suficiente momente pentru familie și odihnă. Precum se spune în popor: ne vom odihni la vârsta pensionării.

- Noi îţi mulţumim pentru bunăvoinţă și pentru timpul acordat.

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

COMORILE TRECUTULUI IES LA SUPRAFAŢĂ

Doi amatori au descoperit cel mai mare tezaur găsit vreodată în Europa Una dintre cele mai mari comori descoperite vreodată în Europa a fost dezgropată de doi arheologi amatori, în insula Jersey din Canalul Mânecii.

Tezaurul este alcătuit din monede de aur și argint a căror valoare se ridică la impresionanta sumă de 16,5 milioane de euro, informează „The Guardian”. Monedele descoperite datează din anul 50 î. Hr., fiind utilizate de un trib celtic care trăia în nordul actualei Bretanii. Potrivit oamenilor de știinţă, fabuloasa sumă ar fi fost ascunsă înaintea invaziei romane. Numărul exact al monedelor nu a fost stabilit încă de cercetători. De-a lungul timpului, metalul și lutul din sol s-au lipit, formând un lingou uriaș.

Ziarul „Daily Mail” scrie că cei doi arheologi britanici au găsit, după 30 de ani de căutări în același loc, cea mai mare cantitate de monede din Epoca Fierului descoperită vreodată, un lot cu până la 50.000 de bucăţi.

Comoara de argint era îngropată la un metru sub pământ, în Jersey, Marea Britanie, de aproape 2.000 de ani.

Autorii descoperirii, Reg Read și Richard Miles, căutători amatori de metale, au început explorările în urmă cu trei decenii, când au auzit că un fermier a găsit monede de argint pe un câmp din Jersey, în timp ce își lucra pământul.

Pornind de la acest pont și cu ajutorul unui detector de metale, cei doi au căutat tezaurul timp de trei decenii, iar succesul a venit abia săptămâna trecută, după patru zile de săpături.

Experţii spun că monedele celtice ar fi fost ascunse sub pământ în secolul I î.Hr., de către un trib numit Coriosolite, pentru a fi ferite de trupele lui Iulius Cezar, care înaintau în acea perioadă către Franţa.

29 iunie-6 iulie Berbec

Viitorul pare să vină cu mai multă liniște și cu o așezare a lucrurilor care să vă permită să vă recâștigaţi echilibrul. Săptămâna aduce însă și un potenţial de conflict cu familia, pentru că nu faceţi concesii.

Taur Deplasările sunt mai dificile acum, din motive legate de cei cu care urmează să vă întâlniţi. Evitaţi astfel de situaţii sau încercaţi să fiţi atenţi, ca să nu vă amintiţi din nou de toate vechile supărări.

Gemeni Se pot accentua grijile financiare, pe fondul unor nemulţumiri, datorii sau altfel de obligaţii. Nu cădeţi în capcana pesimismului, pentru că problemele se vor accentua. Fiţi maturi în gândire.

Rac Vă puteţi lovi de refuzuri sau de reacţii dure din partea superiorilor sau a apropiaţilor.

Aveţi de ales între a vă simţi respinși fără motiv sau a accepta ideea că persoanele vizate sunt preocupate de altceva.

Leu Energia de care dispuneţi nu e suficientă pentru sarcinile de la serviciu. Este o perioadă delicată pentru sănătate și ar fi bine să vă comportaţi ca atare cu propriul corp. Trebuie protejat de orice exces.

Fecioară Sunteţi în formă și priviţi viitorul cu încredere și cu speranţă. Cei la care apelaţi cu diverse solicitări nu au aceeași dispoziţie. Abordaţi fiecare situaţie în funcţie de ceea ce observaţi la faţa locului.

Balanţă O perioadă destul de complicată, în care trebuie să rămâneţi concentraţi pe eficienţă și să vă dozaţi eforturile în funcţie de importanţa lucrurilor. Există pericolul să vă consumaţi energia rapid.

Scorpion

PROPUNERI ROMÂNEŞTI PENTRU LISTA PATRIMONIULUI UNESCO

Oina s-ar putea înscrie în rândul tradiţiilor „luate la dosar” Jocul tradiţional românesc oina va fi următoarea propunere pentru înscrierea în Lista patrimoniului imaterial UNESCO, anul viitor, când România va participa, alături de alte ţări, ortodoxe și musulmane, la propunerea sărbătorilor Sfântul Gheorghe - Hıdırellez.

Următoarea sesiune a Comitetului UNESCO pentru protejarea patrimoniului imaterial al umanităţii va avea loc între 25 și 30 noiembrie, în Grenada, iar propunerea României pentru înscrierea în Lista patrimoniului imaterial anul acesta este Ceramica de Horezu.

Totodată, România a trimis în primăvara acestui an alte trei dosare, spre a fi analizate de comitetul UNESCO de specialitate anul viitor, în care sunt documentate, în vederea înscrierii în Lista patrimoniului imaterial, Colindatul în ceată bărbătească (propunere

comună cu Republica Moldova) și pelerinajele de la Mănăstirea Moisei (Maramureș) și Șumuleu Ciuc (Harghita).

De asemenea, România participă la alcătuirea unui alt dosar, tot pentru 2014, al cărui titular este Turcia, despre sărbătorile Sfântului Gheorghe (23 aprilie) și Hıdırellez (sărbătoare musulmană din lumea turcică ce are loc pe 6 mai sau, pe stil vechi, 23 aprilie). Alte ţări care vor face documentare pentru această propunere sunt Bulgaria, Grecia, Serbia, Republica Moldova și Libanul.

Denumită și Ederlezi, sărbătoarea Hıdırellez se referă la ziua în care profeţii Hızır (Al-Khidr) și Ilie (Ilyas/ Elijah) s-au întâlnit pe Pământ, marcând și începutul primăverii. Este sărbătorită în Balcani, în special în ţările care au fost sub dominaţia Imperiului Otoman.

Oina este un joc sportiv tradiţional românesc practicat continuu cel puţin

din secolul al XIV-lea, conform cronicilor timpului, fiind menţionat prima dată documentar în 1364, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă.

Jocul solicită calităţi sportive complexe

și este asemănător cu jocuri sportive comune altor ţări, cum ar fi Schlagball-ul german, palsepool-ul finlandez, jocul paume din Franţa și Cluiche Corr-ul irlandez. Oina stă, totodată, la baza baseball-ului american,

CMYK

fiind preluată încă din perioada în care nu evoluase îndeajuns, comparativ perioadei contemporane în care reprezintă un joc extrem de complex.

Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO a fost alcătuită oficial în 2008, potrivit unei Convenţii pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial încheiată la Paris, pe 17 octombrie 2003.

Lista numără în prezent 166 de opere din 76 de ţări. Patrimoniul Cultural Imaterial se referă la tradiţii și expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri și evenimente festive, cunoștinţe și practici referitoare la natura și la univers, tehnici legate de meșteșuguri tradiţionale.

România apare în Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO cu ritualul călușului, inclus în 2005, și cu doina, inclusă în 2009.

Nemulţumirile mai vechi vă dau de gândit, întrucât cei care le-au provocat vă ies în cale.

Soluţia ar fi să înţelegeţi că nu puteţi schimba oamenii, dar că puteţi adopta o atitudine nouă faţă de ei.

Săgetător Se poate vorbi despre un punct culminant al pretenţiilor financiare pe care familia le ridică faţă de voi și nu le puteţi evita. E bine să vă vedeţi de treburile voastre și să refuzaţi dialogurile absurde.

Capricorn Urmează o săptămână cu tensiuni în cuplu, cauzate de contradicţia dintre ce spune și ce face partenerul. Nu e prima oară când observaţi că se teme să pună în aplicare decizii luate de comun acord. Aflaţi motivele.

Vărsător Cheltuiţi inteligent fiecare bănuţ și asta vă dublează bucuria de a vă implica în treburi administrative sau gospodărești. Încercaţi să preveniţi complicaţiile gastrice sau o devitalizare.

Peşti Se accentuează dorinţa voastră de a primi asigurări din partea apropiaţilor. Nevoia de siguranţă sentimentală poate deveni o problemă dacă exageraţi și cereţi dovezi materiale de afecţiune.