Ziarul Flux, Ed. 39 (771)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 29 octombrie 2010 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 29.10.2010

Calendar creştin-ortodox Sf. Mc. Longhin Sutașul; Cuv. Mal Maxima zilei

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.4430 1 Dolar american ............. 11.7232 1 Leu românesc ................ 3.8095 1 Rublă rusească ............... 0.3814 Timpul probabil:

„A constata un adevăr nu înseamnă să urăști pe cineva.”

29.10.2010

Ion Agârbiceanu

30.10.2010

Soare, 0 10 0C

Soare, 1 13 0C

EDI|IA DE VINERI

FLUX

EUROPEAN

Fondat în 1995 z Nr. 39 (771)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

3

PAGINA

REDUCERI!

GPF

De Ziua Abonatului

la

FLUX

-20 % (din preţul redacţiei) -10 % (din preţul Poştei Moldovei) Poşta Moldovei

1 lună

PM21262 FLUX – ediţia de vineri PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

ABONAREA 2011 – 28 octombrie 3 luni 6 luni 12 luni

16.00

13,28

48,00

39,84

96,00

79,68

192,00

159,36

15,50

12,88

46,50

38,64

93,00

77,28

186,00

154,56

Noi luptăm cu sărăcia!

INTERVIU

Iurie Roşca: PPCD are o identitate inconfundabilă

4

PAGINA

INTERVIU

XXX

În sfârşit! De la ură la înţelegere, de la confruntare la conlucrare?

MIHAIL LUPAŞCO:

La 28 noiembrie, PPCD va redeveni formaţiune parlamentară

Gheorghi Kaiurov: PPCD se pregăteşte pentru o amplă activitate de edificare a R. Moldova

5

PAGINA

IMPORTANT

„Salvatorii Galaţiului” sau cum lucrează comuniştii pentru Ghimpu, Filat, Lupu şi Urechean

XXX

EDITORIAL

(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 3)

XXX

(citiţi pag. 7)

de Ioana FLOREA

Partidele luptă cu mafia, iar mafia îşi vede de treabă „Poporul vrea pâine și spectacol. Acum le are pe toate”, constata analistul politic Igor Boţan, referindu-se la spectacolul oferit de politicieni cu ocazia angajării răspunderii de către Guvernul Filat privind modificarea Legii bugetului pentru anul 2010. Atunci, însă, a fost doar repetiţia generală, adevăratul spectacol a început abia acum, odată cu demararea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie. Și teamă-mi este că în actuala campanie, dar mai ales după, vor fi favorizaţi doar cei care poftesc spectacol.

Cei care au nevoie de pâine, vor trebui să aștepte timpuri mai bune.

Gala spectacolelor electorale continuă În lipsa unor mesaje consistente și a realizărilor palpabile cu care să vină în faţa alegătorilor, politicienii își axează demersul electoral pe eveniment, efect și spectaculozitate. Nici o zi fără spectacol, pare să fie deviza Partidului Liberal Democrat, care a făcut și din simpla prezentare a listelor de candidaţi la CEC un show în plină stradă, cu discursuri și jurăminte de fidelitate eternă faţă de electorat. A urmat apoi lansarea, cu mult fast, în campanie, când cei mai avuţi dintre politicieni ne-au promis să ne scape de sărăcie. Se acreditează ideea că, dacă aceștia au știut să ajungă bogaţi, ne vor înavuţi și pe noi. Numai că de unde atâta bogăţie? S-ar putea să nu ajungă chiar pentru toţi, ci doar pentru aleși. Și pentru ca toţi candidaţii să se implice cu mai multă râvnă în lupta cu sărăcia, nicidecum pentru un nou prilej de spectacol, aceștia și-au pus, cu pietate și freamăt în suflet, semnătura pe angajamentul pentru o Moldovă fără sărăcie. Cum ne vor scăpa liberal-democraţii de sărăcie?

Evident, prin luptă (pentru că toate partidele luptă astăzi cu ceva sau

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

cineva), una aprigă, dar inegală, cu corupţia. Subiectul este cel mai la modă în actuala campanie electorală.

Numai că premierul liberal-democrat a avut atâtea ocazii să lupte cu corupţia, pe care le-a ratat lamentabil, încât te întrebi dacă, până la urmă, nu ne vom alege doar cu aceste frumoase evenimente de campanie.

Lucru curios: în parte, fiecare dintre partidele aflate astăzi la guvernare jură să lupte cu corupţia, dând de înţeles că corupţii sunt în celelalte partide, nu la ei. Acești corupţi și coruptibili i-au împiedicat până acum să stăvilească impetuozitatea flagelului. Pe de altă parte, ei promit să revină împreună la putere, într-o alianţă renăscută din propria-i cenușă, cu toate viciile și păcatele zăngănind după ei, ca tinichelele legate de coada pisicii. Și unde-i garanţia că după alegerile din 28 noiembrie nu-și vor da iarăși unul altuia peste mână, apărându-și propriii corupţi și afaceri mai puţin la vedere.

trebuia să născocească ceva care să pună într-un con de umbră toate eforturile concurenţilor. Și a născocit.

Nu ne referim la prestaţia de striper a șefului acestuia la clubul din Ialoveni, ci la un eveniment mai sobru și solemn, cel de lansare în campanie.

PL-ul și-a dus cei 103 candidaţi tocmai la cetatea Soroca, unde aceștia au fost iviţi poporului, ca singurii în stare să ne scape de toate relele, tot ei singurii care ne-au redat nouă, nevrednicilor,

demnitatea și onoarea. Evident, a fost exacerbat eroismul tinerilor de la 7 aprilie, care nu au avut alt scop decât să-i aducă pe ei, liberalii, la putere. Drept răsplată, șeful liberalilor a promis iarăși promovarea tinerilor, fără a preciza de ce nu a început promovarea chiar de la lista electorală a formaţiunii. Și iarăși ne bate gândul că o fi vorba doar de un singur tânăr, cel mai tânăr dintre liberali și mai nepot dintre nepoţi.

O nouă doctrină – liberală de stânga Dar să revenim la spectacol. După atâtea evenimente în tabăra premierului, Partidul Liberal al interimarului DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Ciofu DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru INGINER COMPUTER: Sergiu Terguţă

Ideile cu care s-a avântat PL în lupta pentru fotoliile de deputat se constituie într-un conglomerat de promisiuni generale și demonstrează, totodată, o ușoară confuzie doctrinară. Astfel, pe lângă promisiunile de a-i pune capac comunismului, evident, odată și pentru totdeauna, de a ne duce în Europa și a le da tot ce-i mai bun tinerilor, iar tot ce-i mai rău – corupţilor, liberalii își propun să realizeze două deziderate care se află, de fapt, într-o ușoară contradicţie: promovarea economiei liberale și a politicilor sociale.

Mihai Ghimpu a revenit la vechiul refren despre o Constituţie nouă, pe care a visat atât de mult să o „ctitorească”, și fără de care, în opinia lui, nu există cale de luptă cu corupţia.

Falimentarea unei alte idei fixe a interimarului, cea a referendumului constituţional, nu pare să-l fi descurajat pe luminatul, dacă vă mai amintiţi, doctor honoris causa. Dar de ce coaliţia de guvernământ nu a reformat justiţia, Procuratura în mai bine de un an de aflare la putere, de ce a tolerat garantul Constituţiei, așa imperfectă cum este, târgul cu funcţiile de stat? De ce nu a făcut omul instalat de Filat ordine la Serviciul DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Vamal și de ce nu l-a demis premierul pe acesta după scandalurile răsunătoare de contrabandă cu ţigări? Deși insuficiente, acestea ar fi fost câteva acţiuni concrete în măsură să dea credibilitate demersului anticorupţie, formulat de către partide, și declaraţiilor sforăitoare ale liderilor acestora, obișnuiţi să lupte cu corupţia doar în campaniile electorale.

Ghimpu a prins drag de fotoliul prezidenţial Dar lansarea liberalilor în alegeri a fost relevantă dintr-un alt punct de vedere. Prin gura prim-vicepreședintelui PL, Anatol Șalaru, șeful liberalilor, Mihai Ghimpu, și-a făcut publice ambiţiile prezidenţiale, care, până acum, deși bănuite, nu fuseseră articulate într-un mesaj concret. Șalaru a declarat că Moldova nu are nevoie de președinţi profesioniști într-un domeniu sau altul, ci de unul care să aibă curajul să spună “Nu!” în faţa lui Putin și Medvedev. Portretul viitorului președinte marca PL a fost conturat clar, deci, ghiciţi cine este acesta.

Continuare în pag. 5

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1877 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

29 OCTOMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Sub AIE şi Filat, Moldova este mai coruptă decât sub comunişti Că guvernarea AIE este una coruptă până în măduva oaselor o știe toată lumea. Cei care au venit la putere după alegerile din 29 iulie 2009 au fost preocupaţi pe parcursul unui an de guvernare de un singur scop: să-și umple buzunarele cu bani, să-și dezvolte afacerile proprii, să-și instaleze rudele și prietenii în funcţii administrative care aduc profituri fabuloase, bineînţeles, toate acestea făcându-se atât în detrimentul statului în ansamblu, cât și al fiecărui cetăţean în parte.

Dar iată că avem o confirmare în plus, prevenirea și combaterea fenomenului dacă nu erau de ajuns cele de până acum, corupţiei”. că în perioada guvernării Filat, a coaliţiei De fapt, Republica Moldova, înregisAIE, din care mai fac parte interimarul trând doar 2,9 puncte, a revenit la situaţia Mihai Ghimpu, prim-vicepreședintele anului 2008, și s-a plasat pe locul 108 din Parlamentului, Serafim Urechean, dar 178 de ţări incluse în clasament. Spre și veșnicul candidat la fotoliul de șef al comparaţie, vom nota că în anul 2009, statului, Marian Lupu, nivelul corupţiei în Republica Moldova s-a clasat pe 92 dintrRepublica Moldova a crescut dramatic. Să un clasament de 180 de ţări, având un vedem despre ce este vorba. punctaj de 3,3.

Ca să putem creiona o imagine clară a Transparency nivelului corupţiei din Republica Moldova, vom prezenta, spre comparaţie, locurile International: În pe care s-au plasat alte state. Astfel, cele Republica Moldova se mai bune poziţii le-au ocupat Danemarca, Noua Zeelandă, Singapore (cu 9,3 puncte), atestă o situaţie gravă urmate de Finlanda și Suedia (9,2 puncte). în privinţa prevenirii şi În coada clasamentului s-au situat ţări ca Myanmar și Afganistan (1,4 puncte), iar pe combaterii corupţiei ultimul loc se află Somalia (1,1 puncte).

La 26 octombrie 2010, prestigioasa Este semnificativă constatarea pe care organizaţie Transparency International făcut-o președintele Transparency Intera lansat, așa cum face în mod tradiţional national, Huguette Labelle, referindu-se în fiecare an, un raport privind nivelul la ţările cu un grad înalt de corupţie, adică percepţiei de către populaţie a corupţiei și cu referire la Republica Moldova: „Toleîn rândurile funcţionarilor publici și a po- ranţa faţă de corupţie este inacceptabilă: liticienilor în diferite ţări ale lumii, inclusiv prea mulţi săraci și vulnerabili continuă Republica Moldova. Raportul se numește să sufere din cauza consecinţelor sale din Indicele Percepţiei Corupţiei pentru 2010 întreaga lume. Avem nevoie de mai multă (IPC 2010). IPC reprezintă un indice care se conformitate cu legile și reglementările în calculează la o scară de la 0 la 10, în care „0” vigoare”. semnifică cel mai înalt nivel al corupţiei, iar „10” – cel mai scăzut.

CCCEC, ca lupul Iată că IPC pentru anul 2010 îi atristăpân la oi buie Republicii Moldova doar 2,9 Pe lângă directorul Transparency Inpuncte din 10, plasând-o printre cele mai corupte ţări ale lumii. Astfel, ţara ternational Moldova, Lilia Carasciuc, la noastră a intrat în categoria din care fac conferinţa de presă la care a fost prezentat parte cele mai multe ţări din clasament, raportul IPC, a participat și un reprezentant 75%, și care au un punctaj al IPC mai al Centrului pentru Combaterea Crimelor mic de 5, ceea ce, potrivit Transparency Economice și Corupţiei (CCCEC), Victor CoInternational, „atestă o situaţie gravă în lin. Este oarecum nostim faptul că la acest

eveniment a participat reprezentantul unei instituţii care este considerată drept una dintre cele mai corupte în Republica Moldova, care de-a lungul anilor a fost folosită de putere (de actuala putere, dar și de cele anterioare) drept instrument de oprimare și constrângere a oamenilor de afaceri, ca aceștia să cedeze veniturile lor mai-marilor zilei sau, în general, să renunţe la afacerile lor în favoarea acoliţilor guvernării. Că lucrurile stau anume așa a recunoscut-o însuși ministrul adjunct al Justiţiei, Gheorghe Susarenco, care a fost instalat în această funcţie chiar de majoritatea parlamentară de guvernământ și care a spus că CCCEC este o măciucă în mâinile guvernului Filat.

Acest lucru l-a recunoscut, într-un moment de sinceritate, și directorul CCCEC, Viorel Chetraru, care, pe data de 6 mai 2010, atunci când l-a felicitat personal pe premierul Vladimir Filat cu ocazia zilei de naștere, a declarat public, în faţa camerelor de luat vederi: “Să știţi că aveţi în spate o echipă de băieţi care, dacă va trebui, o să dea la bot la toată lumea”. Iată că Filat l-a pus pe Chetraru să lupte cu corupţia tot așa cum ai pune lupul să păzească oile.

Guvernanţii nu luptă cu corupţia pentru că ei înşişi sunt corupţi Dar să revenim la declaraţiile făcute de reprezentantul CCCEC la conferinţa de presă. Victor Colin a declarat că pe parcursul anului curent au fost iniţiate 146 de cauze penale în care au fost vizate persoane cu funcţii de răspundere, dar din cauza imperfecţiunii legislaţiei, în multe cazuri acestea nu pot fi cercetate: „Vilele și casele luxoase le vedem și noi. Ne uităm și în ziarele de anunţuri la preţurile cu care se vând. Dar când comparăm declaraţiile de venit ale funcţionarilor, în care sunt trecute sume nu mai mari de 100-200 de mii de lei pe an, nu putem demonstra nimic. Nu ai cum să-i demonstrezi că veniturile sunt ilegale, deoarece veniturile sunt scrise pe mame, taţi și soţii”. Domnul Victor Colin are dreptate, lui nu avem nimic să-i reproșăm. Întrebarea noastră este de ce pe parcursul unui an de guvernare democrată și liberală, Guvernul Filat, majoritatea parla-

Moldova, coada cozii la bunăstarea populaţiei Republica Moldova se află pe ultimul loc în Europa după nivelul de prosperitate economică și doar 40 la sută dintre moldoveni se declară mulţumiţi de nivelul lor de trai. Potrivit datelor studiului „Indexul prosperităţii” 2010, dat publicităţii miercuri, 27 octombrie, de către cercetătorii institutul londonez „Legatum”, Moldova s-a situat pe locul 86 printre cele 110 state monitorizate, coborând 3 poziţii faţă de anul 2009.

Criteriile de clasificare în top derivă din mai multe compartimente. Unele dintre cele mai importante capitole sunt gradul de bunăstare materială a populaţiei, evoluţiile economice, gradul de educaţie, ocrotirea sănătăţii, încrederea în instituţiile statului etc.

Economia rămâne a fi în continuare cel mai vulnerabil domeniu și se plasează pe poziţia 104 în clasament. Cercetătorii britanici au ajuns la concluzia că moldovenii nu-și pot permite tot de ce au nevoie, uneori nici chiar lucrurile de primă necesitate. Astfel că, doar 40 la sută din populaţia ţării se declară satisfăcută de nivelul de trai.

La capitolul încurajarea antreprenoriatului și posibilităţi pentru întreprinzători, Republica Moldova se poziţionează ceva mai bine, pe locul 63, dar potenţialul de afaceri este limitat de infrastructura tehnologică slab dezvoltată.

Cetăţenii noștri nu sunt mulţumiţi nici de felul în care sunt guvernaţi și nici nu au încredere în instituţiile statului, situându-ne la acest

compartiment pe locul 89. În opinia experţilor britanici, sistemul politic din ţara noastră poate fi calificat drept o democraţie parţială, excesiv de birocratizată. Doar unul din 4 moldoveni consideră că alegerile în ţara noastră sunt corecte, fapt care plasează Moldova în rândul celor mai pesimiste ţări.

Moldovenii nu stau prea bine nici la capitolul sănătate, deoarece veniturile reduse nu le permite acestora să meargă la doctor ori de câte ori au nevoie. În acest sens, doar 6 din 10 persoane sunt mulţumiţi de starea sănătăţii lor.

Este alarmantă situaţia în ceea ce privește percepţia propriei siguranţe. În acest sens, mai puţin de 4 din 10 persoane afirmă că merg fără frică noaptea pe străzi, rata furturilor fiind peste media internaţională.

Moldovenii nu prea au încredere unii în alţii.

Doar 13 la sută spun că ar avea încredere în semenii lor, mult mai puternice fiind legăturile de familie.

De asemenea, Republica Moldova se numără printre ţările cele mai afectate de migraţia forţei de muncă.

Lidere ale clasamentului respectiv sunt Norvegia, Danemarca, Finlanda, Austria, Noua Zeelandă. Rusia s-a situat pe locul 63, Ucrainei i-a revenit poziţia 69, iar României - 51. Ţările care s-au plasat pe ultimele locuri sunt Pakistan și Zimbabwe.

Tatiana MANEA, FLUX

mentară de guvernământ nu au întreprins nimic pentru a schimba această situaţie, nu au iniţiat nici un proiect de lege care ar institui un mecanism eficient de verificare a veniturilor, cum ar fi legea integrităţii?

Răspunsul nu poate fi decât unul: pentru că asta i-ar dezavantaja întâi de toate pe guvernanţi, pe cei care se află la putere, pentru că ei înșiși sunt posesorii unor averi fabuloase, obţinute pe căi ilegale.

PPCD propune lichidarea CCCEC Situaţia este atât de alarmantă, încât unul dintre concurenţii electorali, Partidul Popular Creștin Democrat, a propus în cadrul actualei campanii electorale o iniţiativa privind lichidarea CCCEC. În materialele lor electorale, creștin-democraţii propun următoarele soluţii pentru combaterea eficientă a corupţiei: - Reformarea Procuraturii și a Ministerului de Interne, lichidarea Centrului anticorupţie și a Judecătoriilor Economice - toate aceste instituţii au fost folosite de către guvernările de până acum ca instrumente de presiune asupra oamenilor de afaceri și a concurenţilor politici, ele generează fărădelege și corupţie.

- Reformarea sistemului vamal, care generează contrabanda și alimentează cercurile mafiote din ţară, aducând statului anual pierderi de peste 20 de miliarde de lei. Numai recuperarea acestor pierderi ar permite asigurarea cu locuri de muncă bine plătite a tuturor celor plecaţi la munci peste hotare.

Totodată, PPCD constată că în timpul actualei guvernări, criminalitatea, raketul au revenit pe poziţiile pe care le ocupau odinioară: „A crescut criminalitatea.

S-au întors în ţară criminalii, bandiţii și raketul de altădată. Guvernarea a lovit în independenţa și așa precară a mai multor instituţii care asigură legalitatea, ordinea și securitatea în stat. A fost anulată norma legală prin care judecătorii, procurorii, colaboratorii Ministerului de Interne, ofiţerii Armatei Naţionale, ai Serviciului grăniceri și ai Serviciului de Informaţii și Securitate erau asiguraţi de către stat cu spaţiu locativ sau recompensă financiară pentru chirie, ceea ce provoacă plecarea profesioniștilor din aceste instituţii și îi

face mai coruptibili pe colaboratori. Norma legală trebuie restabilită”, se arată în pliantul electoral al PPCD.

Ion Sturza: Guvernarea AIE este una coruptă, dirijată de marii oligarhi Ca să nu se creadă că încercăm să denigrăm în mod premeditat actuala guvernare atunci când afirmăm că aceasta este una coruptă, care a sporit numărul ilegalităţilor și hoţiilor din ţară, vom relua o constatare mai veche a unui cunoscut și prosper om de afaceri, care anterior a ocupat și funcţia de prim-ministru. Este vorba de Ion Sturza, care este, de fapt, unul dintre simpatizanţii AIE, dar care încă în luna martie 2010 declara pentru Jurnal că AIE este controlată din umbră de câţiva oligarhi. „Sistemul oligarhic, care a stat opt ani în spatele comuniștilor, s-a instalat acum pe spatele guvernării democratice, iar aceste căpușe vin din economie și justiţie”, spunea atunci Sturza. Ex-premierul a mai afirmat că oamenii simpli au doar impresia că sistemul judecătoresc din Republica Moldova este independent, dar, de fapt, el depinde de anumiţi oameni de afaceri care influenţează economic, dar uneori și administrativ deciziile în favoarea lor. „Oligarhii niciodată nu se află la guvernare, ei se află în relații cu guvernările pentru a-și rezolva problemele economice”, a spus Sturza. El a arătat că relaţiile dintre acești oligarhi și noua putere, AIE și guvernul Filat, s-au stabilit încă în timpul ultimei campanii electorale: „Miza s-a pus atunci și cum unii politicieni nu aveau fonduri pentru organizarea campaniei electorale, au acceptat finanţări din partea unor persoane care au standarde duble sau triple și acum deja plătesc tributul și noi vedem acest lucru prin nominalizarea unor persoane în funcţii-cheie în sistemul economic și judiciar”, a spus ex-premierul Sturza. În concluzie, putem afirma că Republica Moldova, pe cât de coruptă era, a devenit și mai coruptă după venirea la putere a Alianţei pentru Integrare Europeană și instalarea Cabinetului Filat.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

SERVICIUL DE PRESĂ AL PDM

DECLARAŢIA ORGANIZAŢIEI TERITORIALE PDM BUIUCANI

DECLARAŢIE Partidul Democrat din Moldova dezminte declaraţiile ex-președintelui organizaţiei teritoriale Buiucani a PDM, potrivit cărora, 150 de membri ai formaţiunii au anunţat părăsirea partidului.

Potrivit datelor PDM Buiucani, doar câţiva membri ai organizaţiei teritoriale, persoane apropiate, inclusiv rude, ale lui Ilie Rotaru, au anunţat părăsirea partidului.

Aceste declaraţii fac parte din campania de denigrare a Partidului Democrat, bazată pe dezinformare și promovarea mesajelor false, pe care se axează unii concurenţi electorali pentru a nimeri în vizorul mass-media. În acest context, reiterăm poziţia PDM în favoarea unei campanii corecte în care să nu existe agresivitate și dezinformare.

Noi, membrii organizaţiei teritoriale Buiucani a Partidului Democrat din Moldova, afirmăm cu toată responsabilitatea că declaraţia dlui Ilie Rotaru, care pretinde că 150 de membri, reprezentanţi ai organizaţiei, ar fi anunţat despre părăsirea partidului, nu corespunde realităţii, fiind o dezinformare, care face parte din scenariul de compromitere a PDM, în toiul campaniei electorale. În acest sens, confirmăm că, din cei cca 600 de membri ai PDM Buiucani, au anunţat părăsirea formaţiunii doar câteva persoane apropiate dlui Ilie Rotaru (președintele organizaţiei), inclusiv Tudor Rotaru, fratele, și Viorica Guţu, rudă apropiată.

Considerăm că dl Rotaru nu avea niciun drept să-și asume declaraţiile respective, pe care le atribuie mai multor membri ai Partidului Democrat din Moldova, care își menţin atașamentul faţă de valorile promovate de către PDM. Ilie Rotaru, începând cu luna august a.c., a pierdut relaţiile cu partidul, inclusiv cu organizaţia PDM Buiucani.

Membrii Organizaţiei teritoriale PDM Buiucani

2010-10-27

Muzica corală din Moldova va fi cântată pe scenele din Italia cu suportul Fundaţiei “Edelweiss” În perioada 31 octombrie - 1 noiembrie, corul de tineret “Cantabile” din Republica Moldova va evolua pe scena din Porto Torres, Italia, cu susținerea Fundației Edelweiss.

Prima ediție a Festivalului de Muzică Corală este dedicată împlinirii a 50 de ani de la fondarea Festivalului Vocile Europei.

Corul de tineret din Moldova a participat de trei ori la Festivalul Vocile Europei și a fost selectat dintre câteva zeci de țări pentru a participa la acest concurs prestigios. Miercuri, 27 octombrie, în cadrul unei festivități organizate de către Fundația Edelweiss, coristele au interpretat piesa “Missa”, de compozi-

torul italian din perioada Renașterii, Orlande di Lasso, și piesa “Vin bădiță, vin diseară”, de compozitorul Victor Creangă.

Vlad Plahotniuc, fondator Edelweiss: “Una dintre cele mai importante priorități ale Fundației Edelweiss este promovarea valorilor culturale. Noi toți ne mândrim cu astfel de oameni de cultură

cum sunt Maria Bieșu și Eugen Doga și eu vă consider activitatea drept o continuitate a tradiției de promovare a valorilor noastre peste hotare. Aș fi bucuros dacă ați reuși să aduceți acasă un premiu, trebuie să fiți ambițioase. Noi promovăm oamenii performanți și dacă vă întoarceți cu un premiu, eu vă mai asigur o surpriză - plăcută, desigur.”

Elena Marian, dirijor al Corului și președinte al Asociației Muzical-Corale din Republica Moldova, a adresat un mesaj de mulțumire fondatorului Edelweiss: “Corul “Cantabile” este cel mai tânăr colectiv coral din Republica Moldova. Arta corală se consideră cea mai democrată artă și cel mai eficient instrument în domeniul educației noastre. Vă mulțumesc că ne realizați visul nostru, pentru noi această ocazie este un miracol. Dacă Dvs. nu ne-aţi fi ajutat probabil că noi nu am fi plecat nicăieri. Dvs. aţi realizat visul acestor domnișoare și aţi adus un mare aport la dezvoltarea artei corale la noi în ţară și graţie Dvs. muzica noastră

va fi ascultată și în alte ţări, pe alte continente.”

Irina Socolova, coristă: “Astăzi pentru noi se deschid mari posibilităţi care înseamnă și mari responsabilităţi. Pentru noi este o onoare să participăm la acest concurs internaţional din partea Republicii Moldova. Eu cred că întreg corul ar vrea să mulţumească acelor oameni care au făcut posibilă plecarea noastră. În primul rând, Fundaţiei EDELWEISS și fondatorului acesteia.” *** Fundaţia EDELWEISS este o organizaţie neguvernamentală, nonprofit și apoli-

tică, înfiinţată de către omul de afaceri Vlad Plahotniuc în scopul creării unor oportunităţi echitabile pentru oamenii talentaţi și dezavantajaţi din Republica Moldova. Fundaţia are misiunea de a contribui la dezvoltarea societăţii prin elaborarea și implementarea unor proiecte în domeniul cultural, educaţional, social, economic și de protecţie a mediului înconjurător. Toate iniţiativele fundaţiei se bazează pe ideea că toţi oamenii trebuie să aibă posibilitatea să-și atingă pe deplin potenţialul pentru a contribui la dezvoltarea societăţii.

Aceasta poate fi realizat

prin crearea oportunităţilor pentru oamenii talentaţi, sprijinirea tinerilor capabili, încurajarea iniţiativelor care dezvoltă potenţialul oamenilor de a-și îmbunătăţi propria viaţă și susţinerea programelor ce vor contribui la dezvoltarea societăţii noastre. Fundaţia crede în dreptul fiecărui individ de a-și construi singur destinul și viitorul. Credem atât în tineri, pentru că în ei se află entuziasmul, dinamismul și forţa inovatoare, cât și în vârstnici, pentru că ei ne aduc încrederea, înţelepciunea și experienţa anilor.

Adriana IEPURE, pentru FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

Candidat PPCD, arestat de poliţie, deşi legislaţia interzice acest lucru Un tânăr care se regăsește în lista electorală a Partidului Popular Creștin Democrat a fost reţinut de poliţie, deși legislaţia electorală interzice reţinerea, arestarea, acuzarea sau intimidarea candidaţilor la funcţia de deputat, în perioada campaniei electorale. Candidatul creștin-democrat a fost ridicat în plină stradă și dus la secţia de poliţie de câţiva poliţiști, pentru faptul că făcea, împreună alţi doi colegi de partid, agitaţie electorală și distribuia materiale electorale ale formaţiuni pe ale cărei liste candidează.

Incidentul a avut loc luni, 25 octombrie 2010, la ora 17.20. Alexandru Repida, tânăr candidat la funcţia de deputat din partea PPCD, a fost reţinut de doi colaboratori de poliţie, în momentul în care purta discuţii cu alegătorii în stradă. Acesta avea la el peste 200 de exemplare cu manifestul electoral al partidului pe care îl reprezintă, care constau în foi de format A 4, tipărite la imprimantă. Este vorba de manifestul electoral al partidului intitulat „Cum a fost guvernată ţara până acum, cum o va guverna PPCD”, care a fost descărcat de pe pagina electronică a PPCD. Motivul invocat de oamenii legii a fost că pe foile cu manifestul electoral nu este indicat tirajul și tipografia. În pofida faptului că Alexandru Repida s-a legitimat, prezentând poliţiștilor legitimaţia de candidat la funcţia de deputat, poliţiștii, după ce au discutat la telefon cu superiorii, l-au reţinut și l-au dus la secţia de poliţie nr. 1 din sectorul Centru al capitalei, aplicându-i o amendă de 400 de lei. Procesul-verbal a fost întocmit de către agentul constatator din cadrul Comisariatului de Poliţie al sectorului Centru, locotenentul de poliţie Alexandru Ciugureanu. „Este o încălcare evidentă a drepturilor candidatului la funcţia de deputat, norma legală neadmiţând, pe durata campaniei electorale, reţinerea, arestarea, acuzarea sau intimidarea acestuia.

Este regretabil că actuala guvernare liberală, pretinzând că este democratică, recurge, din păcate, la tactici pur comuniste, demonstrând același egoism politic, dorinţa de a controla toată puterea, încălcând deliberat legea. Comunicarea cu alegătorii este un drept garantat de lege și de care se bucură orișicare cetăţean al Republicii Moldova, mai cu seamă candidatul la funcţia de deputat. Faptul că am fost obligat de colaboratorii de poliţie să merg contrar voinţei mele la Comisariatul Centru contravine art. 433 Cod contravenţional, deoarece am fost limitat de libertate pe o perioadă cât a durat aducerea contrar voinţei mele la Comisariatul de Poliţie, întocmirea procesului-verbal și actului de ridicare a bunurilor”, a declarat Alexandru Repida.

Menţionăm că, potrivit art. 433 din Codul contravenţional, reţinerea poate fi efectuată doar în trei cazuri: 1. Contravenţiilor flagrante pentru care prezentul cod prevede sancţiunea arestului contravenţional; 2. Imposibilităţii identificării persoanei în a cărei privinţă este pornit proces contravenţional dacă au fost epuizate toate măsurile de identificare; 3. Contravenţiilor pasibile, conform prezentului cod, de aplicarea măsurii de siguranţă a expulzării. Totodată, conform art. 47, alin. (1) Cod electoral, „Cetăţenii Republicii Moldova, partidele și alte organizaţii social-politice, blocurile electorale, candidaţii și persoanele de încredere ale candidaţilor au dreptul de a supune discuţiilor libere și sub toate aspectele programele electorale ale concurenţilor electorali, calităţile politice, profesionale și personale ale candidaţilor, precum și de a face agitaţie electorală în cadrul adunărilor, mitingurilor, întâlnirilor cu alegătorii, prin intermediul mijloacelor de informare în masă, prin expunerea de afișe electorale sau prin intermediul altor forme de comunicare”.

FLUX

Eu zic că au dreptate ultimii. La ce sărăcie ne așteaptă, măcar președinte vesel să avem. Ne-a fi mai ușor să răbdăm de foame. Iar profesorii s-ar putea să nu fie de prea departe. Cum guvernanţii noștri sunt mai puţin experimentaţi și iniţiaţi în subtilităţile comportamentului de pe la curtea puterii, ei încearcă să-și construiască imaginea, bazându-se pe mimetism și preluări de maniere. Modelele însă, ca și politicienii, sunt diferite. Astfel, ne-am căpătuit și noi cu un mic Putin, care face pe durul și pragmaticul. Dar și cu un Băsescu de talie autohtonă, slobod la gură, relaxat, imprevizibil și gata oricând să plonjeze

3

IURIE ROŞCA:

PPCD are o identitate inconfundabilă Iurie Roșca este o personalitate de referinţă în politica moldovenească, pe care unii se grăbesc să o înscrie în istorie. În replică, Partidul Popular Creștin Democrat vine cu cea mai tânără echipă de candidaţi, iar printre iniţiativele pe care vrea să le promoveze în Parlament se înscrie lichidarea CCCEC și dizolvarea Ministerului Tehnologiilor Informaţionale.

- Care este mesajul cu care veţi merge în alegerile parlamentare? De ce credeţi că meritaţi să îi reprezentaţi pe moldoveni în Parlament?

- Mesajul este de stabilitate, construcţia unui stat de drept și a unor instituţii democratice funcţionale, depășirea impasului constituţional, accentul pe reforma economică și pe protecţia companiilor autohtone, pe simplificarea procedurilor de obţinere a unor credite, pe revizuirea politicilor vamale în avantajul companiilor naţionale și pentru protejarea pieţei interne în faţa fluxului de importuri care le subminează activitatea, cooperare minimă între toate partidele parlamentare în vederea formulării unor strategii de dezvoltare durabilă a Republicii Moldova, indiferent de succesiunile care se petrec la guvernare, reechilibrarea politicii externe a Republicii Moldova, care trebuie să dezvolte, în egală măsură, relaţii pozitive cu România și cu Rusia, care își dispută uneori interesele geopolitice în Republica Moldova, ceea ce afectează stabilitatea internă a ţării.

Un accent deosebit trebuie să se pună pe reechilibrarea relaţiilor cu vecinii. Trebuie să avem relaţii politice și economice perfecte atât cu România, cât și cu Rusia. Este cazul să se renunţe la prejudecăţile potrivit cărora se și divizează unele partide, iluzionându-se că problemele noastre interne le poate rezolva cineva din exterior. Se impune dezvoltarea relaţiilor cu Ucraina, care au fost pe nedrept ignorate sau, cel puţin, valorificate insuficient de către fostele guvernări.

Să nu uităm că Ucraina este vecinul cu care avem peste 700 km de frontieră comună și este o ţară care ar putea să fie un potenţial consumator al produselor noastre, fiind vorba de o populaţie de circa 47 de milioane de oameni. Avem nevoie de pragmatism în exercitarea actului puterii și de voinţă politică în realizarea unor reforme instituţionale și legislative, care sunt blocate în momentul de faţă. Reforma Procuraturii Generale și redefinirea rolului acesteia după cum prevede angajamentul nostru faţă de Consiliul Europei, modernizarea și demilitarizarea Ministerului de Interne și ajustarea lui la un model european, astfel încât funcţiile poliţiei să fie separate de funcţiile ministerului în ansamblu. Și, în special, reorganizarea ÎS „Registru”, care, la ora actuală, este mai puternică decât întreaga guvernare și

Toamna preşedintelui interimar După prestaţia de duminică noaptea a președintelui interimar, la clubul de la Ialoveni, lumea s-a împărţit în două tabere. Unii zic că avem un președinte nu prea deștept, care ţopăie și cuprinde fetele prin discoteci și că de aceea nu iese ţara din sărăcie. Alţii, dimpotrivă, cred că președintele-i om și el și are voie să se relaxeze după atâta muncă. Ba mau mult, ei sunt de părerea că acesta nu s-a avântat de capul lui într-o viaţă nocturnă, ci pentru că așa l-au învăţat lustruitorii de imagine din Occident.

29 OCTOMBRIE 2010

Interviu

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

într-o „baie de mulţime”. (Termenul a prins deja și în presa de la noi.) Acum este clar că lungul concediu al lui Ghimpu în compania președintelui de la București nu a trecut degeaba. Cei doi președinţi, unul interimar și altul mai puţin, au discutat, se vede, în pași de dans electoral, or, Băsescu este lider recunoscut, mai ales la categoriile dans ţigănesc și dans liric cu nevasta la restaurant. Astfel, președintele liberal, un talent înnăscut și el, s-a arătat chiar mai priceput decât învăţătorul, acesta excelând, concomitent, în diverse genuri, spre deliciul domnișoarelor care nu-și dădeau rândul să-și etaleze nurii cât mai la vederea președintelui.

Am încercat să-mi imaginez reacţia acelorași domnișoare la un Ghimpu fără aură prezidenţială, la un om simplu, din popor, ușor șifonat de trecerea anilor, în bundiţă, să nu-l ia radiculita, dar cu suficient chef de frăgezimi feciorelnice. Tabloul care se conturează este unul ilar, lamentabil și dezolant în același timp.

Ioana FLOREA, FLUX

deţine o bază de date extrem de periculoasă, lucru care a fost criticat nu o singură dată de către partenerii noștri de peste hotare. Dizolvarea CCCEC, instituţie creată nereușit acum zece ani, care reprezintă, de fapt, un mijloc de constrângere a agenţilor economici și de extorcare a mitei de la cei supuși controlului. De asemenea, efectuarea urgentă a reformei administraţiei publice locale, în sensul descentralizării puterii de stat în Republica Moldova astfel încât politicile bugetare să fie în avantajul regiunilor. La ora actuală, administraţia publică locală nu poate să efectueze în mod eficient principiul autoguvernării, din simplul motiv că, tradiţional, grosul resurselor bugetare este distribuit de către autorităţile centrale în funcţie de simpatiile politice faţă de fiecare primar, fapt care, de fapt, și explică migraţia masivă a primarilor din zona rurală, care, pentru a obţine finanţări de la centru, sunt nevoiţi să se coloreze în culorile partidelor de guvernământ. Prin urmare, verticala puterii în Republica Moldova există și s-a consolidat puternic după anul 2003, când guvernarea comunistă a distrus autonomia publică locală, iar guvernarea AIE nu a restabilit această autonomie.

Aș vrea să subliniez un alt aspect foarte important – criza politică și constituţională a fost cauzată atât de lipsa culturii politice, cât și de imperfecţiunile Constituţiei. Spre deosebire de alte partide, noi considerăm că Legea Supremă a Republicii Moldova este una bună și nu trebuie nici anulată și nici de adoptat o altă Constituţie, ci doar de perfectat câteva articole care să redefinească și să reechilibreze relaţiile între Președinţie, Parlament și Guvern și, în special, art. 78 și 98.

Dar dincolo de toate, consider că modificările constituţionale nu trebuie să reprezinte voturi la limită sau experimente cum sunt referendumurile, ci rodul unui consens naţional și a unui consens între partide. Sper ca viitorul Parlament să ţină cont de recomandările făcute recent la o „masă rotundă” de unele partide, în sensul că viitorul președinte trebuie să fie unul neafiliat politic, neutru, echilibrat, care să dea un plus de stabilitate Republicii Moldova și care să nu aibă pretenţia de a emana voinţă politică în raport cu Parlamentul, ci de a lua act de voinţa politică a majorităţii în momentul desemnării can-

Există în tradiţia onomastică românească o serie de nume de familie, de regulă ale unor mari personalităţi, care primesc, prin cratima de rigoare sau fără ea, numele unei localităţi sau al unei regiuni. Este vorba despre localităţi de care numele unei sau altei personalităţi s-a legat indestructibil și pentru totdeauna. Astfel, aducem cu titlu de exemplu nume ca: Gheorghe Ionescu-Sisești, Petre Constantinescu-Iași, Alexandru Brătescu-Voinești. Uneori și părintele Vasile Ţepordei din Basarabia, capturat în România și deţinut în GULAG, dincolo de Cercul Polar, la minele din Vorkuta, a semnat cu numele Ţepordei-Vorkuta. Nume de locuri ca Argeș, Prahova, Pitești, Gherla apar, de asemenea, în numele de familie compuse ale unor personalităţi române.

De ce am recurs la această incursiune în onomastică? Simplu. Pentru că anunţam în titlu un nume compus: Filat-Palanca. Va trebui să ne obișnuim cu acest nume. Putem spune cu toată certitudinea că cea mai mare ispravă a guvernului Filat-Palanca este maxima lui disponibilitate pentru transmiterea pentru totdeauna sub jurisdicţia altui stat a unei părţi strategic importante a teritoriului naţional, și anume, a unui segment de 7,77 kilometri (18 hectare) care reprezintă singura cale terestră de acces dinspre Ucraina spre sudul înstrăinat abuziv, în 1940, al Moldovei istorice, cu litoralul basarabean al Mării Negre și accesul la Dunăre de la revărsarea acesteia în mare până aproape de gura Prutului.

Am abordat în FLUX subiectul Palanca în mai multe rânduri. A fost o perioadă când doar FLUXUL scria despre această fărădelege iniţiată și semnată de Lucinschi, promulgată de Voronin și asumată sută la sută de Filat și toată compania AIE, cu intenţia declarată de a duce până la capăt ceea ce a început Lucinschi. După ce am bătut alarma și ne-am opus în Parlament, în spaţiul public, inclusiv în presă, acestei fărădelegi, ni s-au alăturat și alţii. Printre aceștia au fost Petru Grozavu de la „Ziarul de gardă” și Alexandru Pe-

didaturii primului ministru și în momentul formării întregului Guvern.

De asemenea, PPCD consideră că cetăţenii care au avut așteptări extraordinar de mari în urma alegerilor de anul trecut și care s-au deziluzionat în actuala guvernare trebuie să reţină unul dintre îndemnurile noastre electorale, care sună în felul următor: guvernarea actuală trebuie să plece, iar comuniștii nu trebuie să revină la putere, deoarece o revanșă comunistă ar fi periculoasă pentru Republica Moldova.

Totuși, aș vrea să accentuez că principalele probleme pe care le are societatea noastră sunt de ordin economic și social și responsabilitatea guvernanţilor ar trebui să se axeze pe o viziune strategică de dezvoltare a ţării ca o economie de piaţă prosperă, care să ofere măcar un minim confort cetăţenilor noștri.

- Pe votul cui contaţi și ce segment de electorat vreţi să cuceriţi? Faceţi un portret al alegătorului formaţiunii pe care o conduceţi.

- Din comunicarea mea permanentă pe care o am cu cetăţenii din teritoriu și din Chișinău, vreau să vă spun că pentru PPCD vor vota cetăţeni care, anul trecut, au votat cu PCRM, PDM, PLDM, PL și AMN, dar și unii care nu au mers la vot acum un an. Acest fenomen arată că megaproiectele politice se pot pomeni cu erodarea propriului electorat în favoarea PPCD, din simplul motiv că retoricele agresive, războiul politic au adus un succes electoral remarcabil unor partide politice, dar, după o perioadă de confruntări și luptă pentru putere absolut sterilă, oamenii au observat că formaţiunile din actualul Parlament se axează, mai degrabă, pe promovarea intereselor de partid, pe ideile de carierism decât pe ideea de exercitare eficientă a puterii de stat. Din comunicarea cu alegătorii s-a observat că oamenii resping această manieră arogantă de exercitare a puterii și contrastul izbitor dintre luxul celor de la putere și sărăcia oamenilor simpli.

- Ce credeţi despre blocuri și alianţe electorale? Dar despre alianţele postelectorale și eficienţa lor?

- Blocurile electorale au o eficienţă de scurtă durată. Ele reprezintă un vehicul pentru aducerea în Parlament a unor grupuri politice de obicei diferite și care, de cele mai dese ori, se destramă imediat după alegeri. Blocurile postelectorale sunt mult mai trainice și necesare. Dar trebuie să înţelegem un lucru: nu este bine când partidele politice, care creează alianţe postelectorale de guvernământ, partajează funcţii până la infinit și până la ultimul funcţionar din ultima localitate rurală. Chestiunea aceasta

este una urâtă și degradantă, de aceea PPCD va insista, și de data aceasta, ca funcţiile politice să fie reduse doar la câteva, și anume deputaţii și miniștrii, restul funcţionarilor urmând a fi angajaţi prin concurs.

- Pe cine din oamenii politici din Moldova aţi susţine în funcţia de președinte al Republicii Moldova?

- Eu nu aș susţine pe nimeni dintre oamenii politici la această funcţie, deoarece consider că varianta optimă pentru Republica Moldova este modelul de republică parlamentară, în care șeful statului nu este afiliat politic. Este bine de susţinut pe cineva din mediul academic, cultural, universitar, o persoană care să întrunească simpatiile tuturor partidelor și nu pe cineva care să fie votat la limită în Parlament. Președintele ţării, fiind neutru și fiind votat de o largă majoritate a deputaţilor, va fi respectat deopotrivă de toate partidele și va deveni principalul factor al stabilităţii politice. Însă cel care va candida la această funcţie ar trebui să accepte din start condiţia că el nu va fi decidentul principal la numirea primului ministru, această atribuţie revenindu-i majorităţii parlamentare.

- Ce vă face diferit de concurenţii Dvs. politici și, apropo, care sunt aceștia?

- Toţi cei care s-au înscris în cursa electorală sunt concurenţii noștri electorali. Noi îi considerăm pe toţi concurenţii, pe unii dintre ei – adversari de moment și, spre deosebire de alte partide politice, noi nu îi privim pe oponenţii noștri ca pe niște dușmani ireconciliabili, care trebuie distruși. Eu cred că PPCD are o identitate inconfundabilă, noi am obţinut o experienţă mare pe parcursul mai multor ani, atât din activitatea proprie, cât și din cooperarea internaţională. De asemenea, PPCD, în comparaţie cu alte partide și, în special, cu cele care reprezintă așa-zisele megaproiecte politice, nu este subordonat nici unui grup oligarhic, care încearcă să stăpânească instituţiile de stat pentru a obţine supraprofituri.

Studierea atentă a listei electorale a PPCD vă va convinge că noi avem cea mai tânără și profesionistă listă. La fel, noi suntem singurii care au o viziune strategică asupra dezvoltării Republicii Moldova.

- Câte mandate contaţi să obţineţi?

- Cât mai multe. Este greu de cuantificat o cifră, dar este cert că sondajele și analizele pot să nu aibă nimic în comun cu rezultatele unui scrutin, dovadă servindu-ne recentul referendum, care a răsturnat așteptările fiecăruia dintre noi. Și apoi, pentru prima dată, dezbaterile televizate vor avea un rol excepţional, de aceea, rezultatele în alegeri vor fi de-

terminate, în mare măsură, și de prestaţia liderilor la aceste discuţii publice. Putem să comparăm situaţia din Republica Moldova cu ceea ce s-a întâmplat în SUA acum 60 de ani. Și calitatea vorbitorilor va avea un rol extraordinar. Pot să judec după propria experienţă: în urma multiplelor dezbateri, la care am participat am auzit spunându-se că simpatiile unuia sau altuia dintre cei cu care comunic s-au conturat în urma vizionării unor emisiuni de dezbateri.

- Dacă v-aţi pomeni în situaţia din anul trecut, când au eșuat câteva tentative de alegere a șefului statului, cum aţi proceda? De ce?

- În primul rând, aș invita toate partidele politice să nu insiste pe același candidat până în pânzele albe. Dacă e să ne amintim, greșeala fatală, pe care a făcut-o iniţial PCRM și apoi a repetat-o AIE, a fost insistenţa cu care cele două tabere beligerante și-au promovat candidaţii, chiar dacă era evident că cealaltă tabără nu putea să accepte candidaturile respective. Apropo, ne aflăm la a treia campanie de alegere a Parlamentului, pentru a treia oară într-un an și ceva, din simplul motiv că și comuniștii, și liberalii au călcat pe aceeași greblă. Mai întâi comuniștii au provocat dizolvarea Parlamentului și noi alegeri la 29 iulie 2009 prin nedorinţa de a propune pe altcineva după ce dna Zinaida Greceanâi nu a acumulat minimul de 61 de mandate la prima tentativă de alegere a șefului statului, apoi cei din AIE au repetat aceeași greșeală prin promovarea, până la aprofundarea definitivă a

crizei politice, a lui Marian Lupu.

Asta chiar dacă era clar că cei din PCRM nu vor vota în nici un caz pentru cel care a provocat pierderea alegerilor de către ei prin evadarea în tabăra adversarilor.

Apropo, alegerile din 29 iulie au necesitat 33 de milioane 808 mii de lei, aruncate în vânt din cauza faptului că cei de la PCRM au manifestat încăpăţânare și nu au fost în stare să poarte un dialog cu opoziţia. Iar după ce rolurile s-au inversat, deja cele patru componente ale AIE au continuat confruntarea absurdă și aducătoare de pierderi colosale bugetului.

Un an de instabilitate politică este pe conștiinţa celor din AIE, ca și costurile referendumului din 5 septembrie, care nu a pus capăt crizei și care constituie 32 de milioane 724 mii de lei. Mai puneţi la socoteală și costurile alegerilor care se vor încheia la 28 noiembrie, acestea ridicânduse la 43 de milioane 132 mii de lei și vei vedea cum cei de la putere jonglează cu sume astronomice în timp ce pentru necesităţi de primă importanţă de ordin social sau medical nu se găsesc resurse.

Iată de ce cred că este cazul să se tragă concluzii corecte din aceste greșeli și să se reţină că Moldova are nevoie de oameni de stat responsabili și serioși, nu de aventurieri sau persoane capabile doar de certuri și conflicte. De la distrugere și divizare trebuie să mergem spre edificare și cooperare. PPCD vine cu un îndemn către toate partidele și către toţi cetăţenii: să punem capăt bătăliilor sterile. Numai împreună vom reuși.

Autor: Ion TOMA Sursa: allmoldova.com

Guvernul Filat-Palanca

tcov de la„Omega”. Alte publicaţii de la Chișinău au avut o reacţie foarte întârziată și, în general, timidă, flască, blegită chiar, dacă nu deranjează termenul. Presa de la București a luat apă în gură, pentru că, – dragă Doamne! – „ai noștri” sunt la putere la Chișinău și nu se cuvine ca cineva din București să ia în răspăr iniţiativa și lucrarea unui român între români – nepreţuitul și venerabilul Petru Chirilovici Lucinschi, singurul cavaler al ordinului „Steaua României” în grad de colan între Prut și Pacific. Unde mai pui că acum relaţia superromânului Petru Chirilovici Lucinschi cu vechiul său om de încredere Vladimir Filat se certifică prin plasarea lui Chiril Petrovici Lucinschi în lista electorală a lui Filat, iar unele înalte feţe de la București privesc, ca și altădată, cu mare drag spre această combinaţie politică a celor doi înstrăinători de pământ al ţării. Nimeni nu a vibrat la sloganul„Palanca, pământ românesc”, nimeni nu și-a luat palmele de la ochi pentru a vedea legătura dintre proiectul ucrainean „Palanca” și proiectul „Bâstroe”, nimeni nu a schiţat un gest de revoltă sau de protest.

Duminică, 24 octombrie, Vladimir Filat a descins la Palanca. Ca orice criminal care revine la locul crimei, Filat a ţinut să meargă la Palanca, încercând să cumpere bunăvoinţa locuitorilor

prin pomeni electorale. Pretextul formal pentru această vizită a ţinut de marcarea a 600 de ani de la prima atestare documentară a localităţii, așa cum ne anunţă și un comunicat de presă transmis de Guvern spre „difuzare imediată”.

Spilcuitul premier cu chica răsădită în Elveţia a făcut donaţii școlii din localitate, măgulindu-i mieros pe pălănceni. El nu a ezitat să arunce însă și o evidentă umbră de reproș în obrazul oamenilor de la Palanca, pentru că aceștia „știu să fie uniţi”. Filat a avut cât se poate de clar în vedere solidaritatea de care au dat dovadă pălăncenii în ultimul an, opunându-se intenţiei sale anticonstituţionale de transmitere sub jurisdicţie străină a unei părţi a teritoriului nostru naţional.

Comunicatul de presă ne mai anunţă în doi peri că„prim-ministrul a urat pălăncenilor mulţi ani, multă sănătate și cât mai multe realizări”.

Factori de la Chișinău și de la Kiev s-au grăbit pe parcursul acestei luni să ne anunţe că nu mai e mult până departe și că este o chestiune de doar câteva luni pentru ca Ucraina să primească sub veșnică jurisdicţie coridorul strategic la Palanca, fără de care sudul Basarabiei pierde foarte mult din valoarea lui geopolitică de enclavă între România și Republica Moldova.

Până acum, presiunea opiniei publice de la

noi a fost suficientă pentru a da peste cap angajamentele repetate ale lui Vladimir Filat și ale ministrului său de Externe, Iurie Leancă, de a onora slugarnic termene fixate cu pretenţie imperială de puterea de la Kiev. Guvernul condus de Filat și Leancă a refuzat să sesizeze Curtea Constituţională pentru a demonstra că Petru Chirilorvici Lucinschi și camarila nu au avut nici un drept să semneze, în 1999, la Kiev, promisiuni de înstrăinare a teritoriului inalienabil al ţării și că ratificarea de către comuniștii lui Voronin, în 2001, a celor semnate de Petru Chirilovici Lucinschi sunt lovite de nulitate, întrucât atentează la Constituţie și la integritatea teritorială a statului. Nu ne mai întrebăm de ce a refuzat guvernul Filat să se adreseze Curţii Constituţionale. Lucrurile sunt evidente.

Altminteri nu ar mai fi apărut în lista electorală a PLDM o frumuseţe de odraslă prezidenţială ca Chiril Petrovici Lucinschi.

S-ar putea ca în cazul acestei echipe verzi ca veninul numele de Filat-Palanca, pe care îl anunţam în titlu, să fie incomplet și, astfel, insuficient. Spuneţi și dumneavoastră dacă numele de Lucinschi-Filat-Palanca nu s-ar potrivi mai bine.

Vlad CUBREACOV, FLUX

4

29 OCTOMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI E

Interviu

FLUX

AAdresa Adr Ad ddrres eesa ssaa in iinternet: inter ntte ter eerrne nnet eett: http://flux.press.md; htttttpp:// :/:////flu ffllluuxx. x.p ..pp E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

GHEORGHI KAIUROV:

PPCD se pregăteşte pentru o amplă activitate de edificare a R. Moldova Gheorghi Kaiurov este scriitor rus născut în regiunea Zaporojie, Ucraina. Numele său adevărat este Iuri Cozii, Gheorghi Kaiurov fiind pseudonimul literar. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Rusia și membru al Uniunii Jurnaliștilor din Ucraina. Maestru în sport internaţional la șah. A absolvit Institutul Agrar din Sankt-Petersburg (Leningrad). Autor al lucrărilor „Zigzagul asiatic”, „Cât mai suntem vii”, „Vinovaţii de la Dumnezeu”, „Examenul” ș.a. În momentul de faţă este redactor-șef al revistei de limbă rusă „Generaţia Noas-

Programul politic al PPCD răspunde integral dorinţelor şi viziunilor mele - Domnule Kaiurov, ce v-a determinat să intraţi în politică și de ce aţi ales PPCD? - Eu, în calitatea mea de scriitor, fac politică, pentru că permanent comunic cu oamenii.

Comunicarea și întâlnirile cu oamenii, chiar dacă este vorba de subiecte legate de literatură, au tangenţă oricum cu politica, deoarece oamenii se interesează de diverse subiecte legate de propriile probleme cu care se confruntă. Ei vin la întrevedere cu scriitorul, având foarte multe întrebări despre situaţii care îi vizează direct. Acest lucru este unul foarte important.

De ce PPCD? În primul rând, suntem buni amici cu liderul acestui partid, de-a lungul timpului, am ajuns să avem niște relaţii calde de prietenie. Suntem de aceeași vârstă, avem aceleaţi viziuni, am crescut în aceeași perioadă și avem aceeași școală. Astăzi, avem o abordare similară în ceea ce privește necesitatea consolidării acestui stat, Republica Moldova. Am găsit limbaj comun, o platformă politică comună, care constă în faptul că suntem obligaţi să facem tot ce ne stă în puteri pentru a întări statalitatea acestei ţări. Programul politic al PPCD răspunde integral dorinţelor și viziunilor mele și se cadrează perfect cu ceea ce poate oferi un partid pentru a dezvolta această societate și a consolida suveranitatea și independenţa statului Republica Moldova.

Trebuie să dezvoltăm o nouă concepţie naţională de dezvoltare a Republicii Moldova - Dar cum vedeţi viitorul acestui stat suveran și independent și de ce viitorul Republicii Moldova trebuie să fie diferit faţă de prezent?

- În primul rând, eu îmi doresc foarte mult ca Republica Moldova să atragă, în sfârșit, atenţia vecinului său din Est, Ucraina, și să-și dezvolte relaţii de bună vecinătate cu această ţară, inclusiv în plan economic. Consider că Ucraina trebuie să devină un punct de sprijin pentru Republica Moldova în plan politic și economic, ţinând cont de faptul că ţara vecină poate deveni o putere importantă în Europa, fiind un stat care, din punct de vedere economic, depășește cu mult posibilităţile și potenţialul Republicii Moldova. În același timp, consider că viitorul politic și economic al Republicii Moldova trebuie să rezulte din niște

tră” (Наше Поколение). Este și cetăţean al Republicii Moldova.

Locuiește la Chișinău, împreună cu familia. Nu vorbește deocamdată limba română, deși ne asigură că atât soţia cât și copiii o cunosc la perfecţie. Astăzi, pe lângă celelalte activităţi ale sale, un loc de frunte îl ocupă lecţiile de română, pe care i le predau soţia și copiii.

Gheorghi Kaiurov (Iuri Cozii) candidează la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, în cadrul alegerilor din 28 noiembrie 2010, pe lista electorală a Partidului Popular Creștin Democrat.

relaţii de bună vecinătate atât cu Ucraina, cât și cu România. Dacă în viitorii 5-10 ani vom reuși să consolidăm aceste două aripi, pe de o parte România, care cred că ar trebui să-și revadă abordarea faţă de Republica Moldova, iar de cealaltă – Ucraina, Republica Moldova are șanse să devină un stat consolidat și cu perspectivă. În ceea ce privește dezvoltarea economică. Republica Moldova este o ţară mică, cu posibilităţi limitate, respectiv și dezvoltarea sa economică trebuie să aibă un specific pornind de la această situaţie. De exemplu, eu regret că a fost distrusă și neglijată cu desăvârșire experienţa pozitivă acumulată în perioada sovietică în ceea ce privește modul organizat de a lucra pământul. Agricultura este un domeniu pe cât de important pentru noi, pe atât și de pretenţios. Or, este nevoie ca cei care se ocupă astăzi cu agricultura să înţeleagă că doar lucrând în comun, cooperând, vor putea atinge performanţe. Și un exemplu de lucru în comun poate fi și modul în care au fost cândva organizate fostele colhozuri și sovhozuri.

Desigur, pornind de la dreptul constituţional asupra proprietăţii private. Este necesar ca autorităţile statului să aibă o abordare atentă și responsabilă îndreptată spre consolidarea întreprinderilor agricole și să acorde garanţii financiare prin a deveni unul dintre potenţialii clienţi ai producătorilor agricoli. De aceea, în primul rând, trebuie să dezvoltăm o nouă concepţie naţională de dezvoltare a Republicii Moldova. Din experienţa noastră observăm că Republica Moldova nu poate fi doar o ţară agrară, deși ramura de bază rămâne agricultura.

Problema este cum armonizăm relaţia dintre mai multe ramuri ale economiei, astfel încât acestea să se completeze reciproc.

Haideţi să luăm, ca exemplu, problema privind exportul de vinuri. A existat puţină presiune asupra producătorilor vinicoli care aproape că a dus la prăbușirea acestei ramuri a economiei.

Toţi au intrat în panică, deși, în principiu, această problemă nu a avut un impact semnificativ asupra economiei Republicii Moldova în ansamblu. Desigur, pentru producătorii de vinuri, aceasta a fost o problemă, însă ce se întâmplă cu celelalte ramuri ale economiei? Sau la noi doar viticultorii contribuie la crearea Bugetului de Stat? Dacă este așa, înseamnă că această ţară a fost prost gestionată până acum.

Eu aș vedea și altfel problemele economice ale Republicii Moldova. De exemplu, plecarea tineretului, în număr foarte mare, peste hotarele ţării – în Canada, SUA, Italia, Germania, Elveţia etc. Cu ce se ocupă ei acolo? Dacă vom studia statis-

ticile vom observa că, în mare parte, tinerii noștri se ocupă cu tehnologiile informaţionale.

Ei se specializează mai mult pe domenii ce ţin de inovaţiile tehnologice. Cu acest lucru s-ar putea ocupa foarte bine și acasă. Este o ramură importantă pe care noi am putea să o dezvoltăm, utilizând cunoștinţele

și abilităţile moldovenilor, ale tinerilor, pe care am putea astfel să-i ţinem să lucreze acasă. Pe această direcţie se concentrează și Rusia, și Ucraina, de ce nu neam concentra și noi, Republica Moldova?

Desigur, ne dorim cu toţii să avem un regim simplificat de vize cu Europa, însă haideţi să ne gândim bine: poate plecarea în UE nici nu este atât de importantă pentru noi. Poate e mai bine să ne concentrăm asupra nevoilor directe ale cetăţeanului nostru, să-i asigurăm un trai decent și el nu va mai avea nevoie să părăsească ţara.

În R. Moldova problema identitară este una iventată de politicieni, pentru că mulţi ani la rând diverse grupuri etnice au convieţuit aici în armonie fără a se război între ei - În Republica Moldova, în momentul de faţă, se disting clar două tabere politice, aflate la poluri opuse, care exploatează așa-numita problemă identitară. Există o parte, cum ar fi, de exemplu, partidul condus de Mihai Ghimpu, care îi transformă în dușmani pe cetăţenii Republicii Moldova vorbitori de limbă rusă, insinuând că aceștia reprezintă coloana a cincea a Moscovei și

urmăresc menţinerea Republicii Moldova în subordine rusească. De cealaltă parte, există și alte partide, printre care și comuniștii, care vorbesc despre faptul că drepturile vorbitorilor de limbă rusă în Republica Moldova nu sunt respectate și că ar exista o agresiune din partea României. Dumneavoastră cum vedeţi această situaţie?

Există o astfel de problemă sau este una inventată?

- De fapt, în Republica Moldova nu există probleme legate de limba vorbită. Puteţi să mă credeţi, ca pe un om care vorbește doar în rusă. Iată și astăzi noi discutăm și nu ne confruntăm cu probleme. Însă dacă vom vorbi la general, mai degrabă astfel de probleme pot apărea în Rusia. De ce? Mergeţi în regiuni ca Ciukotka, Kalmâkia, Iakutia, Kabardino-Balkaria, Daghestan și multe altele și veţi vedea câţi oameni trăiesc acolo și nu cunosc limba rusă.

Eu cunosc mulţi ruși din Republica Moldova, care cunosc limba română și care sunt oameni de succes. La fel, cunosc ruși de aici care nu cunosc româna, dar care, la fel, sunt oameni realizaţi. În cel de-al doilea rând, în Republica Moldova limba rusă are statut de limbă de circulaţie interetnică, și asta îi conferă un statut foarte înalt. Eu dacă merg undeva și vorbesc în rusă, nimeni nu-mi încurcă să fac asta.

De exemplu, dacă intru într-o cafenea și mă adresez în rusă, mă vor servi și nu se va găsi nimeni să mă scuipe în faţă. Oamenii comunică cu mine, literatura rusă se vinde aici, în calitate de scriitor scriu fără probleme în limba rusă. Republica Moldova este unică în felul ei în Europa.

Mulţi ani la rând diverse grupuri etnice au convieţuit în armonie fără a se război între ei din cauza diferenţelor identitare. Și, în acest sens, Moldova ar putea servi exemplu de pace și bună înţelegere pentru întreaga Europă. Deci, repet, problema limbii vorbite în Republica Moldova nu există, mai ales dacă ne referim la limba rusă. Sunt, de fapt, niște speculaţii politice care au scopul de a atrage voturi fie din dreapta, fie din stânga.

Anume de aceea, subiectele ce ţin de problemele identitare sunt promovate doar de forţele politice și în ajun de campanii electorale.

Acum vreau să mă refer și la presupusa stare de robie faţă de Rusia. Moldova nu a fost niciodată sclava Rusiei, nici în perioada sovietică, nici acum.

Moldova a avut întotdeauna un statut înalt în raport cu celelalte

republici sovietice. Este un lucru extrem de important. Bunăoară deseori, veneam din Kuban în vacanţă în Moldova. Când mă întorceam înapoi, prietenii mă priveau cu admiraţie pentru faptul că am vizitat Moldova. Celor de acolo această călătorie a mea li se părea extrem de interesantă. De ce spun asta? Dacă aș fi mers la niște robi, mi-ar fi spus: „Cum ai putut să trăiești acolo?”

Nimeni însă nu gândea astfel.

Dimpotrivă, toţi așteptau să le aduc cadouri moldovenești, care erau unice în spaţiul sovietic – fie cărţi, fie o sticlă de vin sau altceva ce se producea în Moldova și nu găseai în altă parte. Este un lucru foarte important care merită să fie înţeles. Moldova, la fel ca și alte ţări, în perioada prăbușirii Uniunii Sovietice, a nimerit în situaţia să se simtă ca o bucată de pământ izolată, însă vreau să precizez că acest lucru

s-a întâmplat cu foarte multe ţări din acest spaţiu. Au existat 15 republici care s-au prăbușit la un moment dat. Cu aceste probleme s-au confruntat și rușii, și cazacii, și toate celelalte naţiuni care făceau parte din URSS. Și astăzi unii conaţionali deai mei critică PPCD-ul pentru evenimentele din anii ‘90. Însă nu știu de ce, societatea uită că în acea perioadă au mai existat și Ţările Baltice, unde a fost dat ordinul „împușcaţi manifestanţii”, uită ce s-a întâmplat în Alma Ata, unde, de asemenea, a fost dat ordinul ca manifestanţii să fie împușcaţi, uită de Georgia, Azerbaidjan, Armenia, unde începuse deja războiul,uită de numărul mare de puncte fierbinţi de pe teritoriul fostei URSS, care au izbucnit într-un anumit moment. Reacţia Moldovei, acea mișcare imensă, numită Frontul Popular, nu a fost o simplă întâmplare. A fost un proces legitim pe care l-a trăit inclusiv societatea moldoveană. Deseori particip la întâlniri cu alegătorii și mi se spune: „Ești cu unioniștii, cu frontiștii lui Roșca”. Eu le spun: „Păi, tu locuiești aici și nimeni nu te-a alungat de aici”. Oamenii încă mai trăiesc prezentul prin prisma percepţiilor de acum 20 de ani. În astfel de condiţii apare întrebarea: „În această situaţie cum aveţi de gând să mergeţi înainte?” La fel ca și în cazul celor care se plafonează de ceea ce s-a întâmplat în Uniunea Sovietică. Despre ce fel de Uniune Sovietică mai poate fi vorba, dacă noi suntem independenţi deja de 20 de ani? Până nu vom reuși să renunţăm în a ne uita în trecut, nu vom avea viitor.

Noi, PPCD, trebuie să mergem cu un singur mesaj: Republica Moldova merge spre viitor. Iar un viitor favorabil nu exclude relaţii de bună vecinătate cu România și cu Ucraina, dar și relaţii calde și constructive cu Federaţia Rusă.

Dar să revenim asupra așazisului statut de vasal al Rusiei.

Trebuie să înţelegem că în lume există doi mari poli: SUA și Rusia. Și dacă vom privi global la această situaţie, vom constata că, între acești doi poli de echilibru, toţi ceilalţi sunt vasali, și Germania, și Franţa, și Italia, și Moldova, și România, și Ucraina. Toţi sunt vasalii unuia sau altuia. Și dacă aceste două mari puteri se ciocnesc cap în cap, din toţi ceilalţi nu se va alege nici praful, nici pulberea. De aceea, ar fi bine să ne detașăm de această abordare. Noi nu trebuie să privim la Rusia, ci trebuie să vedem în ce direcţie se uită Rusia. Iar Rusia se uită doar înspre Washington. Altceva nu vede. Nu știu de ce, dar politicienii moldoveni uită că trebuie să se preocupe de ceea ce se întâmplă aici, la noi acasă. Dacă se întâmplă ceva, sunt tentaţi să vorbească cu Moscova. De ce nu se pune problema să se discute cu Bucureștiul și cu Kievul? Sau, în genere, să găsească punţi de comunicare cu ţări de nivelul nostru. Trebuie să recunoaștem, la un moment dat, că, din punct de vedere geopolitic, Rusia nu poate avea același nivel de comunicare cu Republica Moldova. Moscova se află la un nivel mult mai superior, ne place sau nu.

Cunoaşterea limbii române înseamnă un grad sporit de cultură pentru fiecare cetăţean Însă dacă este vorba de colaborare, de cucerirea acestei pieţe, utilizarea posibilităţilor care le oferă fostul spaţiu sovietic, este un lucru bun. Dacă această direcţie presupune și proiecte de dezvoltare a industriei, reprezintă, de asemenea, un lucru pozitiv. Însă nu este cazul să facem geopolitică cu Rusia, pentru că Republica Moldova nu are nevoie de așa ceva.

La noi însă, ce se întâmplă?

Dacă cineva vrea să ajungă mare politician, trebuie să se confrunte cu Rusia. Unii se întreabă de ce Voronin nu a reușit să se înţeleagă cu Moscova. Păi, el nici nu trebuia să se înţeleagă cu Moscova. Pentru că toate înţelegerile în acest sens se fac între Moscova și Washington. Abia după asta, urmează ceilalţi. Iată, zilele trecute, s-au întâlnit liderii Franţei, Germaniei și Rusiei. S-au înţeles, au semnat, iar restul ţărilor au

aplaudat. Nimeni nu a ieșit să spună: „Jos cu acest trio”. Toţi au tăcut și s-au apucat să execute ceea ce s-a decis. Deci, nivelurile politicii internaţionale sunt diferite. Există geopolitica și politica internaţională obișnuită. Mai există un nivel de politică și mai îngust, cu care, probabil, ar trebui să se ocupe Republica Moldova, între cei doi vecini ai săi.

Nu vom avea viitor, atât timp cât vom privi doar în trecut - În această perioadă, participaţi la întâlniri electorale cu alegătorii. Ce părere au concetăţenii noștri faţă de faptul că sunteţi candidat pe lista electorală a PPCD, ce întrebări vă adresează, cum vă tratează?

- Părerile sunt împărţite. Mulţi se întreabă: de ce un rus stă alături de frontistul Roșca? Oare Roșca și-a schimbat chiar întratâta viziunile sale? Discutăm mult, ne contrazicem, facem schimb de păreri. Ca într-un final oamenii să rămână mulţumiţi și să concluzioneze: Ne-aţi arătat un Iurie Roșca dintr-un alt punct de vedere. Vă mulţumim că neaţi amintit de Roșca, acum vom ști pentru cine să votăm. Există și din aceia care vin și ne aruncă în faţă: Roșca este trădător! Eu le răspund sincer așa cum înţeleg eu și ceea ce cred. Iurie Roșca niciodată nu a fost trădător. Dacă urmărim evoluţia sa politică, trebuie să recunoaștem – Iurie Roșca a făcut ceea ce trebuia să facă și ceea ce s-a angajat să facă. În calitatea sa de politician, Iurie Roșca a demonstrat că se află în serviciul societăţii. El aude această societate, pentru că trăiește în interiorul ei. Ţara noastră are nevoie de un astfel de lider naţional. Sincer să vă spun, personal consider că Iurie Roșca va fi viitorul nostru președinte de ţară.

Astăzi, noi, Partidul Popular Creștin Democrat, ne pregătim pentru o amplă activitate de edificare a statului. Primul examen a fost când Iurie Roșca, de dragul stabilităţii în ţară, a votat pentru candidatura lui Voronin la funcţia de președinte. De aceea, aș dori să mă adresez către categoria de populaţie care are capacitatea să gândească, să analizeze și să înţeleagă că Roșca avea capacitatea să producă, încă în 2005, situaţia politică din 2009-2010. Dacă ar fi acţionat în interesul propriilor ambiţii și s-ar fi gândit exclusiv la propriul electorat, despre care se spune că a fugit spre Ghimpu, această destabilizare în ţară putea să aibă loc încă în 2005 și nu este clar, deocamdată, cum am fi depășit-o atunci.

În 2005, Roşca a avut încredere în înţelepciunea poporului Republicii Moldova În cel de-al doilea rând, Roșca și-a riscat propria imagine politică, ceea ce înseamnă că liderul, într-o astfel de situaţie, nu se gândea la propriul său viitor politic, ci se gândea, mai presus de orice, la interesul ţării, al societăţii. Mai mult decât atât, în 2005, Iurie Roșca a avut încredere în înţelepciunea poporului Republicii Moldova, a fost încrezut că poporul va înţelege acest pas și îl va aprecia la justa valoare. Da, în perioada imediată care a urmat, nu a fost înţeles, iar o anumită parte dintre susţinători i-a întors spatele și nu l-a mai sprijinit la alegerile care au urmat. Însă asta nu este o problemă. Poate fi și o anumită curăţare din interior, dar și un mesaj de concentrare a atenţiei spre o categorie a societăţii care are discernământ și înţelepciune. Totodată, a fost primul semnal de revizuire a mentalităţii colective, pornind de la nevoia de a avea o nouă abordare, una de împăcare și constructivism.

Pentru mine acest lucru este extrem de important.

Aș mai dori să menţionez că, și în pragul acestor noi alegeri, societatea rămâne divizată în două tabere – liberală și comunistă. Oamenii au fost programaţi, în toată această perioadă, să lupte fără sens fie de o parte, fie de cealaltă.

Republica Moldova are nevoie de PPCD, care să asigure un centru important de echilibru între aceste două forţe beligerante întru binele întregii societăţi. Mai ales că PPCD a reușit să-și păstreze rândurile, structurile sale sunt intacte. În Parlament trebuie să fie și PPCD, pentru a putea asigura succesul unor reforme importante pentru ţară, care să poată adopta o poziţie sau alta și care să deturneze anumite scenarii care ar veni în detrimentul intereselor alegătorilor și, în general, ale Republicii Moldova.

De aceea, eu sper că PPCD va reuși să-și ducă la bun sfârșit intenţia sa de edificare a acestui stat, astfel încât să nu mai existe nimeni care să vadă Republica Moldova ca pe o ţară măruntă și de nimic. Această mentalitate în raport cu noi trebuie eliminată odată și pentru totdeauna. De aceea, noi, cetăţenii Republicii Moldova, trebuie să înţelegem că sunt deja 20 de ani de când trăim într-o ţară independentă.

Asta înseamnă aproape jumătate din perioada în care ne-am aflat în componenţa Uniunii Sovietice.

Este timpul să ne detașăm deja de trupul unui stat care nu mai există demult. Și asta nu are nici o legătură cu cooperările în plan economic, cultural etc. Și încă ceva. Cunoașterea limbii române înseamnă un grad sporit de cultură pentru fiecare cetăţean al Republicii Moldova.

Poate voi arunca o piatră în direcţia mea, însă și cei din Moscova înţeleg acest lucru. Or, atunci când merg la Moscova, iar rușii de acolo observă că încă nu am învăţat limba română, încep să-și bată joc de mine și să-mi reproșeze acest lucru. Iar eu mă apăr cu faptul că, în schimb, copiii mei cunosc româna și câștigă toate olimpiadele de limbă română. De aceea, repet: cunoașterea limbii române, cel puţin, nu va dăuna nici unui cetăţean al acestei ţări.

- Domnule Kaiurov, vă mulţumim.

Pentru conformitate, Nicolae FEDERIUC, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

29 OCTOMBRIE 2010

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

„Salvatorii Galaţiului” sau cum lucrează comuniştii pentru Ghimpu, Filat, Lupu şi Urechean Să vezi și să nu crezi!

Orbiţi de românofobie, comuniștii și prietenii lor de presă lansează aberaţia anului: regimul și guvernul în exerciţiu (AIE, Ghimpu, Filat, Lupu, Urechean și compania) ar fi dispus aruncarea în aer a digului de la Nemţeni pentru a preveni inundarea orașului Galaţi din România! Ploile și inundaţiile din vara acestui an „au fost organizate”!

Site-ul Partidului Comuniștilor a preluat marţi, 26 octombrie, o știre a agenţiei „Omega”, intitulată „Guvernarea este acuzată de inundarea intenţionată a satelor din lunca Prutului”. Nu am fost și nu suntem avocaţii actualei guvernări. Dar nici nu putem asista indiferenţi la acest caz de manipulare grosolană a opiniei publice.

Să cităm puţin din respectiva știre asumată de PCRM: „Inundaţiile din vara curentă, care au prejudiciat considerabil mai multe sate din raionul Hâncești, au fost provocate artificial de către actuala guvernare a ţării, formată din partidele conduse de Mihai Ghimpu, Marian Lupu, Serafim Urechean și Vladimir Filat.

Localnicii din satul Cotul Morii, care, de facto, nu mai există pe harta Moldovei, și cei din satul Nemţeni, unde “a cedat“ digul de pe Prut, au declarat unanim pentru agenţia OME-

GA că în noaptea spre 7 iulie, când au venit apele, au auzit un sunet puternic, care venea din partea Prutului, asemănător cu o explozie.

Sinistraţii și-au argumentat temerile și prin faptul că în locul unde “s-a rupt digul“, acum este un crater de circa opt metri, care nu putea apare doar din surparea pământului. De asemenea, aceleași surse și-au amintit că cu câteva zile până la inundaţii, un elicopter român a survolat spaţiul aerian moldovenesc, învârtindu-se de asupra satelor din Hâncești. Deasemenea, locuitorii satului Cotul Morii consideră că digul a fost rupt printr-o explozie pentru a salva (atenţie maximă! – nota noastră) orașul Galaţi din România”.

Așadar, logica strâmbă a xenofobului care a scris această știre ar fi că Ghimpu și Filat, Lupu și Urechean, de mari români ce sunt, jertfelnici din

AVOCATUL ŢURCAN:

Actualul director adjunct al SIS, Valentin Dediu, recunoaşte că a divulgat secrete de stat în interes personal Directorul adjunct al SIS, Valentin Dediu, recunoaște că a divulgat secrete de stat în interes personal, pentru a proteja interesele unor persoane apropiate. Cel puţin așa reiese din imaginile video prezentate marţi, 26 octombrie, de către avocatul Vsevolod Ţurcan, care apără interesele șefului Direcţiei operativ-tehnice a Serviciului de Informaţii și Securitate, care a fost învinuit că a interceptat ilegal convorbirile telefonice ale colegilor săi.

Ţurcan spune că dosarul clientului său a fost fabricat de actuala conducere a SIS și a Procuraturii Generale. „Clientul meu a fost eliberat din funcţia de șef al Direcţiei SIS al RM încă la data de 02 octombrie 2009, ulterior, în martie 2010, prin Decizia Curţii de Apel a fost restabilit în funcţie. Pentru a nu i se permite restabilirea în funcţia deţinută anterior, la data de 28 mai 2010 a fost iniţiat dosarul penal menţionat”, declară avocatul învinuitului.

Acesta spune că una dintre părţile vătămate este actualul director adjunct al SIS, Valentin Dediu, despre care în presă au apărut informaţii precum că anterior, deţinând aceeași funcţie, a divulgat secrete de stat. La data de 22 octombrie 2010 însă, pe site-ul oficial al SIS a fost publicată o dezmințire în acest sens. Ţurcan și-a exprimat siguranţa că materialele cercetării de serviciu în privinţa lui Valentin Dediu au fost nimicite, de unde reiese că „actele care îi demonstrează nevinovăţia clientului meu, de asemenea, au fost distruse de actuala conducere SIS”. „Valentin Dediu este persoana care coordonează toate activităţile ce ţin de interceptarea telefoanelor. Este vorba de o răzbunare”, a conchis Vsevolod Ţurcan.

Mai mult, organizatorul conferinţei de presă a declarat că foștii șefi de direcţii din cadrul SIS au fost eliberaţi din funcţii „pentru ca să poată pune oamenii lor”. „Clientul meu nu putea fi eliberat fără un dosar penal, de asta și s-a recurs la fabricarea lui”, a menţionat avocatul. Ţurcan a ținut să precizeze că persoana pe care o apără în instanță a fost intimidată psihologic și ameninţată de procurorul Mihai Căpătici. Acesta i-ar fi spus că, în cazul în care el nu va depune declaraţii împotriva ex-conducerii SIS a R. Moldova, îl va priva de libertate, îl va învinui de comiterea altor infracţiuni mai grave, menţionând că în privinţa lui sunt deja iniţiate și alte dosare penale. „De asemenea, procurorul Mihai Căpătici a mai spus că, în cazul în care, clientul meu va oferi declaraţiile solicitate, va fi încetată urmărirea penală, deoarece așa decizie s-a luat de către conducerea Procuraturii Generale, Valeriu Zubco și Andrei Pântea. Clientul meu, pentru a evita presiunile menţionate, la data de 13 septembrie 2010, a dat declaraţiile pe care le-a dorit procurorul Mihai Căpătici”, mai spune Vsevolod Ţurcan.

Avocatul a înaintat o plângere lui Mihai Ghimpu, președinte interimar al Republicii Moldova și președinte al Parlamentului Republicii Moldova, lui Vladimir Filat, prim-ministru al Republicii Moldova, împotriva procurorului general al Republicii Moldova, Valeriu Zubco, prim-adjunct al procurorului general al Republicii Moldova, Andrei Pântea, șefului Secţiei Exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale a Procuraturii Generale, Corneliu Bratunov, procurorului Secţiei Exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale a Procuraturii Generale, Mihai Căpătici, directorului SIS al RM, Gheorghe Mihai, directorului adjunct SIS al RM, Dediu Valentin, directorului adjunct SIS al RM, Vrabie Vadim, și colaboratorilor SIS ai RM privind tragerea la răspundere pentru încălcările comise la cercetarea cauzei penale iniţiată împotriva clientului său.

UNIMEDIA amintește că la 22 octombrie curent, Procuratura Generală a remis un comunicat de presă prin care a anunţat pregătirea dosarului penal privind violarea dreptului convorbirilor telefonice și excesului de putere.

Sursa: UNIMEDIA

5

Partidele luptă cu mafia, iar mafia îşi vede de treabă Continuare din pag. 1 Cel puţin două lucruri desprindem din această declaraţie: Dacă partidele aflate astăzi la guvernare, mai puţin AMN, vor ajunge, așa cum speră, în Parlament, este puţin probabil că șicanele și animozităţile dintre acestea să înceteze, or, fiecare dintre capii formaţiunilor respective, în propria imaginaţie, se văd deja președinţi. Al doilea aspect este că Ghimpu, cel care i-a promis până în ultima clipă lui Marian Lupu să-l facă președinte, este și cel din urmă dintre foștii aliaţi care-i spune în termeni clari să-și ia rămas bun de la ideea de a mai fi vreodată candidatul unic și irepetabil al oricărei dintre coaliţiile care va veni la putere.

Înghesuială mare la bâlciul promisiunilor deşarte

fire de mama focului, mai întâi au organizat intenţionat inundaţiile, iar apoi au acţionat cu premeditare, în interesul României, ca soldaţi ai interesului românesc ce sunt, mai jertfind și vieţile, și bunurile basarabenilor de pe malul Prutului, de dragul acestor profitori de români din „orașul Galaţi din România”!

Ce ar trebui să înţeleagă omul de rând din această aberaţie? Și mai ales ce ar trebui să înţeleagă alegătorul tânăr, cel instruit, vorbitor de limbă română sau cel care este deţinător al dublei cetăţenii moldo-române? Agenţia „Omega” și PCRM le sugerează într-un mod hipertransparent, ba chiar direct, că Ghimpu, Filat, Lupu și Urechean ar fi marii prieteni ai României și că anume ei trebuie susţinuţi în actuala campanie parlamentară. Prezentându-i pe cei patru drept un fel de

„salvatori ai Galaţiului”, autorii și promotorii aberaţiei respective vor să arate cât de rău este să fii „moldovean” și cât de bine e să fii „român”, de vreme ce de „moldoveni” nu are grijă nici propriul guvern, iar de „români” au grijă tocmai două guverne – și cel de la București, și cel de la Chișinău!

Am fi doar ironici în acest caz dacă paranoia xenofobă a celor de la „Omega” și PCRM ar fi ţinut cont măcar de logica elementară. Dacă ar fi luat în calcul că cel mai mare port românesc pe Dunărea maritimă, Galaţiul, care este și cel mai mare port al Moldovei istorice, este situat în amonte de gura Prutului, că Dunărea este cel mai mare fluviu din Europa și are în zona Moldovei istorice un debit de vreo 30 de ori mai mare decât cel al Prutului, că relieful regiunii vizate este de așa natură, încât apele curg singure de la

deal la vale și nicidecum invers, că, până la ipotetica și vicleana inundare a Galaţiului, Prutul ar fi trebuit să inunde mai întâi toate localităţile de pe ambele sale maluri din aval de Nemţeni etc., etc., etc.

Credeţi că cei care au supt din peniţă ideea cu cei patru „salvatori ai Galaţiului” s-au uitat pe hartă înainte de a-i da glas prostiei? Este evident că nu. Puţin a lipsit ca cei de la „Omega” sau cei de la PCRM să spună, mimând măcar formal logica elementară, că cei patru crai de la Chișinău, de fapt, merită și titlul de „salvatori ai Reniului” și pe cel de „salvatori ai Ismailului”, întrucât ar fi acţionat cu premeditare și în interesul Kievului, care, pentru a-și proteja porturile dunărene din aval de gura Prutului, vechile noastre porturi basarabene, i-a invitat pe cei patru la complicitate antimoldovenească

și filokieveană! Hai că-i bună!

Urechean – salvatorul României! Lupu – iubitorul de iredentiști români! Filat – apărătorul Ismailului și al civilizaţiei dunărene (poate și al Palancăi?)!

Ghimpu – salvatorul Galaţiului și al întregului neam românesc!

Toţi patru numai buni de puși la icoane, trecuţi în calendarul bisericesc al neamului și așteptaţi în panteonul naţiunii!

Nu are rost să irosim vorbe, argumente sau cifre pentru a arăta prostia celor care lansează asemenea aberaţii.

Vrând-nevrând, comuniștii și instrumentariul lor mediatic toarnă apă la moara celor patru „salvatori ai Galaţiului”, iar ideea unei concilieri politice în interesul naţional al Republicii Moldova pare să se ducă pe apa sâmbetei. A sâmbetei dinaintea alegerilor din duminica de 28 noiembrie.

Printre alte partide care și-au lansat recent platforma electorală se numără și Partidul Naţional Liberal. Ca și la referendum, PNL a pornit în campania pentru alegerile parlamentare din 28 noiembrie cu singurul slogan rămas liber și nerevendicat de nimeni pe piaţa politică, cel al Unirii cu România.

Scopul declarat de liderul formaţiunii este unul eminamente pragmatic – prin unirea cu România să ajungem mai pe scurtătură în Uniunea Europeană și, implicit, să ne rezolvăm dintr-o lovitură toate problemele legate de sărăcie, șomaj și crize politice. Deocamdată, planurile Vitaliei Pavlicenco nu par să coincidă cu cele ale României și, mai ales, cu ale Europei, care i-a recomandat insistent lui Traian Băsescu să semneze Tratatul de frontieră cu Republica Moldova, chiar dacă anterior declarase cu totul altceva.

Puși pe fapte mari sunt și condrumeţii celui mai aprig dintre luptătorii cu mafia, Sergiu Mocanu. Nu știm dacă au speriat pe cineva declaraţiile războinice ale acestuia. Un lucru este cert, deocamdată, și anume că primul și cel mai important obiectiv al mișcării antimafie a fost propulsarea protagoniștilor acesteia în Legislativ, iar lupta necruţătoare cu mafia s-ar putea consuma odată cu sfârșitul campaniei electorale. Spunem aceasta pentru că este destul de greu să consideri realizabile și realiste dezideratele fantasmagorice din programul electoral al PPNŢ, precum organizarea unui tribunal public pentru structurile mafiote, aducerea judecătorilor din Germania și alte state europene în poziţiile-cheie ale justiţiei moldovenești – la Curtea Supremă de Justiţie, Curtea de Apel și Procuratura Generală – restituirea pagubelor către populaţie etc. Mocanu se consideră singurul personaj credibil în marele spectacol intitulat „Războiul cu mafia”, pentru că, în opinia lui, partidele aflate la guvernare doar mimează lupta cu mafia, în realitate fiind controlate sau concrescute cu aceasta.

Astfel, dacă în actuala campanie electorală cele mai multe partide se declară în duel cu structurile mafiote, să nu ne trezim că după alegeri ele vor fi, sau vor rămâne, în duet cu acestea.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Ioana FLOREA, FLUX

SIS ca poliţie politică şi apărător al unor interese străine Conducerea SIS-ului se bâlbâie şi dă explicaţii neconvingătoare Serviciul de Informaţii și Securitate a venit cu o replică la acuzaţiile avocatului Vsevolod Ţurcan, negând faptul că actuala conducere a SIS ar fi implicată în fabricarea dosarelor îndreptate împotriva vechii conduceri a Serviciului, cea instalată încă de comuniști. Într-un comunicat de presă, conducerea SIS a calificat declaraţiile avocatului Vsevolod Ţurcan drept „încercare de a induce în eroare opinia publică, astfel prin promovarea intereselor clientului său se urmărește influenţarea deciziei instanţei judecătorești”. În comunicat se mai arată că „SIS a acţionat strict conform prevederilor legale pe acest caz, sesizând autorităţile abilitate asupra încălcărilor de lege, care au condus la nerespectarea dreptului cetăţeanului la viaţa privată”. Potrivit actualilor conducători SIS, pe timpul guvernării comuniștilor acest serviciu ar fi interceptat convorbirile telefonice ale liderilor opoziţiei liberale de atunci, care astăzi se află la guvernare. Replicând acuzaţiilor aduse de avocatul Ţurcan, care a afirmat că SIS a modificat evidenţele electronice ce conţin date privind telefoanele persoanelor cărora nelegitim li s-au interceptat convorbirile telefonice”, SIS declară că acestea sunt nefondate, dat fiind că „imixtiunea în aparatajul tehnic este imposibilă”.

Reputaţia directorului adjunct SIS, Valentin Dediu, compromisă de propriile declaraţii Unui observator dintr-o parte îi este greu să constate cine spune adevărul și cine minte. Lucrul acesta poate fi stabilit doar de niște experţi independenţi în domeniu. Ceea ce este însă cert, e că administraţia SIS nu a dat un răspuns convingător la acuzaţiile de divulgare a secretelor de stat aduse lui Valentin Dediu de către avocatul Ţurcan. Precizăm că, în cadrul conferinţei de presă, avocatul Ţurcan a prezentat drept probă la acuzaţiile aduse o înregistrare video făcută în timpul chestionării lui Dediu, probabil de către un alt angajat SIS, în

cadrul unei anchete de investigaţie internă. În timpul acestei chestionări, Dediu recunoaște că a divulgat anumite secrete de stat. „Motivul meu, eram obligat să o fac. Eu aveam motivele mele personale să o fac”, declară Valentin Dediu, fiind întrebat din ce motive a divulgat secrete de stat. Urmează o altă întrebare a persoanei care îl interoga pe Dediu:„Adică, aţi mers la trădarea intereselor serviciului, pornind de la niște motive personale?”. La care Dediu răspunde: „Nu. Nu din motive personale.

Eu personal am decis asta. Eu am unele cunoștinţe de cauză…”. Cel care ţinea interogatoriul insistă din nou, amintindu-i că „prelucrarea operativă este secret de stat”, prelucrare operativă de care, după cum reiese din mersul discuţiei, a fost divulgată de Dediu. Ultimul recunoaște din nou că a făcut acest lucru și că și-l asumă: „Ei, am făcut”. Aici secvenţa video este forfecată, Dediu dă un nume, probabil al unui demnitar sau al unui politician care i-a cerut să divulge secretul de stat, după care afirmă următoarele: „Și nu am mare simpatie faţă de el (adică cel care i-a cerut respectiva informaţie – n.n.), eu am alte motive, cum s-ar spune”.

SIS răspunde fără a spune nimic

șef la SIS – n.n.) în cătușe din Kiev de către serviciul de securitate internă al SIS”.

Răspunzând acuzaţiei lui Dediu, care a spus că Pasat, în perioada în care a fost conducătorul SIS-ului, a transformat serviciul de securitate în SRL, Pasat a făcut următoarea declaraţie, în cadrul unei emisiuni televizate: „Dacă vă referiţi la un oarecare Valentin Dediu, care a fost reprezentantul SIS la Kiev, care a fost prins în flagrant de către serviciul securităţii interne al SIS, adus acasă în cătușe, care a recunoscut în faţa Colegiului SIS că a vândut secrete de stat – dacă despre acest Dediu este vorba, atunci nu vreau să comentez, din simplul motiv că nu discut despre oameni care au trădat”. Totodată, fiind întrebat de ce Dediu deţine în continuare funcţia de adjunct al directorului SIS, odată ce este un trădător, Pasat a spus că aceasta „este o întrebare care trebuie adresată guvernării”.

Şi Pasat a fost acuzat de trădare Gheorghe Mihai, director SIS

Iată cum răspunde actuala conducere SIS la acuzaţiile aduse lui Dediu și la proba video prezentată: „Acţiunile mediatice care l-au vizat pe directorul adjunct Valentin Dediu, inclusiv cele realizate prin intermediul avocatului Vsevolod Ţurcan, constituie o tentativă a fostei conduceri a Serviciului de Informaţii și Securitate de a se eschiva de la răspundere pentru ilegalităţile și abuzurile practicate prin care au fost încălcate flagrant drepturile și libertăţile cetăţenești.

Este regretabil faptul că, prin astfel de modalităţi, se încearcă dezinformarea societăţii, într-o perioadă în care SIS se concentrează pe dezvoltarea proceselor de transformare internă și reformă instituţională în condiţiile edificării unui stat de drept în Republica Moldova”.

Putem admite și noi că fosta conducere încearcă să se eschiveze de la răspundere, dar asta nu explică, sub nici o formă, faptul că actualul director adjunct al Serviciului de Informaţie s-a făcut vinovat anterior de divulgarea secretului de stat, fapt pe care chiar el îl recunoaște. SIS-ul este obligat să vină cu o explicaţie mai convingătoare, să aducă la cunoștinţa opiniei publice ce secrete a divulgat Dediu, dacă lucrul acesta s-a întâmplat cu adevărat. Dar dacă nu s-a întâmplat, de ce Dediu recunoaște în secvenţa video prezentă de avocatul Ţurcan că a divulgat totuși secrete de stat?

Şi Pasat spune că Dediu ar fi trădător Vom aminti aici că acum câteva săptămâni, fostul director SIS, Valeriu Pasat, l-a numit „trădător, care a fost adus (în perioada în care Pasat era

În mod sigur că ex-securistul nr. 1, care acum s-a apucat să facă și politică, nu este o sursă credibilă. Să nu uităm că și despre Pasat s-a spus că ar fi divulgat numele unor agenţi SIS care activau sub acoperire la Tiraspol, unii dintre care au fost chiar lichidaţi de MGB-ul lui Antiufeev și Smirnov, ca urmare a actului de trădare a lui Pasat.

Pentru cine lucrează SIS? În momentul de faţă, cred că putem trage următoarele concluzii: Serviciul de Informaţie și Securitate, și în timpul fostei guvernări comuniste, și în timpul actualei guvernări liberale, continuă să exercite rolul de poliţie politică, spionându-i și interceptându-le convorbirile telefonice adversarilor politici ai puterii. Totodată, avem o confirmare în plus că SIS sau, cel puţin, anumite grupări din cadrul acestei instituţii se află în serviciul unor interese străine și nu ale Republicii Moldova, asta în pofida faptului că este finanţat de la Bugetul de Stat de către contribuabilii moldoveni.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Migraţia de toamnă a sufletelor moarte În campania electorală, precum în copilărie, vine momentul când cad dinţii de lapte și cresc dinţii permanenţi. Iată că, în ultima vreme, și în mediul politic a venit timpul să se „miște”, precum dinţii de lapte, unii membri de partid. Și de fiecare dată aceasta se întâmplă diferit. Ba un grup de oameni a plecat din Partidul Social Democraţilor în Partidul Liberal Democrat, ba unul din membrii principali ai Partidului Liberal Democrat a trecut în Partidul Democrat. Iată că săptămâna aceasta și Partidului Democrat i-au căzut câţiva dinţi de lapte.

La mijlocul săptămânii, agenţiile de presă au scris că un oarecare Ilie Rotaru și un grup de membri

de partid au ieșit din rândurile Partidului Democrat. Știrea, la limita senzaţionalului, peste câteva ore nu a mai fost de interes pentru jurnaliști. Iar asta pentru că, de fapt, Ilie Rotaru a ieșit din partid numai cu soţia și fratele.

Totuși, cel mai senzaţional s-a dovedit a fi nu un nou „val verde”, ci, pur și simplu, un flirt cu gruparea Mocanu. “Ne-am dori să aderăm la mișcarea împotriva mafiei, dacă vom fi primiţi”, a spus Ilie Rotaru, care a fost deja alături de Mocanu în una din conferinţele de presă din campania iniţiată împotriva mafiei și împotriva Alianţei pentru Integrare Europeană.

Cu doar două luni în urmă, pe 1 septembrie, Ilie Rotaru a fost acuzat public de faptul că, intrând în graţiile unor acţionari ai întreprinderii „Gemenii”, a comis un atac raider la acest magazin. Și după ce contabilul-șef al întreprinderii l-a acuzat de tentativa

comisă, el a avut grijă să o bage la închisoare.

Vasile Ţurcanu, care a apărat în instanţa de judecată interesele acţionarilor magazinului “Gemenii”, nu o dată i-a cerut liderului Mișcării „Pentru Neam și Ţară”, Sergiu Mocanu, să nu aducă martori mincinoși la conferinţele de presă. Unul dintre ei, după spusele lui Ţurcanu, este Ilie Rotaru, care a reprezentat în instanţă cealaltă parte a acţionarilor magazinului „Gemenii”, care, „de fapt, i-a lipsit de proprietate prin atacul raider”. „Din 2003, împreună cu avocatul Ilie Rotaru am fost angajaţi de familia lui Mihail Roibu, care deţinea 42 % din acţiunile magazinului “Gemenii”, pentru a reprezenta în instanţa de judecată interesele familiei în procesul de împărţire a proprietăţii între acţionari”, a menţionat Ţurcanu. El a concretizat că, după mai multe ședinţe, instanţa de judecată a decis instituirea unei

comisii pentru lichidarea SA “Gemenii”, în calitate de avocaţi fiind numiţi el și Rotaru.„Am prezentat documentele în instanţa de judecată, care a decis că 42 % din acţiunile magazinului “Gemenii” revin familiei Roibu, instanţa încredinţându-i lui Rotaru împărţirea restului acţiunilor de 58 %.

Mai mult decât atât, în baza deciziei instanţei, deţinătorii celor 42 % de acţiuni au fost obligaţi să conlucreze cu administratorul celor 58 %, care era Rotaru”, a accentuat Ţurcanu.

El a spus că mai târziu, Rotaru a încheiat un acord ilegal cu Ministerul de Interne și cu alte structuri, în consecinţă familiei Roibu fiindu-i fabricate mai multe dosare, inclusiv un dosar în care contabilul-șef Ana Cheptene a fost ilegal chemată în calitate de învinuit. „Unul din proprietarii principali, Mihail Roibu, împreună cu contabilul-șef, au fost arestaţi și ţinuţi în arest pre-

ventiv. Complexul a fost pus sub sechestru și dat în gestiune lui Ilie Rotaru, care, timp de trei ani, l-a administrat așa cum a dorit”, a menţionat Ţurcanu. Potrivit lui, în timpul urmăririi penale, el a prezentat câteva dovezi de nevinovăţie a lui Roibu și Cheptene, dar instanţa le-a respins. „În toamna anului 2008, Procuratura Anti Corupţie a încetat, în sfârșit, urmărirea penală împotriva lui Cheptene și a celorlalţi, după care acţionarii l-au dat în judecată pe Rotaru. În plus, au intentat un proces și pentru primirea înapoi a proprietăţilor luate ilegal. Și după toate acestea Rotaru vine la conferinţe de presă vorbind și prezentându-se în faţa unei audienţe ca victimă a atacurilor raider”, a mai spus Ţurcan.

Despre aceasta Ilie Rotaru nu a menţionat în declaraţia sa, dar și Mocanu nu se grăbește să adăpostească un dezertor.

Sursa: Vedomosti

6

29 OCTOMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Interviu

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MIHAIL LUPAŞCO:

La 28 noiembrie, PPCD va redeveni formaţiune parlamentară Interviu cu Mihail Lupaşco, nr. 11 pe lista electorală a PPCD - Cum apreciaţi modul în care se desfășoară actuala campanie pentru alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010?

- Ca în orice altă societate, în cea din Republica Moldova există un dialog între diferite componente ale ei. Din păcate, ceea ce apare în mass-media, în discursurile publice, de fapt, nu reflectă obiectiv stările de spirit din societatea noastră.

Presa plătită de cei cu bani mulţi și cu dorinţa avidă de a guverna în interes personal, de a-și subordona totalmente acest stat, prezintă în mod eronat, distorsionat, această stare de spirit. Drept urmare, ne aflăm astăzi într-un război informaţional, care contrapune, confruntă diferite categorii sociale, naţionale din societate.

Războiul informaţional îi provoacă pe oameni unii împotriva altora, cei de altă naţionalitate sau vorbitori de altă limbă sunt prezentaţi drept dușmani, drept o ameninţare periculoasă. Acest tablou este însă fals. De fapt, se lucrează împotriva intereselor reale ale cetăţeanului, indiferent de etnia lui sau de limba vorbită.

Toţi cetăţenii Republicii Moldova au aceleași interese sociale, economice, culturale. Toţi vor să-și întemeieze o familie, să-și crească și să-și educe copiii, să le transmită copiilor valorile culturale și spirituale moștenite de la părinţi, să trăiască într-un stat funcţional, prosper, cu autoritate internaţională.

Avem o clasă politică parazitară, care vânează doar banul şi puterea - De ce se întâmplă acest lucru, de ce societatea civilă acceptă, iar societatea, în general, consumă aceste produse mediatice și discursuri politice?

- Din păcate, pe parcursul ultimilor 20 de ani, după cucerirea Independenţei, nu avem încă o societate civilă matură. Ea nici nu avea cum să fie altfel, pentru că în perioada sovietică nici nu a existat, întrucât ea a început să se formeze abia după 1991. În paranteze fie spus, URSS-ul din cauza asta s-a și prăbușit, oamenii vroiau să comunice liber, dar regimul comunist sovietic le punea opreliști. S-a mai adăugat și tendinţa firească și legitimă de autodeterminare a popoarelor din imperiul sovietic, care a dezmembrat acest colos în 15 state independente.

Faptul că nu avem încă o clasă politică bine închegată, le-a permis unor aventurieri să facă carieră politică exploatând falsa problemă etnică din Republica Moldova. Aceștia împart societatea noastră în diferite categorii etnice, care, în opinia lor, ar avea interese ireconciliabile. Acești politicieni folosesc marile tragedii din trecutul nostru istoric pentru a crea astăzi noi probleme, în mare parte false. Marile atrocităţi comise în trecut au fost deja condamnate de istorici, de savanţi, aici nu mai ai ce comenta. Dar iată că, sub influenţa mijloacelor de informare în masă, care știu să manipuleze sentimentele oamenilor, se creează o psihoză în masă, menită să alimenteze ostilităţile etnice cu un singur scop: ca acești aventurieri politici să se menţină la guvernare.

Am mai spus-o: să ne imaginăm că politicienii radicali, atât de pe dreapta, cât și de pe stânga eșichierului politic, ar rămâne fără averile pe care le-au acumulat până acum și fără partidele pe care le conduc, ar rămâne fără „locul lor de muncă” actual, că ar trebui să-și câștige pâinea în sudoarea frunţii. Ei ar ajunge muritori de foame, pentru că nu pot să facă nimic altceva decât demagogie ieftină. Mai sunt și sforarii din umbră care, cum se întâmplă în orice perioadă de tranziţie, au acumulat prin mașinaţii și fraudă capitaluri imense și care sunt interesaţi ca acești politicieni-demagogi să se menţină la putere, ca să le acopere afacerile lor ilegale. În Republica Moldova a apărut o clasă parazitară, care se maschează cu diferite doctrine politice, fie liberală, fie comunistă, fie democrată, dar care, de fapt, urmărește un singur scop: banul și puterea. Puţin, câte puţin, societatea civilă se consolidează, se maturizează.

Segmentul raţional al societăţii moldovenești înţelege deja că

această cale nu ne poate conduce decât în impas și începe să se orienteze către acei politicieni, către acele forţe politice care conștientizează cât de necesar este să construim o societate tolerantă, să instaurăm echilibrul, pacea socială în Republica Moldova, în care să se ţină cont de părerea și interesele tuturor componentelor societale.

Nu putem trăi doar cu problemele trecutului Asta nu înseamnă că toţi trebuie să interpretăm la fel evenimentele istorice, este firesc să avem diferite viziuni asupra istoriei. Pot da propriul meu exemplu. Am rude care și-au satisfăcut serviciul militar și au luptat în război în Armata sovietică și am rude care au făcut același lucru în Armata română, ba chiar sunt și dintre cei care, în al Doilea Război Mondial, au luptat și de o parte, și de cealaltă a baricadei.

Așa au fost timpurile, au venit sovieticii și i-au înrolat, nu au făcut-o pentru că ei au vrut să lupte. Eu nu-i judec nici pe unii, nici pe alţii, ei toţi sunt pentru mine eroi, ei fac parte din istoria mea. Pe ei toţi îi unește o tragedie comună, deși, fiind rude, au luptat cu arma în mână unii împotriva altora. Cazul meu nu este singular, sunt foarte mulţi în situaţia mea. Și lucrul acesta nu poate fi schimbat, este un fapt istoric împlinit. Nu putem schimba istoria, dar avem datoria să o înţelegem și să ne împăcăm cu trecutul nostru. Din păcate, mulţi, foarte mulţi nu pot înţelege asta, le este mai ușor să trăiască

urmând niște stereotipuri, să meargă pe o schemă șablonizată, să împartă lumea în prieteni și dușmani. Această situaţie este exploatată de politicieniidemagogi pentru a le sustrage atenţia cetăţenilor simpli de la problemele lor cotidiene, de la problemele prezentului.

PPCD – singura forţă care doreşte să pună capăt acestui dezmăţ politic Pentru că am înţeles ce se întâmplă și pentru că sunt sigur că această situaţie nu poate continua fără ca să ajungem în pragul unei noi tragedii, am decis să mă implic în politică și susţin singura forţă politică care, cu adevărat, dorește să pună capăt acestui dezmăţ politic – Partidul Popular Creștin Democrat.

Trebuie să recunosc că pe parcursul vieţii mele am urmărit și chiar am făcut parte din mai multe proiecte politice. Și trebuie să spun că nesinceritatea și interesul meschin caracterizează toate partidele politice, excepţie făcând PPCD. Poate că asta se datorează liderului acestui partid, Iurie Roșca. Eu l-am urmărit pe parcursul a 30 de ani, am fost studenţi în același an la Universitatea de Stat. El este un caracter puternic, dar, în același timp, foarte sincer și corect. În diferite perioade, am avut puncte de vedere diferite asupra chestiunilor politice, asupra problemelor ţării noastre. Dar întotdeauna am păstrat relaţii prietenești, omenești. Iurie este un tip nu doar inteligent, dar și înţelept. Iar un lider politic înţelept niciodată nu va proceda de o asemenea manieră încât să-i provoace poporului său noi tragedii. Iată de ce am decis să susţin cu toate puterile acest partid politic și pe liderul lui.

PPCD este o forţă politică capabilă de înnoire. Există în Republica Moldova proiecte politice de o zi, pentru un ciclu electoral, unele sunt finanţate din străinătate. Acestea au un singur scop: să rezolve problemele personale ale liderilor lor și ale finanţatorilor lor. Nu au doctrine, nu au scopuri politice, fie că acestea se declară liberale, socialiste,

comuniste, naţionale, patriotice.

Aceste partide politice nu servesc societatea moldovenească, nu servesc Republica Moldova, ci, dimpotrivă, le aduc mari deservicii. Aceste partide politice se fac vinovate de criza actuală din ţara noastră, de faptul că statul a ajuns la un pas de destrămare.

Aceste partide parazitare nu sunt preocupate de construcţia statală și de renovarea ţării, ci doar de rezolvarea problemelor clanurilor politico-financiare care ne-au adus pe toţi la sapă de lemn.

Românii sunt mult mai puţin antiruşi decât scriu ziarele şi spun politicienii şi, tot aşa, ruşii sunt mult mai puţin antiromâni - Războiul identitar din Republica Moldova are o schemă foarte simplă: o tabără spune: vorbitorii de limbă rusă sunt dușmanii vorbitorilor de limbă română, ei vor să refacă URSS, să ne alipească la Rusia. Cealaltă tabără spune exact același lucru, doar că pe invers: cei care se identifică drept români sunt dușmanii vorbitorilor de limbă rusă, ei vor să-i lipsească de drepturi, să facă unirea cu România. Asta este percepţia care se induce în conștiinţa cetăţenilor moldoveni.

Dumneavoastră sunteţi o persoană care comunicaţi cu reprezentanţii ambelor medii lingvistice din Republica Moldova: și cel românesc, și

cel rusesc. Întrebarea noastră este următoarea: pe cât de antiruși sunt românii și pe cât de antiromâni sunt rușii din ţara noastră?

- Această percepţie indusă de diferiţi lideri de opinie, de jurnaliști și politicieni, a penetrat conștiinţa oamenilor doar parţial. Cel puţin, românii sunt mult mai puţin antiruși decât scriu ziarele și spun politicienii și, tot așa, rușii sunt mult mai puţin antiromâni. Aceste porniri dușmănoase ar lipsi cu desăvârșire dacă nu ar fi întreţinute artificial de corporaţiile politice, de cele de presă, de clanurile oligarhice.

Cei care nu sunt consumatori ai acestui gen de presă nu au, în general, nici un fel de fobii.

Mergeţi într-un sat îndepărtat, într-un cătun, acolo, în general, nu există problema adversităţii, a dușmăniei dintre vorbitorii de rusă și cei de română. Vorbiţi-le în rusă sau română, nimeni nu o să arunce cu pietre în dumneavoastră și nu o să se ia cu toporul după dumneavoastră.

Există o problemă lingvistică pe care am moștenit-o din perioada sovietică. Atunci, Republica Moldova a fost industrializată și, în acest scop, au fost aduși din cuprinsul întregii Rusii specialiști pentru noile tehnologii.

Puterea sovietică, care în mod clar urmărea scopul deznaţionalizării populaţiei autohtone, nu a purces la instruirea băștinașilor, ca aceștia să ocupe locurile vacante din industrie, dar nici inginerilor pe care i-au adus nu i-au pus în condiţiile să înveţe limba băștinașilor, româna sau moldovenească, cum era atunci numită oficial româna. Toată literatura tehnologică, documentaţia administrativă era în limba rusă, totul era perfectat doar în limba rusă și nu se admiteau nici măcar niște traduceri în limba majorităţii băștinașe. Aceasta a fost o politică lingvistică umilitoare pentru băștinașii din RSSM. Peste ani, s-a produs și reacţia de răspuns. În anii 1990, odată cu Mișcarea de renaștere naţională, care era firească și legitimă, s-au scandat și lozinci agresive și ofensatoare la adresa celor care au venit aici în perioada sovietică, aceștia fiind vorbitori de limba rusă. Spre exemplu, „Cemodan, vokzal, Rossia” este una dintre acele lozinci, chit că

ele erau formulate și induse către publicul protestatar de reprezentanţii serviciilor secrete sovietice.

Această atitudine a fost una contraproductivă, ea i-a ostilizat pe mulţi vorbitori de limbă rusă faţă de Mișcarea de renaștere naţională a moldovenilor, dar ea a fost într-un fel o reacţie psihologică de răspuns la agresiunea limbii ruse. Acest tip de reacţie de răspuns poate fi înţeles. Era vorba și de o consecinţă a ceea ce s-a întâmplat în anii 60-70, când limba rusă a dezlocuit din administraţie limba română și a strâmtorat arealul cultural al moldovenilor de origine română.

A urmat reacţia de răspuns a vorbitorilor de limbă rusă, care s-au simţit ameninţaţi, a apărut

Interfrontul, drept contrapondere a Frontului Popular, a urmat o reacţie în lanţ. Eu am participat la Marile Adunări Naţionale de la sfârșitul anilor ‘80 – începutul anilor ‘90 ai secolului trecut și ţin minte că minoritarii ne priveau cu frică și dușmănie, pentru că erau încurajaţi să aibă această atitudine. Schema era simplă. În perioada sovietică, etnicilor ruși și vorbitorilor de limbă rusă le-a fost bine, dar iată că a apărut statul naţional Republica Moldova, care este un bine pentru moldovenii de origine română și pentru vorbitorii de limbă română, dar – un rău pentru alolingvi.

Până la urmă, Republica Moldova s-a constituit ca stat, iar vorbitorii de limbă rusă așteptau ca să revină URSS-ul. Atunci s-a manipulat la greu. Tiraspolul a folosit abil acel moment ca pe o sperietoare, punând bazele separatismului. Lumea a fost prostită. S-a ajuns la război. S-a mers pe un scenariu care, mai târziu, a fost realizat în proporţii mult mai mari în Iugoslavia.

Din păcate, politicienii noștri continuă să întreţină și astăzi acest război.

Toate problemele noastre au o singură cauză: incultura - Dar ce putem face acum ca să ieșim din acest război pe care ni-l impune clasa politică?

- Acum ne putem debarasa de această moștenire. A crescut o generaţie nouă. Tinerii de astăzi nu au luptat în tranșee, au alte viziuni, altă mentalitate.

Este adevărat că tineretul poate fi manipulat, ca să devină astfel o forţă distructivă, așa cum s-a întâmplat la 7 aprilie 2009. De fapt, toate problemele noastre au o singură cauză. Este foarte greu să vorbești despre o societate integră, conștientă, dacă membrii acesteia continuă să se scârnăvească prin ascensoare. Aici nu contează limba în care aceștia comunică: rusă sau română.

- Incultura îi caracterizează pe toţi la fel.

- Da, lipsa de cultură. Și, din păcate, mijloacele de informare în masă din ţara noastră, în loc să contribuie la ridicarea nivelului de cultură, ele cultivă și promovează incultura. Noi trebuie să profităm de faptul că avem posibilitatea să ne îmbogăţim cunoștinţele de cultură generală de la etniile conlocuitoare.

Spre exemplu, pentru mine este foarte interesantă cultura poporului găgăuz, care este una milenară. Găgăuzii își trag rădăcinile de la oguzi, de la hazari.

Este foarte interesantă istoria lor, este interesant să cunoști cum au ajuns ei aici. Dar iată că asta nu interesează aproape pe nimeni. Lumea nu este curioasă să cunoască nici măcar istoria propriului popor. Am discutat și

cu reprezentanţii etniei titulare, cu absolvenţi de universităţi pe care i-am întrebat ce știu ei despre istoria războiului dacoroman. Sunt foarte puţini cei care cunosc evoluţia acestui eveniment crucial în formarea poporului român. Majoritatea au auzit de Burebista, Decebal, Traian, Sarmizegetusa și cam atât. Dar războiul daco-roman a fost unul dintre cele mai sângeroase și mai îndelungate campanii militare a Romei antice.

Tinerilor trebuie să li se cultive curiozitatea de a-și cunoaște istoria, istoria poporului din care fac parte sau în sânul căruia trăiesc. Astăzi, televiziunea și internetul sunt cele mai importante surse de informare, dar ele nu

ne învaţă aceste lucruri. Ce generaţie vom avea noi peste 8-10 ani? O generaţie de ignoranţi.

Am spus mai sus că politica a devenit un fel de comerţ, dar comerţul a pătruns și în cultură.

Astăzi se vinde doar kitschul și se consumă doar kitschul.

Moldoveanului îi lipseşte sentimentul propriei demnităţi Lucrul acesta se întâmplă pentru că nouă ne lipsește sentimentul propriei demnităţi. Dacă acest sentiment ar exista, atunci omul nostru, capul familiei, care e bărbat adevărat, ar pune piciorul în prag, s-ar întreba de ce trebuie să plec undeva ca să câștig o bucată de pâine. Și-ar spune răspicat: eu trebuie să fac astfel ca să pot munci și câștiga bani aici, la mine acasă.

Dar omul nostru este lipsit de verticalitate, se resemnează ușor, acceptă nedreptatea. Oamenii încă mai au mentalitate de colhoznici. Vedem din Vechiul Testament că pentru schimbarea mentalităţii unui popor este nevoie de 40 de ani. Să sperăm că noi nu va trebui să așteptăm chiar atât de mult, că ne vom debarasa mai repede de mentalitatea de colhoznici, adică de sclavi. Trebuie să ne debarasăm de mentalitatea adaptării la rău, avem nevoie de o generaţie de oameni liberi, care nu dezertează, plecând la munci peste hotare, dar se apucă să schimbe lucrurile, să le pună pe făgașul normalităţii la ei acasă, la ei în sat, la ei în ţară.

Speranţa mea cea mai mare legată de PPCD este că acest partid va reuși să facă acest lucru, va reuși să crească în societatea noastră o generaţie de oameni liberi. Să vă dau un exemplu. La 4 aprilie 2005, PPCD a votat pentru alegerea lui Voronin la funcţia de președinte, a votat pentru stabilitate, pentru continuarea reformelor democratice, pentru continuarea cursului proeuropean, și, totodată, a votat împotriva războiului politic, a votat împotriva a ceea de s-a întâmplat la 7 aprilie 2009, dar putea să se întâmple încă în 2005. Din 2005 până în 2009 s-au făcut un șir de lucruri bune, care oricum sunt preferabile războiului politic și nu doar politic, căci am văzut că putem ajunge și la unul civil. Că Voronin a ajuns la 7 aprilie într-o situaţie de impas, este problema lui Voronin, nu a lui Roșca.

Dacă am fi avut o societate cu sentimentul propriei demnităţi, evenimentele de la 7 aprilie 2009 nu ar fi avut loc Și episodul de la 7 aprilie 2009 ne demonstrează că ne lipsește sentimentul propriei

Datorită Ortodoxiei existăm ca popor

demnităţi. Copiii noștri s-au lăsat manipulaţi prea ușor de către niște provocatori. A urmat pe urmă reacţia unor poliţiști, care iar ne arată că suntem lipsiţi de sentimentul propriei demnităţii. Și eu am fost în situaţia în care au ajuns acești copii vânaţi prin oraș de poliţie. Îi respect pe poliţiștii noștri, printre ei sunt mulţi oameni cu demnitate, sunt eroi care și-au pus viaţa în joc, care și-au dat viaţa pentru binele oamenilor, care au luptat în Transnistria, dar cunosc ce se întâmplă în comisariatele de poliţie. Să nu dea Dumnezeu să ajungi acolo, că nu mai știi cum ai să ieși de acolo: vei mai fi viu și sănătos sau nu. Acolo nu există nici măcar un minim respect faţă de demnitatea omului și, în general, nu se respectă nici un drept. Și sunt sigur că, în felul acesta, s-a procedat cu mulţi tineri care au fost prinși prin oraș de către poliţie. Și cei care au făcut asta trebuie să răspundă în faţa legii, așa cum trebuie să răspundă și organizatorii evenimentelor de la 7 aprilie.

Dar, iată, nu avem nici măcar o singură persoană condamnată pentru crimele din acele zile.

Este de neimaginat! Să zicem că eu ies acum în stradă și i-aș da jos din cap chipiul unui poliţist. Cred că fără judecată, fără ca să fiu pedepsit nu scap. Dar atunci demonstranţii i-au bătut cu bestialitate pe poliţiști, pe urmă poliţiștii i-au torturat pe demonstranţi și nimeni nu este pedepsit. Dacă am avea o societate în care fiecare individ ar fi pătruns de sentimentul propriei demnităţi, ceea ce a avut loc la 7 aprilie nu s-ar fi întâmplat.

Electoratul moldovean votează după ureche Electoratul nostru votează așa cum votează pentru că, iarăși, nu are sentimentul propriei demnităţi. Nu poţi să-i alegi în continuare pe cei care te înșală, care fac promisiuni și nu le respectă, care te ia de prost. Lumea votează și judecă după ureche. Exact cum este scris în Noul Testament, în Scrisoarea a II-a către Timotei, capitolul 4, versetele 3-4: „Căci va veni o vreme când nu vor mai suferi învăţătura sănătoasă, ci - dornici să-și desfăteze auzul - își vor grămădi învăţători după poftele lor, Și își vor întoarce auzul de la adevăr și se vor abate către basme”. Cineva are plăcere să audă de la Ghimpu basmul că el va uni Republica Moldova cu România și că vom avea de toate. Daţi foc Parlamentului, că noi avem alt Parlament la București! Altora le place să-l audă pe Voronin cum acesta promite că va reface URSS-ul: una sunt discuţiile despre Uniunea Europeană, sunt jocuri de-a integrarea europeană, dar comuniștii, de fapt, vor reface imperiul sovietic! Și există destulă lume care crede că, iată, a rămas să aștepte doar puţin și vom avea și Unirea, și vom avea și URSS-ul…

- Cum apreciaţi șansele electorale ale PPCD? - Le apreciez realist. Avem șanse, dar ele nu sunt mari.

Sunt absolut sigur că pe viitor, PPCD va deveni partidul care va guverna Republica Moldova.

Dar acesta nu se va întâmpla după alegerile din 28 noiembrie 2010. Nu suntem niște visători care afirmă că după aceste alegeri PPCD va guverna. Și nu e vorba doar de faptul că astăzi creștin-democraţii au resurse financiare modeste pentru campania electorală. Chiar dacă am admite, la modul teoretic, că PPCD ar face compromisuri cu oligarhii și la sediul partidului ar ploua cu bani, că am împânzi ţara cu bannere electorale cu imaginea lui Iurie Roșca, că am împărţi prin sate șoșoni, hrișcă, conserve de carne, că am fi pe sticlă cu spoturi electorale la toate televiziunile, că am umbla prin toată ţara ţinându-ne de mână cu mitropolitul Vladimir, oricum, acum PPCD nu ar deveni partid de guvernământ. Poate ar lua un procentaj mai mare. Dar acesta ar fi un rezultat tras de păr, cumpărat, nemuncit. Orice mare idee, pentru a fi realizată, mai întâi trebuie să fie muncită, suferită, trebuie să existe o masă critică de oameni care să se pătrundă prin suferinţă de necesitatea acesteia. Acum sunt mulţi care înţeleg necesitatea și importanţa proiectului iniţiat de PPCD de consolidare a statului Republica Moldova, dar totuși puţini se așteaptă ca PPCD să ajungă partid de guvernământ.

Proiectul iniţiat de PPCD este unul pe termen lung. Orice popor care ajunge să fie liber, să aibă sentimentul demnităţii, trebuie mai întâi să lupte pentru această libertate, dar lupta presupune suferinţă. Credinţa noastră în Iisus Hristos ne va ajuta să parcurgem această cale, să învingem în această luptă.

Ortodoxia este ideea care ne unește, care ne leagă spiritual unii de alţii: români, ruși, ucraineni, găgăuzi, bulgari. Datorită Ortodoxiei noi existăm astăzi ca popor.

Eu am urmărit cu atenţie evenimentele din 1992 din Transnistria. Au fost diferite situaţii.

Au existat provocatori și de o parte, și de alta. Războiul de la Nistru a fost planificat și provocat de KGB, care își avea agenţii în ambele tabere. Ei au provocat atacurile împotriva poliţiștilor moldoveni la Tighina, ei au fost cei care transmiteau ordine de la Chișinău ca să se cucerească un obiectiv militar, o localitate și pe urmă să fie cedată fără nici o logică, singurul scop urmărit fiind ca oamenii să împuște unii în alţii, să se omoare. Dar iată că peste ani, cei care au apăsat atunci pe trăgaci trăiesc un sentiment creștin al vinovăţiei.

Astăzi, la o distanţă de 20 de ani de la acele tragice evenimente, când merg în Transnistria și mă întâlnesc cu cei care au tras în combatanţii noștri, când mă întâlnesc cu foștii gardieni transnistreni, ei îmi spun: „Știi, totuși a fost o mare greșeală.

Acum înţelegem că s-a produs ceva monstruos, că noi, creștinii, ne-am ucis unii pe alţii. Asta ne chinuie, ne frământă sufletește”. Și acest sentiment îl au și cei care au luptat de cealaltă parte.

Salvarea noastră a tuturor este creștinismul, care îi permite celui care a greșit să-și ispășească păcatele, să se pocăiască și să ierte. Să-i ierte pe dușmani, pe cei care i-au făcut rău, să meargă înainte, să trăiască în Hristos, curăţat de păcate.

La Congresul III al Frontului Popular, care s-a desfășurat în perioada 15-16 februarie 1992, acest partid, care atunci era încă o mișcare politică, a optat pentru

principiile fundamentale ale democraţiei creștine, devenind din acel moment Frontul Popular Creștin Democrat. Atunci eu am înţeles că această forţă politică va deveni singura care va răspunde intereselor întregii societăţi. Căci, după cum spune Biblia, Dumnezeu nu este doar pentru iudei, el este și pentru elini, și pentru barbari, și pentru romani. Dumnezeu este deschis către toţi, către fiecare om în parte. Trebuie doar să mergi la El. Doctrina creștin-democrată este una laică, politică, nu bisericească. PPCD nu este instituţia care ar avea scopul să substituie Biserica. Rolul PPCD-ului ca formaţiune politică creștindemocrată este cu totul altul.

PPCD are menirea să aducă principiile creștine în politică, în întreaga societate. Dar a fi creștin înseamnă să-ţi asumi responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă, pentru ceea ce faci, indiferent de faptul că ești politician sau simplu alegător.

Fiecare dintre noi este responsabil pentru ce se întâmplă astăzi în Republica Moldova, nu Ghimpu, nu Voronin, nu Filat, nu Băsescu, nu Medvedev sau Obama. Tu ești responsabil de ceea ce faci sau nu faci și de asta depinde soarta ta, a copiilor tăi, a nepoţilor tăi, a ţării tale.

Doar doctrina creştin-democrată ne poate oferi un viitor Sarcina cea mai importantă pe care o are astăzi PPCD este să le explice oamenilor ce înseamnă doctrina creștin-democrată.

Din păcate, astăzi cetăţenii moldoveni nu-și formează atitudinile politice pornind de la doctrinele lor, ci pornind de la personalitatea liderilor. Cei care votează pentru PL nu votează pentru ideologia liberală, ci pentru Ghimpu, întrucât Ghimpu este ca ei. Tot așa și în cazul PCRM-ului, alegătorii acestui partid îl votează pe Voronin, dar nu ideologia comunistă.

Oamenii care gândesc, care înţeleg că sunt responsabili de soarta ţării lor, români/moldoveni, ucraineni, ruși, bulgari, găgăuzi, vor veni la noi, la PPCD. Chiar dacă lucrul acesta nu se întâmplă acum, dar așa va fi.

La alegerile din 28 noiembrie, oamenii vor fi din nou amăgiţi de liberalii lui Ghimpu, Filat, Urechean, de democraţii lui Lupu și Diacov, de comuniștii lui Voronin. Vor suferi o nouă dezamăgire, o nouă mare dezamăgire, așa cum le-au avut din plin și până acum. Și atunci vor înţelege de ce trebuie să vină la noi.

- Dar la 28 noiembrie PPCD va intra în Parlament?

- Sunt sigur că PPCD va trece pragul electoral și va deveni o formaţiune parlamentară.

La 28 noiembrie, PPCD va reveni în marea politică. Asta o spun judecând după întâlnirile pe care le avem cu alegătorii, după dispoziţiile care există în societate. Însă nu trebuie să ne îmbătăm cu apă de ploaie crezând că vom lua un procent care ne va permite să formăm guvernul, să guvernăm de unii singuri. Dar, pentru prima etapă, este suficient să intrăm în Parlament. Proiectul politic al PPCD este de lungă durată. Și după 28 noiembrie vom fi și mai mulţi. După alegerile din noiembrie vom fi pregătiţi de lupta pentru preluarea puterii.

Dacă nu se va întâmpla acest lucru, atunci nu știu care poate fi viitorul Republicii Moldova.

Mă tem că acest stat ar putea ajunge la colaps, că ar putea fi distrus de actuala clasă politică egoistă și iresponsabilă. Și atunci vom pierde și puţinul pe care îl avem astăzi.

Pentru conformitate, Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

Realismul lui Medvedev Nominalizarea României ca parte a soluţionării conflictului îngheţat din arealul Transnistriei, nu oricum, nu oricând, nu de oricine, ci de către președintele Federaţiei Ruse, cu ocazia conferinţei de presă organizată după încheierea reuniunii cu omologul său francez și cancelarul german, nu este o afirmaţie hazardată. Ci un semnal serios, pentru administraţia de la Tiraspol, că s-a schimbat cursul viitor al evenimentelor posibile în Republica Moldova.

Imaginea cultivată de cei care testează reacţia opiniei publice ruse pe Internet este a unui troc politic între Dmitri Medvedev, Angela Merkel și Nikolas Sarkozy. În absenţa momentană a altor detalii, observatorii politici de la Moscova sunt prudenţi în evaluarea următoarelor mutări pe tabla de șah constituită din piesele U E și cele ale Rusiei. Iar analiști reactivaţi brusc la Tiraspol s-au pripit să considere că liderul de la Kremlin nu ar avea o viziune corectă asupra rostului acestei republici secesioniste.

Nici la Kiev nu a trecut neobservată nemenţionarea Ucrainei printre factorii care pot contribui la deblocarea actualei încremeniri într-o situaţie ce nu folosește nimănui, decât menţinerii la putere a lui Igor Smirnov și a coechipierilor săi.

Adevărul este că ani buni i-a convenit conducerii ucrainene, indiferent de culoarea sa politică, menţinerea fărâmiţării Republicii Moldova.

Dincolo de declaraţiile frumoase, bune pentru impresionat jurnaliști occidentali care au poposit

doar la Kiev, nu și pe malul stâng al Nistrului, unităţi militare ucrainene, inclusiv de pontonieri, au fost amplasate în apropierea fluviului menţionat, la nord de teritoriul transnistrean. Ceea ce sugerează raportarea conducerii statului ucrainean, la cel de-al doilea stat românesc, pentru orice eventualitate, ca la un potenţial inamic...

Istoria ultimilor ani confirmă inutilitatea formatului de negocieri 5+2, respectiv Republica Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina, OSCE, cărora li se alăturau, ca simpli observatori, fără nicio putere de influenţare, Statele Unite și Uniunea Europeană.

Un asemenea anunţ al lui Medvedev vine după vizita cancelarului german la București.

Una care nu a fost doar de curtoazie. Ci focalizată pe priorităţi concrete, la care se pare că interlocutorii români ai doamnei Merkel au fost extrem de receptivi la sugestiile șefului guvernului german.

Iar surprizele, pozitive pentru România, par a fi acum abia la început.

Ion PETRESCU Sursa: ziuaveche.ro

Miracolul de la Deauville– Rusia uimeşte Europa

Incredibil, dar adevărat. Chiar și după 24 de ore de la încheierea Trilateralei de la Deauville, niciun post de televiziune de peste Ocean și nicio publicaţie americană cu tiraj naţional nu a acordat atenţie convorbirilor purtate pe 19 și 20 octombrie a.c. de Dmitri Medvedev, Nikolas Sarkozy și Angela Merkel. Cum poate fi interpretată această tăcere imperială? De ce jurnaliștii americani au optat - cel puţin pe timpul derulării reuniunii din Normandia și imediat după aceea - pentru silenzio stampa?

Liderul lumii în secolul XXI? Anterior, pe 14 octombrie a.c., la Cartierul General al NATO, din Bruxelles, s-a derulat o reuniune a miniștrilor Apărării din ţările aliate, precedată de o întâlnire a secretarului de Stat Hillary Rodham Clinton, și a secretarului Apărării, Robert Gates, cu Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al organizaţiei, care au discutat despre noua misiune a alianţei și alte reforme structurale.

Revenită acasă, Hillary Rodham Clinton a făcut declaraţii publice privind starea actuală a relaţiilor dintre Washington D.C. și Moscova, în San Francisco, la un seminar vizând politica externă, iniţiat de organizaţia „Clubul comunităţii din California.” În alocuţiunea sa, secretarul de Stat a evocat principalii vectori ai politicii actualei administraţii de la Casa Albă vizând relaţiile bilaterale cu statele aliate, cele partenere și acelea ostile. Apoi a răspuns la întrebările gazdelor.

Referiri concrete s-au făcut la situaţia din Afganistan și Pakistan, la lupta împotriva terorismului internaţional, la îngrijorările create de programul nuclear iranian și la relaţiile cu Rusia.

Liderul Departamentului de Stat și-a exprimat speranţa că în Congresul SUA se va dezbate noul tratat START până la finalul acestui an. Acum este practic blocat, așteptându-se rezultatele alegerilor parţiale pentru acest for legislativ, din 2 noiembrie a.c. Este posibil ca, ulterior, numărul oponenţilor acestui tratat să îl depășească pe acela al susţinătorilor săi. Dacă se va ajunge la un asemenea raport de forţe, soarta importantului document va fi compromisă. Ceea ce va însemna nu doar o gravă lovitură de imagine pentru reputaţia președintelui Obama, ci și o afectare extrem de serioasă a relaţiilor dintre Statele Unite și Federaţia Rusă.

Doamna Clinton nu a ascuns faptul că aceste două state au puncte de vedere diferite într-un număr important de probleme, precum situaţia din Georgia și respectarea drepturilor omului.

Comparativ, discursul său din San Francisco a fost aproape similar cu alocuţiunea sa recentă din capitala americană, unde ea a confirmat intenţia Americii de a rămâne liderul lumii și în secolul XXI:”SUA trebuie să conducă – și o va face – alte ţări. Provocările și dificultăţile zilelor actuale impun continuarea lideranţei americane la nivel global.” O iluzie frumoasă, remarcă ironic presa de peste Ocean, care atrage atenţia că timpurile s-au schimbat, chiar dacă la Casa Albă pare că acest lucru nu a fost observat. Există Uniunea Europeană, ale cărei interese nu coincid totdeauna cu cele americane.

29 OCTOMBRIE 2010

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Paritatea dorită de Moscova Vrea Rusia să continue bunele relaţii cu Statele Unite? Departamentul de Stat consideră că da. Dar este evident că la Kremlin se vizează dezvoltarea cooperării bilaterale pe baze paritare. Tandemul Medvedev–Putin nu va urma niciodată orbește politica americană. Un lucru clar pentru consilierii pe probleme de securitate naţională ai președintelui Obama.

De altfel, convorbirile dintre liderii Rusiei, Franţei și Germaniei, purtate la Deauville, s-au dovedit a fi benefice pentru întărirea climatului de încredere în Europa. A fost un brainstorming cu rezultate concrete. Președintele Medvedev a acceptat invitaţia de a participa la Summitul NATO, din luna noiembrie a.c., din Portugalia, și a declarat că Rusia va analiza cu atenţie propunerile Alianţei Nord-Atantice privind participarea sa la sistemul european de apărare antirachetă.

Angela Merkel și Nikolas Sarkozy au insistat pe ideea că participarea șefului statului rus la reuniunea aliaţilor, de la Lisabona, confirmă faptul că există ameninţări comune, la care trebuie să le facă faţă împreună. Cancelarul Germaniei a explicat că satisfacţia generată de decizia lui Medvedev, de a fi prezent la summitul menţionat, este justificată: ”deoarece noul concept strategic al NATO vizează cooperarea cu alte state, inclusiv Rusia. Federaţia Rusă a confirmat astfel că avem de luptat laolaltă împotriva terorismului și a armelor nucleare. Și cred că trebuie să abordăm aceste probleme împreună și să nu mai fim inamici niciodată.”

Doamna Merkel a confirmat și faptul că Europa a luat în considerare propunerile Rusiei privind un nou sistem de securitate în regiune. Cei trei lideri europeni au trecut în revistă principalele probleme pentru securitatea internaţională, fiind de acord, de exemplu, cu continuarea acţiunilor lor comune stabilite contra Iranului, menite ca, prin aplicarea sancţiunilor decise de Consiliul de Securitate al ONU, conducerea iraniană să fie stimulată să coopereze.

A fost luat în discuţie și proiectul președintelui Rusiei vizând pașii de urmat pentru eliminarea graduală a vizelor impuse acum cetăţenilor ruși, care vor să se deplaseze în Uniunea Europeană.

O soluţie este posibil să fie găsită la summitul UE-Rusia din luna decembrie a.c.

Thomas Klau, din Consiliul European pentru Relaţii Externe, a declarat la televiziunea Rusia Azi că:”în mod evident, pacea și stabilitatea pe continentul european sunt imposibile dacă aceste două puteri importante – UE, pe de o parte, în primul rând statele conducătoare ale comunităţii europene, precum Franţa și Germania, și pe de altă parte, Rusia -, nu găsesc o cale pozitivă de a gestiona tensiunile politice și dinamica economică pe continent”.

Nuanţări interesante a făcut și Ekaterina Kuzneţova, directorul programelor europene la Centrul de Studii Post-Industriale din Moscova: ”De data aceasta, președintele Medvedev a anunţat că va încerca să puncteze problemele de pe agenda sa de securitate, ceea ce înseamnă că a dorit să discute noua arhitectură de securitate. Dar principala problemă este cât de adecvată poate fi abordarea acestei chestiuni fără președintele american.”

Pentru România contează menţionarea sa, la Deauville, de către șeful statului rus, ca un factor important în soluţionarea conflictului îngheţat din Transnistria. Semn că multe se vor schimba la Est de Prut. În bine.

Ion PETRESCU Sursa: ziuaveche.ro

7

În sfârşit! De la ură la înţelegere, de la confruntare la conlucrare?

Aproape nimeni nu a observat o știre deosebită, difuzată săptămâna trecută de Patriarhia Română prin intermediul cotidianului LUMINA și al agenţiei de știri BASILICA, despre o întâlnire a trei ierarhi la Chișinău. Este vorba despre Înalptreasfinţitul Petru Păduraru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor (Patriarhia Română), Înaltpreasfinţitul Vladimir Cantarean, mitropolit al Chișinăului și al „întregii Moldove” (Patriarhia Moscovei), și Înaltpreasfinţitul Casian Crăciun, Arhiepiscop al Dunării de Jos (Patriarhia Română). Întâlnirea cu pricina a avut loc la 15 octombrie 2010, în biroul mitropolitului Vladimir Cantarean, din reședinţa acestuia de pe strada București din Chișinău.

Ziarul LUMINA consemnează evenimentul astfel: „În aceeași zi, la Chișinău, Înaltpreasfinţitul Petru și Înaltpreasfinţitul Casian, după vizitarea Centrului administrativ al Mitropoliei Basarabiei, au făcut o vizită frăţească Înaltpreasfinţitului Vladimir al Chișinăului și Moldovei de peste Prut, la Reședinţa sa mitropolitană. Întâlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, frăţească și plină de semnificaţie misionar-pastorală, mai ales pentru cei doi ierarhi care ostenesc, „cu timp și fără timp”, pentru binele și propășirea sfintei Ortodoxii în spaţiul de dincolo de Prut”.

Una dintre fotografiile care însoţesc știrea, reprezentându-i pe cei trei ierarhi, este relevantă și o reproducem cu nedisimulată plăcere.

Această întâlnire inedită și discuţiile care au fost purtate, în premieră absolută, calm, binevoitor, în spirit fratern, își au rostul lor și dau expresie, fie și foarte târziu, deciziei Patriarhiilor Română și Rusă din 15 ianuarie 1999 privind cele două mitropolii din Republica Moldova, care „vor trece de la ură și confruntare la înţelegere și conlucrare”. Respectiva decizie se cuprindea într-o Declaraţie comună semnată, la Palatul Republicii din Chișinău, de către actualul nostru Patriarh Daniel Ciobotea (mitropolitul de atunci al Moldovei și Bucovinei), actualul Patriarh al Moscovei, Kirill Gundiaev (mitropolitul de atunci de Smolensk și Krutiţk), mitropolitul de atunci al Oleteniei, Nestor Vornicescu, mitropolitul Vladimir Cantarean al Chișinăului, Gheorge

Armașu (șeful de atunci al Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor de pe lângă Guvernul Republicii Moldova) și subsemnatul, în calitate de delegat al Mitropoliei Basarabiei în Adunarea Naţională Bisericească a Patriarhiei Române și reprezentant al Mitropoliei Basarabiei la CEDO. Au trebuit să treacă mai bine de 10 ani ca mitropolitul Vladimir Cantarean să depășească starea de „ură și confruntare”, pentru a trece la „înţelegere și conlucrare” în relaţia sa cu Mitropolia Basarabiei, care a fost întotdeauna disponibilă pentru dialog și cooperare. Progresul este vizibil acum. Și am vrea să credem că gestul său este unul sincer și că va fi reconfirmat și cu alte ocazii viitoare. Nu am vrea să cădem pradă diverselor zvonuri cum că Înaltpreasfinţia Sa ar dori doar să le transmită un semnal de avertisment mai-marilor săi de la Moscova, care l-ar fi invitat delicat să se gândească la o retragere din scaun.

Trebuie să precizăm în context că Patriarhia Română nu a pus la îndoială dreptul Patriarhiei Ruse de a avea jurisdicţie peste diaspora sa rusească din Republica Moldova, de vreme ce, urmând principiul etnic de organizare a Bisericilor autocefale, și-a deschis braţele către fiii săi de origine română dintre Prut și Nistru și de dincolo de Nistru, ca să-și confirme vocaţia de „mamă spirituală a poporului român”, cum, atât de bine, a definit-o Eminescu.

Ne amintim că nu a trecut foarte multă vreme de când mitropolitul Vladimir și episcopii Iustinian Ovcinnikov de la Tiraspol sau Marchel Mihăiescu de la Bălţi proferau ameninţări la adresa Patriarhiei Române, calificând-o deloc măgulitor drept „tâlhar la drumul mare” numai pentru simplul fapt de a-și fi reactivat eparhiile istorice care constituie Mitropolia Basarabiei. Iată că schimbarea de atitudine este posibilă. Cu voie de Sus, evident.

Susţinem aceasta întrucât cunoaștem cu toţii că mitropolitul Vladimir a fost, în ordinea profană a lucrurilor, unul dintre

principalii prigonitori ai Mitropoliei Basarabiei. În ordinea superioară a lucrurilor însă, oricât de ciudat sau paradoxal ar putea să pară, mitropolitul Vladimir a fost ales pentru a-l face pe mitropolitul Petru Păduraru drept începătură nouă întâistătătorilor readusei la viaţă Mitropolii istorice a Basarabiei. Mi-l amintesc pe mitropolitul Vladimir cu câtă poftă râdea cu ani în urmă când îi spuneam că orice prigonitor, de fapt, propovăduiește și că, prin ceea ce a făcut împotriva confratelui său Petru Păduraru, și-a câștigat, fără să vrea, titlul de ctitor al Mitropoliei Basarabiei. Nimic nu este întâmplător. Iar atunci când li s-ar putea părea unora că avem de a face cu simple întâmplări, nu trebuie să uităm că întâmplarea este modul lui Dumnezeu de a rămâne discret.

Mitropolitul Vladimir l-a primit acum pe Mitropolitul Petru și s-a fotografiat cu el chiar în biroul în care s-a fotografiat de-a lungul anilor cu Valeriu Pasat, Vladimir Filat, Vasile Tarlev, Petru Lucinschi, Vladimir Voronin și alţi actori politici cu care a ţinut prieteșug și care au perseverat în lucrarea lor îndreptată deschis sau subtil contra Mitropoliei Basarabiei. E o minune? Nu. E o întâmplare? Nu. Este exact ceea ce trebuia să aibă loc. Și dacă am văzut că cei doi mitropoliţi se pot întâlni frăţește, că-și pot vorbi

deschis, că pot sta alături fără a se zgâi unul la altul, dacă de ani de zile majoritatea preoţilor din cele două mitropolii (cu excepţiile notorii de rigoare) se întrajutorează și nu se feresc să conslujească la sfântul altar, suntem îndreptăţiţi să ne întrebăm: pe când va accepta mitropolitul Vladimir Cantarean să conslujească cu Înalpreasfinţitul Petru Păduraru? De la comunicare la comuniune nu este decât un pas. Unul esenţial însă.

Un asemenea gest ar arăta întregii lumi că cele două mitropolii, separate canonic pentru motive de vitregii istorice de care nu suntem noi vinovaţi, sunt totuși unite în Hristos, că dialogul este întotdeauna preferabil confruntării, că sufletele oamenilor și adevărul evanghelic sunt mai importante decât jurisdicţiile administrativ-canonice, că o conciliere istorică ruso-română este posibilă fără umilirea vreuneia dintre părţi, respectând, în același timp, litera și spiritul Evangheliei, al sfintelor canoane, libertatea, demnitatea și identitatea de neam a credincioșilor noștri, fie români, fie ruși.

Să vedem cum va ști să răspundă mitropolitul Vladimir acestei așteptări legitime.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Cei mai buni 100 manageri de top şi-au primit certificatele VIP Magazin și Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Moldova au prezentat, în cadrul unei ceremonii oficiale, revista comunităţii de business din Moldova “100 manageri de top ai anului 2010”. La eveniment au fost prezenţi peste 100 de oaspeţi, proprietari și manageri ai companiilor, experţi în economie, oficiali și diplomaţi.

Rodica Ciorănică, redactorul-șef al revistei VIP Magazin, a mulțumit oaspeților pentru că au acceptat de fiecare dată cu plăcere să meargă la evenimentele organizate de VIP Magazin: “Nașterea acestui produs a fost o muncă foarte dificilă. Este greu să alegi 100 cei mai buni dintre cei câţiva mii de manageri

din Republica Moldova, dar, până la urmă, această așteptare a meritat.”

Stephane Bride, director Executiv “Ernst & Young”: “Am avut ocazia să muncesc în Europa de Vest, în Orientul Mijlociu și pe parcursul ultimilor 10 ani în Moldova. Managerii nu pot fi comparaţi între ei.

Dar, recunosc, concentrația

talentului oamenilor, a managerilor în Republica Moldova este foarte înaltă.”

Vlad Plahotniuc, fondator și președinte al Asociației Oamenilor de Afaceri din Moldova, adresându-se oaspeților, a menționat: “Propun să transformăm acest even i m e n t, î m p re u n ă c u partenerii VIP Magazin, într-un eveniment anual tradițional. Vreau să-mi exprim satisfacția văzându-Vă pe toți aici, oameni performanți, profesioniști consacraţi, pe care Vă consider o resursă extraordinară a țării. Astăzi, aici, citind despre ambițiile și aspirațiile Dvs. cuprinse în publicația specială a VIP Magazin, încep să cred că am putea avea nu doar un viitor, ci și un prezent mult mai consistent și mai performant. Cu 2 condiții însă: 1) Dvs. să doriți să Vă implicați mai mult în procesul de decizii macroeconomice al țării și 2) viitoarea guvernare să Vă considere cea mai importantă resursă umană în procesul de generare a performanței și progresului la nivel național”.

Revista “100 manageri de top ai anului 2010” a fost editată cu un tiraj de 5000 de exemplare, urmând să fie suplinită în prima jumătate a anului 2011. *** AOAM este o Asociație obștească, neguvernamentală, non-profit, care

întrunește în rândurile sale oameni de afaceri având convingeri comune de dezvoltare a societății prin dezvoltarea mediului de afaceri, susținerea spiritului antreprenorial pentru o dezvoltare durabilă a economiei Republicii Moldova în contextul valorilor Uniunii Europene. AOAM este un mecanism promotor de programe și proiecte concrete, de dezvoltare, aplicabile atât la nivelul unei întreprinderi, cât și la nivelul național de impulsionare a mediului de afaceri. Membrii AOAM sunt oameni de afaceri din Republica Moldova, fiind încurajată și participarea oamenilor de afaceri din alte țări, la fel ca și a investitorilor străini din Republica Moldova, care

prin realizările sale personale și profesionale au dat dovadă de eficiență și rezultate remarcabile în afaceri.

Membrii AOAM reprezintă persoane notorii din lumea de afaceri din Republica Moldova, care dispun de o experiență bogată și cunoștințe profunde privind practicile de afaceri locale și internaționale. Obiectivele majore ale AOAM se focusează în principal pe trei direcţii: Inițiative legislative pentru optimizarea cadrului normativ; Promovarea imaginii Republicii Moldova peste hotare și atragerea investițiilor străine; Programe de susținere a businessului mic și mijlociu și crearea unui cadru de afaceri și investițional eficient.

Adriana IEPURE, pentru FLUX

8

29 OCTOMBRIE 2010

SURSE DE LUMINĂ

Valentin Mândâcanu

Un banc „tragicomic” a făcut însuși Mareșalul cu referite la propria persoană: „Aliaţii îmi cer să mă predau. Să mă predau în mâinile cui? În mâinile rușilor? Asta e ca și cum mi s-ar cere să mă arunc dintr-un avion în plin zbor fără să mi se dea o parașută”.

1775. Nu va fi liniște și nu va fi dreptate adevărată în lume cât timp nu se va face sau nu-și va face dreptate poporul român.

Mareșal Ion ANTONESCU. 23 martie 1941 1776. …Căci, hotărât, cuvântul e o făptură vie Și mâna gânditoare vibrează când îl scrie!

Victor HUGO, scriitor francez (1802-1885) Notă. Păi, să vibreze, nu să tremure!

1776. Cea mai tragică moștenire a dictaturii totalitare comuniste este mutilarea spiritului uman; jargonul partidului comunist a corupt percepţia adevărului și a realităţii.

Ion HADÂRCĂ, „Arena cu iluzii” 1777. Încă nu am întâlnit un moldovean care să recunoască faptul că, eufemistic vorbind, este incult.

Moldoveanul se consideră deștept din născare și e convins că nu mai are nevoie să piardă timpul cu cititul cărţilor. Spune-i unui asemenea moldovean că mai are mult până a ieși din întuneric și ţi-l faci dușman pe viaţă…

Constantin TĂNASE. Moldovenii și cultura. „Timpul”, 19 octombrie 2009 1778. Limba română nu poate fi lovită, ucisă, pângărită, înstrăinată.

Ea este o lacrimă.

Ea s-a născut greu ca orice sămânţă care are deasupra o piatră.

Ea a fost o perlă în harababura fanariotă. În ea au intrat unii cu galopul lor barbar și au zis: „gata, am doborât-o, e o zdreanţă”, dar ea a rămas întreagă…

Mai curată.

S’a adunat ca argintul viu…

Gabriel CHIFU. Adevărul și triumful limbii române 1779. Să păstrezi limba și s-o ferești de stricăciune (…) este o acţiune educativă de importanţă naţională…

Alexandru PHILIPPIDE, lingvist român (1859-1933), Universitatea din Iași

CALEIDOSCOP

„Luceafărul” – 50 de ani de istorie a teatrului Cu o istorie care a dat naștere la multe mituri și legende, adulat sau contestat, Teatrul Republican „Luceafărul” marchează în acest an jumătate de secol de activitate.

Povestea „luceferiștilor” a început în 1960, odată cu revenirea de la Moscova a 20 de tineri frumoși, talentaţi și curajoși, școliţi la celebra școală rusească de teatru „Șciukin”, după estetica lui Vahtangov, care aveau să revoluţioneze arta teatrală din Republica Moldova.

Liliana POPUŞOI, FLUX

„Intrigă și iubire”, montat în 1965 la „Luceafărul” de Ion Ungureanu și Sandri Ion Șcurea, pare să fie titlul care definește cel mai bine stările între care a oscilat teatrul de-a lungul timpului.

Ion Ungureanu, Sandri Ion Șcurea, Dumitru Caraciobanu, Vladimir Zaiciuc, Grigore Rotăraș, Grigore Rusu, Anatol Rusu, Pavel Iaţcovschi, Anatol Pogolșa, Ion Gore, Ilie Todorov, Dumitru Fusu, Maria Bălan, Valentina Izbeșciuc, Nina Mocreac, Nina Doni, Ecaterina Malcoci, Eugenia Todorașcu, Vera Grigorieva, Vasile Constantin - 20 de tineri frumoși și talentaţi, proaspăt întorși de la Moscova, în 1960, aveau să scrie un nou capitol în istoria teatrului moldovenesc, cel mai luminos și mai glorios (dacă ar fi să utilizăm, fără eufemism, limbajul adecvat acelei perioade). A fost generaţia care a scăpat teatrul moldovenesc de rușinosul stigmat de unealtă de propagandă partiinică. Era perioada dezgheţului hrușciovist și acești tineri proaspăt întorși de la Moscova stârnesc pasiuni, invidii, gelozii și multă admiraţie. „Luceafărul” devine nu doar o instituţie de cultură, ci un templu. Despre istoriile de dragoste care s-au consumat în culisele acestui teatru, despre pasiunile care au răzbătut dincolo de culise, circulă și astăzi legende. „Luceafărul” însă este teatrul care s-a confruntat și continuă să se confrunte cu o sumedenie de clișee la nivel de percepţie. „Luceafărul” a însemnat perioada de glorie a teatrului moldovenesc. Glorie pe care ulterior și-o asumă mai multe persoane care au activat aici.

Dintotdeauna însă, cel mai de

valoare tezaur pe care l-a avut acest teatru a fost echipa lui.

Cei 20 de tineri proaspăt trecuţi prin malaxorul școlii Șciukin, de pe lângă teatrul lui Vahtangov, s-au întors la Chișinău, dar urmau să fie supravegheaţi de la Moscova de Anna Alexeevna Orociko, conducătorul lor de curs. Pentru început, repertoriul teatrului a fost stabilit în baza spectacolelor de diplomă: „Flori de câmp”, „Costumul de nuntă” și „Nota zero la purtare”.

Repertoriul Teatrului „Luceafărul” numără 25 de spectacole, inclusiv spectacole pentru copii. Alături de cele două generaţii de actori din clasa lui Boris Focșa, care formează echipa „Luceafărului”, în teatru mai activează actori din prima generaţie de „luceferiști”, precum Nina Doni, una dintre fondatorii teatrului, dar și Paulina Zavtoni și actori din generaţiile care au urmat: Raisa Ene, Tatiana Băcescu, Filip Dascăl, Gheorghe Pârlea.„Până în prezent, la „Luceafărul” s-au perindat mai multe generaţii de actori, regizori, administratori, scenografi, coregrafi, pictori de costume. Tuturor le dăm întâlnire pe 12 noiembrie, când va avea loc o serată jubiliară. Dar mai întâi, în prima parte a zilei, vom organiza un simpozion teatral cu genericul „Teatrul „Luceafărul” în contextul mișcării teatrale contemporane” și la acest simpozion vor fi prezenţi atât oaspeţi de peste hotare, este vorba de Oleg Pivovarov, redactor-șef al revistei moscovite „Viaţa teatrală”, Rusia, Nina Mazur, critic de teatru din Germania, Aura Corbeanu, critic de teatru din România, cât și, evident, criticii de teatru din Republica

ceafărul”, la cererea membrilor juriului, a prezentat de două ori spectacolul „Omul cel bun din Sâchuan” și s-a învrednicit de două premii din cele opt acordate: premiul pentru Cea mai bună regie și premiul pentru Cea mai bună performanţă a trupei. Stela Focșa a menţionat că a fost singura trupă de teatru prezentă în festival care a primit două premii.

Paulian Zavtoni, actriţa care timp de 50 de ani a păstrat fidelitate unui singur teatru – „Luceafărul”, a declarat, în cadrul conferinţei de presă, că tânăra echipă a teatrului merită cu prisosinţă toată lauda și atenţia. „Eu consider că sunt o actriţă fericită, pentru că am jucat pe parcursul anilor alături de multe generaţii de actori la „Luceafărul”. Actuala trupă a teatrului nu este formată doar din colegii mei, ci și din studenţi, alături de care, împreună cu Nina Doni, ne simţim tinere, în forţă. Energia lor este molipsitoare și, totodată, noi am rămas puţini din vechea gardă și vrem să le fim exemplu. Toţi suntem împreună și la bine, și la rău, împreună suntem o putere, iar puterea noastră constă în dragostea pentru cuibușorul acesta al nostru, pentru Teatrul Luceafărul. Îi admir pe tinerii mei colegi pentru că, asemenea colegilor mei de odinioară, își trăiesc viaţa în teatru de dimineaţă până seara, tot ce avem împărţim. Iată de ce,

consider că echipa a meritat cu prisosinţă premiul pentru Cea mai bună performanţă a trupei. Noi înainte eram mândri de ansamblul actorilor de teatru, și atunci colectivul era format din veritabile stele de teatru: Caraciobanu, Malcoci, Izbeșciuc, Ungureanu… dar toate stelele astea formau un tot întreg. Teatrul „Luceafărul” era recunoscut prin colectivul său, prin susţinerea reciprocă, prin solidaritate și mă bucur că tradiţia aceasta este preluată și menţinută de garda tânără a teatrului”, a mai spus Paulina Zavtoni. „Omul cel bun din Sâchuan” a fost montat la „Luceafărul” în 2004, regia este semnată de Boris Focșa, și a mai primit premii și menţiuni la festivalurile de profil din ţară și din străinătate: premiul pentru Cel mai bun spectacol și premiul pentru Cel mai bun rol feminin la Gala Premiilor UNITEM, ediţia 2004, și premiul Pentru originalitate și experiment la Festivalul „Belaya Veja” din Brest, Belarus, ediţia 2004. În cadrul conferinţei de presă de miercuri, directorul artistic Stela Focșa a mai menţionat că una dintre surprizele pe care trupa teatrului le pregătește în stagiunea jubiliară este montarea spectacolului „Câinele grădinarului”, de Lope de Vega (regie Boris Focșa, costume: Stela Verebceanu, scenografie: Adrian Suruceanu).

„Festin” cinematografic pentru cunoscători – peliculele lui Andrei Tarkovski la Chişinău Pelicula care l-a făcut pe Tarkovski cunoscut în toată lumea a fost prima sa lucrare de lung metraj - «Copilăria lui Ivan». Filmul a obţinut numeroase premii, printre care și “Leul de Aur” la Festivalul de film din Veneţia. Pelicula «Andrei Rubliov» a intrat în lista celor 100 cele mai bune filme din istoria cinematografiei. Un loc aparte în creaţia artistului îl ocupă ecranizările după renumiţii autori contemporani de literatură fantastică – Stanislaw Lem și fraţii Strugaţki: «Solaris» și «Stalker». Pe lângă acestea, regizorul a

De ce postul de televiziune „Prime” transmite emisiuni în limba de stat în locul emisiunilor în limba rusă?

Directorul general al postului de televiziune „Prime”, Petru Jelihovschi, a infirmat zvonurile, potrivit cărora, „Primul Canal” în Moldova nu va transmite în curând nici o emisiune în limba rusă.

El a răspuns astfel întrebărilor cititorilor unui cotidian naţional de limbă rusă, care s-au arătat îngrijoraţi că în locul unor emisiuni de limbă rusă, cu audienţă mare, sunt transmise emisiuni în limba de stat.

Jelihovschi a dat asigurări că nimeni nu va înlocui programele de limbă rusă cu emisiuni în limba de stat, produse local. „Astfel de zvonuri într-adevăr circulă în

societate. Ele sunt promovate în favoarea unor interese, cineva beneficiază de pe urma acestor zvonuri. Vreau să-i liniștesc și să-i asigur pe telespectatorii noștri că nu există nici o tendinţă de dispariţie a programelor de limbă rusă de pe postul nostru de televiziune”, a completat directorul “Prime”.

El a explicat că toate acţiunile postului tv sunt în conformitate cu legislaţia în vigoare, adoptată în 2006, conform căreia canalele audiovizuale ar trebui să crească treptat numărul de transmisii de producţie locală în limba de stat. „Fiind un post care difuzează în întreaga ţară, suntem obligaţi să respectăm legea. În ansamblu, postul “Prime” păstrează ciclul programelor „Первого канала” și nu va influenţa radical programul emisiunilor”, a spus Jelihovschi.

Potrivit aceleiași surse, postul TV „Prime” va respecta și în continuare legile și va ajusta până la minimul prescris numărul de transmisii a programelor în limba de stat, produse local, în conformitate cu cadrul legislativ.

29 octombrie Evenimente * 1675: Leibniz folosește pentru prima dată semnul ∫, pentru integrală * 1787: Premiera operei “Don Giovanni” a lui W.A. Mozart, la Teatru Național din Praga * 1814: A fost lansat, la New York, “USS Fulton”, primul vas de război cu aburi, proiectat de Robert Fulton * 1863: A fost creat Comitetul Internațional al Crucii Roșii * 1923: Turcia devine republică în urma dizolvării Imperiului Otoman * 1928: “Graf Zeppelin” este primul dirijabil care a traversat Atlanticul, de la New York la Berlin * 1947: Are loc, la București, în sala de festivități a Școlii Superioare de Război, procesul intentat conducătorilor Partidului NaționalȚărănesc, în frunte cu Iuliu Maniu

Nașteri Moldova care au urmărit de-a lungul timpului evoluţia acestui teatru”, a declarat pentru FLUX Stela Focșa, directorul artistic al teatrului.

De asemenea, în cadrul seratei jubiliare va fi lansată și o carte dedicată celor 50 de ani de activitate, cu titlul: „Amintiri în alb și negru” despre Teatrul „Luceafărul”, scrisă de criticul de teatru Dina Ghimpu, care conţine interviuri cu actorii care au activat de-a lungul timpului în acest teatru, dar și cronici de teatru asupra spectacolelor montate pe scena „Luceafărului”.

Miercuri, 27 octombrie, la Teatrul „Luceafărul” a avut loc o conferinţă de presă, în cadrul căreia administraţia a dezvăluit câteva dintre surprizele celei de-a 50-a stagiuni și, de asemenea, a împărtășit din planurile și succesele echipei din ultima perioadă.

Recent, trupa teatrului s-a întors din Egipt, unde s-a aflat în perioada 10-20 octombrie, pentru a participa la cea de-a 22-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Experimental, care a avut loc la Cairo.

Teatrul „Luceafărul” participă pentru a doua oară la acest festival și, deja al doilea an consecutiv, festivalul a devenit unul competitiv. Ediţia din acest an a reunit 48 de teatre: 11 teatre participante din Africa și 37 de teatre reprezentând continentul european. Teatrul „Lu-

FILM

În perioada 25-31 octombrie, la Centrul Cultural “Gaudeamus” se desfășoară săptămâna filmelor în regia lui Andrei Tarkovski. Publicul poate urmări în această perioadă cele mai cunoscute lucrări ale regizorului rus. În cei 25 de ani de activitate cinematografică, Andrei Tarkovski a montat doar 8 filme, însă acestea l-au adus în rândul marilor regizori ai secolului XX.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

STAGIUNE JUBILIARĂ

Între ACASĂ şi ACASĂ

1772. Luni, 28 iunie 1943. Se împlinesc trei ani de la groaznica zi a cedării Basarabiei și a refugiului meu.

Câte amintiri dureroase și câtă strângere de inimă! Laudă lui Dumnezeu și mulţămire ostașilor dezrobitori în frunte cu Mareșalul Ion Antonescu! (…)

A ascultat cu atenţie tot ce vorbeam. Eram în patru ochi cu omul trimis de Dumnezeu să mântuiască România, să fie pavăza Europei, apărătorul Crucii lui Hristos. Voi toţi ce veţi ceti vreodată aceasta, ridicaţi-vă mintea, împăcaţi-vă și cutremuraţi-vă la gândul că nevrednicul și păcătosul de mine a vorbit direct cu Mareșalul Dezrobitor, cu omul cel mai cinstit și mai credincios din această ţară. Ce vorbe scumpe a rostit despre Biserică, preoţime, despre Ţară și ostași! (…) Împreună cu toate cetele să strigăm: Slavă Ţie, descălicător de ţară, apărătorul credinţei și Crucii lui Hristos. Laudă vitejiei și înţelepciunii românești, bucuria tuturor neamurilor!

Preot Paul MIHAIL. Jurnal (1940-1944) 1773. Despre Ion Antonescu cu toţi cei care l-au cunoscut, chiar și adversarii săi, spuneau că era foarte sever, distant, dar inteligent și având o excelentă pregătire militară. (…)

Se spune că prin mai 1944 a făcut o vizită la Iași pentru a inspecta linia frontului și a lăsat un ordin care suna cam astfel: S-a constatat că majoritatea plutonierilor s-au îngrășat în așa hal încât nu mai încap în tranșeele de luptă ale combatanţilor. Li se ordonă ca în decurs de 3 luni să slăbească suficient spre a putea să-și facă datoria.

Ion D. SÂRBU. Jurnalul unui jurnalist fără jurnal – vol. 2 1774. Ion Antonescu avea un umor al său plin de sarcasm și de ironie scăpărătoare. Într-o zi a găsit pe biroul său o cerere pentru înmormântarea unui preot pe afet de tun. Pe cerere a scris: Popă pe tun dracu-a mai văzut.

Se aprobă!

Gheorghe BUZATU. România cu și fără Antonescu. Iași, 1991 Notă. Citind bancuri „istorice”, mi-am amintit de o glumă italiană din timpul războiului: O maximă a lui Mussolini era scrisă cu litere mari pe faţada Palatului justiţiei: „Numai Dumnezeu poate înfrânge voinţa fascistă; oamenii și lucrurile niciodată!” Dar într-o noapte o mână necunoscută a scris alături, cu smoală, comentariul: „Să sperăm în puterea lui Dumnezeu!”

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

Pagin= realizat= de Liliana POPU{OI

mai montat filmul autobiografic «Oglinda».

Andrei Tarkovski a murit la 28 decembrie 1986 la Paris și a fost înmormântat la cimitirul din Sainte-Genevieve-des-Bois.

Andrei Tarkovski a jucat un rol pivotal în dezvoltarea cinematografiei moderne prin viziunea sa poetică și studiul asupra timpului în film (dezvoltat teoretic în cartea sa, „Sculpting in Time”). Născându-se și profesând într-un regim opresiv, Tarkovski s-a confruntat cu numeroase piedici de-a lungul carierei sale (care, de altfel, se limi-

tează la 8 filme și câteva scurt-metraje - în 27 de ani).

Dacă nu aveţi o agendă prestabilită a acestui sfârșit de săptămână, puteţi vedea la Centru Cultural „Gaudeamus” trei filme de excepţie, care încheie „Săptămâna filmelor lui Andrei Tarkovsky” la Chișinău.

Este vorba de: „Андрей Рублев” (rus. ) – 29 octombrie; „Ностальгия” (rus. ) – 30 octombrie, și „Иваново детство” (rus. ) – 31 octombrie. Proiecţia filmelor începe la ora 18.00.

* 1507: Fernando Alvarez de Toledo, Duce de Alba, politician spaniol (d. 1582) * 1816: Regele Ferdinand al IIlea al Portugaliei (d. 1885) * 1875: Regina Maria a României (d. 1938) * 1885: Mihail Sorbul (Mihail Smolski), dramaturg și romancier român (d. 1966) * 1897: Joseph Goebbels, politician german (d. 1945) * 1920: Baruj Benacerraf, medic american, laureat al Premiului Nobel * 1924: Zbigniew Herbert, scriitor polonez (d. 1998) * 1 9 4 0 : Fr i d a B o cc a ra , cântăreață franceză (d.

1996) * 1946: Peter Green, cântăreț a m e r i c a n ( Fl e e t wo o d Mac)

Decese * 1268: Konradin von Hohenstaufen, duce șvab (n. 1204 sau 1205) * 1618: Walter Raleigh, explorator maritim, descoperitor și scriitor englez (n. 1552) * 1829: Maria Anna Mozart, sora lui Wolfgang Amadeus Mozart și fiica lui Leopold Mozart (n. 1751) * 1901: Leon Czolgosz, anarchist american, este executat pentru asasinarea președintelui american William McKinley * 1911: Joseph Pulitzer, publicist american, fondatorul Premiului Pulitzer (n.

1847) * 1992: Doina și Ion AldeaTeodorovici, compozitori și cântăreți români * 2003: Franco Corelli, cântăreț italian (n. 1921)

Sărbători * Ziua internațională a internetului (2004) * Ziua națională a Turciei

ACUM 18 ANI

Au încetat să bată două inimi gemene – Ion şi Doina Aldea-Teodorovici Ion Aldea-Teodorovici s-a născut la 7 aprilie 1954, de Buna-Vestire, în or. Leova. Dragostea faţă de muzică, manifestată timpuriu, i-a fost cultivată de părinţi. De la tatăl său, Ion a moștenit dragostea faţă de muzica sacră, care l-a inspirat în piesele pe care avea să le scrie mai târziu. Și tot la îndemnul tatălui, la vârsta de cinci ani, a început să studieze vioara și pianul. Fratele său, Petre Teodorovici, devenit și el compozitor, a crescut mai mult în casa bunicilor, iar Ion a fost mai mult „băiatul tatei”. Dar, ca și fiul său Cristi, la numai zece ani, Ion a rămas fără tată.

Este înrolat în armata sovietică în orașul Zaporojie; aici, tânărul artist devine artilerist. L-a salvat de manevrele militare un general ucrainean, mare amator de jazz-band care, într-o zi, a ascultat întâmplător, la radio, în cadrul emisiunii pentru ostași, cântecul „Crede-mă, iubire”, interpretat de Sofia Rotaru și semnat de tânărul compozitor Ion Aldea-Teodorovici.

Doina Aldea-Teodorovici s-a

născut în anul 1958 în orașul Chișinău. Harul său artistic s-a manifestat încă din copilărie.

Astfel, începând cu vârsta de 6 ani și până în clasa a 8-a, Doina Aldea-Teodorovici participă la dublarea filmelor în românește la Studioul “Moldova-Film”.

Concomitent, studiază muzica în particular.

Timp de mai mulţi ani a lucrat în calitate de profesoară de literatură universală la Institutul “Ion Creangă” din Chișinău.

Se căsătoresc în 1981. Tot atunci, duetul Doina și Ion este lansat la o seară de creaţie a poetului Grigore Vieru. Fiind respins la radio și televiziune, Ion ia chitara în braţe și pornește împreună cu Doina să cutreiere satele Moldovei. A scris muzică simfonică, de cameră, cântece pentru copii, pentru filme, pentru spectacole dramatice.

Când era mai trist, scria muzică sacră.

Au militat pentru unirea Basarabiei cu România. Au optat pentru revenirea la limba română și grafia latină. Soţii Ion și Doina Aldea-Teodorovici sunt

primii care în anii ‘90 au cântat despre limba română, Eminescu (pe care l-au reintrodus astfel în cultura din Republica Moldova).

La 27 august 1991, Ion și Doina Aldea-Teodorovici au cântat pentru Suveranitate și Independenţă la Marea Adunare Naţională, apoi au plecat, imediat, la Festivalul de la Mamaia, unde Doina avea să spună: “Vin aici direct din Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chișinău, să vă aduc salutul libertăţii noastre”. În mai 1992, împreună cu poeţii Grigore Vieru și Adrian Păunescu, au cântat în faţa luptătorilor din războiul de la Nistru, pentru a le ridica moralul. S-au aflat la o distanţă de circa 300 de metri de tancurile și lunetele inamicilor.

Soţii Aldea-Teodorovici au murit în urma unui accident rutier de pe șoseaua DN2 în noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992. Era însărcinată și aștepta o fetiţă. Au lăsat în urmă un copil de numai 10 ani, Cristian, care continuă activitatea muzicală a părinţilor.

Au format un cuplu perfect, în viaţa de zi cu zi și acasă și așa rămân în amintirea noastră pentru totdeauna. Piesele lor dăinuie și azi și ne înfioară

la fel cum o făceau acum 20 de ani. Veșnică să le fie amintirea.

Dumnezeu să-i odihnească în lumea celor drepţi.

FLUX EDI|IA DE VINERI

29 OCTOMBRIE 2010

Electoral

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

ANDRIAN CANDU:

AOAM va veni cu sugestii pentru programul viitorului Guvern Interviu cu Andrian Candu, directorul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Moldova

– În octombrie se împlinesc 20 de ani de la aprobarea „Programului de trecere la economia de piaţă reglementată”. Autorii acestuia credeau că Republica Moldova va avea nevoie de 1-1,5 ani pentru a îndeplini programul. Au trecut douăzeci de ani, însă continuăm să avem o economie în tranziţie.

Sunt prea dificile problemele pe care nu le poţi rezolva într-un an-doi sau nu am fost capabili să ne aliniem la standardele și valorile economiei de piaţă?

– N-aș spune că, fiind o economie în tranziţie, ea nu este o economie de piaţă. Până la urmă, sunt toate elementele pentru a o considera economie de piaţă. De ce totuși suntem încă în tranziţie? Probabil, există mai mulţi factori.

Este foarte ușor totuși să distrugi sistemul sovietic centralizat care a existat, dar este mult mai greu să schimbi mentalitatea oamenilor și să apară antreprenoriatul.

Aduceţi-vă aminte cum au fost anii ‘90, ce însemna atunci să faci o afacere. Toţi încercau să găsească avantaje în dezavantajul altora.

Dacă vorbim despre schimbări, din păcate se putea și mai mult, aceasta demonstrează studiile care se fac. Un exemplu în acest sens este studiul „Doing business”, elaborat de Banca Mondială. În topul ce cuprinde 183 de ţări, Republica Moldova recuperează câteva locuri în fiecare an la unele capitole, dar la altele, din păcate, rămâne constant sau chiar cedează. După ușurinţa cu care se fac afacerile, Moldova este plasată pe locul 94 și a avut o creștere de 14 poziţii, dar totuși rămâne foarte mult de recuperat. La capitolul „pornirea unei afaceri” suntem pe locul 77, la ușurinţa de obţinere a permiselor pentru construcţie și certificatul de urbanism – 161, la tot ce presupune procedura de angajare și relaţia salariat-patron – 141, protecţia investitorilor – 109.

Concluzia ce derivă din acest studiu este că temele pe acasă nu prea le-am făcut. Am rămas corigenţi, restanţieri la foarte multe capitole.

Este inacceptabil, dacă vreţi, faptul ca permisul de construcţie și certificatul de urbanism să-l obţii în 30 de zile. De fapt, pe hârtie e 30 de zile, dar cu adevărat de la 30 de zile până la un an. Permisul de construcţie și certificatul de urbanism sunt uneori elementele principale pentru a porni o afacere. Sunt elementele care presupun succesul unei afaceri. Este inadmisibil ca un investitor mare, care vine ca să construiască o fabrică, să se încurce în toate instrumentele birocratice de la primărie și, probabil, nu e primăria de vină, e vorba de toate procedurile regulatorii care sunt prevăzute de legislaţie. Sunt ţări unde aceste permise le perfectezi prin Internet în 3-4 zile.

– Credeţi că este partea de „vină” și a mediului privat?

– Este, probabil, și vina lor că nu au găsit modalitatea de dialog cu statul, dar și de cooperare cu autorităţile statului. Nu au venit cu cele mai bune practici și argumente pentru a convinge autorităţile statului că anume așa trebuie făcute lucrurile.

Dialogul s-a intensificat doar în ultima perioadă de timp. Am fost martor la crearea Asociaţiei Investitorilor Străini, Camerei americane de comerţ, acum a Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Moldova și vreau să spun că doar în timp se intensifică dialogul. Doar de câţiva ani Ministerul Economiei este atât de deschis și creează consilii consultative și nu de formă, cum era cândva un consiliu consultativ pe lângă primul ministru. Și ministrul Economiei actual, care s-a degrevat, și cel anterior, au avut o atitudine mai productivă de dialog și de acceptare a propunerilor parvenite de la oamenii de afaceri sau de la asociaţii.

Dacă oamenii de afaceri vin cu soluţii bune și autorităţile statului nu îi ascultă sau nu se lasă auziţi, așa cum ar trebui, de ce mediul de afaceri să nu discute cu organizaţiile internaţionale care au influenţă asupra autorităţilor, cum ar fi, de exemplu, Fondul Monetar Internaţional, care prin experţii săi, ulterior, își fac notele astfel ca politicile sau reformele să fie luate în considerare de către stat. Și aici vă pot da un exemplu. Noi trâmbiţăm de foarte mult timp despre restituirea TVA. Este o problemă mare, în special pentru Chișinău și Bălţi. În vară și primăvară am discutat foarte mult cu experţii FMI, ca ulterior Fondul Monetar Internaţional să pună pe masa Guvernului ca și obligaţie, ca și un element de evaluare a performanţelor Guvernului, solicitarea ca acesta să modifice legislaţia privind restituirea TVA. Din păcate, referendumul și campania electorală au oprit acest proces, dar deja în ministere circula un proiect de liberalizare a procedurii de restituire a TVA. Și asta datorită faptului că s-a implicat FMI. Oamenii de afaceri ar trebui să încerce să aducă expertiza, argumentele necesare pentru a-i convinge pe acești experţi, care nici nu trebuie convinși, căci cunosc foarte bine regulile unei economii de piaţă.

– Uneori oamenii de afaceri spun: nu vrem să ne ajute statul, important să nu ne încurce. Cum totuși să convingi autorităţile statului ca să ajute mediul de afaceri?

– Dacă, de exemplu, am veni și am spune autorităţilor că liberalizarea circulaţiei terenurilor agricole este un element important în atragerea investiţiilor și ne-am limita doar la aceasta, autorităţile ar putea să dea din cap și să spună, da, așa este și, în fine, s-ar putea să nu facă nimic. Însă dacă vom veni cu un studiu care arată că Republica Moldova și Ucraina sunt singurele ţări din Europa, unde investitorii străini

nu au dreptul să cumpere terenuri agricole, probabil vom fi auziţi. Și atunci când vorbesc de investitori străini nu mă refer anume la companii străine, dar și la cele moldovenești cu capital străin, ceea ce este și mai grav, deoarece încălcăm toate regulile și discriminăm companiile în funcţie de capital și mai încălcăm și alte legi, cum este cea a investiţiilor străine. Guvernul, probabil, va da ascultare când vom veni cu studii clare, expertize și exemple. Republica Moldova a pierdut investitori mari și aici dau exemplu compania italiană de producere a încălţămintei GEOX, care, din cauza că a intrat în mrejele legislaţiei în privinţa terenurilor pe care le solicita pentru construcţia fabricii, a plecat, după ce a stat trei-patru luni și nu a reușit să rezolve nimic.

Dacă cineva ar veni să construiască o fabrică și în Chișinău nu găsește 7-10 hectare, va încerca să o construiască undeva la marginea orașului, în suburbii, unde sunt terenuri agricole. Cum cumpără?

Ce face el? Procedura de schimbare a destinaţiei terenurilor durează doi ani, deși, potrivit legislaţiei, ar trebui să dureze două luni, și se finalizează cu o decizie la nivel la Guvern privind schimbarea destinaţiei terenului. Și dacă venim cu o expertiză clară și arătăm cât pierde Moldova, și dacă obţinem și sprijinul unor structuri internaţionale, organizaţii donatoare, asociaţii ale oamenilor de afaceri la nivel internaţional sau Banca Mondială, care vin cu expertiza lor, odată rezolvi problema.

– La lansarea AOAM a fost apreciată expertiza succintă a stării economiei pe care aţi făcut-o.

Aveţi și soluţii la problemele elucidate?

– Ministrul Economiei este o persoană foarte inteligentă ca să înţeleagă că mediul de afaceri este acela unde se trăiesc avantajele și dezavantajele le-

gislaţiei. Mediul de afaceri trăiește efectiv afacerea și de cine altcineva ar trebui să asculte Guvernul, mai ales dacă mediul de afaceri, prin asociaţiile sale, vine cu expertizele și studiile necesare. Și, mai ales, dacă acele asociaţii se consolidează cu adevărat și reprezintă o pondere foarte mare.

Bunăoară, Asociaţia Investitorilor Străini reunește un număr de 15-16 membri, dar reprezintă 70 la sută din totalul investiţiilor străine. Închipuiţi-vă că în Asociaţia Oamenilor de Afaceri vor fi vreo 30 de membri, oameni de afaceri din Moldova și manageri de succes, aceștia ar reprezenta 60-70 la sută din întregul mediu de afaceri. Cum să nu-i asculţi și de ce să nu-i ai de aliaţi la realizarea reformelor ce sunt necesare, mai ales că oamenii de afaceri își aduc expertiza și toate instrumentele necesare pentru a promova unele reforme.

– Asociaţia Oamenilor de Afaceri a cărei director general sunteţi pune accentul pe promovarea unor programe și proiecte de dezvoltare, iniţiative legislative, promovarea imaginii Republicii Moldova. Deci, mizaţi, în fond, pe dialog și implicare?

– În ultimul timp dialogul se intensifică și spre bucuria noastră autorităţile statului tot mai mult și mai mult dau ascultare oamenilor de afaceri. Nu că s-a schimbat timpul afară, dar există și o schimbare în mentalitatea oamenilor, până la urmă vin guvernanţi mai tineri, mai bine pregătiţi, vin din mediul de afaceri. Cei care vin acum înţeleg foarte bine ce înseamnă să faci o afacere.

– AOAM s-a lansat în momentul în care se vorbește tot mai insistent despre schimbarea modelului economic.

Probabil, aceasta va fi preocuparea inclusiv a oamenilor de afaceri în

următorii ani?

Mediul de afaceri ar trebui să sugereze statului care ar fi cel mai prielnic model pentru o dezvoltarea economică durabilă a ţării. A menţiona că suntem un stat bazat pe consum, fără să punem accentul pe altceva, cred că e o extremă. Dar, până la urmă, mediul de afaceri va sugera, având expertiza necesară și cea din exterior, care este cel mai perfect model. Din păcate, nu există un studiu care ar fi acel model ce i s-ar potrivi Moldovei sută la sută.

Poate ar fi cazul ca Moldova să se transforme într-un stat tehnologizat în domeniul agricol, luând în considerare cererea mare pentru produsele agroalimentare, care crește de la an la ani. Toate studiile arată că în fiecare an se dublează cererea la nivel mondial și poate Moldova ar trebui să pună accentul pe dezvoltarea agriculturii și implementarea tehnologiilor moderne, astfel ca peste vreo cinci ani să devenim un furnizor important de produse alimentare din regiune.

Sau poate ar trebui să fim ţara care se bazează pe servicii. Populaţia Moldovei este bine pregătită, cunoaște multe limbi, poate facem în Moldova așanumitele call-center, cum s-a făcut în India acum 20-30 ani, când veneau companii străine și își creau oficii, adică niște birouri începând de la dispecerate și terminând cu serviciile de procesare a documentelor. Și atunci Moldova

se transformă într-un callcenter mare, ţinând cont de globalizare și că, în fine, companiile internaţionale nu pot exista fără aceste call-center.

Datorită poziţiei sale geografice, Republica Moldova poate să joace rolul de procesare a unor mărfuri, bazându-se pe regimurile de liber schimb de care beneficiază cu ţările din Est și din Vest. Să creeze unele platforme, nu este neapărat de producţie, fiindcă, din păcate, nu avem nici resurse minerale și nici oameni care ar putea să participe la un proces de producţie de la a la z. Există deja unele elemente de procesare, „DRA Draexlmaier Automotive” la Bălţi sau Lear Corporation la Ungheni.

– Lansarea unei asociaţii este poate cel mai ușor lucru, important este ce urmează. Puteţi să ne spuneţi și ce pași vor fi întreprinși de AOAM în perspectiva următoare pentru a-și atinge scopurile declarate?

– Una din acţiunile imediate ale Asociaţiei va fi constituirea unui grup de experţi pentru a efectua o diagnostică a fiscalităţii, a tot ce presupun procedurile regulatorii, tot ce ţine de sectorul de telecomunicaţii și energetic, care sunt vitale pentru Republica Moldova. Va fi făcută o analiză și punctate cele mai importante probleme care există în aceste domenii. Ne propunem să venim cu sugestii, poate prin cooperare cu alte asociaţii, astfel încât să existe un

mesaj comun, dacă vreţi un program sau un element mic al programului pentru următorul Guvern.

Cele mai importante zece probleme asupra cărora să lucreze viitorul Guvern pentru a porni unele reforme sau dezvolta unele sectoare ale economiei.

Vom discuta cu oameni de afaceri, să vedem care sunt metodele cele mai bune de cooperare. Suntem în proces de admitere a noilor membri. Nu facem un club al elitelor, dar sunt chestiuni procedurale pe care trebuie să le respectăm, potrivit statutului.

Un alt element important, pe care nu l-am remarcat în discuţie, este și așa-numitul impact educaţional. Din păcate, observăm că, în ultimul timp, scade calitatea studiilor, în general, și, în particular, a studiilor economice și juridice. Am participat la procese de recrutare și, cu regret, am observat că sunt persoane tot mai puţin și mai puţin pregătite, dar cu pretenţii foarte mari la nivel de salarii și la nivel de condiţii. Și atunci cu siguranţă ne vom implica și în acest proces educaţional, prin promovarea talentelor la instituţii, prin crearea împreună cu mediul profesoral, cu mediul academic a unor centre de analiză economică sau juridică în cadrul instituţiilor unde, prin studii de caz, prin analize, se va încerca dezvoltarea unei alte mentalităţi a studentului și a tânărului, ca ieșind de pe băncile facultăţii să cunoască unele chestiuni.

SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE MASS-MEDIA DIN R. MOLDOVA Colectivul Direcţiei documentare mijloace de transport și Direcţiei documentare conducători auto din cadrul Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU” a MTIC condamnă încercările postului de televiziune NIT de a denigra activitatea acestei instituţii și a ministrului Tehnologiilor Informaţionale și Comunicaţiilor, Alexandru Oleinic, prin lansarea unor insinuări nefondate, executând astfel comenzile directe ale unuia dintre concurenţii electorali. Regretăm că postul de televiziune NIT încearcă, astfel, să destabilizeze situaţia politică și socială din ţară, în speranţa obţinerii de dividende politice pentru patronii săi.

Succesele obţinute de către Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU” în doar câteva luni demonstrează profesionalismul și corectitudinea angajaţilor și sunt cea mai clară și veridică demonstraţie a eficienţei activităţii acestei instituţii.

Am lansat programul de retehnologizare a sălilor de examinare și a procurării mijloacelor de transport de examinare, dotate cu cameră de supraveghere, pentru a evita totalmente cazurile de corupere care pot apărea în acest proces.

Am reușit să păstrăm un preţ minim pentru eliberarea permiselor de conducere de tip european.

În stare de finisare se află lansarea programelor „Evidenţa numerelor de înmatriculare a mijloacelor de transport”, prin care se va efectua comanda acestora în regim „ON-LINE”, precum și „Înregistrarea transportului, certificat de înmatriculare a transportului auto pentru folosinţă gratuită (comodat)” în regim „ON-LINE”.

Am reușit să le oferim moldovenilor de peste hotare posibilitatea de a obţine orice act de identitate, de la permis de conducere până la pașaport biometric, fără ca aceștia să facă un drum la Chișinău, astfel reducând costurile pentru obţinere de 9 ori.

Am asigurat tinerii cu buletine și pașapoarte gratuite la prima documentare. Împreună am reușit să obţinem trecerea sub controlul statului a eliberării plăcuâelor de înmatriculare a mijloacelor de transport auto, astfel contribuind la reducerea de circa două ori a preţului de eliberare a acestora.

Beneficiarii finali ai acestor acţiuni cu efect imediat și palpabil sunt toţi cetăţenii Republicii Moldova.

Reieșind din legislaţia în vigoare, aspiraţiile democratice europene ale Republicii Moldova, și pluraritatea de opinii declarată de postul de televiziune NIT. Solicităm postului de tele-

viziune NIT să ofere reprezentanţilor Întreprinderea de Stat “Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU” dreptul la replică în cadrul buletinului de știri.

Subsemnaţii, reprezentanţii colectivului Direcţiei documentare mijloace de transport şi Direcţiei documentare conducători auto din cadrul Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU” a MTIC

10

29 OCTOMBRIE 2010

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

CU CRATIŢA, DUPĂ FERICIRE

SFATURI UTILE

Călcatul rufelor

ª Rufele pentru călcat vor fi bine umezite, dacă după ce le stropiţi, le lăsaţi să stea cel puţin două ore împăturite strâns; ª Dacă talpa fierului de călcat e murdară, frecaţio cu jumătate de lămâie pudrată cu sare fină; ª Fierul va aluneca mai ușor peste rufe dacă îl încălziţi ușor și îl frecaţi pe talpă cu o lumânare. Apoi îl lustruiţi cu o cârpă moale;

ª Pentru a călca lenjeria sau o haină brodată, fără ca relieful ei să fie apăsat, puneţi deasupra un prosop; ª Dunga pantalonilor va deveni impecabilă dacă frecaţi dosul stofei cu o bucată de săpun uscat.

Apoi îi călcaţi cu o cârpă udă, pe faţă; ª Pentru ca o haină să-și piardă lustrul, vaporizaţi-o cu apă amestecată cu oţet, apoi călcaţi-o cu o cârpă înmuiată tot în apă cu oţet; ª Dacă aţi lăsat fierul fierbinte prea multă vreme pe o rufă și a lăsat o urmă îngălbenită, acţionaţi rapid în modul următor: amestecaţi cantităţi egale de oţet, alcool, sare fină și săpun ras.

Omogenizaţi-le bine și aplicaţi pasta obţinută pe haina arsă. Lăsaţi să acţioneze câteva minute, apoi clătiţi cu apă călduţă. ª Dacă problema călcatului a fost cât de cât rezolvată, iar acum vă nemulţumește culoarea rufelor, citiţi sfaturile ce urmează: ª Pentru a înviora lenjeria albă, ușor îngălbenită, e suficient să o clătiţi în decoct de ceai negru, de tei sau cicoare. Va dobândi o tentă plăcută și uniformă; ª Foile de ceapă (100 de grame la un litru de apă) vor da o nuanţă ruginie; ª Sucul de sfeclă sau de afine, diluat în apă, va imprima ţesăturii o nuanţă de roz sau violetalbăstruie; ª Sucul de lămâie înviorează culoarea roșie (se pune un pahar de suc într-o chiuvetă de apă); ª Amoniacul înviorează culoarea albastră (se pun trei linguri la un litru de apă).

Delicii bune de uns pe pâine Fiecare gospodină acţionează după propria strategie atunci când află, în ultima clipă, că va avea oaspeţi flămânzi la masă, iar cratiţele sunt toate curate și puse la locul lor, frigiderul este aproape gol, iar prin cămară fluieră vântul. Totuși, cu un sortiment minim de produse, inventive și iscusite cum sunt, acestea se descurcă în orice împrejurări, cu mai mult sau mai puţin succes. Banala tigaie cu cartofi prăjiţi, tartinele și salatele pot astâmpăra foamea unor musafiri inopinaţi și nepretenţioși. Dar de ce să pășim neapărat și întotdeauna pe o cale banală?

Chiar și tartinele ar putea deveni gustări de mare efect, dacă vom renunţa la tradiţionalul salam și cașcaval și le vom pregăti, de exemplu, cu diverse paste, creme, spume sau ziceţi-le cum vreţi, care se pot prepara destul de rapid, cu ce se găsește prin frigider. Prezentarea artistică rămâne la discreţia gospodinei.

Ca ingrediente, putem folosi tot felul de brânzeturi, conserve, legume, pește.

Important este că, în diverse combinaţii, adăugând alte ingrediente, obţinem de fiecare dată preparate savuroase, cu un gust nou și neașteptat. Invariabil, acestea se combină foarte bine cu o halbă de bere sau un pahar de vin. Vom începe de la niște delicii cu brânză, cașcaval și ce mai găsim pe acolo. În primul rând, vă dau o reţetă care se bucură de un succes constant în familia mea.

Cremă cu două feluri de brânză Pentru cea mai reușită combinaţie, luaţi în părţi egale brânză de vaci și brânză de oi (dar și brânză bulgărească, feta sau orice alt fel de brânză sărată). Însă, după cum v-am mai spus, în aceste reţete nimic nu este bătut în cuie. Dacă aveţi numai brânză de oi, folosiţi numai de aceasta,

dacă aveţi de vaci, e bine și așa, numai că va trebui s-o săraţi un pic. Cantităţile, iarăși, la discreţie, adică luaţi atât cât vă trebuie. Dacă pornim de la un pachet de brânză de vaci, luăm tot atâta brânză sărată, unu-doi căţei de usturoi, nu mai mult, o lingură-două de maioneză, ca să-i dăm preparatului o consistenţă cremoasă și puţin piper negru. Amestecaţi foarte bine și atât. Puteţi unge pasta pe pâine, dar, dacă aveţi, tăiaţi în două câţiva ardei dulci, nu prea mari, curăţaţi-i de seminţe și umpleţi-i cu această cremă. Combinaţia cu ardei este demenţială și nu a lăsat indiferent pe nimeni până acum. (Ar fi o sugestie pentru fetele care vor să se mărite.) Ornaţi frumos cu un moţ de mărar sau pătrunjel și, gata, avem un fel de mâncare pe masă.

Rămânem tot pe la brânzeturi, la o reţetă asemănătore, dar pe gustul adepţilor unor preparate ceva mai dietetice, adică mai puţin sărate.

Cremă picantă cu brânză de vaci Amestecaţi într-un castron 500 g de brânză de vaci, 100 g de smântână și două linguri de ulei de măsline. Adăugaţi doi căţei de usturoi tocat, puţin rozmarin și cimbru, de dorit proaspăt, sau jumătate de linguriţă de ierburi aromate de Provense, uscate. Puneţi sare și piper după gust. Acum, atenţie cum serviţi! Puneţi alături de cremă o farfurie mare cu legumele din care aveţi, tăiate beţișoare: castraveţi, morcovi, ardei dulci, tulpini de ţelină, gulii etc.

Dacă vă place mai mult cașcavalul decât brânza, și aici posibilităţile sunt nelimitate, atâta doar că acesta conţine mai multe calorii, deci, nu exageraţi. Pentru ca pasta cu cașcaval să aibă o consistenţă mai omogenă, acesta trebuie ras fin, pe răzătoarea cu găuri mici.

Spumă de caşcaval cu hrean

Milioane de persoane au probleme cu sforăitul, însă nu la fel de multe recunosc că suferă de această afecţiune.

Sforăitul nu este neapărat o problemă pentru persoana în cauză, cât pentru cei din jur, care nu de puţine ori ajung să piardă nopţile din această cauză. Dacă te numeri printre persoanele care doresc să scape de sforăit, află ce trebuie să faci.

De exemplu, dacă motivul este deviaţia de sept, este posibil să ai nevoie de o intervenţie chirurgicală. Dacă este vorba de kilogramele în plus, medicul te va ajuta și îndruma, astfel încât să poţi slăbi. Nu uita că o greutate foarte mare îţi poate crea numeroase probleme de sănătate, nu numai să te facă să sforăi.

Doctorii sunt cei mai în măsură pentru a te ajuta. Ai grijă cu sforăitul, pentru că, dacă acesta persistă foarte mult, îţi poate afecta sănătatea.

O altă cauză este congestia nazală. În acest caz poţi folosi medicamente ca vasodilatatoarele nazale sau decongestionantele nazale. Poţi apela la remedii naturiste sau homeopate. Poţi folosi un inhalator cu mentol sau, așa cum spuneam mai sus,

poţi folosi ulei esenţial de mentă sau rozmarin, pe care să îl torni direct pe pernă.

De asemenea, încearcă să îţi controlezi alergiile pentru a reduce șansele să apară sforăitul. Poţi lua medicamente pentru a controla alergiile sau poţi folosi remedii naturale. Vitamina C, ceaiul verde, seminţele de struguri și extractul de urzică sunt câteva posibile medicamente naturale pe care le poţi încerca, însă cu acordul medicului.

Dacă o să iei în calcul aceste aspecte și o să încerci să îţi rezolvi problemele, persoanele de lângă tine îţi vor fi recunoscătoare.

Dacă te întrebi de ce, încearcă să dormi și tu lângă o persoană care sforăie, în timp ce tu stai și te uiţi neputincios, încercând să prinzi câteva ore de somn înainte să sune ceasul.

Sprâncene frumoase în 4 paşi Aranjarea sprâncenelor este una dintre cele mai subtile modalităţi de a-ţi lumina faţa. Este, de asemenea, unul dintre cei mai importanţi pași pe care trebuie să îi faci.

Pastă de fasole cu mirodenii

Pasaţi sau daţi pe răzătoare 2-3 ouă fierte tari. Mai adăugaţi puţin cașcaval ras, o lingură de maioneză, puţin piper și, la dorinţă, un căţel de usturoi tocat.

Puneţi amestecul pe felii de pâine prăjită, înmuiate în prealabil în ou bătut cu o lingură de lapte.

La fel de bune sunt și pastele din legume. Veţi obţine gusturi deosebite, dacă vă veţi obișnui să combinaţi cu îndrăz-

triviţi de sare și o acriţi, după gust, cu suc de lămâie. O puteţi consuma pe pâine, dar și ca umplutură pentru roșii nu prea mari, din care aţi scobit miezul cu o linguriţă. Într-un final, puţin pește care, dacă e să le dăm crezare specialiștilor, ne face mai inteligenţi, dar și mai sănătoși. Eu prepar destul de des o cremă pe bază de pateu de sardele (așa-zisele șprote), care poate fi consumată ca atare, însă, cu puţin efort, putem obţine un preparat savuros pentru niște tartine apetisante cu pâine de secară.

Cremă din pateu de sardele

Salată de ou pe pâine Dacă aveţi fasole fiartă în ajun, este foarte bine, dacă nu – o puteţi folosi pe cea din conservă, scursă foarte bine. Pasaţi fasolea într-un castron. Pregătiţi o pastă din 3 căţei de usturoi, 2 linguri de ulei, sare piper, cimbru și adăugaţi-o la fasole, amestecând bine. Mai puneţi și doi morcovi rași, cruzi, pătrunjel tocat și omogenizaţi compoziţia. O puteţi servi pe pâine sau alături de legume crude.

Despre pasta Guacamole din avocado am mai pomenit anterior, dar lucrurile bune nu este păcat să fie repetate, mai ales că în fiecare reţetă există și mici diferenţe de detalii.

Guacamole Pasaţi într-un castron 5-6 roșii mijlocii, o ceapă tocată mărunt, un ardei iute, de asemenea, tocat, apoi adăugaţi 2-3 fructe de avocado și pasaţi în continuare, până obţineţi o pastă omogenă, pe care o po-

Puneţi într-un bol o cutie de pateu, adăugaţi aproximativ 50 g de cașcaval ras foarte fin, puţin unt moale (la dorinţă), suc de lămâie și puţin piper măcinat. Puteţi folosi pâine prăjită în prealabil.

A doua reţetă se prepară din scrumbie dezosată, la care putem adăuga diverse ingrediente, după gust. Dacă este prea sărată, ţineţi scrumbia câteva ore în apă sau lapte rece.

Pastă de scrumbie Mărunţiţi în mașina de tocat 2-3 scrumbii dezosate, apoi adăugaţi un morcov fiert, ras, 200 g de unt moale, 2 brichete de brânză topită (de câte 100 g), puţin mărar tocat și zeamă de lămâie.

O altă variantă ar fi amestecul de scrumbie cu nuci, un măr ras sau 1-2 ouă fierte, cu sau fără unt. Adăugând mirodenii, veţi obţine nuanţe gustative noi. Încercaţi diverse combinaţii, până veţi ajunge la reţeta ideală pentru dumneavoastră.

Poftă mare tuturor!

Laura POPOVICI, FLUX

Gardul din jurul casei Nu mai reamintim funcţionalitatea gardului, o știe toată lumea. Ceea ce ni se pare mai interesant este efectul estetic al gardului care ne înfrumuseţează proprietatea, apărând-o, în același timp. Gardul poate fi, până la urmă, un punct de recunoaștere, mai ales în cazul caselor construite în același stil. În ultimii ani observăm că tot mai mulţi proprietari preferă gardurile aerisite care permit vizualizarea parţială a casei sau grădinii.

Sunt la modă gardurile din piatră cu porţi mari din fier forjat. Sunt foarte frumoase și vesele, mai ales practice în oraș. Cu siguranţă vă doriţi un gard din lemn minunat sculptat, dar, din păcate, securitatea este pe primul plan și veţi opta pentru unul destul de înalt și destul de solid, fie că e făcut din fier sau bolţari, cărămidă tencuită și placată cu decoraţiuni.

Pentru că orice s-ar spune, un gard de fier este mai bun pentru securitate decât unul de lemn.

La ţară puteţi folosi cu încredere garduri de lemn deosebite atât prin formă, dar și culoare.

Dacă v-aţi hotărât să împrejmuiţi căsuţa de la ţară cu un gard din lemn, următorul pas este să vă hotărâţi ce fel de formă să aibă, pentru că trebuie să se asorteze perfect cu stilul casei și al grădinii.

Dacă aveţi o proprietate gen fermă sau o căsuţă din lemn cu mult teren în jur, puteţi opta pentru un gard făcut din șipci de lemn așezate orizontal la distanţă unele de altele după preferinţă.

Astfel de garduri le veţi întâlni cu precădere în America. Tot o soluţie pentru terenurile întinse sunt și gardurile din sârmă, plasa deasă în cadru de metal și cu stâlpi mari de fier.

Gărduleţele din șipci de lemn așezate vertical având în partea de sus model sau dantelărie din lemn, vopsite, de cele mai multe ori în alb, sau verde sunt perfecte pentru căsuţe cochete, micuţe și cu grădină de flori, căsuţele englezești. Folosite cu precădere pentru delimitare și individua-

lizare, sunt folosite în zonele cu multe căsuţe, în comunităţile strânse și fără prea multe primejdii.

Pentru proprietăţile aflate în apropierea pădurii cele mai bune sunt gardurile electrice, pentru a ţine la distanţă animalele de genul lupilor, urșilor, pisicilor sălbatice.

Gardurile din cărămidă sunt mai scumpe decât cele din lemn, dar oferă aceleași servicii, mai ales dacă este vorba de o delimitare interioară, între grădina voastră și cea a vecinului. Pentru un efect estetic puteţi opta pentru un gard de lemn cu șipcile

așezate sub formă de plasă sau carouri.

Există și un tip hibrid de gard din lemn, de fapt o combinaţie între gardul cu șipci verticale și cel în formă de plasă, aproape două treimi sau trei sferturi de gard poate fi făcut din șipci verticale, iar partea de sus cu model plasă, pentru un efect decorativ mai pregnant.

Oricum aceste garduri se pretează de minune pentru florile agăţătoare de genul iederii, zorelelor etc. Alegeţi cărămida, piatra sau fierul pentru laturile casei sau grădinii care dau spre stradă.

5 mici beneficii ale stresului Îl cunoaștem ca dușman, însă stresul poate uneori să ne mobilizeze, să ne facă mai deștepţi, mai sociabili și să ajute organismul în lupta cu diverse afecţiuni generate de o imunitate scăzută, arată cele mai recente cercetări.

în sus, spre frunte. Taie cu forfecuţa firele mai lungi decât linia naturală a sprâncenei. Periază firele de păr înapoi în poziţia lor naturală.

Stând la aproximativ 30 de centimetri de oglindă, pensează-ţi un rând de fire din partea de jos a sprâncenelor, mergând dinspre nas la arc, apoi la tâmplă. Smulge firul întotdeauna în direcţia lui de creștere pentru a preveni creșterea lor sub piele. Apoi pensează firele răzleţe de deasupra pleoapei. Nu smulge firele de deasupra sprâncenelor, pentru că îţi poţi modifica forma lor naturală. Folosind un creion de sprâncene, completează cu culoare spaţiile mai rare, în direcţia de creștere a părului.

neală produsele, să adăugaţi, de fiecare dată, ceva nou, care să confere mâncărurilor obișnuite o notă aparte. Este și cazul reţetei următoare, o pastă de fasole cu mirodenii, despre care am putea spune că este obișnuita fasole bătută, dacă nu ar avea acele câteva accente care să facă diferenţa.

Amestecaţi 200 g de cașcaval cu 3 linguri de hrean ras, o jumătate de măr și 2 ouă tari, mărunţite. Adăugaţi o linguriţă de muștar, 3 linguriţe de maioneză, sare și piper după gust, omogenizaţi bine și daţi „spuma” obţinută la frigider, pentru 10-15 minute.

Amestecaţi cașcavalul ras cu nucile sfărmate, puţin usturoi și maioneză, totul după gust. Dacă vreţi să serviţi oaspeţilor o gustare spectaculoasă, umpleţi cu acest preparat ardeii întregi, fără cotor și daţi-i pentru un timp la frigider. Tăiaţi apoi ardeii cu grijă, în felii ceva mai groase, și aranjaţi-i cât mai decorativ pe o farfurie.

Puteţi folosi ardei de diferite culori. Dar

Cauzele sforăitului şi tratarea acestuia

Sprâncenele diforme pot umbri niște trăsături faciale fantastice, să nu mai spunem că rearanjarea sau pensarea lor greșită îţi poate lua săptămâni să le corectezi cum trebuie. Sfaturile pe care le dau experţii cosmeticieni te vor ajuta să îţi menţii sprâncenele arcuite, aranjate și totuși să aibă un aspect natural.

Instrumentele de care ai nevoie: un creion special pentru sprâncene, de o culoare foarte apropiată de cea a firelor, pentru a desena zonele rare, o perie de sprâncene, o pensetă de metal și o forfecuţă.

Pentru a vedea care este forma și grosimea lor naturală, lăsaţi sprâncenele să crească timp de o lună. Apoi, poziţionează-ţi peria în partea dreaptă a nasului astfel încât vârful său să fie la baza sprâncenei, în mijlocul frunţii. Sprâncenele tale ar trebui să înceapă în locul unde se termină firele perieri. Apoi, aliniază peria cu marginea exterioară a irisului. Locul în care peria întâlnește sprânceana, acolo aceasta trebuie să se arcuiască. La urmă, ţine peria pe diagonală de la nară spre colţul exterior al ochiului și până la sprânceană. Punctul în care peria se intersectează cu sprânceana este punctul unde aceasta ar trebui să se termine.

Folosind periuţa de sprâncene, mătură-le

pasta va fi la fel de bună și pe felii subţiri de pâine neagră.

O variantă de alternativă se pregătește din aceleași ingrediente, dar înlocuind nucile cu ouă fierte, rase la fel de fin.

Tot o cremă de cașcaval și în cele ce urmează, doar că aceasta este ceva mai picantă și are o consistenţă mai spumoasă.

Pe felii de baghetă, cu susan sau amestec de seminţe, este un deliciu.

Pastă de caşcaval cu nuci

SĂNĂTATE

O persoană poate sforăi din mai multe motive, unele chiar medicale. Primul lucru pe care trebuie să îl faci atunci când sforăi este să identifici motivele din spatele acestei probleme. Așa o să îţi fie mult mai ușor să găsești o rezolvare.

O simplă metodă de a scăpa de problemă este să folosești un dispozitiv antisforăit, pe care îl lași pe nas o întreagă noapte. De asemenea, poţi folosi un inhalator cu mentol sau să pui o picătură de ulei esenţial de mentă pe pernă.

Sforăitul poate să apară și din cauza răcelii, alergiilor, kilogramelor în plus sau din cauza apneei de somn. Alcoolul și medicamentele care duc la somnolenţă pot avea ca urmare, de asemenea, sforăitul, la fel ca și deviaţia de sept, astmul bronșic sau dormitul pe spate.

Dacă sforăitul este puternic, ar fi bine să mergi să faci un control, deoarece problemele medicale mai grave necesită tratament special.

EDI|IA DE VINERI

Diverse

Stresul implică o mișcare de „trezire” a organismului, fizic și psihic. Pe termen lung, acesta duce la epuizarea organismului și riscul apariţiei unor boli psihosomatice.

Pe termen scurt: Ne mobilizăm fizic mai bine, întrucât stresul ne creează posibilitatea de a reacţiona mai prompt la stimuli; Crește rezistenţa fizică. De exemplu, o situaţie stresantă ne poate activa capacitatea de a funcţiona în mod optim chiar dacă nu ne-am odihnit suficient, nu ne-am hrănit suficient sau nu ne-am îngrijit adecvat; Crește creativitatea și capacitatea de a găsi soluţii și de a ne mobiliza în funcţie de deadline-uri;

Procese cognitive precum gândirea și memoria sunt îmbunătăţite în astfel de situaţii, însă poate să apară și uitarea la termen (de exemplu, un examen pentru care am învăţat în condiţii de stres); Crește nivelul de adrenalină.

Învaţă să gestionezi stresul!

Folosește energia degajată de organism în astfel de momente în mod pozitiv, pentru a găsi soluţii, pentru a te mobiliza mai bine și nu pentru a crea scenarii de panică pe care să le trăiești ca atare; Chiar dacă nu simţi în astfel de momente limitele organismului tău, acestea există. Acordă atenţie semnalelor și respectă-ţi corpul și mintea; Nu folosi excitante nervoase când ești cu nervii încordaţi. Ele nu vor face decât să crească anxietatea și să scadă puterea de concentrare. Folosește resursele organismului tău și ai încredere în ele; Relaxează-te. Uneori stresul aduce tendinţa de a căuta soluţii din interior, când te-ai descurca mult mai bine dacă ai vedea lucrurile în perspectivă. De exemplu, imaginează-ţi cum te vei gândi

peste 5 ani la un examen sau la o discuţie cu șeful, pentru care acum te stresezi foarte mult. Mai merită să te stresezi?

Nu lua decizii în condiţii de maximă încordare dacă poţi evita acest lucru, mai ales dacă ai tendinţa de a privi în astfel de momente lucrurile doar raţional sau doar emoţional. Încearcă să acorzi timp

pentru a putea lua o decizie în armonie cu tine însăţi, nu sub presiunea evenimentelor; Nu intra în lupte emoţionale cu cei din jur. Stresul poate scoate ce e mai rău din noi, căci ne scad foarte mult pragurile de toleranţă. Lasă discuţiile aprinse pentru momentele când ești calm.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

1

Luni NOIEMBRIE

6.59 Deschiderea staţiei 7.00Desene animate 7.30 Serial. Star Trek Next Generation .Sez 10 Ep 18,19 9.00 Serial. 24 hours. Sez. 5 Ep.19,20 10.30 Telecinemateca. Indiana Jones și templul morţii. Indiana Jones and the temple of doom. Aventuri 1984 13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH . Sez.4 Ep.4,5 18.00 Hristos pentru Moldova. Emisiune realzată de Uniunea Bisericilor Credincioșilor Credinţei Evanghelice din Republica Moldova 18.30 Documentar. Mapamond creștin 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.5 Ep.11,12 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Crimele din Oxford. The Oxford murders Crimă. SUA 2008 22.50 Telecinemateca. Ciuperci. Shrooms.

Acţiune. SUA 2006 0.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Doamne de poveste (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 Vremea de Acasă 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Film: Vice versa (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 - Ce se întâmplă, doctore? (r) 14:00 Zâmbete într-o pastilă, ep.6, anul II 14:30 România, te iubesc! (r) 15:15 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3856 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 - Profit 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.15 00:00 Serial: Fringe, ep.18, anul I 01:00 Film: Inamicul public 02:30 - Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 - România, te iubesc! (r) 04:15 Serial: Moștenirea, ep.15 (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Жить здорово!” 10.30 “Контрольная закупка” 11.05 Премьера. “ЖКХ” 12.00 Новости 12.15 “Модный приговор” 13.15 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Жди меня” 21.00 “Время” 21.30 “Побег” 22.30 Спецрасследование. “Наручники как лекарство” 23.30 Ночные новости 23.50 “Обмани меня”. Новые серии 0.45 Премьера. Комедия “Братья Соломон” 2.20 Триллер “Призраки” 3.55 “По следу снежного человека” 6.00 Respiro. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Electorala 2010. Publicitate. 6.20 La noi în sat. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.20, 8.25 Bună dimineaţa! 9.1517.00 Revizie tehnică. 17.00 ȘTIRI. 17.15 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul finalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 17.30 Magazinele UEFA. 18.15, 2.30 Portrete În timp. Ion Puiu la 65 de ani.

19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Documentar. “Polinezia: Între cer și pământ”. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50, 4.30 Votul tău 2010. Emisiune de educa ţie electorală. 22.00, 3.00 Alegeri 2010. Dezbateri. 23.00 ȘTIRI. 23.15 Box. Campionatul Naţional. 0.00 Documentar.

“Polinezia: Între cer și pământ”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici [i acum. știri. 1.15 Fii tânăr! 4.40 Ghidul sănătăţii tale. 5.10 La obiect. 5.20 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani. divertisment 10:00 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial.

11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 13:00 Observator 14:00 “Animalul” (SUA 2001) „The Animal” film artistic. 16:00 Observator 17:00 Acces Direct cu Simona Gherghe. news magazine 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 21:30 “Миротворец” (США 1997) “The Peacemaker” film artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 “Fugarele” (SUA 2005)„Caught in the Headlights” film artistic. 2:45 ”Calatorie periculoasa” (SUA 2006) „Broken Trail” (prima parte) film artistic. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 05:00 TV5MONDE LE JOURNAL 05:30 TELETOURISME 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH 10:05 AL DENTE 10:30 COTÉ MAISON 11:00 FLASH 11:05 EN PAYS DE...

11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 931 12:00 BELLE-BAIE / Fiction Exercer son droit 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 L’EPICERIE 13:30 LA DEMOCRATIE DES MOI / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA CARTE AU TRÉSOR 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 RENÉ / Fiction Episode 7 20:15 RENÉ / Fiction Episode 8 21:05 DECOUVERTE DES JARDINS DE SUZHOU / Documentaire 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GEO / Documentaire Népal, les soldats du toit du monde 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:55 LE SECRET / Cinéma 02:35 CINÉMAS, LE MAGAZINE 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 UN BOMBARDIER NOMME LE LIBERTY LILY / Documentaire

ÎCS “VOKAMTRANS” SRL angajează șoferi pentru rute internaţionale, cunoașterea limbilor engleză și franceză este obligatorie.

CV pe e-mail: hotinat2@gmail.com

ANUNŢ Contabil-cumul Tel.: 83-05-44 mob. 069120253

SERVICII: Predarea limbii engleze Tel.: 43-04-86, 067108002

2

29 OCTOMBRIE 2010

Programe TV Marţi NOIEMBRIE

3

Miercuri NOIEMBRIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 10 Ep.19,20 9.00 Serial. 24 hours. Sez.5 Ep.20,21 10.30 Telecinemateca. Crimele din Oxford. The Oxford murder Crimă. SUA 2008 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez.4 Ep.5,6 18.00 Serial. Luna. Ep.45 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files.

Sez.5 Ep.12,13 20.50 Desene animate 21.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus) 22.00 Telecinemateca. Wanted. Acţiune. SUA 2008 0.00 Închiderea staţiei

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 10 Ep.20,21 9.00 Serial. 24 hours. Sez.5 Ep.21,22 10.30 Telecinemateca. Wanted.

Acţiune. SUA 2008 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus). Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.46 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files.

Sez.5 13,14 20.50 Desene animate 21.00 DEX juridic 22.00 Telecinemateca. Cealaltă moștenitoare Boleyn. The other Boleyn girl. Dramă SUA 2008 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) Producţie: Telemundo, SUA, 2008 2009 22:30 Poveștiri de noapte emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04: 30 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 0 7 : 0 0 Fi l m serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04: 30 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Serial: Om sărac, om bogat, ep.85, 86 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 După 20 de ani (r) 14:15 Zâmbete într-o pastilă, ep.7, anul II 14:45 Film: Călătorie în lumea legendelor, partea I 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3857 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Grădiniţa lui tăticu’ 22:25 - Profit 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 - AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Moștenirea, ep.16 00:30 Serial: Fringe, ep.19, anul I 01:30 Serial: Om sărac, om bogat, ep.85, 86 (r) 03:00 - Știrile Pro Tv din Sport 03:15 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 04:00 - Serial: Moștenirea, ep.16 (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Жить здорово!” 10.30 “Контрольная закупка” 11.05 Премьера. “ЖКХ” 12.00 Новости 12.15 “Модный приговор” 13.15 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Гаражи” 22.30 “Большой куш” 23.30 Ночные новости 23.50 Премьера. “Врата” 0.45 Мерил Стрип, Дастин Хоффман в фильме “Крамер против Крамера” 2.25 Фильм “Братство танца” 6.00 Respiro. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Electorala 2010. Publicitate. 6.20 Evantai folcloric. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.20, 8.25 Bună dimineaţa! 9.10, 21.50, 4.30 Votul tău 2010. Emisiune de educa ţie electorală. 9.20, 16.15 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul finalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 9.35 Documentar. “Memoria interzisă: Tian Anmen”. 10.25 Desene animate. “Micul vampir”. 10.40 Documentar. “Jurnale de călătorie”. 11.10 Film. “CONFESIUNILE UNUI ANONIM” (SUA, 2001). 13.00 Documentar. “Euromaxx”. 13.25 Film. “STR+INA” (URSS, 1977). 15.00 Mai În glumă, mai În serios. 16.00 ȘTIRI. 16.35 Festivalul-concurs “Tamara Ciobanu”. 17.25 Unda Bugiacului. 18.15, 2.30 Zona liberă. 19.00 MESAGER (rus.).

19.40 Documentar. “B, de la Babilon”. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 22.00, 3.00 Alegeri 2010.

Dezbateri. 23.00 ȘTIRI. 23.15 Fotbal. Liga Campionilor UEFA. “Rubin” (Kazan) - “Panathinaikos” (Atena). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. știri. 1.15 Vedete la bis! 4.40 ARTelier. 5.10 Festivalul Internaţional Serghei Rahmaninov. “Vocaliză de toamnă”. Recital M. Izman. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani. divertisment 10:00„Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 13:00 Observator 14:00 „Scene de casnicie”. comedie 14:30 Comanda la mine. divertisment 16:00 Observator 16:35 Жди меня.

17:45 Bun de cinste. divertisment 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 21:30 “Миссия «Серенити»” (США 2005) “Serenity” film artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 „Legile dreptatii” (SUA 1999) „When Justice Fails” film artistic. 2:45 ”Calatorie periculoasa” (SUA 2006) „Broken Trail” (a doua parte) film artistic. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 05:00 TV5MONDE LE JOURNAL 05:30 LITTORAL 06:00 C DANS L’AIR 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 CONTINENT NOIR 10:00 FLASH 10:05 A LA DI STASIO 10:30 PASSION MAISONS 11:00 FLASH 11:05 TELETOURISME 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 932 12:00 BELLE-BAIE / Fiction Du sable dans l’engrenage ! 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 SHERPAS, LES VRAIS HÉROS DE L’EVEREST / Documentaire Au sommet 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 RENÉ / Fiction Episode 7 15:45 RENÉ / Fiction Episode 8 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 MARIE-LINE / Cinéma 21:10 LA SENTINELLE / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 AFRIQUE(S), UNE AUTRE HISTOIRE DU XXE SIECLE / Documentaire Acte 1 : 1885-1944 - Le crépuscule de l’homme blanc 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:50 LA CARTE AU TRÉSOR 02:35 LE POINT 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 SIMONE ET JEAN, CHRONIQUE DE LA COMPAGNIE RENAUD-BARRAULT / Documentaire

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Film: Călătorie în lumea legendelor, partea I (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 - AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:00 Zâmbete într-o pastilă, ep.8, anul II 14:30 Film: Grădiniţa lui tăticu’ (r) 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3858 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Fără teamă 22:25 - Profit 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.17 00:00 Serial: Fringe, ep.20 01:00 Film: Fără teamă (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Apropo Tv (r) 04:00 - Serial: Moștenirea, ep.17 (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Жить здорово!” 10.30 “Контрольная закупка” 11.05 Премьера. “ЖКХ” 12.00 Новости 12.15 “Модный приговор” 13.15 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “Давай поженимся!” 19.10 Юбилейный вечер программы “Поле чудес” 21.00 “Время” 21.30 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 23.45 Комедия Марка Захарова “Формула любви” 1.20 Дэниел ДэйЛьюис в фильме “Боксер” 3.20 Никита Михалков в фильме “Станционный смотритель” 4.25 Сериал “Спасите Грейс” 5.05 “Дмитрий Харатьян. “По воле рока так случилось” 6.00 Respiro. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Electorala 2010. Publicitate. 6.20 Grigore Vieru. Poezie și destin. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.20, 8.25 Bună dimineaţa! 9.10, 21.50, 4.30 Votul tău 2010. Emisiune de educa ţie electorală. 9.20, 16.15 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul finalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 9.35 Zona liberă. 10.05 ARTelier. 10.35 Fotbal. Liga Campionilor UEFA. “Tottenham” (Hotspur) – “Internazionale” (Milano). 12.10 Fotbal.

Liga Campionilor UEFA. Rezumate. 12.30 Unda Bugiacului.

13.00 Film. “DEȘERTĂCIUNEA DEȘERTĂCIUNILOR” (URSS, 1978). 14.25 Fotbal. Liga Campionilor UEFA. “Benfica” (Lisabona) – “Olympique” (Lyon). 16.00 ȘTIRI. 16.30 Documentar. “Veșmintele lumii”. 16.55 Miracolul dansului.

17.25 Svitanok. 18.15, 2.30 De-ale pescarilor. Program de divertisment. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Documentar.

“Era de după petrol”. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 22.00, 3.00 Alegeri 2010. Dezbateri.

23.00 ȘTIRI. 23.15 Fotbal. Liga Campionilor UEFA. “CFR 1907” (Cluj) - “Bayern” (Munchen). 1.00 Programul zilei.

Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. știri. 1.15 Erudit-cafe.

Concurs de inteligenţă. 4.40 Dor. Program muzical. 5.10 Versuri despre toamnă. 5.25 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

Profilaxie pina la 17:11. 17:00 Acces Direct cu Simona Gherghe. news magazine 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 21:30 “Перевозчик” (США, Франция 2002) “The Transporter” film artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 Face the Pro. game show 2:00 Inchiderea programului, revizie tehnica 05:00 TV5MONDE LE JOURNAL 05:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 06:00 C DANS L’AIR 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 WARI 10:00 FLASH 10:05 ESCAPADE GOURMANDE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 LITTORAL 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 933 12:00 BELLE-BAIE / Fiction La vie, si fragile 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 AL DENTE 13:30 LA FABULEUSE HISTOIRE DE... / Documentaire Nom d’une pipe 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIOLETTE ET FRANCOIS / Cinéma 16:40 MANON SUR LE BITUME / Court métrage 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 QUESTIONS A LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 PASSES TROUBLES / Fiction Episode 1/2 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 1919-1939 LA DROLE DE PAIX / Documentaire 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:55 RENÉ / Fiction Episode 7 01:45 RENÉ / Fiction Episode 8 02:35 TEMPS PRÉSENT 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 NAZIS, LA DERNIÈRE TRAQUE / Documentaire 01:00 Jeudi 4 Novembre 2010

4

Joi NOIEMBRIE

5

Vineri NOIEMBRIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 10 Ep.21,22 9.00 Serial. 24 hours. Sez.5 Ep.22,23 10.30 Telecinemateca. Cealaltă moștenitoare Boleyn. The other Boleyn girl. Dramă SUA 2008 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 DEX juridic. Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.47 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.5 Ep.14,15 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Ce vrăji a mai făcut nevasta mea. Bewitched Comedie . SUA 2005 22.40 Telecinemateca. Countdown: Armageddon. Acţiune . SUA 2009 0.00 Închiderea staţiei

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 10 Ep.22,23 9.00 Serial. 24 hours. Sez.5 Ep.23,24 10.30 Telecinemateca. Ce vrăji a mai făcut nevasta mea. Bewitched Comedie . SUA 2005 13.00Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Calea, Adevărul și Viaţa 18.00 Serial. Luna. Ep.48 19.00 Serial.

Dosarele X. The X - files. Sez.5 Ep.15,16 20.30 Desene animate 21.00 Familia Dacia 21.15Telecinemateca. Pact cu diavolul. The devil’s advocate Mister. SUA 1997 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 8:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Reîntâlnirea (“Undiscovered”) (12) (comedie) 22:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 01:30 Film serial: Trădarea (AP) (romance) 03:00 Cinema ACASĂ: Reîntâlnirea (r) (12) (comedie) 04:45 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Film: Suspect fără memorie 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 Promotor (r) 14:15 Zâmbete într-o pastilă, ep.9, anul II 14:45 Film: Impact iminent 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3859 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:25 - Profit 19:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:00 Fotbal Europa League: BATE Borisov Sheriff Tiraspol 22:00 Fotbal Europa League: Steaua Utrecht 23:55 - Profit 00:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:30 - Fotbal Europa League 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45 - Fotbal Europa League (r) 04:15 Promotor (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Новости 6.10 Мультипликационный проект “Гора самоцветов” 6.35 Михаил Ульянов, Леонид Быков, Петр Щербаков в фильме “Добровольцы” 8.10 Василий Меркурьев, Борис Чирков в фильме “Верные друзья” 10.00 Новости 10.10 Надежда Румянцева, Николай Рыбников в комедии “Девчата” 12.00 Новости 12.10 “Николай Добронравов. Нам не жить друг без друга” 13.10 “Спешите делать добрые дела”. Памяти Валентины Толкуновой. Концерт 14.45 Константин Хабенский, Елизавета Боярская в многосерийном фильме “Адмиралъ” 18.50 “Большая разница” в Одессе. Фестиваль пародий 21.00 “Время” 21.15 Премьера. Сергей Безруков, Дмитрий Дюжев в комедии “Каникулы строгого режима” 23.20 Премьера. “Легенды Ретро FM” 0.55 Николь Кидман, Эван МакГрегор в фильме “Мулен Руж” 3.00 Фильм “Как Майк: Уличный баскетбол” 4.35 Сериал “Спасите Грейс” 6.00 Respiro. Versuri de Eugenia Bulat. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Electorala 2010. Publicitate. 6.20 Etno Jazz Festival 2010. Retrospectivă. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.20, 8.25 Bună dimineaţa! 9.10, 21.50, 4.30 Votul tău 2010. Emisiune de educa ţie electorală. 9.20, 16.15 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul finalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 9.35 Studio “Art plus” (rus.) 10.05 Documentar. “Veșmintele lumii”. 10.35 Film. “MICA PRINŢESĂ” (SUA, 1995). 12.05 Videoteca copiilor.

12.30 Svitanok. 13.00 Film. “BĂTRÂNII HOŢI” (URSS, 1971).

14.25 Fotbal. Liga Campionilor. “AC Milan” - “Real” (Madrid).

16.00 ȘTIRI. 16.30 O carte pentru tine. 16.40 Fii tânăr! 17.25 Documentar. “Global 3000”. 18.15 Documentar. “Bun venit la Arts 21”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45 Vector european. 20.30 Super loto “5” din “35”. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 22.00, 3.00 Alegeri 2010. Dezbateri. 23.00 ȘTIRI. 23.15 Serial. “COPIII NOȘTRI DRAGI” (Franţa, 2006). 0.05 Documentar. “Nemuritorul Seuthes”. 1.00 Programul zilei. Calendar.

1.05 Moldova: aici și acum. știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 Evantai folcloric. 2.30 Focus. Magazin TV. 4.40 Cu noi la teatru.

5.10 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani. divertisment 10:00 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 13:00 Observator 14:00 „Scene de casnicie”. comedie 14:30 Te pui cu blondele ? cu Dan Negru. divertisment 16:00 Observator 17:00 Acces Direct cu Simona Gherghe. news magazine 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 21:30 “Все без ума от Мэри” (США 1998) “There’s Something About Mary” film artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 “Sfarsitul lumii” (SUA 2005) “Category 7: The End of the World” (ultima parte) film artistic. 2:45 ”Calatorie periculoasa” (SUA 2006)„Broken Trail” (ultima parte) film artistic. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 05:00 TV5MONDE LE JOURNAL 05:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 06:00 C DANS L’AIR 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 5 SUR 5 AFRIQUE 10:00 FLASH 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 934 12:00 BELLE-BAIE / Fiction Cartes sur tables 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 A LA DI STASIO 13:30 360° - GEO / Documentaire Népal, les soldats du toit du monde 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 PASSES TROUBLES / Fiction Episode 1/2 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 ENTRE DEUX OMBRES / Fiction 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 AKOIBON / Cinéma 23:35 LE NÉGOCIANT / Court métrage 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:50 CINÉMAS 01:40 LA GRANDE LIBRAIRIE 02:35 QUESTIONS A LA UNE 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 360° - GEO / Documentaire Népal, les soldats du toit du monde

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Film: Impact iminent (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Fotbal Europa League 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3860 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Dansez pentru tine 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 - Dansez pentru tine (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Новости 6.10 Мультипликационный проект “Гора самоцветов” 6.35 Нонна Мордюкова, Евгений Киндинов в фильме “Молодые” 8.15 Элина Быстрицкая, Сергей Бондарчук в фильме “Неоконченная повесть” 10.00 Новости 10.10 Анатолий Кузнецов в фильме “Белое солнце пустыни” 12.00 Новости 12.10 “Олег Табаков. Достояние республики” 13.05 Сергей Безруков, Дмитрий Дюжев в комедии “Каникулы строгого режима” 15.05 Константин Хабенский, Елизавета Боярская в многосерийном фильме “Адмиралъ” 19.10 “Большая разница” в Одессе. Фестиваль пародий 21.00 “Время” 21.15 Премьера. “ДОстояние РЕспублики: Вячеслав Добрынин” 23.30 Премьера. Брюс Уиллис, Холли Берри в фильме “Идеальный незнакомец” 1.20 Триллер “28 дней спустя” 3.15 Лоренс Фишберн в детективе “Иллюзия допроса” 5.00 Алиса Фрейндлих в фильме “Вальс” 6.00 Respiro. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Electorala 2010. Publicitate. 6.20 Festivalul Internaţional Serghei Rahmaninov. “Vocaliză de toamnă”.

Recital M. Izman. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.20, 8.25 Bună dimineaţa! 9.10 Votul tău 2010. Emisiune de educa ţie electorală. 9.20, 16.15 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul finalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 9.35, 1.15 Vector european. 10.25, 4.40 Festivalul-concurs “Tamara Ciobanu”. 11.15 Film. “O, DULCEA ȘI TANDRA MEA FEARĂ” (URSS). 13.00 Documentar. “Vrăjitorii lemnului”. 13.55 Film. “RĂPIREA AVIONULUI “SAVOY” (URSS-Polonia-Bulgaria, 1979). 15.20 La noi În sat. 16.00 ȘTIRI. 16.30 Erudit-cafe. 17.15 Respiro. Versuri de Ianoș Ţurcan. 17.25 Dor. Program muzical. 18.15 Documentar. “Global 3000”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Documentar. “O artă neobișnuită”. 20.30 Joker plus. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50 Respiro. 22.00, 3.00 Alegeri-2010. Dezbateri. 23.00 ȘTIRI. 23.15 Serial. “COPIII NOȘTRI DRAGI” (Franţa, 2006). 0.00 “Am strâns toamnă după toamnă”. Spectacol muzical.

Partea I. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. știri. 2.30 Miracolul dansului. 4.30, 5.40 Descoperă Moldova. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani. divertisment 10:00 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 13:00 Observator 10:00 „Scene de casnicie”. comedie 11:00 In puii mei. divertisment 16:00 Observator 17:00 Acces Direct cu Simona Gherghe. news magazine 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 21:30 “Сорокалетний девственник” (США 2005) “The 40 Year Old Virgin” film artistic. 0:30 “Panica in Orient Express” (SUA 2000) “Death, Deceit and Destiny Aboard the Orient Express” film artistic. 2:30 Observator 3:15 „Vanatorul de recompense” (Franta 1976) „L’Alpagueur” film artistic.

4:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 05:00 TV5MONDE LE JOURNAL 05:30 EN PAYS DE... 06:00 C DANS L’AIR 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 OUTREMERS 10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 COTÉ JARDIN 11:00 FLASH 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 935 12:00 BELLE-BAIE / Fiction Moments de vérités 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 ESCAPADE GOURMANDE 13:30 LE PEUPLE DU MÉKONG / Documentaire “Des Terres & des Hommes”Vers un avenir incertain 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 ENTRE DEUX OMBRES / Fiction 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 CINÉMAS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 ENVOYE SPECIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RENÉ / Fiction Episode 7 22:45 RENÉ / Fiction Episode 8 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:55 PASSES TROUBLES / Fiction Episode 1/2 02:40 MISE AU POINT 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 SOUFFLONS NOUS-MÊMES NOTRE FORGE / Documentaire

Informaţii suplimentare la tel.: 079707440 sau e-mail: publicitate@flux.md.

NOIEMBRIE

7

Duminică NOIEMBRIE

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 2 Ep. 13,14 11.00 Familia Dacia. Reluare 11.15 Telecinemateca. Pact cu diavolul.

The devil’s advocate Mister. SUA 1997 14.00 Film indian 16.30 Telecinemateca. Idila de noiembrie. Sweet november. Dramă.

SUA 2001 18.30 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.5 Ep.16,17 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate 22.00 Telecinemateca. Poate că. Definitely maybe.

Comedie. SUA 2008 00.00 Închiderea staţiei

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 2 Ep. 14,15 11.00 Telecinemateca.

Poate că. Definitely maybe. Comedie.

SUA 2008 13.00 Serial. 24 hours. Sez.5 Ep.14 - 18 16.30 Concert. Ștefănel Roșcovan 18.30 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.5 Ep.17,18 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate 22.00Telecinemateca.

Indiana Jones ultima cruciadă. Indiana Jones and the last crusade. Aventuri 1989 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Cinema ACASĂ: Esenţă pură (“Bare Essence”) (partea I) (AP) (dramă) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Dansează cu mine (“Dance With Me”) (12) (dramă) 23:15 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:15 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 01:15 Film serial: Trădarea (AP) (romance) 03:45 Cinema ACASĂ: Dansează cu mine (r) (12) (dramă) 04:45 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Reţeta de ACASĂ retrospectiva săptămânii 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Cinema ACASĂ: Esenţă pură (“Bare Essence”) (partea a II a) (AP) (dramă) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Doamne de poveste emisiune prezentată de Olivia Steer 18:30 Campionatul mundial de dans (Mexic, 2010) 20:30 Cinema ACASĂ: Bodyguard (“The Bodyguard”) (12) (dramă) 23:15 La naiba, să poveștim (12) (divertisment) 00:15 Cinema ACASĂ: O nouă iubire (“Come Early Morning”) (12) (romance) 02:00 Cinema ACASĂ: Bodyguard (r) (12) (dramă) 04:00 La naiba, să poveștim! (r) (12) (divertisment) 04:45 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Ce se întâmplă, doctore?

10:30 Zâmbiţi, vă rog! 11:00 - AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Rezumat Europa League 14:00 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.4, anul III 14:45 Dansez pentru tine (r) 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Minciuni adevărate 23:30 Film: Fantomele de pe Marte 01:45 Știrile Pro Tv din Sport 02:00 - Știrile Pro Tv (r) 03:00 - România, te iubesc! (r) 04:00 - Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 - În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

07:00 Știrile Pro Tv щCe se întâmplă, doctore? 10:00 După 20 de ani 11:00 Film: Așa tată, așa fiu 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Apropo Tv 14:00 - Promotor 14:45 Film: O maimuţă grozavă 3 16:15 Film: Excursie cu surprize 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:45 Land of Jokes 21:45 Serviciul Român de Comedie 22:45 Film: V de la Vendetta 01:30 - Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Apropo Tv (r) 02:30 Film: O maimuţă grozavă 3 (r) 04:00 Film: Așa tată, așa fiu (r) 06:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35 Олег Стриженов, Василий Лановой в приключенческом фильме “Приступить к ликвидации”. 1-я серия 8.00 “Dimineaţa pe Prime” 9.15 “Умницы и умники” 10.00 Новости 10.10 “Смак” 10.55 Премьера. “Наталья Гвоздикова и Евгений Жариков. Рожденные революцией” 12.00 Новости 12.10 К юбилею артиста. Премьера. “Ален Делон. Мужчина на все времена” 13.10 Ален Делон, Жан-Поль Бельмондо в приключенческом фильме “Борсалино” 15.25 “ДОстояние РЕспублики: Вячеслав Добрынин” 17.35 Дмитрий Марьянов, Алексей Чадов в приключенческом фильме “Мираж” 19.10 Комедия Леонида Гайдая “Операция “Ы” и другие приключения Шурика” 21.00 “Время” 21.15 Премьера. Леонид Парфенов в новом проекте “Какие наши годы!” 22.35 “Прожекторперисхилтон” 23.10 “Что? Где? Когда?” 0.20 Премьера. Остросюжетный фильм “28 недель спустя” 2.00 Триллер “Влечение” 3.50 Любовь Орлова в комедии “Русский сувенир”

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35 Олег Стриженов, Василий Лановой в приключенческом фильме “Приступить к ликвидации”. 2-я серия 7.40 “Как лисы с курами подружились...” Мультипликационный фильм 8.00 “Dimineaţa pe Prime” 9.15 “Здоровье” 10.00 Новости 10.10 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости 12.10 К юбилею артиста. Премьера. “Олег Меньшиков. В тени своей славы” 13.05 Олег Меньшиков в фильме “Покровские ворота” 15.25 “Большой куш” 16.20 “Между небом и землей”. Концерт Стаса Михайлова в Кремле 18.10 “Лед и пламень” 21.00 “Время” 21.15 Остросюжетный фильм “Люди Икс: Последняя битва” 23.05 Фильм “Жизнь по Джейн Остин” 0.55 Юозас Будрайтис, Нина Гребешкова в комедии “Фото моей девушки” 2.35 Сериал “Спасите Грейс” 4.05 “Пока все дома”

6.00 Respiro. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Publicitate electorală. 6.20 Documentar. “O artă neobișnuită”. 7.20 Serial. “STAGIARII” (Franţa). 8.25 Documentar.

“Euromaxx”. 9.00 Magazinul copiilor. 9.30, 17.00 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul finalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 9.45 Grigore Vieru.

Poezie și destin. 10.30, 4.30 Portrete În timp. Petru Baracci, actor. 11.00 Documentar. “Cântecele deșertului”. 12.00 ȘTIRI. 12.10, 0.30 Documentar. “Global 3000”. 12.40 Perpetuum mobile. 13.10 Lumina adevărului. 13.55 Fotbal. Campionatul Naţional. “Zimbru” (Chișinău) - “FC Gagauzia”. Transmisiune de la Stadionul “Zimbru”. În pauză: știri. 15.50 ARTelier.

16.20 La mul ţi ani! Dedica ţii muzicale. 16.50, 5.00 O carte pentru tine. 17.20, 1.20 Templul muzicii. 18.15 Documentar.

“Drumeţii”. 19.00 MESAGER (rus.) 19.45 Erudit-cafe. 20.30 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 23.15 Film. “DESPĂRŢIŢI, DAR ÎMPREUNĂ” (SUA). 23.00 ȘTIRI. 23.30 “Am strâns toamnă după toamnă”. Spectacol muzical. Partea II. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. știri.

1.15 Descoperă Moldova. 2.30 Fotbal. Campionatul Naţional.

“Zimbru” (Chișinău) - “FC Gagauzia”. 4.30 Portrete În timp. 5.10 La curţile dorului. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Respiro. Pictură. A. Alavaţchii.

6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Publicitate electorală.

6.20 Documentar. “Triunghiul de aur sau Copiii lui Buda”.

7.20 Serial. “STAGIARII” (Franţa). 8.25, 18.15 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul finalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 8.45 Locuinţa mea. 9.15 Respiro. Program muzical. 9.30 Documentar.

“Global 3000”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30 Abraziv. 12.00 NOVOSTI. 12.15 Moldovenii de pretutindeni. 12.45 Cinemateca universală. 13.00, 3.00 Mai În glumă, mai În serios. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 15.00 știri. 15.10 Cu noi la teatru. 15.40 La mul ţi ani!

Dedica ţii muzicale. 16.15, 4.30 Duplex. Chișinău - Baku.

Diplomaţia populară [i rolul ei În Întărirea relaţiilor dintre ţări. 17.20 La noi În sat. 18.30 Desene animate. “Micul vampir”. 19.00 MESAGER (rus.) 19.45 Vedete la bis! 20.30 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.45 Fii tânăr! 22.35, 23.15 Film. “CEI 13 PRIETENI AI LUI OCEAN” (SUA, Australia, 2007). 23.00 ȘTIRI. 1.00 Programul zilei.

Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 2.30 Abraziv. 5.15 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Desene animate. 7:30 “Tous a l’Ouest: Une aventure de Lucky Luke” (Franta 2007) desene animate. 9:00 “Operaţiunea Monstrul” (Romania 1976) 11:00 “Un barbat, o femeie, si o banca” (SUA 1979) „ A Man, a Woman and a Bank” film artistic. 13:00 Observator 13:15 “Maddie si David” (SUA 1985) “Moonlighting” serial. 14:00 Marele castigator. reality-show 16:00 Observator 16:45„Benny Hill” (comedie) 17:00 Burlacul. reality-show 19:00 Observator 20:00 “Братья Гримм” (США, Великобритания, Чехия 2005) “The Brothers Grimm” film artistic. 22:30 Comanda la mine. divertisment 0:00 Bun de cinste. divertisment 2:00 Observator 2:45 “Un barbat, o femeie, si o banca” (SUA 1979) „ A Man, a Woman and a Bank” film artistic. 4:45 „Acasa la Coana Mare 2” (SUA 2006) „Big Momma’s House” film artistic.

7:00 Desene animate. 7:30 “Ratatouille” (SUA 2007) desene animate. 9:00 “Pistruiatul: Evadarea” (Romania 1973) film artistic. 11:00 Burlacul. reality-show 13:00 Observator 13:15 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) rezumat. 14:00 Marele castigator. reality-show 15:40 Te pui cu blondele ? cu Dan Negru. divertisment 17:20 In puii mei. divertisment 19:00 Observator 20:00 “Военный ныряльщик” (США 2000) “Men of Honor” film artistic. 22:30 Plasă de stele. Divertisment 0:00 Marele castigator. reality-show 1:30 “Aventurile lui Sebastian Cole” (SUA 1998) “The Adventures of Sebastian Cole” film artistic. 3:30 “Banditele” (SUA 2006) „Bandidas” film artistic.

05:00 TV5MONDE LE JOURNAL 05:30 JANGAL ENQUÊTE / Documentaire Madagascar, des millions partis en fumée 06:30 MEDITERRANEO 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 AFRIQUE PRESSE 08:00 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 10:00 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:05 TiVi5MONDE - MANON 10:10 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 11:00 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:35 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 DEJA VU 12:25 PAROLES DE CLIPS 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 36,9 ° 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 DES ANIMAUX ET DES HOMMES / Documentaire Topolino est trop gras 15:50 ADN 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 ARTE REPORTAGE 18:40 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:35 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CARAVANSERAIL / Divertissement 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:50 ARTE REPORTAGE 01:35 GEOPOLITIS 02:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 03:05 ACOUSTIC 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 04:30 CITE GUIDE

05:00 TV5MONDE LE JOURNAL 05:30 JANGAL ENQUÊTE / Documentaire Patagonie : terres à vendre 06:30 A BON ENTENDEUR 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 CONTINENT NOIR 07:50 REFLETS SUD 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 LE CODE CHASTENAY 10:00 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:05 TiVi5MONDE - MANON 10:10 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:35 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 DEJA VU 12:25 PAROLES DE CLIPS 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH 13:00 JOUR DE RUGBY 13:45 SUR MESURES Artisans du cuir 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 LA PETITE VIE / Fiction Miss Madame 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH 19:10 INTERNATIONALES 20:00 LITTORAL, ENTRE CIEL, TERRE ET MERE / Documentaire Aquitaine, de la vague à l’âme 21:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE CERCLE ROUGE 00:15 TV5MONDE LE JOURNAL 00:25 LE JOURNAL DE LA TSR 00:45 TV5MONDE LE JOURNAL 00:55 AKOIBON / Cinéma 02:30 KIOSQUE 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 LA PATERNITE INCERTAINE / Documentaire La paternité incertaine

TRANSPORT DE MĂRFURI

OFERTĂ INEGALABILĂ PENTRU PUBLICITATEA SOCIALĂ Stimaţi clienţi, începând cu 1 noiembrie 2010, ziarul FLUX vine cu o ofertă fantastică pentru cei care doresc să plaseze publicitate socială. Astfel, începând cu această dată, preţul unui centimetru pătrat de publicitate cu caracter social va fi de doar 3 lei, ceea ce constituie o reducere de tocmai 50 de procente!

Pentru cei care vor semna un contract de publicitate cu ziarul FLUX pentru o perioadă nu mai mică de două luni (8 apariţii), oferta este, pur și simplu, imbatabilă: o reducere de 60 la sută, ceea ce înseamnă un preţ de doar 2,4 lei pentru un centimetru pătrat, plus plasarea bannerului pe site-ul ziarului.

6

Sâmbătă

11

PROIECTE ŞI SOLUŢII FINANCIARE PENTRU UN BUSINESS DE SUCCES

rapid calitativ ieftin

Președinte Eduard Roșca mob: 069984441 Vicepreședinte Elena Catâșev mob: 079709825 Adresa: str. A. Mateevici 71, 8a, or. Chișinău Birou: +373 22/ 24 00 26 e-mail: cdamoldova@gmail.com pagina web: sfaturi.biz

Până la 3,5 tone

GSM: 069350050

CMYK

12

29 OCTOMBRIE 2010

Japonia ne ajută să ne recuperăm istoria Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei dispune acum de utilaj performant pentru restaurarea pieselor de patrimoniu

face expoziţia noastră interactivă, și pentru ca vizitatorii să fie activi și nu pasivi în sălile cu expoziţia permanentă au fost instalate cinci televizoare LCD, DVD-playere, de asemenea, a fost utilată și cinemateca muzeului, unde au loc diverse ateliere educaţionale, unde sunt derulate proiecţii documentare și, se desfășoară proiectul nostru – „Un film la muzeu”, în cadrul căruia sunt proiectate filme istorice și documentare.

Filmoteca noastră are deja peste 35 de astfel de filme. Cea de-a treia componentă a acestui proiect este utilajul pentru laboratoarele de restaurare. Au fost dotate trei laboratoare de restaurare, două – pentru restaurarea metalului și unul – pentru

Redacţia KP a întrebat artiștii și interpreţii de ce s-au filmat în spoturi electorale

restaurarea lemnului. Muzeul a pregătit încăperi speciale, le-a reparat și acest utilaj a fost instalat în aceste laboratoare.

Desigur că această componentă este foarte importantă pentru muzeu, deoarece este vorba de salvarea și protejarea patrimoniului cultural-istoric”.

Laboratoarele utilate cu echipament nou funcţionează aproximativ jumătate de an. În acest răstimp, meșterii-restauratori au reușit deja să testeze li să implementeze noile tehnologii. Șefa Secţiei Restaurare a Muzeului Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei, Ecaterina Bondarenco, a declarat pentru FLUX: „Cu ajutorul acestor utilaje deja au fost restaurate foarte multe exponate. Secţiile funcţionau

și înainte de procurarea acestui utilaj, dar cel precedent nu era atât de performant cum este cel achiziţionat. Munca meșterilor a devenit mai ușoară, deoarece acum dispunem și de un aparat de curăţare a exponatelor din metal cu ajutorul nisipului. Din lemn au fost deja restaurate piese de la conacul familiei Lazovsk, care se află în muzeul nostru, și anume scaune, birouri, chiar în prezent se restaurează o sofa, utilajul permite prelucrarea exponatelor cu multă migală și precizie. Înainte nu dispuneam de utilaj pentru a tăia sau a restaura detalii mai mici, mai complicate, și restaurarea nu era atât de precisă”, a mai spus șefa Secţiei Restaurare.

Liliana POPUŞOI, FLUX

„Intră în istorie dăruind un obiect”

Unul dintre evenimentele care au conferit un spirit sporit atmosferei de sărbătoare la Muzeul Naţional de Etnografie și Istorie Naturală a fost deschiderea expoziţiei jubiliare a Nadejdei Vidrașcu, o expoziţie în care au fost incluse lucrări croșetate croșetă tradiţională și modernă. „Este o expoziţie care include 86 de lucrări: feţe de masă, mileuri, ikebane, care sunt, la rândul lor, brodate, croșetate și pictate. Nadejda Vidrașcu este membru al Uniunii Meșterilor Populari și al Academiei de Arte Tradiţionale din România, mai deţine și titlul onorific de meșter faur. Ea și-a expus lucrările la multe expoziţii naţionale și internaţionale în Germania, România, Franţa și Italia. Majoritatea lucrărilor din această expoziţie nu au mai fost expuse niciodată, fiindcă au fost executate în ultimii ani. Ultima dată acest meșter și-a expus lucrările în muzeul nostru în 1993 și multe din acele lucrări sunt vândute. Ceea ce vedeţi aici sunt lucrări unicat, nici o lucrare nu se repetă, motivele ornamentele sunt inventate și executate de autor. Nadejda Vidrașcu consideră că nu e interesant să facă de două ori aceeași

lucrare și ne-a mai spus că peste cinci ani, la o altă aniversare a ei, va expune în muzeul nostru lucrări noi. Lucrările acestui meșter popular le puteţi vedea până în luna noiembrie”, ne-a povestit Valentina Onofreescu.

O altă expoziţie, este vorba de o manifestare interactivă, care și-a propus să fie un barometru al relaţiilor dintre muzeu și vizitatori, a fost expoziţia „Muzeul nostru în viziunea publicului”, care a fost lansată pe 24 octombrie. „Este o expoziţie care se desfășoară la propunerea Tatianei Tihmanovschi, directorul adjunct pe activităţi a muzeului. Ea a anunţat vizitatorii muzeului să realizeze lucrări pentru o expoziţie. În consecinţă, vizitatorii noștri fideli au prezentat lucrări de pictură, fotografii, acuarelă, grafică. Această expoziţie va avea loc și la anul. La ea au participat activ cu lucrări elevii de la școala de arte plastice „Alexei Stârcea”, împreună cu pedagogii Olga Roșca și Serghei Sulin, Centrul de Educaţie Estetică „Lăstărel”, Eugen Popovici, facultatea Jurnalism și Știinţe ale Comunicării de la USM și Liubomir Ţurcanu, fotograf. Pictorul Victor Creţu a donat o lucrare care înfăţișează clădire a muzeului nostru, iar publicistul Andrei Viziru, la fel, ne-a dăruit o fotografie cu clădire a muzeului”, a mai povestit Valentina Onofreescu.

De asemenea, în cadrul manifestărilor dedicate aniversării de 121 de ani, care au avut loc la 24 octombrie, a fost vernisată și expoziţia „Intră în istorie dăruind muzeului un obiect”, eveniment la care au fost prezente și persoanele care, prin donaţiile lor, sporesc fondul de exponate al muzeului. „De fiecare dată, în cadrul sărbătorii Ziua Muzeului, organizăm o expoziţie cu obiecte dăruite de vizitatori. Aceste exponate sunt prelucrate, restaurate, adaptate condiţiilor pe care le necesită o piesă de muzeu. Și anul acesta am primit foarte multe donaţii, iar donatorii au devenit

Vedetele moldoveneşti merg în politică Ion SURUCEANU, interpret:

„O alegere personală”

În premieră pentru actuala campanie electorală, vedetele moldovenești apar într-un spot electoral. Este vorba despre spotul Partidului Democrat, condus de Marian Lupu, în care apar interpreţii Ion Suruceanu și Nelly Ciobanu, precum și actorul Igor Chistol. De ce au făcut artiștii acest pas? Redacţia KP a adresat această întrebare protagoniștilor din spotul electoral.

- Vreau să vă spun sincer: viziunile mele personale coincid cu cele ale lui Marian Lupu. Nu am fost niciodată alături de unioniști, comuniști sau radicali. În principiu, sunt un democrat convins. Și, probabil, de asta nu e de mirare că alegerea mea merge în favoarea Partidului Democrat. La cârma acestei formaţiuni stă un politician modern, care posedă mai multe limbi și se poate exprima lejer în ele. Cum altfel să nu-l susţin? Ceea ce, de fapt, am și făcut atunci când am acceptat să mă filmez în acest spot.

Nelly CIOBANU, interpretă:

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MUZEUL NAŢIONAL DE ETNOGRAFIE ŞI ISTORIE NATURALĂ LA 121 DE ANI

Muzeul Naţional de Etnografie și Istorie Naturală a aniversat, pe 24 octombrie, 121 de ani de la fondare. Cu această ocazie au fost organizate un șir de manifestări cultural-artistice în cadrul cărora au fost puse în valoare exponatele muzeului, dar și activităţile pe care le desfășoară. Mai mult, în acest an s-a pus accentul pe relaţia dintre public și muzeu, fiecare vizitator fiind tratat ca un prieten al instituţiei sau invitat să facă parte din această categorie. Mai multe detalii ne dă Valentina Onofreescu, șefa Secţiei „Expoziţii și activităţi culturale”.

Vitrine pentru sălile de expoziţii, LCD-televizoare, DVD-playere, calculator, proiector, sistem acustic, utilaj și echipamente pentru laboratoarele de restaurare a lemnului și metalului – este vorba de o serie de echipamente moderne și performante care au fost achiziţionate pentru Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei în cadrul Programului japonez de granturi mici în domeniul culturii.

Prezentarea oficială a utilajului și echipamentului nou a avut loc miercuri, 27 octombrie, de către Excelenţa Sa Tadashi IZAWA, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotenţiar al Japoniei în Republica Moldova.

Utilajul modern, în valoare de circa 82 de mii de dolari SUA, a fost oferit în calitate de asistenţă financiară nerambursabilă. Acest grant a impulsionat desfășurarea lucrărilor de restaurare-conservare a pieselor de patrimoniu, atât de necesară muzeului în condiţiile în care exponatele riscă să se deterioreze complet din cauza utilajului de restaurare învechit și depășit. Astfel, graţie asistenţei financiare oferite de guvernul Japoniei, Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei se poate încadra în rândul muzeelor moderne din lume, care oferă vizitatorilor noi modalităţi de percepţie și asimilare a culturii și istoriei.

Aurelia Corneţchi, director adjunct al muzeului, director de proiect, a precizat pentru FLUX: „Muzeul organizează anual circa 20 de expoziţii temporare. Prin aceste expoziţii noi atragem vizitatorii la muzeu, facem ca muzeul nostru să fie mai atractiv, să valorificăm cât mai multe colecţii. Două dintre sălile care sunt rezervate expoziţiilor temporare au fost utilate cu aceste vitrine. Următorul obiectiv pe care ni l-am propus este implementarea în expoziţia permanentă a muzeului a tehnologiilor multimedia. Pentru a

EDI|IA DE VINERI

Siesta

prietenii muzeului nostru. Avem donaţii de la Elizaveta Saviţchi, care ne-a dăruit ouă de struţ încondeiate. Ana Bigot a făcut o donaţie importantă pentru muzeul nostru - un planimetru polar. Noi în muzeu mai avem o expoziţie de hărţi etnografice și istorice, care va dura până la 7 noiembrie. Și Ana Bigot, vizitând expoziţia hărţilor, ne-a spus că are acasă un obiect pe care o să ni-l aducă, este o piesă unicat, provine din Anglia, de prin anii 1860-1870 și va intra în colecţiile muzeului nostru alături de hărţile pe care le avem în patrimoniu.

Altă donaţie pe care am primit-o vine de la elevii școlii din Săseni, Călărași, împreună cu profesoara Larisa Cojocari, care au devenit demult prietenii muzeului nostru și la fiecare sărbătoare ei vin cu o donaţie din localitatea lor. Un admirator al artei tradiţionale este și Veceaslav Damir din Cruzești, de la el am primit 30 de piese din gospodărie: cântar, de care muzeul avea mare nevoie, ferestrău, pilă pentru tăierea pietrei cât și pentru modelarea lemnului, obiecte de tâmplărie, de care muzeul avea nevoie pentru expoziţia „Gospodăria sătească” etc. Galina Copteva, meșter popular florist, a dăruit muzeului un tablou nemaipomenit, intitulat „Valurile mării”, realizat din puf de plop, meșterul Nadeja Vidrașcu a dăruit muzeului o plapumă pentru fotoliu, Victoria Rusu ne-a dat o icoană „Ruga lui Iisus”, brodată. Pictorii Ion Mustaţă și Victor Creţu au donat muzeului două tablouri înfăţișând biserici. Vreau să menţionez că noi facem tot posibilul să stabilim și să păstrăm cu vizitatorii noștri o relaţie de prietenie și îi îndemnăm să colaboreze cu noi, această colaborare este benefică atât pentru noi, cât și pentru ei”, ne-a mai spus Valentina Onofreescu, șefa Secţiei „Expoziţii și activităţi culturale” a Muzeului Naţional de Etnografie și Istorie Naturală.

Liliana POPUŞOI, FLUX

29 octombrie - 5 noiembrie Berbec

S-ar putea să vă cuprindă melancolia, în a doua parte a săptămânii, să căutaţi apropierea de cei dragi și să le acordaţi mai multă atenţie. Ca să echilibraţi relaţia cu ei, e nevoie de timp și de energie.

Taur Vă concentraţi pe transmiterea unor informaţii sub forma unor sfaturi sau în scris. Toate solicitările de ajutor sufletesc au efect calmant asupra voastră. Căutând răspunsuri pentru alţii, vi le daţi și vouă.

Gemeni Se poate pune serios problema banilor, dacă nu aţi fost prevăzători. Contextul arată că e nevoie de soluţii solide, pe termen lung. Asta înseamnă un efort de imaginaţie și un consum mare de energie.

Rac Treceţi repede de la plăcere la iritare în relaţiile cu cei dragi, pentru că vă simţiţi inima golită. Iubindu-i, puteţi rezolva această problemă sufletească. Vă veţi convinge dacă aveţi curaj să o faceţi.

“Este poziţia mea civică şi mai mult nu vreau să comentez”

Leu Realizaţi că oboseala fizică poate fi benefică, pentru că impune un ritm mai lent al activităţilor. Când vă îndreptaţi atenţia asupra problemelor sufletești, acestea încep să se diminueze.

Fecioară Trebuie rezolvate de urgenţă problemele unor apropiaţi care așteaptă demult să vă faceţi timp pentru ei. Familia vine cu diverse cereri, așa că aveţi treabă. Fiţi binevoitori și treaba va merge repede.

Balanţă O perioadă cu momente frumoase în activitatea profesională, mai ales dacă ceea ce faceţi pentru a câștiga bani vă pasionează. Iertaţi mai ușor greșelile celorlalţi, gândindu-vă că trebuie ajutaţi, nu condamnaţi.

Scorpion O perioadă a iubirii sau a rememorării unor clipe petrecute cu o persoană dragă. Din aceste gânduri plăcute se desprinde concluzia că sentimentele voastre nu depind de cineva, ci fac parte din sufletul vostru.

Igor CHISTOL, actor:

„Moldova are nevoie de o conducere stabilă” - Este poziţia mea civică. Consider că, în sfârșit, a venit timpul când toţi cetăţenii Republicii Moldova trebuie să ia o decizie bine calculată. În sfârșit a apărut un lider calculat, care poate lua decizii bine chibzuite. Un om care poate oferi Moldovei un vector corect de dezvoltare. În principiu, noi nu trebuie să alegem între două rele – între Est și Vest, nu trebuie să divizăm societatea, să confruntăm în permanenţă cele două părţi. Moldova este o ţară mică, care nu are ieșire la mare și nu este bogată în resurse minerale, dar avem un popor muncitor, care vrea să trăiască în prosperitate, aici, în Moldova, și nu peste hotare. O spun din propria experienţă, pentru că personal am trăit șapte ani în străinătate. Eu, ca și mulţi alţii, vreau să trăiesc în Moldova, vreau ca această ţară să aibă relaţii bune cu vecinii. Altfel, nici nu poate fi. Nu este posibil ca o veșnică schimbare a puterii să influenţeze

Săgetător E multă nevoie de voi acasă și trebuie să amânaţi unele responsabilităţi de serviciu, pentru a avea mai mult timp la dispoziţie. Aveţi energie, așa că vă puteţi mobiliza să le duceţi pe toate la bun sfârșit.

Capricorn Pentru voi sunt importante relaţiile directe, așa că, dacă aveţi probleme aprinse de discutat, e mai bine să faceţi acest lucru faţă în faţă, discret. S-ar putea să vă ajungă la urechi informaţii interesante.

Vărsător

pozitiv dezvoltarea ţării. Moldova are nevoie de o conducere stabilă, care să slujească poporului, dar nu să divizeze ceea ce a mai rămas aici. Mai ales că poporul nostru nu așteaptă să cadă din pod mană cerească. Ne-am deprins să muncim și muncim mult. Și asta ne va permite să ne mobilizăm, să înaintăm la putere un om chibzuit, care să aducă pacea pe arena politică mereu divizată. www.kp.md

CMYK

Sănătatea e oscilantă pentru că, în loc să îi acordaţi atenţie, vă continuaţi munca nestingheriţi.

Poate fi nevoie de ceva mai mult ca să vă reveniţi. De exemplu, să vă odihniţi mai mult, fizic și psihic.

Peşti O perioadă de refacere a forţelor irosite cu lucruri neimportante, întoarse pe toate feţele. Aveţi grijă de sufletul vostru și de planurile pe care vi le faceţi, care trebuie să rămână flexibile. Nu vă li-

mitaţi la o variantă.