Ziarul Flux, Ed. 44 (920)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 29 noiembrie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 29.11.2013

Sf. Ap. şi Evanghelist Matei

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Maxima zilei “Noi avem o existență efemeră prinsă între „totul” din urma noastră și „nimicul” de dinaintea ochilor”.

Haruki Murakami

1 EURO..............................17.8373 1 Do­lar ame­ri­can ............. 13.1238 1 Leu românesc ................. 4.0195 1 Ru­blă ru­sească ............... 0.3962 Timpul probabil: 29.11.2013

30.11.2013

Noros, 0 3 0C

Noros, -2 5 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995  Nr. 44 (921)

ABONAREA 2014

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2014

1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Apel către cititori la sfârşit de an

PAGINA

ACTUAL

Bugetul de stat pentru 2014 – real sau electoral?

3

EDI|IA DE VINERI

PAGINA

POLITIC

Guvernarea promite privatizări „curate”. Experţii se întreabă cine a pus ochiul pe cele mai importante companii

Dragii noştri cititori,

Ca de fiecare dată când ajungem la sfârşit de an, vă adresăm acest mesaj prin care vă reamintim să vă abonaţi la ziarul nostru, pentru ca şi în 2014 să fim împreună.

De data aceasta însă, rugămintea noastră este una specială. Am ajuns în situaţia în care în Republica Moldova practic nu mai avem presă independentă, fie ea tipărită, on-line sau electronică.

Cei doi oligarhi care controlează astăzi instituţiile statului, partidele politice, justiţia, afacerile private şi cele de stat, s-au făcut şi moguli de presă, au pus mâna şi pe puţinele mass-media independente care mai existau. Ştiţi despre cine este vorba. Da, de cei doi oligarhi aflaţi la putere: Vladimir Plahotniuc şi Vladimir Filat, care de curând au pus capăt ostilităţilor dintre clanurile pe care le conduc şi acum, cu efort conjugat, jefuiesc Moldova. Şi ca acest jaf să dureze cât mai mult, ca oamenii să nu înţeleagă ce se întâmplă, ei au grijă să le spele creierii prin presa care le este aservită.

Continuare în pag. 2

ÎPS GURIE GROSU, MITROPOLIT AL BASARABIEI

70 de ani de la trecerea la cele veșnice

În timpul păstoriei sale s-a îngrijit de buna organizare a Bisericii şi a clerului din acest spaţiu, întemeind prima instituţie de învăţământ superior din Basarabia şi contribuind la ridicarea Eparhiei de Chişinău la rangul de Mitropolie.

S-a născut la 1 ianuarie 1877, în comuna Nimoreni din judeţul Lăpuşna, primind numele de botez Gheorghe. Absolvent al şcolii spirituale şi Seminarului Teologic din Chişinău, pleacă la Kiev, unde îşi continuă studiile la vestita Academie Teologică. În anul 1902, după absolvirea Academiei, i se conferă titlul de magistru în teologie. Întors în ţară în acelaşi an, a fost numit misionar al Eparhiei de Chişinău, în noiembrie a fost călugărit, iar în decembrie a fost hirotonit ierodiacon şi apoi ieromonah. În calitatea sa de misionar eparhial, viitorul mitropolit se încadrează neobosit în activitatea culturală şi editorială a Eparhiei.

Continuare în pag. 9

Europa de Est, la mâna Chinei?

În aceste zile, Bruxellesul se uită cu furie şi neputinţă spre graniţa sa răsăriteană, acolo unde noii membri ai UE şi principalii competitori ai acesteia practică un joc scăpat de sub controlul birocraţiei europene.

La Bucureşti, în ciuda avertizărilor Comisiei Europene, ţările central şi est-europene discută direct cu Chi-

CMYK

na acorduri bilaterale care, foarte probabil, sunt premisele unui pas istoric pentru marea putere. Fireşte, în dauna unei Europe divizate şi epuizate de puzderia de crize pe care nu dă semne că ar şti cum să le gestioneze. De asemenea, la Vilnius, după ce Ucraina i-a întors spatele, UE va consemna oficial eşecul Parteneriatului Estic, usturător în plan geopolitic, energetic şi, nu în ultimul rând, pentru prestigiul şi încrederea în sine a Uniunii.

Continuare în pag. 2

FLUX

2

A început Postul Crăciunului Creştinii ortodocşi de stil vechi au intrat în Postul Crăciunului. Ce nu se permite în această perioadă.

Creştinii ortodocşi de stil vechi au intrat, de ieri, în Postul Crăciunului.

Acesta durează 40 de zile, până la Crăciun, şi îşi are originea încă de la începuturile creştinismului.

Iniţial, acest post era de şapte zile, dar în 1166 perioada a fost extinsă până la 40 de zile, prin decizia Patriarhului Ecumenic al Constantinopolului, Luca.

Potrivit canoanelor bisericeşti, în timpul acestei perioade creştinii se abţin de la produsele din carne, lapte şi ouă. Regulile prescrise de Biserică pentru Postul Crăciunului sunt destul de aspre. Totuşi, în prezent, doar călugării postesc potrivit tuturor canoanelor stabilite, iar mirenilor li se dă dezlegare.

Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că greşeşte cel care crede că postul este doar reţinerea de la mâncare.

Potrivit lui, adevăratul post este lepădarea de rău, evitarea mâniei, stăpânirea poftelor şi încetarea defăimării şi a minciunii.

Postul se încheie în ajunul Crăciunului şi nu se mănâncă până la ieşirea primei stele. Răsăritul acestui astru este simbolul ce a anunţat naşterea lui Hristos.

Sursa: publika.md

Actual

29 NOIEMBRIE 2013

Bugetul de stat pentru 2014 – real sau electoral?

Guvernul a avizat proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2014, urmând ca acesta să fie dezbătut şi adoptat de Parlament.

Pentru anul viitor sunt prevăzute venituri de 25,7 miliarde de lei, mai mari cu 14,1%. Se preconizează că 85 la sută din venituri vor fi acumulate din încasările veniturilor fiscale, cu o creştere de 19,5% faţă de anul 2013 sau cu 3,6 miliarde de lei. Cheltuielile vor constitui 28 de miliarde de lei, cu 19 la sută mai mari decât în anul curent. Astfel, deficitul bugetar va fi de peste 2,4 miliarde de lei sau 2,3 la sută din PIB, urmând a fi acoperit din împrumuturi externe şi mijloace obţinute din privatizarea proprietăţii de stat.

Bugetul consolidat prevede venituri totale de 40,3 miliarde de lei, cheltuieli de 43,1 miliarde de lei, deficitul planificat fiind de 2,8 miliarde de lei.

Creşterea cheltuielilor este determinată, potrivit Guvernului, de majorarea sumelor destinate cheltuielilor sociale, activităţii externe, științei, transporturilor și gospodăriei drumurilor, cu circa 20 de procente, agriculturii – cu aproape 25%.

De asemenea, cheltuielile mai mari vor fi determinate de creşterile salariale prevăzute pentru anul viitor. Astfel, pentru salariile majorate ale judecătorilor, aprobate recent de Legislativ, va fi nevoie de aproximativ 44 de milioane de lei. Pentru creşterea salariilor colaboratorilor CNA vor fi alocate aproximativ 23 de milioane de lei.

Experţii apreciază că bugetul este unul electoral, domeniile sociale fiind prioritare. Pentru domeniul asigurării şi asistenţei sociale vor fi alocate aproape 19% din buget,

fiind prevăzute cheltuieli în sumă de circa 4 miliarde de lei. Peste zece la sută din totalul cheltuielilor sau 2,9 miliarde de lei vor ajunge la sănătate. Pentru învăţământ sunt planificate 1,9 miliarde de lei sau puţin peste 12%. În jur de 9% vor fi destinate transporturilor și gospodăriei drumurilor. Circa 4 miliarde de lei vor ajunge în bugetele locale, adică nivelul alocaţiilor pentru acest sector, practic, nu va creşte. În 2014, Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli va fi de 500 de milioane de lei, 46 de milioane dintre care din contul grantului Comisiei Europene. Agricultorii nu par să fie mulţumiţi de sumă şi vor insista ca aceasta să fie majorată.

Președintele asociației Uniagroprotect, Alexandru Slusari, a declarat pentru agenția OMEGA că Ministerul Agriculturii a solicitat ca suma destinată subvenţionării să fie de 670 de milioane de lei.

Bugetul de stat pentru 2014 include şi suma de 52 de milioane de lei prevăzută pentru organizarea

alegerilor parlamentare, precum şi 30 de milioane de lei pentru implementarea sistemului e-Alegeri.

Consiliul Naţional pentru Participare (CNP) a acţionat în judecată Executivul pentru netransparenţă în adoptarea bugetului. Acesta a menţionat că despre ședința de miercuri, 27 noiembrie, în care a fost examinat proiectul Legii Bugetului de stat pe anul 2014 s-a anunțat în seara de vineri, 22 noiembrie, fără ca proiectul de lege să fie făcut public sau consultat cu cetățenii. Într-un comunicat al CNP se menţionează: “În sistemele democratice, procesul legislativ este deschis presei și opiniei publice. Atunci când acțiunile guvernamentale și modul de gestionare a bugetului pot fi verificate de oricine, iar legile, regulile și deciziile sunt deschise discuțiilor, acestea sunt considerate

Noua protipendadă politică la nunta marelui Vameş Un post local de televiziune a dat un reportaj despre nunta unei personalități publice cu o mai tânără femeie de afaceri. Știrea mi-a produs sentimente tulburi şi întunecate.

Aş fi urmărit-o cu uşurătate, ca pe o ştire mondenă oarecare printre atâtea altele care condimentează foiletonul veştilor cotidiene. O nuntă la care au defilat rochii şi maşini de lux, alaiul de vedete autohtone şi din străinătăţi învecinate, parada de persoane publice şi businessmeni prosperi din partea locului… Un eveniment monden deci, cu o uşoară tensiune de suspans, căci presei nu i s-a permis să pătrundă în interior, interdicţie de natură să inflameze şi mai abitir imaginaţia publicului, decât să o contenească.

Aş fi trecut-o cu vederea şi de data asta, în ciuda curiozităţii insistente a presei faţă de acest gen de evenimente, dacă mirele nu ar fi fost un înalt funcţionar de stat, şeful Serviciului Vamal din RM, Tudor Baliţchi, iar invitaţii de seamă nu ar fost fi alți mari demnitari publici: primul ministru Iurie Leancă, ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, deputaţi cunoscuţi şi şefi de comisii parlamentare, directorul companiei ApăCanal, Constantin Becciev, amestecaţi laolaltă printre milionari locali din tagma lui Ilan Shor.

Reportajul cu pricina oferă amănunte interesante şi despre relaţiile de rudenie ale nuntaşilor: miri, nănaşi, părinţi şi cuscri, fini şi alţi invitaţi de onoare, cu toţii demnitari publici şi oameni cu stare. Un eveniment de familie deci, care, la moldoveni ca şi la alte popoare, au un rol important în formarea şi sudarea comunităţilor. Ştirea mi-a lăsat totuşi un sentiment greoi de suprarealitate, pe care şi acum încerc să-l discern şi să-l înţeleg. De fapt, m-a deconcertat familiaritatea promiscuă în care îşi dădeau ghes politicieni de vârf, funcţionari publici, oameni bogaţi şi vedete de top, într-un cadru sclipitor de mondenitate de lux. Nu e deloc ne-

glijabil nici faptul că strada a fost barată de poliţie vreme de o oră în perioada sosirii invitaţilor. I se permite lui Jupiter, dar nu şi boilor de rând, cum ar veni. Iată un „detaliu” care spune multe despre relaţia de putere – deseori arbitrară – între guvernanţi şi cetăţeni.

M-a mirat, de asemenea, această „festivitate de familie” a şefului Vămii, ţinută cu fast, la doar câteva săptămâni după consumarea scandalului de corupţie de la Vama Leuşeni, în care mai mulţi vameşi ar fi fost prinşi „în flagrant”. Te-ai fi aşteptat ca în urma unui astfel de eveniment, şeful Vămii să vină cu explicaţii şi să-şi facă public mea culpa, dacă nu chiar să-şi dea onorabil demisia. Dar nu… Geaba aşteptăm. Persoane avizate şi foşti angajaţi ai acestei instituţii au îndrăznit chiar să afirme că vameşii arestaţi (şi apoi eliberaţi, după cum pare) în acel „flagrant” de pomină au fost nişte piese mai degrabă mărunte pe o tablă de şah în care marele figuri ale corupţiei de la Vama RM au rămas „în rocadă”, în vreme ce atenţia publică era captată de „scandalul” cu cele câteva mii de euro ascunse în paravanul oficiului vamal. Între timp, cazurile de trafic ilegal cu ţigări şi alte produse în proporţii mari se înmulţesc. Iar pentru toate aceste ilegalităţi nu a fost judecat decât un… şofer. Baliţchi mai are şi simţul umorului, întrucât a menţionat în declaraţia de venit pentru 2010 şi 2011 că deţine un imobil în Chişinău, estimat la 1500 de lei şi un lot pomicol în Vadul lui Vodă, estimat la 1239 de lei (sic!). Alte surse (provenite de la

Camera Înregistrării de Stat) arată însă că, pe lângă salariul său de şef al Vămii, Baliţchi deţinea dividende din anumite unităţi comerciale (activitate, de altfel, interzisă pentru un funcţionar la vamă (cf. alin. (2) al art. 6 al Legii serviciului în organele vamale)).

Aşa-zisul scandal de corupţie de la Vamă şi nunta şefului Serviciului vamal din RM au în comun nu doar instituţia amintită de ambele evenimente. Atât nunta înaltului funcţionar, cât şi „flagrantul” de la Vamă au fost, cu sau fără vrerea actorilor implicaţi, nişte spectacole mediatice, care ne ascund mai mult decât ne arată. „Flagrantul” de la vamă a urmărit să ne asigure pe noi, cetăţenii, şi pe observatorii europeni că „lupta cu corupţia” e în toi, să nu ne facem griji şi că aşa le vor veni de hac şi altor funcţionari publici necinstiţi. De cealaltă parte, spectacolul nunţii ne-a introdus (e drept, nu până la capăt), într-o atmosferă de familie, cu miri, naşi, cumetri (ca la moldoveni, de…), ambalată în fastul strălucitor al unui eveniment glamouros, spectacol care face deliciul publicului pe ultimele cinci minute ale jurnalului TV. Luate însă împreună, aceste spectacole mediatice ne aruncă în faţă lipsa de onestitate – unii poate nu se aşteaptă la o asemenea virtute de la nişte „bieţi actori” politici –, şi, mai cu seamă, inconsecvenţa şi lipsa de profesionalism a clasei noastre politice, prinsă în flagrant delict de ipocrizie şi de incapacitate de a lupta efectiv şi eficient cu corupţia.

Nu ne facem iluzii că oligarhii noştri vor deveni într-o bună zi nişte aristocraţi (Aristotel ne atrage atenţia că, mai degrabă, aristocraţia – i.e. guvernarea celor mai buni – ar putea să se transforme în oligarhie, i.e. guvernarea celor puţini… şi bogaţi), nici să devină nişte sfinţi (se zice că Evanghelistul Matei a fost vameş înainte de a-l urma pe Iisus şi a-I propovădui învăţămintele). Dar ne aşteptăm să-şi facă corect treaba sau barem să nu ne sfideze cu mondenităţi de curte şi „flagranturi” de mucava.

Petru NEGURĂ Sursa: platzforma.md

transparente, iar autorităților li se oferă mai puțin ocazia de a acționa abuziv, în scopul satisfacerii propriilor interese”. „Deoarece Bugetul de stat are un impact global, părțile interesate în acest caz sunt toți cetățenii Republicii Moldova, și procesul de consultare ar trebui să fie unul, inclusiv, multilateral și transparent”, se mai spune în comunicat.

Mai mulţi experţi economici au criticat proiectul bugetului, afirmând că nu au fost arătate sursele pentru creşterea veniturilor. Sistemul fiscal actual nu permite o majorare a încasărilor de aproape 20 la sută, decât doar prin mărirea taxelor şi impozitelor, apreciază aceştia. În opinia lor, acest buget, orientat mai degrabă spre îmbunarea electoratului, ar putea crea mari probleme în 2015.

FLUX

Apel către cititori la sfârşit de an Urmare din pag. 1 Ziarul FLUX este astăzi unul dintre puţinele mass-media care nu a încăput nici pe mâna lui Plahotniuc, nici pe mâna lui Filat.

Ziarul FLUX este, dacă nu singurul, atunci unul dintre cele câteva ziare care şi-au păstrat independenţa editorială şi economică. Ştim că ziarul nostru nu mai are tirajul de altă dată, că nu mai are impactul de acum câţiva ani. Căderea tirajelor în presa scrisă a afectat şi instituţia noastră mediatică, aşa cum s-a întâmplat în toată Europa, în toată lumea, cu grupuri de presă mai mari ca al nostru. Dacă am fi avut bani, ne-am fi orientat spre domeniul on-line şi TV. Şi am fi avut bani dacă acceptam şi noi să ne punem în slujba politicului şi businessului corupt şi criminal. Am fi avut şi noi parte de investiţii şi FLUX-ul ar fi fost astăzi un grup de presă prosper. Pentru că noi ştim cum să facem presă. Am demonstrat-o cu prisosinţă. Dar am ales să rămânem fideli cititorilor noştri, fie ei şi puţini la număr. Şi acum suntem mândri de alegerea pe care am făcut-o, chiar dacă mulţi cred că ar trebui să ne ruşinăm pentru că suntem săraci.

Nu vă rugăm, nu vă implorăm. Ştim că e mare derută în societate, ştim că lumea este bulversată, că este manipulată, că în vacarmul mediatic pe care l-au comandat guvernanţii-oligarhi îi este greu să înţeleagă cine spune adevărul şi cine minte. Mai ales astăzi, când adevărul nu prea contează, cânt toţi aleargă după bani, după cât mai mulţi bani. Noi nici nu pretindem că suntem deţinătorii adevărului în ultimă instanţă. Asta poate să o facă doar Dumnezeu. Noi, pur şi simplu, vă oferim alt fel de informaţii, un alt punct de vedere decât cel pe care vi-l impun guvernanţii. Vă spunem doar atât: dacă credeţi că aveţi nevoie de noi, mergeţi la poştă şi abonaţi-vă la FLUX. Redacţia FLUX

Politic

29 NOIEMBRIE 2013

3

FLUX

Guvernarea promite privatizări „curate”. Experţii se întreabă cine a pus ochiul pe cele mai importante companii Agenția Proprietății Publice a publicat recent lista bunurilor proprietate de stat care urmează a fi supuse privatizării până la finele acestui an, dar şi în 2014, aceasta fiind completată cu profilurile investiţionale a 29 de întreprinderi expuse pentru prima dată la privatizare.

Cele mai importante active ale statului şi, am putea zice, ultimele care au mai rămas, urmează a fi privatizate în anul viitor. Prin urmare, 2014 se anunţă a fi nu doar un an electoral, ci şi unul al marii privatizări. Autorităţile promit că procesul se va desfăşura în condiţii de maximă transparenţă, după ce au fost criticate pentru modul defectuos în care au fost derulate tranzacţiile la Banca de Economii şi Aeroportul Internaţional Chişinău. Experţii şi analiştii cred însă că în cazul unor bunuri de mare interes, situaţia s-ar putea repeta.

Guvernarea a dat startul „marii privatizări”

„Prima rundă” a fost anunţată acum câteva săptămâni. În perioada noiembrie-decembrie, la licitaţii vor fi scoase societăţi pe acţiuni şi companii în care statul deţine diferite cote-părţi. Între acestea am putea enumera Combinatul Poligrafic din Chişinău, hotelul Zarea, Sanatoriul „Sănătate” din Sergheevka, Ucraina, întreprinderea de producere a medicamentelor „Farmaco”, uzina de bijuterii „Giuvaier”, fabrica de covoare „Floare-Carpet, SA „Armo-Beton”, ÎS „Vibropribor”, „Aeroport Catering” şi „Aeroport Handling”, SA „Carmez”, mina de piatră din Mileştii Mici, hotelul „Jolly Alon”, hotelul „Chişinău” magazinul „Fantezie” şi multe altele, în lista actualizată figurând 177 de obiective.

De asemenea, în listă se regăsesc staţiuni tehnologice pentru irigare din mai multe raioane ale republicii, întreprinderi de reproducere a păsărilor, staţiuni tehnologico-experimentale, instituţii de cercetări, întreprinderea pentru cercetare şi producere a resurselor biologice acvatice „Acvacultura-Moldova”, fabrici de conserve, de zahăr, de prelucrare a laptelui, întreprinderi de colectare şi desfacere a producţiei agricole, întreprinderi editorial-tipografice, editurile „Lumina”, „Cartea Moldovenească”, BC „EuroCreditBank”. Ministerul Transporturilor a scos la vânzare societăţile de gestionare a drumurilor din majoritatea raioanelor, parcul de autobuze din Bălţi, precum şi Gara de Nord din Chişinău.

Statul mai speră să găsească investitori pentru câteva cinematografe din centrele raionale, dar şi cumpărător pentru avionul prezidenţial pe care ex-preşedintele Voronin l-a primit în dar de la preşedintele rus Vladimir Putin. Cele mai multe dintre active au mai fost expuse în cadrul unor licitaţii, concursuri comerciale şi investiţionale, fără a-şi găsi însă cumpărătorii ori investitorii.

Atracţia principală, aşa-zisele perle ale preconizatei privatizări, o reprezintă 12 companii importante pe care Guvernul a decis să

le privatizeze în 2014, în baza unor proiecte individuale. Este vorba de „Combinatul de Produse Cerealiere din Chişinău”, „Tutun CTC”, „Aroma”, „Barza Albă”, „Moldtelecom”, „Circul din Chişinău”, „Centrala Electrică de Termoficare Nord”, „Reţelele Electrice de Distribuţie Nord-Vest”, „Reţelele Electrice de Distribuţie Nord”, „Fabrica de Sticlă din Chişinău”, „Air Moldova”, „Nodul Hidroenergetic de la Costeşti”. Ministrul Economiei a precizat că de selectarea investitorilor pentru aceste întreprinderi se vor ocupa 8 consultanţi internaţionali, care vor fi selectaţi în perioada următoare. Ministerul Economiei urmează să prezinte spre aprobare Guvernului proiectele individuale de privatizare, până în aprilie 2014.

Guvernul, cu socoteala de-acasă

Executivul contează pe banii care ar putea fi obţinuţi din privatizări, inclusiv la acoperirea deficitului bugetar. Astfel, deficitul de 2,8 milioane de lei pronosticat pentru anul viitor urmează a fi acoperit din granturi externe, din emisia de valori mobiliare de stat, dar şi din veniturile provenite din privatizări, în valoare de 315 milioane de lei. În ceea ce priveşte veniturile încasate la buget, aici socoteala de-acasă, practic, niciodată nu coincide cu cea din târg. În 2012, de exemplu, din privatizări şi comercializarea proprietăţilor publice au fost obţinute 140 de milioane de lei, faţă de suma planificată de 260 de milioane. În 2013 veniturile din privatizări au fost estimate tot la 260 de milioane şi rămâne să vedem curând care va fi cifra reală. Nu au fost obţinute veniturile scontate din privatizare nici în anii precedenţi.

Va fi 2014 o excepţie, datorită faptului că sunt puse în joc companii importante, care prezintă un interes major? Depinde pentru cine prezintă interes şi cine „a pus ochiul” pe ele, consideră experţii. Economistul Roman Chircă menţiona pentru ziarul „Adevărul” că multe dintre aceste active nu prea au şanse să ajungă în mâinile unor investitori serioşi din afara ţării: „Pentru ţară este important ca aceste întreprinderi să ajungă la investitori serioşi, care să le dezvolte şi să genereze venituri la buget. Dacă însă vor ajunge în mâinile unor afacerişti locali, ar putea repeta soarta activelor privatizate în 2008, care nu au beneficiat de investiţii importante, din care cauză multe aşa şi nu s-au dezvoltat”. În afară de asta, contează dacă actualul context este potrivit unor astfel de privatizări şi dacă se vrea, întradevăr, obţinerea unor profituri cât mai mari pentru stat ori se intenţionează deposedarea statului de nişte bunuri, în beneficiul unor potentaţi ai zilei sau a grupărilor oligarhice care stau în spatele politicienilor de la putere.

Am greşit, dar nu se va mai repeta

Statul nu este cel mai bun administrator al activelor, de aceea mediului privat trebuie să i se ofere posibilitatea să le gestioneze, auzim mereu atât de la ministrul Economiei, cât şi de la premierul Leancă. De ce statul nu este un bun administrator, este o altă chestiune. În ceea ce priveşte respectarea intereselor statului şi asigurarea transparenţei procesului de privatizare, primul ministru ne asigură, ca un elev prins că a făcut şotia, că nu va mai face aşa, că şi-a înţeles greşeala şi şi-a învăţat lecţia şi că mai departe totul va fi altfel. „Am tras concluziile şi am înţeles unde am greşit. A fost o lipsă de comunicare. Dacă vom lansa concursuri de privatizare la instituţiile la care ne-am referit, vom proceda aşa încât procesul să fie transparent”, a declarat Iurie Leancă. „Noi vom propune societății un plan de privatizare, deja l-am discutat suficient pe interior. Am ajuns la concluzia că pentru 12 cele mai importante active ale statului vom angaja, obligatoriu, consultanți financiari internaționali de prestigiu care ne vor permite să facem privatizarea într-o manieră transparentă şi să atragem cei mai potenți investitori”, a mai precizat premierul, adăugând că interesul guvernării este să nu mai admită privatizări care ar genera controverse.

Dacă ne amintim bine, anterior şi vicepremierul Valeriu Lazăr promitea să vină cu o viziune clară în privinţa privatizării marilor companii.

Doar că nici planuri, nici viziuni, nici claritate nu avem, deocamdată.

De ce a renunţat ministrul la privatizarea spitalelor?

De faptul că declaraţiile nu coincid întotdeauna cu intenţiile ne-am convins chiar recent, când în presă s-a scris despre planurile de privatizare, în condiţii mai mult decât dubioase, a două spitale situate chiar în plin centrul Chişinăului – Spitalul de

Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” și cel de Traumatologie și Ortopedie. Miza cea mare, ca de altfel şi în alte cazuri, sunt terenurile pe care sunt amplasate acestea, cu o suprafaţă totală de aproximativ 5 hectare, de unde şi bănuielile că intenţiile nu ar fi chiar curate şi fără gânduri ascunse. Aceste imobile şi terenuri ar putea valora împreună, potrivit experţilor, în jur de 20 de milioane de euro. Cu cât intenţiona Guvernul să le vândă, nu se ştie. Totodată, trebuie să remarcăm că şi clădirile în care sunt amplasate spitalele au statut protejat şi fac parte din patrimoniul cultural al ţării, care nu este pasibil privatizării.

Chiar dacă acestea au fost incluse iniţial în lista bunurilor supuse privatizării, ulterior ministrul Sănătăţii, Andrei Usatâi, a cerut excluderea lor, pentru că lucrurile băteau prea tare la ochi şi ar fi iscat un nou scandal de care guvernarea nu are acum nevoie.

Cum însă discuţiile cu privire la aceste spitale sunt mai vechi, putem presupune că nu s-a renunţat total la idee.

Contează banii ori investitorul?

Cine vor fi beneficiarii marii privatizări, rămâne de văzut. În contextul discuţiilor privind darea în concesiune a aeroportului, calificate de ex-premierul Filat drept neprofesioniste, acesta opina că ar conta mai puţin cine sunt investitorii, important fiind cât investesc: „Investiţiile nu trebuie să fie calificate pornind de la originea acestora, ci având la bază calitatea şi seriozitatea lor”.

Actualul premier nu pare să împărtăşească viziunile şefului său de partid. În orice caz, el crede că investitorii nu sunt mai puţin importanţi decât banii: „Ne dorim un proces transparent, pentru a nu genera critici în societate. Sunt importanți banii pe care îi vom obține, dar și partenerii strategici care vor veni”.

Directorul Băncii Mondiale pentru Republica Moldova, Belarus şi Ucraina, Qimiao Fan, declara recent pentru radio Europa Liberă că transparenţa în procesul de privatizare este extrem de importantă, la fel ca şi calitatea investitorului.

„Este foarte important ca Guvernul, desigur, să se gândească atunci când vorbeşte despre privatizare sau concesionare, la veniturile pe care le poate obţine în urma acestui proces. Dar este la fel de important să ţină cont de investitor sau calitatea investitorilor pe care îi atrage în ţară, deoarece este foarte important ca aceşti investitori noi să îi ajute să gestioneze companiile într-un mod diferit, să aducă un know-how de management în această companie şi poate să-i ajute chiar să acceseze nişte pieţe globale”, a menţionat Qimiao Fan. Modul în care se fac la noi privatizările a fost criticat de ambasadorul SUA la Chișinău, William Moser, în cadrul unei emisiuni la Jurnal TV. „În SUA ar fi fost niște proteste extraordinare din cauza acestui tip de privatizare. Toate privatizările trebuie desfășurate cu o transparență majoră. La fel, este nevoie de responsabilizarea totală a funcționarilor de la Guvern, implicați în acest proces”, a declarat diplomatul. Opinii similare a exprimat anterior şi ambasadorul Germaniei la Chişinău, Matthias Meyer.

Tranzacţiile de la BEM şi Aeroportul Internaţional Chişinău nu sunt singurele afaceri controversate ale guvernării actuale. La vremea respectivă, a fost criticată şi privatizarea companiei „Viorica Cosmetic”, statul vânzându-şi acţiunile pentru 51 de milioane de lei.

După cum menţionează Ziarul de Gardă, mulţi experţi au catalogat atunci «afacerea» ca păguboasă pentru stat, „pentru că, pe lângă brand, cumpărătorii au primit drum liber şi către terenurile companiei, care, dacă vor fi privatizate la preţ normativ, aşa cum prevede legea, i-ar ajuta pe cumpărători să-şi recupereze investiţia doar din acele terenuri”.

Prin urmare, atunci când politicienii ne promit marea cu sarea şi parcurs european fără de întoarcere, ar trebui să fim atenţi nu atât la ceea ce spun, ci, mai cu seamă, la ceea ce fac. Şi pentru cine fac.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

4

Geopolitic= 29 NOIEMBRIE 2013

Principiul ”Imperiului” la Carl Schmitt şi a Patra teorie politică Continuare

Spaţiul mare şi „Reich”-ul după Schmitt

Carl Schmitt şi-a scris lucrarea în ajunul celui de-al Doilea Război Mondial, el interesându-se de conştientizarea acelui tablou care îi apărea în faţa ochilor. La modul pragmatic, el fundamenta politica externă a Germaniei naziste. La modul teoretic, încerca să înţeleagă tabloul politicii externe. Schmitt rezolvă ambele probleme în textul pe care îl examinăm aici.

Distingând în „doctrina Monroe” două semnificaţii destul de diferite (semnificaţia iniţială, legată de „un spaţiu mare determinat”, şi semnificaţia deformată, ideologic-imperialistă, cea a Versailles-ului), Schmitt le contrapune una alteia. Aici el aplică pentru prima versiune a „doctrinei Monroe” termenul ştiinţific de „spaţiu mare” şi de „ordine a spaţiilor mari”, pe care propune să se întemeieze în perspectivă sistemul de drept internaţional.

El subliniază că în conceptul de „spaţiu mare”, cei doi termeni nu posedă un conţinut cantitativ (legat de ştiinţele naturale), ci unul calitativ, istoric şi, dacă doriţi, sacral. „Mare” ţine nu doar de volumul fizic, ci şi de nivelul de organizare internă, de consolidare, de valorificare, de integrare a spaţiului într-o unitate social-culturală, civilizaţională, strategică şi politică. Noi folosim în acelaşi sens noţiunea de „măreţ”, „grandios” (în original – великий – n. trad.). Noţiunea de „spaţiu” se referă nu doar la o abstractă categorie fizică, ci la un peisaj concret, cu pădurile lui, cu câmpurile, munţii, râurile, colinele, ce formează mediul de viaţă al popoarelor şi raselor. În acest sens, conceptul de „spaţiu mare” se apropie direct de conceptul de „imperiu” (termenul german „Reich” înseamnă „imperiu”, „împărăţie”).

Eurasianiştii ruşi au utilizat expresia „statul-lume” (Saviţki). Această formulă de „stat-lume”, de altfel, conţine, de asemenea, un dublu sens, pe care o descoperise Schmitt în „doctrina Monroe”. Saviţki înţelege „statul-lume”, „imperiul”, ca pe o parte concretă a spaţiului mondial, ce constituie o unitate civilizaţională (anume acesta e fundamentul eurasianismului). Aşa a fost în versiunea iniţială „doctrina Monroe”.

Dar dacă e să facem abstracţie de la semnificaţia strict eurasianistă a lui Saviţki, aceeaşi expresie poate fi interpretată ca globalism, adică reprezentarea „statului mondial”, a „guvernului mondial”. Anume asta s-a şi întâmplat în epoca Versailles şi a creării Ligii Naţiunilor, iar mai târziu s-a reflectat în crearea NATO, a ordinii mondiale a „Comisiei Trilaterale” şi a globalismului americanocentrist contemporan.

Universalismul (globalismul) operează cu imaginea fizică a lumii, iar „spaţiul mare” – cu imaginea ei istorică şi sacră. În calitate de subiect al universalismului apare individul (teoria liberală a „drepturilor omului”).

Pentru teoria „spaţiilor mari”, subiectul este poporul, un colectiv organic concret. Anume din acest motiv, Carl Schmitt arată legătura între cele două noţiuni – „dreptul popoarelor” şi „spaţiul mare”. Aici se reflectă esenţa celor două reprezentări opuse asupra ordinii mondiale – multipolar şi unipolar, concret-istoric şi universal, bazat pe câteva „imperii” („Reich”uri, după Schmitt) sau reprezentând un singur imperiu (în cazul nostru – cel american: acel rol pe care îl jucau SUA în cadrul versiunii iniţiale a „doctrinei Monroe” în sec. XIX în raport cu continentul american şi pe care încep să îl joace împreună cu ţările NATO faţă de toată lumea). În 1939 Carl Schmitt vedea al treilea Reich ca pe un „imperiu”, ca pe un „spaţiu mare”, ca pe un „stat-lume”.

El căuta să fundamenteze anume un astfel de rol pentru Germania. Pentru Schmitt al treilea Reich ca „spaţiu mare” era nu atât german, cât european. El vedea în acesta expresia civilizaţiei europene continentale în versiunea ei clasică (nu cea iluministă) (Schmitt era un catolic şi conservator ardent). El înţelegea statul naţional-socialist ca pe o inimă a Europei popoarelor, nu ca pe o nouă forţă colonială sau un stat naţional.

De aici şi atitudinea lui faţă de „dreptul popoarelor”. Schmitt, fiind un adept al lui Hitler, nu a aprobat niciodată în textele sale interpretarea rasistă şi pur germană a „Reich”-ului.

Prin termenul „Reich”, Schmitt înţelegea o iniţiativă comună a tuturor popoarelor europene şi, deşi istoriceşte Imperiul Roman de Vest a fost creat în baza triburilor germanice, toate etniile europene au participat la istoria imperială comună şi trebuie să aibă în viitor drepturi egale.

Naţional-socialismul lui Schmitt se deosebeşte fundamental de naţional-socialismul lui Hitler sau Rosenberg anume prin faptul că Schmitt gândeşte în termeni de popoare, nu a unui singur popor, german, sau a trâmbiţatei „rase ariene”, în care naziştii ignoranţi îi includeau doar pe germani. El gândeşte în categoriile „spaţiului mare”, în termenii coexistenţei armonioase între diverse imperii (inclusiv cel ruso-sovietic, eurasiatic), nu în cei ai colonizării germane. Anume din acest motiv, în 1936, în revista ”Corpusul negru” (”Schwarze Korps”) a fost publicată o delaţiune împotriva lui Schmitt, care l-a costat cariera. Însă Schmitt nu a fost niciodată oportunist şi a continuat să-şi dezvolte ideile şi în noua sa calitate de „dizident”, ca, de altfel, mulţi „conservatori revoluţionari”, împinşi la periferie sau chiar supuşi represiunilor de către diletanţii zeloşi şi fanaticii nazişti imbecili. În textul pe care îl examinăm, este uimitor faptul că Schmitt continuă să utilizeze expresia „dreptul popoarelor” chiar în toiul politicii rasiste a lui Hitler, ce recunoştea drept valizi doar germanii. „Al treilea Reich” al lui Schmitt (ca şi „al treilea Reich” pentru însuşi autorul acestei concepţii Arthur Moeller van den Bruck) este un alt „Reich” decât cel al lui Hitler, este „imperiul”, „spaţiul mare”, populat de popoare, fiecare având

drepturi egale în crearea Politicului şi participând la făurirea propriului destin. Iar instanţa centrală, metropola, este menită, în primul rând, să securizeze toate popoarele de intervenţia unor forţe din afara acestui spaţiu (despre asta se vorbeşte chiar în titlul lucrării examinate aici). În politica sa, Hitler a comis aceeaşi greşeală, pe care o face SUA şi imperialiştii britanici, care au trecut dinspre un „spaţiu mare” concret spre universalism şi globalism, doar că aceştia şi-au afişat ca stindard ideea liberal-democratică, iar Hitler – doctrinele rasiste şi ideea unei „dominaţii mondiale ariene”, care e nu mai puţin absurdă şi nocivă decât ideologia drepturilor omului.

Dacă e să examinăm mai cu atenţie ideile lui Schmitt (mai larg, ideile conservatorilor revoluţionari, de la Spengler, Ernst von Salomon, Otto Petel, Arthur Moeller van den Bruck, Frantz Schauwecker, Ernst şi Friedrich Jünger, German Wirt, Friedrich Hielscher, Niekisch şi până la Heidegger), vom descoperi cu uşurinţă că este vorba de a Patra teorie politică (alături de liberalism, comunism şi fascism), care era acoperită de a Treia (nazistă şi fascistă). Tragedia acestei idei constă în faptul că această a Patra teorie este umbrită de a Treia, s-a solidarizat pentru un anume moment cu ea, neputând face faţă războiului ideologic pe trei fronturi (alături de polemica împotriva liberalilor şi comuniştilor revoluţionari, conservatorii erau nevoiţi să întâmpine deformarea propriilor idei în cadrul nazismului vulgar).

Am putea trece multe pe seama faptului că Germania a fost nevoită să ţină piept nu doar principalilor şi pe deplin legitimilor săi duşmani, anglo-saxonii liberal-democraţi, ci şi expansionismului sovietic ce venea din Est, precum şi pe seama sentimentului firesc al patriotismului german. Iar unii (inclusiv Schmitt însuşi) încercau să acţioneze din interiorul regimului, pentru a reinterpreta orientarea sinucigaşă a lui Hitler în spiritul „dreptului popoarelor” şi „spaţiului mare”. Dar finalmente a Patra teorie politică a fost îngropată sub ruinele celui de-al treilea Reich, care a rămas în istorie ca Reich al lui Adolf Hitler, nu al lui Carl Schmitt.

„Marele spaţiu” sovietic. „Reich”-ul sovietic

Modelul „spaţiilor mari” este aplicabil în mod ideal pentru analiza perioadei sovietice a Rusiei.

Această temă a fost elaborată în mod independent de către eurasianiştii ruşi. Ei, de asemenea, operau cu categoria „spaţiu mare”. Pentru această analiză, Saviţki a introdus termenul „locul de dezvoltare” (rus: „месторазвитие”). Atât pentru Schmitt, cât şi pentru eurasianişti în calitate de duşman principal rămâneau a fi considerate ţările liberale ale Occidentului, deşi eurasianiştii includeau şi Germania în componenţa Occidentului, în timp ce Schmitt considera că ea este centrul continentului european, iar „Occidentul începe dincolo de Rin”.

Aceiaşi eurasianişti au prezis cu exactitate evoluţia politicii externe sovietice, de la internaţionalismul primilor ani ai revoluţiei la o politică imperială autentică începând cu sfârşitul anilor 1920. URSS a constituit un exemplu clasic de spaţiu mare, care, în conformitate cu terminologia lui Schmitt, poate fi numită „Reich sovietic”. Însuşi termenul „Eurasia”, introdus de către eurasianişti, este chemat să sublinieze unitatea organică de „spaţiu mare” a continentului eurasiatic, ce coincide cu frontierele Rusiei, de la Rusia Veche până la URSS. Dar spre deosebire de gândirea ideologică a bolşevicilor şi a conducătorilor sovietici, care-şi întemeiau teoriile pe marxism, ce nu conţine nimic nici despre spaţiu, nici despre tradiţie, nici despre civilizaţii, eurasianiştii tratau URSS ca pe un organism istorico-spaţial, civilizaţional, geopolitic, nu doar ca pe o construcţie ideologică. Şi anume analiza istoriei sovietice făcută de către ei, în special cea aplicată perioadei staliniste, s-a dovedit a fi cea mai exactă şi mai riguroasă din toate analizele efectuate de forţele din emigraţie. Eurasianiştii apreciau URSS aproape în acelaşi fel cum o făcea Schmitt în raport cu al treilea Reich al lui Hitler, ei vedeau prin spuma sovietică logica profundă a „spaţiului mare”, legitimitatea „imperiului etern”, dialectica celei de-a Treia Rome, suveranitatea istorică a poporului rus, transmis elitei politice (în cazul dat, bolşevicilor) cu un singur comandament: să apere ţara şi popoarele de la imixtiunea unei forţe din exteriorul acestui spaţiu. Această sarcină a fost realizată de către bolşevici pe parcursul a şaptezeci de ani. În esenţă, eurasianiştii erau exponenţi ai celei de-a Patra teorii politice, ca şi conservatorii revoluţionari germani. Însă aceştia au descoperit elementele ei nu în spatele fascismului (cum a procedat a Treia teorie politică), ci în spatele celei de-a Doua teorii politice. Această analiză apare deosebit de detaliat la Ustrealov.

Ideea construcţiei socialismului într-o ţară aparte, aplicată Rusiei, deja reprezenta un apel la „spaţiul mare” şi la legitimitatea „Reich”-ului.

Dacă e să admitem că în Germania nazistă şi URSS forţa celei de-a Patra teorii politice s-ar fi dovedit hotărâtoare şi că argumentele ideologice superficiale ar fi trecut pe planul doi, am fi avut de a face cu o cu totul altă

lume: una ideală (în limitele posibilului), multipolară şi echilibrată. O schiţă nerealizată (avortată) a unei victorii pur teoretice celei de-a Patra teorii politice noi vedem în pactul Ribbentrop-Molotov şi în concepţia „axei Berlin-Moscova-Tokio” a unui alt conservator revoluţionar, Karl Haushofer.

Noua actualitate a celei de-a Patra teorii politice

Acum să trecem la contemporaneitate. Moştenirea lui Carl Schmitt a devenit astăzi o parte integrantă a culturii politice şi juridice a elitelor occidentale. Aşa cum s-a dovedit, ea depăşea cu mult contextul istoric şi penetra în acele probleme fundamentale, care nu şi-au pierdut deloc actualitatea nici astăzi; dimpotrivă, doar şi-a căpătat-o. Dar dacă e să avem o privire mai largă, atunci devine clar că este vorba nu doar despre Schmitt personal şi despre moştenirea lui. De fapt, creşte vertiginos importanţa celei de-a Patra teorii politice în ansamblu, al cărei exponent strălucit a fost Carl Schmitt, deşi nu doar el.

La ora actuală, din cele trei teorii politice fundamentale ale sec. XX a supravieţuit doar una, cea liberală.

Fascismul a dispărut, comunismul practic a dispărut şi el. În orice caz, a le aborda cu seriozitate atât pe unul, cât şi pe celălalt este imposibil. Şi nu doar pentru că au pierdut bătălia istorică, ci pentru că au falimentat ca idei. Cei care le-au dat crezare, nu doar au fost striviţi, ei sunt înjosiţi şi făcuţi de râs la nivel teoretic. La ora actuală nici fasciştii, nici comuniştii nu pot să explice în mod clar cauzele eşecului lor, iată de ce ei există nu doar în prezent, ci şi în viitor. Gândirea fascistă s-a redus la nimic, gândirea marxistă în forma ei pură se apropie de cota zero. Iar acolo unde aceasta e prezentă, ea e conjugată în mod obligatoriu cu alte tendinţe ideologice exterioare (naţionalismul în Lumea a Treia şi liberalismul în social-democraţia europeană). Şi dimpotrivă, a Patra teorie politică, de care ţin idei ca „spaţiu mare”, „imperiu”, „drepturile popoarelor”, „democraţie organică”, „multipolaritate”, „loc de dezvoltare”, „suveranitate geopolitică”, „geopolitica”, îşi demonstrează din ce în ce mai mult consistenţa. Se vede cu ochiul liber că anume ea devine singura alternativă echilibrată şi fondată

5

Politic

29 NOIEMBRIE 2013 globalismului, „drepturilor omului”, unipolarităţii, universalismului liberal-democrat, individualismului, totalitarismului pieţei şi valorilor pieţei.

Schmitt a prevăzut o lume alcătuită din „imperii”, din „spaţii mari”, din „Reich”-uri. Aplicând viziunea lui la actualitate, putem să distingem în mod clar în viitor „imperiul” atlantist (cu centrul în SUA), „imperiul” asiatic (cu condominiul Chinei şi al Japoniei), „imperiul” european (în conformitate cu ideea lui Schmitt) şi, în sfârşit, imperiul „eurasiatic”.

Schmitt se vedea pe el însuşi ca pe un observator al Imperiului european şi gândea lumea anume în optica Reich-ului european. La rândul lor, eurasianiştii au elaborat bazele unei viziuni similare asupra lumii, doar că priveau lumea din Rusia.

Modelul japonez de reorganizare a Oceanului Pacific într-un „spaţiu mare” a fost întrerupt prin înfrângerea în cel de-al Doilea Război Mondial, astăzi China fiind cea care încearcă să joace un rol de lider în acest proces. Rusia a pierdut recent un segment enorm al „spaţiului său mare”, dar se îndreaptă treptat spre direcţia eurasiatică (ceea ce presupune un nou val de iniţiative integraţioniste).

Dacă cele trei potenţiale „spaţii mari” (european, eurasiatic şi asiatic) urmează să se lărgească pentru a devenii „imperii”, „Reich”-uri, atunci spaţiul atlantist, care astăzi pretinde la universalism şi globalism, va fi nevoit să se reducă. Pentru ca SUA să revină la versiunea iniţială a „doctrinei Monroe”, ca să redevină „spaţiu mare” şi „imperiu”, influenţa lor trebuie redusă în mod substanţial.

O asemenea analiză arată că teoria lui Carl Schmitt a „spaţiilor mari” ca expresie elocventă a întregii construcţii a celei de-a Patra teorii politice reprezintă cea mai solidă platformă pentru o lume multipolară, pentru antiglobalism, pentru antiamericanism şi pentru lupta de eliberare naţională contra dominaţiei americane mondiale.

Textul lui Carl Schmitt care a fost examinat aici, „Ordinea spaţiului mare în dreptul popoarelor şi interzicerea intervenţiei forţelor din spaţii străine”, fiind eliberat de circumstanţele istorice, alături de alte texte fundamentale ale lui Schmitt însuşi ca şi a altor conservatori revoluţionari, constituie o parte integrantă a moştenirii teoriei neoeurasianiste şi ne ajută să înţelegem mai bine sensul neoeurasianismului, care este expresia contemporană a celei de-a Patra teorii politice, reformulate în condiţiile sec. XXI de către ruşi, în Rusia, în interesele Rusiei şi pentru prosperarea Rusiei ca putere mondială.

Neoeurasianismul este teoria politică pentru construcţia imperiului, a „spaţiului mare” în prezent şi în viitor. Sau neoeurasianismul va deveni viziunea de bază a elitelor ruseşti sau ne aşteaptă starea de ocupaţie. De menţionat că alte potenţiale „spaţii mari” şi alte popoare sunt cointeresate în cel mai direct mod ca în Rusia să înceapă renaşterea eurasianistă. Din asta toţi au de câştigat, deoarece neoeurasianismul se pronunţă ferm nu pentru universalism, ci pentru un „spaţiu mare”, nu pentru imperialism, ci pentru „imperii”, nu pentru „interesele unui popor anume”, ci pentru „drepturile popoarelor.”

Din cartea lui Aleksandr DUGHIN „A PATRA TEORIE POLITICĂ”, în traducerea lui Iurie ROŞCA

FLUX

Proiectul declaraţiei summitului de la Vilnius omite orice referire la posibilitatea aderării la UE Proiectul declaraţiei finale a summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, care circulă în aceste zile printre participanţi, omite orice referire la posibilitatea ca ţările Parteneriatului să adere, cândva, la Uniunea Europeană. Corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Rikard Jozwiak, a obţinut un exemplar al proiectului de declaraţie. Ileana Giurchescu rezumă relatarea acestuia: Proiectul de declaraţie finală nu menţionează articolul 49 din tratatul Uniunii Europene, cel care precizează că orice ţară europeană poate cere să fie admisă dacă „respectă valorile fundamentale ale Uniunii Europene”.

Articolul 49 era menţionat în versiuni prealabile. Acum însă în proiect stă scris că „participanţii la summitul de la Vilnius recunosc, din nou, aspiraţiile europene şi opţiunea pentru Europa ale unor parteneri, precum şi hotărârea lor de a crea democraţii adânci şi viabile”.

Articolul 49 are însă o importantă încărcătură juridică şi simbolică, remarcă Rikard Jozwiak de la Bruxelles. Aşa că omiterea oricărei referinţe la acest articol este o lovitură dată ţărilor care sprijină continuarea extinderii, cum sunt Polonia şi Suedia.

Acestea sperau să dea ţărilor din Parteneriatul Estic perspectiva mai clară a unei legături mai strânse cu Uniunea Europeană.

Dispariţia din text, cel puţin în acest moment, a articolului 49 pare să fie însă victoria ţărilor care pledează pentru îngheţarea, fie şi temporară, a extinderii, grup condus de Germania, Franţa şi Olanda, din care fac parte şi ţările sudice. În proiectul documentului final se mai arată că ţările Uniunii Europene salută „progresele făcute de Moldova pentru a îndeplini condiţiile din cadrul planului de acţiuni privind liberalizarea

regimului de vize”. De remarcat aici că nu se spune „TOATE” condiţiile – ceea ce lasă de înţeles că liberalizarea este încă un proces în devenire, că obţinerea acestui statut va mai fi negociată. În momentul de față, Republica Moldova are promisiunea Comisiei Europene că după summitul de la Vilnius va fi înaintată propunerea legislativă privind liberalizarea regimului de acordare a vizelor pentru spaţiul Schengen. Propunerea trebuie aprobată de Parlamentul European şi de toate ţările membre şi ar putea intra în vigoare la sfârşitul anului viitor.

Speră Guvernul de la Chişinău.

Interesant este şi faptul că proiectul declaraţiei finale mai conţine, în paranteze – este adevărat – următoare frază: „Astăzi. A fost semnat şi acordul de asociere, inclusiv acordul de liber schimb DCFTA, cu Ucraina”. S-ar părea că liderii europeni nu au pierdut speranţa că preşedintele ucrainean Victor Ianukovici şi-ar putea schimba din nou părerea şi ar putea totuşi semna acordul cu Uniunea Europeană. Kievul a anunţat săptămâna trecută că pentru moment renunţă să semneze aceste documente, ceea ce a provocat un val de proteste în ţară.

Proiectul de declaraţie finală este acum analizat de toate ţările participante la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, ca apoi să fie semnat pe 29 noiembrie la Vilnius.

S-ar putea ca Moldova sau Georgia să fie dezamăgite de textul declaraţiei, aşa cum este formulat acum, dar grupul ţărilor din Parteneriatul Estic nu prea au loc de manevră după ce Armenia şi Ucraina s-au răzgândit în ultimul moment să mai parafeze sau să semneze acordul de asociere.

Este totuşi de aşteptat ca ţările Parteneriatului să încerce să introducă referiri la conflictele îngheţate cu care se confruntă, conflicte omise total în actualul proiect de declaraţie finală.

Ileana GIURCHESCU

De ce nu s-a dus şi Timofti la Vilnius În premieră, preşedintele Nicolae Timofti a vorbit recent în faţa unei camere de luat vederi citind de pe un promter. Stângaci, de parcă ar fi fost strâns cu uşa, şeful statului a încercat să explice de ce el, liderul naţiunii, nu participă la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Dar oricum e mai bine aşa, decât dacă ar fi încercat să improvizeze.

Dacă vorbea liber, s-ar fi bâlbâit lamentabil, cum i s-a întâmplat în multe alte dăţi. Dar chiar şi citind de pe promter un text elaborat, nu improvizat, preşedintele Timofti a comis greşeli impardonabile. Spre exemplu, el a spus: „ne alătură unui spaţiu a păcii”, de parcă spaţiul ar fi de genul feminin. Preşedintele a uitat că, atunci când mergea la şcoală, în clasa întâi, profesoara l-a învăţat cum să-şi treacă numele pe caietele ce le purta în ghiozdan. Şi atunci i s-a spus clar ca să scrie „caiet al elevului”, precum e şi „caiet al elevei”, dar nu „caiet a elevei sau elevului”. Asta pentru că acordul articolului genitiv se face cu substantivul pe care îl determină, adică cu obiectul posedat, şi nu cu posesorul. Dar o fi uitat preşedintele ce a învăţat la şcoală, că deja e bătrân şi a mai trecut şi multă vreme de atunci.

Dar am făcut referire la discursul preşedintelui ţinut în faţa naţiunii nu pentru a-i reproşa că nu cunoaşte noţiunile gramaticale elementare, ci pentru a arăta cu totul altceva. Şi anume că încercările lui de a explica de ce nu a mers la Vilnius sunt, pur şi simplu, jalnice. Întrebat de jurnalişti de ce nu participă totuşi la acest „moment istoric”, aşa cum pretinde clasa guvernantă şi presa pe care o controlează aceasta, parafarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Nicolae Timofti a spus că va participa la semnarea lui. Încă nu e sigur dacă Acordul va fi semnat. Până la semnare s-ar putea ca Timofti să nu mai fie preşedinte, aşa cum s-ar putea ca acest document să nu fie niciodată semnat şi, cu atât mai puţin, ratificat. Dar asta deja e o altă poveste.

Este logic să ne întrebăm de ce Timofti, care este şeful statului, nu a mers la Vilnius, dar iată Vladimir Filat, care nu deţine nicio demnitate

Şi eu vreau să merg la Vilnius!

publică în acest stat, a mers. Putea să nu meargă Marian Lupu, care nu e decât preşedintele unei fracţiuni parlamentare, dar Timofti trebuia să fie prezent acolo unde „se decide soarta” Republicii Moldova. Chiar şi primarul municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, s-a dus să se plimbe niţel pe la Vilnius, iar preşedintele – nu.

Cum poate fi explicată această neparticipare la summit a lui Timofti. În mod sigur că preşedintele nostru nu este un eurosceptic, el nici nu ştie bine ce înseamnă să fii eurosceptic. Lui, pur şi simplu, i s-a spus să stea cuminte acasă. I-au spus Filat şi Plahotniuc. Aşa şi i-au zis: „Rămâi acasă că mătăluţă nu ai nevoie să-ţi lustruieşti imaginea, să câştigi, peste un an, alegerile. Nu că imaginea politică a matele ar fi foarte bună! Nu, e compromisă şi ea. Dar matale nu ai ce să faci cu ea, oricum n-ai să mai candidezi niciodată la funcţia de preşedinte”. Filat şi Plahotniuc nu i-au permis lui Timofti să iasă din casă. Şi preşedintele nu a ieşit din cuvântul celor doi oligarhi. Dar cum ar fi putut. El este, de fapt, ostaticul celor doi uzurpatori.

Acum câteva cuvinte despre Summitul de la Vilnius şi mult trâmbiţata parafare a Acordului de Asociere a Moldovei la Uniunea Europeană.

Da, Acordul va fi parafat, dar asta aproape că

nimic nu înseamnă. Summitul de la Vilnius este pentru occidentali un eşec răsunător pentru că Rusia a reuşit să scoată Ucraina din joc. Iar Ucraina era miza europenilor şi a americanilor. Moldova urma să fie luată la pachet şi, în special, pentru ca „Ucraina europeană” să nu aibă o enclavă rusească în coastă – regiunea transnistreană. După ce Ucraina a renunţat la perspectiva integrării europene, cel puţin pe moment, pentru că tot au început balamucul acesta cu parcursul european al Republicii Moldova, europenii ne vor arunca acest os care se numeşte parafarea Acordului de Asociere. Dar asta nu înseamnă că ei chiar vor accepta ca Moldova să devină membru al UE. Nu, ei doar vor să menţină la putere actuala clasă politică de la Chişinău pentru că neparafarea Acordului ar însemna prăbuşirea Coaliţiei Pro-Europene la următoarele alegeri parlamentare. Guvernanţii noştri sunt clienţii birocraţilor de la Bruxelles, fără de care de mult ar fi fost răsturnaţi de la guvernare de comunişti şi ar fi umplut puşcăriile. Iată aceasta este adevărata miză a Summitului de la Vilnius. Şi ea nu-l vizează sub nicio formă pe Timofti, de aceea preşedintele a stat acasă.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

FLUX

6

Agricultur= 29 NOIEMBRIE 2013

Reducerea TVA în agricultură: Între îngrijorarea fermierilor şi exigenţa FMI Deşi acum câteva săptămâni s-a anunţat cu mare tamtam că agricultorii moldoveni vor beneficia anul viitor de o reducere de TVA de la 20% la 8%, în şedinţa de joia trecută a Parlamentului a fost amânată votarea proiectului de lege respectiv. Asociaţiile de agricultori spun că este vorba despre un complot al FMI, pe când politicienii afirmă că reducerea totuşi se va produce, amânarea fiind determinată de necesitatea unor modificări vitale pentru unii procesatori de producţie agricolă. La rândul său, FMI nu dă semnale că şi-ar putea schimba atitudinea faţă de disciplina fiscală, dând de înţeles că instituţia nu va face o abatere de la principiile sale care prevăd achitarea de către toţi agenţii economici a unei taxe uniforme pe valoare adăugată.

La începutul lunii curente pe site-ul Partidului Liberal Democrat din Moldova a fost publicată o ştire care anunţa despre facilităţi semnificative pentru agricultori în anul care vine. Era vorba despre patru inițiative legislative pentru susținerea sectorului, care prevăd reducerea TVA pentru agenţii economici din domeniu la 8%, scutirea de TVA a importului de echipamente, facilitarea consumului de apă pentru irigare şi dreptul de a importa produse petroliere pentru consumatorii mari. Iniţiativa, cu o evidentă tentă preelectorală (altfel nu poate fi explicat faptul, de ce trebuiau să aştepte atâta timp pentru a o promova), nu a fost unica de această natură deoarece şi deputaţii Partidului Democrat lucrau la o iniţiativă similară. Drept urmare, pentru a nu provoca disensiuni în ce priveşte originea iniţiativei, s-a decis ca aceasta să fie atribuită unui grup de autori compus din liberal-democraţii Veaceslav Ioniţă şi Ion Balan, democraţii Adrian Candu şi Mihai Solcan, precum şi liberal-reformatorul Anatol Arhire. În nota informativă la proiectul de lege se menţiona că mecanismul actual de aplicare a TVA şi de restituire a 60% din valoarea taxei duce la un tratament inechitabil a agenţilor economici, generează nemulţumiri şi nu stimulează investiţiile în agricultură. Însă examinarea proiectului de lege privind reducerea cotei TVA preconizată pentru ziua de joi a fost amânată „din motive tehnice şi ca urmare a unor solicitări din partea procesatorilor de produse agricole“, potrivit vicepreşedintelui Parlamentului, Adrian Candu.

Agricultorii, îngrijoraţi…

Reacţia asociaţiilor de fermieri, care amânaseră acţiunile de protest îndreptate împotriva atitudinii discriminatorii a autorităţilor faţă de agricultură, nu s-a lăsat aşteptată. Într-un interviu acordat agenţiei de ştiri Infotag, Alexandru Slusari, Preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli Uniagroprotect, a relatat că amânarea adoptării legii privind micșorarea cotei TVA în agricultură de la 20% la 8% este considerată de către toți fermierii din Republica Moldova drept un semnal foarte alarmant. „Noi credem că Parlamentului și Guvernului i-a fost înaintat un ultimatum din partea FMI prin care le-a interzis autorităților moldovenești să reducă din cota TVA”, a spus Slusari, care s-a arătat convins că decizia Parlamentului are legătură cu un document în care FMI recomandă Guvernului să nu recurgă la reducerea impozitului pentru fermieri. Mai mult ca atât, Slusari califică cerinţele FMI drept distructive. „Înainte de majorarea TVA de la 8% la 20%, calculele oferite de noi aduceau dovezi clare că de la această măsură vor pierde atât agricultorii, cât și bugetul țării. TVA-ul majorat este benefic pentru exportatori, deoarece acesta este restituit de către stat. Datele pentru anul 2012, relatate de Ministerul Finanțelor, arată că exportatorilor de produse agroalimentare le-au fost restituite 350 de milioane de lei TVA, pe când suma returnată producătorilor agricoli și întreprinderilor de prelucrare abia ajunge la 200 de milioane de lei”, afirmă el.

Preşedintele Uniagroprotect sus-

ţine că o astfel de atitudine faţă de agricultură în preajma instituirii regimului de comerţ liber cu Uniunea Europeană nu-i oferă şanse să se adapteze noilor realităţi. „Agricultura este sectorul cel mai vulnerabil al economiei moldovenești. Și, dacă nu reușim să-l modernizăm într-o perioadă scurtă de timp, vom pierde acest sector în rezultatul concurenței cu producătorii agricoli europeni”, conchide el.

...Sunt gata să protesteze în faţa Misiunii FMI

„Starea noastră actuală este un strigăt de disperare, la care ar trebui să atragă atenția atât Guvernul, cât și societatea”, spune Slusari, care declară că agricultorii sunt dispuși să organizeze acțiuni de protest în fața Misiunii FMI la Chișinău, să boicoteze manifestațiile prilejuite de sărbătorirea Zilei Agricultorului și să organizeze acțiuni de protest de amploare. Agricultura nu este doar un sector important al economiei, ci, în același timp, reprezintă sutele de mii de oameni care lucrează în acest domeniu.

Şi procesatorii sunt alarmaţi

Potrivit Raisei Bejan, directorul executiv al Uniunii Producătorilor de Zahăr, Uniunea este extrem de îngrijorată de amânarea deciziei Parlamentului de a reduce TVA la zahăr: „Guvernul a argumentat foarte clar necesitatea reducerii TVA la produsele alimentare şi la zahăr până la 8%. Exista o susţinere solidă a proiectului şi în Parlament. În anul curent, pierderile de la returnarea TVA, potrivit Ministerului Finanţelor, se vor ridica la 150 de milioane de lei.

Peste 50 de milioane din acestea sunt cauzate de contrabanda masivă de zahăr ucrainean în prima jumătate a anului. Pierderile ar fi ajuns la 180 de milioane dacă autorităţile n-ar fi micşorat, practic, TVA la zahăr cu 12%, lăsând diferenţa în conturile procesatorilor. Drept urmare, preţul zahărului moldovenesc a scăzut, iar afluxul de zahăr ucrainean de contrabandă a fost stopat. Majorarea TVA la zahăr va conduce, indubitabil, la o nouă sporire a contrabandei, deoarece, în fiecare an, piaţa ucraineană de zahăr este suprasaturată,

iar surplusul ajunge nestingherit în regiunea transnistreană, dar şi prin punctele de trece a frontierei moldo-ucrainene, în partea dreaptă a Nistrului”.

Raisa Bejan mai susține că în majoritatea ţărilor producătoare de sfeclă şi de zahăr din regiune se aplică taxe reduse pe valoarea adăugată la zahăr. „În majoritatea ţărilor UE, aceasta variază în limitele a 7-10%. În Rusia ea este de 10%. Singura excepţie este Ucraina, unde TVA constituie 20%, însă nu este percepută de stat, ci rămâne pe conturile producătorilor agricoli. Aceasta reduce cheltuielile pentru materie primă a companiilor producătoare de zahăr, care reprezintă cea mai mare parte a costurilor de producere. Producătorii de zahăr consideră că la noi, dacă TVA va fi totuşi majorată, zahărul moldovenesc va fi necompetitiv, iar industria prelucrătoare de zahăr în scurt timp va falimenta.

Ioniţă: Vom discuta cu FMI reducerea de TVA pentru agricultori separat de procesatori

Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei parlamentare pentru Economie, Buget şi Finanţe, fiind solicitat de ECOnomist, a dat asigurări că legea va intra în vigoare de la 1 ianuarie, examinarea ei fiind amânată la solicitarea procesatorilor producţiei agricole. „Avem mai multe scrisori de la procesatorii producției agricole. Ei consideră că 8% la materia

prima agricolă și 20% la producția procesată va distruge ramura de procesare. Urmează împreună să găsim o soluție rezonabilă”, spune deputatul, specificând că este vorba în special despre producătorii de făină. „Cei cu făina sunt cei mai afectați. Ei procură grâul cu 8%, produc făină cu 20%, apoi din făină se produce pâine cu 8%”, menţionează Ioniţă.

El recunoaşte că nu va fi ușor de negociat cu FMI. „Am știut din start aceasta. Nu există presiuni. Există un proces normal de discuții. Pe care noi l-am conştientizat din start cum va fi şi știam din start cum vom negocia”.

Referindu-se la dificultăţile discuţiilor cu FMI, Ioniţă a relatat că discuţiile vor fi purtate separat în privinţa procesatorilor şi agricultorilor. „Scopul nostru este să obţinem 8% pentru materia primă agricolă.

Aici nu sunt prea multe întrebări.

Mai dificil stăm cu producția procesată, cum ar fi făina, zahărul, uleiul.

Aici este mult mai greu. Acum pot doar spune că în discuțiile pe care le voi avea cu FMI voi separa discuția în doua subiecte”, a menționat preşedintele comisiei parlamentare.

Cât priveşte poziţia FMI în această dispută, cei de la Misiunea Fondului din Chişinău au preferat să nu facă vreo declaraţie la subiectul dat pentru a nu incita spiritele, dând însă de înţeles că principiile FMI ce ţin de disciplina fiscală şi principiul uniformităţii achitării taxelor a rămas neschimbat.

Ion CHIŞLEA Sursa: eco.md

Poliţa de asigurare, mai scumpă cu 700 de lei în 2014 Legea fondurilor obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2014, aprobată miercuri, 27 noiembrie, de Guvern, prevede venituri de 4,7 miliarde de lei şi cheltuieli de 4,8 miliarde de lei, cu un deficit de 100 de milioane de lei. Cea mai mare parte a fondurilor vor fi alocate pentru achitarea serviciilor medicale curente. Alte mijloace vor fi destinate modernizării prestatorilor publici de servicii medicale, administrării sistemului de asigurare, măsurilor de profilaxie etc.

Proiectul Bugetul pentru anul viitor stabileşte creşterea cu un procent din salariu a costului primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, adică de la 7% la 8%. Jumătate din aceasta, adică 4 la sută din salariu, va fi achitată de angajator, iar cealaltă jumătate îi va reveni angajatului. Contribuţia anuală a angajatorului pentru fiecare angajat va fi cu 264 de lei mai mare decât în 2013, având ca bază de calcul salariul nominal mediu lunar prognozat pentru anul viitor pe sectorul real şi bugetar.

Costul poliţei de asigurare obligatorie în 2014 va creşte semnificativ, cu aproximativ 700 de lei, ajungând la 4065 de lei, faţă de 3318 cât este în

prezent. Ca şi până acum, cei care vor procura poliţa în primele trei luni ale noului an vor beneficia de o reducere de 50 la sută.

Vor creşte cu 4,3% transferurile de la buget pentru categoriile de persoane neangajate, asigurate de stat, acestea constituind 2,2 miliarde de lei. În Bugetul de stat au fost prevăzute 680 de milioane pentru achitarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru cei care deţin terenuri agricole după traseul Râbniţa Tiraspol.

Se prevede alocarea a 34 de milioane de lei pentru implementarea programelor naţionale de sănătate.

FLUX

7 FLUX Moldova, ţara în care şi infirmierele sunt concediate Social

29 NOIEMBRIE 2013

Premierul Letoniei a demisionat în urma prăbuşirii mall-ului din Riga: „Îmi asum responsabilitatea politică”

Premierul leton Valdis Dombrovskis a demisionat miercuri, 27 noiembrie, în urma catastrofei soldate cu 54 de morţi după surparea acoperişului unui supermarket la Riga, a anunţat purtătorul său de cuvânt. „Guvernul îşi asumă responsabilitatea politică pentru tragedie”, a declarat Martins Panke, precizând că premierul a anunţat această decizie în urma unei întâlniri cu preşedintele Andris Berzins.

Acoperişul magazinului s-a prăbuşit peste oameni în seara zilei de 21 noiembrie. Este cea mai mare catastrofă care a avut loc în această ţară baltică de la redobândirea independenţei în 1991. După accident, autoritățile au decretat trei zile de doliu național.

Demisia premierului și a guvernului ar putea arunca într-o criză politică această țară, care trebuie să adere la zona euro în ianuarie și este considerată un exemplu de prudență fiscală și revenire economică după criza financiară din 2008.

Ştirea despre demisia premierului leton Valdis Dombrovskis te face să te întrebi ce ar trebui să se întâmple în Republica Moldova ca un demnitar să-şi asume responsabilitatea şi să demisioneze. Nu cred că există, Doamne fereşte, asemenea tragedii. Demnitarii moldoveni nu demisionează. Nici măcar atunci când pierd alegerile, ei nu se lasă plecaţi din posturi.

Chiar dacă în Republica Moldova nu s-a prăbuşit niciun mall, sub ale cărui ruine să-şi găsească moartea câteva zeci de persoane, tragedia pe care o trăieşte astăzi poporul ţării noastre este mult mai mare. Nu vom trece în revistă aici toate necazurile moldovenilor, care vin din cauza incompetenţei şi a relei-voinţe a guvernanţilor. Mai ales că toţi le ştiu: lipsa locurilor de muncă, lipsa accesului la educaţie, la asistenţă socială, imposibilitatea de a desfăşura o afacere din cauza corupţiei şi a monopolurilor şi multe altele. Ne vom referi doar la un eveniment mai recent care are ca scop să-i sărăcească şi mai mult pe reprezentanţii unei meserii şi să-i îmbogăţească şi mai mult pe guvernanţi. Este vorba despre infirmiere.

Sursa: publika.md

După cum a transmis presa, Ministerul Sănătăţii intenţionează să concedieze toate infirmierele din spitale, iar locurile lor să fie ocupate de asistente medicale şi de angajaţii firmelor de curăţenie. În total, vor fi concediate 40 de mii de persoane angajate pe post de infirmier în spitalele din Moldova.

Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii spun că infirmierele nu au de ce să îşi facă griji pentru că vor fi angajate de companiile care vor presta serviciile de curăţenie în spitale. „Infirmierele de la spitalele selectate (mai întâi se va desfăşura un proiect pilot la care vor participa doar câteva spitale – nota FLUX) vor trece majoritatea în gestiunea companiilor câştigătoare. Pe parcurs, ele vor trece un curs de perfecţionare, fiindcă vor fi aplicate noi tehnologii, noi utilaje, mai moderne, care să dea eficacitate mai bună”, a declarat Alexandru Cerbu, şef secţie din cadrul Ministerului Sănătăţii. Deci, tot infirmierele vor face curăţenie în spitale. Deosebirea este că ele nu vor fi angajate de spitale, de stat, ci de nişte firme private. De acum încolo, banii de la Bugetul de stat destinaţi întreţinerii curăţeniei în spitale nu vor reveni doar acestor sărmane femei, care îndeplinesc o muncă grea şi, de multe ori, neplăcută pentru un salariu de doar 1 500 de lei pe lună, ci şi patronii firmelor care prestează servicii de curăţenie. Probabil aceste firme aparţin demnitarilor de la Sănătate, care au identificat o nouă posibilitate de a face afaceri cu statul. Oneroase pentru stat, dar extrem de profitabile pentru ei.

Este logic să ne întrebăm: de ce Ministerul Sănătăţii scoate în stradă 40 de mii de persoane, ca pe urmă aceste persoane să fie reangajate de nişte fir-

me private şi să presteze în continuare aceleaşi servicii, dar pentru care statul va plăti mult mai mult? Cum este posibil ca în alte ţări statul să gestioneze domenii întregi, cum ar fi industria extractivă, petrolieră, a producerii de băuturi alcoolice, de ţigări, şi să încaseze profituri uriaşe, iar statul nostru să nu mai fie în stare nici măcar să angajeze nişte dereticătoare? Ce stat avem? Ce ţară avem?

O ţară în care omul nici ca infirmier nu mai poate munci, nu-şi mai poate câştiga existenţa.

Hoţie ca în codru. Şi această iniţiativă a Ministerului Sănătăţii, cu iz de pricopseală, va afecta nu doar statul, ci şi pe infirmiere. Demnitarii spun acum că infirmierele vor avea salarii mai mari, după ce vor fi angajate de firmele private. În realitate, ele le vor pierde şi pe acestea, aşa cum sunt ele mizere. Merită să amintim faptul că un proiect similar a fost implementat acum trei ani la Spitalul Clinic Republican din Chişinău. Acolo, locul infirmierelor a fost luat de o firmă de curăţenie. În această vară însă, instituţia medicală a reziliat contractul cu firma respectivă după ce fostele infirmiere, angajate de companie, au intrat în grevă, deoarece nu îşi primiseră salariile. Acum, la Spitalul Clinic Republican serviciile de curăţenie sunt asigurate de infirmiere plătite de stat.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Creştem copii bolnavi, iar numărul lor este în creştere Copiii noştri cresc bolnavi, iar odată cu vârstă starea lor de sănătate se înrăutăţeşte. Aceasta este concluzia unui studiu elaborat de specialiştii Centrului Naţional de Sănătate Publică, care a vizat peste 130 de mii de copii şi peste 365 de mii de elevi, în perioada anilor 2006-2012.

Datele arată că micuţii, dar şi adolescenţii ajung să se îmbolnăvească din cauza temperaturilor instabile din clasele de studii şi din cauza meniurilor sărace în vitamine şi inadecvate vârstei.

Specialiştii în sănătate au consultat fişele cu examenele medicale ale copiilor şi elevilor care sunt remise centrelor de Sănătate Publică din teritorii. Astfel, după ce au examinat datele a 134 de mii de copii şi 365 de mii de elevi, au constatat că aceştia sunt cu mult mai bolnavi decât, spre exemplu, acum şase ani. Au devenit mai frecvente cazurile de îmbolnăvire a sistemului respirator, digestiv, nervos şi circulator.

Astfel, datele arată că nivelul general de îmbolnăvire a crescut în cazul preşcolarilor de la 611 până la 810 cazuri raportate la 100.000. Cele mai frecvente maladii înregistrate au fost cele ale aparatului respirator şi digestiv, precum şi cele infecţioase. Autorii studiului susţin că numărul de îmbolnăviri este în creştere, din cauza alimentaţiei neechilibrate şi a igienei precare. „Pe parcursul anului 2012, în ali-

mentaţia copiilor din instituţiile preşcolare s-a atestat un consum excesiv de crupe, paste făinoase şi ulei de floarea-soarelui. Aceşti copii n-au primit conform normelor 28 la sută produse din carne, 37 la sută din peşte, 40 la sută ouă, 35 la sută lapte şi 45 la sută – produse lactate”, se menţionează în studiu.

Totodată, elevii s-au îmbolnăvit cel mai des de boli ale aparatului respirator, ale sistemului osteoarticular, muscular, precum şi ale ochilor. Acest lucru se întâmplă din cauza că în multe şcoli nu funcţionează bine sistemele de încălzire, iar în altele acestea lipsesc cu desăvârşire. Autorii studiului mai susţin că de vină pentru problemele musculare şi ale sistemului osos este mobilierul, care, de cele mai multe ori, nu este de înălţimea corespunzătoare.

Una dintre autoarele studiului,

Mariana Tutunaru, afirmă că alimentaţia nesănătoasă, programul încărcat de studii şi poziţia incorectă în bancă sunt printre cauzele din care copiii ajung să dezvolte maladii cronice. Din păcate, din lipsă de bani situaţia nu poate fi schimbată radical. „Există documente cu caracter de recomandare care prevăd normele sanitare şi igienice. Sunt însă prea puţini bani şi noi nu-i putem obliga pe directorii şcolilor să le respecte.

Dacă lor li se dau şase lei pentru un elev şi 12 lei pentru un copil de grădiniţă pentru stabilirea meniului, despre cel fel de reguli putem vorbi?”, se întreabă Tutunaru, care este şi şefa Direcţiei sănătatea tinerilor şi copiilor din cadrul CNSP. Statul nu are bani, dar şi bugetele şcolilor sunt prea mici, spun şi directorii de şcoli. „În liceul nostru mobilierul a fost

schimbat în totalitate, datorită unor proiecte şi cu implicarea Consiliului Raional. Acum ne permitem să asigurăm alimentaţia doar la clasele primare, restul însă se mulţumesc cu un ceai şi o chiflă. Și acestea fiind asigurate din banii părinţilor. Statul nu ne oferă bani pentru hrana lor, dar nici noi nu ne putem permite acest lucru”, afirmă directoarea Liceului „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Olăneşti, Ștefan-Vodă, Eugenia Arpenti.

Astfel, din cei 530 de copii din liceu, sunt asiguraţi cu hrană numai 200.

Anul trecut, Ministerul Sănătăţii a publicat şi un ordin prin care se prevede proiectarea mobilierului pentru instituţiile şcolare în conformitate cu anumite standarde, acesta însă are doar caracter de recomandare.

Irina PAPUC Sursa: e-sanatate.md

CMYK

FLUX

8

Externe

29 NOIEMBRIE 2013

A început desantul economic chinez în România

Ce marjă de manevră ne lasă UE și SUA? Prim-ministrul chinez Li Keqiang a ajuns luni, 25 noiembrie, la Bucureşti, fiind prima vizită în România a unui premier al Chinei după 19 ani. Oficialul chinez a fost aşteptat la aeroport de către premierul Victor Ponta.

Cei doi şefi de guvern au mers împreună la Palatul Victoria, unde au purtat o discuţie legată de stadiul relaţiilor politice şi economice dintre cele două state şi au asistat la semnarea mai multor documente de cooperare bilaterală în domeniile energiei, sanitar-veterinar, industrial, societăţii informaţionale şi culturii.

A fost adoptată şi o Declaraţie comună a Guvernului României şi Guvernului Republicii Populare Chineze privind aprofundarea cooperării bilaterale.

Marţi, România a organizat a doua reuniune la nivel de prim-miniştri din Europa Centrală şi de Est şi China, la care au participat 16 şefi de guvern. Cu acest prilej s-a desfășurat și a treia ediţie a Forumului economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est, la care au fost prezenți 1.000 de reprezentanţi ai unor companii private şi de stat. Forumul de la Bucureşti s-a axat pe cinci teme majore: energie, agricultură, turism, IT&C şi infrastructură.

Miercuri, premierul Li Keqiang s-a întâlnit cu preşedintele Traian Băsescu, a avut întrevederi cu preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi a susţinut un discurs în Parlament.

China, statul cu cele mai mari rezerve valutare din lume, vrea să investească şi în România, reînnodând o relaţie în permanentă degradare după finalul mandatului prezidenţial al lui Jiang Zemin, liderul chinez pasionat de limba română. Jiang Zemin a vizitat România în 1996.

Unul dintre cele mai importante domenii în care statul român vrea să atragă investiţii chineze este cel energetic: este nevoie de bani pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, dar şi pentru construirea hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti. Alte proiecte care ar putea fi dezvoltate cu parteneri chinezi sunt câteva tronsoane din Autostrada Transilvania, dar şi linia de metrou Bragadiru-Voluntari.

Deficitul comercial al României în relaţia cu China este uriaş. În 2007 am exportat în valoare de 150 de milioane de euro, dar am importat mărfuri în valoare de 1,5 miliarde de euro. Şi anul trecut diferenţa dintre export şi import a fost uriaşă. Am exportat de aproape 400 de milioane de euro şi am importat de puţin peste 2 miliarde de euro.

Summitul de la Bucureşti vine întrun moment delicat pentru Bruxelles, care a început negocierile pentru

eliminarea restricţiilor pentru investiţiile chineze în UE şi pentru impunerea unor reguli clare privind afacerile chineze în Europa. Negocierile, începute la summitul de la Beijing de pe 21 noiembrie, vin după o dispută comercială privind panourile solare made în China, vândute la preţ de dumping de către companiile chineze. Imediat, Beijingul a impus restricţii exporturilor europene de vin.

Acordul pentru investiţii între UE şi China nu este aşteptat mai devreme de doi ani - doi ani şi jumătate şi tocmai de aceea desantul economic chinez în zona de sud-est a UE, văduvită de investiţii occidentale în anii crizei economice, poate fi percepută la Bruxelles ca o măsură a Beijingului de a forţa mâna Comisiei Europene în timpul negocierilor. Companiile europene se plâng de tratamentul la care sunt supuse în China, iar Comi-

sia doreşte o mai bună reprezentare a băncilor din marile state europene în China, precum şi înlăturarea actualei reguli ca acestea să lucreze într-un joint venture cu un partener chinez (în acest moment, China primeşte doar 2% din totalul investiţiilor străine făcute de UE). Este motivul pentru care discuţiile dintre premierul român şi cel chinez, ca şi cele de marţi cu toţi premierii, vor fi atent monitorizate de Comisia Europeană. Tuturor cancelariilor europene li s-a transmis că discuţiile şi orice act convenit cu partea chineză să fie clar făcute respectându-se normele europene.

Nu mai puţin, şi Washingtonul poate privi cu ochi nu tocmai buni intrarea în forţă a Chinei pe pieţele din această regiune, unde interesele strategice americane sunt mari.

Aşadar, premierul Victor Ponta nu are o marjă foarte largă de mişcare

în negocierile cu China, limitele fiind stabilite de legislaţia europeană şi de parteneriatul strategic cu SUA. Intenţiile Chinei sunt însă clare. În săptămâna ce a trecut, companiile chineze au semnat acorduri energetice de circa 800 de milioane de dolari în Serbia. China va finanţa şi construirea unui ”Pod al prieteniei” peste Dunăre, la Belgrad. Investiţiile chineze cresc şi în Albania, Bosnia şi Macedonia, state care, văzându-şi reduse şansele de a deveni membre UE, se orientează către investiţiile Beijingului. Însă şi Ungaria a ales varianta chineză pentru îmbunătăţirea infrastructurii, cum ar fi centura feroviară a Budapestei. Altă ţintă a Beijingului este Bulgaria. În 2012, Great Wall Motors a anunţat că va deschide prima uzină de asamblare a automobilelor în Bulgaria.

Călin MARCHIEVICI Sursa: cotidianul.ro

Europa de Est, la mâna Chinei?

Urmare din pag. 1

Împinşi inconştient în braţele chinezilor?

La Bruxelles, îngrijorează, în mod firesc, că summitul sino-est-european va deschide o nouă etapă a prezenţei chineze pe bătrânul continent.

Regimul de la Beijing şi-a pregătit, meticulos, terenul pentru o prezenţă consolidată în fostele state comuniste din această zonă.

Ungaria a fost poarta de intrare. Cumpărarea portului Pireu a fost o oportunitate ce nu putea fi ratată. Suta de mii de hectare de teren agricol ucrainean a fost aperitivul unei achiziţii planificate de trei milioane de hectare. Şi toate acestea, după ce Africa, abandonată de occidentali, devenise deja o mare colonie chineză, furnizoare a tot mai preţuitelor resurse ale subsolului.

Premierul Li Keqiang a spus-o explicit în ziua deschiderii reuniunii cu cei 15 premieri est-europeni, din care 10 reprezentând ţări ale Uniunii Europene, în mesajul publicat de „Adevărul”: „Europa Centrală şi de Est va deveni o importantă sursă a importului de produse agricole pentru China”. Dar

acesta este doar un capitol, pentru că „în majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est, căile ferate, cele rutiere şi porturile aşteaptă să fie modernizate”.

La fel, în cazul reţelelor de energie electrică, unde e nevoie de retehnologizare, şi al echipamentelor pentru producerea de energie nucleară, solară şi eoliană. Premierul chinez a anunţat, în acest sens, că ţara sa pune la bătaie un fond preferenţial de credite în valoare de 10 miliarde de dolari, pentru a susţine marile proiecte din infrastructură.

Unde e Bruxellesul în povestea aceasta, în care Beijingul tinde să devină mai aproape de Bucureşti ori Budapesta decât însăşi capitala europeană? Birocraţia de la Bruxelles a făcut, deocamdată, ceea ce ştie mai bine: a trimis o epistolă agresivă, de pe poziţii de superioritate nejustificată. Dar, de data asta, Comisia Europeană s-a întrecut pe sine, emiţând acea circulară prin care solicita statelor UE să nu depăşească limitele de negociere stabilite la nivel comunitar şi să informeze Bruxellesul despre acordurile ce vor fi încheiate cu China.

Există, desigur, teama că Beijingul aplică vechea tactică: „divide et impera”. Cu atât mai eficientă, cu cât Uniunea Europeană e gata divizată.

Duplicitatea, remediu iluzoriu pentru disperare

În vară, UE şi China au evitat în ultimul moment un război comercial, după ce, în mai, comisarul De Gucht avertiza cu privire la o anchetă antidumping şi antisubvenţii, vizând gigantul de telecomunicaţii Huawei. A urmat scandalul panourilor solare, din cauza acuzaţiilor companiilor europene că sunt ameninţate cu falimentul de dumpingul chinezilor. Bruxellesul a avertizat că va suprataxa panourile chineze, Beijingul a ripostat, vehiculând sancţiuni pentru exportul german de maşini şi cel francez de vinuri. Toate acestea, în condiţiile în care China e, după SUA, al doilea mare partener comercial al Uniunii, iar UE e principalul partener al Chinei.

Zilele trecute a început, la Beijing, primul summit UEChina cu participarea noilor lideri chinezi. În cadrul negocierilor pentru un acord bilateral, UE cere eliminarea restricţiilor pentru investiţiile europene pe piaţa chineză şi renunţarea la subvenţiile de stat pentru companiile chineze. Dincolo de orice posibilă înţelegere însă, e sigur că, în competiţia globală tot mai acerbă, războiul comercial va continua, fie şi numai ferit de lumina reflectoarelor.

UE – care s-a chinuit un an să-şi adopte propriul buget şi care e străbătută de tot mai intense frisoane identitare – e complet dezarmată în faţa colosului chinez, cu economia sa planificată şi obiective precise şi foarte ambiţioase pe termen lung. În acest context, noile state membre ale Uniunii nu au voie să acţioneze pe cont propriu, deşi au aşteptat

în zadar un sprijin din partea Bruxellesului în anii crizei. Au primit un cincinal de austeritate şi nu există nicio speranţă că solidaritatea europeană se va manifesta curând şi efectiv prin investiţii pentru relansare economică. Iar în vreme ce populaţia suferă, guvernele se clatină sub presiune şi decalajele de dezvoltare se amplifică, marile puteri economice europene îşi fac propriile jocuri. E bine că tocmai preşedintele Băsescu a remarcat sarcastic acest fapt, pentru a nu putea fi aruncată repede demagogica etichetă de antieuropenism: ”Am privit relativ ironic mesajul Bruxellesului. Îmi venea să transmit un mesaj: dar cu Nabucco ce-aţi avut? Dar cu condiţiile intransigente cu Ucraina ce-aţi avut?”

Palma rusă de la Vilnius

Renunţarea de către Kiev a semnării Acordului de asociere, planificată la Summitul de la Vilnius, din 28-29 noiembrie, e o palmă grea aplicată politicii europene de extindere. Barosso apucase să eticheteze ca ”istoric” momentul planificat în capitala Lituaniei, deţinătoarea preşedinţiei semestriale a Consiliului UE. După ce Armenia a cedat în septembrie presiunilor Rusiei, a venit rândul Ucrainei să opteze pentru umbrela Kremlinului. Dincolo de miza geopolitică a deciziei,

eşecul prefigurat la Vilnius e un duş rece pentru UE. „Acordul de Asociere (cu Ucraina – n.n.) va fi un test pentru Parteneriatul Estic ca întreg”, declara preşedintele UE, Herman Van Rompuy.

Cu Moldova şi Georgia gâfâind în cursa apropierii de UE, Parteneriatul Estic e – la fel cum s-a dovedit cel Mediteranean, în contextul „Primăverii arabe” – o formă fără fond, un simbol al neputinţei forurilor europene de a se adapta la evoluţiile din imediata vecinătate şi de a fi flexibile şi convingătoare în urmărirea unor obiective pe termen măcar mediu.

Aceste minusuri demonstrează că, la Bruxelles, aşa cum se vede şi din raportarea la ofensiva economică chineză, lipsesc viziunea şi strategia necesare pentru ca Uniunea Europeană să-şi menţină rolul de jucător semnificativ pe scena globală. 2013 a fost anul pierderii de teren în faţa Rusiei şi Chinei. În 2014, se prefigurează, la alegerile europarlamentare, un triumf al populismului eurofob, ceea ce va şubrezi şi mai mult pilonii fragili ai unei construcţii îmbătrânite prematur. S-ar putea să se facă prea târziu pentru Europa, zisă cândva Unită…

Horia BLIDARU, consilier politic la Parlamentul European Sursa: adevarul.ro

CMYK

9

Externe

29 NOIEMBRIE 2013

FLUX

Germania şi Franţa s-au alăturat Marii Britanii în demersul de limitare a imigraţiei în interiorul graniţelor UE Berlinul şi Parisul împărtăşesc îngrijorarea premierului britanic David Cameron, în opinia căruia valul de imigranţi români şi bulgari aşteptat anul viitor, odată cu liberalizarea pieţei muncii, ar putea aduce mai multe voturi partidelor populiste şi de extremă dreapta la alegerile europarlamentare de anul viitor.

Astfel, noua coaliţie a cancelarului german Angela Merkel s-a angajat miercuri, 27 noiembrie, să ia măsuri de prevenire a „cererilor nejustificate de obţinere a unor ajutoare sociale”, încercând astfel să descurajeze „imigraţia generată de sărăcie” ce provoacă probleme în unele oraşe. În acelaşi timp, guvernul francez a cerut înăsprirea controalelor pentru lucrătorii temporari veniţi din alte ţări, anunţând măsuri de prevenire a ceea ce a numit abuzul privind nor-

mele europene care reglementează angajarea temporară a lucrătorilor din alte state. Problema imigraţiei a fost abordată în Franţa de Frontul Naţional, de extremă dreapta, pe care sondajele îl plasează pe o poziţie fruntaşă în perspectiva alegerilor europarlamentare, la fel cum este şi cazul formaţiunii UKIP din Marea Britanie.

Problema imigraţiei se află şi în atenţia reuniunii de joi şi vineri a liderilor europeni, care se întâlnesc la Vilnius la summitul Parteneriatului Estic. Cu această ocazie, premierul britanic va explica planul său de revizuire substanţială a politicii privind imigraţia. El vrea ca liderii europeni să discute despre modificarea tratatelor europene pentru a preveni „migraţii masive” în viitor, atunci când state mai sărace se vor alătura blocului comunitar. Acest plan a fost sever criticat în estul Europei şi l-a determinat pe comisarul european

pentru ocuparea forţei de muncă, Laszlo Andor, să avertizeze Marea Britanie că riscă să devină „ţara cea rea”.

Totuşi, deşi se gândesc şi ele la măsuri antiimigraţie, guvernele de la Paris şi Berlin nu sprijină ambiţia lui Cameron de a revizui tratatele europene în sensul restrângerii dreptului liberei circulaţii în interiorul Uniunii Europene.

Tonul acestei dezbateri a provocat îngrijorare în estul Europei. „Nu puteţi avea dreptul de a vă stabili companiile la Bucureşti sau Sofia pentru a beneficia de costul redus al forţei de muncă fără să acceptaţi şi lucrătorii din România şi Bulgaria în ţara voastră”, a avertizat eurodeputata Monica Macovei, citată de Financial Times.

La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a afirmat, după o discuţie cu David Cameron, că „libertatea de mişca-

re este un principiu fundamental prevăzut în tratatele europene şi el trebuie apărat”. Barroso a admis că fluxurile de imigranţi pot antrena „provocări”, dar a precizat că nor-

mele europene conţin deja dispoziţii care să prevină posibilitatea de a abuza de sistemele de protecţie socială.

Sursa: agerpres.ro

ÎPS GURIE GROSU, MITROPOLIT AL BASARABIEI

70 de ani de la trecerea la cele veșnice

Urmare din pag. 1 S-a născut la 1 ianuarie 1877, în comuna Nimoreni din judeţul Lăpuşna, primind numele de botez Gheorghe. Absolvent al şcolii spirituale şi Seminarului Teologic din Chişinău, pleacă la Kiev, unde îşi continuă studiile la vestita Academie Teologică. În anul 1902, după absolvirea Academiei, i se conferă titlul de magistru în teologie. Întors în ţară în acelaşi an, a fost numit misionar al Eparhiei de Chişinău, în noiembrie a fost călugărit, iar în decembrie a fost hirotonit ierodiacon şi apoi ieromonah. În calitatea sa de misionar eparhial, viitorul mitropolit se încadrează neobosit în activitatea culturală şi editorială a Eparhiei. În 1904, prin contribuţia ieromonahului Gurie şi a unor profesori de la Seminarul Teologic a fost înfiinţată Societatea Istorico-Arheologică Bisericească din Basarabia, având menirea de a face cercetări de istorie locală. Între anii 1909 și 1918 este editată revista societăţii, în care sunt publicate o mulţime de documente şi studii privitoare la istoria Basarabiei. În această revistă apar numeroase materiale despre istoria Bisericii sub semnătura ieromonahului Gurie Grosu. Iar în anul 1912 la Chişinău este deschis Muzeul Istoric Bisericesc cu exponate din trecutul Eparhiei.

Din motiv că tipografia nu mai funcţiona, se simţea o lipsă mare de cărţi bisericeşti. La cererea preoţimii, printre care era şi ieromonahul Gurie, în 1905, Congresul Eparhiei hotărăşte să deschidă o Tipografie Eparhială. Înainte de deschiderea tipografiei, Arhiepiscopul Vladimir (1904-1908) intervine către Sfântul Sinod cu rugămintea de a încuviinţa tipărirea cărţilor bisericeşti în limba poporului. După aprobarea cererii, se constituie o Comisie pentru pregătirea textelor care urmau a fi tipărite. Din această Comisie făcea parte şi ieromonahul Gurie, care era sufletul acestei activităţi, după cum afirma G. Constantinescu. Inaugurarea oficială a avut loc la 26 octombrie 1906.

În anul 1907 sunt tipărite un Ceaslov şi o Psaltire, iar în 1908 – Trebnicul Mare. Au mai fost editate o Evanghelie, mai multe acatiste, cărţi de rugăciune şi foiţe cu caracter religios. Tot ieromonahului Gurie îi aparţine ideea fondării unei reviste bisericeşti. În urma unui raport întocmit de el, Congresul Eparhial a hotărât, iar Sinodul a aprobat editarea revistei „Luminătorul”. Publicaţia a apărut cu începere de la 1 ianuarie 1908, fiind numiţi în calitate de redactori protoiereul Constantin Popovici şi ieromonahul Gurie. Despre meritele lui în editarea revistei avea să mărturisească mai târziu redactorul C. Popovici: „Nădejdea era la ieromonahul Gurie, fostul meu elev de la Seminar, care ca misionar eparhial se obişnuia a ţinea conferinţe pentru moldoveni”.

Ca autor el publică în anul 1908 „Cartea de învăţătură despre legea lui Dumnezeu”, alcătuită după programul şcolilor primare. Mai apar de sub tipar „Bucoavna Moldovenească” şi „Cartea de citire cu ştiinţe din gramatica moldovenească”. Între anii 1909 și 1916 sunt tipărite 8 volume din Vieţile Sfinţilor, după Sf. Dimitrie al Rostovului. Din precuvântarea primului volum aflăm că se înfiinţase un Comitet pentru editare, format din cei doi redactori ai Luminătorului, alţi patru preoţi şi corectorul G. Constantinescu. Au fost revizuite vechile ediţii româneşti, la care s-au adăugat vieţile sfinţilor ruşi după ediţia sinodală de la Moscova din 1902.

La 31 mai 1909, ieromonahul Gurie este ridicat la rangul de arhimandrit. Tot în acest an este transferat în calitate de stareţ la o mănăstire din gubernia Smolensk. Revine la Chişinău după revoluţia din februarie 1917, devenind unul dintre fruntaşii mişcării de eliberare naţională. „Cu ajutorul mai multor iubitori de luminare a norodului”, a publicat „Abecedarul Moldovenesc” în grafia latină. În urma unui concurs pentru cărţile şcolare, organizat de Comisia Şcolară Moldovenească de pe lângă Zemstva gubernială, sunt aprobate şi apoi tipărite mai multe manuale şcolare, printre care şi

„Abecedarul” arhimandritului Gurie. În primul Guvern al Republicii Democrate Populare Moldoveneşti, format la 6 decembrie 1917, arhimandritul Gurie este ales în funcţia de ministru adjunct la învăţământ şi culte. În 1918, Sfântul Sinod l-a ales arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei cu titlul „Botoşăneanul”, iar în 1919 este numit locţiitor al Arhiepiscopiei din Chişinău.

Sosit la Chişinău, ierarhul avea să mărturisească celor care îl întâmpinau: „Eu am venit nu cu toiagul, ci cu duhul blândeţii, am venit cu pace şi bunăvoinţă...”.

Instalarea în scaunul Arhiepiscopiei de la Chişinău s-a făcut în ziua de 16 mai 1921 de către mitropolitul primat al BOR, Miron Cristea. În 1925, la cererea clerului şi a poporului din Basarabia, Arhiepiscopia Chişinăului a fost ridicată la rangul de Mitropolie, iar cârmuitorul ei este avansat, în 1927, la demnitatea corespunzătoare. Astfel, la 26 aprilie 1928, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la Marea Unire, a fost inaugurată Mitropolia Basarabiei. În anul 1926, la Chişinău este deschisă prima instituţie teologică de învăţământ superior. La cererea ierarhului şi a preoţilor, prin consimţământul Sf. Sinod şi al Ministerului Instrucţiunilor Publice, a fost înfiinţată Facultatea de Teologie. În Monitorul Oficial se menționează că acest ţinut „are nevoie de institut superior de cultură a cărui menire urma să fie nu numai a unui centru de studii teologice, ci şi de iradiere a culturii româneşti în marea masă a poporului moldovenesc de peste Prut”.

Anul 1928 a fost unul foarte secetos. Prin contribuţia Mitropolitului Gurie erau colectate ajutoare pentru cei înfometaţi. În prima sa pastorală la Naşterea Domnului, el se adresează păstoriţilor săi cu acest îndemn: „Când fraţii noştri suferă, noi nu avem voie să stăm nepăsători. Datori suntem să-i ajutăm..., vă rog să însemnaţi zilele de sărbătoare cu fapte bune, cu milostenie, să strângeţi jertfe pentru înfometaţi..., nimeni să nu rămână rece şi nepăsător”.

Sărbătorind ziua îngerului păzitor, după serviciul divin, el a acceptat dintre daruri doar un coş

Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Chişinău 1925-1931

cu flori. Masa tradiţională n-a oferit-o, declarând că banii ce s-ar fi cuvenit să-i cheltuiască pentru aceasta, îi donează pentru cei înfometaţi. În timpul păstoriei sale sunt refăcute două Eparhii (1923): cea a Cetăţii Albe – Izmail, cu reşedinţa în oraşul Izmail, şi Eparhia Hotinului, cu reşedinţa în oraşul Bălţi. A fost reparată Catedrala Mitropolitană și construite zeci de biserici. În apropierea casei arhiereşti a fost înălțată o clădire cu două etaje pentru fabrica de lumânări. A fost începută construcţia unui orfelinat, dar şi a sanatoriului pentru cler. În anul 1929 apare ziarul mitropoliei „Misionarul”.

Mitropolitul Gurie a păstorit Biserica din Basarabia până în noiembrie 1936, când, din cauza unor intrigi, dar mai ales a amestecului factorului politic, inclusiv al regelui Carol al II-lea în problemele mitropoliei, a fost suspendat de Sf. Sinod şi apoi pensionat. Îşi petrece restul vieţii într-o locuinţă modestă din Bucureşti, cu gândul şi cu rugăciunea la păstoriţii săi.

A trecut la cele veşnice la 14 noiembrie 1943 şi a fost aşezat spre veşnică odihnă la cimitirul mănăstirii Cernica din Bucureşti.

Mitropolitul Gurie Grosu rămâne în conştiinţa poporului său ca un devotat slujitor al Bisericii şi al ţării. Cuvintele de îndemn ale mitropolitului din articolul său „Ce ne trebuie nouă?”, publicat în revista „Luminătorul”, sunt actuale şi astăzi: „Avem nevoie de credinţă puternică în Dumnezeu şi de ştiinţă de carte”.

Protoiereu Ioan LISNIC

Sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale Mitropolitului Gurie spre lăcaşul de veci

FLUX

10

Cultur=

29 NOIEMBRIE 2013

PROFIL

Stela Cemortan, omul îndrăgostit de Carte Stela Cemortan, doctor habilitat în pedagogie, profesor universitar, s-a născut pe data de 13 noiembrie 1941, în satul Niorcani, Soroca, într-o familie de intelectuali.

Și-a început activitatea științifică și didactică mai întâi ca profesoară de limbă și literatură română la Școala Pedagogică din Soroca, ulterior a activat în calitate de inspector la Ministerul Educației, șefă de laborator la Institutul de Științe ale Educației, profesoară la Institutul de perfecționare a cadrelor didactice, profesoară la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.

Este autor, coautor și coordonator al multor documente conceptuale și normative ale educației preșcolare și învățământului general. A publicat peste 250 de lucrări, monografii, studii, manuale, ghiduri metodice, materiale didactice, printre care: „Matinee literare” (1985, reeditată în 1990, 2005), „Antologie

de texte la literatura pentru copii” (1991), „Dezvoltarea verbal-artistică a preșcolarilor” (1992), „Bazele psihopedagogice ale activității verbal-artistice a copiilor de vârstă preșcolară” (1996), „Abecedarul preșcolarului” (2000), „Copilul în împărăția literaturii” (2001), „Citirica” (2004), „Alfabetul în imagini” (2005), „Jocuri literare” (2008) etc.

Pentru activitate prodigioasă pe tărâmul pedagogiei s-a învrednicit de distincții și medalii precum: Eminent al Învățământului Public din Republica Moldova (1974), Eminent al Învățământului Public din URSS (1977), Medalia „Meritul Civic” (1996) și Ordinul „Gloria Muncii” (2002). Este primul doctor habilitat în pedagogie din Republica Moldova, și-a susținut teza la Universitatea “M. Lomonosov” din Moscova. „Din copilărie sunt captivată de Carte. Atunci am îndrăgit-o datorită eforturilor depuse de tatăl meu, care mi-a fost şi primul învăţător...

El ne citea poveşti, colecta cărţi ilustrate, reviste, albume şi seturi de tablouri. Astfel ne făcea să simţim

valoarea Cărţii şi ne forma deprinderea de lectură. Am crescut însoţiţi şi de poveştile bunicii, ale mamei, care puneau în prim-plan necesitatea de a ne învăţa să citim texte şi să lecturăm imagini, ne învăţa să dezlegăm ghicitori, să tălmăcim proverbe, să declamăm poezii, să spunem numă-

RECORD

O carte de psalmi a devenit cel mai scump volum vândut vreodată la o licitaţie Un volum de psalmi datând din 1640, prima carte tipărită în America, a devenit, marţi, 26 noiembrie, cea mai scumpă carte vândută vreodată la licitaţie, după ce a fost achiziţionată cu 14,1 milioane de dolari, la New York.

Această ediţie foarte rară din «Bay Psalm Book» a fost tipărită în 1640 în colonia din Golful Massachusetts, a precizat casa Sotheby’s, care stabilise un preţ estimativ superior, cuprins între 15 şi 30 de milioane de dolari.

Licitaţia a debutat cu preţul de pornire de 6 milioane de dolari şi s-a încheiat după câteva minute. Preţul final a fost de 14.165.000 de dolari, a precizat un purtător de cuvânt al casei Sotheby’s.

Casa organizatoare a dezvăluit şi numele cumpărătorului: acesta este miliardarul şi filantropul american David Rubenstein. Aflat la conducerea fondului de investiţii Carlyle Groupe, David Rubenstein se afla marţi seară în Australia şi a licitat prin telefon.

David Rubenstein intenţionează să «împartă» cartea cu publicul american, împrumutând-o mai multor biblioteci americane şi plasând-o apoi, pe termen lung, într-una dintre acestea, a precizat David Redden, comisarul licitaţiei.

«Suntem foarte bucuroşi pentru această tranzacţie.

Dacă vă amintiţi, David Rubenstein a cumpărat deja Magna Carta în 2007 (pentru 21,3 milioane de dolari, n.r.) din acelaşi motiv: ca americanii să înţeleagă mai bine semnificaţia moştenirii lor», a spus David Redden.

Precedentul record pentru o carte vândută la licitaţie a fost stabilit în decembrie 2010, pentru o ediţie princeps a lucrării «Birds of America», a naturalistului şi pictorului american de origine franceză Jean-Jacques Audubon. Vo-

lumul a fost cumpărat la o licitaţie organizată de Sotheby’s la Londra cu 11,5 milioane de dolari de comerciantul de artă londonez Michael Tollemache.

Ediţia princeps din «Bay Psalm Book» vândută marţi la New York a fost redactată şi imprimată în 1640 de pelerinii din Cambridge, în Golful Massachusetts, la doi ani după achiziţionarea primei tiparniţe de la Londra.

Acei pelerini, animaţi de un sentiment religios profund, au redactat o nouă traducere a versiunii ebraice a «Cărţii psalmilor», mai fidelă, după părerea lor, decât aceea pe care o aduseseră cu ei din Anglia.

Prima ediţie din «Bay Psalm Book» a fost tipărită în 1.700 de exemplare, un număr suficient pentru familiile de colonişti care trăiau în acea epocă în statul Massachusetts.

Volumul vândut marţi seară face parte dintre cele 11 copii ale acelei ediţii care s-au păstrat până în zilele noastre.

Niciun exemplar din «Bay Psalm Book» nu a mai fost scos la licitaţie din 1947. Vânzarea din acel an a doborât toate recordurile pentru o carte tipărită, aceasta fiind adjudecată cu 151.000 de dolari.

Volumul vândut marţi aparţinea unei biserici din Boston, Old South Church, care doreşte să finanţeze astfel renovarea bisericii şi programele sale sociale. Aceeaşi biserică deţinea două exemplare din acea ediţie princeps şi intenţionează să îl păstreze pe cel de-al doilea.

Cea mai scumpă carte din toate timpurile rămâne «Codex Leicester», o colecţie de scrieri de Leonardo da Vinci, datând din perioada 1508-1510. Aceasta a fost cumpărată (prin vânzare directă între două părţi, nu la licitaţie) de cofondatorul companiei Microsoft, Bill Gates, în 1995, de la un muzeu din Los Angeles pentru suma de 30,8 milioane de dolari.

rători şi frământări de limbă. Poate anume datorită străduinţelor celor din familie, până azi nu-mi pot imagina cum aş putea exista fără Cărţi şi înţelepciunea lor”, spune Stela Cemortan.

Ilustrul pedagog și-a dedicat viața copilului, indiferent de regu-

lile și legile timpului pe care le-a parcurs, în virtutea tuturor vitregiilor pe care le-a înfruntat. Prin activitatea sa profesională, dar și prin exemplul personal, a contribuit direct la educarea a multor generații de copii, dar a venit și în sprijinul pedagogilor și părinților pentru a-i ajuta să le ofere acestora o educație aleasă și să le cultive dragostea pentru lectură și carte.

Cu întârziere, vă adresăm, frumoasă doamnă, cele mai sincere felicitări cu ocazia zilei de naștere și vă dorim sănătate multă în continuare și realizări frumoase.

Liliana POPUŞOI, FLUX

EXPOZIŢIE “Clipe în veșnicie” – Gutiera Prodan și pasiunea ei pentru culori Pe 12 noiembrie, de ziua sa de naștere, Gutiera Prodan, director emisiuni matinale la postul de televiziune Moldova 1, ne-a dat întâlnire în incinta Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, pentru a-și prezenta public noua pasiune.

Astfel am aflat că pe lângă pasiunea pentru jurnalism, Gutiera Prodan și-a descoperit o nouă vocație – pictura.

Expoziția intitulată sugestiv „Clipe în veșnicie” este găzduită de Galeria “Elitart” din incinta Filarmonicii Naţionale. Prin lucrările sale, Gutiera și-a impresionat nu doar prietenii şi colegii jurnalişti. Surprinşi au fost şi părinţii, care nici nu bănuiau de talentul ascuns al fiicei lor.

Autoarea a dat dovadă nu doar de simț cromatic, dar şi de măiestrie compoziţională.

Lucrările având ca bază motivul florilor, prezintă bogăţiile toamnei în Moldova, amprenta lăsată de peisajele din copilărie. Acesta fiind un subiect inepuizabil, tratat de mari maeştri ai penelului.

Expoziția poate fi admirată până la finele lunii decembrie.

11

Cultur=

29 NOIEMBRIE 2013

Leo BUTNARU

MANUSCRISE ŞI BLOCNOTESURI (Pagini de jurnal)

3-4-5.X.1992

co” îmi spune că Gina deţine vreo şapte cărţi manuscrise ale lui Gr. Hagiu, însă nu le cedează editurilor, ca să crească în preţ.

Prezenţi: F. Neagu, G. Tomozei, N. Oancea, Al. Condeiescu, L. Chişu, S. Adam, I. Romanescu, iar de la Focşani – neastâmpăraţii poeţi ce au ţinut-o într-un cântec, D. Pricop şi Ion Panait. Cei de pe loc: C. Vremuleţ, T. Parapiru, L. Rugină, St. Vicol, H. Mazilu, I. Chiric, R. Mihăiescu… Cazaţi tot la „Faleza”.

Am realizat un dialog cu Ioanid Romanescu. S-a dovedit a fi chiar în ziua lui de naştere, când îşi aştepta foarte tânăra soţie cu fiul Liberto (născută în zilele revoluţiei din decembrie 1989, plăpânda fiinţă se alege cu acest nume simbolic). Şi ce mai e cu Liberto? La doi ani şi jumătate cunoaşte alfabetul, joacă şah, vorbeşte ceva engleză şi e împătimit de claviatura pianului. Arc. Suceveanu, bine dispus, în aşteptarea prânzului îl antrenează pe Liberto într-o maimuţăreală veselă: odată ce muşcă farfuria nenea, face acelaşi lucru şi piciul; bate nenea cu furculiţa şi cuţitul în masă – Liberto nu rămâne iotă mai prejos, ş.a.m.d.

La biblioteca „Urechia” vizităm fondurile de carte veche. Manuscrise de-ale lui Vasile Alecsandri, o scrisoare de-a lui Hugo şi altele.

Ieri, recepţie oferită de împuternicitul cu afaceri al României. Ocazia – vizita la Chişinău a secretarului de stat al MAE, dl Meleşcanu. Hotelul „Codru”. Lume multă, deloc puţină – şi întâmplătoare. Am plecat destul de devreme.

Revenind de la Galaţi, aflu că Gr. Vieru a transmis la telefon titlul pentru placheta din colecţia „Poezii de duminică”: „Rezerva noastră de cer”. Însă ieri dimineaţă îmi telefonează, propunându-mi altele trei: „Rugăciune pentru norocul Prutului”, „Nu am, moarte, cu tine nimic” şi „O gură de aer”. Zic că ar merge cel de-al doilea. Acceptă. Îmi mai spune că a lăsat la secretară câteva poezii pe care ar vrea să le introducă în locul altora, deja culese. Când însă ajung la serviciu, încerc dezamăgirea de care mă temeam: găsesc vreo 5 texte nedactilografiate, publicistică versificată. Iarăşi „Măi muscale”, iarăşi cu „mistreţii roşii”, iarăşi cu situaţia dihotomică de la Bucureşti… Dar cred că găsesc eu ieşirea cea bună şi demnă (pentru carte) din situaţie…

De la Galaţi, prin Al. Condeiescu şi contabilul-şef de la Muzeul Literaturii Române, trimit pentru Laurenţiu Ulici două colete cu cărţi ale autorilor basarabeni, pe care mi le solicitase. Majoritatea volumelor sunt din biblioteca mea, având dedicaţiile autorilor.

Ce cacofonie trebuie să mai conţină şi acea învecinare de autografe!...

Fănuş Neagu îmi confirmă că a primit numărul de „LA” în care a fost publicat dialogul nostru. I-am trimis săptămânalul şi lui Gheorghe Tomozei, dar… nu l-a primit. Aveam la îndemână un alt exemplar, oferindu-i-l.

Cam euforic, sedus de bunăvoinţa şi generozitatea gazdelor, de zelul celor trei acordeonişti (poate chiar patru) de la Târgu Bujor, de neoboseala guriştilor care ajunseseră Pricop şi cu Panait, A. a cam ajuns dincolo de bariera deplinei stăpâniri a vinului. A doua seară îşi uită pe undeva haina. Dimineaţa, o găseşte la cineva din personalul restaurantului „Faleza”. Bucuros de recuperare! Cu toate că din suma pe care o avea în sacou i-au fost sustrase vreo 3 mii de lei…

Cu Cimpoi şi Suceveanu, prezenţi la Târgu Bujor, apoi la Galaţi la Festivalul Grigore Hagiu. Prima ediţie, cea din an, a fost oarecum mai animată. Gina, sora poetului, nu a venit.

Asta e, o pornise cu un fel de vânzoleală femeiască, pe urmă a uitat de gravitatea acţiunii, căutându-şi de treburi mai prozaice, decât cele cerute de comemorarea dragului frate. Radu Mihăiescu de la Ed. „Porto-Fran-

La Galaţi, Fănuş Neagu avea la purtător un blocnotes roşu. La Casa artei, îl rugăm să ni-l răsfoiască, să vedem şi noi, de se poate, ce mai e prin discreţia notelor pe care le tot ia foarte bunul scriitor. Maestrul nu face mofturi, noi – roată în jurul său. Paginile de blocnotes conţin rânduri scrise cu o anumită neglijenţă, cu litere măşcate şi risipite în

2.X.1992 A. îi telefonează Valeriei Grosu (îmi spune chiar dânsa), întrebând-o dacă a citit ce se scrie în „TM” despre Wyshi-man, alias şeful lor de la revistă. Printr-o alegorie fără mare cifru, un anonim povesteşte cum acesta, la Madrid, a cam făcut pe sine şi treabă mică şi pe cea mare.

Apoi telefonează Saka, spunându-i Valeriei că l-a sunat, tot în legătură cu „TM”, „un tip mărunt, care, în literatură, e doar cu meritul că el, tipul, nu s-a pişat în pantaloni la Madrid”. Serafim nu se dezminte: rămâne cu replica-brici. Şi necruţător faţă de eternul său partener de pugilism înăcrit, A. Delicat, M. Cimpoi intră ieri în biroul meu cu o mapă voluminoasă. „Conu Leo, am o problemă… Un manuscris, Căderea în sus a Luceafărului, pe care se angajase să-l tipărească Florian Copcea. Însă intenţia a capotat. Copcea s-a dovedit a fi un escroc. Mi-a spus Ciubaşenco că, la Bucureşti, poliţia economică i-a arestat averea. Şi iată, dacă ar fi posibil să iei capăt de vorbă cu domnii de la editura Porto-Franco, poate îi interesează manuscrisul. Aş putea vorbi şi eu, dar să nu fie cam frontal, jenant…”

Fireşte, o să caut momentul oportun pentru a discuta cu Radu Mihăiescu, Ion Chiric şi Constantin Vremuleţ. Sorţii de izbândă nu sunt excluşi.

Azi dimineaţă, Cimpoi îmi telefonează, întrebându-mă ce cărţi de Gr. Hagiu am în bibliotecă. Vrea să scrie câteva pagini despre creaţia poetului, pe care să le prezinte la simpozionul de la Târgu-Bujor sau la Galaţi. Îi pot oferi doar „Cristalul de primăvară”, ineditele editate anul trecut.

7.X.1992 După expoziţia lui Prohin ajuns la 50 de ani – o agapă. Cineva unde face: „E atât de timid în bună-creşterea sa, încât ai impresia că, atunci când vrea să iasă din casă, bate dinlăuntrul uşii, întrebând lumea dacă-i permite să intre în ea”. Eu însă, din păcate, l-am cunoscut şi în altă ipostază – e drept, o singură dată, situaţie în care nimerise, cred, dintr-o simplă eroare. Nu mai ţin minte ce opinii „subversive” şi ale cui le imprimasem, opinii care vizau pe nu ştiu ce şef, iar Prohin, ca secretar al organizaţiei de partid, ca deputat ce era, vine şi-mi solicită banda magnetică. Nu i-o dau. El, hai la redactor, hai la Busuioc, secretarul US, hai să mă ameninţe că mă dă afară din funcţia de la „LA”. Eu însă, aproape calm, dar cu replică tăioasă, îi dau de înţeles că fac un lucru pe toată vânzoleala lui. Dovadă e că am şi uitat detaliile din acea situaţie pasageră…

Nicolae Răileanu îmi spune bancul-realitate despre un membru al US, primit în organizaţie în care a ajuns cu o singură carte şi care, la o expoziţie aniversară a unui confrate, se miră că până la acel moment nimeni nu i-a propus şi lui să-i facă o expoziţie. „Că am atâtea fotografii!”, conchide insul, pe care nu mi-e greu să-l depistez din discreţia fotoreporterului: e Şt. Harbuz şi sunt sigur că relatarea este autentică.

8.X.1992

alungirile grabei de condei. Unele pasaje – anulate prin tăieturi de linii încrucişate. „Pe astea le-am folosit pe undeva”, precizează F. Neagu. Unele file au fost rupte. Mijlocul blocnotesului e cu file curate, alte note fiind fixate pe filele de la sfârşitul lui. Cineva zice: „Maestre, bagă de seamă să nu nimerească blocnotesul în mâinile lui Grig Modorcea”.

Modorcea e imediat în preajmă, însă Neagu strigă pentru toată lumea: „Tâmpitul de Modorcea nu iubeşte Basarabia”. Grid protestează timid, spunând că el i-a criticat doar pe poeţii basarabeni „care o fac pe Mihai Beniuc al cazacilor”, iar cu ceilalţi nu are nimic.

La nivel de băşcălie şi persiflări, pugilismul Neagu–Modorcea a continuat mereu.

Fără supărări. Ca un sport al vorbelor înţepătoare.

Pe la ora 20,00, îmi telefonează D. Matcovschi, spunându-mi cam următoarele: "Eu la lucru nu am LA, dar o primesc acasă. Spun drept, mi-a telefonat cineva, întrebându-mă dacă am văzut cum îţi baţi joc de scriitorii democraţi în articolul publicat în LA. Şi l-am citit, dar eu nu cred aşa. Tocmai că unele opinii de ale tale coincid cu ceea ce am spus eu duminică la televiziune. Pe tipii iştia de la conducere i-am numit «lumină neagră»…

Ai scris un articol cult… Eu sunt cam direct, cam grăbit… Dar tu ai scris un articol inteligent…”; „Cred că mi-a spus vreunul ce se simte cu musca pe căciulă sau vreun prieten de-al lui”, mai zice, discret, chipurile, Mitică, după care ne luăm rămas bun.

11.X.1992 În decurs de doi ani, siglele oficiale, toponimice şi politico-geografice s-au tot schimbat cu rapiditate, aşa că, să zicem, nu mai sunt actuale cărţile de vizită pe care mi le-au tipărit, la Iaşi şi Suceava, Ioana Ierimia şi Mugur Andronic. Nu mai corespund realităţii nici străzile Kiev (serviciu US) sau Kirov (domiciliu), nici numerele de telefoane, nici numele Republicii care era încă RSSM… Valabilă parţial (nr. de telefon la serviciu a fost din nou modificat) este cartea de vizită pe care mi-a tipărit-o Gh. Pârja la Sighetu Marmaţiei. Iar pe cele „vechi”, inclusiv pe cea cu caractere chirilice, încă de la „LA”, le folosesc ca fişe pentru note. Am destule, rămâne doar să vină şi ideile demne de atenţia… cartotecii, sertarului.

Despre dialogul cu Anatol Ciocanu îmi vorbesc Valentina Tăzlăuanu, Efim Levit şi – surpriză! – „Vă deranjează doamna Vorovscaia, profesoară la Universitate, pe când eraţi student, dacă mai ţineţi minte”. Îmi amintesc, cum să nu. Ana Vorovscaia şi Levit depistează eroarea pe care o comite Anatol, când vorbeşte despre familia regală, în special de Carmen-Sylva. Aşa e, cei care au făcut studii până la ’40 cunosc în detalii biografia suveranului şi pe cele ale membrilor familiei sale. Nu mi-a rămas decât să le mulţumesc politicos pentru suprema atenţie şi seriozitate cu care citesc cele semnate de mine. Voi elimina gafa din manuscrisul cărţii de dialoguri „Spunerea de sine”.

Ieri, o performanţă de cinefil. Am privit, la televizor, două filme – unul după o nuvelă de Vladimir Voinovici, „Căciula” (ingenios, gogolian ca desfăşurare a subiectului), al doilea, noaptea târziu, „Casanova” lui Felini.

Cred că nu e nici pe departe o reuşită a marelui italian… Sincope vidate de sens într-o naraţiune erotică deloc savuroasă. Iniţial, după ce a citit scenariul, Felini era gata să renunţe de a ieşi cu ele pe platoul de filmat.

Numai că, probabil, nu avu suficientă tărie de caracter. Sau, poate, îl intimida suma de bani pe care trebuia s-o plătească drept despăgubire pentru nerespectarea contractului semnat (până a citi scenariul!) cu producătorul. Pe scurt, Felini nu a fost destul de… felin.

FLUX

CALEIDOSCOP

29 noiembrie Evenimente 1394: Orașul Seul a devenit capitala Coreii de Sud 1474: Ștefan cel Mare scrie Papei Sixt al IV-lea, făcând un apel la unitatea creștinilor împotriva turcilor 1784: La București se dă un pitac domnesc prin care toți egumenii erau obligați ca în cazul în care vor găsi copii cu glas frumos să-i aducă la Sfântul Sava, la dascălul Mihalache (unde cu un an în urmă Vodă Mihai Suțu înființase o clasă de muzică) 1890: Inaugurarea Dietei imperiale (Parlamentul japonez) 1916: A apărut primul număr al ziarului oficial al autorităților de ocupație «Bukarester Tageblatt», în două versiuni, germană și română 1918: Demisia guvernului C. Coandă, formarea cabinetului liberal condus de I.I.C. Brătianu 1929: Comandantul american Richard E.Byrd a survolat, în premieră mondială, Polul Sud 1938: Corneliu Zelea Codreanu, Nicadorii (asasinii lui I.G. Duca) și Decemvirii (asasinii lui Mihail Stelescu) sunt asasinați de jandarmi. Comunicatul oficial anunță că au încercat să fugă de sub escortă și au fost împușcați; în realitate, au fost sugrumați în două dube, în apropiere de Tâncăbești 1944: Al Doilea Război Mondial: Albania este eliberată de sub ocupația germană 1947: Adunarea Generală a ONU a hotărât împărțirea Palestinei în două state, israelit și arab. Ierusalimul a fost proclamat oraș liber, sub administrația ONU 1963: Președintele american Lyndon Johnson a inițiat o anchetă cu privire la asasinarea fostului șef de la Casa Albă, John Fitzgerald Kennedy 1989: Revoluția de Catifea: În Cehoslovacia are loc abolirea articolului din Constituție prin care partidul comunist deținea monopol 1996: Noul președinte al României, Emil Constantinescu, depune jurământul constituțional în fața Camerelor reunite ale Parlamentului

Nașteri 1797: Gaetano Donizetti, compozitor italian (d. 1848) 1803: Christian Doppler, fizician austriac, descoperitorul efectului care îi poartă numele (d. 1853) 1825: Jean Martin Charcot, neurolog francez care a adus contribuții în studiul isteriei, al atrofiei musculare, tabesului și bolilor cerebelului (d. 1893) 1849: John Fleming, inginer electrician britanic, care a inventat prima componentă electronică, dioda cu vid, folosită la filtrarea alternanțelor pozitive ale semnalelor electrice (d. 1945) 1932: Jacques Chirac, om politic, președinte al Franței din 1995 1979: The Game, rapper american, actor

Decese 1268: Papa Clement al IV-lea 1314: Regele Filip al IV-lea al Franței (n. 1268) 1378: Carol al IV-lea, Împărat Roman (n. 1316) 1463: Maria de Anjou, soția regelui Carol al VII-lea al Franței (n. 1414) 1643: Claudio Monteverdi, compozitor italian (n. 1567) 1759: Nicolaus I Bernoulli, matematician elvețian (n.

1687) 1780: Maria Tereza, împărăteasă habsburgică (17401780), regină a Ungariei (1741-1780) și Boemiei (1743-1780) (n. 1717) 1852: Nicolae Bălcescu, istoric român și reprezentanți ai mișcării pașoptiste (n. 1819) 1924: Giacomo Puccini, compozitor italian (n.

1858) 1986: Cary Grant, actor american (n. 1904) 1989: Ion Popescu-Gopo, regizor, scenarist și grafician român (n. 1923) 1993: Ioan Luchian Mihalea, muzician român (asasinat) (n. 1951) 2001: George Harrison, membru al trupei The Beatles (n. 1943) 2010: Bella Ahmadulina, poetă rusă (n. 1937)

Sărbători Ziua internațională de solidaritate cu poporul palestinian

FLUX

12

”Trăim într-o lume minunată, care este plină de frumuseţe, farmec şi de aventură.

Nu există un sfârşit pentru aventurile pe care le putem avea, doar în cazul în care le căutăm cu ochii deschişi”.

Magazin

29 NOIEMBRIE 2013

MAPAMOND CULINAR

O povestioară aromată irlandeză

Este timpul să o luăm din nou din loc şi să descoperim o nouă Jawaharlal Nehru ţară plină de poveşti şi locuri mirifice, dar şi să-i furăm din reţetele tradiţionale.

De această dată ne aşteaptă Irlanda, să ne încânte cu peisajele ei extraordinar de pitoreşti şi să ne lase să-i adulmecăm aromele de prin bucătării.

Poposim la Dublin, capitala Irlandei, care atrage anual mii de turişti şi pe bună dreptate, căci e un orăşel foarte colorat, plin de viaţă şi cu oameni veseli. A, şi să nu uit să menţionez, foarte verde, de zici că este un orăşel care a fost ridicat într-un parc.

Explorarea Dublinului o începem din vechiul cartier cunoscut sub numele Temple Bar (Barra an Teampaill), care este numit şi cartierul cultural al oraşului. Aici găsim diverse galerii de artă, institute culturale, dar şi multe baruri, care devin animate în special pe timp de noapte, când agitaţia e în toi. Pentru o experienţă cu adevărat autentic irlandeză e absolut necesar să petrecem o seară într-un pub cu muzică irlandeză, sorbind din cunoscutul whiskey irlandez, o cafea în stil irlandez sau o bere tradiţională Guiness (desigur că berea trebuie neapărat savurată la fabrica Guiness, unde găsim chiar un muzeu dedicat acesteia).

Că tot am pomenit de whiskey, la Dublin putem vizita celebra Old Jameson Distillery, unde vom afla istoria fabriIrlanda, fiind o ţară insulară, este înconjurată de ape în care cresc tot felul de specii de peşti. Iar somonul, fiind una dintre speciile ce vieţuiesc în aceste ape, nu e considerat o delicatesă ca în alte ţări, ci este prezent în multe reţete tradiţionale.

Atât de apreciat este somonul că de-a lungul timpului s-au ţesut şi diverse mituri în jurul lui. Într-una dintre acestea se povesteşte că un somon, înotând prin Izvorul Înţelepciunii, a mâncat nouă alune, căzute în apă din nouă aluni magici. Profeţia spunea că cel ce va prinde peştele şi-l va mânca, va avea parte de o înţelepciune nemaiîntâlnită. Astfel, un poet ce locuia lângă râu îşi dedică şapte ani din viaţă pentru a-l prinde. Când în sfârşit peştele muşcă momeala, bătrânul îi dădu peştele ucenicului său Finn să-l prepare. Dar în timp ce frigea pe grătar somonul, vrând să întoarcă peştele pe cealaltă parte, băiatul se fripse la un deget şi-l băgă repede în gură pentru a-şi calma durerea, neştiind puterile nebănuite ale peştelui. Astfel, acesta căpătă înţelepciunea visată de maestrul său. Legenda spune că de fiecare dată când Finn avea nevoie de nişte cunoştinţe deosebite, trebuia doar să-şi pună degetul în gură.

Aşa spune legenda. Că noi vom fi mai înţelepţi sau nu, rămâne de văzut.

Somon cu rozmarin

Ingrediente: 2 fileuri de somon ½ lămâie (suc) ulei de măsline rozmarin sare, piper Spălăm somonul şi-l porţionăm în felii potrivite. Îl stropim cu suc de lămâie, îl sărăm şi piperăm bine, apoi îl lăsăm pentru 15-20 de minute să se marineze uşor. Ungem un vas termorezistent cu ulei de măsline, punem peştele, peste care presărăm rozmarin uscat. Acoperim vasul şi-l dăm în cuptorul preîncălzit la 200 de grade, pentru 25-30 de minute.

cii, secretele gustului apreciat în întreaga lume, iar pentru amatori se organizează şi degustaţii, în urma cărora se oferă şi diplomă de degustător de whiskey irlandez, calificat. În plimbarea noastră nu trebuie să ratăm frumoasele poduri ce trec peste râul Liffey, O`Connel Bridge fiind cel mai impresionant.

Catedrala Sfântul Patrick, unde acesta a botezat primii catolici, impresionează atât prin arhitectură, cât şi prin importanţa pe care o are din punct de vedere spiritual pentru catolici. Totodată, ţin să menţionez că aici a fost diacon, în secolul 18, scriitorul Jonathan Swith, în acea perioadă el scriind faimoasa carte „Aventurile lui Guliver”.

Rătăcind aşa pe străduţele cochete şi pe falezele romantice ale Dublinului, simt că m-a cam luat foamea, aşa că vă invit să aflăm din secretele culinare irlandeze, delectându-ne cu preparate tradiţionale.

Probabil, Irlanda nu se află în topul destinaţiilor culinare ale marilor gurmanzi, bucătăria acestei ţări nefiind nici foarte spectaculoasă sau renumită, dar nici foarte sănătoasă. Ținând cont de clima rece, aici nu găsim prea multe legume proaspete, cele mai des întâlnite fiind cartoful şi morcovul. Totodată, pentru a putea rezista unei zile de muncă pe ger, irlandezii au inventat preparate foarte hrănitoare şi consistente. Recunosc, pentru mine a fost o provocare să selectez din gastronomia Irlandei acele preparate care sunt mai puţin grele, mai puţin grase, dar care să păstreze din savoarea autentică a bucătăriei sale consacrate.

Eu am ales să-l servesc cu orez fiert, voi alegeţi ce garnitură vă pofteşte inima.

Sfat! Pentru că irlandezii au o pasiune binecunoscută pentru bere, vă sugerez să încercaţi o marinată pentru peşte pe bază de bere, se zice că ar fi delicios.

Următoarea reţetă se presupune că ar fi fost inventată prin secolul 19, la New York, dar felul acesta în care sunt gătite ouăle cred că-l întâlnim pe întreg mapamondul.

Cert este că irlandezii se dau în vânt după acest mic dejun, mai ales, după cum spune şi istoria reţetei, ar fi un leac bun pentru mahmureală. Iar cum Irlanda e faimoasă pentru whiskey-ul ei şi berea bună, pe care localnicii le consumă cu plăcere, ouăle Benedict sunt, de foarte multe ori, o alegere pentru micul dejun.

Irlandezii însă mai au un mic dejun, emblematic pentru bucătăria lor, constituit din ochiuri, cârnaţi cu sânge, fasole prăjite, roşii pe grătar. Dar eu nu m-am încumetat la asemenea aventură culinară, căci mi se pare ”un pic” cam prea consistent pentru masa de dimineaţă.

Ouă Benedict Ingrediente: 2 ouă (la temperatura camerei) 2 linguri de oţet 2 gălbenuşuri de ou 3 linguri de suc de lămâie 50 g de unt 1 chiflă 2 felii de bacon sare, piper Punem la fiert apa cu o linguriţă de sare şi 2 linguri de oţet. Când apa începe să fiarbă, formăm cu un tel un vârtej în apă, spargem un ou într-un polonic şi de la o distanţă mică îl punem în vârtejul de apă. În felul acesta, albuşul nu riscă să se separe de gălbenuş. Repetăm procedura pentru oul următor.

Fierbem ouăle timp de 2-3 minute şi apoi le scoatem cu ajutorul unei linguri cu găuri.

Între timp, pregătim sosul olandez: batem bine, într-un bol, gălbenuşul împreună cu sucul de lămâie şi un praf de sare, apoi punem vasul pe o baie de abur şi batem în continuare, adăugând treptat untul. Când s-au omogenizat toate ingredientele, adăugăm puţin piper şi punem vasul la o parte.

Chifla o tăiem pe jumătate şi o rumenim uşor pe o tigaie fără ulei. Baconul îl rumenim tot pe o tigaie (eu nefiind amatoare de bacon, am preparat fără, voi puteţi să puneţi bacon, şuncă, ba chiar şi o felie de somon sărat. Iar dacă puneţi spanac, deja avem o altă reţetă: ouă florentine).

Punem chifla cu miezul în sus, apoi punem felia de bacon, oul ”prăjit” în apă, iar deasupra turnăm o lingură plină de sos olandez.

Sfat! Putem înlocui chiflele cumpărate cu unele făcute în casă, scones. Reţeta o găsiţi mai jos.

Plăcinta ciobanului sau plăcinta ţărănească, cum mai este numit acest fel de mâncare, îşi are originile în Irlanda şi Marea Britanie, încă din secolul 18, atunci când oamenii mai săraci au început să utilizeze cartoful în bucătăria lor de fiecare zi. De obicei, este numită plăcintă ţărănească cea în care folosim carne de vită, iar cea a ciobanului – dacă folosim carnea de miel. Eu am utilizat piept de pui la prepararea reţetei, voi însă puteţi alege varianta clasică, cu miel sau vită.

Curăţăm cartofii, îi tăiem cuburi şi-i punem la fier în apă cu sare pentru 20 de minute. Când devin moi, îi pisăm bine, amestecând treptat cu unt şi lapte cald, până obţinem un piure.

Tocăm mărunt carnea, ardeiul, ceapa şi usturoiul, iar morcovul îl dăm pe răzătoarea mică.

Punem la călit, într-o tigaie în care am încins puţin ulei, ceapa şi usturoiul.

Când s-au înmuiat, adăugăm carnea, călim 4-5 minute, apoi adăugăm sosul de roşii, morcovul ardeiul, busuiocul tocat, sarea şi piperul. Acoperim tigaia cu un capac şi lăsăm aşa, amestecând periodic, timp de aproximativ 10 minute.

Punem apoi compoziţia din carne şi legume într-un vas termorezistent, iar deasupra – un strat uniform de piure, acoperim vasul cu un capac sau folie şi-l introducem în cuptorul preîncălzit la 180 de grade, pentru 25 de minute (sau mai mult, în funcţie de felul de carne folosit: puiul se prepară rapid, pe când mielul necesită mai mult timp, aproximativ 40 de minute).

Atât cartoful, cât şi prazul sunt două ingrediente nelipsite din multe reţete irlandeze. Astfel că supa-cremă din praz şi cartofi este un preparat tradiţional, pe care-l veţi întâlni des pe mesele irlandezilor.

Supa aceasta iarna se mănâncă fierbinte pentru a ne încălzi, dar poate fi consumată şi pe timp de vară, rece, din frigider, cu un strop de suc de lămâie.

Supă-cremă de praz şi cartofi

Plăcinta ciobanului Ingrediente:

Ingrediente: 400 g de carne 6 cartofi 1 ceapă 1 morcov 1 ardei ½ cană de lapte 40 g de unt 100 g de sos de roşii 2 căţei de usturoi sare, piper busuioc

6 cartofi 1 praz 1 ceapă 50 g de unt 1 lingură de ulei 2 căni de supă de legume 100 ml lapte 80 ml smântână sare, boabe de piper frunze de dafin Într-un ceaun încălzim uleiul şi untul. Tocăm ceapa şi prazul şi le punem în ceaun, acoperim cu capac şi lăsăm să se înmoaie câteva minute. Curăţăm cartofii, îi tăiem cuburi şi îi punem peste prazul şi ceapa înmuiate şi amestecăm. Turnăm supa de legume deasupra, punem o frunză de dafin, 3 boabe

de piper şi sare după gust şi lăsăm să fiarbă timp de 25 de minute.

Pasăm cu un blender toate ingredientele, până obţinem un piure mai lichid. Amestecăm laptele cu smântâna într-un bol, turnăm deasupra un polonic din crema obţinută mai devreme şi batem bine cu telul până se omogenizează. Turnăm compoziţia înapoi în ceaun, amestecăm, acoperim cu un capac şi lăsăm să mai fiarbă timp de 5 minute.

Scones sunt nişte mini pâinici sau, mai bine spus, nişte chifle, foarte populare în Irlanda, Marea Britanie şi Scoţia. Sunt preparate atât dulci, cu zahăr, fructe uscate, cât şi sărate, cu caşcaval, seminţe etc. Acestea se servesc în special la micul dejun, tăiate în jumătate şi unse cu unt şi dulceaţă, sau sunt consumate pe post de pâine.

Scones

Ingrediente: 350 g de făină 1 pliculeţ de praf de copt 100 g de unt ¼ linguriţă de bicarbonat 1 ou 100 ml de lapte 50 g de zahăr Amestecăm făina cu praful de copt şi bicarbonatul stins cu puţină zeamă de lămâie. Punem şi untul tăiat bucăţele şi amestecăm rapid cu mâna, până se încorporează, rezultând un aluat fărâmicios. Batem oul cu laptele şi-l turnăm peste făină, adăugăm şi zahărul. Amestecăm cu o paletă compoziţia până când obţinem un aluat moale, dar care poate fi frământat (dacă vi se pare prea moale, puteţi să mai adăugaţi un pic de făină).

Frământăm aluatul 5-6 minute, apoi îl învelim într-o folie alimentară şi-l dăm la frigider pentru o jumătate de oră.

Scoatem aluatul şi-l întindem pe masa de lucru înfăinată cu ajutorul unui făcăleţ. Foaia obţinută trebuie să aibă aproximativ 1 cm grosime.

Luăm un pahar şi tăiem forme rotunde din aluat, pe care le punem pe o tavă de copt, tapetată cu hârtie.

Dăm pentru 10-15 minute la cuptor, la 150-160 de grade.

Appetite Maith v-ar ura un irlandez, adică Poftă bună!

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Diverse

29 NOIEMBRIE 2013

Beneficiile uimitoare ale consumului de ceapă Ceapa, care face parte, alături de usturoi, din familia Allium, este bogată în sulf, responsabil pentru mirosul înţepător, dar are şi numeroase beneficii pentru sănătate.

13

FLUX

Lecţii de frumuseţe învăţate de la Marilyn Monroe DESCHIDE-ŢI NUANŢA PĂRULUI

Cu toate că respingem total ideea că bărbaţii preferă mai degrabă blondele, trebuie să recunoaştem că schimbarea culorii părului a ajutat-o enorm pe Monroe în carieră. Şi-a deschis nuanţa părului în primii ani de modeling şi nu s-a mai uitat în urmă. Pearl Porterfield, coloristul căruia i s-a datorat această schimbare, a folosit clasicul peroxid pentru a obţine acel blond, dar noi spunem să nu te aventurezi într-o experienţă atât de retro şi să încerci produsele de colorare moderne, care nu afectează atât de mult sănătatea părului.

ASIGURĂ STRĂLUCIRE TENULUI Beneficii cardiovasculare Specialiştii au demonstrat că substanţele sulfurice regăsite în ceapă au proprietăţi anticoagulante şi previn agregarea plachetelor sangvine. De asemenea, sulful reduce nivelul de colesterol şi de trigliceride din sânge, îmbunătăţind funcţionarea membranei celulare a globulelor roşii.

Printre beneficiile consumului de ceapă se numără şi prevenirea infarctului, datorită conţinutului foarte mare de flavonoide.

Beneficii pentru oase şi ţesuturile conective Studiile au arătat că includerea cepei în dieta de zi cu zi creşte densitatea oaselor şi poate avea beneficii considerabile asupra femeilor aflate la menopauză, care se confruntă cu o scădere a densităţii osoase. S-a demonstrat, de asemenea, că femeile care au trecut de vârsta menopauzei au un risc mai mic de fractură de şold dacă includ ceapa în dieta zilnică. Densitatea osoasă a femeilor în vârstă, care consumau ceapă zilnic, era mult mai bună decât în cazul celor care consumau ceapă doar o dată pe lună sau mai rar.

Ceapa contribuie substanţial la sănătatea ţesuturilor conective, deoarece acestea au nevoie de sulf pentru a se forma.

Doctorulzilei.ro

Pielea lui Marilyn era tot timpul radioasă. Secretul ei? Părul facial. Nu glumim. Se spune că avea un strat fin de puf pe suprafaţa tenului pe care, pur şi simplu, refuza să îl îndepărteze şi care lucea de fiecare dată când se afla în lumina reflectoarelor! Nu, nu spunem că trebuie să îţi laşi barbă – poţi foarte bine să obţii efectul cu ajutorul iluminatorului.

HIDRATEAZĂ-TE Starul punea mare preţ pe aspectul pielii, tocmai de aceea nu se abătea niciodată de la ritualul de hidratare al acesteia, zi şi noapte.

Brandurile pe care le folosea se găsesc şi azi pe piaţă: Elizabeth Arden şi Erno Laszlo.

FĂ-ŢI CODIŢE Şi ne referim la cele obţinute prin

machiaj, cu ajutorul eyelinerului.

Aşa cum o demonstrează diva, prelungirea discretă a contului pleoapei superioare are un rezultat extrem de senzual.

AI GRIJĂ DE ASPECTUL SPRÂNCENELOR Monroe punea mare preţ şi pe forma sprâncenelor. Curbate, dar păstrate în liniile naturale, sprâncenele ei erau tot timpul impecabile.

Dacă nu eşti mulţumită de aspectul sprâncenelor tale, este bine să faci o vizită unui specialist, iar apoi să respecţi forma pe care ţi-a indicat-o acesta.

PUNE-ŢI ÎN VALOARE GENELE Se ştie că Marilyn adora genele false şi apela des la ajutorul lor pentru a-şi pune în valoare privirea. Un truc practic? Înainte să aplici fireleminune, foloseşte un aparat de întors genele pentru a-ţi curba propriile gene – în acest fel, baza va fi mai bună pentru cele false.

ÎNCEARCĂ RUJUL ROŞU Marilyn arăta bine cu roz, dar rujul pe care îl asociem involuntar imaginii ei este cel roşu clasic. Pentru a găsi nuanţa care ţi se potriveşte, ţine cont de culoarea pielii, dar şi de nuanţa ochilor. De exemplu, roşulportocaliu arată senzaţional cu ochii

căprui şi verzi. Roşul sângeriu este potrivit celor cu ochii albaştri, iar nuanţele fructelor de pădure sunt minunate pentru ochii negri.

FOLOSEŞTE UN PARFUM EMBLEMATIC Când a fost întrebată ce poartă în pat, Monroe a răspuns cu dezinvoltură: „Cinci picături de Chanel No.5.“ Spunea chiar că îşi parfumează şi apa de baie cu celebra aromă. Când porneşti în căutarea parfumului favorit, asigură-te că îi oferi un răgaz esenţei să intre în contact cu pielea.

Dacă îţi place şi după jumătate de oră, atunci ţi-ai găsit noua pasiune.

Glamourmagazine.ro

Femeile se simt mai inteligente dacă poartă tocuri O pereche de tocuri înalte este un «must have» pentru fiecare femeie, deoarece o face să arate chic şi elegant. Dar purtarea lor poate fi şi dificilă, deoarece te pun în situaţii delicate.

Cercetarea făcută de Compeed, un brand cu produse pentru îngrijirea picioarelor, a constatat că aproape jumătate din acele femeie care încearcă să ajungă la locul de muncă arătând cât mai bine îşi prind tocurile în grătare, peste o treime din ele cad şi 29% se împiedică pe scări.

Se pare că nimic nu le împiedică pe unele femei să facă naveta zilnică purtând tocuri înalte – 58% dintre femeile britanice poartă tocuri, chiar

dacă sunt dureroase sau inconfortabile, iar 13% (dintr-un grup de vârstă cuprins între 25 şi 34 de ani) recunosc că poartă tocuri, chiar dacă asta le face să întârzie la birou.

Sondajul arată şi motivele pentru care femeile sunt pregătite să sacrifice confortul şi punctualitatea pentru a purta tocuri înalte.

Peste jumătate dintre femeile intervievate au declarat că purtatul tocurilor le dă încredere în sine, iar 35% spun că le fac să se simtă inteligente, ceea ce ne arată clar de ce femeile sunt hotărâte să poarte tocuri la locul de muncă, în ciuda capcanelor cu care se confruntă.

Cum să foloseşti metalul, materialul vedetă din acest sezon Metalul este materialul vedetă din acest sezon, fiind utilizat de mulţi designeri pentru a realiza diferite piese de mobilier și accesorii.

Măsuța de cafea metalică este piesa de mobilier care va atrage toate privirile din încăpere. O poți folosi inclusiv ca alternativă pentru clasicele noptiere. Fie că alegi una simplă, cu topul rotund, fie că optezi pentru una cu o formă deosebită, aceasta va fi elementul-vedetă și va adăuga strălucire încăperii. Cele vechi, pe care le găsești la orice târg de antichități, sunt cele mai populare și mai accesibile.

Lumânările sunt, cu siguranță, accesoriile decorative cele mai îndrăgite, din întreaga lume, datorită parfumului lor și luminii ambientale pe care o redau. Metalul este utilizat de designeri și la realizarea accesoriilor decorative, iar sfeșnicele și suporturile pentru lumânări sunt preferatele lor. Poți opta pentru un sfeșnic clasic, din metal,

sau pentru unul asemănător unei vaze miniaturale. Lumina lumânărilor ce se reflectă în metalul sfeșnicelor va crea o atmosferă somptuoasă.

Cu siguranță, ați observat faptul că lămpile metalice constituie o tendință puternică în acest an, indiferent că ne referim la cele de tavan, pardoseală sau la aplice. Acestea sunt un must have, în special în cazul în care îți dorești să adaugi o notă spectaculoasă locuinței tale. Cu un aspect industrial, acestea reușesc să creeze un spațiu ce amintește de interioarele moderniste, dar conferă, în același timp, o imagine solemnă și contemporană.

Dacă dorești să ieși din comun și să ai o zonă de luat masa deosebită, atunci îți recomandăm să alegi niște scaune metalice. Amplasate în bucătărie, în zona de bar sau de dining, aspectul lor industrial poate fi scos în evidență dacă le amplasezi într-o zonă cu finisaje albe și negre. Adaugă o lampă suspendată de dimensiuni mai mari sau mai multe lămpi, de forme diferite și o masă din lemn, cu aspect învechit și vei obține un spațiu în tendințe și inedit.

Condo.kudika.ro

Apropo.ro

Pentru a îmbătrâni frumos, nu e niciodată prea târziu pentru a face sport Activităţile fizice efectuate cu regularitate, chiar dacă sunt începute la o vârstă înaintată, cresc de trei ori şansele de a avea «o bătrâneţe sănătoasă», potrivit rezultatelor unui studiu publicat marţi, 26 noiembrie.

Monitorizând timp de opt ani un eşantion de 3.500 de persoane, a căror vârstă medie era de 64 de ani, cercetătorii britanici au constatat faptul că persoanele care executau cu regularitate exerciţii fizice de intensitate moderată sau ridicată prezentau şanse de şapte ori mai mari de a îmbătrâni frumos, cu o stare bună de sănătate, în comparaţie cu persoanele inactive.

Aceste şanse au rămas de trei ori mai mari în cazul a 10% dintre foştii inactivi care au început să facă sport între 2002 şi 2010, potrivit acestui studiu, publicat în British Journal of Sports Medicine, o revistă ce face parte din grupul British Medical Journal (BMJ).

La sfârşitul perioadei de monitorizare, o persoană din cinci avea o stare de sănătate considerată bună, în timp ce patru din zece au dezvoltat o pa-

tologie cronică. Totodată, o persoană din cinci a prezentat simptome de depresie sau de deficit cognitiv, iar o treime, o incapacitate motorie cel puţin parţială.

Pentru a ajunge la aceste rezultate, cercetătorii, coordonaţi de medicul Mark Hamer, epidemiolog la University College din Londra, au ţinut cont de ceilalţi factori principali susceptibili de a avea un anumit efect asupra procesului de îmbătrânire, precum fumatul, consumul de alcool, statutul marital şi resursele financiare.

Deşi nu există un consens în universul medical asupra acestui subiect, autorii studiului consideră că procesul «de a îmbătrâni frumos» ar putea fi definit prin următoarele elemente: absenţa unei maladii cronice, absenţa unui deficit cognitiv major sau a unei «limitări importante» a capacităţilor fizice şi de a avea o bună sănătate mintală.

«Acest studiu confirmă politicile de sănătate publică care vizează încurajarea seniorilor să facă activităţi fizice, chiar la o vârstă deja avansată», afirmă autorii studiului.

Mediafax.ro

FLUX 2

14

Programe 29 NOIEMBRIE 2013

Luni DECEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.15 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk-show. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Știință și inovare. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.00 Documentar. „Teoria improbabilității”. 15.25 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 15.50 Documentar. „Arts 21”. 16.20 Fotbal non-stop.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice.

20.25 Vector European. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Portrete în timp. Mihai Toderașcu, compozitor, interpret. 22.50 Cultura azi. 23.35 Serial. „CRIMINI” (Italia). 4.30 La noi în sat. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.55 Market 9000. md 13.00 Concert 14.00Mireasă pentru fiul meu 17.20Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.25 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 07:00 Doctorul casei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:30 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Viaţa de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viaţa de împrumut (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viaţă de împrumut 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan. ro 23:30 Casa Ibacka 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Casa Ibacka (r) 03:30 Serial: Viaţa de împrumut (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan. ro (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Filantropica (r) 11:30 Apropo Tv (r) 12:15 Promotor (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 La Bloc - După 10 ani (r) 15:00 MasterChef - Proba celebrității (r) 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Dexter, ep.3, an 8 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri» (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 «Жить здорово!» 10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:25 «Контрольная закупка» 12:50 «Время обедать!» 13:20 «Доброго здоровьица!» с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 «Понять. Простить» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. «Они и мы» 16:20 «В наше время» 17:10 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Жди меня» 19:55 «Пусть говорят» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 Премьера. Александр Домогаров, Михаил Пореченков, Екатерина Вилкова, Павел Трубинер в многосерийном фильме «Убить Сталина» 00:20 «Primele știri» (rus) 00:35 Ночные новости 00:45 «Познер» 01:40 «Prima Oră» (R) 03:30 «Истина где-то рядом» 03:45 «Жди меня» 04:35 «Контрольная закупка» 05:00 Профилактика 7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20, 19.25, 0.00, 4.15, 5.05 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10, 18.00 O dată-n viață. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 1.50 Întrebări și răspunsuri. 2.40 Vreau să fiu sănătos!

3.05 Tezaur folcloric. 3.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:46 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 DESTINATIONS GOÛTS 10:35 LE DESIGN EST PARTOUT 11:00 FLASH INFO 11:03 TOURNÉE GÉNÉRALE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:30 LIBAN, DES GUERRES ET DES HOMMES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 UN OEIL SUR LA PLANÈTE 16:40 FLASH INFO 16:44 SUR MESURES 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 UN FLIC 21:02 VOULEZ-VOUS DANSER ? 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 GRAINES D’ÉTOILES 22:53 BURLESQUE, L’ART ET LE JEU DE LA SÉDUCTION 23:42 ITINERIS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 MES MEILLEURS COPAINS 2:44 ARTE REPORTAGE 3:36 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 360° - GÉO

3

Marţi DECEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 21.00, 0.35 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 - 17.00 Revizie tehnică. 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Dialog social. 22.40 În Premieră.

Filmul „Etajul II”. 23.40 Documentar. „Plăcerea din farfurie”.

0.45 Chișinăul de ieri și de azi. 1.00 World stories - lumea în reportaje. 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011).

4.35 Documentar. „Drumeții”. 5.30 Vector European.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Muzică 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment. Top chef 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 04.30 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 07:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:30 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Viaţa de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viaţă de împrumut 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveştiri 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Dincolo de poveştiri (r) 03:30 Serial: Viaţa de împrumut (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Povestea Lindei McCartney 12:00 Serial: Căutătorii de mistere, ep.9, an 1 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4629 15:00 Vocea României I (r) 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 MasterChef - Proba celebrității 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Promotor (r) 23:30 Serial: Dexter, ep.4, an 8 00:30 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Serial: Dexter (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) Уважаемые телезрители! Приносим извинения за перерыв в вещании с 05.00 до 18.00 в связи с профилактическими работами 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Давай поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 Премьера. Александр Домогаров, Михаил Пореченков, Екатерина Вилкова, Павел Трубинер в многосерийном фильме «Убить Сталина» 00:20 «Primele știri» (rus) 00:35 «Вечерний Ургант» 01:00 Ночные новости 01:10 Премьера. «В одном шаге от Третьей мировой». Фильм 2-й 02:00 «Prima Oră» (R) 03:40 «Истина где-то рядом» 03:55 «Давай поженимся!»

7.00 - 17.00 Revizie tehnică. 17.00, 19.00, 23.30, 0.40, 5.30 Reporter. 17.20, 19.25, 23.50 Divertisment. 17.50 Teleenciclopedia. 18.00, 1.05 Distractis. 20.00, 6.00 Telejurnal. 20.30 Seriale. 2.00 - 5.30 Revizie tehnică.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 LITTORAL 6:02 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:35 JARDINS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 L’INCROYABLE VOYAGE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 UN FLIC 16:35 FLASH INFO 16:37 VOULEZ-VOUS DANSER ? 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 AUX YEUX DE TOUS 20:46 VOISIN VOISIN 21:07 CHANTOU 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UNITÉ 9 22:47 UNITÉ 9 23:33 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 FAUT PAS RÊVER 2:52 LE POINT 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 360° - GÉO

4

Miercuri DECEMBRIE

5

Joi DECEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.05 - ȘTIRI. 6.15, 2.40 Documentar. „Arts 21”. 6.45 Tezaur. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 8.30 Domnului să ne rugăm! Transmisiune în direct cu prilejul sărbătorii „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”. 9.35 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 10.00, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.45 Natura în obiectiv. 11.15 Moldova în direct. 12.15 Cultura azi.

13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 14.55 Fii tânăr! 15.40 Videoteca copiilor. 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Svitanok. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Avangaraj. 23.20 Film. „FRUMOSUL ANTONIO” (Italia). Episodul 1.

1.15 Cinemateca universală. 5.30 Accente economice.

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.45 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Svitanok. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața!

9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

9.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 14.55 Știri pozitive. 15.15 Eruditcafe. Concurs. 16.00 Părinți și copii. 16.30 Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

23.05 Film. „FRUMOSUL ANTONIO” (Italia). Episodul 2. 5.30 Știință și inovare.

07.00 Divertisment. Top chef 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment. Next Star 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Divertisment. Next Star 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Muzică 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000. md 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:30 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Viaţa de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viaţă de împrumut 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Friendzone 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Friendzone (r) 03:30 Serial: Viaţa de împrumut (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr Și neliniȘtit (r) 11:00 Serial: Căutătorii de mistere, ep.10, 11, an 1 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4630 15:00 Vocea României II (r) 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie, ep.9 21:30 Fotbal Cupa României: Dinamo - Pandurii 23:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:00 Serial: Dexter, ep.5, an 8 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:30 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Viaţa de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viaţă de împrumut 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Friendzone 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Serial: Friendzone (r) 03:30 Serial: Viaţa de împrumut (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr Și neliniȘtit (r) 11:00 Serial: Căutătorii de mistere, ep.12, 13, an 1 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4631 15:00 Film: Arest la domiciliu 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Fotbal Cupa României: Steaua - Oțelul 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Dexter, ep.6, an 8 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Dexter (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 «Жить здорово!» 10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:25 «Контрольная закупка» 12:50 «Время обедать!» 13:20 «Доброго здоровьица!» с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 «Понять. Простить» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. «Они и мы» 16:20 «В наше время» 17:10 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Давай поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 Премьера. Александр Домогаров, Михаил Пореченков, Екатерина Вилкова, Павел Трубинер в многосерийном фильме «Убить Сталина» 00:20 «Primele știri» (rus) 00:35 «Вечерний Ургант» 01:00 Ночные новости 01:10 «Политика» 02:05 «Prima Oră» (R) 03:45 «Истина где-то рядом» 04:00 «Давай поженимся!»

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 «Жить здорово!» 10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:25 «Контрольная закупка» 12:50 «Время обедать!» 13:20 «Доброго здоровьица!» с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 «Понять. Простить» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. «Они и мы» 16:20 «В наше время» 17:10 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Давай поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 Премьера. Александр Домогаров, Михаил Пореченков, Екатерина Вилкова, Павел Трубинер в многосерийном фильме «Убить Сталина» 00:20 «Primele știri» (rus) 00:35 «Вечерний Ургант» 01:00 Ночные новости 01:10 «На ночь глядя» 01:55 «Prima Oră» (R) 03:45 «Истина где-то рядом» 04:00 «Давай поженимся!»

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20, 19.25, 0.00, 4.15, 5.05 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.00, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10 Prețuiește viața! 13.10 România turistică. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 18.00 Duminica în familie. 1.20 Garantat 100%. 2.10 La vârf. 3.00 Dispăruți fără urmă.

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20, 19.25, 23.55, 4.15, 5.05 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.30, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10 Prețuiește viața! 13.10 Mașini, teste și verdicte. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 18.00 Duminica în familie. 1.55 Ora de business. 2.45 În grădina Danei. 3.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 L’ÉPICERIE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 DESTINATIONS GOÛTS 13:30 LE PEUPLE DU MÉKONG 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LA VALLÉE DES LARMES 16:39 GASPÉ COPPER 16:55 MERCI D’ÉTEINDRE EN PARTANT 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:43 GEOPOLITIS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 TIGER LILY, 4 FEMMES DANS LA VIE 20:14 TIGER LILY, 4 FEMMES DANS LA VIE 21:02 VOULEZ-VOUS DANSER ? 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VISA POUR L’AVENTURE 23:20 TRÉSORS DE CIVILISATION 23:47 NOUVO 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 BXL/USA 2:33 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:53 360° - GÉO 4:45 ITINERIS

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:34 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:29 BYE BYE LA SUISSE 3 14:14 SUR MESURES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 TIGER LILY, 4 FEMMES DANS LA VIE 15:47 TIGER LILY, 4 FEMMES DANS LA VIE 16:34 À BON ENTENDEUR 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 BXL/ USA 21:02 VOULEZ-VOUS DANSER ? 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 PARLEZ-MOI DE VOUS 23:28 TU SERAS MON ALLIÉ 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:53 L’INCROYABLE VOYAGE 2:45 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:53 SEULES 4:45 ITINERIS

Programe

29 NOIEMBRIE 2013

6

Vineri

7

DECEMBRIE

6.05 Campionatul Mondial de fotbal 2014.

Tragerea la sorți. Transmisiune în direct.

7.30, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 7.40, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30, 0.10 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 10.50 Legendele muzicii. 11.00, 4.30 Moldova în direct. 12.00, 2.40 Dor. Program muzical. 12.30 Poftiți la masă. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011).

14.55 Documentar. „Arts 21”. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Campionatul Mondial de fotbal 2014. Tragerea la sorți. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 0.30 Natura în obiectiv. 1.00 Unda Bugeacului. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Muzică 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Plasa de stele 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.30 Muzică 05.00 Plasa de stele 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 07:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:30 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Viaţa de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viaţă de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Viaţa de împrumut (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr Și neliniȘtit (r) 11:00 Film: Arest la domiciliu (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4632 15:00 Film: Minori fără însoţitori 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Singur acasă 22:45 Film: Vagabondul milionar 01:15 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 «Жить здорово!» 10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:25 «Контрольная закупка» 12:50 «Время обедать!» 13:20 «Доброго здоровьица!» с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 «Понять. Простить» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. «Они и мы» 16:20 «В наше время» 17:05 «Человек и закон» с Алексеем Пимановым 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Давай поженимся!» 19:55 «Поле чудес» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:10 «Время» 21:40 «Moldova are Talent» 23:25 «Универсальный артист» 01:15 «Primele știri» (rus) 01:30 «Вечерний Ургант» 02:15 Комедия «Моя жена - бабушка» 03:20 Александр Михайлов в фильме «Белый снег России» 04:45 «Истина где-то рядом» 05:00 «Поле чудес» 7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20, 19.25, 23.55, 4.15, 5.00 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 0.35, 4.35, 5.30 Reporter. 11.10 Prețuiește viața! 13.10 Ora de business. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 18.00 Duminica în familie. 0.55 O dată-n viață.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TOURNÉE GÉNÉRALE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:09 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 L’ÉPICERIE 13:30 EN ROUE LIBRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 BXL/USA 16:35 FLASH INFO 16:37 VOULEZ-VOUS DANSER ?

17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:32 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 UN FLIC 23:32 GEOPOLITIS 23:47 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 LA COMMANDERIE 1:43 LA COMMANDERIE 2:36 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:53 DOCTEUR SAN ANTONIO ET MISTER DARD 4:45 ITINERIS

GRU­PUL DE PRESĂ FLUX ADRE­SA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă DECEMBRIE

8

DECEMBRIE

6.05, 21.00, 23.50 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Euromaxx”. 7.15 Cuvintele Credinței.

8.05 Portrete în timp. 8.40 Dialog social.

9.00 Poftiți la masă. 9.30 Documentar. „Colecția design”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.05 Părinți și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Focus. Magazin TV. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 In memoriam Aureliu Busuioc. 14.00 Baștina. Magazin agricol.

14.45 Tezaur. 15.05, 19.50 Festivalul-concurs Internațional „Două inimi gemene”. Gala laureaților. 16.15 Chișinăul de ieri și de azi.

16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus).

17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 Film. „LENA, MIREASA CARE TOPEȘTE INIMILE”. 0.00 Serial. „SIMULATORII”. 1.00 Documentar. „Parcul Yuanmingyuan”. 2.30 În premieră. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Destine de colecție.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Market 9000.md 14.05 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști.

Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Divertisment. Top chef 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Market 9000.md 14.05 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

07:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:30 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Viaţa de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Cântec de iarnă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopţii 18:45 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Viaţă de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Viaţa de împrumut (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Cântec de iarnă (r)

07:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:30 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Viaţa de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de poveştiri (r) 13:45 Serial: Viaţa de împrumut (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Cântec de iarnă 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Diamantul nopţii 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Viaţa de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Viaţa de împrumut (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Cântec de iarnă (r)

07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore?

10:35 I like IT 11:00 Promotor 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile PRO TV 13:05 Teleshopping 13:05 Film: Zmeie 15:00 Film: Atacul marţienilor 17:00 Film: Singur acasă (r) 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Vocea României 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 I like IT (r) 02:00 Film: Zmeie (r) 03:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Atacul marțienilor (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Prevenirea 23:30 Știrile PROTV (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 După 20 de ani (r) 02:30 Apropo Tv (r) 03:15 România, te iubesc! (r) 04:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 «Гении и злодеи» 06:40 Валерий Приемыхов, Татьяна Догилева в фильме «Кто, если не мы» 08:20 «Играй, гармонь любимая!» 09:00 «Умницы и умники» 09:45 «Слово пастыря» 10:00 Новости 10:15 «Moldova are Talent» (R) 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 «Идеальный ремонт» 13:10 Teleshopping 13:30 «Ледниковый период» 16:15 Эльвира Болгова, Игорь Лифанов, Роман Мадянов в многосерийном фильме «Два цвета страсти» 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Премьера. «Битвы за наследство» 19:15 «Угадай мелодию» 19:45 «Минута славы. Дорога на Олимп!» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:25 «Время» 21:50 «Сегодня вечером» с Андреем Малаховым 23:35 «Успеть до полуночи» 00:10 «Что? Где? Когда?» 01:20 Премьера. Аль Пачино в фильме «Вы не знаете Джека» 03:25 Николай Крючков, Маргарита Сергеечева в комедии «Без году неделя» 04:30 Наталья Варлей, Александр Плотников, Лариса Лужина в фильме «Золото»

06:00 Новости 06:10 Олег Табаков, Лев Дуров в фильме «Каштанка» 07:10 Валерия Заклунная, Алексей Серебряков, Георгий Юматов в фильме «Поздняя ягода» 08:35 «Служу Отчизне!»

09:05 «Здоровье» 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 «Непутевые заметки» с Дмитрием Крыловым 10:45 «Пока все дома» 11:30 «Фазенда» 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 К 400-летию царской династии. «Романовы» 13:25 «Свадебный переполох» 14:25 «Игорь Костолевский. И это все о нем» 15:30 Комедия «Отпуск за свой счет» 17:55 Премьера. «На его месте мог быть я» 19:00 «Replica» 20:00 «100 de moldoveni au zis» 21:00 «Sinteza săptămânii» (rom) 21:40 Воскресное «Время». Информационно-аналитическая программа 22:45 «Ледниковый период» 01:40 Сергей Гармаш, Владимир Епифанцев, Екатерина Редникова в фильме «Дом» 03:45 «Мозг. Перезагрузка»

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MEDITERRANEO 6:03 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 36,9° 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 COMMANDANT CLARK 10:20 COMMANDANT CLARK 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:06 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 C’EST DANS MA NATURE 13:00 FLASH INFO 13:04 L’ÉPICERIE 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MIDI EN FRANCE 15:59 360° - GÉO 16:45 FLASH INFO 17:00 TARATATA 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 TERRIENNES 19:33 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 QUI SERA LE PROCHAIN GRAND PÂTISSIER ? 0:14 LE JOURNAL DE LA RTS 0:40 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 L’INVITÉ 1:09 LES CHANSONS D’ABORD 1:59 NOUVO 2:12 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:12 ACOUSTIC 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 LA PLUS GRANDE FORÊT DU MONDE

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

7.00, 19.00, 5.30 Reporter.

7.25 Să mă aștepți... 8.20 Distractis. 9.15, 14.30 Teleshopping. 9.30 Prețuiește viața! 12.30, 13.45, 18.45, 0.15 Tezaur folcloric. 12.50, 14.45 Seriale. 14.00, 20.00, 6.00 Telejurnal. 19.25 Divertisment. 21.00 «Moldova are talent». 23.00 «DA sau NU». 1.00 Duminica în familie. 3.45, 4.35 Universul credinței. 4.30 Simbolica.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 ARTISANS DU CHANGEMENT 6:22 À BON ENTENDEUR 6:50 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:26 WARI 7:53 REFLETS SUD 8:45 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 COMMANDANT CLARK 10:20 COMMANDANT CLARK 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:06 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP !

11:34 TACTIK 12:00 PAROLES DE CLIP 12:07 RIDING ZONE 13:00 FLASH INFO 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:02 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 FLASH INFO 16:38 LES CHANSONS D’ABORD 17:29 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:29 LE BAR DE L’EUROPE 19:40 EN ROUE LIBRE 20:41 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VOYOUS, VOYELLES 23:34 LA FAVEUR DES MOINEAUX 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 FOOT ! 1:38 PARLEZ-MOI DE VOUS 3:05 TU SERAS MON ALLIÉ 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

FLUX

Duminică

6.05, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Cinemateca universală. 6.35 Film. „MEȘTERUL MANOLE” („Telefilm-Chișinău”). 8.05 Documentar. „Euromaxx”. 9.00 Documentar. „Teoria improbabilității”. 9.30 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Documentar. „Global 3000”. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 În Premieră. 13.00 Știri pozitive. 13.20 „Hanuma”. Spectacol al Teatrului Național „M.Eminescu”. 15.15 Europa în concert. Patricia Kass. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30, 2.00 Portrete în timp. Pavel Boțu.

17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Art-club (rus). 17.50 Profil de savant.

18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea.

19.50 O seară în familie. 21.25 Destine de colecție. Lucreția Bârlădeanu, scriitoare. 22.20 Serial. „CRIMINI” (Italia). 0.10 Fii tânăr! 1.00 Avangaraj. 2.35 Film. „LENA, MIREASA CARE TOPEȘTE INIMILE”. 4.30 Dialogul generaților. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

7.00, 14.30, 0.00 Divertisment. 8.00, 19.25 «100 de moldoveni au zis». Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-13.45, 18.00, 20.30 Seriale.

14.00, 3.45 Telejurnal. 15.10 Treizeci și șapte de grade. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 5.30 Reporter. 0.40 Tezaur folcloric. 2.00 Mașini, teste și verdicte. 3.30 Sport. 4.35 Garantat 100%. 6.00 Teleenciclopedia.

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adre­sa in­ter­net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

29 noiembrie - 6 decembrie Berbec

Bine ar fi ca acum să te abţii de la discuţii, chiar dacă sunt planificate, sau, dacă nu pot fi amânate, să fii atent la tendinţa către pesimism pe care o vei observa.

Taur

Poţi primi lecţii de viaţă, dar nu le vei vedea aşa cum sunt acum, pentru că eşti prea pornit ca să recuperezi anumite planuri de viitor la care ai renunţat.

Gemeni

Ca să poţi rezolva ceva din ceea ce e urgent, trebuie să te distanţezi puţin de acele probleme, ca să le vezi în ansamblu, să le înţelegi în profunzime.

Rac

Voinţa nu e suficientă acum pentru a simplifica anumite situaţii pe care nu le mai suporţi, mai ales cele din familie. Ai nevoie şi de răbdare reală.

Leu

Observi toate problemele cu detaşare, ştii că va trebui să te ocupi de fiecare în parte, dar nu acum şi nu în orice condiţii, ci atunci când vei simţi că e momentul.

Fecioară

Vrei ca lucrurile să meargă aşa cum spui tu, dar nu sunt şanse pentru o astfel de evoluţie. Cel mai bun lucru e să observi şi să te adaptezi la nou.

Balanţă

Te retragi din faţa furtunii şi bine faci, nu ţi-ar folosi la nimic să fii în contact direct cu tensiunea pe care o generează anumite persoane.

Scorpion

Deşi dorinţele tale sunt clare, ştii bine ce ai de făcut. Acum lucrurile nu vor evolua aşa cum te aştepţi, din cauză că ceilalţi nu sunt la fel de lămuriţi.

Săgetător

Firea ta e suficientă pentru a ieşi fără daune din conjuncturile complicate ale acestei zile.

E important să fii sincer, calm şi conştient de limitele celor din jur.

Capricorn

Te poţi ţine departe de ciudăţeniile acestei perioade dacă te vei refugia în universul tău interior, mai bogat în idei ca oricând. De acolo vin şi inspiraţia, şi soluţiile corecte.

Vărsător

Respingi soluţiile oferite de apropiaţi, pentru că sunt lipsite de viziune şi au limite clare pe care ceilalţi nu le văd. Gândirea strategică e o alegere bună pentru acum.

Peşti

Disputele te consumă, dialogurile se desfăşoară după reguli necontrolabile, aşa că e indicat să te abţii de la interacţiunea cu persoane lipsite de respect.

Ti­par: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1819 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Ti­tlu­ri­le şti­ri­lor pre­lua­te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu

29 NOIEMBRIE 2013

SIMION MOISEI:

„Artiştii, şi nu guvernele, au schimbat lumea” Despre rolul artistului în lume şi despre cum arta poate transforma o societate de consum într-o civilizaţie, discutăm astăzi cu artistul plastic Simion Moisei.

- În ultimii ani îţi petreci verile la Paris. Ce faci acolo?

- Portrete. Pictez portretele turiştilor.

Cred că am făcut portrete cu turişti din toată lumea, aflaţi în vizită la Paris.

- Și cum sunt turiştii care vizitează Parisul?

- Cu două mâini şi două picioare, oameni ca oricare alţii.

- Ai învăţat să-i deosebeşti cumva?

Ce te atrage la ei?

- Eu pictez caractere. Pe lângă particularităţile exterioare, proprii fiecărei rase, îi deosebeşte cultura. Europenii se disting printr-un nivel de cultură mai ridicat, în special mă refer la cultura comunicării, comportamentului… Cei din America Latină sunt mai dificili.

- Nu vreau să ne referim acum la aspectul financiar, deşi îmi dau seama că şi acesta este unul dintre motivele pentru care îţi petreci verile la Paris…

- De ce nu ne-am referi? Este, întradevăr, un aspect important. Pictori din toate epocile şi-au câştigat existenţa vânzându-şi tablourile. Și azi, la licitaţii, sunt vândute desene ale pictorilor, portrete, nuduri, naturi statice…

- Să revin la întrebare, nu mai excludem factorul financiar, dar pe lângă el, ce importanţă au pentru tine portretele pe care le faci în stradă?

- Cel mai greu este să pătrunzi în lumea cuiva. Să redai ceea ce simte el pe moment, în acord cu ceea ce reprezintă, în general, individul. Eu pictez şi peisaje, şi tablouri la Paris, dar, în special, portrete. E, dacă vreţi, o continuă comunicare cu lumea. Trei ore cu avionul mă despart de Paris. Primăvara trecută, când m-am dus într-acolo, m-am simţit la aterizare de parcă n-aş fi lipsit de la francezi.

- Deja nu mai simţi diferenţa de spaţiu şi timp?

- Ba nu, diferenţa se resimte când vii acasă.

- Prin ce se resimte?

- Îţi pui mâinile în cap. Diferă, în primul rând, comportamentul oamenilor.

Apoi mizeria e cea care face diferenţa.

Mizeria pe care aici o întâlneşti oriunde – pe străzi, pe trotuare, în scările blocurilor, în curţile oamenilor, în pieţele oraşului, în comunicarea dintre indivizi.

Acolo e curat, oamenii păstrează curăţenia în semn de respect faţă de oraşul în care trăiesc şi faţă de ei înşişi. O casă de locuit din Paris se deosebeşte radical de un bloc de locuit din Chişinău. Acolo pe scări e curat, amenajat, miroase proaspăt, curţile sunt îngrijite, curate.

Credeţi-mă, am căutat la Chişinău să găsesc măcar o curte la fel de îngrijită ca la Paris. Nu există. Nici curţile particulare la noi nu sunt la fel de curate, iar la ei, chiar dacă locuiesc mulţi într-un bloc, nu aşteaptă vecinul să facă curat, ci, în primul rând, se străduie să nu

murdărească, e o chestie de principiu, de onoare, dacă vreţi: fiecare are o atitudine grijulie, responsabilă, faţă de locul de trai, de muncă, de odihnă. De aici începe cultura. Pe când la Chişinău, de câţiva ani încerc să-mi conving vecinii să schimbăm poarta veche a curţii noastre comune, unde am eu atelierul, şi mi-au spus pe şleau: „Schimb-o tu dacă-ţi trebuie”. Da, îmi trebuie personal, s-o pun pe piept! Uite, astfel de mici detalii fac diferenţa. Acolo există civilizaţie şi, cu tot regretul, constat că noi degrabă nu atingem nivelul francezilor, pentru că mentalitatea noastră e departe de lumea civilizată încă.

- Dar ca artist ai nevoie să fii ancorat într-un mediu artistic. Fiecare pictor vrea să cucerească lumea, să fie recunoscut peste hotarele ţării. Parisul este considerat şi o capitală culturală a lumii, ar fi păcat, ca pictor, să abordezi această capitală doar în calitate de portretist.

- Anul acesta am început negocierile cu două galerii şi am participat la licitaţii. Trei dintre tablourile mele şi-au găsit deja cumpărătorii. Unul a rămas în Franţa, în colecţia unui inginer, două, din câte am înţeles, au fost cumpărate tot de francezi, dar pentru a fi expediate mai departe. Lucrez ca să pot vinde la Paris şi să câştig atenţia cumpărătorilor şi galeriştilor de acolo. E şi acesta un scop pe care îl urmăresc.

- Și mediul artistic de la noi nu este atractiv pentru tine?

- În condiţiile de astăzi nu există noţiunea de artist „de ţară”, pictor naţional. Un artist nu-şi merită reputaţia de acasă dacă nu intră într-o concurenţă cu semenii săi din toată lumea, dacă nu este la curent cu arta contemporană şi dacă nu este în pas cu timpul său. Există şi la noi pictori talentaţi, unii reuşesc să vândă lucrări bune şi peste hotare. Dar, din păcate, în mediul nostru se dezvoltă mai puţin şi se fierbe mai mult. Constat, fără să intenţionez a critica sau a denigra, că la noi se consumă nişte orgolii şi vanităţi, avem o serie de artişti plastici care pozează asemenea unor modele, cu beretele şi fularele de rigoare, şi care se complac să fie geniali şi excepţionali, inaugurând expoziţii excepţionale care să demonstreze talentul lor excepţional, invitând critici care să vorbească excepţional despre excepţionalismul lor şi aceste manifestări sunt doar nişte baloane de săpun, care nu stârnesc barem interesul studenţilor de la instituţiile de profil. Încearcă să scoţi un genial din acesta peste hotare. Cine-l recunoaşte acolo? De câte ori îndrăzneşte sau simte necesitatea acesta să se privească dintro parte, să vadă ce reprezintă? Avem şi sclipiri de talent, văd uneori lucrări interesante, dar lipseşte cu desăvârşire dorinţa artistului să crească, să se călească, să-şi asume riscul de a-şi depăşi condiţia. Și se fierb toţi într-o oală, nivelul de trai la noi este scăzut. Specificul naţional ne dăunează. La francezi totul e clar,

există un nivel de cultură care impune nişte standarde care te mobilizează să creşti. Acolo drumul e drum, trotuarul e trotuar, dacă ai capacităţi, nu ai decât să cauţi posibilităţi să câştigi. Și există aceste posibilităţi. Nicio muncă nu e ruşinoasă, reuşitele ţin direct de efortul şi de talentul individului. La noi – ai capacităţi – nu ţi se oferă posibilităţi. Ori cadrul legal nu este în favoarea ta. Ori te ciocneşti de abuzuri în serviciu, concurenţă neloială etc. Pentru exemplificare, vreau să vorbesc despre o colegă de-a mea de facultate, care e stabilită de mulţi ani la Paris. Este vorba de Adela Bordujan. După facultate, a studiat la Sorbona. A fost şi rămâne una dintre noi, dar a schimbat mediul şi asta a ajutat-o să ajungă la un alt nivel. Astăzi este o pictoriţă de la Paris. În faţa ei se deschid alte posibilităţi. Colaborează cu galerii de artă din întreaga lume, a avut expoziţii personale în China, Japonia, Anglia. Și asta e important pentru un pictor. Nu poţi să stai aşa, genial de tot, numai în Chişinău, ca să-ţi consumi genialitatea. Un pictor, dacă nu circulă, nu interacţionează cu lumea, nu poate înţelege pe ce lume se află. Și arta lui nu are nicio ţintă.

- Tu nu vrei să te stabileşti cu traiul peste hotare?

- Eu nu pot să trăiesc în străinătate, nu pot să-mi explic de ce, chiar dacă acasă oamenii nu mai sunt la fel de prietenoşi şi sinceri ca altădată. În străinătate merg să-mi realizez tablourile, să particip la expoziţii de grup, să călătoresc, să lucrez. Eu sunt născut în secolul trecut, sunt legat ombilical de pământul acesta. Aici, dacă mă apucă dorul, urc în maşină şi mă las purtat de amintiri prin Chişinău, până la Holercani, în satul meu

CMYK

de baştină sau la Mănăstirea Hâncu… Am încercat aşa şi în Franţa: am străbătut-o, dar tot străin mă simt, deşi, îmi place, încerc şi înţeleg totul: şi limba, şi oamenii, tot nu mă simt acasă. Pe fiul meu, Efim, de 20 de ani, dacă azi îl urci în tren sau avion şi îl trimiţi în lume, e bun dus, nu mai revine.

El este cosmopolit, reprezintă altă generaţie, care nu are această legătură cu pământul unde s-a născut şi a crescut. Și eu i-am spus că nu-l ţin cu tot dinadinsul, dar să mai zăbovească cu străinătăţile până îşi încheie studiile superioare, studiază la Drept, pe urmă e liber să decidă singur unde şi ce vrea să facă.

imediat schimbarea. Că atunci când în casa omului e curat, când în scara blocului e curat, în curte şi în transport e curat, omul începe să aibă alte cerinţe de la viaţă, începe să privească lumea cu alţi ochi, se simte el alt om. De aici porneşte nivelul de cultură, se schimbă nivelul de trai. Cât despre guvern, acolo sunt oameni care au tot timpul alte interese, nu trebuie noi să ne raliem şi să ne conducem după ei. Pe noi trebuie să ne preocupe să avansăm în meseria noastră, să ne promovăm munca, să fim cei mai buni în ceea ce facem. Și dacă fiecare va gândi aşa, vom fi respectaţi, vom merita să fim respectaţi, ascultaţi.

Dintotdeauna artiştii, şi nu guvernele, au schimbat lumea. Michelangelo nu a fost ministru, guvernator sau împărat şi, dacă ar fi fost, nu s-ar fi realizat în artă, nu ar fi revoluţionat-o. Geniile s-au manifestat în anumite domenii de activitate, ei din sfera lor au schimbat lumea şi nu din anumite posturi de guvernare.

- Ce fac moldovenii la Paris?

- Majoritatea dintre cei pe care îi cunosc lucrează în construcţii.

- La noi, din păcate, artiştii se simt neglijaţi de stat, poate de aici şi sărăcia noastră, materială şi spirituală.

- Este o moştenire păguboasă ideea asta că statul trebuie să aibă în grija sa artiştii. Discutam cu francezi la Paris despre acest subiect. Și la ei, în concepţia oamenilor simpli, să fii artist este un capriciu, un hobby. Cea mai frecventă întrebare care mi-a fost adresată când aflau că sunt artist era: „bine, tu eşti artist, dar ce lucrezi, din ce trăieşti?”.

La început nu înţelegeam ce vroiau să afle şi ei insistau: „din ce câştigi bani?”. Și când le spuneam că din artă, din lucrările mele, spuneau: „Aaa, aşa e bine”.

Simţeam că mă privesc cu respect. Dacă la întrebarea: „tu trăieşti din artă?” răspunzi: „da, eu trăiesc din artă!”, atunci te laudă. Iar dacă spui că eşti artist şi te revolţi că nimeni nu te apreciază, că nu trăieşti din artă, nu te înţelege nimeni.

Percepţia lor este următoarea: îi fi tu artist în gândul tău, dar trebuie să fii capabil să te hrăneşti singur, deci, fii bun şi lucrează. Ia-ţi o slujbă. Nu se consideră că e vina societăţii că tu nu câştigi bani ca artist, ci e vina ta ca om că nu reuşeşti să te hrăneşti, deci, n-ai şanse nici să te afirmi. Am observat că artiştii sunt priviţi de societate oarecum suspect – ei nu produc nimic, de ce ar avea tupeu să ceară? Eşti artist? Bună ziua, domnule artist! Vrei să mănânci? Vrei să fii respectat? Lucrează. Afirmă-te. Să te vedem de ce eşti în stare. Trebuie să lupţi, să demonstrezi că eşti bun, mai bun decât alţii, nu să te lamentezi. Ți-ai obţinut cu muncă şi talent celebritatea, afirmarea?

Atunci merită să trăieşti în cinste şi slavă. Că nimeni nu se naşte vedetă, munca îl proslăveşte pe om.

- Cum îşi petrec ei timpul acolo?

- Merg la galerii, muzee, se odihnesc la mare. Îi întâlnesc la Luvru, la Centrul Pompidou, vizitează cetăţi, castelele din sec.

XVIII, se plimbă cu barca pe Sena, au ce vedea la Paris. Intuiesc ce vrei să afli şi o să anticipez, din păcate oamenii ăştia au interes să aducă din Franţa doar bani, care să fie cheltuiţi aici în alte scopuri decât dezvoltarea culturii. Banii au însă locul lor şi valorile – locul lor. Sunt două lucruri absolut diferite. Și cred că astăzi, mai mult decât de transfer bănesc, societatea noastră ar avea nevoie de transfer de mentalitate, de remitenţe culturale. Ca moldoveanul când revine acasă să nu vrea să-şi facă o casă ca un palat sau ca un muzeu, ci să fie interesat să se cultive, să investească în cultura şi şcoala copiilor şi a lor personală.

- În calitate de pictor, poţi să ne spui cine are azi nevoie de arta plastică?

- Pictorii, în primul rând. Spunea cineva că atunci când realizează o operă, creatorul o face mai întâi pentru el şi mai apoi pentru alţii.

- Ieri ai împlinit o vârstă a majoratului pentru un artist plastic – 50 de ani. Ai încercat vreodată să afli dacă poţi schimba lumea prin harul tău?

- Cred că, în măsura posibilităţilor, şi tablourile mele schimbă lumea. Eu intenţionez să schimb sau să mişc lumea prin tablourile mele şi nu implicândumă în politică sau aderând la anumite curente reacţionare. Cred că, fiecare dintre noi, indiferent de domeniul în care lucrează, e capabil şi trebuie să schimbe lumea în bine. Totul porneşte de la fiecare individ în parte. Începe prin a nu mai scuipa coji de seminţe în stradă. Prin a nu mai arunca gunoiul la întâmplare. Prin a păstra în curăţenie scara blocului, curtea şi strada. Și vei simţi

- Îţi mulţumim că ai acceptat invitaţia noastră şi îţi dorim mult succes în continuare. Profităm de ocazie şi îţi spunem încă o dată „La mulţi ani!”, dorindu-ţi realizări frumoase şi aprecieri pe măsura efortului pe care îl depui.

- Vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUȘOI, FLUX