Ziarul Flux, Ed. 31 (859)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! JOI, 30 august 2012 12 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 30.08.2012

Sf. Mc. Miron, Straton și Ciprian; =)Sf. Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei; =) Cuv. Ioan de la Râșca și Secu, Episcopul Romanului Maxima zilei „Abuzând de un adevăr, treci direct în eroare”.

Mircea ELIADE

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................15.6618 1 Dolar american ............. 12.4721 1 Leu românesc ................ 3.5009 1 Rublă rusească ............... 0.3872 Timpul probabil: 30.08.2012

31.08.2012

Soare, 12 26 0C

Soare, 12 27 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX Fondat în 1995 z Nr. 31 (859)

ABONAREA 2012

FLUX

Poşta Moldovei

ABONAREA 2012 1 lună

3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

20,00 lei

60,00 lei

120,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei

48,00 lei

96,00 lei

În urmă cu 23 de ani, Limba Română a revenit acasă

2

PAGINA

ACTUAL

Neomarxiştii din România ne vor „naţiune moldovenească”. Ce zic eu

6

PAGINA

EXTERN

Mai poate fi salvată Europa?

7

PAGINA

SOCIAL

REŢETE FALSE. „La un kg de carne se adaugă 800 g de apă şi E-uri”. Dezvăluiribombă despre industria cărnii

9

PAGINA

FiatLUX

Vineri sărbătorim 23 de ani de la declararea limbii române drept limbă de stat în Republica Moldova, care atunci încă nu-și proclamase independenţa, care se mai afla în componenţa imperiului sovietic și care se numea Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Acum este momentul să ne amintim cum s-a întâmplat acest eveniment cu adevărat istoric pentru noi. Era în plină mișcare de renaștere și eliberare naţională. Pe 27 august 1989, la Chișinău, are loc Marea Adunare Naţională, la care participă peste 750.000 de oameni, adică cam a șasea parte din populaţia de atunci a ţării. Manifestaţia a avut loc în centrul capitalei, în Piaţa Biruinţei, care mai apoi a fost redenumită Piaţa Marii Adunări Naţionale. În cadrul adunării, s-a cerut declararea limbii române ca limbă de stat în RSSM, precum și trecerea la grafia latină. Sub acest impuls, peste două zile, pe 29 august 1989, și-a deschis lucrările cea de-a XIII-a sesiune a Sovietului Suprem din RSSM, care durează până pe 1 septembrie. În urma unor dezbateri intense, deputaţii românofoni reușesc să impună limba română ca limbă de stat și adoptarea alfabetului latin. Discuţiile cele mai aprinse din Sovietul Suprem au loc pe 31 august, când se votează și cea mai mare parte a legislaţiei privitoare la limba de stat și alfabet. Ulterior, ziua de 31 august este declarată sărbătoare naţională în Republica Moldova.

Tratatul privind regimul de frontieră dintre Republica Moldova şi România va fi ratificat?

Părintele Justin Pârvu: „Ne apropiem de un sfârşit al Europei: ea tinde acum către un guvern unic. Acesta va fi sfârşitul libertăţii noastre, pentru că această guvernare va fi fără Dumnezeu”

XXX

Ministerul Educaţiei „transnistrizează” Republica Moldova

Filat şi Merkel reinventează bicicleta

(citiţi pag. 6)

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

(citiţi pag. 7) DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

(citiţi pag. 3)

Transnistria, centrul de Răpiţi, întemniţaţi şi torturaţi contrabandă şi trafic al Europei de miliţia transnistreană La numai 170 de kilometri Zeci de cetăţeni ai Republicii Moldova sunt răpiţi în fiecare an, la ei acasă, de miliţia și securitatea regimului nerecunoscut de la Tiraspol, încarceraţi, umiliţi, ţinuţi în condiţii inumane și judecaţi pentru crime pe care nu le-au săvârșit. Cazurile de răpire și tortură, din păcate, deși s-au înteţit în ultimii ani, nu mai miră și nici nu mai mișcă pe nimeni. Doar rudele victimelor, distruse de frică și durere, fac eforturi, de multe ori supraomenești, și sacrificii pentru a-i scoate pe cei dragi din gulag-urile transnistrene.

Cum e să fii răpit de acasă și dus peste Nistru, încarcerat și torturat, în instituţii, după ai căror pereţi nici un drept nu mai funcţionează, a simţit-o pe pielea proprie Ion Macari, un tânăr de 20 de ani, din satul Lipceni, raionul Rezina, care, zilele trecute, a revenit acasă, după ce a stat opt luni în arest la miliţia transnistreană.

XXX

XXX

de Uniunea Europeană, se întinde o fâșie de pământ care, de două decenii încoace, ţine în șah ţări de pe trei continente. Transnistria este o republică separatistă nerecunoscută de nimeni, un nod al fărădelegilor prin care se scurg arme, ţigări, alcool în cantităţi și direcţii necunoscute. Nimeni nu știe și nici nu încearcă să afle câte sute de milioane de euro intră și ies anual din Transnistria. Uniunea Europeană și Organizaţia pentru Securitate și Cooperare în Europa – OSCE – investesc zeci de milioane de euro pentru a monitoriza regiunea, însă fără succes.

Cu o suprafaţă de puţin peste 4.000 de km2 și o populaţie estimată la aproape jumătate de milion de oameni,Transnistria

Continuare în pag. 4

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu Ioana Florea

DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

are un rol economic cheie în regiune și este considerată o „gaură neagră” a contrabandei. Micul stat separatist, care și-a declarat independenţa faţă de Republica Moldova în 1992 și deţine toată arhiva KGB-ului sovietic din fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească, depinde exclusiv de Federaţia Rusă.

Datoria Transnistriei numai pentru gazul rusesc, în condiţiile în care 40% din importurile de gaz ale Moldovei se îndreaptă spre această regiune, era în 2011 de peste 2,8 miliarde de dolari, adică bugetul ţării pe zece ani. Rusia pompează aici zeci de milioane de dolari sub formă de ajutoare financiare, făcând astfel ca în fiecare an micul stat separatist să devină tot mai dependent de Moscova, chiar dacă autodeclarata republică deţine 13,44% din Moldovagaz. În aceeași companie, acţionarul principal este Gazprom, cu 50% din acţiunile sale, plus cele ale Transnistriei pe care le administrează. Gazprom este cel mai mare producător de gaze naturale din lume și este deţinut de statul rus. La Moldovagaz, guvernul de la Chișinău deţine doar 35%.

Continuare în pag. 5

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 2132 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

30 AUGUST 2012

EDI|IA DE VINERI

Actual

Nu sunt patriot

Motto: “Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor!”

(Tudor VLADIMIRESCU)

Ce înseamnă pentru un basarabean patriotismul?

Steagurile, imnurile, paradele și declaraţiile de dragoste și mândria de a fi „moldovean”? Nu, nicidecum.

Suntem o regiune rurală, în care mai persistă un mod tradiţionalist de a privi lucrurile. Pentru omul de la ţară este de neînţeles sensul sărbătoririi „zilei independenţei” – pentru dânsul această „excitare patriotică” este, mai curând, un capriciu al orășenilor, care sunt obișnuiţi să trăiască într-o „societate a spectacolului”.

Pentru basarabeanul de rând, nu există un alt patriotism decât cel al „ocinii” – a satului său natal, al mahalalei, al lotului de pământ din care se hrănește, al neamurilor și familiei sale și al Bisericii. Unii ar spune că e un anarhism curat. Da, poate e un „anarhism”, însă e o viziune organică asupra vieţii, venită dintr-o experienţă milenară a generaţiilor care au trăit pe aceste pământuri. Pe de altă parte, „patriotismul”, care se cultivă prin mass-media și instituţiile de stat, pare atât de fals, atât de nefiresc, atât de ridicol într-o ţară care are absolut alte valori, un alt mod de a privi lucrurile. „Patriotismul” nostru este unul imitativ, motiv pentru care este și unul steril – toţi se declară „patrioţi”, dar nimeni nu crede sincer în ceea ce spune. E un fel de autoamăgire în masă.

Chiar și cuvintele “patrie”, “patriot” sunt împrumuturi dintr-o limbă străină, care nu are nimic în comun cu adevăratele trăiri ale unei limbi vii. E ca și cum ai spune “amor” (un cuvânt introdus artificial, lipsit de viaţă) în loc de “dragoste” sau “iubire”.

Nu pentru că Republica Moldova ar fi un stat „neîmplinit” și „nefuncţional” – e un capitol separat de discuţii, ci pentru că „patriotismul” pe care clasa dominantă vrea să-l promoveze ca pe un nou brand de bere timp de 21 de ani, este unul lipsit de conţinut, nu este expresia unor valori, al unor idealuri, al unor năzuinţe. Ziua de 27 august este ca și 8 martie – vrei, nu vrei, „trebuie să-ţi faci datoria”, să-ţi pui bifă în propria conștiinţă. E un element al „religiei laice” din mediul urban, la care se aliniază toţi, de la mic la mare.

Iată de ce nu mă consider patriot. Nu pentru că nu mi-aș iubi ţara. Iubesc Republica Moldova și mă doare starea în care a ajuns majoritatea cetăţenilor. Mă interesează mai mult soarta oamenilor care trăiesc aici, nicidecum soarta unei clase politice sau a unei birocraţii, care, împreună, și-au însușit calitatea de “STAT” și un cult al venerării lor – așa-numitul “patriotism”. Mă dezgustă această onanie colectivă a unor mase de oameni orbi și inculţi, care vin de nicăieri și pleacă spre nicăieri, care trăiesc de la o lozincă la alta, de la un spot publicitar la altul, de la un campionat de fotbal la „eurovision”, devenind unităţi statistice înstrăinate de propriile trăiri și instincte, pentru care ultimul “zvâcnit” al culturii moderne este “Dă-te-n k…a mătii”. În Republica Moldova nu există PATRIOŢI, există doar proștii, naivii și nemernicii care își însușesc această calitate.

Octavian RACU Sursa: vox.publika.md

Ne îndreptăm spre recesiune. În rest, totul e bine Guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, este mai pesimist decât politicienii. Într-o recentă apariţie la un post privat de televiziune el a afirmat că Republica Moldova ar putea intra anul acesta în recesiune. În opinia lui Drăguţanu, există riscul să nu fie atins nici acel nivel modest de creștere economică prognozat de Guvern pentru 2012. “În baza datelor pe care le avem acum, credem că creșterea economică din acest an va fi cu mult mai mică decât cea prognozată de Guvern, s-ar putea să fie chiar în jurul cifrei zero.

La mijlocul lui septembrie vor fi datele pentru trimestrul doi al PIB, în baza acestor date vom putea înţelege mai bine ce se întâmplă, inclusiv vom acumula date din agricultură”, a declarat Drăguţanu la Publika TV.

Viaţa bate prognozele Amintim că iniţial, autorităţile au anunţat o creștere economică de 4,5% în acest an, încurajate, probabil, și de creșterea energică din anul precedent. Însă după vizita de evaluare a experţilor FMI în Republica Moldova, din luna martie curent, Guvernul și-a redus prognoza până la 3 la sută.

Previziunile guvernatorului, fără îndoială, au un suport real.

Statistica arată clar că economia

stagnează: s-a încetinit ritmul de creștere a comerţului exterior, este în scădere producţia industrială. Condiţiile meteorologice din acest an au diminuat cu mult producţia agricolă. În primele trei luni ale anului în curs, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, produsul intern brut a înregistrat în lunile ianuarie-martie 2012 o creștere – în termeni reali – de numai 1 la sută faţă de aceeași perioadă a anului 2011. Pentru comparaţie, în ianuarie-martie trecut, produsul intern brut a avut o creștere de 8,4 la sută faţă de perioada similară din 2010.

Strategiile premierului nu coincid cu cele ale guvernatorului Chiar dacă declaraţiile șefului BNM sunt îngrijorătoare, ele nu par să fi tulburat liniștea guvernanţilor. Premierul Vladimir Filat a fost absorbit de alte preocupări și nu pare să fie interesat de

subiect. Și ne întrebăm dacă șeful Executivului rămâne imperturbabil pentru că mizează pe ajutorul „partenerilor externi”, care nu ne vor lăsa la nevoie, sau pentru că, mai degrabă, nu crede în ceea ce spune Dorin Drăguţanu.

Guvernatorul BNM este perceput drept un apropiat al vicepreședintelui democrat Vlad Plahotniuc (chiar dacă a fost instalat în funcţie de liberalul Mihai Ghimpu). Sau, cel puţin, nu este în termeni prea buni cu primul ministru. De-a lungul timpului, disensiunile dintre

Drăguţanu și Filat, chiar dacă nu au făcut obiectul unor scandaluri răsunătoare, au mocnit în permanenţă și s-au consumat în replici acide și aluzii mai mult sau mai puţin explicite.

Cu ceva timp în urmă, Dorin Drăguțanu dădea de înţeles că instituţia pe care o conduce este consultată doar sporadic și nu are un rol activ în procesul de elaborare a Bugetului de Stat, iar toate deciziile în acest sens sunt de natură politică. „Fiecare frază din Legea Bugetului este mai mult sau mai puţin o decizie politică, iar BNM nu poate influenţa această situaţie. Putem explica Guvernului ce impact asupra inflaţiei ar putea avea majorarea excesivă a pensiilor sau salariilor, dar nu dispunem de pârghii pentru a ne impune punctul nostru de vedere”, declara guvernatorul BNM. Guvernatorul și-a expus clar punctul de vedere, inclusiv în ceea ce privește salariile, în cadrul unui forum internaţional al oamenilor de afaceri, desfășurat la Chișinău, sub patronajul lui Vlad Plahotniuc. Vorbind despre sporirea competitivităţii externe a întreprinderilor și întreprinzătorilor din Republica Moldova, Drăguţanu a menţionat că aceasta poate fi atinsă prin trei metode binecunoscute: devalorizarea monedei naţionale, micșorarea salariilor și creșterea productivităţii muncii. Chiar dacă, recunoștea Drăguţanu, scăderea salariilor nu a fost niciodată o metodă populară de luptă cu criza și de sporire a competitivităţii.

Opinia guvernatorului BNM a fost criticată atunci de mai mulţi analiști economici, iar premierul Filat, vizibil deranjat, i-a recomandat acestuia să-și asume declaraţia privind tăierea salariilor și devalorizarea leului ca soluţii de creștere economică. Filat a mai spus atunci că el are alte strategii economice, decât cele prezentate de Dorin Drăguţanu.

Deocamdată, putem constata că nici strategiile economice ale primului ministru nu s-au dovedit prea eficiente. Poate din acest motiv a și decis să nu reacţioneze la declaraţiile guvernatorului. Reacţia a venit, în schimb, de la ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, care a dat asigurări că nu ne paște riscul recesiunii.

Ministrul Economiei, mai încrezător ca niciodată „Ar trebui să concretizăm că recesiune înseamnă să avem trei trimestre la rând creșterea economică pe minus. Slavă Domnului, nu suntem și nu văd pericole să ajungem în asemenea situaţie. Avem o încetinire a creșterii economice. Dar cred că sesizaţi diferenţa dintre descreștere economică și încetinirea creșterii economice?!” a conchis ministrul.

Valeriu Lazăr a tălmăcit afirmaţiile guvernatorului și a explicat ce a avut în vedere acesta: „Dumnealui a avut în vedere faptul că asupra Republicii Moldova planează riscul recesiunii”.

Dar riscul planează asupra întregii economii globale, a mai precizat ministrul, pentru că asemenea criză nu a fost niciodată.

Totodată, Lazăr a dat asigurări că anul acesta, „economia ţării va merge pe plus”. „Calculele Ministerului Economiei arată că pentru trimestrul doi rezultatul economic va fi ceva mai bun decât în trimestrul întâi”, a mai specificat oficialul.

Adică, nu există premise pentru recesiune.

Valeriu Lazăr trebuie să fie optimist și încrezător, pentru că are responsabilităţi directe în ceea ce privește creșterea economică. Adică, trebuie să demonstreze că ministerul pe

Cum să facem să fie mai bine? Ne gândim!

Iată știrea: „Președintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, salută remanierile guvernamentale făcute de către PLDM. Pe de altă parte, democratul susţine, în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă, că în ministerele deţinute de PD nu există situaţii catastrofale, deși fiecare sector poate fi mai eficient.”

Ei, chiar așa să fie? De ani buni vedem că guvernul scârţâie. Și premierul ne-a confirmat aceasta în repetate rânduri. A și început remanierile,

schimbându-i pe ai săi. Așa, o invitaţie partenerilor – nu numai de alianţă, dar și de GUVERNARE. Reacţia partenerilor a fost previzibilă, ca un reflex. Dacă zice premierul că e nevoie de remanieri, ba chiar le demarează, ceilalţi se fac că plouă.

Mai întâi Ghimpu a zis că toţi miniștrii-liberali sunt ok. D-apoi sigur că da.

Numai isprăvile lui Șalaru fac cât un Cod penal!

Iată că și democraţii sar în ajutorul propriului guvern. Ca de obicei, ăștia dau tot pe o pace: “Nu dorim să fie o competiţie între PLDM și PD. Poate altcineva dorește să existe competiţie, îndemnându-ne să facem și noi remanieri“.

Păi, dle Diacov, altcineva e chiar șeful guvernului dvs. Dacă cumva aţi uitat – sunteţi la guvernare (nu în opoziţie). La guvernare – înseamnă nu doar șezutul în Parlament cu reșitul voprosurilor.

Mai aveţi și un guvern, care trebuie să facă treabă. Iar în acest guvern mai sunt și miniștri-democraţi.

“Noi, cei din PD, nu avem ministere în care să fie o situaţie catastrofală. Dar, în principiu, ne gândim cum să facem să fie mai bine“.

Aici chiar vă credem. În ministerele PD-iste e totul bine-mersi.

Ei, se mai întâmplă, ministrul de la прачечная, adică a культурий, merge beat la volan. Dar la moldoveni cine nu merge? Ș-apoi doar ni s-a lămurit, că nu mergea. A venit să salveze prietenul. (Un exerciţiu de logică – cum a venit, dacă nu mergea?!) Și chiar l-a salvat, pentru că dosarul a fost clasat.

Că ministrul e rudă cu Diacov, e doar o coincidenţă.

Altul, de la economie, de trei ani ne adoarme ca un Kașpirovski cu mantra: paradigma economică trebuie schimbată. Ok. Trebuie! Dar ce urmează? Nimic.

Dacă nu mă credeţi, accesaţi site-ul ministerului. Amuzant site. Dacă găsiţi cumva vreo idee (nu mai zic de strategie) de schimbare a paradigmei, să-mi comunicaţi. Dă-o încolo de paradigmă!

N-are timp omul. Are tocmai 66 de întreprinderi în gestiune. Știţi voi care – cu gazul, electricitatea, metalul etc. Și la protecţia socială se taie în indemnizaţii și ajutoare sociale, ca în varză. La toamnă rămân pensionarii și invalizii fără compensaţii. În schimb, Lupu iese cu proiectul populist de modificare a sistemului de

Iniţial trebuie să facem o definire clară a termenilor: Etnia este o creaţie culturalspirituală organică, formată ca urmare a convieţuirii și experienţelor comune a unor generaţii de oameni. Unitatea membrilor unui etnos este menţinută prin unitatea de elemente mitologice, înrădăcinate într-un conștient colectiv.

Naţiunea este o creaţie a epocii moderne, a societăţii industriale, care utilizează elementele unui grup etnic, pentru a crea un sistem de simboluri moderne care ar justifica existenţa unei entităţi politice.

Dacă etnosului îi este caracteristică o predominare a modului de viaţă rural (agricultura, păstoritul), pentru naţiune este caracteristică urbanizarea și industrializarea. Dacă etnosul are în centrul său un sistem mitologic și religios, în centrul naţiunii se află raţiunea și ideologia. Naţiunile moderne nu au înlocuit

care-l conduce înregistrează performanţe. Pentru că premierul insistă în continuare să facă remanieri. Ba chiar este sigur că remanierile promise vor fi făcute în scurt timp.

Aşteptăm catastrofa, apoi vedem „Nu am uitat de remanieri. În curând, veţi vedea evaluarea făcută pe interior de fiecare partid. Nu mă interesează cui aparţin miniștrii, ci activitatea lor. Avem dificultăţi pe anumite domenii, iar pentru a efectua remanieri, avem nevoie de compromis în AIE”, a declarat recent Vladimir Filat. În caz contrar, AIE se distruge, a mai opinat acesta.

S-ar putea însă ca așteptările premierului să fie mult prea optimiste. Și nici faptul că el a dat deja un exemplu în acest sens, înlocuind doi miniștri numiţi de PLDM, la Educaţie și Interne, nu i-a impresionat prea tare pe colegii săi din AIE. Pentru că, practic, măsura era inevitabilă.

Filat nu avea încotro, după dezastrul de la bacalaureat și totala incapacitate a fostului ministru de Interne de a ţine în frâu criminalitatea.

Liderul liberalilor Mihai Ghimpu l-a contrazis imediat pe carismaticul premier și a declarat că miniștrii numiţi de PL vor fi audiaţi abia în toamnă, prin noiembrie. Dar asta nu înseamnă deloc că cineva dintre

ei va trebui să plece: „PL nu bea apă în aceeași zi cu colegii din AIE. Încă nu am discutat în cadrul partidului, urmează acum, la doi ani de guvernare. Nu poţi să te joci la fiecare trei luni, nu e corect”.

Ceva mai devreme, președintele PD, Marian Lupu, s-a lăsat sedus de avântul colegului său liberal-democrat și a declarat că îi va prezenta premierului lista cu remanieri în cel mai apropiat timp. Doar că democraţii s-au repliat în scurt timp și i-au transmis premierului, prin gura președintelui de onoare Dumitru Diacov, că nu e cazul să se facă competiţie pe chestiunea remanierilor. „Poate altcineva dorește să existe competiţie, îndemnându-ne să facem și noi remanieri.

Eu cred că trebuie să fim priviţi toţi ca o singură echipă. Orice schimbare trebuie să se înscrie în dinamica și psihologia comună a echipei”, a observat cu fineţe Diacov.

Chiar dacă a dat-o în patetism, onorabilul democrat a constatat că schimbările pe care le-a făcut PLDM-ul la Educaţie și Interne erau necesare. Doar că nu este însă și cazul ministerelor conduse de exponenţii PD, unde „situaţia nu este catastrofală”.

Prin urmare, așteptăm să fie catastrofală. Pe urmă ne mai gândim. Și, după cum evoluează lucrurile, nu mai avem prea mult de așteptat.

Ioana FLOREA, FLUX

Reflecţii triste în zi de sărbătoare Îmi este greu să cred că o societate în care mișmașul, corupţia, evaziunea fiscală și xenofobia ordinară fac valuri poate să se integreze armonios în marea familie europeană.

pensionare, ba și mai pune condiţii. Că nu votează bugetul, dacă anterior nu se votează proiectul PD-ist. Când va ajunge la dezbateri, va înţelege că, de fapt, e o prostie.

Așa că schimbări, remanieri, sigur că nu trebuie. Totul merge bine. Dar se

poate și mai bine, zice Diacov: ”Orice schimbare trebuie să se înscrie în dinamica și psihologia comună a echipei“.

Clar. Dinamica și psihologia comună a echipei se vede…

Victor CIOBANU Sursa vox.publika.md

Neomarxiştii din România ne vor „naţiune moldovenească”. Ce zic eu Urmăresc de ceva timp propaganda tot mai insistentă de pe portalul neomarxist Criticatac. ro, care iată că a culminat cu un articol în care autorul încearcă să ne convingă de existenţa unei „naţiuni moldovenești”. Un astfel de demers este unul mult mai periculos decât cel „moldovenist”, pentru că pornește de la niște ipoteze pseudointelectuale, care sunt la modă în Occident. În mod special, este vorba de constructivism și conceptul „comunităţii imaginate”, prin care s-ar afirma că naţiunile sunt produse ale manipulării maselor. Da, parţial, am fi de acord cu aceste afirmaţii, însă, repet, parţial. Conform logicii expuse de autor, orice brigadă de colhoznici poate fi transformată peste noapte într-o „naţiune”, dacă i se va spune acest lucru și dacă ei vor începe să creadă în ceea ce li se spune. Fiţi de acord, este ceva absurd.

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

etniile, ele doar s-au suprapus, alimentându-și legitimitatea în simbolisme arhaice.

Care ar fi elementele necesare pentru constituirea unei naţiuni?

Haideţi să enumerăm câteva, pornind de la precedentele istorice și de la specificul conceptului de „naţiune modernă”: - Elemente etnoculturale și religioase deosebite; - Predominarea mediului urban; - Predominarea economiei de tip industrial; - Existenţa unei clase intelectuale care ar promova o cultură naţională deosebită de celelalte, dar și existenţa unui fond cultural modern deosebit; - Funcţionarea unui sistem democratic (libertatea și capacitatea maselor populare de a-și exprima voinţa); - Rolul sporit al mass-media

în formarea opiniei publice (care ar depăși capacitatea structurilor nonformale).

A vorbi de reușita URSS-ului în constituirea unei „naţiuni moldovenești” este cel puţin absurdă. Nici în perioada ţaristă, nici chiar în perioada sovietică, nu a existat o elită intelectuală care ar fi promovat „moldovenismul” – acesta fiind mai mult un produs „pseudointelectual” al organelor de partid, care nu a prins niciodată rădăcini nici în mediile academice, nici în mediul popular. Despre celelalte elemente este inutil de discutat.

Ele au lipsit cu desăvârșire. Construcţia naţiunilor moderne a fost un proces foarte îndelungat și destul de complex, pentru a fi tratat într-un mod foarte simplist, precum o fac adepţii teoriilor neomarxiste, care încearcă să ne prezinte un „moldovenism cu faţă europeană”. În condiţiile unei societăţi postmoderne, postindustriale, discuţia despre „nașterea noilor naţiuni” este întru totul lipsită de sens. Identitatea naţională

– ca o structură modernă – se află într-un proces de disoluţie, ca și statele naţionale, iar locul lor este luat fie de niște identităţi inventate (emo, punk, gay, spre exemplu), fie de niște structuri arhaice premoderne.

Sunt absurde tentativele de a lega termenul de „moldovean” cu „cetăţenia Republicii Moldova” din momentul în care tot mai mulţi locuitori ai Republicii Moldova au cetăţenii a cel puţin 2-3 state. Trebuie să înţelegem că noi trăim într-o lume în care devin tot mai importante reţelele sociale bazate pe comunitatea religiei, limbii, culturii etnice și chiar comuniunea rasială.

Lumea modernă, pe care am cunoscut-o acum câteva decenii, care mai persistă în gândirea noastră prin tot felul de clișee, dispare. În locul ei vine o lume care funcţionează conform altor legităţi și dacă vrem să supravieţuim în ea, trebuie să învăţăm să o înţelegem.

Octavian RACU Sursa: octavianracu.wordpress.com

Firește, îi felicit, pe ascultătorii Europei Libere în această zi de sărbătoare în care Republica Moldova împlinește 21 de ani.

Am zis 21 de ani cu un gust amar. În două decenii, alte ţări realizează performanţe notabile, pe când noi ne mișcăm cu aceiași pași liliputani. Iar direcţia e zigzagată, ca în celebra fabulă a lui Krâlov cu lebăda, racul și știuca.

Nu-i vorbă, vizitele, de felul celei făcute recent de cancelarul german, te pot însufleţi enorm. Dar după două decenii de bâjbâială e bine să rămânem cu picioarele pe pământ. Nici eforturile titanice ale diplomaţiei autohtone, nici bunăvoinţa europenilor nu ne vor ajuta, dacă în mase nu vor pieri apucăturile endemice. Îmi este greu să cred că o societate în care mișmașul, corupţia, evaziunea fiscală și xenofobia ordinară fac valuri poate să se integreze armonios în marea familie europeană. Iluziile s-au spulberat de-a lungul anilor lungi și dificili.

Nu suntem în stare să creăm un cadru civilizat, cu niște reguli clare. Și nici existenţa unor legi bune nu ne ajută. Acestea pot fi fentate cu ușurinţă. Nici nu e de mirare că multă lume și-a luat catrafusele și a plecat pe alte meridiane. Acolo e totul mai previzibil și mai sigur. Aici e teritoriul nesiguranţei și al provizoratului. Și ce-i de făcut? Păi, nu prea ai ce să faci. Spaţiul de manevră e limitat. În mod normal, ar trebui să pedepsești drastic o jumătate de ţară. Ar trebui penalizaţi sever politicianul agresiv-intolerant, cinovnicul-hoţ, angajatorul și angajatul iubitori de salarii în plic, poliţistul jecmănitor, controlorul corupt, vecinul bădărănos care te trezește în dricul nopţii, și mulţi alţi indivizi ai tranziţiei. Puţini dintre ei au însă probleme.

După 21 de ani, îţi dai seama cu claritate că numai un fapt extraordinar, ieșit din comun, poate stârpi viciile care au prins rădăcini adânci aici. Din nefericire, scăpând de regimul totalitar sovietic, nu am construit o lume în care omul să fie cu adevărat liber. Poate la a 30-a sau a 50-a aniversare a ţării va fi mai bine, dar asta nu e sigur. Este ca și cum ai presupune că peste 10-20 de ani, moldovenii nu vor mai arunca chiștoace pe trotuare.

Iulian CIOCAN Sursa: europalibera.org

FLUX EDI|IA DE VINERI

SUA şi Germania se cer jucători în dosarul transnistrean Nebuloasa conflictului transnistrean dă mereu bătăi de cap analiștilor de politică internaţională în ceea ce privește soluţiile optime de rezolvare a acestui dosar atipic. Chiar și așa, Republica Moldova a primit în această săptămână semnale puternice din partea a doi actori internaţionali cu un cuvânt greu de spus în ceea ce privește rezolvarea dosarului transnistrean.

Chiar dacă aceștia au în prezent doar statut de observatori în cadrul diferendului. Atât Washingtonul, cât și Berlinul, au recepţionat mesajul Chișinăului potrivit căruia statutul acestor entităţi nu trebuie să rămână doar de simpli observatori, ci trebuie ridicat în sfera de mediere. Practic, ce s-a întâmplat în această săptămână la Chișinău prin venirea cancelarului german Angela Merkel, dar și prin mesajul transmis cu ocazia zilei independenţei Republicii Moldova de câtre președintele SUA, Barack Obama, ar putea fi un „preview” la viitoarele acţiuni de implicare ale celor două capitale în rezolvarea dosarului în cauză. În urmă cu circa patru luni, vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov,

lansa un apel expres de ajutor din partea Occidentului pentru accelerarea soluţionării problemei transnistrene. „Nu este o dorinţă neîntemeiată. Statutul Statelor Unite și al UE este în creștere, iar participarea și contribuţia lor în procesul de soluţionare a problemei transnistrene este tot mai vizibilă”, spunea atunci foarte explicit Carpov.

Această rugăminte nu a rămas fără ecou în cancelariile occidentale. Merkel a spus la finele acestei săptămâni, în cadrul vizitei sale de la Chișinău, că Germania sprijină integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova, în cadrul frontierelor recunoscute pe plan internaţional, cu un statut special pentru Transnistria. Nu a vorbit de federalizare și nici de o altă soluţie de compromis, ci a mers, în mare, pe ceea ce este dispus și Chișinăul să ofere în cadrul acestui diferend. „Dumneavoastră, cetăţenii din Chișinău, aţi dat mereu de înţeles că nu vă mai puteţi resemna cu o astfel de situaţie. Deci, vreau astăzi să vă asigur: Germania sprijină moldovenii de pe ambele maluri ale Nistrului în eforturile lor de a îmbunătăţi situaţia. Noi sprijinim integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova în cadrul frontierelor recunoscute pe plan internaţional, cu un statut special pentru Transnistria”, a spus Merkel, fără a intra în detalii. Un mesaj clar și răspicat de susţinere a politicii promovate de la Chișinău în cadrul negocierilor cu liderii separatiști de la Tiraspol.

Dacă până acum nu a avut o politică clar conturată vizavi de acest spaţiu, oficialii de la Bruxelles încep să schiţeze deja imaginea unor acţiuni pe care le pregătesc pentru Transnistria. Una dintre aceste viziuni a fost împărtășită în urmă cu doar câteva zile de către liderul grupului Liberal Democrat din PE, Graham Watson. Acesta a vizitat mica republică separatistă Transnistria – în fond o bază militară rusească acoperită într-un înveliș politic de poleială – de unde s-a întors cu o serie de impresii, cel puţin, interesante. Acesta a spus că UE trebuie să îi facă pe cei din stânga Nistrului să înţeleagă beneficiile lumii occidentale și să renunţe la vechile metehne comuniste pentru un model mult mai atractiv.

El a mai vorbit foarte clar și despre contingentele armate rusești ce păzesc depozitele de muniţie din această zonă. „Trebuie să facem presiuni și mai mari asupra Rusiei pentru a retrage acele contingente. Eu cred că vor fi retrase și că Moldova va deveni o ţară mai unitară”, a spus Watson.

Nu numai UE este interesată în găsirea compromisului în acest dosar încâlcit. Chiar astăzi (textul a apărut pe karadeniz-press.ro pe data de 26 august 2012 – nota FLUX), liderul de la Casa Albă, Barack Obama, a transmis un mesaj explicit în direcţia Chișinăului. „Republica Moldova poate conta pe cooperarea și sprijinul Statelor Unite pentru găsirea unei soluţii în această problemă care să păstreze independenţa, suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova”, i-a transmis Obama omologului său de la Chișinău, Nicolae Timofti. În plan militar, NATO colaborează deja de câţiva ani buni cu forţele armate ale Republicii Moldova în diverse exerciţii comune pentru a întări interoperabilitatea armatelor. În ciuda faptului că în Constituţia Republicii Moldova există o prevedere cum că această ţară trebuie să rămână neutră din punct de vedere militar, toate eforturile actualei conduceri sunt îndreptate înspre inevitabila apartenenţă la acest bloc militar. Practic, o foaie de parcurs neacordată încă în scris, dar care de facto își produce deja efectele. Dar pentru a fi parte în această structură politico-economică numită Uniunea Europeană, Republica Moldova trebuie să adere întâi la NATO. SUA înţelege perfect acest lucru, iar eforturile militare sunt dublate întotdeauna și de angajamentul americanilor de a ajuta Chișinăul în drumul său spre Bruxelles. „Statele Unite rămân un partener devotat Republicii Moldova în eforturile sale de a deveni membru democratic și prosper al comunităţii europene”, mai precizează Obama în mesajul său. În plan intern, analistul politic Oazu Nantoi a declarat în această săptămână că eforturile externe nu sunt suficiente pentru a fi rezolvat acest conflict. Acesta a explicat că pentru a fi închis cu adevărat acest dosar este nevoie și de voinţa politică a actualilor lideri de la Chișinău. El a vorbit deschis despre corupţia și interesele personale ale persoanelor cu funcţii înalte în Republica Moldova, care sunt principalii vectori ce stau în calea soluţionării conflictului transnistrean. Oazu Nantoi a împărtășit, de asemenea, viziunea UE potrivit căreia soluţionarea acestui conflict ar fi crearea unui echilibru al nivelului de trai pe cele două maluri ale Nistrului. O atractivitate economică sporită care să rezolve problemele politice. Numai că pentru realizarea acestui lucru, UE va trebui să pompeze bani serioși în diverse proiecte economice în condiţiile în care Rusia investește anual zeci de milioane de dolari pentru asigurarea fondurilor necesare întreţinerii acestei republici artificiale cu un important rol strategic în economia acestei zone. Cele două acţiuni de susţinere denotă un interes sporit al UE și SUA pentru această zonă, precum și despre rolul lor în acest diferend, care trebuie să se metamorfozeze din simpli observatori în cel de mediatori. Astfel, sprijinul nu va fi niciodată unul cu adevărat sustenabil.

Mădălin NECŞUŢU Sursa: karadeniz-press.ro

30 AUGUST 2012

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

Filat şi Merkel reinventează bicicleta Înaintea vizitei cancelarului german Angela Merkel la Chișinău, din 22 august 2012, un șir de băgători de seamă se întrebau pe internet dacă nu cumva înaltul oaspete german vine la Chișinău ca să federalizeze Republica Moldova. Această întrebare era adresată atât de des, încât, în doar câteva zile, a reușit să devină agasantă. La fel ca și postările celor care încercau să răspundă la ea, aceștia divizându-se în două tabere – unii susţinând că Merkel ne federalizează, iar alţii – că o să ne lase nefederalizaţi.

Trebuie să menţionăm că lumea era și este și astăzi pe deplin îndreptăţită să se întrebe alarmant dacă nu cumva nemţii, în înţelegere cu rușii, și-au pus gând rău să federalizeze Republica Moldova. În acest sens, au existat multe, chiar foarte multe semnale și ar fi inutil să le enumăr aici.

Dar cel mai puternic semnal vine din partea autorităţilor Republicii Moldova. Nici un demnitar de prim-rang de la Chișinău nu a declarat până acum că respinge, în mod categoric, ideea federalizării Republicii Moldova. Ba mai mult, demnitarii noștri participă la tot felul de întâlniri, conferinţe, simpozioane pe problema reglementării conflictului transnistrean, propun soluţii pentru reîntregirea Republicii Moldova fără ca opinia publică de la noi să cunoască cum, în ce condiţii aceștia vor să ne reîntregească.

Dialogul pe chestiunea transnistreană este complet secretizat.

Premierul Filat se întâlnește în câteva rânduri cu liderul transnistrean Evgheni Șevciuk, discută cu acesta dracul știe ce, dar opinia publică din dreapta Nistrului habar n-are ce vor să facă cei doi. Același lucru poate fi spus și despre ministrul de Externe, Iurie Leancă. Comunicatele de presă, care sunt difuzate după astfel de întâlniri, sunt scrise în limbajul de lemn al diplomaţiei și nu conţin nici o informaţie, în cel mai bun caz, niște constatări foarte generale. Și atât.

Putem să facem câteva presupuneri cu privire la tăcerea ţinută de autorităţile de la Chișinău în chestiunea dialogului purtat pe subiectul transnistrean. Este evident că Germania, care, în ultima perioadă, manifestă mult interes pentru soluţionarea conflictului transnistrean, nu are o abordare altruistă, ci, mai curând, una egoistă, ea urmărind propriile interese. Probabil că nemţii vor să determine o soluţie cât mai rapidă a acestei probleme, pentru ca Berlinul să-și poată însuși toate meritele și să se afirme pe plan european și internaţional ca factor de stabilitate și securitate. Există și o altă dimensiune

a beneficiilor pe care, probabil, le urmărește Berlinul, în eventualitatea soluţionării conflictului, și anume cea financiară. Dacă Germania va reuși să determine părţile, și, în primul rând, Rusia să accepte o soluţie a conflictului transnistrean, atunci Germania va fi cea care ar gestiona și banii pe care comunitatea europeană îi va aloca pentru acoperirea costurilor de reintegrare. În felul acesta, interesul german, inclusiv cel economic, va găsi aici un sol propice în Republica Moldova.

Pe de altă parte, soluţionarea conflictului transnistrean este imposibilă fără acceptul Rusiei.

Dacă se va încerca aplicarea unei soluţii fără acordul Rusiei asta poate însemna declanșarea unui război civil în Republica Moldova, care comportă și riscul de a crește până la unul regional.

Nimeni nu are nevoie de o astfel de soluţionare a conflictului. Așa că Germania trebuie să satisfacă și interesul rusesc. Dar Kremlinul nu va ceda controlul asupra enclavei separatiste fără a avea ceva în schimb. Iar acel ceva nu este nimic altceva decât întreaga Republică Moldova. În 2003, când rușii au încercat să impună, cu sprijinul americanilor, planul Kozak, aceștia aparent cedau Transnistria pentru ca, de fapt, să controleze nu doar Transnistria, ci și Basarabia. Deci, probabil că și acum ei vor ca reprezentanţii Transnistriei să aibă dreptul de veto în Parlamentul bicameral de la Chișinău, să controleze o parte din Guvern, adică să guverneze, de fapt, Republica Moldova.

Deci, germanii vor soluţionarea problemei transnistrene cu orice preţ și cât mai grabnic, iar rușii pot să accepte soluţia propusă de germani doar dacă ei preiau controlul întregului teritoriu al Republicii Moldova. Cum nu dai, dar ajungi la un nou plan Kozak, cu singura deosebire că, de data aceasta, artizanii lui vor fi nu rușii și americanii, ci rușii și germanii. Dar ca și în 2003, un plan Kozak vine să satisfacă interese străine în detrimentul celor naţionale ale Republicii Moldova. O soluţie a conflictu-

lui transnistrean, care ar satisface atât interesele rușilor, cât și cele ale germanilor, este posibilă doar pe seama intereselor Republicii Moldova. Autorităţile, Guvernul Filat, în primul rând, văd lucrul acesta și, de aceea, probabil, și tac. Mai ales că gurile rele spun că germanii i-ar fi promis lui Filat că și el ar putea profita de pe urma aplicării unui nou plan Kozak.

Dar nici rușii, nici germanii și, cu atât mai mult, guvernanţii noștri, în special premierul Filat, trebuie să nu uite că soluţionarea conflictului transnistrean poate avea loc doar în condiţiile respectării întocmai a legislaţiei Republicii Moldova și, în primul rând, a Legii cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria), adoptată de Parlamentul Republicii Moldova cu unanimitate de voturi la 22 iulie 2005.

Această lege prevede, în mod expres, că soluţionarea problemei transnistrene poate avea loc doar după demilitarizarea și democratizarea Transnistriei și, mai ales, că această regiune este parte inalienabilă a Republicii Moldova, asupra căreia se exercită jurisdicţia statului nostru și prevederile constituţionale, exceptând doar anumite domenii în care se bucură de autonomie locală. Nici nemţii, nici rușii și nici Filat nu trebuie să inventeze bicicleta, ci, dacă doresc sincer să rezolve problema transnistreană, să pună mâna pe legea din 2005 și să o aplice. Dacă au uitat cumva prevederile ei, noi o republicăm pentru a le împrospăta memoria. Mai ales că premierul Filat, autorităţile moldovene nu au cum să consimtă la un alt model de rezolvare a problemei transnistrene, decât cel stabilit de această lege. Altfel, ar însemna să încalce în mod flagrant prevederile legale și să se situeze în afara cadrului legal al Republicii Moldova.

Dacă guvernanţilor nu le convine această lege, atunci ei trebuie să o redacteze sau să o abroge cu 61 de voturi. Dar atâta timp cât nu au făcut acest lucru, autorităţile moldovene au obligaţia să o respecte și chiar să poarte negocierile în problema transnistreană pornind de la prevederile ei. Și nu doar a legii din 22 iulie 2005, ci și a hotărârii Parlamentului din 10 iunie 2005 cu privire la iniţiativa Ucrainei în problema reglementării conflictului transnistrean și la măsurile pentru democratizarea și demilitarizarea zonei transnistrene.

Această hotărâre conţine două apeluri, unul cu privire la criteriile de democratizare a zonei transnistrene a Republicii Moldova și altul cu privire la principiile și condiţiile demilitarizării zonei transnistrene.

Primul apel fixează pașii care trebuie făcuţi pentru democratizarea regiunii, aceștia fiind: „- lichidarea poliţiei politice (a așa-zisului Minister al Securităţii Statului), care su-

primă orice manifestare de libertate și elimină oponenţii politici ai actualului regim separatist, ceea ce face imposibilă pregătirea și organizarea unor alegeri libere și democratice în corespundere cu standardele OSCE și ale Consiliului Europei; - reformarea așa-numitei puteri judecătorești din zona transnistreană; - eliberarea deţinuţilor politici care sunt ţinuţi în mod ilegal în închisorile din zona transnistreană, în conformitate cu decizia Curţii Europene pentru Drepturile Omului din 8 iulie 2004; - înlăturarea piedicilor pentru libera activitate a partidelor politice din Republica Moldova pe teritoriul zonei transnistrene; - înlăturarea piedicilor pentru activitatea liberă a massmedia naţionale și locale pe teritoriul zonei transnistrene; - înlăturarea piedicilor pentru activitatea liberă a organizaţiilor neguvernamentale și dezvoltarea societăţii civile în zonă ca element important al vieţii publice într-un stat democratic; - desfășurarea alegerilor în zona transnistreană a Republicii Moldova sub egida exclusivă a unei Comisii Electorale Internaţionale, mandatate de OSCE, cu cea mai largă reprezentare în cadrul ei a ţărilor-membre; - exercitarea dreptului de participare la procesul electoral în zonă doar în baza confirmării cetăţeniei Republicii Moldova; - monitorizarea standardelor democratice trebuie efectuată de Comisia Electorală Internaţională cu, cel puţin, cinci luni înainte de data desfășurării alegerilor; - monitorizarea internaţională a standardelor democratice în zona transnistreană, precum și organizarea procesului electoral de către Comisia

Electorală Internaţională nu pot atrage după sine nici un fel de consecinţe privind recunoașterea acestei entităţi în baza dreptului internaţional”. În cel de-al doilea apel sunt enumeraţi pașii care trebuie întreprinși în vederea demilitarizării zonei: „1. Federaţia Rusă va încheia, până la sfârșitul anului 2005, retragerea și lichidarea arsenalului militar rus, precum și retragerea forţelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

2. Federaţia Rusă și Republica Moldova vor recunoaște faptul că unităţile militare dislocate, în temeiul Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992, în zona de securitate a Republicii Moldova, șiau atins scopurile prevăzute, urmând să fie reduse treptat și retrase în totalitate de pe teritoriul ţării până la 31 decembrie 2006. Concomitent, în termenul menţionat, în urma unui demers al Republicii Moldova către OSCE, se va realiza transformarea treptată și deplină a operaţiunii de pacificare existente într-un mecanism internaţional de observatori militari și civili, care va acţiona cu mandatul OSCE, Acordul moldo-rus din 21 iulie 1992 pierzându-și actualitatea. Misiunea Internaţională de Observatori Militari și Civili cu mandatul OSCE își va desfășura activitatea în Republica Moldova până la reglementarea politică deplină a conflictului transnistrean.

3. Republica Moldova își asumă obligaţia să propună, în cadrul Programului NATO „Parteneriat pentru Pace”, și să realizeze, prin intermediul Misiunii Internaţionale de Observatori Militari și Civili în Moldova, dizolvarea formaţiunilor militare din zonă, casarea armamentului și tehnicii militare, precum și reabilitarea socială și recalificarea persoanelor care fac parte din

efectivul așa-numitelor formaţiuni militare transnistrene.

4. La rândul său, după îndeplinirea de către Federaţia Rusă a obligaţiilor asumate, în cadrul Summitului OSCE de la Istanbul (1999), privind retragerea completă, neîntârziată și transparentă a armatei și a armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv a contingentului și armamentului care cad sub incidenţa Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992, Parlamentul Republicii Moldova își exprimă disponibilitatea de a ratifica Tratatul adaptat cu privire la forţele armate convenţionale în Europa, care reprezintă un element fundamental al securităţii europene”.

Dacă premierul Filat ar fi declarat public că toate discuţiile pe care le poartă cu Evgheni Șevciuk și cu partenerii internaţionali nu sunt în contradicţie cu principiile stipulate în pachetul legii din 2005, cu privire la soluţionarea conflictului transnistrean, atunci nimeni nu s-ar fi întrebat dacă Merkel vine la Chișinău să ne federalizeze sau nu. E simplu, nu?

Chiar dacă nu cunoaștem ce negociază Filat cu Merkel, Șevciuk sau cu alţii în chestiunea transnistreană, ţinem totuși să precizăm că ne este greu să presupunem că acesta ar putea să accepte ideea federalizării Republicii Moldova sau un plan Kozak într-o nouă redactare.

Vladimir Filat este un politician suficient de matur ca să înţeleagă că asta este o cale inacceptabilă pentru Republica Moldova, dar și pentru el ca politician.

Nemulţumirea populară ar pune punct carierei lui politice.

Premierul Filat știe foarte bine acest lucru, dar nu se grăbește să le-o spună și prietenilor lui occidentali, în special, doamnei Angela Merkel. Nu vrea să-i contrazică acum când are nevoie atât de mult de ajutorul și susţinerea lor. E băiat deștept totuși.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului Republica Moldova PARLAMENTUL LEGE Nr. 173 din 22.07.2005 cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria) Publicat: 29.07.2005 în Monitorul Oficial Nr. 101-103

Călăuzindu-se de prevederile Constituţiei Republicii Moldova, în scopul întăririi unităţii poporului, restabilirii integrităţii teritoriale a statului, creării spaţiilor juridic, economic, de apărare, social, vamal, umanitar și a altor spaţii unice, precum și al asigurării păcii civice, încrederii, înţelegerii reciproce și concordiei în societate, stabilităţii, securităţii și dezvoltării democratice a statului; Bazându-se pe respectarea supremaţiei legii, a drepturilor omului și minorităţilor naţionale și fiind convins că reglementarea politică a problemei transnistrene poate fi realizată doar în baza unei soluţii pașnice, care să excludă acţiunile militare și alte acţiuni de forţă, precum și pe principiile democratizării și demilitarizării Transnistriei; Sprijinindu-se pe eforturile colective depuse de comunitatea internaţională în vederea realizării de către Republica Moldova a reintegrării sale teritoriale, a unităţii civice și a asigurării accesului întregii populaţii a ţării la instituţiile democratice în vigoare; Luând în considerare necesitatea de a acorda populaţiei Transnistriei asistenţă umanitară, politică, social-economică și juridică în vederea depășirii urmărilor conflictului, Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Art. 1. - (1) Întru realizarea politicii de reintegrare a Republicii Moldova, sprijinindu-se pe Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.

117-XVI din 10 iunie 2005, procesul de negocieri cu Transnistria se desfășoară în vederea atingerii scopurilor

de democratizare și de demilitarizare a Transnistriei.

(2) După îndeplinirea condiţiilor privind demilitarizarea, stipulate în Hotărârea Parlamentului nr. 117-XVI din 10 iunie 2005, în special a celor referitoare la onorarea de către Federaţia Rusă a obligaţiilor asumate la Summitul OSCE de la Istanbul (1999) privind evacuarea integrală, urgentă și transparentă a trupelor și armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova, și după formarea, în Transnistria, a unui sistem al puterii alese în mod democratic, procesul de negocieri se desfășoară pentru elaborarea în comun și adoptarea Legii organice a Republicii Moldova cu privire la statutul juridic special al Transnistriei.

Art. 2. - Drept bază pentru elaborarea și adoptarea Legii Republicii Moldova cu privire la statutul juridic special al Transnistriei vor servi principalele prevederi ale prezentei legi.

Art. 3. - (1) În componenţa Republicii Moldova se va constitui unitatea teritorială autonomă cu statut juridic special Transnistria.

(2) Transnistria este parte componentă inalienabilă a Republicii Moldova și, în limita împuternicirilor stabilite de Constituţia și alte legi ale Republicii Moldova, soluţionează problemele date în competenţa ei.

(3) Pot intra în componenţa Transnistriei sau ieși din componenţa ei localităţile din stânga Nistrului în baza referendumurilor locale organizate în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.

Art. 4. - (1) Organul reprezentativ al Transnistriei este Consiliul Suprem.

Consiliul Suprem este organul suprem al puterii legislative al Transnistriei cu drept de a adopta legi de importanţă locală și alte acte normative în limita competenţei sale.

(2) Consiliul Suprem este ales în baza unor alegeri libere, transparente și democratice. Pregătirea și desfășurarea alegerilor în Consiliul Suprem al Trans-

nistriei de legislatura I-a se vor face, cu acordul OSCE, de către Comisia Electorală Internaţională sub mandatul OSCE, cu monitorizarea Consiliului Europei și în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. Temei pentru desfășurarea alegerilor libere și democratice îl constituie realizarea condiţiilor privind democratizarea și demilitarizarea Transnistriei, adoptate prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 117-XVI din 10 iunie 2005.

(3) Consiliul Suprem al Transnistriei adoptă Legea fundamentală a Transnistriei.

(4) Legea fundamentală a Transnistriei, modificările și completările operate în ea nu pot contraveni Constituţiei Republicii Moldova.

(5) Împuternicirile Consiliului Suprem al Transnistriei, precum și funcţiile organului executiv al Transnistriei se stabilesc în baza procesului de negocieri în conformitate cu art. 1 alin. (2) și art. 4 alin. (2) din prezenta lege.

Art. 5. - Judecătoriile, organele procuraturii, Direcţia Serviciului de Informaţii și Securitate și Direcţia Afacerilor Interne ale Transnistriei sunt părţi componente ale sistemului unic de instanţe judecătorești și ale sistemului unic de organe de drept ale Republicii Moldova și își desfășoară activitatea de înfăptuire a justiţiei, de asigurare a ordinii de drept și a securităţii statului în baza legislaţiei Republicii Moldova.

Art. 6. - (1) Transnistria are simbolurile sale, care se aplică deopotrivă cu simbolurile Republicii Moldova.

(2) Limbile oficiale în Transnistria sunt limba moldovenească, în baza grafiei latine, limbile ucraineană și rusă. Republica Moldova garantează funcţionarea și altor limbi pe teritoriul Transnistriei.

(3) În Transnistria, lucrările de secretariat și corespondenţa cu autorităţile publice ale Republicii Moldova, cu întreprinderile, cu organizaţiile și cu instituţiile situate în afara Transnistriei se ţin în limba

moldovenească, în baza grafiei latine, și în limba rusă.

Art. 7. - Transnistria, în persoana puterilor ei legislativă și executivă și a organelor administraţiei locale, respectă pe teritoriul său Constituţia, alte legi și acte normative ale Republicii Moldova, îndeplinește programele naţionale de dezvoltare social-economică și culturală.

Art. 8. - Transnistria soluţionează de sine stătător, în interesul întregii populaţii, problemele ce ţin de dezvoltarea juridică, economică și socială date în competenţa ei de Constituţia și de alte legi ale Republicii Moldova și de legislaţia Transnistriei.

Art. 9. - Transnistria are dreptul să stabilească și să întreţină, în modul prevăzut de legislaţia Republicii Moldova, relaţii externe în domeniile economic, tehnicoștiinţific și umanitar.

Art. 10. - Pământul, apele, subsolul, regnul vegetal și cel animal, alte resurse naturale aflate pe teritoriul Transnistriei sunt proprietate a întregului popor al Republicii Moldova, constituind, totodată, baza economică a Transnistriei.

Art. 11. - Delimitarea atribuţiilor între autorităţile publice centrale ale Republicii Moldova și autorităţile Transnistriei se va face în baza Legii Republicii Moldova cu privire la statutul juridic special al Transnistriei și în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.

Art. 12. - Adoptarea Legii Republicii Moldova cu privire la statutul juridic special al Transnistriei va fi însoţită de adoptarea unui sistem de garanţii interne care va fi format în baza procesului de negocieri, în conformitate cu art. 1 alin.

(2) și art. 4 alin. (2) din prezenta lege.

Art. 13. - Modificările și completările la prezenta lege se adoptă cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleși în Parlamentul Republicii Moldova.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Marian LUPU Chişinău, 22 iulie 2005

4

EDI|IA DE VINERI

Investiga\ii

30 AUGUST 2012

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Răpiţi, întemniţaţi şi torturaţi de miliţia transnistreană Urmare din pag. 1 Calvarul tânărului a început la 28 noiembrie 2011. În acea zi, Ion se afla la muncă pe deal.

Cineva i-a transmis că este căutat și așteptat la primăria din sat. S-a urcat în Niva tatălui său și a venit la primărie. Acolo, în prezenţa poliţistului de sector Vasile Băcilă, persoane necunoscute l-au somat să intre într-o mașină cu numere de înmatriculare transnistrene, după care a fost transportat peste Nistru, la Camenca, localitate aflată sub jurisdicţia regimului separatist de la Tiraspol.

Tânărul nu avea la el nici măcar buletinul de identitate. A fost dus și închis la comisariatul de miliţie din Camenca. După cum avea să afle soţia sa, Elena, mai târziu, când i s-a permis întrevederea cu soţul, acestuia i se incrimina un furt, care s-a produs la Camenca cu un an și jumătate în urmă. Ion Macari spunea că nu avea treabă cu acest furt. La miliţie era interogat zilnic în limba rusă pe care Ion n-o prea știa bine și silit, sub diferite presiuni, să recunoască furtul. Ion spunea la scurtele întrevederi pe care le avea cu rudele că este forţat să semneze documente, procese-verbale.

Complicitatea poliţiştilor moldoveni Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice împreună cu colegii de la publicaţia „Cuvântul” din Rezina au urmărit cazul acesta de la început, mai ales că tânărul de la Lipceni a fost sechestrat de miliţia transnistreană în plină zi, din partea dreaptă a Nistrului, și nu fără concursul reprezentanţilor poliţiei, care, de fapt, trebuia să-l apere (!). Elena Macari și Victor Leșan, fermier din partea locului, ne-au povestit că „operaţiunea” ar fi fost mediată, după cum aveau să afle, de responsabili de la poliţia din Rezina, care i-ar fi telefonat șefului de post din satul Lipceni, spunându-i că vor veni niște oameni să caute o persoană și ei trebuie ajutaţi.

Poliţistul de sector de la Lipceni, Vasile Băcilă, la rândul său, neagă că ar fi fost în complicitate cu miliţienii transnistreni la răpirea lui Ion Macari. El spune că nu ar fi văzut nimic rău în faptul că miliţienii, care “s-au legitimat”, vroiau să discute cu un tânăr din sat pe care îl bănuiau de implicarea în mai multe furturi comise în partea stângă a Nistrului. „Eu l-am chemat pe Ion și i-am lăsat să vorbească, căutându-mi de treburile mele. Iar când m-am întors la primărie nici ei, nici Ion nu mai erau”, spune Vasile Băcilă. Întrebat cum cei din Camenca au putut să treacă peste Nistru un om arestat, fără nici un document, șeful de post a spus: „Ei aveau legitimaţii”.

Dosar penal de ochii lumii Rudele lui Ion Macari au depus o plângere la Procuratura din Rezina. Solicitat de noi, Igor Negrean, procuror la Procuratura Rezina, ne-a relatat că, în baza petiţiei primite de la Elena Macari, la 23 ianuarie 2012 a fost iniţiată urmărirea penală pentru “răpirea unei persoane, săvârșită de către mai multe persoane” și “excesul de putere sau depășirea atribuţiilor de serviciu” de către persoane cu funcţii de răspundere. „În cadrul anchetei s-a stabilit cu certitudine că, pe data de 28.11.2011, Macari Ion Grigore a fost luat din s. Lipceni, unde se afla, de către un grup de persoane necunoscute, presupuși colaboratori ai miliţiei rmn (or. Camenca), care l-au transportat peste punctul vamal Sănătăuca, privându-l de libertate sub pretextul tragerii la răspundere penală. Urmărirea penală a mai stabilit că acţiunile miliţienilor din or. Camenca au fost coordonate cu persoane ce deţin funcţii în cadrul Comisariatului Raional de Poliţie Rezina”, se menţionează în răspunsul pe care l-am primit de la Procuratura din Rezina.

Deși a trecut mai mult de jumătate de an, ancheta procurorilor trenează. Scuza reprezentanţilor organelor de

Vama Rezina

drept, devenită retorică deja, este că “din cauza lipsei de colaborare cu organele de drept din stânga Nistrului, urmărirea penală se desfășoară cu mari dificultăţi”. Nedumerirea rudelor la răspunsul procurorilor este mare: “Adică, atunci când sunt încălcate drepturile omului, colaborare există, fie și neoficială, iar când trebuie cineva să fie tras la răspundere, nu mai este colaborare”.

Solicitat să comenteze cazul și acţiunile șefului de post din Lipceni, comisarul CRP Rezina, Valeriu Prodan, a dat un răspuns sec: “Pe faptul complicităţii în cazul dat a ofiţerului operativ de sector a postului de poliţie Lipceni, la moment este iniţiată o anchetă, în cadrul căreia se vor stabili toate circumstanţele”.

Avocatul parlamentar Anatolie Munteanu, care este și directorul Centrului pentru Drepturile Omului, spune că “reţinerea pe teritoriul din partea dreaptă a Nistrului a cetăţenilor moldoveni și transferarea lor în custodia organelor de drept din regiunea aflată sub controlul administraţiei de la Tiraspol, unde oamenii sunt torturaţi și supuși relelor tratamente, iar organele de drept ale R. Moldova nu au acces să monitorizeze aceste cazuri, constituie o încălcare gravă a legislaţiei și a drepturilor omului”. În asemenea cazuri, organele de drept trebuie să demareze anchete și să tragă la răspundere persoanele care se fac vinovate, a precizat Anatolie Munteanu.

Zilele trecute am aflat că Ion Macari a fost judecat, dar ulterior a fost lăsat în libertate. Libertatea însă, după cum au lăsat să se înţeleagă unii consăteni de ai săi, cu care am discutat recent, l-a costat scump. După ce a revenit acasă, Ion Macari, ca și membrii familiei lui, supăraţi pe autorităţi că i-au lăsat singuri faţă în faţă cu mașinăria “justiţiabilă” de la Tiraspol, au refuzat să mai facă declaraţii.

Predaţi miliţiei transnistrene Cazul lui Ion Macari însă nu este singurul de acest gen. Avocaţii Promolex spun că în ultimii ani, mai mulţi cetăţeni ai Moldovei au fost sechestraţi cu concursul poliţiștilor moldoveni și predaţi organelor neconstituţionale din regiunea transnistreană. De exemplu, Oleg Efrim din Chișinău a fost luat de acasă, potrivit datelor Promolex, de reprezentanţii Comisariatului de Poliţie Ciocana, la 25 martie 2009, și predat miliţiei de la Tiraspol. El a fost condamnat la 8 ani de închisoare cu confiscarea averii. De atunci este deţinut în închisoarea de la Hlinaia.

Soarta unui alt tânăr este și mai tristă. Vasile Fricăţel din satul Teliţa, Anenii-Noi, a fost arestat la 9 septembrie 2011, după cum spun rudele, de poliţiști moldoveni. Bărbatul a fost bătut și transportat cu luntrea peste Nistru, apoi predat miliţiei transnistrene. Acolo a fost torturat ca să recunoască comiterea unui furt de vite. O perioadă Vasile Fricăţel a fost închis la Hlinoaia, după care ar fi fost eliberat, însă acasă nu a revenit.

De un an rudele nu știu nimic de el. Ele spun că au cerut organelor de drept tragerea la răspundere a celor care l-au sechestrat pe Vasile Fricăţel, dar acestea nu au putut identifica vinovaţii.

Poliţist moldovean arestat de miliţia transnistreană Poliţistul de sector din raionul Ștefan Vodă, Alexandru Ursu, de trei ani se află în închisoarea de la Tiraspol. El a fost condamnat la 15 ani de închisoare de judecătoria din Bender pentru că ar fi falsificat actele la procurarea unui apartament în orașul Tighina. Asta în situaţia în care documentele au fost legalizate la un notar din Tighina, apartamentul fiind înregistrat pe numele tatălui său, Timofei Ursu, iar numele lui Alexandru nu figura în acte(!).

Tatăl lui Alexandru, Timofei Ursu, spune că motivul real al arestului este faptul că băiatul

său era poliţist în organele de drept moldovenești: „Mi s-a spus în faţă acest lucru și lui Alexadru i-au spus că rând pe rând îi vor închide pe toţi”. Pentru că soţia sa lucra la Tighina, Alexandru a hotărât să-și cumpere locuinţă acolo. Timp de doi ani nu au avut probleme, poliţistul făcând naveta zilnic către Ștefan Vodă.

A fost reţinut pe drum, la 29 iulie 2009, când se întorcea acasă. În izolatorul miliţiei din Bender a fost torturat până și-a pierdut cunoștinţa. Ulterior a fost forţat să-și înstrăineze apartamentul în contul presupusului prejudiciu material cauzat de el. Întâmplător sau nu, dar locuinţa a ajuns în proprietatea unuia dintre miliţienii care l-au arestat.

Din momentul reţinerii, părinţii nu și-au văzut băiatul timp de doi ani și jumătate, perioadă în care au bătut la toate ușile la care au putut în încercarea de a-și elibera copilul. Fără rezultate.

“La toţi am fost și peste tot mi se spunea că „nu putem colabora, nu ne primesc”. Am vrut să intrăm la Filat, deja patru luni de zile avem, nu putem intra. Ni s-o spus să mergem la Tiraspol și acolo o să căutăm dreptate, pentru că ei nu pot colabora cu transnistrenii. Nici nu ne-au permis să intrăm la Filat, să ne întâlnim sau să-i spunem ceva.

Ne gândim că dacă nu reușim nimic, ne rămâne să protestăm lângă Ștefan cel Mare”. Ba mai mult, într-o discuţie cu un oficial de la Ministerul de Interne, al cărui colaborator este Alexandru Ursu, tatălui său i s-a replicat că ar trebui să spună “mulţumesc” pentru faptul că Alexandru “nu a fost concediat din organe pentru absenţă nemotivată de la serviciu” (!). Părinţii sunt îngrijoraţi de soarta lui Alexandru, pentru că sănătatea i s-a înrăutăţit din cauza tratamentului la care este supus și a condiţiilor în care este deţinut. La 22 ianuarie anul curent, Alexandru Ursu a suportat un atac de cord. Tânărul a fost vizitat doar o dată de un medic care i-a administrat o injecţie.

Soţia sa, însărcinată la momentul reţinerii, a născut un băieţel, care acum crește fără tată. Ion Manole, directorul Promolex, organizaţie pentru drepturile omului, care monitorizează cazul lui Alexandru Ursu, spune că autorităţile care negociază cu regimul de la Tiraspol trebuie să insiste ca persoanele care s-au adresat către autorităţile constituţionale să beneficieze de anumite drepturi și chiar să fie cercetate de către organele de drept ale Moldovei: “Să admitem că există anumite fapte ce ar demonstra vinovăţia acestei persoane. În cazul de faţă, mai ales că presupusa faptă a fost săvârșită pe teritoriul orașului Tighina, ar trebui implicate autorităţile constituţionale împreună cu regimul de la Tiraspol, ar trebui investigată minuţios situaţia acestui tânăr, iar în cazul în care este vinovat el trebuie dedat autorităţilor constituţionale pentru a fi judecat și pentru a răspunde în faţa legii”. Alexandru Ursu a reclamat încălcarea drepturilor sale la CEDO.

Răpit de la liceu Alexandru Bejan, elev la Liceul Teoretic “Lucian Blaga” din Tiraspol, de aproape doi ani este terorizat de MGB-ul transnistrean, așa-zisul minister al securităţii. El a fost luat cu forţa chiar din incinta liceului, la 29 februarie 2012, de către doi ofiţeri ai securităţii transnistrene. La securitate a fost obligat să scrie un autodenunţ și să-și recunoască vina în săvârșirea unor „acte de terorism”. I s-a prezentat o expertiză grafologică care ar fi demonstrat că băiatul ar fi autorul unei ameninţări cu caracter terorist. În luna iunie, lui Alexandru i-a fost înaintată acuzarea de „denunţare mincinoasă a actelor de terorism”, el riscând să petreacă 3 ani în temniţele ilegale din regiunea transnistreană. Băiatul s-a arătat nedumerit în legătură cu faptul că figurează pe lista de suspecţi a securităţii transnistrene: „Nu înţeleg de ce am figurat pe lista lor și nici rezultatele expertizei nu știu de unde s-au luat, pentru că nu am scris nici o scrisoare de ameninţare niciodată”. El și-a

Orașul Tighina

amintit că, în 2009, când venise la studii în Tiraspol a avut un incident. O cunoștinţă de-a sa s-a bătut cu un locuitor, iar Alexandru atunci a fost reţinut să depună mărturii. În 2011 și anul acesta, mai mulţi minori din Tiraspol, aflaţi în evidenţa miliţiei locale, au fost supuși intimidărilor și impuși să transcrie texte necunoscute pe foi separate. Juristul Alexandru Zubco de la Promolex spune că la audierea elevului, care era minor, nu s-a ţinut cont de standardele internaţionale privind justiţia juvenilă: „Bejan este o altă victimă a serviciilor de securitate de la Tiraspol. Aceste acuzaţii de terorism aduse unui elev al Liceului român de la Tiraspol urmăresc scopul de a face presiuni și a ţine în frică școlile cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană”.

Arestată în locul mamei sale Elena Dobroviţcaia, o tânără de 20 de ani din Tighina, a fost luată ostatic de către separatiștii transnistreni. Ea a fost arestată pentru simplul motiv că mama sa, Zinainda Ciuhnenco, nu se prezenta la organul de miliţie, unde era citată în legătură cu un dosar mai vechi legat de un accident rutier, cu care o șantajau de ceva timp miliţienii.

Tânăra, care era însărcinată la acel moment, a fost eliberată la o săptămână, după ce au intervenit mai multe organizaţii pentru drepturile omului. Calvarul prin care a trecut Elena Dobroviţcaia în cele câteva zile cât s-a aflat în izolatorul comisariatului de miliţie din Tighina, unde nu este aerisire și nici lumină, este greu de descris.

A devenit suspect pentru că vorbea mai multe limbi străine Și familia unui alt tânăr din Tiraspol a trecut printr-un calvar după ce băiatul lor, Boris Mozer, la 21 de ani, a fost arestat și judecat, pentru o presupusă fraudă la o companie de telefonie, unde lucra ca manager de vânzări.

Natalia Mozer, mama tânărului, ne-a povestit că li s-a cerut să restituie presupusa pagubă încă înainte de procesul de judecată.

Părinţii s-au văzut nevoiţi să vândă apartamentul și automobilul, ca să adune suma pretinsă, dar, între timp, dauna revendicată a crescut: „Ne telefona acasă, în repetate rânduri, șeful de pază de la companie. Și ne tot întreba: când o sa restituiţi banii, când ne vedem banii înapoi? Și atunci am vândut apartamentul. După care am mai împrumutat de la o prietenă din Chișinău trei mii de euro”. Cu toate acestea, Boris Mozer a fost judecat și timp de 3 ani ţinut în codiţii inumane la închisoarea din Hlinaia. Părinţii, ajutaţi de rude, au plătit enorm de mult ca să-și scoată feciorul. „Am dat totul, pentru că ne temeam că nu-l vom scoate viu de acolo. Ei aproape că l-au distrus.

După eliberare, mai mult de un an s-a aflat în tratamente și cu greu l-am pus pe picioare. Neam temut cu adevărat că o să-l pierdem”, își reamintește printre lacrimi Natalia Mozer. Acum Boris se află peste hotare. Părinţii, de teamă pentru viaţa copilului, nici nu vor să spună unde se află acesta. Împreună cu alte mame ale căror copii au devenit victime ale regimului de la Tiraspol, Natalia Mozer a fondat anul acesta o asociaţie obștească Mamele pentru drepturile omului, care și-a propus să lupte pentru repunerea în drepturi a cetăţenilor supuși torturii și tratamentelor inumane de către regimul separatist din regiunea transnistreană. Cazul lui Boris Mozer este pe rol la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

Închis pentru a-i fi preluată afacerea Vitalie Eriomenco este de baștină din orășelul Ștefan Vodă.

A început să facă afaceri încă de tânăr, apoi și-a dezvoltat în regiunea transnistreană o reţea de brutării și, întrucât afacerea mergea bine, a trecut cu traiul în Slobozia, localitate din stânga

Nistrului. A fost luat în noaptea de 29 martie 2011 de acasă și, de atunci, stă încarcerat la Tiraspol. Soţia sa și cei doi copii au fost nevoiţi să fugă în aceeași noapte, ajutaţi de prieteni, la Chișinău. Nu au luat din casă nici un capăt de aţă și nici nu au mai putut recupera ceva. Părinţii lui Alexandru, ambii în etate, nici nu mai știu unde să meargă după ajutor. Procesul de judecată e pe rol, el fiind acuzat de furt în proporţii deosebit de mari.

Rudele și prietenii spun însă că Vitalie este victima unor scenarii puse la cale încă de administraţia Smirnov împotriva oamenilor de afaceri moldoveni, dar nu fără concursul unor funcţionari din structurile de stat ale R. Moldova. Numai în 2010–2011, mai mult de 10 oameni de afaceri au fost arestaţi de regimul de la Tiraspol. Familia lui Vitalie afirmă că arestul s-a făcut cu scopul de a-i fi preluat businessul, iar cei implicaţi sunt cetăţeni ai R. Moldova. Sora lui Vitalie, Ala, ne-a declarat că, deși nu există nici o probă la dosar care ar dovedi vinovăţia lui Vitalie, procesul continuă, el fiind supus unor presiuni enorme. „Acolo, dincolo de condiţiile inumane în care este deţinut, asupra lui se fac presiuni pentru a-l demoraliza, a-i distruge personalitatea, demnitatea. El este bolnav, dar nu are acces la serviciile medicale”, ne spune îngrijorată sora lui.

Ea se arată indignată de faptul că, deși s-a adresat avocaţilor parlamentari cu rugămintea de a interveni, aceștia i-au răspuns la fel cum au răspuns și așa-zișii apărători ai drepturilor omului din Transnistria. În august 2011, Eriomenco a depus o cerere la CEDO, reclamând privarea ilegală de libertate, tortură și tratamente inumane. Curtea a dispus examinarea în mod prioritar a cauzei respective.

MAI transmite Tiraspolului date personale despre cetăţenii moldoveni Acum o lună, familia lui Vitalie Eriomenco a acuzat public autorităţile moldovenești de complicitate cu regimul de la Tiraspol și de furnizarea datelor cu caracter personal despre membrii familiei sale care locuiesc în partea dreaptă a Nistrului. Ministerul de Interne al R. Moldova a transmis, la solicitarea organelor judiciare transnistrene, informaţii despre 6 cetăţeni ai R. Moldova, printre care Eriomenco Vitalie, privat ilegal de libertate de regimul de la Tiraspol. La 22 decembrie 2011, așa-zisul șef provizoriu al direcţiei anticorupţie de la Tiraspol, A.V. Mejinschii, a adresat colonelului de poliţie Gheorghe Tretiacov un demers prin care a solicitat informaţii în privinţa lui Vitalie Eriomenco și membrii familiei acestuia. În mai puţin de o lună, Tretiacov a expediat la Tiraspol materiale pe 9 file, care conţin date cu caracter personal a șase cetăţeni ai R. Moldova. Mai multe ONG-uri pentru apărarea drepturilor omului au sprijinit apelul și au cerut public, la 25 iulie, sancţionarea șefului Direcţiei Poliţie Criminală din cadrul MAI, Gheorghe Tretiacov, pentru că a pus la dispoziţia organelor pretinse de drept din regiunea

transnistreană informaţii despre cetăţenii moldoveni, și a directorului Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, Vitalie Paniș, învinuit că mușamalizează acţiunile lui Tretiacov.

La 29 mai și 9 iulie, membrii familiei Eriomenco au sesizat Centrul pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, solicitând intervenţia acestui organ de stat în apărarea drepturilor lor la protecţia datelor cu caracter personal și pedepsirea persoanelor vinovate de transmiterea informaţiilor personale în adresa unei entităţi ilegale și anticonstituţionale din stânga Nistrului. Directorul instituţiei Vitalie Paniș a răspuns petiţionarilor că nu au fost admise încălcări, deoarece transmiterea actelor cu caracter personal în adresa „autorităţilor din stânga Nistrului” are temei juridic, datorită acordurilor încheiate în 1999 și 2001 între MAI și conducerea organelor afacerilor interne de la Tiraspol (!). Aceasta în situaţia în care, încă în anul 2005, Curtea de Apel Chișinău a declarat nule acordurile la care face trimitere Vitalie Paniș (!). „Sarcina MAI este de a-și proteja propriii cetăţeni. Din corespondenţă reiese că funcţionarii de la Interne pun în pericol viaţa, sănătatea, siguranţa și proprietatea propriilor cetăţeni, transmiţând informaţii structurilor pe care, de fapt, le consideră ilegale. Reiese că aceste informaţii au fost transmise în baza unor înţelegeri reciproce. Chiar dacă datele ar fi fost transmise în baza unor acorduri, oricum este ilegal. Orice document contrar Constituţiei este nul”, a comentat Alexandru Zubco, juristul Promo-Lex. Colonelul Tretiacov a declarat, citat de portalul Moldova. org, că angajaţii MAI „au admis o greșeală tehnică în antetul scrisorii”. „Nu am recunoscut în nici un fel legitimitatea celor de la Tiraspol. Eroarea a fost în antet, în rest colaborăm în baza unor acorduri, doar la capitolul combaterea criminalităţii. Suntem în afara politicului”, s-a apărat colonelul. Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal a catalogat conţinutul declaraţiei societăţii civile ca nefondat și subiectiv.

dosarelor în teritoriul controlat de autorităţile transnistrene.

Colaboratorii organelor de drept ale Republicii Moldova sunt arestaţi și umiliţi de miliţia transnistreană și, uneori, ei înșiși au nevoie de protecţie. Din această cauză, până acum, nici unul dintre dosarele pornite, în care erau vizaţi factori de decizie din regiunea transnistreană, nu a ajuns în judecată. „Pentru a investiga cazurile, suntem obligaţi să ne deplasăm prin acele posturi vamale, unde ei, fiind convinși că sunt stăpâni, își permit diverse abuzuri”, spune Valentina Bradu.

Mulţi dintre figuranţii dosarelor intentate – miliţieni, anchetatori, procurori sau judecători din Transnistria, care și-au uzurpat calităţi oficiale, cum spune legea – au și cetăţenia Republicii Moldova. Prin urmare, teoretic, ar putea fi emise mandate de arest internaţional pe numele lor. Numai că, la modul practic, nimeni nu s-ar încumeta să aplice această procedură, pentru că ar urma reacţii previzibile din partea Tiraspolului, precizează procurorul.

Procuratura Tighina se află, încă din anul 1992, în aceeași clădire cu miliţia transnistreană.

Miliţienii înregistrează riguros fiecare vizită la organele de drept moldovenești. Procurorii moldoveni ocupă cinci birouri în clădirea Comisariatului. Tot acolo se află și comenduirea Bender. „În 92, când ne-au dat birouri, parcă special au împărţit, peste un birou–două este câte un birou–două de-a miliţiei din Bender. La intrare este un post din 3 persoane: un militar, un poliţist și un miliţian.

Ei fixează cine a venit, la cine a venit, datele de pașaport. Din această cauză, oamenii au frică și se adresează rar la noi, dar în cazul plângerilor întemeiate, am deschis dosare”, ne declară Ion Tcaci, procuror de Tighina. Unul dintre cazurile pe care Procuratura Tighina a iniţiat dosar penal ţine de un tânăr care a fost răpit de reprezentanţii MGB-ului, dus la Nistru, unde i s-a pus pistolul la cap, cerându-i-se ultimativ să plece din regiune, în caz contrar era ameninţat că va fi împușcat.

Procurorii recunosc că, deși sunt pornite dosare penale, la modul practic, este imposibil să fie duse la bun sfârșit.

Necesitatea documentării tuturor încălcărilor legii

Dreptul de a se adresa organelor constituţionale ale R. Moldova

Procuratura Republicii Moldova are câteva subdiviziuni teritoriale care au sarcina să apere drepturile cetăţenilor din localităţile aflate sub jurisdicţia administraţiei de la Tiraspol.

Procuratura raionului Dubăsari își are sediul în satul Ustia, localitate aflată în partea dreaptă a Nistrului. Cea de-a doua subdiviziune se află în municipiul Tighina, iar pentru raionul Grigoriopol funcţionează o instanţă judecătorească, cu un singur judecător, care își are sediul în Judecătoria Centru din Chișinău. În ce măsură aceste instituţii își pot onora obligaţiunea de a proteja drepturile cetăţenilor din această regiune? Procurorul raionului Dubăsari, Valentina Bradu, spune că, la modul practic, este imposibilă instrumentarea

ONG-urile care monitorizează situaţia privind drepturile omului în regiunea transnistreană susţin că, în mare parte, cetăţenii din stânga Nistrului nici nu știu că au dreptul să se adreseze la organele constituţionale ale Moldovei din regiune.

Ion Manole, directorul Promolex, afirmă că autoritatea organelor constituţionale ale Moldovei în stânga Nistrului nu este una bună, pentru că, pe parcursul anilor, acestea „nu prea au dorit sau nu au făcut nimic pentru examinarea concretă a fiecărui caz, de multe ori, oamenii alegându-se doar cu un refuz”. El se declară convins că toate cazurile de încălcare a drepturilor omului în stânga Nistrului trebuie să fie încadrate în dosare, chiar dacă făptuitorii astăzi nu pot fi trași

Închisoarea de la Hlinaia

la răspundere penală. În schimb, aceste dosare instrumentate, potrivit normelor legale, se vor constitui într-un material probatoriu greu de contestat în timpul negocierilor în problema reglementării transnistrene sau în discuţiile cu diplomaţii și misionarii străini.

Avocaţii organizaţiei se arată îngrijoraţi de numărul alarmant de mare de persoane închise în penitenciarele din regiunea transnistreană. Dacă în 19 penitenciare din dreapta Nistrului sunt deţinute ceva mai mult de 6 mii de persoane, apoi în doar 3 penitenciare din autoproclamata republică nistreană sunt închiși peste 3 mii de oameni.

Majoritatea celor deţinuţi își ispășesc pedeapsa în baza unor sentinţe emise de autorităţi nerecunoscute, documente ce nu pot fi considerate legale, susţine Manole.

Multe dintre reţineri și condamnări se fac pe acuzaţii neîntemeiate, mai mult cu scopul de a intimida oamenii pentru faptul că sunt moldoveni și pentru a stoarce bani de la rudele lor, spune Manole: „Am întâlnit cazuri când persoanele au fost arestate și

Ion Manole condamnate pentru simplul fapt că aveau bani, proprietăţi sau afaceri profitabile. Avem informaţii că unii au plătit bani grei pentru a fi scoasă persoana din închisoare.

Invocarea unor așa-numite crime gen terorism, trădare de așa-zisa patrie, sau spionaj este cea mai ușoară metodă de intimidare a populaţiei. Prin astfel de incriminări, populaţia devine mult mai atentă la ceea ce spune, la ceea ce face și situaţia convine regimului pentru a-și menţine influenţa și a menţine frica, spaima în rândurile populaţiei”.

Experţii de la Promolex atestă totuși o creștere a numărului de sesizări de la cetăţenii din localităţile aflate sub jurisdicţia administraţiei de la Tiraspol.

Ei presupun că își face efectul mediatizarea unor cazuri de rezonanţă, cum ar fi cel al jurnalistului Vardanean și al inspectorului fiscal Ilie Cazac.

NOTĂ: Această investigaţie a fost realizata în cadrul campaniei media „Jurnaliștii pentru eliminarea torturii și protecţia victimelor torturii și relelor tratamente”, desfășurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului de Granturi Mici 2011, realizat de proiectul „Consolidarea examinării medico-legale a cazurilor de tortură și a altor forme de maltratare în Moldova”, finanţat de Uniunea Europeană, cofinanţat și implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova. Opiniile exprimate în investigaţie aparţin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene și al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Sursa: investigatii.md

Camera de întrevedere cu deţinuţii

FLUX EDI|IA DE VINERI

30 AUGUST 2012

Investiga\ii

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Transnistria, centrul de contrabandă şi trafic al Europei Urmare din pag. 1 Pe 25 decembrie 2011, populaţia din stânga Nistrului a ales un alt conducător al unei ţări invizibile pe harta lumii, un stat în care un angajat din mediul privat lucrează pentru 14 angajaţi ai statului și jumătate din buget se cheltuiește pe salariile acestora. După 20 de ani de președinţie, timp în care a fost copilul de suflet al Rusiei, Igor Smirnov a fost renegat și forţat practic să se pensioneze. În aceste două decenii, el și familia lui au reușit să se înfrupte din plin din fondurile rusești acordate Transnistriei.

Oleg Smirnov, unul dintre fiii fostului președinte, a dispărut cu cinci milioane de dolari din ajutorul financiar al Rusiei acordat republicii separatiste, sărăcind și mai mult o ţară în care reţele criminale nu și-au încetat activitatea. Afacerile și contrabanda cu ţigări aduc profituri uriașe fie parlamentarilor Dumei de la Moscova, fie lui Zaher Iskandarani, un om de afaceri din Timișoara arestat în nenumărate rânduri pentru ilegalităţi cu tutun, fie unor fonduri de investiţii legate de Deutsche Bank.

Noul președinte, Evgheni Șevciuk, nu vine dintr-o lume paralelă. După șase luni de guvernare, aerul din Transnistria este mai rarefiat, dar regiunea secesionistă rămâne în continuare o exclavă a Federaţiei Ruse și un nod al contrabandei.

Pe de altă parte, Transnistria deţine atât armament lăsat moștenire de Uniunea Sovietică, încât poate să poarte un război timp de cinci ani, dar toată lumea se ferește să vorbească despre traficul de arme. Cu excepţia câtorva puști de vânătoare confiscate la graniţa cu Ucraina, nu există alte informaţii oficiale legate de traficul de armament.

Accesul nostru în calitate de jurnaliști la tot ceea ce înseamnă informaţie publică, baza unei societăţi democratice, precum și la politicienii din actuala guvernare, a fost practic un demers zadarnic, autorităţile transnistrene refuzându-ne acreditarea fără motiv.

Este adevărat că lista de persoane cu care solicitasem interviu conţinea, printre altele, și nume importante din stânga Nistrului, precum cel al actualului președinte Evgheni Șevciuk, al ministrului Securităţii Statului, Vladislav Finaghin, precum și a lui și Ilya Kazmaly, unul dintre directorii Sheriff, cea mai mare firmă din Transnistria, și membru în Sovietul Suprem.

Vântul schimbării Spre deosebire de atitudinea sa faţă de actorii importanţi externi, noul președinte pare să fi început un război personal cu foștii guvernanţi. Ceea ce se petrece în momentul de faţă în Transnistria pare a fi o răfuială a noilor lideri instalaţi la Tiraspol cu vechea gardă, chiar dacă Igor Smirnov își pierduse susţinerea din partea Rusiei cu mult înainte de alegeri.

Fiul acestuia, Oleg Smirnov, este cercetat într-un dosar privind deturnarea de fonduri, în valoare de aproximativ cinci milioane de dolari, alături de Oxana Ionova, fostul președinte al Consiliului de Administraţie a Băncii Republicane Transnistrene. Contactat telefonic în nenumărate rânduri pentru a stabili un interviu, Igor Smirnov ne-a spus degajat cu voce liniștită că nu-l mai interesează politica și că este un pensionar care se odihnește.

Pe de altă parte, punerea sub urmărire penală de către anchetatorii transnistreni a fostului șef al Ministerului Securităţii Statului - MGB, redenumit de curând KGB, general-locotenent Vladimir Antiufeev, pare a fi un semnal clar de curăţare a terenului din partea lui Evgheni Șevciuk. Antiufeev a fost șeful MGB-ului transnistrean din 1991 până la alegerea lui Șevciuk. În momentul căderii Uniunii Sovietice, Antiufeev era staţionat în Riga, fiind colonel în cadrul trupelor speciale OMON. A fugit în Transnistria din cauza unor crime pe care le-a comis ca ofiţer al armatei ruse, motiv pentru care este căutat încă de autorităţile din Letonia.

Se știe despre generalul rus că l-a susţinut mereu pe Igor Smirnov, iar oficialii din Comitetul Securităţii de Stat (KGB) care au iniţiat urmărirea penală susţin că în perioada decembrie 2011-ianuarie 2012, acesta, împreună cu un grup de ofiţeri aflat în subordine, ar fi distrus o serie de documente importante și secrete

Râul Nistru

ale ministerului pe care îl conducea. Surse din sovietul suprem transnistrean ne-au declarat că în momentul de faţă, Antiufeev se ascunde la Moscova. Ancheta a fost declanșată la sugestia lui Mihail Bergman, fost comandant al Armatei a 14-a și actual reprezentant special al președintelui transnistrean în Federaţia Rusă.

Tot Bergman susţinea, într-un interviu acordat postului de televiziune de la Chișinău Publika TV, că se află în posesia unor dovezi ale furtului de arme din depozitele Armatei a 14-a, vândute ulterior în state foste membre ale Uniunii Sovietice. În contextul epurărilor politice de la Tiraspol, un fapt interesant este și dispariţia unuia dintre directorii Sheriff, Ilya Kazmaly. În aprilie, acesta și-a dat demisia din funcţia de deputat în Sovietul Suprem și a părăsit și poziţia din

sunt floare la ureche pe lângă miasmele ce au ieșit din încăperi odată cu deschiderea ușii.

Deși impresia pe care ţi-o lasă o vizită în Transnistria e că timpul ar fi luat decizia, în urmă cu 20 de ani, de a se opri în loc, regiunea nu este nici pe departe o oază de liniște. Dincolo de aparenţe, republica separatistă freamătă de activităţi ilegale. Despre cele mai multe dintre ele se tot scrie de două decenii încoace, dar lucrurile nu s-au schimbat aproape deloc, nici după schimbarea liderului de la Tiraspol. Armamentul rusesc, peste 21.000 de tone, e în continuare pe teritoriul din stânga Nistrului, numărul cazurilor de contrabandă cu ţigări și alcool este practic necunoscut, capturile oficiale sunt minime, iar lupta împotriva traficului de fiinţe umane e abia la început după 20 ani de secesionism.

Aleksandr Iov managementul Sheriff, companie la care actualul președinte Șevciuk a lucrat ani de zile, la fel ca și Oleg Smirnov.

O ţară încremenită Accesul în Transnistria în calitate de turiști e mai puţin greoi decât ne așteptăm. Majoritatea jurnaliștilor români sau de la Chișinău care vizitaseră regiunea înaintea noastră, pe vremea lui Smirnov, ne-au sfătuit să fim circumspecţi și să nu lăsăm la vedere aparatele de fotografiat, de filmat ori reportofoanele, pentru a nu fi confiscate de vameșii așa-zisei Republici Moldovenești Nistrene.

Același lucru a fost confirmat și de grănicerii ucraineni cu care am stat de vorbă ulterior. În aprilie 2012, lucrurile stau puţin altfel. E adevărat că trebuie să completăm un formular obligatoriu cu toate datele noastre, o fiţuică de mărimea unui carneţel de note, inclusiv scopul vizitei și adresa hotelului la care urma să ne cazăm, dar bărbatul cu cămașă albastră, accesorizată cu medalii și diverse insigne militare, din spatele unui ghișeu, ne studiază feţele cu atenţie și ne lasă apoi să intrăm în micul stat separatist.

Drumurile, blocurile și oamenii Transnistriei par scoși dintrun film sovietic clasic. Prăfuită și largă, șoseaua care te duce spre Tiraspol curge într-o tihnă vegheată de posturi militare de observaţie. Din loc în loc, soldaţi cu ecusoane reprezentând drapelul Federaţiei Ruse cercetează împrejurimile și ţin traficul sub observaţie. Sub privirile lor de vultur, asezonate cu arme ţinute în braţe vânjoase, nici o mașină, dintre cele câteva care circulă, nu trece neobservată. În Tiraspol, ne cazăm la hotelul „Aist” (n.r.: în traducere înseamnă barză), o clădire cu cinci etaje, dar atât de goală și neîngrijită, încât priveliștea de pe geam, un Nistru cuminte și ascultător, e singura care o mai salvează. Holurile sunt goale, cu excepţia parterului, acolo unde mai mulţi bărbaţi urmăresc meciuri de fotbal și se agită ca într-un birt de pariuri.

Un singur lift din cele două funcţionează și te duce până la etajul patru din cinci. Pereţii celor două camere în care ne-a dus un tip înalt și uscat sunt acoperiţi cu tapete de culori și modele diferite, iar canapelele murdare și năclăite

Armata taximetriştilor De la autogara din Tiraspol până în centrul orașului nu faci mai mult de un sfert de oră. Prilej perfect pentru o discuţie cu un taximetrist care ar prefera ca Transnistria să aibă statutului regiunii Kaliningrad, o anexă a Rusiei, fără „inutilele ruble transnistrene”. Bărbatul cu ten măsliniu, ochelari de soare și o rusă vorbită aproape impecabil ne spune că obișnuiește să-i ducă pe soldaţii din Armata a 14-a pe la casele lor din Tiraspol, pentru că mulţi dintre ei sunt cetăţeni din stânga Nistrului, foști taximetriști care s-au lăsat de meserie și au intrat în armata rusă pentru un salariu de 300 de dolari pe lună. Sumă considerabilă, având în vedere faptul că salariul mediu în Transnistria este de 100 de dolari lunar.

Oprim în faţa garnizoanei forţelor rusești din Tiraspol și îl întrebăm pe unul dintre cei trei militari de pe marginea drumului despre existenţa unui magazin cu tot soiul de arme, echipament militar și alte cele din perioada sovietică. Informaţia o primisem de la Aleksandr Iov, hatmanul cazacilor din Dubăsari, și părea cât se poate de veridică. „Nu, nu există așa ceva, dar am putea construi unul pentru dumneavoastră în mod special, dacă doriţi”, glumește unul dintre ei și se îndreaptă spre poarta de fier.

Armata rusă are o prezenţă semnificativă în Transnistria: 1,400 de soldaţi la care se adaugă cei 500 de „pacificatori” de la frontiere. Scopul prezenţei lor este supravegherea depozitelor de armament rămase din vremea Uniunii Sovietice.

Comandantul Grupului Operativ al Trupelor Ruse, colonelul Veaceslav Sitchikhim, declara pentru publicaţia „Pridnestrovie” în 2009 că în depozitele militare rusești de lângă Colbasna din raionul Râbniţa există 21,5 mii de tone de muniţie. Sitchikhim mai preciza atunci că, pe lângă rolul de pacificatori și asigurarea pazei depozitelor de armament, soldaţii ruși din Transnistria trebuie să reacţioneze operativ la o eventuală schimbare bruscă a situaţiei din regiune. „Există o fabrică care produce componente pentru rachete incendiare folosite de aviaţie chiar în Bender lângă graniţa moldovenească”, ne-a declarat un fost

Unitatea militară a Armatei a 14-a

poliţist de rang superior care a activat în cadrul poliţiei regionale din Bender. Este o declaraţie dură. „Trăiesc în Tiraspol, dar cunosc oameni din Bender și din Varniţa care lucrează acolo. Ei vă pot da mai multe detalii”, a mai adăugat fostul poliţist care nu a mai răspuns la telefon decât o singură dată, apoi a evitat orice contact cu noi. Este un lucru de înţeles, din moment ce a declarat ceva ce mass-media internaţională arată de ani de zile, iar autorităţile internaţionale, precum și cele din Moldova sau Transnistria, l-au negat în permanenţă.

Orașul Bender, aflat la așa-zisa frontieră moldo-transnistreană, este un oraș industrial. Acum, fabricile și uzinele de aici par abandonate, dar toate porţile sunt păzite de garduri masive care protejează activitatea din interior de curioși. Benderul este împărţit în două de Varniţa, un mic orășel, o enclavă controlată de guvernul de la Chișinău. Oamenii de aici nu discută deloc despre fabrica de armament.

De ce există o asemenea fabrică în Bender? Tocmai pentru că numai armata și poliţia transnistreană, precum și pacificatorii ruși sunt singurele autorităţi care au acces aici. Autorităţile moldovenești nu au nici un fel de jurisdicţie, la fel ca observatorii Uniunii Europene sau specialiștii din cadrul Misiunii Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova și Ucraina (EU BAM).

Conform unor surse militare, arsenalul de armament și comerţul cu arme reprezintă o chestiune fierbinte. Oficialii instituţiilor internaţionale de monitorizare cum ar fi EU BAM și OSCE au declarat că armamentul ilegal din zonă nu reprezintă o problemă.

Gaz pe arme Problema armamentului din Transnistria a fost adusă în discuţie și în timpul vizitei președintelui României, Traian Băsescu, în Federaţia Rusă. Într-o telegramă trimisă de Ambasada SUA la București către Departamentul de Stat american în februarie 2005, clasată confidenţial și făcută publică de Wikileaks, este relatată întâlnirea dintre Băsescu și Vladimir Putin.

Băsescu a propus atunci lui Putin ca România să participe la masa negocierilor în ceea ce privește Transnistria, deoarece Transnistria ameninţă stabilitatea în regiune și servește ca filtru pentru crima organizată care acţionează și în România. Putin a evitat un răspuns legat de această chestiune și a schimbat discuţia spunând că: „Transnistria lui Smirnov obstrucţionează mutarea muniţiei din depozitele de acolo”. Acest răspuns a fost, conform președintelui României, o „glumă”. Într-o telegramă similară din martie 2006, Transnistria era menţionată ca fiind zona în care se face trafic semnificativ cu arme ușoare. Ulterior, pe 14 aprilie 2006, la sediul ambasadei ruse din București a avut loc întâlnirea Grupului de Acţiune împotriva Terorismului al G8 (Grupul statelor cele mai puternic industrializate) la care atașatul francez pentru Securitate Internă, colonelul Laurent Demolins, a întrebat dacă „armele din Transnistria trec prin Moldova în România?” ”Rușii au tăcut”, se arată în document. „La noi, pe teritoriul Transnistriei, există depozite de armament la Colbasna care sunt păzite de Armata a 14-a”, a declarat Aleksandr Iov, liderilor cazacilor, din biroul său plin de însemne ale districtului militar din Dubăsari pe care îl conduce. Cu o cană de ceai în faţă, preparat la samovar, Iov, fost membru al forţelor speciale ruse Speţnaz și luptător în Afganistan și în Transnistria, a adăugat că există armament și muniţie de toate tipurile care au fost aduse numai în perioada Uniunii Sovietice. „Armata rusă și-a luat de acolo tot ce îi aparţine. Rușii spun ca armamentul le aparţine și mulţi se întreabă de ce transnistrenii primesc gaz gratuit. Gazul este

în schimbul acestui armament, noi de ce am avea nevoie de toate aceste arme? Nu ne trebuie, dar vrem gaz!” spune cu sinceritate Iov. „Unii ne spun să scoatem aceste arme pe piaţă și să le vindem, pentru că am face mai mulţi bani și am acoperi și datoriile pentru gaz. Dar Transnistria nu este recunoscută, prin urmare cum să faci acest comerţ?” a adăugat Iov, menţionând c[ asta ar însemna necesitatea unui traficant de arme.

Monitorizare inutilă Despre toate aceste lucruri, Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova și Ucraina – EU BAM – pare să nu știe mare lucru. Cu un buget de aproape 10% din bugetul Transnistriei, EU BAM a cheltuit în cinci ani de când funcţionează aproape 70 de milioane de euro. Ronan

Dmitri Soin Goggin, expertul pe comunicare al EU BAM care are sediul în Odesa, Ucraina, a insistat că instituţia pe care o reprezintă, lansată pe 30 noiembrie 2005 ca urmare a solicitării comune a președinţilor Republicii Moldova și Ucrainei, are doar un rol consultativ, oferă asistenţă partenerilor săi și nu are puteri executive.

Mai mult, deși este considerată a fi una dintre cele mai reușite operaţiuni ale Uniunii Europene și UNDP – Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, activitatea ei referitoare la incidentele de la graniţa moldo-ucraineană este incompletă, din moment ce Uniunea Europeană nu recunoaște republica separatistă și misiunea nu este deloc prezentă pe teritoriul Transnistriei.

De fapt, EU BAM neagă adevărata problemă din regiune: Transnistria. În ceea ce privește capturile de armament de la graniţa moldo-ucraineană în perioada 2007 -2011 au fost confiscate 387 de arme, în cea mai mare parte arme cu aer comprimat sau de vânătoare, aproape toate în punctele de trecere a frontierei. „Nu avem informaţii referitoare la producţia și asamblarea de armament și nici date referitoare la traficul de fiinţe umane”, a declarat Goggin.

Același răspuns l-am primit și de la Organizaţia pentru Securitate și Cooperare în Europa – OSCE – care are un rol ambiguu în regiune. Cu toată titulatura pretenţioasă, biroul OSCE din Tiraspol nu are activitate aproape deloc. Cu excepţia unor rapoarte, declaraţii și a unui website, OSCE are o prezenţă limitată în republica separatistă, deși misiunea a avut un buget pentru 2011 de puţin peste două milioane de euro.

Per Enerud, purtătorul de cuvânt al OSCE din Moldova, a declarat că pentru acești bani, OSCE face monitorizare conform mandatului misiunii. Dar ce monitorizează OSCE, de fapt, este greu de spus.

Am întrebat despre contrabanda cu ţigări, de arme, despre producţia de armament și traficul de fiinţe umane în regiune în ultimii cinci ani. „OSCE face doar să instruiască, în ceea ce privește infracţiunile, autorităţile de pe ambele maluri ale Nistrului”, a fost răspunsul oferit de Enerud.

Paradisul de tutun În biroul său de la etajul cinci al hotelului „Aist”, o încăpere luminoasă cu geamuri imense, cu un acvariu fără pești, un papagal negru și o bibliotecă pe ale cărei rafturi sunt înșiruite fotografii de familie, își are biroul Dmitri Soin, liderul partidului „Pror\v”.

Soin, membru al sovietului suprem transnistrean și fost ofiţer în cadrul serviciilor secrete de la Tiraspol, ne vorbește despre imperioasa nevoie de schimbare din regiunea separatistă. Despre fostul președinte Smirnov, Soin spune că vremea lui a trecut, că politica lui a fost o greșeală, că oamenii plecau de aici, preţurile creșteau, iar ţara se afla pe marginea prăpastiei. „Transnistria a câștigat din ţigări, benzină sau alcool. Acestea erau aduse aici, apoi scoase prin contrabandă. E mult mai avantajos să faci trafic de ţigări decât de armament”, a adăugat, în schimb, Soin. Această declaraţie nu este deloc surprinzătoare și nici întâmplătoare, din 30 de pachete de ţigări pe care le-am cumpărat din magazinele din stânga Nistrului, doar cinci aveau timbru fiscal.

Firmele care aduc ţigări în mica republică separatistă sunt fie producători importanţi din Rusia cu legături politice, fie obscure firme off-shore sau mici companii înfiinţate în Anglia cu afaceri și în România. Cele mai multe tipuri de mărci de ţigări pe care cineva le poate achiziţiona în Transnistria sunt fabricate de Donskoi Tabak, o firmă înregistrată în Rostov pe Don, Rusia. La preţuri ridicol de mici, între 0.23 și 0.98 de eurocenţi, am cumpărat mai multe pachete de ţigări.

Până la sfârșitul lui 2003, șeful Donskoi Tabak a fost Ivan Ignatevici Savvidi, actual deputat în Duma de Stat pe listele partidului Rusia Unită, condus de Vladimir Putin. Savvidi este strâns legat de alte două firme care exportă ţigări în Transnistria: Innovation Tobacco Company Ltd și Richmond Tobacco Trading, ambele din Londra. Innovation Tobacco este deţinută de Beltera Holdings Ltd, o firmă off-shore din Nicosia, Cipru, care are, la rându-i, ca acţionari pe fiul și soţia deputatului rus, cea din urmă fiind acţionară și la Richmond Tobacco Trading. În iunie 2011, Donskoi Tabak ajunsese să fie acţionarul majoritar la o firmă care intenţiona să cumpere în totalitate acţiunile Nevo Tabak, o companie din Sankt Petersburg, Rusia, care comercializează ţigări în Transnistria. În august 2006, un grup privat de investitori condus de un fond de investiţii rusesc, UFG Private Equi-

ty Fund I LP, deţinut de Deutsche Bank AG, a cumpărat 40% din Nevo Tabak, motivele achiziţiei nefiind făcute public. Directorul Nevo Tabak, Oleg Iurevici Amiranov, declara că afacerea a fost negociată cu fondul de investiţii condus de fostul ministru rus al Finanţelor, Boris Fiodorov, timp de aproape un an.

O altă firmă implicată în comercializarea de ţigări în Transnistria este European Tobacco PLC din Londra, firmă care în timp și-a schimbat denumirea în European Tobacco Limited. Asociaţii sunt trei libanezi: Nameer Nasri, Ramez Nasri și Nazar Nasri. Afacerile cu ţigări ale celor trei libanezi în Transnistria își au rădăcina și în România. Ramez Nasri este asociat în firma European Tobacco România din Timișoara cu sirianca Nadra Sror. Sror este mama lui Zaher Iskandarani, un om de afaceri arestat de nenumărate ori și condamnat de instanţele românești pentru evaziune fiscală, contrabandă cu ţigări, instigare la contrabandă, fals și uz de fals începând cu 1995. El este investigat pentru aceleași fapte și de către procurorii elveţieni.

La solicitarea noastră referitoare la contrabanda cu ţigări dinspre și înspre Transnistria, oficialii Ministerului Administraţiei și Internelor din Republica Moldova au răspuns sec: „Nu există o astfel de evidenţă”. În schimb, EU BAM are date referitoare la contrabanda cu toate tipurile de mărfuri, inclusiv ţigări, dintre Moldova și Ucraina, Transnistria fiind și ea inclusă, pentru anii 2007-2010.

Conform EUBAM, în 2011 au fost 30,7 milioane de ţigarete, adică 800 de cazuri de contrabandă la această frontieră. Aproape nimic, pentru că asta înseamnă 3.070 de baxuri de ţigări, adică aproape patru tiruri. De partea ucraineană, colonelul de grăniceri Andrei Valciuk ne-a precizat că timp de șase luni în sectorul în care lucrează fost reţinută marfă de contrabandă în valoare de aproximativ 30.000 de euro.

Din datele EU BAM, în 2011, valoarea contrabandei cu ţigări și alcool la graniţa moldo-ucraineană a fost de 4,4 milioane de dolari, peste 90% din cazuri fiind descoperite în punctele de trecere a frontierei. La fâșia care desparte Transnistria de Ucraina a fost găsită o conductă subterană prin care, conform presei, se făcea contrabandă de alcool. Există însă o discrepanţă între ceea ce a apărut în mass-media ucraineană, care a citat autorităţile fiscale de la Kiev, și declaraţiile colonelului de grăniceri Andrei Valciuk, șeful sectorului de frontieră de la Belgorod-Dnestrovsk, care a participat la operaţiune. Valciuk, care lucrează de 20 de ani la frontiera cu statul separatist, spune că nu a mai întâlnit astfel de cazuri.

Spre deosebire de informaţiile din presă, conform cărora conducta transporta alcool și lega satele Novokotovsk din Transnistria și Pavlovka din regiunea Odesa, el susţine că în momentul descoperirii, ţeava era uscată și nu avea miros de alcool.

Mai mult, ofiţerul ne-a explicat că ţeava respectivă făcea parte dintr-un sistem de irigaţii construit în perioada Uniunii Sovietice. În același timp, atunci când i-am cerut detalii legate de caz și posibilele arestări efectuate, ne-a răspuns scurt că informaţiile sunt confidenţiale. Operaţiunea a fost realizată integral de ucraineni, pentru că autorităţile de la Kiev nu recunosc statul transnistrean. „Nu avem pe cine să ne bazăm pe

Post de pacificare în Bender

Post de control vamal transnistrean

partea cealaltă, așa că ne bazăm numai pe puterile noastre. Nu există nici un fel de comunicare între noi și ei”, a explicat colonelul Valciuk.

Femei cu 30 de dolari Șoferul unui taxi părăginit, care ne-a arătat periferiile Tiraspolului, ne-a întrebat și dacă ne interesează prostituatele. „E ieftin, numai 30 de dolari”, ne-a spus omul, uitându-se în oglinda retrovizoare. Traficul de fiinţe umane și de organe este cunoscut în zonă, dar este un subiect tabu. Într-o telegramă din mai 2006 a ambasadei americane de la Atena, directorul general al Hellenic Aid, Panayotis Goumas, l-a informat pe consilierul economic american că are informaţii confidenţiale legate de traficul de organe în care sunt implicaţi copii din Transnistria și a promis să ofere mai multe detalii dacă guvernul american dorește. În Tiraspol însă, OSCE nu are nici cea mai mică informaţie nici în ceea ce privește traficul de fiinţe umane în/și dinspre Transnistria. Per Enerud, purtătorul de cuvânt al OSCE Moldova, a spus sec: „Nu avem astfel de informaţii”. Această politică de „nu auzim, nu vedem” este greu de explicat din moment ce același oficial era foarte convins când declara că: ”Suntem prezenţi în permanenţă în Tiraspol și avem libertate de mișcare deplină”. Și atunci se naște întrebarea: dacă OSCE are deplină libertate de mișcare de ce nu este nimic de raportat sau misiunea nu are acces la chestiunile sensibile din Transnistria?

Pe de altă parte, în 2011, biroul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie – IOM din Chișinău a oferit asistenţă pentru 98 de victime ale traficului de persoane, printre care și copii. Ţările de destinaţie, conform raportului IOM sunt Rusia, Emiratele Arabe Unite, Ucraina și Turcia. Mai mult de jumătate dintre victime au fost exploatate sexual, în special în Turcia și Emirate. Partenerul de bază al IOM în Transnistria este Vzaimodeistvie (Interaction), o organizaţie non-guvernamentală care operează încă de pe vremea regimului Smirnov. Între 2005 și 2011 au fost înregistrate 51 de cazuri de trafic de persoane, aproape 90% dintre victime fiind femei. Coordonatorul Interaction ne-a declarat că legislaţia împotriva traficului de fiinţe umane a fost introdusă în Transnistria în 2010, an până în care era un haos total.

Criză şi reformă Mecanismul schemelor ilegale a rămas la fel de bine protejat de către autorităţi, deși Evgheni Șevciuk mimează o oarecare deschidere. Golurile legislative de la Tiraspol încep să fie umplute, însă pașii sunt mici și șovăielnici. „Șevciuk trebuie să arate ce poate. E mai bun decât Smirnov, dar încă nu a făcut mari reforme. Transnistria trece, pe de o parte, prin criza lăsată moștenire de Smirnov, iar de pe altă parte, intră într-o criză și mai mare din cauza imposibilităţii noii guvernări de a reforma sistemul”, opinează Dmitri Soin, membru al sovietului suprem de la Tiraspol.

El a mai adăugat că, deși noul președinte transnistrean a făcut aparatul administrativ și serviciul vamal mai transparente, nu va trece mult timp până angajaţii statului vor începe din nou să câștige ilegal. Transnistria nu ar putea supravieţui altfel.„Moldova trece și ea printr-o criză politică.

Orice politician care ar invoca integrarea Transnistriei ar pierde mult. Rezolvarea problemei trebuie să vină de la Uniunea Europeană, dar și aici sunt mii de interese”, a conchis Soin. Actorii internaţionali doar mimează lupta împotriva corupţiei, contrabandei și crimei organizate din republica separatistă, dar, în realitate, nici unul nu-și dorește încetarea ei.

Acest material a fost susţinut de Danish Association of Investigative Journalists - SCOOP. Sursa: investigatii.md

6

30 AUGUST 2012

Traian Băsescu a revenit la Palatul Cotroceni Președintele Traian Băsescu a revenit, marţi, 28 august, la Palatul Cotroceni, după 52 de zile de suspendare prin decizia Parlamentului din 6 iulie și după ce la referendumul de demitere din 29 iulie nu s-a întrunit cvorumul necesar pentru ca acesta să fie validat.

Hotărârea Curţii Constituţionale privind referendumul din 29 iulie a fost publicată, luni seară, 27 august, în Monitorul Oficial, moment de la care președintele Traian Băsescu se putea reîntoarce la Palatul Cotroceni, pentru reluarea mandatului.

Hotărârea 6 din 21 august a Curţii Constituţionale privind organizarea referendumului și rezultatele acestuia a fost publicată după aproximativ trei ore de la citirea actului în Parlament.

Hotărârea a fost citită în faţa plenului reunit de către judecătorul Ștefan Minea. Parlamentarii USL au ieșit din sală la momentul citirii documentului, deși aceștia veniseră la plen pentru a asigura cvorumul.

Curtea Constituţională a tranșat în 21 august problema referendumului, după revenirea asupra unor termene prevăzute anterior - 12 septembrie și 31 august. În această perioadă, controverse au vizat în special listele electorale.

Curtea Constituţională a constatat, în hotărârea adoptată în 21 august, că procedura de organizare a referendumului din 29 iulie a fost respectată, că nu s-a întrunit condiţia de cvorum pentru ca scrutinul să fie valabil și a menţionat că la data publicării deciziei în Monitorul Oficial, Traian Băsescu își reia atribuţiile.

Printre primele lucruri pe care le-a făcut Traian Băsescu după reinstalarea la Palatul Cotroceni, care presupunea și desigilarea biroului, a fost și renumirea în funcţie a echipei sale de consilieri, în condiţiile în care unii dintre ei și-au dat demisia imediat după suspendare, iar ceilalţi au fost demiși în perioada interimatului lui Crin Antonescu.

Președintele Traian Băsescu a semnat, marţi, decretele și deciziile prin care și-a repus în funcţii consilierii din cadrul Președinţiei, Dorel Constantin Onaca fiind numit consilier de stat la Cancelaria Președintelui, potrivit unui comunicat oficial.

Fostul senator PDL de Constanţa, Dorel Onaca, deţine o firmă de scafandri profesioniști și este avocat în Baroul București și lector universitar în domeniile Drept Comercial și Drept Maritim.

De asemenea, au revenit la Palatul Cotroceni consilierii prezidenţiali din vechea echipă a lui Băsescu, de dinainte de suspendare.

Astfel, în funcţiile de consilieri prezidenţiali au revenit, prin decretele semnate marţi de Traian Băsescu, cei din vechea echipă a șefului statului: Cristian Diaconescu, Iulian Chifu, Virgil Păunescu, Bogdan Mănoiu, Laurenţiu Sebastian Lăzăroiu, Daniel Petru Funeriu, Bogdan Alexandru Drăgoi, Iulian Fota.

În noua echipă de consilieri prezidenţiali nu se regăsesc însă Ștefan Deaconu, fostul consilier pentru probleme juridice, care a fost eliberat din funcţie de președintele Băsescu pe 5 iulie, precum și Bujor-Bogdan Teodoriu, care a coordonat departamentul de politici economice și sociale de la Cotroceni și care a fost numit, pe 10 august, membru al Consiliului Concurenţei.

De asemenea, Bogdan Oprea revine pe funcţia de consilier de stat la Departamentul Comunicare Publică și purtător de cuvânt al președintelui.

Potrivit comunicatului Administraţiei Prezidenţiale, ceilalţi consilieri de stat numiţi marţi sunt: Delia Dinu la Compartimentul Protocol, Dinu Claudiu Constantin la Departamentul Constituţional Legislativ, Gabriel Cristian Pișcociu la Compartimentul Probleme Cetăţenești, Daniel Andrei Moldoveanu la Departamentul Securitate Naţională, Eugen Tomac la Cancelaria Președintelui, Cristian Gabriel Hriţuc la Departamentul Relaţii cu Autorităţile Publice și Societatea Civilă, Raluca Boboc la Departamentul Analiză Politică.

Deși încă de luni seară, chiar de la încheierea ședinţei de plen reunit a Parlamentului în care a fost citită decizia Curţii Constituţionale privind referendumul din 29 iulie, au circulat informaţii privind o posibilă declaraţie sau chiar conferinţă de presă a președintelui Traian Băsescu, până miercuri șeful statului român nu avusese încă o apariţie publică de la întoarcerea la Palatul Cotroceni.

Marţi dimineaţă au început să circule din nou informaţii despre o apariţie publică a lui Traian Băsescu. Însă spre după amiază se știa deja că Traian Băsescu nu va mai avea nici o apariţie publică. Singurul semnal oficial a fost comunicatul prin care se anunţa că președintele și-a repus în funcţii vechii consilieri.

Traian Băsescu nu a mai avut nici o declaraţie programată de mai bine de două săptămâni.

Marian Lupu a anunţat-o pe Angela Merkel că în această toamnă ar putea fi ratificat Tratatul privind regimul de frontieră dintre Moldova și România.

Cel puţin, aceasta va fi una dintre priorităţile Parlamentului în sesiunea de toamnăiarnă 2012. Pentru că spicherul nu vede motive din care acesta nu ar fi votat.

Lupu a „gândit” și a ajuns la concluzia că, „din momentul în care noi toţi, cei care formăm alianţa de guvernare, am ajuns la concluzia și la acordul care a dus la semnarea acestui tratat, nu aș vedea de ce, odată el fiind semnat, să nu fie votată ratificarea documentului”.

Referindu-se la subiectele discutate în cadrul întrevederii cu Angela Merkel, președintele Parlamentului a precizat că acestea nu au ţinut doar de elementele și priorităţile de politică internă a Republicii Moldova, dar au vizat și politica externă a ţării. „Am atins și pachetul de relaţii regionale, relaţii cu vecinii noștri. În acest context, am vorbit și despre misiunea de monitorizare la frontiera EUBAM, unde Germania joacă un rol foarte și foarte important

și l-a jucat mereu. Dar și despre acordul cu Ucraina privind protejarea drepturilor minorităţilor naţionale, respectiv, a diasporei moldovenești în Ucraina și a celei ucrainene în Republica Moldova, care tot trebuie să treacă procedura de ratificare”, a declarat Lupu Potrivit spuselor spicherului, Merkel a fost cea care s-a interesat de situaţia pe marginea acordului privind regimul de frontieră care a fost semnat între ţările noastre, „în contextul relaţiilor cu statul vecin și prieten România”. “Am anunţat-o pe doamna cancelar că una dintre priorităţile sesiunii toamnăiarnă a Parlamentului este înaintarea spre ratificare și votare a documentului de ratificare a acestui document”, a precizat el. Marian Lupu consideră că, „odată ce a fost semnat, în mod

Sursa: mediafax.ro

Dinu Patriciu A FOST ACHITAT Dinu Patriciu a fost achitat de judecătorii Tribunalului București, în dosarul Rompetrol.

Sentinţa nu este definitivă, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie putând să o atace cu recurs.

Florin Iulian Aldea este acuzat de complicitate la săvârșirea infracţiunii de manipulare a pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare, de complicitate la săvârșirea infracţiunii de spălare de bani și de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat.

Cerasela Elena Rus este acuzată de complicitate la săvârșirea infracţiunii de manipulare a pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare și de sprijinirea sub orice formă a unui grup infracţional. Claudiu Simulescu este acuzat de complicitate la săvârșirea infracţiunii de manipulare a pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare și de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat.

Sorin Roșca Stănescu este acuzat de utilizare a informaţiei privilegiate și de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat. Sorin Pantiș este acuzat de manipulare a pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare și de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat.

Victor Eros a fost trimis în judecată pentru favorizarea infractorului și pentru aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat.

Paul Gabriel Miclăuș și Elena Albu sunt acuzaţi de favorizare a infractorului și aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat. Ultimul inculpat trimis în judecată în acest caz este Gabriela Victoria Anghelache, acuzată de fals intelectual, favorizarea infractorului și de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat. Înainte de a fi pus sub acuzare în acest caz, Dinu Patriciu a fost reţinut pentru alte învinuiri, în 27 mai 2005, după mai bine de 13 ore de audieri, de procurori DIICOT, fiind eliberat după câteva ore, instanţa apre-

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Tratatul privind regimul de frontieră dintre Republica Moldova şi România va fi ratificat?

SENTINŢA ÎN DOSARUL ROMPETROL A FOST PRONUNŢATĂ

În dosarul Rompetrol mai sunt acuzate alte 11 persoane, între care Sorin Roșca Stănescu, Sorin Pantiș și Gabriela Anghelache. Și acestea au fost achitate de Tribunalul București.

La ultimul termen de judecată, Parchetul instanţei supreme a cerut judecătorilor Tribunalului București condamnarea lui Dinu Patriciu și a lui Alexandru Bucșă la pedeapsa maximă pentru infracţiunile de care sunt acuzaţi în dosarul Rompetrol, respectiv 20 de ani de închisoare. În cazul celorlalte persoane acuzate în acest dosar, procurorul a cerut instanţei orientarea către minimum pedepsei, cu executare, ceea ce ar însemna zece ani de închisoare. În septembrie 2006, omul de afaceri Dinu Patriciu a fost trimis în judecată în dosarul Rompetrol, pentru delapidare, spălare de bani și asociere pentru săvârșirea de infracţiuni. El este învinuit și de manipularea pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare și care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul unuia sau al mai multor instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial, coroborate cu prevederile unui articol din Legea 297 din 2004 privind piaţa de capital. O altă infracţiune imputată lui Patriciu este cea de dezvăluire de informaţii privilegiate, dar și de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat.

Alături de el, în acest caz mai sunt inculpaţi Alexandru Bucșă, Petrică Grama, Florin Iulian Aldea, Cerasela Elena Rus, Claudiu Simulescu, Sorin Ștefan Roșca Stănescu, Sorin Pantiș, Victor Eros, Paul Gabriel Miclăuș, Elena Albu și Gabriela Victoria Anghelache.

Potrivit Parchetului, activitatea infracţională a inculpaţilor a fost analizată sub două aspecte: creanţa Libia (primele trei infracţiuni ale lui Patriciu, precum și cele de care sunt acuzaţi Grama și Bucșă) și manipularea pieţei de capital.

Alexandru Bucșă este acuzat de complicitate la delapidare, complicitate la spălarea de bani și asociere în vederea săvârșirii de infracţiuni. Petrică Grama este acuzat de complicitate la delapidare și asociere în vederea săvârșirii de infracţiuni.

EDI|IA DE VINERI

Extern

ciind că omul de afaceri poate fi cercetat în libertate. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii a confirmat faptul că în cazul reţinerii lui Patriciu nu au fost respectate procedurile.

Cine este judecătorul care l-a achitat pe Dinu Patriciu Judecătorul care a pronunţat achitarea lui Dinu Patriciu este Marin Constantin Marino. El este al șaselea magistrat care judecă acest dosar, care a fost amânat de aproximativ 50 de ori, pe parcursul celor 6 ani de când se judecă.

Marino a mai fost autorul unor eliberări controversate din arest preventiv - trei persoane acuzate de furtul armelor din depozitul militar de la Ciorogârla sau Gigi Becali, în dosarul sechestrării persoanelor care i-au furat mașina.

Din cauza amânărilor din acest dosar, două infracţiuni de care era acuzat Dinu Patriciu s-au prescris. În 2010, avocaţii lui Patriciu au cerut revocarea judecătorului Marino, pentru că fratele acestuia, Stelian Barna, făcea parte din conducerea PDL Ilfov. Reţinerea lui Dinu Patriciu a declanșat numeroase reacţii în mediul politic și economic.

Premierul de atunci Călin Popescu Tăriceanu l-a sunat pe procurorul general al României în exerciţiu, Ilie Botoș, în ziua în care a fost citat la Parchet și apoi reţinut Dinu Patriciu, confirmă Biroul de presă al Ministerului Public. Potrivit sursei citate, premierul l-a întrebat pe Botoș acuzaţiile care îi sunt aduse lui Patriciu. Acest demers al premierului a generat un amplu scandal politico-juridic.

Cătălin LUPĂŞTEANU Sursa: gandul.info

evident, trebuie să fie dusă treaba până la bun sfârșit”.

Pe de altă parte, consilierul președintelui României, Iulian Chifu, este de părerea că ratificarea ar putea să mai întârzie, pentru că „ţara vecină și prietenă” trece prin momente politice mai dificile, iar actualul Legislativ își va încheia în curând mandatul. În cadrul unei intervenţii la Publika TV, Chifu a precizat: „Tratatul a fost solicitat de autorităţile de la Chișinău și uzanţele spun că primul stat care ratifică este cel care a solicitat acordul.

Pe de altă parte, noi am fost în vacanţă parlamentară și am avut și elemente politice mai complicate, motiv pentru care nu s-a ajuns la ratificarea acestui acord.

Cel mai probabil, acest lucru îl va face noul Parlament. În România urmează alegeri parlamentare, în consecinţă, este puţin probabil să se întâmple prea rapid.

E posibil însă ca Ministerul de Externe să o plaseze printre priorităţi și să obţină, într-o perioadă de aproximativ două săptămâni, cât va mai avea plen Parlamentul, și să obţină trecerea acestui document. Depinde de priorităţi, timp și capacitatea de mobilizare a majorităţii”.

Pe de altă parte, consilierul președintelui Băsescu este de părerea că acordurile interinstituţionale semnate până acum de România permit o exercitare eficientă a controlului la

frontieră. „Formula originală a documentului a fost făcută sub presiunea fostului regim de la Chișinău și viza un tratat de frontieră, tratat care este considerat inutil de către România, în această formulă. Tratatul care a fost semnat are mai multe componente, inclusiv unele care se referă la securizarea frontierei, la administrarea comună a frontierei și care ţin de anumite atribute și de perspectiva de integrare a României în zona Schenghen. Din punctul acesta de vedere, este stabilită suma acordurilor interinstituţionale necesare pentru controlul intrării persoanelor și a traficului de mărfuri în România, într-o formulă care să fie compatibilă cu regulile europene, respectiv, cu regulile integrării în Schengen. Însă și până acum, acordurile bilaterale acopereau, la nivel interinstituţional, acest tip de control. România și-a îndeplinit criteriile de integrare în Schengen”, a mai specificat Iulian Chifu.

Consilierul lui Traian Băsescu nu crede că ar trebui să discutăm despre faptul dacă cineva are mai mare nevoie de acest tratat și dacă ar avea de câștigat mai mult de pe urma ratificării acestuia: „Când există un acord semnat, el nu avantajează o parte sau alta, deși există și anumite deconturi politice și știm foarte bine modul în care s-a utilizat, chiar forţându-se

această idee, că nu există nu știu ce acord între România și Republica Moldova. România a recunoscut independenţa Republicii Moldova, este membră UE, este membră NATO, în această virtute Republica Moldova are toate garanţiile privind frontiera și nu mai are nevoie de nici un alt tip de adaos. Dar dacă din punct de vedere al politicii interne un asemenea acord ajută, el a fost încheiat și credem că acest pas poate fi depășit după ratificarea în cele două parlamente a acordului”.

Totodată, Iulian Chifu nu a dorit să comenteze afirmaţiile spicherului Marian Lupu, dar și-a exprimat îndoiala în privinţa faptului că Angela Merkel ar fi iniţiat discuţiile în această privinţă. „Eu am rezerve în a califica aceste lucruri. Mi-e greu să comentez o discuţie despre care relatează o singură parte. Nu pun sub semnul întrebării cele afirmate de domnul Lupu, dar n-am cum să o comentez pe dna Merkel, când nu am asistat și nu avem declaraţia aceasta explicită. Eu nu cred că Germania are o preocupare deosebită în această direcţie”, a declarat Chifu.

Tratatul privind regimul frontierei de stat dintre România și Republica Moldova a fost semnat la 8 noiembrie 2010, la București, de fostul ministru român de Externe, Teodor Baconschi, și premierul Vladimir Filat.

FLUX

Mai poate fi salvată Europa?

Rămas bun de la obişnuitul standard de viaţă

Pe lângă criza financiară, Europa trece și printr-o criză culturală. Acum, pe fondul problemelor cu care se confruntă anumite ţări din Uniune, începe să se vadă și ce moduri de viaţă diferite au europenii. În efortul comun privind redresarea finanţelor și reducerea datoriilor, criza a scos la iveală multe prejudecăţi sau stereotipuri naţionale până acum necunoscute printre europeni.

Grecii și italienii le reproșează germanilor că sunt aroganţi și exigenţi. La rândul lor, germanii nu văd cu ochi buni stilul de viaţă al vecinilor din sudul continentului.

Așa să gândească toţi grecii, italienii și germanii? Cu siguranţă, nu. Dar sunt destui care o fac, iar modul în care gândesc se oglindește pe prima pagină a ziarelor, în fotografii, caricaturi și presa tabloidă. Astfel, Europa dă impresia că alunecă pe panta naţionalismului.

Criza datoriilor – criza de încredere Criza Euro are capacitatea de a-i învrăjbi pe europeni, susţin unii critici. S-ar putea să fie numai o polemică, însă un lucru este cert: criza scoate la lumină principala problemă a popoarelor din comunitate: “Nu ne confruntăm cu o criză a banilor sau a datoriilor, ci cu o criză de încredere”, afirmă jurnalistul Gustav Seibt - autor al mai multor cărţi despre istoria culturii europene. În Europa există bani destui numai că nu știm cum să facem investiţii sigure. Creditorii se tem că nu-și vor recupera capitalul în condiţiile stabilite. Deci, mai întâi, ar trebui recâștigată încrederea acestora: “Când acest obstacol va fi eliminat - adică atunci când va fi limpede că avem reglementări valabile, realiste și posibil de respectat - atunci se va soluţiona și problema datoriilor”, adaugă Seibt.

Diversitatea culturală ca provocare La fel crede și Meinhard Miegel, reputat economist și autor de succes. Europenii vor avea nevoie de mult timp pentru a învinge criza de încredere, iar aceasta reflectă cât de diferit gândesc și trăiesc naţiunile din comunitate, este de părere Miegel: “Încă nu am realizat pe deplin faptul că Europa este un continent eterogen, că avem istorii și culturi diferite și că, nu în ultimul rând, aceste deosebiri dintre noi se răsfrâng asupra economiei”. În context, benefică ar fi o consolidare a dialogului culturilor. Dacă europenii nu vor încerca să se apropie, toate eforturile de armonizare economică vor eșua. “Cred că încercarea noastră de a elimina aceste probleme prin uniformizare economică nu va avea succes atâta vreme cât avem culturi diferite. Dar trebuie și să menţionez faptul că mă bucură aceste diferenţe culturale”, explică Miegel.

Simboluri comune Dar cum putem ajunge la înţelegere culturală? În principiu, Europa se află pe drumul cel bun - consideră Gustav Seibt: “Firește, va fi nevoie de simboluri, de experienţe comune - cum ar fi călătoriile. Benefice ar fi și schimburile de experienţă pe piaţa muncii - mai ales între specialiști. Acești oameni ar putea trăi și munci în alte ţări pentru a constata că poţi prinde rădăcini și în altă parte, fără a-ţi uita originile”.

Europenii au în comun obișnuinţa de a trăi peste mijloacele de care dispun.

Statele fac datorii și pentru a asigura un anumit standard de viaţă al populaţiei.

După cel de-al Doilea Război Mondial, în Europa s-a împământenit ideea dreptului de a formula cereri. Dar, în actuale condiţii, aceste pretenţii nu mai pot fi finanţate multă vreme.

Dacă Germania dorește să-și ţină în frâu datoriile, nivelul de trai al populaţiei ar trebui să scadă la 40% faţă de actualul standard - adică la standardul din 1960, susţine economistul Meinhard Miegel. Aceeași este situaţia și-n alte state europene.

Dar austeritatea ar presupune multă voinţă, putere de sacrificiu și încredere. “Provocarea, mai ales din punct de vedere cultural și politic, constă în a-i convinge pe acești oameni că schimbarea - adică renunţarea la lucrurile cu care sunt obișnuiţi - nu înseamnă deznădejde, nu. Acestea sunt schimbări pe care le putem face”, explică Miegel.

Un nou mod de gândire Chiar și în condiţiile în care populaţia ar accepta schimbarea, criza financiară este o criză culturală. Europenii sunt provocaţi să-și schimbe mentalitatea, iar Miegel este convins că muntele de datorii care îi apasă îi va determina să nu mai vadă actualul confort ca fiind de la sine înţeles. Societatea viitorului va trăi în condiţii modeste.

Pentru europeni, schimbarea va însemna o revizuire a modului de gândire, dar fără a-și pierde speranţa.

Aceștia vor trebui să vadă că societatea poate funcţiona și în noile condiţii, afirmă Miegel: “Sistemele sociale vor funcţiona, forţa de muncă va fi ocupată. Vom face lucrurile așa cum le-am făcut și în trecut, numai că în cu totul alte circumstanţe”.

Sursa: dw.de

FLUX EDI|IA DE VINERI

În Ucraina se preconizează introducerea aşa-numitei justiţii “franceze” sau „juvenile”, care este deja pusă în aplicare în Rusia „A sosit timpul de a pune deoparte toate ambiţiile personale: soarta naţiunii, viitorul ei și chiar însăși existenţa, sunt în pericol.” În luna mai 2008, un uragan devastator a ucis zeci de mii de oameni din Birmania, sute de mii au rămas fără adăpost.

Fondul ONU a expediat imediat asistenţa umanitară, lucrul cel mai necesar, în opinia lui: 72800 de prezervative.

Când guvernul din Birmania s-a revoltat și a refuzat să accepte acest abuz, oficialii ONU au recurs la artileria grea.

După declaraţiile ministrului francez de Externe și ale secretarului de stat US privind posibila utilizare a forţei, condon-ii, în cele din urmă, au nimerit în mâinile săracilor nevoiași din Birmania.

Fondul ONU pentru Populaţie (UNFPA), precum și Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) și Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) sunt finanţate de United Nations Foundation, instituţie financiară privată de caritate, a cărei fondator este proprietarul CNN, Ted Turner.

Turner nu face un secret din faptul că a stabilit obiectivul de a reduce populaţia de pe Pământ – anume astfel el vede soluţia problemelor actuale ale omenirii. În realitatea noastră, Fondul ONU pentru Populaţie este angajat în reducerea populaţiei lumii. Apare o întrebare firească: cu ce se ocupă alte instituţii ale lui Turner – Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) și Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF)?

Astăzi, situaţia se repetă. De data aceasta atacul a început asupra familiilor noastre, și motivul sunt problemele asociate de delincvenţa juvenilă. În Ucraina se intenţionează introducerea așa-numitei justiţii “franceze” sau “continentale”, sau „juvenile”, care este deja pusă în aplicare în Rusia. Ca de obicei, totul a început cu intenţii bune – reeducarea delincvenţilor minori. Au fost înfiinţate “centre de cazare de urgenţă”, “centre de reeducare intensivă”, “centre de învăţământ cu privarea libertăţii”.

Transformarea finală a justiţiei juvenile într-un instrument legal de pedepsire s-a produs încă la 23 decembrie 1958. Adoptat în acea zi, Decretul specializat a extins sensul termenului “delincvenţii minori” asupra tuturor minorilor, în general, și criminali, și necriminali, permiţând aplicarea tuturor mecanismelor referitor la orice copil.

Statisticile arată că justiţia juvenilă cu succes face faţă cu sarcina de a reduce populaţia: copiii nu mai sunt o povară, ci un pericol pentru părinţi.

Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie prezice deja: în 2025 populaţia Europei de Sud trebuie să se reducă cu 8 milioane de oameni, și celei de Est – cu 17 milioane. O consecinţă a declinului fertilităţii va fi îmbătrânirea populaţiei și creșterea ponderii de pensionari.

Dar e totul în perspectivă. Deocamdată, justiţia juvenilă este pusă în aplicare în Ucraina, ca întotdeauna, într-un regim secret. Se discută proiectul de concepţie, care nici nu a fost publicată. Iar ce are de gând să facă cu copiii noștri Ted Turner și acoliţii lui ucraineni nu este treaba noastră. Pentru justiţia juvenilă, noi, părinţii,

30 AUGUST 2012

Social

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

suntem un concept biologic, iar copiii sunt o proprietate de stat.

Iar dacă totul va merge conform planului, atunci, în iunie, vă poate vizita asistentul social, care este obligat să verifice dacă dvs. educaţi corect copiii. Drept rezultat, vă puteţi ciocni cu “factorul surpriză” dacă asistentul social va descoperi: * îngrijirea inadecvată a copilului (fiul dvs. se plimbă în curte sau se întoarce de sine stătător de la școală); * urme de bătăi (julitură sau vânătăi pe genunchi); * condiţiile de trai precare (faceţi reparaţii sau trăiţi într-un apartament închiriat); * comportamentul imoral al părinţilor (aţi fost îmbrăcaţi în pantalonii scurţi și în tricou); * insalubritatea (deţineţi în casă un câine sau o pisică, sau jucăriile au fost împrăștiate pe podea); * exploatarea copiilor prin muncă (mama învaţă fiica să spele vasele); * nutriţie proastă (în frigider nu este nici un set de produse, care, în conformitate cu angajatul social, trebuie să fie prezente).

Drept temei juridic pentru luarea unui copil poate deveni o plângere anonimă referitor la tratamentul necuviincios al unui copil. Și nu vă așteptaţi că îndeplinirea performantă a obligaţiilor părintești vă va ajuta: „dragostea părintească sufocantă este, de asemenea, o bază suficientă pentru pierderea copilului dumneavoastră, deoarece aceasta ar putea “inhiba dezvoltarea personalităţii sale.”

Totul sună atât de oribil, că este greu să credem în realitatea situaţiei. Dar, în Rusia, unde legea în cauză este încă în discuţie, dar, de fapt, justiţia pentru minori deja funcţionează, ajutorul din partea statului au simţit deja mii de familii.

Susţinătorii ideilor lui Ted Turner consideră că o scădere vizată a populaţiei este singura alternativă a războiului. Una dintre problemele perene ale războiului – a ucide cât mai mulţi dușmani. În prezent, susţinătorii ideii de reducere a populaţiei nu sunt consideraţi criminali, ci, dimpotrivă, ei sunt membrii decenţi și respectabili ai societăţii. Și astăzi noi stăm în calea lor.

Serghei DIBROV Sursa: dibrov-s.livejournal.com

7

Ministerul Educaţiei „transnistrizează” Republica Moldova Nu am nimic cu optimizarea învăţământului. Din contra, cred că acum ţara noastră are nevoie mai mult ca oricând de o reformă drastică în învăţământ.

Republica Moldova nu poate să-și permită să întreţină atâtea licee în sate cu 2-3 mii de locuitori.

Copii sunt din ce în ce mai puţini, profesorii îmbătrânesc, iar eficienţa acestor instituţii este minimă. După mine, aș lăsa 2-3 licee în fiecare raion care să ofere elevilor toate condiţiile de studiu, profesori calificaţi, condiţii de cazare și subvenţii pentru elevii care vin din alte localităţi. Și cred că spre asta se merge. Dar trebuie făcute și excepţii, mai ales când vine vorba despre delicata problemă transnistreană sau de reintegrare, cum le place s-o numească la tribunele de la Chișinău.

În urmă cu câteva zile, elevii și profesorii liceului “Mihail Sadoveanu” din Fârlădeni, raionul Căușeni, acolo unde am studiat și eu 12 ani, au aflat că liceul se desfiinţează. Exact cu o săptămână înainte de începerea anului școlar, când elevii clasei a X-a erau deja înmatriculaţi. Și părinţii, și elevii sunt disperaţi. Și cum liceele și colegiile din ţară au încheiat de mult perioada admiterii, unica lor soluţie e să rămână un an acasă sau, așa cum au făcut majoritatea, să meargă la instituţiile de învăţământ din Bender, care se află la 10 km de sat. În Bender vor studia în limba rusă sau, în cel mai bun caz, în moldov’nească, în limba română cu grafie chirilică. Aceasta după ce 12 ani, profesorii de la liceu, în special cei de limba și literatura română și istorie, au încercat să le insufle copiilor dragostea pentru limba română și istoria românilor. Am vorbit zilele trecute la telefon cu profesoara mea de română, Maria Guţu. Mi se rupea inima ascultând-o.

S-ar părea că nu e mare tragedie. Dacă erau anunţaţi din timp, o parte dintre absolvenţii de gimnaziu mergea la Chișinău, o parte abandona ideea de a urma liceul, iar cealaltă parte se

conforma și urma o specialitate la un colegiu din Bender, chiar dacă erau nevoiţi să înveţe în rusă, ceea ce nu e foarte ușor, mai ales când vine vorba de medicină.

Problema mea e că nu există o strategie privind reintegrarea asta despre care tot trâmbiţează demnitarii noștri. Nu e suficient că justiţia noastră predă oameni așa-zisei justiţii a regimului ilegal de la Tiraspol, iată că și Ministerul Educaţiei face toate

Liceul “Mihail Sadoveanu” din Fârlădeni, raionul Căușeni

condiţiile să trimită și copiii din școlile cu predare în limba română la școlile rusești sau moldovenești, subordonate așa-zisului minister al educaţiei de la Tiraspol.

Părinţii acestor copii, în urmă cu 19 ani, au riscat cu viaţa pentru a apăra integritatea acestei ţări (cel puţin 8 oameni din Fârlădeni au murit în războiului din 92). Și acum îi trimit la școli unde sunt nevoiţi să scrie în rusă și să asimileze ideologia separatistă,

care zice că moldovenii sunt fasciști. Sau, stimaţi funcţionari de la Ministerul Educaţiei, dacă n-aţi văzut conţinutul unei cărţi de istorie fabricată la Tiraspol, pot să vă fac eu rost de una să vă cruciţi de ce găsiţi acolo.

Guvernul ar trebui să ţină pe palme satele din zona de securitate, asta dacă chiar e sincer în intenţia sa de reintegrare, dar face exact invers. Oamenii de acolo trebuie să simtă că demnitarii de la Chișinău au nevoie

de ei. Dar, din păcate, ei privesc cu invidie către satele care sunt sub administraţia de la Tiraspol, care au energie electrică, gaz, apă mai ieftină, pensii și salarii mai mari, străzi iluminate și altele. Nu m-aș mira dacă unul câte unul aceste sate vor solicita Tiraspolului să-i ia sub aripă. Și asta s-a și întâmplat, de facto, cu mai multe localităţi, iar unele dintre ele (satul Roghi din Dubăsari, de exemplu) și acum teoretic sunt sub jurisdicţia Chișinăului, dar practic sunt administrate de Tiraspol.

Să admitem că satul Fârlădeni nu merita să aibă un liceu în localitate pentru că erau doar 27 de elevi înmatriculaţi în clasa a X-a. Dar chiar e atât de greu să-i anunţi din luna mai sau iunie, să aibă timp și copiii, și părinţii să ia o decizie. Normal că nu, pentru că în ţara asta totul e pe dos.

Pentru acei oameni, lucrurile la Tiraspol merg mai bine decât la Chișinău. Și nu ai cum să-i condamni pentru că asta e realitatea cu care se confruntă zilnic.

Cum ar zice Cheianu, ţara asta a uitat de ei. Degeaba m-am bucurat că avem ministru nou la Educaţie…

Oxana GREADCENCO Sursa. observatoare.eu

REŢETE FALSE. „La un kg de carne se adaugă 800 g de apă şi E-uri”.

Dezvăluiri-bombă despre industria cărnii 50% din carnea macră este înlocuită cu șorici emulsionat, soia și amidon. Descoperiţi reţetele originale și comparaţi-le cu realitatea.

La facultăţile de profil, studenţii învaţă prepararea mezelurilor după reţetarul vechi din 1971. „Instrucţiuni tehnologice pentru fabricarea preparatelor din carne” este considerată biblia celor care urmează să activeze în carmangerie.

Când se angajează află că mai mult de jumătate din carnea macră despre care au învăţat că intră în reţete este înlocuită cu șorici emulsionat, soia și amidon.

„Venind criza, s-a pus problema de preţ” „Nimic nu mai e ce a fost”, spune Flavius Berbentea, profesor la Facultatea de Tehnologia Alimentelor din cadrul Universităţii de Știinţe Agricole a Banatului. Unul dintre producătorii de mezeluri tradiţionale dezvăluie cum stau lucrurile în industrie.

Brandul „Jupân Ignat” de la Korani este cunoscut pentru calităţile sale: mezeluri originale, fără înlocuiri de materie primă. „Proiectul nostru a fost să facem produsele tradiţionale românești pe baza reţetelor vechi, dar și îmbunătăţindu-le. Venind criza, au apărut problemele de preţ”, a declarat proprietarul companiei, omul de afaceri Ion Dinu.

Acum, la Korani se produc și mezeluri slab injectate. Dinu explică faptul că, respectând reţeta originală, la un mușchi file, dintr-un kilogram de carne rezultă 700-800 g de produs finit, care pleacă de la producător la un preţ de 30-40 de lei/kg. Pe piaţă însă un astfel de produs nu se va adresa decât unei nișe mici. Marea masă consumă produse injectate, ieftine.

Vi se face rău: ce intră într-un preparat Până la urmă este doar o chestiune de bani. Un produs injectat e mai ieftin și se face mai repede. Dacă produsele tradiţionale au nevoie de o săptămână pentru a se face, unul injectat e gata în 24 de ore.

Zemurile de injectare conţin sare, polifosfaţi, cara-genan, un potenţiator de aromă – glutamat, arome, proteine vegetale și emulsie de șorici, amidon. Complexul acesta de substanţe ţine apa în carne și o face mai grea la cântar pe termen mai lung.

Diferenţa între un produs cu injectare mică, bun, și unul cu injectare mare constă în cantitatea de apă. „Există o injectare medie, care se practică în toată lumea, de maxim 40 %. Un kilogram de carne cu 40% injectare face ca, la final, produsul finit, după afumare și fierbere, să cântărească 1,2 kg. Putem spune că aceste produse sunt încă în regulă. Există însă și cealaltă variantă de injectare, între 80 și 100%, situaţie în care după întreaga preparare rămân 1,7–1,8 kg. În acest caz, produsul nu mai este unul bun”, a mai declarat Dinu. Nici nu are cum: dintr-un kilogram de carne macră „faci” 1,8 kilograme de mușchi file.

Pe fiecare etichetă să scrie procentul de carne „Lumea nu este educată să mănânce sănătos și, din păcate, și banii își spun cuvântul. Omul când vede că este scump se ferește de produsul respectiv. Probabil că, dacă ar citi etichetele și ar înţelege ce se găsește în produsele ieftine, altfel ar sta lucrurile. Ar trebui notat pe fiecare etichetă procentul de carne din acel produs și cel de injectare. Pentru ca oamenii să știe exact ceea ce cumpără”, a declarat Luminiţa Dinu, administrator SC Korani.

Fostul ministru al Agriculturii, Stelian Fuia, a încercat anul trecut legiferarea unui nomenclator prin care toate reţetele folosite în industria cărnii să fie raportate la cea originală.

El dorea ca etichetele să menţioneze diferenţele existente între reţete. Proiectul a fost abandonat după căderea guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu.

REŢETA ORIGINALĂ PASTRAMA DE PORC conţine, la 100 kg carne de porc, câteva condimente: câte 2,5 kilograme de sare și usturoi, 350 de grame de piper, 600 de grame de boia și 150 de grame de zahăr.

Carnea de pe pulpe, atent aleasă (fără cartilagii sau grăsime) se fasonează în bucăţi de 10 cm lungime și 4 grosime care se introduce 4 zile la frigider, în baiţ. Apoi se afumă cu fum cald (110 grade C) timp de 90 minute.

REŢETA ACTUALĂ Pastrama de porc din comerţul de masă conţine, în primul rând, carne injectată, care apoi se malaxează pe niște utilaje cu vid, ca să se pătrundă chimicalele în fibră, și abia după aceea se tratează termic. Procesul de maturare în baiţ, timp de patru zile este înlocuit de injectare. Conţinutul de apă este cu atât mai mare cu cât preţul este mai mic.

REŢETA ORIGINALĂ PARIZERUL conţine 70 kg de brandt calitatea I, 30 kg de slănină, câte 50 g de piper și boia dulce, 30 g nucșoară și 50 grame de usturoi. Slănina se toacă la 3 mm. Brandt-ul, maturat 2 zile la rece, se toacă împreună cu slănina. În timpul amestecării se adaugă solzi de gheaţă, pentru a preîntâmpina încălzirea pastei. Batoanele se zvântă la 75 de grade, se afumă o oră și se fierb circa 3 ore.

Se bagă şi pâine în salamuri!

Dr. Gheorghe Mencinicopschi explică faptul că unele salamuri conţin și pâine integrată, chiar dacă aceasta este ascunsă în reţete: „Amidonul notat pe etichete înseamnă carbohidraţi. Putem spune că avem și pâine integrată. Diabeticii ar trebui să fie foarte atenţi, trebuie să își elimine din alimentaţie o felie-două de pâine, ca să nu aibă probleme”.

Prin injectare, crește mult conţinutul de sare din mezeluri, odată cu introducerea de E-uri. „Ar trebui interzise copiilor sub 10 ani”, mai spune specialistul. Și ultima surpriză: emulsia de șorici, folosită din abundenţă în reţetele actuale. „Dacă pe eticheta unui parizer avem 50% carne de porc, iar al doilea ingredient notat este emulsia de șorici, asta înseamnă că avem cam tot atâta șorici. Suntem foarte departe de reţeta originală”, spune Gheorghe Mencinicopschi.

REŢETA ORIGINALĂ MUȘCHIUL AFUMAT conţine, după reţetarul de acum 50 de ani, doar mușchi de porc file, sare, azotat de sodiu și zahăr. Acestea din urmă vor deveni soluţie pentru injectare, în proporţie de 10%, după care carnea astfel preparată va sta în saramură 4 zile, apoi se va scurge 24 de ore.

Urmează zvântarea (1 oră) și afânarea la rece, timp de 16 ore.

Nimeni din exterior nu are voie să intre într-o fabrică de mezeluri REŢETA ORIGINALĂ SALAMUL VICTORIA ar trebui să conţină 70 kg de pulpă de porc și 30 kg de brandt de porc (carne macră dezosată, de prima calitate). La acestea se adaugă 30 g nucșoară, 150 g piper, 150 g zahăr. Carnea se amestecă în malaxor cu sare, apoi stă la frigorifer 48 de ore, după care brandt-ul astfel obţinut va fi amestecat cu pulpă curăţată de grăsime și tăiată în bucăţi de 3-4 cm.

azotit de sodiu. Se sărează uscat între 6 și 8 zile. Apoi se tranșează bucăţile și, după spălare în apă caldă, ajung într-o baie cu apă rece. Bucăţile sunt zvântate, apoi se pun la afumat, o oră. După afumare, pieptul se fierbe la 70 de grade C, cu foi de dafin, apoi se răcește timp de 12 ore.

REŢETA ACTUALĂ REŢETA ACTUALĂ

REŢETA ACTUALĂ

REŢETA ACTUALĂ

Azi avem în parizer doar 50% carne de porc, aproape tot atât emulsie de șorici, apă, proteină vegetală din soia, amidon, sare, condiment, stabilizator (difosfat), potenţiator de aromă (glutamat de sodiu), antioxidant (acid ascorbic), carmin (colorant natural), dextroză, conservant (azotat de sodiu).

Azi, industrial carnea poate fi injectată și aproape 100%, iar mușchiul chiar se pretează la o asemenea intervenţie. De obicei, la mușchi, spun specialiștii, se merge pe o injectare de 80% cu o saramură care conţine diverse E-uri și substanţe menite să reţină apa în carne, cum ar fi amidonul și caragenanul.

Azi, se folosește carne de porc și slănină (ingredient care lipsește din reţeta originală), asezonat cu condiment și arome. Carnea este “de lucru”, adică resturi, amestecată în aceeași proporţie cu slănină, apă, soia, amidon. Se adaugă sare, condimente, stabilizatori, potenţiator de aromă, antioxidant, agent de îngroșare, dextroză, colorant, conservant.

REŢETA ORIGINALĂ KAIZERUL original conţine exclusiv piept de porc, sare, foi de dafin și

Pieptul de porc intră direct dezosat în procesul de fabricaţie. Carnea este injectată cu sare, condimente, stabilizator: polifosfat de sodiu. În reţetă mai intră dextroza (adjuvant alimentar), niște caragenan, agent de îngroșare, pentru ca produsul respectiv să aibă aspectul consacrat. Se mai pune ascorbat de sodiu, potenţiator de aromă, monoglutamat de sodiu, conservant și colorant.

Georgeta PETROVICI Sursa: evz.ro

P.S.: S-ar părea că această investigaţie preluată din Evenimentul

Zilei îi vizează mai puţin pe cititorii noștri din Republica Moldova, dat fiind că producătorii de mezeluri din stânga Prutului sunt alţii decât cei din dreapta lui. Dar asta doar la prima vedere pentru că, chiar dacă producătorii sunt alţii, reţetele false sunt aceleași. Ba credem că, sub acest aspect, situaţia din Republica Moldova este mult mai proastă decât cea din România. Dacă consumatorii din dreapta Prutului au măcar un minim acces la informaţia privind modul în care se prepară mezelurile, câtă macră conţin acestea și cât de nocive sunt, atunci consumatorii din stânga Prutului probabil că nici nu bănuiesc că sunt amăgiţi și intoxicaţi cu tot felul de E-uri. În Republica Moldova nu există nici o instituţie de stat sau neguvernamentală care să bată alarma, iar presa nici nu abordează respectiva problemă, fie că nu are resurse pentru a efectua investigaţii și a comanda expertizarea unor produse din carne, fie că dispun de banii necesari unor asemenea cercetări, dar nu au voie de la stăpânii lor să le facă. În mod sigur că cineva adună milioane din fabricarea și comercializarea acestor produse pline de E-uri, în care aproape că lipsește carnea, aducând și grave prejudicii sănătăţii consumatorilor, iar autorităţile nu întreprind nimic pentru a pună capăt acestui jaf. În felul acesta, ele sunt complice.

Redacţia FLUX

8

30 AUGUST 2012

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

CALEIDOSCOP

INTERVIU

30 august Evenimente 1265: Prima mențiune documentară a Hunedoarei 1535: S-a încheiat înălțarea Bisericii “Sf. Dumitru” din Suceava (începută la 10 august 1534), ctitorie a lui Petru Rareș, domn al Moldovei (1527-1538; 1541-1546) 1698: A apărut, la Iași, prima scriere filosofică românească: „Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea sau giudețul sufletului cu trupul”, de Dimitrie Cantemir 1877: Asaltul armatei române asupra redutei turcești Plevna III, în timpul războiului pentru independență 1881: Inginerul francez Clement Ader (18411926) a patentat teatrofonul, primul sistem audio-stereo în Franța 1914: Are loc primul spectacol al Companiei Marioara Voiculescu-Bulandra, cu piesa “Soțul ideal”, de Oscar Wilde 1918: A fost asasinat șeful Direcției Politice de Stat a Rusiei bolșevice (C.E.K.A.), Urițki. În aceeași zi, la Moscova, a avut loc atentatul Faniei Kaplan asupra lui Lenin 1940: A fost încheiat al doilea protocol al Dictatului de la Viena. România a fost nevoită să cedeze Ungariei, Nord-vestul Transilvaniei, cunoscut istoriografic sub numele de Transilvania de Nord.

1944: România a rupt, după lovitura de stat de la 23 august, relațiile diplomatice cu Ungaria horthystă 1948: A fost creată Direcția Generală a Securității Poporului (Securitatea) 1974: A fost realizat calculatorul pe bază de laser Coral 1981: Președintele Iranului, Mohammad Ali Rajai, și primul ministru, Mohammad Javad, au fost uciși într-un atac cu bombe efectuat asupra clădirii Guvernului 1983: Primul zbor al navetei Challenger 1991: Atletul american Mike Powell a reușit să depășească recordul mondial la săritura în lungime, record stabilit în 1968 de Bob Beamon 2005: Uraganul Katrina a devastat sudul SUA

Nașteri 1705: David Hartley, filosof englez (d. 1757) 1748: Jacques-Louis David, pictor francez (d.

1825) 1811: Théophile Gautier, scriitor francez (d.

1872) 1852: Jacobus Henricus van ‘t Hoff, chimist olandez, laureat al Premiului Nobel (d.

1911) 1871: Ernest Rutherford, fizician britanic, laureat al Premiului Nobel (d. 1937) 1884: Theodor Svedberg, chimist și fizician suedez, laureat al Premiului Nobel (d.

1971) 1910: Augustin Z.N. Pop, istoric literar român (d. 1989) 1912: Edward Mills Purcell, fizician american (d. 1997) 1939: John Peel, disc jockey britanic (d. 2004) 1949: Peter Maffay, cantautor german născut în România 1964: A.G. Weinberger, compozitor și interpret de muzică de jazz 1972: Cameron Diaz, actriță americană

Decese 1483: Regele Ludovic al XI-lea al Franței (n.

1423) 1751: Christopher Polhem, inventator suedez (n. 1661) 1844: Francis Baily, astronom englez (n. 1774) 1891: Emanoil Bacaloglu, fizician, chimist și matematician român (n. 1830) 1928: Wilhelm Wien, fizician german, laureat al Premiului Nobel (n. 1864) 1940: Sir Joseph John Thomson, fizician englez, laureat al Premiului Nobel (n.

1856) 1964: Scarlat Lambrino, istoric român, membru al Academiei Române (n. 1891) 2006: Naghib Mahfuz, scriitor egiptean, laureat al Premiului Nobel (n. 1911)

Galina Yegen: „În designul vestimentar, pentru mine Doina Aldea-Teodorovici rămâne o sursă inepuizabilă de inspiraţie” În perioada 25 iulie – 8 august, la Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuși” din Chișinău a fost vernisată o expoziţie de artă contemporană, organizată de Centrul Cultural ARTELIT în colaborare cu Uniunea Artiștilor Plastici din Republica Moldova. La eveniment au participat artiști plastici din ţările membre ale Centrului Cultural ARTELIT: Bulgaria, Canada, Elveţia, Finlanda, Franţa, India, Polonia, România, Republica Moldova, Rusia, Turcia, Ucraina. Ediţia din acest an a expoziţiei iniţiate de ARTELIT i-a avut ca invitaţi speciali pe Samar Yusuf și Virendra Shah din India și pe Galina Yegen din Turcia.

Intrigaţi de lucrările Galinei Yegen, am fost surprinși să aflăm că artista este, de fapt, născută la Chișinău și în prezent a pus bazele unei case de modă, care se orientează spre ţinute unicat, haute couture, vestimentaţie cu aplicaţii decorative realizate manual.

Detalii despre viaţa unei femei, mame, soţii, artiste și visele ei la Ankara, aflaţi din discuţia ce urmează.

- Știu că sunteţi născută la Chișinău, care este numele dvs. de domnișoară?

- Lumea aici mă cunoștea drept Galina Guţu, prenumele pe care mi l-a dat însă tata este Agafia, dar pentru că m-am născut într-o perioadă în care trebuia să te înscrii în anumite rigori impuse de un regim care propovăduia „omul nou”, a trebuit să nu ies în evidenţă nici măcar cu numele. Am absolvit Liceul român-englez „Ion Creangă” din Chișinău, îmi amintesc cu plăcere de perioada în care cântam în corul liceului, „Vocile primăverii”, și despre anul ’89, când m-am dus în clasa întâi, iar părinţii decupau dintr-un ziar alfabetul latin, făceam tăbliţe și îl învăţam împreună. În acel an am primit și prima mea mașină de cusut pentru copii, era de culoare roz. Apoi am studiat designul, arhitectura și artele plastice. După șase ani de studii m-am dedicat designului arhitectural, pentru o perioadă de trei ani și jumătate. După aceea am revenit la dragostea mea dintâi: pictura și designul vestimentar.

- Sunteţi căsătorită în Turcia și în societatea noastră există anumite prejudecăţi despre relaţiile dintre moldovence și turci și, mai cu seamă, despre modul de viaţă pe care sunt obligate să-l ducă căsătorindu-se cu un turc. Cum vă reușește să trăiţi într-o societate despre care se consideră că femeile sunt lipsite de anumite libertăţi și cum reușiţi să vă manifestaţi acolo prin intermediul artei?

- Mai întâi de toate, soţul meu nu este turc, este kurd, este totuși o diferenţă de mentalitate și este și psiholog de meserie.

- Cum v-aţi cunoscut?

- La nunta unei prietene.

- Cum aţi decis să vă mutaţi cu traiul în altă ţară?

- Nu am decis să plec. Eu am dorit să locuiesc aici, eram convinsă că nicăieri nu este mai bine decât acasă. Pe când aveam vreo 18 ani am aplicat pentru un proiect în SUA, îmi doream foarte mult atunci să plec din ţară, dar nu am fost selectată pentru acel proiect.

Când împlinisem 20 de ani deja știam cu siguranţă că vreau să rămân acasă. După ce am absolvit aici studiile la facultate, am mers să studiez arhitectura în Ankara.

Am obţinut un post de muncă într-o instituţie foarte prestigioasă din Ankara, la un birou de proiectare, unde mai lucrau 104 arhitecţi și mă ocupam numai de proiectare, nu mai aveam

timp pentru altceva. Am trecut concursul acela foarte strâns și nici măcar nu mi-au cerut diploma. Și, culmea, am fost angajată într-un proiect privat de către o femeie turcoaică, iar femeile de acolo nu ne privesc cu ochi buni pe noi, europencele, sunt extrem de exigente, deoarece consideră că scopul aflării noastre în Turcia este să le luăm cel mai bun ce ar trebui să le aparţină lor, suntem niște concurente de temut. Am făcut proiecte pentru Kazahstan și aproape pentru toate orașele Turciei. Însă când a apărut pe lume copilul, Elisabeta, nu mai reușeam să fac faţă și acasă, și la serviciu, am decis să iau o pauză. Acolo, la particulari, condiţiile sunt foarte drastice, se lucrează și 18 ore pe zi. Eu plecam la serviciu, copilul dormea, mă întorceam, copilul, la fel, dormea. Sunt mai puţine zile de odihnă pe an, în primul și al doilea an de lucru avem doar zece zile de odihnă. În domeniul arhitecturii, din cauza programului încărcat, lucrează mai mult bărbaţii. Femeile care lucrau în biroul în care activam și eu erau necăsătorite. Sau se căsătoreau cu colegi din același birou.

Eu am decis să iau o pauză și să trecem cu traiul la Chișinău. Soţul s-a adaptat aici, dar au apărut niște complicaţii în legătură cu afacerea pe care o desfășura și am hotărât să revenim în Ankara. După ce ne-am mutat cu traiul, eu am decis să mă ocup de ceea ce-mi place cel mai mult – designul vestimentar și arta plastică. De fapt, să fiu sinceră, în prezent, acord prioritate designului vestimentar.

- Și cum au fost primite ideile dvs.? Aţi simţit că e un teren propice pentru ceea ce vreţi să faceţi?

- Știţi cum se spune: ca să reușească, pictorul, creatorul, trebuie să fie un pic flămând. Cred că este un adevăr în afirmaţia asta. O perioadă am fost casnică și mi s-a făcut foame de lucru. Astăzi pot spune și eu ca Frank Sinatra: „Fac ceea ce îmi place și mai primesc și bani pentru asta”. Ei bine, în realitate nu mai fac averi din îndeletnicirea mea, dar important e că fac ceea ce îmi place și nu mor de foame. Și am atâtea idei și oportunităţi în faţă! În prezent deja am pus o bază ca să deschid o casă de modă și

munca mea. Pot să fac ceea ce îmi place la orice oră a zilei.

Am mai studiat istoria modei, de la începuturi și până în prezent, era absolut necesar să fac asta după ce timp de șase ani m-am ocupat preponderent de arhitectură. Nu am vrut să fiu influenţată de ceea ce făcusem înainte, de ceea ce mai văzusem. Moda nu este nici pe departe un domeniu ușor, aici s-a cam inventat tot ce se putea inventa deja. Am început să studiez istoria modei și am revenit la istoria artei.

- Aţi avut susţinerea soţului?

- El spune că este fericit atunci când eu sunt fericită.

Pentru el este important ca activitatea mea să mă mulţumească. Și dacă eu sunt fericită și acest lucru îl face fericit și pe soţul meu și pe copil, ne bucurăm că avem parte de armonie în familie.

credeţi-mă, nu este deloc ușor să deschizi o casă de modă în Turcia.

- Cu cine lucraţi?

- Lucrez singură, deocamdată.

- Care sunt greutăţile pe care le întâmpinaţi?

- Evident, cel mai important este aspectul financiar. Și știu că nu se pune, deocamdată, problema profitului. Primele investiţii nu ai cum să le recuperezi. Pentru început trebuie să te exprimi, să transmiţi un mesaj care să fie înţeles, căutat și pe urmă vin toate celelalte. Pentru omul care este bogat în interior, valorile materiale trec pe alt plan și nu îi stau în cale, nu îl încurcă, nu-l sâcâie și nu-i distrag atenţia.

- Cum vă descurcaţi, aveţi clienţi, au clienţii încredere în ideile dvs.?

- Nu lucrez cu toată lumea, accept să colaborez cu cei care știu să asculte, care ţin cont și de părerile mele. Pe cei care vin la mine ca să le execut copii ale unor ţinute pe care le-au văzut undeva sau să le fac ceva asemănător, nu-i primesc.

- Dar ce fel de haine își doresc clientele dvs. de acolo? Poate judecăm prin intermediul unor clișee și prejudecăţi, dar ne este dificil să credem că se acceptă altceva decât vălul islamic.

- Greșiţi. Turcoaicele nu sunt nici pe departe așa cum și le imaginează lumea de aici. În mare parte, femeile turcoaice poartă haine europene, sunt democrate în alegerile vestimentare, e vorba de majoritatea femeilor. Bine, acum la conducere a venit o forţă conservatoare și se vorbește mult despre văl. Dar nu e o tendinţă unanim acceptată. Depinde și de orașul în care locuiţi. Eu, locuind în capitală, nu am întâlnit prejudecăţi de asemenea gen.

- Nu vă simţiţi singură la Ankara?

- Nu, sunt cu familia mea, cu arta, cu

- Activitatea pe care o aveţi, modul de viaţă pe care îl duceţi, vă faceţi să vă simţiţi un om de artă la Ankara, să vă simţiţi parte a unui grup cultural?

- La această întrebare pot să vă răspund doar că sunt mai fericită acum. Oamenii dintotdeauna se caută pe sine însăși, unii se găsesc din tinereţe, alţii mai târziu, unii nu se regăsesc niciodată, alţii nici nu se caută, eu m-am găsit pe mine însămi. Mă regăsesc în activitatea mea de acum, îmi este foarte interesant, în piesele meu folosesc diferite tehnici, acum mă pasionează tehnici din arta decorativă aplicată, întrebuinţată în Turcia în timpul Imperiului Otoman încă, dau o nouă viaţă, un nou suflu tehnicilor străvechi, le încadrez în contemporaneitate.

- Ce puteţi inventa acum dvs.?

- Eu nu vreau să inventez nimic. Multă lume se află în căutare și încearcă să inventeze ceva nou. În ceea ce ţine de croiala unei haine nu mai poate fi inventat nimic nou, poate fi doar reinterpretat.

- În vestimentaţie aţi încercat să aduceţi unele elemente, tehnici din folclorul nostru?

- Cu toată dragostea și admiraţia pentru ţara și folclorul nostru, vreau să spun că la turci găsești ceea ce este și la noi, cu foarte mici diferenţe. Doar că în ceea ce ţine de croșetat, de brodat, ei au o istorie mai bogată. La fel și în bucătărie. Explicaţia este următoarea: la noi femeile au muncit întotdeauna, femeile în Turcia dispuneau de mult timp, ele erau casnice, nu se ocupau, asemeni femeilor noastre, cu muncile câmpului sau prin gospodărie. Ele aveau grijă de copii și se ocupau de meșteșuguri: coseau, brodau, croșetau, deci, au avut la dispoziţie mai mult timp ca să-și desăvârșească măiestria. Chiar și acum, în anturajul meu sunt femei care se ocupă doar de meșteșuguri, se întâlnesc cu altele, își arată una alteia lucrările, își împărtășesc impresii, concurează între ele. În familia mea, toate femeile au croșetat, dar ce lucrări croșetate am văzut eu în Turcia, n-am văzut nicăieri, dantela este executată cu precizie filigra-

Leo BUTNARU

URĂSC TRĂDĂTORII ŞI VĂ SFĂTUIESC SĂ-I URÂŢI ŞI DUMNEAVOASTRĂ!

(Pagini de jurnal)

13.II.1985 Grigore Vieru la 50 de ani. Apoteoza sa civică – un interviu în revista „Moldova”. Curaj și precizie în depistarea problemelor care, rezolvate fiind, ar spori randamentul literaturii.

Dă și sfârle frunţilor obtuze. Pe de altă parte, e destul de obosit. Se simte hărţuit de neînţelegerile cu diriguitorii unor săli, care n-au vrut să-i satisfacă dorinţele întru sărbătorirea pe larg a zilei de naștere. Dar ne-a mărturisit-o (la redacţie) lucid: e conștient de faptul că pe o vreme s-a retras din poezia cărţii, lucrând pentru poezia cântecului de estradă. Unii îi cer permanenţă. El vrea diversitate. Este cineva în drept să-i ceară, să-i impună ceva? El unul e în drept să știe ce are de făcut.

Pentru „LA” a adus trei texte menite formaţiilor de muzică folclorică.

Citindu-le, unul din ele nu a plăcut (cel cu „Jiguliul”) și am avut curajul să spunem acest lucru. Gr. Vieru a retras bucata, aducând alta. Senic, redactorul-șef, a fost pus în gardă de rândurile cam de acest fel: „Nu mai avem lacrimi nici pentru morţii noștri măcar” și „Tot mai mult viitor,/ Dar de unde și ţară

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

atâta?” Parţial, autorul a revăzut aceste rânduri. Apar. Dar e obosit.

(Meditaţii de ieri-alaltăieri.)

Unii scriitori, chiar pe cale bună aflaţi, observând că cititorul sau critica nu reacţionează la litera lor așa precum și-ar dori-o ei înșiși, și fiind nerăbdători de a capta bunăvoinţa, atenţia, recurg la metode de creaţie străine firii lor (spre exemplu, Liviu Damian); le-aș zice metode de selecţie în urma cărora să obţină soiuri hibride (de literatură). Dar, vai, ceea ce e posibil și oferă rezultate scontate în agricultură și vitărit mai totdeauna are repercusiuni lamentabile în artă.

(Inflaţie de rimă-tori sonori și… boșturi / găunoși.)

14.II.1985 Nu știu dacă acest detaliu merită atenţie, însă îl reproduc, deoarece este vorba de trei scriitori ajunși/ trecuţi de 50 de ani. Aseară, Petru Cărare își sărbătorea aniversarea jos, la barul Uniunii. Trec să-mi procur ţigări. Se apropie Vladimir Beșleagă și-mi vorbește despre pagina de versuri a lui Liviu Damian. „Prea multe, foarte multe cuvinte”, – zice Beșleagă. Încerc să-l apăr pe Damian, însă aceeași frază, repetată de un chip de sfinx, mă dezarmează. Nici nu știu cine are dreptate – Damian, Beșleagă? Agonici scriitorii noștri la 50 de ani. O febră a vrerii de mai mult, invidia faţă de aproape; poate a conștiinţei că, totuși, bătrâneţea e aproape. Iar ieri Damian îmi zice: „Ai auzit că V. Roșca nu-i mulţumit că la Orizontul ţi-au dat atât de multe versuri, ca și lui? Băie-

ţii îl pun lângă oameni, iar el dă cu râtul…”. Și altele, și altele. Era prezent și M. I. Ciubotaru. (E în spiritul discuţiei de sâmbăta trecută cu Ion Vatamanu, când născut-am sintagma: panorama necazurilor literaturii noastre.) Tot ieri îmi telefonează Leonida, emoţionată de paginile pe care le-am scris întru amintirea fratelui ei, a poetului Leonard Tuchilatu.

Ziarele intenţionau să prezinte câte o pagină despre Gr. Vieru, ajuns la 50 de ani. Se comandaseră, ba se machetaseră deja, însă, subit, vine o dispoziţie „discretă”, să se reducă volumul materialelor omagiale, să se „pieptene” tonul laudativ, aducânduse aprecierile la justa valoare. Atacurile ascunse asupra lui Gr. Vieru se știu, se simt. Invective din partea unor răutăcioși, invidioși. El simte și suferă.

Mamă-mamă, de-ar fi și dânsul ceva mai indiferent la glasul de trâmbiţe, și-ar cruţa sănătatea și nervii. Apărut-a ukazul (decretul) de conferire a titlului de Maestru emerit al artelor.

Certitudine și suspiciune insinuate între om și creaţia sa. Tristă situaţie.

Coloratura criticii noastre, în măsura în care ea se afirmă totuși: Cimpoi – renunţare la emotiv, calm academic în conjugare cu evidente elemente din dezinvoltura teoreticienilor moderni ai artei; Senic – mai impulsiv, mai aproape de „proza” operei, șmecher și neconsecvent (conștient de asta).

Badiu – mozaical, dar lipsit de culoare; nu e un croitor ce reiese dintr-o pânză integră, ci unul care operează cu bucăţele/ petice – ba punând o manșetă, ba reverul, ba

gulerul. Nu cred că e în stare să facă un costum întreg.

Dolgan – emotiv, dar foarte dezorientat, când trebuie să găsească esenţele; multă ambiţie și puţină sinteză, angajamente dubioase, supus lui Corbu. Lunecos-ideologic. Îndoctrinat.

Am reţinut un detaliu comun mai multor oameni, poate că chiar majorităţii lor, care au trecut de 50 de ani: ei își amintesc rudele duse din viaţă care au trăit cel mai mult. Aseară, Ax. Blanovschi, la sărbătorirea zilei sale de 51 de ani, zicea: „Mama are 86 de ani, și se simte încă bine; bunicul meu a trăit 95 de ani, iar bunica – 116…”. Nu cred să fi înflorat, exagerat vârstele.

Dar, vorbind de ele, câtă speranţă își turna el însuși în suflet!

15.II.1985 O deplasare frumoasă la școala pedagogică din Orhei, împreună cu Vladimir Beșleagă și Mihai Cimpoi. La conferinţa cu cititorii, lui Beșleagă îi vine un bileţel din sală: „Care-i părerea dvs. despre dragoste, iubire?”

– Dar oare există vreo deosebire între dragoste și iubire? întreabă prozatorul.

Cimpoi intervine prompt: – Între dragoste și iubire trebuie să existe, cel puţin, o virgulă.

Beșleagă privește în bileţel.

– Dar să știi că virgula există. Cel ce a scris bileţelul cunoaște gramatica… iubirii, dragostei.

Sala, tânără, veselă!

Beșleagă povestește un caz: – Acum un timp, pe un cunoscut, președinte de soviet sătesc, îl întreb

despre cum sunt astăzi oamenii. Iată, zic, dacă s-ar întâmpla să vină în sat un cerșetor, oamenii l-ar milui cu ceva, i-ar da o bucăţică de pâine?

– Ei, nu cunoști cerșetorii, – zice președintele. – Astăzi cerșetorii nu iau pâine, cer bani. Oamenii au rămas buni, generoși, dar s-a schimbat psihologia… cerșetorilor.

22.II.1985 Ieri – deplasare de creaţie la școala pedagogică din Călărași, împreună cu G. Malarciuc, I. Ciocanu și S. Celac.

Ciocanu – răcit, Celac – plângându-se de umărul scrântit: acum câteva zile, traversa în fugă strada, alunecă și – leziunea umărului. „Stăteam tolănită în mijlocul străzii, mașinile mă ocoleau cuminţi…” Malarciuc – dispoziţie sub nivel. Găsește numărul recent al „Lit. și arta”. Dă cu ochii de interviul cu Valeriu Cupcea. Îl citește atent, vrând, probabil, să vadă ce spune regizorul despre „Marseilleza” lui. Ajungem cu avans de o oră. Mai dăm o raită prin târg. Școala – nouă, frumoasă, ca și la Orhei. Pretutindeni au fost limitate rezervele de combustibil. Întreţin doar temperatura necesară pentru ca să nu îngheţe apa în calorifere. Dar iarna e serioasă!

Manifestarea-colocviu – ceva mai palid ca la Orhei. Dar a avut și momente revelatorii: două eleve din anul trei – expresie clară, liberă, fără fiţuici. Văzut-am doi pedagogi deja formaţi. Impresie bună – șefa de studii, pedagog de geografie, însă cu limbaj elevat, interes faţă de literatură. Curios, la Orhei, șeful de studii – bărbat, matematician de profesie

– tot aproape de limbă, istorie, literatură.

Când să servim la botul calului, cineva constată că la… botul mașinii, deoarece au mai rămas foarte puţini cai în republică. Și aici vorbi practicismul codrean, care știe ce înseamnă pământuri cleioase, desfundate: „Dar și mai puţini boi de tracţiune au rămas”. Aici Malarciuc reproduce epigrama lui Păstorel Teodoreanu cu ocazia trimiterii unui nou ambasador român în Spania: Ţara a trimis la mauri Un ministru nou, Ca să fie printre tauri Și un bou. În genere, colocviul s-a desfășurat la un nivel bun. Elevii ne adresară întrebări mature: „Ce urâţi cel mai mult?” îl întreabă pe Malarciuc. Banda magnetofonului tremură de încordare, în locul în care Malarciuc apasă cuvintele: „Urăsc trădarea! În viaţă mi s-a întâmplat să fiu trădat de cel mai apropiat prieten, cu care împărţisem bucăţica de pâine, am dormit pe același pat. Urăsc trădătorii și vă sfătuiesc să-i urâţi și dumneavoastră!” Da, îl doare, și pe drept, tristul caz de acum un sfert de secol, când el, Malarciuc, a rămas fără o bucăţică de pâine. Se zice că P. Boţu, pe atunci șef de secţie la „Moldova socialistă”, semna prozele lui Malarciuc cu numele său, pentru ca amicul să aibă un ban pentru pâine.

Alte momente – pe parcursul descifrării bandei magnetice. În Gruzia a apărut antologia poeziei contemporane din Moldova. Nu se regăsesc toţi doritorii. Printre cei incluși – și umila mea persoană.

nică, totul este mărunt, diafan, rafinat, migălos. Deci, pornind de la arta tradiţională, contopind-o cu principiile arhitecturale, mi-am propus să creez o siluetă nouă în vestimentaţie. Îmi doresc să creez ţinute unice, care să nu poată fi imitate. Îmi doresc să îmbin arta cu comoditatea.

- Când vom putea vedea piesele vestimentare create de dvs. într-o prezentare la Chișinău?

- Aș dori foarte mult ca anul viitor să vin aici cu o colecţie de haine, pe care s-o prezint acasă.

- Cum se numește casa de modă pe care o lansaţi?

- Agafia Yegen.

- Cine vă inspiră?

- Din copilărie am fost fascinată de muzica lui Ion și Doina Aldea-Teodorovici. Primele încercări ale mele în artă au fost însoţite de muzica lor. Iar în designul vestimentar, pentru mine Doina Aldea-Teodorovici rămâne o sursă inepuizabilă de inspiraţie. A avut un stil desăvârșit pe care l-am admirat dintotdeauna, chiar dacă tatăl meu era împotriva femeilor care poartă pantaloni și într-o măsură oarecare îi acceptam argumentele. Și azi stilul Doinei rămâne pentru mine o sursă de inspiraţie și se regăsește în liniile vestimentare pe care le concep.

- Noi vă mulţumim și vă dorim mult succes în continuare.

- Și eu vă mulţumesc. Sper să menţinem legătura.

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

Alex. Ştefănescu

UN EUROPEAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA Leo Butnaru, În ambuteiaj & Partiţiuni Nabokov, poeme, Chișinău, Ed. Lumina, 2012.

Ne încărcăm memoria cu numele unor politicieni inculţi și agresivi, dar îi ignorăm pe oamenii noștri de cultură, de la care am avea de învăţat. Un asemenea om este Leo Butnaru, poet, eseist și traducător de elită, originar din Republica Moldova (s-a născut la 5 ianuarie 1949 în comuna Negureni din judeţul Orhei). Studiile sale despre avangarda rusă și ucraineană, traducerile din mari poeţi ruși ca Velimir Hlebnikov, Marina Ţvetaeva sau Vladimir Maiakovski, ca și din mulţi alţii din spaţiul slav, propriile lui cărţi de poezie, remarcabile prin valorificarea ingenioasă a posibilităţilor limbii române îl prezintă ca pe un spirit enciclopedic.

Civilizat și surâzător, Leo Butnaru este și o prezenţă cuceritoare în societate. La discuţiile cu alţi scriitori, la întâlnirile cu publicul, la festivalurile de poezie din alte ţări se remarcă imediat prin capacitatea de a comunica în mai multe limbi și prin eleganţa atitudinii.

Cea mai recentă carte de versuri a sa, „În ambuteiaj & Partiţiuni Nabokov”, ne oferă prilejul de a-i mai admira o dată inteligenţa artistică și originalitatea. În mod special, poemele interogative sunt impresionante. Reproduc, pentru exemplificare, scurtul poem „Protograffiti”: „Zicea-scria apostolul Ioan:/ «...Iar Isus,/ plecându-Se în jos,/ scria cu degetul pe pământ»... −// aceasta îţi vine în gând/ în timp ce-ţi contempli urmele din praful drumului...// Parcă tu nu ai putea fi/ un simplu vreasc cu care mai scrie ceva/ Dumnezeu?...”

Poetul – un vreasc cu care Dumnezeu scrie ceva în praful drumului – iată o definiţie greu de uitat dintre numeroasele definiţii greu de uitat din această carte. (În: Evenimentul zilei, 14 august 2012)

FLUX EDI|IA DE VINERI

30 AUGUST 2012

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU:

- Părinte, acum când situaţia economică și politică a ţării e foarte bulversantă, ce nădejde politică mai putem avea azi, când lipsește un conducător cu o linie politică echilibrată și care să îi pese de ţară și de popor mai mult decât de propriul lui scaun?

- Toate stăpânirile acestea noi socotim că sunt de la Dumnezeu și avem datoria să ne supunem.

Dar sunt stăpâniri din afară care intră înăuntrul poporului, sărind peste gard, stăpâniri care intră pe ușa democratică a unui popor, care se impun prin modul lor de a guverna și nu sunt impuși din afară. Care este mai tare în mitocănii acela guvernează, adică cel care are banul să îl poată corupe pe cel sărac. Se ajunge să cumperi conștiinţa omului cu un kg de făină și orez și jumătate de litru de ulei. Acesta este politicianul compromis și care se degradează în faţa unui popor. Cu ce încredere poţi să îi acorzi unui astfel de politician casa și averea unui stat? Cel care acordă votul de încredere unui astfel de politician nu este ca un nebun care își dă foc la propria casă? De aceea, noi nu mai ieșim din această stare de mizerie. Pentru această mizerie nu e de vină doar Europa și puterile lumii, ci, în primul rând, se datorează lipsei noastre de administrare internă. Pentru că Europa nu vine la mine la primărie să mă controleze ce am lucrat eu într-o lună de zile și cum am asfaltat drumul.

Cel care guvernează trebuie să aibă durere de inimă pentru sărăcia bieţilor cetăţeni. Atâta vreme cât nu avem la cârma ţării oameni care să guverneze cu spirit de jertfă pentru popor și cu binecuvântarea lui Dumnezeu, nu ieșim la orizont. Căci așa era formula veche de altădată: „cu harul lui Dumnezeu, din mila lui Dumnezeu, Domn al acestei ţări…”, și cu voinţa naţiunii. O guvernare fără Dumnezeu este o guvernare fără conștiinţă. Atâta vreme cât vom alege conducători fără Dumnezeu, vom merge din rău în mai rău și nu există nici o speranţă pentru un viitor mai bun.

- Putem privi indiferenţi la durerea și sărăcia omului de rând, care nici măcar bani de spitalizare nu are? Bolile s-au înmulţit, medicamentele și taxele de spitalizare cresc de la o guvernare la alta. Neimplicându-ne, nu suntem cu toţii vinovaţi pentru durerea și suferinţa celuilalt?

- Durerea mare este peste tot, pentru că sunt puși să conducă în stat oameni fără o autoritate profesională și fără o orientare câtuși de puţin prin Hristos. Azi voinţa poporului se clădește pe falsul acesta de la o alegere la alta, că îţi dă doar impresia că ești

alegător liber. Iar votul nostru nu este decât folosit și manipulat în slujba intereselor lor meschine.

Decât să cheltui atâţia bani pentru campanii electorale de paradă, mai bine s-ar face o școală, un spital din acei bani risipiţi. Ei fac campanii, promisiuni și alegeri, dar peste tot însă sună a sărăcie. Oamenii aleși ar trebui trași la răspundere pentru ceea ce au făcut în orașul sau satul unde guvernează fiecare. Dar așa, dacă nimeni nu îi verifică și știu că nu plătesc pentru faptele lor, evident că fură și trage fiecare pentru interesul lui personal. Ţara aceasta este guvernată nu după nevoile și greutăţile poporului, ci după bunul plac al șefului.

- Datorită sărăciei, rata sinuciderii a crescut foarte mult.

Ce îi sfătuiţi pe acești oameni care sunt concediaţi de la muncă și societatea actuală nu le permite să se angajeze în altă parte, neavând cu ce să își întreţină familia?

- La noi ar trebui să se implice mai mult Biserica. Fiecare sat, fiecare parohie trebuie să aibă evidenţa și a ultimului sărac, astfel încât să poată ajuta și familiile sărace din puţinul pe care îl au.

Dacă Biserica ar putea găsi anumite forme de organizare, astfel încât să construiască spitale, cantine, școli pentru familiile sărace, sau chiar instituţii unde să poată oferi locuri de muncă creștinilor care sunt capabili să lucreze și nu au un loc de muncă. Biserica nu trebuie să facă politică, dar este datoare să intervină în societate atunci când sunt fel și fel de abuzuri și derapaje.

Să luăm exemplul Sf. Vasile cel Mare, care a format renumitele vasiliade, ce nu aveau alt scop decât să vină în ajutorul omului sărac, omului lipsit. El nu a căutat, în primul rând, să critice viaţa politică din vremea sa, ci a propovăduit mila creștină în viaţa și societatea de toate zilele. Biserica nu are datoria doar să predice de la amvon despre virtuţile creștine. Avem modelul evanghelic în persoana Mântuitorului Iisus Hristos, care nu a lăsat mulţimea să plece acasă flămândă, după ce le-a predicat despre Împărăţia Cerurilor, ci a înmulţit pâinile și peștii, bineînţeles prin minune dumnezeiască, de i-a săturat pe toţi. Mântuitorul ne învaţă, așadar, că păstorii sunt datori să cerceteze și să vadă starea populaţiei dacă e sau nu în nevoi, apoi, după puterea fiecăruia, să înmulţim și noi pâinea prin osteneala noastră omenească și cu ajutorul lui Dumnezeu, vom reuși să dăm săracilor pâine. Nu suntem noi sfinţi să facem minuni, dar avem datoria să ne ostenim cu puterile omenești în binele comunităţii. Fiecare parohie, cât de săracă ar fi, are o mică rezervă, de

unde poate începe să sporească un bun obștesc, dar să fie întradevăr aceste bunuri folosite cu durere de inimă, cu grijă faţă de poporul acesta aflat în nevoi. Biserica să ofere credincioșilor, nu să ceară taxe și biruri pe care nu le pot duce.

Sărăcia aceasta este și o încurajare a uciderii în masă, prin avorturi. Vin oameni și îmi spun că nu au cu ce să crească pruncii, și de ce să îi mai facă? Până și ultima ţărancă de la sat vine și îmi spune: „Nu am cu ce să îl cresc. Îl dau afară”. Păi, femeia de la ţară, de bine, de rău, are acolo o bucată de pământ, o cană de făină. Dacă avortează, nici atât cât au acum nu vor avea, pentru că Dumnezeu va lua de la ei belșugul. Doar familiile cu copii mulţi vor rezista. Dumnezeu, mai devreme sau mai târziu, va răspunde nevoilor acestor familii și chiar din copiii aceia crescuţi în sărăcie, mai târziu poate veni ajutorul.

Dar noi vrem acum, imediat, să ne dea Dumnezeu bani și belșug.

Nu, Dumnezeu știe când și de ce îngăduie așa. Aceste familii și mame eroice duc greutăţile ţării, nu toate farfaralele care se plâng că nu pot face copii.

- Se mai poate naște din poporul român un Constantin Brâncoveanu sau un Mihai Viteazul?

- Acum nu. Un astfel de om la noi se naște o dată la 200 de ani.

Deocamdată, statul rămâne în somnul cel de moarte, nu se interesează, este insensibil la durerea poporului. Faţă de un conducător necreștin nu poţi avea încredere, ci doar să te temi de el. Iar dacă supușii lucrează de frică, acela nu mai este stat democratic. Este democraţie comunistă, o formă mai plăcută la vedere și înșelătoare simţurilor. Deja acum nu se mai pune problema să ne salveze un conducător român, acum se pune problema să ne salveze Europa și băncile internaţionale.

Azi românul simplu nădăjduiește în această Europă fals democratică. Vin aici creștini simpli, unii primari, și îmi spun: „Părinte, noi vrem să facem o intervenţie în Europa să ne dea pentru comună niște fonduri europene”. Eu le spun: „Măi, băieţi, încercaţi și voi, dar nu vă angajaţi prea mult, pentru că Europa e doar cu forma de ajutorare, dar în rest este o formă goală, din care nu câștigi nimic”. Ne apropiem de un sfârșit al Europei, în forma pe care o știm noi de odată; ea tinde acum către un guvern unic, ce va stăpâni toată lumea, în mod autoritar, ce va conduce toată politica și viaţa noastră economică. Dar acesta va fi sfârșitul libertăţii noastre, pentru că această guvernare va fi fără Dumnezeu.

- De ce suntem din ce în ce mai dezbinaţi și nu ne putem uni

și noi ca alte popoare care își câștigă niște drepturi? Până și în Basarabia, care este de un sânge cu noi, creștinii de acolo au protestat împreună cu preoţii și episcopii împotriva actelor biometrice și au reușit să modifice legea, creându-lise alternative, nebiometrice.

Pe când la noi există o luptă doar la nivel de teorie. (Nota Redacţiei Ziaristi Online: Și în România există alternativă prin eliberarea pașapoartelor temporare, normale, fără cip, valabile un an, ca urmare a campaniei societăţii civile creștine din anii trecuţi. În schimb, în Republica Moldova pașaportul biometric se eliberează inclusiv copiilor sub 7 ani, iar primul ministru Vladimir Filat se laudă că este posesorul primului pașaport diplomatic biometric.

Conform portalului Moldova Creștină, în Basarabia există “pașapoarte pentru creștini” fără cip, dar și fără dreptul de a călători: „Ministerul Tehnologiilor Informaţionale și Comunicaţiilor (MTIC) anunţă cetăţenii care refuză să-și facă pașaport biometric că vor putea solicita în continuare actul de identitate provizoriu (formularul numărul 9), care nu conţine număr de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP) și date biometrice suplimentare. Totodată, oficialii îi anunţă pe cetăţeni că respectivul act de identitate este valabil însă doar pe teritoriul Republicii Moldova și nici o ţară din lume nu va permite intrarea pe teritoriul său a persoanei care deţine un astfel de pașaport, din simplul motiv că aceste acte nu sunt recunoscute și nu corespund standardelor internaţionale”. În urma protestelor de anul acesta a rămas valabil… „formularul numărul 9”, mai informează același portal: „Deputatul PD, Alexandru Stoianoglo, susţine că Formularul nr. 9 va fi valabil în continuare fără a avea acel cod de identificare pe care enoriașii îl consideră diavolesc”. Totodată, Mitropolitul Vladimir al bisericii „moldovenești” rusești și-a liniștit oiţele pravoslavnice, afirmând că respectivul cod nu reprezintă „semnul diavolului”).

- Ce se întâmplă în Basarabia e un caz aparte. Ei sunt puși acolo între ciocan și nicovală, între Moscova și Bruxelles. Rușii nu au nici un interes să îi scape din mână pe basarabeni, ca nu cumva să se alieze cu Europa sau cu România. Toţi se tem, și Europa, și Moscova, de o Românie unită.

De aceea, se și introduc fel și fel de diversiuni între români pentru a nu se putea coagula ceva trainic, special pentru a menţine

și accentua dezbinarea. Toţi au nevoie să fure bunurile și pământurile României bogate. Și unii, și alţii au interes să folosească ţara noastră pentru un eventual front aici, între cele două puteri. Dar, bineînţeles, în afară de aceasta, basarabenii sunt și oameni credincioși care au stat acolo în picioare, zi și noapte, militând pentru drepturile lor. Au mai multă statornicie decât noi. La noi nu ai cu cine să te aliezi, nu există nici un interes nobil la acești oameni politici ca să ridice piatra aceasta de pe mormântul neamului nostru. O ţin ferecată și cine să o ridice? Lor le merge bine acolo unde sunt, parlamentari, deputaţi, primari, au copii și rude de îngrășat.

La noi fiecare se crede mai papă decât Papa. Interesele și orgoliile personale așa de tare întunecă mintea că fiecare vede în felul lui propriu, niciodată ca celălalt de lângă el. Cum să se unească?

Dacă se dă o dispoziţie de la Centrul Europei, apăi la noi în ţară se aplică cu și mai mult zel.

- Da, din păcate, aceeași dezbinare persistă și în rândul credincioșilor din Biserică.

Cum vom reuși să distingem pe viitor lupii de adevăraţii păstori? Bineștiind că se urmărește convocarea unui mare Sinod Ecumenic, prin care ierarhii ecumeniști să își întemeieze cu canoane mincinoase faptele lor neortodoxe.

Deja sunt divergenţe între Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I și mai mulţi ierarhi necompromiși din Sinodul Greciei pe această temă.

- În cazul acesta, e bine că la ei sunt divergenţe, asta înseamnă că mai ai dreptul la opinie, la noi cine să protesteze dintre episcopi? La noi se supun cuminţi. Aici e liniște, nu cumva să vorbească cineva de vreo problemă internă a Bisericii. Noi nu ne amestecăm și rămânem mai bine dezinteresaţi în „pace”. Se vrea distrugerea Bisericii Ortodoxe, singura forţă care mai ţine omenirea. Au început cu Iugoslavia, pe care au fărâmiţat-o, au trecut în Grecia, tot ortodocși, unde au creat anarhie și criză economică, urmăm noi. Prin aceste măsuri anarhice pe care le vedem luate la nivelul ţării noastre, se urmărește distrugerea României și a Ortodoxiei, după modelul iugoslav. Tot o intenţie de distrugere a Ortodoxiei este și ecumenismul, una mai subtilă, din interior, prin care i se distrug bazele și principiile canonice, fără de care Biserica nu poate exista. Dar ea va exista prin episcopii și păstorii care vor alege adevărul. Ecumeniștii au falsa impresie că vor putea aduce ceva nou în Biserica lui Hristos. Să nu uităm că Biserica este trupul al cărui cap este Hristos. Nu o poţi rupe de la Hristos, care este ca-

Foto: Cristina Nichituș Roncea

„Ne apropiem de un sfârşit al Europei: ea tinde acum către un guvern unic. Acesta va fi sfârşitul libertăţii noastre, pentru că această guvernare va fi fără Dumnezeu”

lea, adevărul și viaţa. Ecumeniștii nu vor reuși nimic. Realitatea nu o poţi schimba în funcţie de interesele omenești. Realitatea dumnezeiască rămâne aceeași în orice veac. Acest sinod care se urmărește nu are scopuri și intenţii bune. Dacă ar avea un scop bun ar ţine cont de celelalte sinoade ecumenice statornicite de Sfinţii Părinţi și care au rostit anateme împotriva celor ce nu le vor respecta. În numele cărui sfânt și al cărui duh vin ei acum să schimbe ceva în dogmele Bisericii? Și cine să schimbe? Niște oameni erodaţi în nedreptate? Duhul Sfânt grăiește prin gurile purtătorilor de Dumnezeu, nu purtătorilor de interese omenești. Cum au ei îndrăzneala să modifice hotărârile Sfinţilor Părinţi?

păstorul cel bun. Dacă mulţimea de credincioși cunoaște legea și canoanele Bisericii, scrierile Sfinţilor Părinţi, atunci și episcopul va fi în ton cu credincioșii. Suntem datori să arătăm eventualele derapaje de la dogma ortodoxă, cum ar fi slujirea împreună cu celelalte biserici neortodoxe.

Convieţuim, cum am mai spus, împreună, nu avem nimic cu cei de alte credinţe, dar nu ne amestecăm și dizolvăm cultul creștin; fiecare slujește în legea lui, fără conflicte religioase, respectând dreptul fiecăruia de credinţă. De ce vin ei acum și ne amestecă? Nu cei care vor să amestece lucrurile produc dezbinarea? Dar noi știm că ei vor să formeze o biserică unică mondială, după modelul politic.

- Unii consideră că aceste rânduieli sunt învechite…

- Bineînţeles, când nu îţi convine și nu se potrivește cu interesul tău, sunt învechite… Dar Adevărul și Evanghelia se învechesc?

Dumnezeu nu se învechește, Dumnezeu același este. Dar dacă noi supunem Biserica Statului, o facem o instituţie omenească, în care păstorii sunt aleși de politicieni… Iar cum politica se schimbă, așa și cei care se ghidează după guvernări politice.

Noi mai întâi trebuie să fim oameni ai Bisericii, apoi ai Statului.

Ierarhul nu amestecă politica cu Biserica, merge după dispoziţiile Domnului, nu ale Statului. Ca cetăţeni ne facem datoria faţă de stat, dar dăm Cezarului ce e al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu. Însă mulţimea cunoaște păstorul cel bun și creștinul adevărat se va duce după

- Nu credeţi că le lipsește creștinilor noștri o bază de cunoștinţe bisericești, catehetice și dogmatice? Fără cunoașterea predaniilor scrise de Sfinţii Părinţi, cum vom putea menţine și apăra adevărul? Cărţi se tot tipăresc, dar cine mai citește?

- Cine să le spună oamenilor să citească Sfinţii Părinţi? Puţini sunt preoţii care își povăţuiesc turma și o educă în duhul Sfinţilor Părinţi. Acum de la amvon se predică din noile manuale de dogmatică bisericească. Ei și-au făcut singuri manuale, pe care credinciosul mai este și obligat să le cumpere. Nu numai că se strecoară erori dogmatice, dar nu au măcar știinţa de a se adresa într-un limbaj atractiv educativ.

Nimeni nu citește din ce scriu ei.

Cateheze ar trebui să facă fiecare preot cu parohia sa, cum era pe vremea mea, când părintele cu

dascălul și alte personalităţi ale satului se uneau și organizau tabere de vacanţă, în care făceau cateheze cu elevii, se discutau lucruri și de cultură, și practice și se și bucurau de frumuseţea vieţii.

Trebuie să știi mai întâi să îi introduci în atmosfera de a citi, de a căuta adevărul, mai ales în rândul tinerilor. Asta este misiunea preotului. Azi nu mai are nimeni grija catehizării, din ce în ce mai puţini sunt cei care se implică să formeze creștinul de mâine, atât un cetăţean drept și onest, cât și un creștin evlavios, cunoscător al tradiţiei și învăţăturilor Sfinţilor Părinţi.

Dar mai degrabă mamele ar putea face cateheză cu copiii lor.

La noi lipsește o cultură teologică profundă. Mamele, de mici, ar trebui să le pună în braţe copiilor lor cărţi de rugăciune, povestiri cu sfinţi, cateheze și mai târziu cărţi teologice, învăţăturile Sfinţilor, dintre care unele sunt accesibile tuturor, cum e Sf. Ioan Gură de Aur, de pildă.

Comuniunea în comunitate ar rezolva multe probleme și de educaţie, și de într-ajutorare. Dintr-o comunitate astfel dezvoltată se poate naște și un Constantin Brâncoveanu, și un Mihai Viteazul. Cu o pregătire spirituală și intelectuală putem avea prilejul să ne impunem în Europa și marilor puteri, apărându-ne drepturile noastre, credinţele și obiceiurile predate nouă de Părinţii noștri, care și-au dat viaţa pentru Biserică și pentru acest neam.

Interviu realizat de Monahia Fotini, la 1 august 2012 şi apărut în nr. 24 al revistei ATITUDINI Sursa: gandeste.org

Fulgerele memoriei După un șir îndelungat de ani, în care și-a conturat o vastă și valoroasă operă știinţifică și literară, profesorul doctor Ilie Popescu, de la Universitatea ”Iu. Fedkovici” din Cernăuţi, s-a hotărât să valorifice literar amintirile vieţii sale tumultuoase într-un volum apărut nu demult la Herţa, intitulat „Steaua vieţii” (De la necredinţă, la credinţa creștină adevărată).

De la prima până la ultima pagină a cărţii autorul reușește să menţină trează atenţia cititorului prin descrierea cu deosebit talent a întâmplărilor deloc obișnuite prin care i-a fost dat să treacă. De un tragism aparte sunt paginile despre copilărie, îndeosebi cele referitoare la deportarea din vara anului 1946, când mama sa și 8 copii, între care și autorul în vârstă de 7 ani, au trecut mai întâi prin închisorile de la Cernăuţi, Lvov și Harkov, pentru a fi duși apoi în Kazahstan. Au sosit în satul Arâkbalâk din regiunea kazahă Kokcetav. Tocmai murise de foame o familie formată din 5 persoane

și li s-a dat bordeiul acestora: „Unica fereastră a bordeiului era spartă, iar în interiorul lui – o groapă. A apărut problema lemnelor de foc... Ionică a umblat cu mama pe unde au umblat în căutarea lemnelor de foc și spre norocul lor și al nostru au găsit în cimitir câteva cruci care erau gata-gata să cadă la pământ (așa ca noi: gata-gata să le înlocuim). Au luat două cruci. Le-au urcat pe spate și cu ele au pornit prin omăt și ger spre acel bordei, unde noi îi așteptam de multă vreme. Ei, sărmanii, refăceau drumul lui Iisus Cristos. O a doua Golgotă.” În condiţiile inumane ale exilului, dominat de frig, foamete și moarte, trei dintre copiii mai mari hotărăsc să fugă acasă. Mama le dă ultimele provizii, câteva sfaturi bune și evadarea acestora din infernul stalinist reușește. După ce a vândut toate lucrurile luate de acasă pe mâncare pentru copiii rămași, mama nu mai știa cum să potolească foamea acestora. Nemaigăsind nimic de mâncare, a venit însoţită de un vecin grec, care cânta la vioară. Acesta le-a cântat copiilor și ei au adormit în sunetele muzicii care i-a făcut să uite de foame.

După trecerea a doi ani de exil s-au întors acasă, însă, imediat după sosire, hipervigilenţa unor politruci din sat a făcut ca mama să mai petreacă câteva zile într-un beci și să suporte loviturile anchetatorilor.

Această mamă cu aură de martir, învingătoare în lupta cu sistemul, este un personaj tipic al româncei basarabene sau bucovinene menită să asigure existenţa neamului prin mijloace non-violente și cu credinţă în Dumnezeu, pe locurile ocupate de sovietici.

Începutul vieţii de elev este umbrit de căpătarea statutului de argat la o familie mai înstărită din sat, care încerca să exploateze munca bietului copil suferind de hernie și abia venit din deportare. Slab și mereu flămând, băiatul a impresionat o fetiţă vecină cu imașul unde acesta păștea vitele stăpânului. Ea îi aducea de mâncare chiar și după ce familia ei îi interzisese acest lucru: „Această decizie a lor n-a împiedicat-o pe Ilenuţa să-mi aducă „mana” zilnică în păscătoarea de pe gârla tatălui, unde ieșeam cu vitele la păscut.

Tata ei a închis portiţa cu un lacăt mare, dar n-a putut închide „inima”, dorinţa copilei de a-mi aduce această „mană” mult dorită. După ce-și aducea văcuţa de la păscut, venea

la gardul acela pe furiș. Mă chema și printre nuiele băga mânuţele ei de aur și îmi transmitea de acum și un ou, și o bucăţică de slănină afumată din podul casei lor... Pe zi ce trecea, îmi părea că-i cea mai frumoasă fetiţă dintre toate fetiţele care pășteau vitele acolo sau pe alte imașuri”.

La păscutul vacilor, micul Ilie află de la un bătrânel și prima lecţie de istorie adevărată, care privea și familia sa: ”La 1 aprilie 1941, oamenii din satul nostru și din alte sate au vrut să treacă graniţa în România, ţara noastră adevărată. Acolo i-au împușcat rușii (grănicerii). Pe tătuca tău l-au prins acolo și l-au dus departe de sat. Cred că în fundul Rusiei. Mă gândesc, măi Iliuţă, că n-ai să spui nimănui taina aceasta”.

Schimbând registrul sentimental, cu deosebită gingășie, autorul înfăţișează perioada primelor dragoste adolescentine neîmplinite și cu multă luciditate descrie și analizează mariajele sale nefericite, creând cititorului certitudinea deplinei obiectivităţi, sugerând că nu lasă în umbră nici un aspect al vieţii sale.

Faptul că era socotit fiul unui dușman al poporului avea să-i aducă mai târziu diferite piedici, pe care le-a învins printr-o muncă tenace, îmbinată cu o deosebită abilitate de învingător.

Astfel a reușit să termine studiile medii, să facă armată și să finalizeze studiile filologice la

Cernăuţi, devenind apoi profesor al universităţii unde fusese student, ba chiar să susţină la Chișinău un doctorat despre denumirea populară a plantelor din regiune, în ciuda multiplelor piedici care i-au fost puse.

Bucovina de nord este un ţinut în care coexistă pașnic diferite religii și culte neoprotestante. Profesorul universitar Ilie Popescu a intrat în contact cu practicanţii și reprezentanţii mai multora dintre ele, le-a cunoscut dogmele și modul de manifestare, le-a combătut formal în activităţile ateiste organizate de regimul defunct, dar, după multe semne divine, și-a dat seama că adevărata credinţă este cea creștină, pe care a aprofundat-o ca nimeni altul, realizând studii ce îmbină literatura cu religia. Deși perioada comunistă a făcut ca religia să devină, în funcţie de interese, instrument sau victimă a politicii, operându-se astfel mutaţii nefericite asupra personalităţii umane, oferindu-ne în amintirile sale asemenea exemple, autorul subliniază discret importanţa și necesitatea religiei în viaţa omului modern.

Cartea se constituie și ca un document preţios în ceea ce privește renașterea culturală a românilor din regiunea Cernăuţi, urmată, din păcate, de o divizare se pare ireversibilă a intelectualităţii noastre de acolo. Sunt relevate aspecte importante de la fondarea și evoluţia ulterioară a Societăţii „Golgota” a victimelor persecuţiilor regimului totalitar, pe care profesorul universitar Ilie Popescu o conduce de multă vreme și este una dintre societăţile românești cu activitate meritorie, în ciuda dificultăţilor pe care le întâmpină. Ridicarea în fiecare an a câte unei cruci comemorative în amintirea români-

lor căzuţi pradă barbariei staliniste în Bucovina de nord este un semn al neuitării, dar și al nezdruncinatei credinţe creștine a oamenilor din aceste locuri care realizează lucruri memorabile, prea adesea fără a primi nici un fel de sprijin.

Cu pilde din cărţile sfinte, dar și flori de spirit proprii, cu umor popular reamintind de Creangă, autorul reușește magistral să facă textul volumului accesibil oricărei categorii de cititori adulţi și întreaga operă se constituie într-o spovedanie realiza-

tă după o viaţă dedicată slujirii jertfelnice a limbii române și, implicit, a neamului românesc. Apariţia acestei cărţi singulare în spaţiul literar nordbucovinean este o expresie a faptului că gândirea liberă nu poate fi îngenuncheată de nici o temniţă și că neamul românesc de acolo mai are vigoare intelectuală atâta timp cât sunt oameni ca profesorul universitar Ilie Popescu.

Iuliu Laurian POPOVICI, Botoşani, pentru FLUX

10

30 AUGUST 2012

GHIDUL VITAMINELOR

Vitamina B1 Vitamina B1 este cunoscută și sub numele de vitamina antiberiberică sau tiamina. Face parte din complexul de vitamine B și este, ca și celelalte vitamine din acest complex, o vitamină hidrosolubilă. De remarcat faptul că este singura vitamină din acest complex care se inactivează la căldură, pregătirea culinară la căldură producând o pierdere de 30-80%. Este sensibilă și la aer, este solubilă în apă și insolubilă în grăsimi.

Doza zilnică recomandată Necesarul zilnic este în funcţie de vârsta, starea de sănătate și activitatea depusă de fiecare persoană în parte.

Pentru copiii până la 1 an, necesarul zilnic este de 0,3-0,4 mg, între 1 și 3 ani de 0,7-1 gram, la adolescenţi și femeile adulte de 1,3 grame, la bărbat de 1,5 grame. Pentru gravide, mamele care alăptează și cei care depun munci intense, necesarul crește la 1,8-2 grame.

O alimentaţie bogată în glucide și alcoolul sporesc nevoile de vitamina B1 în timp ce o alimentaţie bogată în proteine și lipide face ca acestea să scadă.

Surse de vitamina B1 Vitamina B1 se găsește în coaja grăunţelor (grâu, orez), drojdia de bere, cereale integrale, majoritatea legumelor, carne (pui, porc), ficat, pește, alge, lapte, gălbenuș de ou. De reţinut că pâinea albă și orezul decorticat sunt aproape în întregime lipsite de vitamina Bl.

Rolul vitaminei B1 - în metabolismul proteinelor și al glucidelor și în absorbţia intestinală a lipidelor; - în procesul de creștere; - favorizează buna funcţionare a sistemului nervos, fiind un excelent stimulator al funcţiilor cerebrale; - îmbunătăţește tonusul muscular; - stimulează apetitul; - e necesară în oxidarea alcoolului.

Carenţa de vitamina B1 Apare datorită unei alimentaţii defectuoase (fierbere, sterilizare, rafinare a alimentelor) sau datorită unei alimentaţii dezechilibrate (aport de cereale integrale diminuat, consum în exces de alcool sau cafea).

Carenţa de vitamina B1 produce scăderea capacităţii de muncă, tulburări nervoase (stare de astenie, iritabilitate, scăderea atenţiei și a memoriei, nevrite), tulburări digestive (inapetenţă, greţuri, vărsături, ulceraţii la nivelul mucoasei gastrice), tulburări cardiace (palpitaţii, hipotensiune arterială).

Important de reţinut Femeile gravide, cele care alăptează și cele care iau anticoncepţionale, au nevoie de o suplimentare a cantităţii de vitamina B1. La fel, persoanele care fumează, beau alcool sau au o alimentaţie bogată în zaharuri, au și ele nevoie de un supliment de tiamină.

Acţiunea vitaminelor din complexul B este sinergică, de aceea se recomandă să fie luate împreună, nu separat.

Capricii culinare Cod cu bacon, salată verde şi mazăre

este gata, iar salata, moale. Se servește cu pâine pentru a înmuia în supă.

Pui katsu Ingrediente: 4 piepţi de pui, dezosaţi, fără piele, 1 ou mare, bătut, 8 linguri fulgi de porumb, zdrobiţi, 2 căţei de usturoi, zdrobiţi, 1-2 linguri pastă de curry, 1 lingură sos de soia, 4 linguri de ketchup, 2 linguri de miere, 2 linguri de amidon Mod de preparare: Se încinge cuptorul la 200° C. Se dă carnea prin ou, apoi prin fulgii de porumb mărunţiţi. Se așază bucăţile de pui, distanţate, pe o tavă nonaderentă și se dau la cuptor pentru 15-20

Ingrediente: 2 linguriţe ulei de floareasoarelui, 2 felii de bacon sau costiţă afumată, fără os, tăiate bucăţele, 1 șalotă mare sau 1 ceapă mică, tăiată foarte fin, 1 căţel de usturoi, zdrobit, 2 fileuri de cod a câte 140g fiecare, fără piele, 140g de mazăre congelată, 200ml supă de pui, proaspătă sau preparată din 1/2 cub de concentrat, 2 inimi de salată verde, rupte în fâșii, 2 linguri de smântână dulce pentru frișcă, 2 felii groase de pâine integrală, pentru servit Mod de preparare: Se încinge uleiul la foc mediu într-o tigaie nonaderentă. Se adaugă baconul, șalota sau ceapa și usturoiul. Se gătesc ușor, amestecând timp de două minute, apoi se dau într-o parte a tigăii. Se asezonează codul cu piper negru măcinat. Se prăjește în tigaie două minute și se întoarce pe cealaltă parte.

Se adaugă mazărea și supa de pui și se aduce la punctul de fierbere. Se mai lasă la foc mediu încă două minute, apoi se adaugă salata verde și smântâna. Se ţine pe foc câteva minute, amestecând legumele din când în când, până când peștele

de minute, până se pătrund. Se pun ingredientele rămase într-o cratiţă. Se adaugă 500ml de apă și se fierb amestecând continuu până se îngroașă. Se acoperă și se mai fierbe totul încă 5 minute. Se împarte sosul în patru farfurii și se așază deasupra puiul. Se poate servi cu orez și boabe de soia cu ardei iuţi tocaţi fin.

Paté de macrou afumat cu hrean Ingrediente: Pentru pateu: 25g de unt fară sare, topit, coaja rasă de la jumătate de lămâie, 160g de macrou afumat dezosat, 1 ceapă verde, tocată

Pentru untul de hrean: 15g unt, plus extra pentru servit, 1 linguriţă de sos de hrean picant, plus extra pentru servit, 1 linguriţă de pătrunjel, tocat fin, plus câteva frunze întregi, o baghetă, pentru servit Mod de preparare: Se așază în robotul de bucătărie untul topit, coaja de lămâie, macroul și ceapa verde și se procesează până se obţine o cremă omogenă. Se răstoarnă într-o formă și se netezește deasupra. Pentru sos, se topesc 15g de unt cu hreanul, după care se adaugă pătrunjelul.

Se adaugă cu grijă peste paté, astfel încât să îl acopere integral. Se presară deasupra câteva frunze de pătrunjel și puţin piper negru proaspăt măcinat, apoi se dă la rece să se întărească untul. Se servește cu pâine, unt și un plus de sos de hrean.

Budincă lipicioasă cu stafide Ingrediente: 100g de unt, plus extra pentru uns, 200g de făină, 1 linguriţă praf de copt, 85g de zahăr muscovado (sau alt zahăr brun), 100g de stafide, 2 ouă mari, bătute ușor, 2 linguri de lapte, cremă de vanilie, pentru servit

Totul începe de la locul de luat masa, în mijlocul naturii. Decorul natural e cel mai simplu.

1. Adu o masă cu scaune afară și, ca un pictor, creează un fundal alb pentru decoruri, cu o faţă de masă albă și farfurii simple.

2. Decorează cu flori proaspăt tăiate și cu lumânări protejate de recipiente de sticlă. Vor da strălucire până târziu în noapte, iar musafirii se vor simţi ca în basme.

O inimă din flori O poţi atârna undeva afară, pe ușa de la intrare sau chiar la poartă.

1. Împletește din orice tulpini flexibile un cadru în formă de inimă și fixează-l tot cu tulpini sau cu sfoară.

2. Scurtează tulpinile florilor, pentru a le putea strecura în cadrul vegetal, una câte una. Cu cât pui mai multe flori, cu atât arată mai vesel. Coroniţa e gata.

Mod de preparare: Se unge cu unt un vas rezistent la microunde. Într-un bol separat, se amestecă untul cu făina și praful de copt. Apoi se adaugă stafidele și zahărul. Ouăle și laptele se adaugă treptat pentru a forma un aluat umed. Cu ajutorul unei linguri, se pune aluatul în forma de copt, iar cu dosul lingurii se formează un gol adânc în mijlocul aluatului. Se acoperă vasul cu folie de plastic, se înţeapă cu vârful unui cuţit și se dă la microunde pe treapta high patru-cinci minute, până crește budinca și devine fermă la atingere. Se transferă din vas pe o farfurie. Se servește cu cremă de vanilie.

Orez cremos cu două feluri de caise Ingrediente: 50g de orez cu bobul rotund, 500ml lapte, 50g de caise uscate, tăiate în bucăţele, 1 lingură de zahăr brun, 250ml de smântână vegetală, 8 linguri compot de caise, 1 lingură de fistic fără coajă, tocat Mod de preparare: Se pun orezul și laptele într-o cratiţă de mărime medie, se amestecă și se aduce la punctul de fier-

UN OBICEI BANAL stimulează creierul şi elimină instant stresul Pentru a scăpa de stres nu e nevoie de săptămâni de relaxare sau ședinţe de SPA. Cititul este mai benefic decât s-ar crede, susţin oamenii de știinţă.

John Stain, profesor emerit la catedra de știinţe neurologice de la Universitatea Michigan, susţine că cititul nu implică deloc o activitate pasivă. „Când ne pierdem efectiv într-o carte bună, noi facem mai mult decât să urmărim firul unei povești.

Ne imaginăm ce se întâmplă în carte și acest lucru activează funcţiile creierului”, consideră profesorul american.

Un studiu recent, realizat la Universitatea Michigan, a descoperit că dependenţa de tehnologie avansată provoacă o scădere cu 48 % a empatiei în rândul studenţilor. Astfel, prin încurajarea cititului, combatem cu succes creșterea alarmantă a lipsei de trăire afectivă, prin raportare la ceilalţi semeni. „Întrun joc pe calculator, poţi avea dorinţa de a salva o prinţesă, dar nu-ţi pasă de ea, vrei doar să câștigi jocul. Însă o prinţesă ce este personaj de carte, are trecut, prezent și viitor, ea stabilește legături și motivaţii.

Noi o vedem prin ochii noștri”, explică specialiștii.

Un alt studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Sussex, în 2009, arată că dacă citim câteva fragmente de carte, timp de șase minute, media de stres se reduce cu mai mult de două treimi. Este mai profitabil să citim decât să ascultăm muzică sau să mergem la o plimbare, spun oamenii de știinţă.

Cititul ajută și sănătăţii fizice, întrucât previne îmbătrânirea creierului și riscul de a face Alzheimer. Cercetătorii au scanat creierele a mai multor adulţi de

peste 60 ani și au descoperit că acei subiecţi care au făcut exerciţii zilnice de stimulare a minţii, au un risc scăzut de a se îmbolnăvi de maladii mentale.

Cele mai importante activităţi de stimularea a creierului sunt cititul, șahul sau scrierea periodică.

ce copiii din celelalte două grupuri s-au comportat aproximativ asemănător.

Concluzia specialiștilor este că o combinaţie de imagini fantastice, viu colorate cu o desfășurare foarte rapidă a imaginilor, deși atrage în mod inexplicabil copiii, afectează în mod negativ creierul.

De aici, probabil, și preferinţa micuţilor pentru reclame. Părinţii ar trebui, prin urmare, să aleagă cu grijă emisiunile la care le permit copiilor să se uite.

Desprecopii.ro

Casamea.ro

Unele emisiuni tv pentru copii le afectează creierul Un studiu recent, publicat în Pediatrics, relevă faptul că emisiunile tv dedicate copiilor afectează în grade diferite dezvoltarea mintală a acestora, unele fiind mai nocive decât altele. Cercetătorii au analizat capacitatea unor copii în vârstă de 4 ani de a fi atenţi și de a rezolva diverse sarcini, după ce au privit unul dintre cele 2 filme animate supuse analizei.

Practic, copiii au fost împărţiţi în 3 grupuri – un grup care a privit un desen

animat de 9 minute, cu imagini colorate, derulate foarte rapid, în care personajul era un burete de bucătărie; un grup care a privit un desen animat mai realist, în care personajul era un băieţel, cu imagini derulate mai lent, având aceeași durată, și un grup care nu a privit deloc desene animate, ci s-a jucat cu creioane.

Tuturor copiilor li s-au dat apoi diverse sarcini spre rezolvare. Copiii din primul grup au prezentat cele mai mari probleme de atenţie și de concentrare, în timp

Aer mediteranean Lumânările și lampioanele sunt cum nu se poate mai potrivite pentru o petrecere în aer liber.

Un felinar simplu ª Cu un borcan, un capac artistic făcut din tablă moale și sârmă, nisip colorat (din acela pentru odorizat scrumierele) și o lumânare vei obţine un element de decor inedit. ª Pentru ca flacăra să nu se stingă din lipsă de aer, perforează

2. Feţele de perne pot fi din două materiale diferite. Coase-le una de alta pe dos, pe trei laturi, îmbracă buretele și coase ultima latură.

3. Folosește șnururi decorative, pe care să le prinzi de jur-împrejur, pe margini, pentru a acoperi cusătura.

Şervete cu margarete ª Cu câteva fire de flori poţi obţine un aspect mult mai atractiv pentru șervetele simple de masă. ª Inele inedite pentru șervete poţi obţine îndoind cozile unor linguriţe din aluminiu.

capacul metalic. ª Nisipul parfumat va reţine ceara topită.

Lampioane Nota asiatică va da un aer șic petrecerii.

1. Lampioanele chinezești se pot fabrica din hârtie creponată și sârmă de oţel. Dar mai simplu cumperi unele speciale, care se încarcă cu lumină solară.

2. Seara, miezul fosforescent va radia o lumină discretă, difuză, prin hârtie, creând o atmosferă cu totul specială.

Pernuţe pentru afară Cu pernuţe decorative, o bancă de lemn arată mai confortabil.

1. Poţi aduce, desigur, pernuţele de pe canapea, dar poţi crea și singură unele.

Folosește bucăţi de burete pentru u m p l u t u ră , ca să le realizezi mai ușor.

Flori la borcan ª Orice recipient din sticlă, până și un borcan cu capac ermetic, poate deveni un suport pentru un fir de floare. Nu oricum, ci legat bine cu o bentiţă și atârnat de o creangă.

O masă verde ª Dacă optezi pentru verde, folosește și decoruri naturale. Leagă o frunză de corpul unei vaze de sticlă, folosind câteva tulpini moi. ª Aranjează printre vase, direct pe masă, cârcei de iederă, care să umple simplu spaţiul alb.

Adaugă lumânări asortate.

Avantaje.ro

Spre deosebire de florile precum crinii, de exemplu, care nu sunt recomandate să rămână peste noapte în încăperile în care dorm persoane alergice, există și plante care pot avea un efect opus, care te ajută să ai un somn liniștitor, relaxant.

Păstrarea acestora în locuinţă va aduce numai avantaje, pe lângă faptul că vor da o notă personală interiorului ele vor contribui activ și la îmbunătăţirea sănătăţii.

Să luăm drept exemplu iasomia, care are un efect pozitiv asupra calităţii somnului și, în plus, ameliorează stările de anxietate și îmbunătăţește dispoziţia după o noapte de somn.

Nu trebuie să înţelegeţi din asta că iasomia s-ar comporta ca un somnifer, ea nu provoacă stare de somnolenţă, ea doar vă liniștește simţurile.

Indiferent de tipul de iasomie pentru care optaţi, fie că este un soi care se dezvoltă rapid cu frunzuliţe înguste și dese, fie alegeţi un arbust, efectul va fi același, numai că imaginea din locuinţă va fi alta.

Efecte „tămăduitoare” prezintă și gardenia, și levantica, unii susţinând că sunt chiar mai eficiente decât iasomia.

Evz.ro

STUDIU

Faptul că timpul acordat copiilor pentru a se uita la televizor trebuie să fie limitat este cunoscut de majoritatea părinţilor. În plus, Academia Americană de Pediatrie sfătuiește părinţii să nu își lase deloc în faţa televizorului copiii sub 2 ani. Cu toate că oferta de programe pentru copii este extrem de variată, părinţii ar trebui să se gândească, în primul rând, la sănătatea copiilor lor înainte de a ceda rugăminţilor acestora de a fi lăsaţi să privească diverse emisiuni la televizor.

bere. Se reduce intensitatea focului imediat. Se acoperă cratiţa pe jumătate cu un capac și se fierbe ușor 40-45 de minute pe un foc de intensitate mică, amestecând din când în când până ce orezul s-a umflat și este foarte moale. Amestecul ar trebui să fie gros și cremos. În timp ce orezul fierbe, se amestecă laolaltă caisele, zahărul și smântâna vegetală. Se ia orezul de pe foc, se lasă la răcit 15 minute și se încorporează în el amestecul de caise. Se pune în patru pahare sau farfurii de sticlă.

Se acoperă și se răcește în frigider 30 de minute (sau mai mult, dacă ai timp). Ca să servești, se pun două linguri de compot de caise peste fiecare porţie și se presară cu fistic.

Plante care te ajută să ai parte de un somn odihnitor pe timpul nopţii

Mai benefic decât muzica

Decoruri şi aranjamente în aer liber Gata de petrecere!

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Excesul de vitamina B1 Este, practic, inexistentă deoarece această vitamină este hidrosolubilă și nu poate fi stocată de organism, orice cantitate în exces fiind eliminată prin urină.

EDI|IA DE VINERI

Diverse

FRUMUSEŢE

Măşti cu pepene roşu care îţi fac tenul perfect În această perioadă a anului, când pepenele roșu nu ne lipsește din frigider este bine să-l folosim și pentru tenul nostru, nu numai pentru deserturi răcoroase.

Datorită nutrienţilor pe care îi conţine (antioxidanţi, licopen, vitamina A, vitamina C și vitamina B), fructul verii se poate transforma într-un tratament cu adevărat miraculos pentru micile probleme ale tenului.

Folosit ca mască pentru ten, pepenele roșu ne ajută să avem o piele mai fină și strălucitoare, micșorează porii, reduce ridurile fine, exfoliază, stimulează producţia de colagen și conferă fermitate pielii. Dacă te-am convins de beneficiile aduse tenului tău, îţi prezentăm câteva măști cu pepene roșu pe care le poţi face acasă.

Pepene cu albuş de ou şi iaurt natural pentru ten sensibil O mască perfectă pentru tenul sensibil este cea din pepene, albuș

de ou și iaurt. Amestecă un albuș de ou cu o lingură de iaurt natural și o lingură cu suc de pepene. Lasă masca să acţioneze 15 minute și apoi clătește cu apă călduţă. Tenul tău va fi hidratat și catifelat.

Pepene şi miere pentru ten uscat Dacă ai un ten uscat, o mască din pepene cu miere este ideală pentru tine. Amestecă o lingură de suc de

Pepene şi avocado pentru riduri fine Amestecă o lingură de suc de pepene cu o lingură de avocado pisat.

Aplică masca pentru 20 de minute, după care îndepărteaz-o cu apă caldă. Vitamina C din pepene protejează pielea de acţiunea radicalilor liberi și conferă strălucire și fermitate pielii.

Pepene şi iaurt pentru pielea ternă

pepene cu o lingură de miere și aplică masca pe faţă. Las-o să acţioneze 20 de minute, după care spală-te cu apă călduţă. Mierea va ajuta pepenele să hidrateze în profunzime pielea.

Pepene şi mentă pentru pori dilataţi Pe timpul verii, porii au tendinţa să se mărească. Dacă ai această problemă o poţi rezolva cu o ceașcă de pepene roșu și câteva frunze de mentă.

Pune ingredientele într-un blender și mixează până obţii o pastă. Compoziţia obţinută se congelează întrun recipient special pentru cuburi de gheaţă. După câteva ore, masează-ţi faţa cu un cub din pepene. Porii tăi se vor micșora într-o clipă.

Nu de puţine ori avem senzaţia că tenul nostru și-a pierdut din strălucire. Dacă vrei să o recapeţi folosește o ceașcă cu pepene mărunţit și o lingură de iaurt. Aplică masca și las-o să acţioneze 10-15 minute, după care clătește. Vitamina C și vitamina A din pepene îţi vor reda strălucirea naturală a tenului.

Pepene cu argilă pentru ten mixt Amestecă argilă cosmetică cu sucul de pepene până obţii o pastă moale (ca o cremă). Lasă să acţioneze 30 de minute, după care spală cu multă apă. Această mască îţi va calma tenul acneic. De asemenea, îţi poţi masa faţa cu o bucată de pepene. Lași să acţioneze pulpa fructului timp de 15 minute, după care clătești. Este ideal pentru un ten mixt cu tendinţe de îngrășare.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

Luni SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Documentar.

“Epoca biometrică”. 10.05 Reporterul d egardă.

10.30 Film. “MEȘTERUL MANOLE”. 12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Desene animate. “Erky Perky”.

13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 “Fata babei și fata moșneagului”. Spectacol al Teatrului “Licurici”.

15.15 Film. “LĂUTARII” (“Moldova-film”, 1971).

Episodul 2. 16.25 Documentar. “Euromaxx”. 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”.

17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Moldovenii de pretutindeni. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20 Din fondul TV Moldova-1. Ansamblul “Ţărăncuţa”. 22.55 Chișinăul, de ieri și de azi. 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 3.50 Music Mania. 5.15 Medalion muzical.

5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:30 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:30 Teleshopping 12:00 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) 03:45 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile ProTv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Formidabilul (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Vacanța cu familia Johnson (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4316 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Chuck, ep.3, an 4 00:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 00:30 Știrile Pro Tv din sport 00:45 Știrile ProTv (r) 01:30 Film: Șlefuitorul de diamante 03:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:00 După 20 de ani (r) 05:00 Serial: Chuck (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:10 “Контрольная закупка” 09:55 “Жить здорово!”

11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Пока все дома” 17:05 “Жить здорово!” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Эльвира Болгова, Игорь Лифанов, Роман Мадянов в многосерийном фильме “Два цвета страсти” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 “Городские пижоны”. Премьера сезона. “Без свидетелей” с участием Ксении Кутеповой, Андрея Ильина, Дарьи Мороз 01:10 “Городские пижоны”. “Борджиа”. Новые серии 02:35 “Prima Oră” (R) 04:25 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.40, 16.45, 17.50, 2.35 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 22.30, 6.30 Reporter. 11.10 Festivalul “Cântecele munţilor”. 14.00, 18.55, 3.05 Jurnalul TVR. 4.05 Jurnal plus. 4.55 Avocaţii schimbării. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:23 RÊVES D’HÔTEL 5:30 TÉLÉTOURISME 5:56 UN LIVRE UN JOUR 5:59 360° - GÉO 6:51 QUE SERA DEMAIN ? FAMILLE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 KAAMELOTT 7:30 TÉLÉMATIN 7:57 LES JEUX DE MR TIBO 8:00 TÉLÉMATIN 8:27 TOUS LES MARCHÉS DU MONDE 8:30 TÉLÉMATIN 8:46 UN LIVRE UN JOUR 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 LE MONDE DES CHUMBALLS 9:50 CHAPLIN AND CO 9:56 SAMSON ET NÉON 10:03 LE PETIT PRINCE 10:27 TOUS LES MARCHÉS DU MONDE 10:30 FLASH INFO 10:33 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 10:57 MERVEILLES DU MONDE 11:00 FLASH INFO 11:02 VISITE LIBRE 11:25 BIENVENUE À LA MAISON 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:56 ÉTRE DIFFÉRENT COMME TOUT LE MONDE 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:25 KAAMELOTT 12:30 PLUS BELLE LA VIE 12:56 VESTIAIRES 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:27 TOUS LES MARCHÉS DU MONDE 13:30 LE NAUFRAGE DU BERNIER & FRÈRES 14:22 SCIENCE ET TECHNOLOGIES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 16:43 FLASH INFO 16:46 VILLAGES DE FRANCE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:24 ÉTRE DIFFÉRENT COMME TOUT LE MONDE 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PORTS D’ATTACHE 18:54 DR CAC 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 FORTIER 20:20 FORTIER 21:05 FLASH INFO 21:09 ÉCHO-LOGIS 21:23 UN LIVRE UN JOUR 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VESTIAIRES 22:02 LA RUÉE VERS L’OR 22:46 COUSINADES - SPECIMEN 23:41 MONSIEUR DICTIONNAIRE 23:43 LECOUPLE.TV 23:49 LECOUPLE.TV 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 PARALYMPIQUES, LE MAG 1:02 FOOT ! 1:55 BAZAR 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 LESLIE CARON

4

30 AUGUST 2012

Programe TV Marţi SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 6.35 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.).

9.15-17.00 Revizie tehnică. 17.40 Respiro.

Program muzical. 18.00 Unda Bugeacului.

18.30 Desene animate. “Erky Perky”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20 Cultura azi. 23.10, 0.10 Serial.

“DORA”. 1.00 TVMi. 1.05 Cuvintele Credinţei.

3.50 Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. 1.15 Documentar. “Republica Moldova.

Dimensiune diplomatică”. 3.20 “Bâza-bâzâita”.

Poveste muzicală. 4.15 Music Mania. 5.15 La curţile dorului. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Comedia de la 5 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping (r) 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (AP) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Apropo Tv (r) 12:00 România, te iubesc! (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Mary Higgins Clark: Moarte și muzică 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4317 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviți, vă rog!

22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Chuck, ep.4, an 4 00:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 00:45 Știrile Pro Tv din sport 01:00 Apropo Tv (r) 02:00 Știrile ProTv (r) 03:00 România, te iubesc! (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:30 Serial: Chuck (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) Уважаемые телезрители! Приносим извинения за перерыв в вещании с 05.00 до 17.00 в связи с профилактическими р а б о т а м и 1 7 : 0 0 “ Се р д ц е М а р и и ”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Эльвира Болгова, Игорь Лифанов, Роман Мадянов в многосерийном фильме “Два цвета страсти” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 “Городские пижоны”. Премьера сезона. “Без свидетелей” с участием Ксении Кутеповой, Андрея Ильина, Дарьи Мороз 01:10 “Городские пижоны”. “Борджиа”. Новые серии 01:55 Шон Коннери, Уэсли Снайпс в остросюжетном фильме “Восходящее солнце” 03:55 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.45, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Festivalul “Cântecele munţilor”. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 2.35 - 6.30 Revizie tehnică. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:23 RÊVES D’HÔTEL 5:30 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 5:56 UN LIVRE UN JOUR 6:00 C DANS L’AIR 6:55 OBJECTIF NATURE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 KAAMELOTT 7:30 TÉLÉMATIN 7:57 LES JEUX DE MR TIBO 8:00 TÉLÉMATIN 8:27 TOUS LES MARCHÉS DU MONDE 8:30 TÉLÉMATIN 8:46 UN LIVRE UN JOUR 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE MONDE DES CHUMBALLS 9:51 CHAPLIN AND CO 9:58 SAMSON ET NÉON 10:05 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:34 LA VIE EN VERT 10:57 MERVEILLES DU MONDE 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:56 ÉTRE DIFFÉRENT COMME TOUT LE MONDE 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:24 KAAMELOTT 12:30 PLUS BELLE LA VIE 12:56 VESTIAIRES 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 DANS LA BOUCHE DU DIABLE 14:22 SCIENCE ET TECHNOLOGIES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 FORTIER 15:48 FORTIER 16:33 FLASH INFO 16:37 VILLAGES DE FRANCE 16:50 MAISON, JOLIES MAISONS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:24 ÉTRE DIFFÉRENT COMME TOUT LE MONDE 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 18:54 DR CAC 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 JC COMME JESUS CHRIST 20:55 FLASH INFO 20:57 À PEINE 21:23 UN LIVRE UN JOUR 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VESTIAIRES 22:04 MIDI ET SOIR 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 PARALYMPIQUES, LE MAG 1:03 DEVOIR D’ENQUÊTE 2:37 PARTIR AUTREMENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:53 LES SEPT MARINS DE L’ODESSA

5

Miercuri SEPTEMBRIE

6

Joi SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului.

6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 2.05 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 1.50 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 10.05 Documentar. “Dalai Lama, viaţă de după viaţă”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45, 17.40 Respiro.

Program muzical. 13.10, 18.30 Desene animate. “Erky Perky”. 14.00 Serial. “DORA”. 15.30 Documentar. “Euromaxx”. 15.55 Părinţi și copii.

16.25 Magazinul copiilor. 18.00 Svitanok. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

22.20 Portrete în timp. Anatol Ciocanu, scriitor.

22.50 Alternative. Discriminarea pe înţelesul tuturor. 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.15 Erudit-cafe. 3.50, 5.15 Music Mania. 5.25 Știinţă și inovare.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Svitanok. 6.45 Legendele muzicii. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”.

9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 10.05 Documentar.

“Drumeţii”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Erky Perky”. 13.40 Unda Bugeacului. 14.10 Serial. “DORA”. 15.40 Documentar. “Arts 21”. 16.10 Erudit-cafe. 17.40 Pagini din patrimoniul creaţiei universale. 18.00 Vector European. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Avanpremiera Festivaluluiconcurs “Maria Bieșu”. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20, 5.35 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.15 La noi în sat. 3.50 Music Mania. 5.10 Medalion muzical.

07.00 Comedia de la 5 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Comedia de la 5 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Film artistic 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Comedia de la 5 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Comedia de la 5 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Mary Higgins Clark: Moarte si muzica (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Viața în Africa, ep.1, 2, an 3 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4318 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviți, vă rog! 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Chuck, ep.5, an 4 00:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 00:45 Știrile Pro Tv din sport 01:00 Știrile ProTv (r) 02:00 Totul despre poker (r) 02:30 Serviți, vă rog! (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Viața în Africa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Alice în Ţara Minunilor, partea II 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4319 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Demolatorul 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Chuck, ep.6, an 4 00:00 Film: Demolatorul (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Știrile Pro Tv din sport 03:00 Știrile ProTv (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:30 Apropo Tv (r) 05:15 Serial: Chuck (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:10 “Контрольная закупка” 09:55 “Жить здорово!”

11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30“ЖКХ” 16:25“Пока все дома” 17:05 “Жить здорово!” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Эльвира Болгова, Игорь Лифанов, Роман Мадянов в многосерийном фильме “Два цвета страсти” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 “Городские пижоны”. Премьера сезона.“Без свидетелей”с участием Ксении Кутеповой, Андрея Ильина, Дарьи Мороз 01:10 “Городские пижоны”. “Борджиа”. Новые серии 02:35 “Prima Oră” (R) 04:25 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 2.25 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Rezistă prin cultură. 14.00, 18.55, 3.15 Jurnalul TVR. 2.45, 6.15 TVR 55 4.15 Jurnal plus. 6.55 Imnul României.

5:00TV5MONDE LE JOURNAL 5:23 RÊVES D’HÔTEL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 5:56 UN LIVRE UN JOUR 6:00 C DANS L’AIR 6:55 OBJECTIF NATURE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 KAAMELOTT 7:30 TÉLÉMATIN 7:57 LES JEUX DE MR TIBO 8:00 TÉLÉMATIN 8:27 TOUS LES MARCHÉS DU MONDE 8:30 TÉLÉMATIN 8:46 UN LIVRE UN JOUR 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE MONDE DES CHUMBALLS 9:51 CHAPLIN AND CO 9:57 SAMSON ET NÉON 10:04 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:34 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:56 ÉTRE DIFFÉRENT COMME TOUT LE MONDE 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:25 KAAMELOTT 12:30 PLUS BELLE LA VIE 12:56 VESTIAIRES 13:00 FLASH INFO 13:02 RICARDO 13:25 ARTISANS DU CHANGEMENT 13:30 PORTS D’ATTACHE 14:22 SCIENCE ET TECHNOLOGIES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 À DOUBLE TOUR 16:38 FLASH INFO 16:42 AFRICAN RACE 16:55 ENSEMBLE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:24 ÉTRE DIFFÉRENT COMME TOUT LE MONDE 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 18:55 DR CAC 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LE ROI, L’ÉCUREUIL ET LA COULEUVRE 21:12 FLASH INFO 21:15 ÉCHO-LOGIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VESTIAIRES 22:03 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 PARALYMPIQUES, LE MAG 1:05 FORTIER 1:50 FORTIER 2:35 MA CARAVANE AU CANADA 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:54 RAPPELLE-TOI BARBARA

7

Vineri SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.35, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei.

7.10, 8.15, 2.10 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 10.05, 17.50 Pagini din patrimoniul creaţiei universale. 10.20 Profil de savant.

10.20 Vector European. 11.00 Avanpremiera Festivalului-concurs “Maria Bieșu”. 12.00 La noi în sat. 13.10 Desene animate. “Erky Perky”. 13.35 Svitanok. 14.05 Portrete în timp. Anatol Ciocanu, scriitor. 14.35 Serial. “DORA”. 16.05 Documentar.

“Dalai Lama, viaţă de după viaţă”. 17.15 Accente economice. 18.00, 23.45 Deschiderea oficială a Festivalului-concurs “Maria Bieșu”. Transmisiune de la Teatrul Naţional de Operă și Balet “Maria Bieșu”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea.

19.55, 4.10 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu. 21.20 Dorule-i, dor... Program muzical.

21.45 Fotbal. Preliminariile Campionatului Mondial. Moldova - Anglia. În pauză: ȘTIRI (rus.).

1.45 TVMi. 3.50 Music Mania. 5.10 La obiect. 5.25 Europa la mine acasă. Valentin Frunză.

07.00 Comedia de la 5 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști.

Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Alice in Tara Minunilor (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Un pezevenchi de Dumnezeu 16:00 Teleshopping 16:15 Serial : Tânăr și neliniștit, ep.4320 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Cum să scapi de un tip în 10 zile 23:00 Film: Copii de sacrificiu 01:00 Știrile Pro Tv din sport 01:15 Film: Cum să scapi de un tip in 10 zile (r) 03:15 Film: Copii de sacrificiu (r) 05:00 Ce se întâmplă, doctore?

05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:10 “Контрольная закупка” 09:55 “Жить здорово!”

11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Пока все дома” 17:05 “Жить здорово!” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Эльвира Болгова, Игорь Лифанов, Роман Мадянов в многосерийном фильме “Два цвета страсти” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 “Городские пижоны”. Премьера сезона. “Без свидетелей” с участием Ксении Кутеповой, Андрея Ильина, Дарьи Мороз 01:10 “Городские пижоны”. “Борджиа”. Новые серии 02:35 “Prima Oră” (R) 04:25 “Primele știri” (rom) (R)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:10 “Контрольная закупка” 09:55 “Жить здорово!”

11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:20 “Пока все дома” 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Поле чудес” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Эльвира Болгова, Игорь Лифанов, Роман Мадянов в многосерийном фильме “Два цвета страсти” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Городские пижоны”. Премьера сезона. “Без свидетелей” с участием Ксении Кутеповой, Андрея Ильина, Дарьи Мороз 00:50 “Городские пижоны”. “Борджиа”. Новые серии 01:40 Премьера. Фильм “Далеко по соседству” 03:40 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 2.40 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Rezistă prin cultură. 14.00, 18.55, 3.15 Jurnalul TVR. 2.50 Interes general. 4.15 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.30, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Rezistă prin cultură. 14.00, 18.55, 3.15 Jurnalul TVR. 4.15 Jurnal plus. 4.40 E-forum.

6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:23 RÊVES D’HÔTEL 5:30 EN PAYS DE... 5:56 UN LIVRE UN JOUR 6:00 C DANS L’AIR 6:55 OBJECTIF NATURE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 KAAMELOTT 7:30 TÉLÉMATIN 7:56 LES JEUX DE MR TIBO 8:00 TÉLÉMATIN 8:27 TOUS LES MARCHÉS DU MONDE 8:30 TÉLÉMATIN 8:46 UN LIVRE UN JOUR 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE MONDE DES CHUMBALLS 9:51 CHAPLIN AND CO 9:57 SAMSON ET NÉON 10:04 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:33 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:56 ÉTRE DIFFÉRENT COMME TOUT LE MONDE 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:25 KAAMELOTT 12:30 PLUS BELLE LA VIE 12:56 VESTIAIRES 13:00 FLASH INFO 13:03 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 BYE BYE LA SUISSE 2 14:13 LES PLUS BELLES ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LE ROI, L’ÉCUREUIL ET LA COULEUVRE 16:41 FLASH INFO 16:43 VILLAGES DE FRANCE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:24 ÉTRE DIFFÉRENT COMME TOUT LE MONDE 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PASSE-MOI LES JUMELLES 18:54 DR CAC 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 MIDI ET SOIR 21:05 FLASH INFO 21:10 ÉCHO-LOGIS 21:24 UN LIVRE UN JOUR 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VESTIAIRES 22:01 ENTRE LES MURS 0:08 TV5MONDE LE JOURNAL 0:18 LE JOURNAL DE LA RTS 0:47 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:03 PARALYMPIQUES, LE MAG 1:12 LE CONCERT DES NATIONS 2:47 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 UN DIPLOMATE FRANÇAIS A SANTIAGO

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:23 RÊVES D’HÔTEL 5:31 VISITE LIBRE 5:53 LES AVENTURIERS DE L’EXTREME 6:00 C DANS L’AIR 6:55 OBJECTIF NATURE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 KAAMELOTT 7:30 TÉLÉMATIN 7:57 LES JEUX DE MR TIBO 8:00 TÉLÉMATIN 8:27 TOUS LES MARCHÉS DU MONDE 8:30 TÉLÉMATIN 8:46 UN LIVRE UN JOUR 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE MONDE DES CHUMBALLS 9:51 CHAPLIN AND CO 9:57 SAMSON ET NÉON 10:04 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:33 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE...

11:30 NEC PLUS ULTRA 11:56 ÉTRE DIFFÉRENT COMME TOUT LE MONDE 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:25 KAAMELOTT 12:30 PLUS BELLE LA VIE 12:56 VESTIAIRES 13:00 FLASH INFO 13:03 À LA DI STASIO 13:28 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 14:22 SCIENCE ET TECHNOLOGIES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MIDI ET SOIR 16:30 FLASH INFO 16:34 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:24 ÉTRE DIFFÉRENT COMME TOUT LE MONDE 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 MA CARAVANE AU CANADA 18:55 UN LIVRE UN JOUR 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 CASH INVESTIGATION 21:10 PARDONNEZ-MOI 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VESTIAIRES 22:02 FORTIER 22:47 FORTIER 23:32 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 PARALYMPIQUES, LE MAG 1:03 CLARA SHELLER 2 1:58 CLARA SHELLER 2 2:45 CUISINIER SANS FRONTIÈRES 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:03 360° - GÉO

8

Sâmbătă SEPTEMBRIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.10 Documentar. “”. 7.40 Vedete la bis.

8.40 Documentar. “25 de zile în Europa”.

9.45, 17.15 Pagini din patrimoniul creaţiei universale. 10.00 Știinţă și inovare. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Nicolae Sulac. 12.00 “Năpasta”. Spectacol al Teatrului “Satiricus”. 13.25 Documentar. “Arts 21”. 13.55 Documentar. “Miles Davis”. 15.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani!

Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 17.55 Jocurile Delfice. Kiev 2012.

Selecţiuni. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25, 1.15 Omul de lângă... 22.20 Agenda Festivalului-concurs “Maria Bieșu. 22.35 O melodie de succes. Ion Suruceanu. 23.30 Documentar.

“Euromaxx”. 0.10 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 1.45 Documentar. “Vasile Lupu”. 2.15 Film. “SE CAUTĂ UN PAZNIC” (“Moldova-film”). 3.15 Portrete în timp. 3.45 Music Mania. 5.10 Concert “Creator Art”.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:00 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:00 Teleshopping 10:30 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:30 Teleshopping 12:00 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Zâmbiți, vă rog! 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:15 Teleshopping 13:30 Serviți, vă rog! (r) 17:15 Film: Uite cine cu cine vorbește 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Misiune: Imposibilă III 23:00 Titlul Mondial la Box: Vitali Klitschko vs Manuel Charr 00:30 Totul despre poker, ep.9 01:00 Film: Copii de sacrificiu 02:45 Știrile ProTv (r) 03:45 Știrile Pro Tv din sport 04:15 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 04:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:20 “Гении и злодеи” 07:25 Георгий Юматов, Николай Крючков в фильме “Жестокость” 08:55 “Смешарики. ПИН-код” 09:05 “Играй, гармонь любимая!”

09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “1812. Бородино” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Фильм Сергея Бондарчука “Война и мир”. Заключительные серии 15:10 Новый “Ералаш” 15:40 “КВН”. Премьер-лига 17:10 “Хиромант. Линии судеб”. Многосерийный фильм 18:00 Вечерние новос ти (с субтитрами) 18:15 “Хиромант. Линии судеб”. Многосерийный фильм. Продолжение 19:20 Премьера. “Да ладно!” 19:50 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 Премьера сезона. “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 Гоша Куценко в боевике “Антикиллер 2” 01:50 Юрий Яковлев, Людмила Гурченко в фильме “Идеальный муж” 03:20 “Primele știri” (rom) (R) 03:35 “Жди меня” 05:10 “Поле чудес” 7.00 Bebe magia.

7.25 Televiziunea copiilor. 9.00 - 14.00, 18.00 20.30 Seriale. 14.00, 18.55, 2.50 Jurnalul TVR. 14.30 Zoo Show. 15.30 Teleenciclopedia. 15.50 “DA sau NU”. Joc TV. 17.00 Vrei să fii milionar?

20.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional.

23.50 Tezaur folcloric. 0.50 Festivalul “Cântecele Munţilor”. 3.50 Interviurule jurnalului.

4.10 Viaţa satului. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:23 L’ODYSSÉE CLIMATIQUE DU SOUTHERN STAR 6:15 13 MINUTES AU NATUREL 6:35 RICARDO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 7:51 QUOI DE NEUF DOC ? 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:05 FLASH INFO 10:07 SAMSAM 10:15 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:20 WOOFY 10:26 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:38 LÉONARD 10:47 MON AMI GROMPF 11:00 MON AMI GROMPF 11:12 GALACTIK FOOTBALL 11:36 C’EST PAS SORCIER 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:29 LES ARTISANS DU REBUT GLOBAL 12:55 VESTIAIRES 13:00 FLASH INFO 13:02 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 13:31 FALÒ 14:02 RICARDO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 360° - GÉO 16:00 CHABOTTE ET FILLE 16:23 CHABOTTE ET FILLE 16:46 VILLAGES DE FRANCE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 18:44 LE DESSOUS DES CARTES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:33 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VESTIAIRES 22:02 LES ANNEES BONHEUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 PARALYMPIQUES, LE MAG 1:06 CHABADA 1:56 NOUVO 2:09 RAPPELLE-TOI BARBARA 3:03 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 CUISINIER SANS FRONTIÈRES

9

11

Duminică SEPTEMBRIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.10 Documentar.

“Balada pădurii. Munţii Tinlin”. 7.05, 14.45 Pagini din patrimoniul creaţiei universale. 7.15 Cuvintele Credinţei.

8.00, 22.20, 1.45 Agenda Festivalului-concurs “Maria Bieșu. 8.15, 11.00 Documentar.

“Global 3000”. 9.10 Serial în desen animat.

“Sandocan”. 10.00 Ring Star. 11.30, 4.10 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni.

12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Legendele muzicii. 13.10 Medalion muzical.

C.Moscovici. 13.35 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.00, 5.00 Baștina. Magazin agricol. 15.00 Jocurile Delfice 2012. Gala laureaţilor. 16.00 Festivalul iei. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.)

19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis.

21.25, 4.30 Fotbal non-stop. 22.35 O melodie de succes. Ion Suruceanu. 0.10 Documentar.

“Aventuri în grădina zoologică”. 1.00 TVMi. 3.15 Fii tânăr! 3.45 La obiect. 5.45 La curţile dorului.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La altitudine. Reluare 12.15 Film artistic 13.40 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea.

Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:00 Teleshopping 10:30 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:30 Teleshopping 12:00 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Magica legendă a spiridușilor (r) 11:00 Film: Uite cine cu cine vorbeste (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Merlin, ep, 12,13 , an 3 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Formidabilul II 17:00 Film: Viața de familie 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Transformers: Războiul lor în lumea noastră 23:30 Film: Blestemul florii de aur 02:00 Film: Transformers: Razboiul lor in lumea noastră (r) 04:30 Promotor (r) 05:00 Serial: Merlin (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10“Гении и злодеи” 06:50 Евгения Добровольская, Вячеслав Баранов в фильме “Клетка для канареек” 08:20 “Армейский магазин” 08:45 “Смешарики. ПИН-код” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:30 “Пока все дома” 11:05 Премьера. “1812. Изгнание” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Да ладно!”

12:50 “Роман со зверем” 13:50 Людмила Касаткина, Павел Кадочников в фильме “Укротительница тигров” 15:35 “Ералаш” 16:00 Валерий Гаркалин, Вера Алентова, Инна Чурикова, Любовь Полищук, Олег Табаков в комедии “Ширли-Мырли” 18:30 “Replica” 20:00 Премьера. “Женщины в поисках счастья” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 Праздничный концерт с участием Филиппа Киркорова, Льва Лещенко, Валерии, Тамары Гвердцители, Валерия Меладзе 00:30 Премьера. “Больше, чем золото” 01:10 Премьера. Роман Мадянов, Мария Берсенева в фильме “Бабло” 02:40 “Sinteza săptămânii” (R) 03:10 Дженнифер Энистон в романтической комедии “Объект моего восхищения” 7.00 Bebe magia.

7.25 Să mă aștepţi... 9.00-14.00, 17.20, 20.30 Seriale.

14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 14.30 Zoo Show.

15.00, 3.05 Festivalul “Cântecele Munţilor”.

20.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional.

22.45 Distractis Show. 0.00 Sărbătoarea naţională de la ţebea. 4.40 Universul credinţei.

6.20 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 T V5MONDE LE JOURNAL 5:23 L’ODYSSÉE CLIMATIQUE DU SOUTHERN STAR 6:13 13 MINUTES AU NATUREL 6:32 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:50 REFLETS SUD 8:47 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 STARS PARADE 10:03 FLASH INFO 10:05 SAMSAM 10:13 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:17 WOOFY 10:23 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:36 LÉONARD 10:44 MON AMI GROMPF 10:57 MON AMI GROMPF 11:10 GALACTIK FOOTBALL 11:34 TACTIK 12:00 PAROLES DE CLIP 12:07 SCIENCE OU FICTION 12:34 AMÉRIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:03 JOUR DE RUGBY 13:48 NOUVO 14:02 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:32 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 DANS LES PAS DE KATIA 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VESTIAIRES 22:01 LE CHEVAL D’ORGUEIL 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 PARALYMPIQUES, LE MAG 1:05 ENTRE LES MURS 3:10 KIOSQUE 4:04 TV5MONDE LE JOURNAL 4:28 JO, L’AUTRE CHAHINE

CMYK

12

30 AUGUST 2012

EDI|IA DE VINERI

Siesta

DESTINAŢII TURISTICE

GENERAŢIA 2002

Mariana Doagă: „Intră cine vrea în viaţa noastră, dar rămâne cine poate” Mariana Doagă este psiholog și lucrează la un centru pentru persoanele în etate și adulţi cu dizabilităţi. Tânăra este suficient de motivată pentru a ajuta acești oameni, pentru a le acorda asistenţă și consiliere psihologică. În relaţia cu bătrânii este prietenoasă și foarte deschisă. Totodată, să te „impui” în faţa bătrânilor în calitate de specialist și să-i faci să aibă încredere în tine, nu este deloc ușor. Însă Mariana are suficientă energie pentru a-și îndeplini sarcinile cu brio.

Recent, am aflat că domnișoara psiholog se căsătorește. În curând va deveni soţie. Având și acest frumos motiv, am zis că ar fi bine s-o întrebăm dacă e pregătită pentru viaţa de familie, ce așteptări și temeri are și dacă cunoștinţele din domeniul psihologiei îi vor prinde bine în viaţa de familie.

- Mariana, mai întâi vreau să te felicit. Te căsătorești în curând, nu? Sunt curioasă dacă nunta ta va fi așa cum ţi-ai imaginat-o.

- Mulţumesc mult. Important e că îl am alături de mine pe omul care mă iubește. Nunta e doar oficializarea relaţiei noastre.

Sigur, de mică mă tot gândeam cum va arăta nunta mea. Sper să fie așa cum mi-am imaginat-o.

Atât pot spune, deocamdată.

- Ești pregătită pentru viaţa de familie?

- Da, îmi doresc foarte mult să-mi întemeiez o familie. Să am copii este cel mai mare vis. Probabil, doar atunci aș fi împlinită sufletește.

- Care sunt, după tine, ingredientele pentru o căsnicie fericită? Ce este cel mai important într-o relaţie? Pe ce se bazează ea?

- Fiecare familie își are propriile ingrediente pentru fericire.

Pentru mine, cele mai importante principii pentru o căsnicie trainică sunt răbdarea, încrederea în partenerul de viaţă, stima și respectul, comunicarea eficientă și, nu în ultimul rând, afecţiunea și dragostea reciprocă.

- Ești originară din Sângerei?

- Da, aici m-am născut și tot aici mi-am petrecut copilăria.

- Spune-ne care este ocupaţia ta zilnică. Ai un serviciu?

- La moment activez în calitate de psiholog la Centrul de zi și plasament temporar pentru persoanele în etate și adulţi cu dizabilităţi Agape, dar, totodată, anul acesta, timp de jumătate de

an, am ocupat funcţia de director interimar.

- Ce studii ai făcut?

- Am absolvit Facultatea de Istorie și Psihologie, specializarea Psihologie în cadrul Universităţii de Stat din Moldova.

- În calitate de psiholog presupun că nu va fi dificil pentru tine să faci faţă problemelor care apar, volens-nolens, într-o familie.

- Într-adevăr este în beneficiul meu că am cunoștinţe psihologice, dar în familie încerc să fiu persoana pe care o cunoaște familia mea. Părinţii mei deseori îmi spun: „La serviciu trebuie să fii un specialist bun, dar în familie trebuie să fii fiica pe care o știm”.

- Ce ne poţi spune despre tine și despre domeniul pe care îl studiezi? Ai o definiţie personală a psihologiei?

- Sincer nu-mi place să mă afișez. Însă dacă tot veni vorba pot spune că pentru mine contează ce fac și cum fac. Pun un accent foarte mare pe sinceritate, prieteni și devotament. Mă strădui să fiu punctuală oriunde merg.

Niciodată nu mi-a plăcut să intru ultima în clasă sau în birou. Dacă s-ar întâmpla ca să închid ultima ușa m-aș simţi, pur și simplu, penibil. Iubesc oamenii și încerc să le arăt asta în fiecare zi, în cadrul centrului de plasament și nu numai.

M-aţi întrebat mai sus dacă am o definiţie personală a psihologiei. Ceea ce pot să zic este că viaţa noastră este înconjurată permanent de stări și fenomene psihologice. Când mi-am ales

- Cu ce probleme se confruntă bătrânii din centrul comunitar?

- Cea mai mare problemă cu care se confruntă bătrânii, indiferent de regiunea ţării, sunt pensiile foarte mici. Cu 650 de lei ce poţi să faci? Medicamentele sunt foarte scumpe, produsele alimentare sunt și ele scumpe…

Singurătatea este și ea o problemă foarte dureroasă. Este generată de plecarea copiilor peste hotare. Aceasta îi macină, îi distruge moral și psihologic chiar și pe cei mai tari. Instabilitatea afectivă, insomnia, stările de-

Muzeul Ţăranului Român, printre atracţiile turistice recomandate de The New York Times Muzeul Ţăranului Român din București se numără printre atracţiile turistice recomandate de cotidianul „The New York Times”, care prezintă succint exponatele muzeului și recomandă vizitarea expoziţiei “Ciuma” și a magazinului de suveniruri adăpostite în clădirea de pe Șoseaua Kiseleff.

inhibiţii legate de muncă sau de carieră. Ar mai fi o problemă și relaţionarea cu semenii.

facultatea nu m-am gândit niciodată ce responsabilitate mare poate să aibă un psiholog și cât de important este el în viaţa fiecărui om. Nu pot spune că am o definiţie personală a psihologiei din simplul motiv că viziunea mea privind acest domeniu este de ansamblu. Domeniul psihologiei este unul vast, în cadrul căruia întâlnim multe abordări.

Ar fi dificil să încadrez într-o definiţie mai multe aspecte ale acestei discipline.

- Activezi într-un centru pentru bătrâni în calitate de psiholog. E complicat să lucrezi cu persoanele în etate?

- După absolvirea universităţii am avut șansa să fiu angajată în câmpul muncii. Și nu într-un domeniu foarte ușor. De fapt, asemenea centre de plasament la noi în ţară erau abia la început de activitate și ele nu aveau niște obiective clar definite. Eu, fiind proaspătă absolventă, eram puţin confuză. Una este ceea ce înveţi la universitate și alta este ceea ce se cere de la tine. Însă, zic eu, am reușit să fac faţă tuturor încercărilor și provocărilor.

Să lucrezi cu bătrânii nu este atât de simplu, după cum pare la prima vedere. Când am venit la serviciu mă întrebam de fiecare dată dacă am să fac faţă muncii.

Sincer, nu mi-a fost ușor. Și acum am în faţă momentul când bătrânii mă priveau cu insistenţă și curiozitate. Cu siguranţă ei își ziceau: „ce mai vrea și fata asta de la noi?!” Însă această atitudine m-a motivat să le schimb percepţia faţă de mine. M-am străduit să-i fac să nu mă vadă ca pe o nepoată de-a lor sau ca pe un copil, ci ca pe un specialist.

Fiecare bătrân își are personalitatea lui, dar și o istorie în spate, indiferent de clasa socială și de mediul din care vine.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

- Povestește-ne despre experienţa ta cu Noua Generaţie.

De cât timp activezi?

- Tatăl meu face parte din Partidul Popular Creștin Democrat.

A fost și este membru activ, a fost și consilier local. Despre Noua Generaţie până în anul 2008, practic, nu știam nimic. Abia în vara anului 2008, domnul Petru Gherman, președintele filialei PPCD Sângerei, mi-a propus să particip la un seminar organizat de Noua Generaţie. Și de atunci a și început colaborarea mea cu organizaţia de tineret.

presive sunt, uneori, de neevitat.

Totodată, lipsa suportului material sau dispariţia familiei duce la necesitatea internării acestor bătrâni în astfel de cămine.

- Duhovnicul ortodox român Arsenie Papacioc spunea: „Dacă tinereţea ar ști și bătrâneţea ar putea…”. În acest sens vreau să te întreb ce poate învăţa un tânăr de la un vârstnic?

- Vârstnicii ne pot oferi întotdeauna adevărate lecţii de viaţă. Eu consider că anii de experienţă reprezintă o valoare pentru oricine care își dă seama de acest lucru. Acești oameni s-au confruntat cu viaţa mult mai mult decât am făcut-o noi.

De la persoanele în etate putem deprinde să fim răbdători, înţelepţi, să avem încredere în forţele proprii, să punem accent pe valoarea prieteniei și sensul ei, să manifestăm stimă faţă de cel mai mare și faţă de cea mai apropiată persoană. Acestea sunt valorile pe care trebuie să le preluăm și să le asimilăm.

- Moldovenii privesc, în general, cu suspiciune persoanele care apelează la un psiholog; s-a schimbat această atitudine? Care este rolul unui psiholog?

- Deseori m-am confruntat cu această problemă. Majoritatea oamenilor nu fac diferenţă dintre un psiholog și un psihiatru.

Ceea ce mi se pare important de

menţionat este că la psiholog merg atât persoane pe care societatea le numește „normale”, cât și persoane care au anumite tulburări. În general, rolul psihologului este de a ajuta persoana să își descopere propriile resurse care să îi permită să-și rezolve problemele prin forţele proprii.

Poate vă întrebaţi din ce cauză se întâmplă acest lucru, în loc să-i fie furnizată direct soluţia. Chiar dacă în sensul acesta procesul decurge mai greu, rezultatul este mai bun și de lungă durată. Deci, am putea afirma că psihologul deţine metodele, tehnicile prin care să te facă să descoperi soluţia optimă.

- Care consideri că sunt cele mai mari probleme psihologice cu care se confruntă oamenii din ţara noastră? Sunt ele specifice doar ţării noastre sau există peste tot?

- Nu mi-aș dori ca să dau eu un verdict în acest sens referitor la problemele cu care se confruntă oamenii din ţara noastră. Fiecare vârstă are propriile temeri și incertitudini. La adolescenţi cele mai evidente probleme psihologice ar fi: plecarea în masă a părinţilor peste hotare, probleme comportamentale, deficit de atenţie, frica de a se face de rușine; de aici apare și retragerea și izolarea socială.

Pentru adulţi cele mai evidente probleme psihologice sunt stresul, frica pentru ziua de mâine,

- Ce ai reușit să înveţi din colaborarea cu PPCD și Noua Generaţie?

- Sunt foarte multe lucruri pe care le-am învăţat. Poate cel mai important a fost faptul că am învăţat să-mi pun în valoare propria personalitate. Am deprins că trebuie să fiu responsabilă pentru toate acţiunile pe care le întreprind.

- Cine sunt oamenii care te susţin mereu, te apreciază și te motivează?

- Familia mea, indiscutabil, deţine întâietatea în acest sens, mai nou și omul care va fi de acum încolo alături de mine prietenul și viitorul meu soţ. De fapt, viaţa noastră este ca o gară, ca un peron, mai bine zis. Există foarte multe persoane care se oferă să-ţi fie alături, să te ajute sincer și deschis, dar, în final, tot persoanele cele mai apropiate rămân alături de tine. Așa e: intră cine vrea în viaţa noastră, dar rămâne cine poate.

- Îţi vezi viitorul legat de Sângerei sau vrei să pleci de acolo? Care sunt planurile tale în acest sens?

- Niciodată nu se știe ce poate să ne rezerve viitorul. Indiferent oriunde m-aș afla îmi doresc foarte mult să am un cabinet particular de consiliere psihologică, iar pentru aceasta am să mă strădui ca visul meu să devină realitate.

- Mulţumim. Casă de piatră îţi urăm de pe acum. Să vă bucuraţi de dragostea voastră azi și în fiecare zi.

- Mulţumim. Așa să fie!

Lucia CUJBĂ, FLUX

Ocupând o clădire de la începutul secolului al XX-lea, care poartă semnătura arhitectului Nicolae Ghica-Budești, Muzeul Ţăranului Român adăpostește mobilier, utilaje agricole, costume, crucifixe, tapiserii, textile și câteva icoane foarte frumoase, scrie „The New York Times”. În mod surprinzător, o mare parte din aparent primitivele echipamente tehnologice de la primul etaj al muzeului sunt în continuare funcţionale și, alături de multe alte obiecte păstrate pe același nivel al muzeului, ilustrează stilul de viaţă al comunităţii rurale românești, se mai spune în materialul postat pe site-ul cotidianului.

Publicaţia amintește și faptul că, în timpul perioadei comuniste, clădirea a găzduit Muzeul Partidului Comunist Român, a Mișcării Revoluţionare și Democratice din România.

Astfel, în drumul spre ieșirea din Muzeul Ţăranului Român vizitatorii nu trebuie să rateze expoziţia de la subsolul clădirii, consacrată acelor vremuri, unde “mirosul de naftalină vine să completeze atmosfera care amintește de colectivizarea din perioada comunistă, pusă în evidenţă și prin prezenţa a numeroase busturi neatractive ale lui Lenin”. Intitulată “Ciuma”, expoziţia este “un memorial al durerii și al rănilor pe care colectivizarea a produs-o în universul ţărănesc”. În mod ciudat, exponatul principal este un birou (de la care a fost exercitat controlul asupra tuturor în respectiva perioadă), “ornat” cu coji de nucă și coji de ceapă.

Publicaţia The New York Times le mai dă un sfat vizitatorilor: să nu rateze magazinul de suveniruri de la Muzeul Ţăranului Român. În anul 1996, muzeul a primit trofeul EMYA - European Museum of the Year Award.

31 august - 7 septembrie Berbec

Ai tendinţa de a nega și de a neglija erorile trecutului, crezând că nu le vei mai face oricum, dar uiţi de inerţia uriașă care te-a făcut să le repeţi recent.

Taur Sunt posibile conflicte destul de dure cu anturajul apropiat, din cauza viziunilor diferite asupra viitorului comun sau al unei anumite persoane.

Gemeni O perioadă complicată de resentimente și de regrete, cele mai multe provocate de problemele financiare pe care ţi le-ai produs cu bună știinţă, de multe ori.

Rac Este posibilă o divergenţă cu un partener, dar procesul în sine e constructiv, pentru că poate aduce o clarificare de mare importanţă pentru ambele părţi.

Leu O deplasare necesară poate deveni un prilej de complicaţii relaţionale, în cuplu sau cu o altă rudă. Replicile încărcate de asprime nu duc la nimic bun.

Fecioară

EXPOZIŢIE

LEGENDA ROCKULUI ROMÂNESC

Artişti italieni la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei

Trupa Iris cântă mai departe fără Cristi Minculescu

Pe 24 august 2012, în incinta Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, Sala mare, a fost vernisată expoziţia „Artiști italieni în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei (grafică, sec. XVI-XIX), pe care o puteţi vizita până la 14 octombrie curent.

Muzeul Naţional de Artă al Moldovei deţine o bogată colecţie de grafică italiană, cuprinzând peste 800 de opere. În expoziţie sunt prezentate 55 din totalul acestora. Lucrările sunt realizate în cele mai răspândite tehnici ale graficii: xilogravură, acvaforte, gravură cu dăltiţa, gravură cu poanson ș.a.

Diversitatea genurilor abordate de autori reprezintă certe mărturii despre valenţele artistice și tematice ale acestui domeniu: de la portrete la scene de gen, de la peisaje la scene religioase și scene mitologice.

După Renaștere, în Italia artele grafice se dezvoltă în două direcţii: acea a artiștilor din școala lui Rafael (1483-1520) și a lui Marc Antonio (1480-1534) și cea a lui Parmigianino (15031540) și imitatorilor lui. Adepţii celei dintâi realizau desenele cu cea mai nobilă severitate și graţie austeră. Cea de-a doua a dat naștere la

acel șir de gravori în “camaieu” care au produs capodopere de o eleganţă aparte. Pe lângă aceste trăsături se adaugă și influenţele provenite din ţările de nord. În decursul secolului al XVIII-lea, artiștii italieni continuă să experimenteze procedee noi, îmbogăţindu-și măiestria cu practici originale, iar gravurile devin în mâinile lor o artă completă.

Aceasta, în special gravura în acvaforte, îngăduie jocul unei lumini egale și proaspete. Ea este uneori strălucitoare, dar niciodată intensă. Are un aspect pur grafic, nu este aproape niciodată picturală. Aceasta se întâmplă deoarece italienii și, gravorii, în general, nu erau gravori decât pe jumătate. Maeștri ai penelului, ei se foloseau de tehnicile graficii pentru a-și îmbogăţi arta cu o notă nouă și deosebită.

Polidoro Caldara da Caravaggio, Agostino Carracci, Ludovico Carracci, Annibal Carracci, Guido Reni, Salvator Rosa, Domenico Zampieri zis Domenichino - sunt doar câţiva dintre artiștii expuși care au creat acum mai bine de 4-5 secole. Iar dacă pentru privitorii obișnuiţi numele acestora nu spun prea multe, creaţiile lor ilustrează foarte bine o perioadă importantă pentru istoria universală a artei, în general, și a artelor grafice, în special, conferindu-le o perpetuă vitalitate.

Cântăreţul Cristi Minculescu, solistul legendarei trupe Iris, va părăsi formaţia, fiind înlocuit, din data de 3 septembrie a acestui an, de Toni Șeicărescu, informează pagina oficială de Facebook a artiștilor. În comunicatul oficial al formaţiei scrie: “Începând cu data de 3 septembrie 2012, Cristi Minculescu părăsește grupul Iris. Activitatea formaţiei va continua, avându-l ca solist pe Toni Șeicărescu”.

Toni Șeicărescu este cunoscut pentru colaborarea sa cu formaţia Direcţia 5.

Iris a sărbătorit 35 de ani de carieră la sfârșitul lunii iunie, printr-un concert care a avut loc în Piaţa Constituţiei din Capitală. Noul album “Iris - O lume doar a lor - 35 de ani” - a fost lansat cu ocazia show-ului aniversar.

Una dintre cele mai longevive și iubite formaţii românești, trupa

Iris a făcut istorie în rockul autohton timp de trei decenii și jumătate.

Decoraţi cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler în octombrie 2007, membrii trupei Iris au evoluat, de-a lungul carierei lor muzicale, în faţa a peste 9 milioane de oameni, în peste 5.000 de concerte. În 2007, ei au sărbătorit 30 de ani de existenţă pe Aeroportul Băneasa, unde au cântat în faţa a peste 15.000 de fani, un record autohton greu de egalat.

Un an mai târziu, în 2008, veteranii muzicii rock au primit discul de aur pentru vânzările albumului “Cei ce vor fi” și discul de platină pentru albumul “Maxima”, fiind premiaţi și în faţa publicului a doua zi, la concertul Iris Aeterna susţinut la Teatrul Naţional București. Tot în 2008, Romanian Music Awards a consemnat alte două premii câștigate de Iris: Best Live și Best Rock - “Cei ce vor fi”.

CMYK

Poate continua o dispută, legată de bani, cu o persoană dragă, semn că cineva exagerează. Ori tu dai dovadă de severitate, ori celălalt cere prea mult.

Balanţă Situaţiile pe care nu le poţi gestiona, mai ales cele legate de familie, pot fi soluţionate mai ușor dacă le vei lăsa puţin deoparte și te vei ocupa de altceva.

Scorpion Te simţi ca și cum te-ai fi trezit dintrun somn lung și lumea îţi apare mai ușor de cucerit. Înainte de a pleca la luptă, ţi-ar fi de mare folos să verifici motivaţiile.

Săgetător Te poţi confrunta cu situaţii greu de suportat din cauza problemelor pe care un apropiat le pune pe umerii tăi, ca și cum tu nu le-ai avea pe ale tale.

Capricorn După transplantul de ficat suferit de Cristi Minculescu în 2009, pe 6 iunie al aceluiași an, Iris și-a făcut prima apariţie la Romanian Music Awards, pentru a fi recompensată cu Most Wanted Award. Acesta a fost un preambul pentru megaconcertul de revenire susţinut pe 8 octombrie 2009, la Sala Polivalentă în Capitală, în faţa a peste 7.000 de persoane. Cu ocazia acestui spectacol a fost lansată și “Integrala Iris”, un box set cuprinzând întreaga discografie a trupei.

Anul 2010 a însemnat lansarea albumului Iris “12 Porţi”.

Ceea ce încerci să faci e privit ca imposibil chiar și de cei care te cunosc și nu se lasă cuprinși de îndoială și nici nu te bănuiesc de lipsă de curaj.

Vărsător Acum vezi partea dificilă a proiectelor pe care te pregătești să le pui în aplicare. Cât de curând te vei concentra și pe partea de beneficiu.

Peşti Problemele pe care le observi nu îţi aparţin. Anturajul e sursa lor și, ca de obicei, așteaptă să găsească măcar alinare, dacă nu rezolvare, apelând la tine.