Ziarul Flux, Ed. 31 (907)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 30 august 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 30.08.2013

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ )Sf. Ierarh Varlaam, 1 EURO..............................16.9888 Mitropolitul Moldovei 1 Do­lar ame­ri­can ............. 12.8155 Maxima zilei 1 Leu românesc ................. 3.8290 1 Ru­blă ru­sească ............... 0.3860 “Libertatea este un element Timpul probabil: necesar oricărei societăți bine orânduite, fiindcă fără ea nu 30.08.2013 31.08.2013 se poate vorbi de moral, nici de responsabilitate.”

Noros, Noros, Emile Littre 12 19 0C 12 22 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

3

PAGINA

SCANDALOS

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995  Nr. 31 (908)

Damascul avertizează că se va apăra în cazul unei intervenţii internaţionale 

(citiţi pag. 10)

Surprize de la Guvern, în ajunul sărbătorii limbii române

O armată de soldaţi-ciobani, în frunte cu un ministru-cioban

4

PAGINA

IMPORTANT Foto: YulMihaillova

Elevii din şcolile primare şi gimnaziale vor intona Imnul de stat la începutul fiecărei săptămâni. Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat ieri, în cadrul şedinţei Guvernului. Imnul de stat „Limba Noastră” va fi tipărit

REPUBLICA MOLDOVA: DE LA INDEPENDENŢA POLITICĂ SPRE INDEPENDENŢA ECONOMICĂ

6

PAGINA

INVESTIGAŢII

DECONSPIRAREA monopoliştilor sau preţul undei VERZI de la Bandiţchi (2011-2012)

8

PAGINA

ENERGETICĂ

Lansarea lucrărilor de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni, mai mult festivism decât pragmatism?

în Abecedar, dar și în manualele școlare. Iniţiativa a venit din partea Ministerului Justiţiei, însă a fost avizată negativ de Ministerul Educaţiei. Proiectul urmează să fie supus votului în Parlament.

Tot în şedinţa de ieri, Mi-

nisterul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei a venit cu un proiect de lege privind sărbătorile naţionale, care prevedea că moldovenii vor sărbători Crăciunul, oficial, de două ori, atât la 25 decembrie, cât şi la 7 ianuarie.

Reglări de conturi între autorităţile de la Bucureşti, cu ocazia unor vizite la Chişinău

Odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale din România, Republica Moldova capătă o importanţă tot mai mare în ecuaţia electorală de la Bucureşti. O dovadă în acest sens sunt şi vizitele tot mai dese pe care le întreprind oficialii de acolo în ţara noastră. Nici în cadrul acestor vizite însă politicienii nu se pot abţine de la replici acide, învinuiri de incompetenţă şi de populism. Disputele dintre preşedintele României, Traian Băsescu, şi premierul Victor Ponta, inclusiv pe subiectul cine vrea cu adevărat binele Republicii Moldova, muncind efectiv pentru asta, şi cine urmăreşte doar obţinerea capitalului de imagine, revin în actualitate, ori de câte ori unul dintre aceştia ajunge la Chişinău.

Reglările de conturi au continuat şi săptămâna aceasta, când Victor Ponta a fost prezent la lansarea lucrărilor de construcţie a gazoductului Iași-Ungheni, calificat de către comisarul european pentru Energie, Guenther Oettinger, participant şi el la eveniment, drept un proiect paneuropean de o importanță strategică, atât pentru România, cât şi pentru Republica Moldova, urmând să diversifice aprovizionarea cu resurse energetice a ţării noastre. „Acest gazoduct va spori securitatea energetică atât pentru RM, cât pentru întreaga regiune”, a opinat Oettinger.

Premierul Iurie Leancă este şi el de părerea că gazoductul va consolida securitatea energetică a țării și va crea noi locuri de muncă, acesta fiind încă un pas spre unirea a „două maluri europene”.

Continuare în pag. 2

CMYK

Totodată, la iniţiativa unui grup de deputaţi a fost propusă eliminarea sintagmei „cea română” din denumirea sărbătorii „Limba Noastră cea Română”, deoarece în Constituţie limba de stat este numită moldovenească.

Proiectul nu a fost supus însă discuţiilor, ministrul Valentina Buliga solicitând retragerea lui de pe ordinea de zi, pe motivul că au parvenit mai multe propuneri care urmează a fi analizate.

FLUX

Cine sunt moldovenii cu firme offshore pe Insulele Virgine Britanice Circa 20 de cetăţeni ai Republicii Moldova, printre care şi câţiva businessmeni notorii, figurează în calitate de directori sau/şi acţionari ai companiilor offshore înregistrate pe Insulele Virgine Britanice.

Afacerile necunoscute ale oamenilor de afaceri sunt scoase în vileag de documentele confidenţiale obţinute de International Consortium for Investigative Journalism şi analizate în cadrul proiectului OffshoreLeaks, la care Centrul PARTICIP a avut acces.

Continuare în pag. 2

agrotop.md

FLUX

2

Actual

30 AUGUST 2013

Cine sunt moldovenii cu firme offshore pe Insulele Virgine Britanice Urmare din pag. 1

Cazul Stati

Magnatul Anatolie Stati, preşedintele Ascom Group, cunoscut ca cel mai bogat om din Republica Moldova, nu ascunde că în 1995 a fondat pe Insulele Virgine Britanice compania offshore Tristan Oil Ltd, folosită pentru a administra zăcăminte de petrol şi gaz din Turkmenistan şi Kazahstan. Nu se ştie însă că Anatolie Stati a fost acţionar şi/ sau director la alte şase companii offshore în paradisurile fiscale din Marea Caraibelor. Este vorba de Lorrin Invest Limited (acţionar – din octombrie 2005; director – din februarie 2007), Terranova Worldwide S.A. (director şi acţionar – din mai 2007), Pellat International Ltd (acţionar – din februarie 2008), Montvale Invest Ltd (director – din martie 2007), Komet Group S.A. (director şi acţionar – din martie 2007) şi Bronti Group Ltd (acţionar – din februarie 2008; director – din iunie 2008).

Două din cele şase firme offshore au fost/sunt afiliate cu Ascom Group şi Tristan Oil Ltd. Komet Group S.A. este „compania-fiică” a Ascom Group, folosită pentru a administra zăcăminte de petrol şi gaz în regiunea Kurdistan din Irak, potrivit unui raport al IAS Group.

Apropo, în perioada 2008-2011, manager general adjunct al Komet Group

a fost actualul viceprim-ministru al Republicii Moldova, Eugen Carpov.

Pe de altă parte, Montvale Invest Ltd a fost afiliată companiei Tristan Oil Ltd, arată un raport al firmei. În iulie 2009, Fitch Ratings, una dintre cele mai importante agenţii de rating din lume, a retrogradat raitingul companiei Tristan Oil Ltd. de la „B+” la „CC” pe motivul transparenţei limitate în realizarea unor tranzacţii financiare, beneficiar indirect fiind şi Montvale Invest Ltd. La 15 noiembrie 2012, în „Monitorul Oficial al Insulelor Virgine Britanice” a fost publicat un anunţ privind numirea oficială a lichidatorului companiei Montvale Invest Ltd.

Cazul Bostan

Victor Bostan, directorul general al Grupului de companii „Purcari&Bostavan Wineries”, în noiembrie 2007 a fondat pe Insulele Virgine compania offshore Amboselt Universal Inc. Bostan deţinea pe atunci 40.625 de acţiuni, pe când Detroit Investments Limited – 9.375 de acţiuni. În aprilie 2008, acţiunile au fost redistribuite între cei doi acţionari – Victor Bostan (36.000) şi Detroit Investments Limited (14.000). E de remarcat că în 2007, Detroit Investments deţinea 18.75% din acţiunile companiei „Bostovan Winery”. Printre directorii companiei Amboselt Universal Inc se regăseau şi cetăţenii Republicii

Moldova Marcel Grajdieru şi Serghei Kasatkin.

Cazul Vasilciuc

Omul de afaceri Vasile Vasilciuc, cunoscut ca partener de afaceri al lui Vsevolod Ilcenco, moldoveanul care a înregistrat drepturile de marcă pentru numele şi ambalajul Jin Ling, a fondat în ianuarie 2010 firma offshore Delpoint Ltd. Despre activitatea acestei companiei şi relaţiile ei cu firma ieşeană SC Top Free Shop SRL, deţinută până în 2009 de Vasilciuc şi Ilcenco, nu se ştie mai nimic. Top Free Shop deţinea în 2008 un magazin duty-free la graniţa cu Republica Moldova, având ca obiect de activitate „comerţul cu amănuntul al produselor din tutun“.

Cazul Ţurcan

Businessmanul Octavian Ţurcan, cunoscut ca omul de încredere al lui Sorin Ovidiu Vântu, unul dintre cei mai bogaţi români, a înregistrat în ianuarie 2006 compania Woodgreen Management Limited, care, în scurt timp, a fost preluată de Sorin Ovidiu Vântu. Un an mai devreme, Octavian şi Alexandra Ţurcan au fondat o altă companie offshore - Glasgow Intervest Ltd. Ţurcan, alături Sorin Ovidiu Vântu, a fost reţinut în câteva rânduri de anchetatorii români pentru implicare în afaceri dubioase. Potrivit hotnews.ro, în noiembrie 2011, Ţurcan a

fost reţinut în dosarul privind delapidarea Petrom Service cu peste 83 de milioane de euro şi afectarea a 72.000 de membri ai Asociaţiei Salariaţilor.

Businessmanul din Republica Moldova a fost reţinut pentru complicitate la delapidare şi spălare a banilor.

Companiile offshore – între legal şi ilegal

Potrivit OffhsoreLeaks, secretomania offshore are un efect coroziv asupra guvernelor şi sistemelor legislative, permiţând oficialilor corupţi să devasteze avuţia publică şi asigură acoperire pentru traficanţii de persoane, mafioţi, braconieri de lux şi alte tipuri de infracţiuni. Pe de altă parte, apărătorii offshore spun că majoritatea proprietarilor sunt implicaţi în afa-

ceri legale. Centrele offshore, explică ei, permit firmelor şi persoanelor să-şi diversifice investiţiile, strâng alianţe comerciale transfrontaliere şi fac afaceri într-o zonă prietenoasă care evită regulile dificile şi birocraţia din lumea fiscală normală.

Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, în Republica Moldova activează 74 de firme cu fondatori din Insulele Virgine Britanice, iar capitalul investit se cifrează la 255,2 mln lei. Pe de altă parte, datele statistice arată că volumul exportului din Republica Moldova în Insulele Virgine Britanice a atins cifra record de 2462,5 mii dolari în anul 2011.

Centrul pentru Transparenţă şi Participare Civică „PARTICIP” Sursa: particip.md

Reglări de conturi între autorităţile de la Bucureşti, cu ocazia unor vizite la Chişinău Urmare din pag. 1 Şeful Guvernului de la Bucureşti, Victor Ponta, a apreciat că, până în 2018, România va avea o producţie de gaze naturale suficientă atât pentru consumul său intern, cât şi pentru necesităţile ţării noastre. Oficialii au promis că lucrările la gazoductul Iași-Ungheni se vor încheia până la sfârșitul anului în curs, acesta urmând să fie dat în exploatare anul viitor.

Ponta s-a declarat mândru de faptul că părţile au început, în sfârşit, să facă ceva împreună, nu doar să vorbească, făcând aluzie la declaraţiile anterioare ale şefului statului român. Este „un proiect despre care s-a vorbit foarte mult, dar s-a făcut foarte puţin”, a declarat el, mai menţionând că, încă de la preluarea mandatului, a conştientizat că relaţiile dintre România şi Republica Moldova ar trebui să suporte schimbări fundamentale. Promiţând să verifice permanent mersul lucrărilor împreună cu premierul moldovean, Victor Ponta a mai afirmat că „Guvernul de la București nu trebuie să dea nici sfaturi, nici indicații, ci trebuie să muncească împreună cu autorităţile din Republica Moldova, pentru ca oamenii de pe ambele maluri ale Prutului să aibă o viață mai bună decât în acest moment”. Iar faptele sunt de o mie de ori mai importante decât o mie de vorbe frumoase despre România şi UE, a mai punctat acesta.

Declaraţiile premierului român au venit ca o replică la criticile aduse de preşedintele Băsescu Guvernului de la Bucureşti, în timp ce reprezentanţii acestuia, în frunte cu şeful Cabinetului, se aflau luni, 26 august, într-o vizită la Chişinău. „E timpul ca domnul Victor Viorel Ponta să guverneze, nu să televizeze şi să se lupte politic”, a decretat Băsescu, opinând că premierul este preocupat mai mult de „bătălia cu preşedintele”, decât de problemele ţării.

Băsescu l-a calificat pe Victor Ponta drept „un om extrem de limitat în a înţelege cum funcţionează statul” şi a promis să vină în permanenţă cu critici la adresa „incompetenţilor din Guvern”.

“Eu încerc, şi cred că este de datoria mea, mai

ales la Chişinău, dar nu doar la Chişinău, să prezint faţa europeană a României şi daţi-mi voie ca asta să fac şi în continuare”, a răspuns Ponta, în cadrul unei conferinţe de presă la Chişinău, unei întrebări adresate în legătură cu declaraţiile lui Băsescu.

Amintim că, în cadrul vizitei sale în Republica Moldova, la 17 iulie curent, preşedintele României, Traian Băsescu, a făcut mai multe promisiuni, inclusiv privind sporirea numărului de burse pentru tinerii din Moldova, în anul de studii 2014–2015, până la 6.000, eliberarea permiselor pentru micul trafic la frontieră, sistată acum mai bine de jumătate de an etc.

Premierul român Victor Ponta a declarat atunci la Bucureşti, în debutul unei şedinţe de guvern, că este bine să fii preşedinte, pentru că poţi să fii generos cu banii altora. „Mă gândeam ce bine este să fii preşedinte, că eşti generos pe banii altora. Se face gazoductul – mă rog, îl facem din banii noştri, burse se dau mai multe, tot din banii noştri. Păcat că Guvernul anterior nu a reuşit să facă nimic, nici să mărească numărul de burse, nici să facă gazoductul cu Republica Moldova Vreau ca noi să facem şi lucruri serioase, în afară de declaraţii…”, a precizat el.

Ponta a mai menţionat ironic că moldovenii ar fi trebuit să fie deja mai bogaţi decât locuitorii Qatarului, la câte declaraţii şi promisiuni s-au făcut până acum. În legătură cu majorarea numărului de burse, Ponta i-a dat şi aici o replică lui Băsescu, afirmând la Chişinău că numărul de burse nu trebuie mărit, pentru că numărul de solicitări de burse este mai mic decât numărul de burse disponibile, fiind necesară, mai degrabă, o diversificare a acestora. „Problema nu este să mărim numărul de burse, pentru că nu le-am folosit nici pe cele 5.000.

Avem doar 2.800 de cereri. Ideea este să diversificăm aceste burse, să convingem tinerii să studieze la cele mai bune universităţi din România.

Altfel, o să-i pierdem pe cei mai pregătiţi tineri care vor opta pentru alte ţări”, a specificat Victor Ponta. În schimbul de replici s-a inclus şi Eugen Tomac, președintele Partidului Mișcarea Populară şi fost consilier al lui Traian Băsescu. Acesta i-a adresat o scrisoare premierului Ponta în care l-a învinuit de „lipsă de demnitate naţională” şi de experienţă, pentru că nu a discutat înainte de a merge la Chişinău „cu cel care cunoaşte cel mai bine realităţile din R. Moldova, pentru a putea ajuta concret statul vecin cu prilejul acestei vizite”.

Tomac l-a acuzat de incompetenţă pe premierul român în ceea ce ţine de chestiunea burselor: „V-aţi ascuns din nou în spatele unei minciuni spunând că nu există solicitări. Este simplu, în acest proces trebuie să acordăm burse de licenţă pentru toţi cei care sunt absolvenţi de liceu în

România şi locuri la master pentru toţi doritorii. În această situaţie, cu siguranţă numărul de 5.000 de burse n-ar fi suficient”.

Deputatul a mai opinat că vizita lui Ponta la Chişinău nu a inclus „o agendă consistentă”, acesta fiind interesat doar de o poză lângă şantierul de la Ungheni. „În afară de un exerciţiu de imagine prin vizita la Ungheni, unde aţi constatat că a început faza de implementare a proiectului privind crearea gazoductului Iaşi-Ungheni, demarat la propunerea Preşedintelui României, n-aţi anunţat nimic”, a replicat Tomac. „Aţi minţit şi aţi făcut promisiuni.

Iar acestea nu sunt fapte, sunt vorbe, domnule Ponta”, scrie în încheiere fostul consilier al lui Băsescu.

Nici mezina preşedintelui român, Elena Băsescu, nu a ezitat să vină cu învinuiri la adresa rivalului politic al tatălui său, afirmând că: „Ponta demonstrează în fiecare zi că nu cunoaşte nimic din ceea ce spune”. Ea s-a referit la unele afirmaţii ale lui Victor Ponta privind reluarea transmisiei postului public de televiziune român TVR pe teritoriul Republicii Moldova.

Dincolo de aceste bătălii politice, purtate, inclusiv, de la distanţă, la care se dedau, după cum vedem, nu doar politicienii de la noi, vizita delegaţiei române a mai fost remarcabilă printr-un detaliu. Nu şi-a ratat „clipa de glorie” şeful PLDM, Vladimir Filat, care a ţinut cu tot dinadinsul să apară alături de cei doi prim-miniştri şi să ţină un discurs la lansarea lucrărilor de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni, în calitate de… fost premier, „cel care a purtat negocierile privind inițierea acestui proiect”. Prin urmare, la noi pare să fi fost instituită oficial funcţia de ex-premier, „pe alocuri” mai importantă chiar decât cea de premier în exerciţiu.

Ioana FLOREA, FLUX

Scandalos 30 AUGUST 2013

3

FLUX

O armată de soldaţi-ciobani, în frunte cu un ministru-cioban

Chiar în ziua în care societatea moldovenească sărbătorea Ziua Independenţei, o televiziune de la Chişinău (Jurnal TV) relata despre un caz care developează situaţia jalnică în care a ajuns ţara noastră în cel de-al 22-lea an de independenţă.

Independenţa Republicii Moldova a fost proclamată pe 27 august 1991, dar a fost, cu adevărat, cucerită în primăvara şi vara anului 1992, în timpul confruntărilor sângeroase de la Nistru. Acel război, în care au căzut zeci de poliţişti, voluntari şi soldaţi, a fost numit Războiul Independenţei. Dar iată că acum, după 20 de ani de la acel război, constatăm că soldaţii Armatei Naţionale, în loc să stea la straja ţării cu arma în mâini, sunt trimişi să pască oile.

Să reproducem, mai întâi, ştirea de la Jurnal TV.

L-au luat la armată, dar a ajuns la stână

„Înrolaţi în Armată, dar trimişi la deal cu oile. Este vorba despre soldaţii care îndeplinesc serviciul militar la brigada infanterie motorizată din Cahul. În loc să înveţe să mânuiască arma, băieţii duc turma la păscut. Ba mai mult, soldaţii ciobani stau printre oi cu săptămânile.

Soldatul Alexei Bârcă a fost înrolat în armată în luna aprilie curent. Acum trei săptămâni a fost trimis cu oile pe deal.

El a declarat reporterilor de la Jurnal că la stână a fost adus de plutonierul său, că se află acolo de vreo 3 săptămâni şi

Comentariul ministrului Marinuţa la poza postată pe reţeaua de socializare: Trenule, la ce oprire, a urcat a mea iubire... (undeva la intrare în Ungaria) august 2013 - cu Maria Marinutsa. că în această perioadă nu i-au trimis mâncare din cazarmă şi că s-a alimentat doar cu ceea ce i-a adus oamenii ca să nu moară de foame.

Militarul doarme într-un bordei alături de alţi ciobani. El se plânge că nu s-a spălat de câteva zile şi spune că nu şi-a imaginat vreodată că va face armata păscând oile. „Aici dorm ciobanii şi dorm şi eu. Vedeţi şi voi cât este de murdar. Cred că şi la puşcărie este mai curat decât aici.

Vedeţi, acesta este căpătâi, de dormit pe el, şi este negru. În apropiere este un

iaz. Când e apa caldă, mă spăl. Când e rece, nu pot să mă spăl şi mă culc aşa, nespălat”, spune Alexei Bârcă.

Când au aflat cu stupoare că fiul lor trăieşte la stână, părinţii soldatului s-au înfuriat. Rudele au fost îngrozite când l-au văzut murdar, îmbrăcat într-o uniformă ponosită şi încălţat într-o pereche de şlapi rupţi.

Se pare că Alexei are grijă nu doar de oile armatei, dar şi de cele ale sătenilor.

Familia băiatului a încercat să obţină o explicaţie de la conducerea brigăzii.

Responsabilii le-au spus că soldatul a plecat la stână din proprie iniţiativă şi neagă că nu i-ar fi dus de mâncare.

Părinţii lui Alexei Bârcă însă, spun că nu vor accepta ca băiatul lor să-şi satisfacă serviciul militar în asemenea condiţii.

Nimic ieşit din comun, spune ministrul Apărării. „Nimic ieşit din comun, spune ministrul Apărării. Armata este o organizaţie care încearcă şi să se autoasigure. Pentru a acorda tot soldaţilor, pe masă, un surplus de brânză sau ceva lapte, în unele unităţi, ceva slănină adăugător, ceea ce nu intră în raţionul (corect: raţia alimentară) de bază al militarilor. Aşa că nu-i nimic ieşit din comun, dacă unul paşte oile militarilor.

Nu-i pe păşunile altora sau oile altora, dar s-a noastre, a militarilor”, a declarat Marinuţa”

Generalul Marinuţa susţine că soldaţii trebuie să pască oile

Că ministrul Marinuţa este un om absolut întâmplător în cadrul Ministerului Apărării este evident pentru toţi. Acum câteva luni, Marinuţa era gata să declare război trupelor ruse

Comentariul ministrului Marinuţa la poza postată pe reţeaua de socializare: În vecinătatea unicului ceas astronomic, amplasat în capitala cehă. August 2013 din Transnistria, făcând şi constatarea aberantă că Republica Moldova poate ieşi învingătoare dintr-o confruntare militară cu Federaţia Rusă. Acum însă, el ne spune că este normal ca soldaţii, în loc să fie instruiţi să mânuiască arma, trebuie să pască oile. Vă imaginaţi cum soldaţii-ciobani ai Armatei Naţionale dau ripostă unui eventual atac militar de sorginte externă sau internă. De râsul găinilor!

Generalul a pierdut socoteala soldaţilor ucişi în cazărmi

Nu merită să amintim aici câţi soldaţi au murit în armata lui Marinuţa, fie că au fost ucişi, fie că au fost aduşi în situaţia să se sinucidă. Credem că nici Marinuţa nu mai cunoaşte numărul soldaţilor morţi pe timp de pace.

Halca şi halba ministrului Marinuţa

Şi încă un detaliu. Ştirea care dezvăluie cazul militarului Alexei Bârcă, pe care Marinuţa l-a făcut cioban la oi, a fost făcută publică nu doar în Ziua Independenţei Republicii Moldova, dar şi la puţin timp după ce ministrul Apărării s-a întors din vacanţă. Şi nu doar că s-a întors, ci şi a postat pe o reţea de socializare poze din voaiajul său prin Europa – Ungaria, Cehia şi Germania, ca să vadă toată lumea cum s-a distrat generalul. Marinuţa a declarat pentru Jurnal TV că este normal ca Alexei Bârcă să pască oile, adică să stea la stână în condiţii insalubre, să nu aibă cum să facă duş, să stea flămând, dezbrăcat şi descălţat. Dar priviţi ce halcă de carne şi ce halbe de bere, de un litru!, şi-a tras ministrul la Berlin. Şi chiar el se laudă pe reţeaua de socializare: „Călătoria în Berlin fără o bere tradițională și o ”rulică” nemțească nu e împlinită. August 2013.” Bună bere şi bună „rulică”!

Ministrul Apărării nu are nici măcar puţină bună creştere sau un minim de decenţă ca să nu se laude cu hălcile de carne pe care le haleşte, în condiţiile în care ţine o armată întreagă înfometată, care nu are în meniu o bucată de brânză sau de slănină, ca să nu mai vorbim de carne. Altfel spus, dacă avem soldaţi-ciobani, se pare că în fruntea ei se află un ministru-cioban.

FLUX

FLUX

4

Important 30 AUGUST 2013

REPUBLICA MOLDOVA: DE LA INDEPENDENŢA (Partea a III-a)

19. Un model demn de urmat

Pentru a da unele repere de bază modelului economic spre care trebuie să tindă ţara noastră, prezint mai jos câteva elemente conceptuale fundamentale, preluate din lucrarea celebrului economist american David C. Korten „Marea cotitură.

De la imperiu la comunitatea terestră”: „AUTODETERMINAREA ECONOMICĂ. Cetăţenii fiecărei naţiuni au atât dreptul, cât şi responsabilitatea de a-şi controla propriile resurse economice şi de a-şi determina priorităţile economice şi sociale, condiţiile de comerţ şi regulile pentru investitorii străini astfel încât să corespundă cu necesităţile şi valorile lor atâta timp cât includ în preţuri costurile complete ale deciziilor proprii, fără a le transfera în sarcina altora”.

Acest alineat citat conţine, de fapt, chintesenţa pledoariei mele. Republica Moldova are nevoie de autodeterminare economică, de emancipare naţională de sub dominaţia capitalismului de tip corporatist şi speculativ. Ţara noastră trebuie să se scuture de jugul neocolonialismului economic, practicat de marii jucători mondiali în ultimii douăzeci de ani, care au transformat în ruină societatea noastră.

Voi da în continuare un alt citat deosebit de elocvent din acelaşi David C. Korten, din cartea „Proiectul noii economii. De la bogăţia-fantomă la bogăţia reală”, pentru a accentua încă o dată ideea de suveranitate economică. În capitolul „Reinstaurarea suveranităţii economice naţionale”, autorul afirmă următoarele: «Comunităţile sunt cele mai capabile să îşi stabilească propriile priorităţi economice şi să îşi asigure securitatea economică atunci când cea mai mare parte a nevoilor lor elementare sunt satisfăcute de afacerile locale care folosesc mâna de lucru locală şi resursele locale pentru satisfacerea nevoilor de locuri de muncă, bunuri şi servicii ale rezidenţilor locali. (…)

Renegocierea acordurilor comerciale ar trebui să inverseze regulile actuale care le acordă corporaţiilor globale dreptul de a avea în proprietate şi de a opera activităţi economice în orice ţară a lumii ori comunitate, în cea mai mare parte scutite

de orice fel de restricţii şi libere să extragă profituri după bunul plac.

Noile acorduri trebuie să ţină seama de suveranitatea economică privită ca drept fundamental al comunităţii. Asemenea măsuri sunt esenţiale nu numai pentru a exista siguranţa că afacerile sunt răspunzătoare în faţa interesului local, ci şi pentru menţinerea vitalităţii şi a dinamismului pieţei.

Pentru a fi reciproc benefic, comerţul între ţări trebuie să fie echilibrat. Nicio ţară nu ar trebui să acumuleze drepturi pe termen lung asupra resurselor unei alte ţări. Acelaşi principiu se aplică şi în cazul relaţiilor dintre comunităţile din cadrul ţărilor. Toate acestea fac parte din menţinerea echilibrului sistemului”.

Entuziaştii naivi de la noi, practicanţi ai triumfalismului propagandistic şi captivi ai infantilismului intelectual, văd în procesele de integrare europeană şi globală şansa de depăşire a problemelor economice ale ţării. Astfel, ei confundă, de fapt, cauza dezastrului cu soluţiile de depăşirea ale acestuia.

20. Încă o dată despre distributism

Concepţia lui David C. Korten, care este un ecologist declarat, consună perfect cu doctrina distributismului, axată pe valorile conservatoare. Iată trei principii fundamentale care stau la baza unei economiei distributiste şi care s-ar potrivi de minune ţării noastre: proprietatea asupra mijloacelor de producţie (o lume a micilor proprietari), subsidiaritatea (luarea deciziilor are loc la nivelul cel mai mic posibil, pentru a nu îndepărta omul de producţie şi a împiedica birocratizarea) şi solidaritatea.

Adică, altfel zis, se impune redistribuirea proprietăţii prin instrumente regulatorii, iar la nevoie – şi coercitive, unui număr maxim de cetăţeni apţi şi dornici de muncă, descentralizarea administrativă şi economică a ţării şi unitatea naţională, care porneşte de la sprijinirea micilor proprietari, a dezvoltării locale şi regionale. Este vorba de ceea ce distributiştii numesc pe bună dreptate democraţie economică. Fiindcă fără o democraţie economică, ce presupune distribuţia proprietăţii productive, democraţia politică nu este decât un simulacru. Asta întrucât cine posedă proprietatea, acela stăpâneşte şi jocul politic, şi

statul. Prin urmare, atâta timp cât societatea noastră va fi dominată de o mână de oligarhi şi plutocraţi, sorţile noastre se vor afla sub controlul economic şi politic al acestora. Iată de ce se impune o adevărată revoluţie socială, pe care o putem numi fără nicio exagerare de emancipare naţională, de obţinere a drepturilor noastre economice şi politice.

Spirala degradării vertiginoase a poporului nostru poate şi trebuie oprită. Totul depinde de capacitatea noastră de a înţelege ce ni se întâmplă şi de a avea voinţa să reaşezăm societatea noastră pe temeiurile dreptăţii şi libertăţii.

Pentru a elimina încă o confuzie generalizată la noi, ar trebui să clarificăm esenţa a încă doi termeni. Este vorba despre sistemul de piaţă şi capitalismul în forma lui actuală. Diferenţa cardinală dintre un sistem de piaţă şi un capitalism nelimitat constă în reguli impuse de guvern în scopul menţinerii condiţiilor esenţiale pentru funcţionarea eficientă a pieţei. Altminteri, puterea economică ajunge să fie concentrată din ce în ce mai mult. Adică, pentru a funcţiona eficient, piaţa din Republica Moldova are nevoie stringentă de un guvern puternic şi responsabil, care să stabilească un cadru de reglementare în care oamenii şi afacerile se pot autoorganiza astfel încât interesele individuale şi ale comunităţilor să se afle în echilibru.

Descentralizarea şi demonopolizarea economică pot fi obţinute şi prin impozite progresive pentru active, dar şi prin scutiri de anumite impozite pentru firmele mici şi mijlocii, care activează în comunităţile de reşedinţă având proprietarii integraţi în viaţa acestora. Un astfel de model de deconcentrare economică nu presupune un egalitarism în care toată lumea să aibă aceleaşi venituri. Este vorba doar de preocuparea firească pentru asigurarea unor mijloace de existenţă onorabile tuturora şi neadmiterea unor discrepanţe flagrante, care să divizeze societatea între un grup minuscul hiperbogat şi o largă majoritate pauperizată.

21. Statul, agricultura şi securitatea alimentară

Printre elementele de bază ale independenţei economice, pe care ţara noastră urmează să o obţină,

este şi Independenţa Alimentară. Criza cronică din agricultura noastră, care a permis concentrarea terenurilor în mâinile unui grup restrâns de conducători în detrimentul ţăranilor, orientaţi spre câştiguri rapide în baza exporturilor, provoacă dezintegrarea satelor noastre, destrămarea familiilor şi migrarea masivă a tineretului de la ţară peste hotare. Securitatea alimentară este periclitată, iar piaţa noastră este invadată cu produse agrico-

le proaspete şi prelucrate de peste hotare. Lipsa de credite accesibile, de posibilităţi de desfacere pe piaţa internă, fiscalitatea exagerată, absenţa întreprinderilor de prelucrare, precum şi a capacităţilor de păstrare şi distribuţie, reprezintă alte cauze care menţin sectorul în stare de degradare.

Sectorul agrar al ţării necesită o reorganizare radicală şi rapidă. În acest scop se impune un program naţional amplu, care ar include limitarea drastică a importurilor, stimularea fermelor mici, a businessului agrar de familie, legat de comunitate şi de regiune, care să respecte standardele ecologice şi să fie conectate la oraşele din preajmă. Un sistem complex bazat pe instrumente vamale, fiscale şi creditare, însoţit de un program naţional de creare a unei reţele de întreprinderi mici şi mijlocii de prelucrare a materiei prime prin importul de tehnologii avansate, ar putea ridica agricultura noastră din ruină. Cultivarea unei etici de consum frugal, de solidaritate comunitară şi naţională ar reprezenta elemente-cheie de redresare a situaţiei din agricultură. În plus, renaşterea agriculturii nu trebuie privită exclusiv prin prisma economică. Satul reprezintă temelia renaşterii spirituale, culturale şi morale a societăţii noastre.

22. Mirajul economiilor postindustriale şi al celor bazate pe servicii

Societatea noastră urmează să depăşească încă o serie de mituri trâmbiţate de adepţii globalizării şi ai neoliberalismului. Acestea sunt mitul unor economii postindustriale bazate pe cunoaştere şi al economiilor orientate în mod prioritar pe servicii. În realitate, însă, acestea reprezintă doar elementele complementare, uneori cu efect catalizator, care pot asigura prosperitatea. Experienţa internaţională arată în mod univoc faptul că la baza dezvoltării economice stă un sistem de producţie puternic. Prin urmare, elementul fundamental al renaşterii economice a Republicii Moldova este industrializarea. O ţară săracă poate să-şi depăşească neîmplinirile doar printr-o viziune axată pe o perspectivă de lungă durată, îndrăzneaţă şi

responsabilă, bazată pe încrederea în propriul potenţial intelectual şi productiv.

O măsură necesară pentru însănătoşirea mediului de afaceri şi a climatului moral în societate este interzicerea jocurilor de noroc ca gen de activitate economică pe întreg teritoriul ţării. Se ştie că afacerile legate de cazinouri servesc schemelor de spălare a banilor şi conduc la degradarea morală, la destrămarea familiilor şi la pervertirea tineretului.

Singurii profitori sunt persoanele din spatele acestor jocuri, care se îmbogăţesc în mod rapid şi neonest.

23. Corupţia şi crimele economice – piedici majore în calea dezvoltării economice

Pe parcursul celor două decenii, Republica Moldova s-a dovedit a fi un stat slab şi corupt, dominat de afacerişti abili şi de o birocraţie venală. Falimentul economic al ţării are la bază, în mare parte, anume aceşti factori. Scandalurile de corupţie, care s-au ţinut lanţ de-a lungul vremii, de regulă, nu s-au soldat cu triumful justiţiei. De vină este o vastă reţea, care s-a extins ca o caracatiţă asupra întregului sistem al organelor de stat şi de drept, legate strâns cu mediul de afaceri tenebroase.

Acest flagel naţional ameninţă securitatea economică a statului, anulează orice şansă de rezolvare a problemelor de ordin social şi instituie imoralitatea ca normă de conduită cotidiană în societate.

Depăşirea acestei situaţii dezastruoase poate fi realizată doar de o guvernare nouă, puternică, decisă să declare un război ireconciliabil celor care controlează întregul sistem de conexiuni de tip mafiot.

Printre măsurile ce se impun este înăsprirea drastică a pedepselor pentru crimele cu caracter economic şi pentru mită. Astfel, evaziunea fiscală, cârdăşiile de cartel, contrabanda, atacurile raider, tăinuirea veniturilor, darea şi luarea de mită, favoritismul, împiedicarea funcţionării economiei de piaţă şi alte nelegiuiri de acest fel urmează a fi sancţionate cu cele mai grele pedepse penale, până la privaţiunea de libertate pe viaţă cu confiscarea averilor celor vinovaţi. În acest sens, se impune o reformă radicală a organelor puterii de stat

Important 30 AUGUST 2013

5

FLUX

POLITICĂ SPRE INDEPENDENŢA ECONOMICĂ şi a justiţiei, promovarea în sectorul public a persoanelor integre şi dornice să servească binele comun. În egală măsură, este necesară amendarea substanţială a Codului Penal în sensul înăspririi maxime a pedepselor pentru această categorie de crime. Dictatura legii poate fi instituită doar de către o guvernare puternică, în stare să aplice cu o mână de fier toate sancţiunile necesare.

Autoritatea administrativă a puterii trebuie să se bazeze pe supremaţia legii şi pe un larg sprijin popular.

Din această confruntare ireconciliabilă cei învinşi vor fi oligarhii şi călcătorii de lege, iar cel care va câştiga va fi poporul Republicii Moldova.

Concluzii

Republica Moldova se află azi la o răspântie istorică. Această răspântie este, în egală măsură, şi una geopolitică, şi civilizaţională. Ţara noastră este invitată să adere în perspectivă la unul dintre cele două „spaţii vamale largi” – Uniunea Europeană sau Uniunea Eurasiatică. Ambele proiecte îşi revendică, parţial şi uneori nedeclarat, originea de la teoria lui Friedrich List, care a formulat ideea „autarhiei spaţiilor largi”. Dar, aşa cum arată istoria, o astfel de soluţie este valabilă doar pentru economii care se află la niveluri de dezvoltare comparabile şi dispun de un potenţial comparabil. Din acest punct de vedere, pentru Republica Moldova a renunţa într-o perspectivă apropiată la o politică economică independentă, a ceda actul decizional unor centre de putere din exterior înseamnă a se condamna de bună voie la o subdezvoltare economică cronică. Acceptarea unui astfel de statut presupune dominaţia capitalurilor şi mărfurilor străine, insecuritate socială, sărăcie, depopulare masivă şi continuă a ţării. Altfel zis, vom fi o economie colonizată cu toate consecinţele ce decurg din condiţia dezonorantă de zonă de periferie. Rolul ţării noastre se va reduce la cel de furnizor de braţe de muncă necalificate pe pieţele externe, având o structură a economiei naţionale distorsionată de interese străine.

Aflându-se în faţa unui examen de maturitate colectivă fără precedent, Republica Moldova are şansa să aleagă o A TREIA CALE. Aceasta e CALEA INDEPENDENŢEI ECONOMICE. CALEA A TREIA este concomitent şi o opţiune geopolitică în sensul neaderării imediate şi necondiţionate la unul dintre cele două „spaţii vamale largi”, din Vest sau din Est, dar şi una de politică economică internă. Altminteri, dreptul nostru la autoguvernare devine o ficţiune, iar dezvoltarea economică – un vis irealizabil. Avem nevoie de o autarhie economică relativă, care impune o detaşare parţială şi provizorie de la procesele integraţioniste în cazul ambelor spaţii economice. Fiind cea mai săracă ţară din Europa şi având o pondere minimă în economia globală, Republica Moldova trebuie să obţină un statut economic special în dialogul său cu marile entităţi economice. El presupune aplicarea unor măsuri de ordin protecţionist, cum ar fi protejarea pieţei interne, practicarea unor credite preferenţiale, a unor subvenţii şi facilităţi fiscale pentru o serie de genuri de activităţi economice autohtone. Re-

gulile de liber schimb, impuse prin Organizaţia Mondială a Comerţului şi alte tratate internaţionale, trebuie renegociate.

Republica Moldova trebuie să negocieze anumite preferinţe comerciale la export în schimbul unor aranjamente politice reciproc avantajoase. Aşa cum Uniunea Europeană şi Uniunea Eurasiatică reprezintă entităţi geopolitice aflate în concurenţă, şansele ţării noastre de a-şi negocia condiţii preferenţiale pentru comerţul său exterior sunt considerabile. Varianta optimă ar reprezenta-o extinderea pe ambele pieţe. În acest sens, în mod obiectiv politicile noastre protecţioniste nu se pot materializa fără înţelegea şi susţinerea din partea a cel puţin uneia dintre cele două puteri regionale. În această chestiune vitală un rol decisiv îl va avea diplomaţia naţională, liberă de orice obedienţe faţă de centrele de putere din exterior.

Republica Moldova trebuie să abandoneze neîntârziat politica falimentară de contractare a creditelor externe, dacă acestea periclitează afirmarea independenţei economice a ţării. Politica de dezvoltare internă trebuie să se orienteze spre edificarea propriilor capacităţi productive, pe austeritate bugetară, pe reforma radicală a sistemului bancar, pe descentralizare administrativă şi economică, pe crearea unei vaste reţele de întreprinderi mici şi mijlocii, pe regionalizare, industrializare şi stimulare a agriculturii. Principiile economiei sociale de piaţă, solidarităţii, subsidiarităţii şi binelui comun vor sta la baza dezvoltării durabile.

Noul naţionalism economic pe care trebuie să îl practicăm nu înseamnă sfidarea regulilor internaţionale sau a marilor jucători globali, ci doar tendinţa de autodeterminare economică, în stare să ne ofere un viitor mai bun. Iar pentru asta depăşirea sindromului de provincie, de margine de lume, de apendice al unor mari entităţi statale sau corporatiste este vitală. În definitiv, dreptul nostru la autoguvernare, obţinut prin Declaraţia de Independenţă şi prin Constituţie trebuie realizat din plin. Iar pentru asta depăşirea fazei de imitatori docili şi inconştienţi ai unor modele impuse din exterior este una crucială. Este necesar să renunţăm şi la confruntările politice sterile, bazate pe nişte ideologii depăşite şi să ne unim într-un elan patriotic axat pe naţionalismul economic. De la patriotismul anilor de emancipare etnică şi lingvistică de acum două decenii, care a divizat societatea noastră, astăzi se impune îmbrăţişarea patriotismului economic, ce reprezintă un factor de unitate naţională.

La baza renaşterii ţării trebuie să stea două idei fundamentale şi complementare: metafizică şi fizică, adică cea spirituală şi cea materială. Orice tentativă de reformă va eşua fără o temelie morală sănătoasă. Iar revigorarea morală a societăţii depinde, în cel mai direct mod, de revenirea la credinţa religioasă. În cazul nostru este vorba de Creştinismul Ortodox. Din această perspectivă, revoluţia spirituală care trebuie să ia amploare în societatea noastră este una tradiţionalistă şi conservatoare. Prin urmare, refacerea şi afirmarea poporului nostru

porneşte de la recăpătarea identităţii de creştini, care reprezintă cea mai importantă trăsătură a caracterului nostru naţional.

Cercul vicios al eşecurilor poate şi trebuie rupt. Deznădejdea, neîncrederea în propriile forţe şi acceptarea rolului de rataţi într-o lume străină trebuie abandonate definitiv. Republica Moldova trebuie să-şi descopere o nouă vocaţie naţională, să-şi cultive o credinţă nestrămutată în propriul destin. Cea mai grea sarcină cade pe umerii elitei naţionale, a intelectualilor necorupţi de dogmele în vogă şi dornici să participe la un proiect naţional fără precedent. Ţara noastră are lideri viguroşi. În satele noastre, în regiunile noastre, în capitală. Oameni de diverse profesii şi vârste, patrioţi adevăraţi, cărora le pasă de tot ce se întâmplă. I-am întâlnit nu o singură dată, îi cunosc şi îi apreciez. Anume ei trebuie să se pună în mişcare, să-şi pună în valoare întregul potenţial intelectual şi volitiv, fără ezitare şi fără teamă.

Atunci când ţara este în pericol, cei demni fac un pas înainte.

Dumnezeu să binecuvânteze Republica Moldova!

6.

7.

8.

9.

10.

11.

Iurie ROŞCA

Bibliografie:

1. Friedrich List „The National System of Political Economy”, http://files.libertyfund.org/files/315/0168_Bk_Sm.pdf.

2. Фридрих Лист «Национальная система политической экономии», http:// читать-онлайн.рф/index. php?id=119930&pages=1.

3. Вернер Зомбарт «Буржуа. Этюды по истории духовного развития современного экономического человека», http://vk.com/doc144627837 _182019161?hash=72e963a3 7133e3b55b&dl=28aabb49a 7217e1962.

4. Вернер Зомбарт «Торгаши и герои. Раздумья патриота», Издательство «Владимир Даль», 2005.

5. Вернер Зомбарт «Избранные работы», http://bookz. ru/book.php?id=107561&n= 1&p_count=33&g=teacher&f =izbranni_139&b_name= %C8%E7%E1%F0%E0%ED% ED%FB%E5%20%F0%E0%E1 %EE%F2%FB&a_name=%C2 %E5%F0%ED%E5%F0%20

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

%C7%EE%EC%E1%E0%F0 %F2&a_id=zombart-verner.

Max Weber «L’Ethique protestante et l’esprit du capitalisme», Agora, pocket.

Max Weber, “Etica protestantă şi spiritul capitalismului”, http://media1.wgz.ro/files/ media1:4b0826c330a0b.pdf. upl/Etica%20protestanta%20 si%20spiritul%20capitalismului.pdf.

Karl Polanyi “The Grate Transformation. The Political and Economic Origin of Our Time”, http://uncharted.org/ frownland/books/Polanyi/ POLANYI%20KARL%20-%20 The%20Great%20Transformation%20-%20v.1.0.html.

John Maynard Keynes ”The General Theory of Employment, Interest and Money”, http://isohunt.com/torrent_details/135526561/? tab=summary.

G. K. Chesterton „What”s Wrong With the World”, http:// www2.hn.psu.edu/faculty/ jmanis/gkchesterton/WrongWorld.pdf.

Hilaire Belloc „The Servile State”, http://ldataworks.com/ aqr/H_Belloc_The_Servile_ State.pdf.

Hilaire Belloc „An Essay on the Restoration of Proprety”, http://www.scribd.com/ doc/130680460/An-Essayon-the-Restoration-of-Property-Hilaire-Belloc-nodrm.

Louis Dumont „Eseu asupra individualismului”, Ed. Anastasia, 1996. Луи Дюмон. Homo Aequalis. I. Генезис и расцвет экономической идеологии, http://ek-lit.narod.ru/dumsod.htm.

Marcel Mauss „Eseu despre dar”, Institutul European,1993, http://www.fileshare.ro/1995559265.05.

Jeaques Ellul „The Humiliation of the Word”, http://ebookbrowse.com/ellul-jacquesthe-humiliation-of-the-wordpdf-d33473699.

Guy Debord „La Societe du Spectacle”, http://www.infokiosques.net/IMG/pdf/Debord_-_la_Societe_du_Spectacle.pdf.

Guy Debord „The Society of Spectacle”, http://www.antiworld.se/project/references/texts/The_Society%20_

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

Of%20_The%20_Spectacle. pdf.

Guy Debord „Societatea Spectacolului”, http://www.bookiseala.ro/guy-debord-societatea-spectacolului/58164. html.

Jean Baudrilliard „The Consumer Society. Miths and Structures”, http://www.scribd. com/doc/24460561/5209The -Consumer-SocietyMyths.

Paul Edward Gottfried „After Liberalism: Mass Democracy in the Managerial State”, http://www.amazon. com/After-Liberalism-De mocracy-Managerial-State/ dp/0691089825.

Paul Edward Gottfried „The Strange Death of Marxism”, h t t p : / / w w w. s c r i b d . c o m / doc/99462033/Strange-Death- of-Mar xism-the -Euro pean-Left-in-the-New-Millennium-Gottfried-Paul-Author.

Paul Edward Gottfried, „Mişcarea conservatoare”, Ed. Logos, 2009.

David K. Corten „Corporaţiile conduc lumea”, Ed. Samizdat, 1995.

David K. Corten „Marea cotitură. De la imperiu la comunitatea terestră”, Ed. Antet, 2007.

David K. Corten „Proiectul noii economii. De la bogăţia fantomă la bogăţia reală”, Ed. Antet, 2009.

Ha Joon Chang „23 de lucruri care nu ţi se spun despre capitalism”, Ed. Polirom, 2011.

Ha Joon Chang „Samaritenii cei răi. Mitul liberului schimb şi istoria secretă a capitalismului”, Ed. Polirom, 2012.

Aлександр Дугин «Конец Экономики», Амфора, 2010.

William Greider “One World, Ready or Not. The Manic Logic of Global Capitalism”, Ed. Simon & Schuster Paperbacks, 1997.

Ovidiu Hurduzeu “Sclavii fericiţi. Lumea văzută din Silicon Valley”, Fundaţia Culturală Română, 2002, Ed. Timpul 2005.

Ovidiu Hurduzeu, Mircea Platon „A treia forţă: România profundă”, Ed. Logos, 2008.

“Economia libertăţii”, Ed. Logos, 2009, editori: John Chrysostom Medaille, Ovidiu Hurduzeu.

FLUX

6

Investiga\ii 30 AUGUST 2013

DECONSPIRAREA monopoliştilor sau preţul După embargoul politic din 2006 aplicat de Federaţia Rusă, exportul fructelor şi legumelor din Moldova le-a făcut din ochi mai multor potlogari aciuaţi la sau pe lângă puterea de la Chişinău. Acestora le fac din ochi banii munciţi cu transpiraţia producătorilor agricoli. În fiecare sezon, Moldova trimite în Federaţia Rusă peste o sută de mii de TIR-uri cu fructe şi legume. Potlogarii deprinşi să trăiască, de ani buni, din aşa-zisele „otkaturi” (gheşefturi – n.n.) strânse de pe spatele producătorilor, salivează la văzul acestor cifre…

Ideea monopolizării exportului de fructe şi legume nu este una nouă.

Arhitectul ei este Viorel Melnic, fost general la Vamă şi viceministru al Economiei în perioada guvernării comuniste, cumătru cu Igor Dodon şi actual subaltern al lui Ilan Shor la UniBank şi reţeaua de duty free-uri DUFREMOL. Melnic a fost unul dintre cei mai longevivi funcţionari din echipa guvernului comunist care a rezistat şi în Guvernul Filat. Filat l-a demis tocmai la 24 decembrie 2009, deşi Guvernul AIE fusese învestit în septembrie. De ce oare? Aceiaşi indivizi au fost şi arhitecţii schemei de monopolizare a importului de carne şi peşte în ţară.

Autorii schemei s-au gândit să treacă prin filtre artificiale fluxul de exporturi de fructe şi legume, astfel fiind susţinuţi exportatorii protejaţi şi, respectiv, lichidaţi concurenţii acestora, totodată fiind stoarse „ot-

katuri” din fiecare camion exportat.

Embargoul ruşilor din 2006 le-a căzut monopoliştilor ca o pară mălăiaţă în gura lui Nătăfleaţă. Blocajul a fost ridicat de ruşi în condiţiile unui „control strict al calităţii fructelor şi legumelor”, aplicat de comun acord printr-un Memorandum de guvernele de la Chişinău şi Moscova. „Mecanismul comun de control” a fost, de fapt, propus de partea moldovenească şi prevedea ca Guvernul de la Chişinău să propună Moscovei o listă de exportatori aprobaţi. În listă au ajuns companii reprezentând patru asociaţii de exportatori care puteau exporta fructe şi legume în Federaţia Rusă.

Fiecare exportator care dorea să fie inclus în listă trebuia să achite funcţionarilor de la Guvern mită de până la două mii de euro. Aşa ori altfel, cu chiu, cu vai, lista de exportatori a crescut, în 2009, până la 130

de companii exportatoare. În listă au fost incluse firme controlate, de fapt, de câteva persoane, partea leului revenindu-le lui Vitalie Navrodschi, Artiom Doroş, care lucra în parteneriat cu fostul angajat al Vămii, Alexandru Ghilaş, fiul lui Anatol Ghilaş, naşul de cununie al lui Vlad Filat, şi Leonid Coca, care deţinea mai multe companii din listă, printre care SRL „COCA-Plus” şi una cu o denumire şi mai sugestivă – SC „MeliVOR Plus”.

Dacă vă mai amintiţi, unul din cele mai intens vociferate slogane electorale ale partidelor venite la guvernare în 2009 a fost demontarea monopolurilor instalate în perioada guvernării comuniste, care sufocau economia. Zis şi făcut… exact invers!

Monopoliştii, puşi bine pe lângă noul Guvern prin sus-numitul naş al premierului Filat, „resetează” lista de exportatori. Printr-o singură mişcare a baghetei magice a apărut o nouă

listă de exportatori, aprobată de autorităţile ruse la propunerea Guvernului de la Chişinău, și, în loc de 130 de exportatori, în listă regăsindu-se doar… 33! În listă au fost incluse chiar întreprinderi care până atunci nu operaseră niciun export, dar deja erau mult mai credibile decât altele care existau pe piaţă de 5 ani! Lista fermecată – agenţi economici fermecaţi: SC „ FARM EXPO” SRL, ÎM „GOLDEN RAINBOW” SRL, ÎM „GVG-COM”, SC „POLITRANS BROKER” SRL etc. În august 2010 (atenţie la perioadă!!!), în prag de sezon de export al merelor, Ministerul Agriculturii, condus pe atunci de Valeriu Cosarciuc, a descoperit că TOATE cele 33 de companii din acea listă aparţin unei SINGURE persoane. Ştiţi despre cine era vorba? Corect, aceiaşi Coca şi Ghilaş, care o duceau bine şi în perioada guvernării comuniste! Şi dacă până în 2009 aceştia erau cei mai mari monopolişti, acum cei doi au

pus laba pe TOT exportul de fructe şi legume!!! Frumos au venit „ai noştri” din AIE la guvernare, nu?! În decembrie 2010 s-a produs „schimbarea împăraţilor” la Ministerul Agriculturii. Iar în 2011 a venit şi „bucuria nebunilor”. Deşi surse din cadrul Ministerului Agriculturii miau confirmat că relaţiile dintre noul ministru Vasile Bumacov şi Leonid Coca erau la început tensionate, se pare că, până la urmă, „cineva” din PLDM a reuşit să-i bage ministrului afaceristul pe gât. CINE, oare? Ghici, ciupercă, cine-i! Acum sunt sigur că dacă ministrul ar fi ştiut din start ce i se bagă pe gât, probabil demisiona imediat din funcţie… Există arhitecţi ai schemelor, monopolişti economici şi… simple instrumente ale monopoliştilor, ipostază în care se pomenesc unul sau altul dintre funcţionarii de stat, cu voia lor (cazul lui Baliţchi) sau a şefilor de partid (cazul lui Bumacov). În iunie 2011, în plină campanie electorală pentru locale şi din nou în prag de sezon de export (!!!) ministrul Bumacov a efectuat câteva vizite de lucru în raioanele din nordul ţării, cunoscute drept furnizoare de mere pentru export. Este pe cât de semnificativ, pe atât şi de simptomatic faptul că ministrul a fost însoţit în cadrul acestor vizite de Leonid Coca, pe care ministrul l-a prezentat producătorilor agricoli drept „reprezentantul TUTUROR exportatorilor de fructe şi legume din Moldova”, dar şi în calitate de „reprezentant al importatorilor de fructe şi legume din Rusia”. Mai mulţi participanţi la şedinţa cu producătorii din raionul Edineţ mi-au confirmat că, în cadrul discursului, Coca s-a prezentat şi în calitate de exponent al Partidului Liberal Democrat.

Peste câteva zile, ministrul Bumacov, împreună cu Leonid Coca, au convocat la o discuţie neoficială, la un centru tehnic japonez din str. Calea Basarabiei din Chişinău (prietenii ştiu de ce), reprezentanţii celor patru asociaţii de exportatori. La şedinţa neformală a vorbit mai mult Coca decât ministrul. Acesta i-a îndemnat pe exportatori la pace, pentru a fi evitate scandalurile de genul celor din 2010. El a propus ca lista exportatorilor să fie extinsă până la 60 de companii, câte 15 de la fiecare din cele 4 asociaţii de exportatori. În schimb, companiile din listă trebuiau să se oblige să încheie contracte de export doar cu importatorii din Federaţia Rusă desemnaţi de el: OOO „IMPORT-STAR”, OOO „FRUIT COMPANY” şi OOO „RUIMPEX”. La fiecare export însă, companiile trebuiau să-i dea un „otkat” de 200 USD, pentru „cheltuieli administrative” la Chişinău, dar şi la Moscova, „pentru a nu avea probleme cu fitosanitarii ruşi”.

Coca şi-a asumat, în schimb, obligaţia de a aranja perfectarea rapidă a actelor fitosanitare la fiecare export, lăudându-se că vor fi plasaţi fitosanitari „de ai lui” în subdiviziunile Ministerului Agriculturii. Acesta a mai dat asigurări că, în cazul în care propunerea sa va fi acceptată, el urma să se deplaseze în scurt timp, împreună cu ministrul, la Moscova, pentru a aranja cu ROSSELHOZNADZOR extinderea listei.

Culmea e că Leonid Coca, sprijinit de Artiom Doraş şi clanul naşului ex-premierului Ghilaş, s-a ţinut de cuvânt. Au fost epurate mai multe cadre din cadrul Inspectoratului fitosanitar, acestea fiind înlocuite cu

Investiga\ii 30 AUGUST 2013

7

FLUX

undei VERZI de la Bandiţchi (2011-2012) persoane docile lui Coca. Astfel, în urma unei remanieri dubioase de cadre, în fruntea Inspectoratului de Control fitosanitar Chişinău Coca îl promovează pe Alexandru Ciobanu, care la momentul numirii în funcţie avea… 23 de ani şi lucrase anterior… hamal la Piaţa Centrală!!! Oleg Loghin, inspector fitosanitar la Inspectoratul Chişinău, a fost concediat pentru faptul că a refuzat o schemă propusă de Ciobanu, conform căreia urmau a fi colectate câte 300 MDL de la fiecare lot de producţie pomilegumicolă importată în Moldova. Ciobanu impune un operator economic să scrie o plângere împotriva lui Loghin, după care acesta este concediat. N-au fost cruţaţi de Coca nici specialiştii cu experienţă de 30 ani în serviciul fitosanitar, cum ar fi inspectorul fitosanitar din Briceni, Mihai Danilov. În cadrul Inspectoratului Principal fitosanitar al Ministerului Agriculturii a fost montat un sistem de estorcare de mită de la exportatori, inspectorii din regiuni încasând câte 400 MDL pentru eliberarea fiecărui certificat fitosanitar, 300 MDL fiind destinaţi şefilor de la Chişinău. În paralel, unul dintre angajaţii lui Coca, Dumitru Stepanov, cetăţean al Republicii Moldova şi României, prezentându-se în calitate de reprezentant al companiilor ruseşti OOO „IMPORT-STAR” şi OOO „RUIMPEX”, de la nr. de telefon +7915-052-50-06 şi adresa de e-mail moldfruct@gmail. com, soma exportatorii moldoveni să încheie contracte de export anume cu aceşti doi importatori ruşi, încheind chiar contracte în numele companiilor ruse.

Deşi schema de monopolizare aducea deja profituri bunicele, Coca dăruindu-i pentru devotament lui Stepanov o limuzină de lux de model LEXUS, monopoliştii erau îngrijoraţi de faptul că, timp de doi ani, lista de exportatori se extinseseră de la 33 la 78.

A fost găsită soluţia şi de această dată. În iulie 2012 (atenţie din nou la perioadă!), sus-numitul Ciobanu este desemnat şef al unei comisii care trebuia să verifice respectarea de către exportatori a Memorandumului cu privire la inofensivitatea produselor pomilegumicole, semnat cu Federaţia Rusă. De facto, scopul a fost înlăturarea concurenţilor incontrolabili.

A fost elaborată o „listă neagră” de exportatori care, în baza indicaţiilor verbale ale şefului comisiei, primeau REFUZ la solicitarea de certificate fitosanitare pentru export, astfel fiindu-le blocată activitatea. Singurul lucru care-i putea scuti pe exportatori de presiuni şi controale era… trecerea sub aripa lui Coca, achitându-i acestuia câte 200 USD pentru fiecare maşină exportată şi, bineînţeles, încheierea contractelor de export anume cu cele două companii ruseşti, care mai spălau pe spatele producătorilor moldoveni încă cca 400 USD la fiecare export.

Coca a mai inclus în schema de monopolizare a exporturilor şi Fiscul lui Vicol, şi Vama lui Baliţchi. Sub pretextul unor dubii de evaziune fiscală şi salarizare neoficială în activitatea de export a fructelor şi legumelor, din noiembrie 2011 Vicol a pus posturi fiscale exportatorilor din „lista neagră” a lui Coca, blocându-le activitatea şi uitând cu desăvârşire să le pună astfel de posturi şi celorlalţi exportatori. Dacă vă amintiţi, în una din celebrele discuţii telefonice in-

terceptate ale lui Vicol cu Şăfu’ Filat acesta îi dă indicaţii să mai tempereze presiunile puse pe exportatorii de mere, pentru că aceştia „fac gălăgie”.

Rolul lui Baliţchi era de a tergiversa, prin intermediul secţiilor Originea mărfurilor din birourile vamale, eliberarea certificatelor de origine „CT-1” pentru operatorii economici din „lista neagră”. Dacă exportatorii lui Coca primeau certificatele de la vameşi în 10 minute, cei din „lista neagră” aşteptau trei zile, uneori aşteptarea fiind în zadar, primind, în final, REFUZ. Blocajele şi dezmăţul lui Coca s-au lăsat din nou cu scandaluri, Guvernul de la Chişinău primind mai multe plângeri de la exportatori, dar şi de la importatorii din Rusia. Într-un final, în noiembrie 2012 s-a ajuns chiar la blocarea exporturilor, care a coincis, interesant, cu forumul investiţional moldo-rus desfăşurat exact în acea perioadă la Chişinău. În urma scandalurilor şi a mai multor plângeri depuse la CNA de către exportatorii terorizaţi şi eliminaţi de pe piaţă, ministrul Bumacov îşi activează instinctul de autoconservare şi decide să se desolidarizeze de monopolişti. Acesta lansează consultări publice cu producătorii şi exportatorii de fructe şi legume şi decide să reformeze sistemul de control fitosanitar din cadrul Ministerului Agriculturii, lăsând monopoliştii fără suport administrativ din partea Ministerului Agriculturii.

Să nu credeţi însă că Ghilaş şi Coca n-au găsit soluţie şi pentru situaţia retragerii „din joc” a ministrului Bumacov. Aceştia au decis să folosească relaţiile personale, de prietenie cordială dintre Tudor Baliţchi şi Ilan Shor, mutând accentul în promovarea monopolului de la Ministerul Agriculturii la Serviciul Vamal, Bandiţchi intrând CU PLĂCERE în horă.

Cei doi au fost surprinşi de mai multe ori distrându-se împreună în localuri de lux din Chişinău, de genul Cocos Privé, Baliţchi fiind nelipsit de la nun-

ta şi aniversările lui Shor. Şeful Vămii a lansat şi afaceri în parteneriat cu oligarhul, cum ar fi cea de la hotelul TURIST din Chişinău. Au fost reactivate şi relaţiile personale ale lui Shor la Moscova, dar şi relaţiile fostului general de la Vamă, Viorel Melnic (actualmente angajat al lui Shor), cu administraţia unor posturi vamale din Federaţia Rusă, preponderent cel din Breansk.

Coca s-a deplasat de câteva ori la Moscova, unde a avut întrevederi cu reprezentanţii Vămii ruse şi ai ROSSELHOZNADZOR, fiind însoţit de oamenii lui Ilan Shor. În cadrul şedinţelor, Leonid Coca s-a dat drept „reprezentant al conducerii Moldovei”, accentuând că noul „mecanism de control vamal” ruso-moldovenesc este „un consens politic al partidelor aflate la guvernare la Chişinău”. În anul 2013, monopoliştii au intrat cu o nouă schemă de monopolizare, de această dată rolul-cheie avândul Serviciul Vamal al (Rep…) lui Bandiţchi.

Conform înţelegerilor la care s-a ajuns anterior la Moscova, la 2 iulie 2013 (nu cred că mai miră pe cineva perioada), coordonat, Tudor Baliţchi şi Leonid Coca expediază câte o scrisoare Serviciului Vamal Federal şi organelor de control fitosanitar ale Rusiei în care propun LIMITAREA până la cinci a numărului de terminale vamale în care să fie permisă perfectarea importurilor de fructe şi legume din Moldova! Şi este vorba de terminalele vamale la care se perfectează cei doi importatori ruşi controlaţi, de fapt, de Coca, în numele cărora contractele sunt încheiate de apropiatul său, Dumitru Stepanov: OOO „IMPORT-STAR” şi OOO „RUIMPEX”.

Probabil, aţi înţeles ideea monopoliştilor. Dacă până recent importul TIR-urilor cu fructe şi legume din Moldova putea fi perfectat la ORICE post vamal din Rusia, filtrul monopoliştilor fiind instalat la organele de control fitosanitar, fiscal şi vamal din Moldova, acum s-a propus, la so-

Ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, îi răspunde bloggerului Veaceslav Balacci Stimate Veceaslav Balacci, Publicaţiile plasate pe „voxpublika” denotă, pe de o parte, interesul pe care-l ai pentru tema abordată, pe de altă parte, însă, incompetenţa de care dai dovadă tratând acest subiect.

Dacă pătrundeai în esenţa lucrurilor, nu veneai cu învinuiri nefondate la adresa mea, nu-i făceai promovare exagerată unui oarecare Leonid Coca, dar te documentai mai temeinic pentru a afla că deja timp de 3 ani la rând eu duc războiul împotriva celor care împiedică sau încearcă să monopolizeze exportul de produse agricole. În acest răstimp s-au produs mai multe evenimente şi fapte pe care le-ai trecut cu vederea (ceea ce mă face să cred că eşti tendenţios sau că te-ai angajat să serveşti cuiva), ori, pur şi simplu, ai manifestat lipsă de responsabilitate, fapt inadmisibil la scrierea unor materiale de acest gen.

Oricum, fiindcă pretinzi că eşti luptător înflăcărat pentru marele adevăr, te invit la o discuţie, care (dacă eşti sincer şi vreai să afli adevărul) cred că îţi va fi de folos în elucidarea problemelor cu care se confruntă exportatorii de fructe şi legume.

Cu stimă, Vasile BUMACOV, ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare Sursa: maia.gov.md

licitarea lui Baliţchi, ca Vama rusă să instaleze filtrul la import în Federaţia Rusă. Punct ochit, punct lovit!

Fiind stabilite contacte cu administraţia acestor posturi vamale ruse, concurenţii monopoliştilor moldoveni urmează a fi eliminaţi de pe piaţă, în scurt timp urmând ca TOATE exporturile de producţie pomilegumicolă din Moldova să fie realizate de importatorii controlaţi de monopolişti.

La 11 iulie 2013, şeful Vămii ruse acceptă propunerea lui Baliţchi şi Coca, expediind scrisori cu ACELAŞI CONŢINUT în adresa ambilor. Însoţit de o campanie falsă de PR în presă, mediatizând o pretinsă simplificare a exporturilor, monopoliştii aplică imediat noua schemă de monopolizare a exporturilor de fructe şi legume, prin dispoziţia lui Baliţchi, emisă chiar a doua zi după primirea scrisorii şefului Vămii ruse!!!

După o lună de pregătire a noii scheme, pentru 19 august a fost anunţată implementarea riguroasă a RESTRICŢIEI solicitate de Baliţchi, de perfectare a importurilor de fructe şi legume moldoveneşti la acele 5 posturi vamale din Rusia. Din seara zilei de vineri, 16 august, vameşii moldoveni refuză să perfecteze exporturile pentru alte destinaţii decât cele 5 posturi vamale, încălcând convenţiile internaţionale care reglementează transportul de mărfuri la care Moldova este parte. Tot atunci a fost refuzată vămuirea primelor trei TIR-uri cu fructe moldoveneşti, expediate în adresa altor terminale decât cele din lista lui Baliţchi. De luni, în terminalele vamale din Rusia stau blocate zeci de camioane cu fructe şi legume moldoveneşti, din motivul încălcării schemei monopoliste a lui Baliţchi.

Profitând de situaţia de monopol pe piaţă, cele 5 terminale au anunţat deja importatorii că urmează să MAJOREZE taxa pentru serviciile de terminal vamal. Costurile serviciilor terminalelor vamale urmează să crească de la tariful actual de 3500 de ruble ruseşti pentru un camion până la… 8 000 RUR, iar în unele cazuri chiar până la 25 000 RUR. „Otkaturile” sunt spălate prin companii care oferă servicii de intermediere între importatorii ruşi şi terminalele vamale.

De implementarea noii scheme de monopolizare în Federaţia Rusă se ocupă aceeaşi persoană apropiată lui Coca, Dumitru Stepanov, cetăţean al Republicii Moldova şi României. Acesta, prin minune, este reprezentant şi al importatorilor ruşi OOO „IMPORT-STAR” şi OOO „RUIMPEX”. Pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă, de pe e-mailul acestuia,

moldfruct@gmail.com şi nr. său de telefon +7915-052-50-06, de pe care anul trecut exportatorii moldoveni primeau oferte de import în Rusia din partea companiilor menţionate mai sus, importatorii ruşi au primit un model de contract cu o companie – OOO „GAMMA FRUCT”, pe care importatorii din Federaţia Rusă sunt obligaţi s-o contracteze în calitate de intermediar, dacă vor să poată activa în cele 5 terminale vamale din lista lui Baliţchi.

Drept rezultat, „otkatul” este împărţit între terminalele vamale incluse în lista lui Baliţchi (de la 8 000 până la 25 000 RUR) şi OOO „GAMMA FRUCT”, compania lui Coca (cca 300 USD).

Nu este un secret din contul cui vor fi încasaţi aceşti cca 550 USD pentru fiecare lot de fructe şi legume importat în Federaţia Rusă. Să nu uităm că la exportul din Moldova monopoliştii mai spală încă 200 USD pentru fiecare lot. Este firesc, de pe spatele producătorilor, pe care adoră atât de mult să-i călărească monopoliştii moldoveni… Nu este un secret nici unde vor ajunge banii furaţi de la producătorii agricoli: în buzunar la Bandiţchi, Shor, Coca şi a protectorilor lor politici. Hoţii de drumul mare contemporani nu se mai ascund după stejarii din păduri, ca odinioară, ci… sub stejarii… politici! Nu mai sunt la modă pistoalele, ci… undele VERZI! Schema monopoliştilor de această dată este orientată spre limitarea numărului de terminale vamale din Federaţia Rusă, în care să fie perfectat importul fructelor şi legumelor moldoveneşti. După cum se exprimă deseori în anturajul lor monopoliştii, «мамалыга не взрывается» (mămăliga nu explodează). Ei s-au gândit că, chiar dacă unii moldoveni vor înţelege ce se întâmplă, nu vor putea face nimic, deoarece la Chişinău se va crede că e „mâna Moscovei”, prin urmare, vor lua schema ca pe un fapt împlinit şi de executat.

Manevra de anul ăsta este pe cât de obraznică, pe atât de PERICULOASĂ pentru Moldova. Ea vine exact în perioada în care Ucraina s-a pomenit în plasa embargourilor din partea Moscovei. În cazul dat, cineva vine să simuleze nişte restricţii ”venite din partea Moscovei”, în spatele cărora stau, de fapt, nimic mai mult decât o iniţiativă şi nişte interese meschine venite de la Chişinău. Să n-o păţim ca în zicala aia, cu zădărâtul ursului!

Să nu fie spus într-un ceas rău…

Va urma.

Veaceslav BALACCI Sursa: VOXPUBLIKA

CMYK

FLUX

8

Energetic= 30 AUGUST 2013

Ţara care pune taxa pe soare şi instituie amendă de 30 de milioane de euro Ţara cu un şomaj ce depăşeşte 27%, cu nivel record de credite neperformante şi multe datorii externe găseşte o modalitate inedită de a încerca să iasă din impasul economic în care se află. Mizând pe clima mediteraneană şi pe faptul că are parte, aproape tot timpul anului, de zile însorite, Spania s-a gândit să scoată bani din… soare, potrivit Forbes.

Taxaţi pentru că produc prea mult

Forbes scrie că oraşele spaniole Huelva şi Sevilia beneficiază de aproape 3.000 de ore de lumină solară pe an. Astfel, ibericii s-au gândit să profite serios de energia solară. Potrivit unui studiu citat de jurnaliştii americani, Spania se numără printre primele ţări din lume care au investit serios, de-a lungul ultimilor 10 ani, în panouri fotovoltaice.

Din cauza asta, spaniolii se confruntă cu o mare problemă: produc atât de multă energie solară, încât oferta depăşeşte cererea de pe piaţă cu peste 60%, lucru care a creat un dezechilibru.

Acum, au ajuns să datoreze producătorilor de energie aproape 26 de miliarde de euro. Pentru a reuşi să-şi achite datoriile uriaşe, autorităţile din Spania s-au gândit la reversul medaliei, şi anume: să taxeze utilizatorii de panouri solare, panouri pe care însuşi guvernul le-a încurajat şi subvenţionat în ultimul deceniu. Astfel, toţi cei care folosesc panouri vor fi nevoiţi să plătească o taxă.

Utilizarea în exces a panourilor solare în Spania le-a permis locuitorilor săi nu doar să-şi producă propria energie, ci şi să plătească pentru ea mai puţin decât ar fi plătit jucătorilor din sector. Totodată, foarte mulţi rezidenţi au putut produce atât de multă electricitate, încât au ajuns în poziţia să vândă surplusul înapoi, către producătorii de energie. Astăzi, guvernul încearcă să reformeze sistemul creat chiar de el: interzice aceste practici, ba chiar impune o taxă pentru cei care utilizează energia solară.

Amenda “absurdă”

Mai mult, pentru a afla cu exactitate cantitatea de energie produsă de fiecare locuitor în parte (şi, desigur, pentru a o taxa), toate panourile solare vor fi conectate la o singură reţea. Interesantă, scrie Forbes, este amenda pe care o riscă cei din Spania dacă nu se vor conecta la reţea: 30 de milioane de euro. Suma este uriaşă şi absurdă, în acelaşi timp, subliniază jurnaliştii, chiar imposibil de plătit de către cetăţeni.

Spania încearcă, astfel, să sperie toţi consumatorii de energie solară, să-i determine să se conecteze la reţea, pentru a fi impozitaţi. După ce se va întâmpla asta însă, clienţii îşi vor da seama că va fi mai ieftin să cumpere energie de la furnizorii din industrie, decât s-o mai producă ei înşişi, exact ceea ce urmăreşte guvernul de la Madrid.

Fără îndoială, state ca Germania sau America vor urmări cum va funcţiona sistemul spaniolilor. Până acum, măsura e văzută drept “ilogică” şi “un motiv bun pentru care cetăţenii să devină antisistem” de către analiştii americani citaţi de Forbes.

Sursa: ghidulbacaului.ro

Lansarea lucrărilor de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni, mai mult festivism decât pragmatism?

Dacă spunem astăzi, când marcăm 22 de ani de la proclamarea Independenţei, că Republica Moldova nu este un stat cu adevărat independent, ne referim, în primul şi în primul rând, la lipsa de independenţă economică. Nici măcar la faptul că pe teritoriul ţării noastre staţionează trupe militare străine, fapt care, evident, subminează independenţa ei, nu este atât de grav, cât dependenţa economică. Ţara noastră, practic, nu are economie, iată de ce cetăţenii ei pleacă de acasă şi merg să-i slugărească pe europeni sau pe ruşi, care sunt mai bogaţi, care au industrii, au economii funcţionale, chiar dacă se confruntă şi ei acum cu o mulţime de probleme.

Moldova nu are industrie pentru că materia primă şi, mai ales, resursele energetice sunt de import. Respectiv, sunt scumpe, mai scumpe decât în ţările de origine şi fac, din start, mărfurile noastre necompetitive.

Mai rău, Republica Moldova nu-şi poate asigura nici măcar securitatea energetică.

Problemele politice care au apărut pe parcursul anilor cu Federaţia Rusă s-au soldat, în câteva rânduri, cu sistarea livrărilor de gaze naturale de către furnizorul rus Gazprom.

Iată de ce, chiar pe 27 august, autorităţile de la Chişinău şi Bucureşti au lansat, într-o atmosferă festivă, lucrările de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni.

La o zi după eveniment, la care au participat, pe lângă premierul moldovean Iurie Leancă şi prim-ministrul României, Victor Ponta, şi comisarul european pentru Energetică, Günther Oettinger, şeful diplomaţiei moldoveneşti Natalia Gherman a declarat că gazoductul Iaşi-Ungheni este „o declaraţie de independenţă energetică a Republicii Moldova”.

Declaraţia doamnei Gherman este vădit exagerată. Gazoductul Iaşi-Ungheni nu este în măsură să asigure o sursă de furnizare a gazelor naturale de alternativă pentru Republica Moldova. Să analizăm caracteristicele tehnice ale proiectului.

Conducta de gaz va avea o lungime totală de 43,2 kilometri, dintre care aproximativ 32 de kilometri pe teritoriul României, restul – pe cel al Republicii Moldova. Diametrul ţevii va fi de 508 centimetri, care va fi îngropată la o adâncime de 1,8-2,2 metri. Capacitatea maximă a gazoductului va fi de 1,5 miliarde de metri cubi anual, ceea ce reprezintă mai mult decât consumul anual de gaze al Republicii

Moldova. Doar că gazele care vor fi livrate prin acest gazoduct nu pot să ajungă decât la o mică parte a consumatorilor din Republica Moldova, atât industriali, cât şi casnici.

Iar ca această conductă să poată fi utilizată la capacitate maximă, Republica Moldova urmează să construiască o altă magistrală – Ungheni-Străşeni, care va permite alimentarea cu gaz de la conducta Iaşi-Ungheni şi asigurarea consumului anual de gaze. Pentru aceasta sunt necesare investiţii de cel puţin 60 de milioane de euro, iar autorităţile de la Chişinău au declarat că acest proiect ar putea fi realizat în decurs de 4-5 ani.

Proiectul de construcţie a conductei de gaz Iaşi-Ungheni are un buget de 26,49 milioane de euro, din care 7 milioane de euro reprezintă contribuţia financiară a Uniunii Europene.

Să mai menţionăm că autorităţile de la Chişinău speră că România va putea să-i livreze Republicii Moldova gaz la un preţ mai mic decât cel importat din Rusia, al cărui preţ este de aproximativ 400 de dolari pentru o mie de metri cubi.

Acum, încă un detaliu important. La ceremonia de la Ungheni, premierul Victor Ponta a declarat că România va avea în 2018 o producţie de gaze naturale suficientă pentru acoperirea consumului şi că strategia energetică a ţării include şi relaţia cu Republica Moldova. Deci, Moldova se va alimenta din gazele naturale care provin din subsolul României. Problema este că zăcămintele din România sunt limitate.

Potrivit estimărilor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) din România, din octombrie 2011, rezervele geologice sigure de gaze naturale ale statului vecin totalizează 109.284 de miliarde de metri cubi şi sunt suficiente până în 2021. Este adevărat că rezervele estimate ar putea să crească graţie faptului că în permanenţă sunt derulate explorări, rezervele geologice de gaze

ale României însumând 660.602 miliarde de metri cubi.

România importă aproximativ 20 la sută din consumul de gaze, faţă de 50% în cazul ţiţeiului. Dar România rămâne a fi unul dintre cei mai mari importatori de gaze naturale din Rusia. În concluzie. Ca acest gazoduct să asigure independenţa energetică a Republicii Moldova, fapt care teoretic este posibil, statul trebuie să mai investească încă tocmai 60 de milioane de euro în construcţia magistralei Ungheni–Străşeni. Pe de altă parte, explorarea gazului trebuie să fie mereu în creştere în România, altfel, în câţiva ani, şi consumatorii români vor rămâne fără gaz, nu doar cei moldoveni.

Deci, asigurarea independenţei energetice a Republicii Moldova este încă foarte departe. Şi pentru aceasta este necesar ca autorităţile să aibă şi voinţă politică, care acum este extrem de deficitară la Chişinău.

Energia regenerabilă este un subiect extrem de important pentru Republica Moldova şi oportun de abordat în această perioadă, când marcăm 22 de ani de independenţă statală.

Deloc întâmplător am reprodus alăturat articolul despre panourile fotovoltaice din Spania. Deci, în decurs de 10 ani, Spania a reuşit să asigure producerea energiei electrice din energia solară cu 60 la sută mai mult decât constituie consumul de energie electrică pe ţară. Culmea este că lucrul acesta este posibil şi în Republica Moldova. Adică există condiţiile climaterice necesare. Spania beneficiază de aproape 3.000 de ore de lumină solară pe an. Iar Republica Moldova de aproximativ 2.060–2.360 de ore cu soare pe an. La Chişinău sunt 2.215 ore cu soare pe an. Deci, şi ţara noastră poate să-şi asigure consumul de energie electrică dacă ar vrea.

Dar pentru asta este necesar ca autorităţile să adopte actele normative necesare, că oamenii singuri vor investi în construcţia panourilor fotovoltaice. Trebuie doar ca afacerea să fie legală şi producătorii să poată livra energia în reţea şi primi banii pentru ea.

Exact acelaşi lucru este şi în cazul energiei eoliene, adică obţinută de la vânt.

Dar iată că autorităţile moldovene, inclusiv actualele, care au uscat atâta salivă tot vorbindu-ne despre integrarea europeană, nu au dat deget de deget pentru a face ceva în acest sens. Şi asta în condiţiile în care Moldova şi-a asumat obligaţia faţă de Uniunea Europeană ca energia din surse regenerabile să constituie aproape 20 la sută din consum până în 2020.

Nu s-a făcut nimic. Dar ştiţi de ce? Pentru că, dacă consumatorii moldoveni îşi vor asigura ei înşişi volumurile necesare de energie electrică, atunci în buzunarele guvernanţilor nu va pica nimic. Dar aşa pică şi încă foarte mult. Alte comentarii sunt de prisos.

FLUX

CMYK

Energetic= 30 AUGUST 2013

9

FLUX

Gazoductul Iaşi-Ungheni, un proiect pe termen lung În ce măsură construcţia gazoductului IaşiUngheni va fi în stare să asigure securitatea energetică a Republicii Moldova în condiţiile în care însăşi România importă gaze naturale de la Gazprom?

Victor CIOBANU, analist economic:

Filozofia economică spune că trebuie să ai surse de alternativă

Viorel CHIVRIGA, analist economic, Expert Grup:

Construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni nu rezolvă problema securităţii energetice în totalitate. Dar este un prim pas

Este o întrebare care are un răspuns foarte simplu. Republica Moldova a fost ameninţată, în câteva rânduri, la capitolul securitatea energetică. Atunci când au fost sistate livrările de gaze naturale din Federaţia Rusă, în 2005 şi după.

Republica Moldova este într-o situaţie în care nu poate să riposteze la astfel de ameninţări. O conexiune cu sectorul energetic al României, al ţărilor din Uniunea Europeană este o soluţie pe termen mediu şi lung. Anume pentru a asigura securitatea energetică.

Nu ştim, deocamdată, care vor fi preţurile la gazele naturale livrate din România. Ele pot fi mai mari sau mai mici decât cele ale Gazpromului, în funcţie de conjunctură, de volum, de livrări, de negocierile care se vor purta. Este adevărat că gazoductul Iaşi-Ungheni nu este în măsură să ofere o alternativă la gazele naturale importate din Rusia. Dar pentru o parte din consumatori – da. Şi este vorba atât de consumatorii industriali, cât şi de cei casnici.

Ce a căutat ex-premierul Vlad Filat la ceremonia de la Ungheni? A dat o mână de ajutor? S-a plimbat ca un cui într-o căldare, a defilat în faţa camerelor de luat vederi ca să nu-l uite lumea chiar de tot.

Preţul gazelor livrate prin conducta Iaşi-Ungheni ar putea fi mai mic decât cel stabilit de Gazprom. Încă în 2010, noi am efectuat un studiu privind furnizorii de alternativă de gaze naturale, în care am constatat că gazele care puteau fi importate din Kazahstan sau din România ar fi costat mai puţin decât cele ale Gazpromului.

Diversificarea surselor de livrare a gazelor naturale are un impact direct asupra creşterii economice, asupra situaţiei consumatorilor. Şi ce e mai important, se asigura, fie şi parţial, securitatea energetică a ţării. Dacă sistemul de distribuţie a gazelor naturale din Republica Moldova ar fi fost conectat la cel din România şi din Uniunea Europeană, ţara noastră ar fi înregistrat mari beneficii economice.

Construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni este un pas bun. Bineînţeles, asta nu rezolvă problema securităţii energetice în totalitate. Şi nici nu trebuie să ne aşteptăm la nişte rezultate economice pe termen scurt. Trebuie să privim lucrurile în perspectivă.

Există o anumită doză de scepticism legată de beneficiile pe care ar urma să le aducă construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni. Este evident că acest gest are şi o conotaţie politică, nu doar economică.

Pe de altă parte, există şanse, cel puţin teoretice, să obţinem acces la piaţa europeană de gaze naturale. Şi asta este important. Dacă ai conexiune, poţi să cumperi gazul de orişiunde din Europa.

Dacă îmi amintesc bine, anul trecut, Ucraina negocia cu Slovacia importul de gaze naturale. În Europa, gazele naturale sunt comercializate pe pieţele bursiere, în volume nu prea mari, dar totuşi suficiente. În plus, să nu uităm că de câteva ori ruşii au sistat livrările de gaze naturale către Moldova sau către Ucraina şi am avut de suferit. Deci, o ţeavă de alternativă, este un lucru pozitiv. În privinţa preţului, în privinţa fezabilităţii proiectului, există anumite neclarităţi. Nu ştim dacă România ne va putea livra gaze naturale la un preţ mai mic decât îl face Rusia. Dar asta e altă chestiune care e mai puţin importantă.

Filozofia economică spune că trebuie să ai surse de alternativă. Dacă ai alternative, atunci poţi negocia. Dacă nu ai alternative, atunci eşti dependent de singurul furnizor pe care îl ai şi nu poate fi vorba despre alternative.

FLUX

CULTURĂ

Expoziţie cu desene ale copiilor la Botoşani În cadrul Proiectului educaţional internaţional “Lumea nemuritoare a lui Guguţă”, iniţiat de Asociaţia Culturală “Pro Basarabia şi Bucovina” Botoşani, elevi ai unor şcoli din Republica Moldova, Ucraina şi România au realizat picturi inspirate de operele scriitorului Spiridon Vangheli. Cele mai reuşite lucrări au fost expuse la Sala de lectură a Bibliotecii Judeţene “Mihai Eminescu” din Botoşani. Aici au fost reunite picturi ale elevilor de la şcolile din Oprişeni, Voloca, Stăneşti, Herţa şi Târnauca, din regiunea Cernăuţi, Ucraina, alături de cele ale copiilor de la liceele “Gheorghe Ghimpu” şi “Elimul Nou” din Chişinău, “Mihai Eminescu” din Drochia, ai membrilor Asociaţiei “Arta pentru toţi” din Cojuşna, precum şi creaţii ale elevilor şcolilor nr. 7 şi 11, ai Liceului de Artă din Botoşani şi ai unor şcoli din satele botoşănene.

Exponatele au fost aranjate cu un efect estetic deosebit de către doamna profesor Ionela Tănase (în imagine), bibliotecar la Biblioteca

Judeţeană “Mihai Eminescu”, care a îndeplinit cu multă solicitudine şi misiunea de ghid: “Am fost de-a dreptul încântată să aranjez lucră-

rile acestei expoziţii şi să le vorbesc copiilor prezenţi despre Guguţă şi prietenii lui. Trebuie să vă mărturisesc că, imediat după 1990, când basarabenii veneau masiv la Botoşani, am cumpărat de la piaţă câteva cărţi frumos colorate, fără să anticipez valoarea lor. Când le-am citit fetelor mele despre Guguţă şi celelalte personaje vangheliene, ele au fost cucerite pe loc. Mi-am dat seama că le adusesem o comoară de înţelepciune şi bunătate, care le va înfrumuseţa copilăria.

Asemenea scrieri, de o valoare excepţională, sunt generatoare de trăiri pozitive, stimulează creativitatea şi imaginaţia şi se reflectă în picturile de o frumuseţe autentică, realizate cu atâta dăruire de micuţii artişti”.

Doamna profesoară Cornelia Viziteu, director al bibliotecii, a apreciat

lucrările expoziţiei şi a adăugat: ”Biblioteca noastră este gata să susţină colaborări culturale cu instituţii din Republica Moldova şi Ucraina, având sentimentul că o mai bună cunoaştere prin cultură va contribui la facilitarea parcursului european al celor două ţări. Copiii, cu puritatea, inteligenţa artistică şi imaginaţia lor, sunt foarte buni mesageri spirituali, iar operele scriitorului Spiridon Vangheli au un potenţial educativ uriaş, care trece peste orice graniţă.”

Lucrările au fost jurizate de un juriu format din mai multe cadre didactice de specialitate, conduse fiind de doamna inspector Alina Păduraru: “Suntem surprinşi plăcut de nivelul educaţiei artistice existent în şcolile din Republica Moldova şi

în cele din regiunea Cernăuţi, Ucraina. Am văzut lucrări de o calitate deosebită, care suntem siguri că au prilejuit o adevărată încântare publicului. Misiunea noastră, de a departaja aceste lucrări de excepţie, nu a fost deloc uşoară, şi ne-am străduit să fim cât mai obiectivi în evaluare. Sper ca în viitor să existe posibilitatea deschiderii unor tabere de creaţie, unde să participe copii din cele trei ţări”. În cadrul aceluiaşi proiect s-au adunat şi un număr de lucrări literare care sunt în curs de jurizare de către un juriu prezidat de profesorul doctor Dragoş Cristea, inspector şcolar al Inspectoratului Şcolar Judeţean Botoşani.

FLUX

FLUX

10

Externe

30 AUGUST 2013

Damascul avertizează că se va apăra în cazul unei intervenţii internaţionale Washingtonul analizează o eventuală intervenţie militară împotriva regimului sirian. Şeful diplomaţiei americane John Kerry a afirmat luni, 26 august, că folosirea armelor chimice în apropiere de Damasc la 21 august este “de necontestat”. Kerry a declarat că Siria va da socoteală pentru folosirea de arme chimice împotriva populaţiei civile.

Casa Albă a afirmat marţi că regimul sirian este responsabil de un recent atac chimic sângeros şi a promis publicarea unui raport al serviciilor de informaţii, până la sfârşitul săptămânii, care va dovedi acest lucru, relatează AFP. Revista Foreign Policy notează în ediţia sa de marţi, 27 august, că Serviciile americane de informaţii l-au ascultat pe un oficial din cadrul Ministerului sirian al Apărării.

“Luni, în orele de după terifiantul atac chimic de la est de Damasc, un oficial din cadrul Ministerului sirian al Apărării a purtat conversaţii telefonice, în stare de panică, cu şeful unităţii armelor chimice, cerând răspunsuri despre lovitura cu agent neurotoxic care a ucis peste 1000 de persoane”, scrie revista.

Un purtător de cuvânt al premierului britanic David Cameron a declarat marţi că Marea Britanie pregăteşte planuri pentru o posibilă acţiune militară ca răspuns la folosirea armelor chimice în Siria, precizând că nu a fost luată încă nicio decizie. Cameron şi-a scurtat vacanţa pentru a reveni la Londra, în urma escaladării situaţiei din Siria.

De asemenea, premierul canadian Stephen Harper şi preşedintele Barack Obama au convenit marţi asupra necesităţii „unei reacţii ferme, rapide şi eficiente” împotriva regimului sirian, relatează AFP. Într-o convorbire telefonică, „cei doi lideri au convenit asupra faptului că o recurgere importantă la arme chimice justifică o reacţie fermă, rapidă şi eficientă din partea comunităţii internaţionale”, a declarat Andrew MacDougall,

un purtător de cuvânt al premierului canadian. Şi preşedintele François Hollande a declarat marţi că Franţa este „pregătită să îi pedepsească pe cei care au luat decizia infamă să gazeze (persoane) nevinovate” în Siria, unde „războiul civil (...) ameninţă în prezent pacea în lume”, relatează AFP. În contextul în care se conturează o ripostă internaţională, fără aprobarea Consiliului de Securitate al ONU, imposibil de obţinut din cauza votului rus de veto, François Hollande a invocat „responsabilitatea de a proteja civili”, aşa cum a fost votată în 2005 de Adunarea Generală a ONU. Intervenţia militară în Siria necesită o undă verde din partea Consiliului de Securitate al ONU, a avertizat miercuri, 28 august, trimisul special al Ligii Arabe şi ONU, Lakhdar Brahimi. „Legea internaţională spune că o acţiune militară poate fi întreprinsă după decizia Consiliului de Securitate”, a declarat Brahimi, în timp ce Statele Unite şi aliaţii lor par pregătiţi miercuri să lanseze o intervenţie militară împotriva regimului sirian, acuzat de un presupus atac cu arme chimice.

Pe de altă parte, ministrul sirian de Externe, Walid Mouallem, a declarat marţi că ţara sa se va apăra în cazul unor lovituri militare occidentale şi că

Carla del Ponte nu crede în implicarea lui Assad în atacurile chimice În pofida faptului că ameninţarea privind bombardarea Siriei devine pe zi ce trece tot mai apropiată de realitate, locuitorii capitalei siriene nuşi pierd, se pare, speranţa în diplomaţia internaţională.

Potrivit cotidianului rus Izvestia, acelor sirieni care cred, în mod naiv, că o catastrofă nu va avea loc, le conferă şi mai multă încredere declaraţiile Carlei del Ponte, membru al Comisiei Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) pentru anchetarea posibilelor încălcări ale drepturilor omului în Siria.

Aceasta a declarat la 28 august că, potrivit relatărilor martorilor oculari şi ale celor răniţi în urma atacului cu arme chimice din 21 august, „gazul sarin a fost utilizat de combatanţi ai opoziţiei”.

Cu toate acestea, SUA şi aliaţii lor continuă să afirme că deţin alte informaţii. Acestea se bazează, potrivit mass-media americane, pe interceptarea unor discuţii telefonice ale conducerii siriene.

Potrivit expertului militar rus Dmitri Litovkin, „interceptarea radio nu poate constitui o dovadă imbatabilă privind utilizarea de arme chimice.

Cu mult mai important este să deţii mostre şi semne concrete privind intoxicarea cu un anumit gaz”. „Însă este nevoie de aceasta dacă vrei să afli adevărul. Pentru americani însă, cel mai important este să doboare regimul Assad”, subliniază Litovkin.

Sursa: agerpres.ro

dispune de mijloace de apărare care vor surprinde lumea, relatează AFP. „Avem două opţiuni: fie să ne predăm, fie să ne apărăm cu mijloacele de care dispunem. A doua opţiune este cea mai bună: ne vom apăra”, a

declarat el într-o conferinţă de presă la Damasc. „Să te iei de Siria nu este o bagatelă. Avem mijloace de apărare care vă vor surprinde”, a adăugat el.

Apărând în faţa presei în contextul în care se conturează o lovitură occidentală împotriva regimului, ca reacţie faţă de presupuse atacuri chimice, şeful diplomaţiei i-a criticat dur pe cei care vor să-i atace ţara fără să prezinte, în opinia sa, cea mai mică probă cu privire la arme chimice. „Auzim bătându-se toba războiului în jurul nostru. Dacă vor să efectueze o agresiune asupra Siriei, cred că folosirea alibiului armelor chimice nu este deloc exact. Îi provoc să prezinte ceea ce deţin ca probe”, a subliniat şeful diplomaţiei siriene.

Ministrul a avertizat că un asemenea atac nu va afecta campania militară pe care Damascul o poartă împotriva rebelilor de doi ani, în special la periferia Damascului. „Dacă ei cred că pot ca astfel să împiedice victoria forţelor noastre armate, se înşală”, a subliniat Walid Mouallem. În opinia şefului diplomaţiei siriene, o intervenţie militară internaţională va servi doar intereselor Israelului şi Al-Qaida. „Efortul de război al Statelor Unite şi aliaţilor lor va servi intereselor Israelului şi, în al doilea rând, Frontului al-Nosra”, o grupare armată care luptă alături de rebelii sirieni şi care a jurat credinţă Al-Qaida, a apreciat el.

Intervenţia militară în Siria – un dezastru pentru regiune

O intervenţie militară americană împotriva Siriei „va fi un dezastru pentru regiune”, a avertizat miercuri, 28 august, liderul suprem iranian Ali Khamenei, principalul aliat regional al regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad.

Bashar al-Assad: Siria se va apăra împotriva oricărei agresiuni Preşedintele sirian Bashar al-Assad a afirmat ieri că ţara sa se va apăra împotriva oricărui atac, în contextul în care o serie de ţări occidentale îl acuză că a folosit arme chimice şi ameninţă cu o intervenţie militară, transmite AFP. „Siria se va apăra împotriva oricărei agresiuni, iar ameninţările nu fac decât să-i întărească ataşamentul faţă de principiile sale şi independenţa sa”, a declarat Al-Assad, la primirea unei delegaţii din Yemen şi ale cărei declaraţii au fost reproduse de televiziunea de stat siriană.

Potrivit sursei citate, preşedintele Al-Assad a subliniat că statul sirian, „cu poporul său care rezistă şi valoroasa sa armată, este hotărât să eradicheze terorismul susţinut de Israel şi de ţările occidentale pentru a servi intereselor acestora, care sunt divizarea regiunii, fragmentarea şi supunerea popoarelor acesteia”. El a asimilat, totodată, aşa cum o face de doi ani şi jumătate, rebeliunea din Siria cu terorismul. „Poporul este garantul victoriei şi asta se întâmplă în Siria”, a mai declarat preşedintele sirian.

Sursa: agerpres.ro

„Regiunea este (un butoi cu) pulbere şi nu putem prezice viitorul” în cazul unei lovituri militare împotriva regimului de la Damasc, a adăugat liderul iranian. Şi şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a avertizat că o soluţie militară în Siria va destabiliza această ţară şi Orientul Mijlociu, a anunţat miercuri

într-un comunicat Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova. Ministrul adjunct de Externe, Vladimir Titov, a declarat, ulterior, că ONU trebuie să primească, mai întâi, raportul inspectorilor din Siria.

Rusia apreciază drept „inoportună” orice discuţie privind o acţiune a Consiliului de Securitate al ONU, atât timp cât inspectorii aflaţi în Siria încă nu şi-au prezentat raportul referitor la folosirea armelor chimice, a declarat ministrul adjunct de Externe, Vladimir Titov. „Discutarea unei reacţii din partea Consiliului de Securitate, înainte ca inspectorii ONU din Siria să-şi prezinte raportul, este cel puţin inoportun”, a afirmat Titov, citat de agenţia rusă Interfax.

Conflictele din Siria împing preţul petrolului la maximul ultimelor cinci luni

Pe de altă parte, preţul petrolului a atins marţi maximul ultimelor cinci luni, iar bursele din zona Golfului sunt în scădere puternică, indicele de referinţă de la Dubai afişând o corecţie de 7%, în aşteptarea reacţiei Washingtonului şi a statelor aliate la situaţia din Siria.

Astfel, preţul petrolului Brent, de referinţă în Europa, a crescut marţi cu un dolar, la 111,8 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele 5 luni, potrivit The Guardian.

Bursa din Arabia Saudită este în coborâre cu 3%, iar cea din Dubai cu 7%, analiştii comentând că declinul este cauzat de tensiunile din Siria, însă reacţia investitorilor este exagerată.

Indicele bursier global MSCI All Country World Index a coborât marţi cu 0,5%, în timp ce yenul japonez s-a apreciat cu 0,6% faţă de un coş de valute de referinţă, indicând scăderea apetitului investitorilor pentru risc şi transferurile de capital către active cu un grad ridicat de siguranţă. În Turcia, lira a atins un minim istoric faţă de dolar, cursul urcând pentru prima dată la 2 lire/dolari, după apariţia unor informaţii în presă potrivit cărora statul ar urma să se alăture unei acţiuni împotriva Siriei.

După Ziarul Financiar şi MEDIAFAX

Cultur=

30 AUGUST 2013

11

Leo BUTNARU

ÎN TIMPUL CAMPANIEI ELECTORALE SE MAI ŞI GLUMEŞTE, NU? (Pagini de jurnal)

30.X.1991 Regină pe şatră… Abia acum aflu că poezia „Ţiganca”, ce deveni textul celebrei romanţe cântată de Ioana Radu, a fost scrisă de Artur Enăşescu în octombrie 1919, în gara Săruleşti. Această perlă de inimă albastră pare şi mai apropiată de noi şi dintr-un alt motiv, tragic: muzica îi aparţine învăţătorului şi aviatorului Ionel Fernic, căzut în munţii Carpaţi, nu departe de Cernăuţi.

Ieri, împreună cu Ioan Mânăscurtă, pornim spre satul Hârtop în vederea rezolvării anumitor probleme de ordin alimentar. Însă abia de ieşim din Chişinău, şi se sparg sitele norilor: izbucneşte o ninsoare orbitoare ce stă perdea peste parbriz. Nu ne dă în minte să ne întoarcem şi ajungem până dincolo de Peresecina, însă când facem la dreapta pe drumul Işnovăţului – „Lada” devine sanie, patinează alandala. Lui Jan îi cam prind a-i tremura mâinile. Facem cale întoarsă prin imprevizibila, „romantica” şi foarte periculoasa ninsoare ce se declanşă cam devreme, totuşi, în anul acesta. În baza unei înţelegeri mai vechi, lui Mihail Nicoreanu (alias Mihail Ion Ciubotaru; nu ştiu dacă a făcut bine trecând la un pseudonim filat din numele satului din care se trage, Nicoreni) îi pregătesc un chestionar pentru un dialog. El vine la US, stăm în birou şi ne descoasem reciproc şi, pare-se, de asemenea reciproc prinzând a ne dezamăgi unul de celălalt. Nu mă pripesc să dau pe faţă bănuielile pe care le am: să vedem cum iese dialogul şi, poate, nu am dreptate, bănuielile se spulberă. Ar fi bine să nu am.

Iar ieri mă telefonează, şovăitor, dândumi de înţeles că ar dori să-i adresez şi altfel de întrebări… Predispoziţia mea de a mă menţine în sfera esteticului şi eticului subtil pare a nu cadra cu ceea ce ar putea să-mi ofere interlocutorul. Nu e bai, renunţăm.

Am văzut macheta plachetei de versuri „Şoimul de aur”, ce trebuie să apară la Colegiu în colecţia „Poezii de duminică”. Ar fi, adică, fix-precis, a zecea mea carte. Nu e un eveniment, nici prilej de satisfacţie: ajunşi la 42 de ani, alţii au duzini de titluri… Alta e că „Şoimul…” ar putea să le trezească animozităţi şi invidie feroce unor confraţi „generoşi” şi „EU”-işti… Îmi completez/ordonez colecţia revistei „Secolul 20”. Cu asentimentul lui I. Mânăscurtă, fac schimb de numerele-dublet cu unele lipsă, dar pe care le deţine Colegiul (pentru traduceri). Se zice că încă Ion Gheorghiţă le procurase cu bani grei de la Ion Podoleanu. Bibliotecara spune că s-ar fi oferit câte 60 de ruble pe exemplar…

Tot mai multe semne că ne aflăm în plină campanie electorală… Pretendenţii la preşedinţia republicii ţin cont şi de poziţia (ori posibila poziţie a) scriitorilor… Mircea Snegur se încumetă să-i telefoneze, acasă, lui Gheorghe Vodă. Aşa, ca printre altele…

Să-i spună că l-a auzit într-o emisiune radio, că a vorbit gospodăreşte, cetăţeneşte… Şi nu care cumva să creadă Vodă că numai de data aceasta a fost auzit. Ci că, pur şi simplu, preşedintele republicii se interesează, urmăreşte ce fac scriitorii: „V-am auzit când aţi vorbit de un roman foarte bun… A cui?...

Ei, am uitat al cui, dar mi-a plăcut ce-aţi spus şi aş vrea să citesc şi eu romanul acela, cu toate că nu prea am timp…”. Vodă îl pune la curent pe preşedinte că se referise la romanul lui Lucian Blaga „Luntrea lui Caron”. Eu îi

zic colegului: „Dacă i-aţi spus lui Snegur că aţi împrumutat «Luntrea…» de la mine, să ştiţi că-mi telefonează şi mie…”. Vodă, şmechereşte, zâmbeşte pe sub mustăţi, zicând, de parcă acesta ar fi adevărul: „Da, i-am spus că romanul e al prietenului meu Leo Butnaru”. De, glume. Pentru că în timpul „foarte responsabilei” campanii electorale se mai şi glumeşte, nu? În genere, se poate dovedi că înseşi alegerile au fost o glumă. Dacă nu chiar farsă…

4.XI.1991

Ieri, Ziua Poeziei. Mai întâi, în aşa-zisul sat „Trei iezi” de lângă circ, Iu. Filip le prezintă picilor planul general al viitoarei localităţi a basmelor. Îl întreb de unde va lua bani. Cică, sponsorizează nişte firme. Să fie într-un ceas bun, să nu rămână o iluzie, satul… Citim şi „în sat”, şi pe scările circului. Romanciuc, Filip, Nedelescu, Nicula, vorbeşte şi Cimpoi…

E pentru prima oară în tradiţia noastră literară, când sărbătorim, aparte, Ziua poeziei pentru copii. Însă ar trebui să alegem un timp mai propice: în noiembrie e deja destul de frig.

Apoi venim pe Aleea clasicilor. Televiziunea aşteaptă poeţii, dar şi cititorii. Dinspre Piaţă vine o gloată agresivă: cică, pentru aceeaşi oră, la Teatrul Verde a fost fixat un miting. Ce stupiditate. Ţipălăii ăştia vor să ne înveţe politică. Pe Cimpoi, pe Matcovschi, pe alţii îi fac trădători, apoi, mai scremându-se a rosti fraze cât de cât inteligibile, pleacă, pe când unul lasă peste umăr: „Nu ne trebuie poezie!”. De, nici poezia nu are nevoie de analfabeţi, de abrutizaţi de haosul şi agresivitatea de gloată.

Iar poeţii rămân cu cei care au nevoie de poezie şi care nu sunt deloc puţini. Se apropie o doamnă care îi spune unuia din cei trei copii ai săi să-mi solicite un autograf, mai precizând: „Nenea Leo mi-a predat literatura”. Aha! Din mizera mea experienţă de practicant în pedagogie – o lună de zile la fosta şcoală internat nr. 1 de pe strada Doina, s-a ales şi un suflet care să-şi amintească de domn’ profesor Butnaru. Zice că, elevă, se numea Grecu Tamara, acum e Bucătaru. A absolvit fizica-matematica, pe care le şi predă la Ungheni.

Am fost prea solicitat de reporteri. Ar fi trebuit să mai refuz, pentru că cei cu invidia la pândă nu vor scăpa ocazia să mă eticheteze în fel şi chip.

Azi după-amiază trebuie să merg la radio, să vorbesc despre Vasile Leviţchi. Împlineşte 70 de ani. De altfel, ieri, împreună cu Arc. Suceveanu, M. Cimpoi şi I. Vieru am fost pe la generosul bucovinean care de fiecare dată ne tratează cu tot ce are mai bun.

5.XI.1991

Tripla alianţă s-a destrămat. Cei doi bărbaţi sunt pe altă parte a baricadei, pe când clonţoasa politiciană îi face cu ou şi cu oţet pe la mitinguri deocheate. Le spuneam că chiar aşa se va întâmpla…

La Ziua poeziei se apropiase un bărbat în vârstă, îşi cere permisiunea de a se prezenta: „Radu Ion din Galaţi.” De fapt, e originar din Ismail, însă istoria noastră cu originile…

Roagă, în eventualitatea că mai ajung pe la Galaţi, să-i telefonez. „Numărul e foarte uşor de reţinut. Anul are 12 luni şi 365 de zile.

Acesta e şi numărul meu de telefon”. Ingenioasă formulă (sau: reformulare). Le-ar fi plăcut şi copiilor care se aflau pe Aleea clasicilor. Şi o alta, de asemenea despre telefon.

Mai acum câteva zile, după „Alo!”-ul meu trimis în receptor, – eram solicitat, adică, – o voce de tânără unde face: „Nene Serafime, la…”. Era firesc să nu-i fie complicat a greşi: numărul nostru şi cel al familiei Saka au diferenţă de o singură cifră. Al lor – 43.92.61, al nostru – 33.92.61. Cred că nu e la mijloc

vreun pretext de a căuta semnificaţii, subsemnificaţii, fiind vorba de o coincidenţă oarecare.

Bursa comercială „Moldova”, în ochii lumii întregi, la televizor, dăruieşte societăţii culturale „Eminescu” din Cernăuţi două automobile. Cel care primeşte şi mulţumeşte e, bineînţeles, Zvârluga de Vasile Tărâţeanu.

Gheorghe Vodă zice că, atunci când luă cheia pentru unul din automobile, Vasilică se dovedi a fi „exact de mărimea ei”. Ei, ei, nenea Gicu o face pe reprezentantul uriaşilor, în realitate fiind „deliu” alde Vasilică.

7.XI.1991 Oamenii nu mai dau niciun semn de… solemnitate, uitând parcă de când lumea că în această zi se făcea mare tărăboi despre scărmăneala din 1917.

Ghete Tartler pune în scară de vers o excelentă parabolă: în Noua Guinee, regele e numit de către-nţelepţi: cel mai mic de-nălţime.

Oare voiau să apere ţara de tirania unuia prea înalt şi puternic? Însă azi, în nădejdea domniei, cu toţii îşi împiedică fiii să crească.

Economia de piaţă e, de fapt, una „de peste gard”, zic, pentru a vorbi despre doi tipografi de la „Ştiinţa”, de peste gard de Casa scriitorilor: au venit să propună stocuri şi topuri de hârtie de scris – 2 mii de file pentru 25 de ruble. Ce credeţi, foarte repede s-au găsit şi cumpărătorii. Să nu intre în necinstita afacere? Cum de nu, dacă de aproape un an de zile la Fondul literar nu se mai aduce hârtie pentru scriitori? O cumpăram la kilogram, am şi uitat la ce preţ, dar unul – floare la ureche… Iar Al. Dobrescu de la Iaşi îmi spunea că dincolo, peste Prut, o simplă foaie pentru dactilografiat costă… 1,5 lei. În genere, articolele pentru munca scriitorului se vând la preţuri barosane. Cumnatul Vasile îmi aduce de la… Kamciatka un stilou chinezesc pe care a dat peste 100 de ruble. Mai acum câteva luni, o atare unealtă o luai cu 15-20-25 de ruble.

O maşină de scris face, cred, în jur de 2 mii de ruble, preţ săltat cam de 8-9 ori în raport cu precedentul.

La bursa din Moscova rubla a înregistrat cea mai deplorabilă cădere: 1 dolăraşi = 102 rublişoare… uşoare!

Am mai pregătit chestionarele pentru dialoguri cu Vas. Vasilache şi I. Mânăscurtă.

Cu primul nu este exclus să-l imprimăm la casetofon; conlocutorul e cu limba destul de dezlegată.

10.XI.1991, duminică Joia trecută ne-a vizitat Constantin Donea, şef la inspectoratul cultură din Bacău.

Ne-a adus invitaţiile pentru festivalul de poezie „Bacovia” care se va ţine la 5-6 decembrie. Mi-a dăruit „Epistolarul” îngrijit de Gabriel Liiceanu.

O agapă la barul scriitorilor. Ne reţinem ceva mai mult, pentru ca, dimpreună cu Cimpoi, să ne convingem pe propria-ne piele şi grabă ce înseamnă criza energetică: după ora 24, nu mai circulă transportul în comun, iar taxiuri, particulari – rar de tot, fiind suprasolicitaţi şi, deci, supraîncărcaţi. Cu chiu, cu vai, găsim un creştin.

Vineri, ziua Sfântului Dumitru, suntem invitaţi de Dum. Moldovanu la ziua-i onomastică, la barul „Lido” de la hotelul „Naţional”.

Lume multişoară. Sunt ales de dregător şi, pare-se, am fost pe o undă bună.

Sâmbătă, plec cu Mircea spre casă, până la răscrucea Sorocii. Peste câteva minute, opreşte o altă maşină, sunt strigat: sunt Larisa şi Valeriu Turea, merg spre Soroca, aşa că în teribila criză energetică acută, când circulă f. puţine autobuze etc., plecarea spre Negureni e relativ fără probleme.

FLUX

CALEIDOSCOP

30 august Evenimente 1265: Prima mențiune documentară a Hunedoarei 1535: S-a încheiat înălțarea Bisericii «Sf. Dumitru» din Suceava (începută la 10 august 1534), ctitorie a lui Petru Rareș, domn al Moldovei (1527-1538; 1541-1546) 1698: A apărut, la Iași, prima scriere filosofică românească: Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea sau giudețul sufletului cu trupul, de Dimitrie Cantemir 1877: Asaltul armatei române asupra redutei turcești Plevna III, în timpul războiului pentru independență 1881: Inginerul francez Clement Ader (1841-1926) a patentat teatrofonul, primul sistem audio-stereo în Franța 1914: Are loc primul spectacol al Companiei Marioara Voiculescu-Bulandra, cu piesa «Soțul ideal», de Oscar Wilde 1918: A fost asasinat șeful Direcției Politice de Stat a Rusiei bolșevice (CEKA), Urițki. În aceeași zi, la Moscova, a avut loc atentatul Faniei Kaplan asupra lui Lenin 1940: A fost încheiat al doilea protocol al Dictatului de la Viena. România a fost nevoită să cedeze Ungariei nord-vestul Transilvaniei, cunoscut istoriografic sub numele de Transilvania de Nord 1944: România a rupt, după lovitura de stat de la 23 august, relațiile diplomatice cu Ungaria horthystă 1974: A fost realizat calculatorul pe bază de laser Coral 1981: Președintele Iranului, Mohammad Ali Rajai, și primul ministru, Mohammad Javad, au fost uciși într-un atac cu bombe efectuat asupra clădirii Guvernului 1983: Primul zbor al navetei Challenger 1986: Cutremur de pământ în Vrancea cu magnitudinea de 7,2, adâncimea de 140 km 1991: Atletul american Mike Powell a reușit să depășească recordul mondial la săritura în lungime, record stabilit în 1968 de Bob Beamon 2005: Uraganul Katrina a devastat sudul SUA

Nașteri 1705: David Hartley, filosof englez (d. 1757) 1748: Jacques-Louis David, pictor francez (d. 1825) 1811: Théophile Gautier, scriitor francez (d. 1872) 1848: Gheorghe Bengescu, diplomat și publicist român, membru al Academiei Române (d.1921) 1852: Jacobus Henricus van 't Hoff, chimist olandez, laureat al Premiului Nobel (d. 1911) 1871: Ernest Rutherford, fizician britanic, laureat al Premiului Nobel (d. 1937) 1884: Theodor Svedberg, chimist și fizician suedez, laureat al Premiului Nobel (d. 1971) 1897: Aurel Petrescu, regizor și operator român (d. 1948) 1910: Augustin Z.N. Pop, istoric literar român (d. 1989) 1912: Edward Mills Purcell, fizician american (d. 1997) 1949: Peter Maffay, cantautor german născut în România 1964: A.G. Weinberger, compozitor și interpret de muzică de jazz 1967: Gelil Eserghep, politician român 1972: Cameron Diaz, actriță americană 1974: Camilla Läckberg, scriitoare suedeză

Decese 1483: Regele Ludovic al XI-lea al Franței (n. 1423) 1751: Christopher Polhem, inventator suedez (n. 1661) 1844: Francis Baily, astronom englez (n. 1774) 1891: Emanoil Bacaloglu, fizician, chimist și matematician român (n. 1830) 1928: Wilhelm Wien, fizician german, laureat al Premiului Nobel (n. 1864) 1940: Sir Joseph John Thomson, fizician englez, laureat al Premiului Nobel (n. 1856) 2006: Naghib Mahfuz, scriitor egiptean, laureat al Premiului Nobel (n. 1911)

Sărbători Azerbaidjan: Sărbătoare națională - Proclamarea independenței - (1991).

FLUX

12

Cultur=

30 AUGUST 2013

FESTIVAL DRAMATURGIE

„Verbarium” – un laborator pentru tinerii regizori, dramaturgi, actori şi critici În perioada 27 august – 1 septembrie 2013, Centrul de Dramaturgie Contemporană (CDC) din Chişinău, în parteneriat cu Uniunea Teatrală din Moldova (UNITEM), desfășoară prima ediție a Festivalului Internațional de Dramaturgie Contemporană „Verbarium”. „Verbarium” este un festival internațional de dramaturgie din Moldova care își propune să devină un laborator, o platformă deschisă pentru colaborare și interacțiune dintre tinerii regizori, dramaturgi, actori, critici din țară și de peste hotare.

În cele șase zile în care se desfășoară evenimentul, artiști invitați din trei țări – România, Polonia, Germania – și din Moldova vor lucra împreună, vor schimba idei, își vor împărtăși experiențele, urmărindu-se astfel realizarea unui dialog teatral.

Evenimentul este prevăzut pentru două etape: etapa de lucru și etapa a doua, care presupune prezentarea spectacolelor-lectură. În prima etapă, care a avut loc în perioada 2728-29 august 2013, regizorii și dramaturgii invitați: Olga Macrinici (România), Nis-Momme Stockmann (Germania), Katarzyna Raduszyńska (Polonia), Mariana Starciuc (Modova) – au lucrat asupra unor texte contemporane cu tineri actori din Moldova, în vederea mon-

tării unui spectacol-lectură.

Dramaturgul contemporan român Alina Nelega va susține un workshop de scriere dramatică pentru tinerii dramaturgi înscriși în cadrul festivalului. În cea de-a doua etapă a festivalului – 30, 31 august - 1 septembrie, vor fi prezentate publicului spectacolele-lectură montate în perioada 27-29 august, urmate de discuții, și se vor da citire textelor scrise în cadrul workshop-ului de scriere dramatică cu Alina Nelega. De asemenea, se va pune în discuție și dramaturgia în film, fiind vizionate câteva filme ale tinerilor regizori de film din Moldova.

Festivalul „Verbarium” nu-și propune doar să aducă la rampă texte noi, contemporane, ci și să pună în valoare spații

INEDIT

Cuvinte intraductibile din întreaga lume Legătura dintre cuvinte şi sensul lor este una fascinantă, iar lingviştii au petrecut ani întregi pentru a o descifra, luând literă cu literă şi încercând să înţeleagă de ce sunt atât de multe sentimente şi idei pe care nu le putem exprima în cuvinte şi pe care limbile noastre nu le pot identifica. Cuvintele nu pot exprima orice, iar despre asta s-a scris mult – după cum spunea Friedrich Nietzsche, «Cuvintele sunt simboluri care exprimă relaţia dintre lucruri şi relaţia dintre acestea şi noi; ele nu se apropie în niciun punct de adevărul absolut», scrie Huffington Post, citat de Mediafax.

Nu încape nicio îndoială că cea mai bună lucrare pe această temă este «Through The Language Glass» de Guy Deutscher, care petrece mult timp explicând şi înţelegând aceste lacune reprezentate de cuvintele intraductibile şi conceptele care nu pot fi explicate întocmai în diferite alte culturi.

Restrângând câmpul acestora, vă oferim 11 exemple ale acestor intraductibile, uşor evazive cuvinte.

1. Germană: Waldeinsamkeit - Sentimentul de solitudine pe care îl ai atunci când eşti singur în pădure şi te simţi conectat la natură. Ralph Waldo Emerson a scris un întreg poem despre acesta.

2. Italiană: Culaccino - Reprezintă urma lăsată pe masă de un pahar rece.

3. Limba inuit: Iktsuarpok - O stare de anticipare care te face să ieşi din casă şi să

vezi dacă nu vine cineva, indicând, probabil, şi o urmă de nerăbdare.

4. Japoneză: Komorebi - Acesta este cuvântul pe care japonezii îl folosesc pentru a descrie jocul razelor de soare printre frunzele copacilor.

5. Rusă: Pochemuchka - Cineva care pune multe întrebări.

6. Spaniolă: Sobremesa - Spaniolii tind să fie foarte sociabili, iar acest cuvânt descrie perioada petrecută după masă vorbind cu cei alături de care ai mâncat.

7. Indoneziană: Jayus - Argou pe care indonezienii îl folosesc pentru a descrie pe cineva care spune o glumă atât de prost, încât te face să râzi în hohote.

8. Limba vorbită în Hawaii: Pana Po'o - Vă amintiţi când aţi uitat unde v-aţi pus cheile şi vă scărpinaţi în cap ca şi cum asta vă ajută să vă amintiţi? Asta exprimă cuvântul de mai sus.

9. Franceză: Dépaysement - Sentimentul pe care îl ai atunci când nu eşti în ţara natală, când eşti străin, imigrant, departe de locul de baştină.

10. Urdu: Goya - Urdu este limba naţională a Pakistanului, dar este limbă oficială şi în alte cinci state din India. Acest cuvânt deosebit transmite o stare de contemplare a irealului şi descrie risipirea neîncrederii care poate apărea, aceasta realizându-se mai ales în urma unei poveşti bine spuse.

11. Suedeză: Mångata - Reflexia tremurătoare a lunii pe suprafaţa apei care creează o dâră de lumină.

noi, alternative, teatrelor ca instituție. Venind, astfel, mai aproape de spectatori prin explorarea spațiului public și underground, organizatorii vor încerca să lase scena deschisă tinerilor artiști, spectacolelelectură fiind reprezentate în următoarele spații: Tipografia 5; Vila Urbană din strada Mihai Eminescu, 36 (Galleria Coral); sala mare a UNITEM (Casa Actorului); sala mică “S. I. Şcurea” a Teatrului de Revistă “Ginta Latină” / Centrul Cultural German “Akzente” și sala mică “V. Cupcea” a Teatrului Național “Mihai Eminescu”.

Proiectul este susținut de: Centrul Cultural German „Akzente” în Moldova, Goethe Institut București, Institutul „Adam Mickiewicz”, Polonia, Institutul Polonez București.

EXPOZIŢIE

Artă contemporană.

Achiziţii recente În perioada 27 august-22 septembrie, la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei puteți admira expoziţia „Artă contemporană. Achiziţii recente”.

Aceasta se înscrie în şirul de evenimente organizate cu prilejul sărbătorilor naţionale Ziua Independenţei (27 august) şi Limba noastră (31 august). Expoziţia prezintă o serie de lucrări care au completat patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei în perioada anilor 2010-2013 – opere valoroase de artă contemporană naţională şi din străinătate realizate în perioada anilor 1972-2013. Operele sunt semnate atât de plasticieni consacraţi precum Valentina RusuCiobanu, Eleonora Romanescu, Elena Bontea, Marin Gherasim, Dimitrie Peicev, Sergiu Cuciuc, Ion Sfeclă, Vladimir Palamarciuc, Tudor Zbârnea, Mihai Ţăruş, Teodor Buzu, Leonardo Guţu, Gabriele Lockstaedt, Toshio Yoshizumi ş.a., cât şi de reprezentanţi ai tinerei generaţii, precum Luminiţa Radu, Diana Tudose etc.

Operele de pe simeze fac parte din diferite medii ale vizualului: pictură, grafică, fotografie, sculptură şi artă decorativă. Dintre lucrările expuse, 26 au devenit parte a patrimoniului Muzeului Naţional de Artă al Moldovei în urma achiziţiilor realizate de către Comisia pentru estimarea, omologarea şi achiziţionarea operelor de artă a Ministerului Culturii care şi-a reluat activitatea după 3 ani, perioadă în care au fost sistate alocările financiare necesare achiziţionării operelor de artă, pentru completarea colecţiilor Muzeului.

Parte a expoziţiei este o serie de lucrări care au fost premiate în cadrul expoziţiilor-concurs Saloanele Moldovei, ediţiile 2010 şi 2012, şi Bienala Internaţională de Pictură, Chişinău, ediţiile 2011 şi 2013. Printre acestea pot fi menţionate: Semne creştine de Viorica Zaharia (Premiul Ministerului Culturii al Republicii Moldova, Saloanele Moldovei 2010), Plimbare de Luminiţa Radu (Premiul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, Saloanele Moldovei 2010), Pietre de hotar de Marin Gherasim (Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova, Saloanele Moldovei 2010), Legenda Crinului de Mihai Ţăruş (Premiul Ministerului Culturii al Republicii Moldova, Saloanele Moldovei 2012) Nike de Samotrake de Diana Brăescu (Premiul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, Saloanele Moldovei 2012), Înăuntru de Diana Tu-

dose (Premiul Mare, Bienala Internaţională de Pictură Chişinău 2011), Chirpici + Construcţie de Dacian Andoni (Premiul I, Bienala Internaţională de Pictură Chişinău 2011), Reflexe de Valeriu Palade (Premiul Institutului Cultural Român, Bienala Internaţională de Pictură Chişinău 2011), Zesoh-Samsara de Toshio Yoshizumi (Premiul Mare, Bienala Internaţională de Pictură Chişinău 2013), Ziua de Leonardo Guţu (Premiul I, Bienala Internaţională de Pictură Chişinău 2013), Părăsirea cuibului de Teodor Buzu (Premiul III, Bienala Internaţională de Pictură Chişinău 2013) etc.

Prin completarea colecţiilor cu opere selectate riguros în baza criteriilor valorice, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei a obţinut încă o posibilitate de a promova şi a valorifica arta contemporană, oferind publicului oportunitatea de a se familiariza cu opere semnificative, care reflectă cele mai recente tendinţe în domeniul artelor plastice din ţară şi din străinătate.

Expoziţia va fi deschisă publicului larg până la 22 septembrie 2013.

Magazin

30 AUGUST 2013 “Libertatea călătoriei deschide mintea către niște posibilităţi nelimitate. Dacă nu faci nimic neașteptat, nimic neașteptat nu ţi se va întâmpla.”

Fay Weldon

Ingrediente: 4-5 roşii 1 ardei iute praf de chili 2 linguri ulei de măsline condimente (oregano, busuioc, sare, piper) Roşiile le decojim (le scufundăm 2 minute în apă fierbinte), apoi le tăiem în patru. Curăţăm ardeiul de seminţe şi-l tocăm mărunt. Punem toate ingredientele într-un bol şi le mărunţim cu blenderul, până obţinem o pastă mai groasă. Servim sosul cu nachos sau cu diverse alte preparate.

Unul dintre cele mai populare ingrediente în bucătăria mexicană este fructul de avocado, folosit încă din timpurile aztecilor. Acesta are o istorie interesantă, denumirea lui în aztecă fiind „ahuacatl”, care se traduce prin „copacul testicul”, datorită asemănării fructului cu anatomia specific masculină. De-a lungul mai multor secole, femeilor din satele aztece nu li se permitea să iasă din case în perioada în care se recoltau avocado, de teama impurităţii sexuale.

Sosul guacamole se trage tot de la azteci, traducându-se literalmente ca „sos de avocado”.

Sos Guacamole Ingrediente: 1 avocado (bine copt) 1 ardei iute 1 roşie ½ lime sare, piper Fructul de avocado îl curăţăm şi îl stropim cu suc de lime, să nu se

FLUX

MAPAMOND CULINAR

Un popas picant în Mexic

De la tortilla, temple, palmieri şi avocado, la tequila, plaje, piramide, mariachi şi chili ... pe toate le vom descoperi în Ciudad de Mexico. Construit pe locul capitalei aztecilor, păstrând ruinele a 5 temple, este acum unul dintre cele mai mari aglomeraţii urbane de pe mapamond, fiind, totodată, şi unul dintre oraşele cele mai vizitate de către turiştii veniţi de prin toate colţurile lumii pentru a explora misterele şi tradiţiile acestui popor cu sânge fierbinte. Oraşul Mexic este străjuit de doi vulcani, dintre care unul încă activ, iar frica de o nouă erupţie le insuflă, probabil, locuitorilor dorinţa de a trăi intens fiecare clipă.

Odată ajunşi aici, pornim împreună pe urmele aztecilor, apoi spre siturile mayaşe, unele dintre ele adăpostite în adâncurile junglei tropicale, pentru a descoperi secretele lăsate de aceste civilizaţii de mult apuse.

Gastronomia mexicană este foarte diferită de alte bucătării din lume, combinând obiceiurile culinare ale vechilor popoare indigene cu altele noi, aduse de colonizatorii spanioli. Ingredientele-cheie sunt ardeii chili, fasolea, porumbul, roşiile, dovleceii. Nimic nou până

Sos Salsa

13

aici, dar acestea sunt combinate cu fructe de cactuşi, lapte de cocos, viermi de agave şi alte ingrediente, rezultatele fiind irepetabile. Aceste melanjuri au creat o bucătărie unică, variată şi savuroasă, plină de culori şi arome puternice.

Deoarece este atât de complexă şi deosebită, bucătăria mexicană a fost desemnată în 2010 drept Patrimoniu Cultural Nematerial al Umanităţii de către UNESCO. Vă invit, stând sub un palmier, pe o plajă din Marea Caraibelor şi ascultând serenadele mariachi-lor, să experimentăm reţetele mexicane.

Sosul mexican Salsa îşi are originile încă din vremurile incaşilor, aztecilor şi mayaşilor. Lorzii azteci obişnuiau să prepare un sos pe bază de tomate, chili, seminţe de dovleac, pentru a asezona preparatele din vânat, peşte şi fructe de mare. Denumirea de sos Salsa i-a fost dată abia la 1571, de către preotul franciscan Alonso de Molina, de origine spaniolă, ajuns în Mexic în perioada cuceririlor spaniole, anume atunci descoperind şi roşiile.

înnegrească. Zdrobim avocado cu o furculiţă, până devine ca o pastă.

Apoi adăugăm ardeiul, curăţat de seminţe şi tocat mărunt, roşia tăiată cubuleţe, stropim cu suc de lime, adăugăm sare, piper şi amestecăm.

Dacă dorim să păstrăm mai mult timp sosul la frigider, punem sâmburele fructului în sos şi îl acoperim cu o folie alimentară.

Originile porumbului se găsesc undeva în Lumea Nouă, descoperită de Columb. Fiind foarte utilizat în reţetele mexicane, vom pregăti şi noi o salată mexicană unde vedetă va fi anume porumbul. În mitologia aztecă, zeul suprem Quetzalcoatl este considerat creatorul lumii noastre şi cel care le-a dat oamenilor porumbul. O legendă din America de Nord spune că Quetzalcoatl a coborât în lume morţii, Mictlan, de unde a adunat oasele fiinţelor anterioare şi i le-a dus zeiţei Coatlicue. Aceasta a modelat oamenii, folosind porumbul şi sângele pe care şi l-a sacrificat zeul Quetzalcoatl pentru a lipi oasele.

Salată mexicană

Ingrediente: 300 g porumb (din conservă sau fiert) 1dovlecel 1 ardei gras 1 ardei iute (preferabil jalapeno) 4 linguri de unt ½ cană sos salsa Topim untul într-o tigaie, apoi adăugăm boabele de porumb, dovlecelul şi ardeii tăiaţi cubuleţe. Îi călim timp de 7-8 minute, până se înmoaie uşor. Stingem focul şi lăsăm să se răcească. Servim salata cu sosul salsa deasupra, adăugând sare şi piper după gust.

Chiles Rellenos sunt ardei umpluţi cu brânză sau caşcaval. Este o reţetă autentică mexicană pe care o veţi găsi pe toată întinderea ţării. Aceasta exemplifică fuziunea culinară între indigeni şi spanioli, ardeiul fiind o legumă răspândită în Mexic, pe când lactatele au fost introduse aici de către colonizatori. În timp, chiles

rellenos, a devenit o mâncare emblematică pentru bucătăria mexicană.

Chiles Rellenos

Ingrediente: 3 ardei 150 g caşcaval sau brânză 1 ou făină Spălăm ardeii şi facem o mică incizie lângă cotor, prin care scoatem seminţele. Clătim ardeii pentru a îndepărta toate seminţele.

Coacem ardeii pe toate părţile, pentru a putea scoate pieliţa, îi curăţăm şi îi umplem cu caşcavalul sau brânza date prin răzătoare.

Separăm gălbenuşul de albuş.

Batem albuşurile ca pentru bezea, apoi încorporăm uşor gălbenuşul.

Dăm ardeii prin făină, apoi îi „îmbrăcăm” în amestecul de ou. Îi punem într-o tigaie cu ulei încins şi îi prăjim preţ de câteva minute, pe fiecare parte.

Se servesc cu sos salsa sau smântână.

Tradiţionalele pite mexicane îşi pierd urma cu vreo 10 mii de ani înaintea lui Hristos, fiind cel mai consumat aliment de către azteci. Denumirea dată de spaniolii veniţi aici în secolul XVI, în căutarea aurului – „tortilla” – provine de la spaniolul „torta”, adică „tort”.

Tortilla Ingrediente: 2 căni făină ½ cană apă 1 pliculeţ praf de copt 4 linguri făină Amestecăm ingredientele într-un bol şi frământăm bine, câteva mi-

nute, până obţinem o bilă de aluat elastică. Acoperim bolul cu un prosop şi lăsăm să crească 15 minute. Împărţim aluatul în 6 părţi egal, din care formăm bile pe care le întindem mai apoi pentru a obţine nişte turtiţe. Le punem pentru 2-3 minute în cuptorul încins la 200 de grade.

Le scoatem şi le punem pe o farfurie, apoi le acoperim cu un prosop, ca să nu se întărească.

Le vom folosi apoi pentru prepararea mai multor reţete mexicane, cum sunt tacos, burritos, quesadillas, chiar şi pentru nachos sau le consumăm simple, în loc de pâine.

Probabil cel mai răspândit şi savurat fel mexican sunt tacos – foi de tortilla cu diverse umpluturi, în special pe bază de carne. Istoria acestui preparat nu este cunoscută, dar se ştie că populaţia indigenă îl consuma cu peştişori mici.

Tacos

Tăiaţi foile de tortilla (din grâu sau porumb) în formă de triunghiuri, le ungeţi cu ulei de măsline pe ambele părţi şi le condimentaţi. Le daţi la cuptor până devin uşor crocante.

Le lăsaţi să se răcească puţin şi sunt gata de servit.

Quesadillas este, de fapt, un fel de mâncare sărat, constând din foi de tortilla cu brânză. Dar noi îi vom da o nouă „înfăţişare”, una dulce.

Quesadillas cu măr Ingrediente: 4 foi tortilla (le putem prepara singuri sau le găsim în comerţ) 4 mere 10 g alune zahăr smântână (frişcă) scorţişoară

Ingrediente: 6 foi tortilla 1 piept de pui 1 ardei iute (opţional) 1 lămâie 150 g caşcaval (preferabil chedar) sos salsa sare, piper, praf de chili Spălăm pieptul de pui, îl tăiem fâşii subţiri şi-l stropim cu sucul de la o lămâie. Îl condimentăm şi-l lăsăm să stea la marinat 30 de minute, la frigider. După aceea, prăjim puiul într-o tigaie. Încălzim foile de tortilla într-o tigaie, fără ulei, pe ambele părţi, apoi le ungem cu sosul salsa, presărăm caşcavalul, ardeiul şi punem pieptul de pui prăjit. Rulăm foile cu umplutură, iar, opțional, le putem coace în aparatul de făcut sandviciuri.

Pentru a savura sosurile mexicane vă sugerez să pregătiţi nişte nachos.

O reţetă simplă şi rapidă!

Nachos Ingrediente: foi de tortilla praf de chili ulei de măsline sare, piper

Curăţăm merele de sâmburi şi le tăiem cubuleţe. Punem merele întrun vas termorezistent, le presărăm cu zahăr, scorţişoară, alunele tocate mărunt şi le dăm la cuptor, la temperatura de 150 de grade, pentru un sfert de oră, până se înmoaie merele.

Foile de tortilla le încălzim într-o tigaie fără ulei, pe fiecare parte, timp de câteva secunde.

Batem smântâna şi ungem foile de tortilla.

Scoatem merele de la cuptor şi le punem pe foile de tortilla, pe care le îndoim mai apoi.

Le putem servi cu o cupă de îngheţată alături.

Vă las cu un sombrero pe cap, o tequila în mână, zâmbete în suflet, serenade în urechi şi aroma mâncării mexicane în nări.

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

FLUX 2

14

Programe

Luni SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ŞTIRI. 6.15 Baştina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. “Teoria improbabilităţii”.

9.40, 5.25 Accente economice. 10.10 World stories - lumea în reportaje.

10.40 Reporter de gardă. 11.05 La datorie. 11.30 Portrete în timp.

Valeriu Calancea. 12.00 Aniversări. Iurie Colesnic. 13.10, 1.15 Cultura azi. 14.00 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 14.45 Documentar.

“Un nor pe acoperişul lumii”. 15.45 Cinemateca universală. 16.00, 4.10 Săptămâna sportivă. 16.35 Magazinele FIFA. 17.45 Gagauz ogea.

18.15, 4.45 A fost odată... Ştefan Petrache. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 “La Gustar”. Selecţiuni. 21.25 Destine de colecţie.

Maria Mocanu. 22.20 Ion Druţă. “Cununa cu spini”. Spectacol. 23.10, 0.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 1.00 Profil de savant. 3.55 Descoperă Moldova.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06:45 Film serial: Dragostea învinge (r) (AP) (romance) 07:45 Triumful dragostei (r) (AP) (romance) 08:45 Doamne de poveste - minibiografie 08:50 Triumful dragostei (r) (AP) (romance) 09:45 Teleshopping 10:15 Film serial: Que bonito amor (r) (AP) (romance) 11:10 Doamne de poveste - minibiografie 11:15 Teleshopping 11:30 Film serial: Maricruz (r) (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubiri vinovate (r) (AP) (romance) 13:45 Doamne de poveste - minibiografie 13:50 Teleshopping 14:15 Film serial: Dragostea învinge (AP) (romance) 15:15 100 de povești celebre 15:30 Triumful dragostei (r) (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (drama) 17:30 Film serial: Que bonito amor (AP) (romance) 18:30 Film serial: Maricruz (AP) (romance) 19:30 Film serial: Iubiri vinovate (AP) (romance) 20:30 Serial romanesc: Regina (12) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 22:30 Cancan.ro (12) (divertisment) 23:00 Film serial: Teresa (AP) (romance) 00:00 100 de povești celebre (r) 00:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:00 Serial romanesc: Regina (r) (12) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 02:45 Cancan.ro (r) (12) (divertisment) 03:15 Film serial: Iubiri vinovate (r) (AP) (romance) 04:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 05:00 Poveștiri de noapte (r) (12) (drama) 05:30 Cancan.ro (r) (12) (divertisment) 06:00 Film serial: Teresa (r) (AP) (romance) 07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:50 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Legile atracției (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4564 15:00 Film: Ingredientele dragostei 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI Miami, ep 8, anul 8 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 16:20 Александр Домогаров, Елена Дробышева в фильме “Моя вторая половинка” 17:05 Премьера. “В наше время” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Мария Шукшина, Алексей Серебряков в многосерийном фильме “Террористка Иванова” 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 00:55 “Городские пижоны”. “Билл Гейтс. История успеха” 01:45 “Городские пижоны”. “Джо” 02:30 Александр Михайлов, Наталья Белохвостикова в фильме “Змеелов” 04:00 Сериал “Форсмажоры” 05:00 Профилактика 7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00 Ora de business.

9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.55, 5.30, 6.35 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50, 2.20, 6.20 Teleenciclopedia. 18.00 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu. 2.30 Exclusiv în România.

3.05 Descoperă Europa ta. 3.35 În grădina Danei. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 5:59 PORTS D’ATTACHE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 ATOUT 5 9:51 NINI PATALO 9:58 L’ÎLE À LILI 10:11 MAGIC 10:33 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE !

EXPRESS 11:17 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:30 L’HISTOIRE DU MONDE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 DEVOIR D’ENQUÊTE 16:35 ART SOUS ENQUÊTE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 18:55 VESTIAIRES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 CAÏN 20:26 CAÏN 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES RESCAPÉS 22:48 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 MERCI POUR LE CHOCOLAT 2:36 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

30 AUGUST 2013

3

Marţi SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ŞTIRI. 6.10 Documentar. “Flacăra olimpică: atingerea Mariei Hors”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10-17.00 Revizie tehnică. 17.15 “Cântec, Dor şi Omenie”. Program muzical.

17.45 Unda Bugeacului. 18.15 Formaţia “Trigon”. Recital. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Aniversări. Ion Druţă la 85 de ani. 21.25 Dialog social. 21.45 Profil de savant. Academicianul Simion Toma. 22.20 Ion Druţă. “Toiagul păstoriei noastre”.

Spectacol. 23.10, 0.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

1.00 Tezaur. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.55 Descoperă Moldova.

4.10 Aniversări. Iurie Colesnic. 5.10 Cinemateca universală. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Serial 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Divertisment. Te pui cu blondele?

20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06:45 Film serial: Dragostea învinge (r) (AP) (romance) 07:45 Triumful dragostei (r) (AP) (romance) 08:45 Doamne de poveste - minibiografie Gabi Szabo 08:50 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 09:45 Teleshopping 10:15 Film serial: Que bonito amor (r) (AP) (romance) 11:10 Doamne de poveste minibiografie Elvira Deatcu 11:15 Teleshopping 11:30 Film serial: Maricruz (r) (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubiri vinovate (r) (AP) (romance) 13:45 Doamne de poveste minibiografie Felicia Filip 13:50 Teleshopping 14:15 Film serial: Dragostea învinge (AP) (romance) 15:15 100 de povești celebre 15:30 Triumful dragostei (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (drama) 17:30 Film serial: Que bonito amor (AP) (romance) 18:30 Film serial: Maricruz (AP) (romance) 19:30 Film serial: Iubiri vinovate (AP) (romance) 20:30 Serial romanesc: Regina (12) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 22:30 Cancan. ro (12) (divertisment) 23:00 Film serial: Teresa (AP) (romance) 00:00 100 de povești celebre (r) 00:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:00 Serial romanesc: Regina (r) (12) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 02:45 Cancan.ro (r) (12) (divertisment) 03:15 Film serial: Iubiri vinovate (r) (AP) (romance) 04:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 05:00 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 05:30 Cancan.ro (r) (12) (divertisment) 06:00 Film serial: Teresa (r) (AP) (romance) 07:00 Ştirile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Ingredientele dragostei (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4565 15:00 Film: Furtuna polară 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Ăla micu’ 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI Miami, ep.9, anul 8 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: CSI Miami (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) Уважаемые телезрители! Приносим извинения за перерыв в вещании с 05.00 до 16.00 в связи с профилактическими работами 16:00 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 17:00 Александр Домогаров, Елена Дробышева в фильме “Моя вторая половинка” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Мария Шукшина, Алексей Серебряков в многосерийном фильме “Террористка Иванова” 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 00:55 “Городские пижоны”. Премьера. “Pink Floyd”. “История “Wish you were here” 01:55 “Городские пижоны”. “Джо” 02:40 Романтическая комедия “27 свадеб” 04:20 Сериал “Форс-мажоры” 7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00 Ora de business. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.35 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50, 2.40, 3.50, 6.20 Teleenciclopedia. 3.00 Tezaur folcloric.

4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES PLUS BELLES PLAGES DU LITTORAL FRANÇAIS 5:44 LES VILLAGES DE FRANCE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 ATOUT 5 9:51 NINI PATALO 9:58 L’ÎLE À LILI 10:11 MAGIC 10:34 ÉCHO-LOGIS 10:47 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 LA RUÉE VERS LE CARBONE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 CAÏN 15:55 CAÏN 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 PORTS D’ATTACHE 18:56 VESTIAIRES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 L’ÉLÈVE DUCOBU 21:06 MUSIQUE DE CHAMBRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA SMALA S’EN MÊLE 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 LES RESCAPÉS 1:49 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXE 2:52 PORTS D’ATTACHE 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 360° - GÉO

4

Miercuri SEPTEMBRIE

5

Joi SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45, 1.00 Legendele muzicii. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. “Teoria improbabilităţii”. 9.35 Magazinele FIFA. 10.00 Natura în obiectiv. 10.30 Ion Druţă. “Toiagul păstoriei noastre”. Spectacol. 11.20 La noi în sat.

12.00 Documentar. “Un nor pe acoperişul lumii”. 13.10 Aniversări. Ion Druţă la 85 de ani. 14.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.45 Documentar. “Cultura ceaiului în munţii Wuyishan”. 16.20 Videoteca copiilor. 16.30 Magazinul copiilor. 17.45 Свiтанок. 18.15 Formaţia “Milenium”. Recital. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Popasuri în provincie. Selecţiuni. 21.25 Portrete în timp. Nicolae Testimiţanu.

22.20 Avangaraj. 23.20, 0.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

1.15 Erudit-cafe. Concurs. 3.55 Descoperă Moldova. 4.10 Dor. Program muzical. 4.40 Ion Druţă. “Cununa cu spini”. Spectacol.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Свiтанок. 6.45 Tezaur. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.05, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. “Teoria improbabilităţii”. 9.40 Documentar. “Misterul dispariţiei albinelor”. 11.10 O seară în familie. 12.05 Festivalul folcloric “Nistrule, cu apă rece”. 13.10 Documentar. “Micii nomazi şi frigul polar”. 14.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.45 Părinţi şi copii. 16.15 Erudit-cafe. Concurs. 17.45 “În mijlocul horelor”. Ansamblul de dans popular “Veselia”. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Avanpremiera Festivalului Internaţional “Maria Bieşu”. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Documentar. “Arts 21”. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă.

22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.10, 0.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 1.00 Ştiri pozitive. 1.20 La noi în sat. 3.55 Descoperă Moldova. 4.10 Portrete în timp. Nicolae Testimiţanu. 4.40 Ion Druţă.

“Toiagul păstoriei noastre”. Spectacol.

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Serial 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Divertisment. Burlacul 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic

07.00 Divertisment. Burlacul 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 La altitudine 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 13.20Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic

06:45 Film serial: Dragostea învinge (r) (AP) (romance) 07:45 Triumful dragostei (r) (AP) (romance) 08:45 Doamne de poveste - minibiografie Virginia Rogin 08:50 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 09:45 Teleshopping 10:15 Film serial: Que bonito amor (r) (AP) (romance) 11:10 Doamne de poveste - minibiografie Draga Olteanu-Matei 11:15 Teleshopping 11:30 Film serial: Maricruz (r) (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubiri vinovate (r) (AP) (romance) 13:45 Doamne de poveste - minibiografie Carmen Tanase 13:50 Teleshopping 14:15 Film serial: Dragostea învinge (AP) (romance) 15:15 100 de povești celebre 15:30 Triumful dragostei (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (drama) 17:30 Film serial: Que bonito amor (AP) (romance) 18:30 Film serial: Maricruz (AP) (romance) 19:30 Film serial: Iubiri vinovate (AP) (romance) 20:30 Serial romanesc: Regina (12) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 22:30 Cancan. ro (12) (divertisment) 23:00 Film serial: Teresa (AP) (romance) 00:00 100 de povești celebre (r) 00:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:00 Serial romanesc: Regina (r) (12) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 02:45 Cancan.ro (r) (12) (divertisment) 03:15 Film serial: Iubiri vinovate (r) (AP) (romance) 04:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 05:00 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 05:30 Cancan.ro (r) (12) (divertisment) 06:00 Film serial: Teresa (r) (AP) (romance)

06:45 Film serial: Dragostea învinge (r) (AP) (romance) 07:45 Film serial: Triumful dragostei (r) (AP) (romance) 08:45 Doamne de poveste minibiografie Sofia Vicoveanca 08:50 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 09:45 Teleshopping 10:15 Film serial: Que bonito amor (r) (AP) (romance) 11:10 Doamne de poveste - minibiografie Nadia Comaneci 11:15 Teleshopping 11:30 Film serial: Maricruz (r) (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubiri vinovate (r) (AP) (romance) 13:45 Doamne de poveste - minibiografie Florina Cercel 13:50 Teleshopping 14:15 Film serial: Dragostea învinge (AP) (romance) 15:15 100 de povești celebre 15:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (drama) 17:30 Film serial: Que bonito amor (AP) (romance) 18:30 Film serial: Maricruz (AP) (romance) 19:30 Film serial: Iubiri vinovate (AP) (romance) 20:30 Serial romanesc: Regina (12) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 22:30 Cancan.ro (12) (divertisment) 23:00 Film serial: Teresa (AP) (romance) 00:00 100 de povești celebre (r) 00:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:00 Serial romanesc: Regina (r) (12) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 02:45 Cancan.ro (r) (12) (divertisment) 03:15 Film serial: Iubiri vinovate (r) (AP) (romance) 04:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 05:00 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 05:30 Cancan.ro (r) (12) (divertisment) 06:00 Film serial: Teresa (r) (AP) (romance)

07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Furtuna polară (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4566 15:00 Film: Marele alibi 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile ProTv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Patru nunți și o provocare 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI Miami, ep.10, anul 8 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: CSI Miami (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr si nelinistit (r) 11:00 Film: Marele alibi (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4567 15:00 Film: Alegerea vieții 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Patru nunți și o provocare 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI Miami, ep.11, anul 8 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: CSI Miami (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 16:20 Александр Домогаров, Елена Дробышева в фильме “Моя вторая половинка” 17:05 Премьера. “В наше время” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Мария Шукшина, Алексей Серебряков в многосерийном фильме “Террористка Иванова” 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 00:55 “Городские пижоны”. “Как Стив Джобс изменил мир” 01:40 “Городские пижоны”. “Джо” 02:25 Анатолий Папанов в комедии “Инкогнито из Петербурга” 03:50 Сериал “Форс-мажоры”

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 16:20 Александр Домогаров, Елена Дробышева в фильме “Моя вторая половинка” 17:05 Премьера. “В наше время” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Мария Шукшина, Алексей Серебряков в многосерийном фильме “Террористка Иванова” 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 00:55 “Городские пижоны”. Премьера. “Все или ничего: Неизвестная история Агента 007” 02:25 “Городские пижоны”. “Джо” 03:10 Фантастическая комедия “Кокон: Возвращение”

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00 Ora de business.

9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.35 Reporter. 11.10, 2.25 Dănutz SRL. 13.10, 18.00 Maşini, teste şi verdicte. 16.45, 17.50, 3.45, 6.45 Teleenciclopedia. 3.15 Zestrea românilor. 4.00 Sport.

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00 Ora de business.

9.50, 17.20, 19.25, 23.55, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.00, 5.30, 6.30 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 13.10, 18.00 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu. 16.45, 17.50, 3.50, 6.20 Teleenciclopedia. 2.30 Patriotul. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 ATOUT 5 9:51 ATOUT 5 10:07 NINI PATALO 10:14 LE PETIT PRINCE 10:37 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LES PLUS BELLES PLAGES DU LITTORAL FRANÇAIS 11:16 LES VILLAGES DE FRANCE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 VOYAGE DANS LE POTAGE 13:30 LA ROUTE DES OLIVIERS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 Y’EN AURA PAS DE FACILE 16:40 QUELQUES ECCHYMOSES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 DIAMBARS, LES GUERRIERS DU FOOT AFRICAIN 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:25 L’INVITÉ 19:37 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:41 L’ÉPERVIER 20:30 L’ÉPERVIER 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DEVOIR D’ENQUÊTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 CAÏN 1:50 CAÏN 2:44 DIAMBARS, LES GUERRIERS DU FOOT AFRICAIN 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 360° - GÉO

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 PEUPLES DU MONDE 5:59 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 ATOUT 5 9:50 ATOUT 5 10:06 NINI PATALO 10:13 LE PETIT PRINCE 10:37 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:30 LE BONHEUR À TOUT PRIX 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 L’ÉPERVIER 15:53 L’ÉPERVIER 16:51 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 PASSEMOI LES JUMELLES 18:57 VESTIAIRES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 LA SMALA S’EN MÊLE 21:02 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’EXERCICE DE L’ÉTAT 23:48 LOLA 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 DANCING IS LIVING 1:59 AU CLAIR DE LA LUNE 2:51 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 360° - GÉO

Programe 30 AUGUST 2013

6

Vineri

7

SEPTEMBRIE

Sâmbătă SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. “Teoria improbabilităţii”. 9.40 Documentar. “Micii nomazi şi frigul polar”. 10.40 Poftiţi la masă! 11.10 Destine de colecţie.

11.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 12.00 Avanpremiera Festivalului Internaţional “Maria Bieşu”. 13.10 Documentar. “Misterul dispariţiei albinelor”. 14.40 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 16.10 Desene animate. “Sandocan”. 17.45 Accente economice. 18.15 Orchestra “Lăutarii”. Recital. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Festivalului iei.

Selecţiuni. 21.25 “Cântec, Dor şi Omenie”. Program muzical. 21.50 Fotbal.

Preliminariile Campionatului Mondial. Anglia - Moldova. Transmisiune în direct de pe stadionul “Wembley” (Londra). În pauză: Ştiri. 23.50 Pagini din patrimoniul creaţiei universale. Maria Bieşu. 0.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 1.00 “La Gustar”. Selecţiuni. 3.55 Descoperă Moldova. 4.10 Formaţia “Trigon”. Recital. 4.50 Aniversări. Iurie Colesnic.

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.10 Documentar.

“Alain Bashung, nevoia dorinţei”. 7.05 Film-copiilor. “GEMENI LA GRĂDINA ZOOLOGICĂ” (Cehia).

8.40 “Anastasia”. Program muzical cu A.Lazariuc. 9.05 Documentar. “O zi perfectă pe pământ”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi şi copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Chişinăul de ieri şi de azi. 12.15 “La Gustar”.

Selecţiuni. 13.20 Aniversări. Iurie Colesnic. 14.20 Documentar. “Oraşele portuare ale lumii”. 15.05 Desene animate. “Sandocan”. 16.00 Documentar.

“Euroboxx”. 16.30 Pagini din patrimoniul creaţiei universale. Maria Bieşu.

17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 17.15 Art-club (rus.) 17.50, 3.05 “Cântec, Dor şi Omenie”. Program muzical. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25, 3.30 Destine de colecţie. 22.20 Film. “VETERINARUL” (Italia, 2005). Episodul 1. 0.10 Europa în concert. Mariza (Portugalia). 1.00 Aniversări. Ion Druţă. 2.15 Dor. Program muzical. 2.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 5.10 Formaţia “Milenium”.

Recital. 5.50 Descoperă Moldova.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Serial 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Plasa de stele 20.30 Serial 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Film artistic 01.00 Film artistic 03.30 Fără măști.

Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Muzică 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic

06:45 Film serial: Dragostea învinge (r) (AP) (romance) 07:45 Film serial: Triumful dragostei (r) (AP) (romance) 08:45 Doamne de poveste minibiografie Rodica Popescu-Bitanescu 08:50 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 09:45 Teleshopping 10:15 Film serial: Que bonito amor (r) (AP) (romance) 11:10 Doamne de poveste - minibiografie Anca Parghel 11:15 Teleshopping 11:30 Film serial: Maricruz (r) (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubiri vinovate (r) (AP) (romance) 13:45 Doamne de poveste - minibiografie Tamara Buciuceanu 13:50 Teleshopping 14:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (prima ediție din seria a II-a) (AP) (divertisment) 15:15 100 de povești celebre 15:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (drama) 17:30 Film serial: Que bonito amor (AP) (romance) 18:30 Film serial: Maricruz (AP) (romance) 19:30 Film serial: Iubiri vinovate (AP) (romance) 20:30 Serial romanesc: Regina (12) (romance) 22:00 Film serial: Îți ordon să mă iubești! (AP) (romance) 00:00 100 de povești celebre (r) 00:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:00 Serial romanesc: Regina (r) (12) (romance) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Film serial: Iubiri vinovate (r) (AP) (romance) 04:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 05:00 Film serial: Îți ordon să mă iubești! (r) (AP) (romance) 07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Alegerea vieții (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4568 15:00 Film: Molly 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Povestea unui cavaler 23:00 Film: Urmarirea 01:30 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 16:20 Премьера. “За и против”. Ток-шоу 17:05 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:10 “Время” 21:45 “Вышка” 00:05 “Вечерний Ургант” 01:00 “Primele știri” (rus) 01:10 “Городские пижоны”. Премьера. Стивен Спилберг и Стивен Кинг представляют: “Под куполом” 01:50 Джонни Депп в приключенческом фильме “Ромовый дневник” 03:40 “Primele știri” (rom) (R) 04:10 Сериал “Форс-мажоры” 7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale.

9.00 Ora de business. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.05, 6.20 Reporter. 11.10 Maşini, teste şi verdicte. 12.05, 13.10, 18.00 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu. 16.45, 17.50, 2.30, 6.45 Teleenciclopedia. 17.20, 19.25, 0.00, 5.30 Divertisment. 3.00 Europa mea. 3.30 Zestrea românilor. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:44 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:59 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 ATOUT 5 9:50 ATOUT 5 10:03 NINI PATALO 10:10 LE PETIT PRINCE 10:34 SILENCE ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 ALLER SIMPLE 11:33 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:29 NATURE INVISIBLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LA SMALA S’EN MÊLE 16:30 FLASH INFO 16:36 ART SOUS ENQUÊTE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 18:55 VESTIAIRES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 SECRETS D’HISTOIRE 21:19 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CAÏN 22:51 CAÏN 23:50 LE DESSOUS DES CARTES 0:02 TV5MONDE LE JOURNAL 0:12 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 LES AMANTS DE L’OMBRE 2:37 MA CARAVANE AU QUÉBEC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 360° - GÉO

GRU­PUL DE PRESĂ FLUX ADRE­SA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

06:45 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (prima ediție din seria a II-a) (r) (AP) (divertisment) 07:45 Film serial: Triumful dragostei (r) (AP) (romance) 08:45 Doamne de poveste - minibiografie Andreea Marin 08:50 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 09:45 Teleshopping 10:15 Film serial: Que bonito amor (r) (AP) (romance) 11:10 Doamne de poveste - minibiografie Maia Morgenstern 11:15 Teleshopping 11:30 Film serial: Maricruz (r) (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubiri vinovate (r) (AP) (romance) 13:45 Doamne de poveste - minibiografie Monica Pop 13:50 Teleshopping 14:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (AP) (divertisment) 15:15 100 de povești celebre 15:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (drama) 17:30 Film serial: Que bonito amor (AP) (romance) 18:30 Film serial: Maricruz (AP) (romance) 19:30 Film serial: Iubiri vinovate (AP) (romance) 20:30 Serial romanesc: Regina (12) (romance) 22:00 Film serial: Îți ordon să mă iubești!

(AP) (romance) 00:00 100 de povești celebre (r) 00:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:00 Serial romanesc: Regina (r) (12) (romance) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Film serial: Iubiri vinovate (r) (AP) (romance) 04:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 05:00 Film serial: Îți ordon să mă iubești! (r) (AP) (romance) 07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Molly (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:15 Teleshopping 13:30 Film: Călătoria 15:00 Film: Căpitanul Ron 17:00 Patru nunți și o provocare (r) 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Masca lui Zorro 23:15 Film: 88 de minute 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Film: 88 de minute (r) 05:30 Serial: Sheena, printesa junglei (r) 06:30 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:40 Фильм “Экипаж машины боевой” 07:45 Елена Проклова, Ролан Быков в фильме “Звонят, откройте дверь” 09:05 “Играй, гармонь любимая!” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Все трофеи Елены Прокловой” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Идеальный ремонт” 13:05 “Синие ночи”. Многосерийный фильм 14:55 К юбилею фильма. Михаил Боярский, Вениамин Смехов, Валентин Смирнитский, Игорь Старыгин, Маргарита Терехова в фильме “Д’Артаньян и три мушкетера” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Фильм “Д’Артаньян и три мушкетера”. Продолжение 19:25 “Угадай мелодию” 19:55 Премьера. “Минута славы. Дорога на Олимп!” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 Премьера сезона.“Успеть до полуночи” 00:30 Джейсон Стэтхэм в приключенческом фильме “Перевозчик” 01:55 Аль Пачино в комедии “Автора! Автора!”

03:40 Сериал “Замороженная планета” 7.00, 14.30, 0.00, 6.10 Divertisment. 8.00, 19.25 “100 de moldoveni au zis”. Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-13.45, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00, 3.20 Telejurnal. 15.10 Dimineaţa zurli. 16.00, 1.15 Program muzical. 19.00, 6.35 Reporter. 2.55 Teleenciclopedia. 3.05 Sport. 4.10 Viaţa satului.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:33 LE BEAU VÉLO DE RAVEL 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 WARI 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 LABO GENIUS 10:20 LABO GENIUS 10:23 PETIT LAPIN BLANC 10:27 LULU VROUMETTE 10:39 SAMSON ET NÉON 10:46 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:59 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:11 LE RANCH 11:37 C’EST PAS SORCIER 12:03 AMÉRIKOLOGIE 12:33 FERMIER URBAIN 13:00 FLASH INFO 13:03 LA TÉLÉ DE A @ Z 13:34 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 VU SUR TERRE 16:00 MA CARAVANE AU QUÉBEC 16:52 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 HABITATS INSOLITES, UN NOUVEAU MARCHÉ IMMOBILIER ? 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:32 FAUT PAS RÊVER 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES ANNÉES BONHEUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 TARATATA 2:47 D6BELS ON STAGE 3:41 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 COUSINADES - D’UNE JUNGLE À L’AUTRE

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

8

FLUX

Duminică SEPTEMBRIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.10 Legendele muzicii. 6.20 Documentar. “Oraşele portuare ale lumii”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Documentar.

“Euromaxx”. 8.30 Pagini din patrimoniul creaţiei universale. Maria Bieşu. 8.40 Dialog social. 9.00 Domnului să ne rugăm! Transmisiune în direct cu ocazia vizitei Patriarhului Rus Kiril. 12.00, 2.15 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. “O zi perfectă pe pământ”. 14.00 Baştina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Film-copiilor. “GEMENI LA GRĂDINA ZOOLOGICĂ” (Cehia). 16.35, 4.10 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50 Festivalul “Sax-Story”.

Selecţiuni. 21.20 Fotbal non-stop. 22.20 Film. “VETERINARUL” (Italia, 2005).

Episodul 2. 0.10 Erudit-cafe. Concurs. 1.00 Avangaraj. 2.45 Festivalul iei. Selecţiuni. 3.45 Tezaur. 4.40 Orchestra “Lăutarii”. Recital. 5.20 Descoperă Moldova.

5.25 Poftiţi la masă!

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Divertisment. Burlacul 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.20 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:45 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) (AP) (divertisment) 07:45 Film serial: Triumful dragostei (r) (AP) (romance) 08:45 Doamne de poveste - minibiografie Loredana 08:50 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 09:45 Teleshopping 10:15 Film serial: Que bonito amor (r) (AP) (romance) 11:10 Doamne de poveste - minibiografie Andreea Esca 11:15 Teleshopping 11:30 Film serial: Maricruz (r) (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubiri vinovate (r) (AP) (romance) 13:45 Doamne de poveste - minibiografie Stela Popescu 13:50 Teleshopping 14:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (AP) (divertisment) 15:15 100 de povești celebre 15:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 17:30 Film serial: Que bonito amor (AP) (romance) 18:30 Film serial: Maricruz (AP) (romance) 19:30 Film serial: Iubiri vinovate (AP) (romance) 20:30 Serial romanesc: Regina (12) (romance) 22:00 Bingo România (12) (divertisment) 23:00 Film serial: Îți ordon să mă iubești! (r) (AP) (romance) 00:00 100 de povești celebre (r) 00:15 Doamne de poveste (r) 01:00 Serial romanesc: Regina (r) (12) (romance) 02:15 Bingo România (r) (12) (divertisment) 03:15 Film serial: Iubiri vinovate (r) (AP) (romance) 04:00 Rețeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Film serial: Îți ordon să mă iubești! (r) (AP) (romance) 07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Capitanul Ron (r) 12:00 Serial: Sheena, prințesa junglei ep.21, an 1 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Povestea lui Lucky 15:00 Film: Doi cuscri de coşmar 17:00 Patru nunți și o provocare (r) 19:00 Știrile ProTv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Rambo IV 22:15 Film: Jaful de pe Baker Street 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:00 Film: Jaful de pe Baker Street (r) 03:30 Film: Povestea lui Lucky (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:30 Serial: Sheena, prințesa junglei (r) 06:30 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Леонид Харитонов. Падение звезды” 07:00 Арчил Гомиашвили, Сергей Филиппов, Евгений Моргунов, Георгий Вицин в фильме “Комедия давно минувших дней” 08:25 “Армейский магазин” 08:55 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Нарисованное кино. “Ледниковый период” 13:35 Брюс Уиллис в остросюжетном фильме “Крепкий орешек” 15:45 “КВН”. Премьер-лига. Финал 17:15 Премьера сезона. “Ледниковый период” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:45 “Две звезды”. Лучшее 00:45 Джейсон Стэтхем в приключенческом фильме “Перевозчик 2” 02:00 Лия Ахеджакова, Армен Джигарханян в фильме “Куда исчез Фоменко?” 03:10 Виталий Соломин, Леонид Филатов, Александр Филиппенко в приключенческом фильме “Кто заплатит за удачу” 04:20 Сериал “Форс-мажоры” 7.00, 19.00, 6.30 Reporter. 7.25 Să mă aştepţi... 8.20 Dimineaţa zurli. 9.10, 13.45, 14.30 Teleshopping. 9.25 Program muzical. 11.25, 16.00 Dănutz SRL. 13.05, 0.20 Maşini, teste şi verdicte. 13.35, 14.45, 18.00, 6.15 Teleenciclopedia. 14.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 15.00, 19.25, 23.30 Divertisment. 17.10, 21.00 Seriale. 0.55 Filmoteca veselă. 1.35 Tezaur folcloric. 2.25 Profesioniştii. 3.15 Dispăruţi fără urmă. 4.35 Universul credinţei.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:29 AFRIK’ART 8:00 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 LABO GENIUS 10:21 LABO GENIUS 10:23 PETIT LAPIN BLANC 10:27 LULU VROUMETTE 10:39 SAMSON ET NÉON 10:46 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:59 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:11 LE RANCH 11:37 TACTIK 12:02 LE CODE CHASTENAY 12:33 GARDEN PARTY 13:00 FLASH INFO 13:04 JOUR DE RUGBY 13:44 SAUVETEURS DES MERS 14:00 L’ÉPICERIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DE JULIE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:34 NATURE INVISIBLE 20:26 VU SUR TERRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES GRANDES CHALEURS 23:42 LE CHEVREUIL 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 L’EXERCICE DE L’ÉTAT 2:44 PARTIR AUTREMENT 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 COUSINADES - D’UNE JUNGLE À L’AUTRE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adre­sa in­ter­net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

30 august - 6 septembrie Berbec

Multă gălăgie în anturaj şi asta îţi poate influenţa negativ puterea de concentrare. Te poţi feri de aceste influenţe, dacă vrei să ai mintea limpede.

Taur

Ai impresia că trebuie să faci multe sacrificii pentru ca relaţiile importante să funcţioneze. Există riscul să ajungi să ceri acelaşi lucru celorlalţi.

Gemeni

Nu prea eşti în apele tale. Ai multe aşteptări de la ceilalţi.

Dacă speri prea mult, ai putea fi dezamăgit(ă), deci ar fi mai bine să nu le ceri nimic acum.

Rac

Te interesezi de chestiunile secrete, legate de sănătate sau de evoluţia unor planuri ale celor din anturaj. Dialogul cu aceştia ar putea decurge prost.

Leu

Îţi vezi de treabă, sperând că aşa vei scăpa de orice complicaţie, mai ales de cele provocate de oamenii care îşi pierd timpul aiurea.

Fecioară

Te poate cuprinde o nemulţumire legată de poziţia ta din plan profesional. Dacă vrei să evoluezi, trebuie să munceşti mai mult, ca să fii remarcat(ă).

Balanţă

Vei găsi resurse în profunzimile sufletului să te eliberezi de supărări, de regrete şi de o parte din trecut, de care ai cam stat agăţat(ă).

Scorpion

Pui la punct pe toată lumea, din câteva cuvinte, fiindcă eşti foarte stresat(ă) acum. Poate ai dreptate, dar este valabil numai în cazuri izolate.

Săgetător

Simţi că începi să îţi revii la tonusul care ţi-a lipsit destul de mult timp şi asta te poate ajuta să uiţi de tot ce a fost neplăcut sau dureros în trecutul apropiat.

Capricorn

Se pot naşte tensiuni dacă te apuci să reverşi asupra celor apropiaţi sfaturi, păreri sau dispoziţii. Oferă toate acestea doar când îţi sunt cerute.

Vărsător

Pe zi ce trece, e mai mare presiunea pe care o simţi din partea unor apropiaţi pentru a opera o schimbare importantă în modul tău de acţiune.

Peşti

Îţi pierzi timpul dacă aştepţi ca toţi cei din familie să facă anumite lucruri în locul tău. Mai bine îi laşi în pace şi te ocupi singur de propriile probleme.

Ti­par: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1444 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Ti­tlu­ri­le şti­ri­lor pre­lua­te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

16

FLUX

Interviu

30 AUGUST 2013

Diana MAFTEI: „Unele femei preferă, mai degrabă, superficialitatea, decât naturaleţea, simplitatea şi rafinamentul” Diana Maftei este o femeie împlinită pentru că este mamă de gemeni şi are alături un soţ minunat. Elegantă, mereu pusă pe acţiune, este genul de persoană care nu se mulţumeşte cu rutina. Vă invit să cunoaşteţi o femeie puternică, care consideră că, citându-l pe Tolstoi, „trăim pentru noi doar atunci când trăim pentru ceilalţi”.

- Diana, cum crezi că trebuie să arate femeia reprezentativă a timpului curent? Care sunt calităţile acesteia? Te întreb aceasta pentru că tu eşti genul de femeie luptătoare şi poţi administra mai multe roluri sociale concomitent.

- Consider că femeia cea adevărată, a zilelor noastre, cea distinctă, elegantă, e cam greu să o găseşti. Adică, vreau să spun că unele femei preferă, mai degrabă, superficialitatea, decât de naturaleţea, simplitatea şi rafinamentul. Şi dacă tot mă întrebaţi cum ar trebui să arate femeia reprezentativă a zilei de azi, pot să vă spun că, după mine, ea este una foarte inteligentă, hotărâtă, are simţul responsabilităţii faţă de familie, are grijă de trup, dar şi de suflet.

Este adevărat, femeia de azi nu are prea multe în comun cu cea din vechile timpuri. Nici nu trebuie să ne mire acest lucru. Evoluţia mentalităţii umane a adus femeia în pragul schimbării absolute. Astăzi asistăm şi la schimbarea de roluri dintre bărbat şi femeie. Din păcate, multe reprezentante ale sexului frumos şi-au înţeles prost egalitatea lor cu bărbaţii, s-au transfigurat într-un model bărbătesc clasic. În general, eu consider că pentru femeia-mamă, femeia-soţie nu există noţiunea nu se poate, ea fiind capabilă să mute şi munţii din loc. În rest, orice femeie îşi doreşte o viaţă frumoasă, lipsită de grija zilei de mâine.

- Ştiu că ai fondat recent o asociaţie obştească. Cititorii FLUX sunt la curent cu o parte din activităţile pe care le-aţi desfăşurat pentru că le-am reflectat în câteva materiale PE L E R I N A J E

de presă. Te rugăm să ne spui mai multe despre această iniţiativă.

Cum ţi-a venit ideea şi ce vă propuneţi să realizaţi prin intermediul acestei asociaţii?

- Da, e adevărat. Am avut momente în viaţă când am fost la marginea prăpastiei, dar mi-am adunat toate forţele, am zis că eu trebuie şi pot să fiu puternică, şi, din dorinţa de a-i ajuta pe cei dragi, aflaţi în situaţii asemănătoare, s-a născut „Eşti Cât Dăruieşti”, asociaţia obştească careşi propune să-i ajute pe cei aflaţi în dificultate. Chiar dacă în momentele mele cele mai complicate am realizat cine-mi este prieten şi cine nu, am zis că nu-i cazul să fiu dezamăgită şi să trăiesc cu sentimentul acesta.

Oricum, prietenii adevăraţi rămân mereu lângă tine. Cred că a fost necesară această clarificare. M-am convins de un lucru: cele mai dramatice momente din viaţa noastră pot scoate la suprafaţă cele mai valoroase comori.

- Care a fost primul eveniment de caritate?

- La Spitalul Oncologic l-am cunoscut pe Stanislav, băieţelul de cinci ani bolnav de leucemie. Fiind mamă de gemeni, nu am putut rămâne indiferentă. Am lansat mai multe apeluri de susţinere prin intermediul cunoscuţilor, prietenilor, reţelelor de socializare. Am organizat şi un târg de haine. În urma campaniei am adunat 1000 PENTRU

SUFLE T

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

MOLDOVA

Iaşul şi Cetatea Neamţ, Acasă la Ion Creangă / pentru copii (vârsta 7-12 ani) 14-15 septembrie 2013 (2 zile/1 nopţi)

Grup 18/7 pers Preţ 70/80 euro/pers Plecarea Sâmbătă, 14 septembrie, ora 7. Sosirea Duminică, ora 22.

IAŞI: Catedrala Mitropoliei: Moaştele Sf.Parascheva - ocrotitoarea Moldovei, Palatul Culturii, Statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Măn. Sfinţii Trei Ierarhi: Mormintele Domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir şi Alexandu Ioan Cuza, Grădina Botanică sau Grădina Publică "Anastasie Fătu" din Copou, Teiul şi Bustul lui Mihai Eminescu, Bojdeuca lui Ion Creangă din Ţicău, Mormântul lui Ion Creangă din Cimitirul "Eternitate", Esplanada Domnitorilor. Târgu Neamţ: Măn.Neamţ, Catedrala Sf. Ioan Iacob, Crescătoria de zimbri "Dragoş Vodă", Humuleşti - acasă la Ion Creangă, Cetatea Neamţ, Munţii Carpaţi şi râul Moldova.

UCRAINA

UCRAINA

> Pelerinaj la Lavra Pecersk (Circuit ortodox Kiev-Cernigov) 21–23 septembrie 2013 (3 zile/3 nopţi)

Grup: 7/18 pers Preţ: 125/100 eur/pers. Plecarea: Vineri, 20 septembrie, ora 19. Sosirea: Luni, 23 septembrie, ora 22. Traseu: Chisinau – Kiev – Cernigov – Kiev – Chisinau Mănăstiri: Sf.Treime, Sf.Muc.Flor, Pocrov, Vovidenia, Lavra Pecersk, Catedrale> Sf.Sofia, Adormirea Maicii Domnului, Sf.Vladimir. Muzee> Cernobal, Miniaturilor. Oraşe: Kiev, Cernigov.

M U N T E N I A, A R D E A L ş i M O L D O V A

Circuit ortodox în Munţii Carpaţi / Acasă la domnitorul Ştefan cel Mare şi Sfânt 21–23 septembrie 2013 (3 zile/3 nopţi)

Grup 7/18 pers Preţ 110/100 eur/per Plecare Vineri, 20 septembrie, ora 19 Sosirea Luni, 23 septembrie, ora 22. Mănăstiri: Sinaia, Caraiman, Brâncoveanu-Sâmbăta de Sus, Berivoi, Dejani, Şinca Veche, Bucium. Catedrala Patriarahala din Bucuresti. Castele: Peleş şi Pelişor. Cetăţi: Râşnov şi Făgăraş a lui Mihai Viteazu. Oraşe: Braşov, Făgăraş, Sinaia, Bran, Poiana Braşov, Buşteni: Urcare cu telecabina în Munţii Bucegi (1600 m.alt), Urcare pe jos în Munţii Făgăraş, Izvorul părintelui Arsenie Boca, BRAŞOV: Biserica Sf. Nicolae, Muzeul Prima Şcoală Românească, Piaţa Sfatului, Biserica Neagră, BORZEŞTI: Acasă la ŞTEFAN cel Mare şi Sfânt.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216, 60.234.955 office@emaus.md

de euro. Acesta a fost primul eveniment mai de amploare, să spun aşa.

- Au urmat şi altele, nu? Ai reuşit să înveţi şi o lecţie de viaţă din toate aceste experienţe?

- Da, au urmat şi altele, bineînţeles. Am văzut că se poate şi am continuat să muncim. Chiar dacă suntem abia la început, lecţii şi învăţăminte am însuşit cât pentru o viaţă. Am înţeles că oamenii sunt foarte diferiţi, că au propriile interese, unele mai nobile, altele mai meschine. Cu părere de rău, mi s-a confirmat faptul că, de multe ori, persoanele cu un venit modest sau cu probleme de sănătate reacţionează mai repede la astfel de apeluri. Indiferenţa celor bogaţi mă cam pune în gardă. În fine, cea mai importantă realizare este că am schimbat vieţi. Foarte bine spunea Tolstoi: „Trăim pentru noi doar atunci când trăim pentru ceilalţi”. Noi asta încercăm să şi facem.

- Ce vă propuneţi să realizaţi pe viitor? Care este următoarea provocare?

- Să înfăptuim binele, să transmitem mesajul nostru mai departe oamenilor pentru a-i convinge că, făcând un bine, pot schimba viitorul.

Avem multe proiecte şi idei. Acum chiar lucrăm la câteva dintre ele. De exemplu, am descoperit recent că elevii de la gimnaziul din satul Măgurele, rn. Ungheni, învaţă în condiţii tare proaste. Gimnaziul nu dispune

de o sală de calculatoare, profesoara de informatică demonstrându-le prin desene şi scheme ce-i asta computer.

De asemenea, edificiul se află într-o stare deplorabilă, acesta necesitând reparaţie capitală. Instituţia nu dispune de o sală de sport şi nici de un teren amenajat în aer liber. Noi am decis că este cazul să punem umărul şi să-i ajutăm, dacă ei nu se pot ajuta de sine stătător. Deja câţiva agenţi economici au reacţionat, am făcut un apel şi către structurile de stat. Să vedem ce va ieşi.

- Care este atitudinea moldovenilor faţă de proiectele caritabile?

Poate ştii, pentru comparaţie, cum reacţionează oamenii la apeluri de acest fel peste hotare.

- Am fost în multe ţări şi am văzut ce înseamnă acolo caritate. Participă de la mic la mare. În plus, la ei asociaţiile obşteşti sunt sprijinite de stat. Şi la noi are loc dezvoltarea culturii cari-

CARTE DE ZIUA LIMBII ROMÂNE

300 de edituri din 18 ţări vor expune la Chișinău În perioada 31 august – 3 septembrie curent, la Chișinău se va desfășura cea de-a XXII-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte.

În cadrul salonului vor fi expuse cărți a peste 300 de edituri din 18 ţări. De asemenea, vor avea loc lansări de carte, ateliere de creaţie, o masă rotundă consacrată politicilor editoriale actuale, expoziţii de grafică de carte, pictură şi ex-libris, un atelier de traducere cu participare internaţională, o seară de creaţie a tenorului Mihai Munteanu, Artist al Poporului din Republica Moldova. În același context menționăm că în perioada 3-10 septembrie va avea loc şi ediţia a III-a a Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii. La 10 septembrie, la Biblioteca Naţională vor fi decernate premiile laureaţilor festivalului.

Salonul Internaţional de Carte şi Festivalul Cărţii se înscriu în cadrul manifestărilor artistice din cadrul Anului Spiridon Vangheli. În zilele în care se desfășoară salonul şi festivalul, va avea loc Campania Naţională „Cartea – dar nepreţuit”. Evenimentul are drept scop colectarea cărţilor pentru bibliotecile publice din republică.

CMYK

... împreună cu Stanislav

tabile. Sunt oameni care sunt dispuşi să ofere un ajutor. Spre regret, foarte puţini.

- Acum te rugăm să ne spui câte ceva şi despre familia ta.

- Sunt recunoscătoare Celui de Sus pentru binecuvântarea de-a avea o familie minunată şi pentru cea de a fi mamă de gemeni. Familia este refugiul meu unde mă simt cel mai bine şi care mă face să mă simt cea mai fericită fiinţă de pe planetă. Am un soţ de excepţie, care se ocupă foarte atent şi frumos de copii. Laura şi David, copilaşii mei, cresc armonios pentru că ne străduim să-i educăm şi să le asigurăm tot de ce au nevoie.

- Cum vă descurcaţi cu gemeni?

- Facem totul cu dăruire. Astfel reuşim. Când în casă domneşte dragostea, armonia şi buna înţelegere, te descurci de minune. Avem de crescut doi copii minunaţi. Gândul acesta ne ţine într-o stare de veche continuă.

- Cum distribuiţi sarcinile acasă?

- Nu ştiu dacă le distribuim. Împreună le facem pe toate. Cot la cot.

- Tu ai fost şi iniţiatoarea unor târguri de haine pentru doamne.

Acolo, femeile puteau găsi haine bune, la preţuri reduse. Crezi că moldovencele au nevoie de astfel de evenimente?

- Da, cred că femeile noastre au nevoie de astfel de evenimente.

Acolo erau expuse haine scumpe, ce costau iniţial sute de euro, dar la târg puteau fi cumpărate cu 100-200 de lei. Da, contează şi preţurile, dar şi atmosfera. Eu zic că astfel de evenimente reprezintă un bun prilej pentru doamne de a se întâlni, de a face cunoştinţe noi, de a socializa.

- Mulţumim. Mult succes în ceea ce îţi propui să realizezi.

- Mulţumesc şi eu.

Lucia CUJBĂ, FLUX