Ziarul Flux, Ed. 35 (815)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 30.09.2011

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Mc. Sofia cu fiicele: Pistis, Agapis și Elpis

1 EURO..............................16.2251 1 Dolar american ............. 11.9167 1 Leu românesc ................ 3.7450 1 Rublă rusească ............... 0.3727 Timpul probabil:

Maxima zilei

„De ce să ne mai răzvrătim împotriva simetriei acestei 30.09.2011 lumi, când haosul însuși nu poate fi decât un sistem de dezordine?”

Soare, Emil Cioran 12 21 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

PAGINA

REACŢII

Cine stă în spatele demiterii lui Pulbere?

4

PAGINA

1.10.2011 Soare, 11 26 0C

ABONAREA 2011

FLUX

FLUX 1 lună

3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

16,00 lei

48,00 lei

96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei

46,50 lei

93,00 lei

ATITUDINI

Preţurile cresc, criza se adânceşte, iar politicieniioligarhi se păruiesc

Nu pot, sunt ocupat.

Calculez, împreună cu interimarul, limita de suportabilitate a moldovenilor.

Chiar vreau să văd cât vor rezista!

Creșterea demenţială cu 25 la sută, pentru o categorie de consumatori, și cu 29 la sută, pentru o altă categorie de consumatori, a preţului la gazele naturale i-a alertat pe cei mulţi și săraci din ţara noastră, dar nu a produs nici un efect asupra clasei guvernante. Asta pentru că, în loc să se apuce, într-un sfârșit, de rezolvarea gravelor probleme politice, economice și sociale cu care se confruntă Republica Moldova, guvernanţii-oligarhi continuă păruiala dintre ei pentru controlul circuitelor financiare, a zonelor de influenţă, preluarea afacerilor de la un clan la altul.

XXX

uz! nt f e R ! Su ist unist! z e R om ic ant

(citiţi pag. 5)

Pulbere făcut praf de Puşcaş Muruianu, iarăşi repus în funcţie?

XXX

Revanşa oligarhilor

6

PAGINA

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei

Fondat în 1995 z Nr. 35 (815)

EUROPEAN

Ţară mică, preţuri mari, ne conduc nişte tâlhari

Vladimir Filat nu a renunţat la remanieri?

3

GPF

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 30 septembrie 2011

EXTERN

XXX

(citiţi pag. 3)

OPINIA EXPERŢILOR:

Barroso: „Am ajuns la un moment de răscruce şi riscăm o fragmentare.

S-au pus în pericol valorile UE”

Guvernarea încearcă să-şi supună totalmente puterea judecătorească

„Roşii“ contra „verzi“: Cominternul împotriva ţăranului şi ţărăniştilor

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

(citiţi pag. 4)

(citiţi pag. 2)

Ucraina propune noi condiţii pentru livrările de gaz rusesc

(citiţi pag. 9)

XXX

(citiţi pag. 7)

Activitatea Legislativului: haotică, conflictuală şi ineficientă

Guvernul Filat vrea să combată corupţia cu banii americanilor

XXX

XXX

Criza monedei euro.

Avantaje şi dezavantaje pentru Republica Moldova

Cine va turna apă minerală la masa rotundă a interimarului?

XXX

XXX

(citiţi pag. 2)

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Muntean DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

(citiţi pag. 5)

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1736 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

30 SEPTEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Cine va turna apă minerală la masa rotundă a interimarului?

Guvernarea s-a trezit din somnul letargic în care a fost scufundată pe parcursul a doi ani de zile și a înţeles că trebuie să negocieze cu opoziţia. De parcă nu ar fi știut lucrul acesta și până la decizia Curţii Constituţionale din 20 septembrie curent.

Ce altceva putea să le spună instanţa, decât că procedura prevăzută de Constituţie nu poate fi modificată prin lege organică? De asemenea, liderii Alianţei știu exact că nu au numărul necesar de voturi pentru alegerea președintelui, astfel încât nici nu aveau de ce să insiste pe propriul candidat, singurul valabil pentru toate timpurile. Și atunci, de ce au anatemizat Lupu și Ghimpu orice încercare de dialog cu fracţiunea comunistă din Parlament? Trădare, au tot răcnit aceștia, noi avem candidatul nostru!

Acum, încercările de dialog par oarecum tardive, deși părţile se declară preocupate și interesate de aflarea unei soluţii. Dar cât de sincere sunt aceste declaraţii? Din ceea ce vedem și auzim în ultimele zile, am putea conchide că nu prea. Și, fără îndoială, comuniștii vor încerca să extragă un profit maxim din situaţia creată și din conflictele care domină în alianţă, iar pe unde vor putea, chiar să le amplifice. Și nici nu ar trebui să se crucească liberalii și democraţii de faptul că Partidul Comuniștilor râvnește să revină la putere? Dar ce partid politic își dorește altceva?

Filat le dă în obraz aliaţilor “Este momentul să recunoaștem că AIE a greșit pentru că nu a dialogat cu opoziţia parlamentară pe această temă.

Iată că astăzi suntem în situaţia în care să nu mai putem evita acest dialog”, a recunoscut Vladimir Filat într-un interviu, menţionând că PCRM va profita acum de această situaţie. Acum și premierul le poate da în obraz colegilor din alianţă, învinuindu-i de faptul că au tergiversat identificarea unei soluţii. „Nu o să înţeleg niciodată de ce a fost nevoie de atâta timp ca să ajungem la ceea ce era clar de la început și nu o să înţeleg niciodată de ce colegii mei de alianţă mă criticau când spuneam că este nevoie de acest dialog cu opoziţia. Din păcate, ei priveau acest lucru doar emoţional, nu și raţional”, a menţionat Filat, intuim, nu fără o doză de satisfacţie. Numai că nici comuniștii nu mai par să fie acum la fel de disponibili și gata să ofere soluţii rezonabile.

Alegerea preşedintelui – misiune imposibilă?

Liderul PCRM, Vladimir Voronin, le-a amintit mai întâi că ei au propriul candidat, Zinaida Greceanâi, care ar fi cea mai potrivită pentru funcţia de președinte. Iar după decizia CC, opoziţia parlamentară a înaintat un șir de condiţii care par deja să facă imposibile negocierile privind alegerea președintelui. În primul rând, comuniștii au declarat că nu vor negocia cu AIE, întrucât pentru ei alianţa nu există, dar sunt gata să negocieze cu fiecare partid în parte.

Liberal-democraţii și democraţii au afirmat că ar fi gata să accepte și discuţiile separate, pornind însă de la ideea că toate componentele Alianţei vor promova o poziţie unică.

Marian Lupu a precizat că democraţii sunt gata să demareze discuţiile cu comuniștii și în astfel de condiţii, deși, crede el, ar fi necesare „negocieri transparente între guvernare și opoziţie, și nu întâlniri separate, care creează posibilităţi pentru înţelegeri obscure”. Comuniștii, deci, reușesc iarăși să bage zâzanie în alianţă, pentru că, iată, democratul își suspectează colegii că ar fi capabili de „înţelegeri obscure”. Evident, Lupu nu-l are în vedere pe liberalul Mihai Ghimpu, ci ţintește în tabăra lui Filat. De altfel, șeful PL a declarat că nu acceptă un alt format de dialog cu opoziţia. „Noi nu discutăm aparte, noi avem Alianţă!”, a spus el.

Nici Vladimir Filat nu a ratat ocazia să facă aluzii deloc măgulitoare la adresa democraţilor și la modul în care crede el că ar

fi dispuși aceștia să negocieze: „Nu vom accepta să rezolvăm această criză prin metode de genul cumpărării de voturi, cum se practică la noi chiar de către reprezentanţii unui partid din alianţă. Practica de a oferi bani pentru ca cineva să părăsească un partid sau altul este una murdară și trebuie să dispară din peisajul politic odată cu cei care practică astfel de metode”. Este clar pe cine îl are în vedere premierul care a vorbit, nu o dată, despre faptul că „păpușarul” i-ar fi ademenit cu bani pe unii dintre foștii săi colegi de partid. „Divide et impera” – „dezbină și stăpânește”, asta par să facă acum comuniștii, care, din punctul lor de vedere, gestionează cum nu se poate mai bine situaţia și exploatează plenar incapacitatea guvernanţilor de a face abstracţie de ambiţii și interese și a pune capăt conflictelor. Discuţiile par să fi intrat de tot în impas, mai ales după ce comuniștii au cerut joi, 29 septembrie, în cadrul primei ședinţe a Parlamentului din sesiunea toamnă-iarnă, să fie stabilită data alegerii președintelui. Totodată, ei au solicitat eliberarea din funcţie a directorului SIS, Gheorghe Mihai, a procurorului general Valeriu Zubco și a ministrului de Interne, Alexei Roibu.

Stabilirea datei alegerilor înainte de a fi identificată soluţia, adică un candidat acceptat de toţi la funcţia de șef al statului, pare să însemne, mai degrabă, că fracţiunea comunistă ar vrea să împingă lucrurile spre alegeri anticipate. Sau speră să obţină mai mult decât ar vrea guvernarea să le ofere?

Ne vedem vineri sau sâmbătă … sau niciodată Direcţia în care va evolua situaţia era previzibilă, iar recentul mesaj către cetăţeni al lui Marian Lupu nu avea cum să schimbe această stare de lucruri.

Dacă, în general, s-a dorit să se schimbe ceva. Lupu nu a spus nimic nou, doar a constatat că, de doi ani, persistă problema alegerii șefului statului, iar lipsa unei conduceri de stat formate până la capăt afectează dezvoltarea ţării. De parcă nu el ar fi fost cel care a stat înţepenit în acești doi ani în postura de singur candidat posibil la președinţie. „Reiterez că eu nu mă ţin de

Vladimir Filat nu a renunţat la remanieri?

Miercuri, 28 septembrie, Guvernul a aprobat demiterea șefului Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, Iurie Dominic, la propunerea Ministerului Apărării. În cadrul ședinţei Executivului, premierul Vladimir Filat i-a luat apărarea generalului Dominic și a regretat faptul că responsabilitatea pentru greșelile unora și pentru toată situaţia din Armata Naţională cade pe umerii unei singure persoane.

calitatea de candidat la președinţie”, a precizat interimarul, dacă se va găsi o soluţie în cadrul reformelor democratice și măsurilor de creștere economică promovate de guvernarea AIE. Dar înseamnă aceasta că Lupu este gata să renunţe. Or, soluţia pe care ar fi dispuși să o accepte comuniștii nu se referă în nici un caz la „cadrul” despre care vorbește interimarul. Și apoi, nu este pentru prima dată când liderul democrat afirmă că nici el, nici partidul său nu se cramponează de funcţia respectivă.

Doar că există Acordul de constituire al Alianţei, unde scrie clar că anume el și nimeni altul trebuie să ajungă președinte.

Un preşedinte dat în căutare internaţională Pentru a identifica soluţia, președintele vrea un dialog cu toată lumea. Astfel, el a invitat forţele politice parlamentare la o masă rotundă pentru vineri, 30 septembrie, ori sâmbătă, 1 octombrie. Invitaţia este de-a dreptul stranie, pentru că atunci când se anunţă o întâlnire, data și ora o stabilesc părţile de comun acord. Altfel, invitaţia respectivă este lipsită de sens. „Voi iniţia o serie de întâlniri de lucru pe aceste teme cu o serie de parteneri interni și externi ai autorităţilor de stat”, a mai precizat Lupu. Și aici gândul ne duce la vizitele și adresările repetate ale lui Ghimpu către șeful Comisiei de la Veneţia, pe care încerca să-l convingă că așii săi sunt mai buni decât așii altora. Ce vrea să audă Lupu de la partenerii externi, cărora li s-a acrit deja de criza noastră politică? Altceva decât a decis Curtea Constituţională? Sau partenerii externi ar trebui să numească ei candidatul și să ajute la alegerea acestuia?

Va veni Filat pe „platforma” lui Lupu?

Până la urmă, adresarea lui Lupu către popor nu a fost decât o acţiune de imagine, pentru că se știa din start că nu poate avea nici un fel de finalitate. Mai degrabă, s-a dorit o contrabalansare a invitaţiei la dialog adresată comuniștilor de către premierul Vladimir Filat. Și o încercare subtilă de a-l pune la respect pe acesta. Or, ce ar însemna precizarea că dialogul urmează

să fie purtat pe „platformă parlamentară”? Oare nu faptul că el, Marian Lupu, în calitatea sa de președinte al Parlamentului, va dirija discuţiile și va „identifica soluţia”, iar Filat să-și vadă de treburile Guvernului? Cu atât mai mult, cu cât, în aceeași zi, cei doi au mai avut un schimb de replici legat de demiterea șefului Marelui Stat Major al Armatei, când interimarul a ţinut să-i transmită lui Filat că este de competenţa lui să ia asemenea decizii și că nu este obligat să dea nici un fel de explicaţii. Cu alte cuvinte, i-a indicat, ca între parteneri, să-și știe locul.

AIE nu va bea apă minerală de la Voronin Că este puţin probabil să vedem pe cineva așezat la „masa rotundă” a interimarului s-a văzut imediat după ce acesta și-a încheiat discursul. „Este nostimă această ieșire, însă nu cred că era nevoie de o adresare către popor ca să fixezi ora și locul întâlnirii partidelor parlamentare”, a comentat președintele fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, invitaţia lui Lupu, adăugând că PLDM vorbește de un an de zile despre necesitatea unui dialog între partidele parlamentare. Sunt necesare soluţii, dar nu expunerea unor situaţii care și așa sunt evidente, a mai declarat acesta. Șeful comuniștilor a fost și mai tranșant. Vladimir Voronin a reiterat că PCRM va negocia doar cu fiecare formaţiune în parte, însă doar după ce Parlamentul și Guvernul își vor da demisia, iar discuţiile vor fi începute „din punctul zero”. „Ei, care se numesc Alianţă pentru Integrare Europeană, de doi ani de zile nu pot ajunge la un numitor comun. Mai întâi ei între ei să se înţeleagă, cum să se aleagă, pe cine vor să aleagă, dar nu să ne invite pe noi. Și noi ce, să le turnăm apă minerală acolo?”, a declarat liderul comunist.

Cine vrea să fie ales preşedintele?

Astfel, într-o singură privinţă, Marian Lupu pare să fi avut dreptate. Deși toţi cheamă la dialog, procesul rămâne blocat, pentru că este însoţit de condiţionări neproductive, a spus el în mesajul către cetăţeni, dorind să-și aroge iarăși rolul de împăciuitor și artizan al compromisurilor.

„Lumea așteaptă să punem punct în alegerea șefului statului, să oferim ţării un sistem stabil de guvernare”, a mai adăugat el. În realitate, s-ar putea ca nimeni dintre actorii politici să nu fie interesat de identificarea unei soluţii sau, mai exact, a unei soluţii care nu i-ar avantaja pe ei, ci pe alţii. Nici Lupu nu pare prea convingător atunci când își arată disponibilitatea de a ceda funcţia de președinte (cu atât mai puţin, ceilalţi lideri democraţi), or, repet, interimarul a mai făcut și anterior asemenea declaraţii, dar acţiunile au vădit cu totul altceva. Pe de altă parte, nici Filat nu este străin de oareșice ambiţii prezidenţiale. Comuniștii, vedem, vin cu noi și noi condiţionări, mai degrabă inacceptabile pentru actuala guvernare. Astfel, putem presupune că în perioada următoare, toţi vor veni cu fel de fel de soluţii, propuneri, invitaţii, pentru a le putea spune ulterior alegătorilor că ei au vrut să rezolve problema, dar ceilalţi nu i-au susţinut.

Ghimpu ar vrea ca alţii să facă „democraţie cu comuniştii” Condiţionările inacceptabile nu vin doar din partea comuniștilor. Liberalul Mihai Ghimpu ar vrea ca PCRM „să renunţe la denumirea de Partid Comunist, să recunoască limba română și să condamne crimele regimului

Decizia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), prin care se recomandă Parlamentului să-l demită pe Ion Muruianu din funcţia de președinte al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), a fost casată printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă a Înaltei Curţi. Astfel, Parlamentul devine, practic, constrâns de lege să-l restabilească pe Muruianu în funcţie.

Declaraţii în acest sens au fost oferite pentru UNIMEDIA de către avocatul lui

locuirea unor miniștri încă în vară, precizând că va pune problema în Parlament, atunci când deputaţii vor reveni din vacanţă. “Voi veni cu propuneri argumentate în urma evaluării care a început deja”, specificând că vor fi vizate domeniile în care există dificultăţi.

De asemenea, premierul nu a exclus că ar putea cere demisia mai multor conducători ai unor instituţii de drept care nu au reacţionat corespunzător în cazul atacurilor de tip raider întreprinse asupra câtorva bănci din Republica Moldova. „Se cunosc, în mare parte, cine sunt beneficiarii sau beneficiarul acestui atac de tip raider. Acest atac a fost întreprins împotriva ţării, nu împotriva unei persoane. De aceea, nu exclud că voi cere demisia mai multor conducători”, a declarat el atunci.

Vladimir Filat a acuzat, în special, conducerea Procuraturii Generale de faptul că ar fi tergiversat investigarea acestor cazuri. În cadrul unei emisiuni la Publika TV, liderul liberal-democrat a opinat că procurorul general nu este independent în activitatea sa. „Nu poţi să fii un procuror general echidistant atunci când ai, și nu este secret, subordonare directă nu faţă de un partid, dar faţă de o persoană. Consider că este un om politizat la fel cum este și sistemul judecătoresc la ora actuală”, a afirmat Filat, făcând aluzie, evident, la vicepreședintele PD, Vlad Plahotniuc.

FLUX

acesta îi va favoriza din punct de vedere electoral. Iată de ce Ghimpu a înaintat din start condiţii care nici nu pot fi puse în discuţie. „Voronin își face jocul, crede că cineva va face alianţă cu el. Dar dacă totuși se va întâmpla acest lucru, atunci drum bun celor care vor să facă democraţie cu comuniștii”, a declarat Mihai Ghimpu.

Dacă până acum, în afară de comuniști, și PLDM-ul era suspectat de faptul că și-ar dori alegeri anticipate, actuala conjunctură pare să avantajeze doar Partidul Comuniștilor. Pentru că în eventualitatea unor alegeri în primăvară, partidele aflate la guvernare ar putea intra în cursă cu imaginea destul de șifonată.

Majorarea preţurilor la gazele naturale și iminenta creștere a preţurilor la produse și servicii vor diminua nivelul de trai al populaţiei, iar condiţiile climaterice nefavorabile din această toamnă vor pune agricultorii într-o situaţie și mai dificilă. Toate acestea vor diminua simţitor încrederea populaţiei în partidele aflate la putere. De asemenea, certurile și luptele pentru putere și interese, pe de o parte, și lipsa reformelor, pe de alta, tot nu au cum să le aducă acestora un plus de imagine și de popularitate. Ceea ce rămâne de văzut este dacă, până la urmă, ambiţiile personale vor domina asupra raţiunii. Și dacă nu va fi prea târziu când raţiunea totuși va domina.

Ioana FLOREA, FLUX

Muruianu, iarăşi repus în funcţie?

Ion Muruianu, Pavel Midrigan. Potrivit sursei, magistratul a fost demis cu grave încălcări de procedură, fapt ce a servit drept temei pentru adresarea în instanţa de judecată.

Iniţial, Ion Muruianu a atacat decizia CSM la Curtea de Apel Chișinău. Demersul a fost respins și s-a făcut recurs la CSJ. „CSJ a casat hotărârea Curţii de Apel Chișinău și a luat alta, prin care se casează decizia CSM, considerată lipsită de temei.

Drept urmare, nici Parlamentul nu avea temei legal de a-l demite pe dl Muruianu și decizia Legislativului ar putea fi, de asemenea, decăzută. Dl Muruianu trebuie repus în funcţie”, a explicat avocatul.

Conform sursei, în instanţă s-au invocat, în mare parte, încălcări ale proce-

durii de demitere din funcţie – Colegiul disciplinar n-a fost consultat, demersul trebuia să parvină de la minimum trei membri CSM, nu de la unul singur, și trebuia înregistrat la Cancelarie. Totodată, trebuia desemnat un raportor și prezentate probe. „S-a invocat faptul că dl.

Muruianu nu a asigurat buna funcţionare a actului judecătoresc. Este o declaraţie mult prea generală, nu s-a spus care lege a fost încălcată, care sunt probele etc.”, a accentuat Midrigan.

Juristul și deputatul PCRM, Sergiu Sârbu, a declarat că acum, Curtea Constituţională va fi constrânsă să declare neconstituţională decizia Parlamentului de demitere a lui Muruianu.

UNIMEDIA amintește că la 5 iulie,

Filat: Comuniştii nu sunt în situaţia să pună condiţii

“Iurie Dominic este un profesionist desăvârșit.

Așa se întâmplă la noi că din vina cuiva responsabilitatea cade pe umerii altora”, a menţionat premierul, aducându-i acestuia mulţumiri pentru munca depusă.

Amintim că președintele interimar Marian Lupu, care este și comandantul suprem al Armatei, a semnat săptămâna trecută ordinul de iniţiere a procedurii de demitere a șefului Marelui Stat Major. La ordinul lui Marian Lupu, Ministerul Apărării l-a demis pe Iurie Dominic și i-a înaintat demersul respectiv Cabinetului de Miniștri.

Președintele interimar și-a motivat cererea de demitere a lui Iurie Dominic prin faptul că, în ultima perioadă, în Armata Naţională au fost admise numeroase abateri de la regulamentele militare. Din cauza indisciplinei, în ultimii trei ani, aici și-au pierdut viaţa 5 tineri care-și satisfăceau serviciul militar. Ultimul caz a avut loc în data de 21 septembrie, la Cahul. Un soldat al Brigăzii de infanterie motorizată “Dacia” a fost împușcat, din imprudenţă, de către colegul său care se afla în serviciul de gardă.

Deși nemulţumit, șeful Executivului a acceptat demiterea șefului Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, dar a menţionat că ar vrea de la colegii săi aceeași abordare, atunci când va înainta și el propuneri de remanieri, „bazate pe argumente serioase”.

Filat a dat de înţeles că ar putea solicita în-

comunist sovietic”. Dată fiind apropierea și buna înţelegere care domnește între PD și PL, oare Ghimpu nu face acum ceea ce nu-și pot permite să facă democraţii? Adică, să împiedice demararea discuţiilor.

Pentru că șeful liberalilor este un susţinător înveterat al lui Marian Lupu la președinţie – nu unul tocmai dezinteresat – dată fiind tocmeala legată de funcţia de spicher.

De fapt, situaţia PL-ului este ceva mai specială. După scrutinul trecut, liberalii au ajuns în Parlament cu un scor destul de modest, iar acum ar putea pierde și mai mult, din cauza manevrelor pe care le-a făcut în ultimul timp șeful formaţiunii și a apropierii excesive și dubioase a acestuia de liderii democraţi.

Riscurile că PL ar putea repeta soarta AMN-ului lui Serafim Urechean în eventualitatea alegerilor anticipate sunt foarte mari. Dar aceste riscuri sunt valabile și în cazul în care actuala componenţă a Legislativului ar reuși să-și ducă până la capăt mandatul de patru ani. Ceea ce i-ar conveni acum șefului liberalilor este ca PLDM și PCRM să ajungă la un compromis, separat sau chiar împreună cu PDM. Pentru că atunci liberalii ar rămâne în continuare în Parlament, dar deja într-un soi de opoziţie. Astfel, ei vor spune că nu au participat la nici un fel de înţelegeri cu comuniștii și se vor desolidariza de orice decizii ale guvernării, atunci când lucrul

Președintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vladimir Filat, susţine că orice condiţie lansată de unul dintre cele patru partide parlamentare, în vederea iniţierii negocierilor privind alegerea șefului statului, va avea doar efecte negative și nicidecum nu va duce la soluţionarea crizei politice. Declaraţia vine ca replică la condiţiile PCRM pentru AIE, exprimate, ieri, printr-un comunicat de presă, transmite Publika TV. Potrivit lui Filat, orice precondiţie, lansată de un partid sau altul, nu poate decât să înrăutăţească situaţia. „Comuniștii nu sunt în situaţia în care să vină cu condiţii, la fel cum este și orice alt partid

parlamentar. Eu voi insista în continuare să-i conving să începem acest dialog”, a menţionat Filat.

Liberalii au declarat, pentru Publika TV, că nu comentează condiţiile puse de comuniști,

iar democraţii nu au oferit, deocamdată, vreun comentariu.

PCRM pune condiţii ca să vină la negocierile referitoare la alegerea șefului statului.

Pentru începerea discuţiilor cu partidele din Alianţă, comuniștii cer capetele unor înalţi demnitari și un termen limită.

Comuniștii sunt gata să negocieze cu fiecare partid în parte din Coaliţia de guvernământ numai dacă acestea acceptă trei condiţii. Și anume, ei cer stabilirea datei alegerii șefului statului, crearea unei Comisii care să iniţieze procedura de alegere a președintelui, precum și demiterea imediată a procurorului general, a directorului SIS, a ministrului Apărării, dar și a ministrului de Interne. „Dacă aceste trei partide vor să dea dovadă de o sinceritate și deschidere pentru un eventual dialog, urmează să ia atitudine de acele precondiţii și doar atunci vom putea începe acel dialog”, a declarat deputatul PCRM, Sergiu Sârbu.

PCRM cere ca iniţiativele sale să fie incluse pe ordinea de zi a primelor ședinţe ale Legislativului, menţionează sursa citată.

Parlamentul l-a demis pe Ion Muruianu din funcţia de președinte al CSJ pentru a doua oară, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Partidului Comuniștilor a considerat demiterea lui Muruianu drept ilegală și a depus un demers la CC. Pe 13 septembrie, CC urma să se pronunţe pe marginea acestui caz, însă deputaţii PCRM, Sergiu Sârbu și Artur Reșetnicov, au solicitat amânarea ședinţei, pe motiv că „nu ar fi primit răspunsuri din partea unor organe abilitate”, fără de care nu pot să-și susţină pledoaria.

Următoarea ședinţă a CC urmează să aibă loc la 4 octombrie curent.

Cristina BUZOVSCHI Sursa: Unimedia.md

ULTIMA ORĂ

Tiraspolul cere mai mulţi soldaţi ruşi în stânga Nistrului! Vin, în loc să plece!

Autorităţile separatiste din stânga Nistrului solicită mărirea numărului de posturi ale forţelor de menţinere a păcii, în zona conflictului moldo-transnistrean, dar și creșterea contingentului de militari ruși în zonă. Declaraţia a fost făcută de copreședintele Comisiei Unificate de Control (CUC) din Transnistria, Oleg Beleakov. „În relaţiile dintre Republica Moldova și Transnistria, inclusiv în cadrul CUC, există multe probleme nerezolvate, iar în cadrul discuţiilor părţile nu ajung la un consens. Și în prezent, Transnistria și Republica Moldova sunt părţi implicate în conflict. Partea transnistreană insistă să fie crescut numărul pacificatorilor ruși până la 2 400 de persoane și să fie restabilit escadronul de elicoptere”, a declarat Beleakov. În prezent, în zona de securitate sunt 15 posturi, până în anul 1998 existau 22. În același timp, contingentul de pacificatori este constituit din 402 militari ruși, 492 – ai regiunii separatiste, 355 – ai Republicii Moldova și zece observatori militari din Ucraina.

Sursa: 24h.md

FLUX EDI|IA DE VINERI

Cine stă în spatele demiterii lui Pulbere?

Deși încă nimeni nu a spus-o răspicat, aproape toţi lasă să se înţeleagă că în spatele demiterii subite a lui Dumitru Pulbere din funcţia de președinte al Curţii Constituţionale s-ar afla nimeni altul decât prim-vicepreședintele Parlamentului, miliardarul Vladimir Plahotniuc. Și lucrul acesta nu e deloc întâmplător, mai ales dacă stăm să facem puţină socoteală. În primul rând, declaraţiile lui Pulbere cu privire la constituţionalitatea actelor emise de Parlament după data de 28 septembrie nu prezintă nici un pericol la adresa imparţialităţii și corectitudinii Curţii. În alt context, această știre ar fi trecut complet neobservată, dar nu și acum, când se produce marea confruntare dintre două grupări politice și oligarhice (cea a lui Vladimir Filat și cea a lui Vladimir Plahotniuc), iar cea de a treia grupare (a lui Vladimir Voronin) stă în expectativă, așteptând momentul potrivit ca să dea lovitura. Deci, declaraţiile făcute de Dumitru Pulbere nu au fost decât un pretext pentru înlăturarea lui din această funcţie. În al doilea rând, pentru nimeni nu mai este un secret faptul că proaspătul judecător al CC, fostul ministru al Justiţiei și fostul prim-vicepreședinte al PLDM, Alexandru Tănase, este una dintre persoanele apropiate oligarhului Plahotniuc, mai ales după divorţul cu Filat. Dar iată că Alexandru Tănase a fost cel care a criticat declaraţiile făcute de Pulbere cu privire la dizolvarea Parlamentului. „Eu nu voi afirma că domnul Pulbere face jocul comuniștilor, deoarece suntem colegi și etica profesională nu-mi permite să comentez declaraţiile dumnealui”, a declarat Alexandru Tănase, comentând afirmaţiile lui Pulbere într-un interviu pentru un post de radio.

Deci, asta e, o eventuală dizolvare a Parlamentului pe motivul nealegerii șefului statului ar conveni comuniștilor, dar nu și lui Plahotniuc, pentru că la un nou scrutin parlamentar anticipat, PD ar putea să nu mai reprezinte o forţă politică care contează cât de cât. Tot așa cum un nou scrutin parlamentar ar fi nedorit pentru PLDM-ul lui Filat, dar nu catastrofal, așa cum, în mod sigur, va fi pentru PL-ul lui Ghimpu, care are toate șansele să nu mai treacă pragul de patru la sută.

Sunt și alte argumente care indică spre faptul că Plahotniuc s-ar afla în spatele demiterii lui Pulbere. Nu le vom enumera pe toate, mai ales că unele dintre ele au fost sugerate de comentatorii și analiștii politici.

Acum urmează să facem o singură constatare: dacă, cu adevărat, Vladimir Plahotniuc a organizat demiterea lui Dumitru Pulbere din funcţia de președinte al Curţii Constituţionale, atunci Vladimir Filat are dreptate atunci când vorbește de pericolul mafiotizării ţării de către Păpușar, adică de către Vladimir Plahotniuc. Nici Filat nu este cheie de biserică, este departe de mine gândul că liderul PLDM ar fi fără cusur. Dar în cazul de faţă, gura păcătosului adevăr grăiește.

30 SEPTEMBRIE 2011

Reac\ii

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

Pulbere făcut praf de Puşcaş. Curtea Constituţională are un preşedinte interimar Plenul Curţii Constituţionale (CC) a Republicii Moldova l-a demis miercuri, 28 septembrie, pe Dumitru Pulbere din funcţia de președinte al înaltei Curţi. Pentru demiterea acestuia au votat 4 din cei 6 judecători ai Curţii. Interimatul funcţiei rămase vacante va fi asigurat de Valeria Șterbeţ, anunţă reprezentanţii CC. Demiterea lui Dumitru Pulbere a făcut obiectul dezbaterilor judecătorilor CC în două ședinţe, la 27 și 28 septembrie, la cererea judecătorului Victor Pușcaș.

Acesta l-a acuzat pe Dumitru Pulbere de lansarea unor declaraţii de natură politică, depășindu-și statutul și mandatul de membru al Curţii.

Hotărârea privind demiterea lui Dumitru Pulbere este definitivă și nu poate fi supusă nici unei căi de atac.

Potrivit articolului 84 al Codului jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională le poate aplica judecătorilor, în funcţie de gravitatea abaterii, următoarele sancţiuni disciplinare: a) avertisment; b) mustrare; c) ridicarea mandatului de judecător al Curţii Constituţionale.

După încheierea ședinţei plenare a Curţii din 27 septembrie, Dumitru Pulbere și-a recunoscut vina, declarând pentru presă: „Colegii mi-au ascultat opinia.

Le-am spus că anterior am lansat unele declaraţii în nume personal, ca judecător și ca jurist, și nu în numele Curţii. Colegii mi-au indicat unele greșeli, pe care

le-am recunoscut, și le sunt recunoscător pentru observaţii”. El a mai precizat că nu are de gând să-și prezinte benevol demisia, dar că orice decizie în acest sens rămâne la latitudinea colegilor săi judecători și că, oricare va fi aceasta, se va conforma.

Anterior, luând act de cererea judecătorului Pușcaș privind demiterea sa, Pulbere a declarat pentru un post de televiziune: „Mihai Ghimpu a rămas dezamăgit de decizia din 20 septembrie a Curţii Constituţionale și declaraţiile lui nu pot să le calific altfel decât o încercare de a se răfui cu mine. Este o presiune politică prin intermediul judecătorului Victor Pușcaș, care cântă într-o orchestră cu Ghimpu”.

Imediat după votul magistraţilor CC, Pulbere a opinat în faţa presei: „A fost important ca opinia publică, societatea civilă, politicienii să înţeleagă că vorbim de doi ani de zile de principii și valori, dar nu se face nici un pas pentru a ieși din criza

politică. Rămâne ca opinia publică să facă concluzii.

Eu știu că-i stau cuiva în gât. Judecătorii au fost prelucraţi timp de o noapte.

Ieri (27 septembrie – nota noastră) aveau o decizie și azi au alta. Cu certitudine este

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

P.S.: Vom ști cu exactitate dacă Plahotniuc este sau nu cel care a orchestrat demiterea lui Pulbere atunci când va fi ales noul președinte al Curţii Constituţionale. Un detaliu care merită urmărit cu mare atenţie.

vorba de o presiune politică”. „Am înţeles una. Acum mă strădui să fiu atent la ceea ce spun, pentru ca să nu fiu iarăși convocat în ședinţă. Dacă un cetăţean, nu contează ce post, în acest caz a fost cetăţeanul Pulbere, a încercat să spună ceva ce este corect, ce corespunde Constituţiei, practicii Curţii Constituţionale, o primește pentru asta”, a concluzionat Pulbere.

Judecătorul Victor Pușcaș și-a întemeiat cererea de demitere a lui Dumitru Pulbere pe faptul că, după ședinţa CC din 20 septembrie, acesta a declarat într-o emisiune televizată că Parlamentul trebuie dizolvat până la 28 septembrie curent, la un an de la ultima dizolvare, altminteri, în condiţiile nealegerii șefului statului, vom avea de a face cu un caz de uzurpare a puterii de stat. Această declaraţie, calificată ca având conotaţii politice

clare, s-a adăugat altora, de asemenea marcate politic, făcute de Dumitru Pulbere pe parcursul ultimilor doi ani, în calitatea sa de președinte al Curţii.

„Cineva are interesul să pună la CC un preşedinte de buzunar” Curtea Constituţională este, potrivit legilor în vigoare, singura autoritate de jurisdicţie constituţională în Republica Moldova, fiind chemată să garanteze supremaţia Constituţiei, să asigure realizarea principiului separării puterii de stat în putere legislativă, putere executivă și putere judecătorească, să garanteze responsabilitatea statului faţă de cetăţean și a cetăţeanului faţă de stat.

Expertul în drept constituţional Nicolae Osmochescu este de părere că demiterea lui Dumitru Pulbere din funcţia de președinte al Curţii Constituţionale nu este deloc întâmplătoare și are un scop bine determinat. Potrivit acestuia, cineva are interesul să pună un președinte de buzunar. „Interese are, în primul rând, cel care a cerut demisia. Este un conflict direct de interese între Pușcaș și Pulbere. Acest lucru este vizibil și prin valul de opinii separate pe care le face Pușcaș pe marginea oricărei decizii luate de CC”, a menţionat Osmochescu.

Amintim că, anterior, Pulbere a declarat că Pușcaș vrea să-i ia fotoliul de președinte al Curţii, ultimul negând acest lucru. Dumitru Pulbere a fost ales președinte al Curţii Constituţionale în martie 2007, câștigând funcţia în faţa lui Victor Pușcaș.

FLUX

OPINIA EXPERŢILOR:

Guvernarea încearcă să-şi supună totalmente puterea judecătorească Comentatorii politici au manifestat îngrijorare faţă de decizia de marţi, 27 septembrie, a Curţii Constituţionale (CC) de a-l demite pe Dumitru Pulbere din funcţia de președinte al acestei instituţii. Conform comentariilor oferite ziarului FLUX de câţiva experţi notorii în domeniu, demiterea președintelui CC are puternice conotaţii politice, iar această decizie atentează asupra statului de drept și va avea repercusiuni grave asupra puterii judecătorești. Vă invităm să citiţi, în continuare, opiniile exprimate de analiștii politici pe care i-am întrebat cum comentează demiterea lui Dumitru Pulbere din funcţia de președinte al CC și ce se ascunde, în opinia lor, în spatele acestei decizii.

Oazu NANTOI NANTOI,, analist politic:

CC ar trebui să fie deasupra confruntărilor politice.

Ceea ce s-a întâmplat este extrem de grav Atunci când, în anul 1994, a fost adoptată Constituţia Republicii Moldova, eu eram puţin nedumerit de faptul că membrii Curţii Constituţionale sunt desemnaţi pentru un termen de 6 ani.

Ceea ce îi face niţel vulnerabili, atunci când mandatul e pe sfârșite, iar conjunctura politică devine una tensionată. Din păcate, aceste altercaţii politice au urcat la nivelul Curţii Constituţionale. Acest lucru este în defavoarea procesului de consolidare a statului de drept, deoarece, în mod normal, Curtea Constituţională ar trebui să fie deasupra tuturor confruntărilor politice și să-și păstreze imaginea de arbitru imparţial, care nu are simpatii și antipatii politice. Din păcate, la noi nu s-a reușit acest lucru, la fel cum nu s-au reușit nici multe alte lucruri. Ceea ce s-a întâmplat consider că este un lucru negativ. Spun asta fără să-l cunosc personal pe domnul Pulbere, însă, indiferent de declaraţiile pe care le-a făcut, a avut de suferit statul. Asta este opinia mea.

Igor BOŢAN BOŢAN,, director executiv ADEPT, analist politic:

Viorel CIBOTARU CIBOTARU,, analist politic:

Tot de ce se ating cei din AIE se transformă în conflict şi instabilitate

Mi-e teamă că demiterea lui Pulbere va fi transformată în instrument politic

Consider că decizia Curţii Constituţionale de a-l demite pe Dumitru Pulbere din funcţia de președinte este una abuzivă și extrem de politizată. Domnia sa nu a spus nimic ieșit din comun, ci doar a amintit opiniei publice că, în anul 2000, Parlamentul a fost dizolvat de drept, la solicitarea ex-președintelui Lucinschi, pentru că se tergiversa procedura de alegere a șefului statului. Este adevărat că deosebirea dintre anul 2000 și prezent este că atunci (în 2000 – n.n.) era începută procedura de alegere a șefului statului, iar acum, de doi ani de zile, nu este nici măcar începută. Consider că domnul Pulbere făcea bine dacă se exprima mai exact. De exemplu, că există temeiuri pentru dizolvarea de drept a Parlamentului, din cauză că acesta nici nu binevoiește, cel puţin, să discute, darămite să înceapă procedura de alegere a șefului statului, procedură

prevăzută expres în Constituţie. Este straniu că judecătorii au decis să-l demită din funcţia de președinte, deoarece cei trei din șase care au optat în favoarea demiterii au fost întotdeauna extrem de volubili, și-au exprimat opiniile vizavi de unele probleme și totul era absolut normal. Acum, după acest precedent, lucrurile, probabil, se vor schimba. Eu pot doar să regret, deoarece nu a fost nimic ieșit din comun în ceea ce a spus domnul Pulbere.

Dacă judecăm după ceea ce spune domnul Pulbere, putem face o legătură directă cu ultima decizie a Curţii Constituţionale privind modificarea Constituţiei, pentru că el (Dumitru Pulbere – n.n.) asta și spune, adică menţionează că anume decizia respectivă a Curţii a provocat reacţii adverse în mediul politic și chiar între colegii domniei sale de la Curtea Constituţională. Nu

putem decât să-l credem. E regretabil că se întâmplă astfel de lucruri, fiindcă, din păcate, tot de ce se atinge Alianţa pentru Integrare Europeană

se transformă în conflicte, instabilitate ș.a.m.d. Este un lucru care deja sare în ochi și chestia asta este foarte, foarte îngrijorătoare.

Bogdan ŢÂRDEA ŢÂRDEA,, analist politic:

Asistăm la o tentativă de subjugare a întregii puteri judecătoreşti cu efecte foarte negative pentru Republica Moldova Observăm o tendinţă latentă de subminare, dacă nu chiar de acaparare a puterii judecătorești. Am observat și încălcări de procedură în cazul demiterii președintelui Curţii Supreme de Justiţie. Astăzi acolo concurează, din câte înţeleg, trei reprezentanţi ai unui oligarh renumit. Apoi, și la Curtea de Apel a fost numit un personaj care, conform unor informaţii, ar fi afiliat aceluiași oligarh. Iată acum, la Curtea Constituţională, vedem o demitere mai mult decât dubioasă a domnului Pulbere. În locul său, în postul de președinte, vor fi nominalizaţi, presupunem, tocmai cei doi judecători care au iniţiat toată această procedură.

De fapt, era clar încă de la început că au existat tentative de corupere a Curţii, au fost presiuni politice enorme ca să se adopte o poziţie pozitivă în ceea ce privește posibilitatea modificării Constituţiei prin lege organică. Domnul Pulbere a fost cel

care s-a opus vehement în acest sens, de altfel, în strictă conformitate cu prevederile Constituţiei și cu recomandările Comisiei de la Veneţia. Aceste lucruri nu i-au fost iertate, cei trei judecători despre care se scria că ar fi influenţaţi, într-un fel sau altul, de „păpușar” n-au avut atunci curajul să voteze direct în cadrul ședinţei Curţii această hotărâre, deși doi dintre ei au avut, dacă vă amintiţi, o poziţie separată. Or, și-au venit în fire foarte rapid și, iată, au organizat un fel de răfuială politică și personală cu acest judecător nesupus, care, în opinia mea, este un om onest, corect și care acţiona, cel puţin în

majoritatea cazurilor, în concordanţă perfectă cu cadrul constituţional. Așa stând lucrurile, asistăm la o tentativă de subjugare a întregii puteri judecătorești, lucru care va avea repercusiuni foarte negative pentru Republica Moldova și care va oferi posibilitate unor oligarhi să-și legalizeze anumite acţiuni și ambiţii politice.

Consider că decizia judecătorilor Curţii Constituţionale de a-l demite pe domnul Pulbere din funcţia de președinte reprezintă o urmare a unei greșeli evidente pe care a făcut-o domnia sa și pe care, până la urmă, a trebuit să o plătească. Întotdeauna am subliniat că, întradevăr, domnul Pulbere a încălcat legea care definește statutul judecătorului Curţii Constituţionale și regulamentul care stabilește drepturile și obligaţiile magistraţilor. Acest lucru este evident și nu mai încape nici un fel de îndoială, cu atât mai mult cu cât Curtea Constituţională a constatat acest lucru, fapt acceptat și de domnia sa (Dumitru Pulbere - n.n.), care, de fapt, a spus că face această declaraţie în nume propriu. Însă acest lucru nu înseamnă că nu a comis o greșeală. Eu aș fi preferat ca, înainte de această decizie, domnul Pulbere să-și dea singur demisia și nu să fie nevoie de o decizie în acest sens din partea Curţii. Deci, este o decizie legitimă, normală. Singura grijă care mă preocupă acum este ca această decizie să nu se transforme într-un instrument politic, pentru că au existat declaraţii politice controversate din partea Partidului Liberal, a Partidului Comuniștilor, dar și din partea unor partide extraparlamentare, care au luat atitudine. Eu cred că acest conflict și discuţia publică la nivel naţional care a urmat este suficientă să considerăm că Curtea Constituţională își va îmbunătăţi activitatea sa, vor fi luate în considerare acele observaţii care, bănuiesc eu, au fost expuse în cadrul deliberărilor secrete și că, într-un final, această instituţie va corespunde înaltei funcţii pe care o îndeplinește în statul Republica Moldova.

Desigur că există și o legătură indirectă cu ultima decizie a Curţii privind modificarea Constituţiei. Acest lucru a fost demonstrat și de declaraţiile pe care le-a făcut domnul Ghimpu și eu cred că anume el a făcut legătura în acest caz.

Totuși, cred că, chiar dacă domnul Pulbere nu făcea această declaraţie, scandalul politic oricum avea să mocnească, doar că nu lua amploarea pe care a luat-o. Și bănuiesc că lucrurile nu se vor opri aici. Oricum, mai rămâne intenţia Partidului Liberal de a cere revocarea domnului Pulbere și din funcţia de membru al Curţii Constituţionale. Cred că n-o să reușească, nu este exclus ca PL să-și retragă această solicitare, însă partea politică nu s-a epuizat.

4

După ce, la 14 septembrie, Curtea Supremă de Justiţie a impus firmele offshore să retrocedeze acţiunile „Moldova Agroindbank”, iar Curtea Constituţională și-a exprimat dezacordul cu iniţiativa alianţei de a modifica Constituţia prin lege organică, păpușarul a primit o lovitură zdrobitoare. Dar, așa cum atenţionam noi societatea, acesta și-a revenit foarte rapid.

La 23 septembrie, președintele Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere, și-a expus opinia personală despre alegerea președintelui ţării, precum și despre faptul că Parlamentul ar trebui dizolvat după data de 28 septembrie. Dizolvarea Parlamentului ar putea fi evitată în cazul în care, până la finele anului, demarează procedura de alegere a președintelui ţării.

De ce Pulbere are dreptate?

Dacă e să fim cinstiţi cu noi înșine, trebuie să recunoaștem că domnul Pulbere avea perfectă dreptate. În Constituţia Republicii Moldova (art.90, p.4) este stipulat foarte clar că, „în termen de două luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de președinte al RM, se vor organiza, în conformitate cu legea, alegeri pentru un nou președinte”. Punct. Deci, nu peste un an, doi și nici peste patru, cum și-ar dori unii, ci peste două luni! La 28 septembrie se va împlini exact un an de la demisia lui M. Ghimpu, când funcţia de președinte a devenit vacantă.

Respectiv, după acest termen, procedura trebuie iniţiată în mod imperativ, în caz contrar, Parlamentul se dizolvă sau trece

în faza de ilegalitate. Mai mult ca atât, în decizia din 8 februarie 2011, Curtea Constituţională a spus că stabilirea datei alegerilor ţine de competenţa Parlamentului, dar oricum, procedura trebuie demarată în trei luni, adică până la 8 mai. Suntem deja la finele lunii septembrie, însă procedura încă nu a început.

Astfel, Parlamentul a încălcat, în mod abuziv, hotărârea Curţii.

Legislativul a încălcat grav consecutivitatea formării organelor puterii și acest lucru îl recunosc în culoare chiar deputaţii AIE. De regulă, iniţial se alege spicherul, comisiile parlamentare, apoi președintele ţării, care, la rândul său, propune candidatura premierului. Alianţa a făcut totul invers, amânând ilegal procedura de alegere a președintelui.

Păpuşarul aruncă mănuşa Cum era de așteptat, asupra lui Pulbere au fost asmuţiţi toţi câinii. Drept start pentru campania de ostracizare publică a acestuia au servit declaraţiile lui M. Ghimpu, făcute după pronunţarea deciziei Curţii Constituţionale. Apoi, ex-comunistul №2, Marian Lupu, l-a acuzat pe Pulbere că ar face jocul PCRM. Apropo, în 2009, același Lupu

îl informa pe ambasadorul SUA (conform Wikileaks) că Pulbere i-ar fi aservit lui Voronin și că acestuia îi plac banii. Cu alte cuvinte, pe Lupu îl deranjează faptul că Pulbere îl deservește pe Voronin (o aberaţie totală), și nu pe el. Conducându-ne de logica lui Lupu, dacă un judecător al CC își exprimă punctul de vedere, de altfel perfect legal, dar care nu coincide cu poziţia lui Marian Ilici, atunci trebuie să tragem concluzia că judecătorul slujește opoziţiei.

Este revoltător și strigător la cer faptul că acest individ, ajuns prin hazard în topul puterii, nu poate, cel puţin, presupune că judecătorul poate și trebuie să slujească Legii!

Imediat după aceste semnale ale „boșilor”, cine credeţi că s-au aruncat asupra lui Pulbere cu acuzaţii dure de incompetenţă, iresponsabilitate și deservirea PCRM: disidenţii, luptătorii implacabili cu regimul totalitar?

Pe naiba. Floarea nomenclaturii comuniste sovietice și membrii de vază ai PCUS – Dumitru Diacov, Victor Popa (azi deputat PL, în trecut membru de top PCUS, instructor al Comitetului Central al PCM), Ion Hadârcă (membru de vază al PCUS), Victor Pușcașu (membru marcant al PCUS). Prin absurd, fosta nomenclatură îl acuză astăzi pe Pulbere că el ar „face” ceea ce au făcut ei înșiși zeci de ani, deservind un sistem totalitar.

Demisia – pedeapsă pentru nesupunere Demiterea lui Pulbere din funcţia de judecător nu a fost accidentală. Ea a fost planifi-

cată din timp. Încă la începutul lui 2011, când A. Tănase a fost numit judecător la CC, se căutau modalităţile de avansare a acestuia. Momentul potrivit a apărut la 23 septembrie.

După ce Lupu a promis solemn că se va „ocupa” de Pulbere, duminică, 25 septembrie, la postul TV „Prime”, Pușcașu a ieșit cu ideea rușinoasă de demitere a președintelui CC. Astfel, s-a creat impresia că Pușcașu este cel care pretinde la funcţia de președinte al CC, nu Tănase. De fapt, în ambele cazuri, rezultatul va fi același. În dorinţa enormă de a-l deservi pe domnul „păpușar”, Pușcașu a cerut convocarea ședinţei extraordinare a Curţii Constituţionale, invocând drept pretext faptul că Pulbere ar fi făcut declaraţii politice, depășindu-și prerogativele.

Astfel, se invocă Legea privind Curtea Constituţională (art.17), care spune că judecătorul CC este obligat: b) să nu ia poziţie publică; e) să nu permită folosirea funcţiei sale în scop de propagandă de orice fel.

Să presupunem că Pulbere a încălcat legea. Atunci, de ce se trece cu tăcere faptul că înșiși Pușcașu și Tănase au făcut zeci de declaraţii politice, multe dintre care chiar denigratoare la adresa unor lideri de partide.

Spre exemplu, recent, Tănase a declarat că Filat a asmuţit contra sa sectele creștine! Pușcașu a avut opinie separată privind decretul din 24 iunie, decizia din 8 februarie și „ceasurile” lui Voronin etc.

Totodată, Pulbere, spre deosebire de Tănase și Pușcașu,

„Luna de miere” cu UE s-a terminat şi că reformele convenite trebuie duse la bun sfârşit

6 persoane din 10 sunt de părere că soarta Republicii Moldova este de a se integra în UE pe cont propriu, și mai puţin în bloc sau „la pachet” cu Ucraina sau state din Balcanii de Vest. Liberalizarea regimului de vize cu UE este așteptată de jumătate de populaţie în următorii 3-5 ani. Până la urmă, oamenii se arată dornici de a afla mai multe despre ceea ce presupune Uniunea Europeană și apropierea de ea: o persoană din două susţine că ar avea nevoie de mai multă informaţie. Între timp, doar o treime din moldoveni cred că Republica Moldova are o imagine bună în UE. Acestea sunt principalele constatări ale sondajului naţional „Uniunea Europeană – marea provocare a Republicii Moldova (II)”, prezentat la 27 septembrie 2011, la IDIS „Viitorul”. Sondajul a fost efectuat de IMAS Marketing și Sondaje, la iniţiativa și în colaborare cu IDIS „Viitorul”, pe un eșantion de 1103 persoane, din 83 de localităţi,

cu vârsta de 18 ani și mai mult. Datele au fost colectate în perioada 3-18 septembrie 2011. Eșantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova, exclusiv regiunea transnistreană, cu o eroare maximală de ± 3 %.

Sondajul „Uniunea Europeană – marea provocare a Republicii Moldova” a inclus și un pachet de întrebări pe încrederea populaţiei în instituţii și politicieni, dar și în ziua de mâine. Vremurile actuale sunt asociate de oameni cu dezamăgirea și nemulţumirea: jumătate din respondenţi cred că lucrurile merg într-o direcţie greșită.

Totuși, o pătrime din populaţie nutrește speranţa că lucrurile se vor schimba în bine.

Jumătate din persoanele chestionate pun pe seama partidelor aflate la guvernare vina pentru situaţia dificilă.

Problemele care le dau dureri de cap moldovenilor sunt: creșterea preţurilor, calitatea sistemului de îngrijire medicală, impozitele ridicate, dar și instabilitatea politică, corupţia și criminalitatea. Pentru a depăși impasul, o treime din respondenţi cred că autorităţile ar trebui să se concentreze pe crearea locurilor de muncă bine plătite, și mai puţin pe negocierile politice de culise.

De încrederea cea mai mare a populaţiei, în comparaţie cu alte instituţii, se bucură

Sondaj IMAS – Mandate

biserica – 74%. Primăria este cotată cu 62% încredere, urmată fiind de mass-media, cu 58%. La capitolul ratinguri ale politicienilor, prim-ministrul Vlad Filat este tratat cu încredere de 66% din respondenţi. Acesta este urmat în top de președintele interimar al RM, Marian Lupu, și de către primarul de Chișinău, Dorin Chirtoacă, ambii fiind creditaţi cu 45% încredere. Aceștia sunt urmaţi de deputatul PCRM, Igor Dodon, cu 42%, și de către președintele PCRM, Vladimir Voronin, cu 37%.

O treime din persoanele chestionate consideră că actuala alianţa de guvernare își va duce mandatul de patru ani până la capăt. 7 persoane din 10 cred că președintele Republicii Moldova ar trebui ales în mod direct. Însă, dacă duminica viitoare s-ar organiza un scrutin parlamentar, s-ar înregistra următorul scor electoral: PCRM – 27,7%, PLDM – 22,6%, PDM – 10,2% și PL – 9,4%, restul formaţiunilor nereușind să depășească pragul electoral. Cota indecișilor este de peste 20%.

Acest sondaj de opinie continuă tradiţia clădită în ultimii ani de IDIS „Viitorul” de a analiza valorile și atitudinile respondenţilor în funcţie de interesul lor faţă de viaţa publică, politica externă a RM și tendinţa de integrare europeană.

IDIS „Viitorul”

Sondaj IMAS – Voturi, %

PL

PL PCRM PCRM

PDM

PDM

PLDM

FLUX

Adresa Adr AAd dre re internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Revanşa oligarhilor

ŞI CETĂŢENII REPUBLICII MOLDOVA CONŞTIENTIZEAZĂ CĂ:

Dacă mâine ar avea loc un referendum unde li s-ar cere să se pronunţe pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, 59% din populaţie ar spune „da”.

Faţă de acum jumătate de an, procentul celor care optează tranșant pentru această opţiune a scăzut cu 3%, ceea ce denotă că „luna de miere” a trecut, iar oamenii privesc cu din ce în ce mai mult realism demersul de integrare europeană. Or, mai mult de o treime din persoanele intervievate, 39%, se declară nemulţumită de cursul derulării reformelor convenite cu UE. Între timp, altă treime este satisfăcută de calitatea reformelor. Cert este că fiecare al doilea moldovean crede că Guvernul Republicii Moldova este cel care trebuie să se ocupe de apropierea de Uniunea Europeană.

EDI|IA DE VINERI

Atitudini

30 SEPTEMBRIE 2011

PLDM

nu a făcut „propagandă”, ci s-a expus pe probleme ce ţin de competenţa Curţii: art.135 (f ) din Constituţie, care permite CC să se expună pe problema dizolvării Parlamentului, demiterea președintelui. Mai mult.

Un judecător este autorizat prin Legea Supremă (art.135 (1 b) să interpreteze Constituţia, deci să fie „câinele de pază” al acesteia. În situaţia în care deciziile Curţii nu se respectă, ce trebuie să facă președintele acestei instituţii?

Anterior, am avertizat societatea că unii membri ai CC, fiind apropiaţi oligarhilor, vor scuipa în lege și în bunul-simţ și vor vota pentru modificarea Constituţiei prin lege organică, chiar dacă riscă să fie discreditaţi total în calitate de juriști. În final, asta s-a și întâmplat.

Astăzi, în loc să tacă sau să se pocăiască public, ei au tupeul să strige despre încălcarea legii și să facă apel la dreptate și Biblie. Adevărat – necunoscute sunt căile Domnului…

Triumful oligarhilor – justiţia pusă în genunchi…

Amintim că, până ieri, pentru funcţia de președinte al CSJ luptau doi candidaţi apropiaţi domnului păpușar. La 28 septembrie, câștiga un al treilea candidat – Ion Muruianu, apropiat aceluiași oligarh (deși i se

invocă și loialitate faţă de PCRM). Prin decizia judecăţii, acesta este restabilit în funcţie. Curtea de Apel Chișinău a fost pusă recent în serviciul aceluiași clan. În Bălţi și Căușeni, situaţia este identică.

Prin această demitere, păpușarul urmărește stabilirea controlului său asupra ultimei instituţii din ierarhia juridică a statului. În final, Curtea Constituţională va deveni un instrument important pentru acapararea întregii pu-

teri. Judecătorii care l-au demis pe Pulbere, au achitat astfel poliţele pentru eșuarea adoptării deciziei din 20 septembrie.

Apropo, recent a fost demis și șeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, generalul de brigadă Iurie Dominic, care era bănuit că l-ar simpatiza pe Vlad Filat. La 17 septembrie, Pintilie Sandulache, președintele Asociaţiei „Parlamentul ’90” a fost demis din aceleași motive, fiind înlocuit cu Valeriu Bulgari, afiliat PD-ului. Este un semnal clar pentru toţi funcţionarii publici: fiţi atenţi la simpatiile politice.

Culmea cinismului este că nici

măcar judecătorul din Căușeni nu fost pedepsit – adunarea Consiliului Superior al Magistraturii nu a întrunit cvorumul!

Demiterea lui Pulbere, ca și alte acţiuni enumerate mai sus, sunt un răspuns dur al păpușarului pentru premier.

De astăzi, noi, cei care suntem pilonii Republicii, putem uita de ea. Putem uita de art.32 (1), prin care „oricărui cetăţean îi este garantată libertatea gândirii, a opiniei”. Putem uita de dreptul la demnitate, respect pentru lege, pentru voinţa poporului.

Trebuie să fim conștienţi de faptul că, din 28 septembrie,

pentru opinia liber exprimată în mod legal, statul ne garantează un pumn în cap, iar în cazuri agravante – chiar mai mulţi.

P.S.: Experţii vorbesc despre democratizarea, federalizarea, transnistrizarea Moldovei etc.

Mai recent, a apărut un nou termen politic. Zilele trecute, Alianţa Asociaţiilor Ortodoxe a avertizat puterea că nu va permite „pederastizarea” ţării. În acest context, îi rugăm pe liderii respectivei Asociaţii să ne explice ce au avut în vedere.

Bogdan ŢÂRDEA Sursa: www.bogdantsirdea.eu

Guvernul Filat vrea să combată corupţia cu banii americanilor Prim-ministrul Vlad Filat și Stephen Nix, director regional Eurasia al Institutului Republican Internaţional (IRI) din SUA, au semnat miercuri, 28 septembrie 2011, Memorandumul între Guvernul Republicii Moldova și IRI privind îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice în ţara noastră.

Potrivit unui comunicat remis redacţiei de Direcţia comunicare și relaţii cu presa a Guvernului, după ceremonia de semnare a Memorandumului, Vlad Filat a menţionat că acest document vizează un domeniu important, cel al relaţiei dintre funcţionarii publici și cetăţeni. Prin intermediul proiectului respectiv vor fi create mecanisme prin care să fie asigurată o comunicare mai bună și mai operativă a funcţionarilor cu cetăţenii, astfel încât să fie asigurată o relaţie corectă.

Prim-ministrul a adus mulţumiri Institutului Republican Internaţional din SUA pentru sprijinul constant pe care îl acordă Guvernului Republicii Moldova și Misiunii Uniunii Europene de Consiliere în Politici Publice din Republica Moldova pentru iniţierea acestui proiect și pentru asistenţa pe care o acordă în implementarea lui. „Iniţiem acest proiect având la bază o amplă analiză sociologică privind gradul de satisfacţie a cetăţenilor faţă de modul în care interacţionează cu funcţionarii. Acest studiu a fost finanţat de partenerii noștri de la IRI”, a precizat premierul. Potrivit lui, datorită acestui studiu s-a constatat că există instituţii cu un grad foarte ridicat de insatisfacţie din partea cetăţenilor, deoarece, un număr semnificativ de cetăţenii se declară nemulţumiţi de atitudinea funcţionarilor publici. „Aroganţa, indiferenţa și lipsa de amabilitate sunt cel mai frecvent invocate ca fiind o constantă comportamentală pentru o parte a funcţionarilor publici, în special pentru cei de la poliţia rutieră și personalul medical”, a spus Vlad Filat.

Premierul a menţionat că, în cadrul proiectului, vor fi derulate mai multe programe de pregătire a funcţionarilor publici, va fi implementat un sistem electronic prin care se va măsura gradul de satisfacţie a cetăţenilor faţă de modul în care au fost ajutaţi de către funcţionarii publici. De asemenea, va fi asigurată mai multă transparenţă și

operativitate în activitatea funcţionarilor publici.

Vlad Filat a accentuat că acest proiect este important și în contextul luptei cu corupţia în rândul funcţionarilor publici, prin implementarea unor mecanisme profesioniste de evaluare a activităţii funcţionarilor. „Proiectul este preconizat a fi derulat în perioada 2011-2012, având două faze.

Prima fază este implementarea proiectului pilot, pentru care a fost ales Serviciul de Grăniceri și Serviciul Vamal, iar în cea de-a doua etapă va fi extins la alte instituţii ai căror funcţionari interacţionează frecvent cu cetăţenii. S-a optat pentru alegerea celor două instituţii pentru faza pilot din considerentul că vameși și grănicerii sunt persoanele cu care interacţionează prima dată un cetăţean care vine în ţara noastră și este important ca această interacţiune să fie de calitate și corectă. Un alt argument a fost faptul că s-a dorit ca programul pilot să fie implementat de instituţii de mărime medie, tocmai pentru a putea să ne ajustăm cât mai corect mecanismele de implementare”, a specificat premierul.

Prim-ministrul a comunicat că bugetul pentru prima fază a proiectului este de aproximativ 300 de mii de dolari și este asigurat de Institutul Republican Internaţional, urmând ca pentru cea de-a doua fază proiectul să fie finanţat cu suportul partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova, dar și din sursele Bugetului de Stat.

„Îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice este parte componentă a procesului de reformă pe care Guvernul îl derulează, reformă care vizează și o mai bună relaţie între funcţionari și cetăţeni”, a declarat prim-ministrul.

La rândul său, directorul regional Eurasia al Institutului Republican Internaţional din SUA, Stephen Nix, a menţionat că pentru instituţia pe care o reprezintă este o onoare și plăcere să sprijine Guvernul Republicii Moldova.

Oficialul a menţionat că IRI este prezent în Republica Moldova de mai mulţi ani, acordând asistenţă în dezvoltarea instituţiilor democratice. „Prin acest Proiect, IRI dorește să ajute Guvernul Republicii Moldova să acorde servicii mai bune cetăţenilor”, a spus Stephen Nix, reiterând angajamentul IRI de a lucra în continuare cu autorităţile ţării noastre pentru perfecţionarea serviciului public.

Stephen Nix a opinat că relaţiile dintre Republica Moldova și SUA sunt foarte bune, menţionând în context că senatorul John McCain, care a vizitat Republica Moldova în acest an, a ţinut neapărat să-i transmită salutări lui Vlad Filat pe această cale.

Directorul regional IRI a exprimat speranţa că Memorandumul semnat este un prim pas care va fi urmat de noi proiecte comune ale Guvernului Republicii Moldova și IRI, se arată în finalul comunicatului de presă al Direcţiei comunicare și relaţii cu presa a Executivului.

FLUX EDI|IA DE VINERI

ŞTIRI PE SCURT

Noile preţuri la gazele naturale Noile preţuri plătite de consumatorii casnici pentru gazele naturale vor fi, începând cu 1 octombrie, următoarele: 5,97 lei metrul cub, fără TVA, în cazul celor care consumă sub 30 de metri cubi lunar, și de 6,22 lei metrul cub, fără TVA, în cazul celor care consumă peste 30 de metri cubi lunar.

Preţul real achitat de cele două categorii de consumatori, incluzând TVA, va fi de 6,33 lei și, respectiv, 6,59 lei metrul cub. Preţurile reale de până la majorare au fost de 5,00 lei și, respectiv, 5,44 lei metrul cub.

Agenţia pentru Reglementare în Energetică a aprobat majorarea cu 25 % pentru cei cu un consum lunar de până la 30 de metri cubi și cu 20,9% pentru cei cu un consum lunar de peste 30 de metri cubi. Noul tarif mediu de livrare a gazelor este de 5664 de lei mia de metri cubi.

SUA acordă Republicii Moldova un grant de 3,85 milioane de dolari Un grant de 3,85 milioane de dolari îi va fi acordat Republicii Moldova de către Statele Unite ale Americii.

Acești bani sunt destinaţi susţinerii autorităţilor publice locale, promovării reformelor în organele de poliţie și în sistemul judecătoresc, combaterii traficului de fiinţe umane.

Guvernul a semnat în acest sens marţi, 27 septembrie, trei acorduri cu guvernul american, reprezentat de către ambasadorul extraordinar și plenipotenţiar al SUA la Chișinău, William H. Moser.

Structura grantului este: 1,8 milioane de dolari vor merge către administraţia locală (aprovizionare cu apă potabilă și canalizare, infrastructura drumurilor); 1,7 milioane de dolari sunt destinaţi reformării organelor de forţă și a instituţiilor de drept; 350 de mii de dolari vor fi direcţionaţi spre consolidarea sistemului judecătoresc și promovarea unor acţiuni antitrafic.

Fondurile oferite anterior Republicii Moldova de către guvernul american, prin intermediul USAID, se cifrează la peste 300 de milioane de dolari americani.

China va avea propria staţie spaţială China a lansat cu succes, joi, 29 septembrie, primul modul al viitoarei sale staţii spaţiale, modul denumit Tiangong 1 (în traducere – Palatul Ceresc), informează agenţia Xinhua. Lansarea s-a făcut cu o rachetă Long March-2FT1 de la Centrul de Lansare al Sateliţilor Jiuquan din nord-vestul Chinei.

Primul modul al viitoarei staţii spaţiale chineze cântărește 8,5 tone, are 10,4 metri lungime și 3,35 metri lăţime. Modulul Tiangong se va afla pe orbită timp de 2 ani.

Agenţia chineză de știri mai arată că Beijingul urmează să lanseze pe orbită, până în anul 2016, și un laborator spaţial. Primul astronaut chinez, Yang Liwei, a declarat că până la finele anului curent va avea loc și prima întâlnire pe orbită dintre Tiangong 1 și o capsulă cu echipaj uman – Shenzhou 8 – , eveniment care va marca prima etapă din construcţia unei staţiuni orbitale proprii.

Biserica Rusă se implică din nou în politică Biserica Ortodoxă Rusă salută propunerea președintelui Dmitri Medvedev, făcută sâmbătă, 24 septembrie, ca prim-ministrul Vladimir Putin să candideze pentru funcţia de președinte al Federaţiei Ruse, fapt care ar constitui „un exemplu autentic de bunătate și de integritate”. „Când în istoria Rusiei, cineva care a avut puterea supremă în această ţară, a mai predat-o într-un mod atât de liniștit, de demn, de onest și de prietenos?” a declarat protoiereul Vsevolod Ciaplin, șeful Departamentului sinodal „Biserica și societatea” al Patriarhiei Moscovei. „Acesta este un exemplu autentic de bunătate și integritate în politică, un exemplu care, cred, ar fi putut fi o sursă de invidie pentru predecesorii noștri și pentru oamenii care au trăit în perioada sovietică, dar, în plus, ar trebui să fie de invidiat și pentru oamenii din majoritatea ţărilor din lume, inclusiv pentru cei care încearcă să ne dea lecţii”, a mai afirmat Ciaplin pentru mediile rusești.

Invocând „verticala puterii”, oficialul bisericesc rus a ţinut să mai arate: „Prin urmare, într-o ţară în care pacea, bunăstarea și chiar vieţile a milioane de oameni depind de persoana care conduce structura verticală a autorităţii, predarea puterii trebuie să fie una extrem de responsabilă, aceasta trebuind să excludă orice confruntări la vârf și nu numai între indivizi, ci și între grupurile sociale mari pe care aceștia le pot controla”.

FLUX

YFU (Youth for Understanding) Moldova studii de un an academic în Europa, Japonia, SUA elevi 15-17 ani str. 31 August, 139, of. 10. MD - 2004 Chișinău Tel/fax 233 899, tel 233 814 e-mail: info@yfu.md

30 SEPTEMBRIE 2011

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Preţurile cresc, criza se adânceşte, iar politicienii-oligarhi se păruiesc Creșterea demenţială cu 25 la sută, pentru o categorie de consumatori, și cu 29 la sută, pentru o altă categorie de consumatori, a preţului la gazele naturale i-a alertat pe cei mulţi și săraci din ţara noastră, dar nu a produs nici un efect asupra clasei guvernante. Asta pentru că, în loc să se apuce, într-un sfârșit, de rezolvarea gravelor probleme politice, economice și sociale cu care se confruntă Republica Moldova, guvernanţii-oligarhi continuă păruiala dintre ei pentru controlul circuitelor financiare, a zonelor de influenţă, preluarea afacerilor de la un clan la altul.

Faptul că numărul celor care nu vor putea achita facturile pentru consumul de gaze naturale va cunoaște o creștere alarmantă nu i-a impresionat câtuși de puţin nici pe Filat, nici pe Plahotniuc, nici Voronin. Pe Ghimpu nu-l trecem în acest șir pentru că el nu este chiar oligarh, deși putem să presupunem că la averea acestuia s-au adăugat câteva milioane sau poate zeci de milioane de euro din 2009 încoace, de când acesta a devenit nacialnic. Dar nici liderul liberal, mai corect, capul liberal, pentru că Mihai Ghimpu nu este lider, ci, mai degrabă, un apendice politic de-al lui Plahotniuc, nu s-a lăsat impresionat de soarta celor nevoiași care vor fi nevoiţi să plătească preţuri majorate la gazele naturale.

Dacă cei trei Vladimiri – Filat, Plahotniuc și Voronin – ar manifesta măcar o minimă compasiune faţă de cei care nu sunt miliardari ca ei (nu mai vorbim de respect faţă de alegător), atunci ar fi ajuns la un compromis în problema alegerii șefului statului și nu ar împinge ţara în noi alegeri parlamentare anticipate fără a avea, cel puţin, o ipotetică perspectivă ca după aceste alegeri criza politică să ia sfârșit.

Poate cei trei Vladimiri-oligarhi nu cunosc, dar în Republica Moldova, ţara pe care ei au condus-o, o conduc și se mai pregătesc să o conducă din nou, sunt oameni care nu au o bucată de pâine, care suferă de foame la propriu, nu la figurat.

Dacă politicienii noștri oligarhi au cumva impresia că cele afirmate mai sus sunt doar vorbe goale, îi invit să fie atenţi la datele prezentate de Biroul Naţional de Statistică privind coraportul dintre veniturile populaţiei și mărimea minimului de existenţă.

Deci, potrivit unui comunicat de presă care ne-a fost expediat de Biroul Naţional de Statistică, în trimestrul II al anului curent, mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pe o persoană 1502,8 lei, fiind în creștere faţă de aceeași perioadă a anului trecut cu tocmai 8,4 la sută. În același timp, veniturile disponibile în medie pe o persoană ale populaţiei în trimestrul II al anului 2011 au constituit doar 1440,6 de lei, adică cu 62,2 lei mai mici decât minimul de existenţă.

Pentru populaţia din mediul urban, minimul de existenţă a constituit în medie 1658,9 lei sau cu 19,2% mai mult

comparativ cu minimul de existenţă pentru populaţia din mediul rural – 1391,4 lei. Ironia sorţii, populaţia din mediul urban va fi afectată cel mai puternic de scumpirile la gazele naturale, dat fiind faptul că este mult mai dependentă de consumul de gaze naturale decât populaţia din mediul rural, care are acces și la alte surse de energie. În cea mai proastă situaţie, exasperată chiar, s-au pomenit pensionarii.

Valoarea medie a pensiei lunare, stabilită la 1 iulie 2011, a constituit 875,6 lei. Comparaţi 875,6 lei cu 1502,8 lei, cât constituie minimul de existenţă în medie pe o persoană. Decalajul este enorm, tocmai 627,2 lei, atât îi lipsește în medie unui pensionar ca să-și asigure minimul de existenţă.

Dacă informaţiile statistice furnizate de BNS nu inspiră cuiva suficientă încredere, să apelăm la altă sursă, la „Sondajul naţional – Moldova”, realizat în august 2011, la comanda Institutului Republican Internaţional, cel cu care premierul Filat a semnat recent Memorandumul privind îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice în Republica Moldova.

Potrivit acestui sondaj, pentru mai bine de jumătate din populaţia ţării, veniturile mici, problemele financiare sunt cele mai grave din toate cu care se confruntă. După care aproape 20 la sută au declarat că nu au un loc de muncă, ceea de înseamnă că fiecare a cincea persoană nu are unde munci ca să-și câștige o bucată de pâine, nu mai vorbim de un trai decent.

Cel mai trist este că, peste câteva luni, acest tablou va fi și mai sinistru. La sfârșitul anului sau în primăvara anului viitor vom avea, probabil, alegeri parlamentare anticipate. Politicienii moldoveni, demnitarii de toate rangurile vor fi antrenaţi în campania electorală, pe nimeni nu-l va interesa cum își plătesc pensionarii facturile la gazele naturale sau cum își asigură minimul de existenţă. Criza se va adânci, sărăcia va crește.

Doar oligarhii, politicienii o vor duce tot într-un chilipir. Singura lor bătaie de cap va fi identificarea fondurilor pentru mituirea electoratului, că doar nu au să scoată banii din buzunarul lor.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Figura 1. EvoluĠia trimestrială a minimului de existenĠă în 2007-2011 1600

lei 1368,1

1343,0

1385,8

1373,4

1471,3 1502,8

1238,4

1200

1142,1

1062,6

1305,1

1354,3

1187,8

1099,4

1025,3

980,2

1120,2

1338,4

1260,5

1000 800

1389,3 1355,8

1318,3

1400

1085,4

600 400 200 0 I

II

III 2007

IV

anul

I

II

III

IV

anul

I

II

III

2008

IV

anul

2009

I

II

III

IV

anul

2010

I

II

2011

Tabelul 1. Co-raportul dintre veniturile populaĠiei úi minimul de existenĠă în trimestrul II 2007 - 2011 Minimul de existenĠă, medii lunare pe o persoană, lei Veniturile disponibile ale populaĠiei, medii lunare pe o persoană, lei Salariul unui angajat pe economie, medii lunare pe o persoană Mărimea medie a pensiei lunare stabilite3, lei Co-raportul dintre veniturile medii lunare disponibile pe o persoană úi valoarea medie a minimului de existenĠă, în % Co-raportul dintre salariul mediu lunar pe economie al unui angajat úi valoarea medie a minimului de existenĠă pentru populaĠia în vîrstă aptă de muncă, în % Co-raportul dintre mărimea medie a pensiei lunare stabilite úi valoarea medie a minimului de existenĠă pentru pensionari, în %

2007

2008

2009

2010

2011

1062,6

1389,3

1238,4

1385,8

1502,8

1005,4

1214,4

1136,8

1246,5

1440,6

2069,0

2583,4

2792,5

2966,0

3302,0

532,9

643,7

775,0

809,1

875,6

94,6

87,4

91,8

89,9

95,9

184,0

175,4

213,1

201,8

208,0

58,7

54,1

73,1

67,6

66,8

Activitatea Legislativului: haotică, conflictuală şi ineficientă Activitatea Legislativului în sesiunea februarie-iulie 2011 a fost, în mare parte, haotică, conflictuală și ineficientă, aceasta este concluzia principală dintr-un raport IDIS „Viitorul”, care a fost prezentat publicului pe 28 septembrie 2011.

Raportul IDIS reprezintă o premieră metodologică de a evalua eficienţa instituţiei legislative, în baza unor indicatori calitativi și cantitativi, colectaţi și interpretaţi de un grup de experţi ai IDIS „Viitorul”: Sergiu Lipcean, Veaceslav Berbeca, Ion Tăbârţă. Cercetarea a fost coordonată de vicedirectorul IDIS, Leonid Litra, și a apărut cu sprijinul financiar al the Balkan Trust for Democracy.

Votarea proiectelor de lege - o monedă de schimb în cadrul Parlamentului şi AIE Într-un comunicat de presă al IDIS „Viitorul” se arată că în sesiunea februarie-iulie 2011, conflictul și haosul sunt cele care au marcat activitatea Legislativului. „Pe de o parte, am asistat la o competiţie distructivă dintre majoritatea și opoziţia parlamentară, iar pe de altă parte, la o

concurenţă pe alocuri nesănătoasă dintre componentele Alianţei pentru Integrare Europeană.

Astfel, votarea sau respingerea legilor a depășit cadrul normalităţii și utilităţii, devenind o monedă de schimb și ajungându-se chiar la condiţionări reciproce. Efectele acestei înverșunări nu s-au lăsat mult așteptate, resimţindu-se asupra randamentului instituţiei legislative. Asta fără a pomeni efectul dezastruos al campaniei electorale pentru alegerile locale, care a blocat aproape în totalitate mecanismul legislativ”, se arată în comunicatul de presă IDIS. Totodată, experţii de la „Viitorul” au mai constatat că, în sesiunea februarie-iulie 2011, Parlamentul a reușit să ducă la bun sfârșit doar două treimi din volumul de muncă planificat: „În cazul fracţiunii PCRM, care a optat pentru calea boicotului, rata de participare nu trece de jumătate, fiind de 45%. Toate astea au scos în evidenţă un comportament instituţional discreţionar în privinţa exercitării atribuţiilor funcţionale, ceea ce se referă la toate fracţiunile parlamentare. Pentru a disciplina deputaţii, autorii raportului sugerează includerea în Regulamentul Parlamentului a unor sancţiuni pentru absenţele nemotivate la ședinţele plenare sau la cele ale comisiilor permanente.

Or, și rezultatele sondajului naţional al IMAS, în parteneriat cu IDIS „Viitorul” din 27 septembrie curent, relevă că 37% din respondenţi sunt

de părere că Parlamentul Republicii Moldova își îndeplinește funcţiile de bază. Mai mult, aproape jumătate din persoanele intervievate – 47,2% – cred că „pedeapsa” pentru deputaţii care au absenţe nemotivate repetate trebuie să fie retragerea mandatului”.

Activitatea comisiilor parlamentare este netransparentă Comisiile permanente, la rândul lor, au fost mai disciplinate, se mai arată în comunicatul de presă al IDIS „Viitorul”: „Însă, acestea au clacat la capitolul transparenţă, deoarece nu există nici un fel de informaţie (procese-verbale ale ședinţelor, stenograme, înregistrări) care ar reflecta activitatea în comisii și ar permite monitorizarea și evaluarea activităţii acestora. Tot opac este și modul în care se cheltuiește bugetul Parlamentului, în special pentru deplasările de serviciu ale deputaţilor”.

Raportul IDIS mai constată că deputaţii promovează interese înguste și conjuncturale prin promovarea pe agenda de lucru a Legislativului a unor proiecte de lege: „Ceea ce a dus la fragmentarea și incoerenţa activităţii Legislativului a fost întocmirea defectuoasă a agendei de lucru. Astfel, suma proiectelor excluse masiv

sau incluse pe agendă constituie 41%. Acest rulaj și instabilitate denotă doar existenţa unor interese înguste și conjuncturale prin promovarea pe agenda publică a unor proiecte, fără respectarea procedurii”.

Deputaţii îşi lustruiesc imaginea, dar nu scriu proiecte de lege, adică nu muncesc În finalul comunicatului de presă al IDIS se arată că deputaţii moldoveni nu vin cu iniţiative legislative, activitatea lor preferată fiind vorbitul la microfon. „Dacă deputaţii au fost activi la capitolul discursuri și luări de cuvânt, ceea ce le aduce vizibilitate mediatică și scoate în prim-plan atitudinea politică, atunci prestaţia lor de a veni în plen cu iniţiative legislative a fost mult mai modestă. Or, Guvernul este liderul incontestabil pe numărul de iniţiative legislative înaintate. Totuși, cea mai slabă verigă în activitatea Legislativului rămâne a fi controlul parlamentar. Din păcate, acest mecanism a fost utilizat rar, și atunci doar pentru a hărţui oponenţii politici. Instituţia cea mai des scoasă la rampă pentru a oferi explicaţii a fost Procuratura Generală”, se arată în finalul comunicatului de presă expediat de IDIS „Viitorul”.

6

30 SEPTEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Extern

Moneda unui stat vecin se apropie de colaps Instabilitatea economiei mondiale îi mână pe vecinii noștri ucraineni la casele de schimb valutar. Ucrainenii cumpără masiv valută, încercând să scape cât mai rapid de grivne, de frică să nu se devalorizeze. Însă dacă vor continua să cumpere valută în ritmul actual, nu vor face decât să devalorizeze grivna, moneda locală, cu 50%, avertizează economiștii.

Numai în luna august, populaţia din ţara vecină a cumpărat 2,21 miliarde de dolari de la casele de schimb valutar și de la bănci. Dacă din această sumă scădem valuta vândută de populaţie, rezultă un net de 824,2 milioane de dolari care au ajuns în buzunarele ucrainenilor, transmite publicaţia ucraineană „Economiceskie Novosti”.

Datele Băncii Naţionale din Ucraina arată că volumul operaţiunilor cu valută ale populaţiei au crescut puternic de la începutul anului până în prezent. În total, timp de 11 luni, din septembrie 2010 până în august 2011, ucrainenii au cumpărat valută străină în sumă de circa 34 de miliarde de dolari și au vândut în valoare de 19 miliarde de dolari, soldul fiind de aproape 15 miliarde de dolari.

Din informaţiile caselor de schimb valutar, în perioada ianuarie-iulie 2011, volumul valutei cumpărate de populaţiei l-a depășit pe cel al valutei vândute cu 7 miliarde de dolari. O parte din acești bani s-au întors în sistemul bancar sub formă de depozite în valută (1,65 miliarde de dolari) sau sub forma achitării creditelor în valută (1,29 miliarde de dolari). O mare parte din valută nu ajunge la bancă, fiind păstrată „la ciorap”.

Câtă valută cumpără ucrainenii „În ultimele șapte luni, ucrainenii au cumpărat valută în sumă de 7,8 miliarde de dolari. Și acestea sunt doar datele oficiale, care nu cuprind tranzacţiile care au loc pe piaţa neagră, care are volume foarte mari. Și acest proces continuă. Ucrainenii cumpără activ valută, în acest fel apropiind momentul căderii grivnei”, consideră economistul ucrainean Oleg Soskin.

Conform acestuia, „până la sfârșitul acestui an, ucrainenii vor cumpăra valută în valoare de cel puţin 13-14 miliarde de dolari”.

Economistul spune că, potrivit datelor neoficiale, populaţia păstrează „la ciorap” valută echivalentă cu 64 de miliarde de grivne (aproximativ 8 miliarde de dolari). „Acest proces se prelungește de ani de zile, doar că s-a accentuat în ultimii doi ani.

Oamenilor le este frică de deprecierea grivnei, care este pregătită de Banca Naţională și de Guvern pentru a stinge deficitul Naftogaz”, comentează expertul.

Conform statisticilor băncii centrale din Ucraina, depozitele oficiale în dolari ale populaţiei erau, la finele lunii mai, 104,8 miliarde de grivne, cele în euro de 36,5 miliarde de grivne, la care se adaugă cele în alte valute străine de 2,6 miliarde de grivne. În total - 144 de miliarde de grivne, echivalente cu circa 18 miliarde de dolari.

Urmează o devalorizare puternică Ce va urma? Oleg Soskin spune că, pe termen mediu și lung, această tendinţă va avea efecte foarte negative pentru economie. „Grivna se va ieftini și nu vom putea evita o devalorizare în lunile octombrie-noiembrie. Cumpărarea valutei s-ar putea să nu-i poată salva pe ucraineni. S-ar putea repeta scenariul din Bielorusia, unde a fost interzis schimbul valutar pentru o perioadă sau va fi introdus un curs fix”, explică acesta.

Potrivit specialistului, „este foarte probabil că devalorizarea grivnei va ajunge la 50% în noiembrie, iar cursul va ajunge la 12 grivne pentru un dolar, de la 8 grivne pentru un dolar, în prezent”.

Sursa: capital.ro

Germania are o datorie secretă de 5.000 de miliarde de euro Datoria Germaniei este mult mai mare decât cea anunțată oficial, se arată într-un articol scris de publicația germană Handelsblatt, preluat de agenția de presă Bloomberg, și care citează un profesor de economie de la universitatea din Freiburg. În afară de cele 2.000 de miliarde ale datoriei publice, mai sunt încă 5.000 de miliarde de euro, din cauza fondurilor de pensii și a prăbușirii sistemului de asigurări, spune Bernd Raffelhueschen. În prezent, datoria publică a Germaniei se ridică la 74% din PIB. Valentin VIOREANU, sursa: Capital

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Scutul antirachetă în România O problemă asupra căreia Rusia a făcut mult zgomot și a depus mari eforturi este cea a scutului antirachetă. A încercat prin toate mijloacele diplomatice să-l împiedice sau să-l deturneze spre altceva, folosind toată gama de procedee, de la amenințări directe, inclusiv cu lovituri retaliatorii sau retragerea din discuțiile Start, până la propuneri de împărțire a responsabilităților prin realizarea unui scut comun NATO–Rusia (vezi Un scut pentru neliniștea Rusiei). Un scurt pasaj din acest articol: (Rusia) ... a folosit ameninţări cu retragerea din tratatele de dezarmare START, necredibile deoarece dacă Rusia nu-și reduce forţele nucleare, oricum va rămâne fără o mare parte din ele din cauza degradării excesive, fiindcă întreţinerea lor costă enorm și Rusia nu are banii necesari mentenanţei și înlocuirii componentelor degradate, de aceea încearcă să reducă numărul lor, dar și reducând numărul celor americane, pentru a rămâne cu un echilibru.

A venit cu propuneri de împărţire a responsabilităţii apărării Europei, de genul unui scut comun, ei punând la bătaie un radar din zona caspică. Or, acest scut comun este imposibil, implicând prea multe lucruri pe care NATO le preferă în grădina proprie, cum ar fi accesul la date secrete și sensibile, precum și la tehnologia aferentă. Răspunsul oficial a venit chiar din partea secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, la începutul lunii iunie, prin care Rusiei i s-a răspuns clar că nu va putea fi parte a unui scut cu NATO: „Răspunsul este simplu, NATO nu poate lăsa celor care nu sunt membri obligaţiile apărării colective a membrilor săi”. Deci, pas.

Rusia tot cere garanţii cum că scutul nu este îndreptat împotriva ei (ciudat cum un scut defensiv poate fi „îndreptat” împotriva cuiva), dar nu se gândește să dea ea însăși garanţii că nu va ataca vreodată Vestul.

Dacă ai un scut defensiv care te poate apăra de rachete balistice,

de ce se supără Rusia că ar putea să nu le mai folosească pe ale sale? Care este problema, până la urmă? Simplu, singura armă eficientă rămasă în arsenalul Rusiei, care o diferenţiază de o putere regională și una cu ambiţii globale, este descurajarea nucleară, și orice retrogradare a gradului de percepţie a acestei descurajări retrogradează exponenţial ponderea și greutatea Rusiei pe arena mondială.

Rusiei nu i-a mai rămas decât perspectiva opoziţiei directe și totale, chiar dacă nu va mai schimba ceva, dar trebuie să o facă. Nu neapărat pentru că ar avea vreo speranţă, dar pentru consumul intern, la fel cum și teoria reînarmării rapide este destinată tot publicului intern, nu trebuie să uităm că anul viitor sunt alegeri în Rusia. Perspectivele unei schimbări prin alegeri a conducerii Rusiei sunt îndepărtate și mult prea puţin probabile, dar ţinerea în frâu a electoratului și populaţiei care nu simte mai nimic de pe urma încasărilor imense din vânzările de gaz și materii prime, prin accentuarea pantei naţionaliste și xenofobe și întărirea mentalităţii cetăţii asediate, ca întotdeauna în istoria Rusiei, este reţeta câștigătoare. Dar și calea spre transformarea Rusiei autocratice de astăzi într-o societate asemănătoare Germaniei naziste sau Italiei fasciste, deja premisele sunt clare.

Or, printr-o coincidență, tot la 13 septembrie, la Washington se semna de către miniștrii de Externe ai celor două state acor-

dul româno-american privitor la instalarea scutului antirachetă pe teritoriul României, respectiv 3 baterii de rachete Standard Missile 3 (SM-3 Block 1B) și un radar de dirijare a focului. Acordul are o importanță capitală pentru România, prin prisma angajamentului ferm al SUA de a proteja teritoriul României.

Deci, opoziția Rusiei, care s-a străduit din răsputeri să blocheze inițiativa, a fost sortită eșecului. Mai important, suita de întâlniri ale președintelui României sugerează și alte înțelegeri care încă nu au fost făcute publice. Să vedem: s-a întâlnit cu președintele american, cu vicepreședintele, cu secretarul Apărării, Leon Panetta, și cu șeful CIA, generalul David Petraeus. Acesta din urmă este autorul strategiei americane care a adus decizia în Irak pe care a implementat-o și în Afghanistan. Numai după enumerarea întâlnirilor ne dăm seama că vizita a avut o puternică conotație militară.

Primele reacții ale ambasadorului american susțin această ipoteză, la fel ca și declarațiile președintelui. Certitudinea se referă la avioanele F-16 pentru forțele aeriene române. Vor fi avioane noi, prețul va fi mai mic și, în mod sigur, se va găsi și o modalitate de plată. Mai departe putem face doar unele supoziții, cum ar fi sistemul Aegis pentru una dintre fregatele noastre. Nu este o supoziție fantastică, dacă privim situația mai îndeaproape.

Una din componentele scutului antirachetă, pe lângă bateriile de interceptoare din România și Polonia, este compusă din radarele de căutare care vor fi instalate în Turcia și Marea Britanie, dar și în Marea Mediterană, respectiv sistemul integrat Aegis. Pentru asta a fost detașată aici fregata USS Monterey, care a și vizitat Constanța de curând.

Problema este că navele de război ale statelor neriverane Mării Negre, conform acordurilor internaționale, nu pot staționa aici decât o perioadă limitată de

timp, astfel, în cazul extinderii scutului, ar fi necesară și dotarea unei fregate NATO în Marea Neagră cu Aegis. Bulgaria iese din cursă, datorită dotării flotei sale, mai rămân România și Turcia.

Cu Turcia se petrece un fenomen îngrijorător de revenire la mentalitatea imperială, de lider al comunității musulmane din regiune. Are și potențial, dar se pare că are și voință pentru asta.

Sătulă să tot aștepte la poarta UE, Turcia se îndreaptă încet, dar sigur pe o altă direcție, pregătindu-se să devină lider regional.

Primele semne au apărut din 2003, când Turcia s-a opus SUA în intenția de a folosi teritoriul ei pentru atacarea Irakului și dinspre nord, deși are pe teritoriul ei, la Incirlic, o puternică bază aeriană americană, în schimb a autorizat trecerea graniței pentru trupele proprii pentru a lupta împotriva kurzilor. Astăzi, aceste gesturi s-au înmulțit, Turcia rupând relațiile militare cu Israelul, punând capăt unei alianțe ce dura de ani buni, pentru a-și asuma mai pregnant rolul de lider al lumii musulmane, inclusiv arabe. Fără îndoială că puterea în creștere a Turciei va

Barroso: „Am ajuns la un moment de răscruce şi riscăm o fragmentare.

S-au pus în pericol valorile UE” Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat într-un discurs rostit în faţa PE despre starea Uniunii, că situaţia actuală este una gravă și că din cauza unor atitudini populiste s-au pus în pericol valori europene precum euro sau libertatea de circulaţie, dar a adăugat că o soluţie este posibilă.

Barroso a vorbit despre atitudini inclusiv populiste ale statelor membre, care au afectat Uniunea și care pun în pericol realizările europene, printre care a menţionat euro și libertatea de circulaţie. „Putem spune că această criză a datoriilor suverane e o criză a încrederii reciproce”, a apreciat Barroso, citat de MEDIAFAX.

Președintele Comisiei Europene a avertizat miercuri, 28 septembrie, că Uniunea Europeană se află faţă în faţă cu cea mai mare provocare din istorie. Este vorba de încrederea în capacitatea UE de a găsi soluţii la problemele cu care se confruntă. „Trecem printr-o criză economică, dar, în același timp, și o criză de leadership. Europa

intra în coliziune cu cea a Rusiei în zona Mării Negre, dar acesta este alt subiect. În această ecuație, SUA vor face ceea ce fac de obicei pentru a împiedica o ascensiune periculoasă, mai ales fiind vorba de o putere musulmană ce va putea aluneca pe panta fundamentalistă. Desigur, mai există și moștenirea kemalistă care ar putea împiedica un astfel de curs, dar la un moment dat Turcia s-ar putea debarasa și de aceasta în scopul atingerii unor țeluri hegemonice. Nu trebuie uitat că Turcia a fost în cea mai mare parte a istoriei sale un mare imperiu, iar această moștenire nu se uită ușor, uitați-vă la ruși.

Deci, întărirea României la Marea Neagră de către SUA pare ceva firesc. Atunci, cui i-ați încredința dumneavoastră sistemul Aegis, dacă va trebui să îl încredințați cuiva? Mai ales că fregatele românești “Regele Ferdinand” și “Regina Maria” au capacitatea tehnică pentru instalarea acestuia.

De la alegerea lui Obama în scaunul prezidențial la Casa Albă, SUA și-a diminuat interesul față de această regiune, totul în

ideea resetării relațiilor cu Rusia.

Aceasta din urmă a profitat la maximum, deși mai mulți lideri estici, cum ar fi estonieni sau polonezi, au încercat să pledeze pe lângă americani pentru revenirea zonei în domeniile prioritare, cum a fost în ultima parte a perioadei Bush Jr. Inițiative gen Sinergia Mării Negre și altele au fost date uitării. Dar se pare că trendul începe să se schimbe sau este doar o părere, doar viitorul apropiat ne va putea dezvălui asta. Mă bazez în aceste afirmații pe reacția rusă care a fost una destul de timorată, ca și cum a înțeles că nu mai poate face nimic, o reacție defensivă. Încă un aspect deosebit de important. În mod sigur, la Washington, departe de ochii presei, la fel ca și cea mai mare parte a discuțiilor președintelui român și a delegației sale, repet, în mod sigur, s-a discutat despre Republica Moldova. Majoritatea analiștilor ar da orice să știe ce s-a discutat despre acest subiect. Nu cred că vom afla prea curând, dar în mod sigur vom vedea rezultatele în viitorul apropiat.

Sursa: blogul lui Cristian Negrea

Tratatul de aderare a Croaţiei la UE va fi semnat la 19 decembrie la Varşovia Tratatul de aderare a Croaţiei la Uniunea Europeană va fi semnat la 19 decembrie la Varșovia, a semnalat joi, 29 septembrie, purtătorul de cuvânt al președinţiei poloneze a UE, Konrad Niklewicz.

nu a putut răspunde provocărilor legate de competitivitate. Criza datoriilor suverane este, în primul rând, o criză a încrederii. (...) Situaţia este gravă, dar avem soluţii pentru reluarea creșterii.

Este nevoie de mai multă integrare, pentru că altfel există riscul fragmentării în Europa”, a spus Barroso. Potrivit șefului executivului UE, pe termen scurt este nevoie de o mai mare protecţie a monedei euro, simultan cu creșterea flexibilităţii, se arată într-un reportaj AGERPRES. Jose Manuel Barroso și-a exprimat speranţa că statele membre sunt capabile să găsească o soluţie și să genereze creștere economică și locuri de muncă. „Vă spun că da, situaţia este foarte gravă, dar se poate rezolva și propunem cetăţenilor o refacere a Uniunii Europene. (...) Unii spun că avem nevoie de disciplină, alţii că e nevoie de solidaritate.

Avem nevoie de disciplină și solidaritate. De ambele. Avem nevoie de o ambiţie mai mare, de o soluţie globală”, a spus Barroso.

„Trimitem ţărilor și instituţiilor UE invitaţii la ceremonia semnării tratatului, la 19 decembrie, la Varșovia”, a declarat Konrad Niklewicz, pentru AFP. La 17 septembrie, premierul polonez Donald Tusk, a cărui ţară exercită președinţia semestrială prin rotaţie a UE, i-a remis omologului său croat, Jadranka Kosor, proiectul Tratatului de aderare a Croaţiei la blocul european.

Croaţia a încheiat, la 30 iunie, negocierile de aderare începute în 2005 și urmează să devină membru al Uniunii la 1 iulie 2013, fiind a doua fostă republică iugoslavă care se integrează în UE, după Slovenia, membru al UE din 2004. Înainte de semnare, textul tratatului de aderare mai trebuie să fie aprobat de Parlamentul European, adaugă sursa citată.

FLUX

Sursa: AGERPRES

ADRIAN VASILESCU, BNR: Bulgaria fierbe! Manifestaţii împotriva ţiganilor South Stream şi Nabucco „Toată lumea visătoare în 14 oraşe din Bulgaria. Protestatarii au încercat aştepta ceva de la China” să intre în ghetourile ţiganilor să-i linşeze Aproximativ 170 de persoane au fost reţinute marţi seara, 27 septembrie, în 14 orașe bulgare unde au avut loc manifestaţii împotriva ţiganilor pentru a treia zi consecutiv, fără incidente majore, a anunţat poliţia, scrie Mediafax.

Poliţiștii au dispersat manifestanţii, i-au împiedicat să ajungă la Parlamentul din Sofia sau în ghetourile ţiganilor din provincie. Manifestanţii care aveau asupra lor focuri de artificii, bastoane sau cuţite au fost arestaţi. Sloganurile rasiste ostile minorităţilor rrome și turce erau mai rare faţă de luni, procurorul general cerându-le diferitelor parchete să aplice dispoziţiile Codului Penal împotriva rasismului și urii etnice, infracţiuni pasibile cu patru ani de închisoare.

Marţi, manifestanţii au optat pentru sloganuri cum ar fi „Trăiască bulgarii!” și „Vrem legi!”. Autorităţile i-au cerut poliţiei să acţioneze ferm împotriva încălcărilor ordinii publice, în timp ce

o intensificare a tensiunilor etnice era sensibilă în ultimele zile.

Manifestaţiile, organizate graţie reţelelor sociale pe Internet, au loc în urma unui incident grav petrecut vineri seara la Katuniţa, un sat din sudul ţării cu o puternică minoritate rromă.

Doi tineri au murit și cinci persoane au fost rănite în urma unui accident rutier provocat de membrii familiei liderului local al romilor, Kiril Rașkov. În timp ce locuitorii din Katuniţa protestează faţă de „impunitatea familiei Rașkov” implicată în diverse practici criminale, manifestaţii au loc în toată ţara împotriva „impunităţii ţiganilor”.

Sursa: blogul senatorului Iulian Urban

Vineri, 16 septembrie, a fost semnat, în prezența premierului Vladimir Putin, acordul prin care firma franceză EDF și cea germană BASF se alătură proiectului South Stream. Practic, compania italiană ENI a renunțat la 30% din acțiuni care au fost împărțite către cele două, câte 15%, ea rămânând cu 20%, participația Gazprom fiind neschimbată, 50%. Până la urmă, pentru o cât mai bună credibilitate față de rivalul Nabucco, atragerea partenerilor europeni este o decizie bună. Dar nici această semnare a acordului în cauză nu a clarificat unele aspecte rămase în suspensie. Studiu de fezabilitate nu există, sursele de aprovizionare, nesigure, pe unde va trece, unde va ajunge etc.

După cum spunea comisarul european pentru energie, Gunther Oettniger, la Bruxelles, în 25 mai, South Stream este mai mult un concept decât un proiect. Ceea ce clarifică acordul de vineri sunt doar niște termene, respectiv faptul că proiectul de investiții va fi prezentat băncilor interesate de finanțare în al doilea semestru din 2012. Deoarece este vorba de mulți bani, întregul proiect se estimează să coste 21,5 miliarde de dolari, dintre care 10 miliarde doar tronsonul submarin de 900 kilometri între Novorossissk și Bulgaria. Iar data promisă și reiterată de Putin, conform căreia din 2015 va curge gazul pe conductă, nu prea este realistă, seamănă mai mult ca o autoîncurajare.

Mai degrabă, acest eveniment din 13 septembrie pare o reacție a unui anunț petrecut cu puțină vreme înainte. Compania franceză Total și compania de stat a Azerbaidjanului (SOCAR) au anunțat descoperirea unui important zăcământ de gaze în câmpul de exploatare Absheron, nu departe de câmpul Shah Deniz, în Marea Caspică. Această descoperire majoră ridică rezervele potențiale de gaz ale Azerbaidjanului la cifra de 2,5 trilioane de metri cubi și estimările asupra producției viitoare, pe măsură ce aceste rezerve vor fi date în folosință, la cifre mult mai ridicate decât în prezent. Doar din rezervele exploatate se previzionează o producție de gaz azer de 30 de milioane de metri cubi în 2012, care ar putea ajunge la aproape dublu, respectiv 50-60 de milioane de metri cubi în 2020. Ținând cont de aceasta, adversarii proiectului Nabucco, cei care prezentau ca principal obstacol în calea realizării acestuia tocmai lipsa surselor de aprovizionare, ar trebui să-și refacă radical toate calculele. După această descoperire, problema surselor de aprovizionare rămâne doar a lui South Stream, când va fi realizat și, mai ales, dacă va fi realizat.

Sursa: blogul lui Cristian Negrea

„Acum, la Washington este sesiunea de toamnă a FMI și a Băncii Mondiale. E și o delegaţie a României acolo. Sunt toate reprezentanţele FMI de pe planetă.

Toată lumea visătoare aștepta ceva de la China”, a declarat consilierul BNR, Adrian Vasilescu. „China împrumută numai SUA, cu prioritate. Că mai împrumută și alte ţări, de ce? Pentru că, orice s-ar spune la ora asta, pe planetă, după ce s-au înţeles democraţii și cu republicanii și au dat o lege prin care trezoreria SUA a primit dreptul de a vinde bonduri de trezorerie de 2500 de miliarde, adică 2,5 trilioane, după două zile, la 4 august, au căzut bursele. De ce?

Pentru că investitori de pe toată planeta și-au luat repede banii și au dat fuga la Trezoreria SUA să cumpere certificate de trezorerie americane. Chiar dacă nu știu ce agenţie de notari au venit să le scadă lor, să le taie un A din coadă, lumea e prea puţin emoţionată de acest lucru. Și China tot acolo se duce. În condiţiile astea, nu trebuie să ne așteptăm într-o lume în care, fac o paranteză, acum trei ani sau doi ani și jumătate, într-un discurs celebru care a impresionat toată planeta, Obama a spus următoarele cuvinte: „e criză? am căzut? ne ridicăm, ne ștergem praful și mergem mai departe!”. Ei bine, oricât de mult ar fi impresionat acest discurs planeta, și a impresionat, realitatea e alta. America nu e cazul să

șteargă praful, trebuie să își schimbe costumul, să își panseze rănile și să își repare și fracturile.

Mai mult chiar, să ia medicamente ca să recapete ceva imunitate”, a mai spus Vasilescu.

Oficialul BNR a mai precizat că „la ora asta sunt patru locomotive care pot duce lumea înainte. O locomotivă e SUA, în reparaţii capitale.

Alta este Japonia, în retragere aproape sau în sala de așteptare. Alta e China, care are probleme cu inflaţia, cu încălzirea economiei. Și a patra este UE, care la această oră e un sistem șchiop în sensul că pe un picior, unde sunt unităţile monetare, 17 ţări au o singură monedă, dar 10 sunt fracturate, monedele, iar pe alt picior, unde ar trebui să fie o singură linie a fiscalităţii, sunt, de fapt, 27 de fracturi”.

Valentin VIOREANU, sursa: Capital

FLUX EDI|IA DE VINERI

British Petroleum plănuieşte o conductă de gaz care să lege Azerbaidjanul de Europa, trecând şi prin România British Petroleum intenţionează să dezvolte un proiect privind construirea unei conducte ce se întinde pe o distanţă de 1.300 km, prin trei ţări, printre care și România, pentru a transporta gaz din Azerbaidjan spre Europa. Proiectul este nou sosit în competiţia extrem de încărcată pentru a construi o rută de aprovizionare din bazinul Mării Caspice și a reduce dependenţa Europei de gazul rusesc, informează Financial Times în ediţia de luni, 26 septembrie.

Până acum, trei proiecte au fost luate în considerare, fiecare dintre acestea modificând tabloul strategic al energiei europene prin construirea unui „coridor sudic”, din câmpul de gaze Shah Deniz din Azerbaidjan, în prezent exploatat de șapte companii, printre care și BP. Propunerile existente sunt ruta Nabucco, favorizată de Comisia Europeană, conducta Trans-Adriatică și proiectul IGI Poseidon.

Noul plan al BP, cunoscut sub numele de „South-East Europe Pipeline”, a apărut înainte de un termen limită crucial: sâmbătă, 1 octombrie, Nabucco și cei doi competitori ai săi își vor prezenta ofertele de tarife consorţiului Shah Deniz, care include și BP. Consorţiul, din care face parte și Socar, compania energetică de stat din Azerbaidjan, va decide care conductă va fi favorizată până la sfârșitul acestui an.

Al Cook, vicepreședintele BP pentru dezvoltarea Shah Deniz, a descris ”South-East Europe Pipeline” ca fiind „o altă soluţie posibilă”, spunând că BP a fost „deschis faţă de această idee” a implicării directe în proiect. El a adăugat: „Nu rezultă de aici că vom găsi neapărat imperfecţiuni în cele trei oferte. Dar este înţelept să avem și o altă opţiune”.

Cook a remarcat faptul că BP a condus construirea a două conducte existente, care leagă Azerbaidjanul de Turcia. „Acest lucru ne dă încrederea că am putea să o facem din nou”, a precizat el.

Noul proiect va încerca să reconcilieze cerinţele politice și comerciale. Proiectul Nabucco, descris ca fiind „puternic politizat”, de către un bancher, implică o conductă cu o lungime de 3.863 km, care leagă Turcia de hub-ul de gaz european din Austria, la un cost de 7,9 miliarde de euro. Costul final va fi de 20 de miliarde de dolari, conform unor persoane din anturajul proiectului. Mai mult, Nabucco va avea o capacitate anuală de 31 de miliarde de metri cubi, comparativ cu 10 miliarde de metri cubi disponibili din câmpul Shah Deniz cu începere din 2017.

Interesele strategice ale Europei explică dimensiunea și costul proiectului Nabucco. Ideea este de a deschide un coridor nou pentru continentul european pentru a importa gaz nu numai din Azerbaidjan, ci din regiunea caspică mai extinsă și din Orientul Mijlociu, inclusiv Turkmenistan și Irak.

Noul proiect al BP preconizează o conductă mai mică și mai ieftină, adaptată la interesele comerciale ale BP și ale partenerilor săi, care intenţionează să investească 22 de miliarde de dolari în extinderea câmpului Shah Deniz. Conducta propusă va începe în vestul Turciei și va trece prin Bulgaria și România spre frontiera estică a Ungariei. Va folosi infrastructura existentă pentru a lega Azerbaidjanul în est de hub-ul de gaz austriac în vest. În total, va reprezenta aproximativ o treime din lungimea Nabucco, făcând-o mult mai ieftină.

Va avea, de asemenea, aproximativ o treime din capacitate, proporţional cu 10 miliarde de metri cubi de gaze pe care Azerbaidjanul le-ar putea furniza. Cu toate acestea, conducta va fi suficient de flexibilă pentru a fi extinsă în cazul în care apar alte surse de gaz. „Este în interesul tuturor să se găsească acel număr magic care să facă această conductă atât viabilă din punct de vedere comercial, cât și interesantă din punct de vedere politic”, a declarat Riccardo Puliti, directorul departamentului pentru energie și resurse naturale al BERD. Sursa: AGERPRES

30 SEPTEMBRIE 2011

Economic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Criza monedei euro. Avantaje şi dezavantaje pentru Republica Moldova Având în vedere faptul că economia Republicii Moldova este una mică și deschisă, aceasta este foarte expusă la șocurile parvenite din exterior. Prin urmare, o eventuală agravare a situaţiei economice a principalului partener comercial și economic al ţării noastre – UE – ar putea avea anumite repercusiuni inevitabile și asupra economiei moldovenești. La această situaţie se referă expertul pe probleme economice Adrian Lupușor de la Asociaţia Expert-Grup, care a efectuat o analiză privind criza datoriilor suverane din UE și riscurile la care este expusă economia Republicii Moldova.

Referindu-se la deprecierea monedei euro faţă de dolarul american din ultima perioadă, expertul este de părere că impactul acestei deprecieri asupra economiei moldovenești nu este nici pe departe unul univoc, deoarece aceasta implică atât efecte negative, cât și efecte pozitive. „Deprecierea monedei euro poate fi chiar favorabilă băncilor moldovenești. Analiza activelor și pasivelor atașate la cursul de schimb relevă faptul că băncile, în mod tradiţional, investesc mai mult în active exprimate în dolari. Prin urmare, deprecierea euro faţă de dolar și, respectiv, aprecierea dolarului faţă de leu le permite băncilor să obţină profituri de pe urma diferenţei de curs. Astfel, la finele lunii august, mărimea poziţiei valutare deschise lungi în dolari SUA a fost de circa 2,6 ori mai mare faţă de euro”, menţionează Lupușor în analiza sa. În același timp, autorul consideră că, în mod evident, deprecierea monedei euro erodează capacitatea de cumpărare a familiilor ale căror venituri sunt

exprimate în această valută. „Însă în euro sunt exprimate circa 40-45% din astfel de transferuri. Pe de altă parte, o pondere similară o au transferurile exprimate în dolari SUA, care, în contextul aprecierii dolarului faţă de euro, favorizează familiile ale căror venituri sunt exprimate în această valută. Prin urmare, o eventuală depreciere a monedei euro presupune doar un transfer de venituri de la primul grup de familii la ultimul”, se spune în comentariu.

Potrivit expertului, deprecierea euro creează premise de ieftinire a produselor importate de pe piaţa comunitară. „Luând în consideraţie faptul că UE este principalul exportator în ţara noastră, cu o pondere de circa 45% din totalul importurilor, impactul deprecierii monedei euro ar trebui să fie destul de vizibil asupra preţurilor locale”.

Totodată, Adrian Lupușor consideră că principalul impact negativ al deprecierii monedei euro este creșterea poverii datoriei de stat exprimate în dolari, întrucât cea mai mare compo-

nentă a datoriei de stat externe (circa 35%) este exprimată în dolari SUA, ponderea celei denominate în euro fiind de circa 21%. „Prin urmare, o eventuală depreciere a monedei unice europene faţă de dolarul SUA și, respectiv, aprecierea acestuia faţă de leul moldovenesc va duce la creșterea datoriei de stat externe exprimate în lei”, afirmă autorul articolului.

Un alt risc pentru Republica Moldova din cauza crizei financiare cu care se confruntă ţările din UE îl reprezintă și reducerea cererii externe și diminuarea competitivităţii produselor moldovenești pe piaţa europeană. „Circa jumătate din exporturile moldovenești sunt direcţionate spre UE, aceasta fiind principala piaţă de desfacere pentru exportatorii din Republica Moldova.

Prin urmare, agravarea situaţiei economice din aceste state va avea repercusiuni directe asupra economiei moldovenești prin intermediul reducerii cererii externe, amplificată de aprecierea leului faţă de euro”, se menţionează în articol. În ceea ce privește o eventuală diminuare sau încetinire a influxurilor de remitenţe din UE, expertul este de părere că acest risc va fi atenuat de faptul că majoritatea emigranţilor moldoveni în UE sunt angajaţi în sectorul serviciilor, care, de regulă, este mai puţin afectat de crize. În opinia lui Lupușor, un alt risc cu care se confruntă Repu-

blica Moldova este o posibilă suspendare a planurilor investiţionale ale companiilor din UE care activează în Moldova, în urma creșterii incertitudinilor macroeconomice legate de economia europeană și cea mondială și înrăutăţirii situaţiei financiare a acestor companii.

De asemenea, expertul avertizează asupra creșterii costurilor de deservire a datoriei de stat interne. „Până în prezent, titlurile de stat erau percepute de către investitori drept instrumente financiare cu zero risc. Astfel, acestea erau tratate, practic, în mod echivalent cu bani în numerar, ceea ce permitea statelor săși finanţeze deficitele bugetare în condiţii maxim avantajoase. Însă actuala criză a datoriilor suverane a spulberat acest mit, fapt ce va determina majorarea costurilor de finanţare a datoriilor publice. Deși nivelul de îndatorare pentru ţara noastră nu este critic, creșterea costurilor

Închiderea fabricii Nokia din Cluj nu are legătură însă cu România, ci cu încercarea disperată a grupului finlandez de a se adapta, după ani de decădere, la transformările tumultoase ale pieţei telefoanelor și gadget-urilor mobile care au venit după reinventarea smartphone-ului de către Apple și Google și răspândirea în ritm accelerat a internetului wireless de mare viteză.

Nokia și-a anunţat joi dimineaţă cei 2.200 de angajaţi de la Jucu, judeţul Cluj, că nu vor mai avea de lucru de anul viitor. Fabrica a fost deschisă la începutul lui 2008, fiind considerată o mare victorie pentru o ţară care parcă nu aflase încă de criza financiară care mocnea în SUA și nu știa că boom-ul economic alimentat de credit avea să se încheie cu o recesiune dureroasă, urmată de venituri mai mici, concedieri și un pesimism tot mai profund.

Fabrica se va închide până la sfârșitul anului, iar angajaţii vor fi introduși, conform politicii corporatiste a Nokia, într-un program de sprijin și reorientare profesională. Vor primi și bani în plus, a anunţat grupul, pentru o tranziţie mai ușoară către un eventual nou loc de muncă.

Premierul Emil Boc le-a spus miercuri miniștrilor că există un risc major de delocalizare a unor investiţii multinaţionale din România, deoarece criza economică accentuează competiţia globală, și că Guvernul trebuie să fie pregătit ca, într-o asemenea eventualitate, să atragă alte investiţii străine în ţară.

de deservire a datoriei publice interne ar putea cauza unele dificultăţi, cel puţin din două motive: (I) finanţarea piramidală a datoriei – se emit noi titluri de stat pentru a le răscumpăra pe cele vechi și (II) – ponderea majoră a cheltuielilor de ordin social în totalul cheltuielilor bugetare limitează capacitatea Guvernului de a face ajustările necesare pentru a diminua dependenţa de împrumuturi”, se arată în articol. În concluzie, autorul este de părere că o eventuală agravare a situaţiei economice din UE din cauza crizei datoriilor suverane ar implica o serie de repercusiuni evidente asupra economiei moldovenești în virtutea dependenţei acute comerciale și financiare a ţării noastre faţă de comunitatea europeană. „Principalele canale de transmisie a crizei ar putea fi diminuarea influxurilor de valută în urma reducerii exporturilor, remiten-

ţelor și investiţiilor. Totodată, o depreciere a monedei euro faţă de leul moldovenesc va eroda competitivitatea exporturilor moldovenești în UE și va majora povara datoriei de stat externe a ţării noastre. Însă caracterul expunerii ţării noastre la moneda unică europeană mai relevă și o serie de efecte pozitive atât pentru sistemului bancar care ar putea să câștige de pe urma diferenţelor de curs, cât și pentru populaţia în întregime datorită ieftinirii produselor importate din UE. Un impact indirect important, dar care este mai puţin discutat, ţine de reevaluarea fundamentală a percepţiei investitorilor faţă de titlurile de stat și, respectiv, creșterea costurilor de deservire a datoriilor publice, care ar trebui tratate cu multă atenţie de factorii de decizie din Republica Moldova”, conchide Adrian Lupușor în analiza publicată pe pagina web a Expert Grup.

Ucraina propune noi condiţii pentru livrările de gaz rusesc Ucraina a anunţat noi condiţii pentru livrările de gaz rusesc: Kievul este dispus să reducă preţul pentru tranzitul acestuia până la cel de cost, în schimbul unei reduceri oferite de Gazprom pentru consumatorii de gaz din sectoarele bugetar și social ale Ucrainei. Practic, este vorba despre un schimb reciproc de concesii în valoare de 1,5 miliarde de dolari.

Cu toate acestea, Gazprom continuă să afirme că nu este dispus la o revizuire radicală a acordurilor semnate cu Ucraina în domeniul gazului. De altfel, chiar dacă acestea vor fi încheiate întrun format propus de Kiev, Rusia nu va renunţa oricum la construcţia unui gazoduct care să ocolească Ucraina, notează cotidianul Kommersant.

Părţile rusă și ucraineană „au convenit în mod principial”, săptămâna trecută, asupra revizuirii contractelor privind livrările de gaz, a anunţat luni, 26 septembrie, premierul Ucrainei, Nikolai Azarov, în faţa deputaţilor Adu-

nării Parlamentare a Consiliului Europei /APCE/. Azarov a dat asigurări că Rusia a acceptat propunerea Ucrainei privind înfiinţarea, pe baza sistemului său de transport al gazului, a unui consorţiu trilateral împreună cu Uniunea Europeană /UE/, fapt care „va majora, fără îndoială, siguranţa livrărilor de gaz în Europa” și „va exclude pierderea caracterului concurenţial pentru asemenea domenii ale economiei ucrainene precum metalurgia și industria chimică”.

Potrivit mass-media ucrainene, premierul Azarov ar mai fi declarat că Moscova i-a promis Kievului că va reduce preţul la gaz, însă doar pentru sectoarele bugetar și social, în schimbul obligativităţii părţii ucrainene de a reduce preţul pentru tranzitul de gaz spre Europa „până la cel de cost”. În prezent, tranzitul de gaz rusesc prin Ucraina costă 2,8-2,9 dolari pentru mia de metri cubi pe o distanţă de 100 de km. După cum a calculat expertul rus Valeri Nesterov, ţinând cont de faptul că, în prezent, cheltuielile totale pentru tranzitul de gaz prin Ucraina se ridică la 2,7 miliarde de dolari, din care 1,6 miliarde sunt cheltuieli pentru staţiile de pompare a gazului din interiorul Ucrainei, iar distanţa de tranzit pe teritoriul republicii este de 1.200 de km,

atunci tariful pentru livrarea la preţul de cost se va situa undeva la nivelul de 1,7 dolari pe mia de metri cubi, pe o distanţă de 100 de km.

Dacă o asemenea înţelegere a fost într-adevăr înregistrată între Moscova și Kiev, atunci acest lucru presupune practic o revenire la nivelul de plată a tranzitului de gaz care a început să funcţioneze pentru Gazprom din ianuarie 2009, când au fost semnate acordurile în domeniul gazului de către premierii Iulia Timoșenko și Vladimir Putin, acorduri din cauza cărora Timoșenko se află în prezent în arest.

Potrivit analistului rus Vitali Kriukov, în situaţia în care Gazprom își va recâș-

tiga tariful de 1,7 dolari pentru tranzitul de gaz pe o distanţă de 100 de km, acest lucru îi va permite monopolului rus să economisească la livrarea de gaz spre Europa circa 1,5 miliarde de dolari pe an. În principiu, această economie este comparabilă cu reducerile pe care le-ar putea solicita Ucraina, este de părere analistul.

Cu toate acestea, surse de informaţie din cadrul Gazprom au declarat pentru Kommersant că „la momentul actual nu există înţelegeri ferme privind modificarea prevederilor contractului”, dând de înţeles că Nikolai Azarov face declaraţii premature. Reprezentanţii Gazprom recunosc doar „o apropiere

De ce s-a închis fabrica Nokia de la Cluj De la condiţii economice incomode la corupţie și mentalităţi învechite, românii s-au obișnuit să audă că este vina lor atunci când o companie mare evită piaţa autohtonă sau se mută în altă ţară.

7

La începutul anului 2008, angajaţii de la Cluj au început să asambleze telefoane mobile ieftine, iar un an mai târziu compania angaja încă 400 de oameni, extinzând forţa de muncă la 2.000 de salariaţi, pentru a produce și accesorii pentru telefoane.

Deschiderea fabricii de la Cluj a fost marcată de un scandal în Germania, unde închiderea unei unităţi de producţie a Nokia de la Bochum a fost întâmpinată de angajaţi și de autorităţile locale cu proteste și comentarii dure. Închiderea fabricii de la Bochum a afectat 2.300 de angajaţi.

Nokia a acordat atunci plăţi compensatorii de 200 de milioane de euro celor 2.300 de angajaţi, reprezentând în medie aproape 87.000 de euro pe angajat.

Uniunea Europeană a acordat în 2009 landului german Renania de Nord un ajutor de 5,5 milioane de euro pentru sprijinirea reintrării a peste 1.300 de angajaţi în câmpul muncii. Astfel de ajutoare se acordă la cererea autorităţilor naţionale. În primul an de activitate, Nokia România SRL a avut o cifră de afaceri de 1,6 miliarde de lei, care a urcat la 4,3 miliarde de lei în 2009 și 6,7 miliarde de lei (1,6 miliarde de euro) anul trecut. Nokia a inaugurat în 2007, la Cluj, și un centru de cercetare și dezvoltare cu circa 120 de angajaţi, care a fost închis în acest an.

România nu este singura ţară afectată de măsurile de austeritate ale Nokia. Angajaţii de la trei fabrici din Finlanda, Ungaria și Mexic se pregătesc de vești proaste anul viitor, grupul evaluând aceste unităţi, iar alţi 1.300 de salariaţi ai grupului vor fi disponibilizaţi odată cu cei 2.200 de români de la Cluj.

Ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, a declarat joi pentru MEDIAFAX că plecarea Nokia de la Cluj arată că trebuie urgentată implementarea schemei de ajutor de stat pentru sectorul IT&C, care va convinge in-

vestitorii să rămână sau să dezvolte afaceri în România. Autorităţile locale au arătat că pot gestiona concedierile de la Jucu.

Potrivit comunicatului prin care Nokia a anunţat joi dimineaţă măsurile, fabricile “de mare volum” din Asia sunt mai eficiente decât cea din România datorită proximităţii faţă de distribuitori și piaţa finală de desfacere.

Cu alte cuvinte, după cum a elaborat ulterior chiar directorul general al Nokia, Stephen Elop, pieţele dezvoltate ca Europa, SUA sau Japonia manifestă o cerere explozivă pentru smartphone-uri, în timp ce telefoanele simple, ieftine, cu marjă foarte scăzută de profit, sunt căutate pe marile pieţe emergente, precum India și China. Astfel, costurile de distribuţie și marketing sunt prea mari dacă telefoanele, deja ieftine și puţin profitabile, trebuie transportate în cealaltă parte a lumii pentru a ajunge la clienţi. Totodată, costurile se reduc în Asia datorită unor politici fiscale mai “prietenoase” cu investitorii străini și pretenţiilor salariale mult mai mici ale angajaţilor.

De altfel, la scurt timp după anunţul privind închiderae fabricii din Cluj s-a aflat că producţia va fi transferată

către unităţi din Coreea de Sud, India și China.

Fabrica de la Jucu a produs, în ultimii trei ani, astfel de telefoane ieftine și accesoriile care le însoţesc.

Nokia a fost anul trecut al doilea mare exportator din România, după Dacia. Însă migraţia clienţilor cu venituri mari către produse mai avansate putea fi anticipată încă din ultima parte a anului 2007 sau măcar din 2008, după succesul răsunător al revoluţionarului (la acea vreme) iPhone, prin care Apple a reinventat smartphone-ul inventat în 1996 tot de Nokia. În ultimii doi ani, Nokia a pierdut pe rând titlul de cel mai mare producător de smartphone-uri după volumul vânzărilor, apoi de cel mai mare producător de telefoane mobile în general. După zece ani de dominaţie, cu o cotă de piaţă cândva de peste 40% la nivel mondial, grupul finlandez a rămas în urmă, nu a reușit să ţină pasul cu inovaţiile din industrie și cu evoluţia gusturilor și pretenţiilor clienţilor. Acţiunile companiei s-au prăbușit în ultimii ani, de la vârful de peste 27 de euro înregistrat în ultima parte a lui 2007 la 4,2 euro în ședinţa de joi, cu 45% sub nivelul de la sfârșitul lui 2010.

Astăzi, Nokia nu contează pe piaţa smartphone-urilor și tabletelor, singura tresărire a companiei în acest domeniu care pare că-i este străin fiind înţelegerea de la începutul anului cu Microsoft, un alt întârziat în istoria recentă a comunicaţiilor mobile. Piaţa așteaptă la sfârșitul acestui an sau anul viitor, primele smartphone-uri Nokia bazate pe sistemul de operare Windows Phone 7, de care depind speranţele celor două companii în arena telefoanelor “inteligente” și a tabletelor.

Piaţa smartphone-urilor și tabletelor, râvnită pentru marjele uriașe de profit și prestigiul câștigat de companiile care reușesc să se impună, este dominată de Apple și de producătorii de telefoane bazate pe platforma software Android a Google, în frunte cu grupul sud-coreean Samsung.

Totodată, Nokia a pierdut încet-încet dominaţia asupra pieţelor asiatice, îndeosebi în China, unde producători locali precum grupul ZTE au reușit să câștige în ultimii ani o cotă de piaţă pe segmentul telefoanelor ieftine deoarece pot oferi o calitate similară la preţuri mai mici.

Nokia a înregistrat în trimestrul al doilea o pierdere netă de 368 de milioane de euro, prima din 2009, cauzată de scăderea vânzărilor de telefoane mobile.

Prăbușirea acţiunilor companiei a fost însoţită de demiteri la conducere, schimbarea directorului general, plecarea mai multor directori executivi și coborârea ratingurilor, care au ajuns în această vară la două trepte deasupra categoriei speculative “junk”.

Concedierile anunţate joi, care vor afecta 3.500 de angajaţi, se adaugă celor 4.000 de disponibilizări anunţate în aprilie. Compania avea 138.000 de salariaţi la jumătatea anului, faţă de 130.000 la sfârșitul lui 2010.

O analiză de Vlad Popescu, MEDIAFAX

a poziţiilor” și subliniază că „mai este încă mult de lucru”. Negocierile vor continua săptămâna aceasta, au promis reprezentanţii monopolului rus. Un preţ pentru livrările de gaz rusesc în Ucraina ar urma să fie convenit până la 18 octombrie, au precizat pentru Kommersant persoane apropiate negocierilor. Însă, chiar dacă noile acorduri vor avea formatul propus de Kiev, Rusia nu va renunţa la proiectele sale privind transportul de gaz pe căi care să ocolească Ucraina, este convins expertul rus Vitali Kriukov. Principala condiţie pusă de Ucraina pe marginea înfiinţării consorţiului pentru transportul de gaz este aceea ca ţara să păstreze controlul asupra gazoductelor. Rusia însă, a declarat de mai multe ori că nu este interesată de o asemenea variantă, pentru că riscurile sunt prea mari.

Aceasta înseamnă că proiectul de gazoduct South Stream, care va pleca din Rusia spre Europa trecând prin Marea Neagră și ocolind Ucraina, va fi continuat, iar probabilitatea construcţiei unei a treia ramuri a gazoductului Nord Stream /prin Marea Baltică/ se menţine. Însă, tocmai împotriva unor asemenea proiecte se pronunţă Ucraina.

Sursa: AGERPRES

ASOCIAfIA JURIbTILOR CREbTINͲDEMOCRAfI

oferĉ urmĉtoarele servicii juridice: Ͳ consultaƜii juridice Ͳ întocmirea actelor juridice Ͳ înregistrarea asociaƜiilor obƔteƔti Ͳ reprezentarea în instituƜiile statului Ͳ asistenƜĉ juridicĉ în accidentele auto preƔedinte: Radu BuƔilĉ persoanĉ de contact: Alexandru Pârlog tel./fax: (022) 23 26 82; mob: 079779505 eͲmail: ajcdbusila@gmail.com site: www.juristi.md adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. ChiƔinĉu CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2011 <MĂNĂSTIRI

<SCHITURI

<BISERICI

<ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI

<SFINTE MOAùTE

MOLDOVA LaȱIaóiȱdeȱHramulȱSf.ȱCuv.ParaschevaȱȬȱocrotitoareaȱMoldovei 14 – 16 octombrie 2011

Plecarea spre Iaûi: Joi, 13 octombrie, ora 23.

Sosirea la Chiûinću: Duminicć, 16 octombrie, ora 22.

Ziua 1, Vineri, 14 octombrie IAkIȱparticipareȱlaȱHram:ȱCatedralaȱMitropolieiȱMoldoveiȱ óiȱBucovineiȱMoaóteleȱSf.ParaschevaȱȬȱocrotitoareaȱ Moldovei,ȱ M©n.Sf.TREIȱ IERARHI:ȱ morminteleȱ domnitorilorȱ Vasileȱ LUPU,ȱ Dimitrieȱ CANTEMIRȱ óiȱ Alexandruȱ Ioanȱ CUZA,ȱ Palatulȱ Culturii,ȱ Monumentulȱ luiȱ ktefanȱ celȱ Mareȱ óiȱ Sfânt,ȱ M©n.GOLIA,ȱ M©n.GALATA,ȱM©n.CET"lUIA,ȱM©n.HLINCEA,ȱCazare:ȱM©n.ȱHADÂMBU

Ziua 2, Sâmbćtć, 15 octombrie M©n.ȱHADÂMBU:ȱSf.Liturghie,ȱM©n.BUCIUM,ȱM©n.BÂRNOVA,ȱM©n.PIATRAȱSFÂNT",ȱM©n.DOBROV"l,ȱ PODULȱÎNALT:ȱMonumentulȱluiȱktefanȱcelȱMareȱóiȱSfânt,ȱCazare:ȱM©n.ȱMORENIȱ

Ziua 3, Duminicć, 16 octombrie M©n.MORENI:ȱSf.Liturghie,ȱM©n.BUJORENIȱói/sauȱM©n.PÂRVEkTI,ȱ HUkI:ȱM©n.Sf.Ap.PETRUȱóiȱPAVEL.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.mdȱ

8

30 SEPTEMBRIE 2011

CALEIDOSCOP

30 septembrie Evenimente 1345: Ștefan Dușan ocupă orașul Serres și se proclamă împărat al grecilor și sârbilor, fiind încoronat la Skopje la 16 aprilie 1346 1791: Premiera operei „Die Zauberflöte” (Flautul fermecat), de Wolfgang Amadeus Mozart, are loc la Wiena, la Schikaneders Theater 1846: Prima extracţie de dinţi fără durere, sub anestezie, efectuată de William Thomas Green Morton pe pacientul său Eben Frost 1863: Premiera operei „Les pêcheurs de perles”, de Georges Bizet, are loc la ThéâtreLyrique din Paris 1935: La Boston a avut loc premiera operei “Porgy and Bess”, de George Gershwin 1990: A fost semnată, la New York, “Declaraţia mondială privind supravieţuirea, protejarea și dezvoltarea copiilor”, în cadrul Conferinţei mondiale la nivel înalt consacrată condiţiei copilului

Nașteri 1207: Jalal al-Din Muhammad Rumi, poet persan (d. 1273) 1227: Papa Nicolae al IV-lea (d. 1292) 1530: Geronimo Mercuriali, filolog și fizician italian (d. 1606) 1631: William Stoughton, judecătorul american la procesele vrăjitoarei din Salem (d.

1701) 1700: Stanisław Konarski, scriitor polonez (d.

1773) 1710: John Russell, al IV-lea Duce de Bedford, om de stat britanic (d. 1771) 1715: Étienne Bonnot de Condillac, filozof francez (d. 1780) 1732: Jacques Necker, ministru francez al finanţelor sub Ludovic al XVI-lea (d.

1804) 1800: Decimus Burton, arhitect britanic (d.

1881) 1811: Augusta de Saxa-Weimar, soţia împăratului Wilhelm I al Germaniei (d. 1890) 1815: August Molinier, istoric francez (d. 1904) 1840: Johan Svendsen, compozitor norvegian (d. 1911) 1870: Jean Baptiste Perrin, fizician francez, laureat al Premiului Nobel (d. 1942) 1882: Hans Geiger, fizician german (d. 1945) 1895: Lewis Milestone, regizor de film născut în Rusia (d. 1980) 1898: Renée Adorée, actriţă franceză (d. 1933) 1904: Waldo Williams, poet galez (d. 1971) 1905: Nevill Francis Mott, fizician englez, laureat al Premiului Nobel (d. 1996) 1908: David Fiodorovici Oistrah, violonist rus (d. 1974) 1928: Elie Wiesel, scriitor și filosof american de origine română, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1986) 1931: Dem Rădulescu, actor român de teatru și film (d. 2000) 1947: Marc Bolan, compozitor și chitarist britanic (d. 1977) 1961: Bernard Makuza, prim-ministru al Rwandei 1964: Monica Bellucci, actriţă italiancă 1975: Marius Urzică, gimnast și antrenor român 1978: Robinson Zapata, fotbalist columbian 1983: Andreea Mădălina Răducan, gimnastă româncă

G`ndul s=pt=m`nii „Caracterul este alcătuit din minte şi din suflet. Aşa se întâmplă că el depinde de educaţie şi, prin urmare, poate fi îndreptat sau îmbunătăţit” Giacomo Casanova

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

PROFIL

Ana Tkacenko – spectacole la bis În ultima perioadă, numele Anișoarei Tkacenko se face tot mai auzit printre oamenii de teatru.

Pe parcursul a două stagiuni (trecută și curentă), ea a reușit să se afirme pe scena Teatrului Naţional “M. Eminescu“ cu două roluri de succes, care, se pare, nu i-au zădărnicit așteptările, suplinindu-i palmaresul cu prestaţii inedite.

Chiar dacă, după culise, unii au încercat să-i critice apariţiile în scenă (din invidie!), Anișoara nu s-a lăsat ademenită de bârfe și zvonuri, încercând să-și ducă misiunea până la capăt, fapt pentru care o admir.

De fapt, cam așa e în teatrele noastre: în premieră avem un spectacol de toată grandoarea cu jocul actorilor pe potrivă, cu regie bine gândită, după care se aud și ecouri de tot felul. În același context, rămân de părerea că prestaţiile tumultoase ale Anișoarei Tkacenko merită toate aplauzele și nu pot fi trecute cu vederea. Una dintre acestea e în monospectacolul „Scrisoarea unei necunoscute” de Ștefan Zweig, în montarea regizorului georgian Nugzar Lordkipanidze, spectacol în care sunt dezvăluite cu prisosinţă suferinţele femeii îndrăgostite până la sacrificiu,

zdrobită de durere în lipsa iubitului său. „Scrisoarea...” Anei Tkacenko este scrisă, citită și trăită cu un suflu aparte în scenă, fapt care ne înduioșează pe noi, femeile, și ne îndeamnă să luptăm pentru fericire și dragoste.

A acceptat cu plăcere colaborarea cu renumitul regizor din Georgia, fiind la maximum tentată să fie protagonista unei drame femeiești, una specială, zice ea! Remarcată de către regizorul spectacolului prin talent, Ana Tkacenko nu a ezitat să apară în scenă, de această dată, într-o manieră destul de originală, evocând chipul femeii rănite de sentimentul primei sale iubiri.

Cu o regie demnă de apreciat, protagonista „Scrisorii...” își dă frâu liber frumoaselor amintiri, despre prima sa dragoste, pe care

a trăit-o din plin și pe care încă o mai așteaptă.

La flacăra arzândă a lumânării, cu un pix și o foaie în faţă, ea își adună gândurile și emoţiile din trecut, ce au chinuit-o în întuneric multă vreme, și iată ... cupa răbdării se sparge! O poveste nostimă și tristă, înșirată pe albul foii în semn de „Adio!” pentru iubitul său.

Chiar dacă spectacolul fusese programat pentru sfârșitul stagiunii, în doar câteva prezentări, ea a fost chemată să joace la bis „Scrisoarea...”. În special, au solicitat-o doamnele și domnișoarele care, probabil, se regăseau în spectacol. De mai multe ori a auzit: „Bravo!” din sală, fapt care a mobilizat-o și mai mult în scenă.

Cea de-a doua prestaţie a Anișoarei Tkacenko este în „Picnic pe câmpul de luptă” de F.Arrabal, regizor – Revaz Șatakișvili, spectacol care face parte din cadrul unui proiect iniţiat de Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, în colaborare cu Universitatea de Teatru și Cinematografie „Șota Rustaveli” din Georgia, în parteneriat cu Teatrul Naţional „M.Eminescu”.

Echipa tinerilor actori: Nicu Ţurcanu, Inna Colbasiuc, Eduard

Cernat, Sergiu Chiriac și Ana Tkacenko încearcă să aducă în scenă drama războiului, ca un flagel de groază, înfăţișat în lumina personajelor bizare, însoţite de un comportament neadecvat situaţiilor aparente în spectacol.

Scenele sunt relevante prin replicile tăioase ale personajelor, muzică și sunete stridente, jocuri deocheate, care fac apariţia teatrului absurd în scenă. Și în acest spectacol Ana Tkacenko are ieșiri spectaculoase, impresionând prin ţinută și joc actoricesc, evocând cu brio caracterul Mătușii, o fire haioasă și grozavă.

Este de menţionat meritul tuturor actorilor în contextul evoluţiei în scenă și dat fiind că spectacolul se joacă integral în două limbi (română și georgiană), fapt care obligă, dar și onorează.

Așadar, evoluţiile Anei Tkacenko se înscriu frumos în șirul rolurilor precedente (destule până acum!), și ce n-ar zice alţii, totuși aceste colaborări pot fi calificate ca un salt deosebit în activitatea sa scenică. Îi urăm și în continuare roluri impresionante și visuri împlinite!

Eleonora STĂNCUŢĂ, pentru FLUX

A ÎNCEPUT CURSA PENTRU NOBEL

Scriitorul român Mircea Cărtărescu, printre favoriţi la prestigiosul premiu la casele de pariuri britanice Scriitorul Mircea Cărtărescu se numără printre favoriţii la Premiul Nobel pentru Literatură pe 2011, potrivit caselor de pariuri din Marea Britanie, unde cea mai mare cotă o are poetul sirian Adonis, informează ediţia electronică a publicaţiei „The Guardian”.

După ce, la începutul acestui an, Adonis a câștigat Premiul „Goethe”, cel mai prestigios trofeu literar oferit în Germania, poetul sirian este considerat marele favorit la Premiul Nobel pentru Literatură de anul acesta, al cărui câștigător va fi anunţat curând.

Astfel, Adonis - în vârstă de 81 de ani, considerat “cel mai important poet arab din prezent” de juriul Premiului Goethe - are o cotă de 4/1 la casa de pariuri Ladbrokes, urmat fiind de suedezul Tomas Tranströmer, în vârstă de 80 de ani, cu o cotă de 9/2.

Purtătorul de cuvânt al Ladbrokes, Alex Donohue, a declarat că Adonis a mai fost favorit în anii anteriori și este de părere că anul acesta ar putea, în sfârșit, să câștige prestigiosul premiu.

Anul trecut, această casă de pariuri l-a dat ca mare favorit pe Tranströmer, însă comitetul Nobel, format din 18 membri, l-a ales pe peruanul Mario Vargas Llosa. Donohue a spus că Tranströmer are anul acesta “o șansă superbă” să câștige.

Retrasul scriitor american Thomas Pynchon are o cotă de 10/1 la Ladbrokes, printre ceilalţi favoriţi

Decese 420: Sfântul Ieronim, traducător al Bibliei Vulgata 653: Sfântul Honorius, Arhiepiscop de Canterbury 1560: Melchior Cano, teolog spaniol (n. 1525) 1770: Thomas Robinson, primul Baron Grantham, politician și diplomat englez 1772: James Brindley, inginer englez (n. 1716) 1790: Nicolae Mavrogheni, domnitor fanariot 1882: Mihail Pascaly, actor, autor dramatic și traducător român (n. 1830) 1913: Rudolf Diesel, inventator german (n.

1858) 1916: Mihail Săulescu, poet și dramaturg român (n. 1888) 1943: Franz Oppenheimer, sociolog german (n. 1864) 1955: Мihail Cehov, actor, regizor și scriitor rus (n. 1891) 1976: Mary Ford, cântăreaţă americană (n.

1928) 1985: Simone Signoret, actriţă franceză (n.

1921) 1985: Charles Richter, seismolog american (n.

1900) 1990: Patrick White, scriitor australian, laureat al Premiului Nobel (1973) (n. 1912) 1994: Andre Michael Lwoff, microbiolog francez, laureat al Premiului Nobel (n. 1902) 1998: Dan Quisenberry, jucător de base-ball (n. 1953) 2002: Hans-Peter Tschudi, politician elveţian (n. 1913) 2003: Yusuf Bey, liderul mișcării Musulmanii negri (n. 1935) 2004: Gamini Fonseka, actor, regizor și politician srilankez (n. 1936) 2006: András Sütő, scriitor român de etnie maghiară (n. 1927) 2007: David Ohanesian, bariton român de etnie armeană (n. 1927)

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

numărându-se unii ale căror nume au mai fost vehiculate anterior - romancierul algerian Assia Djebar (12/1), poetul coreean Ko Un (14/1), poetul australian Les Murray (16/1) și romancierul japonez Haruki Murakami (16/1) -, dar și nume noi, precum scriitorul maghiar Peter Nadas (12/1), poetul nepalez Rajendra Bhandari și poetul indian K Satchidanandan, ambii cu o cotă de 20/1.

Cu o cotă de 21/1, scriitorul român Mircea Cărtărescu se numără și el printre favoriţi, situându-se pe locul 11. Jurnalistul MA Orthofer scrie, pe site-ul de profil Literary Saloon, că Mircea Cărtărescu, Bhandari și Satchidanandan sunt cu adevărat o surpriză pe această listă. Este posibil ca numele acestea să fi fost dezvăluite pe canale neoficiale, prin urmare sunt “cel puţin în mod vag considerate «favorite»”, consideră Orthofer.

Scriitorul irlandez John Banville are o cotă de 25/1 - după ce a câștigat, în mai, premiul literar Franz Kafka, considerat un barometru în indicarea viitorului câștigător al Premiului Nobel.

AS Byatt este considerat scriitorul britanic cu cele mai mari șanse de a câștiga Premiul Nobel, cu o cotă de 33/1, urmat fiind de Ian McEwan (40/1) și Salman Rushdie (also 40/1).

Totodată, printre scriitorii americani consideraţi favoriţi la casa de pariuri Ladbrokes se numără Philip Roth, Cormac McCarthy, Don DeLillo și Joyce Carol Oates, toţi patru cu o cotă de 25/1.

Numele persoanelor propuse pentru premiile Nobel nu sunt făcute publice, mai mult, acestora nu li se comunică dacă au fost propuse pentru presti-

gioasele trofee. Listele anuale de nominalizări sunt făcute publice abia la 50 de ani de la desemnarea câștigătorilor din anii respectivi.

Printre personalităţile de origine română care au fost recompensate cu Nobel se numără George Emil Palade, care a primit trofeul pentru fiziologie/ medicină în 1974, Ioan Moraru, recompensat în 1985 cu premiul pentru pace, Elie Wiesel, recompensat cu premiul pentru pace în 1986, și, mai recent, Herta Muller, care a primit premiul pentru literatură în 2009.

Sezonul premiilor Nobel pe 2011 va debuta pe 3 octombrie, când va fi anunţat câștigătorul trofeului pentru medicină/ fiziologie. Pe 4 octombrie va fi anunţat câștigătorul Premiului Nobel pentru Fizică, pe 5 octombrie, cel pentru chimie, pe 7 octombrie, cel pentru pace, iar pe 10 octombrie, cel pentru economie. Deocamdată, nu a fost stabilită ziua în care va fi anunţat câștigătorul Premiului Nobel pentru Literatură, potrivit tradiţiei, Academia suedeză anunţând data pentru acest trofeu mai târziu.

Laureaţii primesc câte o medalie din aur și un premiu în valoare de 10 milioane de coroane suedeze, care poate fi împărţit între cel mult trei câștigători pe fiecare categorie.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de către Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului suedez Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

BANII CARE AU SCHIMBAT ISTORIA ARTEI ŞI A OMENIRII

FESTIVAL

Europa a mai avut o monedă unică în secolul XV

Filmul turcesc la discreţia cinefililor moldoveni

Într-un moment în care toată lumea pune sub semnul întrebării soarta monedei unice, aflăm că Europa a mai avut, cândva prin secolul XV, un simbol economic, notează ediţia electronică a publicaţiei britanice „Guardian”.

Florentinii au reinventat banii - în forma florinului de aur - acesta fiind motorul care a scos Europa din “Evul Mediu”, un termen inventat de Petrach (un florentin). Ei au finanţat dezvoltarea industriei în toată Europa, din Marea Britanie la Bruges, de la Lyon în Ungaria. Ei i-au finanţat pe regii englezi în timpul Războiului de 100 de ani.

Tot locuitorii Florenţei au finanţat papalitatea, inclusiv construcţia Avignon-ului și reconstrucţia Romei, când papalitatea s-a întors din “Captivitatea babiloniană”.

Florinul reprezenta moneda unui singur oraș – al Florenţei, însă reușise să facă ceea ce euro nu a putut (încă): a oferit Europei o singură monedă, acceptată pe toate pieţele, scrie guardian.co.uk. Inventarea unei monede din aur cu o valoare universală a fost una dintre cele mai ingenioase mișcări economice renascentiste. Denumirea germană a florinului de Florenţa, a monedei de aur, devenită mai apoi și de argint, bătută în mai multe ţări europene era gulden. Un gulden de argint valora 0,66% dintr-un taler.

Printre contracte și scrisori, saci de bani și nave comerciale s-a desfășurat povestea dramatică a bancherilor și comercianţilor din orașul italian încărcat de cultură, având în vedere invenţia lor

„capitalistă”. Banca Medici din Florenţa oferea credite internaţionale și realiza schimburi pe pieţele externe fără să se lase constrânsă de legile medievale.

Moneda de aur a devenit în scurt timp cea mai căutată și bine cotată monedă de pe continent din perioada Renașterii. Pe teritoriul românesc, florinul a apărut în prima jumătate a secolului al XV-lea.

Familia Medici a reprezentat în secolele al XV-lea și XVI-lea una dintre cele mai importante figuri din Florenţa. Medici aveau influenţă politică, avuţie și prestigiu. Printr-o iscusită și, în același timp, crudă și nemiloasă tactică de intrigi, aceasta ajunge dintr-o familie fără importanţă în una dintre cele mai bogate și influente familii din Peninsulă.

Cosimo de Medici, cel mai bogat florentin, a fost unul dintre cei mai dedicaţi oameni al acelor vremuri. Acesta a ajutat la construirea mănăstirii și bibliotecii din San Marco, fondurile sale ajutând la susţinerea culturalizării umanităţii, ca să nu mai menţionăm obiectele de artă ale lui Fra Angelico.

Mănăstirea a născut însă și gânduri

de răzbunare printre enoriași. În secolul al XV-lea, reprezentantul său era un călugăr vizionar pe nume Savonarola, declarat împotriva luxului și bogăţiei. În 1494, Savonarola a devenit un guru carismatic al unei revoluţii care a dus la sfârșitul epocii familiei Medici.

Legenda spune ca Savonarola a făcut posibil acest lucru prin portrete și relicve, dar mai ales cu ajutorul lucrărilor lui Sandro Botticelli. Artistul din urmă întruchipează ambele extreme ale Renașterii din Florenţa, și anume cultura bogată a Familiei Medici, cât și reacţiile violente existente la adresa lor. În 1480, Botticelli a pictat celebrele lucrări clasice în Galeria Uffizi, pentru extravaganta familie de Medici. Începând cu 1490 însă, artistul s-a transformat într-un fanatic care vedea opulenţa și stilul renascentist ca fiind un păcat.

Expoziţia din Galeria Uffizi include una dintre cele mai convingătoare opere ale sale, intitulată „Calomnia”.

Florenţa, o “Atenă a Evului Mediu” Astăzi capitala regiunii italiene Toscana și a provinciei Florenţa, Florenţa este cel mai populat oraș din Toscana, cu o populaţie de aproape 370.000 de locuitori (1,5 milioane în zona metropolitană).

Orașul de pe râul Arno este cunoscut pentru istoria și importanţa sa în Evul Mediu, în special pentru arta și arhitectura sa. Centru comercial și economic medieval, fiind unul dintre cele mai bogate orașe ale timpurilor, Florenţa a fost numită „Atena din Evul Mediu”. Din 1865 până în 1870, orașul a fost, de asemenea, capitala Regatului Italiei.

În perioada 4-8 octombrie, Cinematograful „Odeon” din Chișinău găzduiește Festivalul Filmului Turcesc în Republica Moldova.

Timp de 5 zile, cinefilii vor avea ocazia să urmărească realizări cinematografice turcești, printre care: „Povești din Istanbul”, „Comedie romantică”,

„Iubire, amară”, „Capcana dragonului”, „Îngheţată, strig eu” și altele. Producţiile vor fi difuzate în original, cu subtitrare în engleză.

Festivalul este organizat cu ocazia Zilelor culturii turcești în Moldova.„De 10 ani desfășurăm Zilele culturii turcești în Republica Moldova. Din păcate, nu reușim în fiecare an să organizăm astfel de festivaluri, dar, de

exemplu, în 2009, a fost pregătit Festivalul teatral turcesc, care a oferit o șansă pentru cetăţenii moldoveni să vadă spectacole cu participarea actorilor turci”, a menţionat consulul Ambasadei Turciei în Republica Moldova, Iozlem Hersan.

Festivalul își propune drept scop promovarea culturii turce în toată lumea, inclusiv în Republica Moldova.

ÎN SFÂRŞIT!

Dosarele „Orheiul Vechi” şi „Colindatul în ceată bărbătească”, pregătite să intre sub aripa protectoare a Comisiei UNESCO Despre importanţa protejării, conservării, restaurării și promovării patrimoniului cultural material și imaterial am vorbit în nenumărate rânduri în paginile de Cultură ale ziarului FLUX, cu specialiști în domeniu. Se pare că, într-un final, munca acestor specialiști nu a fost zadarnică. Acest lucru reiese și din ședinţa de joi, 29 septembrie, a Consiliului colegial al Ministerului Culturii, unde s-a decis ca Dosarele Peisajul cultural “Orheiul Vechi” și “Colindatul în ceată bărbătească” să fie depuse spre aprobare în Lista patrimoniului cultural protejat de UNESCO până la 30 septembrie 2012.

Boris Focșa, ministrul Culturii, a menţionat în cadrul ședinţei Consiliului că pe parcursul acestui an au fost alocate aproximativ 120 de mii de lei, din fondul de rezervă al Guvernului, pentru definitivarea mai multor lucrări necesare ca “Orheiul Vechi” și “Colindatul” să fie incluse în lista UNESCO. Viceministrul Culturii, Gheorghe Postică, a specificat că, pentru definitivarea dosarului “Orheiul Vechi”, e necesară reabilitarea ecologică a rezervaţiei, precum și atragerea unor experţi internaţionali în perfectarea documentelor. În ceea ce privește dosarul “Colindatul în ceată bărbătească”, e nevoie

de aprobarea Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial, care se află în prezent în Parlament. “Avem promisiuni că, până în iarnă, legea va fi adoptată de Legislativ în lectură finală”, a spus Postică în cadrul colegiului.

Republica Moldova a iniţiat procesul de nominalizare a “Orheiului Vechi” în Lista patrimoniului cultural protejat de UNESCO în anul 2005. În 2010, a fost iniţiat procesul privind “Colindatul în ceată bărbătească”, despre a cărui importanţă am scris în repetate rânduri în numerele trecute ale ziarului FLUX.

FLUX EDI|IA DE VINERI

Preafericitul Părinte Daniel aniversează patru ani de la întronizarea în demnitatea de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române Vineri, 30 septembrie 2011, se împlinesc patru ani de la întronizarea Preafericitului Părinte Daniel în demnitatea de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

Cu acest prilej, de la orele 9.30, Patriarhul României va sluji Sfânta Liturghie în Catedrala patriarhală înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi și diaconi. După Sfânta Liturghie, de la orele 11.30, va fi oficiată slujba de Te Deum ca mulţumire și recunoștinţă adusă lui Dumnezeu pentru împlinirile din viaţa Bisericii Ortodoxe Române în cel de-al patrulea an de slujire patriarhală a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. În continuare, de la orele 12.30, în Aula Magna Teoctist Patriarhul din Palatul Patriarhiei, va avea loc un Moment aniversar care va cuprinde prezentarea mesajelor de felicitare de

Speranţe şi dezamăgiri la Cernăuţi În a doua duminică a lunii septembrie, la Cernăuţi a avut loc Sărbătoarea „Limba noastră cea română”, dedicată cinstirii limbii materne a populaţiei autohtone din nordul Bucovinei.

Principalul organizator al acestei manifestări a fost Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”, condusă de jurnalistul Vasile Bâcu, ajutată fiind de alte societăţi de profil din regiunea Cernăuţi și România, precum și de administraţia regională și de persoane de etnie română din mediul de afaceri cernăuţean.

Sărbătoarea a debutat cu o expoziţie de carte în limba română apărută în nordul Bucovinei și România, cu tematică culturală bucovineană. Scriitorii au primit diplome de recunoaștere a muncii lor din partea Societăţii „Mihai Eminescu”. Corul „Dragoș Vodă” a susţinut un mic concert, ascultat cu pasiune de întreaga asistenţă.

Apoi, participanţii s-au deplasat la statuia lui Mihai Eminescu, unde a fost oficiată o slujbă de pomenire și au fost depuse coroane de flori din partea societăţilor culturale, a delegaţiei parlamentare din România, conduse de senatorul Titus Corlăţean, a parlamentarului ucrainean de etnie română, Ion Popescu, însă au fost depuse și buchete de flori de români din Cernăuţi și din Ţară care au dorit să aducă un sincer omagiu Domnitorului limbii noastre, cum l-a numit poetul Adrian Păunescu pe Eminescu, cel care a fost un neîntrecut slujitor al limbii noastre și un patriot desăvârșit.

Toată suflarea românească prezentă a mers la sala de festivităţi a Universităţii de Medicină. Spectacolul a fost inaugurat de Corul „Dragoș Vodă” cu imnul „Tricolorul”, care a fost audiat în mod solemn de publicul ridicat în picioare.

A vorbit din partea administraţiei regionale Gheorghe Galiţ, iar deputatul Ion Popescu a apreciat în mod deosebit răspunsul Academiei de Știinţe a Republicii Moldova la solicitarea Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, unde se menţionează că limba vorbită de românii din Ucraina și Republica Moldova este limba română. Datorită atitudinii conforme adevărului venite din partea celui mai autorizat for știinţific de la Chișinău, provocările moldoveniste din regiune s-au mai estompat.

Dumnealui a mai arătat că ministerul ucrainean al Învăţământului lucrează la un regulament de admitere la studii în învăţământul universitar, iar în urma propunerilor venite din partea minoritarilor români, ar putea fi inclusă pentru prima dată susţinerea în limba română a examenelor de admitere la facultate.

O altă dorinţă a minoritarilor din Ucraina este aceea ca să poată utiliza limba maternă în locurile de baștină, iar recent a fost depusă o iniţiativă legisla-

tivă în sprijinul lor, care prevede ca în regiunile unde deţin o zecime din populaţie, limba minorităţilor respective să fie limbă oficială, alături de limba ucraineană.

Senatorul Titus Corlăţean a avut cuvinte elogioase pentru românii cernăuţeni, care păstrează limba, tradiţiile, bogăţia culturală naţională și a acordat o medalie din partea Parlamentului României Corului „Dragoș Vodă” pentru activitatea artistică de excepţie.

Au urmat și alţi vorbitori care au comentat ultimele evenimente din viaţa comunităţii, situându-se, de multe ori, pe poziţii diferite – lipsa de unitate a românilor menţinându-se ca principală trăsătură a neamului nostru, indiferent unde s-ar afla el. În compensaţie, prestaţia artistică a valoroaselor formaţii și interpreţi din spectacolul ce a urmat a făcut să se mai tempereze supărarea provocată de neîmplinirile prezentului. Formaţiile artistice ale școlilor din Voloca și Horbova – „Mărţișor” și „Ghiocelul” – , deși aveau în componenţa lor copii de vârstă fragedă, au manifestat un nivel ridicat al interpretării cântecelor sau jocurilor populare românești. Nu întâmplător, Asociaţia „Pro Bucovina” i-a invitat la un festival în România pe micii artiști din Voloca.

Au fost recitate poezii ale lui Grigore Vieru și ale poetului ucis de KGB în 1969, Ilie Motrescu. Au fost prezenţi în sală poeţi care și-au recitat propriile creaţii, precum Taţiana Vlad-Guga, Elena Federeac și Mihai Prepeliţă, ultimul venit de la Moscova pentru acest eveniment cultural.

Corul „Fiii Arboroasei”, dirijat de părintele Vasile Pojoga, a cântat cele mai cunoscute piese dedicate de-a lungul timpului limbii române, iar profesorul universitar ieșean Ionuţ Urdeș a dat viaţă unor doine din folclorul dobrogean.

Au rostit discursuri mai mulţi oameni de cultură prezenţi la sărbătoare și, după câteva ore de înălţare spirituală, participanţii și publicul s-au despărţit cu speranţa reînnoită că limba română va ocupa locul ce i se cuvine nu numai la sărbătoarea ei anuală, ci și în viaţa de zi cu zi a românului din Ucraina.

Iuliu-Laurian POPOVICI, pentru FLUX

30 SEPTEMBRIE 2011

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

către reprezentanţii autorităţilor de Stat centrale și locale și a sintezei activităţilor pastoral-misionare, social-filantropice și cultural-educaţionale desfășurate, sub îndrumarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, de Administraţia patriarhală și Arhiepiscopia Bucureștilor de la 30 septembrie 2010 și până în prezent. În continuare va fi difuzat un film despre lucrările de execuţie din ultimul an ale Catedralei Mântuirii Neamului, realizat de către televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române și va fi lansat volumul Credinţă pentru fapte bune, apărut recent la Editura BASILICA a Patriarhiei Române.

La acest moment aniversar sunt așteptaţi să participe cei care doresc să îl felicite pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, membri ai Sfântului Sinod, reprezentanţi ai autorităţilor centrale și locale, personalităţi ale vieţii publice românești, preoţi și credincioși.

9

Patriarhul Rusiei, Kiril, nevoit să-şi scurteze vizita în Republica Moldova la două zile Patriarhul Rusiei, Kiril, va efectua în zilele de 9-10 octombrie o vizită în Republica Moldova, fiind nevoit să-și reducă la două zile șederea în această ţară din cauza unor probleme de sănătate.

Vizita înaltului ierarh rus era programată pentru 9-12 octombrie, dar, la recomandarea medicilor, patriarhul Kiril și-a scurtat vizita, a declarat miercuri pentru Agerpres reprezentantul Mitropoliei Chișinăului (Biserica Ortodoxă Rusă) la Moscova, Irineu Iacov.

Acesta a precizat că patriarhul Kiril va vizita doar eparhia Chișinăului, renunţând să mai

Sursa: Biroul de presă al Patriarhiei Române

meargă la Tiraspol, în orașele nordice Bălţi, Edineţ, precum și în zona de sud a Republicii Moldova. Presa de la Chișinău a estimat că vizita patriarhului Kiril este una politică, întrucât Moscova vrea ca Biserica din Republica Moldova să rămână o structură ecleziastă închinată Patriarhiei ruse.

Pe lângă Mitropolia Moldovei, dependentă canonic de Patriarhia Rusă, în Republica Moldova există și Mitropolia Basarabiei, reînfiinţată în 1992 și subordonată Patriarhiei Române.

În 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis să reactiveze, în cadrul Mitropoliei Basarabiei, trei noi episcopii: Episcopia de Bălţi fostă a Hotinului, cu sediul în orașul Bălţi, Episcopia Basarabiei de Sud - fostă Cetatea Albă-Ismail, cu sediul în orașul Cantemir, și Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor și a toată Transnistria - fosta Misiune Ortodoxă Română din Transnistria, cu sediul la Dubăsari, care au funcţionat și înainte de 1944.

Sursa: AGERPRES

„Roşii“ contra „verzi“: Cominternul împotriva ţăranului şi ţărăniştilor În România, neoliberalii/neoconservatorii, socialiștii, „elitele” intelectuale stipendiate și eurobirocraţii se îndeamnă unii pe alţii: „Hai, nu mai sta pe gânduri, arde-l pe ţăran!”. Deși satele românești trăiesc un proces dramatic de depopulare, deși toată lumea se lamentează că „la ţară au mai rămas doar bătrânii”, noul comintern antiţărănesc consideră că „numărul celor care lucrează în agricultură este foarte mare, reprezentând 31 la sută din populaţia activă a ţării, ceea ce nu este un lucru bun”[1]. Oricare ar fi ciorovăielile dintre politicienii români, discordiile din sânul elitei și abordările diferite ale birocraţilor cu privire la liniile de dezvoltare ale României – un lucru rămâne bine înfipt în minţile noilor cominterniști: ţăranul trebuie să dispară. „O ţară în care agricultura produce atât de puţin, sub opt la sută din PIB, în care numai doi la sută din toată agricultura este fiscalizată, seamănă cu India, este o ţară care nu există. Sper să înţelegem că, deși ţăranul român ne este foarte drag, fermierul european este singurul care trebuie să existe“, a spus-o fără perdea acum câţiva ani un ministru liberal al finanţelor[2].

Când spun „neocominterniști”, nu folosesc o figură de stil. Pentru Marx și Engels, agricultura ţărănească de subzistenţă nu este de nici un folos într-un stat modern industrializat. Din perspectiva marxistă și liberală, industrializarea presupune concentrarea proprietăţii și a producţiei și același lucru este valabil pentru agricultură; superioritatea marilor unităţi se vrea un adevăr irefutabil.

Moartea agriculturii ţărănești, inevitabilă și întru totul de dorit, este o dogmă pe care Marx o împărtășește cu economiștii secolului al XIX-lea. Îl desparte doar faptul că, pentru Marx, revoluţia proletară urma să socializeze marile unităţi agricole. În rest, faţă de ţărani, Marx arăta antipatia și dispreţul pe care le regăsim la bolșeviconeoliberalii de astăzi; îi consideră un simbol al înapoierii, provincialismului, obscurantismului religios și ineficienţei, o categorie socială tocmai bună de aruncat la lada de gunoi a istoriei.

Pentru Lenin, principalul obiectiv al revoluţiei proletare era luarea puterii. Precum Marx, Lenin recunoștea că „apărarea micii proprietăţi este reacţionară; fiind îndreptată împotriva economiei capitaliste pe scară largă, ea întârzie dezvoltarea socială și ascunde obiectivele luptei de clasă”. Din raţiuni strategice, Lenin a considerat însă că ţărănimea poate sluji uneori cauzei bolșevice: „Trebuie să sprijinim ţărănimea (în nici un caz ca o clasă de mici proprietari și mici fermieri) în măsura în care ţărănimea este capabilă de o luptă revoluţionară”[3].

Stalin nu a lăsat nici el vreo îndoială asupra rolului instrumental al ţărănimii, de simplă unealtă în mâna bolșevicilor. „Unii cred că problema fundamentală a leninismului este problema ţărănească, că punctul de vedere al leninismului este problema ţărănimii, rolul și poziţia ei. Este complet greșit.

Problema fundamentală a leninismului, punctul lui de plecare nu este problema ţărănească,ci problema dictaturii proletariatului. Problema care se pune aici este de a acorda sprijin acelor mișcări și lupte care, în mod direct sau indirect, ajută mișcarea pentru eliberarea proletariatului, acele mișcări care fac jocurile revoluţiei proletare, acele mișcări care ne permit să transformăm ţăranul într-o masă de rezervă și un aliat al clasei muncitoare”[4]. În anii ’20 ai secolului trecut, Cominternul (Internaţionala a III-a, înfiinţată de comuniști în 1919) a depus eforturi considerabile pentru a-i transforma pe ţăranii din Estul Europei în uneltele „revoluţiei proletare”. Cominterniștii plecau de la premisa că revoluţia rusă putea fi duplicată în ţări cu o structură

economică și socială similară. Credinţa lor era că între Rusia imperială și Estul Europei, după 1917 exista o mare asemănare. Întrucât bolșevicii considerau Estul Europei o regiune economic „înapoiată”, misiunea și strategia lor se focaliza pe atragerea masele ţărănești, după următoarea schemă: ţăranii săraci trebuiau să devină aliaţi; ţăranii mijlocași să fie „îmbrobodiţi” sau neutralizaţi (cominterniștii duri susţineau, mai degrabă, neutralizarea lor), iar culacii (chiaburii sau ţăranii înstăriţi), daţi la o parte. În Estul Europei, „puterea sovietică” s-a lovit însă de „puterea ţărănistă”, iar jocurile cominterniste au fost dejugate de populiștii agrarieni. Despre acest

aristocraţiei latifundiare în Europa de sud-est fusese menţinută prin puterea statului. Prin slăbirea statului și a rolului aristocraţiei în afacerile de stat, clasa ţărănească și organizaţiile ei politice au solicitat exproprieri, schimbând complet economia regiunii, de la una bazată pe marile latifundii la o economie ţărănească descentralizată”[6].

Cominternul s-a lovit de două bariere formidabile. În primul rând, ţărănimea est-europeană își regăsise, în sfârșit, demnitatea și identitatea naţională; în al doilea rând, agitatorul bolșevic trebuia să îndoctrineze un ţăran est-european mulţumit de reformele întreprinse și de partidele agrariene care îl reprezentau. Un astfel de ţăran nu putea să fie decât ostil sau indiferent în faţa soluţiilor cominterniste de rezolvare a problemei naţionale și a celei agrare. Deși situaţia era diferită de la ţară la ţară, în noile state din Estul Europei reforma agrară și sufragiul universal i-au oferit ţărănimii un avantaj electoral copleșitor. Cum și-au folosit ţăranii și reprezentanţii lor această putere? Au sabotat ei procesul de modernizare a ţărilor lor? Votul universal, de care au beneficiat, a reprezentat un eșec de proporţii? Iar în cazul României, este oare adevărat că „acest eșec a paralizat pe termen lung rezistenţa fibrei sufletești la ispitele magice ale autoritarismului“, așa cum pretinde Horia-Roman Patapievici?

Studii occidentale serioase dedicate populismului agrarian din Estul Europei contrazic radical imaginea oferită nouă de bolșevico-liberalii de la Dunăre. Modelul agrarian propunea întregii Europe o „a treia cale“ între capitalismul liberal și comunism. Ţărăniștii, spre deosebire de fasciști, susţineau idealurile democraţiei și pluralismul

încât „în anii ’20, celor care urmăreau evenimentele din Estul Europei li se părea că viitorul regiunii era de partea ţăranilor «verzi», nicidecum de partea bolșevicilor «roșii»”[9]. Lovindu-se de zidul „populiștilor“, strategia agrară a Cominternului în Europa Centrală și de Est s-a făcut ţăndări; după șase ani de la înfiinţarea sa, bolșevicii au fost nevoiţi să renunţe la „Internaţionala ţărănească“ (Krestintern), pe care o creaseră în 1923.

La Congresul al VI-lea al Cominternului din 1928, Buharin și-a exprimat profunda dezamăgire că Partidul Comunist Român – ai cărui leaderi erau în majoritate membri ai minorităţilor naţionale (ucraineni din Basarabia, evrei, bulgari etc.) – nu a fost în stare să „canalizeze“ spiritul revoluţionar al ţăranului român. În decursul anilor, bolșevicii au făcut mai multe încercări de a exercita o oarecare influenţă asupra Partidului Naţional Ţărănesc. La un moment dat, l-a invitat chiar să facă parte din „internaţionala ţărănească“

în 1928). „Ceea ce le-a reunit – scrie Allan C. Carlson – a fost o nouă credinţă, una care ameninţa ambiţiile și programele atât ale «dreptei», cât și ale «stângii». Atașamentul agrarianismului faţă de gospodăria familială era mai puternic decât al oricărui partid conservator“[11]. Departe de a emana o stare de spirit arhaică, o repliere tribală asupra sinelui, Internaţionala verde făcea apel la ideea agrarianismului universal și a democraţiei agrariene.

Liderul ţărăniștilor cehi, Milan Hodza, era convins că democraţia agrară este cea care îi va uni pe oameni pe plan internaţional, o unitate informală, organică și psihologică menită să contracareze orice atacuri venite de la dreapta imperialistă sau de la stânga bolșevică“[12].

Cine își mai aduce aminte astăzi de „puterea ţărănească” din anii ’20?

Liderii agrarieni de atunci, un Ion Mihalache, un Aleksander Stamboliski, un Milan Hodza sunt daţi uitării, șterși pe nedrept din memoria colectivă. În ciuda greșelilor pe care le-au făcut, partidele agrariene din anii ’20 au demonstrat că ţărănimea a știut săși asume pe deplin responsabilitatea politică. Pentru acest păcat capital, cominterniștii de ieri au lichidat mișcarea agrariană. Cominterniștii „moderaţi” de astăzi au făcut un pas înainte: i-au pregătit ţăranului condiţiile necesare să dispară total și pentru totdeauna. Împotriva acestei nemernicii se ridică astăzi România profundă. Despre soluţiile pe care le propune ea, data viitoare.

Ovidiu HURDUZEU Sursa: ziuaonline.ro

Aleksander Stamboliski adevăr istoric nu se suflă un cuvânt în România. De douăzeci de ani, „elitele” antinaţionale, nu pierd nici o ocazie să ne spună cât de mare a fost și este bolovanul „maselor ţărănești” agăţat de gâtul României moderne. Când vorbesc de perioada anilor ’20, ’30, bolșevico-liberalii noștri pun semnul de egalitate între „populiști” și autoritarism, între desfiinţarea parlamentarismului și masa electorală românească de „ţărani neolitici”, între „reprezentările arhaice, puternic mitologizate” de natura ţărănească și violenţa „exercitată direct în numele colectivităţii”.

Această descriere face parte din teza „modernităţii ratate” mult îndrăgită de Horia-Roman Patapievici[5], o teză la fel de validă precum „analizele știinţifice“ privitoare la Europa de Est ale Cominternului. În anii ’20, România și Estul Europei nu au căzut pradă amăgirilor și uneltirilor bolșevice tocmai datorită faptului că regiunea se afla în plină „revoluţie ţărănească”. În anul 1930, istoricul englez David Mitrany scria că reformele agrare de la sfârșitul Primului Război Mondial au dat naștere la „o revoluţie socială pe aceeași scară ca revoluţia liberală din secolul al XIX-lea. Puterea

Milan Hodza politic. Precum distributiștii lui Belloc și Chesterton, ei se pronunţau pentru răspândirea largă a micii proprietăţi productive și se opuneau intervenţiei statului în viaţa personală și a grupurilor sociale. „Robia nu a dispărut“ – declara Ion Mihalache – „munca liberă impozitată și protecţionismul în comerţ, iată formele moderne de iobăgie“[7].

Capitalismul liberal le repugna pentru că trata persoana ca pe o marfă. Fascismul și comunismul le erau dușmani întrucât masificau omul, distrugeau comunităţile organice și atentau la demnitatea persoanei; agrarienii protejau relaţiile de familie și gospodăria individuală și calitatea ei de unitate economică independentă. Odată ajunse la putere în Europa de Est, partidele agrariene au promovat dezvoltarea selectivă a industriei, comerţul liber cu vecinii, cooperativele și asociaţiile voluntare, constituţionalismul, impozite echitabile, guvernul descentralizat, pacifismul, reforma învăţământului și serviciul public pentru tineri. Unul dintre obiectivele lor principale a fost crearea unei zone danubiene de comerţ liber în centrul și estul Europei[8].

Influenţa partidelor agrariene asupra ţăranilor era atât de puternică

Ion Mihalache de sub controlul Moscovei. Întâmpinaţi cu un refuz categoric, cominterniștii au fost nevoiţi să-și vâre coada între picioare. Nu le-a mai rămas decât să eticheteze agrarianismul drept „fascism agrar“. La a X-a întrunire plenară a Cominternului din iulie 1929, Kolarov, șeful Partidului Comunist Bulgar, declara că „există nu numai fascism social, ci și fascism agrar. În ţările agrare întâlnim încercări de formare a regimentelor de ţărani care au un caracter fascist. În Cehoslovacia și România, avem deja forme de fascism agrar care, pentru a înfrânge revoluţia proletară, i-au câștigat pe ţărani prin mijloace demagogice cum ar fi apelul la apărarea proprietăţii private“[10]. Același Kolarov i-a criticat drastic pe cei care au subestimat caracterul fascist al guvernului ţărănist din România.

La vremea în care Krestinternul trăgea obloanele, rivalul său de moarte, „Internaţionala verde“ a partidelor agrariene (numită Biroul Agrarian Internaţional), era la apogeul existenţei sale. Creată în 1923 la Praga, organizaţia ajunsese în 1929 să reunească șaptesprezece partide agrariene din întreaga Europă (Partidul Naţional Ţărănesc adera la „Internaţionala verde“

_________________________ NOTE [1] Iuliu Winkler, ministru delegat pentru Comerţ, în „Curierul naţional”, 28 noiembrie 2005.

[2] „Cronica română”, 26 noiembrie 2006.

[3] Citat de George D. Jackson în Comintern and Peasant în East-Europe (1919-1930), Colombia University Press, 1966, p. 31.

[4] Discurs rostit de Stalin la Universitatea Sverdlov (24 aprilie 1924), publicat în Pravda, nr. 105 (11 mai 1924), p. 2.

[5] Mircea Platon, „Libertatea istoriei și istoria libertăţii”, în A Treia Forţă: România profundă, Editura Logos, 2008.

[6] David Mitrany, The Land and the Peasant in Rumania: The War and Agrarian Reform, London: Humprey Milford & Oxford University Press, 1930, pp. xxv-xxxi.

[7] Citat de David Mitrany, Marx Against the Peasant: A Study in Social Dogmatism, London, George Weidenfeld and Nicolson, 1951, p. 139.

[8] Vezi interviul cu Allan Carlson pe site-ul ISI Books.

[9] Allan C. Carlson, Third Ways. How Bulgarian Greens, Swedish Housewives and BeerSwilling Englishmen Created Family-Centered Economies – and Why They Disappeared. ISI Books, Wilmington, Delaware, 2007, p. 84.

[10] Citat de George D. Jackson în Comintern and Peasant in East-Europe (1919-1930), p. 128.

[11] Third Ways, p. 87.

[12] Ibid., 87.

10

30 SEPTEMBRIE 2011

GHIDUL ALIMENTELOR

Iaurtul

Roşiile – legumele nelipsite din bucătăria noastră Delicioase în sosuri, care pot fi adăugate la piureuri, pizza sau carne, roșiile dau un gust desăvârșit și un plus de savoare supelor și ciorbelor. Le puteți găti în nenumărate feluri, dar, totodată, ele pot fi consumate zi de zi ca atare sau ca ingredient în alte mâncăruri. Dacă v-am trezit interesul papilelor gustative, nu rămâne decât să citiți rețetele de mai jos și să le încercați, fiindcă sunt simple și apetisante!

Ou cu roşii şi cartofi Ingrediente: 1 lingură ulei de măsline, 2-3 cartofi fierţi, feliaţi, câteva roșii, tăiate pe jumătate, 2 cepe verzi, mărunţite, 1 ou, câteva frunze de busuioc

Beneficii: Iaurturile și-au câștigat popularitatea prin utilizarea (cu preponderență) în două domenii: alimentație și cosmetică.

1. Ar putea preveni apariţia osteoporozei Vitamina D și calciul joacă un rol determinant în evitarea apariției osteoporozei. S-a demonstrat că prezența calciului în oase are un rol determinant în stabilirea densității acestora, indiferent de vârstă.

2. Ar putea reduce hipertensiunea arterială Un studiu recent efectuat în Spania pe parcursul a doi ani a descoperit existența unei legături între consumul zilnic de lactate și apariția hipertensiunii arteriale. Rezultatele au concluzionat că riscul apariției acestei afecțiuni se diminuează cu până la jumătate în cazul persoanelor care mănâncă 2-3 porții de iaurt degresat pe zi.

3. Culturile vii din iaurt – benefice pentru intestine Iaurturile de acest fel pot ajuta la prevenirea sau ameliorarea unor afecțiuni gastrointestinale, cum ar fi: - intoleranța față de lactoză; - constipație; - diaree; - cancer de colon; - balonare; - diverse infecții ale vezicii urinare.

5. Este îndestulător și stimulează sistemul imunitar

Beneficii cosmetice: * Este un tratament redutabil pentru tenul uscat. Acidul lactic din iaurturi catifelează, hidratează și întinde pielea. Proprietățile antibacteriene și curative ce sunt valabile în interiorul organismului se aplică și feței, eliminând microbii și alte bacterii ce afectează tenul. * Ameliorează arsurile solare prin hidratarea pielii afectate și răcorirea ei.

STUDIU

Cancer la sân mai rar întâlnit la băutoarele de cafea Băutoarele de cafea au șanse considerabil mai reduse de a dezvolta cancer la sân, potrivit unei echipe de cercetători de la Institutul de Cercetare a Cancerului la Sân din Suedia.

Mod de preparare: Se încinge uleiul într-o tigaie, se adaugă feliile de cartofi și se prăjesc pe ambele părţi până când se rumenesc. Se adaugă roșiile și ceapa și se călesc aprox. 1 minut, până când încep să se înmoaie. Se asezonează cu sare și piper, apoi se îndepărtează totul către marginile tigăii astfel încât să se obţină un cuib (cuibul trebuie să fie atât de mare încât să încapă în el un ou crud). Se sparge cu grijă oul în spaţiul astfel creat și se prăjește atât cât consideraţi necesar pentru a obţine un ou pe gustul dumneavoastră.

Presăraţi busuioc și serviţi.

Ingrediente: 200 g făină, plus extra pentru presărat, 100 g unt, rece și tăiat în cuburi, 50 g de brânză cheddar, rasă, 1 legătură mică de busuioc sau pătrunjel, frunzele tăiate mărunt, 175 g telemea, 8 roșii medii, coapte, tăiate fin, puţin ulei de măsline, la servire, 1 mână de verdeaţă (mentă și pătrunjel), la servire

Mod de preparare: Într-o tigaie antiaderentă se încing 2 linguri de ulei de măsline și se călește fasolea timp de 5 minute, împreună cu un praf de sare și unul de piper.

Se amestecă restul de ulei de măsline cu zeama de lămâie și garam masala într-un bol larg. Se adaugă năutul, fasolea, ceapa verde, castravetele, roșiile și pătrunjelul.

Se asezonează cu sare și piper și se amestecă bine.

Ingrediente: 1 vânătă mare, 3 linguri ulei de măsline, 140 g de roșii tăiate pe jumătate, 1 căţel de usturoi zdrobit, câţiva fulgi de chilli (se găsesc la raionul de condimente), 125 ml iaurt natural dietetic, 1 lingură de mentă tocată

Salată picantă de năut și roșii Ingrediente: 1 linguriţă de garam masala, 4 linguri ulei de măsline, 2 linguri zeamă de lămâie, 400 g de năut, 200 g de fasole verde, 250 g de roșii, 1 castravete lung, tăiat în felii subţiri, 2 fire de ceapă verde, tăiate în felii subţiri, ½ legătură de pătrunjel

Roşii umplute cu carne tocată de miel, mărar şi orez

Mod de preparare: Tăiaţi vânăta pe lung în șase felii groase. Asezonaţi feliile pe ambele feţe și ungeţi-le cu două linguri de ulei. Încingeţi uleiul rămas într-o cratiţă mică și adăugaţi roșiile, usturoiul și fulgii de chilli, împreună cu un praf de sare. Lăsaţi la foc mic 3-4 minute, până când se înmoaie roșiile. Într-un bol mic, amestecaţi iaurtul cu menta și asezonaţi. Încingeţi un grătar sau o tigaie și frigeţi feliile de vinete 5-6 minute pe fiecare parte, până când se înmoaie și capătă o culoare maronie. Serviţi câte trei felii de persoană, împreună cu iaurtul cu mentă și cu sosul de roșii.

Mod de preparare: Se pune făina, ½ de linguriţă de sare și untul într-un blender și se mixează – untul trebuie să rămână în grămăjoare mari. Compoziţia se pune într-un bol, se adaugă două treimi din brânza cheddar, 100 ml de apă rece ca gheaţa și se amestecă până se obţine un aluat fin – se mai adaugă puţină apă dacă este nevoie. Se frământă, se învelește în folie de plastic și se răcește timp de cel puţin 30 de minute. Se amestecă restul de brânză cheddar și busuiocul sau pătrunjelul cu telemeaua, apoi se asezonează. Se presară suprafaţa de lucru cu făină, apoi se întinde aluatul într-un dreptunghi lung.

Se împăturește treimea superioară în jos, apoi treimea inferioară în sus. Se întinde, apoi se mai împăturește de trei ori, pentru a crea un foitaj. Se răcește cel puţin 10 minute. Se încălzește cuptorul la 220ºC. Se întinde aluatul până când este suficient de mare pentru a tăia un cerc de 27 cm (folosiţi o farfurie întinsă ca ghid). Se pune aluatul într-o tavă, se înţeapă cu o furculiţă și se coace timp de 15 minute. Se lasă câteva minute să se răcească. Se întinde telemeaua cu verdeaţă peste aluat, până aproape de margine, apoi se aranjează feliile de roșii deasupra în formă de cerc. Se asezonează și se coace timp de 15 minute, până când aluatul devine auriu pe margini. Se lasă cuptorul la 150ºC, apoi se mai coace timp de 30-40 de minute, până când roșiile se usucă. La servire, se lasă tarta să se răcească puţin, apoi se stropește cu ulei de măsline. Se amestecă verdeaţa cu puţin ulei și se așază în mijlocul tartei.

Ingrediente: 4 roșii, 1 praf de zahăr, 4 linguriţe ulei de măsline grecesc extravirgin, plus extra pentru stropit, 1 ceapă tocată mărunt, 2 căţei de usturoi, tocaţi mărunt, 200 g de carne tocată de miel, 1 lingură de scorţișoară măcinată, 2 linguriţe de pastă de tomate, 50 g de orez cu bob lung, 100 ml supă de pui, 4 linguriţe de mărar tocat, 2 linguriţe de pătrunjel tocat, 1 linguriţă de mentă, tocată Mod de preparare: Încălziţi cuptorul la 180° C. Tăiaţi „capacul” roșiilor și puneţil deoparte. Scobiţi pulpa din interior cu atenţie pentru a nu rupe coaja. Tocaţi pulpa și păstraţi sucul. Presăraţi interiorul roșiilor cu puţin zahăr, apoi așezaţile pe o tavă. Căliți, în două linguriţe de ulei de măsline ceapa și usturoiul, apoi lăsaţi la foc mic timp de 10 minute până devin moi, dar nu se colorează. Adăugaţi carnea de miel, scorţișoara și pasta de tomate, măriţi focul, apoi prăjiţi până când carnea devine maronie. Adăugaţi pulpa și sucul roșiilor, orezul și supa de pui. Condimentaţi bine. Aduceţi la temperatura de fierbere, apoi lăsaţi la foc mic timp de 15 minute sau până se înmoaie orezul, iar lichidul a fost absorbit. Daţi deoparte la răcit, apoi adăugaţi plantele aromatice și amestecaţi. Umpleţi roșiile cu amestecul de carne până sus, puneţi-le capacul, stropiţi-le cu două linguriţe de ulei de măsline, adăugaţi trei linguri de apă în tavă și daţi la copt timp de 35 de minute.

de minute. Când este gata, se scoate din cuptor și se lasă la odihnit timp de 20 de minute. Cât se odihnește puiul, se pun roșiile în tavă și se coc. Pe o farfurie se așază pui cu câteva roșii coapte, sos din tavă și se servește cu salată verde.

Supă salsa Ingrediente: 5 roșii coapte (aproximativ 300 g), tăiate în bucăţi, 1 ceapă mică roșie, tocată, 1 căţel de usturoi, tocat, ½ linguriţă de zahăr, sucul de la 1 lime, 1 mână de coriandru, tocat, chipsuri tortilla, pentru servit

Pui la cuptor cu brânză şi roşii coapte Ingrediente: 1 pui de 1.5 kg, 150 g de brânză cu usturoi și verdeaţă, 1 lingură ulei de măsline, 500 g roșii Mod de preparare: Se încălzește cuptorul la 190ºC. Se îndepărtează cu grijă pielea de pe pui și sub ea se distribuie brânza astfel încât să acopere pieptul și pulpele.

Se așază puiul într-o tavă, se unge cu ulei și se bagă în cuptor pentru 1 oră și 20

Mod de preparare: Se așază toate ingredientele într-un robot, adăugând sare și piper. Se mixează până când se obţine o supă care mai are încă bucăţi de roșii (nu se face totul pastă). Se servește imediat cu chipsuri tortilla sau se păstrează la frigider.

E inteligent, dar leneş! Ce mă fac? Oala din lut – locuinţa Ai un copil inteligent, dar leneș sau preocupat de cu totul alte lucruri decât învăţatul și nu știi cum să-l convingi să înveţe? Îţi oferim câteva idei pentru motivarea copilului.

Este foarte dificil pentru părinţi să-și motiveze copilul pentru că lumea de astăzi, extrem de diversificată, poate să fie confuză pentru copii. Ei pot cu ușurinţă să-și îndrepte interesul spre alte preocupări, care nu sunt pe placul părinţilor și în concordanţă cu educaţia pe care aceștia și-au propus să le-o dea. În plus, presiunea pe care o resimt de a performa într-o anumită direcţie îi poate face să-și piardă interesul pentru învăţătură. Motivarea nu se referă numai la învăţat, ci și la întreg comportamentul copilului.

Poţi să-ţi motivezi copilul să înveţe mai bine, dar și să-l determini să se comporte frumos în societate. Pentru a reuși, părinţii trebuie să se înarmeze cu multă răbdare deoarece este un proces lung, care reclamă perseverenţă.

Motivarea este individuală Un aspect foarte important în relaţia cu copilul este motivarea. Ea face parte din procesul lui de creștere și de asimilare a unor caracteristici comportamentale pozitive și se realizează în funcţie de fiecare copil, pentru că depinde de abilităţile și de personalitatea lui. Unii copii sunt de mici pasionaţi de un domeniu anume și nu au nevoie de motivare pentru a performa, ci nu-

Cancerul la sân poate fi împărţit în două categorii de hormoni: ER pozitiv sau ER negativ.

Pe lângă acest factor, cercetătorii adaugă faptul că vârsta la care femeile ajung la menopauză, activitatea fizică, greutatea corporală, educaţia și istoricul familial sunt importanţi factori care duc la apariţia cancerului de sân.

Comparând stilul de viaţă al femeilor cu cancer și al celor fără cancer la sân de vârste similare și verificând consumul fiecăreia de cafea, cei de la Institutul de Cercetare a Cancerului la Sân au avut rezultate uimitoare: consumul de cafea reduce șansele de cancer la sân, însă numai pe cel de tip ER negativ.

Beneficiile consumului de cafea sunt așadar consistente, însă cercetătorii suedezi au conchis prin a spune că felul în care cafeaua este preparată și tipul boabelor este un factor decisiv pentru confirmarea acestui studiu. Rezultatele aceluiași studiu în Germania nu au avut un impact atât de puternic.

Tartă fragedă cu roşii şi brânză

Vinete cu iaurt şi sos de roşii

4. Culturile vii descurajează apariția infecțiilor vaginale Cea mai des întâlnită infecție a vaginului este cauzată de o bacterie numită Candida Albicans.

Mai frecventă în cazul femeilor care suferă de diabet, ea infestează cu precădere și femeile însărcinate sau care tocmai au născut. Un studiu recent a relevat faptul că iaurtul poate avea un rol ameliorator în cazul acelor paciente diabetice, care suferă de candidoză cronică. Rezultatul este scăderea nivelului glicemiei.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Cum sezonul roșiilor este în toi, ce ar fi mai potrivit să punem pe masă decât tot soiul de mâncăruri cu și din roșii?

Iaurtul este un produs lactat obținut prin fermentația laptelui. Textura specifică este dată de acidul lactic (rezultat din fermentarea lactozei) ce acționează asupra proteinelor din lapte. Istoria iaurtului este foarte veche, existând dovezi care sugerează că acesta era produs pentru utilizare alimentară încă de acum 4500 de ani.

Probabil, primele iaurturi au fost produse prin fermentarea spontană provocată de bacteriile ce trăiau pe boccelele din piele de capră ale nomazilor. Țara de origine nu este cu exactitate cunoscută.

EDI|IA DE VINERI

Diverse

mai de sprijinul părinţilor. Alţii sunt ei înșiși foarte ambiţioși, dornici să fie cei mai buni în tot ceea ce fac.

Alţii, în schimb, deși sunt inteligenţi și talentaţi, sunt leneși, își manifestă interesul numai pentru joacă și sunt cei mai buni în a face tot felul de ghidușii.

Pentru a-și motiva cu succes copilul, părinţii trebuie să-și asculte cu adevărat copilul, să știe foarte bine cum gândește el și ce anume îl impulsionează. Sunt, din păcate, părinţi care nu sunt de fapt atenţi la ceea ce spune un copil, considerând că ei știu întotdeauna ce este mai bine pentru el, fără să ţină cont de părerea sau dorinţele lui. Astfel de părinţi pot eșua în încercările lor de a-și motiva copilul pentru că acest proces nu este unilateral, ci îl include și pe copil. Iar dacă facem abstracţie de el, de calităţile și aparentele lui defecte, putem cu ușurinţă să dăm greș în demersurile pe care ni le-am propus.

Părinţii trebuie să fie apropiaţi de copiii lor, să știe ce le este pe plac și ce le displace și să le înţeleagă comportamentul. Odată ce vor ști ce îl motivează să acţioneze, vor putea singuri să stabilească modalităţile cele mai bune de a-și îndrepta copilul în orice direcţie doresc.

Relaţia cu şcoala Toţi părinţii doresc ca micuţii lor să aibă rezultate cât mai bune la școală. Unii dintre ei, deși sunt foarte isteţi, nu manifestă însă nici un interes în această direcţie. Când părinţii merg la școală și vorbesc cu învăţătoarea, află că ei sunt primii la ghidușii și își deranjează colegii în timpul orelor. Cu toate acestea, învăţătoarea a remarcat inteligenţa

perfectă a plantelor Umilul vas (oală) din lut

Ramses al III-lea l-a folosit. Senatorii romani l-au afișat. Cosimo di Medici l-a readus în prim-plan, iar Luc della Robbia l-a înfrumuseţat. Vasul de pământ, ca obiect folosit pentru plantarea și expunerea florilor, are un trecut strălucit. Punctul său forte îl reprezintă versatilitatea – o calitate importantă, care continuă să îl facă indispensabil pentru cei care se ocupa de grădinărit.

Paradisul dintr-un vas din lut

lor, care nu este însă orientată spre învăţătură, spre obţinerea unor calificative mari. În astfel de situaţii, copiii au o înţelegere eronată vizavi de școală. O discuţie cu copiii mai mari care și-au exprimat dezamăgirile faţă de școală, o idee pe care au prins-o din zbor, dar care li s-a întipărit în minte i-au determinat să nu manifeste nici un interes pentru învăţătură. Părinţii trebuie să le schimbe aceste idei și să-i ajute să dezvolte o atitudine pozitivă vizavi de învăţătură.

Idei de succes Specialiștii americani recomandă mai multe metode care au dat rezultate în motivarea copilului. Iată câteva dintre ele: Vorbiţi cu copilul. De obicei, atunci când părinţii vorbesc cu copilul au tendinţa să monopolizeze discuţia.

Cred că numai ei trebuie să-i înveţe pe copii. Lăsaţi și copilul să vorbească, să-și spună punctul de vedere.

Veţi fi uimiţi de ideile pe care le au.

Mulţi copii nu înţeleg importanţa impunerii unui scop și abordării unei atitudini pozitive. De aceea trebuie, pur și simplu, să staţi de vorbă despre acest subiect pentru a înţelege de ce au nevoie de motivare și de ţeluri în viaţă.

Atunci când vorbiţi cu copilul nu trebuie să uitaţi că este doar un copil. Nu folosiţi concepte care nu sunt pe înţelesul lui. Folosiţi cuvinte simple, pe care le înţelege, și daţi-i exemple haioase, pentru a-l atrage în discuţie.

Jucaţi-vă cu el. Copiii adoră să se joace așa că, de exemplu, dacă vreţi

să obţină note mai mari, puteţi face un fel de grafic pe o planșă mare, în care să însemnaţi care este nivelul lui actual și unde vreţi să ajungă. De fiecare dată când ia o notă, trebuie să notaţi progresul sau regresul în grafic. Astfel, el va putea vedea singur dacă a progresat și își va compara calificativele obţinute. De obicei, atunci când vede că este sub ceea ce și-a propus, va fi mult mai motivat să muncească mai mult. În schimb, dacă a atins maximum a ceea ce v-aţi propus va fi fericit de ce a reușit să realizeze.

Fiţi un exemplu pozitiv pentru copil, fiindcă el învaţă cel mai mult de la părinţi. Dacă micuţul își va vedea părinţii că zilnic își propun să facă anumite lucruri și se ţin de cuvânt, va încerca și el să-i imite. Dacă, în schimb, observă că părinţii una spun și alta fac, nu va mai crede în importanţa învăţăturilor lor. Îndrumaţi-l! Copilul are nevoie de îndrumare. De exemplu, dacă stabiliţi că unul dintre ţeluri este să-și păstreze camera curată, dar nu-i spuneţi cum trebuie să facă acest lucru, el nu va ști ce să facă și obiectivul nu va fi atins.

Lăudaţi-l! Atunci când reușește să facă treabă bună, spuneţi-i că aţi văzut și sunteţi mândri de ceea ce a realizat. Asta îl va face să se simtă nu numai important, dar va și asimila învăţătura pe care aţi dorit să i-o transmiteţi. Dacă are nevoie să muncească mai mult, recompensaţi-l într-un fel, dar spuneţi-i că aveţi așteptări și mai mari de la el și că poate să fie și mai bun.

Revistafelicia.ro

Ce puteţi crește într-un vas de pământ? Toate plantele se vor simţi bine în acest recipient dacă solul este adaptat la nevoile lor nutritive. Numai spaţiul restrâns și schimbările de modă pot opri lunga și fericita viaţă a plantelor dintr-o oală de lut.

Regina Hatshepsut, cea mai vestită regină a Egiptului, și-a construit grădină pe o stâncă pustie. Ea a poruncit ca toate vasele din ceramică în care urmau să fie plantate florile să fie umplute cu bogatul sol aluvionar din Nil. Astfel, într-un colţ searbăd al Egiptului ea a reușit să creeze un mic paradis. (Templul reginei Hatshepsut este total diferit de celelalte temple, fiind amplasat într-un amfiteatru natural, desfășurat la poalele muntelui pe trei terase succesive, legate între ele cu alei de sfincși; și având grădini cu flori frumos mirositoare, din care se extrăgeau esenţe de parfum, cu fântâni, păsări și animale exotice.) Un alt personaj celebru al istoriei, Arhimede, sfătuitorul regelui Hiero, i-a proiectat acestuia o navă, ale cărei punţi erau căptușite cu rânduri întregi de oale somptuoase. Regele Siracuzei naviga astfel pe mările Mediteranei în mijlocul unui paradis compus din plante și flori.

Legătura cu trecutul Iubitorii de plante sensibile și exotice (leandri, cactuși, arbori de citrice) apreciază foarte mult mobilitatea oalelor din lut.

Pentru un grădinar obișnuit, recipientele reprezintă accesorii importante în designul exterior. Grădinile neprimitoare pot fi puse în evidenţă prin amplasarea în interiorul lor a unor șiruri de vase din lut. Astfel de ghivece amplifică caracterul familiar mai ales dacă sunt expuse în grup (cel puţin trei). Și cu cât oalele sunt mai mari, cu atât efectul este unul mai intens. Și oricât de dificil vi s-ar părea, chiar și aceste vase pot fi mutate în alt loc, dacă este necesar.

Oalele din teracotă sunt preferate de mulţi dintre pasionaţii grădinăritului. Lutul poros, chiar și după ardere, permite evaporarea, permiţându-i rădăcinii să respire. Arheologul Jim Keeling, care se ocupă în prezent cu olăritul, subliniază legătura cu trecutul. Roata olarului a coincis cu inventarea limbii scrise.

Olăritul a fost primul meșteșug real. A debutat ca o necesitate agricolă (oalele serveau drept depozitare de grăunţe, murături, pecmez (gem de prune) etc.) și a evoluat într-o adevărată artă. Drumul istoriei grădinăritului din Egipt în Grecia, Roma, Italia Renașterii și până în Europa modernă a fost presărat cu frumoase ghivece de flori. Pe parcurs aceste vase au devenit lucrări de artă.

InCasa.ro

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

Luni OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaţa! 9.15 Revizie tehnică.

17.00 ȘTIRI. 17.10 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994). 18.00 Petalo romano.

18.30 Magazinele UEFA. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Povestea de seară. 19.58 ȘTIRI. 20.00, 5.00 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Film. “TRECEA O LEBĂDĂ PE APE”. “Moldova-film”, 1982. 23.05 Templul muzicii. 23.50 ȘTIRI. 0.00, 4.30 Săptămâna sportivă. 0.30 Documentar. “Global 3000”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.10 Parada fanfarelor. 2.30 Portrete în timp. 3.00 Greu îi dorul când îi dor... Sofia Vicoveanca. 3.15 Baștina. Magazin agricol. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Film artistic 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. Maddie și David. SUA 1985 13.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Film artistic 17.00 X Factor. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 22.30 Serial.

Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep. 16 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști.

Reluare 04.00 Concert 05:45 Reteta de ACASA (r) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reteta de ACASA 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seductiei (“Perro Amor”), primul episod (AP) (romance) 23:30 Telenovela romaneasca: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reteta de ACASA (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 02:45 Doamne de poveste 03:45 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Film serial: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv x Ce se întâmplă, doctore? x Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: În pielea altuia (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Pariu cu viaţa ep.5, 6 (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4087 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.20, anul VI 00:00 Știrile Pro Tv din Sport (r) 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Pariu cu viaţa ep.5, 6 (r) 02:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 04:00 David Blaine: Ce e magia? 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.55 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Алексей Серебряков, Евгений Миронов, Владимир Ильин, Мария Аронова в многосерийном фильме “Охотники за бриллиантами” 22.30 “Нонна, давай!”

23.00 “Прожекторперисхилтон” 23.30 Ночные новости *** “Городские пижоны” 23.50 Премьера. “Форс-мажоры” *** 0.40 Евгений Евстигнеев в фильме “Скверный анекдот” 2.15 Фильм “Прощай, шпана замоскворецкая…” 3.00 Новости 3.05 Фильм“Прощай, шпана замоскворецкая…” Продолжение 4.05 “Давай поженимся!”

7 . 0 0 Te lejurnal matinal.

8.00 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25 Așteaptă-mă... 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: NEGUSTORUL LIM SANG-OK”.

14.00, 17.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”.

17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional.

17.50, 1.30 TVR-55. 19.45, 3.10 Sport. 0.30 Nocturne. 2.15 Prim plan. 4.15, 6.15 România, trezește-te! 5.05 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:47 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:03 EN VOYAGE !

10:31 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH INFO 11:02 PRENEZ L’AIR 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 T’ES PAS LA SEULE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 LES DERNIERS JOURS DE CHARLES DE GAULLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MA TERRE 16:54 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES OUBLIÉES 20:26 LES OUBLIÉES 21:18 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 FOOT ! 23:00 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 ZAZIE DANS LE MÉTRO 2:35 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:52 POURQUOI TOI ET PAS MOI ?

4

30 SEPTEMBRIE 2011

Programe TV Marţi OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 6.10 Magazinele UEFA. 6.35 Reporterul de gardă. 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaţa!

9.10, 16.30 Documentar. “Lumea animalelor”.

9.35, 17.10 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994). 10.25 Erudit-cafe. 11.10 Moldova în direct. 12.00 Dor. Program muzical. 12.30 Accente economice. 13.00 ȘTIRI. 14.55 Film.

“VETERINARUL” (Italia, 2005). Episodul 2. 17.00 ȘTIRI. 18.00 Unda Bugeacului. 18.35 Medalion muzical. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Povestea de seară. 19.58 ȘTIRI. 20.00, 5.00 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 23.15 ȘTIRI. 23.25 Film. “RINO GAETANO” (Italia). Episodul 1. 1.00 Descoperă Moldova. 1.20 Viitorul începe în familie. 2.30 Ghidul sănătăţii tale. 3.00 Vedete la bis. 4.30 Dor. Program muzical. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial.

Maddie și David. SUA 1985 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Să te prezint părinților 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Serial. Maddie și David. SUA 1985 23.10 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep.17 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Să te prezint părinților. Reluare 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert

5

Miercuri OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 6.10 Svitanok. 6.40 Documentar. “Siria. O călătorie în patria alfabetului”. 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaţa! 9.10, 16.30 Documentar. “Lumea animalelor”. 9.35, 17.10 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994). 10.30 La noi în sat.

11.10 Moldova în direct. 12.00 Documentar.

“Apa, aurul albastru”. 13.00 ȘTIRI. 14.55 Serial.

“UN PREOT PRINTRE NOI”. 17.00 ȘTIRI. 18.00, 1.10 Vector european. 18.30 Documentar. “Euromaxx”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Povestea de seară. 19.58 ȘTIRI. 20.00, 5.05 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 4.30 Reporterul de gardă.

22.10 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.30 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). Episodul 1.

0.05 ȘTIRI. 0.15 Documentar. “Aventuri în grădina zoologică”. 1.00, 4.55 Descoperă Moldova. 1.40 Music Mania. 2.30 La poarta Pământului... Geta Burlacu. 3.20 C.Paustovski. “Bătrânul bucătar”.

Film TV. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Plasa de stele 22.10 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite.

Ep.18 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Plasa de stele.

Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 23.10 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite.

Ep.19 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 04.00 Concert

05:45 Acasa în bucatarie 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reteta de ACASA 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seductiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reteta de ACASA (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Doamne de poveste 03:45 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

07:00 Știrile Pro Tv x Ce se întâmplă, doctore? x Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 10:45 România, te iubesc! (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Jurnalul unei femei furioase 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4088 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Vocea României 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.21, anul VI 00:30 Știrile Pro Tv din Sport (r) 00:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Vocea României (r) 03:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 04:00 România, te iubesc! (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv x Ce se întâmplă, doctore? x Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Jurnalul unei femei furioase (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film: Doamna Winterbourne 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4089 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Ostaticul 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.22, anul VI 00:00 Film: Ostaticul (r) 02:00 Știrile Pro Tv din Sport (r) 02:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 04:00 Apropo Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.55 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Алексей Серебряков, Евгений Миронов, Владимир Ильин, Мария Аронова в многосерийном фильме “Охотники за бриллиантами” 22.30 Премьера. “Модный приговор”. Документальный фильм 23.25 Ночные новости *** “Городские пижоны” 23.45 Мировая премьера. “Тerra nova” *** 0.35 Джулия Робертс в фильме “Улыбка Моны Лизы” 2.25 Стив Мартин в комедии “Сержант Билко” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Сержант Билко”. Продолжение 4.00 “Давай поженимся!”

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.55 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Алексей Серебряков, Евгений Миронов, Владимир Ильин, Мария Аронова в многосерийном фильме “Охотники за бриллиантами” 22.30 Среда обитания. “Ядерная рыба” 23.25 Ночные новости *** “Городские пижоны” 23.45 Премьера. “Убийство” *** 0.45 Триллер “Муха 2” 2.25 Вера Глаголева в фильме “На край света...”

3.00 Новости 3.05 Фильм “На край света...” Продолжение 4.00 “Давай поженимся!”

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 10:00 FLASH INFO 10:03 RECETTES DE CHEFS 10:31 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 T’ES PAS LA SEULE 12:31 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:33 LA MINE DU DIABLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES OUBLIÉES 15:54 LES OUBLIÉES 16:46 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 GROUNDING, LES DERNIERS JOURS DE SWISSAIR 21:38 FLASH INFO 21:40 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:17 TANGO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 THALASSA 2:45 LE POINT 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE COTE OBSCUR DE LA DAME BLANCHE

OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 6.10 Unda Bugeacului. 6.40 Medalion muzical. 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaţa!

9.10, 16.30 Documentar. “Lumea animalelor”.

9.35, 17.10 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994). 10.25 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 10.55 Videoteca copiilor. 11.10 Moldova în direct. 12.00 Ghidul sănătăţii tale. 12.30 Portrete în timp.

Valentina Saviţchi. 13.00 ȘTIRI. 14.55 Serial.

“UN PREOT PRINTRE NOI”. 17.00 ȘTIRI. 18.00 Svitanok. 18.30 Documentar. “Euromaxx”.

19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Povestea de seară. 19.58 ȘTIRI. 20.00, 5.00 Moldova în direct.

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 23.15 ȘTIRI. 23.25 Film.

“RINO GAETANO” (Italia). Episodul 2. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Erudit-cafe. 2.30 Documentar. “SIS. 20 de ani de independenţă”.

3.00 SIS. 20 de ani de activitate. 4.30 ARTelier.

5.50 Calendarul zilei.

05:45 Acasa în bucatarie 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reteta de ACASA 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seductiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reteta de ACASA (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Doamne de poveste 03:45 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

7.00 Telejurnal matinal. 8.00 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25 Prim plan.

12.20, 17.50 TVR-55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”.

14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45 Sport.

23.00-6.55 Revizie tehnică.

6

Joi

7.00-14.45 Revizie tehnică.

14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.50 TVR-55.

18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008).

19.45, 3.05 Sport. 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 0.00, 4.15, 6.15 România, trezește-te! 1.45 Interes general. 2.15 Celebrităţile timpului tău. 5.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:03 EN PAYS DE...

10:32 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 T’ES PAS LA SEULE 12:32 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 EN VOYAGE ! 13:32 DES CAMIONS ET DES HOMMES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 LE FEU FOLLET 16:45 FLASH INFO 16:48 BYE BYE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:37 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 20:23 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 21:08 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE FRONT POPULAIRE 23:33 PHÔTOS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 LES OUBLIÉES 1:43 LES OUBLIÉES 2:36 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 À NOUS DEUX!

05:45 Acasa în bucatarie 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reteta de ACASA 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seductiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reteta de ACASA (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Doamne de poveste 03:45 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv x Ce se întâmplă, doctore? x Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Doamna Winterbourne (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Unde este compania a șaptea? 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4090 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Ţintă primară 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Fringe, ep.1, anul III 00:00 Film: Ţintă primară (r) 02:00 Știrile Pro Tv din Sport (r) 02:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Serial: Fringe (r) 04:00 După 20 de ani (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал“Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.55 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Алексей Серебряков, Евгений Миронов, Владимир Ильин, Мария Аронова в многосерийном фильме “Охотники за бриллиантами” 22.30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.25 Ночные новости *** “Городские пижоны” 23.45 “Подпольная империя”. Новый сезон *** 0.50 Премьера. Натали Портман, Тоби Магуайр в фильме “Братья” 2.30 Кевин Бэйкон в триллере “Дрожь земли” 3.00 Новости 3.05 Триллер “Дрожь земли”. Продолжение 4.05 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal.

8.00 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25, 0.50 Celebrităţile timpului tău. 12.20, 17.50, 0.00, 2.50 TVR-55. 12.40 Serial.

“LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.05 Sport. 1.50 Oamenii Deltei. 2.20 Ca la carte. 4.15, 6.15 România, trezește-te! 5.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:32 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:33 MEDITERRANEO 10:00 FLASH INFO 10:04 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:33 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 T’ES PAS LA SEULE 12:32 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:31 PIERRE DESPROGES, JE NE SUIS PAS N’IMPORTE QUI... 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 15:49 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:34 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 TANGO 21:08 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE JOUR OÙ DIEU EST PARTI EN VOYAGE 23:38 NUIT BLANCHE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:49 LES COPI EN COULISSES 2:40 QUESTIONS À LA UNE 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 NAISSANCE D’UNE MÈRE

7

Vineri OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaţa! 9.10, 16.30 Documentar. “Lumea animalelor”. 9.35, 17.10 Serial.

“INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994). 10.25 Vector european. 10.55 Cinemateca universală. 11.10 Moldova în direct. 12.00 Natura în obiectiv. 12.30 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 13.00 ȘTIRI. 14.50 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia).

Episodul 1. 17.00 ȘTIRI. 18.00, 4.30 Accente economice. 18.30 Documentar. “Drumeţii”.

19.00 MESAGER (rus.). 19.35 Povestea de seară. 19.55, 3.00 Bună seara! Talk-show. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Fii tânăr! 22.20 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). Episodul 2. 0.05 ȘTIRI. 0.15 Documentar. “Povestea vieţii mele. Mikis Theodorakis”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Templul muzicii. 2.30 Cu dor de ţară... din Venezia. Radu și Violeta Zaplitnâi. 5.00 La obiect. 5.10 La noi în sat.

5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Next Top Model by Cătălin Botezatu 23.00 Fără măști 23.40 Film artistic 01.50 Serial. Maddie și David. SUA 1985 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05:45 Acasa în bucatarie (AP) (romance) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reteta de ACASA 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seductiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reteta de ACASA 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Doamne de poveste 03:45 Poveștiri de noapte (reluare de luni, 3 octombrie) (15) (divertisment) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv x Ce se întâmplă, doctore? x Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Unde este compania a șaptea? (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: O maimuţă genială 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4091 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Soacra mea e o scorpie 22:45 Film: Sfidarea 01:45 Știrile Pro Tv din Sport 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Film: Sfidarea (r) 05:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.55 “Поле чудес” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Дмитрий Певцов, Олеся Судзиловская, Елена Захарова в комедии “Золотой ключик” 23.30 Елена Ваенга. Концерт 1.25 Мише ль Пфайффер, Д жорд ж Клуни в романтической комедии “Один прекрасный день” 3.05 Кристофер Ламберт в остросюжетном фильме “Охота” 4.50 Фильм “Дом на дюнах” 7.00 Telejurnal matinal. 8.00 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial.

“DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25, 2.10 Celebrităţile timpului tău. 12.20, 17.50, 3.00 TVR-55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.35 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial.

“DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45 Sport.

0.00 Tezaur folcloric. 1.20, 4.15 România, trezește-te! 5.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”.

6.15 Teleenciclopedia. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 PRENEZ L’AIR 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:29 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH INFO 10:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:03 T’ES PAS LA SEULE 12:33 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 EN PAYS DE... 13:34 DANS LES PAS DE KATIA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 TANGO 16:36 FLASH INFO 16:41 GEOPOLITIS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE / DEVOIR D’ENQUÊTE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 A L’ÉCOLE DU RUGBY 20:29 A L’ÉCOLE DU RUGBY 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LES OUBLIÉES 22:53 LES OUBLIÉES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 FOOTBALL - MATCH QUALIFICATIF EURO 2012 FRANCE-ALBANIE 1:47 FOOTBALL - MATCH QUALIFICATIF EURO 2012 FRANCE-ALBANIE 2:42 MISE AU POINT 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 VIETNAM, LE CULTE DES ANCÊTRES

8

Sâmbătă OCTOMBRIE

6.00 ȘTIRI. 6.10 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). Episodul 2. 7.45 Descoperă Moldova. 8.05 Vedete la bis. 9.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”.

10.00, 2.30 Abraziv. 10.30, 4.30 Natura în obiectiv. 11.00 Știinţă și inovare. 11.30 Casa mea. 12.00 Dinastia Botgros. Program muzical. 12.35 Film. “DEPARTE DE EA” (Canada, 2006). 14.20 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994). 15.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 16.00 Studio “Art plus” (rus.)

16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Parada fanfarelor. Program muzical. 18.00 Erudit-cafe. 18.45 Medalion muzical. Viorel Mahu. 19.00 MESAGER (rus.)

19.30 Povestea de seară. 19.45, 3.00 O seară în familie. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Film. “AL TREILEA OM” (Anglia, 1949). 23.20 ȘTIRI. 23.30 Documentar. “Roman Carmen, un cineast în slujba revoluţiei”. 1.00, 5.05 Descoperă Moldova. 1.15 Fii tânăr! 5.00 Documentar. “Dimensiuni diplomatice”. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Next Top Model by Cătălin Botezatu. Reluare 13.00 Serial 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 În oglindă 21.30 La altitudine 22.30 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 23.00 Mireasă pentru fiul meu 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05:45 Acasa în bucatarie (AP) (romance) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Moștenitorii (două episoade) (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seductiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:30 Doamne de poveste 03:30 Poveștiri de noapte (reluare din 4 octombrie) (15) (divertisment) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv x Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: O maimuţă genială (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Soacra mea e o scorpie (r) 17:00 Film: Tăntălăul și gogomanul: Când Harry l-a cunoscut pe Lloyd 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Transformers: Răzbunarea celor învinși 23:45 Film: Jaful de pe Baker Street 02:15 Știrile Pro Tv (r) 03:15 Știrile Pro Tv din Sport 03:30 Vocea României (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40 Алексей Баталов в фильме“Дорогой мой человек” 8.25 “Играй, гармонь любимая!” 9.00 “Умницы и умники” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.45 Премьера. “Юлиан Семенов. “Он слишком много знал...” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Среда обитания. “Сгущенка на постном масле” 13.05 Новый “Ералаш” 13.30 Леонид Куравлев в комедии “Афоня” 15.05 Премьера. “Марк Бернес. “Мы замолкаем, глядя в небеса...” 16.00 Дмитрий Певцов, Олеся Судзиловская, Елена Захарова в комедии“Золотой ключик” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Розыгрыш” 19.30 “Большие гонки” 21.00 “Время” 21.15 “Призрак оперы” 22.40 “Прожекторперисхилтон” 23.15 “Что? Где? Когда?” 0.20 Премьера. Уилл Смит в фильме “Семь жизней” 2.20 Вайнона Райдер, Анджелина Джоли в фильме “Прерванная жизнь” 4.20 Сериал “Американская семейка” 7.00, 18.45 Teleenciclopedia.

8.10 Bebe magia. 9.00-13.00 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.00 Inima reginei.

13.30 Automobilul - o pasiune regală. 14.00, 20.00, 2.50 Telejurnal. 15.00 Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării. Brăila 2011. 16.00 Petrecere cu lăutari la “Cerbul de Aur”. 17.00 Ne vedem la TVR. 19.45 Sport. 21.00 O dată’n viaţă. 23.00 Profesioniștii. 0.10 Dănutz S.R.L. 2.00, 6.15 TVR 55. 2.25 Ca la carte. 3.45 În grădina Danei. 4.10 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 HISTOIRE DU LOOK 6:33 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:02 AFRIQUE PRESSE 8:32 PHÔTOS 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:29 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH INFO 10:03 TiVi5MONDE- GRENADINE ET MENTALO 10:11 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:16 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:24 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:43 TiVi5MONDE - LOULOU DE MONTMARTRE 11:10 TiVi5MONDE - MARSUPILAMI - HOUBA HOUBA HOP 11:36 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:29 36,9° 13:55 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:22 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 360° - GÉO 15:52 CHABOTTE ET FILLE 16:14 CHABOTTE ET FILLE 16:37 CHABOTTE ET FILLE 17:01 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:31 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 ILES ETAIENT UNE FOIS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 CHABADA 1:43 NOUVO 1:59 EN DIRECT DE L’UNIVERS / DOCUMENTAIRE MUSICAL 2:56 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:54 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:29 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE

9

11

Duminică OCTOMBRIE

6.00 ȘTIRI. 6.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 7.00 La datorie.

7.20 Cuvintele Credinţei. 8.05 Documentar.

“Descoperirile antichităţii”. 9.00 Domnului să ne rugăm! Serviciu divin oficiat de Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, Kiril, la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău. Transmisiune în direct. 10.30, 2.30 Portrete în timp. Serafim Saca, scriitor, publicist. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 12.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 12.30 Copii “cuminţi” cu vedete părinţi! Spectacol muzical. 14.00 Baștina.

Magazin agricol. 14.45 Film. “AL TREILEA OM” (Anglia, 1949). 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Descoperă Moldova. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35 Povestea de seară. 19.50 Vedete la bis! 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Săptămâna sportivă. 22.10 Portrete în timp.

Ninel Camenev, artistă a poporului. 22.40 Film.

“DEPARTE DE EA” (Canada, 2006). 0.25 ȘTIRI. 0.35 Documentar. “Arts 21”. 1.00 TVMi. Știri.

1.25 Moldovenii de pretutindeni. 3.00 Două decenii de cântec... Spectacol muzical cu Galina Gherman. 4.30 Tot cu dansul mă mângâi...

Formaţia “Joc”. 4.50 G.Ţârnea. “Un abecedar bizar”. Spectacol TV. 5.50 Calendarul zilei.

6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 La altitudine.

Reluare 12.30 Plasa de stele.

Reluare 13.40 X Factor. Reluare 15.00 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep.16 - 20 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.40 X Factor 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 00.00 Film artistic 02.00 Serial. Maddie și David. SUA 1985 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 4.00 Concert 05:45 Acasa în bucatarie (AP) (romance) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Reteta de ACASA - retrospectiva saptamanii 12:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste - emisiune prezentata de Olivia Steer 17:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seductiei (doua episoade) (AP) (romance) 00:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 01:00 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:00 Doamne de poveste (r) (15) (divertisment) 03:00 Povestiri de noapte (reluare de miercuri, 5 octombrie) (15) (divertisment) 03:30 Povestiri de noapte (reluare de joi, 6 octmbrie) (15) (divertisment) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Reteta de ACASA - retrospectiva saptamanii (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:15 Film: Tăntălăul și gogomanul: Când Harry l-a cunoscut pe Lloyd (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 15:00 Teleshopping 15:15 Film: O aventură în India 17:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Serial: Pariu cu viaţa, ep.7, 8 22:30 Film: Ruptura 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Apropo TV (r) 02:00 Film: Oră de vârf 2 03:30 Film: Ruptura (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40 Евгений Евстигнеев, Наталья Гундарева в фильме “Зимний вечер в Гаграх” 8.05 “Смак” 8.40 “Армейский магазин” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.15 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Премьера. “Три жизни Евгения Евстигнеева” 13.10 Евгений Евстигнеев в комедии “Добро пожаловать, или Посторонним вход воспрещен” 14.25 Екатерина Порубель, Кирилл Гребенщиков, Елена Захарова в многосерийном фильме “Серафима Прекрасная” 17.10 Премьера. Дмитрий Дюжев, Сергей Безруков в комедии “Каникулы строгого режима”. Полная версия 19.40 Премьера сезона. “Специальное задание” 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Мульт личности” 22.30 “Yesterday live” 23.30 Премьера. Комедия Жана-Пьера Жене “Неудачники” 1.10 Тим Рот в многосерийном фильме “Обмани меня” 3.55 “Пока все дома” 7.00 Bebe magia. 8.10 Universul credinţei. 10.00-14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 20.00, 3.40 Telejurnal.

15.00 ÎnTrecerea anilor. 17.00, 0.10 Dănutz S.R.L. 19.00 Teleenciclopedia. 19.45, 3.25 Sport. 21.00 Distractis Show. 21.35 Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării. Brăila 2011.

23.10 Garantat 100%. 2.00 Ne vedem la TVR. 4.35 Universul credinţei. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 HISTOIRE DU LOOK 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 CONTINENT NOIR 7:57 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:31 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:03 TiVi5MONDE- GRENADINE ET MENTALO 10:11 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:16 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:24 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:42 TiVi5MONDE - LOULOU DE MONTMARTRE 11:09 TiVi5MONDE - MARSUPILAMI - HOUBA HOUBA HOP 11:35 TiVi5MONDE - TACTIK 12:00 PAROLES DE CLIP 12:07 LE CODE CHASTENAY 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:03 DOCUMENTAIRE 14:01 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 14:59 VIVEMENT DIMANCHE 16:27 FLASH INFO 16:29 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 FLASH INFO 19:10 INTERNATIONALES 19:32 INTERNATIONALES 20:00 LE PEUPLE DES ORDURES 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE SOUFFLE AU COEUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:31 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:47 LE JOUR OÙ DIEU EST PARTI EN VOYAGE 2:21 NUIT BLANCHE 2:36 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 AUX FRONTIÈRES DE LA CHINE

CMYK

12

30 SEPTEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta

SE LASĂ DE BANII LUI KADHAFI

Nelly Furtado va dona milionul de dolari primit de la fostul lider libian

PER ASPERA, AD ASTRA

Nadejda Volc, tânăra care adoră competiţia Nadejda Volc este o adolescentă de 13 ani din Chișinău care visează să devină, într-o bună zi, o vedetă de talie internaţională. Dar Nadejda nu se hrănește doar din vise, ea știe că orice recunoaștere vine numai dacă o meriţi, dacă muncești pentru a o obţine.

Cântăreaţa canadiană Nelly Furtado a anunţat că va dona fundaţiei de caritate Free the Children suma de un milion de dolari pe care a primit-o după ce a susţinut un concert în faţa membrilor familiei fostului lider libian Muammar Kadhafi.

Artista canadiană a făcut ultimul anunţ în acest sens marţi, 27 septembrie, cu ocazia unei acţiuni speciale organizate pentru copiii și tinerii cu dificultăţi de filiala canadiană a fundaţiei Free the Children. Donaţia ei va fi folosită pentru a construi o școală pentru fete în Kenya și pentru a susţine un program conceput de Free the Children pentru a oferi asistenţă fetelor din Orientul Mijlociu și din nordul Africii.

Usher, Mariah Carey și Beyonce au spus, la rândul lor, că au donat deja sau că vor dona în scopuri caritabile banii obţinuţi în urma unor concerte private pe care le-au susţinut în faţa membrilor familiei Kadhafi.

Nelly Furtado a devenit celebră în anul 2000, odată cu lansarea albumului de debut “Whoa, Nelly!”, care a inclus hitul premiat cu Grammy “I’m Like a Bird”. Doi ani mai târziu, piesa “Forca”, de pe albumul “Folklore”, a devenit imnul oficial al Campionatului European de Fotbal. În 2006, Nelly a început colaborarea cu cel mai în vogă producător al momentului, Timbaland, recucerind topurile cu albumul “Loose”. Single-urile “Promiscuous”, “Meaneater”, “All Good Things (Come to an End)” și “Say It Right” au devenit, în scurt timp, hituri.

A făcut primii pași pe scenă încă la vârsta de patru ani și jumătate. Ce-i drept, atunci nu era atât de hotărâtă să devină cântăreaţă. La scurt timp a început să practice gimnastica și se antrena să devină sportivă de performanţă, antrenorii apreciindu-i talentul și întrezărind în ea un sportiv de succes, dar problemele de sănătate și surmenajul care nu au întârziat să apară în urma efortului depus, au făcut-o pe Nadejda să-și revadă priorităţile. Astfel, împreună cu părinţii, a decis să revină la prima ei dragoste – muzica. A reluat orele de vocal, iar anul acesta urmează să absolvească școala de muzică„Eugen Doga” din Chișinău, clasa de Pian.

Tânăra interpretă este ambiţioasă și tenace și adoră concurenţa. „Mă simt în largul meu pe scenă și ador competiţia”, ne spune Nadejda.

Astfel, în 2005, Nadejda Volc a devenit Mini Miss Moldova, iar în 2007 – prima vice Mini Miss World și a primit trei medalii de aur Hollywood și una de argint, având posibilitatea să obţină un contract cu o importantă casă de impresariat din „capitala mondială a divertismentului”. „Condiţia producătorilor a fost însă să locuiesc la Hollywood, dar noi nu am fost pregătiţi pentru asta, nu ne putem rupe de rădăcini. Deși admit că în scurt timp va trebui s-o facem, pentru că voi merge la Moscova, după clasa a IX-a, ca să studiez muzica la o prestigioasă instituţie de învăţământ”, ne-a mai spus tânăra interpretă, de la

ÎNCĂ UN PREMIU PENTRU MILLENIUM

„AMAZOANA DIN CARPAŢI”

Moldovenii au cucerit publicul şi juriul la festivalul din oraşul Feodosia

Ruslana va fi răsplătită cu vin românesc pentru un concert

Trupa Millenium a mai adăugat un premiu în bogatul său palmares. Recent, ei s-au întors de la un festival internaţional de muzică desfășurat în Ucraina, în orașul Feodosia. La festival au participat 50 de concurenţi din 10 ţări.

Câștigătoarea Eurovisionului din 2004, ucraineanca Ruslana, va susţine astăzi, 30 septembrie, un concert în cadrul Festivalului Internaţional al Viei și Vinului “Bahus 2011”, în România, Focșani. Pe lângă onorariu, Ruslana va pleca acasă cu 100 de sticle de vin românesc, care îi

care am mai aflat că dragostea pentru muzică în familia ei se transmite din generaţie în generaţie, bunicile și străbunicile Nadejdei fiind renumite pentru calităţile lor vocale, dar ele nu au avut ambiţia să facă din muzică o carieră. De asemenea, și cei doi fraţi mai mari ai Nadejdei au studiat muzica la Liceul „Rahmaninov”, după absolvire au ales însă să practice meserii care nu au nimic în comun cu muzica. În ultimii doi ani, Nadejda Volc a participat activ la festivaluri și concursuri muzicale din ţară și de peste hotare, învrednicindu-se de

mai multe premii și menţiuni. În perioada 2010-2011 a obţinut cinci premii I și trei premii II la diverse concursuri și festivaluri internaţionale și două premii I la concursuri naţionale. După participarea la concursul „Крылатые качели”, Nadejda a fost invitată să cânte la Concertul de Gală al câștigătorilor, care s-a desfășurat la Moscova.

Iar acum adolescenta se pregătește intens pentru ediţia naţională a concursului Eurovision Junior 2011, sperând că ea va reprezenta anul acesta Republica Moldova la festivalul internaţional al

Victoria trupei Millenium și sentimentul de mândrie pe care-l împărtășim odată cu ei este dublu, deoarece formaţia din Republica Moldova a obţinut două distincţii: locul I la Secţiunea interpretare solo și Grande Prix la Secţiunea interpretare de către ansamblu. În consecinţă, putem spune că toamna asta este una bogată pentru trupa Millenium, le dorim succes pe viitor, să se mai bucure de astfel de roade în continuare.

cântecului dedicat copiilor și adolescenţilor. Republica Moldova a participat pentru prima dată la Eurovision Junior Song Contest anul trecut și a fost reprezentată de Ștefănel Roșcovan.

Nadejda va interpreta la ediţia naţională a concursului Eurovision Junior piesa „Doar inima”, scrisă de compozitorul Marian Stârcea. Noi îi urăm mult succes în continuare și sperăm să aflăm în curând vești noi și îmbucurătoare de la ea.

Liliana POPUŞOI, FLUX

1-8 octombrie Berbec

Aveţi ocazia de a verifica dacă gesturile și cuvintele voastre obișnuite au efectul pe care îl așteptaţi. E posibil ca acestea să fie nepotrivite pentru păstrarea armoniei dorite și chiar să vă strice relaţiile.

vor fi oferite cadou de către organizatori, care sunt siguri că show-ul Ruslanei va fi unul cum n-a mai văzut România până în prezent. În cadrul festivalului, alături de Ruslana, vor mai urca pe scenă Andra, Compact, Puya, Deepside DJs și Connect’R.

Taur

TUPEU SAU STRATEGIE DE PROMOVARE?

Destul de multă vânzoleală la serviciu și poate și pe acasă. Fiecare coleg sau membru al familiei are altceva de făcut decât ceea ce îi recomandaţi, și așa pot apărea foarte ușor unele motive de frustrare.

Gemeni

Adrian Minune a „tradus”, fără să-şi ceară voie, piese cântate de Rihanna şi JLo în manele

Se conturează o speranţă care vă luminează săptămâna și devine nepreţuită, pentru că vă ajută să priviţi altfel dificultăţile de zi cu zi. Motivul acestei reveniri poate fi o veste bună de la cineva drag.

s-a inspirat, de fapt, din muzica altora a fost Rihanna.

“Eu cred că Rihanna s-a inspirat din piesele balcanice. Sună foarte balcanic melodia ei”, a declarat manelistul în cadrul unei emisiunii. Întrebat dacă a vorbit cu producătorii celor două dive atunci când le-a luat piesele, Adrian a declarat că nu crede că e nevoie de așa ceva.

“Eu dacă fac o piesă și le place prietenilor mei, o cântă și ei. Așa au făcut și Rihanna, și Jennifer Lopez, o melodie frumoasă, care mie mi-a plăcut. Nu am spus că este o piesă creată de mine, așa că o poate cânta oricine”, a declarat Adrian Minune.

Este o săptămână care aduce profunzime tuturor gândurilor și emoţiilor voastre, vă amintește de perioadele fericite petrecute în familie și de acel sentiment de protecţie pe care îl căutaţi de atât timp.

După ce a transformat melodiile ”Man Down” a Rihannei și ”I’m into you”, cântată de JLo, în manele, manelistul Adrian Minune susţine că nu i se pare că a făcut ceva rău. Ba, mai mult, cântăreţul este convins că și cele două artiste s-au inspirat din muzica balcanică.

Fapta manelistului a stârnit mai multe controverse în presa românească, dar și în mediul muzical, însă Adrian Minune se apără spunând că cea care

SOARELE CONTRAATACĂ

O furtună solară ar putea să ne lase curând fără dispozitive electrice Experţii NASA au detectat în decursul săptămânii trecute două erupţii solare de clasă X. Pe baza puterii și energiei declanșate de acest tip de erupţii, oficialii NASA avertizează că ”orice aparat electric” poate fi afectat.

Cunoscută experţilor sub denumirea de “Regiunea Activă 1302”, zona de pe suprafaţa Soarelui este celebră pentru radiaţiile sale extrem de puternice și intense, încât aurorele cauzate de particulele solare care au lovit atmosfera terestră au fost observate chiar și la sud de orașul Oxfordshire.

Astronomul dr. Ian Griffin, CEO în cadrul Science Oxford, a declarat că: “Regiunea Activă 1302 este sursa aurorelor observate de savanţi și va provoca mai multe aurore de acest tip în decursul nopţilor următoare. Pe scurt, dacă Luna nu va lumina cerul,

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

partea activă a Soarelui le va oferi astronomilor britanici un spectacol de neuitat”.

Pericolul persistă însă, deoarece activitatea solară intensă va întrerupe sistemele de comunicaţii, în special în Scandinavia, Canada, Rusia de nord și Alaska.

O pată solară apare când puternicele câmpuri magnetice de pe Soare ating suprafaţa acestuia și se răcesc. Diametrul Regiunii Active 1302 atinge 99.800 de kilometri, fiind de câteva ori mai mare decât diametrul planetei noastre.

Cursuri particulare de tobe Baterist profesionist oferă lecţii de tobe pentru persoanele care vor să facă carieră în muzică, cât şi pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Şedinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însuşirea acestui instrument (poziţia mâinilor şi a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum şi ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; 079007559 CMYK

Rac

Leu Excelente se anunţă discuţiile, examinările și poate chiar negocierile. Contextul îndulcește tonul celor cu care discutaţi și vă ajută să vedeţi diferenţele ca pe un atu, și nu ca pe o problemă.

Fecioară Așteptaţi, tensionaţi și iritabili, o veste bună de la serviciu sau de la o persoană apropiată.

Aceasta v-ar putea ajuta să vă eliberaţi de povara problemelor financiare, măcar pentru un timp.

Balanţă Se poate spune că vă aflaţi într-o perioadă de maturizare, indiferent de vârstă, și deveniţi mai senini în faţa vieţii. Aveţi inspiraţia necesară prin persoane a căror părere o respectaţi.

Scorpion Puteţi afla că unele persoane au interese ascunse decât cele pe care le susţin. Este o surpriză plăcută, pentru că acum vă daţi seama mai bine ce aveţi de făcut ca să vă feriţi de cei răuvoitori.

Săgetător Constataţi cu surprindere că propunerile voastre, altădată refuzate, au fost preluate de unii apropiaţi. Mulţumiţi-vă cu faptul că ideile lansate de voi vor fi puse în aplicare, în beneficiul tuturor.

Capricorn Puneţi un accent deosebit pe domeniul profesional și poate aveţi ocazia de a progresa, deocamdată, la nivelul unor înţelegeri cu superiorii sau de a primi aprobare pentru un proiect în care credeţi.

Vărsător O săptămână deosebită pentru cei care își caută rostul în viaţă. Puteţi avea parte de întâlniri cu persoane care vă vor ajuta să vă clarificaţi planurile de viitor sau să vă fructificaţi un talent.

Peşti Vă cam încurcă planurile cei din familie, care ar fi și nu prea ar fi de acord cu ceea ce vreţi să faceţi. Dau semne că cedează, dar pun condiţii care se cam bat cap în cap cu ideile voastre.