Ziarul Flux, Ed. 48 (780)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA!

ABONAREA 2011

EDI|IA DE VINERI

JOI, 30 decembrie 2010 12 pagini Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 30.12.2010

Sf. Proor. Daniil; Sf. 3 tineri: Anania, Azaria și Misail Maxima zilei

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................15.9681 1 Dolar american ............. 12.1685 1 Leu românesc ................ 3.7201 1 Rublă rusească ............... 0.3999 Timpul probabil:

Și în viaţă, în simţire, în scris, în gând, când te uiţi bine, rămâne mai ales ce ai dat altora, ce ai lăsat de la tine, ce ai jertfit. Prin înstrăinarea de tine însuţi, capeţi și consecvenţă, și stăruinţă, și caracterul, și iubirea oamenilor.

Nicolae Iorga

30.12.2010

31.12.2010

Noros, -4 -11 0C

Noros, -2 -10 0C

PAGINA

ACTUAL

Poşta Moldovei EUROPEAN

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

EUROPEAN

ABONAREA 2011 1 lună

3 luni

6 luni

12 luni

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri 15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei 186,00 lei (pensionari)

Fondat în 1995 z Nr. 48 (780)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

FLUX

Preţ contractual

LA MUL|I ANI! Dragii noştri cititori,

Pa, putere! Pa, vilă de la Condriţa!

4

PAGINA

IMPORTANT

2010 – un an al dezastrelor

4

PAGINA

SĂNĂTATE

Protejează-te de bolile „de iarnă”, pentru a avea parte de sărbători fericite

8

PAGINA

CULTURĂ

În aceste zile magice şi pline de farmec, dinaintea Revelionului, redacţia ziarului FLUX vă urează multă sănătate, bunăstare şi multe bucurii. Fie ca spiritul sfintelor sărbători de iarnă să pătrundă în casele şi în sufletele voastre, iar iubirea, fericirea, curajul, speranţa, înţelepciunea şi generozitatea să vă fie călăuză în 2011!

La mulţi ani!

La mulţi ani cu bucurie!

Casa, casă să vă fie, Masa, masă să rămâie Iar în jurul ei să vie Oameni buni, de omenie, Să v-aducă veselie, Gânduri bune, cumpătate Şi urări de sănătate Zile multe şi prospere, De la Dumnezeu putere, Să învingeţi relele Ce vă-ncurcă vieţile!

LA PLECAREA UNUI PREŞEDINTE

Moldova – ţara nimănui Bonjour, maman!

Cei care au organizat adunări ale alegătorilor, duminică de duminică, pentru a-i îndrepta pe democraţi pe calea cea dreaptă, par să fi greșit ţinta. Iată că, până la urmă, Ghimpu se dovedește a fi buturuga mică și necooperantă de care să se împiedice singurul fără de prihană Vladimir Filat. Sau așa se dorește să arate lucrurile. Ne întrebăm și noi, de ce se ambiţionează Ghimpu? Oare speră el să poată rezista mașinăriei puse în mișcare de premierul liberal-democrat? Și oare nu Ghimpu a fost cel care se dădea de ceasul morţii și se jura că nu pretinde nimic, că nu condiţionează nimic, doar să vadă constituită vechea nouă Alianţă?

Sau a fost doar făţărnicie?

XXX (citiţi pag. 2)

Adios, amigos!

Haz de necaz. Colajele FLUX în 2010

XXX (citiţi pag. 6-7) Haz de necaz. Colajele FLUX în 2010

Petardele acoperă zgomotul buldozerelor care demolează monumentele de arhitectură

9

Marea ciomăgeală din AIE

La timpuri noi, tot noi!

Chirtoacă s-a însurat cu Primăria

Unchiul și nepotul s-au scrântit cu totul!

PAGINA

MONDEN Medalomania

XXX

La o hirotonie

Las’ să ştie tot poporul: Arma noastră e toporul!

Toporul ni-i argument Să intrăm în Parlament!

Cu toporul şi bărdiţa Am crescut la Coloniţa!

Cu bărdiţa şi toporul, Iarăşi vom prosti poporul!

Filatosaurus Privatisensis

Asul din mânecă

Doctor Ghimpu a devenit academician Oligarhii nu pot împărţi Moldova

Republica Contrabandistă Ţigaristan

Ideea colegului nostru Fedea Ghelíci este minunată.

Falusul va fi noua siglă electorală a PLDM. Falusul este mai fălos decât Stejarul.

Serafică fără nică

O Vulpe Albastră pentru Moldova sau cum a ajuns Poligraf Pornografovici episcop

Filat a cedat Palanca

Vedetele îţi sunt alături de sărbători

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

(citiţi pag. 3)

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Ciofu DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru INGINER COMPUTER: Sergiu Terguţă

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

XXX

(citiţi pag. 5)

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 2275 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

30 DECEMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Actual

Pa, putere! Pa, vilă de la Condriţa!

Mihai Ghimpu și-a încheiat mandatul de președinte interimar și de spicher cu un ditamai chiolhan de partid la reședinţa prezidenţială de la Condriţa. Și credeţi că a avut măcar o vagă senzaţie că ar comite o ilegalitate?

De ce la Condriţa și nu la sediul partidului? Dar de ce au loc negocierile dintre partidele de centru-dreapta la Reședinţa de Stat și nu la sediul uneia dintre formaţiuni? Doar pentru că acestea se mai află la guvernare, iar la noi, din păcate, graniţa dintre al nostru și al statului este una foarte și foarte vagă, dacă nu chiar inexistentă.

Cel care i-a numărat murăturile lui Voronin și găinile din poiata altei vile protocolare, se crede în drept să folosească bunurile statului, doar pentru că numele lui este Ghimpu și nu Voronin.

Vă mai amintiţi cum se lamenta el, într-o conferinţă de presă, că nu-l iau în serios nici măcar îngrijitorii vilelor prezidenţiale, care așteaptă să i se încheie interimatul și să revină „papocika”. Iată că acum, probabil, l-au luat în seamă, i-a impus să-l ia în seamă și toţi acești angajaţi ai statului au alergat pentru ca membrii partidului condus de justiţiarul Mihai Ghimpu să se poată distra cât mai bine cu putinţă. Un gest oarecum descalificant pentru un sfârșit de mandat, fie și de interimar, care-l arată pe liderul liberal, ajuns din voia hazardului în fruntea statului, așa cum este el: ușor viciat de aflarea la putere, ahtiat după onoruri, și, de ce nu, cu un mare potenţial de a ajunge și el un fel de „papocika”. Și, pentru că nu-l mai paște un nou mandat de președinte, îi spunem de pe acum: „Pa, papocika, pa!”

Ioana FLOREA, FLUX

Moldova – ţara nimănui Cei care au organizat adunări ale alegătorilor, duminică de duminică, pentru a-i îndrepta pe democraţi pe calea cea dreaptă, par să fi greșit ţinta. Iată că, până la urmă, Ghimpu se dovedește a fi buturuga mică și necooperantă de care să se împiedice singurul fără de prihană Vladimir Filat. Sau așa se dorește să arate lucrurile. Ne întrebăm și noi, de ce se ambiţionează Ghimpu?

Oare speră el să poată rezista mașinăriei puse în mișcare de premierul liberal-democrat? Și oare nu Ghimpu a fost cel care se dădea de ceasul morţii și se jura că nu pretinde nimic, că nu condiţionează nimic, doar să vadă constituită vechea nouă Alianţă? S-au a fost doar făţărnicie?

Cam de pe la sfârșitul săptămâni trecute, Ghimpu vrea un minister de forţă și gata. Dacă s-ar putea, chiar pe cel de Interne, pentru că el vrea puterea reală, vrea să facă ordine în ţară.

Dar oare este vorba, într-adevăr, de un minister sau acesta este rolul și jocul pe care trebuie să-l urmeze? Iar noi trebuie să-l credem. Și de ce s-au inversat rolurile, după ce, mai bine de o lună, Lupu, care negocia la două capete, era considerat principalul vinovat pentru torpilarea negocierilor și pentru obstrucţionarea lui Filat? De ce și-ar fi dorit liderul PL această postură deloc de invidiat, de ce nu mai este cooperant și dezinteresat ca odinioară? Pentru a-i pregăti lui Lupu posibilitatea onorabilă de a face alianţă cu PCRM, pentru că acesta poate spune acum: vedeţi, noi am dorit să reconsti-

2011 - Anul omagial al Sfântului Botez şi al Sfintei Cununii în Patriarhia Română La iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în ședinţa de lucru din 6 iulie 2010, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat ca anul 2011 să fie declarat Anul omagial al Sfântului Botez și al Sfintei Cununii în Patriarhia Română. În acest sens, Cancelaria Sfântului Sinod a elaborat un program-cadru cu caracter naţional bisericesc pentru realizarea în anul 2011 a proiectului religios-duhovnicesc, cultural-editorialistic și mediatic intitulat 2011 - Anul omagial al Sfântului Botez și al Sfintei Cununii în Patriarhia Română. În anul 2011, Patriarhia Română și eparhiile din ţară și străinătate vor organiza conferinţe pastoral-misionare, colocvii teologice, dezbateri și seri duhovnicești despre Tainele Sfântului Botez și Sfintei Cununii (prezentare istorică, semnificaţie teologică și existenţială, pregătirea în vederea primirii lor, pastoraţia familiei creștine, practici neortodoxe, necanonice și nelegale privind săvârșirea celor două Sfinte Taine, problema familiilor mixte din punct de vedere interconfesional sau interreligios etc.). De asemenea, profesori de la instituţiile de învăţământ teologic ortodox vor realiza studii, comentarii, bibliografii cu conţinut biblic, istoric, dogmatic, liturgic, omiletic-catehetic, pastoral-social despre cele două Sfinte Taine, rolul familiei creștine din punct de vedere religios, spiritual, cultural și social și apărarea instituţiei sacre a familiei în faţa provocărilor contextului contemporan secularizat. O atenţie specială va fi acordată celor două Sfinte Taine în cateheza ortodoxă, ora de religie și programul catehetic Hristos împărtășit copiilor al Patriarhiei Române.

Ca parte a programuluicadru naţional bisericesc, la Conferinţa pastoral-misionară semestrială din primăvara anului 2011 se va trata tema 2011 - Anul omagial al Sfântului Botez și al Sfintei Cununii în Patriarhia Română, care va fi aprofundată la Conferinţa pastoral-misionară semestrială din toamna anului 2011 sau la una dintre conferinţele preoţești administrative lunare pe care o va stabili fiecare eparhie. În toamna anului 2011, la Palatul Patriarhiei va avea loc o ședinţă solemnă a Sfântului Sinod cu tema 2011 - Anul omagial al Sfântului Botez și al Sfintei Cununii în Patriarhia Română. Cu acest prilej, va fi organizată o expoziţie tematică cuprinzând cele mai frumoase și reprezentative fresce, icoane, miniaturi, broderii și ţesături, mozaicuri și vitralii care reflectă Botezul și familia creștină în arta bisericească ortodoxă.

Manifestările organizate în Anul omagial al Sfântului Botez și al Sfintei Cununii în Patriarhia Română vor fi susţinute și mediatizate pe larg de către Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române (Radio Trinitas, Televiziunea Trinitas, publicaţiile Lumina, Agenţia de știri Basilica, Biroul de Presă), mass-media bisericească eparhială și presa laică.

Site-ul Patriarhiei Române (www.patriarhia.ro) va avea în anul 2011 o secţiune specială, care va prezenta calendarul evenimentelor, informaţii, știri, documentare și activităţile realizate în Anul omagial al Sfântului Botez și al Sfintei Cununii în Patriarhia Română.

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

tuim alianţa, dar nu s-a putut.

Sau poate vom avea o coaliţie largă cu PD, PLDM, PCRM și cu Mihai Ghimpu în opoziţie?

Ne daţi ori nu ne daţi?

După aceste ultime runde de negocieri, politicienii liberali și democraţi arată tot mai posaci și mai scumpi la vorbă. Chiar și Ghimpu, care odinioară își împărtășea cu ziariștii supărările, dar și optimismul, acum nu mai vorbește cu presa. Dacă până acum el se arăta sigur de faptul că alianţa de guvernare va fi constituită până la prima ședinţă a Parlamentului, cam de pe la al „nouălea val” al negocierilor a ajuns la concluzia că se poate și după.

Juristul din Mihai Ghimpu insistă să facă dreptate. Ghim-

pu vrea să reformeze justiţia și vrea, în continuare, să schimbe Constituţia, iar pentru aceasta are nevoie de „ministere de drept”. El nu mai vrea să continue ceea ce a fost și abia acum a observat că în funcţii înalte sunt instalaţi oameni care urmăresc doar interese personale. Șeful PL pretinde că SIS-ul s-a reformat deja, pentru că a fost sub controlul său nemijlocit. Astfel, acum tot el ar urma să rezolve problemele de reformare la MAI și PG. Dacă am face un rezumat al ofurilor și pretenţiilor lui Ghimpu, expuse în termeni categorici, acestea s-ar reduce la următoarele: „Ce folos că eu am fost în două funcţii, dacă unele ministere-cheie au fost în mâna altui partid?”„Nu vrem o alianţă în care să fim lăturași!” „PL este pentru alianţă, dar nu va merge cu ochii închiși, doar pentru a pune semnătura pentru constituirea acesteia!” „Ministerul de Interne, Procuratura Generală sau CCCEC, nu contează care, dar vrem una din aceste instituţii. Doar cu ele poţi face ordine în stat!”

PD, învinuit fără de vină?

Nu noi suntem cei care ne opunem constituirii alianţei, a remarcat cu satisfacţie președintele de onoare al Partidului Democrat din Moldova, Dumitru Diacov, acuzându-i pe liberali

de întârzierea formării unei coaliţii de centru-dreapta.

La condiţiile înaintate de „colegii de la PL”, s-a referit și Marian Lupu. „Nu noi suntem cei care venim cu condiţii”, a remarcat el și a plecat să continue tratativele cu comuniștii, unde lucrurile sunt mai clare, iar ofertele mai generoase.

Liderul PLDM, Vladimir Filat, a afirmat, pe un ton categoric, după una dintre întrevederi, că nimeni nu este în situaţia de a înainta condiţii. „Cei care înaintează condiţii urmăresc alt scop decât crearea unei alianţe proeuropene și democratice”, a precizat el. Iar vicepreședintele PLDM, Alexandru Tănase, a remarcat ironic, în cadrul unei emisiuni televizate, că atunci

Acest lucru se va stabili în a doua jumătate a lunii ianuarie 2011. „Această majorare se datorează în special faptului că Gazprom nu va mai aplica la livrările în Moldova coeficientul de reducere, care în 2010 a fost de 0,9”, a explicat pentru „Adevărul” Ilarion Popa, viceministrul Economiei.

Populaţia, cel mai mult afectată Potrivit viceministrului, datoria de 350 de milioane de dolari pe care Moldova o are faţă de Gazprom nu permite statului nostru o negociere a preţului. „Dacă nu erau aceste

datorii puteam să încercăm să negociem un cost mai mic la gaze”, a mai spus Popa.

Alexandru Fală, economist în cadrul Institutului IDIS „Viitorul”, a calculat că o creștere cu un leu a preţului de import a gazului duce la majorarea tarifului către consumatori cu 1,22 lei. Potrivit lui Fală, scumpirea gazului mai are și alte efecte negative asupra economiei Moldovei. „Economia naţională este deosebit de sensibilă la importul de gaze. Majorarea preţului de import contribuie la modificarea tarifelor locale la gaz, care duce la creșterea inflaţiei și la încetinirea economiei. Cel mai tare au de suferit

întreprinderile care consumă cantităţi importante de gaz”, a spus Alexandru Fală. Conform acestuia, afectaţi sunt agenţii economici din sectorul energetic, cei din industria chimică, fabricarea cărămizilor, conservarea fructelor și legumelor.

Odată cu creșterea preţului de producţie a energiei electrice și termice, populaţia va resimţi prin tarife mai mari la gaze, căldură și electricitate majorarea impusă de Gazprom.

Guvernul promite subvenţii Alexandru Fală susţine că impactul modificării tarifelor la gaze asupra alimentelor de bază, precum produsele lactate, pâinea și produsele de panificaţie, uleiul vegetal, va fi unul minor.

După anunţul făcut de compania rusească, oficialii moldoveni au anunţat luarea unor măsuri în favoarea populaţiei. „Vom găsi formule prin care să oferim oamenilor compensaţii și subvenţii mai mari la întreţinere”, a declarat pentru „Adevărul” premierul Vlad Filat.

Ion Muntean, expert în energetică, apreciază drept normală

când ceri ceva trebuie să știi ce vei face mai departe cu aceste portofolii.

Vom avea o coaliţie de guvernare până la Anul Nou? Marţi, 28 decembrie, a avut loc prima ședinţă a noului Legislativ. Chiar cu puţin timp înainte de aceasta, se consumase cea de-a 11-a rundă de negocieri între partidele de centru-dreapta, care a durat doar 15 minute și, evident, a fost una absolut inutilă. La sfârșitul ei, liderul PL s-a întrebat retoric la ce s-au mai întâlnit, menţionând că negocierile cu PCRM au avansat, iar pe dreapta s-a produs un blocaj cauzat mai mult de emoţii.

După cum era de așteptat, o coaliţie de guvernare nu a fost anunţată la ședinţa în plen a Parlamentului, președintele Legislativului nu a fost ales, iar Vladimir Filat este cel care asigură de acum încolo interimatul funcţiei de președinte al ţării.

S-ar putea totuși ca lucrurile să se limpezească încă până la sfârșitul acestui an, judecând după siguranţa cu care a fost cerută și acceptată convocarea unei noi ședinţe în plen, în ziua de joi, 30 decembrie. Dar și după declaraţiile pe care le-au făcut liderul democrat Marian Lupu și deputatul comunist Igor Dodon după o întrevedere din dimineaţa zilei de miercuri, dintre negociatorii PD și PCRM. Ioana FLOREA, FLUX

După 21 de ani Generalul SRI în rezervă Aurel Rogojan, ofiţerul care în 1989 a fost alături de generalul Iulian Vlad, comandantul Departamentului Securităţii Statului, ca subordonat direct și colaborator apropiat al acestuia între anii 1974 și 1989, a analizat, la 20 de ani de la evenimente, momentele pregătitoare lunii decembrie a acelui an și care ar fi putut să producă în România un război civil.

Generalul în rezervă, în lucrarea sa „1989, dintr-o iarnă în alta… România în resorturile secrete ale istoriei”, afirmă că din punct de vedere statistic, permanent pe teritoriul României exista un „du-tevino” a unui minim de 30 000 și a unui maxim de 67 530 de persoane (în luna decembrie 1989 și numai din URSS). În decembrie 1988 intraseră în România 30 879 de persoane din URSS. „A avut loc o stranie intensificare a turismului fără… obiective turistice!

Unităţile teritoriale ale DSS din judeţele: Arad, Brăila, Brașov, Caraș-Severin, Covasna, Cluj, Timiș ș.a. au raportat afluxuri masive și suspecte de „coloane turistice auto”, preponderent cu persoane din URSS, Ungaria și Iugoslavia.

La jumătatea lunii decembrie, „turiștii sovietici” afluiau masiv în România din toate celelalte ţări limitrofe. Nota comună și, în același timp, ostentativă a coloanelor de turiști era că toţi se deplasau cu autoturisme „Lada” nou-nouţe, parcă atunci scoase din fabrică pentru rodaj…”

L-am întrebat pe liderul PPCD, Iurie Roșca, un cunoscător al culiselor politicii din Republica Moldova, cine din fosta RSSM ar putea ști mai multe amănunte

despre numărul mare de turiști sovietici care au trecut frontiera dintre România și URSS. Iată care a fost răspunsul său.

“Există trei cetăţeni moldoveni care se aflau la București și care știau despre deplasările așa-zișilor turiști sovietici și care au fost implicaţi direct în Revoluţia română, este vorba de generalul Fiodor Leontevici Botnari, care avea o funcţie importantă la Ambasada Uniunii Sovietice la București, actualmente Tudor Butnaru, generalul și fostul șef al serviciilor speciale ale Republicii Moldova, Mihai Popov, care a devenit, ulterior, ministru de Externe al Republicii Moldova, ambasador la Bruxelles și ambasador la Paris. Popov, în acele momente, era consilierul și translatorul ambasadorului sovietic Teajelnikov. Popov a tradus ultima discuţie a lui Nicolae Ceaușescu cu ambasadorul sovietic înainte de a se urca în elicopterul care l-a dus spre fatala sa destinaţie. Și Dumitru Diacov, care lucra sub acoperire în postul de șef al Biroului Agenţiei Sovietice de Stat TASS. Dumitru Diacov avea activităţi specifice și cunoștea mai multe decât se preface în prezent că ar cunoaște. Cel mai interesant lucru este că, timp de 21 de ani, nu am văzut curiozităţi privind activitatea acestora din partea nici unei instituţii media din Republica Moldova pentru a-i trage de limbă pe cei trei pe care i-am numit. Ar fi și alţii, dar aceștia au fost la vedere. Și mai interesant este faptul că după proclamarea independenţei Republicii Moldova, acești oameni au fost rechemaţi de acolo și instalaţi în poziţii cheie în noua ierarhie a statului moldovean.

Personal am ajuns în România într-un marfar, ducând împreună cu colegul jurnalist Vasile Năstase ajutoare materiale pentru revoluţionari. Am trecut pe la Ungheni în acel marfar. De altfel, în acel moment secţia raională a KGB Ungheni era condusă de cineva care, după aceea, a ajuns ministru al Securităţii Republicii

Moldova. Este vorba de generalul Vasile Calmoi. Este un triumvirat care cunoaște foarte multe și care, posibil, nu are voie să vorbească multe. Însă acești domni ar putea fi întrebaţi de către jurnaliști despre aceste activităţi ale domniilor lor, dacă au fost de partea revoluţionarilor români, dacă au văzut teroriști sau nu.

Este absolut clar că fulminanta carieră politică a acestor domni are strânsă legătură cu evenimentele la care au participat în decembrie 1989. Pentru mine este clar și nu am nici un dubiu că centrala de la Moscova i-a mutat de la București la Chișinău și i-a plasat în acele ierarhii ale statului moldovean. Pot să adaug

Moldova plăteşte cele mai mari preţuri la gaz din tot spaţiul ex-sovietic Reprezentanţii companiei ruse Gazprom au stabilit, la finele săptămânii trecute, scumpirea gazului pentru Republica Moldova cu 11 la sută. Astfel, în primul trimestru al anului viitor, mia de metri cubi de gaz metan va costa 295 de dolari, faţă de 264 de dolari, cât este în prezent. Majorarea tarifului îi afectează direct pe moldoveni, care vor trebui să scoată mai mulţi bani din buzunar pentru plata întreţinerii locuinţei: căldură, gaz, apă menajeră și energie electrică. Deocamdată, oficialii Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) nu pot calcula exact cu cât va crește valoarea facturilor la întreţinere.

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Victor NICHITUŞ Sursa: victornichitus.podomatic.com

PCRM şi PD au pus la punct toate detaliile pentru formarea coaliţiei de centru-stânga

creșterea preţului de import a gazelor, stabilită pe baza unei forumule de calcul inclusă în contractul dintre cele două companii.

Miercuri, 29 decembrie, a avut loc o întâlnire a grupurilor de lucru a reprezentanţilor PCRM și PD. Întâlnirea a avut loc la hotelul Nobil Club din Capitală.

Soluţie: un nou contract „Totuși, ar fi necesară excluderea cotaţiei barilului de petrol din această formulă de calcul. Astfel, nu ar mai exista fluctuaţii atât de mari de preţ”, consideră Muntean. Galina Șelari, director executiv al Centrului de Investigaţii Strategice și Reforme din Chișinău, vede în majorarea preţului gazelor doar un rezultat al evoluţiilor de pe piaţa mondială.

Cinci ani de creştere a preţului „În cazul în care se vrea obţinerea unui preţ mai mic, ar fi necesară renegocierea formulei de calcul sau semnarea unui nou contract cu Gazprom, afirmă Șelari.

Concernul rus Gazprom a început scumpirea preţului gazelor naturale pentru Republica Moldova în 2006. Astfel, dacă în 2005 preţul mediu de import a

că domnul Butnaru a ocupat o perioadă funcţia de viceministru de Externe și că și Mihai Popov a deţinut funcţia de ambasador la Bruxelles, unde se află Cartierul General NATO. Nu cred că s-au dus întâmplător la acea locaţie. Mihai Popov, ex-ministrul de Externe, este tatăl lui Andrei Popov, actualul viceministru de Externe al Republicii Moldova, care a crescut pe teritoriul Ambasadei Sovietice de la București.”

No comment.

constituit 76 de dolari pe mia de metri cubi, în 2009, acesta a ajuns la 263,9 dolari. Cele mai mari preţuri la gaze s-au atestat în primul trimestru al lui 2009, când Moldova a plătit un preţ de 333 de dolari pe mia de metri cubi. În acest moment, Republica Moldova plătește cele mai mari preţuri la gaze din tot spaţiul fost sovietic.

Gazprom vine şi cu bonus Vestea bună din partea Gazprom este că de la 1 ianuarie va plăti Moldovei un tarif de tranzit mai mare cu 20 la sută pentru gazele ce le exportă în statele din Balcani. Astfel, taxa va fi de 3 dolari pe mia de metri cubi transportaţi la 100 de kilometri.

La ieșirea de la negocieri, deputatul PCRM, Igor Dodon, a declarat pentru presă că grupurile de lucru ale celor două partide au pus la punct practic toate detaliile. “Vă promitem că totul va fi bine. Mai răbdaţi încă 24 de ore. Am discutat toate elementele pentru formarea unei coaliţii de centru-stânga. Decizia finală, dar și documentul de formare a coaliţiei trebuie semnat de președinţii de partid. Noi, ca grup de negocieri, am pus la punct toate detaliile”, a subliniat Dodon la ieșire de la negocieri.

Liderul PD, Marian Lupu, a confirmat, în mare parte, spusele deputatului PCRM, menţionând că formaţiunea sa va lua mâine o decizie la Consiliul Naţional. “Dialogul a fost unul bun. S-au clarificat multe lucruri. Au mai rămas câteva detalii. În funcţie de rezultatul acestor discuţii, s-ar putea ca în zilele următoarea să avem un răspuns final”, a menţionat președintele PD. Întrebat despre cerinţele de pe ultima sută de metri ale Partidului Liberal, Marian Lupu a declarat că acestea nu se referă doar la MAI, dar și la Procuratura Generală, Vama sau CCCEC. “Alianţa de dreapta depinde de PL. Această formaţiune se referă la una din instituţiile MAI, PG, VAMA, CCCEC, Fiscul etc. Deci, discuţia este mult mai largă, nu doar la ce v-aţi referit dvs.”, a conchis președintele PD. UNIMEDIA amintește că partidele parlamentare (PCRM, PLDM, PD, PL) nu au reușit marţi, 28 decembrie, la prima ședinţă a Legislativului să formeze o majoritate. În consecinţă, președintele ședinţei, Vladimir Voronin, a anunţat o pauză până joi, 30 decembrie, ora 16.00.

Sursa: unimedia.md

FLUX EDI|IA DE VINERI

30 DECEMBRIE 2010

Zi c= nu!

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

LA PLECAREA UNUI PREŞEDINTE

Bonjour, maman! Adios, amigos!

Rocada favoriţilor sau cine este favoritul cel mai favorit

Mihai Ghimpu a rămas, dintr-o dată, fără nici una dintre cele două funcţii pe care le-a deţinut pe parcursul a mai bine de un an. Lovitură dublă, am zice, pentru un om orgolios, complexat, măcinat de insatisfacţii, frustrări și ranchiună, pentru care, în lipsa altor calităţi, puterea a fost un mod de a se afirma. A plecat ca să revină sau a plecat în anonimatul din care a reușit să răzbească printr-un concurs „fatal” de împrejurări? În ultimele zile ne-a fost dat să vedem un Mihai Ghimpu nervos, iritat și profund marcat de pierderea unui statut social pe care, probabil, nu va mai reuși să-l recupereze vreodată. Deși a susţinut mereu că nu este interesat de funcţii, aflarea pe post de dublu demnitar i-a făcut, fără îndoială, o dublă plăcere. Nu același lucru am putea spune și despre plăcerea pe care ne-a făcut-o prestaţia lui în aceste funcţii.

Conștient de iminenta schimbare „până la capăt” din viaţa lui, s-a pus bine cu poporul și a mai dat oleacă de medalii, ca să fie sigur că-l vor regreta cei cărora nu a reușit să le dea. Între altele fie spus, această dărnicie, care nu-l va costa absolut nimic pe cel mai mare liberal doctrinar din Republica Moldova, într-un viitor nu prea îndepărtat va împovăra simţitor bugetul de stat, or, Ordinul Republicii, de exemplu, presupune și un adaos lunar la pensie de 500 de lei. Iată de ce, după această experienţă tristă, primul lucru la care ar trebui să se gândească noua guvernare

oficial demisia din funcţia de președinte al ţării, Mihai Ghimpu ajunge președinte interimar al Republicii Moldova. La momentul respectiv, nimeni nici nu presupunea câte surprize ne va oferi această alegere.

Cu accederea lui Ghimpu în cele două funcţii, guvernarea se va conduce tot mai puţin de legislaţia în vigoare, apelând cu precădere la așii de prin mânecile interimarului. După eșuarea primei tentative de alegere a lui Marian Lupu în funcţia de șef al statului, Ghimpu a declarat că, în cazul în care situaţia se va repeta și în turul doi, va fi pus la punct un mecanism juridic legal care să prevadă alegerea președintelui ţării cu majoritatea simplă a deputaţilor în Parlament. „Am varianta de soluţionare a acestei probleme. Am asul din mânecă. Va veni ziua când veţi afla”, a spus, plin de mister, spicherul.

La 2 decembrie 2009, acesta semnează un decret privind constituirea Comisiei pentru reforma constituţională, menită să analizeze lacunele sistemului constituţional existent și să elaboreze p ro p u n e r i privind reforma constituţională în Republica Mol-

nia, proaspătul doctor a avut o revelaţie pe care a dorit s-o împărtășească și cu partenerii europeni. El a constatat că mai are un as în mânecă, imbatabil de data aceasta. „Nu sunt obligat să dizolv Parlamentul la 16 iunie, atunci când expiră mandatul, - a spus el într-o conferinţă de presă. Poporul este în drept să decidă prin referendum dacă dorește sau nu alegeri anticipate”.

Președintele Comisiei de la Veneţia, care a avut impresia că a fost destul de explicit încă de la primele discuţii cu înzestratul nostru președinte, a rămas exasperat de insistenţa interimarului, care i-a tot fluturat așii prin faţa ochilor. Europa crede însă mai mult în prevederile constituţionale, decât în trucuri de cartofor. De aceea, la întâlnirea cu reprezentanţii guvernării de la Chișinău, Buquicchio a fost cât se poate de tranșant în declaraţii. Republica Moldova are dreptul să-și organizeze instituţiile statului și să redacteze Constituţia cum dorește, însă procedura de modificare trebuie să ţină cont de prevederile actualei Constituţii și de avizul Comisiei de la Veneţia, a spus el, ca să înţeleagă și Doctorii mai grei de cap.

Ghimpu - un fin cunoscător al uzanţelor diplomatice şi al cutumelor de politică externă

ar fi adoptarea unor reglementări clare privind interimatul, adică ce poate și ce nu poate să facă un președinte interimar.

Dincolo de supărările din ultimele zile, Mihai Ghimpu a fost cel mai vesel dintre președinţii pe care i-a avut ţara noastră vreodată. Expresiile înaripate gen „tiu-tiu”, „cic-cic”, „piupiu”, „dai, dai zakuriti” etc. ne vor marca pentru mult timp conștiinţele. La plecare, am zis să rememorăm și noi cele mai remarcabile momente din cariera președintelui de la Coloniţa, așa cum au fost reflectate ele în săptămânalul nostru.

Din anonimat, în cea mai înaltă demnitate a statului Alegerea lui Mihai Ghimpu, pe data de 28 august 2009, în funcţia de președinte al Parlamentului a constituit o surpriză pentru toată lumea, presupunându-se că acesta a pus coarnele în prag, iar Filat, Lupu și Urechean nu au avut încotro și au fost nevoiţi să accepte condiţia, pentru a putea constitui o coaliţie de guvernare.

La 11 septembrie, după ce Vladimir Voronin și-a anunţat

dova. Președintele liberal se visa deja „ctitor” al unei noi Constituţii, pomenit cu recunoștinţă de generaţiile viitoare.

La 9 martie, Mihai Ghimpu își convinge partenerii de la guvernare să ia o decizie privind evitarea alegerilor anticipate prin adoptarea unei noi Constituţii prin referendum, dar decizia respectivă nu este susţinută și de oficialii europeni. Comisia de la Veneţia le recomandă autorităţilor de la Chișinău să modifice în Parlament doar articolul 78 din Constituţie și să organizeze alegeri parlamentare anticipate după 16 iunie 2010. Filat, Lupu și Urechean bat în retragere, iar Ghimpu, supărat, rămâne să lupte de unul singur cu „necooperantul” președinte al Comisiei de la Veneţia.

Mihai Ghimpu, cu asul la Strasbourg La 4 mai, proaspăt unsul Doctor Honoris Causa al Universităţii București, Mihai Ghimpu, pleacă la Strasbourg, să-i prezinte lui Gianni Buquicchio un nou as din mânecă. Dar se pare că președintele Comisiei de la Veneţia nu a fost impresionat de aceștia (nici de Ghimpu, nici de as). Întors, la sfârșitul lunii aprilie, dintr-o vizită în Româ-

În general, în politica externă, Ghimpu a cam călcat prin străchini și s-a mișcat ca elefantul în magazinul cu porţelanuri.

Comentând pentru presă învestirea în funcţie a noului președinte de la Kiev, Victor Ianukovici, acesta a avut de spus următoarele: „Cum să spun, eu, clar, ca bărbat, mai mult îmi plăcea Iulia Timoșenko”.

Președintele interimar i-a zăpăcit pe toţi cu participarea, apoi neparticiparea sa la parada militară de la Moscova. În cele din urmă, el a ajuns totuși în capitala rusă, doar la Reuniunea informală a șefilor de state CSI, care a avut loc pe data de 8 mai.

Printre alte succese de politică externă ar fi de menţionat scrisoarea adresată secretarului general al NATO (fostului și actualului, pentru că și președintele s-a aflat într-o mică derută în privinţa identităţii acestuia).

Dar și declaraţia că Tratatul de frontieră semnat de premierul liberal-democrat la București, în prezenţa unor oficiali europeni, este neconstituţional. Să ne amintim că, în replică, ambasadorul României la Chișinău a declarat că „România nu semnează tratate neconstituţionale”. În luna iunie, Mihai Ghimpu a semnat un decret prin care a declarat ziua de 28 iunie drept „Zi a ocupaţiei sovietice și a comemorării victimelor regi-

mului totalitar comunist”. Dar nu s-a limitat la atât. El i-a cerut în mod imperativ Federaţiei Ruse, prin același decret, să-și retragă trupele din Republica Moldova. Respectivul decret nu a provocat doar disensiuni între Chișinău și Moscova, ci a și divizat în două tabere liderii AIE. În consecinţă, coaliţia parlamentară de guvernământ a amânat pentru un termen nedefinit dezbaterea raportului Comisiei Cojocaru, prin care urma să se ia atitudine oficială faţă de atrocităţile comise de regimul totalitar comunist în timpul URSS. Punctul în aceste discuţii l-a pus Curtea Constituţională, care a declarat drept neconstituţional decretul președintelui interimar, precizând că acesta a încercat să dea o apreciere politică unor evenimente istorice.

Cu pâinea şi cuţitul Din momentul în care alegerile anticipate, dar, se credea atunci, și cele prezidenţiale directe, devin o certitudine, președintele interimar Mihai Ghimpu este tot mai nemulţumit de partenerii săi de guvernare, iar acţiunile populiste, cu ţintă electorală, se înteţesc. Și tot mai des, acesta recurge la confruntarea deschisă șiși pune colegii în situaţii ambarasante, încercând să-și atragă un plus de imagine. Nu că ceilalţi ar fi fost străini de astfel de procedee.

La sfârșitul lunii mai, Ghimpu a fost deranjat de declaraţiile lui Lupu și Filat cu privire la modificarea articolului 78 din Constituţie și stabilirea datei alegerilor anticipate. În cadrul unei emisiuni televizate, Ghimpu le-a amintit cine este șeful și cine are cuţitul în mână. Președintele interimar a precizat că liderii de partide se pot pronunţa în problema respectivă, dar el este cel care va lua decizia finală. În ciuda tuturor evidenţelor și normelor legale, juristul și interimarul Mihai Ghimpu a opinat că Parlamentul trebuie să rămână în funcţiune încă trei ani, iar în cadrul referendumului constituţional oamenii să fie întrebaţi dacă vor sau nu alegeri anticipate.

Ghimpu, cu mâna pe roata istoriei După data de 16 iunie, când s-a împlinit un an de la dizolvarea precedentului Legislativ, preocuparea majoră a lui Ghimpu devine amânarea cât mai târziu posibilă a dizolvării Parlamentului. Astfel, la 16 iunie el declară că până la referendumul constituţional, Parlamentul nu va fi dizolvat. Plastic în exprimare ca întotdeauna, președintele interimar a decretat: „Azi începe să se învârtă roata constituţională. De astăzi eu pot dizolva Parlamentul”. Totodată, el a dat de înţeles că roata se va învârti așa cum va dori el și nu altcineva. „Nimeni nu mă poate obliga să dizolv Parlamentul, decât Constituţia, care însă, nu prevede un termen concret”, a mai menţionat spicherul. Neînfricatul președinte a dat și o listă a factorilor (încercaţi să urmăriţi firul logic!) care nu-l vor putea influenţa în nici un chip. „Nici mitinguri, nici avioane, nici bombe, nici Curtea Constituţională nu mă pot obliga să dizolv Parlamentul atunci când vor ei”, a accentuat el. În accepţia lui Mihai Ghimpu, termenul rezonabil de dizolvare a Legislativului, stipulat în Constituţie, este înţeles de fiecare în felul său și ar putea fi extins măcar și până în 2013.

Supărările s-au accentuat mai aproape de data referendumului, când cei patru lideri liberali și democraţi erau siguri de reușita acestuia, ei fiind deja angajaţi într-o iluzorie campanie prezidenţială. Anume acum s-a făcut simţită o ușoară deviere a „milosteniei” de la București către premierul liberal-democrat. După toate onorurile, după o vacanţă prelungită în preajma președintelui României, când se considera deja „unsul” Bucureștilor la președinţie, Ghimpu s-a simţit abandonat și trădat. Vizibil iritat în cadrul unei emisiuni televizate, atunci când i s-a spus că Băsescu și-ar fi reorientat susţinerea către un candidat cu șanse reale, adică Vladimir Filat, Ghimpu a sugerat că anume PLDM lansează astfel de „analize”. Cei care lansează fel de fel de presupuneri după întâlnirea lui Filat cu Băsescu, fac, de fapt, propagandă electorală, a mai spus Ghimpu. „De unde știţi dumneavoastră care a fost motivul întâlnirii? Important este că România susţine Republica Moldova. Azi e Băsescu, mâine o să fie alt președinte și tot așa o să fie”, le-a zis el ziariștilor.

Cine şi când i-a furat împuternicirile lui Ghimpu?

Tot mai des, interimarul înaintează pretenţii faţă de presă, mai ales faţă de televiziunea naţională. Mai mult, președintele liberal începe să dea semne de ramoleală politică, exacerbându-și ostentativ meritele, capacităţile, incoruptibilitatea și calităţile de conducător de care n-a mai avut parte Moldova. Preocuparea obsesivă a lui Mihai Ghimpu de a fi prezent 24 de ore din 24 în relatările Televiziunii Naţionale, tânguielile că cei de la Moldova 1 nu-i reflectă,

cu destulă perseverenţă, activitatea prezidenţială, dar și suspiciunile că nu este arătat, în mod deliberat, suficient de frumos „pe sticlă”, pare să-i fi acaparat toate gândurile interimarului, ajuns într-o toamnă târzie și irevocabilă. Supărarea lui Ghimpu părea să vină și din conștientizarea faptului că a pierdut competiţia nedeclarată cu Filat în ceea ce privește exercitarea influenţei asupra postului naţional de televiziune.

Apoi, într-un moment când toată lumea credea că Alianţa își va strânge rândurile, după eșecul răsunător de la referendum, cel puţin de ochii electoratului pe care urma să-l convingă în scurt timp să-i mai dea un vot de încredere, triplul președinte Mihai Ghimpu nu a rezistat și a decis iarăși să le arate partenerilor de coaliţie cine este șeful.

Ce-i drept, un șef cam jalnic, care a reușit să spună, în cadrul unei conferinţe de presă, doar atât: că nu poate decide nimic, că nu-l ia nimeni în serios, nici chiar cei mai mărunţi funcţionari, iar împuterniciri îi ajung numai pentru a da niște ordine și medalii. Ei, iată că la acest capitol, Ghimpu și-a exercitat din plin împuternicirile. Este deja în afara oricărei îndoieli că Mihai Ghimpu a ajuns a fi cel mai medaloman dintre medalomani, ca să recurgem la un termen ad-hoc. Acesta a acordat un număr impresionant de distincţii, inclusiv unor persoane apropiate, prieteni, colegi de partid și rude ale colegilor de partid. Ca număr de ordine și medalii, raportat la anii de aflare la guvernare, Ghimpu l-a întrecut cu mult pe fostul președinte Voronin. Cantitativ, acesta a fost depășit, poate, doar de ramolitul lider al fostului imperiu sovietic, Leonid Brejnev.

Marasm sau apucături dictatoriale?

Pe ultima sută de metri, președintele interimar a oferit un spectacol lamentabil al șefului nebăgat în seamă și neluat în serios de către cei care, în opinia lui, ar trebui să-i execute ordinele. Supărarea a venit și din conștientizarea propriei neputinţe și incapacităţii de a face faţă celor două funcţii de primă importanţă în stat, pentru care Ghimpu nu a avut nici aplecarea, nici consistenţa intelectuală necesară.

Fiind în criză de popularitate, criză pe care deţinerea a două funcţii-cheie în stat, în mod paradoxal, a aprofundat-o, Ghimpu încearcă să-și machieze inconsistenţa prin acţiuni populiste și efecte de artificii. Astfel, acesta a picat, pe nepusă masă, cu alai de jurnaliști după el, drept la arhiva Ministerului de Interne. Apoi a căzut cu hârzobul din cer pe pășunile patriei, iar vietăţile care pășunau pe acolo au aflat, în sfârșit, ce este un briefing. Acţiunea a purtat numele de cod „Ali cui sânt viile și pădurile? – Ali luia!”

Elicopterul cu nepreţuita încărcătură a survolat mândra noastră capitală, viile de la Budești și pădurea Ţiganca, iar Ghimpu le-a demonstrat ziariștilor pretinsele moșii ale fostului președinte, Vladimir Voronin, și a promis exproprierea acestuia.

pat primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, ministrul de Interne, Victor Catan, și procurorul general Valeriu Zubco. Prin metoda deducţiei logice, interimarul a ajuns la concluzia că dacă nu poate fi scoasă o bucată de scândură, înseamnă, nici mai mult, nici mai puţin, că ţara asta este condusă de altcineva…

Ghimpu a mers cu Udrea să ia în primire pereţii tencuiţi de Filat Finul cunoscător al protocolului oficial s-a întrecut pe sine în cadrul vizitei ministrului Turismului și Dezvoltării din România, Elena Udrea, în Republica Moldova. După întrevederile oficiale de la Chișinău cu interimarul și primarul – unchiul și nepotul - emisarul Cotrocenilor a făcut o plimbare printre casele în construcţie de la Cotul Morii, pentru a se convinge că materialele oferite de România au ajuns la destinaţie.

Numai că ziariștii așteptaseră să o vadă pe șantier alături de premierul Vlad Filat, așa cum se anunţase anterior. Dar, surpriză mare, tot Mihai Ghimpu alerga alături de elegantul ministru de la București pe podeţul improvizat din scânduri. La început, Ghimpu a simulat un soi de mirare și s-a prefăcut că nu știe nici cu spatele că a existat un alt program al vizitei. „Eu m-am pornit… unde m-am pornit acolo am ajuns. Mi-a venit această idee în timpul întreve-

De la iubire până la ură nu-i decât un pas Aţi observat cum a evoluat, în foarte scurt timp, în doar câteva zile, Mihai Ghimpu – de la politicianul simpatizat, agreat de toată lumea, căruia i se iartă cu nonșalanţă și glumele de prost gust, și stilul grosier de comunicare, și sacii de medalii – la un potenţial trădător de alianţă și, implicit, de ţară. Motivul este, fără îndoială, acela că s-a „lăcomit” la funcţii și i-a cam încurcat pasienţele lui Filat. Iar cine-i încurcă lui Filat, ca Urechean păţește.

Faptul că șeful PL a susţinut punctul de vedere al lui Marian Lupu privind partajarea egală a funcţiilor în viitorul Guvern, apoi a insistat asupra deţinerii unor anumite ministere, i-a atras acestuia oprobriul public, fiind învinuit astăzi de șantaj, de sfidare a regulilor democratice, de încurajare a unei posibile alianţe PD–PCRM, de torpilare a constituirii unei alianţe liberal-democrate, de cârdășie cu Plahotniuc și de aducerea comuniștilor la putere etc.

De ce și-a pus Mihai Ghimpu toată lumea în cap, de ce insistă pentru acele structuri de forţă? Să fie oare atât de supărat că trebuie să-și lase funcţiile, bodyguarzii, consilierii, secretarele, reședinţele? Să-i fi plăcut atât de mult gustul puterii, încât încearcă din răsputeri să se cramponeze cel puţin de rămășiţele acesteia? Să fie această mică demonstraţie de forţă un ultim

Ghimpu, un preşedinte (interimar) căzut în populism şi în ridicol Pe parcursul interimatului lui Ghimpu, o mulţime de acţiuni deșănţate și extravagante au făcut deliciul presei și al publicului. Astfel, în luna mai, el l-a numit pe fostul medic-șef al spitalului de psihiatrie din Chișinău (Costiujeni), Constantin Ţurcan, în funcţia de consilier prezidenţial pentru probleme de dezvoltare socială. Acesta a fost atât de atașat instituţiei pe care a condus-o, încât i-a dedicat chiar și un imn. Și dacă v-aţi imaginat scene din filmul lui Miloș Forman„Zbor deasupra unui cuib de cuci”, vă spunem că lucrurile sunt cât se poate de serioase: nemuritoarele versuri ale „imnului nebunilor”, cum l-a botezat atunci presa din România, a beneficiat de un aranjament muzical realizat de Orchestra Simfonică Naţională a Teleradiodifuziunii din Moldova, fiind interpretat de Corul „Moldova”.

Mai târziu, aveam să aflăm chiar de la președintele interimar că gestul său a fost unul de binefacere (din banii statului), după ce fostul șef de la psihiatrie a fost demis, cu doar doi ani înainte de a ieși la pensie. „Nouă ne place să mulgem ţânţarul”, a spus el cu eleganţa stilistică exersată de mic copil prin hârtoapele de la Coloniţa.

De pomină este și „bariera lui Voronin” din strada Ciocârliei, care a ajuns chiar un simbol al puterii supreme în stat. Mihai Ghimpu, care și-a simţit ameninţat fotoliul de interimar, a convocat o ședinţă specială cu acest prilej, la care au partici-

derii cu doamna Udrea”. Adică, plin de idei cum este, Ghimpu a decis în ultimul moment că este mai frumos și mai bengos decât Filat și i-a rescris acestuia programul.

Toamna preşedintelui interimar La apusul dublei cariere, Ghimpu a avut câteva prestaţii de neuitat prin cluburi și discoteci, unde și-a demonstrat chiar vocaţia ratată de striper.

Lumea s-a împărţit atunci în două tabere. Unii au zis că avem un președinte nu prea deștept, care ţopăie și cuprinde fetele prin discoteci și că de aceea nu iese ţara din sărăcie. Alţii, dimpotrivă, au spus conciliant că președintele-i om și el și are voie să se relaxeze după atâta muncă.

Ba mau mult, ei au fost de părere că acesta nu s-a avântat de capul lui într-o viaţă nocturnă, ci pentru că așa l-au învăţat lustruitorii de imagine din Occident. Cel puţin, ne putem bucura pentru tinerele liberale care au dansat alături de un președinte în carne și oase, chiar dacă marcat de interimat.

cuvânt al politicianului care a înţeles că nu mai decide nimic, că alţii sunt cei care fac jocurile? Ori poate pentru că știe prea bine năravurile lui Filat? Știe că acesta va încerca să-l devoreze așa cum l-a devorat pe Urechean. Știe că Filat va încerca să guverneze de unul singur, subordonându-și toate pârghiile puterii. Este o încercare de a se împotrivi? Sau este o înţelegere, un aranjament despre care nu știm noi?

L-am auzit pe fostul interimar vorbind, în ultima zi de aflare în funcţie, la un liceu din capitală – pătimaș, emotiv, aproape ca un Hrușciov la Naţiunile Unite – despre funcţii, putere și dragoste de ţară: „Un șef de stat trebuie să fie ca Ștefan cel Mare, ca Mihai Viteazul, ca Alexandru Ioan Cuza! Așa! Să-ţi iubești poporul! Să trăiești pentru popor! (crescendo) Nu pentru funcţii, bani și avere. Te așezi seara în fotoliu, cu whisky, cafea și te uiţi la televizor cât de frumos și cât de deștept iești”, a conchis Ghimpu. Să fie el un fel de Ștefan cei Mare pe care noi nu am reușit să-l deslușim? Atunci cine este cel din faţa televizorului?

Ioana FLOREA, FLUX

4

30 DECEMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Important

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

2010 – un an al dezastrelor Anul de care ne despărţim a fost marcat de numeroase catastrofe naturale și tehnogene, mult mai multe și mai dezastruoase decât în anii precedenţi.

Conform ultimului raport Sigma, publicat de SWISS Re, una dintre cele mai mari companii de asigurare din lume, costul total al catastrofelor naturale pe glob s-ar putea ridica la valoarea de 222 miliarde de dolari în 2010, de trei ori mai mult decât în anul anterior. În urma acestor evenimente, au murit aproximativ 260 de mii de oameni, faţă de 15 mii, cât s-a înregistrat în 2009. Numai în urma cutremurului din Haiti și-au pierdut viaţa 250 de mii de persoane.

Haiti, 12 ianuarie 2010 Seismul din 12 ianuarie din Haiti a provocat moartea a circa 250 de mii de persoane în toată ţara și a lăsat fără adăpost peste un milion de persoane, distrugând o parte din capitala Port-au-Prince și alte orașe. Cutremurul a lovit cea mai dens populată regiune din ţară, inclusiv centrul său economic și administrativ. Pagubele produse de seism au fost evaluate la 7,9 miliarde de dolari, adică peste 120% din PIB-ul haitian.

Chile, 27 februarie 2010 La doar o lună și jumătate de la catastrofa din Haiti, pe data de 27 februarie 2010, Chile a fost zguduit de un cutremur cu magnitudinea de 8,8

provocat incendii de amploare până în Moscova, a fost recunoscută drept cea mai gravă „din ultimii 1000 de ani”. „Nici noi, nici strămoșii noștri nu am fost martori la un astfel de fenomen în o mie de ani, de la formarea ţării noastre”, a declarat directorul serviciilor de meteorologie ruse, adăugând că „este un fenomen unic care nu are antecedente”.

Serviciile meteorologice au anunţat că temperaturile caniculare au depășit toate recordurile, atât ca maxime, cât și ca durată, de la deschiderea registrelor de observaţie din Rusia modernă, în urmă cu 130 de ani.

grade pe scara Richter, urmat de un tsunami violent. Seismul a deplasat orașul Concepcion, al doilea oraș ca mărime din Chile, cu peste trei metri spre vest. Seismul a fost unul dintre cele mai puternice înregistrate în ultimul secol în Chile. Și capitala argentiniană Buenos Aires s-a deplasat cu patru centimetri mai la vest în urma acestui cutremur. Pe lângă numărul de peste 800 de victime, cutremurul a produs pagube estimate între 4 și 7 miliarde de dolari, conform companiei elveţiene de asigurări Swiss Re. Ca intensitate, cutremurul din Chile a fost mult mai puternic decât cel care a lovit Haiti, însă proporţia dezastrului aici a fost mai redusă. Și aceasta pentru că statul sud-american este mai bogat și mai bine pregătit, cu reguli stricte de construcţie a clădirilor, o reacţie la urgenţă mult mai bună și mai operativă și cu o istorie bogată în ceea ce privește mișcările seismice. De remarcat că nici un haitian nu mai trăise experi-

enţa unui cutremur până la cel din 12 ianuarie 2010.

Noua Zeelandă, 3 septembrie 2010 Un cutremur cu magnitudinea de 7 grade a lovit, în seara de 3 septembrie a acestui an, Noua Zeelandă, provocând deplasarea unei părţi a Pământului către dreapta, cu peste trei metri.

Seismul a fost provocat de coliziunea continuă între placa tectonică pacifică și cea australiană, a precizat un profesor de la Canterbury University.

Faptul că nici o persoană nu și-a pierdut viaţa se explică prin ora la care a avut loc cutremurul și prin soliditatea clădirilor, potrivit specialiștilor.

Ultimul cutremur major înregistrat în Noua Zeelandă, din 16 iulie 2009, a avut o magnitudine de 7,8 grade, provocând deplasarea extremităţii sudice a ţării cu 30 de centimetri și apropiind-o de Australia.

Haiti devastată din nou, deja de holeră Lovită cumplit de seismul din ianuarie, Haiti se confruntă cu o epidemie fără precedent de holeră. În jur de 3 000 de persoane au murit până acum din cauza epidemiei, care afectează ţara de la mijlocul lunii octombrie.

Potrivit unui buletin informativ emis la 18 decembrie de Ministerul Sănătăţii Publice și al Populaţiei, în total, aproximativ 130 de mii de persoane au fost afectate de epidemie. Cea mai afectată zonă rămâne Departamentul Artibonite, din nordul ţării.

De asemenea, este gravă situaţia în capitala Port-au-Prince, unde trăiesc în condiţii mizere sinistraţii cutremurului din ianuarie.

O filială a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii avertizează că, în următorul an, s-ar putea înregistra peste 400 de mii de cazuri de holeră, dintre care mai bine de jumătate în următoarele trei luni. Epidemia de holeră este prima din ultima jumătate de secol în această ţară.

Situaţia din Haiti ar putea provoca o pandemie de holeră pe plan mondial, a estimat medicul sanitar-șef al Rusiei, Ghenadi Onișcenko.

Rusia a ars, la propriu şi la figurat, în vara acestui an O vară deosebit de grea au avut și rușii anul acesta. Canicula, care a afectat Rusia de la începutul lunii iulie și a

SĂNĂTATE

care au încercat să cureţe pata de ţiţei au acuzat simptome precum iritaţie în gât, tuse, dificultăţi de respiraţie, iritaţie a ochilor, greaţă, dureri în piept și dureri de cap. Sutele de milioane de litri de ţiţei, proveniţi dintrun puţ situat la 1 500 de metri sub nivelul oceanului, au poluat apele, iar mii de păsări, broaște ţestoase și delfini și-au pierdut viaţa în ape și pe coaste în urma poluării.

Dezastrul a fost comparat de președintele Barack Obama cu atentatele de la 11 septembrie 2001, adăugând că incidentul ar putea determina Statele Unite să exploateze alte surse de energie.

Incendiile au devastat aproximativ 200 de mii de hectare și au provocat moartea a 52 de persoane, potrivit unui bilanţ oficial.

Un vulcan a paralizat traficul aerian

Catastrofă ecologică în Golful Mexic La 20 aprilie 2010, în largul coastelor statului Louisiana, la 84 de kilometri distanţă de ţărm, a avut loc o explozie la bordul platformei

Cea mai mare catastrofă ecologică din istoria Ungariei La 4 octombrie, aproape 700 de mii de metri cubi de reziduuri industriale s-au deversat de la o fabrică de

Un nor de cenușă din Islanda a închis cerul Europei în luna aprilie.

Aproape nici un avion n-a mai zburat deasupra bătrânului continent, după ce vulcanul Eyjafjallajokull s-a trezit la viaţă, după un somn de 200 de ani și a început să erupă, nu doar lavă fierbinte, ci și cenușă. Fenomenul a iscat un val de panică, nervi, iar companiile aeriene au înregistrat pierderi de milioane de euro.

Ţara noastră s-a confruntat în vara acestui an cu grave inundaţii În urma inundaţiilor din vara acestui an, au fost afectate 16 raioane din Republica Moldova. În noaptea din 5 spre 6 iulie 2010, s-a rupt digul de protecţie din satul Nemţeni (Hâncești), ceea ce a dus la inundarea mai multor localităţi din raioanele Hâncești și Cantemir. Potrivit datelor oficiale, au fost inundate 1 084 de case de locuit, 6 114 ha de terenuri agricole, iar 3 114 persoane au fost evacuate. Pentru reabilitarea pagubelor provocate de inundaţii, autorităţile au estimat că vor fi necesare 77,5 milioane de dolari.

Nu doar dezastrele naturale au ameninţat securitatea mai multor ţări în 2010 Pe data de 10 aprilie 2010, în apropierea aeroportului Smolensk, s-a prăbușit avionul Tupolev TU-154M, care-i transporta pe președintele Poloniei, Lech Kaczynski, pe soţia acestuia și o numeroasă delegaţie de militari și politicieni. La bordul avionului se aflau în total 88 de pasageri și 8 membri ai echipajului. În condiţii de ceaţă densă, la o distanţă de 1500-2000 metri de pista de aterizare, avionul a atins cu o aripă vârfurile copacilor și s-a prăbușit. Toate persoanele de la bordul avionului au murit. Împreună cu președintele polonez Lech Kaczynski a murit elita politică a ţării. În avion se mai aflau guvernatorul Băncii Centrale din Polonia, șeful Statului Major și alţi demnitari polonezi. Delegaţia urma să ajungă la Katyn, pentru a comemora asasinarea a mii de ofiţeri polonezi în cel de-al doilea Război Mondial.

pe teritoriul Ungariei. Zece oameni și-au pierdut viaţa și 150 au fost răniţi, după ce trei localităţi au fost inundate. Noroiul roșu a măturat tot ce i-a ieșit în cale, iar peisajul lăsat în urmă a fost apocaliptic.

Autorităţile de la Budapesta au decretat starea de urgenţă în trei regiuni din vestul ţării, în urma avariei produse la un rezervor al unei fabrici de alumină, care a dus la deversarea unei cantităţi importante de reziduuri chimice industriale.

Accidentul s-a produs în apropierea orașului Ajkai, situat la circa 160 km de Budapesta, după ce la uzina de alumină a avut loc o explozie, urmată imediat de surparea barajului de protecţie al unui rezervor cu așa-numitul „noroi roșu”. Acesta rezultă din procesul producţiei de aluminiu și alumină, conţinând o cantitate mare de oxid de fier și metale grele. Din fericire, pericolul nu a ajuns la segmentul românesc al Dunării. Nici Republica Moldova nu a fost afectată.

de foraj a companiei britanice British Petroleum, ceea ce a dus la cel mai grav dezastru ecologic din istoria Americii.

Canalul National Geographic a dat publicităţii imagini incredibile, filmate la doar câteva ore de la producerea exploziei pe platforma Deepwater Horizon din Golful Mexic.

Un număr de 11 persoane au murit, alte 17 au fost rănite și 115 membri ai echipajului platformei s-au ales cu răni grave după explozie. Platforma s-a scufundat două zile mai târziu și a provocat cea mai mare scurgere de petrol din istoria Statelor Unite.

Milioane de litri de ţiţei au ajuns pe coastele mai multor state americane, ameninţând ecosistemul marin. Din cauza mareei negre, aproape 90 de persoane s-au îmbolnăvit. Muncitorii

cu Victoria CUŞNIR

Protejează-te de bolile „de iarnă”, pentru a avea parte de sărbători fericite Stimaţi cititori, la numeroasele cereri din partea Dumneavoastră, redacţia FLUX a decis să relanseze rubrica despre sănătate. Așadar, începând cu ediţia de astăzi, vă vom prezenta informaţii despre maladiile sezoniere, iar experţii în domeniu vă vor oferi sfaturi utile despre cum să vă protejaţi sănătatea, despre tratamentele naturiste și cele medicamentoase. Împreună cu echipa de medici-consultanţi vom încerca să răspundem întrebărilor Dumneavoastră, pe care ni le puteţi expedia fie prin intermediul Serviciului poștal, la adresa Chișinău, str. Nicolae Iorga, 8, fie pe adresa electronică flux.sanatate@gmail.com.

Suntem la sfârșitul lunii decembrie și iarna și-a intrat în rol de-a binelea. „Iarna fie te mușcă cu dinţii ei ascuţiţi, fie te biciuiește cu coada ei aspră”, zice un vechi proverb. Odată cu venirea iernii, organismul nostru este mai expus la diverse maladii care se pot acutiza anume în această perioadă. Scăderea temperaturii aerului și umiditatea accentuată, caracteristică acestei perioade a anului, sunt printre principalii factori care duc la agravarea stării sănătăţii noastre, în special în ceea ce privește bolile cornice și infecţiile respiratorii. Cei mai afectaţi de schimbarea vremii sunt copiii, bătrânii și persoanele care suferă de boli cronice – reumaticii, astmaticii, cardiacii. Astfel, în cazul în care semnalaţi anumite probleme de sănătate, este necesar să consultaţi de urgenţă

medicul, pentru o examinare amănunţită, astfel încât să trataţi o eventuală afecţiune, care s-ar putea acutiza ulterior.

Bolile respiratorii, caracteristice sezonului rece al anului Gripa, răceala și alte boli respiratorii sunt cele mai frecvente afecţiuni acute pe timp de iarnă.

Deși virusurile contagioase sunt active pe tot parcursul anului, toamna și iarna oamenii devin mai vulnerabil în faţa acestora, deoarece petrec mai mult timp în spaţii închise. Deși simptomele de răceală și cele de gripă sunt aparent asemănătoare, acestea sunt două afecţiuni total diferite.

Răceala se manifestă prin congestie nazală, rinoree, stră-

nut, tuse, disconfort generalizat și ochi umezi.

Gripa însă, atacă imediat organismul, este mult mai gravă decât răceala și se manifestă o perioadă mult mai lungă de timp. Simptomele de gripă sunt: febra, dureri de cap, frisoane, tuse uscată, dureri musculare, oboseala și stare generală de rău. Ca și în cazul răcelilor, apar rinoree, strănutul, congestia nazală și ochii umezi. Copiii pot manifesta stări de greaţă și vărsături.

Din cauza diferenţelor de temperatură foarte mari dintre spaţiile de locuit și mediul înconjurător, mucoasa nazală se lubrifiază mai puternic în mod natural. Fiind mai bine lubrifiată, virusurile existente în aer se lipesc mai bine de mucoasa nazală și se pot înmulţi în voie.

Așa apare viroza respiratorie.

Bolile pulmonare Afecţiunile pulmonare au și ele o legătură directă cu frigul și se acutizează iarna. Frigul de-

termină îngustarea căilor respiratorii, adică bronhoconstricţia.

Din această cauză, prin căile respiratorii circulă o cantitate mai mică de aer, ceea ce poate cauza dificultăţi de respiraţie și o senzaţie de disconfort. La bolnavii care au astm bronșic, acest fenomen perfect natural poate declanșa o criză astmatică.

Inflamaţiile orofaringiene.

Guturaiul Guturaiul sau rinita acută este cauzat de viruși, fiind o infecţie care produce iritarea nasului sau/și a gâtului. Deși afecţiunea în sine nu este una gravă, netratarea acesteia poate duce la complicaţii cum ar fi otita, bronșita sau sinuzita. Nasul înfundat înseamnă primele simptome de guturai.

Bolile cardiovasculare Pentru cardiaci (coronarieni cu sau fără infarct miocardic,

valvulari, hipertensivi, cu insuficienţă cardiacă de diverse grade), aflaţi în diverse stadii de boală, temperaturile scăzute, frigul umed, vântul sunt factori solicitanţi ai aparatului cardiovascular, la care acesta reacţionează prin modificarea tensiunii arteriale și a frecvenţei cardiace.

Mecanismul de supravieţuire prezent la oameni, dar și la alte mamifere este determinat de constricţia (îngustarea) vaselor de sânge atunci când temperaturile scad, pentru a conserva căldura și a menţine constantă temperatura corpului. Odată cu îngustarea spaţiului prin care curge sângele, presiunea acestuia crește și apare riscul producerii unui atac de cord fatal sau a unui accident vascular cerebral. Persoanele expuse la acest risc sunt cele cu presiune sanguină ridicată, cunoscuţi ca și hipertensivi, precum și bolnavii care necesită menţinerea strictă a tensiunii la un nivel constant, cum este cazul persoanelor cu diabet zaharat sau afecţiuni renale cronice.

„Depresia de iarnă”, tulburare afectivă sezonieră De-a lungul secolelor, poeţii au descris o stare de tristeţe, un sentiment de deznădejde și letargie care apar odată cu zilele tot mai scurte caracteristice perioadei toamnă-iarnă. În multe culturi și religii există festivaluri de iarnă asociate cu focul. Scurtarea zilelor pe timpul iernii și lipsa luminii solare sunt considerate cauze de apariţie a

depresiei sezoniere (SAD – Seasonal Affective Disorder).

Cuperoza, o ameninţare pentru frumuseţea tenului Cuperoza este o boală inflamatorie a pielii care se manifestă prin înroșirea tenului pe anumite suprafeţe. Simptomele cuperozei sunt vizibile, în primul rând, la nivelul obrajilor, nasului și bărbiei. Iniţial, în primele stadii ale bolii, înroșirea tenului se manifestă în cazul emoţiilor, a schimbărilor de temperatură, menstruaţie (la femei), consum de alcool și dispare după încetarea acţiunii factorului declanșator. Odată cu avansarea bolii, roșeaţa este însoţită de teleangiectazii (dilataţii ale vaselor din piele). În faza următoare apar coșurile, care se pot infecta, transformându-se în pustule.

Cum să ne protejăm de bolile iernii. Câteva principii şi reguli uşor de aplicat Igiena nazală este esenţială pentru buna funcţionare a nasului. În numeroase cazuri, o igienă nazală deficitară favorizează debutul răcelilor și ne expune riscului de suprainfecţii.

Utilizarea preventivă a sprayurilor nazale cu apă de mare, cum ar fi Marimer, permite păstrarea unei igiene nazale perfecte și evitarea riscului de complicaţii.

Acestea conţin microelemente care întăresc sistemul imunitar,

ajută la buna funcţionare a epiteliului nazal, prevenind astfel infecţiile respiratorii.

De asemenea, trebuie evitată expunerea prelungită la frig, în special, la frigul umed. Purtaţi ciorapi groși și mănuși pentru a vă proteja mâinile și picioarele.

Camera în care dormiţi sau petreceţi cea mai mare parte a timpului trebuie aerisită cât mai des. Aerul rece distruge o serie de microbi și viruși.

Hrana trebuie să fie adaptată sezonului de iarnă, pe principiul sinergiei care funcţionează între om și natură, adică: cereale integrale, fructe uscate și oleaginoase, cele care, în mod natural, se conservă bine și iarna și, în plus, sunt foarte energetice (miez de nucă, dovleac, floarea-soarelui, alune, fistic, smochine, curmale, stafide), miere de albine, leguminoase (năut, linte). Consumaţi cât mai multe lichide, în special ceaiuri calde.

Dacă preferaţi să mergeţi în concediu pe timp de iarnă, ale-

geţi destinaţiile cu „ger uscat”.

Practicaţi sporturile de iarnă cum sunt patinajul, schiatul, iar în cazul în care nu aveţi astfel de posibilităţi, plimbaţi-vă zilnic sau mergeţi la săniuș. În perioada sărbătorilor de iarnă, se consumă diverse alimente, inclusiv carnea de porc.

Toxiinfecţiile alimentare, dar și alte infecţii precum trichineloza sunt frecvente în această perioadă. Asiguraţi-vă că sursa de unde procuraţi alimentele este sigură și verificaţi întotdeauna termenul de valabilitate. Evitaţi consumul abuziv de băuturi alcoolice și alimente bogate în grăsimi, dacă suferiţi de afecţiuni gastrice, în special ulcerul, pancreatita cronică, deoarece acestea se pot acutiza.

Nu lăsaţi bolile iernii să vă strice buna dispoziţie pe care o aduc sărbătorile de iarnă. Aveţi grijă de sănătatea Dumneavoastră, pentru că fericirea constă, în primul rând, în sănătate.

La Mulţi Ani!

FLUX EDI|IA DE VINERI

30 DECEMBRIE 2010

Scandal

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

La o hirotonie

5

O Vulpe Albastră pentru Moldova sau cum a ajuns Poligraf Pornografovici episcop Așadar, Patriarhia Moscovei înţelege să nu se înţeleagă cu noi și nici cu Biserica noastră naţională. Vineri, 24 decembrie, în ajunul Crăciunului pe nou, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, Kirill, acompaniat de o mână de arhierei ruși (alţi 6 mitropoliţi și 5 sinodali), a dispus, cu de la sine putere, numirea arhimandritului Nicodim (Ion) Vulpe de la Orhei drept episcop de Edineţ și Briceni, iar duminică, 26 decembrie, respectivul a și fost hirotonit, tot la Moscova, de către Patriarhul rus. Numirea lui Nicodim (Ion) Vulpe s-a făcut pentru eparhia care a rămas văduvă odată cu tragicul și neelucidatul deces al episcopului Dorimedont (Nicolae) Cecan. Acest caz este relevant pentru politicile Rusiei în regiune și pentru gradul în care Biserica rusă rămâne aservită intereselor secular-politice ale Kremlinului, constituind astfel un instrument de lux în promovarea acestor interese.

todocși, Valeriu Pasat. E de bine, e de rău? Noi nu comentăm, ci ne rezumăm la a consemna.

Tipograf cu pornograf Acest personaj căzut tronc la inima Patriarhului Kirill a fost implicat, cum spuneam mai sus, într-un mare sex-scandal, când a tipărit mai multe calendare pornografice și alte tipărituri rușinoase la aceeași tipografie „bisericească” dăruită de Sangheli.

Presa de la Chișinău a scris acum câţiva ani despre acest sex-scandal dezlănţuit de Vulpea albastră, poreclită de unii, cu nedisimulată răutate, desigur, Tipograf Pornografovici sau Pornograf Tipografovici. O altă versiune a poreclei care circulă prin popor este cu Poligraf în loc de Tipograf și cu Poligrafovici în loc de Tipografovici. Alegeţi fiecare versiunea care vă pare mai potrivită.

Hulitor şi prigonitor al Mitropoliei Basarabiei şi al Patriarhiei Române Ion Vulpe s-a remarcat ca unul dintre cei mai înverșunaţi prigonitori ai Mitropoliei Basarabiei.

Apropo, cel care l-a tuns în monahism, în ianuarie anul trecut, a fost nimeni altul decât episcopul Marchel Mihăiescu, un alt hulitor și prigonitor al Mitropoliei Basarabiei. Ambii s-au evidenţiat în acest sens încă din august-septembrie 1992, când i-am văzut ca protagoniști în atacurile asupra episcopiei de Bălţi, condusă de vlădica Petru Păduraru, actual arhiepiscop al Chișinăului și mitropolit al Basarabiei. Au ajuns deja la Chișinău rumorile ridicate de voci din sânul Patriarhiei

Numit, nu ales Din textul temeiului nr. 123 al Sinopsisului ședinţei microsinodale de la Moscova, din 24 decembrie, rezultă clar următoarele: 1. Nicodim (Ion) Vulpe nu a fost ales, așa cum stabilesc canoanele ortodoxe, de clerul și poporul din respectiva eparhie.

El a fost numit pe cale administrativă, prin voinţa Moscovei; 2.

Numirea respectivului candidat s-a făcut în lipsa unei propuneri a mitropoliei Chișinăului „și a întregii Moldove”, care se intitulează pompos și fals drept „Biserica Ortodoxă din Moldova” și trâmbiţează cu ocazie și fără că dispune de un „Tomos de Independenţă” în raport cu Moscova; 3. Nicodim (Ioan) Vulpe a fost selectat de Moscova și numit pe criterii extrabisericești. Vom vedea mai jos care sunt aceste criterii.

Cine este Nicodim (Ion) Vulpe? Într-adevăr, cine este acest personaj atât de preţuit la Moscova și atât de nădejde pentru ea? Nicodim (Ion) Vulpe, născut la 4 septembrie 1956, în comuna Chiperceni, Orhei, este bine cunoscut la noi ca unul dintre preoţii de mir. Pentru cei neavizaţi, precizăm că preot de mir înseamnă preot în lume, adică om însurat, cu nevastă în viaţă și copii în viaţă. Iar regula bisericească spune că episcopii se aleg de către clerul și poporul dintr-o eparhie doar dintre călugări, dintre văduvi sau dintre celibatarii vrednici. Că preotului Vulpe, care și-a lepădat nevasta și copiii de ani de zile, i-a mers vestea de „Vulpea albastră”, știe toată lumea. Pentru aparenţe, iubind călugăria, dar mai ales pe călugări, acesta s-a călugărit și el, la 23 ianuarie 2009, fără a vieţui însă în vreo mănăstire, ci rămânând în lume, ca mare „blagocin”, adică protopop de Orhei. Preoţii și credincioșii mai în vârstă cunosc că Ion Vulpe, fost vânzător de legume în Orhei, cu reputaţie „albastră”, nu a întrunit de la bun început condiţiile canonice pentru admiterea în cler. Pentru acest motiv arhiereul rus de la Chișinău, Ionatan Kapolovici, i-a respins în mod repetat cererile de preoţire. Și aici intervine un moment important de reţinut.

Ingenioasa „Vulpe albastră” își pune cererea în proţap și migrează cu ea mai spre nord, până la Leningrad. Acolo petrece o vreme, ca la 18 martie 1981 să fie diaconit de vicarul mitropoliei de Leningrad, Meliton, iar la 21 mai 1981 el este preoţit de către actualul Patriarh al Moscovei și al întregii Rusii, Kirill Gundiaev, pe atunci episcop de Vâborg și rector al Academiei și Seminarului Duhovnicesc din Leningrad.

Deci, relaţia dintre Ion Vulpe și actualul Patriarh rus, Kirill, este veche și strânsă. În toată ecuaţia a fost implicat și fostul Patriarh rus, Alexei al II-lea, care, la 8 iunie 1981, l-a delegat pe Ion Vulpe la Chișinău, la dispoziţia episcopului Ionatan Kapolovici. Faptul că Ion Vulpe nu a fost hirotonit în Moldova și a trebuit să se implice nemijlocit fostul și actualul Patriarh, împotriva cărora încă de pe atunci s-au ridicat voci acuzatoare în Biserică pe motivul relaţiilor acestora cu KGB-ul sovietic, induce ideea că respectiva structură a avut cuvântul ei de spus în toată povestea.

Episcop cu neamuri multe…

Patriarhia Moscovei s-a grăbit să și posteze pe site-ul ei o biografie parfumată și îndulcită a noului ei episcop, omiţând cu acurateţe orice detaliu semnificativ privind viaţa în lume a alesului său. Astfel, nu ni se spune cine este soţia acestui episcop, câţi copii are el, în ce relaţie a fost și este cu ei.

Are acest episcop nurori, gineri,

cuscri, cumetri și cum cadrează tot tabloul acesta cu sfintele canoane bisericești? Când s-a căsătorit proaspăt hirotonitul, când a divorţat, dacă a divorţat și pentru care anume motive? Ceea ce cunoaște tot creștinul din Orhei este că a fost căsătorit cu preoteasa lui, Ludmila, cu care a avut trei copii (Maria, Vasile și Petru) și că motivele divorţului nu au ţinut de preoteasă, o creștină smerită și exemplară. Spun aceasta pentru că am cunoscut-o personal cu ani în urmă, când vărsa lacrimi amare din cauza celui prezentat acum de Patriarhia Moscovei ca fiind „Nikodim, episkop Edineţkii i Briceanskii (Vulpe Ioann Vasilievici)”.

Vrednic este?

Numirea și hirotonirea lui Nicodim (Ion) Vulpe ca episcop s-a făcut în mare grabă, prezenţa elementului de surpriză fiind gândită de la bun început de către Patriarhul Moscovei. Pe de o parte, Patriarhul rus, cunoscând personajul și faptele lui eroicoerotice pe tărâmul pravoslaviei rusești de sorginte kaghebistă, a dorit să preîntâmpine orice reacţie negativă din partea clerului și credincioșilor din Republica Moldova. S-a mers pe tactica faptului împlinit. Pe de altă parte, hirotonirea trebuia făcută cât mai departe de rudele de gradul I ale împricinatului. De ce? Pentru că, potrivit obiceiului străvechi din Biserica Ortodoxă, la hirotonirea oricărei feţe bisericești (diacon, preot, episcop) cel care conduce slujba hirotonirii trebuie să-i adreseze poporului prezent la slujbă cuvintele de recomandare a candidatului: Vrednic este! (Axios! Sau Dignus est!) Iar poporul și strana trebuie să răspundă fie cu Vrednic este! fie cu Nevrednic este! (Axios! sau Anaxios!, Dignus est! sau Indignus est!). Și pentru că nu există garanţia că soţia episcopului în cauză sau copiii lui și alte rude apropiate, alţi credincioși și clerici care cunosc prea bine năravurile„Vulpii albastre” să răspundă: „Nevrednic este!, Anaxios! sau Indignus est!” s-a și decis hirotonirea în mândra capitală, Moscova, cât mai departe de ochii și urechile moldovenilor.

Prieten trup şi suflet cu Sangheli şi Pasat În lumea politică, Ion Vulpe l-a avut ca mare prieten de suflet pe fostul premier Andrei Sangheli, care l-a înzestrat din averea statului cu o ditamai Tipografie din Orhei. S-a opus timp îndelungat folosirii alfabetului latin pentru limba română de la noi și a tipărit, la tipografia de dar, mai multe cărţi de rugăciune cu litere rusești până recent. Pentru cine cunoaște obiceiurile și deprinderile unor reprezentanţi ai faunei politice de la noi, trebuie să mai precizăm că Vulpea albastră este mare preţuitoare și iubitoare și a celui mai ortodox dintre securiști, ca și a celui mai securist dintre or-

Ca să rămânem la temă, vom arăta că Madam Vulpe are o expresie perferată, pe care o repetă adesea: “Nu mă bate, că mă gâdil și nu te uita că-s cipileag!“ Ce vrea să spună Madam Vulpe cu asta, ghiciţi și dumneavoastră...

Piratul de la Orhei O altă ispravă a tipografului de Orhei a fost aceea că a piratat, prin mijloace numai de el știute, drepturile de autor ale Patriarhiei Române asupra cărţilor de cult elaborate, traduse și diortosite cu binecuvântarea Sfântului, Marelui și Îndreptătorului nostru Sinod de la București. Tot pe ce a apucat să pună mâna tipograful respectiv, a și văzut lumina tiparului la Orhei, cu binecuvântarea mitropolitului Vladimir și cu „îngrijirea” „blagocinului” Vulpe.

Unele dintre aceste cărţi au mai primit și sponsorizări guvernamentale, de exemplu în timpul primului ministeriat al lui Vasile Tarlev, alt prieten și binefăcător al său pe faţă și mai de taină.

Există și o parte bună în această poveste, pentru că astfel, zeloșii și ridicolii românofobi din Patriarhia Moscovei, de teapa arhiepiscopului Mark, nu vor mai putea contesta niciodată că românii din prizonieratul canonic moscovit slujesc exact după aceleași cărţi bisericești ca și românii din toată lumea, făcând astfel dovada perfectă a unităţii lor de limbă și de neam. Și nimeni decât tipograficescul „blagocin” de Orhei nu a avut, fie și pentru motive de bani și afaceri, o contribuţie mai mare la vădirea unităţii de limbă și de neam a tuturor românilor.

Ruse că unul dintre subiectele discutate între patru ochi de către Vulpea albastră și Patriarh a ţinut tocmai de Mitropolia Basarabiei și de situaţia viitoare a mitropolitului Vladimir. În acest context, pe masa Patriarhului rus a fost pusă, drept argument solid al lipsei de devotament a mitropolitului Vladimir faţă de Moscova, fotografia acestuia cu Înaltpreasfinţitul Mitropolit Petru Păduraru al Basarabiei și Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Casian Crăciun al Dunării de Jos. Vulpe se află în cele mai strânse relaţii cu „mitropolia” stilistă de la Slătioara, din România, precum și cu structurile ortodoxe românești ieșite de sub omoforul Patriarhiei Române (în special, cele din SUA și Canada), cu care se află în contact permanent și pe care le vizitează periodic.

Kirill fotografia mitropolitului Vladimir alături de mitropolitul Petru! Oricât s-ar jura Patriarhia Moscovei că vrea împăcare și conlucrare cu Patriarhia Română, ca pacea să se aștearnă între cele două mitropolii ortodoxe din Republica Moldova, tot politica rămâne preocuparea de căpătâi a Patriarhului rus și tot reflexele imperiale își spun cuvântul mai presus de Evanghelie!

Despre graniţa Moscovei în Moldova Ce poveţe i-a mai dat capul Bisericii ruse episcopului numit și făcut tot de el și pus sub jurământ faţă de Biserica Moscovei?

Ascultaţi și vă cruciţi! „Să stai permanent în ascultare faţă de Sfânta conducere bisericească și în fraternitate solidară cu confraţii arhipăstori. Să fii fidel jurământului arhieresc. Să-ţi aduci aminte întotdeauna de necesitatea de a urma strict rânduiala canonică, de a păstra unitatea bisericească, care nu depinde de nici un fel de schimbări politice sau stihii din lumea aceasta”. „Biserica noastră, împreună cu poporul ei, a trecut prin multe încercări serioase la începutul secolului XX, care s-au soldat cu apariţia noilor ţări și cu modificarea graniţelor de stat. Însă, mulţumită înaltei responsabilităţi bisericești și susţinerii clerului și mirenilor, unitatea pe care am păstrat-o constituie o confirmare experimentală a principiului organizării bisericești înrădăcinate în Tradiţie, potrivit căreia fruntariile canonice ale unei Biserici Locale nu sunt determinate doar de graniţele politice trecătoare. În conformitate cu aceste norme este organizată viaţa unor asemenea Patriarhii ca cele de Constantinopol, de Ierusalim, a Antiohiei și a celei a Moscovei, precum și a unui șir de alte Biserici Ortodoxe Locale”. Aici Patriarhia Română a fost omisă premeditat, întrucât, dacă ar fi fost invocată expres,

Unitate cu Bielorusia şi Kazahstanul, dar în nici un caz cu Iaşiul, Bucureştiul, Suceava sau Putna Încă puţin din gândirea și rostirea celui care l-a binecuvântat și decorat pe Igor Smirnov, ca „președinte al Republicii Moldovenești Nistrene”: „Poporul ortodox al Moldovei independente își păstrează unitatea cu popoarele frăţești ale Bielorusiei, Rusiei, Ucrainei și ale altor ţări, părtașe ale moștenirii spirituale

pe actualul mitropolit Vladimir.

Termenul de „serapionism” are în continuare circulaţie în Republica Moldova pentru a desemna fenomene deosebit de negative, printre care corupţia, desfrâul, luarea de mită, vinderea celor sfinte și românofobia bisericească.

Mândria de „cetăţean al Sfintei Rusii”… „Gândurile mele sunt îndreptate către minunata mea Patrie, care de aproape 200 de ani se salvează împreună cu mulţimea de popoare care alcătuiesc în sine acea Sfântă Rusie care nu există

Politică, politică, politică, de 3 ori politică! În primele patru alineate ale Cuvântului său de îndrumare, Patriarhul rus a folosit de trei ori cuvântul politic/politică! Nu e de mirare în cazul Patriarhului Kirill, care este cunoscut ca unul dintre cei care regretă destrămarea URSS, comparând-o cu o tragedie planetară. Patriarhul a dat-o pe faţă chiar din a doua propoziţie: „Tu ești chemat la slujirea arhipăstorească a poporului tău, în Patria ta, într-o situaţie politică complicată, care cere eforturi mari de contracarare a tendinţelor schismatice”! E, asta era! Se vede că l-a fript tare pe Patriarhul

faptul ar fi ruinat toată speculaţia sofistică moscovită legată de Mitropolia Basarabiei.

Care ţi-i Patria, care-ţi sunt vecinii?

Este interesant să urmărim firul gândului Patriarhului Kirill, care parcă i s-a adresat mitropolitului Vladimir: „Urmează ca tu să-ţi duci slujirea în Biserica Ortodoxă din Moldova, care constituie o parte organică și inseparabilă a Patriarhiei Moscovei, pe un pământ cu o istorie creștină multiseculară. Nobleţea și tăria credinţei poporului moldovenesc nu poate să nu ne trezească bucurie. Acest popor este înrădăcinat în mod tradiţional în Ortodoxie, vestit din vechime prin îmbinarea rezistenţei spirituale, a dragostei de Patrie și a atitudinii binevoitoare faţă de vecinii săi.” Asta-i bună de tot! Patriarhul Moscovei are în vedere, când vorbește de Patrie, „patria” sovietică, evident, și se va vedea mai jos de ce. Iar când ne vorbește despre „vecinii” „poporului moldovenesc”, are în vedere și cealaltă jumătate a Moldovei istorice, cu capitala la Iași, cu Putna lui Ștefan cel Mare și tot ceea ce înseamnă Lumea Românească. Să vedem ce cuvinte înaripate și-au mai luat zborul de pe buzele Patriarhului de la Moscova duminica trecută.

Referindu-se la „poporul moldovenesc”, Patriarhul Kirill spune: „Urmându-I lui Hristos pe calea împlinirii sfintelor Lui porunci, el a mers, sute și sute de ani, umăr la umăr cu popoarele Rusiei ortodoxe. În cele mai diferite epoci istorice noi ne-am împărtășit bucuriile și amarul, ne-am ridicat împreună împotriva atentărilor la patrimoniul nostru comun și am apărat împreună credinţa ortodoxă. Mult timp noi am fost un singur stat”.

a Sfintei Rusii, înfăptuind această unitate prin apartenenţa la o singură Biserică-Mamă”. Citind aceste rânduri te poţi întreba, la o adică: ce caută ambasadorul plenipotenţiar și extraordinar al României la Chișinău, Marius Lazurca, cu rugăciunea și spovedania sub omoforul acestei „singure Biserici-Mame”, care cultivă „dragostea de Patria” sovietică, care ar constitui „o parte organică și inseparabilă a Patriarhiei Moscovei”, întrucât „mult timp noi am fost un singur stat”? Tot la o adică, este foarte interesant în ce termeni raportează Excelenţa Sa acasă această ultimă mișcare geospirituală a Moscovei pe harta noastră de suflet, pe trupul viu al Moldovei lui Ștefan cel Mare și Sfânt, ca „parte organică și inseparabilă” a Lumii Românești.

De la nicodimism la serapionism şi, apoi, la vulpism.

Tot rusism şi imperialism Răspunzând destul de politiceștilor poveţe ale Patriarhului Kirill, „Vulpe Ioann Vasilievici” a ţinut să precizeze, între altele: „Nu-mi preget slabele puteri pentru a urma pilduitoarele exemple de slujire bisericească pe care ni le-au arătat fericiţii în adormire mitropoliţi Nicodim (Rotov) și Serapion (Fadeev)”. Precizăm, în context, că mitropolitul Nicodim Rotov a fost mulţi ani șef al Sectorului Relaţii Externe Bisericești, numit în funcţie la cererea oficială a KGB. Presa și istoriografia rusă folosesc termenul de „nikodimșcina” (nicodimism) pentru a desemna cea de-a doua fază a „serghianismului” ca formă de aservire a Bisericii intereselor statului secular-politic de esenţă imperială. Iar mitropolitul Serapion Fadeev de Tula, fost de Chișinău, l-a precedat în scaun

pe hartă, dar a cărei cetăţenie noi o purtăm cu mândrie. Asupra acestei identităţi atentează tatăl a toată dezbinarea și a toată minciuna, vrăjmașul neamului omenesc care vrea să împingă însăși Biserica în prăpastia discordiei”, a mai spus vechiul soldat al interesului rusesc în cuvântul său de credinţă Moscovei.

De ce se grăbeşte Moscova?

V-aţi așteptat la altceva? Eu, nu.

Este clar ca bună ziua că Patriarhia de lângă Kremlin este consecventă în urmarea planurilor ei de dominaţie și control spiritual în fostele state sovietice, printre care și Republica Moldova. Decizia unilaterală și voluntaristă a Moscovei de a numi un nou episcop peste capul moldovenilor de la răsărit de Prut arată că nu contează nici Statutul mitropoliei Chișinăului și „a întregii Moldove”, nici acel capăt de hârtie numit „Tomosul de Independenţă”, nici voinţa poporului lui Dumnezeu, nici canoanele Sfintei Biserici Ortodoxe universale, nici bunul -simţ, nici istoria autentică, nici Evanghelia lui Hristos. Totul este politică, geopolitică și geospiritualitate vicleană, agresivă și hrăpăreaţă. Dacă bătrânul tipăritor de calendare pornografice, a cărui hirotonire răposatul Patriarh Alexei al II-lea a respins-o în mod repetat pentru motive temeinice de moralitate, este acum lumina pe care Patriarhia Rusă o pune în sfeșnic, cu mâna Patriarhului Kirill, înseamnă că Moscova acţionează totuși pripit și în disperare de cauză.

Ce va urma?

Ce ar putea să urmeze? E simplu. Vor exista efecte adverse scopului scontat de Moscova. Un anumit număr de preoţi și de parohii vor reveni la sânul Mitropoliei Basarabiei, nedorind să fie în

comuniune cu un vlădică de felul lui „Poligraf Pornografovici”. Și nu cred ca Moscova să găsească forţă de a-i convinge să rămână la pieptul ei. Mitropolia Basarabiei se va consolida numeric. Cu cât crește numărul de episcopi nevrednici puși în capul moldovenilor de Moscova, cu atât scade numărul de preoţi, credincioși și parohii care mai rămân sub oblăduire rusească.

Hiperinflaţie de episcopi moscoviţi în Moldova Este de așteptat o reacţie firească a Patriarhiei Române. În ultimele două decenii, hirotonia lui Nicodim (Ion) Vulpe este a 10-a hirotonie întru episcop special săvârșită pentru Republica Moldova. Cei 10 ierarhi au fost: Vladimir, Petru, Vichentie, Iustinian, Dorimedont, Anatolie, Marchel, Petru, Sava și Nicodim. Fiecare dintre acești episcopi a fost văzut de Biserica Rusă ca ţăruș geopolitic, care să ţintuiască Republica Moldova în sfera de influenţă și control a Moscovei. Din cei 10 astăzi au rămas doar 6. Dar Moscova nu se va opri aici. Într-un efort de „acupunctură geopolitică”, ea va împlânta și alţi ţăruși în trupul nostru, doar pentru a-și atinge interesele. Toate aceste gesturi unilaterale ale Patriarhiei Ruse reclamă replici demne și ferme ale Patriarhiei Române. Potrivit Dipticelor refăcute ale Bisericii Ortodoxe Române și Statutului de organizare și funcţionare a Mitropoliei Basarabiei, autonomă și de stil vechi, cu reședinţa în Chișinău, ar urma ca Sinodul Mitropoliei Basarabiei să fie format din mitropolit și alţi 8 ierarhi.

Hirotonirea acestora întârzie. Dar deciziile unilaterale ale Moscovei vor atrage în mod logic și inevitabil după sine angajarea procedurilor canonice de alegere, de jos în sus, adică de pleroma Bisericii locale, a celor 8 ierarhi care să i se alăture Înaltpreasfinţitului Mitropolit și Exarh Petru Păduraru. Iar călugării vrednici care vor veni să întregească sinodul Mitropoliei Basarabiei vor fi nu numai oameni de credinţă autentică, dar și călugări cu multă carte și bun-simţ creștinesc. Important este ca ei să nu fie tot oamenii Moscovei, luaţi dintre basarabeni și strecuraţi tacit, pe ușa din spate, în curtea Patriarhiei Române.

Unde dai şi unde crapă!

Păcat că expresia românească „unde dai și unde crapă!” nu are echivalent exact în limba rusă. Și păcat că Patriarhul Kirill nu cunoaște limba română. Ar fi fost frumos ca Preafericirea Sa, dotat cu diverse talente, să-și însușească sensul deplin al expresiei. Ar fi fost un exemplu bun de mai bună cunoaștere a celor pe care el îi păstorește fără să-i fi întrebat dacă vor ei sau nu să fie păstoriţi de el. Desigur, ambasadorul României la Chișinău, ca unul care și-a băgat singur și de bună voie capul sub omofor rusesc, face notă distinctă și, pe cale de consecinţă, se exclude.

Excelenţa Sa, ca fidel voluntar al Patriarhiei Ruse originar din România, cunoaște expresia și, dacă tot transpiră de ani grei să deprindă frumuseţile limbii ruse, poate i-o traduce, mai bine decât noi, Patriarhului său din preajma Kremlinului.

Vlad CUBREACOV, FLUX

6

30 DECEMBRIE 2010

Retrospectiv=

EDI|IA DE VINERI

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Haz de necaz. Colajele FLUX în 2010 La timpuri noi, tot noi!

Medalomania

Asul din mânecă

Doctor Ghimpu a devenit academician Oligarhii nu pot împărţi Moldova

Serafică fără nică

FLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Retrospectiv=

30 DECEMBRI DECEMBRIE IE 2 20 2010 10

7

Marea ciomăgeală din AIE

Chirtoacă s-a însurat cu Primăria

Unchiul și nepotul s-au scrântit cu totul!

Las’ să ştie tot poporul: Arma noastră e toporul!

Toporul ni-i argument Să intrăm în Parlament!

Cu toporul şi bărdiţa Am crescut la Coloniţa!

Cu bărdiţa şi toporul, Iarăşi vom prosti poporul!

Filatosaurus Privatisensis

Republica Contrabandistă Ţigaristan

Ideea colegului nostru Fedea Ghelíci este minunată.

Falusul va fi noua siglă electorală a PLDM. Falusul este mai fălos decât Stejarul.

Filat a cedat Palanca

8

30 DECEMBRIE 2010

SURSE DE LUMINĂ

Valentin Mândâcanu

sănătatea poetului. Ba i-a fost recitată și poezia „Rugă”. Rugă ce s-a contopit cu murmurul oamenilor stând în picioare: - Scapă-l, Doamne.

Nicolae LUPAN. Însemnări de desţărat. Bruxelles, 2001 1857. Egoismul urăște universalul, detașează pe om de omenire și-i atribuie o situaţie excepţională; egoistului îi este străin totul în afară de propria sa persoană. El poartă pretutindeni cu sine o atmosferă viciată, prin care nici o rază de lumină nu pătrunde fără să se deformeze.

Aleksandr HERZEN, scriitor și om politic rus (1812-1870), emigrat în Occident 1858. Obiectivul final al comunismului mondial dirijat de Soviete este dominaţia întregii lumi. În acest scop, comunismul internaţional dirijat de la Moscova întrebuinţează contra victimelor sale presiunea politico-militară a Uniunii Sovietice, subversiunea și revoluţia internă.

Ambele instrumente sunt sprijinite de imensa putere materială a URSS-ului și întrebuinţarea lor este înlesnită de starea haotică de după război.

Nicolae BACIU. Agonia României. 1944-1948. „Dacia”, 1990 1859. Dacă n-ai aceste două sentimente – dragostea de carte și sentimentul religios – nu te poţi realiza ca om.

Vladimir BEȘLEAGĂ, în „Timpul”, 21 noiembrie 2009 1860. Când sosește toamna, întinsele câmpii ţelinare ale Munteniei dunărene se pun să trăiască, timp de-o lună, existenţa lor milenară.

Aceasta începe chiar în ziua de Sfântul Pantelimon, când vântul dinspre Rusia, pe care noi îl numim Moscalul sau Crivăţul, mătură cu suflarea lui de gheaţă nesfârșitele întinderi; dar, cum pământul arde încă, înfierbântat ca un cuptor, Muscalul își cam rupe dinţii în el. N-are a face! Barza (…) își ţintește ochiu-i roșu asupra aceluia ce-o dezmiardă în răspăr, și iat-o plecată spre ţinuturile calde, căci ei nu-i place Muscalul!

Panait ISTRATI, prozator român (1884-1935) Notă. Această măiestrită alegorie, cu care începe romanul „Ciulinii Bărăganului”, a izvorât din pana celebrului prozator român de expresie franceză care a vizitat URSS și a descris ferocitatea regimului sovietic, informând umanitatea că „bolșevicii nu fac decât să împrăștie în lume sămânţa de vrajbă”. Potrivit lui P. Istrati, Muscalul este vântul rece al șovinismului și expansionismului rusesc, care suflă cu putere dinspre nord-est, uscând și mortificând tot ce întâlnește în cale…

G`ndul s=pt=m`nii “Nu te obosi să fii mai bun decât contemporanii sau predecesorii tăi. Încearcă să fii mai bun decât tine însuţi”.

William Faulkner

CALEIDOSCOP

30 decembrie Evenimente 1703: Cutremur puternic în Tokio soldat cu 37 000 de morţi 1906: Iran devine monarhie constituţională 1916: La Budapesta este încoronat ultimul rege ungar Carol al IV-lea 1922: Se formează Uniunea Sovietică (se va dezmembra în 1991) 1947: Regele Mihai I abdică și renunţă la conducerea statului 1950: Vietnam, Laos și Cambodgia devin state independente 1986: Începe invazia americană în Honduras 1987: Robert Mugabe este ales președinte în Zimbabwe

Naşteri 39: Titus, împărat roman (d. 81) 1566: Alessandro Piccinini, compozitor italian (d. 1638) 1673: Ahmed III, sultan otoman (d. 1736) 1819: Theodor Fontane, scriitor german (d. 1898) 1838: Émile Loubet, al 7-lea președinte al Franţei (d. 1929) 1853: André Charles Prosper Messager, compozitor francez (d. 1929) 1865: Rudyard Kipling, scriitor, laureat al Premiului Nobel (d. 1936)

Decese 1591: Papa Inocenţiu al IX-lea (n. 1519) 1691: Robert Boyle, filosof și fizician irlandez (n. 1627) 1896: José Rizal, erou naţional filipinez 1913: Sofia de Nassau, soţia regelui Oscar al II-lea al Suediei și Norvegiei (n. 1836) 1944: Romain Rolland, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1915 (n. 1866) 1970: Sonny Liston, campion de box 2006: Saddam Hussein, președintele Irakului, om politic (n. 1937).

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

CHIAR ÎN TOIUL SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ

Între ACASĂ şi ACASĂ

1850. Dar pe cât timp studiul principal al unei școale primare sau rurale este limba românească, ea este totodată organul prin care neamul își cunoaște fiinţa sa proprie, organul prin care acest neam moștenește avutul intelectual și istoric al strămoșilor lui. Copilul nu învaţă numai a vorbi corect, el învaţă a gândi și a simţi românește…

Mihai EMINESCU 1851. Limba română este caldă ca o mângâiere, dulce ca un cântec și limpede ca apa izvoarelor.

Mihail SADOVEANU 1852. Limba română e o reușită a dumnezeirii!

Octavian GOGA 1853. Limba este fundamentul ceresc al existenţei umane și naţionale.

Eugen COȘERIU 1854. După Dumnezeu e neamul.

Eugenia BULAT 1855.

Limba română, limba noastră de acasă…

Nu-i alta mai frumoasă ca limba mamei, nu-i!

Limba română, dintre toate cea mai sfântă, cea care ne-adună părinţi, bunici, copii acasă, tot acasă și ne binecuvântă…

Limba română, limba dăinuirii neamului nostru…

Dumitru MATCOVSCHI Notă. La 19 oct. 2009, scriitorul-academician D. Matcovschi a împlinit 70 de ani. Cu acest prilej, la Academia de Știinţe a avut loc o conferinţă festivă, unde a luat cuvântul și Omagiatul, citind o superbă poezie (de fapt, poem), din care am prezentat fragmentul de mai sus…

Tot la Academie, martirul nostru a făcut o caracterizare foarte exactă comunismului: Caracatiţa comunistă, cu ventuzele ei lăbărţate, s-a întins în toată Basarabia…

1856. Nu strică să vă aduc la cunoștinţă creștineștile cuvinte de compasiune primite din partea lui Nicolae Lupan, autoxilat la Bruxelles: Dumitru Matcovschi nimerise, chipurile, într-un accident de automobil din care, după aproape două luni de comă, își revenea cu mare greu la acea dată de 23 august 1989, ziua amintitului colocviu.

Participanţii la acest colocviu s-au rugat, în adâncă reculegere, pentru

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

Petardele acoperă zgomotul buldozerelor care demolează monumentele de arhitectură De-a lungul anului 2010 am abordat de nenumărate ori subiectul distrugerii centrului istoric și cultural al orașului Chișinău, dar și al monumentelor de arhitectură din republică. Pe parcursul acestui an a fost lansată chiar și o carte neagră a patrimoniului naţional, dar se pare că funcţionarii care erau vizaţi nu s-au sesizat, mai mult chiar, patrimoniul cultural rămâne în continuare o marfă din care anumiţi demnitari își rotunjesc veniturile, sfidând legislaţia Republicii Moldova și bunul-simţ. Chiar în noaptea de Crăciun, sâmbătă, 25 decembrie, când edilii capitalei petreceau în Piaţa Marii Adunări Naţionale, era demolată o clădire de la intersecţia străzilor Bănulescu-Bodoni și Columna, un monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la iniţiativa Primăriei. Monumentul a fost datat cu sfârșitul secolului al XIX-lea. Edificiul făcea parte din patrimoniul cultural-istoric al Capitalei.

În prezent se caută un vinovat în cazul demolării acestei clădiri. Primarul general al capitalei se declară neputincios în faţa acestor demolări care, culmea, se întâmplă cu avizul Direcţiei generale arhitectură, urbanism și relaţii funciare, arhitectșef Vlad Modârcă.

Potrivit „Cărţii negre a patrimoniului cultural al mun. Chișinău”, lansată recent, până în prezent au fost demolate 77 de monumente, dintre care 44 în perioada 1993 - 2006 și 33 în anii 2006 2010. Ultimul caz de demolare, despre care v-am informat, a fost semnalat pe 11 august 2010, când a fost distrus în totalitate edificiul de pe strada Petru Movilă, 10.

Despre acest caz, dar și despre descoperirile făcute în cadrul săpăturilor arheologice efectuate pe șantierul din preajma bisericii Măzărache discutăm astăzi cu Ion Tentiuc, doctor în știinţe istorice, cercetător știinţific superior la Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Republicii Moldova.

mai trist este că și primarul general, Dorin Chirtoacă, declară că primăria nu are pârghii de a influenţa aceste demolări. În aceste condiţii, mai putem noi crede că funcţionează legislaţia în ţara asta?

Avem noi un magistrat cinstit pe care îl doare soarta monumentelor noastre?

Un alt exemplu, vizavi de muzeul nostru este proiectat iarăși un mastodont. În locul unui monument de importanţă naţională, se va ridica o clădire supraetajată. Este și asta o încălcare gravă. Aceste monumente sunt mai întâi distruse, apoi suntem puși în faţa faptului împlinit.

- Iată că și la finele lui 2010 revenim la subiectul demolării patrimoniului naţional din municipiu, mai cu seamă că avem un motiv întemeiat, demolarea imobilului aflat la intersecţia străzilor Bănulescu-Bodoni și Columna, iar autorităţile locale încearcă acum să dea vina unul pe altul, în căutarea vinovatului.

- Cu părere de rău, iată încă un exemplu de manifestare a neputinţei noastre, a celora pe care îi doare soarta urbei și a monumentelor de arheologie, de istorie, de arhitectură. Lucruri din astea s-au întâmplat în toţi anii, dar nu erau mediatizate. Abia acum, în ultimul an, de când la Ministerul Culturii, la direcţiile Patrimoniu au venit specialiști pe care cu adevărat îi interesează și își dau seama de gravitatea acestei probleme, au început să iasă la iveală cazuri tot mai șocante. Dar, cu părere de rău, după Ion Ungureanu nu am avut în fruntea Ministerului Culturii oameni de înaltă probitate, care să poată stopa această avalanșă de distrugeri a patrimoniului cultural-naţional. Iar pentru municipiul Chișinău, departamentul de arhitectură, cu știinţa căruia se întâmplă aceste distrugeri, este o rușine naţională. Ei avizează tot ce le pică pentru 30 de arginţi, uneori mai trimit proiecte, care văd că este imposibil să le rezolve ei, le trimit la Comisia Naţională, știind precis că această comisie nu va aviza demolarea.

Am în faţă un exemplu concret, iată imobilul cu statut de monument naţional de pe strada Eminescu, 52, este propus spre reconstrucţie prin reformare interioară. Comisia a refuzat să semneze acest proiect, iar la insistenţa cuiva de la minister, acest proiect a fost retrimis comisiei, care a repetat că nu va accepta această intervenţie abuzivă asupra unor monumente de certă valoare.

Legislaţia noastră ar trebui să fie foarte dură cu acei care fac aceste încălcări. Încercaţi să distrugeţi proprietatea cuiva – sunteţi băgat la pușcărie, dar când cineva distruge monumente ale patrimoniului cultural, care constituie istoria noastră, nimeni nu ia măsuri, toţi se eschivează, funcţionarii încearcă să găsească modalităţi de a ocoli legea. Și statul nostru rămâne impotent în luarea unor decizii pentru a-i pedepsi după merit pe acești distrugători. Noi am ales funcţionarii locali să administreze această urbe așa cum ar trebui să fie, inclusiv patrimoniul nostru naţional, dar de fiecare dată ei ne dezamăgesc și noi rămânem doar cu regretele.

„Mai putem noi crede că funcţionează legislaţia în ţara asta?”

„Accesul în curtea bisericii Măzărache a fost una dintre reuşitele arheologilor”

- Vizavi de monumentul amplasat pe strada Bănulescu-Bodoni, colţ cu Columna, viceprimarul Nistor Grozavu declara în cadrul ședinţei că firma care a demolat acest edificiu a fost avertizată verbal să nu facă acest lucru, or, avertizarea verbală nu este o probă în judecată, de exemplu.

- Nistor Grozavu a mai făcut o declaraţie de genul că dacă el a semnat o decizie, atunci aceasta este legală. Profesorul Grozavu, care este un specialist de înaltă calificare, cu părere de rău, este și el complicele distrugerii masive a monumentelor de arhitectură din Chișinău. De regulă, aceste monumente sunt numite „niște colibe”, care trebuie demolate. Și

- Într-un număr anterior al ziarului FLUX am promis cititorilor că vom povesti despre săpăturile făcute în preajma bisericii Măzărache din Chișinău, iată că, în sfârșit, aţi avut acces să faceţi cercetări aici, și o să vă rugăm să ne spuneţi despre descoperirile făcute acolo, de unde se consideră că a început istoria orașului Chișinău.

- Se încheie anul 2010 și putem spune că accesul în curtea bisericii Măzărache a fost una dintre reușitele arheologilor de la Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie Naturală a Moldovei. Pentru prima dată după anul 1945, de când se fac cercetări mai intense în Republica Moldova, s-a reușit, în sfârșit, să se facă cercetări în centrul istoric al Chișinăului și, în general, în Chișinău. Anul trecut s-au făcut câteva sondaje și niște cercetări de salvare la Valea Morilor, anul ăsta, împreună cu Institutul Patrimoniului Cultural, s-au continuat săpăturile la Valea Morilor, s-au găsit situri foarte importante și iată noi am reușit acest proiect din zona istorică a Chișinăului, de lângă biserica Măzăra-

che. Încă în perioada interbelică, Gheorghe Bezviconi scria: „Se pare că Biserica „Nașterii Domnului”, zisă Măzărache, poate să fie cea mai veche din Chișinău și în jurul bisericii Măzărache s-a adăpostit primul cimitir al Chișinăului”. Și într-adevăr, investigaţiile pe care le-am făcut în vara anului 2010 au confirmat că aici, lângă biserica Măzărache, se situa primul, cel mai vechi cimitir al orașului și în jurul bisericii se situa prima așezare atestată la 1436. Sigur, Chișinăul a apărut cu mult mai înainte, dar așa cum săpăturile noastre au fost de salvare și modeste ca suprafaţă, nu am reușit să identificăm așezarea propriu-zisă, am găsit doar așezarea celor decedaţi, cimitirul. Sperăm ca în anii care urmează să mai realizăm un proiect în care să mai extindem cumva

această cercetare a Chișinăului, care, cu părere de rău, nu a beneficiat de studii arheologice. Arheologia, așa cum afirmă toţi cercetătorii, dă, pentru perioada antică și medievală, 80-90 la sută din toată informaţia, pentru că izvoarele scrise sunt lacunare, fragmentare, încât nu-ţi permiţi să închegi un tablou coerent al evoluţiei sociale, economice, culturale a unei comunităţi. În cimitir s-au găsit peste 50 de morminte, cele mai timpurii, pe care am reușit noi în acest modest sondaj să le identificăm, sunt din secolul XVI, prima jumătate a secolului. Am încercat să săpăm chiar lângă biserică, dar deoarece comunitatea de rit vechi, a lipovenilor, care administrează biserica, nu ne-a permis, am făcut doar un modest sondaj, unde speram să găsim chiar primele înmormântări din secolul

XV și începutul secolului XVI. Oricum, s-a dovedit că pe locul bisericii actuale, construită pe la 1742, a existat o altă biserică de lemn și descopăr că și Bezviconi bănuia acest lucru, fără să facă sondaje arheologice. El spune că în prima jumătate a secolului XVIII, pârcălabul Vasile Măzărache ar fi reclădit din piatră o biserică mai veche din lemn, arsă de tătari.

Pe la 1738-1739, în timpul războiului ruso-turc, tătarii au devastat Chișinăul, printre care au ars mai multe biserici.

Atunci s-a și reclădit de către Vasile Măzărache această clădire, deja din piatră. Ea a suferit mai multe modificări, pe la 1802, chiar la 14 octombrie, de ziua Hramului bisericii, a fost un cutremur foarte puternic și turlele s-au năruit, s-a deteriorat acoperișul și mai mulţi ani biserica nu a activat. Pe la 1810, 1812, Sfântul lăcaș a fost refăcut și tot atunci a fost interzis ca în acest cimitir să mai fie îngropaţi morţii. Din anii 20 ai secolului XIX, nu se mai fac înmormântări în jurul bisericii, s-au deschis alte cimitire. Materialele descoperite în această zonă sunt foarte importante.

„Comunitatea lipovenilor s-a plâns Ambasadei Rusiei” - Ce vor schimba aceste descoperi?

- Ne vor oferi mai multe posibilităţi de a înţelege evoluţia comunităţii locale. Este important să înţelegem cum își duceau traiul strămoșii noștri, care erau activităţile economice, cu ce se ocupau:

Ziarul FLUX: Ediţia de Vineri Nr.201026 din 09 iulie 2010. Preotul protoiereu Emanuil Brihuneţ, cercetător știinţific la Muzeul Naţional de Etnografie și Istorie Naturală, cercetător știinţific la Muzeul Naţional de Etnografie și Istorie Naturală: „Biserica Măzărache este cea mai veche biserică din municipiul Chișinău și este amplasată direct în centrul orașului. Populaţia așezată acolo, fiind formată din creștini, desigur că avea un cimitir, și în acel cimitir, ulterior, a fost ridicat un sfânt lăcaș.

Istoria municipiului Chișinău începe de la biserica Măzărache. În prezent această biserică nu se află în administraţia Bisericii Ortodoxe, ci aparţine altei biserici. În anii ’50, ea a fost dată bisericii rusești ortodoxe de rit vechi, adică lipovenilor, cum le mai spunem noi. Această biserică este compusă dintr-o comunitate închisă, care nu permite străinilor accesul în biserica lor. Astfel, în acest sfânt lăcaș le-a fost închis accesul istoricilor, cercetătorilor, dar chiar și simplilor creștini, mai cu seamă că acest lăcaș ţine de cultura neamului nostru. O altă problemă este că orice monument de istorie și arhitectură are și o zonă de protecţie. Anume în acel spaţiu al bisericii Măzărache au fost făcute niște intervenţii care nu-i sunt deloc benefice. În apropiere se construiește o clădire foarte mare, supraetajată și, practic, a fost distrus o parte din cimitirul din apropierea acestei biserici, adică, din cel mai vechi cimitir din Chișinău”.

agricultura, creșterea animalelor… Chișinăul, practic, este situat la intersecţia unor căi comerciale internaţionale, care legau gurile Nistrului, Dunărea de Jos, Marea Neagră cu Polonia, cu Ungaria și asta a și făcut ca orașul Chișinău să evolueze într-un ritm dinamic, pentru că era o poziţie strategică importantă.

Materialele pe care le-am descoperit la Măzărache sunt la prelucrare, în laborator, și planificăm pentru anul viitor și o expoziţie în care să etalăm toate descoperirile noastre de la biserica Măzărache. Am descoperit și materiale de origine chineză, care confirmă faptul că prin această zonă se circula cu mărfuri înspre Dunăre, dar și spre nordul principatului Moldovei în perioada Evului Mediu, și treceau mai mulţi negustori străini prin această zonă. Mă bucur că am reușit să facem aceste săpături. Cu părere de rău, impacientată de intervenţia noastră, comunitatea lipovenilor ne-a oferit și o surpriză mai puţin plăcută și s-a plâns Ambasadei Rusiei că noi vrem să transformăm biserica într-un centru muzeal, s-o închidem. Alt moment pe care lipovenii l-au speculat este acela că în perioada interbelica a fost făcută restaurarea bisericii Măzărache și acum se face o mică renovare a picturii, iar noi am găsit inscripţii cu caractere latine și pe lipoveni aceasta i-a supărat și s-au plâns că noi vrem să închidem biserica, să-i alungăm de acolo, că banii pentru săpături ne-au fost oferiţi de Guvernul României. S-a încercat politizarea subiectului, o tentativă de a băga zâzanie în mijlocul etniei rusești, să se aţâţe spiritele, ca să nu mai avem dreptul de a face săpături arheologice în acest loc de unde pornește istoria orașului Chișinău.

Noi am luptat foarte mult pentru a ne reuși acest proiect și am săpat cu modesta finanţare a Companiei „Moldova-Gaz”, care, începând construcţia în apropierea acestui edificiu a unei clădiri, fără să fie de faţă și arheologii, au distrus stratul cultural. Până la urmă, s-au comportat civilizat cei de la „Moldova-Gaz” și au oferit o sumă pentru săpături, ca să recuperăm fragmentele de istorie din această zonă.

Deci, nu e vorba de vreo implicare a unui stat vecin pentru efectuarea săpăturilor.

Am fi bucuroși să primim și granturi străine pentru a face cercetări arheologice, dar nu a fost așa acum și nu este cazul să politizăm cercetarea știinţifică, care nu are nici în clin, nici în mânecă cu cei care se tem că vor fi daţi afară din acest locaș, care este cel mai vechi locaș al Chișinăului, singurul care și-a păstrat anumite elemente ale clasicismului moldovenesc, ale arhitecturii moldovenești în biserici.

- Noi vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră și sperăm că și pe parcursul anului viitor arheologii vor avea acces la „,matca istorică” a orașului Chișinău, cum este numită biserica Măzărache, pentru a ne oferi noi informaţii despre orașul nostru.

Pentru conformitate, Liliana POPUŞOI, FLUX

IN MEMORIAM Clasamentele și topurile de la final de an au devenit deja o obișnuinţă. Foarte populare sunt topurile în care trecem în revistă realizările și reușitele anului, cu părere de rău, nu putem trece cu vederea și pierderile pe care le înregistrăm, majoritatea dintre ele fiind irecuperabile.

Pe parcursul anului 2010 neau părăsit Domnica Darienco, Eugenia Todorașco, Victor Ștefaniuc, nume de legendă ale teatrului din Basarabia.

Iar veștile proaste nu întârzie să apară până în ultimele zile ale acestui an.

fondat Uniunea Cineaștilor și se numără printre cei care au pus bazele cinematografiei din Republica Moldova.

Tudor şi Dora Cataraga

Valeriu Gagiu Săptămâna trecută, la 21 decembrie, în vârstă de 72 de ani, a decedat cunoscutul regizor și scenarist Valeriu Gagiu. Valeriu Gagiu și-a început activitatea de creaţie ca poet și jurnalist. În anul 1966, a debutat ca regizor cu filmul “Gustul pâinii”. Au urmat alte zeci de filme, care i-au adus faimă, dar și numeroase premii și distincţii. Regizorul Valeriu Gagiu a

Iar luni, 27 decembrie, într-un grav accident rutier și-a pierdut viaţa sculptorul Tudor Cataraga și soţia sa, Dora. Tragedia s-a produs pe traseul Chișinău-Leușeni. Automobilul în care se aflau cei doi a intrat într-un camion, după care s-a răsturnat într-un șanţ de la marginea drumului.

Camionul, care presăra material antiderapant pe carosabil, aparţinea Societăţii pe Acţiuni „Drumuri”. Tudor Cataraga este un sculptor de renume în spaţiul cultural românesc. Printre cele mai cunoscute lucrări se numără monumentul lui Mihai Eminescu din scuarul Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”. Lucrările maestrului se regăsesc în Bălţi, Ungheni, Nisporeni.

Tudor Cataraga s-a născut pe 4 august 1956, în satul Seliște, raionul Nisporeni. A urmat Cursuri de pregătire în atelierele de sculptură la Academia de Arte Frumoase din Sankt-Petersburg,

Rusia, iar în 1990 a absolvit Academia de Arte Frumoase, secţia sculptură, clasa profesorului Serghei Kubasov, Sankt-Petersburg, Rusia. Este membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova. Pe parcursul vieţii a participat cu lucrări valoroase la foarte multe expoziţii din Sankt-Petersburg, Chișinău, Tbilisi, București, Bacău, Dusseldorf, Budapesta, Strasbourg.

Dumnezeu să-i odihnească lângă cei drepţi.

FLUX EDI|IA DE VINERI

30 DECEMBRIE 2010

Monden

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

Vedetele îţi sunt alături de sărbători De sărbători, FLUX îţi aduce în casă urările de la vedeta ta preferată.

Ne alăturăm tuturor urărilor frumoase şi vă spunem şi noi La Mulţi Ani! VICTORIA LUNGU

NELLY CIOBANU Anul care s-a scurs a fost unul dificil pentru mine, dar lucrurile bune care s-au întâmplat pe parcursul lui au compensat momentele mai grele. Eu sunt născută în anul Tigrului mă gândeam că dacă e anul meu, atunci o să fie totul bine și ușor, dar se pare că nu e tocmai așa. Mă bucur însă că în anul care s-a scurs am avut parte de clipe frumoase, de experienţe bune și sunt mândră că am reușit să realizez tot ce miam pus în gând pentru acest an. A mai rămas puţin-puţin de făcut, dar sper că și ceea ce a mai rămas se va îndeplini cât de curând posibil. Știu din timp deja că 2011 va fi un an de bun augur pentru mine, o să-mi aducă și el realizări frumoase, mai ales că sunt susţinută în aceste aspiraţii de oameni scumpi și dragi mie. În prag de an nou, vă doresc tuturor multă sănătate și oameni omenoși în preajmă. Omenia este, din păcate, o calitate care se pierde în societatea noastră, dispare bunul-simţ. Străduiţi-vă să puneţi preţ pe aceste valori și veţi vedea că veţi fi răsplătit la fel, și că vom fi în putere să facem împreună lumea mai bună.

Mult noroc tuturor și realizări frumoase și să ne fie Dumnezeu aproape și la bine, și la rău. La mulţi ani tuturor!

Anul 2010 a fost un an cu clipe frumoase, dar și momente dificile pentru mine. A fost un an în care am avut parte și de dezamăgiri, dar și de bucurii, și împliniri. Nu-mi pare rău că am avut încredere și i-am ajutat pe oamenii care mai târziu m-au trădat. Am înţeles că sunt în preajma mea oameni pe care mă pot bizui și, din acest motiv, cred că anul 2011 a fost unul reușit pentru mine. Am petrecut pe 25 decembrie un Crăciun de neuitat, iar pe 5 ianuarie, voi pleca, împreună cu Valeria, la ţară, la părinţii mei, care vor tăia porcul, unde vom sărbători și Crăciunul pe stil vechi. În noaptea dintre ani voi petrece alături de prietenii de familie. Iar acasă voi pregăti o friptură din carne de iepure. Pe toţi vă îndemn să vă deschideţi sufletele de sărbători, pentru că astfel, bucuria va intra în casa voastră. La mulţi ani!

TATIANA BELEUŢĂ În 2010 cred că am realizat multe dintre scopurile pe care mi le-am propus, pentru că am avut parte de un an destul de încărcat. Evident, în 2011 îmi propun să realizez mai mult din câte am reușit în anul care trece. Sunt studentă și datorită acestui fapt au apărut noi oportunităţi și, cel puţin, unul dintre obiectivele pe care mi le-am propus anul trecut – să fiu admisă la studii în România, s-a îndeplinit. Acum încerc să împac jurnalismul cu muzica și pregătesc și o piesă nouă în colaborare cu Flavy DeeJay. De sărbători am mai multe planuri, voi petrece Revelionul cu familia, evident, o să le cânt. Apoi voi sărbători cu prietenii. Și pentru că în ultimul an am fost departe de casă, am decis să rezerv noaptea dintre ani familiei și prietenilor, celor dragi.

Vreau să felicit pe toată lumea cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Să fiţi optimiști tot timpul, să luptaţi pentru realizarea scopurilor propuse, să nu cădeţi pradă pesimismului!

NATALIA BARBU Pentru mine 2010 a fost un an al schimbărilor. Am reziliat contractul cu Cat Music și am încheiat un contract cu Media Pro în România, am realizat împreună cu Smiley o piesă, sunt schimbări pe care mi le-am dorit și înseamnă un pas important spre atingerea scopurilor pe care mi le-am propus pentru România. La sfârșitul acestui an am început să colaborez cu Mihai Alexandru și Mike Diamond.

Așa că pot spune cu certitudine că anul care vine semne bune are. Nu pot să nu-mi împărtășesc bucuria cu voi și vă doresc tuturor împlinirea viselor și atingerea tuturor idealurilor pe care le aveţi.

ELINA

ANIŞOARA PUICĂ 2010 a fost pentru mine un an rodnic, am lansat albumul „A doua tinereţe a început”, am realizat și un videoclip pentru piesa care dă titlul albumului, am avut foarte multe concerte, invitaţii să particip la diferite evenimente. Iar casa de discuri mi-a sugerat să editez încă o dată tirajul albumului, deoarece stocul a fost deja epuizat. Îmi doresc ca și anul 2011 să fie la fel ca anul care trece. De Revelion sunt invitată să susţin recitaluri în două localuri din capitală și într-un club din afara orașului, dar mai întâi voi sta la masa de sărbătoare împreună cu familia, cu cei dragi mie, iar după miezul nopţii voi onora invitaţiile care mi-au fost făcute. În preajma frumoaselor și sfintelor sărbători de iarnă vă doresc tuturor, mai întâi de toate, sănătate. Poate sună banal, dar sănătatea e nepreţuită și fără ea nimic nu se poate. Să fie pace în ţară, pace și liniște în casele dvs., toate visele să vi se realizeze, iar în noul an, fie ca în fiecare zi, să vi se îndeplinească o dorinţă.

Pentru mine 2010 a fost un an foarte încărcat. Am susţinut examenele de bacalaureat, după care am dat admiterea în România, la Facultatea de jurnalism, la Universitatea „Andrei Șaguna” din orașul Constanţa. Pentru mine jurnalismul este la fel de important ca și muzica.

Oricum, muzica rămâne o pasiune specială, dar sunt sigură că jurnalismul îmi va fi de mare ajutor în cariera mea muzicală. Aflându-mă în România, intenţionez să nu mă ocup doar de studiile la facultate, ci să fac ceva și pe plan muzical.

După un an mai încărcat, m-am întors acasă să petrec sărbătorile, și îmi doresc să am parte de sărbători liniștite, în familie. Am ales să petrec sărbătorile în liniște pentru că îmi doresc ca 2011 să fie pentru mine un an liniștit. Până la Revelion voi participa la câteva concerte, iar în noaptea dintre ani vreau să stau departe de scenă, pentru că după vacanţa de la Chișinău, împreună cu Tatiana Beleuţă, vom fi antrenate într-o serie de concerte în Români. Am făcut cunoștinţă cu un impresar care deja a început să ne facă agenda pentru anul viitor.

Așa că de anul 2011 mă leagă mari speranţe.

Cititorilor ziarului FLUX le doresc multă sănătate, căldură în suflet și îi îndemn să fie mai îngăduitori. Sperăm că în anul care vine se va stabiliza și situaţia politică din ţară.

GEORGETA VOINOVAN Le urez tuturor ca în anul care vine să aibă sufletul plin, pentru că atunci când ești mulţumit în suflet, celelalte nu întârzie să apară. Să vi se realizeze cele mai îndrăzneţe scopuri și să aveţi în anul care vine inima plină de iubire și recunoștinţă. Arătaţi-le celor dragi iubirea voastră. Rugaţivă pentru sănătatea lor și fiţi cât mai mult cu putinţă alături de ei. La mulţi ani!

TATIANA SPÂNU Petrec Revelionul alături de familie, prieteni, fani și de persoanele dragi mie. Acum mă pregătesc de filmarea unui nou videoclip la piesa „Speranţe pierdute”, pe care îl voi lansa în 2011. Pentru 2011am făcut deja planurile, voi realiza câteva duete, voi colabora cu Mariana Mihăilă și vreau să mă concentrez mai mult pe realizarea câtorva videoclipuri și, desigur, îmi doresc ca în inima mea să se menţină și să crească acel sentiment care a răsărit în decembrie 2010. Le doresc tuturor cititorilor ca în anul 2011 să aibă parte de fericire, sănătate și ca în casele și inimile fiecăruia să fie armonie în toate: în dragoste, dar și în viaţa de zi cu zi.

MARIANA MIHĂILĂ Tuturor cititorilor ziarului FLUX le doresc să se bucure de gingășia celor dragi în Anul Iepurașului, să aibă parte de clipe frumoase, de neuitat, și să-și vadă visele împlinite. Fie ca Moș Crăciun să nu uite să vă aducă darul dorit. Rămâneţi în continuare fideli acestui ziar! La mulţi ani și sărbători magice!

DANIEL RACOVIZZA 2010 a fost un an bun de la care eu am avut multe așteptări, dar la sfârșit de an pot contabiliza și câteva realizări frumoase, așa că pot afirma că mi-am realizat scopurile propuse. A fost un an în care am trăit clipe frumoase, dar și mai puţin frumoase, care își au și ele rostul pentru cine vrea să înveţe. Revelionul este sărbătoarea pe care eu nici într-un an nu o petrec odihnindu-mă. Și în acest an voi face la fel, merg la București, pentru a pune la punct niște detalii legate de casa de modă pe care vreau s-o deschid la Chișinău în 2011. Cititorilor ziarului FLUX le doresc sărbători frumoase și să se bucure de orice zi petrecută cu cei dragi, să se simtă împliniţi din toate punctele de vedere în anul viitor. La mulţi ani!

10

30 DECEMBRIE 2010

SFATURI UTILE

Decorarea mesei pentru Revelion

Masa de Revelion este o adevărată provocare pentru orice gospodină și cum la astfel de evenimente se adună la un loc familia și prietenii, este cât mai bine să ai totul pus la punct. Toată lumea se bucură de o masă frumos aranjată, de mâncare bună și companie pe măsură. Dacă ești gazdă, plănuiește și aranjează totul la fix, ca să vă distraţi pe măsură.

Decorarea mesei de Revelion este o adevărată provocare, atmosferă de vis, mâncăruri sofisticate, muzică plăcută. Culorile și formele trebuie îmbinate armonios pentru a menţine buna dispoziţie a invitaţilor.

Pentru ca să creăm o atmosferă minunată care să invite la o petrecere putem ţine cont de câteva sfaturi generale, privitoare atât la aranjarea mesei, cât și la felurile de mâncare pe care să le servim.

Decoraţi masa cu accesorii care să poarte culorile sărbătorilor de iarnă. Alegeţi tonuri de roșu, verde, albastru, auriu și argintiu și nu uitaţi să faceţi combinaţii. Totul e să nu aveţi mai mult de două culori pe masă. Dacă aţi optat pentru o faţă de masă roșie, e suficient să alegeţi vesela într-o nuanţă de verde și șerveţelele în tonuri de roșu și verde, apoi să adăugaţi câteva globuleţe și fundiţe în aceleași culori.

E timpul să scoateţi la vedere tacâmurile pretenţioase din argint, serviciile delicate din porţelan și paharele elegante din cristal. Toate acestea vor conferi mesei rafinamentul și aspectul festiv caracteristic sărbătorilor de iarnă. În ceea ce privește modul de aranjare a veselei, lucrurile nu sunt deloc complicate. Dacă aţi așezat farfuriile și tacâmurile în mod normal, în dreptul fiecărui invitat, nu vă rămâne decât să adăugaţi accesoriile potrivite pentru această ocazie. Așadar, așezaţi crenguţe naturale de brad de jur împrejurul farfuriilor, iar, la final, plasaţi câte un globuleţ ornamental și câte un pahar de vin în dreptul fiecărui tacâm.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Bucate pentru masa de Revelion Când se apropie Revelionul, ne gândim la petrecere, distracţie și la cei dragi nouă în jurul unei mese frumos decorate, plină cu bunătăţi.

Este noaptea cea mai festivă din an, în care petreci până în zori. Pentru ca distracţia să fie mereu în toi, mai ales dacă sărbătorești trecerea în noul an acasă, este musai să pregătești invitaţilor surprize culinare de excepţie, cu care să îi impresionezi plăcut.

Vă sfătuim să acordaţi o atenţie deosebită decorării mesei festive de Revelion, pentru o atmosferă de basm. Crenguţe de brad, lumânări (însă nu foarte parfumate, deoarece ar interacţiona cu aroma mâncării), aranjamente florale sau mici fundiţe vor face diferenţa, iar tu și invitaţii vă veţi bucura de o cină elegantă și plină de farmec.

Piftie de porc

se dă la rece, să se închege. Poţi adăuga în zeama pentru piftie și rondele de morcovi, pentru mai multă savoare și un aspect deosebit.

Salată boeuf

Ingrediente și cantităţi: 700 de grame de carne de vită (macră, mușchi, pulpă), 700 de grame de cartofi (din cei care nu se sfărâmă deloc la fiert), 300 de grame de castraveciori muraţi în oţet (sau mai puţin, dacă sunt prea acri), 50 de grame de mazăre boabe, 2 gogoșari muraţi pentru faţa interioară și 1 pentru cea exterioară, 3 morcovi mai mari, 500 ml maioneză (cu sau fără lămâie, cum îţi place), măsline și sare după gust.

Mod de preparare: Carnea se pune la fiert, până se rasolește. Cartofii se fierb și ei, dar măsurat, să nu se pătrundă de tot. După aceea, se curăţă și se lasă să se răcească. Mazărea, dacă e din cutie, o fierbi 5 minute, dacă e congelată, se fierbe până se înmoaie. Morcovii, curăţaţi bine, se fierb cam o jumătate de oră (sau chiar mai puţin), să fie mai tari. Fiecare ingredient se fierbe separat, pentru a-și păstra gustul. Castraveţii și gogoșarii se taie mărunţel. Se face apoi și maioneza.

Pe măsură ce legumele și carnea au fiert și s-au răcit, se taie și ele mărunt. Într-un castron, se amestecă bine salata cu trei sferturi din maioneză. Se pune apoi salata mușuroi pe un platou, se rotunjește, se unge cu maioneza rămasă, iar gogoșarul și măslinele se taie feliuţe și se ornează salata.

Friptură de tofu cu cartofi şi rozmarin Ingrediente și cantităţi: cap de porc, limbă, șorici, picioare de porc, urechi, căzături de carne, 3 kilograme de oase (încheieturi mari de vacă, sparte), 1 ceapă, 1 lingură cu sare, 1 căpăţână de usturoi.

Mod de preparare: Se fierb oasele de vacă 3-4 ore, apoi se trece zeama prin sită. În zeama asta se fierbe tot ce-i din porc, cu ceapă, ore și ore (până se desprinde totul de pe oase). Se dezosează și se pune carnea în castron. Usturoiul se pisează mărunt (pastă) și se amestecă cu zeama de la fiert, îndelung, s-o parfumeze. Se toarnă zeama în castron, peste carne, și

Ingrediente și cantităţi: 2 pachete cu bucăţele de tofu, 1 lingură cu sos balsamic, 1 lingură cu sos de soia, 1 lingură cu miere, 1 lingură cu apă, 1 lingură cu sos de chili, 2 linguri cu ulei de susan, 1 lingură cu ulei vegetal.

Pentru cartofi: 1/2 lingură cu ulei vegetal, 1 linguriţă cu paprika, 1 linguriţă cu rozmarin, fin tăiat, 600 de grame de cartofi tăiaţi cuburi, 300 ml de supă de legume, 12 căţei de usturoi întregi.

Mod de preparare: Amestecă sosurile cu mierea, apa și uleiul de susan. Lasă bucăţile de tofu la marinat în acest amestec timp de o oră. Încinge uleiul într-o tigaie de teflon și călește apoi bucăţile de tofu.

Lasă-le deoparte. Într-o altă tigaie, mai adâncă, încinge uleiul și adaugă paprika și rozmarinul, apoi cartofii. Mărește flacăra și amestecă bine în tigaie cartofii pentru a se întrepătrunde cu condimentele. Adaugă supa de legume și usturoiul și lasă cartofii la fiert, în oala acoperită, timp de 20 de minute. Descoperă oala și lasă totul să fiarbă până se evaporă toată apa, amestecând ușor, din când în când, pentru a împiedica mâncarea să se lipească. Se servește friptura alături de cartofii cu rozmarin.

De-a lungul timpului, s-au împământenit tot felul de superstiţii legate de noaptea de Crăciun.

Iată câteva dintre acestea: Se spune că cei care se nasc de Nașterea Domnului vor duce o viaţă liniștită și plină de prosperitate.

Cuplurile care se sărută

copt și lasă-le la fript, pe grătar, până când capătă o culoare aurie. Din cantităţile precizate se obţin aproximativ 40 de ciuperci umplute.

Cotlet umplut cu măsline

Şniţel de viţel la foc mic. Separat, se rumenesc bucăţile de carne de pui. Când este fiert tarhonul, se pune carnea și se mai dă în clocot de câteva ori.

Ciuperci umplute cu cremă de brânză

Ingrediente: 1 kilogram de carne de viţel, 2 linguri de grăsime, unt, pătrunjel verde, sare, piper.

Mod de preparare: Se taie carnea de viţel în felii potrivit de groase. Se așază, se piperează, se trec prin făină și se prăjesc în grăsime încinsă. După ce s-au rumenit pe o parte și pe alta, se iau de pe foc și se presară deasupra pătrunjel verde tocat fin. Se servesc fierbinţi, cu garnitura de pireu de cartofi, cu diferite soteuri de legume sau cartofi.

Ingrediente și cantităţi: 1 kilogram de ciuperci medii, 6 linguri unt, 250 de grame de cremă de brânză, 2 linguri de ceapă verde tăiată.

Mod de preparare: Îndepărtează piciorușele ciupercilor și taie-le mărunt până obţii o jumătate de cană. Timp de 5 minute, lasă la rumenit în 3 linguri de unt jumătate de kilogram de ciuperci (pălării) - ia tigaia de pe foc doar după ce untul s-a asimilat complet. Repetă procedura cu cealaltă jumătate de kilogram de ciuperci (pălării) - lasă-le la rumenit în alte 3 linguri de unt. Într-un vas mediu, amestecă crema de brânză până când obţii o compoziţie omogenă. Adaugă piciorușele ciupercilor și ceapa verde tocate mărunt și amestecă bine. Umple pălăriile ciupercilor deja rumenite cu compoziţia astfel rezultată. Așază ciupercile pe o foaie de

Pui cu tarhon Ingrediente: 1 pui, 6-8 legături de tarhon, 2 linguri de făină, 2-3 linguri de ulei, bulion, sare.

Mod de preparare: Se curăţă tarhonul, se spală bine în sită și se toacă mărunt. Într-o cratiţă de 2-3 kilograme se rumenește făina în ulei. Când făina e rumenită, se pune bulionul și se amestecă bine. Se adaugă apoi tarhonul, se umple cu apă, se potrivește de sare și se lasă să fiarbă

Credinţe şi superstiţii din noaptea de Ajun

Vreţi ca mesenii să fie întâmpinaţi așa cum se cuvine? Plasaţi în centrul mesei o fructieră încărcată cu: banane, portocale, mandarine, kiwi, mere. Vor constitui o gustare ușoară pentru invitaţi și, totodată, un excelent punct focal al mesei.

Lumânările plasate în sfeșnice de argint sunt, de asemenea, accesorii care nu au voie să lipsească de pe masa de Revelion, ele creând intimitatea necesară reîntâlnirii cu cei dragi.

Un alt obicei interesant și deloc costisitor în decorarea mesei de sărbători este acela de a presăra confetti din staniol și hârtie colorată pe întreaga suprafaţă a acesteia. Sunt accesorii care subliniază caracterul festiv al mesei și fură privirea invitaţilor.

Serviţi o varietate de aperitive - crocante/cremoase, crude/preparate, fierbinţi/calde, picante/dulci, care să se potrivească și să fie servite în același timp, pe aceeași farfurie.

Pregătiţi de la trei până la cinci aperitive de persoană. Le puteţi aranja pe platouri printre boluri cu nuci, alune, măsline umplute și chipsuri.

Un ritm mai domol al serii vă va ajuta să menţineţi în permanentă circulaţie preparatele proaspete și băutura, în special dacă aveţi de gând să treceţi în noul an alături de toţi invitaţii. Însufleţiţi platourile și vasele bufetului cu mici ornamente, verdeaţă sau plante comestibile sau fructe și legume apetisante, extrem de decorative.

Păstraţi curăţenia și evită aglomerarea de farfurii și pahare folosite, punând la dispoziţia oaspeţilor o zonă ușor accesibilă, în care aceștia să își poată lăsa vesela utilizată.

Nu uitaţi de șoferii desemnaţi ai serii și de prietenii tăi prea puţin amatori de băuturi alcoolice. Faceţi-vă provizii de băuturi non-alcoolice sau cocktail-uri distractive, festive și cât mai colorate.

Așezaţi feliile de pâine într-un coș împletit, alb (sau într-o combinaţie de alb și roșu). Este alegerea cea mai potrivită pentru a obţine un aspect simplu și elegant. Păstraţi coșuleţele rustice, din papură sau paie, pentru un picnic alături de cei dragi.

EDI|IA DE VINERI

Diverse

în noaptea de Crăciun sub crenguţe de vâsc vor avea mai mult noroc în dragoste.

La ţară, gospodarii pun o potcoavă în găleata cu apă și din aceasta adapă vitele și oile, pentru a le feri de boli și de lupi.

Lumânările din brad sau de pe masa de Crăciun nu se aprind decât la apariţia stelelor pe cer, altfel aduc ghinion. Înainte de miezul nopţii, o femeie tânără trebuie să

măture pragul casei de trei ori, pentru îndepărtarea relelor.

Fetele de măritat care își

pun sub pernă o căpăţână de usturoi și un pieptene își visează ursitul în noaptea de Crăciun.

FRUMUSEŢE

Cum să arăţi minunat de sărbători A venit iarna, sezonul petrecerilor și a bucuriei.

Iată câteva sugestii pe care trebuie să le știi pentru a putea arăta impecabil de ajun.

Un ten minunat nu se poate face fără ca acesta să fie curat, tonifiat și hidratat. Pentru curăţarea tenului folosește produse naturale și lapte demachiant pe bază de trandafir. Dacă tenul tău are imperfecţiuni folosește o cremă care să purifice și să fie anti iritantă, așa vei scăpa de porii dilataţi și de strălucirea nedorită a feţei.

Pentru machiaj folosește o bază de fond de ten în nuanţe naturale, care să estompeze imperfecţiunile și strălucirea. Pentru a obţine diferite gra-

de de acoperire poţi folosi fondul de ten umed sau uscat, iar pentru buze impecabile folosește un ruj rezistent cu vitamine și colagen.

Pentru o piele catifelată folosește un scrab, apoi hidratează pielea cu o loţiune pe bază de apă termală și vitamine. Pentru relaxarea pielii folosește în apa de baie lapte și uleiuri esenţiale de lavandă.

Să nu uităm că mâinile sunt ca o carte de vizită, așa că manichiura trebuie să fie impecabilă. Alege forma unghiei potrivită, hidratează mâinile și nu uita să îndepărtezi cuticulele.

La modă este manichiura French, clasică sau combinată cu nuanţe metalice sau una mai sofisticată, poţi decora unghiile cu strasuri sau piercing-uri.

Cum să faci o coroniţă din brad

Crăciunul se apropie cu pași repezi și stai necontenit cu gândul la cadourile Moșului, la zăpadă și la bunătăţi? Ei bine, te poţi bucura și mai mult de această atmosferă, desigur, împreună cu familia, făcând câteva decoraţiuni potrivite pentru această perioadă.

Dacă ai timp și răbdarea necesară poţi face o coroniţă perfectă pentru decorarea casei de sărbători. Iată de ce ai nevoie pentru a o realiza.

Materiale necesare: - 2-3 ramuri proaspete de brad sau 10-15 ramuri subţiri de salcie - un metru și jumătate de gută - un metru de sârmă subţire - un metru de panglică decorativă transparentă - 5-6 conuri de brad și/sau 5-6 globuri mici - doi clopoţei mici sau două steluţe

Pasul 1

Ramurile de brad sau de salcie se împletesc circular, din aproape în aproape, și se prind de jur împrejur cu gută.

Pasul 2

Se înfășoară panglica decorativă în jurul crăcilor de brad sau din loc în loc. În partea de jos a coroniţei se poate face și o fundă mare.

Pasul 3

Conurile se prind cu sârmă de crenguţele de brad. La fel și globuleţele de brad.

Pasul 4

Se prind de funda mare cei doi clopoţei sau cele două steluţe.

Coroniţa se poate fixa pe ușa de la intrare sau se poate pune pe masa festivă de Crăciun.

Spor la decorat și un Crăciun Fericit!

Ingrediente și cantităţi: 1/2 kilograme cotlet de porc, 1 ceapă, 1 ardei roșu, 1 ardei verde, 2 roșii. Ingredientele sunt pentru 8 porţii.

Pentru umplutură ai nevoie de: 50 de grame de jambon sau șuncă, 1 ceapă, 1 căţel de usturoi, 250 de grame de carne tocată de porc, 1 ou, 50 de grame de pâine, boia, sare, piper, 10 măsline fără sâmburi.

Pentru sos ai nevoie de 1/8 litru de smântână.

Mod de preparare: Faci o deschizătură în cotlet pentru umplutură. Tai jambonul (șunca), ceapa, usturoiul mărunt și le amesteci cu carnea tocată, oul, pâinea, adaugi și măslinele și condimentezi după gust. Umpli cotletul cu această umplutură și coși bine cu aţă. Într-o tavă pui cotletul la prăjit, pe toate părţile. Când e gata prăjit, pui ceapa, ardeiul și roșiile tăiate foarte fin. Acoperi cu folie de aluminiu și lași la foc minim 60-70 de minute, dar la jumătatea timpului, trebuie să întorci cotletul. Scoţi cotletul și îl menţii cald, pe o sursă de căldură. În sosul rămas în tava de la cotlet, pui smântâna și faci un sos. Înainte de a servi cotletul, scoţi aţa, tai cotletul felii și le pui într-o tavă. Pui sosul într-o sosieră. Poţi însoţi cotletul de o garnitură cu orez. Dacă vrei, poţi uda din când în când cotletul cu vin, pentru a se frăgezi.

SĂNĂTATE

Ce trebuie să ştii când cumperi o sticlă cu vin? În majoritatea filmelor franţuzești, când personajele mănâncă, pe mijlocul mesei, la loc de cinste, se află o sticlă cu vin. Se știe că incidenţa infarctelor la francezi este cea mai mică din toată Europa, mulţumită consumului moderat de vin.

Medicii recomandă să bem un pahar cu vin roșu la masă, știindu-se calităţile și efectele benefice ale acestei băuturi asupra organismului.

O mare problemă a oamenilor care nu au norocul de a deţine în proprietate un teren viticol și să producă propriul vin, este ce vin să aleagă și de unde. Există magazine specializate de vin care oferă o gamă largă de produse, pe toate nivelurile de preţ, care beneficiază de personal specializat, capabil să te îndrume pertinent în alegerea ta.

Din păcate, numărul lor este foarte redus, în comparaţie cu alte ţări civilizate. Așadar, când ai ocazia să deguști sau să cunoști vinuri, nu ezita.

Gustul diferă de la om la om, astfel încât este cu atât mai important să deguști tu însuţi vinul ales.

O altă modalitate la îndemână de a cumpăra vin este de a achiziţiona produsul din hypermarketuri. În urma unui studiu efectuat în Franţa și SUA, 65-75 la sută din vinurile achiziţionate din aceste locuri sunt cumpărate de femei.

O analiză efectuată cu privire la modalitatea de a alege un vin a relevat faptul că bărbaţii fac această alegere în funcţie de notorietatea vinului, de câte premii a luat, ce note a primit la jurizarea experţilor internaţionali sau în funcţie de astringenţă. Femeile aleg un vin fiind impresionate de povestea care se află în spatele lui, de intensitatea aromatică sau, în cel mai rău caz, de etichetă.

Revenind puţin la romantism, ce poate fi mai plin de savoare decât o cină perfectă cu persoana iubită, alături de un vin excelent?...

Cred că, de multe ori, te-ai găsit în faţa listei de vinuri, neștiind ce să comanzi. La restaurantele de 4 și 5 stele, ar trebui să existe în echipa de servire un personaj pitoresc, ce poartă numele de sommelier, un profesionist în ale vinului, care ar trebui să îţi dea orice lămurire legată de meniu, de asocierea cu preparatele pe care le-aţi comandat. Tot el

poate recomanda un vin în funcţie de preferinţele tale, de vârsta și sexul unei persoane.

Nu trebuie să uiţi nici un moment că un sommelier adevărat îţi recomandă, nu își impune propriile gusturi, și întotdeauna va căuta să păstreze un echilibru atât între componentele preparatelor și calităţile organoleptice ale vinului, cât și între preţurile acestora. Acest lucru înseamnă că niciodată nu va recomanda un vin scump alături de un preparat mediu.

Sfatul nostru: în cazul în care te afli într-un restaurant cu sommelier, nu ezita să apelezi la recomandările acestuia.

Te afli într-un magazin de vinuri și trebuie să alegi un cadou pentru cineva drag. Ești cam nedumerit în faţa celor 200 de tipuri de vin, dar trebuie să iei o sticlă și să pleci din magazin cu un dar adecvat.

Iată câteva sfaturi pentru a putea cumpăra relaxat ceva potrivit: Trebuie să ai în vedere vârsta și sexul persoanei vizate. Astfel, pentru un domn, ar fi ideal un vin roșu puternic, taninos (cu excepţia celor suferinzi de inimă). Doamnele vor prefera vinurile mai suave, cele marcate mai mult de intensitate aromatică, dar nu foarte seci.

Totodată, vinurile se vor alege și în funcţie de anotimp. În sezonul rece, vor avea prioritate vinurile viguroase, grele, taninoase și măturate la butoaie de stejar, care vor însoţi preparatele mai consistente care se consumă în această perioadă.

Vara, preponderente vor fi vinurile albe, roze, nu foarte alcoolizate, care vor acompania bucătăria lejeră a verii.

Dacă ești invitat la o masă, ar trebui să alegi vinul în funcţie de meniul pe care îl veţi avea. Astfel: Vinul roșu se va alătura preparatelor din carne roșie, paste cu sos roșu și carne.

Roze-ul va cuceri prin caracterul său săltăreţ și proaspăt salatele, fructele de mare și preparatele vegetariene, care nu solicită organismul în zilele de vară.

Vinul alb, suveranul lui Cuptor, nu va da greș, mai ales dacă este obţinut din strugurii deja consacraţi la nivel mondial, cum ar fi Sauvignon blanc, Riesling, Chardonnay.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

Luni IANUARIE

6.59 Deschiderea staţiei 7.00Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 12 Ep.3,4 9.00 Serial.

24 hours. Sez.7 Ep.9,10 10.30 Telecinemateca.

Omul păianjen 2. Spider man 2. Acţiune SUA 2002 13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH . Sez.4 Ep.18,19 18.00 Hristos pentru Moldova. Emisiune realizată de Uniunea Bisericilor Credincioșilor Credinţei Evanghelice din Republica Moldova 18.30 Documentar. Mapamond creștin 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.7 Ep.9 19.50 Documentar. Grigore Grigoriu 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Ucigași de schimb. The replacement killers. Acţiune. SUA 1998 22.40 Telecinemateca. Ţi-l prezint pe Dave. Meet Dave. Comedie. SUA 2008 0.00 Închiderea staţiei 05:30 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 – Teleshopping 08:15 – Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 – Teleshopping 09:45 – Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 10:45 – Teleshopping 11:15 – Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 12:15 – Teleshopping 12:30 – Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 – Teleshopping 14:00 – Film serial: Marina (AP) (romance) 15:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 – Vremea de Acasă 16:30 – Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 – Poveștiri adevărate – emisiune prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 – Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 – Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (două episoade) (AP) (romance) 22:30 – Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 – Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 – Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 02:30 – Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 04:00 – Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:45 – Poveștiri adevărate (r) 07:00 – Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 – Teleshopping 10:30 – Film: Graba strică treaba (r) 12:15 – Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 – Știrile Pro Tv 13:45 – Teleshopping 14:00 – Film: Dennis, pericol public 2 (r) 15:15 – Film: Titanic (r) 19:00 – Știrile Pro Tv 19:50 – Profit 20:00 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 – Film: Evadatul 23:00 – Film: Experienţe extreme 00:30 – Știrile Pro Tv din Sport 00:45 – Film: Evadatul (r) 03:00 – Știrile Pro Tv (r) 04:00 – Film: Experienţe extreme (r) 05:30 – România, te iubesc! (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Новости 6.10 “Новогодние фуршеты” 7.00 Телеканал “Доброе утро” 10.00 Новости 10.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 10.20 “Контрольная закупка” 10.50 “Жить здорово!”

12.00 Новости 12.10 “Модный приговор” 13.05 Маколей Калкин в комедии “Один дома” 14.45 “Пока все дома” 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Счастье есть!”

19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Жди меня” 21.00 “Время” 21.15 Премьера. “Доктор Тырса”. Многосерийный фильм 22.05 Том Хэнкс, Одри Тоту в фильме “Код да Винчи” 0.30 Приключенческий фильм “Анаконда 2: Охота за кровавой орхидеей” 2.05 Ума Турман в комедии “Продюсеры” 4.10 Михаил Боярский, Елена Коренева в комедии “Сватовство гусара” 5.20 Сериал “Жизнь на Марсе” 6.00 Documentar.

“Arca lui Noe din Bolivia”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 “Păcală”. Spectacol pentru copii.

10.10 Videoteca copiilor. 10.40, 5.10 Baștina. Magazin agricol. 11.10 Film. “MEȘTERUL MANOLE” (“Telefilm-Chișinău”, 1995). 12.45 Respiro.

Program muzical. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.05 Documentar.

“Salvaţi delfinii”. 16.00 ȘTIRI. 16.10 Reporter de gardă. 16.30 Eruditcafe. 17.20 “Șaptezeci de toamnă în plete”. Concert susţinut la Filarmonica Naţională “Serghei Lunchevici”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Invitaţie la bis. Program muzical. 20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 4.30 Săptămîna sportivă. 22.15 Documentar.

“Israel Galvan - accentul andaluz”. 23.10 ȘTIRI. 23.25 Serial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 La noi în sat. 2.30 Abraziv.

3.00 Armonii sonore. Spectacol de Crăciun. 5.00, 5.40 La mulţi ani cu sănătate! Mesaje de felicitare. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Tezaur folcloric (Reluare) din 1 ianuarie 8:00 Telejurnal matinal Sport Meteo 9:00 Revelion cu Eurovision (I) (Reluare) 10:10 Film Căluţul roib (THE RED PONY - SUA , 1973) 12:00 Circ internaţional (I) 12:50 Serial (Reluare) Legendele palatului:prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007) Episodul 29 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Oamenii Deltei 14:50 Doar România ! 15:00 SALUTARE NATIUNE 17:00 Film Nu te voi uita. (I`LL NEVER FORGET YOU-RUSIA, 2009) Prima parte 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007) Episodul 30 19:35 Doar România ! 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:10 Serial Anatomia lui Grey (GREY’ S ANATOMY 6-SUA, 2008-2009) Sezonul VI. Episodul 8 21:55 Serial Anatomia lui Grey (GREY’ S ANATOMY 6-SUA, 2008-2009) Sezonul VI. Episodul 9 22:50 Vârsta de aur a comediei Film Charlot, noul îngrijitor (NEW JANITOR- SUA, 1914) 23:10 Film Sarajevo, dragostea mea (GRBAVICA-Austria, Bosnia Hertegovina, Germania, Croaţia, 2006) 1:00 Nocturne. Moderator Marina Constantinescu 2:00 Doar România ! 2:05 Film (Reluare) Nu te voi uita.

(I`LL NEVER FORGET YOU-RUSIA, 2009) Prima parte 2:55 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 1 episod 3:00 Circ internaţional (Reluare) 3:20 Telejurnal (Reluare) 3:55 Tema zilei Meteo 4:15 Nocturne. Moderator Marina Constantinescu (Reluare) 5:05 Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul 83 6:05 Minuni ale timpurilor moderne (MODERN TIMES WONDERS, ANGLIA 2008) Episodul 2 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 5:59 CONCERT À L’OPÉRA ROYAL DE VERSAILLES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 VOULEZ-VOUS DANSER ? 10:00 FLASH 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:30 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH 11:05 EN PAYS DE... 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 975 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction Le bon, la brute et le truand 12:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 L’EPICERIE 13:30 LES DOSSIERS SECRETS DE L’INQUISITION / Documentaire La fin de l’Inquisition 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 SECRETS D’HISTOIRE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 TRAUMA / Fiction Vérités et mensonges 20:20 TRAUMA / Fiction Doutes et certitudes 21:15 PEUPLES DU MONDE / Documentaire Le peuple des pierres sacrées 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GEO / Documentaire Les beach boys de Hawaï 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 GAROU-GAROU LE PASSE-MURAILLE / Cinéma 2:15 MOUSSA / Court métrage 2:45 DANS L’OEIL DU CROCO / Documentaire 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 VERDICT / Documentaire L’affaire Cazier

ANUNŢ Contabil-cumul Tel.: 83-05-44 mob. 069120253

SERVICII: Predarea limbii engleze Tel.: 43-04-86, 067108002

ÎCS “VOKAMTRANS” SRL angajează șoferi pentru rute internaţionale, cunoașterea limbilor engleză și franceză este obligatorie.

CV pe e-mail: hotinat2@gmail.com

4

30 DECEMBRIE 2010

Programe TV Marţi IANUARIE

5

Miercuri IANUARIE

6

Joi

7

IANUARIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 12 Ep 4,5 9.00 Serial. 24 hours. Sez.7 Ep.10,11 10.30 Telecinemateca. Ucigași de schimb. The replacement killers. Acţiune. SUA 1998 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez.4 Ep.19,20 18.00 Serial.

Luna. Ep.74 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.7 Ep.9,10 20.30 Desene animate 21.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus) 22.00 Telecinemateca. Provocarea albastră. Blue crush Comedie.

SUA 2002 0.00 Închiderea staţiei

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 12 Ep.5,6 9.00 Serial. 24 hours. Sez.7 Ep.11,12 10.30 Telecinemateca. Provocarea albastră. Blue crush Comedie. SUA 2002 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus). Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.75 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files.

Sez.7 Ep. 10,11 20.30 Desene animate 21.00 DEX juridic 22.00 Telecinemateca.101 dalmaţieni 101 dalmatians. Comedie. SUA 1996 0.00 Închiderea staţiei

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 12 Ep. 6,7 9.00 Serial. 24 hours. Sez.7 Ep.12,13 10.30 Telecinemateca.101 dalmaţieni 101 dalmatians. Comedie. SUA 1996 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 DEX juridic. Reluare 18.00 Serial. Luna.

Ep.76 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.7 Ep.11,12 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. 102 dalmaţieni. 102 dalmatians.Comedie. SUA 2000 22.40 Telecinemateca. Vîrcolacii. Skinwalkers. Acţiune SUA 2007 0.00 Închiderea staţiei

05:30 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 – Teleshopping 08:15 – Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 – Teleshopping 09:45 – Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 10:45 – Teleshopping 11:15 – Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 – Teleshopping 12:30 – Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 – Teleshopping 14:00 – Film serial: Marina (AP) (romance) 15:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 – Vremea de ACASĂ 16:30 – Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 – Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 – Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 – Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 – Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 – Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 – Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 02:30 – Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 04:00 – Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:45 – Poveștiri adevărate (r)

05:30 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 – Teleshopping 08:15 – Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 – Teleshopping 09:45 – Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 10:45 – Teleshopping 11:15 – Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 – Teleshopping 12:30 – Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 – Teleshopping 14:00 – Film serial: Marina (AP) (romance) 15:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 – Vremea de ACASĂ 16:30 – Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 – Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 – Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 – Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 – Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 –Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 – Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 02:30 – Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 04:00 – Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:45 – Poveștiri adevărate (r)

05:30 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 – Teleshopping 08:15 – Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 – Teleshopping 09:45 – Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 10:45 – Teleshopping 11:15 – Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 –Teleshopping 12:30 – Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 – Teleshopping 14:00 – Film serial: Marina (AP) (romance) 15:30 –Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 – Vremea de ACASĂ 16:30 – Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 – Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 – Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 – Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 – Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 – Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 – Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 02:30 – Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 04:00 – Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:45 – Poveștiri adevărate (r)

07:00 – Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 – Teleshopping 10:30 – Serial: Om sărac, om bogat, ep.103, 104 12:15 – Apropo Tv (r) 13:00 – Știrile Pro Tv 13:45 -Teleshopping 14:00 – Film: Misterul chiriașei 16:00 – Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3899 16:45 – Film: Dorinţele Lolei 19:00 – Știrile Pro Tv 19:50 – Profit 20:00 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 – Film: Insula 23:00 – Film: Prizonierii lumii noi 00:45 – Știrile Pro Tv din Sport 01:00 – Film: Insula (r) 03:00 – Știrile Pro Tv (r) 04:00 – Film: Misterul chiriașei (r) 05:30 – Serial: Om sărac, om bogat, ep.103 (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 – Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 – Teleshopping 10:30 – Film: Dorinţele Lolei (r) 12:15 – Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 – Știrile Pro Tv 13:45 – Teleshopping 14:00 – Film: Nimic în comun 16:00 – Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3900 17:00 – Film: Un soţ perfect: Povestea lui Laci Peterson 19:00 – Știrile Pro Tv 19:50 – Profit 20:00 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 – Film: Stealth – Pericol invizibil 22:45 – Film: Faţa terorii 00:30 – Știrile Pro Tv din Sport 00:45 – Film: Stealth – Pericol invizibil (r) 02:30 – Știrile Pro Tv (r) 03:30 – Film: Faţa terorii (r) 05:15 – Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:25 – Omul care aduce cartea (r) 05:30 – Serial: Om sărac, om bogat, ep.104 (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Новости 6.10 “Фальшивая этикетка” 7.00 Телеканал “Доброе утро” 10.00 Новости 10.10 Телеканал“Доброе утро”. Продолжение 10.20 “Контрольная закупка” 10.50 “Жить здорово!” 12.00 Новости 12.10 “Модный приговор” 13.05 Маколей Калкин в комедии “Один дома-2” 15.00 “Пока все дома” 15.40 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Счастье есть!” 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.15 Премьера. “Доктор Тырса”. Многосерийный фильм 22.05 Фильм Питера Джексона “Кинг Конг” 1.05 Роуэн Аткинсон в фильме “Мистер Бин” 2.30 Николас Кейдж, Пенелопа Крус в фильме “Выбор капитана Корелли” 4.30 Сериал “Жизнь на Марсе” 5.10 “Давай поженимся!”

6.05 Documentar.

“Salvaţi delfinii”.

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 “Fata babei și fata moșneagului”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”.

10.00 Desene animate. 10.15 Respiro. Program muzical. 10.25 Documentar. “Israel Galvan - accentul andaluz”. 11.25 Serial.

“SQUADRA OMICIDI” (Italia). 13.00 Bună dimineaţa! (reluare).

15.05 Documentar. “Vrăjitorii lemnului”. 16.00 ȘTIRI. 16.15 Film.

“PIŢIGOIUL ÎN PICAJ” (“Telefilm-Chișinău”, 1989). 17.30, 1.15 Vedete la bis. 18.25 Unda Bugiacului. 19.00 MESAGER (rus.).

19.40 Documentar. “Lucinda Childs”. 20.40 Povestea de seară.

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 4.30 ARTelier. Mihai Potîrniche, maestru în artă. 22.15 Documentar. “B de la Babilon”. 23.10 ȘTIRI. 23.25 Emilie Simon în concert la Sala “Olimpia”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 2.30 Festivalul folcloric “Tamara Ciobanu”. 5.00 La mulţi ani cu sănătate! Mesaje de felicitare. 5.10 În decor de iarnă. Program folcloric. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (II) 9:00 Revelion cu Eurovision (II) (Reluare) 10:10 Film Clubul zânelor (WINX CLUB:THE SECRET OF THE LOST EMPIREItalia, 2007) 11:50 Circ internaţional (II) 12:50 Serial (Reluare) Legendele palatului:prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007) Episodul 30 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Oamenii Deltei 14:50 Doar România ! 15:00 “Жди меня” 17:00 Film Nu te voi uita (I`LL NEVER FORGET YOU-RUSIA, 2009) Partea a II-a (ultima) 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007) Episodul 31 19:35 Doar România ! 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:10 Telecinemateca Viva Maria! (VIVA MARIA!- Franţa, 1965) 23:10 Film Dublu impact (DOUBLE IMPACT–SUA, 1992) 1:00 Doar România! 1:05 Film (Reluare) Nu te voi uita (I`LL NEVER FORGET YOU-RUSIA, 2009) Partea a II-a (ultima) 2:00 Revizie tehnică 6:00 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 1 episod 6:05 Minuni ale timpurilor moderne (MODERN TIMES WONDERS, ANGLIA 2008) Episodul 3 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 VOULEZ-VOUS DANSER ? 10:00 FLASH 10:05 A LA DI STASIO 10:30 PASSION MAISONS 11:00 FLASH 11:05 TÉLÉTOURISME 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 976 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction Le trio déménage (The Musical !) 12:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 LE CARAVAGE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 TRAUMA / Fiction Vérités et mensonges 15:50 TRAUMA / Fiction Doutes et certitudes 16:35 PEUPLES DU MONDE / Documentaire Le peuple Sami -Le peuple du Groenland 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 MUMU / Cinéma 21:10 UNE NUIT QU’IL ÉTAIT À SE MORFONDRE... / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES MENSONGES / Fiction 23:35 COMME PAR MAGIE / Divertissement 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 INCROYABLES EXPERIENCES 2:45 LE POINT 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 SUR LES TRACES DE LOUIS HÉMON / Documentaire

6.00 Новости 6.10 “Опасный градус” 7.00 Телеканал “Доброе утро” 10.00 Новости 10.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 10.20 “Контрольная закупка” 10.50 “Жить здорово!”

12.00 Новости 12.10 “Модный приговор” 13.05 Комедия “Один дома-3” 14.50 “Пока все дома” 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Счастье есть!” 19.00 “Давай поженимся!”

19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.15 Премьера. “Доктор Тырса”. Многосерийный фильм 22.05 Бен Стиллер в комедии “Ночь в музее” 23.55 Джулия Робертс, Джуд Лоу в фильме “Близость” 1.35 Александр Абдулов в фильме “Официант с золотым подносом” 3.05 Вахтанг Кикабидзе в фильме “Не горюй!” 4.35 Сериал “Жизнь на Марсе” 5.15 “Давай поженимся!”

6.05 Documentar. “B de la Babilon”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Acadele cu surprize. Program muzical pentru copii. 10.05 “Fantezii”. Spectacol al Teatrului republican de păpuși “Licurici”. 10.40 Desene animate. 10.55, 17.55 Documentar. “Euromaxx”. 11.20 Emilie Simon în concert la Sala “Olimpia”. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.05 Concert susţinut de Orchestra SimfonicăEuropeană. Dirijor Cristian Florea. 16.00 ȘTIRI. 16.10 La noi în sat. 16.50 Cu noi la teatru. 17.25 Miracolul dansului. 18.20 Svitanok. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 TVMi - locul întîlnirilor. 20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 23.25 20 de ani în faţa dragostei. Gheorghe Ţopa. 23.10 ȘTIRI. 0.05 Documentar. “Lucinda Childs”. 1.00 Programul zilei.

Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 2.30 Colinde, colinde... 3.00 Gheorghe Zamfir la Chișinău. Spectacol muzical. 4.30 Dor. Program muzical. 5.00 În ritm de dans. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (II) 9:00 Revelion cu Eurovision (III) (Reluare) 10:10 Film În lumea lui Aladin (A KID IN ALADDIN’S PALACE- CANADA, 1997) 11:50 Circ internaţional (III) 12:50 Serial (Reluare) Legendele palatului:prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007) Episodul 31 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Oamenii Deltei 14:50 Doar România ! 15:00 LERU-I LER (I) (Reluare) 16:00 VIP CONFIDENTE cu Janet Ehan 17:00 Film Casa Ninei (LA MAISON DE NINA-Franţa, 2005) Prima parte 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007) Episodul 32 19:35 Doar România ! 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:10 Film Michael Clayton (MICHAEL CLAYTONSUA, 2007) 23:15 Film În centrul Lumii (CENTER OF THE WORLD - SUA, 2001) 0:45 Doar România ! 0:50 Film (Reluare) Casa Ninei (LA MAISON DE NINA-Franţa, 2005) Prima parte 1:50 Circ internaţional (III) (Reluare) 2:45 Oameni ca noi (Reluare) 3:10 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade 3:20 Telejurnal (Reluare) 3:55 Tema zilei Meteo (Reluare) 4:15 Vedeta familiei.

Prezintă Mihai Răzuș (Reluare) 5:05 Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul 84 6:05 Minuni ale timpurilor moderne (MODERN TIMES WONDERS, ANGLIA 2008) Episodul 4 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 VOULEZ-VOUS DANSER ? 10:00 FLASH 10:05 EN VOYAGE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 LITTORAL 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 977 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction Les gymnastes 12:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 LE GOÛT DES EAUX / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LE PETIT BAIGNEUR / Cinéma 16:35 LE COCHON, LE NAÏF ET LE CHARLATAN / Court métrage 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LE DEBAT TSR 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 AH, C’ETAIT ÇA LA VIE ! / Fiction Episode 1/2 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE PRINTEMPS DES BONZAÏS / Documentaire 23:35 COMME PAR MAGIE / Divertissement 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 TRAUMA / Fiction Vérités et mensonges 1:40 TRAUMA / Fiction Doutes et certitudes 2:30 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 L’INSTITUTEUR ET SES MARMAILLES / Documentaire

OFERTĂ INEGALABILĂ PENTRU PUBLICITATEA SOCIALĂ Stimaţi clienţi, începând cu 1 noiembrie 2010, ziarul FLUX vine cu o ofertă fantastică pentru cei care doresc să plaseze publicitate socială. Astfel, începând cu această dată, preţul unui centimetru pătrat de publicitate cu caracter social va fi de doar 3 lei, ceea ce constituie o reducere de tocmai 50 de procente!

Pentru cei care vor semna un contract de publicitate cu ziarul FLUX pentru o perioadă nu mai mică de două luni (8 apariţii), oferta este, pur și simplu, imbatabilă: o reducere de 60 la sută, ceea ce înseamnă un preţ de doar 2,4 lei pentru un centimetru pătrat, plus plasarea bannerului pe site-ul ziarului.

Informaţii suplimentare la tel.: 079707440 sau e-mail: publicitate@flux.md.

07:00 – Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 – Teleshopping 10:30 – Film: Un soţ perfect: Povestea lui Laci Peterson (r) 12:15 – Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 – Știrile Pro Tv 13:45 -Teleshopping 14:00 – Film: Secrete primejdioase 16:00 – Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3901 17:00 – Film: Un alt început 19:00 – Știrile Pro Tv 19:50 – Profit 20:00 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 – Film: Ultima decizie 23:00 – Film: Panică în oraș 00:45 – Știrile Pro Tv din Sport 01:00 – Film: Ultima decizie (r) 03:00 – Film: Panică în oraș (r) 04:30 – Știrile Pro Tv (r) 05:30 – După 20 de ani (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Новости 6.10 “Ядовитая посуда” 7.00 Телеканал “Доброе утро” 10.00 Новости 10.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 10.20 “Контрольная закупка” 10.50 “Жить здорово!” 12.00 Новости 12.10 Премьера. “Самый народный артист Николай Крючков” 13.05 Лариса Голубкина, Юрий Яковлев, Николай Крючков в комедии “Гусарская баллада” 14.50 “Пока все дома” 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 Премьера. “Миссия” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Счастье есть!”

18.50 “Давай поженимся!” 19.50 Премьера. “Рождество” 21.00 “Время” 22.10 Рождество Христово. Трансляция из Храма Христа Спасителя 0.10 Олег Янковский, Петр Мамонов в фильме Павла Лунгина “Царь” 2.10 Алексей Нилов в комедии “Моя мама - невеста” 3.20 Алексей Макаров, Сергей Астахов в комедии “Снежный человек” 6.05 Documentar.

“Vrăjitorii lemnului”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Acadele cu surprize.

Program muzical pentru copii. 10.05 Film în desen animat.

“Secretul Ninja”. 11.20 Respiro. Program muzical. 11.30 Svitanok. 12.00 Documentar. “Euromaxx”. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.00 Mai în glumă, mai în serios. 16.00 ȘTIRI. 16.10 Perpetuum mobile. 16.55, 3.00 Oratoriul de Crăciun. Concert susţinut de Orcherstra Naţionalăde Cameră, dirijatăde P.Strub, și Corul de Cameră condus de Ilona Stepan. 18.05 Studio “Art plus” (rus.) 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Vector european. 20.35 Super loto “5” din “35”. 20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 23.25 Astă seară să petrecem iar... 23.10 ȘTIRI. 0.25 Documentar. “Obiceiuri de iarnă”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 La mulţi ani cu sănătate! Mesaje de felicitare. 1.20 Am venit să colindăm. 2.30 Portrete în timp. 4.30 TVMi - locul întîlnirilor. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (II) 9:10 Repere sacre Slujbă Bobotează 12:50 Serial (Reluare) Legendele palatului:prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007) Episodul 32 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Oamenii Deltei 14:50 Doar România !

15:00 LERU-I LER (II) (Reluare) 16:45 Film Casa Ninei (LA MAISON DE NINA-Franţa, 2005) Partea a II-a (ultima) 17:45 Tragerile Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007) Episodul 33 19:35 Doar România ! 19:45 Sport 20:00 Telejurnal Omologarea tragerilor Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 “Reporter” buletin informational 21:10 Film Fotolii de orchestră (FAUTEUILS D’ORCHESTRE-Franţa, 2006) 23:10 Film Soldatul X (GUY X- SUA, 2005) 0:55 Doar România ! 1:00 Film (Reluare) Casa Ninei Partea a II-a (ultima) 2:00 Film (Reluare) În centrul Lumii (CENTER OF THE WORLD - SUA, 2001) 3:30 Telejurnal (Reluare) 4:05 Tema zilei Meteo (Reluare) 4:25 Nocturne. (Reluare) din 3 ianuarie 5:15 Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMAArgentina, 2008) Episodul 85 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 VOULEZ-VOUS DANSER ? 10:00 FLASH 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 978 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction La couverture mangeable 12:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 A LA DI STASIO 13:30 A CHACUN SON MARIAGE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 AH, C’ETAIT ÇA LA VIE ! / Fiction Episode 1/2 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LES MENSONGES / Fiction 21:05 COMME PAR MAGIE / Divertissement 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 JE NE DIS PAS NON / Cinéma 23:30 FAUX FRÈRE / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:50 COUP DE BLUES A JANICE DEROSA / Documentaire 2:40 LE DEBAT TSR 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 VERDICT / Documentaire L’affaire Corrèges

Vineri IANUARIE

8

Sâmbătă IANUARIE

9

11

Duminică IANUARIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 12 Ep 7,8 9.00 Serial. 24 hours. Sez.7 Ep.13,14 10.30 Telecinemateca. 102 dalmaţieni. 102 dalmatians.Comedie. SUA 2000 13.00Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Calea, Adevărul și Viaţa 18.00 Serial. Luna. Ep.77 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.7 Ep.12,13 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Evanghelia lui Ioan.

Dramă. Canada 1997 00.00 Închiderea staţiei

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Film pentru copii. Isus 10.30 Bucuria Crăciunuliu 11.10 Telecinemateca. Evanghelia lui Ioan. Dramă. Canada 1997 13.30 Concert.

Marie, Marie Lie Ciocîrlie 15.30 Telecinemateca. Întîlnire cu Joe Black.

Meet Joe Black. Mister. SUA 1998 18.30 Serial. Dosarele X. The X - files.

Sez.7 Ep.13,14 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate 22.00 Familia Dacia 22.15 Telecinemateca. Singur acasă 1.

Home alone. Comedie. SUA 1990 00.00 Închiderea staţiei

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 3 Ep.6,7 11.00 Familia Dacia. Reluare 11.15 Telecinemateca.

Singur acasă 1. Home alone. Comedie. SUA 1990 13.00 Serial. 24 hours. Sez.7 Ep. 9 - 13 16.30 Concert 18.30 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.7 Ep.14,15 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate 22.00 Telecinemateca. Omul păianjen 3. Spider man 3. Acţiune SUA 2007 00.00 Închiderea staţiei

05:30 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 – Teleshopping 08:15 – Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 – Teleshopping 09:45 – Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 10:45 – Teleshopping 11:15 – Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 – Teleshopping 12:30 – Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 – Teleshopping 14:00 – Film serial: Marina (AP) (romance) 15:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 – Vremea de ACASĂ 16:30 – Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 – Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 – Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 – Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 – Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 – Poveștiri adevărate (reluare) Vremea de ACASĂ 02:30 – Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 04:00 – Doamne de poveste (reluare din 3 octombrie 2010) 04:45 – Poveștiri adevărate (r)

05:30 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 – Teleshopping 08:15 – Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 – Teleshopping 09:45 – Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 10:45 – Teleshopping 11:15 – Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 – Teleshopping 12:30 – Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 – Film serial: Marina (AP) (romance) 15:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 – Vremea de ACASĂ 16:30 – Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 – Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 – Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 – Cinema ACASĂ: Ingrata (“Crush”) (12) (comedie) 22:45 – Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:45 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 – Film serial: Trădarea (AP) (romance) 02:45 – Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:45 – Poveștiri de noapte (reluare de luni, 3 ianuarie) (12) (divertisment) 04:30 – Poveștiri de noapte (reluare de marţi, 4 ianuarie) (12) (divertisment)

05:30 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 – Teleshopping 08:15 – Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 – Teleshopping 09:45 – Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 10:45 – Teleshopping 11:15 – Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 – Teleshopping 12:30 – Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 – Film serial: Marina (AP) (romance) 15:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 – Vremea de ACASĂ 16:30 – Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 18:30 – Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 – Cinema ACASĂ: Mereu la prima întâlnire (“50 First Dates”) (12) (romance) 22:30 – Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 – Film serial: Trădarea (AP) (romance) 03:00 – Doamne de poveste (reluare din 10 octombrie 2010) 03:45 – Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 5 ianuarie) (12) (divertisment) 04:30 – Poveștiri de noapte (reluare de joi, 6 ianuarie) (12) (divertisment)

07:00 – Știrile Pro Tv (r) Ce se întâmplă, doctore? 10:00 – Teleshopping 10:30 – Film: Regina frumuseţii (r) 12:15 – ProMotor 13:00 – Știrile Pro Tv 13:05 – Teleshopping 13:20 – Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.11 14:15 – Film: Legenda Căutătorului, ep.15 15:15 – Film: De făcut până la 30 de ani 17:00 – Film: Un alt Karate Kid 19:00 – Știrile Pro Tv 20:00 – Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 – Film: Ultimul samurai 23:30 – Film: Jurnalul străzii 01:45 – Știrile Pro Tv din Sport 02:00 – Știrile Pro Tv (r) 03:00 – Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:30 – Film: De făcut până la 30 de ani (r) 05:00 – Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York (r) 05:45 – ProMotor (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

07:00 – Știrile Pro Tv 10:00 – Teleshopping 10:30 – Film: Un alt fel de Karate Kid (r) 12:15 – Serial: Legenda Căutătorului (r) 13:00 – Știrile Pro Tv 13:05 – Teleshopping 13:20 – Serviţi, vă rog (reluare veche) 17:00 – Film: Richie Rich 19:00 – Știrile Pro Tv 20:00 – Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 – Film: Beverly Hills Ninja 22:15 – Film: Patru fraţi 00:15 – Știrile Pro Tv din Sport 00:30 – Știrile Pro Tv (r) 01:15 – România, te iubesc! (r) 02:00 – Film: Beverly Hills Ninja (r) 03:30 – Film: Patru fraţi (r) 05:15 – Serviţi, vă rog (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

07:00 – Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 – Teleshopping 10:30 – Film: Un alt început (r) 12:15 – Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 – Știrile Pro Tv 13:45 -Teleshopping 14:00 – Film: Cei mai frumoși ani 16:00 – Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3902 17:00 – Film: Regina frumuseţii 19:00 – Știrile Pro Tv 19:50 – Profit 20:00 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 – Film: Legea e lege 23:00 – Film: Profeţiile Omului-Molie 01:15 – Știrile Pro Tv din Sport 01:30 – Știrile Pro Tv (r) 02:15 – Film: Legea e lege (r) 04:30 – Film: Cei mai frumoși ani (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Новости 6.10 “Чем нас кормят на улице” 7.00 Телеканал “Доброе утро” 10.00 Новости 10.20 Вера Глаголева, Александр Збруев в комедии “Бедная Саша” 12.00 Новости 12.10 “Поверь в мечту”. Благотворительный концерт 13.30 “Рождество” 14.25 Фильм “Морозко” 15.50 Валерия Ланская в комедии “Тариф Новогодний” 17.15 Юозас Будрайтис, Ада Роговцева в фильме “Зимний роман” 18.40 Премьера. Сергей Маковецкий в фильме Владимира Хотиненко “Поп” 21.00 “Время” 21.15 Премьера. “Белая птица”. Концерт Елены Ваенги 23.10 Виктория Толстоганова, Александр Балуев, Дмитрий Певцов в рождественской комедии “Снежный ангел” 0.55 Том Хэнкс в комедии “Большой” 2.40 Ширли Маклейн, Майкл Кейн в комедии “Гамбит” 4.25 Сериал “Жизнь на Марсе” 5.10 “Соловки. Место силы” 6.05 “Armoni sonore”.

Spectacol de Crăciun.

7.00, 8.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.00 Domnului să ne rugăm. Liturghia la Nașterea Domnului Iisus Hristos. Transmisiune în direct de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău.

11.00 Concert festiv de Anul Nou 2011. ParticipăOrchestra Filarmonicii din Viena. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.00 ȘTIRI. 15.15 Videoteca copiilor. 15.35, 4.35 Moldovenii de pretutindeni. 16.05, 17.15, 2.55, 4.50 Zinaida Bolboceanu.

“Cine aude gura mea...” Spectacol muzical. 18.10 La Mulţi Ani! Vă urează Orchestra fraţilor Advahov. 19.00 MESAGER (rus.).

19.40, 21.40 Pastel de iarnă. Spectacol al formaţiei “Millennium”. 20.35 Joker plus. 20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 23.45 ȘTIRI. 0.00 Documentar. “Mister Brown”.

1.10 Vector european. 2.30, 4.30 La mulţi ani cu sănătate!

Mesaje de felicitare. 2.35 Destinaţia Moldova. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (II) 9:00 Revelion cu Eurovision (IV) (Reluare) 10:10 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) (Reluare) din 1 ianuarie 11:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (Reluare) 12:45 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 1 episod 12:50 Serial (Reluare) Legendele palatului:prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007) Episodul 33 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Film Pantera Roz (THE PINK PANTHER- SUA, 1964) 16:45 Iubiri dincolo de ecran (RED CARPET ROMANCE, SUA, 2009) 16:55 Doar România ! 17:00 Tuning România. Moderator Cătălin Sava 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007) Episodul 34 19:35 Doar România ! 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:10 Ionel, Ionelule ! (I) 22:00 Ionel, Ionelule !

(II) 22:55 Doar România ! 23:10 Film Dragoste supravegheată (LOVE UNDER SUPERVISION –RUSIA, 2010) 0:50 Film (Reluare) Soldatul X (GUY X – SUA, 2005) 2:30 Tuning România. (Reluare) 3:20 Telejurnal (Reluare) 3:55 Tema zilei Meteo (Reluare) 4:15 LERU-I LER (I) (Reluare) 5:05 Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul 86 6:05 Minuni ale timpurilor moderne (MODERN TIMES WONDERS, ANGLIA 2008) Episodul 5 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 VOULEZ-VOUS DANSER ? 10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 979 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction Bollywood P.Q. 12:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 EN VOYAGE 13:30 DANS L’OEIL DU CROCO / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LES MENSONGES / Fiction 16:35 PEUPLES DU MONDE / Documentaire Le peuple maya -Le peuple de la « plata » 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 ENVOYÉ SPÉCIAL / DOCUMENTAIRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 TRAUMA / Fiction Vérités et mensonges 22:45 TRAUMA / Fiction Doutes et certitudes 23:30 COMME PAR MAGIE / Divertissement 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 AH, C’ETAIT ÇA LA VIE ! / Fiction Episode 1/2 2:35 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 RAMATUELLE VINGT ANS DÉJÀ / Documentaire

ASOCIAŢIA JURIȘTILOR CREȘTINDEMOCRAŢI

oferă consiliere juridică marţi 1000 – 1200 joi 1000 – 1200 Persoană de contact: Mihai Bușilă tel: (022) 92 76 71; mob: 079502402 e-mail: busilaradu@gmail.com pagina web: juristi.md Adresa: str. N. Iorga, 8, or. Chișinău

6.00 Новости 6.10 “Пельмень с сюрпризом” 7.00 Телеканал “Доброе утро” 10.00 Новости 10.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 10.30 “Контрольная закупка” 10.55 “Жить здорово!”

12.00 Новости 12.10 “Модный приговор” 13.05 Комедия “Один дома-4” 14.30 Нонна Мордюкова, Светлана Крючкова, Юрий Богатырев в фильме “Родня” 16.10 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55“Федеральный судья”18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес”. Праздничный выпуск 19.05 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.15 Премьера. “Доктор Тырса”. Многосерийный фильм 22.05 Тьерри Монфрей, Мария Голубкина, Михаил Ефремов в лирической комедии “Француз” 23.50 “Поможем тигру”. Благотворительный концерт в Михайловском театре 0.35 Джон Кенди в романтической комедии “Поймет лишь одинокий” 2.20 Станислав Любшин, Юрий Яковлев, Евгений Леонов в комедии “Кин-дза-дза” 4.30 Сериал “Жизнь на Марсе” 5.10 “Ангелы-хранители” 6.00 Respiro. 6.05 Film. “SANTA CEL MUȘCHIOS”. 7.40 Film în desen animat. “Secretul Ninja”. 9.00 Film în desen animat.

“Sandocan”. 9.25 Videoteca copiilor. Piese din Eurovision Junior. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Portrete în timp. Mihai Dolgan, compozitor.

11.10 Constantin Moscovici. Melodiile sufletului. Seratăde creaţie.

12.00 ȘTIRI. 12.15 Fstivalul de circ de la Monte Carlo. 13.10 În ritm de dans. 14.00 Respiro. 14.15 Lumina adevărului. 15.00 ȘTIRI. 15.10 ARTelier. 15.45 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.15 Johannes Brahms. Concert. Interpretă- Orchestra SimfonicăEuropeană. Dirijor Cristian Florea. 17.00 Fotbal de sală. Campionatul Republicii Moldova.

JLC - LEX Max. Transmisiune în direct. În pauză: Respiro. 18.15 Colinde, colinde... 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Erudit-cafe. 20.25 Respiro.

Program muzical. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 23.25 “Întîlniri de Crăciun” cu Elena Ter. 23.10 ȘTIRI. 0.25 Documentar. “Drumeţii”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.20 Arbitrii eleganţei. 2.30 Cu noi la teatru. 3.00 Mai în glumă, mai în serios. 4.30 La mulţi ani cu sănătate! Mesaje de felicitare. 4.35 O oră de voie bunăcu orchestra fraţilor Ștefăneţ. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Desene animate Clubul Disney (SUA) 2 episoade 7:55 Doar România !

8:00 Semne Cardinalul Todea, un sfânt în închisoare 8:30 Arca lui Noe Prezintă Dan Helciug 9:00 Bebe magia Prezintă Camelia Csiki 9:30 Serial Hannah Montana (HANNAH MONTANA-SUA, 2006) Sez.II. Episodul 7 10:00 Tuning România. Moderator Cătălin Sava 11:05 Film Băiatul din Calabria (UN RAGAZZO DI CALABRIA- Italia, 1987) 13:00 Saga încălzirii globale (MELTDOWN - A GLOBAL WARNING JOURNEY – BBC, 2006) 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:20 Recital Johnny Logan 14:45 Film Pantera Roz contraatacă (THE PINK PANTHER STRIKES AGAIN - SUA, 1976) 16:35 Iubiri dincolo de ecran (RED CARPET ROMANCE, SUA, 2009) 16:45 Ionel, Ionelule ! (Reluare) (I) 17:45 Ionel, Ionelule ! (Reluare) (II) 18:40 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 1 episod 18:45 Teleenciclopedia Albrecht Dürer Bazinul mediteranean - Tunisia 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 Tema zilei Meteo 21:10 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) 22:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) 23:20 Campania Ovidiu Rom 23:30 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă 0:30 Doar România ! 0:35 Filme șoc Decameronul (VERGIN TERRITORYItaly, UK, France, Luxembourg) 2:15 Saga încălzirii globale (MELTDOWN - A GLOBAL WARNING JOURNEY–BBC, 2006) (Reluare) 3:15 Telejurnal (Reluare) 3:50 Tema zilei Meteo (Reluare) 4:10 Semne (Reluare) 4:35 Tezaur folcloric (Reluare) din 2 ianuarie 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 360° GEO / Documentaire Népal, les soldats du toit du monde 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 AFRIQUE PRESSE 7:50 QUOI DE NEUF DOC ? 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 10:00 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:05 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:30 TiVi5MONDE TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:35 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 NOUVO 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 36,9° 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GEO / Documentaire Galice, pêcheurs en danger 15:55 ADN 16:45 AVENUE DE L’EUROPE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 ARTE REPORTAGE 18:45 NOUVO 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CINÉMAS, LE MAGAZINE 1:45 NOUVO 2:00 DIVERTISSEMENT 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GEO / Documentaire Japon, la voie du thé

6.00 Новости 6.10“Гении и злодеи”6.35 Савелий Крамаров, Леонид Куравлев, Александр Вокач в комедии “Эта веселая планета” 8.10 “Играй, гармонь любимая!” 9.00 “Умницы и умники” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.10 “Смак” 10.40 Премьера. “Анатолий Ромашин. Три молнии в сердце” 12.00 Новости 12.10 “Пуховик из курицы” 13.05 “Моя родословная” 13.50 “Ледниковый период” 15.05 Валерий Гаркалин, Вера Алентова в фильме Владимира Меньшова “Ширли-мырли” 17.35 Премьера. Концерт Виктора Дробыша “Хиты и звезды” 19.05 Премьера. Бен Стиллер в комедии “Ночь в музее 2” 21.00 “Время” 21.15 Премьера. “Доктор Тырса”. Многосерийный фильм 22.05 Премьера. “Yesterday live”. Новогодний выпуск 23.00 Леонардо Ди Каприо в приключенческом фильме “Пляж” 1.00 Остросюжетный фильм “Жестокий захват” 2.30 Людмила Касаткина в комедии “Укрощение строптивой” 3.55 Маргарита Терехова, Юрий Назаров в фильме “Давай поженимся” 5.15 Сериал “Жизнь на Марсе” 6.00 Documentar.

“Global 3000”. 7.00 Film. “TROIŢA” (“Telefilm-Chișinău”, 1990). 8.30 Locuinţa mea. 9.00 Film în desen animat.

“Sandocan”. 9.25 “Omuleţii de zăpadă”. Spectacol al Teatrului republican de păpuși “Licurici”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical.

11.05 După datini colindăm. Capela corală “Moldova”. 11.30 Ghidul sănătăţii tale. 12.00 NOVOSTI. 12.15 Selecţiuni din concertul formaţiei “Pesanearî” (Belarus). 12.45 Cinemateca universală. 13.00 Mai în glumă, mai în serios. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30 Medalion muzical. Alexandru Lozanciuc. 15.00 ȘTIRI. 15.15, 2.30 Miracolul dansului. 15.45 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.15 O oră de voie bună cu orchestra fraţilor Ștefăneţ. 17.25 Film de scurt metraj. “CINE ARVONEȘTE, ACELA PL+TEȘTE” (“Telefilm-Chișinău”, 1989). 18.10 Evantai folcloric. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Vedete la bis. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fii tînăr! 22.25, 23.25 Secvenţe de la manifestaţia de omagiere a Zilei Actorului. 23.10 ȘTIRI. 0.30 Documentar. “Drumeţii”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 3.00 Invitaţie la bis. Program muzical. 4.30 La mulţi ani cu sănătate! Mesaje de felicitare. 4.40 “Armoni sonore”. Spectacol de Crăciun. 5.40 Calendarul zilei. Horoscop.

7:10 Universul credinţei . 8:55 Doar România! 9:00 Ca la carte. Moderator Cristian Tabără 10:00 Tuning România. Moderator Cătălin Sava 11:00 Desene animate Clubul Disney (SUA) 2 episoade 11:55 Viaţa satului Best of 13:00 Ultima ediţie. Moderator Ramona Avramescu 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:20 Circ internaţional 14:45 Film Răzbunarea Panterei Roz (REVENGE OF THE PINK PANTHER- SUA, 1978) 16:30 Iubiri dincolo de ecran (RED CARPET ROMANCE, SUA, 2009) 2 episoade 16:55 Doar România! 17:10 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment . Prima parte 18:00 Lozul cel mare. Prezintă Liza Sabău și Leonard Miron 18:40 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment. Partea a doua 19:45 Sport 20:00 Telejurnal Omologarea tragerilor Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 Tema zilei Meteo 21:10 Film Președintele ( LE PRESIDENT- Franţa, 2006) 22:55 Garantat 100%. Moderator Cătălin Ștefănescu 23:55 O carte pe săptămână. Prezintă Ana Blandiana 0:10 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) (Reluare) 1:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (Reluare) 2:20 Doar România 2:25 Ca la carte. Moderator Cristian Tabără (Reluare) 3:15 Telejurnal (Reluare) 3:50 Tema zilei Meteo (Reluare) 4:10 Iubiri dincolo de ecran (RED CARPET ROMANCE, SUA, 2009) 2 episoade (Reluare) 4:30 O carte pe săptămână. (Reluare) 4:35 Universul credinţei (Reluare) 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 360° - GEO / Documentaire Pêcheurs de Mauritanie 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VERITE? 7:55 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:05 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE - LOU !

11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30 TiVi5MONDE TACTIK 12:00 LE CODE CHASTENAY 12:35 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH 13:05 JOUR DE RUGBY 14:00 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 LA PETITE VIE / Fiction Popa déprimé 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH 19:15 INTERNATIONALES 20:00 A LA RECHERCHE DES DERNIÈRES SIRÈNES / Documentaire “Des Terres & des Hommes” 21:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA BANQUIÈRE / Cinéma 0:05 TV5MONDE LE JOURNAL 0:15 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 JE NE DIS PAS NON / Cinéma 2:30 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GEO / Documentaire Le dernier capitaine du Rio de la Plata

TRANSPORT DE MĂRFURI rapid calitativ ieftin Până la 3,5 tone

GSM: 069350050