Ziarul Flux, Ed. 48 (828) by Ziarul Flux

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 30 decembrie 2011 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 30.12.2011

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Pror. Daniil; Sf. 3 tineri: Anania, Azaria și Misail

1 EURO..............................15.0737 1 Dolar american ............. 11.7154 1 Leu românesc ................ 3.5032 1 Rublă rusească ............... 0.3635 Timpul probabil:

Maxima zilei “Iubirea este mult educatoare, ea dă sensul existenţei în varietatea și valoarea ei reală.”

30.12.2011

31.12.2011

Noros, -1 4 0C

Noros, -2 4 0C

Tudor Arghezi

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

ABONAREA 2012

FLUX

ABONAREA 2012

Poşta Moldovei

1 lună

3 luni

6 luni

12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Fondat în 1995 z Nr. 48 (828)

LA MULŢI ANI!

ACTUAL

PAGINA

GPF

EDI|IA DE VINERI

Dragii noștri cititori,

Crăciunul de piaţă contra Crăciunului strămoşesc

3-4 4

PAG.

RETROSPECTIVĂ EDI|IA DE VINERI

Retrospectiv=

30 DECEMBRIE 2011

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Principalele evenimente social-politice ale anului 2011 Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Mihai Ghimpu a rămas fără funcţii de răspundere în favoarea lui Plahotniuc

Homosexualii s-au sărutat în faţa monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt din centrul Chișinăului

S-a scumpit pâinea

Smirnov îl invită pe Filat într-o „vizită oficială” în Transnistria

Și Mihai Godea îl părăsește pe Filat

Au loc alegerile locale generale

La 5 aprilie, așa-zisul „minister al afacerilor externe al republicii moldovenești nistrene” a difuzat un comunicat de presă în care se spune: „În cadrul consultărilor de la Viena dintre participanţii la „Consiliul permanent pentru chestiuni politice din cadrul procesului de negocieri privind reglementarea transnistreană”, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldovenești Nistrene, V. V. Iastrebciak, i-a transmis Vicepremierului Republicii Moldova, E. T. Carpov, o scrisoare oficială a șefului puterii executive, conducătorul Cabinetului de Mi-

Unul dintre ultimii fondatori care au dat startul PLDM, Mihai Godea, a anunţat, pe data de 3 mai, că părăsește formaţiunea condusă de Vladimir Filat. El a spus că dorește astfel să ușureze misiunea foștilor colegi de partid. „Am înţeles că pentru ședinţa de mâine (miercuri, 4 mai - n.n.) a partidului se pregătește scenariul unei execuţii civice, a fost redactat deja și textul declaraţiei care va fi citită. Nu vreau însă să îmi pun într-o situaţie neplăcută colegii, care vor trebui să ridice mâna pentru demiterea mea, împotriva voinţei lor. Le voi ușura situaţia și mă voi retrage”, a mai spus Mihai Godea.

Pe data de 14 februarie, în așazisa „zi a îndrăgostiţilor”, mai mulţi activiști ai organizaţiei homosexualilor și lesbienelor, „Gender Doc M”, au desfășurat un flash-mob în preajma monumentului lui Ștefan cel Mare, în cadrul căruia s-au sărutat „cu pasiune” bărbaţi cu bărbaţi și femei cu femei. Homosexualii și lesbienele au fost însoţiţi și susţinuţi de reprezentanţii Organizaţiei „Amnesty International Moldova”.

Guvernul le dă frâu liber homosexualilor

După partajarea celor mai importante funcţii în stat și semnarea Acordului de constituire a AIE 2, Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu, nu s-a ales cu nici o funcţie în conducerea Legislativului și doar cu președinţia unei singure comisii parlamentare – ComisiaJuridică pentru Numiri și Imunităţi. Plus la aceasta, liberalilor le-a fost rezervat doar un singur loc în Biroul permanent al Legislativului. Situaţia respectivă a fost greu de înţeles, dat fiind faptul că anume liderul PL, Mihai Ghimpu, declara, în perioada negocierilor privind constituirea AIE 2, că nu va participa la guvernare dacă nu i se vor da funcţii. Ca, ulterior, să declare că nu are nevoie de ele. „Eu toată viaţa am fost mulţumit, și partidul, de ceea ce avem. Nemulţumitului i se ia darul”, a declarat el jurnaliștilor. Menţionăm că, potrivit Acordului de constituire a AIE 2, Mihai Ghimpu urma să fie ales în funcţia de președinte al Legislativului, funcţie care i-a fost oferită provizoriu lui Marian Lupu, până la presupusa alegerea a acestuia în funcţia de șef al statului. Deși urma ca, până la alegerile prezidenţiale, Ghimpu să ocupe funcţia de primvicepreședinte al Parlamentului, funcţia a fost cedată, într-un mod extrem de curios, controversatului politician și businessman Vladimir Plahotniuc. 2

Cabinetul de Miniștri, condus de premierul Vladimir Filat, a aprobat, pe data de 17 februarie 2011, controversatul proiect de lege privind prevenirea și combaterea ABONAREA 2011 discriminării. Respectivul proiect de lege le oferă homosexualilor și lesbienelor un spectru larg de EUROPEAN

Filat instituie homodictatura

Guvernul decide disponibilizarea a peste 8 500 de persoane angajate în sfera bugetară

XXX

(citiţi pag. 6-7)

Moldoveni, luaţi exemplu și nu-i discriminaţi!

drepturi, cum ar fi demonstraţiile publice, accesul în școli, participarea la elaborarea programului de învăţământ, în vederea „cultivării toleranţei faţă de minorităţile sexuale” etc. Proiectul de lege antidiscriminare urma să fie prezentat ulterior spre adoptare finală de către Parlament. XXX

XXX

(citiţi pag. 2-3)

XXX

(citiţi pag. 7)

XXX

(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 4)

Iurie Roșca se retrage din funcţia de președinte al PPCD Iurie Roșca s-a retras din funcţia de președinte al Partidului Popular Creștin Democrat (PPCD). La propunerea lui, Congresul XIII al PPCD, întrunit la Chișinău, l-a ales în această funcţie pe Victor Ciobanu, care, până atunci, deţinea funcţia de vicepreședinte al formaţiunii și de lider al organizaţiei de tineret a PPCD „Noua Generaţie”.

Urechean anunţă că va candida la funcţia de primar general al capitalei Președintele Alianţei Moldova Noastră, Serafim Urechean, își anunţă intenţia de a candida la funcţia de primar al capitalei. Asta după ce defunctul AMN, care anterior a făcut parte din alianţa de guvernământ, nu a mai reușit să treacă pragul electoral la alegerile din 28 noiembrie. Urechean a mai afirmat că, deși partidul său a ajuns în afara Parlamentului, el se consideră membru al AIE 2.

Plahotniuc, politicianul cu dublă identitate

Guvernul anunţă că, în anul 2011, numărul angajaţilor din sfera bugetară va fi redus cu 8 %, ceea ce înseamnă că alte 8 573 de persoane vor rămâne fără serviciu. 7 la sută dintre cei care urmează să fie disponibilizaţi activează în domeniul învăţământului. Datele respective se conţin în Nota informativă la proiectul Legii Bugetului pentru anul 2011. De asemenea, în Nota informativă la proiectul bugetului se menţionează că Guvernul se angajează ca, în anul 2011, să optimizeze numărul de angajaţi în sectorul bugetar, pentru a asigura reducerea presiunii bugetar-fiscale, care vine din partea nivelului înalt de angajare în acest sector.

Opinia publică află despre vizita la Chișinău a fiului fostului dictator libian Muammar Gaddafi

Odată cu Iurie Roșca, din conducerea formaţiunii s-au retras toţi reprezentanţii generaţiei fondatoare a acestui partid, printre care Vlad Cubreacov, Ștefan Secăreanu, Mihai Adauge, Alexandru Corduneanu ș.a. La conducerea formaţiunii au fost aleși reprezentanţii aripei tinere a partidului, care au aderat la PPCD în timpul manifestaţiilor de protest anticomuniste din 2002. Dinu Ţurcanu a fost reales în funcţia de secretar general, iar 15 tineri și tinere au fost promovaţi în funcţia de vicepreședinte de partid.

Parlamentul a votat, cu unanimitate de voturi, o nouă componenţă a Comisiei Electorale Centrale. Noua componenţă a CEC cuprinde 9 membri, dintre care 3 din partea PLDM (Iurie Ciocan, Vasile Gafton și Ștefan Creangă), 3 din partea PCRM (Vadim Moţarschi, Igor Vremea, Alexandru Simionov), 2 din partea PD (Andrei Volentir și Svetlana Guţu) și 1 din partea PL (Ștefan Urâtu). Așadar, Puterea a propus 6 membri din 9, iar Opoziţia – 3. La 15 februarie, CEC și-a ales conducerea. Președinţia Comisiei i-a revenit lui Iurie Ciocan. În funcţia de vicepreședinte a fost ales Ștefan Urâtu, iar în cea de secretar – Andrei Volentir.

Biroul Naţional de Statistică anunţă despre o creștere cu 30 la sută a criminalităţii

9 mai, sărbătorit cu mult fast de guvernanţii de la Chișinău

niștri al Republicii Moldovenești Nistrene, I. N. Smirnov, scrisoare adresată Primului ministru al Republicii Moldova, V. V. Filat.” Mai mulţi analiști și comentatori politici din Republica Moldova și de peste hotare au opinat că relaţiile regulate și „constructive” dintre Smirnov și Filat trebuie puse în directă legătură cu interesele economice și de contrabandă ale grupărilor care controlează atât malul drept, cât și pe cel stâng al Nistrului.

Liderul PLDM, Vladimir Filat, și cel al AMN, Serafim Urechean, au anunţat, pe data de 14 martie, despre fuzionarea celor două formaţiuni politice. În cadrul unei conferinţe de presă comune, președintele PLDM l-a felicitat pe noul său subaltern pentru buna alegere pe care a făcut-o, precizând că ei sunt compatibili nu doar „ca și idei”, ci chiar ca oameni. Iar Serafim Urechean s-a grăbit să anunţe fuziunea ca pe un fapt împlinit, fără a mai aștepta să vadă ce va decide congresul formaţiunii. Mai mulţi fruntași și membri de partid s-au declarat surprinși și în dezacord cu decizia luată de Consiliul Politic al Alianţei „Moldova Noastră” privind fuzionarea cu Partidul Liberal Democrat.

Vicepreședintele SUA întreprinde o vizită la Chișinău Pe data de 11 martie, vicepreședintele SUA, Joe Biden, a efectuat o vizită de 7 ore la Chișinău, aceasta fiind prima vizită a unui oficial american de rang înalt în Republica Moldova de la proclamarea independenţei. Oficialul american a avut întrevederi cu premierul Vladimir Filat și președintele interimar Marian Lupu. Joe Biden a ţinut un discurs în Scuarul Teatrului Naţional de Operă și Balet din Chișinau, la care au participat câteva mii de persoane. Vizita lui Joe Biden la Chișinău a fost apreciată ca fiind una istorică și drept un semnal al sprijinului acordat de SUA pentru soluţionarea conflictului transnistrean.

Aniversarea a 66 de ani de la capitularea Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial a fost marcată cu o anvergură de-a dreptul impresionantă. Veterani, guvernanţi, concurenţi electorali, miniștri, deputaţi, proeuropeni, foști

Voronin vorbește în premieră despre negocierile cu Filat Vladimir Voronin ridică vălul de pe negocierile sale cu Filat, care s-au desfășurat în lunile ianuarie și februarie, cu ușile închise, departe de ochii opiniei publice. Astfel, înţelegerea la care ar fi ajuns Vladimir Voronin și Vladimir Filat viza constituirea unei

unioniști și stataliști s-au amestecat de-a valma, într-un acces comun de „elan patriotic”. Politicienii, pătrunși de importanţa momentului, s-au întrecut în discursuri elogioase și mulţumiri adresate veteranilor sovietici, cu plecăciuni și recunoștinţă eternă. Cu susţinătorii după ei, cu drapelele partidelor pe care le reprezentau, potentaţii zilei s-au îmbulzit după voturi precum calicii la împărţitul comândului. Abia când s-au săturat aceștia de spectacol, a fost lăsat și poporul cu buchete de flori la focul veșnic.

O mașină-capcană explodează în centrul Chișinăului

Politicĉ, bani üi reglĉri de conturi în stil maÀot Marţi, 7 iunie, la ora amiezii, un autoturism Lada a explodat pe o stradă centrală din capitală, în apropiere de Ambasada Chinei și a Procuraturii Militare. În urma deflagraţiei a fost rănit grav președintele Federaţiei de Tenis din Moldova, Igor Ţurcan, care a decedat ulterior la spital. Mașina avea numere de înmatriculare rusești și staţiona de două zile în preajma sediului Federaţiei de Tenis. Cazul este unul ieșit din comun pentru Republica Moldova și a șocat atât prin cruzimea lui, cât și prin fap-

guvernare și a solicitat protecţie din partea statului, pentru sine și pentru colegii săi.

Poliţia exclude o legătură cu li i l i

cât nu există nici o certitudine, ancheta are obligaţia să ia în calcul toate versiunile posibile. Cu atât mai mult, cu cât nu ţine de competenţa purtătorului de cuvânt să-și dea cu părerea, într-o formă categorică în pri-

faptul omorului intenţionat al președintelui Federaţiei Mol

structurile de forţă, Iurie Roșca, pentru că partidul premierului

Iurie Roșca nu exclude faptul că și ancheta în acest caz

Pe data de 7 iunie, o mașină-capcană explodează în centru Chișinăului. Atentatul îl vizează pe președintele Federaţiei Moldovenești de Tenis, afaceristul moldovean Igor Ţurcan, care este și șeful staff-ului electoral al ex-peledemistului Mihai Godea. Ţurcan este rănit mortal și se stinge din viaţă la Spitalul de Urgenţă. Moartea lui Igor Ţurcan dezvăluie o lume în care crima organizată și instituţiile care ar trebui să lupte împotriva ei colaborează strâns în statul aflat la graniţa de est a Uniunii Europene. Asasinatul, investigat de Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), developează o realitate unde poliţiști și criminali fac afaceri împreună și unde politicul este doar o platformă pentru activităţi ilegale ce duc la crime violente. Bomba detonată la distanţă, plasată într-un automobil Lada cu numere rusești furat din Ucraina, completează un puzzle de conexiuni pe care OCCRP le-a investigat în Moldova și le-a pus cap la cap.

”iŗpetüed„ iineicitilop ep tanoiŗcnas a-i ”tsorp„ lutarotcelE

Postul de televiziune Publika TV anunţă, pe 3 martie, despre o vizită la Chișinău a lui Saif Al-Islam Gaddafi, fiul președintelui libian de atunci, Muammar Gaddafi. Informaţia a fost confirmată de Serviciul de Informaţii și Securitate al Republicii Moldova. Fiul liderului libian a fost în Republica Moldova pe 19 ianuarie și a plecat din ţară a doua zi. O revistă de la Chișinău a publicat o fotografie de la o expoziţie de pictură a Nicoletei Stati în care apare fiul lui Gaddafi. La același eveniment au mai fost prezenţi președintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, președintele PLDM, Vladimir Filat, și ex-ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase.

Serafim Urechean, înghiţit prin fuziune de Vladimir Filat

A fost aprobată noua componenţă a Comisiei Electorale Centrale

Ziarul Adevărul publică o investigaţie în care se descoperă că noul prim-vicepreședinte al Legislativului, liderul din umbră al PD, Vladimir Plahotniuc, apare în documentele oficiale ale României cu o altă identitate, Vlad Ulinici. Potrivit sursei, înaltul demnitar moldovean și-a schimbat de două ori identitatea în România. Astfel, contrar legislaţiei, aceeași persoană poartă numele Vlad Ulinici, sub care are acte de cetăţean român în dreapta Prutului.

La 1 martie curent, Combinatul de Panificaţie din Bălţi, cel mai mare producător de pâine din regiunea de nord, a scumpit pâinea cu 20 la sută, motivându-și decizia prin creșterea preţurilor la făină și carburanţi, dar și prin epuizarea rezervelor de grâu. Pentru a ameliora situaţia, la 2 martie, Guvernul a redistribuit peste 8 mii de tone de grâu din rezerva de stat. Grâul ar urma să ajungă, potrivit ministrului Agriculturii, în raioanele Hâncești, Fălești, Edineţ, Orhei, în orașele Bălţi și Chișinău. Grâul primit urma să fie restituit statului de către agenţii economici până la data de 1 septembrie 2011, din roada nouă.

Pe data de 5 iunie 2011, s-a desfășurat primul tur al alegerilor locale generale. Pe teritoriul ţării au fost deschise 1 955 de secţii de votare pentru cei peste 2,6 milioane de cetăţeni cu drept de vot. Pentru alegerile locale au fost tipărite peste 7 milioane 400 de mii de buletine de vot, dintre care peste 5 milioane 700 de mii în limba română și peste 1 milion 700 de mii în limba rusă. Dacă cele 3 partide membre ale AIE au reușit să adune cele mai multe voturi cumulativ, în parte, comuniștii sunt câștigătorii acestor alegeri. Fiecare al treilea vot pe ţară a fost pentru PCRM. Așa arată datele oficiale prezentate de Comisia Electorală Centrală. Partidul Comuniștilor este lider pe ţară, după numărul de voturi la funcţiile de primar, consilier raional/municipal și consilier sătesc/orășenesc. La Chișinău, liberalul Dorin Chirtoacă și comunistul Igor Dodon s-au calificat în cel de-al doilea tur de scrutin, preconizat pentru data de 19 iunie. Dorin Chirtoacă a acumulat 46,51% din sufragii, iar Igor Dodon – 48,07%. În Consiliul Municipal Chișinău, Partidul Comuniștilor a obţinut 26 de mandate, cu 46,11% din sufragii, în timp ce partidele din coaliţia de guvernământ au luat împreună 25 mandate, repartizate astfel: PL – 17 (31,82%), PLDM – 7 (13,99%) și PD – 1 (3,13%).

Filat își retrage candidatul pentru funcţia de primar al capitalei

coaliţii verde-roșu de guvernământ, un fel de AIE 3. Vladimir Filat urma să primească sprijinul deputaţilor PCRM pentru funcţia de președinte al Republicii, iar Igor Dodon urma să fie sprijinit de PLDM pentru funcţia de prim-ministru al unui Cabinet AIE 3 învestit cu votul deputaţilor PLDM și PCRM. Prezent, luni, 4 aprilie, la emisiunea Fabrika de la televiziunea Publika, Vladimir Voronin a declarat: „Noi nu am avut rezerve faţă de Igor Dodon, dar faţă de perspectivele care se deschid. Actuala guvernare nu este pe mult timp. Ei departe nu vor ajunge cu această politică antinaţională. La noi Dodon a fost ţinut pentru o funcţie mai înaltă: îl ţineam pentru funcţia de prim-ministru. Eu i-am spus-o deschis. Iată care a fost situaţia de intrigă, de ce nu s-a hotărât din timp asupra candidaturii sale”.

Liderul PLDM, Vladimir Filat, a anunţat că Victor Bodiu, candidatul PLDM la funcţia de primar al Capitalei, se retrage din cursa electorală și că îl va susţine în alegeri pe candidatul PL, Dorin Chirtoacă. „Este un anunţ despre viitorul Alianţei pentru Integrare Europeană. Voi

Regele Mihai I al României, Regina Mamă Elena, însoţiţi de primul ministru Mihai Antonescu și de Guvernatorul Basarabiei, urcă treptele Mausoleului din Cimitirul Eroilor din Chișinău, unde au depus o coroana de flori

Comemorarea victimelor deportărilor comuniste sau plânsul „sfinţilor” cu lacrimi de crocodil

Duminică, 12 iunie 2011, Puterea a organizat un miting la Chișinău, chiupurile, de comemorare a victimelor primului val de deportări în masă din Basarabia, orchestrat de către ocupanţii sovietici acum 70 de ani. De fapt, evenimentul care a avut loc în capitală și la care au participat toţi liderii AIE a fost unul mai puţin de comemorare a victimelor ocupaţiei sovietice, cât, mai degrabă, unul propagandistic, electoral, menit să îmbunătăţească imaginea deja rău șifonată, în mai puţin de 2 ani de guvernare, a lui Filat, Ghimpu și Lupu. Discursuri cu ondulaţii emotive, plângăcioase și chiar isterice, patriotism găunos de paradă, declarativism și festivism liberal și democrat, acestea sunt caracteristicile de bază ale respectivului eveniment. Fosta intrare în Cimitirul de Onoare din Chișinău, în locul mormintelor - Clinica de Ftiziatrie și Pulmonologie, 1966

Intrarea în Cimitirul de Onoare din Chișinău, Republica Moldova, 2011

Chirtoacă câștigă un nou mandat de primar Candidatul liberal la funcţia de primar al capitalei, Dorin Chirtoacă, a obţinut victoria în cel de-al doilea tur de scrutin, desfășurat duminică, 19 iunie, devansându-l la limită pe contracandidatul său din partea PCRM, Igor Dodon. Potrivit ultimelor date prezentate de Comisia Electorală Centrală, după numărarea a 100% din voturile chișinăuienilor, Dorin Chirtoacă a acumulat 50,6 la sută din sufragii, contracandidatului său, Igor Dodon, revenindu-i, respectiv, 49,4 la sută din voturile valabil exprimate. Partidul Comuniștilor nu recunoaște înfrângerea în municipiul Chișinău și cere alegeri repetate în Capitală. Mai mult, comuniștii acuză actuala guvernare de falsificarea alegerilor, prin votare multiplă și scoaterea buletinelor în afara secţiilor de votare.

Moldova – ultima în clasamentul bunăstării Alexandru Tănase părăsește Guvernul Filat Alexandru Tănase, prim-vicepreședinte al PLDM și ministru al Justiţiei, anunţă că își dă demisia din funcţia de ministru, în favoarea funcţiei de judecător la Curtea Constituţională. „Este o decizie a mea și vreau să mă credeţi că am motive foartefoarte pertinente”. Tănase a evitat să spună care sunt aceste motive, spunând doar că le va comunica „mai târziu”. „De principiu, pot să vă spun doar că este o misiune foarte importantă și cred eu că ani în șir această instituţie a fost neglijată prin desemnarea nu a tot ce era mai potrivit”, a menţionat Alexandru Tănase.

fi scurt, pentru a nu lăsa loc de interpretări. Lucrurile nu arată deloc bine în ceea ce privește viitorul AIE. Conflictele din AIE s-au transformat într-un adevărat război intern, mai ales în campania pentru Chișinău. Toţi am greșit în campanie. Ce este important, să ne trezim la timp. Să lăsăm orgoliile, să arătăm că suntem responsabili, că nu avem interese înguste de partid”, a precizat Filat.

A demarat „planul de liberalizare a regimului de vize”

Global Finance a realizat un top al celor mai bogate ţări din lume. Potrivit acestuia, Moldova este mai săracă decât Uzbekistan sau Vietnam și mai „bogată” decât Pakistan sau Nicaragua. Cu un PIB pe cap de locuitor de 2 mii 937 de dolari calculaţi la o rată de schimb ajustată în 2010, Moldova ocupă locul 131 în clasamentul bunăstării. Dintre statele din Europa, ţara noastră este ultima în clasament.

Baghirov, reţinut la Chișinău Bloggerul rus Eduard Baghirov a fost reţinut la Chișinău, fiind acuzat de participare și organizare a dezordinilor în masă din aprilie 2009. Despre aceasta scrie prietenul său, cunoscutul scriitor și publicist rus Serghei Minaev, într-o postare pe blogul său. Acesta susţine că a fost sunat de Baghirov, care l-a anunţat că este reţinut pe trei zile de către procurorii moldoveni. Anterior, potrivit sursei, Baghirov ar fi fost chemat de două ori la interogatoriu, iar a treia oară a fost reţinut.

Moscova îl trimite pe Smirnov la pensie Cea de-a treia rundă de consultări informale în formatul „5+2” privind reglementarea conflictului transnistrean, care a avut loc marţi, 21 iunie, la Moscova, a eșuat. Pentru a relua procesul de negocieri în format „5+2”, liderul administraţiei de la Tiraspol trebuie să fie schimbat scrie kommersant ru Moscova crede că

Pământul de la Palanca a fost cedat Ucrainei

Principalele evenimente social-politice ale anului 2011

Acum, când anul 2011 își încheie cununa pentru a trece definitiv în istorie, iar anul nou 2012 stă să intre în orizontul vieţii noastre, redacţia ziarului FLUX, care a fost și rămâne alături de dumneavoastră, vă urează tuturor sănătate, bunăstare, împliniri și bucurii sufletești. Ecoul colindelor și urărilor de Revelion să ne însoţească tot anul. Să aveţi pâine pe masă și lumină în suflet. Să păstrăm speranţa și încrederea într-un trai mai bun și mai drept. Să avem încredere în puterile noastre, dar nu înainte de a ne pune încrederea în Părintele nostru ceresc, cel care ne călăuzește și ne binecuvântează în toate zilele vieţii noastre. Să fim în 2012 mai buni, mai înţelepţi, mai solidari, mai curaţi cu inima, plini de har și de adevăr. Speranţele noastre să se sprijine ca și până acum pe credinţă, iar credinţa să se întrupeze în iubire și fapte bune.

Filat prelungește termenul limită de înmatriculare a mașinilor cu numere străine

Guvernul, la un pas de dizolvare

PAGINA

INTERVIU

Rămâneţi alături de FLUX și în 2012: veţi avea doar de câștigat!

An Nou binecuvântat, pașnic, luminos și prosper! La mulţi ani!

Candidatul Marian Lupu, „pe faŗĉ üi pe verso”

Redacţia FLUX

Cine face „schemele” Haz de necaz. Colajele FLUX în 2011 în Parlament? ABONAREA 2011

EUROPEAN

ABONAREA 2011

Ŗarĉ micĉ, preŗuri mari, ne conduc niüte tâlhari7

EUROPEAN

30 DECEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Haz de necaz. Colajele FLUX în 2011

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

30 DECEMBRIE 2011

Haz de necaz. Colajele FLUX în 2011

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Declaraŗii 1 general KGB + 1 general KGB = 2 generali KGB. brejneviene d Marginalii la o fuziune 2

Moldova fĉrĉ moldoveni! moldove

FLUX EDI|IA DE VINERI

Nu pot, sunt ocupat. Calculez, împreună cu interimarul, limita de suportabilitate a moldovenilor. Chiar vreau să văd cât vor rezista!

Vizita comisarului UE sau cum unii de la Bruxelles lustru lustruiesc essc esc imaginea regimului oligarhic și corupt de la Chișinău

ABONAREA 2011

De ce este Lupu ca Ghimpu sau pecetea interimatului

uz! Ref Sunt ist! ist! Rez mun co anti

EUROPEAN

XXX

Top 10 cei mai bogaŗi deputaŗi moldoveni EUROPEAN

„Debutanţii şi tinerii noştri încep a avea peste cincizeci de ani” PAGINA

XXX

(citiţi pag. 4)

XXX

(citiţi pag. 3)

Burtăverde în Maldive Etern sau (încă) o săptămână fără premier

DOSAR

candidat sau interimar fără perspective?

XXX

(citiţi pag. 5)

Eu vă cer cu glas fierbinte Să mă faceţi Președinte! Cât de preţuri – e cam dur, Dar mă doare fix în … fund!

Măi Filat nerușinat, Prea cu gluma te-ai luat. Îndrugi VERZI, îndrugi uscate Și crești preţurile toate!

Pa, la revedere

XXX

(citiţi pag. 5)

Am adus această tehnică agricolă performantă ca ţăranii noștri să aibă la ce visa!

ABONAREA 2011

Foaie VERDE gogoșari, Vă dau preţuri tot mai mari! Foaie VERDE pătlăgele, Dar salarii mititele!

XXX

(citiţi pag. 2)

EUROPEAN

XXX

(citiţi pag. 4)

XXX

(citiţi pag. 5)

3 XXX

(citiţi pag. 3)

Guvernul, la un pas de dizolvare

Declaraŗii Bĉi, Filat! brejneviene de Ziua Agricultorului

(citiţi pag. 2)

Serviciul Vamal, între problemele lor şi succesele noastre

9 XXX

(citiţi pag. 3)

XXX

(citiţi pag. 5)

XXX

Curtea Constituţională a ABONAREA 2011 constatat:

XXX

(citiţi pag. 5)

XXX

Jupuitorii Moldova în pericol: PlanulMoldovei Kozak 2

Curtea Constituţională

ALEGERI 2011

10. PLAHOTNIUC (ULINICI) ÎN DOUĂ PERIOADE

Am adus această tehnică agricolă performantă ca ţăranii noștri să aibă la ce visa!

2 (citiţi pag. 6-7-8-9)

(citiţi pag. 7)

HOTĂRĂȘTE:

Editorial cu lupi 5

XXX

(citiţi pag. 9)

Anul acesta am pus bazele unei agriculturi performante!

EUROPEAN XXX

(citiţi pag. 3)

Auguste Filat, incendiază și ucide, privatizează și Băi, fură, dar nu declama versuri, Filat, băi... fă contrabandă cu ţigări, dar 9. DOSARE PENALE ȘI CIVILE DESCHISE PE MARTORII 11. ADRESĂRI INEFICIENTE CĂTRE ȘI operele poetice, ȘI VICTIMELE EXPROPRIERII nuJUSTIŢIA comenta ORGANELE DE FORŢĂ ALE MOLDOVEI asta îţi urez eu, Arbitrul XXX (citiţi pag. 3) eleganţei!

7 XXX

8. INDICII ASUPRA LUI PLAHOTNIUC (ULINICI)

PU LU

De ce cresc preŗurile üi-l doare capul pe Filat?

(citiţi p pag. ag ag. ag. g. 2) 2)

ABONAREA 2011

HOTĂRÂREA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Дорогой Владимир Васильевич! Мне велено вам передать План федерализации Молдовы и средства по его исполнению. А с контрабандой мы продолжим как прежде!

XXX

(citiţi pag. 2-3) XXX

(citiţi pag. 4)

XXX

(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 5)

Mult stimaţi domni de la FLUX, XXX

(citiţi pag. 3)

3 XXX

(citiţi pag. 2)

Сэнкью, сэнкью, сэнкью! Неоценимый вы человек, дорогой Игорь Николаевич!

Radu Buşilă promite să pună capăt corupţiei şi birocraţiei din Primăria Chişinău

Smirnov: Dragă Vladimir Vasilievici, am indicaţii să vă transmit Planul de federalizare a Moldovei și mijloacele pentru aplicarea lui. Cât despre contrabandă, continuăm ca și până acum! XXX

(citiţi pag. 6)

Filat: Mulţumesc, mulţumesc, mulţumesc! Sunteţi un om de nepreţuit, dragă Igor Nikolaevici!

XXX

Viaţa ni-i mai bună, traiul – mai voios!

O statisticĉ mincinoasĉ. Stalin üi Brejnev ar putea À invidioüi Viaţa ni-i mai bună, traiul – mai voios!

Şevciuk, un „preşedinte” pentru aplicarea Acordului de la Meseberg

XXX

ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

XXX

(citiţi pag. 5)

XXX

Zimbrii, Voronin, Filat üi „zooÀlia” în politica moldoveneascĉ

(citiţi pag. 6)

XXX

(citiţi pag. 9)

XXX

Frumoaso!

Dar tu ești însurat, frumosule?!

(citiţi pag. 6-7)

(citiţi pag. 4)

Ion Mihalache

În dimineaţa zilei de 28 decembrie, Marian Lupu a anunţat, în cadrul unui briefing, că renunţă (pentru totdeauna?) la calitatea de candidat la funcţia de președinte al ţării. Anunţul ne-a umplut de tristeţe, pentru că în mai bine de doi ani de zile ne-am împăcat cu gândul că nu avem președinte, dar cel puţin am știut că avem un candidat permanent, veșnic și unic. „Singurul candidat al Alianţei” a fost oaza noastră de stabilitate în această lume nestatornică și măcinată de contradicţii.

La alegeri, ca la sărbătoare După o noapte de frământări, șeful democraţilor a declarat că nu va mai candida în turul doi al alegerilor prezidenţiale. Deși în ajun nimic nu prevestea acest deznodământ, am zice, nefast. În preziua dezastrului, liderii Alianţei pentru Integrare Europeană au stabilit, de comun acord, că scrutinul repetat va avea loc pe data de 15 ianuarie, în zi de duminică, adică de sărbătoare. Marian Lupu a ieșit de la ședinţa Consiliului AIE dispus în continuare să se

(citiţi pag. 3)

GRUPUL DE PRESĂ FLUX

Locuinţă. Preţ: 1500 lei

Pe cuvântul meu de vameș: atâta am, atâta declar!

Lupu, nu doar dispus, dar şi decis

Diacov cochetează cu Voronin, crezând că acesta îl iubeşte şi îl votează XXX

(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 7)

O statisticĉ mincinoasĉ. Stalin üi Brejnev ar putea À invidioüi

(citiţi pag. 7)

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Muntean

facă președinte și pornit să caute voturi prin tabăra comuniștilor dornici să contribuie la propășirea patriei. Liberalul Mihai Ghimpu i-a susţinut aceste aspiraţii și a dibuit și un fir logic al evenimentelor care ne așteaptă pe data de 15 – „ziua de naștere a lui Mihai Eminescu, Sfântul Vasile, alegerea președintelui”, această suprapunere impresionantă urmând să influenţeze, în mod fericit, soarta candidatului nepereche.

Curaj, în disperare de cauză Ce vedenii i-o fi tulburat liniștea interimarului în noaptea care a urmat? Ce gânduri tainice i-au clătinat siguranţa și l-au determinat să le deschidă altora „calea pentru a identifica noi posibilităţi întru rezolvarea crizei politice din Republica Moldova”, dar și pentru păstrarea „intactă a Alianţei pentru Integrare Europeană”? Emoţionaţi peste măsură, unii comentatori au aplaudat cu frenezie și au ridicat în slăvi curajul, bărbăţia și maturitatea politică a fostului candidat care se erijează acum în salvatorul naţiunii. Cam mult i-a luat lui Lupu să se maturizeze. Cât despre curaj, chiar că nu ar fi cazul să exagerăm. În ajunul celei din urmă încercări, situaţia arătosului candidat al democraţilor a

DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

Mariane, eu doar am făcut totul ca tu să fii președinte, dar mai mult nu pot întinde coarda devenit aproape disperată. Oricât de inconștient ar fi fost Lupu în dorinţa sa obsedantă de a ajunge președinte, și el a înţeles, în cele din urmă, că soarta îi este potrivnică, iar în cazul unui al patrulea eșec, cariera sa politică ar intra într-un declin fără întoarcere. Și cum preocuparea pentru carieră primează la Marian Lupu, mai degrabă frica, decât DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

curajul l-au determinat să facă acest pas. Frica de consecinţe, frica de responsabilitate, amplificată și de reproșurile colegilor. A recunoscut-o chiar Marian Lupu în cadrul briefingului, menţionând că unii politicieni îl acuză de faptul că ar fi responsabil de eșecul alegerilor prezidenţiale anterioare. Continuare în pag. 3 Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 2496 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

30 DECEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Cine face „schemele” în Parlament? Deși proiectul politicii bugetar-fiscale a provocat discuţii aprinse în AIE, partenerii din coaliţia de guvernământ situându-se iniţial pe poziţii, aparent, ireconciliabile, aceste poziţii au fost ulterior „armonizate” prin diverse metode de convingere. În cadrul discuţiilor din Parlament, cele mai mari controverse a iscat stabilirea mărimii accizelor la ţigări, opoziţia comunistă cerând o mărire considerabilă a acestora. Fracţiunea PCRM a propus o majorare a accizelor la ţigările cu filtru în valoare de 50 de lei+15% pentru 1000 de ţigări, faţă de 20 de lei +24% prevăzută de Guvern. În opinia deputaţilor comuniști, această majorare ar fi adus venituri suplimentare la buget de peste 240 de milioane de lei. Totodată, ei au opinat că aceste măsuri ar descuraja contrabanda cu ţigări din Republica Moldova. Ar fi de remarcat și faptul că poziţia comuniștilor a fost susţinută iniţial și de deputaţii democraţi care, de asemenea, au cerut majorarea cotei fixe a accizelor. Deputatul PD, Valeriu Guma, a menţionat că jumătate din cantitatea de 6 miliarde de ţigări produse în Republica Moldova ajunge marfă de contrabandă în România și în alte state.

Graba strică treaba? Executivul a pledat pentru o creștere graduală a accizelor la ţigări. Astfel, acestea se vor dubla de la 1 ianuarie 2012 și vor constitui 20 de lei pentru 1000 de bucăţi. „Guvernul preconizează să obţină venituri de circa 760 de milioane de lei în anul viitor. Pentru comparaţie, în 2011, în Bugetul de Stat au ajuns 571 de milioane de lei din accizul aplicat produselor de tutun”, a precizat ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţă, într-un interviu pentru agenţia „Moldpres”. În opinia ministrului, la stabilirea accizelor ar trebui să se ţină cont de situaţia din Ucraina, or, o majorare bruscă acum ar transforma Republica Moldova într-o zonă de interes pentru contrabanda cu ţigări din Ucraina.

Protejarea producătorului sau protejarea contrabandei? Poziţia Guvernului a fost susţinută cu multă însufleţire și pasiune de către deputaţii liberal-democraţi. În cadrul dezbaterilor din Legislativ, aceștia au declarat că cei care propun majorarea bruscă a accizelor la produsele din tutun ar vrea să scoată în afara competiţiei producătorul autohton „TutunCTC”, fapt care i-ar prejudicia și pe cei aproximativ 2 mii de oameni care muncesc acolo. Șeful fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, a opinat că ţigările produse de “Tutun-CTC” ar putea ajunge necompetitive în scurt timp, deoarece și producătorii locali sunt obligaţi să majoreze accizele la produsele sale în același ritm. Argumentele liberal-democratului nu i-au convins pe comuniști. Și cum democraţii erau și ei înclinaţi să le ţină isonul, deputaţii din partidul premierului au solicitat de urgenţă o pauză, pentru a discuta problema în cadrul Alianţei. Greu de spus ce argumente, care nu puteau fi rostite în public, au invocat legislatorii din PLDM, doar că

Moldova nu a ajuns la o înţelegere cu Gazprom. Vom procura gaze la preţul vechi În primul trimestru al anului 2012, Republica Moldova va procura gaze de la Gazprom la preţul vechi. Delegaţia moldoveană care s-a aflat la începutul acestei săptămâni la Moscova nu a ajuns la o înţelegere privind semnarea noului contract cu concernul rus, transmite MOLDPRES, cu referire la surse apropiate grupului de negociatori. Actualul contract, care urma să expire la 31 decembrie 2011, a fost prelungit pentru încă trei luni, timp în care Chișinăul va încerca să obţină semnarea unui contract pe termen lung cu privire la furnizarea gazelor, construit pe o nouă formulă de calcul a costului la gaze. Aceasta ar permite reducerea preţului de import al combustibilului. Negocierile cu concernul rus au fost reluate săptămâna aceasta după o pauză de peste o lună. Discuţiile privind noul contract au fost suspendate după ce la mijlocul lunii octombrie Republica Moldova a semnat cel de-al treilea Pachet Energetic al Uniunii Europene, care presupune divizarea companiilor de furnizare și distribuţie în entităţi diferite. Administraţia Gazprom a așteptat să vadă care va fi poziţia oficială a Moldovei privind modelul de implementare a Pachetului energetic III. Oficialităţile moldovene au declarat că nu vor renunţa la implementarea acestui pachet, dar sunt dispuse să utilizeze un model ce nu ar defavoriza drepturile patrimoniale și interesele concernului rus, care deţine pachetul de control la Moldovagaz. Contractul în vigoare a fost semnat în decembrie 2006 și prevedea majorarea treptată a preţului de import. În consecinţă, preţul de achiziţie a crescut de la o medie de 76,1 dolari SUA pentru o mie de metri cubi în 2005 până la circa 400 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaz în trimestrul patru al anului 2011. Doar în acest an preţul de achiziţie a gazului a crescut cu aproape 35 la sută, iar tariful pentru consumatorii casnici s-a mărit cu 26%. O consecinţă negativă a acestui fapt este reducerea consumului. Importul de gaze a scăzut de la 1418,6 milioane metri cubi în anul 2005 până la 1187,8 milioane de metri cubi în 2010, notează MOLDPRES cu referire la date ale Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică. Sursa: MOLDPRES

Bulgaria interconectează conductele de gaze cu România şi Grecia Bulgaria este pe cale de a începe construcţia la o interconexiune de gaze naturale cu România în câteva săptămâni, potrivit ministrului bulgar al Economiei, Energiei și Turismului, Traiceo Traikov.

Construirea interconectării de gaz bulgaro-elene va începe în al treilea trimestru din 2012, a declarat Traikov duminică, 25 decembrie, pentru agenţia de presă BTA. Bulgaria își mută legătura la reţeaua de gaze naturale la cea a vecinilor săi după războiul gazelor din ianuarie 2009 între Rusia și Ucraina, care a tăiat livrările de gaz rusesc spre Bulgaria timp de trei săptămâni, lăsând-o fără gaze naturale în mijlocul iernii, amintește și Novinite. Criza gazelor din 2009 a expus dependenţa Bulgariei de aproape 100% de gazele naturale rusești. Ministrul bulgar al Energiei a mai explicat că se așteaptă să semneze un memorandum cu Ministerul turc al Energiei și Resurselor Naturale, care va cimenta angajamentul politic al Turciei în proiect pentru interconectarea de gaz bulgaro-turcă, scrie Moldpres. Comisia Europeană a aprobat deja 9 milioane de euro în cofinanţare pentru interconectarea de gaz Bulgaria-România și 45 de milioane de euro pentru interconectarea de gaz Bulgaria-Grecia, plus o altă sumă de 2,5 milioane de euro pentru studiul de fezabilitate și formularul de cerere pentru interconectarea de gaz Bulgaria-Serbia, a reamintit Traikov. Sursa: karadeniz-press.ro

la revenirea în sala de ședinţe a Parlamentului, fracţiunile din coaliţia majoritară au declarat că au ajuns la consens. Ce-i drept, democraţilor li s-a promis, așa cum au solicitat, să se revină la subiect în februarie 2012, pentru o analiză mai profundă a situaţiei. Dar până atunci mai este timp și cum evenimentele se precipită, deputaţii ar putea fi copleșiţi de alte griji și probleme inopinate.

Ghimpu habar nu are de scheme „contrabasiste” După o astfel de schimbare de macaz, comuniștii au acuzat Alianţa de legalizarea unor scheme în Parlament, de promovarea intereselor contrabandiste și au părăsit ședinţa, trântind ușa după ei. “Cei care vorbesc de scheme știu bine despre ce sume este vorba atunci când li se propun”, a acuzat, la rândul său, Valeriu Streleţ. Incoruptibilul liberal Mihai Ghimpu nu știe nimic despre astfel de scheme și interese pentru că, zice el „la contrabas nu am cântat”. „Dacă cântă alţii în Alianţă? Întrebaţi-i, nu știu, nu am auz muzical”, s-a spălat acesta pe mâini.

Parlamentarii discută despre scheme, contrabandiştii îşi fac treaba Nu ne apucăm să judecăm câtă dreptate au deputaţii comuniști, pentru că și aceștia, la timpul lor, nu au fost străini de legalizarea diverselor scheme. Cert este că ţigările produse în Republica Moldova rămân la fel de atractive pentru con-

trabandă și le aduc venituri fabuloase celor care practică această „îndeletnicire”. Traficul ilegal de ţigări către România, în ciuda eforturilor, rămâne îngrijorător de mare. Chiar dacă se raportează cu regularitate despre capturile interceptate de vameși, în temei este vorba de cantităţi neimportante, ascunse prin autoturisme, prin bagaje etc. Marile transporturi, adevărata contrabandă reușește, de regulă, să ajungă pe căi ocolite la destinaţie, provocând pierderi enorme bugetului României, de exemplu. Relatam în luna noiembrie despre transportul de ţigări de contrabandă interceptat în judeţul Galaţi, considerat drept cea mai mare captură din ultimii ani. Cele 420.000 de pachete de ţigarete au fost trecute cu barca, peste frontiera verde și, apropo, autorităţile moldovenești nu au suflat nici un cuvânt, deocamdată, despre acest incident care îi vizează, fără îndoială, și pe grănicerii moldoveni. Nu știm dacă s-au efectuat cercetări, ce rezultat au dat aceste cercetări, prin ce loc a fost trecută marfa de contrabandă, cine și cum „nu a observat” mormanul de ţigări transportat cu barca peste Prut. Am citat la vremea respectivă un articol publicat de colegii noștri de la ziarul independent „Viaţa Liberă” din Galaţi, care au relatat, între altele, despre proporţiile pe care le-a atins contrabanda cu ţigări și despre pierderile pe care le suportă statul român din cauza traficului ilicit de ţigări.

Cine şi cât pierde din contrabanda cu ţigări? „Piaţa neagră a ţigaretelor a ajuns la 11,8 la sută, conform

datelor publicate la sfârșitul trimestrului trei al acestui an de compania de cercetare Novel. Acest nivel este departe de recordul de 36,2 la sută, înregistrat în ianuarie 2010, dar piaţa ilegală de ţigarete rămâne una la fel de îngrijorătoare”, menţiona publicaţia. Mai mult, directorul Corporate Affairs & Communications, JTI România, Gilda Lazăr, opina că procentul respectiv va crește până la sfârșitul anului: „Pentru anul 2011, estimăm că media va fi la final de circa 15 la sută. Mai simplu spus, una din șase ţigarete fumate în prezent în România provine din contrabandă. În termeni cantitativi, aceasta înseamnă peste cinci miliarde de ţigarete! Evident, pierd producătorii legali, care vând mai puţin, consumatorii, care nu știu ce consumă, dar, mai ales, statul, dat fiind faptul că, din preţul unui pachet de ţigarete, circa 80 la sută sunt taxe”, a declarat Lazăr.

Ţigările ieftine – bucuria contrabandiştilor Publicaţia mai menţiona că 34,7 la sută din ţigările de contrabandă care se găsesc pe piaţa românească provin din Republica Moldova, în timp ce prin filieră ucraineană intră 20,6 la sută din marfa ilegală. Conform estimărilor, numai în zona din care face parte și judeţul Galaţi, prin traficul ilegal de ţigări, statul român pierde anual aproape 400 de milioane de euro. Potrivit aceleiași Gilda Lazăr, „o problemă pe care autorităţile moldovenești trebuie să o analizeze este cea legată de volumul total al producţiei locale și importurilor legale pentru Moldova, volum care este de

aproape trei ori mai mare decât consumul din Moldova”.

Diferenţa de taxe şi diferenţa de preţuri stau la baza câştigurilor „Baza profitului acestor filiere de contrabandă este diferenţa de taxe și de preţuri practicate la ţigarete în ţările UE faţă de cele din ţările vecine, precum Republica Moldova și Ucraina. De exemplu, în Republica Moldova, preţurile ţigaretelor din categoriile ”populare” sunt de patru, cinci ori mai mici decât preţurile de pe piaţa legală a Galaţiului”, mai preciza publicaţia „Viaţa Liberă”. Dar ţinta marilor traficanţi nu este doar România, unde se

oprește doar o parte din marfa de contrabandă. ”Galaţiul, ca și România în ansamblul ei, este atât zonă ţintă, cât și zonă de tranzit către alte zone sau alte ţări în care preţurile sunt și mai mari, iar profiturile și mai consistente. Ca să vă faceţi o idee privitoare la ordinul de mărime, profitul contrabandiștilor, la un TIR de ţigarete, este undeva între 600.000 și 1.000.000 de euro. Să nu uităm că, atunci când vorbim de contrabandă sau contrafaceri, vorbim despre reţele de criminalitate organizată, spălare de bani, violarea proprietăţii intelectuale, evaziune fiscală”, a mai relatat directorul Corporate Affairs & Communications, JTI România. Dată fiind gravitatea situaţiei privind traficul ilegal de ţigări,

taxarea articolelor de tutun este reglementată în cadrul unei Directive europene, 12/2010. Statele membre UE sunt obligate să crească accizele până la nivelul minim prevăzut în acest act normativ. În cazul României, trebuie atins nivelul de 90 de euro pe mia de ţigarete (de la circa 76,6 euro, în prezent), până în 2018. Potrivit ministrului Finanţelor, Veaceslav Negruţă, la noi mărimea accizelor la ţigări va fi adusă la nivelul standardelor impuse în Uniunea Europeană către anul 2025. Să înţelegem că abia atunci va scădea și interesul contrabandiștilor pentru ţigările produse în Republica Moldova? Ioana FLOREA, FLUX

Şefa FMI: „Economia mondială este în pericol” Economia mondială se află într-o situaţie periculoasă, a avertizat Christine Lagarde, directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), într-un interviu acordat publicaţiei Journal du Dimanche (JDD). Ea consideră că zona euro atrage restul ţărilor de pe glob într-o criză economică și financiară și că tulburările sociale riscă să se producă. Bătrânul Continent se scufundă în recesiune, frânează comerţul mondial și producţia, iar criza sa financiară se extinde, devenind o „criză de încredere în datoriile publice și în soliditatea sistemului financiar”. America, principalul partener al Europei, este afectată. La fel și ţările emergente, motoare ale

dezvoltării în anii 2000, dar astăzi blocate, este tabloul prezentat de Lagarde, care evocă China, Brazilia, Rusia, „unde previziunile de creștere sunt revăzute în scădere”. La sfârșitul lui ianuarie, FMI își va publica previziunile economice mondiale. Creșterea economică de 4% la nivel global, prevăzută pentru 2012, ar putea fi revizuită, spune Lagarde. Lagarde constată că discuţiile dintre Nicolas Sarkozy, Angela Merkel și omologii lor nu au stopat încă criza. Summitul din 9 decembrie nu a fost destul de detaliat în legătură cu aspectele financiare și a fost prea complicat din punct de vedere al principiilor fundamentale. „Ar fi folositor pentru europeni să vorbească pe o singură voce și să anunţe un plan și un calendar simplu și detaliat”, a mai specificat Lagarde, menţionând, totodată, că asta așteaptă investitorii și că principiile mari nu impresionează.

Ea compară actuala situaţie cu cea dintre cele două războaie mondiale. „În anii 30, statele s-au repliat asupra lor și multilateralismul a scăzut. Acum vedem cum unele state își măresc barierele tarifare, inventează obstacole netarifare și câteodată pun bariere în calea fluxurilor de capital”, potrivit Agerpres. Egoismul naţional din ce în ce mai accentuat este, potrivit acesteia, principalul obstacol. „Este greu să pui în aplicare strategii internaţionale de coaliţie împotriva crizei. Parlamentele naţionale nu sunt doritoare să angajeze finanţele publice sau să valideze o garanţie de stat pentru a sprijini alte ţări. Protecţionismul este subiect de dezbatere, iar principiul „fiecare pentru sine” câștigă teren”. Ea nu citează numele nici unei ţări, dar, fiind vorba despre protecţionism, China este cea vizată. Sursa: jurnalul.ro

Crăciunul de piaţă contra Crăciunului strămoşesc

BBC: Se schimbă ordinea economiilor lumii. Brazilia surclasează Marea Britanie, devenind a şasea cea mai mare economie

Colindatul meu nu seamănă câtuși de puţin cu cel din programele de televiziune. Acesta nu-i decât spectacol, comerţ și rating, un soi de reproducere kitshioasă, de bâlci, a unor secvenţe de ritual din trecutul nostru de popor pădureţ. Colindatul meu e, mai degrabă, un colindat prin memorie, printre figurile cele mai luminoase ale copilăriei. Atunci când îngân câteva versuri sau când colind din adâncul plămânilor o fac cu emoţia unei celebrări. Când ridic vocea mă întorc cu gândul în copilărie, la primul colindat, la repetiţii și cei care s-au chinuit să mă încarce cu un repertoriu. Și o fac chemat de figurile colţoase și uscate ale ţăranilor mei încremeniţi ca butucii pe foc pe tot parcursul ritualului și al cântecului. Sunt absolut sigur că și ei, atunci când cântau ca niște cete de oșteni pregătiţi să pornească la luptă, purtau în minte chipurile părinţilor și revedeau figurile înaintașilor într-o stranie și aproape mistică relaţie cu trecutul. Colindatul străvechi ţinea de legătura omului cu spiritele strămoșilor. Colindatul cu dube nu era decât forma păgână de celebrare a morţilor și de îmbunare sau alungare a spiritelor. „Colinda fetii” vine și ea dintr-un ritual de iniţiere, „Colinda ciobanului”, din textele magice ale păstorilor, „Colinda feciorului” sau „a vânătorului”, din practici rituale cu funcţii benefice. În secolul trecut încă mai existau sate românești în care diferenţa între colind și bocet ţinea mai ales de calendar și de împrejurare. „Mă luai luai, Pe din jos de rai!” Bradul împodobit a fost când pomul vieţii, când mirele sau mireasa mortului ne-lumit. Într-o casă, el purta podoabele bogăţiei și ale bucuriei, în alta sau în cimitir, doar mesajele și obiectele bune de

Marea Britanie a pierdut locul al șaselea între economiile dezvoltate după ce creșterea Braziliei (7,5%) a surclasat poziţia britanicilor, se arată în cel mai recent studiu al Centrului de Cercetare Economică și de Business (CERB), citat de BBC. Unul din motivele care au stat la baza expansiunii Braziliei este excedentul comercial pe care statul sud-american îl are cu China. Șeful CEBR, Douglas McWilliams, a declarat pentru BBC Radio 4 că “mutarea” face parte dintr-o schimbare economică majoră, care confirmă că ţările care produc mărfuri vitale alimente și energie, urcă în tabelul economiilor cele mai mari. Pentru următorii 10 ani, estimările CERB indică și o altă surpriză: locul Germaniei va fi luat de Rusia, iar cel al Franţei, de India. Marea Britanie însoţit cel plecat prin toate vămile pustiei. La noi, la polonezi, la bulgari, la sârbi și la multe popoare slave, colindatul ritual este un obicei precreștin ce ţine mai ales de legătura omului cu spiritele strămoșilor. Mai târziu, creștinismul a asimilat Crăciunul cu Nașterea Domnului. Din păcate, presiunea marketingului, foamea de pieţe și goana după puncte de rating au redus Crăciunul la o găoace calendaristică frumos împodobită. Festivalul cârnaţilor și jumărilor, tăiatul porcilor în mijlocul orașului și petrecerile menite a face propagandă primarilor și consilierilor, toate la un loc alcătuiesc acum doar un soi de distracţie barbară, ieftină, cu accente grobiene. Cam asta începe să devină Crăciunul ritual, preluat de biserică și de televiziuni și împodobit cu tot felul de obiceiuri locale inventate peste noapte. Comerţul amestecat cu sfinţi și îngeri, cu scene biblice și campanii de promovare a vânzărilor ne cotropește zilele de decembrie, împiedicându-ne să ne apropiem de noi înșine și de trecutul nostru. Prosteala cumplită și toate excesele tranziţiei chiar vulgarizează și sting o legătură adevărată cu înaintașii noștri. “Leru-i ler” nu-i doar o incantaţie premergătoare pentru mâncare, băutură și distracţie! Cornel NISTORESCU Sursa: cotidianul.ro

va surclasa actuala rivală Franţa, care va coborî de pe locul 5 până pe 9. Iată clasamentul estimat de cercetătorii CERB: Locul 2011 2020 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

SUA China Japonia Germania Franţa Brazilia UK Italia Rusia India

SUA China Japonia Rusia India Brazilia Germany UK Franţa Italia

Dan Popa HotNews.ro

Iisus sau Moș Crăciun? Trăim într-o perioadă a mixajului. Valorile s-au estompat, bucuria s-a transformat în distracție, culorile s-au diluat. Moș Crăciun a luat locul lui Iisus, iar colindele au devenit prilej de venituri suplimentare. Sărbătorile de iarnă sunt furnizate la pachet, într-o frenezie care nu mai are nimic din atmosfera Betleemului. Ne urăm de bine și ne facem cadouri… unii altora. Ridicăm paharul și ne cinstim „creștinește”, sperând că „altădată s-o facem și mai lată”. În timp ce unii confundă Crăciunul cu Paștele, derutați dacă porcul este mai important decât mielul, alții „colindă” mall-

urile, ignorând faptul că „trag” istoria la indigo. Acum două milenii în casele celor bine situați nu s-a găsit „loc de poposire”. Nu a fost loc pentru lumină, nici pentru schimbare! Plini de veselie, au abandonat speranța autentică, izolând-o undeva

pe paiele umede ale unei iesle…Preferând sclavia mediocrității existențiale! Aceeași mână plăpândă continuă să apese pe conștiințele noastre și să insiste la ușa locuințelor ce se îneacă în lumini și artificii. Mai este „loc de poposire”? Mai aveți spațiu și pentru altceva? Fie ca finalul de an să genereze în fiecare dintre noi o revoluție interioară! Iar deziluziile pe care le-am trăit până acum să fie înlocuite cu speranța dăruită din înălțimile cerești. Divinul să renască și în inimile noastre, făcând ca răul din noi și din jurul nostru să piardă teren! Și astfel, poate vom avea șansa să trăim măcar pentru câteva clipe într-o lume normală. Prof. Lehaci FLORENTIN sursa: proatitudine.ro

FLUX EDI|IA DE VINERI

30 DECEMBRIE 2011

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Aşa au reacţionat moldovenii la aﬂarea vestei că Marian Lupu nu mai candidează

Lupu, nu doar dispus, dar şi decis Urmare din pag. 1

Responsabil sau iresponsabili? Altceva este că Lupu se consideră neprihănit și acuzat pe nedrept. „Culmea iresponsabilităţii a fost să consideri candidatul drept singurul de care ar depinde rezultatul alegerilor!” le-a reproșat el politicienilor. Noi am zice că depinde totuși cine este candidatul și de câte ori insistă să candideze în situaţia în care i se spune clar că nu va fi ales. O doză de dreptate ar avea însă și Marian Lupu. Pentru că vina o poartă și cei care, de dragul propriilor interese, i-au promis ceea ce nu aveau cum să-i ofere. Responsabilitatea este și a lui Mihai Ghimpu, care l-a tot ameţit cu descântece despre sfinţenia Alianţei și a Acordului de constituire, și a lui Filat, care nu și-a făcut prea multe probleme de conștiinţă atunci când a semnat acorduri aberante și anexe anticonstituţionale, câtă vreme trebuia să-și păstreze funcţia de primministru și controlul asupra câtorva instituţii de interes major pentru el. Dar și a „dirijorilor” din propriul partid, care l-au împins pe Lupu de la spate, pentru că obţinerea funcţiei de președinte le-ar fi încununat eforturile de acaparare a puterii supreme în stat. Acum, se pare, Marian Lupu nu le mai este acestora de nici un folos și ei l-au sacrificat cu ușurinţă.

„Starea de spirit” a democraţilor l-a descurajat pe şeful acestora De aceea, nu cred că trebuie să căutăm niște sensuri ascunse în gestul președintelui democrat. Pentru că ele sunt la suprafaţă. Acest gest nu este nici benevol, nici responsabil, nu este nici dovada unei capacităţi sau predispuneri pentru compromis. Totul este mult mai simplu – Lupu a fost poftit de colegii de partid să-și tempereze ambiţiile, care nu-i mai folosesc la nimic formaţiunii, riscând să o tragă iremediabil la fund. A spus-o chiar ex-candidatul în declaraţia sa de miercuri: „Este o decizie ce ţine cont și de starea de spirit din Partidul Democrat, pe care am verificat-o la Consiliul Naţional al formaţiunii pe care o conduc, care s-a desfășurat în seara zilei de 27 decembrie”. Obișnuit să măsoare „temperatura medie”, așa cum afirma anterior, Lupu a constatat în fapt de seară că în cazul unor colegi de-ai săi, temperatura riscă să atingă punctul de fierbere. Noi am menţionat și anterior că situaţia în PD nu este chiar atât de univocă, iar înaintarea candidaturii lui Marian Lupu la nesfârșit nu mai este privită cu ochi buni de toată lumea. Și chiar presupuneam că acel vot nul de la 16 decembrie i-ar fi putut aparţine vreunui coleg de partid de-al

Șefu’, mai dă-mi o șansă…

prezidenţiabilului. Încă înaintea alegerilor, Dumitru Diacov se arăta sceptic în privinţa șanselor șefului său de partid de a întruni numărul necesar de voturi. Acesta a afirmat, cu suficientă ironie, că Lupu este „puţin idealist” și prezintă situaţia ca fiind mai bună decât este în realitate.

Arta cedării de la Marian Lupu Grav și cu mult dramatism în voce, Marian Lupu ne-a vorbit despre spiritul de sacrificiu, uitarea de sine și iubirea de moșie. Aproape testamentar, politicianul s-a adresat către politicienii chemaţi să decidă soarta ţării: „Cred cu aceeași tărie – clasa politică e obligată să demonstreze flexibilitate și capacitate de decizie și de compromis pentru a asigura succesul turului doi al alegerilor repetate a Președintelui Republicii Moldova! Și să demonstrăm că fiecare dintre noi știe să cedeze, dacă aceasta ar contribui la obţinerea acelor rezultate de care are nevoie ţară!”. Adică, prin cramponarea sa de funcţie, prin anihilarea oricăror încercări de dialog cu opoziţia și de identificare a unui alt candidat, Marian Lupu crede că a demonstrat flexibilitate și capacitate de compromis. Acum este rândul altora să demonstreze aceleași calităţi. Predilecţia nerealizatului președinte pentru preţiozităţile lingvistice i-au jucat festa și în această zi solemnă, menită să-l acopere de glorie și să-i aducă recunoștinţa de veci a poporului. Referindu-se la mult prea întinsa poveste fără de succes a alegerii președintelui, abilul mânuitor al limbii române a numit-o „epopee durabilă pentru ţară”. Eh, dacă ar fi făcut Marian Lupu și Alianţa măcar ceva „durabil” pentru ţară! Pentru că durabil, potrivit dicţionarului, înseamnă ceva temeinic, trainic, rezistent, solid, stabil, statornic etc. Or, „epopeea” prezidenţialelor numai stabilitate nu ne-a oferit. Adică, a fost de durată, dar nicidecum durabilă.

Lupu, retras doar pentru 15 ianuarie Reacţiile actorilor politici la vestea minunată transmisă de Marian Lupu au fost pe cât de curioase, pe atât de amuzante. Prins cu noaptea-n cap și pe nepusă masă, Mihai Ghimpu s-a arătat copleșit și depășit de împrejurări. Întrebat de o reporteriţă dacă s-a discutat și s-a știut la ședinţa Alianţei despre retragerea lui Lupu, acesta a răspuns că nu, dar mătăhăind afirmativ din cap. „E o decizie care le aparţine și ca candidat este în drept să decidă dacă da sau nu”, a mai fost în stare să spună Ghimpu, privind pierdut de după ochelari. Este de înţeles emoţia fostului spicher și președinte interimar. În acele clipe el a auzit, probabil, cum îi fâlfâie pe lângă ureche, plecând fără întoarcere, visul său sacru de a ajunge iarăși în fotoliul de președinte al Parlamentului.

Și deputaţii comuniști au fost puși în mare încurcătură, bănuind că lucrurile nu ar fi tocmai curate. „Este o decizie tactică de a trage de timp, ca să vă mai menţineţi la guvernare? Prin asemenea decizie, contribuiţi la menţinerea haosului în politică”, a opinat reprezentantul acestora. Cu siguranţă, în noile împrejurări, comuniștilor le va fi destul de greu să-și justifice neparticiparea la negocierile privind identificarea candidatului la președinţie, or, în caz contrar, vor trebui să-și declare deschis opţiunea pentru anticipate. Mai către amiază, șeful liberal și-a venit în fire și a redevenit aproape optimist. Cine știe ce leac pentru liniștea sa interioară i-a oferit Lupu, cert este că Ghimpu a avut numai cuvinte de laudă despre geniul tactic al interimarului. „Cred că din punct de vedere tactic, Lupu a făcut o mișcare bună, așa arată situaţia. Acordul AIE rămâne acord, el doar nu a spus că se retrage pentru totdeauna. El s-a retras numai pentru 15 ianuarie”, a declarat Ghimpu la încheierea ultimei ședinţe din acest an a Parlamentului.

Godea a sesizat Curtea Constituţională. Punct şi de la capăt? Adică, de la 16 ianuarie, Marian Lupu ar putea fi numit iarăși în „funcţia” de candidat la președinţie. Din partea sa personală și a lui Mihai Ghimpu. Chiar dacă vorbele liberalului rar când pot fi luate în serios, de un lucru ar trebui să se ţină cont: deputatul neafiliat Mihai Godea a contestat la Curtea Constituţională legalitatea scrutinului prezidenţial din 16 decembrie, din motiv că nu

a fost respectat dreptul parlamentarilor la votul secret. Mecanismul a fost declanșat, Godea a solicitat examinarea sesizării în regim de urgenţă, iar verdictul Curţii este previzibil. A fost aceasta o decizie spontană a fostului liberal-democrat, izvorâtă din respect profund pentru litera și spiritul legii, ori acţiunea a fost gândită și calculată de niște minţi învechite în rele? Fără îndoială, Constituţia a fost încălcată atunci când s-a votat cu buletinele la vedere. Dar de ce nu a avut Godea nici o reacţie atunci când candidatul i-a cerut și lui,„respectuos”, să-i demonstreze buletinul la ieșirea din cabina de vot? Și nici când subiectul a fost discutat „pe toate feţele” în Parlament și prin presă? De ce nu l-a tras de mânecă pe Marian Lupu și nu l-a atenţionat că nu va suporta acest sacrilegiu? Doar de dragul spectacolului al cărui erou principal urma să fie? Sau au dreptate cei care afirmă că varianta respectivă a fost pregătită din vreme? Și dacă, Doamne ferește, Marian Lupu era ales? Și-ar fi înăbușit Godea pornirile justiţiare sau ar fi contestat alegerea democratului în înalta funcţie? Cred că ar fi răbdat cu stoicism, chiar dacă i-ar fi fost foarte greu. Ca în bătaie de joc, sondajul „Bilanţul SocioPolitic 2011”, făcut public de IMAS la o zi după briefingul de adio al candidatului, îl situează pe Lupu în fruntea topului persoanelor pe care moldovenii le-ar prefera în funcţia de președinte al ţării. Ce-i drept, cu un scor de doar 21 de procente. Totuși, ar fi o încurajare și un imbold ca Marian Lupu să revină. Așa cum crede și Mihai Ghimpu, după 15 ianuarie. Ioana FLOREA, FLUX

Diacov cochetează cu Voronin, crezând că acesta îl iubeşte şi îl votează După ce șeful său de partid, Marian Lupu, a anunţat, făcând o mină tragică, că nu mai candidează la funcţia de președinte al ţării, Dumitru Diacov s-a grăbit să se dea în spectacol chiar de la tribuna Parlamentului. Asta ca să iasă în prim-plan, să se remarce cumva pentru că acum, se pare, el este cel care ţintește funcţia de președinte al ţării.

Ţucatul politic al lui Diacov Felul în care Diacov s-a produs în ședinţa de miercuri a Parlamentului, ultima din acest an, este de-a dreptul penibil. Copleșindu-i cu laude pe tovarășii săi liberali și liberali-democraţi din AIE, probabil pentru marele merit de a fi ţinut ţara în blocaj politic și economic timp de aproape trei ani de zile, Diacov nu s-a sfiit să-i pupe mieros și pe cei din opoziţia comunistă, de ale căror voturi ar putea să depindă alegerea sa în funcţia în care lui Lupu nu i-a reușit să se cocoșeze, chiar dacă are peste doi metri lungime.

Un preşedinte „svoloci”? „Noi am trăit un an, dacă se poate așa de spus, de dezmăţ a libertăţii. Noi am ajuns până la aceea că opoziţia, care opt ani de zile spunea că în republică îi ghini, acum, pe zi ce trece, e tot mai rău și mai rău, spune opoziţia. Am ajuns la aceea că dom-

nul Voronin se duce la mitingul domnului Mark (Tkaciuk – n.n.) și spune și el acolo: Jos Alianţu!Jos Alianţu! Domnul Voronin scanda chestia asta mai modest, fiindcă el știe ce înseamnă jos. Alianţu s-a ţânut, alianţu a votat. Și eu vreu să vă spun că așă cum s-o votat în ultimele două săptămâni, n-o lucrat Parlamentul ista de pe toate globurile pământești. Noi am votat toată legislaţia, noi am votat bugete în termen record. Eu nu spun că asta obligatoriu îi bine, dar Parlamentul a realizat sarcinile care stăteau în faţa Legislativului, că trebuia să pună la dispoziţia Guvernului legile necesare. […] Noi vrem ca să fie ales președintele și noi vrem ca libertatea noastră să poarte și povara responsabilităţii, ca noi, la sfârșitul anului viitor, în aceeași componenţă să putem raporta poporului nostru chinuit că indiferent de culoare politică, de unele simpatii ale noastre personale, noi toţi am fost responsabili în acest an și am făcut ceva pentru această ţară, pentru acest popor”, a declarat Diacov.

Da’ mult am mai lucrat noi, măi, mai mult decât pe toate globurile pământești!

Diacov s-a gudurat pe lângă liderul comunist Voronin. Mai mult, maniera în care a vorbit Diacov este o încercare de a-l imita pe Voronin, pentru care Diacov nutrește nu doar un pic de respect, dar și multă invidie. Diacov îl maimuţărește pe Voronin, chiar dacă acesta i-a spus că e „mare svoloci”. Din rusește, „svoloci” se traduce ca „ticălos, canalie, nemernic, lepădătură, mârșav, pleavă, drojdie”. Altfel, Diacov nu ar fi demagogizat atât de ieftin de la tribuna Parlamentului: mai întâi, a lăudat Forul legislativ pentru că a lucrat mult în ultimele două săptămâni, votând în timp record „bugetele”, de parcă Legislativul poate fi lăudat pentru faptul că un an întreg nu a făcut nimic, nu a promovat nici o reformă, iar la sfârșit de an a votat în pripă câteva legi. După care Diacov recunoaște că acest lucru nu este totuși bun, că e anormal, ca la sfârșit să constate că, în felul acesta, Parlamentul și-a dus la îndeplinire sarcinile. Credeţi că există în Republica Moldova un mai mare demagog care în doar două rânduri să-și schimbe de trei ori opinia, făcând, totodată, o mină de emiţător de adevăruri absolute? Mă îndoiesc.

Diacov cochetează cu Voronin Dumitru Diacov a făcut parte din numeroasa cohortă de deputaţi AIE care nu au dorit alegerea lui Lupu în funcţia de șef de partid, chiar dacă Lupu era și încă mai este șeful său pe linie de partid. Acești deputaţi AIE au avut varii motive ca să nu-l voteze pe Lupu. În special este vorba de cei din PLDM, care

au lucrat pe la spate împotriva interimarului, ca nu cumva în competiţia dintre cei doi mari oligarhi din coaliţia de guvernământ, Filat și Plahotniuc, ultimul să iasă învingător,obţinând și funcţia de președinte de ţară. Spre deosebire de deputaţii din PLDM, Diacov a avut alte interese ca să dorească nealegerea lui Lupu, care sunt eminamente personale. Dumitru Diacov a înţeles că Voronin și cei care i-au mai rămas fideli în PCRM nu-l vor vota niciodată pe Lupu, care i-a trădat, ca și Plahotniuc, de altfel. Dar Voronin ar putea, cel puţin ipotetic, să accepte să voteze pentru un alt reprezentant al Partidului Democrat, și anume pentru Diacov. Nu în zădar Diacov s-a lăudat în faţa camerelor de luat vederi că liderul comunist are o slăbiciune aparte pentru el, adică îl iubește, într-un fel.

Lupu şi Diacov sau cum e dracul, aşa-i şi tat-su Este bine că Lupu nu a ajuns președinte. Bineînţeles, Lupupreședinte ar fi fost o catastrofă pentru Republica Moldova. Dar să nu credeţi că Diacov ar fi o variantă mai bună, chiar dacă acesta are un șir de avantaje faţă de interimarul de doi metri. Diacov are simţul umorului, el este de o ipocrizie ingenioasă, de o ticăloșenie șăgalnică și de o superficialitate ștrengară, dacă ne putem exprima astfel cu referire la un individ care pe 10 februarie va împlini 60 de ani (aici domnul Diacov nu are nici un motiv să se supere pe noi pentru că noi ne-am inspirat din lungul

Da’ oare câte globuri pământeşti sunt?

șir de calificative provenit din traducerea rusescului „svoloci” - este de vină Voronin, cel care are o slăbiciune aparte pentru domnia sa). Pe când Lupu este serios, solemn, monumental chiar în toate: și în ipocrizia, și în ticăloșenia, și în superficialitatea și chiar în prostia lui. De ce Diacov nu trebuie să fie ales președintele ţării? Dintr-o sumedenie de motive. În primul rând, pentru că în lunga sa carieră politică, Diacov nu a realizat nimic pentru această ţară, el a fost bun doar pentru a ţese intrigi, a tragi sfori din care să profite tot el și familia sa. Dacă domnul Diacov va insista în ideea ca să fie ales președinte (acum e doar la nivel de tatonare și de sugestie), atunci noi vom readuce în atenţia opiniei publice un lung șir de fapte legate de scandaloasele acte de corupţie din glorioasa sa biografie politică.

Plahotniuc, un dictator adevărat, nu unul improvizat, ca Voronin În al doilea rând, este inadmisibil faptul ca gruparea oligarhică și politică din jurul lui Plahotniuc să pună laba și pe funcţia de președinte al ţării. Plahotniuc deja controlează conducerea Parlamentului, Procuratura, întregul sistem al Justiţiei, CCCEC, Curtea Constituţională, un șir de ministere din Guvern (pe cele în fruntea cărora se află miniștri democraţi, dar și liberali de-ai lui Ghimpu), precum și alte instituţii publice. Ar fi culmea ca și în fotoliul de președinte să se înscăuneze tot unul dintre oamenii lui Plahotniuc, indiferent de faptul că acesta este Lupu sau Diacov. Dacă Plahotniuc, având deja controlul asupra Procuraturii, a Justiţiei, a CCCEC, va ajunge să pună mâna

și pe instituţia președinţiei, atunci el va putea cu ușurinţă să-l debarce din carul puterii pe Filat, scoţând din sertarele Procuraturii un șir de dosare legate de tot felul de acţiuni de contrabandă cu ţigări, așa cum Plahotniuc a și sugerat în câteva dintre intervenţiile sale publice. După care, Plahotniuc va instala omul său în fruntea Guvernului, dacă nu cumva va dori chiar el să ocupe această funcţie. Și atunci, Vladimir Plahotniuc va ajunge să se numească pe drept cuvânt

Da’ asta nu contează, important este ca Voronin să vreie să mă facă preşedinte, că Plahotniuc s-ar putea să vreie

dictatorul Republicii Moldova, iar Vladimir Voronin ni se va părea cel mai democrat politician din câţi au existat în ţara asta.

Ce e de făcut? sau în loc de post-scriptum Care ar fi soluţia pentru situaţia catastrofală în care se află ţara noastră? Asta ar fi alegerea unui președinte neafiliat politic care ar fi în stare să dea un nou început vieţii politice de la Chișinău. Este necesar să alegem în fruntea statului o persoană integră, carismatică, de al cărei nume sute de mii de moldoveni să-și poată lega speranţa într-un viitor în care la guvernare nu vor putea accede hoţii, criminalii și alţi ticăloși, așa cum se întâmplă de la o vreme încoace. Dar dacă actualul Parlament nu vrea sau nu este în stare să aleagă o astfel de persoană, atunci formaţiunile parlamentare actuale nu au nici un drept să mai ajungă în Legislativ după alegerile anticipate. Toate, fără nici o excepţie: Partidul Liberal Democrat, Partidul Liberal, Par-

tidul Democrat și, nu în ultimul rând, Partidul Comuniștilor. Toţi sunt o apă și un pământ. Cei care doresc ca Republica Moldova să aibă un viitor, ca moldovenii (indiferent de ce etnie sunt ei: români, ucraineni, găgăuzi, ruși sau bulgari) să aibă un viitor în propria lor ţară, trebuie să facă totul ca această molimă politico-oligarhică să nu mai ajungă niciodată la guvernare, să nu mai intre niciodată în Parlament. Dacă actuala clasă politică nu va alege un președinte care să reprezinte întreg poporul Republicii Moldova, atunci va fi momentul ca fiecare dintre noi să se implice prin acţiuni concrete și hotărâte în debarcarea ei, ca să nu mai rămână nici un Lupu, nici un Ghimpu, nici un Filat, nici un Voronin sau altul ca ei în Parlament, Guvern și în alte structuri ale statului. A mai rămas puţin de așteptat. Anul care vine nu poate să nu aducă schimbarea pe care o așteptăm cu toţii, chiar dacă unii dintre noi o înţeleg diferit. Lucrurile s-ar putea clarifica chiar la începutul lui 2012. Nu e mult până departe. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

EDI|IA DE VINERI

Retrospectiv=

30 DECEMBRIE 2011

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Principalele evenimente social-politice ale anului 2011 Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Mihai Ghimpu a rămas fără funcţii de răspundere în favoarea lui Plahotniuc

Homosexualii s-au sărutat în faţa monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt din centrul Chișinăului

S-a scumpit pâinea

Smirnov îl invită pe Filat într-o „vizită oficială” în Transnistria

Și Mihai Godea îl părăsește pe Filat

Guvernul le dă frâu liber homosexualilor

Filat instituie homodictatura

Guvernul decide disponibilizarea a peste 8 500 de persoane angajate în sfera bugetară

XXX

(citiţi pag. 6-7)

Moldoveni, luaţi exemplu și nu-i discriminaţi!

XXX

(citiţi pag. 2-3)

XXX

(citiţi pag. 7)

XXX

(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 4)

Plahotniuc, politicianul cu dublă identitate

A demarat „planul de liberalizare a regimului de vize” În perioada 24-25 ianuarie 2011, comisarul pentru Afaceri Interne al Uniunii Europene, Cecilia Malmström, s-a aflat într-o vizită oficială la Chișinău. Demnitarul european a avut un lung șir de întâlniri, toate relatate cu mare pompă de către presa guvernamentală, în special de către Moldova 1. Scopul vizitei a fost „prezentarea oficială a Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană”. Totodată, pe parcursul aflării în Republica Moldova, Cecilia Malmström s-a întâlnit cu toţi oficialii moldoveni de prim-rang, a vizitat Centrul pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane, Centrul de Plasament Temporar al Străinilor și Centrul Comun de Vize.

Opinia publică află despre vizita la Chișinău a fiului fostului dictator libian Muammar Gaddafi

Biroul Naţional de Statistică anunţă despre o creștere cu 30 la sută a criminalităţii În anul 2010, numărul infracţiunilor comise în Republica Moldova a crescut cu peste 30 la sută faţă de anul 2009. Datele au fost făcute publice de către Biroul Naţional de Statistică (BNS), care a difuzat, la sfârșitul lunii februarie, un amplu raport privind nivelul infracţionalităţii. Potrivit acestui raport statistic, în 2010, la 10 mii de locuitori au revenit tocmai 93 de infracţiuni. „Conform informaţiei Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2010 au fost înregistrate 33,4 de mii infracţiuni sau cu 30,2% mai mult faţă de anul precedent, iar faţă de anul 2006 nivelul infracţionalităţii a crescut cu 34,9%. Din totalul infracţiunilor, 67% au fost înregistrate în localităţile urbane. În medie, la 10 mii de locuitori, în anul 2010 revin 93 de infracţiuni, faţă de 69, infracţiuni în anul 2006”, se arăta în raportul BNS.

9 mai, sărbătorit cu mult fast de guvernanţii de la Chișinău

Parlamentul mărește stagiul de cotizare și vârsta de pensionare Parlamentul a aprobat, pe 29 martie, în primă lectură, proiectul de modificare a legislaţiei de pensionare. Astfel, stagiul de cotizare pentru toţi angajaţii se va majora treptat, începând cu 1 iulie 2011, de la 30 la 35 de ani, cu șase luni anual. Normele de pensionare ale judecătorilor și procurorilor vor fi excluse din legile speciale și incluse în legislaţia generală privind pensionarea. Stagiul special de cotizare a judecătorilor și procurorilor va fi majorat de la 12 ani și 6 luni până la 15 ani, iar stagiul complet de cotizare, în prezent 20 de ani, va crește până va ajunge nivelul general, 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbaţi. Proiectul prevede și creșterea treptată, de la 20 la 25 de ani, a stagiului de cotizare pentru militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne. Stagiul special de cotizare pentru deputaţii în Parlament și membrii Guvernului va crește de la 2 la 4 ani, iar pentru președinte, vicepreședinte și deputaţii Adunării Populare a Găgăuziei – de la 4 la 6 ani.

Guvernul, la un pas de dizolvare Cabinetul Filat se află pe marginea prăpastiei, după ce Comisia parlamentară economie, buget și finanţe nu a avizat, de două ori consecutiv, proiectul politicii bugetar-fiscale. Menţionăm că lipsa unui aviz pozitiv din partea unei comisii parlamentare împiedică adoptarea Bugetului de Stat pentru 2011. Premierul Vladimir Filat a declarat anterior că, dacă nu se reușește adoptarea de către Parlament a acestui proiect de lege până la 1 aprilie 2011, Guvernul își va prezenta demisia.

Au loc alegerile locale generale Pe data de 5 iunie 2011, s-a desfășurat primul tur al alegerilor locale generale. Pe teritoriul ţării au fost deschise 1 955 de secţii de votare pentru cei peste 2,6 milioane de cetăţeni cu drept de vot. Pentru alegerile locale au fost tipărite peste 7 milioane 400 de mii de buletine de vot, dintre care peste 5 milioane 700 de mii în limba română și peste 1 milion 700 de mii în limba rusă. Dacă cele 3 partide membre ale AIE au reușit să adune cele mai multe voturi cumulativ, în parte, comuniștii sunt câștigătorii acestor alegeri. Fiecare al treilea vot pe ţară a fost pentru PCRM. Așa arată datele oficiale prezentate de Comisia Electorală Centrală. Partidul Comuniștilor este lider pe ţară, după numărul de voturi la funcţiile de primar, consilier raional/municipal și consilier sătesc/orășenesc. La Chișinău, liberalul Dorin Chirtoacă și comunistul Igor Dodon s-au calificat în cel de-al doilea tur de scrutin, preconizat pentru data de 19 iunie. Dorin Chirtoacă a acumulat 46,51% din sufragii, iar Igor Dodon – 48,07%. În Consiliul Municipal Chișinău, Partidul Comuniștilor a obţinut 26 de mandate, cu 46,11% din sufragii, în timp ce partidele din coaliţia de guvernământ au luat împreună 25 mandate, repartizate astfel: PL – 17 (31,82%), PLDM – 7 (13,99%) și PD – 1 (3,13%).

O mașină-capcană explodează în centrul Chișinăului

guvernare și a solicitat protecţie din partea statului, pentru sine și pentru colegii săi.

Poliţia exclude o legătură cu li i l i

faptul omorului intenţionat al președintelui Federaţiei Mol

structurile de forţă, Iurie Roșca, pentru că partidul premierului

Iurie Roșca nu exclude faptul că și ancheta în acest caz

”iŗpetüed„ iineicitilop ep tanoiŗcnas a-i ”tsorp„ lutarotcelE

Serafim Urechean, înghiţit prin fuziune de Vladimir Filat

A fost aprobată noua componenţă a Comisiei Electorale Centrale

Iunie

Filat își retrage candidatul pentru funcţia de primar al capitalei

Comemorarea victimelor deportărilor comuniste sau plânsul „sfinţilor” cu lacrimi de crocodil

Intrarea în Cimitirul de Onoare din Chișinău, Republica Moldova, 2011

Serafim Urechean este numit în funcţia de președinte al Curţii de Conturi Pe data de 15 aprilie, premierul Filat anunţă, într-o conferinţă de presă, că proaspătul său coleg de partid, Serafim Urechean, va ocupa fotoliul de președinte al Curţii de Conturi. În ședinţa Parlamentului din aceeași zi, liberal-democratul Mihai Godea a cerut includerea pe ordinea de zi a proiectului de lege privind numirea unui nou președinte la Curtea de Conturi, având în vedere că mandatul deţinut de fostul președinte Ala Popescu a expirat. Această decizie a fost criticată dur de experţi, care au menţionat că candidatura lui Urechean este incompatibilă cu această funcţie.

Benzina s-a scumpit cu 18,8 la sută Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a publicat raportul privind evoluţia pieţei produselor petroliere în primul trimestru al anului 2011. Astfel, în primul trimestru al anului 2011, preţul mediu de comercializare cu amănuntul a benzinei a crescut, faţă de aceeași perioadă a anului precedent, cu 18,8%, constituind 14,82 lei pentru un litru. Motorina s-a scumpit cu 21,5%, fiind comercializată la preţul de 13,54 lei pentru un litru.

Filat prelungește termenul limită de înmatriculare a mașinilor cu numere străine Guvernul a prelungit, până la 1 ianuarie 2012, termenul până la care mașinile cu numere de înmatriculare străine urmau să fie înregistrate în Republica Moldova sau să fie scoase din ţară. Decizia a fost anunţată pe data de 25 mai 2011, de premierul Vladimir Filat, care a numit-o „un compromis”. Anterior, în luna aprilie, Guvernul hotărâse ca mașinile să poată circula cu numere străine în Moldova numai 90 de zile pe an. Decizia respectivă a stârnit un val de proteste din partea proprietarilor de mașini cu numere străine.

Pământul de la Palanca a fost cedat Ucrainei Pe data de 30 iunie, Guvernul Filat a cedat către Ucraina 18 hectare din teritoriul naţional, traversate, pe o distanţă de circa 8 kilometri, de drumul strategic Odesa-Reni, care leagă Ucraina de enclava sud-basarabeană dintre Dunăre, Nistru și Marea Neagră (Bugeacul). Agenţia Relaţii Funciare și Cadastru a semnat Actul privind determinarea și stabilirea pe teren a hotarelor sectorului de autostradă Odesa-Reni în regiunea localităţii Palanca din raionul Ștefan Vodă (fostul judeţ istoric Cetatea Albă).

FLUX EDI|IA DE VINERI

30 DECEMBRIE 2011

Retrospectiv=

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

Muruianu, iarăși demis

Un tânăr acuză liderii PL, PLDM și AMN de organizarea violenţelor din 7 aprilie

Voronin îl laudă pe Filat și îi critică pe europeni

Muruianu câștigă procesul la Curtea Constituţională

Consumatorii de apă din capitală, impuși să plătească mai mult decât consumă

Majoritatea parlamentară schimbă regulile de joc în chestiunea alegerii președintelui

Începând cu luna noiembrie, locuitorii capitalei vor plăti pentru un volum de apă mai mare decât cel consumat în realitate. În facturile pentru apa rece și cea caldă va fi inclusă și diferenţa de volum înregistrată de contorul individual și cel comun de bloc. Astfel, aproximativ 30 la sută din valoarea facturii vor acoperi pierderile suportate de furnizorul de apă. Decizia a fost luată în cadrul unei ședinţe a Primăriei la care au participat responsabili de la „Apă-Canal” și „Termocom”.

Parlamentul a decis că, în cazul în care la alegerea președintelui ţării nu vor participa cel puţin 3/5 din deputaţi ori nu va fi înregistrat nici un candidat, se va considera că alegerile nu au avut loc. În termen de cel mult 30 zile, Legislativul va stabili data noului scrutin prezidenţial. Un proiect de lege în acest sens, care vine să modifice Legea cu privire la alegerea președintelui, a fost votat în lectură finală joi, 1 decembrie, de către deputaţii puterii. Fracţiunea comunistă nu a susţinut proiectul, afirmând că Alianţa încearcă să tragă de timp și schimbă regulile de joc în timpul jocului.

Un tânăr de 24 de ani susţine că pe 7 aprilie 2009 era liderul unei organizaţii extremiste, a cărui activitate ar fi fost dirijată și finanţată de către partidele care se află acum la guvernare. Băiatul spune că liderii acestor Președintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), Ion Muruianu, a fost demis din funcţie de majoritatea parlamentară. Decizia a fost adoptată în cadrul ședinţei de marţi, 5 iulie, cu votul deputaţilor AIE, după ce Comisia juridică pentru numiri și imunităţi a dat aviz pozitiv includerii proiectului de decizie pe ordinea de zi a Legislativului. De această dată, decizia de a-l demite pe președintele CSJ a fost luată după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat o hotărâre în acest sens. Muruianu a mai fost demis de Parlament în anul 2010, însă a revenit, la scurt timp, în fruntea instituţiei, fiind restabilit în funcţie de Curtea Constituţională, pe motiv că decizia respectivă a fost luată fără a exista un aviz pozitiv din partea CSM.

Moscova renunţă deschis la Smirnov Transnistria trebuie să renunţe la independenţă și să-și schimbe conducerea. Declaraţia a fost făcută de către președintele Comitetului pentru afaceri externe al Dumei de Stat a Rusiei, Constantin Kosacev.„Situaţia din Transnistria degradează, nu atât din cauza economiei, cât a demografiei. Populaţia părăsește regiunea, ea a obosit să mai trăiască în condiţii de incertitudine, nu există nici o investiţie serioasă. Perspectivele ca regiunea să devină un stat independent sunt foarte vagi, ea nu va fi recunoscută de comunitatea internaţională. Astfel, regiunea are nevoie de schimbări politice și strategice”, a menţionat Kosacev.

Crăciunul și Paștele au trecut, sinistraţii – rugaţi să mai aștepte

formaţiuni i-ar fi instruit, personal, pe provocatori în ajunul evenimentelor din aprilie. Eugen Mocanu a declarat că evenimentele violente din 7 aprilie 2009 ar fi fost puse la cale de liderii liberal-democraţilor, ai liberalilor și ai Alianţei „Moldova Noastră”. Mai mult, el susţine că organizaţia social-nazistă, al cărei lider era pe atunci, ar fi fost finanţată de Vlad Filat, Dorin Chirtoacă și Serafim Urechean.

România suplimentează numărul de burse pentru tinerii basarabeni

Numărul de burse oferite cetăţenilor Republicii Moldova care doresc să-și continue studiile liceale și universitare în Ţară a fost suplimentat. În anul de studii 2011-2012 vor fi oferite circa 5000 de burse. Informaţia a fost oferită de către șeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, secretarul de stat Eugen Tomac.

Dodon sugerează că va prelua șefia formaţiunii cu sau fără voia lui Voronin

Pe 27 august, sute de persoane, oficiali de rang înalt și ambasadori acreditaţi la Chișinău au depus flori la monumentul lui Ștefan cel Mare din centrul Chișinăului, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova. La eveniment au participat pre-

Pe 13 iulie 2011, solicitat să comenteze intenţiile lui Dodon de a reforma Partidul Comuniștilor, Voronin a respins iniţiativele acestuia. „Igor Dodon este un specialist extraordinar în domeniul economiei, în domeniul managementului. Dar în politică el este mai verde decât partidul lui Filat cu verdeaţa lui toată. Dacă o să hotărască să plece din partid, nu-i el primul și nu-i el ultimul. Din partidul nostru au plecat peste 2 500

de oameni, care au venit la noi la timpul respectiv când noi am venit la guvernare. Au venit după portofolii, după gumă de mestecat”, a declarat Voronin. După o tăcere de mai bine de o săptămână, Igor Dodon i-a dat replica lui Vladimir Voronin. Cu o tonalitate calmă și un limbaj prudent, Dodon a declarat că nu renunţă la intenţia de a reforma formaţiunea și a lăsat să se înţeleagă cât se poate de clar că va candida la funcţia de lider PCRM în cadrul următorului congres, care ar putea avea loc chiar anul viitor.

Doi dintre marii păgubiţi în urma atacurilor raider asupra a 4 bănci și companiei ASITO, Victor și Viorel Ţopa, au expediat un memoriu public mai multor instituţii din R. Moldova, dar și celor internaţionale, în care îl acuză public pe Vlad Plahotniuc că ar sta în spatele acestora. Potrivit celor doi, escrocheriile financiare și celelalte ilegalităţi comise de Vlad Plahotniuc și sesizate de opinia publică/mass-media se împart în două perioade de timp. „În cea dintâi, acesta acţiona în subteran, la adăpostul fostei guvernări, dând indicaţii și acţionând dincolo de ochii opiniei publice, ai presei, activând și antrenând în schemele-i frauduloase factori decizionali din cadrul sistemului statal”, se spune în memoriu.

Curtea Constituţională a decis marţi, 20 septembrie, că Legea Supremă nu poate fi modificată printr-o lege organică, iar președintele ţării trebuie ales cu cel puţin 61 de voturi. Curtea a respins solicitarea PL, PD, PLDM, prin care se cerea reducerea numărului de voturi pentru alegerea șefului statului. Prin urmare, deputaţii celor patru partide politice erau obligaţi să declanșeze procedura de alegere a șefului statului.

Președintele Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere, este demis din funcţie

Alexandru Tănase este ales în funcţia de președinte al Curţii Constituţionale

Dodon cere public reformarea PCRM Deputatul comunist Igor Dodon a transmis PCRM-ului un proiect de reformare a formaţiunii. Proiectul conţine 10 pași care, în opinia autorului, vor duce la modernizarea partidului. „Sunt convins că mai mult de 50 la sută din activul PCRM așteaptă schimbări în interiorul formaţiunii. Mark Tkaciuk nu este PCRM, este un membru al partidului și cred că mai puţin trebuie să ne intereseze opinia lui. Aștept reacţia colegilor din partid, a conducerii. Cred că timpul va arăta câţi mă vor susţine”, a declarat Igor Dodon. Pe 4 octombrie, Alexandru Tănase a fost ales în funcţia de președinte al Curţii Constituţionale, pe un termen de trei 2 îl va ani. Pentru el au votat cinci judecători din șase. Tănase înlocui pe Dumitru Pulbere, care a fost demis la sfârșitul lunii septembrie, pe motiv că ar fi făcut declaraţii politice. La funcţia de președinte al CC au fost înaintate două candidaturi: Alexandru Tănase și Valeria Șterbeţ. Prima a fost propusă de judecătorul Victor Pușcaș, iar cea de a doua, de către fostul președinte al Curţii. Cinci magistraţi și-au dat votul pentru 3 Alexandru Tănase.

Ambasadorul UE condiţionează liberalizarea regimului de vize cu legalizarea homosexualităţii Ambasadorul UE la Chișinău, Dirk Schuebel, a declarat miercuri, 5 octombrie, într-un interviu la un post de radio internaţional, că Republica Moldova nu va obţine un regim liberalizat de vize din partea Uniunii Europene dacă nu va adopta legea antidiscriminare. 4

Exportul de vinuri moldovenești pe piaţa rusă a fost temporar suspendat Livrările de vinuri moldovenești pe piaţa rusă, prin intermediul depozitului Sanlogistic de la Moscova, a fost temporar suspendat, până la prelungirea licenţei acestuia, care urma 6 să expire la 19 octombrie. Într-o scrisoare a firmei „MoRo” din 7 octombrie, partenerilor săi din Republica Moldova, li se sugerează să stopeze livrările de mărfuri până la o dispoziţie specială. În anul 2010, firma „MoRo” a fost cel mai mare importator de vinuri din Moldova, cu o cotă de 25 la sută din totalul importurilor. Și alţi importatori au confirmat că nu mai importă vinuri din Moldova.

Cinci potenţiali candidaţi la funcţia de „președinte” al Transnistriei Pentru funcţia de „președinte” al regiunii separatiste transnistrene, din estul Republicii Moldova, și-au anunţat intenţia de a concura cinci candidaţi. „Comisia electorală centrală” din regiune l-a înregistrat pe fostul „președinte al Sovietului Suprem” de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk. Alţi patru candidaţi au depus actele necesare. Aceștia sunt Igor Smirnov, șeful „Sovietului Suprem”, Anatoli Kaminski, președintele Partidului Comuniștilor din regiune, Oleg Horjan și politologul Andrei Safonov, potrivit agenţiei de știri de la Tiraspol, Olvia Press.

Filat cere demiterea procurorului general Pe 13 octombrie, premierul Vladimir Filat a cerut în Parlament demiterea procurorului general Valeriu Zubco, pentru neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu în cazul unor atacuri asupra sistemului financiar-bancar.

Șeful SIS, Gheorghe Mihai, a fost demis din funcţie Plenul Curţii Constituţionale (CC) a Republicii Moldova l-a demis, pe data de 28 septembrie, pe Dumitru Pulbere din funcţia de președinte al Înaltei Curţi. Pentru demiterea acestuia au votat 4 din cei 6 judecători ai Curţii. Comentatorii politici au manifestat îngrijorare faţă de această decizie. Conform comentariilor oferite ziarului FLUX de câţiva experţi notorii în domeniu, demiterea președintelui CC are puternice conotaţii politice, iar această decizie atentează asupra statului de drept și va avea repercusiuni grave asupra puterii judecătorești. ședintele interimar și președinte al Parlamentului Marian Lupu, premierul Vladimir Filat, dar și membrii Guvernului, deputaţi și foști demnitari, inclusiv foștii președinţi ai ţării. Ulterior, în Piaţa Marii Adunări Naţionale a avut loc, în premieră, o paradă militară la care au participat circa 1.000 de militari și 65 de unităţi de tehnică militară.

Este demis și șeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale

Gazul devine și mai scump Deși la începutul lunii iulie, Agenţia pentru Reglementări în Energetică vorbea de un preţ de 356 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaz livrat de către Federaţia Rusă, ieri, 21 iulie, compania Moldovagaz a venit cu alte date oficiale. Șeful Serviciului de presă de la Moldovagaz, Andrei Aculov, a declarat că, începând din 1 iulie 2011, Republica Moldova plătește 361,17 dolari pentru o mie de metri cubi de gaz, iar până la sfârșitul trimestrului III, preţul ar putea crește până la 367,67 dolari, în funcţie de capacitatea termică a gazului.

Pe 4 octombrie, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională hotărârea Parlamentului privind demiterea lui Ion Muruianu de la șefia Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, Ion Muruianu revine din nou în funcţia de președinte al CSJ. Astfel, decizia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), prin care se recomandă Parlamentului să-l demită pe Ion Muruianu din funcţia de președinte al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), a fost casată printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă a Înaltei Curţi.

Victor și Viorel Ţopa descriu schema raider de la ASITO, VictoriaBank și Banca de Economii

AIE a pierdut procesul la Curtea Constituţională

Paradă militară la Chișinău de Ziua Independenţei Sinistraţii din satele Obileni, Cotul Morii și Nemţeni din raionul Hâncești, cărora autorităţile le promiseseră locuinţe noi până la Crăciunul 2010 și apoi la Paște, sunt rugaţi să mai aștepte. Până la sfârșitul lunii august, de această dată.

Liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, l-a lăudat pe premierul Vladimir Filat. Președintele PCRM a spus că Filat este bravo pentru că poate convinge oamenii să se conformeze intereselor lui și să acţioneze așa cum dorește el, dar a criticat activitatea Curţii Constituţionale. „Tace parcă e pe moarte, nu înţelege ce se întâmplă în ţară și nu cunoaște nici Constituţia, nici situaţia. Eu nu știu cu ce o să se termite asta. Noi mergem spre uzurparea puterii în stat”, a spus Voronin. Liderul comuniștilor a fost de părere că Curtea Constituţională trebuie să oblige Parlamentul să treacă cât mai urgent la procedura de alegere a președintelui ţării.

Miercuri, 28 septembrie, Guvernul a aprobat demiterea șefului Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, Iurie Dominic, la propunerea Ministerului Apărării. În cadrul ședinţei Executivului, premierul Vladimir Filat i-a luat apărarea generalului Dominic și a regretat faptul că responsabilitatea pentru greșelile unora și pentru toată situaţia din Armata Naţională cade pe umerii unei singure persoane.

Tiraspolul cere mai mulţi soldaţi ruși în stânga Nistrului Autorităţile separatiste din stânga Nistrului solicită mărirea numărului de posturi ale forţelor de menţinere a păcii, în zona conflictului moldo-transnistrean, dar și creșterea contingentului de militari ruși în zonă. Declaraţia a fost făcută de copreședintele Comisiei Unificate de Control (CUC) din Transnistria, Oleg Beleakov.

Principalul furnizor de căldură din capitală, SA „Termocom”, a solicitat Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Energetică (ANRE) să aprobe o nouă scumpire la agentul termic. Furnizorul de căldură a cerut majorarea tarifului la încălzire de la 898 de lei până la 1045 de lei pentru o gigacalorie.

Eduard Baghirov a evadat din arestul la domiciliu Pe 19 octombrie, scriitorul rus Eduard Baghirov a evadat din arestul la domiciliu cu o zi înainte de a-i fi înăsprită pedeapsa din arest la domiciliu în arest preventiv în izolator. Declaraţia a fost făcută de șefa Serviciului de presă al Procuraturii Generale, Maria Vieru. Fracţiunea Partidului Liberal a solicitat conducerii SIS, MAI, Serviciului Vamal, al Grănicerilor, precum și Procuraturii Generale să se prezinte în Parlament pentru a da explicaţii vizavi de evadarea scriitorului rus Eduard Baghirov, în Legislativ n-a venit nimeni dintre șefi, ci doar reprezentanţii acestor instituţii.

A fost stabilită data alegerilor prezidenţiale Președintele Parlamentului de la Chișinău, Marian Lupu, a demarat procedura de alegere a șefului statului, cerută cu insistenţă de mai mult timp de comuniști. Astfel, urma ca prima încercare de alegere a șefului statului să aibă loc pe data de 18 noiembrie. Asta după ce premierul Vladimir Filat a anunţat că formaţiunea sa, Partidul Liberal Democrat, ar putea cere demiterea președintelui Parlamentului.

Pe 2 decembrie, Parlamentul de la Chișinău a stabilit data de 16 decembrie pentru ABONAREA 2012 alegerea președintelui ţării. Parlamentul urma să aleagă președintele la 18 noiembrie, dar scrutinul nu a avut loc pentru că nu a fost înregistrat nici un candidat

Lupu le cere deputaţilor să arate cum au votat

Pe 4 noiembrie, deputaţii comuniști Igor Dodon, Zinaida Greceanâi și Veronica Abramciuc își anunţă plecarea din PCRM. Pe 8 noiembrie, în cadrul unei emisiuni televizate, Igor Dodon a anunţat public că aderă la Partidul Socialiștilor, exprimându-și convingerea că acest partid va deveni, în curând, o alternativă reală actualelor partide de centru-stânga de pe eșichierul politic moldovenesc.

Anexele secrete ale Acordului de constituire a AIE, scoase de sub lacăt de Mihai Ghimpu Președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a făcut publice anexele secrete ale Acordului de constituire a alianţei de guvernământ. Documentul este constituit din două părţi: Anexa I, unde sunt partajate funcţiile în Parlament și în instituţiile subordonate, și Anexa II, cu partajarea funcţiilor în Guvern și autorităţi centrale.

Prezentare de forţă la Tiraspol

Candidatul la șefia statului, democratul Marian Lupu, a cerut ca deputaţii să-i demonstreze, „pe toate feţele”, buletinele de vot la ieșirea din cabină. De asemenea, și colegii săi din Partidul Democrat le vor arăta tuturor celor dornici să vadă cum și pentru cine au votat. Și asta în pofida faptului că mai mulţi analiști și politicieni au atenţionat că alegerea președintelui ţării de către deputaţi în Parlament se face prin vot secret și nicidecum altfel. Mai mult, există o Hotărâre expresă a Curţii Constituţionale în acest sens, din 4 ianuarie 2000, care a explicat univoc semnificaţia sintagmei „vot secret”.

XXX (citiţi pag. 3) Autorităţile separatiste de la Tiraspol au marcat joi, 10 noiembrie, 20 de ani de la „înfiinţarea organelor afacerilor interne”. După cum transmite agenţia de presă rusă „Novâi Moldova va achita datoriile faţă de Gazprom cu conducte de gaze reghion”, peste 1 200 de miliţieni transnistreni, reprezentând toate unităţile internelor transGuvernul Moldovei preconizează, în XXX (citiţi pag. 2) XXX (citiţi pag. 8) nistrene, au participat la o paradă militară. scopul rambursării parţiale a datoriilor Prin centrul orașului Tiraspol au defilat câteva istorice ale republicii pentru gazele ruzeci de unităţi militare și de tehnică specială. sești consumate, să transmită societăţii Liderul separatist Igor Smirnov a primit onorul pe acţiuni moldo-ruse „Moldovagaz”, al la parada militară, acesta fiind însoţit de mem- cărei pachet de control (50%) îl deţine SAD bri ai „guvernului” și „legislativului” local. „Gazprom”, conducte de gaze de presiune medie, construite în anii recenţi din mijloacele bugetului de stat și estimate anterior Preţurile cresc ameţitor aproximativ la un miliard de lei. Într-un an, preţurile de consum au crescut cu 8,9 la sută. Potrivit unui raport al Biroului Marian Lupu pierde lamentabil Naţional de Statistică, indicele preţurilor de XXX (citiţi pag. 5) XXX (citiţi pag. 5) XXX (citiţi pag. 7) alegerile prezidenţiale consum (IPC) în octombrie faţă de septembrie 2011 a constituit 101,5 %. Totodată, de la Parlamentul nu a reușit, pe 16 decemînceputul anului (în luna octombrie a.c. faţă brie, să aleagă președintele ţării, Marian de decembrie 2010) preţurile de consum s-au Lupu neîntrunind voturile necesare. În majorat cu 6,8 la sută. total, au votat 62 de deputaţi, dar Marian Lupu a primit doar 58 de voturi. Pentru a deveni președinte, el avea nevoie de 61 Comuniștii anunţă că vor organiza de voturi. Un nou vot pentru desemnarea proteste șefului statului este programat în termen Președintele PCRM, Vladimir Voronin, a de 30 de zile. Dacă nici atunci nu va fi ales anunţat marţi, 15 noiembrie, că formaţiunea președintele, Parlamentul va fi dizolvat pe care o conduce va organiza proteste la nivel și vor fi convocate alegeri legislative annaţional prin care vor cere demisia in corpore a ticipate. Într-un mod cu totul paradoxal, actualei guvernări. Potrivit comuniștilor, criza Marian Lupu își anunţă intenţia de a mai politică actuală nu este determinată de faptul candida o dată la funcţia de președinte, în că nu este ales președintele, ci din cauza aflării cadrul celui de-al doilea tur de scrutin. la guvernare a partidelor care constituie AIE.

Prezidenţiale fără candidaţi

Ashton le cere partidelor din Republica Moldova să aleagă președintele Pe 19 decembrie, înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, Catherine Ashton, a lansat un apel la dialog deschis și constructiv între partidele parlamentare din Republica Moldova care să permită alegerea președintelui ţării.

Tratatul de la Petersburg Chiar dacă 52% din schimburile comerciale ale Republicii Moldova revin Uniunii Europene și doar 38% statelor CSI, premierul Vladimir Filat a semnat, la 18 octombrie, Tratatul privind crearea Zonei de Liber Schimb a CSI, numit și Tratatul de la Petersburg. Acest Tratat, iniţiat de Federaţia Rusă, a fost elaborat timp de aproximativ 10 ani și este văzut de Moscova drept „un nou fundament al relaţiilor din cadrul CSI”. Tratatul prevede simplificarea raporturilor comerciale dintre statele semnatare și substituie un număr de peste 100 de acorduri bilaterale (interstatale și interguvernamentale) care reglementau regimul comercial și de liber schimb din CSI.

Creștere exorbitantă a preţului la căldură

Scandalul atacurilor raider

În lunile iulie-august, niște companii off-shore au preluat pachete de acţiuni ale Moldova Agroindbank, Universalbank, Victoriabank și Banca de Economii, în baza unor decizii judecătorești. Atacul raider la Moldova Agroindbank a intrat în vizorul oficialilor europeni, care au fost avertizaţi despre ilegalităţi de acţionarii din Slovenia și Olanda. Guvernul a intervenit prompt, fapt apreciat înalt de către Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova, dar și de alţi parteneri străini.

Deputaţii din Partidul Comuniștilor și Partidul Liberal-Democrat au votat pe 13 octombrie pentru demiterea directorului Serviciului de Informaţii și Securitate, Gheorghe Mihai. În acest mod, decizia a fost susţinută de majoritatea parlamentarilor. De asemenea, deputaţii din PLDM și PCRM au votat pentru propunerea ca spicherul Marian Lupu să iniţieze pe parcursul următoarelor șapte zile procedura demiterii procurorului general Valeriu Zubco și șefului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Mihail Cibotaru. Cererea de demitere a conducătorului SIS, procurorului general și șefului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare a fost enunţată în Parlament de primul ministru Vladimir Filat, în legătură cu mișcarea „lentă” a acestor structuri în elucidarea cazului de atacuri de tip raider asupra băncilor moldovenești.

Marian Lupu între sublim üi ridicol, la un pas de glorie sau de eüec

Metamorfoza lui Dodon: din comunist în socialist

Este stabilită o nouă dată pentru alegerea președintelui

Smirnov pierde Transnistria

Alegerile pentru funcţia de președinte al Republicii Moldova, preconizate pentru 18 noiembrie, au eșuat înainte de a avea loc. Nici un candidat nu a depus actele necesare pentru înregistrare. Negocierile dintre Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) și grupul de disidenţi comuniști, în frunte cu Igor Dodon, au eșuat. Liberalii lui Mihai Ghimpu au insistat asupra candidaturii lui Marian Lupu, în timp ce grupul Dodon a propus-o pe Zinaida Greceanâi, fost premier. Împotriva acestei candidaturi s-a pronunţat categoric Partidul Liberal, care ar pierde funcţia de președinte al Parlamentului ce i-ar fi revenit, dacă cel care deţine acum această funcţie, Marian Lupu, ar deveni șef al statului. În același timp, opoziţia comunistă a anunţat că nu înaintează un candidat, deoarece AIE și grupul Dodon dispun de voturile necesare pentru alegerea președintelui.

Filat și Smirnov, din nou împreună Premierul moldovean Vladimir Filat a avut, pe 21 noiembrie, o nouă întrevedere cu liderul separatiștilor transnistreni Igor Smirnov. De această dată, întâlnirea dintre cei doi a avut loc la sediul OSCE din orașul Bender (Tighina). La discuţii au participat și Philip Remler, șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Eugen Carpov, vicepremier pentru Reintegrarea ţării, Octavian Calmâc, viceministru al Economiei, Iurie Cheptănaru, viceministru al Afacerilor Interne, și Corneliu Trofăilă, vicedirector al Serviciului Vamal.

Liderul autoproclamatei republicii transnistrene, Igor Smirnov, a rămas în afara cursei electorale, la așa-zisele alegeri din Transnistria din 11 decembrie, fiind devansat de contracandidaţii săi, Anatoli Kaminski și Evgheni Șevciuk, care au acces în turul doi.

Evgheni Șevciuk, noul „lider al Transnistriei” Președintele „comisiei electorale” de la Tiraspol, Petru Denisenko, a comunicat marţi, 27 decembrie, în cadrul unei conferinţe de presă, că pentru Evgheni Șevciuk au votat 73,88% din alegători, iar pentru adversarul acestuia, Anatoli Kaminski, au optat 19,67% din populaţia din stânga Nistrului. La cel de al doilea tur al „alegerilor prezidenţiale” de la Tiraspol, care a avut loc duminică, 25 decembrie, au participat 48,33% din alegători.

Lupu anunţă că nu va mai candida la funcţia de președinte Pe 28 decembrie, Marian Lupu a declarat că nu va candida la alegerile prezidenţiale, înainte de ședinţa de miercuri a Parlamentului, la care deputaţii urmau să decidă data următorului vot pentru desemnarea șefului statului. „Confirm că nu calitatea de candidat mă interesează. Mai mulţi actori politici au afirmat că este nevoie de un candidat apolitic. Culmea a fost să se considere că este candidatul responsabil de alegerea președintelui. Declar că nu-mi voi înainta candidatura pentru alegeri. Astfel deschid calea pentru identificarea candidatului care ar întruni 61 de voturi”, a declarat Marian Lupu.

iţi pag. 5)

ABONAREA 2011 EUROPEAN

30 DECEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Haz de necaz. Colajele FLUX în 2011

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Moldova fĉrĉ moldoveni! moldove Vizita comisarului UE sau cum unii de la Bruxelles lustru lustruiesc essc esc imaginea regimului oligarhic și corupt de la Chișinău

ABONAREA 2011 EUROPEAN

De ce cresc preŗurile üi-l doare capul pe Filat?

(citiţi pag. pag ag. ag. g. 2) 2)

ABONAREA 2011 XXX

Top 10 cei mai bogaŗi deputaŗi moldoveni EUROPEAN

Eu vă cer cu glas fierbinte Să mă faceţi Președinte! Cât de preţuri – e cam dur, Dar mă doare fix în … fund!

Măi Filat nerușinat, Prea cu gluma te-ai luat. Îndrugi VERZI, îndrugi uscate Și crești preţurile toate!

Pa, la revedere XXX

(citiţi pag. 4)

XXX

(citiţi pag. 3)

Burtăverde în Maldive Etern sau (încă) o săptămână fără premier

candidat sau interimar fără perspective?

ABONAREA 2011

Foaie VERDE gogoșari, Vă dau preţuri tot mai mari! Foaie VERDE pătlăgele, Dar salarii mititele!

EUROPEAN

XXX

(citiţi pag. 4)

XXX

(citiţi pag. 5)

3 XXX (citiţi pag. 3)

XXX

Guvernul, la un pas de dizolvare

(citiţi pag. 2)

XXX

Serviciul Vamal, între problemele lor şi succesele noastre

XXX

(citiţi pag. 5)

XXX

(citiţi pag. 3)

XXX

(citiţi pag. 5)

ABONARE

Editorial cu lupi 5 2 XXX

(citiţi pag. 6-7-8-9)

(citiţi pag. 3)

Jupuitorii Moldova în pericol: PlanulMoldovei Kozak 2 Дорогой Владимир Васильевич! Мне велено вам передать План федерализации Молдовы и средства по его исполнению. А с контрабандой мы продолжим как прежде!

XXX

(citiţi pag. 2-3)

(citiţi pag. 3)

3 XXX

(citiţi pag. 2)

Сэнкью, сэнкью, сэнкью! Неоценимый вы человек, дорогой Игорь Николаевич!

R p p c b di

(citiţi pag. 6)

Filat: Mulţumesc, mulţumesc, mulţumesc! Sunteţi un om de nepreţuit, dragă Igor Nikolaevici!

XXX

O statisticĉ mincinoasĉ. Stalin üi Brejn

(citiţi pag. 7)

Viaţa ni-i m

O statisticĉ mincinoasĉ. Stalin üi Brejnev ar putea À invidioüi Viaţa ni-i mai bună, traiul – mai voios!

XXX

(citiţi pag. 5)

XXX

(citiţi pag

XXX

(citiţ

FLUX EDI|IA DE VINERI

Ŗarĉ micĉ, preŗuri mari, ne conduc niüte tâlhari7 30 DECEMBRIE 2011

Haz de necaz. Colajele FLUX în 2011

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Declaraŗii 1 general KGB + 1 general KGB = 2 generali KGB. brejnev Marginalii la o fuziune 2

Nu pot, sunt ocupat. Calculez, împreună cu interimarul, limita de suportabilitate a moldovenilor. Chiar vreau să văd cât vor rezista!

pu ca Ghimpu sau pecetea interimatului

uz! Ref ! Sunt ! ist ist Rez omun ic ant

XXX

(citiţi pag. 5)

Am adus această tehnică agricolă performantă ca ţăranii noștri să aibă la ce visa! XXX

(citiţi pag. 2)

6 XXX

(citiţi pag. 3)

PU LU

ne de Ziua Agricultorului

Auguste Filat, incendiază și ucide, privatizează și fură, dar nu declama versuri, fă contrabandă cu ţigări, dar RESĂRI INEFICIENTE CĂTRE ȘI operele poetice, nuJUSTIŢIA comenta GANELE DE FORŢĂ ALE MOLDOVEI asta îţi urez eu, Arbitrul eleganţei!

XXX

(citiţi pag. 9) XXX

(citiţi pag. 7)

Anul acesta am pus bazele unei agriculturi performante!

ţională a at:

Curtea Constituţională HOTĂRĂȘTE:

XXX

(citiţi pag. 4)

XXX

(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 5)

Mult stimaţi domni de la FLUX,

Locuinţă. Preţ: 1500 lei

Pe cuvântul meu de vameș: atâta am, atâta declar!

Zimbrii, Voronin, Filat üi „zooÀlia” în politica moldoveneascĉ

Frumoaso!

Dar tu ești însurat, frumosule?!

30 DECEMBRIE 2011

CALEIDOSCOP

30 decembrie

Nașteri 39: Titus, împărat roman (d. 81) 1566: Alessandro Piccinini, compozitor italian (d. 1638) 1673: Ahmed III, sultan otoman (d. 1736) 1819: Theodor Fontane, scriitor german (d. 1898) 1838: Émile Loubet, al 7-lea președinte al Franței (d. 1929) 1853: André Charles Prosper Messager, compozitor francez (d. 1929) 1859: Josef Bohuslav Foerster, compozitor ceh (d. 1951) 1865: Rudyard Kipling, scriitor, laureat al Premiului Nobel (d. 1936) 1902: Vasile Mârza, medic, histolog și biolog român, membru al Academiei Române și fost ministru al Sănătății (d. 1995) 1931: Teofil Vâlcu, actor român de teatru și film (d. 1993) 1962: Dacian Andoni, pictor român

Decese 1591: Papa Inocențiu al IX-lea (n. 1519) 1691: Robert Boyle, filosof și fizician irlandez (n. 1627) 1896: José Rizal, erou național filipinez 1913: Sofia de Nassau, soția regelui Oscar al II-lea al Suediei și Norvegiei (n. 1836) 1944: Romain Rolland, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1915 (n. 1866) 1968: Trygve Lie, secretar general al ONU (n. 1896) 1970: Sonny Liston, campion de box 1979: Richard Rodgers, compozitor 1983: Serban Ana Maria, strumf de profesie 1985: Rick Nelson, cântăreț 1994: Dmitri Ivanenko, fizician rus (n. 1904) 1996: Lew Ayres, actor 2002: Mary Wesley, scriitor britanic (n. 1942) 2006: Saddam Hussein, președintele Irakului, om politic (n. 1937) 2010: Bobby Farrell, cântăreț de muzică pop, dansator în trupa Boney M (n. 1949)

Sărbători Ziua națională a Republicii Madagascar

G`ndul s=pt=m`nii „Cel care nu are curajul să vorbească pentru drepturile sale nu poate câştiga respectul celorlaţi”. Rene Torres

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

INTERVIU LILIANA CONDRATICOV:

„Dispare enigma, dorinţa femeilor de a avea ceea ce ne caracterizează şi ne face să fim remarcate şi apreciate”

Evenimente 1703: Cutremur puternic în Tokio soldat cu 37 000 de morți 1906: Iran devine monarhie constituțională 1916: La Budapesta este încoronat ultimul rege ungar Carol al IV-lea 1922: Se formează Uniunea Sovietică (se va dezmembra în 1991) 1947: Regele Mihai I abdică și renunță la conducerea statului. Este proclamată Republica Populară Română ( RPR ) 1950: Vietnam, Laos și Cambodia devin state independente 1976: Se constituie societatea româno-franceză Oltcit 1986: Începe invazia americană în Honduras 1987: Robert Mugabe este ales președinte în Zimbabwe 1993: Israelul și Vaticanul stabilesc relații diplomatice

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

Interviu cu Liliana Condraticov, doctor în studiul artelor, cercetător ştiinţiﬁc superior la Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei - Acum un an ne întâlneam cu ocazia lansării volumului „Arta bijuteriilor în Republica Moldova” și uite că ne reîntâlnim iarăși cu o ocazie similară. Vă rugăm să ne spuneţi ce v-a determinat să lansaţi al doilea volum la această temă? - Într-adevăr, ne întâlnim la un an de la lansarea volumului „Arta bijuteriilor în Republica Moldova”. Sper să devină o tradiţie frumoasă de a aduce cu ocazia sărbătorilor de iarnă cadouri în formă de cărţi despre istoria și arta bijuteriilor. De data aceasta vin cu o carte cu un generic semnificativ și elocvent. E vorba de „Alexei Marco. Destinul unui bijutier”. Lucrarea a fost editată la Iași, la prestigioasa editură LUMEN. Ce m-a determinat să scriu încă o carte? E greu de spus. Mă preocupă acest domeniu, al frumosului, al podoabelor originale, de mai bine de 10 ani. Este un domeniu neinvestigat în știinţa noastră, practic pe nedrept trecut cu vederea de către cercetători. Deși posedă tradiţii seculare, dovadă servind colecţiile muzeale și cele particulare, dar și oferta și cererea la bijuterii la ziua de astăzi, cerere crescută, evident, în ajunul sărbătorilor. Prin volumul pe care îl prezint acum am intenţionat să scot în evidenţă locul și rolul meșterului bijutier, care se preocupă de elaborarea și confecţionarea unei veritabile podoabe. Și dacă piesele antice și medievale rar când ne denotă numele autorilor săi, atunci secolele XIX–XX ne prezintă nume răsunătoare pentru spaţiul nostru, dar care, cu regret, au fost în anonimat până nu demult. Obiectivul principal a fost determinarea rolului artistului, cel care gândește bijuteria, stăpânește metalul nobil și pietrele preţioase, deseori dure și ... capricioase. Nu fiecare este capabil să facă faţă cerinţelor riguroase de a deveni un veritabil bijutier. Din aceste motive am considerat iminentă și utilă realizarea prezentului studiu – în premieră absolută pentru studiul artelor decorative și culturologia naţională –, care va cuprinde analiza creaţiei artistice a unuia dintre cei mai renumiţi bijutieri din Moldova din perioada sovietică. - De ce aţi ales să îi dedicaţi o carte anume meșterului Alexei Marco? - Întrebarea provocatoare dacă au existat în spaţiul nostru bijutieri de referinţă, cu un aport estimabil în dezvoltarea artelor decorative naţionale, a condiţionat căutările continui prin materiale expoziţionale și surse documentare, discuţii cu artiștii plastici ai perioadei, fapt soldat cu descoperirea creaţiei bijutierului A. Marco. Articolele confecţionate de A. Marco, care, actualmente, în marea lor majoritate, fac parte din colecţiile muzeistice și cele particulare, ne-au permis determinarea tehnicilor și tehnologiilor de lucru posedate profesionist de meșter, descrierea celor mai relevante lucrări din domeniile

EXPOZIŢIE

ATITUDINI. Moldova. Un sfert de veac de artă contemporană Pentru că la sfârșit de an e primit să se facă totalizări și clasamente, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei vă invită la o expoziţie de retrospectivă, intitulată „ATITUDINI. Moldova. Un sfert de veac de artă contemporană”, inaugurată miercuri, 28 decembrie, în sala mare a muzeului, recent restaurată. Actuala expunere prezintă 100 de opere din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei - lucrări de pictură, grafică, sculptură și artă decorativă realizate în perioada anilor 1986-2011. Expoziţia pune în valoare diversitatea stilistică, evoluţia gândirii artistice a plasticienilor din generaţii diferite. Expresivitatea asociativă, limbajul metaforic și tradiţiile artei populare – sunt câteva trăsături caracteristice artelor plastice din Moldova. Operele acestora excelează prin viziune și expresie personală, prin asocierea cu un limbaj modern în termenii zilei. Diversitatea de opinii a facilitat cunoașterea mai profundă a problemelor de creaţie, care devin tot mai complexe, în conformitate cu viziunea asupra lumii, de descoperire a unor aspecte necunoscute, nevalorificate, dar și de necesitatea de a depăși distanţa dintre lumea emoţional-subiectivă și realitatea obiectivă contradictorie. În grafică, se remarcă utilizarea activă a desenului expresiv, a culorii, de multe ori și a efectelor ce ţin de spaţiu, care o apropie de pictură. Exprimarea individuală a stilului face o joncţiune cu metodele tehnice libere. Noutăţile limbajului plastic au marcat și sculptura, în speţă cea de dimensiuni reduse. E vorba aici atât de formele tradiţionale, monolite, cât și de eleganţa spaţiilor libere. Nu mai puţin ingenioasă pare și utilizarea într-un mod cu totul neașteptat a materialelor pentru a da viaţă ideilor. Expresivitatea decorativă atestată în multe din lucrările de pictură, grafică și sculptură contribuie la angajarea firească în spaţiul unic al expoziţiei a diferitelor genuri de artă decorativă. Dinamica evoluţiei artelor frumoase în spaţiul Republicii Moldova marchează un traseu ascendent unde coabitează deopotrivă stilistica cu rezonanţe tradiţionale cu cele ale unei fertile substanţe imaginativ-creative de sorginte modernă. Comunicarea artiștilor este deschisă către toate azimuturile astfel încât amprenta individualităţii se racordează spiritului enciclopedic al timpului. (Valentin Ciucă). Expoziţia ATITUDINI. Moldova. Un sfert de veac de artă contemporană oferă publicului ocazia să admire și să cunoască originalitatea și calitatea artistică, metamorfozele succesive ale artei contemporane naţionale create la hotar de milenii. Expoziţia este deschisă în perioada 28 decembrie 2011- 27 ianuarie 2012.

abordate (bijuterie, plastică miniaturală, emailare artistică, pictură), specificarea expoziţiilor naţionale și internaţionale la care a participat bijutierul cu diverse piese, subliniind vastitatea domeniilor și subiectelor abordate în creaţie. Sunt convinsă că prezentul studiu ar putea fi un veritabil model demn de urmat pentru fiecare din noi, indiferent de profesie, etnie sau religie. La o vârstă fragedă, fiind deportat în frigurile Siberiei împreună cu familia sa, Alexei Marco denotă o admirabilă tendinţă spre învăţătură, spre cunoaștere de sine și căutarea frumosului, eleganţa și fineţea fiind promovate prin bijuterii, mici figurine de fildeș sau, ulterior, plachete emailate. Cartea reprezintă o meditaţie a autorului, o încercare de scoatere din anonimat și realizare a unui amplu portret de creaţie al lui Alexei Marco – bijutier profesionist în domeniul artelor decorative, șlefuitor de pietre preţioase și fildeș, renumit emailier. Demersul nostru include date biografice relevante și procesul de devenire ca meșter, analiza creaţiei din punct de vedere istorico-artistic și tehnologic, specificând multitudi-

nea domeniilor profesate (orfevrărie, emailare artistică, prelucrarea fildeșului, sculptura miniaturală), evidenţierea aspectelor legate de libertatea creaţiei și activitatea expoziţională, tematica și stilistica articolelor confecţionate. Am decis să prezentăm un studiu interdisciplinar care a înglobat, și sper că ne-a reușit, aspecte legate de istoria și arta podoabelor în anii 1970–1990, când a activat Alexei Marco, materiile prime, tehnicile și tehnologiile de lucru, expoziţiile etc. Rămânem în ferma speranţă că prezentul studiu nu va lăsa indiferent atât un specialist din domeniul istoriei și studiul artelor, cât și doritorii de a cunoaște arta decorativă din ţara noastră, viaţa și opera bijutierilor uitaţi pe nedrept de către cercetători, fiind o primă tentativă a autorului întru realizarea unei colecţii care ar viza arta bijuteriilor din Moldova. - Prin ce s-a remarcat el printre ceilalţi colegi de breaslă? - Cu această ocazie aș vrea să aduc doar câteva informaţii generale, pentru a percepe mai bine esenţa și scopul lucrării. Alexei Marco este considerat pe drept cuvânt cel mai renumit și consacrat bijutier din a doua jumătate a secolului XX din Moldova, lucrările căruia sunt păstrate actualmente atât în colecţiile muzeistice și private din republică, cât și în Fondul Plastic al Rusiei. Operele sale se disting printr-un înalt profesionalism stilistic și tehnologic, deţinând o deosebită valoare artistică, luând în consideraţie posedarea impecabilă a tehnicilor și tehnologiilor de prelucrare artistică a materialelor preţioase și de confecţionare a bijuteriilor, cunoașterea profundă a proprietăţilor metalelor și ale pietrelor scumpe, a tendinţelor artistice în domeniul designului bijuteriilor. Alexei Marco s-a născut în anul 1935, în satul Căinari, rn. Căușeni.

A avut un destin zbuciumat, care a marcat întreaga sa creaţie: bijuteriile, fildeșurile, tablourile și plachetele emailate. În anul 1949 a fost deportat împreună cu familia sa în friguroasa Siberie, unde a deprins arta șlefuirii fildeșului. În mâinile sale această piatră organică a prins viaţă, emană căldură și bunătate. Se întoarce acasă, în Moldova, abia în 1973, deja fiind bijutier recunoscut în spaţiul fostei URSS. Plecarea lui în lumea celor drepţi, în 1993, a lăsat un gol imens în arta decorativă, meșterul devenind nu numai un maestru virtuoz, dar și un profesor bun, sfatul și ajutorul căruia erau apreciate înalt în mediul artistic autohton. Activitatea în cadrul Fondului Plastic al Uniunii Artiștilor Plastici din RSSM, apoi creaţia liberă au condiţionat apariţia unor piese care se încadrează în patrimoniul cultural al ţării, la capitolul artă decorativă. Cu atât mai mult că nu avem atât de mulţi bijutieri care au lucrat în acea perioadă. E vorba de colegul său, Vladimir Vasilikov (1941–1995), Gheorghe Cojușnean (1946), Ovidiu Alexeenco (1934), Vladimir Kalașnikov (1949). Și, actualmente, avem meșteri profesioniști

care lucrează metalele și pietrele preţioase, dar deseori prevalează pragmaticul, valoarea economică asupra frumuseţii și simplităţii, cantitatea asupra calităţii. Alte timpuri, diferite cerinţe și tendinţe artistice. Alexei Marco a putut să creeze anume acele podoabe care fac parte din tezaurul cultural. Lucrările lui Marco – articole realizate manual și netirajate – prezintă veritabile opere de artă comparativ cu piesele produse în mod industrial, în mii de exemplare și lipsite de individualitate. Articolele inserate în prezentul studiu prezintă evoluţia meșterului în plan artistic de la statuete și plachete de fildeș la bijuterii și lucrări realizate în tehnica emailării artistice, căutarea propriului drum de creaţie și a spiritualului prin asemenea opere ca Madona, Scoaterea lui Hristos de pe cruce ș.a., bijutierul fiind exponent al timpului și al condiţiilor în care a trăit și a creat. Vreau să menţionez cu această ocazie doar câteva din lucrările sale, păstrate în fondurile Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, Muzeului Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei, Fondul Plastic al Federaţiei Ruse. Printre aceste opere se remarcă plachetele emailate Lăutarii, Plai Natal, Biserica Măzărache, Biserica Adormirii Maicii Domnului din Căușeni, Ștefan cel Mare, Sfântul Gheorghe; sculptura de aramă Moldova toamna; figurinele de fildeș, care ne familiarizează cu arta niponă; podoabele de fildeș, sidef, ametist, brăţara Amintire, setul Moldova – o aluzie la salbele monetare în vogă la fetele basarabene. Recent am făcut cunoștinţă cu o lucrare simbolică, care și a sugerat denumirea cărţii. E vorba de broșa Arborele vieţii. Aparent simplă și modestă, este o lucrare bine gândită, finisată, foarte simbolică. O veritabilă lucrare de artă. - În Republica Moldova există o evidenţă a bijutierilor? Putem, la momentul actual, să discutăm despre o breaslă a acestor meșteri, să facem referinţă la ei ca la

A. Marco. Maternitate. Fildeș. Colecţie particulară

o categorie de artiști sau ei sunt astăzi doar niște tehnicieni? - Cred că deja am răspuns volensnolens, la întrebare. Pentru mine, bijutierul, în primul rând, trebuie să fie artist, cel care vorbește direct și liber cu metalul. În ale cărui mâini iau naștere așa lucrări ca Maternitate, Arborele vieţii sau Amintire. În perioada sovietică s-a mers pe ideea că bijutierul este un simplu tehnician, chiar și studiile puteau fi obţinute în școli medii profesionale. A existat, practic, o singură școală cu renume care pregătea veritabili bijutieri, cea de la Krasnoe Selo, Rusia. Numărul celor care au absolvit această școală prestigioasă și activează acum în Moldova este de cel mult 4-5 persoane. Poate nu e o breaslă a bijutierilor, deși există o Asociaţie a meșterilor. Dar trebuie să recunoaștem că este o meserie specifică, precum și designul vestimentar. Sunt acei artiști care creează piese originale, individuale. Dacă numărul celor care fac bijuterii sau vestimentaţie va crește, atunci să comanzi sau să procuri o bijuterie cu totul deosebită va fi tot atât de simplu precum a-ţi repara pantofii. Dispare enigma, miracolul, dorinţa femeilor de a avea ceea ce ne caracterizează, ne promovează și ne face să fim remarcate și apreciate. - Vă rugăm să ne spuneţi, istoria bijuteriilor și alte detalii legate de această artă sunt la fel de curioase pentru public precum „obiectul finit”? Adică, vrem să știm dacă au stârnit suficientă curiozitate volumele pe care leaţi prezentat, încât să ne așteptăm la un serial de apariţii editoriale? - Trebuie să recunoaștem că trăim într-o lume foarte pragmatică. Neam învăţat că frumuseţea și eleganţa trebuie să aducă și un anume venit. Studiul istoriei și artei bijuteriilor este un domeniu nou de cercetare, cel puţin în știinţa noastră. Noi avem destulă răbdare pentru a aduce publicului frumuseţea adevărată, veritabila valoare a podoabelor noastre. Doar scopul publicaţiilor, comunicărilor știinţifice este nu numai introducerea în circuitul știinţific a unor informaţii noi. În cazul nostru optăm pentru scoaterea din anonimat a maeștrilor uitaţi de soartă, care locuiesc în niște condiţii drastice, dar care au realizat niște podoabe originale. Timpul și insistenţa căutărilor și cercetărilor noastre le va pune pe toate la locul lor. Fiecare bijutier merită atenţie și apreciere. Credeţi că setul semnificativ, cercei și colier cu pandantiv, realizat, de exemplu, de Gheorghe Cojușnean, care scoate în evidenţă simbolurile naţionale ale Moldovei, posedă mai puţină valoare decât o natură statică de dimensiuni mari? Sau broșa ”Arborele vieţii”, despre care am vorbit anterior, prin mesajul pe care-l poartă, nu poate fi comparată cu o lucrare de proporţii, gen peisaj sau grup sculptural?! Un alt obiectiv al publicaţiilor date este instruirea, educarea în arta frumosului, în iniţierea în regulile portului accesoriilor și al vestimentaţiei. Există reguli ce, unde, cum și cu ce se asociază, deși suntem martorii unui mixaj de stiluri artistice, influenţa modei orientale, a filmelor hollywoodiene etc. Și dacă în regiunile limitrofe anual se organizează conferinţe dedicate istoricului podoabelor, noi, la moment, nu putem să ne mândrim de acest fapt. Deși primul volum, editat tot la Iași, editura LUMEN, Arta bijuteriilor din Moldova, a fost menţionat cu Premiul AȘM pentru realizări știinţifice valoroase în anul 2010, iar la Primul Târg internaţional de carte știinţifică și didactică (octombrie 2011) a fost menţionat cu diplomă. Volumul despre destinul bijutierului Alexei Marco a apărut recent, cea mai mare apreciere vine din partea familiei regretatului meșter, soţia Maria, sora Daria, feciorul Mircea, bijutierii și prietenii care l-au cunoscut și apreciat. Deja au apărut recenzii privind acest volum în publicaţiile de peste hotare, la Iași. Am

Alexei Marco. Broșă Amintire. Fondul Plastic al Federaţiei Ruse.

simţit, de fapt, o obligaţiune faţă de Alexei Marco, utilizând în publicaţiile mele lucrări realizate de Marco, să-i dedic această carte, pe care a meritat-o pe deplin. Cât privește un serial editorial, suntem la început de cale, e a treia carte din seria care ne-am propus-o. Totul ce este nou, necunoscut, stârnește curiozitate, deseori blocaj psihologic, dar așa e munca cercetătorului, căutare, analiză, descriere... - Putem vorbi în prezent despre o anumită trăsătură etnică, naţională în ceea ce privește fabricarea, meșteșugirea bijuteriilor? Sau se bucură de o mai multă popularitate articolele de giuvaiergerie importate? - Actualmente, piaţa noastră este invadată de produse turcești, italiene, chineze, ucrainene sau ruse. Meșterilor autohtoni le este foarte greu să facă faţă concurenţei. E vorba și de cei care lucrează în sectorul de stat, și de cei care lucrează în ateliere, promovând afaceri particulare. Consumatorul mediu apreciază produsele conform preţului, în funcţie de reducerile oferite etc., pe când un veritabil admirator al bijuteriei caută să achiziţioneze piese veritabile, cu titlul înalt, din pietre naturale, fapt care presupune cheltuieli esenţiale. La o adică, bijuteria poate deveni și un bun plasament al mijloacelor sale financiare. În aceste condiţii, la moment nu putem vorbi despre o trăsătură etnică, precum la confecţionarea iilor sau a covoarelor moldovenești. Deși meșterii noștri tind să folosească unele elemente ale culturii naţionale în creaţia sa, de exemplu, colierul lui Marco care are similitudini cu o salbă monetară, sau cerceii creaţi de Vladimir Vasilikov, care ne amintesc de cerceii medievali, sau piesele de feronerie create de Gheorghe Cojușnean. - Dacă v-am ruga să încercaţi să ne redaţi un tablou al meșterilor și bijuteriilor confecţionate și comercializate în prezent în Republica Moldova, aţi putea contura o situaţie de ansamblu: cu planuri, reușite, tendinţe, idei de viitor? - În ansamblu, pe scurt, putem spune că speranţa este acea care ne face să lucrăm mai mult, mai bine, mai productiv. În primul rând, în linii generale, dezvoltarea industriei producătoare de bijuterii depinde nu de preţul sticlelor colorate sau fragmentelor de lemn. Acest domeniu cere investiţii mari în planul procurării materiilor prime de lucru, a utilajului performant, instruirea cadrelor profesio-

niste și menţinerea lor la serviciu. Pentru ca podoaba să prindă viaţă în industrie, ea este obligatoriu recomandată de Consiliul Artistic, nu orice schiţă de bijuterie poate deveni, în mod neapărat, și bijuterie în final. Se ţine cont de toate cheltuielile pentru realizarea ei, randamentul muncii, serviciile comunale etc., care ridică evident preţul articolului. În domeniul dezvoltării industriei producătoare de bijuterii se aplică latura economică, legislativă, vamală (în cazul procurării materiilor prime peste hotare), marcarea și aplicarea obligatorie a titlului, aprecierea și evaluarea articolelor confecţionate. În cazul bijuteriilor artistice din Moldova situaţia se prezintă astfel: avem specialiști, profesioniști în sensul adevărat al cuvântului, care denotă performanţă la capitolul măiestrie și iscusinţă. Doar că în cazul activării în cadrul uzinei de stat sau a unui atelier particular, produsul final posedă marca producătorului. Numele meșterului rămâne în anonimat. Menţionăm că Alexei Marco a avut posibilitatea să marcheze piesele sale, având poansonul său personal. Astăzi, procurând cercei sau vreo brăţară, noi nu cunoaștem cine e autorul ei. După cum am atenţionat anterior, suntem invadaţi de podoabe produse în serie, câteva zeci sau sute de exemplare, devenind prin asemănarea sa, deseori, un fel de uniformă școlară, purtată pe timpuri. În opinia mea, dacă vorbim de arta bijuteriilor vorbim de posibilitatea confecţionării unei podoabe unicale, personalizate, cu o istorie și soartă aparte, dăruită de autorul confecţiei sau de persoana pentru care este realizată podoaba. Acești artiști se conformează cerinţelor timpului, creează piese interesante, lucrează cu materiale disponibile (piele, cauciuc, sticle, fundiţe). Și, deși înţeleg că nu aduce mare venit meseria, o fac mai mult din suflet, din plăcerea de a dărui frumosul celor din jur, acordându-le câte o bijuterie făcută cu mâinile sale. Ei sunt adevăraţi creatori, catalizatori ai procesului de dezvoltare perpetuă a artei decorative din Moldova. Sper și sunt ferm convinsă că arta și industria bijuteriilor din Moldova au perspective frumoase de dezvoltare, doar că trebuie să depună eforturi rezonabile. - Vă mulţumim! Liliana POPUŞOI, FLUX

A. Marco. Plachetă Lăutarii. Emailare artistică. 1986. Colecţie particulară

FLUX EDI|IA DE VINERI

30 DECEMBRIE 2011

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

De cine trebuia şi mai trebuie ocrotită Leonida Plecarea Leonidei Lari s-a produs, pentru cei mai mulţi dintre noi, atât de repede, atât de neașteptat și cu o discreţie publică mărginașă cu indiferenţa, încât oricine a cunoscut-o și a apreciat-o așa cum a meritat, ca pe o poetă talentată, ca pe un curajos și sincer tribun popular, fiică de frunte a neamului și om la care demnitatea și modestia se îmbinau de o manieră foarte rară, este încercat de un sentiment amestecat de jenă, indignare și proprie vinovăţie. Sunt sigur, mulţi se întreabă: cum s-a întâmplat că lumea nu a fost informată mai de mult despre starea grea în care ea se afla, de ce la sicriul ei nu au venit atâţia câţi ar fi trebuit să vină, când dispariţia ei este, de fapt, una din cele câteva foarte mari, dacă nu chiar cea mai mare, pe care le-am avut în ultimele două decenii, de ce petrecerea ei pe ultimul drum nu a avut participarea care era de așteptat, nu a fost însoţită de o mare durere colectivă și nu s-a regăsit într-un mare număr de regrete, exprimate cu plină și sinceră voce în diferite straturi și la diferite niveluri ale societăţii? În sfârșit, de ce dispariţia ei nu s-a arătat ca o mare pierdere naţională? Leonida Lari este un nume de legendă. Este primul nume care îi vine oricui în minte, când își aduce aminte de înălţătoarele evenimente din anii 19881990, celor care nu au iubit-o mai mult poate decât celor pentru care acest nume a fost și a rămas cel mai scump. Acesta este un adevăr pe care puţini îl pot nega. Acest nume se identifică cu un întreg segment al istoriei naţionale a Basarabiei, și încă cu unul dintre cele mai frumoase și mai spectaculoase din tot trecutul acestui pământ. Acest nume simbolizează cre-

dinţa nestrămutată în mai bine, curajul nebănuit și lumina ce pătrunsese atunci în sufletele basarabenilor care se treziseră la viaţă naţională, culturală și politică activă. E semnul până la care am putut noi ajunge în lupta noastră pentru un destin mai fericit. Tocmai de aceea era de așteptat ca vestea dispariţiei ei pământești să fi fost receptată ca o adevărată tragedie naţională. Or, ceea ce avea să fie în fapt nici măcar nu făcea aluzie la așa ceva. De ce? La scurt timp după înmormântarea Leonidei, citesc într-

foarte mulţi se mândreau cu ea. Dacă s-ar fi pus problema să fie ucisă, naţionaliștii ruși ar fi putut să o facă de mai multe ori, acolo, la Moscova, nu numaidecât la Chișinău. Dar o astfel de problemă nici nu se punea, numele ei era prea cunoscut, prea temut, prea respectat, pentru ca cineva să fi îndrăznit să atenteze la viaţa ei. Dar cel care scria năzbâtiile de mai sus, voia, în prostia lui, să sugere că dacă poartă cineva vreo vină că Leonida s-a retras din viaţă atât de timidă și nici pe departe onorată atât cât se cuvenea, vina o poartă rușii, adevăraţii ei dușmani, nu careva din mediul în care a trăit și a activat ea. În același ziar mai citeam că niște indivizi care hăulesc pe net ca prin ograda părintească nu au altă treabă decât să o defăimeze pe Leonida chiar și după ce ea nu mai este printre

un ziar de la noi, cum că vreo douăzeci și ceva de ani în urmă, ea ar fi fost ameninţată de niște ruși din organizaţia „Memoria”, că aveau de gând să o omoare, fapt ce ar fi făcut-o să stea închisă în casă. O poveste deplasată, bineînţeles, o aiureală. Leonida nu era persoana care să stea încuiată în casă și să tremure de frica cuiva. Pe atunci ea era deputat în Sovietul Suprem al URSS, și ne aducem aminte că, dintre toţi deputaţii moldoveni din acel Soviet, ea era cea mai activă și mai curajoasă. În Moldova, toţi știau despre asta și

- Domnule Ioan Mânăscurtă, Vă surâde perspectiva unui interviu? - Da sau ba, va trebui să accept. Odinioară am atacat și eu mai multă lume cu întrebări și, îmi amintesc, refuzul cuiva de a-mi răspunde mă întrista. Prima mea carte a fost una de interviuri și se intitula „Noi și gândurile noastre”. Am avut ca parteneri de dialog personalităţi remarcabile care au lăsat urme vizibile în știinţă și cultură: Vasile Coroban, Nicolae Corlăteanu, Dumitru Ghiţu, Maria Bieșu, Veronica Garștea, Emil Loteanu, Tudor Gâţu, Boris Melnic... de grupul folcloric „Haiducii” din Costeștii de pe Botna și o creștinească agapă de post oferită de soţii Coșleţ.

Duminică, 25 decembrie, în orașul Călărași s-a desfășurat tradiţionalul turneu la tenis de masă pentru copii, organizat și sponsorizat de filiala Călărași a Partidului Popular Creștin Democrat, turneu care a ajuns la ediţia a noua, dat fiind că prima ediţie a avut loc în 2002. Ursu și Boris Cucu – vicepreședinţi ai aceleiași filiale, precum și pictorul Valerian Roșca, unul dintre fondatorii PPCD. La competiţie au participat peste 20 de discipoli ai antrenorului Alexandru Radu. Astfel, la cadeţi (anul nașterii 2000 și mai mici) primele locuri le-au revenit sportivilor:

patriotismului (declarat?) în luptă acerbă pentru căpătuire, pentru trădarea de către „revoluţionari” și „eroi ai neamului” a idealurilor pe care le strigaseră cândva până la răgușire? Drumul Leonidei în viaţă nu a fost ușor și ea nici nu a căutat să și-l facă ușor cu orice preţ. Ea a fost dominată de spiritul dreptăţii și a avut destul caracter, iar aceste două calităţi, foarte rare, nu sunt tolerate într-o societate copleșită de in-

terese meschine și condusă de indivizi pentru care bunul-simţ, corectitudinea, principialitatea, onoarea, datoria cetăţenească, patriotismul sunt noţiuni fără conţinut. Aici, pe pământ, nu i s-a făcut dreptate. Nu știu ce relaţie a avut ea cu Dumnezeu, dar mă tem că dacă au avut norocul reciproc să se întâlnească vreodată, nici El nu a înţeles-o corect. Să sperăm că în ceruri o va înţelege mai bine. Ion ŢURCANU

„Debutanţii şi tinerii noştri încep a avea peste cincizeci de ani”

Turneu de tenis de masă la Călăraşi, de ziua Crăciunului

Potrivit organizatorilor, competiţia a fost organizată cu prilejul sărbătoririi Crăciunului pe stil nou și a Zilei Marii Uniri, din 1 decembrie. Înainte de a se da start competiţiilor, președintele PPCD, Victor Ciobanu, le-a adresat tinerilor sportivi un cuvânt de salut. La fel au procedat și Veaceslav Coșcodan, președintele filialei Călărași a PPCD, Grigore

cortegiul funerar a fost însoţit de o mână de oameni, aproape toţi oameni simpli din popor, în sufletele cărora Leonida a fost și a rămas pentru totdeauna simbolul năzuinţelor spre o viaţă plină de demnitate și de realizări frumoase, al jertfirilor pentru cele mai înalte idealuri, al luptătorului angajat prin chemarea inimii în serviciul celor mulţi și, totodată, omul simplu, modest, negâlcevitor și nepoftitor de mărire și agoniseală, care în drumul ce și l-a ales ea în viaţă nu i-ar fi fost de nici un folos. Leonida nu a avut dușmani nici printre ruși, nici printre români și nici în sânul altor neamuri. Nu a avut de suferit nici de la unii, nici de la alţii. Ea a suferit și continuă să sufere din cauza indiferenţei, nerecunoștinţei, invidiei, grosolăniei, nesimţirii a prea multora din mediile în care a trăit și activat. Numai aceștia au fost și au rămas inamicii ei cei adevăraţi. Cât a trăit, mai cu seamă din anii 90 încoace, mereu a fost atacată, violent, murdar și, ceea ce este cu adevărat tragic și revoltător, e că a fost lovită cel mai crunt în momentele cele mai grele, când chinurile sale fizice se întreceau cu suferinţele provocate de dezamăgirea profundă pentru felul cum au evoluat în toţi acești ani societăţile de pe cele două maluri ale Prutului. Pentru ce devenise ea ţinta acestor atacuri – pentru intoleranţa faţă de făţărnicie, lașitate, impostură, pentru convertirea

NOI ŞI GÂNDURILE NOASTRE

Ulmu de pe valea Botnei A fost lansată cartea „Ulmu de pe va- Lansarea, care a întrunit peste o sută de lea Botnei”, autori jurnalistul și scriitorul ulmeni, de jurnaliști, scriitori, oameni poTudor Ţopa și sociologul Nicolae Schiţco. litici și reprezentanţi ai administraţiei puScrisă bine, într-un limbaj expresiv, efici- blice a raionului Ialoveni, a fost găzduită ent și alert, cartea descoperă locuri, per- de sala încăpătoare a întreprinderii „Cosonaje și evenimente mixate cu pricepere dru”, condusă de soţii Tudor și Lidia Coșleţ. într-o imagine coerentă. De o frumoasă și Moderatorul acestui eveniment cultural, bogată manieră poligrafică, volumul adu- sociologul Nicolae Schiţco, a oferit, rând nă în aproape trei sute de pagini memoria pe rând, cuvânt celor prezenţi, care au locului, spiritul și geniul străvegăsit doar cuvinte chii localităţii, „vatră voievodală de laudă pentru de răzeși, așezată între dealuri Ulmu ca localitate submontane împădurite, spălade baștină, pente de apa cristalină a izvoarelor tru autori și sponpe cursul de sus al Botnei”. Iniţisori, manifestând atorul și animatorul lucrării, ausentimentul de tor chiar care nu a fost evidengratitudine în faţa ţiat pe copertă, este inginerul organizatorilor și omul de afaceri Tudor Coșleţ, evenimentului. fost primar al Ulmului între Sărbătoarea cărţii 2003 și 2011, care a sprijinit și „Ulmu de pe valea financiar, alături de administraBotnei” a continuţia publică locală și cea raională, at cu un recital apariţia acestei monografiei de de muzică româo ţinută academică exemplară. Tudor Coșleţ nească susţinut

noi. Și aceasta e o poveste tot atât de deplasată, dar chiar și asta caută o explicaţie pentru atitudinea inexplicabilă a prea multora faţă de plecarea singuratică și tristă a Leonidei, mai bine zis, pentru răceala și indiferenţa cu care lumea literară, culturală și politică de la Chișinău și din România a arătat faţă de acest prea trist eveniment. Faţă de ceea ce era de așteptat, și anume ca la sicriul ei să fi fost prezente cele câteva sute de scriitori basarabeni, o impunătoare cohortă îndurerată de politicieni și oameni de cultură de la Chișinău, măcar câteva sute, dacă nu chiar mii, de participanţi la evenimentele politice și naţionale din anii 1988-1991, o numeroasă delegaţie cernită din partea Parlamentului României și o alta tot atât de suferindă de la Uniunea scriitorilor români, în realitate

Ghenadie Isac, Vasile Harea și Maxim Natacenco. La cadete (aceeași categorie de vârstă) s-au evidenţiat Ana-Maria Leahu, Valeria Sturza și Doina Catană. În grupa juniori (anul nașterii 1995-1999) cei mai puternici s-au dovedit a fi Gheorghe Amarii, Alexandru Amarii și Sergiu Braducean. La fete

în aceeași categorie de vârstă locurile premiante le-au revenit Liei Bușilo, Mihaelei Radu și Valeriei Lipcan. Toţi sportivii, deţinători ai locurilor unu, doi și trei au fost menţionaţi cu diplome, premii bănești și cadouri de Anul Nou (dulciuri, cărţi, rechizite școlare).

- Dacă acceptaţi, relansăm titlul cărţii, cu singura deosebire că de astă dată nu veţi fi cu întrebările, ci cu răspunsul la ele. - Am și eu o condiţie de care rog să se ţină cont. Răspund săptămânal la o singură întrebare. Care ar fi prima? - Au trecut douăzeci de ani de la declararea Independenţei Republicii Moldova. Ce au însemnat acești ani pentru Republica Moldova, în speţă – pentru viaţa culturală și literară? - Prin urmare, demarăm grav, va trebui să evaluăm valoarea intrinsecă a timpului, să dăm note și să ne dăm mari. Nu zic că nu-mi place și voi încerca să fiu la înălţime. Așadar, cu privire la RM (privire, nu atitudine) cred că suntem o ţară căreia i s-a permis să se creadă (nu să fie) independentă. Cât s-a aflat în componenţa Uniunii Sovietice, totul era clar. Uniunea, după cum se cânta și în tulburătorul imn, era indestructibilă și veșnică. Astfel am aflat că veșnicia durează (cel puţin, veșnicia sovieticilor în teritoriul numit curent Republica Moldova) 47 de ani (1944-1991). Despre indestructibilitate (Doamne, ce cuvânt bâlbâit!) nu vorbim, deoarece aceasta este inferioară veșniciei. Constatăm în treacăt că veșnicia (basarabeană?) este relativă, ca și timpul, ca și faptele, ca și oamenii din care se alcătuiește. Douăzeci de ani sunt o veșnicie, când îi ai înainte. Retrospectiv, conștientizăm că această groază de ani a trecut ca o clipă, au fost intervalul ţopăielilor din eșec în eșec și al plonjărilor din trădare în trădare. Ce vreau să zic? Independenţa are valoare pentru o entitate distinctă, bun, pentru o entitate care are barem nume, ca un câine sau ca un om. Or, noi nu suntem nici popor moldovenesc, nici români, nici ruși sau sovietici (cum ne numesc frecvent fraţii (atribuirea gradului de rudenie îmi aparţine exclusiv) noștri de peste Prut și occidentalii). Suntem o așchie a românităţii (numindu-ne de la 1812 încoace basarabeni, cum nu ne-am numit niciodată așa, decât pe un segment istoric-teritorial minuscul) și, implicit, bizara creatură ruso-sovietică numită (de la 1924, 1940?) popor moldovenesc, cu bârligata codiţă imperială atașată recent – multinaţional. (Multinaţională, deși nu este, ar putea fi calificată populaţia Republicii Moldova, și nicidecum prezumtivul popor moldovenesc. Asta însă este treaba învăţaţilor, pe care nu prea învăţaţi îi avem sau nu îi vedem deloc.) După ce a căzut imperiul răului și nouă ni s-a dat (de pomană) independenţa, firesc era să revenim acasă, acasă fiind ţara și poporul nostru, sau încaltea să fim luaţi sub oblăduirea (protecţia) României. N-a fost să fie. Există însă imperii ateritoriale, extrateritoriale, care au nevoie de spaţiu pentru joc geostrategic, pe care l-au găsit (li s-a oferit) în Republica Moldova. La noi toţi se joacă deschis de-a imperialiștii, deși, dacă îi scuturi niţel, se vede clar că-i vorba de interesele clanurilor mafiote transnaţionale. Mafia rusească, turcească, ucraineană, bulgărească, americană, evreiască, sieralioneză etc., într-un cuvânt, mafia internaţională își face mendrele în Republica Moldova, lucrând prin Transnistria și Gagauz Yeri, create expres în scopul acesta, și

prin viguroasa și omniprezenta coloană a cincea... Acoperirea este mai mult decât nobilă – apărarea drepturilor omului (pe omul ăsta nu l-a văzut nimeni și niciodată), a minorităţilor naţionale, religioase și, pardon, mai mult sexuale. În schimb, românii s-au speriat fo-oarte tare de basarabenizarea României, la fel cum ne-am speriat noi de transnistrizarea Republicii Moldova. Să înţelegem prin asta că nu suntem aceiași, că renunţăm la noi înșine? Să înţelegem că biata Românie nu se poate opune basarabenizării (=rusificării), că nenorocita Republică Moldova nu se poate opune transnistrizării (=rusificării)? și într-un caz, și în altul este necesară o decizie clară/strategică cu acoperire ereditară: că avem un nume, că vom fi existând! - Ce au însemnat aceste două decenii pentru cultura noastră? - Incomparabil mai puţin Ioan Mânăscurtă, scriitor decât cei douăzeci și doi de ani interbelici în care în teritoriul numit Basarabia – cu o populaţie deznaţi- era depozitată cartea românească. Depozitată onalizată, rusificată, analfabetizată, margi- e un fel de a spune. Cartea era închisă pentru nalizată – cultura naţională, românească a un an de zile. Exact peste un an depozitul renăscut miraculos și a înţeles că este la ea era desigelat și o comisie specială constata acasă și că își poate servi plenar poporul. că în perioada de referinţă nu s-a vândut nici Formal, după 1991, n-au existat impedimente o carte din lotul provenit din ţara frăţească, pentru proliferarea/însușirea culturii române. România, adevăr fixat într-un protocol speMinunea însă nu s-a întâmplat, ba chiar pe cial și confirmat prin semnăturile celor care anumite segmente constatăm o involuţie îl constataseră. Păi, da, perversiunea poate severă. Mult mai avizi de cultură erau, spre lua forme halucinante: comisia reducea la exemplu, tinerii din anii 1970, decât cei de jumătate preţul exemplarului de carte, preţ după 1989. Deși toate cărţile editate în Româ- pe care îl trecea cu pedanterie sub cel fixat nia, inclusiv cele semnate de autorii ruși, erau acum un an. Peste încă un an, înalta comisie interzise, acestea aveau circulaţie în mediile constata că marfa nu s-a vândut nici la acest studenţești (și nu numai) din republica sovie- preţ diminuat. Procedura se repeta: protocol, tică moldovenească. În perioada respectivă semnături, înjumătăţirea vechiului preţ... În al existau curieri speciali care aduceau carte treilea an se impuneau măsuri radicale. Dacă românească de la Moscova, Kiev, Cernăuţi, tot nu puteau fi vândute – vă imaginaţi? – Odesa, deoarece la Chișinău fusese închisă cărţile erau casate și date la topit, nu înainte unica librărie în care puteai găsi și carte românească. (Ca o curiozitate: am avut cărţi de a fi smulsă și atașată la protocol pagina de românești aduse din Turkmenistan și Tomsk.) titlu. Membrii comisiei erau și ei oameni, unii Asta poate fi considerată nu numai o mișcare suficient de cărturari ca să aprecieze valoarea culturală recuperatorie, ci și una de rezisten- comercială a unei sau altei cărţi. Așa se face că ţă. Măsurile represive aplicate deţinătorilor am avut în casă mai multe cărţi și dicţionare de carte românească erau dure. În căminele cărora le lipsea pagina de titlu, fapt care nu studenţești erau operate frecvent razii in- m-a deranjat. Asta printre altele, ca și povesopinate care aveau drept scop confiscarea tea cu doar una dintre vămile prin care cartea cărţilor și intimidarea tinerilor, ajungându- românească ajungea la românii din... hai să-i se până la exmatricularea din instituţiile de zicem așa... Basarabia. învăţământ sub învinuirea de naţionalism și Despre viaţa literară nu am a spune niantisovietism. Soarta acestora era pecetlu- mic sau numai de bine, cum este firesc în ită, deoarece urma încorporarea forţată în prezenţa lipsei acesteia. Există o instituţie armata sovietică și serviciul militar într-un pe numele ei vechi Uniunea Scriitorilor, care spaţiu geografic numit de obicei la dracu-n servește ca paravan unor inși pentru a-și praznic, de unde oamenii se întorc cu grave trage nerușinat și nestingherit leafa din darea sechele trupești și sufletești. Puterea sovie- în arendă sau înstrăinarea spaţiilor care apartică era devoratoare, meschină și perversă. ţin tuturor membrilor Uniunii Scriitorilor. Făţărnicia atingea cote pe care le-am putea Aceiași își arogă de mult și constant rolul de numi grotești, dacă acestea n-ar fi profund tragice. Iată un exemplu. Ţările din frăţescul reprezentanţi ai întregii obștimi scriitoricești lagăr socialist erau condamnate la colabo- (adică și ai mei, deși nu le-am delegat acest rare, inclusiv în domeniul culturii. În acest drept) la forurile naţionale și internaţionale, context era prevăzut și schimbul de carte. fac ierarhii sau liste cu premii, decoraţii și tiMărinimoasa Uniune Sovietică lua, în condiţii tluri, acestea nedepășind cadrul găștii... Ceea de paritate, carte din România și o difuza în ce numim viaţă literară mai pâlpâie pe icimarile orașe din republicile unionale. Bineîn- colea prin eforturile redactorilor de la Semn, ţeles, republica moldovenească nu constituia Contrafort, Limba Română, Sud-Est cultural sau o excepţie și își primea cuvenita parte. Atâta se manifestă peste Prut. Cam atât. Dacă ne doar că aceste cărţi nu ajungeau niciodată uităm primprejur și socotim pe degete, nu în librărie sau în bibliotecă. Asociaţia de prea avem scriitori tineri. Debutanţii și tinerii comercializare a cărţii, cunoscută cu numele noștri încep a avea peste cincizeci de ani. Moldknigotorg, avea un spaţiu special în care Liliana POPUŞOI, FLUX

30 DECEMBRIE 2011

Evgheni Şevciuk va ﬁ noul „lider al Transnistriei” Potrivit datelor preliminare anunţate de Comisia Electorală Centrală din Transnistria, pentru Evgheni Șevciuk au votat peste 73% din alegători, informează „Moldpres” cu referire la agenţia de știri oficială de la Tiraspol „Olvia-press”. Președintele Comisiei Electorale de la Tiraspol, Petru Denisenko, a comunicat marţi, 27 decembrie, în cadrul unei conferinţe de presă că pentru Evgheni Șevciuk au votat 73,88% din alegători, iar pentru adversarul acestuia, Anatoli Kaminski, au optat 19,67% din populaţia din stânga Nistrului. Conform sursei citate, circa 4,45% din cetăţenii înscriși pe listele electorale au votat împotriva tuturor candidaţilor. La cel de al doilea tur al „alegerilor prezidenţiale” de la Tiraspol, care a avut loc duminică, 25 decembrie, au participat 48,33% din alegători. În turul doi pentru postul de președinte al nerecunoscutei RMN au concurat Evgheni Șevciuk și Anatoli Kaminski. Sursa: Moldpres

Carpov, optimist faţă de schimbarea conducerii de la Tiraspol Viceprim-ministrul responsabil pentru Reintegrare, Eugen Carpov, a făcut marţi, 27 decembrie, declaraţii optimiste în legătură cu alegerea unui nou lider al administraţiei de la Tiraspol. Totuși, vicepremierul a spus că Republica Moldova nu recunoaște procesele electorale din regiunea care nu se află sub jurisdicţia sa constituţională. „Noi vom purta un dialog politic constructiv cu oricine va reprezenta această regiune în negocieri”, a spus Eugen Carpov. El a mai declarat că „s-a terminat o perioadă de 20 de ani, când la conducere s-a aflat Igor Smirnov, o persoană care a dirijat procesele secesioniste încă în perioada conflictului”. „Societatea din regiune a votat, în semn de protest, pentru o altă persoană, mult mai tânără, cu o altă educaţie”, l-a caracterizat viceprim-ministrul pe Evgheni Șevciuk. Eugen Carpov a ţinut marţi, 27 decembrie, o conferinţă de presă la care a totalizat rezultatele obţinute de Guvernul moldovean în domeniul reglementării transnistrene în 2011. El a subliniat că, pentru prima dată din 2006, în acest an la 30 noiembrie, la Vilnius, a avut loc prima rundă de negocieri oficiale. Următoarea rundă de negocieri este preconizată pentru luna februarie 2012 la Dublin, deoarece Irlanda va deţine președinţia OSCE. Vicepremierul responsabil de Reintegrare a salutat declaraţiile președintelui ales al regiunii nistrene, Evgheni Șevciuk, cu privire la liberalizarea circulaţiei între cele două maluri ale Nistrului. Eugen Carpov a reiterat interesul Republicii Moldova pentru neadmiterea încălcării drepturilor omului în regiune și pentru retragerea armatei ruse din zonă. El a spus că Moldova dorește înlocuirea pacificatorilor din Zona de Securitate cu o misiune de observatori civili cu mandat internaţional. Sursa: Moldpres

EDI|IA DE VINERI

Dosar

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Şevciuk, un „preşedinte” pentru aplicarea Acordului de la Meseberg „Noua faţă a separatismului”, „Smirnov II”, „Moscova a pierdut, Moscova a câștigat”, „Șevciuk identificat cu schimbarea”, „Un nou lider al republicii secesioniste”, „Câștigătorul alegerilor din Transnistria, agreat de Moscova”, au titrat ziarele și agenţiile de presă despre rezultatele turului II al simulacrului de scrutin „prezidenţial” de la Tiraspol, din 25 decembrie. Evgheni Șevciuk a fost dat învingător, succedându-l pe bătrânul bandit Igor Smirnov la cârma regimului separatist. Înaintea „prezidenţialelor” și imediat după, Evgheni Șevciuk a făcut un șir de declaraţii, promiţând și susţinând, în linii mari, următoarele: Antiufeev, șeful MGB, va fi demis, regimul de călătorie al cetăţenilor din Transnistria va fi liberalizat, sistemul financiar al regiunii va fi stabilizat cu ajutorul Moscovei, Smirnov trebuie să decidă dacă mai rămâne sau nu în Transnistria, zvonurile cum că va ceda Transnistria Republicii Moldova sunt fantezii ale oponenţilor săi, Transnistria va intra într-o alianţă cu Rusia, care are asupra Transnistriei aceleași drepturi pe care le are România asupra Basarabiei.

Reacţia Chişinăului Autorităţile Republicii Moldova au exprimat un punct de vedere vizavi de declaraţiile lui Șevciuk. Poziţia, formulată de vicepremierul Eugen Carpov, este pe cât de clară, pe atât de optimistă: „Am urmărit primele declaraţii ale lui Evgheni Șevciuk și există multe elemente pragmatice, constructive, care creează o doză de optimism că începând din 2012 vom trece la un alt nivel de discuţii în cadrul negocierilor 5+2 , dar și în dialogul bilateral pe care o să-l purtăm între Chișinău și Tiraspol. Noi am manifestat toată deschiderea, suntem gata să ne întâlnim în orice loc, pentru ca să iniţiem discuţii la subiectul normalizării situaţiei din RM”. Președintele Parlamentului și șeful interimar al statului, Marian Lupu, a fost încă și mai optimist, vorbind despre „alegerea” lui Șevciuk: „Este un politician de generaţie nouă, cu mentalitate, sunt mai mult ca sigur, mult mai flexibilă, mult mai europeană, în comparaţie cu Smirnov, și lucrul acesta vine ca o latură pozitivă a procesului. Eu aș veni la această situaţie post electorală, să o numim așa, din partea stângă a Nistrului, cu un optimism moderat, cu un optimism rezervat, haideţi să vedem care vor fi acţiunile propriu-zise”.

Reacţia Moscovei Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse a emis, la 27 decembrie, un comunicat de presă în care spune: „Aspiraţia candidatului [Șevciuk] de a promova schimbări în domeniul social și economic, de a căuta, de această dată din postura de președinte, un compromis viabil în relaţiile cu Chișinăul va fi verificată în practică. În timpul apropiat urmează să fie constituite structurile executive și să fie elaborat programul de acţiuni al guvernului în frunte cu primul ministru. Contăm în Federaţia Rusă contează pe continuarea contactelor tradiţionale strânse cu reprezentanţii Transnistriei, contacte îndreptate spre susţinerea dezvoltării ei și spre menţinerea stabilităţii de pe Nistru”.

Să cunoaştem personajul Câteva repere din biografia oficială a personajului ne vor ajuta să-l cunoaștem mai bine. Evgheni Vasilievici Șevciuk este un politician de etnie ucraineană, născut la 19 iunie 1968 în orașul Râbniţa. A urmat studii universitare la Chișinău (Facultatea de Mecanică din cadrul Institutului Agricol de Stat), Tiraspol (Facultatea de Drept a Universității „Taras Șevcenko”) și Moscova (Facultatea de comerţ exterior a Academiei de Comerţ Internaţional a Federaţiei Ruse). Deţine titlul de doctor în economie, de profesie fiind avocat. A urmat și studii postuniversitare la Moscova (Academia de Management a Ministerului Afacerilor Interne al Federaţiei Ruse) și Kiev (Academia Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe a Ucrainei). Este necăsătorit. Evgheni Șevciuk a fost angajat al „ministerului afacerilor interne” al regimului separatist de la Tiraspol, între anii 1992 și 1998, al „departamentului pentru combaterea criminalităţii economice” al orașului Râbniţa, iar între 1996 și 1998 a fost șef al „departamentului miliţiei economice” din cadrul miliţiei municipiului Tiraspol. Timp de trei ani (1998-2000) a fost manager al sucursalei Râbniţa a companiei „Sheriff ”, după care îl regăsim în funcţia de șef de departament al Băncii „Agroprombank” din Tiraspol. În decembrie 2000 este „ales” deputat în „parlamentul” Transnistriei, fiind promovat în funcţiile de vicepreședinte al „parlamentului” și de președinte al „comisiei pentru politică economică, buget și finanţe” și al „comisiei pentru politică externă și relaţii internaţionale”. În decembrie 2005 este „ales deputat” pentru a doua oară consecutiv și devine președinte al „parlamentului” de la Tiraspol, numărul doi al regimului separatist și mâna dreaptă a lui Igor Smirnov. Din iunie 2006 a condus, ca președinte, partidul „Obnovlenie” (Reînnoirea). Începând cu anul 2004, a fost inclus de Uniunea Europeană pe lista „oficialilor” de la Tiraspol cărora li s-a interzis călătoria în spaţiul UE, fiind considerat, alături de Igor Smirnov, responsabil pentru împiedicarea procesului de soluţionare politică a diferendului moldo-rus din Transnistria. În februarie 2008, UE a considerat oportună eliminarea lui Șevciuk din această listă. Evgheni Șevciuk este apropiat ierarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse. El s-a opus folosirii alfabetului latin de către cei peste 50 de mii de elevi români din raioanele din stânga Nistrului.

Proﬁlul politic Evgheni Șevciuk a pledat constant pentru neevacuarea trupelor ruse și a arsenalelor rusești din partea de răsărit a Republicii Moldova. Este adeptul independenţei Transnistriei faţă de Republica Moldova. „Mai devreme sau mai târziu, Chișinăul va opta pentru unirea cu România. Terenul pentru acest fapt este deja pregătit. Și, de aceea, consider că în această situaţie, Republica Moldovenească Transnistreană are dreptul deplin de a-și hotărî singură soarta”, declara el în 2006, la Moscova, în cadrul unei conferinţe de presă. La auzul unor asemenea cuvinte, unul ca Stanislav Belkovski ar trebui să fie fericit. Într-un interviu acordat publicaţiei

ruse „Sobesednik”, Șevciuk a enunţat mai multe idei care îi conturează profilul politic. Să urmărim câteva dintre ele: „Cât privește atributele statului, acestea sunt formate integral. În RMN există organe ale puterii de stat și organe ale administraţiei. Există un sistem financiar propriu: banca centrală și un sistem de bănci comerciale (am impresia că sunt șapte la număr). Între altele, aceste bănci funcţionează doar pe teritoriul Transnistriei. Avem și valută naţională – rubla transnistreană”.

Falimentul economic al Transnistriei „Din punct de vedere economic, RMN este falimentară. Acoperirea deficitului bugetar se face doar prin atragerea mijloacelor din surse externe: credite și împrumuturi, întrucât republica nu este în stare să se autofinanţeze. Referitor la datoria externă care crește în permanenţă… Pentru soluţionarea acestei chestiuni sunt necesare schimbări în interiorul RMN și implementarea, împreună cu ţările garante (Rusia și Ucraina), a unui program serios de ridicare a economiei RMN la un nivel de autofinanţare”. „Rusia l-a susţinut constant pe Igor Smirnov. Și la alegerile din anul 2006 un șir de reprezentanţi cu autoritate ai Federaţiei Ruse i-au acordat, de asemenea, susţinere. În Transnistria avem o atitudine foarte călduroasă faţă de Rusia, pentru că vedem că Federaţia Rusă ne subvenţionează efectiv în ceea ce privește gazele naturale, ne acordă ajutor umanitar, desfășoară o operaţiune de menţinere a păcii. În anul 1992, trupele ruse au pus practic capăt vărsării de sânge… Pentru aceste motive, în RMN există o foarte mare încredere faţă de Rusia”.

Despre ieşirea Transnistriei din componenţa Republicii Moldova La întrebarea: „Dumneavoastră aveţi o viziune proprie în legătură cu statutul RMN? Este vorba despre competenţe maxime în componenţa Moldovei?” Evgheni Șevciuk a răspuns clar: „Pentru a intra în componenţa Moldovei, trebuie să știm cum vom putea ieși mai târziu de acolo. Poziţia oficială exprimată de reprezentanţii Rusiei face trimitere la formula unei oarecare autonomii în componenţa Moldovei. Însă, pentru a aprecia dacă este sau nu acceptabilă pentru noi o asemenea soluţie, este necesar să analizăm evenimentele care au loc în Moldova. Iar acolo situaţia evoluează treptat către administrarea în fapt a Moldovei de către o altă ţară: România. Noi observăm o asemenea dinamică a integrării…”.

Şevciuk între istorie şi geopolitică Să-i dăm personajului despre care scriem cuvântul în continuare. Un pasaj din interviul la care ne referim este relevant pentru modul de gândire al lui Șevciuk, de aceea ne permitem să cităm masiv: „- Nu pot înţelege la ce îi servește conducerii Moldovei pierderea independenţei și unirea cu România… - Lozinca lor este aderarea la Uniunea Europeană. Aceasta explică to-

tul. Și dacă Basarabia a fost în componenţa României o parte apreciabilă din istoria sa, Transnistria nu. Pe noi ne îngrijorează, bunăoară, faptul că primarul Chișinăului ia un urcior cu pământ local și i-l duce președintelui României… Acest fapt denotă anumite preferinţe politice. Transnistria asemenea preferinţe nu are. De aceea, chestiunea unor asemenea perspective constituie pentru noi o problemă serioasă. O a doua problemă este: ce-i poate aduce Transnistriei unirea cu Moldova? Noi nu avem un cine știe ce nivel de viaţă, dar și în Moldova acesta este departe de a fi unul perfect. Până în prezent guvernul Moldovei nu a făcut dovada unor salturi pozitive în organizarea vieţii interne a ţării. Ea ne poate însă demonstra un exemplu concret al viitorului nostru posibil, exemplul autonomiei găgăuze (Găgăuzia a fost la începutul anilor 90 o republică nerecunoscută, care își revendica independenţa, dar care a intrat ulterior în componenţa Moldovei în schimbul promisiunilor de a i se acorda o largă autonomie – nota corespondentului). În acest caz există o mulţime de răspunsuri la întrebarea de ce nu se poate să ne unim cu Moldova. Ce se așteaptă din partea noastră? Să ne unim mecanic, pentru că trebuie îndeplinite deciziile OSCE bazate pe Actul final din 1975? De ce însă aceste decizii nu au fost îndeplinite în cazul Iugoslaviei? Și de ce ar trebui să ne unim anume cu Moldova? Și de ce să nu ne unim cu Ucraina, de ce nu cu Rusia? Aceste ţări au asupra noastră nu mai puţine drepturi decât România asupra Basarabiei. Mai la urma urmei, noi avem o istorie comună cu Rusia timp de 200 de ani…

Transnistria se vrea un Taiwan - Dar nu veţi putea nega faptul că timp de 20 de ani nimeni nu și-a confirmat dorinţa de a recunoaște Transnistria. Nici măcar Federaţia Rusă… - Tocmai de aceea trebuie adoptate decizii politice în măsură să-i permită Transnistriei să le asigure oamenilor un nivel de viaţă acceptabil. În opinia mea, acum trebuie găsită o soluţie de compromis, care să asigure funcţionarea economiei Transnistriei. Consider ca fiind optimă elaborarea unei soluţii politice care ar defini statutul amânat al RMN, dar prin care statele implicate în procesul de negocieri ar asigura funcţionarea economiei transnistrene și crearea unui sistem de stabilitate pe termen lung. Sunt convins că asemenea chestiuni complicate trebuie tratate din punctul de vedere al omului concret, al unui muncitor de rând care locuiește în Transnistria. De aceea, trebuie să ne ocupăm mai întâi de rezolvarea problemelor economice din regiune, să demonstrăm că ţările participante la procesul de negocieri sunt pregătite să susţină dezvoltarea economică și creșterea nivelului de trai în RMN. Să ajungem la o protecţie socială mai mare a locuitorilor Transnistriei, astfel încât veniturile lor să le permită cel puţin să se deplaseze liber la Ode-

sa, la Chișinău, să-și trimită copiii la studii, să se poată trata în instituţiile medicale etc. Și abia după aceasta să abordăm cu prudenţă soluţionarea chestiunilor politice. Consider că am putea lua un time-aut de cinci ani. Iar pe urmă vom mai vedea… În acest sens avem un bun exemplu: Taiwanul”.

Despre unirea cu Moldova nici nu poate ﬁ vorba Totodată, la 7 septembrie 2011, în preziua demarării „campaniei prezidenţiale”, Șevciuk a declarat pentru agenţia rusă de știri „Regnum” următoarele: „Suveranitatea de stat a RMN este sfântă și inalienabilă, nefăcând obiectul vreunor discuţii sau al vreunui târg. Noi, transnistrenii, am creat un stat independent care, mai devreme sau mai târziu, va fi recunoscut de întreaga comunitate internaţională. Despre nici un fel de unire cu Moldova și în nici o formulă, fie și nominală, astăzi nici nu poate fi vorba”. În „campanie”, Șevciuk și-a formulat o singură teză în materie de politică externă: „Pe planul politicii externe – consolidarea independenţei Transnistriei și intrarea în alianţă cu Rusia”.

Temerile lui Antiufeev Încă o declaraţie trebuie adusă în atenţie. Cea făcută pe ultima sută de metri a „campaniei prezidenţiale” de la Tiraspol de către „ministrul Securităţii Statului”, Vladimir Șevţov-Antiufeev. Șeful MGB a susţinut că Șefciuk ar fi dorit la putere de mai multe capitale occidentale pentru a lichida „statalitatea” Transnistriei. Iată declaraţia lui Antiufeev: „Din 2009, de când a părăsit funcţia de spicher al „parlamentului”, Șevciuk a devenit obiectul interesului mai multor state din Uniunea Europeană. Dispunem, de asemenea, de informaţii că Traian Băsescu și-a exprimat părerea precum că Șevciuk este într-adevăr un politician cu o poziţie proeuropeană și că va face ca problema transnistreană să fie rezolvată în favoarea Moldovei. Eforturile SUA, ale Marii Britanii și României sunt destul de clare, întrucât sunt orientate spre eliminarea Rusiei din Transnistria, și anume spre eliminarea prezenţei sale militare. Acest lucru este necesar pentru instalarea în România a scutului antirachetă american”. După cum arătam mai sus, această declaraţie a lui Antiufeev

l-a determinat pe Șevciuk să anunţe public că îl va demite pe securistul numărul unu de la Tiraspol, înlocuindu-l cu o altă persoană. Va trebui să urmărim evoluţiile în acest subiect.

În loc de concluzii Evenimentul din 25 decembrie de la Tiraspol trebuie luat în seamă. El marchează încheierea unei perioade și deschiderea alteia în istoria regiunii. Ne-am putea aștepta la o relativă relaxare a regimului secesionist din stânga Nistrului, drept concesie pe care Moscova o face conjunctural partenerilor săi occidentali, nicidecum Chișinăului. Cu toate acestea, Transnistria va rămâne un teritoriu controlat efectiv de Rusia. Sevciuk reprezintă o nouă faţă a aceluiași regim condus până mai ieri de Igor Smirnov. În locul unui separatism cu faţă dictatorială vom avea un separatism cu faţă umană, nimic mai mult. Abia cu Șevciuk în frunte, Transnistria devine un instrument eficient de presiune asupra Chișinăului în vederea aducerii întregii Republici Moldova pe orbita Kremlinului. Mai grav este că aceste presiuni dinspre răsărit vor fi conjugate cu altele exercitate dinspre Occident, mai cu seamă dinspre Germania, noul partener și aliat strategic al Moscovei. Linia de gândire strategică a lui Șevciuk e clară și cuprinde câteva puncte: 1. statutul special al Transnistriei în cadrul unei Republici Moldova federalizate, cu posibilitatea garantată a ieșirii din cadrul ei; 2. ieșirea Transnistriei din componenţa Republicii Moldova; 3. recunoașterea independenţei Transnistriei de către comunitatea internaţională (întâi de toate, Rusia, Ucraina și Germania); 4. intrarea Transnistriei într-o alianţă cu Rusia (și, eventual, cu Ucraina). Nu este nici un secret că Acordul rusogerman de la Meseberg (un fel de recidivă light a Pactului RibbentropMolotov), semnat în 2010 pe la spatele Republicii Moldova, cuprinde două ideii de bază cu referire la noi: o Republică Moldova federalizată și un statut special pentru Transnistria, fără a menţiona retragerea trupelor ruse din regiune. În acest context, declaraţiile optimiste ale oficialilor de la Chișinău despre noul cap al regimului separatist sunt disproporţionate și lipsite de prudenţă și de realism geopolitic. Ba mai mult, ele sunt lipsite de responsabilitate pentru destinul Republicii Moldova. Dacă este sau nu așa, o va demonstra timpul. Și nu orice timp, ci timpul apropiat. Vlad CUBREACOV, FLUX

Schimbarea regimului în Transnistria, la ce ar trebui să se aştepte Moldova?

Înlăturarea lui Smirnov de la putere nu va schimba prea mult situaţia în dosarul transnistrean. Cu toate acestea, există șanse că viitorul context va fi unul mai favorabil găsirii unei soluţii. Așa cum urmează schimbarea interlocutorului din stânga Nistrului, Chișinăul trebuie să traseze liniile roșii ale viitoarei concilieri, astfel încât formatul care va fi propus să nu afecteze funcţionalitatea statului Republica Moldova și demersul ei de integrare europeană.

Smirnov a plecat, problemele au rămas Recentele rezultate ale scrutinului nerecunoscut din autoproclamata Republică Moldovenească Nistreană au fost surprinzătoare

pentru toţi. Surpriza nu este doar că Smirnov n-a ieșit pe primul loc; cea mai mare surpriză este că Smirnov n-a trecut nici în turul doi, iar candidatul „desemnat” al Rusiei (Kaminski) s-a clasat al doilea, luând un pic mai mult decât Smirnov. În acest context, apar cel puţin trei întrebări relevante pentru diplomaţia Republicii Moldova, și anume: Este oare o democraţie în Transnistria, încât nici candidatul Rusiei, nici actualul lider nu au luat majoritatea? Care trebuie să fie așteptările Moldovei faţă de aceste schimbări și Ce trebuie să facă Chișinăul? Sfârșitul epocii lui Smirnov nu înseamnă că în Transnistria este democraţie sau, cel puţin, o democraţie incipientă. Campania electorală din stânga Nistrului și, respectiv, rezultatele scrutinului, denotă mai curând o luptă dintre câteva clanuri care a generat o formulă rudimentară de pluralism. Așa cum scria Michael McFaul despre unele state postsovietice, este o “democraţie fără democraţi”. Situaţie care nu este departe de campaniile electorale din Republica Moldova, doar că în Chișinău, clanurile au business legal și s-au „europenizat”, folosesc mai puţin PR negru și nu sunt arătaţi la canalele de televiziune rusești, la emisiunile legate de investigaţiile penale ale organelor de drept din Rusia. O asemenea formulă de „democraţie suverană” și rezultatele electorale ale acesteia nu aduce neapărat schimbări dramatice pe dimensiunea reglementării conflictului transnistrean. Din candidaţii „cu șanse”, ambii ple-

dează pentru independenţa Transnistriei și relaţii de „bună vecinătate” cu Moldova. Astfel, spaţiul politic pentru o platformă integraţionistă este egal cu zero în acest moment. De fapt, nici nu se putea imagina că cineva din ei ar fi pro-Chișinău și nu neapărat pentru independenţa Transnistriei, altfel credibilitatea acestora ar fi scăzut radical. Bineînţeles că s-au schimbat ușor nuanţele, iar dispariţia lui Smirnov, care servea garanţie a menţinerii statu-quo-ului, va aduce puţină deschidere. Pe fundalul lui Smirnov, Șevciuk pare cel mai reformist, în special prin intenţia de a lichida ministerul securităţii. Kaminski pare mai credibil decât Smirnov, pentru că este sprijinit de Rusia. În același timp, faptul că este văzut ca omul „Sheriff ” afectează imaginea lui Kaminski, dar acest lucru l-ar putea împinge să facă concesii, având în vedere o posibilă presiune a grupurilor de business din regiune, lucru, de fapt, valabil și pentru Șevciuk. În tot cazul, concluzia este că în Transnistria a câștigat Rusia, indiferent care va fi rezultatul celui de-al doilea tur, pentru că ambii candidaţi sunt loiali Rusiei și n-au alte intenţii decât cele de „prietenie” cu Republica Moldova. Mai mult, spre deosebire de Smirnov, care a încercat între timp să practice o proprie cvasidiplomaţie, noul lider nu va avea autoritatea acestuia, în timp ce necesitatea de a finanţa urgent deficitul bugetar îl va conecta automat la strategiile Rusiei în regiune. Probabil, cel mai important lucru acum este să încercăm să intuim care vor fi urmările schimbării regimului pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Răspunsul la o astfel de întrebare depinde de abordare. Există două ipoteze. Prima este că Rusia controlează procesul total și, în acest caz, nu are rost să intuim prea mult pentru că devine clar că schimbări mari nu vor urma, doar în cazul în care Rusia va dori. A doua este că Rusia este importantă, dar totuși înţelegerea trebuie să fie atinsă între Chișinău și Tiraspol (inclusiv pe pașii intermediari legaţi de circulaţie, măsuri de întărire a încrederii etc.), scenariu

sprijinit de formatul 5+2. Această ipoteză oferă un câmp de analiză mai larg, care trebuie explorat.

Contextul internaţional devine mai puţin favorabil Pe dimensiunea externă, contextul internaţional a devenit unul favorabil, după înţelegerea ruso-germană, dar o serie de evenimente care au urmat pun presiune pe negocieri, chiar marginalizează conflictul transnistrean pe agenda dialogului ruso-european. Acel context internaţional favorabil reglementării transnistrene a fost posibil având în vedere efortul depus de diplomaţia europeană, în special cea germană și aparenta dorinţă a Rusiei de a coopera pe dosarul transnistrean, mai ales că se vehiculează cu ideea că scoaterea lui Smirnov de la putere a fost una din promisiunile Rusiei date Germaniei. De altfel, se spune că discuţiile au intrat în impas și nici Moscova, nici Berlinul nu sunt mulţumite de cum evoluează lucrurile. Totuși, criza monedei europene, care scade din atractivitatea integrării europene a Moldovei, alegerile prezidenţiale din Rusia, alegerile din SUA, alegerile din Franţa și alte evenimente care urmează să aibă loc în 2012 arată o preocupare mai mare faţă de alte subiecte decât cel transnistrean pe viitor. În același timp, situaţia din Republica Moldova nu este foarte promiţătoare. Neînţelegerile din alianţă și nealegerea președintelui fac ca întreaga mașinărie a statului să fie una greoaie, rigidă și întârziată. În Transnistria, lucrurile sunt și mai complicate, mai ales pe dimensiunea socială. O bună parte din forţa activă de muncă a plecat peste hotare, deficitul bugetar se apropie de 60%, iar ajutorul umanitar oferit de Rusia, din câte am văzut, nu ajunge la destinaţie. Și în Republica Moldova există probleme mari cu gestionarea migraţiei, însă cel puţin la nivel macroeconomic putem vorbi de o anumită stabilitate.

Chişinăul trebuie să traseze liniile roşii În condiţiile internaţionale și locale descrise mai sus, dar și în contextul reluării negocierilor oficiale în formatul 5+2, cel mai probabil că se va ajunge la un document, un nou „Kozak”, care va fi propus spre discuţie, pentru că în condiţiile în care toţi actorii importanţi (mai puţin Transnistria) sunt favorabili reglementării, aceasta va duce inevitabil, în cel mai bun caz, la ticluirea unui document. Acest viitor document trebuie analizat foarte atent, iar Chișinăul trebuie să fie pregătit să traseze liniile roșii ale viitoarei reglementări a conflictului. În primul rând, viitorul format de conciliere nu trebuie să afecteze funcţionalitatea Republicii Moldova ca stat. Acest lucru înseamnă, în primul rând, neadmiterea staţionării contingentului militar rus și a armamentului, dar posibil și alte precondiţii. În al doilea rând, reconcilierea nu trebuie să afecteze demersul european al Republicii Moldova. La modul practic, este vorba despre neadmiterea posibilităţii de veto asupra politicii externe din partea regiunii transnistrene, altfel ne putem trezi cu transnistrizarea Republicii Moldova. În schimb, se pot negocia formele de construcţie a statului: federaţie sau stat unitar, mai ales dacă viitoarea federaţie va urma modelul federativ rus. De asemenea, se poate discuta și asupra pachetului de garanţii. Probabil prima garanţie pe listă va fi neutralitatea permanentă a Republicii Moldova și neapropierea de NATO, de fapt ca și alte garanţii legate de funcţionarea limbii ruse, recunoașterea privatizării, garanţiile pentru cei care au servit sistemul actual etc. Problema adevărată există și în Moldova, nu doar în Transnistria. În realitate, mulţi cetăţeni ai acestei ţări nu-și doresc reintegrarea, pentru că, spun ei, clasa noastră politică nu se poate înţelege și este destul de coruptă, iar reglementarea ar însemna dublarea numă-

rului de corupţi la putere și transnistrizarea Moldovei. În plus, întrebarea foarte des pusă de către oamenii simpli este care sunt beneficiile reintegrării? Mai mult ca atât, atunci când tinerii sunt întrebaţi dacă aleg reglementarea transnistreană sau integrarea europeană, aceștia susţin mai degrabă integrarea în UE, decât reglementarea transnistreană, ceea ce nu neapărat înseamnă cedarea. Bineînţeles că cele două procese ar putea merge simultan, dar pentru asta e nevoie de multe resurse și de acordul actorilor importanţi pentru Republica Moldova. În acest moment, prioritatea numărul unu pare să fie integrarea europeană totuși, chiar dacă s-a reușit reluarea negocierilor oficiale în formatul 5+2.

Concluzii Schimbarea puterii la Tiraspol va deschide puţine oportunităţi pe dimensiunea oficială, mai ales că Chișinăul nu are, cel puţin deocamdată, capacitatea de a finanţa deficitele bugetare cronice ale Tiraspolului. Aceasta însă nu absolvă Guvernul Republicii Moldova de responsabilitatea de a stabili imediat contacte cu noua conducere din stânga Nistrului, fără a se concentra prea mult pe faptul că Republica Moldova nu recunoaște alegerile din Transnistria. Totodată, vor exista mai multe posibilităţi pe partea contactelor interumane care vor scoate Transnistria din izolare și vor schimba situaţia în bine, lucru care trebuie să aibă loc inclusiv pe dimensiunea mediatică. Între timp, Chișinăul trebuie să fie gata să negocieze concesiile, să investească în capacităţile structurilor care vor participa la acest proces și să cultive interesul opiniei publice faţă de reglementarea transnistreană. Acceptarea concilierii trebuie să aibă loc cu păstrarea funcţionalităţii statului Republica Moldova și cu menţinerea cursului de integrare europeană. Leonid LITRA, 23.12.2011 Sursa: novisa.md

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Luni IANUARIE 2012

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk-show (reluare). 12.00 Vedete la bis. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY” (Marea Britanie). 13.40 ARTelier. In memoriam. Igor Vieru. 14.10, 1.15 Cultura azi. 15.00 Film. “TREI ALUNE PENTRU CENUȘĂREASĂ” (Cehia). 16.30 Magazinul copiilor. 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.45 Unitate prin diversitate. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55 Electric Light Orchestra. Program muzical. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.15 In memoriam. Vasile Pascaru. 23.15, 0.10 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). Episodul 1. 1.10, 5.20 TVMi. Filler. 3.20 Portrete în timp. 3.50 Music Mania. 4.10 Prin armonii în Europa. 5.25 Accente economice. 5.55 Calendarul zilei. 7.00 Serial. Crimă în societatea de elită. 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00 Neatza cu Răzvan și Dani 11.00 În gura presei 12.00 Concert 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial. Crimă în societatea de elită. 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 05:45 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Concert LaLa Band (r) 12:30 Cinema ACASA: Grease (Grease) (r) (AP) (romance) 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Lola (r) (15) (divertisment) 03:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (15) (divertisment) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 08:15 Concert Piaţa Revoluţiei (r) 09:00 Film: Epoca de gheaţă (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Film: O maimuţă grozavă 3 12:00 Film: Singur acasă 4 13:30 Teleshopping 13:45 Film: Școala lui Madeline 15:15 Teleshopping 15:30 Film: Imperiul magic al domnului Magorium 17:00 Film: Camerista 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 20:30 Film: Nașa 22:30 Film: Sub anestezie 00:00 Film: Singur acasă 4 (r) 01:30 Film: Sub anestezie (r) 03:00 Film: Școala lui Madeline (r) 04:30 Film: O maimuţă grozavă 3 (r) 06:00 Concert Piaţa Revoluţiei (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 06:00 Новости 06:10 Каникулы в Простоквашино 06:35 Валентина Серова, Людмила Целиковская, Евгений Самойлов в комедии “Сердца четырех” 08:05 Елена Сафонова, Сергей Жигунов в фильме “Принцесса на бобах” 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 Смак 11:05 Премьера. “Сергей Шакуров. “Я приручил в себе зверя” 12:00 Новости 12:15 Маколей Калкин в комедии “Один дома” 13:55 “Один дома-2” 15:55 “Ералаш” 16:25 Иван Ургант, Сергей Светлаков, Вера Брежнева, Екатерина Вилкова в комедии “Елки” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 Нонна, давай! 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri “ (rom) 21:30 Время 21:50 Премьера. Анастасия Заворотнюк, Анна Снаткина, Нелли Уварова, Дарья Мороз, Наталья Вдовина в многосерийном фильме “Не плачь по мне, Аргентина!” 22:45 Премьера. Фильм “Шерлок Холмс: Скандал в Белгравии” 00:25 Арнольд Шварценеггер, Дэнни Де Вито в комедии “Близнецы” 02:05 “Primele știri “ (rom) (R) 02:25 Джин Хэкмен в остросюжетном фильме “Приключения “Посейдона” 04:15 Музыкальная комедия “Табачный капитан” 7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Serial. “INSPECTORII AUTO”. 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 5.40 Bebe magia. 11.25 Așteaptămă... 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 20.00, 3.40 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.35, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.30 Gala Premiilor de Excelenţă Electrecord. 17.40, 2.50 Distractis Show. 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 19.30 Zoo show. 0.00 Teleenciclopedia. 0.10 Cu lăutarii după mine. 1.20, 6.05 TVR-55. 3.25 Sport. 4.30 Spectacol de circ internaţional. 4.50 Întrecerea vedetelor. 6.55 Imnul României.

30 DECEMBRIE 2011

Programe TV Marţi IANUARIE 2012

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Euromaxx”. 6.45, 14.10, 17.40, 5.10 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 “Păcală”. Spectacol pentru copii. 11.30 Bon Jovi. Concert. 12.30 Accente economice. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.40 Dor. Program muzical. 14.25 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 16.00 Top Ring Star. 17.50 Unda Bugeacului. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară. 19.55 Documentar. “The Doors”. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.15 In memoriam. Vasile Brescanu. 23.15, 0.10 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 1.10 TVMi. Filler. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 La curţile dorului. 4.10 TVMi - locul întâlnirilor. 5.25 Natura în obiectiv. 5.55 Calendarul zilei. 7.00 Serial. Crimă în societatea de elită. 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00 Neatza cu Răzvan și Dani 11.00 În gura presei 11.40 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Concert 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Să te prezint părinţilor 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010. 19.30 Serial. Crimă în societatea de elită. 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Film artistic 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Să te prezint părinţilor. Reluare 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 05:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 06:45 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 13:00 Film serial: Legamantul (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 03:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv H Ce se întâmplă, doctore? H Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Apropo TV (r) 11:00 Film: Imperiul magic al domnului Magorium (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 Teleshopping 13:45 Zâmbete într-o pastilă 14:15 Film: Camerista (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4149 17:00 Film: Nașa (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 20:30 Film: Hitch consilier în amor 22:45 Film: Mă omori cu zile 00:30 Serial: CSI Miami, ep.1, anul VI 01:15 Știrile ProTv (r) 02:30 Film: Mă omori cu zile (r) 04:30 Serial: CSI Miami (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 10:00 Новости 10:15 “ Teleshopping” 10:30 Смак 11:05 Премьера. “Сергей Филиппов. “Есть ли жизнь на Марсе?” 12:00 Новости 12:15 Модный приговор 13:10 “Не плачь по мне, Аргентина!” Многосерийный фильм 13:55 Татьяна Арнтгольц в многосерийном фильме “Брак по завещанию” 16:20 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 Нонна, давай! 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пус ть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri “ (rom) 21:30 Время 21:50 Премьера. Анастасия Заворотнюк, Анна Снаткина, Нелли Уварова, Дарья Мороз, Наталья Вдовина в многосерийном фильме “Не плачь по мне, Аргентина!” 22:45 Фильм “Шерлок Холмс: Этюд в розовых тонах” 00:25 Том Круз в остросюжетном фильме “Миссия невыполнима” 02:10 “Primele știri “ (rom) (R) 02:30 Владимир Басов, Евгений Леонов, Леонид Куравлев в комедии “Карусель” 03:55 Юрий Яковлев, Людмила Гурченко в комедии “Идеальный муж” 7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Serial. “INSPECTORII AUTO”. 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 1.40 Dacă doriţi să revedeţi. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00, 2.30 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.30, 3.25, 6.35 TVR-55. 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 19.30 Zoo show. 0.00, 4.55 România, zi de zi. 6.55 Imnul României.

Miercuri IANUARIE 2012

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30, 5.25 Ghidul sănătăţii tale. 11.00 Documentar. “The Doors”. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45, 17.40, 22.45 Respiro. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.40 Documentar. “Euromaxx”. 14.15 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 15.50 “Fantezii”. Spectacol pentru copii. 16.25 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 18.00 Svitanok. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55 Bon Jovi. Concert. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.15 Moldovenii de pretutindeni. 23.15, 0.10 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 1.10 TVMi. Filler. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Music Mania. 4.10 Gala Festivalului “Colinde, colinde...” 5.15 Descoperă Moldova. 5.55 Calendarul zilei. 7.00 Serial. Crimă în societatea de elită. 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00 Neatza cu Răzvan și Dani 11.00 În gura presei 11.40 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Concert 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial. Crimă în societatea de elită. 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Plasa de stele 22.30 Film artistic 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine .Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 05:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 06:45 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 13:00 Film serial: Legamantul (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) , 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 03:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv H Ce se întâmplă, doctore? H Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Alisea și prinţul, partea I 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 Teleshopping 13:45 Zâmbete într-o pastilă 14:15 Film: Hitch - consilier în amor (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4150 17:00 Film: Fetiţa din Jersey 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 20:30 Film: Vânătoarea de mafioţi 22:15 Film: Asalt asupra secţiei 13 00:15 Serial: CSI Miami, ep.2, anul VI 01:00 Film: Vânătoarea de mafioţi (r) 03:00 Film: Asalt asupra secţiei 13 (r) 05:00 Film: Alisea și prinţul (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 10:00 Новости 10:15 “ Teleshopping” 10:30 Смак 11:05 Евгений Миронов. Фамилия обязывает 12:00 Новости 12:15 Модный приговор 13:10 “Не плачь по мне, Аргентина!”Многосерийный фильм 13:55 Татьяна Арнтгольц в многосерийном фильме “Брак по завещанию” 16:20 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 Нонна, давай! 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri “ (rom) 21:30 Время 21:50 Премьера. Анастасия Заворотнюк, Анна Снаткина, Нелли Уварова, Дарья Мороз, Наталья Вдовина в многосерийном фильме “Не плачь по мне, Аргентина!” 22:45 Фильм “Шерлок Холмс: Слепой банкир” 00:25 Том Круз в остросюжетном фильме “Миссия невыполнима 2” 02:20 “Primele știri “ (rom) (R) 02:40 Пирс Броснан, Робин Уильямс в комедии “Миссис Даутфайр” 04:35 Фильм “Мальчишки из календаря” 7.00 Te lejurnal m at i n a l. 8.00 Serial. “INSPECTORII AUTO”. 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00 Dacă doriţi să revedeţi. 11.50 Întrecerea vedetelor. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.00 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.30, 1.40, 4.00, 6.35 TVR-55. 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 19.30 Zoo show. 0.00, 4.55 România, zi de zi. 2.00 La vie en rose. 2.45 Sport. 3.50 Zestrea românilor. 6.55 Imnul României.

Joi IANUARIE 2012

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Svitanok. 6.45, 14.20 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Eu și vioara... Concert susţinut de Ionel Manciu. 11.45 O seară în familie. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.40 Unda Bugeacului. 14.35 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 16.15 Erudit-cafe. 17.40 Stop discriminării. 18.00 Documentar. “Euromaxx”. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55 Gheorghe Zamfir de Crăciun la Chișinău. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10, 5.30 Reporterul de gardă. 22.35 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.15, 0.10 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 1.00 TVMi. Filler. 1.15 La noi în sat. 3.50 La curţile dorului. 4.10 Dulcea mea... Spectacol muzical cu Vitalie Dani. 5.55 Calendarul zilei. 7.00 Serial. Crimă în societatea de elită. 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00 Neatza cu Răzvan și Dani 11.00 În gura presei 11.40 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Concert 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Plasa de stele. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial. Crimă în societatea de elită. 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 22.30 Film artistic 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talkshow cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 05:45 Povestiri adevarate (r) (AP) (drama) 06:45 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 13:00 Film serial: Legamantul (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) , 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 03:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Alisea și prinţul, partea a II-a 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile ProTv 13:30 Teleshopping 13:45 Zâmbete într-o pastilă 14:15 Film: Fetiţa din Jersey (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4151 17:00 Film: Graba strică treaba 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 20:30 Film: Omul păianjen 3 23:00 Film: În ape tulburi 00:45 Film: CSI Miami, ep.3, anul VI 01:30 Film: Omul păianjen 3 (r) 04:00 Film: În ape tulburi (r) 05:30 Promotor (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r)

Vineri IANUARIE 2012

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 “Feerie de iarnă”. Spectacol muzical pentru copii. 12.10 La noi în sat. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.40 Svitanok. 14.10, 17.40, 1.15, 3.50 Respiro. 14.20 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 15.50 Prin armonii în Europa. Program cu Orchestra Simfonică a Companiei “Teleradio-Moldova”. 18.00 Documentar. “Arts 21”. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Bună seara! Talk-show. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10 Fii tânăr! 23.15, 0.10 Film. “NUNTA DE CRĂCIUN” (SUA, 2006). 1.00 TVMi. Filler. 1.30 Dor. Program muzical. 5.10 Colinde de Crăciun cu formaţia “Tălăncuţa”. 5.55 Calendarul zilei. 7.00 Serial. Crimă în societatea de elită. 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00 Neatza cu Răzvan și Dani 11.00 În gura presei 11.40 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Concert 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial. Crimă în societatea de elită. 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Produs autohton 22.00 În puii mei 23.00 Fără măști 23.40Film artistic 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 05:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 06:45 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) (primul episod) 12:30 Teleshopping 13:00 Film serial: Legamantul (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) (primul episod) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) , 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 03:00 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 04:00 Doamne de poveste (r) 05:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv H Ce se întâmplă, doctore? HOmul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Merlin, partea I 12:00 Serial: Tanar si nelinistit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 Teleshopping 13:45 Zâmbete într-o pastilă 14:15 Film: Graba strică treaba (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4152 17:00 Film: O aventură în India 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 20:30 Film: Congo 22:30 Film: Războiul stelelor - Imperiul contraatacă 01:00 Film: Congo (r) 03:00 Film: O aventură în India (r) 05:00 Film: Merlin (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 Смак 11:05 Премьера. “Любовь и власть Раисы Горбачевой” 12:00 Новости 12:15 Модный приговор 13:10“Не плачь по мне, Аргентина!” Многосерийный фильм 13:55 Татьяна Арнтгольц в многосерийном фильме “Брак по завещанию” 16:20 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 Нонна, давай! 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri “ (rom) 21:30 Время 21:50 Премьера. Анастасия Заворотнюк, Анна Снаткина, Нелли Уварова, Дарья Мороз, Наталья Вдовина в многосерийном фильме “Не плачь по мне, Аргентина!” 22:45 Фильм “Шерлок Холмс: Большая игра” 00:25 Том Круз в остросюжетном фильме “Миссия невыполнима 3” 02:20 “Primele știri “ (rom) (R) 02:40 Ольга Мелихова, Игорь Костолевский, Людмила Гурченко в фильме “Отпуск за свой счет”

06:00 Телеканал“Доброе утро” 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 Смак 11:05 Премьера. “Чудеса” 12:00 Новости 12:15 Модный приговор 13:10 “Не плачь по мне, Аргентина!” Многосерийный фильм 13:55 Татьяна Арнтгольц в многосерийном фильме “Брак по завещанию”16:20 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 Нонна, давай! 18:55 Поле чудес 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri “ (rom) 21:25 Время 21:45 Рождество Христово. Прямая трансляция из Храма Христа Спасителя 23:45 Премьера. Ольга Ломоносова, Михаил Пореченков в романтической комедии “Назад - к счастью, или Кто найдет Синюю птицу” 01:40 “Primele știri “ (rom) (R) 02:00 Юрий Яковлев, Лариса Голубкина в комедии “Гусарская баллада” 03:30 Вячеслав Невинный, Александр Калягин, Ирина Мирошниченко в фильме “Старый Новый год”

7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Serial. “INSPECTORII AUTO”. 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 17.30, 6.15 TVR-55. 11.15 Bebe magia. 11.40, 4.00 Dor de tată. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00, 2.55 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 19.30 Zoo show. 0.00 România, zi de zi. 1.50 Tezaur folcloric. 2.40 Sport. 3.50 Zestrea românilor. 4.50 Inters general. 5.15 Gala Premiilor de Excelenţă Electrecord. 6.55 Imnul României.

7.00 Te lejurnal matinal. 8.00 Serial. “INSPECTORII AUTO”. 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 17.30, 4.50, 6.15 TVR-55. 11.10 Repere sacre. 13.40, 1.40 Tezaur folcloric. 14.00, 17.00, 20.00, 3.05 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 19.30 Zoo show. 0.00 România, zi de zi. 2.00 Judecă tu! 2.50 Sport. 4.00 Dă Doamne la lume bine! 6.00 Zestrea românilor. 6.55 Imnul României.

Sâmbătă IANUARIE 2012

Duminică IANUARIE 2012

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film. “ÎN CĂUTAREA CRĂCIUNULUI” (Anglia, 2007). 7.30 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 8.15, 12.15, 18.45, 23.45, 3.45 Respiro. 8.25 Documentar. “Drumeţii”. 9.00 Domnului să ne rugăm! Liturghia la “Nașterea Domnului”. Transmisiune de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău. 11.00 “Metamorfoze de Crăciun”. Spectacol realizat în colaborare cu Teatrul de Păpuși “Guguţă”. 11.45 Casa mea. 12.30 Film. “NUNTA DE CRĂCIUN” (SUA, 2006). 14.00 Întâlniri de Crăciun cu Elena Ter. 16.00 Documentar. “Eurobox”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 “La mulţi ani!” vă urează Orchestra de muzică populară “Folclor”. 18.00 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25, 23.15 Concert festiv de An Nou2012. Spectacol muzical cu participarea Orchestrei Filarmonice din Viena. 0.10 Fii tânăr! 1.00 TVMi. Filler. 1.05 Colinde și urături cu Mihai Ciobanu. 1.30 Portrete în timp. 2.15 Evantai folcloric. 5.10 Baștina. Magazin agricol. 5.55 Calendarul zilei.

6.00, 21.00, 0.20, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 7.00, 14.45, 18.45 Respiro. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Din fondul TV Moldova-1. “Orologiu sentimental”. Valentin Roșca. 8.40 Film. “ÎN CĂUTAREA CRĂCIUNULUI” (Anglia, 2007). 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 11.30, 4.10 La datorie. 12.00 Portrete în timp. 12.30 “La mulţi ani!” vă urează orchestra “Mugurel”. 13.00 TVMi - locul întâlnirilor. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 15.00 Film. “UN CRĂCIUN ÎN FAMILIE” (SUA, 2007). 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.25, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.00, 23.15 La balul scenei lirice. 0.30 Documentar. “Euromaxx”. 1.00 TVMi. Filler. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr! 5.00 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 5.25 Colinde, colinde... 5.55 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.00 Desene animate. 101 Dalmaţieni 9.00 Film artistic 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Concert 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Concert 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.00 Concert 01.00 X Factor. Gala 10 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert

6.30 Film artistic 8.00 Concert 9.00 Film artistic 11.15 La altitudine. Reluare 12.30 Plasa de stele. Reluare 13.40 Concert 15.00 Serial. Crimă în societatea de elită 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.40 X Factor. Decizia 10 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 În puii mei 00.00 Film artistic 02.00 În puii mei. Reluare 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 4.00 Concert

05:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 06:45 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legamantul (AP) (romance) 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) , 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Film serial: Moștenitorii (r) (AP) (romance) 04:00 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 05:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv H Ce se întâmplă, doctore? H Lecţia de prim ajutor 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Lois și Clark, ep.1 11:00 Film: Merlin, partea a II-a 13:00 Știrile Pro Tv 13:15 Teleshopping 13:30 Zâmbete într-o pastilă 14:00 Film: Războiul stelelor - Imperiul contraatacă (r) 16:30 Teleshopping 16:45 Film: De bună voie și nesilită de nimeni 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 20:30 Film: Războiul lumilor 22:45 Film: Hannibal 01:15 Film: Războiul lumilor (r) 03:15 Film: Hannibal (r) 05:30 Serial: Lois și Clark (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 05:35 Евгений Леонов, Леонид Ярмольник, Савелий Крамаров в фильме “Настя” 06:00 Новости 06:10 Фильм“Настя”. Продолжение 07:15 Олег Табаков, Любовь Полищук в комедии “Кадриль” 08:35 Ада Роговцева, Юозас Будрайтис в фильме “Зимний роман” 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 Смак 11:05 Рождество 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Премьера. “Афон. Достучаться до небес” 13:10 Премьера. 200 лет Кубанскому казачьему хору. Юбилейный концерт 14:10 “Ералаш” 14:40 Ледниковый период 2: Глобальное потепление 16:10 Ольга Погодина, Алексей Серебряков в фильме “Мужчина в моей голове” 18:15 Премьера. “Подлинная история жизни святой Матроны” 19:10 Сергей Маковецкий, Владимир Епифанцев, Римма Маркова в комедии“Новогодний детектив” 21:00 “Primele știri “ (rom) 21:20 Время 21:40 “DA sau NU” 22:55 Премьера. Концерт Елены Ваенги 00:50 Евгения Добровольская, Александр Абдулов, Михаил Ефремов в фильме “Артистка” 02:35 “Primele știri “ (rom) (R) 02:50 Мэрилин Монро, Ив Монтан в фильме “Давай займемся любовью” 04:40 Фильм “Сверстницы” 7.00 Tezaur folcloric. 8.20 Bebe magia. 9.00-13.45 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.45 Spectacol de circ internaţional. 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 15.00 Zoo Show. 16.00 “Vrei să fii milionar?” 17.00 Tema săptămânii. 18.00 Ne vedem la TVR. 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 19.20, 6.15 TVR-55. 19.45, 3.00 Sport. 21.00 Serial. “INSPECTORII AUTO”. 23.45 Dacă doriţi să revedeţi. 4.10 55 de ani de folclor. 5.25 Deschide ușa, creștine! 6.55 Imnul României.

05:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 06:45 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) (sfarsitul serialului) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legamantul (AP) (romance) (sfarsitul serialului) 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 17:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) , 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 00:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 01:00 Doamne de poveste (r) (15) (divertisment) 01:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Moștenitorii (r) (AP) (romance) 04:00 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 05:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Lois și Clark, ep.2 11:00 Film: De bună voie și nesilită de nimeni (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:15 Teleshopping 13:30 Serviţi, vă rog! (reluare) 17:15 Teleshopping 17:30 Film: Dennis, pericol public 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 20:30 Film: Lunetistul 22:45 Film: Parfumul: povestea unei crime 01:45 Film: De bună voie și nesilită de nimeni (r) 03:45 Film: Lunetistul (r) 06:00 Zâmbete într-o pastilă (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 06:00 Новости 06:10 “Как стать здоровым и богатым” 07:00 Фильм “Приключения Синдбада” 08:25 “Играй, гармонь любимая! “ 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 Смак 11:05 Премьера. “Марина Неелова. “Не спрашивайте меня о романах” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Евгения Добровольская, Александр Абдулов, Михаил Ефремов в фильме “Артистка” 14:05 “МУР”. Многосерийный фильм 18:10 Александр Демьяненко в комедии Леонида Гайдая “Операция “Ы” и другие приключения Шурика” 20:00 “Vrei să fii Milionar?” 21:00 “Primele știri “ (rom) 21:20 Время 21:40 Валерий Гаркалин, Инна Чурикова, Игорь Угольников, Вера Алентова в комедии “Ширлимырли” 00:05 Премьера. “Как Стив Джобс изменил мир” 00:55 Арнольд Шварценеггер, Джеймс Белуши в комедии “Здравствуй, дедушка Мороз!” 02:15 “Primele știri “ (rom) (R) 02:30 Николас Кейдж в комедии “В раю, как в ловушке” 7.00 Fii părinte, fii deștept! 7.25 Profesorul trăsnit. 7.50 Teleenciclopedia. 9.00 -14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.30, 4.10 “12 mese”. Emisiuneconcurs. 15.00 Zoo Show. 15.55, 0.20 Drumul unui “Cerb de Aur”. 16.55, 1.20 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 19.20, 6.15 TVR-55. 19.45, 3.05 Sport. 21.00 Serial. “INSPECTORII AUTO”. 22.50 Distractis Show. 23.20 Garantat 100%. 4.35 Universul credinţei. 6.55 Imnul României.

CMYK

23 DECEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta

GENERAŢIA 2002

Elena CATÂŞEV: „Când aveam 2 ani, mămica stătea cu mine în faţa tancului în PMAN, luptam pentru eliberarea naţională” La finele anului 2011 am inaugurat o rubrică în care vă povestim despre tinerii care la începutul anilor 2000 au găsit o modalitate să se facă ascultaţi. Și această modalitate au constituit-o protestele stradale prin intermediul cărora și-au exprimat dezacordul cu intenţiile autorităţilor de a-i lipsi de Istoria românilor. În acea perioadă s-a impus tot mai mult numele Organizaţiei de Tineret a PPCD „Noua Generaţie”. Anii 2002, 2003, 2004, care au stat sub semnul revoltelor anticomuniste desfășurate de „Noua Generaţie” și Partidul Popular Creștin Democrat, au deschis o nouă pagină în istoria acestei organizaţii, care a luat naștere încă în anii 1988-1989. Numărul impresionant de membri a permis constituirea unei structuri puternice incomparabile cu orice altă organizaţie de asemenea gen nu doar din Republica Moldova, ci și în întreaga regiune. Acest nou val de tineri a primit convenţional numele de “Generaţia 2002”, care, de fapt, se extinde asupra tuturor tinerilor care au devenit simbolul unei noi etape în dezvoltarea Republicii Moldova. Astăzi vă prilejuim o întâlnire cu Elena Catâșev, secretar internaţional al PPCD. - Elena, pentru că la sfârșit de an e primit să facem totalizări, te rog să ne spui, cum a fost anul 2011 pentru un tânăr educat să ia atitudine și să reacţioneze atunci când îi sunt încălcate drepturile sau îi sunt neglijate responsabilităţile? - Fiecare an are și laturi pozitive, și negative. Din toate avem de învăţat. Pot să spun doar că anul 2011 a fost unul greu pentru mine, atât din punct de vedere profesional, cât și personal. Oamenii nu mai sunt cum erau, iar a trăda deja a devenit o modă. Am învăţat în acest an că trebuie să fiu mai puternică și să demonstrez că și femeile pot reuși prin propriile eforturi. Când toţi se plângeau că nu primesc salarii sau sunt pe cale să-și piardă locul de muncă, mi-am luat inima în dinţi, am închiriat un oficiu și m-am autoangajat în propria afacere. Am avut curajul să pornesc cu un capital foarte mic, să fac faţă crizei financiare și lipsei de bun-simţ a unor întreprinzători ce nu-și onorau obligaţiunile contractuale și care chiar mă ameninţau, dându-mi de înţeles că aceasta

este atitudinea faţă de femeile încadrate în business. Totodată, am văzut cât de corupt este sistemul judiciar din Moldova (nu am încheiat prima instanţă într-un caz deja al 9-lea an, expertizele se falsifică, dispar acte din dosar etc.), actualii politicieni ne înfundă tot mai mult ţara în criză și în datorii, lumea s-a făcut mai rece, mai indiferentă, oamenii se îndepărtează de biserică, devin ateiști, tinerii pleacă peste hotare și nu se mai întorc, populaţia îmbătrânește, satele rămân pustii. Tendinţele din societate capătă un aspect tot mai urât. Mă doare să văd că mulţi tineri deștepţi, de succes, prieteni de ai mei, pleacă peste hotare spunând că nu mai au ce face în ţara aceasta, că au așteptat destul timp să fie bine. Sper că anul 2012 va readuce stabilitatea în ţară și voi reuși să-mi ţin, până la urmă, prietenii acasă, în Moldova. Anul 2012 este unul crucial pentru mine, trebuie să-mi fac, la mine în ţară, un salariu decent și să-i ajut și pe alţii. Sper să-mi reușească.

vestești cum și de ce ai decis să te încadrezi într-o organizaţie politică de tineret? - Am învăţat patriotismul încă de la o vârstă fragedă. În 1988, când aveam 2 ani, mămica stătea cu mine în faţa tancului în PMAN, luptam pentru eliberarea naţionala. În loc de „căţeluș cu părul creţ” învăţam versuri patriotice. De aceea, încadrarea mea în protestele din 2002 a fost una absolut firească. Era un moment crucial pentru limba și istoria neamului meu (deși tata e de naţionalitate rus), de aceea trebuia să fiu pe baricade. Atunci mi-am dezvoltat rezistenţa, curajul și spiritul de echipă. Sunt o fire emotivă, luptătoare și dacă vreau să spun ceva în lupta pentru dreptate, nu îmi e frică de nimic. Scriam poezii, le recitam în faţa clădirii Parlamentului, Guvernului și am fost impresionată de spiritul de organizare și unitatea celor de la PPCD. Acum mă întreb, oare unde erau atunci partidele care se declară acum anticomuniste? Nu am văzut pe nimeni din actuala guvernare stând în rând cu noi zi și noapte în corturi când era vorba de memorandumul Kozak... De fapt, întotdeauna am pledat pentru interesul ţării, nu pentru cel de partid. Conducerea poate face greșeli, se poate schimba, dar valorile unei organizaţii și viitorul ţării trebuie să

- În societatea noastră se fac acum previziuni îngrijorătoare în legătură cu colegii tăi de generaţie, dar și cu generaţiile mai tinere ale căror părinţi lucrează în străinătate și care cresc și sunt educaţi de bunei sau alte rude apropiate. După părerea ta, care sunt avantajele și dezavantajele acestor tineri și ce șanse avem să-i păstrăm măcar pe ei acasă? - Nu condamn părinţii care pleacă peste hotare pentru a-și ajuta copiii, îi admir că au avut curajul să renunţe la propria carieră, aspiraţii, sentimente în favoarea unor studii de calitate și a unei vieţi decente pentru copiii lor în Moldova. La noi totul e scump, inclusiv studiile, locuri de muncă sunt puţine și prost remunerate. E și logic că oamenii vor să plece. Însă, problema copiilor e de altă natură, nu toţi copiii lăsaţi au responsabilitatea de a investi remitenţele în cunoștinţe, dezvoltarea personală sau afaceri. Nu sunt educaţi să cheltuiască corect. Foarte mulţi din acești copii risipesc banii pe telefoane scumpe, distracţii și coruperea profesorilor. Nu au treabă cu ONG-urile sau politica. Iată aici trebuie să luăm atitudine. Să educăm generaţia tânără în spiritul responsabilităţii sociale și a respectului faţă de efortul și jertfa părinţilor care muncesc

- Faci parte din „Generaţia 2002”, o să te rugăm să ne po-

Cu Wilfried Martens, președintele Partidului Popular European rămână prioritare, la ele trebuie să ne gândim în primul rând. În 2002, am înţeles că Noua Generaţie este o forţă, că împreună putem servi societăţii și aduce o schimbare în ţară. Am început să particip la ședinţele informative de miercuri seară, să citesc mult din biblioteca bogată a domnului Roșca, să merg în teritoriu, să dezvolt spiritul civic în rândul tinerilor. Ulterior, am deprins ce era mai bun la nivel extern, reprezentând Noua Generaţie în cadrul Organizaţiei de Studenţi Europeni și de Tineret a Partidului Popular European, am luat pașaportul politic de la Institutul Schuman, am făcut o stagiere la Parlamentul European (PPE) și am ajuns să reprezint partidul la Asambleele Politice ale PPE. Am sarcina de a aduce acasă practici politice bune și de a stabili legături utile pe care să le valorificăm în interesul viitorului european al ţării noastre. - Cât timp petreci cu foștii tăi colegi de la Noua Generaţie, mai păstrezi legătura cu ei? - Înainte mă întâlneam cu prietenii din NG foarte des. Acum însă, am responsabilităţi de serviciu care îmi ocupă 12 ore zilnic și comunicarea cu colegii de organizaţie se transferă mai mult în regim online, îmi vin în ajutor tehnologiile moderne și reţelele de socializare. Din păcate, din politică nu-mi pot întreţine familia, iar la 25 de ani, ca să am o bucată de pâine și să pot da salarii angajaţilor, trebuie să muncesc zi și noapte. Asta e, uneori trebuie să renunţ la orele de somn, pentru a reuși să fac și bani, și politică. În activităţile NG mă implic mai mult la nivel extern și de aceea mai des am ocazia să comunic cu tinerii din organizaţiile politice de tineret ale partidelorsurori din întreaga lume.

din greu în afara ţării. Trebuie să le arătăm că e mai bine să fie la noi fruntași și factori ai schimbării, decât în Europa codași sau simpli exponenţi ai consumerismului. - Ce te ţine pe tine în Republica Moldova? Nu ai fost niciodată tentată să faci o carieră în străinătate, mai cu seamă că ai făcut studii și la Parlamentul European? - Am avut mai multe ocazii să emigrez, am primit oferte bune din SUA, din Europa. Perseverenţa zilnică era să-mi fie răsplătită pe măsură și să-mi aducă beneficii materiale consistente. Dar mi-am propus să rămân în Moldova cât pot fi utilă, e mult de lucru aici. Schimbarea în ţară depinde de fiecare cetăţean în parte, nu doar de conducerea ţării. Am adoptat întotdeauna o atitudine proactivă. Am criticat, dar am și dat soluţii, am lucrat la implementarea ideilor. Am convins mai multe persoane să rămână în ţară, le-am dat un loc de muncă și i-am încurajat. Nu-mi place să las mâinile jos la prima greutate. Lupt până la capăt. Și am început totul de la zero, deci se poate. - De unde pasiunea ta pentru limbi străine, cunoști șase, mi se pare. Cât de des pui în aplicare aceste cunoștinţe? Ai urmat o facultate în acest sens? - De fapt, de specialitate sunt economist, dar activând la nivel internaţional și având atâţia prieteni în străinătate, pot să spun că practic engleza, franceza, rusa și italiana zilnic. Acum lucrez la spaniolă. Limbile sunt instrumentul meu de lucru, mă ajută mult să înţeleg mai bine oamenii, să mă exprim așa cum simt, să citesc autori străini în original, să mă informez

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

DEPUTATUL ŞI CÂNTĂREŢUL VICTOR SOCACIU MILITEAZĂ PENTRU PROTEJAREA PATRIMONIULUI:

Fără Ateneul Român, statuia lui Mihai Eminescu şi colinde vechi în publicităţile româneşti Deputatul român Victor Socaciu a depus la Parlament o iniţiativă legislativă prin care se interzice folosirea în spoturile publicitare românești difuzate la radio și tv a bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional, cum ar fi Ateneul Român, statuia poetului Mihai Eminescu sau vechi colinde.

din prima sursă și să deschid noi uși. Cred că pasiunea mea pentru limbi vine din familie, am crescut într-o familie bilingvă și am avut ocazia să am un profesor de engleză cu har divin, domnul Afanasie Manic. El mi-a cultivat respectul și pasiunea adevărată pentru o limbă străină. Mă simt împlinită știind că am deschis o “școliţă” de limbi străine, 8-star, în cadrul căreia persoanele motivate au posibilitatea de a însuși acasă limbi noi, ofer locuri de muncă pentru profesori dotaţi și mă ocup de business. Iar în timpul liber, dau curs solicitărilor multiple de a preda. Talentul de a explica bine l-am moștenit trage de la bunelul meu, la al cărui mormânt vin elevii până astăzi. O parte din năzuinţele din copilărie mi s-au îndeplinit, dar am muncit pentru aceasta asiduu și continui să lupt pentru realizarea treptată a celorlalte vise legate de artă. - Ce alte pasiuni mai ai? Cum îţi petreci timpul liber? - Întotdeauna timpul liber l-am dedicat activităţilor civice, m-am implicat în multe ONG-uri, am lucrat și la Banca Mondială în cadrul grupului de iniţiativă „Glasul Tinerilor”, în fiecare weekend eram în teritoriu, făcând seminare în cadrul proiectelor în care activam. Dar pasiunea mea a fost întotdeauna scena și microfonul. Am făcut dansuri sportive, am cântat în formaţie, am regizat un film, am scris versuri, am participat la recitaluri, am făcut teatru, radio și televiziune. Acum îmi lipsesc mult emoţiile pe care le aveam în emisie directă, în scenă, dar fac tot posibilul să revin la ele curând. La moment cânt, citesc cărţi psihologice, de dezvoltare personală, fac sport, mă întâlnesc cu prietenii și merg la spectacole, la operă. De două ori pe an organizez chefuri multiculturale împreună cu prietenii din străinătate, prin care îndemnăm imigranţii să doneze rechizite școlare, cărţi, cadouri familiilor vulnerabile și copilașilor săraci din Moldova. - Faptul că Republica Moldova nu a reușit să aleagă până în prezent un președinte denotă că societatea noastră se confruntă cu o criză politică de proporţii. Cum crezi, din ce considerente nu reușesc politicienii să ajungă la un numitor comun? - Atâta timp cât ţara noastră este condusă de oameni de afaceri, oportuniști, deputaţi fără cultură politică, geopolitică și strategică, care își fac doar propriile interese economice, vom rămâne în criză. De fapt, cauza crizei trebuie să o căutăm în noi. Ne-am lăsat înșelaţi de denumiri de partide, programe noi și vorbe. „E ușor a scrie versuri (în campanii electorale), când nimic nu ai a spune...” Cred că e adevărată zicală că un popor își merită conducerea. Doar noi, poporul, putem schimba situaţia, luând atitudine și alungând sindromul „racul, broasca și știuca”. Ţara noastră are nevoie de o echipă puternică, care să acţioneze

unitar, să poată negocia și jertfi interesele personale în favoarea celor naţionale. - Ţi-ai dori pe viitor să te implici în politică? - Sunt deja implicată în politică. Toţi suntem, de fapt. Nu cred în existenţa oamenilor apolitici. Fiecare om are o atitudine, doar că uneori aceasta poate rezulta din informaţii greșite. Iată la acest aspect mă implic politic, lupt cu indiferenţa și dezinformarea la nivel naţional și internaţional. În calitate de secretar internaţional al PPCD promovez interesul ţării în dialogul cu Partidul Popular European din care face parte PPCD. Încerc să aduc practici politice utile acasă și să menţin legătura cu cei care ne pot ajuta ţara. Niciodată nu am alergat după funcţii, ci m-am încadrat în ceea ce pot face mai bine și care să aducă un aport consistent lucrului în echipă. Iar în politică fără de echipă nu faci nimic. Când mi s-a propus să candidez pentru Consiliul municipal pe lista lui Radu Bușilă, am acceptat din considerentul solidarităţii și al speranţei de a fi în Primăria municipiului Chișinău și de a schimba ceva spre bine. - Dacă ar fi să ţi se ceară să te implici la elaborarea unui proiect de lege, ce ai alege? - Aș reforma sistemul educaţional. Aș oferi puncte-credite tinerilor implicaţi în ONG-uri. Aș combate corupţia din învăţământ. Aș încadra cât mai des tinerii în dialogul direct cu autorităţile. - Cum crezi, au astăzi tinerii suficientă cultură politică sau, cel puţin, tind s-o însușească? - Fiecare om trebuie să aibă cultură politică, indiferent dacă e implicat direct în ea sau nu. Din momentul în care suntem o ţară democrată, trebuie să avem responsabilitatea de a-i vota inteligent și conștient pe cei care să ne reprezinte. La noi e cam dificilă situaţia, majoritatea oamenilor votează cum le spune vecinul sau din interese materiale (pentru un sac de cartofi, 20$ sau un loc de muncă), ies la proteste fără a înţelege esenţa lucrurilor, o fac din instinctul maselor. Avem mult de lucru cu oamenii, trebuie să-i ajutăm să ia decizii politice informate, iar în acest sens, un mare rol îi revine sistemului educaţional și mass-mediei, care trebuie să fie liberă și neafiliată. - Suntem în toiul sărbătorilor de iarnă și îţi dorim sărbători fericite și un an nou plin de realizări frumoase! - Mulţumesc din suflet. Și eu îi doresc echipei FLUX un an cât mai rodnic, iar cititorilor - multă sănătate, răbdare și bucurii. - Îţi mulţumim! Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

Conform iniţiativei, depuse în ultima zi a sesiunii parlamentare, spoturile publicitare difuzate de posturile de radio și televiziune trebuie să nu folosească bunuri care fac parte din patrimoniul cultural naţional, mobil sau imaterial românesc, așa cum sunt definite în Legea 182 din 2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil și în Legea 86 din 2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial. Iniţiativa legislativă a lui Socaciu vizează modificarea Legii audiovizualului, respectiv introducerea acestei condiţii între cele prevăzute la articolul 29 și pe care trebuie să le respecte comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale. În expunerea de motive, Victor Socaciu apreciază că elemente ale patrimoniului cultural sunt folosite în mod “abuziv” în spoturile publicitare, el dând drept exemplu clădirea Ateneului Român, statuia poetului Mihai Eminescu sau un vechi colind românesc. El susţine că interzicerea folosirii acestora în spoturile publicitare ar contribui la protejarea patrimoniului cultural naţional. Conform legii 182 din 2000, patrimoniul cultural naţional mobil este alcătuit din bunuri cu valoare istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, știinţifică și tehnică, literară, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică și epigrafică, reprezentând mărturii materiale ale evoluţiei mediului natural și ale relaţiilor omului cu acesta, ale potenţialului creator uman și ale contribuţiei românești, precum și a minorităţilor naţionale la civilizaţia universală. Legea 86 din 2008 definește patrimoniul cultural imaterial drept totalitatea practicilor, reprezentărilor, expresiilor, cunoștinţelor, abilităţilor - împreună cu instrumentele, obiectele, artefactele și spaţiile culturale asociate acestora - pe care comunităţile, grupurile sau, după caz, indivizii le recunosc ca parte integrantă a patrimoniului lor cultural.

30 decembrie - 6 ianuarie 2012 Berbec

Staţi bine cu inspiraţia, temele de conversaţie sunt interesante. Acum puteţi să transformaţi orice întâlnire într-o ocazie de a vă exprima sentimentele.

Taur Vin informații cu totul deosebite, care vă permit să discutați despre alte chestiuni decât cele de până acum, cu superiorii sau cu colegii.

Gemeni Reușiți să vă susțineți singuri, prin gânduri senine. Viitorul vă apare în culori deschise, dar numai dacă nu intrați în detalii și nici nu e necesar să faceți asta.

Rac Parcurgeţi o perioadă armonioasă și liniștită, chiar dacă aduce mai mult dinamism și destulă gălăgie, pentru că încurajează schimbul de idei.

Leu Șanse mari să vă echilibrați relațiile cu persoane cu care veți intra în contact. Cea mai bună metodă e dialogul, care decurge frumos și cu multe informații.

Fecioară Apare o veste bună de la serviciu sau în legătură cu starea de sănătate. Treburile la muncă merg bine, neted, fără dificultăți majore.

Balanţă O perioadă potrivită pentru a face surprize celor dragi. Nu e nevoie de un scenariu special, ci de gesturi pornite din inimă, simple, dar delicate.

Scorpion O perioadă de refacere, trupească și sufletească. Pentru că săptămâna aduce chef de vorbă, s-ar putea să vă tulbure rudele liniștea, care vor să discute fel și fel de probleme.

Săgetător Vă sunt de mare folos deplasările, întâlnirile cu persoane mai bine informate decât voi. Situațiile de acest fel vă ajută să vă redefiniți rolul în cadrul anturajului.

Capricorn Aveți parte de o perioadă destul de frumoasă, care aduce stări speciale, o nevoie de a slăbi presiunea, renunțând la controlul total al fiecărei situații.

Vărsător Excelentă influența voastră asupra celor din jur, transmiteți o stare bună, de bucurie și puțin entuziasm. Porniți în căutare de idei care să facă lumea mai bună.

Peşti Dorința de a vă odihni pentru a vă reface forțele capătă forme speciale astăzi. Veţi avea un impuls puternic spre vechile preocupări artistice.

CMYK