Ziarul Flux, Ed. 4 (929)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 31 ianuarie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 31.01.2014

Sf. Atanasie şi Chiril, Arhiepiscopii Alexandriei Maxima zilei „Dacă fiecare ar activa fără gândul recompensei, pământul ar fi un rai”.

Mircea Eliade

PAGINA

ACTUAL

Alegerile parlamentare, mai pe la primăvară

3

PAGINA

POLITIC

FLUX

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................18.2069 1 Do­lar ame­ri­can ............. 13.3899 1 Leu românesc ................. 4.0367 1 Ru­blă ru­sească ............... 0.3807 Timpul probabil: 31.01.2014

1.02.2014

Noros, -18 -14 0C

Noros, -13 -9 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

ABONAREA 2014

EDI|IA DE VINERI

Poşta Moldovei SPECIAL

Fondat în 1995  Nr. 4 (929)

SPECIAL

ABONAREA 2014

1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Gerul închide şcolile Din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, 30 de instituţii de învăţământ şi-au sistat ieri activitatea. După cum a informat Ministerul Educaţiei, este vorba de instituţii şcolare din raioanele Cantemir, Cahul, Ialoveni, Ștefan Vodă, UTA Găgăuzia și Taraclia (toate cele 18 școli din raionul Taraclia și-au sistat activitatea pentru două zile prin decizia Comisiei raionale pentru situații excepționale).

În același timp, au fost suspendate 21 de rute de autobuz școlar din 10 raioane: Anenii Noi, Cahul, Drochia, Fălești, Rezina, Orhei, Cantemir, Telenești, Taraclia, UTA Găgăuzia. Conform datelor transmise de Direcțiile raionale/municipale de învățământ, tineret și sport, 670 de elevi nu au fost transportați la școlile de circumscripție. În afară de aceasta, din cauza temperaturilor scăzute în sălile de clasă, în 7 instituții de învățământ din Călărași, Sângerei, Edineț, Orhei, Ștefan Vodă și UTA Găgăuzia durata orelor a fost redusă până la 30-35 de minute.

FLUX

Europenii nu exclud revenirea comuniştilor la putere?

De ce nu au cedat autorităţile de la Chişinău presiunilor venite din partea marii finanţe internaţionale?  (citiţi pag. 5)

Epopeea Băncii de Economii sau cum s-a prăbuşit gigantul

După semnarea Acordului de asociere cu UE, guvernarea externă a statului va deveni o realitate deprimantă Miercuri, 29 ianuarie, fostul comisar european pentru extindere, Günter Verheugen, care a avut o întrevedere cu premierul Iurie Leancă, a declarat că „Republica Moldova trebuie să fie parte a Uniunii Europene”.

După ce vom ratifica Acordul de Asociere, în Moldova vor curge râuri de lapte pe maluri de miere!

Potrivit Agenţiei Novosti-Moldova, la rândul său, Leancă a menţionat că „Republica Moldova trebuie să fie pregătită pentru a aplica prevederile Acordului de comerţ liber. Prevederile acestuia vor contribui la creşterea economică a Republicii Moldova, iar pentru aceasta e nevoie să sporim competitivitatea produselor autohtone”.

Continuare în pag. 5

Vai, vai, abia aştept!



(citiţi pag. 6)

DE CE IUBESC ROMÂNIA Saşii care NI s-au întors: „Am fugit de UE. În 2007, am plâns de parcă ne  (citiţi pag. 4) murise mama”

Mizele crizei din Ucraina 

CMYK

(citiţi pag. 8)

FLUX

2

Actual

31 IANUARIE 2014

Alegerile parlamentare, mai pe la primăvară Stabilirea datei la care se vor desfăşura următoarele alegeri parlamentare ar putea isca noi dispute şi discordie în coaliţia de guvernământ. Deşi aceasta părea bătută în cuie, vedem că s-a purces deja la interpretarea prevederilor constituţionale care reglementează acest exerciţiu democratic.

Dacă anterior se vehicula data de 30 noiembrie 2014, care, afirmau liberal-democraţii, ar fi fost agreată de toate componentele majorităţii, acum se vorbeşte tot mai insistent

despre posibilitatea decalării acesteia. Motivul pentru care se încearcă amânarea scrutinului ţine de intenţia democraţilor de a trece la sistemul electoral mixt, proiect promovat insistent de prim-vicepreşedintele PD, Vladimir Plahotniuc. Dar pentru că structurile internaţionale nu agreează schimbarea regulilor cu mai puţin de un an înaintea alegerilor, a şi început explorarea „vidului legislativ”, vorba lui Marian Lupu, primul, de fapt, care a şi sonorizat ideea amânării alegerilor până în martie 2015. În felul acesta, ar fi posibilă modificarea Codului Electoral şi introducerea sistemului electoral mixt.

Liberal-democraţii sunt mai reticenţi în ceea ce priveşte modificarea sistemului electoral şi aproape categorici referitor la amânarea scrutinului până în primăvara anului 2015. Cel puţin, Valeriu Streleţ, lide-

rul fracţiunii PLDM din Parlament, a declarat pentru UNIMEDIA că data alegerilor parlamentare ordinare nu va fi schimbată de dragul adoptării eventualelor modificări la Codul Electoral: „Alegerile parlamentare ordinare vor avea loc la sfârşitul toamnei 2014 - aşa am agreat în prealabil în cadrul coaliţiei, şi această dată este în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare”.

PLDM consideră că, potrivit legislaţiei, scrutinul nu poate avea loc mai târziu de 28 februarie 2015. Însă sfârşitul lui noiembrie este preferabil, inclusiv pentru faptul că amânarea lui ar însemna desfăşurarea unei campanii electorale pe timp de iarnă, ceea ce ar face dificile inclusiv întâlnirile cu alegătorii, menţiona şeful PLDM, Vladimir Filat, într-un interviu pentru radio Europa Liberă. Opinia liberal-democraţilor este susţinută şi de preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan.

CEC face trimitere la o hotărâre a Curţii Constituţionale, care stipulează că „durata mandatului Parlamentului se calculează începând cu data când au loc alegerile deputaţilor în Parlament, cu condiţia îndeplinirii dispoziţiilor art. 62 din Constituţie privind validarea mandatului de deputat, şi încetează după expirarea termenului de 4 ani de la data efectuării alegerilor parlamentare”.

Această opinie este contestată însă de mai noul membru PD, Sergiu Sârbu, anterior juristul de forţă al PCRM, cel care a argumentat majoritatea contestărilor depuse la CC de formaţiunea condusă de Vladimir Voronin. Sârbu consideră că ar fi vorba de o interpretare eronată a hotărârii Înaltei Curţi. Potrivit acestuia, cele trei luni nu ar trebui calculate din data ultimelor alegeri, ci de la expirarea mandatului sau dizolvarea Parlamentului.

Parlamentul se consideră legal constituit din data şedinţei de constituire (28 decembrie 2010), iar calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a Parlamentului nou ales, a explicat Sârbu. Adică, mandatul actualului legislativ expiră la 28 decembrie 2014. Prin urmare, aceasta este data de la care trebuie cal-

culate cele trei luni în care urmează să se desfăşoare alegerile. Termenul limită fiind, prin urmare, ziua de 28 martie. În cazul în care alegerile vor avea loc pe data de 30 noiembrie 2014, Parlamentul nu va putea fi considerat legal constituit mai devreme de 28 decembrie, pentru că altfel va fi redus mandatul de patru ani al actualului Legislativ, a mai opinat deputatul, precizând că a făcut doar o analiză juridică, fără nicio implicaţie politică.

Rămâne de văzut cum va fi soluţionată această nouă controversă apărută în sânul guvernării. Cu atât mai mult cu cât nu s-a ajuns la un numitor comun nici în privinţa modificării Codului Electoral. Liberaldemocraţii, chiar dacă nu au spus, deocamdată, un „nu” hotărât, au precizat în mai multe rânduri că sunt „rezervaţi”. În primul rând, pentru că, potrivit legislaţiei, dar şi practicilor europene, nu mai există timpul necesar pentru asta.

Totodată, aceştia consideră că modificările sunt inoportune, cel puţin la etapa actuală când, aşa cum afirmă liderii PLDM, Moldova nu este pregătită pentru un astfel de sistem electoral. „Dacă analizăm esenţa acestor modificări, vedem că sunt riscuri, pe care le vom expune detaliat la momentul în care această concepţie de proiect va deveni document oficial, înregistrat şi introdus în procedură legislativă, dacă autorii vor decide că trebuie să înregistreze acest proiect”, a precizat Streleţ în interviul pentru UNIMEDIA.

Deşi camuflate deocamdată, animozităţile din coaliţie se fac deja simţite, în declaraţiile aluzive, replicile disimulate, încercările subtile de a se pune într-o lumină proastă unii pe alţii.

Astfel, Filat a dat de înţeles, în interviul pentru Europa Liberă, că scopul modificărilor propuse de democraţi nu ar fi tocmai nobile şi ar urmări inclusiv cumpărarea de voturi: „Republica Moldova trebuie să fie pregătită instituţional şi nu doar de această transformare. Noi ne dorim ca în campaniile electorale concurenţa să fie între idei, proiecte şi oameni. În niciun caz nu trebuie să fie determinat votul de bani sau de alte influenţe.”

Democraţii le dau în obraz liberaldemocraţilor că nu vor să susţină o idee care le aparţine de fapt, pe care au promovat-o în campaniile electorale precedente şi care a fost una dintre promisiunile făcute electoratului.

Vladimir Plahotniuc, liber acum de îndatoririle de deputat, obişnuieşte tot mai des să-şi împărtăşească gândurile pe blogul personal, devenind deosebit de prolific în această îndeletnicire. Recent, el i-a calificat pe cei care se împotrivesc iniţiativei de introducere a sistemului electoral mixt drept „disperaţi”, care se tem „să nu-şi piardă locul în Parlament, genul de oameni pentru care obţinerea unui nou mandat de

deputat este vitală - în condiţiile în care altceva în viaţă poate nu ştiu să facă şi plasarea de către şeful lor pe liste de partid, după multiple linguşeli şi mostre de „devotament” faţă de şef, e singura lor şansă de supravieţuire”.

Mai nou, spicherul Igor Corman a dat de înţeles că, deşi pledează pentru sistemul electoral mixt, democraţii nu insistă neapărat ca acesta să intre în vigoare până la următoarele alegeri, acuzând că se încearcă politizarea subiectului. „Nu este bine când se politizează, când se caută al cui este interesul, cine va pierde ori cine va câştiga. În primul rând, oamenii doresc să-şi aleagă direct deputaţii, nu doar pe liste de partid. S-ar putea identifica soluţii care nu vizează neapărat următorul ciclu electoral, ci alegerile care vor avea loc peste patru ani”, a declarat acesta la Prime. Precizând că mizează în acest sens pe susţinerea partenerilor de coaliţie.

Rămâne să aşteptăm, deocamdată, verdictul experţilor Comisiei de la Veneţia, care se vor pronunţa, probabil, aşa cum au promis, la sfârşitul lunii martie. La moment, pare că decizia Comisiei nu va influenţa opiniile partenerilor şi adoptarea modificărilor. Dar opiniile pot fi atât de schimbătoare. Ne-am convins de asta de atâtea ori.

Tezaur capturat la vamă

13 kilograme de bijuterii din aur, aproape 700 de grame de articole din argint şi 350 de grame de pietre preţioase. Asta au depistat oamenii legii într-un autoturism care încerca să treacă prin postul vamal Cahul-Oancea. Captura, în valoare de peste 10 milioane de lei, urma să fie introdusă ilegal în Republica Moldova, ele fiind plasate în colete fără însoţitor.

Tot la acelaşi punct de trecere a frontierei, dar într-un alt autoturism au fost descoperite peste 700 de monede antice, însoţite de două fragmente de statui istorice din Grecia Antică.

Despre această captură, un şef de la poliţie a declarat: „Colecţia reprezintă un tezaur de monede antice, din diferite regiuni: Grecia Antică, Roma Antică, Imperiul Bizantin şi Iudeea. Monedele, datate din secolul IV înainte de naşterea lui Hristos – secolul II după naşterea lui Hristos, sunt executate în bronz şi argint.

Conform spuselor specialiştilor, aceasta este o colecţie foarte rară şi unică. Valoarea fiecărei

monede este estimată de la 50 de dolari până la 1500 de dolari. În funcţie de unicitate, costul unei asemenea monede poate să ajungă şi până la 10 mii de dolari”.

Ambele unităţi de transport activau pe ruta Turcia - Republica Moldova. Oamenii legii susţin că cele două cazuri de tentativă de contrabandă nu ar fi interconectate. Procurorii au intentat două cauze penale. Patru persoane au

fost reţinute pentru 72 de ore. Poliţia admite că în ambele cazuri ar putea fi implicate reţele criminale internaţionale.

Câteva concluzii

Este evident că cele două transporturi nu au fost efectuate de nişte oamenii cinstiţi, care au muncit câţiva ani în străinătate şi acum au decis să-şi aducă acasă averea agonisită

Ioana FLOREA, FLUX

în sudoarea frunţii. Este evident că cele două tezaure au fost obţinute şi deţinute ilegal de oameni certaţi cu legea, care, foarte probabil, sunt parte a unor reţele criminale internaţionale, care operează şi pe interiorul Republicii Moldova şi care nu sunt controlate sau în complicitate cu demnitarii moldoveni şi cu structurile lor criminale sau de afaceri.

Dacă este aşa, atunci nu ne rămâne decât să constatăm cât de vulnerabil este acest stat, cu toţi cetăţenii lui, în faţa crimei organizate internaţionale. Vă imaginaţi ce se poate face cu o asemenea avere, cu atât bănet? De la mituirea unor persoane publice până la comandarea unor asasinate şi chiar la organizarea unei „revoluţii”, ca cea dnn 7 aprilie 2009 de la Chişinău sau ca cea de astăzi din Kiev.

Aceste două loturi de contrabandă au fost, din fericire, capturate de oamenii legii. Dar câte oare trec fără ca să fie depistate? Câţi bani sunt introduşi şi scoşi din ţară de reţelele criminale? Şi câte sunt efectuate în complicitate cu vameşii, poliţiştii moldoveni? La această întrebare nu avem un răspuns. Dar, în mod sigur, sumele sunt impresionante.

FLUX

Politic

31 IANUARIE 2014

3

FLUX

De ce nu au cedat autorităţile de la Chişinău presiunilor venite din partea marii finanţe internaţionale?

Misiunea Fondului Monetar Internaţional a plecat miercuri, 29 ianuarie, din Chişinău, după ce timp de două săptămâni a negociat, din fericire, fără succes cu autorităţile moldovene un nou acord de finanţare pentru ţara noastră. Şeful misiunii, Max Alier, avea chiar programată, la încheierea negocierilor, o conferinţă de presă, pe care trebuia să o susţină împreună cu premierul Iurie Leancă. Dar cei doi nu au mai ţinut conferinţa de presă, ceea ce înseamnă că părţile sunt departe de a ajunge la un numitor comun şi, respectiv, nu avea haz ca Alier şi Leancă să constate acest fapt şi în faţa jurnaliştilor.

De ce nu s-au înţeles? Presa a scris că, în primul rând, Misiunea FMI a condiţionat reluarea creditării statului nostru cu revenirea la TVA de 20 la sută în agricultură şi industria alimentară. De la începutul acestui an, TVA în acest domeniu a fost coborât până la 8 la sută. Membrii Misiunii FMI au cerut ca TVA de 20% să fie aplicată pentru toţi agenţii economici, inclusiv pentru agricultori. Este evident că această condiţie impusă de creditori vine să ducă la finalitate procesul de ruinare completă a agricultorilor din Republica Moldova şi a celor din industria de prelucrare,

mai ales că în viitorul apropiat ar urma să intre în vigoare Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Revenirea la taxa de 20 la sută în agricultură va diminua competitivitatea producătorilor agricoli autohtoni, va determina falimentul lor, iar piaţa moldovenească va fi ocupată în întregime de produsele agricole europene. Acesta este, de fapt, adevăratul scop al FMI şi al misiunii paraşutate la Chişinău.

A doua condiţie pusă de Misiunea Fondului FMI în faţa guvernanţilor moldoveni a fost majorarea tarifelor pentru agentul termic până la

un nivel sustenabil, care să nu admită acumularea de noi datorii de către ţara noastră faţă de furnizorul de gaze. În condiţiile în care majoritatea oamenilor nu pot să achite actualele tarife pentru încălzire, majorarea lor ar fi o crimă îndreptată împotriva propriului popor. Acum, pentru căldura livrată la un apartament cu două camere, oamenii plătesc între 800 şi 1300 de lei pe lună. Şi asta în condiţiile în care sunt oameni care au un salariu de doar 1500 de lei pe lună sau o pensie de 800 şi chiar 600 de lei pe lună. Cum poţi în

Cine-l filează pe Usatâi?

Neoficial, suntem deja în campanie electorală.

Despre aceasta vorbesc acţiunile şi declaraţiile aspiranţilor la un loc în politică, mesajele populiste pe care le lansează aceştia, „dezvăluirile” senzaţionale cu tentă de detectiv, menite să-i propulseze în atenţia publicului.

Acum câteva zile, pe adresele electronice ale mai multor instituţii medii a fost expediat un mesaj semnat de către „un grup de ofiţeri SIS”, având anexate materiale audio şi foto.

Potrivit acestora, în ultima perioadă ar fi fost creat un grup comun, compus din ofiţeri SIS şi MAI, „sub conducerea dublă, efectuată de vicedirectorul SIS, Vadim Vrabie, și şeful Poliției, Ion Bodrug”, al cărui scop este discreditarea omului de afaceri Renato Usatâi. Pentru aceasta, grupului i-ar fi fost create condiții necesare „cu permisiune de efectuare a filajului, interceptărilor de convorbiri telefonice, înregistrărilor video cu camera ascunsă”. Sarcina de bază fiind fabricarea pe orice căi a materialelor compromiţătoare împotriva lui Renato Usatâi.

Solicitat să comenteze informaţia apărută în presă, precum că este filat de SIS şi de Ministrul de Interne, Renato Usatâi a declarat că lucrurile stau anume aşa.

Potrivit lui, de mai mult timp el şi activităţile lui sunt urmărite cu intensitate de către cei de la SIS şi MAI. Acesta susţine că pe unii dintre lucrătorii operativi îi cunoaşte, iar în anumite cazuri chiar s-a văzut nevoit să-i pună la punct.

Usatâi a mai declarat că este regretabil că SIS şi MAI se ocupă de urmărirea oamenilor de afaceri, în loc să se concentreze pe rezolvarea problemelor ţării, să se ocupe de criminalitatea din Moldova.

Referindu-se la motivele publicării acestor materiale, omul de afaceri s-a referit la două dintre acestea: primul este că în interiorul structurilor de forţă există mai multe grupări rivale şi acestea ar recurge la reglări de conturi prin publicarea unor materiale care nu convin concurenţilor, iar al doilea motiv presupus este că cineva a vrut să arate publicului că Usatâi utilizează un limbaj licenţios. „Eu vorbesc aşa cum vorbesc şi nu încerc să par altfel decât sunt în realitate, cum face, de exemplu, Filat”, a punctat acesta.

Usatâi a mai declarat că a finalizat soluţionarea unor probleme care ţin de anumite documente şi că ar putea să vină personal în Republica Moldova pentru a clarifica ce este cu această campanie de denigrare a cărei ţintă este.

aceste condiţii să majorezi tarifele?

Asta înseamnă să-i condamni pe oameni să sufere de frig şi de foame, să-i condamni la moarte.

Păi, scopul FMI este, pe termen scurt, controlul asupra pieţei de desfacere a mărfurilor, iar pe termen lung - depopularea Republicii Moldova şi acapararea teritoriului ei.

Aici este cazul să ne întrebăm de ce n-au cedat autorităţile, premierul Leancă presiunilor venite din partea marii finanţe internaţionale. Pentru că ar fi mare patrioţi şi le-ar păsa de agricultorii moldoveni, de pensio-

narii care nu au cu ce să achite facturile? În mod sigur că nu. Leancă ar fi majorat şi tarifele la căldură, şi TVA în agricultură dacă anul acesta nu ar fi fost unul electoral. Dar aşa cum cele două măsuri ar fi fost extrem de nepopulare, guvernanţii s-au abţinut de la aceste majorări pentru că vor să câştige din nou alegerile, vor să se menţină la putere. Iar după ce vor trece alegerile şi dacă ei le vor câştiga, atunci fiţi siguri că vor reveni la TVA de 20 la sută în agricultură şi vor majora şi tarifele la căldură.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Europenii nu exclud revenirea comuniştilor la putere?

Preşedintele PCRM, Vladimir Voronin, a discutat despre viitoarele alegeri parlamentare cu ministrul pentru Europa al Marii Britanii, David Lidington. În cadrul întrevederii, oficialul britanic s-a interesat în mod special de proiectul de modificare a Codului electoral propus de democraţi şi de poziţia Comisiei de la Veneţia în acest sens, ai cărei reprezentanţi au fost recent într-o misiune de informare la Chişinău.

Ar mai fi de menţionat că în ultima perioadă, omul de afaceri Renato Usatâi are o relaţie ceva mai încordată cu fostul premier Vladimir Filat, despre care a afirmat, acum câteva luni, că ar fi beneficiarul atacurilor raider asupra unor bănci din Moldova. Usatâi susţinea că Filat deține pachete de acțiuni anume în băncile din Moldova, care au fost victime ale acestor atacuri.

Ex-premierul, care s-a aflat anterior în relaţii mai amicale cu omul de afaceri, nu a răspuns la vremea respectivă acestor acuzaţii, dar a afirmat că nu exclude că ar putea să-l acţioneze pe Usatâi în judecată, pentru calomnie. Deocamdată, nu a făcut acest lucru.

Tot în acea perioadă, mai exact, în noiembrie trecut, ziarul „Adevărul” a publicat o investigaţie în care a arătat că în luna mai 2012, Vlad Filat, pe atunci prim-ministru, a zburat împreună cu omul de afaceri Renato Usatâi în Germania, cu un avion închiriat de acesta, la finala Champions League. Înainte de a ajunge la Munchen, ei au făcut o escală la Geneva, de unde l-au preluat pe fiul lui Filat.

Usatâi le-a spus autorilor investigaţiei că zborul l-a costat 60 de mii de euro şi că tot el a plătit loja VIP care, împreună cu parcarea de la stadion, au costat alte 37 de mii de euro. Omul de afaceri a afirmat că pe atunci avea „alte păreri despre Filat”.

Vladimir Filat nu a confirmat, dar nici nu a infirmat acuzaţiile, precizând doar că nu comentează provocările ce vin din partea „acestui personaj”.

Ar mai fi de spus că, recent, milionarul Renato Usatâi a anunțat pe o rețea de socializare că ar putea săşi creeze propriul partid politic. Iar în acest caz, şirul dezvăluirilor, acuzaţiilor, filajelor şi deconspirărilor va continua cu siguranţă.

„Preşedintele PCRM a subliniat că tentativa de modificare a sistemului electoral are un singur scop: de manipulare a opiniei publice din Republica Moldova şi Europa, şi ca sarcină finală urmăreşte falsificarea rezultatelor alegerilor parlamentare, şi nu are nimic în comun cu procesele de extindere a democraţiei în aspect electoral”, se precizează într-un comunicat remis de serviciul de presă al formaţiunii.

David Lidington l-a rugat pe Vladimir Voronin „să comenteze situaţia disponibilităţii PCRM de a respecta obligaţiile externe ale Moldovei în cazul revenirii la putere”. Preşedintele PCRM a accentuat că Partidul Comuniştilor îşi va respecta toate obligaţiile externe, care nu contravin intereselor naţionale ale Republicii Moldova.

Potrivit comunicatului, Lidington a subliniat că Guvernul britanic va susţine orice forţă politică ce va câştiga, în mod democratic, alegerile în Republica Moldova.

Dincolo de uzanţele diplomatice şi limbajul care se impun în cadrul unor astfel de întrevederi, chestiunile abordate şi comentariile solicitate de oficialul britanic ne fac să credem că europenii nu sunt prea siguri de faptul că actuala guvernare va mai reuşi să se menţină la putere.

Cu toată încurajarea şi susţinerea oferită coaliţiei de guvernământ de oficialii europeni, ei îşi dau seama că prestaţia protejaţilor lor a fost una lamentabilă, iar riscul că aceştia nu vor mai fi votaţi este real. De asemenea, partenerii occidentali ai autorităţilor noastre sunt la curent cu ceea ce arată sondajele de opinie şi nu doar cele care au fost făcute publice. Prin urmare, ei sunt conştienţi de faptul că probabilitatea revenirii la putere a opoziţiei comuniste este foarte mare. Iar comuniştii ar putea pierde la viitorul scrutin nu pentru că majoritatea va reuşi să facă minuni şi să încline balanţa, realizând reformele promise, stârpind corupţia şi sărăcia, ci în cazul în care actualii potentaţi vor reuşi să falsifice alegerile. În acest sens, trecerea la sistemul electoral mixt este vitală pentru guvernarea compromisă şi inconsistentă.

FLUX

FLUX

FLUX

4

Reportaj

31 IANUARIE 2014

DE CE IUBESC ROMÂNIA

Saşii care NI s-au întors: „Am fugit de UE. În 2007, am plâns de parcă ne murise mama” La câţiva ani după revoluţie, în 1995, Willy şi Lavinia Schuster îşi luau cei doi copii – un băiat de nici patru ani şi o fetiţă de doar un an – şi plecau în Germania, asemenea sutelor de mii de saşi şi şvabi porniţi în exod din România imediat după căderea comunismului. După trei ani erau însă „înapoi acasă”, lecuiţi de ce înseamnă viaţa într-o ţară a Uniunii Europene În 1998, s-au stabilit la Moşna, veche aşezare săsească din apropierea Mediaşului şi locul de baştină al părinţilor Laviniei, unde ochiseră o casă cu vreo 2 hectare şi jumătate de curte şi grădină, pe care au dat 21.000 de mărci germane. Au refăcut-o, au ridicat o şură, un grajd şi un hambar, şi-au cumpărat două vaci şi un cal şi au început să facă agricultură. În Germania, Willy Schuster – care vorbeşte fluent română, maghiară, germană şi engleză – şi-a continuat slujba pe care o avusese în ţară, unde a lucrat ca translator pentru diverse ONG-uri străine ce desfăşurau programe de asistenţă socială.

Willy a descoperit agricultura bio când o organizaţie din Elveţia a lansat un program de ajutorare a câtorva zeci de ţărani şi mici meseriaşi români pentru a-şi pune pe picioare propriile afaceri. În fiecare an, din 1994 până în 2000, a petrecut cel puţin trei luni în Elveţia, ca translator pentru ţăranii români veniţi să se instruiască în fermele ecologice elveţiene.

Din ’97 i s-a alăturat şi Lavinia, tot ca translator, dar la cursurile unei „şcoli de ţărănci de munte”, unde nevestele viitorilor fermieri români învăţau cum să utilizeze cât mai eficient resursele unei gospodării eco. „Şi uite-aşa am prins drag de agricultura bio, despre care până atunci nu ştiusem mai nimic. Şi ne-am hotărât să ne facem şi noi o fermă ecologică”, îşi aminteşte Willy Schuster. „De fapt, nu o fermă, doar o gospodărie ţărănească ecologică, de subzistenţă, aşa cum aveau pe vremuri bunicii şi străbunicii noştri, din care noi zicem că se poate trăi bine, dacă nu ai pretenţii foarte mari, mai ales în privinţa câştigului financiar”, îl corectează soţia sa Lavinia.

Fuga de UE

De ce nu şi-au făcut gospodăria în Germania? „Simplu. În primul rând că e foarte greu, aproape imposibil dacă n-ai o căruţă de bani. Apoi, în România eşti mult mai liber, nu-ţi cheamă vecinii poliţia şi pompierii dacă te-apuci seara să faci un grătar în curte, cu prietenii. Dar, în primul rând, am vrut să fugim de UE, care vine cu tot felul de restrişti pe capul omului, e de-a dreptul malefică. Dar nu ne gândeam că o să ne ajungă din urmă aşa de repede şi în România!”, explică Willy. „În 2007, pe 1 ianuarie, când toată lumea din România nu vorbea decât despre cât de bine o să ne meargă în UE, eu şi soţia eram foarte trişti, am plâns de parcă ne murise mama.

Nu ne-am bucurat deloc că România intrase în UE, pentru că ştiam ce ne aşteaptă. De fapt, nu noi am aderat la UE, ei ne-au înghiţit, e fals să zici aderarea României la UE, corect e înghiţirea României de către UE, cucerirea României de către UE. Acum şi-au dat seama şi românii că s-au bucurat degeaba atunci, că au fost nişte proşti când au primit aşa, cu braţele deschise, tot ce ne-a adus UE asta”, spune bărbatul. După care conchide, pe acelaşi ton: „De ce credeţi că nu intră în UE Elveţia sau Norvegia, v-aţi întrebat vreodată?

Vă spun eu: pentru că şi elveţienii, şi norvegienii vor să fie ei stăpâni în ţara lor, nu să le spună alţii ce au voie să facă şi ce nu şi cum să trăiască la ei acasă!”.

„Ecologic de la A la Z”

La numai un an de la întoarcerea în România, gospodăria soţilor Schuster primea şi certificarea „eco”, sub denumirea „Bio Moşna”, devenită repede un veritabil brand în

lumea producătorilor şi consumatorilor de produse ecologice. „Totul ecologic, de la A la Z, fără niciun fel de îngrăşăminte sau substanţe chimice. Chiar şi pentru apă avem un sistem special de filtrare şi purificare, cu un amestec de bacterii aerobe şi anaerobe, o tehnologie germană tot mai răspândită în Europa, pe care o folosim şi la grăbirea transformării gunoiului de grajd în îngrăşământ”, spune Willy.

Apoi, încet, încet, gospodăria s-a mărit, iar producţia s-a diversificat: acum au 20 de hectare de teren: pe aproape jumătate de hectar cultivă toate legumele necesare consumului propriu, pe o altă jumătate de hectar este plantaţia de trandafiri, iar alte câteva hectare sunt cultivate cu porumb, grâu, cartofi şi plante fu-

rajere pentru animale – cinci vaci de lapte, care dau în medie cam 4500 de litri de lapte pe an, şase junci, un tăuraş, doi cai şi doi porci. Restul e păşune, pe care se mai află şi câteva zeci de nuci, meri şi pruni.

Toate aceste resurse asigură cam 80% din necesarul de consum alimentar (lapte şi produse lactate, legume, fructe, carne, făină, mălai etc.) nu doar al familiei Schuster – care are încă trei membri – ci şi al celor aproape o mie de voluntari WWOOF, practicanţi şi turişti pe care îi au oaspeţi în fiecare an, din aprilie până în octombrie.

Asta fără a mai pune la socoteală cele câteva sute de clienţi fideli ai produselor marca „Bio Moşna” – dulceaţa de trandafiri, dulceaţa de lapte şi aproape 20 de sortimente de produse lactate, de la iaurt, smântână şi urdă proaspete până la brânzeturi maturate, cu plante aromate sau fără, după gust. Reţetele sunt „tradiţionale toate, cum am învăţat de la bunici”, atât pentru brânzeturi, cât şi pentru dulceaţa de trandafiri, singura noutate fiind dulceaţa de lapte, preparată după o reţetă „de la mama ei din Argentina” primită anul trecut de Lavinia Schuster de la o voluntară din Franţa.

Activism eco. Casa cu 1.000 de oaspeţi anual

Pe lângă munca zilnică din gospodărie – începută dimineaţa la ora 5 şi terminată aproape de miezul nopţii – soţii Schuster îşi găsesc vreme şi pentru „slujba” de activişti eco, în calitate de membri sau colaboratori ai mai multor organizaţii de profil din

ţară şi străinătate. Cea care i-a făcut cunoscuţi pe plan internaţional este WWOOF – World Wide Opportunities on Organic Farms, o reţea mondială de voluntari în fermele ecologice, cu filiale în aproape o sută de ţări de pe toate continentele. Înfiinţată anul trecut de Willy şi Lavinia – după ce aceştia activaseră, din 2004, ca membri ai WWOOF Austria – filiala din România numără la ora actuală aproape 30 de gospodării certificate eco din întreaga ţară. În fiecare an, din primăvară pânăn toamnă, familia Schuster primeşte cel puţin 3-4 voluntari – ba de multe ori chiar şi 5-6 – veniţi pentru stagii de schimb de experienţă sau de învăţare, ce durează între 6 săptămâni şi 3 luni. „Le oferim casă şi masă gratis, iar în schimb ei lucrează alături de noi la toate muncile din gospodărie, ăsta e sistemul. Devin repede adevăraţi membri ai familiei. Acum avem un englez, Tom, care e deja fermier, şi doi tineri francezi, Laurie şi Bretrand, care vor să se facă ţărani. Tom se minunează tot timpul cum de noi putem trăi bine doar cu cinci vaci de lapte, în timp ce familia lui din Anglia, care are o fermă de 220 de vaci, abia dacă-şi poate duce zilele”. Alături de voluntari, soţii Schuster mai găzduiesc şi hrănesc adesea, tot gratis, şi practicanţi – elevi sau studenţi de la câteva licee agricole şi facultăţi de agricultură din Franţa şi Germania, cu care au înţelegeri de colaborare. Iar ca „tabloul” să fie complet, de cel puţin trei ori pe săptămână le mai trec pragul şi turişti – înscrişi din vreme pentru un prânz ori o cină cu bucate cum doar Lavinia ştie să

prepare, toate doar din produsele bio ale gospodăriei – ceea ce urcă la aproape o mie numărul oaspeţilor de peste an ai „Bio Moşna”.

Pe lângă calitatea de „WWOOFer” şi cea de „consultant acreditat” în domeniul agriculturii bio, Willy Schuster este şi unul dintre cei mai activi membri din România ai organizaţiei Via Campesina, „un fel de sindicat mondial al micii agriculturi ţărăneşti”, fiind, totodată, şi singurul român membru al Comitetului pentru Siguranţa Alimentelor din cadrul FAO, „ca reprezentant al societăţii civile din Europa de Est”.

„Nu banii sunt cel mai important lucru în viaţă!”

La „firma” pe care o au, mulţi prieteni şi cunoscuţi îi îmboldesc mereu să-şi mărească şi să-şi transforme „Bio Moşna” într-o afacere de produs bani, cât mai mulţi bani. „Sigur, nu ne-ar strica să câştigăm ceva mai mult, avem de plătit tot felul de dări, iar copiii cresc şi ei, trebuie să facem faţă la cerinţe tot mai multe. Dar dacă ne-am mări gospodăria ca s-o exploatăm doar pentru bani, sigur am pierde mult la calitate, în primul rând, şi n-am mai fi noi. Aşa că nu ne interesează, suntem mulţumiţi cu traiul pe care îl avem, nu banii sunt cel mai important lucru în viaţă.

Important e că suntem sănătoşi, şi noi, şi copiii, că ne simţim liberi şi că trăim aşa cum ne dorim la noi acasă, împreună cu toţi cei care ne trec pragul!”

Sursa: gandul.info

5

Opinii

31 IANUARIE 2014

FLUX

După semnarea Acordului de asociere cu UE, guvernarea externă a statului va deveni o realitate deprimantă Urmare din pag. 1

Alexei CAPBĂTUT:

Dacă Moldova nu va aplica măsuri rezonabile de protecţionism economic, noi vom fi condamnaţi la statutul de societate subdezvoltată

Solicitat să comenteze aceste declaraţii, avocatul Alexei Capbătut a ţinut să menţioneze că, „de fapt, cunoscutul politician european de origine germană nu poate să nu râvnească contopirea economiei Moldovei cu cea a UE, deoarece din această fuziune are de câștigat, în primul rând, economia germană. Iar premierul nostru fie nu realizează consecinţele fuziunii unei economii înapoiate, cum este cea a ţării noastre, cu o economie performantă, cum e cea a UE, fie reprezintă mai curând interesele UE în Republica Moldova, decât cele ale Moldovei în negocierile cu UE.” Capbătut a mai precizat că „orice om cât de cât alfabetizat ştie că, atunci când o economie puternică

se contopeşte cu una slabă, prima are de câştigat exact în măsura în care ultima va înregistra simetric pierderi. Poate oare producătorul autohton să concureze cu cel german sau cu un altul din zona Europei de Vest? Fireşte că nu. Prin urmare, dacă liberul schimb va deveni o normă pentru Moldova, orice speranţă de renaştere a economiei naţionale va fi spulberată definitiv. Dacă ţara noastră nu-şi va controla propria politică vamală, fiscală şi creditară, nu va aplica măsuri rezonabile de protecţionism economic, noi vom fi condamnaţi la statutul de societate subdezvoltată, care suportă consecinţele imperialismului economic şi îşi condamnă cetăţenii la postura ingrată de consumatori de mărfuri străine şi de gastarbaiteri în căutarea unei bucăţi de pâine pe pieţele forţei de muncă străine”, a conchis expertul.

Dinu ŢURCANU:

Emisarii europeni ne indică până şi cărui dumnezeu să ne rugăm

Solicitat să se pronunţe asupra oportunităţii semnării Acordului de asociere a Republicii Moldova cu UE, care, potrivit oficia-

După ce vom semna Acordul de Asociere, noi vom fi dumnezeii cărora voi vă veţi ruga!

lilor europeni, ar putea să aibă loc până în toamna anului curent, secretarul general al PPCD, Dinu Ţurcanu, a declarat că “pentru cei care analizează în profunzime efectele politice şi economice suportate de ţările din regiune ca urmare a asocierii sau aderării la UE sunt evidente atât limitarea suveranităţii naţionale, cât şi colonizarea economiilor respective de către corporaţiile transnaţionale”.

Potrivit Agenţiei Novosti-Moldova, Dinu Ţurcanu a mai precizat că: “Moldova n-ar trebui să urmeze orbeşte experienţa tristă a fostelor state comuniste, care au resimţit la

Aşa va fi, stăpâne!

scurt timp consecinţele contopirii cu UE. Dincolo de retorica triumfalistă, indicatorii economici, sociali şi demografici constituie un prilej de îngrijorare reală pentru elitele politice ale ţărilor respective. Dezindustrializarea masivă, degradarea agriculturii, invadarea pieţelor interne cu mărfuri de origine europeană în defavoarea producătorilor autohtoni, creşterea substanţială a numărului de emigranţi din regiunea noastră pe piaţa forţei de muncă a ţărilor din vestul continentului, iar, în consecinţă, creşterea catastrofală a divorţurilor, a numărului de copii care cresc în familii uniparentale sau

în preajma rudelor, scăderea bruscă a natalităţii ar fi doar câteva dintre urmările care se vad cu ochiul liber”.

“Dacă în ultimii ani emisarii europeni ne-au obişnuit cu vizitele lor interminabile şi, mai ales, cu „indicaţiile preţioase” cum trebuie să trăim, să construim statul şi să gândim, cărui dumnezeu să ne rugăm, ce valori trebuie venerate. După semnarea Acordului de asociere cu UE desuveranizarea ţării se va agrava, iar guvernarea externă a statului va deveni o realitate deprimantă”, a conchis politicianul.

Sursa: Novosti-Moldova

De ce nu este sărbătorită aniversarea a 96 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Democratice Moldoveneşti Astăzi ar trebui să fie marcată aniversarea a 96 de ani de la proclamarea, la 24 ianuarie 1918, a Independenţei Republicii Democratice Moldoveneşti.

Nu ştiu ca autorităţile de la Chişinău să fi pregătit manifestări solemne prilejuite de acest eveniment, să intenţioneze să depună coroane de flori la statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Nu există un monument dedicat deputaţilor Sfatului Ţării, care, la începutul anului de restrişte 1918, au votat independenţa teritoriului pe care, actualmente, se află statul Republica Moldova. Şi acesta este un fapt semnificativ.

Spre exemplu, în Estonia ziua independenţei este considerată 24 februarie 1918, când a fost proclamată Declaraţia de Independenţă a statului estonian. Deşi acea primă perioadă de independenţă a fost de scurtă durată, deoarece trupele germane au intrat în Tallinn în zilele următoare, la 2 februarie 1920 a fost semnată pacea de la Tartu, între Rusia şi Estonia – independenţa fiind restabilită. La 20 august 1991, Estonia şi-a recăpătat independenţa (faţă de Rusia, ieşind din componenţa URSS). În Estonia actul din 1918 este apreciat ca unul superi-

or celui din 1991, estonienii considerând că au reactivat independenţa din 1918.

Cred că neacordarea oricărei atenţii actului de la 24 ianuarie 1918 de către actualii guvernanţi de la Chişinău şi de către societatea moldovenească semnifică un lucru cât se poate de concret: eforturile autorităţilor sovietice de mancurtizare a conştiinţei locuitorilor fostei RSSM, deci a actualilor cetăţeni ai Republicii Moldova, s-au încununat cu un succes deplin. În prezent nu există în Republica Moldova o conştientizare a apartenenţei conaţionalilor din judeţele Hotin, Ismail şi Cetatea Albă la un teritoriu istoric comun – Basarabia, devenită la 24 ianuarie 1918 Republica Democratică Moldovenească independentă. Iar deoarece conaţionalii noştri din respectivele judeţe, care de la 28 iunie 1940 se află în componenţa Ucrainei, văd că au fost abandonaţi (trădaţi) de statul moldovenesc – majoritatea lor identificându-se drept moldoveni – ei nici nu aşteaptă vreun ajutor, măcar moral, de la actualul stat moldovean.

Noaptea trecută (23 ianuarie – n. red.)cei trei lideri ai opoziţiei ucrainene au vorbit în faţa protestatarilor de pe Maidan – în centrul Kievului. Chemarea lui Vitali Kliciko (Partidul Udar) la grevă generală a fost aclamată moderat, probabil pentru că a vorbit în limba rusă. Arseni Iaţeniuk (Partidul Batikivşcina) s-a străduit din răsputeri s-o facă pe liderul (el, probabil, înţelegând că îi lipseşte carisma proprie unui lider autentic), îndemnând la cuprinderea străzii Gruşevski în zona deţinută de protestatari. Cel care cu adevărat a electrizat mulţimea a fost

Oleg Tiagnibok (Partidul Naţionalist Svoboda), cel care a vorbit despre „un stat pentru ucraineni, pe teritoriul care le-a fost dat ucrainenilor de Dumnezeu”. Cred că un politician care promovează sloganul „Ucraina pentru ucraineni” nu poate fi suspectat de apartenenţă la valorile UE. În condiţiile în care o asemenea forţă politică ar ajunge la putere în Ucraina, situaţia comunităţilor moldoveneşti (româneşti) din teritoriile istorice moldoveneşti (nordul şi sudul Basarabiei) nu se poate decât înrăutăţi, procesul de asimilare (ucrainizare) luând o şi mai mare amploare. Şi acei confraţi ai noştri, acum ca şi în trecut, sunt lipsiţi de orice sprijin din partea statului Republica Moldova, aflat în stare de degradare a conştiinţei comunităţii de Neam. În ultimul timp, două persoane m-au îndemnat ca, atunci când aduc critici guvernanţilor de la Chişinău, să propun şi soluţii. Consider că o guvernare cu dragoste de Neam va acţiona în interesul Neamului, din interiorul şi din afara actualelor graniţe politice. Celor care nu au

dragoste faţă de poporul din care fac parte nu ai cum să le propui soluţii. Singura soluţie este dragostea. Iar unde dragoste nu e – nimic nu e. Şi nici nu e cazul să mai fie propuse soluţii unor asemenea persoane.

Aurelian LAVRIC Sursa: politicom.moldova.org

FLUX

6

Economic 31 IANUARIE 2014

Epopeea Băncii de Economii sau cum s-a prăbuşit gigantul În ediţia precedentă vă informam că statul a suportat pierderi de aproximativ jumătate de miliard de lei, în perioada 2008-2013, în cazul Băncii de Economii, potrivit unui studiu realizat de Centrul analitic Expert-Grup. Astăzi venim cu o expunere mai amplă a raportului „Epopeea Băncii de Economii sau cum au prăbuşit gigantul”, care conţine o analiză detaliată a evoluțiilor de la BEM, prezintă soluțiile utilizate în practica internațională pentru salvarea băncilor afectate de criza financiară din 2007-2009 şi, de asemenea, formulează un şir de concluzii şi recomandări.

Evoluțiile din ultimii ani de la BC „Banca de Economii” SA scoate în evidență problema managementului, ineficiența proprietății de stat, al deciziilor politice neinspirate și al funcționării dezinteresate a instituțiilor publice, au concluzionat experţii. Decizia politică de preluare a unei bănci falimentare în plină criză, raidurile corporative, acțiunile întârziate și contradictorii ale instituțiilor publice, precum și diluarea valorii acțiunilor ca rezultat al emisiunilor suplimentare la prețuri derizorii au afectat grav Banca de Economii. Însă ponderea cea mai mare în degradarea situației aparține activității de creditare defectuoase, contrare oricărui principiu de prudență și a unui management deficient. Regretabil, dar și așa-numita „salvare” a băncii s-a transformat într-o cedare dezonorată a controlului asupra instituției financiare din partea Guvernului și a creat un precedent riscant, prin care statul, și indirect cetățenii, ar putea pierde și în viitor pârghiile de influență în companiile publice sau public-private.

afectată puternic de decizia de a prelua BC „Investprivatbank”. BNM a decis retragerea licenţei Investprivatbank pe motiv de „incapacitate de plată” și banca a intrat în proces de lichidare. Pentru a nu admite, într-un an de criză economică și, mai ales, unul electoral, creșterea nemulțumirii populației cauzate de incapacitatea Investprivatbank de a efectua rambursările deponenților, s-a luat o decizie politică. Guvernul a hotărât ca activele şi obligaţiunile Investprivatbank să fie preluate de Banca de Economii, singura bancă cu capital majoritar de stat. Pentru a asigura rambursarea depunerilor de la Investprivatbank și a nu deteriora indicatorii de lichiditate ai BEM,

evita solicitarea permisiunii BNM pentru achiziționare, pachetele de acțiuni procurate sunt sub 5% din capitalul statutar (legislația națională prevede că pentru obținerea unei cote de peste 5% e nevoie de permisiunea BNM).

Concluziile experţilor

Cazul Băncii de Economii este o mostră a disfuncționalității economiei naționale. Declinul acestei bănci a fost generat de constrânge-

Banca de Economii – un gigant imprudent

BC „Banca de Economii” SA (BEM) are un rol important în sectorul bancar, fiind instituția financiară cu cea mai extinsă reţea teritorială.

Evoluțiile din perioada 2009-2013 au bulversat starea financiară a băncii, iar situația a degradat încât era posibilă retragerea licenței. Falimentarea BEM ar fi putut genera ample efecte nefaste asupra stabilității financiare și ar fi lovit iremediabil în securitatea economică a statului.

Ponderea mare a creditelor neperformante este indicatorul ce denotă principala carență în activitatea băncii: calitatea proastă a portofoliului de credite. Pe parcursul perioadei din trimestrul patru 2006 - trimestrul trei 2013, cu excepția intervalului care cuprinde trimestrul doi al anului 2010 - trimestrul trei 2011, BEM s-a confruntat cu o pondere mai înaltă a creditelor neperformante în totalul împrumuturilor, comparativ cu valoarea medie a acestui indicator la nivel de sector bancar.

Imprudența în acordarea creditelor ce a cauzat această situație este o caracteristică definitorie în activitatea acestei băncii. De altfel, anume lipsa de precauție în activitatea de creditare, precum și dezinteresul managementului băncii față de acest subiect a determinat explozia împrumuturilor neperformante și regresul instituției financiare.

Preluarea Investprivatbank – o aventură riscantă

În anul 2009, pe fondul presiunilor generate de criză, BEM a fost

BNM i-a oferit Băncii de Economii un credit de 590 de milioane de lei.

Banca de Economii urma să ramburseze creditul primit de la BNM prin vânzarea activelor băncii falimentare şi recuperarea datoriilor, comercializând gajul aferent.

Raidurile corporative – o nouă provocare pentru bancă

Un pericol major pentru sectorul bancar din Republica Moldova îl reprezintă raidurile corporative. În perioada 2011-2013, achizițiile ostile în sectorul financiar din Republica Moldova s-au realizat prin 2 modalități: 1. Preluarea titlurilor de proprietate în baza hotărârilor luate de judecători, care, în baza unor documente de o proveniență dubioasă, decideau anularea obligațiunilor debitorilor sau a persoanelor garante prin cedarea valorilor mobiliare în favoarea „raiderilor”. Acest tip de preluări s-a realizat în vara anului 2011, când mai multe bănci, precum: MoldovaAgroindbank, Universalbank, Banca de Economii şi Victoriabank, au fost supuse unor raiduri corporative, și în primăvara 2012, când a fost „atacată” doar Banca de Economii; 2. Achiziționarea simultană de către mai multe persoane juridice și fizice, între care există relații de interdependență, a unor pachete mici de acțiuni. De obicei, pentru a

rile critice ale economiei naționale, cum ar fi: cadrul regulator ineficient, pasivitatea instituțiilor publice, justiția necalitativă, nivelul scăzut de transparență în activitatea instituțiilor financiare. Pe parcursul ultimilor 5 ani anume cu concursul acestor factori s-a reușit doborârea unui gigant financiar autohton.

Decizia politică din 2009 de a prelua o bancă falimentară – Investprivatbank, în plină criză economică, a fost dramatică pentru Banca de Economii. Preluarea activelor necalitative a sporit expunerea la risc a băncii, iar executarea lentă și dificilă a gajului aferent creditelor compromise primite de la Investprivatbank a determinat o continuă înrăutățire a indicatorilor de capitalizare și lichiditate a Băncii de Economii.

Decizia luată în vara anului 2011 de Parlamentul Republicii Moldova de a schimba activele toxice moștenite de la Investprivatbank contra obligațiuni de stat a ameliorat situația băncii. După această tranzacție, BEM a scăpat de activele necalitative și a obținut o sursă sigură de lichidități, generată de efectuarea plăților aferente obligațiunilor de stat. Totuși, decizia Parlamentului nu a fost analizată din perspectiva distorsionării concurenței pe piață.

Favorizarea doar a unei bănci, printr-o schemă de preluare a activelor necalitative, poate crea distorsiuni concurențiale pe piața financiară.

Nu sunt clare motivele majoră-

rii capitalului statutar, realizat prin emisiune suplimentară închisă în octombrie 2010 din contul reducerii profitului nedistribuit. Acest transfer dintre diferite componente ale capitalului de gradul I nu a influențat indicatorii de capitalizare, ci doar a indus un puternic efect de diluare a valorii acțiunilor. Din cauza emisiunii acțiunilor la un preț extrem de mic comparativ cu valoarea de piață și cu activele nete pe acțiune, efectul de diluare a fost puternic.

Ca rezultat al emisiunii, valoarea de piață a pachetului deținut de stat s-a redus cu 131,7-197,6 mln. MDL. Raidurile corporative asupra băncii au fost (ne)contracarate prin acțiuni întârziate și contradictorii din partea instituțiilor publice, iar sistemul judecătoresc se pare că a luat partea achizitorilor ostili. Preluările ostile s-au soldat cu incapacitatea exercitării atribuțiilor sale de către Consiliul Băncii, pe o perioadă de aproximativ două luni, din cauza existenței a două consilii (unul ales la adunarea generală a acționarilor convocată de stat ca acționar majoritar, altul creat în urma adunării desfășurate de noii acționari minoritari). Această stare a generat un blocaj administrativ, agravând și mai tare situația băncii.

Totuși, cel mai mare impact negativ asupra băncii l-a avut promovarea unei politici de creditare falimentare realizată fără respectarea normelor de prudențialitate. Schemele complexe de creditare frauduloasă și dezinformarea de către executivul instituției financiare a BNM și a Consiliului Băncii a permis, o lungă perioadă de timp, desfășurarea activităților nocive pentru BEM. Acest fapt a provocat un șoc neașteptat pentru bancă, astfel deteriorarea situației financiare nu s-a produs într-un mod gradual, ci a fost de fapt o explozie spontană produsă în T4:2011, soldul creditelor neperformante majorându-se de 6 ori comparativ cu T3:2011.

Este inexplicabilă atitudinea pasivă a Consiliului Băncii și a Guvernului în condițiile semnalizării din partea Curții de Conturi și BNM asupra defectuoasei activități de creditare realizate de BEM. Concomitent, rămâne a fi o enigmă de ce Consiliul Băncii a reacționat formal la prescripțiile BNM, deja în situația în care era evident declinul băncii.

Soluțiile de remediere propuse de comisia de anchetă aveau limitări serioase. Naționalizarea presupunea un amplu proces de ajustare a legislației naționale. Practica internațională recentă arată că naționalizarea este o măsură de

ultimă instanță, când banca este practic falimentată, iar acționarii nu au capacități de a revigora instituția – o situație care nu putea fi atribuită BEM, în pofida amplelor sale dificultăți. La fel, naționalizarea nu era oportună în condițiile în care statul deja deține pachetul de control și s-a dovedit a fi un gestionar neeficient.

Cedarea pachetului de control ar fi avut un impact nefast asupra valorii cotei de participație deținute de stat. Or, reducerea rolului statului în administrarea băncii ar fi determinat pierderea primei pe care o oferea pachetul de control. Adecvat ar fi fost vânzarea integrală a cotei de stat. Totuși, momentul pentru înstrăinarea cotei statului nu era potrivit, valoarea acțiunilor era prea joasă.

Recapitalizarea debitorilor BEM este cel puțin o soluție stranie și suboptimală. Apare întrebarea: de ce pentru finanțarea băncii e nevoie de orientat sursele nu direct către instituția financiară, ci de oferit fonduri debitorilor, ca apoi aceștia să ramburseze creditele? Finanțarea băncii se putea de realizat direct, fără a atrage intermediari. Pe de altă parte, finanțarea companiilor debitoare din partea Guvernului ar fi reprezentat un cert ajutor de stat, iar acest fapt ar fi distorsionat situația concurențială.

Conceptual, cea mai bună soluție realizabilă consta din 3 pași: recapitalizare, management eficient în faza postcapitalizare și privatizare transparentă. În acest context, este de neînțeles de ce nu s-a analizat posibilitatea capitalizării băncii în baza unui împrumut contractat de Guvern. Această soluţie ar fi permis menţinerea structurii acţionariatului sau ar fi determinat majorarea ponderii statului fără a prejudicia acţionarii minoritari. La fel nici costurile acestei soluţii nu ar fi fost mari.

Soluţia aleasă s-a rezumat la cedarea pachetului de control, realizat într-un mod inedit, prin emisiune suplimentară de acţiuni, la care statul nu a subscris. Această tranzacţie mai degrabă a afectat negativ Guvernul.

Pe de o parte, statul a pierdut prima oferită de deţinerea pachetului de control. La fel valoarea cotei deţinute de stat a fost diminuată de reducerea valorii activelor nete pe acţiune, această pierdere estimându-se la 172,3 mln. MDL. În cazul Băncii de Economii, în perioada 2008-2013 statul a pierdut minim o sumă cuprinsă între 320,1 și 526,8 mln. MDL. FLUX Sursa: expert-grup.org

7

Social

31 IANUARIE 2014

FLUX

Guinness Book şi taxele locale

Curtea Constituţională a declarat neconstituţională prevederea politicii bugetar-fiscale pentru anul 2014 cu privire la plafonarea taxelor locale. Solicitarea privind examinarea constituţionalităţii acestei dispoziţii a fost depusă de trei deputaţi liberali, care au acuzat că prevederile contestate, prin care au fost excluse unele taxe locale și plafonate cele existente, au fost adoptate de Parlament fără acceptul prealabil al Guvernului, aşa cum prevede norma legală. Decizia Legislativului a fost criticată dur de autorităţile locale, pe motivul că aceasta limitează drepturile autonomiilor locale.

Audiind argumentele părţilor și examinând materialele dosarului, Curtea a reţinut că, potrivit articolului 131 alin. (4) din Constituţie, orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sunt acceptate de Guvern.

Curtea a observat că normele contestate nu au figurat în proiectul de lege aprobat de Guvern şi transmis Parlamentului spre aprobare (Hotărârea Guvernului nr. 959 din 3 decembrie 2013). Respectivele amendamente au fost incluse în proiectul legii ulterior adoptării la 17 decembrie 2013 de către Parlament a proiectului de lege în I lectură. Atât Parlamentul, cât şi Guvernul nu au putut comunica instanţei de jurisdicţie constituţională identitatea autorului (autorilor) amendamentelor, atribuind autoratul Comisiei economie, buget şi finanţe.

Curtea a reţinut faptul că, la 23 decembrie 2013, Parlamentul a adoptat prevederile contestate, în lipsa acceptului Guvernului.

Curtea a respins argumentele Parlamentului şi Guvernului privind acceptarea post-factum de către Guvern a amendamentelor operate, prin Hotărârea nr. 1051 din 24 decembrie 2013.

Astfel, Curtea a statuat că lipsa acceptului prealabil al Guvernului referitor la amendamentele care atrag majorarea sau reducerea veniturilor și cheltuielilor bugetare constituie o omisiune. Curtea a constatat că

această omisiune a survenit ca rezultat al neexecutării prevederilor articolului 131 alin.(4) din Constituţie, motiv pentru care normele astfel adoptate sunt neconstituţionale.

Unul dintre autorii sesizării, deputatul PL, Valeriu Munteanu, a scris ulterior pe blogul său că în Republica Moldova, „de la o vreme încoace, se află la guvernare „Coaliţia pentru încălcarea Constituţiei”, care „votează în fiecare săptămână, în mod sfidător şi cu nonşalanţă, cel puţin câte o lege neconstituţională”, ca mai apoi Curtea Constituţională să îi dea cu nasul de „prostioarele legislative urât mirositoare”. În opinia lui, cei care declară în fiecare zi că vor să ne ducă în Europa, discreditează permanent „conceptul statului de drept”. „Actuala Coaliţie, după ce „a înlăturat” (aşa cum le place lor să spună) liberalii de la guvernare, ar putea să verifice la Cartea Recordurilor Guinness dacă nu cumva sunt guvernarea cu cele mai multe legi declarate neconstituţionale într-o perioadă atât de scurtă, or, doar noi, liberalii, am readus în câmpul constituţional aproape zece năzdrăvănii legale”, mai scrie deputatul.

Munteanu ar trebui să recunoască totuşi că liberalii, până a fi „înlăturaţi” de la putere, şi-au adus şi ei contribuţia valoroasă la aprobarea „năzdrăvăniilor legale”, pentru care a insistat, în mod special şi repetat, chiar şeful lor, Mihai Ghimpu (vezi cazul Muruianu), care s-a îndeletnicit o perioadă îndelungată cu bâjbâitul prin mâneci, în căutarea „aşilor” salvatori. Şi tot liberalii, atunci când mai erau parte a fostei alianţe de beton-armat, au

acceptat şi au participat la tot felul de tertipuri ilegale, contestate, de asemenea, la Înalta Curte. Drept exemple edificatoare în acest sens vom aminti lunga şi hilara epopee a alegerii eternului candidat la preşedinţie, Marian Lupu, dar şi instalarea ilegală în funcţie a preşedintelui Timofti.

Dacă reprezentanţii autorităţilor locale afirmau revoltaţi că prevederile privind plafonarea taxelor locale le prejudiciază bugetele, oamenii de afaceri opinau, dimpotrivă, că aceste restricţii sunt necesare, pentru că ar fi astfel protejaţi de eventualele abuzuri şi inechităţi din partea respectivelor autorităţi.

Deputatul democrat Valeriu Guma, secretarul Comisiei pentru economie, buget şi finanţe, consideră că „taxele locale necesită reglementare ca şi toate celelalte taxe”.

Guma a declarat pentru agenţia de ştiri „Infotag” că „lipsa plafoanelor încalcă drepturile agenţilor economici, nevoiţi să achite impozitele stabilite de autorităţile locale”. „Lipsa limitărilor face imprevizibilă planificarea businessului. Agentul economic nu poate calcula câţi bani va trebui să achite la buget deoarece această sumă deseori se schimbă.

Adoptând în 2013 aceste limitări, am

pornit de la necesitatea de a asigura întreprinzătorilor drepturi egale”, a afirmat deputatul, precizând că în ultimii ani taxele pentru acelaşi tip de activitate puteau să difere de câteva ori, de la un raion la altul.

Valeriu Guma, care crede că majorarea haotică a taxelor este inadmisibilă, a mai menţionat că proiectul va fi discutat în cadrul comisiei de profil, pentru a fi reglementată posibilitatea majorării taxelor cu un anumit procent, „pentru ca şi autorităţile locale să fie mulţumite, şi antreprenorii să nu suporte pierderi”.

Pe de altă parte, expertul economic Gheorghe Costandachi constată că hotărârea Curţii Constituţionale, care este definitivă, „a dat peste cap toată politica bugetar-fiscală pentru anul 2014”.

„În luna aprilie 2012, Parlamentul a adoptat Legea privind Strategia naţională de descentralizare şi Planul de acţiuni privind implementarea acesteia. În anul 2013 au fost efectuate un șir de modificări la cadrul legislativ ce reglementează finanțele locale, astfel finalizând pregătirea fazei de reglementare și trecând la faza de implementare a strategiei de descentralizare administrativă și financiară”, menţionează expertul. În opinia lui însă, la sfârșitul anului 2013, prin adoptarea politicii fiscale pentru anul 2014, Parlamentul „a pus cruce pe toată munca de 3 ani”, depusă în vederea liberalizării autonomiei financiare locale. În opinia lui Costandachi, în situaţia creată, Guvernul trebuie să revadă politica bugetar-fiscală pentru anul 2014 pentru a asigura: • corelarea reformei administraţiei centrale cu cea a administraţiei locale; • transferul de competenţe către autorităţile publice locale, inclusiv în domeniul finanţelor publice; • descentralizarea puterii şi abilitarea autorităţilor publice locale cu puteri reale pentru a-și aduce contribuţii la dezvoltarea veritabilă a regiunilor; • desconcentrarea activității economice pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Costandachi consideră că în cazul în care administrațiile unor unități publice locale vor stabili taxe prea mari și vor majora numărul acestora, în unele cazuri agenții economici ar putea migra în alte localități, unde condiţiile pentru business vor fi mai atractive, ceea ce va contribui la formarea unui climat cu adevărat concurențial.

Totuşi, expertul recunoaşte că o bună parte a primarilor localităților nu sunt gata, deocamdată, să activeze în noile condiții, nu au cunoștințe economice și experiență în administrare, pentru că există o mare problemă privind pregătirea profesională a primarilor.

Ioana FLOREA, FLUX

Cum contribuie cetăţenii la bugetul statului?

Centrul Analitic Independent ExpertGrup a lansat un nou infografic care descifrează, simplu şi pe înţelesul tuturor, modul în care participăm noi la formarea Bugetului Public Național (BPN). Datele prezentate de budgetstories.md arată care sunt principalele surse prin care cetăţenii au contribuit la BPN în 2013.

Experţii centrului îl citează pe Benjamin Franklin, care zicea, cu o doză de umor, că achitarea impozitelor este o certitudine, ca și

moartea. La fel de cert este și rolul impozitelor în dezvoltarea unei societăți democratice.

Aceste plăți sunt folosite pentru construcția școlilor, șoselelor, podurilor, la plata profesorilor sau a medicilor, la sprijinirea culturii și multe altele.

Contribuțiile cetăţenilor, ca plătitori de impozite și taxe la Bugetul Public Național în 2013, au venit din două mari surse, arată studiul: din veniturile salariale și din cumpărăturile pe care le-au efectuat. Din venitul salarial, contribuțiile sociale însumează 21% din BPN,

cele din impozitul pe venit – 6% din BPN și din contribuțiile la asigurarea medicală – 5%.

Atunci când facem cumpărături, ne atenţionează experţii, ar trebui să ținem minte că plătim 16,67% TVA, care reprezintă 3% din BPN, iar când cumpărăm un pachet de țigări, să nu uităm că statul ne „fumează” 5,7 din ele, în formă de taxe și impozite.

Cetățenii contribuie cu 1,94 lei/litru în cazul procurării berii și cu 28 de lei/litru în cazul procurării băuturilor spirtoase. Iar la un plin de 55 de litri de benzină, statul îşi mai ia valoarea 7,5 litri ca acciz.

De multe ori însă, corupția și incompetența funcționarilor care administrează acești bani

duce la pierderi de zeci de milioane de lei care se scurg din bugetul de stat, iar cei mai tupeiști din funcționari ajung că cheltuie banii publici pe propriile mașini, case și vacante luxoase.

Cu toate acestea, acest aspect trist nu schimbă adevărul fundamental al unei societăți civilizate – impozitul trebuie plătit de fiecare cetățean în parte, pentru că doar împreună putem construi o viață mai bună, într-o țară mai bună.

Proiectul este implementat de Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP și partenerul său – compania RT Design Studio, cu suportul financiar acordat de Fundația Soros-Moldova/ Programul Buna Guvernare.

FLUX

CMYK

FLUX

8

Ucraina

31 IANUARIE 2014

Mizele crizei din Ucraina

Summit UERusia, marţi, 28 ianuarie, la Bruxelles, cu participarea lui Vladimir Putin, ce a avut pe agendă ca subiect principal situaţia gravă de la Kiev în contextul în care părţile se acuză reciproc de implicare în declanşarea crizei; Ban Ki-moon, secretarul general ONU, se oferă să trimită emisar la Kiev, care să faciliteze dialogul putere-opoziţie; vicepreşedintele american Joe Biden vorbeşte, luni, la telefon cu preşedintele ucrainean Victor Ianukovici şi-i cere să retragă forţele speciale aflate pe străzile Kievului şi să conlucreze cu opoziţia pentru rezolvarea paşnică a crizei; OSCE se oferă să medieze dialogul putere-opoziţie; UE cere puterii de la Kiev să-şi îndeplinească promisiunile făcute opoziţiei; Catherine Ashton, şefa diplomaţiei europene, vine în Ucraina, pentru a încerca o mediere a crizei; Stefan Fule, comisar european pentru Extindere şi Politica de Vecinătate, revine la Kiev, unde se aflase vineri şi sâmbătă, tot într-o acţiune de mediere.

La cele de mai sus se adaugă evenimentele politice de la faţa locului: demisia premierului Mykula Azarov; şedinţa Radei (Parlamentul unicameral), care a abolit legile represive adoptate la 16 ianuarie; tratativele de luni dintre Ianukovici şi liderii a trei partide parlamentare - Arseni Iaţeniuk, şef al partidului Batkvişcina, Vitali Kliciko, lider al partidului UDAR, şi Oleg Tiagnibok, conducătorul partidului Svoboda - în cadrul cărora i-a oferit postul de premier primului şi pe cel de vicepremier celui de al doilea.

Toate astea au ca fundal criza acută din Ucraina, care, în ultima săptămână, s-a radicalizat, străzile capitalei devenind teatrul unor scene de luptă de gherilă, cu toate „ingredientele” unui atare eveniment nemaiîntâlnit în cronica politică a Europei de după al Doilea Război Mondial. Evident, trebuie avute în vedere şi intensele contacte diplomatice sau de altă factură ce se desfăşoară în spatele uşilor închise şi astfel vom avea o imagine amplă a eforturilor care au în vedere criza din Ucraina, eforturi pe care mărturisesc că nu le-am mai întâlnit, deşi, de pildă, am comentat evenimente precum: războiul israelo-arab, din octombrie 1973; atentate teroriste de amploare; luări de ostatici; deturnări de avioane cu civili la bord, ca să iau ca exemplu zona Orientului Mijlociu, una în care, de decenii întregi, situaţia politică este extrem de gravă, cu implicaţii mult mai mari

şi mai adânci asupra întregii situaţii mondiale. La astea aş putea adăuga tentativa de asasinare a Papei Ioan Paul al II-lea de către turcul Ali Agca.

De unde, aşadar, această extraordinară mobilizare de eforturi politico-diplomatice ale Occidentului şi ce e în spatele lor? Este o întrebare care nu trebuie nici ocolită, aşa cum posibilele răspunsuri nu trebuie ignorate. De unde până unde a ajuns Ucraina să fie azi un pol al stabilităţii şi liniştii politice europene, mobilizând atenţia internaţională cvasiunanimă? Îmi pun şi, la rândul meu, pun această întrebare mai departe, ţinând seama că această ţară nu este membră NATO şi nici nu face parte din UE, organisme politico-militare şi economice reprezentative pentru peisajul contemporan. Sigur, se poate vorbi, şi pe drept, despre democraţie, respectarea drepturilor omului şi alte drepturi fundamentale în contextul european de azi, dar nu este suficient, pentru că ea nu se compară, de pildă, cu Turcia. Pe urmă, acelaşi Occident are un rateu de marcă în aceeaşi Ucraină, rateu datorat aşa-zisei „revoluţii portocalii”, care, într-un fel sau altul, are şi azi reflexe indubitabile. Cum se ştie, revoltele de stradă de azi din Kiev au izbucnit după ce, în toamnă, regimul preşedintelui Victor Ianukovici nu a mai semnat acordul de asociere a Ucrainei la UE şi, mai mult decât atât, a dat curs ofertei Rusiei de a dezvolta relaţiile bilaterale, în primul rând pe plan economic, semnând un acord în urma căruia primea gaze la preţuri mult mai mici, dar şi un credit consistent. A fost, în mod clar, un gest economic pragmatic, într-o vreme în care aceste elemente primează, şi-a zis Ianukovici, avându-l în spatele său pe Vladimir Putin, un preşedinte rus care nu se sfieşte să reia teza sferelor de influenţă, aşa cum a fost ea definită la Ialta, de Stalin, Churchill şi Roosevelt, şi care a dăinuit până în 1990. De altfel, în mai 2010, când se împlineau 65 de ani de la sfârşitul războiului, mari ziare moscovite au pledat, nu întâmplător, pentru refacerea sferelor de influenţă. Pe urmă, după ce Rusia „pierduse” republicile baltice şi fostele state comuniste est-

europene, devenite membre NATO şi UE, apoi în România sau Polonia, SUA instalează un scut antirachetă fără a garanta caracterul lui defensiv, la Moscova s-a plămădit o cu totul altă strategie, în care ecuaţia ucraineană nu se mai putea „rezolva” de Occident, chit că există o importantă parte a populaţiei care îşi exprimă răspicat opţiunea pro-Vest.

Cele de mai sus şi altele - la fel de importante - explică atitudinea rezervată a Administraţiei Obama în cazul crizei din Ucraina, unde, cum se vede, tot greul cade pe umerii UE. Există şi o altă componentă majoră a crizei actuale peste care nu se poate trece uşor, este cea religioasă, atestată de raporturile părţii de nord-vest a acestei ţări cu Letonia şi Polonia, ţări catolice, şi de relaţiile regiunii sud-estice cu Rusia ortodoxă. De altfel, un coeficient important al populaţiei Ucrainei, 17,4%, îl reprezintă ruşii, la aceştia adăugândse familiile mixte, ceea ce nu poate fi un lucru de neglijat în contextul crizei actuale. De pildă, există oraşe din aceste regiuni în care populaţia a demonstrat în sprijinul lui Ianukovici, el însuşi un rusofil cu acte în regulă. Pe urmă, în contextul actual foarte complex, schiţa tabloului ar trebui să includă şi oligarhii din ţară, care, spre deosebire de cei din Rusia, puşi cu botul pe labe de Putin, joacă un rol decisiv în întreaga viaţă social-politică şi economică a ţării. Sigur, mulţi îl ştiu pe Rinat Ahmetov, ca patron al clubului de fotbal Şahtior Doneţk, „regele oţelului”, cel mai bogat din ţară, care i-a apărat recent pe demonstranţi. La fel a procedat industriaşul Dmitri Firtach. Dar, înainte de orice, trebuie spus că cei mai mulţi dintre aceşti oligarhi sunt „sudaţi” în spatele clanului lui Ianukovici şi al Partidului Regiunilor şi au o reţinere funciară faţă de structurile UE, factor ce nu poate fi subestimat.

Pornind de la schiţa de mai sus, apare firească întrebarea: care sunt cheile crizei acute din Ucraina? Există cel puţin trei răspunsuri posibile: rolul şi locul Rusiei în context, ţară al cărei ministru de Externe, Serghei Lavrov, a fost deosebit de agresiv la adresa unor colegi europeni, pe care i-a calificat „impertinenţi şi indecenţi”, ceea ce spune multe; vine la rând Ianukovici, despre care o deputată ucraineană spune că „se defineşte mereu drept un jucător, (dar) nu înţelege că epoca jucătorilor politici a fost înlocuită de politica reală, nu ascultă de nimeni, nu înţelege că sunt oameni adevăraţi care îl urăsc şi care sunt dispuşi să sfideze gloanţele fără să plătească pentru asta”, şi, în fine, poporul, care ar trebui să aibă ultimul cuvânt adevărat, nu impus din afară şi cu riscuri uriaşe.

Dumitru CONSTANTIN Sursa: cotidianul.ro

REPORTAJ FOTO Cu credinţa-n suflet şi crucea-n mână: preoţii care luptă în prima linie pentru a opri violenţele de la Kiev Poliţia de la Kiev a lansat o ofensivă fără precedent în protestele recente din Piaţa Independenţei (din Kiev, Ucraina), denumită şi EuroMaidan, în încercarea de a dispersa manifestanţii care scandează împotriva actualei administraţii proruse. Cinci persoane au murit şi zeci au fost rănite în ciocnirile violente dintre protestatari şi jandarmi. În speranţa că vor sensibiliza atât forţele guvernamentale, cât şi opinia publică, reprezentanţi ai clerului ortodox din Ucraina au luat atitudine. Mai mulţi preoţi s-au poziţionat chiar între forţele de ordine înarmate şi mulţimea furioasă, ca îndemn la încetarea violenţelor din ambele părţi. În prima imagine un preot ortodox încearcă să oprească ciocnirile dintre protestatari şi poliţie în centrul oraşului Kiev, miercuri, 22 ianuarie.

Sursa: ortodoxiatinerilor.ro

CMYK

Externe

31 IANUARIE 2014

9

FLUX

Credite de milioane de euro pe ochi frumoşi

În Grecia, un nou scandal de corupţie readuce în discuţie complicităţile dintre mediul economic şi politic. O bancă a acordat credite la mica înţelegere, după care a falimentat. A fost salvată cu 5 miliarde de euro.

Amploarea scandalului este greu de analizat. Certe sunt doar concluziile Procuraturii din Atena, conform căreia, până în 2010, fostul director al instituţiei de creditare Hellenic Postbank, Angelos Filippidis, ar fi aprobat acordarea de credite mai multor companii cu bonitate îndoielnică.

Astfel, bugetul de stat a fost prejudiciat cu peste 400 de milioane de euro. De asemenea, Filippidis este suspectat că ar fi primit mită pentru a da undă verde respectivelor credite şi că a depus banii în conturi bancare din străinătate. În scandalul de la Postbank sunt implicate 39 de persoane. Doi foşti directori adjuncţi ai instituţiei au fost deja arestaţi la Atena. Filippidis a fost, la rândul său, reţinut la Istanbul, ceea ce a alimentat suspiciunile conform cărora acesta ar fi depus sume mari de bani în bănci din Turcia. În plus, procurorii eleni cred că fostul director ar avea conturi în Muntenegru şi Elveţia. „Alocarea de credite pentru companii, care a început în 2008, sub conducerea lui Filippidis, se află în contradicţie cu practica Postbank, care până atunci avea statutul unei mici bănci de economii”, a declarat analistul financiar Panagiotis Bousbourellis.

Modificarea modului de funcţionare a băncii nu este în sine ilegală. Banca Centrală din

Grecia atrăgea însă atenţia, nu demult, că afacerile Postbank sunt extrem de riscante. „Aceste avertismente au fost ignorate”, spune Bousbourellis.

Acuzaţii la adresa companiilor

Ignorarea acestor avertismente a dus instituţia financiară în pragul falimentului imediat după privatizare, fiind nevoie de alocarea a 5 miliarde de euro din fondul bancar special al Greciei pentru salvarea ei.

Faptul că şefa acestui fond, Anastassia Sakellariou, a ocupat până acum doi ani o funcţie de conducere la Postbank nu uşurează defel munca anchetatorilor. Ministrul elen de Finanţe, Jannis Stournaras, îi ia însă apărarea bancherei, subliniind încrederea lui absolută atât în justiţia din Grecia, cât şi în doamna Sakellariou.

O altă anchetă răsunătoare îl vizează pe Dimitris Kontominas, un important patron de presă şi preşedinte al unei companii de asigurări, considerat a fi unul dintre cei mai de succes oameni de afaceri din Grecia.

Kontominas a devenit cunoscut cu precădere după ce, în 2008, a vândut grupului RTL din Germania posturile sale de televiziune aparţinând Alpha Media Group pentru suma de 125,7 milioane de euro. În 2012, Kontominas şi-a recumpărat acţiunile de la RTL. Una din acuzaţiile principale care i se aduc omului de afaceri grec vizează înstrăinarea creditului obţinut, spune analistul Bousbourellis. „Kontominas este acuzat că a folosit creditul oferit de Postbank în scopuri personale, respectiv pentru a cumpăra o casă fiicei sale”, este de părere economistul atenian.

Axa politică-economie

În vreme ce Kontominas respinge vehement acuzaţiile, angajaţii săi au declarat că toate creditele contractate de acesta au fost plătite conform documentelor încheiate.

Deşi nu există o dovadă irefutabilă care să probeze deturnarea creditelor de către Kontominas, procurorii presupun că mai toţi clienţii importanţi ai Postbank au ascuns banii primiţi în conturi secrete sau i-au direcţionat către firme de off-shore prin complicitate cu mediul politic.

Dimitris Tsiodras, jurnalist şi fost purtător de cuvânt al guvernului de la Atena, afirmă că încrengăturile dintre mediul economic şi clasa politică nu sunt un element de noutate în Grecia. „Să nu uităm că Postbank era o bancă de stat, a cărei conducere a fost decisă întotdeauna de partidul care s-a aflat la gu-

Noi reguli la hotarul cu Ucraina Kievul a impus, în mod unilateral, noi reguli de traversare a frontierei moldo-ucrainene. Într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene se precizează că autorităţile din ţara vecină au modificat condiţiile de intrare, aflare şi tranzitare a teritoriului Ucrainei, prin introducerea unor asigurări financiare pentru cetăţenii străini şi apatrizi.

Potrivit modificărilor operate, persoana trebuie să aibă asupra sa surse financiare în mărime de 20 de unităţi ale coşului minim de consum pentru o lună sau minimum 4060 de grivne ucrainene pentru o perioadă de cinci zile. În contextul acestor evoluţii, precizează instituţia de resort, autorităţile Republicii Moldova au intervenit pe lângă cele ucrainene în vederea clarificării situaţiei create şi anulării acestor prevederi pentru cetăţenii Republicii Moldova. Subiectul în cauză a fost şi obiectul convorbirii telefonice a viceprim-ministrului, ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman, cu ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Leonid Kojara. De asemenea,

chestiunea vizată a fost abordată în cadrul convorbirilor telefonice dintre şefii departamentelor poliţiei de frontieră.

Natalia Gherman, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, a calificat acţiunile Kievului drept inacceptabile, precizând că autorităţile de la Chişinău așteaptă propuneri oficiale de ameliorare a situației. Şefa diplomaţiei moldoveneşti a mai menţionat că a insistat ca prevederile acestei hotărâri să nu fie aplicate asupra cetățenilor moldoveni, pentru că, în caz contrar, „Republica Moldova se va gândi la anumite proceduri pe bază de reciprocitate”.

Gherman a informat că au fost

atestate numeroase cazuri de întoarcere a autotransporturilor și cetățenilor moldoveni care intenţionau să traverseze hotarul moldo-ucrainean.

Ministrul a precizat că cetăţenii au fost preveniţi în legătură cu situația creată, iar omologul său ucrainean a promis că în cel mai apropiat timp va veni cu un şir de propuneri de ameliorare a acesteia. Însă până la o decizie oficială a autorităților ucrainene, respectivele măsuri ar putea fi aplicate.

Din acest motiv, cetățenii noștri care vor dori să ajungă în Ucraina, trebuie să țină cont de acest risc, a atenţionat Natalia Gherman.

S-a decis anularea tuturor prerogativelor administraţiei regionale din Lvov în calitate de putere executivă.

Sursa: Deutsche Welle

HAMID KARZAI:

Statele Unite au comis atentate în Afganistan, atribuindu-le talibanilor

Preşedintele afgan Hamid Karzai afirmă că serviciile secrete americane au organizat numeroase atentate în Afganistan, inclusiv la palatul prezidenţial, atacuri care în mod normal sunt atribuite insurgenţilor talibani, explicând că obiectivul este destabilizarea administraţiei de la Kabul.

Mai mult, Consiliul a interzis desfăşurarea pe teritoriul regiunii a poliţiei sau armatei care limitează drepturile cetăţenilor la întruniri paşnice.

Deputaţii au recomandat consiliilor locale şi orăşeneşti să creeze miliţii populare pentru asigurarea ordinii publice.

Hamid Karzai a prezentat o listă cu zeci de atentate comise în Afganistan în ultimii ani. Preşedintele afgan susţine că serviciile secrete americane se află în spatele acestor atacuri, atât în mod unilateral, cât şi prin ajutarea insurgenţilor talibani, conform cotidianului The Washington Post.

Pe lista prezentată de Karzai figurează şi recentul atac armat comis la un restaurant cu specific libanez din Kabul, un incident soldat cu moartea a 21 de persoane, inclusiv a trei cetăţeni americani. Atentatul a fost atribuit talibanilor afgani.

Preşedintele Karzai crede că obiectivul acestei conspiraţii ar fi destabilizarea situaţiei din Afganistan, inclusiv a administraţiei de la Kabul.

Cu toate acestea, un oficial de la Preşedinţia afgană recunoaşte că nu există dovezi clare care să confirme implicarea Statelor Unite în atentate.

Mai mulţi oficiali americani au denunţat afirmaţiile lui Karzai, amintind că Washingtonul a oferit miliarde de dolari şi trupe în scopul susţinerii administraţiei de la Kabul. „Este un punct de vedere profund conspiraţionist, departe de realitate”, a reacţionat ambasadorul SUA, James B. Cunningham.

Sursa: romanian.ruvr.ru

Sursa: mediafax.ro

FLUX

În oraşul Lvov din Ucraina a fost creat un guvern local Consiliul Regional din Lvov a decis crearea unui comitet executiv care îşi va asuma funcţiile administraţiei regionale. Astfel, deputaţii au înfiinţat prima autoritate executivă neprevăzută de actuala legislaţie ucraineană.

vernare”, spune fostul purtător de cuvânt al guvernului.

De altfel, însuşi Filippidis a fost numit în funcţie de fostul premier conservator al ţării, Kostas Karamanlis, fiind înlocuit în 2009, odată cu schimbarea guvernului. Şefia băncii a fost preluată de Kleon Papadopoulos, un prieten apropiat al noului premier, Giorgios Papandreou, spune economistul Panagiotis Bousbourellis.

Opoziţia de stânga de la Atena, care se bucură de o mai mare popularitate decât conservatorii aflaţi la putere, utilizează scandalul Postbank în scop electoral. În context, şeful opoziţiei Alexis Tsipras vorbeşte despre existenţa unui „triunghi al corupţiei”, cu referire la bănci, partide politice şi marile companii din Grecia, care se susţin reciproc.

FLUX

10

Important 31 IANUARIE 2014

Probabil că titlul comentariului de astăzi vă surprinde. Nu l-am ales să vă şocăm, ci pentru că e important. Tot mai multe familii din America se confruntă cu situaţii bizare când copiii lor le spun “cred că sunt homosexual” (“I think I am gay”!). Poate şi unii din cititorii noştri s-au confruntat cu astfel de situaţii ori cunosc, ori au auzit de familii care s-au confruntat cu astfel de situaţii. Ce-i de făcut în astfel de situaţii?

Cum se explică ele? Care e geneza lor?

Răspunsul îl aflăm într-o cărticică publicată la începutul acestui an de o mamă, fostă feministă anticreştină în vremurile tinereţii, dar devenită creştină şi o ardentă promotoare a valorilor familiei de mai mulţi ani.

Titlul cărţii ei e titlul comentariului nostru de astăzi: Maybe He’s Not Gay! Another View on Homosexuality (“Poate că nu e homosexual. O perspectivă diferită privind homosexualitatea”!). Autoarea e Linda Harvey. Premisa cărţii ei e că homosexualitatea e o modă contemporană şi că tinerii cad ori caută această modă doar pentru a fi diferiţi de restul societăţii. Devine o modă la tinerii occidentali să se declare homosexuali. Iar ultima modă e să se declare bisexuali. O fac pentru a-şi şoca prietenii ori părinţii. Ei cred că e cool ori chic să te identifici altfel decât heterosexual. Dar sunt ei cu adevărat homosexuali ori bisexuali, întreabă Harvey? E îndoielnic. Uniformitatea ori lipsa de diversitate, ori de a alege îi plictiseşte pe tineri, mai ales pe adolescenţi, zice ea. Pentru a ieşi din anonimat, mulţi dintre ei se identifică cu trenduri bizare, unul din ele fiind homosexualitatea.

Cartea e scurtă, are doar 117 pagini, dar tonul ei e incisiv. Harvey scrie la subiect şi atacă toate manifestările sociale care promovează neconformismul sexual. La început, Amazon. com nu a vrut să-i vândă cartea, dar la insistenţa publicului a început să o vândă online.

Cine poate blama?

Cine e responsabil pentru această turnură nemaiîntâlnită până acuma? În primul rând e media şi cultura pop. Cultura cu care ne hrănim zilnic minţile e plină de mesaje murdare, despre homosexualitate, vedete homosexuale, autori homosexuali,

politicieni homosexuali, sportivi homosexuali, actori homosexuali şi alte personalităţi publice care se identifică ca fiind homosexuale.

Cultura aceasta ne spune că homosexualitatea e normală, înnăscută.

Chiar şi titlurile unor piese muzicale afirmă acest neadevăr. Mai toţi au auzit piesa muzicală “born that way”! La fel, suntem inundaţi cu ştiri despre diverse persoane ori vedete care îşi schimbă sexul de mai multe ori în viaţă la fel cum unii dintre noi ne schimbăm maşinile pe parcursul vieţii. Ori periodic adoptăm mode noi de îmbrăcăminte. În fata acestei avalanşe propagandistice şi de îndoctrinare, întreabă Harvey, mai au părinţii ori factorii spirituali (preoţi ori pastori) vreo influenţă asupra adolescenţilor să-i convingă că deviaţiile sexuale sunt nenaturale şi greşite?

O minciună grosolană

Publicistica contemporană privind homosexualitatea ne spune ca încă de la 12 ani adolescenţii simt dorinţa de a întreţine relaţii sexuale cu persoane de acelaşi sex. Cine poate să contrazică aceste afirmaţii aberante? Din cauza asta tot mai mulţi oameni cred ca homosexualitatea e înnăscută, normală, un aspect normal al “diversităţii” sexuale umane. Iar liderii civici ori chiar ai bisericilor afirmă tot mai des că persoanele care se consideră ca fiind homosexuale trebuie respectate, şi merită să li se acorde tot felul de drepturi, fie ele chiar speciale. La urma urmelor, spune Harvey, asta e o minciună grosolană. Într-un sens, asta nu ar trebui să ne surprindă, zice ea, pentru că de-a lungul istoriei civilizaţii şi naţiuni întregi au crezut şi promovat mituri şi minciuni grosolane. Un exemplu e sclavia,

POATE CĂ NU E HOMOSEXUAL!

care a fost abolită doar în secolul XX. Un alt exemplu e noţiunea că pământul e neted nu rotund. Aşa e şi cu minciuna homosexualităţii, insistă ea. Şi aşa cum minciunile din secolele precedente au avut consecinţe, minciuna homosexualităţii are şi ea consecinţele ei.

Un merit adiţional al cărţii lui Harvey este că punctează argumente împotriva minciunilor promovate de ideologia şi propaganda homosexuală. Arată de ce e greşit să crezi că homosexualitatea e ceva cu care fiinţa umană se naşte. Întreabă Harvey: nu ar fi o minciună grosolană pentru generaţiile din trecut care mii de ani au considerat homosexualitatea ca o manifestaţie anormală, doar să fie considerată normală în doar ultimele câteva decenii? Şi ea atenţionează: dacă minciuna homosexualităţii e acceptată la începutul mileniului III, asta va avea consecinţe pentru societate şi civilizaţie în aceeaşi măsură în care, vreme de mii de ani, societatea a considerat homosexualitatea ca o manifestare aberantă. În alte cuvinte, pe parcursul a mii de ani când societatea a considerat homosexualitatea ca anormală, consecinţele acestui consens universal au fost manifestate pe diverse planuri. Dar dacă homosexualitatea va fi considerată normală şi o normă de conduită sănătoasă, consecinţele vor fi la fel de radicale, dar în direcţia opusă. Adică negative. Şi asta pentru că adoptarea unei identităţi sexuale diferită de cea naturală, adică heterosexuală, este o prioritate promovată la nivel global, nu doar în lumea occidentală. Treziţi-vă, zice Harvey! Chestiunea asta nu e una trivială, ci una serioasă.

Consecinţe

Una dintre consecinţele normalităţii homosexualităţii şi a ideologiei de gen va fi că încă din fragedă copilărie, copiii vor învăţa că vor putea adopta ori alege orice identitate sexuală dorită de ei, iar părinţii nu vor mai avea nimic de comentat ori de făcut privind confuzia ori dezori-

entarea sexuală a copiilor lor. La fel nici şcolile, nici chiar cele religioase.

Va fi chiar posibil să fie eliminate din Biblie (în traducerile noi) referinţele la homosexualitate şi imoralitatea sexuală. Harvey listează nu mai puţin de 13 consecinţe cu impact imens pentru societate în cazul că homosexualitatea va fi acceptată ca minciună mondială. Numărul persoanelor care se vor considera ca fiind neheterosexuale va creşte exponenţial, familia va dispare, căsătoria va fi eliminată, convieţuirea în grup va lua locul familiei naturale, o nouă moralitate privind sexualitatea se va înfiripa la nivel mondial, iar cei care vor gândi altfel vor fi marginalizaţi ori persecutaţi.

Imaginaţi-vă, întreabă Harvey, cum se va transforma mintea unui mic copil când i se va introduce în minte noţiunea de “orientare sexuală”? (“What happens if younger and younger kids are introduced to “sexual orientation ideas, în an environment where they are also told more and more about sex itself at younger and younger ages?”) (Pagina 37). Educaţia sexuală atât de mult vânturată în lumea occidentală distruge mintea copiilor. De la o vârstă tot mai scăzută, copiii sunt expuşi materialelor sexuale tot mai grafice. Asta e problematic, pentru că le fură copiilor copilăria, inocenţa

şi imaginaţia imaculată. De-a lungul istoriei, în întreaga lume a existat un consens: copiii şi adolescenţii au nevoie de timp să se maturizeze sexual şi trebuie să ajungă la vârsta discernământului înainte de a li se vorbi despre sexualitate. Astăzi citim cu oroare că ideologia sexuală promovată în lumea occidentală afirmă că e important şi bine pentru copii, de la o vârstă tot mai fragedă, să fie educaţi în sexualitate şi manifestările ei diverse. La urma urmelor, afirmă pedagogii revoluţiei sexuale, “children are sexual beings, too”, copiii sunt şi ei nişte fiinţe sexuale. Dar, răspunde Harvey, aşa după cum oricare părinte ştie, maturitatea e obligatorie la persoanele care întreţin relaţii sexuale, pentru că ele implică fidelitate şi o relaţie de dragoste.

Cartea lui Harvey e foarte densă în argumente şi e scrisă pe înţelesul tuturor. În consecinţă, vom continua recenzia cărţii într-o altă ediţie săptămânală AFR. Informaţiile sunt foarte utile şi trebuie cunoscute de fiecare părinte. Vom învăţa în ediţia următoare ce trebuie făcut pentru stoparea extinderii în rândul tinerilor şi a copiilor al acestui cancer care se numeşte confuzia sexuală.

Alianţa familiilor din România Sursa: alianta-familiilor.ro

WASHINGTON POST:

O ţară cu şapte servicii de informaţii nu a localizat la timp victimele unui accident aviatic Publicaţia Washington Post a abordat subiectul accidentului aviatic din Apuseni. Jurnaliştii americani scriu că prăbuşirea avionului a dezlănţuit furia românilor şi a ameninţat Guvernul aflat la putere.

Subiectul accidentul aviatic din Apuseni a fost abordat de Washington Post prin prisma reacţiei tardive a autorităţilor. ”România, ţară cu o populaţie de 19 milioane de oameni şi fără duşmani externi, are şapte agenţii de informaţii, inclusiv principalele agenţii interne şi externe de spionaj”, se arată în articolul din Washington Post.

“Românii au reacţionat cu furie, apelând la reţelele de socializare şi la televiziuni pentru a acuza incompetenţa Guvernului, după ce una dintre victime a sunat de şase ori la numărul de urgenţă”, scriu jurnaliştii Washington Post. „Unul din cele şapte servicii a investit 40 de milioane de euro în sistemul de apelare de ur-

În articolul Washington Post se arată că prim-ministrul Victor Ponta a demis doi oficiali şi că ministrul de Interne şi-a dat demisia după accidentul aviatic, însă menţionează că premierul încearcă să salveze aparenţele după eşecul operaţiunilor de salvare. „Ponta încearcă să salveze aparenţele, întrucât el a fost cel care a spus într-un talk-show că toţi cei şapte pasageri au supravieţuit. Pentru românii lipiţi de buletinele de ştiri, filmul evenimentelor a fost prezentat prima oară de un oficial al statului ca având un final fericit”, arată ziariştii americani.

Un avion la bordul căruia se afla un echipaj medical a aterizat forţat, luni după-amiază, în Munţii Apuseni. În urma accidentului, şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion. Avionul prăbuşit şi victimele au fost găsite de un localnic, după o căutare de aproximativ cinci ore. genţă şi, cu toate acestea, cele şase telefoane ale supravieţuitorului care a apelat 112 nu au

fost suficiente pentru a primi ajutor la timp”, notează jurnaliştii americani.

Alexandra CILIAC Sursa: evz.ro

Cultur=

31 IANUARIE 2014

11

Leo BUTNARU

CUM VA FI ANUL 1993?

(Pagini de jurnal)

28.XII.1992 Pentru Premiile USM, sponsorii au fost generoşi, în tandem şi fiecare în parte, oferind câte 250 de mii de ruble. Decidem valoarea premiilor: de 35 şi de 20 de mii (p. debut). Cele 165 de mii din jumătatea de milion să le transformăm în burse de creaţie.

Iau legătură telefonică cu I. Diordiev, finul lui N. Ţurcanu, să-i telefoneze, la rându-i, la Nezavertailovca, Slobozia, dnei Ţurcanu, să vină la înmânarea premiilor.

Premierea – miercuri, la Palatul feroviarilor.

Recepţia o organizează V. Efremov, fire contrariată care, acum doi ani, a cam fost bătut pentru antifrontism… He, he. Ce metamorfoze ale… politicii de piaţă…

30.XII.1992 Ah, voi premii, premii, şi voi titluri, titluri, precum ar suna un jalnic vers postesenian…

Pentru că a început a bate grindina nemulţumirilor legate de decernarea premiilor pentru anul literar 1992. În biroul lui M. Cimpoi îl găsesc pe I. Vatamanu. Şeful şi cu Arcaşu îi explică metodic că, vezi, Ioane, noi am pledat cât am putut ca să fie trecută în lista cărţilor interzise şi lucrarea ta, dar Vodă şi-a schimbat părerea pe care o avusese la prima şedinţă a juriului şi, susţinut de Esinencu, a dat totul peste cap…

I.V.: „Mihai, doar tu ştii că nu numai o carte mi-a fost mutilată, ci mai toate… pentru că şi tu, Arcadie, tu, Leule, ştiţi că am avut câteva cărţi cu câte doi redactori… Deci, cine organizează chestiile astea, hai? Că eu n-o să mai tac, ajunge. Aş putea profita de postul meu, să-l iau pe Ciocanu într-o parte, să-i spun ce trebuie să-i spun, şi editez două volume de opere alese. Însă eu nu fac treaba asta, că niciodată nu am abuzat” etc. Mihai: „Vezi, Ioane, dacă nu vii nici la şedinţele de consiliu şi nici la cele ale juriului? Eu în mod special le pun pentru luni sau vineri, când voi, deputaţii, nu sunteţi prinşi în parlament. Însă voi nu veniţi şi, iată, se întâmplă ceea ce s-a întâmplat. Esinencu ţipă, Matcovschi mormăie… Şi totul se duce naibii”. Arcadie: „Azi dimineaţă, Matcovschi mi-a citit la telefon întreaga diatribă prin care spune că renunţă la premiu din motivul că i s-a dat doar pentru cartea ghilotinată, dar nu şi pentru creaţia curentă”. Mihai: „S-a supărat chiar şi din motivul de ce a fost pus primul pe listă Petru Cărare şi nu el, Matcovschi”. Ceva mai târziu, Gheorghe Vodă: „Eu l-am calmat pe Matcovschi. M-am dus la el şi i-am spus: «Mitică, se renunţă doar la Premiul Nobel, nu la astea, mai cu puţin răsunet. Astea trebuie luate». Şi el a căzut de acord, aşa că nu mai vine cu protestul”. Cimpoi: „Da Lidia Istrati mi-a plâns o oră în receptor, spunând că, în conformitate cu un sondaj făcut printre cititori, cartea ei e cea mai bună, dar nu a fost premiată. Şi eu cred la fel, dacă o luăm în comparaţie cu proza lui Esinencu”. Eu: „I-ai spus că nu a luat niciun vot?” Cimpoi: „Ba nu, a luat unul sau două”. (Dar e sigur că nu a votat nimeni pentru cartea ei, iar Cimpoi, prin „unu sau două”, nu face decât să contracareze întrebarea doamnei: „Cum, Mihăiţă, nici tu nu ai votat pentru mine? În acest caz de ce spui că ai pledat pentru cartea mea?” Iar Cimpoi, în acest context, aduce aminte de un caz mai de demult, când la consiliul US se pusese la vot înaintarea lui Emilian Bucov la premiul de stat. Înflăcărata pledoarie a lui Andrei Lupan. Însă Bucov nu ia decât 2-3 voturi. Iarăşi se aprinde Lupan, iar îi găseşte mii de calităţi operei şi omului Bucov. Însă la a doua votare, pretendentul chiar că nu ia niciun vot! Cum, se întreabă ceilalţi, noi ca noi, dar nu a votat nici chiar Lupan, care bubuise o atare apoteoză?… Şi tot aşa, şi tot aşa…

D. îmi spune la telefon: „Orice ar fi fost între noi, am hotărât să te facem laureat al premiului LA pentru 1992. Ai colaborat ca nimeni altul. În pofida neplăcerilor, eu mă strădui să

rămân obiectiv”. Cam ştiu ce are în vedere: că aş fi, chipurile, printre cei care îl aţâţă pe Eugen Cioclea. Ce să vorbim?! Dezvinovăţirile ar fi inutile, el având prejudecăţi de nestrămutat.

Iar de ştie că nu am un amestec în asta, pur şi simplu provoacă, să audă ceva ce l-ar interesa.

31.XII.1992 Cu Mihai Cimpoi, intrăm în apartamentul familiei Paul Mihnea. Poetul şi soţia sa, ambii bătrâni, se dovediră a fi în coridoraşul strâmt şi, cu câteva momente înainte de-a apăsa noi pe butonul soneriei, din interior prinse a scrâşni mecanismul yalei. E de presupus că eram aşteptaţi, stăpânii fiind preîntâmpinaţi, probabil, de Veaceslav Vâşcu, unul din patronii firmei „Unda”, care a sponsorizat premiile anului literar 1992. Vâşcu locuieşte la aceeaşi scară cu Paul Mihnea. Prima impresie?... Eu am mai fost la dl Mihnea acum vreo 8-9 ani, când se aprinsese între noi un strop de polemică referitoare la traducerea poeziei lui Verlaine, pe care o dăduse dânsul la lumină. De atunci, în raport cu prezentul, au înaintat mult în vârstă şi soţii, şi apartamentul lor, căruia nu i se poate acorda o îngrijire corespunzătoare.

La auzul sumei premiului – 35 de mii de ruble, amfitrioana exclamă surprinsă, în surdină, luminându-se la faţă. Însă poetul, slăbit, cu mâinile cuprinse de tremur („Nu e Parkinson”, zice), nebărbierit, face cu o indiferenţă aproape firească: „Să mi se fi acordat acest premiu pe când aveam 35 de ani, azi însă…”.

Ne propusesem să stăm la dl Mihnea vreo jumătate de oră, în sinea noastră fiind siguri că nu scăpăm doar cu atât. Şi, într-adevăr, poetul, avid de mărturisiri, ca totdeauna, cu proverbialele sale desfăşurări de naraţiuni sofisticate, insistă să mai stăm, o dată, de două, de trei ori, şi noi am cam triplat durata timpului vizitei.

Destul de ramolit la înfăţişare (72 de ani), Paul Mihnea are aceeaşi luciditate în conversaţie şi aceeaşi memorie… microscopică. Ţine minte detalii, nuanţe, versuri, nume, lecturi, articole, ziare, cărţi, oameni, oraşe, ani, glontele care în timpul stalinismului, zice, i-a trecut pe lângă tâmplă… Către mine: „Dumneata, dle Butnaru, m-ai pus al patrulea… După Deleanu… Iată, am aici revista Basarabia, unde ai dat lista…”. Păi, zic, maestre, eu am dat unele nume de scriitori buni, fără a face o ierarhie…

Dar cred că nu l-am convins: a revenit de câteva ori la „locul patru”, plângându-mi-se de multe nedreptăţi, unele dintre care pot fi doar rodul unei elementare suspiciuni, de care dl Mihnea, ca şi mulţi alţii, nu este cruţat.

Vorbeşte despre cei care nu cunosc limba în nuanţele ei, dar scriu. Despre prima silabă din numele Gad… „Acum e… dar pe timpuri, când nu vroia să semneze corect, eu îi spuneam: «Din numele dumitale, cel mai dragă îmi este prima silabă»”.

Povesteşte/ aminteşte despre răul pe care i l-a făcut Andrei Lupan, care încă din 1958 îl numea deja „ruină”.

Vorbim despre un eventual dialog pentru presă. Cică, să-i avansez în prealabil un chestionar. Câteva zile în urmă, trecuse pe la el Gh. Budeanu, cu aceeaşi intenţie. Nu s-a hotărât nici pentru el, nu e hotărât încă nici pentru mine, cu toate că eu consider că discuţiile ar fi diferite.

Nu a văzut încă semnalul cărţii sale de sonete „Coroană de coroane”. Noi am avut-o la juriu. I-am promis să i-o aducem. Ne cere ajutorul pentru a-şi edita o carte de versuri scrisă în limba franceză. Feciorul să, Boris, i-a publicat prima sa carte în ruseşte. Bătrâna doamnă Mihnea nu prea ştie româneşte. Poetul e un fanat: „Toată viaţa mi-am scris manuscrisele cu alfabet românesc. Când Deleanu îmi spunea că niciodată nu vom mai reveni la grafie latină, îl contraziceam vehement: «Cum să nu avem noi alfabet latin, dacă l-am avut?», îl întrebam… Iată, cnezişorul Vartic vrea să dea Cernăuţiul… Dar eu nu-l dau… Eu cred că Cernăuţiul va redeveni al nostru”.

Paul Mihnea e încrezător că numaidecât se va vindeca. Ne arată nişte pastile (nu le-am

reţinut denumirea) pe care le tot… netezeşte cu duioşie, ne citeşte câte o frază din instrucţiunea care le explică modul de întrebuinţare şi proprietăţile. Eu chiar cred că e cuprins de o nuanţă de miraculos, când se gândeşte la efectul acestor pastile. Dă şi nişte cifre, spunând că dânsul a creat întreaga viaţă în magia numerelor. „Nu e Parkinson. Eu ştiu cine mi-a făcut-o… Ştiţi şi voi… Ei mi-au făcut-o… Dar o să mă vindec. Iată tabletele astea. În sfârşit, leam obţinut. Şi o să mă vindec. Fiindcă am fost şi mai bolnav. Am avut tuberculoză. Oftică. În viaţa mea am scuipat căldări de sânge. Căldări de sânge! Dar m-am vindecat”. Îl întreb, dacă ştie gluma… – cum?... cam sinistră sau… optimistă a lui Nicolai Costenco. Sigur că a ajuns până la el. „Da, a zis… cred spre bine, spre prelungirea vieţii mele… Mă invidia… A zis: «Ofticosul de Mihnea tot moare de vreo 30 de ani. De când tot moare, a mai scris două sicrie de sonete»… A zis aşa pentru că mă invidia”.

Mă rog, e o butadă scriitoricească. Chiar dacă uşor caustice, atare vorbe de spirit fac totuşi viaţa mai suportabilă. La mulţi ani, domnule Paul Mihnea!

După vizita la Paul Mihnea, am trecut cu un ajutor social şi pe la Al. Ne. Cineva ne-a spus că ar fi orbit cu totul şi îl întreţine Şt. Odobescu sau Ion Zănoagă. („Eu ştiu de ce a orbit, zicea Mihnea. Voi ştiţi? Ştiţi, cum să nu ştiţi: de băutură. Bea patru sticle una după alta, l-am văzut eu…” Ei, dar asta rămâne între poeţi…)

Oarecum decepţionaţi în faţa unei uşi deloc arătoase, ne-am gândit că vorba despre orbire ar fi vreo basnă. Şi n-ar fi rău să fie chiar aşa: zvon venind de la alt poet lăcrimos la paharul cu vin. (I.V. – de fapt, avem doi I.V.) Ieri dimineaţă am programat la computer diplomele pentru laureaţi.

Ajung la US şi sunt întâmpinat de un prelung, insistent, sunet de telefon. E Laurenţiu Ulici de la Bucureşti. Felicitări reciproce (sărbători de iarnă, nu?), apoi întrebarea dacă aş putea veni pe 7 ianuarie pe malurile Dâmboviţei. Înţeleg că este vorba de înmânarea Premiilor revistei „Luceafărul” şi promit că voi încerca să ajung la Bucureşti.

Gala premiilor literare a avut loc la Palatul Feroviarilo. Bine şi frumos. Şi tăios! M. I. C. s-a răzbunat pentru unicul vot contra pe care l-a avut, rostind o cumplită diatribă alegorică împotriva celui care „nu numai că-i prost, dar e şi rău/ răutăcios”, trădând de două ori la rând aceeaşi carte… Adică, nu e „acela”… Protagonista scandalului alegoric era de faţă, pentru ca să plece imediat după încheierea părţii oficiale a ceremoniei. După, un furşet civilizat, cu de toate.

Scriu aici dimineaţă, pe la 10.30. Ha, ha! Ah, ah! Peste 13.30 de ore vine Anul cocoşului. Şi iată ce găsesc la începutul Zilei a Doua (Matutin) din romanul lui Umberto Eco „Numele trandafirului”: „Uneori simbol al diavolului, alteori al lui Christos reînviat, nicio vieţuitoare nu este mai necredincioasă decât cocoşul.

Ordinul nostru a cunoscut făpturi din acelea trândave, care nu cântau la ivirea soarelui”.

Bun… Şi din nou: Ha, ha! Însă un „Ha, ha!” de plâns, probabil. Pentru că iată ce spune horoscopul: 1993 va fi un an greu, încrâncenat întru supravieţuire. Va trebui să trudim mult, din răsputeri. Nimic fără eforturi! Şi-apoi, e-he! cocoşul, adept, chipurile, al unei ordini generale şi cam rigide, e predispus la parade militare, decoraţii. Iar unde se decorează şi se doresc distincţii, fireşte că persistă riscurile de abuzuri de oricare ordin. Iar dacă se zice că 1993 va fi favorabil carierelor militare, nu sunt excluse şi confruntările armate. În ce mă priveşte, despre zodia Ţiştarului/ Tigrului (cam aşa e alianţa asta stranie în care mă plasează zodiacul), despre primul se spune că: „Toate îi merg bine. Schimbările din societate nu-l stingheresc deloc”. (Ei, aici e o evidentă exagerare: chiar deloc?) Despre al doilea: „Poate să-şi mai tragă sufletul. Îşi va recăpăta încrederea în propriile puteri. Şi se va încadra cu uitare de sine în muncă”.

N-ar fi rău să fie bine, adică – să fie tocmai aşa cum zice subiectiva basnă a horoscopului.

FLUX

CALEIDOSCOP

31 ianuarie Evenimente 106: Este terminată reconstrucţia podului peste Dunăre (cu o lungime de 1135 m) la Drobeta, de către Apolodor din Damasc 1834: Este deschisă, la Bucureşti, Școala de muzică vocală, de declamaţie şi literatură a „Societăţii Filarmonice” 1844: Emanciparea ţiganilor aparţinând aşezămintelor bisericeşti şi mănăstirilor de către Mihail Sturdza, Domnul Moldovei (1834-1849). La 14 ianuarie 1844, au fost eliberaţi şi ţiganii robi ai statului 1891: În Portugalia a avut loc prima revoluţie republicană 1901: A avut loc premiera absolută a capodoperei cehoviene „Trei surori”, la Teatrul de artă din Moscova (regia: K. S. Stanislavski) 1920: Inaugurarea “Universităţii din Cluj”, deschisă de Consiliul Dirigent al Ardealului în prezenţa Regelui Ferdinand I 1929: Uniunea Sovietică îl exilează pe Leon Troţki 1942: Al Doilea Război Mondial: Japonezii au ocupat Peninsula Malacca 1944: Al Doilea Război Mondial: Debarcarea forţelor aliate în Arhipelagul Marshall 1950: Preşedintele american Harry S. Truman anunţă un program pentru dezvoltarea bombei cu hidrogen 1958: Prima lansare, reuşită, în Cosmos a unui satelit construit de SUA – „Explorer 1” 1990: A fost deschis la Moscova primul restaurant McDonalds 2001: Pronunţarea verdictului în procesul privind atentatul de la Lockerbie, din 1988, în urma căruia cetăţeanul libian Abdel Basset Ali al-Megrahi a fost condamnat la închisoare pe viaţă, iar cel de-al doilea suspect, Al Amine Khalifa Fhimah, a fost achitat de către instanţa scoţiană 2010: „Avatar” devine primul film cu încasări de peste 2 miliarde de dolari la nivel mondial

Naşteri 1756: Marie-Thérèse de Savoia, soţia regelui Carol al X-lea al Franţei (d. 1805) 1797: Franz Schubert, compozitor austriac (d. 1828) 1854: David Emmanuel, matematician român (d. 1941) 1868: Theodore William Richards, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru chimie (d. 1928) 1902: Alva Myrdal, sociolog şi politician suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (d. 1986) 1921: John Agar, actor american (d. 2002) 1923: Tia (Ernestina) Peltz, pictoriţă şi graficiană româncă (d. 1999) 1923: Norman Mailer, prozator american (d. 2007) 1926: Dominic Stanca, poet şi prozator român 1926: Maria Emanuel, Margraf de Meissen, șeful Casei de Saxonia (d. 2012) 1929: Rudolf Mössbauer, fizician german, laureat al Premiului Nobel 1937: Mircea Micu, poet, prozator şi dramaturg român (d. 2010) 1937: Marin Moraru, actor român de teatru şi film 1937: Philip Glass, compozitor american 1938: Regina Beatrix a Regatului Țărilor de Jos 1938: Ajip Rosidi, scriitor indonezian 1951: Cornel Popa, politician român 1953: Ovidiu Lipan „Țăndărică”, muzician român, fost membru al grupului „Phoenix” 1955: Virginia Ruzici, jucătoare româncă de tenis 1982: Elena Paparizou, cântăreaţă greacă, câştigătoare a Eurovision 2005

Decese 1418: Mircea cel Bătrân, domn al Țării Româneşti 1870: Cilibi Moise, scriitor român de origine evreiască (n. 1812) 1918: Ivan Pulyui, fizician, inventor şi patriot ucrainean (n. 1845) 1933: John Galsworthy, scriitor englez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1932 (n.

1867) 1944: Jean Giraudoux, scriitor francez (n. 1882) 1972: Mahendra, rege al Nepalului (n. 1920) 1987: Allegret Yve, regizor francez (n. 1907) 2001: Rafael Lapesa, profesor şi academician spaniol, autor al Dicţionarului etimologic al limbii spaniole. (n. 1908) 2011: Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului (n. 1921)

FLUX

12

INEDIT „Istoria unui galben” la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei şi Clubul Colecţionarilor din municipiul Chişinău au organizat Expoziţia „Istoria unui galben” (circulaţia monetară în Moldova din cele mai vechi timpuri şi până în prezent). Este o expoziţie inedită, care prin designul ei deosebit își propune să introducă publicul în lumea miraculoasă şi interesantă a numismaticii.

La expoziţie sunt prezentate monede izolate şi tezaure monetare şi cu obiecte de podoabă descoperite pe teritoriul Republicii Moldova din diferite epoci istorice, păstrate în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei şi în colecţii private din Republica Moldova.

Majoritatea acestor piese sunt inedite şi vor fi expuse publicului larg pentru prima oară. Inaugurarea expoziţiei a avut loc joi, 30 ianuarie 2014, în incinta Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, sala de expoziţii nr. 1, parter și este deschisă pentru public.

Cultur=

31 IANUARIE 2014

EUROVISION 2014, ÎNCEPE COMPETIŢIA

Spiritele se încing

Interpretul care va reprezenta Moldova la concursul Eurovision Song Contest 2014 (ESC) va fi ales din 57 de candidaţi, înscrişi în etapa naţională. Cei mai mulţi dintre candidaţi sunt nume noi din lumea showbiz-ului. În acest an, condiţiile participării la concurs au fost modificate.

Deşi mulţi dintre interpreţii înscrişi în concurs sunt cunoscuţi publicului de la noi din ţară, majoritatea candidaţilor au decis să-şi încerce norocul pentru prima dată.

Dacă anul trecut interpreţii au fost nevoiţi să aleagă o piesă propusă de compozitori, în acest an, concurenţii au avut dreptul să vină cu propria piesă. Potrivit regulamentului, aceasta trebuie să fi fost lansată după 1 septembrie 2013.

Selecţia concurenţilor va avea loc în trei etape. Iniţial, juriul va asculta piesele imprimate, ulterior, candidaţii vor evolua live. Cea de-a treia etapă este finala naţională din 15 martie, precedată de două semifinale. În acest an, în premieră, în ambele semifinale, juriul împreună cu televotingul vor selecta 7 interpreți, iar al 8-lea va fi desemnat de public.

Una dintre condiții este că participanţii trebuie să deţină cetăţenia Republicii Moldova, dar este admisă şi colaborarea cu textieri şi compozitori de peste hotare. Concertele vor fi transmise în direct la posturile Moldova 1 şi Radio Moldova.

Câştigătorul concursului naţional va reprezenta ţara noastră la etapa internaţională, care va avea loc în Copenhaga, Danemarca.

Toate piesele depuse, iniţial, pentru selecţia naţională a concursului Eurovision Song Contest 2014 „O melodie pentru Europa” (ESC 2014) vor participa şi la cea de-a doua etapă a selecţiei naţionale – audierea LIVE a interpreţilor. Decizia a fost luată în cadrul şedinţei din 29 ianuarie a Comitetului organizatoric al concursului ESC 2014.

Potrivit organizatorilor, decizia a fost dictată de dorința de a acorda tot suportul artiștilor care s-au înscris în această competiție.

Membrii Comitetului organizatoric al concursului internațional Eurovision 2014 au examinat în cadrul ședinței și contestațiile depuse de trei participanți ai primei etape a selecției naționale, audiția pe suport audio. Nemulțumirile acestora se refereau la unele prevederi ale Regulamentului Selecției Naționale pentru Concursul Muzical Eurovision Song Contest 2014 „O melodie

INIŢIATIVE

pentru Europa”. Astfel, s-a constatat că Regulamentul nominalizat a înregistrat o greșeală tehnică, ce ține de stabilirea numărului de piese acceptate pentru etapa „audierea LIVE”.

Comitetul organizatoric al celei de-a 10 ediții a concursului Eurovison 2014, etapa națională, va informa publicul cu privire la toate acțiunile întreprinse și eventualele modificări operate.

A doua etapă a selecției ESC 2014 (audierea „LIVE”) se va desfășura mâine, 1 februarie, la ora 11,00, în studioul mare de la Radio Moldova și va fi transmisă în direct pe site-ul oficial al Companiei Publice "Teleradio-Moldova".

Cu trei zile înainte de desfășurarea celei de-a doua etape de preselecție, doi concurenţi s-au retras din cursă. Vitalie Maciunschi (nume scenic Ray Gligor) şi Nicoleta Fiodorova (Nicollette) s-au retras, miercuri, 29 ianuarie.

Vitalie Maciunschi a abandonat concursul, deoarece piesa „Is this way”, selectată și acceptată de autorii ei pentru concurs, a câștigat și în semifinala selecției naționale a Lituaniei. Și Nicollette a anunțat că se retrage din competiție, pentru că piesa „Take a look at me now”, pe care o interpretează, participă în finala selecției naționale a Lituaniei.

AVANPREMIERĂ

„Dicţionar de Leologisme” Chișinăul va avea un Monument al Limbii Române 12 artişti plastici şi arhitecţi din Republica Moldova, România şi Canada s-au înscris pentru a participa la concursul internaţional pentru proiectarea Monumentului Limbii Române, care va fi instalat în scuarul Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Concursul a fost anunţat pe 1 noiembrie 2013, iar termenul de prezentare a cererilor expiră pe data de 31 ianuarie curent. Învingătorul urmează să fie desemnat de un juriu până la 15 februarie 2014. Din componenţa acestuia vor face parte artişti plastici şi arhitecţi, reprezentanţi ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Uniunii Scriitorilor din Moldova şi ai Primăriei Chişinău.

Juriul spune că la desemnarea câștigătorului va lua în considerare proiectele care au o prestaţie arhitecturală, precum şi o valoare culturală importantă. Proiectul-câştigător va fi premiat şi realizat în material în mărime naturală.

Iniţiativa de a înălţa Monumentul Limbii Române în scuarul Academiei de Ştiinţe a Moldovei a fost lansată în cadrul celui de-al doilea Congres Internaţional al Eminescologilor, care s-a desfăşurat pe 3 septembrie 2013 la Chişinău. Ea a fost aprobată de către Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică la 26 septembrie 2013.

OMAGIU POST-MORTEM

Guvernul intenţionează să valorifice opera lui Dumitru Matcovschi în anul curent Cabinetul de Miniştri a aprobat, miercuri, 29 ianuarie, Programul Naţional de manifestări cultural-artistice consacrate Anului Dumitru Matcovschi. Programul prevede o suită de evenimente, de la colocvii şi lecturi teatralizate, până la spectacolul omagial muzical-literar „Cu numele tău”, expoziţii de carte şi montări de spectacole în baza dramaturgiei scriitorului.

De asemenea, instituţiile publice vor organiza evenimente destinate comemorării scriitorului şi valorificării operei acestuia. Evenimentele urmează a fi finanţate din bugetele acestor structuri, alocate pentru anul 2014, se spune într-un comunicat al Guvernului.

Scriitorul, poetul și dramaturgul Dumitru Matcovschi, care a trecut la cele veșnice în anul 2013, a fost o personalitate distinctă a vieţii cultu-

ral-artistice şi sociale din Republica Moldova. Pentru meritele sale deosebite, Dumitru Matcovschi a fost ales membru titular al Academiei de Ştiinţe, decorat cu distincţia supremă „Ordinul Republicii”, i-a fost acordat titlul „Scriitor al Poporului”, a fost Laureat al Premiului de Stat.

Decizia privind declararea Anului Dumitru Matcovschi a fost luată la iniţiativa Guvernului, în noiembrie 2013.

Scriitorul Leo Butnaru pregăteşte un „Dicţionar de Leologisme”, în spiritul nou al literaturii postmoderne. Acesta va reprezenta felul scriitorului de a spune lucrurilor pe nume, cât mai laconic, cu referire la fenomene, istorii, geografii. O amplă panoramă a cărţilor scriitorului este expusă la Biblioteca Naţională, cu prilejul aniversării a 65 de ani de la naşterea lui Leo Butnaru.

Ispitit de-a lungul vremii de diferite genuri literare: poezie, proză, traduceri, eseuri, Leo Butnaru excelează în toate. O dovedesc cele 80 de cărţi prezentate, 30 dintre care sunt traduceri din şi în limbile lumii.

Acum scriitorul îşi antologhează unele texte și aşteaptă să-i apară o nouă şi neobişnuită carte, „Dicţionar de Leologisme”. „Dacă există un „Dicţionar de neologisme”, de ce nu ar exista şi unul de Leologisme? El reprezintă felul meu de a spune lucrurilor pe nume, cât mai laconic, cu referire la fenomene, istorii, geografii şi mă gândesc la o carte de poeme pe care aş dori s-o public la Bucureşti», afirmă scriitorul.

Debutul lui Leo Butnaru, în 1976, cu „Aripi în lumină” a fost unul de bun augur. Numeroasele volume care i-au apărut până acum s-au învrednicit de prestigioase premii. Pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naţionale, scriitorului i-a fost decernat premiul „Constantin Stere” pentru romanul „Lista Basarabeană. Copil la ruşi”.

G`ndul s=pt=m`nii “Fără un strop de înţelepciune, celelalte virtuţi rămân nefolositoare”.

Xenofon

Diverse

31 IANUARIE 2014

BEAUTY Cum să îţi usuci corect părul

Dacă vrei ca rezultatul să fie demn de un salon de coafură, ai nevoie de un uscător bun şi de o perie plată (sau rotundă, dacă te pricepi să o manevrezi; riscul începătoarelor este încurcarea serioasă a părului). Apoi urmează paşii de mai jos: • Pulverizează pe părul umed un produs de stilizare cu protecţie termică, apoi împarte părul în patru secţiuni, răsuceşte şuviţele şi prinde-le în agrafe.

• Desfă secţiunea cea mai apropiată de baza gâtului. Ţine uscătorul cu mâna dreaptă (dacă eşti dreptace, desigur) şi periază părul cu cealaltă mână. Urmăreşte mişcarea periei cu uscătorul, având grijă să îl ţii la o distanţă de cel puţin trei centimetri. Dacă vrei să amplifici volumul părului, trage şuviţele în sus; pentru un volum ceva mai potolit, trage-le într-o parte. Răsuceşte şuviţa de păr dintr-o mişcare cu ajutorul periei (în momentul în care ai terminat uscarea).

• Repetă până când termini secţiunea şi treci la următoarea – ideea este să lucrezi de la bază spre creştetul capului. La final, trece-ţi degetele prin păr (sau peria) şi pulverizează puţin lac fixativ.

Teoria cercetătorilor olandezi de la Centrul medical al Universităţii din Maastricht, care au analizat efectele frigului asupra metabolismului, sugerează că asigurarea unei temperaturi scăzute în clădiri, mai ales pe timp de iarnă, este benefică pentru menţinerea unei greutăţi optime şi chiar pentru pierderea kilogramelor în plus.

Cel puţin în rândul tinerilor şi al persoanelor de vârstă medie, producerea căldurii corporale, ca reacţie la senzaţia de frig, poate cheltui până la 30% din rezervele de energie ale corpului.

Acest lucru înseamnă că temperaturile scăzute cauzează o ardere semnificativ mai mare a calori-

ilor, care nu se mai depozitează astfel sub formă de grăsime.

«Am pornit de la ipoteza că mediul termic afectează sănătatea umană şi, mai precis, expunerea frecventă la frig moderat afectează semnificativ cheltuirea rezervelor noastre de energie pentru perioade prelungite de timp», a afirmat doctorul Wouter van Marken Lichtenbelt, coordonatorul echipei de cercetare.

Studiul olandezilor a fost comparat cu cercetările unor oameni de ştiinţă din Japonia, care au detectat o pierdere a grăsimii corporale după ce voluntarii au petrecut două ore pe zi, timp de şase săptămâni, într-un mediu cu o temperatură constantă de 17 grade Celsius.

Cercetătorii din Maastricht au descoperit, de asemenea, că oamenii se obişnuiesc cu frigul, după o anumită perioadă de timp.

După ce participanţii la studiu au petrecut şase ore pe zi, timp de zece zile, într-un spaţiu cu temperaturi scăzute, nivelul ţesutului adipos brun din organism, care generează căldură, a crescut, astfel încât subiecţii au început să suporte din ce în ce mai bine temperatura ambiantă.

«În absenţa expunerii la o temperatură ambiantă variată, grupuri întregi de oameni s-ar putea îmbolnăvi de o serie de afecţiuni, precum obezitatea. În plus, aceştia devin vulnerabili la schimbări bruşte de temperatură», a fost concluzia studiului, publicat în Trends in Endocrinology & Metabolism.

Modelul de blugi care-ţi pune formele în valoare. Cum să alegi pantalonii perfecţi!

Alegerea unei perechi de blugi este întotdeauna o adevărată probă pentru cele mai multe femei. Dacă modelul, culoarea sau tendinţele au un cuvânt important de spus în opţiunile tale, la fel de mult ar trebui să ţii cont şi de formele tale.

îţi conturează corpul. Iar tivul îndoit lasă la vedere gleznele delicate, oferind un accent feminin.

Minionă Jeanşii uşor evazaţi, cu talia înaltă, creează iluzia unor picioare lungi, exact ceea ce au nevoie femeile minione. Evită pantalonii foarte largi sau puternic evazaţi, care te pot face să pari şi mai scunză.

Ai un corp în formă de măr dacă picioarele tale sunt destul de subţiri, dar ai volum în jurul abdomenului. Cea mai bună alegere în cazul tău sunt blugii skinny, care îţi pun în evidenţă picioarele. Talia trebuie să fie medie sau înaltă, pentru a ascunde volumul din jurul abdomenului.

Dacă ai corpul în formă de pară, cu talia subţire şi volum în zona coapselor, alege o pereche de blugi evazaţi, cu talie-bandă înaltă. Partea evazată a pantalonilor distrage atenţia de la zona proeminentă a coapselor.

Femeile cu un corp androgin au talia şi şoldurile în linie dreaptă. Aceste forme îţi permit să alegi orice tip de blugi, dar cel mai bine ţi se potrivesc cei masculini, care adaugă volum şi

Glamourmagazine.ro

Regula de aur în productivitate: nu vorbi despre cât de somn îţi e.

ge unele în culori vii, care să anime spațiul și alternează lumânările cu flori uscate sau crenguțe vopsite, pentru un rezultat spectaculos. Astfel, nu va trebui să decorezi încăperea cu multe accesorii, aceste suporturi de lumânări fiind suficiente.

Fiecare persoană trebuie să își păstreze latura ludică, indiferent de vârstă. Acest lucru se reflectă nu numai prin stilul de viață, ci și prin modul în care ne îmbrăcăm sau ne decorăm locuința. Tocmai din acest motiv următoarea propunere este una veselă.

Achiziționează sau realizează niște suporturi pentru lumânări în formă de căsuțe; dă frâu liber imaginației și creează suporturi cât mai vesele.

Condo.kudika.ro

Gq.ro

Dacă eşti înaltă, alege blugii cu o croială dreaptă, care îţi pun în valoare picioarele lungi. Evită talia înaltă, pentru că va crea impresia de trunchi «tăiat».

Alege în schimb talia joasă sau medie.

Eva.ro

Cum să folosești lumânările

Cel mai bun truc este să dormi cu părul prins extrem de lejer într-o coadă (cât mai înaltă, aproape de creştet), pe o faţă de pernă din mătase sau satin (pentru a reduce fricţiunea). Iar pentru a reîmprospăta părul a doua zi sau a treia, pulverizează la rădăcină nişte şampon uscat (îl găseşti atât în marile lanţuri de magazine cosmetice, cât şi în farmacii), după care periază bine şuviţele.

STUDIU Cei care cred că au dormit bine sunt mai productivi la muncă

Trăim în vremuri în care somnul este atât de preţios şi greu de obţinut, încât poate fi comparat cu aurul. Muncim până târziu şi, atunci când ajungem acasă, evident că avem nevoie de ceva timp doar pentru noi şi se întâmplă des să sacrificăm câteva ore de somn pentru seriale sau o bere (două, trei). Şi, cu toate notificările, alarmele şi zgomotele de afară, se poate spune că somnul nu e niciodată chiar profund. Aşadar, chiar dormim?

Poate că soluţia pentru odihnă şi productivitate la muncă nu e să dormim mai mult, ci doar să ne convingem că am bifat suficiente ore încât să fim fresh a doua zi.

Nu te încurajăm să te minţi în permanenţă, îţi spunem doar la ce concluzii au ajuns oamenii de ştiinţă: somnul Placebo chiar funcţionează. Mai precis, dacă tu crezi că ai dormit bine, vei fi mai productiv de-a lungul zilei.

Un studiu publicat în Journal of Experimental Psychology a testat mai multe persoane cărora le-au explicat, în primă fază, despre rolul REM în odihna noastră, şi anume că cine petrece mai mult de 25% din somn în REM se simte mai bine a doua zi. Pasul doi a fost să îi conecteze la diverse aparate care le-au analizat somnul şi apoi le-au spus unora dintre ei (indiferent de rezultate) că ar fi fost în REM 13% sau 27% din somn. În partea a treia a experimentului au descoperit că, deşi păcăliţi, cei cărora li se atribuise procentul de 27% spuneau că sunt mai odihniţi, iar cei cu 13% se plângeau că sunt obosiţi, nu se puteau concentra şi căscau în permanenţă O concluzie e că, dacă nu „credeai că trebuie să crezi”, e bine să începi să o faci.

Placebo te poate odihni mai bine ca somniferele. Trebuie doar să te convingi că şi 5 sau 6 ore de somn îţi reîncarcă bateriile.

Picioare lungi

Androgin

Lumânările sunt cele mai populare decorațiuni și, pe lângă faptul că au un miros plăcut, creează o atmosferă intimă. Iată cum le poți utiliza în locuință: Felinarele nu ar trebui să lipsească din nicio locuință. Acestea se încadrează perfect, în special, în grădină, pe terasă sau chiar pe balcon. Agățându-le de crengile copacilor, vei crea o imagine desprinsă din povești.

Sunt perfecte în balcon, pentru a crea o ambianță magică, cu puțin efort; ferestrele vor străluci

Mediafax.ro

Măr

Pară

PRACTIC ŞI DE EFECT:

Cum să menţii efectul obţinut

FLUX

Expunerea corpului la temperaturi scăzute favorizează pierderea în greutate Expunerea corpului la temperaturi scăzute, mai ales în interiorul locuinţelor, favorizează pierderea în greutatea având în vedere că organismul consumă mai multe calorii pentru reglarea termică, potrivit unui studiu de zece ani realizat de cercetătorii olandezi, conform dailymail.co.uk.

Pare un subiect banal, pe care toată lumea îl stăpâneşte aşa cum trebuie.

Ei bine, lucrurile nu stau tocmai aşa, mai ales dacă îţi dorești rezultate ireproşabile şi un păr sănătos.

13

cu ajutorul acestor felinare, iar treptele vor căpăta un aspect elegant, dacă le decorezi cu felinare.

Pentru un decor rustic, shabby chic sau accesibil, sunt recomandate niște suporturi de lumânări handmade. Pentru a le realiza, ai nevoie de niște cutii de conservă. Cu ajutorul unui cui încins și al unui ciocan, găurește cutiile, decupând formele preferate. Adaugă-le tortițe din sârmă, pentru a le putea muta, fără să te arzi. Dacă dorești, poți vopsi cutiile, după ce le-ai găurit.

Dacă îți dorești ca lumânările să fie punctul focal din încăpere, atunci optează pentru niște suporturi de lumânări cu forme organice, specifice stilului contemporan. Ale-

FLUX 3

14

Programe

Luni FEBRUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.10 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.25 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45 Documentar. „Drumeții”. 10.15 Reporterul de gardă. 10.45 Chișinăul de ieri și de azi. 11.00 Bună seara! Talk-show. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Art-club (рус). 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.20, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”.

15.05 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 15.30 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 15.55 Energia regenerabilă. Educație.

Consum. Progres. 16.25 Săptămâna sportivă. 17.15 Documentar. „Tineri și sălbatici”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vector European. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Portrete în timp. Victor Bucătaru, scenarist și regizor de film. 22.50 Cultura azi. 23.40 Film. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 4.30 La noi în sat. 5.15 Cinemateca universală.

5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har şi adevăr 19.00 Serial 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Triumful dragostei (r) 07:15 Serial: Suflet de gheaţă(r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveştiri 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:00 Poveştiri adevărate (r) 02:45 Poveştiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Dincolo de poveştiri (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York (r) 11:00 Film: Ostaticul (r) 13:00 Ştirile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4660 15:00 Film: Un Crăciun de neuitat 17:00 Ştirile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.1, an 1 00:00 Serial: CSI New York, ep.17, an 6 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:30 Телеканал „Олимпийское утро на Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20„Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Андрей Мерзликин, Ксения Раппопорт, Алексей Серебряков в многосерийном фильме „Ладога” 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Татьяна Шмыга. Дитя веселья и мечты” 01:10 Ночные новости 01:20 Эдди Мерфи в приключенческой комедии „Доктор Дулиттл” 02:35 „Prima Oră” (R) 04:20 „Истина где-то рядом” 04:35 „Контрольная закупка” 05:00 Профилактика 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale.

10.00, 16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:46 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:35 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:30 AMOUR, HAINE ET PROPAGANDE 1 14:16 ITINERIS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LE GRAND TOUR 17:01 FLASH INFO 17:04 CUT 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 DÉTECTIVES 20:20 DÉTECTIVES 21:04 CENT REGARDS SUR LE MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 DOCUMENTAIRE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LES ENFANTS DU PARADIS (1re partie) 2:37 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

31 IANUARIE 2014

4

Marţi FEBRUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.40 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

9.45, 17.15 Documentar. „Tineri și sălbatici”. 10.15 Aniversări. Alexe Rău. 11.00 Accente economice. 11.30 Baștina.

Magazin agricol. 12.15 La noi în sat. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.20, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 15.05 Documentar. „În croazieră cu aerostatul”. 16.00 Documentar. „Fotografia”. 16.30 Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Dialog social. 22.40 În Premieră. 23.40 Silvia Goncear. Spectacol muzical. 0.50 Săptămâna sportivă. 4.30 Geta Burlacu. „La poarta pământului”. 5.30 Vector European.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măşti. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Triumful dragostei (r) 07:15 Serial: Suflet de gheaţă(r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopţii 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei (sfârşitul serialului) 15:30 Serial: Suflet de gheaţă(sfârşitul serialului) 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:00 Poveştiri adevărate (r) 02:45 Poveştiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Chelsea Settles (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Un Crăciun de neuitat (r) 13:00 Ştirile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4661 15:00 Film: În pielea celuilalt 17:00 Ştirile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Ruslan 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Promotor (r) 23:30 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.2, an 1 00:30 Serial: CSI New York, ep.18, an 6 01:30 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) Уважаемые телезрители! Приносим извинения за перерыв в вещании с 05.00 до 18.00 в связи с профилактическими работами 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Андрей Мерзликин, Ксения Раппопорт, Алексей Серебряков в многосерийном фильме „Ладога” 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 00:55 „Евгений Плющенко. Жизнь продолжается” 01:50 Эдди Мерфи в приключенческой комедии „Доктор Дулиттл 2” 03:10 „Истина где-то рядом” 03:25 „Пусть говорят” 04:15 „Контрольная закупка” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:07 RICARDO 10:31 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:33 300 JOURS SEUL SUR UNE ÎLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 DÉTECTIVES 15:51 DÉTECTIVES 16:35 CENT REGARDS SUR LE MONDE 17:02 T’ES PAS LA SEULE ! 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 17 FILLES 20:56 LA VILLE LUMIÈRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 UNITÉ 9 22:47 LES LAVIGUEUR, LA VRAIE HISTOIRE 23:34 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 THALASSA 2:49 LE POINT 3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

5

Miercuri FEBRUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.35 ȘTIRI. 6.15, 1.00 Unda Bugeacului. 6.45 Profil de savant. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Documentar. „Tineri și sălbatici”.

10.15 „Cântec, Dor și Omenie”. Program muzical. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment.

14.25, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 15.15 Fii tânăr! 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Свiтанок. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Avangaraj. 23.25 Silvia Goncear. Spectacol muzical. 0.45 Cinemateca universală. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Triumful dragostei (r) 07:15 Serial: Suflet de gheaţă(sfârşitul serialului) (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopţii 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi şi seducţie (primul episod) 15:30 Serial: Abisul pasiunii (primul episod) 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:00 Poveştiri adevărate (r) 02:45 Poveştiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Chelsea Settles (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: În pielea celuilalt (r) 13:00 Ştirile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4662 15:00 Film: Cum să pierzi banii Mafiei 17:00 Ştirile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Misiune pe MS One 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.3, an 1 00:00 Serial: CSI New York, ep.19, an 6 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Олимпийское утро на Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20„Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30„Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Алиса Фрейндлих в многосерийном фильме „Линия Марты” 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 00:55 „Политика” 01:45 „Prima Oră” (R) 03:35 „Истина где-то рядом” 03:50 „Пусть говорят” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 AL DENTE 10:36 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:05 ÉPICERIE FINE 13:34 TOUS À SKI 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LES ENFANTS DU PARADIS (2e partie) 16:27 PARENTHÈSE 16:58 FLASH INFO 17:02 T’ES PAS LA SEULE ! 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 CRAPULEUSES 21:02 CENT REGARDS SUR LE MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 L’IMPOSTURE, LA PROSTITUTION MISE À NU 23:45 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 UN VILLAGE FRANÇAIS 1:44 UN VILLAGE FRANÇAIS 2:36 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6

Joi FEBRUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 ȘTIRI. 6.15, 1.00 Свiтанок. 6.45 Tezaur.

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Documentar. „Tineri și sălbatici”. 10.15 Videoteca copiilor.

10.30 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment.

14.25, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 15.10 Program de muzică populară. 15.55 Părinți și copii. 16.30 Documentar. „Euromaxx”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05 Europa în concert. Katie Melua. 0.00 Documentar. „Arts 21”. 0.30 World stories - lumea în reportaje. 5.30 Art-club (рус).

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 13.30 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi şi seducţie (primul episod) (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (primul episod) (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopţii 10:45 Teleshopping 11:00- Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi şi seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:00 Poveştiri adevărate (r) 02:45 Poveştiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:30 Chelsea Settles (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Cum să pierzi banii Mafiei (r) 13:00 Ştirile PROTV 14:00 Teleshoppin 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4663 15:00 Film: Ultimul zbor 17:00 Ştirile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Beverly Hills Ninja 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep 4, an 1 00:00 Serial: CSI New York, ep.20, an 6 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Олимпийское утро на Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Алиса Фрейндлих в многосерийном фильме „Линия Марты” 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 00:55 „Сочи. Между прошлым и будущим” 01:45 „Prima Oră” (R) 03:35 „Истина где-то рядом” 03:50 „Пусть говорят” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Tele shopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 WINTER CHALLENGE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:33 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:05 RICARDO 13:35 LE DERNIER CARRÉ DE CHOCOLAT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 CRAPULEUSES 16:34 FLASH INFO 17:03 T’ES PAS LA SEULE ! 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 UN VILLAGE FRANÇAIS 20:14 UN VILLAGE FRANÇAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 DEAD MAN TALKING 23:41 L’INCERTITUDE D’HEISENBERG 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:01 LES MAGRITTE DU CINÉMA 2:34 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Programe 31 IANUARIE 2014

7

Vineri

8

FEBRUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 0.05 - ȘTIRI. 6.15 Europa în concert. Katie Melua. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Documentar. „Tineri și sălbatici”. 10.15 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 10.35 Documentar. „Euromaxx”. 11.00, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Destine de colecție. 12.30 Poftiți la masă. 13.10 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 15.10 „Cântec, Dor și Omenie”. Program muzical. 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 17.45 Profil de savant. 18.00 Jocurile Olimpice Soci 2014. Ceremonia de deschidere. Transmisiune în direct. 21.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Chișinăul de ieri și de azi. 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 0.15 Legendele muzicii. 0.30 Natura în obiectiv.

1.00 Documentar. „Arts 21”. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măşti 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măşti. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopţii 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi şi seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Forţa destinului (primul episod) 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 02:45 Serial: Forţa destinului (primul episod) (r) 04:15 Doamne de poveste (r) 05:15 Doctorul casei (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Ultimul zbor (r) 13:00 Ştirile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 MasterChef (sezonul 1) 16:00 La Maruţă 17:00 Ştirile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: The Grey: La limita supravieţuirii 23:00 Film: Punctul limită 00:45 Ştirile ProTV cu Anişoara Loghin (r) 01:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:00 La Maruţă(r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Олимпийское утро на Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Новости (с субтитрами) 18:25 „Давай поженимся!” 19:25 „Поле чудес” 20:25„Энциклопедия зимней Олимпиады” 21:00„Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Мила Йовович, Иван Ургант, Константин Хабенский в комедии „Выкрутасы” 23:50 Евгений Киндинов, Елена Коренева в фильме „Романс о влюбленных” 02:00 „Primele știri” (rus) 02:10 „Вечерний Ургант” 02:55 Джордж Клуни в фильме Стивена Содерберга „Солярис” 04:25 Алексей Грибов, Николай Крючков в комедии „Спортивная честь” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale.

10.00, 16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:04 LE TOUR DU CERVIN 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:07 AL DENTE 13:37 LES ROUTES DANGEREUSES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 UN VILLAGE FRANÇAIS 15:47 UN VILLAGE FRANÇAIS 16:43 FLASH INFO 17:03 T’ES PAS LA SEULE ! 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 DÉTECTIVES 22:49 DÉTECTIVES 23:33 DES CAMIONS ET DES HOMMES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LA TUEUSE 2:37 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

GRU­PUL DE PRESĂ FLUX ADRE­SA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă FEBRUARIE

6.05, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Catedrala de Strasburg”. 7.45 Documentar. „Drumeții”. 8.15, 3.20 Program de muzică populară. 9.00 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.30 Desene animate.„Frumoasa adormită”. 10.00 Știință și inovare. 10.30 Portrete în timp. Valeriu Vidrașco, regizor.

11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00, 13.30 Jocurile Olimpice Soci 2014. 13.10 Știri pozitive. 16.30 Documentar. „Euroboxx”.

17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Chișinăul de ieri și de azi. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 20.50 2014 - Anul Dumitru Matcovschi. 21.25 Dor. Program muzical. 22.20 Film. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 0.00 Fii tânăr! 0.55 Avangaraj.

1.55 Dinastii muzicale. 2.40 Aniversări. 4.30 „Art Show” la 15 ani.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măşti.

Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert 06:15 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopţii 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Intrigi şi seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Diamantul nopţii 18:30 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 02:45 Serial: Forţa destinului (r) 04:15 Doamne de poveste (r) 05:15 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 11:00 Promotor 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Ştirile PRO TV 13:05 Teleshopping 13:20 MasterChef (sezon 1) 15:00 Film: Nouvenită în oraş 17:00 Film: Un tătic grozav 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Conan 23:00 Film: Armă mortală 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:45 Film: Arma mortală (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 06:00 Новости 06:10 „Анна Самохина. Не родись красивой” 07:00 Музыкальный фильм „Нужные люди” 08:25 „Играй, гармонь любимая!” 09:05 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 К юбилею актрисы. Премьера. „Ирина Муравьева. „Не учите меня жить!” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 „Идеальный ремонт” 13:00 Комедия „Выкрутасы” 14:35 „Повтори!” Пародийное шоу. Финал 16:55 „Энциклопедия зимней Олимпиады” 17:05 Евгений Леонов, Николай Караченцов, Михаил Боярский, Светлана Крючкова в фильме „Старший сын” 19:25 Леонид Куравлев в фильме „Афоня” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:40 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:20 Ирина Муравьева, Александр Михайлов, Нина Русланова в комедии „Китайская бабушка” 00:50 Фильм Мартина Скорсезе„Джордж Харрисон: Жизнь в материальном мире”. Часть 1-я 02:20 Вячеслав Тихонов в фильме „Европейская история” 03:50 Галина Польских в фильме „Портрет с дождем”

9

FEBRUARIE

6.05, 21.00, 0.30 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „În croazieră cu aerostatul”. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Portrete în timp. 8.30 2014 - Anul Dumitru Matcovschi. 8.40 Dialog social.

9.00 World stories - lumea în reportaje. 9.30 Documentar. „Monumente de arhitectură”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinți și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Prin muzică în Europa.

Creația compozitorului C.Rusnac. 14.00 Baștina. 14.45 Tezaur.

15.00 Moldovenii de pretutindeni. 15.30 Natura în obiectiv. 16.00 Cultura azi. 16.45 „Cântec, Dor și Omenie”. Program muzical.

17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15, 19.35 Jocurile Olimpice Soci 2014. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 18.50 2014 - Anul Dumitru Matcovschi. 19.00, 4.00 MESAGER. 21.20, 3.00 Energia regenerabilă. Educație. Consum. Progres. 22.20 Evantai folcloric.

23.00 Documentar. „Catedrala de Strasbourg”. 0.40 Serial. „SIMULATORII”. 1.40 Erudit-cafe. Concurs. 2.30 Documentar. „Drumeții”.

3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Dor. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:15 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de poveştiri (r) 13:45 Serial: Intrigi şi seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Diamantul nopţii 18:30 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 02:45 Serial: Forţa destinului (r) 04:15 Doamne de poveste (r) 05:15 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Film: Nou-venită în oraş (r) 12:00 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.11, an 4 13:00 Ştirile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 MasterChef (r) 15:00 Film: Un tătic grozav (r) 17:00 Film: Richie Rich 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Băieţi răi 2 23:15 Film: Secretele tăcerii 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Film: Secretele tăcerii (r) 05:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:20 Любовь Орлова в комедии „Цирк” 06:00 Новости 06:10 Комедия „Цирк”. Продолжение 07:00 Вячеслав Тихонов в фильме „Сердце бьется вновь…” 08:35 „Армейский магазин” 09:05 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:10 „Энциклопедия зимней Олимпиады” 13:10 Олег Даль в многосерийном фильме „Приключения принца Флоризеля” 16:30 „Энциклопедия зимней Олимпиады” 17:25 Лариса Голубкина, Юрий Яковлев в фильме „Гусарская баллада” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное„Время”. Информационноаналитическая программа 22:35 Натали Портман в фильме „Любовь и прочие обстоятельства” 00:20 Евгений Леонов, Юрий Яковлев, Станислав Любшин в фильме „Кин-дза-дза!”

02:30 Фильм „Цветы от победителей” 04:05 „Первая пара. Больше, чем любовь” 7.00, 19.00, 4.30 Reporter.

7.25 Să mă aștepți... 8.20, 14.45, 1.20, 3.30, 6.00 Divertisment. 9.15, 14.30 Teleshopping. 9.30, 15.00, 19.25 Seriale.

2.20, 4.50 “DA sau NU”.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MEDITERRANEO 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP !

11:32 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 C’EST DANS MA NATURE 13:04 FLASH INFO 13:06 ÉPICERIE FINE 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:00 360° - GÉO 16:53 FLASH INFO 17:02 TARATATA 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 TERRIENNES 19:29 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA FÊTE DE LA CHANSON FRANÇAISE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 DÉTECTIVES 1:49 DÉTECTIVES 2:33 TARATATA 3:02 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:24 À BON ENTENDEUR 6:52 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:32 WARI 8:00 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 SCIENCE OU FICTION 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:32 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:04 RIDING ZONE 13:03 FLASH INFO 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 FLASH INFO 16:38 LES CHANSONS D’ABORD 17:31 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:30 LES ROUTES DANGEREUSES 20:23 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 HIVER 54, L’ABBÉ PIERRE 23:41 RÉTENTION 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 FOOT! 1:26 FOOT! 1:34 DEAD MAN TALKING 3:14 L’INCERTITUDE D’HEISENBERG 3:31 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 KIOSQUE

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

FLUX

Duminică

7.00, 12.10, 19.25, 1.05 S e r i a l e. 1 1 . 4 0 Te l e shopping. 16.45, 0.00, 6.45 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 5.45 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adre­sa in­ter­net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

1-7 februarie Berbec

O săptămână diferită de cea anterioară, în care ar fi bine să fii mai reţinut şi mai prudent, în special când vine vorba de cheltuieli şi solicitări adresate partenerului.

Taur

Vezi viitorul în culori sumbre, dar principala cauză nu sunt lipsurile, ci dorinţele intense, mai ales cele care au ca scop acumularea de bunuri şi de bani.

Gemeni

O perioadă în care te confrunţi cu partea mai puţin plăcută a vieţii, cu greul. Problemele sunt tot acolo unde le-ai lăsat, te aşteaptă să te ocupi de ele.

Rac

Dincolo de divergenţele avute deja, sunt posibile şi altele, de data aceasta cu rudele sau cu superiorii. Depinde cine te-a dezamăgit mai mult.

Leu

Există riscul să răneşti pe cineva, din cauza supărărilor acumulate, care revin acum în forţă. Bine ar fi dacă ai putea să te gândeşti şi la binele celorlalţi.

Fecioară

O perioadă complicată, în care vei fi tentat să ignori sentimentele celor dragi, din cauza unor evenimente neplăcute de care nu ai cam uitat.

Balanţă

Acum îţi sar în ochi lipsurile din familie şi cele personale. Ar fi bine să nu reverşi asupra celor apropiaţi reproşuri, ci să căutaţi împreună soluţiile.

Scorpion

Te irită replicile unor persoane din anturaj, le vei răspunde la fel, poate chiar mai aspru, deşi ştii că nimeni nu câştigă nimic din aceste confruntări.

Săgetător

Sunt posibile momente stresante legate de bani sau de alte resurse de care nu dispui.

Solicitările nu sunt mai puţine, chiar dacă ai exprimat clar un refuz.

Capricorn

Perioada vine cu un pericol destul de mare, de exprimare a unor emoţii negative, cu efecte devastatoare asupra relaţiilor importante la care ţii mult.

Vărsător

Ai putea observa cu surprindere că nu mai ai aceeaşi energie ca în perioada anterioară, că e nevoie să schimbi ritmul de lucru şi să te menajezi. Evită revolta inutilă.

Peşti

O perioadă complicată, nu neapărat pentru tine, dar te vor afecta replicile neplăcute ale unor prieteni. E o pierdere de timp să acorzi atenţie acestor lucruri.

Ti­par: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 65 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Ti­tlu­ri­le şti­ri­lor pre­lua­te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu

31 IANUARIE 2014

AUGUSTINA ŞIMAN:

“Bărbaţii îşi poartă femeile precum îşi poartă parfumul” Augustina Şiman, autoarea primei cărţi audio din Republica Moldova, chiar şi atunci când acordă interviuri, e toată numai simţire literară. Atâta sentiment, atâta pasiune în tot ceea ce gândeşte, scrie şi face... Vă invit să vă convingeţi de acest lucru şi să aflaţi mai multe despre cartea audio recent lansată – “Parfumul”.

- Augustina, felicitări pentru ultimele realizări răsunătoare. Eşti totuşi prima autoare a unei cărţi audio din Republica Moldova. Voi începe prin a te întreba de unde izvorăşte sensibilitatea ta. Ce te-a impulsionat să te apuci de scris o carte?

- Vă mulţumesc din inimă! Întotdeauna m-am simţit şi m-am perceput ca fiind uşor diferită de semenii mei sau de alţi oameni... Niciodată nu am văzut lucrurile aşa cum s-au obişnuit toţi să le vadă. Se zice că o monedă are 2 faţete. Ei, uite că eu o găseam şi pe a treia. De când mă ţin minte sunt o persoană care se emoţionează cu uşurinţă vizavi de anumite lucruri şi care, întotdeauna, a căutat frumosul.

Graţie acestei căutări şi-a format şi anumite principii ferme de viaţă. Dacă e să vă deschid parantezele referitor la „se emoţionează cu uşurinţă”: tatăl meu provine din unul dintre cele mai pitoreşti locuri din lume. Este vorba despre un sat din Maramureş şi, de mic copil, obişnuiam să ridic un deal înalt, ducând în spate o pătură grea, să o aşez pe iarba a cărei miros îmi vine şi azi pe nări. Şi, aşezată turceşte, urmăream ore în şir satul şi munţii. Cred că poetul şi sensibilul din mine a existat cu mult înainte ca să iau pixul în mână.

Astăzi, habar nu am unde şi-a avut izvorul acea sensibilitate, care a fost momentul ăla accidental din trecutul meu graţie căruia astăzi sunt ceea ce sunt... Poate am fost binecuvântată cu ea la naştere, dar ştiu un singur lucru: nu îmi imaginez să fiu altfel, fiindcă prin prisma acestei sensibilităţi exist, îmi formez valori, idealuri, visuri şi scriu. Şi, datorită acestei sensibilităţi, tot mai mulţi oameni îmi mărturisesc că am curajul să vorbesc despre nişte adevăruri despre care ei nu ar putea să vorbească sau pe care nu le-au analizat niciodată atât de minuţios, aşa cum am făcut în recitalurile "Parfumul" şi "Inele". Întotdeauna am ştiut că voi scrie o carte... Întotdeauna am ştiut că nu mă voi opri la o singură carte, şi cred că m-a impulsionat această sensibilitate despre care vorbim, fiindcă anume ea mă ghidează către toate tematicile pe care le-am abordat, le abordez şi pe care le voi aborda. E busola şi esenţa mea, în acelaşi timp.

Bunăoară, în cazul primei cărţi – „Încercări de a trăi”, graţie sensibilităţii, am abordat în acea perioadă foarte multe tematici, precum: renaşterea din propriile prăbuşiri, viaţa, religia, precum este regăsirea lui Dumnezeu ca o cale a propriei regăsiri etc. Pe când în cartea audio „Parfumul” (care a fost lansată recent, în noiembrie 2013), ca tematici tratate au fost: sentimentul de iubire, femeia, comuniunea bărbatfemeie.

- “Parfumul” este titlul cărţii. De ce ai ales tocmai acest titlu?

- E, cu certitudine, o metaforă!

Este o metaforă pe care am preluat-o din textul introductiv al audiobookului. Îl încep cu următoarele cuvinte: Bărbaţii îşi poartă femeile precum îşi poartă parfumul. Astfel, „Parfumul” e metafora pentru Femeie, iar Femeia, la rândul său, e laitmotivul întregului audiobook. Am putut să-i zic simplu: Femeia, dar nu am vrut să-i las ascultătorului certitudinea faptului că ştie

deja despre ce ar fi vorba în acest audiobook fără a audia cel puţin două texte… O certitudine eronată, fiindcă oricum mesajul depăşeşte cuvântul „Femeie” în sine. Chiar şi fără să fi ascultat textul de introducere, cuvântul „parfumul” se asociază cu ceva foarte feminin, cu tandreţe, cu voluptate, iar, într-un final, interpretativ, ne face o invitaţie către sufletul unei femei.

- Un audiobook... Este o noutate pe “piaţa literară a ţării noastre”. Vocea care răsună îţi aparţine, nu?

- Într-adevăr, vocea îmi aparţine!

Pur şi simplu, nu mi-am putut imagina ca altcineva să recite din scrierile mele... Cred că în acel moment ele aveau să se depersonalizeze foarte

mult. De fiecare dată când scriu, o fac cu o anumită emoţie, de care îmi amintesc tot timpul atunci când citesc din textele mele, de parcă aş retrăi momentul scrierii lor şi toate valurile de sentimente care mă copleşeau în acel moment... La unele pasaje, în timp ce le înregistram, s-a întâmplat să mi se umezească ochii în studio, exact ca şi atunci când le scriam la laptop. Orice text sau poezie, în momentul în care este recitat de autor, capătă un mesaj mai răsunător... Eu, la rândul meu, am vrut să fac o carte audio cu un mesaj cât mai răsunător. Am vrut să mă asigur că între mine şi ascultător se va crea o punte. Şi doar eu am putut să o creez prin intonaţia mea, prin accentuarea anumitor fragmente şi prin emoţia care răsuna prin fiece vibraţie a vocii mele – i-am dăruit textului meu viaţă, şi, în acelaşi timp, dacă actul scrisului în sine deja e considerat ca o dezgolire a sufletului, atunci, prin acea recitare sau prin acea exteriorizare definitivă: şi cu gândul, şi cu vocea, am adus sinceritatea la cea mai înaltă culme, dezgolindu-l complet.

- Care a fost mesajul pe care ai dorit să-l transmiţi prin această carte?

- Prin „Parfumul” am avut un mesaj atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Mesajul adresat femeilor, formulat în audiobook, este cât de minunate sunt femeile! Echilibrul femeii se găseşte chiar în extremele proprii doar ei: în faptul că iubeşte prea mult şi că îşi pune, deopotrivă, prea multe întrebări. Iar mesajul pentru bărbaţi, fiindcă ştiam că o să fie ascultat deopotrivă de bărbaţi, este: Iubiţi-ne aşa cum suntem – uşor rătăcite în noi însene. Walt Whitmai spunea într-un citat de al său: „Să nu vă fie ruşine, femeilor: Voi sunteţi porţile trupului şi tot voi sunteţi porţile sufletului”, iar femeia, în ziua

de azi, e adesea ruşinată de menirea sa sau, mai rău, nu şi-o cunoaşte. Femeia dăruie viaţă la propriu şi la figurat, de aceea, am vrut ca fiecare femeie să devină conştientă de frumuseţea şi de magnitudinea forţei sale de creaţie.

- Unde pot găsi cei interesaţi cartea ta?

- În prezent, cartea poate fi găsită pe bestseller.md (prima librărie on-line din Republica Moldova). Întotdeauna, scopul meu a fost să fac literatura cât mai accesibilă, mai ales că doar prin accesibilitate putem să ajutăm cititorii să crească şi ei odată cu noile tendinţe literare, să-şi formeze atitudini şi opinii. De aceea, din cele şase recitaluri existente în cartea audio, două pot fi găsite pe internet (www. youtube.com), şi anume recitalul central „Parfumul” şi „Lutul” (a cărui idee de bază a constat în faptul că întotdeauna în viaţa de cuplu partenerul ne modelează, ne preschimbă – ceea

ce nu e nicidecum un lucru rău! Este chiar firesc atâta timp cât îţi dezgoleşti sufletul treptat omului de alături…

Uneori partenerul ne preschimbă întratât de mult, încât s-ar părea că ne dăruie viaţă! E, de fapt, un nou Eu! Eul care iubeşte, Eul care e cel mai frumos în ochii cuiva, Eul care se dizolvă şi se completează cu trupul de alături, care e împlinit prin trupul de alături!).

- Ea poate fi găsită doar în format audio?

- Nu doar. Acum lucrăm cu Ion Bargan, directorul bestseller.md, la o cărţulie în format PDF, ca oricine să poată descărca cartea direct de pe site-ul bestseller.md. Dar, deocamdată, absolut toate textele mele şi toată creaţia mea poate fi găsită pe blog-ul meu: Confesiuni Întunecat de Luminoase (http://confesiuniintunecatdeluminoase.blogspot.com/), e o denumire lungă, ştiu, vara planific să îl renovez puţin. La ora actuală are 22.700 de vizualizări şi tot ce scriu trece testul de rezistenţă pe blog. În funcţie de numărul total de vizualizări asupra unor texte, adesea le aleg şi pentru viitoarele mele cărţi. Sigur că există unele pe blog care au un număr impunător de vizualizări, dar cred că nu o să le materializez niciodată în cărţi din lipsă de curaj.

- Însă, în afară de sensibilitatea scriitoricească, ce te ţine bine prinsă în mrejele sale, ce mai faci, cu ce te ocupi?

- Pe lângă faptul că scriu, sunt studentă la Universitatea de Stat, Facultatea de Drept, anul IV, ultimul semestru. Nu a fost tocmai lucrul pe care mi l-am dorit iniţial. După liceu mă vedeam făcând filologie la Bucureşti, dar, ulterior, am îmbrăţişat strâns şi călduros şi acest domeniu. Şi astăzi îmi

CMYK

pare tot mai des că mi-a fost predestinat să rămân...

Sunt, totodată, membru al clinicii juridice a Facultăţii de Drept, acordăm ajutor persoanelor care nu au destule resurse financiare pentru o consultaţie juridică şi mă mândresc enorm de mult că pot face acest lucru. Sunt membru al clinicii juridice pentru refugiaţi şi apatrizi de la Centrul de Drept al Avocaţilor. Şi, pe lângă cele menţionate, sunt membru al Uniunii Tinerilor de Creaţie sub conducerea lui Dumitru Mircea şi membru al Uniunii Juriştilor. Totuşi, mi-am promis de mii de ori că, indiferent de activităţile în care o să mai fiu implicată, nu o să uit să scriu. Scrisul e esenţa mea, este o chemare care mă împlineşte mai mult decât toate activităţile luate împreună, şi dacă-l uit, dacă-l pierd în timp, o să mă pierd şi pe mine... Iar în momentul ăla nimic nu o să mai conteze.

- Şi cum se împacă studiile juridice, reci, impasibile şi obiective, cu atâta simţire literară?

- În primul an de facultate nu se împăcau deloc! Îmi era destul de dificil să mă încadrez în acest mediu, eram revoltată de tot ce se întâmpla în jurul meu şi mă întrebam continuu: ce caut eu aici?

Dar, ulterior, revolta s-a transformat în toleranţă, mi-am găsit foarte mulţi prieteni, au apărut materii ce mi-au stârnit o curiozitate nebună, iar astăzi parcă nu îmi imaginez să nu fi făcut Facultatea de Drept, datorită oamenilor şi profesorilor pe care i-am întâlnit... Oricum, sunt sigură că o să fac şi filologia într-o zi, pur şi simplu, mai întâi de toate, a trebuit să fie dreptul.

Orice proiect literar necesită şi resurse financiare, iar astăzi am realizat că studiile juridice o să-mi ofere acele resurse ca să pot să creez mai departe. Lucrurile o să se completeze, sunt sigură.

- Adică, să înţeleg că scrisul nu va rămâne doar o pasiune, doar un leac pentru suflet?

- Niciodată! Scrisul depăşeşte colosal limitele unei pasiuni sau ale unui leac pentru suflet... Există momente în care mă simt rău, dar rău de tot. Şi habar nu am de ce, dar în momentul acela încep să scriu, răsar cuvinte, cuvintele capătă contur şi se rotunjesc în fraze, iar frazele în text, şi când pun ultimul punct îmi zic: „Ah ! Asta era”, deoarece cu fiecare cuvinţel ajung mai adânc în mine. Scrisul mă ajută să mă regăsesc, de fiecare dată. Şi promit că de fiecare dată când o să pot, o să le adun pe toate în cărţi, indiferent de domeniile în care voi activa în viitor.

- Care va fi următorul proiect literar, dacă îi pot spune astfel?

- Sinceră să fiu nici eu nu ştiu încă.

Tot ce fac este foarte spontan pentru mine. Bunăoară, chiar proiectul „Parfumul” a fost cât o icnire a sufletului meu. Cred că urmează, în viitorul apropiat, să mă trezesc într-o noapte şi să îmi schiţez pe o foaie întregul proiect: titlurile recitalurilor, organizarea lor, sesiunea foto pentru copertă – întreg conceptul... Am tot mai des unele sclipiri în gând, dar le păstrez, deocamdată, pentru mine... Se zice că e de rău augur să dezvălui ceva cu mult înainte... Este cert un lucru: vara o să am parte de multe nopţi nedormite.

- Care sunt preferinţele tale în materie de lectură?

- Nu tocmai agreez literatura contemporană, cu mici excepţii. În biblioteca mea personală, uriaşă de altfel – lucru cu care mă mândresc enorm, veţi găsi o varietate mare de scriitori: Rebreanu, Eliade, Mihaela Rădulescu şi Tudor Chirilă, Stendhal, Charles Dickens, Agatha Christie, Gabriel Garcia Marquez, Mircea Cărtărescu etc., etc.

Toate au fost adunate pe măsura evoluţiei personalităţii mele...

Astăzi seara o să adorm cu Mihaela Rădulescu – cred că în ultimul timp tânjesc tot mai mult după o literatură feminină, iar Mihaela Rădulescu e foarte sinceră în textele sale – lucru care îi permite oricărei tinere, care se preschimbă la o anumită vârstă şi creşte în femeie, să găsească cu uşurinţă anumite răspunsuri. Oricare cititor are o carte pe care o va reciti neobosit zeci de ori...

Pentru mine, fiind o fire romantică, care crede foarte mult în forţa destinului şi în faptul că nimic în viaţă nu este întâmplător, acea carte e „Adam şi Eva” de Liviu Rebreanu, în care autorul ţese o filosofie uimitoare despre întâlnirea sufletelor-pereche pe parcursul a şapte vieţi. Credinţa în Reîncarnare – profundă, complexă şi revoluţionară pentru literatura românească.

Caut cărţi prin care să mă pot găsi pe mine tot mai mult, pasaje prin care să îmi strig „Exact!”. La moment e Mihaela Rădulescu: Am ales să trăiesc cu detaşarea păsării călătoare: dacă e anotimpul fericirii mele, stau şi-i ofer lecţii gratuite de zbor... Dacă vine ceaţa, şi peste ceaţă, frigul, şi peste frig, îngheţul, plec cât pot de repede în zări calde, ca să nu mor iubind...

- Mulţumim. Succese şi inspiraţie în tot ceea ce îţi propui să realizezi.

- Şi eu vă mulţumesc din toată inima!

Lucia CUJBĂ, pentru FLUX