Ziarul Flux, Ed. 20 (896)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 31 mai 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 31.05.2013

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ Sf. Mc. Teodot; Sf. Mc. Petru, 1 EURO..............................16.2509 Dionisie și Veniamin; 1 Dolar american ............. 12.5156 Sf. Hristina 1 Leu românesc ................. 3.7474 Maxima zilei 1 Rublă rusească ............... 0.3954 „Cel mai sigur procedeu de Timpul probabil: a ascunde celorlalţi limitele 31.05.2013 1.06.2013 propriilor cunoașteri este acela de a nu le depăși”.

Noros, Noros, Giacomo Leopardi 13 21 0C 11 19 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

Ghimpu, reformatorii şi schimbarea până la capăt

5

PAGINA

ANCHETĂ

Un nou atac raider asupra sistemului bancar sau totuşi o confuzie?

6

PAGINA

INTERVIU

EDI|IA DE VINERI

Istoria GPF istoriilor lui Ion Ţurcanu

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 120 (897)

XXX

(citiţi pag. 9)

Coaliţia guvernamentală s-a constituit graţie sacrificiului/sacrificării lui Vladimir Filat?

Vladimir Filat, Marian Lupu și Ion Hadârcă au semnat Acordul de constituire a unei noi majorităţi parlamentare, care se numește Coaliția pentru Guvernare Pro-Europeană. Gestul în sine nu poate fi decât salutat, pentru că el presupune sfârșitul crizei politice, a instabilităţii, a războiului dintre formaţiunile politice și chiar dintre instituţiile statului.

Și acum care-i scorul?

Orice om de bună-credinţă nu are decât să se bucure că cei trei lideri politici s-au înţeles și au căzut la pace (dacă lucrul acesta cu adevărat s-a produs și nu este vorba doar despre mimarea unei înţelegeri de frica alegerilor parlamentare anticipate). Consecinţele războiului politic care s-a purtat până ieri între principalele componente ale AIE (deja fosta coaliţie de guvernământ), PLDM și PD, au fost de-a dreptul catastrofale.

Continuare în pag. 4

Statu-quo sau punct şi de la capăt

XXX

(citiţi pag. 3)

IURIE ROŞCA:

Dumitru Matcovschi CONSULTAŢII – crainicul reînvierii JURIDICE Radu Bușilă noastre sau președinte al Asociaţiei Amintiri Juriștilor Creștin-Democraţi ª078 488 488 de acum un sfert de str. N. Iorga, 8 or. Chișinău veac Spălarea creierelor se realizează acum prin mijloace „blânde”

Igor Corman, noul preşedinte al Parlamentului Deputatul Partidului Democrat, Igor Corman, a fost ales în funcția de președinte al Parlamentului. Pentru candidatura sa au votat 58 de deputați din cei 89, care au participat la procedura de vot, transmite UNIMEDIA. Contracandidatul din partea PCRM, Sergiu Stati, a obținut 31 de voturi în susținerea sa.

Votul a fost secret, însă deputații și-au pliat diferit buletinele de vot. Întreaga procedură de alegere a spicherului a durat peste trei ore. Prezenta hotărâre intră în vigoare în momentul adoptării.

La vot au participat deputații din fracțiunile PCRM, PLDM, PD, parlamentari din grupul Hadârcă, grupul Mișin și socialista Veronica Abramciuc. Nu au participat la vot doar liberalii din grupul Ghimpu, grupul lui Dodon și deputatul neafiliat Mihai Godea.

XXX

CMYK

(citiţi pag. 7)

După UNIMEDIA

FLUX

2

Actual

31 MAI 2013

Ghimpu, reformatorii şi schimbarea până la capăt Două evenimente ne-au captat plenar atenţia în ultima perioadă.

Primul, de o importanţă epocală, a fost cel al chinurilor facerii unei noi coaliţii de guvernământ. Cel de-al doilea, care a derivat nemijlocit din primul, este ruperea rândurilor monolite ale Partidului Liberal și frământările ulterioare, inerente oricărei rupturi. Schimbarea „până la capăt” promisă de liberali are toate șansele să se realizeze în interiorul formaţiunii. Ce va rămâne din PL după această schimbare, ce șanse are să se mai menţină în prim-planul vieţii politice, ce se va alege din neprihănitul lider al formaţiunii, care a luptat timp de douăzeci de ani pentru adevăr și dreptate, așa cum nu a mai luptat nimeni până la el? Ce au obţinut „reformatorii” din partid pe care, să recunoaștem, tot Mihai Ghimpu și i-a adus pe cap?

Partidul, dar și șeful acestuia, au ieșit din profundul anonimat politic graţie junelui pe atunci Dorin Chirtoacă, prin supralicitarea imaginii acestuia sugerându-se insistent ideea de promovare a tinerilor în politică. Până la urmă, a devenit clar că promovarea „nepotului Dorin” nu este totuna cu promovarea tinerilor. Iar mulţi dintre cei care și-au pus speranţa în imberbul liberal au avut parte de crunte deziluzii, mai ales atunci când carismaticul primar a luat-o pe urmele unchiului, dând semne clare de ramoleală intelectuală prematură și demonstrând o predilecţie aparte pentru glumele de prost gust și declaraţiile belicoase care, în opinia celor doi liberali, ar fi de natură să le aducă un spor de popularitate.

PL este „monolit”, doar că se dezintegrează Ghimpu, pe post de locomotivă, a dus în viteză partidul „până la capăt”, capătul fiind, în mod neașteptat, o fundătură. Astăzi partidul este în pragul scindării, nu doar la centru, ci și în teritoriu, unde se dă lupta pentru influenţă între cele două tabere.

Lupta promite să fie dură și fără menajamente, cu injurii, invective, acuzaţii, altercaţii și lovituri sub centură.

Stimulată mai discret sau mai pe faţă de către „binevoitorii” de pe margine, lupta ar putea dezintegra, în cele din urmă, formaţiunea, aceasta urmând calea AMN-ului lui Serafim Urechean.

Mihai Ghimpu ne-a spus în toţi acești ani de aflare la putere că este singurul în tot peisajul politic moldovenesc care a luptat pentru adevăr, dreptate, libertate și pentru bunăstarea poporului. Că este singurul care nu minte, nu fură, nu are interese și nu vrea funcţii.

Ce-i drept, „a tăiat în carne și în oase” atunci când interesele i-au fost periclitate, a recurs la șantaj atunci când a dorit să obţină funcţii sau să impună adoptarea în Parlament a unor decizii PE L E R I N A J E

în interesul partidului. A învinuit și a înjurat presa atunci când ziariștii nu i-au mai cântat doar osanale și au pus la îndoială înalta sa probitate morală.

Fiind de-a lungul timpului un politician marginal și lipsit de relevanţă, chiar și după ce a deţinut două dintre cele mai importante funcţii în stat – de spicher și președinte interimar – Mihai Ghimpu nu și-a adăugat prestanţă. Dimpotrivă, după această neașteptată șansă de mărire, el s-a ales cu o imagine ceva mai șifonată și nici partidul condus de el nu a crescut în popularitate, așa cum ar fi fost logic să se întâmple. Cu toate declaraţiile sale de justiţiar, prestaţia doctorului honoris causa în drept a fost lamentabilă, așii inventaţi de el pentru a rămâne la putere, răscroirea legislaţiei în funcţie de interesele de moment au arătat adevărata faţă a liberalului. Iar predilecţia pentru acţiunile cu tentă de circ, postura de bufon care spune tot ce-i vine la gură, face glume de prost gust, se dă în spectacol și îi agresează verbal pe cei din jur, contrar așteptărilor sale, nu a fost înţeleasă și acceptată de oamenii care, de cele mai multe ori, au și decenţă, și bun-simţ. Îndoielile în privinţa totalului dezinteres material al șefului liberal și a spiritului său de proletar „sărac și curat”, care mănâncă covrigi și bea ceai, în timp ce alţii ingurgitează doar băuturi fine, s-au accentuat atunci când Ghimpu a devenit cel mai bun amic al democraţilor, fiind suspectat că le-ar face jocul acestora.

Liberalul își pierde coerenţa și stăpânirea de sine atunci când trebuie să justifice aceste afinităţi și prietenia suspect de strânsă cu democraţii și, mai ales, să-i lustruiască imaginea lui Plahotniuc, care „tot este compromis”, dar nu chiar așa de tare cum este compromis Filat. Ghimpu a revenit repetat la această chestiune, decis să înlăture orice suspiciuni legate de ipoteticele foloase și beneficii pe care i le-ar fi adus această prietenie.

PENTRU SUFLE T

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

Republica

MOLDOVA

Pelerinaj la Mćnćstirile: Saharna sau Tipova/Priperceni-Curchi sau Curchi Duminicć, 2 iunie 2013 (1 zile) Grup 45/35 pers PreŖ 120/140 lei/pers Plecarea Duminica, 2 iunie, ora 7. Sosirea ora 21.

ȱUCRAINA

UCRAINA

> Odesa ûi Crimeea creûtinć – un paradis la Marea Neagrć 12 – 17 iunie 2013 (6 zile / 6 nopŖi)

Grup: 16 pers. PreŖ: 160 eur/pers. Plecarea: MarŖi, 11 iunie, ora 19. Sosirea: Luni, 17 iunie, ora 23.

Traseu: Chisinau–Simferopol–Topoliovka-Ialta–Livadia–Alupka–Foros–Sevastopol–Incherman–BahcisaraiSimferopol–Odesa–Chisinau. Mćnćstiri: Topolivka, Bahcisarai: Lavra Crimeii cu Hramul Adormirea Maicii Domnului, Incherman, Kasperski, Adormirea Domnului ûi Sf.Ilie din Odesa, Sf.Gheorghe. Moaûtele întregi ale SfinŖilor din Simferopol: Luca al Crimeii, Gurie al Tauridei; din Odesa: Gavriil Atonitul, Kukûa, Iona ûi Inochentie.

Catedrale> Sf.Treime, Invierii Domnului, Sf.Alexandru Nevschi, Schimbarea la FaŖć, Vladimir, Adormirea Maicii Domnului, Sf.Vladimir. Muzee> Palatul Livadia, Palatul Mansandra, Castelul Cuibul Randunicii, oraûul rupestru Ciufut-Cale. Oraûe: Simferopol, Ialta, Sevastopol, Odesa.

M O L D O V A ûi B U C O V I N A

100 ani de la naûterea Sf.Cuv.Ioan Iacob de la NeamŖ – Hozevitul Mćn.Putna – Mormântul Sf.Voievod útefan cel Mare / Acasć la Mihai Eminescu 22 – 24 iunie 2013 (3 zile / 3 nopŖi) Grup 7/18 pers PreŖ 100/90 eur/pers. Plecarea Vineri, 21 iunie, ora 19. Sosirea Luni, 24 iunie, orele 22-24.

Mćnćstiri: Agafton, Sf.Ioan cel Nou, Bogdana, Putna, Sihćstria Putnei, SuceviŖa, MoldoviŖa, VoroneŖ, Dragomirna, NeamŖ, Vovidenia, Mina, Sf.Trei Ierarhi. Catedrala Mitropolitanć din Iaûi. Ipoteûti: Casa muzeu Mihai Eminescu. Crćiniceni: Casa muzeu MSf.Ioan Iacob. Oraûe: Botoûani, Suceava, RćdćuŖi, Iaûi.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

În acest context, putem constata că Mihai Ghimpu este chiar mai pervers decât politicienii care își văd pe faţă de interesele lor. Pentru că acesta și-a realizat interesele, prevalându-se de lupta cu comunismul, dându-se drept singur apărător al adevărului istoric, ţinând, cu burta plină, predici despre moralitate, incoruptibilitate și valori europene.

Reformă – da, dar de ce acum?

Doar că ne îndoim de faptul că acestea au fost motivele care au dus la „revoluţia” din PL. Demersul „reformatorilor” putea fi credibil, dacă nu s-ar fi produs într-o anumită conjunctură și la o anumită etapă a existenţei formaţiunii. Pentru că au fost suficiente situaţii când ar fi trebuit să dea cel puţin un semn că nu sunt de acord cu tactica bătrânului liberal pe care-l consideră acum „obosit” și dus de val. Nici vorbă însă. Aceștia i-au tot cântat în strună și i-au justificat declaraţiile și gesturile excentrice, atâta timp cât nu au fost în pericol funcţiile și aflarea la guvernare. Rebeliunea s-a produs doar în momentul în care s-a văzut clar că PL este pe cale să fie trecut în opoziţie.

Elanul reformatorilor, am văzut, a avut un scop bine definit. Mă refer la funcţiile pe care liderii grupului le-au revendicat pentru Partidul Liberal.

Ceea ce este un fel de a zice. Pentru că nu este vorba de partid, în general, ci de apropiaţii, de clientela grupului desprins din partid. Recent, liberalul Ion Hadârcă afirma satisfăcut că majoritatea a fost formată, inclusiv cu contribuţia celor șapte reformatori, ceea ce, în opinia lui, este un lucru foarte important. Prin urmare, cel puţin câţiva liberali au deja viitorul asigurat.

Reformaţii au spus din start că vor să rămână la guvernare, în orice condiţii, evident, din înalte raţiuni de stat și considerente de integrare europeană. Și sigur că la guvernare este mai bine decât în opoziţie. Am pomenit anterior de AMN, iar cei care l-au urmat pe Urechean și au acceptat fuzionarea „benevolă” cu PLDM, o duc astăzi destul de bine și s-au ales cu funcţii onorabile în diverse instituţii ale statului.

Liberalii, împărţiţi acum frăţește între democraţi și liberali-democraţi, își aruncă vorbe grele și jigniri, se învinuiesc de toate relele, războiul fiind unul total. Au căzut deja și primele capete.

La recenta ședinţă a Consiliului Republican PL s-a decis excluderea din rândurile partidului și demiterea din funcţii a câtorva președinţi de filiale. Și acest război ar putea lua amploare în perioada următoare, când reformatorii nu vor mai fi ocupaţi cu tratativele pentru formarea noii majorităţi. Iar aflarea la guvernare ar fi un avantaj incontestabil pentru aceștia.

Evident, tot șeful liberalilor este mai colorat în exprimare, atunci când își caracterizează bunii colegi de partid, pe care-i numește mizerabili, trădători, hoţi, mincinoși, „verzișori” și fugari oploșiţi la sânul liderului liberaldemocrat. Injuriile lui Mihai Ghimpu îl au drept ţintă predilectă pe ministrul în exerciţiu al Apărării, Vitalie Marinuţa, despre care crede că i-ar râvni funcţia. După ce anterior a fost pe cale să-l ia pe acesta la ghionturi, mai recent l-a ameninţat că-i ia înapoi epoleţii de general, spunându-i că „plânge pușcăria” după el. Ședința Consiliului raional Călărași al Partidului Liberal de săptămâna trecută a fost marcată de un nou scandal. Reformatorii îl acuză pe Ghimpu că i-a atacat cu cuvinte licenţioase și injurii, că susţinătorii șefului PL s-au retras într-un birou, blocând cu un scaun ușa și interzicând accesul membrilor Consiliului de Reformare, că „prin comportamentul lui inflexibil și irațional” a scindat organizația teritorială Călărași.

La rândul lor, susţinătorii lui Mihai Ghimpu acuză metodele murdare pe care le utilizează „grupul trădătorilor” pentru a induce în eroare membrii partidului și a realiza planul lui V. Filat.

De faptul că Filat vrea să-i distrugă partidul și că i-a folosit pe cei șapte drept „atu” în tratativele cu democraţii, șeful liberalilor nu s-a îndoit nici pentru o clipă. Dar nu numai el, ci și președintele rus Vladimir Putin, care nu mai are somn și tot urzește planuri de demolare a PL: “Jos PL este dorinţa lui Putin. L-au găsit pe despotul Filat

să distrugă PL. Îi mulţumesc lui Filat că ne-a ajutat să scăpăm de cei șapte trădători, îngâmfaţi, filateliști”, a declarat Ghimpu cu multă convingere.

Este Ghimpu un lider obosit?

O alianţă „curată, pentru popor” și un Guvern fără Vladimir Filat – acesta a fost scopul „suprem” pe care l-a declarat înrăitul liberal, înzestrat cu deosebite capacităţi oratorice, căruia „îi lucrează capul”, îi umblă mintea. Dar nici pentru un Guvern Leancă liberalii fideli liderului nu au votat, pentru că nu au participat la consultări și la stabilirea programului de guvernare. „Ei să fure, să corupă și noi să răspundem? Nu!” a punctat Ghimpu, care este decis să se „distanţeze de rău”.

Acesta consideră că anume grupul „trădătorilor”, care a fost ademenit de Filat, a aruncat partidul în opoziţie.

Deși anterior tot el declara că este„mai puternic în opoziţie”. De bună seamă, după o guvernare dezastruoasă și o prestaţie lamentabilă, PL ar putea să se simtă mai confortabil în opoziţie și chiar să spere la ceva câștig de imagine. Și, fără îndoială, va fi o opoziţie destul de vocală și ireconciliabilă. Îndemnându-și zilele acestea colegii din PL să le susţină demersul și să susţină noul guvern, grupul reformatorilor le-a sugerat acestora să nu acorde prea multă atenţie supărărilor „unui lider obosit, supărări personalizate de o manieră dezechilibrată, păguboasă și destructivă”. Într-o epistolă scrisă pe un ton patetic și solemn, reformatorii le-au cerut liberalilor să se gândească la ce „va scrie posteritatea” despre prestația lor politică, de care au dat dovadă „în momentele cruciale pentru destinul european al RM”. Și asta pentru a nu încăpea „în manualele istoriei moderne a RM în calitate de detractori ai parcursului european” al ţării.

Mihai Ghimpu este, într-adevăr, uneori excentric, uneori prea slobod la gură, incoerent și poate să pară chiar „dezechilibrat”. Dar nicidecum „obosit”. Dimpotrivă, arată destul de plin de energie și pornit pe fapte mari.

Adică, pe schimbare. Până la capăt.

Ioana FLOREA, FLUX

Politic

31 MAI 2013

3

FLUX

Statu-quo sau punct şi de la capăt Raiderii, contrabandiștii, hoţii și păpușarii (așa s-au etichetat de-a lungul timpului politicienii de la putere) au mai încropit zilele acestea de un guvern. Cu mici schimbări, Guvernul este același. Adică același care a fost demis pentru acte de corupţie. Evident, tot unul proeuropean și profund democratic. Tensiunea pe parcursul acestei săptămâni a fost maximă, suspansul a fost păstrat până în ultima clipă, dându-ni-se clar de înţeles că suntem în faţa unui eveniment de o importanţă majoră, de care depinde soarta și viitorul nostru european. Pentru că, fatalitate, în afara celor care s-au aflat în ultimii ani la cârma ţării, nu mai are cine să guverneze ţara. În principiu, nici semnarea noului acord al Coaliției pentru Guvernare Pro-Europeană, nici învestirea noului Guvern, nu are o relevanţă prea mare. Nici pentru noi, nici pentru ei.

Populaţia va rămâne în continuare într-o sărăcie cruntă, ei vor rămâne în continuare la treuca puterii, în care vor curge resursele financiare pe care guvernarea le va ingurgita cu lăcomie. Funcţiile au fost împărţite ca și până acum, chiar dacă, mai nou, acest proces a fost numit „asumarea responsabilităţii”. Influenţele au fost păstrate, condiţiile au fost acceptate, prin urmare, nimic nu împiedică puterea să-și vadă mai departe de treabă și de interese.

Fără îndoială, înţelegerile între foștii parteneri de Alianţă, măcinaţi de neîncredere, certaţi și porniţi unii împotriva altora, nu s-ar fi produs fără insistenţa emisarilor europeni, care i-au descântat și i-au îndreptat pe „calea europeană” . Vizitele acestor oficiali s-au succedat, una după alta, politicienii au fost avertizaţi despre șansa „unică” de integrare europeană și liberalizare a regimului de vize, despre lipsa totală de șanse de integrare, în cazul în care Guvernul nu va fi creat „în zilele următoare”. Pentru că Europa are nevoie de un partener la Chișinău, „un Guvern care să fie devotat și să facă pașii necesari pentru asocierea cu UE”. Chiar dacă acest „partener” care se află deja de peste trei ani la guvernare, este înglodat în scandaluri de corupţie, nu a avansat deloc pe calea reformelor, și-a subordonat

politic instituţiile statului, a obstrucţionat justiţia și, în cele din urmă, a provocat o profundă criză politică și instituţională.

Mesajul pe care ni l-au transmis oficialii europeni este aproape similar celui formulat anterior de Mihai Ghimpu, diferenţele fiind doar de limbaj. Liberalul ne spunea solemn, în perioada în care se mai considera parte a guvernării, că Alianţa trebuie să trăiască și să ne ducă în Europa, „cu toată contrabanda, cu toată corupţia, cu toate hoţiile, mârșăveniile, manipulările, minciunile” care colcăie în ea. Pentru că Alianţa este succesul și șansa noastră de propășire. Ce interes are însă Europa să-i susţină pe acești impostori care s-au compromis, au furat, au minţit, au anulat orice idee de stat de drept?

Interesele sunt, fără îndoială, de natură geopolitică, dar și ușor sentimentale. Constatam și anterior că, în caz de nereușită, Europa ar rămâne fără povestea sa de succes. Că acești parteneri din afară ar trebui să-și recunoască eșecul, să spună cu mâna pe inimă că nu au mizat pe cine trebuie, că au pompat bani pentru reforme de pomană, că Joe Biden, Jose Manuel Barroso, Angela Merkel și alţi înalţi demnitari occidentali au bătut drumul degeaba până la Chișinău, că au greșit atunci când ne-au declarat lideri incontestabili în cadrul Parteneriatului Estic etc.

Cât se va menţine la putere și cum va guverna această coaliţie creată în cadrul unor negocieri secrete, purtate la ceas de noapte? În zilele urmă-

La momentul închiderii ediţiei, Parlamentul nu ajunsese să se pronunţe prin vot asupra componenţei echipei guvernamentale a premierului desemnat Iurie Leancă. Iată de ce ne limităm doar în a publica lista membrilor Cabinetului de Miniștri pe care Leancă urma să o propună spre aprobare Legislativului, fără a face comentarii. Ne permitem doar o simplă menţiune: că lista propusă de Leancă conţine doar câteva schimbări faţă de Cabinetul Filat II. Și anume: Boris Focșa urmează să fie înlocuit în fotoliul de ministru al Culturii cu Monica Babuc, fosta consilieră a fostului prim-vicespicher Vladimir Plahotniuc; ministrul Tineretului și Sportului, Octavian Ţâcu – cu Octavian Bodișteanu; locul ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene, deţinut anterior de Iurie Leancă, urmează să fie ocupat de Natalia Gherman; Anatol Șalaru urmează să fie înlocuit la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor cu Vasile Botnari.

toare vor ieși, probabil, la iveală detaliile și vom afla pentru care „valori” s-au dat luptele. Vladimir Filat nici nu a mai amintit despre „transparenţa maximă” promisă în cadrul negocierilor. „Vom face public Acordul politic, regulile care vor sta la baza activității Guvernului, partajarea responsabilităţilor pe domeniile de activitate și nominalizările. În urma fiecărei runde de negocieri, vom face public rezultatul”, se jura Filat plin de siguranţă. În opinia șefului liberal-democraţilor, negocierile privind crearea noului Guvern urmau să fie „un adevărat test de maturitate politică”, care aveau să scoată în vileag cine și ce interese promovează.

Decizia ex-premierului era una fermă, acesta grozăvindu-se, ca de atâtea ori până acum, că nu va mai accepta șantajul politic, „care să apere interesele înguste ale unui partid sau ale unor persoane”. Dar a acceptat și șantajul, și regulile jocului. „Testul” a fost picat, iar interesele așa au și rămas în obscuritate. Pentru că democraţii i-au tăiat din start lui Filat cheful de „reality show”.

Astfel, în zilele în care s-au purtat

negocierile, informaţiile oficiale au lipsit cu desăvârșire, vehiculânduse doar „scurgeri” din „surse demne de încredere” despre eventualele blocaje sau progrese. Putem presupune că luptele s-au dat, ca și anterior, pentru Procuratură, CNI, CNA, Ministerul de Interne și alte instituţii de care depind dosarele și liniștea de mai departe a guvernanţilor.

Amintim că democratul Valeriu Lazăr se arăta surprins de faptul că PLDM a propus o altă formulă matematică de repartajare, formulă care, în opinia lui, ar fi îngreunat procesul de negocieri. Democraţii s-au pronunţat pentru păstrarea statu-quoului „și continuarea lucrurilor bune“, urmând să se intervină cu îmbunătăţiri pe domenii.

Liberal-democraţii, care au venit cu proiectul noului Acord, au mai pretins, pe lângă trecerea CNA în subordinea Guvernului, și alte modificări structurale, între care excluderea Prezidiului Guvernului, instituirea Corpului de control al prim-ministrului, instituirea Agenţiei venituri publice, subordonată Executivului, care să încorporeze Serviciul vamal și FISC-ul, instituirea Agenţiei pentru

Cabinetul Leancă Prim-ministru – Iurie Leancă Ministrul Economiei – Valeriu Lazăr Ministrul Finanţelor – Veaceslav Negruţa Ministrul Justiţiei – Oleg Efrim Ministrul Afacerilor Interne – Dorin Recean Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene – Natalia Gherman Ministrul Apărării – Vitalie Marinuţa Ministrul Dezvoltării Regionale și Construcţiilor – Marcel Răducan Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare – Vasile Bumacov Ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor – Vasile Botnari Ministrul Mediului – Gheorghe Șalaru Ministrul Educaţiei – Maia Sandu Ministrul Culturii – Monica Babuc Ministrul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei – Valentina Buliga Ministrul Sănătăţii – Andrei Usatâi Ministrul Tehnologiei Informaţiei și Comunicaţiilor – Pavel Filip Ministrul Tineretului și Sportului – Octavian Bodișteanu Vicepremier responsabil pentru reintegrare – Eugen Carpov

asistenţă externă, subordonată Guvernului. De asemenea, urma să fie trecute în subordinea Executivului Agenţia administrării și proprietăţii de stat și Agenţia pentru atragerea investiţiilor și promovarea exporturilor. Dar despre conţinutul Acordului și despre împărţirea „responsabilităţilor” vom vorbi mai detaliat în zilele următoare.

Acum ar mai fi de spus că lupta pentru identificarea unei noi majorităţi a făcut și victime, Partidul Liberal fiind zguduit și dezintegrat de colizii interne. A fost tulburată liniștea și printre socialiștii preluaţi de Igor Dodon.

Chiar dacă avem o coaliţie nouă, guvernarea rămâne învechită în rele. Pentru că nu pot niște oameni care au ţinut-o doar în șantaj reciproc, în certuri și lupte pentru putere, s-au crezut mai presus de lege, au cumpărat funcţii și le-au folosit în calitate de pârghii, să se schimbe peste noapte, să se detașeze de propriile interese și să vegheze de zor la interesul comun. Și dacă este așa, de dragul cui s-a jucat, luni în șir, această comedie de prost gust?

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

4

Comentarii 31 MAI 2013

Coaliţia guvernamentală s-a constituit graţie sacrificiului/sacrificării lui Vladimir Filat?

Urmare din pag. 1 Chiar cu ochiul neînarmat se vedea că toţi angajaţii din structurile guvernamentale, toată birocraţia acestei ţări, în loc să muncească, săși facă treaba, să-și îndeplinească obligaţiunile de serviciu, era în expectativă, toţi vroiau să vadă cu se va sfârși confruntarea între PLDM și PD și dacă după încheierea conflagraţiilor politice ei își vor păstra sau își vor pierde funcţiile.

Că lucrurile mergeau cât se poate de prost ne-au demonstrat-o și datele dintr-un raport al Ministerului Finanţelor. Potrivit statisticii acestuia, doar în primele patru luni ale anului, Republica Moldova a ratat finanţări externe în mărime de peste 300 de milioane de lei. Și asta nu pentru că donatorii externi nu mai erau dispuși să acorde sprijin ţării noastre, ci pentru că, pur și simplu, nu aveau un partener de dialog sau, mai bine zis, partenerii lor de la Chișinău nu aveau timp pentru a dialoga, pentru că războiul fratricid pe care îl purtau le ocupa tot timpul.

Războiul politic intestin a afectat nu doar relaţiile cu partenerii externi, ci și colectarea veniturilor la Bugetul de Stat, fapt care este mult mai grav. Același raport al Ministerului Finanţelor arată că, în primele patru luni ale anului, la Bugetul de Stat au fost acumulate venituri în mărime de aproximativ 6,3 miliarde de lei, ceea ce constituie cu aproape 0,5 la sută mai puţin decât suma pla-

nificată pentru această perioadă. Și aceasta în timp ce, la sfârșitul lunii aprilie, datoria externă de stat se cifra la peste două miliarde de lei.

Dar, așa cum am spus, această situaţie a fost deja depășită sau are șansele să fie redresată, dacă liderii politici semnatari ai acordului au făcut lucrul acesta în mod sincer.

Dușmanii de ieri, astăzi au redevenit prieteni. Ei nu doar că s-au împăcat, ci și, surpriză, și-au făcut complimente. Surpriza cea mare a fost declaraţia liderului PLDM, Vladimir Filat. După ce a spus că semnarea acordului privind constituirea Coaliției pentru Guvernare Pro-Europeană „este un moment important, care, de fapt, aduce stabilitate politică în Republica Moldova după o perioadă de mai multe frământări”, el i-a adus mulţumiri președintelui Partidului Democrat, Marian Lupu: „Îi mulţumesc pentru conlucrare și pentru faptul că a avut puterea necesară ca să se ridice deasupra intereselor personale și a intereselor de partid”.

Să vă spun sincer, eu nu m-am așteptat să aud asemenea declaraţii de la Vladimir Filat. Mai ales dacă ţinem cont de faptul că războiul politic cu Partidul Democrat, pe care el l-a declanșat, l-a lipsit de ceea ce îi era mai drag și mai important: funcţia de prim-ministru, aceasta fiind, de fapt, cea mai importantă într-o republică parlamentară, așa cum este sau vrea să fie Republica Moldova.

Este nemaipomenit faptul că Filat a

avut suficientă putere să se împace cu gândul că nu va mai fi niciodată în prim-planul vieţii politice de la Chișinău, nici în Guvern, dar nici în Parlament, în schimb, ţara „va avea o guvernare stabilă”. Fără niciun pic de sarcasm și ironie, am putea spune că Filat s-a jertfit aidoma Meșterului Manole pe altarul interesului naţional al Republicii Moldova și al Coaliției pentru Guvernare Pro-Europeană.

Ei, Vlăduţ, ai picat rău? Nici tu premier, nici tu deputat, nici măcar ministru …

Un acord pentru restabilirea echilibrului politic Și liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a făcut declaraţii împăciuitoare. El a spus că semnarea acordului înseamnă revenirea la o situaţie care creează premisele necesare pentru ca Legislativul și Executivul să poată funcţiona eficient și să continue reformele. Dar ceea ce-i cel mai important, Marian Lupu a declarat: „Acest acord vine să stabilească echilibrul politic”. Și aici deja este cazul să fim serioși. Votul de joi din Parlament vine să restabilească echilibrul între forţele politice, să ofere un cadru în care instituţiile statului să-și reia activitatea normală și să înceteze acţiunile beligerante.

Acum, dacă avem o clasă politică matură, ar trebui ca timpul care a mai rămas până la alegerile parlamentare anticipate să fie folosit cu chiverniseală pentru administrarea eficientă a ţării, și nu pentru regla-

rea conturilor politice. Dacă cineva arde de dorinţa de a regla conturile cu altcineva, să o facă, dar nu în interiorul guvernării, ci după exercitarea mandatului actualului Parlament, la urnele de vot.

Să nu uităm că ultima criză politică a fost provocată de calculul greșit al lui Vladimir Filat din 13 februarie, când a denunţat Acordul de constituire a AIE și când a crezut că prin acest pas se poate descotorosi de concurentul său Vladimir Plahotniuc. Războiul declanșat i-a costat

scump pe toţi. Dintre toţi politicienii, cel mai scump a plătit chiar Vladimir Filat, care a fost scos din jocul politic.

Dar, de data aceasta, a fost posibil să dreagă busuiocul, să se constituie o nouă coaliţie de guvernământ. Cu altă ocazie însă, s-ar putea ca lucrul acesta să devină imposibil. Și aventura politică să sfârșească prost, chiar foarte prost, cu consecinţe foarte grave nu doar pentru clasa politică, ci pentru întreaga Republica Moldova.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Occidentul nu mai este dispus să tolereze orice ilegalitate comisă de Filat, mai ales una săvârşită în complicitate cu Voronin Oricât de mult și-ar dori, astăzi, nici Vladimir Filat și nici Vladimir Voronin nu sunt în măsură să-și subordoneze Curtea Constituţională, decât cu încălcarea gravă și, mai ales, evident premeditată a prevederilor legislative și constituţionale. Asta pentru că marţi, 22 mai 2013, magistraţii acestei instituţii au stabilit că „orice normă legală ori modificare legislativă care ar avea ca efect blocarea sub orice formă a funcţionalităţii Curţii se consideră neconstituţională ab initio (dintru început)”. Ei au decis astfel ca urmare a sesizării depuse de fostul deputat PCRM, proaspătul parlamentar PD, Sergiu Sârbu.

Parlamentarul a contestat legea votată de deputaţii comuniști și liberal-democraţi (dar nepromulgată de președintele Timofti și trimisă la reexaminare în Parlament) privind revocarea judecătorilor Curţii (potrivit legii votată de deputaţii lui Voronin și Filat, judecătorii Curţii Constituţionale ar putea fi demiși cu votul a 3/5 din numărul deputaţilor). În hotărârea Înaltei Instanţe se spune că nu există și nici nu poate să existe posibilitatea revocării judecătorilor Curţii Constituţionale de către autorităţile care i-au numit, judecătorii fiind

inamovibili, ceea ce constituie o garanţie a independenţei acestora în exercitarea mandatului.

Totodată, făcând trimitere la Codul jurisdicţiei constituţionale, magistraţii au stabilit că Curtea este singura în drept să hotărască asupra competenţei sale, iar judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi trași la răspundere pentru voturile și opiniile exprimate în exerciţiul funcţiunii, inclusiv după expirarea mandatului.

După emiterea acestei hotărâri, Parlamentul este practic obligat să anuleze legea sau să o aducă în conformitate cu hotărârea CC din 22 mai. Dacă nu se va proceda de această manieră, atunci Legislativul, dar, de fapt, noua majoritate parlamentară PLDM-PCRM, se va situa în afara cadrului legal. Asta va însemna că Filat și Voronin vor face primul pas spre instituirea unei dictaturi. Momentul este unul crucial pentru democraţia moldovenească. Și nu contează sau mai puţin contează faptul că această democraţie moldovenească este astăzi imperfectă, chiar bicisnică. Dacă majoritatea parlamentară se va conforma normelor legale, atunci există șansa ca, asigurându-se un echilibru între forţele politice și instituţiile statului, aflate, și unele, și altele, în stare de beligeranţă, să se revină la normalitate. Dacă însă nu se va conforma, atunci lucrurile pot ieși de sub control și pot degenera până la conflicte stradale, la violenţe, acţiuni armate între susţinătorii și reprezentanţii celor două tabere politico-oligarhice: PCRM-PLDM, pe de o parte, și PD-PL, de pe altă parte.

Acum Filat și Voronin trebuie să înţeleagă un lucru elementar: faptul că Vladimir Plahotniuc

este mai abil decât ei în confruntarea politică, un semnal că pe viitor, Occidentul nu mai este în lupta dintre instituţii (care au fost partajate, dispus să tolereze orice ilegalitate comisă de de altfel, ilegal de cele două tabere), nu consti- protejatul său Vladimir Filat, mai ales una sătuie un motiv pentru a juca în afara regulilor, vârșită în complicitate cu liderul comunist Vlapentru a recurge la forţa brută, pentru a băga dimir Voronin. ţara în război civil. Mai ales că acest război civil Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX poate avea un rezultat imprevizibil nu doar pentru Plahotniuc, SERVICII POLIGRAFICE ci și pentru Filat, Voronin (mai puţin pentru Timofti, pe el, un eventual tribunal ad-hoc ar pu- 1. Servicii de xerox, printer, scanner și copertare a cărţilor; tea să-l recunoască nevinovat 2. Executarea cărţilor de vizită; dat fiind că a fost inadecvat po3. Tipărirea de pliante, fluturași, foi cu antet, formulare, ziţiei deţinute și că a acţionat cărţi, broșuri, calendare, formulare, etichete, certificainconștient). Filat și Voronin trete, plicuri etc.; buie să înţeleagă că nu e cazul să se joace cu focul pentru că ar 4. Servicii de imprimare rapidă în tiraj mare; putea să ardă ei înșiși și, ce e cu 5. Servicii de laminare; adevărat grav, să dea foc Repu6. Imprimare foto de înaltă calitate; blicii Moldova.

Că situaţia este gravă o recu- 7. Înregistrare și imprimare pe CD și DVD. nosc și prietenii occidentali ai lui Vladimir Filat, cei fără de care Xerox – 25 bani/pagină Scanare: 25 bani/pagină liderul PLDM ar fi ajuns de mult (format PDF și JPG) la coșul de gunoi al politicii mol- Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină Copertare (cu spirale): dovenești. Fiind întrebat de co200 pagini – 17 lei color – de la 1 leu/pagină respondentul unui post de radio 150 pagini – 15 lei internaţional, reprezentatul Co100 pagini – 13 lei misiei de la Veneţia, Gael Martin- Printer foto – 10x15 – 2 lei Micaleff, a declarat, cu referire la Laminare – de la 3 lei/pag. format A4 – 8 lei cazul din Republica Moldova, că magistraţii CC „nu ar trebui să fie Executăm rapid şi calitativ! cu ușurinţă înlocuiţi sau demiși Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău; și ar trebui să dispună de independenţă totală în deciziile pe telefon: 079 502 402; 067 440 556 care le iau”. e-mail: rodionservice@gmail.com Această declaraţie poate fi și

Anchet= 31 MAI 2013

5

FLUX

Un nou atac raider asupra sistemului bancar sau totuşi o confuzie?

La începutul acestei săptămâni, Consiliul Băncii Comerciale „Moldova-Agroindbank” (MAIB) a emis un comunicat în care a atenţionat opinia publică asupra faptului că banca a devenit ţinta unor noi atacuri ostile, cerând implicarea organelor de resort în soluţionarea problemei. În opinia conducerii MAIB, revenirea situaţiei în albia legalităţii depinde acum de voinţa și corectitudinea Băncii Naţionale a Moldovei, precum și a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, a organelor responsabile de contracararea spălării banilor și a altor autorităţi ale statului.

Consiliul de administraţie al băncii afirmă că, începând cu luna februarie 2013, „banca, organele de conducere ale acesteia, precum și acţionarii băncii, au devenit ţinta unor noi acţiuni frauduloase din partea unui grup de persoane care acţionează concertat, fiind susţinut de unele persoane cu funcţii de răspundere din organele de stat (administrative și judiciare), precum și de către Registratorul independent „Registru-Corect”.

Un atac mai dur decât cele anterioare Potrivit comunicatului, acţiunile în cauză sunt o continuare a încercărilor anterioare de realizare a schemei ilegale și deosebit de periculoase lansate în adresa „Moldova-Agroindbank” și a acţionarilor ei în vara anului 2011, apoi și în anul 2012.

Cele actuale depășesc însă prin amploarea și impactul lor atacurile de tip raider de atunci. „Operaţiunile suspecte cu pachete considerabile de acţiuni ale BC „Moldova Agroindbank” SA au fost efectuate prin intermediul și în cârdășie cu Registratorul independent „Registru-Corect”, care a favorizat transferurile ilegale de acţiuni emise de bancă. Originea necunoscută a banilor cu care au fost dobândite acţiunile băncii lasă loc de îndoieli vizavi de caracterul legal al provenienţei acestora și creează suspiciuni justificate în acest sens”, se mai precizează în comunicat.

Consiliul de administraţie al instituţiei bancare avertizează că, prin amploarea și caracterul lor odios, aceste acţiuni frauduloase sunt în măsură „de a submina stabilitatea financiară a băncii, iar prin precedentul deosebit de primejdios pe care îl creează – stabilitatea financiară și economică a ţării. Schimbarea esenţială a componenţei acţionariatului băncii, precum și a organelor de conducere ale ei fără acordul prealabil al instituţiilor financiare internaţionale – creditori ai băncii – va fi considerată de către acestea drept cazuri de default cu drept de retragere înainte de termen a resurselor financiare împrumutate”.

Conducerea băncii acuză autorităţile responsabile ale statului de faptul că ar fi reacţionat „anemic” la avertismentele sale anterioare: „BC „Moldova Agroindbank” SA a sesizat toate organele de resort din Republica Moldova despre faptele de sustragere ilegală de la acţionarii băncii a acţiunilor emise de ea și a solicitat întreprinderea măsurilor de rigoare pentru curmarea sustragerii acestora. Ne exprimăm îngrijorarea profundă în legătură cu acţiunile anemice ale organelor de resort ale statului.

Conștientizând gravitatea situaţiei, în scopul diminuării consecinţelor negative pentru bancă, acţionarii ei, întregul sistem bancar și chiar economic al ţării, Consiliul BC “Moldova-Agroindbank” SA atrage atenţia autorităţilor statului, întregii opinii publice asupra pericolului creat pentru bancă, creditorii și deponenţii ei”.

O problemă mai veche, agravată recent?

Pe de altă parte, ziarul „Adevărul” scrie că săptămâna trecută, reprezentanţii băncii, fiind solicitaţi de publicaţia respectivă, au refuzat să comenteze tranzacţiile suspecte în urma cărora circa 26% din acţiunile „Moldova-Agroindbank” au ajuns în proprietatea unor companii controlate de oameni necunoscuţi. „În calitate de regulator și supraveghetor al sistemului bancar din Republica Moldova, Banca Naţională a Moldovei are obligaţiunea să aplice prevederile alineatului (2) al art.15 din Legea instituţiilor financiare, și anume: să suspende pentru acţionarii nou-veniţi exerciţiul dreptului de vot, al dreptului de convocare și desfășurare a Adunării Generale a Acţionarilor, al dreptului de a introduce chestiuni în ordinea de zi, al dreptului de a propune candidaţi pentru membrii Consiliului băncii, ai Organului Executiv și ai Comisiei de Cenzori, al dreptului de a primi dividende. De voinţa și corectitudinea acţiunilor Băncii Naţionale a Moldovei, precum și a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, organelor respon-

sabile de contracararea spălării banilor, altor autorităţi ale statului, va depinde, decisiv, revenirea situaţiei legale în structura acţionariatului BC „Moldova-Agroindbank” SA, fapt care va asigura funcţionarea stabilă a băncii și a sistemului bancar în întregime”, se subliniază în încheierea comunicatului MAIB. Imediat după apariţia comunicatului a fost convocat Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară.

După ședinţa acestuia, guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a declarat pentru presă că situaţia s-a agravat săptămâna trecută, fiind vorba despre dobândirea unui pachet semnificativ la MAIB de către un grup de persoane care ar putea să acţioneze concertat. „Există indicii că 30% din acţiunile băncii ar putea fi controlate de un grup de persoane necunoscute“, a specificat guvernatorul.

Inactivitate sau complicitate?

Atât BNM, cât și CNPF au venit ulterior cu comunicate în care și-au precizat poziţiile în legătură cu atacul semnalat de MAIB. „CNPF a solicitat de la „Registru-Corect” documentele aferente transferurilor de valori mobiliare indicate în petiţia băncii.

Ca răspuns registratorul a informat despre ridicarea documentelor de către organele de urmărire penală ale Ministerului Afacerilor Interne”, se spune în comunicatul Comisiei.

De asemenea, Comisia Naţională a Pieţei Financiare menţionează că, în urma monitorizării operaţiunilor efectuate în perioada 14.05.201318.05.2013 „s-a constatat că în cadrul acestora au fost tranzacţionate și acţiunile care în anul 2011 au constituit obiect al litigiilor de judecată, deţinute în MAIB de investitorii din Slovenia și Olanda, care și-au confirmat acordul asupra înstrăinării acţiunilor deţinute”.

Banca Naţională a Moldovei a venit cu detalii privind tranzacţiile din ultima perioadă cu acţiunile„MoldovaAgroindbank”. Într-un comunicat al BNM se precizează că, în perioada 15-18 martie 2013, au fost efectuate aproximativ 23 de tranzacţii de proporţii mici cu acţiunile băncii în mărime de cca. 1,66 la sută din capitalul social, care prezintă unele suspiciuni cu privire la legalitatea acestora.

De asemenea, pe 10 și 24 aprilie 2013, au fost tranzacţionate acţiunile a doi acţionari, care deţineau câte 4,99 la sută din capitalul social al băncii. În perioada 14-18 mai 2013, au fost tranzacţionate acţiunile deţinute de trei acţionari din Slovenia și unu din Olanda cu o cotă totală de participare în capitalul social al băncii de 18,20 la sută.

BNM menţionează că acţiunile respective au fost transferate către 7 companii înregistrate în Marea Britanie, Cipru și Letonia, fiecare companie deţinând cota de participare sub 5 la sută, care nu necesită obţinerea permisiunii prealabile din partea Băncii Naţionale. „BNM examinează în prezent informaţia disponibilă cu referire la tranzacţiile respective și a solicitat de la organele abilitate orice probă disponibilă care ar indica existenţa unei activităţi concertate a noilor acţionari”, se mai spune în comuni-

catul instituţiei. Iar în cazul în care vor fi acumulate probe care să indice achiziţionarea unei cote substanţiale în capitalul BC „MoldovaAgroindbank” SA fără permisiunea BNM, aceasta ar urma să informeze acţionarii și banca despre suspendarea drepturilor respectivilor acţionari”, se mai arată în comunicatul BNM. Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor vrea să vină cu o iniţiativă legislativă și să elimine cota de participare sub 5 la sută, care nu necesită aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale, pentru ca BNM să poată institui un control mai strict asupra pachetelor de acţiuni ale băncilor, indiferent de mărimea acestora. „Legea a fost modificată pe parcursul anului 2013. În proiectul iniţial, noi am propus ca pragul să fie coborât până la 3 la sută, dar Banca Naţională a insistat să fie de 5 la sută. În proiect vom propune ca pragul să fie eliminat, iar pachetele de acţiuni ale băncilor, mari sau mici, să fie supuse unui control riguros. Să vedem cine este beneficiar final, cine stă în spatele acestor acţiuni”, a specificat ministrul interimar al Finanţelor, Veaceslav Negruţa.

Chiar dacă unii oficiali afirmă că situaţia de la „Moldova-Agroindbank” s-a înrăutăţit pe parcursul ultimii săptămâni, ziarulnational.md scrie că președintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie și Dezvoltare (BERD) a atenţionat conducerea ţării noastre cu privire la un nou atac raider împotriva MAIB încă în data de 18 aprilie 2013.

Oficiali europeni, iarăşi în alertă Într-o scrisoare adresată lui Nicolae Timofti, Marian Lupu, Vladimir Filat și lui Dorin Drăguţanu, șeful BERD preciza că a fost informată că au avut loc tranzacţii suspicioase cu acţiuni MAIB, la fel ca în cazul atacurilor raider din vara anului 2011: „Vă solicităm respectuos să examinaţi urgent această situaţie și să vă asiguraţi că se utilizează toate pârghiile legale pentru a suspenda tranzacţiile care au loc și a anula efectul lor dacă acestea sunt ilicite”. În scrisoarea expediată autorităţilor Republicii Moldova acum mai bine de o lună, șeful BERD anunţa că membrii Consiliului Director intenţionează să facă noi investiţii în MAIB, cerând, în schimb, acţiuni decisive pentru protejarea instituţiei financiare de atacuri frauduloase.

Ex-premierul Vladimir Filat pune situaţia de la MAIB pe seama instabilităţii politice din ţară. “O astfel de situaţie este nu doar la MAIB. Din momentul în care s-a instaurat

această criză politică în Republica Moldova, avem situaţii complicate și în alte cazuri. Ceea ce ţine de MAIB a fost o situaţie analizată de instituţiile statului de mai mult timp. Din păcate, au fost examinate, dar au fost mai puţine decizii”, a declarat el. „Moldova-Agroindbank” a mai fost ţinta unui atac raider în vara anului 2011, când compania Merchant Outpost Company a încercat să deposedeze cinci investitori din Olanda și Slovenia de pachetul de 27,5% din acţiuni deţinute la MAIB, printr-o decizie a Judecătoriei de la Căușeni. Importanţi oficiali europeni și-au exprimat atunci îngrijorarea și au intervenit pentru soluţionarea situaţiei. Curtea Supremă de Justiţie a anulat atunci decizia Judecătoriei de la Căușeni, iar Guvernul a intervenit în legislaţia care reglementează activitatea bancară, stabilind că schimbarea acţionarilor trebuie să fie avizată obligatoriu și de Banca Naţională a Moldovei. Premierul de atunci, Vladimir Filat, sugera că Vladimir Plahotniuc ar fi implicat în acele atacuri și i-a cerut Procuraturii Generale să elucideze situaţia. Dar în scurt timp, acesta și-a temperat elanul. În noiembrie 2012, Filat declara iarăși că „Moldova-Agroindbank” este ţinta unui nou atac raider, de data aceasta prin intermediul unor instanţe de judecată din Ucraina, în joc fiind 28 la sută din acţiunile băncii.

Autorităţile promit să facă lumină și să ia măsurile de rigoare pe parcursul săptămânii viitoare. Și, probabil, se vor ţine de cuvânt, chiar dacă ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, afirmă că e o confuzie la mijloc și nu este sigur că ar fi vorba de un atac raider la „Moldova-Agroindbank”. „Cineva zice că este atac raider, altcineva – că sunt niște tranzacţii mai puţin transparente, dar nu seamănă a atac raider. Acum Banca Naţională verifică”, a precizat Lazăr.

Indiferent de faptul dacă este vorba de un atac al unui grup concertat sau nu, anumite reacţii și acţiuni vor urma, ca și în 2011, pentru că este vorba de investitori străini, pentru care au pus un cuvânt înalţi demnitari europeni. Iar opiniile și demersurile acestora nu pot fi neglijate.

Acest paliativ însă nu va ajuta cu nimic sistemul bancar în întregime, nu va înlătura problemele similare cu care se confruntă și alte instituţii bancare. Pentru aceasta fiind nevoie, în primul rând, de o reformă profundă a întregului sistem judiciar, pe care s-a angajat, cu surle și trâmbiţe, să o realizeze guvernarea falimentară.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

6

Interviu 31 MAI 2013

Spălarea creierelor se realizează acum prin mijloace „blânde” Interviu cu profesorul Ilie Bădescu despre trădarea elitelor şi dictatura „statului magic” - „Au fost tăind un brad bătrân, fiindcă făcea prea multă umbră...”, spunea Nicolae Iorga într-un poem premonitoriu de excepţie. Asistăm domnule profesor, din nou, la un act de „epurare” a intelectualilor români neînregimentaţi, urmându-se tipicul anilor ’50 ?

- Mi-e teamă că da. Noul ciclu politic al României, cel postdecembrist, a început printr-o operație de marginalizare teribilă a așa-numitei generații Labiș, iar unii dintre aceștia au fost chiar supuși unui tip aparte de epurare: instituții, reviste, edituri, au fost fie desființate, fie refondate, cu alte colegii, altă listă de personal, alte grupări, ceea ce i-a plasat pe mulți în afara „instituției”. Un caz aparte, de o dramatică celebritate, a fost acela al scriitorului Dinu Săraru, altul a fost al regretatului Mihai Ungheanu...

Nu-mi permit să amintesc situația cu totul dramatică a unora dintre scriitorii de excepțională valoare, precum Paul Anghel, Ion Lăncrănjan, Eugen Barbu.

A urmat un al doilea val de ostracizări care au culminat cu Raportul Tismăneanu în care au fost readuși pe liste scriitorii „proscriși”, pentru care s-au întocmit liste de eliminare, probabil încă operative. S-a declanșat operațiunea antiprotocronistă, de un primitivism care amintește „spiritul primar-agresiv” al Kominternului, a fost reinventat delictul de opinie, au fost etichetați oameni și opere, s-a încercat o eliminare în bloc precum a fost tentativa de a supune dezaprobării publice grupuri întregi sub eticheta de „generație expirată”, deși cei loviți cu pietre proveneau din generații diferite, de la vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist la cei ce abia încheiau al cincilea deceniu de viață.

A urmat al treilea val de eliminări sub pretextul pensionărilor, ceea ce a aruncat în afara instituțiilor personalități de remarcabilă valoare, pe care nu-mi îngădui să le nominalizez, dorind să le respect nevoia de minimă discreție. Au fost dezgropate etichete kominterniste pentru a-i stigmatiza și a-i țintui pe liste cvasiconspirative pe cei suspectați de un sentiment național mai răspicat, ori de apartenență creștin-ortodoxă. La etichetele de naționalist, naționalcomunist, ortodoxist, fundamentalist, legionar, securist s-au adăugat etichete noi, precum cele de protocronist, dughinist-ortodoxist, după numele geopoliticianului rus Aleksandr Dughin, monoculturalist, această ultimă etichetă fiind menită a-i „deconspira” pe cei care, chipurile, ar fi promotorii unei singure culturi și putem continua dacă vreţi...

Multe dintre etichetele acestea au fost lansate din laboratoarele unor facultăți și universități prestigioase.

Probabil că mulţi dintre cei care-și scriu astăzi memoriile detaliază fenomenul. La multe dintre sciziparitățile sociale și politice, au fost adăugate altele cu scopul de a induce un fel de război al tuturor împotriva tuturor, o anarhie de mari proporții, pe orizontala și pe verticala societății și, dacă s-ar fi putut, să energizeze o demoniacă rebeliune a omului împotriva lui Dumnezeu. Ceea ce nu s-a reușit în vremea comunistă urma să izbândească acum: ridicarea unei

majorități contra Bisericii, ceea ce ar fi fost mai mult decât o dezbisericire, adică semănarea unui indiferentism religios. Discuția este lungă fiindcă vremurile sunt teribil de posomorâte.

- Ce modele vor fi create în schimb pentru o generaţie care, în principiu, ar trebui să revigoreze fibra acestui neam?

- Ținta acestor vremuri este generația fără identitate. Un psiholog umanist american a cercetat maladia acestui tipar uman prin ceea ce el a denumit „sand-box syndrom” – sindromul cutiei de nisip –, adică inducția la scara popoarelor a unor modele de viață care amestecă uitarea de sine cu stări ludice capabile să anuleze percepția realistă și gravă, matură a lucrurilor.

Asemenea scheme de viață „în alianţă cu răul pot energiza rebeliunea dezordonată a lumii”, ne previn doi sociologi creștini americani. Un fel de puteri decăzute au pus stăpânire pe stările sufletești ale prea multora. Astfel de puteri sunt asemenea stihiilor, de la duhul banilor la duhul trufiei, al egoismului fără margini, al îndreptățirii fără temei, al închipuirii, debilitează lumea și viața, ne fac incapabili să reacționăm la nihilismul și anarhia acestui veac, să recuperăm sensul pozitiv al existenței. Duhul urât al banilor deformează ființa colectivă după ce abia s-a ieșit dintr-o

altă teribilă deformare indusă în lume de doctrina comunistă. Marxiștii, cum remarcă un filosof modern, Karl Popper, sunt iubitori de violență, la Lenin aceasta fiind legitimată prin teoria dictaturii de execuţie: execuţia burgheziei de către proletariat. În „Statul și revoluţia”, Lenin legitimează crima colectivă, execuţia unei clase sociale de către o altă clasă. Pentru Marx, proletariatul este „groparul burgheziei”, deci discursul sepulcral este cel convocat spre a explica și a legitima istoria. Noţiunea pivot a unei asemenea viziuni este moartea nu viaţa. Duhul destrămării ludice, al plăcerilor și pornografiei este una dintre cele mai teribile amenințări ale omului. Un scriitor britanic, Aldous Huxley, a profetizat emergența unui altfel de stat în istorie pe care l-a numit „stat magic”, în care „spălarea creierului nostru” se realizează „prin mijloace blânde”, precum: cultivarea unei sexualităţi deșănțate, forme de viață care „excită simţurile și imaginaţia”, cultivarea iluziei puterii, a unei

„plăceri ce zguduie simţurile și mintea până la epuizare”, cum sesiza un remarcabil comentator al acestei terifice profeții, domnul Virgiliu Gheorghe. Dictatura acestui stat magic este mai teribilă decât cealaltă, a statului posomorât al idolatriei ideologice, așa cum l-a imaginat Marx și l-a pus în practică Lenin.

- Cum s-a ajuns la dictatura „statului magic”?

- Prin trădarea elitelor! Teribilă este singurătatea popoarelor trădate de elitele lor prin conspiraţia păcatului, a căderilor, și, iată, o avem tălmăcită în versetul acesta al lui Iezechiel: „Și oile Mele s-au risipit din lipsă de păstor... Pe faţa întregului pământ s-au risipit, și nu era nimeni care să le caute și să le întoarcă”. Ideologii statului magic pervertesc și sensul lucrurilor elementare. Popoarele, spun ideologii statului magic, sunt majorităţi posace, coercitive, care opresează minorităţile și indivizii. În consecinţă, indivizii și minorităţile de toate tipurile trebuie decretate normalităţi chiar dacă acestea conduc la dezintegrarea majorităţilor, și, mai grav, la dezagregarea unităților spirituale firești. Cu ocazia alegerilor pentru președinţia americană, din 2008, California, Arizona și Florida au apelat la procedeul referendumului pentru a restabili acurateţea unei definiţii colective asupra familiei. Așa de puternic erau clătinate fruntariile

etnomentale în derulările cotidiene ale vieţii popoarelor, încât acestea au fost nevoite să recurgă la referendum pentru a stabili ca definiţia familiei să rămână cea clasică: uniune consimţită în mod liber dintre un bărbat și o femeie. A fost necesar un referendum pentru o definiţie „naturală” sau firească. Lucrul încă mai tulburător este că un număr de state americane au trebuit să facă uz de referendum pentru a restabili acurateţea unei definiţii, care decurge dintr-un întreg etnospiritual de reguli, norme, modele, tipare, forme și scheme sociale pe care le regăsim în mod obișnuit în modul cotidian de viaţă al membrilor acelor majorităţi numite popoare.

Minorităţile aliate cu un anume tip de aparat statal reușesc să conteste, să răstălmăcească definiţii paradigmatice ale popoarelor și să impună alte definiţii care creează confuzii, coboară tiparele fondatoare ale vieţii comune la un talmeș-balmeș noţional ce reamintește promiscuitatea babeliană. În fond, ce ne spun aceste

referendumuri populare, precum cel din California? Referendumul californian ne arată că atunci când Curtea Supremă din statul respectiv, de exemplu, legalizase căsătoriile anarhosexuale, acel stat intrase deja în conflict logico-normativ, voliţional, spiritual, jurisprudenţial cu poporul mobilizat plebiscitar ca să se apere de efectele unor acte normative derivate din paradigma statului magic.

A fost necesar apelul la „arma plebiscitară” pentru apărarea de acţiunile prin care un stat se arăta dispus să redefinească noţiunile fondatoare ale vieţii comune în conformitate nu cu rânduiala creată de Dumnezeu, ci cu principiul plăcerii anarhice, cu procedeul definiţiilor arbitrare, al minorităţilor despotice. Scrutinul popular se află, iată, în conflict cu corectitudinea politică și cu subculturile jurnalismului magic.

Segmente însemnate din elitele conducătoare ale statelor se revendică de la principiile statului magic prin care pot transforma unele formaţiuni sociale în forţe, activităţi și seducţii capabile să contribuie la triumful unui nou turn Babel, o zidire zadarnic urnită din frământătura plăcerilor.

Această frământătură dislocă principiul etnospiritual, căci nu mai are ce să facă cu el, și forţa care desăvârșește procesul este statul magic.

- Mai avem soluţii salvatoare la îndemână?

- Soluția este la poporul îmbisericit, adică readus la un tip de educație care să-l facă destul de puternic în fața inducției anarhiei. Numai poporul despărţit de Biserica lui Dumnezeu se află în primejdia rătăcirii, care este și cea finală, adică aceea care-i aduce pieirea. Aceeași este lecţia pe care ne-o transmite învăţătura Templului ridicat de Solomon la chemarea lui Dumnezeu către poporul Său, care este popor al lui Dumnezeu, ales de Dumnezeu, întrucât se menţine în templu, adică unit în rugăciune, printr-o legătură pe care generic o numim Biserică sau Templu.

Pe de altă parte, manifestările creatoare în sânul popoarelor sunt o

dovadă care ne spune că Dumnezeu păstrează perpetuu în lume mila faţă de popoare, că darul său nu e retras niciodată popoarelor care au darul acesta activ sau virtualizat, ca latenţă sufletească, deci ca sumă de protovirtuţi, de preînclinaţii spre bine, spre fapta cea bună, spre dreptate, ca tânjire după adevăr și dreptate... Încât doar popoarele poartă în mediul lor sufletesc, prin latenţele difuze, șansa energiilor înnoitoare, ceea ce și explică faptul că popoarele găsesc ușor calea spre Dumnezeu, chiar atunci când sunt lipsite de școli speciale în acest sens.

Tradiţiile și cultura acestora, ca semne ale puterii lor creatoare, sunt binevoite de Dumnezeu, adică sunt daruri aduse la împlinire, ceea ce arată că Dumnezeu a binevoit în/și prin popoare; altfel acestea ar fi fost lipsite de darul culturii. Substratul peren al popoarelor se află astăzi sub ameninţări multiple, punând sub primejdie și înfrăţirea popoarelor. Cea mai teribilă ameninţare este cea direcţionată contra proprietăţii identitare a indivizilor și a popoarelor însele.

Modernitatea a declanșat un masiv proces de desproprietărire identitară, ceea ce agravează criza mondială actuală.

Rupţi de tradiţii, de credinţe, de sentimentele apartenenţei, indivizii și grupurile devin vulnerabile în faţa acestui nou tip de ameninţări.

Doctrina lansată de președintele Truman, conform căreia bunăstarea materială e totul și esenţa libertăţii este accesul la prosperitate materială și nimic altceva, ca și comunismul lui Marx și Lenin, că mâncarea este totul și religia este opiu pentru popoare, au contribuit deopotrivă la dezarmarea etnoistorică a generaţiilor noi, postbelice și, deci, a popoarelor în faţa unor asemenea promisiuni. Ne dăm seama așadar că salvarea vine de la o întoarcere în Biserică, adică de la o reformă spirituală a elitelor și a popoarelor deopotrivă. Soluția este spirituală și NU economică, așa cum se crede îndeobște.

Mircea BĂRBĂTEI Sursa: cotidianul.ro

7 FLUX Dumitru Matcovschi – crainicul reînvierii noastre sau Amintiri de acum un sfert de veac Actual 31 MAI 2013

Ieri m-a sunat Dumitru Matcovschi. Și, deși vorbim cu regularitate la telefon, de această dată l-am simţit deosebit de vulnerabil. Mi-a zis că sănătatea i s-a șubrezit rău de tot. „Iurie, dragul meu, știi, mă simt mai rău decât în 1989. Fă ceva, frate, ajută-mă cu ce poţi”. Mi-a zvâcnit inima de durere.

Am apelat la vechiul nostru prieten, cunoscutul neurochirurg și om de mare suflet Iulian Glavan. Știu că atât el, cât și ceilalţi doctori au făcut și fac tot ce e în puterea lor pentru a-l ajuta pe Matcovschi.

Astăzi dimineaţă, ajungând la birou, am simţit nevoia să scriu câteva cuvinte despre bunul și marele meu prieten. Mi-a revenit în memorie acea fatidică zi de mai 1989, anul nostru de graţie, care s-a dovedit a fi unul tragic pentru poet. Doamne, oare ce dată era atunci? Cu sufletul la gură de emoţii, am îndrăznit totuși să-i formez numărul de telefon.

A răspuns doamna Alexandrina, cea care i-a fost mereu alături. Pe el n-aș fi putut să-l întreb.

Da, era ziua de 17 mai. În acea zi Matcovschi a fost zdrobit în bucăţi într-un straniu accident rutier. Dacă a fost o întâmplare sau o tentativă de asasinat, unul Dumnezeu știe. Gloria lui la acea oră era atât de mare, încât toată lumea care-l venera pe Matcovschi, ca pe cel mai curajos dintre tribunii noștri, ca pe un bărbat cu vocaţie de profet naţional, s-a cutremurat de durere. Niciodată mai mult nu mi-a fost dat să aud acel geamăt profund de durere, ţâșnit din însuși sufletul poporului pe care l-a servit și l-a cântat în versurile sale poetul. Curtea de la spitalul numărul unu, sub geamurile unde zăcea Matcovschi, vegheat și îngrijit de medici, se transformase într-o biserică în aer liber. Mii de oameni din toate colţurile ţării veneau cu flori, zi și noapte ardeau lumânări și se rosteau rugăciuni. Ne rugam

pentru salvarea celui care ne reprezenta cel mai bine, rupând zăgazurile tăcerii și ale fricii. Crainicul reînvierii noastre, cel care purta pe umerii lui istoria noastră zbuciumată, oșteanul verbului naţional, se zbătea între viaţă și moarte. În acele zile dramatice așteptam vestea cea bună de la doctorii din preajma lui. Și atunci când am reușit să aduc din Statele Unite ale Americii, prin intermediul organizaţiei „Doctorii fără frontiere”, o somitate internaţională, care a participat la operarea lui Matcovschi, așteptarea noastră încordată atinsese cotele maxime. După douăzeci și patru de ani nu-mi mai amintesc numele acelui medic american. Am reţinut însă că era tată a patru copii și că pentru deplasarea și munca lui nu a pretins niciun ban. Convenisem cu el că va ieși în faţa mulţimii pentru a face o declaraţie. Stăteam cu toţii în curtea spitalului, poate eram câteva sute în acel moment. Și iată, pe scări apare americanul meu. Cu un zâmbet larg, părintesc, doctorul ne-a adus vestea cea bună. Și după ce a elogiat profesionalismul colegilor săi de breaslă din Moldova, el a spus ceea ce așteptam: „Dragii mei, șansele poetului vostru nu sunt zero”. Doamne, Iisuse Hristoase, nu voi uita niciodată cum ne curgeau tuturora lacrimi de bucu-

rie, cum ne îmbrăţișam, cum îi mulţumeam fiecare în felul său celui care ne-a întărit nădejdea că Matcovschi va trăi, că șansele lui nu sunt zero.

A urmat lunga perioadă de luptă cu moartea. Eram în fiecare zi la spital. Chiar și după ce admiratorii poetului se rărise, cum era și firesc, după câteva luni. Vorbeam în fiecare zi cu doamna Alexandrina, o încurajam cum puteam. Apoi Matcovschi a fost transferat la Spitalul Republican. Au urmat alte luni îndelungate de tratament intensiv, de așteptări și speranţe. Eram și acolo în fiecare zi. Iar uneori veneam noaptea, așa cum ziua eram prins în vâltoarea evenimentelor de atunci. Descoperisem un geam pe unde săream atunci când era prea târziu și vizitele erau interzise, ca să pot schimba măcar câteva cuvinte cu doamna Alexandrina, să o întreb cum se simte Matcovschi, să stau măcar câteva minute alături de ea. Îmi asumasem suferinţa lui, durerea soţiei sale ca pe una personală. Nu am intrat niciodată în salon. Să nu deranjez. Medicii interziceau accesul în camera în care se producea minunea renașterii poetului. Doamna Alexandrina îmi vorbea cu adâncă durere că, uite, colegii de breaslă, cei de la Uniunea Scriitorilor, au uitat de el. Nu prea își fac timp pentru a-l vizita. În schimb, îi folosesc numele cu orice ocazie, atunci când vor să-și lustruiască propria imagine, invocând suferinţa poetului.

Iar după ce și-a revenit și a fost posibil să-l vizitez în locuinţa lui de la porţile orașului, am trăit una dintre cele mai fericite zile din viaţa mea, având șansa să-l aud vorbind. Nu am stat mult, ca să nu-l obosesc. I-am dorit sănătate, l-am asigurat din nou de dragostea și preţuirea mea. La despărţire, poetul mi-a mulţumit, spunându-mi că soţia îi povestise că am fost alături de el în toată această mult prea lungă perioadă de tratament. Vocea lui caldă și ceva mai stinsă decât altă dată purta amprenta unei suferinţe profunde. Deja în prag, doamna Alexandrina mi-a întins o cutie de cafea, o raritate pe atunci, spunându-mi că e o mică atenţie din partea familiei Matcovschi. Am refuzat-o delicat, am ieșit și am coborât scările pe jos de la etajul nouă, uitând de ascensor. Îmi era teamă să întâlnesc pe cineva și să mă vadă cu ochii plini de lacrimi.

De-a lungul anilor, încercările mele de a-i determina pe diverși conducă-

tori sau oameni de afaceri să-i procure o casă la sol sau măcar o locuinţă la parter, undeva mai în centru, nu s-au încununat de succes. În blocul în care stă poetul liftul se defecta cu regularitate. Era peste puterile lui să urce și să coboare treptele de la înălţimea etajului nouă. Și iată, în timp ce tot felul de nulităţi literare, fără talent și fără obraz, s-au pricopsit cu de toate, bătrânul meu prieten n-a mai avut parte de o casă mai ca lumea. Îmi vine acum în minte o frază din cugetările lui Alecu Russo: „Dacă Hristos ar coborî azi pe pământ, falșii patrioţi l-ar răstigni în numele libertăţii”.

Dumitru Matcovschi este unul dintre mentorii mei. Așa cum mi-a fost și Valentin Mândâcanu. Așa cum îmi este și Ion Moraru, fostul deţinut politic, cel care la vârsta de optzeci și patru de ani este mai lucid decât toţi analiștii politici luaţi laolaltă. Am o veche datorie faţă de acest om de cultură de excepţie, pe care am avut fericirea să-l cunosc încă acum vreo treizeci de ani. Datoria este cea de a-i exprima public recunoștinţa pentru influenţa benefică exercitată asupra

formării mele. Ca tânăr însetat de literatură, i-am citit versurile, fiind student i-am frecventat spectacolele de la Teatrul Naţional, apoi în calitate de redactor la Televiziune am descoperit că, spre deosebire de alţi confraţi de condei, Matcovschi era un autor interzis de cenzură. Am făcut cunoștinţă cu el în perioada când conducea revista „Nistru”, cea care a avut o contribuţie de excepţie în procesul de renaștere naţională.

Ceea ce m-a impresionat profund la acest bărbat a fost caracterul. Un spirit de cremene, din familia spirituală a unui Radu Gyr, un liric de un talent aparte, un practicant al sobrietăţii intelectuale și al elevaţiei sentimentale de o splendoare rarisimă.

Har Domnului că neamul nostru îl are pe un Matcovschi. Binecuvântată fie fidelitatea și dragostea Alexandrinei pentru el. Scriu aceste rânduri doar pentru a-i arăta și pe această cale preţuirea mea și poate a-i alina măcar parţial suferinţa.

Hristos a înviat!

29 mai 2013 Iurie ROŞCA

CMYK

FLUX

8

Reportaj 31 MAI 2013

Universitatea Populară, la cea de-a doua promoţie Cursanţii celei de-a doua promoţii a Universităţii Populare, al cărui președinte este Iurie Roșca, și-au încheiat cursurile și pe 28 mai, într-un cadru festiv, și-au ridicat diplomele. Evenimentul s-a desfășurat în staţiunea turistică „Satul Moldovenesc”, care este situată la o depărtare de 30 km de Chișinău, într-o zonă deosebit de pitorească.

Cursanții au ținut să-și prezinte recunoștința și să aducă cele mai sincere mulțumiri profesorului și

președintelui Universității Populare, Iurie Roșca, precum și doamnei director executiv, Valentina Șerpu.

Tinerii absolvent ai Universităţii Populare au menționat că subiectele abordate în cadrul orelor de curs le-au prezentat într-o nouă lumină realitatea din Republica Moldova, dar și de peste hotarele ei, și le-au pus o bază solidă pentru formarea unei viziuni proprii asupra lucrurilor.

Absolvenții au menționat, în luările lor de cuvânt, că, datorită temelor și discuțiilor cu Iurie Roșca, și-au revizuit lista de valori, revenind la cele tradiţionale și autentice, care sunt în opoziţie cu pseudovalorile impuse de globalism, consumism, doctrinele liberale egocentrice și ateiste.

Lucia CUJBĂ, FLUX

Întâlnire informativă în cadrul Proiectului „TOURIST” Primăria Negrea, raionul Hâncești, în parteneriat cu Primăria Eforie, Constanţa, România, și ONG-ul EUREKA din Bulgaria, a organizat, în perioada 25-27 mai 2013, la Chișinău, în Hotelul Europa, o întâlnire informativă destinată sectorului turistic, în cadrul proiectului „Tradiţie, Originalitate, Unicitate și Bogăţie pentru realizarea unei Strategii Inovatoare în vederea dezvoltării turismului în regiunea Mării Negre - TOURIST”, finanţat de către Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Comun de Cooperare în bazinul Mării Negre 2007-2013, proiect pentru iniţierea unui parteneriat strategic pentru susţinerea dezvoltării economice durabile în Bazinul Mării Negre, prin valorificarea, într-o manieră integrată, a potenţialului turistic al regiunii.

Prezentul eveniment s-a adresat agenţiilor de turism, organizaţiilor din turism, facilităţilor de cazare, de distracţie, restaurantelor, instituţiilor și autorităţilor publice cu competenţe în sectorul turistic.

Evenimentul a avut o durată de 3 zile, cu următoarea tema principală: „Rolul autorităţilor publice și al instituţiilor în sprijinirea sectorului turistic – competenţe și planuri de acţiune”, cuprinzând câteva compartimente: - Autorităţi cu competenţe generale și impactul acestora asupra turismului; - Autorităţi cu competenţe specifice în domeniul turismului - realizări și proiecte de dezvoltare; - Analiza SWOT a turismului în Constanţa-Dobrich-Hâncești: impactul strategiilor publice asupra reducerii ameninţărilor și promovării; - Bune practici europene în implicarea autorităţilor publice în susţinerea și dezvoltarea turismului la nivel local și regional; - Oportunităţi de proiecte instituţionale, menite a susţine dezvoltarea turismului în zona Constanţa-Dobrich-Hâncești.

La eveniment au fost prezenţi reprezentanţi din cele 3 regiuni-ţintă din cadrul proiectului – Republica Moldova, Judeţul Constanţa și Bulgaria, precum și reprezentanţi din sectorul turistic din zonele menţionate anterior.

După dezbaterile asupra temelor sus-menţionate, au fost vizitate obiective ale turismului religios, ale ecoturismului și turismului rural: Mănăstirea Curchi, Orheiul Vechi, Agropensiunea „Casa din Luncă”.

Toate aceste activităţi au avut ca scop creșterea cooperării între actorii-cheie din sectorul turistic pentru depășirea decalajelor economice prin intermediul unui cadru strategic, dezvoltarea comuna și promovarea produselor turistice și creșterea interesului turiștilor pentru produsele din această zonă.

Violenţe anti GAY la Paris Manifestaţii contra propagandei homosexuale şi la Varşovia şi Rio de Janeiro Peste 200.000 de persoane, de la militanţi naţionaliști radicali la activiști catolici sau conservatori, au participat, duminică (26 mai 2013), în Franţa la un protest împotriva legalizării căsătoriilor între persoane de același sex, un proiect susţinut de guvernul socialist al ţării.

Pentru asigurarea ordinii publice în timpul desfășurării acestui mare protest împotriva căsătoriilor și adopțiilor gay, mii de polițiști parizieni au fost mobilizați, scrie The Guardian.

Din mulţimea de protestatari, câteva sute de tineri au ales să își manifeste nemulţumirea faţă de sistemul care impune „dictatura minorităţilor”, ciocnindu-se cu forţele de ordine chiar pe esplanada Invalizilor, la doi pași de Turnul Eiffel. Incidentele au durat mai bine de două ore, aproape 300 de persoane fiind arestate, alte șase persoane, între care patru poliţiști, rănite, potrivit unui comunicat al poliţiei.

Franța a devenit a 14-a țară din lume care a legalizat căsătoriile gay, scrie Cotidianul. Chiar dacă nimeni nu s-ar fi așteptat, măsura a declanșat o opoziție extrem de puternică, scrie BBC. Deși proiectul a fost votat în Parlament, opoziţia de dreapta din Franţa îl va contesta la Consiliul Constituţional. Magistraţii vor avea la dispoziţie o lună pentru a analiza proiectul de lege. În acest timp, președintele François Hollande nu va putea promulga proiectul.

Oponenții căsătoriei gay, susținuți de Biserica Catolică și de opoziția conservatoare, afirmă că Franța a aprobat deja parteneriatele civile pentru cuplurile homosexuale, iar extinderea drepturilor la căsătorie subminează o piatră de temelie fundamentală a societății.

Mitinguri de apărare a familiei tradiţionale şi în Brazilia şi Polonia În solidaritate cu francezii, zeci de mii de polonezi au ieșit în stradă, duminică, la Varșovia, pentru a apăra valorile tradiţionale ale familiei, informează ziarul Adevărul. Thibaud Contamine, coorganizator al manifestaţiei francezilor rezidenţi în Polonia, a afirmat că „nu este doar o problemă a Franţei!

Este o problemă a întregii Europe, care slăbește familia adevărată!”. Organizate în Polonia pentru a opta oară, marșurile pentru apărarea valorilor tradiţionale ale familiei se desfășoară în sute de orașe din întreaga ţară, între care Cracovia (sud), Lublin (est) și Poznan (vest), scrie France Presse. În Rio de Janeiro s-a organizat sâmbătă „Marșul în numele lui Iisus”, un eveniment anual la care au participat zeci de mii de creștini evangheliști. Ei au protestat împotriva legii adoptate recent, care permite cuplurilor homosexuale să se căsătorească.

Marșul, la care au participat aproximativ 100.000 de oameni, s-a încheiat cu o predică, rugăciuni comune și un concert. La această acţiune au participat primarul orașului Rio de Janeiro, Eduardo Paes, și alţi cunoscuţi politicieni brazilieni.

Sursa: FrontPress.ro

CMYK

Carte

31 MAI 2013

9

FLUX

DOUĂ TABERE DE ISTORICI LA CHIŞINĂU:

Apologeţi ai dominaţiei ruseşti şi sovietice în Basarabia şi propagatori ai istoriei tuturor românilor La editura Cartier a văzut lumina tiparului o nouă carte semnată de istoricul Ion Ţurcanu, care poartă titlul „Istoria istoriilor mele”.

De departe, aceasta este o lucrare autobiografică, deși autorul, așa cum mărturisește în „Cuvânt înainte”, nu a avut intenţia să povestească atât despre sine, cât despre lucrările sale din domeniul istoriei, despre activitatea sa știinţifică. Totuși, după cum recunoaște însuși Ion Ţurcanu, „până la urmă, eroul principal al cărţii s-a dovedit a fi nu aceste lucrări, ci autorul lor”.

Chiar din primele pagini ale cărţii sale, Ion Ţurcanu face o radiografie a cercetării istorice din ultimele decenii de la noi, prezentându-ne realitatea din domeniu fără menajamente, chiar dacă această abordare este de natură să-i scandalizeze pe unii.

Publicăm mai jos un fragment din „Cuvânt înainte”, în care autorul arată de ce această relatare despre lucrările sale știinţifice prezintă interes pentru cititori. Avem convingerea că după lectura acestui fragment, cititorii noștri vor dori să parcurgă întreaga carte, de aceea precizăm că „Istoria istoriilor mele” de Ion Ţurcanu poate fi procurată de la librăriile Cartier din Chișinău. Lectură plăcută.

Istoria istoriilor lui Ion Ţurcanu Fragment din „Cuvânt înainte” […] Povestea scrierilor mele istorice prezintă interes, mi se pare, sub câteva aspecte. Mai întâi, ea arată ce erau cercetările istorice, înţelegerea istoriei și scrierea ei în Moldova de la est de Prut în ultimele două-trei decenii de aflare a acestui teritoriu în componenţa statului sovietic și ce schimbări au suferit acestea pe parcursul următoarelor două decenii și ceva. În al doilea rând, ea prezintă într-o oarecare măsură portretul real – știinţific, intelectual și civic – al istoricului basarabean din acea vreme de răscruce, chiar dacă nu sub o formă întru totul tipică. Și în al treilea rând, este o relatare foarte personală, sinceră despre starea de spirit din mediul academic și profesoral și, în general, despre atmosfera din sferele de creaţie basarabene aflate sub impactul marilor prefaceri politice, sociale, economice și de mentalitate, care s-au produs în perioada respectivă, într-un cuvânt, experienţa relevată de această scriere poate fi utilă atât ca parcurs individual, cât și ca referire la climatul din viaţa știinţifică și culturală, și, în special, la starea știinţei istorice din acea vreme.

Din acest punct de vedere, ea nu ar fi lipsită de o reală semnificaţie instructivă și poate că ar avea chiar valoare de document istoric. Referindu-mă doar la atmosfera din domeniul știinţei istorice, a scrierii istoriei și a propagării cunoștinţelor istorice, trebuie să observ că în perioada de trecere de la istoriografia sovietică la cea postsovietică, istoricii moldoveni, mai mult sau mai puţin activi, ca cercetători și propagatori ai cunoștinţelor despre trecut, se împărţeau în două grupuri distincte: cei care continuau să gândească și să scrie pe vechi, în stil rusesc și sovietic, și cei care, între timp, se reprofilaseră pe o orientare românească. (Nu intră în această categorisire arheologii, mai bine zis, cea mai mare parte a lor, într-o oarecare măsură și unii scriitori de istorie veche, adică antică și medievală timpurie,

toţi aceștia fiind afectaţi mai puţin de curentele ideologice și simpatiile politice.) Aproape fără excepţii, ambele orientări se revendicau de la un anumit crez politico-ideologic, altfel spus, și într-un caz, și în celălalt, demersul scriitorilor și al tâlcuitorilor de istorie era, întâi de toate, de factură ideologică și abia după aceea se putea pune și problema unor motivaţii știinţifice. Cei dintâi nu mai pregetau să facă apologia dominaţiei rusești și sovietice în Basarabia, pe când ceilalţi – dintre care până atunci destui avuseseră aceleași convingeri – se remodelaseră în grabă în propagatori ai istoriei tuturor românilor. Ceea ce făcea ca cele două echipe să semene cu o dezagreabilă caricatură siameză era faptul că niciuna din ele nu-și punea problema cercetării la modul serios a istoriei Basarabiei: primii se mulţumeau cu ceea ce le propunea istoriografia rusă, iar ceilalţi erau întru totul satisfăcuţi de ce puteau citi în cărţile de istorie editate peste Prut, fără să se sinchisească câtuși de puţin de realităţile istorice basarabene. În fond, în afara câtorva cazuri fericite, această situaţie a rămas aceeași până în momentul când scriu aceste rânduri, făcând abstracţie de faptul că, între timp, numărul părtașilor din cel de-al doilea grup a crescut simţitor.

Or, în această carte eu povestesc despre experienţa proprie de cercetare a unor procese și fenomene concrete din trecutului Basarabiei, ceea ce presupune că în ea, cititorii ar putea găsi ceva folositor pentru ei înșiși, mai ales dacă aceștia manifestă interes pentru trecutul acestui pământ și, în special, atunci când vor să cerceteze pe cont propriu acest trecut.

Pentru a nu propune o carte întru totul plictisitoare, m-am limitat să vorbesc doar despre acele lucrări ale mele pe care le consider oarecum mai importante, asta însemnând cărţile și unele studii și articole care, dintrun motiv sau altul, pot prezenta un

anume interes pentru cititori. În acest scop, m-am oprit la un număr foarte mic de articole, fiind vorba mai ales de cele care pun în lumină principalele mele preocupări știinţifice de-a lungul câtorva decenii: studii asupra istoriei Basarabiei din perioada 1917/18, asupra foametei din anii 1946/47, a mișcării de rezistenţă antisovietică a basarabenilor, precum și cercetări istoriografice și de filozofie a istoriei. Am lăsat la o parte articolele referitoare la istoria Evului Mediu, chiar dacă unele din ele s-ar putea să nu fie mai puţin reușite decât ceea ce scrisesem până la apariţia lor, și asta din motivul că acestea au fost editate în ultima vreme, asupra lor specialiștii din domeniu încă nu s-au pronunţat pe larg și explicit; în plus, ele ţin de o angajare târzie, oarecum colaterală preocupărilor mele mai vechi și mai mult sau mai puţin constante, care vizează cu precădere istoria contemporană.

Dar încă o dată: scrierea de faţă este o mărturisire, și ca atare ea nu-și propune nici să oblojească eventuale orgolii rănite, și nici măcar să ofere reţete pentru viitorii cercetători în știinţele istoriei. Este povestea unei biografii știinţifice și intelectuale individuale, actualizarea unei experienţe istoriografice, dublată de anumite angajări culturale, care nu a dorit să se lase limitată de un cadru restrictiv, după cum nu și-a permis să ignore orice reguli, fie de deontologie profesională, de solidaritate civică și umană sau de simplă colaborare prietenească, atât de firească și, mai ales, atât de încurajatoare. Și ultima remarcă. Dintr-o ambiţie ușor explicabilă, dacă nu din incapacitatea de a-mi îndrepta energia și curiozitatea investigativă exclusiv către domeniul istoriei, în anumite perioade interesele mele de cunoaștere au căutat satisfacţie în alte sfere, în anii foarte tineri orientându-se spre literatură, iar de la 50 de ani în sus către

Istoricul Ion ŢURCANU (n. 1946, Găureni, Nisporeni) și-a început activitatea știinţifică în anii ‘70 ai secolului trecut. S-a manifestat ca cercetător al diferitor aspecte ale procesului istoric, cadru didactic în învăţământul gimnazial, liceal și universitar, a activat în sistemul editorial, a redactat reviste istorice, a fost și este membru în colegiile de redacţie ale mai multor reviste știinţifice și de cultură din Republica Moldova și din România. Este cunoscut ca publicist și ca fost activist politic și deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Lucrări editate în ultima vreme: Bibliografia istorică a Basarabiei și Transnistriei, Litera Internaţional, 2005; Istoria relaţiilor internaţionale, Litera Internaţional, 2005; Istoria: receptare, cercetare, interpretare, Junimea, 2006; Istoria românilor cu o privire mai largă asupra culturii, Istros, 2007; Istoria ilustrată a românilor, Litera Internaţional, 2008; Istoria contemporană ilustrată a românilor, Istros, 2010; În căutarea originii numelui Basarabia, Labirint, 2010; Descrierea Basarabiei, Cartier, 2011; Bessarabiana. Teritoriul dintre Prut și Nistru în câteva ipostaze istorice și reflecţii istoriografice, Cartdidact, 2012; Republica Moldova: a fi sau a nu fi, Labirint, 2012. filozofie, cea dintâi fiind produsul predispoziţiilor sentimentale și romantice caracteristice vârstei respective, iar cea din urmă rezultând din reflecţiile asupra îndelungatelor observaţii istorice și nu mai puţin din propria experienţă de viaţă. E drept că, în general, nebunia poeziei și sminteala filozofiei nu m-au părăsit cu totul niciodată. Tocmai de aceea a trebuit să arăt când a avut loc trecerea de la

atitudinea detașată faţă de istorie la preocuparea interesată și constantă faţă de acest domeniu al cunoașterii.

Astfel, înaintea observaţiilor asupra principalelor mele scrieri, am plasat o scurtă relatare despre felul cum s-a realizat această transformare, obiectiv care mi-a cerut să povestesc câte ceva, dar foarte succint, despre studiile mele universitare și cele legate de doctorat.

FLUX

10

Externe 31 MAI 2013

Grecia de vânzare Rușii vor acces la piaţa energiei, chinezii sunt interesaţi de aeroporturi, porturi și căi ferate, iar qatarezii sunt cu ochii pe proprietăţile imobiliare.

La trei ani după primul bailout, Grecia a devenit teren de luptă pentru ţările care caută o bază de lansare comercială către Uniunea Europeană, cu rușii hotărâţi să se infiltreze pe piaţa energiei, chinezii interesaţi de aeroporturi, porturi și transportul feroviar, iar qatarezii cu ochii pe proprietăţile imobiliare.

La trei ani după ce a devenit primul stat din zona euro care cere asistenţă financiară internaţională, presată de creditorii săi să găsească noi surse de finanţare, Grecia a ridicat pe roţi programul de privatizare pentru a demonstra seriozitatea faţă de angajamentele asumate. „Trebuie să transmitem mesajul că aceasta este o cu totul altă Grecie. Privatizarea va transmite mesajul că suntem o ţară prietenoasă cu afacerile“, a afirmat ministrul grec al dezvoltării Kostis Hadzidakis, citat de The Guardian.

Premierul grec caută cumpărători în China Premierul Antonis Samaras a dus acest mesaj la Beijing, cerând Chinei să participe la ceea ce a descris ca fiind „povestea de succes“ a Atenei. Povestea este împachetată frumos.

Creditorii internaţionali au convenit să dea Greciei acces la o tranșă de aproape 9 miliarde de euro din fondurile de bailout, Fitch a îmbunătăţit ratingul suveran al ţării, iar costurile de finanţare sunt la cel mai redus nivel de după izbucnirea crizei datoriilor.

China are deja un cap de pod în Grecia, prin portul Pireu, care la capitolul pasageri este pe primul loc în Europa, iar la transportul de containere printre cele mai mari. Docurile portului au devenit o bază pentru chinezi de când Cisco, colos de transport maritim controlat de stat, a plătit 500 de milioane de euro în 2010 pentru a închiria jumătate din ele.

„Grecia poate deveni o adevărată poartă pentru investiţii și fluxuri comerciale între China și Europa“, a spus Samaras, care s-a dus la Beijing însoţit de 70 de oameni de afaceri greci. În timpul vizitei au fost semnate 11 acorduri bilaterale cu oficialii chinezi, care s-au arătat interesaţi de preluarea aeroportului internaţional al Atenei.

Ruşii vin la Atena să cumpere În capitala Greciei a aterizat săptămâna trecută Alexey Miller, șeful monopolului rus al exporturilor de gaze naturale Gazprom, pentru a discuta despre cumpărarea Depa, compania naţională de gaze naturale a Greciei. Fiind singurul distribuitor de gaze din ţară, compania este considerată a fi una dintre cele două nestemate din coroana programului de privatizare. Cealaltă piatră preţioasă este monopolul jocurilor de noroc Opap, care a fost vândută în proporţie de o treime către un investitor cehochinez luna trecută.

Un atu al lui Miller este că Gazprom asigură 90% din consumul de gaze naturale al Greciei.

Grupul a făcut o ofertă preliminară de 900 de milioane de euro, dar analiștii spun că acordul va fi semnat pentru o sumă apropiată de 750 de milioane de euro. Deși la un moment dat erau 17 ofertanţi din 12 ţări, presa elenă a indicat că, practic, Gazprom nu are concurenţi la achiziţionarea Depa. În discuţiile private cu Samaras, Miller a asigurat că Moscova nu doar că vrea compania elenă, dar nu va permite niciun amestec în afacere.

Pentru unitatea de transport de gaze DESFA va licita mai mult ca sigur compania azeră SOCAR, interesată să faciliteze livrările de gaze din Azerbaidjan către Europa de Vest prin Balcani, scrie Kathimerini. Afacerea ar fi sprijinită de SUA, „de dragul echilibrului“.

Valoarea Depa este estimată la un miliard de euro, iar cea a DESFA la 500 de milioane de euro.

Programul elen de privatizări, prin care ini-

ţial se urmărea colectarea a 50 de miliarde de euro până în 2019, a fost revizuit de mai multe ori. Guvernul intenţionează acum să strângă 11,1 miliarde de euro până în 2016 și 25 de miliarde de euro până în 2020. Pentru anul acesta, obiectivul este de 2,6 miliarde de euro.

Drept de rezidenţă, cadou pentru chinezi Pe lista privatizărilor și vânzărilor figurează aeroporturi regionale, terenuri industriale, facilităţi sportive, plaje, hoteluri și chiar băi termale.

Unii analiști sunt sceptici în privinţa programului. „Privatizările nu vor rezolva niciodată problemele financiare ale ţării. Dar se speră că ele vor elimina corupţia și vor mări eficienţa producţiei“, a explicat Theodore Pelagidis, profesor la Universitatea din Pireu. Economia Greciei a fost și este susţinută cu fonduri de bailout de 240 de miliarde de euro, cel mai mare efort de acest gen din istoria Occidentului, iar datoria ţării va ajunge anul acesta la 185% din PIB. Guvernul lui Samaras are, de asemenea,

Insula familiei Onassis, vândută unui oligarh rus Vânzarea insulei Skorpios de către Athina Onassis miliardarului rus Dmitri Râbolovlev va fi analizată de Consiliul elen de Stat, cea mai înaltă instanţă din ţară, pentru a verifica dacă tranzacţia respectă termenii testamentului magnatului Aristotel Onassis.

Râbolovlev a cumpărat insula în luna aprilie, pentru fiica sa Ekaterina, conform informaţiilor din presă.

Ministrul elen de Finanţe, Yannis Stournaras, a declarat că cea mai înaltă instanţă din Grecia va analiza acordul de vânzare, pentru a vedea dacă respectă dorinţele testamentale ale lui Onassis, relatează Greek Reporter.

Precizarea a avut loc în urma unei interpelări din partea parlamentarului Yiannis Michelakis, membru al Partidului Noua Democraţie, potrivit căruia Onassis a lăsat instrucţiuni precise în testament despre ce să se întâmple cu insula în cazul în care familia decide să o vândă.

Presa elenă a relatat că Râbolovlev vizitează insula însoţit de prieteni și a început să renoveze clădirile.

Râbolovlev, proprietarul clubului de fotbal AS Monaco, a cumpărat în luna aprilie, pentru 100 de milioane de euro, insula grecească Skorpios de la Athina Onassis, nepoata și moștenitoarea lui Aristotel Onassis.

Insula Skorpios, cunoscută ca insula privată a miliardarului Onassis, decedat în 1975, a fost evaluată de publicaţii de profil financiar la circa 200 de milioane de dolari.

Ce preţ a plătit miliardarul care deţine AS Monaco şi acţiuni la Bank of Cyprus?

Omul de afaceri rus, cu investiţii importante în sectorul imobiliar, a finalizat achiziţia după mai multe luni necesare pentru întocmirea actelor.

Insula, cumpărată de Onassis în 1962, a intrat în atenţia internaţională după ce a găzduit nunta acestuia cu fosta primă doamnă a SUA, Jacqueline Kennedy, în octombrie 1968. În urma atenţiei mediatice intense, deţinerea unei insule private a devenit rapid unul dintre cele mai semnificative simboluri ale bogăţiei și statutului social.

După moartea lui Aristotel Onassis, insula a fost moștenită de fiica acestuia, Christina, și, ulterior, de către fiica acesteia, Athina Roussel – Onassis. Aristotel Onassis, fiul acestuia Alexander și fiica Christina sunt înmormântaţi pe insulă.

Potrivit Greek Reporter, există puţine informaţii, dar se consideră că Athina Onassis petrecea foarte puţin timp pe Skorpios.

Printre celebrităţile care s-au arătat în trecut interesate de cumpărarea insulei se numără Madonna și Bill Gates.

Sursa: mediafax.ro

în plan denaţionalizarea graduală a celui mai mare producător de energie al ţării – DEH. În cursa pentru atragerea investitorilor, parlamentul elen a aprobat o lege prin care li se oferă drept de rezidenţă pe cinci ani cetăţenilor care nu fac parte din UE dacă aceștia cumpără proprietăţi mai scumpe de 250.000 de euro.

Decizia este văzută ca un cadou oferit chinezilor care vor să călătorească liber în UE. Investitorii din Qatar și-au manifestat interesul în dezvoltarea imobiliară a fostului aeroport care deservea Atena, Hellenikon, prin transferarea a 100 de milioane de euro într-un fond de investiţii comun. Qatarezii vor, de asemenea, să cumpere hotelul Astir Palace. În martie, emirul Qatarului a cumpărat șase insule grecești pentru 11 milioane de dolari.

De atunci, mai mulţi miliardari din Rusia și lumea arabă s-au arătat interesaţi să intre în posesia unora din cele 300 de insule private scoase la vânzare la preţ redus, în condiţiile în care proprietarii lor se confruntă cu taxe mari pe proprietate și un mediu de afaceri ostil. Statul deţine 6.000 de insule.

Sursa: Ziarul Financiar

Avertismentele SUA. Ce riscă Marea Britanie dacă iese din UE Administraţia Obama a avertizat Marea Britanie că dacă va ieși din UE se va autoexclude dintr-un acord de comerţ liber cu Statele Unite, fiind extrem de improbabil ca Washingtonul să încheie o înţelegere separată cu britanicii.

Avertismentul adresat unor oficiali britanici a fost făcut înaintea unei vizite a premierului David Cameron la Washington, al cărei scop iniţial era promovarea, împreună cu Obama, a Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ și Investiţii.

Potrivit premierului Cameron, acest parteneriat ar putea aduce doar Marii Britanii 10 miliarde de lire sterline pe an, relatează The Guardian.

Vizita este umbrită însă de un avertisment al unor membri ai guvernului britanic, că ar putea sprijini un referendum de ieșire a ţării din Uniunea Europeană.

Avertismentul a provocat îndoieli la Washington, dacă Marea Britanie va mai fi parte a acordului comercial cu Europa, după negocierea acestuia.

Totodată, administraţia Obama este îngrijorată că incertitudinile referitoare la viitorul Marii Britanii vor complica acceptarea acordului comercial de către Congres, punând în pericol un element central al discursului președintelui privind starea naţiunii, susţinut în februarie.

Negocierile oficiale SUA-UE privind acordul de liber schimb urmează să înceapă în câteva săptămâni, iar sute de angajaţi ai Departamentului de Stat lucrează deja la parteneriat.

Surse participante la întâlnirile SUA-Marea Britanie de la Londra, de săptămâna trecută, au spus că oficialii americani au arătat în mod clar că este nevoie de un efort uriaș pentru a trece acordul prin Congres, iar Washingtonul nu are nici cea mai mică dorinţă de a repeta procesul separat cu Marea Britanie, dacă aceasta va ieși din UE. De ambele maluri ale Atlanticului există speranţa că eliminarea barierelor comerciale dintre SUA și UE, în valoare de 1 miliard de dolari, respectiv 4 miliarde de dolari pe an, ar contribui la relansarea economiei occidentale și a celei mondiale.

Cultur= 31 MAI 2013

CALEIDOSCOP

DACĂ VOM MAI AVEA CULTURĂ…

31 mai

Ar fi ideal să nu ne intereseze cei care au mai mult decât noi, ci cei care știu mai multe decât noi. „Privighetoarea nu-și împletește cuib în colivie, pentru a nu lăsa sclavia moștenire puilor săi” (pare-se Gibran).

La Ion Drăgănoiu, într-un grupaj de versuri publicat în „România literară”, o parafrază ingenioasă: „Tânăr, înveșmântat într-o manta soldăţească, visam soarele să-mi bată în ochi dimineaţa”.

Ieri, ședinţa consiliului US. Dezastru la toate punctele. Harababură de interese, intenţii și emoţii prost camuflate și, deci, necontrolate. Luptă pentru glorie și privilegii iluzorii. În seiful lui Cimpoi, alături de carnetul de membru al US depus de Lari, s-a adăugat cel al lui Galaicu-Păun. Tânărul l-a deţinut doar vreo săptămână-două.

Dumitru, izolat de lume cum e, bietul suferind, e ușor influenţabil. Leonida îi toarnă la telefon verzi și uscate: că tinerii au vrut să-l detroneze de la revistă; că agresiunea pornește de la Suceveanu [„Ăștia sunt «pitomţii» (discipolii) tăi”, zice]; că la București, ei, câţiva, nu că semizei, ci zei (!) sunt consideraţi; că formează „ei” o asociaţie nouă a scriitorilor și vreo 80 de inși deja și-au exprimat adeziunea; că tuturor celorlalţi li se va lua Fondul Literar…

Nicolae Popa zice că, într-adevăr, nu are ce vorbi cu „zeii” și părăsește ședinţa (și Consiliul?). Suceveanu refuză de a mai veni în post de vicepreședinte. Canalia amorală, dezmăţată, de Es. își duce perfid munca destructivă.

Revista „Codrî” și „Lit. și arta” s-au înregistrat deja nu ca publicaţii ale Uniunii Scriitorilor. Astfel, dacă „LA” e considerată a guvernului, lui Mircea Druc i s-a făcut un mare deserviciu: aha, monopolizează presa! Cei nemulţumiţi, nepublicaţi la „LA” vor face anticameră la prim-ministru…

E greu să mai continui… Leșietică stupoare… Regret că am fost la ședinţă și că am acceptat să fiu numit președinte al consiliului fondului literar… Nu știu dacă face să mă duc și consilier la secţia relaţii literare, traduceri („Dialog”)… Mierea independenţei, aerul liberei dispuneri de sine sunt inegalabile…

Ieri noapte am lucrat până pe la 4 dimineaţa la eseul despre Borges. Am dormit vreo 4 ore, am reluat munca și, pe la amiază, am încheiat circa 20 de pagini de text. Îl las să se „autogândească” și îl voi relua pentru redactare, finisare.

Astăzi, în „România literară” din 4 octombrie curent, citesc la Radu G. Ţeposu o întâmplare-reflecţie, care exprimă deplin una din ideile de bază ale lui Borges. Fiica cea mică a lui Ţeposu, văzându-și tăticul la masa de scris, baricadat cu fel de fel de volume pentru documentare, îl întreabă: „Scrii, tată, scrii toate cărţile astea?”. Comentariul celui întrebat: „Copil postmodern, te gândești tu cu ironie, copil ca toţi copiii, care a spus o naivitate în care însă încape și un mare adevăr. Da, scriem toate cărţile de la început, transcriem, rescriem, copiem. Cu toţii suntem niște scribi ironici și melancolici”.

13.X.1990 O monografie a lui Borges se intitulează nu „Viaţa lui Evaristo Corriego”, ci „O viaţă a lui Evaristo Coriego”, una din multiplele „posibile”, în funcţie de biografiile ce vor depinde nu doar de protagonist, ci și de autorii care ar putea să le scrie.

14.X.1990 Prostia nu e doar o stare de insuficienţă raţională, ci și o grosolănie a simţurilor.

FLUX

Leo BUTNARU

(Pagini de jurnal)

12.X.1990

11

15.X.1990 Cărţile nu te pot învăţa să-ţi trăiești propria viaţă, ci doar confirmă că, în general, ea, viaţa, există într-un fel sau altul, în miliarde de feluri.

19.X.1990 Circa o săptămână în urmă, am vizionat la TVR excepţionalul spectacol „Amadeus”.

Protagoniști: Saleri – Radu Beligan, Mozart – Răzvan Teodorescu. Unul din marile spectacole văzute de mine vreodată.

Incredibil, numai peste două zile, îl admir pe Beligan aici, la Chișinău, în „Cui i-i frică de Virginia Woolf?”. Ba mai mult, după spectacol ne întâlnim la atelierul maestrului Sainciuc, stăm pe îndelete de vorbă.

Beligan e liber. Cu anumite urmări neplăcute pentru unele cochetării cu vechiul regim. Însă, în esenţele sale, e un actor inconfundabil și greu de egalat ca talent. Spune că cineva din Occident ar intenţiona să-i procure la București un teatru personal; că, peste puţine zile, pleacă în Israel, unde va juca pentru foștii compatrioţi (în română).

Când este nevoie, își fac rolurile în engleză sau franceză. La Chișinău a venit cu trupa teatrului din Craiova.

Dintre măștile prezentate de G. Sainciuc, s-a bucurat de mare succes Andrei Pleșu. Mai înainte, îi sugerasem maestrului că, după ce ministrul scoate tutun și-l presară în pipă, să ia cenușa/ scrumul și să și-l presare pe creștet. Mizanscena a avut priză. „Se pocăiește pentru știe el ce”, au remarcat actorii bucureșteni.

Luni (sau marţi?) radio Iași a transmis dialogul în care mă angajase la „Zilele Alecsandri” Vanda Condurache, urmat de grupajul de versuri pe care-l imprimasem în modestul studio de pe strada Romană. În ziua congresului scriitorilor a fost dat pe post și interviul pe care mi l-a solicitat tihnitul Gh. Drăgan. Nu am avut unde să-l ascult.

Ieri, i-am avut de oaspeţi pe Milan Resutyk, ce va intra, din 15 noiembrie, pe post de ambasador în România, și pe soţia sa Dana.

Scriitor. Vorbește româna. Prietenul lui Havel. Au patru copii (Milan preciză: „Ceva am eu, ceva Dana”. Cât de delicat spus: nu suntem la prima căsătorie).

21.X.1990 Dacă va fi totul în bună ordine, miercuri plecăm spre Iași. Motivul noii plecări redeșteptă trăirile din vizitele precedente. Un detaliu: data trecută, în septembrie, printre altele, Corneliu Ștefănache îmi spunea cu regret că i-a dăruit lui G. V. aproape toate cărţile pe care le-a semnat și i se făcea nespus de trist când, a câta oară, constata că bunul său coleg chișinăuian nu găsise timp să citească vreuna. Păi, situaţia e cam generală, așa că dragul de Corneliu Ștefănache e doar unul din reciproc-întristaţii. De altfel, spunea că unul din cititorii săi înţelegători s-a dovedit a fi H. Moraru. Cred că are dreptate.

Printre notiţele răzleţe făcute mulţi ani în urmă, dau de o amintire despre regretatul Jorj Siminel, care, pe timpuri, mai să fie simbolul boemei chișinăuiene. Fecior de preot, bine, simpatic, de o inteligenţă ce era mai mult gestică de maniere cultivate, a moș-

tenit o casă splendidă, cu lux de marmură și aramă, așezate pe unde s-a găsit de cuviinţă. În acest locaș atractiv veneau deseori scriitori, actori, reprezentanţi ai altor profesii „nobile” și, firește, domnișoare, doamne și alte reprezentante ale genului slabo-frumos. A. B. îmi povestise cum odată, pe când Siminel nu era acasă, s-ar fi vrut primiţi în ospeţie Str. și Sa. Stăpânul fiind lipsă, nelipsiţii frecventatori ai ilustrei case se încumetă să forţeze un geam, intrară, făcându-se comozi. Au păpat un borcan de icre negre, beau ceva destul de tărișor până Sa., într-un moment de neinspirată exagerare, ajunge să miște mobila de epocă din respectivul locaș. După această „spargere” amicală din partea „șuţilor” scriitori, Siminel nu că gratii, ci sârmă ghimpată a pus pe la ferestre.

Precum e maliţios, A. B. mai zicea că Jorj avea pretenţii de a face literatură, plus la asta, dispunea chiar de o mașină „super” de dactilografiat – raritate și lux în acele vremuri. Cică, el, A.B., observase că de fiecare dată când venea în ospeţie, în mașină stătea o filă albă, nealterată, pe care stăpânul avea grijă să o schimbe, dacă observa că prea se îngălbenise deja de la lumina soarelui. Dar niciodată nu observase să fie tipărit vreun rând pe acele file în sterilă succesiune.

Cu toate astea, Siminel a fost un bărbat cumsecade, răpus, bietul, de un cancer la laringe. Iar cu casa avusese un necaz: dispunea și de un apartament la bloc, lăsând niște rude să găzduiască într-o parte din splendida sa moștenire. Tinere – tinere, dar descurcăreţe până la obrăznicie acele rude: la un moment dat, nu numai că nu vor să plece, ba declară că se cade să împartă casa cu stăpânul ei legitim. Și astfel cum legislaţia sovietică e mai mult decât deocheată, au și câștigat ce intenţionau să câștige.

Final deprimant… Însă nici începuturile economiei de piaţă pe aici nu sunt mai încurajatoare… În posturi – mulţi „de ieri”, nomenklaturiști sabotori. Au o reţea de a se susţine între ei, am impresia că toarnă pe vechi. Inclusiv „comsomolistul” și partinicul „nostru”…

Să fiu atent „peste zece ani”: zice Walther Nowtny din Austrie: „În anul două mii oamenii vor avea mai mult timp pentru cultură. Dacă vom mai avea cultură”.

De fapt, e o ingeniozitate ce place, memorabilă, dar care nu are nicio obligaţiune faţă de precizie, obiectivitate, faţă de „exactul” „așa va fi”, precum s-a întâmplat cu zicerea lui Malroux, se pare: „Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc”.

23.X.1990 Azi, la horoscopul zilei, crainica TVR îmi spune cu exactitate cursul destinului pe 24 ore: încă ne-ieșit din criză și contradicţii cu alţii, însă pe cale de a reveni la normalitate.

Mă gândesc că, din când în când, ar trebui să iau câte un calmant, sperând să nu ajung la abuzuri, dependenţă.

Mâine, plecarea la Iași. Sigur, nicicând altă dată nu am călătorit atât de mult, întrun singur an, prin Moldova noastră clasică: trei ori peste Prut, Bucovina, Cernăuţiul ș. a.

Ceva din Emil Cioran, „Pe culmile disperării”, potrivindu-se experienţei de a ţine jurnal: „De ce nu putem rămâne închiși în noi înșine? De ce umblăm după expresie și după formă, încercând să ne golim de conţinuturi și să sistematizăm un proces haotic și rebel?... A fi plin de tine însuţi, nu în sens de orgoliu, ci de bogăţie, a fi chinuit de o infinitate internă și de o tensiune exterioară, înseamnă a trăi cu atâta intensitate, încât simţi cum mori din cauza vieţii… Sunt prea puţini cei care pot suporta astfel de speranţe până la sfârșit… Sunt trăiri și obsesii cu care nu se poate vieţui. Nu este atunci o salvare în a le mărturisi?”

Evenimente 1859: A fost inaugurat orologiul din turnul clădirii Parlamentului britanic (Big Ben) 1916: Primul război mondial: Flota germană și cea engleză se înfruntă în bătălia Jutlandei, cea mai mare confruntare navală din timpul primului război mondial 1961: Africa de Sud a devenit republică independentă 2009: A încetat din viață britanica Millvina Dean, ultima supraviețuitoare a naufragiului vasului „Titanic” (15 aprilie 1912)

Nașteri 1819: Walt Whitman, poet american (d. 1892) 1857: Papa Pius al XI-lea (d. 1939) 1883: Onisifor Ghibu, pedagog, memorialist, om politic român (d. 1972) 1887: Saint-John Perse, poet și diplomat francez, laureat al Premiului Nobel (d. 1975) 1923: Rainier al III-lea, prinț de Monaco (d. 2005) 1930: Clint Eastwood, actor și regizor american 1931: Robert Schrieffer, fizician american 1946: Adriana Bittel, prozatoare româncă 1954: Nicu Alifantis, solist vocal, instrumentist, compozitor român 1962: Răsvan Popescu, jurnalist român 1965: Vasile Emilian Cutean, politician român 1976: Colin Farrell, actor irlandez

Decese 1594: Tintoretto, pictor italian (n. 1518) 1740: Frederic Wilhelm I al Prusiei (n. 1688) 1809: Joseph Haydn, compozitor austriac (n. 1732) 1832: Evariste Galois, matematician francez (n. 1811) 1938: Max Blecher, prozator și poet român (n. 1909) 1986: Leo James Rainwater, fizician american (n. 1917) 2006: Raymond Davis, Jr., fizician american (n. 1914) 2010: Louise Bourgeois, sculptoriță americană de origine franceză (n. 1911)

Sărbători Ziua mondială fără tutun.

EVENIMENT „Moldova ca identitate în contextul artistic internaţional” Astăzi, la Centrul Expoziţional Constantin Brâncuși al UAP se desfășoară Masa Rotundă cu genericul „Moldova ca identitate în contextul artistic internaţional”. Evenimentul este organizat în cadrul Bienalei Internaţionale de Pictură, Chișinău 2013, ediţia a III-a. La dezbateri participă dr. Adrian Silvan Ionescu, președintele juriului BIP 2013, Tudor Zbârnea, director general al Muzeului Naţional de Artă al Moldovei (MNAM), curatorul BIP 2013, Adina Renţea, director Muzeul Naţional Cotroceni, Petru Lucaci, președinte UAP din România, Ghenadie Jalba, președinte UAP din Moldova, dr. hab. Tudor Stavilă, laureaţii premiilor ediţiei 2013 – reprezentanţi din Japonia, Lituania, Olanda, Cehia, România, Germania și Moldova, critici de artă, artiști plastici.

Potrivit curatorului Bienalei, Tudor Zbârnea: „Bienala Internaţională de Pictură, Chișinău 2013, ediţia a III-a, a oferit oportunitatea pentru crearea unui dialog dintre nucleul de pictori autohtoni orientat cu precădere către tendinţele artistice inovatoare și estetica unor artiști din străinătate care, conturându-se în timp, va asigura o perspectivă favorabilă de dezvoltare a domeniului și, implicit, o mai largă deschidere în antrenarea capacităţilor de sincronizare cu fenomenul artistic de pe mapamond”.

Astfel, în cadrul Mesei Rotunde vor fi discutate tendinţele recente și perspectivele de dezvoltare ale procesului de creaţie cât din Republica Moldova, atât și fenomenele artistice în contextul internaţional.

FLUX

12

Magazin 31 MAI 2013

MEDITAŢIA PRIN ARTĂ

„Heviz-Eden” 2013 Evenimentele culturale sunt un bun prilej de a aduna oameni de creaţie din diverse ţări. Astfel, în perioada 5-17 mai 2013, s-a desfășurat Simpozionul Internaţional de Artă „Heviz-Eden” 2013, la care au participat artiști plastici din Republica Moldova, România, Ucraina și Ungaria. Autorul și organizatorul proiectului a fost Elvira Cemortan-Voloșin, președintele Centrului Cultural „ARTELIT” din Republica Moldova, iar coorganizatorul părţii ungare – Zita Pozsiczky, managerul reţelei hotele Hunguest Hotel.

Evenimentul a fost găzduit de Hotelul „Panorama”, unul dintre hotelele reţelei Hunguest Hotel din orașul Heviz, Ungaria. Partenerul proiectului – Rotary Club Chișinău, Republica Moldova, a contribuit la buna desfășurare a simpozionului prin procurarea materialelor de lucru.

Tema Simpozionului a fost meditaţia prin artă, inspirată în acest an de vasta cultură indiană. Artiștii plastici au realizat tablouri reieșind din tematica propusă. Vizionarea acestor lucrări a predispus publicul la meditaţie, având un bogat substrat filosofic. Alături de pictură nu a lipsit nici muzica indiană și nici filmele de scurt metraj ce reflectă valorile culturale.

Prezent la eveniment, Ambasado-

rul Extraordinar și Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Ungaria, Alexandru Codreanu, a menţionat despre necesitatea de a petrece astfel de evenimente culturale care contribuie la dezvoltarea și menţinerea relaţiilor bilaterale moldo-ungare.

Simpozionul din acest an de la Heviz a găzduit numeroși artiști cu renume. Participanta Eleonora Romanescu, Artist Emerit, Artist al Poporului din Republica Moldova,

a menţionat: „Grupul din care fac parte, organizat de Elvira Cemortan-Voloșin, este armonios, aici am avut posibilitatea să pictez”. Artista s-a declarat impresionată de peisajul orașului Heviz, care a inspirat-o la realizarea a numeroase tablouri.

Frecventarea băilor termale i-a oferit și posibilitatea de a se trata. Pictoriţa a specificat: „acest loc pitoresc cu ape curative mi-a dat viaţă”. Eleonora Romanescu își face deja planuri și nutrește speranţe pentru o bună organizare și desfășurare a expoziţiei personale jubiliare din anul 2016.

Despre importanţa momentelor meditative în cadrul Simpozionului de artă a menţionat participanta din Lvov, Ucraina – Zenovia Shulga, doctor în studiul artelor, profesor la

Catedra de Arte Textile, Academia Naţională de Arte din Lvov.

Un moment primordial la organizarea evenimentului a fost conlucrarea cu tânăra generaţie, care a avut mult de învăţat de la marii maeștri.

Simpozioanele din acest „colţ de rai”, organizată de Centrul Cultural „ARTELIT” în colaborare cu Hunguest Hotels, se află la a IV-a ediţie, și e un bun prilej pentru a fi susţinut și în continuare.

hul. Motivele redenumirii localităţii au fost, după unii, comemorarea a 65 de ani din ziua de 21 iulie 1770, când armata rusă, sub conducerea lui P.A. Rumeanţev, a înfrânt oștirile turcești în lupta de pe râul Cahul, iar, după alţii, factorul geografic, pentru că râul Cahul izvorăște din pădurile de la nord-est de localitate.

De fapt, ambele momente au putut servi ca punct de plecare la schimbarea denumirii localităţii. Curând Cahulul deveni unul dintre principalele centre economice și comerciale din sudul Basarabiei.

Orașul, planificat în cartiere patrulatere, cu străzi drepte, orientate de la est spre vest și de la nord spre sud, ocupa treptat teritorii tot mai mari din preajma vechiului sat Frumoasa, parte a urbei de astăzi care până în prezent este străbătută de uliţe și ulicioare înguste și întortocheate, odinioară concentrate în jurul unei biserici de lemn foarte

vechi. După pacea de la Paris, încheiată la 30 martie 1856, în urma războiului dintre ruși și turci, Rusia se vede nevoită să retrocedeze Principatului Moldovei partea de sud-vest a provinciei, care cuprindea cele trei judeţe – Cahul, Bolgrad și Ismail.

După autorizarea statutului de reședinţă judeţeană, la Cahul încep lucrări de edificare a orașului, se înfiripă viaţa culturală a cahulenilor, își fac apariţia mici întreprinderi industriale, se instalează organele și instituţiile administraţiei românești.

Se constată o intensă activitate de culturalizare și instruire a populaţiei. În 1858 ia fiinţă școala urbană de băieţi, având 36 de elevi, apoi se deschide și cea dintâi școală urbană de fete, acestea pe lângă prima școală parohială din localitate (din 1842).

Natalia PROCOP, cercetător ştiinţific, Institutul Patrimoniului Cultural, Academia de Ştiinţă a Moldovei Diana CALDARE-RAICU, doctorandă, UPS „Ion Creangă”

ORAŞELE ŞI SATELE MOLDOVEI

C A H U L (1) Orașul Cahul, centrul administrativ al raionului Cahul, este situat în partea sud-vestică a republicii, pe un platou din preajma râului Prut.

Coordonate geografice: 45º54’ lat.

N, 28º11’20” long. E. Suprafaţa – 11 km2. Populaţia – 44 800 loc. Catedrala Sf. Arhanghel Mihail (1850), bisericile Marele Mucenic Dumitru (1899), Acoperământul Maicii Domnului (sec. XIX) . Staţie de cale ferată.

Distanţe: până la Chișinău – 173 km, până la punctul vamal Cahul-Oancea – 6 km. Lungimea străzilor din oraș – 468 km.

Orașul a fost fondat în prima jumătate a sec. al XIX-lea pe locul satului Frumoasa de altă dată. Sursele documentare ne informează că până la Frumoasa aici a existat o așezare și mai veche, denumită Șcheia, aceasta datând încă de pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1399-1432).

Toponimul Șcheia reproduce, într-o formă modificată, antroponimul Șcheau, acesta adaptat la modelul onimic derivaţional cu formantul -a/-ea. Numele de persoană Șcheau, la rândul său, provine de la un apelativ foarte vechi șcheau, care însemna „bulgar; sârb”. Deci, Șcheia va fi fost la origine locul de așezare a unui oarecare Șcheau, satul descendenţilor sau moșia celor care formau o comunitate de oameni, numită în trecut obște sătească, avându-l în frunte pe un conducător (cnez, vătăman, jude) cu numele Șcheau.

Cea mai veche mărturie despre

existenţa satului Șcheia o avem din 2 iulie 1502. În suretul de pe un ispisoc al lui Ștefan cel Mare de la această dată se arată că Marele Voievod a cumpărat de la nepoţii logofătului Neagoia, pentru 330 de zloţi tătărești, trei sate peste Prut, pe Frumoasa. Asupra acestor sate logofătul Neagoia avea ispisoc de întărire de la Alexandru cel Bun. Din același document și din altul, de la 2 februarie 1503, aflăm că domnul Moldovei a dăruit un sat pe Frumoasa, împreună cu multe alte moșii și sate, Mănăstirii Putna, pe care o ctitorise după una din victorioasele bătălii cu turcii. Cu numele latinizat Formoza, localitatea apare menţionată pe harta lui Dimitrie Cantemir din 1716.

Despre moșia satului Frumoasa aflăm mai întâi că la 1742 ea se găsea în cuprinsul olatului Grecenilor.

La 24 octombrie 1756, Constantin Racoviţă trimite pe Arghire, fost mare șetrar, la Greceni, ca împreună „cu oameni bătrâni de prin sate să măsoare moșia Frumoasa, a Mănăstirii Putna”, iar lui Toma Luca medelnicer, ispravnicului de Greceni, îi poruncește să „orânduiască oamenii bătrâni de prin sate” ca să hotărască această moșie. Documentele din 18 și din 31 iulie 1785 conţin știrea că în 1783-1784, moșia Frumoasa a fost zălogită episcopului de Huși pentru suma de 2000 de lei, împrumutată de călugării de la Putna „pentru construirea unui turn care să adă-

postească clopotele” de la porţile mănăstirii.

Recensământul din 1772 ne informează că satul Frumoasa din ţin.

Grecenilor avea 95 de gospodării și că moșia aparţinea aceleiași mănăstiri Putna. Datele statistice din 1774 sunt mult mai complete: 115 case, dintre care 103 aparţineau birnicilor, iar 12 rufetașilor, adică breslașilor, persoanelor cu o anumită funcţie, slujbă sau meserie. La 1803, moșia Frumoasa din ţin. Grecenilor, cu bir anual în sumă de 1499 lei, aparţinea clirosului din Bucovina, adică tot Mănăstirii Putna. Dintr-un document de la 21 martie 1809 aflăm că moșia satului Frumoasa fusese cumpărată de vistiernicul Iordache Balș, care, conform testamentului, o lasă moștenire fiului său Iancu (Ioan) Balș.

Recensământul de la 1817 confirmă apartenenţa moșiei Frumoasa lui Ioan Balș, moșie care pe atunci includea și ocinele satelor din vecinătate Roșu și Crihana, măsurând în total 15 350 de fălci. Mai târziu, pământurile Frumoasei ajung în proprietatea lui Gheorghe Balș, fiul lui Alecu, cel deal doilea fecior al lui Iordache Balș.

Acest Gheorghe, zis și Egor, în 1835 vinde satul și moșia Frumoasa, care avea aproximativ 4 000 de desetine de pământ, guvernatorului Basarabiei, Pavel Ivanovici Fiodorov.

Printr-un decret imperial din 18 decembrie 1835, târgului Frumoasa i s-a atribuit statut de oraș. Tot atunci i-a fost schimbată denumirea în Ca-

Dr. hab. Anatol EREMIA, Lilia STEGĂRESCU, cercet. șt., Institutul de Filologie al AȘM

Diverse 31 MAI 2013

Cât de periculoase sunt pentru sănătate recipientele din plastic

Ambalajele și recipientele din plastic ne pot îmbolnăvi, este concluzia cercetătorilor americani care au studiat efectul coloranţilor și al aditivilor toxici pe care îi conţin acestea.

Potrivit oamenilor de știinţă, cei mai afectaţi sunt copiii, în cazul cărora ambalajele din plastic cauzează hipertensiune.

După ce au analizat datele provenite de la aproximativ 3000 de copii, cercetătorii de la New York University’s Langone Medical Centre și colegii lor de la universităţile Washington și Penn State University School of Medicine au descoperit că expunerea la ftalaţi produce schimbări metabolice și dereglări hormonale majore.

Ftalaţii sunt substanţe chimice importante pentru industrie, unde sunt folosiţi în calitate de plastifianţi pentru producţia de materiale plastice, vopsele, cosmetice. Ei sunt prezenţi în numeroase produse de uz casnic, dar în special în materialele plastice (PVC), casante, cărora le conferă elasticitate.

Raportul, publicat în jurnalul Pediatrics a scos la iveală faptul că DEHP (di-2-etilhexil ftalatul) folosit de obicei pentru ambalarea produselor alimentare, crește tensiunea sistolică.

13

FLUX

Statul jos poate fi mai periculos decât fumatul Statul îndelungat pe scaun este la fel de periculos pentru sănătate ca fumatul și poate chiar să ucidă, relevă studii și cercetători citaţi de cotidianul american Los Angeles Times.

Deși mulţi dintre noi avem ani de experienţă în statul pe scaun, corpul omenesc a fost proiectat pentru mers, care a fost și practicat, de altfel, vreme de milenii, însă mult mai puţin în ultima vreme. Potrivit oamenilor de știinţă, în prezent americanii stau jos mai mult de jumătate din timpul pe care îl petrec treji. Or, din păcate, poziţiile în care se stă de regulă pe scaune ori fotolii exercită asupra corpului anumite forţe cu care acesta nu se poate acomoda, iar oricât de confortabil ar părea, statul jos poate duce la o serie întreagă de probleme, de la circulaţie proastă la diferite dureri ”asortate”, a notat dr. Davtyan.

Aceasta, pe lângă faptul că, stând jos, organismul arde și mai puţine calorii: o persoană care lucrează la birou poate să ardă circa 300 de ca-

lorii într-o zi de muncă, în timp ce aceeași persoană, dacă ar avea o activitate care să presupună efort fizic considerabil, ar putea arde 2300 de calorii pe zi, potrivit lui Levine.

Mai mult, a sta pe scaunul de la birou ore în șir poate crește șansele de promovare, dar și pe cele de a face diabet sau boli cardiovasculare și chiar de deces prematur. ”Statul jos este noul fumat”, potrivit lui Anup Kanodia, medic și cercetător la Centrul medical al Universităţii de stat din Ohio. Acesta a citat un studiu australian publicat în octombrie în British Journal of Sports Medicine care a conchis că fiecare oră petrecută stând jos la televizor scurtează viaţa cu 22 de minute, în timp ce o ţigară fumată înseamnă 11 minute de viaţă mai puţin.

Explicaţia constă în faptul că statul jos nu doar reduce consumul caloriilor, ci suprimă și producerea enzimei lipoproteinlipază, cu un rol esenţial în transformarea colesterolului ”rău” în colesterol ”bun”. De asemenea, statul jos poate crește rezistenţa la insulină, de unde probleme cu metabolizarea zaharurilor.

Toate acestea scot în evidenţă din

nou asocierea dintre a sta pe scaun și creșterea riscului de boli de inimă și diabet.

Din păcate, nici exerciţiul fizic nu este soluţia, așadar gimnastica de dimineaţă nu oferă ”imunitate” faţă de toate relele provocate de statul jos din timpul zilei, întrucât efectele benefice ale mișcării dispar destul de repede și se instalează efectele nocive ale statului: producţia de lipază poate scădea cu 90% în câteva

ore, a arătat un studiu publicat în 2008 în jurnalul Diabetes.

Problemele pot fi prevenite și prin gesturi mai simple, de exemplu crescând numărul de pași făcuţi în fiecare zi. Un studiu publicat anul trecut în jurnalul Diabetes Care a indicat că metabolismul glucozei poate fi îmbunătăţit cu o plimbare de două minute la fiecare 20 de minute de stat jos.

Agerpres.ro

AVERTIZAREA SPECIALIŞTILOR:

Cantitatea nepotrivită de cafea te poate omorî După ce au analizat efectul dozelor mari de cafea asupra organismului, cercetătorii de la Universitatea Western Australia au descoperit că 5 cești de cafea pe zi chiar și decofeinizată pot duce la apariţia afecţiunilor cronice.

Explicaţia: echivalentul a cinci cafele pe zi duce la dublarea cantităţii de grăsime din jurul organelor din abdomen ce duce la afecţiuni cronice letale.

Cercetătorii doreau să studieze un compus din cafea cunoscut sub numele de„acid chlorogenic” (CGA), despre care se crede că aduce diferite beneficii asupra sănătăţii, cum ar fi prevenirea diabetului. Kevin Croft, profesor la Universitatea Western Australia, afirmă că studiile precedente au testat efectul unei cantităţi mici de cafea, echivalentul unei cești pe zi.

„Studiile au arătat că riscul de a dezvolta diabet de tip 2 scade în urma consumului de cafea.

Pornind de la aceste cercetări, am dorit să studiem efectele compușilor de tip CGA ce se găsesc în cantităţi mari în cafea, dar și în ceai și anumite fructe, precum prunele”, a explicat profesorul Croft. „În trecut, compușii CGA erau renumiţi pentru efectele benefice asupra sănătăţii – cum ar fi creșterea sensibilităţii insulinei, reducerea tensiunii arteriale și reducerea acumulării de ţesut adipos pe corp”, a mai spus specialistul.

Cu o singură doză de suc carbogazos pe zi marești șansele de a face diabet Consumul unei singure doze de suc carbogazos pe zi mărește considerabil riscul de îmbolnăvire de diabet de tipul 2, conform unui nou studiu realizat în Europa.

Participanţii la studiu, care au băut zilnic câte o doză de suc îndulcit cu zahăr, se confruntă cu un risc cu 18% mai ridicat de a se îmbolnăvi de diabet de tipul 2, prin comparaţie cu cei care nu consumă astfel de sucuri, conform LiveScience.com, citat de Agerpres.

Acest rezultat a rămas constant chiar și după ce au fost luaţi în considerare alţi factori de risc pentru îmbolnăvirea de diabet de tipul 2: vârsta, nivelul de activitate fizică, masa corporală sau nivelul mediu de calorii ingerate zilnic.

O serie de studii realizate în SUA indicau o creștere de 25% a riscului de

îmbolnăvire de diabet de tipul 2 pentru persoanele care consumă o doză de suc carbogazos zilnic.

Acest studiu este bazat pe analiza informaţiilor medicale despre 12.000 de persoane care s-au îmbolnăvit de diabet de tipul 2 în perioada 1991-2007, informaţii ce au fost comparate cu datele obţinute de la un grup de 15.000 de persoane

selectate aleator, dintre care majoritatea nu s-au îmbolnăvit de diabet în perioada de timp analizată. Toţi participanţii au fost incluși și într-un studiu mai larg, care urma să evidenţieze interacţiunile dintre dietă, factorii de mediu și riscul de cancer și de boli cronice în opt ţări europene. Ţinând cont de faptul că legătura dintre sucul îndulcit cu zahăr și diabetul de tip 2 este independentă de indicele masei corporale și de aportul zilnic de calorii, cercetătorii au ajuns la concluzia că această creștere a riscului de îmbolnăvire ar putea fi asociată creșterii bruște a concentraţiei de zahăr din sânge care se produce imediat după consumul unui astfel de suc.

Alimentaţia sănătoasă, bogată în fructe și legume, exerciţiile fizice și pierderea în greutate pot preveni apariţia diabetului de tip 2 sau pot încetini foarte mult evoluţia bolii la pacienţii cu diabet în stare incipientă.

Sursa: rtv.net

Cercetarea realizată de oamenii de știinţă australieni a obţinut un rezultat surprinzător, însă atunci când șoarecilor de laborator le era administrat echivalentul a cinci cești de cafea pe zi s-a observat că ducea la creșterea în greutate, mai ales în ceea ce privește grăsimea viscerală. „De asemenea, am observat în rândul șoarecilor cu un nivel mare de CGA o creștere a rezistenţei insulinei – ceea ce poate duce la diabet – și o creștere a intoleranţei la glucoză”, au mai spus cercetătorii. „Atunci când în corp se găsește un nivel scăzut de CGA, această substanţă poate produce efecte benefice, cum ar fi reducerea ţesutului adipos, însă în cazul unei doze mari apar efectele negative”, a explicat profesorul Matthews. „Concluzia acestui studiu este una clară: trebuie să consumaţi cafeaua cu moderaţie”, a adăugat cercetătorul.

Doctorulzilei.ro

Ceaiul de muşeţel – un aliat împotriva cancerului?

O substanţă chimică numită apigenină ar putea fi cheia în prevenirea diverselor tipuri de cancer, sugerează noi cercetări efectuate de oamenii de știinţă americani de la Universitatea Ohio.

Acest compus se regăsește din abundenţă în mușeţel, ţelină și pătrunjel, dar și în alte fructe și legume specifice regimului alimentar mediteraneean. În urma studiului, experţii au observat că apigenina are proprietatea de a bloca dezvoltarea tumorilor canceroase și de a le face mult mai sensibile la tratamentul medicamentos.

De asemenea, acest compus are și efect antiinflamator, putând fi un aliat de nădejde în prevenirea bolilor de inimă, cardiovasculare sau diabet.

Concluziile cercetării sunt prezentate pe larg în Proceedings of the National Academy of Sciences.

FLUX 3

14

Programe

Luni IUNIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.15, 4.00 ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Uriașul și râul”.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar. “Începutul visului Olimpic”. 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk show cu Mircea Surdu (reluare). 12.00, 5.25 Accente economice.

12.30 “World stories” - lumea în reportaje. 13.10, 18.30 Desene animate. “Pocahontas”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 “Planeta cu rouă”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 15.10 Videoteca copiilor. 15.25 Film. “MARIA-MIRABELA”. (“TelefilmChișinău”). 16.30 Fotbal non-stop. 17.15 Documentar. “Drumeţii”.

17.50 Program de muzică corală. 18.00 ARTelier. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Balul de Caritate Hospice Angelus. 22.20 Recital. Ion și Anișoara Negură. 23.05, 0.10 Film. “VETERINARUL” (Italia). Episodul 1. 0.45 Legendele muzicii. 1.00 Melodii populare cu Olga Ciolacu. 3.50 Respiro. 5.10 Medalion muzical.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Eva Luna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Doamne de poveste (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Que bonito amor 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa diamante (r) 13:30 Inimă de ţigan - cele mai bune momente (r) 15:20 Teleshopping 15:35 Reţeta de acasă 15:45 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Rosa Diamante (sfârșitul serialului) 20:30 Serial: Regina (primul episod) 23:15 Serial: Teresa 00:15 Doamne de poveste- minibiografie 00:20 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Serial: Regina (primul episod) (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste- minibiografie 05:00 Serial: Rosa Diamante (sfârșitul serialului) (r) 05:45 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Al șaselea jucător (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4499 15:00 Film: De la nouă la cinci 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York, ep.10, an 8 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Videoclipuri Pro Tv 03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 17:15 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Нелли Уварова в многосерийном фильме “Бывшая жена” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 “Вечерний Ургант” 01:10 “Познер” 02:05 Ночные новости 02:20 “Prima Oră” (R) 04:10 “Primele știri” (rom) (R) 05:00 Профилактика 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 4.40, 5.55 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale.

10.20, 16.35 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.15, 5.30, 6.35 Reporter. 11.10 Ne vedem la TVR. 16.50, 17.50, 3.20, 6.20 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN 10:34 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:03 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:29 PARIS, UNE HISTOIRE CAPITALE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE GRAND TOUR 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 SOS 18 20:27 SOS 18 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 COUSINADES - L’HEURE DU SECRET 22:46 COUSINADES - L’HEURE DU SECRET 23:31 DESTINATIONS GOÛTS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 TRAVAUX, ON SAIT QUAND ÇA COMMENCE... 2:28 JEAN-FRANÇOIS 2:36 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:53 LE ROMANCIER MARTIN / HÉLOÏSE 4:44 PEUPLES DU MONDE

31 MAI 2013

4

Marţi IUNIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Pinul nordic”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10-17.00 Revizie tehnică. 17.15 Documentar. “Euromaxx”. 17.50 Legendele muzicii. 18.00 Unda Bugeacului. 18.30 Desene animate. “Pocahontas”. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 21.50 Prin ani cu “Dor”. 22.20 Cultura azi. 23.05, 0.10 Film. “VETERINARUL” (Italia). Episodul 2. 1.00 Tezaur. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Selecţiuni muzicale. 5.10 Melodii populare cu surorile Osoianu. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Talent show.

România dansează 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Talent show. România dansează 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Serial: Teresa (r) 07:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:30 Reţeta de acasă (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Teleshopping 10:00 Videoclipuri 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Rosa diamante (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge (primul episod) 15:15 Reţeta de acasă 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Iubiri vinovate (primul episod) 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste- minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (primul episod) (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: De la nouă la cinci (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4500 15:00 Film: Crimă cu oglinzi 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Evadata 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: CSI: New York, ep.11, an 8 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: CSI New York (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) Уважаемые телезрители! Приносим извинения за перерыв в вещании с 05.00 до 17.00 в связи с профилактическими работами 17:00 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Нелли Уварова в многосерийном фильме “Бывшая жена” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 “Вечерний Ургант” 01:10 “На ночь глядя” 02:05 Ночные новости 02:20 Пол Ньюмен, Роберт Редфорд в фильме “Буч Кэссиди и Санденс Кид” 04:05 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 - 17.00 Revizie tehnică. 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.20, 5.10, 6.35 Reporter. 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 4.45, 5.35 Divertisment. 17.50, 3.20, 6.25 Teleenciclopedia. 18.00, 20.30 Seriale. 20.00 Telejurnal.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:09 À TABLE !

10:34 ÉCHO-LOGIS 10:48 ÉCHO-LOGIS 11:01 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:29 LE SEL DE LA VIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 SOS 18 15:56 SOS 18 16:48 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LE NOM DES GENS 21:16 FLASH INFO 21:18 BONJOUR 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LES PIEDS DANS LE PLAT 23:31 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:54 LE POINT 3:47 TV5MONDE LE JOURNAL 4:10 LE ROMANCIER MARTIN / HÉLOÏSE

5

Miercuri IUNIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45 Chișinăul de ieri și de azi. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 15.45, 21.30, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.15 Film.

“MARIA-MIRABELA”. (“Telefilm-Chișinău”). 10.20 “Motanul încălţat”.

Spectacol. 11.00 Moldova în direct. 12.00 “Eu cânt din toată inima”.

Spectacol muzical. 13.10 Desene animate. “Pocahontas”. 13.40 Film.

“VETERINARUL” (Italia). Episodul 1. 15.10 Program de muzică corală.

15.25 Magazinul copiilor. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs.

17.15 Documentar. “Almanah cinematografic”. 17.50, 21.25 Prin ani cu “Dor”. 18.00 Свiтанок. 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.45 Fotbal. Campionatul Mondial 2014 Meci de pregătire.

Uruguay - Franţa. Transmisiune în direct de pe Stadionul “Maracana” (Brazilia). 0.10 Documentar. “Islanda faţă-n faţă cu vulcanul”. 1.05 Music Mania. 1.15 Erudit-cafe. Concurs. 3.50 Melodii de dor cu Ștefan Negură. 5.10 Descoperă Moldova. 5.25 Dor. Ion Tălămbuţă.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Divertisment. Next Star 20.30 Știrile Euro TV 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:30 Reţeta de acasă (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Teleshopping 10:00 Videoclipuri 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 Reţeta de acasă 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste- minibiografie (r) 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Crima cu oglinzi (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4501 15:00 Film: Strict secret 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Stirile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie 21:30 Serial: Pariu cu viaţa, ep.12, an 4 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York, ep.12, an 8 00:00 Serviciul Român de Comedie (r) 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: CSI New York (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 17:15 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Анна Снаткина, Игорь Верник в многосерийном фильме “Процесс” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 “Вечерний Ургант” 01:10 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 02:05 Ночные новости 02:20 “Prima Oră” (R) 04:10 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 4.15, 5.05, 5.55 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.40, 5.30, 6.20 Reporter. 11.10, 3.25 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 3.20, 6.45 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 NEC PLUS ULTRA 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN 13:29 COMBAS SANS LIMITE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LA FILLE DE D’ARTAGNAN 17:07 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 20:19 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 21:04 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RAMSÈS II, LE GRAND VOYAGE 23:32 DESTINATIONS GOÛTS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 CARLOS 2:56 TEMPS PRÉSENT 3:49 TV5MONDE LE JOURNAL 4:13 UN QUART DE LA FRANCE, UNE ÎLE RÉPOND À L’APPEL 4:44 PEUPLES DU MONDE

6

Joi IUNIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Свiтанок. 6.45 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar. “Islanda faţă-n faţă cu vulcanul”. 10.05 Documentar. “Drumeţii”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 13.40 Unda Bugeacului. 14.10 Film. “VETERINARUL” (Italia). Episodul 2. 15.45 Părinţi și copii. 16.20 Erudit-cafe. Concurs. 17.15 Documentar. “Arts 21”. 17.45 “Mă mândresc cu lăutarii”. Program muzical. 18.00 Vector European.

19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct.

20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Documentar. “Euromaxx”. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

23.05, 0.10 Documentar. “Paul Virilio: filozofia vitezei”. 1.00 Știri pozitive. 1.20 Evantai folcloric. 3.50 Retro TV. Melodii de altădată.

5.05 La curţile dorului.

07.00 Divertisment .Next Star 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:30 Reţeta de acasă (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Teleshopping 10:00 Videoclipuri 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 Reţeta de acasă 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste- minibiografie (r) 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Strict secret (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4502 15:00 Film: Viaţa în trei 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Dușmanul din ape 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York, ep.13, an 8 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: CSI New York (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 17:15 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Анна Снаткина, Игорь Верник в многосерийном фильме “Процесс” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 “Вечерний Ургант” 01:10 “Политика” 02:05 Ночные новости 02:20 “Prima Oră” (R) 04:10 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 23.55, 2.25, 4.40, 5.55 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 14.35, 17.00, 19.00, 23.30, 2.00, 4.15, 5.30, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 3.15, 6.20 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DESTINATION WEEK-END 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:30 INTERDIT DE VIEILLIR : LE PRIX À PAYER 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 15:48 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:32 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:43 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 LES PIEDS DANS LE PLAT 21:02 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 NE ME LIBÉREZ PAS, JE M’EN CHARGE 23:50 LA CARTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:58 COMBAS SANS LIMITE 2:52 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 360° - GÉO

Programe 31 MAI 2013

7

Vineri

8

IUNIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 20.50, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Film. “MOARA” (“Telefilm-Chișinău”). 10.15 Videoteca copiilor. 10.30, 5.25 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 La noi în sat.

12.40, 1.05 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 13.40 Свiтанок. 14.10 Portrete în timp. 14.40 Documentar. “Paul Virilio: filozofia vitezei”. 16.15 Formaţia “Nemuritorii”. Program muzical. 17.15 Documentar. “Drumeţii”. 17.45 Cinemateca universală. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 “Artiștii în afara scenei”. Colective folclorice prezentate în spectacolul din cadrul Festivalului “Noaptea Muzeelor 2013”. 21.05 Fotbal. Preliminariile Campionatului Mondial 2014. Moldova - Polonia. Transmisiune în direct de pe Stadionul “Zimbru”. În pauză: ȘTIRI (рус). 23.05, 0.10 Documentar. “Fluviul Yangtze”.

0.50 Tezaur. 1.25 Music Mania. 1.45 Cinemateca universală. 3.50 I.Straus.

“Poveștile pădurii vieneze”. 4.55 Recital. Constantin Moscovici.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Plasa de stele 20.30 Știrile Euro TV 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:30 Reţeta de acasă (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Teleshopping 10:00 Videoclipuri 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 Reţeta de acasă 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste- minibiografie 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Viaţa în trei (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4503 15:00 Film: Un detectiv irezistibil 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: 3 zile de coșmar 23:45 Știrile Pro Tv (r) 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv 03:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:15 România, te iubesc! (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Александр Домогаров, Полина Филоненко в фильме “Любовь без правил” 17:05 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:20 “Две звезды”. Постскриптум 00:30 “Primele știri” (rus) 00:45 Уилл Смит в фантастической комедии “День независимости” 02:55 “Prima Oră” (R) 04:45 “Primele știri” (rom) (R) 05:15 “Пока все дома” 7.00, 14.00, 20.00, 2.35 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 3.25, 5.05 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.40, 5.55, 6.30 Reporter. 11.10, 2.35 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 6.20 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 NEC PLUS ULTRA 13:29 LES ALPES VUES DU CIEL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES PIEDS DANS LE PLAT 16:33 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 UNE HEURE SUR TERRE 18:44 NOUVO 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:05 FLASH INFO 21:10 ÉCHO-LOGIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 SOS 18 22:54 SOS 18 23:47 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 LA MAISON TELLIER 2:32 MISE AU POINT / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:53 360° - GÉO 4:45 PEUPLES DU MONDE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Sergiu Praporşcic

Sâmbătă IUNIE

6.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Fluviul Yangtze”. 6.40 Film.

“MEȘTERUL MANOLE”(“Telefilm-Chișinău”).

9.10 Documentar. “Primăvara sub supraveghere”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Documentar.

“Euromaxx”. 12.00, 2.15 E. Ionescu. “Regele moare”. Spectacol de licenţă al studenţilor AMTAP, profesor N. Cozaru. 13.25 Medalion muzical. Gheorghe Macarov. 13.45 Cinemateca universală. 14.00 Film.

“MOARA” (“Telefilm-Chișinău”). 15.05 Desene animate. “Sandocan”.

16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 Documentar. “Drumul mătăsii”.

Episodul 3. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (rus.) 17.50 Știri pozitive. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25, 1.30 “World stories” lumea în reportaje. 22.20 Film. “LUMEA E MINUNATĂ” (Italia, 2005).

0.15 Fii tânăr! 1.00 Medalion muzical. 3.45, 5.10 Respiro. 5.15 Recital.

Ion și Anișoara Negură.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:30 Reţeta de acasă (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Teleshopping 10:00 Videoclipuri 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 Reţeta de acasă 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Que bonito amor 18:45 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești!

23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Stirile Pro Tv 13:15 Teleshopping 13:30 Film: Forrest Gump 16:15 Film: Sabrina 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Indiana Jones: În căutarea arcei pierdute 23:00 Film: Evadare din Los Angeles 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 04:30 Film: Sabrina (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:35 Валентина Титова, Олег Видов в фильме “Метель” 08:00 Teleshopping 08:20 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Про доброе старое кино” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Идеальный ремонт” 13:05 “Абракадабра” 14:55 “Две звезды”. Постскриптум 16:55 Премьера. “Папенькины дочки” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Угадай мелодию” 18:45 “Форд Боярд” 20:00 “Куб” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 “Что? Где? Когда?” 00:40 “Городские пижоны”. Сверхновый Шерлок Холмс. “Элементарно” 01:35 Майкл Дуглас, Кетлин Тернер, Дэнни Де Вито в комедии “Война Роз” 03:25 “Primele știri” (rom) (R) 03:40 Евдокия Германова, Любовь Полищук, Владимир Стеклов в комедии “Происшествие в Утиноозерске” 04:50 “Четыре династии Сергея Михалкова” 7.00, 14.30, 0.00, 1.50, 6.20 Divertisment. 8.00, 19.25 “100 de moldoveni au zis”.

Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-13.45, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00 Telejurnal. 15.10 O dată’n viaţă. 17.00 Tema săptămânii.

19.00, 1.30, 6.35 Reporter. 2.10, 4.05, 6.15 Teleenciclopedia. 2.25 Ne vedem la TVR. 4.10 Viaţa satului.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 360° - GÉO 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:29 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:24 LULU VROUMETTE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:45 SALLY BOLLYWOOD 10:58 SALLY BOLLYWOOD 11:10 WAKFU 11:32 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:04 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:31 FALÒ 14:00 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 360° - GÉO 15:54 LES BOYS 16:15 LES BOYS 16:37 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:09 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LE PLUS GRAND CABARET DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CHABADA 1:46 NOUVO 2:00 360° - GÉO 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:25 PEUPLES DU MONDE

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

9

FLUX

Duminică IUNIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.05 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. Știinţă și vinul - un nou pact”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Recital. Ion și Anișoara Negură. 8.40 Dialog social. 9.05 Desene animate. “Sandocan”.

10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie!

Concurs. 11.35, 4.10 La datorie. 12.00, 5.25 Portrete în timp. Alexei Leahu. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Orchestra de muzică populară “Busuioc Moldovenesc”. Program muzical. 13.25 Profil de savant. Pavel Vlad, academician. 13.35 Prin ani cu “Dor”. 13.40 Chișinăul de ieri și de azi. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Film. “LUMEA E MINUNATĂ” (Italia, 2005). 16.45 “Mă mândresc cu lăutarii”. Program muzical. 17.00, 21.45, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Valentin Dragomir. “Mi-e dor de tine...”. Spectacol muzical. 21.20, 4.35 Fotbal non-stop. 22.00 Fotbal.

Campionatul Mondial 2014. Repetiţie generală. Brazilia - Franţa.

Transmisiune în direct de pe Stadionul “Maracana” (Brazilia). 23.50 Prin ani cu “Dor”. 0.10 Documentar. “Civilizaţia chineză”. 1.00 Ritmuri populare cu orchestra “Folclor”. 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 3.20 Fii tânăr! 5.00 Music Mania.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Film artistic 15.45 Teleshopping 16.00 Plasa de stele 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:30 Serial: Eva Luna (r) 08:30 Reţeta de acasă (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Teleshopping 10:00 Videoclipuri 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping 13:00 Doamne de poveste - minibiografie 13:05 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 Reţeta de acasă 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Reţeta de acasă(r) 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film Pericol la pătrat 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Film: Alarmă de gradul - 1 15:30 Film: Indiana Jones: În căutarea arcei pierdute (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Jaf în stil Italian 23:00 Film: Prizonierii timpului 01:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Videoclipuri Pro Tv 04:15 Film: Prizonierii timpului (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 Евгений Киндинов, Ирина Печерникова в фильме “По собственному желанию” 07:20 Татьяна Лаврова, Владимир Заманский в фильме “Вылет задерживается” 08:35 Teleshopping 08:55 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Среда обитания. “Час квартплаты” 13:10 Андрей Харитонов в детективе “Тайна “Черных дроздов” 14:45 Людмила Гурченко, Олег Басилашвили в фильме “Вокзал для двоих” 17:05 “Людмила Гурченко. Как я стала богиней” 18:00 “ДОстояние РЕспублики: Алексей Рыбников” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 22:50 Премьера. “Вышка” 01:15 Мишель Пфайффер, Джордж Клуни в романтической комедии “Один прекрасный день” 02:55 Триллер “Месть” 7.00, 19.00, 4.10, 6.30 Reporter. 7.25 Să mă aștepţi...

8.20, 15.00, 19.25, 23.30 Divertisment. 9.10, 13.45, 14.30 Teleshopping. 9.25-13.45, 17.10, 21.00 Seriale. 14.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 6.15 Teleenciclopedia. 16.00 Pro Vest. 16.50 Parteneri de week-end. 0.40 O dată’n viaţă. 3.20 Distractis show. 4.35 Universul credinţei.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 360° - GÉO 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:23 LULU VROUMETTE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:45 SALLY BOLLYWOOD 10:57 SALLY BOLLYWOOD 11:10 WAKFU 11:32 TACTIK 12:04 LE CODE CHASTENAY 12:33 GARDEN PARTY 13:00 FLASH INFO 13:04 RIDING ZONE 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 SECRETS D’HISTOIRE 16:32 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:01 JAMAIS SANS MES PALMES 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 J’INVENTE RIEN 23:28 ROCK N’BLED 0:01 TV5MONDE LE JOURNAL 0:11 LE JOURNAL DE LA RTS 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 FOOT ! 1:47 NE ME LIBÉREZ PAS, JE M’EN CHARGE 3:34 LA CARTE 3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

31 mai - 7 iunie Berbec Viitorul pare să vină cu mai multă liniște și cu o așezare a lucrurilor care să vă permită să vă recâștigaţi echilibrul. Săptămâna aduce însă și un potenţial de conflict cu familia, pentru că nu faceţi concesii.

Taur Deplasările sunt mai dificile acum, din motive legate de cei cu care urmează să vă întâlniţi.

Evitaţi astfel de situaţii sau încercaţi să fiţi atenţi, ca să nu vă amintiţi din nou de toate vechile supărări.

Gemeni Se pot accentua grijile financiare, pe fondul unor nemulţumiri, datorii sau altfel de obligaţii. Nu cădeţi în capcana pesimismului, pentru că problemele se vor accentua. Fiţi maturi în gândire.

Rac Vă puteţi lovi de refuzuri sau de reacţii dure din partea superiorilor sau a apropiaţilor. Aveţi de ales între a vă simţi respinși fără motiv sau a accepta ideea că persoanele vizate sunt preocupate de altceva.

Leu Energia de care dispuneţi nu e suficientă pentru sarcinile de la serviciu. Este o perioadă delicată pentru sănătate și ar fi bine să vă comportaţi ca atare cu propriul corp. Trebuie protejat de orice exces.

Fecioară Sunteţi în formă și priviţi viitorul cu încredere și cu speranţă. Cei la care apelaţi cu diverse solicitări nu au aceeași dispoziţie. Abordaţi fiecare situaţie în funcţie de ceea ce observaţi la faţa locului.

Balanţă O perioadă destul de complicată, în care trebuie să rămâneţi concentraţi pe eficienţă și să vă dozaţi eforturile în funcţie de importanţa lucrurilor. Există pericolul să vă consumaţi energia rapid.

Scorpion Nemulţumirile mai vechi vă dau de gândit, întrucât cei care le-au provocat vă ies în cale. Soluţia ar fi să înţelegeţi că nu puteţi schimba oamenii, dar că puteţi adopta o atitudine nouă faţă de ei.

Săgetător Se poate vorbi despre un punct culminant al pretenţiilor financiare pe care familia le ridică faţă de voi și nu le puteţi evita. E bine să vă vedeţi de treburile voastre și să refuzaţi dialogurile absurde.

Capricorn Urmează o săptămână cu tensiuni în cuplu, cauzate de contradicţia dintre ce spune și ce face partenerul. Nu e prima oară când observaţi că se teme să pună în aplicare decizii luate de comun acord. Aflaţi motivele.

Vărsător Cheltuiţi inteligent fiecare bănuţ și asta vă dublează bucuria de a vă implica în treburi administrative sau gospodărești. Încercaţi să preveniţi complicaţiile gastrice sau o devitalizare.

Peşti Se accentuează dorinţa voastră de a primi asigurări din partea apropiaţilor. Nevoia de siguranţă sentimentală poate deveni o problemă dacă exageraţi și cereţi dovezi materiale de afecţiune.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1098 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu 31 MAI 2013

„Pentru un artist contează mai puţin spaţiul geografic în care îşi desfăşoară activitatea şi infinit mai mult efortul pe care este dispus să-l facă pentru a-şi realiza ideile” Marina Mișunina este o tânără talentată care își transpune visele pe pânză și este convinsă că arta poate face lumea mai bună. Studentă la anul I la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, la nici 20 de ani împliniţi, Marina este încă la vârsta acumulării de cunoștinţe, impresii, emoţii și experienţă și crede că doar munca îl poate face pe om... artist!

La ediţia a VIII-a a Jocurilor Delfice Mondiale, care în acest an s-a desfășurat la Novosibirsk, Marina Mișunina, alături de alţi tineri talentaţi, a reprezentat Republica Moldova la categoria Pictură și s-a învrednicit de medalia de argint.

Astăzi propunem atenţiei Dvs. un interviu cu tânăra pictoriţă.

- Ai revenit recent în ţară cu o medalie de argint pe care ai obţinuto la ediţia din acest an a Jocurilor Delfice. Poţi să ne împărtășești din impresiile tale despre acest festival?

- Am avut mari emoţii pentru acest concurs, dar m-am întors acasă cu multe impresii frumoase, idei, planuri de viitor. Acum mă gândesc că aș fi putut lucra altfel dacă aș fi avut starea de spirit pe care o am în prezent.

- Ai mai participat la concursuri?

- Când învăţam la liceu am trimis mai multe lucrări la diverse concursuri din Belarus, Polonia, Rusia, am participat și în Republica Moldova la un concurs organizat de Uniunea Europeană și am luat locul II. Premiul de acum este cel mai important, deocamdată.

- Câţi participanţi au fost la ediţia Jocurilor Delfice din acest an la categoria pictură?

- Eram două grupe, una la care participau concurenţii din Rusia, ţara organizatoare a ediţiei din acest an și care avea 30 de concurenţi. Dar la categoria mea am fost 14 participanţi, la care s-au adăugat câștigătorii desemnaţi din echipa Rusiei.

- Ce lucrări ai propus pentru Jocurile Delfice?

- Condiţiile de participare erau să prezentăm un autoportret și o natură statică. Ultima probă am executato pe loc, la Novosibirsk, pe o temă pe care o alegea juriul internaţional.

Anul acesta am avut noroc de temă

liberă. La început m-am bucurat că ni s-a dat temă liberă, iar când am început să lucrez am realizat că îmi vin în minte multe idei, diferite teme și îmi era greu să fac o alegere. Când m-am întors acasă, realizez că aș fi putut picta și altceva, poate într-o altă manieră, și aș fi avut rezultate mai bune.

Cred însă că dacă la momentul acela alegerea mea s-a oprit la ceea ce am pictat, a fost bine, așa trebuia să se întâmple. Vreau să menţionez că organizarea acestui concurs a fost foarte bună, mi-am făcut mulţi prieteni.

- Pentru tine arta este o moștenire de familie?

- Da, mama mea este designer de interior, sora învaţă la liceul de arte, iar tata lucrează și el în acest domeniu.

- Cum ai ales pictura, a fost o necesitate sau o continuitate firească a tradiţiei familiei voastre?

- La început am învăţat la Liceul de Muzică „S. Rahmaninov”, cântam la vioară și pian. Din cauza unor probleme de sănătate, dar și pentru că de mic copil pictam, mama a decis să mă dea la pictură. Acum îmi dau seamă că nu pot trăi fără artă, fără pictură.

- Ești atrasă de un anumit curent în artă?

- Nu pot spune că m-am stabilit pe o anumită direcţie artistică, acum sunt în perioada căutărilor. Pictez așa cum simt. Tablourile mele reprezintă ceea ce port acum în suflet.

- Ai un pictor preferat?

- Clar că sunt artiștii, lucrările care mă inspiră, dar și profesorii mei, care mă îndrumă, mă învaţă nu doar cum să ţin pensula în mână și cum să pictez, ci încearcă să

mă ajute să evit șabloanele, să pictez ceea ce simt. Să mă descopăr.

- Ce te inspiră, ce alte pasiuni îţi ajută să pictezi?

- Îmi place să citesc, asta mă ajută să-mi dezvolt imaginaţia. Și întotdeauna când pictez, ascult muzică, la fel mă inspiră. Evident, mă strădui să nu lipsesc de la expoziţii, vernisaje, îmi place să merg la teatru. Sunt activităţi care îmi trezesc emoţii, pe care mă strădui să nu le neglijez, pentru că aceste emoţii se pot regăsi în lucrările mele. Și pe urmă încerc să redau emoţiile pe care le acumulez într-un fel aparte, așa cum simt și cum îmi reușește mie, dar nu încercând să folosesc procedee folosite de alţii. Încerc să pictez ceva individual, întro manieră strict individuală.

- Un artist simte în permanenţă necesitatea să se afle într-o concurenţă cu cineva.

- Concurenţa este foarte importantă pentru noi, ea ne ajută să ne evaluăm, să înţelegem în ce direcţie ne mișcăm. Concurenţa este binevenită atunci când e sănătoasă și te ajută să te dezvolţi.

- Ai avut posibilitatea să vizitezi expoziţii în străinătate?

- Am vizitat expoziţii în Moscova, Minsk, am fost în Bulgaria, m-au impresionat, în special, bisericile, mănăstirile, iar vara asta preconizez să vizitez bisericile și mănăstirile din România, mă interesează foarte mult arhitectura și pictura murală a acestor lăcașe.

- La noi se vehiculează că arta stagnează din cauza sărăciei. Tu ce părere ai?

- Eu n-aș privi cu o atitudine atât de critică arta din Republica Moldova.

Artiștii noștri pot concura lesne cu artiști de peste hotare la orice categorie și cred că și învăţământul în domeniul artei plastice este foarte bun. Vorbesc din proprie experienţă, am avut noroc de pedagogi buni la liceu și la academie. După ce am absolvit liceul visam să plec în Rusia și să încerc să mă realizez ca pictoriţă acolo, dar peste o perioadă am constatat că și la noi poţi să lucrezi, pentru că arta nu are graniţe, iar pentru un artist contează mai puţin spaţiul geografic în care își desfășoară activitatea și infinit mai mult efortul pe care este dispus să-l facă pentru a-și realiza ideile. Dacă ai ceva pe suflet, poţi să așterni imediat pe pânză, nu e neapărat să te deplasezi în altă parte, în alte condiţii, pentru că asta

CMYK

nu va influenţa asupra originalităţii ideii și nici asupra calităţii transpunerii ei pe pânză. Astăzi avem la dispoziţie modalităţi să obţinem ce carte ne dorim, suntem liberi să călătorim, să vizităm orice muzeu din lume, să participăm la expoziţii, trebuie doar să știm să ne gestionăm timpul astfel încât să le reușim pe toate.

- Și ca să ne putem permite aceste plăceri, puţini bani puși deoparte n-ar strica.

- Recunosc, cât încă mă ajută familia, eu nu resimt acut problema financiară. În perioada liceului, ca să câștig un ban în plus, mai vindeam din tablourile mele. Acum mi-e puţin jenă de acea perioadă și nu sunt pregătită să vând din nou. Cred că un pictor care își vinde lucrările trebuie să-și îndreptăţească semnătura din colţul pânzei.

Deocamdată, încerc să mă realizez și să mă impun ca pictor. Atunci când dobândești o siguranţă a propriilor tale calităţi și atuuri ca artist, poţi deja să-ţi faci și scheme de management a lucrărilor tale, ești conștient de valoarea lor artistică, în primul rând ca să le poţi stabili un preţ rezonabil. Iar până atunci, eu încă pot spune că îmi permit luxul să nu lucrez pentru bani.

- Cine ar putea răscumpăra financiar eforturile tale cumpărând un tablou, spre exemplu?

- Cineva care, privind tabloul, ar simţi sau ar intui emoţiile și stările prin care treceam atunci când pictam acel tablou.

- Ce gen al picturii te atrage mai mult?

- Depinde de dispoziţie. Uneori îmi vine ideea să pictez o compoziţie abstractă sau o natură statică.

Sunt într-o perioadă de acumulare și încerc mai multe stiluri, abordări.

Acum simt dorinţa să învăţ și sper că la un moment dat, această dorinţă va da roade frumoase în lucrările mele.

- Cum poate un pictor schimba societatea?

- Arta schimbă lumea. Atunci când pictezi, te gândești că cineva care va privi lucrarea, datorită ei, va fi motivat să facă lucruri frumoase, să facă lumea mai bună.

- Dar pictorul ca individ, cum poate schimba societatea?

- Împărtășind din ideile și viziunile sale estetice, din experienţa lui.

- La nivelul la care te afli, care sunt greutăţile cu care te confrunţi?

- Pentru mine în prezent cele mai dificile sunt momentele în care am criză de idei. Știu însă că niciodată nu trebuie să te oprești din lucru. Nu poţi sta la nesfârșit să aștepţi muza ca, atunci când va veni, să te apuci de realizat un tablou care riscă să devină capodoperă. Artistul trebuie să fie muncitor, ideile vin în timpul muncii.

Eu parcurg acum o perioadă mai colorată, am prins gustul culorilor, asta cred că mă deosebește la momentul actual. Pe parcurs vom vedea cum vor evolua lucrurile.

- Te-ai gândit să abandonezi vreodată arta în schimbul unei meserii care să-ţi ofere un venit stabil?

- Prin clasa a IX-a, când pictam doar în acuarelă, în mintea mea umblau gânduri de genul: „voi termina liceul și poate o să mă ocup cu altceva”. Când am început însă să lucrez în ulei pe pânză, am înţeles că eu nu mă pot lăsa de îndeletnicirea asta.

- Și dacă totuși ar trebui să abandonezi, ce ai face?

- Psihologie. Și asta ar însemna să fac uz de niște abilităţi pe care mi leam format în timpul activităţii mele artistice.

- Noi îţi dorim mult succes și realizări frumoase în continuare.

- Vă mulţumesc!

Liliana POPUŞOI, FLUX