Ziarul Flux, Ed. 5 (930)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 7 februarie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 7.02.2014

=Sf. Grigorie Teologul, Arhiep. Constant.; =Sf. Bretanion, Ep. Tomisului

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Maxima zilei „Nu e profund, nu e autentic decât ceea ce ascundem. De unde forţa sentimentelor abjecte”.

Emil Cioran

FLUX

1 EURO..............................18.2312 1 Dolar american ............. 13.4871 1 Leu românesc ................. 4.0804 1 Rublă rusească ............... 0.3883 Timpul probabil: 7.02.2014

8.02.2014

Noros, -5 -1 0C

Noros, -2 2 0C

Poşta Moldovei SPECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 5 (930)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

3

PAGINA

POLITIC

SPECIAL

ABONAREA 2014 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Statele Unite şi Suedia au sancţionat autorităţile Republicii Moldova Guvernarea de la Chișinău a fost sancţionată pentru faptul că nu a pus în aplicare, de la 1 ianuarie curent, Legea privind finanțele publice locale.

Guvernul SUA s-a declarat dezamăgit de decizia autorităţilor Republicii Moldova și a anunţat că sistează finanţarea proiectelor de descentralizare.

Spre Europa, cu fruntea sus şi cu degetul în nas!

8

ABONAREA 2014

EDI|IA DE VINERI

PAGINA

SOCIAL

Beţia rusească, peste ruleta rusească. Studiu internaţional despre beţia până la moarte

„Guvernul SUA a rămas dezamăgit de decizia Guvernului Republicii Moldova de a nu pune în aplicare pe deplin și imediat Legea privind finanţele publice locale. De aceea, Statele Unite ale Americii a suspendat activităţile sale legate de implementarea acestei legi, dar își continuă finanţarea prin intermediul Proiectului USAID de Susţinere a Autorităţilor Locale în 32 de regiuni, inclusiv Găgăuzia, pentru a dezvolta capacităţile autorităţilor locale privind oferirea de servicii mai bune cetăţenilor“, se arată într-o declara-

ţie difuzată de Serviciul de presă al Ambasadei SUA la Chișinău.

Ziarul „Adevărul” menţionează că responsabilii pentru descentralizare din cadrul Cancelariei de Stat a Gu-

similară de suspendare a finanţării reformei de descentralizare în Republica Moldova a fost luată și de Suedia.

FLUX

Liberul schimb, sabie cu două tăişuri pentru economia naţională

O NOUĂ TEORIE POLITICĂ ÎN DEZBATERE PUBLICĂ XXX

vernului, deși s-au arătat surprinși de declaraţia difuzată de Ambasada SUA, susţin că nu s-a întâmplat nimic grav.

La sfârșitul anului trecut, o decizie

(citiţi pag. 5-6-7)

Raportorii din UE ne laudă pentru „succesele impresionante”, iar presa de acolo scrie despre activităţile criminale ale guvernării Cu cât este mai aproape data alegerilor parlamentare, cu atât mai insistent încearcă guvernarea să-și exacerbeze meritele și realizările iluzorii. Efort susţinut cu multă râvnă și de oficialii europeni, care se străduie astfel să menţină în picioare mitul creat de ei despre „povestea noastră de succes”. După deziluziile și eșecul înregistrat în cazul Armeniei și Ucrainei, Republica Moldova și Georgia ar trebui să fie paliativul care să mai atenueze din amărăciunea eșecului. În caz contrar, aceștia ar trebui să recunoască franc că Parteneriatul Estic a fost un fiasco.

Prin urmare, rămânerea în continuare la putere a actualei coaliţii, corupte, dar docile și obediente, este preferabilă pentru protectorii europeni ai acesteia.

Continuare în pag. 2

XXX

(citiţi pag. 3)

Corupţia, mai puternică decât Europa. Anual, economia europeană este prejudiciată cu 120 de miliarde de euro Corupţia „costă” anual economia europeană aproximativ 120 de miliarde de euro. Comisia Europeană a prezentat luni, 3 februarie, primul raport care face o evaluare a situației privind corupția în toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Potrivit raportului, corupţia rămâne o provocare pentru Europa, iar fenomenul afectează toate statele membre ale UE. Astfel, chiar și statele în care corupţia este mai puţin răspândită, mai au unele restanţe și probleme de rezolvat la acest capitol.

CMYK

Raportul nu face clasamente ale ţărilor mai corupte ori mai puţin corupte, ci prezintă o imagine de ansamblu a situaţiei și date care se referă atât la răspândirea corupţiei, cât și la nivelul de percepţie a aces-

teia. Însă nu toate datele au ajuns în raport. De exemplu, Comisia a decis să nu publice informaţiile privind corupţia din interiorul instituţiilor comunitare.

Continuare în pag. 4

2 Raportorii din UE ne laudă pentru „succesele impresionante”, iar presa de acolo scrie despre activităţile criminale ale guvernării Actual

FLUX

7 FEBRUARIE 2014

Urmare din pag. 1 În acest context, sunt tot mai numeroase beneficiile și favorurile promise ţării noastre, care ar trebui să servească în campania electorală drept o confirmare a succeselor obţinute de guvernare. Pentru asta, Occidentul este gata să închidă ochii la corupţia care s-a extins, la faptul că reformele se fac de zor, însă doar pe hârtie, la scandalurile cu tentă criminală în care au fost implicaţi oficiali de rang înalt (Pădurea Domnească ar fi doar unul dintre acestea), la atacurile asupra sistemului bancar, la schemele în care sunt implicaţi potentaţii zilei etc. Deși altădată semnarea unor acorduri sau obţinerea unor facilităţi erau condiţionate dur, iar realizarea respectivelor obiective era amânată de la un termen la altul, acum, presate de timp, structurile

europene sunt gata să treacă cu vederea și lipsa de performanţe, și lipsa de voinţă politică, și chiar sfidarea deschisă a legii și a bunului-simţ.

Acum aproximativ o săptămână, președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, și-a reiterat, după summitul UE cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, de la Bruxelles, o promisiune făcută încă în luna decembrie, de a accelera procedura de semnare a Acordului de Asociere cu Moldova și Georgia. Astfel, Rompuy a declarat iarăși că speră ca Moldova să semneze Acordul de Asociere în această vară, cel mai târziu până la toamnă.

Tot până la sfârșitul verii sau, în orice caz, până la alegerile parlamentare din acest an, Republica Moldova ar putea beneficia și de mult râvnitul regim liberalizat de vize, a cărui obţinere tot fost amânată pe parcursul mai multor ani, pe

motivul neîntrunirii tuturor condiţiilor impuse. Ba chiar actualul primministru Iurie Leancă, fiind pe atunci ministru de Externe, își prezentase în mod demonstrativ demisia, din cauza că anularea regimul de vize pentru ţara noastră nu a fost obţinută la data promisă de el. Demisie care nu a fost acceptată de ex-premierul și șeful său de partid Vladimir Filat.

Aflată la sfârșitul săptămânii trecute în vizită la Chișinău, raportorul Parlamentului European în problema liberalizării regimului de vize cu Republica Moldova, Tanja Fajon, a adus elogii guvernării și a dat o apreciere înaltă „rezultatelor impresionante” obţinute de aceasta în implementarea Planului de Acţiuni RM-UE privind liberalizarea regimului de vize.

Peste câteva zile, Comisia PE pentru Libertate, Securitate și Justiţie urmează să aprobe Raportul doamnei Fajon, existând speranţa, dacă nu chiar certitudinea, că în luna martie acesta va beneficia și de susţinerea Parlamentului European.

Astfel, după consumarea tuturor procedurilor de rigoare, regimul de vize pentru Moldova ar punea să fie anulat „până la sfârșitul verii”.

Fajon a precizat că a reflectat în raportul său eforturile depuse de autorităţi, rezultatele impresionante obţinute, concluzionând că Moldova a întrunit toate criteriile din foaia de parcurs. Acestea însă urmează să mai fie și implementate. Potrivit raportorului, Moldova mai are multe de făcut: să soluţioneze problema corupţiei, să combată crima organizată, să reformeze Procuratura, sistemul judecătoresc și Ministerul de Interne.

Dar ce valoare au niște „criterii” întrunite, dacă nu sunt și implementate? Care sunt acele „rezultate impresionante” și „eforturi” susţinute, dacă nici după patru ani de guvernare, reformele promise nu au fost realizate? Dar se pare că acum, aceste lucruri contează mai puţin, pentru că europenii le-au făcut protejaţilor lor promisiuni clare. Iar realizarea unor reforme de asemenea anvergură, în cele câteva luni rămase până la vară, este o utopie. În care nu crede nimeni, nici chiar cei care solicită aceste reforme.

Pe de altă parte, n-ar trebui să se creadă că toţi europenii sunt încântaţi de avansurile care li s-au făcut ţărilor din cadrul Parteneriatului Estic. Iar atitudinea faţă de acestea s-ar putea schimba simţitor după alegerile europarlamentare din mai 2014.

Zilele acestea, mai multe agenţii de presă au citat, cu referire la EUObserver, declaraţiile noului responsabil german de relaţiile cu Rusia și ţările din vecinătatea estică, Gernot Erler, care consideră că „UE a greșit atunci când nu a analizat posibilele conflicte cu Rusia înainte de a lansa așa-numitul Parteneriat Estic cu ţări cum ar fi Ucraina”.

Dacă predecesorul său, Andreas Schockenhoff, a criticat dur Kremlinul în chestiunea drepturilor omului, Erler susţine că este important să fie luate în calcul îngrijorările Moscovei în raport cu Occidentul, indiferent dacă acestea sunt legitime sau nu.

Referindu-se la relaţiile UE-Rusia în contextul Parteneriatului Estic, responsabilul german s-a declarat surprins de faptul că experţii au fost invitaţi abia acum să-și concentreze atenţia asupra acestui aspect, când există deja un conflict între Uniunea Vamală iniţiată de Rusia și Parteneriatul Estic. „Avem nevoie de o soluţie cât mai curând posibil, întrucât nu este vorba doar despre Ucraina.

Moldova și Georgia au încheiat ne-

gocierile și doresc să semneze acordul în această vară. Dacă asta va avea loc, cum va acţiona Rusia?”, a întrebat Erler.

Acesta a mai punctat că trebuie „să ne asigurăm că nu există tensiuni între Parteneriatul Estic și Uniunea Vamală”. În timp ce emisarii europeni ne laudă succesele, presa de acolo scrie despre penetrarea unor controversaţi oameni de afaceri în vârfurile puterii de la Chișinău.

Portalul eureporter.co, citat de News-Moldova, susţine că „ratingul PDM se află într-un declin rapid, în special ca rezultat al seriei de scandaluri care vizau activităţile criminale ale unor conducători de prim rang din cadrul acestui partid. Unii membri ai acestei formaţiuni sunt îngrijoraţi că scandalul ar putea prejudicia imaginea ţării și crea obstacole în calea viitorului european”. În articolul citat se mai menţio-

nează că „realităţile vieţii politice din Moldova contrastează în mod izbitor cu tabloul prezentat de către eurocraţi, ce amintește mai curând de un thriller hollywoodian. Conducătorii PD vor fi nevoiţi să-l excludă pe Vladimir Plahotniuc, care mai poartă și numele de Vlad Ulinici întrun pașaport românesc. Influentul oligarh, cel mai bogat om din ţară și ex-prim-vicepreședinte al Parlamentului Moldovei, se află în atenţia Interpolului. Desfășurând o investigaţie penală pe marginea fraudelor legate de multiplele identităţi ale acestuia, autorităţile române au concluzionat că numele și pașapoartele diferite au fost necesare pentru a ascunde crime mult mai grave.”

Autorul materialului atenţionează că Plahotniuc nu este singurul vizat de autorităţile din ţara vecină. „Vicepreședintele Parlamentului, Andrian Candu, și deputatul Valeriu Guma îl însoţesc pe lista neagră a politicienilor urmăriţi de poliţia română pentru crime economice, corupţie și abuz de putere. Numele liderului PD, Marian Lupu, deseori este vehiculat în același context.

Apare întrebarea: cât de strânse sunt legăturile acestuia cu oligarhul și care este nivelul lui de implicare”.

Reporterul se întreabă de ce nu a existat nicio reacţie din partea integratorilor europeni în astfel de scandaluri politice majore? Ce îi face pe acești oameni care raportează cetăţenilor ţărilor UE despre „succesele splendide ale clasei politice din Moldova în procesul democratizării ţării” să păstreze tăcerea?

Toate aceste declaraţii și mișcări pe scena politică sugerează clar că nu doar la noi a început campania electorală. Iar lupta pentru europarlamentare se anunţă deosebit de dură, dată fiind miza acestora. De rezultatul acestor alegeri ar putea depinde, în mare măsură, și soarta guvernării de la Chișinău, care ar putea să nu mai beneficieze de atâta încredere și indulgenţă necondiţionată.

Ioana FLOREA, FLUX

Arestări în cadrul dosarului de corupţie la FISC La începutul acestei săptămâni, procurorii anticorupţie și ofiţerii CNA au efectuat percheziţii la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în cadrul unei cauze intentate pe faptul spălării de bani, coruperii pasive și traficului de influenţă. Oamenii legii au efectuat aproximativ 20 de percheziţii în biroul, la domiciliul și în mașina unui funcţionar de la FISC, la domiciliile a două persoane fizice, dar și în birourile unor inspectori fiscali din sectoarele Buiucani și Centru ale capitalei.

Acţiunile de urmărire penală s-au soldat cu reţinerea a trei persoane, inclusiv Vasile Popușoi, șef adjunct de direcţie din cadrul IFPS. CNA a precizat într-un comunicat de presă că în cadrul dosarului se investighează o schemă de corupere a unor funcţionari din cadrul IFPS, prin mijlocitori, pentru protejarea activităţii agenţilor economici delincvenţi. Reprezentanţii CNA au dezvăluit, în cadrul

unei conferinţe de presă, că cei doi așa-ziși oameni de afaceri erau, de fapt, intermediari, care le creau anumite impedimente agenţilor economici, propunându-le ulterior să le soluţioneze tot ei respectivele probleme. În schimb, aceștia le cereau victimelor sume de bani

echivalente cu 8% din cifra de afaceri.

Ieri, la solicitarea Procuraturii Anticorupţie, doi dintre reţinuţi au fost arestaţi pentru 25 de zile. La decizia Judecătoriei

sectorului Buiucani, adjunctul Direcţiei de Combatere a Infracţiunilor Fiscale a SFS, învinuit de corupţie pasivă, a primit mandat de arest preventiv pentru 20 de zile.

După descinderile de la 3 februarie, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a făcut publică o declaraţie în care se menţionează că instituţia a deconspirat în ultima perioadă mai multe scheme de evaziune fiscală, din care motiv angajaţii acesteia „sunt ameninţaţi sau ajung ţinta unor tentative de corupere”. „În ultima perioadă, Serviciul Fiscal de Stat a deconspirat scheme de evaziune fiscală în proporţii extrem de mari, sute de milioane de lei furaţi fiind întorși cetăţenilor, sub formă de pensii, salarii și alocaţii sociale de la buget. Eficientizarea administrării fiscale și randamentul înalt în combaterea fenomenului evazionist nu sunt pe plac, evident, structurilor și

grupărilor cu interese meschine. Deseori, colaboratorii fiscali sunt ameninţaţi sau ajung ţinta unor tentative de corupere.

Despre asemenea cazuri opinia publică este informată cu regularitate”, se spune în declaraţia IFPS. Amintim că acum aproximativ un an, pe numele fostului șef de la FISC, Nicolae Vicol, a fost intentat un dosar de corupţie, acesta fiind nevoit să plece din funcţie. Atunci, instituţia a emis o declaraţie în care se afirma că urmărirea penală a lui Vicol ar avea legătură cu deconspirarea unei scheme de spălare de bani la Metal Feros, firmă care se presupune că este controlată de Vladimir Plahotniuc.

FLUX

Politic

7 FEBRUARIE 2014

3

FLUX

Spre Europa, cu fruntea sus şi cu degetul în nas! În timpul ședinţei de luni, 3 februarie, a serviciilor municipale, căzând brusc într-o meditaţie profundă asupra gravelor probleme existenţiale, primarul Chirtoacă a început la un moment dat să excaveze din nas argumente suplimentare la subiectele abordate. Acesta, precum se știe, recurge periodic la procedura respectivă, care, potrivit unor specialiști în psihiatrie, doar la prima vedere arată ca un simplu tic nervos. În cazul lui Chirtoacă, treaba e mai complicată. Vorba e că atunci când respectivul își sloboade degetele în adâncurile „universului interior”, lucrurile în primărie se corectează de la sine, iar schimbarea până la capăt îi apare ca o realitate prin excelenţă palpabilă. Și totuși, sondarea ritualică de către junele demnitar a spaţiului său nazal, bogat în idei de diverse culori și consistenţă, nu pare să fie apreciată pozitiv de toată suflarea liberală.

Unii angajaţi ai aparatului primăriei au declarat revoltaţi pentru reporterul nostru, sub protecţia anonimatului, că volumul de lucru al responsabililor de curăţenie în cabinetele primăriei este cu mult mai mare de când Chirtoacă a intrat în exerciţiul funcţiunii. Adesea personalul tehnic este nevoit să răzăluiască cu dezgust dedesubtul mesei la care stă primarul. Pe de altă parte, această măsură provoacă îngrijorarea unor liberali înfocaţi care opinează că așa se pierd preţioase dovezi materiale ale activităţii intelectuale intense dezlănţuite în mintea nepreţuitului lor coleg școlit, zice-se, preţ de câteva săptămâni la Sorbona.

Aceleași surse au mai comunicat pentru agenţia noastră că în tabăra liberală există mari disensiuni legate de explorările nazale ale lui Chirtoacă. Acolo s-ar fi cristalizat o aripă distinctă care până în momentul de față nu a înţeles importanţa scobirii în nări, efectuate cu o regularitate agasantă. Deocamdată, acestora li se pare că strania lui deprindere denotă lipsă de educaţie. Există presupunerea că anume comportamentul mai puţin rafinat al primarului de Chișinău provoacă reţinerea lui Ghimpu de a-l promova pe nepot la șefia PL. Astfel, aripa moderată a taberei liberale regretă că școala sumară la Sorbona a numitului Chirtoacă nu a inclus și bunele maniere.

Menţionăm și faptul că în momentul când Dorin Chirtoacă se scobea în nas, cocoţat falnic în prezidiu la ședinţa serviciilor municipale, un-

Petrenco vrea să ştie dacă Guma mai poate fi deputat Deputatul comunist Grigore Petrenco a depus o sesizare la Curtea Constituțională prin care solicită magistraților să se pronunțe în privinţa dreptului politic și moral al deputatului PD, Valeriu Guma, de a-și exercita mandatul de deputat, acesta fiind condamnat definitiv de instanţa supremă din România la patru ani de închisoare cu executare pentru corupţie. „Deputatul în Parlamentul Republicii Moldova se află în situaţia de incompatibilitate politică și morală cu calitatea de deputat și în imposibilitate definitivă de a continua exercitarea mandatului. Prin sentinţa definitivă și executorie imunitatea deputatului se consideră consumată de drept, Parlamentul Republicii Moldova având obligaţiunea să se autosesizeze în vederea ridicării mandatului deputatului pentru asigurarea executării pedepsei în cadrul instituţiilor penitenciare”, se menţionează în sesizarea depusă de Petrenco.

De asemenea, autorul sesizării i-a cerut Înaltei Curţi să explice dacă: ”În cazul condamnării persoanei în timpul exercitării mandatului de deputat în Parlamentul Republicii Moldova printr-o sentinţă definitivă de către o instanţă judecătorească a unui stat străin, pentru acte de corupţie și/ori trafic de influenţă cu privare de libertate care urmează să fie real executată, aflat în căutare internaţională, (…) imunitatea deputatului se consideră consumată de drept, iar organele abilitate urmează a avea obligaţia să execute prevederile legislaţiei naţionale și tratatele internaţionale/ regionale/bilaterale în domeniu întru oferirea asistenţei juridice internaţionale, solicitate de către statul străin, al cărui cetăţean este deputatul condamnat”.

FLUX

chiul său, flancat de alţi doi deputaţi liberali, susţinea o conferinţă de presă. Consilierii lui Ghimpu l-au informat chiar în timpul discuţiilor acestuia cu presa despre gestul reprobabil al nepotului. Știrea, zice-se, l-a consternat pe bătrânul liberal. Sursele noastre din PL ne-au informat că Ghimpu, profund marcat de nonșalanţa nepotului, ar fi convocat o ședinţă ad-hoc restrânsă și ultrasecretă la care urmează a fi examinat cu multă aplecare profilul psihologic al lui Chirtoacă. Rezultatul acestei investigaţii este considerat unul de importanţă fundamentală pentru deciziile strategice și tactice ulterioare ale PL, din perspectiva integrării europene.

Situaţia se complică și mai mult prin faptul că respectiva știre șocantă deja a ajuns la urechile comisarului european Stefan Fule. Printre chestiunile incluse pe ordinea de zi a ședinţei de taină a celor mai luminate minţi liberale ar figura un subiect foarte practic – informaţia operativă despre costurile en-gros la șerveţelele de nas de unică folosinţă de la piaţa centrală din Chișinău. O documentare prealabilă la acest capitol arată că 10 pacheţele de băsmăluţe „nazale” s-ar ridica la suma de 9 lei.

Grupul de experţi al PL va pregăti un raport special în care va fi inclusă și estimarea că această cantitate i-ar ajunge lui Chirtoacă pentru o perioadă de maximum 72 de ore.

Potrivit altor surse, motivul de bază pentru care Ion Hadârcă și alţii au părăsit PL nu ţine atât de raţiuni ideologice, cât mai ales de faptul că n-au mai putut răbda apucăturile insalubre ale „tinerei speranţe liberale”. În aceeași ordine de idei, distinsa doamnă profesoară de franceză, Ana Guţu, fiind oripilată, scandalizată și stresată de ticul junelui liberal, ar fi remarcat în sinea ei că astfel de maniere grosiere nu sunt îngăduite nici la Paris, nici la Strasbourg și a plecat de la Ghimpu și nepotul cu sentimentul eliberării de niște senzaţii mai mult decât penibile.

La ora actuală, unii politicieni din tabăra ostilă școlii naţionale liberale, cunoscuţi ca detractori de marcă ai primarului de Chișinău, se întreabă cum se leagă jenanta preocupare a lui Chirtoacă cu ordinul agăţat de pieptul bombat al acestuia de către Traian Băsescu? Ce alte merite a descoperit șeful statului român în scurta și searbăda biografie a lui Chirtoacă decât plăcerea de a-și vârî degeţelul în orificiile nazale? La ora actuală, analiștii politici încă n-au un răspuns univoc la această întrebare.

Sursa: newsmoldova.md

Liberul schimb, sabie cu două tăişuri pentru economia naţională Miercuri, 5 februarie, în ţara noastră s-a aflat ministrul vămilor și comerţului din Turcia, Hayati Yazici, care a participat la cea de-a 7-a ședinţă a Comisiei mixte interguvernamentale de cooperare comercial-economică moldo-turcă. Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a menţionat în contextul evenimentului că schimburile comerciale cu Turcia au înregistrat anul trecut una dintre cele mai dinamice creșteri, iar părţile și-au stabilit drept obiectiv să sporească volumul schimburilor comerciale până la un miliard de dolari în următorii câţiva ani.

Copreședinţii Comisiei, Valeriu Lazăr și Hayati Yazici, și-au exprimat satisfacţia în legătură cu încheierea negocierilor privind Acordul de comerţ liber bilateral, care ar urma să fie semnat pe parcursul acestui an, în timpul vizitei la Chișinău a prim-ministrului Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. În cadrul unui briefing comun, Lazăr a apreciat că regimul de liber schimb cu Turcia ar deschide în faţa agenţilor economici din Republica Moldova accesul la o piaţă nouă, de aproximativ 80 de milioane de consumatori. Totodată, ministrul Economiei s-a arătat convins că: „Odată cu intrarea în vigoare a acordurilor de comerţ liber cu Uniunea Europeană și cu Turcia, pentru Republica Moldova va apărea o nouă realitate geoeconomică. Astfel, vom deveni parte a unei pieţe de aproape 600 de milioane de consumatori pe două continente, în condiţiile existenţei Uniunii Vamale între UE și Turcia”.

Solicitat de agenţia News-Moldova să comenteze respectivele declaraţii, expertul în economie Viorel Gârbu a opinat că „din cauza lipsei reformelor regulatorii radicale și a suportului eficient pentru antreprenori, comerţul exterior neîngrădit, în special cu ţări mai avansate economic, este dăunător pentru Republica Moldova”.

Expertul s-a arătat rezervat faţă de entuziasmul lui Valeriu Lazăr. În opinia sa, comerţul exterior reprezintă o condiţie obligatorie în vederea asigurării dezvoltării economice a oricărei ţări, deoarece oferă acces la pieţe de desfacere. Astfel sporește potenţialul de dezvoltare a oricărei activităţi economice, accesul la tehnologii noi, produse și procese inovaţionale. Pe de altă parte, autorităţile statului se văd nevoite să creeze un cadru instituţional și legislativ mai performant. În acest mod, comerţul exterior contribuie la dezvoltare și generează creștere economică.

Totuși, dinamica pozitivă este posibilă doar dacă autorităţile statului și, mai cu seamă, agenţii economici au capacitatea să valorifice oportunităţile comerţului exterior, a atenţionat Gârbu.

Datele statistice din ultimii ani demonstrează că întreprinderile moldovenești se sufocă din cauza unei liberalizări haotice neajustate la condiţiile interne. Piaţa internă de bunuri și servicii este tot mai mult ocupată de unii producători străini.

Acest proces are loc fie din cauza importurilor, fie prin intermediul investiţiilor străine directe. Prin urmare, cei care pierd sunt agenţii economici autohtoni.

Referitor la comerţul cu Turcia, Gârbu a subliniat că aici deficitul balanţei comerciale este în creștere. Potrivit lui, în 2009 importurile din Turcia în ţara noastră au fost cu 140,6 milioane de dolari SUA mai mari decât exporturile. Adică în 2009 noi am importat din Turcia mărfuri cu o valoare de 4,4 ori mai mare în raport cu cea a exporturilor RM în ţara respectivă. Către 2012 lucrurile au degenerat și mai mult. Astfel, în 2012 importurile noastre din Turcia au constituit 332,1 milioane de dolari SUA, iar exporturile către această ţară au fost de 5,9 ori mai mici.

Aceste cifre denotă că interesul autorităţilor Turciei de a liberaliza comerţul cu Moldova are un temei economic solid, în timp ce motivaţia părţii moldovene de a se angaja într-un asemenea parteneriat rămâne o enigmă”, a conchis expertul.

FLUX

FLUX

4

Scandalos 7 FEBRUARIE 2014

Corupţia, mai puternică decât Europa. Anual, economia europeană este prejudiciată cu 120 de miliarde de euro Urmare din pag. 1 Statele membre au avut numeroase inițiative în ultimii ani în ceea ce privește combaterea corupţiei, însă rezultatele sunt inegale și ar trebui să se intensifice eforturile pentru prevenirea și pedepsirea faptelor de corupție. Raportul arată că aproximativ trei sferturi (76%) dintre europeni consideră că fenomenul corupţiei este larg răspândit în interiorul spaţiului comunitar, iar 4 la sută dintre respondenţi au afirmat că li s-a cerut mită în ultimul an. Mai mult de jumătate, 56 la sută dintre europeni, au sentimentul că nivelul corupţiei din ţara lor a crescut în ultimii trei ani. Un european din 12 (8%) afirmă că a fost martor al unui caz de corupţie în ultimul an. „Corupția subminează încrederea cetățenilor în instituțiile democratice și în statul de drept, afectează economia europeană și privează statele membre de venitul fiscal de care este mare nevoie. Statele membre au depus foarte multe eforturi în ultimii ani pentru combaterea corupției, dar raportul de astăzi arată că acestea nu sunt nici pe departe suficiente. Raportul sugerează ce se poate întreprinde, de aceea aștept cu nerăbdare să colaborez cu statele membre privind transpunerea în practică a recomandărilor acestuia”, a declarat Cecilia Malmström, comisarul european pentru afaceri interne.

Principalele constatări privind tendințele în materie de corupție la nivelul UE: Raportul arată că există diferențe considerabile între statele membre în ceea ce privește prevenirea corupției. În unele state membre, politicile de prevenire au fost puse în aplicare în mod inegal și cu rezultate limitate. La fel, măsurile de control intern privind

nerabile la corupție în mai multe state membre.

Raportul cuprinde un capitol special privind achizițiile publice. Acestea reprezintă un domeniu foarte important pentru economia UE, având în vedere că nivelul cheltuielilor efectuate de entitățile publice pentru achiziții de bunuri, servicii și lucrări este de aproximativ o cincime din PIB-ul UE în fiecare an. De asemenea, achizițiile publice constituie un domeniu predispus la practici de corupție. procedurile desfășurate de autoritățile publice (în special de autoritățile locale) sunt ineficiente și necoordonate.

Normele privind conflictul de interese diferă pe teritoriul UE, iar mecanismele pentru verificarea declarațiilor referitoare la conflictele de interese sunt adeseori insuficiente. Sancțiunile aplicate pentru acte de încălcare a normelor sunt rareori aplicate și adeseori sunt tolerante, se arată în raport.

Eficiența asigurării aplicării legii și urmărirea penală în ceea ce privește anchetarea cazurilor de corupție diferă în mod considerabil în interiorul UE. În unele state membre, cazurile în care urmăririle penale au avut succes sunt rare ori au necesitat investigații îndelungate. În raport se menţionează că integritatea în politică rămâne o problemă pentru multe state membre ale UE. Există deficienţe considerabile în ceea ce privește finanțarea partidelor politice. În interiorul statelor membre s-a constatat că, în general, riscurile de corupție sunt mai mari la nivel regional și local, unde verificările și controalele interne tind să fie mai slabe decât la nivel central.

Dezvoltarea urbană și construcțiile, precum și sănătatea sunt sectoare vul-

EXPERT:

Dezvăluirile despre corupţia din UE sunt, în acelaşi timp, şocante şi scandaloase Solicitat să comenteze informaţia despre corupţia existentă în ţările UE, care, potrivit unui raport prezentat de comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malstrom, se estimează la cifra astronomică de circa 120 de miliarde de euro anual, avocatul Igor Ciuru, președintele Asociaţiei pentru Drepturile Omului „LEX21”, a declarat că „dezvăluirile respective sunt, în același timp, șocante și scandaloase”.

El a precizat că „din știrea respectivă ar reieși că atenţia autorilor raportului s-a orientat cu precădere la fenomenul corupţiei în ţările membre UE și nu a vizat același fenomen din sânul însăși Comisiei Europene. S-ar putea că după alegerile în Parlamentul European din 22-25 mai 2014, care cel mai probabil vor produce o altă majoritate parlamentară, constituită din oponenţii actualei majorităţi, am putea să asistăm la scandaluri de corupţie mult mai mari”. „Ar fi de așteptat ca investigaţiile care vor urma după constituirea noilor structuri de conducere ale UE să iasă la suprafaţă scheme de spălare a banilor, care au funcţionat pe parcursul ultimilor ani în relaţia dintre birocraţia europeană și ţările incluse în Parteneriatul Estic, cum sunt Republica Moldova, Ucraina și altele. Atunci vom avea șansa să vedem unde au ajuns banii proveniţi din credite și granturi europene.”

Ciuru a mai menţionat că „astfel de știri uluitoare s-ar putea să mai tempereze elanul naivilor de la noi, care confundă spaţiul UE cu un „paradis terestru”, rămânând ostatici ai unei propagande masive ce zugrăvește o imagine ideală a acestei comunităţi de state, spre care este împinsă și ţara noastră”.

Sursa: newsmoldova.md

Corupţia în statele membre Alături de analiza situaţiei din fiecare stat membru UE, Comisia prezintă și două sondaje de opinie.

Astfel, sondajele arată că 67 la sută dintre belgieni consideră că fenomenul corupţiei este larg răspândit în ţara lor de origine, iar 3% dintre cetățenii acestei țări s-au confruntat personal cu o situație în care li s-a cerut mită anul trecut. Totodată, 41 dintre cetăţenii acestei ţări cred că patronajul și nepotismul reprezintă o “problemă foarte serioasă” pentru companii.

Deși una dintre cele mai puțin corupte țări din UE, în Finlanda s-au înregistrat câteva cazuri de corupție la nivel înalt, unde s-au obținut privilegii pe baza unor relații informale, iar companii și-au făcut lobby finanțând campaniile politicienilor.

66% dintre austrieci spun că în țara lor, corupția este larg răspândită. Totuși, Austria este singura țară din Europa de Vest unde o proporție relativ semnificativă a cetățenilor intervievați – aproape o treime – au spus că li se pare acceptabil să facă o favoare sau să dea un cadou pentru a beneficia de un serviciu public.

97% dintre italieni sunt de acord cu afirmația că în țara lor, corupția este larg răspândită. Aproape doi din trei europeni și 88% dintre italieni cred că mita și folosirea relațiilor sunt, adesea, cele mai facile mijloace de a obține anumite servicii publice. În proporţie covârșitoare, 99 la sută dintre greci consideră că în țara lor, corupția este generalizată. 7% dintre ei au afirmat că s-au confruntat anul trecut cu o situație în care li s-a cerut mită.

De asemenea, 95% dintre lituanieni au răspuns că în țara lor, corupția este larg răspândită. Nu mai puțin de 29% dintre aceștia au afirmat că anul trecut s-au confruntat cu situații în care li s-a cerut mită sau s-a așteptat mită din partea lor. Este cea mai mare proporție din rândul cetățenilor unei țări UE, în condițiile în care media europeană consemnată de Eurobarometru este de 4%. În Bulgaria, corupția rămâne endemică. CE crede că această ţară trebuie să-și protejeze instituțiile anticorupție

de influența politică și să numească în mod transparent și pe baza meritelor pe cei de la conducerea acestor instituții. 84% dintre bulgari percep o corupție endemică în țara lor, iar 11% au afirmat că li s-a cerut șpagă sau au existat așteptări în acest sens în anul care a trecut. În România, și așa-zisa corupție mică, și corupția politică, rămân o problemă semnificativă. Voința politică de a combate corupția și de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsistentă, arată raportul. Astfel, 93% dintre români (față de 76 la sută media europeană) consideră că fenomenul corupției este generalizat la nivel național. 25% dintre români – al doilea cel mai înalt nivel din UE – spun că li s-a cerut sau s-a așteptat mită din partea lor în anul în care a trecut (față de 4% media europeană).

Următorul raport anticorupție pentru întreaga Uniune Europeană va fi dat publicității peste doi ani.

FLUX

Raport confuz despre percepţia corupţiei în UE Mult anunțatul raport al Comisiei Europene despre corupție în UE, prezentat luni, 3 februarie, la Bruxelles, se dovedește o dezamăgire și o risipă de bani și eforturi.

Ieșit cu șase luni mai târziu decât ar fi trebuit, raportul prezintă nu un tablou al corupției în țările UE, ci o serie de grafice și sondaje reprezentând percepția corupției. În mare, cum vede populația fiecărei țări corupția din respectiva țară. Altfel zis, genul de rapoarte pe care le prezintă în mod regulat biroul de statistici și sondaje al UE Eurostat.

Pe deasupra, raportul nu conține absolut nimic despre corupție în interiorul instituțiilor UE. Deși inițial se anunțase un asemenea capitol, care era așteptat cu cel mai mare interes, experții UE au decis că nu sunt competenți pentru a analiza corupția în propriile lor instituții, pentru că, așa cum a spus-o comisara Cecilia Malmstrom, care a prezentat raportul, ei ar fi putut să nu facă dovadă de obiectivitate.

Nici pe viitor nu e de așteptat de altfel un asemenea raport despre corupție în cadrul instituțiilor UE redactat chiar de UE. În rest, fără nicio surpriză, în capitolul despre România scrie că acolo corupția – mică și mare – rămâne endemică. 93% din populația României consideră că corupția este foarte răspândită și constituie o serioasă problemă. Țările în care percepția corupției este cea mai acută rămân cele din Balcani – România, Bulgaria și Grecia.

Cu totul, a mai spus Cecilia Malmstrom, corupția atinge în UE 120 de miliarde de euro pe an, altfel zis – este egală cu bugetul anual al UE. De altfel, a subliniat înaltul oficial european, nu există zonă în UE lipsită de corupție.

Raportul nu face însă aprecieri, comparații sau clasificări. Comisara Cecilia Malmstrom a refuzat să spună la ce folosește sau cum s-a ajuns la anumite calcule. La fel, nu e deloc limpede dacă actuala criză a sporit corupția sau a redus-o.

Raportul rezervă totuși și unele surprize. Astfel, agențiile naționale anticorupție – cu excepția României – sunt criticate practic peste tot, în fiecare țară, ca nefiind foarte eficace, sau pentru că nu sunt cu totul independente, sau pentru că mandatul lor e prea limitat.

E pentru prima oară că se vede, în cazul României, care a fost eficacitatea reală a monitorizării justiției și a agențiilor anticorupție de către UE. Dan ALEXE Sursa: europalibera.org

5 FLUX O NOUĂ TEORIE POLITICĂ ÎN DEZBATERE PUBLICĂ Important 7 FEBRUARIE 2014

O dezbatere publică asupra cărţii semnate de gânditorul rus Aleksandr Dughin, „A patra teorie politică”, lucrare apărută recent la Chișinău, a avut loc marţi, 4 februarie, la sediul Universităţii Populare.

După lansarea ediţiei în limbile română și rusă acum câteva săptămâni, dezbaterea de marţi a reunit din nou un public numeros, format cu precădere din studenţi de la diverse instituţii de învăţământ din capitală, analiști politici și economici, cadre universitare, jurnaliști, oameni de cultură, transmite Agenţia News-Moldova.

Moderatorul dezbaterii, Iurie Roșca, cel care a tradus lucrarea filozofului rus, a menţionat în debutul discuţiei importanţa creării unui puternic curent de opinie, axat pe apelul la tradiţie și la valorile spirituale, care ar umple vacuumul intelectual ce se resimte în spaţiul public în abordările vizând conceptele politice.

Vorbitorii, care și-au expus punctele de vedere asupra subiectelor de o actualitate stringentă, abordate în volumul respectiv, au venit cu contribuţii valoroase la tema discutată.

Chestiunea fundamentală asupra căreia s-au axat expunerile acestora ţine de modul cum răspund societăţile moderne noii situaţii istorice în condiţiile în care liberalismul a devenit teoria politică dominantă, practic pretutindeni. Printre vorbitori s-au remarcat Nicolai Ţveatkov,

profesor de știinţe politice la USM, Aurelian Lavric, profesor de relaţii internaţionale, Victor Stepaniuc, decan al Facultăţii relaţii internaţionale și știinţe politice la Institutul de relaţii internaţionale, Angela Colaţchi, politolog, scriitorii și publiciștii Boris Marian și Mihail Lupașco.

Participanţii la dezbatere au avut prilejul să audieze în direct intervenţia profesorului Aleksandr Dughin, care a fost contactat prin skype, precum și să-i adreseze întrebări distinsului savant de la Moscova. În încheiere, Iurie Roșca a anunţat că a iniţiat traducerea unui alt volum a aceluiași autor, „Teoria lumii multipolare”, lucrare complementară celei aflate în discuţie, carte care urmează să apară în curând, de asemenea, în limbile română și rusă.

FLUX

Forţa a IV-a sau politicul moldovenesc prin prisma teoriei lui A. Dughin Marţi, 4 februarie, la Universitatea Populară a avut loc lansarea volumului „A patra teorie politică. Rusia și ideile politice ale secolului XXI”, semnat de politologul rus Aleksandr Dughin. Publicului din Republica Moldova i-a fost prezentată ediţia în limbile rusă și română, în traducerea lui Iurie Roșca. Evenimentul actual l-a succedat pe cel din 16 ianuarie curent, când la Chișinău, la lansarea aceleiași cărţi, într-un alt format, a luat parte și autorul.

Studiul lui Dughin cuprinde o gamă largă de aspecte. Desigur, esenţial este cel care vizează descrierea celor patru teorii politice. În viziunea gânditorului rus, până în prezent s-au afirmat trei teorii (doctrine) politice: 1) liberală – cea care le-a învins pe celelalte două și care deţine în prezent quasi monopolul pe plan mondial; 2) de stânga: comunistă, socialistă, social-democrată; 3) de dreapta: fascistă, nazistă, naţionalistă. Dughin propune o a patra teorie politică – ce ar putea fi catalogată drept conservatoare, tradiţionalistă, ca o provocare pentru liberalismul triumfător din prezent.

Este interesant faptul că, deși autorul a scris despre realităţile din Rusia (fapt ce poate fi sesizat și din titlul volumului), modelul propus de savantul rus se pliază perfect pe realitatea

politică din Republica Moldova. Cu menţiunea că denumirile partidelor din ţara noastră adesea nu reflectă esenţa mesajului promovat.

Este un fenomen similar cu cel din alte state.

Un caz grăitor este cel al Partidului Liberal-Democrat din Rusia (ЛДПР), condus de V. Jirinovski, care se prezintă ca unul naţionalist, deci are puţine în comun cu doctrina liberală. În prezent, în Parlamentul RM este reprezentată stânga doctrinară (aflată în opoziţie: un partid important și altele câteva care s-au constituit din persoane care au părăsit partidul mare); sunt prezente două partide liberale (în opinia lui A. Dughin, esenţa acţiunii politice liberale este banul, reprezentat pe coperta cărţii sub forma simbolului valutei americane – $); și mai sunt prezente două partide naţionaliste (românești) – unul aflat în coaliţia de guvernământ și altul aflat în opoziţie. Cel din opoziţie a propus zilele acestea excluderea bașcanului

găgăuz Mihail Formuzal din componenţa Guvernului. Nu este întâmplător faptul că reprezentanţii unui partid naţionalist din Parlament au sesizat Curtea Constituţională în cazul concesionării, în condiţii contrare legii, a Aeroportului Internaţional Chișinău. Șefii celor două partide liberale din coaliţia de guvernământ nu i-au admis la luarea deciziei respective pe naţionaliști, tocmai pentru că aceia sunt un corp străin, fac parte dintr-o altă familie politică – ideologică, doctrinară.

Consider că în prezent există un segment semnificativ din electoratul moldovenesc care nu se regăsește în Parlament, respectiv, în partidele de la putere și din opoziţia parlamentară. Este vorba de segmentul alegătorilor conservatori, pentru care tradiţiile reprezintă valori, în primul rând tradiţiile spirituale (ale omului cu viziune creștină, care luptă cu patimile în forul său interior, care întruchipează

cinstea și – oricât ar părea de incredibil pentru actualii guvernanţi – ale omului care nu poate fi corupt), dar și tradiţiile statalităţii moldovenești ș.a. Forţa politică – a IV-a! – ce ar exprima interesele, stările de spirit, doleanţele, visele segmentului acesta de electorat are șanse să se manifeste spectacular la următorul scrutin electoral, tocmai pentru că ar putea atrage voturile celor dezamăgiţi de actuala guvernare liberală (sau liberal-naţionalistă, deci constituită din forţe politice bazate pe I-a și a III-a doctrine politice) și de precedenta (bazată pe a II-a doctrină politică). De asemenea, un astfel de partid poate fi capabil să consolideze societatea Republicii Moldova, prin formularea și promovarea unei misiuni a statului moldovenesc, care să-i atragă nu numai pe cetăţenii etniei majoritare, ci și pe cetăţenii care constituie minorităţile etnice. Un asemenea partid va putea să instituie un dialog eficient cu Federaţia Rusă, care (dialog) va putea conduce la restabilirea integrităţii teritoriale a ţării.

O asemenea formaţiune va colabora eficient atât cu partide axate pe tradiţie din spaţiul Estic (de exemplu, „Edinaia Rossiia”), cât și cu partide axate pe tradiţie din Uniunea Europeană, cele care fac parte din Internaţionala Populară (de exemplu, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) din Germania, Partidul Conservator din Regatul Unit, Partidul Popular din Spania ș.a.). Este timpul pentru consolidarea electoratului conservator, tradiţionalist, a electoratului care într-o lume a globalizării, a supremaţiei banului, a spiritului descris de filosoful englez Thomas Hobbes drept „război al tuturor împotriva tuturor” – pentru propriul profit, va putea salva statul Republica Moldova și va contribui la propășirea ţării – a cetăţenilor, care constituie sarea acestui pământ.

Aurelian LAVRIC Sursa: aurelian-lavric.blogspot.com

FLUX

6

Geopolitic 7 FEBRUARIE 2014

Moartea lumii bipolare ca preludiu al lumii multipolare sau cum să supravieţuim în faţa tăvălugului unipolarităţii Deși au trecut mai bine de două decenii de la prăbușirea URSS, care a marcat și dispariţia echilibrului de forţe existent între Occidentul liberal și Răsăritul comunist, societăţile postcomuniste mai păstrează o puternică inerţie de gândire la nivelul discursului public, al exerciţiului academic și al bătăliilor politice locale, cantonându-se mintal într-o paradigmă defunctă de-a binelea. Și dacă în momentul despărţirii de trecutul sovietic negarea lui și bascularea spre Occident era firească pentru nivelul de percepţie a unor fenomene globale reduse la dihotomia comunism-liberalism (model marxist-societate democratică), momentul actual reclamă realizarea unui salt intelectual major, care ne-ar scoate din fundătura unei percepţii marginale a noilor realităţi geopolitice.

Reevaluarea și reformularea abordărilor noastre asupra noilor realităţi se impune cu o acuitate și mai presantă în faţa unor riscuri reale de transformare a ţării noastre într-o colonie inte-

lectuală, politică și economică a unor forţe din exterior, care controlează discursul mondial și impun propriile modele de gândire și de organizare a lumii, aflate într-o contradicţie flagrantă cu interesele noastre naţionale. Intelectualii de vârf din diverse ţări ale lumii caută să pătrundă în esenţa proceselor globale din ultima vreme, să formuleze o replică viabilă tendinţelor de instaurare a „noului imperiu planetar”. Efortul academic al exponenţilor elitelor naţionale din diverse ţări este îndreptat spre cristalizarea unor noi concepte ideologice, politice și geopolitice, care să asigure perpetuarea diversităţii lumii și, implicit, salvgardarea entităţilor naţionale de noua sclavie.

Printre gânditorii de marcă ai acestei constelaţii internaţionale de intelectuali sunt francezul Alain de Benoist, italianul Claudio Mutti, românul Ilie Bădescu, rusul Aleksandr Dughin și atâţia alţii. Ei formează o familie spirituală reunită sub semnul Tradiţiei, al valorilor naţionale perene, al conservatorismului, al atașamentului total faţă de Creștinism ca realitate mistică și ca matrice culturală. Universitatea Populară de la Chișinău, care se pliază pe aceeași direcţie de gândire, și-a propus să aducă în atenţia celor care îi frecventează cursurile, mediului știinţific și educaţional, presei, tuturor celor care tind să iasă din tiparele comune, măcar o parte din valorile produse de figurile emblematice ale gândirii contemporane.

La 17 iunie anul trecut l-am avut ca oaspete pentru prima oară la Chișinău pe distinsul profesor de la Moscova Aleksandr Dughin. Am convenit atunci cu domnia sa și am anunţat public

despre intenţia de a traduce cartea lui „A patra teorie politică”. Iar la 16 ianuarie anul curent a și avut loc lansarea acestei cărţi, apărute în română și rusă sub egida Universităţii Populare. Spuneam în vara anului trecut că lucrarea respectivă consună perfect și este complementară altei cărţi a aceluiași autor, și anume „Teoria lumii multipolare”, apărută pentru prima oară la Moscova în 2012. Această carte este deja tradusă într-o serie de limbi de circulaţie internaţională.

Acum a sosit momentul să o avem și în limba română, astfel încât cititorii din Republica Moldova și din România să poate avea acces la această viziune de organizare a spaţiului planetar de o actualitate de prim ordin. Teoria lumii multipolare ca model de supravieţuire spirituală, politică și economică, de apărare a identităţii naţionale a fiecărui popor, ca formulă de reorganizare a relaţiilor internaţionale pe principiul echilibrului de forţe la scară mondială între diverse spaţii civilizaţionale reprezintă acel model de remodelare a arhitecturii geopolitice, asupra căreia ar trebui să se aplece și elitele de la noi.

Așadar, începem publicarea unor fragmente din „Teoria lumii multipolare” de Aleksandr Dughin. O vom face cu regularitate până la finalizarea traducerii. După care va urma editarea

în limbile română și rusă a volumului respectiv, lansarea lui publică și, firește, continuarea efortului de creare a unui puternic curent de opinie axat pe Tradiţie, pe Ortodoxie, pe conservatorism și pe solidaritatea naţională, dar și civilizaţională în cadrul unor spaţii mult mai vaste, în interiorul cărora trebuie să-și găsească un loc onorabil și ţara noastră.

Iurie ROŞCA

ALEKSANDR DUGHIN

TEORIA LUMII MULTIPOLARE CAPITOLUL 1.

MULTIPOLARITATEA: DEFINIREA NOŢIUNII ŞI DELIMITAREA SENSURILOR Preambul Din punct de vedere strict știinţific nu există o Teorie a Lumii Multipolare (TLM)1. Este imposibil să o găsim printre teoriile clasice și paradigmele Relaţiilor Internaţionale (RI)2. La fel de inutil ar fi să frunzărim și cele mai noi teorii postpozitiviste. Aceasta nu este elaborată până la capăt nici în domeniul cel mai elastic și sintetic, cum este cel al cercetărilor geopolitice, care conștientizează la tot pasul ceea ce rămâne în afara atenţiei în Relaţiile Internaţionale sau este tratat prea tendenţios.

Cu toate acestea, tot mai multe lucrări dedicate politicii externe, celei mondiale, geopoliticii și propriu-zis Relaţiilor Internaţionale sunt dedicate multipolarităţii. Din ce în ce mai mulţi autori caută să pătrundă și să descrie multipolaritatea ca model, fenomen, precedent sau posibilitate.

Tema multipolarităţii este abordată într-un fel sau altul în lucrările specialistului în RI David Kampf (în articolul „Apariţia lumii multipolare”3), istoricului Universităţii Yale, Paul Kennedy (în cartea „Ascensiunea și căderea marilor puteri”4), geopoliticianului Dale Walton (în cartea „Geopolitica și marile puteri în secolul XX. Multipolaritatea și revoluţia în perspectivă strategică”5), politologului american Dilip Hiro (în cartea „După imperiu. Nașterea lumii multipolare”6) și alţii.

În opinia noastră, cel care s-a apropiat mai mult de înţelegerea esenţei multipolarităţii este specialistul britanic în RI Fabio Petito, care a încercat să elaboreze o alternativă solidă și temeinică lumii multipolare, pornind de la concepţiile juridice și filozofice ale lui Carl Schmitt7.

O multitudine de personalităţi politice și jurnaliști influenţi menţionează, în repetate rânduri în cuvântările și textele lor, orânduirea mondială multipolară. Astfel, secretarul de stat Madeleine Albright, care numea iniţial Statele Unite „naţiunea de neînlocuit”, a declarat la 2 februarie 2000 că SUA nu doresc „instaurarea și garantarea respectării” lumii unipolare și că integrarea economică a creat deja „o lume care ar putea fi numită chiar multipolară”. În editorialul din „New York Times”, publicat la 26 ianuarie 2007, se vorbea direct despre „apariţia lumii multipolare” alături de China, care, „de acum încolo, ocupă un loc paralel la aceeași masă cu alte centre de putere, cum sunt Bruxelles și Tokyo”. În raportul Consiliului Naţional de Informaţii al SUA din 20 noiembrie 2008 „Tendinţele globale 2025” se arată că apariţia „sistemului global multipolar” urmează să se producă pe parcursul a două decenii. Începând cu anul 2009, multă lume îl privea pe președintele SUA, Barack Obama, ca pe un prevestitor al „erei multipolarităţii”, considerând că în

politica externă, el va acorda o atenţie prioritară unor centre de putere emergente ca Brazilia, China, India și Rusia. La 22 iulie 2009, în timpul vizitei sale în Ucraina, vicepreședintele Joseph Biden a declarat: „noi încercăm să construim o lume multipolară”. Însă aceste cărţi, articole și declaraţii nu conţin nici definiţia exactă a noţiunii de lume multipolară (LM) și nici vreo teorie cât de cât clară și coerentă ce ar arăta modul de constituire a acesteia (TLM). De cele mai multe ori, apelul la „multipolaritate” presupune doar trimiterea la faptul că la ora actuală, în procesul globalizării apar anumiţi concurenţi ai centrului și nucleului incontestabil al lumii moderne (SUA, Europa și, mai larg, „Occidentul global”), fiind vorba despre ţările și blocurile de state care cunosc o dezvoltare dinamică sau constituie niște puteri considerabile, acestea aparţinând lumii „a Doua”. Compararea potenţialului SUA și al Europei, pe de o parte, și al noilor centre de putere în ascensiune (China, India, Rusia, ţările Americii Latine etc.), pe de altă parte, arată din ce în ce mai convingător caracterul relativ al supremaţiei tradiţionale a Occidentului și ridică noi întrebări în legătură cu logica proceselor ce urmează să determine arhitectura raporturilor de forţe la scară planetară: în politică, economie, energetică, demografie, cultură, etică.

Respectivele observaţii sunt extrem de importante pentru elaborarea Teoriei Lumii Multipolare, însă ele nu pot substitui în niciun caz absenţa acesteia. În procesul elaborării unei astfel de teorii este necesar să se ţină cont de ele, însă merită să accentuăm că acestea poartă un caracter fragmentar și nu se ridică nici măcar la nivelul unor generalizări teoretice sau conceptuale primare.

Multipolaritatea nu coincide cu modelul naţional de organizare a lumii în baza logicii sistemului de la Westfalia Înainte de a purcede la elaborarea nemijlocită a Teoriei Lumii Multipolare (TLM) este necesar să delimităm cu exactitate zona conceptuală supusă cercetării. În acest scop vom examina noţiunile de bază și vom defini acele forme ale orânduirii globale care, cu siguranţă, nu sunt multipolare și, respectiv, multipolaritatea se prezintă ca o alternativă în raport cu acestea.

Sistemul de la Westfalia recunoaște suveranitatea absolută a statului-naţiune și construiește pe această bază întregul câmp juridic al relaţiilor in-

ternaţionale. Sistemul respectiv, care s-a constituit după 1648 (sfârșitul războiului de 30 de ani din Europa), a cunoscut câteva etape de constituire și reflecta, într-o măsură sau alta, realitatea obiectivă până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Ea a luat naștere din respingerea pretenţiilor imperiilor medievale la universalitate și „misiunea divină”, corespunzând reformelor burgheze din societăţile europene și întemeindu-se pe principiul, potrivit căruia, doar statul naţional dispune de suveranitate supremă; în afara acestuia nu există nicio altă instanţă care ar avea dreptul juridic să

Geopolitic 7 FEBRUARIE 2014

intervină în politica internă a acestui stat, oricare ar fi scopurile sau misiunea (religioase, politice sau de alt gen) de care s-ar conduce. Acest principiu a predominat în politica europeană începând cu mijlocul sec. XVII până la mijlocul sec. XX, fiind extins cu anumite modificări asupra ţărilor din restul lumii.

Iniţial sistemul de la Westfalia se referea doar la statele europene, coloniile acestora fiind considerate doar extensiunea acestora, care nu dispune de suficient potenţial politic și economic pentru a pretinde la propria suveranitate. Începând cu sec. XX, odată cu decolonizarea, același principiu de la Westfalia a fost atribuit și fostelor colonii.

Modelul Westfalia presupune o egalitate juridică deplină a tuturor statelor suverane. Un astfel de model implică existenţa unui număr de poluri de adoptare a unor decizii privind politica externă, care corespunde numărului de state suverane. Această regulă funcţionează în mod tacit sau din inerţie până la ora actuală, întregul drept internaţional bazându-se anume pe ea. În realitate, însă, există o inegalitate și subordonare ierarhică între diverse state suverane. Pe parcursul Primului și celui de-al Doilea Război Mondial, distribuţia forţelor între cele mai mari puteri mondiale s-a constituit într-o confruntare a unor blocuri distincte, în cadrul cărora deciziile erau luate în ţara ce reprezenta cea mai mare forţă între aliaţi. Ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial, după înfrângerea Germaniei naziste și a ţărilor Axei, în sistemul global s-a constituit schema bipolară a relaţiilor internaţionale, care poartă numele locului unde s-a încheiat pacea respectivă – Ialta. Dreptul internaţional continua să recunoască de jure suveranitatea absolută a oricărui stat naţional. Însă, de facto, deciziile de bază ce ţineau de problemele-cheie ale orânduirii mondiale și politicii globale se adoptau doar în două centre, la Washington și la Moscova.

Lumea multipolară diferă de sistemul clasic de la Westfalia prin faptul că nu le recunoaște unor state naţionale aparte, suverane formal-juridic, statutul de pol veritabil. Prin urmare, numărul de poluri într-o lume multipolară trebuie să fie mult mai mic decât numărul de state naţionale recunoscute (cu atât mai puţin al celor nerecunoscute). Majoritatea absolută a acestor ţări nu este în stare la ora actuală să-și asigure în mod independent nici securitatea, nici prosperarea în faţa unui posibil conflict cu hegemonul, al cărui rol îl joacă în lumea de azi în mod univoc SUA. Adică, ele sunt dependente politic și economic de o instanţă externă. Fiind dependente, ele nu pot fi cu adevărat centre ale unei voinţe autonome și suverane în chestiunile globale ale ordinii mondiale.

Multipolaritatea nu este un sistem al relaţiilor internaţionale care ar insista ca egalitatea juridică a statelor naţionale să fie privită ca existenţă de facto a unei stări de lucruri. Deoarece este vorba doar de faţada unui tablou totalmente diferit al lumii, bazat pe echilibrul de forţe și potenţialul strategic existent la modul real, nu cel nominal.

Multipolaritatea operează cu acea stare de lucruri care există nu atât de jure, cât de facto și pornește de la constatarea unei inegalităţi de principiu existente între statele naţionale la ora actuală. Mai mult decât atât, structura acestei inegalităţi face ca statele de categoria a doua sau a treia să nu fie în stare să-și apere propria suverani-

tate în faţa unei posibile provocări externe din partea puterii hegemonice.

Așadar, o astfel de suveranitate constituie în momentul de faţă o ficţiune juridică.

Multipolaritatea nu este bipolaritate Lumea bipolară se baza pe paritatea economică și strategico-militară existentă între SUA și URSS, pe simetria comparabilă a potenţialului fiecăreia dintre cele două tabere. În același timp, niciuna dintre ţările care făceau parte dintr-o tabără sau alta nu dispunea de o forţă cât de cât comparabilă cu potenţialul Moscovei sau al Washingtonului. Prin urmare, la nivel global existau doi hegemoni care erau înconjuraţi de constelaţia ţărilor aliate, ce se aflau sub aspect strategic în condiţia de semivasal. Într-un astfel de model, suveranitatea naţională a ţărilor, recunoscută la nivel formal, își pierdea sensul. Fiecare ţară depindea de politica globală a acelui hegemon în a cărui sferă de influenţă se afla.

Adică nu era independentă, iar conflictele regionale (ce se desfășurau, de regulă, în zona Lumii a treia) se transformau rapid în confruntarea dintre cele două supraputeri, care tindeau să redistribuie balanţa influenţei planetare pe „teritoriile disputate”. Anume așa se explică conflictele din Coreea, Vietnam, Angola, Afganistan etc. În lumea bipolară exista și forţa a treia, Mișcarea de Nealiniere. În această categorie se încadrau ţările Lumii a treia care refuzau să facă o alegere univocă în favoarea capitalismului sau a socialismului, preferând să manevreze între interesele globale antagoniste ale SUA și URSS. Până la un punct, o astfel de politică reușea, dar însăși posibilitatea nealinierii presupunea existenţa celor două poluri, care se echilibrau reciproc într-o măsură sau alta. Totodată, „ţările nealiniate” nu erau sub nicio formă în stare să creeze un „al treilea pol”, cedând la principalii parametri în faţa supraputerilor, fiind răzleţite și neavând o platformă social-economică unificatoare. Întreaga lume se împărţea în Occidentul capitalist (Lumea întâia, the West), Răsăritul socialist (Lumea a doua, the East) și „toţi ceilalţi” (Lumea a treia, the Rest). De altfel, „toţi ceilalţi” reprezentau periferia mondială unde se ciocneau periodic interesele supraputerilor. În virtutea parităţii existente, orice conflict direct între supraputeri era practic exclus (deoarece ambele părţi dispuneau de un arsenal nuclear suficient pentru nimicirea reciprocă). În urma falimentului unuia dintre cele două poluri (disoluţia URSS în 1991), sistemul bipolar s-a prăbușit.

Această situaţie a creat premise pentru apariţia unei ordini mondiale de alternativă. Un șir de analiști și specialiști în domeniul RI a început să vorbească pe bună dreptate despre „sfârșitul sistemului de la Ialta”8. Odată cu retragerea de pe scena istorică a unuia dintre hegemoni, întregul sistem și-a încetat existenţa. A sosit timpul ordinii mondiale unipolare sau a „momentului unipolar”9.

Lumea multipolară nu este una bipolară (așa cum am cunoscut-o în a doua jumătate a sec. XX), întrucât astăzi în lume nu există nicio ţară capabilă să se opună în mod separat forţei SUA și a ţărilor NATO. În plus, nu există nicio ideologie generală și coerentă capabilă să consolideze o parte semnificativă a omenirii în confruntarea de idei cu ideologia democraţiei liberale, capitalismului și „drepturilor omului”, pe care se întemeiază noua hegemonie a SUA, care a devenit de

7

FLUX

această dată una singulară. În aceste condiţii, nici Rusia, nici China, nici India și nici oricare alt stat nu pot pretinde la statutul celui de-al doilea pol.

Restabilirea bipolarităţii este imposibilă atât din raţiuni de ordin ideologic (sfârșitul atractivităţii largi a marxismului), cât și în virtutea potenţialului strategic, dar și a resurselor tehnicomilitare acumulate (în ultimii 30 de ani, SUA și ţările NATO au avansat întratât, încât o concurenţă simetrică cu acestea în sferele strategico-militară, economică și tehnică nu este în puterea niciuneia dintre ţări).

Multipolaritatea este incompatibilă cu lumea unipolară În urma dispariţiei URSS, polul care s-a păstrat a continuat să-și lărgească sistemul social-politic (democraţie, piaţă, ideologia drepturilor omului) la scară globală. Anume această situaţie nouă poartă numele de lume unipolară. Într-o astfel de lume există un singur centru de adoptare a deciziilor în chestiunile globale de bază. Hegemonia SUA a devenit incontestabilă. În aceste condiţii, întregul spaţiu planetar reprezintă o parcelare în trei componente (descrisă în teoria neomarxistă a lui I. Wallerstein10): y zona nucleului („Nordul bogat”, „centrul”), y zona periferiei mondiale („Sudul sărac”, „periferia”) și y zona intermediară („semiperiferia”, căreia îi sunt atribuite ţările mari, care cunosc o dezvoltare dinamică pe calea capitalismului: China, India, Brazilia, unele ţări din regiunea Pacificului, precum și Rusia, care și-a păstrat din inerţie un potenţial strategic, economic și energetic considerabil). În anii ’90 ai secolului trecut, lumea unipolară părea o realitate statornicită definitiv, iar unii analiști americani au proclamat în acest temei teza despre „sfârșitul istoriei”11. Potrivit acesteia, lumea devine totalmente omogenă (din punct de vedere ideologic, politic, economic și social); de acum încolo toate procesele ce se desfășoară în lume vor reprezenta nu o dramă istorică, bazată pe lupta de idei și interese, ci concurenţa relativ pașnică a unor subiecţi economici, potrivit modelului existent în interiorul unor regimuri liberal-democrate. Democraţia devine globală. Pe planetă au rămas doar Occidentul și marginile lui, adică acele ţări care se integrează treptat în el.

Neoconservatorii americani sunt cei care au propus cea mai clară formulă a teoriei unipolarităţii, accentuând rolul SUA în noua ordine mondială, proclamându-le drept un „nou Imperiu”. Viitoarea ordine mondială era văzută ca o construcţie americanocentrică în care SUA apare ca arbitru global și întruchiparea principiilor „libertăţii și democraţiei”, în jurul căruia se structurează constelaţia celorlalte ţări, ce reproduc modelul american cu diverse grade de exactitate.

Acestea diferă sub aspect geografic și după gradul de asemănare cu SUA: y primul cerc – ţările Europei și Japonia, y urmat de ţările din Asia care cunosc o dezvoltare liberală accelerată, y și, în sfârșit, toate celelalte ţări.

Toate ţările situate în jurul „Americii globale” pe orbite diferite sunt incluse în procesul de „democratizare” și „americanizare”. Răspândirea valorilor americane are loc în paralel cu realizarea practică a intereselor americane și lărgirea zonei de control american direct la scară globală.

La nivel strategic, unipolaritatea se manifestă în rolul central al SUA în cadrul blocului NATO, urmat de superioritatea asimetrică a potenţialului militar cumulat al ţărilor NATO asupra tuturor celorlalte ţări ale lumii. În paralel, Occidentul depășește celelalte ţări ca potenţial economic, nivel de dezvoltare a tehnologiilor înalte etc.

Iar principalul constă în următoarele: anume Occidentul reprezintă acea matrice în interiorul căreia s-a constituit și s-a afirmat istoric sistemul de valori și norme, care sunt tratate în momentul de faţă drept etalon universal pentru toate celelalte ţări ale lumii. Acest fenomen poate fi numit hegemonia intelectuală globală, care, pe de o parte, deservește infrastructura tehnică a controlului global, iar pe de altă parte, se situează în centrul paradigmei planetare dominante. Hegemonia materială se desfășoară în pas cu hegemonia spirituală, intelectuală, cognitivă, culturală, informaţională.

De fapt, elita politică americană se conduce anume de o astfel de abordare conștient hegemonică. Însă doar neoconservatorii sunt cei care vorbesc deschis despre asta, în timp ce exponenţii altor curente politice și ideologice preferă să facă uz de expresii mai elegante. Principiul „universalităţii” valorilor americane și tendinţa de a le afirma la scară globală nu sunt puse la îndoială în SUA nici măcar de criticii lumii unipolare. Dezacordurile se reduc doar la faptul dacă un astfel de proiect este realist într-o perspectivă medie și îndelungată, și dacă SUA vor fi în stare să poarte singure povara imperiului global.

Cei mai zeloși adepţi ai unipolarităţii (ca, de exemplu, John McCain) insistă asupra adaptării ordinii mondiale la balanţa de forţe existentă la modul real. Ei propun ca în locul ONU să fie creat un alt model, „Liga Democraţiilor”12, care ar consfinţi juridic poziţia dominantă a SUA, adică unipolaritatea. Un astfel de proiect de formalizare juridică în cadrul relaţiilor internaţionale a hegemoniei americane post-Ialta, adică legalizarea lumii unipolare și a statutului hegemonic al „imperiului american”, reprezintă una dintre posibilele căi de evoluţie a sistemului politic mondial.

Este absolut evident că organizarea multipolară a lumii nu pur și simplu se deosebește de cea unipolară, ci reprezintă antiteza ei directă. Unipolaritatea presupune o singură hegemonie și un singur centru de luare a deciziilor, în timp ce multipolaritatea insistă asupra existenţei câtorva centre; în plus, niciunul dintre acestea nu dispune de drepturi exclusive și este chemat să ţină cont de poziţiile celorlalţi. Astfel, multipolaritatea se constituie într-o alternativă directă unipolarităţii. Între cele două nu poate exista vreun compromis: potrivit legilor logicii, lumea este fie unipolară, fie multipolară. Aici

contează nu faptul cum este încadrat juridic un model sau altul, ci cum se prezintă el de facto. În epoca războiului rece, diplomaţii și politicienii recunoșteau cu greu „bipolaritatea”, care totuși era un fapt evident. Iată de ce este nevoie să se facă distincţie între limbajul diplomatic și realitatea concretă. La ora actuală, lumea unipolară reprezintă structurarea de facto a orânduirii mondiale. Am putea discuta doar asupra faptului dacă un astfel de model este bun sau rău, dacă el constituie răsăritul unui astfel de sistem sau, dimpotrivă, apusul, dacă va dura timp îndelungat sau, dimpotrivă, se va încheia în curând. Dar faptele sunt evidente. Trăim într-o lume unipolară. Momentul unipolar mai continuă (deși unii analiști sunt convinși că acesta se apropie de sfârșit).

Din cartea lui Aleksandr DUGHIN „Teoria lumii multipolare”, în traducerea lui Iurie ROŞCA

___________________ 1 Aici și în continuare vom utiliza abrevierea TLM pentru desemnarea Teoriei Lumii Multipolare.

2 Vom scrie expresia Relaţii Internaţionale (RI) cu majusculă sau prescurtat RI în cazurile în care va fi vorba despre disciplina politologică distinctă „Relaţii Internaţionale”, a cărei instituţionalizare academică există de circa 100 de ani. În mediul anglofon acesteia îi corespunde International Relations (IR). Vom scrie cu literă mică această îmbinare de cuvinte („relaţii internaţionale”) atunci când vom avea în vedere aceste relaţii propriu-zise, nu disciplina care le studiază.

3 Kampf David. The Emergence of a Multipolar World.// Foreign Policy. Oct. 20, 2009. http://foreignpolicyblogs. com/2009/10/20/the-emergenceof-amultipolar-world/ 4 Kennedy Paul. The Rise and Fall of the Great Powers. Unwin Hyman, 1988.

5 Walton Dale C. Geopolitic and the great Powers in the Twenty-first Century. Multipolarity and the revolution in the strategic perspective.

L;NY:Routledge,2007.

6 Hiro Dilip. After Empire. The birth of a multipolar world. NY:Nation books, 2009.

7 Petito Fabio. Dialogue of Civilizations as Global Political Discourse: Some Theoretical Reflections//The Bulletin of the World Public Forum ‚Dialogue of Civilizations’, vol. 1 no. 2, 21-29. 2004.

8 Safire William. The End of Yalta//New York Times. July 09, 1997.

9 Krauthammer Ch. The Unipolar Moment//Foreign Affairs. 1990/1991.

Winter. Vol. 70, No 1. C. 23-33.

10 Wallerstein I. Geopolitics and geoculture: essays on the changing worldsystzem. Cambridge: Press Syndicate, 1991.

11 Фукуяма Ф. Конец истории и последний человек. М.: АСТ, 2004.

12 McCain John. America must be a good role model//Financial Times, March 18, 2008.

CMYK

FLUX

8

Social

7 FEBRUARIE 2014

RAPORT:

În pofida investiţiilor de miliarde, numărul bolnavilor de cancer va creşte în următorii 15 ani Numărul de ce decese provocate de cancer va crește continuu, chiar dacă pentru prevenirea acestei maladii se cheltuiesc sume colosale de bani. Astfel, până în anul 2030, cifra va crește de la 8,2 milioane, în 2012, la 13 milioane. Totodată, experţii spun că mai mult de jumătate din formele de cancer ar putea fi evitate „dacă cunoștinţele actuale ar fi aplicate corect”. „Țările cu venituri mici și medii sunt, incontestabil, cele mai afectate, întrucât multe dintre ele sunt prost echipate pentru a face faţă acestei creșteri a numărului de bolnavi de cancer”, subliniază Margaret Chan, director general al Organiza-

ţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în introducerea raportului publicat de Centrul internaţional de cercetare în domeniul cancerului (CIRC/IARC), o agenţie specializată a OMS, cu sediul la Lyon, în Franţa, informează Agerpres.

Realizat cu ajutorul a 250 de experţi din 40 de ţări, raportul „World Cancer Report 2014” trece în revistă principalele date disponibile, explică agenţia franceză de presă. În 2012, cancerul la plămâni a fost cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat – 1,8 milioane de cazuri, adică 13% din numărul total de cazuri de cancer, înaintea cancerului de sân – 1,7 milioane, 11,9%, și a cancerului de colon –1,4 milioane, 9,7%.

De asemenea, cancerul pulmonar are cel mai des consecinţe fatale, provocând 1,6 milioane de decese în 2012 (19,4% din toate decesele cauzate de cancer), urmat de cancerul de ficat (800.000, 9,1%) și de stomac (700.000, 8,8%).

Cele două Corei au convenit asupra organizării unei întâlniri între familiile separate de război

Potrivit raportului, bărbaţii sunt mai afectaţi decât femeile. Ei reprezintă 53% din cazurile de cancer și 57% din decese. În plus, peste 60% din cazuri și 70% din decese survin, în prezent, în Africa, Asia și America Latină, o tendinţă care ar urma să se menţină în următorii ani. „Ținând cont de creșterea și îmbătrânirea populaţiei, precum și de dezvoltarea factorilor de risc precum fumatul, situaţia ar urma să se agraveze în următoarele decenii, reprezentând o provocare majoră la adresa sistemelor sanitare din ţările cu venituri mici și medii”, avertizează directorul CIRC, Christopher Wild, în introducerea raportului.

La tipurile de cancer legate de infecţii (de ficat, de stomac și de col uterin) s-au adăugat, în ultimul timp, și cancerul de plămâni, cel de sân și cel de colon, asociate unor factori de risc precum fumatul, alcoolul, obezitatea, lipsa de exerciţii fizice sau consumul de produse alimentare puternic procesate, mai

răspândite în ţările bogate, mai scrie sursa citată.

Aproape jumătate din cele 14 milioane de cazuri noi în 2012 s-au înregistrat în Asia – mai ales în China –, în timp ce Europa reprezenta circa un sfert din cazurile noi, SUA o cincime, iar Africa și Orientul Mijlociu, doar 8%.

Pentru a răspunde provocărilor financiare care se profilează, raportul

recomandă nu doar noi tratamente, ci și dezvoltarea prevenţiei la scară largă. Printre măsurile preconizate, raportul mai menţionează campanii de vaccinare împotriva hepatitei B și a virusului Papilloma Uman (HPV), la originea mai multor tipuri de cancer, între care și cel de col uterin.

Irina PAPUC Sursa: e-sanatate.md

Beţia rusească, peste ruleta rusească. Studiu internaţional despre beţia până la moarte Un colectiv de cercetători de la Centrul Rusesc pentru Cancer din Moscova, de la Universitatea Oxford și de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, filiala din Franţa, a întreprins un studiu legat de impactul consumului de vodcă asupra sănătăţii și vieţii sociale a rușilor. În esenţă, cercetătorii au lucrat timp de 10 ani pe un eșantion de 151.000 de adulţi din trei orașe ale Federaţiei Ruse. Dintre aceștia, 8.000 au decedat în acest interval din cauza consumului de alcool.

Coreea de Sud și Coreea de Nord au căzut de acord miercuri, 5 februarie, asupra organizării, înainte de sfârșitul acestei luni, a unei întâlniri între familiile separate de război, prima în ultimii trei ani.

Acordul a fost anunţat după negocierile care au avut loc între cele două părţi în localitatea de frontieră Panmunjon – unde în 1953 a fost semnat armistiţiul care a pus capăt ostilităţilor.

Această întâlnire va avea loc între 20 și 25 februarie în staţiunea din Munţii Kumgang, pe teritoriul nord-coreean, unde au avut loc și precedentele reuniuni, a precizat Ministerul sud-coreean al Unificării, citat de AFP. „Sperăm ca acest acord să fie respectat pentru a alina suferinţa și durerea familiilor separate”, a subliniat ministerul menţionat. În luna septembrie, Phenianul a anulat în ultimul minut o reuniune prevăzută între familiile separate de Războiul din Coreea (1950-1953), aducând ca argument „ostilitatea” Seulului. Nu este exclus nici de această dată ca Phenianul să anuleze întâlnirea, Coreea de Nord manifestându-și, în repetate rânduri, iritarea faţă de exerciţiile militare programate între SUA și Coreea de Sud la sfârșitul lunii februarie.

Din anul 2000, sub egida Crucii Roșii, familiile de la nord și de la sud de graniţă se întâlnesc pentru câteva zile după decenii de separare. Aproximativ 17.000 de coreeni au avut astfel prilejul de a-și strânge în braţe un copil, o soră sau un părinte. Nicio cale de comunicare, poștală sau telefonică, nu este permisă între locuitorii celor două Corei.

Sursa: agerpres.ro

În paralel, cercetătorii au investigat dispariţiile premature (până la vârsta de 55 de ani) din rândul familiilor a 49.000 de persoane, spre a constata în ce măsură vodca a contribuit la rata deceselor. Este cel mai mare și cel mai complex studiu de acest fel realizat în Rusia, iar concluziile sale sunt devastatoare.

Vodca asasină Pe scurt, se pare că 25% dintre bărbaţii ruși mor până la 55 de ani din cauza băuturii. Este vorba despre boli ale ficatului și alte afecţiuni conexe, dar și de accidente, bătăi, crime domestice și sinucideri, toate pe fondul beţiilor. Spre comparaţie, aceeași rată în Marea Britanie (și ea o ţară recunoscută pentru însetare bahică; ce-i drept mai puţin pe bază de spirtoase) este de 7%. Vestea bună ar fi că tendinţa este în scădere, dat fiind că în 2006, segmentul celor între 15 și 55 de ani decedaţi din pricina alcoolului era de 37%. De reţinut, însă, că în anumite zone mai vitregite – Siberia, spre exemplu – peste jumătate din cei care dau colţu’ din cadrul amintitului eșantion de vârstă, își datorează sfârșitul vodcii. Speranţa de viaţă a bărbaţilor ruși este de 64 de ani (faţă de, spre exemplu, 70, în România, sau 82, în Japonia), situându-i pe aceștia în ultimul sfert al celor 193 de state documentate, la același nivel cu papuașii sau cu malgașii.

Un alt criteriu de referinţă amintit în contextul studiului este că mai mulţi ruși se prăpădesc din cauza alcoolului decât în accidente de circulaţie. Procentele studiului, traduse în cifre absolute la nivelul întregii Rusii, înseamnă 500.000 de decese pe an – din cei 143 de milioane de ruși – cauzate de iureșul beţiilor.

Băutura ca virtute istorică Consumul de vodcă este parte din cultura naţională, potrivit părerii cvasiunanime a populaţiei ruse. Legenda spune chiar că, în secolul X, cneazul Vladimir cel Mare a refuzat să treacă la islamism pe motiv că băutura era interzisă de Coran. Cert este că de-a lungul secolelor, ţarii Rusiei au încurajat consumul de alcool al populaţiei, inclusiv pentru creșterea veniturilor la visterie. La fel a făcut și Stalin, care însă era conștient și de virtuţile

subjugatoare ale băuturii în rândul maselor. Când în 1985 Gorbaciov a iniţiat o extrem de impopulară formă de prohibiţie, s-a constatat că pierderile anuale la buget se cifrau la cca 8 miliarde de dolari. Concluziile studiului ruso-britanico-francez sunt că, pentru a fi eficiente, măsurile economice prohibiţioniste (cum ar fi creșterea preţului) trebuie dublate de controlul pieţei alcoolului contrafăcut, dar, mai ales, de măsuri educative, care, în timp, să rafineze mentalitatea.

Moldova şi Coreea de Sud, medalii de aur Să menţionăm că, în ciuda iubirii lor nemărginite pentru vodcă, rușii se situează abia pe locul trei în lume la consumul mediu individual de spirtoase (cca 8 litri pe cap de locuitor, anual, sub Estonia și, atenţie!, Coreea de Sud, ambele cu peste 9 litri de tărie per capita), iar la capitolul „băutură de orice fel” (adică vin, bere, spirtoase și altele) se situează abia pe patru, cu 16 litri, într-un clasament dominat autoritar de Republica Moldova (cu 18,5 litri), între cele două superputeri clasându-se Cehia și Ungaria. Nici România nu stă rău în clasamentul beţiilor, ocupând un meritoriu loc șapte, cu 15,5 litri de fiecare român. În fine, autorii studiului invocat mai relevă că media ridicată a consumului de spirtoase la ruși se datorează excesului băutorilor patologici, care consumă cam 2 litri de alcool pur pe săptămână. Desigur, până mor.

Sursa: ziuanews.ro

CMYK

9

Important 7 FEBRUARIE 2014

FLUX

Blestemul pământului pentru abandonarea fraţilor Faţă de actuala expropriere funciară, cea operată de regimul comunist a fost un biet bebeluș. Aceea avea întoarcere și s-a dovedit că o răsturnare politică a putut repune în posesie pe proprietari. Noua deposedare este fără întoarcere. Este definitiva rupere de glie a românului. Și cu aceasta, România ca ţară are toate condiţiile să nu mai existe! Îmbogăţiţii români ai tranziţiei i-au vândut pe nimic străinilor pe fraţii lor săraci. Ca negociatori ai documentelor de aderare la UE au acceptat incalificabila liberalizare a vânzării terenurilor agricole, deși liberalizarea era refuzată de condiţiile cu totul inegale de șansă pentru români. Ca dirigenţi politici ai României în perioada postaderare au admis scadenţa fără a încerca măcar să o amâne, necum să-i tundă din efectele catastrofale previzibile. În

perioada de care vorbim, s-au perindat la putere absolut toate partidele parlamentare, cu ciocoii lor, fără excepţie. În bloc, clasa politică a consimţit și participat la exproprierea săracilor români, la ruperea românului de glie, la apropiata suprimare a României.

Singurul lucru cu care ciocoimea îi blagoslovește acum pe săracii ameninţaţi de expropriere o constituie o imensă diversiune. Li se spune că 1 ianuarie 2014 n-ar fi vreo dată-prag,

pentru că, sub forma cumpărărilor de către persoane juridice române, străinii au putut și până la această dată dobândi terenuri în România, deţinând oficial vreo 15% din terenurile agricole din ţară. Asta așa ca să fim liniștiţi, pentru că estimări neoficiale vorbesc de deţineri de 50% de către străini în Ardeal (în urma nu doar a achiziţiilor de terenuri de către persoane juridice, dar și a retrocedărilor ilegale, cu acte false sau în speţe fără legătură cu abuzurile regimului comunist)! Păi, cum vine asta, fraţilor, bagatelizăm răul ce va să vină prin răul deja făcut?! Nu este de ajuns răul deja făcut?! Nu poate servi ca învăţământ pentru a-l opri pe cel ce va să vină și care va fi de o incomparabil mai mare amplitudine, căci de acum nu mai există limite și restricţii?! Și apoi, ca un făcut, în preajma lui 1 ianuarie 2014 și imediat după aceea, au apărut în scenă cazuri precum Nana și Fuia dezbătute cu înfrigurare de întreaga clasă politică, dar, de fapt, cu desfătarea că se abate atenţia publică de la semnificaţia tragică a acestei zile. Și ni

se mai spune, ca argument suprem, că străinii, chiar dacă ne iau pământurile, n-o să plece cu ele! Evident, nu le vor putea lua în spate, dar vor pleca cu roadele lor! Deși s-au văzut și cazuri, deloc izolate, în care se fac transporturi către alte ţări de straturi de sol, căci pământurilor, ca să devină soluri nutritive, le trebuie zeci, dacă nu chiar sute de ani!

Deposedarea de pământuri a să-

racilor nu există de azi de ieri. Cea actuală se deosebește de precedentele doar prin anvergură și modalităţi. Istoria deposedărilor arată însă că niciodată nu s-a scăpat de un blestem. Este necruţătorul blestem al pământului care cade asupra celor care și-au abandonat fraţii.

Ilie ŞERBĂNESCU Sursa: jurnalul.ro

ABONAMENT LA CULTURĂ

SUA:

Filarmonica Naţională lansează un nou proiect în ajun de Ziua Îndrăgostiţilor

Exploatarea gazelor de şist riscă să agraveze penuriile de apă

Începând de săptămâna viitoare, Filarmonica Națională ”Serghei Lunchevici” dă startul programului de abonamente din acest an. Filarmonica este singura instituție cultural-concertistică din țară care a păstrat până în prezent practica abonamentelor muzicale. Abonamentul este un bilet care asigură accesul la mai multe concerte, incluse în cadrul unui proiect, în cazul Filarmonicii, este vorba de un șir de concerte.

De-a lungul timpului, instituțiile culturale din Republica Moldova au renunțat la practica abonamentelor, pentru că nu era justificată financiar – prețul unui abonament, care asigura accesul de la 3 la 10, uneori și mai multe spectacole, era prea mic pentru a acoperi cheltuielile pe care le suporta, de fapt, instituția.

Svetlana Bivol, directorul Filarmonicii Naționale, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că metoda abonamentelor este pe larg răspândită la ora actuală în lume. ”Am revenit recent dintr-o vizită de lucru de la Moscova, Filarmonica de acolo a lansat în stagiunea curentă 173 de abonamente. La fel, această metodă este răspândită în România, dar și în SUA. În mod special, în SUA, statul finanțează integral abonamentele, considerate programe educative. Bugetul celorlalte proiecte muzicale este acoperit din finanțări”, a menționat Svetlana Bivol, care a recunoscut că desfășurarea acestor programe este rentabilă în cazul în care există susținere financiară din partea statului sau a altor parteneri.

Exploatarea gazelor de șist în Statele Unite are loc, în cea mai mare parte, în regiuni deja confruntate cu „stres hidric”, riscând să agraveze penuriile de apă, potrivit unui studiu al grupului de organizaţii Ceres, publicat miercuri, 5 februarie, relatează AFP.

Svetlana Bivol a mai spus că astfel de proiecte sunt avantajoase atât pentru instituție, cât și pentru artiști. „Interpreţii își programează toată stagiunea, știu spectatorii ţintă și instituţia are de câștigat un ban grămadă.

Ideea este promovarea artei veritabile, propunerea pentru spectator a unui produs de înaltă calitate sută la sută live”, spune directorul Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici”, Svetlana Bivol.

Filarmonica Națională desfășoară tradițional o serie de abonamente muzicale, tematice, dedicate unui muzician, epoci muzicale, cu tematică sacră etc., dar și abonamente sociale, inclusiv pentru elevi, studenți, profesori. În premieră, Filarmonica inițiază abonamente pentru concerte de muzică ușoară. Pentru abonamentul muzical ”Cântați cu noi”, instituția a ales să colaboreze cu formația Millenium, care va susține trei concerte în Chișinău și trei în republică. Primul concert din cadrul abonamentului va avea loc pe 13 februarie, în ajun de Ziua Îndrăgostiților, și va avea genericul ”Unde dragoste nu e – nimic nu e”. Pe 23 februarie, în ajun de Dragobete, Millenium va prezenta un concert similar la Ungheni, într-o casă de cultură complet renovată.

Al doilea concert tematic din cadrul abonamentului va avea loc în luna martie, pe data de 9 – la Hâncești, și pe 10 – la Chișinău. Al treilea concert din cadrul proiectului va avea loc pe data de 18 septembrie la Chișinău, iar la sfârșitul aceleiași luni – la Zumbrești, Nisporeni. Concertele oferite de Millenium vor avea, de fiecare dată, un nou concept, iar cei patru soliști: Olga, Alex, Tatiana și nou-intrata în formație, Doina, precum și directorul lor artistic – Vlad Gorgos, menționează că spectacolele vor fi sută la sută live și se declară mulțumiți de faptul că acest proiect le oferă posibilitatea să cânte pentru un public divers.

Abonamentul muzical ”Cântați cu noi” se desfășoară în parteneriat cu Ministerul Culturii și Institutul Cultural Român ”Mihai Eminescu” din Chișinău (ICR).

Abonamentul muzical ”Cântați cu noi” a fost pus în vânzare la prețul de 100 de lei și a fost disponibil în 500 de exemplare. Directorul Filarmonicii Naționale ”Serghei Lunchevici”, Svetlana Bivol, a declarat în cadrul conferinței de presă că o bună parte dintre abonamente au fost deja vândute.

Aflată în plină expansiune în SUA, exploatarea petrolului și gazelor de șist se realizează în principal prin tehnica fracturării hidraulice, care constă în injectarea la o presiune foarte mare a unor cantităţi mari de apă cu nisip și aditivi chimici, pentru a elibera hidrocarburile închise în roci.

Circa jumătate din puţurile săpate începând cu 2011 în Statele Unite și vestul Canadei în scopul utilizării acestei tehnici controversate se află în regiuni deja confruntate cu un puternic „stres hidric” – atunci când cererea de apă depășește cantitatea disponibilă într-o anumită perioadă sau atunci când utilizarea apei este limitată de proasta calitate a acesteia –, indică studiul grupului de organizaţii Coalition for Environmentally Responsible Economies (Ceres).

Studiul a fost realizat în baza a 40.000 de forări efectuate între 2011 și mai 2013, precizează agenţia franceză de presă. „Fracturarea hidraulică agravează concurenţa pentru apă în unele din regiunile cel mai afectate de secetă și stresul hidric”, rezumă Mindy Lubber, președinta Ceres, care reunește agenţii neguvernamentale, cercetători și companii.

Raportul subliniază, în special, impactul exploatării gazelor de șist în California, stat care se confruntă în prezent cu una dintre cele mai grave episoade de secetă din ultimul secol. „Dezvoltarea gazelor de șist în multe regiuni (din SUA) se bazează, în mare parte, pe resursele de apă subterană, care sunt, în general, mai puţin reglementare decât cele de suprafaţă, agravând astfel riscul de diminuare a resurselor de apă”, argumentează documentul.

Pentru a evalua mai bine amploarea problemei, studiul face apel la o mai mare transparenţă și cere companiilor să dezvăluie cantitatea de apă utilizată în fiecare din puţuri, raţionalizând, în același timp, utilizarea sa.

Exploatarea gazelor și petrolului de șist alimentează o revoluţie energetică în SUA, care ar putea deveni, anul acesta, cel mai mare producător de „aur negru” al planetei, încheie France Presse.

Liliana POPUŞOI, pentru FLUX

Sursa: agerpres.ro

FLUX

10

Finan\e

7 FEBRUARIE 2014

Pot zvonurile să schimbe cursul unei economii?

Ungaria caută vinovaţii pentru deprecierea forintului şi urmează pista unor informaţii înşelătoare apărute în presă

„scopul investigaţiei este de a afla dacă aceste zvonuri pot fi calificate drept manipulare ilegală a pieţei“. În presă au apărut săptămâna trecută speculaţii că Ungaria nu va putea plăti datorii ce derivă din obligaţiuni în valută de aproape 1 mld. de euro.

Deși agenţia ungară de administrare a datoriilor de stat AKK a negat zvonurile, speculaţiile au pus o și mai mare presiune asupra forintului, care a pierdut aproximativ 2% din valoare în raport cu euro pe 29 ianuarie. Moneda a recuperat doar o mică parte din pierdere.

Banca centrală a Ungariei a lansat o investigaţie pentru a vedea dacă zvonurile răspândite prin mijloacele media cum că nu și-ar mai putea plăti datoriile au dus la deprecierea forintului la minimul ultimilor doi ani în raport cu euro, într-o ţară în care slăbirea monedei naţionale îi împovărează și mai mult pe cei cu credite în valută, punând în pericol creșterea economică.

Autorităţile ungare au mai identificat vinovaţi pentru răspândirea de informaţii înșelătoare care au afectat cursul forintului. Și premierul turc Recep Tayyip Erdogan insistă că Turcia este victima unei conspiraţii Gyorgy Matolcsy internaţionale, în spatele cărora se Banca centrală a Ungariei nu s-a află grupuri mari de media și oa- grăbit însă să acţioneze hotărât penmeni de afaceri turci influenţi, care tru a stopa deprecierea monedei, alimentează instabilitatea politică și așa cum au făcut alte bănci centrale economică a ţării, inclusiv prin ata- din ţările emergente lovite din plin curi asupra lirei turcești. de furtuna valutară, precum Banca Banca Ungariei a anunţat că va Turciei, care a sfidat guvernul și a investiga „zvonurile false“ prin care majorat agresiv toate dobânzile. a fost manipulată piaţa, potrivit BuGuvernatorul Băncii Naţionale a siness New Europe.

Ungariei, Gyorgy Matolcsy, a spus că „Zvonurile citate de media în data politicile de relaxare vor continua, de 29 ianuarie potrivit cărora Unga- adoptând astfel aceeași poziţie ferria nu își poate plăti datoriile care mă ca Rezerva Federală americană derivă din obligaţiunile în valută au în legătură cu continuarea reducerii fost false și au afectat negativ ratele achiziţiilor de obligaţiuni, în pofida de schimb“, se arată într-un comuni- turbulenţelor generate pe pieţele cat al instituţiei. Aceasta notează că emergente.

Ungaria a mai aplicat amenzi pentru manipularea pieţelor financiare În decembrie anul trecut, Banca centrală a Ungariei, care preluase atribuţiile de autoritate de reglementare a pieţei financiare în octombrie, a amendat firma cehă de brokeraj Wood & Co. Financial Services pentru că a trimis o notă către aproximativ 90 de clienţi prin intermediul unei platforme de știri financiare și servicii de date a agenţiei Bloomberg privind producătorul de medicamente ungar Richter Gedeon. Wood & Co. a plătit 7,5 milioane de forinţi (24.260 de euro) pentru răspândirea a ceea ce banca centrală a numit informaţii false, potrivit The Wall Street Journal.

La fel, Ungaria a amendat Bloomberg cu 10 mil. de forinţi (32.350 de euro) în mai anul trecut, stabilind că agenţia a provocat deprecierea forintului prin publicarea unei informaţii, eronate, legate de dobândă cu șase minute înainte de anunţul oficial al băncii. Bloomberg a plătit amenda.

De asemenea, firma americană Soros Fund Management, controlată de investitorul american de origine ungară George Soros, a plătit o amendă de 489 mil. de forinţi pentru tranzacţii ilegale cu acţiunile OTP Bank Nyrt, cea mai mare bancă a Ungariei, care au dus la scăderea considerabilă a preţului acţiunilor băncii în octombrie 2008.

Premierul Erdogan, Turcia şi conspiraţiile internaţionale

Vorbim și de The Wall Street Journal. Cine sunt șefii acestor publicaţii? Cine deţine aceste publicaţii?“ a adăugat premierul.

The Wall Street Journal face parte din compania multinaţională de media News Corp., fondată de magnatul american Rupert Murdoch, care deţine în prezent funcţia de președinte executiv al News Corp.

Numele lui Murdoch este legat de un scandal din 2011 în care mai multe dintre companiile sale, inclusiv săptămânalul britanic News of the World, deţinute de News Corp., au fost acuzate că au interceptat adesea convorbirile telefonice ale celebrităţilor, membrilor Casei Regale și cetăţenilor de rând. Guvernul britanic și FBI îl anchetează pentru fapte de corupţie.

În Turcia, autorităţile și, în special, premierul Erdogan insistată că ţara este victima unei conspiraţii internaţionale în spatele căreia se află „un grup de lobby al dobânzilor“. Și în Ungaria premierul Orban i-a atenţionat pe cetăţeni că ţara trebuie să se apere de dominaţia și atacurile anumitor grupuri, despre care nu dă prea multe detalii, dar lasă să se înţe- Recep Tayyip Erdogan leagă că includ instituţii ale UE, bănci BBC este condus de Anthony și investitori financiari.

William Hall, care a preluat funcţia Înainte ca Banca centrală a Tur- de director general în aprilie 2013. ciei să anunţe majorările șoc ale do- Anterior, Hall a fost CEO-ul Royal bânzilor pentru a opri deprecierea Opera House. El și-a început cariera lirei, Erdogan, un opozant al crește- la BBC, unde a devenit director de rii dobânzilor, a insistat că mijloace- știri în 1993. le internaţionale de media și grupuri Cazul Mobius de lobby alimentează turbulenţele politice și economice din Turcia.

Mark Mobius, președintele fonPremierul a spus că organizaţii dului Templeton Emerging Markets media, inclusiv ziarul american The și unul dintre cei mai mari investitori Wall Street Journal și British Broad- pe pieţele emergente, a spus în sepcasting Corp., precum și unii dintre tembrie 2010 că intenţionează să incei mai influenţi oameni de afaceri vestească în Turcia încă 250-300 mil. turci încearcă să exploateze dificul- de dolari pe lângă cei un miliard de tăţile prin care trece ţara. dolari investiţi deja, potrivit Thom„Dragi confraţi, aceste organizaţii son Reuters. În octombrie, Mobius a au furat întotdeauna voinţa naţio- afirmat că piaţa de capital a Turciei nală a acestei ţări. Ele și-au însușit ar putea suferi o corecţie de 15%resursele și energia acestei ţări“, a 20% până la sfârșitul acelui an. După spus Erdogan, citat de The Wall Stre- acest comentariu, acţiunile de la Iset Journal. „Vorbim aici doar de BBC? tanbul au scăzut cu 2,9%, iar autori-

tăţile au lansat la cererea investitorilor o investigaţie asupra lui Mobius.

El nu a fost acuzat niciodată.

Băncile internaţionale sunt anchetate pentru manipularea pieţelor valutare În prezent, autorităţile financiare din mai multe state, inclusiv din Marea Britanie și SUA, investighează posibile cazuri de manipulare a ratelor de schimb valutar de către dealerii unora dintre cele mai mari bănci din lume. În acest context, Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, a concediat trei dealeri new-yorkezi, potrivit unor surse citate de Reuters. „Autorităţile de reglementare care investighează tranzacţiile de pe piaţa valutară au solicitat informaţii de la Deutsche Bank“, a spus purtătorul de cuvânt al băncii. “Banca cooperează cu autorităţile și va lua măsuri disciplinare dacă este cazul“, a adăugat purtătorul de cuvânt. De asemenea, Lloyds Banking Group a suspendat un dealer în cadrul unei investigaţii privind o posibilă manipulare a pieţei valutare, potrivit Bloomberg.

Înăsprirea legislaţiei Turciei privind pieţele de capital şi a reglementărilor UE În Turcia, noua lege a pieţelor de capital, intrată în vigoare la finalul anului trecut, introduce pedeapsa cu închisoarea de până la cinci ani pentru cei care „prezintă informaţii false sau care duc în eroare, care stârnesc zvonuri sau lansează știri, comentarii sau rapoarte cu intenţia de a influenţa preţurile, valorile instrumentelor pieţei de capital sau deciziile investitorilor“.

Conform noilor reglementări aprobate săptămâna aceasta de Parlamentul European, cei care manipulează piaţa financiară, inclusiv prin oferirea de informaţii false sau care induc în eroare pentru a influenţa calcularea referinţelor, ar putea fi condamnaţi la cel puţin patru ani de detenţie. Judecătorii vor putea să crească numărul anilor de detenţie dacă este cazul.

Sursa: Ziarului Financiar

Cultur=

7 FEBRUARIE 2014

11

FLUX

Leo BUTNARU

CALEIDOSCOP

DESCINDERE PRINTRE COLEGI, PRIETENI

7 februarie

(Pagini de jurnal)

5.I.1993 Ieri s-au împlinit 17 ani din ziua căsătoriei noastre. Astăzi, ziua mea de naștere. Sentimente oarecum comune. Mă pregătesc pentru plecarea la București (mâine, la 7.30). Deseară vom avea oaspeţi.

Rememorări. Pe 31 decembrie am reușit să intru în anul nou fără o datorie… morală: i-am dus totuși lui Paul Mihnea semnalul volumului său „Coroană de coroane”. Am avut noroc că pe la US trecuse Teo Chiriac, pe care l-am rugat să se întoarcă la ed. Hyperion și să facă astfel un bine dublu, dlui Paul Mihnea și mie. Oricum, îi promisesem când îl vizitasem împreună cu Mihai Cimpoi că voi face tot posibilul să-i aduc noul său volum. Dar, până să revin la a doua (de fapt, la a treia, prima fiind cu ani în urmă) vizită la Paul Mihnea, să relatez aici ceva despre o vizită la Gellu Naum, de care mi-a povestit Gicu Chiriţă. Îl căutase, la telefon, pe marele suprarealist. Acesta însă, supărat foc, îl ia pe editorul chișinăuian la trei parale: cum de a îndrăznit „Hyperion” să re-lanseze trei lucrări traduse, demult, de el, Gellu Naum, fără ca dânsul să fie barem pus la curent, ca să nu mai vorbim de elementarele drepturi de autor?!

Până la urmă, a doua zi, Chiriţă reuși să se vadă cu poetul și să-i mai domolească încrâncenarea.

Gellu Naum trăiește oarecum auster (78 de ani), retras, între vis și poezie. Are o casă la Comana, unde, de altfel, are una și Ana Blandiana. Pasiunea pentru idoli, fetișuri, primul dintre care l-a ridicat de jos la întâmplare, cu ochii închiși, în timp ce, cu o strașnică durere de cap, hălăduia de-a lungul unei căi ferate.

Apoi povestea cu mânzul cu coama însângerată. Nu pricepuse cauza. Întâlnește un ţăran care întreabă de mânz. „Dumneata l-ai însângerat?”, face poetul. „Doamne, ferește! – se crucește săteanul. – Bietul-voinicul scăpase din colţii lupilor!” Naum se gândi că și el ar putea nimeri în colţii fioroaselor fiare.

La Paul Mihnea, aceeași efuziune debordantă de mărturisiri. Zice că, la 28 martie 1988, pe când uitaseră, împreună cu soţia, ușa de la intrarea în apartament deschisă, l-a vizitat pentru prima oară Muza Franceză. De atunci a scris 174 de poeme în limba lui Valéry. 174 de texte, însă care, ca volum, alcătuiesc cam o coală de autor, deoarece sunt scrise în formă de catren sau octave. Pare-se (dacă am reţinut corect), volumul se intitulează „Răspunsul absenţei” (Le Réponse d’absence).

Vorbește despre cele patru limbi care i-au alimentat harul: româna („Firește”, zice), franceza (tatăl său a locuit la Paris și, când îmi citește din manuscrisul său francez, Mihnea îmi atrage atenţia să remarc că dânsul are o rostire pariziană); rusa (mama sa a studiat într-un orășel de lângă Odesa; evreii nu aveau voie să facă gimnaziul în marile urbe). „Și care crezi că este a patra?”, mă întreabă. „Ebraica... idiș…”, presupun. „Nu”, zice. „Cu părere de rău, nu cunosc limba strămoșilor mei. A patra e germana. Îl cunosc pe Rilke pe dinafară”. Apoi îmi vorbește despre „Elegiile din Duino”, pe care le-a tradus. Crede că, în limba română, el i-a transpus cel mai măiestrit pe Velaine, Valéry și Rilke. Supărat pe Vasile Vasilache, pe care l-a surprins că nu i-a citit totuși cărţile pe care i le oferise cu autograf, dar încerca să-l pună oarecum în inferioritate pe el, Paul Mihnea, afirmând că nu mai ţine minte cine l-a tradus mai bine în românește pe unul din poeţii amintiţi. Îmi povestește cum, în 1958, a fost exclus din Uniunea Scriitorilor. Șmecherul de Andrei Lupan îl numise pe 2-3 zile președinte al US pe Emilian Bucov, să-i revină acestuia nenorocul de a-l pedepsi, la ordine de sus. Pe unul din colegii lor.

Cu toate că despre Bucov are păreri mai bune decât despre Lupan, vorbește despre prima carte a lui Bucov care l-a impresionat foarte mult, până să înţeleagă (după ce a învăţat rusește) că acesta îl cam imita pe Maiakovski. Cică a fost prima plachetă de versuri pe care nu i-a mai întors-o celui de la care o împrumutase și una din puţinele cărţi pe care le luase cu el în evacuare.

Altceva? Conflictul cu satrapul de general KGBist Mordoveţ. Păreri proaste despre Codru (care, înţeleg, i-a cam bruftuluit niște manuscrise) și Matcovschi.

La despărţire, îi iau un poem-triptic să i-l prezint la „LA”. Se înduioșează, vorbindu-mi că nu-și are copilul în preajmă. Feciorul său e la Kaliningrad – pictor, actor. Surprinzător, zice: „Dacă ne vom înţelege, îmi vei fi, precum spune rusul, moi dușevnâi prikazcik (executorul meu testamentar)”. Cred că e o înduioșare de moment, fără perspectivă.

9.I.1993 Pe 4 ianuarie am procurat bilet pentru autocarul de București. Seara, la Actualităţi, aflu despre incendiul care a cuprins o parte din Casa Sadoveanu (sediul USR); cauza – sobă de gaz lăsată fără supraveghere. Presupun că e vorba de cea din camera pentru oaspeţi, unde ar fi trebuit să fiu cazat și eu.

Mare păcat că flăcările au atacat memoria (și confortul…) literaturii române…

Vede-se că și din cauza incendiului, dragul de Laurenţiu Ulici îmi spune pe 6 ianuarie, la telefon, că ar fi bine să mân la el, ai lui, cu toţii, soţia, copiii, sunt la Paris, așa că nu vom deranja pe nimeni și nu vom fi deranjaţi. Alte amănunte (incendiul, premiul revistei „Luceafărul”) nu-mi dă. Laurenţiu e unul dintre puţinii colegi care poate rămânea discret cu desăvârșire pe o durată mai mare de timp. Sobru, cu ne-tresăriri de mușchi pe chip, el poate sta ore în șir nemișcat într-un fotoliu (doar gestul de aprindere a ţigărilor și ale stingerii acestora în scrumieră sunt mai „spectaculoase”) cu înfăţișarea de sfinx blând, care a cunoscut precoce înţelepciunea, din care nu lipsește austeritatea și calculul matematic. La gara Chișinău ajung pe la șapte dimineaţa.

Lume multă pe peroanele curselor de București, Iași și Cluj-Napoca. Îi întâlnesc aici pe Tarlapani, care își petrec odraslele la Cluj. Bagaje destule și Efim, ca un general al geamantanelor și sac voyaje-lor, dă indicaţii fiecăruia din echipă care și ce să ia în mână la sosirea autocarului. Mai e aici și Ion Stici: are de transmis ceva odraslei sale care își face studiile la Iași.

Drumul spre București – relativ suportabil. Discuţii cu Albert, un tânăr inginer din Armenia, care, înţeleg, din cauza că uzina la care e angajat staţionează, s-a dat în business, ducând lăzi pline la Galaţi, unde are o vecină căsătorită acum doi ani cu un român, care, acum mai mult timp, participase la înlăturarea consecinţelor groaznicului cutremur de pământ din Armenia. Albert spune că la Moscova a fost jefuit de taximetristul pe care-l angajase. Acesta, după ce dăduse jos din portbagaj marfa clientului, urcă și demară brusc, apăsând pe accelerator. Însă pe bancheta din spate a mașinii mai rămăseseră două genţi enorme ale lui Albert. Poveste lungă, cu căutări și decepţii…

De la Gara de Nord mă ia cu „Fiatul” său Laurenţiu Ulici. Apartament spaţios, cu respectiva doză de dezordine și neglijenţă care demonstrează că stăpânul preţuiește mai mult altceva: cartea, lectura, serialele TV, filmele video, tele-știrile, ţigara, cafeaua, îndelungile, meticuloasele și miezoasele discuţii telefonice, culcatul târziu după miezul nopţii…

Totul pare să aibă sens de tabiet, de ritual artisticușor-boem (boem într-o foarte mică doză, dar de luat totuși în seamă). Da, și o altă mare pasiune a lui Ulici: bridge-ul. Oriunde în casă, cutii cu cărţi de joc.

O cunoștinţă relevantă: cu Mariul Tupan, adjunctul lui Ulici la „Luceafărul” și vecinul său de la etajul de sus. În același bloc de pe str. Apolodor locuiesc mulţi scriitori: Eugen Simion, Nelu Oancea, pare-se Petre Got, alţii… La rugămintea mea, Ulici îi telefonează lui Zigu Ornea, anunţându-l pe acesta că a Luat Premiul US din Moldova. Înţeleg că Ornea îl întreabă de unde știe. „Mi-a spus chiar unul din cei care te-au votat, cel mai bun poet din Basarabia”. Pauză. După care, Ulici: „Bravo, vezi că ai priceput despre cine este vorba. Tocmai el, Butnaru e aici”.

Noi, nealintaţii cu distincţii și adjectivările elitiste, nici nu prea știm cum să reacţionăm la auzul lor… După spusa lui Laurenţiu, în cuvântul rostit cu ocazia înmânării premiilor revistei „Luceafărul” (pe 7 ianuarie, Casa Vernescu, ora 12), Cezar Baltag mă numește „marele poet din Basarabia Leo Butnaru”.

Iar a doua zi, la redacţia revistei „Viaţa românească”, Liviu Ioan Stoicu îmi oferă volumul său de versuri („E ultimul”, îmi șoptește la ureche, dându-mi de înţeles că are și altele pe cale să apară), „Poeme aristocrate”, cu următorul autograf: „Cu dragoste frăţească marelui poet basarabean Leo Butnaru, extraordinarei sale distincţii morale”.

Evident, în toate cele trei cazuri s-a exagerat.

Sunt sau aș vrea să fiu un bun autor de poezie; un bun autor român. Atât.

Cel mai firesc am primit exclamaţia lui Petre Stoica, care, când s-a anunţat că mi se acordă premiul pentru poezie, a exclamat necontrafăcut, pare-se: „Bravo”.

La gala premiilor „Luceafărul” – lume multă, din abundenţă; reprezentanţi ai presei. Noi, premianţii, suntem solicitaţi ba de vreo două posturi de televiziune, ba de câteva de radio, ba de mulţi jurnaliști de la presa scrisă. Ce alint, cam… incomodant, frumos obositor!... Dar cred că am reușit ca inima să nu mi se urce spre creier, să-l… strâmtoreze. Dacă și sunt oarecât orgolios, sper că nu într-un mod exagerat până la indecenţă și nerușinare…

Un furșet din care, din motivul „atacului” de presă, nu prea reușesc să gust.

Da, în ziua înmânării premiilor, redacţia „Luceafărul” intenţiona să deschidă o sifonerie, la subsolul Casei Vernescu. Dimineaţa, pe la 10.00, Marius Tupan mă ia să-mi arate gospodăria, dar… sifon nu e și nici nu va fi! Se vede că au îngheţat ţevile. Laurenţiu enervat, dar nu pe lungă durată. Marius însă, ca fost colaborator la „Urzica”, știe a sifona umor și situaţia se ameliorează.

Insistenţa lui Geo Vasile, traducătorul în italiană al lui Eminescu, actualmente colaborator la „Baricada”, de a merge la o cafea undeva în altă parte.

Luăm taxiul și ne ducem la „Magic”. Istorie cam confuză. Discutăm. El mai notează câte ceva pentru „Baricada”. Și puţin bine, și niţică dezamăgire. Cu un alt taxi, revin la redacţia „Luceafărului”, pomenindumă în vârtejul discuţiilor întreţinute de Petre Stoica (colegii îi spun: Perestroika), Nae Prelipceanu, Ștefan Agopian, Lucian Vasilescu, George Bocșa, George Stanca… Stanca e și el unul dintre premianţi, pentru publicistică; ceilalţi colegi cu diplome, și nu numai – Cezar Baltag – opera omnia, Cătălin Ţârlea – proză. Vasile Spiridon (piatra Neamţ) – critică literară.

Peste ceva vreme, cu Ulici și Tupan, ne retragem pe la „casele noastre”. La București se benchetuiește mult mai puţin decât la Chișinău. Și nu e rău. Se muncește mai mult. E un ritm de viaţă mai alert.

A doua zi merg la redacţia „Viaţa românească” să mă întâlnesc cu dl Cezar Baltag, pe care l-am solicitat pentru un interviu. Pe drum, dl Marin, șoferul USR, găsește multe cuvinte frumoase la adresa poetului Baltag: cuminte, atent, emană o anumită sfinţenie. „În genere, – conchide dl Marin, – poeţii se deosebesc cu mult de ceilalţi. Am cunoscut zeci de ani prozatori, critici, altfel de scriitori, dar ei nu sunt ca poeţii. Aceștia se cunosc și după vorbă, după gest. Au în vorba lor un fel de puritate, de înţelepciune, de delicateţe…”

La „VR”, șampania așteaptă sosirea mea. Dl Baltag își „înrourează” premiul. Prezenţi: Ileana Mălăncioiu, Liviu Ioan Stoiciu, Petre Got, Florenţa Albu, Vasile Andru, Victoria-Ana Tupan (soţia lui Marius), Aurelian Titu Dumitrescu, alţii. Frumos. Cordial. Cu bună măsură. Încât, cu dl Baltag, reușim să ne retragem într-un alt birou, unde am și realizat dialogul pe care ni-l propusesem. Cezar Baltag regretă că nu găsim timp să mergem la el acasă, pentru că deja mă așteaptă Marius Tupan, cu care, de asemenea, voi face un interviu.

Printre alte subiecte de discuţii la „VR”, venise și cel despre zodii. În redacţie, șeful, blândul, omenosul poet Cezar Baltag e unicul Leu înconjurat de vreo… 6 Vărsători! „Cam greu, cam greu îi vine Leului printre Vărsători”, remarcă cineva. Vine replica: „Sub Vărsători, uneori Leul poate ajunge leu plouat”. Bunăvoie generală.

10.I.1993 Reacţii la premiu. Încă de ieri am început să primesc, telefonic, felicitări. Nici nu puteam presupune că atât de mulţi prieteni și cunoscuţi nu mai privesc știrile de la „Ostankino”, ci stau cu ochii pe „Actualităţile” Televiziunii Române, date la aceeași oră. Unii remarcă faptul că Bucureștiul nu a specificat faptul că Leo Butnaru, deţinătorul premiului pentru poezie, e din Basarabia. Aceștia, cred, sunt cei onești, binevoitori, în stare, dacă să nu împartă cu mine bucuria, cel puţin să mi-o tolereze, rămânând neutri, delicaţi.

Evenimente 1510: S-a încheiat, la Iași, tratatul de pace între domnul Moldovei, Bogdan al III-lea, și regele Poloniei, Sigismund I cel Bătrân 1550: Iuliu al III-lea devine papă 1613: Mihail Romanov devine ţar al Rusiei 1741: A apărut „Marele Hrisov al lui Constantin Mavrocordat” ce stabilește o serie de reforme fiscale și administrative în Țara Românească. Textul a fost publicat în ziarul „Mercure de France”, în iulie 1742 1831: A fost promulgată Constituţia Belgiei, considerată a fi cea mai democratică din Europa acelei vremi 1895: Comitetul de conducere al ASTREI decide elaborarea și publicarea „Enciclopediei române”, sub îndrumarea lui Cornel Diaconovici, primul secretar al asociaţiei. Lucrarea a apărut în 3 volume, între anii 1898 și 1904 1904: Un incendiu de proporţii a distrus peste 1500 de clădiri în Baltimore (SUA) 1929: România ratifică Tratatul multilateral pentru renunţarea la război ca instrument de politică (Pactul Briand-Kellog) 1935: Stroe și Vasilache, celebrul cuplu de comici, prezintă în premieră „Bing Bang” – primul film sonor realizat la București cu o aparatură construită de inginerul român Argani 1953: Frontul Plugarilor se autodizolvă 1956: Stabilirea de relaţii diplomatice între România și Uniunea Myanmar (Birmania) 1964: Celebra trupă The Beatles efectuează primul turneu în SUA 1971: Femeile și-au câștigat dreptul de vot în Elveţia 1974: Grenada și-a proclamat independenţa faţă de Marea Britanie 1977: Uniunea Sovietică lansează Soyuz 24 1992: În baza Tratatului de la Maastricht s-a constituit Uniunea Europeană 1998: Jocurile olimpice de iarnă se deschid la Nagano, Japonia 2001: A avut loc cea de-a 51-a ediţie a Festivalului internaţional de film de la Berlin – Berlinala 2003: Irakul acuză Statele Unite că își folosesc tehnologiile avansate pentru a falsifica dovezile prezentate în Consiliul de Securitate al ONU

Nașteri 1777: Dinicu Golescu, cărturar și memorialist român (d.

1830) 1812: Charles Dickens, scriitor englez (d. 1870) 1862: Maria Cunţan, poetă română (d. 1935) 1875: Nectarie Cotlarciuc, mitropolit al Bucovinei (d. 1935) 1885: Sinclair Lewis, scriitor american, laureat al Premiului Nobel pentru literatură pe anul 1930 (d. 1951) 1906: Oleg Konstantinovici Antonov, constructor rus de avioane (d. 1984) 1915: Teoctist Arăpașu (Preafericitul Părinte Teoctist), patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (d. 2007) 1926: Vasile Crișan, pictor român 1927: Juliette Greco, cântăreaţă și actriţă franceză 1932: Dan Hăulică, critic literar și artă român 1932: Ion Acsan, poet și traducător român 1934: Florin Mugur, prozator și eseist român (d. 1991) 1956: Nicolae Iliescu, prozator român 1962: David Bryan, membru al formaţiei „Bon Jovi” 1979: Tawakkul Karman, laureată a Premiului Nobel pentru Pace yemenită

Decese 1045: Împăratul Go-Suzaku al Japoniei (n. 1009) 1560: Bartolomeo Bandinelli, sculptor italian (n. 1493) 1626: Wilhelm al V-lea, Duce de Bavaria (n. 1548) 1736: Stephen Gray, astronom englez (n. 1666) 1837: Regele Gustav al IV-lea al Suediei (n. 1778) 1878: Papa Pius al IX-lea (n. 1792) 1931: Ion Vidu, compozitor (n. 1863) 1960: Igor Kurchatov, fizician rus (n. 1903) 1978: Dimitrie Cuclin, compozitor, estetician și muzicolog (n. 1885) 1979: Josef Mengele, criminal nazist, supranumit „Îngerul Morţii” datorită experimentelor inumane din lagărul de concentrare de la Auschwitz (n. 1911) 1984: Constantin Macarovici, chimist, academician (n. 1902) 1999: Regele Hussein al Iordaniei (n. 1935)

12

FLUX

„Călătoria este mai mult decât vizitarea obiectivelor turistice, reprezintă o schimbare ce pătrunde profund și continuu în ideile asupra vieţii”

Magazin

7 FEBRUARIE 2014

MAPAMOND CULINAR

Elveţia – un popas pentru gurmanzi

Pofta de călătorie și dorința de a descoperi arome și gusturi inedite ne fac să înfruntăm gerul de afară și să mergem către o nouă țară ce așteaptă să fie explorată.

Dacă vorbim de Alpii cu creste albe, de ceasuri, fondue și ciocolată, atunci cu siguranță ne referim la Elveția. Însă odată poposind aici, descoperim că această țărișoară ne-a rezervat mult mai multe surprize decât ne-am fi așteptat. Împărțită între influențele pregnante franceze, italiene și germane, aceasta reușește să-și păstreze o identitate și un specific aparte, amalgamul de culturi creând un tot întreg.

De această dată nu vom alege capitala țării, Berna, ci ne vom îndrepta pașii către pitorescul oraș situat pe malul Lacului – Geneva.

Cosmopolit, surprinzător, orașul diplomației și al păcii, Geneva împletește vechiul și istoricul cu modernul și progresul într-un mod cu totul firesc. De la Palatul Națiunilor Unite la casa-muzeu a reformatorului Jean Calvin. De la terasele moderne de pe malul lacului, la restaurantele cochete de pe străduțele întortocheate ale vechiului oraș.

Aceasta este Geneva surprinzătoare, autentică, multiculturală, împrejmuită de Franța, dar totuși elvețiană.

De pe peronul gării ajungem pe Rue de Mont Blanc, strada unde în zilele senine putem zări creasta înzăpezită a Mont Blanc-ului, cel mai înalt vârf din Alpi. Mergând agale nu putem trece fără a observa multitudinea de ceasuri elvețiene etalate în zecile de vitrine ale magazinelor.

Ajungem la podul numit și el în cinstea Mont Blancului, care veghează de la depărtare asupra orașului. Aici ni se deschide în fața ochilor imaginea emblematică a orașului: Jet d`Eau – fântâna arteziană, din Lacul Geneva, ce pompează apă la o înălțime de 140 de metri, creând o imagine uluitoare. Decorul este întregit de lebedele și rațele ce înoată agale pe lac, orașul vechi de pe fundal și crestele munților ce se văd în zare. Dacă ai chef de o aventură răcoritoare, poți chiar merge pe platforma ce duce spre fântâna arteziană, unde vei avea parte de un „duș” rece. Iar pe timp de noapte poți admira fântâna frumos luminată, de la una dintre terasele de pe malul lacului, savuMiriam Beard

Aventura culinară pe tărâmurile încântătoarei Elveții începe într-un sătuc din Alpii elvețieni. Căci anume într-un sătuc îndepărtat și izolat a luat naștere rețeta cu care se delectează acum o lume întreagă și pe care o vom încerca și noi. Savurosul și celebrul Fondue este cel ce ne va încălzi în aceste zile geroase.

Fondue este un sos din cașcaval topit și vin, ce se prepară foarte ușor și este ideal pentru o cină în doi sau o masă în compania prietenilor și a familiei. Istoria acestui preparat se pierde în negura timpurilor, dar se știe că a apărut din necesitatea de a utiliza pe timp de iarnă brânza întărită, ce era pregătită de cu vară. Gustul irezistibil al acestui sos l-a făcut să se răspândească în toată țara, ajungând chiar și pe mesele celor mai înstăriți, astfel că acum acesta este mâncarea națională a Elveției.

Pentru fondue există un aparat special ce constă într-un vas în care preparăm sosul, un suport cu flacără pe care se pune vasul, pentru a menține sosul cald și un set de furculițe cu coadă lungă cu ajutorul cărora vom înmuia bucățele de pâine în sosul de cașcaval.

Dar cu puțină imaginație, putem improviza și face sosul într-un vas de fontă, teflon sau ceramică cu pereți groși (care poate fi folosit pe flacără deschisă), iar apoi când servim îl punem pe un reșou electric sau pe o altă sursă de căldură, care să-i mențină temperatura. Eu am avut set-ul special pentru fondue, dar la următoarea vizită la țară aș încerca să prepar fondue-ul la gura sobei într-un ceaun vechi de fontă, pentru o atmosferă de iarnă autentică.

Fondue Ingrediente: 200 g de cașcaval Gruyer (sau alt fel de cașcaval tare)

rând un pahar de vin local și deliciosul cașcaval elvețian.

Traversăm podul și descoperim orașul vechi, plin de farmec și încărcat de istorie. Situat pe un deal, trebuie să urcăm pe scări și pe străduțe pavate și întortocheate, pentru a descoperi monumentele și clădirile istorice pe care le ascunde Geneva de altă dată.

Cu siguranță, cel mai mult ne va încânta și ne va surprinde, deopotrivă, minunata catedrală St. Pierre. Catedrala are o istorie de aproape o mie de ani, datând încă de pe vremea Imperiului Roman, drept dovadă stând și situl arheologic ce poate fi vizitat, care-ți dezvăluie o parte din istoria acestor locuri. Clădirea catedralei impresionează prin diversitatea stilurilor arhitecturale, cu un aspect, am zice, ușor bizar: construită în stil roman, având coloane romane grandioase la intrare, aceasta are și accente gotice, cum ar fi turnul turcoaz.

Turnul gotic oferă o panoramă asupra orașului ce-ţi taie respirația, fiind cel mai înalt punct de observare al orașului.

Totodată, anume în această catedrală reformatorul religios Jean Calvin și-a ținut unele dintre cele mai înflăcărate discursuri, iar casa în care a locuit o perioadă la Geneva, care acum găzduiește un muzeu în cinstea acestuia, se află la câțiva pași de catedrală.

Plimbându-ne pe străzile orașului vechi ne vom simți transpuși parcă într-o altă lume, una îndepărtată, magică, liniștită. Clădirile vechi, oamenii calmi și zâmbitori, scările roase de timp creează această atmosferă ce te face să nu mai vrei să părăsești aceste locuri.

Dar noi mai avem de descoperit atâtea și atâtea locuri, casa în care s-a născut și a locuit Jean Jaques Rousseau, Cartierul General al Națiunilor Unite, Grădina Botanică, Muzeul Orologiei și multe altele.

Iar pe final pentru un pic de amuzament și pentru a ne aminti de copilărie, vom vizita clădirile rezidențiale, numite Les Schtroumpfs (Ștrumfii), care te surprind prin liniile arhitecturale neobișnuite, culorile jucăușe, ce aduc aminte de clădirile lui Gaudi din Barcelona.

Iar seara aventurii noastre turistico-gastronomică o încheiem într-un restaurant intim, frecventat de localnici, unde vom descoperi tainele gusturilor elvețiene.

amestecând cu un tel. Adăugăm ¾ din cașcavalul ras și nucșoara rasă și amestecăm până se topește. Restul de cașcaval îl punem pe feliile de pâine, pe care le dăm la cuptor 3-4 minute, până se topește cașcavalul.

Turnăm supa în boluri, adăugăm buchețele de broccoli și câte o felie de pâine cu cașcaval.

Se servește fierbinte.

Când vine vorba de carne, elvețienii, în special cei din regiunea franceză, preferă în locul cărnii de porc sau vită, pasărea. De aceea am ales să pregătim prepeliță la cuptor.

Prepeliţă la cuptor

tem savura fierbinți, după o plimbare prin ger sau o zi pe faimoasele pârtii elvețiene din Alpi.

Supă-cremă cu broccoli Ingrediente:

200 g de cașcaval Emental (Gouda, de Olanda sau alt cașcaval cu cheag moale) ½ cană de vin alb sec 1 cățel de usturoi nucșoară rasă 1 baghetă sau pâine Dăm cașcavalul pe răzătoare.

Curățăm și tăiem cățelul de usturoi în jumătate și frecăm cu el interiorul vasului în care vom face fondue-ul.

Punem vasul pe aragaz la foc mediu și turnăm vinul. Când s-a înfierbântat vinul, adăugăm treptat cașcavalul ras, amestecând continuu, până se topește.

Adăugăm nucșoară rasă, după gust, și mutăm vasul pe suportul cu flacără, pentru a menține fondue-ul lichid.

Tăiem pâinea cubulețe, pe care le înfigem cu furculița și le înmuiem în fondue.

Sfat! Fondue se servește cu un pahar de vin alb (preferabil același vin folosit la prepararea sosului). În loc de pâine putem folosi felii de dovlecel, buchețele de broccoli sau conopidă fierte, ciuperci sau cubulețe de șuncă.

Fondue poate fi și un desert savuros, dacă înlocuim ingredientele de mai sus cu ciocolată, pe care o topim cu puţină frișcă și în care înmuiem căpșuni, felii de banane sau alte fructe.

Supele sunt nelipsite de pe mesele elvețiene. Iar pe timp de iarnă sunt preferate supele-crem, pe care le pu-

200 g de brocolli 1 praz 4 linguri de făină 500 ml supă de pui sau legume 100 g de cașcaval ras (preferabil Gruyer sau alt cașcaval tare) 100 ml de smântână 1 lingură ulei de măsline/unt 3-4 felii de pâine

Tăiem prazul rondele. În cratița în care vom face supa punem o lingură de ulei de măsline sau de unt și încălzim. Adăugăm prazul și-l lăsăm să se înmoaie câteva minute, apoi adăugăm făina și amestecăm. Adăugăm supa de pui și o aducem la punctul de fierbere.

Desfacem brocolli în buchețele. Jumătate din cantitate o adăugăm la supă și lăsăm să fiarbă 5 minute, iar cealaltă jumătate o fierbem 3-4 minute în apă cu sare. Într-un bol punem smântâna și turnăm peste ea, în fir subțire, supă, amestecând continuu. Compoziția obținută o turnăm în cratița cu supă și amestecăm până se încorporează. Strecurăm supa și legumele le pasăm cu ajutorul unui blender. Piureul obținut îl adăugăm în supă și omogenizăm,

Ingrediente: 1 prepeliță 1 linguriță de miere 1 linguriță de muștar 1 linguriță de suc de lămâie 2 linguri de ulei de măsline 2 căței de usturoi sare,piper, cimbru uscat Amestecăm mierea, muștarul, sucul de lămâie, uleiul de măsline și condimentele până obținem o emulsie omogenă. Tocăm usturoiul mărunt și-l adăugăm în compoziția obținută. Spălăm prepelița, o înțepăm cu ajutorul unei furculițe, o ungem cu emulsia obţinută atât în exterior, cât și în interior.

O așezăm într-o tavă termorezistentă și acoperim cu folie de aluminiu. Dăm la cuptor pentru o oră și jumătate, la 180 de grade. Putem adăuga în tavă lângă prepeliță diverse legume, care se vor coace și vor lua din aroma cărnii.

La desert vom pregăti o prăjitură cu mere, ce vine din regiunea germană a Elveției, care, pe lângă faptul că e savuroasă, mai e și foarte ușor de preparat.

Prăjitură rapidă cu mere Ingrediente: 3 mere 1 ou ½ cană de zahăr 1 cană de făină 1 linguriță praf de copt 1 praf de sare ¼ cană de alune/nuci tăiate mărunt coaja rasă de la o lămâie (opțional) Într-un bol mai mare amestecăm oul cu zahărul și vanilia. Separat amestecăm făina cu praful de copt și sarea și apoi o încorporăm în compoziția cu ou din bol. Adăugăm mărul ras, alunele

tăiate, coaja de lămâie rasă și omogenizăm.

Tapetăm cu unt și făină un vas termorezistent și turnăm în el compoziția pentru prăjitură.

Dăm la cuptor pentru 30-40 de minute, la o temperatură de 200 de grade.

Prăjitura se poate servi cu o cupă de înghețată de vanilie sau lapte condensat. În final, vă voi spune istoria celui mai îndrăgit și consumat mic dejun: muesli.

Acesta a fost inventat acum o sută de ani, în Elveția, de către doctorul Maximilian Bircher-Benner, care-și dorea o dietă nutritivă și sănătoasă pentru pacienții săi. Acesta a mers împotriva curentului medical, care considera mâncarea gătită cea mai sănătoasă, el fiind convins de beneficiile mâncării crude pentru sănătate. Ideile sale au fost atât de „revoluționare” pentru momentul respectiv, încât medicii prezenți la conferințele sale părăseau sala în semn de dezacord. În timp, beneficiile acestui mod de preparare a alimentelor au fost demonstrate, iar rețeta deveni populară, fiind numită Birchermuesli, în cinstea doctorului.

Bircher Muesli

Ingrediente: 1 cană de fulgi de ovăz 2 căni de apă sau lapte 2 linguri de suc de lămâie ½ cană de fructe uscate și nuci, semințe sau alune 1 măr și o banană 100 g de iaurt 1 lingură de miere Rețeta se pregătește cu o seară înainte. Punem fulgii de ovăz într-un bol și turnăm apa și sucul de lămâie deasupra, fructele uscate și nucile și amestecăm. Acoperim bolul cu folie alimentară și-l dăm la frigider până dimineața.

Dimineață amestecăm fulgii cu iaurtul și mierea apoi adăugăm banana tăiată și mărul ras. O porție de sănătate și gust!

Până la o nouă aventură culinară vă las să savurați o părticică din Elveția și vă urez Poftă Bună!

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Diverse

7 FEBRUARIE 2014

AROMATERAPIA Ce mirosuri te fac mai sănătos şi mai deştept

Parfumul unor fructe sau flori poate fi mai eficient ca o pilulă Mirosul este un simţ de 10.000 mii de ori mai precis decât gustul, datorită multitudinii de receptori olfactivi din nasul uman. Când aceștia percep un miros, transmit informaţia mai departe, la creier.

Puţini știu însă că partea creierului responsabilă cu amintirile și emoţiile este poziţionată în apropierea celei care gestionează mirosul. Așa se face că o cină poate reprezenta preludiul unei nopţi de amor. Totodată, unele mirosuri scad nivelul de stres, îmbunăţăţesc funcţiile cognitive și performanţele fizice. Cercetătorii au alcătuit o listă cu aromele cele mai benefice pentru sănătate.

Mirosul de măr verde pune capac poftelor alimentare necontrolate, susţine doctorul Alan Hirsch, din Chicago. Acesta le-a dat pacienţilor săi obezi să miroasă arome de banană, măr și mentă și a observat că aceștia au slăbit în timp mai mult decât cei care nu au beneficiat de acest tratament.

Un studiu australian a demonstrat că și mirosurile de portocală sau lavandă au proprietăţi miraculoase, mai ales când vine vorba de stres, având puterea de a reda calmul și relaxarea.

Rozmarinul acţionează mai ceva ca lecitina, spun cercetătorii britanici de la Universitatea Northumbria. După expunerea la aroma rozmarinului, peste jumătate dintre studenţii participanţi la experiment au trecut cu brio un test de memorie Menta nu doar că împrospătează respiraţia, dar poate reduce vizibil durerea, cred profesorii de la Centrul Medical al Universităţii din New York. Aceștia spun că menta funcţionează cel mai bine în cazul durerilor de cap.

Doctorulzilei.ro

13

FLUX

STUDIU

Vitamina E şi suplimentele cu antioxidanţi ar putea favoriza răspândirea tumorilor O echipă de cercetători ai Universităţii suedeze din Göteborg a administrat vitamina E șoarecilor cu cancer la plămâni în fază incipientă, observând ulterior că boala s-a răspândit mai rapid, iar animalele au murit de două ori mai repede decât se așteptau, informează dailymail.co.uk.

Experimentele reluate pe celulele umane au confirmat descoperirea. Ulterior, șoarecilor li s-a administrat un al doilea medicament, un tip de antioxidant utilizat pentru tratarea maladiilor pulmonare asociate cu fumatul, cercetătorii observând că efectul de accelerare a fost același.

Pentru organismul sănătos, vitamina E și alţi antioxidanţi au proprietăţi protectoare, deoarece distrug moleculele dăunătoare denumite radicali liberi. Oamenii de știinţă consideră însă că antioxidanţii ar putea, de fapt, să „hrănească” boala,

după ce cancerul a început deja să se dezvolte, dezactivând mecanismele naturale de apărare ale organismului.

Cercetătorii suedezi au precizat că au administrat vitamina E în aceleași cantităţi regăsite în suplimentele alimentare.

Aceștia au recomandat ca vitamina E, precum și suplimentele cu vitamina A și C să fie „folosite cu prudenţă” de fumători, pacienţi cu cancer pulmonar și cu bronșită, emfizem pulmonar și alte afecţiuni cronice asociate cu fumatul, precizând că este încă devreme să afirme cu certitudine că aceste substanţe accelerează și răspândirea altor forme de cancer.

Recomandarea oamenilor de știinţă suedezi nu se aplică însă și „superalimentelor” bogate în aceste vitamine, cum ar fi afinele, deoarece acestea ar trebui consumate în cantităţi uriașe pentru a oferi nivelurile de antioxidanţi din suplimente. „Nu există dovezi convingătoare că antioxidanţii sau suplimentele cu vitamine ar putea reduce riscul de cancer, iar unele suplimente chiar cresc

riscul. Au apărut, de asemenea, îngrijorări privind faptul că antioxidanţii ar putea interfera cu tratamentele împotriva cancerului. Recomandăm ca oamenii să se limiteze la o dietă sănătoasă, echilibrată, care ar trebui să ofere toate substanţele nutritive, fără să fie nevoie să ia suplimente”, a explicat și Emma Smith, din partea Centrului de cercetare a cancerului din Marea Britanie.

Mediafax.ro

Cum să ai mâini îngrijite, chiar şi pe ger năprasnic Gerul din ultimele zile, zăpada și lipsa de umiditate din casă, cauzată de calorifer, îţi vor ataca pielea mâinilor și îţi vor subţia unghiile. Urmând pașii pe care ţi-i propunem, o să obţii foarte repede mâinile îngrijite la care ai visat.

Află cum să ai mâini îngrijite, chiar și pe ger năprasnic.

Exfoliere cu zahăr După ce ai intrat la căldură și ai băut un ceai cald, primul lucru pe care trebuie să îl faci este să-ţi faci o exfoliere ușoară cu câteva linguriţe de zahăr brun amestecat cu zeama de la o lămâie. Se pun în palmă și se freacă mâinile între ele timp de 2-3 minute. Apoi te clătești bine cu apă călduţă. Zahărul va îndepărta celulele moarte, lăsând pielea moale și fină, iar lămâia albește pielea mâinilor.

Hidratare cu miere În a doua etapă, mâinile trebuie hidratate. Două alegeri excelente sunt mierea și uleiul de măsline sau de migdale. De asemenea, poţi face un amestec din două

linguriţe de miere încălzită cu puţin lapte și vitamina E. Ca tratament de seară, pentru hrănirea în profunzime a mâinilor, folosește ulei de măsline sau unt de shea, după care le învelești în folie de plastic alimentară și în mănuși de bumbac, pe care le ţii toată noaptea. Această metodă are eficacitate și la picioare.

Dacă preferi cremele din comerţ, alege-le pe cele cu arnică și unt de shea sau orice cremă de mâini în care adaugi câteva picături de vitamina A.

TENDINŢE Încălţări de primăvară: cele mai noi modele ale noului sezon Pentru că trendurile se schimbă de la sezon la sezon, îţi propunem ca mai întâi să te uiţi atent prin garderobă și să vezi ce mai poţi purta din sezonul trecut. Noul sezon de primăvară-vară 2014 se anunţă a fi unul fresh și plin de culoare.

Cum să ai unghii curate și rezistente Pentru tratamentul unghiilor, pregătește un amestec din câteva linguri de suc de roșii cu o linguriţă de glicerină sau ulei de măsline. Poţi încerca și 50 g tărâţe de grâu cu un gălbenuș de ou și puţin ulei pentru netezirea unghiilor. Le albești cu suc natural de lămâie, iar dacă le pilești, nu alege ustensile ca pile de metal, ci doar cele abrazive cartonate, deoarece sunt mai puţin agresive și astfel eviţi exfolierea.

Unica.ro

CASA TA

Cum asortezi pereţii gri?

Dorești să îţi vopsești pereţii în culoarea gri, un must have al acestui sezon, dar nu știi cum să îţi amenajezi locuinţa? Iată câteva sfaturi, pentru a asorta pereţii gri.

O combinaţie luxuriantă, cu care vei impresiona orice invitat este cea dintre gri și culoarea mov. Vopsește pereţii cu o nuanţă închisă de gri și alătură-i o canapea mov. Efectul va fi izbitor, iar ca accente de culoare, apelează la cele galbene; vei observa cum încăperea se va lumina, iar prin intermediul acestui contrast, piesele se vor scoate în evidenţă reciproc.

Griul reprezintă pacea și echilibrul, așadar de ce să nu îl folosești

în dormitor? Alege pentru pereţii dormitorului tonuri calde de gri, ce te vor ajuta să te relaxezi. Următorul pas este să optezi pentru un pat alb

sau în nuanţe deschise, griul fiind potrivit în amenajarea unei încăperi în culori neutre. Decorându-ţi dormitorul cu un mobilier alb, pardoseală albă și pereţi gri vei obţine spaţiul perfect pentru a te odihni.

Cea mai potrivită combinaţie de culori însă este cea dintre gri și rozul pal sau prăfuit. În cazul în care te temi ca decorul să nu fie feminin, nu trebuie să îţi faci probleme. Piesele roz vor fi pata de culoare, de care interiorul are nevoie, pentru a nu fi monoton. Poţi utiliza mai multe tonuri de gri, pentru un efect intens, iar pentru a „îndulci” decorul și a-l anima, folosește accente roz.

Dacă pereţii gri sunt prea îndrăzneţi pentru tine, atunci alege o nuanţă deschisă de gri. În birou sau în camera copilului, acesta va constitui

un fundal neutru, în special dacă folosești un mobilier alb sau natur. Un alt avantaj este acela că poţi folosi, ca accente, orice culoare îţi dorești, fie că este roz, roșu, albastru sau negru.

Prin urmare, de ce să nu extinzi această pasiune pentru culoare și asupra încălţărilor? Astfel îţi poţi achiziţiona modele noi de ghete și botine pe care le poţi asorta ţinutelor tale inspirate de tendinţele noului sezon.

Alege doar acele încălţări în care te simţi confortabil și mizează mereu pe modele din materiale de calitate. Îţi sugerăm ca la birou să porţi botine feminine cu rochii midi, taioare sau fuste cloș din mătase, iar ghetele în stil rock să le păstrezi pentru weekend atunci când ieși în club ori la o plimbare prin parc, și să le porţi împreună cu jeanși sau fuste mini.

Condo.kudika.ro

Glamourmagazine.ro

FLUX 10

14

Programe 7 FEBRUARIE 2014

Luni FEBRUARIE

6.05, 7.00, 21.00, 23.50 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10-17.00 Revizie tehnică. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Jocurile Olimpice Soci 2014. 18.30 Documentar. „Tineri și sălbatici”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 Accente economice. 20.25 Vector European. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Jurnalul olimpic. 22.35 Monospectacol. Horiște Grigore Leșe. (România). 23.05 Cultura azi. 0.00 Film. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 1.30 „Și iar Chiriţa”. Spectacol al Teatrului „Vasile Alecsandri” din Bălţi. 3.25 Documentar. „Misterul codului de viaţă a urșilor Panda”. 4.30 Evantai folcloric. 5.15 Cinemateca universală.

5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Doctorul casei (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveștiri 00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Dincolo de poveștiri (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York (r) 11:00 Film: Richie Rich (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4664 15:00 Film: Copilul furat 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.5, an 1 00:00 Serial: CSI New York, ep.21, an 6 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Олимпийское утро на Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55 „След” 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:05 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Энциклопедия зимней Олимпиады” 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. „Верь мне”. Многосерийный фильм 00:00 „Primele știri” (rus) 00:10 „Елена Яковлева. ИнтерЛеночка” 01:00 Роберт Де Ниро, Гвинет Пэлтроу в фильме „Большие надежды” 02:45 „Prima Oră” (R) 04:35 „Истина где-то рядом” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:38 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:38 PLUS BELLE LA VIE 13:04 FLASH INFO 13:06 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:30 AMOUR, HAINE ET PROPAGANDE 1 14:15 ITINERIS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 L’IMPOSTURE, LA PROSTITUTION MISE À NU 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:32 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 DÉTECTIVES 20:23 DÉTECTIVES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DOCUMENTAIRE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 LES ENFANTS DU PARADIS (2e partie) 2:22 PARENTHÈSE 2:53 ARTE REPORTAGE 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

11

Marţi FEBRUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.55 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45 Documentar. „Tineri și sălbatici”. 10.15 „Cântec, Dor și Omenie”. Program muzical.

10.30 Moldovenii de pretutindeni. 11.00 Accente economice.

11.30 Baștina. Magazin agricol. 12.15 Evantai folcloric. 13.10 Energia regenerabilă. Educaţie. Consum. Progres. 13.40 Știinţă și inovare. 14.10 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 14.35 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 15.05 Documentar. „În croazieră cu aerostatul”. 16.00 Documentar. „Monumente de arhitectură”.

16.30 Gagauz ogea. 17.15, 19.25 Jocurile Olimpice Soci 2014.

18.05 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 20.00 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Jurnalul olimpic. 22.35 Dialog social. 22.55 În Premieră. Prezentarea filmului „Antract” realizat de I.Stânca. 0.05 Documentar. „Revenirea maestrului”. 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 4.30 World stories - lumea în reportaje. 5.00 ARTelier. 5.30 Vector European.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000. md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan. ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan. ro (r) 03:45 Chelsea Settles (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Copilul furat (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4665 15:00 Film: O mare cumpănă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Proscrisul 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Promotor (r) 23:30 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.6, an 1 00:30 Serial: CSI New York, ep.22, an 6 01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Олимпийское утро на Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55 „След” 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:05 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Энциклопедия зимней Олимпиады” 18:55„Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. „Верь мне”. Многосерийный фильм 00:00 „Primele știri” (rus) 00:10 „Вечерний Ургант” 00:50 Мишель Пфайффер, Харрисон Форд в детективе „Что скрывает ложь” 02:50 „Prima Oră” (R) 04:40 „Истина где-то рядом” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:07 RICARDO 10:34 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:06 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 LES SUISSES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 DÉTECTIVES 15:55 DÉTECTIVES 16:44 FLASH INFO 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 DEAD MAN TALKING 21:10 L’INCERTITUDE D’HEISENBERG 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES LAVIGUEUR, LA VRAIE HISTOIRE 22:44 LES LAVIGUEUR, LA VRAIE HISTOIRE 23:31 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 THALASSA 2:53 LE POINT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

12

Miercuri FEBRUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.55 ȘTIRI. 6.15, 1.05 Gagauz ogea. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 1.35 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45 Europa în concert. Hurts.

Marea Britanie. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10 Cine vine la noi.

Program de divertisment. 14.00, 3.15 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 14.45 Fii tânăr! 15.30 Русский мир. 16.00, 17.15 Jocurile Olimpice Soci 2014. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Jurnalul olimpic. 22.35 Avangaraj.

23.25 Documentar. „Fluviul Yangtze”. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Chelsea Settles (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: O mare cumpănă (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Promotor (r) 14:45 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4666 15:30 Film: Experiment infernal 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Afaceri necurate 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.7, an 1 00:00 Serial: CSI New York, ep.23, an 6 (ultimul episod) 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Олимпийское утро на Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55 „След” 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:05 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Энциклопедия зимней Олимпиады” 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. „Верь мне”. Многосерийный фильм 00:00 „Primele știri” (rus) 00:10 „Вечерний Ургант” 00:35 „Александр Жулин. Стойкий оловянный солдатик” 01:25 Людмила Гурченко, Станислав Любшин в фильме „Пять вечеров” 02:50 „Prima Oră” (R) 04:40 „Истина где-то рядом” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 AL DENTE 10:37 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:06 ÉPICERIE FINE 13:35 TOUS À SKI 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 HIVER 54, L’ABBÉ PIERRE 16:44 RÉTENTION 17:02 FLASH INFO 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:44 GEOPOLITIS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 LE SILENCE DES ÉGLISES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 DES RACINES & DES AILES 23:48 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 UN VILLAGE FRANÇAIS 1:48 UN VILLAGE FRANÇAIS 2:40 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

13

Joi FEBRUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Русский мир. 6.45 Legendele muzicii. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

9.45 Documentar. „Aventuri la grădina zoologică”. 10.30 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie.

13.15 Documentar. „Drumeţii”. 13.45, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 14.35 Erudit-cafe. 15.25 Părinţi și copii. 16.00, 17.15, 19.40 Jocurile Olimpice Soci 2014. 19.00, 4.00 MESAGER. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

22.20 Jurnalul olimpic. 22.35 Reporterul de gardă. 23.00 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.20 Europa în concert. Hurts.

0.15 Documentar. „Unde se nasc fluturii”. 4.30 Moldova în direct.

5.30 Știinţă și inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 13.30 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:30 Chelsea Settles (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Experiment infernal (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoppin 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4667 15:00 Film: Lecţii de viaţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Las Fierbinţi (prima ediţie, sezon V) 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: O săptămână nebună, ep.1, sezon 1 00:00 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep 8, an 1 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Олимпийское утро на Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55 „След” 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:05 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Энциклопедия зимней Олимпиады” 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. „Верь мне”. Многосерийный фильм 00:00 „Primele știri” (rus) 00:10 „Вечерний Ургант” 00:50 „На ночь глядя” 01:35 Джулия Робертс в триллере „В постели с врагом” 03:10 „Prima Oră” (R) 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 LE TOUR DU CERVIN 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:33 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:05 RICARDO 13:37 INÈS DE LA FRESSANGE, EN AVANT, CALME ET DROIT ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LE SILENCE DES ÉGLISES 16:44 FLASH INFO 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 UN VILLAGE FRANÇAIS 20:21 UN VILLAGE FRANÇAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 INCOGNITO 23:32 À CHEVAL DANS UNE MAISON VIDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:48 INÈS DE LA FRESSANGE, EN AVANT, CALME ET DROIT ! 2:36 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 3:17 GEOPOLITIS 3:32 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Programe 7 FEBRUARIE 2014

14

Vineri

15

FEBRUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.10 - ȘTIRI. 6.15 Documentar.„Aventuri la grădina zoologică”. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

9.45 Documentar. „Drumeţii”. 10.10 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 10.30„Art Show” la 15 ani. 12.00 Dor. Grigore Vieru. 12.30 Poftiţi la masă. 13.10, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”.

14.00 Documentar. „Berlin, 1885”. 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 17.15 Documentar. „Tineri și sălbatici”. 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.25, 21.20, 22.35 Jocurile Olimpice Soci 2014. 20.45 „Fiindcă iubesc...” Versuri de Grigore Vieru. 22.20 Jurnalul olimpic. 23.00 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 0.20 2014 - Anul Dumitru Matcovschi. 0.30 Natura în obiectiv. 1.00 Documentar. „Euromaxx”.

4.30 Documentar. „Sarea incașilor”. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 02:45 Serial: Forţa destinului (r) 04:15 Doamne de poveste (r) 05:15 Doctorul casei (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Lectii de viata (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 MasterChef (sezonul 1) 16:00 La Maruţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Unsprezece plus una 23:00 Film: Sus, în aer 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:45 Film: Sus, în aer (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Телеканал „Олимпийское утро на Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55 „След” 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:05 „Давай поженимся!” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Энциклопедия зимней Олимпиады” 18:55 „Поле чудес” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 21:55 Валерий Гаркалин, Инна Чурикова, Вера Алентова, Игорь Угольников в комедии „Ширли-Мырли” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:30 Пол Джаматти в комедии„На обочине” 02:30 Николай Еременко в фильме„З1 июня” 04:40 Алиса Фрейндлих, Никита Михалков в фильме „Два голоса” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale.

10.00, 16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 LE TOUR DU CERVIN 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:06 AL DENTE 13:37 LES ROUTES DANGEREUSES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 UN VILLAGE FRANÇAIS 15:54 UN VILLAGE FRANÇAIS 16:51 FLASH INFO 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DÉTECTIVES 22:53 DÉTECTIVES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 QUAND VIENT LA PEUR 2:37 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă FEBRUARIE

6.05, 21.00, 0.05 - ȘTIRI. 6.20 Documentar. „Sarea incașilor”. 7.15 Legendele muzicii. 7.25 Desene animate.„Legenda lui Zorro”. 7.55 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 8.20, 22.20 Jurnalul olimpic. 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Întâmpinarea Domnului. Transmisiune în direct. 10.00 Magazinul copiilor. 10.35 Știri pozitive. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00, 15.30, 17.15 Jocurile Olimpice Soci 2014. 15.00 Documentar. „Euroboxx”. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 20.50, 3.20 2014 - Anul Dumitru Matcovschi. 21.25 Destine de colecţie.

22.35 Film. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 0.15 Prin muzică în Europa. 2.20 Avangaraj. 3.30 Portrete în timp. 4.30 În premieră.

5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști.

Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopţii 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 02:45 Serial: Forţa destinului (r) 04:15 Doamne de poveste (r) 05:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile PRO TV 13:05 Teleshopping 13:20 MasterChef (r) 15:00 Film: Urăsc Ziua Îndrăgostiţilor 16:45 Film: Unsprezece plus una (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: S-a furat un tren 1 2 3 22:45 Film: Omul Păianjen 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:30 Film: Omul Păianjen (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 06:40 Жанна Прохоренко в фильме „А если это любовь?” 08:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 К юбилею актера. Премьера. „Николай Еременко. Ищите женщину” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Николай Еременко в приключенческом фильме „Пираты ХХ века” 14:00 Новости (с субтитрами) 14:10 Валерий Гаркалин, Инна Чурикова, Вера Алентова, Игорь Угольников в комедии „Ширли-Мырли” 16:30„Повтори!” Пародийное шоу. Лучшее 18:30 „Татьяна Тарасова. У меня не ледяное сердце” 19:25 Иннокентий Смоктуновский, Олег Ефремов, Ольга Аросева в комедии „Берегись автомобиля” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:55 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 Фильм „1 + 1” 01:30 Фильм Мартина Скорсезе „Джордж Харрисон: Жизнь в материальном мире”. Часть 2-я 03:15 Вячеслав Шалевич в фильме „Хоккеисты” 04:50 Евгений Леонов-Гладышев, Евгения Симонова в фильме „Сеанс одновременной игры” 7.00, 12.10, 19.25, 1.05 S e r i a l e. 1 1 . 4 0 Te l e shopping. 16.45, 0.00, 6.45 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 5.45 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MEDITERRANEO 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07 BASKUP 11:32 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 C’EST DANS MA NATURE 13:04 FLASH INFO 13:06 ÉPICERIE FINE 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:00 360° - GÉO 16:55 FLASH INFO 17:00 TARATATA 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 TERRIENNES 19:27 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE GRAND SHOW 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 DÉTECTIVES 1:49 DÉTECTIVES 2:35 TARATATA 3:02 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

16

FLUX

Duminică FEBRUARIE

6.05, 21.00, 0.05 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „În croazieră cu aerostatul”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Monospectacol. Horiște Grigore Leșe. (România). 8.30, 22.20 Jurnalul olimpic. 8.40 Dialog social. 9.00 Poftiţi la masă. 9.30 Documentar. „Monumente de arhitectură”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00, 3.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Cultura azi. 13.45 Baștina.

Magazin agricol. 14.30, 17.15 Jocurile Olimpice Soci 2014. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 18.25 Chișinăul de ieri și de azi. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea.

19.50 La noi în sat. 20.35 Tezaur. 20.45 Crochiuri de iarnă. 21.20 Energia regenerabilă. Educaţie. Consum. Progres. 21.50 2014 - Anul Dumitru Matcovschi. 22.35 Documentar. „Berlin, 1885”.

0.15 Handbal. „Olimpus 85”- „Universitatea Tiraspol”. 1.30 Serial. „SIMULATORII”. 2.40 Știri pozitive. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Destine de colecţie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de poveștiri (r) 13:45 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Diamantul nopţii (sfârșitul serialului) 18:30 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Forţa destinului 23:30 Friendzone 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 02:45 Serial: Forţa destinului (r) 03:45 Friendzone (r) 04:15 Doamne de poveste (r) 05:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Film: Urăsc Ziua Îndrăgostiţilor (r) 12:00 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.13, an 4 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Dansează cu mine 16:30 Film: Maverick 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Terminator - Salvarea 22:45 Film: Tărâmul libertătii 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:30 Film: Taramul libertăţii (r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 06:00 Новости 06:10 „Футбол нашего детства” 07:00 Фильм „Право на прыжок” 08:35 „Служу Отчизне!” 09:05 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 „Свадебный переполох” 13:00 „Актеры. Жизнь после славы” 14:00 Новости (с субтитрами) 14:10 Андрей Миронов в комедии „Невероятные приключения итальянцев в России” 15:50 Мария Порошина, Нонна Гришаева, Даниил Спиваковский в многосерийном фильме „Новогодний переполох” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:35 Премьера. „Большая разница ТВ” 00:20 Игорь Бочкин в криминальной комедии „Барханов и его телохранитель” 02:15 Итоги Берлинского кинофестиваля в программе Сергея Шолохова „Тихий дом” 02:40 Стив Мартин в комедии „Оптом дешевле” 04:05 Игорь Скляр в музыкальном фильме „Мы из джаза” 7.00, 19.00, 4.30 Reporter.

7.25 Să mă aștepţi... 8.20, 14.45, 1.20, 3.30, 6.00 Divertisment. 9.15, 14.30 Teleshopping.

9.30, 15.00, 19.25 Seriale. 2.20, 4.50 „DA sau NU”.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:24 À BON ENTENDEUR 6:52 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:32 WARI 8:00 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 SCIENCE OU FICTION 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07 BASKUP 11:32 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:02 JOUR DE RUGBY 12:45 PROGRAMME COURT 13:03 FLASH INFO 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 FLASH INFO 16:38 LES CHANSONS D’ABORD 17:29 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:31 LES ROUTES DANGEREUSES 20:29 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 AUJOURD’HUI (TEY) 23:33 LES DERNIERS HOMMES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 FOOT! 1:25 FOOT! 1:32 INCOGNITO 3:02 À CHEVAL DANS UNE MAISON VIDE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

7-14 februarie BERBEC Vei fi eficientă, realistă și activă, iar drept urmare vei obţine rezultate excelente la locul de muncă.

Situaţia ta materială va avea și ea de câștigat pe parcursul acestei săptămâni.

TAUR Conjunctura astrală îţi va aduce cu siguranţă schimbări importante în viaţă, care te vor bucura însă.

Pe plan financiar vei avea o săptămână propice și este foarte posibil să intri în posesia unei sume de bani la care nici n-ai sperat.

GEMENI Relaţiile de prietenie vor juca un rol foarte important pentru tine și nu este imposibil ca un amic să se transforme în ceva mai mult. Cineva va încerca să te păcălească, așa că ai grijă să nu cazi în plasa unor chilipiruri.

RAC Este o perioadă foarte bună pentru a-ţi cunoaște sufletul pereche. În timpul liber înconjoară-te de persoane care te fac să te simţi relaxată și bine în pielea ta.

LEU Există riscul să te confrunţi cu unele mici probleme financiare și cu unele dificultăţi la locul de muncă. Îţi vei dori să-ţi petreci cât mai mult timp acasă. Relaţia cu partenerul nu va fi una grozavă.

FECIOARĂ Nu ezita să ieși în oraș și să socializezi, pentru că vei cunoaște multe persoane care se vor dovedi a fi foarte interesante. Va trebui să te supui unui proces de introspecţie, pentru a-ţi da seama exact de ceea ce-ţi dorești.

BALANŢĂ Există riscul să ai unele probleme pe plan familial, caz în care va trebui să dai dovadă de foarte multă răbdare. Din fericire, lucrurile vor merge mult mai bine în ceea ce privește relaţia cu iubitul.

SCORPION Vei beneficia de sprijinul unor oameni foarte influenţi, fapt care îţi va crea o stare de spirit foarte bună. Încearcă să profiţi cât mai mult de conjunctura astrală favorabilă din această perioadă.

SĂGETĂTOR Pe planul carierei, lucrurile îţi vor merge de minune, iar conjunctura astrală îţi va fi favorabilă. Vei avea câteva idei bune, care vor fi apreciate de șefii tăi.

CAPRICORN Intuiţia ta va funcţiona mai bine ca niciodată, astfel că vei reuși săţi dai seama de adevăratele intenţii ale persoanelor cu care vei intra în contact. Nimeni nu va reuși să te înșele sau să-ţi ascundă anumite lucruri.

VĂRSĂTOR Partea pozitivă este că riscurile de avea unele probleme de sănătate sunt foarte scăzute. Condu prudent dacă mergi cu mașina, pentru că există întotdeauna riscul ca alţi șoferi să facă greșeli.

PEŞTI Ferește-te de propuneri care sună prea bine pentru a fi adevărate, pentru că te vor face să pierzi timp și bani. Amintește-ţi că nu tot ce zboară se mănâncă și îţi va fi mult mai bine.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 105 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Magazin

7 FEBRUARIE 2014

Cripta domului din Speyer – una dintre cele mai frumoase subterane ale creştinătăţii Cripta domului din Speyer (Kaiserdom/Mariendom) este una dintre cele mai frumoase încăperi subterane ale creștinătăţii. După expresia poetului Reinhold Schneider este împreună cu mormintele sale de regi și regine „cel mai minunat monument de pe acest pământ”.

Simetria și împărţirea sa atestă o adevărată ordine divină. Asta voiau de fapt constructorii: ca aici să fie un spaţiu ceresc, o locaţie apropiată divinităţii. Întrucât Dumnezeu este cel care creează ordinea din haos.

Cuvântul „criptă” este de origine greacă, desemnând ceva ascuns. Și cuvântul german „Gruft” tot de aici derivă. Mormintele amenajate în subteran pe lângă ziduri constituie precursorii criptelor creștine. Peste unele morminte au fost ridicate biserici, de exemplu biserica Sf. Petru din Roma.

Construcţia a fost în așa fel gândită, încât altarul să vină exact deasupra mormântului, pentru ca acesta să poată fi venerat, ceea ce a dus la dezvoltarea unei încăperi sub corul bisericii cu punct central în mormântul sfântului. Nu se știe dacă cripta domului din Speyer a fost destinată și păstrării unor anumite relicve, dar în orice caz nu ascunde niciun mormânt de sfânt.

Cripta reprezintă punctual culminant al construcţiilor de gen, fiind de departe cea mai mare în stil romanic, remarcabilă pentru organizarea arhitectonică și divizarea sa armonioasă. Ea constă din patru spaţii amplasat sub corul domului. În centru se află un spaţiu pătrat împărţit în 9 bolţi. Tavanul se împarte și el prin arcele din gresie galbenă și roșie. La nord și la sud de acest spaţiu se află fragmente spaţiale similare, separate de piloni groși. La est se leagă un alt braţ, care se desfășoară în absida semicirculară. În total cripta are o lăţime de 35 de metri și o lungime de 46. Înălţimea bolţilor duce cam la 7 metri.

Cripta a fost iniţial gândită ca o biserică, cuprinzând 7 altare, cel central găsindu-se în aripa de est. În dom slujeau în evul mediu în jur de 70 de clerici. De o importanţă deosebită este cristelniţa dintrun singur bloc, ale cărei margini se prelungesc în semicercuri. Este cea mai veche cristelniţă romanică de la nord de Alpi. Din centrul criptei spre vest se ajunge printro ușă de fier masiv la mormintele

regale. În ”anticameră” sare în ochi epitaful lui Rudolf de habsburg, care îl înfăţișează cu sceptru, coroană și globul crucifer, stând pe un leu. Chipul este definit de nasul caracteristic al dinastiei și pare îmbătrânit de griji. În evul mediu astfel de reprezentări exact erau neobișnuite, regele apărând de obicei în floarea tinereţii și fără trăsături personalizate. De aceea, epitaful este un exemplu interesant pentru o practică artistică specifică abia secolului al XIII-lea. Pe pereţii laterali mai sunt reliefuri gotice din secolul al XV-lea.

După două trepte se ajunge la morminte, intrarea fiind de dată recentă. Înainte mormintele au trecut neobservate secole în șir, pentru că regii au fost îngropaţi în capătul estic al navei centrale sub podea. Mai târziu ia naștere anexa cu trepte a domului cu corul ridicat. La începutul secolului al XXlea, cripta devine accesibilă. Locul forma în evul mediu finele navei centrale, lucru vizibil prin bazele stâlpilor de la intrare.

Cine se odihnește în criptă?

Regalitate reprezentând casa de Salier, Staufer, Habsburger sau Nassauer. Sarcofagele sunt ordonate în două rânduri. În rândul din spate sunt cele mai vechi morminte, cele din dinastia salienilor: Konrad II (moare în 1039 în Utrecht), ctitorul domului, are sarcofagul central, iar alături sunt Heinrich III, Heinrich IV, Heinrich V, Gisela (soţia lui Konrad) și Bertha (soţia lui Heinrich IV). În rândul din faţă sunt îngropate personaje importante din secolul următor: Phillip von Schwaben, Beatrix (soţia lui Friedrich Barbarossa), Rudolf von Habsburg, Albrecht von Osterreich, Adolf von Nassau. În criptă se mai găsesc sarcofagele a cinci episcopi din secolele XII-XIII, iar nișa din dreapta mormintelor conţine moaște.

Sursa: turismistoric.ro

Demolarea istoriei? Starea patrimoniului arhitectural în Republica Moldova Odată cu trecerea timpului, moștenirea culturală pe care ne-au lăsat-o înaintașii degradează ori dispare cu desăvârșire. De cele mai multe ori însă, nu factorul temporal este determinant, ci nepăsarea ori chiar reaua-credinţă a unor factori de decizie. În ultimii douăzeci de ani, patrimoniul cultural al Republicii Moldova este supus unei agresiuni fără precedent și se află în continuă degradare, se arată într-un studiu lansat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup. Această situație a fost generată în special de nivelul de dezvoltare economică și de situaţia social-politică instabilă din ţară în ultimii 20 de ani. Un pericol real pentru patrimoniul arhitectural și natural din Republica Moldova îl constituie presiunea investiţiilor imobiliare și a construcţiilor neautorizate ce au parvenit odată cu creșterea economică.

Infograficul prezentat de budgetstories.md arată că în municipiul Chișinău, din numărul total de 977 de monumente istorice, 254 au avut de suferit din cauza nerespectării legislaţiei în vigoare. Monumentele de patrimoniu imobil de categorie naţională și locală au fost demolate, incendiate sau modificate prin lucrări de construcţie neautorizate. Și mai gravă este starea patrimoniului în Centrul Istoric al Chișinăului: 80 de monumente arhitecturale au fost demolate (44 dintre care au fost dărâmate în perioada 1993-2006, iar 36 de obiective – în perioada 2006-2012); 17 clădiri istorice au fost ruinate; 160 au suportat intervenţii ilegale ce au prejudiciat autenticitatea monumentelor. În Republica Moldova, starea patrimoniului în baza evaluării a 788 de monumente de categorie naţională din 366 de localităţi (29 de raioane) prezintă, de asemenea, un tablou dezolant.

Astfel, 15 la sută din imobile și situri istorice au fost demolate; 40% din imobile și situri istorice se află într-o stare de degradare avansată; 111 biserici au fost mutilate; 31 de biserici sunt într-o stare nesatisfăcătoare și nu întrunesc normele de conservare: 4 biserici de lemn sunt în stare de degradare avansată; alte 18 biserici de lemn au fost demolate; 8 mănăstiri sunt în stare nesatisfăcătoare, iar starea a 20 de mănăstiri poate fi calificată drept deplorabilă; 20 de edificii de arhitectură civilă sunt degradate; 50 de monumente de for public sunt în stare nesatisfăcătoare, iar 80 la sută din conacele boierești se află acum în stare de ruină.

Datele au fost colectate și analizate de Tatiana Savva. Infograficul a fost realizat de Opera Studio la comanda Centrului Analitic Independent „EXPERT-GRUP”.

FLUX

Cel mai ciudat manuscris din lume, la un pas de descifrare Manuscrisul Voynich este unul dintre cele mai misterioase documente medievale, pe care cercetătorii s-au chinuit zadarnic, zeci de ani, să-l descifreze. Acum, un botanist american susţine că poate sparge codul și știe în ce limbă a fost redactat manuscrisul.

Documentul a fost descoperit în anul 1912 într-o mănăstire din Italia, de către vânzătorul de cărţi Wilfred Voynich, scrie Daily Mail.

Tratarea cu carbon a arătat că textul datează din perioada Renașterii, anii 1404-1438, însă nimeni nu înţelegea ce scrie în el. La un moment dat s-a bănuit că este, de fapt, o farsă atent elaborată.

Cele 240 de pagini scrise pe piele de viţel conţin ilustraţii, diagrame și texte ciudate, scrise de la stânga la dreapta.

Deși criptografii au încercat să descifreze inscripţiile, nu au reușit. Acum, botanistul Arthur Tucker de la Universitatea Delaware susţine că desenele din manuscris sunt cheia misterului. El a observat că 37 din cele 303 plante prezentate provin din Mexic, prin urmare textul trebuie să fie scris în limba aztecă, numită Nahuatl.

CMYK

Aceasta era limba folosită mai ales de azteci, începând cu secolul al VII-lea. După cucerirea spaniolă, alfabetul aztecilor a fost înlocuit cu cel latin. În prezent, mai există aproximativ 1,5 milioane de persoane în Mexic care vorbesc această limbă, dar nimeni nu mai cunoaște alfabetul.

Echipa de botaniști condusă de Tucker caută acum denumirile plantelor, pentru ca apoi să poată găsi un cod al literelor, care să permită descifrarea întregului text.

Sursa: descopera.ro