2012
Greenpeace este o organizaţie internaţională independentă, prezentă în peste 40 de ţări din întreaga lume, care acţionează pentru a schimba atitudini şi comportamente, pentru a proteja şi conserva mediul înconjurător şi pentru a promova pacea. În 1971, motivaţi de viziunea lor despre o lume verde şi paşnică, un mic grup de activişti a plecat din Vancouver, Canada şi a navigat cu o barcă de pescuit spre Amchitka, unde Guvernul American realiza teste nucleare subterane. Aceşti activişti, fondatorii Greenpeace, considerau că părerea unui grup de indivizi contează mult şi poate schimba situaţia. Misiunea lor a fost să fie martorii testelor nucleare subterane americane din Amchitka, o insulă mică în vestul coastei peninsulei Alaska, una dintre cele mai active zone din punct de vedere seismic. Amchitka era refugiul a 3.000 de lutri marini, specie pe cale de dispariţie. De asemenea, insula mai adăpostea şi alte specii, printre care vulturi pleşuvi şi şoimi călători. Deşi vechea barcă de pescuit, Phyllis Cormack, a fost interceptată înainte de a ajunge în Amchitka, călătoria a generat un val de interes din partea publicului. SUA au detonat bomba, dar vocea raţiunii s-a făcut auzită. Testele nucleare în Amchitka au fost încheiate în acelaşi an, iar insula a fost declarată mai târziu sanctuar al păsărilor. Cu sediul principal în Amsterdam, Olanda, Greenpeace are peste 2,8 milioane de susţinători în toată lumea.
În România, organizația Greenpeace a derulat în anul 2011 următoarele campanii: Energia nucleară
Schimbări climatice
[R]evoluția Energetică
Politica Comună în Domeniul Pescuitului Protejarea Pădurilor
Substanţe Toxice
Roșia Montană Agricultura Sustenabilă
Resurse financiare Pentru a-și păstra independența, Greenpeace nu acceptă fonduri de la guverne, corporații sau politicieni, ci numai de la persoane fizice.
Buget 2012 185.245 1073 Alte donații
20.305,5 206.623,5
Biroul Greenpeace din România face parte din Greenpeace Europa Centrală și de Est, regiune coordonată de Greenpeace Austria. De aici provin și majoritatea fondurilor destinate activității în România, care se axează, în consecință, pe campaniile internaționale și mai puțin pe problemele locale. În România, Greenpeace primește fonduri prin sistemul de donații on-line, pe www.greenpeace.ro, prin redirecționarea a 2% din impozitul pe venit și din achiziționarea de produse din Greenpeace Shop.
Le mulțumim tutuor pentru sprijinul acordat până acum! Oricine poate susține activitatea Greenpeace, în diverse moduri: Alăturându-se echipei de voluntari Greenpeace s-a înființat datorită unui grup mic de oameni devotați care au crezut că pot face o schimbare. Întotdeauna ne-am bazat pe sprijinul, devotamentul și pasiunea voluntarilor în atingerea obiectivelor noastre. Activism web Astăzi, Internetul ne pune la dispoziție nenumărate instrumente care ne pot ajuta să ne facem auziți, Fie că este vorba de semnarea unei petiții sau postarea unei știri verzi pe Facebook, contribuția fiecăruia este foarte importantă. Donând on-line pe www.greenpeace.ro Viziunea noastră asupra unui viitor mai bun este la fel de puternică precum oamenii care ne susțin. Orice mic ajutor face diferența. Cumpărând un produs Ne sprijină oricine achiziționează un produs din Greenpeace Shop, pe www.greenpeace.ro. Direcționând 2% din impozitul pe venit Anual, suntem obligați să depunem declarația de venit. 2% din impozitul pe venit poate fi direcționat către un ONG, pentru a-l susține.
30
2 martie – Greenpeace a lansat harta interactivă a reactoarelor nucleare de pe glob Greenpeace a lansat o hartă on-line interactivă, care ilustrează toate reactoarele nucleare funcționale din lume, împreună cu estimări ale numărului de victime în cazul unui dezastru similar celui de la Fukushima, posibil la oricare dintre aceste reactoare. Afișând cele peste 400 de reactoare, harta interactivă arată că sute de milioane de oameni locuiesc în vecinătatea acestora și ar putea fi grav contaminate, necesitând evacuare în eventualitatea producerii unui accident nuclear. Harta interactivă, care conține date din revista Nature poate fi accesată din Facebook și Twitter și permite utilizatorilor să se atenționeze unii pe alții de riscul unui accident nuclear din imediata apropiere.
5 martie – Un an de la dezastrul nuclear din Japonia Greenpeace România a organizat la intrarea în Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, o acțiune de comemorare, a dezastrului nuclear de la Fukushima, din Japonia. La protestul pașnic au participat 10 activiști, care au ilustrat mesajul Greenpeace cu ajutorul unor materale vizuale. Greenpeace a făcut publice rezultatele unui sondaj de opinie referitor la construirea de noi reactoare în România, la un an de la dezastrul nuclear japonez. Conform sondajului, 62% dintre români sunt împotriva construirii de noi
26 aprilie – Expoziția Greenpeace marchează 26 de ani de la tragedia Cernobîl Pentru a readuce în atenția populației accidentul nuclear de la Cernobîl și pericolul pe care îl reprezintă energia nucleară, voluntarii Greenpeace au organizat o expoziție fotografică în București, la Palatul Șuțu. Expoziția a avut ca temă poveștile oamenilor care și astăzi au de suferit de pe urma accidentului de la Cernobîl. În 1986, pe 26 aprilie, a avut loc unul dintre cele mai grave accidente nucleare civile din istorie, provocat de o explozie în urma căreia a rezultat un nor radioactiv care a afectat mare parte din Europa, și care a dus la evacuarea a peste 100.000 de oameni. Estimările arată că în prezent, peste 7 milioane de oameni au fost afectați de acest accident.
13 iunie – Câștig de cauză în procesul împotriva depozitului de la Saligny Greenpeace a obținut câștig de cauză într-un proces împotriva Comisiei Nanționale pentru Controlul Activității Nucleare (CNCAN) și Agenției Naționale și pentru Deșeuri Radioactive (AN&DR), pentru anularea autorizației parțiale acordată de CNCAN pentru construirea de către AN&DR a unui depozit de deșeuri slab și mediu-radioactive, la mai puțin de 1 km de localitatea Saligny, din județul Constanța. Autorizația inițială, provizorie, a fost suspendată în instanță în ianuarie 2012, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) , prin decizie definitivă și irevocabilă și anulată de instanță în luna iunie 2012. În consecință, documentația realizată în mod nelegal până la acest moment, pentru construirea depozitului de la Saligny nu mai poate fi folosită de către beneficiar, întrucât aceasta trebuie să fie elaborată pe parcursul desfășurării procedurilor de de evaluare a impactului asupra mediului și de evaluare strategică de mediu. Decizia amplasării acestui depozit a fost luată fără ca publicul să fie consultat. 4 iulie – Acțiune Greenpeace pentru stoparea programului nuclear Un grup de activiști Greenpeace a manifestat la Ministerul Economiei, pentru anularea proiectului de construire a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Aceștia au adus la minister mai multe containere cu semnul radioactivității, ilustrând pericolul asociat energiei nucleare. Nu demult Guvernul are intenția de a deschide o nouă exploatare de uraniu în zona Carpaților Orientali, în vecinătatea localităților Ceahlău și Grințieș, din jud. Neamț și a localităților Corbu și Tulgheș, jud. Harghita. În acest fel, România va găzdui un nou perimetru de risc radiologic, similar celui de la Ștei, Bihor, de unde au fost furate mai multe bare de minereu.
29 noiembrie – Greenpeace cere primului ministru să renunțe la construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă Activiștii Greenpeace au solicitat Premierului Victor Ponta, să renunțe la construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și să se alăture [R]evoluției Energetice. Deși Greenpeace este o organizație care protestează pașnic de peste 40 de ani, peste tot în lume, activiștii au fost bruscați, reținuți de jandarmi și amenințati, în mod abuziv, că vor fi duși la Procuratură.
Schimbările climatice Schimbările climatice reprezintă cea mai mare ameninţare asupra mediului înconjurător cu care se confruntă umanitatea. Calotele glaciare se micşorează de la an la an iar fenomenele meteo extreme sunt din ce în ce mai frecvente. Schimbările climatice afectează deja ecosistemele şi pun în pericol vieţile a milioane de oameni, din fiecareţară, de pe fiecare continent. Este esenţială schimbarea formei de producere şi utilizare a energiei - sectorul cu cele mai multe emisii de gaze cu efect de seră. Greenpeace lucrează pentru a construi un model energetic sustenabil şi pledează pentru o revoluţie energetică, capabilă să reducă emisiile de CO2 pentru a preveni efectele schimbărilor climatice, din care opţiunea pentru energia nucleară este exclusă. Strategia energetică națională pentru perioada 2007 - 2020 Guvernul român a adoptat Strategia energetică națională pentru perioada 2007-2020 fără a realiza, așa cum impune legislația internațională, evaluarea de impact asupra mediului. Considerând acest fapt drept o încălcare gravă a dreptului comunitar, Greenpeace a reclamat cazul atât instanțelor naționale, cât și Comitetului de la Aarhus și Comisiei Europene. La acest moment, cazul strategiei energetice naționale se află încă în stadiu de soluționare, în cadrul forurilor menționate. 6 aprilie – Greenpeace a protestat pe turnurile termocentralei de la Rovinari 20 de activiști Greenpeace au protestat la termocentrala de la Rovinari, manifestând pentru o politică energetică națională mai curată. Alpiniștii au escaladat un turn de răcire și au afișat bannere cu mesajul „Stop schimbării climatice”. Prin acest protest, Greenpeace a dorit să atragă atenția factorilor de decizie asupra necesității adaptării strategiei energetice naționale pentru a opri schimbările climatice. 30 august – Protest în fața ambasadei Rusiei pentru protejarea Arcticii Greenpeace România a organizat un protest în fața Ambasadei Rusiei la București, prin care și-a exprimat opoziția fermă față de planul inițiat de compania rusească Gazprom de a exploata și comercializa țiței din largul coastei nord-estice a Mării Peciora din Arctica. Activiștii Greenpeace au afișat un banner pe care scria „Putin! Save the Arctic not Gazprom !” („Putin! Salvează Arctica nu Gazprom!”). Ei au fost însoțiti și de un voluntar costumat în urs polar, purtând un banner prin care cerea, simbolic, să fie salvat („Save me!”).
19 septembrie – Protest pentru o strategie energetică curată Un grup de 12 activiști Greenpeace din România, Slovacia, Cehia, Polonia și Olanda a protestat la Ministerul Economiei din București manifestând pentru excluderea din strategia energetică națională a noilor capacități energetice pe cărbune. Cinci dintre aceștia au escaladat fațada clădirii, înaltă de aproximativ 25 de metri și au acoperit-o cu un banner cu mesajul „Stop CO2.” Actuala strategie energetică, precum și varianta ei aflată în proces de consultare publică la Ministerul Economiei, promovează folosirea cărbunelui și construirea de noi termocentrale pe cărbune, tehnologia cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră, ce determină schimbările climatice. Aceeași strategie energetică prevede importuri de cărbune, deschiderea de noi exploatări de lignit și oferirea de ajutor de stat pentru producția de huilă. 4-6 octombrie – Lansarea studiului „Costurile ascunse ale cărbunelui” și protest la Galați: Noua termocentrală Enel din Galați, ar îneca orașul în poluare timp de 40 de ani Greenpeace a lansat un raport privind impactul viitoarei termocentrale Enel asupra sănătății populaţiei și asupra economiei. Raportul dezvăluie o serie de costuri ascunse ale arderii cărbunelui, cu exemplificare în cazul termocentralei pe cărbune, cu putere instalată de 800 MW, din Zona Liberă Galaţi, investiție planificată de compania italiană ENEL. Aceste costuri, care nu vor fi imediat vizibile și, prin urmare, vor fi ocolite de către cei ce le generează, vor deveni imposibil de neglijat pentru populație. Poluarea atmosferică generată de viitoarea termocentrală va cauza anual, moartea prematură a 40 de persoane, durata de funcționare a centralei fiind de 40 de ani și aproximativ 45.000 de zile de boală anual, care se traduc în pierderi economice semnificative, din cauza absențelor bolnavilor de la lucru. În perioada 4-6 octombrie, orașul Galați a fost survolat de un balon Greenpeace, inscripționat cu mesajele „Enel amenință Galațiul cu 40 de ani de poluare” și „Enel, climate killer”.
Campania [R]evoluţia Energetică Această campanie propune un plan global pentru un viitor economic sustenabil, un viitor bazat, în principal, pe energie regenerabilă. Este foarte importantă definitivarea cadrului legislativ pentru preluarea energiei regenerabile în sistemul energetic românesc. Greenpeace susține urgentarea procesului de validare a normativelor, aflat deja în întârziere de peste doi ani. De asemenea, foarte importantă pentru includerea în sistem a energiei din surse regenerabile este dezvoltarea unei rețele moderne de preluare și distribuție, o așa-zisă „rețea inteligentă”. Eficienţa energetică este un termen foarte larg care se referă la multele modalităţi prin care putem obţine acelaşi beneficiu (lumină, încălzire, mişcare etc.) folosind mai puţină energie. Domeniul acoperă automobilele eficiente, becurile economice, practicile industriale îmbunătăţite, izolarea mai bună a caselor şi o gamă de alte tehnologii. Pentru că economisirea energiei înseamnă şi economisirea banilor, eficienţa energetică este foarte profitabilă. 19 noiembrie – Greenpeace a lansat [R]evoluția Energetică în România Greenpeace a lansat studiul [R]evoluția Energetică, ce prezintă beneficiile pe care România le-ar avea adoptând o strategie energetică axată pe energie din surse regenerabile și eficiență energetică. Studiul face o paralelă între două scenarii energetice: unul de referință, în care sectorul energetic evoluează în ritmul actual și un scenariu orientat spre energie din surse regenerabile și eficiență energetică, denumit [R]evoluția Energetică. Aplicând scenariul propus de Greenpeace, cererea finală de energie a țării s-ar putea reduce cu 40%. De asemenea, până în 2050, România ar putea fi alimentată cu energie regenerabilă în proporție de 84%, folosind tehnologia disponibilă în prezent. Astfel, potrivit studiului, din comparația celor două scenarii rezultă o serie de avantaje în favoarea [R]evoluției Energetice, precum un plus de 6.000 de locuri de muncă între 2010-2030, reducerea costurilor de combustibil, prin eliminarea treptată a folosirii combustibililor fosili și a celui nuclear, o mai bună securitate energetică, prin reducerea dependenței de importuri și, bineînțeles, un mediu mai curat. Până în 2050, România ar putea emite CO2 la un nivel de doar 7% față de emisiile din 1990.
Campania pentru eliminarea substanţelor toxice Substanțele chimice toxice din mediul înconjurător amenință râurile, lacurile, aerul, solul și oceanele, iar mai devreme sau mai târziu vor afecta oamenii și viitorul tuturor. Mediul înconjurător şi sănătatea umană la nivel global sunt ameninţate de producţia, comercializarea şi utilizarea multor substanţe chimice de sinteză. Cu toate acestea, industria chimică continuă să producă mii de compuşi chimici anual, în multe cazuri acestea nu sunt testate deloc sau sunt evaluate superficial, iar impactul lor asupra oamenilor şi a mediului nu este pe deplin înţeles. Campania Greenpeace împotriva substanţelor toxice este orientată spre reducerea şi eliminarea acestora, atât la nivel industrial cât şi al vieţii de zi cu zi.
Gazele de șist Greenpeace se opune exploatării rezervelor neconvenționale de gaze naturale și solicită un efort susținut pentru înțelegerea pe deplin a impactului acestei metode de extracție. În anumite zone din sol se găsesc rezerve de gaz natural ce nu pot fi exploatate prin metode convenționale. Fracturarea hidraulică presupune forarea în plan vertical a unui puț adânc până în zona de extracție, apoi forarea în plan orizontal. Este injectat apoi în stratul de rocă un amestec de apă, nisipuri și substanțe chimice, care provoacă fisuri ce permit gazului să evolueze către suprafață. Aceste fisuri în stâncă pot atinge lungimi de câteva sute de metri de la puțul inițial. Metodele de fracturare hidraulică presupun o serie de riscuri asupra mediului, dintre care unele nu au fost aprofundate și înțelese suficient până la acest moment. În plus, este foarte posibil ca amprenta de carbon a gazului de șist să nu o depășească doar pe cea a gazului convențional, ci chiar pe cea a cărbunelui. 31 mai – Greenpeace a acționat în instanță statul român pe tema gazelor de șist Greenpeace, alături de alte organizații non-guvernamentale, au acționat în instanță Guvernul României pentru anularea și suspendaera celor patru Acorduri petroliere de concesiune pentru explorare / dezvoltare / exploatare încheiate între A.N.R.M. și Chevron pentru perimetrele EX 18 – Vama Veche, EX 19 – Adamclisi, EX 17 – Costinești, respectiv E V – 2 Bârlad, cel din urmă nefiind făcut public. Acțiunea a fost precedată și de o plângere prealabilă depusă la Guvern în vederea revocării Hotărârilor de Guvern care au aprobat acordurile respective.
Roșia Montană În prezent, o companie româno-canadiană, Roșia Montană Gold Corporation, intenţionează să deschidă o uriașă mină de aur folosind cianura în tehnologia de extracție, în apropiere de Roșia Montană, o localitate din Transilvania. Un sat, patru dealuri, biserici și cimitire, împreună cu întreg centrul istoric, ruinele cetății Alburnus Maior și vestigiile romane ar urma să fie dizolvate în cianură în decurs de 15-17 ani. 215 de milioane de tone de minereu ar urma să fie procesate folosind mai multe sute de tone de cianură. Ca produs rezidual al exploatării, 215 milioane de tone de nămol toxic vor fi generate și stocate într-o vale protejată de un baraj înalt de 185 de metri. Iazul de decantare ar acoperi aproximativ 200 de hectare, însă proiectul nu cuprinde nici un plan pentru izolarea acestuia la bază. Acest lucru înseamnă că nămolul toxic va polua nu doar aerul, ci și apele subterane și de suprafață. Mai mult, după exploatarea minieră care va dura 16 ani în Roșia Montană, România va rămâne doar cu un dezastru ecologic, valori culturale inestimabile distruse și un iaz de sute de hectare de steril contaminat cu cianură. În consecință, generațiile viitoare ar urma să poarte această povară timp de decenii de-acum înainte. Deșeurile toxice care rezultă din exploatare vor reprezenta o amenințare pentru mediul înconjurător timp de secole. De asemenea, impactul inundațiilor este greu de estimat. Nimeni nu poate estima cu precizie efectele unei furtuni torențiale în contextul în care efectele schimbărilor climatice se fac deja simțite. Mai mulți oameni de știință susțin că proiectul va afecta mediul și va distruge patrimoniul cultural unic. De asemenea, Academia Română se opune proiectului. Mineritul pe bază de cianură nu se poate desfășura în condiții de siguranță deplină. Greenpeace s-a implicat în această campanie încă de la începutul proiectului, exprimându-și ferm opoziția față de exploatarea minieră de la Roșia Montană. Greenpeace se opune mineritului și exploatărilor resurselor de subsol, prin practici poluante, care afectează mediul, ecosistemele și comunitățile locale. Greenpeace propune alternative care nu presupun expunerea mediului la poluare sau la riscul de poluare - turism ecologic, agricultură sustenabilă, investiții în dezvoltarea infrastructurii pentru exploatarea energiei regenerabile. În anul 2012, campania Greenpeace a continuat acțiunile în instanță, o parte dintre acestea fiind începute în 2010, demarate în urma unor investigații. Organizația are 22 acțiuni în instanță pe această temă.
18 ianuarie – UDMR, nu trăda Roșia Montană! Greenpeace a lansat un apel către membrii și susținătorii UDMR, care puteau decide soarta proiectului minier de la Roșia Montană. La granița cu România au fost amplasate bannere sugestive menite să atragă atenția asupra pericolului pe care îl presupune aprobarea proiectului minier, atât pentru Roșia Montană, România, cât și pentru Ungaria. Greenpeace a implementat și un instrument on-line, prin care vizitatorii site-ului au putut transmite mesajele lor direct către liderii partidului. 31 ianuarie – Activiștii Greenpeace au ocupat biroul Ministrului Mediului Greenpeace a protestat în București împotriva proiectului minier de la Roșia Montană. Activiști Greenpeace din România, Ungaria, Austria, Slovacia, Germania și Italia au ocupat biroul Ministrului Mediului, László Borbély, solicitându-i să nu acorde avizul de mediu pentru proiectul minier de la Roșia Montană. 11 activiști s-au legat cu lanțurile de biroul ministrului și i-au solicitat să nu avizeze proiectul minier. În paralel, în mai multe capitale europene – Budapesta, Viena, Bratislava, Ljubljana, Sofia și Varșovia activiștii Greenpeace au protestat la Ambasadele României și au înmânat ambasadorilor țării noastre o scrisoare cu solicitările organizației. 1 martie - Lansarea documentarului Roșia Montană - mărturii incomode Greenpeace a realizat un documentar cu mărturiile oamenilor din Roșia Montană, care nu se dau bătuți și luptă în continuare împotriva proiectului minier care le-ar distruge casele, locurile în care au copilărit, au trăit, în care și-au îngropat rudele viața și mediul înconjurător. Documentarul poate fi vizionat pe site-ul Greenpeace: www.greenpeace.ro.
Campania de protejare a pădurilor Pădurile seculare sunt amenințate peste tot în lume. Ultimele rămăşiţe ale pădurilor neexplorate oferă adăpost pentru milioane de animale şi reprezintă raiul diversităţii naturale în termeni de specii de plante şi animale. În România, campania de protejare a pădurilor vizează următoarele aspecte: Tăierile ilegale de pădure Greenpeace România investighează și expune cazurile de tăieri ilegale de pădure și derulează o campanie pentru îmbunătățirea și aplicarea legislației în acest domeniu, care să vizeze înăsprirea pedepselor pentru cei care taie ilegal arbori. De asemenea, această campanie este sprijnită și de o serie de acțiuni în instanță. Includerea pădurilor virgine de fag în Patrimoniul UNESCO România deține cea mai mare suprafață de pădure de fag din arealul euro-asiatic – aproximativ 2.000.000 ha, care reprezintă peste 30% din suprafața împădurită a țării. Pe teritoriul României, pădurile de fag s-au extins acum aproximativ 3.000 de ani și cuprind anumite specii rare, endemice (printre care și specii ocrotite: mierea-ursului, crucea voinicului, brusture negru), care imprimă o notă regională distinctă. Greenpeace a demarat o campanie pentru includerea acestor păduri valoroase de fag în patrimoniul UNESCO. În perioada 1929-2004, suprafața pădurilor de fag și amestec de fag, s-a redus cu circa 400.000 ha, adică cu 20 %, iar agresiunea continuă, de aceea este foarte importantă protejarea lor. Protejarea pădurilor 80% din pădurile planetei au fost degradate sau distruse. Greenpeace luptă pentru a opri complet defrișările până în 2020, pentru a proteja ce a mai rămas din aceste ecosisteme extraordinare. În România, deoarece fenomenul despăduririlor este prezent în mare măsură și în arii forestiere protejate, campania vizează protejarea reală a pădurilor cu un anumit statut de protecție, prin îmbunătățirea legislației și a normelor de aplicare.
14 mai – Greenpeace a lansat harta despăduririlor din România. În țara noastră se taie 3 hectare de pădure pe oră Greenpeace a lansat harta suprafețelor despădurite din România, în perioada 20002011, solicitând, cu această ocazie, Ministrului Mediului și Pădurilor să ia măsuri urgente pentru protejarea pădurilor. Studiul elaborat de Greenpeace arată că suprafața forestieră totală despădurită și degradată, în perioada 2000-2011 a fost de 280.108 hectare - aproximativ 28.000 hectare pe an. Cele mai afectate județe sunt Suceava, Harghita, Argeș, Maramureș și Cluj. Studiul Greenpeace relevă că aproape jumătate, mai exact 48,95% din suprafețele despădurite în perioada 2000-2011 se află în actualele arii protejate. Mai grav este faptul că sunt afectate chiar pădurile virgine, acestea fiind printre cele mai valoroase. În comparație cu alte țări din Europa, unde suprafețele rămase sunt mult mai mici, România are 218.500 de hectare de păduri virgine. 15 mai – Lansarea studiului „Tăierile ilegale de arbori în pădurile din România în perioada 2009-2011” Greenpeace a derulat o investigație pe tema tăierilor ilegale de arbori. Greenpeace a solicitat informații de la autoritățile competente în acest domeniu, respectiv Poliția, Jandarmeria, Garda de Mediu, Direcțiile Silvice și Inspectoratul Teritorial pentru Regim Silvic și Vânătoare. Pe baza răspunsurilor primite de Greenpeace de la autorități, în perioada 2009-2011 s-au înregistrat, în total, la nivel național, 31.456 de cazuri de tăieri ilegale de arbori, care s-au soldat cu sancțiuni (amenzi contravenționale sau dosare penale, în funcție de gravitatea faptei). Cele mai multe cazuri de tăieri ilegale s-au înregistrat în județele Argeș (peste 6.000), Gorj (2.500), Prahova (peste 2.000), Bacău (aproape 2.000). Cele mai puține cazuri de tăieri ilegale s-au înregistrat în județele Giurgiu și Teleorman, cu câte 8, respectiv 39 de cazuri.
5 iulie – Revizuirea Codului Silvic Greenpeace și-a exprimat public îngrijorarea față de prevederile proiectului de modificare a Codului Silvic, proiect ce urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților din Parlamentul României. Principalele deficiențe semnalate de Greenpeace se referă la modalitatea insuficient de dură de sancționare a furtului și distrugerii arborilor, abordarea prea generală a aspectelor legate de conservarea biodiversității, acceptarea tăierilor rase, neclaritățile vizând includerea pădurilor în intravilan, scoaterea suprafețelor mai mici de 0,02 ha din fondul forestier fără compensații etc. Greenpeace a solicitat autorităților române înăsprirea sancțiunilor pentru infracțiunile silvice și asigurarea resurselor financiare pentru acordarea compensațiilor reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice care determină restricții în recoltarea de masă lemnoasă, asigurarea efectivă a accesului public la informațiile din toate amenajamentele silvice (conform Legii 544/2001 și Convenției de la Aarhus ratificată prin Legea 86/2000), revenirea la atribuțiile Jandarmeriei referitoare la constatarea contravențiilor silvice și aplicarea sancțiunilor, așa cum erau ele prevăzute înainte de adoptarea Legii 171/2010. 10 decembrie – ROMSILVA pierde procesul cu Greenpeace Greenpeace a acționat în instanță Regia Națională a Pădurilor – Romsilva pentru acces la informații. Greenpeace a solicitat Ministerului Mediului și al Pădurilor, precum și Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, efectuarea de controale pe teren și aplicarea unor sancțiuni pentru defrișările de pădure din Parcul Național Retezat, zona Râu Șes. Folosind pretextul unui atac de insecte, au avut loc defrișări masive într-o zonă cu arbori valoroși din punct de vedere dimensional și sortimental, fără a se ține cont de scopul tăierilor de conservare, utilizând tehnici agresive de exploatare. Caracterul ilegal al defrișărilor a fost demonstrat în urma controlalelor efectuate de autoritățile amintite și de experții Academiei Române. Acționarea în instanță a survenit în urma refuzului Romsilva de a oferi informațiile solicitate de Greenpeace în legatură cu măsurile concrete de remediere a deficiențelor constatate, stadiul implementării acestor măsuri, persoanele sancționate pentru neregulile constatate , sancțiunile aplicate pentru fiecare persoană în parte, măsurile luate pentru prevenirea altor situații similare.
Campania pentru agricultură sustenabilă Greenpeace derulează o campanie pentru o agricultură cu impact pozitiv atât pentru oameni cât și pentru natură: alimente sănătoase obținute cu ajutorul mediului înconjurător, nu împotriva acestuia și ferme care să ajute la combaterea schimbărilor climatice, nu care să le agraveze. Agricultura este răspunzătoare pentru 14% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial. Fermele ecologice pot ajuta la reducerea acestor emisii și pot ajuta fermierii să facă față schimbărilor climatice. Ingineria genetică ne face dependenți de substanțe toxice și controlul corporațiilor asupra agriculturii. Expune oamenii și mediul înconjurător la riscuri necunoscute. Pânzele freatice ajung să fie contaminate, dăunătorii devin din ce în ce mai rezistenți la pesticide - acestea sunt doar câteva dintre problemele provocate de poluarea din agricultură, domeniu care a devenit din ce în ce mai dependent de substanțe toxice. Fermele ecologice pot produce cu 30% mai multă hrană per hectar, oferind oamenilor acces la hrană acolo unde este nevoie cel mai mult. 26 octombrie – Greenpeace, alături de fermierii americani, lansează un avertisment pentru Europa: culturile modificate genetic vor aduce apocalipsa în agricultură Greenpeace a organizat o conferință de presă în București pentru a lansa primul raport efectuat vreodată asupra impactului introducerii în UE a culturilor modificate genetic rezistente la glifosat. La lansare au fost prezenți și doi fermieri din Statele Unite care au împărtășit din experiența lor cu aceste culturi. Prognoza dr. Benbrook ilustrează un viitor sumbru mai ales pentru Europa: dacă fermierii adoptă tehnologia culturilor modificate genetic rezistente la ierbicide în același ritm ca cei din SUA, folosirea glifosatului la culturile de porumb - cea mai importantă și răspândită cultură din Europa – va crește cu peste 1.000% până în 2025, considerând nivelul actual de folosire, iar cantitatea totală de ierbicide folosite se va dubla.
16
Campania pentru Politica Comună în Domeniul Pescuitului Politica Comună în domeniului Pescuitului (PCP) este un set de reguli care guvernează flotele de pescuit din toate țările UE, indiferent de locațiile în care acestea pescuiesc. Aceasta stabilește cine poate pescui, ceea ce se poate pescui, unde și pentru cât timp. Ea ar trebui să asigure un pescuit durabil și să sprijine mijloacele de subzistență ale pescarilor. O revizuire completă, care are loc o dată la zece ani, a început în 2012. Zonele pentru pescuit ale Europei, cele mai mari din lume, au fost cândva, de asemenea, și printre cele mai productive din lume, dar 40 de ani de pescuit nedurabil în cadrul Politicii Comune în domeniul Pescuitului a dus la o diminuare a stocurilor de pește și la degradarea habitatelor marine, inclusiv a siturilor presupuse a fi protejate de legislația de mediu a UE.
Demersurile Greenpeace: 1. Adoptarea la nivelul Uniunii Europene a unor reglementări care să vizeze: • Interzicerea pescuitului excesiv și reducerea dimensiunii flotei de pescuit, eliminând în primul rând cele mai distructive și risipitoare metode de pescuit. • Sprijinirea formării unei rețele de rezervații marine, în care pescuitul să fie interzis. • Stabilirea de cote de pescuit care nu depășesc limitele recomandate științific. • Consolidarea și implementarea controalelor, pentru a reduce capturile ilegale. • Asigurarea transparenței în procesul decizional și de finanțare. 2. Greenpeace influențează în mod pozitiv deciziile politice în fiecare stat european, precum și în timpul luării deciziilor la nivel UE în cadrul Consiliului European și în Parlamentul European. 3. Vasul Greenpeace numit Arctic Sunrise urmărește navele de pescuit distructive și face eforturi pentru a opri "fabricile industriale plutitoare" precum supertraulerele. 4. Greenpeace a realizat o bază de date cu privire la operațiunile ilegale de pescuit. 5. Susține și facilitează nu numai crearea unor zone marine protejate, ci și supraveghează menținerea restricțiilor la pescuit. 6. Acționează în mod direct și non-violent pentru protejarea oceanelor. 7. Cooperează cu pescarii ce exploatează la scară mică, aceștia fiind viitorul pescuitului.
17
19 iulie – Greenpeace avertizează: peste jumătate din stocurile de pește sunt supraexploatate Greenpeace a amplasat o machetă a unui trauler, (vas de pescuit industrial), în Piața Constituției din București, în perioada 19-22 iulie, în cadrul campaniei de protejare a mărilor și oceanelor. În cadrul evenimentului, oamenii au fost informați despre importanța reformei Politicii Comune de Pescuit la nivel european, rolul fiecărui stat membru UE, măsurile de îmbunătățire propuse de Greenpeace și modul în care cetățenii se pot implica în procesul de revizuire a acestei politici. Evenimentul a curpins o expoziție foto și proiecții de filme pe tema pescuitului. La standul Greenpeace oamenii au semnat cărți poștale cu solicitări adresate autorităților competente în domeniul pescuitului. 20 noiembrie – Vocea pescarilor de coastă se face auzită Comisia Europeană Greenpeace a depus o declarație comună din partea asociațiilor pescarilor de coastă din Europa la Comisia Europeană. Declarația Comună a Pescarilor Artizanali Europeni a fost semnată de două asociații române de pescari de coastă și o federație, care reprezintă interesele a peste 250 de pescari artizanali români. În noiembrie, comisarul european Maria Damanaki s-a întâlnit cu reprezentanții pescarilor în cadrul Congresului European al Pescarilor Artizanali. Declarația solicită factorilor de decizie de la nivelul Uniunii Europene să refacă biodiversitatea mărilor din Europa și restul lumii, să alinieze numărul vaselor de pescuit cu nivelul stocurilor de pește disponibile, să pună capăt subvențiilor inechitabile și să garanteze dreptul de a pescui celor care pescuiesc sustenabil. Comisarul Damanaki a salutat principalele puncte ale Declarației și a pus accent în special pe rolul socio-economic pe care pescarii artizanali îl dețin în Uniunea Europeană. Reprezentanții pescarilor au fost încurajați să își facă auzite vocile în cadrul procesului de luare a deciziilor, mai ales în cadrul actualului proces de revizuire a reformei Politicii Comune de Pescuit.
18
Voluntariat 27 aprilie – Greenpeace s-a alăturat Teenfest Cu ocazia Zilei Tineretului, Greenpeace s-a alăturat inițiativei Consiliului Municipal al Elevilor, participând la evenimentul TeenFest București 2012, care a avut loc în perioada 2-3 mai, în Centrul Vechi, Piata Sf. Anton. Fundația Greenpeace a fost prezentă, împreună cu o echipă de voluntari, la standul de prezentare și informare. 13-15 august – Greenpeace a participat la festivalul ADfel Voluntarii Greenpeace au participat la festivalul de publicitate neconvențională, ADfel, care s-a desfășurat în club Fabrica. Zilele Culturale ADfel, festival aflat la a șaptea ediție, a avut loc în perioada 13-15 august, pe terasa Fabrica și a găzduit activități de promovare neconvențională derulate de organizații din zonele culturale, sociale, ecologice sau educaționale. Voluntarii Greenpeace au avut un stand de prezentare și o grădină verticală confecționată de ei. Voluntarii au strâns semnături, au oferit informații despre Greenpeace și campaniile desfășurate în România și la nivel internațional. 21-25 noiembrie: Greenpeace a participat la Târgul Internațional de Carte Gaudeamus Greenpeace la Târgul Internațional Gaudeamus 2011 - Romexpo, București (21-25 noiembrie) - distribuire de materiale informative și strângere de fonduri.
Greenpeace a luat naştere pentru că un grup de oameni devotaţi a crezut că poate face o schimbare. Întotdeauna ne-am bazat pe sprijinul, devotamentul şi pasiunea voluntarilor în reuşita muncii noastre şi atingerea obiectivelor. Voluntarii Greenpeace aduc o schimbare la nivel mondial. În lume sunt peste 3 milioane de voluntari Greenpeace. Fiecare este unic, fiecare este diferit. Pe toți îi unește spiritul Greenpeace. Te poţi alătura celei mai puternice voci pe care planeta noastră o merită. Pentru că există un singur Pământ!
19
Fundaţia Greenpeace CEE România Strada Ing. Vasile Cristescu, nr. 18, sector 2, București Telefon/fax:+40 31 435 57 43 e-mail: info@greenpeace.ro