RO.A&D # 0233 miercuri, 29 martie 2017 ROMANIAN AEROSPACE & DEFENCE
NATO Pag. 19 foto: WIKIPEDIA
ȘTIREA VREMURILOR DE ACUM 13 ANI: 29.03.2004 România a devenit membru al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO)
Trimiteți observațiile, comentariile, propunerile și solicitările Dvs. la heraldcons@gmail.com Dacă doriți să primiți acest newsletter la altă adresă de e-mail, contactați heraldcons@gmail.com
Page 2 of 24
distribuitor HERALD INSIGHTS
h t t p : / / w w w. c o m p e t i t i v e i n t e l l i g e n c e . r o
miercuri, 29 martie 2017 semn
Cap. Romania: Aviation & Defence (RO A&D) ................................................... 5 BVB - industria aeronautică ................................................................................................... 5 Francezii de la Airbus vor să ia IAR-ul „de nevastă” cu un contract de exclusivitate ........... 6 Încercări sindicale pentru revigorarea industriei de profil din Dâmboviţa ............................ 6 Cap. Internațional A&D ................................................................................................. 7 MD Helicopters 6XX ............................................................................................................. 7 comentariu .......................................................................................................................... 7 International Support Partnerships established as a new business area ................................. 8 Pakistan orders additional AW139 helicopters ...................................................................... 8 First success for Survivor R ................................................................................................... 9 Armored vehicle modernization requires 'total package' in Latin America ........................... 9 Russia's Black Sea Fleet Buildup ......................................................................................... 10 În ajunul Brexitului, Parisul și Londra lansează un proiect comun de rachete .................... 10 Cap. Decizional ................................................................................................................ 11 Prim-ministrul Sorin Grindeanu a acordat un interviu postului de radio Europa FM .......... 11 Grindeanu, despre o tăiere a bugetului MApN la rectificarea bugetară: E un scenariu pe care nu mi-l doresc ............................................................................................................... 12 Tillerson to press NATO on defense spending: official ....................................................... 13 Cap. Finanțe ...................................................................................................................... 13 Cap. MacroE ...................................................................................................................... 14 Ministerul Economiei a lansat consultarea pentru elaborarea Documentului de politică industrială a României .......................................................................................................... 14 Pregătiți pentru viitor? O nouă perspectivă asupra economiei României (ep. 1/10)............ 15 1. Introducere ................................................................................................................... 15 Doar 134 de companii autohtone au trecut graniţa .............................................................. 16 Cap. Investiții ................................................................................................................... 17 ‘Think of Romania as an extension of your domestic market’ ............................................ 17 Transpunerea ideilor comune româno-israeliene în parteneriate concrete........................... 18 Cap. Evenimente ............................................................................................................. 18 Helicopters events ................................................................................................................ 18 Workshop: Implementation of the EU arms export control system ..................................... 19 Rădăcini ............................................................................................................................... 19 NATO ................................................................................................................................... 19 Page 3 of 24
Funding NATO .................................................................................................................... 20 Ingineri membri ai Academiei Române .............................................................. 24 fiecare știre reprezintă doar punctul de vedere al autorului acesteia, iar linkul conduce la sursă și la forma originală și integrală a articolului.
Conținutul acestui newsletter este destinat să ofere un ghid asupra subiectelor de interes pentru domeniul de activitate A&D. Pentru căutarea și identificarea circumstanțelor specifice se recomandă consultanța de specialitate asigurată de Herald Insights sau oricare altă firmă de consultanță specializată în competitive intelligence.
The contents of this newsletter is intended to provide a guidance on topics of interest to the A&D industry. For the searching and the identifying specific circumstances it is recommended the expert advice provided by Herald Insights or any other consulting company specializing in competitive intelligence.
Page 4 of 24
distribuitor HERALD INSIGHTS
h t t p : / / w w w. c o m p e t i t i v e i n t e l l i g e n c e . r o
Cap. Romania: Aviation & Defence (RO A&D)
BVB - industria aeronautică Herald Insights AEROSTAR Bacău (ARS), AVIOANE Craiova (AVIO), IAR Ghimbav (IARV), Romaero (RORX), Turbomecanica (TBM):
Valoare totală de piaţă: 179,40 milioane euro
INDUSTRIA AERONAUTICĂ - CAPITALIZARE BVB
120 100
80 60 40 20
26/03/17
19/03/17
12/03/17
05/03/17
26/02/17
19/02/17
12/02/17
05/02/17
29/01/17
22/01/17
15/01/17
08/01/17
01/01/17
0
Milioane Euro
140
Page 5 of 24
MIL EUR0
26/03/17
19/03/17
12/03/17
05/03/17
26/02/17
19/02/17
12/02/17
05/02/17
29/01/17
22/01/17
15/01/17
08/01/17
01/01/17
190 185 180 175 170 165 160 155 150
ARS AVIO IARV RORX TBM
PENTRU CĂ UN AMERICAN BĂTRÂN ŞI BOGAT O CURTEAZĂ,
Francezii de la Airbus vor să ia IAR-ul „de nevastă” cu un contract de exclusivitate http://www.bzb.ro/stire/francezii-de-la-airbus-vor-sa-ia-iar-ul-de-nevasta-cu-un-contract-deexclusivitate-a109994
Bună Ziua Brașov Publicat la 29 martie 2017 Autor: Ovidiu VRÂNCEANU
Acţionarii companiei braşovene sunt chemaţi să îşi dea acordul cu privire la încheierea documentului care ar pune, astfel, capăt „flirtului‖ dintre americani şi „românca mofturoasă‖
Compania IAR Ghimbav este interesată „să intre într-un program de cooperare de lungă durată cu Airbus Helicopters (potenţial furnizor de elicoptere)”, se arată într-un raport al Consiliului de Administraţie al companiei care va fi supus aprobării acţionarilor la finele lunii viitoare. Programul ar trebui, potrivit documentului citat, „să-i asigure (companiei IAR – n. red.) înnoirea portofoliului de produse din cadrul obiectului de activitate - lucrări de personalizare a elicopterelor H215M, fabricaţia de subansamble şi executarea lucrărilor de MRO pentru acest tip de elicopter, precum şi fabricaţia altor părţi componente pentru lanţul de fabricaţie şi distribuţie al Airbus Helicopters, dezvoltarea unei baze industriale competitive pentru elicoptere, care să permită pe termen lung ocuparea forţei de muncă cu înaltă calificare, fie în mod direct, fie în mod indirect, prin subcontractanţii societăţii, transferul de know-how, posibilitatea reabilitării/ modernizării facilităţilor industriale ale societăţii în vederea atingerii standardelor de calitate care se impun, obţinerea unor noi competenţe care urmează să fie recunoscute prin certificări şi autorizări, precum şi consolidarea relaţiei comerciale cu Airbus Helicopters, care să-i permită asigurarea necesarului de importuri de completare necesare îndeplinirii sarcinilor contractuale asumate de societate: reparaţia capitală a elicopterelor PUMA SOCAT, revitalizarea şi modernizarea elicopterelor 330 L PUMA pentru misiuni căutare-salvare, menţinerea în stare de operabilitate a întregii flote de elicoptere deţinute de instituţiile din cadrul Forţelor Sistemului Naţional de Apărare”. Contract general cu clauze de exclusivitate ...citește varianta integrală și originală urmărind link-ul ...
Încercări sindicale pentru revigorarea industriei de profil din Dâmboviţa http://www.jurnaldedambovita.ro/jdb_articol--vizite-ministeriale-la-fabricile-din-industria-deaparare,42504.html
Jurnal de Dâmbovița 29.03.2017 00:18
„După cea de-a treia întâlnire a sindicatelor cu noul ministru al Economiei, Mihai Tudose, s-a convenit o verificare în teren a fabricilor din sistemul naţional de apărare începând cu cele opt care funcţionează cât de cât şi între acestea patru foarte bine şi celelalte binişor, la care se mai adaugă alte şapte care sunt lipsite de contracte şi comenzi. În această situaţie s-a convenit ca în aprilie, în perioada 6-8, să aibă loc un turneu comun al miniştrilor Economiei şi al Apărării Naţionale în toate societăţile din industria de apărare‖, ne-a
Page 6 of 24
declarat liderul sindical Constantin Bucuroiu. Prima unitate vizitată, conform programului comunicat, va fi zona Braşov, cu întâlnire şi discuţii în teren cu sindicatele, după care, pe data de 8 aprilie a.c., se va ajunge în judeţul Dâmboviţa, la cele trei fabrici (Automecanica Moreni, Uzina Dragomireşti şi Uzina Mija). „Încercăm, în acest mod, să găsim o cale prin care, împreună cu Ministerul Economiei, să se realizeze o creştere a salariilor în întreaga industrie de apărare, pentru că la acest moment acestea au rămas la periferia grilei de salarizare pentru majoritatea angajaţilor‖, a spus liderul sindical. ...citește varianta integrală și originală urmărind link-ul ...
Cap. Internațional A&D MD Helicopters 6XX http://www.rumaniamilitary.ro/md-helicopters-6xx
Romania Military Marius Zgureanu 28 martie 2017 - 6:47
Iata ca apar si primele informatii despre MD-6XX, care initial trebuia sa fie un aparat monomotor in clasa 2,5 tone, de cercetare si atac derivat din MD-600N (cabina 2+6), dar cu rotor anticuplu cu 4 pale (care alaturi de coada compozita furnizeaza cu 40% mai multa putere anticuplu). Orizontul de intrare in productie este 2018, adica rapid. Asa, mai cu picatura… materiale compozite, 3D printing…
video1: https://www.youtube.com/watch?v=Et8p9PdO0lU ...citește varianta integrală și originală urmărind link-ul ...
comentariu Marius Zgureanu 28 martie 2017 at 12:20 Daca masa aia utila de 1,45 tone nu contine combustibilul, atunci putem spune ca e superioara la IAR-330 Puma http://www.rumaniamilitary.ro/un-elicopter-antisubmarin-puma-naval-prima-varianta Daca e si cu combustibilul, atunci se apropie de Puma 1
Publicat pe 8 mar. 2017; MD Helicopters revealed the target specifications of its new 6XX helicopter, which the company hopes to be able to certify within the next two years. Lynn Tilton, MD Helicopters owner, speaks with Shephard about the progress of the 6XX and the company. To read the full story, visit: https://www.shephardmedia.com/news/ro... For the latest industry news, visit: http://www.shephardmedia.com
Page 7 of 24
International Support Partnerships established as a new business area http://patria.fi/en/media/news/international-support-partnerships-established-new-business-area
PATRIA Finlanda 27.03.2017
According to its new strategy, Patria is seeking growth, investing in and directing its development efforts towards international lifecycle support services. To achieve its goals, on Patria’s Board of Management, Lassi Matikainen, who has been President of Patria Aviation since 2010, will take business ownership of programs in the aviation services, with a special focus on international growth of helicopter maintenance and expansion of civil flight training. His new title is President, International Support Partnerships and he will report to the President and CEO of Patria. Martti Wallin will become the new President of Aviation business unit and a member of Patria’s Board of Management. He has been in charge of the Aviation BU’s Engines unit, which is based in Linnavuori, and has been the deputy to Lassi Matikainen since 2013. Ville Ahonen will head the Engines unit and become a member of Aviation BU’s management team. Ville will also continue in his current position as manager of the Gas Turbines operative unit. These changes will come into effect from 1 April 2017. ―With this change, we will further strengthen the focus of Patria’s management on the implementation of our strategy, both internationally in new service partnerships and domestically, with respect to Aviation,‖ says Olli Isotalo, President & CEO.
Pakistan orders additional AW139 helicopters http://www.upi.com/Defense-News/2017/03/28/Pakistan-orders-additional-AW139helicopters/5971490712666/?utm_source=sec&utm_campaign=sl&utm_medium=1
United Press International March 28, 2017 at 11:38 AM By Richard Tomkins
The Pakistani government ordered an undisclosed number of additional medium-lift helicopters from Leonardo, the company announced Tuesday.
The Pakistani government ordered an undisclosed number of AW139 twin engine helicopters from Leonardo, the company announced Tuesday, which are expected to be used for search-and-rescue operations, among other missions. Pictured, an AW139 is used for search-and-rescue operations in Spain. Photo by Jbarcena/Wikimedia ...citește varianta integrală și originală urmărind link-ul ...
Page 8 of 24
First success for Survivor R https://www.rheinmetall-defence.com/en/rheinmetall_defence/public_relations/news/latest_news/index_13184.php
Rheinmetall Defence 28 Mar 2017
Rheinmetall to supply Saxony State Police with heavily protected tactical operations vehicle The Free State of Saxony has placed an order with Rheinmetall for two Survivor R protected tactical operations vehicles. The vehicles form part of an extensive €15 million anti-terror package. They will be delivered this year and be used to equip special police units in Saxony. The order is worth a figure in the low seven-digit euro range. This strategically significant contract underscores Rheinmetall’s position as an important supplier in the Public Security domain, and is the Group’s first successful sale in the field of advanced protected law enforcement vehicles. Made by Rheinmetall MAN Military Vehicles (RMMV), the Survivor R is a compelling symbol of Rheinmetall’s extraordinary expertise in the world of security and mobility. Developed in cooperation with Achleitner it is the perfect answer for robust law enforcement operations. Based on a high-performance 4x4 MAN truck chassis, the Survivor R features a steel armour passenger compartment. Designed for a top speed of 100 km/h, this high-mobility vehicle combines tried-and-tested automotive engineering with state-of-the-art protection technology from Rheinmetall. ...citește varianta integrală și originală urmărind link-ul ...
Armored vehicle modernization requires 'total package' in Latin America https://www.army.mil/article/185088/armored_vehicle_modernization_requires_total_packag e_in_latin_america
Army Mil March 28, 2017 By C. Todd Lopez
WASHINGTON (Army News Service) -- Several Latin American nations are modernizing their armored vehicle fleets, including Peru, which may soon finalize the first foreign military sales deal for Stryker vehicles. The threat from "illicit networks" in Latin America continues to grow. And armored vehicle modernization efforts by partner nations there will play a part in combating the threat -- but the deals must be done right, said the deputy commander of U.S. Southern Command. Latin American nations like Columbia, Brazil, and Peru, for instance, are demonstrating right now the right way to modernize existing fleets of armored vehicles -- including training and doctrine packages, said Lt. Gen. Joseph DiSalvo, deputy commander, U.S. Southern Command, during a conference here on armored vehicles.
Columbia, DiSalvo said, is now in its fifth year of a 15-year plan to modernize its armored vehicle fleet, which includes the Light Armored Vehicle family of infantry fighting vehicles. "They are striving to get a combined arms combat capability right now," DiSalvo said. He characterized Colombia's efforts to modernize their fleet as a "well-thought-out total system development of a legacy platform," that they expect to last them for another 30 to 40 years. "They are getting the institutional side of the house in foundation right now, with their doctrine and training." ...citește varianta integrală și originală urmărind link-ul ...
Page 9 of 24
Russia's Black Sea Fleet Buildup http://maritime-executive.com/editorials/russias-black-sea-fleet-buildup
The Maritime Executive By CIMSEC 2017-03-28 17:33:14 [By LT Alex Schneider]
A Neglected Black Sea Fleet Since the collapse of the Soviet Union in 1991, Russia’s naval fleets have been severely neglected. Corruption, defense budget shortfalls, and higher military priorities are among the factors that have prevented the modernization and buildup of the Russian navy. Of the four separate naval fleets—the Baltic, Black Sea, Northern, and Pacific Fleets—Russia’s Black Sea Fleet remains one of the most neglected and obsolete. The 2008 Russo-Georgian war revealed to Russia the need to modernize and increase the size of its Black Sea Fleet, which was reinforced during the 2014 Russian annexation of Crimea when NATO naval presence increased in the region.
Russia’s annexation of Crimea was an authoritative strategic coup by Russia that had two immediate effects: it removed Kiev’s ability to constrain Russia’s Black Sea Fleet buildup and modernization, and it increased the size and strength of Russia’s Black Sea Fleet. Prior to Crimea’s annexation, Kiev and Moscow had an agreement known as the Kharkov Agreement, which was signed into effect on April 21, 2010 by Dmitry Medvedev, then the Russian president, and Viktor Yanukovych, then the Ukrainian president. Under the Kharkov Agreement, Russia leased the Black Sea Fleet from Ukraine, which was primarily located in Ukraine’s Sevastopol naval port on Crimea. Through the conditions of the lease, Kiev was able to prevent any buildup or modernization of Russia’s Black Sea Fleet from occurring. By annexing Crimea, however, Russia forcefully freed the Black Sea Fleet from Kiev’s restrictive conditions. ...citește varianta integrală și originală urmărind link-ul ...
În ajunul Brexitului, Parisul și Londra lansează un proiect comun de rachete http://www.agerpres.ro/externe/2017/03/28/in-ajunul-brexitului-parisul-si-londra-lanseaza-unproiect-comun-de-rachete-21-15-59
AGERPRES marţi, 28 Mar 2017, 21:15 autor: Vicențiu Purcărea, editor online: Adrian Dădârlat
Parisul și Londra au semnat marți un acord pentru lansarea proiectului unor viitoare rachete cu grupul european MBDA, confirmând legătura strategică franco-britanică în ciuda Brexitului, transmite AFP. Acordul, semnat la Londra în prezența lui Harriett Baldwin, ministrul britanic al achizițiilor din apărare, și a lui Laurent Collet-Billon, director general pentru armament (DGA), intervine în ajunul activării articolului 50 al Tratatului de la Lisabona care va declanșa oficial procesul de ieșire din Uniunea Europeană a Regatului Unit. ...citește varianta integrală și originală urmărind link-ul ...
Page 10 of 24
Cap. Decizional Prim-ministrul Sorin Grindeanu a acordat un interviu postului de radio Europa FM http://gov.ro/ro/stiri/prim-ministrul-sorin-grindeanu-a-acordat-un-interviu-postului-de-radioeuropa-fm&page=1
Guvernul României Marți, 28 Martie
...... Sorin Grindeanu: Vorbim de ceea ce v-am spus eu, de un cadru şi de a face anumite schimbări în acest cadru, care se referă la proiectele strategice. Acele schimbări se fac în acord cu Comisia Europeană, pe o schemă deja agreată. Nu vreau să intru foarte tehnic, ci vreau să vă explic că ceea ce ne dorim este ca toate aceste perioade, fie că vorbim de studii
de prefezabilitate, de fezabilitate, de contestaţii, de exproprieri, de eventuale procese în instanţă, să fie pe termene mai scurte, dacă vorbim de investiţii strategice. Procesul transparent, ca să nu lăsăm loc de interpretări, dar e absolut necesar să facem aceste schimbări dacă vorbim de infrastructură, de energie şi de domeniul apărării, astfel încât tot ceea ce ne-am propus pe aceste domenii să se întâmple într-o viteză mai mare, şi se lucrează, iar în perioada următoare vom veni cu aceste propuneri, agreate de Comisia Europeană - ţin să subliniez acest lucru. Realizator: Va fi ordonanţă? Ce va fi, proiect de lege? Sorin Grindeanu: Lege, lege. Realizator: Va fi lege. Pentru că aţi pomenit de Armată, i-aţi transmis ministrului apărării săptămâna trecută - şi vă citez acum: "Sunt foarte mulţi bani - completez eu aici, alocaţi Armatei. Noi am alocat anul acesta 2% din PIB pentru apărăre. Nu vreau să cheltuim aceşti bani doar de dragul de a cheltui şi de a nu ţine cont de strategia de înzestrare pe care noi o avem". Scurtez, pentru că timpul trece foarte repede. Ce aţi vrut să spuneţi? Sorin Grindeanu: Am zis bine. Realizator: Ce aţi vrut să spuneţi? Sorin Grindeanu: Aşa cum ştiţi, guvernul pe care îl conduc e primul după ce România a devenit ţară membră NATO, care îndeplineşte ceea ce ne-am angajat şi anume ca 2% din PIB să fie destinat domeniului Apărării. I-am cerut şi astăzi... Realizator: A fost un angajament politic? Sorin Grindeanu: A fost un angajament în momentul în care am devenit şi este angajament nu doar pentru noi, ci pentru toate ţările membre NATO, de a aloca acest 2%. Suntem primul guvern care facem lucrul ăsta. I-am cerut ministrului - astăzi am o întâlnire cu dânsul şi cu ministrul economiei - i-am cerut ministrului exact ceea ce aţi amintit dumneavoastră. Aceşti bani care merg pe acest domeniu trebuie să fie cheltuiţi conform Strategiei naţionale, parte a strategiei comune NATO de apărare. Realizator: Adică? Să nu fie cumpărate lucruri care nu sunt prevăzute în strategii... Sorin Grindeanu: În aceste strategii. Realizator: Daţi-ne, vă rog, câteva exemple.. Sorin Grindeanu: Nu vreau să intru... Realizator:... pentru că nu ştim, a fost discutată în CSAT această... Sorin Grindeanu: Normal că toate aceste lucruri sunt discutate în CSAT, unele dintre ele sunt lucruri care ţin de Apărare şi daţi-mi voie să nu intru în amănunte, dar ceea ce vreau... un lucru vreau să vă spun, din acest punct de vedere: îmi doresc şi ne dorim ca mare parte din această sumă de bani să fie cheltuită in industria naţională de apărare, astfel încât efectele să se vadă în economia naţională, să repornim anumite fabrici care poate nu
Page 11 of 24
funcţionează în acest moment la capacitatea maximă. Tocmai de aceea, în această dupăamiază, am o întâlnire cu domnul ministru al apărării exact pe subiectul ăsta şi cu domnul ministru al economiei, domnul Tudose. Parte din industria de apărare, aşa cum ştiţi, se află la Ministerul Economiei. Realizator: Contractul cu producătorul german Rheinmetall Landsysteme pentru acele transportoare va fi semnat în acest an? Sorin Grindeanu: Daţi-mi voie să nu intru în amănunte şi nu cred că e rostul meu să intru în amănunte. Eu aştept această strategie şi aceste date - asta am cerut ministrului apărării pentru întâlnirea de după-amiază, să îmi prezinte planul pe care îl are pe acest an, în acest domeniu, ca parte a Strategiei naţionale şi această Strategie naţională ca parte a strategiei comune NATO. Realizator: În acest an se va merge mai departe pentru achiziţia unei noi escadrile de avioane de luptă F-16? Sorin Grindeanu: Nu pot să comentez lucruri atâta timp cât nu am văzut încă această sau nu mi s-a prezentat. Realizator: În CSAT nu aţi discutat? Sorin Grindeanu: Pot să vă spun în perioada imediat următoare ceea ce îmi cereţi ca şi amănunte. Deocamdată vreau să fiu cât se poate de clar şi să subliniez ceea ce v-am spus: orice vom cheltui în acest domeniu, interesul nostru este ca mare parte din bani să fie cheltuiţi în industria naţională; nu putem face anumite lucruri în acest moment, fiindcă nu avem capacitatea tehnică de a le face, dar ne dorim să fie în industria naţională, să o revigorăm. Pe de altă parte, toate aceste achiziţii şi investiţii trebuie făcute în acord cu această strategie şi aşa va fi făcut. Realizator: Domnule prim-ministru, mai avem doar cinci minute. O ultimă întrebare pe această temă. Există posibilutatea reducerii bugetului Armatei la rectificare, dacă aceste contracte nu se semnează în următoarele luni pentru achiziţii majore? Sorin Grindeanu: Haideți să ajungem acolo. Spuneți un anumit scenariu pe care nu mi-l doresc. Îmi doresc ca tot ceea ce am alocat pe aceste domenii să fie cheltuit, normal. Realizator: Vă întreb pentru că nu s-au cheltuit acești bani încă, rectificarea este peste 2-3 luni, nu, prima? Sorin Grindeanu: Da, mai e un pic. Realizator: De aceea vă întreb. Sorin Grindeanu: E un domeniu în care lucrurile nu se întâmplă de pe azi pe mâine. Adică, vorbim de contracte multianuale, vorbim de... Realizator: Veți lăsa acest buget intact? Sorin Grindeanu: E un angajament pe care România l-a luat. Noi suntem cei care, Guvernul pe care îl conduc e primul guvern care... Realizator: Am înțeles. Sorin Grindeanu: ...care face sau dă 2% pentru apărare. ..... ...citește varianta integrală și originală urmărind link-ul ...
Grindeanu, despre o tăiere a bugetului MApN la rectificarea bugetară: E un scenariu pe care nu mi-l doresc https://www.news.ro/economic/grindeanu-despre-o-taiere-a-bugetului-mapn-la-rectificarea-bugetara-eun-scenariu-pe-care-nu-mi-l-doresc-1922402928002017031416874172
news.ro 28.03.2017, 14:29 BUCURESTI | Scris de Alice Draghici |
Premierul Sorin Grindeanu a evitat să spună dacă la rectificarea bugetară de peste câteva luni urmează să se taie din bugetul MApN, în condiţiile în care nu se semnează în viitorul apropiat contractele pe achiziţii majore, precizând că este un scenariu pe care nu şi-l doreşte. Grindeanu a explicat, într-un interviu la Europa Fm, că vrea ca banii să fie cheltuiţi în industria naţională de apărare, pentru ca efectele să se vadă în economia României. ...citește varianta integrală și originală urmărind link-ul ... Page 12 of 24
Tillerson to press NATO on defense spending: official http://www.reuters.com/article/us-usa-tillerson-nato-spending-idUSKBN16Z2MZ
Reuters Tue Mar 28, 2017 | 2:45pm EDT Reporting by Yeganeh Torbati; Editing by James Dalgleish
U.S. Secretary of State Rex Tillerson will press this week for NATO allies to demonstrate a "clear path" to increase defense spending, a State Department official said on Tuesday. Tillerson will hold his first meeting with NATO foreign ministers in Brussels on March 31. He will push allies on how they plan to meet a defense spending goal of 2 percent of gross domestic product, and press NATO to increase its role in the fight against terrorism, the official said. "It is no longer sustainable for the United States to maintain a disproportionate share of NATO's deterrence and defense spending," the official said in a briefing with reporters, on condition of anonymity. ...citește varianta integrală și originală urmărind link-ul ...
Cap. Finanțe 22 mar.2017 4,5631 5,269 0,2148 4,2286 169,3564
EUR GBP MDL USD XAU
23 mar.2017 4,5555 5,279 0,2153 4,2229 169,4441
24 mar.2017 4,5552 5,264 0,2162 4,2149 168,5557
27 mar.2017 4,5500 5,269 0,2152 4,1870 169,3164
28 mar.2017 4,5514 5,266 0,2145 4,1912 168,8541
http://www.bnro.ro/default.htm
4.6 4.5654
4.55
4.5 4.4888
EUR 2017
4.45
EUR 2016 EUR 2015 EUR 2014
4.4
Page 13 of 24
24/12/17
03/12/17
12/11/17
22/10/17
01/10/17
10/09/17
20/08/17
30/07/17
09/07/17
18/06/17
28/05/17
07/05/17
16/04/17
26/03/17
05/03/17
12/02/17
22/01/17
01/01/17
4.35
4.6 4.4 4.3408 4.2 4.1792 4 USD 2017
3.8
USD 2016 3.6
USD 2015
3.4
USD 2014
3.2
24/12/17
03/12/17
12/11/17
22/10/17
01/10/17
10/09/17
20/08/17
30/07/17
09/07/17
18/06/17
28/05/17
07/05/17
16/04/17
26/03/17
05/03/17
12/02/17
22/01/17
01/01/17
3
190 180 172.3556 170 160 160.2712 150
AUR 2017 AUR 2016 AUR 2015
140
AUR 2014 130
24/12/17
03/12/17
12/11/17
22/10/17
01/10/17
10/09/17
20/08/17
30/07/17
09/07/17
18/06/17
28/05/17
07/05/17
16/04/17
26/03/17
05/03/17
12/02/17
22/01/17
01/01/17
120
grafice HERALD INSIGHTS în baza datelor istorice BNR
Cap. MacroE Ministerul Economiei a lansat consultarea pentru elaborarea Documentului de politică industrială a României http://economie.gov.ro/28-martie-ministerul-economiei-a-lansat-consultarea-pentruelaborarea-documentului-de-politica-industriala-a-romaniei
Ministerul Economiei 28 martie -
Ieri 27.03.2017, la sediul Ministerului Economiei, a avut loc prima întâlnire a Grupului de lucru interinstituțional pentru elaborarea Documentului de politică industrială a României, în cadrul Proiectului ―Dezvoltarea Capacității instituționale a Ministerului Economiei – Cod SIPOCA 7‖
Page 14 of 24
Grupul de lucru interinstituţional pentru elaborarea Documentului de politică industrială a României este un organism cu caracter consultativ și fără personalitate juridică, conducerea grupului fiind asigurată de Ministerul Economiei. În cadrul întâlnirii au fost prezentate: Obiectivele Grupului de lucru interinstituțional coroborate cu activitățile desfășurate în cadrul proiectului; Concordanța Obiectivelor Operaționale ale Politicii industriale cu Programul de Guvernare 2017-2020; Componența și Regulamentul de organizare și funcționare a GLI. La reuniunea de ieri au participat reprezentanți ai: Ministerului Economiei, Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice și Fondurilor Europene, Ministerului Afacerilor Externe, Ministrul Cercetării şi Inovării, Ministerul Educației Naționale, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Ministerului Sănătății, Ministerului Energiei, Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Ministerul Turismului, Consiliului Concurenței, Institutului Naţional de Statistică, Comisiei Naţionale de Prognoză, Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, Academia Română, Comisiei Naţionale de Prognoză, Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice, Camera de Comerţ şi Industrie a României. Ministerele au fost reprezentate la nivel de secretar de stat și a unui membru operativ, care va furniza soluții tehnice în domeniul de competență. In finalul întâlnirii a fost prezentat graficul următoarelor reuniuni ale Grupului de lucru interinstituțional care vor avea loc până la finalizarea și validarea Documentului de politică industrială a României.
Pregătiți pentru viitor? O nouă perspectivă asupra economiei României (ep. 1/10) http://www.bnro.ro/Caiete-de-studii-484.aspx
Banca Națională a României Florian Neagu, Florin Dragu, Adrian Costeiu Caiet de studii nr.46/ 2017
Studiul își propune să creioneze perspectivele economiei românești prin analizarea a trei categorii de firme care își vor menține rolul important în economie și peste un deceniu: (i) „veteranii în putere‖; (ii) elita firmelor și (iii) întreprinderile de stat. Aceste companii considerăm că au format masa critică ce va modela viitorul economiei. Firmele din masa critică au capacitatea de a face față provocărilor viitoare (cum ar fi o posibilă adoptare a monedei unice europene), cu condiția ca autoritățile să devină foarte active în remedierea unor vulnerabilități care s-au acumulat în decenii.
1. Introducere Studiul încearcă să creioneze o imagine despre cum va arăta economia României în deceniul următor. Perspectivele sunt mulțumitoare? Pot firmele să facă față diverselor provocări (cum ar fi aderarea la zona euro)? Întreprinderile de stat pot fi pârghii în sprijinirea economiei? Încercăm să răspundem la aceste întrebări prin identificarea acelor firme care vor fi prezente în economie și peste un deceniu. În primul rând, analizăm companiile care au reușit să-și desfășoare activitatea neîntrerupt în ultimele două decenii (veteranii economiei). O bună parte dintre acești veterani vor continua să existe și în viitor, influențând într-o măsură relativ importantă evoluția economiei. În al doilea rând, ne concentrăm pe elita economiei, respectiv pe cele mai performante firme din România. Acestea ne spun și care sunt limitele de creștere sustenabilă a economiei. În al treilea rând, investigăm firmele cu capital majoritar de stat. Acestea pot fi instrumente puternice în mâinile autorităților pentru a influența evoluțiile economice. Cele trei categorii împreună considerăm că au format deja masa critică de firme care influențează viitorul economiei. Această masă critică are rol majoritar în economie (din
Page 15 of 24
perspectiva cifrei de afaceri obținute, a valorii adăugate create, a numărului de salariați angajați de sectorul companii etc.), iar acest rol s-a consolidat în ultimul deceniu. Mai este o a patra categorie de firme care are contribuție importantă la sporul de valoare adăugată din economie: start-up-urile (Neagu et al. 2016). Din păcate, nu am putut face predicții relevante despre evoluția acestei categorii importante de firme, astfel că am optat să nu o includem în analiza de față privind viitorul economiei. Perspectiva de analiză în prezenta lucrare este de tip bottom-up. Folosim bilanțurile și conturile de rezultate ale tuturor companiilor din România pentru a agrega la nivel macro indicatorii necesari. Majoritatea concluziilor se bazează pe indicatori construiți în acest mod, indicatori care nu sunt disponibili în statisticile oficiale. Perspectiva propusă ne permite să analizăm și forma distribuției pentru fiecare indicator. Acest lucru este foarte util, pentru că valorile medii nu descriu aproape pe nimeni în economia României, evoluțiile la nivel macroeconomic sunt generate de o mică minoritate, iar populațiile de firme sunt eterogene sau chiar divergente (Neagu et al. 2016). Perspectiva asupra viitorului o căutăm cercetând trecutul. Urmărim evoluțiile din ultimele două decenii și încercăm să găsim tendințe sustenabile care cel mai probabil se vor păstra în anii următori. Trecutul la care ne uităm este perioada 1994-2015. Alegerea acestui interval se datorează exclusiv disponibilității bazelor de date privind bilanțurile și conturile de rezultate ale companiilor din România. Ipoteza că ceea ce s-a petrecut în economie în ultimele decenii este relevant pentru ce se va întâmpla peste un deceniu nu ia în calcul eventuale șocuri viitoare în productivitate sau în inovație care să fie mai ample decât cele din trecut. Nu știm nici probabilitatea de apariție a unor asemenea evenimente, nici impactul asupra economiei, așa că am optat să nu le luăm în calcul. Lucrarea este structurată după cum urmează. Capitolul 2 discută despre veteranii economiei, împărțind aceste firme în două categorii: „veterani în putere― și „veterani în decădere‖. Pentru nevoile lucrării de față, accentul va fi pus pe prima categorie. Capitolul 3 investighează elitele economiei, adică acele companii care s-au menținut în topul performanței indiferent de fazele ciclului economic. Întreprinderile de stat sunt analizate în Capitolul 4. Perspectiva este de a identifica cum pot aceste companii să fie pârghii de sprijinire a economiei. Capitolul 5 discută despre masa critică a firmelor, precum și despre cum ar arăta viitorul economiei. Ultimul capitol concluzionează principalele idei din lucrare și propune posibile căi de acțiune.
Doar 134 de companii autohtone au trecut graniţa http://jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/doar-134-de-companii-autohtone-au-trecut-granita738946.html
Jurnalul.ro Mentalitatea managerilor şi puterea economică redusă au făcut ca firmele româneşti să se oprească la granițele țării. Numai 134 de companii autohtone au reuşit să penetreze pieţele externă şi să-şi deschidă punctele de lucru sau filiale în alte ţări. Analiza stocului de investiţii străine directe pe care firmele româneşti le-au făcut în străinătate arată că suntem departe față de valoarea similară ale companiilor din Bulgaria și foarte departe de cele din Republica Cehă, Polonia sau Ungaria. Investiţiile româneşti peste graniţă nu trec de 0,18% din PIB, în timp ce ale bulgarilor sunt de 3% din PIB, iar ale polonezilor reprezintă 4% din PIB-ul lor, iar ale cehilor 8%. Ungurii sunt campionii regionali având investiţii în afara graniţelor care ajung la 130% din PIB. ...citește varianta integrală și originală urmărind link-ul ...
Page 16 of 24
Cap. Investiții ‘Think of Romania as an extension of your domestic market’ http://www.jpost.com/Business-and-Innovation/Think-of-Romania-as-an-extension-of-yourdomestic-market-485442
The Jerusalem Post BYSHARON UDASIN MARCH 28, 2017 18:33
https://www.facebook.com/MinisterIMM/ Romanian minister calls on Bucharest, Jerusalem to increase trade relations. Although Israel and Romania have enjoyed a strong diplomatic relationship for 68 years, bilateral trade between the two countries has much room for improvement, a Romanian minister told The Jerusalem Post on Monday. ―We currently have half a billion euros in trade exchange between the countries,‖ said Alexandru Petrescu, minister for Business Environment, Commerce and Entrepreneurship.
Israeli Economy Minister Eli Cohen and Romanian Business Environment, Commerce and Entrepreneurship Minister Alexandru Petrescu. (photo credit:COURTESY OF ALEXANDRU PETRESCU)
―This doesn’t really match the willingness on both sides, and, most importantly, the potential of trade between the two countries.‖ Petrescu sat down with the Post in Airport City on Monday, in the middle of a two-day trip to Israel to meet with Economy Minister Eli Cohen, Israel Innovation Authority officials and a variety of Israeli companies already doing business in Romania. Stressing that Romania perceives Israel ―as a special partner in the Middle East,‖ he said that the countries must substantiate this perception by boosting their business relations. ―I was quite keen to be in Israel because the level of trade is way under the potential, and it was important to allocate the first day in Israel to meeting with businesses,‖ said Petrescu, who has been in office since January. ...citește varianta integrală și originală urmărind link-ul ...
Page 17 of 24
Transpunerea ideilor comune româno-israeliene în parteneriate concrete https://www.facebook.com/MinisterIMM/
facebook București, 28 martie 2017:
, cu substanță, în domenii precum inovarea, securitatea cibernetică, dezvoltarea de start-upuri în diverse sectoare de activitate, precum și maximizarea potențialului investițional și comercial al celor două comunități de business au fost pe agenda discuțiilor de luni, 27 martie, purtate de ministrul Alexandru Petrescu cu ministrul israelian al Economiei și Industriei, Eli Cohen, cu președintele Grupului de prietenie Israel-Romania din Knesset, Yossi Yonah și cu reprezentanții Autorității Israeliene pentru Inovare.
„Ziua de astăzi a fost edificatoare pentru cunoașterea întregului ecosistem de business israelian, întâlnind cei mai importanți actori care formează structural acest mecanism, începând cu Ministerul Economiei și Industriei, cu Autoritatea Israeliană de Inovare, structuri de sprijinire a afacerilor (incubatoare, parcuri tehnologice, centre de cercetare) și încheind cu start-up-urile finanțate, toate conectate transversal prin firul inovării. Mi s-a confirmat, încă o dată, importanța susținerii start-up-urilor și consider că programul Start-up Nation va constitui o bază solidă pentru dezvoltarea ecosistemului de business românesc‖, a spus ministrul Alexandru Petrescu. În cadrul discuțiilor, cei doi demnitari au evocat caracteristica specială a relațiilor bilaterale, precum și perspectiva extinderii activității companiilor românești și israeliene pe cele două piețe. ...citește varianta integrală și originală urmărind link-ul ...
Cap. Evenimente Helicopters events • Medical Support Operations Conference Apr 25-26, 2017, London • Future Helicopter Technology Conference May 18-19, 2017, Rome • Close Air Support 2017 Conference May 22-24, 2017, Washington • Search and Rescue 2017 Conference May 30-Jun 1, 2017, Copenhagen
Page 18 of 24
Workshop: Implementation of the EU arms export control system https://polcms.secure.europarl.europa.eu/cmsdata/116023/Programme%20SEDE%20works hop%20EU%20arms%20export%20control.pdf 28-03-2017 - 14:55
On 12 April, the SEDE committee will organise a workshop on the implementation of the EU's arms export control system, in the context of its work on the annual report on arms exports. The workshop will focus on the issues of strengthening compliance with the Council common position governing control of exports of military technology and equipment, compliance with reporting obligations, increasing transparency and public scrutiny, and the development of the EU's institutional framework. Wednesday, 12 April 2017 Brussels, Altiero Spinelli building, Room ASP 3G3 09.00-10.30h 9.00-10.30 Welcome and introductory remarks by • Ms Anna FOTYGA, Chair of the Sub-Committee on Security and Defence (SEDE) 9.05-9.35 The EU Arms Export Control System • Dr Sibylle BAUER, Programme Director, Dual-Use and Arms Trade Control at the Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI). 9.35-10.25 Q&A 10.25-10.30 Concluding remarks by • Ms Anna FOTYGA, Chair of the Sub-Committee on Security and Defence (SEDE)
Rădăcini NATO https://en.wikipedia.org/wiki/NATO
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (abreviat NATO în engleză și OTAN în franceză și spaniolă) este o alianță politico-militară stabilită în 1949, prin Tratatul Atlanticului de Nord semnat la Washington la 4 aprilie 1949. Actualmente cuprinde 28 de state din Europa și America de Nord.
Page 19 of 24
Secretari Generali 1
General Hastings Lionel Ismay
Regatul Unit
4 aprilie 1952 – 16 mai 1957
2
Paul-Henri Spaak
Belgia
16 mai 1957 – 21 aprilie 1961
3
Dirk Stikker
Olanda
21 aprilie 1961 – 1 august 1964
4
Manlio Brosio
Italia
1 august 1964 – 1 octombrie 1971
5
Joseph Luns
Olanda
1 octombrie 1971 – 25 iunie 1984
6
Lord Carrington
Regatul Unit
25 iunie 1984 – 1 iulie 1988
7
Manfred Wörner
RFG
1 iulie 1988 – 13 august 1994
8
Sergio Balanzino
Italia
13 august 1994 – 17 octombrie 1994
9
Willy Claes
Belgia
17 octombrie 1994 – 20 octombrie 1995
10 Sergio Balanzino
Italia
20 octombrie 1995 – 5 decembrie 1995
11 Javier Solana
Spania
5 decembrie 1995 – 6 octombrie 1999
Regatul Unit
14 octombrie 1999 – 1 ianuarie 2004
13 Jaap de Hoop Scheffer
Olanda
1 ianuarie 2004 – 1 august 2009
14 Anders Fogh Rasmussen
Danemarca
1 august 2009 - 1 octombrie 2014
15 Jens Stoltenberg
Norvegia
1 octombrie 2014 - prezent
12
George Robertson, Baron Robertson of Port Ellen
România a solicitat formal aderarea la NATO în 1993. Un an mai târziu, România a fost primul stat care răspunde invitației lansate de NATO de a participa la Parteneriatul pentru Pace, program destinat cooperării euro-atlantice în materie de securitate, cu rol major în procesul de includere a noi membri în NATO. În aprilie 1999, NATO a lansat Planul de acțiune în vederea admiterii de noi membri (Membership Action Plan - MAP). În cadrul acestui mecanism, România și-a elaborat propriul Plan național anual de pregătire pentru aderare (PNA), care stabilește obiective, măsuri și termene de realizare în vederea orientării, susținerii și evaluării eforturilor făcute în pregătirea pentru aderarea la Alianță. La Summit-ul NATO de la Praga (21-22 noiembrie 2002), pe baza evaluării progreselor înregistrate de statele candidate, șefii de state și de guverne ai tărilor membre ale NATO au decis invitarea României, alături de alte șase state – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, să înceapă convorbirile de aderare la Alianța Nord-Atlantică. Ambasadorii statelor membre NATO au semnat Protocoalele de aderare la NATO pentru România și celelalte șase state invitate să adere, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Bruxelles la 26 martie 2003. După semnarea Protocoalelor, pentru acomodarea cu modul de lucru al NATO, statele invitate au fost implicate treptat în activitățile Alianței, prin participarea, ca observatori, la lucrările majorității structurilor aliate. La 29 martie 2004, România a aderat la NATO.
Funding NATO http://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_67655.htm 19 Jan. 2017 15:28 Member countries make direct and indirect contributions to the costs of running NATO and implementing its policies and activities. Highlights
Page 20 of 24
Indirect – or national – contributions are the largest and come, for instance, when a member volunteers equipment or troops to a military operation and bears the costs of the decision to do so. Direct contributions are made to finance requirements of the Alliance that serve the interests of all 28 members - and are not the responsibility of any single member such as NATO-wide air defence or command and control systems. Costs are borne collectively, often using the principle of common funding. Within the principle of common funding, all 28 members contribute according to an agreed cost-share formula, based on Gross National Income, which represents a small percentage of each member’s defence budget. Common funding arrangements are used to finance NATO’s principal budgets: the civil budget (NATO HQ running costs), the military budget (costs of the integrated Command Structure) and the NATO Security Investment Programme (military capabilities). Projects can also be jointly funded, which means that the participating countries can identify the requirements, the priorities and the funding arrangements, but NATO provides political and financial oversight. The funding process is overseen by the North Atlantic Council, managed by the Resource Policy and Planning Board, and implemented by the Budget Committee and the Investment Committee. In 2014, at the Wales Summit, NATO leaders tasked further work in the areas of delivery of common funded capabilities, reform governance and transparency and accountability, especially in the management of NATO’s financial resources.
Direct financial contributions to NATO come principally in two different forms: common funding and joint funding. They can also come in the form of trust funds, contributions in kind, ad hoc sharing arrangements and donations. Several factors influence the choice of funding source to address a given priority. These include the required level of integration or interoperability, affordability at the national level, the complexity of the system involved, and the potential for economies of scale. Often, a combination of funding sources is used. The principle of common funding When a need for expenditure has been identified, countries in the Resource Policy and Planning Board discuss whether the principle of common funding should be applied – in other words whether the requirement serves the interests of all the contributing countries and should therefore be borne collectively. The criteria for common funding are held under constant review and changes may be introduced as a result of changing circumstances, for instance, the need to support critical requirements in support of Alliance operations and missions. Common-funding arrangements principally include the NATO civil and military budgets, as well as the NATO Security Investment Programme (NSIP). These are the only funds where NATO authorities identify the requirements and set the priorities in line with overarching Alliance objectives and priorities. Where military common funding is concerned – the military budget and the NSIP – the guiding principle for eligibility is the ―over and above‖ rule: “Common funding will focus on the provision of requirements which are over and above those which could reasonably be expected to be made available from national resources.” Member countries contribute to NATO in accordance with an agreed cost-sharing formula based on Gross National Income. The civil budget The civil budget provides funds for personnel expenses, operating costs, and capital and programme expenditure of the International Staff at NATO Headquarters. It is financed from national foreign ministry budgets (in most countries), supervised by the Budget Committee and implemented by the International Staff. The civil budget for 2017 is € 234.4 million. The civil budget is formulated on an objective-based framework, which establishes clear links between NATO’s strategic objectives and the resources required to achieve them. There are four frontline objectives and four support objectives. The frontline objectives comprise support for: active operations; Alliance capabilities; consultation and cooperation with partners; and public relations. The four support objectives consist in: providing support to the
Page 21 of 24
consultation process with Allies; maintaining the facilities and site of NATO Headquarters (Headquarters operational environment); governance and regulation through the monitoring of business policies, processes and procedures; and Headquarters security.
The military budget This budget covers the operating and maintenance costs of the NATO Command Structure. It is composed of over 35 separate budgets, which are financed with contributions from
Page 22 of 24
Allies’ national defence budgets (in most countries) according to agreed cost-shares. It is supervised by the Budget Committee (with representatives from all NATO member countries) and implemented by the individual budget holders. In all cases, the provision of military staff remains a nationally-funded responsibility. The military budget for 2017 is € 1.29 billion. The military budget effectively provides funds for the International Military Staff, the Strategic Commanders, the NATO Airborne Early Warning and Control (NAEW&C) Force, the common-funded portions of the Alliance’s operations and missions, and more specifically for: the Military Committee, the International Military Staff and military agencies; the two Strategic Commands and associated command, control and information systems; theatre headquarters for deployed operations; the NATO static and deployable Combined Air Operations Centres, deployable ARS and radar systems, and deployable HQ communication systems; the Joint Warfare Centre (Norway), the Joint Force Training Centre (Poland), the Joint Analysis & Lessons Learned Centre (Portugal), the NATO Defense College (Italy) and the Communications and Information Systems School; the NATO Standardization Office, the NATO Communications and Information (NCI) Agency (Belgium) via its customers, Allied Command Transformation experimentation funds, the NATO Science and Technology Organization (Belgium) and the Centre for Maritime Research and Experimentation (Italy); limited partnership support activities and part of the Military Liaison Offices in Moscow and Kyiv. During a crisis-management operation, when an operational decision with financial implications is taken by the North Atlantic Council, the Resource Policy and Planning Board (RPPB) is immediately consulted for the availability of funds. Effectively, this means that in the throes of a crisis, the RPPB can at times be in quasi-permanent session, as was sometimes the case for instance during the Libya operation (March-October 2011). The NATO Security Investment Programme The NATO Security Investment Programme (NSIP) covers major construction and command and control system investments, which are beyond the national defence requirements of individual member countries. It supports the roles of the NATO Strategic Commands by providing installations and facilities such as air defence communication and information systems, military headquarters for the integrated structure and for deployed operations, and critical airfield, fuel systems and harbour facilities needed in support of deployed forces. The NSIP is financed by the ministries of defence of each member country and is supervised by the Investment Committee. Projects are implemented either by individual host countries or by different NATO agencies and Strategic Commands, according to their area of expertise. The 2017 ceiling for the NSIP is €655 million. Joint funding Joint funding arrangements are structured forms of multinational funding within the terms of an agreed NATO charter. The participating countries still identify the requirements, the priorities and the funding arrangements, but NATO has visibility and provides political and financial oversight. Joint funding arrangements typically lead to the setting-up of a management organisation within a NATO agency. NATO agency activities range from the development and production of fighter aircraft or helicopters to the provision of logistics support or air defence communication and information systems. NATO agencies also coordinate research and development activities or are active in the fields of standardization and intelligence-sharing. Jointly funded programmes vary in the number of participating countries, cost-share arrangements and management structures. Other forms of funding In addition to common funding and joint funding, some projects can take the form of trust fund arrangements, contributions in kind, ad hoc sharing arrangements and donations. d i s t r i b u i t o r H E R AL D I N S I G H T S
http://www.competitiveintelligence.ro
Promote Your Interests! Consultanță S.E.T. prin Competitive Intelligence.
Page 23 of 24
Ingineri membri ai Academiei Române cronologic, de la 1870 - prezent, începând cu academician Petrache Poenaru
Sergiu Chiriacescu
n. 18 octombrie 1940, comuna Unirea, județul Călărași d. 19 ianuarie 2010, Brașov al 122-lea inginer membru al Academiei Române, ales membru corespondent în 1999; pe scurt: rector al Universităţii Transilvania Braşov şi preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor din România; primul primar (prefect) al judeţului Braşov, după 1989 şi membru în Consiliul de Prefectură şi în Delegatia Pemanentă a Consiliului Judeţean Brasov pînă în 1996; între 1996 şi 2000 a fost senator PSD, membru în Comisia de Învăţămînt şi membru al Delegatiei Parlamentului României la Adunarea Internaţionala a Parlamentarilor de Limbă Franceză; membru al Consiliului Naţional de Evaluare şi Acreditare Academică, Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă, Filiala Braşov, Preşedintele Societăţii Naţionale de Mecanică Teoretică şi Aplicată, Membru de onoare al European Academy for Cultural and Scientific Developments Wikipedia;
Page 24 of 24