Page 2 of 55
Page 3 of 55
distribuitor HERALD INSIGHTS
www.competitiveintelligence.ro
joi, 28 mai 2020
Astăzi ne cinstim eroii. În fiecare an, la nivel național, aducem un omagiu eroilor neamului. Suntem obișnuiți să ne gândim în primul rând la cei care șiau jertif viața în cele două războaie mondiale. Este motivul fotografiei de pe copertă, care înfățișează un monument din comuna Luna de Jos, județul Cluj, al cărui alb curat și strălucitor în lumina soarelui este plin de literele de doliu ale zecilor de nume ce amintesc de eroii satului transilvănean, marea majoritate repetându-se parcă la nesfârșit ... Hedeșiu ... Pop ... Dar acest an este special și cred că astăzi trebuie să ne gândim cu admirație și recunoștință la cei care de mai multe luni se luptă cu condițiile vitrege prin care trecem cu toții. Se luptă pentru ca viața noastră să fie cât mai puțin cu putință afectată de pandemie. Cinste lor! Numai Bine!
Page 4 of 55
#hailatreabă #let’swork #suntempeacelașidrum . AERONAUTICĂ
... ....................................................... 8
AEROTEH: SVP ..................................................................................................... 8 BVB - industria aeronautică .................................................................................. 10 AEROTEH S.A. - 448560 ...................................................................................... 11 Airbus .................................................................................................................... 11 Airbus a trecut de al 1000-lea Super Puma ....................................................... 11 Boeing ................................................................................................................... 12 concediază peste 12.000 de angajați pe fondul crizei ....................................... 12 IAR S.A. - 1132930 ............................................................................................... 12 Modificare Convocare AGAO 15.06.2020 ......................................................... 12 ROMAERO S.A. - 1576401................................................................................... 12 Convocare AGAO 2 iulie 2020 .......................................................................... 12 . ARME DE FOC & MUNIȚIE
... ................................................... 13
UM Cugir S.A. - 1769224, ROMARM ................................................................... 14 Femeia rănită în explozia din Cugir a murit ....................................................... 14 . RACHETE
... ..................................................... 16
Northrop Grumman ............................................................................................... 16 Watch the Army and Northrop Grumman’s IBCS simultaneously destroy multiple threats in test ..................................................................................................... 16 . SOLUȚII TEHNOLOGICE
... .................................................. 18
DACIA MILITARY INDUSTRY: SVP ..................................................................... 18 Dacia Military Industry ........................................................................................... 20 Maxon precision motors, inc. ................................................................................ 20 Magnetic encoder .............................................................................................. 20 . UNIUNEA EUROPEANĂ
... .................................................... 22
Polonia - alegerile prezidențiale 2020 ................................................................... 23 Planul oficial propus de Comisie pentru relansarea economică ............................ 23 Vestea bună – România are alocate 33 miliarde euro, granturi și credite ......... 23 Vestea proastă – banii se iau numai pe proiecte ............................................... 23 EU’s diplomatic service launches probe over China disinformation leak .............. 24 . NATO
... ...................................................... 24
. DECIZIONAL
... ...................................................... 26
Ședința Guvernului din 27 mai 2020 ..................................................................... 26 Agendă prim-ministru Ludovic Orban .................................................................... 28 Ședință de guvern ............................................................................................. 28 Page 5 of 55
ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării .................................................. 28 reprezentanții industriei jocurilor de noroc ......................................................... 29 Centrul Tehnic Titu, județul Dâmbovița.............................................................. 29 Ședință de Guvern ............................................................................................ 29 Agendă președinte Klaus Iohannis ....................................................................... 29 Convorbire telefonică cu Prim-ministrul Irlandei, Leo Varadkar ......................... 29 Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării .................................................. 29 Declarația de presă ........................................................................................... 29 Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării ..................................................... 29 Să înțelegem mai bine ....................................................................................... 32 General-maior Ionel-Sorin Bălan ....................................................................... 32 Informare publică COVID-19 ................................................................................. 33 Magdalena Niculescu, SGA la MTIC ..................................................................... 33 Fabian Țîrcă, SGA la MTIC ................................................................................... 33 ACAROM .............................................................................................................. 33 Îmbunătățirea competitivității economice .............................................................. 33 Fonduri de investiții alternative.............................................................................. 34 Moțiune la Senat ................................................................................................... 34 . FINANȚE
... ....................................................... 35
Cursul de schimb: euro, liră sterlină, USD, gr. aur ................................................ 35 IOR S.A. - 340312 ................................................................................................. 36 Buget 2020 ........................................................................................................ 36 Să înțelegem mai bine ....................................................................................... 38 Indicatori monetari – aprilie 2020 .......................................................................... 38 3,3 miliarde euro ................................................................................................... 39 România a atras 3,3 miliarde euro de pe piețele externe de capital la costuri atractive în contextul propagării pandemiei COVID-19 ...................................... 39 Ministrul Finanţelor: Efect bugetar al măsurilor fiscale de urgenţă de 1,5% din PIB. Harta creditorilor României ................................................................................ 41 Guvernul a eliminat două condiționalități din programul IMM Invest ..................... 41 . TOP SKILLs
... ..................................................... 42
Răzvan BOGORODIȚĂ......................................................................................... 42 . INVESTIȚII & FUZIUNI & ACHIZIȚII
... .................................................. 43
Sighetu Marmației - Vișeu de Sus – Borșa............................................................ 43 . EVENIMENTE
... ..................................................... 44
Ziua Eroilor............................................................................................................ 44 . OPINII/ANALIZE
... ....................................................... 45
Industria de apărare în vremea pandemiei – 1/3 - ................................................ 45 . RO.A&D’s INFLUENCERS
... .................................................. 47 Page 6 of 55
Dumnezeu să bincuvânteze România! ................................................................. 47 Spionii francezi avertizaseră încă din 2004 despre pericolele din laboratoarele chinezilor! .............................................................................................................. 47 Etats-Unis : échec du premier lancement d'une fusée par Virgin Orbit ................. 48 Beretta .................................................................................................................. 48 Research Assistance, Arms and Military Expenditure programme ....................... 48 EURONAVAL ........................................................................................................ 49 CSAT .................................................................................................................... 50 „Cyber Volunteers 19-Romania” sau eroii cibernetici care luptă împotriva COVID-19 .............................................................................................................................. 50 . COMPETITIVE INTELLIGENCE
... ............................................... 52
HERALD INSIGHTS: SVP .................................................................................... 52 . TIMPUL: Aliat sau Neprieten?
... ..................................................... 54
Coronavirus - Covid-19 - Pandemie ...................................................................... 54
DISCLAIMER: ALL OPINIONS REFLECT THE VIEWS OF THE AUTHOR(S), NOT OF HERALD INSIGHTS FIECARE ȘTIRE REPREZINTĂ DOAR PUNCTUL DE VEDERE AL AUTORULUI ACESTEIA, IAR LINK-UL CONDUCE LA SURSA ORIGINALĂ ȘI LA FORMA INTEGRALĂ A ARTICOLULUI. Conținutul acestui newsletter este destinat să ofere un ghid asupra subiectelor de interes pentru domeniul de activitate A&D. Pentru căutarea și identificarea circumstanțelor specifice se recomandă consultanța de specialitate asigurată de Herald Insights.
The contents of this newsletter is intended to provide a guidance on topics of interest to the A&D industry. For the searching and the identifying specific circumstances it is recommended the expert advice provided by Herald Insights.
În newsletter sunt folosite traducerile electronice oferite de Google Translate. Pentru claritate deplină, consultați textul original. Materialele publicitare sunt puse la dispoziție de partea contractantă și nu reprezintă punctul de vedere al editorului acestui newsletter.
Page 7 of 55
AEROTEH: SVP
Page 8 of 55
Page 9 of 55
0,00
Page 10 of 55
140,00
120,00 100,00
80,00
60,00 40,00
20,00 02.12.2020
18.11.2020
04.11.2020
21.10.2020
07.10.2020
23.09.2020
09.09.2020
26.08.2020
12.08.2020
29.07.2020
15.07.2020
01.07.2020
17.06.2020
03.06.2020
20.05.2020
06.05.2020
22.04.2020
08.04.2020
25.03.2020
30.12.2020
180,00 160,00
30.12.2020
200,00 16.12.2020
TBM
16.12.2020
02.12.2020
RORX
18.11.2020
04.11.2020
21.10.2020
07.10.2020
23.09.2020
IARV
09.09.2020
26.08.2020
12.08.2020
29.07.2020
15.07.2020
AVIO
01.07.2020
17.06.2020
03.06.2020
20.05.2020
ARS
06.05.2020
22.04.2020
08.04.2020
11.03.2020
26.02.2020
12.02.2020
29.01.2020
15.01.2020
01.01.2020
MIL EUR0
25.03.2020
11.03.2020
mil. euro
26.02.2020
12.02.2020
29.01.2020
15.01.2020
150,00
01.01.2020
BVB - industria aeronautică Herald Insights
AEROSTAR Bacău (ARS), AVIOANE Craiova (AVIO), IAR Ghimbav (IARV), Romaero (RORX), Turbomecanica (TBM):
Valoare totală de piaţă: 262,71 milioane euro Valoarea totală de piață BVB ind aviație
310,00
290,00
270,00
250,00
230,00
210,00
190,00
170,00
AEROTEH S.A. - 448560 Vă pune la dispoziție facilitățile moderne ale unui Laborator de încercări pentru echipamentele motoarelor de aviație. Vezi detaliile la AEROTEH SVR prezentate într-un clip video.
Airbus Airbus a trecut de al 1000-lea Super Puma https://www.rumaniamilitary.ro/airbus-a-trecut-de-al-1000-lea-super-puma
Romania Military Marius Zgureanu 28 mai 2020 - 6:00
… inca din septembrie anul trecut: Intre timp, sarbii asteapta cele 3 H215M comandate in primavara trecuta. Daca e sa ne luam dupa declaratiile din toamna trecuta ale Airbus, cateva lucruri ies in evidenta: o La momentul respectiv constructorul avea un carnet de comenzi pentru ambele modele (H215 si H225) de 100 de bucati, dintre care 80 trebuiau livrate pana in 2021. Dintre comenzi amintim Kuweit cu 30 de elicoptere, Brazilia cu inca 15 (din totalul comenzii de 30) Ungaria cu 16 elicoptere H225, Serbia cu 3 elicoptere H215 si Japonia cu 5 elicoptere H225. Si asta fara a mai primi comenzi din domeniul oil&gas unde increderea clientilor nu a revenit inca dupa accidentele catastrofale; ... citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul ... Page 11 of 55
Boeing concediază peste 12.000 de angajați pe fondul crizei https://www.hotnews.ro/stiri-esential-24020905-boeing-concediaza-peste-12-000angajati-fondul-crizei.htm
HOTNEWS de Redactia Miercuri, 27 mai 2020, 20:29
Boeing a anunțat miercuri desființarea a peste 12.000 de posturi, inclusiv concedierea a 6.770 de muncitori americani, în cadrul unui plan de restructurare ce va fi pus în aplicare pentru a face față efectelor economice ale crizei de coronavirus. Compania a anunțat încă din aprilie că va opera o reducere cu 10% a forței de muncă din numărul total de angajați de 160.000, până la sfârșitul anului în curs ... citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul ...
IAR S.A. - 1132930 Modificare Convocare AGAO 15.06.2020 http://www.bvb.ro/FinancialInstruments/SelectedData/NewsItem/IARV-ModificareConvocare-AGAO-15-06-2020/A12C6
Bursa de Valori Bucureşti Data Publicare: 27.05.2020 15:58:52
ordinea de zi a sedintei AGOA convocate pentru data de 15-16.06.2020 este urmatoarea: 1. Numirea unor administratori provizorii incepand cu data de 19.06.2020, ca urmare a expirarii mandatelor actualilor administratori provizorii; stabilirea duratei mandatului si a retributiei acestora 2. Alegerea presedintelui Consiliului de Administratie al societatii 3. Aprobarea formei contractului de mandat ce va fi incheiat cu administratorii provizorii ai Societatii 4. Imputernicirea reprezentantului Ministerului Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri in A.G.A. pentru semnarea contractelor de mandat ale administratorilor provizorii ai Societatii. … citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul …
ROMAERO S.A. - 1576401 Convocare AGAO 2 iulie 2020 http://www.bvb.ro/FinancialInstruments/SelectedData/NewsItem/RORX-ConvocareAGAO-2-iulie-2020/94744
Bursa de Valori Bucureşti Data Publicare: 27.05.2020 11:19:04
Consiliul de Administratie al ROMAERO S.A. convoaca Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor societatii la data de 02/03.07.2020 ora 14:00, la sediul societatii, pentru toti actionarii inregistrati in Registrul Actionarilor la data de referinta 24.06.2020. … citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul …
Page 12 of 55
Page 13 of 55
UM Cugir S.A. - 1769224, ROMARM Femeia rănită în explozia din Cugir a murit https://www.defenseromania.ro/femeia-ranita-in-explozia-de-la-fabrica-de-armamentdin-cugir-a-murit_603390.html
Defense Romania Eduard Pascu 27 mai 2020 / 16:33
Angajata Fabricii de Arme Cugir care a fost grav rănită, vineri, într-un accident de muncă produs pe linia de fabricaţie a trasoarelor a decedat într-un spital din Bucureşti. Femeia a fost internată cu arsuri pe peste 80% din suprafaţa corpului, a declarat reprezentantul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Alba, Vasile Suciu. Acesta a menţionat că ITM a fost anunţat că victima a decedat în noaptea de marţi spre miercuri la Spitalul Floreasca din Bucureşti, transmite Agerpres. ... citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul ...
Page 14 of 55
Page 15 of 55
Northrop Grumman Watch the Army and Northrop Grumman’s IBCS simultaneously destroy multiple threats in test https://news.northropgrumman.com/news/features/advanced-air-and-missiledefense-in-the-hands-of-soldiers
Northrop Grumman May 27, 2020 Share Tweet Share Email Print
It’s a cold December morning at White Sands Missile Range in New Mexico, and two surrogate cruise missile targets have just been launched, one after the other. They are flying separate courses among the jagged San Andres and Sacramento mountains toward soldiers in a U.S. Army Air and Missile Defense unit at a test site called TAC-2 – Tactical Command Post 2. Advanced Air and Missile Defense in the Hands of Soldiers An interceptor missile is launched by U.S. Army soldiers at White Sands Missile Range during Flight Test 5 (FT-5), the most sophisticated and difficult development test yet for the Army’s Integrated Air and Missile Defense (IAMD) Battle Command System (IBCS), developed by Northrop Grumman. IBCS was used to continuously track two incoming surrogate cruise missile threats and launch two interceptor missiles to successfully destroy them. These sophisticated targets precisely mimic real cruise missile threats and can take advantage of this terrain to hide from the radars and sensors commanders have positioned in the area. This can create gaps in tracking that make the job of interceptor missiles or other defensive weapons more difficult – you can’t hit what you can’t see. Today, though, their maneuvers won’t enable them to evade detection. This is Flight Test 5 (FT-5), the most sophisticated and difficult development test yet for the Army’s Integrated Air and Missile Defense (IAMD) Battle Command System (IBCS), developed by Northrop Grumman. High above the range, sensors aboard U.S. Air Force F-35 fighter aircraft see and acquire the two surrogate missiles. IBCS integrates the aircraft sensor data with that of available ground sensors, including Sentinel, Patriot weapon system and U.S. Marine Corps TPS-59 radars. All share information via the IBCS Integrated Fire Control Network (IFCN). As one sensor loses sight of the threats – and each will at some point – the targets are acquired by other sensors on the IFCN, enabling IBCS to create a precise, uninterrupted composite track of each missile’s movements. With data from every sensor, IBCS produces a single integrated air picture on the screens of the air defense soldiers at TAC-2. They see every change in altitude and direction as the two surrogate missiles paint tracks across their screens. Because IBCS enables joint weapons as well as joint sensors, the defenders at the controls can select the best effector to use against these targets. Today, the soldiers are about to launch two Patriot Advanced Capability 2 (PAC-2) interceptor missiles. “Without IBCS, all those different sensors operate independently, creating opportunities for threats to avoid detection as they fly to a target,” explained Northrop Grumman IBCS Program Director Mark Rist. “Without being integrated onto a network, these sensors produce a more ambiguous, less-clear air picture, making engagements of threat systems more challenging.” Page 16 of 55
He is monitoring FT-5 from miles away, in the test’s mission control room. The soldiers at TAC-2 can be heard on the radio, calm but urgent voices reporting “target acquired” by airborne sensor, and talking of the “IP” or intercept point, and “kill box.” It’s only been moments since the threats were launched, but now comes “Free to engage … Missile away … Missile away …” One, then another PAC-2 interceptor missile is launched by the soldiers. IBCS is not only able to launch the missiles, but also plays a critical role in the engagement by actively closing the fire control loop and providing in-flight updates as the PAC-2s converge on their targets. The surrogate cruise missile targets are closing in and can now be seen on video in the control room – and then suddenly they can’t: One, then the other disappears in a ball of fire as the PAC-2s destroy them. Cheers erupted in the control room, and those of Rist and his team may have been loudest among the many generals, colonels and visiting officials that day at White Sands. After years of effort, working closely and constantly with soldiers, FT-5 fully demonstrated IBCS’s unprecedented capability to integrate sensors and effectors to detect, track and simultaneously engage multiple targets in flight. “Information is ammunition, and IBCS is providing soldiers with more,” Rist said. “We brought a lot of things together in this development test. It was the first including joint operations with the Air Force F-35 and Marine Corps radar systems, the first with Air Defense Artillery soldiers at the controls, and the first involving software developed using our Agile methodology.” FT-5 was the latest in a series of test successes, and further evidence of the program’s maturity as soldiers train on IBCS equipment in preparation for an important Limited User Test (LUT) this spring. “I’m very proud of these soldiers and of the system’s performance,” said Colonel Phil Rottenborn, Army IAMD project manager. “This was the first time soldiers conducted a live engagement using IBCS in a developmental test, and they showed we are ready to go into the operational test phase.” “Success!” said Col. Tony Behrens, Army Capability Manager for the Air and Missile Defense (AMD) Command, and a nearly 26-year career Air Defense Artillery (ADA) officer. “It showed me that an Army operator – not an engineer or software developer – can sit at that console and do his or her job. I am very comfortable and confident about the path we’re on.” IBCS enables soldiers to be even more effective by integrating all the systems’ data and providing a common command-and-control (C2). Soldiers will only need to learn to use the IBCS C2, instead of spending time becoming specialists on only one or two of a dozen different sensor and weapon systems. That enhances IBCS’s already impressive battlefield survivability, because soldiers will be capable of using any of the available sensors with any available weapon systems at any command post connected to the self-connecting, self-healing IFCN. Also, less time will be spent in recurrent training, making more time available for teaching operators defense strategy and how to fight. The IBCS “every sensor; best effector” concept gives commanders greater flexibility in defense design, allowing them to position resources for greatest coverage in far less time essentially helping to change the way soldiers see and fight air battle. … citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul …
Page 17 of 55
DACIA MILITARY INDUSTRY: SVP
Page 18 of 55
℃
Page 19 of 55
Dacia Military Industry DMI vă propune Sistemul inteligent de scanare a temperaturii corpului uman, la nivel individual și de grup TERMOGUARD DMI-C este utilizat în lupta pentru prevenirea și combatarea răspândirii infecției cu virusul SARS-Cov-2 și pentru creșterea capacității de răspuns la situații de criză Vizitează DMI SVP și vizionează clipul video.
Maxon precision motors, inc. https://www.maxongroup.us/maxon/view/content/index
Magnetic encoder https://www.aerospacemanufacturinganddesign.com/product/maxon-enx4-magencoder/
Aerospace Manufacturing&Design May 27, 2020 Motion Control
The ENX 4 MAG (magnetic) encoder is a compact 3-channel encoder with resolution of up to 256 counts per turn. Equipped with a practical flexprint supply cable, the ENX MAG is suitable for a wide variety of positioning and speed control applications.
Learn more here.
Page 20 of 55
Page 21 of 55
European Commission
The Commissioners
Press corner
PRESIDENT(2019-2024)
High Representative/ Vice-President
Executive Vice-President Digital Age
Ursula von der Leyen NEWS
Josep Borrell Fontelles NEWS
Margrethe Vestager NEWS
COMMISSIONER Economy
COMMISSIONER Energy
COMMISSIONER Transport
Paolo Gentiloni NEWS
Kadri Simson NEWS
Adina Vălean NEWS
COMMISSIONER Internal Market Thierry Breton NEWS
COMMISSIONER Health and Food Safety Stella Kyriakides NEWS
COMMISSIONER Crisis Management Janez Lenarčič NEWS
European Parliament
SEDE
ITRE
Președinte European Parliament
Președinte
Președinte
SEDE Nathalie LOISEAU Page 22 of 55
ITRE Cristian-Silviu BUŞOI
David-Maria SASSOLI
NEWS
NEWS
NEWS
Polonia - alegerile prezidențiale 2020 28 iunie 2020
Andrzej Duda
Rafał Kazimierz Trzaskowski
Președinte al Poloniei (2015 – ) Membru al Parlamentului European (2014–2015) Membru al Sejmului (2011–2014)
Primar al Varșoviei (2018 - ) Viceministru pentru afaceri externe (2014-2015) Ministrul administrației și digitalizării (2013-2014)
Independent (anterior Law and Justice)
Civic Platform un partid politic liberal-conservator
46%
21%
NEWS
NEWS
Urmează: Franța: Alegerile municipale (locale), turul doi https://www.euronews.com/2020/03/14/explainer-how-do-france-s-local-electionswork-who-are-the-parties-and-where-are-the-key-b https://en.wikipedia.org/wiki/2014_French_municipal_elections
Planul oficial propus de Comisie pentru relansarea economică Vestea bună – România are alocate 33 miliarde euro, granturi și credite Vestea proastă – banii se iau numai pe proiecte https://cursdeguvernare.ro/planul-oficial-propus-de-comisie-pentru-relansareaeconomica-vestea-buna-romania-are-alocate-33-miliarde-euro-granturi-si-creditevestea-proasta-banii-de-iau-numai-pe-proiecte.html
Curs de Guvernare de Victor Bratu 27.5.2020
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri în plenul Parlamentului European propunerea de buget multianual UE, 1,1 trilioane euro pentru perioada 2021-2027, și cea a Planului de relansare economică, în valoare de 750 miliarde euro. În ceea ce privește Fondul de relansare, Ursula von der Leyen combină practic propunerile anterioare făcute de Germania și Franța, pe de-o parte, și de Austria, Page 23 of 55
Danemarca, Țările de Jos și Suedia, pe de altă parte: fondul de 750 miliarde euro va fi împărțit- 500 miliarde granturi și 250 miliarde credite. ... citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul ...
EU’s diplomatic service launches probe over China disinformation leak MEP asks foreign policy chief to provide evidence for claims against EEAS staffer. https://www.politico.eu/article/eus-diplomatic-service-investigates-leak-on-chinadisinformation-report/
Politico - USA By HANS VON DER BURCHARD 5/27/20, 9:00 PM CET
The EU's diplomatic service has launched an investigation into the leaking of an internal email criticizing how a report on Chinese disinformation was edited. The investigation follows criticism by the EU's foreign policy chief Josep Borrell, who appeared to blame a member of his own staff for leaking the sensitive email, which was at the heart of a scandal about the EU allegedly bowing to Chinese pressure. ... citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul ... Jacopo Barigazzi contributed reporting.
NATO MEMBER COUNTRIES LINKS ALBANIA (2009) DENMARK (1949) ICELAND (1949) NETHERLANDS (1949) SLOVENIA (2004)
BELGIUM (1949) ESTONIA (2004) ITALY (1949) NORWAY (1949) SPAIN (1982)
BULGARIA (2004) FRANCE (1949) LATVIA (2004) POLAND (1999) TURKEY (1952)
CANADA (1949) GERMANY (1955) LITHUANIA (2004) PORTUGAL (1949) UK (1949)
CROATIA (2009) GREECE (1952) LUXEMBOURG (1949) ROMANIA (2004) USA (1949)
CZECH Rep (1999) HUNGARY (1999) MONTENEGRO (2017) SLOVAKIA (2004)
NATO
NATO NOW
NEWSROOM
NATO Secretary General Jens Stoltenberg NEWS
Deputy Secretary General Mircea Geoană NEWS
NATO Spokesperson Oana Lungescu NEWS
Page 24 of 55
Page 25 of 55
România știri A&D
Klaus IOHANNIS
Robert CAZANCIUC
Marcel CIOLACU
Ludovic ORBAN
NEWS
NEWS
NEWS
NEWS
Președinție
Senat
Camera Deputaților
Guvern
Ședința Guvernului din 27 mai 2020 https://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/informatie-de-presa-privind-actelenormative-adoptate-in-cadrul-edintei-guvernului-romaniei-din-27-mai-2020
Guvern România I. PROIECTE DE LEGI 1. PROIECT DE LEGE pentru modificarea și completarea Legii nr. 374/2013 privind utilizarea sistemelor destinate blocării și întreruperii radiocomunicațiilor în perimetrele unităților din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor II. ORDONANȚE DE URGENȚĂ 1. ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind instituirea unor măsuri, precum și a unui sprijin financiar, pentru pregătirea portofoliului de proiecte în domenii strategice considerate prioritare pentru perioada de programare 2021-2027, destinat finanțării prin Programul Operațional Asistență Tehnică 2014-2020, POAT 2014-2020, și Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, POIM 2. ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind organizarea, funcționarea și instituirea unor măsuri de îmbunătățire a activității Corpului de Control al Prim-Ministrului 3. ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru trecerea Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne în subordinea Guvernului și în coordonarea Secretariatului General al Guvernului și pentru modificarea unor acte normative 4. ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale și a altor acte normative 5. ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii - IMM INVEST ROMÂNIA, precum și pentru modificarea și completarea Schemei de Page 26 of 55
ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19 6. ORDONANȚA DE URGENȚĂ privind unele măsuri privind informarea populației și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/2020 pentru organizarea și desfășurarea unor campanii de informare publică în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID – 19 III. HOTĂRÂRI 1. HOTĂRÂRE privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale 2. HOTĂRÂRE privind aprobarea Strategiei naționale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, 2020 – 2024 3. HOTĂRÂRE privind aprobarea Programului de măsuri pentru atingerea stării ecologice bune a regiunii marine Marea Neagră 4. HOTĂRÂRE pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.786/2014 privind aprobarea Listei instalaţiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional, finanţate din fondurile Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice 5. HOTĂRÂRE pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Lucrări de construcţii şi instalaţii în cazarma 3000 Bucureşti” 6. HOTĂRÂRE privind aprobarea unor modificări în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, și trecerea unor părţi de imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, constituite din construcţii şi amenajări la terenuri, situate în judeţele Dolj, BistriţaNăsăud, Mehedinţi, Cluj, Galaţi, Brăila, Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa și Mureş din domeniul public în domeniul privat al statului, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora 7. HOTĂRÂRE privind transmiterea unei părți din imobilul 1252 din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Apărării Naționale în domeniul public al municipiului Lugoj, judeţul Timiș, şi modificarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr.1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului 8. HOTĂRÂRE privind transmiterea unui imobil, din administrarea Ministerului Culturii în administrarea Muzeului Național ”Constantin Brâncuşi" 9. HOTĂRÂRE privind înscrierea unui imobil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea acestuia în administrarea Ministerului Sănătăţii prin Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie 10. HOTĂRÂRE pentru completarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006 11. HOTĂRÂRE privind actualizarea valorii de inventar pentru unele immobile aflate în domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne, precum și trecerea unei construcții din domeniul public al statului în domeniul privat al statului, în vederea scoaterii din funcţiune, casării şi valorificării 12. HOTĂRÂRE privind actualizarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Afacerilor Interne – Inspectoratul de Jandarmi Județean Gorj (UM 0658 Târgu Jiu) 13. HOTĂRÂRE privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor produse şi acordarea acestora ca ajutoare umanitare interne de urgenţă, cu titlu gratuit, Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rușenescu” și Instituției Prefectului - Județul Arad pentru protecția populației afectate de epidemia determinată de coronavirusul SARS-CoV-2 14. HOTĂRÂRE privind declararea proiectului de investiții ”Conducta de transport gaze naturale pe direcția Sighetul Marmației – Vișeul de Sus – Borșa” ca proiect de importanță națională în domeniul gazelor naturale Page 27 of 55
15. HOTĂRÂRE pentru aprobarea Listei cuprinzând urgenţele medico-chirurgicale, precum şi bolile infecto-contagioase din grupa A, pentru care asiguraţii beneficiază de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, fără condiţii de stagiu de cotizare 16. HOTĂRÂRE privind modificarea și completarea normelor metodologice pentru stabilirea cheltuielilor pentru carantină şi luarea unor măsuri în domeniul sănătăţii, precum şi pentru alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 201/2020, precum și pentru suplimentarea bugetului Ministerului Sănătății pe anul 2020 cu suma de 600.000 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului 17. HOTĂRÂRE privind desemnarea coordonatorului național și a utilizatorilor pentru baza de date a Comisiei Europene cu profesiile reglementate 18. HOTĂRÂRE pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgențã a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, probate prin Hotãrârea Guvernului nr. 1470/2007 19. HOTĂRÂRE privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2020 al Regiei Autonome ''Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat'', regie autonomă de interes național aflată sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului IV. MEMORANDUMURI 1. MEMORANDUM cu tema: ” Aprobarea participării Domnului Emil Răzvan PÎRJOL - Secretar de Stat în cadrul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, în calitate de membru al Consiliului de Administrație al Societății CNIT SA ” 2. MEMORANDUM cu tema: includerea la finanțare din fonduri europene a Programului Național INNOTECH STUDENT în cadrul Programului Operațional Capital Uman, Axa Prioritară-6; Educație și competențe V. NOTE 1. NOTĂ DE INFORMARE cu tema: Verificarea intermediară privind respectarea principiului adiționalității în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului VI. PUNCTE DE VEDERE 1. PUNCTE DE VEDERE ale Guvernului referitoare la 21 propuneri legislative
Agendă prim-ministru Ludovic Orban Guvern România Ieri:
Ședință de guvern ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării
Page 28 of 55
Astăzi:
reprezentanții industriei jocurilor de noroc Centrul Tehnic Titu, județul Dâmbovița Ședință de Guvern
Agendă președinte Klaus Iohannis Președinte România Ieri:
Convorbire telefonică cu Prim-ministrul Irlandei, Leo Varadkar https://www.presidency.ro/ro/media/convorbire-telefonica-a-presedintelui-romanieiklaus-iohannis-cu-prim-ministrul-irlandei-leo-varadkar
Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării Declarația de presă https://www.presidency.ro/ro/presedinte/agenda-presedintelui/declaratia-de-presasustinuta-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis1590575693 https://www.youtube.com/watch?v=LGwPlUgPwus&feature=emb_logo
Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/sedinta-consiliului-supremde-aparare-a-tarii1590579512
Președinte România 27 mai 2020
Miercuri, 27 mai a.c., a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, în cadrul căreia au fost analizate o serie de teme importante care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională. Un punct important de pe ordinea de zi l-a constituit analiza Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024. Strategia a fost elaborată în condițiile în care întreaga lume se confruntă cu pandemia de COVID-19, care a afectat toate statele şi care a declanşat o criză economică care va afecta serios relaţiile dintre actorii globali și va spori volatilitatea şi impredictibilitatea mediului internațional, afectând şi securitatea internaţională. Perspectiva unei evoluții ciclice a virusului obligă statul român să continue măsurile pentru a crește capacitatea de gestionare a unei asemenea crize pe multiple planuri: medical, al ordinii publice, din perspectiva sistemului educațional, a asigurării serviciilor publice și mai ales în ceea ce privește creşterea rezilienței economice. Această Strategie oferă răspunsuri la întrebări esenţiale privind obiectivele noastre naţionale prioritare pentru asigurarea securităţii României şi a cetăţenilor săi. Politicile Page 29 of 55
publice din domeniul securităţii naţionale vor fi concepute și implementate având ca beneficiar final cetăţeanul, iar subsumat politicii de securitate naţională şi de apărare a ţării, Strategia va orienta și direcţiona activitatea tuturor instituţiilor publice cu atribuţii și responsabilităţi în domeniul securităţii și apărării ţării. Noua Strategie operează cu acelaşi concept de securitate naţională extinsă introdus şi definit în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019. Pe lângă apărarea armată, înţeleasă în dublă calitate, de apărare naţională şi apărare colectivă, Strategia vizează şi dimensiuni precum politica externă, ordinea publică, activitatea de informaţii, contrainformaţii şi de securitate, managementul crizelor, domeniile educaţie, cultură, sănătate, economic, demografie, financiar, mediu, securitatea energetică sau cea cibernetică, securitatea infrastructurilor critice și a patrimoniului istoric şi cultural. Această Strategie a fost gândită ca un instrument care fundamentează o viziune și o direcție în materie de securitate națională privind deopotrivă cetățeanul, societatea în ansamblul său și instituțiile statului. Strategia reafirmă ca piloni ai politicii noastre externe și de securitate Parteneriatul Strategic cu SUA, apartenența la NATO și UE. Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 prezintă o nouă abordare ca urmare a schimbării de paradigmă la nivel global, determinate de evoluțiile din regiune, deteriorarea relațiilor dintre NATO și Federația Rusă, amenințarea reprezentată de terorism, amenințările hibride și cele cibernetice, dar și alte tipuri de provocări. De asemenea, Strategia pune accentul și pe dimensiunea de prevenire, bazată pe cunoaștere și anticipare. Orice strategie și orice acțiune trebuie fundamentate pe cunoașterea cât mai exactă a stării de fapt. Împreună cu dezvoltarea capacității de anticipare aceasta este crucială pentru a răspunde eficient la riscuri și amenințări. Strategia Naţională de Apărare a Țării propune un management al problematicii de securitate naţională cu accent pe gestionarea integrată a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor de către statul român. Totodată, Strategia se raportează la un concept multi-dimensional al securităţii, bazat pe relaţia securitate - prosperitate - stat de drept - democraţie - identitate, echilibrul dintre stat şi individ ca beneficiari ai securităţii naţionale, gestionarea integrată a securităţii şi pe ideea de comunitate de securitate. Nu în ultimul rând, definirea intereselor și obiectivelor naționale de securitate se face într-o manieră care ține cont de realități, dar mai ales de așteptările cetățenilor și societății. Siguranţa cetăţeanului este un element cheie al abordării, statul având datoria de a identifica strategii sectoriale eficiente de protejare a sa. Pe cale de consecință, gestionarea securităţii presupune şi participarea societăţii civile. În acest sens, Strategia oferă cadrul unei colaborări și coordonări inter-instituţionale mai eficiente și încurajează efortul comun al instituțiilor responsabile de implementarea politicilor de apărare și securitate, inclusiv constituirea unui Grup de Reflecţie Strategică, în vederea analizării, evaluării şi interpretărilor dinamicii şi schimbărilor din mediul internaţional. Noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării îşi propune câteva obiective de importanţă strategică: • realizarea unei diagnoze clare şi sintetice a stării societăţii româneşti şi respectiv a statului român şi a instituţiilor sale publice, din punctul de vedere al securităţii naţionale; • identificarea şi definirea intereselor şi obiectivelor naţionale de securitate, precum şi a valorile şi principiile pe care se fundamentează acestea; • evaluarea multi-nivel a mediului de securitate, identificând tendințele evolutive ale acestuia; Page 30 of 55
identificarea şi definirea ameninţărilor, riscurilor şi a vulnerabilităţilor din perspectiva securităţii naţionale; • definirea direcțiilor de acțiune și a principalelor modalități pentru asigurarea securității naționale a României. Interesele şi obiectivele naţionale de securitate constituie bază de pornire în elaborarea direcţiilor de acţiune pentru asigurarea securităţii naţionale, corelative domeniilor în care se manifestă şi la care se adaptează - domenii identificate ca dimensiuni, conform conceptului securităţii naţionale extinse, respectiv dimensiunile diplomatică, de apărare, informaţii, contrainformaţii şi de securitate, ordine publică, managementul situaţiilor de criză, economică şi energetică, societală. De asemenea, Strategia evidențiază următoarele aspecte: • Eforturile de consolidare a rezilienţei trebuie să fie calibrate pentru a răspunde noilor tipuri de ameninţări - subtile şi subversive - survenite inclusiv pe fondul evoluţiilor tehnologice. Prin urmare, un rol central este acordat colaborării pe multiple planuri: public-privat, cetățean-comunitate și civil-militar, care are ca scop consolidarea rezilienţei societale şi a infrastructurilor critice, responsabilitate aflată la intersecţia sferelor socială şi individuală, cu cea instituțională-publică și cu cea privată. • Funcționalitatea sistemului național de securitate nu se poate realiza decât printr-o abordare integrată, în etapele succesive de consultare instituțională, proces decizional, punere în practică și evaluare periodică. • Consolidarea permanentă a unei arhitecturi instituționale flexibile de cooperare inter-instituţională, centrată pe mecanisme de consultare la toate nivelurile, trebuie să fie orientată cu precizie și în mod continuu adaptat asupra obiectivelor naționale în domeniul securității. • Dezvoltarea unor sisteme de comunicare compatibile cu capabilitățile moderne de comunicații și tehnologia informației, care să concretizeze transformarea digitală. • Asumarea de către instituţiile administrației publice centrale a elaborării şi implementării strategiilor de resort, în conformitate cu obiectivele Strategiei, pentru atingerea obiectivelor naţionale de securitate prin direcţii de acţiune specifice sau, de la caz la caz, armonizate în cadrul formatelor/parteneriatelor de lucru; • Asigurarea unui cadru legislativ coerent şi aplicat, menit a contribui la consolidarea culturii de securitate şi modernizarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale; • Elaborarea la nivel inter-institutional de planuri de acțiune pentru comunicarea strategică în plan extern, având ca scop promovarea intereselor de securitate ale României și îndeplinirea obiectivelor naționale de securitate ce decurg din acestea. Strategia Naţională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 va fi prezentată, pentru analiză și aprobare, Parlamentului României, conform Constituției. •
În continuarea şedinţei, CSAT a analizat şi aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2021. Comparativ cu anul 2020, acestea sunt mai mici cu 436 de militari și civili din Armata României și cu 181 de militari și polițiști din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Astfel, Armata României va participa cu un efectiv de 1.940 de militari și civili la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar Ministerul Afacerilor Interne va participa cu 841 de militari și polițiști. Tot în ședința de astăzi, a fost aprobat Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă. Existența unor resurse importante destinate înzestrării Armatei României şi garanția acordării Page 31 of 55
acestora pe termen lung constituie și un impuls necesar revigorării industriei naţionale de apărare. Programe multianuale coerente pot oferi industriei româneşti şanse de relansare, în special prin cooperare industrială cu firmele de profil ale aliaţilor noştri. De asemenea, în cadrul ședinței de astăzi, Președintele României a propus Consiliului Suprem de Apărare a Ţării numirea domnului general-maior Ionel-Sorin Bălan în funcţia de director al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. Propunerea a fost aprobată de către CSAT. General-maior Ionel-Sorin Bălan şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, parcurgând toate etapele evoluției profesionale şi militare, ocupând funcţia de prim-adjunct al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, iar din iulie 2019 a asigurat funcția de director al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.
Să înțelegem mai bine General-maior Ionel-Sorin Bălan https://www.sts.ro/ro/conducere
Data nașterii: 19.10.1968 Locul nașterii: mun. Râmnicu-Vâlcea, jud. Vâlcea Naționalitate: română Stare civilă: căsătorit, 1 copil Educație și formare 2006 Curs post-universitar de perfecţionare în domeniul managementul resurselor informaţionale, Departamentul Regional de Studii pentru Managementul Resurselor de Apărare, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” 1992 – 1997 Facultatea de Inginerie, specializarea calculatoare, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu 1987 – 1990 Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Transmisiuni Sibiu 1983 – 1987 Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” Breaza Experiență profesională 2005 – 2017 Şeful Oficiului Judeţean de Telecomunicaţii Speciale Sibiu 1998 – 2005 Şef Birou Radiocomunicaţii, Oficiul Judeţean de Telecomunicaţii Speciale Sibiu 1997 – 1998 Ofiţer în cadrul Biroului Radiocomunicaţii, Oficiul Judeţean de Telecomunicaţii Speciale Sibiu 1990 – 1997 Comandant de pluton, Institutul Militar de Transmisiuni Sibiu, Ministerul Apărării Naţionale Distincții 2011 Ordinul „Bărbăție și Credință” în grad de Comandor Limbi străine: Engleză
Page 32 of 55
Informare publică COVID-19 Guvernul României Ordonanță de urgență privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2020 pentru organizarea și desfășurarea unor campanii de informare publică în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19 Nr. 86 din 27-Mai-2020 M. Of. Partea I nr. 448 din 27 Mai 2020
Magdalena Niculescu, SGA la MTIC Primul-Ministru Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, de către doamna Magdalena Niculescu a funcției publice vacante din categoria înalților funcționari publici de secretar general adjunct al Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor Nr. 253 din 27-Mai-2020 M. Of. Partea I nr. 447 din 27 Mai 2020 http://www.economie.gov.ro/niculescu-magdalena
Fabian Țîrcă, SGA la MTIC Primul-Ministru Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detașare, de către domnul Fabian Țîrcă a funcției publice vacante din categoria înalților funcționari publici de secretar general adjunct al Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor Nr. 254 din 27-Mai-2020 M. Of. Partea I nr. 447 din 27 Mai 2020 Fabian Țîrcă, de la Giurgiu, care a deținut aceeași funcție și în Guvernul Dăncilă. Anterior, Țîrcă fusese subprefect de Giurgiu, numit în octombrie 2017. Organizația PSD Giurgiu este condusă de Niculae Bădălău.
ACAROM Guvernul României Hotărâre privind recunoașterea Asociației Constructorilor de Automobile din România - ACAROM ca fiind de utilitate publică Nr. 410 din 21-Mai-2020 M. Of. Partea I nr. 446 din 27 Mai 2020
Îmbunătățirea competitivității economice Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Ordin pentru completarea art. 12 din Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, nr. 3.254/2016 privind aprobarea măsurii de sprijin, constând în acordarea unor ajutoare de stat și ajutoare de minimis pentru îmbunătățirea competitivității economice prin creșterea productivității muncii în întreprinderi mici și mijlocii în cadrul Programului operațional regional 2014-2020 Nr. 1525 din 19-Mai-2020 M. Of. Partea I nr. 446 din 27 Mai 2020 Page 33 of 55
Fonduri de investiții alternative Autoritatea de Supraveghere Financiară Rectificare referitoare la Regulamentul Autorității de Supraveghere Financiară nr. 7/2020 privind autorizarea și funcționarea fondurilor de investiții alternative Nr. 7 din 27-Mai-2020 M. Of. Partea I nr. 446 din 27 Mai 2020
Moțiune la Senat Senatul României Moțiune „Democrația românească în derivă, cu Vela ruptă, în timp de pandemie“ Nr. 2 din 26-Mai-2020 M. Of. Partea I nr. 444 din 27 Mai 2020
Page 34 of 55
160
Page 35 of 55
30.12.2020
16.12.2020
02.12.2020
18.11.2020
30.12.2020
16.12.2020
02.12.2020
18.11.2020
04.11.2020
21.10.2020
07.10.2020
23.09.2020
09.09.2020
26.08.2020
25.05.20 4,8396 5,4098 4,4406 247,0285
04.11.2020
21.10.2020
07.10.2020
23.09.2020
09.09.2020
12.08.2020
29.07.2020
15.07.2020
01.07.2020
17.06.2020
03.06.2020
22.05.20 4,8422 5,4112 4,4424 247,7333
26.08.2020
12.08.2020
29.07.2020
15.07.2020
01.07.2020
17.06.2020
20.05.2020
06.05.2020
22.04.2020
08.04.2020
21.05.20 4,8425 5,4004 4,4163 246,1668
03.06.2020
20.05.2020
06.05.2020
22.04.2020
25.03.2020
Aur gr.
08.04.2020
US Dollar
25.03.2020
Lira sterlină
11.03.2020
26.02.2020
12.02.2020
Euro
11.03.2020
26.02.2020
250 29.01.2020
4,5
12.02.2020
5
15.01.2020
6
29.01.2020
260 01.01.2020
Lei
15.01.2020
4
01.01.2020
Cursul de schimb: euro, liră sterlină, USD, gr. aur 26.05.20 4,8415 5,4384 4,4172 244,5322
5,25
4,8448
4,75
4,5316
4,25
210
200
190
27.05.20 4,8432 5,4302 4,4053 241,7272
http://www.bnro.ro/default.htm
5,75 5,7552
5,5
EURO Y19
EURO Y20
GBP Y19
GBP Y20
USD Y19
USD Y20
Lei/gr. 253,7705
240
230
220
AUR Y19
AUR Y20
180
170
grafice HERALD INSIGHTS în baza datelor istorice BNR
IOR S.A. - 340312 Buget 2020 Guvernul României Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2020 pentru Societatea „IOR“ - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri Nr. 406 din 21-Mai-2020 M. Of. Partea I nr. 446 din 27 Mai 2020
Lege [5] MINISTERUL ECONOMIEI, ENERGIEI ȘI MEDIULUI DE AFACERI Societatea "IOR" - S.A. București, str. Bucovina nr. 4, sectorul 3 Cod unic de înregistrare: RO 340312 BUGETUL DE VENITURI ȘI CHELTUIELI PE ANUL 2020 INDICATORI 0
1
I. 1
2 II 1
2
Propuneri Nr. an curent rd. 2020 - mii lei 3
4
VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5)
1
24.750
Venituri totale din exploatare, din care:
2
23.980
a) subvenții, cf. prevederilor legale în vigoare
3
b) transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare
4
Venituri financiare
5
770
CHELTUIELI TOTALE (Rd.6=Rd.7+Rd.19)
6
25.712
Cheltuieli de exploatare (Rd.7=Rd.8+Rd.9+Rd.10+Rd.18)din care: 7
24.512
A. cheltuieli cu bunuri si servicii
8
4.312
B. cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate
9
665
cheltuieli cu personalul (Rd.10=Rd.11+Rd.14+Rd.16+Rd.17) din 10 care:
16.650
C0 Cheltuieli de natură salarială (Rd.11=Rd.12+Rd.13)
11
13.629
C1 ch. cu salariile
12
11.838
C2 bonusuri
13
1.791
14
1.717
C. C3 alte cheltuieli cu personalul, din care:
cheltuieli cu plati compensatorii aferente disponibilizarilor de 15 personal C4
Cheltuieli aferente contractului de mandat si a altor organe de 16 conducere si control, comisii si comitete
C5 cheltuieli cu contributiile datorate de angajator
754
17
550
18
2.885
Cheltuieli financiare
19
1.200
III
REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)(Rd.20=Rd.1-Rd.6)
20
-962
IV 1
IMPOZIT PE PROFIT CURENT
21
2
IMPOZIT PE PROFIT AMANAT
22
D. alte cheltuieli de exploatare 2
Page 36 of 55
INDICATORI 0
1
2
Propuneri Nr. an curent rd. 2020 - mii lei 3
3
VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFIT AMANAT
23
4
IMPOZITUL SPECIFIC UNOR ACTIVITATI
24
5
ALTE IMPOZITE NEPREZENTATE LA ELEMENTELE DE MAI SUS 25 PROFITUL/PIERDEREA NETA A PERIOADEI DE RAPORTARE 26 (Rd.26=Rd.20-Rd.21-Rd.22+Rd.23-Rd.24-Rd.25), din care:
V 1
Rezerve legale
27
2
Alte rezerve reprezentând facilități fiscale prevăzute de lege
28
3
Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenți
29
4
Constituirea surselor proprii de finanțare pentru proiectele cofinanțate din împrumuturi externe, precum ui pentru constituirea 30 surselor necesare rambursării ratelor de capital, plații dobânzilor, comisioanelor ui altor costuri aferente acestor împrumuturi
5
Alte repartizări prevăzute de lege
6
Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 27, 28, 32 29,30,31(Rd.32=Rd.26-(Rd.27 la Rd.31) ≥ 0
7
Participarea salariaților la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la 33 nivelul operatorului economic în exercițiul financiar de referință
8
Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende cuvenite actionarilor, în cazul 34 societăților/companiilor naționale ui societăților cu capital integral sau majoritar de stat, din care:
9
a) - dividende cuvenite bugetului de stat
35
b) - dividende cuvenite bugetului local
36
c) - dividende cuvenite altor acționari
37
Profitul nerepartizat pe destinațiile prevăzute la Rd.33 - Rd.34 se 38 repartizează la alte rezerve ui constituie sursă proprie de finanțare VENITURI DIN FONDURI EUROPENE
39
VII
CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care
40
1
-962
31
VI
VIII
4
a) cheltuieli materiale
41
b) cheltuieli cu salariile
42
c) cheltuieli privind prestarile de servicii
43
d) cheltuieli cu reclama si publicitate
44
e) alte cheltuieli
45
SURSE DE FINANȚARE A INVESTIȚIILOR, din care:
46
12.280
Alocații de la buget
47
1.200
alocații bugetare aferente plății angajamentelor din anii anteriori 48 IX
CHELTUIELI PENTRU INVESTIȚII
X
DATE DE FUNDAMENTARE 1
Nr. de personal prognozat la finele anului
Page 37 of 55
49
9.750
50
310
Propuneri Nr. an curent rd. 2020 - mii lei -
INDICATORI 0
1
2
3
4
2
Nr. mediu de salariați total
51
308
3
Câștigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza 52 cheltuielilor de natură salarială*)
3.908
4
Câștigul mediu lunar pe salariat (lei/persoana) determinat pe baza cheltuielilor de natura salariala, recalculat cf. Legii anuale a bugetului 53 de stat**)
3.808
5
Productivitatea muncii în unități valorice pe total personal mediu (mii 54 lei/persoană) (Rd.2/Rd.51)
86,26
6
Productivitatea muncii în unităÜ°i valorice pe total personal mediu 55 recalculată cf. Legii anuale a bugetului de stat
80,87
7
Productivitatea muncii în unități fizice mediu(cantitate produse finite/persoana)
8
Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.57=Rd.6/Rd.1)x1000 57
9
Plăți restante
58
23.841
10
Creanțe restante
59
2.625
pe
total
personal
56 1.039
Să înțelegem mai bine
Acest cartuș înlocuiește conținutul la care au acces doar abonații RO.A&D INTEGRATED NEWS sau AEROMARKET… Dacă doriți să fiți și mai informat, abonați-vă cu cele mai mici&competitive costuri pentru timpul Dvs. prețios! Contactați-ne acum la heraldcons@gmail.com Dacă doriți date suplimentare de tip competitive intelligence, contactați-ne la heraldcons@gmail.com
Indicatori monetari – aprilie 2020 https://www.bnro.ro/page.aspx?prid=17836
Banca Națională a României 27.05.2020
Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârşitul lunii aprilie 2020 un sold de 439076,0 milioane lei. Faţă de luna martie 2020, aceasta a crescut cu 1,2% (0,9% în termeni reali), iar în raport cu aprilie 2019 masa monetară (M3) s-a majorat cu 12,6% (9,6% în termeni reali). Page 38 of 55
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a scăzut în luna aprilie 2020 cu 0,5% (-0,8% în termeni reali) faţă de luna martie 2020, până la nivelul de 271124,4 milioane lei. Creditul în lei, cu o pondere de 67,1% în totalul creditului neguvernamental, s-a diminuat cu 0,6% (-0,9% în termeni reali), iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 32,9% în totalul creditului neguvernamental, a scăzut cu 0,4% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,7%). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 5,7 sută (2,9% în termeni reali), pe seama creșterii cu 7,4% a componentei în lei (4,6% în termeni reali) şi a creșterii cu 2,3% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută a crescut cu 0,6%). Creditul guvernamental s-a majorat în luna aprilie 2020 cu 3,0% faţă de luna martie 2020, până la 130090,0 milioane lei. În raport cu aprilie 2019, creditul guvernamental s-a majorat cu 29,0% (25,6% în termeni reali). Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali s-au majorat în luna aprilie 2020 cu 0,7% faţă de luna martie 2020, până la nivelul de 378431,7 milioane lei și au crescut cu 12,2% (9,2% în termeni reali) faţă de luna aprilie 2019. Depozitele în lei ale rezidenţilor, cu o pondere de 63,7% în totalul depozitelor clienţilor neguvernamentali, s-au majorat cu 0,8% față de luna martie 2020, până la 241143,2 milioane lei, iar faţă de luna aprilie 2019 au înregistrat o creştere de 8,6% (5,8% în termeni reali). Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 3,4% față de luna martie 2020, până la 137 986,5 milioane lei, iar faţă de luna aprilie 2019 au înregistrat o creştere de 12,2% (9,2% în termeni reali). Depozitele în lei ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) au scăzut cu 2,5% (până la 103 156,7 milioane lei) față de luna martie 2020 și au crescut cu 4,2% faţă de luna aprilie a anului precedent. Depozitele în valută ale rezidenţilor, exprimate în lei, reprezentând 36,3% în totalul depozitelor clienţilor neguvernamentali, s-au majorat cu 0,6% faţă de luna martie 2020, până la nivelul de 137288,5 milioane lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 0,2%, până la 28353,1 milioane euro). Comparativ cu aprilie 2019, indicatorul, exprimat în lei, a crescut cu 19,0% (majorarea a fost de 16,9% dacă acesta este exprimat în euro). Depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, au înregistrat o creştere de 1,4% (1,2% în termeni reali) faţă de luna martie 2020; exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 1,1%. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creșterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 18,6% (majorarea a fost de 16,6% dacă indicatorul este exprimat în euro). Depozitele în valută ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, au înregistrat o scădere de 1,6% (-1,9% în termeni reali) faţă de luna martie 2020 (exprimate în euro, acestea s-au diminuat cu 2,0%). Comparativ cu aprilie 2019, depozitele în valută ale rezidenţilor din alte sectoare, exprimate în lei, s-au majorat cu 20,0% (exprimate în euro, acestea au crescut cu 17,9%).
3,3 miliarde euro România a atras 3,3 miliarde euro de pe piețele externe de capital la costuri atractive în contextul propagării pandemiei COVID-19 https://www.mfinante.gov.ro/acasa.html?method=detalii&id=999650926
Ministerul Finanţelor Publice Page 39 of 55
Emisiunea de euroobligațiuni lansată în data de 19 mai 2020 de Ministerul Finanțelor Publice s-a bucurat de un interes excepțional din partea investitorilor, România reușind o serie de performanțe care i-au consolidat, încă o dată, poziția de emitent sofisticat pe piețele externe de capital: • Prin volumul impresionant al cererii, precum și prin volumul final al tranzacției, este cea mai mare emisiune de euroobligațiuni lansată de un emitent suveran din zona non-Euro și a doua cea mai mare din regiunea CEE; • Tranzacția reprezintă cel mai mare volum de finanțare realizat de Romania într-o singură zi; • S-a bucurat de cea mai mare cerere înregistrată vreodată la o emisiune din partea investitorilor înainte de stabilirea costului final al emisiunii (cu ordine de peste 12 miliarde de euro), dar și la închiderea tranzacției când nivelul cererii s-a menținut la un nivel record, de 12 miliarde euro; • S-a realizat cea mai mare reducere a costului față de nivelul inițial lansat în piață, de 50 de puncte de bază. "Succesul acestei tranzacții demonstrează încă o dată încrederea de care se bucură România din partea comunității internaționale a investitorilor, chiar și în această perioadă provocatoare, generată de pandemia COVID-19. Guvernul rămâne în continuare pe deplin angajat în lupta împotriva virusului SARS-CoV-2, iar împrumutul contractat va fi utilizat pentru acoperirea nevoilor de finanțare în creștere, rezultate din deficitul bugetar și volumul refinanțării datoriei publice. În contextul actual, dominat de efectele socio-economice negative cauzate de pandemia COVID19, atât volumul atras, precum și cererea record din partea investitorilor și primele de emisiune aferente tranzacției reprezintă realizări deosebite ale României, în calitate de emitent suveran din categoria piețelor emergente.", a declarat ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu. Valoarea totală a emisiuni este de 3,3 miliarde euro, nivelul subscrierii finale fiind de peste 3 ori mai mare, prin participarea unui număr de peste 585 de investitori. Fondurile aferente acestei tranzacții au intrat în conturile Trezoreriei marți, 26 mai. Emisiunea a fost realizată în două tranșe, din care 1,3 miliarde euro cu maturitatea de 5 ani, cu un randament de 2,793% și o rată de dobândă de 2,750% pe an și 2 miliarde euro cu maturitatea de 10 ani, cu un randament de 3,624% și o rata de dobândă de 3,624% pe an. Strategia de execuție a emisiunii a permis reducerea graduală a costurilor, pe fondul unei suprasubscrieri masive pentru cele două tranșe. Față de valorile cu care au fost lansate inițial în piață cele două tranșe, de 355 puncte de bază peste cotația de referință Mid-Swap pentru maturitatea de 5 ani lung și de 425 puncte de bază peste cotația de referință Mid-Swap pentru maturitatea de 10 ani, costurile au fost reduse cu 50 puncte de bază, obținându-se în final prime de emisiune de 15 puncte de bază pentru maturitatea de 5 ani lung, respectiv 20 puncte de bază pentru maturitatea de 10 ani. Baza investițională a tranzacției a fost una deosebit de diversificată din punct de vedere geografic, iar din punct de vedere al tipurilor de investitori, pentru ambele tranșe se distinge preponderența investitorilor de tipul “real money”, respectiv fonduri de active administrate privat și bănci comerciale. De asemenea, este de remarcat o creștere a diversificării către investitori din Asia și a participării în proporție de peste 65% a marilor investitori activi pe piețele internaționale de capital din SUA, Germania și Marea Britanie pentru tranșa cu maturitatea de 10 ani. În ceea ce privește distribuția geografică a investitorilor, pentru maturitatea de 5 ani lung (cu scadență la 26 februarie 2026), aceasta a fost următoarea: Marea Britanie și Irlanda 22%, SUA 14%, Germania și Austria 15%, România 6%, CEE 6%, Elveția 5%, Italia 7%, Franța 4%, restul Europei 16%, Asia 5%. Pentru maturitatea de 10 ani, Page 40 of 55
distribuția geografică a investitorilor a fost următoarea: Marea Britanie și Irlanda 35%, SUA 23%, Germania și Austria 9%, România 8%, CEE (exclusiv România) 6%, Elveția 5%, Italia 2%, Franța 2%, restul Europei 7%, Asia 3%. Distribuția pe categorii de investitori pentru maturitatea de 5 ani lung a fost preponderent către fonduri de active administrate privat, respectiv 56%, 23% către bănci comerciale și private, 1% către fonduri de pensii și companii de asigurări, 6% instituții oficiale și 14% fonduri de investiții. Pentru maturitatea de 10 ani, distribuția în funcție de tipul investitorilor a fost următoarea: fonduri de active administrate privat 70%, bănci comerciale și private 13%, fonduri de pensii și companii de asigurări 3%, instituții oficiale 3%, fonduri de investiții 11%. Tranzacția a fost intermediată de către BNP Paribas, Erste Group Bank AG, ING Bank N.V., J.P. Morgan Securities plc, Raiffeisen Bank International AG și Unicredit Bank AG.
Ministrul Finanţelor: Efect bugetar al măsurilor fiscale de urgenţă de 1,5% din PIB. Harta creditorilor României https://cursdeguvernare.ro/ministrul-finantelor-efect-bugetar-al-masurilor-fiscale-deurgenta-de-15-din-pib-harta-creditorilor-romaniei.html
Curs de Guvernare de Adrian N Ionescu 27.5.2020
Efectul măsurilor fiscale luate în perioada stărilor de urgenţă şi de alertă asupra bugetului public pentru buget este de aproape 1,5% din PIB, potrivit declaraţiilor ministrului Finanţelor, Florin Cîţu. „Au fost trei categorii mari de măsuri fiscale pe care le-a luat acest Guvern. Au fost măsuri fiscale legislative, adoptate în perioada stării de urgenţă şi 30 de zile de la încetarea acesteia, am avut alte măsuri fiscale pentru perioada stării de urgenţă şi avem măsuri fiscale care rămân în aplicare după starea de urgenţă”, a declarat ministrul Finanţelor, citat de Agerpres. ... citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul ...
Guvernul a eliminat două condiționalități din programul IMM Invest Firmele care aplică pentru creditele garantate de stat în programul IMM Invest nu vor mai depune declarații pe proprie răspundere prin care să ateste că au fost afectate de Covid 19, iar băncile nu vor mai institui ipotecă mobiliară asupra universalității bunurilor companiilor beneficiare. https://www.mfinante.gov.ro/acasa.html?method=detalii&id=999650929
Ministerul Finanţelor Publice Creditele acordate pentru investiții vor avea drept garanții suplimentare a garanției acordate de stat doar asupra activelor finanțate prin împrumuturile acordate, respectiv bunurile și echipamentele cumpărate de companie. De asemenea, în cazul creditelor pentru linii/capital de lucru, garanția se va constitui doar asupra conturilor deschise de beneficiarii împrumuturilor la banca titular a creditului. “Astăzi dimineață am depăşit plafonul de 1 miliard de lei, erau aprobate 1.441 de credite, împrumuturi care au fost înregistrate inclusiv la Fondul de Garantare. În sistemul bancar sunt și mai multe credite aprobate. După această Ordonanță, viteza de aprobare a creditelor va crește”, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu. Page 41 of 55
Guvernul a aprobat și propunerea Ministerului Finanțelor Publice de a elimina prevederea potrivit căreia băncile puteau solicita întreprinderilor mici și mijlocii care aplicau în programul IMM Invest o declaranție pe proprie răspundere prin care să ateste că au fost afectate de criza COVID-19. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a avut în cursul săptămânii trecute o întâlnire la Palatul Victoria cu reprezentanții Asociației Române a Băncilor, întâlnire catalogată ca fiind una istorică. Discuţiile au vizat programul IMM Invest, dar și amânarea ratelor la bănci. Totodată, au fost dezbătute și direcțiile de acțiune ale unui parteneriat între Guvern și bănci pentru relansarea economică. În prima etapă, FNGCIMM a declarat eligibile un număr de 58.525 de IMM-uri și a transmis către cei 22 de finantatori parteneri un număr de 53.063 solicitări, respingând un număr de 132 aplicanți care nu îndeplineau condițiile de eligibilitate ale programului. La data de 20 mai, un număr de 5.330 de cereri aflate în aplicația www.imminvest.ro se aflau în diferite faze de analiză a eligibilității sau sunt în stadiu de solicitare clarificări. IMM INVEST este cel mai amplu program guvernamental dedicat antreprenorilor din România, este un program nou și complex prin mecanismul de finanțare – garantareajutor de stat, pe care îl pune la dispoziția IMM-urilor.
Vezi toate datele în publicația on-line RO.A&D TOP SKILLs În acest capitol vă supunem atenției firme, specialiști, care vă pot fi parteneri, consultanți sau angajați. Herald Insights îi recomandă. Sunt oportunități de TOP. Așteptăm propunerile Dvs.
Răzvan BOGORODIȚĂ
Răzvan BOGORODIȚĂ Open for new opportunities LinkedIn Cod ROADTOPSKILLS001BR
Răzvan Bogorodiță este absolvent al Facultății de Mecanică din cadrul Universității Dunărea de Jos Galați și are o diplomă de Master în Managementul Afacerilor Internaționale în cadrul Academiei de Studii Economice București. Cu aproape 24 de ani de experiență domeniul relațiilor comerciale internaționale în diferie industrii, siderurgică, carbon, aluminiu, ciment, Răzvan Bogorodiță și-a început activitatea ca inginer în cadrul Combinatului Siderurgic Galați în 1995. Între 2004 – 2017 a ocupat diferite funcții în grupul Elsid & Electrocabon, de la Director Comercial al Elsid SA până la cea de Președinte al Consiliului de Aministrație Electrocarbon SA. Între 2018 – 2019 a activat ca Manager de dezvoltare pentru Europa de Est al companei Rain Carbon.
Page 42 of 55
Sighetu Marmației - Vișeu de Sus – Borșa Declararea proiectului de investiţii „Conductă de transport gaze naturale pe direcția Sighetu Marmației - Vișeu de Sus – Borșa” proiect de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri http://economie.gov.ro/comunicat-de-presa-declararea-proiectului-de-investitiiconducta-de-transport-gaze-naturale-pe-directia-sighetu-marmatiei-viseu-de-susborsa-ca-proiect-de-importanta-nationala-in-domeniul-gazelor-naturale București, 27 mai 2020 –
În cadrul ședinței de Guvern de miercuri, 27 mai, a fost adoptată Hotărârea de Guvern prin care proiectul de investiţii „Conductă de transport gaze naturale pe direcția Sighetu Marmației - Vișeu de Sus – Borșa” a fost declarat proiect de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale. În prezent în zona Maramureș nu există conducte de alimentare cu gaze naturale. Pentru încălzirea locuințelor, a spațiilor comerciale și a obiectivelor socio-culturale se folosesc lemne de foc, cărbuni și gaze lichefiate. Trebuie menționat faptul că zona Maramureș este o zonă axată pe turism, care beneficiază de locuri de cazare în hoteluri de 2, 3 și 4 stele, precum și o variată reţea de pensiuni turistice şi agroturistice, baze de tratament și săli de sport pentru medicina recuperatorie. Astfel, alimentarea cu gaze naturale în această zonă este un obiectiv esenţial, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a locuitorilor, cât și în scopul îndeplinirii criteriilor pentru atingerea standardelor europene de viaţă. Asigurarea tuturor utilităţilor în mediul rural, va duce la atragerea de noi investitori, crearea de noi locuri de muncă şi în consecinţă dezvoltarea economico - socială a judeţului. Prin realizarea conductei Sighetu Marmației – Vișeul de Sus – Borșa, se creează premisa interconectării sistemului de transport gaze naturale din partea de Nord – Vest a țării (zona de consum Maramureș), cu sistemul de transport gaze naturale din partea de Nord – Est (zona de consum Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei), în consecință se asigură alimentarea cu gaze pentru fiecare zonă din două direcții. Conducta Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei este un alt obiectiv declarart de importanță națională, aflat în curs de realizare în cadrul Transgaz, iar prin realizarea unei conducte pe direcția Borșa – Vatra Dornei se va asigura alimentarea cu gaze pentru zonele aferente din 2 direcții și echilibrarea sistemului national de transport gaze naturale. Infrastructura de transport gaze naturale reprezintă un factor important, iar SNTGN Transgaz SA se află actualmente în fața unei provocări majore: dezvoltarea - în cel mai scurt timp posibil - a unor culoare de transport gaze naturale care să asigure atât gradul necesar de interconectivitate la nivel European, echilibrarea sistemului național de transport gaze, cât și potențial suficient de transport gaze naturale pentru valorificarea resurselor pe piața autohtonă și pe cea regională. Astfel, prin aprobarea acestui proiect au fost indentificate potenţiale beneficii în ceeea ce privește asigurarea - prin transport al gazelor naturale - a unei surse de energie suplimentară în aceasta zonă și, implicit, diversificarea surselor de energie în zona de nord a țării. De asemenea va fi îndeplinit criteriul siguranței și continuității aprovizionării acestei zone sărace în resurse energetice cu sursă de energie. În ceea ce privește impactul asupra mediului, asigurarea aprovizionării cu gaze naturale a zonei conduce la Page 43 of 55
protejarea fondului forestier prin diminuarea consumului de lemn și la scăderea nivelului poluării mediului, deoarece fiind faptul că gazele arse provenite din consumul gazelor naturale conţin mai puţine noxe decât cele rezultate din arderea combustibililor solizi. Declararea proiectului de investiţii „Conductă de transport gaze naturale pe direcția Sighetu Marmației - Vișeu de Sus – Borșa” proiect de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale va genera crearea de noi locuri de muncă pe perioada de construcţie, precum și crearea posibilităţilor de câştiguri suplimentare pentru locuitorii zonei prin atragerea de investitori. De asemenea, va avea un impact pozitiv asupra activităţii furnizorilor locali de servicii (de exemplu unităţi de cazare) și va stimula atragerea de investiţii şi de afaceri conexe (producători/distribuitori de materii prime, materiale, utilaje/echipamente şi servicii necesare implementării proiectului). Reglementările promovate prin acest act normativ au impact asupra reducerii termenelor de implementare a proiectelor de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale şi asigură dezvoltarea infrastructurii energetice din România. Stabilirea unui cadru legal specific pentru proiecte de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale se fundamentează pe faptul că acest tip de proiecte sunt investiţii cu impact major asupra funcţionării Sistemului Naţional de Transport Gazelor Naturale, atât în plan naţional, cât şi regional şi implică multiple particularităţi. Proiectul corespunde cerințelor Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030 (https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2018/11/ANEXA-SNDDR-2030.pdf), care stabilește cadrul național pentru susținerea Agendei 2030 și implementarea setului de 17 obiective de dezvoltare durabilă. Proiectul de investiţii „Conductă de transport gaze naturale pe direcția Sighetu Marmației - Vișeu de Sus – Borșa” proiect de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale răspunde exigențelor strategiei, iar declararea acestuia ca fiind de importanță națională apare în contextul eforturilor constante ale Guvernului pentru realizarea obiectivelor de convergență și apropiere semnificativă de media UE la principalii indicatori ai dezvoltării durabile raportare la proiectele obişnuite.
Ziua Eroilor Sunt mulți cei datorită cărora, acum, putem simți, scrie și citi românește. Le suntem recunoscători. Fie-le memoria veșnic vie și drumul lor prin viață să ne însuflețească mereu… Recunoștință și celor care în aceste zile de criză se luptă să ne trăim viața cât mai aproape de normalitate. Sunt și ei eroii noștri.
Page 44 of 55
Industria de apărare în vremea pandemiei – 1/3 https://economie.hotnews.ro/stiri-blogul_pwc_romania-24019750-industria-apararevremea-pandemiei.htm
Blogul PwC Romania de Laurențiu Pachiu PwC România Miercuri, 27 mai 2020, 12:00
Articol susținut de PwC România Laurențiu Pachiu Foto: PwC România Contextul geopolitic, angajamentele de securitate colectivă și globalizarea În timp ce lumea este concentrată pe criza de securitate medicală cauzată de Covid-19 şi pe urmările economice şi sociale ale acesteia, geopolitica nu a intrat în carantină. Criza economică şi financiară ce se anunţă şi se face deja simţită, cuplată cu noi niveluri ale confruntării strategice dintre SUA şi China, va afecta lanţurile globale de producţie şi aprovizionare, va amplifica politici comerciale protecţioniste, şi, indirect, va afecta bugetele naţionale de apărare. Se poate astfel anticipa o realiniere a politicilor de apărare într-un context nou, definit de competiţie multipolară şi geometrie geopolitică asimetrică, de coliziune între modele civilizaționale (eficienţa statelor în administrarea pandemiei şi, în general, a unor situaţii de criză se va adăuga la competiţia deja în toi dintre modele de state democratice vs state autocratice), toate acestea în detrimentul aranjamentelor de securitate colectivă şi a globalizării. Din perspectiva securităţii militare, provocarea cea mare în acest nou context va fi menţinerea angajamentelor pentru bugetele de investiţii în apărare, îndeosebi în statele aflate în zone de frontieră/impact a tensiunilor geopolitice. La nivel european, probabilitatea acutizării tensiunilor transatlantice (între UE şi SUA) în contextul reorientării strategice a SUA pe problemele de politică şi economie internă şi, în plan extern, aproape exclusiv pe relaţia cu China, va plasa tot mai mult responsabilitatea relaţiei tensionate cu F. Rusă în seama UE şi, în particular, a statelor membre de pe flancul estic. În momentul de faţă, la nivelul Uniunii Europene, identificarea modalităţilor, mecanismelor şi instrumentelor de ieşire din criză economică a devenit o politică în sine. Reindustrializarea, relocarea unor facilităţi manufacturiere din China şi Pactul Energetic European („Green Deal”) sunt văzute ca mijloace salvatoare de depăşire a crizei economice şi financiare profunde ce se anunţă. Cum vor impacta aceste instrumente şi politici economiile fiecărui stat membru, în special a celor cu economii carbon intensive şi a statelor din Europa Centrală şi de Est, rămâne un aspect ce va trebui analizat cu atenţie şi care, inevitabil, va contribui la debalansarea coeziunii statelor membre şi a ritmurilor naţionale de depăşire a crizei. Estimăm că debalansarea coeziunii europene, a relaţiei transatlantice şi impactul bugetar al pandemiei şi al crizei post-Covid19, vor afecta autonomia strategică europeană şi iniţiativele europene în domeniul apărării (Fondul European de Apărare, PESCO, Mobilitatea Militară, European DefenseIndustrial Cooperation Programme), respectiv, cele comune NATO-UE (Enhanced Tailored Presence şi Enhanced Forward Presence) pe flancul estic, fapt ce va deschide nebănuite opţiuni în ceea ce priveşte Page 45 of 55
capacitatea de descurajare pe flancul estic al NATO/UE şi în ceea ce priveşte evoluţia relaţiei UE-Rusia, şi a relaţiei dintre Rusia şi statele membre de pe flancul estic. Deosebit de importantă va fi şi poziţionarea Rusiei în perioada crizei economice şi politice post-Covid19. Deşi ipoteza de-escaladării şi reluării dialogului între Europa, NATO şi F.Rusă trebuie să rămână un deziderat pentru toate părţile, în ceea ce priveşte F.Rusă, afectată fiind profund de sancţiuni economice, pandemie, criza petrolului, şi disfuncţionalităţi sistemice, proiecţia sa geopolitică şi obiectivele sale strategice (aceste obiective fiind restructurarea arhitecturii de securitate europeană şi globală) nu vor fi probabil atât de mult influenţate de starea în care Rusia se va afla în cursul şi după criza post-Covid19. Dealtfel, Rusia a demonstrat că îşi urmăreşte cu determinare obiectivele strategice, atât în perioade de acalmie, care oferă mijloace suficiente de atingere a obiectivelor, cât şi în perioade de criză când inflamarea posturii sale geopolitice, în pofida greutăţilor economice, devine un instrument de deviere a atenţiei şi consolidare a puterii. Ceea ce va conta însă în dimensionarea relaţiei cu F. Rusă va fi capacitatea de reziliență şi asertivitatea statelor membre central şi est europene la provocările de securitate din relaţia cu Rusia. Iar o dimensiune esenţială a acestei geometrii geopolitice este componenta de apărare (privită în sens larg, cuprinzând capacităţi de apărare, industrie de apărare, cybersecurity, dimensiunea de propagandă şi contra-propaganda, conflict hibrid etc). La momentul crizei Covid-19, România se află deja într-o situaţie dificilă, fiind confruntată cu un deficit bugetar excesiv, o expunere financiară publică în creştere, o reducere substanţială a investiţiilor private şi publice directe, o inconsistenţă politică şi strategică accentuată, un sector energetic cu potenţial dar devenit o victimă a derivei populiste, precum şi disfuncţionalităţi cronice în alte sectoare economice şi sociale importante. În România este în prezent dezbătută tema instrumentelor și oportunităţilor ce pot fi capacitate pentru a asigura ameliorarea efectelor şi depăşirea crizei economice. În România însă, calea de la dezbatere la strategie şi politici publice asumate şi aplicate consecvent este, în mod tradiţional, lungă şi anevoioasă. Unul dintre instrumentele privite ca factor de redresare economică a României este reindustrializarea. Reindustrializarea României (inclusiv în domeniul industriei apărării) este de altfel o temă politicianistă predilectă. Prin urmare, în România, este de aşteptat să fim martorii unor poziţionări politice care vor argumenta alocarea de resurse pentru „remodelarea” industriei naţionale de apărare sub control statal, ca un instrument de natură să amelioreze efectele crizei economice. A include „reindustrializarea” în paleta de instrumente adecvate pentru depăşirea crizei post-Covid19 este un demers binevenit, însă necesită, în opinia mea, o conceptualizare şi abordare nouă, adaptată secolului 21, şi nu o restructurare şi alocare de resurse publice lipsite de viziune strategică şi obiective de eficienţă economică, după cum s-a întâmplat până acum. Cu atât mai mult cu cât nu va trebui să urmăm exemplele altor state unde sunt de aşteptat tendinţe de etatizare industrială/economică, ca o garanţie a revenirii din criză şi a sporirii capacităţii de a răspunde la crize viitoare. Fie că provocările de securitate militară şi geopolitică pe flancul estic al NATO/UE rămân actuale în privinţa României sau nu, industria românească de apărare poate să devină un element important în capacitarea efortului economic de depăşire a crizei economice şi financiare.
Page 46 of 55
Nicolae Ionel CIUCĂ Ministrul Apărării Naționale facebook Dumnezeu să bincuvânteze România! Se împlinește, anul acesta, un secol de când în România s-a instituit, în mod oficial, marcarea Zilei Eroilor în ziua Înălțării Domnului. În această zi, în toate bisericile ortodoxe românești din ţară şi străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuţi, de-a lungul veacurilor, pe toate câmpurile de luptă pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului. An de an, militarii Armatei României duc, în această zi, lumină și flori la mormintele și monumentele celor care nu mai sunt, pentru ca noi și cei care vin după noi să ducem mai departe ființa neamului românesc. Deși măsurile de combatere a răspândirii noului coronavirus nu ne permit organizarea, și în acest an, a ceremoniilor pe care eroii noștri le merită cu prisosință, tradiția nu va fi întreruptă. Vom aprinde candele de recunoștință la icoanele din casele noastre și ne vom ruga în memoria celor care și-au pus viața la temelia națiunii noastre. Ne vom ruga pentru odihna sufletelor celor care și-au împlinit, pe câmpul de luptă, jurământul de credință față de Țară. Avem o datorie de onoare să ne aducem aminte de toți acești bravi români nu doar cu prilejul unor evenimente care marchează marile momente istorice ori la sărbătorile consacrate, ci permanent trebuie să le fim recunoscători pentru sacrificiul lor! Fiecare zi pe care o trăim în pace, în libertate, ca o națiune stăpână pe propriul destin se datorează celor căzuți în războaiele din trecut ori în misiunile îndeplinite, în prezent, în teatrele de operații ori pe teritoriul național. Datorăm respect și recunoștință veteranilor celui de Al Doilea Război Mondial și veteranilor teatrelor de operații deopotrivă, celor răniți, precum și familiilor celor căzuți eroic la datorie. Dumnezeu să îi binecuvânteze pe militarii români, pe eroii Armatei României, pe veterani şi familiile lor.
Jean François JUND chargé de mission en Roumanie JF contact SRL Spionii francezi avertizaseră încă din 2004 despre pericolele din laboratoarele chinezilor! https://evz.ro/spionii-francezi-avertizasera-inca-din-2004-despre-pericolele-dinlaboratoarele-chinezilor.html Page 47 of 55
Etats-Unis : ĂŠchec du premier lancement d'une fusĂŠe par Virgin Orbit https://www.francetvinfo.fr/sciences/espace/etats-unis-echec-du-premier-lancementd-une-fusee-par-virgin-orbit_3981155.html
Franco Gussalli Beretta Presidente & C.E.O. Fabbrica d'Armi PIETRO BERETTA S.p.A. Beretta
Darren LAKE CEO at Shephard Media LinkedIn Research Assistance, Arms and Military Expenditure programme https://web103.reachmee.com/ext/I021/1690/job?site=7&lang=UK&validator=9c1616 2aeec1b1c78db51d0c3e4163a1&job_id=24 Page 48 of 55
The Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI) is seeking Research Assistance to support the work of the Arms and Military Expenditure (AMEX) Programme. Context SIPRI is an independent international institute whose core mission is to undertake research and activities on security, conflict and peace. Established in 1966, SIPRI provides data, analysis and recommendations, based on open sources, to policymakers, researchers, media and the interested public. SIPRI provides excellent opportunities for scientific and personal development. SIPRI is an equal opportunity employer and welcomes applicants from all over the world. SIPRI’s research on arms and military spending has been the core of the institute’s work since its foundation in the 1960s. This work is largely based around three comprehensive and open-access databases: the Arms transfers database, the Arms industry database and the Military expenditure database. These exemplify SIPRI's core values of transparency by using only open sources that can be independently checked, and universality by including data on nearly every country in the world. AMEX also provides documents on all arms embargoes since the 1950s and national reports on arms export controls. More information on the work and scope of the programme is available here. Main tasks • Assisting with finding, assessing and entering/adjusting data on arms transfers, military expenditure, arms industry and arms embargoes for the relevant databases; • Assisting with updating the programme’s electronic research archive; • Identifying new potential sources and validating them with the AMEX team; • Supporting AMEX data launches; • Supporting other AMEX activities (meetings, seminars and workshops).
EURONAVAL
Page 49 of 55
Virgil POPESCU Ministrul economiei, energiei, mediului de afaceri facebook CSAT Astăzi în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării condusă de președintele României Klaus Iohannis am analizat noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020 - 2024.
Noua Strategie oferă răspunsuri la întrebările esențiale privind obiectivele noastre naționale prioritare pentru asigurarea securității României și a cetățenilor săi. Președintele Klaus Iohannis a anunțat că Strategia Națională de Securitate pentru următorii patru ani implică o nouă abordare și propune un management al problematicii de securitate națională cu accent pe gestionarea integrată a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților. Totodată, a fost aprobat Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă.
Dragoș PREDA Secretar de Stat la MTIC facebook
„Cyber Volunteers 19-Romania” sau eroii cibernetici care luptă împotriva COVID-19 https://intellarena.com/cyber-volunteers-19-romania-sau-eroii-cibernetici-care-luptaimpotriva-covid-19 Inițiativa britanică „Cyber Volunteers-19” a fost retaliată, la nivel național, de către Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERTRO), care, “împreună cu un grup de profesioniști în domeniul securității cibernetice, a Page 50 of 55
lansat un program de voluntariat, pentru a sprijini furnizorii de servicii de sănătate să facă față provocărilor crizei de coronavirus” . Obiectivul principal al inițiativei „Cyber Volunteers-19 România” este “asigurarea serviciilor de prevenire și răspuns în cazul atacurilor de securitate cibernetică lansate împotriva serviciilor de asistență medicală din România”. Până în prezent, există 180 de voluntari în cadrul acestui demers. În categoria resurselor online postate pe site-ul cv19.ro, au fost incluse, între altele:
recomandări pentru utilizarea în siguranță a platformei de video-conferință „Zoom” (în contextul intensificării modului de lucru de la distanță, din cauza pandemiei COVID-19), precum și un ghid de siguranță pentru telemuncă; • broșura și pliantul cu privire la “Email/ SMS Phishing“, realizate împreună cu: Centrul european de combatere a criminalității informatice (European Cybercrime Centre – EC3) înființat în 2013, în cadrul Europol, ce are rolul de “punct focal” în activitatea de combatere a criminalității informatice; Federaţia Bancară Europeană (European Banking Federation – EBF) – instituție ce reprezintă interesele sectorului bancar european, reunind asociaţii bancare naţionale din 32 de ţări din Europa, inclusiv România, care reprezintă împreună circa 3.500 de bănci, inclusiv cele mai mari bănci comerciale; și Poliția Română (care nu mai necesită nicio descriere). • studiul ”Considerații privind provocări și direcții viitoare în securitatea cibernetică”/ ”Considerations on Challenges and Future Directions in Cybersecurity”, lansat, în 2019, de către Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) și binecunoscutul Centru Național CYBERINT al SRI (cunoscut pentru modul pompos de elaborare a mesajelor instituționale), elaborat sub egida Asociației Române pentru Asigurarea Securității Informației (ARASEC). Inlcude 30 de articole și opinii ale experților din mediul privat, public și academic. Mai multe date despre inițiativă, componența echipei etc., pot fi vizualizate aici: cv19.ro •
Page 51 of 55
HERALD INSIGHTS: SVP
Page 52 of 55
RO.A&D: Pornește TV să urmărești prezentarea Business Intelligence vs. Competitive Intelligence
Page 53 of 55
Click pe dreptunghiuri
Coronavirus - Covid-19 - Pandemie https://coronavirus.jhu.edu/map.html
Johns Hopkins University - USA hartă interactivă, click pe link să aveți datele cele mai recente:
news coronavirus ieri:
Page 54 of 55
Page 55 of 55