Page 2 of 48
Page 3 of 48
#hailatreabă #let’swork #suntempeacelașidrum . AERONAUTICĂ
... ....................................................... 6
AEROTEH: SVP ..................................................................................................... 6 BVB - industria aeronautică .................................................................................... 8 Interviu: NAE CĂTĂLIN, director general INCAS .................................................... 9 AEROTEH S.A. - 448560 ...................................................................................... 16 Insights.................................................................................................................. 16 . ARME DE FOC & MUNIȚIE
... ................................................... 16
Fabrica de Arme Cugir SA - 16368506, ROMARM ............................................... 16 . CYBER & ITC
... .................................................... 18
Microsoft lansează un instrument de detecție deepfake ....................................... 18 O defecțiune de securitate ar permite evitarea introducerii PIN-ului la plățile contactless Visa .................................................................................................... 18 . RACHETE
... ..................................................... 20
Lockheed Martin ................................................................................................... 20 va realiza o fabrică în Polonia pentru componente de rachete necesare sistemului Patriot ................................................................................................................ 20 Parts for Patriot missiles to be produced in Dęblin, Poland ............................... 20 Scandalul rachetelor ............................................................................................. 20 Insights.................................................................................................................. 21 . COMERȚUL PENTRU APĂRARE
... ............................................... 22
KONGSBERG ....................................................................................................... 22 Austria vrea să vândă Indoneziei avioanele de luptă Eurofighter .......................... 25 Insights.................................................................................................................. 25 . SOLUȚII TEHNOLOGICE
... .................................................. 26
DACIA MILITARY INDUSTRY: SVP ..................................................................... 26 Dacia Military Industry ........................................................................................... 28 . NATO . UNIUNEA EUROPEANĂ . DECIZIONAL
... ...................................................... 28 ... .................................................... 30 ... ...................................................... 33
Agendă prim-ministru Ludovic Orban .................................................................... 33 ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba .................................... 33 Planului național de relansare și reziliență ............................................................ 33 . FINANȚE
.......................................................... 34
Cursul de schimb: euro, liră sterlină, USD, gr. aur ................................................ 34 . EVENIMENTE
........................................................ 35 Page 4 of 48
MSPO 2020 .......................................................................................................... 35 28th International Defence Industry Exhibition MSPO ....................................... 35 . OPINII/ANALIZE
... ....................................................... 37
The Awakening Of Private Military Companies ..................................................... 37 Armata renunță la o licitație cu offset pentru o încredințare directă către o firmă americană pe mult mai mulți bani ......................................................................... 38 Rachetele antinavă au intrat la apă ....................................................................... 38 Festina Lente la măști, tablete, rachete și corvete ................................................ 40 Poland, Romania tee up helicopter tenders, target 2 percent defense spending .. 40 Insights.................................................................................................................. 41 . OSINT
... ...................................................... 41
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public ............. 41 CAPITOLUL III Sancțiuni ................................................................................... 41 CAPITOLUL IV Dispoziții tranzitorii și finale ...................................................... 42 . TOP SKILLs
... ..................................................... 42
Răzvan BOGORODIȚĂ......................................................................................... 42 . DIVERSE
... ...................................................... 43
RO.A&D remember ............................................................................................... 43 . COMPETITIVE INTELLIGENCE
... ............................................... 44
HERALD INSIGHTS: SVP .................................................................................... 44 . TIMPUL: Aliat sau Neprieten?
... ..................................................... 46
informații ............................................................................................................ 46 Coronavirus - Covid-19 - Pandemie ...................................................................... 46 Buletin de presă .................................................................................................... 47 7 septembrie, ora 13.00 ........................................................................................ 47 Oare înţelegem acum de ce e important să ai legi bune? ..................................... 47
Page 5 of 48
AEROTEH: SVP
Page 6 of 48
Page 7 of 48
0,00
Page 8 of 48
160,00 140,00
120,00
100,00 80,00
60,00
40,00 20,00 02.12.2020
18.11.2020
04.11.2020
21.10.2020
07.10.2020
23.09.2020
09.09.2020
26.08.2020
12.08.2020
29.07.2020
15.07.2020
01.07.2020
17.06.2020
03.06.2020
20.05.2020
06.05.2020
22.04.2020
08.04.2020
25.03.2020
30.12.2020
180,00
30.12.2020
200,00 16.12.2020
TBM
16.12.2020
02.12.2020
RORX
18.11.2020
04.11.2020
21.10.2020
07.10.2020
23.09.2020
IARV
09.09.2020
26.08.2020
12.08.2020
29.07.2020
15.07.2020
AVIO
01.07.2020
17.06.2020
03.06.2020
20.05.2020
ARS
06.05.2020
22.04.2020
08.04.2020
11.03.2020
26.02.2020
12.02.2020
29.01.2020
15.01.2020
01.01.2020
MIL EUR0
25.03.2020
11.03.2020
mil. euro
26.02.2020
12.02.2020
29.01.2020
15.01.2020
150,00
01.01.2020
BVB - industria aeronautică Herald Insights
AEROSTAR Bacău (ARS), AVIOANE Craiova (AVIO), IAR Ghimbav (IARV), Romaero (RORX), Turbomecanica (TBM):
Valoare totală de piaţă: 264,50 milioane euro Valoarea totală de piață BVB ind aviație
310,00
290,00
270,00
250,00
230,00
210,00
190,00
170,00
Interviu: NAE CĂTĂLIN, director general INCAS https://vocearomanului.ro/nae-catalin-i-daca-noi-nu-reusim-sa-intelegem-ca-aceastaactivitate-trebuie-per-ansamblu-initiata-mentinuta-dezvoltata-ca-un-fel-de-nivel-debaza-pentru-activitatea-reala-industriala-din-spate/
Vocea Românului .ro1 sept. 7, 2020
Domnule director, cum vedeți dezvoltarea sectorului de cercetare aerospațială din România? Da, există un interes real să încercăm să spunem public că, din punct de vedere al modului cum se petrec lucrurile, evident nu există percepția reală, corecta, la momentul actual. Toată lumea vrea bani pentru a face diverse activități, problema e cine finanțează lucrurile respective și în ce context. În sensul că există, probabil, programe naționale care ar trebui să se facă simțite, comparativ cu faptul că în mod inevitabil, prin politica europeană, atât în programe de tipul Horizont 2020, Horizont Europe și ce urmează, și extinderile către EDF – European Defence Fund, și elementele asociate, care oferă această perspectivă de finanțare. https://bulletin.incas.ro/files/cv_catalin_nae.pdf Acum întrebarea e totuși de ce nu reușim să înțelegem că o strategie reală este necesară, pentru că nu putem trăi, ca să zic așa, de pe azi pe mâine. În sensul că toată activitatea pe care o desfășurăm, dacă intră sub semnul hai să așteptăm să se definitiveze un anumit instrument de finanțare, care să permită, la o adică, finanțarea unor activități care sunt într-un mod de așteptare de vreo cinci-șase ani… și care după ce se finanțează se și termină iarăși foarte repede, brusc… Întrebarea e cum poți să Herald Insights recomandă interviurile din Vocea Românului. Aflați direct opiniile unor personalități din viața publică. Interviuri fără întreruperi, fără interpretări, fără scoateri din context. Constatați singuri plusurile și minusurile, abilitățile și stângăciile, certitudinile și îndoielile. 1
Page 9 of 48
crești în felul ăsta? Adică în ce măsură, în loc să trăiești de pe azi pe mâine, ca să zic așa, suntem capabili să trăim din valoarea acumulată? Adică a face ceva nu e o problemă care se întâmplă astăzi, pentru că cineva a găsit ceva în magazie, i-a vândut lui ăla și e din punctul ăsta de vedere, o fericire generală! Pentru că nu se va întâmpla foarte curând ca ceea ce avem nevoie să se găsească deja făcut. Pentru că nu avea cum să apară! Pe de altă parte, dacă e un proces de dezvoltare, procesul durează. Or, inițierea procesului, și mai ales dezvoltarea în cadrul acestui proces, trebuie să exploateze lucrurile de care încerc eu să vă spun acum. Or asta presupune strategie. Este exact ce lipsește. Există la nivelul decidenților interni o astfel de strategie? Deci, eu mă refer când vorbim de stategie, nu la cuvintele care se folosesc în mod curent pe piață, ci tocmai la această chestiune: că vrei să fii sigur că ai pe termen relativ mediu, dacă nu chiar pe termen lung, linie directoare în raport cu care canalizezi eforturi și nu mai trăiești de azi pe mâine, poți să utilizezi și ceea ce ai făcut ieri, că e mai ieftin, fir-ar să fie! Până una alta, toată lumea ne împinge către direcția asta, asta-i culmea. Pentru că modul în care sunt concepute lucrurile astea care vin prezentate din când în când public, că uite UE face nu știu ce, există programul nu știu care, există acordul nu știu care, există tratatul, memorandumul și așa mai departe, ele de fapt înseamnă că e cineva în spate, care vrea un fel de strategie, un fel de politică de dezvoltare pe termen mediu cel puțin. Cu toate elementele adiacente. Deci există, spuneam, aproape inevitabil, această interacțiune. Problema e că nu aia trebuie să fie strategia noastră, strategia noastră nu trebuie să fie că întrucât acolo vau scris nu știu cine, nu știu ce cuvinte, stai să vezi că și noi avem o strategie care folosește cuvinte. Strategia noastră trebuie să fie a noastră, până una alta, nu știu care, că nu asta e ideea acuma, dar faptul că există și celelalte strategii, alea reprezintă oportunități de asociere, de afiliere, de exploatare pe durata programelor respective, dar tot pentru strategia lor. Eu vorbesc acuma din perspectiva unuia care, după ce a trăit ceva zeci de ani pe aici, trage linie și observă că noi trăim de azi pe mâine tot timpul, facem politici nu știu de care, europene, documente, strategii și per ansamblu n-a rămas nimic în urmă. Deci nu putem să venim să spunem: am vrut în România să facem un program de ceva și pe care l-am finanțat, o parte pe care am găsit-o prin România, o parte pe care am furat-o de la vecinul nu știu care, o parte de la UE că ne-o mai da și ea un ajutor de nu știu care, după care mai cerem o parte de la ceilalți, pe ce urmează, și poate, poate, dezvoltăm lucrurile. Nu e așa. Nouă ni s-a început un program, hai să vezi că era oportunitate, fă programul, după care s-a terminat, că s-a terminat programul, după care a început unul care nu avea nicio legătură cu vechiul program, pentru că era alt istrument de finanțare, altă idee, altă nu știu ce, în programul ăla nu era vorba despre ce tocmai se terminase în programul ălalalt. Dacă ne uităm atent. Păi am avut programe naționale importante. Nu? Strategii militare, ulterior tehnologie, planuri de înzestrare, dezvoltare de diverse obiecte mai mult sau mai puțin pașnice. Care însemnau, totuși, o activitate susținută și, pe lângă specializarea celor care făceau subiectul, inclusiv elementul economic din spate, că erau firmele care trebuiau să exploateze în mod real această activitate. Toată activitatea, din ultimii, să zic așa, 30 de ani, s-a blocat încă de la început pe ideea că nu, stai să vezi că de aici încolo stai să facă nu știu ce parteneriat, stai să semneze nu știu ce acord, stai să fie parte nu știu ce program de nu știu ce… care ulterior a plecat de la ideea că nu exista nimic… adică tot ce era înainte, stai să vezi Page 10 of 48
că-i prost, acuma se schimbă tot, se face altceva… Dar pentru că nu s-a făcut, între timp au murit toți ceilalți, după care celălalt care să facă n-a mai existat la rândul lui și tot așa… Or, hai să vedem realitatea, inclusiv în programele europene, nu c-ar fi ceva formidabil, dar e un exemplu. Când cineva pune la cale programele de tip PADR/EDIDP, adica pentru Defence, posibilitatea dezvoltării de tehnologii în sprijinul unei anumite strategii, pleacă de la ideea că activitatea continuă, nu că atunci începe și de acolo se plătește. Ala e un fel de suport pentru lucruri care continuă, în care fiecare găsește un minim interes, continuă dezvoltarea. Or noi nu suntem nici pe departe în procesul ăsta. Nu există nimeni în momentul ăsta să spună: stai să vezi că acum 10 ani am început ceva, acum cinci ani am continuat cu ceva, anul ăsta fac în continuare ceva, dar știu eu că urmează viitorii zece ani să facem ceva. Chestia asta nu există! Apoi nu există nimeni care să vină să-ți garanteze că, dacă ai investit resursa azi sau ieri, teoretic îți recunoaște acest efort și zice: stai să vezi, că e parte în planul nostru, (nu știu cine suntem noi…), dar e parte în planul nostru, în care vrem să ajungem la nivelul ăsta, și pentru asta, întrucât uite că am investit în așa ceva, vrem să continuăm acest lucru, ca să facem ceva mai departe. Nu există chestia asta! Culmea! Instrumentele de finanțare există. Aici este problema! Numai că toată lumea a început să fugă ca naiba, nu să se uite la ce-a fost, să evalueze în mod real care este situația și să continue… Nu, toată lumea vrea să înceapă de la zero, ca să dau un exemplu, și fuge ca de naiba s-ajungă să dea nici măcar primul raport cu ce-a făcut din prima parte din bani! Ar dori să se termine lumea înainte și, dacă se poate, să zică: a, a trecut timpul, am scăpat de grijă! De ce se procedează așa? De ce facem asta? Pentru că, în final, dacă tragem linie, o să vedeți că există totuși foarte mulți bani! Există foarte mulți bani! Problema este cum să fie canalizați. Și da, programele pe Defence sunt exact exemplul care ar trebui promovat permanent. Când zicem Defence, toată lumea se gândește la armată. Păi, eu aș zice că e exact pe dos, n-are legătură cu armata. Defence e un concept în spatele căruia… (poate să fie și security pe undeva), cineva înțelege că e un interes de un anumit tip în spatele unei activități pur economice. Deci Defence fără activitate industrială asociată în spatele fenomenului nu există. Deci faptul că o structură militară se duce și își impune în mod real o viziune, strategie și tot ce ține de secretul în sine al acestei activități nu are legătură cu faptul că e agentul economic nu știu care, care trebuie să livreze, să furnizeze, să facă, să dreagă, unde munca e pe bani. Unde munca e cu furnizorii, cumpărătorii, e cu achiziții, cu oameni, cu salarii, ca să zic așa, concedii medicale și tot ce vreți, în spatele acestei chestii care, în final, înseamnă, de fapt, interesul pentru a desfășura activitatea respectivă. Or, în mod concret, dau exemple care mă supără în mod real: când cineva finanțează un program național de înzestrare, păi dacă ăla nu e parte într-o continuare de activități cu agenții economici care… ăsta-i motivul pentru care se retehnologizează… Își cumpără ce și-or cumpăra ei pe acolo, doar-doar să facă din punct de vedere calitativ programul ăla, înseamnă că pierdem timpul, pentru că după aia dacă vrea să facă alt program, o să ceară iarăși bani. Dă la retehnologizare, dă la instruire de personal, dă la nu știu ce calificări și certificări care lipsesc. Or, întrebarea e: nu putem să facem o minimă investiție, când avem acest sistem industrial din spatele unei anumite industrii, care are un anumit tip de profil, și de aici ideea de defence, care ulterior crește și se concentrază, se focalizează pe ceva?… Și acuma îi alimentăm activitatea respectivă, că altfel după aia vine și zice: păi da, dar ăștia nu știu să facă nimica! Page 11 of 48
Dacă nu le dă nimeni nimic de făcut, de unde ar fi făcut ei ce-ți trecu ție prin cap aseară, că aveai tu nevoie? Întâmplarea asta n-o să se întâmple niciodată! Adică cineva vine și zice: măi, stai să vezi că se face cu achiziții publice. Da, se face cu achiziții publice, dar specificațiile din dosar, în cazul achizițiilor publice, ar fi trebuit să facă obiectul unor consultări strategice pe termen lung, nu să fie rezultatul unei nevoi instantanee. Bine, nu exclud nici posibilități de tipul ăsta, dar punctuale, noi vorbim despre ceea ce se întâmplă în general. Adică ce înseamnă asta? Dacă dvs. mâine veniți cu ideea că: domle, stai să vezi eu nu vorbesc cu tine, deși te cunosc, că nu pot să spun ce-am de gând să cumpăr pentru că asta înseamnă că încalc nu știu ce legislație, și aoleu ce nenorocire se întâmplă, dar așteaptă tu că o să scot eu o informație pe piață și te mai duc vorba vreo doi ani de zile, până iese pe piață informația respectivă, că dacă știai de doi ani de zile puteai și tu să livrezi un eventual produs de care am nevoie… Așa de unde să-l ai tu prin magazie, că nu aveai de unde să știi exact ce-mi trebuie mie? Și întrebare: măi, dar ăla care a venit să-ți vândă, ăla de unde știa chestia asta? Și aici începe procesul. Da, sunt unii care în mod cinstit au de toate, pentru că lucrează de mult timp, au acumulat de toate, pentru că le folosesc pe toate, și inevitabil nevoile tale sunt legate de ceva care vinde ăla. Dar dacă tu n-ai genul ăla de activitate, pentru că tu nu ești dimensiunea aia de agent care le face pe toate, faci și tu niște lucruri punctuale… Foarte bune, într-un fel, dar dacă nimeni nu-ți spune că va avea nvoie de ele, sau dacă nimeni nu te călăuzește, cum ar veni, pe drumul ăsta, ca să vii tu să le faci pe alea, ce șanse ai tu să vinzi, ca un proces de achiziții publice, ceva? Zău! De unde să fi apărut această brodeală, că aveai tu exact ce-i trebuie unuia, mai ales tu nevând în spate vânzare pe subiectul respectiv. Apoi vine cineva și-ți pune condiții, de bun simț, întrun context în care zici: păi dacă vrei să vinzi ceva, păi trebuie să fi făcut anterior asta, asta, asta! Păi dacă nu le-ai făcut, de unde să poți să vii să le faci? Și ca să închei: păi suntem în România, nu?! Dacă noi nu ne facem pentru noi, șansa unui agent economic din România să vină să spună: stai să vezi, că eu n-am făcut pentru România, am făcut pentru alții, nu mai există nici la petrol… Că la petrol mai făceau asta, probabil, înainte de 90, că vindeau foarte mult în străinătate, aveau acea deschidere nemaipomenită… Nu există un agent economic în Industria de Apărare în momentul de față să vină să spună: eu particip la o licitație cu experiența, că am vândut în Germania, sau am vândut în Franța, nu există așa ceva! Or el, pe de altă parte, nu poate să vină nici măcar să spună: stai să vezi că eu am vândut în România în nu știu câți ani și că, teoretic, vă bazați pe mine, asta-i chiar de rău acuma, că ăștia zic: din cauza ta nu știu ce și nu știu ce. Adică e anapoda! Pentru că în final acolo sunt banii noștri! Înțeleg că lipsește strategia de care spuneați? Deci, dacă noi nu reușim, repet, ca strategie, să înțelegem că această activitate trebuie, per ansamblu, inițiată, menținută, dezvoltată, nu intelegem ca fara un fel de nivel de bază pentru activitatea reală industrială din spate, cu sprijin politico-militar, real, șansele sunt zero! Iar lucrurile vor fi vizibile, probabil, și spuneam la un moment dat că mi-aș dori sincer să se și întample cât mai repede, ca un agent economic din Industria de Apărare, să definim așa, să fie în situația să i se solicite, să livreze ceva, și el să zică: nu, domnule, eu nu vreau să vând așa ceva, eu mai bine vând la alții și nu vând la români! Cum ar fi o situație din asta? Sau nu vând la Ministerul de Interne. Să vină unul să-l roage cu cerul și pământul, dă-ne transportor blindat, dă-ne racheta din aia și agentul economic să vină să zică: Nu. Eu nu vreau să vă dau! Page 12 of 48
De ce vă zic asta? Pentru că există exemple echivalente în altă parte, unde se întâmplă în mod real. Adică unde strategia e o luptă industrială, care ăla vine și spune: stai să vezi că noi vindem pe-aicea de vreo sută de ani și consorțiul din care eu fac parte… pe bunicul l-ați păcălit cu nu știu cât… Așa se petrec lucrurile la ăilalți. Adică repet: această istorie acumulată trebuie să fie folosită. Or, noi nu numai că n-o folosim, dar ne batem joc de implicațiile economice. Cum să-i ceri unui agent economic să investească în tehnologie, în momentul de față, dacă el nu vinde? Că n-are de unde să aibă profit! Și, deci, dacă n-are profit ca să investească în tehnologie, el oricum își menține o capabilitate peste cinci ani… Că, în mod real, dacă te duci la unul și îi spui că: măi, vreau de la tine nu știu ce produs, care îmi trebuie mie, și el ți-l livrează peste cinci ani, ca parte a procesului de dezvoltare, păi în mod firesc te duci și tu la el și îi spui: măi, dar stai să vezi, că tehnologia pe care o ai tu acuma trebuie să crească, că produsul tău peste cinci ani nu trebuie să fie perimat deja. Și tu spui: nu știu domnule, eu ti-l fac cu tehnologia pe care o am eu! Păi nu e bine. Atunci ăla o să zică: păi da, dar eu nu vreau, și ăla o să zică: păi da-ți-mi bani să mă retehnologizez! Păi banii trebuiau să vină din vânzarea de produse, ca să zic așa! E un cerc din ăsta, nu e vicios, că e de fapt o chestie tendențioasă, de fapt, care scoate din calcul toate posibilitățile de acumulare de valoare, că ăsta e cuvântul. Adică nu poți să trăiești din valoarea acumulată. Faci ceva astăzi, ca să-ți folosească mâine. Nu. Faci ceva astăzi ca să scapi, pe de o parte, de unul care te acuză că oricum i-ai mâncat banii și care, în final, se dovedește foarte contraproductiv. Iar ideea că au rămas agenți economici foarte importanți, să zicem, pe piața românească… păi, în spate de fapt e un fel de șantaj. Ei au rămas în situația în care sunt singurii furnizori de nu știu ce chestie, singurul care mai știe el să facă nu știu ce situație, și așa mai departe! El n-a rămas ca agent economic în piața românească pe principii economice reale. Pentru că n-a avut piață. M-ați înțeles? Și acuma vorbim de programe. Păi da uite, vorbim de banii care vin. Păi banii vin nu ca să faceți tot ce v-am zis eu, ci dimpotrivă, să-ți acorde acel buffer în care tu să te dezvolți în continuare. Mimezi ideea unui parteneriat de grup cu unii care fac la fel ca tine, dar nu sunt ăia banii de dezvoltare. E așa un fel de buffer să continui într-o anumită direcție, în sensul că îți permite și lucruri pe care altfel puteai să le faci din activitatea de bază. Deci, repet, o activitate de bază pe termen mediu, nu punctual. Care ea să fie de fapt motorul acestei dezvoltări! E culmea! Repet. În fiecare zi sunt exemple care arată că de fapt lucrurile merg în această direcție. Cum pot fi ele schimbate? Cum să le schimbi? Până una alta nu e foarte greu. Pentru că, iarăși, criza… dădea o oportunitate, tocmai pentru a arăta cât de benefic este un fel de proces din ăsta strategic, de anticipare. La ce mă refer? Da, trăim toți pe buget. Din nefericire, bugetul e anual. Eu nu înțeleg, iarăși, paranteză la subiect, de ce nu putem să facem și noi buget multianual? Deci, din ideea unui buget anual, asta înseamnă că permanent există, ca să spun așa, un fel de poartă de decizie cu destul de multe portițe în spate, care pot să schimbe lucrurile de la o zi la alta. Adică nimeni nu poate să anticipeze anul viitor, pe vremea asta, cum e cu banii. Pentru că zice: stai să vezi, mai întâi trebuie să propună bugetul, după care trebuie să se aprobe bugetul, după care trebuie să rectifice nu știu ce chestii, după care trebuie să se facă act adițional… și de aicea om vedea dacă se poate. Păi nu ne hotărâsem că facem? Și tot timpul se trăiește așa, că stai să vezi, că trebuie să se aprobe nu știu ce. E foarte dăunător în relațiile economice. Pentru că ciclurile sunt mai lungi decât perioada asta, nici măcar anuală, sunt cu o dimeniune temporară superioară.
Page 13 of 48
Deci asta e o problemă. Apoi, a doua problemă e că în momentul în care te adresezi unuia care vrea să-și facă un anumit tip de plan, acolo se vede dacă ai o politică în spate, ce să spunem de covid… Dau un exemplu relativ tâmpit, dar totuși… Cheltuielile sunt bugetate. Deci, de la începutul anului, ca să dau un exemplu, cineva anticipa care sunt cheltuielile până la final și în funcțiede asta și-a făcut, probabil, o eșalonare a repartiției cheltuielilor, în funcție de diverse elemente. Deci se știa relativ apriori faptul că vei avea nevoie de anumite lucrări, de anumite servicii, de anumite activități. Păi de ce te lași surprins, ca să zic așa, de momente de astea, câtă vreme știi că vei avea nevoie să faci lucrurile respective? O minimă politică economică este să devansezi contractual, nu cheltuiala în sine, ci acordarea contractului pe aceste principii. Decât să îl trimiți pe unul în șomaj tehnic pe ideea că n-ai de lucru, dar tu știică ai nevoie de el spre sfârșitul anului, să-ți facă nu știu ce lucrare că oricum era în plan, bugetat, nu mai bine îi dădeai contractul și îl timiteai la bancă, să se ducă să fie agent economic normal, să-și țină oamenii la muncă, și în felul ăsta, repet, să avem încredere în el? Nu! Toată lumea a luat pauză! După care și-au plătit pauza! Și după aia vine cineva și zice: măi, dar noi aveam treabă, dar cum să reluăm treaba că acuma ne costă mai mult, că între timp s-a oprit, că n-avem, că ne lipsește, că n-am făcut, că n-am aprovizionat… Asta era o minimă chestie de anticipare a unui lucru care era deja scris, nici măcar nu trebuia anticipat, trebuia citit de pe hârtie! Iar această chestie e, din punctul meu de vedere, de neînțeles. Pentru că nici nu mai are legătură cu un fel de planificare pe termen lung, să zicem: da, domnule, dar e complicat, dar îi trebuie un plan, trebuie adoptat… Nu asta era o chestie din Legea bugetului care de bine de rău există, și-i semnată! Deci, repet, noi nu reușim să facem planuri nici măcar pe termen scurt, pe legi reale. Este vorba despre cooperarea dintre ministrul Economiei și ministrul Apărării? Stați puțin. Nu am vrut să dau nume acum. În partea a doua trecem la subiect. Deci, ăsta e mecanismul. E prost ca mecanism. Și are legătură, vă spuneam, și cu viața civilă, și cu viața mai reglementată de diverse structuri, să zicem Ministerul Apărării… Deci nu e ceva unic într-un anumit sector. E valabil pentru toate sectoarele de activitate. Planurile de investiții. Acuma, vă imaginați, vine unul la mine, care cel puțin din punctul nostru de vedere, investițiile sunt cu totul altceva decât își imaginează o autoritate publică locală, care trebuie să-și facă podul de nu știu unde…. Dar credețimă că e la fel! Păi dacă bugetul pentru investiții e anual și se aprobă prin legea bugetului de stat care intră în mod real, adică banii la noi în economie se văd prin martie-aprilie, că noi nu știm dacă s-au schimbat banii până atuncea. Și în momentul ăla se derulează procedurile de achiziție publică… De asta se asfaltează în noiembrie! Că în mod fizic nu există timpul real ca să vină unul să zică: măi dar n-am putea și noi să asfaltăm în primăvară? De ce trebuie să asfaltăm în noiembrie? Păi noi asfaltăm în noiembrie nu că vrea ăla neapărat să își bată joc de bani, ci pentru că ciclul respectiv e de așa natură făcut încât îl împinge în mod disperat să facă tot felul de șmecherii, să cheltuie banii când nu Page 14 of 48
trebuie. Și deci și ce există, se cheltuie când nu trebuie. Apoi toate rectificările, suplimentările, modificările și nu știu ce, sunt toate, tot spre sfârșitul anului. Iar acuma, dacă se uită cineva în mod real, la sfârșitul anului, în decembrie, nu se lucrează…. Adică dacă vine cineva și spune că se lucrează… băncile în mod oficial au programul de așa natură făcut încât se dovedește că nu lucrează. Și mă refer și la Trezorerie aici. Deci din punctul ăsta de vedere, e o realitate. Adică, până prin Martie nimeni nu se destupă la cap, în Decembrie nu se lucrează, după care procedurile sunt cu achiziții publice, și ideea e: de lucrat când se lucrează?
https://www.youtube.com/watch?v=5q0zenDYEfg
Că dacă vrei să lucrezi anul viitor din banii pe anul ăsta, nu se poate. Și atunci, inclusiv pe principiul ăsta, nu este posibil să folosim resurse interne de finanțare. Și întrebarea ar fi: dar cum să facem? Hai să vedem așa, pe termen mediu. Aici era bucuria, într-un fel, pe programul European, pentru că alea erau multianuale, sunt, vor fi în continuare, multianuale. Păi da, dar dacă nu reușim să ne înțelegem ce anume dorim de la el, situația e tot neschimbată. Adică vine cineva să se bucure că în viitorul program vor fi bani mai mulți pentru nu știu cum, interpretat cu cercetare pe-acolo…. Nu e chiar așa. Adică din punctul ăsta de vedere, în ideea că există un fel de program operațional care nu știu cum se alimentează… evit cuvinte, da? … teoretic acolo încep să apară condiții. Păi stai să vezi că UE dă o anumită sumă de bani, să zicem un procent din suma totală, după care celălalt procent trebuie să se regăsească în bugetul statului și acuma vine cineva și spune: măi, stai să vezi că e o mare realizare, că uite în viitorul program nu mai facem ca în fostul program, adică în loc de 15% de la bugetul statului, 85% de la bugetul UE, facem 30 cu 70! Și putem să finațăm mai mult. Păi nu e adevărat. Pentru că problema noastră de fond a fost că nu îi avem pe ăia 15% în buget. Acuma ne trebuie de două ori mai mult care, cu siguranță, nu vor fi deloc în buget sau … e o adevărată problemă până se identifică sursa asta de buget, că altfel nu se pornește programul de finanțare. Deci noi nu vorbim cum anume se aleg, se selectează proiecte și nu știu ce. Nu. Per ansamblu e însă o problemă de cash flow până la urmă, care împiedică, iarăși, și realizarea finanței respective. Iarăși o întrebare: de ce? De ce trebuie să ajungem în situații de-astea? Există nenumărate alte modalități, din punctul meu de vedere, care împiedică să se ajungă în situația asta. Va continua Page 15 of 48
AEROTEH S.A. - 448560 Vă pune la dispoziție facilitățile moderne ale unui Laborator de încercări pentru echipamentele motoarelor de aviație. Vezi detaliile la AEROTEH SVR prezentate într-un clip video.
Insights Romaero este pe cale să devină centru de mentenanţă pentru elicopterele Black Hawk Ziarul Financiar
Romaero, PZL Mielec agree to set up Black Hawk helicopter maintenance centrе in Romania SeeNews
Arsenal Reșița
CARFIL
Fabrica de Arme Cugir
Fabrica de Pulberi Făgăraș
IOR
PIROCHIM VICTORIA
ROMARM
Romtehnica
TOHAN
UM Cugir
UM Mija
UM Orăştie
UM Plopeni
UM Sadu
UPS Dragomirești
Fabrica de Arme Cugir SA - 16368506, ROMARM https://ziarulunirea.ro/drept-la-replica-suparare-mare-pentru-pnl-psd-i-a-incurcatplanurile-la-cugir-647321/
Ziarul Unirea .ro de Ziarul Unirea 7 septembrie 2020
... Am preluat o unitate economică în care timp de 10 ani de la desprinderea de S.C. Uzina Mecanică Cugir nu s-a făcut nici o investiție, unitatea având utilaje învechite, puse în funcțiune în urmă cu zeci de ani. Ar mai trebui adăugat faptul că, încă de la intrarea în societate, te izbea imaginea dezolantă – o incintă plină de gropi, de noroi când ploua, și un pavilion administrativ care era inundat la fiecare ploaie. Management profesionist la Fabrica de Arme După 3 ani, societatea a realizat o cifră de afaceri de 67.924 mii de lei, în creștere cu 68%, un profit brut de 2.031 mii de lei, și am reușit să avem plata furnizorilor la zi. ... ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ... Page 16 of 48
DISCLAIMER: ALL OPINIONS REFLECT THE VIEWS OF THE AUTHOR(S), NOT OF HERALD INSIGHTS FIECARE ȘTIRE REPREZINTĂ DOAR PUNCTUL DE VEDERE AL AUTORULUI ACESTEIA, IAR LINK-UL CONDUCE LA SURSA ORIGINALĂ ȘI LA FORMA INTEGRALĂ A ARTICOLULUI. Conținutul acestui newsletter este destinat să ofere un ghid asupra subiectelor de interes pentru domeniul de activitate A&D. Pentru căutarea și identificarea circumstanțelor specifice se recomandă consultanța de specialitate asigurată de Herald Insights.
The contents of this newsletter is intended to provide a guidance on topics of interest to the A&D industry. For the searching and the identifying specific circumstances it is recommended the expert advice provided by Herald Insights.
În newsletter sunt folosite traducerile electronice oferite de Google Translate. Pentru claritate deplină, consultați textul original. Materialele publicitare sunt puse la dispoziție de partea contractantă și nu reprezintă punctul de vedere al editorului acestui newsletter.
Page 17 of 48
Microsoft lansează un instrument de detecție deepfake https://blog.eset.ro/cercetari-recente/microsoft-lanseaza-un-instrument-de-detectiedeepfake/
ESET Blog .ro Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale din SUA, prin noua tehnologie adoptată de companie se dorește asigurarea oamenilor că o imagine sau un videoclip este autentic. Microsoft a anunțat lansarea unui nou instrument conceput pentru a identifica deepfake-urile și pentru a ajuta la combaterea răspândirii știrilor false în spațiile media. Denumită Microsoft Video Authenticator, noua tehnologie poate analiza atât fotografii, cât și videoclipuri, căutând semne care arată că acel mesaj a fost manipulat artificial. ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ... .
O defecțiune de securitate ar permite evitarea introducerii PIN-ului la plățile contactless Visa https://blog.eset.ro/securitate-mobila/o-defectiune-de-securitate-ar-permite-evitareaintroducerii-pin-ului-la-platile-contactless-visa/
ESET Blog .ro Amer Owaida September 1, 2020
Vulnerabilitatea le-ar putea permite infractorilor cibernetici să desfășoare atacuri frauduloase pe carduri, fără a fi nevoie să cunoască codurile PIN ale acestora O echipă de cercetare de la Institutul Federal Elvețian de Tehnologie din Zurich (ETH Zurich) a descoperit o vulnerabilitate de securitate în protocolul contactless EMV al Visa care le-ar putea permite atacatorilor să deruleze atacuri care să compromită parolele PIN ale victimelor și să comită fraude asupra cardurilor de credit. ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...
Page 18 of 48
Page 19 of 48
Lockheed Martin va realiza o fabrică în Polonia pentru componente de rachete necesare sistemului Patriot https://monitorulapararii.ro/lockheed-martin-va-realiza-o-fabrica-in-polonia-pentrucomponente-de-rachete-necesare-sistemului-patriot-1-33236
Monitorul Apărării și Securității .ro 07 septembrie 2020 Florin Jipa
… Conform publicaţiei, problema nu este una tehnică, ci una de afaceri, în special modul de realizare a offset-ului, deoarece încă de la început guvernul polonez a declarat că va cere o compensaţie de cel puţin 50% pentru industria de profil poloneză, chiar din prima fază a proiectului. ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...
Parts for Patriot missiles to be produced in Dęblin, Poland https://warsawinstitute.org/wi-daily-news-parts-patriot-missiles-produced-deblinpoland/
Warsaw Institute .org 07/09/2020
Arms and aerospace company Lockheed Martin and Poland’s Military Aviation Works 1 announced that they have signed a contract to build a factory producing elements for PAC-3 MSE missiles, that will be used in the Polish Patriot surface-to-air missile systems. The new production plant will be located in Dęblin, some 90km south-east of Warsaw. Missiles PAC-3 MSE will be the main elements of the Polish air defence system. Around 20 new Polish employers will be hired to work in the construction factory with 3,000 square metres of surface. It is planned to be opened in 2021. ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...
Scandalul rachetelor https://www.bursa.ro/scandalul-rachetelor-88345044
Bursa .ro SORIN ROŞCA STĂNESCU 07 septembrie
O ştire bombă a trecut aproape neobservată în aceste zile, în care atenţia generală este monopolizată de uriaşul scandal legat de începerea anului şcolar. Iar ştirea bombă la care mă refer vizeză programul de înarmare al Armatei Române. Armata Română renunţă, cel puţin aparent, la un contract deosebit de avantajos cu un producător european în beneficiul statului american, împreună cu care intenţionează să încheie un contract mai puţin avantajos. Nu este deloc exclus ca această operaţiune să se transforme într-un scandal uriaş. Chiar dacă, pentru moment, ştirea a trecut aproape neobservată. ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ... Page 20 of 48
comentarii 1. Haida, de... (mesaj trimis de Roquetman în data de 07.09.2020, 13:10) Domnu' SR Stanescu, n-ar fi mai bine sa va limitati la ceea ce cunoasteti dvs mai bine? Adica santajul de presa. Doar doua lucruri. Unu: dintre SUA si Franta, cine considerati dumneavoastra ca va apara mai bine Romania, in cazul unui conflict cu Rusia? SUA, care are baze si militari in Romania? Sau Franta, care nu are nimic in Romania? Doi (si cel mai important): racheta norvegiano-americana NSM este superioara rachetei frantuzesti. Despre ce experti vorbiti dvs, care afirma superioritatea rachetei frantuzesti? Despre cei de la Radio Erevan? Spre deosebire de racheta frantuzeasca, cea norvegiano-americana este stealth, nu poate fi detectata de radarul inamic, deci este mai buna decat ceea ce vor sa ne vanda francezii. Rachetele Exocet sunt pe piata de peste 40 de ani, au fost analizate si ras-analizate, iar "semnaturile" lor sunt cunoscute si ras-cunoscute de toate marile puteri, inclusiv Rusia. NSM este o racheta de ultima generatie, care loveste fara ca inamicul sa o poata vedea. Toate aberatiile astea pe care le scrieti despre acest contract sunt fie rodul prostiei, fie consecinta unui lobby rusesc. 2. Lui SRS (mesaj trimis de sabin în data de 07.09.2020, 15:35) n-ai ce sa-i mai ceri! El saracul e nevinovat, de vina e BURSA ca il gazduieste! Te pomenesti ca asta vine cu bani de acasa... 3. fără titlu (mesaj trimis de anonim în data de 07.09.2020, 16:28) Slugile se supun doleantei stapanului.
Insights Scandalul rachetelor m.ziuanews.ro
Page 21 of 48
KONGSBERG INTERNATIONAL DEFENCE COMPANIES French defence procurement agency (DGA) Industrial Affairs and Economic Intelligence Department
Page 22 of 48
Page 23 of 48
STRATEGIC HIGHLIGHTS Business trends „ Kongsberg is a Norwegian company that provides technology systems for the maritime, defence and aerospace industries. The Norwegian State owns a 50% capital interest in the group, whose defence products include missile systems, air defence systems and naval systems. Kongsberg's revenue amounted to NOK 14.4bn (€1.5bn) in 2018, down 0.5% year-on-year due to a decline in activity in the Kongsberg Defence & Aerospace division (-3.6%), which accounted for 42% of total revenue. „ In early 2019, Kongsberg completed the acquisition of Rolls-Royce's Commercial Marine business, which was fully integrated into the Kongsberg Maritime division. The estimated cost of the acquisition is £500m (€565m). „ In May 2019, Kongsberg Defence & Aerospace acquired Aerospace Industrial Maintenance Norway (AIM Norway), a company that maintains the Royal Norwegian Air Force's (RNoAF) aircraft and helicopters. AIM Norway will be 50.1% owned by Kongsberg Defence & Aerospace and 49.9% by Patria Oyj, a Finnish aerospace and defence company in which Kongsberg Defence & Aerospace owns a 49.9% stake. Home market „ In July 2019, an industrial consortium led by Kongsberg Defence & Aerospace and comprising Thales Norway, Teleplan Globe and IBM, signed a strategic partnership agreement with the Norwegian Defence Material Agency to develop and provide solutions for the processing and dissemination of surveillance information to the Norwegian Army and NATO allies. „ Kongsberg also continued a testing phase, which is expected to last until 2023, for the integration of the anti-ship Joint Strike Missile (JSM) into Lockheed Martin's F-35 fighter aircraft, as part of a programme funded by the Norwegian government. Export markets „ In 2018, new export contracts were signed for the Naval Strike Missile (NSM), which is jointly promoted by Kongsberg and Raytheon, including a €124m contract with the Royal Malaysian Navy to equip 6 ships. The NSM was also chosen to equip the U.S. Navy's LCS frigates. A first contract worth $14.8m (€13m) was signed in 2018, followed by a second worth $47.6m (€42.2m) in 2019. The total contract value could reach $847.6m (€750m) if all options are exercised. „ Kongsberg further strengthened its positions in Qatar. After having been selected in 2018 to fit Nexter's 490 VBCI 2 vehicles ordered by the Emirati country with remotely operated turrets, the Norwegian group in 2019 won a NOK 5.6bn (€583m) contract to supply the National Advanced Surface-to-Air Missile System (NASAMS) co-developed with Raytheon and integrating the U.S. defence company's AIM-120 AMRAAM missile. Several other NASAMS export contracts were also won, including in Lithuania, Indonesia and Australia. „ In March 2019 , the anti-ship Joint Strike Missile (JSM) was chosen by Japan to equip its fleet of F-35 fighter aircraft. „ In July 2019, Konsgberg signed a NOK 2bn (€208m) contract with Lockheed Martin to supply components for over 500 F-35 fighter aircraft. In September 2019, Kongsberg signed a new $42m (€37.5m) contract with the U.S. Army to supply remotely operated turrets as part of the Common Remotely Operated Weapon Station (CROWS) programme, in particular designed to fit Stryker infantry fighting vehicles and M1 Abrams tanks. Total purchase orders now stand at $390m (€348m). Technology and Innovation „ Kongsberg Defence & Aerospace's R&D expenditure reached NOK 98m (€10.5m) in 2018. Page 24 of 48
„ At the 2019 SubCon International Submarine Conference, Kta Naval Systems, a joint venture of Kongsberg, TKMS and Atlas Elektronik, unveiled ORCCA, a new combat system for SSK submarines.
Austria vrea să vândă Indoneziei avioanele de luptă Eurofighter https://www.defenseromania.ro/austria-vrea-sa-vanda-indoneziei-avioanele-de-luptaeurofighter_605154.html
Defense Romania .ro Eduard Pascu / 07 sep 2020 / 15:23
Austria a fost de acord să discute cu Indonezia despre vânzarea flotei sale de 15 avioane de luptă Eurofighter, după ce ministrul apărării al acestei țări a făcut o ofertă informală pentru aeronavă la începutul acestei veri. ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ... Citește și: Indonezia vrea să cumpere toată flota de avioane Eurofighter Typhoon a Austriei
Insights Grecia isi va creste cheltuielile militare pe fondul tensiunilor cu Ankara Ziare.com
Page 25 of 48
DACIA MILITARY INDUSTRY: SVP
Page 26 of 48
℃
Page 27 of 48
Dacia Military Industry DMI vă propune Sistemul inteligent de scanare a temperaturii corpului uman, la nivel individual și de grup TERMOGUARD DMI-C este utilizat în lupta pentru prevenirea și combatarea răspândirii infecției cu virusul SARS-Cov-2 și pentru creșterea capacității de răspuns la situații de criză Vizitează DMI SVP și vizionează clipul video.
NATO MEMBER COUNTRIES LINKS ALBANIA (2009) DENMARK (1949) ICELAND (1949) NETHERLANDS (1949) SLOVENIA (2004)
BELGIUM (1949) ESTONIA (2004) ITALY (1949) NORWAY (1949) SPAIN (1982)
BULGARIA (2004) FRANCE (1949) LATVIA (2004) POLAND (1999) TURKEY (1952)
CANADA (1949) GERMANY (1955) LITHUANIA (2004) PORTUGAL (1949) UK (1949)
CROATIA (2009) GREECE (1952) LUXEMBOURG (1949) ROMANIA (2004) USA (1949)
CZECH Rep (1999) HUNGARY (1999) MONTENEGRO (2017) SLOVAKIA (2004)
NATO
NATO NOW
NEWSROOM
NATO Secretary General Jens Stoltenberg NEWS
Deputy Secretary General Mircea Geoană NEWS
NATO Spokesperson Oana Lungescu NEWS
40 links for specific news
Page 28 of 48
Page 29 of 48
European Commission
The Commissioners
Press corner
PRESIDENT(2019-2024)
High Representative/ Vice-President
Executive Vice-President Digital Age
Ursula von der Leyen NEWS
Josep Borrell Fontelles NEWS
Margrethe Vestager NEWS
COMMISSIONER Economy
COMMISSIONER Energy
COMMISSIONER Transport
Paolo Gentiloni NEWS
Kadri Simson NEWS
Adina Vălean NEWS
COMMISSIONER Internal Market Thierry Breton NEWS
COMMISSIONER Health and Food Safety Stella Kyriakides NEWS
COMMISSIONER Crisis Management Janez Lenarčič NEWS
European Parliament
SEDE
ITRE
President European Parliament David-Maria SASSOLI NEWS
President SEDE Nathalie LOISEAU NEWS
President
Page 30 of 48
ITRE Cristian-Silviu BUŞOI NEWS
President European Council Charles Michel NEWS
Chief Executive European Defence Agency
Jiří Šedivý NEWS
Chairman EUMC Gl. Claudio Graziano NEWS
65 links for specific news
Page 31 of 48
Page 32 of 48
România știri A&D
Klaus IOHANNIS
Robert CAZANCIUC
Marcel CIOLACU
Ludovic ORBAN
NEWS
NEWS
NEWS
NEWS
Președinție
Senat
Camera Deputaților
Guvern
Agendă prim-ministru Ludovic Orban Guvern .ro Ieri: sesiunea de deschidere a Reuniunii Anuale a Diplomației Române, organizată exclusiv în sistem digital, prin videoconferință reprezentanții Federației Operatorilor Români de Transport (FORT) Astăzi:
ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba
Planului național de relansare și reziliență Guvernul României Ordonanță de urgență privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de relansare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență Nr. 155 din 03-Septembrie-2020 M. Of. Partea I nr. 819 din 07 Septembrie 2020
Page 33 of 48
165
Page 34 of 48
30.12.2020
16.12.2020
02.12.2020
18.11.2020
30.12.2020
16.12.2020
02.12.2020
18.11.2020
04.11.2020
21.10.2020
07.10.2020
23.09.2020
09.09.2020
26.08.2020
03.09.20 4,8442 5,4435 4,0940 254,6004
04.11.2020
21.10.2020
07.10.2020
23.09.2020
09.09.2020
12.08.2020
29.07.2020
15.07.2020
01.07.2020
17.06.2020
02.09.20 4,8409 5,4502 4,0790 258,1701
26.08.2020
12.08.2020
29.07.2020
15.07.2020
01.07.2020
03.06.2020
5
17.06.2020
20.05.2020
06.05.2020
22.04.2020
08.04.2020
01.09.20 4,8393 5,4301 4,0395 258,1765
03.06.2020
20.05.2020
06.05.2020
22.04.2020
25.03.2020
Aur gr.
08.04.2020
US Dollar
25.03.2020
Lira sterlină
11.03.2020
26.02.2020
12.02.2020
29.01.2020
Euro
11.03.2020
Lei/gr.
26.02.2020
12.02.2020
4,5
15.01.2020
6
29.01.2020
265 01.01.2020
Lei
15.01.2020
4
01.01.2020
Cursul de schimb: euro, liră sterlină, USD, gr. aur 04.09.20 4,8492 5,4424 4,0915 255,1851
5,25
4,8552
4,75
4,5316
4,25
205
07.09.20 4,8552 5,4142 4,1033 254,3871
http://www.bnro.ro/default.htm
5,75 5,7552
5,5
EURO Y19
EURO Y20
GBP Y19
GBP Y20
USD Y19
USD Y20
271,0003
245
225 AUR Y19
AUR Y20
185
grafice HERALD INSIGHTS în baza datelor istorice BNR
MSPO 2020 28th International Defence Industry Exhibition MSPO https://www.targikielce.pl/en/mspo
List of exhibitors https://www.targikielce.pl/en/mspo/list-of-exhibitors
Page 35 of 48
Page 36 of 48
The Awakening Of Private Military Companies Trezirea companiilor militare private https://warsawinstitute.org/awakening-private-military-companies/
Warsaw Institute .org Date: 20 August 2020
Private military companies, or PMCs, are independent corporations that trade military services through a wide range of opportunities they have due to their corporate nature. Private-sector organizations hold military power for a variety of reasons, including shifts in the world order and a security gap for PMCs to fill, globalization-related phenomena –– whether these be linked to new technologies or novel social approaches to warfare –– as well as the 1990s privatization trend.
Page 37 of 48
Armata renunță la o licitație cu offset pentru o încredințare directă către o firmă americană pe mult mai mulți bani https://www.hotnews.ro/stiri-defense-24267834-armata-rachete-antinava-bateriicoasta-mbda-exocet-raytheon-nsm-offset.htm
HOTNEWS .ro 4 septembrie 2020 Victor Cozmei
…
Achiziții prin acorduri G2G sau încredințări/contracte directe: • • • • •
Sistemul de antirachetă Patriot - 3,9 miliarde dolari - SUA / Raytheon + Lockheed Martin Sistemul de artilerie cu rachete HIMARS - 1,5 miliarde dolari - SUA / Lockheed Martin Avioane de vânătoare F-16 - 900 milioane dolari - SUA / Lockheed Martin Transportoare blindate Piranha 5 - 800 milioane de euro - SUA / General Dynamics prin General Dynamics European Land Systems Rachete antitanc - circa 200 mil. euro - Eurospike GmbH (Germania) - joint-venture între companiile Diehl BGT Defence GmbH & Co. KG (Uberlingen, Germany), Rheinmetall Defence Electronics GmbH (Bremen, Germany) si Rafael Advanced Defense Systems Ltd. (Haifa, Israel).
Achiziții militare majore făcute prin licitații: •
Camioane și platforme militare - 216 milioane de euro (circa 750 mil euro acordcadru) - IVECO/Italia • Corvete multifuncționale* - 1,6 miliarde euro - Naval Group (Franța) - *contract încă nesemnat ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...
Rachetele antinavă au intrat la apă https://www.facebook.com/Nicu.Falcoi.USR/
facebook .com Controversele privind programele noastre de înzestrare pentru Armată continuă și pe vreme de pandemie. Guvernanții, în speță ministrul Nicolae Ciucă, nu par să fi învățat ceva din scandalul transportoarelor blindate sau al fregatelor. Cu transportoarele Piranha mai avem puțin și vom împlini 2 ani de întârzieri girate de guvernele PSD și PNL. Cu termenul pentru fregate, la cât de încurcată este situația, prevăd tot o întârziere semnificativă. Scandalul izbucnit recent este legat de decizia guvernului de a schimba condițiile și natura programului privind achiziția de rachete antinavă (detalii despre subiect găsiți Page 38 of 48
aici: https://www.hotnews.ro/stiri-defense-24267834-armata-rachet… ) O firmă, MBDA, ajunsese conform procedurii legale în etapa a 2-a, cu o ofertă care respecta cerințele operaționale și cele de offset. Numai că actualul ministru Nicolae Ciucă aceeași persoană care, în calitate de șef al Statului Major al Apărării, a aprobat pe vremea guvernelor PSD programul acesta cu procedură prin licitație - acum s-a răzgândit. Ministrul vrea acum rachete antinavă obținute prin contracte de la guvern la guvern, prin încredințare directă. Le vrea mai rapid, fără offset, deci fără dezvoltarea unei cooperări industriale sau compensarea eforturilor financiare, iar din estimări rezultă că acestea vor costa mai mult decât prin licitație. Firma afectată, o firmă europeană, acuză favorizarea unei firme americane și lipsa de transparență. Suntem, de fapt, în același film ca pe vremea guvernelor PSD, când incompetența se amesteca cu politizarea din domeniul apărării în avantajul partidului aflat la guvernare și în dezavantajul nostru, al țării. Dar în calitate de ministru, Nicolae Ciucă pare că trece la alt nivel. Guvernul liberal a desființat Departamentul pentru Armamente din cadrul MApN. Era o structură nereformată, deprofesionalizată mai ales pe domeniul gestionării de programe și puternic politizată. Secretarul de stat care coordona acest departament avea obligația să supervizeze și să avizeze aceste programe și, evident, reprezenta o verigă din sistemul de control democratic și politic din domeniul militar. Schimbarea peste noapte din departament în direcție generală nu a însemnat că guvernul liberal are și o viziune despre reforma structurii responsabile cu expertiza pe zona de înzestrare cu armament. Nu reforma politicii de înzestrare l-a preocupat pe actualul ministru, ci eliminarea unui decident care să supervizeze lansarea, derularea și implementarea programelor. Prin schimbarea naturii programului pentru rachete antinavă, eliminarea firmei care a ajuns în etapa a 2-a a licitației și stabilirea unei noi proceduri de încredințare directă va fi afectat și viitorul programului pentru fregate. Compania care a câștigat licitația oferă un tip de fregată cu o configurație care folosește rachete antinavă produse chiar de către firma eliminată de care am amintit mai sus. Cum vor negocia guvernul și ministrul apărării cu o firmă care deja se plânge de abuzurile și deciziile greșite luate de guvern și ce va face firma producătoare a fregatelor, care se vede băgată la mijloc într-un nou scandal? (Dacă doriți detalii le puteți citi aici: https://monitorulapararii.ro/didier-philippe-mbda-anularea-… , unde președintele companiei producătoare de rachete ridică multe semne de întrebare privind impactul asupra viitorului contract pentru fregate). Vor ministrul Nicolae Ciucă și guvernul PNL să blocheze și acest program al fregatelor, forțând Grupul Naval să renunțe la contract prin impunerea unor rachete antinavă care nu aparțin firmei cu care aceasta cooperează de mulți ani pentru acest tip de fregată? Este pregătit guvernul liberal să reia de la zero înzestrarea cu fregate schimbând decizia luată ? Acestea sunt întrebări la care am încercat, ca parlamentar în Comisia de specialitate, să găsesc răspunsuri în ultimii ani. Dar zidul de interese politice, grămada de decizii greșite și fuga de răspundere a celor care au condus MApN au blocat orice demers de control democratic. Până la finalul acestui mandat legislativ voi continua să trag orice semnal de alarmă, iar alegerile de la finalul anului ar trebui să ne aducă o altă perspectivă în domeniul militar. USR își asumă o altă viziune pentru Armată și pentru politica de apărare și, indiferent de obstacole sau de configurații politice, prioritățile apărării naționale vor rămâne un reper pentru noi.
Page 39 of 48
Festina Lente la măști, tablete, rachete și corvete https://jurnalul.ro/editorial/festina-lente-la-masti-tablete-rachete-si-corvete855185.html
Jurnalul .ro Autor: Dan Constantin 08 Sep 2020 - 08:11
... Nu doar măștile și tabletele, lansate sub semnul urgenței, intră pe traseul amânării și incertitudinii devenite ”specific românesc”. Două achiziții publice din domeniul militar, apreciate de importanță strategică excepțională pentru apărarea la Marea Neagră, sunt în centrul unor controverse juridice, dar și de tensiuni la nivel politic în interiorul UE. Licitația pentru ...sistemul de instalații mobile de lansare rachete antinavă, începută în 2018, a fost brusc anulată de Ministerul Apărării și trecută în categoria G2G, adică prin negocieri de la guvern la guvern. Compania franceză MBDA, singura care se calificase după prima etapă a licitației, acceptase condiția de offset, care aducea 100 de milioane de euro industriei de apărare și racordarea acesteia la tehnologii sensibile din domeniul rachetelor. ... ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...
Poland, Romania tee up helicopter tenders, target 2 percent defense spending https://www.defensenews.com/global/europe/2020/09/03/poland-romania-tee-uphelicopter-tenders-target-2-percent-defense-spending/
Defense News .com By: Jaroslaw Adamowski September 3 at 9:39 AM 37118 WARSAW, Poland
A number of Eastern European allies aim to maintain their defense expenditures at 2 percent of their respective gross domestic products despite the current economic downturn. Poland and Romania are at the forefront of the region’s military modernization efforts, and both plan to spend billions of dollars on helicopters in the near future. However, local observers say the countries’ defense acquisitions are facing delays due to organizational limitations. Visitors inspect a Sikorsky UH-60 Black Hawk military helicopter during MSPO in Kielce, Poland, on Sep. 2, 2015. An abbreviated 2020 iteration of the trade show is slated to take place Sept. 8-10 amid the worldwide coronavirus pandemic. (Janek Skarzynski/AFP via Getty Images)
In a sign of commitment to modernizing its military with Western-made gear despite budget cuts, Poland decided to host the MSPO defense industry show in Kielce this year. The pandemic has forced the event’s organizers to cut the show to three days, Sept. 8-10, as travel restrictions forced the majority of foreign defense companies to skip the event. Page 40 of 48
... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...
Insights Lumea se pregăteşte de ceva? Avertismentul ministrului rus al Apărării privind situaţia din Marea Neagră şi încercările de modificare a Convenţiei de la Montreux adevarul.ro
September 8, 2019: Romania, Bulgaria boost defense buys amid fear of Russia Defense News .com
OSINT = Open Source Intelligence Sau în limba română: Informații din Surse Deschise (ISD).
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public Lege [5]2 EXTRAS
CAPITOLUL III Sancțiuni Art. 21. - (1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorități ori instituții publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere și atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat. (2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamație la conducătorul autorității sau al instituției publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință de către persoana lezată. (3) Dacă după cercetarea administrativă reclamația se dovedește întemeiată, răspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamației și va conține atât informațiile de interes public solicitate inițial, cât și menționarea sancțiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat. Art. 22. - (1) În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice. Plîngerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7. (2) Instanța poate obliga autoritatea sau instituția publică să furnizeze informațiile de interes public solicitate și să plătească daune morale și/sau patrimoniale. (3) Hotărârea tribunalului este supusă recursului. (4) Decizia Curții de apel este definitivă și irevocabilă.
În vigoare de la 22 decembrie 2001; Consolidarea din data de 01 septembrie 2020 are la bază publicarea din Monitorul Oficial, Partea I nr. 663 din 23 octombrie 2001; Include modificările aduse prin următoarele acte: Rectificare 2002; L 371/2006; L 380/2006; L 188/2007; L 76/2012; L 144/2016; Decret 195/2020; Ultimul amendament în 16 martie 2020. 2
Page 41 of 48
(5) Atât plângerea, cât și recursul se judecă în instanță, în procedură de urgență, și sunt scutite de taxă de timbru3.
CAPITOLUL IV Dispoziții tranzitorii și finale Art. 23. - (1) Prezenta lege va intra în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va elabora, la inițiativa Ministerului Informațiilor Publice, normele metodologice de aplicare a acesteia. Art. 24. - (1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Ministerul Informațiilor Publice, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației și Ministerul Finanțelor Publice vor înainta Guvernului propuneri privind măsurile necesare pentru ca informațiile de interes public să devină disponibile în mod progresiv prin intermediul unor baze de date informatizate accesibile publicului la nivel național. (2) Măsurile prevăzute la alin. (1) vor privi inclusiv dotarea autorităților și instituțiilor publice cu echipamentele de tehnică de calcul adecvate. Art. 25. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă orice prevederi contrare. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 13 septembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE SENATULUI, PAUL PĂCURARU Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 18 septembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, VALER DORNEANU București, 12 octombrie 2001. Nr. 544.
Vezi toate datele în publicația on-line RO.A&D TOP SKILLs În acest capitol vă supunem atenției firme, specialiști, care vă pot fi parteneri, consultanți sau angajați. Herald Insights îi recomandă. Sunt oportunități de TOP. Așteptăm propunerile Dvs.
Răzvan BOGORODIȚĂ Răzvan BOGORODIȚĂ Open for new opportunities LinkedIn Cod ROADTOPSKILLS001BR
Răzvan Bogorodiță este absolvent al Facultății de Mecanică din cadrul Universității Dunărea de Jos Galați și are o diplomă de Master în Managementul Afacerilor Internaționale în cadrul Academiei de Studii Economice București.
3
15/02/2013 - alineatul a fost modificat prin Lege 76/2012
Page 42 of 48
Cu aproape 24 de ani de experiență domeniul relațiilor comerciale internaționale în diferie industrii, siderurgică, carbon, aluminiu, ciment, Răzvan Bogorodiță și-a început activitatea ca inginer în cadrul Combinatului Siderurgic Galați în 1995. Între 2004 – 2017 a ocupat diferite funcții în grupul Elsid & Electrocabon, de la Director Comercial al Elsid SA până la cea de Președinte al Consiliului de Aministrație Electrocarbon SA. Între 2018 – 2019 a activat ca Manager de dezvoltare pentru Europa de Est al companei Rain Carbon.
RO.A&D remember Click to open one by one
Page 43 of 48
HERALD INSIGHTS: SVP
Page 44 of 48
RO.A&D TV: CANDIDAȚII LA ALEGERILE LOCALE 27/09/2020
Page 45 of 48
Click pe dreptunghiuri
informații TELVERDE - 0800.800.358 românii aflați în străinătate: +4021.320.20.20
Coronavirus - Covid-19 - Pandemie https://coronavirus.jhu.edu/map.html
Johns Hopkins University - USA hartă interactivă, click pe link să aveți datele cele mai recente:
news coronavirus ieri:
Page 46 of 48
Buletin de presă https://gov.ro/ro/media/comunicate/buletin-de-presa-7-septembrie-2020-ora-1300&page=1 7 septembrie, ora 13.00
Guvern .ro ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...
Oare înţelegem acum de ce e important să ai legi bune? https://www.hoinaru.ro/2020/07/09/oare-intelegem-acum-de-ce-e-important-sa-ailegi-bune/
hoinarul .ro Jul 9, 2020 in Casual stuff
Vă deranjează că umblă printre noi oameni infectaţi cu COVID-19 şi că statul n-are ce să le facă? Vă îngrijorează situaţia asta? Poate ar fi un moment bun să faceţi puţină educaţie cu oamenii din jur în legătură cu legile şi responsabilitatea Parlamentului. În ultimele 4 luni am auzit de prea multe ori “nu e constituţional” sau “nu ne permite legea” sau “aşa este legea”. Pe cazuri de tipul “nu putem impune unor oameni să stea în carantină” sau chiar “nu le putem impune unor bolnavi confirmaţi cu un virus extrem de contagios, care a dus la o pandemie, să rămână în spital, sub monitorizare specializată”. Nu permite legea să facem X sau Y lucru important? Păi hai să schimbăm legea! Ştiu că legile nu se schimbă pe genunchi şi de-asta ajungem ca CCR să declare neconstituţională câte o lege pe săptămână aproape. Dar hai să umblăm şi la Constituţia aia dacă e nevoie. Că în momentul ăsta zici că funcţionăm după un tipar prost şi din când în când verifică cineva dacă tricourile RO.A&D: pe care le scoatem pe piaţă sunt conforme cu acel tipar Era cât pe ce să accept (lucrez de câteva luni la lansarea unui brand românesc corecția automată a de haine şi cred că de aici şi exemplele). cuvântului oftatul cu Este extrem de frustrant să vezi cum atitudinea generală sugestia offset-ul ... a ultimilor ani este ridicatul din umeri şi oftatul însoţit de “asta e, aşa e legea; e greşit, dar n-avem ce face…”. distribuitor HERALD INSIGHTS www.competitiveintelligence.ro
PROMOTE YOUR INTERESTS! Consultanță S.E.T. prin Competitive Intelligence.
Te rog gândește-te la mediul în care vor trăi copiii și nepoții noștri.
Tipărește acest document sau oricare altul doar dacă este chiar necesar! Mulțumesc!
Page 47 of 48
Page 48 of 48