SUA vs. România

https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/united-states/ https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/romania/

cia: the world factbook .gov

Competitive background

Coloniile americane ale Marii Britanii sau rupt de țara mamă în 1776 și au fost recunoscute ca noua națiune a Statelor Unite ale Americii în urma Tratatului de la

Paris din 1783. În timpul secolelor XIX și

XX, 37 de noi state au fost adăugate celor 13 inițiale ca națiune. s-a extins pe continentul nord-american și a dobândit o serie de posesiuni de peste mări. Cele mai traumatizante două experiențe din istoria națiunii au fost Războiul Civil (1861-65), în care o Uniune de state din nord a învins o Confederație secesionistă din 11 state sclaviste din sud și Marea Depresiune din anii 1930, o recesiune economică în timpul căreia aproximativ un sfert din forța de muncă și-a pierdut locurile de muncă. Susținute de victoriile din Primul și al Doilea Război

Mondial și de sfârșitul Războiului Rece în 1991, SUA rămâne cel mai puternic stat național din lume. De la sfârșitul celui deal Doilea Război Mondial,

Pretenții maritime

Principatele Țării Românești și Moldovei - timp de secole sub suzeranitatea Imperiului Otoman Turc - și-au asigurat autonomia în 1856; au fost legați de facto în 1859 și uniți oficial în 1862 sub noua denumire de România. Țara și-a câștigat recunoașterea independenței în 1878. Sa alăturat Puterilor Aliate în Primul Război Mondial și a dobândit noi teritorii - în special Transilvania - în urma conflictului. În 1940, România s-a aliat cu puterile Axei și a participat la invazia germană a URSS din 1941. Trei ani mai târziu, depășită de sovietici, România a semnat un armistițiu. Ocupația sovietică de după război a dus la formarea unei „republici populare” comuniste în 1947 și la abdicarea regelui. Guvernarea de zeci de ani a dictatorului Nicolae CEAUSESCU, care a preluat puterea in 1965, iar statul său polițienesc de Securitate a devenit din ce în ce mai opresiv și draconic prin anii 1980. CEAUSESCU a fost rasturnat si executat la sfarsitul anului 1989. Fostii comunisti au dominat guvernul pana in 1996 cand au fost scosi de la putere. România a aderat la NATO în 2004 și la UE în 2007.

mare teritorială: 12 nm zonă învecinată: 24 nm zonă economică exclusivă: 200 nm platou continental: nespecificat

Resurse naturale

mare teritorială: 12 nm zonă învecinată: 24 nm zonă economică exclusivă: 200 nm platou continental: 200 m adâncime sau până la adâncimea de exploatare

cărbune, cupru, plumb, molibden, fosfați, elemente din pământuri rare, uraniu, bauxită, aur, fier, mercur, nichel, potasiu, argint, wolfram, zinc, petrol, gaze naturale, cherestea, teren arabil; nota 1: SUA dețin cele mai mari rezerve de cărbune din lume, cu 491 de miliarde petrol (rezerve în scădere), cherestea, gaze naturale, cărbune, minereu de fier, sare, teren arabil, hidroenergie

de tone, reprezentând 27% din totalul mondial . Spat fluor, Galiu, Grafit,

Indiu, Mangan, Niobiu, Pământuri rare, Rubidiu, Scandiu, Tantal, Ytriu; vezi Anexa H: Materiale strategice pentru mai multe detalii Populația

337.341.954 (est. 2022)

comparație între țară și lume: 3

Rata de crestere a populatiei 0,69% (est. 2022) comparație între țară și lume: 130 Rata de nastere 12,28 nașteri/1.000 populație (est. 2022) comparație între țară și lume: 151 Rata mortalității 8,38 decese/1.000 de locuitori (est. 2022) comparație între țară și lume: 78

Grupuri etnice

Alb 72,4%, negru 12,6%, asiatic 4,8%, amerindian și nativ din Alaska 0,9%, nativ hawaian și alți locuitori din Pacificul 0,2%, alți 6,2%, două sau mai multe rase 2,9% (est. 2010)

Rata migrației nete

3,02 migranți/1.000 de locuitori (est. 2022) comparație între țară și lume: 39

Sănătate

Cheltuieli curente de sănătate

16,8% (2019)

Densitatea medicilor

2,61 medici/1.000 populație (2017)

Densitatea patului de spital

2,9 paturi/1.000 de locuitori (2017)

Cheltuieli cu educația

5% din PIB (2014) comparație între țară și lume: 66

Economie Privire de ansamblu economică

18.519.899 (est. 2022) comparație între țară și lume: 65 21.230.362 (est. Iulie 2021)

Rata de crestere a populatiei

-1,09% (est. 2022) comparație între țară și lume: 231 -0,38% (estimare în 2021)

Rata de nastere

8,76 nașteri/1.000 de locuitori (est. 2022) comparație între țară și lume: 207 8,39 nașteri / 1.000 populație (est. 2021)

Rata mortalității 15,26 decese/1.000 de locuitori (est. 2022) comparație între țară și lume: 2

11,99 decese / 1.000 populație (est. 2021)

români 83,4%, maghiari 6,1%, romi 3,1%, ucraineni 0,3%, germani 0,2%, alți 0,7%, nespecificat 6,1% (2011 estim.) Notă: populațiile de romi sunt de obicei subestimate în statisticile oficiale și pot reprezenta 5-11% din Populația României

-4,36 migranți/1.000 de locuitori (est. 2022) comparație între țară și lume: 195 -0,2 migranți / 1.000 populație (est. 2021)

Cheltuieli curente de sănătate

5,7% (2019) 5,6% (2018)

Densitatea medicilor

2,98 medici / 1.000 populație (2017)

Densitatea patului de spital

6,9 paturi / 1.000 populație (2017) 3,3% din PIB (2018) comparație între țară și lume: 137 3,1% din PIB (2017)

SUA are cea mai puternică economie din lume din punct de vedere tehnologic, cu un PIB pe cap de locuitor de 59.500 USD. Firmele americane sunt în fruntea progreselor tehnologice, în special în computere, produse farmaceutice și echipamente medicale, aerospațiale și militare; cu toate acestea, avantajul lor s-a redus de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Pe baza unei comparații a PIB-ului măsurat la ratele de conversie a parității puterii de cumpărare, economia SUA în 2014, fiind cea mai mare din lume timp de mai bine de un secol, a alunecat pe locul doi în urma Chinei, care a triplat rata de creștere a SUA. pentru fiecare an din ultimele patru decenii. În SUA, persoanele private și firmele de afaceri iau majoritatea deciziilor, iar guvernele federale și de stat cumpără bunurile și serviciile necesare în principal pe piața privată. Firmele de afaceri din SUA se bucură de o flexibilitate mai mare decât omologii lor din Europa de Vest și Japonia în deciziile de extindere a fabricii de capital, de a concedia surplusul de muncitori și de a dezvolta noi produse. În același timp, întreprinderile se confruntă cu bariere mai mari pentru a intra pe piețele interne ale rivalilor lor decât se confruntă firmele străine la intrarea pe piețele americane. Problemele pe termen lung pentru SUA includ stagnarea salariilor pentru familiile cu venituri mai mici, investiții inadecvate în infrastructura deteriorată, creșterea rapidă a costurilor medicale și de pensii ale unei populații care îmbătrânește, lipsa de energie și deficite mari de cont curent și bugetare. Apariția tehnologiei a fost un factor determinant în dezvoltarea treptată a unei piețe a muncii „pe două niveluri”, în care celor de jos le lipsește educația și abilitățile profesionale/tehnice ale celor de la vârf și, din ce în ce mai mult, nu reușesc să reușească. obțineți creșteri salariale comparabile, asigurare de sănătate și alte beneficii. Dar globalizarea comerțului, și în special România, care a aderat la UE la 1 ianuarie 2007, a început tranziția de la comunism în 1989 cu o bază industrială în mare parte învechită și un model de producție nepotrivit nevoilor țării. Câștigurile macroeconomice ale României au început abia recent să stimuleze crearea unei clase de mijloc și să abordeze sărăcia larg răspândită din România. Corupția și birocrația continuă să pătrundă în mediul de afaceri. În urma crizei financiare globale, România a semnat un pachet de asistență de urgență de 26 de miliarde de dolari de la FMI, UE și alți creditori internaționali, dar PIB-ul sa contractat până în 2011. În martie 2011, România și FMI/UE/Banca Mondială au semnat un Acord preventiv de 24 de luni, în valoare de 6,6 miliarde USD, pentru a promova disciplina fiscală, pentru a încuraja progresul în reformele structurale și pentru a consolida stabilitatea sectorului financiar; nu au fost extrase fonduri. În septembrie 2013, autoritățile române și FMI/UE au convenit asupra unui acord standby de continuare, în valoare de 5,4 miliarde de dolari, pentru a continua reformele. Acest acord a expirat în septembrie 2015 și nu au fost extrase fonduri. Progresul în reformele structurale a fost inegal, iar economia este încă vulnerabilă la șocurile externe. Creșterea economică a revenit în perioada 2013-17, determinată de exporturile industriale puternice, de recolte agricole excelente și, mai recent, de politicile fiscale expansioniste în 2016-2017 care aproape au dublat de patru ori deficitul fiscal anual al Bucureștiului, de la +0,8% din PIB în 2015 la - 3% din PIB în 2016 și aproximativ -3,4% în 2017. Industria a depășit alte sectoare ale economiei în 2017. Exporturile au rămas un motor al creșterii economice, condus de comerțul cu UE, care reprezintă aproximativ 70% din comerțul României. Cererea internă a fost principalul motor, datorită reducerilor de taxe și creșterilor mari ale

creșterea producătorilor cu salarii mici, cum ar fi China, a pus o presiune suplimentară în scădere asupra salariilor și presiune în sus asupra revenirii capitalului. Din 1975, practic toate câștigurile din veniturile gospodăriilor au ajuns la primele 20% din gospodării. Din 1996, dividendele și câștigurile de capital au crescut mai repede decât salariile sau orice altă categorie de venit după impozitare. Petrolul importat reprezintă mai mult de 50% din consumul SUA, iar petrolul are un impact major asupra sănătății generale a economiei. Prețurile țițeiului s-au dublat între 2001 și 2006, anul în care prețurile locuințelor au atins vârful; prețurile mai mari la benzină au afectat bugetele consumatorilor și multe persoane au rămas în urmă în plățile ipotecare. Prețurile petrolului au crescut cu încă 50% între 2006 și 2008, iar executările silite ale băncilor s-au dublat în aceeași perioadă. Pe lângă atenuarea pieței imobiliare, creșterea prețurilor petrolului a provocat o scădere a valorii dolarului și o deteriorare a deficitului comercial de mărfuri din SUA, care a atins un vârf la 840 de miliarde de dolari în 2008. Deoarece economia SUA este consumatoare de energie, prețurile petrolului au scăzut din 2013. au atenuat multe dintre problemele pe care le-au creat creșterile anterioare. Criza creditelor ipotecare subprime, scăderea prețurilor la locuințe, falimentele băncilor de investiții, creditul strâns și recesiunea economică globală au împins SUA într-o recesiune până la jumătatea anului 2008. PIB-ul sa contractat până în al treilea trimestru al anului 2009, cea mai profundă și mai lungă scădere de la Marea Depresiune. Pentru a ajuta la stabilizarea piețelor financiare, Congresul SUA a stabilit un Program de reducere a activelor în dificultate de 700 de miliarde de dolari în octombrie 2008. Guvernul a folosit unele dintre aceste fonduri pentru a cumpăra acțiuni în bănci și corporații industriale din SUA, dintre care o mare parte fuseseră salariilor care au început anul trecut și urmează să continue în 2018. O populație îmbătrânită, emigrarea forței de muncă calificate, evaziunea fiscală semnificativă, asistența medicală insuficientă și o slăbire agresivă a pachetului fiscal compromit creșterea pe termen lung și stabilitatea economică a României și reprezintă principalele vulnerabilități ale economiei.

returnate guvernului până la începutul anului 2011. În ianuarie 2009, Congresul a adoptat și fostul președinte Barack OBAMA a semnat un proiect de lege care prevedea un stimulent fiscal suplimentar de 787 de miliarde de dolari care va fi utilizat pe o perioadă de 10 ani - două treimi pentru cheltuieli suplimentare și o treime pentru reduceri de taxe - pentru a crea locuri de muncă și pentru a ajuta redresarea economiei. În 2010 și 2011, deficitul bugetar federal a atins aproape 9% din PIB. În 2012, guvernul federal a redus creșterea cheltuielilor, iar deficitul s-a redus la 7,6% din PIB. Veniturile SUA din impozite și alte surse sunt mai mici, ca procent din PIB, decât cele ale majorității altor țări. Războaiele din Irak și Afganistan au necesitat schimbări majore ale resurselor naționale de la scopuri civile la cele militare și au contribuit la creșterea deficitului bugetar și a datoriei publice. Până în anul fiscal 2018, costurile directe ale războaielor vor fi însumat peste 1,9 trilioane de dolari, potrivit cifrelor guvernului SUA. În martie 2010, fostul președinte OBAMA a semnat Legea privind protecția pacienților și îngrijirea la prețuri accesibile (ACA), o reformă a asigurărilor de sănătate care a fost concepută pentru a extinde acoperirea la încă 32 de milioane de americani până în 2016, prin asigurări private de sănătate pentru populația generală și Medicaid. pentru cei săraci. Cheltuielile totale pentru sănătate - public și privat au crescut de la 9,0% din PIB în 1980 la 17,9% în 2010. În iulie 2010, fostul președinte a semnat Actul DODD-FRANK Wall Street Reform and Consumer Protection Act, o lege menită să promoveze stabilitatea financiară prin protejarea consumatorilor de abuzurile financiare, punând capăt salvarilor de către contribuabili ai firmelor financiare, ocupându-se de bănci cu probleme care sunt „prea mari. a eșua” și îmbunătățirea responsabilității și a transparenței în sistemul financiar -

în special, prin solicitarea ca anumite instrumente financiare derivate să fie tranzacționate pe piețele care sunt supuse reglementărilor și supravegherii guvernamentale. Consiliul Rezervei Federale (Fed) a anunțat planuri în decembrie 2012 de a cumpăra 85 de miliarde de dolari pe lună de titluri garantate cu ipoteci și titluri de trezorerie, în efortul de a menține ratele dobânzilor pe termen lung și de a menține ratele pe termen scurt aproape de zero până când șomajul va scădea sub nivelul 6,5% sau inflația a crescut peste 2,5%. Fed și-a încheiat achizițiile în vara lui 2014, după ce rata șomajului a scăzut la 6,2%, inflația s-a situat la 1,7%, iar datoria publică a scăzut sub 74% din PIB. În decembrie 2015, Fed și-a majorat ținta pentru rata de referință a fondurilor federale cu 0,25%, prima creștere de la începutul recesiunii. Cu o creștere scăzută continuă, Fed a optat pentru creșterea ratelor de mai multe ori de atunci, iar în decembrie 2017, rata țintă a fost de 1,5%. În decembrie 2017, Congresul a adoptat și fostul președinte Donald TRUMP a semnat Tax Cuts and Jobs Act, care, printre diferitele sale prevederi, reduce cota impozitului pe profit de la 35% la 21%; scade cota de impozitare individuală pentru cei cu cele mai mari venituri de la 39,6% la 37% și cu procente mai mici pentru cei cu niveluri de venit mai mici; modifică multe deduceri și credite utilizate pentru calcularea venitului impozabil; și elimină în 2019 pedeapsa aplicată contribuabililor care nu obțin cuantumul minim de asigurare de sănătate impus de ACA. Noile taxe au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018; reducerea impozitelor pentru corporații este permanentă, dar cele pentru persoane fizice sunt programate să expire după 2025. Comitetul mixt pentru impozitare (JCT) din cadrul Biroului de buget al Congresului estimează că noua lege va reduce veniturile din impozite și va crește deficitul federal cu aproximativ Page 65 of 121

1,45 trilioane de dolari în perioada 20182027. Această sumă ar scădea dacă creșterea economică ar depăși estimarea JCT.

PIB real (paritatea puterii de cumpărare)

19.846.720.000.000 USD (est. 2020) 20.563.590.000.000 USD (estimat 2019) 20.128.580.000.000 USD (est. 2018) notă: datele sunt în dolari 2017

comparație între țară și lume: 2 Rata de creștere reală a PIB-ului

2,16% (est. 2019) 3% (est. 2018) 2,33% (est. 2017) comparație între țară și lume: 129

PIB real pe cap de locuitor

60.200 USD (est. 2020) 62.600 USD (est. 2019) 61.600 USD (est. 2018) Notă: datele sunt în dolari din 2017

comparație între țară și lume: 17

PIB (cursul de schimb oficial)

21.433.228.000.000 USD (est. 2019)

Rata inflației (prețuri de consum)

1,8% (est. 2019) 2,4% (est. 2018) 2,1% (est. 2017) comparație între țară și lume: 104

Evaluări de credit

Evaluare Fitch: AAA (1994) Evaluare Moody's: Aaa (1949) Evaluare Standard & Poors: AA+ (2011)

PIB real (paritatea puterii de cumpărare)

556,07 miliarde dolari notă: datele sunt în dolari 2017 (est. 2020) notă 578,39 miliarde dolari: datele sunt în dolari 2017 (est. 2019) 555,47 miliarde dolari notă: datele sunt în dolari 2017 (est. 2018) notă: datele sunt în dolari 2010 comparație între țară și lume: 37

Rata de creștere reală a PIB-ului

4,2% (est. 2019) 4,54% (est. 2018) 7,11% (est. 2017) comparație între țară și lume: 71

PIB real pe cap de locuitor

Notă de 28.800 USD: datele sunt în dolari 2017 (est. 2020) Notă de 29.900 USD: datele sunt în dolari 2017 (est. 2019) Notă de 28.500 USD: datele sunt în dolari 2017 (est. 2018) notă: datele sunt în dolari 2010 comparație între țară și lume: 67

PIB (cursul de schimb oficial)

249,543 miliarde USD (est. 2019)

Rata inflației (prețuri de consum)

3,8% (est. 2019) 4,6% (est. 2018) 1,3% (est. 2017) comparație între țară și lume: 163

Evaluări de credit

Evaluare Fitch: BBB- (2011) Evaluare Moody's: Baa3 (2006) Evaluare Standard & Poors: BBB(2014)

PIB - compoziție, pe sector de origine

agricultură: 0,9% (est. 2017) industrie: 19,1% (est. 2017) servicii: 80% (est. 2017)

PIB - compoziția, după utilizare finală

consumul gospodăriilor: 68,4% (est. 2017)

PIB - compoziție, pe sector de origine

agricultură: 4,2% (est. 2017) industrie: 33,2% (est. 2017) servicii: 62,6% (est. 2017)

PIB - compoziția, după utilizare finală

consumul gospodăriilor: 70% (est. 2017)

consum guvernamental: 17,3% (est. 2017) investiții în capital fix: 17,2% (est. 2017) investiții în stocuri: 0,1% (est. 2017) exporturi de bunuri și servicii: 12,1 % (est. 2017) importuri de bunuri și servicii: -15% (est. 2017)

Produse agricole

porumb, lapte, boabe de soia, grau, trestie de zahar, sfecla de zahar, pasare, cartofi, bumbac, carne de porc

Industrii

foarte diversificat, lider mondial, inovator de înaltă tehnologie, a doua cea mai mare producție industrială din lume; petrol, oțel, autovehicule, aerospațial, telecomunicații, produse chimice, electronice, procesare alimente, bunuri de larg consum, cherestea, minerit

Rata de creștere a producției industriale

2,3% (est. 2017) comparație între țară și lume: 122

Forță de muncă

146,128 milioane (est. 2020) notă: include șomeri

comparație între țară și lume: 3

Forta de munca - dupa ocupatie

agricultură: 0,7% (2009) industrie: 20,3% (2009) servicii: 37,3% (2009) industrie și servicii: 24,2% (2009) producție: 17,6% (2009)

agricultură, silvicultură și

pescuit: 0,7% (2009)

producție , extracție, transport și

meșteșuguri: 20,3% (2009)

manageriale, profesionale și

tehnice: 37,3% (2009) vânzări și birouri: 24,2% (2009) alte servicii: 17,6% (2009) notă: cifrele exclud șomerii

Rată de șomaj

consum guvernamental: 7,7% (est. 2017) investiții în capital fix: 22,6% (est. 2017) investiții în stocuri: 1,9% (est. 2017) exporturi de bunuri și servicii: 41,4 % (est. 2017) importuri de bunuri și servicii: -43,6% (est. 2017)

Produse agricole

porumb, grâu, lapte, semințe de floarea soarelui, cartofi, orz, struguri, sfeclă de zahăr, rapiță, prune/solduri

Industrii

mașini și echipamente electrice, asamblare auto, textile și încălțăminte, mașini ușoare, metalurgie, produse chimice, procesare alimentară, rafinare a petrolului, minerit, cherestea, materiale de construcție

Rata de creștere a producției industriale

5,5% (est. 2017) comparație între țară și lume: 50

Forță de muncă

4,889 milioane (est. 2020)

comparație între țară și lume: 80

Forta de munca - dupa ocupatie

agricultură: 28,3% industrie: 28,9% servicii: 42,8% (2014)

Rată de șomaj

3,89% (est. 2018) 4,4% (est. 2017) comparație între țară și lume: 57

Șomaj, tineri 15-24 de ani

total: 14,9% bărbați: 15% femei: 14,8% (est. 2020) comparație între țară și lume: 110

Populația sub pragul sărăciei

15,1% (est. 2010)

Coeficientul indicelui Gini distribuția venitului familiei

41,1 (est. 2016) 40,8 (1997) comparație între țară și lume: 54

Venitul sau consumul gospodăriei în procente

cel mai mic 10%: 2% cel mai mare 10%: 30% (est. 2007) 3,06% (est. 2019) 3,56% (est. 2018) comparație între țară și lume: 41

Șomaj, tineri 15-24 de ani

total: 17,3% bărbați: 17,9% femei: 16,5% (est. 2020) comparație între țară și lume: 94

Populația sub pragul sărăciei

23,8% (est. 2018)

Coeficientul indicelui Gini distribuția venitului familiei

36 (2017 estim.) 28.2 (2010) comparație între țară și lume: 95

Venitul sau consumul gospodăriei în procente

cel mai mic 10%: 15,3% cel mai mare 10%: 7,6% (est. 2014)

Buget

venituri: 3,315 trilioane (2017 estim.) cheltuieli: 3,981 trilioane (2017 estim.)

Notă: veniturile exclud contribuțiile sociale de aproximativ 1,0 trilioane USD; cheltuielile exclud beneficiile sociale de aproximativ 2,3 trilioane de dolari

Excedent bugetar (+) sau deficit (-)

-3,4% (din PIB) (est. 2017) comparație între țară și lume: 145

Datorie publica 78,8% din PIB (2017 estim.) 81,2% din PIB (2016 estim.)

notă: datele acoperă doar ceea ce

Trezoreria Statelor Unite denotă ca „Datorie deținută de public”, care include toate instrumentele de datorie emise de

Trezorerie care sunt deținute de către entități din afara Statelor Unite ale Americii; datele includ datoria de trezorerie deținută de entități străine; datele exclud datoria emisă de statele individuale ale SUA, precum și datoria intraguvernamentală; datoria intraguvernamentală constă în împrumuturi ale Trezoreriei din surplusul trusturilor pentru securitatea socială federală, angajații federali, asigurarea medicală suplimentară și spitalicească (Medicare), invaliditatea și șomajul și venituri: 62,14 miliarde (estimare 2017) cheltuieli: 68,13 miliarde (estimare 2017)

Excedent bugetar (+) sau deficit (-)

-2,8% (din PIB) (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 125

Datorie publica

36,8% din PIB (estimare 2017) 38,8% din PIB (estimare 2016) notă: definită de Tratatul de la Maastricht al UE ca datorie publică generală brută consolidată la valoarea nominală, aflată la sfârșitul anului în următoarele categorii de datorii publice : valută și depozite, valori mobiliare, altele decât acțiunile, cu excepția instrumentelor financiare derivate și împrumuturi; sectorul administrației publice cuprinde subsectoarele: guvernul central, guvernul de stat, administrația locală și fondurile de securitate socială

alte câteva trusturi mai mici; dacă s-ar adăuga datele pentru datoria intraguvernamentală, „datoria brută” ar crește cu aproximativ o treime din PIB comparație între țară și lume: 36

Impozite și alte venituri

17% (din PIB) (est. 2017) notă: exclude contribuțiile pentru asigurările sociale și alte programe; dacă s-ar adăuga contribuțiile sociale, impozitele și alte venituri s-ar ridica la aproximativ 22% din PIB comparație între țară și lume: 172

An fiscal

1 octombrie - 30 septembrie

Soldul contului curent

-480,225 miliarde USD (estimat 2019) -449,694 miliarde USD (estimat 2018) comparație între țară și lume: 206 comparație de țară cu lumea: 145

Impozite și alte venituri

29,3% (din PIB) (estimare 2017)

comparație de țară cu lumea: 84

An fiscal

an calendaristic

Soldul contului curent

- 11.389 miliarde USD (estimare 2019) - 10,78 miliarde USD (estimare 2018) comparație de țară cu lumea: 194

Exporturi 2.127.250.000.000 USD: datele sunt în dolari din anul curent (estimat 2020) 2.528.270.000.000 USD notă: datele sunt în dolari din anul curent (estimat 2019) 2.539.380.000.000 USD notă: datele sunt în dolari din anul curent (2018) 93,01 miliarde USD: datele sunt în dolari din anul curent (est. 2020) 114,311 miliarde USD (estimare 2019) 110,685 miliarde USD (estimare 2018) 105,188 miliarde USD (estimare 2017)

comparație între țară și lume: 2 Exporturi - parteneri

Canada 17%, Mexic 16%, China 7%, Japonia 5% (2019)

Exporturi - mărfuri petrol rafinat, petrol brut, mașini și piese de vehicule, circuite integrate, avioane (2019)

comparație de țară cu lumea: 41

Exporturi - parteneri

Germania 22%, Italia 10%, Franța 7% (2019)

Exporturi - mărfuri mașini și piese de vehicule, cabluri izolate, petrol rafinat, tablouri electrice de control, scaune (2019)

Importurile 2.808.960.000.000 USD: datele sunt în dolari din anul curent (estimat 2020) 3.105.130.000.000 USD notă: datele sunt în dolari din anul curent (estimat 2019) 3.119.320.000.000 USD notă: datele sunt în dolari din anul curent (2018) comparație între țară și lume: 1 Importuri - parteneri

China 18%, Mexic 15%, Canada 13%, Japonia 6%, Germania 5% (2019)

Importuri - mărfuri 104,16 miliarde USD: datele sunt în dolari din anul curent (estimat 2020) 136,091 miliarde USD (estimare 2019) 127,553 miliarde USD (estimare 2018) 117,292 miliarde USD (estimare 2017)

comparație de țară cu lumea: 39

Importuri - parteneri

Germania 19%, Italia 9%, Ungaria 7%, Polonia 6%, China 5%, Franța 5% (2019)

Importuri - mărfuri

Page 69 of 121

mașini, țiței, calculatoare, echipamente de difuzare, medicamente ambalate (2019)

Rezerve de schimb valutar și aur

123,3 miliarde USD (31 decembrie 2017 estimat) 117,6 miliarde USD (31 decembrie 2015 estimat) comparație între țară și lume: 21

Datorii - externe

20.275.951.000.000 USD (est. 2019) 19.452.478.000.000 USD (est. 2018) notă: aproximativ 4/5 din datoria externă a SUA este exprimată în dolari SUA; Creditorii străini au fost dispuși să dețină instrumente de datorie denominate în dolari SUA, deoarece consideră dolarul ca monedă de rezervă a lumii

comparație între țară și lume: 1 Rate de schimb Lire sterline pe dolar

american: 0,7836 (est. 2017), 0,738 (est. 2016), 0,738 (est. 2015), 0,607 (est. 2014), 0,6391 (est. 2013)

dolari canadieni per dolar

american: 1, 1,308 (2017) estimat), 1,3256 (est. 2016), 1,3256 (est. 2015), 1,2788 (est. 2014), 1,0298 (est. 2013)

Yuan chinezesc per dolar

american: 1, 6,7588 (est. 2017), 6,6445 (est. 2017) .), 6,2275 (est. 2015), 6,1434 (est. 2014), 6,1958 (est. 2013) euro per dolar american: 0,885 (est. 2017), 0,903 (est. 2016), 0,9214 (est. 2015), 0,9214 (est. 2015), (est. 2014), 0,7634 (est. 2013)

yen japonez per dolar

american: 111,10 (est. 2017), 108,76 (est. 2016), 108,76 (est. 2015), 121,02 (est. 2014), 97,34 (est. 2014), .) nota 1:următoarele țări și teritorii folosesc oficial dolarul american ca mijloc legal: Insulele Virgine Britanice, Ecuador, El Salvador, Insulele Marshall,

Micronezia, Palau, Timor Leste, Turks și Caicos și insulele din Caraibe Țările de

Jos (Bonaire, Sint Eustatius, și Saba) nota 2: următoarele țări și teritorii folosesc dolarul american ca mijloc legal oficial de plată alături de moneda locală:

mașini și piese de vehicule, petrol brut, medicamente ambalate, cabluri izolate, echipamente de difuzare (2019)

44,43 miliarde USD (estimare la 31 decembrie 2017) 40 miliarde USD (estimare la 31 decembrie 2016) comparație de țară cu lumea: 43

117,829 miliarde USD (estimare 2019) 115,803 miliarde USD (estimare 2018) comparație de țară cu lumea: 50

lei (RON) per dolar american 4,02835 (est. 2020) 4,31655 (est. 2019) 4,0782 (est. 2018) 4,0057 (est. 2014) 3,3492 (est. 2013)

Bahamas, Barbados, Belize, Costa Rica și Panama nota 3: următoarele țări și teritorii acceptă pe scară largă dolarul american ca dominantă monedă, dar încă nu au declarat-o ca mijloc legal: Bermuda, Birmania, Cambodgia, Insulele Cayman,

Honduras, Nicaragua și Somalia

Comunicații Telefoane - linii fixe

total abonamente: 103,052 milioane (2020)

abonamente la 100 de locuitori: 31,13 (2020 est.)

comparație între țară și lume: 2 Telefoane - mobil celular

total abonamente: 442,457 milioane (2019)

abonamente la 100 de locuitori: 134,5 (2020 est.)

comparație între țară și lume: 3 Sisteme de telecomunicații

evaluare generala:un sistem de comunicații mare, avansat din punct de vedere tehnologic, multifuncțional; Internet de încredere disponibil pentru majoritatea populației, deși provocările rămân în zonele rurale și ținuturile tribale; concentrarea între operatorii din industrie; rata de penetrare a abonaților de telefonie mobilă saturată; servicii naționale LTEM cu reatribuire a spectrului 2G pentru 5G, centrate în zonele urbane; operatorii au semnat o alianță pentru a dezvolta 6G în conformitate cu standardele tehnologice și cu politicile guvernamentale; aproape toți cetățenii au acces atât la servicii de linie fixă, cât și la servicii mobile de bandă largă; fond guvernamental pentru conectarea a 5,3 milioane de locuințe și afaceri din zonele rurale; în pandemie, finanțare de urgență pentru internet și dispozitive legate de educație; abordare

Telefoane - linii fixe abonamente totale: 3,025 milioane (2020)

abonamente totale: 3,38 milioane

abonamente la 100 de locuitori: 15,72 (est. 2020)

abonamente la 100 de locuitori: 15,8 (estimare 2019) comparație de țară cu lumea: 43

Telefoane - celulare mobile abonamente totale: 22,592 milioane (2020)

abonamente totale: 22.671 milioane

abonamente la 100 de locuitori: 117,4 (est. 2020)

abonamente la 100 de locuitori: 106 (estimare 2019) comparație de țară cu lumea: 54

Sisteme de telecomunicații

evaluare generală: sectorul telecomunicațiilor din România beneficiază de concurența bazată pe infrastructură; îmbunătățirea rapidă a serviciilor interne și internaționale, în special a serviciilor mobilecelulare; sectorul fibrelor este unul dintre cele mai puternice din Europa; Guvernul a asigurat finanțare UE pentru extinderea conexiunii în bandă largă în zonele rurale; operatorii investesc în îmbunătățirea capacității rețelelor; testarea operatorilor IoT; importator de echipamente de radiodifuziune din vecinii UE (2020)

cooperantă a comerțului electronic, sănătate, educație și energie cu tehnologia orașului inteligent în mai multe domenii; subvenții federale pentru constelația privată a internetului prin satelit, cu obiective pentru conexiuni rapide, la nivel mondial; politica guvernamentală a desemnat companiile chineze Huawei și ZTE drept amenințări la securitate națională și parteneriat restrâns; importator de echipamente de radiodifuziune din China cu exportul acestora în Hong Kong (2020) domestic: un sistem mare de cablu cu fibră optică, releu radio cu microunde, cablu coaxial și sateliți domestici transportă orice formă de trafic telefonic; un sistem celular în creștere rapidă transportă trafic de telefonie mobilă în toată țara; linie fixă puțin peste 31 la 100 și mobilă celulară peste 134 la 100 (2020) internațional:codul țării - 1; puncte de aterizare pentru Quintillion Subsea Cable Network, TERRA SW, AUAleutian, KKFL, AKORN, Alaska United -West, & -East & -Southeast, North Star, Lynn Canal Fiber, KetchCar 1, PC-1, SCCN, Tat TGN -Pacific și -Atlantic, Jupiter, Hawaiki, NCP, FASTER, HKA, JUS, AAG, BtoBE, Currie, Southern Cross NEXT, SxS, PLCN, Utility EACPacific, SEA-US, Paniolo Cable Network, HICS, HIFN, ASH , Telstra Endeavour, Honotua, AURORA, ARCOS, AMX-1, Americas -I & -II, Columbus IIb & -III, Maya-1, MAC, GTMO-1, BICS, CFX-1, GlobeNet, Monet, SAm-1 , Bahamas 2, PCCS, BRUSA, Dunant, MAREA, SAE x1, TAT 14, Apollo, Gemini Bermuda, Havfrue/AEC-2, Seabras-1, WALL-LI, NYNJ-1, FLAG Atalantic-1, Galben, Atlantic Crossing -1, AE Connect -1, sea2shore, Challenger Bermuda-1, și sistemele de cablu submarin GTT Atlantic care oferă conectivitate internațională către Europa, Africa, Orientul Mijlociu, Asia, Asia de Sud-Est, Australia, Noua Zeelandă, Pacific și Atlantic și Insulele Oceanului Indian, America Centrală și de Sud, Caraibe, intern: teledensitatea la linie fixă este de aproximativ 16 telefoane la 100 de persoane; piața de telefonie mobilă deservită de patru operatori de rețele mobile; teledensitate mobil-celular peste 117 telefoane la 100 de persoane (2020)

internațional:

codul țării - 40; punct de aterizare pentru cablul submarin Diamond Link Global care leagă România de Georgia; stații terestre prin satelit - 10; schimburile digitale, internaționale, cu apelare directă funcționează în București (2019) notează:pandemia COVID-19 continuă să aibă un impact semnificativ asupra lanțurilor de producție și aprovizionare la nivel global; din 2020, unele aspecte ale sectorului telecomunicațiilor au cunoscut o scădere, în special în producția de dispozitive mobile; mulți operatori de rețea au amânat upgrade-urile infrastructurii; progresul către implementarea 5G a fost amânat sau încetinit în unele țări; cheltuielile consumatorilor pentru servicii și dispozitive de telecomunicații au fost afectate de pierderile de locuri de muncă pe scară largă și de restricția corespunzătoare a veniturilor disponibile; natura crucială a serviciilor de telecomunicații ca instrument pentru muncă și școală de acasă a devenit evidentă și a primit sprijin din partea guvernelor

Canada și SUA; stații terestre prin satelit - 61 Intelsat (45 Oceanul Atlantic și 16 Oceanul Pacific), 5 Intersputnik (regiunea Oceanului Atlantic) și 4 Inmarsat (regiunile Pacificului și Oceanului Atlantic) (2020) notă: pandemia COVID-19 continuă să aibă un impact semnificativ asupra lanțurilor de producție și aprovizionare la nivel global; din 2020, unele aspecte ale sectorului telecomunicațiilor au cunoscut o scădere, în special în producția de dispozitive mobile; mulți operatori de rețea au amânat upgrade-urile infrastructurii; progresul către implementarea 5G a fost amânat sau încetinit în unele țări; cheltuielile consumatorilor pentru servicii și dispozitive de telecomunicații au fost afectate de pierderile de locuri de muncă pe scară largă și de restricția corespunzătoare a veniturilor disponibile; natura crucială a serviciilor de telecomunicații ca instrument pentru muncă și școală de acasă a devenit evidentă și a primit sprijin din partea guvernelor

Mass-media de difuzare

4 rețele terestre majore de televiziune cu posturi afiliate în toată țara, plus rețele de cablu și satelit, posturi independente și un sector limitat de difuzare publică, susținut în mare parte prin granturi private; per total, mii de posturi TV care difuzează; mai multe rețele naționale de radio cu multe posturi afiliate; în timp ce majoritatea posturilor sunt comerciale, National Public Radio (NPR) are o rețea de aproximativ 900 de posturi membre; radio prin satelit disponibil; în total, peste 15.000 de posturi de radio funcționează (2018)

Codul de țară pe internet

.us

Utilizatori de internet Mass-media difuzată

un amestec de posturi TV publice și private; există 7 posturi de televiziune publică (2 naționale, 5 regionale) care utilizează transmisie terestră și 187 posturi TV private (dintre care 171 oferă acoperire locală) care utilizează difuzare terestră, plus 11 posturi publice de televiziune care utilizează transmisie prin satelit și 86 posturi TV private care utilizează transmisie prin satelit. ; Radiodifuzor public de stat operează 4 rețele naționale și posturi regionale și locale, având în total 20 posturi de radio publice prin difuzare terestră plus 4 posturi publice de radio prin satelit; există 502 posturi de radio private operaționale care utilizează transmisie terestră și 26 de posturi de radio private care utilizează transmisie prin satelit

Codul țării internetului

.ro

Utilizatori de internet total: 15,49 milioane (2021)

total: 298,8 milioane (est. 2021) procente din populație: 87,27% (est. 2019)

comparație între țară și lume: 3

Broadband - abonamente fixe

total: 120,531 milioane (2020) abonamente la 100 de locuitori: 36,41 (est. 2020)

comparație între țară și lume: 2

Comunicații - notă

nota 1: Biblioteca Congresului, Washington DC, SUA, pretinde a fi cea mai mare bibliotecă din lume, cu peste 167 de milioane de articole (din 2018); colecțiile sale sunt universale, nu sunt limitate de subiect, format sau graniță națională și includ materiale din toate părțile lumii și în peste 450 de limbi; colecțiile includ: cărți, ziare, reviste, partituri, înregistrări audio și video, imagini fotografice, lucrări de artă, desene de arhitectură și date privind drepturile de autor nota 2: Cape Canaveral, Florida, SUA, găzduiește una dintre cele patru antene de sol dedicate care ajută la operare a sistemului de navigație Global Positioning System (GPS) (celelalte sunt pe Ascension (Sfânta Elena,

Ascension și Tistan da Cunha), Diego

Garcia (British Indian Ocean Territory) și la Kwajalein (Insulele Marshall)

Transporturi

Sistemul național de transport aerian număr de transportatori aerieni

înregistrați: 99 (2020)

inventar de aeronave înmatriculate operate de transportatori

aerieni: 7.249

trafic anual de pasageri pe transportatorii aerieni

înregistrați: 889,022 milioane (2018)

trafic anual de marfă pe transportatori aerieni

înregistrați: 42.985.300.000 mt-km) (2018)

Prefixul codului de țară pentru înmatricularea aeronavelor civile

N

procente din populație: 78,46% (est. 2020) comparație între țară și lume: 47

total: 15.165.890 la sută din populație: 70,68% (estimare iulie 2018)

Abonament fix în bandă largă total: 5,685 milioane (2020) abonamente la 100 de locuitori: 29,55 (est. 2020) comparație între țară și lume: 31

total: 5.277.700 abonamente la 100 de locuitori: 24,68 (estimare 2019)

Sistemul național de transport aerian număr de transportatori aerieni

înregistrați: 8 (2020)

inventar al aeronavelor înregistrate

operate de transportatori aerieni: 60

trafic anual de pasageri pe transportatorii aerieni

înregistrați: 4.908.235 (2018)

trafic anual de marfă pe transportatorii aerieni

înregistrați: 2,71 milioane mt-km (2018)

Prefixul codului de țară pentru înregistrarea aeronavelor civile

YR

Aeroporturi

total: 13.513 (2021)

comparație între țară și lume: 1 Aeroporturi - cu piste asfaltate

total: 5.054 peste 3.047 m: 189 2.438 până la 3.047 m: 235 1.524 până la 2.437 m: 1.478 914 până la 1.523 m: 2.249 sub 914 m: 903 (2021)

Aeroporturi - cu piste neasfaltate

total: 8.459 peste 3.047 m: 1 2.438 până la 3.047 m: 6 1.524 până la 2.437 m: 140 914 până la 1.523 m: 1.552 sub 914 m: 6.760 (2021)

Heliporturi

5.287 (2013)

Conducte

1.984.321 km gaze naturale, 240.711 km produse petroliere (2013)

Căile ferate

total: 293.564 km (2014) ecartament standard: 293.564,2 km ecartament 1,435 m (2014)

comparație între țară și lume: 1 Drumuri

total: 6.586.610 km (2012) asfaltat: 4.304.715 km (include 76.334 km de drumuri expres) (2012) neasfaltat: 2.281.895 km (2012)

comparație între țară și lume: 1 Căi navigabile

41.009 km (19.312 km folosiți pentru comerț; Calea maritimă Saint Lawrence de 3.769 km, inclusiv fluviul Saint Lawrence de 3.058 km, este împărțită cu Canada) (2012)

comparație între țară și lume: 5 Marina comercială

total: 3.627 după tip: vrachier 4, container 60, marfă generală 103, petrolier 69, altele 3.391 (2021) comparație între țară și lume: 7

Aeroporturi

total: 45 (2013) comparație de țară cu lumea: 95

Aeroporturi - cu piste pavate

total: 26 peste 3.047 m: 4 2.438 până la 3.047 m: 10 1.524 până la 2.437 m: 11 sub 914 m: 1 (2017)

Aeroporturi - cu piste neasfaltate

total: 19 914 - 1,523 m: 5 sub 914 m: 14 (2013)

Heliporturi

2 (2013)

Conducte

3726 km gaz, 2451 km petrol (2013)

Căile ferate

total: 11.268 km (2014) gabarit standard: 10.781 km gabarit 1.435-m (3.292 km electrificat) (2014) gabarit îngust: 427 km gabarit 0.760-m (2014) gabarit larg: 60 km gabarit 1.524-m (2014) comparație de țară cu lumea: 23

Drumuri

total: 84.185 km (2012) asfaltat: 49.873 km (include 337 km de autostrăzi) (2012) neasfaltat: 34.312 km (2012) comparație de țară cu lumea: 59

Căi navigabile

1.731 km (include 1.075 km pe Dunăre, 524 km pe ramuri secundare și 132 km pe canale) (2010)

comparație de țară cu lumea: 45

Marina comercială total: 121 după tip: marfă generală 11, petrolier 6, altele 104 (2021)

comparație între țară și lume: 81

Porturi și terminale Port(e) maritim principal(e):

Oceanul Atlantic: Charleston, Hampton Roads, New York/New Jersey, Savannah Oceanul Pacific: Long Beach, Los Angeles, Oakland, Seattle/Tacoma Golful Mexic: terminal petrolier Houston : terminal LOOP, Haymark Porturi terminale pentru containere (TEU): Charleston (2.436.185), Hampton Roads (2.937.962), Houston (2.987.291), Long Beach (7.632.032), Los Angeles (9.337.632), New York/New Jersey (7.471.131), Oakland (421,5), Oakland, 421,5 ), Savannah (4.599.177), Seattle/Tacoma (3.775.303) (2019) Terminal(e) GNL (export): Cameron (LA), Corpus Christi (TX), Cove Point (MD), Insula Elba (GA), Freeport ( TX), Sabine Pass (LA) notă - două facilități suplimentare de export sunt în construcție și se așteaptă să înceapă operațiunile comerciale în 2023-2024 terminal(e) GNL (import): Cove Point (MD), Elba Island (GA), Everett (MA), Freeport (TX), Golden Pass (TX), Hackberry (LA), Lake Charles (LA), Neptune (offshore), Northeast Gateway (offshore), Pascagoula (MS), Sabine Pass (TX) porturi fluviale: Baton Rouge, Plaquemines, New Porturi de marfă din Orleans (râul Mississippi) : Baton Rouge, Corpus Christi, Hampton Roads, Houston, Long Beach, Los Angeles, New Orleans, New York, Plaquemines (LA), Tampa, Texas City

porturi de plecare pentru croazieră

(pasageri): Miami, Port Everglades, Port Canaveral, Seattle, Long Beach total: 120 după tip: marfă generală 11, petrolier 7, alte 102 (2020)

Porturi și terminale

port (e) principal (e): Constanta, port (uri) fluvial Midia : Braila, Galati (Galați), Mancanului (Giurgiu), Tulcea (Dunarea)

Energie Acces la curent electric

electrificare - populație totală: 100% (2020)

Electricitate - producție

4,095 trilioane kWh (2016 estim.)

Acces la electricitate

electrificare - populație totală: 100% (2020)

Electricitate - producție

61,78 miliarde kWh (estimare 2016)

comparație între țară și lume: 2 Electricitate - consum

3,902 trilioane kWh (2016 estimat)

comparație între țară și lume: 2 Electricitate - exporturi

9,695 miliarde kWh (est. 2016) comparație între țară și lume: 22

Electricitate - importuri

72,72 miliarde kWh (est. 2016)

comparație între țară și lume: 1 Electricitate - capacitate de generare instalată

1,087 miliarde kW (est. 2016)

comparație între țară și lume: 2 Electricitate - din combustibili fosili

70% din capacitatea totală instalată (est. 2016) comparație între țară și lume: 111

Electricitate - din combustibili nucleari

9% din capacitatea totală instalată (est. 2017) comparație între țară și lume: 18

Electricitate - din hidrocentrale

7% din capacitatea totală instalată (est. 2017) comparație între țară și lume: 128

Electricitate - din alte surse regenerabile

14% din capacitatea totală instalată (est. 2017) comparație între țară și lume: 64

Țiței - producție

10,962 milioane bbl/zi (est. 2018)

comparație între țară și lume: 1 Țiței - exporturi

1,158 milioane bbl/zi (est. 2017) comparație între țară și lume: 12

Țiței - importuri

7,969 milioane bbl/zi (est. 2017)

comparație între țară și lume: 1 Țiței – rezerve dovedite

NA bbl (1 ianuarie 2018 est.)

Produse petroliere rafinate productie

20,3 milioane bbl/zi (2017 estim.)

comparație între țară și lume: 1 Produse petroliere rafinate - consum

19,96 milioane bbl/zi (est. 2017)

comparație între țară și lume: 1 Produse petroliere rafinate - exporturi

5,218 milioane bbl/zi (est. 2017) comparație de țară cu lumea: 47

Electricitate - consum

49,64 miliarde kWh (estimare 2016) comparație de țară cu lumea: 49

Electricitate - exporturi

11,22 miliarde kWh (estimare 2015) comparație de țară cu lumea: 18

Electricitate - importuri

4,177 miliarde kWh (estimare 2016) comparație de țară cu lumea: 45

Electricitate - capacitate de producție instalată

23,94 milioane kW (estimare 2016) comparație de țară cu lumea: 38

Electricitate - din combustibili fosili

47% din capacitatea totală instalată (estimare 2016) comparație de țară cu lumea: 156

Electricitate - din combustibili nucleari

6% din capacitatea totală instalată (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 20

Electricitate - de la hidrocentrale

29% din capacitatea totală instalată (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 70

Electricitate - din alte surse regenerabile

19% din capacitatea totală instalată (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 44

Țiței - producție

70.000 bbl / zi (estimare 2018) comparație de țară cu lumea: 46

Țiței - exporturi

2.076 bbl / zi (estimare 2015) comparație de țară cu lumea: 70

Țiței - importuri

145.300 bbl / zi (estimare 2015) comparație de țară cu lumea: 38

Țiței - rezerve dovedite

600 milioane bbl (estimare 1 ianuarie 2018) comparație de țară cu lumea: 42

Produse petroliere rafinate producție

232.600 bbl / zi (estimare 2015) comparație de țară cu lumea: 47

Produse petroliere rafinate - consum

198.000 bbl / zi (estimare 2016) comparație de țară cu lumea: 58

comparație între țară și lume: 1 Produse petroliere rafinate importuri

2,175 milioane bbl/zi (est. 2017)

comparație între țară și lume: 2 Gaze naturale - producție

772,8 miliarde cu m (est. 2017)

comparație între țară și lume: 1 Gaze naturale - consum

767,6 miliarde cu m (2017 estim.)

comparație între țară și lume: 1 Gaze naturale - exporturi

89,7 miliarde cu m (2017 estim.)

comparație între țară și lume: 4 Gaze naturale - importuri

86,15 miliarde cu m (2017 estim.)

comparație între țară și lume: 4 Gaze naturale - rezerve dovedite

0 cu m (1 ianuarie 2017 est.) comparație între țară și lume: 203

Militar și Securitate Forțele militare și de securitate

Forțele armate ale Statelor Unite: Armata SUA, Marina SUA (include Corpul

Marin), Forțele Aeriene ale SUA, Forțele

Spațiale ale SUA; Paza de Coastă a

SUA (administrată în timp de pace de

Departamentul pentru Securitate Internă, dar în rapoartele de război către Departamentul Marinei); Garda

Națională (Garda Națională a Armatei și

Garda Națională Aeriană) (2021) notă - Garda Națională a Armatei și

Garda Națională Aeriană sunt componente de rezervă ale serviciilor lor și funcționează parțial sub autoritatea statului

Produse petroliere rafinate - exporturi

103.000 bbl / zi (estimare 2015) comparație de țară cu lumea: 44

Produse petroliere rafinate importuri

49.420 bbl / zi (estimare 2015) comparație de țară cu lumea: 81

Gaz natural - producție

10,87 miliarde m3 (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 40

Gaz natural - consum

11,58 miliarde m3 (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 45

Gaz natural - exporturi

22,65 milioane m3 (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 53

Gaz natural - importuri

1,218 miliarde m3 (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 59

Gaz natural - rezerve dovedite

105,5 miliarde m3 (estimat la 1 ianuarie 2018) comparație de țară cu lumea: 50

Emisiile de dioxid de carbon din consumul de energie

72,07 milioane Mt (estimare 2017)

Forțele Armate ale României: Forțele Terestre, Forțele Navale, Forțele Aeriene; Ministerul Afacerilor Interne: Jandarmeria Română (2021)

Cheltuieli militare

3,6% din PIB (est. 2021) 3,7% din PIB (2020) 3,4% din PIB (aproximativ 730 miliarde USD) (2019) 3,3% din PIB (aproximativ 685 miliarde USD) (2018) 3,3% din PIB (aproximativ 671 miliarde 2% din PIB (2021 est.) 2,1% din PIB (estimare 2020) 1,8% din PIB (2019) 1,8% din PIB (2018) 1,7% din PIB (2017) 1,41% din PIB (2016)

USD) (aproximativ 671 miliarde USD) 2017) comparație între țară și lume: 23

comparație de țară cu lumea: 60

Punctele forte ale personalului militar și al serviciilor de securitate

Forțele Armate ale SUA au aproximativ 1,4 milioane de personal în serviciu activ (480.000 de Armate; 350.000 de Marine; 335.000 de Forțele Aeriene/Spațiale; 180.000 de Corpuri Marini; 40.000 de

Garda de Coastă); 335.000 Garda

Naţională a Armatei; 105.000 Garda

Națională Aeriană (2021) Armata României are aproximativ 67.000 de personal în serviciu activ (50.000 de forțe terestre; 7.000 de forțe navale; 10.000 de forțe aeriene) (2021)

Inventare și achiziții de echipamente militare

inventarul armatei americane este compus aproape în întregime din

sisteme de arme produse pe plan

intern (unele asamblate cu componente străine) împreună cu un amestec mai mic de echipamente importate dintr-o varietate de țări occidentale; din 2010,

Germania și Marea Britanie sunt principalii furnizori de hardware militar; industria de apărare din SUA este capabilă să proiecteze, să dezvolte, să întrețină și să producă întregul spectru de sisteme de arme;

SUA este cel mai mare exportator de arme din lume (2021)

inventarul Forțelor Armate Române este alcătuit în mare parte din sisteme de armament din epoca sovietică și mai vechi produse pe plan intern; există, de asemenea, un amestec mai mic de echipamente de origine occidentală primite în ultimii ani din țările europene și din SUA (2021)

Desfăşurări militare

5.000 Africa (majoritatea în Djibouti, cu aproximativ 700-1.000 în alte țări din

Africa de Est și aproximativ 700 în Africa de Vest); 1.700 Australia; 250 Diego Garcia; 150 Canada; 650 Cuba (Guatanamo Bay); 290 Egipt (MFO); 65.000 Europa (Belgia, Bulgaria, Germania, Grecia, Italia, Kosovo, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Spania, Turcia, Marea Britanie); 150 Groenlanda; 6.200 Guam; 370 Honduras; 56.000 Japonia; aproximativ 15.000 alocați (Bahrain, Irak, Israel, Iordania, Kuweit,

Oman, Qatar, Arabia Saudită, Siria, Emiratele Arabe Unite); 125 Filipine; 26.500 Coreea de Sud; 200 Singapore; 100 Thailanda (2021) notă - Politicile militare americane de rotație afectează numărul de desfășurare; de exemplu, SUA desfășoară unități terestre și aeriene în anumite țări pentru misiuni de rotație de până la 120 Polonia (NATO) (2021)

6-12 luni în mod continuu; în Coreea de Sud, de exemplu, SUA rotesc continuu brigăzile de luptă (aproximativ 3.000 de personal) timp de 9 luni o dată; contingențele afectează și desfășurarea trupelor americane; în 2019-2020, SUA au dislocat peste 15.000 de militari suplimentari în Orientul

Mijlociu pentru o perioadă lungă de timp, iar la începutul lui 2022, au trimis întăriri în Europa ca răspuns la invazia rusă a Ucrainei; în plus, unele baze navale americane de peste mări, cum ar fi cartierul general al Comandamentului

Central al Forțelor Navale SUA (USNAVCENT) din Manama, Bahrain, sunt frecventate de echipajele navelor americane cu desfășurare de 6-9 luni;

Vârsta și obligația serviciului militar

18 ani (17 ani cu acordul părinților) pentru serviciu voluntar masculin și feminin; nicio conscripție (în prezent inactivă, dar bărbații cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani trebuie să se înregistreze la Serviciul selectiv în cazul în care recrutarea este restabilită în viitor); vârsta maximă de înrolare 34 (Armată), 39 (Forțele Aeriene), 39 (Marină), 28 (Marine), 31 (Garda de

Coastă); Obligație de serviciu de 8 ani, inclusiv 2-5 ani serviciu activ (Armata), 2 ani activ (Marină), 4 ani activ (Forțele Aeriene, Marinei, Garda de

Coastă); toate ocupațiile și pozițiile militare deschise femeilor (2021) notă - în 2019, femeile reprezentau aproximativ 18% din totalul armatei americane

Militară - notă

SUA este membră a NATO și a fost una dintre primele 12 țări care au semnat

Tratatul Atlanticului de Nord (cunoscut și sub denumirea de Tratatul de la Washington) în 1949.

Congresul a creat oficial armata SUA în septembrie 1789; armata SUA a fost înființată în iunie 1775 ca Armata Continentală; după declararea independenței în iulie 1776, armata continentală și miliția aflată în serviciul Congresului au devenit cunoscute conscripția încheiată în 2006; 18 ani pentru serviciu voluntar pentru bărbați și femei; toți membrii încadrați ai militarilor (inclusiv femeile) contractează pentru un termen inițial de serviciu de 5 ani, cu termene ulterioare succesive de 3 ani până la vârsta de 36 de ani (2021)

România a devenit oficial membră a NATO în 2004 România își desfășoară propria misiune de poliție aeriană, dar din cauza agresiunii ruse în regiunea Mării Negre, aliații NATO au trimis detașamente de luptători pentru a spori Forțele Aeriene Române din 2014. România găzduiește o diviziune multinațională NATO (Divizia Multinațională Sud-Est; a devenit operațională în 2017) și un cartier general de dimensiunea unei brigăzi, ca Page 80 of 121

colectiv ca Armata Statelor Unite; când

Congresul a ordonat desființarea Armatei

Continentale în 1784, a păstrat un număr mic de personal care va forma nucleul Regimentului 1 american pentru serviciul național format mai târziu în acel an; atât

Marina SUA, cât și Marinei americani au fost, de asemenea, înființate în 1775, dar

Marina a căzut în nefolosire după

Războiul Revoluționar și a fost restabilită de Congres în 1794; Forțele Aeriene ale

SUA au fost înființate în 1947, dar prima unitate militară a armatei SUA dedicată exclusiv aviației a început operațiunile în 1913

Terorism

Corpul Gărzii Revoluționare

Islamice/Forța Qods; Statul Islamic al

Irakului și ash-Sham (ISIS);

Notă al-Qaeda: detalii despre istoria, obiectivele, conducerea, organizarea, zonele de operare, tactici, ținte, arme, dimensiunea și sursele de sprijin ale grupului (grupurilor) apar în Anexa-T

Probleme transnaționale Litigii - internaţionale

SUA au intensificat măsurile de securitate internă și colaborează îndeaproape cu vecinii săi, Canada și

Mexic, pentru a monitoriza și controla personalul legal și ilegal, transportul și mărfurile peste granițele internaționale; precipitațiile abundente din ultimii ani de-a lungul unei mari părți a regiunii de frontieră Mexic-SUA au ameliorat aranjamentele de partajare a apei tensionate periodic; Acordul de frontieră maritimă din 1990 în Marea

Bering încă așteaptă ratificarea Dumei Ruse; Canada și Statele Unite se dispută cum să împartă Marea Beaufort și statutul Pasajului de Nord-Vest, dar continuă să coopereze pentru a supraveghea platforma continentală arctică; Bahamas și SUA nu au reușit să cadă de acord asupra unei granițe maritime; Baza navală americană de la

Guantanamo Bay este închiriată din

Cuba și numai acordul reciproc sau abandonarea zonei de către SUA poate rezilia contractul de închiriere; Haiti revendică insula Navassa administrată parte a prezenței avansate adaptate a NATO în partea de sud-est a Alianței.

Grupuri teroriste

Notă Statul Islamic al Irakului și ashSham (ISIS): apar detalii despre istoria, obiectivele, conducerea, organizarea, zonele de operare, tactici, ținte, arme, dimensiunea și sursele de sprijin ale grupului (grupurilor) în Anexa-T

Litigii - internaţionale

CIJ a decis în mare măsură în favoarea României în disputa sa înaintată în 2004 cu privire la delimitarea frontierei maritime a Insulei Zmiyinyy/Serpilor (Șerpilor) și a Mării Negre, administrată de Ucraina; România se opune redeschiderii de către Ucraina a unui canal de navigație de la granița cu Dunăre prin Ucraina până la Marea Neagră

de SUA; SUA nu a făcut nicio revendicare teritorială în Antarctica (dar și-au rezervat dreptul de a face acest lucru) și nu recunosc pretențiile altor state; Insulele Marshall revendică Insula Wake; Tokelau a inclus insula Swains din Samoa Americană printre insulele enumerate în proiectul său de constituție din 2006

Refugiați și persoane strămutate în interior

refugiați (țara de origine): SUA au admis 11.411 refugiați în cursul exercițiului financiar 2021, inclusiv: 4.891 (Republica Democratică Congo), 1.246 (Siria), 872 (Afganistan), 803 (Ucraina), 772 (Birmania), 513 (Sudan) apatrizi persoane: 47 (la jumătatea anului 2021) notă: 72.722 de venezueleni au cerut azil din 2014 din cauza crizei economice și politice (2018)

Refugiați și persoane strămutate în interior

refugiați (țara de origine): 654.825 (Ucraina) (din 5 aprilie 2022) apatrizi: 314 (la jumătatea anului 2021) notă: 9.519 sosiri estimate de refugiați și migranți (ianuarie 2015-februarie 2022)

Traficul de persoane

situația actuală: traficanții de persoane exploatează victime interne și străine din România și români din străinătate; România rămâne o țară sursă primară pentru victimele traficului sexual și prin muncă în Europa; Bărbații, femeile și copiii români sunt supuși muncii forțate în agricultură, construcții, hoteluri, producție, servicii casnice, sex comercial, cerșetorie și furt forțat; România este o țară de destinație pentru un număr limitat de victime ale traficului de persoane străine, inclusiv migranți din Africa, Europa și Asia de Sud și de Sud-Est, exploatate în industria construcțiilor, hotelurilor și procesării alimentare :Lista de supraveghere de nivel 2 — România nu îndeplinește pe deplin standardele minime pentru eliminarea traficului, dar depune eforturi semnificative în acest sens; guvernul a identificat mai multe victime ale traficului în perioada de raportare, a participat la mai multe investigații internaționale și a desfășurat campanii de conștientizare; cu toate acestea, autoritățile au investigat, au urmărit penal și au condamnat mai puțini Page 82 of 121

Droguri ilegale

cel mai mare consumator de cocaină din lume (mai ales din Columbia prin Mexic și Caraibe), heroină mexicană și marijuana; mare consumator de ecstasy și metamfetamina mexicană; consumator major de fentanil și alte opioide sintetice provenite din Mexic și China, adesea amestecate cu alte droguri; producător ilicit de canabis, marijuana, depresive, stimulente, halucinogene și metamfetamină; centru de spălare a banilor traficanți; funcționarii complici la infracțiunile de trafic, în special cu minori din casele guvernamentale sau centrele de plasament, nu au fost urmăriți penal; Finanțarea guvernamentală a serviciilor pentru victimele traficului de copii a rămas inadecvată (2020)

Droguri ilegale

o țară sursă pentru canabis