CAIETELE CULTURADATA Volumul 1 / 2017 by Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală

CAIETELE CULTURADATA Volumul 1/2017 Coordonatori: Carmen Croitoru, Anda BecuÈ&#x203A;

Coordonatori: Carmen Croitoru, Anda Becuț Autori: Vitalitatea culturală a orașelor din România - ediția 2016: Ștefania Voicu, Alexandru Dragomir Studiu privind specializările / meseriile din domeniul culturii: Adina Manta, Ana Maria Despoiu Corectură: Radu Vasile Traducere în limba engleză: Dan Mihuț, Cristina Andrei Design grafic: Cătălin Toma Tehnoredactare computerizată: Bogdan Pălici ISSN 2537 - 5121 ISSN-L 2537 - 5121

INSTITUTUL NAȚIONAL PENTRU CERCETARE ȘI FORMARE CULTURALĂ (INCFC)

Bulevardul Unirii nr. 22, etaj 2, Sector 3, cod poștal 030833, București Tel: 021 891 91 03 | Fax: 021 893 31 75 | Website: http://www.culturadata.ro/

EDITURA PRO UNIVERSITARIA

Bulevardul Iuliu Maniu nr. 7, corp C, parter, Sector 6, București Tel: 0733 672 111 | email: editura@prouniversitaria.ro

Cuprins 1. Vitalitatea culturală a orașelor din România - Ediția 2016 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 2. The Cultural Vitality of Cities in Romania - 2016 Edition . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77 3. Studiu privind specializările / meseriile din domeniul culturii - 2016 . . . . . . . . . . 149 4. Study on the Specialisations / Occupations in Culture - 2016 . . . . . . . . . . . . . . . 189

VITALITATEA CULTURALĂ A ORAȘELOR DIN ROMÂNIA Ediția 2016 Autori: Ștefania Voicu, Alexandru Dragomir

Cuprins 1. Rezumat .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

2. De ce vitalitatea culturală? Argumente .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

3. Metodologia studiului și colectarea datelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 4. Dimensiunile vitalității culturale. Tipuri de indicatori .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

5. Vitalitatea culturală a orașelor. Evoluția indicilor de vitalitate culturală .

. . . . . . . . . . . 25

6. Ierarhia orașelor (2015) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46 7. Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51 8. Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52 9. Anexe .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

Rezumat 9

1. Rezumat •

Principalele rezultate ale studiului ilustrează caracterul dinamic al vitalității culturale.

•

Analiza a fost realizată pe date colectate pentru cinci categorii de indicatori, în perioada 2010-2015, la nivelul a 46 de orașe, pe care le considerăm principalii poli de dezvoltare culturală / cu potențial de dezvoltare culturală, cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză datorită caracterului aparte al nivelului de dotări și servicii culturale care domină restul orașelor din punctul de vedere al vitalității culturale.

•

Am realizat un top de vitalitate culturală (în funcție de indicele final de vitalitate) pentru perioada 2010-2015 cu focus pe primele 15 orașe, dar și ierarhii separate pe fiecare categorie de indicatori – infrastructură culturală, participare culturală, cheltuieli bugetare alocate sectorului cultural, resurse umane specializate și industrii creative.

•

Dintre cele 46 de orașe incluse în analiză, primele 6 poziții din topul de vitalitate realizat pentru perioada 2010-2015 cuprind orașe cu o vitalitate culturală constantă, dată de o stabilitate ridicată a elementelor care o compun. Este vorba aici de orașe precum Cluj-Napoca, Sibiu, Târgu Mureș, Miercurea Ciuc. Un caz mai aparte este Alba Iulia, care deține o vitalitate crescută datorată în principal contribuțiilor bugetare pentru domeniul culturii.

•

În topul de vitalitate culturală sunt și apariții de orașe cu o evoluție spectaculoasă, fiind cazuri în care propulsarea în top s-a realizat datorită unei anumite categorii de indicatori mai degrabă decât unui tablou general cu elemente puternice de vitalitate. Este cazul unor orașe precum Craiova, Satu Mare, Târgu Jiu, Bistrița, Sfântu Gheorghe.

•

Ierarhiile orașelor pe categoriile de indicatori au un caracter fluctuant sau mai constant în funcție de caracterul indicatorilor. De exemplu, categoriile de infrastructură culturală, resurse umane specializate și industriile creative au ierarhii mai stabile la nivelul unei serii de orașe care reușesc să păstreze aceste ierarhii pe mai mulți ani.

•

La nivelul celor 46 de orașe incluse în analiză, Cluj-Napoca deține locul 1 pe categoria de infrastructură culturală și pe cea a industriilor creative pe întreaga perioadă 2010-2015, Miercurea Ciuc – locul 1 pe dimensiunea resurselor umane specializate în cultură (pe toată perioada 2010-2015), Sibiu – locul 1 pe dimensiunea de participare culturală (perioada 2010-2013), Târgu Jiu – locul 2 pe categoria de resurse umane specializate pe toată perioada 2010-2015.

•

Participarea culturală a populației și cheltuielile bugetare alocate pentru cultură sunt categorii de indicatori cu ierarhii mai fluctuante. De exemplu, pe categoria de participare culturală primul loc este ocupat de Sibiu pe perioada 2010-2013, în 2014 de Botoșani, iar în 2015 de Cluj-Napoca.

•

În evoluția constantă sau oscilantă a indicatorilor intervin o serie de factori extrinseci (apariția sau dispariția unor elemente – cum sunt cele de infrastructură, procese socioeconomice, schimbări structurale sau funcționale) care pot avea o influență directă sau indirectă asupra nivelului de vitalitate culturală locală.

10 De ce vitalitatea culturală? Argumente

2. De ce vitalitatea culturală? Argumente Contextul studiului / Argumente În ultimul deceniu, teme și subiecte ca economie creativă, orașe creative și vitalitate culturală au devenit frecvente în studiile culturale, dar și în discursurile sau strategiile privitoare la dezvoltarea urbană și creșterea economică. Aproape un deceniu se împlinește și de la prima ediție a studiului Vitalitatea Culturală a Orașelor din România, realizat în 2007 de Centrul de Studii și Cercetare în Domeniul Culturii (actualul Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală). Miza unor astfel de studii are o țintă dublă: se adresează factorilor de decizie la nivelul politicilor culturale și urbane (administrații locale și cei implicați în planificarea urbană și în elaborarea strategiilor de dezvoltare), arătând contribuția din ce în ce mai mare pe care sectoarele culturale și creative o au la creșterea calității vieții, la dezvoltarea economică și la formarea unui brand de notorietate pentru orașe. Pe de altă parte, astfel de studii oferă o radiografie a orașelor din punctul de vedere al vitalității culturale prin care se subliniază punctele tari și punctele mai slabe ale peisajului cultural și creativ urban din perspectiva unor anumiți indicatori, ca de exemplu: infrastructura culturală, participarea la evenimentele culturale, cheltuielile bugetare alocate de autoritățile locale pentru sectorul cultural, resursele umane specializate, existența industriilor creative și a ONG-urilor cu profil cultural. Contextul care a determinat ca subiectele referitoare la vitalitate culturală, orașe creative și economie creativă să capete o importanță crescută în studii culturale, dar și în programe sau proiecte interesate de dezvoltarea urbană, este dat de transformările care s-au produs în ultimii zece ani la nivelul „naturii orașelor și a funcțiilor orașelor și comunităților”, așa cum remarca Richard Florida1. O serie de cercetători precum Charles Landry (1995, 2000), Terry Clark și Richard Lloyd (2001), Glaeser, Kolko și Saiz (2001), Richard Florida (2002), Leonard Neuvarez (2003) au 1 Richard Florida, „Cities and the Creative Class”, în City & Community, 2:1, 2003, p. 16

început să studieze orașul într-o altă abordare centrată pe noile funcții ale orașului, pe capacitatea orașului de a oferi facilități și de a crea un anume stil de viață. S-a trecut de la a vedea orașul ca acel „spațiu pentru producția industrială și activități economice care se derulează în timpul zilei”2 la orașul văzut ca „spațiu de consum, de divertisment, un oraș al facilităților atât pentru oameni, cât și pentru companii, un oraș al experiențelor”3. Transformările de la nivelul funcțiilor orașelor la care face referire Richard Florida sunt trecerea de la o economie bazată pe munca fizică, pe industrii și organizații mari la o economie a cunoașterii bazată pe creativitate umană și muncă intelectuală4. De asemenea, Florida afirmă că în noile tipuri de orașe (orașele bazate pe economie creativă) capitalul social nu mai are o funcție și un rol atât de importante ca până deceniul acesta, apărând în schimb atenția pentru rolul pe care îl are capitalul uman și consumul5 în funcționarea orașelor. Deși abordarea conform căreia în noul tip de orașe locul central îl are clasa creativă, nou emergentă, abordare lansată de Florida, a fost rapid preluată și în afara spațiului american (ex. în Europa), există o serie de critici la adresa acestei teorii. Cele mai multe critici vizează lipsa de reflexibilitate a abordării lui Florida care este apărută în societatea americană, prezentând astfel o teorie care se potrivește contextului economic, social și cultural american și mai ales tipului de capitalism american. Criticii teoriei subliniază o nevoie de contextualizare a aplicării acesteia în alte societăți, față de cea americană, care au un alt mediu politic, social, cultural și economic (Peck 2005, Asheim 2006, Stam, Jong și Marlet, 2008). Bjorn Asheim punctează în acest sens câteva diferențe semnificative între societatea americană 2 Richard Florida, „Cities and the Creative Class”, p. 15 3 Richard Florida, „Cities and the Creative Class”, p. 16 4 Richard Florida, „Cities and the Creative Class”, p. 16 5 Richard Florida, „Cities and the Creative Class”, p. 4

De ce vitalitatea culturală? Argumente 11 și cele europene în aplicarea modelului de dezvoltare urbană și economică introdus de Florida prin lucrarea sa celebră The Rise of the Creative Class. And How It’s Transforming Work, Leisure and Everyday Life (2002). De exemplu, o diferență subliniată de criticii abordării lui Florida este dată de faptul că în statele americane există un număr mai mare de orașe în care cei din clasa creativă se pot muta, având astfel o mobilitate mai mare. O altă diferență este dată de competiția dintre orașe, care în SUA este una mai intensă față de cea din Europa, iar piața forței de muncă este de dimensiuni mai mari, funcționează într-o limbă comună și are un cadru instituțional cu istorie.6

Concluzia acestor critici poate fi rezumată în nevoia de contextualizare la specificul politic, economic, social și cultural a teoriei lui Florida atunci când aceasta este aplicată în alte societăți decât cea americană. De asemenea, așa cum sugerează și autorii Vorley, T.R., Mould, O.M. și Lawton Smith, H. (2008), este de dorit ca ideile abordării autorului american să fie preluate cu moderație și transformate nu într-o singură politică publică care poate fi mai puțin eficientă în stimularea industriilor creative și, implicit, în stimularea vitalității culturale a unei zone sau a unui oraș, ci mai degrabă transpuse într-o serie de politici care să răspundă specificului domeniului respectiv.10

O altă diferență la nivelul societăților europene față de cea americană ridicată de criticile față de abordarea lui Florida este cea privind rolul capitalului social. Dacă Florida susține că un capital social crescut nu duce la promovarea unei economii inovatoare și că are un efect sufocant asupra creativității și inovației, Ashem arată că, în cazul țărilor nordice europene, capitalul social poate fi un stimulent puternic pentru creșterea economică și dezvoltarea inovației.7

Dacă unele cercetări precum cea a lui Florida11 urmăresc vitalitatea culturală din perspectiva schimbărilor la nivelul ocupațiilor din sistemul economic (apariția clasei creative) și legătura acesteia cu noul tip de orașe (teoria lui Florida pune în centrul dezvoltării urbane și economice clasa creativă și atractivitatea pe care spațiul cu anumite caracteristici o are pentru acest grup profesional), alți cercetători interesați de vitalitatea culturală au pus accentul pe rolul culturii în dezvoltarea economică și urbană.

Printre criticile aduse teoriei lui Florida, Pratt (2008) consideră că această teorie nu este așa cum se dorește a fi, despre producția culturală și industriile creative, ci este centrată pe consum și marketingul locului.8 Critica referitoare la centrarea pe marketingul locului a fost ridicată și de alți autori, precum Stam, de Jong și Marlet (2008), care au realizat un studiu la nivelul Olandei pentru a urmări dacă în cazul acesta se aplică rolul central al creativității în dezvoltarea economiei și au ajuns la concluzia că există diferențe între firmele din industriile creative din mediul rural și cel urban și că, în cazul Olandei, cu excepția metropolei Amsterdam, concentrația de industrii creative este mai puțin semnificativă ca determinant al creșterii economice.9 6 Bjorn Asheim, „Introduction to the Creative Class in European City Regions”, în Economic Geography, vol. 85 (4), 2009, p. 356 7 Idem, p. 358 8 Pratt 2008, apud Vorley, T.R., Mould, O.M. și Lawton Smith, H. „Introduction to Geographical economies of creativity, enterprise and the creative industries”, în Geografiska Annaler: Series B, Human Geography, 90 (2), 2008, p. 102 9 Stam, de Jong și Marlet, 2008, apud Vorley, T.R., Mould, O.M. și Lawton Smith,

În peisajul urban recent și actual, cultura devine un domeniu cu multiple valențe care trebuie recunoscute și valorificate de către factorii de decizie, de către autoritățile locale și introduse la nivelul proiectelor de dezvoltare urbană. Punând în legătură cultura cu dezvoltarea urbană, unele studii (Hawkes, J., 2001, Stanborough, 2011) indică necesitatea recunoașterii culturii ca fiind unul dintre cei patru piloni ai dezvoltării alături de factorii economici, de mediu și sociali. În acest sens, autorii citați accentuează necesitatea pentru integrarea culturii în strategiile guvernelor și autorităților locale și în planificarea urbană.12 H. „Introduction to Geographical economies of creativity, enterprise and the creative industries”, în Geografiska Annaler: Series B, Human Geography, 90 (2), 2008, p. 102 10 Vorley, T.R., Mould, O.M. și Lawton Smith, H. „Introduction to Geographical economies of creativity, enterprise and the creative industries”, în Geografiska Annaler: Series B, Human Geography, 90 (2), 2008, p. 103 11 Richard Florida, The Rise of the Creative Class. And How It’s Transforming Work, Leisure and Everyday Life, 2002. 12 Maria Stanborough, „The Link Between: Culture and Sustainability in Municipal Planning” în Culture and Local Governance / Culture et gouvernance locale,

12 De ce vitalitatea culturală? Argumente Referitor la aceste aspecte, încă din ediția trecută a studiului, menționam că „argumentele care subliniază rolul vitalității culturale a unui oraș sunt adresate deopotrivă administrației și celor implicați în planificarea urbană”13, miza fiind „înțelegerea de către autorități a faptului că organizarea manifestărilor culturale nu trebuie privită doar ca o obligație socială, ca un factor de coeziune a comunităților care i-au votat sau ca formă de menținere a unor repere simbolice (patrimoniu, patriotism local etc.), ci antrenează activități economice profitabile care aduc fonduri generoase la bugetul public și contribuie consistent la dezvoltarea umană”14. Mai mult decât a rămâne un punct de discuție în agenda instituțiilor din administrația centrală și locală sau un obiectiv al strategiilor de dezvoltare, importanța și rolul vitalității culturale au început să fie remarcate în mod concret în activități economice și profesionale. Charles Landry, autorul lucrării The Creative City: A Toolkit for Urban Innovators, (1995) este, alături de Richard Florida, printre primii specialiști care au introdus și dezvoltat termenul de oraș creativ. Preocupat de potențialul creativ al orașelor și de rolul creativității în dezvoltarea orașelor încă din anii ‘80, Landry vorbește în celebra sa lucrare despre schimbările produse în ultimii 20 de ani la nivelul aspectului economic al orașelor și totodată de la nivelul structural și funcțional al noului tip de orașe. El punctează că „în era industrială exista o nevoie de separare a industriei grele de locul de muncă, de casă și de timpul liber”, pe când industriile nou emergente, bazate pe cunoaștere, necesită „un context urban care oferă spațiu, deschidere și interschimbări sociale”15. Conform lui Landry, creativitatea urbană este ceva dificil de obținut întrucât presupune aducerea împreună și conlucrarea cu succes a unor factori de naturi diferite, „a unor agenți și grupuri de interes cu backgrounduri, aspirații, potențialuri și culturi vol. 3, No.1-2, 2011, p. 97 13 Centrul de Cercetare și Consultanță în Domeniul Culturii, Vitalitatea Culturală a Orașelor din România, 2010, p. 3 14 Idem, p. 3 15 Charles Landry, The Creative City: A Toolkit for Urban Innovators. Second Edition, p. 35

diferite”16. Deci, pentru ca un oraș să fie cu adevărat creativ trebuie să aibă nu numai elemente de infrastructură culturală bogată, facilități de formare profesională, un suport financiar al autorităților pentru domeniul cultural, un mediu creativ stimulant, ci și o conlucrare armonioasă între aceste elemente și grupurile interesate de procesul creativ. Landry susține că există cel puțin șapte categorii de factori pentru ca un oraș să fie cu adevărat creativ. Acești factori au fie o natură concretă, ca de exemplu instituțiile culturale sau cele cu profil educațional de specialitate, fie un caracter mai puțin tangibil, precum stilul de viață sau sistemul de valori.17 Cele șapte categorii numite de Landry ca factori de creativitate urbană sunt: calitățile personale ale locuitorilor, voința și leadershipul, diversitatea umană și accesul la talente diverse, cultura organizațională, identitatea locală, spațiile urbane și facilitățile și dinamica rețelelor dintre oameni.18 Fiind un promotor și un susținător al rolului pe care îl au potențialul creativ și cel cultural local în dezvoltarea comunitară și economică a orașelor, Landry a transferat aceste aspecte din sfera discursului academic în servicii concrete. El a implementat aceste abordări privind stimularea și valorificarea elementelor de vitalitate creativă în practica profesională, prin servicii de consultanță acordate guvernelor la nivel mondial și marilor companii, concentrându-se în activitatea acestora pe dezvoltarea metodelor de revigorare economică prin activități culturale.19 De exemplu, Adelaide, capitala statului Australia de Sud, a apelat la Charles Landry20 în procesul elaborării strategiei de dezvoltare și promovare a acestui stat. 16 Ibid., p. 35 17 Charles Landry, The Creative City: A Toolkit for Urban Innovators. Second Edition, p. 106 18 Ibid., p. 106 19 Maria Stanborough, „The Link Between: Culture and Sustainability in Municipal Planning” în Culture and Local Governance / Culture et gouvernance locale, vol. 3, No.1-2, 2011, p. 96 20 Charles Landry, Rethinking Adelaide: capturing imagination / prepared by Charles Landry, Adelaide Thinker in Residence. Adelaide: Department of the Premier and Cabinet, 2003

De ce vitalitatea culturală? Argumente 13

Importanța studiului În contextul în care numeroase orașe încearcă diverse strategii și implementează anumite programe (ex. programul Capitală Europeană a Culturii – European Capital of Culture – ECOC) pentru creșterea notorietății locale, studierea vitalității culturale este un instrument util pentru pregătirea și realizarea unor astfel de demersuri. A cerceta vitalitatea culturală este cu atât mai imperios necesar cu cât notorietatea unui oraș poate fi influențată de o serie de factori, care pot produce un paravan care să mențină necunoscut potențialul cultural al respectivului oraș. De exemplu, orașul Kelowna, numit în 2004 Capitală Culturală a Canadei, deși are o vitalitate culturală ridicată prin infrastructura sa culturală destul de bogată (bibliotecă, centrul cultural al artelor, galerie de artă, patru muzee), nu este cunoscut pentru peisajul său cultural din cauza a trei factori. În studiul „The Link Between: Culture and Sustainability in Municipal Planning” (2011), Maria Stanborough arată că orașul Kelowna este mai cunoscut și mai vizitat de turiști pentru peisajul său natural (turism în scop de recreere), are o populație îmbătrânită, ceea ce face să nu fie un spațiu atractiv pentru companiile din industriile creative și care face totodată să existe un anume tip de consum cultural public, iar în al treilea rând, populația este predominant albă (minoritățile etnice sunt în procent mic), ceea ce se traduce în lipsa multiculturalismului21, acest aspect reprezentând un punct slab pentru un oraș raportat la o societate cu o diversitate etnică crescută, așa cum este cazul statelor americane. Aceasta este o situație care ilustrează cum într-un oraș cu potențial cultural și resurse culturale, dar nevalorificate printr-o studiere a vitalității sau printr-o implementare a unor politici de dezvoltare a sectorului cultural, acestea rămân umbrite de alți factori (caracteristici socio-demografice ale populației, caracteristicile de mediu și turism etc.).

În Raportul publicat de PricewaterhouseCoopers și intitulat „Orașe ale Viitorului – Competiție Globală, Leadership Local”22, este subliniat procesul de schimbare care începe să se vadă atât în modul în care orașele își construiesc oferta culturală pentru locuitori și vizitatori, cât și în accentul pus din ce în ce mai mult pe stimularea creativității: „Orașele de astăzi caută să își creeze o identitate unică, să construiască și să dezvolte experiențe pe care să le ofere atât locuitorilor orașului, cât și vizitatorilor. În prezent, facilitățile culturale și cele de timp liber nu mai înseamnă doar galerii de artă, instituții de operă sau muzee. Orașele de azi fac o trăsătură a identității lor din atmosfera orașului, patrimoniul și viața de noapte a orașului. Mai mult decât atât, dezvoltă o calitate intangibilă ce constă în creativitate și inovație. Orașe precum Vancouver în Canada, Reykjavik în Islanda și Barcelona în Spania culeg deja beneficiile strategiilor pe care le-au implementat pentru a atrage afaceri, dar și persoane creative și dinamice.”23 Cum am punctat mai sus, un alt subiect care subliniază capacitatea vitalității culturale de a produce dezvoltare urbană este contribuția pe care cultura o are în dezvoltarea economică. Deși încă mai există o imagine generalizată a culturii ca domeniu opus celui economic, aceasta are un potențial ridicat de a aduce dezvoltare economică și contribuie la creșterea calității vieții. Realizând această miză, strategiile actuale încep să puncteze aceste beneficii și să includă stimularea culturală în obiectivele lor. Pentru a include cultura în dezvoltarea economică a unei comunități sau a unui oraș există mai multe metode sau abordări. David J. Murray, de la Asociația Americană de Planificare, identifică trei tipuri de abordări care includ dezvoltarea economică prin cultură:24 22 PricewaterhouseCoopers, Cities of the Future – Global Competition, Local Leadership. 2005

21 Maria Stanborough, „The Link Between: Culture and Sustainability in Municipal Planning” în Culture and Local Governance / Culture et gouvernance locale, vol. 3, no. 1-2, 2011, p. 96

23 PricewaterhouseCoopers, Cities of the Future – Global Competition, Local Leadership. 2005, p. 52 24 David J. Murray, „Economic Vitality. How the arts and culture sector catalyze

14 De ce vitalitatea culturală? Argumente 1. Abordarea metodei facilităților centrale – este orientată către dezvoltarea unei zone, a unui centru cultural, a unui spațiu incubator sau a unui sector creativ. 2. Abordarea orientată către oameni / resurse umane – include dezvoltarea profesioniștilor în domeniul artelor prin crearea de spații de trăit și lucrat dedicate acestora, sprijinirea centrelor de arte, crearea oportunităților cooperative și de marketing sau punerea pe piață a lucrărilor de artă. 3. Abordarea orientată către programe – se centrează pe un anumit aspect dintr-o comunitate, ca de exemplu dezvoltarea unui program dedicat artelor, promovarea educației sanitare prin intermediul unui festival local de arte, prin expoziții, performance-uri sau piese de teatru cu tema despre sănătatea publică sau expunerea lucrărilor de artă în vitrinele libere pentru a atrage trecătorii.25 Punând cele trei abordări în cadrul unor strategii culturale sau a celor de dezvoltare urbană, ele se concretizează în măsuri ce urmăresc crearea de clustere și incubatoare creative, promovarea și spijinirea proiectelor de artă cu caracter permanent sau temporar, dezvoltarea comunitară și revitalizarea prin politici culturale și activități creative, după cum este descris în tabelul următor. Tabelul 1. Strategii creative pentru îmbunătățirea vitalității economice26 Strategie Descriere Promovarea Promovarea facilităților culturale cu scopul atragerii facilităților investițiilor economice și a experților. Dezvoltare

Promovarea dezvoltării comunitare prin politici culturale, creative sau artistice.

economic vitality”, în Arts and Culture Briefing Papers 05, American Planning Association, 2011 25 David J. Murray, „Economic Vitality. How the arts and culture sector catalyze economic vitality”, în Arts and Culture Briefing Papers 05, American Planning Association, 2011 26 Ibid.

Strategie Descriere Promovarea revitalizării comunitare și a cartierelor Revitalizare prin măsuri creative și strategii care subliniază rolul creativității. Crearea de clustere economice sau profesionale Clustere economice / bazate pe antreprenoriatul din domeniul creativ, profesionale inclusiv conectarea acestui tip de antreprenoriat cu afaceri non-culturale. Asigurarea de traininguri, dezvoltare profesională Educație sau a altor activități pentru antreprenorii din domeniul cultural, creativ sau al artelor. Crearea unor incubatoare pentru antreprenoriatul din domeniul creativ sau crearea de spații specifice Incubatoare creative cu costuri mici și de servicii pentru sprijinirea profe sioniștilor din domeniile artelor, creativ și cultural. Dezvoltarea unor elemente vizuale care transmit personalitatea comunității; utilizarea unui logo Branding și utilizarea de design grafic pentru publicitate, marketing și promovarea unei comunități. Crearea de cartiere artistice, culturale, de divertis Proiecte de cartiere ment, istorice sau de patrimoniu. Asigurarea specifice pentru artiști sprijinului economic sau legislativ / normativ pentru spații specifice de locuit și lucru dedicate artiștilor. Locuri de întâlnire pentru publicul general și specifice artiștilor

Asigurarea de sprijin public, privat, economic sau normativ pentru piețe, bazaruri, centre comunitare, piețe publice, parcuri și facilități educaționale de diferite tipuri.

Utilizarea unor festivaluri sau sărbători locale Evenimente pentru a sublinia resursele și facilitățile culturale ale unei comunități. Implementarea politicilor privind reutilizarea Revitalizare urbană spațiilor existente care nu mai sunt funcționale, într-un nou scop cultural și pentru artiști. Artă publică

Sprijinirea proiectelor cu caracter temporar sau permanent de artă publică.

Sintetizând, studierea vitalității culturale este importantă în funcționarea și dezvoltarea locală și constă în avantaje precum: ¾¾ Subliniază rolul culturii și creativității ca parte integrantă în sustenabilitatea comunitară pe termen lung.

De ce vitalitatea culturală? Argumente 15 ¾¾ Oferă decidenților politici un instrument util în formularea politicilor culturale care să încurajeze sprijinul activităților și actorilor culturali. ¾¾ Este un instrument util și pentru alte grupuri de interes precum economiști, antreprenori culturali, manageri culturali, companii din industriile culturale și creative, actori din sectorul privat și non-guvernamental (ONG-uri). ¾¾ Realizează un top al orașelor din puntctul de vedere al vitalității culturale, identificând punctele tari, punctele slabe și cum pot fi acestea remediate. ¾¾ Oferă argumentele necesare stimulării și valorificării potențialului cultural și creativ al orașelor.

Dimensiuni ale vitalității culturale Principalii indicatori care compun vitalitatea culturală pot fi grupați după schema de mai jos (vezi Figura 1). O primă categorie de indicatori se referă la infrastructura culturală a unui oraș (numărul efectiv de instituții publice de cultură, ca de exemplu: săli de spectacole, cinematografe, muzee, biblioteci, instituții de operă și operetă). O altă categorie de indicatori este reprezentată de participarea populației (consumul cultural al resurselor și serviciilor culturale). Un alt indicator al vitalității culturale este sprijinul financiar acordat de autoritățile locale pentru activități culturale. În contextul în care o mare parte din viața culturală a unui oraș depinde de alocările bugetare pentru cultură, indicatorul capătă o importanță crescută. Categoria a treia de indicatori se referă la numărul efectiv de ONG-uri

Figura 1. Dimensiunile vitalității culturale

16 Metodologia studiului și colectarea datelor culturale active și existența industriilor creative la nivelul orașului. Am încadrat ambii indicatori într-o grupă, fiind vorba de sectorul non-profit și de cel privat, care aduc un nou tip de participare culturală, de servicii culturale, dar și de formare a unor tipuri de consum cultural. O a patra categorie de indicatori care compun

dimensiunile vitalității culturale se referă la posibilitățile oferite la nivel local pentru formarea unor resurse umane specializate în domenii culturale și artistice, referindu-ne aici la numărul efectiv de unități de educație specializată (cu profil cultural / de arte și la numărul de elevi și cadre didactice ale acestora).

3. Metodologia studiului și colectarea datelor Studiul privind vitalitatea culturală a orașelor din România se află la a patra ediție. Ca urmare a faptului că ediția precedentă s-a realizat în anul 2010 și a prezentat date la nivelul anului 2009, studiul din acest an cuprinde analize la nivelul a 46 de orașe pentru perioada 2010-2015. Ca și în edițiile precedente, în realizarea cercetării am preluat și adaptat la analizarea orașelor din România modelul metodologic folosit de cei de la Instutitul Urban din Washington în realizarea studiului Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators (2006). În ceea ce privește eșantionul folosit, am păstrat în analiză aceleași 46 de orașe pentru care am calculat indicele de vitalitate culturală în ediția publicată în 2010. Cele 46 de orașe reprezintă reședințele de județ și orașele cu o populație de peste 50.000 de locuitori pe care le-am considerat „principalii poli de dezvoltare umană din România, unde oportunitățile pentru activitățile culturale și economia creativă sunt cel mai bine reprezentate”27. Ca și în edițiile trecute ale studiului, am exclus municipiul București din analiză, deoarece prin dotările, resursele culturale și creative, dar și prin dimensiunea orașului (implicit ca număr de locuitori) reprezintă un caz aparte de vitalitate culturală comparativ cu restul orașelor din analiză. Prin aceste puncte forte, care plasează orașul București la o distanță foarte mare față de restul orașelor, includerea Capitalei ar fi „distorsionat” analiza pe orașe.

27 Centrul de Cercetare și Consultanță în Domeniul Culturii, Vitalitatea Culturală a Orașelor din România, 2010, p. 4

Cele 46 de orașe incluse în analiză sunt: Orașele incluse în analiză 1. Sibiu

2. Cluj-Napoca

3. Târgoviște

4. Constanța

5. Galați

6. Brașov

7. Craiova

8. Târgu Mureș

9. Pitești

10. Timișoara

11. Iași

12. Ploiești

13. Oradea

14. Râmnicu Vâlcea

15. Botoșani

16. Bacău

17. Alba-Iulia

18. Baia Mare

19. Miercurea Ciuc

20. Arad

21. Satu Mare

22. Suceava

23. Bârlad

24. Piatra Neamț

25. Giurgiu

26. Hunedoara

27. Turda

28. Brăila

29. Slobozia

30. Sfântu Gheorghe 31. Călărași

32. Reșița

33. Alexandria

34. Târgu Jiu

35. Tulcea

36. Mediaș

37. Drobeta Turnu-Severin

38. Zalău

39. Buzău

40. Onești

41. Focșani

42. Bistrița

43. Vaslui

44. Slatina

45. Deva

46. Roman

Realizarea indicelui de vitalitate culturală este un proces complex care solicită un anumit efort de timp dedicat în special în identificarea indicatorilor (care prin calitatea și cantitatea lor să redea cel mai bine nivelul vitalității culturale a unui oraș), dar și în identificarea surselor pentru colectarea datelor care compun indicatorii, la care se adaugă timpul dedicat efectiv pentru etapa de colectare a datelor. Rezultatul acestui proces a fost pe de o parte adăugarea unor tipuri de indicatori noi, dar pe de altă parte a însemnat și renunțarea la unii indicatori. În ediția actuală a studiului am păstrat cinci dintre cele șase mari categorii de indicatori utilizate și în ediția din 2010.

Metodologia studiului și colectarea datelor 17 Categoriile de indicatori care compun dimensiunile vitalității culturale în analiza noastră sunt: 1. Infrastructură culturală 2. Participare culturală 3. Buget / Cheltuieli pentru activități culturale 4. Resurse umane specializate 5. Industrii creative Categoria de indicatori la care am fost nevoiți să renunțăm este cea referitoare la ONG-urile culturale, întrucât nu am identificat o sursă actualizată și exhaustivă la nivelul indicatorilor urmăriți (numărul de angajați, bugetul organizației și numărul de voluntari) și care totodată să surprindă aceste date pe perioada 2010-2015 la nivelul ONG-urilor culturale active din cele 46 de orașe incluse în analiză. O altă situație apărută în etapa de identificare a indicatorilor și surselor de colectare a venit pe fondul caracterului dinamic pe care-l are sectorul cultural din punct de vedere structural sau funcțional. O perioadă de șase ani precum este cea pe care o acoperim prin analiza din acest studiu se poate dovedi de asemenea o provocare. În decursul anilor analizați s-au produs schimbări la nivelul concret al dimensiunilor urmărite. Aceste schimbări se reflectă în cadrul categoriilor de indicatori, unde, așa cum am menționat mai sus, pe de o parte am adăugat indicatori noi, iar pe de altă parte am fost nevoiți să renunțăm la alții. De asemenea, față de ediția trecută am îmbunătățit lista de CAEN-uri care compun sectorul industriilor creative. Am ales CAEN-uri cât mai cuprinzătoare atât pentru domeniile de activitate considerate ca fiind industrii culturale și creative, cât și industriile de suport ale acestora. Ne-am orientat în alegerea CAEN-urilor luând în considerare standardele privind definirea activităților culturale din Raportul Essnet - Culture.28 Referitor la noii indicatori incluși în analiză, pe parcursul documentării, colectării și verificării indicatorilor obținuți am 28 ESSnet-Culture Final Report, 2012, pp. 64-67

realizat, de exemplu, că ar fi oportun să introducem în categoria de infrastructură culturală indicatorul număr de centre culturale, respectiv număr de locuri în centrele culturale. Adăugarea acestor indicatori vine ca urmare a schimbărilor petrecute la nivelul infrastructurii culturale pe fondul reorganizărilor bugetare ale instituțiilor publice din 2010. În procesul de reorganizare de atunci, o serie de instituții s-au comasat / reorganizat în cadrul unor astfel de instituții (centre culturale). Un exemplu concret în acest sens este cazul municipiului Tulcea; conform site-ului Consilului Județean Tulcea, procesul de schimbare a fost următorul: „În februarie 2010, Teatrul Jean Bart s-a unit cu alte trei instituții de cultură: Ansamblul Artistic Baladele Deltei, Școala Populară de Arte și Meserii și Centrul Județean pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale, urmând programul de reorganizare al instituțiilor bugetare. Astfel, ia naștere Centrul Cultural Jean Bart Tulcea, instituție publică de cultură, finanțată de Consiliul Județean Tulcea.”29 Un alt motiv pentru care am introdus acest indicator este infrastructura culturală foarte modestă culturală la nivelul orașelor mai mici incluse în analiză. Introducerea unui astfel de indicator avantajează orașele cu o astfel de situație la nivelul cărora nu am avea mai mult de un indicator pentru infrastructura culturală. Deși am dorit o comparație a rezultatelor acestei ediții cu cea precedentă, acest lucru este puțin realizabil în condiția modificărilor survenite la nivelul categoriilor de indicatori. Astfel, pe de o parte au fost incluși indicatori în categoria de infrastructură culturală, participare culturală sau resurse umane specializate. De asemenea, am exstins lista de coduri CAEN pe care le-am luat în considerare pentru obținerea indicatorilor aferenți categoriei de industrii creative.

29 Informație preluată de pe https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/Executiv/ Pages/ViewInstitutii1.aspx?Id_Lista=1

18 Metodologia studiului și colectarea datelor Pe de altă parte, comparația rezultatelor obținute anul acesta30 cu cele din ediția anterioară trebuie privită ținând cont de renunțarea la o categorie întreagă de indicatori (cazul ONGurilor culturale, pentru care nu am găsit o sursă exhaustivă care să ne ofere datele necesare). Referitor la modalitatea de a studia tema vitalității culturale a orașelor, deși vitalitatea culturală / creativă este o temă comună unei serii de studii din diferite țări, metodele de analiză folosite sunt diferite: unele studii folosesc exclusiv indicatori cantitativi, pe când alte studii utilizează o analiză combinată a indicatorilor cantitativi cu date calitative. Un exemplu în acest sens este studiul The Vitality IndexTM Ranking of 35 U.S. Cities derulat de Creative Cities International, LLC. Cercetarea care stă la baza studiului american a inclus atât analiza de factori cantitativi precum tendințe, costuri, servicii publice și infrastructura creativă a orașului, cât și analiza de factori calitativi31. Datele de factură calitativă au fost obținute prin realizarea de studii demografice, sondaje online cu cetățenii și chestionare aplicate reprezentanților autorităților locale cu referire la opinia acestora asupra atracțiilor culturale ale orașelor, viața de noapte a orașului, oportunitățile educaționale și opinii despre dinamismul general al domeniului creativ în orașul respectiv. Obiectivul acestui studiu de tip index a fost acela de a analiza și prezenta resursele și facilitățile culturale și cele adresate petrecerii timpului liber la nivelul fiecărui oraș și ce anume este distinctiv și atractiv pentru fiecare oraș inclus în analiză. Măsurarea vitalității culturale depinde de obiectivele propuse ale studiilor care urmăresc această trăsătură a orașelor. Unele dintre aceste studii pot avea obiective strict academice sau sociologice, în timp ce altele se centrează pe măsurarea vitalității culturale dintr-o perspectivă economică. Astfel de studii sunt cele 30 Ediția precedentă a studiului a prezentat topul primelor 15 orașe în funcție de indicele final de vitalitate culturală. Am dorit reluarea unui astfel de top prin realizarea mediei indicilor de vitalitate culturală pe perioada 2010-2015. Topul este prezentat în Capitolul 4. 31 Creative Cities International, LLC, The Vitality IndexTM Ranking of 35 U.S. Cities. Executive Report, p.2

derulate de departamentele și asociațiile de planificare urbană și se centrează pe analiza indicatorilor referitori la suportul și măsurile implementate de autoritățile locale în dezvoltarea comunitară prin intermediul culturii, alături de celelalte trei mari domenii: economic, de mediu și social, privind vitalitatea culturală prin rolul pe care îl are în planificarea urbană ca instrument al sustenabilității comunitare pe termen lung.32 Cercetarea de față își propune să analizeze gradul de vitalitate culturală a unui număr de 46 de orașe la nivel național. De asemenea, studiul urmărește prezentarea unor profiluri ale orașelor incluse în analiză (topul primelor 15 orașe cu indicii de vitalitate cei mai puternici pe perioada analizată) și atinge aspecte precum: ¾¾ evidențierea oportunităților de acces la bunurile și serviciile culturale (infrastructura culturală); ¾¾ oportunitățile de specializare a resurselor umane în domeniile artistic și cultural; ¾¾ gradul de participare culturală a populației; ¾¾ gradul de dezvoltare a sectorului creativ (firmele din industrii culturale și creative); ¾¾ realizarea unor recomandări pentru orașele analizate.

Modul de calcul al indicilor de vitalitate Gradul de vitalitate culturală (indicele de vitalitate culturală) a fiecăruia dintre cele 46 de orașe cuprinse în analiză a fost calculat, pentru fiecare dintre cei șase ani din intervalul 20102015, ca medie a valorilor a cinci categorii de indicatori: (1) indicele infrastructurii dedicate activităților culturale, (2) indicele participării culturale, (3) indicele cheltuielilor bugetare pentru activități culturale, (4) indicele privitor la resursele umane formate în domeniul artelor / cultural și (5) indicele privitor la 32 Ibid.

Metodologia studiului și colectarea datelor 19 dezvoltarea industriilor creative. Cele cinci categorii cuprind un total de 38 de indicatori. Fiecare categorie de indicatori a produs un indice de vitalitate, calculat după următorii pași: (1) Indicele infrastructurii dedicate activităților culturale a fost calculat ca medie a valorilor standardizate cu privire la dotarea respectivelor orașe cu instituții de cultură (biblioteci, muzee, săli de cinematograf, locuri în sălile de cinematograf, teatre dramatice, locuri în sălile dedicate teatrului dramatic, teatre muzicale, locuri în sălile dedicate teatrului muzical, teatre de păpuși, locuri în sălile de teatru de păpuși, opere, locuri în sălile de operă, filarmonici, locuri în sălile filarmonicilor, ansambluri artistice, orchestre populare, centre culturale și locuri în centrele culturale), relativ la numărul de locuitori ai orașului. În consecință, fiecare dintre valorile absolute ale subindicilor (ex.: număr muzee) a fost relativizat la numărul de locuitori (ex.: număr muzee la 100.000 de locuitori ai orașului) și, apoi, calculată valoarea standardizată corespunzătoare. (2) Indicele participării culturale a fost calculat ca medie a valorilor standardizate cu privire la numărul de vizitatori, respectiv spectatori, ai instituțiilor de cultură, relativ la numărul de locuitori ai orașului respectiv. În consecință, fiecare dintre valorile absolute ale subindicilor (ex.: număr total de vizitatori ai muzeelor) a fost relativizat la numărul de locuitori (ex.: număr de vizitatori relativ la 100 de locuitori din totalul locuitorilor) și, apoi, calculată valoarea standardizată corespunzătoare. (3) Indicele cheltuielilor bugetare alocate pentru activități culturale a fost calculat ca medie a valorilor standardizate cu privire la (a) ponderea cheltuielilor pentru activități culturale din bugetul total al autorității locale pentru anul respectiv și (b) cheltuielile totale pentru cultură relativ la numărul de locuitori ai orașului respectiv.

școli de artă, școli populare de artă, universități de arte), relativ la număr total de locuitori ai orașului respectiv. În consecință, fiecare dintre valorile absolute ale subindicilor (ex.: numărul de elevi înscriși în școli și licee de artă) a fost relativizat la numărul de locuitori (ex.: numărul de elevi înscriși în școli și licee de artă relativ la 100 de locuitori din totalul locuitorilor). (5) Indicele privitor la dezvoltarea industriilor creative a fost calculat ca medie a valorilor standardizate cu privire la (a) profitul total al actanților din domeniul industriilor creative, (b) cifra de afaceri totală a acestora și (c) numărul de salariați ai acestora, relativ la numărul total de locuitori ai orașului respectiv. De asemenea, standardizarea valorilor a fost realizată prin următorii pași: (1) Colectarea datelor cu privire la valorile absolute ale unui subindice (ex.: număr teatre). (2) Calcularea unei valori relativ la un anumit număr din totalul locuitorilor (ex.: număr teatre relativ la 100.000 de locuitori din totalul acestora). (3) Substragerea mediei valorilor relative din fiecare dintre valorile relative obținute conform pasului (2). (4) Împărțirea fiecărui rezultat obținut la pasul (3) la deviația standard a valorilor relative. Rezumând toți pașii într-o formulă, pentru x = valoarea relativă unui subindice (v. pasul (2)), valoarea standard a lui x va fi: (x – medie valori relative)/deviație standard a valorilor relative.

(4) Indicele privitor la resursele umane care se formează în domeniul cultural a fost calculat ca medie a valorilor standardizate privitoare la numărul de cursanți și personal didactic angajat în activitățile instituțiilor de cultură (licee și

20 Metodologia studiului și colectarea datelor

Sursa datelor În funcție de caracterul datelor care au compus indicatorii pe baza cărora am realizat analiza și obținerea indicilor de vitalitate culturală, am folosit mai multe surse.

în care au fost bugetate activități cu caracter cultural; ex. festivaluri de teatru, muzică, expoziții pictură, artă stradală, evenimente literare etc.).

¾¾ Resurse umane specializate – numărul de elevi înscriși în școli și licee de artă, numărul de personal didactic de specialitate în școli și licee de artă, numărul de cursanți înscriși în școlile populare de artă și meserii și numărul de personal de specialitate din școlile populare de artă. Acești indicatori au fost colectați prin adrese oficiale trimise către toate liceele / școlile de artă din orașele incluse în analiză și prin adrese oficiale trimise către școlile populare de arte și meserii.

¾¾ Pentru datele referitoare la infrastructura culturală și participare culturală am colectat o parte a indicatorilor necesari din baza de date online TEMPO a Institutului Național de Statistică, iar o altă parte i-am obținut din bazele de date indisponibile public ale INS. Pentru indicatorii referitori la numărul de cinematografe, numărul de locuri în sălile de cinematograf și numărul de spectatori în cinematografe am obținut date de la Centrul Național al Cinematografiei.

¾¾ Cheltuieli bugetare pentru cultură – și în cazul acestei categorii de indicatori am colectat date prin Adrese Oficiale trimise primăriilor din cele 46 de municipii incluse în analiză, prin care am solicitat atât bugetul local total aferent primăriei, cât și sumele alocate pentru cultură, bugetul defalcat pe subcapitole, și anume sumele alocate pentru servicii culturale și pentru servicii recreative pentru tineret (*doar în cazul

¾¾ Pentru categoria industriilor creative am utilizat datele centralizate la nivel național de compania Borg Design și cuprinse în CD-ul Lista Firmelor. După cum am menționat anterior, la nivelul analizei realizate am utilizat cinci categorii mari de indicatori pentru măsurarea gradului de vitalitate culturală a orașelor. În capitolul următor vom prezenta fiecare dintre aceste categorii.

Dimensiunile vitalității culturale. Tipuri de indicatori 21

4. Dimensiunile vitalității culturale. Tipuri de indicatori Infrastructura culturală Această categorie este cea mai extinsă, cuprinzând un număr de 18 indicatori. Cei 18 indicatori reflectă gradul de dezvoltare al rețelei de resurse culturale clasice care compun infrastructura culturală publică locală, referindu-ne aici la instituții culturale publice precum: biblioteci, muzee, instituții de spectacol (teatru și operă), ansambluri artistice și orchestre populare, centre culturale. Se adaugă numărul de cinematografe (acestea fiind mai degrabă un tip de resursă care nu mai ține de infrastructura clasică culturală, prin apariția sălilor de cinematograf în incinta centrelor de shopping (mallurile). Indicatorii acestei categorii se împart în indicatorii care exprimă existența resurselor culturale (numărul de unități) și capacitatea acestora de a oferi acces publicului la serviciile lor (numărul locurilor în aceste unități). Pe lângă exprimarea gradului de dotare al orașelor cu resursele culturale clasice, această categorie de indicatori reflectă potențialul orașelor de a se dezvolta ca poli culturali, aspect ce le poate permite obținerea unui interes din partea locuitorilor și a turiștilor, contribuind într-o mare măsură la realizarea unei identități locale bazate pe resursele culturale. Gradul de echipare la nivelul infrastructurii culturale poate semnifica pentru un oraș și o posibilitate de a valorifica aceste resurse prin candidatura la titulaturi precum cea de Capitală Europeană a Culturii, un program care timp de un an oferă orașelor contextul dezvoltării profilului cultural, creșterea notorietății orașului și dezvoltarea economiei locale prin activități artistice și culturale. Cei 18 indicatori care compun categoria de față sunt: 1. Biblioteci (numărul bibliotecilor la 10.000 de locuitori) 2. Cinema (numărul sălilor de cinematograf la 10.000 de locuitori) 3. Cinema (numărul locurilor în sălile de cinematograf la 1.000 de locuitori)

4. Muzee (numărul de muzee la 100.000 de locuitori) 5. Opera (numărul instituțiilor de operă la 100.000 locuitori) 6. Opera (numărul locurilor în instituțiile de operă la 1.000 locuitori) 7. Filarmonică (numărul instituțiilor de filarmonică la 100.000 de locuitori) 8. Filarmonică (numărul locurilor în instituțiile de filarmonică la 1.000 de locuitori) 9. Teatre dramatice (numărul de teatre dramatice la 100.000 de locuitori) 10. Teatre dramatice (numărul de locuri în teatrele dramatice la 1.000 de locuitori) 11. Teatre muzicale (numărul de teatre muzicale la 100.000 de locuitori) 12. Teatre muzicale (numărul de locuri în teatrele muzicale la 1.000 de locuitori) 13. Teatre de păpuși / de animație (numărul de teatre de păpuși la 100.000 de locuitori) 14. Teatre de păpuși / de animație (numărul de locuri în teatre de păpuși la 1.000 de locuitori) 15. Ansambluri artistice (numărul de ansambluri artistice la 100.000 de locuitori) 16. Orchestre populare (numărul de orchestre populare la 100.000 de locuitori) 17. Centre culturale (numărul de centre culturale la 100.000 de locuitori) 18. Centre culturale (numărul de locuri în centre culturale la 1.000 de locuitori)

22 Dimensiunile vitalității culturale. Tipuri de indicatori

Resurse umane specializate Măsurarea acestui tip de indicator oferă posibilitatea de a urmări capacitatea unui oraș (prin existența unor servicii specifice de formare educațională și profesională) de a forma resurse umane specializate în domeniul cultural și artistic. Un număr crescut de resurse umane specializate în domeniul artistic și cultural poate duce la o stimulare a creșterii concurenței la nivelul firmelor din domeniu cultural și creativ care să dezvolte sedii și activități în orașul respectiv. O astfel de concentrare de personal și firme poate produce creșterea nivelului de trai local și poate stimula capacitatea comunității de a atrage activități economice și de a crea un mediu în care inovația se poate dezvolta.33 În cadrul acestei categorii de indicatori, am colectat date la nivelul școlilor gimnaziale cu profil artistic, al liceelor de arte, al universităților cu profil cultural și al Școlilor Populare de Arte (și Meserii) din subordinea Consiliilor Județene. Indicatorii urmăriți se referă la: 1. Studenți înscriși în universitățile de artă / cu profil cultural (numărul de elevi la 1.000 de locuitori) 2. Personal didactic din universitățile de artă / cu profil cultural (numărul de profesori la 1.000 de locuitori) 3. Elevi înscriși în școli gimnaziale / licee cu profil artistic (numărul de elevi la 1.000 de locuitori) 4. Personal didactic din școlile / liceele cu profil artistic (numărul de profesori la 1.000 de locuitori) 5. Cursanți înscriși în școlile de artă populară / școlile de arte și meserii (numărul de elevi la 1.000 de locuitori) 6. Personalul didactic / de specialitate din școlile de artă populară / școlile de arte și meserii (numărul de profesori la 1.000 de locuitori)

33 David J. Murray,„Economic Vitality. How the arts and culture sector catalyze economic vitality”, în Arts and Culture Briefing Papers 05, American Planning Association, 2011

Cheltuieli bugetare alocate pentru cultură Această categorie de indicatori urmărește identificarea sprijinului financiar acordat de autoritățile locale domeniului cultural la nivelul orașului. După cum menționam în ediția precedentă a studiului, bugetele alocate de autoritățile locale instituțiilor de cultură reprezintă principala modalitate de finanțare a acestora.34 Față de indicatorii folosiți în 2010, care cuprindeau capitolul bugetar intitulat „cheltuieli pentru cultură, recreere și religie”, în ediția de față a studiului am îmbunătățit măsurarea acestui tip de indicator prin solicitarea de date la nivelul primăriilor de municipiu privind bugetul defalcat pe subcapitole, și anume sumele alocate pentru servicii culturale și servicii recreative pentru tineret (*doar în cazul în care au fost bugetate activități cu caracter cultural; ex. festivaluri de teatru, muzică, expoziții pictură, artă stradală, evenimente literare etc.), nemailuând astfel în calcul sumele alocate pentru religie / culte și cele pentru activități sportive care făceau parte din același capitol bugetar. Ca și în ediția precedentă, am păstrat măsurarea ponderii cheltuielilor pentru cultură în totalul bugetului local de cheltuieli (%), care „arată importanța pe care autoritățile locale o acordă sectorului cultural, în raport cu celelalte domenii de activitate din administrarea lor”35.

Participare culturală Această categorie de indicatori este complementară categoriei de indicatori referitori la infrastructura culturală. Dacă infrastructura culturală prezintă un aspect static al vitalității culturale (numărul efectiv de unități culturale la nivelul orașului), categoria de participare prezintă aspectul dinamic, și anume gradul de consum cultural al populației și gradul de utilizare a infrastructurii culturale locale. 34 Centrul de Cercetare și Consultanță în Domeniul Culturii, Vitalitatea Culturală a Orașelor din România, 2010, p. 6 35 Ibid., p. 6

Dimensiunile vitalității culturale. Tipuri de indicatori 23 Unele studii privind vitalitatea culturală consideră participarea culturală ca fiind categoria de indicatori care ilustrează cel mai bine nivelul vitalității locale.36 Este în capacitatea acestei categorii de indicatori să pună în valoare alte dimensiuni ale vitalității culturale așa cum este cea de infrastructură, dar și cea care se referă la sprijinul financiar acordat de autoritățile locale pentru cultură sau pentru categoria privind industriile creative. O participare culturală cu grad ridicat din partea populației poate atrage o creștere a economiei locale, o dezvoltare a sectorului cultural public și privat din perspectiva infrastructurii și a ofertei de bunuri și servicii culturale. De asemenea, o participare culturală ridicată poate stimula și mediul industriilor creative. În relația participare culturală – vitalitate locală, orașele pot contribui la creșterea gradului de participare prin anumite resurse și stimulente oferite potențialilor consumatori culturali. Orașele trebuie să ofere facilitățile și resursele necesare care să contribuie la sporirea participării la viața culturală a unor grupuri diverse ca vârstă, stil de viață, care locuiesc, lucrează, studiază sau doar vizitează acel oraș.37 Totodată, prin facilitarea unui acces de participare culturală, orașele pot să producă un simț al apartenenței pentru cei consumă acele servicii.38 Indicatorii pe care-i utilizăm în această ediție pentru analiza dimensiunii de participare sunt: 1. Spectatori de cinema (la 100 de locuitori) 2. Spectatori la operă (la 100 de locuitori) 3. Spectatori la filarmonică (la 100 de locuitori) 4. Spectatori la teatre dramatice (la 100 de locuitori) 5. Spectatori la teatre muzicale (la 100 de locuitori) 36 François Matarasso, Towards a Local Culture Index. Measuring the Cultural vitality of communities, 1999, p. 12 37 Adelaide City Council, Arts and Culture Planning Officer, Arts and Culture Strategy 2010-2014, 2010, p. 6 38 Ibid., p. 6

6. Spectatori la teatre de păpuși (la 100 de locuitori) 7. Vizitatori în muzee (la 100 de locuitori) 8. Spectatori în centre culturale (la 100 de locuitori)

Economia creativă Această dimensiune a vitalității culturale reprezintă caracteristicile noii economii bazate pe cunoaștere și muncă intelectuală și cuprinde indicatori care descriu activitatea industriilor culturale și creative. Autori precum Richard Florida și Charles Landry leagă apariția industriilor creative și a economiei creative de procesul de transformare a funcțiilor orașului, așa cum erau definite acestea până recent.39 Richard Florida menționa că „în ultimele decenii s-a petrecut o schimbare dramatică în natura economiilor capitaliste, trecându-se de la un sistem tradițional industrial-organizațional, bazat pe fabrici de mari dimensiuni și clădiri de birouri uriașe și centrat pe economii de scală și pe muncă fizică, la un sistem emergent mai inovativ, bazat pe cunoaștere, muncă intelectuală și creativitate umană.”40 De asemenea, Charles Landry, interesat în mod special de studierea orașelor creative, sublinia importanța pe care industriile creative o au în dezvoltarea economică și urbană. În lucrarea sa The Creative City: A Toolkit for Urban Innovators41, Landry punctează că industriile culturale și creative din SUA cuprind peste 10% din populația angajată, procent care în Europa este la un nivel de aproximativ 5%, și că în cazul Marii Britanii, de exemplu, industria muzicală a avut exporturi mai mari decât domeniul ingineriei începând cu anii 1980. Landry 39 Charles, Landry. The Creative City: A Toolkit for Urban Innovators 1995; Richard Florida, The Rise of the Creative Class. And How It’s Transforming Work, Leisure and Everyday Life, 2002 40 Richard Florida, Cities and the Creative Class, p. 16] 41 Charles, Landry. The Creative City: A Toolkit for Urban Innovators. Second Edition, p. 137

24 Dimensiunile vitalității culturale. Tipuri de indicatori mai menționează că acest tip de industrii (creative) „atrag noi investitori și noi afaceri, dar și un flux crescut de turiști, având beneficii economice indirecte”42. Unele orașe au trecut la măsuri concrete pentru susținerea dezvoltării resurselor umane și industriilor din domeniul creativ. În Introducerea Strategiei pentru Cultură și Arte pentru perioada 2010-2014 a orașului Adelaide, este punctat: „O viață culturală vibrantă este parte din atractivitatea orașului Adelaide și este un punct esențial în obiectivele orașului de a atrage persoane creative, inovative și bine pregătite, care vor contribui la dezvoltarea economică în contextul provocărilor viitoare.”43 Indicatorii utilizați pentru realizarea categoriei de industrii culturale sunt: 1. Numărul angajaților din industria creativă la 1.000 de locuitori 2. Cifra de afaceri a firmelor din industriile și serviciile creative (Cifra de afaceri per locuitor) 3. Profitul firmelor din industriile și serviciile creative (Ponderea profitului în totalul cifrei de afaceri)

42 Ibid., p. 137 43 Adelaide City Council, Arts and Culture Strategy 2010-2014, 2010, p. 1

Vitalitatea culturală a orașelor. Evoluția indicilor de vitalitate culturală 25

5. Vitalitatea culturală a orașelor. Evoluția indicilor de vitalitate culturală Clasamentul orașelor în funcție de vitalitatea culturală a acestora a fost realizat în baza mediei indicilor de vitalitate culturală manifestată în perioada 2010-2015. După cum am descris în capitolul dedicat metodologiei, vitalitatea culturală a fiecăruia dintre cele 46 de orașe alese a fost calculată, pentru fiecare dintre cei șase ani din intervalul 2010-2015, ca medie a valorilor a cinci categorii de indicatori: (1) indicele infrastructurii

dedicate activităților culturale, (2) indicele participării culturale, (3) indicele cheltuielilor pentru activități culturale, (4) indicele privitor la resursele umane implicate în activități culturale și (5) indicele privitor la dezvoltarea industriilor creative. Indicii de vitalitate culturală obținuți ca medie a celor cinci categorii de indicatori sunt ilustrați în tabelul alăturat pentru fiecare an cuprins în analiză.

Tabelul 2. Clasamentul primelor 15 orașe cu cei mai buni indici de vitalitate culturală pentru perioada 2010-2015 VITALITATEA CULTURALĂ A ORAȘELOR 2010-2015 – TOP 15 ORAȘUL

Poziția în top

Media Indicelui de vitalitate culturală 2010-2015

Indicele de vitalitate 2010

Indicele de vitalitate 2011

Indicele de vitalitate 2012

Indicele de vitalitate 2013

Indicele de vitalitate 2014

Indicele de vitalitate 2015

CLUJ-NAPOCA

1,212

1,220

1,200

1,272

1,200

1,219

1,160

ALBA IULIA

1,022

1,332

1,192

1,181

1,374

0,673

0,383

MIERCUREA CIUC

0,989

0,980

0,884

0,952

1,123

1,046

0,949

TÂRGU MUREȘ

0,871

0,737

0,821

0,826

0,911

1,062

0,869

SIBIU

0,854

0,897

0,937

0,957

0,819

0,841

0,673

TIMIȘOARA

0,616

0,720

0,636

0,583

0,543

0,627

0,585

SFÂNTU GHEORGHE

0,491

0,403

0,464

0,442

0,466

0,578

0,596

TÂRGOVIȘTE

0,488

0,475

0,455

0,426

0,442

0,482

0,648

CRAIOVA

0,440

0,285

0,244

0,293

0,379

0,686

0,752

0,422

0,331

0,451

0,378

0,310

0,603

0,462

IAȘI

0,405

0,522

0,379

0,443

0,322

0,379

0,386

TÂRGU JIU

0,292

0,266

0,232

0,207

0,199

0,412

0,437

SATU MARE

0,257

0,176

0,340

0,295

0,158

0,202

0,373

BRAȘOV

0,248

0,255

0,229

0,217

0,223

0,188

0,376

BISTRIȚA

0,204

-0,131

0,044

0,383

0,444

0,246

0,236

BOTOȘANI

26 Vitalitatea culturală a orașelor. Evoluția indicilor de vitalitate culturală Vrem să facem din nou mențiunea că primul loc ocupat de Cluj-Napoca în topul de vitalitate culturală 2010-2015 este rezultatul analizei de față care cuprinde 46 de orașe și în care municipiul București nu a fost inclus, acesta aflându-se la o distanță foarte mare prin resursele și serviciile culturale pe care le deține, cu o vitalitate semnificativ diferită de restul orașelor. De asemenea, punctăm că unele apariții în top 15 (cum poate este cazul orașelor Botoșani sau Satu Mare) pot părea insolite, însă domeniul pe care îl analizăm – categoriile de indicatori care compun vitalitatea culturală – este unul dinamic și oscilant, care poate înregistra modificări semnificative de la un an la altul. Totodată, recomandăm interpretarea și citirea rezultatelor ținând cont că pozițiile orașelor în clasamentul dedicat pe fiecare categorie de indicatori sunt date de calcularea indicilor pentru respectiva categorie de indicatori raportat la populația orașului. De exemplu, același tip de infrastructură culturală și cu același număr de elemente de infrastructură deținute de două orașe nu generează același indice de vitalitate. Dacă orașul este mai mic ca număr de locuitori, evident, asta înseamnă mai multe elemente de infrastructură pe cap de locuitor față de un oraș cu o populație mai numeroasă. Ținând cont de acest mod în care sunt calculați indicii de vitalitate în cadrul fiecărei categorii de indicatori, recomandăm ca realizarea de comparații între orașe să fie mai degrabă orientativă. Un alt factor care influențează pozițiile orașelor în clasamentele de vitalitate este dat de caracterul datelor colectate. Am dedicat o etapă îndelungată verificării validității indicatorilor colectați și găsirii de posibile explicații pentru unele situații unde cifrele înregistrează valori semnificativ diferite de la un an la altul sau unde par a produce anomalii. Unele dintre aceste situații pot fi explicate prin influența unor factori extrinseci asupra categoriilor de indicatori, ca de exemplu trecerea printr-un anume proces (cazul comasărilor din 2010 la nivelul instituțiilor culturale care compun infrastructura) sau apariția unui element de vitalitate care a atras după sine modificarea altor categorii de indicatori (cum este cazul categoriei de infrastructură culturală care influențează direct creșterea sau scăderea indicatorilor de participare).

Astfel, calitatea datelor colectate, corelată cu factorii extrinseci la un nivel macro sau local care influențează sau chiar schimbă evoluția unora dintre indicatorii urmăriți, creșterea sau căderea bruscă a unuia dintre indicatorii care compun indicele de vitalitate (așa cum este cazul mai ales pentru categoria dedicată cheltuielilor alocate sectorului cultural), dar și modul de calcul al indicilor de vitalitate prin raportarea indicatorilor colectați la populația orașului respectiv fac ca unele poziții în clasament să pară neobișnuite și să aducă în prim-plan orașe mai puțin cunoscute pentru atuurile lor culturale. Vom descrie fiecare oraș din top 15 din punctul de vedere al evoluției fiecărei categorii de indicatori care compun vitalitatea culturală, dar și al evoluției indicelui total de vitalitate. Pe baza gradului de vitalitate culturală înregistrat, am realizat recomandări cu caracter orientativ pentru aceste orașe.

Cluj-Napoca De departe, Cluj-Napoca este orașul cu cele mai puternice și stabile elemente care compun vitalitatea culturală a orașului, fapt care se reflectă în valorile indicelui de vitalitate. În ceea ce privește infrastructura culturală, orașul se află în fiecare an pe prima poziție a clasamentului dedicat acestei categorii de indicatori. Industriile creative sunt de asemenea pe prima poziție în topul dedicat categoriei acesteia pe fiecare an dintre cei cuprinși în analiză. Categoria de industrii creative reprezintă totodată și cel mai puternic element de vitalitate pentru orașul Cluj-Napoca, excelând atât la nivelul numărului de persoane angajate în acest sector, cât și la nivelul cifrei de afaceri și al profitului. Orașul deține și un consum cultural ridicat, aflându-se în fiecare an pe poziția 2 în acest sens, cu excepția anului 2015 când ocupă prima poziție. În ceea ce privește resursele umane specializate, orașul oscilează între pozițiile 4 și 5. Punctul slab al municipiului este reprezentat de cheltuielile alocate din bugetul local pentru sectorul cultural. Aceasta poate fi de fapt doar în aparență un punct slab,

Vitalitatea culturală a orașelor. Evoluția indicilor de vitalitate culturală 27 Graficul 1. Evoluția Indicilor de Vitalitate Culturală pe categorii de indicatori pentru municipiul Cluj-Napoca (2010-2015)

în condițiile în care majoritatea serviciilor și elementelor de infrastructură culturală din municipiu beneficiază de finanțare de la Ministerul Culturii.

Graficul 2. Evoluția Indicelui de Vitalitate Culturală pentru municipiul Cluj-Napoca (2010-2015)

Cu excepția anului 2012, care semnifică maximul atins de indicele de vitalitate culturală și a anului 2015, în care indicele se află la cea mai mică valoare înregistrată, pentru anii 2010, 2011, 2013 și 2014 evoluția indicelui de vitalitate culturală s-a menținut la parametri similari. Evoluția indicelui de vitalitate fără oscilații semnificative este dată așa cum menționam de stabilitatea elementelor de vitalitate culturală de care dispune orașul. Recomandări După municipiul București, pe care nu l-am inclus în analiză, Cluj-Napoca este polul cultural cel mai puternic, cu o vitalitate culturală crescută pe întreaga perioadă analizată. Stabilitatea elementelor care compun vitalitatea culturală a orașului și menținerea acestora pe primele poziții ale clasamentelor dovedește trăsătura de motor cultural pe care o deține orașul.

Prin sincronizarea acestor elemente de vitalitate culturală care funcționează la nivel ridicat, orașul poate susține ușor proiecte de dezvoltare locală cu caracter cultural și creativ.

28 Vitalitatea culturală a orașelor. Evoluția indicilor de vitalitate culturală

Alba Iulia Orașul s-a aflat și în top 15 din ediția trecută, ocupând atunci poziția 5. Categoria de indicatori care propulsează orașul Alba Iulia în topul actual este cea a cheltuielilor bugetare alocate de autoritățile locale pentru cultură. La acest nivel ocupă locul 1 în clasamentul dedicat acestei categorii pe perioada 2010-2013. În contrast puternic se înregistrează indicele de vitalitate pentru același tip de indicator la nivelul anului 2015, unde ocupă abia locul 25. Un alt element de vitalitate culturală puternic este reprezentat de categoria resurselor umane specializate, înregistrând valori constante ce plasează orașul pe locul 6 în topul dedicat acestei categorii pentru întreaga perioadă analizată, cu excepția anului 2011, când urcă pe poziția 5. Infrastructura culturală și participarea culturală a populației ocupă poziții oscilante în afara primelor 10 poziții (exceptând anul 2014, când orașul se află pe poziția 5 la infrastructură culturală). Consumul cultural este categoria de vitalitate culturală cu valorile

cele mai modeste comparativ cu celelalte categorii de indicatori la nivelul acestui oraș. Industriile creative au și ele o tendință oscilantă, având cele mai bune clasări în 2013 și 2015, când s-au aflat pe poziția 8. De la o valoare destul de crescută în anul 2010, indicele de vitalitate culturală a urmat o pantă descendentă în 2011 și 2012, pentru ca apoi să crească din nou în 2013, în principal datorită valorii înregistrate pe categoria de cheltuieli alocate din bugetul local pentru sectorul cultural. Anii 2014 și 2015 sunt caracterizați de o scădere bruscă a indicelui de vitalitate ca urmare a restrângerii sprijinului financiar acordat de autorități domeniului cultural. Recomandări Vitalitatea culturală a orașului este caracterizată de oscilații destul de puternice de la un an la altul, ceea ce semnalează o nevoie de stabilizare a elementelor care dau această vitalitate. Este de dorit o animare a participării culturale a populației,

Graficul 3. Evoluția Indicilor de Vitalitate Culturală pe categorii de indicatori pentru municipiul Alba Iulia (2010-2015)

Vitalitatea culturală a orașelor. Evoluția indicilor de vitalitate culturală 29 aceasta fiind dimensiunea cu valorile cele mai scăzute comparativ cu celelalte categorii de indicatori. Valorificarea resurselor culturale și creative locale și atragerea de parteneriate culturale regionale sau internaționale pot oferi un impuls benefic peisajului cultural al orașului și pot angrena o creștere a consumului cultural. Graficul 4. Evoluția Indicelui de Vitalitate Culturală pentru municipiul Alba Iulia (2010-2015)

Miercurea Ciuc La fel ca în ediția precedentă, factorul principal al unei vitalități culturale crescute pentru acest oraș este numărul mare de resurse umane specializate. Deși nu deține un centru universitar cu profil cultural, Liceul de Artă Nagy Istvan și Școala Populară de Artă reușesc să cuprindă un număr mare de elevi și cursanți raportat la numărul total al populației orașului. Orașul se află pe primul loc în fiecare an dintre cei cuprinși în studiu la nivelul acestei categorii de indicatori. Un alt element de creștere a vitalității culturale este reprezentat de infrastructura culturală. Din acest punct de vedere, Miercurea Ciuc își păstrează stabilitatea, menținându-se pe locuri foarte ridicate (locul 3 în 2011 și locul 5 în 2015). Punctul slab pentru perioada analizată este participarea culturală, care oscilează între tendințe de creștere și scădere.

Graficul 5. Evoluția Indicilor de Vitalitate Culturală pe categorii de indicatori pentru municipiul Miercurea Ciuc (2010-2015)

30 Vitalitatea culturală a orașelor. Evoluția indicilor de vitalitate culturală Evoluția indicelui de vitalitate culturală pentru Miercurea Ciuc este una oscilantă. Cea mai semnificativă creștere s-a produs în 2013. S-au detașat vizibil la nivelul acelui an contribuțiile aduse la valoarea indicelui de vitalitate de către categoria de resurse umane specializate, sprijinul financiar alocat de autorități sectorului cultural, dar și un consum cultural crescut (locul 7 pe această categorie de indicatori la nivelul anului 2013). Recomandări Orașul are nevoie de dezvoltarea sectorului de industrii creative care prezintă potențial prin poziții destul de bune în clasamentul acestei categorii (locul 15 în 2015) și de o creștere a consumului cultural, acestea reprezentând punctele mai slabe la nivel local. Infrastructura culturală nu s-a îmbogățit în perioada inclusă în analiză, ceea ce poate înseamna și o ofertă culturală nu foarte diversă. Cerere există, așa cum indică numărul de spectatori în creștere la spectacolele de teatru din oraș. De asemenea, existența unui cinematograf în oraș ar putea stimula consumul public, mai ales la nivelul categoriilor de consumatori tineri. Graficul 6. Evoluția Indicelui de Vitalitate Culturală pentru municipiul Miercurea Ciuc (2010-2015)

Târgu Mureș Orașul Târgu Mureș ocupă poziția 4 în top 15 vitalitate culturală 2010-2015. Perioada 2013-2015 prezintă o creștere semnificativă pentru categoria dedicată sprijinului financiar alocat de autoritățile locale pentru sectorul cultural. Totodată, categoria industriilor creative se menține la valori ridicate, ajungând de la poziția 9 în clasamentul dedicat acestei categorii de indicatori în 2010 la poziția 4 în 2015. Sectorul industriilor creative cunoaște creșteri pe toate nivelurile: număr de salariați, cifră de afaceri și profit. Un alt element de vitalitate culturală puternic la nivelul orașului este infrastructura culturală, Târgu Mureș ocupând locul 2 în clasamentul dedicat pe categoria de infrastructură în perioada 2010-2013, și locul 3 în 2014 și 2015. Orașul prezintă și un consum cultural ridicat, oscilând pe perioada analizată între locurile 3 și 5 în topul dedicat acestei categorii de indicatori. Evoluția indicelui de vitalitate culturală pe perioada analizată a trecut de la tendințe de scădere la tendințe de creștere. Punctul de maximă creștere s-a înregistrat în 2014, în principal datorită valorii crescute la nivelul cheltuielilor bugetare alocate sectorului cultural (locul 3 în clasamentul bugetului dedicat). Recomandări Târgu Mureș este un oraș care prezintă un potențial ridicat de a-și continua prezența în primele locuri ale topului de vitalitate culturală. Orașul deține elemente de vitalitate care se regăsesc în primele poziții la nivel de infrastructură culturală, industrii creative, resurse umane specializate și participare culturală. Acest context oferă orașului posibilitatea și mediul favorabil pentru dezvoltarea unor proiecte culturale de succes care ar putea contribui la dezvoltarea locală și la crearea unei imagini a orașului ca pol cultural.

Vitalitatea culturală a orașelor. Evoluția indicilor de vitalitate culturală 31 Graficul 7. Evoluția Indicilor de Vitalitate Culturală pe categorii de indicatori pentru municipiul Târgu Mureș (2010-2015)

Graficul 8. Evoluția Indicelui de Vitalitate Culturală pentru municipiul Târgu Mureș (2010-2015)

Sibiu Fostă Capitală Culturală Europeană (titlu deținut în 2007), Sibiu se menține în primele 5 locuri ale topului de vitalitate culturală. Oraș cu o viață culturală vibrantă, Sibiu deține primul loc în clasamentul dedicat participării culturale a populației la nivelul anilor 2010, 2011, 2012 și 2013. Printre celelalte puncte forte ale orașului se găsește și numărul mare de resurse umane specializate (orașul deține un liceu de artă, Școala Populară de Arte și Meserii Ilie Micu și Facultatea de Litere și Arte din cadrul Universității Lucian Blaga). Alte elemente care mențin vitalitatea culturală la un nivel ridicat sunt infrastructura culturală diversă, oscilând între locul 3, cea mai înaltă poziție, ocupată în 2012, și locul 9, în 2014. De asemenea, industriile creative plasează orașul în primele 10 poziții în clasamentul dedicat. Un element de vitalitate cu un aport oscilant sunt sumele alocate din bugetul local pentru sectorul cultural.

32 Vitalitatea culturală a orașelor. Evoluția indicilor de vitalitate culturală Graficul 9. Evoluția Indicilor de Vitalitate Culturală pe categorii de indicatori pentru municipiul Sibiu (2010-2015)

Evoluția indicelui de vitalitate culturală pentru orașul Sibiu se menține într-o tendință mai degrabă liniară, momentul de creștere maximă fiind în 2011 (an în care indicele consumului cultural este cel mai ridicat). La polul opus se află anul 2015, în care indicele de vitalitate culturală a înregistrat valoarea cea mai scăzută (prin valori mai scăzute la nivelul categoriilor de industrii creative, infrastructură culturală și consum cultural). Recomandări Sibiu este un oraș privilegiat, cu o notorietate crescută dată de viața culturală vibrantă a orașului. Cu toate acestea, anul 2015 a reprezentat o scădere a indicelui de vitalitate culturală. O relansare a ofertelor culturale diversificate poate revigora participarea culturală a populației. De asemenea, pot fi gândite și implementate strategii pentru o dezvoltare a infrastructurii culturale – element cu un mare potențial la nivelul orașului ca facilități oferite atât locuitorilor, cât și turiștilor / vizitatorilor.

Graficul 10. Evoluția Indicelui de Vitalitate Culturală pentru municipiul Sibiu (2010-2015)

Vitalitatea culturală a orașelor. Evoluția indicilor de vitalitate culturală 33

Timișoara

Au contribuit, de asemenea, indicii pentru infrastructură culturală și bugetul local alocat culturii.

Timișoara este un oraș cu potențial crescut la nivelul tuturor categoriilor care compun vitalitatea culturală. Se detașează sectorul industriilor creative, unde a atins locul 2 în anul 2010 și locul 4 în 2012, menținându-se în rest pe poziția 5.

Recomandări

Oraș cu o infrastructură culturală bogată și diversă, Timișoara a scăzut în topul dedicat acestei categorii de indicatori. La o comparație a anului 2010, când a fost pe locul 3 la infrastructură, cu anul 2013, când a coborât pe locul 14, am sesizat reducerea numărului de biblioteci de la 95 la 90, a numărului de muzee de la 11 la 9 și dispariția uneia dintre cele 3 săli de cinematograf. Cu toate acestea, indicele de vitalitate pentru categoria de participare culturală a crescut de la locul 9 în 2010 la locul 5 în 2013. Anul 2010 este cel în care indicele de vitalitate culturală a înregistrat cea mai ridicată valoare. Factorii principali ai creșterii au fost sectorul de industrii creative și resursele umane specializate.

Timișoara este unul dintre orașele cu potențial cultural crescut pentru toate categoriile de indicatori care compun vitalitatea culturală. În ultimii trei ani, participarea culturală este categoria de indicatori la care se observă o tendință de creștere. Acest punct forte poate fi stimulat de alegerea, în 2016, a orașului pentru a deține titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Ca un exemplu în acest sens este cazul Sibiu, care a deținut această titulatură în 2007 și care la câțiva ani după (2010-2013) încă reușește să se mențină pe prima poziție în clasamentul dedicat participării culturale. Mai mult, alegerea orașului Timișoara pentru a deveni Capitală Culturală Europeană sigur va atrage o emulație nu numai la nivelul participării culturale, ci la nivelul întregului peisaj cultural.

Graficul 11. Evoluția Indicilor de Vitalitate Culturală pe categorii de indicatori pentru municipiul Timișoara (2010-2015)

34 Vitalitatea culturală a orașelor. Evoluția indicilor de vitalitate culturală Graficul 12. Evoluția Indicelui de Vitalitate Culturală pentru municipiul Timișoara (2010-2015)

Sfântu Gheorghe Deși un oraș cu o vitalitate culturală destul de scăzută pe majoritatea categoriilor de indicatori, este propulsat în top de categoria resurselor umane specializate. Școala Populară de Arte și Meserii alături de Liceul de Arte Plugor Sándor reprezintă centre puternice de formare în domeniul artelor. Datorită lor, Sfântu Gheorghe ocupă locul 3 în clasamentul dedicat acestei categorii de indicatori pentru toți anii cuprinși în analiză. Un alt punct forte al vitalității culturale pentru acest oraș este reprezentat de cheltuielile bugetare alocate pentru cultură – categoria a înregistrat poziții fie în top 10, fie în primele 16. De asemenea, infrastructura culturală se poziționează între locurile 11 (2014) și 16 (2010). Punctele mai slabe ale orașlui din punctul de vedere al vitalității culturale sunt: participarea culturală (cel mai bun loc înregistrat fiind poziția 24 în anul 2012) și industriile creative

Graficul 13. Evoluția Indicilor de Vitalitate Culturală pe categorii de indicatori pentru municipiul Sfântu Gheorghe (2010-2015)

Vitalitatea culturală a orașelor. Evoluția indicilor de vitalitate culturală 35 (cel mai bun loc în clasament – 18 în 2010, cel mai scăzut – 26 în 2012 și 2014). Începând cu anul 2012, evoluția indicelui de vitalitate culturală pentru orașul Sfântu Gheorghe se află într-o direcție ascendentă, cu valoarea cea mai ridicată în 2015, datorată în principal categoriilor de resurse umane specializate și cheltuielilor bugetare alocate pentru cultură. Recomandări Oraș cu o infrastructură culturală nu foarte bogată (deține teatru dramatic, ansamblu artistic și muzee, dar îi lipsesc cinematograful, filarmonica, orchestra populară sau centrul cultural), Sfântu Gheorghe nu are în acest context nici o participare culturală crescută. Vitalitatea culturală a orașului este menținută în principal de instituțiile de formare în domeniul artelor și culturii care înregistrează un număr crescut de elevi și cursanți înscriși. Orașul are nevoie de strategii și programe care să revigoreze categoriile mai slabe ale vitalității culturale – infrastructura, consumul cultural și industriile creative. O posibilă Graficul 14. Evoluția Indicelui de Vitalitate Culturală pentru municipiul Sfântu Gheorghe (2010-2015)

soluție sunt parteneriatele regionale sau transnaționale care pot contribui la stimularea și dezvoltarea potențialului cultural al orașului. Numărul crescut de resurse umane specializate deținute de oraș pot fi valorificate prin implicarea în derularea unor astfel de programe și proiecte.

Târgoviște Categoria resurselor umane specializate este punctul tare al orașului, oscilând între locurile 4 și 5 la acest nivel, cu excepția anului 2011, când s-a aflat pe locul 9. Instituțiile care asigură formarea acestor resurse în domeniul artelor sunt: liceul de artă, școala populară de artă, dar și un departament de arte în cadrul Universității Valahia. Un alt punct forte al orașului sunt cheltuielile bugetare oferite pentru cultură, al căror indice de vitalitate se află într-o tendință ascendentă începând cu 2014. O revigorare se înregistrează și la nivelul infrastructurii culturale, unde ocupă locul 7 în 2013 și 6 în 2014. Punctul slab al vitalității culturale este participarea culturală a populației, la nivelul acestei categorii de indicatori nedepășind poziția 18, obținută în 2011. Industriile creative sunt caracterizate de oscilații puternice, de la locul 4 în 2011 la locul 31 în 2013, cauza fiind scăderea bruscă a profitului. Evoluția indicelui de vitalitate culturală pe perioada analizată s-a menținut în valori relativ similare, cu excepția anului 2015, când a înregistrat o creștere semnificativă, creștere dată de faptul că 2015 este singurul an din perioada analizată în care toate categoriile de indicatori care compun indicele final au valori pozitive. Recomandări Oraș cu o infrasructură culturală destul de precară și o participare culturală slabă, Târgoviște poate avea o vitalitate culturală crescută prin stimularea acestor puncte slabe, dar

36 Vitalitatea culturală a orașelor. Evoluția indicilor de vitalitate culturală Graficul 15. Evoluția Indicilor de Vitalitate Culturală pe categorii de indicatori pentru municipiul Târgoviște (2010-2015)

și a altor dimensiuni care au potențial de dezvoltare, așa cum sunt industriile creative, care pentru perioada analizată prezintă osicilații între tendințe de creștere și descreștere. Graficul 16. Evoluția Indicelui de Vitalitate Culturală pentru municipiul Târgoviște (2010-2015)

Un mediu cultural și creativ mai animat, categoria de resurse umane care se formează în domeniul artelor (categoria cea mai dezvoltată a vitalității culturale pentru oraș) și punerea în valoare a atuurilor istorice ale zonei pot produce o creștere a identității culturale și o vizibilitate mai mare a orașului.

Craiova Ca și în ediția trecută, punctul forte al vitalității culturale pentru orașul Craiova este reprezentat de susținerea financiară ridicată pe care autoritățile locale o acordă sectorului cultural. Alături de cheltuielile bugetare pentru cultură, orașul are și un mediu vibrant în ceea ce privește industriile creative. Datorită dezvoltării acestui sector, orașul a ajuns de pe poziția 11, în 2010, pe poziția 2 în clasamentul dedicat categoriei industriilor creative la nivelul anului 2014. Pe de altă parte, orașul a scăzut în topul dedicat infrastructurii culturale, fiind doar pe locul 31 în 2010. Situația s-a redresat, iar

Vitalitatea culturală a orașelor. Evoluția indicilor de vitalitate culturală 37 Graficul 17. Evoluția Indicilor de Vitalitate Culturală pe categorii de indicatori pentru municipiul Craiova (2010-2015)

Graficul 18. Evoluția Indicelui de Vitalitate Culturală pentru municipiul Craiova (2010-2015)

În ceea ce privește evoluția indicelui de vitalitate culturală, orașul a cunoscut o creștere bruscă în 2012, datorită unor categorii precum industriile creative și participarea culturală, an în care s-a aflat pe locul 4 în clasamentul dedicat consumului cultural. A urmat o scădere a vitalității în 2013, pentru ca apoi să urmeze din nou două creșteri semnificative în 2014 și 2015, în principal datorită sprijinului financiar crescut alocat de autorități pentru cultură și datorită sectorului de industrii creative. Recomandări

la nivelul anului 2015 se află pe poziția 16. Orașul nu are valori ridicate la capitolul resurse umane specializate, acesta fiind un punct mai slab al vitalității.

Viitorul orașului pare să fie sub semnul industriilor creative care au cunoscut o evoluție semnificativă. Aspecte care necesită o revigorare substanțială sunt infrastructura culturală și consumul cultural. Preferințele populației par să se îndrepte spre consumul de cinematografie, în anul 2013 deschizându-se al treilea cinematograf din oraș, ceea ce a făcut ca și consumul să crească vertiginos. Un alt tip de consum care a crescut semnificativ în 2014 și 2015 comparativ cu ceilalți ani este pentru teatrul de animație, în defavoarea teatrului dramatic,

38 Vitalitatea culturală a orașelor. Evoluția indicilor de vitalitate culturală care deținea până atunci numărul mai mare de spectatori. O ușoară scădere s-a produs și la nivelul consumului cultural pentru filarmonică. Aceste tendințe pot semnala o schimbare a preferințelor populației către oferte culturale mai ludice, amuzante (teatrul de animație) sau diverse și actuale (consumul crescut de cinema din ultimii trei ani).

Botoșani Punctele forte ale orașului sunt resursele umane specializate și participarea culturală a populației. Instituții educaționale cu profil cultural cum sunt Liceul de Artă Ștefan Luchian și Școala Populară de Arte Botoșani înregistrează un număr mare de elevi și cursanți înscriși. Acești indicatori raportați la numărul total al locuitorilor orașului fac ca municipiul Botoșani să se afle în fiecare an în topul primelor 15 orașe în categoria de resurse umane specializate. În ceea ce privește celălalt punct forte al orașului, participarea culturală, deși cu ușoare fluctuații pe perioada 2010-2015, este categoria de indicatori cu cele mai bune poziții, variind între locurile

1 și 7, atingând prima poziție în anul 2014. Printre factorii care au influențat menținerea unui consum cultural crescut raportat la numărul locuitorilor este apetitul pentru proiecțiile cinematografice. Deschiderea în martie 2013 a centrului de shopping Uvertura Mall care deține un cinematograf – Cine Grand, primul cinematograf multiplex digital din Botoșani, cu o capacitate de 446 de locuri44 – a făcut ca numărul de spectatori la cinema să crească exponențial. Și la capitolul infrastructură culturală orașul stă bine, plasându-se pe toată perioada analizată între primele 10 poziții. Contribuie la această poziționare caracterul destul de numeros și divers al elementelor de infrastructură, orașul deținând muzee, două săli de cinema, un teatru dramatic și unul de animație, filarmonică și orchestră populară. Punctul mai slab al orașului este categoria de industrii creative, care, după o aparentă redresare în 2011 și 2012, a revenit la valori negative în 2013, 2014 și 2015 din cauza fluctuațiilor între creșterea și scăderea profitului. 44

Graficul 19. Evoluția Indicilor de Vitalitate Culturală pe categorii de indicatori pentru municipiul Botoșani (2010-2015)

41 Informație preluată de pe http://stiri.BOTOȘANI.ro/stire/55983/Vezi+cum+arat%C4%83+s%C4%83lile+de+cinema+de+la+Cine+Grand!.html accesat pe 28.11.2016

Vitalitatea culturală a orașelor. Evoluția indicilor de vitalitate culturală 39 Graficul 20. Evoluția Indicelui de Vitalitate Culturală pentru municipiul Botoșani (2010-2015)

În ceea ce privește evoluția indicelui total de vitalitate culturală pentru municipiul Botoșani pe perioada 2010-2015, acesta păstrează valori similare, cu excepția anului 2014, unde înregistrează o creștere semnificativă, ocupând poziția 8 în top 15 orașe pentru anul respectiv. Recomandări O primă recomandare ar fi acțiuni îndreptate de către factorii de decizie privind dezvoltarea orașului pe categoriile de indicatori care nu sunt printre punctele forte, dar au potențial. Menționăm aici sprijinul bugetar oferit activităților culturale și stimularea industriilor creative care dețin potențial de creștere, dar cărora le lipsește stabilitatea. Un tandem public-privat ar putea revigora peisajul cultural general al orașului.

Iași Graficul 21. Evoluția Indicilor de Vitalitate Culturală pe categorii de indicatori pentru municipiul Iași (2010-2015)

40 Vitalitatea culturală a orașelor. Evoluția indicilor de vitalitate culturală Graficul 22. Evoluția Indicelui de Vitalitate Culturală pentru municipiul Iași (2010-2015)

Recomandări Iași este un oraș cu potențial cultural crescut, fiind unul dintre orașele care se bucură de o infrarstructură culturală diversă (teatre, operă, filarmonică, muzee, trei cinematografe), are o participare culturală destul de crescută, deține instituții de învățământ de prestigiu în domeniul artelor care formează un număr crescut de resurse umane specializate și un sector al industriilor creative dintre cele mai dezvoltate. Cu toate acestea, categoria de infrastructură culturală, în scădere în ultimii trei ani, poate trage un semnal pentru o atenție mai mare către această dimensiune a vitalității culturale de care depinde și nivelul de consum cultural al populației.

Satu Mare Punctele forte ale orașului sunt industriile creative. Din acest punct de vedere, orașul oscilează între locurile 6 și 9 pe perioada analizată. Participarea culturală este o categorie cu potențial de vitalitate destul de crescut, oscilând între pozițiile 11 și 13, cu excepția anului 2012, când a ocupat locul 9. Și resursele umane specializate se mențin pe poziții de top 15. În acest sens, Liceul de Artă Octav Băncilă, Școala Populară de Arte Titel Popovici și Universitatea Națională de Arte „George Enescu” reprezintă centre puternice care formează un număr crescut de resurse umane în domeniul artelor. Punctele mai slabe ale orașului sunt infrastructura culturală (categorie în scădere în ultimii ani, ajungând de la poziția 7 în 2010 la locul 20 în 2015) și cheltuielile bugetare pentru cultură – categorie cu fluctuații, atingând și valori negative în anii 2011 și 2013. În ceea ce privește evoluția indicelui de vitalitate culturală pe perioada 2010-2015, cea mai mare valoare a fost înregistrată în 2010, urmând apoi un trend descendent cu ușoare tendințe de redresare în 2014 și 2015.

Orașul are ca puncte tari bugetul alocat pentru cultură și resursele umane specializate. Cu toate că prezintă unele fluctuații pe perioada 2010-2015, categoria de indicatori privind cheltuielile alocate de autoritățile locale pentru cultură este un indicator ce înregistrează, alături de categoria resurselor umane, valorile cele mai ridicate. Astfel, orașul ocupa în 2015 locul 5 în clasamentul dedicat cheltuielilor bugetare pentru cultură, în timp ce în clasamentul pentru categoria resurselor umane specializate oscilează, începând cu anul 2012, între locurile 14 și 15. Prin Școala de Arte și Liceul de Arte Aurel Popp, Satu Mare are o tendință de creștere pe categoria de indicatori ce reflectă resursele umane specializate, ajungând de la un indice de 0,698 în 2010 la un indice de 0,844 în 2015, ceea ce indică un interes al tinerilor de a urma studii culturale și de a se specializa în domeniul cultural. Unul dintre punctele mai slabe ale orașului este participarea culturală – indicele de vitalitate pentru această categorie a înregistrat valori negative în fiecare an din perioada cuprinsă în analiză, pe fondul unor poziții destul de modeste ale orașului în clasamentul dedicat pe această categorie (maxim locul 19 în 2012, minim locul 27 în 2013). Un alt punct slab sunt industriile creative, categorie care prezintă mai degrabă o tendință descendentă.

Vitalitatea culturală a orașelor. Evoluția indicilor de vitalitate culturală 41 Graficul 23. Evoluția Indicilor de Vitalitate Culturală pe categorii de indicatori pentru municipiul Satu Mare (2010-2015)

Graficul 24. Evoluția Indicelui de Vitalitate Culturală pentru municipiul Satu Mare (2010-2015)

Evoluția indicelui de vitalitate culturală pe perioada 2010-2015 a oscilat: după doi ani de evoluție ascendentă (2011 și 2012), indicele a înregistrat cea mai mică valoare în 2013, pentru ca în 2014 și 2015 să cunoască din nou tendințe de creștere. Recomandări Având în vedere contextul favorabil pentru dezvoltarea sectorului de resurse umane specializate, indicator care are o valoare crescută și constantă, este de dorit o stimulare a sectorului de industrii creative care pot oferi oportunități profesionale și antreprenoriale celor care se formează în domeniul artelor / cultural. De asemenea, vitalitatea culturală poate crește la nivelul acestui oraș și printr-o stimulare a participării culturale, categorie care a înregistrat valori negative pe întreaga perioadă cuprinsă în analiză. În acest sens ar trebui valorificate facilitățile culturale deținute de oraș: teatru dramatic, filarmonică, muzee și, începând cu 2011, sală de cinematograf. Ofertele culturale diverse care să cuprindă cât mai multe segmente de potențiali consumatori pot fi o soluție.

42 Vitalitatea culturală a orașelor. Evoluția indicilor de vitalitate culturală

Târgu Jiu Ca și în cazul orașului Miercurea Ciuc, Târgu Jiu este un exemplu de oraș propulsat în top 15 de valorile crescute ale indicilor de la nivelul categoriei de resurse umane. Orașul deține o valoroasă școală populară de arte care a înregistrat în fiecare an din perioada analizată peste 1.600 de cursanți înscriși. Alături de numărul de elevi înscriși la Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu” și raportat la populația orașului, acest tip de indicator se plasează pe locul 2 în topul dedicat resurselor umane după Miercurea Ciuc, pe întreaga perioadă analizată. Tendințe de creștere s-au înregistrat la nivelul infrastructurii culturale și implicit la nivelul participării culturale. O contribuție a avut aici deschiderea unui nou cinematograf Cinema City Târgu Jiu în 2014. Punctele slabe sunt reprezentate de industriile creative și cheltuielile bugetare alocate pentru sectorul cultural, ambele categorii de indicatori înregistrând valori negative pe întreaga perioadă analizată, cu excepția anului 2014 pentru categoria

industriilor creative (an în care orașul s-a plasat pe locul 12 în clasamentul dedicat acestei categorii, ascensiunea fiind produsă de o creștere bruscă a cifrei de afaceri și a profitului). Evoluția indicelui de vitalitate a fost oscilantă. După o scădere destul de pronunțată în 2013, au urmat doi ani de creștere constantă. Recomandări Potențialul cultural al orașului este dat într-o mare măsură de două centre cu o capacitate crescută de formare a resurselor umane specializate. Orașul nu deține o infrastructură culturală foarte diversă, dar prin apariția unei noi săli de cinematograf a stimulat vitalitatea acestei categorii și a contribuit la creșterea consumului cultural. O dezvoltare a industriilor creative la nivelul orașului ar schimba peisajul cultural. Conlucrarea sectorului public – cum sunt centrele de învățământ care formează resurse umane – cu sectorul privat ar putea crea un mediu creativ local necesar pentru o vitalitate culturală stabilă.

Graficul 25. Evoluția Indicilor de Vitalitate Culturală pe categorii de indicatori pentru municipiul Târgu Jiu (2010-2015)

Vitalitatea culturală a orașelor. Evoluția indicilor de vitalitate culturală 43 Graficul 26. Evoluția Indicelui de Vitalitate Culturală pentru municipiul Târgu Jiu (2010-2015)

Brașov Industriile creative sunt punctul forte al orașului Brașov, atingând poziția 2 în clasamentul pentru această categorie de indicatori în anul 2015 și locul 3 în 2011 și 2012. Un alt punct forte este consumul cultural al populației, care se menține la valori constante de-a lungul perioadei analizate, oscilând între pozițiile 5 (2010 și 2011) și locul 8 (2012, 2013, 2014, 2015). Un punct slab al orașului sunt cheltuielile bugetare alocate pentru cultură, dimensiune care a înregistrat valori negative ale indicelui de vitalitate pe fiecare an din analiză. De asemenea, orașul nu a urcat mai sus de poziția 28 pe categoria de resurse umane specializate. O tendință de creștere spectaculoasă se înregistrează la nivelul de infrastructură culturală. Dacă în 2010 orașul ocupa locul 26, în anul 2015 ocupa locul 6. La această asecensiune a

Graficul 27. Evoluția Indicilor de Vitalitate Culturală pe categorii de indicatori pentru municipiul Brașov (2010-2015)

44 Vitalitatea culturală a orașelor. Evoluția indicilor de vitalitate culturală contribuit (conform cifrelor raportate) numărul în creștere de biblioteci, muzee, teatre și apariția ansamblurilor artistice în perioada ultimilor trei ani față de anul 2010. Evoluția indicelui de vitalitate culturală pe perioada analizată a urmat un trend descendent cu o ușoară creștere în 2013 și apoi cu o ascensiune semnificativă în 2015, în principal datorită valorilor înregistrate pe categoria de industrii creative. Recomandări Brașov este un oraș cu un potențial cultural și creativ crescut. Deține atuuri precum infrastructura culturală diversificată (teatre, operă, filarmonică, ansamblu artistic, muzee și, din 2015, apariția unui al doilea cinematograf). Alt atu sunt industriile culturale și creative care atrag o ascensiune semnificativă a vitalității culturale. O stimulare ar fi recomandată la nivelul cheltuielilor bugetare pentru cultură. Acestea pot fi îndreptate spre servicii care să atragă o mai mare participare culturală a populației. De asemenea, lipsa unui centru universitar cu profil cultural menține orașul în poziții mai scăzute ale clasamentului în ceea ce privește oportunitățile de formare ale unor resurse umane specializate (cea mai bună poziție a fost locul 28 din 46 pentru această categorie de indicatori, obținută în anul 2010). Graficul 28. Evoluția Indicelui de Vitalitate Culturală pentru municipiul Brașov (2010-2015)

Bistrița Punctul forte al orașului care propulsează Bistrița în top 15 vitalitate culturală este reprezentat de cheltuielile bugetare alocate pentru cultură. Deși indicele înregistrat de această categorie este unul puternic, se observă că de-a lungul perioadei analizate a trecut prin fluctuații destul de semnificative, în special raportând anul 2010 la anii următori. Resursele umane specializate sunt un alt punct de vitalitate al orașului. La acest nivel, orașul deține trei instituții care oferă posibilitatea formării în domeniul artelor: Liceul de Arte „Corneliu Baba”, Liceul de Muzică „Tudor Jarda” și Școala Populară de Artă Bistrița. O situație specială se regăsește la nivelul infrastructurii culturale, care a avut o evoluție spectaculoasă. Dacă la nivelul anului 2011 au fost raportate ca elemente de infrastructură muzeu, biblioteci și un cinematograf, la nivelul anului 2014 infrastructura raportată cuprinde, pe lângă cele existente în 2011, un teatru de păpuși, orchestră populară, ansambluri artistice. Creșterea exponențială s-a reflectat și la nivelul participării culturale, orașul ajungând de pe locul 44 în 2011 pe locul 15 în 2013. Punctul slab al orașului este un sector al industriilor creative cu poziții modeste în clasamentul acestei categorii de indicatori. Evoluția indicelui de vitalitate culturală pentru perioada analizată nu prezintă o tendință uniformă. De la un nivel destul de scăzut în 2010, indicele a crescut brusc în anii 2012 și 2013, pe fondul unor valori mari înregistrate pe anumite categorii de indicatori (ca de ex. bugetul alocat pentru cultură în 2012) sau datorită unor valori mari înregistrate pe toate categoriile de indicatori în 2013 comparativ cu ceilalți ani. Recomandări Deoarece Bistrița este un oraș cu un număr crescut de resurse umane care se formează în instituții cu profil cultural, ar fi de dorit ca acest grup de tineri cu potențial să beneficieze de servicii și facilități culturale care să-i stimuleze în acțiuni cu caracter cultural. Faptul că singura sală de cinematograf a orașului s-a închis în 2015 este unul dintre punctele care duce

Vitalitatea culturală a orașelor. Evoluția indicilor de vitalitate culturală 45 Graficul 29. Evoluția Indicilor de Vitalitate Culturală pe categorii de indicatori pentru municipiul Bistrița (2010-2015)

Graficul 30. Evoluția Indicelui de Vitalitate Culturală pentru municipiul Bistrița (2010-2015)

întreaga categorie de infrastructură culturală într-un trend descendent. De asemenea, consumul cultural este modest, neînregistrând valori de vitalitate foarte mari. Pe de altă parte, în ultimii ani, Bistrița a devenit vizibilă prin forme culturale mai neconvenționale așa cum sunt trupele de dans, un exemplu în acest sens fiind trupa și școala de dans urban REBORN. Conform site-ului acestei școli: “Școala de dans REBORN susține cultura fiecărui stil de dans atât la nivel local, cât și național, prin promovarea și organizarea de diferite workshopuri și evenimente precum: Cupa Școlilor la StreetDance, Dansul, Pasiune pentru Trup și Suflet, Ziua Internațională a Dansului, Tabăra de streetdance Reborn Dance Camp și workshopuri cu diferiți instructori profesioniști naționali, dar și internaționali.”45 Aceste noi forme de producție și participare culturală la nivelul orașului pot atrage inițiative antreprenoriale care să sporească și să valorifice potențialul creativ al orașului și al tinerilor de aici.

45 Informații accesate de pe http://rebornBISTRIȚA.ro/scoala-de-dans/ la data de 02.12.2016]

46 Ierarhia orașelor (2015)

6. Ierarhia orașelor (2015) Dacă în topul de vitalitate din capitolul precedent am cuprins primele 15 orașe cu cea mai ridicată vitalitate, mai jos redăm clasamentele anului 2015 pe fiecare categorie de indicatori pentru toate cele 46 de orașe cuprinse în analiză. Aceste ierarhii sunt importante prin posibilitatea de a vizualiza

mai bine dinamica fiecărei categorii de indicatori în paralel cu poziționarea orașului după indicele final de vitalitate la nivelul anului respectiv. Tabloul indicilor de vitalitate pe categorii de indicatori pentru ceilalți ani se vor regăsi în anexele raportului.

Tabelul 3. Clasamentul orașelor analizate după Indicele de infrastructură culturală

Poziția în Indicele infrastructurii culturale (2015)

Oraș

Populația

Indicele de infrastructură culturală

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

Oraș

Populația

Indicele de infrastructură culturală

IAȘI

357.868

0.083322749

BAIA MARE

148.429

0.075407171

CLUJ-NAPOCA

321.427

0.733124984

GIURGIU

69.674

0.485656616

SATU MARE

123.438

0.057836846

SUCEAVA

116.082

0.026397928

PLOIEȘTI

235.041

0.008478633

TÂRGU MUREȘ

151.129

0.475424763

PITEȘTI

177.485

0.471213126

MIERCUREA CIUC

42.359

0.466992306

BRAȘOV

291.363

0.369267311

SIBIU

169.820

0.308792413

BOTOȘANI

122.999

0.280070144

RÂMNICU VÂLCEA

119.252

0.271590446

TÂRGOVIȘTE

94.240

0.270654121

TIMIȘOARA

333.825

0.232266691

CONSTANȚA

319.266

0.007799774

ARAD

179.716

-0.017456258

BACĂU

196.447

-0.031161671

SLOBOZIA

53.419

-0.039156212

ZALĂU

69.988

-0.074593591

TULCEA

90.503

-0.118396258

PIATRA NEAMȚ

116.355

-0.170043754

BRĂILA

213.089

-0.178740035

35 34

SFÂNTU GHEORGHE

65.395

0.198334399

FOCȘANI

95.127

-0.188287189

ALBA IULIA

73.979

0.173495077

REȘIȚA

89.626

-0.211993019

TÂRGU JIU

97.336

0.112224903

BÂRLAD

73.580

-0.232591736

ONEȘTI

53.167

-0.274692385

DROBETA-TURNU SEVERIN

110.768

-0.292265559

BUZĂU

136.773

-0.303770712

TURDA

57.820

-0.305673987

BISTRIȚA

92.892

0.108418899

CRAIOVA

307.193

0.103358443

DEVA

70.813

0.095414857

ORADEA

223.317

0.087879821

Poziția în Indicele infrastructurii culturale (2015)

GALAȚI

306.046

0.086834731

Ierarhia orașelor (2015) 47 Poziția în Indicele infrastructurii culturale (2015)

Oraș

Populația

Indicele de infrastructură culturală

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

ALEXANDRIA

52.547

-0.310352185

SLATINA

85.074

-0.352371104

MEDIAȘ

59.121

-0.394612778

CĂLĂRAȘI

78.102

-0.397303539

ROMAN

71.254

-0.43030375

VASLUI

93.077

-0.602255962

HUNEDOARA

74.753

-0.664235469

Tabelul 4. Clasamentul orașelor analizate după Indicele participării la activitățile culturale Poziția în Indicele de participare culturală (2015)

Oraș

Populația

Indicele de participare culturală

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză 1

Poziția în Indicele de participare culturală (2015)

Oraș

Populația

Indicele de participare culturală

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

MIERCUREA CIUC

42.359

0.073448155

BACĂU

196.447

0.032687538

TÂRGOVIȘTE

94.240

0.030493045

ARAD

179.716

0.010132538

20 16

BISTRIȚA

92.892

0.006804883

SATU MARE

123.438

-0.049957999

REȘIȚA

89.626

-0.058779221

PLOIEȘTI

235.041

-0.079865251

DEVA

70.813

-0.080461659

BAIA MARE

148.429

-0.131268972

HUNEDOARA

74.753

-0.180865601

BÂRLAD

73.580

-0.184856262

FOCȘANI

95.127

-0.187669083

BRĂILA

213.089

-0.19068245

GIURGIU

69.674

-0.192210493

SFÂNTU GHEORGHE

65.395

-0.214563294

7 30

CLUJ-NAPOCA

321.427

1.042054787

SIBIU

169.820

0.957281856

SUCEAVA

116.082

-0.32343626

PITEȘTI

177.485

0.912739425

TURDA

57.820

-0.372111391

ONEȘTI

53.167

-0.404326033

BOTOȘANI

122.999

0.777771636

TÂRGU MUREȘ

151.129

0.663380458

CĂLĂRAȘI

78.102

-0.412446733

TIMIȘOARA

333.825

0.547096037

PIATRA NEAMȚ

116.355

-0.418769548

CONSTANȚA

319.266

0.535732607

BUZĂU

136.773

-0.422080346

BRAȘOV

291.363

0.533442867

SLATINA

85.074

-0.447650239

TULCEA

90.503

0.405461763

110.768

-0.457271355

GALAȚI

306.046

0.275753815

DROBETA-TURNU SEVERIN

SLOBOZIA

53.419

-0.472310887

ORADEA

223.317

0.266394172

ZALĂU

69.988

-0.498800775

IAȘI

357.868

0.248308939

RÂMNICU VÂLCEA

119.252

0.175891042

TÂRGU JIU

97.336

0.134222766

ALBA IULIA

73.979

0.121638305

CRAIOVA

307.193

0.113210928

MEDIAȘ

59.121

-0.514929027

ROMAN

71.254

-0.51948166

ALEXANDRIA

52.547

-0.521872317

VASLUI

93.077

-0.527280706

48 Ierarhia orașelor (2015) Tabelul 5. Clasamentul orașelor analizate după Indicele cheltuielilor bugetare alocate pentru cultură Poziția în Indicele cheltuielilor bugetare alocate pentru cultură (2015)

Oraș

Populația

Indicele de cheltuieli bugetare alocate pentru cultură

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză 1

307.193

2.684285

ROMAN

71.254

2.432662

TÂRGU MUREȘ

151.129

1.665958

DROBETA-TURNU SEVERIN

110.768

1.421067

SATU MARE

123.438

1.235264

RÂMNICU VÂLCEA

119.252

1.10407

TIMIȘOARA

333.825

0.784093

BISTRIȚA

92.892

0.780892

SFÂNTU GHEORGHE

65.395

0.755453

Oraș

BAIA MARE

28 29

Populația

Indicele de cheltuieli bugetare alocate pentru cultură

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

148.429

-0.50444

FOCȘANI

95.127

-0.53008

TURDA

57.820

-0.56216

PIATRA NEAMȚ

116.355

-0.57713

VASLUI

93.077

-0.58565

MEDIAȘ

59.121

-0.64732

BRAȘOV

291.363

-0.65349

TÂRGU JIU

97.336

-0.83261

BACĂU

196.447

-0.85013

PITEȘTI

177.485

-0.90517

BÂRLAD

73.580

-0.90645

DEVA

70.813

-0.93158

CLUJ-NAPOCA

321.427

-0.94776

SUCEAVA

116.082

-0.9625

30 45

TÂRGOVIȘTE

94.240

0.717829

ALEXANDRIA

52.547

0.468293

SLOBOZIA

53.419

-1.01408

REȘIȚA

89.626

-1.03333

SLATINA

85.074

-1.05283

37 27

BOTOȘANI

122.999

0.443957

SIBIU

169.820

0.440446

ARAD

179.716

0.428017

ORADEA

223.317

-1.07

CĂLĂRAȘI43

78.102

PLOIEȘTI44

93.077

CRAIOVA

Poziția în Indicele cheltuielilor bugetare alocate pentru cultură (2015)

MIERCUREA CIUC

42.359

0.260634

IAȘI

357.868

0.240534

BUZĂU

136.773

0.150913

ZALĂU

69.988

0.096836

GALAȚI

306.046

0.024411

CONSTANȚA

319.266

0.018529

GIURGIU

69.674

-0.01916

HUNEDOARA

74.753

-0.15549

ONEȘTI

53.167

-0.24453

BRĂILA

213.089

-0.29484

ALBA IULIA

73.979

-0.43139

TULCEA

90.503

-0.44202

43 Conform Adresei Nr. 45345/05.10.2016 ca răspuns la solicitarea INCFC privind date bugetare alocate culturii, Primăria Municipiului Călărași a comunicat că la nivelul instituției nu se înregistrează cheltuieli bugetare pentru domeniul cultural conform Anexelor trimise de INCFC spre completare.] 44 Conform Adresei Nr. 19338/08.11.2016 ca răspuns la solicitarea INCFC privind date bugetare alocate culturii, Primăria Municipiului Ploiești a comunicat că la nivelul instituției nu se înregistrează cheltuieli bugetare pentru domeniul cultural conform Anexelor trimise de INCFC spre completare.

Ierarhia orașelor (2015) 49 Tabelul 6. Clasamentul orașelor analizate după Indicele resurselor umane specializate Poziția în Indicele de resurse umane specializate (2015)

Oraș

Populația

Indicele de resurse umane specializate

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză 1

MIERCUREA CIUC

42.359

3.872976

TÂRGU JIU

97.336

3.101721

SFÂNTU GHEORGHE

65.395

2.337619

CLUJ-NAPOCA

321.427

1.756478

TÂRGOVIȘTE

94.240

1.702933

ALBA IULIA

73.979

1.580313

Poziția în Indicele de resurse umane specializate (2015)

Oraș

TULCEA

BRĂILA

BRAȘOV

33 34

Indicele de resurse umane specializate

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

90.503

0.454929

213.089

0.448466

291.363

0.434411

BACĂU

196.447

0.302784

PITEȘTI

177.485

0.27643

17 24

Populația

GALAȚI

306.046

0.234019

CRAIOVA

307.193

0.112401

ROMAN

71.254

-0.0059

ALEXANDRIA

52.547

-0.0146

BÂRLAD

73.580

-0.05699

DROBETA-TURNU SEVERIN

110.768

-0.19761

78.102

-0.23123

PIATRA NEAMȚ

116.355

1.536451

DEVA

70.813

1.511342

SIBIU

169.820

1.367835

CĂLĂRAȘI

SLATINA

85.074

1.223201

ONEȘTI

53.167

-0.42791

SUCEAVA

116.082

1.106394

TURDA

57.820

-0.42791

BOTOȘANI

122.999

0.964065

HUNEDOARA

74.753

-0.42791

REȘIȚA

89.626

0.900062

MEDIAȘ

59.121

-0.42791

BAIA MARE

148.429

0.86402

VASLUI

93.077

-0.42791

SATU MARE

123.438

0.844437

TÂRGU MUREȘ

151.129

0.831557

IAȘI

357.868

0.818458

ORADEA

223.317

0.718044

TIMIȘOARA

333.825

0.714872

SLOBOZIA

53.419

0.704639

45 20

Tabelul 7. Clasamentul orașelor analizate după Indicele industriilor creative Poziția în Indicele de industrii creative (2015)

Oraș

Populația

Indicele de industrii creative

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

ARAD

179.716

0.634955

RÂMNICU VÂLCEA

119.252

0.615335

ZALĂU

69.988

0.613982

CLUJ-NAPOCA

321.427

3.218674463

CONSTANȚA

319.266

0.606253

BRAȘOV

291.363

1.197479696

BUZĂU

136.773

0.572217

CRAIOVA

307.193

0.746758256

TÂRGU MUREȘ

151.129

0.710604825

TIMIȘOARA

333.825

0.648133074

GIURGIU

69.674

0.565666

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză

FOCȘANI

95.127

0.545863

BISTRIȚA

92.892

0.503515

IAȘI

357.868

0.543863406

TÂRGOVIȘTE

94.240

0.521461459

PLOIEȘTI

235.041

0.501173

50 Ierarhia orașelor (2015)

Poziția în Indicele de industrii creative (2015)

Indicele de industrii creative

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

Poziția în Indicele de industrii creative (2015)

Oraș

Populația

Indicele de industrii creative

Oraș

ALBA IULIA

PITEȘTI

73.979

0.472329801

BRĂILA

213.089

-0.385555018

177.485

0.343905499

ZALĂU

69.988

-0.419678759

SIBIU

169.820

ORADEA

223.317

0.294185139

ALEXANDRIA

52.547

-0.440061258

0.206390571

HUNEDOARA

74.753

-0.470406555

BAIA MARE

148.429

TURDA

57.820

0.201464569

ONEȘTI

53.167

-0.480877894

0.125091736

BACĂU

196.447

-0.501422298

REȘIȚA

89.626

0.074465638

VASLUI

93.077

-0.505109543

MIERCUREA CIUC

42.359

0.072015969

GIURGIU

69.674

0.049242698

ROMAN

71.254

-0.909846534

SLOBOZIA

53.419

-1.602031155

Populația

L DEVA

70.813

0.029597147

PIATRA NEAMȚ

116.355

-0.001491329

BÂRLAD

73.580

-0.048557468

SUCEAVA

116.082

-0.049446192

SFÂNTU GHEORGHE

65.395

-0.094780327

CĂLĂRAȘI

78.102

-0.099356101

FOCȘANI

95.127

-0.109451445

BOTOȘANI

122.999

-0.153465335

RÂMNICU VÂLCEA

119.252

-0.173015838

DROBETA-TURNU SEVERIN

110.768

-0.174309276

ARAD

179.716

-0.178257419

CONSTANȚA

319.266

-0.20418703

25 19

GALAȚI

306.046

-0.210916056

BISTRIȚA

92.892

-0.216391441

SATU MARE

123.438

-0.218704913

PLOIEȘTI

235.041

-0.227415848

MEDIAȘ

59.121

-0.256226302

SLATINA

85.074

-0.303285187

BUZĂU

136.773

-0.314837041

TÂRGU JIU

97.336

-0.328558644

TULCEA

90.503

-0.378021741

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

Concluzii 51

7. Concluzii După cum am văzut, vitalitatea culturală a orașelor este o dimensiune dinamică ce poate avea un caracter mai stabil sau oscilant datorită caracterului elementelor care o compun. Vitalitatea culturală este o trăsătură a orașelor dată de un cumul de factori care de multe ori nu se încadrează în aceiași parametri, iar rezultatele studiului de față subliniază acest fapt. Municipiul București este un caz aparte față de restul orașelor prin dotările și serviciile culturale de care dispune ca număr, dar și în ceea ce privește dimensiunea sa demografică, dominând celelalte orașe din punctul de vedere al vitalității culturale. Pornind de la acest fapt, am exclus municipiul București în măsurarea vitalității culturale pe care am realizat-o la nivelul a 46 de orașe dintre cele mai reprezentative ca număr al populației și ca potențial cultural. Există un număr restrâns de orașe care își păstrează același nivelul de vitalitate pe o perioadă longitudinală și care se regăsesc în aceleași poziții sau în unele similare în topul de vitalitate realizat pe perioada 2010-2015 și chiar comparativ cu anii precedenți. Aceste orașe, cum este cazul municipiilor ClujNapoca, Sibiu, Timișoara, Târgu Mureș, se caracterizează printr-un tablou general al peisajului cultural dat de o stabilitate crescută a tuturor elementelor care compun vitalitatea – resursele umane specializate, infrastructura, participarea culturală a populației, sectorul industriilor creative. Pe de altă parte, în topul vitalității se pot înregistra și apariții cumva insolite, așa cum este cazul orașelor Satu Mare și Târgu Jiu, Sfântu Gheorghe sau Bistrița. Vorbim aici de un alt tip de orașe, care se caracterizează mai degrabă printr-o vitalitate culturală pe care am putea-o numi iluzorie sau parțială, fiind caracterizată de contribuția puternică doar a uneia dintre categoriile de indicatori de vitalitate care propulsează astfel de orașe în top, neavând neapărat un tablou cultural vibrant per total. Ce este important de reținut este că aceste tipuri de orașe au un potențial cultural ce poate fi exploatat și valorificat astfel încât să ajungă la o sincronizare a elementelor de vitalitate culturală mai slabe cu cele care sunt deja într-o creștere constantă.

La nivelul categoriilor de indicatori care compun vitalitatea culturală, se observă că în cazurile orașelor cu un sector al industriilor creative dezvoltat există un nivel ridicat și al celorlalte categorii de indicatori, ceea ce confirmă faptul că dezvoltarea economiei creative nu este doar un stimulent al economiei locale a orașului, ci poate fi un factor și pentru creșterea și diversificarea sectorului cultural. Un alt tip de indicator care s-a dovedit un propulsor al vitalității culturale pentru un număr crescut de orașe este reprezentat de categoria resurselor umane specializate. Acest tip de resurse pot forma motorul de dezvoltare al peisajului cultural și creativ local. Trebuie însă ca factorii de decizie să găsească modul concret în care potențialul acestui grup de tineri formați în domeniul cultural să fie stimulat și valorificat. Categoria de indicatori care se dovedește a fi cea mai oscilantă și care prin acest caracter poate influența creșterile sau scăderile bruște de vitalitate este reprezentată de susținerea bugetară din partea autorităților locale pentru sectorul cultural. Deși cu un rol important în buna funcționare a sectorului cultural, susținerea publică a culturii nu poate produce o vitalitate consistentă fără tandemul celorlalte categorii de indicatori – infrastructură, consum public, sectorul industriilor creative și sectorul ONG. Participarea culturală a populației este categoria de indicatori care la nivelul orașelor aflate în top fie este un element vibrant (cazul Sibiu, Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara), fie înregistrează valori destul de modeste la nivelul orașelor precum Târgu Jiu, Satu Mare, Târgoviște, Sfântu Gheorghe, Craiova, Bistrița. Deși este un element de vitalitate care depinde de categoria infrastructurii culturale, consumul cultural devine o miză importantă în dezvoltarea locală a orașelor, având, asemenea industriilor creative, un impact puternic în menținerea și stimularea vitalității locale.

52 Bibliografie

8. Bibliografie Adelaide City Council, Arts and Culture Planning Officer, Arts and Culture Strategy 2010-2014, 2010, disponibil la http://www. adelaidecitycouncil.com/assets/Policies-Papers/docs/STRATEGYarts-culture-2010-14.pdf (accesat la 19.09.2016) Asheim, Bjorn, „Introduction to the Creative Class in European City Regions”, în Economic Geography, vol. 85 (4), 2009, pp. 355-362, disponibil la http://www.jstor.org/stable/pdf/40377320.pdf (accesat la 15.09.2016) Bína, Vladimír, Chantepie, Philippe, Deroin, Valérie, Frank, Guy, Kommel, Kutt, Kotýnek, Josef și P. Robin, Philippe, European Commission, Eurostat (ESTAT), Ministry of Culture Finances and cultural statistics department (CoStaC) Essnet-Culture Final Report, 2012, disponibil la http://Ec.Europa.Eu/Assets/Eac/Culture/Library/ Reports/Ess-Net-Report_En.Pdf (accesat la 15.09.2016) Centrul de Cercetare și Consultanță în Domeniul Culturii, Vitalitatea Culturală a Orașelor din România, București, 2010 Creative Cities International, LLC, The Vitality IndexTM Ranking of 35 U.S. Cities. Executive Report, disponibil la http://creativecities. org/wp-content/uploads/2012/04/VI-exec-summary-071811.pdf (accesat la 10.09.2016) Florida, Richard, The Rise of the Creative Class. And How It’s Transforming Work, Leisure and Everyday Life, (Ed. Basic Books, 2002) Florida, Richard, „Cities and the Creative Class”, în City & Community, 2:1, American Sociological Association, 2003, disponibil la http://creativeclass.com/rfcgdb/articles/4%20Cities%20and%20 the%20Creative%20Class.pdf (accesat la 12.09.2016) Gibson, C. și Kong, L. (2005) „Cultural economy: a critical review”, în Progress in Human Geography 29 (5): pp. 541-561 Landry, Charles, The Creative City: A Toolkit for Urban Innovators. Second Edition (London: Earthscan Publications, 2008) Landry, Charles, Rethinking Adelaide: capturing imagination / prepared by Charles Landry, Adelaide Thinker in Residence. Adelaide: Department of the Premier and Cabinet, 2003 Matarasso, François. Towards a Local Culture Index. Measuring

the Cultural vitality of communities, Comdia, 1999, disponibil la http://www.culturenet.cz/res/data/004/000570.pdf Murray, David J., „Economic Vitality. How the arts and culture sector catalyze economic vitality”, în Arts and Culture Briefing Papers 05, American planning association, 2011, disponibil la http:// slco.org/uploadedFiles/depot/communityServices/fZap/seeking_ funds/AResource4.pdf (accesat la 12.09.2016) PricewaterhouseCoopers, Cities of the Future – Global Competition, Local Leadership. 2005, disponibil la https://www.pwc. com/gx/en/government-public-sector-research/pdf/cities-final.pdf (accesat la 19.09.2016) Pratt, A.C., 2008, „Creative cities: the cultural industries and the creative class” apud Tim Vorley, Oli Mould și Helen Lawton Smith, „Introduction to Geographical Economies of Creativity”, Enterprise and the Creative Industries în Geografiska Annaler: Series B, Human Geography, 90 (2), 2008, pp. 101-106, disponibil la http://www.jstor. org/stable/pdf/40205038.pdf (accesat la 15.09.2016) Stam, E., de Jong, G, J. și Marlet, 2008: „Creative industries in the Netherlands: structure, development, innovativeness and effects on urban growth” apud Tim Vorley, Oli Mould și Helen Lawton Smith, „Introduction to Geographical Economies of Creativity”, Enterprise and the Creative Industries în Geografiska Annaler: Series B, Human Geography, 90 (2), 2008, pp. 101-106, http://www.jstor.org/stable/ pdf/40205038.pdf (accesat la 15.09.2016) Stanborough, Maria, „The Link Between: Culture and Sustainability in Municipal Planning” în Culture and Local Governance / Culture et gouvernance locale, vol. 3, No. 1-2, 2011, disponibil la http://www.fraserbasin.bc.ca/_Library/SPC_ Documents/LG_LinkBetweenCulture_LocalGovernance171.pdf (accesat la 15.09.2016) Site-uri consultate https://www.cjtulcea.ro http://rebornBISTRIȚA.ro http://stiri.BOTOȘANI.ro http://www.thinkers.sa.gov.au/

Anexe 53

9. Anexe Ierarhia orașelor (2014) Poziția în Indicele infrastructurii culturale (2014)

Oraș

Populația

Indicele de infrastructură culturală

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză 1

CLUJ-NAPOCA

320.819

0.76

BISTRIȚA

92.448

0.52

TÂRGU MUREȘ

151.684

0.48

PITEȘTI

177.965

0.47

ALBA IULIA

73.717

0.38

TÂRGOVIȘTE

94.819

0.35

GIURGIU

70.194

0.35

BRAȘOV

291.921

0.33

SIBIU

169.741

0.32

BOTOȘANI

123.922

0.30

SF. GHEORGHE

65.614

0.27

MIERCUREA CIUC

42.470

0.27

RÂMNICU VÂLCEA

119.348

0.26

TIMIȘOARA

333.650

0.22

ARAD

180.224

0.08

IAȘI

350.924

0.08

CRAIOVA

308.144

0.07

PLOIEȘTI

235.698

0.06

BAIA MARE

149.031

0.06

BACĂU

194.952

0.06

Poziția în Indicele infrastructurii culturale (2014)

Oraș

Populația

Indicele de infrastructură culturală

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

FOCȘANI

95.470

0.03

SLOBOZIA

53.582

0.02

GALAȚI

306.895

0.00

ZALĂU

69.952

-0.05

CONSTANȚA

320.318

-0.06

SUCEAVA

116.311

-0.11

DEVA

71.152

-0.13

TULCEA

91.101

-0.13

BRĂILA

215.319

-0.17

33 23

PIATRA NEAMȚ

116.833

-0.20

REȘIȚA

90.357

-0.22

MEDIAȘ

59.454

-0.27

45 44

TURDA

58.212

-0.29

ONEȘTI

53.553

-0.30

CĂLĂRAȘI

78.553

-0.31

ALEXANDRIA

52.930

-0.32

SLATINA

85.430

-0.38

BUZĂU

137.753

-0.38

BÂRLAD

74.068

-0.40

ROMAN

71.767

-0.43

DR. TURNU SEVERIN

111.580

-0.48

SATU MARE

124.096

0.05

VASLUI

84.553

-0.59

TÂRGU JIU

97.643

0.04

HUNEDOARA

75.343

-0.66

ORADEA

223.718

0.04

54 Anexe Poziția în Indicele participării culturale (2014)

Oraș

Populația

Indicele de participare culturală

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

Oraș

Populația

Indicele de participare culturală

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final 30

GALAȚI

306.895

-0.2988

BOTOȘANI

123.922

1.165356

BISTRIȚA

92.448

-0.3229

CLUJ-NAPOCA

320.819

1.110536

FOCȘANI

95.470

-0.32829

SIBIU

169.741

1.077199

TURDA

58.212

-0.33022

PITEȘTI

177.965

1.047969

PIATRA NEAMȚ

116.833

-0.36305

TÂRGU MUREȘ

151.684

0.739541

CĂLĂRAȘI

78.553

-0.36742

TIMIȘOARA

333.650

0.590895

ONEȘTI

53.553

-0.37109

CONSTANȚA

320.318

0.494074

SLOBOZIA

53.582

-0.39058

BRAȘOV

291.921

0.431044

BUZĂU

137.753

-0.43192

SUCEAVA

116.311

0.362221

SLATINA

85.430

-0.43237

RÂMNICU VÂLCEA

119.348

0.299036

ZALĂU

69.952

-0.47149

IAȘI

350.924

0.293089

MEDIAȘ

59.454

-0.47711

ORADEA

223.718

0.290989

111.580

-0.47806

MIERCUREA CIUC

42.470

0.222899

DR. TURNU SEVERIN

ALBA IULIA

73.717

0.204186

VASLUI

84.553

-0.48301

ROMAN

71.767

-0.48728

ALEXANDRIA

52.930

-0.49073

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză

Poziția în Indicele participării culturale (2014)

CRAIOVA

308.144

0.084613

BAIA MARE

149.031

-0.02006

PLOIEȘTI

235.698

-0.02483

BACĂU

194.952

-0.02503

TÂRGU JIU

97.643

-0.02579

ARAD

180.224

-0.02865

GIURGIU

70.194

-0.0515

HUNEDOARA

75.343

-0.12155

BRĂILA

215.319

-0.14637

TÂRGOVIȘTE

94.819

-0.15228

Poziția în Indicele cheltuielilor bugetare alocate pentru cultură (2014)

Oraș

Populația

Indicele de participare culturală

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză

SATU MARE

124.096

-0.1548

CRAIOVA

308.144

2.179359

SF. GHEORGHE

65.614

-0.1671

ROMAN

71.767

2.117143

REȘIȚA

90.357

-0.20698

TÂRGU MUREȘ

151.684

1.77333

DR. TURNU SEVERIN

111.580

1.737919

BÂRLAD

74.068

-0.22646

DEVA

71.152

-0.26422

BOTOȘANI

123.922

1.256985

TULCEA

91.101

-0.27371

ALBA IULIA

73.717

1.147554

Anexe 55 Poziția în Indicele cheltuielilor bugetare alocate pentru cultură (2014)

Oraș

Populația

Indicele de participare culturală

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

Poziția în Indicele cheltuielilor bugetare alocate pentru cultură (2014)

Oraș

Populația

Indicele de participare culturală

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

TIMIȘOARA

333.650

0.975822

TULCEA

91.101

-0.97613

MIERCUREA CIUC

42.470

0.875464

DEVA

71.152

-1.017

SF. GHEORGHE

65.614

0.74407

BACĂU

194.952

-1.04109

BISTRIȚA

92.448

0.686904

SUCEAVA

116.311

-1.06

TÂRGOVIȘTE

94.819

0.575991

SLOBOZIA

53.582

-1.0791

ALEXANDRIA

52.930

0.529368

CLUJ-NAPOCA

320.819

-1.10067

SATU MARE

124.096

0.498703

REȘIȚA

90.357

-1.13821

SIBIU

169.741

0.412459

SLATINA

85.430

-1.15454

BUZĂU

137.753

0.380373

ORADEA

223.718

-1.17579

HUNEDOARA

75.343

0.309877

CĂLĂRAȘI

78.553

ARAD

180.224

0.24262

PLOIEȘTI

235.698

RÂMNICU VÂLCEA

119.348

0.239316

IAȘI

350.924

0.226747

GALAȚI

306.895

0.200022

ZALĂU

69.952

0.125783

CONSTANȚA

320.318

0.11406

Populația

Indicele de resurse umane specializate

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

Poziția în Indicele de resurse umane specializate (2014)

PIATRA NEAMȚ

116.833

-0.11055

GIURGIU

70.194

-0.18768

ONEȘTI

53.553

-0.21241

BRĂILA

215.319

-0.36746

Oraș

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză MIERCUREA CIUC

42.470

3.841721

TURDA

58.212

-0.60016

TÂRGU JIU

97.643

2.849351

VASLUI

84.553

-0.6126

SF. GHEORGHE

65.614

2.221936

CLUJ-NAPOCA

320.819

1.864312

1 10

BAIA MARE

149.031

-0.62148

FOCȘANI

95.470

-0.64894

TÂRGOVIȘTE

94.819

1.83727

ALBA IULIA

73.717

1.579211

DEVA

71.152

1.536207

BRAȘOV

291.921

-0.68989

MEDIAȘ

59.454

-0.74034

TÂRGU JIU

97.643

-0.90069

TÂRGU MUREȘ

151.684

1.464777

SIBIU

169.741

1.421036

PITEȘTI

177.965

-0.94774

BÂRLAD

74.068

-0.96738

SLATINA

85.430

1.268551

SUCEAVA

116.311

1.001773

56 Anexe

Poziția în Indicele de resurse umane specializate (2014)

Oraș

12 13 14

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

Poziția în Indicele de resurse umane specializate (2014)

Populația

Indicele de resurse umane specializate

BOTOȘANI

123.922

0.945156

IAȘI

350.924

0.89063

SATU MARE

124.096

0.826462

45 46

REȘIȚA

90.357

0.798308

BAIA MARE

149.031

0.781046

ORADEA

223.718

0.765119

TIMIȘOARA

333.650

0.725663

CONSTANȚA

320.318

0.681039

SLOBOZIA

53.582

0.670279

ARAD

180.224

0.655738

GIURGIU

70.194

0.576164

RÂMNICU VÂLCEA

119.348

0.575441

ZALĂU

69.952

0.561685

BISTRIȚA

92.448

0.553696

FOCȘANI

95.470

0.548921

BUZĂU

137.753

PIATRA NEAMȚ

116.833

Poziția în Indicele industriilor creative (2014)

Populația

Indicele de resurse umane specializate

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

TURDA

58.212

-0.42862

HUNEDOARA

75.343

-0.42862

MEDIAȘ

59.454

-0.42862

VASLUI

84.553

-0.42862

Populația

Indicele industriilor creative

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

Oraș

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză 1

CLUJ-NAPOCA

320.819

3.463588

CRAIOVA

308.144

0.987934

SIBIU

169.741

0.98033

TÂRGU MUREȘ

151.684

0.851466

0.542423

TIMIȘOARA

333.650

0.623663

0.530834

BRAȘOV

291.921

0.474128

PLOIEȘTI

235.698

0.52034

IAȘI

350.924

0.40845

TULCEA

91.101

0.502527

PLOIEȘTI

235.698

0.393731

BRĂILA

215.319

0.48593

PIATRA NEAMȚ

116.833

0.32627

BRAȘOV

291.921

0.394742

PITEȘTI

177.965

0.246762

PITEȘTI

177.965

0.277069

ROMAN

71.767

0.195327

GALAȚI

306.895

0.255157

TÂRGU JIU

97.643

0.103428

BACĂU

194.952

0.225784

ORADEA

223.718

0.063492

CRAIOVA

308.144

0.10446

ALBA IULIA

73.717

0.059926

ALEXANDRIA

52.930

-0.03735

CONSTANȚA

320.318

0.053795

BÂRLAD

74.068

-0.06093

MIERCUREA CIUC

42.470

0.027202

ROMAN

71.767

-0.07117

TULCEA

91.101

0.019354

DR. TURNU SEVERIN

111.580

-0.1997

CĂLĂRAȘI

78.553

0.003759

CĂLĂRAȘI

78.553

-0.22575

FOCȘANI

95.470

-0.01225

ONEȘTI

53.553

-0.42862

REȘIȚA

90.357

-0.0441

Anexe 57 Poziția în Indicele industriilor creative (2014)

Indicele industriilor creative

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

Oraș

BAIA MARE

149.031

-0.04453

SUCEAVA

116.311

-0.11487

DR. TURNU SEVERIN

111.580

-0.17003

ONEȘTI

53.553

-0.17402

SLATINA

85.430

-0.1756

SF. GHEORGHE

Populația

65.614

-0.17687

TÂRGOVIȘTE

94.819

-0.20308

BISTRIȚA

92.448

-0.20857

SATU MARE

124.096

-0.21226

SLOBOZIA

53.582

-0.22182

DEVA

71.152

-0.24294

ALEXANDRIA

52.930

-0.25661

BÂRLAD

74.068

-0.28131

BUZĂU

137.753

-0.31428

Ierarhia orașelor (2013) Poziția în Indicele infrastructurii culturale (2013)

Oraș

Populația

Indicele de infrastructură culturală

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză 1

CLUJ-NAPOCA

320.400

0.78

TÂRGU MUREȘ

152.287

0.54

4 30

GIURGIU

70.805

0.42

SIBIU

169.751

0.37

BISTRIȚA

92.063

0.37

BRAȘOV

292.300

0.34

13 9

TÂRGOVIȘTE

95.556

0.32

MIERCUREA CIUC

42.675

0.31

PITEȘTI

178.456

0.29

BOTOȘANI

124.565

0.28

ALBA IULIA

73.421

0.26

ORADEA

224.049

0.23

SFÂNTU GHEORGHE

65.935

0.21

BRĂILA

215.319

-0.36443

RÂMNICU VÂLCEA

119.348

-0.41782

TIMIȘOARA

333.749

0.20

GALAȚI

306.895

-0.4183

RÂMNICU VÂLCEA

119.417

0.19

ARAD

180.224

-0.42237

ARAD

181.025

0.13

BACĂU

194.952

-0.48184

IAȘI

341.503

0.12

ZALĂU

69.952

-0.49037

BAIA MARE

149.619

0.10

CRAIOVA

309.208

0.08

VASLUI

84.553

-0.57786

GIURGIU

70.194

-0.58635

BACĂU

195.088

0.08

HUNEDOARA

75.343

-0.61673

SLOBOZIA

53.802

0.03

TURDA

58.212

-0.65043

GALAȚI

307.785

0.03

BOTOȘANI

123.922

-0.65551

PLOIEȘTI

237.117

0.02

MEDIAȘ

59.454

-0.74745

SATU MARE

124.839

0.02

17 28

ZALĂU

70.086

-0.06

TULCEA

91.598

-0.07

FOCȘANI

95.858

-0.07

DEVA

71.504

-0.11

TURDA

58.608

-0.12

CONSTANȚA

321.077

-0.12

58 Anexe Poziția în Indicele infrastructurii culturale (2013)

Oraș

31 32

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

Indicele de participare culturală

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

Populația

SUCEAVA

116.865

-0.14

TULCEA

91.598

0.385151

BRĂILA

217.493

-0.15

CONSTANȚA

321.077

0.320548

Oraș

Populația

TÂRGU JIU

97.923

-0.18

IAȘI

341.503

0.228374

PIATRA NEAMȚ

117.612

-0.20

GALAȚI

307.785

0.216228

MEDIAȘ

59.886

-0.25

RÂMNICU VÂLCEA

119.417

0.203241

CĂLĂRAȘI

79.045

-0.29

ARAD

181.025

0.174745

ONEȘTI

54.034

-0.29

BISTRIȚA

92.063

0.167501

ORADEA

224.049

0.054601

0.028532

ALEXANDRIA

53.419

-0.30

SLATINA

85.924

-0.35

PLOIEȘTI

237.117

BÂRLAD

74.603

-0.37

CRAIOVA

309.208

-0.01265

BACĂU

195.088

-0.03282

REȘIȚA

91.304

-0.38

VASLUI

77.300

-0.42

FOCȘANI

95.858

-0.05198

ROMAN

72.487

-0.43

BAIA MARE

149.619

-0.05536

BRĂILA

217.493

-0.06926

BUZĂU

138.785

-0.45

DROBETA-TURNU SEVERIN

112.373

-0.47

HUNEDOARA

76.164

Poziția în Indicele participării culturale (2013)

Oraș

Populația

-0.52

Indicele de participare culturală

TÂRGU JIU

97.923

-0.0743

ALBA IULIA

73.421

-0.08198

SFÂNTU GHEORGHE

65.935

-0.11539

TÂRGOVIȘTE

95.556

-0.12054

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză

Poziția în Indicele participării culturale (2013)

Indicele de infrastructură culturală

SATU MARE

124.839

-0.12685

GIURGIU

70.805

-0.13802

ONEȘTI

54.034

-0.21165

BÂRLAD

74.603

-0.22684

REȘIȚA

91.304

-0.24999

SIBIU

169.751

1.124243

CLUJ-NAPOCA

320.400

0.978902

HUNEDOARA

76.164

-0.25647

BOTOȘANI

124.565

0.97735

TURDA

58.608

-0.28039

TÂRGU MUREȘ

152.287

0.676437

DEVA

71.504

-0.36966

TIMIȘOARA

333.749

0.610759

SUCEAVA

116.865

-0.37239

PITEȘTI

178.456

0.491899

CĂLĂRAȘI

79.045

-0.37583

MIERCUREA CIUC

42.675

0.439339

PIATRA NEAMȚ

117.612

-0.37763

BRAȘOV

292.300

0.390076

BUZĂU

138.785

-0.38419

Anexe 59 Poziția în Indicele participării culturale (2013)

Oraș

Populația

SLOBOZIA

53.802

-0.4033

SLATINA

85.924

-0.42601

Indicele de participare culturală

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

VASLUI

77.300

-0.4583

MEDIAȘ

59.886

-0.4616

Poziția în Indicele cheltuielilor bugetare alocate pentru cultură (2013)

Oraș

17 18

Populația

Indicele de participare culturală

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

RÂMNICU VÂLCEA

119.417

0.135547

HUNEDOARA

76.164

0.121095

ARAD

181.025

0.057383

BUZĂU

138.785

-0.01173

BOTOȘANI

124.565

-0.05576

ZALĂU

70.086

-0.46877

DROBETA-TURNU SEVERIN

112.373

-0.47068

IAȘI

341.503

-0.09762

ROMAN

72.487

-0.47748

CONSTANȚA

321.077

-0.11586

ALEXANDRIA

53.419

-0.4822

ONEȘTI

54.034

-0.31027

BRĂILA

217.493

-0.34444

TURDA

58.608

-0.46281

Poziția în Indicele cheltuielilor bugetare alocate pentru cultură (2013)

Oraș

Populația

Indicele de participare culturală

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză 1

ALBA IULIA

73.421

4.597416

ROMAN

72.487

1.318152

BISTRIȚA

92.063

1.201008

TÂRGU MUREȘ

152.287

1.176688

MIERCUREA CIUC

42.675

0.924097

ALEXANDRIA

53.419

0.912125

DROBETA-TURNU SEVERIN

112.373

0.876387

CRAIOVA

309.208

0.752645

TIMIȘOARA

333.749

0.576237

SIBIU

169.751

0.418784

TÂRGOVIȘTE

95.556

0.416725

ZALĂU

70.086

0.370334

SATU MARE

124.839

0.285537

PIATRA NEAMȚ

117.612

0.28362

SFÂNTU GHEORGHE

65.935

0.201418

GALAȚI

307.785

0.161953

BRAȘOV

292.300

-0.53811

GIURGIU

70.805

-0.54239

FOCȘANI

95.858

-0.57538

BAIA MARE

149.619

-0.58472

MEDIAȘ

59.886

-0.6054

42 46

VASLUI

77.300

-0.63224

SUCEAVA

116.865

-0.68971

TÂRGU JIU

97.923

-0.73006

BÂRLAD

74.603

-0.75133

PITEȘTI

178.456

-0.79787

TULCEA

91.598

-0.80494

DEVA

71.504

-0.82425

BACĂU

195.088

-0.83252

SLOBOZIA

53.802

-0.86196

REȘIȚA

91.304

-0.89185

SLATINA

85.924

-0.89426

CLUJ-NAPOCA

320.400

-0.90113

ORADEA

224.049

-0.93056

CĂLĂRAȘI

78.553

PLOIEȘTI

235.698

60 Anexe Poziția în Indicele de resurse umane specializate (2013)

Oraș

Populația

Indicele de resurse umane specializate

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

MIERCUREA CIUC

42.675

3.889955

Oraș

Populația

Indicele de resurse umane specializate

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

TULCEA

91.598

0.446603

BUZĂU

138.785

0.383548

BRAȘOV

292.300

0.37102

13 22

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză 1

Poziția în Indicele de resurse umane specializate (2013)

TÂRGU JIU

97.923

2.548429

SFÂNTU GHEORGHE

65.935

2.139614

TÂRGOVIȘTE

95.556

1.871834

CLUJ-NAPOCA

320.400

1.818051

ALBA IULIA

73.421

1.560845

DEVA

71.504

1.534816

PITEȘTI

178.456

0.284952

GALAȚI

307.785

0.229181

ROMAN

72.487

0.223014

20 40

BACĂU

195.088

0.197371

CRAIOVA

309.208

0.107969

BÂRLAD

74.603

-0.06794

ALEXANDRIA

53.419

-0.11865

DROBETA-TURNU SEVERIN

112.373

-0.20184

79.045

-0.22016

SIBIU

169.751

1.445347

TÂRGU MUREȘ

152.287

1.411078

SLATINA

85.924

1.275455

BOTOȘANI

124.565

1.166114

CĂLĂRAȘI

SUCEAVA

116.865

1.052638

ONEȘTI

54.034

-0.43228

IAȘI

341.503

0.908307

TURDA

58.608

-0.43228

SATU MARE

124.839

0.856078

HUNEDOARA

76.164

-0.43228

ORADEA

224.049

0.804697

MEDIAȘ

59.886

-0.43228

BAIA MARE

149.619

0.774678

VASLUI

77.300

-0.43228

REȘIȚA

91.304

0.733834

TIMIȘOARA

333.749

0.717943

SLOBOZIA

53.802

0.68016

ARAD

181.025

0.677625

Populația

CONSTANȚA

321.077

0.648266

Indicele industriilor creative

GIURGIU

70.805

0.64329

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

ZALĂU

70.086

0.602998

BISTRIȚA

92.063

0.596681

FOCȘANI

95.858

0.595341

RÂMNICU VÂLCEA

119.417

0.575818

BRĂILA

217.493

0.481591

PLOIEȘTI

237.117

PIATRA NEAMȚ

117.612

Poziția în Indicele industriilor creative (2013)

Oraș

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză 1

CLUJ-NAPOCA

320.400

3.322527

CRAIOVA

309.208

0.964737

TÂRGU MUREȘ

152.287

0.75445

SIBIU

169.751

0.737625

0.468931

TIMIȘOARA

333.749

0.615309

0.450801

PLOIEȘTI

237.117

0.569918

Anexe 61 Poziția în Indicele industriilor creative (2013)

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

Poziția în Indicele industriilor creative (2013)

Oraș

Populația

Indicele industriilor creative

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

Oraș

Populația

Indicele industriilor creative

BRAȘOV

292.300

0.554699

ALEXANDRIA

53.419

-0.39639

ALBA IULIA

73.421

0.537843

ARAD

181.025

-0.45145

IAȘI

341.503

0.454904

GALAȚI

307.785

-0.54693

MEDIAȘ

59.886

0.366064

TÂRGU JIU

97.923

-0.56856

PIATRA NEAMȚ

117.612

0.238602

ZALĂU

70.086

-0.62228

ORADEA

224.049

0.110145

BACĂU

195.088

-0.63173

PITEȘTI

178.456

0.106682

GIURGIU

70.805

-0.63971

DROBETA-TURNU SEVERIN

112.373

-0.64775

BOTOȘANI

124.565

-0.8206

DEVA

71.504

0.086439

CONSTANȚA

321.077

0.055505

MIERCUREA CIUC

42.675

0.051718

CĂLĂRAȘI

79.045

0.018168

TULCEA

91.598

-0.03199

FOCȘANI

95.858

-0.09057

SFÂNTU GHEORGHE

65.935

-0.10332

BISTRIȚA

92.063

-0.11402

BÂRLAD

74.603

-0.11805

ROMAN

72.487

-0.13431

RÂMNICU VÂLCEA

119.417

-0.14789

BAIA MARE

149.619

-0.14918

HUNEDOARA

76.164

-0.15385

SUCEAVA

116.865

-0.18324

SATU MARE

124.839

-0.23888

Ierarhia orașelor (2012) Poziția în Indicele infrastructurii culturale (2012)

Oraș

Populația

Indicele de infrastructură culturală

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză 1

CLUJ-NAPOCA

320.042

0.877056

TÂRGU MUREȘ

153.067

0.722645

SIBIU

169.634

0.476441

MIERCUREA CIUC

42.840

0.402732

BOTOȘANI

125.259

0.337611

VASLUI

77.300

-0.2523

TIMIȘOARA

334.507

0.332974

SLATINA

85.924

-0.26859

ORADEA

224.722

0.290915

TÂRGOVIȘTE

95.556

-0.27016

PITEȘTI

179.210

0.278227

SLOBOZIA

53.802

-0.28378

IAȘI

335.585

0.272311

TURDA

58.608

-0.28458

FOCȘANI

96.498

0.240557

BRĂILA

217.493

-0.30649

ONEȘTI

54.034

-0.3218

REȘIȚA

91.304

-0.37426

BUZĂU

138.785

-0.39269

BACĂU

195.973

0.208964

BAIA MARE

150.575

0.197932

TULCEA

92.357

0.183139

BISTRIȚA

91.936

0.18005

62 Anexe

Poziția în Indicele infrastructurii culturale (2012)

Oraș

Populația

Indicele de infrastructură culturală

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

Poziția în Indicele participării culturale (2012)

Oraș

Populația

Indicele de participare culturală

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

SFÂNTU GHEORGHE

66.338

0.13783

PLOIEȘTI

238.699

0.129666

SIBIU

320.042

1.02502

RÂMNICU VÂLCEA

119.642

0.119492

CLUJ-NAPOCA

153.067

0.857021

ARAD

182.017

0.11071

TÂRGU MUREȘ

310.988

0.609176

SUCEAVA

117.707

0.10246

CRAIOVA

179.210

0.555319

PITEȘTI

334.507

0.53314

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză

GALAȚI

307.874

0.078423

SATU MARE

125.847

0.067633

TIMIȘOARA

125.259

0.521837

ALBA IULIA

73.377

0.065174

BOTOȘANI

292.847

0.51227

TÂRGOVIȘTE

96.163

0.063146

BRAȘOV

335.585

0.37689

BRAȘOV

292.847

-0.06221

IAȘI

322.302

0.327963

TURDA

59.152

-0.07118

CONSTANȚA

224.722

0.314541

CONSTANȚA

322.302

-0.08054

ORADEA

113.724

0.295796

BRĂILA

219.702

-0.08388

307.874

0.136285

DEVA

71.882

-0.10135

DROBETA-TURNU SEVERIN

REȘIȚA

92.459

-0.11078

CRAIOVA

310.988

-0.16953

PIATRA NEAMȚ

118.331

-0.20589

CĂLĂRAȘI

79.525

-0.22484

GIURGIU

71.526

-0.23401

ZALĂU

70.310

-0.24791

TÂRGU JIU

98.477

-0.2493

ONEȘTI

54.643

-0.25291

MEDIAȘ

60.323

-0.26994

BUZĂU

139.925

-0.26999

SLOBOZIA

54.117

-0.3418

DROBETA-TURNU SEVERIN

113.724

-0.35009

ROMAN

73.218

-0.36683

VASLUI

74.517

-0.39929

SLATINA

86.930

-0.41456

BÂRLAD

75.074

-0.43398

ALEXANDRIA

54.075

-0.43587

HUNEDOARA

77.030

-0.48324

GALAȚI

182.017

0.123519

ARAD

119.642

0.074906

RÂMNICU VÂLCEA

42.840

0.015652

MIERCUREA CIUC

195.973

0.00686

BACĂU

73.377

-0.00058

ALBA IULIA

125.847

-0.04346

SATU MARE

150.575

-0.05896

BAIA MARE

219.702

-0.0651

BRĂILA

96.163

-0.09724

TÂRGOVIȘTE

91.936

-0.13087

BISTRIȚA

66.338

-0.14875

SFÂNTU GHEORGHE

71.882

-0.16825

23 16

DEVA

238.699

-0.17573

PLOIEȘTI

98.477

-0.22603

TÂRGU JIU

75.074

-0.25216

BÂRLAD

92.357

-0.26344

TULCEA

59.152

-0.26551

TURDA

77.030

-0.28726

Anexe 63 Poziția în Indicele participării culturale (2012)

Oraș

Populația

Indicele de participare culturală

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

Poziția în Indicele cheltuielilor bugetare alocate pentru cultură (2012)

Oraș

Populația

Indicele cheltuielilor bugetare alocate pentru cultură

TÂRGU MUREȘ

153.067

0.684048209

SATU MARE

125.847

0.658278828

HUNEDOARA

77.030

0.581314791

TÂRGOVIȘTE

96.163

0.535382879

TIMIȘOARA

334.507

0.465640203

MIERCUREA CIUC

42.840

0.459886749

SFÂNTU GHEORGHE

66.338

0.374681912

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

HUNEDOARA

117.707

-0.30138

SUCEAVA

92.459

-0.31054

REȘIȚA

71.526

-0.32059

GIURGIU

96.498

-0.33103

FOCȘANI

54.117

-0.35698

SLOBOZIA

118.331

-0.36082

PIATRA NEAMȚ

79.525

-0.36879

CĂLĂRAȘI

139.925

-0.3773

BUZĂU

54.643

-0.37862

ONEȘTI

74.517

-0.43011

ZALĂU

70.310

0.360355616

SIBIU

169.634

0.263828363

3 14

VASLUI

60.323

-0.43577

MEDIAȘ

86.930

-0.4375

CRAIOVA

310.988

0.158864653

SLATINA

70.310

-0.44625

IAȘI

335.585

0.106228835

BUZĂU

139.925

0.074395713

ZALĂU

73.218

-0.4536

ROMAN

54.075

-0.45982

RÂMNICU VÂLCEA

119.642

-0.017753604

GALAȚI

307.874

-0.080774738

ARAD

182.017

-0.110771848

Poziția în Indicele cheltuielilor bugetare alocate pentru cultură (2012)

ALEXANDRIA

Oraș

53.419

Populația

-0.4822

Indicele cheltuielilor bugetare alocate pentru cultură

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză 1

ALBA IULIA

73.377

4.211794646

PIATRA NEAMȚ

118.331

1.672603564

BISTRIȚA

91.936

1.669356079

DROBETA-TURNU SEVERIN

113.724

1.236489828

ALEXANDRIA

54.075

0.706597303

ROMAN

73.218

0.692342072

ONEȘTI

54.643

0.688209185

BOTOȘANI

125.259

-0.20667685

CONSTANȚA

322.302

-0.228437195

18 30

BRĂILA

219.702

-0.348882363

TURDA

59.152

-0.453814266

BAIA MARE

150.575

-0.560529691

26 45

MEDIAȘ

60.323

-0.609953396

BRAȘOV

292.847

-0.613692662

GIURGIU

71.526

-0.642779818

FOCȘANI

96.498

-0.677920027

SUCEAVA

117.707

-0.723490803

25 46

VASLUI

74.517

-0.756840565

TÂRGU JIU

98.477

-0.778844511

TULCEA

92.357

-0.811871926

BÂRLAD

75.074

-0.822054676

BACĂU

195.973

-0.833070169

64 Anexe Poziția în Indicele cheltuielilor bugetare alocate pentru cultură (2012)

Poziția în Indicele de resurse umane specializate (2012)

Oraș

SATU MARE

TIMIȘOARA

BAIA MARE

-0.932270922

224.722

-0.93926721

CLUJ-NAPOCA

320.042

-0.948112592

CĂLĂRAȘI

78.553

PLOIEȘTI

235.698

Populația

Indicele cheltuielilor bugetare alocate pentru cultură

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

PITEȘTI

179.210

-0.838300483

DEVA

71.882

-0.861288021

SLOBOZIA

54.117

-0.879764597

SLATINA

86.930

-0.923136495

REȘIȚA

92.459

ORADEA

Poziția în Indicele de resurse umane specializate (2012)

Oraș

Populația

Indicele de resurse umane specializate

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

125.847

0.85896138

334.507

0.761103551

150.575

0.734977664

REȘIȚA

92.459

0.709944644

ARAD

182.017

0.6888462

SLOBOZIA

54.117

0.67324858

GIURGIU

71.526

0.666877341

RÂMNICU VÂLCEA

119.642

0.63891498

ORADEA

224.722

0.633411852

Indicele de resurse umane specializate

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză 1

MIERCUREA CIUC

42.840

3.791672866

TÂRGU JIU

98.477

2.771916345

SFÂNTU GHEORGHE

66.338

1.997051742

CLUJ-NAPOCA

320.042

1.908325864

TÂRGOVIȘTE

96.163

1.631492155

ALBA IULIA

73.377

1.472504958

SIBIU

169.634

1.420747233

Populația

ZALĂU

70.310

0.624975751

CONSTANȚA

322.302

0.624362651

FOCȘANI

96.498

0.554839309

BISTRIȚA

91.936

0.476304087

BRĂILA

219.702

0.446521529

PLOIEȘTI

238.699

0.444874377

TULCEA

92.357

0.398107222

ROMAN

73.218

0.385647508

BRAȘOV

292.847

0.378830296

BUZĂU

139.925

0.375428036

PIATRA NEAMȚ

118.331

0.369383955

PITEȘTI

179.210

0.283748998

GALAȚI

307.874

0.216151967

BACĂU

195.973

0.189597565

CRAIOVA

310.988

0.100940054

BÂRLAD

75.074

-0.060787004

ALEXANDRIA

54.075

-0.117265165

CĂLĂRAȘI

79.525

-0.174361293

DROBETA-TURNU SEVERIN

113.724

-0.199033315

DEVA

71.882

1.384278042

TÂRGU MUREȘ

153.067

1.330521359

SLATINA

86.930

1.179896376

BOTOȘANI

125.259

1.078516842

SUCEAVA

117.707

0.990919364

ONEȘTI

54.643

-0.429111121

IAȘI

335.585

0.962760523

TURDA

59.152

-0.429111121

Anexe 65 Poziția în Indicele de resurse umane specializate (2012)

Oraș

Populația

Indicele de resurse umane specializate

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

HUNEDOARA

77.030

-0.429111121

MEDIAȘ

60.323

-0.429111121

VASLUI

74.517

-0.429111121

Poziția în Indicele industriilor creative (2012)

Oraș

Populația

Indicele industriilor creative

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză 1

CLUJ-NAPOCA

320.042

3.501392

Poziția în Indicele industriilor creative (2012)

Oraș

Populația

Indicele industriilor creative

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

TULCEA

92.357

-0.04446

FOCȘANI

96.498

-0.05617

SATU MARE

125.847

-0.06632

RÂMNICU VÂLCEA

119.642

-0.0962

SFÂNTU GHEORGHE

66.338

-0.14921

8 25

SUCEAVA

117.707

-0.17287

ALEXANDRIA

54.075

-0.19086

ARAD

182.017

-0.1964

SLATINA

86.930

-0.23891

BISTRIȚA

91.936

-0.27663

VASLUI

74.517

-0.40968

SIBIU

169.634

0.958534

BRĂILA

219.702

-0.42442

BRAȘOV

292.847

0.872525

BAIA MARE

150.575

-0.46438

TIMIȘOARA

334.507

0.825431

MEDIAȘ

60.323

-0.46977

CRAIOVA

310.988

0.767782

TÂRGU JIU

98.477

-0.48094

PLOIEȘTI

238.699

0.669717

HUNEDOARA

77.030

-0.58536

TÂRGU MUREȘ

153.067

0.539278

ZALĂU

70.310

-0.58586

IAȘI

335.585

0.497712

BUZĂU

139.925

-0.60457

TURDA

59.152

0.453396

REȘIȚA

92.459

-0.60958

PIATRA NEAMȚ

118.331

0.293315

113.724

-0.61832

PITEȘTI

179.210

0.288024

DROBETA-TURNU SEVERIN

CONSTANȚA

322.302

0.238707

GIURGIU

71.526

-0.62256

BOTOȘANI

125.259

0.163326

BACĂU

195.973

-0.63284

ALBA IULIA

73.377

0.157894

GALAȚI

307.874

-0.68225

DEVA

71.882

0.110355

ONEȘTI

54.643

-0.83838

MIERCUREA CIUC

42.840

0.09361

ROMAN

73.218

-1.06711

BÂRLAD

75.074

0.082335

SLOBOZIA

54.117

0.060309

38 24

ORADEA

224.722

0.031742

TÂRGOVIȘTE

96.163

-0.00102

CĂLĂRAȘI

79.525

-0.02029

66 Anexe

Ierarhia orașelor (2011) Poziția în Indicele infrastructurii culturale (2011)

Oraș

Populația

Indicele de infrastructură culturală

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză 1

CLUJ-NAPOCA

319.582

0.917133

TÂRGU MUREȘ

153.708

0.689134

MIERCUREA CIUC

42.963

0.5262

SIBIU

169.496

0.41524

BOTOȘANI

125.616

0.392514

TIMIȘOARA

334.764

0.322815

PITEȘTI

179.940

0.313225

FOCȘANI

96.852

0.277709

ORADEA

225.303

0.273288

IAȘI

334.652

0.270163

BAIA MARE

150.983

0.251937

SFÂNTU GHEORGHE

66.703

0.200598

ARAD

182.813

13 14

119.737

0.15597

19 23

Oraș

Populația

CONSTANȚA

323.748

-0.08513

BÂRLAD

75.451

-0.08994

BRAȘOV

293.534

-0.10901

CRAIOVA

311.909

-0.12383

PIATRA NEAMȚ

119.154

-0.16585

ZALĂU

70.451

-0.17439

TÂRGU JIU

98.576

-0.1866

GIURGIU

71.996

-0.23534

ROMAN

73.965

-0.24916

BUZĂU

140.875

-0.25573

MEDIAȘ

60.659

-0.26238

CĂLĂRAȘI

79.825

-0.33698

SLATINA

87.361

-0.36724

VASLUI

73.989

-0.3793

BISTRIȚA

91.586

-0.39297

ALEXANDRIA

54.571

-0.41643

ONEȘTI

55.146

-0.42007

HUNEDOARA

77.713

-0.4374

114.372

-0.47568

54.401

-0.48798

Populația

Indicele de participare culturală

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

REȘIȚA

93.273

0.131803

GALAȚI

308.882

0.130785

SLOBOZIA

ALBA IULIA

73.175

0.115998

BACĂU

196.871

0.112171

SATU MARE

126.784

0.069535

TÂRGOVIȘTE

96.607

0.036322

TULCEA

92.764

0.019308

PLOIEȘTI

240.292

0.003214

SUCEAVA

117.949

-0.01527

DEVA

72.174

-0.03422

TURDA BRĂILA

59.507 221.636

-0.03721 -0.08151

36 28

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

Indicele de infrastructură culturală

DROBETA-TURNU SEVERIN

RÂMNICU VÂLCEA

0.194524

Poziția în Indicele infrastructurii culturale (2011)

Poziția în Indicele participării culturale (2011)

Oraș

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză 1

SIBIU

169.496

1.701546

CLUJ-NAPOCA

319.582

0.911583

3 1

BOTOȘANI

125.616

0.85019

TÂRGU MUREȘ

153.708

0.533742

Anexe 67 Poziția în Indicele participării culturale (2011)

Oraș

Populația

Indicele de participare culturală

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

BRAȘOV

293.534

0.533671

CONSTANȚA

323.748

0.47126

PITEȘTI

179.940

0.422077

SUCEAVA

117.949

0.403702

CRAIOVA

311.909

0.340816

TIMIȘOARA

334.764

0.337182

ARAD

182.813

0.303049

GALAȚI

308.882

0.267397

IAȘI

334.652

0.219528

ORADEA

225.303

0.211938

RÂMNICU VÂLCEA

119.737

0.11063

BACĂU

196.871

0.109966

BAIA MARE

150.983

0.101381

TÂRGOVIȘTE

96.607

-0.02384

BRĂILA

221.636

-0.02891

MIERCUREA CIUC

42.963

-0.04844

SATU MARE

126.784

-0.05248

ALBA IULIA

73.175

-0.06719

REȘIȚA

93.273

-0.07953

PLOIEȘTI

240.292

-0.12366

SFÂNTU GHEORGHE

66.703

-0.12872

BÂRLAD

75.451

-0.16818

DEVA

72.174

-0.16999

ZALĂU

70.451

-0.2357

TURDA

59.507

-0.25549

TÂRGU JIU

98.576

-0.25754

TULCEA

92.764

-0.28555

BUZĂU

140.875

-0.30585

SLOBOZIA

54.401

-0.3511

HUNEDOARA

77.713

-0.35246

PIATRA NEAMȚ

119.154

-0.35675

Poziția în Indicele participării culturale (2011)

Oraș

Populația

Indicele de participare culturală

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

DROBETA-TURNU SEVERIN

114.372

-0.35683

FOCȘANI

96.852

-0.36603

CĂLĂRAȘI

79.825

-0.39587

GIURGIU

71.996

-0.39698

VASLUI

73.989

-0.41663

46 40

ALEXANDRIA

54.571

-0.42457

SLATINA

87.361

-0.42937

MEDIAȘ

60.659

-0.43002

BISTRIȚA

91.586

-0.43551

ONEȘTI

55.146

-0.43921

ROMAN

73.965

-0.44728

Populația

Indicele cheltuielilor bugetare alocate pentru cultură

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

Poziția în Indicele cheltuielilor bugetare alocate pentru cultură (2011)

Oraș

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză 1

ALBA IULIA

73.175

4.074585508

DROBETA-TURNU SEVERIN

114.372

2.210049059

PIATRA NEAMȚ

119.154

1.990177889

TÂRGU MUREȘ

153.708

1.090728821

5 25

BISTRIȚA

91.586

0.93788716

TIMIȘOARA

334.764

0.862800666

ONEȘTI

55.146

0.713942482

ROMAN

73.965

0.659161357

SATU MARE

126.784

0.573746172

12 40

ALEXANDRIA

54.571

0.432162736

MIERCUREA CIUC

42.963

0.337769386

CRAIOVA

311.909

0.290239231

68 Anexe Poziția în Indicele cheltuielilor bugetare alocate pentru cultură (2011)

Oraș

TÂRGOVIȘTE

SFÂNTU GHEORGHE

66.703

0.24584659

SIBIU

169.496

0.183855552

RÂMNICU VÂLCEA

119.737

0.094497995

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

96.607

0.254728227

Poziția în Indicele cheltuielilor bugetare alocate pentru cultură (2011)

Oraș

Populația

Indicele cheltuielilor bugetare alocate pentru cultură

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

ORADEA

225.303

-0.837331391

GALAȚI

308.882

-0.862779153

CĂLĂRAȘI

78.553

PLOIEȘTI

235.698

Populația

Indicele de resurse umane specializate

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

BOTOȘANI

125.616

0.00472834

ZALĂU

70.451

-0.060554075

IAȘI

334.652

-0.104906189

BUZĂU

140.875

-0.125843868

ARAD

182.813

-0.148443491

BRĂILA

221.636

-0.157588086

TURDA

59.507

-0.184105162

CONSTANȚA

323.748

-0.273963641

HUNEDOARA

77.713

-0.324299763

MEDIAȘ

60.659

-0.531209812

GIURGIU

71.996

-0.560912095

BRAȘOV

293.534

-0.56208778

BAIA MARE

150.983

-0.563809148

BACĂU

196.871

-0.612207756

FOCȘANI

96.852

-0.653195737

DEVA

TULCEA

92.764

-0.685363838

TÂRGU MUREȘ TÂRGOVIȘTE

96.607

Poziția în Indicele de resurse umane specializate (2011)

Oraș

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză 1

MIERCUREA CIUC

42.963

3.565412272

TÂRGU JIU

98.576

2.743698812

SFÂNTU GHEORGHE

66.703

1.969368658

CLUJ-NAPOCA

319.582

1.651488586

ALBA IULIA

73.175

1.616089745

SIBIU

169.496

1.426603681

72.174

1.337396115

153.708

1.308368378

1.161180887

8 22

TÂRGU JIU

98.576

-0.696720409

PITEȘTI

179.940

-0.702698368

SUCEAVA

117.949

1.15575205

VASLUI

73.989

-0.705711516

SLATINA

87.361

1.148457654

GIURGIU

71.996

1.004640775

BÂRLAD

75.451

-0.72354871

SLOBOZIA

54.401

-0.774479745

IAȘI

334.652

0.990880184

BOTOȘANI

125.616

0.951778464

TIMIȘOARA

334.764

0.848740088

Populația

Indicele cheltuielilor bugetare alocate pentru cultură

CLUJ-NAPOCA

319.582

-0.809513334

SLATINA

87.361

-0.815748839

SUCEAVA

117.949

-0.824685688

SATU MARE

126.784

0.836326783

ORADEA

225.303

0.798930343

BAIA MARE

150.983

0.74029427

DEVA

72.174

-0.826054221

REȘIȚA

93.273

-0.829145351

Anexe 69 Poziția în Indicele de resurse umane specializate (2011)

Oraș

Populația

Indicele de resurse umane specializate

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

SLOBOZIA

54.401

0.706366151

ARAD

182.813

0.665913394

CONSTANȚA

323.748

0.652416461

REȘIȚA

93.273

0.645781412

ZALĂU

70.451

0.642547047

FOCȘANI

96.852

0.565878478

Poziția în Indicele industriilor creative (2011)

Oraș

Populația

Indicele industriilor creative

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză

BISTRIȚA

91.586

0.529538521

ROMAN

73.965

0.458457928

PLOIEȘTI

240.292

0.450815048

BRĂILA

221.636

0.409387605

TULCEA

92.764

0.403942819

BRAȘOV

293.534

0.3795991

BUZĂU

140.875

0.346389381

RÂMNICU VÂLCEA

119.737

0.334247134

PITEȘTI

179.940

0.285462049

PIATRA NEAMȚ

119.154

0.273309289

CRAIOVA

311.909

0.266460324

BACĂU

196.871

GALAȚI

38 39

CLUJ-NAPOCA

319.582

3.33073

SIBIU

169.496

0.962235

BRAȘOV

293.534

0.907594

TÂRGOVIȘTE

96.607

0.849791

TIMIȘOARA

334.764

0.812963

PLOIEȘTI

240.292

0.756693

MEDIAȘ

60.659

0.711308

IAȘI

334.652

0.522961

TÂRGU MUREȘ

153.708

0.486712

CRAIOVA

311.909

0.448961

PITEȘTI

179.940

0.393325

SATU MARE

126.784

0.276828

ALBA IULIA

73.175

0.220524

PIATRA NEAMȚ

119.154

0.175499

ORADEA

225.303

0.136341

TURDA

59.507

0.114361

BOTOȘANI

125.616

0.056161

0.176606912

MIERCUREA CIUC

42.963

0.042724

308.882

0.083746894

0.034849

75.451

-0.067356887

SFÂNTU GHEORGHE

66.703

BÂRLAD ALEXANDRIA

54.571

-0.081265924

CONSTANȚA

323.748

0.004299

TULCEA

92.764

-0.00632

DROBETA-TURNU SEVERIN

114.372

-0.203537756

DEVA

72.174

-0.11744

CĂLĂRAȘI

79.825

-0.22051177

BAIA MARE

150.983

-0.18879

ONEȘTI

55.146

-0.433202011

SUCEAVA

117.949

-0.19293

TURDA

59.507

-0.433202011

RÂMNICU VÂLCEA

119.737

-0.20708

HUNEDOARA

77.713

-0.433202011

GIURGIU

71.996

-0.21475

MEDIAȘ

60.659

-0.433202011

FOCȘANI

96.852

-0.28137

VASLUI

73.989

-0.433202011

BUZĂU

140.875

-0.2835

BÂRLAD

75.451

-0.3339

REȘIȚA

93.273

-0.35106

70 Anexe Poziția în Indicele industriilor creative (2011)

Indicele industriilor creative

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

Poziția în Indicele infrastructurii culturale (2010)

Oraș

Populația

ARAD

182.813

-0.36594

ZALĂU

70.451

-0.38048

SLATINA

87.361

-0.40099

BISTRIȚA

91.586

-0.41407

TÂRGU JIU

98.576

-0.43899

BRĂILA

221.636

-0.44246

SLOBOZIA

54.401

-0.44775

BACĂU

196.871

-0.45587

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

Oraș

Populația

SATU MARE

127.654

0.27752

MIERCUREA CIUC

43.089

0.24582

BAIA MARE

152.000

0.23068

DEVA

72.446

0.20581

ALBA IULIA

72.792

0.1876

1 20

RÂMNICU VÂLCEA

119.712

0.18352

ARAD

183.351

0.15031

BACĂU

198.053

0.12513

SF. GHEORGHE

66.929

0.09095

ALEXANDRIA

54.571

-0.47199

GALAȚI

308.882

-0.48912

DROBETA-TURNU SEVERIN

REȘIȚA

93.959

0.07801

114.372

-0.6038

GALAȚI

310.344

0.07686

TÂRGOVIȘTE

97.151

0.05262

CĂLĂRAȘI

79.825

-0.64907

VASLUI

73.989

-0.70276

BÂRLAD

76.024

0.03739

ONEȘTI

55.146

-0.78818

ORADEA

225.648

0.01802

HUNEDOARA

77.713

-0.94353

TURDA

59.894

0.01067

ROMAN

73.965

-1.07272

SUCEAVA

118.089

-0.01018

TULCEA

93.535

-0.0161

32 14

Ierarhia orașelor (2010) Poziția în Indicele infrastructurii culturale (2010)

Oraș

Populația

Indicele de infrastructură culturală

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

318.442

0.99439

PLOIEȘTI

241.982

-0.03258

BRAȘOV

294.409

-0.03897

CONSTANȚA

324.849

-0.07718

BUZĂU

141.922

-0.09168

PIATRA NEAMȚ

119.910

-0.09664

FOCȘANI

97.156

-0.09782

CRAIOVA

312.337

-0.10648

DR. TURNU SEVERIN

114.976

-0.19868

TÂRGU JIU

98.153

-0.21397

12 36

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză

Indicele de infrastructură culturală

CLUJ-NAPOCA

TÂRGU MUREȘ

154.566

0.56921

TIMIȘOARA

334.683

0.48626

BRĂILA

223.493

-0.21795

SIBIU

168.930

0.47363

GIURGIU

72.490

-0.22651

BOTOȘANI

126.267

0.40311

ALEXANDRIA

55.024

-0.30148

PITEȘTI

180.608

0.37313

BISTRIȚA

91.089

-0.31115

IAȘI

334.124

0.31255

Anexe 71 Poziția în Indicele infrastructurii culturale (2010)

Oraș

Populația

Indicele de infrastructură culturală

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

Poziția în Indicele participării culturale (2010)

Oraș

Populația

Indicele de participare culturală

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

VASLUI

74.184

-0.32524

RÂMNICU VÂLCEA

119.712

0.143189

MEDIAȘ

61.054

-0.32934

CRAIOVA

312.337

0.114181

HUNEDOARA

78.432

-0.33923

TÂRGOVIȘTE

97.151

0.06367

ROMAN

74.865

-0.36469

PLOIEȘTI

241.982

-0.01119

ONEȘTI

55.706

-0.38862

SATU MARE

127.654

-0.02349

SLATINA

87.809

-0.39309

BAIA MARE

152.000

-0.03567

SLOBOZIA

54.655

-0.44163

ALBA IULIA

72.792

-0.10224

1 32

ZALĂU

70.522

-0.45038

TULCEA

93.535

-0.14865

CĂLĂRAȘI

80.275

-0.51361

PIATRA NEAMȚ

119.910

-0.17739

BÂRLAD

76.024

-0.19368

Poziția în Indicele participării culturale (2010)

Oraș

Populația

Indicele de participare culturală

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză

SF. GHEORGHE

66.929

-0.20191

TURDA

59.894

-0.25271

DR. TURNU SEVERIN

114.976

-0.31014

BRĂILA

223.493

-0.31481

HUNEDOARA

78.432

-0.31672

TÂRGU JIU

98.153

-0.32457

SIBIU

168.930

1.644471

CLUJ-NAPOCA

318.442

0.886137

BUZĂU

141.922

-0.34149

BOTOȘANI

126.267

0.602819

ALEXANDRIA

55.024

-0.34594

TÂRGU MUREȘ

154.566

0.600725

DEVA

72.446

-0.35405

BRAȘOV

294.409

0.559927

CONSTANȚA

324.849

0.500624

SUCEAVA

118.089

0.437553

GALAȚI

310.344

0.383221

TIMIȘOARA

334.683

0.36915

PITEȘTI

180.608

0.360262

ARAD

183.351

0.293943

REȘIȚA

93.959

0.275519

IAȘI

334.124

0.265169

MIERCUREA CIUC

43.089

0.198953

ORADEA

225.648

0.173648

BACĂU

198.053

0.145927

FOCȘANI

97.156

-0.35669

CĂLĂRAȘI

80.275

-0.36227

SLOBOZIA

54.655

-0.37151

GIURGIU

72.490

-0.41195

BISTRIȚA

91.089

-0.43264

ROMAN

74.865

-0.4352

MEDIAȘ

61.054

-0.43603

SLATINA

87.809

-0.43893

ONEȘTI

55.706

-0.44407

VASLUI

74.184

-0.44805

ZALĂU

70.522

-0.45517

72 Anexe Poziția în Indicele cheltuielilor bugetare alocate pentru cultură (2010)

Oraș

Populația

Indicele cheltuielilor bugetare alocate pentru cultură

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză 1

ALBA IULIA

72.792

4.764239

DROBETA TURNU SEVERIN

114.976

2.201329

ROMAN

74.865

0.985075

CRAIOVA

312.337

0.850496

TIMIȘOARA

334.683

0.837924

TÂRGU MUREȘ

154.566

0.680742

TÂRGOVIȘTE

97.151

0.62107

43.089

0.58111

PIATRA NEAMȚ

119.910

0.542209

BUZĂU

141.922

0.529379

IAȘI

334.124

0.308398

SIBIU

168.930

0.223076

GALAȚI

310.344

0.221311

BOTOȘANI

126.267

0.147924

BISTRIȚA

91.089

0.115283

MIERCUREA CIUC

SF. GHEORGHE

RÂMNICU VÂLCEA

ALEXANDRIA

SATU MARE

ZALĂU

66.929 119.712

0.102355

Poziția în Indicele cheltuielilor bugetare alocate pentru cultură (2010)

Oraș

29 30

Populația

Indicele cheltuielilor bugetare alocate pentru cultură

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

BAIA MARE

152.000

-0.53863

VASLUI

74.184

-0.58691

BACĂU

198.053

-0.60493

BÂRLAD

76.024

-0.60717

PITEȘTI

180.608

-0.62711

FOCȘANI

97.156

-0.63607

TÂRGU JIU

98.153

-0.63825

ONEȘTI

55.706

-0.6567

TULCEA

93.535

-0.73735

CLUJ-NAPOCA

318.442

-0.75883

SLOBOZIA

54.655

-0.76751

REȘIȚA

93.959

-0.77637

DEVA

72.446

-0.77887

SUCEAVA

118.089

-0.78845

SLATINA

87.809

-0.79141

ORADEA

225.648

-0.80277

CĂLĂRAȘI

78.553

PLOIEȘTI

235.698

Populația

Indicele de resurse umane specializate

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

0.005657

55.024

-0.04871

127.654

-0.05047

70.522

-0.08728

HUNEDOARA

78.432

-0.09516

CONSTANȚA

324.849

-0.17189

ARAD

183.351

-0.20971

BRĂILA

223.493

-0.2226

TURDA

59.894

-0.27009

MIERCUREA CIUC

43.089

3.525788

BRAȘOV

294.409

-0.42171

TÂRGU JIU

98.153

2.835662

Poziția în Indicele de resurse umane specializate (2010)

Oraș

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză

MEDIAȘ

61.054

-0.50555

SF. GHEORGHE

66.929

1.922165

GIURGIU

72.490

-0.53706

TÂRGOVIȘTE

97.151

1.78689

CLUJ-NAPOCA

318.442

1.726681

Anexe 73 Poziția în Indicele de resurse umane specializate (2010)

Oraș

6 7 8

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

Poziția în Indicele de resurse umane specializate (2010)

Oraș

Populația

Indicele de resurse umane specializate

ALBA IULIA

72.792

1.599108

CRAIOVA

312.337

0.08811

SIBIU

168.930

1.47352

ROMAN

74.865

-0.02104

DEVA

72.446

1.311377

ALEXANDRIA

55.024

-0.08106

DR. TURNU SEVERIN

114.976

-0.20292

CĂLĂRAȘI

80.275

-0.20669

BÂRLAD

76.024

-0.26855

ONEȘTI

55.706

-0.42841

TÂRGU MUREȘ

154.566

1.242469

SLATINA

87.809

1.123288

SUCEAVA

118.089

1.085494

IAȘI

334.124

1.01213

TIMIȘOARA

334.683

0.929819

BOTOȘANI

126.267

0.855988

ORADEA

225.648

0.840166

BAIA MARE

152.000

0.751197

SLOBOZIA

54.655

0.733781

42 29

REȘIȚA

93.959

0.699373

SATU MARE

127.654

0.698345

ARAD

183.351

0.677146

CONSTANȚA

324.849

0.632372

ZALĂU

70.522

0.615476

FOCȘANI

97.156

0.592463

BISTRIȚA

91.089

0.497459

GIURGIU

72.490

0.476353

TULCEA

93.535

0.396401

PLOIEȘTI

241.982

0.387041

BRAȘOV

294.409

0.370397

BRĂILA

223.493

0.367101

BUZĂU

141.922

0.35643

PIATRA NEAMȚ

119.910

0.303616

PITEȘTI

180.608

0.296191

RÂMNICU VÂLCEA

119.712

0.276296

GALAȚI

310.344

0.160326

BACĂU

198.053

0.155593

Indicele de resurse umane specializate

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

Populația

TURDA

59.894

-0.42841

HUNEDOARA

78.432

-0.42841

MEDIAȘ

61.054

-0.42841

VASLUI

74.184

-0.42841

Populația

Indicele industriilor creative

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

Poziția în Indicele industriilor creative (2010)

Oraș

*cu excepția municipiului București, care nu a fost inclus în analiză 1

CLUJ-NAPOCA

318.442

3.256024819

TIMIȘOARA

334.683

0.978796317

PLOIEȘTI

241.982

0.905144988

BRAȘOV

294.409

0.805756865

MEDIAȘ

61.054

0.763493812

IAȘI

334.124

0.71529488

TURDA

59.894

0.705702501

SIBIU

168.930

0.670321154

TÂRGU MUREȘ

154.566

0.594936434

PITEȘTI

180.608

0.499153634

CRAIOVA

312.337

0.481865465

MIERCUREA CIUC

43.089

0.352466216

74 Anexe

Poziția în Indicele industriilor creative (2010)

Oraș

Populația

PIATRA NEAMȚ

ALBA IULIA

Poziția în Indicele industriilor creative (2010)

Indicele industriilor creative

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

119.910

0.216017759

72.792

0.215220807

Poziția după Indicele de vitalitate culturală final

Populația

Indicele industriilor creative

ARAD

183.351

-0.340032665

BOTOȘANI

126.267

-0.350383823

Oraș

DEVA

72.446

0.115266976

SLOBOZIA

54.655

-0.408442599

CONSTANȚA

324.849

0.115078137

ZALĂU

70.522

-0.40892209

BÂRLAD

76.024

0.111196435

ALEXANDRIA

55.024

-0.431007685

SF. GHEORGHE

66.929

0.102473684

BACĂU

198.053

-0.440936068

ORADEA

225.648

0.020193715

BRĂILA

223.493

-0.445478305

SATU MARE

127.654

-0.018533034

BISTRIȚA

91.089

-0.528724794

RÂMNICU VÂLCEA

119.712

-0.02124744

VASLUI

74.184

-0.608897908

TÂRGOVIȘTE

97.151

-0.146080163

GIURGIU

72.490

-0.618319568

CĂLĂRAȘI

80.275

-0.159285228

REȘIȚA

93.959

-0.643485203

SUCEAVA

118.089

-0.169825576

ONEȘTI

55.706

-0.684737929

TULCEA

93.535

-0.206967728

114.976

-0.693873753

SLATINA

87.809

-0.251505098

DR. TURNU SEVERIN

BUZĂU

141.922

-0.282924234

GALAȚI

310.344

-0.759695102

BAIA MARE

152.000

-0.294921554

HUNEDOARA

78.432

-0.934682854

ROMAN

74.865

-1.112118516

TÂRGU JIU

98.153

-0.328054857

FOCȘANI

97.156

-0.335320821

THE CULTURAL VITALITY OF CITIES IN ROMANIA 2016 Edition Authors: È&#x2DC;tefania Voicu, Alexandru Dragomir

Table of Contents 1. Summary . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 2. Why cultural vitality? Arguments . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82 3. The methodology of the study and data collection . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88 4. Dimensions of cultural vitality. Types of indicators . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93 5. The cultural vitality of cities. The evolution of cultural vitality indices . . . . . . . . . . . . . . . 97 6. The hierarchy of the cities (2015) . 7. Conclusions .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123

8. Bibliography . 9. Annexes .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125

Summary 81

1. Summary •

The main results of the study illustrate the dynamic character of cultural vitality.

•

The analysis was carried out taking into consideration data gathered between 2010 and 2015 for five categories of indicators from 46 cities which we consider the main poles of cultural development or with potential of cultural development, excepting Bucharest which was not included into analysis due to its peculiar character of the level of amenity and cultural services specific to the other cities regarding cultural vitality.

•

We made a top of cultural vitality (according to the final index of vitality) for the period between 2010 and 2015, focused on the first 15 cities and also we made separate hierarchies for every category of indices – cultural infrastructure and participation, the budget allocated to the cultural domain, specialized human resources and creative industries. From the 46 cities included in the analysis, first six positions on the vitality top made for the period 20102015 include cities with a constant cultural vitality given by a certain stability of the constituent elements. We refer to cities such as Cluj-Napoca, Sibiu, Târgu Mureș and Miercurea Ciuc. A specific case is represented by Alba Iulia which has an increased vitality mainly due to the budgetary contribution for cultural domain. In the top of the cultural vitality there are new cities with a spectacular progress, there are cases when the rise in the top was realized due to a certain category of indices rather than a larger context characterized by strong elements of vitality. It is the case of such cities as Craiova, Satu Mare, Târgu Jiu, Bistrița and Sfântu Gheorghe.

•

The hierarchies of the cities regarding categories of indices have a fluctuating character or a constant one according to the character of indices. For example the infrastructure cultural categories, specialized human resources and creative industries have more stable hierarchies at the level of a number of cities which manage to preserve these hierarchies for more years.

•

At the level of 46 cities included into analyses, Cluj-Napoca is on the first place as regards the category of cultural infrastructure and creative industries for the entire period 2010-2015, Miercurea Ciuc is on the first place in terms of the dimension of human resources specialized in cultural field (for the entire period 2010-2015), Sibiu takes first place for cultural participation (2010-1013) and Târgu Jiu keeps second place for the category of specialized human resources for the entire period 2010-2015.

•

The cultural participation of the population and budgetary costs allocated for culture are categories of indices with fluctuating hierarchies. For example as regards the category of cultural participation the first place is occupied by Sibiu for the period 2010-2013, position which was obtained by Botoșani in 2014 and Cluj-Napoca in 2015.

•

In the matter of constant or oscillatory evolution of indicators we must take into consideration a sequence of extrinsic factors (the apparition or disappearance of some elements as the infrastructure, the socioeconomic processes, structural or functional changes) which can have a direct or indirect influence on the local level of cultural vitality.

82 Why cultural vitality? Arguments

2. Why cultural vitality? Arguments The context of the study. Arguments In the last decade themes and subjects such as creative economy, creative cities and cultural vitality have become frequent items in cultural studies in discourses and strategies regarding urban development and economic development. It has passed near a decade since the first edition of the study The Cultural Vitality of Romania’s Towns and Cities made in 2007 by the Centre for Research and Consultancy in the Field of Culture (now The National Institute for Cultural Research and Training). The stake of such studies has a double target: it is addressed to policy makers at the level of cultural an urban policies (local administrations and institutions involved in urban planning and development strategies), showing the increasing contribution brought by the cultural and creative sectors to the quality of life, economic development and constituting a global brand for cities. On the other hand, these studies provide a blueprint for cities in terms of the vitality of culture which emphasizes the stronger or the weaker points of the cultural and creative urban landscape in terms of certain indicators, such as: cultural infrastructure, cultural events participation, budget expenditures allocated by local authorities for the cultural sector, specialized human resources and the existence of creative industries and of NGOs with cultural profile. The context which caused that subjects related to cultural vitality, creative towns and creative economy to gain an increasing importance in cultural studies, but also in programs or projects concerned with urban development, is given by the transformations that have occurred in the last decade al the level of “the nature of cities and towns and communities function” remark, as Richard Florida1. A number of researchers such as

1 Richard Florida, „Cities and the Creative Class”, in City & Community, 2:1, 2003, p. 16

Charles Landry (1995, 2000), Terry Clark and Richard Lloyd (2001), Glaeser, Kolko and Saiz (2001), Richard Florida (2002), Leonard Neuvarez (2003) began to study the city on a different approach centered on the new functions of the city, the city’s ability to provide facilities and to create a certain style of life. It has gone to see the city as the “space for industrial production and economic activities which are carried out during the day”2 to the city seen as “consumer space, entertainment, a town of facilities both for people and for businesses, a town of experiences”3. The transformation at the level of functions of cities and towns Richard Florida referred to are the transition from an economy based on physical work, large organizations and industries to a knowledge economy based on human creativity and intellectual work4. Florida also states that in new types of cities (the cities based on creative economy) social capital no longer has a function and a so important role as until this decade, appearing instead the attention for the role of the human capital and consumption5 in operation of cities and towns. Although the approach in accordance with, in the new towns central place has creative new emergent class, launched from Florida, was quickly overtaken and outside the American society (e.g. in Europe), there are a number of criticisms of this theory. Most criticism is aimed at the lack of reflexibility of Florida’s approach which is typical in the American society, thus presenting a theory that fits the context of the economic, social and cultural, and especially the nature of American capitalism. Critics of the theory stresses a need for contextualizing this approach in relation to other societies, except for the American society, who have a different political environment, social, cultural and economic (Peck 2005 2006, Stam, Asheim, Jong and Marlet, 2008). 2 Richard Florida, „Cities and the Creative Class”, p. 15 3 Richard Florida, „Cities and the Creative Class”, p. 16 4 Richard Florida, „Cities and the Creative Class”, p. 16 5 Richard Florida, „Cities and the Creative Class”, p. 4

Why cultural vitality? Arguments 83 Bjorn Asheim emphasize in this sense some significant differences between the American and European society in the implementation of the urban development model and economic introduced by Florida in The Rise of the Creative Class. And How It’s Transforming Work, Leisure and Everyday Life (2002). For example, a difference pointed by the critics is that in American States there are a larger number of cities in which the creative class can move, thus having a greater mobility. Another difference is represented by the competition between cities in the U.S., which is a more intense than that of Europe, and the labor market is larger, operates in a common language and has a historic tradition regarding institutional framework.6 Another difference between American and European societies raised by criticism towards Florida’s approach is that concerning the role of social capital. If Florida argues that an increased social capital does not lead to the promotion of an innovative economy and that it has a stifling effect on the creativity and innovation, Ashem shows that, in the case of the northern European countries, social capital can be a powerful incentive for economic growth and development of innovation.7 Among the criticisms of Florida’s theory, Pratt (2008) believes that this theory is not as we wished to be, about cultural production and creative industries, but is centered on the consumption and marketing of the area.8 Criticism concerning focusing on marketing of the place has also been lifted by other authors, such as Stam, Jong and Marlet (2008), who realized a survey on the level of Netherlands in order to track whether it applies in the case of the central role of creativity in the development of the economy and they have come to the conclusion that there are differences between companies in the creative industries in rural areas and urban areas and that in the case of Netherlands, with the exception of 6 Bjorn Asheim, „Introduction to the Creative Class in European City Regions”, in Economic Geography, vol. 85 (4), 2009, p. 356 7 Idem, p. 358 8 Pratt 2008, apud Vorley, T.R., Mould, O.M. și Lawton Smith, H. „Introduction to Geographical economies of creativity, enterprise and the creative industries”, în Geografiska Annaler: Series B, Human Geography, 90 (2), 2008, p. 102

the metropolis Amsterdam, concentration of creative industries is less significant as a determinant of economic growth.9 The conclusion of these criticisms can be summed up in the need for contextualizing to the specific political, economic, social, and cultural of Florida’s theory when it is applied in other societies than American. Also, as other authors suggest, Vorley, T.R., Mould, O.M. and Lawton Smith, H. (2008), it is desirable that the ideas of the American author’s approach to be taken with moderation and transformed not into a single public policy which may be less effective in stimulating creative industries and cultural vitality at the level of an area or a city, but rather to transpose it into a series of policies which can respond to the specific requirements of the domain in question.10 If some research such as that of Florida11 regard the cultural vitality from the perspective of changes at the level of occupations in the economic system (the emergence of the creative class) and its linkage with the new type of cities (Florida’s theory lay in the center of urban and economic development the creative class and the attractiveness of that space with certain characteristics for this professional group), other researchers interested in the cultural vitality emphasized the role of culture in economic and urban development. In recent urban landscape, culture becomes a field with multiple meanings that must be acknowledged and capitalized by the policy makers or local authorities and introduced in the urban development projects. Connecting culture with urban development, some studies (Hawkes, J., 2001, Stanborough, 2011) indicate the necessity to acknowledge culture as one of the four pillars of development along with economic, environmental and social factors. In this sense, the quoted 9 Stam, de Jong și Marlet, 2008, apud Vorley, T.R., Mould, O.M. and Lawton Smith, H. „Introduction to Geographical economies of creativity, enterprise and the creative industries”, in Geografiska Annaler: Series B, Human Geography, 90 (2), 2008, p. 102 10 Vorley, T.R., Mould, O.M. and Lawton Smith, H. „Introduction to Geographical economies of creativity, enterprise and the creative industries”, in Geografiska Annaler: Series B, Human Geography, 90 (2), 2008, p. 103 11 Richard Florida, The Rise of the Creative Class. And How It’s Transforming Work, Leisure and Everyday Life

84 Why cultural vitality? Arguments authors emphasize the need for the integration of culture in the strategies of governments and local authorities, and in urban planning.12 With regard to these aspects, since the last edition of the study, we mention that “arguments that emphasize the role of the cultural vitality of a city are addressed to both the administration and those involved in urban planning”13, the stake being “understanding of the authorities to the fact that the organization of cultural events should not be regarded merely as a social obligation, as a factor of cohesion of communities that have voted or as a form of maintaining some symbolic landmarks (heritage, local patriotism, etc.), but also give rise to profitable economic activities that bring generous funds from the public purse and contributes consistently to human development “14. More than to remain a point of discussion in the institutions of central and local administration agenda or an objective of development strategies, the importance and the role of cultural vitality began to be noted in particular in economic and professional activities. Charles Landry, author of The Creative City: A Toolkit for Urban Innovators (1995) is, along with Richard Florida, among the first specialists who introduced and developed the term creative city. Concerned about the potential of creative cities and the role of creativity in the development of cities since the 1980s, Landry speaks in his famous paper on the changes that have produced in the last 20 years at the level of the economic aspect of cities and of the structural and functional characteristics of the new type of cities. He points out that “in the industrial era, there is a need for separation of heavy industry, from the place of work, home and leisure”, while new emerging industries, based on knowledge, requires “an urban context which provides space, opening and social interchanges”15. According to Landry, urban creativity is something difficult to obtain whereas involves bringing together and successful working 12 Maria Stanborough, „The Link Between: Culture and Sustainability in Municipal Planning” in Culture and Local Governance / Culture et gouvernance locale, vol. 3, No.1-2, 2011, p. 97 13 The National Institute for Cultural Research and Training, Cultural Vitality of Romania’s Towns and Cities , 2010, p. 3 14 Idem, p. 3 15 Charles Landry, The Creative City: A Toolkit for Urban Innovators. Second Edition, p. 35

with factors of different natures, “agents and interest groups with different backgrounds, aspirations, potentials and cultures.”16. So, for a town to be truly creative must have not only the rich cultural infrastructure, training facilities, financial support from cultural authorities and a stimulating creative environment, but also the harmonious cooperation between these elements and groups interested in the creative process. Landry argues that there are at least seven categories of factors for a town to be truly creative. These factors have either a concrete nature, such as institutions of cultural or special educational profile, be a less tangible character, such as lifestyle or values system.17 The seven categories called by Landry as factors of urban creativity are: personal qualities of the inhabitants, the will and leadership, human diversity and access to diverse talents, organizational culture, local identity, urban spaces and facilities and the dynamic of networks between people.18 Being a promoter and an advocate of the role of the creative and cultural local potential in the comunitary and economic development of cities and towns, Landry transferred these issues from the field of academic discourse into concrete services. He implemented these approaches regarding stimulation and capitalizing elements of creative vitality in professional practice, through consultancy services awarded worldwide governments and big companies, focusing their activities on developing methods of regeneration through cultural activities.19 For example, Adelaide, capital of South Australia State, appealed to Charles Landry20 in the process of elaboration of the strategy for the development and promotion of this state.

16 Ibid., p. 35 17 Charles Landry, The Creative City: A Toolkit for Urban Innovators. Second Edition, p. 106 18 Ibid., p.106 19 Maria Stanborough, „The Link Between: Culture and Sustainability in Municipal Planning” in Culture and Local Governance / Culture et gouvernance locale, vol. 3, No.1-2, 2011, p. 96 20 Charles Landry, Rethinking Adelaide: capturing imagination / prepared by Charles Landry, Adelaide Thinker in Residence. Adelaide: Department of the Premier and Cabinet, 2003

Why cultural vitality? Arguments 85

The Importance of the study In the context in which many cities are trying various strategies and implements certain programs (e.g., European Capital of Culture-ECOC) to increase local notoriety, the study of cultural vitality is a useful tool for the preparation and implementation of such approaches. Investigating cultural vitality is all the more imperative as a city with notoriety can be influenced by a number of factors that can produce a screen that maintain unknown the cultural potential of that town. For example, the city of Kelowna, appointed in 2004 cultural capital of Canada, although it has a high cultural vitality because of its rich cultural infrastructure (the library, the cultural center of the arts, art gallery, four museums), is not known for its cultural landscape due to three factors. In the study “The Link Between: Culture and Sustainability in Municipal Planning” (2011), Maria Stanborough shows that the city of Kelowna is the best known and most visited by tourists for its natural scenery (tourism recreation purposes), the town has an aging population, making it not to be an attractive space for companies from the creative industries that do at the same time that there is a certain type of public cultural consumption and, thirdly, the population is predominantly white (ethnic minorities are in small percentage), which denotes a lack of multiculturalism21, and this aspect represents a weak point for a city related to a society with an increased ethnic diversity, as is the case of American States. This is a situation that illustrates how a city with cultural resources and cultural potential, but deprived of a study of vitality or an implementation of policies for the development of the cultural sector, it remains overshadowed by other factors (sociodemographic characteristics of the population, environmental characteristics and tourism etc.).

In the report published by PricewaterhouseCoopers entitled “Cities of the Future-Global Competition, Local Leadership”22, is emphasized the change process that is beginning to be seen both in the way cities build their cultural offer for residents and visitors, and the focus increasingly more on stimulating creativity: “Cities today seek to create their own unique identity and to build and develop the experiences that they offer to visitors and residents alike. Cultural and leisure facilities go beyond art galleries, opera houses or museums. Today’s cities make a virtue of their atmosphere, their heritage and nightlife. But more than this, they develop an intangible quality of creativity and innovation. Cities as diverse as Vancouver in Canada, Reykjavik in Iceland and Barcelona in Spain are reaping the benefits of the strategies they have put in place to attract dynamic and creative individuals and businesses.”23 As we pointed out above, another subject that emphasizes cultural vitality and its ability to produce urban development is the contribution which the culture has in economic development. Although there is still a widespread image of culture as an economic opposite, it has a high potential to bring economic development and contribute to the quality of life. Realizing this stake, current strategies are beginning to articulate these benefits and to include their cultural stimulation in their objectives. To include culture in the economic development of a community or a municipality there are several methods or approaches. David J. Murray, from the American Planning Association, identifies three types of approaches to include the economic development through culture:24 22 PricewaterhouseCoopers, Cities of the Future – Global Competition, Local Leadership. 2005 23 PricewaterhouseCoopers, Cities of the Future – Global Competition, Local Leadership. 2005, p. 52

21 Maria Stanborough, „The Link Between: Culture and Sustainability in Municipal Planning” in Culture and Local Governance / Culture et gouvernance locale, vol. 3, no. 1-2, 2011, p. 96

24 David J. Murray, „Economic Vitality. How the arts and culture sector catalyze economic vitality”, in Arts and Culture Briefing Papers 05, American Planning Association, 2011

86 Why cultural vitality? Arguments 1. Central facilities approach - oriented towards the development of an area, a cultural center, an incubator space or a creative sector. 2. Addressing the people/human resources approach including the development of professionals in the arts field by creating dedicated workspaces or living spaces, support centers for the arts, the creation of cooperatives and marketing opportunities or exposing the works of art to the market. 3. Program oriented approach - focused on a particular aspect of a community, such as the development of a program dedicated to the arts, to promote health education through a local arts festival, through exhibitions, performances or plays with the theme regarding public health or displaying artwork in the shopfront to attract passers-by.25 Putting the three approaches within cultural or urban development strategies, they should be reflected in measures intended to generate creative clusters and incubators, to promote and support art projects on a permanent or temporary basis, community development and revitalization through creative activities and cultural policy, as described in the table. Table 1. Creative strategies for improving the economic vitality

Strategy Description Promotion The promotion of cultural facilities in order to attract of cultural economic investment and experts. facilities Developement

The promotion of community development through creative or artistic cultural policies.

The promotion of community revitalization of districts Revitalization through creative measures and strategies that emphasize the role of creativity.

25 David J. Murray, „Economic Vitality. How the arts and culture sector catalyze economic vitality”, in Arts and Culture Briefing Papers 05, American Planning Association, 2011 26 Ibid.

Strategy Description Economic / The creation of economic or professional clusters based professional on the creative entrepreneurship, including connecting clusters this kind of entrepreneurship with non-cultural business. The assurance of trainings, professional development or Education other activities for entrepreneurs in the cultural, creative or artistic field. The establishment of incubators for entrepreneurship in Creative the field of creative or creating specific spaces with low incubators costs and services to support professionals in the cultural, creative and art fields.

Branding

Projects of specific communities for artists Special places for public meeting and specific places for artists Events

The development of visual elements that convey the personality of the community; the use of a logo and of graphic design for advertising, marketing and promotion of a community. Creating artistic, cultural, historical, or heritage areas. The ensuring of the economic support or legislative/regulatory framework for specific living and working spaces dedicated to artists. The ensuring of the public, private, economic or regulatory framework support for markets, bazaars, community centers, public markets, parks and educational facilities of various kinds. The use of local festivals or celebrations to highlight the resources and facilities of a community.

The implementation of policies for the re-use of existing Urban spaces that are no longer in operation, into a new cultural revitalization purpose and for the artists. Public art

The support of projects with temporary or permanent character for public art.

Summarizing, the study of cultural vitality is important in the operation and local development and consists in advantages such as: ¾¾ Emphasises the role of culture and creativity as an integral part in the community’s long-term sustainability. ¾¾ Provides for policymakers a useful instrument in formulating cultural policies that encourage the support of activities and cultural actors.

Why cultural vitality? Arguments 87 ¾¾ It is a useful tool for other interest groups such as eco nomists, cultural entrepreneurs, cultural managers, companies in the cultural and creative industries, non-governmental (NGOs) and private sector actors. ¾¾ Achieves a top of cities and towns from the perspective of cultural vitality, identifying strengths, weaknesses, and how they can be remedied. ¾¾ Provides the necessary arguments for stimulation and enhancement of the cultural and creative potential of cities

Dimensions of cultural vitality The main indicators that comprise the cultural vitality can be grouped as in the chart below (see Figure 1). A first category of indicators refers to the cultural infrastructure of the city (the actual number of public cultural institutions, such

as: halls, cinemas, museums, libraries, opera and operetta houses). Another category of indicators is represented by the participation of the population (the consumption of resources and cultural services). Another indicator of cultural vitality is the financial support of the local authorities for cultural activities. In the context in which much of the cultural life of a city depends on budgetary allocation for culture, this indicator has a high importance. The third category of indicators refers to the actual number of active cultural NGOs, and the presence of creative industries at the city level. We put both indicators in a group, the non-profit sector and private sector group that brings a new kind of cultural participation, cultural services, as well as formation of some types of cultural consumption. A fourth category of indicators that make up the dimensions of cultural vitality refers to local opportunities offered regarding the training of human resources specialized in cultural and artistic fields, referring here to the actual number of specialised education units (with cultural/ arts profile and the number of students and their teachers).

Figure 1. Dimensions of cultural vitality

88 The methodology of the study and data collection

3. The methodology of the study and data collection The study on the cultural vitality of cities and towns in Romania comes to its fourth edition. As a result of the fact that the previous edition was done in 2010 and presented the data at the level of 2009, this year’s study includes analyses at the level of the 46 cities for the period 2010-2015. As in previous editions, in conducting the research we took and adapted, for the analysis of cities and towns in Romania, the methodological model used by the folks at Urban Institute in Washington in the study Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators (2006). Regarding the sample used in the analysis, we kept the same 46 cities for which we have calculated the index of cultural vitality in the edition published in 2010. The 46 cities represent the County and the cities of residences with a population over 50,000 inhabitants that we considered the “main poles of human development from Romania, where opportunities for cultural activities and creative economy are best represented”27. As in past editions of the study, we excluded Bucharest from the analysis, because the facilities, cultural and creative resources, and also the size of the city (also in number of inhabitants) lead to a special case of cultural vitality compared to the rest of the towns in the analysis. With these strengths, which place the city of Bucharest at a great distance from the rest of the cities and towns, including the capital would be “distorted” the analysis on cities. The 46 cities included in the analysis are:

17. Alba-Iulia

28. Brăila

40. Onești

6. Brașov

18. Baia Mare

29. Slobozia

42. Bistrița

7. Craiova

19. Miercurea Ciuc

30. Sfântu Gheorghe

43. Vaslui

8. Târgu Mureș

20. Arad

31. Călărași

44. Slatina

9. Pitești

21. Satu Mare

32. Reșița

45. Deva

10. Timișoara

22. Suceava

33. Alexandria

46. Roman

11. Iași

22. Suceava

34. Târgu Jiu

12. Ploiești

23. Bârlad

35. Tulcea

Making of the cultural vitality index is a complex process that requires a certain effort of time dedicated in particular to identify indicators (which by their quality and quantity to render the best level of cultural vitality of a city), but also in the identification of sources for data collection, comprising indicators, adding the time devoted to collecting the data. The result of this process was, on one hand, including some new indicators, but on the other hand it also meant giving up on some of the indicators. In the current edition of the study we kept five of the six major categories of indicators used in the 2010 edition. Categories of indicators that make up the dimensions of cultural vitality in our analysis are: 1. Cultural infrastructure 2. Cultural participation 3. Budget/ Expenditures for cultural activities

Cities included in the analysis 1. Sibiu

13. Oradea

24. Piatra Neamț

36. Mediaș

2. Cluj-Napoca

14. Râmnicu Vâlcea

25. Giurgiu

37. Drobeta Turnu-Severin

3. Târgoviște

15. Botoșani

26. Hunedoara

38. Zalău

4. Constanța

16. Bacău

27. Turda

39. Buzău

The National Institute for Cultural Research and Training, Cultural Vitality of Romania’s Towns and Cities, 2010, p. 4.

Cities included in the analysis 5. Galați

4. Specialized human resources 5. Creative industries The category of indicators we have to give up is the one relating to cultural NGOs, whereas we have not identified an up-to-date and exhaustive source for the indicators to track

The methodology of the study and data collection 89 (number of employees, the budget of the organization and the number of volunteers) and which at the same time to capture these data for the period 2010-2015 for the cultural active NGOs in the 46 cities included in the analysis. Another case that occured at the stage of identifying indicators and collecting sources came amid the dynamic character of the cultural sector, structurally or functionally. A period of six years as the one we cover through the analysis from this study may also prove to be challenging. Over the analysed years, there have been changes in the concrete level of the tracked dimensions. These changes are reflected within the categories of indicators, where, as mentioned above, on the one hand we have added new indicators, and on the other hand we had to give up others. Also, compared to the last edition we improved CAEN list that makes up the creative industries sector. We chose CAEN as comprehensive for both fields regarded as cultural and creative industries, and for their support industries. We’ve targeted in CAEN choice by taking into account the standards for defining cultural activities from the Essnet-Culture Report.28 Regarding new indicators included in the analysis, during the documentation, collection and verification of the indicators obtained, we realized, for example, that it would be appropriate to introduce in the category of cultural infrastructure the indicator number of cultural centres, namely the number of jobs in the cultural centers. Adding these indicators comes as a result of the changes occured in the level of cultural infrastructure amid budgetary reorganization of public institutions in 2010. In that reorganization process, a number of institutions have been merged/ reorganized in such institutions (cultural centers). A concrete example of this is the case of Tulcea city; According to the website of Tulcea County Council, the process of change was the following: „In February 2010, the Jean Bart Theatre was merged with three other institutions of culture: the Artistic Ensemble Delta’s Ballads, Popular School of Arts and Crafts and 28 ESSnet-Culture Final Report, 2012, pp. 64-67

the Center of the County for Promotion and Conservation of the Traditional Culture, following the reorganisation programme of budgetary institutions. Thus arises Tulcea Cultural Centre Jean Bart, a public institution, funded by the Council of the County of Tulcea.”29 Another reason why we introduced this indicator is the very modest cultural infrastructure in the smaller towns included in the analysis. The introduction of such an indicator favors cities with such a situation at which we did not have more than one indicator for cultural infrastructure. Although we wanted a comparison between the results of this edition and the previous one, this is the least attainable in condition of variations of the categories of indicators. Thus, on one hand indicators were included under the category of cultural infrastructure, cultural participation or specialized human resources. We also expanded the list of CAEN codes that you we considered to obtain the indicators pertaining to the category of creative industries. On the other hand, the comparison of the results achieved this year30 with those in the previous year must be regarded in the light of the abandonment of an entire category of indicators (the case of cultural NGOs, for which we have not found an exhaustive source to provide us the necessary data). Regarding the method of studying the topic of cultural vitality of cities, although the cultural/creative vitality is a common theme of a series of studies from different countries, the methods of analysis used are different: some studies use exclusively quantitative indicators, while other studies are using a combined analysis of quantitative indicators with qualitative data. An example of this is the study of The Vitality Index™ Ranking of 35 U.S. Cities, developed by Creative Cities International, LLC. The research that underlies the American 29 Information taken from https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/Executiv/Pages/ ViewInstitutii1.aspx?Id_Lista=1 30 The previous edition of the study presented the top 15 cities based on the final index of cultural vitality. We wanted the resumption of such top by averaging the cultural vitality indices for the period 2010-2015. The top is presented in Chapter 4.

90 The methodology of the study and data collection study included both the analysis of quantitative factors such as trends, costs, public services and creative infrastructure for the city, and the analysis of qualitative factors31. Qualitative invoice data has been collected through qualitative demographic studies, online surveys with citizens and questionnaires applied to representatives of the local authorities regarding their opinion on the cultural attractions of the cities and towns, the city’s night life, educational opportunities, and opinions about the overall dynamism of the creative domain in that city. The objective of this index type study was to analyze and present the cultural resources and facilities and those leisure addressed in every city and what is distinctive and attractive to each city included in the analysis.32 Measuring cultural vitality depends on the objectives of the studies addressing this trait of cities. Some of these studies may have strictly academic or sociological objectives, while others focus on measuring cultural vitality from an economic perspective. Such studies are those undertaken by departments and associations of urban planning and focus on the analysis of indicators regarding the support and the measures implemented by local authorities in community development through culture, along with the other four major areas: economic, environmental and social, looking at cultural vitality through the role that it has in urban planning as an instrument of community sustainability in the long term. The present research aims to analyse the cultural vitality of a number of 46 cities nationwide. Also, the study aims at presenting some profiles of cities included in the analysis (the top 15 cities with the strongest indicators of vitality during the period under review) and touching issues such as: ¾¾ highlighting opportunities for access to cultural goods and services (cultural infrastructure);

31 Creative Cities International, LLC, The Vitality IndexTM Ranking of 35 U.S. Cities. Executive Report, p.2 32 Ibid.

¾¾ opportunities for specialization of human resources in the artistic and cultural fields; ¾¾ the degree of cultural participation of the population; ¾¾ the degree of development of the creative sector (companies in cultural and creative industries); ¾¾ recommendations for the analyzed cities.

The method of calculating indices of vitality The degree of cultural vitality (cultural vitality index) of each of the 46 cities included in the analysis was calculated for each of the six years between 2010-2015, as the average values of the five categories of indicators: (1) index of infrastructure for cultural activities , (2) index of cultural participation, (3) the index for the budgetary expenditures for cultural activities, (4) the index of the human resources trained in the Arts/cultural field and (5) the index of creative industries. The five categories comprise a total of 38 indicators. Each category of indicators produced an index of vitality, calculated after the following steps: (1) Index of infrastructure for cultural activities was calculated as the average of the standardized values regarding to equipping those towns with cultural institutions (libraries, museums, movie theatre, seats in movie theatre, dramatic theatres, seats in dramatic theatre, musical theatres, seats in musical theatres, the puppet theatre, seats in puppet theatre, Opera, seats in Opera, the Philharmonic, seats in Philharmonics, artistic ensembles, popular orchestras, cultural centers and seats in cultural centers), relative to the number of inhabitants of the city. Consequently, each of the absolute values of the sub-indices (e.g.: number of museums) has been relativized by the number of inhabitants (e.g.: number of museums to 100,000 inhabitants of the city) and, then, it was calculated the corresponding standardized value.

The methodology of the study and data collection 91 (2) The index of cultural participation was calculated as the average of the standardized values of the number of visitors or spectators, of cultural institutions, relative to the number of inhabitants of the city. Consequently, each of the absolute values of the sub-indices (e.g.: total number of visitors to museums) has been relativized by the number of inhabitants (e.g.: number of visitors relative to 100 inhabitants from the total population) and then it was calculated the corresponding standardized value. (3) The index for the budgetary expenditures for cultural activities was calculated as the average of standardized values concerning (a) the proportion spent for cultural activities from the local authority’s total budget for the year concerned, and (b) the total expenditure on culture relative to the number of inhabitants of the city. (4) The index of human trained in the cultural field was calculated as an average of standardized values regarding the number of participants and teaching staff engaged in the activities of the cultural institutions (high schools and art schools, popular schools of art, universities of the arts), relative to the total number of inhabitants of the city. Consequently, each of the absolute values of the sub-indices (e.g.: number of students enrolled in schools and high schools of art) has been relativized by the number of inhabitants (e.g.: number of students enrolled in schools and high schools of art relative to 100 inhabitants of the total population). (5) The index of creative industries was calculated as the average of standardized values concerning (a) the total profit of the actors in the field of creative industries, (b) the total turnover and (c) the number of their employees, relative to the total number of inhabitants of the city. Furthermore, standardization of the values was accomplished through the following steps: (1) Data collection concerning the absolute values of a subindices (i.e. number of theaters). (2) Calculating a value relative to a certain number of total

residents (e.g.: number of theatres to 100,000 inhabitants out of their total). (3) Substracting relative values average of each of the relative values obtained under step (2). (4) Dividing each result obtained in step (3) to the standard deviation of the relative values. Summing up all the steps in a formula, for x = the relative value of a sub-indices (see step 2), the standard value of x will be: (x – relative values mean)/standard deviation of relative values.

Data sources Depending to the nature of the data that composed the indicators on which we conducted the analysis and we obtained the cultural vitality indices, we used multiple sources ¾¾ Specialized human resources – the number of students enrolled in schools and high schools of arts, the number of teaching staff in schools and colleges of art, the number of trainees enrolled in popular schools of art and crafts, and the number of specialized staff from popular schools of art.These indicators were collected through official letters sent to all high schools/ schools of art in the cities included in the analysis, and through official letters sent to popular schools of arts and crafts. ¾¾ Budget expenditure on culture - in the case of this category of indicators we also collected data through official letters sent to the mayors of the 46 municipalities included in the analysis, through which we have requested both the local total budget from the local public administration and the related appropriations for culture, budget subsections, namely amounts earmarked (allocations) for cultural services and recreational services for youth (*only if the budgeted activities were cultural; e.g.: theatre festivals painting, music, exhibitions, street art, literary events etc.).

92 The methodology of the study and data collection 他他 For data on cultural infrastructure and cultural participation we have collected a part of the required indicators from the TEMPO online database of The National Institute of Statistics (NIS), while another part we obtained from publicly unavailable databases of NIS. For the indicators relating to the number of cinemas, the number of seats in theaters and the number of viewers in cinemas we obtained data from the National Center of Cinematography. 他他 For creative industries category we used centralized data at national level by the Borg Design company and included in the Companies List CD.

As previously mentioned, in the analysis we used five broad categories of indicators for measuring the degree of cultural vitality of cities. In the next chapter we will introduce each of these categories.

Dimensions of cultural vitality. Types of indicators 93

4. Dimensions of cultural vitality. Types of indicators Cultural infrastructure This category is the most extensive, covering a number of 18 indicators. The 18 indicators reflect the degree of development of the network of classical cultural resources which make up the public local cultural infrastructure, referring here to the public cultural institutions such as libraries, museums, performance institutions (opera theater), artistic ensembles and orchestras, museums and cultural centers. Add the number of cinemas (these being rather a type of resource that is no longer part of the classical cultural infrastructure, because of the emergence of movie theatres inside the shopping centers/ malls). The indicators of this category are divided between the ones expressing the existence of cultural resources (number of units) and their ability to provide public access to their services (the number of seats in these units). In addition to expressing the degree of endowment of cities with cultural resources, this category of indicators reflects the potential of cities to develop themselves as cultural poles, based on which they can be worth of interest for residents and tourists, contributing to a large extent to the achievement of a local identity based on cultural resources. The level of equipment for the cultural infrastructure of a city can be seen as an opportunity to harness these resources to apply for the candidacy for European Capital of Culture, a one year program that gives the cities the means for developing their cultural profile, for boosting their notoriety and for developing the local economy through artistic and cultural activities. The 18 indicators that make up the present category are: 1. Libraries (number of libraries per 10,000 inhabitants) 2. Cinema (number of movie theaters to 10,000 inhabitants) 3. Cinema (number of seats in movie theaters per 1,000 inhabitants)

4. Museums (number of museums per 100,000 inhabitants) 5. Opera (number of Opera institutions per 100,000 inhabitants) 6. Opera (number of seats in the institutions of the opera per 1,000 inhabitants) 7. Philharmonic (number of Philharmonic institutions per 100,000 inhabitants) 8. Philharmonic (number of seats in the institutions of the Philharmonic at 1,000 inhabitants) 9. Dramatic theatres (number of theaters per 100,000 inhabitants) 10. Dramatic theatres (number of seats in the theaters per 1,000 inhabitants) 11. Musical theatres (musical theatres per 100,000 inhabitants) 12. Musical theatres (number of seats in musical theatres per 1,000 inhabitants) 13. Puppet theaters/ animation (number of puppet theaters per 100,000 inhabitants) 14. Puppet Theaters/ animation (number of seats in puppet theaters per 1,000 inhabitants) 15. Artistic ensembles (number of artistic ensembles per 100,000 inhabitants) 16. Popular orchestras (number of popular orchestras per 100,000 inhabitants) 17. Cultural centers (number of cultural centers per 100,000 inhabitants) 18. Cultural centers (number of jobs in the cultural centers per 1,000 inhabitants)

94 Dimensions of cultural vitality. Types of indicators

Specialized human resources Measuring this type of indicator provides the ability to track the capacity of a town (through the existence of specific services to educational and vocational training) to form specialized human resources in the cultural and artistic field. An increasing number of specialized human resources in the artistic and cultural field can lead to stimulating an increased competition between the companies in the cultural and creative field to develop offices and activities in a certain city. Such a concentration of personnel and companies may produce rising living standards and can boost the local community’s capacity to attract economic activity and to create an environment where innovation can flourish.33 Within this category of indicators, we have collected data for secondary fine arts profile schools, colleges of arts, universities of cultural profile, and of popular schools of arts (and crafts) under the subordination of the County Councils. Intended indicators relate to: 1.Students enrolled in universities of art/ cultural profile (number of students per 1,000 inhabitants) 2.Teaching staff from the universities of art/ cultural profile (number of teachers per 1,000 inhabitants) 3.Students enrolled in secondary schools/ high schools with the artistic profile (number of students per 1,000 inhabitants) 4.Teaching staff from schools/ high schools with the artistic profile (number of teachers per 1,000 inhabitants) 5.Trainees enrolled in folk art schools/ schools of arts and crafts (number of students per 1,000 inhabitants) 6.Teaching staff/ specialized folk art schools/ schools of arts and crafts (the number of teachers per 1,000 inhabitants)

Budgetary expenses allocated to culture 94

33 David J. Murray,„Economic Vitality. How the arts and culture sector catalyze economic vitality”, in Arts and Culture Briefing Papers 05, American Planning Association, 2011

This category of indicators aims at identifying the financial support granted by the local authorities to the cultural field of the city. As mentioned in the previous edition of the survey, the budgets allocated by the local authorities to the institutions of culture are the main way of financing them.34 Compared to the indicators used in the 2010, which comprised the budgetary chapter titled “expenditure on culture, recreation and religion”, in the present edition of the study we have improved the measurement of this indicator by requesting data from Mayors’ institutions of the municipality on budget subsections, namely allocations for cultural and recreational services for youth (*only if the budgeted activities were cultural; e.g.: theatre festivals painting, music, exhibitions, street art, literary events, etc.), thus ignoring the amounts earmarked for religion/ cults and those for sporting activities which were part of the same budgetary chapter. As in the previous edition, we kept measuring share of expenditure on culture in total local budget expenditure (%), which “shows the importance that the local authorities give to the cultural sector in relation to other areas of activity in their administration”.35

Cultural Participation This category of indicators is complementary to the category of indicators relating to cultural infrastructure. If cultural infrastructure presents a static aspect of cultural vitality (the actual number of cultural units in the city), participation category presents the dynamic aspect, namely the degree of cultural consumption and utilization of local cultural infrastructure. Some studies on the cultural vitality consider cultural participation as a category of indicators that best illustrates the level of local vitality.36 It is the ability of this indicators 34 The National Institute for Cultural Research and Training, Cultural Vitality of Romania’s Towns and Cities, 2010, p. 6. 35 Ibid., p. 6 36 François Matarasso, Towards a Local Culture Index. Measuring the Cultural vitality of communities, 1999, p. 12

Dimensions of cultural vitality. Types of indicators 95 category to highlight other dimensions of cultural vitality, such as that of infrastructure, but also the one that refers to the financial support given by the local authorities for culture or for creative industries category. A high cultural participation of the population may increase the local economy, and may lead to the development of public and private cultural sector in terms of the infrastructure and the supply of goods and services. Also, a high cultural participation may also stimulate creative industries. In relation between local participation - cultural vitality, cities can contribute to increasing participation by certain resources and incentives offered to potential cultural consumers. Cities must provide the necessary facilities and resources to contribute to increased participation in the cultural life of various groups in age, lifestyle, living, working, studying or visiting a certain city.37 Furthermore, by facilitating the access to cultural participation, cities can produce a sense of belonging for those who consume those services.38 The indicators that we use in this edition to analyze the size of participation are: 1. Cinema viewers (per 100 inhabitants) 2. Spectators in the Opera (per100 inhabitants) 3. Spectators at the Philharmonic (per 100 inhabitants) 4. Spectators at dramatic theatres (per 100 inhabitants) 5. Spectators at musical theatres (per100 inhabitants)

Creative Economy This dimension of cultural vitality represents the characteristics of the new economy based on knowledge and intellectual work and includes indicators that describe the activity of cultural and creative industries. Authors like Richard Florida and Charels Landry link the emergence of creative industries and creative economy with the transformation process of city functions, as defined until recently.39 Richard Florida noted that “in recent decades there has been a dramatic change in the nature of capitalist economies, passing from a traditional industrial-organizational system, based on large factories and huge office buildings, focused on the huge economies of scale and on physical labor, to an emerging innovative system, knowledge-based, based on intellectual work and human creativity.”40 Also, Charles Landry, particularly interested in studying the creative cities, emphasized the importance of creative industries in urban and economic development. In his work, The Creative City: A Toolkit for Urban Innovators41, Landry pinpoints that the cultural and creative industries in the U.S. comprise more than 10% of the employed population, a percentage which in Europe is at a level of around 5%, and that in the case of Great Britain, for example, the music industry had larger exports than engineering since the 1980s. Landry also stated that this type of industries (creative) “attract new investors and new business, but also an increased flow of tourists, having indirect economic benefits”42.

6. Spectators at puppet theaters (per 100 inhabitants) 7. Visitors in museums (per 100 inhabitants) 8. Spectators in cultural centres (per 100 inhabitants)

39 Charles, Landry. The Creative City: A Toolkit for Urban Innovators 1995; Richard Florida, The Rise of the Creative Class. And How It’s Transforming Work, Leisure and Everyday Life, 2002 40 Richard Florida, Cities and the Creative Class, p. 16]

37 Adelaide City Council, Arts and Culture Planning Officer, Arts and Culture Strategy 2010-2014, 2010, p. 6

41 Charles, Landry. The Creative City: A Toolkit for Urban Innovators. Second Edition, p. 137

38 Ibid., p. 6

42 Ibid., p. 137

96 Dimensions of cultural vitality. Types of indicators Some cities have turned to concrete measures to support human resources development and the creative industries in the area. In Introducing for the Strategy for Culture and Arts for 2010-2014 in the city of Adelaide, it is highlighted: „A vibrant cultural life is part of the attractiveness of the city of Adelaide and it is a key point for the city’s goals to attract creative, innovative and well prepared people, which will contribute to the economic development in the context of the challenges of the future.”43 The indicators used for cultural industries category are: 1. The number of employees in the creative industry per 1,000 inhabitants 2. The turnover of the companies in the creative industries and services (turnover per capita) 3. The profit of companies in the industries and creative services (profit share in total turnover)

43 Adelaide City Council, Arts and Culture Strategy 2010-2014, 2010, p. 1

The cultural vitality of cities. The evolution of cultural vitality indices 97

5. The cultural vitality of cities. The evolution of cultural vitality indices Ranking cities according to their cultural vitality was conducted on the basis of the average of the cultural vitality indices manifested during the period 2010-2015. As we described in the chapter on methodology, the cultural vitality of each of the 46 cities chosen was calculated for each of the six years between 2010-2015, as the average of values for the five categories of indicators: (1) index of infrastructure for cultural

activities, (2) index of cultural participation, (3) the index for the budgetary expenditures for cultural activities, (4) the index of the human resources trained in cultural field, and (5) the index of creative industries. Cultural vitality indices obtained as the average of the five categories of indicators are shown in the accompanying table of contents for each year of the analysis.

Table 2. The ranking of the first 15 cities with the best cultural vitality indices for 2010-2015 THE CULTURAL VITALITY OF CITIES 2010-2015 – TOP 15 City

Average cultural vitality Index 2010-2015

Rank

Vitality Index 2010

Vitality Index 2011

Vitality Index 2012

Vitality Index 2013

Vitality Index 2014

Vitality Index 2015

CLUJ-NAPOCA

1.212

1.220

1.200

1.272

1.200

1.219

1.160

ALBA IULIA

1.022

1.332

1.192

1.181

1.374

0.673

0.383

MIERCUREA CIUC

0.989

0.980

0.884

0.952

1.123

1.046

0.949

TÂRGU MUREȘ

0.871

0.737

0.821

0.826

0.911

1.062

0.869

SIBIU

0.854

0.897

0.937

0.957

0.819

0.841

0.673

TIMIȘOARA

0.616

0.720

0.636

0.583

0.543

0.627

0.585

SFÂNTU GHEORGHE

0.491

0.403

0.464

0.442

0.466

0.578

0.596

TÂRGOVIȘTE

0.488

0.475

0.455

0.426

0.442

0.482

0.648

CRAIOVA

0.440

0.285

0.244

0.293

0.379

0.686

0.752

BOTOȘANI

0.422

0.331

0.451

0.378

0.310

0.603

0.462

IAȘI

0.405

0.522

0.379

0.443

0.322

0.379

0.386 0.437

TÂRGU JIU

0.292

0.266

0.232

0.207

0.199

0.412

SATU MARE

0.257

0.176

0.340

0.295

0.158

0.202

0.373

BRAȘOV

0.248

0.255

0.229

0.217

0.223

0.188

0.376

BISTRIȚA

0.204

-0.131

0.044

0.383

0.444

0.246

0.236

98 The cultural vitality of cities. The evolution of cultural vitality indices We want to mention again the first place occupied by the Cluj-Napoca in the cultural vitality ranking in 2010-2015 is the result of the analysis which includes 46 cities, and in which Bucharest was not included, because of its great cultural resources and services, with a markedly different vitality from the rest of the cities. We also point out that some appearances in the top 15 (such as BotoČ&#x2122;ani or Satu Mare) may seem unusual, but the field which we analyze â&#x20AC;&#x201C; categories of indicators that comprise the cultural vitality â&#x20AC;&#x201C; is a dynamic and oscillating one, which can record any significant changes from one year to another. At the same time, we recommend reading and results interpretation bearing in mind that the positions in the ranking of cities dedicated to each category of indicators are given by calculating indices for the category of indicators relative to the population of the city. For example, the same type of infrastructure and the same number of facilities owned by the two cities do not generate the same vitality index. If the city has less inhabitants, obviously that means more infrastructure elements per capita in relation to a city with a more numerous population. Given the way indices of vitality within each category of indicators are calculated, we recommend that making comparisons between cities to be rather indicative. Another factor influencing the positions of cities in the rankings of vitality is given by the character of the data collected. We devoted a lengthy stage of checking the validity of indicators collected and seeking possible explanations for some situations where the figures recorded a significantly different values from one year to another, or where anomalies appear to occur. Some of these situations can be explained by the influence of extrinsic factors on the categories of indicators, such as passing through a certain process (the case of mergers that has occurred in 2010 at cultural institutions that make up the infrastructure) or the occurrence of an element of the vitality which entailed modification of other categories of indicators (such as the category of cultural infrastructure that directly influences the increase or decrease in indicators of participation).

Thus, the quality of the data collected, correlated with extrinsic factors at a macro or local level which influences or even changes the evolution of some of the indicators track, the sudden rearing or collapse of one of the indicators that comprise the index of vitality (as it is the case in particular for category devoted to cultural sector allocated expenditure), as well as the calculating indices of vitality through the reporting of indicators collected in the population of one city make some positions in the rankings seem unusual, and bring in foreground less known cities for their cultural strengths. We will describe every city in the top 15 in terms of the evolution of each category of indicators that make up the cultural vitality, and also of the evolution of the overall index. On the basis of the cultural vitality level registered, we made recommendations for guidance for those cities.

Cluj-Napoca Cluj-Napoca is by far the city with the most powerful and stable elements which make up the cultural vitality of the city, a fact that is reflected in the values of the vitality index. Regarding the cultural infrastructure, every year the city lies on the first position of the ranking dedicated to this category of indicators. Creative industries are also the first in the top dedicated to this category every year from among those included in the analysis. Creative industries category represents the most powerful element of vitality for the city of Cluj-Napoca, excelling both in terms of number of people employed in the sector, and in the level of turnover and profits. The city also holds a high cultural consumption, being in the 2nd position in the ranking every year, except the year 2015 when occupying the first position. Regarding human resources specialists, the city oscillates between the 4th and the 5th position. The weak point of the municipality is spending in the budget allocated for the cultural sector. This may actually be a weak point in appearance only, given the fact that most services and

The cultural vitality of cities. The evolution of cultural vitality indices 99 Chart 1. The Evolution of Cultural Vitality Indices for indicators categories for Cluj-Napoca (2010-2015)

cultural infrastructure elements in the municipality are receiving funding from the Ministry of Culture.

Chart 2. The evolution of Cultural Vitality index to Cluj-Napoca (2010-2015)

With the exception of the year 2012, which signifies the peak reached by the cultural vitality index, and the year 2015, in which the index is located at the lower value, for the years 2010, 2011, 2013 and 2014 the evolution of cultural vitality index remained at similar parameters. Evolution of the vitality index without significant oscillations is given, as mentioned, by the stability of the cultural vitality elements of the city Recommendations Besides Bucharest city, which we didnâ&#x20AC;&#x2122;t included in the analysis, Cluj-Napoca is the most powerful cultural pole, with an increased cultural vitality throughout the period under review. The stability of the elements which make up the cultural vitality of the city and their maintenance on top positions of the rankings prove to be the cultural engine of the city. By

100 The cultural vitality of cities. The evolution of cultural vitality indices synchronizing these cultural vitality elements operating at high levels, the city can easily support the local development projects with cultural and creative nature.

Alba Iulia The city has also been in the top 15 on the last edition, occupying then the 5th position. Category of indicators which propels the city of Alba Iulia among current ranking is that of budgetary expenses allocated by local authorities for culture. At this stage, the city ranks 1st place in that category for 20102013. In contrast, the vitality index recorded for the same type of indicator in 2015 barely occupies the 25th place in the ranking. Another strong element of cultural vitality is represented by specialized human resources category, recording constant values that ranks the city in the 6th place in the top dedicated to this category for the entire analyzed period, with the exception of 2011, when it went up to the 5th position.

positions (except in the year 2014, when it is on the 5th position at the cultural infrastructure). The cultural consumption is the category of cultural vitality with the most modest values compared to other categories of indicators of this town. Creative industries also have a fluctuating trend, with the best finishes in 2013 and 2015, when being on the 8th position. From a rather high value in 2010, cultural vitality index followed a downward path in 2011 and 2012, then to rise again in 2013, mainly due to the value recorded on the category of expenses allocated from the local budget for the cultural sector. Years 2014 and 2015 are characterized by a sudden drop in vitality index due to the withdrawal of financial support granted by the authorities for the cultural domain. Recommendations The cultural vitality of the city is characterized by rather strong oscillations from one year to the next, which signals a need to stabilize the elements that give this vitality. It is desirable to animate the cultural participation of the population, which has

Cultural infrastructure and cultural participation of the population occupy oscillating positions outside the top 10 Chart 3. The evolution of Cultural Vitality indices by categories of indicators for the city of Alba Iulia (2010-2015)

100

The cultural vitality of cities. The evolution of cultural vitality indices 101 the lowest values compared to the other categories of indicators. Harnessing local cultural and creative resources and attracting regional or international cultural partnerships can provide a beneficial boost to the cultural landscape of the city and can render an increase in cultural consumption. Chart 4. The evolution of Cultural Vitality index for the city of Alba Iulia (2010-2015)

Miercurea Ciuc Just like in the previous edition, the main factor of an increased cultural vitality for this city is the large number of specialized human resources. Although the city lacks at having an university centre with cultural profile, the Nagy Istvan art college the Popular School of Arts manage to encompass a large number of students and trainees in relation to the total number of the cityâ&#x20AC;&#x2122;s population. The city lies in the 1st place each year between those cities in the study which include this category of indicators. Another element of increased cultural vitality is represented by cultural infrastructure. From this point of view, Miercurea Ciuc retains its stability, while maintaining the very high places (3rd in 2011 and 5th in 2015). The weak point for the period under review is the cultural participation, which oscillates between the trends of growth and decline. The evolution of the cultural vitality index for Miercurea Ciuc was a fluctuating one. The most significant increase occurred

Chart 5. The evolution of Cultural Vitality Index for categories of indicators in Miercurea Ciuc (2010-2015)

101

102 The cultural vitality of cities. The evolution of cultural vitality indices in 2013. Very visible for the year were the contributions to the vitality index value by the category of specialized human resources, the financial support allocated by the authorities of the cultural sector, but also an increased cultural consumption (7th place on this category of indicators for 2013. Recommendations The city needs the development of the creative industries sector which presents potential through pretty good position in the ranking of this category (15th in 2015) and an expansion of cultural consumption, these representing weaker points at local level. Cultural infrastructure has not been enriched in the period included in the analysis, which can mean a not very diverse cultural offer. There is a large demand, as indicated by the growing number of spectators for the theatre performances in town. Also, the existence of a movie theater in the city could boost public consumption, especially at the level of the categories of young consumers. Chart 6. The evolution of Cultural Vitality index for Miercurea Ciuc (2010-2015)

Târgu Mureș Târgu-Mureș City ranks the 3rd position in the top 15 cultural vitality 2010-2015. 2013-2015 shows a significant increase for the category dedicated to the financial support allocated by the local authorities for the cultural sector. At the same time, the creative industries category is maintained at high values, reaching from the 9th position in the top dedicated to this category of indicators in 2010 to the 4th position in 2015. The creative industries sector is known to increase at all its levels: number of employees, turnover and profit. Another strong element of cultural vitality at the city level is the cultural infrastructure, Târgu Mureș occupying 2nd place in the rankings dedicated to infrastructure category in the 20102013 period, and 3rd in 2014 and 2015. The city presents a high cultural consumption, swinging on the analyzed period between the 3rd and the 5th position in the top dedicated to this category of indicators. The evolution of cultural vitality index during the period under review has switched from downward to growth trends. The point of maximum increase was registered in 2014, mainly due to increased value at the level of the budget expenditure allocated to the cultural sector (3 rd place in the ranking dedicated to the budget). Recommendations Târgu Mureș is a city which shows a high potential to remain in the first positions of the cultural vitality top. The city owns elements of vitality which can be found in the first position at the level of creative industries, cultural infrastructure, specialized human resources and cultural participation. This context gives the city the opportunity and the advantages to develop successful cultural projects which could contribute to local development and to create an image of the city as a cultural pole.

102

The cultural vitality of cities. The evolution of cultural vitality indices 103 Chart 7. The evolution of Cultural Vitality on categories of indicators for Târgu Mureș (2010-2015)

Chart 8. The evolution of Cultural Vitality index for the city of Târgu Mureș (2010-2015)

Sibiu Former European Capital of Culture (title held in 2007), Sibiu remains in first 5 places of the cultural vitality top. A city with a vibrant cultural life, Sibiu holds the first place in the rankings dedicated to cultural participation of the population in 2010, 2011, 2012 and 2013. Among other highlights of the city is the large number of specialized human resources (the city has a secondary school of art, The Popular School of Arts and Crafts Ilie Mincu and the Faculty of Letters and Arts from Lucian Blaga University). Other elements that maintain cultural vitality at a high level are the diverse cultural infrastructure, ranking between the 3rd place, the highest position, occupied in 2012, and 9th place in 2014. Creative industries were also placed in the top 10 positions in the dedicated ranking. An element of vitality with oscillating input are the sums allocated from the local budget for the cultural sector.

103

104 The cultural vitality of cities. The evolution of cultural vitality indices Chart 9. The evolution of Cultural Vitality for categories of indicators for Sibiu (2010-2015)

The evolution of cultural vitality index for the city of Sibiu is kept in a rather linear trend, the moment of maximum growth being in 2011 (when the index of cultural consumption is the highest). At the opposite pole lies 2015, in which cultural vitality index has registered the lowest value (through lower values at the level of the categories of creative industries, cultural infrastructure and cultural consumption). Recommendations Sibiu is a priviledged city with a well-known reputation given the cityâ&#x20AC;&#x2122;s vibrant cultural life. However, 2015 registered a drop in the index of cultural vitality. A revival of diversified cultural offers can resuscitate the cultural participation of the population. There also can be designed and implemented strategies for the development of cultural infrastructure - element with a high potential at the level of the city - such as facilities for both residents and tourists/visitors.

104

Chart 10. The evolution of Cultural Vitality index for Sibiu (2010-2015)

The cultural vitality of cities. The evolution of cultural vitality indices 105

Timișoara Timișoara is a city with increased potential in all categories that comprise the cultural vitality. The creative industries sector is highlighted, because it has been in the top 2nd position in 2010 and the 4th in 2012, while maintaining the 5th position for the rest of the years. A city with a rich and diverse cultural infrastructure, Timișoara fell in the rankings dedicated for this category of indicators. In a comparison between 2010, when it was ranked the 3rd position at the infrastructure, and 2013, when it descended on the 14th position, we referred to the reduction of the number of libraries from 95 to 90, the number of museums from 11 to 9 and the disappearance of one of the three movie theatre. However, the index of vitality for the category of cultural participation rose from the 9th position in 2010 to the 5th position in 2013. Year 2010 is the one in which cultural vitality index recorded the highest value. Main growth factors were the creative

industries sector and specialized human resources. Indices for cultural infrastructure and local budgets allocated to culture also contributed to this value. Recommendations Timișoara is a city with increased cultural potential for all categories of indicators that make up the cultural vitality. In the past three years, cultural participation is the category of indicators from which we can observe a tendency of growth. This strength can be stimulated by the 2016 decision for the city to hold the title of European Cultural Capital in 2021. An example for this is Sibiu, the city which held this title in 2007 and that a few years after (2010-2013) still manages to retain first place in the ranking dedicated to cultural participation. Moreover, the choice of Timișoara to become European Capital of Culture will certainly attract a growth not only at the level of cultural participation, but for the entire cultural landscape.

Chart 11. The evolution of Cultural Vitality Index on categories of indicators for Timișoara (2010-2015)

105

106 The cultural vitality of cities. The evolution of cultural vitality indices Chart 12. The evolution of Cultural Vitality index for Timișoara (2010-2015)

Although a city with a cultural vitality pretty low on most categories of indicators, Sfântu Gheorghe is propelled to the top of the category of specialized human resources. The popular School of Arts and Crafts alongside Arts College Plugor Sándor represent strong centers of training in the arts. Thanks to them, Sfântu Gheorghe places 3rd in the ranking dedicated to this category of indicators for all the years covered in the analysis. Another strong point of this city’s cultural vitality is the budgetary expenditure earmarked for culture – this category registered either in the top ten positions, either in the top 16. Also, cultural infrastructure is positioned between 11th place (2014) and 16th (2010).

Sfântu Gheorghe

Weaker points of the city from the viewpoint of cultural vitality are: cultural participation (the best being recorded 24th position in 2012) and creative industries (the best place in the rankings – 18th in 2010, lowest – 26th in 2012 and 2014).

Chart 13. The evolution of Cultural Vitality indices for categories of indicators for the city of Sfântu Gheorghe (2010-2015)

106

The cultural vitality of cities. The evolution of cultural vitality indices 107 Beginning with 2012, the evolution of cultural vitality index for the city of Sfântu Gheorghe is in an upward direction, with the highest value in 2015, due mainly to the categories of specialized human resources and budgetary expenses allocated for culture. Recommendations A city with a very rich cultural infrastructure (holding a drama theater, artistic ensemble and museums, but lacking a Philharmonic orchestra, a cinema, a popular orchestra or a cultural center), Sfântu Gheorghe doesn’t have an increased participation in this context. The city’s cultural vitality is maintained mainly by training institutions in the arts and culture, which recorded an increased number of students and trainees enrolled. The city needs strategies and programs to revive the weakest categories of cultural vitality – the infrastructure, the cultural consumption and the creative industries. A possible solution are regional or transnational partnerships that can contribute to stimulate and develop cultural potential. Increased number of specialized human resources owned by the town and can be harnessed by engaging in the conduct of such programs and projects. Chart 14. The evolution of Cultural Vitality index for the city of Sfântu Gheorghe (2010-2015)

Târgoviște The specialized human resources category is one of the key points of the city, swinging between the 4th and the 5th position in rankings, except for 2011, when it was the 9th place. Institutions which provide training in the arts for these resources are: art high school, popular school of art, as well as a Department of fine arts at the Valahia University. Another strong point of the city are the budgetary costs offered for culture, whose vitality index is in an upward trend since 2014. A revival is also recorded for the cultural infrastructure, where it ranks 7th in 2013 and 6th in 2014. The weak point of cultural vitality is the cultural participation of the population, the level of this category of indicators not exceeding the 18th position obtained in 2011. The creative industries are characterized by strong oscillations of the 4th place in 2011 to the 31st in 2013, due to sharp decline in profits. The evolution of cultural vitality index during the period under review has remained relatively similar, except for the year 2015, when it registered a significant increase, due to the fact that 2015 is the only year of the analyzed period in which all categories of indicators making up the final index had positive values. Recommendations A city with a quite precarious cultural infrastructure and weak cultural participation, Târgoviște may have an increased cultural vitality by stimulating these weaknesses, but also other dimensions that have potential for development, such as the creative industries, which showed fluctuations for the period under analysis between growth and decreasing trends. A more animated cultural and creative environment, the creative human resource category that forms in the Arts (the highest category of cultural vitality for the city) and highlighting the historical strengths of the area may produce an increase in cultural identity and greater visibility.

107

108 The cultural vitality of cities. The evolution of cultural vitality indices Chart 15. The evolution of Cultural Vitality indices by categories of indicators for the city of Târgoviște (2010-2015)

Chart 16. The evolution of Cultural Vitality index for the city of Târgoviște (2010-2015)

Craiova As in the previous edition, the strength of cultural vitality for the city of Craiova is high regarding the financial support given by local authorities for the cultural sector. Alongside the budget expenditure on culture, the city has a vibrant environment with regard to creative industries. Due to the development of this sector, the city has reached, from the 11th position in 2010, to the 2nd position in the ranking dedicated to the category of creative industries in 2014. On the other hand, the city dropped in the ranking dedicated to cultural infrastructure, being only the 31st in 2010. The situation has improved in 2015 when it got on the 16th position. The city doesn’t have high values for the specialized human resources chapter, and this is a weaker point of vitality

108

Regarding the evolution of cultural vitality, the city experienced a sharp rise in 2012, due to certain categories such as creative industries and cultural participation, when the city was on the 4th place in the ranking dedicated to cultural consumption.

The cultural vitality of cities. The evolution of cultural vitality indices 109 Chart 17. The evolution of Cultural Vitality indices by categories of indicators for the municipality of Craiova (2010-2015)

Chart 18. The evolution of Cultural Vitality index for the municipality of Craiova (2010-2015)

There was a decrease in vitality in 2013, and then again there were two significant increases in 2014 and 2015, primarily due to increased financial support allocated by the authorities for culture and due to the creative industries sector.

Recommendations The future of the city seems to be under the sign of the creative industries that have experienced a significant evolution. Issues requiring a substantial revival are cultural infrastructure and cultural consumption. The preferences of the population seem to move towards the consumption of cinematography, with the 2013 opening of the third cinema in town, which also caused consumption to rise substantially. Another type of consumption that has grown significantly in 2014 and 2015, compared to the other years, is for animation theatre, to the detriment of dramatic theatre, which had until then the greater number of viewers. A slight decline occurred at the level of cultural consumption for the Philharmonic. These trends may indicate a change in the populationâ&#x20AC;&#x2122;s preference to more playful cultural offers, funny (theater of animation) or various and actual (increased consumption of cinema in the last three years.

109

110 The cultural vitality of cities. The evolution of cultural vitality indices

Botoșani

a capacity of 446 seats44 –, made the number of spectators at cinema grow exponentially.

The strengths of the city are specialized human resources and cultural participation. Educational institutions with cultural profile, such as Ștefan Luchian art high school and The Popular School of Arts Botoșani, recorded a large number of students and trainees enrolled. These indicators, relative to the total number of inhabitants of the city, place Botoșani every year in the top 15 cities in the category of specialized human resources.

As for the chapter of cultural infrastructure, the city is also highlighted, placing it over the whole period under review among the top ten positions. What contributes to this positioning is the quite numerous and diverse character of the infrastructure elements, the city having museums, two movie theatre, a dramatic theatre and a theatre of animation, a Philharmonic and a popular orchestra.

As regards the other strong point of the city, cultural participation, albeit with slight fluctuations during the period 2010-2015, it is the category of indicators with the best positions, ranking between 1 and 7, reaching number one in 2014. Among the factors that have influenced the maintenance of increased cultural consumption relative to the number of inhabitants is the appetite for cinematographic projections. The opening in March 2013 of the shopping center Uvertura Mall, which owns a cinema – Cine Grand, the first digital multiplex cinema in Botoșani, with

The weakest point of the city is the creative industries category, which, after an apparent recovery in 2011 and 2012, has returned to negative values in 2013, 2014 and 2015, because of the fluctuations between growth and declining profits. Regarding the evolution of the cultural vitality total index for Botoșani in 2010-2015, this keeps similar values, with the exception of 2014, where recorded a significant increase, occupying the 8th position in the top 15 cities for that year. 44

Chart 19. The evolution of Cultural Vitality for categories of indicators in Botoșani (2010-2015)

44 Informație preluată de pe http://stiri.BOTOȘANI.ro/stire/55983/Vezi+cum+arat%C4%83+s%C4%83lile+de+cinema+de+la+Cine+Grand!.html accesat pe 28.11.2016

110

The cultural vitality of cities. The evolution of cultural vitality indices 111 Chart 20. The evolution of Cultural Vitality index for Botoșani (2010-2015)

Recommendations The first recommendation would be actions directed by the policy makers on the development of the city on categories of indicators that are not among its strong points, but they have potential. We mention here budget support provided to cultural activities and the stimulation of creative industries that have potential for growth, but lack in stability. A public-private tandem could revive the general cultural landscape of the city.

Iași The city’s strengths are the creative industries. From this point of view, the city oscillates between the 6th and 9th ranking positions for the period under review. Cultural participation is a category with potential for increased vitality, oscillating between positions 11 and 13, with the exception of the year 2012, when it peaked at 9. Chart 21. The evolution of Cultural Vitality indices by categories of indicators for the city of Iași (2010-2015)

111

112 The cultural vitality of cities. The evolution of cultural vitality indices Chart 22. The evolution of Cultural Vitality index for the city of Iași (2010-2015)

number of specialized human resources and has one of the most developed creative industries sector. However, the category of cultural infrastructure, declining in the past three years, can pull a signal for greater attention to this dimension of cultural vitality on which depends the level of cultural consumption of the population.

Satu Mare

Specialized human resources also maintained top 15 positions. In this regard, Octav Băncilă art high school, Popular School of Arts Titel Popovici and National University of Arts “George Enescu” represent powerful centers for training an increasing number of human resources in the arts. The weakest points of the city are the cultural infrastructure (category declining in recent years, reaching from the 7th position in 2010 to the 20th place in 2015) and budget expenditure on culture – category with fluctuations, reaching even negative values in 2011 and 2013. In terms of the evolution of cultural vitality index for the period 2010-2015, the highest value was recorded in 2010, followed by a downward trend with slight recovery trends in 2014 and 2015. Recommendations Iași is a city with a high cultural potential, being one of the cities that enjoy a diverse cultural infrastructure (theatre, Opera, Philharmonic, museums, three cinemas), it has an increased enough cultural participation increased, holds prestigious education institutions in the arts that form an increasing

112

The city’s strengths are the budget for culture and the specialized human resources. Although showing some fluctuations during the period 2010-2015, the category of indicators on local authority spending on culture is an indicator which records, along with human resources category, the highest values. Thus, the city occupied the 5th place in 2015 in the budget expenditure dedicated on culture, while in the standings for the ranking for specialized human resources the city oscillated, starting in 2012, between the 14th and the 15th position. Thanks to the School of Arts and the Fine Arts College Aurel Popp, Satu Mare has an upward trend on the category of indicators which reflect the specialized human resources, coming from an index of 0.698 in 2010 to an index of 0.844 in 2015, which indicates an interest of youth to pursue studies and to specialize in the cultural field. One of the weaker points of the city is the cultural participation - vitality index for this category has experienced negative values in each year of the period under consideration, with modest enough positions in the ranking dedicated to this category (up to 19th place in 2012, minimum 27th place in 2013). Another weak point are the creative industries, category rather showing a downward trend. The evolution of cultural vitality index for 2010-2015 varied: after two years of upward trend (2011 and 2012), the index has registered the lowest value in 2013, while in 2014 and 2015 it recorded growth trends again.

The cultural vitality of cities. The evolution of cultural vitality indices 113 Chart 23. The evolution of Cultural Vitality indices by categories of indicators for the city of Satu Mare (2010-2015)

Chart 24. The evolution of Cultural Vitality index for the city of Satu Mare (2010-2015)

Recommendations Given the favourable context for the development of specialized human resources, indicator which has an elevated and constant value, it is desirable to stimulate the creative industries sector which can provide professional and entrepreneurial opportunities to those that are trained in the Arts/ cultural field. Also, the cultural vitality of this city can be increased by fostering the cultural participation, a category that recorded negative values throughout the period covered by the analysis. In this sense, the cultural facilities of the city should be highlighted: the dramatic theatre, the Philharmonic, museums and, starting 2011, the movie theatre. Various cultural offers encompassing as many segments of potential consumers can be a solution.

TĂ˘rgu Jiu Similar to the the case of Miercurea Ciuc, TĂ˘rgu Jiu is an example of a town propelled into the top 15 by its elevated levels of the indices in the human resources category. The

113

114 The cultural vitality of cities. The evolution of cultural vitality indices city owns a valuable folk art school that has recorded more than 1,600 students enrolled each year of the period under review. Along with the number of students enrolled at the high school of art “Constantin Brăiloiu” and relative to the city’s population, this type of indicator is ranked the 2nd in the top dedicated to human resources after Miercurea Ciuc, throughout the period under review. Growth trends were recorded for the cultural infrastructure and for cultural participation. The opening in 2014 of a new movie theatre, Cinema City Târgu Jiu, had a contribution to this. Weaknesses are represented by creative industries and budgetary expenditure alocated for the cultural sector, both categories of indicators registering negative values throughout the period under review, with the exception of the year 2014 for creative industries category (year in which the city was placed the 12th in the ranking dedicated to this category, the rise being caused by the sharp rise in turnover and profit).

The evolution of the vitality index fluctuated. After a fairly pronounced decrease in 2013, there were 2 years of steady growth. Recommendations Cultural potential of the city is given to a large extent by two centers with an increased capacity to train specialized human resources. The city does not have a very diverse cultural infrastructure, but the emergence of a movie theatre has stimulated the vitality of this category and contributed to the increase in cultural consumption. The development of creative industries of the city would change the cultural landscape. The collaboration of the public sector – such as educational centres that form human resources – with the private sector could create a creative environment necessary for a stable cultural vitality.

Chart 25. The evolution of Cultural Vitality in categories of indicators for Târgu Jiu (2010-2015)

114

The cultural vitality of cities. The evolution of cultural vitality indices 115 Chart 26. The evolution of Cultural Vitality index for Târgu Jiu (2010-2015)

Brașov Creative industries are the strong point of the city of Brașov, reaching the 2nd position in the ranking dedicated for this category of indicators in 2015, and the 3rd position in 2011 and 2012. Another strong point is the cultural consumption of the population, which has maintained at a constant value over the period considered, oscillating between the 5th position (2010 and 2011) and the 8th (2012, 2013, 2014, 2015). A weakness of the city are the budgetary expenses allocated for culture, which registered negative values of vitality index on each year of the analysis. Also, the city has not climbed above position 28 on specialized human resources category. A spectacular upward trend is recorded at the level of cultural infrastructure. In 2010, the city ranked the 26th, and in 2015 it ranked the 6th. According to the data reported, this ascension was because of the growing number of libraries,

Graficul 27. The evolution of Cultural Vitality Index for categories of indicators in Brașov (2010-2015)

115

116 The cultural vitality of cities. The evolution of cultural vitality indices museums, theatres and artistic ensembles within the last three years compared to 2010.

Bistrița

The evolution of cultural vitality index during the period under review followed a downward trend with a slight increase in 2013 and then with a significant rise in 2015, mainly due to the values recorded on creative industries category.

The strength of the city which propels Bistrița in the top 15 cultural vitality is represented by the budgetary expenditure earmarked for culture. Although the index of this category is strong, it is observed that along the period under review it went through fairly significant fluctuations, especially when comparing the situation in 2010 with the situation in the years after that. Specialized human resources are another point of the city’s vitality. The city has three institutions which offer the opportunity of training in the Arts: The Fine Arts College “Corneliu Baba”, The Music College “Tudor Jarda” and Bistrița Popular School of Art.

Recommendations Brașov is a city with an increased cultural and creative potential. The city has diversified cultural infrastructure advantages (theatre, Opera, Philharmonic, museums, artistic ensemble, and, from 2015, a second cinema). Another advantage are are the creative and cultural industries that attract a significant growing of cultural vitality. An incentive would be recommended at the level of the budget expenditure on culture. These can be directed towards services to attract greater cultural participation of the population. Also, the lack of an university centre with cultural profile maintains the city in lower positions of the ranking in terms of opportunities for education and training of specialized human resources (the best position was 28 of 46 for this category of indicators obtained in 2010). Chart 28. The evolution of Cultural Vitality index for Brașov (2010-2015)

A special situation is found at the cultural infrastructure, which had a spectacular development. In 2011 there were reported as infrastructure elements a Museum, libraries and a movie theater, and the infrastructure reported in 2014 included those in 2011, plus a puppet theatre, folk Orchestra, artistic ensembles. The exponential growth was also reflected at the level of cultural participation reaching form the 44th place in 2011 to the 15th position in 2013. The weak point of the the city is the creative industries sector with modest position in the ranking of this category of indicators. The evolution of cultural vitality index for the period under review doesn’t show an uniform trend. At a low enough level in 2010, the index has risen sharply in the years 2012 and 2013, with high values recorded on certain categories of indicators (such as the budget for culture in 2012) or due to high values recorded on all types of indicators in 2013 compared with the other years. Recommendations Bistrița is a city with an increasing number of human resources that are formed in the cultural institutions, so it would be desirable for this group of young people with potential to benefit from cultural services and facilities to stimulate the cultural actions. The fact that the only city movie theatre has been closed in 2015 is one of the points that leads the whole

116

The cultural vitality of cities. The evolution of cultural vitality indices 117 Chart 29. The evolution of Cultural Vitality Index for categories of indicators for the city of Bistrița (2010-2015)

Chart 30. The evolution of Cultural Vitality index for the city of Bistrița (2010-2015)

category of cultural infrastructure in a downtrend. Also, cultural consumption is modest, not registering large values of vitality. On the other hand, in recent years, Bistrița has become more visible through unconventional cultural forms such as dance troupes, an example of this being the band urban dance school REBORN. According to this school site: REBORN Dance School supports each dance style culture, both locally and nationally, by promoting and organizing various workshops and events such as: Schools Cup at StreetDance, Dancing, passion for body and soul, international day of Dance, streetdance camp, Reborn Dance Camp and workshops with various national and international professional instructors45. These new forms of cultural production and cultural participation in the city may attract entrepreneurial initiatives to enhance and take full advantage of the creative potential of the city and the youth here.

45 Data collected from http://rebornBISTRIȚA.ro/scoala-de-dans/ 02.12.2016

117

118 The hierarchy of the cities (2015)

6. The hierarchy of the cities (2015) If the top of vitality from the previous chapter contains the first 15 cities with the highest vitality, below we present the year 2015 rankings on each category of indicators for all the 46 cities included in the analysis. These hierarchies are important by being

able to visualize better the dynamics of each category of indicators in line with the positioning of the city after the final index of vitality at that year level. Scoreboard of vitality by categories of indicators for other years will be in the annexes of the report.

Table 3. The rating of cities analyzed regarding cultural infrastructure index Position in cultural infrastructure index (2015)

City

Population

Position in the final cultural vitality index

Position in cultural infrastructure index (2015)

City

Population

Cultural infrastructure index

Position in the final cultural vitality index

CLUJ-NAPOCA

321.427

0.733124984

PLOIEȘTI

235.041

0.008478633

GIURGIU

69.674

0.485656616

CONSTANȚA

319.266

0.007799774

TÂRGU MUREȘ

151.129

0.475424763

ARAD

179.716

-0.017456258

BACĂU

196.447

-0.031161671

SLOBOZIA

53.419

-0.039156212

ZALĂU

69.988

-0.074593591

TULCEA

90.503

-0.118396258

29 25

PITEȘTI

177.485

0.471213126

MIERCUREA CIUC

42.359

0.466992306

BRAȘOV

291.363

0.369267311

SIBIU

169.820

0.308792413

BOTOȘANI

122.999

0.280070144

RÂMNICU VÂLCEA

119.252

0.271590446

TÂRGOVIȘTE

94.240

0.270654121

TIMIȘOARA

333.825

0.232266691

SFÂNTU GHEORGHE

65.395

0.198334399

ALBA IULIA

73.979

0.173495077

TÂRGU JIU

97.336

0.112224903

BISTRIȚA

92.892

0.108418899

PIATRA NEAMȚ

116.355

-0.170043754

BRĂILA

213.089

-0.178740035

FOCȘANI

95.127

-0.188287189

REȘIȚA

89.626

-0.211993019

BÂRLAD

73.580

-0.232591736

ONEȘTI

53.167

-0.274692385

DROBETA-TURNU SEVERIN

110.768

-0.292265559

BUZĂU

136.773

-0.303770712

TURDA

57.820

-0.305673987

41 36

CRAIOVA

307.193

0.103358443

DEVA

70.813

0.095414857

ALEXANDRIA

52.547

-0.310352185

SLATINA

85.074

-0.352371104

MEDIAȘ

59.121

-0.394612778

118

Cultural infrastructure index

ORADEA

223.317

0.087879821

GALAȚI

306.046

0.086834731

IAȘI

357.868

0.083322749

CĂLĂRAȘI

78.102

-0.397303539

ROMAN

71.254

-0.43030375

BAIA MARE

148.429

0.075407171

SATU MARE

123.438

0.057836846

VASLUI

93.077

-0.602255962

SUCEAVA

116.082

0.026397928

HUNEDOARA

74.753

-0.664235469

The hierarchy of the cities (2015) 119 Table 4. The rating of cities analyzed after participation in cultural activities index

Position in cultural infrastructure index (2015)

City

Population

Cultural infrastructure index

Position after the final cultural vitality index

* Bucharest was not included in the analysis 1

CLUJ-NAPOCA

321.427

1.042054787

SIBIU

169.820

0.957281856

PITEȘTI

177.485

0.912739425

Cultural infrastructure index

Position after the final cultural vitality index

73.580

-0.184856262

95.127

-0.187669083

BRĂILA

213.089

-0.19068245

GIURGIU

69.674

-0.192210493

SFÂNTU GHEORGHE

65.395

-0.214563294

SUCEAVA

116.082

-0.32343626

TURDA

57.820

-0.372111391

41 42

Position in cultural infrastructure index (2015)

City

Population

BÂRLAD

FOCȘANI

BOTOȘANI

122.999

0.777771636

TÂRGU MUREȘ

151.129

0.663380458

ONEȘTI

53.167

-0.404326033

CĂLĂRAȘI

78.102

-0.412446733

PIATRA NEAMȚ

116.355

-0.418769548

TIMIȘOARA

333.825

0.547096037

CONSTANȚA

319.266

0.535732607

BRAȘOV

291.363

0.533442867

BUZĂU

136.773

-0.422080346

SLATINA

85.074

-0.447650239

DROBETA-TURNU SEVERIN

110.768

-0.457271355

26 45

TULCEA

GALAȚI

90.503 306.046

0.405461763 0.275753815

ORADEA

223.317

0.266394172

IAȘI

357.868

0.248308939

RÂMNICU VÂLCEA

119.252

0.175891042

TÂRGU JIU

97.336

0.134222766

ALBA IULIA

73.979

0.121638305

CRAIOVA

307.193

0.113210928

MIERCUREA CIUC

42.359

0.073448155

BACĂU

196.447

0.032687538

TÂRGOVIȘTE

94.240

0.030493045

ARAD

179.716

0.010132538

BISTRIȚA

92.892

0.006804883

SATU MARE

123.438

-0.049957999

REȘIȚA

89.626

-0.058779221

PLOIEȘTI

235.041

-0.079865251

DEVA

70.813

-0.080461659

BAIA MARE

148.429

-0.131268972

HUNEDOARA

74.753

-0.180865601

SLOBOZIA

53.419

-0.472310887

ZALĂU

69.988

-0.498800775

MEDIAȘ

59.121

-0.514929027

44 22

ROMAN

71.254

-0.51948166

ALEXANDRIA

52.547

-0.521872317

VASLUI

93.077

-0.527280706

119

120 The hierarchy of the cities (2015) Table 5. The ranting of cities analysed according to expenditure budget allocated for culture Position in the expenditure budget allocated for culture index (2015)

City

Population

Index of expenditure budget allocated for culture

Position after the final cultural vitality index

* Bucharest was not included in the analysis

City

Population

Index of expenditure budget allocated for culture

Position after the final cultural vitality index

ALBA IULIA

73.979

-0.43139

TULCEA

90.503

-0.44202

BAIA MARE

148.429

-0.50444

FOCȘANI

95.127

-0.53008

-0.56216

CRAIOVA

307.193

2.684285

TURDA

57.820

ROMAN

71.254

2.432662

PIATRA NEAMȚ

116.355

-0.57713

TÂRGU MUREȘ

151.129

1.665958

VASLUI

93.077

-0.58565

DROBETA-TURNU SEVERIN

110.768

1.421067

MEDIAȘ

59.121

-0.64732

BRAȘOV

291.363

-0.65349

TÂRGU JIU

97.336

-0.83261

10 38

SATU MARE

123.438

1.235264

RÂMNICU VÂLCEA

119.252

1.10407

TIMIȘOARA

333.825

0.784093

120

Position in the expenditure budget allocated for culture index (2015)

BISTRIȚA

92.892

0.780892

SFÂNTU GHEORGHE

65.395

0.755453

TÂRGOVIȘTE

94.240

0.717829

ALEXANDRIA

52.547

0.468293

BOTOȘANI

122.999

0.443957

SIBIU

169.820

0.440446

ARAD

179.716

0.428017

MIERCUREA CIUC

42.359

0.260634

IAȘI

357.868

0.240534

BUZĂU

136.773

0.150913

ZALĂU

69.988

0.096836

GALAȚI

306.046

0.024411

CONSTANȚA

319.266

0.018529

GIURGIU

69.674

-0.01916

HUNEDOARA

74.753

-0.15549

ONEȘTI

53.167

-0.24453

BRĂILA

213.089

-0.29484

BACĂU

196.447

-0.85013

PITEȘTI

177.485

-0.90517

BÂRLAD

73.580

-0.90645

DEVA

70.813

-0.93158

CLUJ-NAPOCA

321.427

-0.94776

SUCEAVA

116.082

-0.9625

SLOBOZIA

53.419

-1.01408

REȘIȚA

89.626

-1.03333

SLATINA

85.074

-1.05283

ORADEA

223.317

-1.07

CĂLĂRAȘI43

78.102

PLOIEȘTI

93.077

43 According to address no. 45345/05.10.2016 as a response to NIRCT’s request concerning the budgetary data allocated for culture, City Hall of Călărași communicated the institution does not record budget expenditures for the cultural field in accordance with annexes sent NIRCT toward completion. 44 According to address no. 19338/08.11.2016 as a response to NIRCT’s request concerning the budgetary data allocated for culture, City Hall of Ploiești communicated the institution does not record budget expenditures for the cultural field in accordance with annexes sent NIRCT toward completion.

The hierarchy of the cities (2015) 121 Tabelul 6. Clasamentul orașelor analizate după Indicele resurselor umane specializate Position in the specialized human resources index (2015)

City

Population

Specialized human resources index

Position after the final cultural vitality index

* Bucharest was not included in the analysis

Position in the specialized human resources index (2015)

City

Population

Specialized human resources index

Position after the final cultural vitality index

PLOIEȘTI

235.041

0.501173

TULCEA

90.503

0.454929

BRĂILA

213.089

0.448466

MIERCUREA CIUC

42.359

3.872976

BRAȘOV

291.363

0.434411

TÂRGU JIU

97.336

3.101721

BACĂU

196.447

0.302784

SFÂNTU GHEORGHE

65.395

2.337619

PITEȘTI

177.485

0.27643

CLUJ-NAPOCA

321.427

1.756478

GALAȚI

306.046

0.234019

TÂRGOVIȘTE

94.240

1.702933

CRAIOVA

307.193

0.112401

ALBA IULIA

73.979

1.580313

PIATRA NEAMȚ

116.355

1.536451

ROMAN

71.254

-0.0059

ALEXANDRIA

52.547

-0.0146

BÂRLAD

73.580

-0.05699

DROBETA-TURNU SEVERIN

110.768

-0.19761

DEVA

70.813

1.511342

SIBIU

169.820

1.367835

SLATINA

85.074

1.223201

CĂLĂRAȘI

78.102

-0.23123

SUCEAVA

116.082

1.106394

ONEȘTI

53.167

-0.42791

BOTOȘANI

122.999

0.964065

TURDA

57.820

-0.42791

REȘIȚA

89.626

0.900062

HUNEDOARA

74.753

-0.42791

BAIA MARE

148.429

0.86402

MEDIAȘ

59.121

-0.42791

SATU MARE

123.438

0.844437

VASLUI

93.077

-0.42791

TÂRGU MUREȘ

151.129

0.831557

IAȘI

357.868

0.818458

ORADEA

223.317

0.718044

TIMIȘOARA

333.825

0.714872

SLOBOZIA

53.419

0.704639

ARAD

179.716

0.634955

RÂMNICU VÂLCEA

119.252

0.615335

ZALĂU

69.988

0.613982

CONSTANȚA

319.266

0.606253

BUZĂU

136.773

0.572217

GIURGIU

69.674

0.565666

FOCȘANI

95.127

0.545863

BISTRIȚA

92.892

0.503515

Table 7. The rating of cities analysed according to creative industries index Position in creative industries index (2015)

City

Population

Creative industries index

Position after the final cultural vitality index

* Bucharest was not included in the analysis 1

CLUJ-NAPOCA

321.427

3.218674463

BRAȘOV

291.363

1.197479696

6 16

CRAIOVA

307.193

0.746758256

TÂRGU MUREȘ

151.129

0.710604825

TIMIȘOARA

333.825

0.648133074

IAȘI

357.868

0.543863406

121

122 The hierarchy of the cities (2015)

122

Position in creative industries index (2015)

City

Population

Creative industries index

Position after the final cultural vitality index

Position in creative industries index (2015)

City

Population

Creative industries index

Position after the final cultural vitality index

TÂRGOVIȘTE

94.240

0.521461459

ARAD

179.716

-0.178257419

ALBA IULIA

73.979

0.472329801

CONSTANȚA

319.266

-0.20418703

PITEȘTI

177.485

0.343905499

GALAȚI

306.046

-0.210916056

SIBIU

169.820

0.294185139

BISTRIȚA

92.892

-0.216391441

ORADEA

223.317

0.206390571

SATU MARE

123.438

-0.218704913

BAIA MARE

148.429

0.201464569

PLOIEȘTI

235.041

-0.227415848

TURDA

57.820

0.125091736

MEDIAȘ

59.121

-0.256226302

REȘIȚA

89.626

0.074465638

SLATINA

85.074

-0.303285187

41 38

MIERCUREA CIUC

42.359

0.072015969

BUZĂU

136.773

-0.314837041

GIURGIU

69.674

0.049242698

TÂRGU JIU

97.336

-0.328558644

DEVA

70.813

0.029597147

TULCEA

90.503

-0.378021741

PIATRA NEAMȚ

116.355

-0.001491329

BRĂILA

213.089

-0.385555018

BÂRLAD

73.580

-0.048557468

ZALĂU

69.988

-0.419678759

SUCEAVA

116.082

-0.049446192

ALEXANDRIA

52.547

-0.440061258

SFÂNTU GHEORGHE

65.395

-0.094780327

CĂLĂRAȘI

78.102

-0.099356101

FOCȘANI

95.127

-0.109451445

BOTOȘANI

122.999

-0.153465335

RÂMNICU VÂLCEA

119.252

-0.173015838

DROBETA-TURNU SEVERIN

110.768

-0.174309276

HUNEDOARA

74.753

-0.470406555

ONEȘTI

53.167

-0.480877894

BACĂU

196.447

-0.501422298

VASLUI

93.077

-0.505109543

ROMAN

71.254

-0.909846534

SLOBOZIA

53.419

-1.602031155

Conclusions 123

7. Conclusions As we have seen, the cultural vitality of cities and towns is a dynamic dimension that could have a more stable or oscillating type due to the character of the elements which compose it. Cultural vitality is a feature of cities given by a sum of factors which often do not fall within the same parameters, and the results of the present study underlines this fact. The city of Bucharest is a special case in relation to the rest of the towns and cities through cultural facilities and services available in number, but also as regards its demographic size, towering over other cities in terms of cultural vitality. Owing to this fact, we excluded Bucharest city in measuring the cultural vitality that we achieved it at the level of the 46 cities of the most representative in terms of number of population as a cultural potential. There is a limited number of cities which retains the same level of vitality on a longitudinal period and the same or similar positions in the rankings compiled on vitality period 2010-2015 and even compared to previous years. These cities, such as ClujNapoca, Sibiu, Timisoara and Târgu Mureș are characterized by an overview of cultural landscape given a high stability of all the elements that compose vitality – specialized human resources, infrastructure and cultural participation by the general public, creative industries sector. On the other hand, in the top of the vitality we can notice unusual appearances such is the case of cities Satu Mare and Sfantu Gheorghe, Târgu Jiu, Sfântu Gheorghe or Bistrița. We are talking here of another type of cities which is characterized rather by a cultural vitality that we could call illusory or partial, characterized by the strong contribution from just one category of indicators of vitality that propels such cities in the top, having not necessarily a vibrant cultural picture overall. What is important to note is that these types of cities have cultural potential that can be tapped and harnessed so as to reach a synchronization of the weakest cultural vitality to those who are already in a steady growth.

At the level of the categories of indicators that make up the cultural vitality it is observed that in the cases of cities with a developed sector of the creative industries there is a high level of other categories of indicators, which confirms that the creative economy is not only an incentive of the local economy of the city, but also can be a factor fot the increase and diversification of the cultural sector. Another type of indicator that proved an engine of cultural vitality for an increasing number of municipalities is represented by specialized human resources category. This kind of resources can shape the development of the local cultural and creative landscape. It must, however, that the policy makers find a proper way in which the potential of this group of young people trained in the cultural field is stimulated and harnessed. The category of indicators which turns out to be the most labile and that through this character can influence the increases or sudden declines of vitality is represented by the budgetary support from the local authorities for the cultural sector. Though with an important role in the proper functioning of the public sector, the support of culture cannot produce consistent vitality without the combination of the other categories of indicators - public infrastructure, public consumption, creative industries sector and the NGO sector. Cultural participation of the general public is the category of indicators that, at the level of cities contained in the top, is either a vibrant element (Sibiu, Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara), or it registers fairly modest values at the level of cities such as Târgu Jiu, Satu Mare, Târgoviște, Sfântu Gheorghe, Craiova, Bistrița. Although there is an element of vitality which depends on the category of cultural infrastructure, cultural consumption becomes a major stake in the local development of cities and towns, having also, as the creative industries, a big impact in stimulating and maintaining the local vitality.

123

124 Bibliography

8. Bibliography Adelaide City Council, Arts and Culture Planning Officer, Arts and Culture Strategy 2010-2014, 2010, available at http://www. adelaidecitycouncil.com/assets/Policies-Papers/docs/STRATEGYarts-culture-2010-14.pdf (accessed at 19.09.2016) Asheim, Bjorn, „Introduction to the Creative Class in European City Regions”, în Economic Geography, vol. 85 (4), 2009, pp. 355362, available at http://www.jstor.org/stable/pdf/40377320.pdf (accessed at 15.09.2016) Bína, Vladimír, Chantepie, Philippe, Deroin, Valérie, Frank, Guy, Kommel, Kutt, Kotýnek, Josef and P. Robin, Philippe, European Commission, Eurostat (ESTAT), Ministry of Culture Finances and cultural statistics department (CoStaC) Essnet-Culture Final Report, 2012, available at http://Ec.Europa.Eu/Assets/Eac/Culture/Library/ Reports/Ess-Net-Report_En.Pdf (accessed at 15.09.2016) Creative Cities International, LLC, The Vitality IndexTM Ranking of 35 U.S. Cities. Executive Report, disponibil la http://creativecities. org/wp-content/uploads/2012/04/VI-exec-summary-071811.pdf (accesat la 10.09.2016) Creative Cities International, LLC, The Vitality IndexTM Ranking of 35 U.S. Cities. Executive Report, disponibil la http://creativecities. org/wp-content/uploads/2012/04/VI-exec-summary-071811.pdf (accesat la 10.09.2016) The National Institute for Cultural Research and Training, Cultural Vitality of Romania’s Towns and Cities , Bucharest, 2010 Florida, Richard, The Rise of the Creative Class. And How It’s Transforming Work, Leisure and Everyday Life, (Ed. Basic Books, 2002) Florida, Richard, „Cities and the Creative Class”, în City & Community, 2:1, American Sociological Association, 2003, available at http://creativeclass.com/rfcgdb/articles/4%20Cities%20and%20 the%20Creative%20Class.pdf (accessed at 12.09.2016) Gibson, C. și Kong, L. (2005) „Cultural economy: a critical review”, in Progress in Human Geography 29 (5): pp. 541-561 Landry, Charles, The Creative City: A Toolkit for Urban Innovators. Second Edition (London: Earthscan Publications, 2008) Landry, Charles, Rethinking Adelaide: capturing imagination / prepared by Charles Landry, Adelaide Thinker in Residence. Adelaide: Department of the Premier and Cabinet, 2003 Matarasso, François. Towards a Local Culture Index. Measuring

124

the Cultural vitality of communities, Comdia, 1999, available at http://www.culturenet.cz/res/data/004/000570.pdf (accesssed at 12.09.2016) Murray, David J., „Economic Vitality. How the arts and culture sector catalyze economic vitality”, in Arts and Culture Briefing Papers 05, American planning association, 2011, available at http:// slco.org/uploadedFiles/depot/communityServices/fZap/seeking_ funds/AResource4.pdf (accessed at 12.09.2016) PricewaterhouseCoopers, Cities of the Future – Global Competition, Local Leadership. 2005, available at https://www.pwc. com/gx/en/government-public-sector-research/pdf/cities-final.pdf (accessed at 19.09.2016) Pratt, A.C., 2008, „Creative cities: the cultural industries and the creative class” apud Tim Vorley, Oli Mould and Helen Lawton Smith, „Introduction to Geographical Economies of Creativity”, Enterprise and the Creative Industries în Geografiska Annaler: Series B, Human Geography, 90 (2), 2008, pp. 101-106, available http://www.jstor. org/stable/pdf/40205038.pdf (accessed at 15.09.2016) Stam, E., de Jong, J.P, J. and Marlet, G., 2008: „Creative industries in the Netherlands: structure, development, innovativeness and effects on urban growth” apud Tim Vorley, Oli Mould and Helen Lawton Smith, „Introduction to Geographical Economies of Creativity”, Enterprise and the Creative Industries in Geografiska Annaler: Series B, Human Geography, 90 (2), 2008, pp. 101-106, http://www.jstor.org/stable/pdf/40205038.pdf (accessed at 15.09.2016) Stanborough, Maria, „The Link Between: Culture and Sustainability in Municipal Planning” in Culture and Local Governance / Culture et gouvernance locale, vol. 3, No. 1-2, 2011, available at http://www.fraserbasin.bc.ca/_Library/SPC_ Documents/LG_LinkBetweenCulture_LocalGovernance171.pdf (accessed at 15.09.2016) Consulted sites: https://www.cjtulcea.ro http://rebornBISTRIȚA.ro http://stiri.BOTOȘANI.ro http://www.thinkers.sa.gov.au/http://www.thinkers.sa.gov.au/

Annexes 125

9. Annexes The hierarchy of cities (2014) Position in cultural infrastructure index (2014)

City

Population

Cultural infrastructure index

Position after the final cultural vitality index

* Bucharest was not included in the analysis 1

CLUJ-NAPOCA

320.819

0.76

BISTRIȚA

92.448

0.52

TÂRGU MUREȘ

151.684

0.48

PITEȘTI

177.965

0.47

ALBA IULIA

73.717

0.38

TÂRGOVIȘTE

94.819

0.35

GIURGIU

70.194

0.35

BRAȘOV

291.921

0.33

SIBIU

169.741

0.32

BOTOȘANI

123.922

0.30

SF. GHEORGHE

65.614

0.27

MIERCUREA CIUC

42.470

0.27

RÂMNICU VÂLCEA

119.348

0.26

TIMIȘOARA

333.650

0.22

ARAD

180.224

0.08

IAȘI

350.924

0.08

CRAIOVA

308.144

0.07

PLOIEȘTI

235.698

0.06

BAIA MARE

149.031

0.06

BACĂU

194.952

0.06

SATU MARE

124.096

0.05

TÂRGU JIU

97.643

0.04

ORADEA

223.718

0.04

Position in cultural infrastructure index (2014)

City

FOCȘANI

Population

Cultural infrastructure index

Position after the final cultural vitality index

95.470

0.03

SLOBOZIA

53.582

0.02

GALAȚI

306.895

0.00

ZALĂU

69.952

-0.05

CONSTANȚA

320.318

-0.06

SUCEAVA

116.311

-0.11

DEVA

71.152

-0.13

TULCEA

91.101

-0.13

BRĂILA

215.319

-0.17

33 23

PIATRA NEAMȚ

116.833

-0.20

REȘIȚA

90.357

-0.22

MEDIAȘ

59.454

-0.27

45 44

TURDA

58.212

-0.29

ONEȘTI

53.553

-0.30

CĂLĂRAȘI

78.553

-0.31

ALEXANDRIA

52.930

-0.32

SLATINA

85.430

-0.38

BUZĂU

137.753

-0.38

BÂRLAD

74.068

-0.40

ROMAN

71.767

-0.43

DR. TURNU SEVERIN

111.580

-0.48

VASLUI

84.553

-0.59

HUNEDOARA

75.343

-0.66

125

126 Annexes Position in cultural participation index (2014)

City

Population

Cultural infrastructure index

Position after the final cultural vitality index

Position in cultural participation index (2014)

Population

Cultural infrastructure index

GALAȚI

306.895

-0.2988

BOTOȘANI

123.922

1.165356

BISTRIȚA

92.448

-0.3229

CLUJ-NAPOCA

320.819

1.110536

FOCȘANI

95.470

-0.32829

SIBIU

169.741

1.077199

TURDA

58.212

-0.33022

PITEȘTI

177.965

1.047969

PIATRA NEAMȚ

116.833

-0.36305

TÂRGU MUREȘ

151.684

0.739541

CĂLĂRAȘI

78.553

-0.36742

TIMIȘOARA

333.650

0.590895

ONEȘTI

53.553

-0.37109

CONSTANȚA

320.318

0.494074

SLOBOZIA

53.582

-0.39058

BRAȘOV

291.921

0.431044

BUZĂU

137.753

-0.43192

SUCEAVA

116.311

0.362221

SLATINA

85.430

-0.43237

RÂMNICU VÂLCEA

119.348

0.299036

ZALĂU

69.952

-0.47149

IAȘI

350.924

0.293089

MEDIAȘ

59.454

-0.47711

ORADEA

223.718

0.290989

111.580

-0.47806

MIERCUREA CIUC

42.470

0.222899

DR. TURNU SEVERIN

ALBA IULIA

73.717

0.204186

VASLUI

84.553

-0.48301

ROMAN

71.767

-0.48728

ALEXANDRIA

52.930

-0.49073

Population

Index of expenditure budget allocated for culture

Position after the final cultural vitality index

* Bucharest was not included in the analysis

126

City

Position after the final cultural vitality index

CRAIOVA

308.144

0.084613

BAIA MARE

149.031

-0.02006

PLOIEȘTI

235.698

-0.02483

BACĂU

194.952

-0.02503

TÂRGU JIU

97.643

-0.02579

ARAD

180.224

-0.02865

GIURGIU

70.194

-0.0515

HUNEDOARA

75.343

-0.12155

BRĂILA

215.319

-0.14637

TÂRGOVIȘTE

94.819

-0.15228

CRAIOVA

308.144

2.179359

SATU MARE

124.096

-0.1548

ROMAN

71.767

2.117143

SF. GHEORGHE

65.614

-0.1671

TÂRGU MUREȘ

151.684

1.77333

DR. TURNU SEVERIN

111.580

1.737919

REȘIȚA

90.357

-0.20698

BÂRLAD

74.068

-0.22646

DEVA

71.152

-0.26422

TULCEA

91.101

-0.27371

Position in the expenditure budget allocated for culture index (2014)

City

* Bucharest was not included in the analysis

BOTOȘANI

123.922

1.256985

ALBA IULIA

73.717

1.147554

TIMIȘOARA

333.650

0.975822

Annexes 127 Position in the expenditure budget allocated for culture index (2014)

City

Population

Index of expenditure budget allocated for culture

Position after the final cultural vitality index

Position in the expenditure budget allocated for culture index (2014)

MIERCUREA CIUC

42.470

SF. GHEORGHE

65.614

0.875464

0.74407

BISTRIȚA

92.448

0.686904

Position after the final cultural vitality index

City

Population

Index of expenditure budget allocated for culture

BACĂU

194.952

-1.04109

SUCEAVA

116.311

-1.06

SLOBOZIA

53.582

-1.0791

TÂRGOVIȘTE

94.819

0.575991

CLUJ-NAPOCA

320.819

-1.10067

ALEXANDRIA

52.930

0.529368

REȘIȚA

90.357

-1.13821

SATU MARE

124.096

0.498703

SLATINA

85.430

-1.15454

SIBIU

169.741

0.412459

ORADEA

223.718

-1.17579

BUZĂU

137.753

0.380373

CĂLĂRAȘI

78.553

HUNEDOARA

75.343

0.309877

PLOIEȘTI

235.698

Population

Specialized human resources index

Position after the final cultural vitality index

ARAD

180.224

0.24262

RÂMNICU VÂLCEA

119.348

0.239316

IAȘI

350.924

0.226747

GALAȚI

306.895

0.200022

ZALĂU

69.952

0.125783

CONSTANȚA

320.318

0.11406

PIATRA NEAMȚ

116.833

-0.11055

GIURGIU

70.194

-0.18768

ONEȘTI

53.553

-0.21241

BRĂILA

215.319

-0.36746

TURDA

58.212

-0.60016

VASLUI

84.553

Position in the specialized human resources index (2014)

City

* Bucharest was not included in the analysis 1

MIERCUREA CIUC

42.470

3.841721

TÂRGU JIU

97.643

2.849351

SF. GHEORGHE

65.614

2.221936

CLUJ-NAPOCA

320.819

1.864312

-0.6126

TÂRGOVIȘTE

94.819

1.83727

BAIA MARE

149.031

-0.62148

ALBA IULIA

73.717

1.579211

FOCȘANI

95.470

-0.64894

DEVA

71.152

1.536207

TÂRGU MUREȘ

151.684

1.464777

BRAȘOV

291.921

-0.68989

MEDIAȘ

59.454

-0.74034

SIBIU

169.741

1.421036

TÂRGU JIU

97.643

-0.90069

SLATINA

85.430

1.268551

PITEȘTI

177.965

-0.94774

SUCEAVA

116.311

1.001773

BÂRLAD

74.068

-0.96738

BOTOȘANI

123.922

0.945156

TULCEA

91.101

-0.97613

IAȘI

350.924

0.89063

DEVA

71.152

-1.017

SATU MARE

124.096

0.826462

127

128 Annexes Position in the specialized human resources index (2014)

Population

Specialized human resources index

Position in the specialized human resources index (2014)

City

Population

Specialized human resources index

Position after the final cultural vitality index

REȘIȚA

90.357

0.798308

MEDIAȘ

59.454

-0.42862

BAIA MARE

149.031

0.781046

VASLUI

84.553

-0.42862

Creative industries index

Position after the final cultural vitality index

ORADEA

223.718

0.765119

TIMIȘOARA

333.650

0.725663

CONSTANȚA

320.318

0.681039

SLOBOZIA

53.582

0.670279

ARAD

180.224

0.655738

Position in creative industries index (2014)

City

Population

GIURGIU

70.194

0.576164

RÂMNICU VÂLCEA

119.348

0.575441

ZALĂU

69.952

0.561685

BISTRIȚA

92.448

0.553696

CLUJ-NAPOCA

320.819

3.463588

FOCȘANI

95.470

0.548921

CRAIOVA

308.144

0.987934

SIBIU

169.741

0.98033

4 2

* Bucharest was not included in the analysis 1

BUZĂU

137.753

0.542423

PIATRA NEAMȚ

116.833

0.530834

TÂRGU MUREȘ

151.684

0.851466

PLOIEȘTI

235.698

0.52034

TIMIȘOARA

333.650

0.623663

BRAȘOV

291.921

0.474128

IAȘI

350.924

0.40845

TULCEA

91.101

0.502527

BRĂILA

215.319

0.48593

BRAȘOV

291.921

0.394742

PLOIEȘTI

235.698

0.393731

PIATRA NEAMȚ

116.833

0.32627

PITEȘTI

177.965

0.277069

GALAȚI

306.895

0.255157

PITEȘTI

177.965

0.246762

ROMAN

71.767

0.195327

TÂRGU JIU

97.643

0.103428

11 27

BACĂU

194.952

0.225784

CRAIOVA

308.144

0.10446

ALEXANDRIA

52.930

-0.03735

ORADEA

223.718

0.063492

ALBA IULIA

73.717

0.059926

CONSTANȚA

320.318

0.053795

MIERCUREA CIUC

42.470

0.027202

TULCEA

91.101

0.019354

CĂLĂRAȘI

78.553

0.003759

FOCȘANI

95.470

-0.01225

REȘIȚA

90.357

-0.0441

128

City

Position after the final cultural vitality index

BÂRLAD

74.068

-0.06093

ROMAN

71.767

-0.07117

DR. TURNU SEVERIN

111.580

-0.1997

CĂLĂRAȘI

78.553

-0.22575

ONEȘTI

53.553

-0.42862

TURDA

58.212

-0.42862

HUNEDOARA

75.343

-0.42862

Annexes 129 Position after the final cultural vitality index

Position in creative industries index (2014)

City

BAIA MARE

149.031

-0.04453

SUCEAVA

116.311

-0.11487

Population

Creative industries index

DR. TURNU SEVERIN

111.580

-0.17003

ONEȘTI

53.553

-0.17402

SLATINA

85.430

-0.1756

SF. GHEORGHE

65.614

-0.17687

TÂRGOVIȘTE

94.819

-0.20308

BISTRIȚA

92.448

-0.20857

SATU MARE

124.096

-0.21226

SLOBOZIA

53.582

-0.22182

The hierarchy of cities (2013) Position in cultural infrastructure index (2013)

City

Population

Cultural infrastructure index

Position after the final cultural vitality index

* Bucharest was not included in the analysis 1

CLUJ-NAPOCA

320.400

0.78

TÂRGU MUREȘ

152.287

0.54

GIURGIU

70.805

0.42

SIBIU

169.751

0.37

BISTRIȚA

92.063

0.37

BRAȘOV

292.300

0.34

TÂRGOVIȘTE

95.556

0.32

MIERCUREA CIUC

42.675

0.31

PITEȘTI

178.456

0.29

BOTOȘANI

124.565

0.28

ALBA IULIA

73.421

0.26

ORADEA

224.049

0.23

SFÂNTU GHEORGHE

65.935

0.21

DEVA

71.152

-0.24294

ALEXANDRIA

52.930

-0.25661

BÂRLAD

74.068

-0.28131

BUZĂU

137.753

-0.31428

BRĂILA

215.319

-0.36443

RÂMNICU VÂLCEA

119.348

-0.41782

TIMIȘOARA

333.749

0.20

GALAȚI

306.895

-0.4183

RÂMNICU VÂLCEA

119.417

0.19

ARAD

180.224

-0.42237

ARAD

181.025

0.13

BACĂU

194.952

-0.48184

IAȘI

341.503

0.12

ZALĂU

69.952

-0.49037

BAIA MARE

149.619

0.10

VASLUI

84.553

-0.57786

CRAIOVA

309.208

0.08

GIURGIU

70.194

-0.58635

BACĂU

195.088

0.08

HUNEDOARA

75.343

-0.61673

SLOBOZIA

53.802

0.03

GALAȚI

307.785

0.03

25 14

TURDA

58.212

-0.65043

BOTOȘANI

123.922

-0.65551

PLOIEȘTI

237.117

0.02

MEDIAȘ

59.454

-0.74745

SATU MARE

124.839

0.02

ZALĂU

70.086

-0.06

TULCEA

91.598

-0.07

FOCȘANI

95.858

-0.07

DEVA

71.504

-0.11

129

130 Annexes Position in cultural infrastructure index (2013)

City

Population

Cultural infrastructure index

Position after the final cultural vitality index

TURDA

58.608

-0.12

CONSTANȚA

321.077

-0.12

SUCEAVA

116.865

-0.14

BRĂILA

217.493

-0.15

TÂRGU JIU

97.923

-0.18

PIATRA NEAMȚ

117.612

-0.20

MEDIAȘ

59.886

-0.25

CĂLĂRAȘI

79.045

-0.29

ONEȘTI

54.034

-0.29

ALEXANDRIA

53.419

-0.30

SLATINA

85.924

-0.35

BÂRLAD

74.603

-0.37

REȘIȚA

91.304

-0.38

VASLUI

77.300

-0.42

ROMAN

72.487

-0.43

BUZĂU

138.785

-0.45

DROBETA-TURNU SEVERIN

112.373

-0.47

HUNEDOARA

76.164

-0.52

Position in cultural participation index (2013)

City

Population

Cultural participation index

Position after the final cultural vitality index

* Bucharest was not included in the analysis

130

Position in cultural participation index (2013)

City

Population

Cultural participation index

Position after the final cultural vitality index

MIERCUREA CIUC

42.675

0.439339

BRAȘOV

292.300

0.390076

TULCEA

91.598

0.385151

CONSTANȚA

321.077

0.320548

IAȘI

341.503

0.228374

GALAȚI

307.785

0.216228

RÂMNICU VÂLCEA

119.417

0.203241

ARAD

181.025

0.174745

BISTRIȚA

92.063

0.167501

ORADEA

224.049

0.054601

PLOIEȘTI

237.117

0.028532

CRAIOVA

309.208

-0.01265

BACĂU

195.088

-0.03282

FOCȘANI

95.858

-0.05198

BAIA MARE

149.619

-0.05536

BRĂILA

217.493

-0.06926

TÂRGU JIU

97.923

-0.0743

ALBA IULIA

73.421

-0.08198

SFÂNTU GHEORGHE

65.935

-0.11539

TÂRGOVIȘTE

95.556

-0.12054

SATU MARE

124.839

-0.12685

GIURGIU

70.805

-0.13802

ONEȘTI

54.034

-0.21165

BÂRLAD

74.603

-0.22684

43 39

SIBIU

169.751

1.124243

REȘIȚA

91.304

-0.24999

CLUJ-NAPOCA

320.400

0.978902

HUNEDOARA

76.164

-0.25647

BOTOȘANI

124.565

0.97735

TURDA

58.608

-0.28039

TÂRGU MUREȘ

152.287

0.676437

DEVA

71.504

-0.36966

TIMIȘOARA

333.749

0.610759

SUCEAVA

116.865

-0.37239

PITEȘTI

178.456

0.491899

CĂLĂRAȘI

79.045

-0.37583

Annexes 131 Position in cultural participation index (2013)

City

Population

Cultural participation index

Position after the final cultural vitality index

Position in the expenditure budget allocated for culture index (2013)

City

Population

Index of expenditure budget allocated for culture

Position after the final cultural vitality index

PIATRA NEAMȚ

117.612

-0.37763

SATU MARE

124.839

0.285537

BUZĂU

138.785

-0.38419

PIATRA NEAMȚ

117.612

0.28362

SLOBOZIA

53.802

-0.4033

65.935

0.201418

SLATINA

85.924

-0.42601

SFÂNTU GHEORGHE

GALAȚI

307.785

0.161953

VASLUI

77.300

-0.4583

RÂMNICU VÂLCEA

119.417

0.135547

MEDIAȘ

59.886

-0.4616

HUNEDOARA

76.164

0.121095

ZALĂU

70.086

-0.46877

ARAD

181.025

0.057383

DROBETA-TURNU SEVERIN

112.373

-0.47068

BUZĂU

138.785

-0.01173

ROMAN

72.487

-0.47748

BOTOȘANI

124.565

-0.05576

ALEXANDRIA

53.419

-0.4822

IAȘI

341.503

-0.09762

Position in the expenditure budget allocated for culture index (2013)

City

Population

Index of expenditure budget allocated for culture

Position after the final cultural vitality index

* Bucharest was not included in the analysis 1

ALBA IULIA

73.421

4.597416

ROMAN

72.487

1.318152

BISTRIȚA

92.063

1.201008

TÂRGU MUREȘ

152.287

1.176688

MIERCUREA CIUC

42.675

0.924097

ALEXANDRIA

53.419

0.912125

DROBETA-TURNU SEVERIN

112.373

0.876387

CRAIOVA

309.208

0.752645

TIMIȘOARA

333.749

0.576237

SIBIU

169.751

0.418784

TÂRGOVIȘTE

95.556

0.416725

ZALĂU

70.086

0.370334

CONSTANȚA

321.077

-0.11586

ONEȘTI

54.034

-0.31027

BRĂILA

217.493

-0.34444

32 45

TURDA

58.608

-0.46281

BRAȘOV

292.300

-0.53811

GIURGIU

70.805

-0.54239

FOCȘANI

95.858

-0.57538

BAIA MARE

149.619

-0.58472

MEDIAȘ

59.886

-0.6054

VASLUI

77.300

-0.63224

SUCEAVA

116.865

-0.68971

TÂRGU JIU

97.923

-0.73006

BÂRLAD

74.603

-0.75133

PITEȘTI

178.456

-0.79787

22 27

TULCEA

91.598

-0.80494

DEVA

71.504

-0.82425

BACĂU

195.088

-0.83252

SLOBOZIA

53.802

-0.86196

REȘIȚA

91.304

-0.89185

SLATINA

85.924

-0.89426

131

132 Annexes Position in the expenditure budget allocated for culture index (2013)

City

Population

Index of expenditure budget allocated for culture

Position after the final cultural vitality index

City

Population

Specialized human resources index

Position after the final cultural vitality index 35

CLUJ-NAPOCA

320.400

-0.90113

SLOBOZIA

53.802

0.68016

ORADEA

224.049

-0.93056

ARAD

181.025

0.677625

CĂLĂRAȘI

78.553

CONSTANȚA

321.077

0.648266

PLOIEȘTI

235.698

GIURGIU

70.805

0.64329

ZALĂU

70.086

0.602998

BISTRIȚA

92.063

0.596681

8 29

Position in the specialized human resources index (2013)

City

Specialized Population human resources index

Position after the final cultural vitality index

* Bucharest was not included in the analysis

FOCȘANI

95.858

0.595341

RÂMNICU VÂLCEA

119.417

0.575818

BRĂILA

217.493

0.481591

PLOIEȘTI

237.117

0.468931

PIATRA NEAMȚ

117.612

0.450801

TULCEA

91.598

0.446603

BUZĂU

138.785

0.383548

BRAȘOV

292.300

0.37102

13 22

MIERCUREA CIUC

42.675

3.889955

TÂRGU JIU

97.923

2.548429

SFÂNTU GHEORGHE

65.935

2.139614

PITEȘTI

178.456

0.284952

TÂRGOVIȘTE

95.556

1.871834

GALAȚI

307.785

0.229181

CLUJ-NAPOCA

320.400

1.818051

ROMAN

72.487

0.223014

ALBA IULIA

73.421

1.560845

BACĂU

195.088

0.197371

DEVA

71.504

1.534816

CRAIOVA

309.208

0.107969

SIBIU

169.751

1.445347

BÂRLAD

74.603

-0.06794

TÂRGU MUREȘ

152.287

1.411078

ALEXANDRIA

53.419

-0.11865

SLATINA

85.924

1.275455

112.373

-0.20184

BOTOȘANI

124.565

1.166114

DROBETA-TURNU SEVERIN

SUCEAVA

116.865

1.052638

CĂLĂRAȘI

79.045

-0.22016

IAȘI

341.503

0.908307

ONEȘTI

54.034

-0.43228

TURDA

58.608

-0.43228

HUNEDOARA

76.164

-0.43228

MEDIAȘ

59.886

-0.43228

VASLUI

77.300

-0.43228

132

Position in the specialized human resources index (2013)

SATU MARE

124.839

0.856078

ORADEA

224.049

0.804697

BAIA MARE

149.619

0.774678

REȘIȚA

91.304

0.733834

TIMIȘOARA

333.749

0.717943

Annexes 133 Position in the creative industries index (2013)

City

Population

Creative industries index

Position after the final cultural vitality index

Position in the creative industries index (2013)

City

Population

Creative industries index

Position after the final cultural vitality index 34

SLATINA

85.924

-0.26859

CLUJ-NAPOCA

320.400

3.322527

TÂRGOVIȘTE

95.556

-0.27016

CRAIOVA

309.208

0.964737

SLOBOZIA

53.802

-0.28378

35 45

* Bucharest was not included in the analysis

TÂRGU MUREȘ

152.287

0.75445

TURDA

58.608

-0.28458

SIBIU

169.751

0.737625

BRĂILA

217.493

-0.30649

TIMIȘOARA

333.749

0.615309

ONEȘTI

54.034

-0.3218

PLOIEȘTI

237.117

0.569918

REȘIȚA

91.304

-0.37426

BRAȘOV

292.300

0.554699

BUZĂU

138.785

-0.39269

ALBA IULIA

73.421

0.537843

ALEXANDRIA

53.419

-0.39639

IAȘI

341.503

0.454904

ARAD

181.025

-0.45145

MEDIAȘ

59.886

0.366064

GALAȚI

307.785

-0.54693

PIATRA NEAMȚ

117.612

0.238602

TÂRGU JIU

97.923

-0.56856

ORADEA

224.049

0.110145

ZALĂU

70.086

-0.62228

BACĂU

195.088

-0.63173

PITEȘTI

178.456

0.106682

DEVA

71.504

0.086439

GIURGIU

70.805

-0.63971

CONSTANȚA

321.077

0.055505

MIERCUREA CIUC

42.675

0.051718

DROBETA-TURNU SEVERIN

112.373

-0.64775

CĂLĂRAȘI

79.045

0.018168

BOTOȘANI

124.565

-0.8206

TULCEA

91.598

-0.03199

FOCȘANI

95.858

-0.09057

SFÂNTU GHEORGHE

65.935

-0.10332

BISTRIȚA

92.063

-0.11402

BÂRLAD

74.603

-0.11805

ROMAN

72.487

-0.13431

RÂMNICU VÂLCEA

119.417

-0.14789

BAIA MARE

149.619

-0.14918

HUNEDOARA

76.164

-0.15385

SUCEAVA

116.865

-0.18324

SATU MARE

124.839

-0.23888

VASLUI

77.300

-0.2523

The hierarchy of cities (2012) Position in the cultural infrastructure intex (2012)

City

Population

Cultural infrastructure intex

Position after the final cultural vitality index

* Bucharest was not included in the analysis 1

CLUJ-NAPOCA

320.042

0.877056

TÂRGU MUREȘ

153.067

0.722645

SIBIU

169.634

0.476441

MIERCUREA CIUC

42.840

0.402732

133

134 Annexes Position in the cultural infrastructure intex (2012)

Population

Cultural infrastructure intex

Position in the cultural infrastructure intex (2012)

City

Population

Cultural infrastructure intex

Position after the final cultural vitality index

BOTOȘANI

125.259

0.337611

TÂRGU JIU

98.477

-0.2493

TIMIȘOARA

334.507

0.332974

ONEȘTI

54.643

-0.25291

ORADEA

224.722

0.290915

MEDIAȘ

60.323

-0.26994

PITEȘTI

179.210

0.278227

BUZĂU

139.925

-0.26999

IAȘI

335.585

0.272311

SLOBOZIA

54.117

-0.3418

FOCȘANI

96.498

0.240557

DROBETA-TURNU SEVERIN

113.724

-0.35009

BACĂU

195.973

0.208964

ROMAN

73.218

-0.36683

BAIA MARE

150.575

0.197932

VASLUI

74.517

-0.39929

TULCEA

92.357

0.183139

SLATINA

86.930

-0.41456

BISTRIȚA

91.936

0.18005

BÂRLAD

75.074

-0.43398

SFÂNTU GHEORGHE

66.338

0.13783

PLOIEȘTI

238.699

0.129666

RÂMNICU VÂLCEA

119.642

0.119492

ARAD

182.017

0.11071

SUCEAVA

117.707

0.10246

GALAȚI

307.874

0.078423

SATU MARE

125.847

0.067633

ALBA IULIA

73.377

0.065174

TÂRGOVIȘTE

96.163

0.063146

BRAȘOV

292.847

-0.06221

SIBIU

320.042

1.02502

TURDA

59.152

-0.07118

CLUJ-NAPOCA

153.067

0.857021

CONSTANȚA

322.302

-0.08054

TÂRGU MUREȘ

310.988

0.609176

CRAIOVA

179.210

0.555319

PITEȘTI

334.507

0.53314

TIMIȘOARA

125.259

0.521837

BOTOȘANI

292.847

0.51227

BRAȘOV

335.585

0.37689

134

City

Position after the final cultural vitality index

BRĂILA

219.702

-0.08388

DEVA

71.882

-0.10135

REȘIȚA

92.459

-0.11078

CRAIOVA

310.988

-0.16953

PIATRA NEAMȚ

118.331

-0.20589

CĂLĂRAȘI

79.525

-0.22484

GIURGIU

71.526

-0.23401

ZALĂU

70.310

-0.24791

ALEXANDRIA

54.075

-0.43587

HUNEDOARA

77.030

-0.48324

Population

Cultural participation index

Position after the final cultural vitality index

Position in the cultural participation index (2012)

City

* Bucharest was not included in the analysis

IAȘI

322.302

0.327963

CONSTANȚA

224.722

0.314541

ORADEA

113.724

0.295796

Annexes 135 Position in the cultural participation index (2012)

City

Population

Cultural participation index

Position after the final cultural vitality index

DROBETA-TURNU SEVERIN

307.874

0.136285

GALAȚI

182.017

0.123519

ARAD

119.642

0.074906

RÂMNICU VÂLCEA

42.840

0.015652

MIERCUREA CIUC

195.973

0.00686

BACĂU

73.377

-0.00058

ALBA IULIA

125.847

-0.04346

SATU MARE

150.575

-0.05896

BAIA MARE

219.702

-0.0651

BRĂILA

96.163

-0.09724

TÂRGOVIȘTE

91.936

-0.13087

BISTRIȚA

66.338

-0.14875

SFÂNTU GHEORGHE

71.882

-0.16825

DEVA

238.699

-0.17573

Position in the cultural participation index (2012)

Cultural participation index

Position after the final cultural vitality index

City

Population

MEDIAȘ

86.930

-0.4375

SLATINA

70.310

-0.44625

ZALĂU

73.218

-0.4536

ROMAN

54.075

-0.45982

ALEXANDRIA

53.419

-0.4822

Population

Index of expenditure budget allocated for culture

Position after the final cultural vitality index

Position in the expenditure budget allocated for culture index (2012)

City

* Bucharest was not included in the analysis 1

ALBA IULIA

73.377

4.211794646

PIATRA NEAMȚ

118.331

1.672603564

BISTRIȚA

91.936

1.669356079

DROBETA-TURNU SEVERIN

113.724

1.236489828

PLOIEȘTI

98.477

-0.22603

TÂRGU JIU

75.074

-0.25216

BÂRLAD

92.357

-0.26344

ALEXANDRIA

54.075

0.706597303

ROMAN

73.218

0.692342072

36 39

TULCEA

59.152

-0.26551

TURDA

77.030

-0.28726

ONEȘTI

54.643

0.688209185

HUNEDOARA

117.707

-0.30138

TÂRGU MUREȘ

153.067

0.684048209

SATU MARE

125.847

0.658278828

SUCEAVA

92.459

-0.31054

REȘIȚA

71.526

-0.32059

HUNEDOARA

77.030

0.581314791

TÂRGOVIȘTE

96.163

0.535382879

TIMIȘOARA

334.507

0.465640203

GIURGIU

96.498

-0.33103

FOCȘANI

54.117

-0.35698

SLOBOZIA

118.331

-0.36082

MIERCUREA CIUC

42.840

0.459886749

SFÂNTU GHEORGHE

66.338

0.374681912

PIATRA NEAMȚ

79.525

-0.36879

CĂLĂRAȘI

139.925

-0.3773

BUZĂU

54.643

-0.37862

ONEȘTI

74.517

-0.43011

VASLUI

60.323

-0.43577

ZALĂU

70.310

0.360355616

SIBIU

169.634

0.263828363

CRAIOVA

310.988

0.158864653

135

136 Annexes Position in the expenditure budget allocated for culture index (2012)

Population

Position after the final cultural vitality index

Position in the specialized human resources index (2012)

City

Population

Specialized human resources index

Position after the final cultural vitality index

IAȘI

335.585

0.106228835

BUZĂU

139.925

0.074395713

MIERCUREA CIUC

42.840

3.791672866

RÂMNICU VÂLCEA

119.642

-0.017753604

TÂRGU JIU

98.477

2.771916345

GALAȚI

307.874

-0.080774738

SF. GHEORGHE

66.338

1.997051742

CLUJ-NAPOCA

320.042

1.908325864

* Bucharest was not included in the analysis

ARAD

182.017

-0.110771848

BOTOȘANI

125.259

-0.20667685

TÂRGOVIȘTE

96.163

1.631492155

ALBA IULIA

73.377

1.472504958

SIBIU

169.634

1.420747233

CONSTANȚA

322.302

-0.228437195

BRĂILA

219.702

-0.348882363

TURDA

59.152

-0.453814266

DEVA

71.882

1.384278042

TÂRGU MUREȘ

153.067

1.330521359

5 37

BAIA MARE

150.575

-0.560529691

MEDIAȘ

60.323

-0.609953396

SLATINA

86.930

1.179896376

BOTOȘANI

125.259

1.078516842

SUCEAVA

117.707

0.990919364

BRAȘOV

292.847

-0.613692662

GIURGIU

71.526

-0.642779818

FOCȘANI

96.498

-0.677920027

IAȘI

335.585

0.962760523

SATU MARE

125.847

0.85896138

0.761103551

6 26

SUCEAVA

117.707

-0.723490803

VASLUI

74.517

-0.756840565

TIMIȘOARA

334.507

TÂRGU JIU

98.477

-0.778844511

BAIA MARE

150.575

0.734977664

REȘIȚA

92.459

0.709944644

ARAD

182.017

0.6888462

TULCEA

92.357

-0.811871926

BÂRLAD

75.074

-0.822054676

BACĂU

195.973

-0.833070169

PITEȘTI

179.210

-0.838300483

DEVA

71.882

-0.861288021

SLOBOZIA

54.117

-0.879764597

SLATINA

86.930

-0.923136495

REȘIȚA

92.459

-0.932270922

ORADEA

224.722

-0.93926721

CLUJ-NAPOCA

320.042

-0.948112592

CĂLĂRAȘI

78.553

136

City

Index of expenditure budget allocated for culture

PLOIEȘTI

235.698

SLOBOZIA

54.117

0.67324858

GIURGIU

71.526

0.666877341

RÂMNICU VÂLCEA

119.642

0.63891498

ORADEA

224.722

0.633411852

ZALĂU

70.310

0.624975751

CONSTANȚA

322.302

0.624362651

FOCȘANI

96.498

0.554839309

BISTRIȚA

91.936

0.476304087

10 30

BRĂILA

219.702

0.446521529

PLOIEȘTI

238.699

0.444874377

TULCEA

92.357

0.398107222

Annexes 137 Position in the specialized human resources index (2012)

City

Population

Specialized human resources index

Position after the final cultural vitality index

Position in the creative industries index (2012)

City

Population

Creative industries index

Position after the final cultural vitality index 5

ROMAN

73.218

0.385647508

TÂRGU MUREȘ

153.067

0.539278

BRAȘOV

292.847

0.378830296

IAȘI

335.585

0.497712

BUZĂU

139.925

0.375428036

TURDA

59.152

0.453396

33 12

PIATRA NEAMȚ

118.331

0.369383955

PIATRA NEAMȚ

118.331

0.293315

PITEȘTI

179.210

0.283748998

PITEȘTI

179.210

0.288024

GALAȚI

307.874

0.216151967

CONSTANȚA

322.302

0.238707

18 11

BACĂU

195.973

0.189597565

BOTOȘANI

125.259

0.163326

CRAIOVA

310.988

0.100940054

ALBA IULIA

73.377

0.157894

BÂRLAD

75.074

-0.060787004

DEVA

71.882

0.110355

ALEXANDRIA

54.075

-0.117265165

MIERCUREA CIUC

42.840

0.09361

CĂLĂRAȘI

79.525

-0.174361293

BÂRLAD

75.074

0.082335

DROBETA-TURNU SEVERIN

113.724

-0.199033315

SLOBOZIA

54.117

0.060309

38 24

ONEȘTI

54.643

-0.429111121

TURDA

59.152

-0.429111121

HUNEDOARA

77.030

-0.429111121

MEDIAȘ

60.323

-0.429111121

VASLUI

74.517

-0.429111121

Position in the creative industries index (2012)

City

Population

Creative industries index

Position after the final cultural vitality index

* Bucharest was not included in the analysis 1

CLUJ-NAPOCA

320.042

3.501392

SIBIU

169.634

0.958534

BRAȘOV

292.847

0.872525

TIMIȘOARA

334.507

0.825431

CRAIOVA

310.988

0.767782

PLOIEȘTI

238.699

0.669717

ORADEA

224.722

0.031742

TÂRGOVIȘTE

96.163

-0.00102

CĂLĂRAȘI

79.525

-0.02029

TULCEA

92.357

-0.04446

FOCȘANI

96.498

-0.05617

SATU MARE

125.847

-0.06632

RÂMNICU VÂLCEA

119.642

-0.0962

SF. GHEORGHE

66.338

-0.14921

8 25

SUCEAVA

117.707

-0.17287

ALEXANDRIA

54.075

-0.19086

ARAD

182.017

-0.1964

SLATINA

86.930

-0.23891

BISTRIȚA

91.936

-0.27663

VASLUI

74.517

-0.40968

BRĂILA

219.702

-0.42442

BAIA MARE

150.575

-0.46438

MEDIAȘ

60.323

-0.46977

TÂRGU JIU

98.477

-0.48094

137

138 Annexes Position in the creative industries index (2012)

City

Population

Creative industries index

Position after the final cultural vitality index

Position in the cultural infrastructure index (2011)

City

Population

Cultural infrastructure index

Position after the final cultural vitality index

HUNEDOARA

77.030

-0.58536

SFÂNTU GHEORGHE

ZALĂU

70.310

-0.58586

66.703

0.200598

BUZĂU

139.925

-0.60457

ARAD

182.813

0.194524

REȘIȚA

92.459

-0.60958

RÂMNICU VÂLCEA

119.737

0.15597

REȘIȚA

93.273

0.131803

DROBETA-TURNU SEVERIN

113.724

-0.61832

GALAȚI

308.882

0.130785

GIURGIU

71.526

-0.62256

BACĂU

195.973

-0.63284

ALBA IULIA

73.175

0.115998

BACĂU

196.871

0.112171

GALAȚI

307.874

-0.68225

SATU MARE

126.784

0.069535

ONEȘTI

ROMAN

54.643

-0.83838

TÂRGOVIȘTE

96.607

0.036322

73.218

-1.06711

TULCEA

92.764

0.019308

PLOIEȘTI

240.292

0.003214

SUCEAVA

117.949

-0.01527

DEVA

72.174

-0.03422

The hierarchy of cities (2011) Position in the cultural infrastructure index (2011)

City

Population

Cultural infrastructure index

Position after the final cultural vitality index

TURDA

59.507

-0.03721

BRĂILA

221.636

-0.08151

CONSTANȚA

323.748

-0.08513

BÂRLAD

75.451

-0.08994

BRAȘOV

293.534

-0.10901

CRAIOVA

311.909

-0.12383

CLUJ-NAPOCA

319.582

0.917133

PIATRA NEAMȚ

119.154

-0.16585

TÂRGU MUREȘ

153.708

0.689134

ZALĂU

70.451

-0.17439

* Bucharest was not included in the analysis

138

25 26

MIERCUREA CIUC

42.963

0.5262

TÂRGU JIU

98.576

-0.1866

SIBIU

169.496

0.41524

GIURGIU

71.996

-0.23534

BOTOȘANI

125.616

0.392514

ROMAN

73.965

-0.24916

TIMIȘOARA

334.764

0.322815

BUZĂU

140.875

-0.25573

PITEȘTI

179.940

0.313225

MEDIAȘ

60.659

-0.26238

FOCȘANI

96.852

0.277709

CĂLĂRAȘI

79.825

-0.33698

ORADEA

225.303

0.273288

SLATINA

87.361

-0.36724

IAȘI

334.652

0.270163

VASLUI

73.989

-0.3793

BAIA MARE

150.983

0.251937

BISTRIȚA

91.586

-0.39297

Annexes 139 Cultural infrastructure index

Position after the final cultural vitality index

Position in the cultural participation index (2011)

City

54.571

-0.41643

55.146

-0.42007

77.713

-0.4374

114.372

-0.47568

Position in the cultural infrastructure index (2011)

City

ALEXANDRIA

ONEȘTI

HUNEDOARA

DROBETA-TURNU SEVERIN SLOBOZIA

54.401

Position in the cultural participation index (2011)

City

Population

-0.48798

Cultural participation index

Position after the final cultural vitality index

* Bucharest was not included in the analysis 1

SIBIU

169.496

1.701546

CLUJ-NAPOCA

319.582

0.911583

BOTOȘANI

125.616

0.85019

TÂRGU MUREȘ

153.708

0.533742

Position after the final cultural vitality index

Population

Cultural participation index

TÂRGOVIȘTE

96.607

-0.02384

BRĂILA

221.636

-0.02891

MIERCUREA CIUC

42.963

-0.04844

4 12

SATU MARE

126.784

-0.05248

ALBA IULIA

73.175

-0.06719

REȘIȚA

93.273

-0.07953

PLOIEȘTI

240.292

-0.12366

SFÂNTU GHEORGHE

66.703

-0.12872

BÂRLAD

75.451

-0.16818

DEVA

72.174

-0.16999

ZALĂU

70.451

-0.2357

TURDA

59.507

-0.25549

TÂRGU JIU

98.576

-0.25754

TULCEA

92.764

-0.28555

BUZĂU

140.875

-0.30585

SLOBOZIA

54.401

-0.3511

HUNEDOARA

77.713

-0.35246

PIATRA NEAMȚ

119.154

-0.35675

DROBETA-TURNU SEVERIN

114.372

-0.35683

21 30

BRAȘOV

293.534

0.533671

CONSTANȚA

323.748

0.47126

PITEȘTI

179.940

0.422077

SUCEAVA

117.949

0.403702

FOCȘANI

96.852

-0.36603

CRAIOVA

311.909

0.340816

CĂLĂRAȘI

79.825

-0.39587

TIMIȘOARA

334.764

0.337182

GIURGIU

71.996

-0.39698

ARAD

182.813

0.303049

VASLUI

73.989

-0.41663

GALAȚI

308.882

0.267397

ALEXANDRIA

54.571

-0.42457

IAȘI

334.652

0.219528

SLATINA

87.361

-0.42937

ORADEA

225.303

0.211938

MEDIAȘ

60.659

-0.43002

BISTRIȚA

91.586

-0.43551

RÂMNICU VÂLCEA

119.737

0.11063

BACĂU

196.871

0.109966

BAIA MARE

150.983

0.101381

ONEȘTI

55.146

-0.43921

ROMAN

73.965

-0.44728

139

140 Annexes Position in the expenditure budget allocated for culture index (2011)

City

Population

Index of expenditure budget allocated for culture

Position after the final cultural vitality index

Position in the expenditure budget allocated for culture index (2011)

City

29 2

30 31

* Bucharest was not included in the analysis 1

ALBA IULIA

DROBETA-TURNU SEVERIN

114.372

2.210049059

PIATRA NEAMȚ

119.154

1.990177889

TÂRGU MUREȘ

153.708

1.090728821

4.074585508

BISTRIȚA

91.586

0.93788716

TIMIȘOARA

334.764

0.862800666

140

73.175

ONEȘTI

55.146

0.713942482

ROMAN

73.965

0.659161357

SATU MARE

126.784

0.573746172

ALEXANDRIA

54.571

0.432162736

MIERCUREA CIUC

42.963

0.337769386

CRAIOVA

311.909

0.290239231

TÂRGOVIȘTE

96.607

0.254728227

SFÂNTU GHEORGHE

66.703

0.24584659

SIBIU

169.496

0.183855552

RÂMNICU VÂLCEA

119.737

BOTOȘANI

125.616

ZALĂU

IAȘI

BUZĂU

140.875

Population

Index of expenditure budget allocated for culture

Position after the final cultural vitality index

BAIA MARE

150.983

-0.563809148

BACĂU

196.871

-0.612207756

FOCȘANI

96.852

-0.653195737

30 32

TULCEA

92.764

-0.685363838

TÂRGU JIU

98.576

-0.696720409

PITEȘTI

179.940

-0.702698368

VASLUI

73.989

-0.705711516

BÂRLAD

75.451

-0.72354871

SLOBOZIA

54.401

-0.774479745

CLUJ-NAPOCA

319.582

-0.809513334

SLATINA

87.361

-0.815748839

SUCEAVA

117.949

-0.824685688

DEVA

72.174

-0.826054221

REȘIȚA

93.273

-0.829145351

31 20

ORADEA

225.303

-0.837331391

GALAȚI

308.882

-0.862779153

CĂLĂRAȘI

78.553

0.094497995

PLOIEȘTI

235.698

0.00472834

70.451

-0.060554075

334.652

-0.104906189

-0.125843868

Specialized human resources index

Position after the final cultural vitality index

ARAD

182.813

-0.148443491

BRĂILA

221.636

-0.157588086

Position in the specialized human resources index(2011)

City

Population

* Bucharest was not included in the analysis

TURDA

59.507

-0.184105162

CONSTANȚA

323.748

-0.273963641

MIERCUREA CIUC

42.963

3.565412272

HUNEDOARA

77.713

-0.324299763

TÂRGU JIU

98.576

2.743698812

MEDIAȘ

60.659

-0.531209812

SF. GHEORGHE

66.703

1.969368658

GIURGIU

71.996

-0.560912095

CLUJ-NAPOCA

319.582

1.651488586

BRAȘOV

293.534

-0.56208778

ALBA IULIA

73.175

1.616089745

Annexes 141 Position in the specialized human resources index(2011)

Position after the final cultural vitality index

Position in the specialized human resources index(2011)

City

Population

Specialized human resources index

SIBIU

169.496

1.426603681

BACĂU

196.871

0.176606912

DEVA

72.174

1.337396115

GALAȚI

308.882

0.083746894

TÂRGU MUREȘ

153.708

1.308368378

BÂRLAD

75.451

-0.067356887

ALEXANDRIA

54.571

-0.081265924

DROBETA-TURNU SEVERIN

114.372

-0.203537756

CĂLĂRAȘI

79.825

-0.22051177

ONEȘTI

55.146

-0.433202011

TÂRGOVIȘTE

96.607

1.161180887

SUCEAVA

117.949

1.15575205

SLATINA

87.361

1.148457654

GIURGIU

71.996

1.004640775

IAȘI

334.652

0.990880184

BOTOȘANI

125.616

0.951778464

TIMIȘOARA

334.764

0.848740088

SATU MARE

126.784

0.836326783

ORADEA

225.303

0.798930343

BAIA MARE

150.983

0.74029427

SLOBOZIA

54.401

0.706366151

ARAD

182.813

0.665913394

CONSTANȚA

323.748

0.652416461

REȘIȚA

93.273

0.645781412

Population

Specialized human resources index

Position after the final cultural vitality index

TURDA

59.507

-0.433202011

HUNEDOARA

77.713

-0.433202011

MEDIAȘ

60.659

-0.433202011

VASLUI

73.989

-0.433202011

Creative industries index

Position after the final cultural vitality index

Position in the creative industries index (2011)

City

Population

ZALĂU

70.451

0.642547047

FOCȘANI

96.852

0.565878478

BISTRIȚA

91.586

0.529538521

CLUJ-NAPOCA

319.582

3.33073

ROMAN

73.965

0.458457928

SIBIU

169.496

0.962235

PLOIEȘTI

240.292

0.450815048

BRAȘOV

293.534

0.907594

BRĂILA

221.636

0.409387605

TÂRGOVIȘTE

96.607

0.849791

TIMIȘOARA

334.764

0.812963

0.403942819

* Bucharest was not included in the analysis

TULCEA

92.764

BRAȘOV

293.534

0.3795991

PLOIEȘTI

240.292

0.756693

BUZĂU

140.875

0.346389381

MEDIAȘ

60.659

0.711308

RÂMNICU VÂLCEA

119.737

0.334247134

IAȘI

334.652

0.522961

PITEȘTI

179.940

0.285462049

TÂRGU MUREȘ

153.708

0.486712

CRAIOVA

311.909

0.448961

PITEȘTI

179.940

0.393325

PIATRA NEAMȚ

119.154

0.273309289

CRAIOVA

311.909

0.266460324

141

142 Annexes

142

Position in the creative industries index (2011)

City

Population

Creative industries index

Position after the final cultural vitality index

SATU MARE

126.784

0.276828

ALBA IULIA

73.175

0.220524

PIATRA NEAMȚ

119.154

0.175499

ORADEA

225.303

0.136341

TURDA

59.507

0.114361

BOTOȘANI

125.616

0.056161

MIERCUREA CIUC

42.963

0.042724

SFÂNTU GHEORGHE

66.703

0.034849

CONSTANȚA

323.748

0.004299

TULCEA

92.764

-0.00632

DEVA

72.174

-0.11744

BAIA MARE

150.983

-0.18879

SUCEAVA

117.949

-0.19293

Position in the creative industries index (2011)

City

Population

Creative industries index

Position after the final cultural vitality index

DROBETA-TURNU SEVERIN

114.372

-0.6038

CĂLĂRAȘI

79.825

-0.64907

VASLUI

73.989

-0.70276

ONEȘTI

55.146

-0.78818

HUNEDOARA

77.713

-0.94353

ROMAN

73.965

-1.07272

The hierarchy of cities (2010) Position in the cultural infrastructure index (2010)

City

Population

Cultural infrastructure index

Position after the final cultural vitality index

RÂMNICU VÂLCEA

119.737

-0.20708

GIURGIU

71.996

-0.21475

FOCȘANI

96.852

-0.28137

CLUJ-NAPOCA

318.442

0.99439

BUZĂU

140.875

-0.2835

TÂRGU MUREȘ

154.566

0.56921

BÂRLAD

75.451

-0.3339

TIMIȘOARA

334.683

0.48626

REȘIȚA

93.273

-0.35106

SIBIU

168.930

0.47363

ARAD

182.813

-0.36594

BOTOȘANI

126.267

0.40311

ZALĂU

70.451

-0.38048

PITEȘTI

180.608

0.37313

SLATINA

87.361

-0.40099

BISTRIȚA

91.586

-0.41407

TÂRGU JIU

98.576

-0.43899

BRĂILA

221.636

-0.44246

SLOBOZIA

54.401

-0.44775

BACĂU

196.871

-0.45587

13 14

ALEXANDRIA

54.571

-0.47199

GALAȚI

308.882

-0.48912

* Bucharest was not included in the analysis

IAȘI

334.124

0.31255

SATU MARE

127.654

0.27752

MIERCUREA CIUC

43.089

0.24582

BAIA MARE

152.000

0.23068

DEVA

72.446

0.20581

ALBA IULIA

72.792

0.1876

RÂMNICU VÂLCEA

119.712

0.18352

ARAD

183.351

0.15031

Annexes 143 Position in the cultural infrastructure index (2010)

City

Population

Cultural infrastructure index

Position after the final cultural vitality index

Position in the cultural infrastructure index (2010)

City

Population

Cultural infrastructure index

Position after the final cultural vitality index

BACĂU

198.053

0.12513

ZALĂU

70.522

-0.45038

SF. GHEORGHE

66.929

0.09095

CĂLĂRAȘI

80.275

-0.51361

REȘIȚA

93.959

0.07801

GALAȚI

310.344

0.07686

TÂRGOVIȘTE

97.151

0.05262

Cultural participation index

Position after the final cultural vitality index

BÂRLAD

76.024

0.03739

ORADEA

225.648

0.01802

TURDA

59.894

0.01067

SUCEAVA

118.089

-0.01018

TULCEA

93.535

-0.0161

PLOIEȘTI

241.982

-0.03258

BRAȘOV

294.409

-0.03897

CONSTANȚA

324.849

-0.07718

BUZĂU

141.922

-0.09168

PIATRA NEAMȚ

119.910

-0.09664

FOCȘANI

97.156

-0.09782

CRAIOVA

312.337

-0.10648

DR. TURNU SEVERIN

114.976

-0.19868

TÂRGU JIU

98.153

-0.21397

BRĂILA

223.493

-0.21795

GIURGIU

72.490

-0.22651

ALEXANDRIA

55.024

-0.30148

BISTRIȚA

91.089

-0.31115

VASLUI

74.184

-0.32524

MEDIAȘ

61.054

-0.32934

HUNEDOARA

78.432

-0.33923

ROMAN

74.865

-0.36469

ONEȘTI

55.706

-0.38862

SLATINA

87.809

-0.39309

SLOBOZIA

54.655

-0.44163

Position in the cultural participation index (2010)

City

Population

* Bucharest was not included in the analysis 1

SIBIU

168.930

1.644471

CLUJ-NAPOCA

318.442

0.886137

2 10

BOTOȘANI

126.267

0.602819

TÂRGU MUREȘ

154.566

0.600725

BRAȘOV

294.409

0.559927

CONSTANȚA

324.849

0.500624

SUCEAVA

118.089

0.437553

GALAȚI

310.344

0.383221

TIMIȘOARA

334.683

0.36915

PITEȘTI

180.608

0.360262

ARAD

183.351

0.293943

REȘIȚA

93.959

0.275519

IAȘI

334.124

0.265169

MIERCUREA CIUC

43.089

0.198953

ORADEA

225.648

0.173648

BACĂU

198.053

0.145927

RÂMNICU VÂLCEA

119.712

0.143189

CRAIOVA

312.337

0.114181

TÂRGOVIȘTE

97.151

0.06367

PLOIEȘTI

241.982

-0.01119

SATU MARE

127.654

-0.02349

143

144 Annexes

144

Position in the cultural participation index (2010)

City

Population

Cultural participation index

Position after the final cultural vitality index

BAIA MARE

152.000

-0.03567

ALBA IULIA

72.792

-0.10224

TULCEA

93.535

-0.14865

PIATRA NEAMȚ

119.910

-0.17739

BÂRLAD

76.024

-0.19368

SF. GHEORGHE

66.929

-0.20191

TURDA

59.894

-0.25271

DR. TURNU SEVERIN

114.976

-0.31014

BRĂILA

223.493

HUNEDOARA

78.432

TÂRGU JIU

98.153

BUZĂU

141.922

Position in the expenditure budget allocated for culture index (2010)

City

Population

Index of expenditure budget allocated for culture

Position after the final cultural vitality index

* Bucharest was not included in the analysis 1

ALBA IULIA

72.792

4.764239

DR. TURNU SEVERIN

114.976

2.201329

ROMAN

74.865

0.985075

CRAIOVA

312.337

0.850496

11 6

TIMIȘOARA

334.683

0.837924

TÂRGU MUREȘ

154.566

0.680742

TÂRGOVIȘTE

97.151

0.62107

-0.31481

MIERCUREA CIUC

43.089

0.58111

-0.31672

PIATRA NEAMȚ

119.910

0.542209

-0.32457

BUZĂU

141.922

0.529379

-0.34149

IAȘI

334.124

0.308398

SIBIU

168.930

0.223076

ALEXANDRIA

55.024

-0.34594

DEVA

72.446

-0.35405

GALAȚI

310.344

0.221311

FOCȘANI

97.156

-0.35669

BOTOȘANI

126.267

0.147924

-0.36227

BISTRIȚA

91.089

0.115283

CĂLĂRAȘI

80.275

SLOBOZIA

54.655

-0.37151

SF. GHEORGHE

66.929

0.102355

GIURGIU

72.490

-0.41195

RÂMNICU VÂLCEA

119.712

0.005657

BISTRIȚA

91.089

-0.43264

ALEXANDRIA

55.024

-0.04871

ROMAN

74.865

-0.4352

SATU MARE

127.654

-0.05047

MEDIAȘ

61.054

-0.43603

ZALĂU

70.522

-0.08728

SLATINA

87.809

-0.43893

HUNEDOARA

78.432

-0.09516

ONEȘTI

55.706

-0.44407

CONSTANȚA

324.849

-0.17189

ARAD

183.351

-0.20971

BRĂILA

223.493

-0.2226

VASLUI

74.184

-0.44805

ZALĂU

70.522

-0.45517

24 25

TURDA

59.894

-0.27009

BRAȘOV

294.409

-0.42171

13 38

MEDIAȘ

61.054

-0.50555

GIURGIU

72.490

-0.53706

BAIA MARE

152.000

-0.53863

Annexes 145 Position in the expenditure budget allocated for culture index (2010)

City

Population

Index of expenditure budget allocated for culture

Position after the final cultural vitality index

Position in the specialized human resources index (2010)

City

Population

Specialized human resources index

Position after the final cultural vitality index

VASLUI

74.184

-0.58691

SIBIU

168.930

1.47352

BACĂU

198.053

-0.60493

DEVA

72.446

1.311377

BÂRLAD

76.024

-0.60717

TÂRGU MUREȘ

154.566

1.242469

PITEȘTI

180.608

-0.62711

SLATINA

87.809

1.123288

FOCȘANI

97.156

-0.63607

SUCEAVA

118.089

1.085494

TÂRGU JIU

98.153

-0.63825

IAȘI

334.124

1.01213

ONEȘTI

55.706

-0.6567

TIMIȘOARA

334.683

0.929819

TULCEA

93.535

-0.73735

BOTOȘANI

126.267

0.855988

CLUJ-NAPOCA

318.442

-0.75883

ORADEA

225.648

0.840166

SLOBOZIA

54.655

-0.76751

BAIA MARE

152.000

0.751197

REȘIȚA

93.959

-0.77637

SLOBOZIA

54.655

0.733781

REȘIȚA

93.959

0.699373

DEVA

72.446

-0.77887

SUCEAVA

118.089

-0.78845

SATU MARE

127.654

0.698345

SLATINA

87.809

-0.79141

ARAD

183.351

0.677146

ORADEA

225.648

-0.80277

CONSTANȚA

324.849

0.632372

CĂLĂRAȘI

78.553

ZALĂU

70.522

0.615476

PLOIEȘTI

235.698

FOCȘANI

97.156

0.592463

BISTRIȚA

91.089

0.497459

GIURGIU

72.490

0.476353

TULCEA

93.535

0.396401

32 14

Position in the specialized human resources index (2010)

City

Population

Specialized human resources index

Position after the final cultural vitality index

* Bucharest was not included in the analysis 1

MIERCUREA CIUC

43.089

3.525788

TÂRGU JIU

98.153

2.835662

SF. GHEORGHE

66.929

1.922165

TÂRGOVIȘTE

97.151

1.78689

CLUJ-NAPOCA

318.442

1.726681

ALBA IULIA

72.792

1.599108

PLOIEȘTI

241.982

0.387041

BRAȘOV

294.409

0.370397

BRĂILA

223.493

0.367101

BUZĂU

141.922

0.35643

PIATRA NEAMȚ

119.910

0.303616

PITEȘTI

180.608

0.296191

RÂMNICU VÂLCEA

119.712

0.276296

GALAȚI

310.344

0.160326

BACĂU

198.053

0.155593

CRAIOVA

312.337

0.08811

145

146 Annexes Position in the specialized human resources index (2010)

City

Population

Specialized human resources index

Position after the final cultural vitality index

City

Population

Creative industries index

Position after the final cultural vitality index 19

ROMAN

74.865

-0.02104

PIATRA NEAMȚ

119.910

0.216017759

ALEXANDRIA

55.024

-0.08106

ALBA IULIA

72.792

0.215220807

DR. TURNU SEVERIN

114.976

-0.20292

DEVA

72.446

0.115266976

CĂLĂRAȘI

80.275

-0.20669

CONSTANȚA

324.849

0.115078137

15 37

BÂRLAD

76.024

-0.26855

ONEȘTI

55.706

-0.42841

TURDA

59.894

-0.42841

HUNEDOARA

78.432

-0.42841

MEDIAȘ

61.054

-0.42841

VASLUI

74.184

-0.42841

Position in the creative industries index (2010)

City

Population

Creative industries index

Position after the final cultural vitality index

* Bucharest was not included in the analysis

146

Position in the creative industries index (2010)

BÂRLAD

76.024

0.111196435

SF. GHEORGHE

66.929

0.102473684

ORADEA

225.648

0.020193715

SATU MARE

127.654

-0.018533034

RÂMNICU VÂLCEA

119.712

-0.02124744

TÂRGOVIȘTE

97.151

-0.146080163

CĂLĂRAȘI

80.275

-0.159285228

SUCEAVA

118.089

-0.169825576

22 32

TULCEA

93.535

-0.206967728

SLATINA

87.809

-0.251505098

BUZĂU

141.922

-0.282924234

BAIA MARE

152.000

-0.294921554

TÂRGU JIU

98.153

-0.328054857

12 35

FOCȘANI

97.156

-0.335320821

CLUJ-NAPOCA

318.442

3.256024819

ARAD

183.351

-0.340032665

TIMIȘOARA

334.683

0.978796317

BOTOȘANI

126.267

-0.350383823

10 42

PLOIEȘTI

241.982

0.905144988

SLOBOZIA

54.655

-0.408442599

BRAȘOV

294.409

0.805756865

ZALĂU

70.522

-0.40892209

MEDIAȘ

61.054

0.763493812

ALEXANDRIA

55.024

-0.431007685

IAȘI

334.124

0.71529488

TURDA

59.894

0.705702501

SIBIU

168.930

0.670321154

TÂRGU MUREȘ

154.566

0.594936434

PITEȘTI

180.608

0.499153634

CRAIOVA

312.337

0.481865465

MIERCUREA CIUC

43.089

0.352466216

BACĂU

198.053

-0.440936068

BRĂILA

223.493

-0.445478305

BISTRIȚA

91.089

-0.528724794

VASLUI

74.184

-0.608897908

GIURGIU

72.490

-0.618319568

REȘIȚA

93.959

-0.643485203

ONEȘTI

55.706

-0.684737929

Annexes 147 Position in the creative industries index (2010)

City

Population

Creative industries index

Position after the final cultural vitality index

DR. TURNU SEVERIN

114.976

-0.693873753

GALAÈ&#x161;I

310.344

-0.759695102

HUNEDOARA

78.432

-0.934682854

ROMAN

74.865

-1.112118516

147

STUDIU PRIVIND SPECIALIZÄ&#x201A;RILE / MESERIILE DIN DOMENIUL CULTURII 2016 Autori: Adina Manta, Ana Maria Despoiu

Cuprins 1. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153 2. Context teoretic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155 3. Metodologia cercetării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160 4. Analiză și interpretarea datelor .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164

5. Explorarea în profunzime a situației ocupațiilor din SCC .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167

1. Artele spectacolului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167 2. Patrimoniu cultural . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170 3. Cultură scrisă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172 4. Arte vizuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176

6. Concluzii și recomandări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178 7. Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179 8. Anexe .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180

Introducere 153

1. Introducere Rezumat Piața ocupațiilor culturale este un sistem viu ce se organizează și reorganizează în permanență, în funcție de anumiți factori ce determină apariția sau dispariția anumitor nevoi ocupaționale. Pentru a putea identifica ocupațiile nou apărute în sectoarele culturale și creative, este necesară înțelegerea dinamicii pieței muncii, prin analizarea nevoilor ce determină activitatea culturală a organizațiilor (fie ele publice sau private). Conform Forumului Mondial Economic1, există factori la nivel economic, politic, social, demografic și tehnologic ce reconfigurează nevoile existente în piața ocupațiilor și determină apariția, dispariția sau reconfigurarea anumitor ocupații. Așadar, în continuare vom identifica nevoile și factorii ce determină dinamica pieței ocupațiilor din SCC, îmbinând rezultatele din cercetarea cantitativă cu rezultatele cercetării calitative.

Obiectivele cercetării Pentru o mai bună înțelegere a obiectivelor cercetării și a relevanței și importanței studiului de față pentru cunoașterea situației pieței de muncă și a dinamicii și evoluției ocupațiilor la momentul actual din domeniul culturii, este necesară trasarea unor concepte plecând de la literatura existentă în prezent. Un punct de pornire și motivație pentru acest studiu îl constituie problemele cu care specialiștii din sectoarele culturale și creative se confruntă zi de zi, probleme administrative, legate de piața de muncă, de angajarea și încadrarea angajaților, abilitățile și competențele necesare unei ocupații și mai ales modul în care acestea sunt reglementate și incluse sau nu în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR) sau în standardul de activitate. 1 http://reports.weforum.org/future-of-jobs-2016/

Un interes aparte pentru această cercetare este reprezentat de ocupațiile noi, acestea întâmpinând cele mai multe probleme în ceea ce privește intrarea lor într-un sistem de clasificare oficial. Actualizarea acestui sistem este necesară atât pentru înlesnirea demersurilor administrative, cât și pentru preîntâmpinarea problemelor de pe piața de muncă din sectoarele culturale.

Complexitatea domeniului cultural – creativitate, clasă culturală, economie culturală Domeniul cultural este deosebit de complex, fiind marcat de o continuă dinamică, ce pornește de la caracteristica / trăsătura lui cea mai importantă: creativitatea. Creativitatea stă la baza inovației și este considerată un motor al economiei.2 Astfel, ea devine asemenea unei resurse, marcând o nevoie economică. Mai departe, această nevoie determină apariția unei noi clase sociale, sau, cum o numește Richard Florida, clasa creativă. Richard Florida (2012) folosește conceptul de clasă creativă pentru a se referi la „oamenii din știință și tehnologie, arhitectură și design, educație, artă, muzică și divertisment, domenii a căror funcție economică este de a crea noi idei, noi tehnologii și nou conținut”, aceștia având în comun valori precum „creativitatea, individualitatea, diferența și meritul”3. Un fenomen individual, la prima vedere, creativitatea este un proces social, în sensul în care de multe ori este nevoie de organizare la nivel colectiv, cu un efort sistematizat pentru concretizarea manifestării creativității. Richard Florida vorbește 2 Florida, Richard (2014). The Rise of the Creative Class--Revisited: Revised and Expanded. Basic books, p. 8-9 3 Ibidem.

153

154 Introducere despre o economie creativă (a cărei definiție se folosește de ocupații), un sistem caracterizat de viteză și schimbare, în care creativitatea joacă un rol central în dezvoltarea economică (folosind ca exemplu situația Statelor Unite ale Americii). În acest sens, conceptul de clasă creativă este definit prin intermediul oamenilor ce o alcătuiesc, oameni care activează în sectorul cultural și creează nou conținut. Conceptul de economie creativă pune accentul pe contribuția și importanța economică a industriilor și, implicit, a ocupațiilor care se folosesc de creativitate. Aceasta din urmă este asociată cu alte valori ce pot conduce la schimbări pozitive, precum nonconformism, spirit de inițiativă și curajul de a urma noi idei, curiozitate – Richard Florida (2014) vorbește despre un ethos creativ. Cel mai important lucru în ceea ce privește creativitatea este că nu reprezintă un lux rezervat geniilor, ci este inerentă fiecărui individ. Putem vorbi de creativitatea în domeniul tehnologiei, putem vorbi despre una economică, în spirit antreprenorial, una artistică – toate interconectate.4 În această idee, nu putem vorbi despre ocupații fără a vorbi despre abilități. Astfel, raportul „Future of Job”, publicat de World Economic Forum (2016), în contextul celei de-a patra revoluții industriale, plasează creativitatea pe locul 10 în top 10 abilități căutate pe piața de muncă. Raportul include însă și o preconizare, unde este prevăzut că această abilitate va urca pe locul al treilea, precedată de abilitatea de a rezolva probleme complexe și gândirea critică. În continuarea acestei idei, Richard Florida (2012) a făcut observația că, acolo unde abilitățile tradiționale vor fi treptat automatizate sau externalizate, creativitatea va fi cea care va căpăta însemnătate, valoare, importanță.

4 Ibidem.

154

Context teoretic 155

2. Context teoretic Abordări și anchete la nivel european Una dintre cele mai importante și de amploare cercetări realizate până la momentul actual a pornit de la biroul statistic al Uniunii Europene, Eurostat, care a fost creat în 1997, alături de Leadership Group on Culture (LEG).5 La inițiativa biroului, înființarea ESSnet-Culture în 2009 a avut drept scop o îmbunătățire a proceselor de colectare și producere de date în ceea ce privește sectoarele culturale, precum și pentru a permite o mai bună comparabilitate la nivel european între țările membre. Acestui proiect de statistici culturale i s-a alăturat și strategia europeană Europa 2020. În cadrul acestei strategii sunt prevăzute opt recomandări pentru România, inclusiv în ceea ce privește piața muncii și activarea forței de muncă, înregistrându-se o rată scăzută generală de ocupare a forței de muncă. Conform măsurătorilor realizate de Eurostat în octombrie 2016, rata de șomaj în România este de 5,8% din totalul populației, comparată cu media la nivelul european de 8,3%.6 La nivel global, de asemenea, tendința este cea a unei creșteri a șomajului general, datorată creșterii populației și ritmului de creare de noi locuri de muncă.7 În același timp, aceste date pot servi drept indicatori pentru existența unor stări de dezechilibru între nevoile actuale de angajare și piața de muncă, după cum vom elabora mai târziu. În ceea ce privește angajarea în domeniul cultural, datele colectate în 2015 la nivelul Uniunii Europene arată că 2,9% din

populația angajată lucrează în domeniul cultural8, în timp ce în România este vorba de numai 1,2% din populație.9 Comparativ cu anul 2009, primul an în care s-au realizat aceste măsurători (a se vedea graficul alăturat), s-a observat o creștere nesemnificativă de 0,4%. Este posibil ca aceste date să fie influențate de faptul că piața de muncă din domeniul cultural tinde să se manifeste diferit și într-un mod mai complex decât celelalte domenii. Datele sunt neconcludente pentru România, în câteva alte cazuri prezentate în studiul realizat de Eurostat, din cauza numărului mic de situații înregistrate (precum cel al numărului persoanelor care lucrează de acasă sau care au mai multe locuri de muncă). O caracteristică a domeniului cultural este un număr crescut de liber profesioniști / freelanceri, mai ales în cadrul activităților bazate pe proiecte. Acest fapt se poate datora unei nevoi de a avea un venit suplimentar sau alternativ, precum și de a-și dezvolta noi abilități, diferite de formarea lor originală / inițială (este vorba mai ales de abilități administrative, de management sau de comunicare).10 Această situație de angajare este comună în cadrul sectorului de arte interpretative și al celui audiovizual.11 În analiza realizată în 2011 de Eurostat pentru cea de-a doua ediție de statistici culturale12, au fost selectate cinci domenii de activitate economică în domeniul cultural: activități editoriale, activități de producție audio, video și de televiziune, înregistrare audio și producție / editare muzică, activități de difuzare și televiziune, arte creative și de entertainment, respectiv librării, arhive, muzee și alte categorii culturale. 8 Eurostat Website http://ec.europa.eu/eurostat/web/culture/statistics-illustrated

5 Valérie Deroin, “Approche statistique européenne de la culture”, Culture études 8/2011 (n°8), p. 1-28. 6 http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-your-country/romania/ index_ro.htm 7 World Economic Forum (2016). The Future of Jobs Report, disponibil la http:// reports.weforum.org/future-of-jobs-2016/

9 Ibidem 10 European Comission (2016). Creative Skills Europe, Trends and skills in the European audiovisual and live performance sectors. 11 Ibidem. 12 Prima ediție a apărut în 2007, însă datele nu pot fi comparate, pe motivul schimbării metodologiei de studiu.

155

156 Context teoretic Figura 1. Angajarea în sectoarele culturale, 2009 (procente din total).

Printre rezultatele relevante ce au reieșit în urma acestui studiu este acela că, în anul 2009, 1,7% dintre persoanele angajate în Europa lucrau în cele cinci domenii culturale luate în considerare, iar România avea una dintre cele mai scăzute valori, alături de Portugalia și Turcia. De cealaltă parte, cele mai ridicate valori de angajare în domeniul culturii se găseau în țările nordice.13 Un alt rezultat interesant a avut în vedere o specificitate a sectoarelor culturale, faptul de a lucra de acasă sau de a avea mai multe locuri de muncă simultan. Astfel, la nivel european, 26% dintre oameni se potrivesc acestui profil în domeniul cultural, raportat la situația de angajare generală.14 În ceea ce privește ocupațiile propriu-zise, la nivel european s-au înregistrat creșteri în aproximativ toate țările în angajarea scriitorilor și artiștilor, în comparație cu nivelul de angajare total.15

De la activități la ocupații, situații ocupaționale pe piața de muncă / Delimitarea domeniului cultural pe piața de muncă Domeniul cultural are la bază activități artistice și creative. În acest moment, este important de reținut faptul că creativitatea se distinge de creație prin faptul că aceasta din urmă reprezintă o funcție pe care activitățile ar putea să le îndeplinească. Dar ce presupune o activitate culturală? Conform ESSnet-Culture (2012)16 și LEG-Culture17, „prin activități culturale se înțelege 13 European Comission (2011). Cultural statistics. Eurostat Pocketbooks. Luxembourg: Publications Office of the European Union. 14 Ibidem, p. 65. 15 European Comission (2011). Cultural statistics. Eurostat Pocketbooks. Luxembourg: Publications Office of the European Union. 16 De la European Statistical System Network on Culture - Un proiect Eurostat ce vizează crearea unei rețele și a unui cadru statistic pentru cultură.

Sursă: Eurostat, EU - LFS

156

17 De la Leadership Group Culture – Grup european pilot de lucru pe statistici culturale în perioada 1997-2004.

Context teoretic 157 activități ce ce se bazează pe anumite valori culturale și/sau exprimare artistică. Activitățile culturale includ activități care pot să fie comerciale sau nu și care pot fi întreprinse de orice tip de organizație (indivizi, afaceri, grupuri, instituții, amatori sau profesioniști).”18 Astfel, activitățile culturale marchează o diversitate de posibilități și situații ce ajung să compună domeniul cultural, ceea ce formează complexitatea și fluiditatea sa. Aceste categorii de activități au fost identificate și completate / rafinate în cadrul proiectului ESSnet-Culture din 2012. Inițiativa ESSnet-Culture 2012 a avut la bază activitatea a patru Task Force-uri, dintre care relevantă pentru studiul de față este activitatea celui de-al treilea Task Force, despre angajarea în domeniul cultural. Aceasta a fost definită precum urmează: „Ocupațiile culturale includ ocupații implicate în ciclurile economice și artistice, i.e. de creație, producție, diseminare și comerț, prezervare / protejare, educație, management și reglementare, precum și de colectare a patrimoniului și prezervare. Aceste ocupații implică sarcini și responsabilități ce urmăresc: a) Exprimarea artistică (de ex. artele vizuale, interpretative, arte audiovizuale etc.) b) Generarea, dezvoltarea, prezervarea și reflectarea unei semnificații culturale c) Crearea, producerea sau diseminarea bunurilor și serviciilor culturale, protejate în general de drepturi de autor / copyright.”19 Această definiție a ceea ce presupune angajarea în domeniul cultural determină o delimitare a trei tipuri de situații ocupaționale, precum urmează: 1. „Angajați care au urmat o profesie culturală și care lucrează într-un sector cultural (un artist într-o operă) 2. Angajați care au urmat o profesie culturală, dar care nu lucrează într-un sector cultural (un designer în industria auto) 3. Angajați care nu au urmat o profesie culturală, dar care activează în domeniul cultural (o secretară într-o firmă de producție de film)20.” 18 Bina, V., et al. “ESSnet-culture final report” Luxembourg: EU (2012). 19 Bina, V., et al. (2012).”ESSnet-culture final report.” Luxembourg: EU, p. 144.

Astfel, caracterul vast și complex al domeniului cultural devine vizibil, asemenea posibilelor dificultăți legate de procesul de identificare a ocupațiilor care îl alcătuiesc, prin prisma interdisciplinarității / aplicabilității unor abilități specifice într-o gamă variată de domenii, dar și a diferitelor situații de angajare ce pot apărea. Acestor situații de angajare li se alătură, așa cum am menționat anterior, situațiile de colaborare și statutul de freelancer, ce constituite dificultăți în măsurarea amplorii fenomenului. Dincolo de activitățile ce compun ocupațiile și distribuția acestora pe fiecare subdomeniu al sectoarelor culturale și diferite situații de angajare, respectiv colaborare, generate pe piața de muncă, este important să avem în vedere evoluția acestora de-a lungul timpului. Acest lucru a constituit un obiectiv al studiului prezent și reprezintă, de asemenea, un demers ce va fi de ajutor în a face ulterior preconizări legate de felul în care acestea pot evolua – pornind în primul rând de la nevoile angajatorilor. O abordare ce vizează aspectul dinamic al ocupațiilor de-a lungul anilor include și o clasificare a ocupațiilor în acest sens, realizată de Olivia Crosby în Occupational Outlook Quarterly (2002). Astfel, sunt delimitate trei categorii: ocupații noi, ocupații emergente și ocupații care evoluează. 1. Ocupațiile noi, în acest caz, apar atunci când organizațiile au nevoie ca angajații lor să facă lucruri ce nu au mai fost făcute. Un exemplu de definiție a unei ocupații noi face referire la sistemul de clasificare al ocupațiilor existent / folosit în statul respectiv, prin faptul că o ocupație nouă presupune „activități, abilități și cunoștințe atât de noi încât nu pot fi clasificate în sistemul actual”21. Așadar, schimbările în ceea ce privește dinamica ocupațiilor în piața muncii pornesc de la o nevoie la care angajatorul încearcă să răspundă, iar răspunsul acestuia / modul de soluționare depinde de mai mulți factori contextuali. Situația nevoii de îndeplinire a unor noi sarcini poate fi soluționată diferit – noile 20 Higgs, P., & Cunningham, S. (2008). Creative Industries Mapping: Where have we come from and where are we going? Creative Industries Journal, 1(1), 7-30, p. 11. 21 Crosby, Olivia (2002). “New and emerging occupations.” Occupational Outlook Quarterly 46.3: 16-25, p. 21.]

157

158 Context teoretic sarcini pot fi încadrate în responsabilitățile (fișa postului) actuale ale angajatului, însă atunci când aceste responsabilități au un grad ridicat de dificultate sau diferă într-o mare măsură de pregătirea / formarea angajatului, o nouă specialitate ia naștere, și chiar o nouă ocupație.22 Este important de reținut că aceste activități, abilități și cunoștințe noi nu apar peste noapte, ci sunt rezultatul unor combinații de factori și influențe, ce de-a lungul unei perioade mai lungi de timp se sedimentează și pot constitui astfel o schimbare vizibilă. Olivia Crosby (2002) a identificat un număr de factori ce determină și încurajează / perpetuează evoluția constantă a ocupațiilor pe piața de muncă. Acești factori nu au un caracter universal aplicabil, ci sunt cei întâlniți cel mai frecvent. În primul rând este vorba de noile tehnologii, ce necesită o constantă actualizare a abilităților necesare folosirii lor. În al doilea rând, este vorba de schimbările legislative sau diferite reglementări cu privire la locul de muncă sau practici în afaceri, care pot avea un impact major asupra modului în care funcționează organizațiile din sectorul public sau privat. Un alt posibil factor ce generează noi ocupații și specializări este legat de schimbările demografice în rândul populației (aici ne referim la influențe datorate imigrației, îmbătrânirii populației, nivelul educației). Acești factori reprezintă numai câțiva dintre cei posibili și nici nu garantează apariția ocupațiilor. 2. Ocupațiile emergente au fost definite drept ocupațiile neidentificate în sistemul de clasificare al ocupațiilor din 198023 într-un studiu de identificare a ocupațiilor emergente și care evoluează în Statele Unite ale Americii, realizat de biroul de Resurse de Dezvoltare în Carieră din Texas. Astfel, sistemele naționale de clasificare a ocupațiilor se dovedesc a fi folositoare, mai ales într-un prim pas, de identificare a unor ocupații cu un standard de activitate ieșit din actualitate sau care lipsesc cu desăvârșire. 3. A treia categorie de ocupații identificată, ocupațiile care evoluează, se referă la cele care apar în sistemul de 22 Ibidem. 23 Pe numele original, Standard Occupational Classification System.

158

clasificare, dar ale căror responsabilități s-au schimbat drastic de la ultima anchetă în ceea ce privește abilitățile și nivelul de cunoștințe.24 Atunci când vorbim despre abilități și cunoștințe, vorbim implicit și despre procesul de training sau despre învățare continuă.25 Cunoștințele pe care un angajat le deține pot fi obținute prin studiu sau experiență, iar abilitățile se bazează pe aceste cunoștințe, pe care angajatul are posibilitatea să le aplice la locul de muncă.26 Trainingul și învățarea continuă pot include atât un proces de învățare sau formare oficial sau formal, cât și unul informal. Atunci când punem în balanță cunoștințele, respectiv abilitățile unui individ cu profilul ocupațional în care acesta trebuie să se încadreze (nevoile organizației), apar de multe ori cazuri de neconcordanță.27 Aceste nepotriviri se referă la lipsa abilităților sau la raritatea acestora28, precum și la situația în care calificările depășesc cerințele pieței. Identificarea acestor cazuri este importantă, întrucât poate duce la identificarea unor probleme sau obstacole cu care sectoarele creative se confruntă, inclusiv cele de ordin administrativ sau legal. Probleme pot apărea, de exemplu, la nivelul studiilor universitare, cursurilor de formare, perfecționare sau specializare – educația sau formarea joacă astfel un rol esențial în configurarea pieței de muncă. Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Vocaționale (2010) a identificat patru situații de concordanță, respectiv neconcordanță în rândul abilităților, în raport cu nivelul de educație.

24 Crosby, Olivia (2002). “New and emerging occupations.” Occupational Outlook Quarterly 46.3: 16-25, p. 21. 25 Lifelong Learning (2007-2013) reprezintă de asemenea un program / proiect derulat de Comisia Europeană ce oferă oportunități de educare și formare pentru persoane aflate în orice etapă a vieții. 26 Gupta, K. (2011). A practical guide to needs assessment. John Wiley & Sons 27 Termenul original este de mismatching. 28 Creative & Cultural Skills (2010): Sector Skills Assessment for the creative and cultural industries.

Context teoretic 159 Astfel, putem întâlni: a) „Concordanță în rândul educației și abilităților; b) Educație superioară nevoilor, dar concordanță în rândul abilităților; c) Concordanță în rândul educației, dar abilități peste nivelul cerut; d) Educație superioară nevoilor și abilități peste nivelul cerut.”29 Profilul, descrierea / standardul de activitate al unei ocupații răspunde la nevoia angajatorului, determinând astfel cerințele de pe piața de muncă. Mai departe, persoanele care își doresc să lucreze într-un sector în care cerințele au crescut vor fi nevoite să se adapteze, moment în care instituțiile de formare și învățământ joacă un rol foarte important. Însă este posibil ca realitatea de pe piața muncii să se schimbe într-un ritm mult prea alert pentru a putea permite actualizarea oportunităților de formare și specializare existente. Cele patru situații enumerate mai sus nu par însă suficiente pentru a descrie realitatea. Mai departe, aceste diferențe între cerere și ofertă pot fi privite alternativ sub forma unei tendințe către echilibru (sau dezechilibru). În „Creative & Cultural Skills: Sector Skills Assessment for the Creative and Cultural Industries” (2010) sunt prezentate patru tipuri de situații de echilibru sau dezechilibru în raportul dintre abilități și nevoia sau cererea angajatorului. Astfel, vorbim de: i) „Deficit de abilități (dezechilibru) – se referă la o neconcordanță dată de cerințele foarte înalte ale organizațiilor, pentru care nu există forță de muncă suficient de calificată; ii) Nivel scăzut de abilități (echilibru) – angajatorii nu se confruntă cu insuficiența forței de muncă, aceasta fiind de asemenea insuficient de calificată; în acest caz nu există 29 European Centre for the Development of Vocational Training (Cedefop). (2010). The skill matching challenge: analysing skill mismatch and policy implications. Office for Official Publications of the European Communities, Luxembourg, p. 63.

inițiative puternice pentru a investi în educație și training și de a crește ulterior nivelurile de calificare și aspirație; iii) Nivel crescut de abilități (echilibru) – în acest caz există o cerere crescută pentru un nivel crescut de abilități, lucru care participă la creșterea aspirațiilor și inițiativelor în rândul forței de muncă; iv) Surplus de abilități (dezechilibru) – forța de muncă este supracalificată și nu poate găsi oferte de muncă potrivite.”30 Factorii care conduc la situații de neconcordanță pot porni de la o formare sau educație insuficiente, probleme de adaptare la schimbările tehnologice sau de pe piața muncii, practici de afaceri.31 Astfel, o situație de concordanță sau echilibru este dezirabilă sau constituie un scop în sine, fiind o măsură pentru a combate șomajul atât la nivelul sectoarelor culturale, cât și general. Studiul de față este o încercare de suprindere a realității de pe piața de muncă în SCC, având în mod specific drept obiectiv identificarea ocupațiilor noi, analizarea dinamicii și evoluției celor deja existente și a factorilor ce influențează această dinamică. Inițiativele la nivel european arată un interes crescut față de SCC, contribuția lor economică și nu numai. Acest studiu devine relevant în acest context, reprezentând o primă explorare a pieței de muncă din SCC. Rata de angajare în SCC se află sub media europeană și semnalează existența unor neconcordanțe sau dezechilibre raportate la profilul ocupațional (ce însumează abilități, competențe și cunoștințe) căutat și oportunitățile date de sistemul educațional pentru a-l atinge. Nu în ultimul rând, caracterul dinamic al domeniului cultural joacă un rol important în modul în care ocupațiile evoluează și apar, necesitând o permanentă adaptare.

30 Creative & Cultural Skills: Sector Skills Assessment for the Creative and Cultural Industries, p. 27. 31 European Centre for the Development of Vocational Training (Cedefop). (2010). The skill matching challenge: analysing skill mismatch and policy implications. Office for Official Publications of the European Communities, Luxembourg.

159

160 Metodologia cercetării

3. Metodologia cercetării În vederea realizării unei radiografii a pieței ocupațiilor din sectoarele culturale și creative din România, studiul abordează o perspectivă metodologică mixtă. Cercetarea de tip mixt presupune combinarea tehnicilor, metodelor și abordărilor cantitative și calitative într-un singur studiu, cu scopul de a asigura o perspectivă pluralistă și complementară asupra universului cercetării.32 De asemenea, prin adoptarea unei astfel de metodologii se asigură o mai bună înțelegere și descriere a fenomenului social studiat.33

Obiectivele cercetării 1) Analizarea dinamicii și evoluției ocupațiilor existente la momentul actual în SCC. 2) Identificarea factorilor ce influențează dinamica pieței ocupațiilor specifice domeniului culturii. 3) Identificarea ocupațiilor noi din SCC și descrierea acestora din perspectiva abilităților și competențelor. 4) Identificarea ocupațiilor ce evoluează și a ocupațiilor dispărute de pe piața muncii din SCC. Pentru o bună desfășurare a demersului empiric, am propus următoarele definiții operaționale: Ocupații noi: Ocupații din domeniul cultural și creativ ce există pe piața muncii, dar nu sunt incluse în Clasificarea Ocupațiilor din România. Ocupații ce evoluează: Ocupații care există în Clasificarea Ocupațiilor din România, însă standardul lor de activitate nu mai corespunde cu cerințele din piața muncii. 32 Johnson, R. B., & Onwuegbuzie, A. J. (2004). Mixed methods research: A research paradigm whose time has come. Educational researcher, 33(7), 14-26. 33 Johnson, R. B., Onwuegbuzie, A. J., & Turner, L. A. (2007). Toward a definition of mixed methods research. Journal of mixed methods research, 1(2), 112-133.

160

Ocupații dispărute: Ocupații care există în Clasificarea Ocupațiilor din România, dar au dispărut de pe piața muncii din ultimii zece ani. În vederea răspunderii obiectivelor de cercetare, colectarea datelor s-a realizat în două etape: - o etapă cu metode și tehnici cantitative, pentru a acoperi o proporție cât mai mare din universul cercetării; - o etapă cu metode și tehnici calitative, ce a asigurat explorarea în profunzime a contextului și dinamicii pieței ocupațiilor din domeniul culturii. I. Etapa cantitativă Instrumentul folosit pentru colectarea de date a fost chestionarul aplicat prin intermediul unei platforme online34, ceea ce a asigurat o parcurgere mai ușoară și practică a întrebărilor ce compun chestionarul. Pentru a avea o imagine comprehensivă asupra dinamicii ocupațiilor din domeniul culturii, grupul țintă al studiului a fost reprezentat de persoanele aflate în poziții de conducere în instituții culturale, din domeniul public, privat și ONG-uri, studiul urmărind să atingă situația ocupațiilor din cele 11 sectoare culturale și creative. Cele 11 sectoare culturale și creative au fost alese plecând de la rezultatele grupurilor de discuții organizate pentru Cartea Albă a Sectoarelor Culturale și Creative, tipologie ce poate fi considerată reprezentativă, fiind realizată împreună cu experți din aceste domenii. 1. Arhive 2. Biblioteci 3. Carte și presă 34 Platforma online folosită pentru colectarea datelor a fost platforma culturadata.

Metodologia cercetării 161 4. Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design) 5. Artele spectacolului / Arte interpretative (muzică, dans, teatru și alte spectacole „live”) 6. Audiovizual și media (film, radio, televiziune, video, fonograme, opere multimedia, videograme) 7. Software, IT, jocuri 8. Arhitectură 9. Publicitate 10. Patrimoniul cultural (muzee, monumente istorice, situri arheologice, patrimoniu imaterial) 11. Artizanat și meșteșuguri Etapa de colectare a datelor s-a desfășurat în perioada 17 octombrie - 6 decembrie 2016. Au fost distribuite 1.736 de chestionare, rata totală de răspuns fiind de 8% (142 de chestionare completate). Tabelul 1. Rate de răspuns Număr chestionare distribuite (frecvențe absolute)

Număr chestionare colectate (frecvențe absolute)

Rată de răspuns (% din chestionare colectate)

Organizații publice din domeniul cultural și creativ

578

37%

Organizații private din domeniul cultural și creativ

592

Organizații non-guvernamentale active din domeniul cultural și creativ

566

23%

30%

Tipul de organizație

Non-răspuns

Datele obținute în urma fazei de colectare cantitative oferă mai degrabă o imagine de ansamblu asupra situației ocupațiilor nou apărute în domeniile culturale și creative și nu pot fi generalizate la întreaga piață a ocupațiilor culturale. Limitele eșantionului sunt specifice metodelor statistice,

non-probabilistice, respectiv există dificultatea / imposibilitatea extrapolării rezultatelor la nivelul întregii populații studiate. În pofida acestui neajuns, datele culese circumscriu tendințe cel puțin emergente în SCC. Descrierea bazelor de date utilizate în demersul de eșantionare: 1) Organizații private ce activează în domeniul cultural și creativ. Plecând de la lista firmelor din România pusă la dispoziție de Borg Design, am selectat un eșantion de 592 de organizații în funcție de următoarele criterii: - Numărul de angajați – în acest fel ne-am asigurat că acest subeșantion acoperă microfirme cu maximum 10 angajați, firme mici (între 10 și 50 de angajați), dar și firme mijlocii (între 50 și 250 de angajați).35 - CAEN (Clasificarea activităților din economia națională) – pornind de la raportul ESSnet-Culture36, am selectat doar codurile CAEN ce reprezintă firme / organizații care au ca principală activitate economică activități culturale și cele care au în cea mai mare parte activitate economică culturală (Anexa 1). Așadar, clasificarea CAEN-urilor realizată de ESSnet privind proporția activității culturale din activitatea economică totală a unei firme a fost realizată în funcție de descrierea și produsele oferite de companiile încadrate în CAEN-urile respective.37 2) Organizații publice ce activează în domeniul cultural și creativ. Pornind de la o centralizare internă a tuturor instituțiilor publice de cultură din țară (biblioteci, muzee, instituții de spectacol și case de cultură), linkul chestionarului a fost trimis către 578 de reprezentanți ai acestor instituții.

35 Acest criteriu a fost realizat pornind de la Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind definițiile întreprinderilor mici și mijlocii. 36 Bina, V., Chantepie, P., Deroin, V., Frank, G., Kommel, K., Kotynek, J. and Robin, P., 2012. ESSnet-culture final report. Luxembourg: EU. 37 Bina et all (2012, pp. 72).

161

162 Metodologia cercetării 3) Organizații non-guvernamentale active din domeniul cultural și creativ. În cadrul studiului, organizațiiile neguvernamentale active de cultură au fost definite ca fiind ONG-uri care în ultimii doi ani (2015-2016) au aplicat pentru finanțări de proiecte culturale. Așadar, am construit baza de contacte pornind de la listele cu candidații la surse de finanțare culturală oferite de Administrația Fondului Cultural Național și de Unitatea de Management a Proiectului pe granturile Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural și Promovarea diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural european. În total, linkul chestionarului a fost trimis la 566 de organizații non-guvernamentale active. Tabelul 2. Ponderea distribuției organizațiilor publice, private și ONG în structura eșantionului Structură eșantion (frecvențe absolute)

Ponderea din eșantion total

Organizații publice din domeniul cultural și creativ

578

33%

Organizații private din domeniul cultural și creativ

592

34%

Organizații non-guvernamentale active din domeniul cultural și creativ

566

33%

Total

1.736

100%

Tipul de organizație

Descrierea instrumentului de cercetare În vederea realizării unei radiografii a dinamicii ocupațiilor din sectoarele culturale și creative, pentru identificarea noilor ocupații și a ocupațiilor emergente specifice acestor domenii, în etapa cantitativă am folosit ca instrument de cercetare chestionarul online, cu o durată medie de completare de 15-20 de minute. Acesta a fost distribuit prin intermediul unei platforme online pentru a facilita obținerea datelor din partea respondenților. Chestionarul a fost structurat în trei părți: 1) Secțiunea introductivă, prin care s-a urmărit măsurarea percepției respondenților privind concordanța / neconcor danța dintre pregătirea oferită de sistemul actual de învățământ și cerințele existente în piața muncii în

162

sectoarele culturale și creative, dar și a concordanței / neconcordanței dintre piața actuală de formare profesională și cerințele din piața muncii. 2) Secțiunea privind ocupațiile noi din domeniul cultural și creativ. Prin această secțiune s-a urmărit identificarea ocupațiilor existente în piața muncii, dar neincluse în Clasificarea Ocupațiilor din România și descrierea lor din perspectiva nivelului de studii și a abilităților. 3) Secțiunea de date generale prin care s-au colectat date administrative legate de organizațiile pe care respondenții le reprezentau. Etapa de pretestare Pentru a asigura calitatea datelor și pentru a verifica validitatea instrumentului de cercetare, chestionarul a trecut printr-o etapă de pretestare în perioada 21-30 septembrie 2016. Pretestarea s-a realizat pe un eșantion de 63 de persoane, eșantion realizat pe criterii de disponibilitate, având o rată de răspuns de 11%. În urma pretestării, chestionarul a fost îmbunătățit prin implementarea sugestiilor respondenților. II. Etapa calitativă Pentru o explorare în profunzime a dinamicii pieței ocupațiilor din domeniile culturale și creative și pentru o mai bună înțelegere a factorilor ce stau la baza acestei dinamici, studiul a fost suplimentat și cu o etapă calitativă de colectare de date. Așadar, în cadrul acestei etape s-au organizat patru focus grupuri, câte un focus grup pe fiecare dintre următoarele SCC:38 Arte vizuale39 Sectorul artelor vizuale are la bază activitățile de creație, producere și distribuire ale operelor din domeniul artelor plastice, fotografie și design. 38 Bina, V., et al. (2012).”ESSnet-culture final report.” Luxembourg: EU. 39 Bina, V., et al. (2012).”ESSnet-culture final report.” Luxembourg: EU , p. 306.

Metodologia cercetării 163 Carte și presă40 Pornind de la activitățile de creație, editare, publicare și distribuire, domeniul Carte și presă are în centru drept obiecte culturale cărțile, publicații periodice, reviste și ziare, indiferent de format (tipărit sau digital). Artele spectacolului sau Arte interpretative41 Interpretarea se referă la actul de a prezenta o formă / operă de artă direct în fața unui public. În rândul artelor interpretative se încadrează muzica, teatrul, dansul, cabaretul, teatrul de păpuși, reprezentări date de comici, ventriloci, jongleri, interpretare de muzică live pentru filme etc. Arta contemporană include orice activitate, interpretare care include prezența artistului drept mijlocitor. Patrimoniu42 Din domeniul patrimoniului cultural fac parte muzeele, locurile istorice și siturile arheologice, care au în comun activități de producere, diseminare și prezervare a patrimoniului, precum și cele de educare și reglementare sau management. Pornind de la aceste definiri ale sectoarelor cultural-creative, am organizat patru focus grupuri, structura acestora fiind și în funcție de disponibilitatea respondenților: 1. Artele spectacolului 2. Arte vizuale (arte plastice, design, audiovizual) 3. Patrimoniu cultural 4. Carte (biblioteci și edituri)

discuției. Ca metodă de eșantionare a fost folosită eșantionarea teoretică ce presupune selectarea respondenților în funcție de cerințele / specificitatea temei abordate în cadrul studiului (Coyne, 1997)43. Așadar, fiecare grup a fost compus din 4-6 reprezentanți ai organizațiilor de cultură atât din mediul public, cât și din mediul privat și ONG. Descrierea instrumentului de cercetare Ghidul de focus grup a fost structurat în două secțiuni: 1) Secțiunea privind înțelegerea modului de lucru al respondenților cu Clasificarea Ocupațiilor din România, cu scopul de a identifica experiențele pe care aceștia le-au avut cu acest instrument, dar și pentru a discuta exemple concrete de situații de recrutare și încadrare. 2) Secțiunile privind identificarea ocupațiilor noi, ocupațiilor care au evoluat și ocupațiilor dispărute din domeniul cultural și creativ. Aceste secțiuni au avut ca scop explorarea dinamicii pieței ocupațiilor și identificarea factorilor ce au dus la această dinamică. Totodată, și-au propus pe de-o parte identifcarea nevoilor actuale din piața ocupațiilor culturale în termeni de abilități, cunoștințe, competențe, dar și identificarea modului în care nevoile din piața muncii s-au modificat de-a lungul timpului.

Structura focus grupurilor Fiecare focus grup a urmărit să strângă reprezentanți atât din sectorul public, cât și din sectorul privat și ONG. Motivul pentru care structura grupurilor a presupus un mix între public, privat și ONG a fost pentru a asigura dinamică și diversitate 40 Bina, V., et al. (2012).”ESSnet-culture final report.” Luxembourg: EU , p. 297. 41 Bina, V., et al. (2012).”ESSnet-culture final report.” Luxembourg: EU , p. 314. 42 Bina, V., et al. (2012).”ESSnet-culture final report.” Luxembourg: EU , p. 285.

43 Coyne, I. T. (1997). Sampling in qualitative research. Purposeful and theoretical sampling; merging or clear boundaries?. Journal of advanced nursing, 26(3), 623-630]

163

164 Analiză și interpretarea datelor

4. Analiză și interpretarea datelor I. Conturarea unor linii generale ale situației ocupațiilor din sectorul cultural și creativ Potențialul economic, dar și contribuția socială a sectoarelor creative și culturale sunt doar câteva aspecte ce ar trebui să atragă atenția asupra importanței acestora. Richard Florida prevedea apariția unei economii creative, vorbind despre societatea americană – însă care este cazul României? Datele și informațiile sunt insuficiente în momentul de față, suntem departe de a răspunde la această întrebare, însă cercetarea de față face un prim pas pe plan local către a afla și înțelege mai multe despre SCC. Considerând că acest domeniu este conturat de activitățile organizațiilor culturale, fie ele publice, private sau ONG, atenția acordată pieței de muncă din domeniul cultural reprezintă o abordare practică. Aceasta permite accesul la detalii legate de procesele de recrutare și încadrare, relevând și posibilele dificultăți sau obstacole cu care organizațiile se confruntă. Secțiunea de analiză și interpretarea rezultatelor este structurată în două părți. Prima parte trasează în linii generale situația ocupațiilor noi din SCC, discutând despre structura demografică a organizațiilor de cultură, relația dintre sistemul educațional și cerințele din piața muncii și descrierea statistică a ocupațiilor nou identificate din perspectiva abilităților și categoriilor de personal. Cea de-a doua parte a analizei își propune explorarea în profunzime a dinamicii acestei piețe din domeniul artelor spectacolului, artelor vizuale, patrimoniului și culturii scrise.

164

I.I. Descrierea organizațiilor culturale din perspectiva caracteristicilor personalului Structura demografică a organizațiilor culturale devine un indicator pentru înțelegerea dinamicii pieței ocupațiilor. Majoritatea angajaților organizațiilor culturale (indiferent dacă sunt din domeniul public, privat sau ONG) din cadrul studiului se încadrează în categoriile de vârstă 19-35 de ani și 36-45 de ani, aceste date oferindu-ne o perspectivă asupra clasei creative din punctul de vedere al variabilei socio-demografice vârstă. Așadar, dinamismul pieței ocupațiilor din domeniul cultural poate fi explicat și prin forța de muncă mai degrabă tânără ce configurează noi nevoi la nivel organizațional. Tabelul 3. Distribuția angajaților din organizații culturale pe categorii de vârstă – eșantion de disponibilitate În ce categorie de vârstă se încadrează angajații organizației dvs.? 19-35 de ani

32%

36-45 de ani

35%

46-60 de ani

26%

Peste 60 de ani

Un alt fenomen ce este din ce în ce mai întâlnit în cadrul SCC-urilor este externalizarea unor activități colaboratorilor. Din punct de vedere demografic, 40% dintre respondenți au declarat că vârstele colaboratorilor organizațiilor culturale sunt cuprinse între 19 și 35 de ani (Tabelul 4). Tabelul 4. Distribuția colaboratorilor din organizații culturale pe categorii de vârstă – eșantion de disponibilitate În ce categorie de vârstă se încadrează angajații organizației dvs.? 19-35 de ani

40%

36-45 de ani

34%

46-60 de ani

17%

Peste 60 de ani

10%

Analiză și interpretarea datelor 165 I.II. Relația dintre piața educațională și de formare și nevoile din piața muncii din domeniul cultural Identificarea ocupațiilor noi ar fi incompletă fără recunoașterea factorilor ce au contribuit la diferitele schimbări de-a lungul timpului, demers ce pune în lumină un proces complex, în care dezvoltarea tehnologică, fluxurile de migrație, sistemul legislativ și cel educațional se întrepătrund în impactul lor asupra domeniului cultural. Pentru o mai bună înțelegere a cererii și ofertei de muncă din piața SCC-urilor, este important să înțelegem relația dintre abilitățile și cunoștințele oferite de sistemul de educație și cerințele din piața muncii și modul în care sistemul educațional pregătește din punctul de vedere al cunoștințelor clasa creativă. Un procent de 25% dintre respondenți consideră că sistemul actual de învățământ nu răspunde cerințelor de pe piața muncii, acest lucru ilustrând un deficit de abilități44 (Tabelul 5). Tabelul 5. Distribuția acordului cu privire la concordanța dintre sistemul actual de învățământ și cerințele de pe piața muncii – eșantion de disponibilitate Sistemul actual de învățământ răspunde cerințelor de pe piața muncii în domeniul culturii? Dezacord total

25%

Dezacord

38%

Neutru

28%

Acord

Total de acord

Relația dintre abilități și cerințele pieței muncii este ilustrată și de perecepțiile reprezentanților organizațiilor culturale cu privire la concordanța dintre oferta actuală de formare profesională și cerințele din piața muncii, doar 3% dintre respondenți fiind de acord cu faptul că piața actualǎ de formare profesionalǎ (cursuri, traininguri) acoperă nevoile existente în piața muncii în domeniul culturii. 44 Deficit de abilități (dezechilibru) – se referă la o neconcordanță dată de cerințele foarte înalte ale organizațiilor, pentru care nu există forță de muncă suficient de calificată (Creative & Cultural Skills, 2010).

Tabelul 6. Distribuția acordului cu privire la concordanța dintre oferta pieței de formare profesională și cerințele de pe piața muncii – eșantion de disponibilitate Piața actuală de formare profesională (cursuri, traininguri) acoperă nevoile existente în piața muncii în domeniul culturii? Dezacord total

16%

Dezacord

36%

Neutru

31%

Acord

15%

Total de acord

Așadar, aceste date creionează relația dintre sistemul de educație și formare și cerințele pieței muncii, relație construită pe un dezechilibru de abilități, fapt ce ilustrează necesitatea unei mai bune înțelegeri a cerințelor pieței muncii din SCC și o adaptare și reconfigurare a ofertei de formare culturală pentru a răspunde nevoilor existente. I.III. Descrierea generală a ocupațiilor noi din Sectoarele Culturale și Creative În cadrul acestui studiu am definit ocupațiile noi ca fiind ocupațiile ce există în piața muncii, dar nu sunt încadrate în Clasificarea Ocupațiilor din România. Dintre respondenți, 36% au afirmat că în ultimii cinci ani au apărut ocupații noi în cadrul organizațiilor culturale pe care le resprezintă45, ilustrându-se astfel dinamica sectoarelor culturale din perspectiva ocupațională. Tabelul 7. Distribuția percepției cu privire la apariția ocupațiilor noi în SCC În ultimii cinci ani, au apărut ocupații noi în cadrul organizației sau domeniului de activitate în care lucrați? Da

36%

64%

45 Lista ocupațiilor noi identificate în cadrul acestui studiu se regăsește în Anexa 1.

165

166 Analiză și interpretarea datelor Principalele categorii de personal identificate de respondenți ca fiind necesare ocupațiilor noi sunt categoria personalului de specialitate culturală și categoria personalului de specialitate tehnică. Așadar, 22 dintre ocupațiile nou identificate de reprezentanții organizațiilor culturale necesită personal de specialitate culturală, iar 15 dintre aceste ocupații necesită personal de specialitate tehnică (Tabelul 8). Nevoia de personal de specialitate tehnică ilustrează impactul tehnologiei la nivelul dinamicii pieței ocupațiilor culturale, generând nevoi organizaționale specifice. Tabelul 8. Categoriile de personal necesar ocupațiilor noi din SCC În care dintre următoarele categorii de personal se încadrează fiecare ocupație nouă identificată? Frecvență absolută

Pondere

Personal de specialitate culturală

0,55

Personal de specialitate tehnică

0,37

Personal administrativ

0,1

De asemenea, zece dintre ocupațiile nou identificate necesită abilități digitale, iar șapte necesită abilități tehnice (Tabelul 9). Acest lucru ilustrează încă o dată impactul dezvoltării tehnologice și a canalelor de comunicare digitală asupra nevoilor ocupaționale din SCC. Totodată, observăm că șapte dintre ocupațiile noi necesită abilități de comunicare și doar șase abilități artistice. Tabelul 9. Abilitățile necesare ocupațiilor noi din SCC Care sunt abilitățile pe care candidatul trebuie să le dețină pentru ocupațiile nou identificate? Frecvență absolută

Pondere

Abilități digitale

0,21

Abilități de comunicare

0,27

Abilități tehnice

0,18

Abilități organizatorice și de comunicare

0,18

Abilități artistice

0,15

Astfel, dinamica ocupațiilor din domeniul culturii este influențată mai degrabă de schimbările tehnologice și mai puțin de factori ce țin de creație artistică.

166

Explorarea în profunzime a situației ocupațiilor din SCC 167

5. Explorarea în profunzime a situației ocupațiilor din SCC Pentru o mai bună înțelegere a sectoarelor culturale și creative, în continuare vom analiza în profunzime situația ocupațiilor din sectorul artelor spectacolului, artelor vizuale, patrimoniului cultural și din sectorul carte, evidențiind specificul fiecăruia din perspectiva modificărilor apărute la nivelul nevoilor și cerințelor din această piață.

1. Artele spectacolului 1.1. Radiografierea dinamicii pieței ocupațiilor din domeniul Artele spectacolului Situația ocupațiilor din domeniul artelor spectacolului poate fi abordată din două perspective, și anume: •

din perspectiva factorilor ce determină configurarea și reconfigurarea ocupațiilor;

•

din perspectiva modului în care personalul din acest sector se adaptează schimbărilor rapide de la nivelul ocupațiilor.

Așadar, pentru o mai bună înțelegere a dinamicii pieței ocupațiilor din acest sector, vom aborda atât factorii ce duc la configurarea unor noi ocupații, cât și modul în care persoanele ce lucrează în acest domeniu abordează aceste schimbări. Factori ce determină dinamica ocupațiilor în Artele spectacolului Crosby46 analizează evoluția ocupațiilor, concentrându-și analiza pe identificarea și explicarea factorilor ce intervin în piața ocupațiilor. De asemenea, în vederea identificării ocupațiilor noi din artele spectacolului este necesară înțelegerea 46 Crosby, Olivia (2002). “New and emerging occupations.” Occupational Outlook Quarterly 46.3: 16-25 p. 21.]

contextului în care apar aceste ocupații, dar și a nevoilor la care acestea răspund. Așadar, principalii factori care determină apariția unor nevoi noi, dar și modificarea unor nevoi existente din piața ocupațională sunt fluxurile de migrație (atât migrația de studiu, cât și migrația ideilor cu ajutorul mediului digital) și dezvoltarea tehnologică. Schimbările rapide determinate de evoluția tehnologică sunt resimțite în domeniul artelor spectacolului atât la nivelul procesului tehnic de producție a unui spectacol, cât și la nivelul canalelor de comunicare cu publicul. Din punct de vedere tehnic, cerințele și nevoile privind efectele speciale, efectele de lumini sau efectele ce țin de calitatea sunetului sunt în strânsă legătură cu reconfigurarea abilităților necesare pentru satisfacerea acestor nevoi. Așadar, putem identifica ocupații și abilități noi ce țin de „culisele” unui spectacol și adresează în mod direct aparatura tehnică necesară bunei desfășurări a unui spectacol. De asemenea, atunci când analizăm efectele evoluției tehnologice în raport cu acest domeniul cultural și creativ, este necesară o abordare intersecțională ce ia în considerare și aspecte ce țin de variabile socio-demografice precum vârsta. Rapiditatea cu care tehnologia evoluează și creează noi nevoi și cerințe în artele spectacolului necesită un proces continuu de învățare care de cele mai multe ori este asociat cu persoanele tinere. „Avem în instituție și persoane mai în vârstă. E greu să le ceri să știe să folosească tot felul de programe pe calculator. De obicei apelăm tot la ăștia mai tineri când e vorba de ceva mai complicat pe aparatura de lumini.” (reprezentant organizație publică) Totodată, rafinarea tehnologiei duce și la un proces de diviziune a muncii ce presupune scindarea unei ocupații în mai multe ocupații: „Dacă înainte aveai operatorul de sunet care era responsabil cu sunetul, acum ai operator de sunet, inginer de

167

168 Explorarea în profunzime a situației ocupațiilor din SCC sunet și sound designer. Teoretic, toți se ocupă cu sunetul unui spectacol, dar în practică fiecare face altceva și îndeplinește sarcini diferite.” (reprezentant organizație privată) Impactul dezvoltărilor tehnologice se resimte și pe partea de comunicare cu publicul, generând nevoi organizaționale specifice. Prin apariția internetului și a canalelor de social media, distanța dintre public și organizația de spectacol este redusă, intensificându-se interacțiunea publicului cu astfel de organizații. Așadar, apariția și dezvoltarea unor astfel de canale de comunicare (ex. Facebook) duce la configurarea unor ocupații noi de tipul: expert social media, expert comunicare online, online PR. În cazul domeniului artelor spectacolului, principalele interacțiuni cu publicul (informarea, promovarea etc.) au loc în mediul online: „Înainte, spectacolele le anunțai la radio, le anunțai la televizor, dar nu puteai să-ți dai seama câți oameni o să vină sau la câți a ajuns informația. Acuma îți iei majoritatea informațiilor de pe Facebook. Și asta pentru actori, dansatori, e foarte important, pentru că așa ei pot să estimeze câți oameni o să vină la spectacolul cutare. Trebuie să țină constant pe telefon evidența, iar pentru asta ai mai degrabă nevoie de manageri de media.” (reprezentant organizație privată) Pe de altă parte, dezvoltarea internetului și a canalelor de comunicare online duce la apariția unui fenomen de migrație a ideilor. Datorită creșterii accesului la internet apare un nou tip de public mult mai educat, ce este la curent cu tendințe din artele spectacolului din afara țării și caută la nivel local produse artistice asemănătoare cu ce găsește în mediul online (ex. înregistrări de pe Youtube cu diverse spectacole artistice): „Acum toată lumea are acces la net. Cum să mai surprinzi tu un spectator care a văzut niște nebunii de spectacole pe net cu jocuri de lumini, cu video mapping?” (reprezentant organizație privată) Organizațiile din sectorul artelor spectacolului resimt această situație ca pe o presiune de a ține pasul cu ceea ce se întâmplă în alte țări în termeni de tehnică utilizată în cadrul

168

spectacolelor, însă principala barieră de care se lovesc este lipsa oamenilor specializați. Puținii specialiști care pot profesa ca light designer sau video mapping artist sunt persoane care au acumulat abilitățile și cunoștințele necesare mergând în strǎinǎtate la cursuri de specializare. Așadar, impactul fluxurilor de migrație la nivelul nevoilor și cerințelor din piața ocupațională se cristalizează atât la nivelul migrației ideilor (prin intermediul internetului), cât și la nivelul migrației persoanelor (prin specializări făcute în instituții de educație din strǎinǎtate). Toate aceste modificări ale cerințelor și nevoilor de la nivelul artelor spectacolului generează următoarele probleme ce țin de recrutarea și încadrarea specialiștilor, și anume: ¾¾ Probleme ce țin de neactualizarea documentelor legislative privind ocupațiile din România. Dificultăți de angajare și încadrare datorate lipsei concordanței dintre Clasificarea Ocupațiilor din România și realitatea din piața de muncă. Această situație devine una problematică și pentru că atât pentru recrutarea, cât și pentru încadrarea personalului, principalele documente utilizate sunt Codul Muncii, Standardele Ocupaționale și Clasificarea Ocupațiilor din România (Anexa 2, Anexa 3). Pentru a putea rezolva aceste probleme de ordin birocratic se apelează la următoarele soluții: •

Externalizarea activităților prin colaborări cu liberi profesioniști. Lucrul cu colaboratorii este o practică des întâlnită în lumea artelor spectacolului și se practică pentru activități cu un nivel ridicat de specializare. De asemenea, colaborările au loc și în situația unor proiecte pe perioade determinate de timp sau pentru îndeplinirea unor activități punctuale dintr-un proiect mai amplu. De cele mai multe ori, colaboratorii sunt percepuți ca fiind persoane cu seturi de abilități și competențe mult mai ridicate decât media din piața de muncă. Așadar, colaboratorul este contractat atunci când în organizație apar cerințe speciale, diferite de cerințele cotidiene.

Explorarea în profunzime a situației ocupațiilor din SCC 169 •

Încadrarea personalului pe alte poziții sau pe poziții complementare.

¾¾ Dezechilibru în raportul dintre abilitățile existente pe piața muncii și nevoia sau cererea angajatorului. O situație din ce în ce mai întâlnită în piața muncii (în majoritatea sectoarelor și domeniilor) este neconcordanța între abilitățile acumulate în sistemul de învățământ formal și cerințele din piața muncii.47 Și în cazul sectorului artelor spectacolului apare această situație în care sistemul educațional formal nu pregătește specialiști cu abilități și competențe necesare, căutate în piața muncii: „Ce te învață în școală nu are nicio legătură cu ce se cere la noi. Să fim sinceri, până termini tu patru ani de facultate deja tehnologia a super avansat, oricum ești în urmă. Dar problema cea mai mare este că facultățile nu țin pasul cu evoluția tehnologică. De exemplu pe sunet sau pe lumini, nu există programe de studiu care să-i învețe ultimele softuri” (reprezentant ONG). Totodată, există situații de dezechilibre în raportul dintre abilitățile existente pe piața muncii și nevoia sau cererea angajatorului, situație ce în sectorul artelor spectacolului se traduce sub forma unui deficit de abilități, și anume o neconcordanță dată de cerințele foarte înalte ale organizațiilor, pentru care nu există forță de muncă suficient de calificată.48 Soluțiile identificate de respondenți pentru situațiile de deficit de abilități sunt:

•

Trimiterea angajaților la conferințe internaționale sau în programe de schimb de experiență.

1.2. O analiză comparativă a sectorului public, privat și ONG din sfera artelor spectacolului Pentru o mai bună înțelegere a nevoilor și a dinamicii ocupațiilor din sectorul artelor spectacolului este necesară evidențierea diferențelor dintre mediul public, cel privat și ONGuri. Așadar, pe baza unor factori precum structură administrativă și birocratică sau surse de finanțare, se conturează diferențe între cele trei domenii în termeni de nevoi și cerințe pe piața muncii. Flexibilitate Datorită unei structuri administrative mult mai birocratizate, organizațiile publice din sectorul artelor spectacolului prezintă mai puțină flexibilitate în ceea ce privește procesul de recrutare și încadrare. Dacă organizațiile publice sunt constrânse de statele de funcții, în mediul privat și în ONG-uri se observă o mai mare flexibilitate atunci când se urmărește recrutarea și încadrarea unei persoane în funcție de nevoia ce există în momentul respectiv în organizație. Așadar, factorul administrativ birocratic devine un factor important în modul în care fiecare organizație se raportează la nevoile de personal apărute în cadrul acesteia. Totodată, în cadrul organizațiilor private și ONG-uri se poate observa o mai mare disponibilitate decât în mediul public pentru externalizarea anumitor activități colaboratorilor, acesta din urmă fiind mai puternic reglementat din punctul de vedere al proceselor birocratice de încheiere a contractelor de colaborare.

•

Cursuri de formare profesională.

Noutate și inovare

•

Cursuri interne de specializare și formare profesională.

În mediul ONG există o presiune către noutate și inovare derivată din practica de accesare a finanțărilor culturale. Așadar, lipsa unui buget constant determină ONG-urile culturale să se găsească într-un permanent proces de găsire a unor concepte noi și inovatoare pentru a putea accesa fondurile puse la dispoziție de diferite instituții culturale:

47 European Centre for the Development of Vocational Training (Cedefop). (2010). The skill matching challenge: analysing skill mismatch and policy implications. Office for Official Publications of the European Communities, Luxembourg.] 48 Creative & Cultural Skills: Sector Skills Assessment for the Creative and Cultural Industries, p. 27.

169

170 Explorarea în profunzime a situației ocupațiilor din SCC „La noi pe partea de ONG tot timpul trebuie să reușești să produci, să obții, să generezi fonduri. Trebuie să stai să-ți storci mintea de idei de spectacole cât mai noi pentru că în baremele de finanțare ai punctaj pe originalitate, inovare.” (reprezentant ONG) De asemenea, există situații în care proiectele puse în scenă de ONG-uri culturale presupun parteneriate cu alte organizații din străinătate, acest lucru contribuind la noutatea conceptelor artistice. Cu toate acestea, și organizațiile publice resimt o presiune generată de mediul privat și ONG spre adaptare și inovare, însă, din cauza unui grad mai mic de flexibilitate, procesul de implementare a unor idei noi este îngreunat de structuri administrative birocratizate. Așadar, tipul produsului artistic și gradul de complexitate din punct de vedere conceptual sau tehnic generează nevoi ocupaționale diferite. Flexibilitatea mediului privat și ONG datorată tipurilor de buget existente și structurii administrativ-birocratice facilitează accesul la specialiști din domenii noi. Cu toate acestea, avantajul instituțiilor publice rezidă în infrastructura dezvoltată, ce permite difuzarea produselor culturale la o scară mult mai largă.

2. Patrimoniu cultural 2.1. Radiografierea dinamicii pieței ocupațiilor din sectorul patrimoniului cultural Din punctul de vedere al factorilor care influențează piața ocupațiilor din sectorul patrimoniului cultural putem identifica dezvoltarea tehnologică. Impactul dezvoltării tehnologice la nivelul dinamicii ocupațiilor se cristalizează prin: •

Crearea unor nevoi noi în piața meseriilor în termeni de abilități, cunoștințe.

•

Mecanicizarea muncii ce duce la substituirea unor abilități umane și dispariția anumitor ocupații.

Așadar, dezvoltarea tehnologică duce la apariția unor nevoi noi în termeni de abilități și cunoștințe, nevoi ce configurează

170

apariția unor noi ocupații. Ca și în cazul sectorului artelor spectacolului, impactul dezvoltării tehnologice trebuie înțeles în raport cu variabila socio-demografică vârstă, tinerii având un avantaj în termeni de abilități și cunoștințe tehnologice și digitale comparativ cu persoanele mai în vârstă. Cu toate acestea, dezvoltarea tehnologiei și apariția mediului online generează o neconcordanță între abilitățile și cunoștințele persoanelor mai în vârstă și nevoile unei instituții din sectorul patrimoniului cultural. Astfel de situații apar frecvent în departamentele administrative și de comunicare, relații cu publicul, departamente ce presupun canalizarea activităților spre mediul digital cu ajutorul calculatorului. Lipsa de flexibilitate și lipsa dorinței de respecializare îngreunează desfășurarea activităților unor astfel de instituții: „Am găsit în organizația pe care o reprezint niște oameni angajați de peste 20 de ani în instituție, media de vârstă fiind undeva la 50+, care nu erau deloc la zi cu cerințele din câmpul muncii pentru pozițiile pe care ei le ocupă. Habar nu aveau să folosească calculatorul, dar nici dorință de a învăța nu aveau.” (reprezentant organizație publică) Pe de altă parte, o altă caracteristică a sectorului patrimoniului cultural este nevoia de interdisciplinaritate. Interdisciplinaritatea este o nevoie ce se poate regăsi la nivelul sectoarelor culturale și creative și afectează direct modul în care se configurează noile ocupații, dar și modul în care anumite ocupații dispar de pe piața muncii. Totodată, interdisciplinaritatea presupune aplicarea unor abilități specifice într-o gamă variată de domenii, dar și în diferitele situații de angajare ce pot apărea. Cu toate acestea, este interesant de observat relația ce se stabilește între această nevoie de interdisciplinaritate și diviziunea muncii. Așadar, diviziunea muncii devine una difuză, în care granițele dintre ocupații nu mai sunt perfect delimitate, ci sunt mai degrabă estompate, fapt pentru care îndeplinirea anumitor activități necesită cunoștințe și competențe diverse, existând o presiune către învățare continuă: „Noi suntem o organizație mică și funcționăm mult pe proiecte. Eu într-un proiect ajung să știu să fac și management de proiect, și contabilitate, și PR, și să-mi țin și workshopurile de arhitectură.” (reprezentant ONG)

Explorarea în profunzime a situației ocupațiilor din SCC 171 Presiunea pentru accesarea fondurilor culturale, existentă în special în organizații mici de tip neguvernamental, naște și presiunea către interdisciplinaritate, configurându-se anumite procese de adaptare la această situație, procese de tipul respecializare sau procese ce se înscriu sub demersul de învățare continuă. Cu toate acestea, interdisciplinaritatea naște nevoi ocupaționale hibride, ce presupun împletirea abilităților și competențelor din discipline / domenii diferite. Un exemplu în această direcție este designerul de muzeu / expoziții, ocupație ce trebuie să îmbine abilități și competențe din zona artistică, de creație, cu abilități din zona arhitecturală (gândirea spațialității) și cu informații / cunoștințe din zona istoriei: „Designerul de muzeu este cel care se ocupă cu regândirea spațialității și a modificărilor ce țin de spațialitate. Este cel ce se implică în conceptul unei expoziții, dar pentru asta, pe lângă calitățile lui artisitice, trebuie să și știe despre ce e vorba în expoziția aia, trebuie să aibă cunoștințe de istorie.” (reprezentant organizație publică) Toate aceste modificări ale cerințelor și nevoilor generează următoarele probleme ce țin de recrutarea și încadrarea specialiștilor, și anume: ¾¾ Neactualizarea documentelor legislative legate de reglementarea ocupațiilor din domeniul patrimoniului cultural. Apariția unor ocupații noi ce nu se regăsesc în Clasificarea Ocupațiilor din România generează probleme în rândul organizațiilor culturale de patrimoniu în procesele de încadrare a personalului. Totodată, există problema neactualizării standardelor ocupaționale și a nivelului de studii aferent ocupațiilor, acestea nereflectând realitatea din piața muncii. Așadar, soluțiile identificate de respondenți pentru abordarea unor astfel de situații sunt: •

Externalizarea anumitor activități colaboratorilor în vederea satisfacerii unor nevoi organizaționale punctuale, pe termen scurt.

•

Recrutarea personalului pentru anumite poziții și

încadrarea lui pe poziții complementare sau alte poziții ce nu reflectă activitățile desfășurate în cadrul organizației. Un astfel de exemplu este ocupația de conservator, ce apare încadrată în documentele legislative ca fiind doar cu studii medii, pe când în piața muncii există conservatorii cu studii superioare: „De exemplu există conservatorul cu studii medii și conservatorul cu studii superioare. Dar în COR nu am conservator cu studii superioare, așa că unde îl bag ca să nu-i stric grila de salarizare? De multe ori îl bag la restaurator, chiar dacă restauratorul nu este același lucru cu conservatorul, dar altă soluție nu am.” (reprezentant organizație publică) ¾¾ Discrepanța dintre formarea profesională din sistemul educațional și realitatea din piața muncii. Conform Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Vocaționale (2010), există patru situații de concordanță, respectiv neconcordanță în rândul abilităților, în raport cu nivelul de educație. Astfel, putem întâlni: •

„Concordanță în rândul educației și abilităților;

•

Educație superioară nevoilor, dar concordanță în rândul abilităților;

•

Concordanță în rândul educației, dar abilități peste nivelul cerut;

•

Educație superioară nevoilor și abilități peste nivelul cerut.”

În cadrul sectorului patrimoniului cultural se întâlnește situația în care nu există o concordanță între nivelul de educație formală și abilitățile cerute de angajator. Acest dezechilibru dintre cererea de muncă și oferta de muncă este alimentat și de nevoia de interdisciplinaritate ce devine din ce în ce mai prezentă în acest sector. Soluțiile identificate de respondenți pentru a răspunde la acest dezechilibru sunt:

171

172 Explorarea în profunzime a situației ocupațiilor din SCC •

Învățare continuă prin apelarea la cursuri de formare.

•

Organizarea unor ateliere și conferințe în care se realizează un schimb de experiență între specialiști din țară și specialiști din afara țării.

¾¾ Lipsa ofertei de muncă specializate. O problemă specifică sectorului de patrimoniu o reprezintă dispariția anumitor ocupații în termeni de specialiști de pe piața muncii, deși nevoia încă există în piață. Este cazul meșteșugurilor și al meșteșugarilor care, din cauza tehnologizării și producției de masă, ajung să dispară din piață, deși mai există anumite sectoare care au nevoie de abilitățile și competențele acestora: „Sunt foarte multe ocupații care se pierd și e nevoie de ele. De exemplu, noi colaborăm cu un birou de arhitectură și acolo la Tibănești este un conac unde sunt companii de travail din Franța care pregătesc câte o calfă, vorbesc pe funcția de fierar. Au adus un specialist din Franța și sunt câțiva copii din școala de acolo din sat care vin și iau cursuri de fierărie cu calfa respectivă.” (reprezentant organizație non-guvernamentală)

singur serviciu: achiziții polițe de asigurări piese patrimoniu. Și m-am certat cu ei și să le explic: «Domnule, eu le aduc unele cu avionul, unele cu trenul, unele cu mașina. Unele vin din afară, unele din țară, unele stau trei zile, unele stau șapte zile… Nu pot să fac un caiet de sarcini care să fie necontestabil» și nu am mai făcut expoziția că nu am putut să scot chestia aia la licitație pe SEAP că nu se poate decât un singur contract. Că așa zice noua lege a achizițiilor publice: nu ai voie să spargi contractele.” (reprezentant organizație publică) Lipsa acestei birocrații în domeniul privat și neguvernamental facilitează desfășurarea evenimentelor culturale, dar și externalizarea anumitor activități colaboratorilor: „Când avem expoziții apelăm la o firmă de design pentru afișe și materiale promoționale, nu avem om specializat în ONG, dar ne descurcăm” (reprezentant ONG). Așadar, structura administrativ-birocratică ajunge să influențeze modul în care fiecare organizație satisface nevoile de personal, de abilități și competențe apărute în cadrul acesteia.

3. Cultură scrisă

2.2. O analiză comparativă a sectorului public, privat și ONG

3.1. Radiografierea dinamicii pieței ocupațiilor din domeniul

din sfera patrimoniului cultural

culturii scrise

Diferențele dintre mediul public, privat și ONG în termeni de nevoi și cerințe pe piața ocupațională în sectorul patrimoniului cultural se cristalizează în funcție de nivelul de birocratizare și în funcție de structura socio-demografică a personalului încadrat în astfel de domenii.

Pornind de la activitățile de creație, editare, publicare și distribuție, domeniul culturii scrise are în centru drept obiecte culturale cărțile, publicații periodice, reviste și ziare, indiferent de formatul tipărit sau digital.49 Analiza pornește de la experiențele respondenților ce desfășoară activități atât în domeniul public, cât și în cel privat sau ONG. Indiferent de domeniu, problemele de recrutare și încadrare sunt comune, ceea ce semnalează mai departe probleme la nivel administrativ. Diferențe însă apar în micile particularități și soluții adoptate astfel încât succesul / buna funcționare și nevoile organizației să fie asigurate.

Așadar, din perspectiva structurilor administrativ birocratice, organizațiile publice prezintă un nivel mai redus de flexibilitate, existând multe proceduri rigide ce reglementează activitatea organizațională: „Am auzit că în noua lege a achizițiilor publice nu mai ai voie să spargi contractele. Că eu, de exemplu, fac o expoziție. Și am de luat piese de la șapte muzee din țară și cinci din străinătate și mi-au zis că nu, poliță bloc pentru toate, un

172

49 Bina, V., et al. (2012) “ESSnet-culture final report.” Luxembourg: EU, p. 297.

Explorarea în profunzime a situației ocupațiilor din SCC 173 Factori ce determină dinamica ocupațiilor în sectorul culturii scrise În sectorul culturii scrise, tehnologia a fost identificată drept factorul principal generator de modificări în ceea ce privește nevoile angajatorului. Progresul rapid al tehnologiei face ca întregul sector cultural să fie într-o continuă nevoie de actualizare. Care sunt însă modurile în care schimbările tehnologice își exercită influența? Un astfel de exemplu poate fi cel al evoluției produsului cultural, în cazul sectorului culturii scrise fiind vorba despre apariția cărților electronice (e-book). Odată cu acestea, au apărut noi mijloace de comunicare cu publicul, astfel fiind necesare noi abilități și competențe: „Ai tot felul de suporturi pe care trebuie să le susții în planul competențelor, cartea electronică, promovarea cărții în social media, care este deja o meserie în sine. Pentru că ai de făcut, noi chiar ne-am uitat în COR să vedem dacă există, noi în standardele de bibliotecar nu am trecut competențele astea. Și am vrea să actualizăm standardul.” (reprezentant organizație publică) Tehnologia creează noi nevoi la nivel organizațional, nevoi la care vechile ocupații nu mai pot răspunde în totalitate. Apar astfel ocupații noi precum bibliotecarul digital, care are competențe suplimentare standardelor de activitate ale unui bibliotecar obișnuit. Așa cum a fost estimat și în cazul altor sectoare culturale, noile canale de comunicare (și nu numai) permit accesul la noi idei, informații – organizațiile iau contact cu alte moduri de organizare, cu alte structuri și idei, strategii, precum și cu ocupații ce nu își au echivalentul în România: „În străinătate există bibliotecarul digital. E o competență. Sau sunt bibliotecari care sunt ultraspecializați în asta și știu mai multe, bibliotecarul ăsta digital e un fel de informatician și știe mai mult. Sau bibliotecarul de sistem. Deci îți apar niște ramificații care sunt specializate și presupun competențe avansate de utilizare a tehnologiilor.” (reprezentant organizație publică) Astfel, dezvoltarea tehnologică duce la ramificarea unei ocupații, accentuarea diviziunii muncii, pe diferite competențe specifice – altfel spus, are loc o reconceptualizare a ocupației. De exemplu, ocupația de bibliotecar poate fi de mai multe feluri

(printre care și cea de bibliotecar digital), însă ceea ce au în comun astfel de ocupații-umbrelă sunt competențele, diferențierea pornind de la specificități legate ceva mai concret de activități. Sectoarele culturale, precum au fost definite mai devreme, se bazează pe producerea de conținut, de aceea este elementar, esențial existenței și succesului lor ca acel conținut să ajungă la public. Aici apar adeseori probleme, cu precădere în rândul organizațiilor publice. Evoluția canalelor de comunicare (internet) și ceea ce presupune transmiterea / difuzarea de informații au suferit schimbări. Astfel, nevoile se concentrează în jurul strategiei de comunicare, sau chiar în jurul imaginii și vizibilității organizației, cristalizându-se în ocupații precum specialist social media sau specialist marketing (cultural): „Există competențe chiar la marketing, dar nici alea explicitate foarte bine pe social media, pentru că asta e deja o altă bucată. …Da, de promovare pe social media. Și dacă te uiți și în piața asta de formare continuă, ai câteva firme care îți furnizează un curs de două zile. Să fim serioși, ce ar putea să învețe omul ăla? Deci iarăși, nivelul de furnizori de formare.” (reprezentant organizație publică) În cazul anumitor ocupații, o persoană cu un set de competențe poate îndeplini două ocupații diferite; o ocupație poate avea aplicări în domenii diferite și poate astfel presupune un nivel diferit de implicare sau variații în activități. De exemplu, ocupația de fotograf poate presupune un nivel minim de competențe, însă domeniul în care ajunge să fie încadrat în cele din urmă prezintă diferite beneficii sau dezavantaje. Diferența se regăsește însă la nivel administrativ / birocratic (de exemplu, fotograf-artist, respectiv fotograf comercial, pentru reviste). Nevoile generate de strategiile existente, fie la nivel european, național sau chiar la nivel instituțional, includ competențe și abilități de digitizare, conservare sau restaurare a produselor culturale. În sectorul culturii scrise există nevoia de specializare pe aceste tipuri de activități, însă lucrul cu cartea („material organic”) se traduce în ocupații precum: conservator carte, restaurator carte. Respondenții au întâmpinat probleme de recrutare și încadrare în ceea ce privește ocupația de conservator,

173

174 Explorarea în profunzime a situației ocupațiilor din SCC unde standardul ocupațional al acesteia apare numai pentru bunuri culturale de muzeu, nu și în relație cu cartea.

•

Specializarea personalului deja existent pentru a căpăta abilități și competențe specifice nevoilor de moment ale organizației, fără a mai apela la surse exterioare: „În sectorul public la noi, din lipsă de oameni, suntem nevoiți, pentru că avem un personal subdimensionat, să facem tot felul de lucruri. Adică normal ar fi ca eu să nu mă ocup de proiecte sau trebuie să facem tot ceva în sensul ăsta, trebuie să te adaptezi, să-ți forțezi competențele pentru că niciodată nu o să ai suficienți bani ca să angajezi și om care să se ocupe de proiecte, așa cum ar fi firesc [...], și sunt tot felul de blocaje în sistem care îți blochează din punctul de vedere chiar și al resurselor umane, în sensul că tu nu ai prevăzute niște posturi în statul de funcții…” (reprezentant organizație publică). Specializarea personalului poate avea loc atât formal, prin participarea la cursuri de formare, cât și informal, în interiorul organizației, prin învățarea pe cont propriu.

•

Încadrarea personalului pe alte poziții sau pe poziții complementare: „Și am nevoie de PR, scot bibliotecarul, […] deci le adaptezi.” (reprezentant organizație publică)

•

Colaborarea cu organizații din același domeniu de activitate, ce pot deține personal cu competențele necesare (schimb de forță de muncă / barter servicii).

Probleme de recrutare și încadrare specialiști Printre provocările identificate cu care se confruntă organizațiile din sectorul culturii scrise se numără următoarele: ¾¾ Documente și reglementări legislative anacronice / neactualizate privind ocupațiile din România Documentele și reglementările legislative sunt privite drept obstacole în realizarea obiectivelor organizațiilor și a acoperirii nevoilor acestora, pornind de la încadrarea oficială a ocupațiilor în Clasificarea Ocupațiilor din România, statul de funcții și până la relația cu Curtea de Conturi, în cazul organizațiilor din sectorul culturii scrise. Mai departe, respondenții consideră că acestea generează dificultăți la nivel birocratic, atunci când realitatea de pe piața muncii devine incompatibilă cu structurile birocratice / administrative. Din perspectiva participanților la focus grup, COR-ul impune probleme în încadrare atunci când vine vorba de lucruri foarte specializate. De asemenea, cadrul setat de un statut de funcții (de ROF – regulamentul de ordine și funcționare) și grilele de salarizare sunt considerate de respondenți ca fiind destul de constrângătoare pentru forța de muncă disponibilă: „Păi nu prea sunt alte soluții pentru că ești condiționat de postul pe care l-ai aprobat. Și la momentul în care tu îl scoți la concurs, trebuie să scoți fix aia, chiar dacă tu ai nevoie de altceva.” (reprezentant organizație publică) Astfel, actualizarea sistemului și a standardelor aferente fiecărei ocupații în parte sunt foarte importante pentru buna funcționare a organizațiilor din SCC, având posibilitatea de a facilita semnificativ procesul de recrutare și încadrare a personalului specializat. Dificultățile înfruntate și ritmul de schimbare la nivel legislativ pun presiunea de a găsi soluții la nivelul organizației, precum cele ce urmează: •

174

Realizarea de colaborări cu liber-profesioniști sau voluntari, pe perioade determinate de timp.

¾¾ Dezechilibru în raportul dintre abilitățile existente pe piața muncii și nevoia sau cererea angajatorului Organizațiile publice se confruntă cu situații de insuficiență financiară și, implicit, de personal. Unul dintre motive este dat de un nivel general scăzut al abilităților, așa cum a fost identificat în raportul Creative & Cultural Skills: Sector Skills Assessment for the Creative and Cultural Industries (2010). Participanții la focus grup consideră că sistemul public de învățământ nu răspunde nevoilor de pe piața muncii în totalitate. Problemele care apar din lipsa specificațiilor din standardul de activitate în cadrul unei ocupații se reflectă într-un prim pas în procesul de recrutare. Persoanele care aplică pentru o ocupație nu au competențele necesare postului scos la concurs, prin faptul

Explorarea în profunzime a situației ocupațiilor din SCC 175 că descrierea postului nu este conformă nevoilor organizației. Aspectul financiar este numit adeseori un motiv pentru care nu sunt scoase posturi la concurs, sau nu pot fi ocupate – faptul că angajatorii, mai ales cei din sectorul public, simt că nu pot oferi un salariu mulțumitor. Astfel, aceștia sunt de părere că nu pot atrage forța de muncă cu competențele necesare. În rândul respondenților am observat o atitudine sceptică cu privire la ceea ce instituțiile / cursurile de formare pot oferi. În același timp, există o dorință pentru o administrație publică mai eficientă, o colaborare între Ministerul Culturii, care să identifice nevoile sectoarelor creative și culturale, și Ministerul Educației, care să creeze curriculele pe măsura nevoilor de pe piață. Deoarece structurile birocratice au o capacitate scăzută de adaptare, organizațiile din sectorul culturii scrise se văd nevoite să recurgă la diferite soluții în recrutarea și încadrarea personalului: •

Autorizarea pentru formare profesională a instituției / cursuri de formare interne.

•

Colaborarea, invitarea unui specialist din străinătate.

•

Cursuri de formare în străinătate.

•

Apelarea la voluntari, interni, mentorat – opțiunea de a fi autodidact.

Comunicare În mediul ONG este vizibilă o mai mare preocupare / specia lizare în ceea ce privește vânzarea sau promovarea unui produs cultural față de mediul public. Mediul privat este caracterizat de acces la resurse necesare pentru investirea în strategii de marketing. Organizațiile publice, în special bibliotecile, au o nevoie de formare în rândul personalului pe teme precum exploatare culturală, vânzare culturală, relații publice sau vorbitul în public. Astfel, aspectele ce țin de vânzare, marketing, prezentarea și imaginea organizației sunt cele în care se regăsesc nevoile generale ale domeniului cultură scrisă. Flexibilitate Domeniul public este sufocat de numeroasele entități administrative ce reglementează și influențează procesele de recrutare și încadrare personal, neavând acces la același număr de posibilități de adaptare. Mediul ONG pare mult mai flexibil în acest sens, în sensul în care procesul de adaptare se derulează cu ceva mai multă ușurință decât în mediul public, deși de cele mai multe ori reiese ideea de suprasolicitare: „Chiar dacă și-au luat oameni neformați la început, i-au trainuit, i-au format, ca-n toate meseriile din privat. În ONG-uri e transversal cumva, și la nivelul de pregătire, și de ocupații. Adică toată lumea face de toate.” (reprezentant organizație publică)

3.2. O analiză comparativă a sectorului public, privat și ONG din sfera culturii scrise Pentru o mai bună înțelegere a dinamicii sectorului culturii scrise din punctul de vedere al ocupațiilor, este necesară evidențierea diferențelor dintre organizații, fie ele publice, private sau ONG. Factori cum ar fi structura administrativă și birocratică determină apariția unor diferențe între nevoi și cerințe pe piața muncii în termeni de:

175

176 Explorarea în profunzime a situației ocupațiilor din SCC

4. Arte vizuale Radiografierea dinamicii pieței ocupațiilor din domeniul Arte vizuale Sectorul artelor vizuale are la bază activitățile de creație, producere și distribuire ale operelor din domeniul artelor plastice, fotografie și design.50 Analiza asupra situației ocupațiilor din domeniul artelor vizuale pornește de la experiențele respondenților ce desfășoară activități atât în domeniul public, cât și în cel privat sau ONG. Respondenții s-au confruntat adeseori cu dificultăți în a găsi persoane cu o pregătire / educație formală adecvată nevoilor de moment. În cele mai multe cazuri, candidații care dețin abilitățile, competențele căutate le-au obținut fiind autodidacți sau urmând cursuri de formare, ceea ce ridică întrebări cu privire la capacitatea sistemului educațional public de pregătire a specialiștilor. În următoarele rânduri vom prezenta factorii identificați de respondenți ca participând la configurarea și reconfigurarea ocupațiilor, precum și dificultățile cu care aceștia se confruntă. Factori ce determină dinamica ocupațiilor în Arte vizuale În sectorul cultural al artelor vizuale am identificat drept factori principali ce determină dinamica pieței ocupațiilor dezvoltarea tehnologică, alături de globalizare și răspândirea internetului ca mijloc principal de comunicare. Reprezentanții din sectorul Arte vizuale sunt într-o foarte strânsă legătură cu reprezentanți ai domeniului din alte țări și au astfel contact cu diferite sisteme legislative, sunt expuși tendințelor culturale la nivel internațional. Astfel, activitățile organizațiilor sunt frecvent comparate sau puse în balanță cu cele din alte țări sau sisteme, fiind folosite drept etalon, reper ce încurajează la rândul lor aspirațiile și strategiile / abordările organizațiilor și, implicit, nevoile. În același timp, nu numai organizațiile sunt expuse migrației de idei, ci și publicul, care 50 Bina, V., et al. (2012).”ESSnet-culture final report.” Luxembourg: EU, p. 306.

176

învață la rândul lui și capătă nevoi culturale diferite, creând astfel ceea ce putem numi o tendințǎ de consum cultural. Preferințele consumatorilor de cultură, arte vizuale în acest caz, reprezintă un stimul pentru adaptarea unui sector care deja este caracterizat de fluiditate. Industria filmului a fost afectată puternic de o evoluție dramatică a tehnologiilor folosite în procesele de producție și post-producție film: „Noi suntem aproape 80, 90 la sută, mai sunt foarte puține săli care au proiectoare de peliculă, dar din păcate nu mai sunt distribuitori care să aducă peliculă, deci și ăia sunt obligați la rândul lor ca să existe pe piață să-și cumpere proiectoare și așa mai departe. Și aici apare și necesarul de personal, una era să fii proiecționist pe un aparat de proiecție de peliculă, alta e să fii proiecționist pe un proiector video. Trebuie să ai cunoștințe de computer ș.a.m.d.” (reprezentant organizație publică) Respondenții din sectorul artelor vizuale au enumerat în rândul factorilor care influențează dinamica ocupațiilor pe piața de muncă situația politico-economică. În această idee, Olivia Crosby (2002) vorbește despre factorii demografici ca având o asemenea influență – piața muncii este într-adevăr vulnerabilă celor mai mici schimbări la nivel administrativ și economic, indiferent de care domeniu este vorba. Acest fapt devine poate mai evident în cazul accesării de fonduri pentru finanțarea proiectelor culturale, precum și în căutarea unor soluții mai eficiente din punct de vedere financiar pentru realizarea acestora. Următoarele probleme ce țin de recrutarea și încadrarea specialiștilor sunt identificate de organizațiile din sectorul cultural Arte vizuale: ¾¾ Neactualizarea documentelor și reglementărilor legislative privind situația ocupațiilor din sectorul Arte vizuale În problemele legate de neactualizarea documentelor nu se încadrează numai cele legate de existența ocupațiilor în COR, ci și descrierea lor, în sensul activităților și competențelor incluse în

Explorarea în profunzime a situației ocupațiilor din SCC 177 standardul ocupațional. Respondenții s-au confruntat cu situații în care standardele ocupaționale nu erau suficient de clare (de exemplu, nu sunt precizate studiile superioare, când în realitate ocupația respectivă presupune un asemenea nivel educațional): „Prin urmare, dacă ești instituție publică și vrei să-l angajezi, nu o să poți să-i dai un salariu foarte mare, pentru că operatorul de sunet e cu nivel de studii medii, deși tu lucrezi cu un sound designer. De aici apar problemele în practică…” Nivelul de educație poate face diferența în cadrul aceleiași ocupații, în cadrul standardelor – de aceea este foarte important ca atât ocupațiile existente în COR, cât și cele noi să fie delimitate și explicitate cât mai clar, detaliat. Printre soluțiile adoptate la nivel organizațional se numără realizarea de contracte cu liberi profesioniști. ¾¾ Situație de neconcordanță accentuată între sistemul educațional și piața de muncă În rândul respondenților există așteptarea ca sistemul educațional să pregătească specialiști ale căror competențe și abilități să răspundă unor nevoi reale pe piață, specialiști care să își găsească cu ușurință un loc de muncă, însă realitatea este departe de aceste așteptări în ceea ce privește sectorul cultural al artelor vizuale. Sistemul educațional este văzut de către respondenți drept unul anacronic, constrâns și încetinit în procesul de adaptare de birocrație și legislație, în procesul de a forma indivizi pregătiți pentru piața muncii: „Trebuie să o ia de la zero practic, să stea cineva în spatele lor nu știu câte luni, ca să-i învețe pe ce butoane să apese, cum să vorbească, cum să răspundă” (respondent organizație privată). Astfel, această situație se încadrează în cazul unui nivel general scăzut de abilități, așa cum este descris în cadrul „Creative & Cultural Skills: Sector Skills Assessment for the Creative and Cultural Industries” (2010). Din această cauză, angajatorii se regăsesc frecvent într-o situație dificilă din punct de vedere legal, la care încearcă să se adapteze prin: •

Specializarea multiplă, extinderea în domenii conexe vine de multe ori ca o soluție sau un mod de adaptare la incertitudinea dată de procesele dificile de recrutare și angajare – numită o măsură de siguranță, un „back-up”.

Mai mult de atât, contactul cu alte domenii contribuie la dinamismul sectorului cultural de arte vizuale, la interdisciplinaritate. Nu în ultimul rând, dobândirea unor abilități diferite poate duce la o înțelegere mai bună a proceselor implicate în producția și distribuția unui produs cultural. •

Specializarea personalului deja existent. În același timp, este mult prea costisitor și dificil de găsit persoane specializate pentru fiecare nevoie specifică a organizațiilor. De aceea, ca măsură de adaptare, organizațiile investesc în pregătirea angajaților deja existenți: „Neavând pe cineva să facă asta, începi să substitui. Sau financiar, nu ai suficienți bani să angajezi un fotograf, în regulă, înveți să faci poze.” (reprezentant organizație privată)

¾¾ Incertitudinea dată de semnarea unui contract pe drepturi de autor Sectorul cultural al artelor vizuale este caracterizat de flexibilitate, însă acest lucru poate fi resimțit într-un mod mai puțin pozitiv în rândul proceselor de recrutare și încadrare. Astfel, ocupațiile au adeseori caracter sezonier, fără contracte de muncă pe perioadă nedeterminată, ceea ce marchează o situație incertă din punctul de vedere al angajării pentru persoanele în căutare de astfel de ocupații: „Deci problema asta nu e rezolvată, nici la nivel de film și nici în audiovizual, pentru că toate producțiile sunt sezoniere. […] Foarte puține case de producție angajează personal, au cât mai mult redus. Și atunci se preferă utilizarea contractelor pe proiect. Orice se întâmplă cu cei care participă după ce se termină filmul până își găsesc altceva de lucru e nerezolvat la nivelul țării” (reprezentant organizație publică). Acest tip de contract nu reprezintă o relație de lungă durată între angajator și colaborator, iar aspectul sezonier al sectorului accentuează sentimentul de incertitudine pe piața de muncă din artele vizuale. De asemenea, acest fapt încurajează specializarea multiplă, în domenii conexe, pentru a asigura un venit stabil sau mulțumitor. Nu în ultimul rând, acesta din urmă depinde de finanțările publice în domeni

177

178 Concluzii și recomandări

6. Concluzii și recomandări Piața ocupațiilor culturale este una marcată de dinamism, influențată de factori la nivel economic, social, demografic, politic și tehnologic. Așa cum a reieșit din cercetarea de față, activitatea organizațiilor din sectoarele creative și culturale este strâns legată de situația ocupațiilor din piața de muncă. Acestea din urmă se află într-un proces continuu de evoluție, pornind de la nevoile angajatorilor din sectoarele culturale și creative. Abilitățile, competențele, cunoștințele căutate în prezent formează profilurile ocupaționale relevante pentru organizațiile culturale. Astfel, la nivelul proceselor de recrutare și încadrare sunt relevate dificultăți, date de neconcordanțe între cerințele angajatorilor și ceea ce piața muncii poate oferi. O mare parte din aceste neconcordanțe se datorează lipsei oportunităților la nivelul formării educaționale și profesionale, precum și neadaptării sistemului de învățământ formal la cerințele din piața muncii. De cele mai multe ori, neconcordanța este dată de cerințele foarte înalte ale organizațiilor, ce constituie un profil ocupațional pe care sistemul educațional nu este pregătit la acel moment să îl formeze. Dezvoltarea tehnologică reprezintă un factor deosebit de important, ce influențează configurarea profilurilor ocupaționale. Au fost identificate atât dificultăți în termeni de comunicare cu publicul, cât și administrative, unde inflexibilitatea legislativă, birocratică, dar și internă a organizației îngreunează adaptarea la desfășurarea activităților de promovare și comunicare online. Specializarea multiplă reprezintă un tip de răspuns la neconcordanța dintre sistemul formal de învățământ și nevoile angajatorilor. Mai departe, aceasta conduce către interdisciplinaritate și o presiune către demersul învățării continue. Este important de reținut faptul că ocupațiile se află într-o continuă evoluție, așa cum este cazul celor din sectoarele creative și culturale. În același timp, putem discuta despre ocupații dispărute, însă putem de asemenea admite evoluția unei

178

ocupații, într-o anumită perioadă de timp, astfel încât să ajungă de nerecunoscut, profilul ei fiind descris de abilități și cunoștințe mai bine adaptate la contextul tehnologic, social sau economic. În vederea soluționării sau diminuării dificultăților întâlnite de actorii organizaționali din sectoarele culturale și creative, dar și de cei individuali, putem formula un număr de recomandări, direcții de dezvoltare în viitor. Astfel, este nevoie de actualizarea documentelor și reglementărilor legislative, a legislației pentru drepturile de proprietate intelectuală, actualizarea curriculelor din sistemul de învățământ superior, autorizarea de instituții specifice pentru organizarea de cursuri de formare profesională, dezvoltarea unor programe de formare profesională conform cerințelor de pe piața muncii, actualizarea Codului Muncii, Clasificării Ocupațiilor din România, precum și a standardelor ocupaționale inerente. De asemenea, este recomandată realizarea unor cercetări periodice de acest tip, atât pentru observarea fidelității rezultatelor, cât și pentru urmărirea evoluției pieței ocupaționale din sectoarele culturale și creative pe o perioadă mai îndelungată de timp.

Bibliografie 179

7. Bibliografie 1. Bina, V., et al. (2012). „ESSnet-culture final report”. Luxembourg: EU. 2. Creative & Cultural Skills: Sector Skills Assessment for the Creative and Cultural Industries. An analysis of the skills needs of the creative and cultural industries in the UK (2010), disponibil la http://www.oph.fi/download/143169_LinkClick.pdf 3. Coyne, I. T. (1997). Sampling in qualitative research. Purposeful and theoretical sampling; merging or clear boundaries?. Journal of advanced nursing, 26(3), 623-630. 4. Crosby, Olivia (2002). „New and emerging occupations”. Occupational Outlook Quarterly 46.3: 16-25.

11. Higgs, P., & Cunningham, S. (2008). Creative Industries Mapping: Where have we come from and where are we going?. Creative Industries Journal, 1(1), 7-30. 12. Quantifying skill needs in Europe. Occupational skills profiles: methodology and application Luxembourg: Publications Office of the European Union (2013), disponibil la http://www. cedefop.europa.eu/files/5530_en.pdf 13. World Economic Forum (2016). The Future of Jobs Report, disponibil la http://reports.weforum.org/future-of-jobs-2016/ 14. Eurostat Website http://ec.europa.eu/eurostat/web/ culture/statistics-illustrated

5. Deroin, Valérie (2011). “ Approche statistique européenne de la culture ”, Culture études 8/2011 (n°8) , p. 1-28. 6. European Centre for the Development of Vocational Training (Cedefop). (2010). The skill matching challenge: analysing skill mismatch and policy implications. Office for Official Publications of the European Communities, Luxembourg. 7. European Comission (2011). Cultural statistics. Eurostat Pocketbooks. Luxembourg: Publications Office of the European Union, disponibil la http://ec.europa.eu/ eurostat/documents/3930297/5967138/KS-32-10-374-EN. PDF/07591da7-d016-4065-9676-27386f900857?version=1.0 8. European Comission (2016). Creative Skills Europe, Trends and skills in the European audiovisual and live performance sectors. 9. Florida, Richard (2014). The Rise of the Creative Class-Revisited: Revised and Expanded. Basic books. 10. Gupta, K. (2011). A practical guide to needs assessment. John Wiley & Sons.

179

180 Anexe

8. Anexe Anexa 1 – listă ocupații noi51 Titluri ocupații noi

SCC

Nivel de studii

Abilități

Achizitor

–

Studii universitare de master

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice

Liceu

Abilități de comunicare, abilități artistice

Studii universitare de licență

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități administrative și organizatorice, abilități artistice

Liceu

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice

Actor cu studii medii

Administrator website

Antrenor personal

Artele spectacolului / Arte interpretative (muzică, dans, teatru și alte spectacole „live”) Audiovizual și media (film, radio, televiziune, video, fonograme, opere multimedia, videograme), Software, IT, Jocuri, Cercetare

–

App designer

Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design), Audiovizual și media (film, radio, televiziune, video, fonograme, opere multimedia, videograme), Software, IT, Jocuri, Publicitate

Artist 3D

Artele spectacolului / Arte interpretative (muzică, dans, teatru și alte spectacole „live”)

Artist multimedia

Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design)

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități administrative și organizatorice, abilități artistice

Asistent curator

Studii universitare de master

Studii universitare de licență

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități artistice

51 Tabel rezultat folosind ocupațiile menționate de participanții la studiu, atât in etapa cantitativă, cât și în cea calitativă

180

Titluri ocupații noi

SCC

Nivel de studii

Abilități

Asistent editor

Audiovizual și media (film, radio, televiziune, video, fonograme, opere multimedia, videograme)

Studii universitare de master

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități artistice

Asistent marketing

Audiovizual și media (film, radio, televiziune, video, fonograme, opere multimedia, videograme), Software, IT, Jocuri, Cercetare

Studii universitare de licență

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități administrative și organizatorice

Astronom

Patrimoniu cultural (muzee, monumente istorice, situri arheologice, patrimoniu imaterial)

Studii universitare de licență

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice

Autor de bandă desenată

Carte și presă

Balerin

Artele spectacolului / Arte interpretative (muzică, dans, teatru și alte spectacole „live”)

Bibliotecar digital (scanare și pregătire scanare)

Carte și presă

Brand manager cultural

Audiovizual și media (film, radio, televiziune, video, fonograme, opere multimedia, videograme), Publicitate, Cercetare

Studii universitare de licență

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități administrative și organizatorice, abilități artistice

Broker artă

Studii universitare de licență

Abilități comunicare

Cabinier

Artele spectacolului / Arte interpretative (muzică, dans, teatru și alte spectacole „live”)

Studii superioare

Anexe 181 Titluri ocupații noi

SCC

Nivel de studii

Abilități

Cenzor al calității și oportunității activităților culturale

Artele spectacolului / Arte interpretative (muzică, dans, teatru și alte spectacole „live”)

Liceu

Abilități de comunicare, abilități administrative și organizatorice, abilități artistice

Cercetător în arte vizuale

Arhive, Biblioteci, Carte și presă, Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design), Audiovizual și media (film, radio, televiziune, video, fonograme, opere multimedia, videograme), Patrimoniu cultural (muzee, monumente istorice, situri arheologice, patrimoniu imaterial), Cercetare

Studii doctorale

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități artistice

Colorist

Audiovizual și media (film, radio, televiziune, video, fonograme, opere multimedia, videograme)

Studii universitare de master

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități artistice

Comisar de licitații

Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design)

Community manager

Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design)

Studii universitare de licență

Abilități de comunicare, abilități administrative și organizatorice, abilități artistice Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități administrative și organizatorice –

Comunicator cultural

–

Studii universitare de licență

Comunicator cultural

Publicitate

Studii universitare de licență

Conservator carte (studii medii)

Carte și presă

Studii medii

Consilier cultural

Studii doctorale

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități administrative și organizatorice, abilități artistice

Titluri ocupații noi

SCC

Nivel de studii

Abilități

Consultant educațional

Publicitate, Patrimoniu cultural (muzee, monumente istorice, situri arheologice, patrimoniu imaterial), Artizanat și meșteșuguri, Cercetare

–

Consultant în design

Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design)

Consultant revitalizare / restaurare clădiri patrimoniu

Patrimoniu cultural (muzee, monumente istorice, situri arheologice, patrimoniu imaterial)

Studii universitare de master

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități administrative și organizatorice, abilități artistice

Content manager

Audiovizual și media (film, radio, televiziune, video, fonograme, opere multimedia, videograme), Publicitate

Studii universitare de master

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice

Coordonator compartimente producție

Artele spectacolului / Arte interpretative (muzică, dans, teatru și alte spectacole „live”)

Studii universitare de licență

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități administrative și organizatorice, abilități artistice

Coordonator proiect

–

Creator de modă

Studii universitare de licență

CRO specialist (optimizare rată de conversie online)

Curator

Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design)

Studii universitare de master

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități administrative și organizatorice, abilități artistice

181

182 Anexe Titluri ocupații noi

SCC

Curator expoziții (de carte)

Carte și presă

Custode

Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design)

Custode arii protejate

Patrimoniu cultural (muzee, monumente istorice, situri arheologice, patrimoniu imaterial)

Studii universitare de master

Artele spectacolului / Arte interpretative (muzică, dans, teatru și alte spectacole „live”)

Studii universitare de licență

Abilități artistice

Dans-terapeut

Artele spectacolului / Arte interpretative (muzică, dans, teatru și alte spectacole „live”)

Studii universitare de master

Abilități de comunicare, abilități artistice

Dealer artă

Dansator

Desenator (de bandă desenată)

Studii universitare de licență

Abilități

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități administrative și organizatorice

Titluri ocupații noi

Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design)

Designer de carte

Carte și presă

Designer experiențial (user experience)

Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design)

Designer expoziție / curator

Patrimoniu cultural (muzee, monumente istorice, situri arheologice, patrimoniu imaterial)

Studii universitare de master

Studii universitare de licență

Abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități administrative și organizatorice, abilități artistice

Nivel de studii

Abilități

Studii universitare de master

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități administrative și organizatorice, abilități artistice

Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design)

Designer informațional

Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design)

Designer multimedia

Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design)

Designer muzeu

Patrimoniu cultural (muzee, monumente istorice, situri arheologice, patrimoniu imaterial)

Director dezvoltare creativă

Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design)

Director of photography

Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design)

Editor

Carte și presă, Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design), Artele spectacolului / Arte interpretative (muzică, dans, teatru și alte spectacole „live”), Audiovizual și media (film, radio, televiziune, video, fonograme, opere multimedia, videograme), Arhitectură, Publicitate, Patrimoniu cultural (muzee, monumente istorice, situri arheologice, patrimoniu imaterial), Artizanat și meșteșuguri

Studii universitare de licență

Editor imagine

Audiovizual și media (film, radio, televiziune, video, fonograme, opere multimedia, videograme)

Studii universitare de master

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități artistice

Editor imagine

Audiovizual și media (film, radio, televiziune, video, fonograme, opere multimedia, videograme)

Studii universitare de licență

Abilități digitale, abilități tehnice, abilități artistice

Editor multimedia

Audiovizual și media (film, radio, televiziune, video, fonograme, opere multimedia, videograme)

Liceu

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități artistice

Abilități de comunicare

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități administrative și organizatorice, abilități artistice

SCC

Designer grafic pentru medii digitale (cu studii superioare)

Carte și presă

Designer de ambient

182

Nivel de studii

Anexe 183 Titluri ocupații noi

SCC

Nivel de studii

Abilități

Titluri ocupații noi

SCC

Nivel de studii

Abilități

Editor sunet

Audiovizual și media (film, radio, televiziune, video, fonograme, opere multimedia, videograme)

Studii universitare de master

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități artistice

Facilitator de procese culturale

–

Studii universitare de licență

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități administrative și organizatorice

Editor video

Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design), Audiovizual și media (film, radio, televiziune, video, fonograme, opere multimedia, videograme), Publicitate

Studii universitare de licență

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități administrative și organizatorice, abilități artistice

Fotograf studii superioare

Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design)

Studii universitare de licență

abilități digitale, abilități tehnice, abilități artistice

Fundraiser

Artele spectacolului / Arte interpretative (muzică, dans, teatru și alte spectacole „live”)

Studii universitare de licență

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități administrative și organizatorice

Galerist de artă / Manager de galerie

Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design)

Studii universitare de master

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități administrative și organizatorice, abilități artistice

Grafician video

Audiovizual și media (film, radio, televiziune, video, fonograme, opere multimedia, videograme)

Studii universitare de master

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități artistice

Indexator baze de date

Arhive, Biblioteci, Carte și presă, Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design), Audiovizual și media (film, radio, televiziune, video, fonograme, opere multimedia, videograme)

Studii universitare de master

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice

Inginer sistem

Software, IT, Jocuri

Studii universitare de licență

Abilități digitale, abilități tehnice

Artele spectacolului / Arte interpretative (muzică, dans, teatru și alte spectacole „live”)

Liceu

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități administrative și organizatorice, abilități artistice

Inginer sunet studii superioare

Artele spectacolului / Arte interpretative (muzică, dans, teatru și alte spectacole „live”)

Studii superioare

Inker

Carte și presă

Educator muzeal

Patrimoniu cultural (muzee, monumente istorice, situri arheologice, patrimoniu imaterial)

Evaluator de artă

Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design)

Expert autentificare

Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design)

Expert de artă / obiecte de colectie

Studii universitare de licență

Abilități digitale, abilități administrative și organizatorice

Inginer sunet

Cercetare

Studii universitare de licență

–

Studii universitare de licență

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități administrative și organizatorice

–

Expert industrii creative

Expert politici culturale

Expert tehnic de proiect

Arhive

Fabricant de carte

Carte și presă

Abilități de comunicare

Inspector de specialitate resurse umane

–

Studii universitare de licență

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități administrative și organizatorice

183

184 Anexe Titluri ocupații noi

SCC

Nivel de studii

Abilități

Istoric de artă

Arhive, Biblioteci, Carte și presă, Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design), Cercetare

Studii doctorale

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități artistice

Titluri ocupații noi

SCC

Nivel de studii

Abilități

Operator drone

Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design)

Pedagog muzeal

Patrimoniu cultural (muzee, monumente istorice, situri arheologice, patrimoniu imaterial)

Studii universitare de master

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități administrative și organizatorice, abilități artistice

Pictor digital (digital painting)

Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design) Artele spectacolului / Arte interpretative (muzică, dans, teatru și alte spectacole „live”)

PR cultural

–

PR officer

Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design)

Studii universitare de licență

Abilități de comunicare, abilități administrative și organizatorice

Proiecționist peliculă

Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design)

Proiecționist video

Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design)

Referent marketing – studii medii

Patrimoniu cultural (muzee, monumente istorice, situri arheologice, patrimoniu imaterial)

Liceu

Abilități de comunicare, abilități administrative și organizatorice

Referent specialitate în design de produs

Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design)

Restaurator carte (studii medii)

Carte și presă

Lettering (expert / specialist caligrafie)

Carte și presă

Light designer

Artele spectacolului / Arte interpretative (muzică, dans, teatru și alte spectacole „live”)

Studii universitare de licență

Abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități artistice

Make-up artist

–

Pirotehnist

Manager de scenă în producția de evenimente

Artele spectacolului / Arte interpretative (muzică, dans, teatru și alte spectacole „live”)

Școală postliceală sau sșcoală de maiștri

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități administrative și organizatorice

PPC specialist (specialist campanii de promovare payper-click cu plată de conversie)

Manager drepturi de autor

Manager proiecte culturale

Patrimoniu cultural (muzee, monumente istorice, situri arheologice, patrimoniu imaterial)

Manipulanti decor

Artele spectacolului / Arte interpretative (muzică, dans, teatru și alte spectacole „live”)

Mașinist

Artele spectacolului / Arte interpretative (muzică, dans, teatru și alte spectacole „live”)

Mediator artistic

Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design)

Mediator cultural

Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design), Artele spectacolului / Arte interpretative (muzică, dans, teatru și alte spectacole „live”)

184

Studii universitare de licență

Studii universitare de master

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități administrative și organizatorice

Școală profesională

Abilități tehnice

Studii universitare de master

Abilități de comunicare, abilități administrative și organizatorice, abilități artistice

Anexe 185 Titluri ocupații noi

SCC

Restaurator video / digital

Arhive, Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design), Audiovizual și media (film, radio, televiziune, video, fonograme, opere multimedia, videograme)

Rigger

Artele spectacolului / Arte interpretative (muzică, dans, teatru și alte spectacole „live”)

Scenarist

Artele spectacolului / Arte interpretative (muzică, dans, teatru și alte spectacole „live”)

Scenarist (de bandă desenată)

Carte și presă

Sonorizator

Artele spectacolului / Arte interpretative (muzică, dans, teatru și alte spectacole „live”)

Sound artist

Artele spectacolului / Arte interpretative (muzică, dans, teatru și alte spectacole „live”)

Sound designer

Artele spectacolului / Arte interpretative (muzică, dans, teatru și alte spectacole „live”)

Specialist consignare artă și obiecte de colecție

Specialist contabil cu specializare non-profit / culturală

Nivel de studii

Abilități

–

Abilități digitale, abilități tehnice, abilități artistice

Liceu

Abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități administrative și organizatorice

Titluri ocupații noi

SCC

Nivel de studii

Abilități

Specialist resurse umane pentru integrarea persoanelor cu nevoi speciale la locul de muncă

Studii universitare de licență

Abilități de comunicare, abilități tehnice

–

Studii universitare de licență

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități administrative și organizatorice

Specialist SEO

–

Studii universitare de licență

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități administrative și organizatorice

Specialist social media

Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design)

Stilist

Studii universitare de licență

Submission / competition manager

Publicitate

Studii universitare de licență

Abilități de comunicare, abilități administrative și organizatorice

Supervizor post-producție

Audiovizual și media (film, radio, televiziune, video, fonograme, opere multimedia, videograme)

Studii universitare de master

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități administrative și organizatorice, abilități artistice

Specialist scrieri cereri finanțare în cultură Liceu

Abilități tehnice

Studii universitare de licență / Studii medii

Studii universitare de licență

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități administrative și organizatorice

185

186 Anexe Titluri ocupații noi

SCC

Taxidermist

Patrimoniu cultural (muzee, monumente istorice, situri arheologice, patrimoniu imaterial)

Tehnician audio / video / lumini

Tehnician de scenă

Nivel de studii

Trainer industrii creative

–

Video artist

Artele spectacolului / Arte interpretative (muzică, dans, teatru și alte spectacole „live”)

Videograf

Audiovizual și media (film, radio, televiziune, video, fonograme, opere multimedia, videograme)

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități administrative și organizatorice, abilități artistice

Clasificarea Ocupațiilor din România (COR)

49%

51%

100%

Standardele Ocupaționale

53%

48%

100%

Nomenclatorul CAEN

36%

64%

100%

Nomenclatorul domeniilor și al specializărilor / programelor de studii

44%

56%

100%

Școală postliceală sau școală de maiștri

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice

Clasificarea Europeană a Abilităților / Competențelor, Calificărilor și Ocupațiilor (ESSCO)

23%

77%

100%

Standardul Internațional al Clasificărilor și al Ocupațiilor (ISCO-08)

19%

81%

100%

Studii universitare de licență

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități administrative și organizatorice

Codul Muncii

62%

38%

100%

Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară

43%

57%

100%

Anexa numărul IV FAMILIA OCUPAȚIONALĂ DE FUNCȚII BUGETARE „CULTURĂ”

41%

59%

100%

Ordonanțe de urgență anuale

44%

56%

100%

Liceu

Abilități artistice

În urma susținerii unor grupuri de lucru în cadrul Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală, au fost identificate următoarele ocupații:

186

Anexa 2 Distribuția răspunsurilor la întrebarea „Pe care dintre următoarele le consultați atunci când recrutați personal?”

–

Artele spectacolului / Arte interpretative (muzică, dans, teatru și alte spectacole „live”)

Abilități

Anexa 3 Distribuția răspunsurilor la întrebarea „Pe care dintre următoarele le consultați atunci când încadrați personal?

Clasificarea Ocupațiilor din România (COR)

71%

29%

100%

Standardele Ocupaționale

61%

40%

100%

Nomenclatorul CAEN

45%

55%

100%

Nomenclatorul domeniilor și al specializărilor / programelor de studii

51%

49%

100%

•

Manager cultural (instituții publice de cultură)

•

Antreprenor cultural

•

Administrator cultural

•

Animator cultural

Clasificarea Europeană a Abilităților / Competențelor, Calificărilor și Ocupațiilor (ESSCO)

21%

80%

100%

•

Stage manager

Standardul Internațional al Clasificărilor și al Ocupațiilor (ISCO-08)

21%

80%

100%

•

Producător artistic (spectacole)

Codul Muncii

75%

25%

100%

•

Specialist educație muzeală

Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară

56%

44%

100%

•

Specialist marketing cultural

Anexa numărul IV FAMILIA OCUPAȚIONALĂ DE FUNCȚII BUGETARE „CULTURĂ”

50%

100%

Ordonanțe de urgență anuale

57%

43%

100%

STUDY ON THE SPECIALISATIONS / OCCUPATIONS IN CULTURE 2016 Authors: Adina Manta, Ana Maria Despoiu

Table of Contents 1. Introduction . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193 2. Theoretical context . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195 3. Research methodology . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200 4. Data analysis and interpretation . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204 5. In-depth exploration of the situation of CCS occupations .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207

1. Performing arts . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207 2. Cultural heritage . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 210 3. Written culture . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 212 4. Visual arts . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 216

6. Conclusions and recommendations . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218 7. Bibliography . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 219 8. Annexes .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 220

Introduction 193

1. Introduction Abstract The market of the cultural occupations is a living system, in a permanent self-structuring and process, depending on certain factors which determine the appearance or disappearance of particular occupational needs. In order to be able to identify the new occupations in the cultural and creative sectors, it is necessary we understand the dynamics of the labour market, by means of analysing the needs that determine the cultural activity of (public or private) organisations. According to the World Economic Forum1, there are economic, political, social, demographic and technological factors that reconfigure the existing needs in the market of occupations and generate the appearance, disappearance or reconfiguration of certain occupations. Therefore, we shall hereinafter analyse the needs and factors determining the dynamics of the occupations market in the CCSs (Cultural and Creative Sectors), by combining the results of the quantitative and qualitative research.

Research objectives In order to better understand the objectives of the research and the relevance and importance of this study for the knowledge on the labour market situation and on the dynamics and evolution of the cultural occupations at present, it is necessary that we outline several concepts, starting from the existing literature in the field.

and particularly the manner of their regulation and inclusion or non-inclusion in the Classification of Occupations in Romania (COR) or in the activity standard – have been a starting point and a motivation for this study. New occupations represent a special interest of this research, as they are facing the most numerous problems regarding their inclusion in an official classification system. The update of this system is necessary both for the facilitation of the administrative procedures and for the deterrence of problems of the labour market in the cultural sectors.

The complexity of the cultural field – creativity, cultural class, cultural economy The cultural field is extremely complex, it has a continuous dynamic, which starts from its most important characteristic / feature: creativity. Creativity is the basis of innovation and it is deemed an engine of the economy.2 Thus, it becomes a kind of resource, emphasising an economic need. Furthermore, this need generates the appearance of a new social class – the creative class, as Richard Florida calls it. Richard Florida (2012) uses the concept of creative class to refer to the „people in science and engineering, architecture and design, education, arts, music and entertainment, whose economic function is to create new ideas, new technologies and new contents”, as they share values such as “creativity, individuality, difference and merit”3.

The problems professionals in the cultural and creative sectors are facing on a daily basis – administrative and labour market problems, issues related to the recruitment and employment of personnel, the abilities and skills required by cultural occupations

At first sight, creativity is an individual phenomenon, but it is altogether a social process, i.e. many times there is a need for

1 http://reports.weforum.org/future-of-jobs-2016/

3 Ibidem.

2 Florida, Richard (2014). The Rise of the Creative Class--Revisited: Revised and Expanded. Basic books, p. 8-9

193

194 Introduction collective organisation, accompanied by a systemised effort to materialise creativity. Richard Florida speaks about a creative economy (whose definition makes use of occupations), a system characterised by speed and change, wherein creativity plays a central role in the economic development (using the situation of the USA as an example). In this respect, the concept of creative class is defined through the people who are part of it, people who operate in the cultural sector and create new contents. The concept of creative economy focuses on the contribution and economic importance of the industries – and consequently of the occupations that make use of creativity. The latter is associated with values that can lead to positive changes, such as non-conformism, sense of initiative and courage to follow new ideas, curiosity – Richard Florida (2014) speaks about a creative ethos. The most important thing about creativity is that it does not represent a luxury put aside for geniuses, but it is inherent in every individual. We can speak about creativity in the field of technology, about an economic, entrepreneurial creativity, about artistic creativity – all of them being interconnected.4 In these terms, we cannot speak about occupations without speaking about abilities. Thus, the report “Future of Jobs”, published by the World Economic Forum (2016), in the context of the fourth industrial revolution, places creativity on the 10th position in the top ten abilities sought after in the labour market. The report, however, also includes a forecast, wherein this ability is expected to reach the third position, surpassed by the ability to solve complex problems and by critical thinking. Following this idea, Richard Florida (2012) noted that creativity will grow in value and importance in the fields where the traditional skills will be gradually automated or externalised.

4 Ibidem.

194

Theoretical context 195

2. Theoretical context Approaches and investigations at European level One of the most important and extended studies that have been made so far started from the EU statistical office, Eurostat, created in 1997, alongside with the Leadership Group on Culture (LEG).5 At the office’s initiative, the ESSnet-Culture was set up in 2009, with a view to improving the data collection and production processes regarding the cultural sectors, as well as to allowing a better possibility to compare the member states at European level. Later on, the European strategy “Europe 2020” joined this cultural statistics project. This strategy contains eight recommendations for Romania, including recommendations regarding the labour market and labour activation, because a low general employment rate was recorded. According to the measurements made by Eurostat in October 2016, the unemployment rate in Romania is 5.8% of the total population, as compared to the general European average of 8.3%.6 At global level, the trend is also the increase of the general unemployment, due to the population growth and to the rhythm of new job creation.7 At the same time, these data can serve as indicators for the existence of imbalances between the present employment needs and the labour market, as we shall elaborate later on. As regards the employment in the cultural field, the data collected in 2015 at EU level show that 2.9% of the employed 5 Valérie Deroin, “Approche statistique européenne de la culture”, Culture études 8/2011 (n°8), p. 1-28. 6 http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-your-country/romania/ index_ro.htm 7 World Economic Forum (2016). The Future of Jobs Report, available at http:// reports.weforum.org/future-of-jobs-2016/

population work in the cultural field8, while in Romania we only speak about 1.2% of the population.9 As compared to 2009, the first year when these measurements were made (see attached graph), an insignificant increase of 0.4% was noticed. It is possible that these data be influenced by the fact that the labour market in the cultural field tends to manifest itself differently and in a more complex manner than in other fields. The data are inconclusive for Romania, in several other cases presented in the Eurostat study, because of the small number of recorded situations (such as the number of persons working from home or who have more than one job). A characteristic of the cultural field is the increased number of freelancers, particularly within project-based activities. This may be due to a need to have an additional or alternative income, as well as to a need for developing new skills, different from the original / initial training (this mainly concerns administrative, management or communication skills)10. This employment situation is common within the performing arts and audio-visual sectors.11 In the analysis made in 2011 by Eurostat for the second edition of cultural statistics12, five economic-activity fields in the cultural field were selected: editorial activities, audio, video and television production activities, audio recording and musical production/editing, television and broadcasting activities, entertainment and creative arts, i.e. bookshops, archives, museums and other cultural categories. Among the relevant 8 Eurostat Website http://ec.europa.eu/eurostat/web/culture/statistics-illustrated 9 Ibidem 10 European Comission (2016). Creative Skills Europe, Trends and skills in the European audiovisual and live performance sectors. 11 Ibidem. 12 The first edition was published in 2007, but the data cannot be compared, because of the different methodologies used.

195

196 Theoretical context Figure 2. Employment in cultural sectors, 2009 (percent of the total).

results of this study there is one outcome of the year 2009, i.e. 1.7% of the employed persons in Europe were working in the five cultural fields considered, and Romania had one of the lowest values, alongside with Portugal and Turkey. On the other hand, the highest values of employment in the field of culture were found in the Nordic countries.13 Another interesting result regarded a specificity of the cultural sectors, i.e. working from home or having more than one job at the same time. Thus, at European level, 26% of the people match this profile in the cultural field, as compared to the general employment situation.14 As regards the occupations themselves, there were recorded growths in the employment of writers and artists at European level, in nearly all the countries, as compared to the total employment level.15

From activities to occupations, occupational situations in the labour market / Delineation of the cultural field in the labour market The cultural field is based on artistic and creative activities. At this moment it is important to remember that creativity is different from creation in that the latter is a function that activities might accomplish. But what does a cultural activity involve? According to ESSnet-Culture (2012)16 and LEG-Culture17, „cultural activities are understood as any activity based on 13 European Comission (2011). Cultural statistics. Eurostat Pocketbooks. Luxembourg: Publications Office of the European Union. 14 Ibidem, p. 65. 15 European Comission (2011). Cultural statistics. Eurostat Pocketbooks. Luxembourg: Publications Office of the European Union 16 From European Statistical System Network on Culture – A Eurostat project aiming at creating a network and a statistical framework for culture.

Source: Eurostat, EU - LFS

196

17 From Leadership Group Culture – European pilot workgroup for cultural statistics in the period 1997-2004.

Theoretical context 197 cultural values and/or artistic expressions. Cultural activities include market or non-market oriented activities, with or without a commercial meaning and carried out by any kind of organisation (individuals, businesses, groups, institutions, amateurs or professionals).”18 Thus, cultural activities deal with a diversity of possibilities and situations that in the end make up the cultural field and shape its complexity and fluidity. These categories of activities were identified and supplemented / refined within the ESSnet-Culture 2012 project. The ESSnet-Culture 2012 initiative was based on the activity of four Task Forces, out of which the activity of the third Task Force, regarding the employment in the cultural field, is relevant for this study. The employment in the cultural field was defined as follows: „Cultural occupations include occupations involved in the creative and artistic economic cycle i.e. creation, production, dissemination and trade, preservation, education, management and regulation, as well as heritage collection and preservation. These occupations involve tasks and duties undertaken: a) for the purpose of artistic expression (e.g. visual arts, performing arts, audiovisual arts etc.); b) to generate, develop, preserve, reflect cultural meaning; c) to create, produce or disseminate cultural goods and services, generally protected by copyright”19 This definition of what employment in the cultural field involves generates a delineation of three types of occupational situations, as follows: 1. „Workers with a cultural profession working in a cultural sector (e.g. an artist in an opera); 2. Workers having a cultural profession but working outside the cultural sector (e.g. a designer in car industry) 3. Workers having a non-cultural profession and working in the cultural sector (e.g. a secretary in a film production company).”20 18 Bina, V., et al. “ESSnet-culture final report” Luxembourg: EU (2012). 19 Bina, V., et al. (2012).”ESSnet-culture final report.” Luxembourg: EU, p. 144.

Thus, the vast and complex nature of the cultural field becomes visible, as do the possible difficulties related to the process of identifying the occupations that make up this field, from the viewpoint of the interdisciplinarity/applicability of specific abilities in a wide range of fields, as well as of the various employment situations that might occur. These employment situations are completed, as we mentioned above, with cooperation situations and with the status of freelancer, which makes the measurement of this phenomenon’s scope difficult. Beyond the activities making up the occupations and their distribution on each sub-field of the cultural sectors, beyond the various labour-market generated employment and collaboration situations, it is important to also consider their evolution in time. This was a goal of this study and it also represents a helpful undertaking for future forecasts related to the manner in which these sectors may evolve – starting from the needs of the employers in the first place. An approach aiming for the dynamic aspect of the occupations over the years also includes a classification of occupations in this respect, made by Olivia Crosby in Occupational Outlook Quarterly (2002). Thus, three categories are delineated: new occupations, emergent occupations and evolving occupations. 1. New occupations occur when the organisations need their employees to do things which have never been done before. An example of defining new occupations refers to the occupations’ classification system existing / used in the respective state; a new occupation involves „activities, abilities and knowledge so new, that they cannot be classified within the current system”21. Therefore, the changes in the dynamics of occupations within the labour market start from a need to which the employer tries to respond, and his response / solving manner depends on several contextual factors. The situation of the need to 20 Higgs, P., & Cunningham, S. (2008). Creative Industries Mapping: Where have we come from and where are we going? Creative Industries Journal, 1(1), 7-30, p. 11. 21 Crosby, Olivia (2002). “New and emerging occupations.” Occupational Outlook Quarterly 46.3: 16-25, p. 21.]

197

198 Theoretical context accomplish new tasks can be solved in various ways; the new tasks can be framed within the current responsibilities (job description) of the employee, but when these responsibilities have a high degree of difficulty or differ from the employee’s education / training to a great extent, a new specialisation is born – and even a new occupation.22 It is important to remember that these new activities, skills and knowledge do not occur overnight, but they are the result of combinations of factors and influences, which set in over a very long period and may thus constitute a visible change. Olivia Crosby (2002) identified a number of factors that determine and encourage / perpetuate the steady evolution of occupations within the labour market. These factors are not universally applicable, they are only the most frequent. Firstly, new technologies are considered, which require a permanent update of the abilities involved in their use. Secondly, we are talking about the changes in legislation or the various regulations regarding the workplace or business practices, which may have a major impact on the manner in which private or public organisations operate. Another possible factor that generates new occupations and specialisations is related to the demographic changes among the population (we are referring here to influences due to immigration, population ageing, education level). These factors represent only a few of the possible ones and they do not even guarantee the occurrence of occupations. 2. Emergent occupations were defined as unidentified occupations in the occupations classification system of 198023 in a study on the identification of emergent and evolving occupations in the United States of America, made by the Texas Office for Career Development Resources. Thus, the national occupations classification systems prove to be useful, particularly in a first stage of identifying occupations with an outdated activity standard or occupations that are totally absent. 22 Ibidem 23 Original name, Standard Occupational Classification System.

198

3. The third indentified category of occupations, the evolving occupations, refers to those occupations that exist in the classification system, but whose responsibilities have drastically changed since the last investigation, as far as the skills and knowledge level are concerne.24 When we speak about skills and knowledge, we implicitly speak about the ongoing learning or training 25, too. The expertise of an employee may be acquired by means of studying or experience, his and her skills are based on this expertise, and the employee has the possibility to apply these skills at his / her job.26 The ongoing learning and training may include both an official / formal and an informal learning process. When we balance the knowledge and skills of an individual and his/her occupational profile, which they must match (the needs of the organisation), mismatching cases occur many times. These mismatches27 refer to the lack of abilities or their rarity28, as well as to the situation wherein the qualifications exceed the demands of the market. The identification of these cases is important, as it may lead to the identification of problems or obstacles which the creative sectors face, including the administrative or legal hindrances. Problems may occur, for example, at the level of higher education, training, development or specialisation courses; thus, the education or training play an essential role in the labour market configuration. As far as skills are concerned, the European Centre for the Development of Vocational Training (2010) identified four matching and mismatching situations, respectively, in relation to the education level. Thus, we can find: 24 Crosby, Olivia (2002). “New and emerging occupations.” Occupational Outlook Quarterly 46.3: 16-25, p. 21 25 Lifelong Learning (2007-2013) is also a project developed by the European Commission, offering education and training opportunities, for persons of any age 26 Gupta, K. (2011). A practical guide to needs assessment. John Wiley & Sons 27 Original term: mismatching. 28 Creative & Cultural Skills (2010): Sector Skills Assessment for the creative and cultural industries.

Theoretical context 199 a) „matched education and matched skills; b) overeducation, but skill matching;; c) matched education, but overskilling; d) overeducation and overskilling.”29 The profile, the description / activity standard of an occupation answer the need of the employer, thus determining the labour market demands. Furthermore, the persons who wish to work in a sector where the demands have increased will have to adapt themselves, and at this point the training and education institutions play a very important role. But it is possible that the reality of the labour market change in a much too fast pace to allow the update of the existing training and specialisation opportunities. The fourth situations listed above do not seem sufficient to describe the reality, though. Moreover, these differences between the supply and demand may be alternately seen as a trend towards balance (or imbalance). In „Creative & Cultural Skills: Sector Skills Assessment for the Creative and Cultural Industries” (2010) we find four types of balance or imbalance situations in the relation between the skills and the employer’s need or demand. Thus, we speak about: i) “Skills shortage imbalance – mismatch caused by companies demanding higher qualification than are available in the local workforce;

iv) Skills surplus imbalance – mismatch caused by a workforce which cannot find local employment to match their skills and aspirations.”30 The factors that cause mismatch situations may result from an insufficient education or training, issues in the adaptation to the technological or labour market changes, business practices.31 Thus, a match or equilibrium situation is desirable or it is a goal in itself, being a measure to fight unemployment, both at the level of cultural sectors and in general. This study is an attempt to capture the reality of the labour market in the CCS, aiming specifically to identify new occupations, to analyse the dynamics and evolution of existing ones, as well as the factors which influence this dynamics. The European initiatives show, inter alia, an increased interest in CCS, in their economic contribution. The study becomes relevant in this context, representing a first exploration of the labour market in the CCS. The employment rate in the CCS is under the European average, pointing to the existence of mismatches and imbalances related to the occupational profile (which includes abilities, skills and knowledge) aimed for, as well as to the opportunities given by the educational system for attaining this profile. Last, but not least, the dynamic nature of the cultural field plays an important role in the manner in which occupations evolve and appear, requiring a permanent adjustment.

ii) Low skill equilibrium – employers face few skill shortages in a predominantly low skilled workforce, where there is little incentive to participate in education and training and raise qualification levels and aspirations iii) High skill equilibrium – economy with a strong demand for high level skills, which has a positive effect throughout the supply chain on enhancing the aspirations and actions of individuals with respect to participation in education and training;

30 Creative & Cultural Skills: Sector Skills Assessment for the Creative and Cultural Industries, p. 27.

29 European Centre for the Development of Vocational Training (Cedefop). (2010). The skill matching challenge: analysing skill mismatch and policy implications. Office for Official Publications of the European Communities, Luxembourg, p. 63

31 European Centre for the Development of Vocational Training (Cedefop). (2010). The skill matching challenge: analysing skill mismatch and policy implications. Office for Official Publications of the European Communities, Luxembourg.

199

200 Research methodology

3. Research methodology With a view to X-raying the occupation market in the cultural and creative sectors of Romania, this study approaches a mixed methodological perspective. The mixed research involves combining the quantitative techniques, methods and approaches in a single study, with a view to providing a pluralist and complementary perspective on the research universe.32 Furthermore, by adopting such a methodology, a better understanding and description of the studied social phenomenon are provide.33

Research objectives 1) Analysing the dynamics and evolution of currently existing occupations in the CCS. 2) Identifying the factors that influence the dynamics of the specific occupations market in the field of culture. 3) Indentifying new occupations in the CCS and describing them from the viewpoint of abilities and skills. 4) Indentifying the evolving occupations, as well as the occupations that have disappeared from the CCS labour market. For a good development of the empirical undertaking we proposed the following operational definitions: New occupations: Occupations in the cultural and creative field, which exist on the labour market, but are not included in the Classification of Occupations in Romania. Evolving occupations: Occupations that exist in the Classification of Occupations in Romania, but their activity standard does not match the labour market demands anymore. 32 Johnson, R. B., & Onwuegbuzie, A. J. (2004). Mixed methods research: A research paradigm whose time has come. Educational researcher, 33(7), 14-26. 33 Johnson, R. B., Onwuegbuzie, A. J., & Turner, L. A. (2007). Toward a definition of mixed methods research. Journal of mixed methods research, 1(2), 112-133.

200

Vanished occupations: Occupations that exist in the Classification of Occupations in Romania, but have vanished from the labour market in the last ten years. With a view to attain the research objectives, the data collection was made in two stages: - a stage involving quantitative methods and techniques, in order to cover a large part of the research universe; - a stage involving qualitative methods and techniques, which provided the in-depth exploration of the context and dynamics of the occupation market in the field of culture. I. The quantitative stage The instrument used to collect the data was the questionnaire, applied by means of an online platform34, which ensured an easier and more practical way of answering the questions. In order to have a comprehensive image on the dynamics of occupations in the field of culture, the target group was made from by persons in management positions within public and private cultural institutions, as well as NGOs; the study aimed at covering the situation of the occupations in the 11 cultural and creative sectors. The 11 cultural and creative sectors were chosen following the discussion groups organised for the White Book of the Cultural and Creative Sectors; the typology can be deemed representative, as it was drawn up together with experts in these fields. 1. Archives 2. Libraries 3. Books and mass media 4. Visual arts (plastic arts, photography, design) 34 The online platform used for the data collection was the www.culturadata.ro.

Research methodology 201 5. Performing arts (music, dance, theatre and other live performances) 6. Audiovisual and media (film, radio, television, video, phonograms, multimedia works, videograms) 7. Software, IT, games

9. Advertising 10. Cultural heritage (museums, historical monuments, archaeological sites, intangible heritage) 11. Crafts and handicrafts The data collection stage took place between 17 October – 6 December 2016. We distributed 1736 questionnaires; the total answer rate was 8% (142 questionnaires were filled in).

Table 1. Response rates Number of Number of distributed collected Response rate questionnaires questionnaires (% of collected (absolute (absolute questionnaires) frequencies) frequencies)

Public organisations in the cultural and creative field

578

37%

Private organisations in the cultural and creative field

592

NGOs operating in the cultural and creative field

566

23%

30%

Non-answer

Description of the databases used in the sampling process: 1) Private organisations operating in the cultural and creative field. Out of Romanian companies, provided by Borg Design, we selected a sample of 553 organisations, on the following criteria:

8. Architecture

Organisation type

statistical, non-probabilistic methods, hence the difficulty / impossibility of extrapolating the results to the level of the entire studied population. Despite this drawback, the collected data at least reveal emergent trends in the CCS.

The data obtained following the quantitative stage mainly provide an overall image on the situation of new occupations that have appeared in the cultural and creative fields and they cannot be generalised to the entire market of cultural occupations. The limits of the sample are specific to the

- Number of employees – this criterion ensured the covering of micro-companies, with a maximum number of 10 employees, small companies (10-50 employees), as well as medium companies (50-250 employees)35, included in this sub-sample, - NACE code (Statistical Classification of Economic Activities in the European Community) – we made use of the ESSnet Culture report36, and we only selected the NACE codes representing companies / organisations having cultural activities as main economic activity, as well as companies / organisations which mostly develop a cultural economic activity (Annex 1). Therefore, the NACE system made by ESSnet regarding the proportion of the cultural activity in the total economic activity of a company was carried out according to the description and products provided by the companies with the respective NACE codes.37 2) Public organisations operating in the cultural and creative field. Starting from our in-house centralized data of all the public cultural institutions in the country, the link to the questionnaire was sent to 578 representatives of these institutions.

35 This criterion is grounded on the Law no. 346/14.07.2004 on the small and medium enterprises. 36 Bina, V., Chantepie, P., Deroin, V., Frank, G., Kommel, K., Kotynek, J. and Robin, P., 2012. ESSnet-culture final report. Luxembourg: EU. 37 Bina et all (2012, pp. 72).

201

202 Research methodology 3) Non-governmental organisations operating in the cultural and creative field. Within this study, the non-governmental organisations deemed active in the field of culture were defined as NGOs that have applied for cultural projects financing in the last two years (2015-2016). Therefore, we built the contact info database starting from the lists of applicants to sources of cultural funding offered by the National Cultural Fund Administration and by the Management Unit of the Project on the grants Preservation and revitalisation of the natural and cultural heritage and Promoting diversity in culture and art within the European cultural heritage. The link to the questionnaire was sent to a total of 527 active non-governmental organisations. Table 2. Statistical weight of the public, private and non-governmental organisations in the structure of the sample Sample structure (absolute frequencies)

Weight in total sample

Public organisations in the cultural and creative field

578

33%

Private organisations in the cultural and creative field

592

34%

Non-governmental organisations operating in the cultural and creative field

566

33%

Total

1736

100%

Organisation type

Description of the research instrument With a view to x-raying the dynamics of occupations in the cultural and creative sectors, in order to identify the new and emergent occupations specific to these fields, in the quantitative stage we used the online questionnaire as a research instrument which had a fill-in time of 15-20 minutes. It was distributed via an online platform, in order to facilitate the data collection from the respondents. The questionnaire was structured in three sections: 1) Introductory section, which aimed at measuring the respondents’ perception on the match/mismatch between the training provided by the current education

202

system and the existing demands in the labour market in the cultural and creative sectors, as well as the match/ mismatch between the current professional training market and the demands in the labour market. 2) New occupations in the cultural and creative field. This section focused on identifying existing occupations in the labour market, yet non-included in Romania’s Code of Classifications, their description from the viewpoint of education level and skills. 3) General data section. In this section we collected administrative data related to the organisations represented by the respondents Pre-testing stage In order to ensure the quality of the data and to verify the validity of the research instrument, the questionnaire underwent a pre-testing stage between 21–30 September 2016. The pre-testing was made on a sample of 63 persons; the sample was created on the availability criteria and had a response rate of 11%. Following the pre-testing, the questionnaire was improved by implementing the respondents’ suggestions. II. The qualitative stage Aiming for an in-depth exploration of the dynamics of the occupations market in the cultural and creative fields, as well as for a better understanding of the factors underpinning this dynamics, the study was supplemented with a qualitative stage of data collection. Therefore, in this stage four focus-groups were set-up, one for each of the following CCS:38 Visual arts39 The visual arts sector is based on activities of creation, production and distribution of works in the field of plastic arts, photography and design. 38 Bina, V., et al. (2012).”ESSnet-culture final report.” Luxembourg: EU. 39 Bina, V., et al. (2012).”ESSnet-culture final report.” Luxembourg: EU , p. 306.

Research methodology 203 Books and mass media40 Based on the creation, editing, publishing and distribution activities, the Books and mass media field focuses on such cultural objects as books, periodicals, magazines and newspapers, regardless of their (print or digital) format. Performing arts41 Performance refers to the act of presenting an art form / work directly in front of a public. The performing arts include: music, theatre, dance, cabaret, puppets shows, comedians’, ventriloquists’ and jugglers’ performances, live film-music playing etc. Contemporary art includes any activity or performance that involves the presence of the artist as a “medium“. Heritage42 The heritage field comprises museums, historical and archaeological sites, which share activities of production, dissemination and preservation of heritage, as well as activities of education and regulation or management. Starting from these definitions of the cultural and creative sectors, we set-up four focus-groups, structured on the respondents’ availability, too: 1.1.Performing arts 2.Visual arts (plastic arts, design, audio-visual)

mix was to provide the discussion with dynamics and diversity. The sampling method used was the theoretical sampling requiring the selection of respondents depending on the requirements / specificity of the theme approached within the study (Coyne, 1997)43. Therefore, each group was made from 4-6 representatives of cultural organisations both from the public environment and from the private and NGO environment. Description of the research instrument The focus group guidelines were structured into two sections: 1) Section regarding the understanding of how the respondents work with the Classification of Occupations in Romania, with a view to identifying their experiences with this instrument, as well as to discussing actual examples of recruitment and employment situations. 2) Sections regarding the identification of new occupations, of occupations that have evolved and of vanished occupations in the cultural and creative field. These sections had the purpose to explore the dynamics of the occupations market and to identify the factors that generated this dynamics. At the same time, these sections aim at identifying the current needs in the cultural occupations market, in terms of abilities, knowledge, skills, as well as at identifying the manner in which the labour market needs have changed over time.

3.Cultural heritage 4.Books (Libraries and Publishing Houses) Structure of the focus groups Each focus group aimed at gathering representatives both from the public sector and from the private and NGO sectors. The reason why the groups’ structure required a public-private-NGO 40 Bina, V., et al. (2012).”ESSnet-culture final report.” Luxembourg: EU , p. 297. 41 Bina, V., et al. (2012).”ESSnet-culture final report.” Luxembourg: EU , p. 314. 42 Bina, V., et al. (2012).”ESSnet-culture final report.” Luxembourg: EU , p. 285.

43 Coyne, I. T. (1997). Sampling in qualitative research. Purposeful and theoretical sampling; merging or clear boundaries?. Journal of advanced nursing, 26(3), 623-630]

203

204 Data analysis and interpretation

4. Data analysis and interpretation I. Outlining general directions of the situation of occupations in the cultural and creative sector The economic potential and the social contribution of the cultural and creative sectors are only two aspects which should draw the attention upon these sectors’ importance. Richard Florida foresaw the occurrence of a creative economy, referring to the American society; but where does Romania stand from this point of view? The data and information are insufficient at this time, we are far from answering this question, but this research is a first step at local level towards learning and understanding more about CCS. As we consider this field outlined by the activities of (public, private or non-governmental) cultural organisations, the attention paid to the labour market in the cultural field is a practical approach. This allows the access to details related to the processes of recruitment and employment, also revealing the possible difficulties or obstacles that the organisations are facing. The section dedicated to the analysis and interpretation of the results is structured in two sub-sections. The first sub-section generally outlines the situation of the new occupations in the CCS, discussing the demographical structure of the cultural organisations, the relation between the education system and the demands of the labour market, as well as the statistical description of the new occupations identified, from the viewpoint of the skills and personnel categories. The second sub-section of the analysis aims for the indepth exploration of the dynamics of this market in the field of performing arts, visual arts, heritage and written culture.

204

I.I. Description of cultural organisations from the viewpoint of personnel’s characteristics The demographic structure of the cultural organisations is becoming an indicator for the understanding of the occupations market’s dynamics. Most of the employees of the cultural organisations (whether from the public field or from the private or non-governmental fields) that we deal with in this study belong to the age categories 19-35 and 36-45 years old; these data provide a perspective on the creative class from the view point of the age as a socio-demographic variable. Therefore, the dynamism of the occupations market in the cultural field can also be explained through the mainly young workforce, which configures new needs at organisational level. Table 3. Distribution of employees in cultural organisations on age categories – availability sample What age category do your organisation's employees fit in? 19-35 years old

32%

36-45 years old

35%

46-60 years old

26%

above 60 years old

Another more and more frequent phenomenon within the CCS is the externalisation of some activities to collaborators. From the demographic viewpoint, 40% of the respondents stated that the collaborators of the cultural organisations were between 19 and 35 years old (Table 4). Table 4. Distribution of cultural organisations’ collaborators on age categories – availability sample What age category do your organisation's collaborators fit in? 19-35 years old

40%

36-45 years old

34%

46-60 years old

17%

above 60 years old

10%

Data analysis and interpretation 205 I.II. Relation between the education and training market and the needs of the labour market in the cultural field The identification of new occupations would not be complete without detecting the factors that have contributed to the various changes over time; this undertaking highlights a complex process, wherein the technological development, the migration flows, the legal and educational systems interweave in their impact on the cultural field. In order to better understand the labour supply and demand in the CCS market, it is important to understand the relation between the skills and knowledge provided by the education system and the demands in the labour market, as well as and the manner in which the educational system prepares the creative class from the viewpoint of knowledge. A proportion of 25% of the respondents consider that the current education system does not respond to the demands on the labour market, which illustrates a skills shortage44 (Table 5). Table 5. Distribution of the agreement on the matching between the current education system and the labour market demands – availability sample Does the current education system match the demands of the labour market, in the field of culture? Total disagreement

25%

Disagreement

38%

Neutral

28%

Agreement

Total agreement

The relation between skills and labour market demands is also illustrated by the cultural organisations’ representatives’ perceptions on the match between the current professional training supply and the demand in the labour market, only 3% of the respondents agreeing that the current professional training market (courses, trainings) is covering the existing needs in the labour market, in the field of culture. 44 „Skills shortage (imbalance) – refers to a mismatch given by the high demands of the organisations, for which there is no sufficiently qualified workforce (Creative & Cultural Skills, 2010)

Table 6. Distribution of agreement on the matching between the professional training market supply and the demands on the labour market – availability sample Does the current professional training market (courses, trainings) cover the existing needs in the labour market, in the field of culture? Total disagreement

16%

Disagreement

36%

Neutral

31%

Agreement

15%

Total agreement

Therefore, these data outline the relation between the education and training system and the demands of the labour market, a relation built on a skills imbalance, which illustrates the necessity for a better understanding of the demands of the labour market in the CCS, as well as for an adjustment and reconfiguration of the cultural training supply, in order to respond to the existing needs. I.III. General description of new occupations in the Cultural and Creative Sectors In this study we defined new occupations as being the occupations that exist on the labour market, but are not included in the Classifications of Occupations in Romania. Of the total respondents, 36% stated that in the last five years new occupations had appeared within the cultural organisations they represented45, thus illustrating the dynamics of the cultural sectors from the occupational viewpoint. Table 7. Distribution of perception on the appearance of new occupations in CCS In the last 5 years, have any new occupations appeared within the organisation or the activity field wherein you work? Yes

36%

64%

45 The list of the new occupations identified within this study is found in Annex 1

205

206 Data analysis and interpretation The main personnel categories identified by the respondents as necessary for the new occupations are the category of culturally specialised personnel and technically specialised personnel. Therefore, 22 of the new occupations identified by the representatives of the cultural organisations require personnel with cultural specialisation and 15 of these occupations require personnel with technical specialisation (Table 8). The need for technically-specialised personnel illustrates the impact of technology on the level of the dynamics of the cultural occupations market, generating specific organisational needs. Table 8. Categories of personnel necessary for the new occupations in CCS Out of the following personnel categories, which does each new occupation identified belong to? Absolute frequency

Weight

Personnel with cultural specialisation

0,55

Personnel with technical specialisation

0,37

Administrative personnel

0,1

Moreover, ten of the new occupations identified require digital skills and seven require technical skills (Table 9). This once more illustrates the impact of the technological development and of the digital communication channels on the occupational needs in the CCS. At the same time, we notice that seven of the new occupations require communication skills and only six require artistic skills (Table 9). Table 9. Skills required for the new occupations in CCS What skills must the applicant have for the new occupations identified? Absolute frequencies

Weight

Digital skills

0,21

Communication skills

0,27

Technical skills

0,18

Organisation and communication skills

0,18

Artistic skills

0,15

Thus, the dynamics of the occupations in the field of culture is influenced rather by the technological changes than by artisticcreation related factors.

206

In-depth exploration of the situation of CCS occupations 207

5. In-depth exploration of the situation of CCS occupations In order to better understand the cultural and creative sectors, we shall hereinafter make an in-depth analysis of the situation of occupations in the performing arts, visual arts, cultural heritage and books sectors, highlighting each sector’s specificity from the viewpoint of the changes that have appeared in the needs and demands of this market.

1. Performing arts 1.1. An x-ray of the occupations market dynamics in the field of performing arts The situation of occupations in the field of performing arts can be approached from two perspectives, i.e.: •

from the viewpoint of the factors that determine de configuration and reconfiguration of occupations;

•

from the viewpoint of the manner in which the personnel in this sector is adapting to the fast changes at the level of occupations.

Therefore, for a better understanding of the occupations market dynamics in this sector, we shall approach both the factors that lead to the configuration of new occupations and the manner in which the persons working in this field approach these changes. Factors that determine the dynamics of the occupations in performing arts Crosby46 analyses the evolution of the occupations, focusing her analysis on the identification and explanation of the factors that influence the occupations market. Moreover, with a view to identifying the new occupations in the performing arts, we need to understand the context wherein these occupations appear, as 46 Crosby, Olivia (2002). “New and emerging occupations.” Occupational Outlook Quarterly 46.3: 16-25 p. 21.]

well as the needs they respond to. Therefore, the main factors that determine the appearance of new needs, as well as the modification of existing needs in the occupational market are the migration flows (migration of education and migration of ideas by digital means) and the technological development. The fast changes determined by the technological evolution make their presence felt in the field of performing arts both at the level of the technical process of a performance’s production and at the level of the channels of communication with the public. Technically speaking, the demands and the needs regarding the special effects, the light effects or sound effects are closely related to the reconfiguration of the necessary skills to meet these needs. Therefore, we can identify new occupations and skills pertaining to the “backstage” of a show and directly addressing the technical equipment necessary for a good performancel. Furthermore, when we analyse the effects of the techno logical evolution in relation to this cultural and creative field, it is necessary that we have a criss-crossed approach which would also consider aspects pertaining to socio-demographic variables, such as age. The fast evolving technology and its fast changes that create new needs and demands in the performing arts require an ongoing learning process, mostly associated with young people. „We also have in our institution older persons. It is hard to ask them to know how to use all kinds of PC applications. We usually resort to these young people when we are dealing with something more complicated on the lights equipment” (representative of a public organisation). At the same time, the refinement of technology also results in a labour-division process, involving the splitting of an occupation into several occupations: „While in the old days we used to have the sound operator, in charge of the sound, now we have a sound operator, a sound engineer and a sound designer. Theoretically, they all deal with the sound of a performance,

207

208 In-depth exploration of the situation of CCS occupations but in practice each of them does something else and performs different tasks” (representative of a private organisation) The impact of the technological development is also felt in the communication with the public, generating specific organisational needs. The appearance of the Internet and of the social media channels has reduced the distance between the public and the performing arts organisation, and the interaction of the public with such organisations has intensified. Therefore, the appearance and development of such communication channels (e.g. Facebook) leads to the configuration of new occupations, such as social media expert, online communication expert, online PR assistant. As far as the performing arts are concerned, the main interactions with the public (information, promotion etc.) take place in the online environment: „Back in the past, performances were announced on the radio, on TV, but we could not tell how many people were going to come or how many people the information reached. Now we take most of the information from Facebook. And this is important for the actors, for the dancers, it is very important, because this way they can estimate how many people will come to the performance “X”. They must keep records by phone all the time, and for this we mostly need media managers” (representative of a private organisation) On the other hand, the development of the Internet and of the online communication channels leads to the phenomenon of ideas migration. Due to the rise of the Internet access, a new, more educated type of public is emerging, in touch with the trends of performing arts from abroad, looking for artistic products found in the online environment (e.g. recordings on Youtube with various artistic performances): „Now everybody has Internet access. How can you take a spectator by surprise, when they saw some eccentric performances on the Internet, with light shows, with video mapping?” (representative of a private organisation) The organisations in the performing arts sector feel this situation as a pressure to keep up with what is happening in other countries in terms of technology used in the performances, but the main barrier they face is the lack of specialised

208

personnel. The few professionals that can do the job of a light designer or video mapping artist are persons who have acquired the necessary skills and knowledge in specialisation classes outside the country. Therefore, the impact of the migration flows at the level of the needs and demands in the occupational market materialises both at the level of the migration of ideas (via the Internet) and at the level of the migration of persons (via specialisations in education institutions from abroad. All these changes of the demands and needs at the level of the performing arts generate the following problems pertaining to the recruitment and employment of professionals: ¾¾ Problems pertaining to the outdated legal documents regarding the occupations in Romania. Difficulties of recruitment and employment due to the mismatch between the Classification of Occupations in Romania and the reality on the labour market. This situation also becomes problematic because both the recruitment and the employment of the personnel are based on documents such as the Labour Code, the Occupational Standards and the Classification of Occupations in Romania (Annex 2, Annex 3). In order to solve these bureaucratic problems, the following solutions are applied: •

Externalisation of activities via collaboration with freelancers. Working with collaborators is a frequent practice in the world of performing arts and it is practised for highly-specialised activities. Furthermore, the collaborations also take place in the case of projects on limited periods of time or for the execution of punctual activities of a larger project. Most of the time, collaborators are perceived as persons with sets of abilities and skills superior to the average on the labour market. Therefore, the collaborator is contracted when the organisation deals with special requirements, different from the everyday demands.

In-depth exploration of the situation of CCS occupations 209 •

The employment of the personnel on other positions or on complementary positions.

¾¾ Imbalance in the relation between the skills existing in the labour market and the need or demand of the employer. a more and more frequent situation in the labour market (in most sectors and fields) is the mismatch between the skills acquired within the formal education system and the demands of the labour market.47 This situation is also found in the performing arts sector: The formal educational system does not prepare professionals with the necessary abilities and skills, required in the labour market: „What they teach you in school has no relation whatsoever with what is required from us. To be honest, by the time you graduate four years of college, the technology is already super-advanced, you are way behind, anyway. But the greatest problem is that faculties do not keep up with the technological evolution. For example, for the sound or lights part, there are no curricula to teach them the latest software” (NGO representativ). At the same time, there are situations of imbalance in the relation between the skills that exist in the labour market and the need or demand of the employer, which in the performing arts sector translates as a skills shortage, i.e. a mismatch given by the very high demands of the organisations, for which there is no sufficiently-qualified workforce.48 The solutions identified by the respondents for the skills shortage situation are: •

Professional training courses.

•

In-house professional training and specialisation.

47 European Centre for the Development of Vocational Training (Cedefop). (2010). The skill matching challenge: analysing skill mismatch and policy implications. Office for Official Publications of the European Communities, Luxembourg. 48 Creative & Cultural Skills: Sector Skills Assessment for the Creative and Cultural Industries, p. 27.

•

Sending the employees to international conferences or experience-exchange programmes.

1.2. A comparative analysis of the public, private and nongovernmental sectors, in the sphere of performing arts In order to better understand the needs and dynamics of the occupations in the sector of performing arts, it is necessary to highlight the differences between the public, private and NGO environments. Based on factors like administrative or bureaucratic structure or financing sources, differences are outlined between the three fields, in terms of needs and demands in the labour market. Flexibility Due to a more bureaucratic administrative structure, the public organisations in the performing arts sector present less flexibility as far as the recruitment and employment process is concerned. While the public organisations are limited by the organisation chart, in the private and NGO environments we notice a greater flexibility when recruiting and employing a person, depending on the need that exists in the organisation at the respective moment. Therefore, the bureaucratic administrative factor becomes an important factor in the manner in which each organisation relates to the personnel needs that occur in that organisation. At the same time, we can notice that within the private organisations and NGOs there is a greater availability for externalisation of certain activities to collaborators than in the public environment, as the latter is more strongly regulated in terms of the bureaucratic processes of contracting collaborators. Novelty and innovation In the NGO environment there is a pressure for novelty and innovation, derived from the practice of accessing cultural funding. Therefore, the lack of a budget permanently makes the NGOs find new, innovative concepts in order for them to access

209

210 In-depth exploration of the situation of CCS occupations the funds available from various cultural institutions: „As far as we are concerned, in the field of NGOs we must always be able to produce, to obtain, to generate funds. We must squeeze our brains for ideas of performances as new as possible, because the funding criteria include points for originality, innovation” (NGO representative) Moreover, there are situations where the projects staged by cultural NGOs require partnerships with other organisations from abroad, and this contributes to the novelty of the artistic concepts. However, the public organisations also feel a pressure for adjustment and innovation, generated by the private and NGO environments, but, because their smaller degree of flexibility, the process of implementing new ideas is made difficult by bureaucratic administrative structures. Consequently, the type of the artistic product and the degree of complexity from a conceptual or technical point of view generate different occupational needs. The flexibility of the private and NGO environments, due to the types of existing budget and to the bureaucratic administrative structure, facilitates the access to professionals in new fields. However, the advantage of the public institutions resides in the developed infrastructure, which allows the dissemination of cultural products on a much wider scale.

2. Cultural heritage 2.1. An x-ray of the dynamics of the occupations market in the cultural heritage sector Among the factors that influence the market of occupations in the cultural heritage sector, we can identify the technological development. The impact of the technological development at the level of the occupations dynamics is materialised in: •

The creation of new needs in the occupations market in terms of skills and knowledge.

•

Work automation, which leads to the replacement of some human skills and to the disappearance of certain occupations.

Thus, the technological development leads to the appearance

210

of new needs in terms of skills and knowledge, and these needs configure the appearance of new occupations. Similarly to the case of the performing arts sector, the impact of the technological development must be understood in relation with the socio-demographic variable age; youngsters have an advantage in terms of technological and digital skills and knowledge, as compared to older people. Therefore, the development of technology and the appearance of the online environment generate a mismatch between the skills and knowledge of older people and the needs of an institution in the cultural heritage sector. Such situations appear frequently in the administrative, communications and PR departments, which require the channelling of the activities to the digital environment, via computers. The lack of flexibility and the lack of a re-specialisation desire hamper the activities of such institutions: „In the organisation I represent, I found people employed for over 20 years in the institution, the age average being somewhere at 50+, who were not at all up-to-date with the workforce requirements in the positions they occupied. They had no idea how to use a computer, neither did they have any desire to learn” (representative of a public organisation) On the other hand, another characteristic of the cultural heritage sector is the need for interdisciplinarity. Interdisciplinarity is a need that can be found at the level of cultural and creative sectors, directly affecting the manner in which new occupations are configured, as well as the way certain occupations vanish from the labour market. At the same time, interdisciplinarity involves the application of specific abilities in a wide range of fields, as well as in the various employment situations that might occur. Nevertheless, it is interesting to notice the relation established between this need for interdisciplinarity and the labour division: the labour division becomes fuzzy, the boarders between occupations are no longer perfectly outlined, they are rather blurred. This means that performing certain activities requires diverse knowledge and skills, and there is a pressure for ongoing learning: „We are a small organisation, we operate on projects. As for myself, I reach the point where I know how to do management projects, book-keeping, PR, alongside with my architecture workshops.” (NGO representative)

In-depth exploration of the situation of CCS occupations 211 The pressure for accessing cultural funds, which exists particularly in small non-governmental organisations, also raises the pressure for interdisciplinarity; certain processes of adjustment to this situation occur: re-specialisation or ongoing learning processes. Nevertheless, interdisciplinarity raises hybrid occupational needs, requiring the interweaving of abilities and skills from different disciplines / fields. An example would be the museum / exhibition designer – an occupation which must combine abilities and skills from the sphere of art and creation with abilities from the sphere of architecture (spatiality conceptualisation) and with information / knowledge from the field of history: „The museum designer is the one who deals with the re-conceptualisation of spatiality, with the changes pertaining to spatiality. He is the one who gets involved in the concept of an exhibition, but in order to do that, besides these artistic qualities, he also must know what that exhibition is all about, he must have some knowledge of history” (representative of a public organisation) All these changes in the demands and needs generate the following problems pertaining to the recruitment and employment of experts: ¾¾ Outdated legal documents related to the regulation of the occupations in the cultural heritage field. the appearance of new occupations that are not found in the Classification of Occupations in Romania generates problems within the cultural heritage organisations in the personnel employment processes. At the same time, there is also the problem of the outdated occupational standards and education level related to occupations, which do not reflect the reality in the labour market. The solutions identified by the respondents for this kind of situations are: •

externalisation of certain activities to collaborators, with the purpose to meet a punctual, short-term organisational need

•

recruitment of personnel for certain positions and their employment on complementary positions or on other positions that do not reflect the activities performed within the organisations. Such an example is the occupation of conservator, which on the legal documents appears only with high school education, while in the labour market there are conservators with higher education: „For example, there is the conservator with high school education and the conservator with higher education. But in the COR there is no conservator with higher education, so, where do I put him, in order not to affect his salary? Many times I employ him as a restorer, even though a restorer is not the same as a conservator, but I have no other solution” (representative of a public organisation)

¾¾ Discrepancy between the professional training in the educational system and the reality of the labour market. According to the European Centre for the Development of Vocational Training (2010), there are four situations of match and mismatch, respectively, as regards the skills, in relation to the education level. Thus, we may find: •

„Match between education and skills;

•

Education superior to the needs, but match in skills;

•

Match in education, but skills superior to the required level;

•

Education superior to the needs and skills above the required level.”

In the sector of the cultural heritage we find the situation where there is no match between the level of formal education and the skills required by the employer. This imbalance between the workforce demand and supply is also fed by the need for interdisciplinarity, which becomes more and more present in this sector. The solutions identified by the respondents in order to respond to this imbalance are:

211

212 In-depth exploration of the situation of CCS occupations •

Ongoing learning via training courses;

•

Organising workshops and conferences wherein experience exchanges are carried out, between national and international experts.

¾¾ Lack of specialised workforce supply. A specific problem of the heritage sector is the disappearance of certain occupations, i.e. experts on the labour market, although the need still exists in the market. This is the case of crafts and craftsmen that are disappearing from the market, because of the technology and mass production, although there still are certain sectors that need their abilities and skills: „There are many occupations that are disappearing and there is still a need for them. For example, we collaborate with an architecture office and there, in Tibăneşti, there is a mansion where some French travail companies operate; they prepare journeymen for the occupation of blacksmith. They brought a specialist from France and several children from the local village go there and take blacksmith courses with the respective journeyman.” (NGO representative) 2.2. Comparative analysis of the public, private and nongovernmental sectors, in the sphere of cultural heritage The differences between the public, private and nongovernmental environments in terms of needs and demands of the occupational market in the cultural heritage sector occur depending on the bureaucratisation level and sociodemographic structure of the employed personnel in these fields. Therefore, from the viewpoint of the bureaucratic administrative structures, the public organisations have a lower level of flexibility, as there are many rigid procedures that regulate the organisational activity: „We heard that in the new law on public acquisitions it is no longer allowed to split the contracts. For example, I was setting up an exhibition. And I took exhibits from seven national museums and five from museums abroad, and they said no, you must have a block insurance policy for all, a single service: acquisition of insurance policies

212

for insuring heritage pieces. And I argued with them and tried to explain them: ‘Sir, I bring some of them by plane, some by train, some by car. Some come from abroad, some from the country, some of them will stay here for three days, some will stay for seven days… I cannot draw up incontestable specifications’. And in the end I did not put up my exhibition, because I could not put that thing on auction on SEAP, because you can only register a single contract. Cause the new law on public acquisitions says so: you are not allowed to split the contracts.” (representative of a public organisation) The lack of this bureaucracy in the private and nongovernmental sectors facilitates the development of cultural events, as well as the externalisation of certain activities to collaborators: „When we have exhibitions, we resort to a design company for posters and promotional materials, we do not have a specialised person in our NGO, but we get along with it” (NGO representative). Therefore, in the end, the bureaucratic administrative structure influences the manner in which every organisation satisfies its personnel needs, its needs for new abilities and skills that appear on the way.

3. Written culture 3.1. An x-ray of the dynamics of the occupations market in the field written culture Based on creation, editing, publishing and distribution activities, the field of written culture deals with books, periodicals, magazines and newspapers, regardless of their print or digital format.49 The analysis starts from the experiences of the respondents operating both in the public and in the private or NGO field. Regardless of the field, they share the same problems in recruitment and employment, which further highlights administrative problems. The differences, however, occur in the small details and adopted solutions for the success / good operation of the organisation and for meeting its needs. 49 Bina, V., et al. (2012) “ESSnet-culture final report.” Luxembourg: EU, p. 297.

In-depth exploration of the situation of CCS occupations 213 Factors that determine the dynamics of occupations in the written culture sector In the written culture sector, technology was identified as the main factor that generates changes in the employer’s needs. The fast progress of technology determines a permanent need for updating the entire cultural sector. But how do the technological changes exert their influence? An example may be the evolution of the cultural product: in the written culture sector we are dealing with the appearance of e-books. They brought along new means of communicating with the public and therefore new abilities and skills are required: „We have all kinds of supports which we must cover on the level of skills, the electronic book, promoting the book on the social media, which has already become a stand-alone occupation. Because we have to do all these things; we even searched in the COR to see if these occupations exist, we do not have these skills in the librarian standards. And we would like to update this standard” (representative of a public organisation) Technology creates new needs at organisation level, and the old occupations cannot meet these needs entirely. New occupations appear, such as the digital librarian, who has additional skills as compared to the activity standards of a common librarian. As foreseen for other cultural sectors, the new communication channels (and not only) allow the access to new ideas, information – organisations make contact with other ways of organising, with other structures and ideas, strategies, as well as with occupations that do not have an equivalent in Romania: „Outside our country there is the digital librarian. It is a skill. Or there are librarians who are ultra-specialised in this and they know more, this digital librarian is a kind of computer expert and knows more. Or the system librarian. So, specialised branches appear, requiring advanced skills of technology use.” (representative of a public organisation) Thus, the technological development leads to the ramification of an occupation, to the reinforcement of the labour division, on various specific skills – in other words, a reconceptualisation of the occupation takes place. For example, there can be several types of librarian occupations (among which the digital

librarian), but these umbrella-occupations share the same skills; the difference lies in the specificities more concretely related to certain activities. Cultural sectors, as defined earlier, are based on the production of contents, and this is why it is elementary and essential for their existence and success that that content reach the public. At this point problems often occur, mainly within the public organisations. The evolution of the communication channels (the Internet) and the transmission / dissemination of information have suffered changes. Thus, the needs cluster around the communication strategy, or even around the organisation’s image and visibility, materialising in occupations such as social media expert or (cultural) marketing expert: „There are skills required for marketing, but they are not explained very well on the social media, because this is something else already … Yes, social media promotion. And if you look at this ongoing training market, you find several companies that provide a twoday course. Let’s be serious, what could that person teach you? So, again, the level of training providers.” (representative of a public organisation) In the case of some occupations, a person with a set of skills can perform two different occupations: one occupation may have applications in different fields and thus may require a different level of implication or variations in activities. For example, the occupation of photographer may require a minimum level of skills, but the field wherein it is framed in the end has various benefits or drawbacks. The difference, however, is found at administrative / bureaucratic level (for example, art photographer and commercial photographer, respectively, for magazines). The needs generated by the existing strategies, either at European, national or even institutional level, include skills and abilities of digitisation, conservation or restoration of cultural products. In the written culture sector there is a need for specialisation in these types of activities, but the work with the book (an “organic material”) translates into such occupations as: book conservator, book restorer. The respondents had

213

214 In-depth exploration of the situation of CCS occupations problems in recruiting and employing people for the position of conservator, where the occupational standard for this occupation appears only for museum-related cultural goods and not for books.

•

Collaborations with freelancers or volunteers, on specific periods of time

•

Specialisation of existing personnel, in order for them to acquire abilities and skills specific to the temporary needs of the organisation, without resorting to external sources: „In our public sector, because we lack people, because we have an undersized personnel, we are forced to do all kinds of things. I mean, it would be normal for me not to take care of projects; we have to do something in this respect, one must adapt, force their skills, because you will never have enough money to hire a person to take care of the projects, as one would normally do. […] and there are all kinds of obstacles in the system, blocking even your human resources, I mean you do not have planned positions in the organisation chart…” (representative of a public organisation). Personnel specialisation can take place both formally, via participation in training courses, and informally, within the organisation, via self-education.

•

Employing personnel on other positions or on complementary positions: „And I also need PR, I eliminate the librarian position, […], so you have to adjust” (representative of a public organisation)

•

Collaboration with organisations in the same field of activity, which may have the personnel with the required skills (workforce exchange / service barter).

Problems with recruiting and employing experts Among the identified challenges which organisations in the written culture sector are facing, there are: ¾¾ Anachronistic / outdated legal documents and regulations on the occupations in Romania Legal documents and regulations are regarded as an obstacle in attaining the organisations’ goals and meeting their needs, from the official framing of the occupations in the Classification of Occupations in Romania, to the organisation chart and the relationship with the Court of Accounts, in the case of the organisations in the written culture sector. Furthermore, the respondents consider that these generate difficulties at bureaucratic level, when the reality on the labour market becomes incompatible with the bureaucratic / administrative structures. From the viewpoint of the participants in the focusgroup, the COR generates employment problems when it comes to very specialised things. Furthermore, the frame set by a position status (by the ROF – rules of procedure and operation) and the salary grids are deemed by respondents as very constraining for the available workforce: „Well, there are scarcely other solutions, because you are conditioned by the position you approved. And, at the moment you make a contest for it, you must make this contest for the respective position, even though you need something else” (representative of public organisation) Thus, the update of the system and of the standards related to each and every occupation is very important for the good operation of the CCS organisations; it would significantly facilitate the process of recruiting and employing specialised personnel. The difficulties faced by the organisations and the rhythm of change at legislative level force the finding of solutions at organisation level, such as:

214

¾¾ Imbalance in the relation between the skills existing on the labour market and the employer’s need or demand Public organisations are facing lack of funding and, implicitly, lack of personnel. One of the reasons is given by a low general level of skills, as identified in the report Creative & Cultural Skills: Sector Skills Assessment for the Creative and Cultural Industries (2010). The participants in the focus group consider that the public education system does not respond completely to the needs in the labour market. The problems occurring from the

In-depth exploration of the situation of CCS occupations 215 lack of specifications in the activity standard of an occupation are firstly reflected in the recruiting process. The persons applying for an occupation do not have the skills required for the vacant job, as the job description does not match the organisation’s needs. The respondents often state that the financial aspect is a reason for which they do not set up contests for some positions or why these positions are not occupied; the employers, especially those in the public sector, feel they cannot offer a satisfying salary. Thus, they feel that they cannot attract the workforce with the required skills. We noticed a sceptical attitude among the respondents, as regards to what the training courses / institutions can offer. At the same time, there is a desire for a more efficient public administration, a cooperation between the Ministry of Culture – which would identify the needs of the cultural and creative sectors, and the Ministry of Education – which would create the curricula tailored to the needs of the market. Because the bureaucratic structure has a low capacity of adjustment, the organisations in the field of written culture are forced to resort to various solutions in recruiting and employing their personnel: •

Authorising the institution for professional training / inhouse training courses

•

Collaboration, inviting an expert from abroad.

•

Training courses outside the country.

•

Resorting to volunteers, internships, mentorship – option to become self-educated.

organisations – either public, private or non-governmental. Factors such as the administrative and bureaucratic structure determine the appearance of differences between the needs and the demands on the labour market, in terms of: Communication In the NGO environment, a greater interest / specialisation in selling or promoting a cultural product is visible, as compared to the public environment. The private environment is characterised by access to necessary resources to invest in marketing strategies. Public organisations, libraries in particular, need personnel training on themes such as cultural exploitation, cultural sales, public relations or public speaking. Thus, aspects pertaining to selling, marketing, presentation and organisation image reflect the general needs of the written culture sector. Flexibility The public sector is asphyxiated by the numerous administrative entities regulating and influencing the personnel recruitment and employment processes, and there are fewer possibilities to adjust the system to the market, as compared to other environments. The NGO environment seems to be more flexible in this respect, i.e. the adjustment process develops much easier than in the public environment, although many times there are issues with personnel overstraining: „Even though at the beginning they employed untrained people, they trained them, they taught them, as they do for all occupations in the private sector. This is somehow transversal in the NGOs, both at the level of training and at the level of occupations. I mean everybody does everything” (representative of a public organisation)

3.2. A comparative analysis of the public, private and nongovernmental sectors in the sphere of written culture In order to better understand the dynamics of the written culture sector from the viewpoint of the occupations, it is necessary that we highlight the differences between

215

216 In-depth exploration of the situation of CCS occupations

4. Visual arts An x-ray of the dynamics of the occupations market in the field of visual arts The visual arts sector is based on the creation, production and distribution of works in the field of plastic arts, photography and design.50 The analysis on the situation of occupations in the field of visual arts starts from the experiences of respondents working in the public sector, as well as in the private one or within NGOs. The respondents have often faced difficulties in finding persons properly trained / educated in the formal system for the current needs. In most cases, the applicants who have the necessary abilities and skills have acquired those skills via self-education or training courses, which raises questions on the public educational system’s capacity to prepare professionals. In the following lines, we shall present the factors identified by the respondents as participating in the configuration and reconfiguration of occupations, as well as the difficulties they face in this respect. Factors that determine the dynamics of occupations in the visual arts sector In the cultural sector of visual arts we identified as main factors that determine the dynamics of the occupations market: the technological development and the globalisation, alongside the dissemination of the Internet as a main communication medium. The representatives of the visual arts sector are closely connected to the representatives of the field from other countries and thus have contact with various legislation systems, they are exposed to the cultural trends at international level. Thus, the activities of the organisations are frequently compared or put in balance with those from other countries or systems, which are used as standards, as landmarks, encouraging, in their turn, the aspirations and strategies / approaches of the organisations and their needs, implicitly. At the same time, not only the organisations, but also the public, is exposed to the migration of 50 Bina, V., et al. (2012).”ESSnet-culture final report.” Luxembourg: EU, p. 306

216

ideas; the public, in its turn, learns and acquires different cultural needs, thus creating what we can call a cultural consumption trend. The preferences of consumers of art, of visual arts in this case, represent a stimulus for the adjustment of a sector that is already characterised by fluidity. The film industry has been strongly affected by a dramatic evolution of the technologies used in the film production and post-production processes: „We are almost 80, 90 per cent, there are very few theatres that have film projectors, and, unfortunately, there are no more distributors to bring film, so they are forced to exist on the market and buy projectors and so forth. And here also occurs the personnel necessity, it was one thing to be a projectionist on a film projection machine, it is another thing to be a projectionist on a video projector. You must have computer knowledge and so on.” (representative of a public organisation) The respondents in the visual arts sector have enumerated the political-economic situation, among the factors influencing the dynamics of occupations on the labour market. In this line, Olivia Crosby (2002) speaks about the demographic factors, which have such an influence – the labour market is indeed vulnerable to the smallest changes at administrative and economic level, regardless of the field involved. This becomes perhaps more obvious in the case of accessing funds for financing cultural projects, as well as in finding more financially efficient solutions to accomplish them. The following problems pertaining to the recruitment and employment of experts are identified by the organisations in the visual arts sector: ¾¾ Outdated legal documents and regulations on the occupations in the visual arts sector The problems related to the outdated documents include not only the problems related to the existence of the occupations in the COR, but also these occupations’ description, in terms of activities and skills included in the occupational standard. The respondents faced situations where the occupational standards were not clear enough (for example, there are no

In-depth exploration of the situation of CCS occupations 217 specifications regarding the higher education, when in fact the respective occupation requires such an educational level): „Therefore, if you are a public institution and want to hire them, you will not be allowed to provide them a big salary, because the sound operator is with high school education, although you work with a sound designer. Hence the problems in practice…” The education level can make the difference within the same occupation, in the standards – this is why it is important that both the occupations existing in the COR and the new ones be delineated and explained as clearly and in as many details as possible. Contracting freelancers is among the solutions adopted at organisation level. ¾¾ Critical mismatch between the educational system and the labour market Among the respondents there is an expectation that the educational system prepare experts whose skills and abilities would respond to real needs of the market, experts who would easily find a job, but the reality is far from these expectations as far as the cultural sector of visual arts is concerned. The educational system is seen by the respondents as anachronistic, constrained and slowed down in its process of adjusting the bureaucracy and legislation, of training individuals prepared for the labour market: „They actually must start from scratch, someone must stay with them for I don’t know how many months, to teach them what buttons to push, how to talk, how to answer” (representative of a private company). Thus, this situation is specific to the case of a low level of skills, as described in the „Creative & Cultural Skills: Sector Skills Assessment for the Creative and Cultural Industries” (2010). Because of this, employers frequently find themselves in a legally difficult situation, to which they try to adjust, through: •

Multiple specialisation, i.e. the expansion to connected fields, which oftentimes comes as a solution or manner of adjustment to the uncertainty given by the difficult processes of recruitment and employment – called a safety measure, a “back-up”. Moreover, the contact with other fields contributes to the dynamism and interdisciplinarity of the visual arts sector. Last, but

not least, acquiring different abilities may lead to a better understanding of the processes involved in the production and distribution of a cultural product. •

Specialisation of the existing personnel. At the same time, it is much too costly and difficult to find specialised persons for every specific need of the organisations. This is why, as a measure of adjustment, the organisations invest in the training of existing employees: „When you don’t have someone to do that, you start substituting for them. Or, financially speaking, when you don’t have enough money to hire a photographer, it’s all right, you learn how to take pictures” (representative of a private organisation)

¾¾ Uncertainty given by signing a copyright contract The cultural sector of visual arts is characterised by flexibility, but this may be felt less positively within the recruitment and employment processes. Thus, the occupations often have a seasonal nature, they do not involve indefinite-period employment contracts, which underpins an uncertain situation from the viewpoint of employing persons in search for such occupations: „So, this problem is not solved - neither for films, nor for audiovisual, because all productions are seasonal. […] Very few production houses employ personnel, their personnel is at the lowest. And then they prefer using project contracts. Whatever happens with the participants [in the production] after the film is finished, until they find some other job is still unsolved at national level” (representative of public organisation). This type of contract does not represent a long-term relationship between the employer and the collaborator, and the seasonal aspect of the sector sharpens the feeling of uncertainty on the labour market of visual arts. Furthermore, this encourages the multiple specialisation, in connected fields, to ensure a stable or satisfying income. Last, but not least, this income depends on the public funding in the field.

217

218 Conclusions and recommendations

6. Conclusions and recommendations The activity of the organisations in the cultural and creative sectors is closely related to the situation of the occupations on the labour market. As this research has shown, the cultural occupations market is marked by dynamism, it is influenced by economic, social, demographic, political and technological factors. The employersâ&#x20AC;&#x2122; needs are permanently reconfigured. This study is an attempt to capture the reality on the CCS labour market, having the specific goal to identify new occupations, to analyse the dynamics and evolution of existing ones and the factors that influence this dynamics. The employment rate in the CCS is under the European average and points to the existence of mismatches and imbalances related to the required occupational profile (which includes abilities, skills and knowledge) and to the opportunities to attain it, granted the educational system. Last, but not least, the dynamic nature of the cultural field plays an important role in the manner in which occupations evolve and appear, requiring a permanent adjustment. In order to make an in-depth analysis of the dynamics of the occupations market in the cultural and creative fields and to better understand the factors underpinning this dynamics, the study was supplemented with a quantitative stage of data collection. The data and information are not sufficient at this time, we are far from properly addressing the issue, but this research is a first step at local level towards learning and understanding more about the CCS. Considering that this field is outlined by the (public, private or non-governmental) cultural organisationsâ&#x20AC;&#x2122; activities, the attention given to the labour market in the cultural field represents a practical approach. This allows the access to details related to the recruitment and employment processes, at the same time revealing the possible difficulties or obstacles which the organisations are facing.

218

A more and more frequent situation on the labour market (in most of the sectors and fields) is the mismatch between the skills acquired in the formal education system and the labour market demands. Moreover, there are situations of imbalances in the relation between the skills existing on the labour market and the employerâ&#x20AC;&#x2122;s need or demand, a situation which, in the field of performing arts, translates into a shortage of skills, i.e. a mismatch given by the very high demands of the organisations, for which there is no sufficiently qualified workforce. The pressure to access cultural funds, which exists in small non-governmental organisations in particular, also generates the pressure for interdisciplinarity; certain processes of adjustment to this situation are being configured, processes like re-specialisation or ongoing learning. However, interdisciplinarity generates hybrid occupational needs, which require the interweaving of abilities and skills from different disciplines and fields.

Bibliography 219

7. Bibliography 1. Bina, V., et al. (2012). „ESSnet-Culture final report”. Luxembourg: EU. 2. Creative & Cultural Skills: Sector Skills Assessment for the Creative and Cultural Industries. An analysis of the skills needs of the creative and cultural industries in the UK (2010), disponibil la http://www.oph.fi/download/143169_LinkClick.pdf 3. Coyne, I. T. (1997). Sampling in qualitative research. Purposeful and theoretical sampling; merging or clear boundaries?. Journal of advanced nursing, 26(3), 623-630. 4. Crosby, Olivia (2002). „New and emerging occupations”. Occupational Outlook Quarterly 46.3: 16-25.

219

220 Annexes

8. Annexes Annex 1 – list of new occupations51 Name of the new occupation

CCS

Education level

Skills

Buyer

–

Master degree

Digital skills, communication skills, technical skills

Actor – high school education

Performing arts (music, dance, theatre, other live performances)

High school

Communication skills, artistic skills

Website Administrator

Audiovisual and media (film, radio, television, video, phonograms, multimedia works, videograms),

Studii universitare de licență

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități administrative și organizatorice, abilități artistice

Software, IT, Games, Research

Higher education

Digital skills, communication skills, technical skills, administrative and organisational skills, artistic skills

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice

Personal trainer

–

High school

Digital skills, communication skills, technical skills,

App designer

Visual arts (plastic arts, photography, design), Audiovisual and media (film, radio, television, video, phonograms, multimedia works, videograms), Software, IT, Games, Advertising

Master degree

Digital skills, communication skills, technical skills, artistic skills

3D Artist

Performing arts (music, dance, theatre and other live performances)

Multimedia artist

Visual arts (plastic arts, photography, design)

Curator Assistant

Editor Assistant

Visual arts (plastic arts, photography, design)

Audiovisual and media (film, radio, television, video, phonograms, multimedia works, videograms)

Higher education

Master degree

Digital skills, communication skills, technical skills, administrative and organisational skills, artistic skills Digital skills, communication skills, technical skills, artistic skills

51 Table resulted from using the occupations mentioned by the participants in the study, both in the quantitative and in the qualitative stage

220

Name of the new occupation

CCS

Education level

Skills

Marketing Assistant

Audiovisual and media (film, radio, television, video, phonograms, multimedia works, videograms), Software, IT, Games, Research

Higher education

Digital skills, communication skills, administrative and organisational skills

Astronomer

Cultural heritage (museums, historical monuments, archaeological sites, intangible heritage)

Higher education

Digital skills, communication skills, technical skills

Cartoonist

Books and mass media

Ballet dancer

Performing arts (music, dance, theatre and other live performances)

Digital librarian (scanning and preparation for scanning)

Books and mass media

Cultural brand manager

Audiovisual and media (film, radio, television, video, phonograms, multimedia works, videograms), Advertising, Research

Higher education

Digital skills, communication skills, technical skills, administrative and organisational skills, artistic skills

Art Broker

Visual arts (plastic arts, photography, design), Performing arts (music, dance, theatre and other live performances), Audiovisual and media (film, radio, television, video, phonograms, multimedia works, videograms), Advertising, Cultural heritage (museums, historical monuments, archaeological sites, intangible heritage), Crafts and art crafts, Research

Higher education

Communication skills

Dressing room attendant

Performing arts (music, dance, theatre and other live performances)

Cultural activities opportunity and quality censor

Studii doctorale

Abilități digitale, abilități de comunicare, abilități tehnice, abilități artistice

Performing arts (music, dance, theatre and other live performances)

High school

Communication skills, administrative and organisational skills, artistic skills

Higher education

Annexes 221 Name of the new occupation

CCS

Visual arts researcher

Archives, Libraries, Books and mass media, Visual arts (plastic arts, photography, design), Audiovisual and media (film, radio, television, video, phonograms, multimedia works, videograms), Cultural heritage (museums, historical monuments, archaeological sites, intangible heritage), Research

PhD degree

Colourist

Audiovisual and media (film, radio, television, video, phonograms, multimedia works, videograms)

Master degree

Auction commissioner

Visual arts (plastic arts, photography, design)

Community manager

Visual arts (plastic arts, photography, design)

Higher education

Communication skills, administrative and organisational skills, artistic skills

Cultural communicator

–

Higher education

Digital skills, communication skills, technical skills, administrative and organisational skills

Cultural communicator

Advertising

Higher education

–

Book conservator (high school)

Books and mass media

High school

Cultural advisor

PhD degree

Educational consultant

Advertising, Cultural heritage (museums, historical monuments, archaeological sites, intangible heritage), Crafts and art crafts, Research

–

Design Consultant

Visual arts (plastic arts, photography, design)

Heritage buildings restoration / revitalisation Consultant

Cultural heritage (museums, historical monuments, archaeological sites, intangible heritage)

Education level

Master degree

Skills

Digital skills, communication skills, technical skills, artistic skills

Digital skills, communication skills, technical skills, administrative and organisational skills, artistic skills

–

Digital skills, communication skills, technical skills, administrative and organisational skills, artistic skills

Name of the new occupation

CCS

Education level

Skills

Content manager

Audiovisual and media (film, radio, television, video, phonograms, multimedia works, videograms), Advertising

Master degree

Digital skills, communication skills, technical skills

Production department coordinator

Performing arts (music, dance, theatre and other live performances)

Higher education

Digital skills, communication skills, technical skills, administrative and organisational skills, artistic skills

Project coordinator

–

Fashion designer

Higher education

CRO (online conversion rate optimisation) specialist

Master degree

Digital skills, communication skills, technical skills, administrative and organisational skills, artistic skills

Cultural heritage (museums, historical monuments, archaeological sites, intangible heritage)

Master degree

Digital skills, communication skills, technical skills, administrative and organisational skills

Dancer

Performing arts (music, dance, theatre and other live performances)

Higher education

Artistic skills

Dance-therapist

Performing arts (music, dance, theatre and other live performances)

Master degree

Communication skills, artistic skills

Curator

Visual arts (plastic arts, photography, design)

Exhibition Curator (book exhibitions)

Books and mass media

Custodian

Visual arts (plastic arts, photography, design)

Protected areas custodian

221

222 Annexes Name of the new occupation

CCS

Art dealer

Cartoonist

Books and mass media

Ambient designer

Book designer Experience designer (user experience) Exhibition designer / curator

Visual arts (plastic arts, photography, design)

CCS

Education level

Editor

Books and mass media, Visual arts (plastic arts, photography, design), Performing arts (music, dance, theatre and other live performances), Audiovisual and media (film, radio, television, video, phonograms, multimedia works, videograms), ArhitecturÄ&#x192;, Advertising, Cultural heritage (museums, historical monuments, archaeological sites, intangible heritage), Crafts and art crafts

Higher education

Image editor

Audiovisual and media (film, radio, television, video, phonograms, multimedia works, videograms)

Master degree

Digital skills, communication skills, technical skills, artistic skills

Image editor

Audiovisual and media (film, radio, television, video, phonograms, multimedia works, videograms)

Higher education

Digital skills, technical skills, artistic skills

Multimedia Editor

Audiovisual and media (film, radio, television, video, phonograms, multimedia works, videograms)

High school

Digital skills, communication skills, technical skills, artistic skills

Sound Editor

Audiovisual and media (film, radio, television, video, phonograms, multimedia works, videograms)

Master degree

Higher education

Communication skills, technical skills, administrative and organisational skills, artistic skills

Digital skills, communication skills, technical skills, artistic skills

Video Editor

Higher education

Master degree

Digital skills, communication skills, technical skills, administrative and organisational skills, artistic skills

Visual arts (plastic arts, photography, design), Audiovisual and media (film, radio, television, video, phonograms, multimedia works, videograms), Advertising

Digital skills, communication skills, technical skills, administrative and organisational skills, artistic skills

Museum educator

Cultural heritage (museums, historical monuments, archaeological sites, intangible heritage)

Higher education

Digital skills, communication skills, technical skills, administrative and organisational skills

Art Appraiser

Visual arts (plastic arts, photography, design)

Authentication expert

Visual arts (plastic arts, photography, design)

Art/art collection objects expert

Higher education

Communication skills

Higher education

Master degree

Skills

Communication skills

Digital skills, communication skills, technical skills, administrative and organisational skills, artistic skills

Books and mass media Visual arts (plastic arts, photography, design) Cultural heritage (museums, historical monuments, archaeological sites, intangible heritage)

Graphic designer for digital media (Higher education)

Visual arts (plastic arts, photography, design)

Information designer

Visual arts (plastic arts, photography, design)

Multimedia Designer

Visual arts (plastic arts, photography, design)

Museum Designer

Cultural heritage (museums, historical monuments, archaeological sites, intangible heritage)

Creative development director

Visual arts (plastic arts, photography, design)

Director of photography

Visual arts (plastic arts, photography, design)

222

Name of the new occupation

Education level

Skills

Annexes 223 Name of the new occupation

CCS

Education level

Skills

Creative industries expert

Research

Higher education

Digital skills, administrative and organisational skills

Cultural policies expert

–

Higher education

Digital skills, communication skills, administrative and organisational skills

Project technical expert