9
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2006
INTRODUCERE
1. OBIECTIVELE CERCETÃRII ªI DESCRIEREA
Barometrul Cultural este o cercetare sociologicã
AVERTISMENTE
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
METODOLOGIEI. NOTE EXPLICATIVE, DELIMITÃRI, proiectatã ºi realizatã de cãtre Centrul de Studii ºi Cercetãri în Domeniul Culturii ºi finanþatã de cãtre
Acest studiu adoptã ca obiect de interes, într-o manierã
Ministerul Culturii având ca scop descrierea ºi analiza
integratã, circuitul bunului cultural de la zona de
peisajului consumului cultural din România, atât la nivel
„producþie”, mergând prin instituþii de distribuþie (de
de infrastructurã, cât ºi la nivel de comportamente
exemplu biblioteci, teatre, cãmine culturale, sãli de
individuale. Prima cercetare de acest fel a fost realizatã
expoziþie etc) ºi ajungând la consumatori. La aceasta
în anul 2005, Barometrul Cultural 2006 reprezentând o
am adãugat componenta legatã de dezirabilitatea
continuare a acesteia ºi fiind realizat de cãtre CSCDC,
instituþiilor culturale, potrivit gusturilor populaþiei. O
împreunã cu Metromedia Transilvania, în lunile
altã diferenþã faþã de alte studii ar fi concentrarea
noiembrie ºi decembrie 2006. Cercetarea constã dintr-
efortului de colectare a datelor nu atât în jurul
un sondaj reprezentativ la nivel naþional pentru
instituþiilor, cât mai ales în jurul audienþei, morfologiei
populaþia de peste 15 ani, pe un eºantion de 1485 de
gusturilor culturale ºi a
“predispoziþiilor cultivate”.
subiecþi, marja de eroare fiind de +/- 2,9%. Miza
Spiritul cercetãrii este inspirat de lucrãrile sociologului
acestui studiu este multiplã. În primul rând s-a urmãrit
francez Pierre Bourdieu (vezi Figura 1), deºi la
identificarea unor zone critice ale consumului cultural,
conceperea cercetãrii am þinut cont îndeosebi de
demers util pentru fundamentarea unor politici
criticile aduse teoriilor sale.
relevante din punct de vedere social ºi cultural. La nivel de intenþie, proiectul de cercetare este unul de lungã duratã, CSCDC încercând sã suplineascã lipsa cronicã de date empirice despre sectorul cultural din România prin reluarea anualã a cercetãrii. Avantajul reluãrii anuale a cercetãrii constã din acumularea de date empirice care sã permitã analiza mai rafinatã a dinamicii gusturilor culturale din România, datele putând fi valorificate ºi prin analize comparative cu alte þãri. În al treilea rând, acest studiu este un element nou în seria cercetãrilor deja efectuate despre piaþa culturalã, sectorul cultural ºi consumul cultural în România prin conturarea unei zone de cercetare transdisciplinare care începe cu preocupãri privind „cultura” - înþeleasã ca excelenþã artisticã ºi creativã, continuã cu infrastructura ºi economia sectorului cultural ºi sfârºte prin analiza „culturii” - înþeleasã ca mod de viaþã ºi þesut micro-social.
1.1. Obiectivele Cercetãrii ºi Descrierea Metodologiei Obiectivele generale ale cercetãrii au fost: (1) mãsurarea gradului de adecvare a infrastructurii de distribuþie a bunurilor culturale; (2) mãsurarea consumului ºi participãrii culturale; (3) mãsurarea
BAROMETRUL
nevoilor culturale ale populaþiei pe tipurile de industrii
DE CONSUM
culturale, creative ºi de „entertainment”. Subiectele pe care încercãm sã le propunem prin acest proiect multianual al Barometrului Cultural sunt centrate în jurul
CULTURAL 2006
unor întrebãri precum: Variazã consumul cultural în funcþie de clasã, gen, generaþie, regiune sau educaþie? Care este dinamica participãrii ºi a consumului cultural din România? Care sunt obstacolele care reduc accesul la culturã? Sunt legate de distribuþia geograficã? De lipsa
informaþiei?
De
costuri?
Cum
schimbã 03
noiembrie -decembrie sondarea, care a cuprins: Universul de eºantionare: populaþia României cu vârste de peste 15 de ani.
Temele propuse spre analizã în 2006 sunt urmãtoarele:
Volumul proiectat al eºantionului: 1.100 de subiecþi (fãrã municipiul Bucureºti).
c starea infrastructurii pentru culturã potrivit
Din eºantionul de 383 chestionare aplicate în
accesibilitãþii, rãspândirii geografice, diferenþelor
Bucureºti s-au extras aleator 117 chestionare, care
regionale;
împreunãcu cele 1.102 chestionare aplicate în þarã au
c relaþia dintre stratificarea socialã, straficarea
format un eºantion de 1219 chestionare repezentativ la
culturalã ºi capitalul cultural;
nivel naþional. Avem, aºadar, douã eºantioane: unul de
c „e-culture” ºi tehnologiile noi de comunicare; c consumul de culturã scrisã; c tipologii de consumatori culturali ºi profilele lor; c comportamentul de consum cultural pe fiecare
383 pentru Bucureºti ºi unul de 1219 pentru România. Tipul eºantionului: probabilist, bi-stadial, cu stratificare în primul stadiu. Stadiul 1: selecþie probabilistã a localitãþilor (60);
sector (teatru, film, patrimoniu);
localitãþile vor fi stratificate iniþial dupã:
c atitudinea populaþiei privitoare la finanþarea
- aria culturalã (18 regiuni cultural-istorice);
restaurãrii patrimoniului cultural;
- rezidenþã (rural-urban);
c turismul cultural (preferinþele de turism; preferinþele
- tipul localitãþii: 7 tipuri de localitãþi (3 tipuri rurale
de consum cultural în timpul sejurului turistic;
dupã nivelul de dezvoltare socio-economicã ºi 4
resursele private alocate de cãtre turiºti „consumului
urbane dupã mãrimea localitãþii (sub 30.000 locuitori,
cultural”; percepþia asupra ofertei existente de turism
30-100.000 locuitori 100-200.000 locuitori ºi peste
cultural;
200.000 locuitori).
c globalizarea pieþei de produse culturale ºi consumul cultural din România;
Stadiul 2: selecþie probabilistã a secþiilor de vot (150/180 cu tot cu municipiul Bucureºti). Selecþia
c comparaþii cu alte þãri, privind consumul cultural.
subiecþilor gospodãriilor s-a facut prin metoda „randome route". Selecþia subiecþilor s-a facut prin
1.2. Descrierea Metodologiei
metoda „zilei de naºtere".
DE CONSUM
CSCDC a lansat în luna octombrie 2006 o cerere de
grupare cu cel de stratificare, eºantionul rezultat este
CULTURAL
oferte pentru realizarea unui sondaj sociologic
unul reprezentativ (±2.98%, cu interval de încredere de
cantitativ (eºantion probabilist,
min. 0.95) pentru populaþia României de peste 15 ani,
BAROMETRUL
2006
04
Reprezentativitate: Datã fiind anularea efectelor de
stratificat,
volum
minim 1100 persoane ºi un boost de 400 persoane
neinstituþionalizatã. Pentru municipiul Bucureºti,
pentru Bucureºti), în cadrul cercetãrii „Barometrul de
subeºantionul rezultat va fi reprezentativ, admiþând o
consum cultural 2006”. În urma analizei ofertelor a fost
marjã maximã de eroare de ±5%. Este asiguratã
desemnat câºtigãtor „Metromedia Transilvania”-
reprezentativitatea la nivelul mai multor variabile
institut de studii sociale, sondaje, marketing si
relevante pentru cercetare: tip localitate, regiune, sex,
publicitate. Acest institut a efectuat în perioada
vârstã, educaþie.
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
globalizarea pieþei culturale consumul cultural în România?
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Eºantion suplimentar-adiþional pentru Bucureºti:
spun „nimic”, aºa-ziºii “non-connaisseurs”. Adesea
400 de subiecþi, folosindu-se aceleaºi principii de
sunt foarte puþini, în jur de marja de eroare a
eºantionare.
eºantionului. Revenind la exemplul dat mai devreme,
Validare: eºantioanele sunt validate pe baza Recensãmântului populaþiei din 2002 ºi a datelor Comisiei Naþionale de Statisticã.
ne putem imagina un numãr mic de persoane care nu menþioneazã nici un oraº la o întrebare atât de simplã. Portretele „statistice”, sau aºa numitele „profiluri”
Modalitatea de intervievare: toate chestionarele au
sunt aproximãri probabilistice ale unor însuºiri pe care
fost aplicate prin operatori de interviu, la domiciliul
le are o persoanã (care ar avea un anumit
subiecþilor.
comportament) ºi pe care (persoana în cauzã) le-ar
1.3. Note Explicative, Delimitãri, Avertismente
ºi nu sunt exclusiviste, ci doar aproximãri. Un portret de
Termenul de „consum cultural” trebuie privit în sensul
care ar arãta cã tineri de la oraº preferã o astfel de
de frecvenþã a lecturii, a vizionãrii de spectacole, de
lecturã, nu înseamnã cã exclude populaþiile de alte
întruni cel mai probabil. Nu sunt descrieri de persoane acest fel al cititorului de filozofie, un exemplu imaginar,
preferinþe ºi gusturi exprimate pentru produsele
vârste ºi de la sate, ci doar cã, mai degrabã, ar fi un tânãr
culturale etc. Este orientat atât cãtre cultura „de masã”
din mediul urban cel care ar face acest lucru. Diferenþele
(care, credem, nu trebuie privitã critic, mai ales în
între categorii pot fi chiar mici, dar nu sunt ignorabile.
perspectiva politicilor culturale), cât ºi spre
Cei neincluºi în astfel de portrete nu înseamnã cã nu
cultura
„înaltã”. Opþiunea folosirii conceptului de „consum”
existã, ci doar cã sunt mai puþini probabil, la nivel
este adecvatã, câtã vreme putem vorbi de o economie a
statistic.
culturii, de o cerere ºi o ofertã ale acesteia. Scopul cercetãrii nu este de a stabili „clase” sociale
Termenii de „regiune istoricã” ºi „regiune de dezvoltare” sunt încetãþeniþi în practicã, iar analiza
sau culturale, de a pune etichete, ci doar de a prezenta
CSCDC îi utilizeazã ca atare, ca repere consacrate.
date reprezentative la nivel naþional. Orice sondaj de
„Regiunile de dezvoltare” sunt stabilite prin Legea nr.
opinie are critici, ºi demersul nostru sociologic este
151 din 15 iulie 1998 privind dezvoltarea regionalã în
privit critic de noi înºine. Aproape orice opinie poate fi
România ºi nu includ neapãrat tipologii bazate pe
înregistratã, comparatã, mãsuratã. Am mãsurat nu
similitudini culturale ºi istorice.
numai date de opinie, dar ºi unele factuale, de exemplu „Câte cãrþi aveþi în casã?”. Acest sondaj trebuie privit numai sub umbrela unui demers de mãsurare.
care
BAROMETRUL
respondenþii au exprimat mai multe preferinþe, nu
DE CONSUM
numai una. Sã ne imaginãm o întrebare de genul „Pe
CULTURAL
„Rãspunsurile
multiple”
sunt
cele
în
„Notorietatea” nu presupune acelaºi lucru cu „a avea
care marcã de automobil o apreciaþi ca fiind de
cunoºtinþã despre”. Sã ne imaginãm o întrebare simplã:
calitate?”. În general, respondenþii au mai multe
„Numiþi, vã rog, un oraº din România”. Dacã unii
rãspunsuri. Nu existã doar rãspunsuri de genul marca X
respondenþi numesc „Cluj-Napoca” nu înseamnã cã nu
“versus” marca Y, decât foarte rar (la cei „fideli”).
au auzit de „Timiºoara”. În cazul acestui studiu, testele
Rãspunsurile sunt cel mai adesea: „ºi marca X ºi marca Y
de „notorietate” aratã doar care sunt cei mai „pomeniþi”
ºi marca Z” etc. Analizele rãspunsurilor multiple
autori. Intereseazã, de asemenea, respondenþii care nu
presupun proceduri mai complexe. Se iau în seamã
2006
05
analize de rãspunsuri simple, în comparaþie cu cele de rãspunsuri multiple, la aceeaºi întrebare. Datele trebuie privite totuºi în sens statistic. Un procent de 9%, raportat la populaþia României, poate însemna aproape 2 milioane de persoane. Astfel cã este nefuncþional sã se tragã concluzii alarmiste când este vorba de procente mici (diferenþa între „mic” ºi „mare” poate fi „relativã”). Centrul de Studii ºi Cercetãri în Domeniul Culturii stã la dispoziþia celor interesaþi cu idei ºi expertizã pentru analize suplimentare, pe domenii de activitate.
Echipa CSCDC Mai jos prezentãm sintetic modelul pe care l-am folosit, dupã care vom trece la prezentarea datelor.
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2006
Figura 1. Design-ul cercetãrii 06
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
toate preferinþele exprimate, nu numai prima. Este cauza unor diferenþe pe care le putem observa la
2. PREZENTAREA DATELOR
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Starea Infrastructurii, Resurse Individuale, Infrastructura Privatã Infrastructura de Distribuþie a Culturii Infrastructura Publicã
Instituþii / Ofertanþi de culturã / Distribuitori de
Procent respondenþi
Tabelul 1. Infrastructura publicã: „Aveþi sau se organizeazã în localitatea (oraºul sau comuna în ansamblu) dumneavoastrã...?
Cãmine culturale / case de culturã
83.9%
Discoteci / Cluburi
79.3%
Bibliotecã
77.4%
2. Am avut înainte de 89 dar nu mai avem;
Stadion
72.4%
3. Am avut dupã 89 dar nu mai este; 4. Da,
Papetãrii (magazine care vând caiete, rechizite, etc.)
71.3%
avem acum; 5. NS/NR.
Centre Xerox
70.7%
Chioþcuri de distribuire a presei
67.1%
Obiective de patrimoniu
66.1%
Sãli de sport
65.7%
Benzinãrii cu magazine
63.7%
Librãrii
62.6%
Internet café - uri, sãli de Internet þi jocuri
60.3%
Muzee
55.7%
Centre de închiriere audio / video
53.3%
Magazine de artizanat
52.8%
Cinematografe
50.1%
Sãli de expoziþii
49.6%
Teatre
48.4%
Teatru de operã/ operetã, filarmonicã
42.6%
1. Nu, nu am avut niciodatã;
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL
c O scãdere semnificativã faþã de anul trecut s-a înregistrat la „papetãrii”, ºi o alta la „librãrii”. c Restul de diferenþe nu au semnificaþie statisticã. O creºtere semnificativã o au „stadioanele”.
2006
c Cele mai rãspândite locuri unde poate fi consumatã cultura rãmîn „cãminele culturale” ºi „bibliotecile” c Comparativ cu situaþia europeanã, datele indicã o absenþã notabilã a cinematografelor din dotarea localitãþilor.
Datele comparative europene indicã, de asemenea, un numãr mare de biblioteci în þãrile foste socialiste.
07
BAROMETRUL DE CONSUM
Figura 2. Diferenþele regionale de infrastructurã culturalã (bazate pe scorurile generale pentru infrastructurã - o medie a rãspunsurilor înregistrate)
CULTURAL 2006 Ierarhia regiunilor de dezvoltare din punct de vedere al infrastructurii pentru culturã (de la dezvoltatã la mai puþin dezvoltatã)
08
2005 Bucureþti Centru Vest Sud-Vest Sud-Est Nord-Vest Nord-Est Sud
2006 Bucureþti Centru Vest Nord-Est Sud-Est Sud-Vest Nord-Vest Sud
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
INFRASTRUCTURA PUBLICÃ: DIFERENÞE REGIONALE
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Nevoia de Infrastructurã Publicã Datele culese în 2006 referitoare la existenþa punctelor unde se distribuie bunuri culturale, întãresc imaginea unei dezvoltãri inegale a infrastructurii pentru culturã pe teritoriul Romaniei. Acestea confirmã datele din 2005.
Tabelul 2. Nevoile populaþiei în ceea ce priveºte infrastructura publicã: „Vã este necesar/ã...? 1. Da 2. Nu” (N=1219). Instituþii sau ofertanþi de culturã sau accesorii
ân
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2006
09
înlocuieºte tiparul. Astfel, 81,2% dintre cei care s-au declarat utilizatori de internet au apreciat ca necesare
ºi utilitatea instituþiilor de culturã. Acesta contrazice
„chioºcurile”, 78,8% „librãriile” ºi 70,5% „bibliotecile”.
perceptia, întâlnitã adesea la nivelul discursului public despre instituþiile culturale, cã acestea sunt o „povarã”
infrastructurã care lipsesc din dotarea curentã (muzee,
ºi o „marfã” nevandabilã. Dacã utilizãm ca reper în
teatre) însã aceastã tendinþã ar putea fi determinatã de
analizã „regula majoritãþii”, datele par sã sugereze cã
„dezirabilitatea socialã” puternicã a acestor instituþii de
principalul criteriu utilizat de subiecþi în aprecierea
culturã.
nevoii de instituþii ºi ofertanþi de culturã (în ordine
În contextul rãspândirii foarte mari a „cãminelor
descrescãtoare, „chioºcuri de distribuire a presei”,
culturale” ºi „bibliotecilor”, nevoia crescutã de astfel de
„centre xerox”, „librãrii”, „papetãrii-magazine care
instituþii ar trebui privitã ca o evaluare indirectã a
vând caiete, rechizite” etc.) este criteriul „utilitãþii
activitãþii lor. Altfel spus, „avem biblioteci dar sunt
culturale imediate” (nevoia de a citi presa, nevoia de a
prost dotate”, „avem camine culturale dar nu avem
copia acte, nevoia de rechizite pentru copii etc). Punctele de distribuþie a culturii scrise (chioºcuri de
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2006
10
Populaþia pare sã „cearã” acele elemente de
activitãþi culturale în aceste instituþii”. Astfel, este nevoie de o gestionare ºi de o vizibilitate mult mai mare
distribuire a presei, librãrii, biblioteci) sunt cerute de
a activitãþilor lor. De asemenea, ar trebui concepute
populaþie. Acest lucru infirmã percepþia cã internetul
politici culturale care sã implice aceste instituþii.
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Se poate afirma cã, în general, populaþia percepe utilitatea punctelor de distribuþie a bunurilor culturale
INFRASTRUCTURA CULTURALÃ PRIVATÃ
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Infrastructurã culturalã domesticã
Procent din respondenþi care deþin ...
Televizor
96.2%
Cablu TV
78.7%
Aparat de radio
71.5%
Telefon mobil
54.8%
Telefon fix
52.6%
Casetofon
51.7%
Dicþionare de limbi strãine
50.4%
Aparate foto
40.1%
Enciclopedii (dicþionare cu caracter general)
34.0%
Calculator (PC)
33.9%
Dicþionare speciale (tematice, biologie,
27.6%
Tabelul 3. Accesul la resurse de infrastructurã culturalã domesticã: „Dumneavoastrã aveþi acasã, în gospodãrie...? 1. Nu 2. Nu am, dar intenþionez sã cumpãr în urmãtoarele 12 luni
3. Da 9. NS/NR” (N=1219).
economie etc.) CD player
24.8%
Antenã simplã TV
24.1%
DVD player
22.6%
Videoplayer / Videorecorder
18.7%
Conexiune Internet rapida (cablu, retea, etc.)
15.6%
Instrumente muzicale
13.4%
Pick-up
12.1%
Camerã de luat vederi
10.9%
Antenã de satelit
10.0%
Conexiune Internet Dial-up (prin telefonie fixã)
5.9%
Consumul privat de bunuri culturale este în continuare
(13,9% dintre utilizatori), „informare” (12,2% dintre
dominat de „televizor” ºi „radio”. De asemenea, se
utilizatori), „descãrcare de filme” (12% dintre
BAROMETRUL
observã ºi un acces ridicat la o informaþie tv diversã, fapt
utilizatori). Internetul pare sã fie folosit mai degrabã în
DE CONSUM
surpris de accesul crescut la „cablu tv”.
scopuri
Calculatoarele au cãpãtat o pondere însemnatã între elementele de infrastructurã culturalã domesticã, una din trei persoane având acces la astfel de bunuri, fapt ce
interacþionale
(„poºtã
electronicã”
ºi
„socializare”) ºi mai puþin în scopuri de informare sau de divertisment.
semnificã integrarea utilizãrii calculatoarelor în practicile
casetofoanele încã au o pondere importantã în practicile cotidiene. Aceasta se poate datora unei
(18,3%
dintre
utilizatori),
„verificarea
poºtei
electronice” (15,8% dintre utilizatori), „socializare”
2006
În ciuda rãspândirii CD-playerelor ºi DVD-urilor,
cotidiene. Internetul este folosit pentru „lectura ziarelor”
CULTURAL
relative „inerþii sociale”, cât ºi accesului inegal al celor din mediul rural faþã de cei din mediul urban, la astfel de bunuri. 11
citesc presa
600
500
400
verific poþta electronica discut cu alte persoane (messenger, chat, telefon, videofon etc) caut informaþii diverse, ma documentez
300
200
descarc filme ascult radioul
100
ma uit la filme urmaresc programele TV
0 0
descarc informaþii (carþi, articole, etc)
2,000,000
4,000,000
6,000,000
8,000,000
10,000,000
descarc muzica ascult muzica
Figura 4. Resurse financiare pentru consumul
mã joc
cultural
Figura 3. Motive de utilizare a internetului Utilizatorii de internet aleg spaþiul virtual
în
principal pentru informare ºi comunicare.
În medie, o familie în România cheltuieºte 450. 000 ROL lunar pentru culturã.
În ceea ce priveºte motivele utilizãrii internetului, pe
Cel mai mult, rãspunsurile se grupeazã în jurul
ultimul loc se aflã jocurile pe internet. Gradul scãzut de
valorilor (40,5 % au refuzat sã rãspundã la aceastã
utilizare a internetului pentru jocuri se poate datora
întrebare):
accesului crescut al utilizatorilor de calculatoare la
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2006
astfel de produse, prin surse formale ºi informale.
c 0 ROL/ lunã (11%);
Ponderea scãzutã a utilizatorilor de internet pentru
c 100 000 ROL /lunã (6%);
jocuri ar mai putea fi determinatã ºi de un mecanism de
c 250 000 ROL/ lunã (5%);
protecþie a sinelui declanþat de întrebarea din
c 300 000 ROL /lunã (5,2%);
chestionar. Astfel, este posibil ca ponderea celor care
c 500 000 ROL / lunã ºi 1 milion ROL/ lunã (7,5% ºi,
utilizeazã
respectiv, 5,3%).
internetul
sã
fie
mai
mare,
dar
indezirabilitatea socialã a utilizãrii calculatorului
c Restul valorilor au sub 1 procent alocat fiecare.
pentru jocuri sã-i determine sã nu declare acest lucru. Urmeazã activitãþi multimedia (filme, radio) ca apoi sã
Analiza statisticã a rãspunsurilor indicã o distribuþie
fie folosit pentru transfer de fiºiere. Probabil activitãþile
anormalã. Suma celor care nu alocã deloc resurse este
multimedia sunt stimulate ºi de existenþa „reþelelor de
disproporþionat de mare.
cartier” care permit accesul la astfel de produse. 12
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
“Care sunt principalele moduri în care folosiþi legãtura la internet? (Pentru cei care folosesc internetul, indiferent unde) (N=373, rãspuns multiplu, %)
3. NOTORIETATEA UNOR PERSONALITÃÞI
“non-connaiseurs” - cei care chiar nu pot numi un
CULTURALE (CAPITALUL CULTURAL)
autor. Menþionãm cã nu vorbim de cât de cunoscuþi
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
sunt aceºti autori, nici de un top al preferinþelor, nici Ca ºi anul trecut, am inclus ºi modulul de „notorietate
dacã sunt în viaþã sau nu, ci de un top al notorietãþii
pentru personalitãþi culturale” (române ºi strãine) din
(care sunt primele nume amintite atunci când
literaturã, picturã, muzicã simfonicã sau operã, regie de
întrebãm de un scriitor, un pictor etc.). Este de presupus cã notorietatea grupului aflat pe
film. Intereseazã aici „competenþa culturalã” a populaþiei, cei care pot numi oameni de culturã din categoriile
primele zece poziþii ale topului este datã cu
amintite, indiferent cine sunt aceºtia, dar ºi categoria de
preponderenþã
de
frecvenþa
cu
care
sunt
citaþi/comentaþi în manualele ºcolare. O observaþie
Tabelul 4. Cele mai întâlnite nume de scriitori ai literaturii române (în ordine descrescãtoare): „Numiþi, vã rog, doi
poet, restul poziþiilor pânã la locul 8 este ocupat de autori de prozã. În primele 20 de locuri nu se gãsesc
scriitori români:”.
decât trei autori în viaþã ºi aceºtia undeva printre Ranguri-
Scriitori români
interesantã este cã deºi pe prima poziþie se aflã un
Barometrul
ultimii în clasament. Situarea lui Mircea Cãrtãrescu
Ranguri Scriitori români
Cultural 2005
Barometrul Cultural 2006
înaintea lui Adrian Pãunescu surprinde o notorietate în creºtere datoratã mediatizãrii de la televiziune.
Mihai Eminescu
1
Mihai Eminescu
1
Mihail Sadoveanu
2
Mihail Sadoveanu
2
De observat cã aproape 15% dintre respondeþi nu
Ion Creangã
3
Ion Creangã
3
au ºtiut sã numeascã un autor de literaturã român, iar
Liviu Rebreanu
4
Liviu Rebreanu
4
Marin Preda
5
I.L. Caragiale
5
Ioan Slavici
6
Marin Preda
6
La fel ca mai sus, este important de reþinut cã
George Coþbuc
7
Ioan Slavici
7
54,1% nu au numit nici un autor de literaturã strãin,
I.L. Caragiale
8
George Coþbuc
8
Vasile Alecsandri
9
Lucian Blaga
9
sub 1.5% au refuzat sã rãspundã.
iar peste 4,1% au refuzat sã rãspundã. Diferenþele faþã de anul trecut sunt neglijabile.
Tudor Arghezi
10
Vasile Alecsandri
10
Lucian Blaga
11
Mircea Eliade
11
În primele 10 poziþii se gãsesc doar doi autori
Mircea Eliade
12
Camil Petrescu
12
George Cãlinescu
13
Tudor Arghezi
13
contemporani, ambii autori de ”literaturã de
Nichita Stãnescu
14
Nichita Stãnescu
14
Adrian Pãunescu
15
George Bacovia
15
Aproximativ jumãtate dintre scriitorii strãini
BAROMETRUL
Camil Petrescu
16
Mircea Cãrtãrescu
16
17
George Cãlinescu
17
amintiþi sunt autori de literaturã de aventuri (cu toate
DE CONSUM
Octavian Goga George Bacovia
18
Octavian Goga
18
Mircea Cãrtãrescu
19
Adrian Pãunescu
19
De menþionat cã „intrãrile” au avut o ierarhie
Nicolae Iorga
20
Radu Tudoran
20
aproape identicã celei de anul trecut. Din nou,
Zaharia Stancu
21
Nicolae Labiþ
21
Ion Minulescu
22
Ion Barbu
22
Marin Sorescu
23
V.P. Bengescu
23
contemporani români sau strãini. Deºi Muzeul
Cezar Petrescu
24
Pavel Coruþ
24
Naþional de Artã Contemporanã - de exemplu - este
Emil Cioran
25
Marin Sorescu
25
Ana Blandiana
26
Zaharia Stancu
26
Barbu Þtefãnescu
27
George Topârceanu
27
consum”.
sub-speciile).
CULTURAL 2006
publicul nu pare sã recepteze operele artiºtilor
o instituþie foarte activã, la fel ca alte câteva galerii specializate din Bucuresti ºi din þarã, arta
Delavrancea
13
descrescãtoare): „Numiþi, vã rog, doi scriitori strãini:”
Scriitori strãini Alexandre Dumas Honore de Balzac Jules Verne Lev Tolstoi William Shakespeare
Ranguri Barometrul Cultural 2005 1 2 3 4 5
contemporanã pare sa nu beneficieze de o popularizare care sã o facã mai vizibilã la nivelul întregii populaþii. Dintre „compozitorii români” de operã ºi/sau muzicã simfonicã, cei mai menþionaþi sunt: George Enescu (peste o treime din populaþie); c Ciprian Porumbescu (6%);
Scriitori strãini William Shakespeare Alexandre Dumas Lev Tolstoi Sandra Brown Fiodor Dostoiesvski
Ranguri Barometrul Cultural 2006 1 2 3 4 5
menþionaþi fiecare de procente din populaþie de sub 7%. Dintre „regizorii strãini”, au fost menþionaþi, dupã cum urmeazã: Steven Spielberg, Francis Ford Coppola, Mel Gibson, Franco Zefirreli, Alfred Hitchcock, James Cameron. Pentru acestã categorie, cel mai frecvent menþionat a fost Steven Spieleberg (8%). Procentele de
c Au fost ºi menþionãri care nu se potriveau cateogriei:
non-rãspunsuri au fost mari (51% în cazul categoriei
Marius Moga, Antonio Vivaldi, Ludwig van Beethoven.
„regizori români” ºi 72% pentru categoria „regizori
c De reþinut cã 48% dintre respondenþi nu au menþionat
strãini”). Una dintre explicaþiile care pot fi aduse aici
nimic.
este legatã de lipsa aproape totalã a emisiunilor de tip
În cazul „compozitorilor strãini”, cei mai menþionaþi au fost:
info-cinema din grila televiziunilor comerciale. De asemenea, emisiunea de acest tip ce ruleazã pe postul
c Wolfgang Amadeus Mozart (12%);
naþional de televiziune este fixatã în grilã la o orã mai
BAROMETRUL
c Ludwig van Beethoven (11%)
greu accesibilã publicului larg. O altã explicaþie ar fi cã
DE CONSUM
c Johann Sebastian Bach (5%)
un numãr încã redus din populaþie este alcãtuit de un
CULTURAL 2006
c Giuseppe Verdi (4%)
public atent la informaþii de genul: „regizor”,
c S-au înregistrat 54% non-rãspunsuri.
„producãtor” etc. Rafinamentul în selecþia filmelor þine
În ce priveºte „regizorii români”, cei mai notorii (în ordine descrescãtoare) pentru respondenþi sunt: Sergiu Nicolaescu, Dan Piþa, Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Nae Caranfil, Andrei ªerban, Corneliu Porumboiu, Mircea Daneliuc ºi Cristi Puiu. De menþionat cã, în afarã de Sergiu Nicolaescu (41%), ceilalþi regizori români au fost
14
însã ºi de oferta mediaticã a acestora.
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Tabelul 5. Cele mai întâlnite nume de scriitori strãini (în ordine
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Tabelul 6. Notorietatea pictorilor români ºi strãini: "Numiþi, vã rog, un pictor român/strãin :”
Pictori români Nicolae Grigorescu Stefan Luchian Nicolae Tonitza Theodor Aman Corneliu Baba
Pictori strãini Pablo Picasso Leonardo da Vinci Vincent van Gogh Michelangelo Bounarroti Rembrandt
Ranguri 2005 1 2 3 4 5 Ranguri 2005 1 2 3 4 5
Pictori români Nicolae Grigorescu Stefan Luchian Nicolae Tonitza Theodor Aman Sabin Bãlaþa
Pictori strãini Pablo Picasso Vincent van Gogh Leonardo da Vinci Michelangelo Bounarroti Rembrandt
Ranguri 2006 1 2 3 4 5 Ranguri 2006 1 2 3 4 5
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2006
15
Am efectuat o analizã statisticã a rãspunsurilor la întrebãrile de capital cultural, încercând astfel sã aproximãm gradul de culturalizare al populaþiei. Ceea ce ar fi de menþionat este faptul cã lipseþte o clasã culturalã de mijloc. Valorile cele mai scãzute au ponderea cea mai mare în populaþie. c Pe o scalã de la 0 la 11, „capitalul cultural” are valoare medie de 4.6. c Distribuþia are extrema minimã („capital cultural” „0”) cu cele mai multe rãspunsuri. c Distribuþia scade la mijlocul valorilor pentru ca apoi sã aibã o creºtere relativã.
Ar fi de concluzionat cã în România existã un clivaj al categoriilor de populaþie dupã „capitalul cultural”: c Avem o populaþie „ignorantã”, 35% din respondenþi având un scor de maxim 3 puncte. c Populaþie „cultã”, 22% avînd valori peste 8. c Clasa culturalã de „mijloc” cuprinde aproximativ 18% dintre respondenþi.
Tabelul 7. Gradul de “culturalizare” pe populaþia totalã. Scorul de „culturalizare” 0 1 2 3 4
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2006
0.00
2.00
4.00
6.00
8.00
10.00
12.00
Figura 5. Distribuþia populaþiei totale în funcþie de gradul de „culturalizare”
16
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
ANALIZA DISTRIBUÞIEI CAPITALULUI CULTURAL (GRADUL DE “CULTURALIZARE” A POPULAÞIEI)
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Am efectuat aceeaþi analizã þi pentru Bucureþti. Clivajul aici are altã configuraþie. „Elitele” sunt aproape jumãtate din populaþie, iar restul sunt
Bucureºtiul atrage foarte mulþi absolvenþi de facultate, adicã populaþie cu consum cultural ridicat. Media „capitalului cultural” a bucureºtenilor este 7.04.
distribuiþi egal, fãrã distincþii clare între categorii. Aºa cum era de aþteptat, Bucureºtiul are o clasã de mijloc
Cei cu un capital cultural „înalt” (peste 9) reprezintã 45% din respondenþii din capitalã.
mult mai numeroasã, precum ºi un grup puternic „culturalizat”.
Distribuþia scorului este aproape egalã pentru rãspunsurile de la 0 la 9.
Tabelul 8. Gradul de “culturalizare” pentru Bucureºti
Scorul de „culturalizare” 0 1 2 3 4 5
0.00
2.00
4.00
6.00
8.00
10.00
12.00
Figura 6. Distribuþia populaþiei totale în funcþie de gradul de „culturalizare”
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2006
17
(DUPÃ PREFERINÞÃ SAU COMPORTAMENT DE CONSUM)
2005
2006
Figura 7. Cultura scrisã Portret statistic pentru cei care au cumpãrat peste 20 de cãrþi: c Aceºtia sunt de la oraº, cu venit mediu, dar din gospodãrii cu venit ridicat, ºtiu limbi strãine, sunt mai degrabã c bãrbaþi, cu vârstã medie sau ridicatã. Nu se uitã la ºtiri ºi la talk-showuri, dar se uitã la alte emisiuni. Folosesc PC-ul ºi Internetul în mod regulat. c Portret statistic pentru cei care au cumpãrat între 10 ºi 20 de cãrþi: Aceºtia sunt de la oraº, cu venit mediu, provin din gospodãrii cu venit mediu, ºtiu limba englezã, de vârstã medie c sau tineri. Se uitã la ºtiri ºi la talk-showuri, la filme, dar se uitã ºi la alte emisiuni. Folosesc PC-ul ºi Internetul în mod regulat. c Portret statistic al celor care au cumpãrat între 1 ºi 10 cãrþi:
BAROMETRUL DE CONSUM
Aceºtia sunt din oraºe medii sau mici, cu venit mediu sau redus, cu familii mari, de vârstã medie sau tineri. Se uitã c mult la televizor, ºi preferã filmele documentare.
CULTURAL 2006
Surprinzãtor, poate, nivelul de educaþie nu a fost o variabilã predictor cu semnificaþie statisticã pentru numãrul de achiziþii de cãrþi în ultimul an.
18
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
4. PREFERINÞE DE CONSUM ªI PROFILURI ALE UNOR CONSUMATORI
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
“Ce genuri de muzicã ascultaþi cel mai des?” (% - preferinþe muzicale; rãspuns multiplu cu 3 opþiuni)
Etnic-culturalã (turcã, maghiarã) Altele Jazz/Blues Hip Hop/Rap Rock/alternativã Electronicã/house Religioasã, inclusiv cea bisericeascã Latino Simfonicã/operã Pop autohtonã Pop strãinã Uºoarã strãinã Manele Uºoarã româneascã Popularã/etno
Figura 8. Genuri de literaturã preferate La fel ca anul trecut, cele mai preferate cãrþi sunt: c Cele de dragoste; c Cele de aventurã; c Poliþiste; c Clasicii români; c Romanele istorice; c Clasicii internaþionali;
Science-fiction. c 35% au declarat cã nu citesc literaturã. Rãmâne
Figura 9. Genuri de muzicã preferate Preferinþele muzicale se menþin în ordinea de anul trecut. c Cei mai mulþi preferã muzica popularã, apoi uºoarã româneascã, urmeazã manelele, muzica uºoarã strãinã ºi muzica pop strãinã. c Procentele din populaþie care preferã un tip de muzicã sau altul sunt prezentate alãturat. c Profilul celor care preferã muzica popularã include ºi persoane din mediul rural, dar ºi din urban, persoane cu venit ridicat, dar ºi cu venit scãzut etc. c 4,6% au declarat cã nu ascultã muzicã, iar ponderea celor care nu au rãspuns (NS/NR) a fost de 16,8%.
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2006
preponderentã literatura „de consum” (reunim sub aceastã umbrelã romanul de dragoste, pe cel de aventurã ºi literatura poliþistã) cu peste jumãtate din opþiuni.
19
Nu se uitã la emisiuni sportive la TV Nu are o gospodãrie bogatã Þtie italianã Este din oraþ Viziteazã muzee, expoziþii Se uitã la emisiuni culturale la TV Are enciclopedii Þtie maghiarã Nu foloseþte des telefonul mobil Este român Femeie Nu se uitã la dezbateri politice Þtie germanã Are dicþionare tematice E de vârstã medie sau ridicatã
Figura 10. Profilul statistic al ascultãtorului de muzicã simfonicã Acest profil sintetizeazã trãsãturile dominante ale ascultãtorului de muzicã simfonicã, aºa cum au reieºit dintr-o analizã statisticã multicriterialã. Profilul statistic al ascultãtorului de muzicã simfonicã este apropiat imaginii „consacrate”:
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2006
20
O persoanã „boemã”, care deþine multe cãrþi, nu numai de interes general, care este poliglotã, interesatã de culturã ºi care viziteazã frecvent expoziþii, galerii, muzee. Este femeie, mai degrabã de naþionalitate românã, deºi apartenenþa la populaþiile maghiare este un determinant semnificativ statistic. Nu pare interesat(ã) de politicã ºi nici de comunicaþiile moderne.
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Are PC acasã Are venit relativ ridicat
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Se uitã la telenovele Mulþi membri în gospodãrie Este bãrbat Preferã filmele de acþiune þi comediile Nu vine din familie cu nivel de educaþie superior Are PC acasã Nu achiziþioneazã cãrþi Nu alocã lunar bani pentru consum cultural Are telefon mobil Nãscut la oraþ Nu þtie maghiarã Sau este de etnie romã Român E tânãr
Figura 11. Profilul statistic al ascultãtorului de manele Profilul statistic al ascultãtorului de manele contureazã, oarecum, ºi alte trãsãturi faþã de stereotipurile din spaþiul public: O persoanã tânãrã, de naþionalitate românã, mai degrabã bãrbat. Apartenenþa la comunitatea rromã este ºi ea un predictor semnificativ. Este mai degrabã bãrbat. Este din mediul urban, cu nivel al educaþiei
BAROMETRUL
mediu ºi nu provine din familii cu membri cu nivel superior de educaþie. Are aparaturã modernã în casã, se
DE CONSUM
uitã la televizor, fiind de fapt un mare consumator media. Nu achiziþioneazã cãrþi ºi nu îºi alocã bani
CULTURAL
pentru achiziþii sau alte forme de consum cultural.
2006
21
Pentru copii Erotice/Porno Parodii Desene animate Biografice Altele Þtiinþifico-fantastice/Fantastice De cinematecã De groazã Thriller/suspans Documentare Istorice Drame Romantice De aventurã/acþiune/poliþiste Comedii
Figura 12. Preferinþele în legãturã cu filmele
c O listã a filmelor preferate de cei mai mulþi se prezintã dupã
cum apare în figura alãturatã. În ce priveºte aceastã ordine, ea nu
BAROMETRUL
s-a schimbat cu mult faþã de cea prezentatã în Barometrul de
DE CONSUM
consum cultural 2005.
CULTURAL
c Populaþia pare interesatã de filme comerciale (comedii, poliþiste,
2006
romantice). c Trebuie remarcat cã aproximativ 1 din 10 cetãþeni se declarã
interesaþi de filme documentare ºi istorice, genuri cu conþinut cultural ridicat. 12,1% dintre respondenþi nu vizioneazã filme, iar 12% nu au rãspuns (NS/NR).
22
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
“Ce genuri de filme vizionaþi cel mai des?” (% - preferinþe producþii cinematografice; rãspuns multiplu cu 3 opþiuni)
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2006 Figura 13. Consumul general de mass-media Respondenþi au fost întrebaþi cât de des se uitã la televizor, ascultã radio, navigheazã pe internet, se joacã jocuri video pe computer, citesc cãrþi sau ascultã muzicã. Apoi, în privinþa vizionãrii de programe TV, au fost întrebaþi cât de des se uitã la diversele programe de televiziune (ºtiri, dezbateri politice, filme, seriale, telenovele, divertisment, transmisii sportive, talkshow-uri, desene animate, documentare ºi emisiuni culturale). 23
Un profil statistic al celui care se uitã zilnic la emisiuni culturale aratã urmãtoarele: c Este bãrbat, de la oraº (care poate fi o localitate chiar micã); c Nivelul de educaþie este ridicat sau mediu spre ridicat, cu venit mediu ºi din familie cu venit mediu; c Are buget alocat pentru consum cultural, deºi mic (3-500.000 ROL/ lunar); c Are multe cãrþi în casã; c Este român sau maghiar (deºi apartenenþa la comunitatea maghiarã nu este un predictor puternic); c Are familie; c Are bunuri de folosinþã îndelungatã acasã, sunt moderne ºi le foloseºte; c Foloseºte des internetul ºi chiar pentru consum multimedia (muzicã, filme); c Cunoaºte limbi strãine; c Se uitã la ºtiri, mai puþin la talk-show-uri politice.
Tabelul 9. Consumul de obiecte decorative. “Aþi achiziþionat în ultimele 12 luni în gospodãria dumneavoastrã…”
Bibelouri / Statuete
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2006
Da
Nu
NS/NR
14.01%
83.8%
2.1%
Tablouri
9.3%
88.8%
1.9%
Obiecte antique (antichitãþi, colecþie)
4.2%
93.5%
2.3%
Bijuterii, podoabe
20.5%
77.4%
2.1%
Icoane
20.4%
77.6%
2.0%
Obiecte artizanat
10.8%
87.1%
2.1%
Suveniruri din cãlãtorii
15.8%
82.3%
2.0%
(ex. lampadar, patefon, telefon, timbre, monede vechi)
Industriile meºteºugãreºti intrã, de asemenea, în zona industriilor culturale ºi a industriilor creative. Cele mai achiziþionate produse meºteºugãreºti în 2006 au fost: 1.Bijuteriile, 2.Icoanele, 3.Suvenirurile, 4. Bibelourile/Statuetele, 5.Obiectele de artizanat. Cifrele nu diferã mult faþã de cele din anul 2005. 24
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
În ceea ce priveºte consumul de emisiuni TV, cele mai vizionate emisiuni sunt: c ªtirile (77% se uitã zilnic); c Filmele difuzate de televiziuni (38% se uitã zilnic); c Serialele ºi telenovelele (27% se uitã zilnic); c Dezbaterile politice (21% se uitã zilnic); c Transmisiunile sau emisiunile sportive (14% se uitã zilnic); c Emisiunile de divertisment (12% se uitã zilnic); c Talk-show-uri (8% se uitã zilnic); c Documentarele (7% se uitã zilnic); c Emisiunile culturale (6% se uitã zilnic); c Filmele de desene animate (6% se uitã zilnic); c 44% au declarat cã nu se uitã deloc la emisiuni culturale, 26% se uitã rar la aceste emisiuni (de câteva ori pe lunã), iar 21% se uitã de câteva ori pe sãptãmânã la astfel de emisiuni.
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Pentru anul 2006, cifrele indicã o ierarhie identicã cu cea constatatã în anul 2005, din punctul de vedere al frecvenþei folosirii instituþiilor culturale.
Redãm în coloana din stânga
ierarhia pentru 2005-2006 þi în coloana din dreapta
ierarhia la nivel european pentru anul 2002 (ultima datã când s-a efectuat o mãsurare de acest fel).
Tabelul 10. Frecvenþa utilizãrii instituþiilor culturale (în ordine descrescãtoare) Activitãþile culturale preferate în România sunt,
Activitãþile preferate de europeni în 2002, erau,
în ordine (în 2005 þi 2006):
conform Eurostat:
1) Sãrbãtorile/evenimentele locale
1) Cinematograful
2) Spectacolele de divertisment/muzicã
2) Mersul la bibliotecã
3) Muzee ºi expoziþii
3) Vizitarea monumentelor
4) Cinematograf
4) Muzee ºi expoziþii
5) Teatru
5) Spectacole de muzicã
Redãm mai jos trei profile ale consumatorului de teatru, operã, respectiv spectacole:
e din oraºe mijlocii ca mãrime sau din Bucureºti viziteazã muzee, expoziþii Alocã lunar bani pentru consum cultural nivel de educaþie crescut are enciclopedii ºtie limbi strãine (nu neapãrat de circulaþie, unii sunt maghiari) nu se uitã la ºtiri literatura preferatã este cea clasicã, istoria ºtie rusa ºi limbi care nu mai sunt folosite (vechi) se uitã la filme la TV ºi la dezbateri politice e tânãr/a are telefon mobil are instrumente muzicale filmele preferate: clasice, cele europene, alternative, cult, îi plac documentarele venit mediu dar ºi ridicat (ºi personal ºi în familie) are dicþionare tematice ºi se documenteazã despre unele profesii achiziþioneazã cãrþi
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2006
are PC acasã, dar nu are internet rapid (are prin telefonie)
Figura 14. Frecventarea instituþiilor de teatru.
25
e din mediul urban alocã lunar bani pentru consum cultural, dar nu sume mari are timp liber se uitã la þtiri venit relativ ridicat are enciclopedii în biblioteca personalã þtie limbi strãine (nu numai de circulaþie internaþionalã, unii sunt maghiari) nu se uitã la talk-show-uri la TV se uitã la dezbateri politice nivel de educaþie al pãrinþilor mediu (dar tatãl mai educat decât mama) nivel de educaþie ridicat preferã filosofia, istoria, scrierile despre artã, în general. Citeþte þi romane uþoare
Figura 15. Profilul statistic al celui/celei care merge la operã
viziteazã muzee, expoziþii des e tânãr/ã e din oraºe mici nu are enciclopedii în casã sau are puþine nu se uitã la talk - show - uri la TV
BAROMETRUL
alocã lunar bani pentru consum cultural
DE CONSUM CULTURAL
îi plac filmele romantice se uitã la emisiuni culturale la TV
2006
ºtie limbi de circulaþie internaþionalã vine din familii cu nivel de educaþie peste medie
Figura 16. Profilul statistic al consumatorului de spectacole
26
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
viziteazã des muzee, expoziþii
Vizitatorii de situri de
5. PATRIMONIUL CULTURAL (VIZITARE, ATAªAMENT)
patrimoniu reprezintã
28% din populaþie. În general, cei care au vizitat un
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
sit de patrimoniu în ultimul an au fost de douã-trei Publicul muzeelor este unul fidel, care face vizite repetate. Aproximativ un sfert din populaþia României, mai precis ceva mai mult de 23%, a vizitat muzee în ultimul an. Dintre cei care au vizitat muzee (59% din populaþie), cei mai mulþi au fost ultima oarã la muzee de istorie sau de artã. Iatã cum se distribuie rãspunsurile la
ori la un obiectiv de patrimoniu (monumente istorice, mãnãstiri istorice, obiective arheologice, cetãþi) în ultimul an. O analizã mai detaliatã aratã totuºi diferenþieri mari pe categorii de populaþie, ºi trebuie þinut cont cã peste 63% nu au vizitat deloc astfel de obiective în ultimele 12 luni.
populaþia vizitatoare de muzee, în funcþie de tipul acestora.
Figura 17. Comportament de vizitare a muzeelor - frecvenþã de vizitare
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2006 Date suplimentare despre vizitarea patrimoniului (concediu, planificare, buget, transport) sunt prezentate în secþiunea 6. Turismul cultural.
27
Am pus întrebarea: „Sã presupunem cã existã o propunere de restaurare/reparare a acestui obiectiv, dar care ar presupune o contribuþie materialã (bani, materiale, forþã de muncã voluntarã) din partea locuitorilor. Credeþi ca aceasta idee este ...?” cu variantele de rãspuns, cu % din totalul populaþiei. c foarte proastã (3%); c proastã (8%); c aºa ºi aºa (28%) c bunã (32%); c foarte bunã, cu 15%; c 14% non-rãspunsuri
Cei 48.4% care au declarat cã este o idee bunã sau foarte bunã au mai fost întrebaþi dacã ar fi dispuºi sã plãteascã o sumã de bani. c 73% au rãspuns cã da; c 22% au declarat cã nu; c 5% nu ºtiu. c Sumele pe care le-ar da variazã între 5000 ROL ºi 70 milioane ROL, cu o medie de 390 000 ROL. Cele mai
menþionate sume sunt: 100 000 ROL, 500 000 ROL ºi cea de 1 milion ROL. O altã întrebare s-a referit la opinia respondenþilor despre cine ar trebui sã fie cel mai responsabil pentru îngrijirea þi administrarea obiectivelor de patrimoniu. Distribuþia variantelor de rãspuns a fost urmãtoarea (am ales varianta de rãspuns „multiplu”: se putea alege, de exemplu, ºi Biserica ºi Ministerul Culturii ºi Cultelor):
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2006
Figura 18. Percepþia privind responsabilitatea administrãrii 28
obiectivelor de patrimoniu.
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
În privinþa ataºamentului faþã de patrimoniu din proximitate, am folosit o suitã de întrebãri, care încearcã sã aproximeze ataºamentul comunitãþilor locale pentru restaurarea, valorificarea economicã ºi socialã a patrimoniului.
6. TURISMUL CULTURAL
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Destinaþiile Concediului de Odihnã c Secþiunea modularã a „Barometrului” din 2006 a avut ca temã de interes turismul, ca parte importantã a
comportamentului de „consum cultural”. Am folosit întrebãri legate de: c Locul petrecerii ultimului concediu/ ultima vacanþã; c Cum s-au pregãtit respondenþii pentru deplasare (buget, planificare, transport); c Cu cine au cãlãtorit; c Ce activitãþi au avut acolo, inclusiv turism cultural; c Cum îºi reprezintã concediul ºi nevoile de vacanþã.
34 % din respondenþi au avut ultimul concediu în 2006. 9% au avut ultimul concediu în 2005, iar 3% în 2004. 28% au declarat cã au avut concediu ultima oarã înainte de 2004. 26% au fost non-rãspunsuri.
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2006 Figura 19A. Preferinþe pentru petrecerea concediului de odihnã - opþiuni
29
Figura 19B. Preferinþe pentru petrecerea concediului de odihnã - localizare
“Ultimul concediu a fost ... ” (%)
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2006
Figura 19C. Preferinþe pentru petrecerea concediului de odihnã - zonã turisticã 30
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
“Ultimul concediu a fost la/într-un ... ” (%)
Buget, Duratã, Planificare, Transport
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
În medie, respondenþii au cheltuit 7 milioane ROL/ persoanã în ultimul sejur. Cele mai multe rãspunsuri au fost polarizate la: 15 milioane ROL/ persoanã (12%); 20 milioane ROL/ persoanã (6%). Trebuie menþionat, însã, cã 54% dintre respondenþi au cheltuit mai puþin de 6 milioane ROL/ persoanã. Cei mai mulþi au economisit bani pentru vacanþã sau concediu între 3 ºi 6 luni.
Tabelul 12. Comportament de economisire în vederea petrecerii concediului. „Aproximativ cât timp aþi economisit bani pentru ultima vacanþã?”
% din populaþie care a plecat în concediu
Mai puþin de 3 luni
29.3
Între 3 þi 6 luni
37.9
Între 6 luni þi un an
18.6
Mai mult de un an
7.0
NS/NR
7.2
În ce priveºte timpul alocat planificãrii efective a vacanþei, concediului, tabelul care urmeazã aratã cum s-au distribuit rãspunsurile:
Tabelul 13. Comportamentul în privinþa planificãrii concediului.
„Cu cât timp înainte v-aþi planificat vacanþa?”
% din populaþie care a plecat în concediu
Un an
3.0
6 luni
8.3
BAROMETRUL
2 luni sau mai puþin
30.8
DE CONSUM
Chiar înainte de plecare
21.1
CULTURAL
NS/NR
36.8
2006
Majoritatea populaþiei pare sã aibã o atitudine „spontanã”, farã planificãri îndelungate privitoare la concediu. c Spre deosebire de þãrile europene, unde planificarea are loc cu mai mult timp înainte, turiºtii români par a fi mai c orientaþi pe termen scurt. Aceasta este atât un avantaj, în sensul cã indicã flexibilitate ºi libertate de miºcare mai mare, cât ºi un dezavantaj din c punct de vedere al operatorilor din turism. 31
Tabelul 14. Modalitatea de planificare a concediului ºi stabilirea itinerariului Varianta de
„Aþi utilizat un pachet oferit de o
„V-aþi stabilit Dvs. itinerarul
rãspuns
agenþie de turism (circuit turistic, tur
(traseul)?” (%)
organizat)?” (%) Da
6.5
33.8
Nu
60.2
32.9
Nu am avut nimic
23.4
23.4
9.8
9.8
organizat NS/NR
O altã întrebare s-a referit la sursa de informare a respondenþilor pentru locaþia aleasã. A fost cu rãspuns multiplu ºi a inclus urmãtoarele variante de rãspuns: (1) de la prieteni, cunoscuþi; (2) de la o agenþie de turism; (3) de pe internet; (4) din pliante turistice; (5) de la TV, radio, reviste; (6) cunoºteam locaþia, merg de mult timp acolo; (7) nu m-am informat, am mers la întâmplare. Graficul care urmeazã aratã distribuþia rãspunsurilor.
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2006
Figura 20. Sursele de informare privind destinaþia concediului. În ce priveºte durata concediului, 13% au declarat cã au avut concediu sub 7 zile, 15% au avut concediu de 7 zile, 14% l-au avut de 10 zile, 10% l-au avut de 14 zile. 4% au declarat cã au avut un concediu de 18 zile, 6% de 3% de 21 de zile ºi 6% lau avut de 30 de zile. 32
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Am adresat ºi întrebãri referitoare la modalitatea de planificare (prin agenþie, organizat) cât ºi modalitatea de stabilire a itinerariului. Iatã cum s-au distribuit rãspunsurile:
Am adresat ºi întrebãri cu privire la mijlocul de transport folosit cãtre locaþia ultimului sejur ºi cu provine la mijloacele de transport
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
în locaþia respectivã. Graficele care urmeazã sunt ilustrative pentru distribuþia rãspunsurilor.
Figura 21A. Utilizarea mijloacelor de transport „cãtre locaþie”
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2006
Figura 21B. Utilizarea mijloacelor de transport „în locaþie” 33
În ce priveºte însoþitorii în ultimul sejur, 19% au declarat cã au cãlãtorit singuri. Alte rãspunsuri au fost: 20% au fost însoþite de o singurã persoanã, 15% au fost însoþite de 2 persoane; 12% de 3 persoane ºi 7% de 4 persoane. 4% au fost în deplasãri cu grupuri mai mari de 10 persoane. Cine au fost cei cu care s-au deplasat respondenþii în concediu? Iatã cum au rãspuns cei care au cãlãtorit singuri:
Figura 22. Însoþitori în concediu. Vizitare, Consum Servicii ºi Turism Cultural
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2006
Ce fac oamenii în concediu? Ce viziteazã? Unde se duc? Au vrut sã se ducã undeva (la un spectacol, la muzeu, la mall, la discotecã) ºi nu au avut unde? Sondajul de anul acesta a încercat sã afle rãspunsuri la astfel de întrebãri. O întrebare a fost dacã respondenþii au mers la teatru, la discotecã, la restaurant etc. A fost cu rãspunsuri multiple. Ordinea frecventãrii acestor destinaþii este prezentatã alãturat. Restaurantele, divertismentul ºi cumpãrãturile rãmân hobby-urile preferate în concediu. O treime preferã fie spectacolele de teatru, fie pe cele de divertisment ºi abia unul din cinci preferã cinematograful.
34
În ce priveºte turismul cultural, au existat întrebãri legate de vizitarea de obiective de patrimoniu: mãnãstiri, biserici, obiective arheologice, cetãþi. De asemenea, au fost întrebaþi dacã au vizitat muzee, case memoriale sau dacã au vizitat un atelier de creaþie (ex. meºteºugãreascã). c Graficul 23 redã rãspunsurile la aceste întrebãri
(rãspuns multiplu- procente rãspunsuri). c Observãm un interes orientat preponderent spre
situri istorice ºi spre lãcaºuri religioase. Procentul celor care viziteazã muzee este destul de scãzut raportat la cele de mai sus. Cauzele rãmân însã de cercetat ulterior, deºi o posibilã pistã ar putea fi reprezentarea relativã de „încremenire” a unora dintre aceste instituþii.
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Cu Cine au Cãlãtorit Respondenþii în Ultimul Concediu
Tabelul 15. Locurile frecventate pe periada concediului În vacanþã / concediu aþi fost la....
Procent rãspunsuri ale celor
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
care au fost în concediu (%) Restaurant
54.5
Internet café / salã de jocuri
45.3
Bâlci, circ
44.1
Supermarket, cumpãrãturi diverse,
44.0
magazine Cofetãrie, cafenea, bar
41.1
Parc de distracþie
41.1
Piaþã agroalimentarã, târg
40.3
Jocuri de noroc
39.8
Teatru
38.1
Spectacol
37.3
Salã de sport (Fitness)
34.0
Restaurant cu specific
26.5
Cinema
21.8
Discotecã, club
19.5
Stadion
9.5
Festival
6.9
Piscinã, saunã
3.6
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2006
Figura 23. Obiective culturale vizitate 35
c Respondenþii sunt doritori de concedii ºi vor sã aibã experienþe inedite în vacanþe; c Le place la munte, ºi la mare, ºi sunt interesaþi de obiceiurile locurilor pe care le viziteazã; c Doresc confort unde se duc, deºi nu au pretenþii de „multe stele”; c Le place mai ales odihna, fiind mai puþini cei care se intereseazã de activitãþi ieºite din comun; c Ar viziona spectacole sau ar vizita locaþii ale unor activitãþi de diverstisment, însã doar 40% ar fi interesaþi de viaþa
culturalã a zonei pe care o viziteazã în vacanþã; c Mai mult de o treime din respondenþi preferã sã meargã „la þarã” în concediu; c 40% considerã concediile în strãinãtate scumpe iar 33% sunt mulþumiþi de ofera româneascã de turism.
Tabelul 16. Atitudini asociate cãlãtoriei în concediu Afirmaþie Îmi place sã cãlãtoresc
75.3
Îmi place sã încerc noi feluri de
59.5
mâncare Sunt mulþumit de vacanþele /
53.7
concediile pe care le-am fãcut pânã acum Îmi place sã merg în staþiuni balneoclimaterice
u
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2006
36
50.6
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Am adresat ºi întrebari de auto-evaluare a unor atitudini asociate cãlãtoriei în concediu. Datele prezentate în tabelul urmãtor sunt concludente.
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
7. CONCLUZII ÞI ANALIZÃ COMPARATIVÃ 2005/2006 Punctele de distribuþie a culturii scrise (chioºcuri de distribuire a presei, librãrii, biblioteci) sunt cerute de populaþie. Acest lucru infirmã percepþia cã internetul înlocuieºte tiparul. Astfel, 81,2% dintre cei care s-au declarat utilizatori de internet au apreciat ca necesare „chiºcurile”, 78,8% „librãriile” ºi 70,5% „bibliotecile”. Populaþia pare sã „cearã” acele elemente de infrastructurã care lipsesc din dotarea curentã (muzee, teatre) însã aceastã tendinþã ar putea fi determinatã de „dezirabilitatea socialã” puternicã a acestor instituþii de culturã, mai degrabã decât un comportament specific de vizitare. În contextul rãspândirii foarte mari a „cãminelor culturale” ºi „bibliotecilor”, nevoia crescutã de astfel de instituþii ar trebui privitã ca o evaluare indirectã a activitãþii lor. Altfel spus, „avem biblioteci, dar sunt prost dotate”, „avem cãmine culturale, dar n-avem activitãþi culturale în aceste instituþii”. Astfel, este nevoie de o gestionare diferitã ºi de o vizibilitate mult mai mare a activitãþilor lor. De asemenea, ar trebui concepute politici culturale care sã implice aceste instituþii. Consumul privat de bunuri culturale este în continuare dominat de „televizor” ºi „radio”. De asemenea, se observã ºi un acces ridicat la o informaþie tv diversã, fapt surprins de accesul crescut la „cablu tv”. Calculatoarele au cãpãtat o pondere însemnatã între elementele de infrastructurã culturalã domesticã, una din trei persoane având acces la astfel de bunuri, fapt ce semnificã integrarea utilizãrii calculatoarelor în practicile cotidiene.
În ceea ce priveºte testele de capital cultural, la nivelul întregii þãri, „clasa culturalã mijlocie” încã nu are dimensiuni foarte mari. Testele de notorietate aratã un clivaj cultural ridicat între cunoscãtorii de elitã (aproape jumãtate din locuitorii oraºelor mari ºi foarte mari) ºi cei mai puþin cunoscãtori. Ar fi de reþinut cã în România existã un clivaj al categoriilor de populaþie dupã „capitalul cultural”. Astfel populaþia „ignorantã”, având un scor de maxim 3 puncte constituie 35% din respondenþi. Populaþia „cultã”, având valori peste 8 constituie aproximativ 22%. În Bucureºti, distribuþia capitalului cultural are altã configuraþie. Aºa cum era de aºteptat, Bucureºtiul are o clasã de mijloc mult mai numeroasã, precum ºi un grup puternic „culturalizat”. „Elitele” sunt aproape jumãtate din populaþie, iar restul sunt distribuiþi egal, fãrã distincþii clare între categorii. Bucureºtiul atrage foarte mulþi absolvenþi de facultate, adicã populaþie cu consum cultural ridicat. În ceea ce priveºte cunoºtinþele despre scriitori, notorietatea grupului aflat pe primele zece poziþii ale topului este datã cu preponderenþã de frecvenþa cu care sunt citaþi/comentaþi în manualele ºcolare. O observaþie interesantã este cã deºi pe prima poziþie se aflã un poet, restul poziþiilor pânã la locul 8 este ocupat de autori de prozã. În primele 20 de locuri nu se gãsesc decât trei autori în viaþã ºi aceºtia undeva printre ultimii în clasament. Pe de altã parte, puþin mai mult de un sfert dintre respondeþii din eºantion (incluzând suprareprezentarea bucureºtenilor, analizatã însã ponderat) aratã un „rafinament” în evaluarea filmelor preferate. Când 72% nu au numit un regizor strãin de film, este greu de imaginat cã cinematografia ºi-a definit un public cunoscãtor mare.
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2006
37
din Romania, aflate de obicei în subordinea consiliilor judeþene sau municipale nu sunt orientate spre vizitator
situat undeva în jurul valorii de 10% din totalul
prin tehnici de marketing cultural.
populaþiei (11% în 2005, 13% în 2006). Românii încã preferã ºtirile ºi filmele la TV. Probabil cã cercul
ofertei
ºi
cererii
de
emisiuni
TV
se
autoalimenteazã, însã este clar cã televiziunile comerciale rãspund în cea mai mare parte cererii ºi
Analiza comparativã a datelor din Barometrul cultural pe 2005 ºi 2006 a scos în evidenþã urmãtoarele tendinþe de evoluþie a consumului cultural din România:
ierarhiei de gusturi ale publicului larg. Dacã în þãrile UE sunt preferate, în ordine, mersul la cinematograf, la biblioteci ºi vizitarea de monumente, acest sondaj aratã, ca ºi cel de anul trecut, preferinþa românilor pentru sãrbãtori locale, spectacole ºi muzee. Dintre cei care au vizitat muzee, cei mai mulþi au fost ultima oarã la muzee de istorie sau de artã. Contrar imaginii conturate în ultimii ani potrivit cãreia existã un „exod” în masã în lunile de concediu, peste
Sociologic, nu putem vorbi de diferenþe semnificative sau de modificãri radicale în sfera acestui domeniu de consum între 2005 ºi 2006. Datele de cercetare din 2006 confirmã imaginea conturatã în 2005 privind consumul cultural. Peisajul consumului cultural este confirmat ºi de analiza datelor oficiale ale Institutului Naþional de Statisticã pe perioada 1995-2005 care aratã cã, deºi oferta editorialã, cea a instituþiilor de spectacol, a teatrelor, a bilbliotecilor publice s-a diversificat ºi a crescut, publicul acestora a rãmas constant.
90% dintre respondenþi ºi-au petrecut concediul în þarã. În mare parte au fost la o locaþie turisticã din þarã (mare, munte), la rude sau la þarã. Românii cãlãtoresc cu familia, cel mai adesea ºi se pregãtesc pentru acesta cu 2-3 luni înainte de concediu. Cei mai mulþi folosesc trenul sau autoturismul. Restaurantele, divertismentul
BAROMETRUL
ºi cumpãrãturile rãmân hobby-urile preferate în
DE CONSUM
concediu. O treime preferã fie spectacolele de teatru, fie
CULTURAL 2006
pe cele de divertisment ºi abia unul din cinci preferã cinematograful. Observãm un interes orientat preponderent spre situri istorice ºi spre lãcaºuri religioase. Procentul celor care viziteazã muzee este destul de scãzut raportat la cele de mai sus. Faptul cã populaþia României îºi petrece concediul în Romania, combinat cu faptul cã în concediu existã relativ puþine vizite la muzee, indicã faptul cã muzeele
38
Ierarhia tipurilor de consum cultural analizate este identicã pentru cei doi ani. Începe sã se contureze o structurã a consumului cultural din România, pe baza analizei comparative a datelor din 2005 ºi 2006. Avem de a face cu un tablou statistic care ne prezintã locul pe care îl ocupã fiecare tip de consum cultural în peisajul general al consumului din þarã. Din punctul de vedere al frecvenþei de consum, ierarhia tipurilor de consum este cea din tabelul de la pagina urmãtoare: „Participarea la sãrbãtori ºi evenimente” reprezintã cel mai rãspândit tip de participare culturalã. Din acest punct de vedere, consumul cultural din România are conturatã o trãsãturã comunitarã.
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Muzica simfonicã (larg cunoscutã sub eticheta de „clasicã”) îºi defineºte un public cu opinii cristalizate
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Asistãm la apariþia publicului de niºã, superspecializat în gusturile culturale ºi foarte activ în ceea ce priveºte consumul de culturã. Deºi pe ansamblul þãrii, datele par sã releve o scãdere a numãrului consumatorilor de teatru, numãrul celor care merg lunar la teatru este constant, cu o uºoarã tendinþã de creºtere. Avem de-a face cu un public puternic consumator de culturã care asimileazã foarte mult din oferta disponibilã pe piaþa culturalã. Teatrul, opera ºi cultura scrisã au un public relativ redus, însã foarte fidel, care consumã intens oferta culturalã aflatã în creºtere constantã în ultimii ani. Dacã luãm, ca exemplu ilustrativ, cazul frecventãrii operei/operetei, avem de a face cu cel mai stabil tip de participare culturalã. Astfel, se constatã diferenþe nesemnificative din punct de vedere statistic în 2006 faþã de 2005 în ceea ce priveºte persoanele care au declarat cã nu frecventeazã „deloc” acest tip de instituþie culturalã (88,0% în 2005 ºi 87,2% în 2006). Aceeaºi situaþie se regãseºte analizând datele din subeºantioanele pe Bucureºti (59,8% în 2005 ºi 60,8 % în 2006). Comparând datele pe toatã þara ºi cele din Bucureºti se poate afirma cã frecventarea operei este un comportament cultural specific locuitorilor capitalei. Puternica stabilitate a acestui tip de consum cultural se poate explica prin faptul cã „frecventarea operei/operetei” are caracter de comportament de niºã, acest tip de ofertã culturalã adresându-se unor consumatori foarte specializaþi, cu trasãturi specifice bine conturate. Bucureºtenii consumã semnificativ mai multe produse culturale decât restul þãrii. Atât datele din 2005 cât ºi cele din 2006 indicã faptul cã la majoritatea domeniilor culturale, în Bucureºti cifrele de participare se aflã cu mult peste media pe þãrã. Dacã, pe ansamblu, media frecventãrii domeniilor culturale se aflã în jur de 20% din populaþia þãrii, pentru Bucureºti ea se aflã undeva la 60%.
Publicul de niºã are un profil foarte clar definit, distinct de cel al non-consumatorilor. Dacã luãm exemplul operei ºi operetei, „profilul” statistic al acestui tip de consumatori de culturã, elaborat pe datele din 2006, are urmãtoarele trãsãturi distincte, în ordinea descrescãtoare a importanþei: 1) viziteazã muzee ºi expoziþii; 2) sunt persoane din mediul urban, provenind mai ales din oraºe mari; 3) alocã lunar sume mai mari decît restul populaþiei, bani pentru consumul cultural; 4) beneficiazã de timp liber; 5) sunt persoane informate (se uitã frecvent la ºtiri); 6) au venituri relativ ridicate; 7) au enciclopedii în biblioteca personalã; 8) sunt persoane cunoscãtoare de limbi strãine. Pentru creºterea consumului cultural pe termen mediu e nevoie de programe noi. Diversificarea ofertei nu va produce, de la sine, creºteri spectaculoase ale consumului cultural. Din punct de vedere strategic, se pot identifica douã modalitãþi de a creºte consumul de culturã. Prima ar fi extinderea consumului pe verticalã, ceea ce ar face ca persoanele care frecventeazã cel puþin o datã un anumit domeniu cultural sã meargã mai frecvent. Acesta ar implica o redistribuire a persoanelor în interiorul categoriei mari a celor care frecventeazã teatrul sau opera sau cultura scrisã. Cea de-a doua strategie ar fi extinderea consumului pe orizontalã, ceea ce ar însemna demersuri de transformare a celor care au
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2006
39
DE CONSUM CULTURAL 2006
40
În general preferinþele muzicale sunt aproximativ la fel în 2005 ºi 2006. Muzica simfonicã a sãrit de pe locul 11 în 2005, pe locul 7 în 2006. Pe primele patru locuri se aflã, în ordine descrescãtoare 1. „muzica popularã”; 2. „muzica uºoarã româneascã”; 3. „manelele”; 4. „muzica usoarã strãinã”. O schimbare semnificativã se înregistreazã în ceea ce priveºte preferinþa pentru muzica simfonicã. În 2005 preferinþa pentru acest gen muzical se aflã pe locul 11 în topul total al preferiþelor, iar în 2006 acesta a urcat patru poziþii ajungând pe locul 7.
Pentru a creºte consumul pe orizontalã (atragerea de public nou) sunt necesare, în special, demersuri educaþionale ºi parteneriate instituþionale cu instituþiile educative. Demersurile educaþionale implicã stabilirea unor obiective ºi strategii pe termen lung care sã permitã „educarea publicului” în raport cu acest tip de consum cultural. Aceste acþiuni pot fi iniþiate atât de operatorii culturali sau asociaþiile profesionale, cât ºi de promovarea consumului de operã în ºcoli, licee, facultãþi, participãri de grup în a cãror organizare sã fie implicate ºi cadrele didactice din ºcoli ºi licee, întroducerea în programele scolare a unor ore de educaþie culturalã în care sã se poatã programa ºi vizionarea unor astfel de spectacole etc.
În cazul notorietãþii autorilor români de literaturã, primele patru ranguri se menþin la fel în 2005 ºi 2006. Primii patru autori români de literaturã, în ordinea descrescãtoare a notorietãþii sunt: Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Ion Creangã ºi Liviu Rebreanu. Se poate presupune cã notorietatea autorilor din fruntea ierarhiei a fost datã cu preponderenþã de frecvenþa cu care sunt citaþi ºi comentaþi în manualele ºcolare.
Infrastructura culturalã privatã este aproximativ la fel în 2006 în raport cu 2005, neexistând diferenþe semnificative din punct de vedere statistic. Cea mai mare diferenþã se înregistreazã în ceea ce priveºte dotarea cu casetofoane (51,7% în 2006, faþã de 62,5% in 2005), fapt explicabil prin „uzura moralã” a acestui tip de dotare privatã. O situaþie asemãnãtoare se înregistreazã ºi în cazul dotãrii private cu aparate de radio (71,5% în 2006, faþã de 79,9% în 2005). Aceasta se înscrie într-o tendinþã specificã oricãrei societãþi dinamice.
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
BAROMETRUL
declarat cã nu frecventeazã acest tip de instituþie în consumatori de culturã. Cele douã modalitãþi implicã obiective ºi demersuri diferite. Astfel, pentru a creºte consumul cultural pe verticalã este necesar sã se acþioneze în special asupra diversificãrii ofertei de spectacole a acestor instituþii (spectacole diverse, aducerea unor spectacole din strainãtate, aducerea unor artiºti celebrii etc). Acest lucru deja se întâmplã, putându-se astfel vorbi de o saturaþie a raportului între cerere ºi ofertã. Extinderea pe orizontalã este cea care poate produce astfel de creºteri.