12
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2007
cultural ºi sfârºte prin analiza “culturii” - înþeleasã ca
1.INTRODUCERE
mod de viaþã ºi þesut micro-social.
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Barometrul Cultural este o cercetare sociologicã proiectatã ºi realizatã de cãtre Centrul de Studii ºi Cercetãri în Domeniul Culturii ºi finanþatã de cãtre
1.1. Obiectivele Cercetãrii ºi Descrierea
Ministerul Culturii având ca scop descrierea ºi analiza
Metodologiei. Note Explicative, Delimitãri,
peisajului consumului cultural din Romania, atât la nivel
Avertismente
de infrastructurã, cât ºi la nivel de comportamente individuale. Prima cercetare de acest fel a fost realizatã
Acest studiu adoptã ca obiect de interes, într-o manierã
în anul 2005, urmatã de Barometrul Cultural 2006. În
integratã, circuitul bunului cultural de la zona de
anul 2007 a fost efectuatã a treia anchetã sociologicã de
„producþie”, mergând prin instituþii de distribuþie (de
acest fel. Cercetarea constã dintr-un sondaj
exemplu biblioteci, teatre, cãmine culturale, sãli de
reprezentativ la nivel naþional pentru populaþia de
expoziþie etc) ºi ajungînd la consumatori. La aceasta am
peste 15 ani, pe un eºantion de 1600 de subiecþi, marja
adãugat componenta legatã de dezirabilitatea
de eroare fiind de +/- 2,8%. Culegerea datelor,
instituþiilor culturale, potrivit gusturilor populaþiei. O
efectuarea bazei de date ºi raportul preliminar au fost
altã diferenþã faþã de alte studii ar fi concentrarea
efectuate de cãtre Centrul de Sociologie Urbanã ºi
efortului de colectare a datelor nu atît în jurul
Regionalã (CURS SRL).
instituþiilor, cât în jurul audienþei, morfologiei
Miza acestui studiu este multiplã. În primul rând s-a urmãrit identificarea unor zone critice ale consumului
gusturilor culturale ºi a
„predispoziþiilor cultivate”.
Spiritul cercetãrii este inspirat de lucrãrile sociologului
cultural, demers util pentru fundamentarea unor
francez Pierre Bourdieu (vezi figura 1), deºi la
politici relevante din punct de vedere social ºi cultural.
conceperea cercetãrii am þinut cont îndeosebi de
La nivel de intenþie, proiectul de cercetare este unul de
criticile aduse teoriilor sale.
lungã duratã, CSCDC încercând sã suplineascã lipsa cronicã de date empirice despre sectorul cultural din
1.1.1 Obiectivele cercetãrii ºi descrierea
Romania prin reluarea anualã a cercetãrii.
metodologiei
Avantajul
reluãrii anuale a cercetãrii constã din acumularea de
BAROMETRUL
date empirice care sã permitã analiza mai rafinatã a
Obiectivele generale ale cercetãrii au fost: (1)
dinamicii gusturilor culturale din Romania, datele
mãsurarea gradului de adecvare a infrastructurii de
putând fi valorificate ºi prin analize comparative cu alte
distribuþie a bunurilor culturale; (2) mãsurarea
CULTURAL 2006 2007
tãri. În al treilea rând, acest studiu este un element nou
consumului ºi participãrii culturale; (3) mãsurarea
în seria cercetãrilor deja efectuate despre piaþa
nevoilor culturale ale populaþiei pe tipurile de industrii
culturalã, sectorul cultural ºi consumul cultural în
culturale, creative ºi de entertainment. Subiectele pe
România prin conturarea unei zone de cercetare
care încercãm sã le propunem prin acest proiect multi-
transdisciplinare care începe cu preocupãri privind
anual al Barometrului Cultural sunt centrate în jurul
“cultura” - înþeleasã ca excelenþã artisticã ºi creativã,
unor întrebãri precum: Variazã consumul cultural în
continuã cu infrastructura ºi economia sectorului
funcþie de clasã, gen, generaþie, regiune sau educaþie?
DE CONSUM
03
a) un numãr de 1276 de cazuri la nivel naþional; acest eºantion la nivel naþional este reprezentativ
la culturã? Sunt legate de distribuþia geograficã? De
pentru populaþia României cu vârste de 15 ani;
lipsa
informaþiei?
De
costuri?
Cum
schimbã
globalizarea pieþei culturale consumul cultural în România?
marja de eroare este de +/-2,8% la un nivel de încredere de 95%; b) un numãr de 374 de cazuri în plus (boost) în Muncipiul Bucureºti. Împreunã cu numãrul de
Temele propuse spre analizã în 2007 sunt urmãtoarele:
interviuri alocat iniþial Muncipiului Bucureºti în
c starea infrastructurii
eºantionul naþional, se poate ajunge la un numãr de
pentru culturã potrivit
accesibilitãþii, rãspândirii geografice, diferenþe
peste 400 de cazuri suplimentare pe Bucureºti,
regionale;
solicitate iniþial de Beneficiar. Mai exact, în baza de
c relaþia dintre
stratificarea socialã, straficare
date a sondajului sunt în total 508 interviuri
culturalã ºi capitalul cultural;
realizate în Municipiul Bucureºti. Marja de eroarea a
c e-culture ºi tehnologiile noi de comunicare;
sub-eºantionului de 508 respondenþi cu vârste de
c consumul de culturã scrisã;
15 ani ºi peste, din Bucureºti, este de +/-4,35% la
c tipologii de consumatori culturali ºi profilele lor;
un nivel de încredere de 95%;
c comportamentul de consum cultural pe fiecare
Universul de eºantionare: populaþia Romaniei, cu vârste
sector (teatru, film, patrimoniu);
de peste 15 de ani.
c atitudinea
populaþiei privitoare la finanþarea
restaurãrii patrimoniului cultural;
Volumul eºantionului la nivel naþional: 1226 de respondenþi; marja de eroare este de +/-2,8% la un
c comportamentul celor care merg la bibliotecã:
nivel de încredere de 95%;
nevoi, satisfacþii, interacþiuni;
Eºantionul a fost probabilist, bistadial, cu stratificare
c globalizarea pieþei de produse culturale ºi consumul
dupã regiunea istoricã (8 regiuni) ºi mediul de rezidenþã
cultural din România;
(urban/rural). Alte criterii de stratificare au fost: tipul
c comparaþii cu alte þãri, privind consumul cultural.
satului în cadrul comunei ºi mãrimea localitãþilor urbane (sub 30.000 locuitori, 30-100.000 locuitori
Pentru realizarea acestui studiu, CURS
a trebuit sã
100-200.000 locuitori ºi peste 200.000 locuitori).
BAROMETRUL
efectuat un sondaj de opinie, pe un eºantion de minim
Selecþia localitãþilor ºi a punctelor de eºantionare -
DE CONSUM
1100 de persoane, reprezentativ la nivel naþional
secþii de votare - a fost aleatoare. Selecþia ultimã a
pentru populaþia României cu vârste de 15 ani ºi peste.
subiecþilor a fost de asemenea aleatoare.
CULTURAL 2007
04
A fost inclus un eºantion suplimentar care sã conducã în
Selecþia secþiilor de votare: secþiile de votare sunt
final la un numãr de 400 de cazuri la nivelul
unitãþi administrative în interiorul localitãþilor care
Municipiului Bucureºti.
cuprind între 1000 ºi 2500 de votanþi. Secþiile de votare
În final sondajul s-a efectuat pe un eºantion total de
au fost selectate aleator în fiecare localitate. În
1600 de persoane cu vârste de 15 ani ºi peste, în
localitãþile mari, secþiile de votare au fost selectate în
perioada 12-27 decembrie 2007. Eºantionul total a
aºa fel încât sã reprezinte atât zonele de centru cât ºi
cuprins:
cele de periferie. Secþiile de votare au fost alese pentru a
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Care este dinamica participãrii ºi a consumului cultural din Romania? Care sînt obstacolele care reduc accessul
stabili punctul de pornire pentru „metoda itinerariilor”
2) Soluþia prezentatã la punctul anterior nu a fost
(the random route method) de selecþie a gospodãriilor.
adoptatã întrucât a) presupune o combinaþie de selecþie
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Calculul
pasului
statistic
pentru
selecþia
aleatoare (din liste electorale cu pas statistic) cu selecþie
gospodãriilor: s-a calculat ca raport dintre numãrul
nealeatoare (pe cote), încãlcându-se astfel cerinþa
interviurilor de realizat într-o secþie de votare (circa 7)
stipulatã în Documentaþia de Atribuire potrivit cãreia
ºi numãrul total de gospodãrii cu persoane de peste 15
selecþia respondenþilor în eºantion trebuie sã respecte
de ani (estimat ca raport între numãrul de persoane în
principiile selecþiei aleatoare.
secþia de votare ºi numãrul mediu de persoane adulte în
3) Chiar dacã Beneficiarul ar fi fost de acord cu o astfel
gospodãrie: 2).
soluþie (i.e., o combinaþie de selecþie aleatoare ºi
Selecþia gospodãriilor ºi persoanelor: selecþia
selecþie nealeatoare), utilizarea listelor electorale ridicã
gospodãriilor a fost realizatã prin metoda itinerariilor,
o serie de probleme. Astfel, din îndelungata noastrã
(the random route method), cu pas statistic pornind de
experienþã de teren listele electorale sunt adeseori
la adresa secþiei de votare, numãrând unitãþile de locuit,
incomplete ºi neactualizate. De altfel, acest lucru a fost
apartament sau casã. În fiecare gospodãrie a fost
remarcat ºi la cele mai recente consultãri electorale
selectat un singur respondent, cu vârstã de 15 ani ºi
(i.e., Referendumul din 19 mai, 2007 ºi alegerile pentru
peste, dupã metoda primei zile de naºtere (first
Parlamentul european din 25 octombrie, 2007).
birthday method). Mai exact, în gospodãriile selectate a
Finalmente ºi extrem de important, la ultimele alegeri
fost intervievatã persoana de 15 ani ºi peste, a cãrei zi
generale (din 2004) s-a hotãrât transferarea listelor
de naºtere este cea mai apropiatã de data de 1,
electorale de la Primãrii la Judecãtorii, fãcându-le
îndiferent de lunã. Spre exemplu, presupunând cã într-
practic inaccesibile.
o gospodãrie erau trei persoane cu vârste de 15 ani ºi peste, ale cãror zile de naºtere erau în 6 mai, 18 iulie ºi
1.1.2. Note explicative, delimitãri, avertismente
29 septembrie, persoana care a fost intervievatã a fost cea a cãrei datã de naºtere este 6, întrucât aceastã datã este cea mai apropiatã de data de 1.
Termenul de „consum cultural” trebuie privit în sensul de frecvenþã a lecturii, a vizionãrii de spectacol,
A fost folositã metoda drumului aleator în locul
preferinþe ºi gusturi etc. Este orientat atât cãtre cultura
selecþiei cvasi-aleatoare din listele electorale din
„de masã” (care, credem, nu trebuie privitã critic, mai
urmãtoarele motive:
ales în perspectiva politicilor culturale), cât ºi pentru
BAROMETRUL
1) Listele electorale cuprind numai persoanele care
cultura „înaltã”. Opþiunea folosirii conceptului de
DE CONSUM
teoretic au 18 ani ºi peste, în vreme ce, potrivit
„consum” este adecvatã, câtã vreme putem vorbi de o
CULTURAL
Documentaþiei de Atribuire, acest studiu trebuie sã aibã
economie a culturii, de o cerere ºi o oferta ale acesteia.
în vedere populaþia României cu vârste de 15 ani ºi
Nu avem scopul de a stabili „clase” sociale sau culturale,
peste. Cu alte cuvinte, utilizând doar listele electorale
de a pune etichete, ci doar de a prezenta date
nu am fi putut selecta respondenþi cu vârste între 15 ºi
reprezentative la nivel naþional. Orice sondaj de opinie
18 ani. O soluþie ar fi putut consta în selecþia aleatoare a
are critici ºi demersul nostru sociologic este privit critic
persoanelor de 18 ani ºi peste din listele electorale ºi
de noi înºine. Aproape orice opinie poate fi înregistratã,
selecþia pe cote a persoanelor cu vârste cuprinse între
comparatã, mãsuratã. Am mãsurat nu numai date de
2007
15 ºi 17 ani. 05
sînt
cele
în
care
numai una. Sã ne imaginãm o întrebare de genul „Pe
„Notorietatea” nu este acelaºi lucru cu „a avea
care marcã de automobil o apreciaþi ca fiind de
cunoºtinþã despre”. Sã ne imaginãm o întrebare simplã:
calitate?”. În general, respondenþii au mai multe
„Numiþi, vã rog, un oraº din România”. Dacã unii
rãspunsuri. Nu existã doar rãspunsuri de genul marca X
respondenþi numesc „Cluj-Napoca” nu înseamnã cã nu
versus marca Y, decît foarte rar (la cei „fideli”).
au auzit de „Timiºoara”. În cazul acestui studiu, testele
Rãspunsurile sînt cel mai adesea: „ºi marca X ºi marca Y
de „notorietate” aratã doar care sunt cei mai „pomeniþi”
ºi marca Z” etc. Analizele rãspunsurilor multiple
autori. Intereseazã, de asemenea, cei care nu spun
presupun proceduri mai complexe. Se iau în seamã
„nimic”, aºa-ziºii non-connaisseurs. Adesea sînt foarte
toate preferinþele exprimate ºi nu numai prima. Este
puþini, în jur de marja de eroare a eºantionului.
cauza unor diferenþe pe care le putem observa la
Revenind la exemplul dat mai devreme, ne putem
analize de rãspunsuri simple, în comparaþie cu cele de
imagina un numãr mic de persoane care nu
rãspunsuri multiple, la aceeaºi întrebare.
Portretele „statistice”, sau aºa numitele „profiluri”
Datele trebuie, totuºi, privite în sens statistic. Un procent de 9%, raportat la populaþia României, poate
sînt aproximãri probabilistice ale unor însuºiri pe care
însemna aproape 2 milioane de persoane. Astfel cã este
le are o persoanã (care ar avea un anumit
nefuncþional sã se tragã concluzii alarmiste cînd este
comportament) ºi care (persoana) le-ar întruni cel mai
vorba de procente mici (diferenþa între „mic” ºi „mare”
probabil. Nu sînt descrieri de persoane ºi nu sînt
poate fi „relativã”).
exclusiviste, doar aproximãri. Un portret de acest fel al
CSCDC stã la dispoziþia celor interesaþi cu idei ºi
cititorului de filozofie, un exemplu imaginar, care ar
expertizã pentru analize suplimentare, pe domenii de
arãta cã tineri de la oraº preferã o astfel de lecturã, nu
activitate.
înseamnã cã exclude populaþiile de alte vârste ºi de la sate, ci doar cã, mai degrabã, ar fi un tînãr din mediul ruban cel care ar face acest lucru. Diferenþele între categorii pot fi chiar mici, dar nu ignorabile. Cei
BAROMETRUL
neincluºi
DE CONSUM
existã, ci doar cã sînt mai puþini probabil, la nivel
CULTURAL
statistic.
în astfel de portrete nu înseamnã cã nu
Termenii de „regiune istoricã” ºi cel de „regiune de dezvoltare” sînt încetãþeniþi în practicã, iar analiza CSCDC îi utilizeazã ca atare, ca repere consacrate. „Regiunile de dezvoltare” sînt stabilite prin Legea nr. 151 din 15 iulie 1998 privind dezvoltarea regionalã în România ºi nu includ neapãrat tipologii bazate pe similitudini culturale ºi istorice.
06
multiple”
unui demers de mãsurare.
menþioneazã nici un oraº la o întrebare aºa simplã.
2007
„Rãspunsurile
respondenþii au exprimat mai multe preferinþe, nu
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
opinie, dar ºi unele factuale, de exemplu „Cîte cãrþi aveþi în casã?”. Acest sondaj trebuie privit numai sub umbrela
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
BAROMETRUL Figura 1. Design-ul cercetãrii
DE CONSUM CULTURAL 2007
07
Instituþii / Ofertanþi de culturã / Distribuitori de accesorii
Procent respondenþi care declarã ca au în localitate… 2006
2007
Cãmine culturale / case de culturã
83.90%
79.88%
Bibliotecã
77.40%
75.13%
Discoteci / Cluburi
79.30%
71.69%
Stadion
72.40%
68.44%
Centre Xerox
70.70%
67.56%
Librãrii
62.60%
65.31%
Chioºcuri de distribuire a presei
67.10%
65.00%
Benzinãrii cu magazine
63.70%
62.81%
Internet cafe - uri, sãli de Internet ºi jocuri
60.30%
60.69%
Obiective de patrimoniu (monumente istorice, mãnãstiri istorice, obiective arheologice, cetãþi)
66.10%
60.56%
Papetãrii (magazine care vînd caiete, rechizite, etc.)
71.30%
60.44%
Sãli de sport
65.70%
57.19%
Muzee
55.70%
53.50%
Centre de închiriere audio / video
53.30%
52.06%
Magazine de artizanat
52.80%
50.50%
Sãli de expoziþii
49.60%
49.81%
Cinematografe
50.10%
46.38%
Teatre
48.40%
46.00%
Teatru de opera/ operetã, filarmonicã
42.60%
41.25%
O scãdere semnificativã faþã de anul trecut s-a înregistrat la „sãli de sport”, „papetãrii”, ºi o alta la „stadioane”. Dacã anul trecut se înregistrase faþã de 2005 o scãdere la „librãrii”, observãm o creºtere de peste 4 procente a celor care afirmã cã
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2007
08
au astfel de magazine în localitatea unde locuiesc. Ca ºi pînã acum, cele mai rãspîndite locuri unde poate fi consumatã cultura ramîn „cãminele culturale” ºi „bibliotecile”. Comparativ cu situaþia europeanã, datele indicã o absenþã notabilã a cinematografelor din dotarea localitãþilor. Datele comparative europene indicã, de asemenea, un numãr mare de biblioteci în þãrile foste socialiste.
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
2.1. Infrarstructura de Distribuþie a Culturii
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Figura 2.1. Diferenþele regionale de infrastructurã culturalã ( bazate pe scorurile generale pentru infrastructurã-o medie a rãspunsurilor înregistrate) Datele culese în 2007 referitoare la existenþa punctelor unde se distribuie bunuri culturale, întãresc imaginea unei
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2007
dezvoltãri inegale a infrastructurii pentru culturã pe teritoriul Romaniei. Acestea confirmã datele din 2005 ºi 2006.
09
Tabelul 2.2. Nevoile populaþiei în ceea ce priveºte infrastructura publicã da
nu
NS/NR
Va este necesar chiosc de distributie a presei?
80.3%
13.3%
6.5%
Va sunt necesare librarii?
76.4%
16.9%
6.7%
Va sunt necesare camine culturale?
72.1%
21.0%
6.9%
Va sunt necesare sarbatori specifice,festivaluri?
71.3%
20.7%
8.0%
Va este necesar talcioc?
70.3%
22.3%
7.4%
Va este necesara biblioteca?
69.1%
23.9%
7.0%
Va sunt necesare papetarii?
69.0%
23.2%
7.8%
Va sunt necesare sali de spectacole?
68.2%
24.9%
6.9%
Va sunt necesare benzinarii cu magazine?
66.7%
26.3%
7.0%
Va sunt necesare teatre?
61.9%
30.9%
7.3%
Va sunt necesare cinematografe?
61.8%
30.8%
7.4%
Va sunt necesare muzee?
61.0%
31.8%
7.3%
Va sunt necesare sali de expozitii?
58.6%
34.2%
7.2%
Va sunt necesare magazine de artizanat?
56.1%
36.2%
7.7%
Va sunt necesare centre de inchiriere audio,video?
51.7%
40.7%
7.6%
Se poate afirma cã, în general, populaþia percepe utilitatea punctelor de distribuþie a bunurilor culturale ºi utilitatea instiþiilor de culturã. Acesta concluzie întãreºte pe cele reieºite din studiile anterioare, ºi contrazice percepþia, întâlnitã adesea la nivelui discursului public despre instituþiile culturale, cã acestea sînt o „povarã” ºi o „marfã” nevandabilã. Dacã utilizãm ca reper în analizã „regula majoritãþii”, datele par sã sugereze cã principalul criteriu utilizat de subiecþi în aprecierea nevoii de instituþii ºi ofertanþi de culturã (în ordine descrescãtoare, „chioºcuri de distribuire a presei”, „librãrii
BAROMETRUL DE CONSUM
etc.) este criteriul „participãrii culturale nemediate” (nevoia de a citi presa, nevoia de a participa în culturã etc). Populaþia pare sã „cearã” acele elemente de infrastructurã care lipsesc din dotare curentã (muzee, teatre) însã aceastã tendinþã ar putea fi determinatã de „dezirabilitatea socialã” puternicã a acestor instituþii de culturã. În contextul
CULTURAL
rãspândirii foarte mari a „cãminelor culturale” ºi „bibliotecilor”, nevoia crescutã de astfel de instituþii ar trebui privitã ca o
2007
evaluare indirectã a activitãþii lor. Altfel spus, „avem biblioteci dar sunt prost dotate”, „avem camine culturale dar navem activitãþi culturale în aceste instituþii”. Astfel, este nevoie de o gestionare ºi de o vizibilitate mult mai mare a activitãþilor lor. De asemenea, ar trebui concepute politici culturale care sã implice aceste instituþii.
10
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
2.1.1. Nevoia de infrastructurã publicã
2.2. Infrastructura Cultural Domesticã
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Consumul privat de bunuri culturale este în continuare dominat de „televizor”. Faþã de anii trecuþi, dotarea cu cablu TV pare sã fi crescut. Conexiunea de internet este disponibilã, prin reþelele de cablu TV este disponibilã chiar mai multor esponeþi decît cei posesori de PC. Este de remarcat tendinþa pozitivã întregistratã la segmentul posesorilor de PC, dacã în 2005 doar o treime din populaþie avea acces sau era posesoare de calculator, acum deja peste 41 de procente afirmã cã au în dotarea locuinþei PC, fapt ce semnificã întegrarea utilizãrii calculatoarelor în practicile cotidiene. Mai mult, PC-ul este folosit ca suport pentru redarea fiºierelor multimedia ºi pentru accesul la massmedia (filme, muzicã, jocuri pe calculator, televiziune sau radio prin internet). În ciuda rãspîndirii CD-playerelor ºi DVD-urilor, casetofoanele încã au o pondere importantã în practicile cotidiene. Aceasta se poate datora unei relative „inerþii sociale” cât ºi accesului inegal al celor din mediul rural faþã de cei din mediul urban, la astfel de bunuri.
Tabelul 2.3. Accesul la resurse de infrastructurã culturalã domesticã da Aveti acasa televizor?
96.69%
Aveti acasa cablu TV?
79.19%
Aveti acasa radio?
78.75%
Aveti acasa casetofon?
53.81%
Aveti acasa dictionare de limbi straine?
53.19%
Aveti acasa conexiune Internet rapida,cablu,retea?
52.88%
Aveti acasa aparate foto?
44.13%
Aveti acasa calculator, PC?
41.25%
Aveti acasa enciclopedii,dictionare cu caracter general?
39.38%
Aveti acasa DVD player?
31.44%
Aveti acasa CD player?
31.44%
Aveti acasa dictionare cu caracter special?
29.00%
Aveti acasa conexiune Internet Dial-up?
23.64%
Aveti acasa antena simpla TV?
22.25%
DE CONSUM
Aveti acasa videoplayer?
18.44%
CULTURAL
Aveti acasa antena satelit?
17.75%
2007
Aveti acasa camere de luat vederi?
14.31%
Aveti acasa pick-up?
13.75%
Aveti acasa instrumente muzicale?
13.13%
BAROMETRUL
11
În medie, o familie în România cheltuieºte, dupã o estimare) 94,1 RON lunar pentru culturã. Analiza statisticã a rãspunsurilor indicã o distribuþie anormalã. Suma celor care nu alocã deloc resurse este disproporþionat de mare.
Figura 2.2. Ce procent din veniturile familiei aþi cheltuit pe activitãþi culturale în ultima lunã ? BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2007
12
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
2.2.1. Cheltuieli medii pentru culturã
3. NOTORIETATEA UNOR PERSONALITÃÞI CULTURALE (CAPITALUL CULTURAL)
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Ca ºi în anii trecuþi, am inclus ºi modulul de „notorietate pentru personalitãþi culturale” (române ºi strãine) din literaturã, picturã, muzicã simfonicã sau operã, regie de film. Intereseazã aici „competenþa culturalã” a populaþiei cei care pot numi oameni de culturã din categoriile amintite, indiferent cine sunt aceºtia, dar ºi categoria de non-connaiseurs - cei care chiar nu pot numi un autor. Menþionãm cã nu vorbim de cât de cunoscuþi sunt aceºti autori, nici de un top al preferinþelor, nici dacã sunt în viaþã sau nu, ci de un top al notorietãþii (care sînt primele nume amintite atunci cînd întrebãm de un scriitor, un pictor etc.). Ranguri-Barometrul Cultural.
Tabelul 3.1. Cele mai întâlnite nume de scriitori ai literaturii române (în ordine descrescãtoare): „Numiþi, vã rog, doi scriitori romani:”. Scriitori români
2005
Scriitori români
2006
Scriitori români
2006
Mihai Eminescu
1
Mihai Eminescu
1
Mihai Eminescu
1
Mihail Sadoveanu
2
Mihail Sadoveanu
2
Ion Creanga
2
Ion Creangã
3
Ion Creangã
3
Mihail Sadoveanu
3
Liviu Rebreanu
4
Liviu Rebreanu
4
Liviu Rebreanu
4
Marin Preda
5
Ion Luca Caragiale
5
Ioan Luca Caragiale
5
Ioan Slavici
6
Marin Preda
6
George Cosbuc
6
George Coºbuc
7
Ioan Slavici
7
Ioan Slavici
7
I.L. Caragiale
8
George Coºbuc
8
Marin Preda
8
Vasile Alecsandri
9
Lucian Blaga
9
Vasile Alecsandri
Tudor Arghezi
10
Vasile Alecsandri
10
Lucian Blaga
10
Lucian Blaga
11
Mircea Eliade
11
Tudor Arghezi
11
Mircea Eliade
12
Camil Petrescu
12
Mircea Eliade
12
George Cãlinescu
13
Tudor Arghezi
13
Camil Petrescu
13
Nichita Stãnescu
14
Nichita Stãnescu
14
Adrian Paunescu
14
Adrian Pãunescu
15
George Bacovia
15
George Bacovia
15
Camil Petrescu
16
Mircea Cãrtãrescu
16
George Calinescu
16
Octavian Goga
17
George Cãlinescu
17
Octavian Goga
17
BAROMETRUL
George Bacovia
18
Octavian Goga
18
Mircea Cartarescu
18
DE CONSUM
Mircea Cãrtãrescu
19
Adrian Pãunescu
19
Nichita Stanescu
19
Nicolae Iorga
20
Radu Tudoran
20
Nicolae Iorga
20
CULTURAL
Zaharia Stancu
21
Nicolae Labiº
21
Ion Barbu
21
Ion Minulescu
22
Ion Barbu
22
Emil Cioran
22
Marin Sorescu
23
V.P. Bengescu
23
Nicolae Labis
23
Cezar Petrescu
24
Pavel Coruþ
24
Radu Tudoran
24
Emil Cioran
25
Marin Sorescu
25
Barbu Stefanescu Delavrancea
25
Ana Blandiana
26
Zaharia Stancu
26
Cezar Petrescu
26
Barbu ªtefãnescu Delavrancea
27
George Topârceanu
27
Ion Minulescu
27
9
2007
13
aflã un poet, restul poziþiilor pînã la locul 8 este ocupat de autori de prozã. În primele 20 de locuri nu se gãsesc decât trei autori în viaþã ºi aceºtia undeva printre ultimii în clasament. Situarea lui Mircea Cãrtãrescu înaintea lui Adrian Pãunescu surprinde o notorietate în creºtere datoratã mediatizãrii de la televiziune în 2006, ceea ce nu s-a mai întîmplat iarãºi în 2007. De observat cã aproape 16% din respondeþi nu au ºtiut sã numeascã un autor de literaturã român, iar sub 1.5% au refuzat sã rãspundã. Peste 177 de scriitori au fost numiþi. Trebuie însã menþionat cã peste 57% nu au rãspuns la aceastã întrebare. În primele 15 poziþii se gãsesc doar doi autori contemporani, ambii autori de ”literaturã de consum”. Aproximativ jumãtate dintre scriitorii strãini amintiþi sunt autori de literaturã de aventuri (cu toate sub-speciile). Observaþia care se impune aici este ca notorietatea nu trebuie tradusã ºi printr-o cunoaºtere a operei autorilor numiþi de cãtre respondenþi.
Tabelul 3.2. Cele mai întâlnite nume de scriitori strãini (în ordine descrescãtoare) Scriitori strãini
Ranguri – Barometrul Cultural 2006
Scriitori strãini
Ranguri – Barometrul C ultural 2007
William Shakespeare
1
Alexandre Dumas
1
Alexandre Dumas
2
William Shakespeare
2
Lev Tolstoi
3
Lev Tolstoi
3
Sandra Brown
4
Jules Verne
4
Fiodor Dostoievski
5
Honore De Balzac
5
Jules Verne
6
F M Dostoievski
6
Victor Hugo
7
Victor Hugo
7
Honore de Balzac
8
Charles Dickens
8
Mark Twain
9
Mark Twain
9
Paulo Coelho
10
Paul Coelho
10
Hanri Beyle Stendhal
11
Stendhal
11
Ernest Hemingway
12
Petofi Sandor
12
Dan Brown
13
Sandra Brown
13
Charles Dickens
14
Ernest Hemingway
14
Petofi Sandor
15
Hans Christian Andersen
15
Karl May
16
A P Cehov
16
Immanuel Kant
17
Agatha Christie
17
Goethe Yohann
18
Emile Zola
18
DE CONSUM
Emile Zola
19
Puskin
19
CULTURAL
Hans Christian A ndersen
20
Thomas Mann
20
Franz Kafka
21
Fratii Grimm
21
2007
Gabriel Garcia Marquez
22
Ady Endre
22
Dante Alighieri
23
Albert Camus
23
Walter Scott
24
Sven Hassel
24
Thomas Hardy
25
Moliere
25
Jack London
26
Dan Brown
26
Thomas Mann
27
Franz Kafka
27
Puskin Alexandr
28
Goethe
28
James Clavell
29
Gogol
29
BAROMETRUL
14
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Este de presupus cã notorietatea grupului aflat pe primele zece poziþii ale topului este datã cu preponderenþã de frecvenþa cu care sunt citaþi/comentaþi în manualele ºcolare. O observaþie interesantã este cã deºi pe prima poziþie se
De menþionat cã „intrãrile” au avut o ierarhie aproape identicã celor de anii trecuþi. Din nou publicul nu pare sã recepteze operele artiºtilor contemporani români sau strãini. Deºi Muzeul Naþional de Artã Contemporanã - de exemplu
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
- este o instituþie foarte activã, la fel ca alte câteva galerii specializate din Bucuresti ºi din þarã, arta contemporanã pare sa nu beneficieze de o popularizare care sã o facã mai vizibilã la nivelul întregii populaþii.
Tabelul 3.3. pictorilor români ºi strãini: "Numiþi, vã rog, un pictor român/strãin 2006 Pictori români
Ranguri
2007 Pictori strãini
Ranguri
Pictori români
Ranguri
Pictori strãini
Ranguri
Nicolae Grigorescu Stefan Luchian
1 2
Pablo Picasso Vincent van Gogh
1 2
Nicolae Grigorescu Stefan Luchian
1 2
Pablo Picasso Vincent van Gogh
1 2
Nicolae Tonitza
3
Leonardo da Vinci
3
Nicolae Tonitza
3
Leonardo Da Vinci
3
Theodor Aman
4
Michelangelo Buonarroti
4
Theodor Aman
4
Rembrandt
4
Sabin Bãlaºa
5
Rembrandt
5
Theodor Pallady
5
Michelangelo
5
Corneliu Baba
6
Salvador Dali
6
Sabin Balasa
6
Salvador Dali
6
Ion Andreescu
7
Claude Monet
7
Ion Andreescu
7
Jean Monet
7
Grigore Alexandrescu
8
Raffaello Sanzio
8
Corneliu Baba
8
Rafael
8
Constantin Brâncuºi
9
Francisco de Goya
9
Constantin Brancusi
9
Francisco de Goya
9
Camil Ressu
10
Peter Paul Rubens
10
Alexandru Ciucurencu
10
Rubens
10
Bãncila Octav
11
Henri Matisse
11
Gheorghe Petrascu
11
Auguste Renoir
11
Ion Tuculescu
12
Auguste Renoir
12
Gheorghe Tatarescu
12
Mihaly Munkacsy
12
Amedeo Modigliani
13
Octav Bancila
13
Botticelli
13
El Greco
14
Tizian
14
Paul Gauguin
15
Velasquez
15
Paul Cezanne
16
Amedeo Modigliani
16
Henri de Toulouse Lautrec NS
43.50%
NS
53.20%
NS/NR
43.25
NS/NR
17 58.25
Dintre „compozitorii români” de operã ºi/sau muzicã simfonicã, cei mai menþionaþi sunt: c George Enescu (37,63%); c Ciprian Porumbescu (7,5%); c Au fost ºi menþionãri care nu se potriveau cateogriei: Marius Moga, Antonio Vivaldi, Ludwig van Beethoven;
De reþinut cã 52,62% dintre respondenþi nu au menþionat nimic. În cazul „compozitorilor strãini”, cei mai menþionaþi au fost: c Wolfgang Amadeus Mozart (11,75%); c Ludwig van Beethoven (9,5%); c Johann Sebastian Bach (4,32%); c Giuseppe Verdi (3,5%);
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2007
c S-au înregistrat 61,69% non-rãspunsuri.
În ce priveºte „regizorii români”, cei mai notorii (în ordine descrescãtoare) pentru respondeþi sînt: Segiu Nicolaescu, Cristian Mungiu, Liviu Ciulei, Dan Piþa, Lucian Pintilie, Cristian Nemescu, Mircea Daneliuc, Nae Caranfil, Cristi Puiu, Geo Saizescu, Corneliu Porumboiu, Iura Luncasu, Alexandru Darie, Andrei Blaier, Mircea Veroiu, Tudor Giurgiu. Andrei 15
Dintre „regizorii strãini”, au fost menþionaþi, dupã cum urmeazã: Steven Spielberg, Francis Ford Coppola, Mel Gibson, Franco Zefirreli, Alfred Hitchcock, Martin Scorsese ºi James Cameron într-o ordine aproape identicã cu cele de anii trecuþi. Pentru acestã categorie, cel mai frecvent menþionat a fost Steven Spieleberg (6,5%). Procentele de nonrãspunsuri au fost mari (45% în cazul categoriei „regizori români” ºi 79% pentru categoria „regizori strãini”). Una dintre explicaþiile care pot fi aduse aici este legatã de lipsa aproape totalã a emisiunilor de tip info-cinema din grila televiziunilor comerciale. De asemenea, emisiunea de acest tip ce ruleazã pe postul naþional de televiziune este fixata în grilã la o orã mai greu accesibilã publicului larg. O altã explicaþie ar fi cã un numãr încã redus din populaþie este alcãtuit de un public atent la informaþii de genul: „regizor”, „producãtor” etc. Rafinamentul în selecþia filmelor þine însã ºi de oferta mediaticã a acestora.
3.1. Analiza Distribuþiei Capitalului Cultural (gradul de “culturalizare” a populaþiei) În analiza „capitalului cultural” pot intra mai multe variabile: nivelul de educaþie al subiecþilor, preferinþele de consum, comportamentul de consum (frecvenþa achiziþiilor, a vizitelor la un obiectiv de interes cultural etc.) ºi testul de notorietate. Acesta din urmã, aratã o distribuþie inegalã a capitalului cultural în România. Am notat de la 0 la 11 rãspunsurile la întrebãrile legate de notorietate. Dacã au ºtiut sã numeascã pe cineva din domeniile alese, au primit cîte 1 punct la fiecare întrebare. Apoi au fost adãugate variabila „ce procent din venitul familiei cheltuiþi pentru culturã” ºi cea de educaþie, realizîndu-se un indicator al capitalului cultural mai complex. Iatã cum se distribuie acest indicator la toatã populaþia þãrii, în mediul urban, în mediul rural ºi în Bucureºti: La întreaga populaþiei României Pe o scalã de la 0 la 13, „capitalul cultural” are valoare medie de 6,98. Distribuþia are tendinþa de a se grupa la valorile inferioare. Distribuþia scade la mijlocul valorilor pentru ca apoi sã aibã o creºtere relativã. Avem populaþie „ignorantã”, 35% din respondenþi având un scor de maxim 6 puncte.
c
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2007
Populaþie „cultã”, 18% avînd valori peste 8.
c
Clasa culturalã de „mijloc” cuprinde aproximativ 42% dintre respondenþi. La populaþia urbanã Pe o scalã de la 0 la 13, „capitalul cultural” are valoare medie de 7,6. Distribuþia are tendinþa de a se grupa la valorile inferioare. Distribuþia este mai puþin aproape de una normalã, avînd o tendinþã clarã de a se grupa în partea „de jos” a scalei. Ar fi de concluzionat cã în România existã un clivaj al categoriilor de populaþie dupã „capitalul cultural”: Avem populaþie „ignorantã”, 30% din respondenþi având un scor de maxim 6 puncte.
c
Populaþie „cultã”, 34% avînd valori peste 8.
c
Clasa culturalã de „mijloc” cuprinde aproximativ 36% dintre respondenþi. 16
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
ªerban, Corneliu Porumboiu, Mircea Daneliuc ºi Cristi Puiu. Faþã de rangurile de anii trecuþi, este vizibilã creºterea abruptã ºi spectaculoasã a notorietãþii celor mai tineri ºi cu succesele internaþionale de mare anvergurã (ex. Mungiu, Puiu, Nemescu).
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Figura 3.1. Distribuþia scorului „capitalului cultural” în România în comparaþie cu distribuþia normalã
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2007
Figura 3.2. Distribuþia scorului „capitalului cultural” în România urbanã în comparaþie cu distribuþia normalã 17
mai scãzute au ponderea cea mai mare în populaþie. La populaþia ruralã Pe o scalã de la 0 la 13, „capitalul cultural” are valoare medie de 5,7. Distribuþia are tendinþa de a se grupa la valorile superioare. Distribuþia este mai aproape de una normalã. c Avem populaþie „ignorantã”, 57,9% din respondenþi având un scor de maxim 6 puncte. c Populaþie „cultã”, 11,1% avînd valori peste 8.
Clasa culturalã de „mijloc” cuprinde aproximativ 31% dintre respondenþi. La populaþia bucureºteanã Pe o scalã de la 0 la 13, „capitalul cultural” are valoare medie de 7,4, mai micã decît media populaþiei urbane în general. Distribuþia are tendinþa de a se grupa la valorile superioare. Distribuþia este mai aproape de una normalã. c Avem populaþie „ignorantã”, 33% din respondenþi având un scor de maxim 6 puncte. c Populaþie „cultã”, 40,6% avînd valori peste 8.
Clasa culturalã de „mijloc” cuprinde aproximativ 26,4% dintre respondenþi
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2007
18
Figura 3.3. Distribuþia scorului „capitalului
Figura 3.4. Distribuþia scorului „capitalului cultural” în
cultural” în România ruralã în comparaþie cu
Bucureºti în comparaþie cu distribuþia normalã
distribuþia normalã
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Am efectuat o analizã statisticã a rãspunsurilor la întrebãrile de capital cultural, încercând astfel sã aproximãm gradul de culturalizare al populaþiei. Ceea ce ar fi de menþionat este faptul cã lipseºte o clasã culturalã de mijloc. Valorile cele
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
4. PREFERINÞE DE CONSUM ªI PROFILE ALE UNOR CONSUMATORI (DUPÃ PREFERINÞÃ SAU COMPORTAMENT DE CONSUM) Portret statistic pentru cei care au peste 100 de cãrþi: c Aceºtia sunt de la oraº, cu venit mediu, dar din gospodãrii cu venit ridicat, ºtiu limbi strãine, sunt mai degrabã
bãrbaþi, cu vârstã medie sau ridicatã. c Nu se uitã la ºtiri ºi la talk-showuri, dar se uitã la alte emisiuni. Folosesc PC-ul ºi Internetul în mod regulat. c Portret statistic pentru cei care au între 20 ºi 100 de cãrþi: c Aceºtia sunt de la oraº, cu venit mediu, provin din gospodãrii cu venit mediu, ºtiu limba englezã, de vârstã medie
sau tineri. c Se uitã la ºtiri ºi la talk-showuri, la filme, dar se uitã ºi la alte emisiuni. Folosesc PC-ul ºi Internetul în mod regulat.
Portret statistic al celor care au sub 20 cãrþi: Aceºtia sînt din oraºe medii sau mici, cu venit mediu sau redus, cu familii mari, de vârstã medie sau tineri. Se uitã mult la televizor, ºi preferã filmele documentare. Surprinzãtor, poate, nivelul de educaþie nu a fost o variabilã predictor cu semnificaþie statisticã pentru numãrul de achiziþii de cãrþi în ultimul an.
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2007
Figura 4.1. Cultura scrisã 19
tip de muzicã sau altul sînt prezentate alãturat. Profilul celui care preferã muzica popularã include ºi persoane din mediul rural, dar ºi din urban, persoane cu venit ridicat, dar ºi cu venit scãzut etc.
Figura 4.3. Profilul statistic al ascultãtorului de muzicã simfonicã Profilul statistic al ascultãtorului de muzicã simfonicã este apropiat imaginii „consacrate”: O persoanã „boemã”, care deþine multe cãrþi, nu numai de interes general, care este poliglotã, interesatã de culturã ºi care viziteazã frecvent expoziþii, galerii, muzee. Este femeie, mai degrabã de naþionalitate românã, deºi apartenenþa la
BAROMETRUL DE CONSUM
populaþiile maghiare este un determinant semnificativ statistic. Nu pare interesat(ã) de politicã ºi nici de comunicaþiile moderne.
CULTURAL
Profilul statistic al ascultãtorilor de manele contureazã oarecum ºi alte trasãturi faþã de stereotipurile din spaþiul public:
2007
O persoanã tânãrã, de naþionalitate românã, mai degrabã bãrbat. Apartenenþa la comunitatea rromã este ºi ea un predictor semnificativ. Este mai degrabã bãrbat, este din mediul urban, cu nivel al educaþiei mediu ºi nu provine din familii cu membrii cu nivel superior de educaþie. Are aparaturã modernã în casã, se uita la televizor, fiind un mare consumator media. Nu achiziþioneazã cãrþi ºi nu îºi aloca bani pentru achizitii sau alte forme de consum cultural.
20
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Preferinþele muzicale se menþin în ordinea de anul trecut.Cei mai mulþi preferã muzica popularã, apoi uºoarã româneascã, urmeazã manelele, muzica uºoarã strãinã ºi muzica pop strãinã. Procentele din populaþie care preferã un
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Figura 4.4. Profilul statistic al ascultãtorului de manele
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2007
Figura 4.5. Profilul statistic al ascultãtorului de muzicã simfonicã 21
interesatã de filme comerciale (comedii, poliþiste, romantice). Trebuie remarcat cã aproximativ 1 din 10 cetãþeni se declarã interesaþi de filme documentare ºi istorice, genuri cu conþinut cultural ridicat.
Figura 4.6. Genuri de filme preferate Respondenþi au fost întrebaþi cât de des se uitã la televizor, ascultã radio, navigheazã pe internet, se joacã jocuri video pe computer, citesc cãrþi sau ascultã muzicã. Apoi, în privinþa vizionãrii de programe TV, au fost întrebaþi cât de des se uitã
BAROMETRUL
la diversele programe de televiziune (ºtiri, dezbateri politice, filme, seriale, telenovele, divertisment, transmisii sortive, talk-show-uri, desene animate, documentare ºi emisiuni culturale).
DE CONSUM CULTURAL
Tabelul 4.1. Consumul general de mass-media niciodata
2007 Cat de des va uitati la
1-2 ori pe
1-2 ori pe
sub o ora pe
luna
sap tam ana
zi
1-3 ore zilnic
peste 3 or e
NS,NR
Total
z ilnic
1.6%
1.2%
2.7%
9.2%
41.9%
43.1%
0.4%
100.0%
Cat de des ascultati radio?
18.5%
6.4%
6.1%
20.8%
23.8%
23.5%
0.9%
100.0%
Cat de des jucati jocuri
72.9%
6.2%
4.9%
5.1%
5.0%
3.6%
2.3%
100.0%
41.0%
15.6%
13.9%
11.9%
12.8%
3.5%
1.3%
100.0%
16.5%
4.6%
8.4%
19.4%
28.2%
22.3%
0.8%
100.0%
televizor?
video pe calculator? Cat de des cititi carti,articole,reviste de sp ecialitate? Cat de des ascultati m uzica?
22
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
O listã a filmelor preferate de cei mai mulþi se prezintã dupã cum apare în figura alãturatã. În ce priveºte aceastã ordine, ea nu s-a schimbat cu mult faþã de cea prezentatã în Barometrele de consum cultural 2005 ºi 2006. Populaþia pare
Cifrele indicã ierarhii similare cu cele din anii trecuþi din punctul de vedere al frecvenþei folosirii instituþiilor culturale. Activitãþile culturale preferate în Romania sunt, în ordine: 1)Sãrbãtorile/evenimentele locale; 2) Spectacolele de
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
divertisment/muzicã; 3)Muzee ºi expoziþii; 4) Cinematograf; 5) Teatru Activitãþile preferate de europeni în 2002, erau, conform Eurostat: 1)Cinematograful; 2) Mersul la bibliotecã; 3)Vizitarea monumentelor; 4)Muzee ºi expoziþii; 5) Spectacole de muzicã.
Figura 4.7. Frecventarea instituþiilor de spectacol, a locurilor de reuniuni ºi a locaþiilor de fãcut cumpãrãturi
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2007
23
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2007
Figura 4.9. Portret probabilist al spectatorului de operã 24
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Figura 4.8. Portret probabilist al spectatorului de teatru
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Figura 4.10. Portret probabilist al spectatorului, în general
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2007
25
Timbrele, cãrþile, numismatica, reviste vechi ºi fotografiile reprezinte tipurile de colecþie cele mai rãspîndite printre cei 9% români care au pasiunea de a colecþiona obiecte.
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2007
Figura 5.1. Procentul din populaþie care colecþioneazã ºi distribuþia tipurilor de colecþii printre aceºtia 26
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
5. COLECÞIONARI
6. PATRIMONIUL CULTURAL (VIZITARE, ATAªAMENT)
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Publicul muzeelor este, ca întotdeauna, unul fidel ºi care face vizite repetate. Reprezintã mai mult de 13% din totalul populaþiei ºi este prezent la evenimentele organizate de muzee. Vizitatorii de patrimoniu reprezintã 33% din populaþie. În general, cei care au vizitat un sit cultural în ultimul an au fost de douã-trei ori la un obiectiv de patrimoniu (monumente istorice, mãnãstiri istorice, obiective arheologice, cetãþi) în ultimul an. O analizã mai detaliatã aratã totuºi diferenþieri mari pe categorii de populaþie ºi trebuie þinut cont cã peste 66% nu au vizitat deloc astfel de obiective în ultimele 12 luni. Dintre cei care au vizitat muzee, cei mai mulþi au fost ultima oarã la muzee de de istorie sau de artã. Iatã cum se distribuie rãspunsurile la populaþia vizitatoare de muzee, în funcþie de tipul acestora.
Cei 33,3% care au vizitat
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2007
Figura 6.1. Frecvenþa de vizitare a muzeelor, tipuri de muzee vizitate 27
niciodata
o data
In Bucuresti, ati vizitat vreodata Muzeul National de Istorie?
% 62.4%
% 22.4%
In Bucuresti, ati vizitat vreodata Muzeul de Stiinte Naturale?
59.9%
In Bucuresti, ati vizitat vreodata Muzeul National de Arta?
de mai multe ori %
NS,NR
12.1%
% 3.1%
22.9%
14.0%
3.3%
71.9%
16.0%
8.7%
3.4%
In Bucuresti, ati vizitat vreodata Muzeul National de Arta Contemporana?
79.5%
11.2%
5.3%
4.0%
In Bucuresti, ati vizitat vreodata Muzeul Taranului Roman?
66.0%
19.1%
11.3%
3.6%
In Bucuresti, ati vizitat vreodata Muzeul Satului? In Bucuresti, ati vizitat vreodata Muzeul de Istorie si Arta al Municipiului Bucuresti?
60.9% 77.8%
21.3% 11.7%
14.6% 6.4%
3.1% 4.1%
In Bucuresti, ati vizitat vreodata altceva?
78.9%
3.1%
1.6%
16.4%
Între primele 5 muzee, diferenþa statisticã este nesemnificativã. (Cu alte cuvinte, existã sub 5% ºanse ca ele sã difere ca interes de vizitare pentru populaþie, aºa cum a fost ea eºantionatã). Deci, cifrele sînt pur orientative (frecvenþe absolute) ºi nu constituie un „top” cu certitudinea 100%. Peste 60% dintre cei chestionaþi nu au vizitat un muzeu în Bucureºti vreodatã. Pot exista confuzii între diferitele muzee, datoritã numelui ºi notorietãþii diferite ale fiecãruia dintre ele. Acest sondaj de opinie publicã nu a acoperit acest aspect. În ce priveºte vizitarea muzeelor din proximitatea localitãþii respondenþilor, doar 17% declarã ca au vizitat astfel de obiective. Cît despre obiectivele de patrimoniu, situaþia diferã: 44% au vizitat astfele de obiective în proximitate, iar 28% le-au vizitat de cel puþin o datã în ultimele 12 luni. În privinþa ataºamentului faþã de patrimoniu din proximitate, am folosit o suitã de întrebãri, care încearcã sã aproximeze
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2007
ataºamentul comunitãþilor locale pentru restaurearea, valorificarea economicã ºi socialã a patrimoniului. A doua întrebare este: „Sã presupunem cã ar exista o propunere de restaurare / reparare a acestui obiectiv dar care ar presupune contribuþie materialã (bani, materiale, forþã de muncã voluntarã) din partea locuitorilor. Credeþi ca aceasta idee este ...?” cu variantele de rãspuns, cu % din totalul populaþiei. o foarte proastã (4%); o proastã (6 %); o aºa ºi aºa (21%) o bunã (41%); o foarte bunã, cu 14%; o 14% non-rãspunsuri.
28
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Tabelul 6.1 Muzee vizitate în Bucureºti: “dar în Bucureºti, aþi vizitat vreodatã…”
Cei 48.4% care au declarat cã este o idee bunã sau foarte bunã au mai fost întrebaþi dacã ar fi dispuºi sã plãteascã o sumã de bani.
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
o 67% au rãspuns cã da; o 24% au declarat cã nu; o 9% nu ºtiu. o Sumele pe care le-ar da variazã între 5000 ROL ºi 10 milioane ROL, cu o medie de 750 000 ROL. Cele mai menþionate sume sînt: 100 000 ROL, 500 000 ROL ºi cea de 1 milion ROL.
O altã întrebare s-a referit la opinia respondenþilor despre cine ar trebui sã fie cel mai responsabil pentru îngrijirea, administrarea obiectivelor de patrimoniu. Distribuþia variantele de rãspuns a fost urmãtoarea (am ales varianta de rãspuns „multiplu”: se putea alege, de exemplu, ºi Biserica ºi Ministerul Culturii ºi Cultelor):
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2007
Figura 6.2. Percepþia privind responsabilitatea administrãrii obiectivelor de patrimoniu 29
bucureºtenilor, analizatã însã ponderat) aratã un Punctele de distribuþie a culturii scrise (chioºcuri de distribuire a presei, librãrii, biblioteci) sînt cerute de
precum Cristian Mungiu, Cristi Puiu, Cristina Nemescu
populaþie. Acest lucru infirma percepþia cã internetul
sau Corneliu Porumboiu au cãpãtat notorietate foarte
înlocuieºte tiparul. Populaþia pare sã „cearã” acele
mare. Cînd 72% nu au numit un regizor strãin de film,
elemente de infrastructurã care lipsesc din dotare
este greu de imaginat cã cinematografia ºi-a definit un
curentã (muzee, teatre) însã aceastã tendinþã ar putea fi
public cunoscãtor mare.
determinatã de „dezirabilitatea socialã” puternicã a În contextul rãspândirii foarte mari a „cãminelor culturale” ºi „bibliotecilor”, nevoia crescutã de astfel de
Toate aceste teste de notorietate aratã un clivaj destul de mare între cunoscãtorii de elitã (aproape
activitãþii lor. Altfel spus, „avem biblioteci dar sunt
jumatate din locuitorii oraºelor mari ºi foarte mari) ºi cei
prost dotate”, „avem camine culturale dar n-avem
mai puþin cunosctori. O „clasã mijlocie” culturalã încã
activitãþi culturale în aceste instituþii”. Astfel, este
nu e formatã consistent.
nevoie de o gestionare diferitã ºi de o vizibilitate mult
Românii încã preferã ºtirile ºi filmele la TV. Probabil
mai mare a activitãþilor lor. De asemenea, ar trebui
cã cercul ofertei ºi cererii de emisiuni TV se
concepute politici culturale care sã implice aceste
autoalimenteazã, însã este clar cã televiziunile
instituþii.
comerciale rãspund în cea mai mare parte cererii ºi
continuare dominat de „televizor” ºi „radio”. De
cinematograf, la biblioteci ºi vizitarea de monumente,
tv diversã, fapt surpris de accesul crescut la „cablu tv”.
acest sondaj aratã, ca ºi anul trecut, preferinþa
Calculatoarele au cãpãtat o pondere însemnatã între din trei persoane avînd acces la astfel de bunuri, fapt ce
2007
românilor pentru sãrbãtori locale, spectacole ºi, probabil, muzee. Dintre cei care au vizitat muzee (66% din populaþie),
semnificã integrarea utilizãrii calculatoarelor în
cei mai mulþi au fost ultima oarã la muzee de istorie sau
practicile cotidiene.
de artã.
Este de presupus cã notorietatea grupului aflat pe primele zece poziþii ale topului este datã cu preponderenþã
de
frecvenþa
cu
care
***
sunt
citaþi/comentaþi în manualele ºcolare. O observaþie
BUCUREªTIUL atrage foarte mulþi absolvenþi de
interesantã este cã deºi pe prima poziþie se aflã un poet,
facultate, adicã populaþie cu consum cultural ridicat.
restul poziþiilor pînã la locul 8 este ocupat de autori de
Media „capitalului cultural” a bucureºtenilor este 7.04.
prozã. Pe de altã parte, puþin mai mult de un sfert din 30
ierarhiei de gusturi ale publicului larg. Dacã în þãrile UE sînt preferate, în ordine, mersul la
asemenea, se observã ºi un acces ridicat la o informaþie
elementele de infrastructurã culturalã domesticã, una
CULTURAL
cristalizate, încã mic.
instituþii ar trebui privitã ca o evaluare indirectã a
Consumul privat de bunuri culturale este în
DE CONSUM
De asemenea, muzica simfonicã (larg cunoscutã sub eticheta de „clasicã”) îºi defineºte un public cu opinii
acestor instituþii de culturã.
BAROMETRUL
„rafinament” în evaluarea filmelor preferate. Regizori
Cei cu un capital cultural „înalt” (peste 9) reprezintã 45% din respondenþii din capitalã.
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
respondeþii din eºantion (incluzînd suprareprezentarea
7. CONCLUZII
Distribuþia scorului este aproape egalã pentru
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
rãspunsurile de la 0 la 9.
Preferinþele muzicale se menþin în ordinea de anul trecut.
Portret statistic pentru cei care au cumpãrat peste 20 de
c Cei mai mulþi preferã muzica popularã, apoi
cãrþi:
uºoarã româneascã, urmeazã manelele, muzica
c Aceºtia sunt de la oraº, cu venit mediu, dar din
uºoarã strãinã ºi muzica pop strãinã.
gospodãrii cu venit ridicat, ºtiu limbi strãine, sunt
c Procentele din populaþie care preferã un tip de
mai degrabã bãrbaþi, cu vârstã medie sau ridicatã.
muzicã sau altul sunt prezentate alãturat.
c Nu se uitã la ºtiri ºi la talk-showuri, dar se uitã la
c Profilul celor care preferã muzica popularã
alte emisiuni. Folosesc PC-ul ºi Internetul în mod
include ºi persoane din mediul rural, dar ºi din
regulat.
urban, persoane cu venit ridicat, dar ºi cu venit
Portret statistic pentru cei care au cumpãrat între 10 ºi
scãzut etc.
20 de cãrþi:
c 4,6% au declarat cã nu ascultã muzicã, iar
c Aceºtia sunt de la oraº, cu venit mediu, provin din
ponderea celor care nu au rãspuns (NS/NR) a fost
gospodãrii cu venit mediu, ºtiu limba englezã, de
de 16,8%.
vârstã medie sau tineri.
Acest profil sintetizeazã trãsãturile dominante ale
c Se uitã la ºtiri ºi la talk-showuri, la filme, dar se
ascultãtorului de muzicã simfonicã, aºa cum au reieºit
uitã ºi la alte emisiuni. Folosesc PC-ul ºi Internetul
dintr-o analizã statisticã multicriterialã. Profilul
în mod regulat.
statistic al ascultãtorului de muzicã simfonicã este
Portret statistic al celor care au cumpãrat între 1 ºi 10 cãrþi: c Aceºtia sunt din oraºe medii sau mici, cu venit
apropiat imaginii „consacrate”: O persoanã „boemã”, care deþine multe cãrþi, nu numai de interes general, care este poliglotã, interesatã
mediu sau redus, cu familii mari, de vârstã medie
de culturã ºi care viziteazã frecvent expoziþii, galerii,
sau tineri. Se uitã mult la televizor, ºi preferã filmele
muzee. Este femeie, mai degrabã de naþionalitate
documentare. La fel ca anul trecut, cele mai preferate cãrþi sunt: c Cele de dragoste; c Cele de aventurã;
românã, deºi apartenenþa la populaþiile maghiare este un determinant semnificativ statistic. Nu pare interesat(ã) de politicã ºi nici de comunicaþiile moderne. Profilul statistic al ascultãtorului de manele
c Poliþiste;
contureazã, oarecum, ºi alte trãsãturi faþã de
c Clasicii români;
stereotipurile din spaþiul public:
c Romanele istorice;
O persoanã tânãrã, de naþionalitate românã, mai
c Clasicii internaþionali;
degrabã bãrbat. Apartenenþa la comunitatea rromã este
c Science-fiction.
ºi ea un predictor semnificativ. Este mai degrabã
35% au declarat cã nu citesc literaturã. Rãmâne
bãrbat. Este din mediul urban, cu nivel al educaþiei
preponderentã literatura „de consum” (reunim sub
mediu ºi nu provine din familii cu membri cu nivel
aceastã umbrelã romanul de dragoste, pe cel de
superior de educaþie. Are aparaturã modernã în casã, se
aventurã ºi literatura poliþistã) cu peste jumãtate din
uitã la televizor, fiind de fapt un mare consumator
opþiuni.
media. Nu achiziþioneazã cãrþi ºi nu îºi alocã bani
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2007
pentru achiziþii sau alte forme de consum cultural. 31
priveºte aceastã ordine, ea nu s-a schimbat cu mult faþã
c Nivelul de educaþie este ridicat sau mediu spre
de cea prezentatã în Barometrul de Consum Cultural
ridicat, cu venit mediu ºi din familie cu venit mediu;
2005. Populaþia pare interesatã de filme comerciale
c Are buget alocat pentru consum cultural, deºi
(comedii, poliþiste, romantice). Trebuie remarcat cã
mic (3-500.000 ROL/ lunar);
aproximativ 1 din 10 cetãþeni se declarã interesaþi de
c Are multe cãrþi în casã;
filme documentare ºi istorice, genuri cu conþinut
c Este român sau maghiar (deºi apartenenþa la
cultural ridicat. 12,1% dintre respondenþi nu vizioneazã
comunitatea maghiarã nu este un predictor
filme, iar 12% nu au rãspuns (NS/NR).
puternic);
Respondenþi au fost întrebaþi cât de des se uitã la televizor, ascultã radio, navigheazã pe internet, se
moderne ºi le foloseºte;
muzicã. Apoi, în privinþa vizionãrii de programe TV, au
c Foloseºte des internetul ºi chiar pentru consum
fost întrebaþi cât de des se uitã la diversele programe de
multimedia (muzicã, filme);
televiziune (ºtiri, dezbateri politice, filme, seriale,
c Cunoaºte limbi strãine;
telenovele, divertisment, transmisii sportive, talk-
c Se uitã la ºtiri, mai puþin la talk-show-uri politice.
culturale). În ceea ce priveºte consumul de emisiuni TV, cele mai vizionate emisiuni sunt:
DE CONSUM CULTURAL 2007
În ceea ce priveºte consumul de emisiuni TV, cele mai vizionate emisiuni sunt: c ªtirile (77% se uitã zilnic); c Filmele difuzate de televiziuni (38% se uitã zilnic);
c ªtirile (77% se uitã zilnic);
c Serialele ºi telenovelele (27% se uitã zilnic);
c Filmele difuzate de televiziuni (38% se uitã zilnic);
c Dezbaterile politice (21% se uitã zilnic);
c Serialele ºi telenovelele (27% se uitã zilnic);
c Transmisiunile sau emisiunile sportive (14% se
c Dezbaterile politice (21% se uitã zilnic);
uitã zilnic);
c Transmisiunile sau emisiunile sportive (14% se
c Emisiunile de divertisment (12% se uitã zilnic);
uitã zilnic);
c Talk-show-uri (8% se uitã zilnic);
c Emisiunile de divertisment (12% se uitã zilnic);
c Documentarele (7% se uitã zilnic);
c Talk-show-uri (8% se uitã zilnic);
c Emisiunile culturale (6% se uitã zilnic);
c Documentarele (7% se uitã zilnic);
c Filmele de desene animate (6% se uitã zilnic);
c Emisiunile culturale (6% se uitã zilnic);
44% au declarat cã nu se uitã deloc la emisiuni culturale,
c Filmele de desene animate (6% se uitã zilnic);
26% se uitã rar la aceste emisiuni (de câteva ori pe lunã),
44% au declarat cã nu se uitã deloc la emisiuni culturale,
iar 21% se uitã de câteva ori pe sãptãmânã la astfel de
26% se uitã rar la aceste emisiuni (de câteva ori pe lunã),
emisiuni.
iar 21% se uitã de câteva ori pe sãptãmânã la astfel de emisiuni. Un profil statistic al celui care se uitã zilnic la emisiuni culturale aratã urmãtoarele: 32
c Are familie; c Are bunuri de folosinþã îndelungatã acasã, sunt
joacã jocuri video pe computer, citesc cãrþi sau ascultã
show-uri, desene animate, documentare ºi emisiuni
BAROMETRUL
c Este bãrbat, de la oraº (care poate fi o localitate
chiar micã);
Un profil statistic al celui care se uitã zilnic la emisiuni culturale aratã urmãtoarele: c Este bãrbat, de la oraº (care poate fi o localitate
chiar micã);
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
O listã a filmelor preferate de cei mai mulþi se prezintã dupã cum apare în figura alãturatã. În ce
c Nivelul de educaþie este ridicat sau mediu spre ridicat, cu venit mediu ºi din familie cu venit mediu;
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
c Are buget alocat pentru consum cultural, deºi
mic (3-500.000 ROL/ lunar);
populaþia vizitatoare de muzee, în funcþie de tipul acestora. Vizitatorii de situri de patrimoniu reprezintã 28% din populaþie. În general, cei care au vizitat un sit de
c Are multe cãrþi în casã;
patrimoniu în ultimul an au fost de douã-trei ori la un
c Este român sau maghiar (deºi apartenenþa la
obiectiv de patrimoniu (monumente istorice, mãnãstiri
comunitatea maghiarã nu este un predictor
istorice, obiective arheologice, cetãþi) în ultimul an. O
puternic);
analizã mai detaliatã aratã totuºi diferenþieri mari pe
c Are familie;
categorii de populaþie, ºi trebuie þinut cont cã peste 63%
c Are bunuri de folosinþã îndelungatã acasã, sunt
nu au vizitat deloc astfel de obiective în ultimele 12 luni.
moderne ºi le foloseºte;
În privinþa ataºamentului faþã de patrimoniu din
c Foloseºte des internetul ºi chiar pentru consum
proximitate, am folosit o suitã de întrebãri, care
multimedia (muzicã, filme);
încearcã sã aproximeze ataºamentul comunitãþilor
c Cunoaºte limbi strãine;
locale pentru restaurarea, valorificarea economicã ºi
c Se uitã la ºtiri, mai puþin la talk-show-uri politice.
socialã a patrimoniului.
Publicul muzeelor este unul fidel, care face vizite
Am pus întrebarea: „Sã presupunem cã existã o
repetate. Aproximativ un sfert din populaþia României,
propunere de restaurare/reparare a acestui obiectiv dar
mai precis ceva mai mult de 23%, a vizitat muzee în
care ar presupune o contribuþie materialã (bani,
ultimul an. Dintre cei care au vizitat muzee (59% din
materiale, forþã de muncã voluntarã) din partea
populaþie), cei mai mulþi au fost ultima oarã la muzee de
locuitorilor. Credeþi ca aceasta idee este ...?” cu
istorie sau de artã. Iatã cum se distribuie rãspunsurile la
variantele de rãspuns, cu % din totalul populaþiei.
populaþia vizitatoare de muzee, în funcþie de tipul
c foarte proastã (3%);
acestora.
c proastã (8 %);
Vizitatorii de situri de patrimoniu reprezintã 28% din populaþie. În general, cei care au vizitat un sit de
c aºa ºi aºa (28%) c bunã (32%);
patrimoniu în ultimul an au fost de douã-trei ori la un
c foarte bunã, cu 15%;
obiectiv de patrimoniu (monumente istorice, mãnãstiri
c 14% non-rãspunsuri
istorice, obiective arheologice, cetãþi) în ultimul an. O
Cei 48.4% care au declarat cã este o idee bunã sau foarte
analizã mai detaliatã aratã totuºi diferenþieri mari pe
bunã au mai fost întrebaþi dacã ar fi dispuºi sã plãteascã
categorii de populaþie, ºi trebuie þinut cont cã peste 63%
o sumã de bani.
nu au vizitat deloc astfel de obiective în ultimele 12 luni.
c 73% au rãspuns cã da;
Publicul muzeelor este unul fidel, care face vizite
c 22% au declarat cã nu;
repetate. Aproximativ un sfert din populaþia României, mai precis ceva mai mult de 23%, a vizitat muzee în
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2007
c 5% nu ºtiu.
Sumele pe care le-ar da variazã între 5000 ROL ºi 70
ultimul an. Dintre cei care au vizitat muzee (59% din
milioane ROL, cu o medie de 390 000 ROL. Cele mai
populaþie), cei mai mulþi au fost ultima oarã la muzee de
menþionate sume sunt: 100 000 ROL, 500 000 ROL ºi
istorie sau de artã. Iatã cum se distribuie rãspunsurile la
cea de 1 milion ROL. 33
TURISMUL CULTURAL
încearcã sã aproximeze ataºamentul comunitãþilor
Destinaþiile Concediului de Odihnã
locale pentru restaurarea, valorificarea economicã ºi socialã a patrimoniului. Am pus întrebarea: „Sã presupunem cã existã o propunere de restaurare/reparare a acestui obiectiv dar
comportamentului de „consum cultural”. Am folosit
care ar presupune o contribuþie materialã (bani,
întrebãri legate de:
materiale, forþã de muncã voluntarã) din partea
c Locul petrecerii ultimului concediu/ ultima
locuitorilor. Credeþi ca aceasta idee este ...?” cu
vacanþã;
variantele de rãspuns, cu % din totalul populaþiei:
c Cum s-au pregãtit respondenþii pentru deplasare
c foarte proastã (3%);
(buget, planificare, transport);
c proastã (8 %);
c Cu cine au cãlãtorit;
c aºa ºi aºa (28%)
c Ce activitãþi au avut acolo, inclusiv turism
c bunã (32%);
cultural;
c foarte bunã, cu 15%;
c Cum îºi reprezintã concediul ºi nevoile de
c 14% non-rãspunsuri
vacanþã.
Cei 48.4% care au declarat cã este o idee bunã sau foarte
34 % din respondenþi au avut ultimul concediu în 2006.
bunã au mai fost întrebaþi dacã ar fi dispuºi sã plãteascã
9% au avut ultimul concediu în 2005, iar 3% în 2004.
o sumã de bani: c 73% au rãspuns cã da; c 22% au declarat cã nu; c 5% nu ºtiu.
Sumele pe care le-ar da variazã între 5000 ROL ºi 70 milioane ROL, cu o medie de 390 000 ROL. Cele mai menþionate sume sunt: 100 000 ROL, 500 000 ROL ºi cea de 1 milion ROL.
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2007
34
Secþiunea modularã a „Barometrului” din 2006 a avut ca temã de interes turismul, ca parte importantã a
28% au declarat cã au avut concediu ultima oarã înainte de 2004. 26% au fost non-rãspunsuri.
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
În privinþa ataºamentului faþã de patrimoniu din proximitate, am folosit o suitã de întrebãri, care