infoAliment 27 by infoGROUP

CUPRINS pag 4 pag 48

Editorial Sã nu mai fim prinºi în off-side!

Lapte ºi produse lactate Industria europeanã a laptelui îºi revine

pag 18 Tehnologii de procesare Procesarea trebuie sã þinã pasul cu cerinþele consumatorilor

pag 22

pag 58

Morãrit, panificaþie Noi tendinþe pe piaþa de morãrit ºi panificaþie

Legume, fructe Produsele liofilizate, un segment atractiv pe piaþa legumelor ºi fructelor

pag 72 Retail În retail, rãzboiul e pe viaþã ºi moarte

pag 76

pag 30 Carne ºi produse din carne Evoluþie favorabilã a sectorului de carne

| Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

Siguranþã alimentarã Testele AND, contra fraudelor alimentare

capitole

capitolul 01............................................................................................... 18 Tehnologii [i echipamente de procesare

capitolul 02............................................................................................... 20 Tehnologii [i echipamente de ambalare

capitolul 03............................................................................................... 22 Mor`rit [i panifica]ie, dulciuri [i produse zaharoase

capitolul 04............................................................................................... 24 B`c`nie

capitolul 05............................................................................................... 26 Produse Eco-bio, nutri]ie

capitolul 06............................................................................................... 30 Carne [i produse din carne

capitolul 07............................................................................................

Pe[te [i produse derivate

capitolul 08............................................................................................... 48 Lapte [i produse lactate

capitolul 09............................................................................................... 58 Legume, fructe

capitolul 10...............................................................................................58 B`uturi

capitolul 11.............................................................................................. .66 HoReCa

capitolul 12.............................................................................................. .72 Retail [i distribu]ie

capitolul 13............................................................................................... 76 Siguran]` alimentar`, igien`

capitolul 14............................................................................................... 80 Certificare, consultan]`, finan]are

capitolul 15............................................................................................... 82 Depozitare, frig, transport, construc]ii industria alimentar`

Infoaliment Magazin â&#x20AC;˘ Nr. 27 | octombrie 2016

EDITORIAL Ilie Stoian

Sã nu mai fim prinºi în off-side În sfârºit, evoluþia generalã a economiei româneºti lasã loc de bine ºi pentru Industria alimentarã. Degrevate de taxe ºi impozite apãsãtoare, companiile din domeniu au dat primele semne de revenire încã de la jumãtatea anului trecut, de când nivelul TVA-ului la produse alimentare a fost diminuat consistent. Dacã adãugãm ºi reducerile de TVA de la începutul acestui an ºi, mai ales, reducerea TVA-ului pentru lucrãri agricole, fapt care se reflectã în preþul materiilor prime, iatã cã sunt argumente serioase pentru a spune cã industria specificã traverseazã una dintre cele mai fericite perioade de dupã 1990. La cele de mai sus, în mod obligatoriu, trebuie sã adãugãm ºi creºterea nivelului salarial ºi al pensiilor, fapt care a determinat creºterea spectaculoasã a consumului. Legat de aceasta, nu putem sã nu remarcãm, uºor amuzaþi, cã, dacã, în perioada 2009-2012, comportamentul de consum al românilor era asemãnãtor celui din Marea Britanie sau Germania, adicã, unul foarte precaut, acum a revenit la modelul anterior, asemãnãtor celui din America Latinã ºi Rusia, semn cã românii nu se uitã la bani, când e vorba sã trãiascã bine, dar ºi cã îi place sã cheltuie cam fãrã mãsurã. Pentru consum, lucrul ãsta nu e rãu. Mai rãu e faptul cã producþia industrialã dã semne de recul. Mutarea unei pãrþi importante a producþiei de autoturisme, de la Dacia-Mioveni, în Maroc, pe motiv de salarii, dã de gândit. Deocamdatã, temerile nu sunt mari, dar semnele nu au darul de a bucura. Cu toate acestea, românii cumpãrã în neºtire. GfK afirmã chiar cã, la jumãtatea acestui an, apetenþa pentru consum era la nivelul anului 2008, ceea ce înseamnã un vârf aproape istoric. Iar, de aici, consecinþele favorabile: companiile fac profit, retail-ul se dezvoltã, românii trãiesc mai bine, statul colecteazã mai mulþi bani la buget, dupã cum indicã datele de la INSSE. Cât despre viitor, sã vedem cum va arãta noul guvern. Dar, credem cã vii torul, cel puþin pe o perioadã surtã, va fi cât se poate de favorabil tuturor. Depinde, însã, cum vom ºti sã punem ºi de-o parte, pentru a nu mai fi prinºi în off-side, ca la debutul crizei pe care tocmai am depãºit-o.

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

Infoaliment Magazin â&#x20AC;˘ Nr. 27 | octombrie 2016

I ND E X

COMPA N II

ACETICA ...................................................................... 25 AGROMEC CHERESIG ............................................... 61 AHEAD LOGISTICS ..................................................... 83 AROMATICS ................................................................ 65 ASPETI ......................................................................... 68 AURORA COM ............................................................. 41 AVA STAR PASCANI ................................................... 32 AVICOD ........................................................................ 34 BATERS BROX ............................................................ 50 BUCOVINA SA ............................................................. 51 CANTAR PROD............................................................ 74 CARMANGERIA GODAC SRL ..................................... 35 CHEREJI ...................................................................... 23 CHIORINO.............................................................. 38, 39 CROWN COOL ............................................................ 69 DEBITRON TERMO ......................................... 41, 54, 60 ELTON CORPORATION ................................................ 5 ENZYMES & DERIVATES ............................................ 36 ERBALACT ................................................................... 52 EUROGAMMA FLAVORS & FLAGRANCES ............... 64 EXCELO MILK .............................................................. 54 FLORE CHEMIE ........................................................... 79 GENERAL SUHARDO SRL.......................................... 55 IMDIA............................................................................ 42 INDAGRA ....................................................................... 7 INDAGRA FOOD .......................................................... 15

INOVALABEL ......................................................... 42, 55 INSTITUTUL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU APICULTURA ............................................... 28 LABEL PRINT ......................................................... 43, 56 LACTATE NATURA ...................................................... 56 MAXICOMP .................................................................. 83 MEAT SYSTEMS SRL.................................................. 33 MIRDATOD PROD ....................................................... 53 MUNTENIA COSTESTI ............................................... 44 OPTIMEAT SRL ........................................................... 37 PALLET EXPRESS ...................... 1, COPERTA 2, 75 PENTAPAC SRL .......................................... COPERTA 4 PIRAMIDA TRADE INVEST ......................................... 70 PLAFAR........................................................................ 28 PONS RO PRODCOM ................................................. 79 ROMFULDA ................................................................. 56 SAFIR ........................................................................... 43 SORIVAL SRL .............................................................. 44 SOSTA ......................................................................... 21 TESTO ROMANIA .................................. 84, COPERTA 3 TOTAL VET .................................................................. 78 TRUMF IMPEX ............................................................. 40 UP 2003 FOOD ............................................................ 70 VDR SERVICII .............................................................. 44 YALCO ROMANIA ........................................................ 71

Toate drepturile de autor aparþin editorului. Nici o parte din aceastã publicaþie nu poate fi reprodusã, arhivatã sau transmisã prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare video, fãrã acordul prealabil scris al editorului. Drepturile asupra numelui ºi siglei infoALIMENT MAGAZIN aparþin Societãþii Comerciale INFOGROUP MEDIA INVEST SRL.

Distribuþie

B-dul Nicolae Titulescu nr.143, sector 1, Bucureºti Tel/Fax: +4 021 223 25 21 Difuzare ºi abonamente: office@infogroup.ro

| Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

infoALIMENT MAGAZIN este o revistã gratuitã care apare la ºase luni, destinatã specialiºtilor din industria alimentarã. Editorul îºi rezervã dreptul de a determina categoriile de cititori care primesc revista gratuit. Nicio parte a revistei nu poate fi reprodusã sau transmisã în orice formã sau pe orice dispozitiv electronic sau mecanic, inclusiv fotografiere, înregistrare sau informaþie înmagazinatã sau prin sistemul de redare, fãrã acordul scris al editorului.

{TIRI

Piaþã Eurostat: La alimente, România are cele mai mari preþuri din Balcani Potrivit unei analize Eurostat, alimentele sunt mai scumpe în România decât în þãri precum Polonia sau Bulgaria, chiar ºi dupã reducerea TVA de la 24% la 9%, însã comparativ cu þãrile din vestul Europei stãm bine. Multe dintre alimentele pe care le cumpãrãm sunt produse în þarã. Cu toate astea, mâncarea costã în România mai mult decât în alte state din zonã, pentru cã lucrãm cu resurse scumpe, dar ºi pentru cã magazinele vor profituri cât mai mari. Fie cã vorbim de carne, fie cã vorbim de fãinã, România este o þarã ceva mai scumpã decât Polonia, ºi chiar decât Bulgaria. Motivele pentru care românii dau mai mulþi bani pe alimente sunt multe. Pe de o parte, fermierii de la noi produc ceva mai scump pentru cã se finanþeazã scump. Pe de altã parte, importãm prea multã materie primã, de la nutreþuri, la îngrãºãminte. Ca urmare, ºi produsul final, fie cã vorbim de carne de porc, fie cã vorbim de cereale, va fi mai scump decât în þãri care îºi produc materia primã. Nici dorinþa de profit a comecianþilor nu este de neglijat. România are, paradoxal, aproape cel mai mare preþ la fãinã din Europa Centralã ºi de Est. Potrivit unei statistici Eurostat, un kilogram de fãinã costa la noi, în medie, 0,62 de euro (2,75 lei), anul trecut, faþã de 0,55 de euro (2,44 lei), în Bulgaria, 0,56 de euro (2,48 lei), în Polonia ºi 0,46 de euro (2,04 lei), în Cehia ºi Slovacia. De vinã ar fi intermediarii, spun specialiºtii. „Nu conteazã cã am avut recolte bune, preþurile nu le stabilesc producãtorii, ci morile, care îºi fixeazã tariful aºa încât sã câºtige mult“, a comentat, pentru „Adevãrul“, Adrian Rãdulescu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

| Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

Carnea de porc provine, în mare parte, din producþia internã. Cu toate astea, Polonia, Bulgaria, Lituania au preþuri mai mici decât noi. Dacã în România un kilogram de cotlet de porc costa anul trecut, în medie, 3,91 euro (17 lei), în Polonia se vindea pentru mai puþin de 3,34 euro (14,8 lei). La carnea de pui avem printre cele mai mici preþuri din zonã, dar ºi aici ratãm locul unu în regiune, din cauza Poloniei. Asta cu toate cã producãtorii de la noi „vând chiar sub costuri“, potrivit lui Ilie Van, preºedintele Uniunii Crescãtorilor de Pãsãri din România. În timp ce în România preþul mediu pentru un kilogram de piept de pui este de 4,63 euro (20,5 de lei), în Polonia este de 3,67 euro (16,3 lei). Eurostat afirmã cã, în zonã, Polonia este lider absolut la capitolul preþuri mici. Românii plãtesc mai mult pe alimente decât polonezii fie cã vorbim despre fãinã, zahãr, carne de porc, carne de pui sau chiar bere. Adrian Rãdulescu explicã situaþia. „Fermierii noºtri iau credite cu circa 7-8% dobândã, în timp ce la polonezi creditele au dobânzi ºi de 2 – 2,25%. Dacã ar lua împrumuturi din afarã, cu garanþiile de aici, ar lucra ºi ai noºtri cu aceleaºi costuri“, spune el. Pe de altã parte, materia primã folositã de fermierii români, cum ar fi premixurile (amestecurile de vitamine ºi cereale cu care sunt hrãniþi puii de gãinã – n.r.) ºi chiar puii de o zi, provin din import, fiind mai scumpe decât dacã s-ar produce intern.

În schimb, în Polonia, atât în producþia agricolã, cât ºi în producþia de carne se lucreazã în sistem integrat. Asta înseamnã cã aproape tot ce intervine în producþie este realizat tot în Polonia. Când vine vorba de cafea sau de bere, Bulgaria se detaºeazã ca lider absolut în zonã. O ceaºcã de cafea cumpãratã în oraº este de douã ori mai scumpã la noi decât în Bulgaria, iar un litru de bere costã în România cu cel puþin 50 de eurocenþi (2,2 lei) mai mult decât la vecinii de la sud. În România, anul trecut, TVA a fost redusã la alimente pânã la 9%, în timp ce în Bulgaria taxa pentru produsele alimentare este de 20%. Polonia are cote de 5%, 8% ºi 23% ale TVA, în funcþie de produs. În Lituania, cota TVA este de 21%. Astfel, deºi avem preþuri la raft ceva mai mari decât vecinii, TVA (taxa pe valoarea adãugatã) la noi este una dintre cele mai mici din zonã. Preþurile de la raft nu sunt însã cele fixate de producãtori, ci de marile magazine, se plâng fermierii. Aceºtia acuzã lanþurile de retail cã au mereu tendinþa sã îºi maximizeze profiturile, aceasta fiind una dintre explicaþiile pentru care o parte din alimente sunt mai scumpe în România decât în alte state. Comparativ cu vestul Europei, hrana din România ºi statele din apropiere este mult mai ieftinã. De exemplu, în Olanda ºi în Norvegia, un kilogram de carne de porc costa anul trecut 7,93 de euro (35,2 lei), respectiv 9,93 euro (44,13 lei), de douã sau chiar trei ori mai mult faþã de România sau alte state din zonã. În Finlanda ºi Norvegia, un kilogram de piept de pui costa peste 13 euro (57 lei), de trei ori mai mult decât în România. Kilogramul de zahãr costa în Olanda ºi Norvegia 1 euro (4,44 lei) ºi, respectiv 2,15 euro (9,55 lei), faþã de 0,66 euro (2,93 lei) în România ºi 0,53 euro (2,35 lei) în Polonia. Anul trecut, cursul mediu al euro faþã de leu a fost de 4,445 lei/euro.

{T I RI

Tendinþe

Procesare În 2016, producþia de vin va fi cu 11 % mai mare ca în 2015

Tetra Pak : Oportunitãþi de creºtere pentru sucurile 100% Conform companiei, ritmul de creºtere din pieþele emergente corelat cu încetinirea declinului pieþelor mature stabilizeazã la nivel global categoria sucului 100% ºi o repun pe un trend de uºoarã creºtere pânã în anul 2018. Rezultatele raportului aratã cã sucul 100% rãmâne o parte importantã din alimentaþia obiºnuitã a oamenilor, peste 40% dintre respondenþii studiului declarând cã beau suc zilnic. În plus, consumatorii spun cã sunt dispuºi sã plãteascã mai mult pentru sucurile pe care le asociazã unor alegeri de viaþã sãnãtoase. Aceste concluzii indicã faptul cã existã potenþial semnificativ de creºtere pentru sucurile 100%. Creºterea va veni din segmentul produselor care satisfac nevoile consumatorilor privind beneficiile pentru sãnãtate ºi consumul on-the-go, tendinþe deosebit de puternice în rândul Millennials, cea mai influentã generaþie de consumatori de pânã acum. La nivel global, industria a început sã rãspundã acestor aºteptãri, inovând în trei domenii cheie: nutriþie vegetalã, sucuri complet naturale ºi sucuri 100% “îmbogãþite”. Preºedintele ºi CEO-ul Tetra Pak, Dennis Jonsson, afirmã: „Este bine sã vedem cã la nivel global brandurile valorificã provocãrile rezultate în urma schimbãrii stilului de viaþã ºi al dezbaterii

Bãuturi Coca-Cola ºi Heineken, liderii producãtorilor de bãuturi din România Coca-Cola HBC România, cel mai mare producãtor de bãuturi rãcoritoare, ºi Heineken România, numãrul doi de pe piaþa berii, sunt cei mai profitabili jucãtori din industria bãuturilor, o piaþã ce ajunge la circa 9 mld. lei, aratã o analizã a ZF fãcutã pe baza de la Ministerul de Finanþe. Cei doi producãtori au împreunã peste jumãtate din profitul net raportat de companiile din industria bãuturilor, unde lucreazã mai bine de 16.000 de oameni. Companiile din indus¬tria bãuturilor, o piaþã împãrþitã între sucuri, apã mineralã, spirtoase, bere ºi vin, au strâns anul trecut profituri nete

privind consumul de zahãr ºi cã le transformã în oportunitãþi. Acestea determinã creºterea segmentului sucurilor 100% prin noi produse care capteazã imaginaþia consumatorilor, extinzând aria sucurilor de fructe tradiþionale, precum sucul de portocale sau mere, cãtre o serie de amestecuri de legume ºi noi arome, creând astfel posibilitãþi infinite de reþete noi. Ca de fiecare datã, cheia succesului este inovaþia: oferirea produsului potrivit la momentul potrivit, pentru a satisface nevoile consumatorilor moderni, dar ºi pentru a le capta atenþia ºi a stabili o conexiune, lucruri care sunt la fel de importante.”

Producþia de vin din acest an va fi cu 11% mai mare decât cea de anul trecut, de 4 milioane de hectolitri faþã de 3,6 milioane de hectolitri în 2015. Potrivit Patronatului Naþional al Viei ºi Vinului, vinurile vor fi de calitate, pentru cã strugurii au acumulat cantitãþi suficiente de zaharuri, dar se înregistreazã diferenþe semnificative de medie cantitativã de struguri la hectar atât între regiunile viticole, cât ºi între producãtorii aflaþi în acelaºi areal, aratã un comunicat al patronatului. Aceste diferenþe sunt create de condiþiile climatice ºi de atenþia datã aplicãrii eficiente a tratamentelor fitosanitare.

Cãtãlina Siriteanu, Operational Marketing Director Tetra Pak South Eastern Europe, declarã: „Ca o particularitate a pieþei din România, observãm cã segmentul sucurilor a început sã se redreseze uºor, dupã declinul din ultimii ani ºi sã se aºeze din nou pe un trend ascendent. Deºi apar noi trenduri, precum sucurile «premium» sau cele «îmbogãþite», credem cã încã existã oportunitãþi neexplorate în segmentul de bazã al acestei categorii, cum ar fi produsele în ambalaje ”portion pack”, pentru copii, sau cele pentru consumul ”on-the-go”, segmente de piaþã încã emergente”.

de peste 630 de milioane de lei ºi pierderi de circa 200 de milioane de lei, aratã datele de la Ministerul de Finanþe. Cel mai profitabil producãtor de bãuturi, Coca-Cola HBC România a avut anul trecut un profit de 243 milioane de lei, fiind la un pas de câºtigurile record din 2008, ultimul an de boom economic pentru România. Cu aceastã cifrã, compania a avut o marjã a profitului net de peste 11%, una dintre cele mai mari din piaþã.

În Moldova (Huºi, Iaºi, Cotnari) – producþia este cu 15 – 20% mai mare, în Vrancea cu 20% mai mare, la Dealu Mare egalã cu cea de anul trecut, în Dobrogea cu 30% mai micã, în Oltenia cu 20 % mai micã, în Banat cu 10% mai mare, iar în Transilvania este egalã cu cea de anul trecut. În România preþul de tranzacþionare al strugurilor din soiuri nobile pentru producerea vinului variazã între 1 leu ºi 1,5 lei/ kg, în funcþie de zonã, de culoare ºi de calitatea strugurilor. Exportul de vinuri a crescut din 2013, când a fost de 16,5 mil. euro la 18 mil. euro în 2014 ºi 22,3 mil. euro în 2015. Importurile au fost de 38 milioane euro în 2013, de 33,2 milioane euro în 2014 ºi de 42,4 milioane euro în 2015. Principalele pieþe de export au fost Marea Britanie ºi China, iar principalii furnizori de importuri Spania ºi Republica Moldova.

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

{TIRI

Companii Agricola continuã campania ”Mese de Poveste” Grupul de firme Agricola continuã în aceastã toamnã campania Mese de poveste, adaptând conþinutul unui public mai sofisticat ºi extrem de atent la deciziile care þin de cheltuirea bugetului. ºi de data aceasta, campania este una integratã, incuzând opt spoturi TV ºi online, dar ºi o componentã de digital ºi social media, precum ºi una de campanii la raft în Key Accounts. Cele trei categorii de produse vizate de campania Mese de poveste sunt carnea de pasãre, salamurile crud-uscate, cu sortimentele Salam de Sibiu ºi Salam Bãnãþean ºi produsele ready meals, cu focus pe chiftelele vegetale, nuggets ºi noile preparate picante – ºniþel ºi gujoane din piept de pui. „Ne adresãm prin aceastã campanie, în egalã mãsurã, celor care cunosc ºi apreciazã produsele Agricola, dar ºi celor care iubesc sã încerce noi sortimente ºi sã experimenteze gusturi distincte. Anul acesta, mesele de poveste sunt cele care ne adunã familia în jurul mesei, dar ºi cele care dau tonul distracþiei, care incitã la discuþii sau la amintiri de neuitat, alãturi de prieteni.”, a declarant Carmen Gavrilescu, Marketing Manager Agricola International. Campania Mese de poveste debuteazã prin readucerea în prim-plan a celui mai bine vândut Salam de Sibiu din România, continuând cu promovarea Salamului Bãnãþean, urmând ca, din data de 19 septembrie sã intre on-air spoturile produselor diferenþiatoare Europrod: Nuggets ºi Strips din piept de pui, fãrã E-uri, dar ºi produsele noi din gama Picant. Sortimentele de Pui fericit ºi Pui al fermierului vor beneficia de o campanie care va dura douã luni, timp în care consumatorii care vor înscrie codurile promoþionale au ºansa sã câºtige vouchere de la Dedeman, pentru bucãtãrie, weekenduri de rãsfãþ la Sighiºoara, sau marele premiu, un Fiat Tipo. „Anul 2016 vine cu numeroase schimbãri ale comportamentului de consum, în ceea ce priveºte produsele noastre. Mesele în familie sau între prieteni se reinventeazã în fiecare zi, iar pentru noi este o provocare sã þinem pasul cu consumatorii noºtri.”, completeazã Carmen Gavrilescu, Marketing Manager Agricola International. Componenta de digital de acest an va include rebrandingul paginii Creator de Pofta, în Mese de Poveste, precum ºi promovarea aplicaþiei Mese de poveste, cu o amplã declinare pe canalele de Facebook ºi YouTube. Campania este dezvoltatã alãturi de agenþiile WOPA (creaþie), Advanced Ideas (digital) ºi Rogalski Damaschin PR (PR ºi social media), informeazã Iqads.

hina Resources Beer HoldC ings Co, interesatã de preluarea Ursus

| Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

INSSE: În varã, numãrul turiºtilor s-a dublat Vara lui 2016 a reprezentat un boom turistic pentru România. Potrivit datelor furnizate de INSSE, hotelierii au avut cele mai bune încasãri din ultimii ºase ani. Practic, s-a dublat numãrul turiºtilor, fie ei strãini sau romani. În schimb, durata vacanþelor a scãzut uºor. În timp ce occidentalii aleg sã viziteze în special Bucureºtiul ºi Braºovul, litoralul rãmâne destinaþia preferatã, a românilor. În perioada mai-august, în România ºi-au petrecut concediile 3,8 milioane de români ºi 1 milion de strãini, de douã ori mai mulþi ca acum ºase ani. În schimb, atât românii, cât ºi strãinii, ºi-au scurtat durata sejurilor. În cazul alor noºtri, durata medie a vacanþei a scãzut de la 3,1, la 2,7 zile. În privinþa turiºtilor strãini care ne-au vizitat þara pe perioada verii, cei mai mulþi, peste jumatate de milion, sunt din Germania. Pe urmãtoarele locuri se situeazã italienii, israelienii, francezii ºi americanii.

Tranzacþie

China Resources Beer Holdings Co, producãtorul celei mai consumate beri din lumeSnow, ia în considerare lansarea unei oferte de preluare a activelor SABMiller din Europa Centralã ºi de Est, evaluate la 6 miliarde de dolari, au declarat surse din piaþã pentru Bloomberg. Printre activele scoase la vânzare sunt ºi cele din România, unde SABMiller deþine trei fabrici unde produse branduri precum Ursus, Timiºoreana sau Ciucaº.

Statisticã

Vânzarea activelor din Europa Centralã ºi de Est vine ca urmare a fuziunii de la nivel internaþional a grupului sud-african SAB Miller cu cel belgian AB InBev. Pentru a putea obþine acordul Comisiei Europene de fuziune cu SABMiller grupul belgian AB InBev s-a angajat sã vândã brandurile Peroni ºi Grolsch ºi sã renunþe de asemenea la operaþiunile SABMiller din Europa Centralã ºi de Est (Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia ºi România).

Pentru cã vorbim de sezonul estival, sã vedem cum a arãtat turismul pe litoral: În 2016, avem cu un sfert de milion mai mulþi oaspeþi români, decât în 2010. ºi numãrul occidentalilor a crescut. Românii petrec în medie patru zile pe litoral, în timp ce strãinii, 3,6. Dacã ar fi sã facem un top al destinaþiilor alese de strãini pe perioada verii, Bucureºtiul conduce detaºat. Urmeazã judeþele Braºov, Sibiu, Mureº, Cluj ºi Constanþa. În cazul turiºtilor români, aceºtia preferã, pe perioada verii, cum era de aºteptat, marea; urmeazã Braºovul, Bucureºtiul, Mureº ºi Cluj.

{T I RI

Statisticã Producþia de carne, lapte ºi lactate, la 31 august 2016 Carne Potrivit INSSE, în luna august 2016 faþã de aceeaºi lunã a anului trecut, numãrul bovinelor sacrificate în abatoare a crescut cu 28,6%. În luna august 2016, faþã de luna iulie 2016, numãrul sacrificãrilor a crescut la porcine ºi pãsãri, în timp ce, la bovine, ovine, ºi caprine, a scãzut; greutatea în carcasã a crescut la pãsãri, iar la bovine, porcine, ovine ºi caprine a scãzut.

Sustenabilitate Romalimenta a dat în judecatã Ministerul Mediului În timp ce patronatele din industria FMCG acuzã lipsa de implicare a autoritãþilor în criza reciclãrii ambalajelor, un deputat PSD vine cu o propunere legislativã ce a creat deja reacþii negative în piaþã. Este vorba despre propunerea proiect de lege a deputatului Florin Gheorghe, care prevede introducerea unei taxe de reciclare a ambalajelor de 0,5% din cifra de afaceri a fiecãrui comerciant, realizatã într-un an calendaristic. Conform proiectului, depus recent în Parlament, taxa va fi alocatã primãriilor pentru a achiziþiona containere ºi pentru implementarea de sisteme de reciclare selectivã a deºeurilor. În nota de fundamentare a proiectului se aratã cã taxa de reciclare pentru ambalajele utilizate în comerþ transpune normelor comunitare privind gestionarea deºeurilor în Uniunea Europeanã. „Iniþiativele anterioare, bazate în parte pe mãsuri coercitive sau de conformare civicã, nu au avut aproape nici un fel de rezultat asupra creºterii volumului deºeurilor reciclabile colectate. În acest context, unii comercianþi (super sau hypermarketuri) au demarat propriile campanii de colectare diferenþiatã a deºeurilor reciclabile, bazate pe stimulente financiare. Din pãcate, aceste iniþiative private lãudabile sunt foarte puþine, iar aceºti comercianþi responsabili nu au stimulente ºi nici cadrul legal necesar care sã le permitã recuperarea ºi valorificarea, prin reciclare, a deºeurilor”, se aratã în expunerea de motive a proiectului. Proiectul de lege, publicat pe 2 septembrie în Parlament, a intrat în dezbatere publicã timp de 30 de zile, iar la finalul acestei perioade, în funcþie de reacþiile pieþei, va intra sau nu în circuitul legislativ de la Senat. În prezent, comercianþii din România se confruntã cu o crizã profundã a reciclãrii ambalajelor, iar patronatele din domeniu acuzã Ministerul Mediului cã nu doreºte sã rezolve aceastã problemã. Conform legislaþiei în vigoare, comercianþii care nu realizeazã þinta de reciclare sunt obligaþi sã plãteascã o taxã de 2 lei pentru fiecare kilogram de ambalaj nereciclat, taxã pe care producãtorii ºi comercianþi o considerã prea mare. În consecinþã, Romalimenta a dat în judecatã Ministerul Mediului pentru acest calcul, iar la Senat a fost depus un proiect care prevede, printre altele, diminuarea taxei respective de la 2 lei/kg la 0,3 lei/kg de ambalaj nereciclat, informeaza Progresiv.

În comparaþie cu luna august 2015, numãrul animalelor ºi al pãsãrilor sacrificate ºi greutatea în carcasã au crescut la pãsãri, iar la bovine, porcine, ovine ºi caprine au scãzut. Lapte În luna august 2016, laptele de vacã colectat de unitãþile procesatoare a crescut faþãde luna august 2015 cu 5,5%. În luna august 2016, laptele de vacã colectat de la exploataþiile agricole ºi centrele de colectare, de cãtre unitãþile procesatoare, a scãzut cu 2,9%, faþã de luna iulie 2016, dar a crescut cu 5,5%, faþã de luna august 2015. Laptele de vacã colectat de la exploataþiile agricole ºi centrele de colectare de cãtreunitãþile procesatoare a crescut în perioada 1.I–31.VIII.2016, faþã de perioada 1.I–31.VIII.2015 cu 5,6%. În luna august 2016 comparativ cu luna precedentã, laptele de vacã colectat de unitãþile procesatoare a scãzut cu 2495 tone (-2,9%). Scãderi ale producþiei în luna august 2016, comparativ cu luna iulie 2016, s-au înregistrat la brânzeturi cu 730 tone (9,3%), ºi lapte acidulat (iaurt, iaurt de bãut ºi lapte bãtut ºi alte produse lactate similare), cu 1372 tone (-7,5%). Lactate Creºteri ale producþiei, în luna august 2016, comparativ cu luna precedentã, pot fi menþionate la: unt cu 103 tone (+13,1%), smântânã de consum cu 458 tone (+8,4), lapte de consum cu 993 tone (+5,2%). Cantitatea de lapte brut importat a crescut în luna august 2016 faþã de luna iulie 2016 cu 1040 tone (+16,7%). Faþã de luna corespunzãtoare din anul precedent, în luna august 2016 laptele de vacã colectat de unitãþile procesatoare a crescut cu 4388 tone (+5,5%). În luna august 2016 comparativ cu luna august 2015 producþia a crescut la: unt cu 127 tone (+16,6%), smântânã de consum cu 284 tone (+5,0%), lapte de consum cu 822 tone (+4,2%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de bãut, lapte bãtut ºi alte produse lactate similare), cu 173 tone (+1,0%) ºi brânzeturi cu 55 tone (+0,8%). Cantitatea de lapte brut importat a crescut cu 810 tone (+12,5%) în luna august 2016 faþã de luna corespunzãtoare din anul precedent.

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

360 0

sintezã

Ilie Stoian

Românii, campioni la consumul alimentar Evoluþia favorabilã a întregii economii româneºti ºi-a pus amprenta pe nivelul de consum, acesta întregistrând unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeanã; asta, în ciuda evoluþiei, în general, descendente, la nivel internaþional. Cel puþin, aºa indicã datele analizate în prima jumãtate a acestui an, de cãtre GfK, ºi care ne ajutã sã facem o analizã a climatului general al evoluþiei Industriei Alimentare din România.

Retailul modern românesc deþine 60% din piaþã Unul dintre motoarele de creºtere a consumului îl reprezintã retailul modern, care este un pilon principal, atingând o cotã de piaþã record, de 60%, în primul trimestru al anului 2016. “Dacã pânã în 2008, retailul modern creºtea cu aproximativ 2-3 puncte procentuale anual în detrimentul celui tradiþional, în primele trei luni ale anului creºterea este semnificativã, de 4 puncte faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut”, afirmã Raluca Rãschip, Consumer Goods & Retail Director GfK România. “Consumatorul român s-a mai relaxat, odatã cu slãbirea presiunii economice. Primul trimestru din 2016 a însemnat un nou început pentru jucãtorii din FMCG, odatã cu creºterea puterii de cumpãrare a românilor datoratã reducerii TVA la produse alimentare si bãuturi non-alcoolice ºi a creºterilor salariale. Beneficiul este cã aceºti bani în plus în buzunarul consumatorilor se întorc acum în consum, iar 2016 dã semne bune de continuare a creºterii”, concluzioneazã Raluca Rãschip. Hipermarketurile înregistreazã cea mai mare ratã de creºtere dintre toate canalele. Acestea câºtigã mai bine de un punct procentual, pânã la 29% cotã de piaþã datoritã creºterii valorii coºului de cumpãrãturi.. În afarã de coºuri mai mari de cumpãrãturi pentru fiecare vizitã, supermarket-urile sunt vizitate de mai multe gospodãrii ºi ajung la 17% cotã de piaþã. Discounterii aratã o traiectorie diferitã de creºtere, reuºind sã creascã ºi frecvenþa de cumpãrare.

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

Comportamentul de cumpãrare al românilor se schimbã Cele mai recente analize din studiile de monitorizare a consumului casnic ne aratã cã românii opteazã pentru coºuri mai mari de cumpãrãturi, mai ales în comerþul modern. Aceste prime trei luni ale anului urmeazã tendinþele de consum remarcate dupã prima reducere de TVA din iunie 2015. Valoarea bunurilor de larg consum este cu 0,4% mai mare, în contextul unei deflaþii alimentare de 6%, ceea ce se traduce într-o creºtere de 3,5% în volum pentru cumpãrãturile pentru acasã. Românii continuã sã facã uptrading, adicã sã achiziþioneze mãrci ºi categorii de produse mai scumpe. Categorii tinere, precum peºtele ºi fructele de mare, specialitãþile de brânzã sau cidrul sunt cele mai dinamice, oferind oportunitãþi brandurilor ºi retailerilor sã inoveze ºi sã creeze experienþe unice pentru consumatori. Creºterile din aceste categorii precum ºi din altele cum ar fi lactatele, snacks-urile sãrate, apa, bãuturile rãcoritoare ºi cele spirtoase sau vinul ºi cele de îngrijire personalã vorbesc foarte clar despre nevoile consumatorilor de diversificare ºi de încercare a unor produse nou intrate în consum.

Românii ºi-au redescoperit apetitul pentru alimente mai scumpe Studiile care monitorizeazã consumul casnic aratã o creºtere în valoare cu 1.5% pentru produsele FMCG. Aceastã creºtere are în spate un întreg context. Creºterea pensiilor, a salariilor bugetarilor din educaþie ºi sãnãtate, precum ºi a venitului mediu pe economie, dar ºi reducerea TVA la alimente au dus la o creºtere a puterii de cumpãrare ºi a încrederii populaþiei. Dinamica pieþei a fost datã de creºterea volumelor cumpãrate. Acestea au crescut cu 4% anul trecut. Odatã cu reducerea TVA la alimente, apare pentru prima datã în ultimii 3 ani fenomenul de uptrading, de trecere la un produs superior din aceeaºi categorie. Uptrading-ul a fost susþinut ºi de creºterea unor categorii de produse mai scumpe. De exemplu, putem vorbi despre categorii precum: peºte ºi fructe de mare, fructe uscate, miere, cereale pentru mic dejun, cidru, produse speciale de îngrijire a dinþilor, a pielii ºi a picioarelor. Creºterea pieþei datoratã uptradingului vine doar prin comerþul modern, unde cifrele aratã o tendinþã diferitã faþã de comerþul tradiþional. Comportamentul de cumpãrare a suferit uºoare modificãri faþã de anii anteriori: consumatorii merg mai rar la cumpãrãturi, dar cheltuie ceva mai mult la fiecare act de cumpãrare.

Ce conþine coºul de cumpãrãturi? Mâncarea, incluzând alimentele proaspete ºi pe cele cu un termen mai lung de valabilitate, reprezintã douã treimi din valoarea coºului anual de cumpãrãturi. Creºterea pieþei se datoreazã în cea mai mare parte creºterii valorii bãuturilor. Alte categorii de produse care ºi-au modificat evoluþia în comparaþie cu 2014 sunt alimentele ambalate care au scãzut ºi cele de îngrijire personalã ºi de îngrijire a casei care au înregistrat creºtere.

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

360 0

sintezã

Motive de teamã În timpul primului trimestru al anului 2016, rãzboiul din Siria (ca sursã a crizei refugiaþilor), ameninþarea teroristã din Europa, posibilitatea ieºirii Marii Britanii din Uniunea Europeanã ºi continuarea recesiunii din marile þãri în curs de dezvoltare au afectat climatul de consum ºi, în special, aºteptãrile economice ºi speranþele de creºtere a veniturilor consumatorilor europeni. În intervalul decembrie 2015 – martie 2016, indicele climatului de consum în Europa a scãzut cu 3,2 puncte, la nivelul de 9 puncte, relevã GfK. Diversitatea problemelor a cauzat un nivel de incertitudine considerabil în rândul consumatorilor europeni în primul trimestru al acestui an. Climatul de consum pentru Europa a scãzut, de asemenea, în primul trimestru – de la 12,2 puncte în decembrie la 9 puncte în martie.

“Scãderea frecvenþei de cumpãrare ºi faptul cã românii ºi-au permis sã punã în coº ºi produse mai scumpe ne aratã o oarecare relaxare a acestora la cumpãrãturi. Ei nu se mai þin aºa de strict de lista de cumpãrãturi cum o fãceau înainte ºi, chiar dacã sunt în continuare în cãutarea unor oferte bune de preþ, tendinþa de a cumpãra cât mai ieftin pare sã se mai fi diminuat”, spune Raluca Rãschip, Consumer Goods and Retail Director GfK România. Dorinþa de cumpãrare este la nivel maxim Însã, în climatul general european, asemenea majoritãþii celorlalte þãri europene, aºteptãrile economice au scãzut ºi în România în primul trimestru al anului. Indicatorul a ajuns la valoarea de 3 puncte în luna martie, ceea ce reprezintã o scãdere de 7 puncte în comparaþie cu luna decembrie, precum ºi o scãdere de peste 19 puncte în comparaþie cu aceeaºi perioadã a anului trecut. Aceastã tendinþã descendentã este surprinzãtoare, dat fiind faptul cã economia a crescut cu 4,3%, respectiv 3,4% în cele patru trimestre ale anului 2015, în comparaþie cu aceleaºi perioade ale anului anterior. Ultima oarã când consumatorii români au fost atât de pesimiºti cu privire la perspectivele economiei a fost în octombrie 2014. ºomajul a înregistrat doar o uºoarã scãdere în decursul ultimului an. Totuºi, aºteptãrile în ceea ce priveºte veniturile au crescut cu aproape 7% în primul trimestru al anului, atingând nivelul de 22 de puncte în luna martie. În consecinþã, consumatorii se aºteaptã ca veniturile lor sã îºi revinã în urmãtoarele câteva luni, fie ca rezultat al unor creºteri salariale directe, fie ca rezultat al scãderii ratei ºomajului (deoarece numeroºi oameni vor reveni în activitate). 14

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

În România, disponibilitatea pentru cumpãrare a crescut semnificativ în acest trimestru, indicatorul crescând cu 11 puncte între decembrie ºi martie. Aceastã creºtere s-a concretizat în revenirea indicatorului în zona pozitivã a scalei, atingând aproape 4 puncte – cea mai înaltã valoare din septembrie 2008. Foarte probabil, decizia guvernului de a reduce TVA-ul cu 4 puncte procentuale începând de la 1 ianuarie 2016 a contribuit la acest rezultat. Totuºi, consumatorii sunt încã departe de momentul în care vor cheltui banii pe produse ºi servicii scumpe, deoarece, în acest moment, marea lor majoritate abia dacã dispun de fondurile necesare traiului zilnic. Se preconizeazã o scãdere a ratei ºomajului În România, în trimestrul al doilea, perspectiva economicã generalã a înregistrat o creºtere minimã (+0.9 puncte), pânã la nivelul de 4,2 puncte în luna iunie. Indicatorul a urcat doar cu puþin peste media pe termen lung, de 0 puncte. Reticenþa de a cheltui contrasteazã puternic cu creºterea economicã susþinutã înregistratã în ultimii ani. Aºteptãrile privind veniturile au scãzut uºor în al doilea trimestru, cu 3 puncte, pânã la nivelul de 18,5 puncte. Acest indicator rãmâne totuºi la un nivel destul de bun. Românii se aºteaptã sã beneficieze de pe urma creºterii economice, sub forma unei scãderi a ºomajului ºi a unei creºteri a veniturilor. Predilecþia spre consum în luna iunie a fost de 3,4 puncte (-0,1 puncte) – de asemenea, doar cu puþin peste media pe termen lung. Venitul neconsumat ºi economiile sunt încã la un nivel nesatisfãcãtor, dar venitul este suficient pentru acoperirea cheltuielilor zilnice. Consumatorii români încã nu îºi pot permite bunuri de valoare ºi achiziþii scumpe. Pe parcursul anului, ne aºteptãm totuºi la o creºtere de încã 15 puncte. În luna aprilie, indicatorul a atins cel mai ridicat nivel din august 2008, cu 5 puncte.

Infoaliment Magazin â&#x20AC;˘ Nr. 27 | octombrie 2016

interna]ional Ilie Stoian

FAO: Predicþii 2026 Ce va fi peste zece ani? E greu de spus. Cu toate acestea, adevãraþii profesioniºto vor sã ºtie din timp ce se va întâmpla. Iatã, aºadar, predicþiile FAO pentru urmãtoarea decadã. Noul raport pregatit de FAO, World Food Programme (WFP) ºi International Fund for Agriculture Development (IFAD), a fost fãcut public la conferinþa internaþionalã cu privire la finanþarea dezvoltãrii, care a avut loc în Addis Ababa, Etiopia. ONU vrea sã aibã loc urgent transferuri de bani, pentru a „elimina foametea imediat”, ceea ce înseamnã cã oamenii care trãiesc în sãrãcie extremã sã atingã limita stabilitã de Banca Mondialã, de 1,25 de dolari pe zi. Se estimeazã cã aceastã mãsurã ar costa 116 miliarde de dolari pe an, din care 75 de miliarde ar ajunge în zonele rurale. Pentru ca reducerea numãrului celor care trãiesc în sãrãcie extremã sã fie de duratã, este nevoie de investiþii direcþionate cãtre sãraci, în valoare de 151 de miliarde de dolari pe an ºi facilitãþi de credit, pe lângã transferurile de bani-gheaþã, susþin liderii ONU. „Având în vedere cã suma necesarã anual este aproximativ echivalentã cu 0,3% din PIB-ul global, cred cã este un preþ relativ mic de plãtit pentru a pune capãt foametei”, a marºat Graziano da Silva. 16

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

Previziunile FAO pentru anul 2022 Previziunile pentru anul 2022, emise de OECD ºi FAO, indicã faptul cã cererea mondialã de produse agricole rãmâne susþinutã în þãrile emergente ºi mai puþin în þãrile dezvoltate. Oferta nu va evolua în acelaºi ritm cu cererea, ci mult mai lent. Pe o perioadã de mai mulþi ani, dezechilibrele de pe piaþa produselor agricole au fost explicate prin excesul ofertei în raport cu cererea, ceea ce a fãcut ca preþul sã aibã o tendinþã de scãdere. Preþul produselor va rãmâne ridicat în zootehnie, ca urmare a preþului ridicat cu furajele, ceea ce a dus la o contracþie a ºeptelului mondial. Pe termen lung se estimeazã cã preþul produselor agricole va fi în creºtere, iar volatilitatea preþurilor se va menþine pânã în 2022. Dezechilibrul dintre ofertã ºi cerere, la nivel mondial, va reprezenta cauza evoluþiei preþurilor. Pentru aceastã perioadã, ritmul de creºtere al ofertei mondiale de produse agricole este destul de lent ºi insuficient de mare, mai ales în þãrile emergente. Se estimeazã cã preþul grâului la orizontul anului 2022 va fi în jur de 275 dolari/t, iar preþul orezului de 470 dolari/t. O cauzã a creºterii preþurilor pe termen lung este faptul cã investiþiile sunt insuficiente. OECD si FAO scot în evidenþã consumul de produse agricole, care reprezintã principalul motor al pieþei. Þãrile emergente au un consum în creºtere, ca urmare a presiunii exercitate de creºterea demograficã, de evoluþia nivelului vieþii, de formarea clasei mijlocii, precum ºi un sistem nutriþional aflat în schimbare.

Pentru România, urmeazã deflaþia! “În Ungaria ºi România, creºterea economicã va fi alimentatã mai mult de cererea internã, susþinutã de îmbunãtãþirea condiþiilor pe piaþa muncii ºi de încrederea populaþiei, precum ºi de investiþiile publice în infrastructurã, finanþate în mare parte de Uniunea Europeanã”, se aratã în raportul Bãncii Mondiale. În þãrile importatoare de petrol din Europa Centralã ºi de Est (ECE), întãrirea treptatã a zonei euro, mãsurile monetare de susþinere a redresãrii ºi declinul preþurilor energiei vor susþine creºterea exporturilor. În þãrile din sudul ºi estul Europei, între care Bulgaria, Bosnia ºi Herþegovina, Macedonia ºi Serbia, cererea externã va rãmâne principalul motor de creºtere, consumul ºi încrederea oamenilor de afaceri fiind în continuare scãzute, din cauza incertitudinilor politice, a ºomajului ridicat ºi a nivelului ridicat al creditelor neperformante. Interzicerea de cãtre Rusia a importurilor de alimente din UE poate afecta unele dintre þãrile baltice, Ungaria ºi Polonia, în mãsurã diferitã. Inflaþia a început sã încetineascã în multe state aflate în dezvoltare, ca efect al declinului preþurilor materiilor prime ºi, în unele state, precum Brazilia, al mãsurilor de descurajare a creºterii exagerate a creditãrii. În Ungaria, România ºi Serbia, inflaþia a coborât sub þintele inferioare ale bãncilor centrale, pe fondul unei creºteri economice anemice, noteazã Banca Mondialã.

þãri cu cea mai mare pondere a acestor credite sunt în Europa ºi Asia Centralã, în frunte cu Kazahstan, Serbia, Albania, Bulgaria ºi Ucraina. Chiar dacã aceste împrumuturi par sã fie bine provizionate ºi susþinute de un nivel adecvat al capitalului bancar, ele afecteazã activitãþile de creditare pentru investiþii ºi crearea de locuri de muncã, iar autoritãþile au început sã ia mãsuri, menþioneazã Banca Mondialã. În Ucraina, autoritãþile, cu sprijinul financiar ºi tehnic al FMI ºi al Bãncii Mondiale, modificã cadrul legal pentru a facilita eliminarea creditelor neperformante. Mai multe þãri din regiune, respectiv Croaþia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Rusia ºi Slovacia, au fost reclasificate anul trecut de Banca Mondialã în categoria þãrilor cu venituri ridicate. Pentru regiunea Europa ºi Asia Centralã, care include aceste þãri, Europa Centralã ºi de Est ºi Comunitatea Statelor Independente, Banca Mondialã anticipeazã pentru 2015 o creºtere economicã de 3% ºi 3,6% în 2016. Pentru regiunea Europa Centralã ºi de Est, în care este inclusã ºi România, Banca Mondialã anticipeazã în acest an o creºtere economicã de 2,4%, urmatã de un avans de 2,8% în 2016. Regiunea Europa Centralã ºi de Est include Albania, Bosnia ºi Herzegovina, Bulgaria, Georgia, Kosovo, Lituania, Fosta Republicã Iugoslavã Macedonia, Muntenegru, România ºi Serbia. Instituþia estimeazã creºtere economicã de 1,1% pentru Bulgaria în acest an, urmatã de o

accelerare la 2% anul urmãtor, în timp ce pentru Ungaria rata de creºtere va fi de 2% în 2015 ºi 2,5% anul urmãtor. Pentru Republica Moldova, BM anticipeazã un avans al PIB mai accelerat, de 3% pentru anul în curs ºi de 3,5% în 2016. În Turcia, creºterea economicã se va situa la 2,4% în acest an, dar va urca la 3,5% anul urmãtor. Ucraina va înregistra în 2015 o contracþie economicã de 2,3%, ca urmare a crizei prin care trece þara, urmând sã revinã pe creºtere anul urmãtor, când PIB va urca cu 3,5%, conform estimãrilor din raport. Pentru Polonia, BM aºteaptã creºtere puternicã atât în acest an, cât ºi în 2016, de 3,2%, respectiv 3,3%. În Cehia, avansul PIB va fi mai lent, de 2,7% anul acesta ºi în cel viitor. Rusia va înregistra în acest an o contracþie a PIB de 2,9%, urmatã de o creºtere de numai 0,1% în 2016. La nivel global, economia va creºte în acest an cu 3% ºi cu 3,3% în 2016, susþinutã de redresarea treptatã a þãrilor cu venituri ridicate, preþul scãzut al petrolului ºi atenuarea factorilor negativi din þãrile în dezvoltare, noteazã BM. Zona euro va consemna creºtere economicã de 1,1% în acest an ºi de 1,6% în 2015. În Statele Unite, Banca Mondialã prognozeazã o creºtere a PIB de 3,2% în 2015 ºi de 3% anul viitor. Pentru China este anticipat un avans de 7,1% în acest an, urmat de o creºtere de 7% în 2016. Ceea ce teoretic, ar însemna cã, mãcar în urmãtorul an, nu vom muri de foame!

Banca Mondialã anticipeazã pentru România o creºtere de 2,8% Multe state din Europa Centralã ºi de Est sunt aproape de deflaþie, din cauza reducerii semnificative a preþurilor reglementate ale energiei (în Bulgaria, Croaþia, Cehia, Ungaria ºi Macedonia), precum ºi a declinului preþurilor alimentelor ºi carburanþilor, se aratã în raport. Scãderea preþurilor alimentelor reflectã producþiile agricole mari, în special în Bulgaria ºi România, dar ºi nivelul scãzut al cererii, din cauza interzicerii de cãtre Rusia a importurilor de alimente. Mai multe bãnci centrale au redus dobânzile la minime istorice, pentru a susþine creºterea economicã, în a doua jumãtate a anului 2015. Totuºi, nivelul ridicat al creditelor în valutã ºi îndatorarea externã au limitat capacitatea bãncilor central din regiune de a susþine creºterea economicã, întrucât reducerea dobânzilor implicã riscul unor deprecieri mari ale monedelor. Într-un numãr de state, sistemele bancare continuã sã fie afectate de nivelul ridicat al împrumuturilor neperformante ºi 14 din 20 de

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

LAPTE [i P RODUSE LA CT A T E

analiz`

Tehnologii de procesare Nora Marin

Procesarea trebuie sã þinã pasul

cu cerinþele consumatorilor Un lucru este sigur: Consumatorii care cautã aventuri pentru papilele lor gustative sunt din ce în ce mai mulþi, iar tendinþa se consolideazã. Tocmai de aceea, sectorul procesãrii alimentelor trebuie sã þinã pasul. Dar, care sunt celelalte tendinþe? Innova Market Watch a realizat un studiu care rãspunde acestei întrebãri. Top Ten Tocmai pentru a face faþã mai bine solicitãrilor venite din partea consumatorilor, Innova Market Watch a analizat o sumedenie de date, rezultând un Top al tendinþelor care vor marca fabricarea alimentelor, la nivel mondial. Iatã ”clasamentul”: 1- Transparenþã evidenþiatã prin etichetã simplã. 2 - Confort pentru gurmanzi ºi un interes în creºtere pentru gãtitul acasã 3 - Concentrarea marketing-ului pe milenieni. 4 - Fabricarea tot mai largã a gustãrilor. 5 - Repunerea în drepturi a grãsimilor ”bune” ºi a carbohidraþilor ”buni”. 6 - Oferirea de surse alternative de proteine de înaltã calitate 7 - Noi alimente realizate din fructe 8 - Extinderea vânzãrii de alimente congelate 9 - Creºterea ponderii private label 10 - Creºterea experienþelor senzoriale. Producþia de carne va continua sã creascã HSBC prezice cã producþia de carne va creºte cu 17%, în urmãtorul deceniu, Brazilia fiind un furnizor cheie. Jumãtate din creºtere va fi asiguratã de carnea de pui, iar, pânã în 2017, India va deveni cel mai mare exportator de carne de vitã, din lume. Otrivit Euromonitor, categoria de produse uscate ºi semi-uscate ºi carnea procesatã este de aºteptat sã fie mai mare cu 3,1% în 2018. 18

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

Aceste produse includ ºi „gustãrile din carne”. În ceea ce preþurile cãrnii-materie primã (ºi, în special, carnea de vitã), vor continuã sã creascã. În cazul cãrnii de porc, se aºteaptã o creºtere a vânzãrilor prin mãcelãrii, aºadar, o creºtere a vânzãrilor de carne proaspãtã. Cât priveºte producþia, se aºteaptã reþete în care sã se utilizeze cozi de porc sau mãduvioare prãjite, concomitent cu creºterea în popularitate a cârnaþilor.

Pãsãri de curte Perspectivele pieþei pãsãrilor de curte peste urmãtorul deceniu rãmân, în cea mai mare parte, pozitive. Pânã în 2024, o suplimentare 26 de milioane de tone metrice de pãsãri de curte vor fi produse la nivel mondial. Concomitent cu diminuarea costurilor pentru furaje ºi creºtere, consumul de proteine în diete, la nivel mondial, va sprijini creºterea.

Etichetã clarã Claritatea etichetei s-a stabilizat în sine ca o tendinþã chiei încã din anul 2015. De aceea, procesatorii se vor orienta spre o mai mare transparenþã, fabricând produse mai simple, cu mai puþini aditivi artificiali. Se aºteaptã o mare creºtere a produselor eco. Produse mai sãnãtoase Deºi nu toþi consumatorii au nevoie de produse fãrã gluten, grâu sau lactozã, mulþi dintre ei aleg ei oricum produse pe care le considerã a fi mai sãnãtoase. De aceea, acest tip de alimente vor cunoaºte un impuls suplimentar. Efectul Flexitarian Termenul de ”flexitarian” se referã la vegetarienii part-time, cu alte cuvinte, la persoanele care au redus consumul de carne. Aceºtia vor cãutat tot mai insistent surse alternative pentru proteine, fiind, totodatã, interesaþi de concepte precum durabilitatea sau de bunãstarea animalelor.

Inspiraþi de sportivi

Procesarea naturalã

E foarte drept, consumatorii sunt preocupaþi de sãnãtate. În acelaºi timp, vor sã se dedea plãcerilor gustative. De aceea, concomitent cu fabricarea de alimente din ingrediente sãnãtoase, procesatorii trebuie sã punã accent ºi pe gust.

Practicile de prelucrare a produselor alimentare naturale sunt pe o tendinþã de creºtere. Acest lucru va permite crearea unei imagini autentice, pentru a diminua unele dintre percepþiile negative ale alimentelor puternic prelucrate. De aceea, sunt de aºteptat sã aparã mai multe alimente fermentate ºi tehnologii de pãstrare a prospeþimii, ca alternativã la utilizarea conservanþilor. Luminã verde pentru legume Nu existã nici o îndoialã cã, în privinþa consumului, legumele vor înregistra un salt spectaculos, mulþi producãtori incluzându-le deja într-o mare varietate de produse. Din acest punct de vedere, tendinþa se va accentua.

Inspiraþi de alimentaþia sportivilor, consumatorii de rând vor dori tot mai mult sã beneficieze de avantajele formulelor de nutriþie. De aceea, se aºteaptã mãrirea produselor de energizante ºi batoane proteice, într-o mai mare varietate de produse. Creºterea indulgenþei

Miza pe bucãtãria internaþionalã Bucãtãria internaþionalã va continuã sã creascã în pondere, cu accent pe influenþele africane ºi condimente provenite din Orientul Mijlociu. La acestea se vor adãuga adãuga aromele fãrã adaos de sare, grãsimi sau zahãr. Mâncãrurile picante vor fi în creºtere de popularitate, iar aromele vor folosi o varietate de amestecuri de condimente etnice, cum ar fi: Harissa, Berbere, Dukkah, Peri Peri, Za’atar ºi Tsire. Din punct de vedere gastronomic, vom întâlni tot mai des arome florale (lavandã, trandafir), frunze de broccoli, alge, bureþi, produse lactate nedegresate.

Dornici de poveºti Consumatorii sunt ”dornici de poveºti”. Mai bine spus, vor tot mai multe informaþii ºi, mai cu seamã, doresc sã ºtie de unde provine materia primã din alimentul pe care îl mãnâncã. Jucãtori mici, idei mari Este foarte posibil ca, în viitorul apropiat, companiile mici sã fie acelea care sã dea liniile de dezvoltare ale sectorului de procesare, ideile lor devenit repere pentru cei mari dar ºi pentru consumatori, oferind inspiraþie pentru cele mai mare companii. Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

Tehnologii de ambalare Maria Demetriad

Elemente de impact asupra industriei de ambalare a alimentelor Elemente de impact asupra industriei de ambalare a alimentelor Industria ambalajelor evolueazã în mod continuu. Preferinþele consumatorilor se schimbã, durabilitatea este în creºtere în importanþã, iar proprietarii de brand sunt într-o continuã luptã pentru spaþiul la raft. Existã o concurenþã acerbã între retaileri ºi proprietarii de brand, ceea ce duce la un puternic accent pe eficienþa costurilor. Dar, cum vor fi ambalajele afectate de evoluþiile ºi tendinþele în curs de desfãºurare? Cum vã proprietarii de brand viitorul ºi ce considerã ca fiind puncte critice atunci când selecteazã furnizorului lor de ambalaje? Un posibil rãspuns în oferã studiul publicat recent de specialiºtii de la Storaenso, din care vã oferim câteva extrase.

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

Creºtere de 4,3 % Industria de ambalare a alimentelor este uriaºã ºi include o gamã largã de segmente, alternative de ambalare ºi materiale. Zonele dominante includ produse alimentare, produse alimentare proaspete ºi bãuturile procesate. Cele trei alternative de ambalare dominante utilizate sunt: primare, secundare ºi terþiare: Ambalajul primar este utilizat în contact direct cu produsul; ambalajul secundar combinã mai multe pachete primare; ambalajul terþiar este utilizat în scopuri transport, prin combinarea mai multor pachete secundare. Din totalul pieþei de ambalaje la nivel mondial, materialele pe bazã de fibre (inclusiv din carton ondulat, carton, carton lichid,

Industria ambalajelor evolueazã în mod continuu. Preferinþele consumatorilor se schimbã, durabilitatea este în creºtere în importanþã, iar proprietarii de brand sunt într-o continuã luptã pentru spaþiul la raft. Existã o concurenþã acerbã între retaileri ºi proprietarii de brand, ceea ce duce la un puternic accent pe eficienþa costurilor. Dar, cum vor fi ambalajele afectate de evoluþiile ºi tendinþele în curs de desfãºurare? Cum vã proprietarii de brand viitorul ºi ce considerã ca fiind puncte critice atunci când selecteazã furnizorului lor de ambalaje? Un posibil rãspuns în oferã studiul publicat recent de specialiºtii de la Storaenso, din care vã oferim câteva extrase. etc.), reprezintã 31% din valoarea totalã. În termen de materiale ondulate, produsele alimentare reprezintã cea mai mare piaþã de utilizare finalã, însemnând 40% din consumul total. Volumul total al consumului global din carton ondulat este proiectat sã creascã cu 4,3%, pânã în anul 2017 (Cf. Smithers Pira). Aceastã direcþie se va concentra în primul rând pe ambalajele care vizeazã protejarea ºi transportul unui produs. Elemente de influenþare a pieþei Dinamica lanþului de valoare, adicã, jocul de putere dintre etapele lanþului valoric, evolueazã continuu. Dintr-o perspectivã a industriei de ambalaje, existã cel puþin ºase cãi de dezvoltare specifice:

1- Comercianþii cu amãnuntul vor obþine, în general, mai multã putere, pe mãsurã ce se vor consolida pe pieþele mature. În Finlanda, Suedia, Marea Britanie, sau Franþa, retailerii dominã deja lanþul valoric. Cu toate acestea, pe pieþele emergente, de exemplu, în Rusia, proprietarii de brand încã tind sã aibã o poziþie relativ puternicã. Aceastã situaþie este probabil sã se schimbe pe mãsurã ce comercianþii cu amãnuntul încep sã-ºi promoveze mai agresiv produsele private label. 2- Evaluând comportamentele de consum, acestea vor avea la rândul lor un impact asupra lanþului valoric. Consumatorul este mai informat, mai exigent ºi exercitã o presiune sporitã asupra preþurilor de pe piaþa cu amãnuntul, împingând concurenþa deja acerbã la extrem, între proprietarii de brand ºi comercianþii cu amãnuntul. 3 - Rolul furnizorilor de logisticã va creºte, devenind o potenþialã pârghie pentru eficienþã operaþionalã. Tendinþa de creºtere a valorii produsului, prin creºterea vânzãrii cu amãnuntul on-line, va face necesarã soluþii logistice eficiente ºi puternice. 4 - Creºterea vânzãrilor cu amãnuntul on-line va deschide o nouã dimensiune competitivã. Acest lucru va afecta nu numai comercianþii cu amãnuntul ºi operatorii online, dar ºi alþi jucãtori din lanþul valoric care trebuie sã se adapteze la noile cerinþe, gãsind soluþii adap-

tate de aceastã evoluþie. Cererile consumatorilor pentru soluþii mai 5- durabile, combinate cu cerinþele de reglementare, în ceea ce priveºte rãspunderea producãtorului faþã de mediu, vor afecta întregul lanþ de valori. Noile mãsuri legislative se vor concentra pe asumarea responsabilitãþii pentru produsele utilizate ºi gestionarea ulterioarã a deºeurilor, cu responsabilitate financiarã. Prin urmare, alegerea materialelor este susceptibilã de a fi reevaluatã. 6 - Proprietarii de brand sunt presaþi de cãtre comercianþii cu amãnuntul puternici sã încerce sã îºi diferenþieze ofertele. Un domeniu care primeºte o atenþie specialã este modul de a prelungi durata de conservare a produselor alimentare, în cazul în care, de asemenea, ambalajul este un important influenþator. Tendinþe cheie ºi implicaþii Industria de ambalare a alimentelor se confruntã cu cinci tendinþe majore care vor afecta viitorul jucãtorilor, în lanþul valoric: 1- Creºterea importanþei de proiectare, pentru ca produsul sã iasã în evidenþã la raft. Într-un peisaj din ce în ce mai competitiv în vânzarea cu amãnuntul, diferenþierea va creºte importanþã. Proprietarii de brand ºi comercianþii cu amãnuntul luptã pentru

atenþia consumatorilor ”la punctul de vânzare”, folosind ambalajele ca armã comercialã. Ambalajul secundar va creºte în importanþã, iar comercianþii cu amãnuntul, deþinãtori de private label ºi proprietarii de brand vor investi în soluþii de imprimare la calitate superioarã ºi în soluþii de diferenþiere. Creºterea intensitãþii concurenþiale în va2- loarea de acþionare cu lanþ de focalizare pe cost va conduce jucãtorii în lanþul valoric al costurilor, determinând mãsuri de reducere ºi de optimizare a operaþiunilor. Ambalarea ºi logistica vor fi pãrþi ale acestor mãsuri. 3- Durabilitatea ºi protecþia mediului sunt în creºtere de importanþã. Creºterea presiunii consumatorului final ºi intensificarea reglementãrilor în domeniu vor duce la un accent crescut pe aspectele de mediu pe tot parcursul lanþului valoric. 4 - Ambalajele inteligente vor deveni tot mai utilicate, în viitor. Ambalajele inteligente au fost un subiect important mai mulþi ani ºi vor fi la fel de importante ºi în viitor. Soluþii cum ar fi RFID, tehnologia senzorilor, etc, au apãrut în unele pieþe. Tendinþa nu a fost la fel de puternicã, în pieþele mai mici, dar, în þãri cum ar fi Finlanda ºi Suedia se observã tendinþa proprietarilor de brand ºi a comercianþilor de a pune în aplicare aceste soluþii, la scarã largã.

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

Mor`rit, panifica]ie, dulciuri [i produse zaharoase Maria Demetriad

Noi tendinþe pe piaþa de morãrit ºi panificaþie Profiturile din industria de morãrit ºi panificaþie au cunoscut în ultimii ani o curbã ascendentã, confirmatã ºi anul trecut de creºterea cifrei de afaceri ºi profiturile marilor jucãtori din acest segment. Estimatã în prezent la 1,8 miliarde de euro, piaþa de panificaþie reprezintã circa 1 miliard, iar cea de morãrit aproximativ 800 de milioane de euro din totalul acestui segment. Potrivit estimãrilor patronatelor din industria de morãrit ºi panificaþie, producþia totalã de pâine în România se cifreazã la 2,2 milioane de tone anual. 22

Infoaliment Magazin • Nr. 26 | octombrie 2015

Consumul de pâine albã scade Pâinea albã, aliment de bazã în România, unde consumul pe cap de locuitor a fost întotdeauna cu mult peste media europeanã, pierde însã teren în faþa unor noi sortimente, mai sãnãtoase ºi cu proprietãþi nutritive mai ridicate. Tendinþele care existã în industria alimentarã de peste tot din lume, fie cã ne referim la Europa sau Statele Unite, încep sã se manifeste ºi în România. Cãlãtoriile frecvente ale românilor peste hotare, contactul direct cu alte civilizaþii ºi preluarea obiceiurilor de consum din aceste þãri au fãcut ca noi tendinþe sã se manifeste ºi pe piaþa româneascã a pâinii. Decenii la rând, pâinea albã proaspãtã a fost în topul preferinþelor consumatorilor din România, iar aceasta a dus la apariþia unui numãr de agenþi producãtori care depãºeau cu mult necesitãþile de consum ale societãþii. Singurul criteriu pe o astfel de piaþã era preþul, iar calitatea era direct proporþionalã cu investiþia. Astfel, s-a ajuns în situaþia ca România sã deþinã„capacitãþi de producþie în panificaþie care depãºesc de peste 15 ori necesarul de consum”, dupã cum a afirmat preºedintele Asociaþiei Naþionale a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie (ANAMOB), Viorel Marin, la expoziþia internaþionalã GastroPan 2016. Însã mentalitatea conform cãreia pâinea albã reprezintã ºi un standard de calitate se aflã acum în declin, iar tot mai mulþi consumatori aleg produsele din fãinã integralã, neagrã sau cu seminþe. Acum, la fel ca ºi în trecut, consumatorului îi revine rolul de a stabili noile tendinþe pe piaþa produselor de panificaþie. Iar dacã în România încã existã o categorie importantã a populaþiei pentru care preþul este singurul care face diferenþa, iar calitatea produsului este trecutã cu vederea, concomitant se impune din ce în ce mai mult tendinþa spre o alimentaþie sãnãtoasã ºi echilibratã. Iar producãtorii aleg sã vinã în întâmpinarea acestui trend, caracteristic pentru industria alimentarã globalã a anului 2016. Tendinþa, confirmatã ºi de studiile Institutului Naþional de Statisticã, potrivit cãruia românii vor produse mai scumpe, însã de o calitate superioarã, aratã clar care sunt atributele care vor conferi succesul in viitor pe piaþa produselor de panificaþie.

Românii mãnâncã cu 2 kg de pâine pe an, mai puþin! Astfel, s-a constatat cã, în medie pe an, consumul de pâine pe cap de locuitor în România a scãzut cu douã kilograme, dupã cum aratã cifrele furnizate de Asociaþia Românã a Producãtorilor ºi Furnizorilor de Ingrediente din Industria Panificaþiei, Patiseriei ºi Cofetãriei din România (FEDIMA). Cu toate acestea însã, românii încã deþin un loc fruntaº în ceea ce priveºte consumul pe cap de locuitor de pâine. Astfel, dacã media anualã europeanã este de 61,5 kg pe cap de locuitor, în România se consumã aproximativ 98 kg anual, pe cap de locuitor. Însã chiar dacã s-a înregistrat o scãdere sub 100 de kg pe an a consumului, iar tendinþa evidentã a românilor este de a cumpãra mai puþinã pâine ºi în niciun caz zilnic, aceasta nu se datoreazã unor raþiuni financiare, pentru cã pâinea este un aliment ieftin, ci orientãrii spre alte segmente, complementare acestei pieþe. Paradoxal însã, cu toatã scãderea consumului de pâine, piaþã produselor de panificaþie a continuat sã creascã ºi sã fie unul dintre cele mai diversificate ºi prospere sectoare. Schimbarea obiceiurilor de consum ºi orientarea cãtre alte

tipuri de produse sunt explicaþiile pentru acest fenomen. Consumului de pâine albã a început sã-i fie preferat cel de pâine neagrã, integralã, cu germeni sau cu tãrâþe, iar cumpãrãtorii au dat semnale clare de orientare cãtre ingredientele de calitate. Mult mai informaþi, datoritã internetului ºi circulaþiei rapide a informaþiei, cumpãrãtorii aleg tot mai frecvent produse care conþin ingrediente cu mari beneficii pentru sãnãtatea lor sau cele care oferã savoarea unor arome deosebite. Astfel, pâinea cu mãsline sau ceapã, cea cu usturoi, oregano ºi alte arome se gãsesc în marile magazine într-o varietate impresionantã, încercând sã satisfacã gusturile ºi cerinþele celor mai exigenþi cumpãrãtori. Pâinea cu maia, o alternativã pentru consumatori O alternativã pentru cei care trebuie sã-ºi limiteze consumul de pâine, însã gãsesc dificil acest lucru este pâinea cu maia, un sortiment care este astãzi comercializat. Dupã mai bine de câteva milenii, pentru cã maiaua era cunoscutã încã de pe vremea vechilor egipteni, producãtorii se reîntorc la un procedeu de realizare a pâinii considerat a avea o mulþime de avantaje asupra sãnãtãþii omului. Gustul uºor acriºor ºi distinct al pâinii cu maia

ºi mai ales faptul cã neutralizeazã proteina din gluten, eliminã problemele digestive ºi poate fi pãstratã ºi pânã la o sãptãmâna fãrã a se altera (de fapt, pâinea cu maia doar se usucã, nu se altereazã) au transformat-o într-o alternativã foarte convenabilã pentru mulþi consumatori. ºi bineînþeles, producãtorii au venit în întâmpinarea cerinþelor acestora, cu noi sortimente de pâine cu maia. Se observã astfel cã, pe lângã preocuparea pentru alimentaþia sãnãtoasã, redescoperirea reþetelor tradiþionale începe sã fie o tendinþã valorizatã de mulþi producãtori de pe aceastã piaþã. Astfel, nu doar preþul este cel care face diferenþa între sortimentele de pâine, ci ºi calitatea, metodele prin care este obþinutã ºi beneficiile pentru sãnãtate. Producãtorii din domeniu au început sã lucreze în douã, trei faze cu pâinea dospitã, folosind astfel metode tradiþionale ºi obþinând o pâine pe care mulþi o recunosc cã având „gustul din copilãrie” ºi o aromã specificã. Iar pentru aceasta folosesc sortimente de grâu sãlbatic, adus din import. Reþetele mai vechi de 30 de ani, care nu foloseau amelioratori de gust ºi alte substanþe, ci doar apã, fãinã, drojdie ºi sare au fost redescoperite ºi folosite astãzi pentru obþinerea unei pâini cât mai naturale ºi care sã rãspundã cererii în creºtere a cumpãrãtorilor pentru astfel de produse.

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

analizã

B`c`nie Miruna Sorescu

Afacerile cu produse de bãcãnie, între comerþul tradiþional ºi cel online Una dintre tendinþele confirmate ale anului 2016 în comerþul cu produse de bãcãnie este dorinþa cumpãrãtorilor de a apela tot mai mult la comanda online. „Trendurile cele mai importante ale anului 2016 indicã faptul cã modelele tradiþionale de a face cumpãrãturi se schimbã” susþine John Karolefski, jurnalist veteran în domeniu. „Procurarea produselor de bãcãnie devine cumva o activitate creativã ºi învioreazã, ceea ce era înainte doar o treabã casnicã” mai spune Karolefski. Bãcãniile se alãturã trendului e-commerce

Comerþul online s-a dublat Studiile de piaþã aratã cã în ultimii ani, comerþul online s-a dublat ºi un numãr din ce în ce mai mare de cumpãrãtori intenþioneazã sã comande astfel produse de bãcãnie, care sã le fie livrate acasã. Este adevãrat însã cã, întro proporþie de aproape 60%, cumpãrãtorii încã rãmân fideli modului tradiþional de a-ºi achiziþiona produsele de bãcãnie. Comerþul virtual, o modalitate mult mai eficientã ºi rapidã de a cumpãra bunuri de consum, este vãzut ca fiind mai potrivit în cazul unora dintre produse. Astfel, topul vânzãrilor online este condus detaºat de electronice, în timp ce, în cazul produselor de bãcãnie, ponderea celor care 24

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

apeleazã la cumpãrãturile online este mult mai micã. Însã, modelele de succes ale unora dintre bãcãnii, care au combinat experienþa digitalã cu cea a comerþului tradiþional au arãtat clar ce tendinþe se profileazã în viitor. Cumpãrãtorii au gãsit cã este mai convenabil sã studieze ofertele bãcãniilor pe internet, sã compare preþurile ºi, chiar dacã încã mai au reticenþe în a achiziþiona anumite produse de bãcãnie online, primul pas a fost fãcut ºi a demonstrat cã întrepãtrunderea, într-o prima fazã, a comerþului tradiþional cu cel digital, este avantajoasã, atât pentru client, cât ºi pentru bãcani.

Deºi nu se poate spune cã proporþia este covârºitoare, în Statele Unite, bãcãniile au început sã ofere tot mai mult clienþilor lor posibilitatea de a face cumpãrãturile online. Fie cã sunt ridicate de la magazine, fie livrate direct la uºã, bãcãnii au început sã vândã online chiar ºi lapte, ouã, legume ºi fructe, dar ºi produse alimentare care trebuie pãstrate reci sau dimpotrivã, calde. „Cererea este în continuã creºtere. Oamenilor le place cã nici mãcar nu trebuie sã coboare din maºinã”, spune Dan Donovan, director de comunicare la Giant Eagle Inc. Încurajatã de rezultate, compania vrea sã-ºi dezvolte în viitorul apropiat ºi un serviciu de livrare la domiciliu. Este adevãrat cã, în Statele Unite, posibilitatea de a achiziþiona online produse de bãcãnie existã încã din 2008. Însã „trendul a devenit într-adevãr proeminent anul acesta” spune Bill Bishop, reprezentant al Brick Meets Click, o firma de consultanþã specializatã în tendinþele retail-ului online. Acelaºi oficial precizeazã cã marii jucãtori în domeniul comerþului cu amãnuntul se aflã „la butoanele de comandã”, încercând sã gãseascã soluþii pentru cele mai variate provocãri. Se testeazã diferite modalitãþi de a vinde online produsele de bãcãnie perisabile ºi de a le face accesibile ºi celor care fac comandã de la o distanþã mare. Crearea diferitelor aplicaþii pentru telefoane faciliteazã livrarea la domiciliu ºi ajutã astfel magazinele mari ºi mici.

Antreprenorii din domeniul afacerilor cu produse de bãcãnie s-au vãzut nevoiþi sã se adapteze noilor tendinþe. „Mai ales cei cu bãcãnii mici trebuie sã priveascã continuu peste umãr” spune John Karolefski. „ºi foarte bine fac, þinând cont de gradul de competiþie care existã pe acest segment. Proprietarul oricãrui tip de bãcãnii, fie micã sau mai mare, trebuie sã aibã în vedere testarea comerþului online. Dacã nu încearcã ei, cu siguranþã competitorii se vor gândi sã o facã” adaugã acesta. Ce dificultãþi se pot întâmpina în comerþul online?

rãspundã întrebãrilor lor. Aºa cã ne-am gândit sã iniþiem un serviciu de chat online pentru a putea satisfice orice solicitare” explicã Dan Donovan. Acest efort a fost rãsplãtit însã cu prisosinþã, pentru cã, numai în ultimul an, compania a putut observa cum comenzile online s-au dublat. „Odatã ce oamenii observã cât este de simplu sã comanzi online ºi sã primeºti exact ce þi-ai dorit, cã ºi când le-ai fi ales cu mâna ta din magazin, comandã din nou ºi poþi sã fii sigur cã se vor reîntoarce”, mai spune reprezentantul bãcãniei Giant Eagle.

Constantino’s Market, din Cleveland, a început sã practice comerþul online cu livrare la domiciliu sau ridicarea produselor de la magazin, în urmã cu un an. Comenzile online au crescut constant de atunci, însã CEO Andrew Revy le descrie ca fiind „dezamãgitoare”. Firma sa percepe o taxa de 5 dolari sau 20% din valoarea comenzii pentru a-ºi acoperi costurile cu livrarea, însã compania trebuie sã suporte ºi alte costuri suplimentare. „Implicã ºi timp ºi bani sã actualizezi în permanenþã site-ul cu cele mai noi produse ºi preþuri” explicã acesta. Însã chiar ºi aºa, compania nu se gândeºte sã renunþe la serviciile online. „Cererea existã pe piaþã. Probabil cã va dura un timp pânã când vom ajunge sã gãsim soluþii pentru toate situaþiile care se ivesc” mai spune Andrew Revy. ªi cei de la bãcãniile cu comandã online din Ohio, Hometown Grocery Delivery, au mãrturisit cã a durat ceva timp pânã când cumpãrãtorii s-au obiºnuit sã primeascã la domiciliu produsele de bãcãnie comandate. „Astãzi acest serviciu îºi acoperã cu prisosinþã costurile” a declarat un reprezentant al acestei companii. Însã pentru aceasta a fost nevoie de strategii de marketing inspirate, de rãbdare ºi încredere. În 2010, când Hometown Grocery Delivery ºi-a lansat site-ul, „comenzile veneau mai rar decât ne-am fi dorit” spune un reprezentant al firmei. Însã este binecunoscut faptul cã schimbarea unei obiºnuite de bazã, moºtenite de la atâtea generaþii presupune timp. Hometown Grocery Delivery a început sã colaboreze cu coordonatorii unui program medical, care acopereau costul de 10 dolari presupus de transport. Ca rezultat al acestei iniþiative, jumãtate dintre livrãri au ajuns, într-o prima fazã, la persoane în vârstã sau cu dizabilitãþi. Provocãrile însã nu au încetat sã aparã odatã cu dezvoltarea serviciului de comercializare online a produselor de bãcãnie. Reprezentanþii Giant Eagle recunosc cã organizarea serviciului de relaþii cu clienþii i-a obligat sã gãseascã soluþii creative. „Uneori, oamenii plaseazã comenzile foarte târziu, seara, când nu existã întotdeauna angajaþi disponibili sã Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

Produse eco, bio, nutri]ie Maria Demetriad

Piaþa europeanã a alimentelor Bio a înregistrat noi recorduri Cererea pentru produse alimentare bio a înregistrat în Europa, la fel cã în anii trecuþi, un nou record în prima jumãtate a lui 2016. Însã cu toate acestea producþia de produse bio nu poate þine pasul cu cererea, astfel încât sunt necesare „eforturi mai mari la nivel de politici” conform publicaþiei ”Organic în Europe: Prospects and Developments 2016”.

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

Importanþa politicilor Aceste aspecte ale pieþei evidenþiazã importanþa implementãrii unor politici agricole comune în Europa ºi a altor strategii agroalimentare, pentru a crea un mediu propice luãrii unor decizii de investiþii semnificative în acest segment al pieþei. Fãrã aceste investiþii, Europa nu va putea satisfice cererea în creºtere pentru produsele bio care existã în acest moment în þãrile membre. Cercetãrile aratã cã, în Uniunea Europeanã, piaþa produselor bio a crescut cu 7.4%, iar vânzãrile din retail au atins cifra de 24 miliarde de euro. Cu toate acestea, numãrul producãtorilor de produse bio a scãzut la 0,2%. S-a constatat, de asemenea, cã piaþa produselor bio cunoaºte diferite grade de dezvoltare în þãrile Uniunii Europene. Astfel, dacã în Suedia ºi Franþa s-au înregistrat creºteri de 45% re-

spectiv 10%, în þãri ca Belgia ºi Marea Britanie rata de vânzãri de retail a fost sub procentul înregistrat în anii anteriori, de 3,8 respectiv 4%. Existã, de asemenea ºi diferenþe uriaºe între consumul de produse bio pe cap de locuitor între statele membre ale Uniunii. Astfel, clasamentul este condus de Luxemburg ºi Danemarca, iar pe ultimele locuri se situeazã Slovacia ºi Bulgaria. Creºte cererea ºi în România Piaþa produselor bio din România se aflã destul de departe de performanþele înregistrate în vestul Europei, însã existã în mod cert un trend ascendent, atât în ceea ce priveºte cererea, cât ºi oferta. Suprafeþele agricole care asigurã producþia bio din þarã au crescut la aproximativ 300.000 de hectare, iar România exportã produse ecologice în valoare medie de 200 de milioane de euro anual.

Cea mai mare parte a producþiei autohtone de astfel de produse, 70, 80% ia calea exportului, iar principalele pieþe sunt cele din Germania, Austria ºi Belgia. Acestea sunt interesate în primul rând de cereale, miere, fructe de pãdure ºi mult mai puþin de produse procesate, precum brânzeturi, vinuri sau produsele de panificaþie. Nu numai suprafaþa implicatã în agricultura ecologicã este în creºtere constantã an de an, ci ºi operatorii înregistraþi, precum ºi numãrul de fabrici procesatoare. S-a constatat astfel cã piaþa produselor ecologice româneºti se extinde, este una dintre cele mai dinamice, iar oferta devine din ce în ce mai diversificatã. Categoria clienþilor orientaþi spre consumul de produse bio a devenit din ce în ce mai distinctã în România, iar producãtorii ºi retailerii au manifestat o preocupare intensã pentru a satisface aºteptãrile acesteia. La raft însã, o mare pondere a ofertei bio provine din importuri. Aceasta pentru cã, dacã Germania, Austria sau Belgia importã masiv materie primã obþinutã în sistemul ecologic autohton, tot aceste þãri sunt ºi furnizoare de produse bio procesate pentru piaþa româneascã. Situaþia aceasta este valabilã în primul rând în ceea ce priveºte produsele procesate. Însã în cazul produselor proaspete ca ouãle ecologice, untul, laptele, caºcavalul bio, dar ºi vinurile din struguri ecologici ponderea produselor de provenienþã româneascã este mai importantã. Ce va fi? Conform „Organic in Europe: Prospects and Developments 2016”, în ultimii ani s-a constatat o creºtere constantã a cererii de produse bio pe piaþa europeanã, care a înregistrat un plus de 7,4%. Creºterea medie anualã pe piaþa de retail a produselor organice de bãcãnie a fost între 2006 ºi 2012 în jurul valorii de 2, 3%. S-a constatat de asemenea cã existã o tendinþã clarã a cumpãrãtorilor de a cheltui mai mult pe produse bio. Conform aceleiaºi surse,

între 2005 – 2014 consumul de produse bio pe cap de locuitor a crescut cu 110%, de la 224 euro la 474 euro. În aceeaºi perioadã, consumul casnic de alimente ºi bãuturi a rãmas aproape constant cu valorile înregistrate anterior. S-a observat pe acest segment de piaþã o cerere crescutã de produse de înaltã calitate. Iatã care este ponderea cotei de piaþã a unora dintre produsele bio în þãri ale Uniunii Europene: Ouãle bio au o cota de piaþã de 11 pânã la 22% în Austria, Belgia, Finlanda, Franþa, Germania ºi Olanda. Lactatele deþin o cotã de piaþã între 5 ºi 10% în Austria, Germania ºi Olanda, în timp ce laptele poate acapara o cotã de piaþã mai importantã: numai în Austria, aceasta este de 15,7%. Fructele ºi legumele reprezintã acum o cincime din piaþa bio a mai multor þãri, printre care Italia, Irlanda, Franþa, Germania ºi Suedia.

Potenþialul nu este încã suficient exploatat Recentele cercetãri focusate asupra consumatorilor din Statele Unite ºi Europa de Vest sugereazã cã femeile, persoanele tinere ºi gurmanzii sunt mai interesaþi de produsele bio. Categorii largi de consumatori au cunoºtinþã despre acest tip de produse, însã comunicarea particularitãþilor ºi beneficiilor categoriei bio încã trebuie îmbunãtãþitã evidenþiazã cercetãrile. Spre exemplu, doar jumãtate dintre consumatorii din Statele Unite ºi Europa de Vest înþeleg diferenþa între produsele bio ºi cele non bio ºi condiþiile specifice producþiei organice. În Statele Unite, 92% dintre consumatori cred cã gustul produselor bio este identic cu cel al produselor convenþionale, în timp ce în Europa de Vest consumatorii se aºteaptã la un gust categoric îmbunãtãþit ºi acesta este ºi motivul pentru care aleg de la raft produsele etichetate astfel. Aceeaºi aºteptare o au, de asemenea ºi chefii profesioniºti. În privinþa vânzãrilor din retail a produselor bio, România se aflã pe locul 18 în Europa, situânduse astfel în faþa unor þãri precum Cehia, Grecia, Slovenia ºi Ungaria, dar ºi Portugalia, Bulgaria, Slovacia sau Turcia. Cât priveºte distribuþia vânzãrilor de retail în þãrile europene, Germania rãmâne cel mai mare consumator din Uniunea Europeanã, cu 7,9 miliarde de euro, iar pe plan global se situeazã pe locul al doilea, dupã Statele Unite. Franþa deþine locul al doilea în Europa cu 4,8 miliarde de euro, urmatã de Marea Britanie ºi Italia cu 2, 3 respectiv 2,1 miliarde de euro. Pe plan global, Statele Unite rãmân cea mai mare piaþã de produse bio ºi conduc detaºat cu 43% din vânzãrile de retail globale, fiind urmate de Uniunea Europeanã, cu 38%. Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

P RO DUSE EC O / BI O / N U T R I } I E

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

analizã

Infoaliment Magazin â&#x20AC;˘ Nr. 27 | octombrie 2016

C AR N E [i P RODUSE din CA R NE

analiz`

CARNE [i PRODUSE din CAR NE

Maria Demetriad

Evoluþie favorabilã a sectorului de carne Cererea de carne de vitã va rãmâne puternicã Dupã restructurarea sectorului european al produselor lactate ºi conversia multor ferme în producþia de carne de vitã ºi dupã o relativã stabilitate în 2015, în ciuda creºterii producþiei, preþurile pentru taurii tineri, juninci ºi bovine adulte de sex masculin au început sã urmeze o tendinþã de scãdere, de la începutul anului 2016. Preþul cãrnii de vitã a urmat o traiectorie sezonierã caracteristicã, având un vârf în jurul valorii de varã. De la începutul anului 2016, preþurile au rãmas la un nivel relativ scãzut, între 270 ºi 275 euro/t, adicã, 5-10% sub nivelul anului trecut. Cu toate acestea, se aºteaptã ca, pe plan mondial, cererea sã rãmânã puternicã ºi sã sprijine preþurile la carnea de vitã din UE, SUA ºi Asia, indiferent de încetinirea economicã a Chinei.

Infoaliment Magazin • Nr. 26 | octombrie 2015

Urmare a consolidãrii economiilor din þãrile membre ale Uniunii Europene, sectorul producþiei de carne a început anul 2016, pe creºtere, evaluãrile pentru finalul anului, precum ºi previziunile pentru 2017 fiind cât se poate de îmbucurãtoare, dupã cum aratã un Raport al Comisiei Europene. Ca urmare, este de aºteptat ca preþul cãrnii-materie primã sã scadã, fapt care va conduce la mãrirea producþiei de produse din carne.

Ca urmare, preþurile mondiale ar putea fluctua, deºi, din cauza incertitudinii aprovizionãrii în Brazilia, Argentina ºi Australia, aceºti mari exportatori îºi vor revalorifica exporturile de carne de vitã. Spre deosebire de anii anteriori, creºterea ofertei a dus la o redresare a consumului în UE, de aproape 2%, ajungând la 10,7 kg/locuitor. O altã creºtere de 1,7%, este de aºteptat în 2017. Stabilizarea producþiei de carne de porc în UE Desi studiul a anunþat o scãdere a efectivelor de porci de reproducere în UE, de 1,7%, producþia totalã de carne de porc a crescut cu 1%, în primul trimestru al anului 2016. În conformitate cu evoluþia efectivelor, Germania, Danemarca, Þãrile de Jos, Austria, Ungaria, România ºi Belgia au înregistrat o scãdere a producþiei, în primul trimestru al anului 2016. Alte state membre, cum ar fi Marea Britanie, Spania, Portugalia, Franþa ºi Italia, erau încã în creºtere de producþie în primul trimestru din 2016, în ciuda preþurilor scãzute din carne de porc în 2015. Polonia a asistat la o reducere foarte importantã, în efectiv-scroafã, de aproape 15%, dar a fost încã în mãsurã sã creascã valoarea netã, mulþumitã producþiei de

purcei ºi porci. Aceste tendinþe divergente sunt rezultatul diferitelor strategii ºi comportamente economice între statele membre. Ca urmare a faptului cã schimbãrile din efectivele de reproducere afecteazã producþia cu întârzieri de mai multe luni, producþia de carne de porc din UE este de aºteptat sã încetineascã ºi mai mult în a doua jumãtate a anului. Ca o consecinþã, producþia de carne de porc a UE, în 2016, este de aºteptat sã se stabilizeze la aproximativ 23.4 mil tone, în ciuda feedback-ul pozitiv de pe pieþele de export. Exporturile de carne de porc ale UE, la un nivel record În 2016, exporturile de carne de porc din UE sunt de aºteptat sã ajungã la un nivel record de 2,4 milioane de tone (+ 18% pe bazã anualã), datoritã impulsului exporturilor cãtre China. Negocierile actuale pentru accesul la alte pieþe, închise din motive SPS, ar putea chiar îmbunãtãþi ºi mai mult situaþia de export.

sã fie ridicatã. Cu toate cã, oficial, decizia OMC privind interdicþia sanitarã a fost notificatã cãtre CE în aprilie 2016, Organismul de soluþionare a litigiilor al OMC încã trebuie sã-l aprobe, înainte ca raportul sã fie fi fãcut public. Între timp, ipoteza cã interdicþia sanitarã va rãmâne în vigoare pentru 2017, bloccheazã aproape toate intenþiile de export, cãtre Rusia. Extinderea producþiei de carne de pasãre În 2015, creºterea producþiei de carne de pasãre a ajuns la 3,8%, comparativ cu 2014, atingând 13,8 milioane de tone. Polonia a fost pentru al doilea an consecutiv cel mai mare producãtor de carne de pasãre din UE, având ºi cea mai mare creºtere (+200 000 tone). În ciuda preþurilor la carnea de pui, mai mici în 2016, producþia de carne de pasãre s-a extins, în continuare, în cursul primului trimestru 2016

ºi chiar mai mult, decât în aceeaºi perioadã în 2015, când a înregistrat deja un nivel foarte ridicat: Polonia (+ 16%), Spania (+ 5%), Italia (+ 6%), Þãrile de Jos (+ 5%) ºi Marea Britanie (+ 3%); toate aceste þãri ºi-au vãzut producþia în creºtere. Numai Franþa a stagnat, dar acest lucru ar putea fi inversat în a doua jumãtate a anului, ca urmare a repopulãrii fermelor de pãsãri. La nivelul UE, creºterea economicã este de aºteptat sã continue în 2017, dar într-un ritm mai lent, comparativ cu 2016. Consumul din UE va atinge în 2017 un nivel mai matur. O concurenþã sporitã pe piaþa mondialã va limita dezvoltarea în continuare a exporturilor, punând presiune asupra preþurilor. Cu excepþia Germaniei, toþi ceilalþi producãtori majori de pãsãri de curte sunt de aºteptat sã creascã producþia, Polonia urmând sã preia conducerea.

Cererea puternicã de import a Chinei, ca urmare a restructurãrii sectorului sãu intern de carne de porc, explicã creºterea exporturilor din UE, în primele patru luni ale anului 2016 (+ 40%). Ca urmare, exporturile de carne de porc din UE cãtre China au ajuns la mai mult de 100 000 de tone, în luna aprilie, ºi a reprezentat în prezent aproape 40% din totalul exporturilor. Exporturile de organe, în China, au arãtat o tendinþã similarã, în creºtere cu 40%, de la an la an. În conformitate cu Perspectivele agricole din China, cererea de import pentru carnea de porc este proiectatã pentru a continua pe termen mediu (900 000 de tone pânã în 2025). Toate þãrile din UE care exportã în China ºiau vãzut exporturile dublate sau chiar triplate, de la începutul anului 2015. Germania, Spania ºi Danemarca au luat cea mai mare parte din tort, cu 29%, 23% ºi 16%, respectiv, în primele patru luni ale anului 2016. Alte creºteri importante s-au observat în exporturile cãtre Filipine, Ucraina, Hong Kong ºi Statele Unite ale Americii. Recuperarea cotei de piaþã din SUA pe scena internaþionalã, pare sã ia mai mult timp decât era de aºteptat. Exporturile americane sunt mai mici în primul trimestru din 2016, faþã de anul trecut, ceea ce explicã de ce exporturile UE cãtre Japonia sunt mai bune decât se aºtepta. Din aceastã perspectivã, interdicþia de import din Rusia este de aºteptat sã fie menþinutã. Oricum, din cauza dezvoltãrii producþiei de carne de porc din Rusia, situaþia economicã lentã ºi sosirea pe piaþã a altor furnizori, exporturile UE faþã de Rusia nu sunt de aºteptat sã se reia complet, chiar dacã interdicþia ar urma

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

C AR N E [i P RODUSE din CA R NE

Infoaliment Magazin â&#x20AC;¢ Nr. 27 | octombrie 2016

Infoaliment Magazin â&#x20AC;˘ Nr. 27 | octombrie 2016

C AR N E [i P RODUSE din CA R NE

Infoaliment Magazin â&#x20AC;¢ Nr. 27 | octombrie 2016

Infoaliment Magazin â&#x20AC;˘ Nr. 27 | octombrie 2016

C AR N E [i P RODUSE din CA R NE

Infoaliment Magazin â&#x20AC;¢ Nr. 27 | octombrie 2016

Infoaliment Magazin â&#x20AC;˘ Nr. 27 | octombrie 2016

C AR N E [i P RODUSE din CA R NE

Infoaliment Magazin â&#x20AC;¢ Nr. 27 | octombrie 2016

Infoaliment Magazin â&#x20AC;˘ Nr. 27 | octombrie 2016

C AR N E [i P RODUSE din CA R NE

Infoaliment Magazin â&#x20AC;¢ Nr. 27 | octombrie 2016

Infoaliment Magazin â&#x20AC;˘ Nr. 27 | octombrie 2016

C AR N E [i P RODUSE din CA R NE

Infoaliment Magazin â&#x20AC;¢ Nr. 27 | octombrie 2016

Infoaliment Magazin â&#x20AC;˘ Nr. 27 | octombrie 2016

C AR N E [i P RODUSE din CA R NE

Infoaliment Magazin â&#x20AC;¢ Nr. 27 | octombrie 2016

Infoaliment Magazin â&#x20AC;˘ Nr. 27 | octombrie 2016

PE{ TE [i P RODUSE DE R IVA T E

Pe[te [i produse derivate Miruna Sorescu

Românii aleg tot mai mult

peºtele ºi fructele de mare

Deºi România încã se regãseºte la coada clasamentului european, în ceea ce priveºte consumul de peste ºi fructe de mare, cu 5,3 kg pe cap de locuitor, comparativ cu 22,1 kg, media continentului, existã o preferinþã din ce în ce mai evidentã a românilor, atât pentru peste, cât ºi pentru fructele de mare. 46

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

Astfel, în ultimul an, piaþa de peºte din România, care a înregistrat o creºtere de 3%, a ajuns la valoarea totalã de 350 milioane de euro, confirmând ºi în acest an trendul ascendent care a putut fi observat începând cu anul 2013. Zicala care a guvernat mentalitatea româneascã timp îndelungat, „Cel mai bun peste este tot porcul”, pare a nu mai fi chiar de actualitate, lucru confirmat ºi de Institutul Naþional de Statisticã. Noua tendinþa a românilor este de a mânca mai puþin ºi mai scump, constatã INSSE. Ce a determinat trendul ascendent? În privinþa preferinþei crescute pentru peºte ºi fructe de mare, România pare sã se fi aliniat unei tendinþe globale din ce în ce mai accentuate. Tot mai mulþi oameni, din toate zonele lumii, încearcã sã cultive un stil de viaþã sãnãtos ºi sã aibã o alimentaþie echilibratã. Iar peºtele, ºi, mai ales, cel sãlbatic, este campionul absolut al acestui domeniu. Astfel, se constatã cã, pentru prima datã în istorie, consumul global pe cap de locuitor a depãºit 20 de kilograme, dublu faþã de nivelul anilor 60. Pe plan mondial, somonul ºi pãstrãvul sunt speciile cu cea mai mare pondere, în privinþa valorii, surclasând crevetele, care ocupa în anii trecuþi aceastã poziþie.

Ca valoare, aproape de porc ºi pui Deºi peºtele este în continuare, în România, în urmã consumului de carne de porc sau pui, ca volum, ca valoare însã, cele douã pieþe sunt apropiate. Potrivit firmei americane de cercetare a obiceiurilor de consum, NPD Group, tot mai multã lume cautã astãzi produse sãnãtoase ºi „curate”, fãrã prea mulþi aditivi ºi conservanþi, iar acest lucru aduce beneficii evidente pieþei de peste. Cercetãrile au subliniat faptul cã, încã din 2013, tot mai mulþi consumatori au început sã comande în restaurante peºte ºi fructe de mare, dar ºi sã le prepare singuri acasã. „Dacã s-ar populariza mai mult extraordinarele beneficii pentru sãnãtate pe care le aduce consumul acestor produse, piaþa de peºte ar înregistra creºteri ºi mai mari. Aceasta mai ales în contextul îmbãtrânirii populaþiei ºi a dorinþei de a cauta alternative cât mai sãnãtoase” afirmã Warren Solochek, preºedinte al diviziei alimentare a NPD. Predicþii Predicþiile de piaþã ale instituþiei americane aratã cã tot mai mulþi consumatori cautã hranã nemodificatã genetic, certificatã „non-GMO”. ºi de data aceasta, câºtigãtoare este tot industria peºtelui. În Statele Unite s-a cerut etichetarea somonului GMO, tocmai pentru ca populaþia sã poatã face o alegere în cunoºtinþã de cauzã. Anul 2016 a evidenþiat ºi tendinþa consumatorilor de a ºti cu exactitate de unde provine peºtele care existã la raft. „Oamenii sunt interesaþi nu numai de ceea ce existã în mâncarea lor, dar ºi din ce sursã provine ºi cum a fost produsã” spune un reprezentant al NPD. O altã tendinþã de consum interesantã evidenþiatã de cercetarea NPD Group a fost preferinþa pentru produsele locale în detrimentul chiar al celor organice. Peºtele poate fi sãlbatic sau poate proveni din acvaculturã, însã nu este niciodatã etichetat ca organic. Însã, un studiu efectuat de Cowen and Company, la care au participat 1000 de subiecþi, a indicat cã 43% dintre participanþi ar fi achiziþionat produse pe a cãror etichetã era menþionatã o sursã de provenienþã localã faþã de 19% care ar fi cumpãrat mâncare organicã.Tendinþele care existã pe piaþa globalã a peºtelui pot fi observate, în diferite proporþii ºi în România. Însã, aici, trendul ascendent înregistrat de industria peºtelui este datorat ºi dezvoltãrii comerþului modern, deschiderii lanþurilor de hiper ºi supermarcheturi cu raioane specializate pentru peste, creºterii gamei de produse din peste ºi scãderii TVA-ului la produsele alimentare.

Creveþii, scoicile ºi calamarii, din ce în ce mai des în farfurii Considerate pânã acum câþiva ani un produs elitist ºi niºat, destinat unui procent destul de mic de consumatori, segmentul fructelor de mare este într-o expansiune impresionantã. Dacã anul trecut valoarea pieþei de fructe de mare din România era de 35 de milioane de euro, anul acesta existã o creºtere estimatã de 5%. „Creveþii însumeazã 51,4% din totalul pieþei, la mare distanþã situându-se scoicile (14,2%), calamarii (9,7%) ºi caracatiþa (6,9%)”, se menþioneazã într-un studiu realizat de Romfood Trading. Principala sursã de aprovizionare în piaþã este importul, producþia autohtonã fiind încã la un nivel destul de redus. Creveþii tropicali aduºi din Vietnam, India ºi China sunt favoriþii iubitorilor de fructe de mare din România. O explicaþie a acestui fapt o constituie interacþiunile românilor cu preparatele din bucãtãriile altor þãri, în special cele mediteraneene, þãri în care cãlãtoresc frecvent. Este însã adevãrat cã, în medie fructele de mare au fost mult popularizate de cãtre chefi în diverse emisiuni sau articole de profil. ºi nu în ultimul rând, ca ºi peºtele, fructele de mare sunt considerate o hranã sãnãtoasã ºi uºoarã, perfect potrivitã cu stilul de viaþã modern. Surse de proteine de bunã calitate, bogate în vitamine, minerale-cheie, care nu se gãsesc în compoziþia altor alimente ºi sãrace în calorii, fructele de mare încep sã fie o alternativã din ce în ce mai atractivã pentru foarte multe categorii de consumatori – de la cei tineri, cu un ritm de viaþã alert ºi atenþi la calitatea hranei din farfurie ºi pânã la cei maturi, care au în vedere în primul rând beneficiile pentru sãnãtate. Cu un conþinut ridicat de acizi graºi Omega-3, prin consumul de fructe de mare este protejatã în primul rând inima.

De ce este peºtele o hranã sãnãtoasã? Se spune cã „peºtele este hrana creierului”, însã beneficiile pe care le are consumul de peºte asupra sãnãtãþii sunt mult mai diversificate. Cu o carne gustoasã ºi uºor digerabilã, peºtele conþine toþi aminoacizii esenþiali ºi este o sursã excelentã de minerale (fosfor, iod, potasiu) ºi vitamine (A, B12, D, E). Riscul de boli cardiovasculare este mult diminuat la persoanele care consumã de cel puþin douã ori pe sãptãmânã acest aliment. De asemenea, acizii graºi omega 3 reduc riscul de trombozã, demenþã, artritã, astm ºi boli de rinichi, reduc aritmiile ºi tensiunea arterialã. Peºtele gras, ca sardinele, macroul, heringul sau somonul, este într-adevãr o hranã a creierului, ajutã memoria ºi scade riscul de Alzheimer la toþi cei care îl consumã cu regularitate, o datã pe sãptãmâna. Bunã sursã de calciu ºi fier, peºtele protejeazã totodatã ºi sãnãtatea ochilor.

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

LAPTE [i P RODUSE L A CT A T E

Lapte [i produse lactate Nora Marin

Industria europeanã a laptelui îºi revine Dupã o adevãratã furtunã la care am asistat pe piaþa laptelui ºi a produselor lactate, se pare cã industria europeanã îºi revine. Ba, mai mult specialiºtii Comisiei Europene opineazã cã exporturile vor fi foarte apropiate valorilor de dinaintea embargoului impus de Rusia, semn cã au început sã fie fructificate pieþe alternative. Iatã mai jos, estimãrile C.E., pentru finalul anului 2016, dar ºi previziuni pentru anul 2017, cuprinse în raportul cu titlul ”ShortTerm Outlook for EU dairy markets in 2016 and 2017”. Preþuri în creºtere Raportul C.E. porneºte în evaluarea sa de la constatarea cã în prima sãptãmânã a lunii mai, preþurile din UE au început sã creascã pentru unt (+ 12% în 6 sãptãmâni), lapte praf integral (WMP, + 11%) ºi zer praf (+ 15%), ºi, într-o mai micã mãsurã, pentru lapte degresat pulbere (SMP, + 5%), cheddar (+ 3%) ºi Gouda (+ 2%). Anterior, la o cotaþie de 27.27 euro/100 kg în luna aprilie, preþul laptelui crud a fost cu 13% sub nivelul anului trecut ºi cu aproape 30% mai mic decât în mai ºi aprilie 2014. Estimãrile 48

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

notificate Comisiei de cãtre statele membre indicau faptul cã reducerile suplimentare ale preþurilor au avut loc în luna mai, în timp ce produsele lactate au început recuperarea. Aceastã întârziere de transmitere a preþurilor urmeazã o cale similarã cu anul 2009, atunci când cele mai puternice scãderi lunare ale preþurilor au avut loc în lunile martie ºi aprilie, în timp ce preþurile produselor lactate s-au stabilizat deja. Aceastã medie din UE relevã diferenþe semnificative în privinþa nivelurilor de preþ ºi tendinþe, între ºi în statele membre. În Letonia ºi Litua-

nia, preþul laptelui este acum sub 20 euro/100 kg. În Spania, Italia ºi Franþa, preþul mediu este de aproximativ 10% sub nivelul anului trecut, în timp ce scãderea preþurilor este de aproximativ 20% în Irlanda, Republica Cehã, Ungaria ºi Marea Britanie. În plus, acestea sunt medii naþionale, iar diferenþa dintre preþurile primite de agricultori pot fi imense în cazul în care fabricile de produse lactate sunt angajate în producþia de brânzeturi premium sau au contracte specifice cu comercianþii cu amãnuntul, în raport cu preþul laptelui spot.

creºterea faþã de anul trecut încetineºte, dar rãmâne puternicã. În Þãrile de Jos, agricultorii încearcã sã mãreascã producþia, având în vedere faptul cã de la 1 ianuarie 2017 acestea vor trebui sã se conformeze legislaþiei privind restricþionarea fosfaþilor. În Ungaria, Luxemburg ºi Estonia, colectarea laptelui continuã în mod constant pe creºtere, faþã de anul trecut. Producþia de lactate va creºte

Nivelul de 24,3 euro/100 kg, în luna iunie, este echivalentul preþului laptelui din UE calculate pe baza preþurilor la unt ºi lapte praf degresat, care au fost de 2,6 CT, peste echivalentul preþului de susþinere, având în vedere cã preþul untului reprezintã 24% mai mult decât preþul de intervenþie. Creºtere suplimentarã a livrãrilor de lapte Oferta excedentarã globalã ºi stocurile private acumulate vor cântãri pe piaþã ºi pot dura mai multe luni, înainte de a recupera în mod semnificativ. Cu toate acestea, cantitãþile de producþie au început sã scadã în luna iunie, cu un impact pozitiv asupra preþurilor la lapte. În plus, în Noua Zeelandã ºi Australia, producþia de lapte se aflã sub nivelul anului trecut (respectiv, la -1,6% ºi -1,2%, pânã în prezent). Cu toate acestea, în SUA, producþia de lapte continuã creºterea constantã, deoarece marjele nu sunt la fel de scãzute ca în Oceania sau UE. De aceea, USDA se aºteaptã la o creºtere de aprovizionare cu 1,9%, în 2016. În UE, livrãrile de lapte ar putea creºte cu mai mult de 1% în 2016 (peste 2 milioane de tone). Acest lucru este valabil în special datoritã unei creºteri puternice în primele patru luni ale anului (+ 5,5%), urmatã de o încetinire, fapt care va conduce în a doua jumãtate a anului la o colectare mai redusã, faþã de anul trecut. Reducerile de preþ de la începutul anului, împreunã cu o creºtere a preþurilor la furaje, i-au determinat pe mulþi fermieri sã-ºi pãstreze vacile, sperând la venituri care sã le dea posibilitatea sã-ºi plãteascã împrumuturile bancare de susþinere a activitãþii. Însã, unii fermieri au început sacrificarea efectivelor. Conform statisticilor disponibile, sacrificãrile de vaci sunt în creºtere semnificativã în principalele þãri producãtoare de lapte: Spania, Danemarca, Polonia, Marea Britanie, Republica Cehã, Þãrile de Jos, Belgia ºi Germania. Acest indicator este doar parþial, deoarece nu face

distincþia între carnea de vitã ºi vacile de lapte, în timp ce junincile gata de lactaþie ar putea fi numeroase. Mai mult, efectul asupra ofertei ar putea fi atenuat de creºterea productivitãþii: în Polonia, colectarea laptelui a crescut cu 8%, pânã în aprilie, în ciuda unei creºteri puternice a numãrului de vaci sacrificate (+ 11%). Existã ºi alþi factori care joacã un rol, de exemplu, în Franþa, unde operatorii aplicã mijloace diverse de gestionare a ofertei, cum ar fi sistemele A/B/ preþ C3, penalitãþi pentru cazul în care livrãrile depãºesc volumele contractate, stimulente pentru a reduce livrãrile de lapte etc. Vremea este un alt jucãtor important Dupa un început destul de rece, temperaturile în luna mai au fost mai mari decât în mod obiºnuit. Prin urmare, perspectivele pentru luna iunie au depins în principal de temperaturã, deoarece umiditatea solului a fost ridicatã, sprijinind producþia de biomasã. Dincolo de efectele de preþ, aceastã întârziere în creºtere de iarbã a afectat colectarea laptelui în Marea Britanie ºi Irlanda, cu 4% sub nivelul anului trecut. În Polonia, condiþiile de pãºune au mai afectate de secetã. Datele disponibile aratã o scãdere de colectare a laptelui, comparativ cu anul trecut, în Franþa, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Slovacia, Danemarca ºi Irlanda. În alte state membre, Þãrile de Jos, Polonia ºi Italia,

Pe piaþa produselor lactate proaspete (inclusiv lapte UHT), producþia s-ar putea stabiliza, la finalul lui 2016, deoarece tendinþa de scãdere a consumului este compensatã de exporturi puternice, la un nivel de 30%, peste anul trecut. Evoluþii similare sunt de aºteptat ºi în 2017, deºi cu o creºtere la export, eventual, mai micã, de doar 15%. Aceastã creºtere a exporturilor este determinatã de cererea din China pentru laptele UHT, ale cãror importuri aproape s-au dublat. UE a furnizat aproape 70% din aceste importuri, în primele patru luni ale anului. Pe parcursul acestei perioade, China a absorbit mai mult de 40% din exporturile UE. În 2016, aceastã pondere a fost consolidatã de orientarea consumatorilor cãtre unt ºi brânzã, dieta fiind confirmatã în Europa ºi la nivel global, în special în Statele Unite. Aceasta explicã în special creºterea cu 50% a importurilor de unt din SUA, în primele patru luni ale anului ºi nivelul destul de scãzut al exporturilor. În schimb, exporturile UE au crescut cu 33% faþã de aceeaºi perioadã, în special pentru Orientul Mijlociu, SUA, Maroc ºi Japonia. Prin urmare, preþurile la untul din UE a rãmas cu mult peste nivelul preþului de intervenþie. În 2016, producþia totalã de unt este de aºteptat sã creascã în continuare cu mai mult de 3%. La rândul lor, exporturile de unt ar trebui sã creascã cu aproape 30%, pentru al doilea an la rând ºi sã ajungã la 230 000 de tone. Importurile în UE ar trebui sã rãmânã foarte scãzute. Pe cap de locuitor, consum ar trebui sã-ºi continue creºterea anualã cu 2%, în timp ce stocurile private ar putea scãdea uºor, la sfârºitul anului. În 2017, piaþa untului este de naturã sã urmeze tendinþe similare, dar într-un ritm mai lent. La finalul lui 2016, este de aºteptat ca producþia de brânzeturi sã creascã cu 1,6%, procent determinat de exporturi puternice (+ 9%) ºi consumul intern susþinut (+ 1,2%). Creºterea exporturilor, în special în Japonia, Coreea de Sud ºi Arabia Sauditã este atât de puternicã, 9+ 14% pânã în aprilie), cã totalul anului 2016 sunt susceptibile sã atincã niveluri apropiate de cele de dinaintea embargoului rusesc. În 2017, o creºtere suplimentarã a producþiei de 1,2%, ar putea avea loc, în principal, determinatã de utilizarea internã în timp ce creºterea exporturilor ar putea încetini pânã la 2%.

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

LAPTE [i P RODUSE L A CT A T E

Infoaliment Magazin â&#x20AC;¢ Nr. 27 | octombrie 2016

Infoaliment Magazin â&#x20AC;˘ Nr. 27 | octombrie 2016

LAPTE [i P RODUSE L A CT A T E

Infoaliment Magazin â&#x20AC;¢ Nr. 27 | octombrie 2016

Infoaliment Magazin â&#x20AC;˘ Nr. 27 | octombrie 2016

LAPTE [i P RODUSE L A CT A T E

Infoaliment Magazin â&#x20AC;¢ Nr. 27 | octombrie 2016

Infoaliment Magazin â&#x20AC;˘ Nr. 27 | octombrie 2016

LAPTE [i P RODUSE L A CT A T E

Infoaliment Magazin â&#x20AC;¢ Nr. 27 | octombrie 2016

Infoaliment Magazin â&#x20AC;˘ Nr. 27 | octombrie 2016

L EG U ME - F R U CTE

analiz`

Legume fructe Miruna Sorescu

Produsele liofilizate,

un segment atractiv pe piaþa legumelor ºi fructelor Fructele deshidratate prin liofilizare încep sã fie din ce în ce mai cãutate atât pe pieþele europene, cât ºi pe cele din Statele Unite. 58

Obþinute printr-un proces de îngheþare, urmat de extragerea aproape în totalitate a apei, fructele liofilizate sunt preferate astãzi celor congelate pentru cã îºi pãstreazã intacte proprietãþile nutritive ºi aroma. În plus, nu au conþinut suplimentar de zahãr, sunt ideale pentru a fi consumate cu cereale, la micul dejun sau ca o gustare sãnãtoasã între mese, înlocuind snack-urile. Absenþa apei nu permite dezvoltarea microbilor, fructele pot fi pãstrate în siguranþã, fãrã refrigerare ºi dacã se doreºte pot fi oricând rehidratate. Beneficii pentru consumatori Cercetãtorii de la Universitatea Newcastle au subliniat beneficiile optãrii pentru fructele ºi legumele liofilizate chiar ºi prin comparaþie cu cele proaspete. Fãrã zahãr, aditivi ºi cu valoarea nutritionalã intactã, fructele ºi legumele liofilizate câºtigã din ce în ce mai mult teren printre cei care, indiferent de motive, aleg un stil de viaþã sãnãtos.

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

Cercetãrile realizate pentru a se stabili eficacitatea obþinerii unui produs de calitate prin liofilizare au evidenþiat faptul cã deteriorarea proprietãþilor ºi a valorilor nutritive ale fructelor sau legumelor se încadreazã între 2 – 8%. Fructele ºi legumele care au fost supuse acestei analize au fost cãpºunile (întregi ºi bucãþi), lime-ul, portocalele, coacãzele, broccoli ºi ardeiul gras roºu. În urma studiului, s-a observat cã fructele folosite în cercetare, spre exemplu cãpºunele întregi, nu au pierdut din cantitatea de vitamina C ºi nici din conþinutul total de fenoli. Doar capacitatea totalã de antioxidanþi s-a diminuat cu 8%. Diferenþele sunt semnificative dacã menþionãm cã, în cazul unor cãpºune întregi refrigerate timp de ºapte zile, existã o diminuare a cantitãþii de vitamina C cu 19%, o scãdere a capacitãþii totale de antioxidanþi cu 23% ºi o pierdere semnificativã în conþinutul total de fenoli, de pânã la 82%. Concluziile acestor cercetãri au arãtat cã procesul de liofilizare afecteazã nesemnificativ sau deloc cantitatea de vitamina C, conþinutul total de fenoli sau capacitatea totalã de antioxidanþi din alte fructe sau legume care au fost supuse testãrii. Cum poate fi crescut termenul de valabilitate la raft? Întrebarea imediat urmãtoare acestei testãri a fost: „Odatã ce ºtim cum se comportã fructele ºi legumele în timpul procesului de liofilizare, cum putem folosi aceasta pentru creºterea termenului de valabilitate la raft?” Aºadar, cercetãtorii de la „Newcastle University’s School of Agriculture, Food and Rural Development” au demarat o nouã serie de teste. S-au folosit mostre de cãpºune liofilizate pentru a observa stabilitatea nutritionalã a acestora dupã o perioada obiºnuitã, de douãsprezece luni, la raft. „Scopul studiului realizat de Newcastle a fost de a înþelege ce se întâmplã cu nutrienþii din fructe ºi legume dupã o perioadã de douãsprezece luni. Am luat o mostrã în fiecare trimestru ºi am evaluat modificãrile observând ceea ce se întâmplã cu vitaminele ºi mineralele” spune Richard Ilsley, director de vânzãri la Chaucer, producãtor important în acest domeniu ºi coparticipant la aceste cercetãri, citat de site-ul www.foodingredientsfirst.com. Astfel, s-a putut observa cã, în ceea ce priveºte cantitatea de vitamina C, aceasta s-a aflat întrun uºor declin. În ziua a opta, 100 g de cãpºune liofilizate conþineau 509 miligrame de vitamina C, iar în ziua 365, 403 miligrame, adicã o scãdere de 1,8% pe lunã. „Ne-am convins astfel cã liofilizarea fructelor ºi legumelor este ºi o formã bunã de conservare, deoarece menþine toate substanþele nutritive pentru o perioadã lungã de timp”, mai spune Richard Ilsley, care

susþine cã liofilizând fructele ºi legumele, acestea îºi transformã starea într-una foarte stabilã. Nicio legumã ºi niciun fruct nu poate fi aruncat pentru cã nu mai este bun sau este lipsit de substanþe nutritive. Aceasta pentru cã, aºa cum au dovedit teste efectuate, în cazul produselor liofilizate sunt pãstrate proprietãþile ºi douãsprezece luni mai târziu. „Fructele proaspete sunt întotdeauna cele mai bune, însã cele liofilizate sunt, în privinþa calitãþii, imediat urmãtoare”, spune Ilsley. Un mare pas înainte Folosirea procedeului de liofilizare în cazul fructelor ºi legumelor este considerat un mare pas înainte, pentru cã rãspunde dorinþei consumatorilor de a putea sã-ºi procure alimente sãnãtoase, cu un conþinut nutritiv ridicat. „Acesta este un mare proces de tranziþie – de la bucãþelele artificiale de fructe sau cele uscate la aer ºi pânã la cele liofilizate, care transformã produsele într-unele premium” este de pãrere Richard Ilsley. Fructele ºi legumele obþinute prin acest procedeu pot constitui oricând o gustare potrivitã pentru a fi luatã la pachet sau pentru mesele în aer liber. Potrivit categoriilor din care fac parte, produsele proaspete sunt disponibile de-a lungul întregului an, în funcþie de sezon, însã prin procedeul de liofilizare fructele ºi legumele devin mult mai stabile ºi îºi conservã calitãþile pentru mai mult timp. Consumul de fructe ºi legume liofilizate este convenabil ºi pentru cã acestea sunt gata de a fi mâncate în orice moment, fãrã a mai trebui spãlate sau curãþate. Indiferent dacã este vorba despre un ingredient dintr-un produs sau de snack-uri, consumul de fructe ºi legume liofilizate este convenabil pen-

O gustare potrivitã Procedeul de liofilizare a produselor alimentare nu este unul nou. A fost folosit în special în anumite zone ale industriei, pentru anumite produse, ca, de exemplu, cerealele sau legumele uscate pentru supe la plic.

tru cã nu interfereazã cu valorile nutritive ale acestora. De altfel, fructele uscate prin metode tradiþionale sau liofilizare sunt unul dintre trendurile care se aflã „în lumina reflectoarelor” în acest an. Preferinþa este justificatã de faptul cã, în contextul unei preocupãri tot mai mari a populaþiei pentru o hranã sãnãtoasã, fructele uscate oferã un conþinut bogat de fibre, antioxidanþi, dar ºi prospeþime ºi savoare, totul sub o formã foarte convenabilã. Preocuparea de a combate obezitatea ºi bolile asociate cu ea a determinat multe categorii ale populaþiei sã prefere gustãrile frugale, însã bogate nutritiv în locul meselor copioase sau a snack-urilor tradiþionale. Astfel, vânzãrile în acest segment au devenit tot mai mari, iar produsele, mai diversificate. Fructele ºi legumele uscate tind sã devinã snack-ul preferat de milioane de oameni din lumea întreagã.

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

L EG U ME - F R U CTE

Infoaliment Magazin â&#x20AC;¢ Nr. 27 | octombrie 2016

Infoaliment Magazin â&#x20AC;˘ Nr. 27 | octombrie 2016

B~UTURI

analiz`

B`uturi Maria Demetriad

Piaþa europeanã a sucurilor ºi nectarurilor,

în revenire uºoarã

Piaþã specificã ºi delicatã, care þine cont, pe de o parte, de materiile prime, iar, pe de altã parte, de comportamentul mereu în schimbare al consumatorilor, piaþa europeanã a sucurilor din fructe ºi a nectarurilor pare a-ºi reveni, dupã o perioadã de declin. Aceasta este concluzia unui studiu publicat recent de European Fruit an Juice Association, din care vã prezentãm principalele idei. Condiþiile de tranzacþionare rãmân o provocare Consumul de suc de fructe ºi nectaruri, în UE, a fost în anul 2015 de peste 10 miliarde de litri. În cazul în care, în analizã, includem Turcia (þarã în care s-a înregistrat o puternicã creºtere), Norvegia ºi Elveþia, totalul se ridicã la 11 miliarde de litri, adicã, echivalentul a 6,5 miliarde de litri. Pe scena mondialã, sucul de fructe ºi nectarurile au resimþit un impuls, înregistrând o creºtere de aproape 1%, pânã la 38,9 miliarde de litri. Creºterea a fost însã redusã de cãderile de cerere din Europa de Est, de scãderea din Rusia ºi de modificarea obiceiurilor de consum din Germania, acolo unde consumatorii au devenit mai precauþi. Dealtfel, Germania a întregistrat o contracþie abruptã a vânzãrilor. 62

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

neficiind de patrimoniul local, de exemplu, pe pieþe cum ar fi Austria, Germania, Franþa ºi Polonia. Includerea piersicilor ºi a ananasului, în primele cinci arome se datoreazã în primul rând predilecþiei tradiþionale pentru aceste arome, în þãrile mediteraneene ºi, mai ales, pe piaþa spaniolã. Private Label, în declin uºor

Condiþiile de tranzacþionare, în 2015 ºi în prima jumãtate a anului 2016 au rãmas dificile, derulându-se într-un climat continuu de instabilitate economicã. Materiile prime mai scumpe ºi creºterile de preþuri ale serviciilor de logisticã au împins în sus preþurile medii, ceea ce a condus la diminuare consumului ºi la scãderea comerþului cu sucuri ºi nectaruri. Pe ansamblu, consumul de suc de fructe în UE a scãzut cu 4,2% ºi puþine þãri înregistreazã o îmbunãtãþirea a vânzãrilor. Modificãri în comportamentul consumatorilor În timp ce producþia de sucuri ºi nectaruri este în ton cu cererea de produse sãnãtoase ºi ”wellness”, producãtorii sunt nevoiþi sã se confrunte cu schimbarea modelelor în comportamentul de consum. Percepþia de „naturaleþe” ºi beneficiile funcþionale ale consumului de suc este în creºtere, dar preþurile au constrâns consumatorii sã caute alte opþiuni, la preþuri accesibile, fie cã este vorba de suc de brand, cu preþ redus, fie Private Label. Nectarurile au înregistrat în unele þãri mari scãderi. Micul dejun,care a fost considerat cea mai importantã masã a zilei, în þãri precum Germania ºi Marea Britanie, nu mai reprezintã momentul preferat pentru consumul de sucuri de fructe ºi nectaruri, fapt care erodeazã vânzãrile. O tendinþã-cheie, în multe dintre cele mai importante pieþe de sucuri de fructe ºi nectaruri, a fost aceea de a consuma mai puþin, dar mai bun. Ca volum, nectarurile refrigerate au înregistrat valori mai mici ºi mulþi consumatori par sã fie pregãtiþi sã plãteascã pentru „naturaleþe” ºi funcþionalitatea unui suc premium, fie cã este vorba de motive de sãnãtate, fie de rãsfãþ. Creºterea cererii pentru produse de calitate a determinat mulþi producãtori sã investeascã în dezvoltarea produselor funcþionale ºi cu valoare adãugatã, precum ºi sucuri orientate spre grupuri specifice de consumatori.

Industria europeanã: Tendinþe ºi segmentare În 2015 s-a constatat o contracþie pe piaþa sucurilor de fructe ºi nectaruri, a UE, pentru al cincilea an consecutiv, tendinþã urmatã de o anumitã accelerare pozitivã. Volatilitatea costurilor pentru concentratele de suc ºi presiunile asupra preþurilor, împreunã cu indicatori macroeconomici încã slabi ºi mãsuri stricte de austeritate ale guvernelor, au creat un mediu comercial dur. Nectarurile au continuat pe modelul de scãdere, de 3-4%, în timp ce sucurile de fructe au scãzut în vânzãri cu 4,6%. Cu toate acestea, rezultatele globale ascund unele tendinþe interne sãnãtoase. Dinamica de pe piaþa sucurilor de fructe ºi nectaruri ºi creºterea costurilor concentratelor ºi ale materiilor prime au servit pentru a diminua diferenþa de preþ din concentratele de suc (NFC). Ca urmare, rezultã cã piaþa va vedea o creºtere ºi o polarizare a consumului de sucuri din concentrate NFC, în detrimentul produselor FC.

Începutul anului 2016 a înregistrat o inversare de trend, marcând declinul sucurilor ºi nectarurilor Private Label. Pentru acestea, s-a constatat cã echilibrarea volumelor este mai dificilã, impunându-se necesitatea de a susþine marjele. Campaniile de promoþie din comerþul cu amãnuntul modern, au fãcut ca sucurile ºi nectarurile de firmã sã fie foarte competitive, consumatorii fiind încurajaþi sã cumpere produse din zona premium. Profilul de distribuþie pentru suc de fructe ºi nectarurile este puternic ponderat la consumul de acasã, datoritã rolului retailului modern. Trei sferturi din achiziþii sunt realizate prin intermediul hipermarket-urilor ºi al magazinelor de tip discount. Ponderea vânzãrilor a fost erodatã suplimentar de severitatea cãderii activitãþii din HoReCa, în þãri cum ar fi Italia, Spania ºi Marea Britanie. Peste 70% din piaþa europeanã a sucurilor de fructe ºi nectaruri este reprezentatã de doar cinci pieþe: Germania se aflã în fruntea clasamentului, urmatã de Franþa, Marea Britanie, Spania ºi Italia, acestea reprezentând 46% din total. În ceea ce priveºte consumul pe cap de locuitor, Germania rãmâne în frunte, fiind depãºitã doar de Norvegia, þarã care, însã, nu este membrã a Uniunii Europene.

Oricum, în 2015, în UE, sucurile de fructe tip NFC au înregistrat o creºtere de 1,7% faþã de 2014, concomitent cu o scãdere de 6,8% pentru sucurile FC. Sucul refrigerat, de asemenea, a continuat sã depãºeascã media de consum, deºi mai puþin puternic decât în anii precedenþi, din cauza unei reduceri a activitãþii de stabilire a preþurilor promoþionale. Sucurile din portocale continuã sã conducã la profilul ”arome”, urmate la distanþã de amestecurile de arome. Dar, producãtorii ºi comercianþii cu amãnuntul inoveazã noi amestecuri, pentru a rãspunde cererii consumatorilor pentru bãuturi funcþionale. Multiaromele permit, de asemenea, producãtorilor, mai mult spaþiu pentru a gestiona costurile materiilor prime, putând sã-ºi diferenþieze produsele, faþã de concurenþi. Sucurile cu aromã de mãr ocupã locul al treilea, la general, beInfoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

B~UTURI

Infoaliment Magazin â&#x20AC;¢ Nr. 27 | octombrie 2016

Infoaliment Magazin â&#x20AC;˘ Nr. 27 | octombrie 2016

HORECA

analiz`

HeReCa Maria Demetriad

Tendinþele anului 2017 în industria cateringului Atât în România, cât ºi pe plan global, zona consumului HoReCa a cunoscut în ultimii ani o evoluþie spectaculoasã. Aceasta se datoreazã în bunã parte „intenþiei declarate a oamenilor de a câºtiga cât mai mult timp liber ºi de a investi în vacanþe ºi activitãþi recreative” este de pãrere Oana Mirila, Director Cercetare Calitativã, GfK România. Creºterea veniturilor ºi implicit a puterii de cumpãrare, scãderea TVA-ului, diminuarea ratei ºomajului ºi prognozele economice optimiste au readus dorinþa de cumpãrare a românilor la nivelul anterior declanºãrii crizei economice, din 2008.

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

Revoluþia kosher în industria cateringului

România, în rândul lumii Cu mici fluctuaþii datorate situaþiei politice ºi sociale (criza refugiaþilor ºi atentatele din Europa de Vest), aceeaºi situaþie este înregistratã pe tot continentul. Astfel ºi în anul 2016 zona consumului HoReCa a fost unul dintre sectoarele cu cea mai rapidã creºtere, iar prognozele rãmân ºi pentru viitor la fel de optimiste. Segmentul de catering, de asemenea, a cunoscut o creºtere acceleratã în ultimul deceniu. Cererea pentru acest tip de servicii (catering comercial, dar ºi social) a devenit tot mai mare, iar competiþia, justificatã ºi de profiturile mari din acest sector, tot mai intensã. A trebuit ca furnizorii de servicii de catering sã gãseascã noi strategii, sã-ºi selecteze cu atenþie segmentele de piaþã cãrora li se adreseazã ºi sã-ºi diversifice oferta cu elemente cât mai surprinzãtoare pentru cumpãrãtori.

Tendinþele anului 2017 în industria cateringului Indiferent cã este vorba despre un eveniment din zona de business, de entertainment, privat sau pur ºi simplu de oameni care vor sã se relaxeze ºi sã se bucure de timpul liber, mâncarea servitã joacã un rol foarte important, pentru cã poate da strãlucire momentului sau pur ºi simplu îl poate distruge. Din aceastã cauzã, furnizorii de servicii din zona de catering s-au strãduit sã ofere alternative care sã împace ºi cele mai diverse cerinþe. În principal, între tendinþele cele mai proeminente ale anului s-a remarcat dorinþa de a oferi cumpãrãtorilor posibilitatea de a opta pentru mâncare sãnãtoasã. S-a constatat cã oamenii acordã din ce în ce mai multã atenþie preparatelor pe care le consumã, atât acasã, cât ºi la evenimente. Astfel cã furnizorii care au inclus în ofertã produse cât mai naturale ºi sãnãtoase nu au avut decât de câºtigat. Creativitatea ºi designul atractiv nu îi vor lasã niciodatã clienþii indiferenþi, astfel cã în zona de catering s-a mizat ºi în acest an pe preparate care sã provoace cumpãrãtorii sã încerce ºi gusturi ceva mai „aventuroase”. Adãugarea a douã, trei ingrediente cu un preþ mai ridicat, fie cã este vorba despre delicatese culinare sau

vinuri de colecþie dau o notã de lux meniului oferit ºi, dupã cum s-a constatat din statistici, cumpãrãtorii, printre care ºi cei români, au acum tendinþa de a consumã mai puþin ºi mai scump. Servicii cu „aromã localã” De la nunþi ºi alte evenimente private ºi pânã la întruniri de afaceri ºi team building-uri ale marilor corporaþii, este din ce în ce mai pronunþatã dorinþa beneficiarilor de a alege o zona cât mai atractivã ºi specialã pentru organizarea evenimentului. Serviciul de catering nu poate rãmâne în urma acestui trend, aºa încât savoarea produselor locale, specificul zonei trebuie sã se regãseascã ºi în ofertã. „Atunci când selecteazã o destinaþie, clientul ºi oaspeþii sãi cautã sã pãtrundã specificul zonei” spune Stephanie Eden, vicepreºedinte al diviziei de vânzãri naþionale pentru celebrele restaurante ºi servicii de catering Wolfgang Puck. „În afara faptului cã încercãm sã procurãm cele mai bune ingrediente de la fermierii locali ºi furnizori, întotdeauna încercãm sã evidenþiem aromele specifice zonei, indiferent cã ne aflãm pe coasta de est, în inima Texasului sau în nordvestul Pacificului”, mai spune Stephanie Eden.

Serviciile de catering care ofereau pânã acum ceva vreme mâncare kosher au fost caracterizate de Michele Schwartz, de la „ Modern Jewish Wedding Blog” ca fiind „plictisitoare, însã foarte sigure”. În trecut, nu existau foarte multe alternative de oferit în ceea ce priveºte mâncarea kosher. Însã astãzi, situaþia este mult diferitã, lucru scos în evidenþã ºi de Alejandro Muguerza, preºedinte al firmei de catering „ Le Basque”, Miami. „Noile tehnici culinare kosher, care au apãrut la mijlocul anilor 90, continuã sã se rafineze ºi astãzi le descoperim în restaurantele de top americane” subliniazã acesta. În acest moment, cateringul kosher include unele dintre cele mai proeminente trenduri ale industriei acesteia. În ultimii ani, serviciile de catering ºi restaurantele kosher au inclus în ofertã produse de provenienþã localã ºi organice, specialitãþi vegane, meniuri fãrã gluten ºi chiar sushi. Specialiºtii în domeniu au observat cã bucãtãria kosher continuã sã se rafineze ºi sã ofere produse inovatoare ca gust ºi prezentare. Clienþii cateringului kosher se aºteaptã la aceeaºi calitate, inovaþie ºi varietate din meniurile nonkosher, însã respectând regulile stricte ale acestuia. „ºi nu trebuie sã fii evreu pentru a concepe un astfel de meniu, ci doar sã fii dornic sã înveþi” subliniazã Michele Schwartz. Aceasta recomandã celor interesaþi sã-ºi dezvolte afacerea pe acest segment sã intre în legãturã cu furnizori de carne koºer sau sã cearã sfatul unui rabin în ceea ce priveºte prepararea corectã a felurilor de mâncare. ºi de asemenea, este recomandatã obþinerea unui certificat de produs kosher, care poate fi astãzi obþinut ºi în Romania. În ceea ce priveºte cateringul kosher, care este foarte dezvoltat în Statele Unite, se observã dorinþa de a adapta ºi reinventa elementele tradiþionale pentru a crea noi concepte, mai atractive ºi integrate ultimelor trenduri. Produsele organice ºi cele de provenienþã localã se bucurã de mare popularitate ºi în cadrul cateringului kosher. Aceastã bucãtãrie a început sã capete tot mai mulþi adepþi, mai ales în rândul vegetarienilor ºi a celor care preferã mâncarea cât mai naturalã. Aceasta pentru cã 98% dintre aditivii care se gãsesc în mod obiºnuit în produsele alimentare nu existã în mâncarea kosher. Printre regulile care trebuie respectate pentru cã un meniu sã fie kosher sunt ºi urmãtoarele: animalele trebuie sacrificate în acord cu legea iudaicã, produsele lactate trebuie sã parvinã de la animale koºer, carnea ºi laptele nu trebuie amestecate, este interzis consumul de fructe de mare, ustensilele care au fost folosite pentru carne nu pot fi întrebuinþate ºi pentru brânzeturi, iar vinul trebuie sã provinã dintr-o sursã koºer.

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

HORECA

Infoaliment Magazin â&#x20AC;¢ Nr. 27 | octombrie 2016

Infoaliment Magazin â&#x20AC;˘ Nr. 27 | octombrie 2016

HORECA

Infoaliment Magazin â&#x20AC;¢ Nr. 27 | octombrie 2016

Infoaliment Magazin â&#x20AC;˘ Nr. 27 | octombrie 2016

analiz`

Re t a il [i d i str i bu } i e Aura Alexa Ioan

În retail,

rãzboiul e pe viaþã ºi moarte Pânã la urmã, totul se decide la raft. Acolo sunt îndreptaþi ochii furnizorilor de alimente, dar tot acolo ºi cei ai retailiºtilor care se aflã într-o concurenþã într-atât de acerbã, încât poate fi asemuitã unui rãzboi pe viaþã ºi pe moarte. Iatã, în aceastã ediþie, o analizã privind piaþa europeanã a retailului alimentar, apãrutã în RetailMarket. Forþaþi sã testeze concepte noi Ca ºi cum n-ar fi fost de ajuns concurenþa cu marile lanþuri de magazine, comercianþii tradiþionali cu amãnuntul, de produse alimentare, se confruntã cu o presiune crescutã din partea canalelor alternative, fiind forþaþi sã testeze noi concepte, pentru a-ºi pãstra cota de piaþã. La rândul lor, supermarket-uri cu produse naturale ºi organice, concurând cu magazinele de produse alimentare tradiþionale, se luptã pentru a menþine trafic. Tocmai de aceea, merchandiserii schimbã frecvent sortimentele, oferind mai mult spaþiu de raft pentru produsele alimentare preparate, ready meal sau ready to cook. Concurenþa este acerbã, în condiþiile în care

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

preferinþele consumatorilor evolueazã permanent, provocând retailerii de alimente sã ia în considerare alternative strategice, inclusiv M & A, pentru a optimiza alocarea de capital, ºi sã urmãreascã oportunitãþi de creºtere.

alimentare proaspete, organice ºi preparate. Deoarece unele mari lanþuri au continuat în mod activ relaþii cu retaileri de niºã mai mici, alte lanturi alimentare nu au reuºit sã se adapteze.

Retialul alimentar a resimþit numeroase presiuni, inclusiv din partea depozitelor-discount, a super-centrelor de desfacere, a marilor lanþuri de magazine, precum ºi din partea comercianþilor on-line ºi a serviciilor de livrare cu produse alimentare. Deoarece consumatorii se distanþeazã de modelul supermarket-ului tradiþional, comercianþii cu amãnuntul, mai precis, bãcãniile, încearcã sã rãmânã competitive prin crearea unor experienþe de cumpãrãturi mai intime ºi inovatoare, adaptate pentru cumpãrãtorii individuali, cu accent pe opþiuni

Acest lucru a dus la un val de consolidãri, în ultimii cinci ani. De exemplu, unii au trecut la achiziþii private, pentru a-ºi spori prezenþa pe pieþe. În cele din urmã, preferinþa consumatorilor pentru high end, comoditate ºi orientare spre concepte alimentare de specialitate, au condus la remodelarea afacerilor din retail. Aºa cum vechile tendinþe continuã sã facã presiuni asupra modelului tradiþional de vânzare cu amãnuntul alimentar, consolidarea industriei este de aºteptat sã continue.

Tendinþe în vânzarea cu amãnuntul Supermarket-urile tradiþionale continuã sã fie contestate în mediul de astãzi. Un format care a câºtigat o cotã semnificativã de piaþã în ultimii ani este sortimentul limitat sau magazinul alimentar de format mic. Începând cu anul 2006, media de supermarket pe metri patraþi a scãzut în mod constant, conform Packaged Facts. De exemplu, Aldi este un jucãtor mic, dar care oferã o experienþã de cumpãrãturi atent întreþinutã, cu un accent greu pe etichetã privatã ºi mãrci exclusiviste. Mai mult, atât Aldi, cât ºi principalul sãu concurent, Lidl, au planuri agresive de expansiune în SUA în urmãtorii câþiva ani. Purtãtorul de cuvânt al US Lidl afirma recent cã, ”Lidl va oferi clienþilor produse de cea mai bunã calitate la cele mai mici preþuri posibile din istorie.” Dar ºi alþi nou-intraþi în comerþul cu amãnuntul, introduce noi concepte de magazin. De exemplu, Kroger se extinde în prezent, combinând comoditatea ºi conceptul orientat spre valoare. Zona bio nu se lasã Cererea de produse naturale ºi organice a condus la creºterea concurenþei în spaþiul de vânzare cu amãnuntul. Cele mai mari supermarketuri care vând alimente naturale ºi ecologice tranzacþionate public prin capitalizarea de piaþã (alimente integrale, mugurii ºi produse proaspete) si-au vãzut preþurile în coborâre, pe parcursul anului trecut: În februarie 2016, nivelul preþurilor, în medie, era de 89,7%, faþã de februarie 2015. Ca urmare, investitorii instituþionali s-au concentrat asupra scãderii

vânzãrilor din magazine, contestând validitatea previziunilor de creºtere actuale, pe termen lung. Pentru acest segment, cele mai recente rezultatele financiare indicã o creºtere comparabilã, de 2,5%, 5,2%, respectiv -1,6%. Dar fiecare dintre cele trei subcategorii nu au reuºit sã reproducã o creºtere similarã celei din anii anteriori. De exemplu, în fiecare an fiscal din 2011, 2012 ºi 2013, la sugcategoria ”germeni”, s-a raportat aceeaºi creºtere în vânzãri, de peste 7,0%, iar, în 2014, o creºtere de 4,4%, semnificativ mai mare decât în 2015. Ulterior, pentru perioada de treizeci ºi nouã sãptãmâni,

a avut o creºtere puternicã, de 10,4%, care a scãzut la 5,2%, în primele ºase luni din 2016. Piaþa de produse proaspete a experimentat ºi ea o structurã similarã, în scãdere, de la 2,9%, la o contracþie de -1,6%, în S1-2016. Comercianþii convenþionali cu amãnuntul au intrat pe segmentul natural ºi organic, fapt care a împiedicat potenþiale traiectorii de creºtere ale comercianþilor cu amãnuntul, de specialitate. S-a raportat recent cã unele reþele europene de hipermarket sunt în plie runde de licitaþie pentru a dobândi piaþa de produse proaspete. Pe mãsurã ce aceste jucãtori mari ºi-au crescut ofertele lor de produse naturale ºi organice, clienþii au acum posibilitatea de a plãti mai puþin, pentru oferte de produse similare. Ca rãspuns la creºterea concurenþei, comercianþii specializaþi anunþã cã vor începe sã deschidã formate cu totul noi, care vor oferi valoare de stabilire a preþurilor care vizeazã cea mai mare categorie de consumatori, adicã, milenienii. Livrarea on-line Chiar ºi cu inovaþiile în capacitãþile globale, regionale ºi locale ale lanþului de aprovizionare ºi livrare, modelul de afaceri cu produse alimentare exclusiv on-line, rãmâne o provocare. Cu toate acestea, cererea consumatorilor pentru oferte de produse alimentare on-line a crescut în ultimii ani, oferind un stimulent pentru comercianþii tradiþionali. De curând, pe piaþã au intrat giganþii: FreshDirect Peapod, o unitate Ahold-Statele Unite ale Americii, AmazonFresh, Ocado-în Marea Britanie, Albertsons-care a preluat Safeway, care deþine ºi opereazã Groceryworks.com. Din joc nu putea sã lipseascã liderul mondial, Wal-Mart, care ºi-a extins ambele platforme on-line si magazinele de preluare. Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

R etail [i distribu} ie

Infoaliment Magazin â&#x20AC;˘ Nr. 27 | octombrie 2016

siguran]` alimentar`, igien` Miruna Sorescu

Testele ADN,

contra fraudelor alimentare

Codificarea ADN (codurile de bare ADN), care poate confirma sau infirma faptul cã un produs alimentar este ceea ce se pretinde, intrã pe piaþã aducând cu sine promisiunea de a scoate la lumina fraudele motivate economic. Acest tip de infracþiuni care au ca obiect falsificarea alimentelor ºi a bãuturilor nu este nou, ºi, din pãcate, are o istorie milenarã. Foamea de bani Încã de pe vremea lui Pliniu cel Bãtrân, în secolul I d.Hr., istoricul roman se plângea de faptul cã în soiurile de vinuri foarte bune au fost introduse soiuri inferioare de struguri. Iar, dacã atunci se întâmpla astfel, astãzi, falsificarea produselor alimentare ºi a bãuturilor este o practicã aproape consacratã. Spre exemplu, Cabernetul Sauvignon Napa Valley poate conþine doar 75% struguri din acest soi. Restul poate fi reprezentat de 15% soiuri de struguri negri din producþia localã din California ºi 10 procente de alte varietãþi de struguri Napa, mai ieftini, de calitate inferioarã. Aºadar, dacã rechinul este vândut pe post de peºte-spadã, iar uleiul de mãsline este amestecat cu ulei de floarea soarelui, victima este pânã la urmã consumatorul final. Retailerii, restaurantele ºi companiile alimentare joacã doar rolul de intermediari în acest lanþ de aprovizionare, iar dacã ei plãtesc un preþ pentru un produs, iar la consumator ajunge un alt produs, acesta din urmã va achita în plus ºi diferenþa de valoare. 76

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

În Statele Unite, Food & Drug Administration (FDA) a intervenit în procesul de stabilire a regulilor pentru siguranþã alimentarã, trasând o distincþie între frauda alimentarã care reprezintã o ameninþare asupra sãnãtãþii, ºi frauda alimentarã care este rezultatul dorinþei de câºtig economic. Prima dintre acestea este supusã unor controale preventive, iar cea de-a doua, este rezolvatã prin intervenþii punctuale ºi nu necesitã o prevenire consecventã. Pentru ca o companie sã fie certificatã sub standardele Iniþiativei Globale pentru Siguranþã Alimentarã (BRC ºi SQF), este necesar sã dezvolte programe speciale de prevenire a fraudei alimentare. Aici este însã ºi problema, pentru cã pe piaþã nu existã o varietate foarte mare de modalitãþi care sã fie ºi la îndemâna oricui, pentru a stopa fraudele de acest tip. Analiza prin cromatografie de gaze, spectrometrie de masã ºi cea de genom întreg secvenþiat se numãrã printre tehnologiile disponibile, deºi costurile ºi timpul necesar pentru a obþine un ID pozitiv le fac prohibitive. A apãrut astfel nevoia unor teste simple, ieftine ºi uºor de administrat, pentru a confirma faptul cã materiile prime ºi ingredientele sunt ceea ce pretind a fi.

Un procedeu foarte uºor de folosit Din fericire, profilul ADN oferã instrumente mult mai la îndemânã din punct de vedere financiar, pe care cei mai mulþi ºi le pot permite ºi astfel s-a ajuns sã fie preferat în zona comercialã. Procedeul este atât de uºor de folosit, încât poate fi comparat cu testul de sarcinã pe care oricine îl poate face acasã. Probele de molecule specifice fiecãrui ingredient, care se doreºte testat, constituie mostrele pentru o reactivare de polimerizare în lanþ, test care se efectueazã în laboratoare ºi care poate da, în doar câteva ore, un rãspuns de confirmare sau infirmare a veridicitãþii produsului. Multe companii au deja aparatura necesarã efectuãrii testelor de detectare a agenþilor patogeni. Acestea se pot perfecþiona pentru a putea realiza ºi reacþia de polimerizare în lanþ ºi, astfel, pot verifica chiar ele calitatea produselor. Doi profesori de la Universitatea Guelph din Ontario au fondat „Tru-ID Ltd.”, în urmã cu trei ani, pentru a dezvolta astfel de cercetãri ºi a face probe în domeniu. „Tru- ID Ltd.” a devenit programul numãrul 1 în lume, bazat pe biotehnologia ADN, pentru a veni în sprijinul celor care vor sã verifice autenticitatea ingredientelor. Botanistul Steven Newmaster ºi geneticianul Robert Hanner cerceteazã aceste aspecte la Institutul de Biodiversitate din Ontario ºi Centrul pentru biodiversitate geneticã, institute ce ºi-a propus dezvoltarea unei biblioteci, care sã cuprindã secvenþe AND de referinþã. Pânã în acest moment, a fost realizatã codificarea ADN pentru 10.000 de specii de peºti. Baza de date, care cuprinde secvenþele ADN de referinþã, acoperã ºi specii care nu au valoare comercialã. Companiile alimentare sunt interesate însã de un singur aspect – sã primeascã undã verde sau dimpotrivã, un semnal de alertã în cazul în care au primit un produs neconform cu cerinþele lor. Acest rãspuns poate fi primit cu uºurinþã ºi întrun timp scurt dupã ce se efectueazã reacþia de polimerizare în lanþ ºi se comparã ADN-ul extras din mostrã cu codul de bare colorimetric al nucleotidelor mostrei de reper.

Frauda alimentarã, într-o continuã creºtere Marile companii alimentare din Statele Unite au fost într-o faza iniþialã reticente în a implementa codificarea ADN, dar proiectul „Tru-ID” a înregistrat un adevãrat succes în domeniul suplimentelor pe bazã de plante. Compania americanã „Nature’s Way”, care comercializeazã un antiinflamator pe bazã de gheara diavolului, a fost somatã de procurorul-general din New York sã retragã de pe piaþã o duzinã de astfel de produse ºi ameninþatã cu încetarea activitãþii, fiind acuzatã de folosirea unei specii înrudite cu aceastã plantã, însã mult mai ieftinã. Compania „Nature’s Way” a fost exoneratã de aceste mãsuri dupã ce a luat mãsura de a verificã ºi a certifica puritatea suplimentului sãu pe bazã de plante, prin testarea codurilor de bare ADN. „Frauda alimentarã este într-o continuã creºtere ºi este vãzutã ca o activitate destul de atractivã, cu posibilitãþi mari de câºtig, într-un timp scurt. Iar pedeapsa pentru acest lucru este foarte micã” avertizeazã Robert Hanner, de la Universitatea Guelph din Ontario. Însã, când oamenii de ºtiinþã aflaþi sub îndrumarea profesorului Hanner au început sã vorbeascã despre falsificarea produselor pe bazã de fructe de mare pe scarã largã, ei au fost etichetaþi ca „teroriºti în domeniul alimentar” ºi acuzaþi cã intenþioneazã sã proiecteze o imagine mult prea sumbrã a acestei probleme. Însã aceºtia sunt de pãrere cã este indicat ca toatã lumea sã se concentreze asupra programelor de autentificare a calitãþii produselor. „Vom curãþa scena de personajele negative mult mai repede ºi eficient decât s-ar putea aºtepta cineva”, mai spune Robert Hanner. Profesorul de la Universitatea din Ontario prevede cã aceastã mãsurã se va bucura de un succes major chiar ºi în rândul cetãþenilor, care vor preleva ei înºiºi mostre de la produse asupra cãrora au suspiciuni ºi le vor duce la laboratoare, pentru testarea codurilor de bare ADN. Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

SI G U R A N } ~ ALI M E N TA R ~ [ i IG IE N~

Infoaliment Magazin â&#x20AC;¢ Nr. 27 | octombrie 2016

Infoaliment Magazin â&#x20AC;˘ Nr. 27 | octombrie 2016

C E R TI FI C A RE , CON SULTA N }~ , A C R EDIT ~R I

Certificare, consultan]`, finan]are Nora Marin

Finanþare prin Programul ”Comerþ 2016”

Procedura de implementare a Programului ”Comert 2016” lansatã în acest an, prevede cã firmele mici ºi mijlocii din România, cu cel puþin 2 ani vechime, pot obþine de la stat finanþãri nerambursabile de pânã la 30.000 de euro. Schema de ajutor de minimis gestionatã de Direcþia Politici Antreprenoriale a Ministerului Economiei, urmãreºte sã sprijine operatorii economici, societãþile ºi cooperativele, prin facilitarea accesului la finanþare, în scopul îmbunãtãþirii performanþelor economice ºi tehnice ale operatorilor economici. 80

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

Care este valoarea finanþãrii? Prin Programul de dezvoltare ºi modernizare a activitãþilor de comercializare a produselor ºi serviciilor de piaþã, firmele beneficiare primesc, petru investiþii, un ajutor nerambursabil de maximum 90% din valoarea totalã a cheltuielilor eligibile efectuate (fãrã TVA), dar nu mai mult de 135.000 lei, pentru fiecare beneficiar. Restul de 10% trebuie suportat de firma beneficiarã, ca aport propriu la investiþie. Astfel, la un ajutor financiar maxim, investiþia totalã va trebuie sã ajungã la aproximativ 33.300 de euro, din care contribuþia proprie a firmei sã fie 15.000 de lei (circa 3.300 de euro). Prin schemele de ajutor de minimis de la Guvern, antreprenorii trebuie sã facã cheltuilile cu reurse proprii, dupã care statul le ramburseazã investiþia, în limita ajutorului de minimis accesat. În anul 2016, Programul Comerþ beneficiazã de un buget total de 21,049 milioane de lei, Ministerul Economiei estimând cã va putea ajuta minimum 156 de firme. Înscrierea în program, solicitarea acordului de principiu pentru finanþare ºi completarea planului de investiþii în vederea obþinerii finanþãrii, se fac on-line, pe site-ul Direcþiei Politici Antreprenoriale.

Pentru ce sunt alocate finanþãrile? - Achiziþionarea de echipamente IT tehnicã de calcul (tip PC, format din: unitate centralã, server, monitor, imprimantã /copiator /multifuncþionalã, inclusiv sisteme portabile, licenþe necesare desfãºurãrii activitãþii, sisteme audio-video,etc.); Nu se pot achiziþiona mai multe echipamente IT, din fiecare tip, decât numãrul total de angajaþi, dupã implementarea proiectului cu componentã nerambursabilã, cu excepþia activitãþilor care necesitã acest lucru (Ex: Internet cafe, instruire în domeniul calculatoarelor, etc.); - Achiziþionarea de cititoare pentru cod de bare; - Achiziþionarea de cântare electronice cu/fãrã printer pentru etichetare; - Achiziþionarea de aparate de marcat electronice fiscale;

Cine primeºte finanþare? Întreprinderile mici ºi mijlocii care vor sã acceseze Programul Comerþ trebuie sã îndeplineascã o serie de condiþii cumulative, dupã cum urmeazã: - Au cel puþin 2 ani calendaristici de la înfiinþare la data deschiderii aplicaþiei electronice de înscriere a planului de investiþii ºi codul CAEN pentru care solicitã finanþare este autorizat conform art. 15 din Legea 359/2004, privind simplificarea formalitãþilor la înregistrarea în Registrul Comerþului a persoanelor fizice, asociaþiilor familiale ºi persoanelor juridice, înregistrarea fiscalã a acestora, precum ºi la autorizarea funcþionãrii persoanelor juridice, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, cu cel puþin 3 luni anterior datei deschiderii aplicaþiei electronice de înscriere a planului de investiþii; - Au capital social integral privat; - Nu au beneficiat de alocaþie financiarã nerambursabilã în cadrul Programului în ultimii 3 ani ºi nu au asociaþi, acþionari sau administratori care deþin sau au deþinut calitatea de asociaþi/ acþionari/administratori ai altor societãþi care au beneficiat de alocaþie financiarã nerambursabilã în cadrul Programului în ultimii 3 ani. Asociaþii, acþionarii sau administratorii care deþin mai multe societãþi nu pot beneficia de AFN în cadrul prezentului program decât cu o singurã societate; - Nu au datorii la bugetul general consolidat ºi la bugetele locale, atât pentru sediul social, cât ºi pentru toate punctele de lucru; - Au o cifrã de afaceri anualã netã de pânã la 50 milioane de euro, echivalent în lei, sau deþin active totale care nu depãºesc echivalentul în lei a 43 milioane de euro, la finele anului fiscal anterior (prin active totale se înteleg active imobilizate, plus active circulante, plus cheltuieli în avans); - Nu sunt în stare de dizolvare, reorganizare judiciarã, lichidare, insolvenþã, faliment, executare silitã, închidere operaþionalã sau suspendare temporarã a activitãþii;

Achiziþionarea de echipamente tehnologice, maºini, utilaje ºi - instalaþii de lucru-inclusiv software-ul aferent, aparate ºi instalaþii de mãsurare, control ºi reglare necesare desfãºurãrii activitãþilor pentru care a solicitat finanþare, cu excepþia jocurilor de noroc mecanice, electrice, electronice, meselor de biliard, instrumentelor ºi automatelor muzicale; - Achiziþionarea de electro ºi motostivuitoare; - Investiþiile în active necorporale referitoare la brevete de invenþie, mãrci de produse ºi servicii (etichetare ecologicã, licenþe), software pentru comerþul on-line, software-uri necesare desfãºurãrii activitãþilor de comercializare a produselor ºi serviciilor de piaþã; - Achiziþionarea de mobilier, biroticã ºi sisteme de protecþie a valorilor umane ºi materiale (ex. sisteme de supraveghere video, sisteme de alarmã), conform Hotararii Guvernului nr. 2139/2004; - Achiziþionarea de autoutilitare; - Realizarea unui site pentru prezentarea activitãþii solicitantului ºi a produselor sau serviciilor promovate (inclusiv cheltuieli înregistrare domeniu, fãrã hosting), pentru operatorii economici care nu deþin alt site ºi care trebuie sã fie funcþional la data depunerii cererii de eliberare a ajutorului nerambursabil; Achiziþionarea de instalaþii/echipamente specifice în scopul - obþinerii unei economii de energie, precum ºi sisteme care utilizeazã surse regenerabile/alternative de energie, pentru eficientizarea activitãþilor pentru care s-a solicitat finanþare; - Achiziþionarea de instalaþii de încãlzire sau climatizare aferente spaþiului de comerþ sau servicii; - Specializare/perfecþionare profesionalã în domeniul activitãþilor de comercializare a produselor ºi serviciilor de piaþã pentru care a solicitat finanþare, participarea la cursuri privind noþiuni fundamentale de igienã necesare în activitãþile de comercializare a produselor ºi serviciilor de piaþã; - Consultanþã pentru întocmirea documentaþiei în vederea obþinerii finanþãrii în cadrul prezentului program ºi implementarea proiectului (maximum 4% din valoarea eligibilã la decont a proiectului, mai puþin consultanþa, dar nu mai mult de 5.769 lei).

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

depozitare, frig, transport, construc]ii industria alimentar` Miruna Sorescu

Consumul crescut

a generat creºterea nevoii de parcuri logistice România a înregistrat anul trecut, cea mai mare creºtere a vânzãrilor în retail din Uniunea Europeanã: 8,9%. Drept consecinþã, pozitivã de data aceasta, cererea generatã de companiile care activeazã în sectoarele Retail ºi Distribuþie/Logisticã a avut o contribuþie majorã la rezultatele pozitive de pe piaþa de leasing. Cererea pentru dezvoltãri industriale va urma un trend ascendent fiind susþinutã de creºterea consumului, dar ºi de nevoia companiilor din sectoarele Retail, Logisticã ºi Distribuþie de a-ºi extinde operaþiunile.

România, mai atractivã pentru investiþii România a devenit mai atractivã pentru mulþi investitori datoritã facilitãþilor oferite de guvern, a îmbunãtãþirilor legislative, finalizãrii unor proiecte de infrastructurã absolute necesare, precum ºi a creºterilor înregistrate în sectorul comerþului. În aceste condiþii, doi giganþi investitori, CTP ºi P3 s-au impus pe piaþa localã a spaþiilor logistice, printr-o serie de achiziþii importante. Un aspect ºi mai important este cã avalanºa de tranzacþii realizate de aceºtia a stârnit atenþia ºi altor jucãtori cu renume internaþional. Platforma logisticã europeanã a gigantului american Blackstone ºi dezvoltatorul Panattoni ºi-au fãcut anul trecut intrarea în România. Alãturi de ei, nume mai mici au început sã cumpere sau sã dezvolte spaþii de depozitare. Deocamdatã, bãtãlia s-a dat pe coagularea unor portofolii cu hale construite înainte de crizã, proces în urma cãruia o serie de investitori au pãrãsit România, dar din acest an noii lideri de piaþã promit sã-ºi activeze ºi componenta de dezvoltare. Expansiunea urmãritã de aceºtia se bazeazã pe creºterea vânzãrilor înregistrate de retaileri, care au nevoie de noi spaþii pentru a-ºi depozita mãrfurile. Compania pregãteºte acum construcþia specultivã a unui nou depozit în cadrul parcului de lângã Bucureºti, dupã ce în toamna trecutã 82

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

a demarat construcþia unui centru logistic format din douã hale noi, pentru Carrefour. Pânã în vara acestui an, P3 ºi-a propus sã finalizeze cele trei depozite care implicã o investiþie de peste 65 milioane euro, finanþatã de Raiffeisen Bank. Noile hale vor creºte suprafaþa parcului la peste 300.000 mp. Potrivit datelor publicate pe site-ul companiei, parcul este tranzitat zilnic de peste 600 de camioane, care manevreazã un volum de marfã de circa 19,7 milioane de metri cubi anual, calculat la o medie de 30 de europaleþi pe camion. În acelaºi timp, un alt gigant, Immofinanz, s-a angajat sã continue dezvoltarea a trei depozite noi, care odatã finalizate vor fi predate cumpãrãtorului. Este vorba un spaþiu de 15.000 mp în parcul de la Ploieºti, care va fi ocupat aproape integral de Profi, ºi încã douã hale de 40.000 mp în Mogoºoaia. Astfel, în acest an portofoliul Blackstone din România se va ridica la 107.000 mp, suficient cât sã propulseze compania pe locul cinci în topul proprietarilor de astfel de spaþii. Kaufland pariazã pe Moldova Lanþul de hipermarketuri Kaufland, liderul pieþei locale de profil, a anunþat cã va construi un al treilea depozit logistic în România, în regiunea Moldovei, acesta urmând sã deserveascã magazinele din estul þãrii ºi pe cele din Republica

Moldova, þarã unde compania va intra începând cu 2018. În regiunea Moldovei nemþii deþin aproximativ un sfert din cele peste 100 de magazine, iar în Republica Moldova vor sã deschidã ºase unitãþi în Chiºinãu, capitala þãrii. Reprezentanþii companiei susþin cã intenþioneazã sã construiascã un al treilea depozit în zona Moldovei, însã evitãsã dea orice informaþii cu privire la costul investiþiei sau suprafaþa pe care o vor achiziþiona.Kaufland mai are douã depozite - la Ploieºti ºi Turda - pe care le deþine în proprietate. Germanii sunt liderul pieþei de retail alimentar ºi dupã suprafaþa logisticã deþinutã, cu un total de 19 hectare, fiind urmaþi de reþeaua sorã Lidl, cu 12 hectare în trei depozite. ºi aceastã reþea con¬stru¬ieº¬te însã un nou depozit de 4,5 hec¬tare în vestul þãrii, o investiþie de 20 de mi¬lioane de euro.Jucãtorii din comerþul modern au în plan investiþii de câteva zeci de milioane de euro în urmãtoarea pe¬rioadã pentru a-ºi extinde capacita¬tea logisticã cu circa un sfert faþã de cele peste 70 de hectare de depozite deja existente. Lidl investeºte 20 milioane euro, în depozitul de la Lugoj Lidl va construi un depozit de 20 de milioane de euro în Lugoj, care va deservi magazinele din

zona de sud-vest a þãrii. Depozitul e al patrulea din România al retailerului german, lucrãrile de construcþie urmând sã fie asigurate de firma Bog’Art. Noul sediu regional va fi situat pe Strada Timiºoarei, în Lugoj, ºi va avea o suprafaþã construitã totalã de peste 45.000 mp, pe un teren de 140.000 mp. În cadrul procesului de execuþie vor fi implementate soluþii ºi tehnologii moderne ce au ca scop reducerea consumului de energie, a emisiilor, amprentei de CO2 ºi, implicit, a impactului asupra mediului înconjurãtor. Lidl anunþã cã va continua investiþiile în România, în paralel cu crearea de noi locuri de muncã la nivel naþional. În prezent, firma germanã are peste 4.200 de angajaþi în reþeaua de magazine, centrele regionale de distribuþie ºi în sediul central,” potrivit datelor companiei.Lidl activeazã în peste 26 de þãri europene ºi deþine peste 100 de centre logistice ce asigurã aprovizionarea a aproximativ 10.000 de magazine. Având mai mult de 170.000 de angajaþi, Lidl se numãrã printre primii 10 comercianþi de produse alimentare la nivel mondial. Antrefrig, pe lista neagrã În Bucureºti, cel mai mare depozit alimentar, de unde se aprovizioneazã marea parte a restaurantelor, este un adevãrat dezastru. În urma unui recent control demarat de ANSVSA, autoritatea a anunþat cã activitatea întregului complex de depozite de la Piaþa de Gros Antrefrig din sectorul 2 al Capitalei ar putea fi suspendatã din cauza neregulilor constatate la controalele efectuate. Aici au fost identificate recent, mai multe neconformitãþi ºi încãlcãri ale legii, fiind dispuse amenzi, confiscãri ale produselor. În acest moment, oficialii ANSVSA analizeazã foarte serios posibilitatea de a suspenda activitatea întregului complex, întrucât trebuie sã fie remediate foarte multe aspecte. Oficialul ANSVSA a recunoscut: „Aveam suspiciuni legate de acest complex de depozite. Am demarat aceste controale pornind de la trasabilitatea alimentarã. Am început cu depozitele pentru cã ºtim cu toþii cã de aici se aprovizioneazã mare parte a restaurantelor. Cam tot ce înseamnã agenþi de alimentaþie publicã în Municipiul Bucureºti îºi fac aprovizionarea cu materie primã din astfel de depozite. Am gãsit produse expirate, situaþii de depozitare neconformã a produselor prin nerespectarea condiþiilor termice”, a mai precizat acesta.

Siguranþa alimentarã garantatã

de instrumentele de mãsurã Testo Instrumentele de mãsurã din domeniul alimentar trebuie sã îndeplineascã standardele internaþionale HACCP ºi sã fie sigure din punct de vedere alimentar. Cea mai mare provocare a sectorului alimentar Fie cã vorbim despre materia primã sau alimente gata preparate, toate produsele alimentare trebuie tratate într-un mod responsabil ºi corect. Produsele alterate sau depozitate necorespunzãtor pot duce nu doar la pierderi materiale ci ºi la probleme mult mai grave,cum ar fi intoxicaþia alimentarã a consumatorilor. Din acest motiv producãtorii de produse alimentare trebuie sã verifice în mod regulat produsele ºi sã asigure calitatea acestora. Pentru a se asigura de calitatea produselor alimentare atât inspectorii sanitari cât ºi producãtorii ºi distribuitorii de produse alimentare folosesc tehnlogii moderne de mãsurare ºi monitorizare care îi ajutã sã menþinã un echilibru zilnic între siguranþa alimentarã pe de o parte ºi eficienþa costurilor pe de altã parte. Implementarea normelor HACCP care se aplicã în întreaga lume devine astfel obligatorie. Aceste norme stau la baza tuturor reglementãrilor ºi legilor de siguranþã alimentarã ale oricãrei þãri.

Tehnologia de mãsurare trebuie sã îndeplineascã cerinþele sectorului alimentar Testo, ca ºi producãtor internaþional de instrumente de mãsurã, s-a adaptat din timp reglementãrilor ºi cerinþelor din domeniul alimentar, dezvoltând o gamã variatã de instrumente ºi sisteme de mãsurare. Eforturile companiei noastre de a oferi soluþii de mãsurare profesionale, rapide ºi sigure au fost recent recunoscute ºi rãsplãtite de cãtre organizaþia HACCP Internaþional. Compania Testo este, la ora actualã, singurul producãtor de echipamente de mãsurã premiat pentru siguranþa oferitã de folosirea produselor sale, în domeniul alimentar. Aceste instrumente au fost testate foarte strict, conform normelor HACCP ºi certificate ca sigure pentru folosirea în procesele alimentare. Pentru a trece aceste teste a fost nevoie ca instrumentele de mãsurã sã îndeplineascã o serie de criterii de exigenþã, de la testara materialelor pentru robusteþe ºi design corespunzãtor, care sã nu permitã contaminarea produselor alimentare cu murdãrie sau germeni, pânã la uºurinþa în utilizare, posibilitatea de curãþare rapidã ºi documentarea valorile mãsurate.

Tot ceea ce instrumentele de mãsurã ar trebui sã facã Condiþiile în care sunt folosite instrumentele alimentare de mãsurare sunt foarte variate. Criteriile HACCP trebuie sã fie îndeplinite în fiecare etapã a procesului alimentar - De la fermã la furculiþã. Chiar dacã cerinþele de siguranþã pentru fiecare etapã pot fi diferite, toate procesele au în comun faptul cã mediul de lucru este dificil. De cele mai multe ori,

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016

munca se desfãºoarã sub presiunea timpului, ceea ce poate duce la o utilizare defectuasã în timpul cãreia instrumentul poate fi scãpat, lovit, murdãrit sau contaminat.

Doar instrumentele de mãsurare Testo sunt sigure din punct de vedere alimentar Teoretic, aproape orice instrument de mãsurã de pe piaþã poate îndeplini cerinþele standardeor HACCP în mãsura, în care utilizatorii sunt conºtienþi de datoria lor de a acþiona responsabil, însã doar câteva instrumente pot efectua mãsurãtori absolut sigure ale produselor alimentare. Cerinþele ºi aºteptãrile utilizatorilor privind mijloacele de mãsurare cresc de la an la an. În plus faþã de mulþi alþi factori pe care instrumentele de mãsurã trebuie sã le respecte în acest domeniu sensibil, noi acordãm o atenþie sporitã ºi uºurinþei în utilizare. ºtim cã în acest domeniu personalul fluctueazã destul de mult ºi de aceea dezvoltãm aparate de mãsurã cât mai intuitive ºi uºor de utilizat, pentru cã doar un instrument de mãsurã folosit corect poate genera rezultate sigure ºi precise. Suntem mândri de certificarea primitã de la HACCP Internaþional, pe care o considerãm un stimulent pentru a proiecta instrumente de mãsurã chiar mai performante decât pâna acum. Am fost ºi vom fi ºi în viitor un partener de încredere pentru sectorul alimentar prin dezvoltarea de produse inovative.