Infoconstruct NR.37 by infoGROUP

CAPITOL SCURT

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

CAPITOL SCURT

CUPRINS Index alfabetic al firmelor din catalog ............................................................................ 6 1. PROIECTARE, CONSULTANÞÃ, TOPOGRAFIE ....................................................... 17 proiectare, arhitecturã, urbanism, design, software, topografie, geodezie, geotehnicã, cadastru, laborator de construcþii, consultanþã în construcþii, dirigenþie ºi management de ºantier, acreditãri, certificãri, audit, controlul calitãþii, protecþia mediului, audit energetic

2. ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÞII, IMOBILIARE CONSTRUCÞII LEMN, TÂMPLÃRIE LEMN, MOBILÃ ................................................ 29 antreprenoriat, construcþii civile, industriale ºi agroindustriale, dezvoltator imobiliar, construcþii verzi, construcþii sere, construcþii în telecomunicaþii, servicii profesionale de mentenanþã imobile, construcþii ºi structuri din lemn, case lemn, tâmplãrie lemn, uºi ºi ferestre din lemn, lemn stratificat, tâmplãrie navalã, scãri lemn, semifabricate din lemn, tratarea ºi ignifugarea lemnului, europaleþi, ambalaje din lemn, cherestea, material lemnos, lemn de foc, brichete rumeguº, mobilã, feronerie, utilaje prelucrarea lemnului

3. CONSTRUCÞII EDILITARE, LUCRÃRI SPECIALE ÎN CONSTRUCÞII ...................... 55 construcþii ºi reþele edilitare, construcþii ºi reabilitãri drumuri, poduri, cãi feroviare, foraje, demolãri, fundaþii, excavaþii, perforare, tãiere ºi împuºcare beton, amenajarea teritoriului, hidroconstrucþii, infrastructurã, marcaje ºi indicatoare rutiere, semaforizãri

4. HALE, CONSTRUCÞII METALICE, CONFECÞII METALICE .................................... 67 hale industriale, construcþii ºi structuri metalice, staþii carburanþi, panouri ºi accesorii, corturi industriale fier forjat, inox, sisteme de depozitare ºi rafturi metalice, grãtare, plase, site, þesãturi metalice, metalizãri, prelucrãri mecanice, fasonare, ºtanþe, matriþe

5. IZOLAÞII, MATERIALE IZOLATOARE, ACOPERIªURI............................................. 83 izolaþii (hidroizolaþii, termoizolaþii, fonoizolaþii), hidroizolaþii cu membrane PVC, materiale izolatoare, acoperiri speciale (protecþii anticorozive, tratãri suprafeþe, protecþie catodicã), etanºãri, expertize termoviziune, protecþii la foc, vopsire în câmp electrostatic, protecþii suprafeþe, sisteme de acoperiºuri, învelitori, coºuri de fum, ferestre de mansardã, jgheaburi ºi burlane, trape de fum ºi luminatoare, alte materiale specifice

6. INSTALAÞII ELECTRICE,MATERIALE ELECTRICE, INSTALAÞII CLIMATIZARE, VENTILAÞIE.................................................................. 95 lucrãri de instalaþii ºi reþele electrice, automatizãri, automatizarea clãdirilor (BMS), montaj instalaþii electrice, materiale electrice, surse ºi corpuri de iluminat, echipamente de joasã, medie ºi înaltã tensiune, climatizare, ventilaþie, instalaþii frig, camere curate, umidificatoare, dezumidificatoare, purificatoare, tubulaturã ºi accesorii, perdele de aer, materiale specifice, piscine, saune, ºeminee, scãri prefabricate

7. INSTALAÞII IN CONSTRUCÞII .................................................................................. 113 instalaþii industriale, instalaþii sanitare, termice, gaze, apã, canal, epurare, drenaj, filtrare, tratare apã, etanºãri, instalaþii energie neconvenþionalã (solarã, geotermalã, eolianã etc), materiale specifice (pompe, þevi, conducte, tuburi, robineþi, fitinguri, vane, armãturi, racorduri etc), hidranþi ºi instalaþii pentru stingerea incendiilor, rezervoare, fose septice, biotehnologie

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

CAPITOL SCURT

8. TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, UTILAJE SPECIFICE DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI......................................................................................135 tâmplarie AL, PVC, pereþi cortinã, uºi ºi ferestre, faþade, placãri faþade, paneluri, rulouri, obloane, grilaje, plase antiinsecte, furnizor de profile PVC ºI aluminiu, sticlã, prelucrare sticlã, decoraþiuni din sticlã, vitralii, oglinzi, mobilier sticlã, lustere, geam, geam termoizolant, uºi de interior din sticlã, geam securizat, folii pentru geamuri, utilaje pentru tâmplãrie AL, PVC, sticlã, feronerie, accesorii ºi materiale specifice pentru tâmplarie, profile AL, PVC, oþel, jaluzele, rolete textile, copertine, marchize, tende, brissoleil, storuri, perdele, galerii, componente ºi accesorii montaj

09. MATERIALE DE CONSTRUCÞII ............................................................................153 depozite, baze de aprovizionare, magazine bricolaj, produse metalurgice, tablã, sârmã, cuie, fier beton, profile, þevi metalice, plase, organe de asamblare, fibre de oþel, ciment, beton, mortare uscate, blocuri ceramice, cãrãmidã, BCA, BCU, dale, pavele, borduri, rigole, garduri, tuburi, stâlpi, prefabricate din beton, produse de carierã ºi balastierã, aditivi, var, pigmenþi, fibre de armare, piatrã naturalã, policarbonat

10. AMENAJÃRI INTERIOARE ªI EXTERIOARE, GRÃDINÃ, MATERIALE PENTRU FINISAJE IN CONSTRUCÞII PARDOSELI, UTILAJE PENTRU PARDOSELI ....................................................177 amenajãri, finisaje, renovãri, restaurãri (case de epocã, lãcaºe de cult etc), placãri, tencuieli, compartimentãri, grãdinã, amenajãri peisagistice, locuri de joacã, piscine, saune, ºeminee, scãri prefabricate materiale ºi accesorii pentru amenajãri ºi finisaje, marmurã, granit, tavane, gips carton, tapet, cãrãmizi din sticlã, benzi adezive, gresie, faianþã, obiecte sanitare, fibrã de sticlã, baterii, cabine de duº, mobilier de baie, accesorii, lacuri, vopsele, grunduri, chituri, adezivi, diluanþi, tencuieli decorative, piatrã naturalã ornamentalã pardoseli industriale, PVC, flotante, betoane decorative, beton amprentat, beton polimer normal, beton polimer special, beton pictat reactiv, beton tiparit, beton elicopterizat, pardoseli epoxidice, covor piatrã naturalã, reconditionari pavaje, pardoseli sportive, speciale, utilaje specifice - parchet, mochetã, covoare

11. ECHIPARE ªI INTREÞINERE CLÃDIRI..................................................................191 sisteme ºi echipamente de prevenire, protecþie ºi stingere a incendiilor, sisteme de siguranþã, pazã, interfoane, alarme, supraveghere video, cablare structuratã, ascensoare, elevatoare, lifturi, trotuare ºi scãri rulante, porþi de garaj, industriale, rezidenþiale, porþi ºi bariere, uºi rezistente la foc, automatizãri sisteme centralizate de aspirare, servicii ºi produse pentru curãþenie, accesorii, dezinsecþie, dezinfecþie ºI deratizare, vidanjare, desfundãri canalizãri, administrare ºi mentenanþã imobile, tratare piatrã naturalã, alpinism utilitar

12. ORGANIZARE DE ªANTIER ..................................................................................207 containere, cabine modulare, spaþii cazare, toalete ecologice, schele, cofraje, popi, împrejmuiri, platforme ºi ascensoare de ºantier, sprijiniri pentru sãpãturi

13. SCULE, UNELTE, ECHIPAMENTE, CONSUMABILE ...........................................215 scule, unelte, echipamente, dispozitive pentru sudurã, debitare, ºlefuire, gãurire, prindere, fixare, finisaje umede, tencuit, aparaturã de mãsurã ºi control, consumabile ºi piese de schimb, abrazive, grupuri electrogene, acumulatori, compresoare, perii industriale, echipamente de protecþie ºI lucru

14. UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII, TRANSPORTURI ..........................................227 utilaje nivelare, compactare, utilaje sãpare, încãrcare, utilaje de ridicat, utilaje pentru lucrãri speciale de fundaþii, foraje, echipamente terasiere, utilaje de mixare, utilaje de manipulare a încãrcãturilor, utilaje de demolare, utilaje de transport, echipamente betoane, echipamente lucrãri rutiere, utilaje de carierã ºi miniere, utilaje lucru la înãlþime, utilaje forestiere, utilaje reciclare deºeuri, utilaje portuare, poduri rulante, consumabile ºi piese de schimb, echipamente hidraulice ºi pneumatice, furtunuri, benzi transportoare, motoare, transmisii, cãi de rulare, cupe, transporturi în construcþii, transporturi agabaritice, service, carosãri auto, transporturi navale, mutãri, piese de schimb, lubrifianþi, filtre, camioane, autoutilitare, soluþii pentru spãlãtorii auto, echipamente vehicule comerciale

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

CUPRINS

STRUCTURI METALICE

p a g 72

Case cu structură metalică? De ce nu!

MATERIALE IZOLATOARE

p a g 86 Comparație între soluțiile de izolare termică a casei

MobIlă

p a g 20 Piața mobilierului pentru birouri, în creștere accentuată SISTEME DE DEPOZITARE

p a g 3 4

InstalațII sanItare

p a g 1 1 4 Performerii pieței instalațiilor sanitare

PARDOSELI

p a g 70 Utilizarea betonului la execuția pardoselilor industriale

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

EDITORIAL Ilie Stoian

RULOURI, JALUZELE

p a g 1 3 8 Rulourile, trendy și ingenioase

În an electoral, nici iarba nu creºte, nici betonul nu se usucã! Deºi, 2016 se arãta în toamna trecutã a fi unul de adevãratã relansare a Industriei de construcþii din România, totul a fost dat peste cap de schimbarea Guvernului. ªi aºa, sectorul era grav afectat de stagnarea marilor lucrãri de infrastructurã ºi, în primul rând, de stagnarea construcþiei de autostrãzi. Dar, instalarea cabinetului Cioloº a blocat ºi mai mult activitatea. La acest blocaj a contribuit din plin ºi DNA-ul, mulþi dintre primarii României stopând programele de reabilitare termicã a blocurilor, fapt care, desigur, a condus la diminuarea volumului de lucrãri. Însã, revenind la marile lucrãri de infrastructurã, numai dacã amintim de Canalul de irigaþii din bazinul Siretului, ori de reabilitarea terenurilor agricole, ne vine sã zâmbim amar ºi sã ne reamintim cã, de dragul imaginii ºi a voturilor, politicienii nu ezitã nicio clipã sã aducã în discuþie mari proiecte care, în româna curentã se traduc în ”poveºti de adormit copiii”.

laCurI șI vopsele

p a g 1 78 Piața de lacuri și vopsele, pe un trend ascendent

aMenajarea grădInIlor

p a g 1 80

Travertinul, în topul celor mai populare materiale pentru amenajarea grădinii

Nu mai puþin adevãrat, însã, este faptul cã, fiind an electoral, multe dintre proiectele în care, totuºi, Guvernul sau autoritãþile locale s-ar fi putut implica, fie prin investiþii directe, fie prin accesarea de fonduri europene, au rãmas ºi ele în suspensie. Iar, dacã ne gândim cã în aceastã primãvarã a fost promulgatã Legea dãrii în platã ºi cã aceastã lege a blocat, practic, creditarea populaþiei în scopul construirii de locuinþe, ba chiar, a dus ºi la punerea sub semnul întrebãrii a programului ”Prima casã”, putem avea o imagine completã a procentelor pierdute din creºterea afacerilor din construcþii, estimatã pentru cest an. Din fericire, sectorul privat încã se miºcã, în ciuda relaþiei dificile cu creditorii. Locuinþe încã se mai construiesc, slavã Domnului, mall-urile se construiesc ºi ele, iar sectorul logistic se dezvoltã în ritm consistent. Iar, mãcar pe timpul verii, lucrãrile individuale de extindere, întreþinere ºi reparaþii, par sã meargã ºi ele, dovadã stând volumul în creºtere a activitãþii retailiºtilor din domeniul materialelor de construcþii. Aºadar, cum vom termina anul 2016? Mulþi dintre specialiºti afirmã cã o creºtere cât de micã va fi. Dar, nu cumva, sã avem parte de scãdere!

CoșurI de fuM

p a g 1 96 Siguranța sistemului de încălzire depinde de coșul de fum

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

InDEx COMPANII A.R.M.GRUP FEROVIAR .............................................. 61 AAS CONSTRUCT ..................................................... 48 ABRA-COM ............................................................... 223 ACM PROFESIONAL ................................................. 257 ACVE LIFTURI........................................................... 192 AD CONCEPT 2000 .................................................... 68 ADAL-EGAL .............................................................. 173 ADRIANA BALASFI ................................................... 201 AGATA ...................................................................... 64 AGI CONSTRUCT........................................................ 31 AGISFOR ............................................................58, 257 AKA TOP CONSTRUCT ............................................. 213 AKTUS IMPEX .......................................................... 236 ALEX TRANS ........................................................... 258 ALIGATOR ATP ................................................145, 201 ALLDECO .................................................................. 258 AMARI ROMANIA ....................................................... 80 ANINOASA TIM ........................................................ 204 ANTREPRIZA REPARATII SI LUCRARI CLUJ NAPOCA 59 APATOR SA.............................................................. 105 APLUS PRODCOM .................................................... 145 APRODEX ................................................................... 61 ARCA LABORATOR ................................................... 25 ARCAPROD SERV COMPANY ................................... 149 ARCHSTONE BUSINESS ........................................... 186 ARHIGRAF .................................................................. 24 ASCENSO ................................................................. 202 AURORA INCONSTRUCT (AURORA GROUP CONSTRUCTII) ............................................................................. 36 AUSTING COM ......................................................... 204 AXEL GRUP .............................................................. 258 AZUR ....................................................................... 182 BALBET BRADESTI ................................................. 167 BALEAR IMPORT EXPORT ........................................ 149 6

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

BANDATECH .............................................................. 94 BARATIN .................................................................. 183 BAUDER ..................................................................... 84 BB COM CONSULTATIV ...................................218, 219 BENCOMP ................................................................ 186 BENDKOPP ELECTRO ............................................... 156 BEST EXPRESS ........................................................ 193 BETA CONCEPT AMBIENT ....................................... 186 BIANCRE ADVERSTING ............................................ 149 BICKS INDUSTRIES .................................................. 202 BIMOTA ..................................................................... 64 BIOSYSTEMS PRODUCTION ..................................... 124 BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA VULTUREANU DAN CONSTANTIN ..................................................... 25 BORSA COM ............................................................ 157 BRICOLINA ............................................................... 173 BRIOGRUP PROFESIONAL ........................................ 226 BTS CONSTRUCT INT .............................................. 173 BULGARELLI PREST VEST-EST ................................ 100 BUN CONSTRUCT 2008 .......................................... 131 BUSINESS 2 BUSINESS.............................................. 85 C GEANGU CONSULTING ......................................... 258 C.G.S. CAB GLASS SERVICE .................................... 253 CARB ....................................................................... 167 CARPATI COM ........................................................... 44 CASANEO CONSTRUCT ............................................. 44 CASSAS ................................................................. 237 CAVALA GLASS ........................................................ 149 CENTRUM CONSTRUCT BETON ............................... 173 CEPROINV SA ........................................................... 226 CES TOP INSTAL ...................................................... 108 CESACO INVEST....................................................... 238 CICAVIEN ................................................................. 146 CIOAZA TRANS ....................................................... 168 CM METAL TRADING ............................................... 220 CON CASA ................................................................. 48 CON METAL CF .......................................................... 65 CONFMETAL KAV ....................................................... 69 CONFORT CONSTRUCT.............................................. 49 CONFORT SA ............................................................. 49 CONS-CO .................................................................... 24

InDEx ALFABETIC

CONSIG GIURGIU ....................................................... 49 CONSMARK CONSTRUCT .......................................... 45 CONSTRUCT STEEL MARKET .................................... 50 CONSTRUCTII ERBASU .............................................. 50 CONSULTANTA CONSTRUCTII IORDAN ..................... 26 CONTAS SERV ......................................................... 150 CONTI COMPRESO ................................................... 226 CORAL 33 ALL PROD................................................ 203 COSTAS DISTRIBUTIE.............................................. 186 CRISIR INSTAL ......................................................... 132 CUSTOM DOORS ...................................................... 198 DACHE & FIUL ......................................................... 131 DAN SERV TRADING 96 ........................................... 189 DANIFRANCISC CONSTRUCT..................................... 92 DANLIANA MEDIA .................................................... 158 DD UTIL CONSTRUCT .............................................. 213 DEBITRON TERMO ................................................... 124 DELTA GLASS .......................................................... 140 DELTA TERMO CONSTRUCT 1999............................. 80 DEOCON ................................................................... 168 DEPOZITUL MATERIALE TECHNOINSTAL................. 131 DIOTECH .................................................................. 169 DIPET SERVCOM ...................................................... 105 DON CONSTRUCTION CHEMICALS .......................... 159 DRUM SERV ............................................................... 65 DRUMURI SI PODURI SA ............................................ 65 DRUPO ....................................................................... 65 DUNAREA .................................................................. 45 DUVEXIM GRUP ......................................................... 88 DYNAMIC MAINTENANCE GROUP ........................... 125 DYSTOM .................................................................... 89 EASY SERVICE ........................................................... 74 ECO ROTARY............................................................ 125 EDA COMTRANS ..................................................... 239

INFOGROUP MEDIA INVEST SRL B-dul Nicolae Titulescu nr.143, sector 1, Bucureºti Tel/Fax: +4 021 223 25 21; Email: office@infogroup.ro

EDEN DESIGN ........................................................... 108 EDIL OBC CONTAINER.............................................. 210 EDILITARA COM CONS .............................................. 50 ELECTRA INSTAL .................................................... 259 ELECTRIC DESIGN ................................................... 132 ELECTRO TOTAL DISTRIBUTION .............................. 101 ELECTROLUMEX NORD ............................................ 109 ELEKTRA 2000......................................................... 106 ELIMASTRO................................................................ 37 EMI INTERNATIONAL .........................................38, 199 ENERGOPLAST ........................................................ 109 ENERIA ..................................................................... 109 EQUATOR GROUP ...................................................... 92 ESRO TRANS............................................................ 160 ESTUAR .................................................................. 259 ETANCO ROMANIA .................................................... 80 EURO QUALITY TEST ........................................... 22, 60 EUROMACARALE .................................................... 253 EUROMETRIC ........................................................... 174 EUROTEHNIC GRUP.................................................... 81 EUROTERM ......................................................116, 117 FARPIFOR................................................................... 80 FIORD ....................................................................... 102 FIROS SA ................................................................. 161 FIVEX ......................................................................... 81 FLEXIBLE DOOR CONCEPT ...............................146, 203 FLUIDTEC ................................................................... 90 FORMACONS.............................................................. 46 FREON TRADING INTERNATIONAL .......................... 109 G.B.A. PLASTIK .......................................................... 93 GECA ....................................................................... 110 GENCO 93 ................................................................ 240 GENERAL FITTINGS TRADE...................................... 118 GENERAL INTERMED TRADE.................................... 189

Marketing&Publicitate: INFOGROUP MEDIA INVEST SRL

Distribuþie

Toate drepturile de autor aparþin editorului. Nici o parte din aceastã publicaþie nu poate fi reprodusã, arhivatã sau transmisã prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare video, fãrã acordul prealabil scris al editorului. Drepturile asupra numelui ºi siglei infoCONSTRUCT aparþin Societãþii Comerciale INFOGROUP MEDIA INVEST SRL.

infoCONSTRUCT este o publicaþie gratuitã, destinatã specialiºtilor din domeniul construcþiilor. Editorul îºi rezervã dreptul de a determina categoriile de cititori care primesc revista gratuit. Nicio parte a publicaþiei nu poate fi reprodusã sau transmisã în orice formã sau pe orice dispozitiv electronic sau mecanic, inclusiv fotografiere, înregistrare sau informaþie înmagazinatã sau prin sistemul de redare, fãrã acordul scris al editorului.

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

InDEx ALFABETIC

GENERAL PREST ...................................................... 106 GEOTEC CONSULTING ............................................... 27 GIBB TECHNOLOGIES ............................................... 147 GIMAR SERPICO....................................................... 205 GLAR CONSTRUCTII INDUSTRIALE ............................ 39 GLULAM ROMANIA .................................................... 30 GPM METAL INOX ...................................................... 81 GRANDEMAR ........................................................... 241 HANC QUATRO ....................................................... 259 HECO SCHRAUBEN .................................................. 174 HILTI ROMANIA........................................................ 224 HOERBURGER .......................................................... 107 HVAC COMPANY ...................................................... 110 HYDROPROOF ............................................................ 91 HYDROSYSTEMS ..................................................... 126 IANYS PRODCOM ..................................................... 170 IMEC AMC................................................................ 254 INDAGRA.................................................................. 200 INDUSTRIAL ELECTRICAL SYSTEMS ....................... 110 INGEMAX CRANE ....................................................... 81 INSTAL GROUP ........................................................ 126 INSTAL SIB .............................................................. 132 INTELCONSTRUCT ..................................................... 50 INTERCOM TOPAZ ................................................... 147 INTERMED DECOR ..................................................... 93 INTERSTAR TRADING ................................................ 46 ITALIA STAR COM DUE ............................................ 242 IZOCON IMPEX ........................................................... 87 IZOREF CONSTRUCTII ............................................... 62 JETRUN.................................................................... 107 JUTRA........................................................................ 79 KOBO TECHNOLOGIES ............................................. 223 KOMORA .................................................................... 26 KOMORA ENGINEERING ............................................. 26 LAMINORUL .............................................................. 75 LIBRA IMPEX.............................................................. 62 LIFTTEC UTILAJE DE RIDICAT ................................. 243 LIMAVORA ............................................................... 205 LIO - METAL .....................................................148, 170 LIXLAND CRANES .................................................... 259 LORENZO GRUP ....................................................... 141 LUC INVEST ....................................................211, 244 8

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

M & M ORCONSTRUCTA ......................................... 162 M&A FRIGO CLIMA .................................................. 104 MABRO PROFESIONAL ............................................. 127 MAHAG CONSTRUCT ............................................... 174 MANTA BROS ......................................................... 171 MEA METAL APPLICATIONS ...................................... 79 MECANEXIM ENGINEERING ..................................... 254 METAROM UTIL CONSTRUCT ................................. 142 METREM BECLEAN .................................................. 163 MIDOLINI INTERNATIONAL ...................................... 255 MIRANO CONSTRUCT ............................................... 51 MIRON CONSTRUCT .................................................. 51 MIRU CONSTRUCT .................................................. 150 MODUL PROIECT SA .................................................. 27 MONDIAL OUEST ..................................................... 132 MUNTENIA INTERMED COMPANY ............................. 51 NEW DESIGN COMPOSITE............... 127, 133, 212, 260 NICO ELECTROSERVICE ........................................... 108 OBENMAN CONSTRUCT ............................................ 51 OMEGA ROM TRADE 94 LTD ................................... 133 OMIG ........................................................................ 245 OVIDIU PROIECT ANDREI ........................................... 27 PALMEX CM ............................................................. 212 PAN RIZ IMPEX .......................................................... 63 PANCO ....................................................................... 52 PERFECT CONS DEP................................................... 52 PESIT ROM............................................................... 128 PET ELECTRIC GLOBAL SP ....................................... 110 PFA SERBANESCU RAZVAN ..................................... 187 POLLUX IMPEX........................................................... 47 POLTERGEIST (EURO-INSTAL ) ................................ 119 PRECON ................................................................... 171 PREMIER CONSTRUCT ............................................. 175 PRESTCOM INSTAL ................................................. 120 PRODCONSTRUCT MEN ............................................. 47 PRODUCTIE GARO ................................................... 169 PROGOPO IMPEX .................................................... 184 PRONED CONTROL ................................................... 255 PURATOR SYSTEMS ................................................ 164 RALYCOM .................................................................. 94 REGITAS .................................................................... 76 REIBERBAU ................................................................ 40

InDEx ALFABETIC

REVASORT LOGISTIC ............................................... 175 RO CONSTRUCT CENTER ........................................... 52 ROCATIL PIESE DE SCHIMB ..................................... 246 ROCERT ..................................................................... 23 RODALI CARGO ................................................228,229 ROEXPERTCAD .......................................................... 27 ROMAR PAV PROD ................................................... 175 ROMDRIL ................................................................. 247 ROMNIN CONCEPT 2005 ......................................... 111 ROMPARD ............................................................... 187 ROMSERV INVEST ................................................... 151 ROPLAST INSTAL DISTRIBUTION ............................ 128 ROTOX ROM ............................................................ 144 RUAL .......................................................................... 52 SALT COM ................................................................ 41 SAMAS 2000 ........................................................... 248 SAN SYSTEMS INDUSTRY ................... SIGLA COPERTA SCHRADER MEDIAS ................................................. 260 SCHWANK ................................................................ 129 SENSCONSTRUCT...................................................... 53 SERENA INSTALCOM .............................................. 121 SERVICE CONF ......................................................... 129 SERVICE TOP AGRO ................................................. 172 SETRACO HOLDING.................................................... 42 SIMEN ..................................................................... 111 SITOS ....................................................................... 176 SLIDE ...................................................................... 204 SOUDAL ..................................................................... 94 SOYMEX COM ............................................................ 82 SSAB AG .................................................................... 77 STAHLBAU HERMANN ......................................... 43, 78 START TEHNOLOGIC CONSULT ............................... 256 STEEL GLASS ........................................................... 151 STEFANI POOL TECHNOLOGY .................................. 185 STONE STORE .......................................................... 189 STRIAL ..................................................................... 143 SYRINX ................................................................... 122 TACO IMPEX .............................................................. 53 TATANO SNC ........................................................... 130 TECHNO DOPO TOTAL ............................................. 172 TECHNOKOM ........................................................... 224 TECHNOLOGY PROMOTION...................................... 225

TECOPREST COM..................................................... 133 TEGERO & CO .......................................................... 249 TEHNOPOL ............................................................... 133 TEKNO EUROCONSTRUCT ......................................... 82 TEKOTEHNIC ............................................................ 103 TEMSIX ...................................................................... 53 TERMOGLASS CIV .................................................... 151 TEXTOR INDUSTRIAL PROJECT ............................... 151 THERMOSTAHL ROMANIA SISTEME TERMICE ........ 134 TOTAL COSMUS CMC ................................................ 49 TRACTOR PROIECT COMERT ...........................234, 235 TRANSILVANIA MIX TRADE ..................................... 213 TUPAL HP IMPEX ..................................................... 123 TURNOMEX PHOENIX ............................................. 134 TUSCHER & MILAS ..........................................222, 250 U. V. SERVICE ............................................................ 53 UNGPRO ..................................................................... 25 UNIEL SERV .............................................................. 111 UNILIFT SERV........................................................... 251 UNIOR TEPID ............................................................ 225 UNIVERSAL SPEDITION ............................................ 256 VALENTINO PRODEX ................................................ 252 VALMAR ELMEC ....................................................... 260 VALRO TRADE .......................................................... 165 VALTEC DOMUS ......................................................... 48 VALTRA TRADING .................................................... 111 VAST NATUR .......................................................... 189 VECTRA EXIM ....................................................63, 257 VENISE INTERNATIONAL PRODUCTION ................ 130 VERTICAL CONSING ................................................. 134 VICO FASSADE ......................................................... 188 VICTORY INNOVATIVE................................................ 54 VIRGILIUS PROD COM ............................................. 205 VSC COMPROD ........................................................ 175 WASSERTECH .......................................................... 221 WEDECOR TECH ....................................................... 131 WORM ...................................................................... 148 YALCO ROMANIA .........................................COPERTA 4 ZENIT 2000.............................................................. 188 ZINCHERIA ............................................................... 166

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

ªTIRI

INSSE: În primele

cinci luni, lucrãrile de construcþii au crescut cu 8,9 % În luna mai 2016, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut, faþã de luna precedentã, ca serie brutã, cu 6,2%, iar ca serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, a scãzut cu 3,0%. Faþã de luna corespunzãtoare a anului precedent, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut, atât ca serie brutã, cât ºi ca serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, cu 8,9%, respectiv cu 9,4%. În perioada 1.I-31. V.2016, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut, faþã de perioada 1.I-31. V.2015, atât ca serie brutã, cât ºi ca serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate cu 5,0%, respectiv cu 4,7%. Mai 2016 comparativ cu aprilie 2016 Volumul lucrãrilor de construcþii a crescut, ca serie brutã, cu 6,2%, creºtere evidenþiatã la lucrãrile de reparaþii capitale cu 34,0% ºi la lucrãrile de construcþii noi cu 3,7%. Lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente au scãzut cu 0,3%. Pe obiecte de construcþii au avut loc creºteri astfel: clãdirile nerezidenþiale cu 20,3%, clãdirile rezidenþiale cu 3,6% ºi la construcþiile inginereºti cu 0,5%. Ca serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, s-a înregistrat o scãdere cu 3,0%, evidenþiatã la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente cu 14,6% ºi la lucrãrile de construcþii noi cu 7,7%.

Clãdirile rezidenþiale au scãzut cu 3,7%. Ca serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut cu 9,4%. Pe elemente de structurã s-au înregistrat creºteri astfel: lucrãrile de reparaþii capitale cu 6,9%, lucrãrile de construcþii noi cu 6,4% ºi la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente cu 4,6%. Pe obiecte de construcþii, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut la construcþiile inginereºti ºi la clãdirile nerezidenþiale cu 14,7%, respectiv cu 10,5%. Clãdirile rezidenþiale au scãzut cu 14,3%. Perioada 1.I.-31.V. 2016 comparativ cu perioada 1.I.-31.V.2015 Volumul lucrãrilor de construcþii a crescut, pe total, ca serie brutã, cu 5,0%. Pe elemente de structurã au avut loc creºteri la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente ºi la lucrãrile de construcþii noi cu 14,5%, respectiv cu 3,7%. Lucrãrile de reparaþii capitale au scazut cu 4,8%. Pe obiecte de construcþii, au avut loc creºteri la construcþiile inginereºti ºi la clãdirile rezidenþiale cu 8,8%, respectiv cu 3,2%. Clãdirile nerezidenþiale au scãzut cu 0,3%. Ca serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut, pe total, cu 4,7%. Pe elemente de structurã s-au înregistrat creºteri la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente ºi la lucrãrile de construcþii noi cu 16,7%, respectiv cu 1,8%. La lucrãrile de reparaþii capitale s-a înregistrat o scãdere cu 3,1%. Pe obiecte de construcþii, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut la construcþiile inginereºti ºi la clãdirile rezidenþiale cu 12,4%, respectiv cu 3,4%. Clãdirile nerezidenþiale au scãzut cu 0,2%.

Lucrãrile de reparaþii capitale au crescut cu 14,2%. Pe obiecte de construcþii s-au înregistrat scãderi la construcþiile inginereºti ºi la clãdirile rezidenþiale cu 12,3%, respectiv cu 5,5%. Clãdirile nerezidenþiale au crescut cu 14,3%. Mai 2016 comparativ cu mai 2015 Volumul lucrãrilor de construcþii a crescut, ca serie brutã, cu 8,9%. Pe elemente de structurã au avut loc creºteri astfel: lucrãrile de reparaþii capitale cu 16,6%, lucrãrile de construcþii noi cu 8,4% ºi la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente cu 5,9%. Pe obiecte de construcþii, clãdirile nerezidenþiale ºi construcþiile inginereºti au crescut cu 15,1%, respectiv cu 9,4%.

1 0

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

Programul Casa Verde va fi reluat Dupã cinci ani, programul “Casa Verde” va fi reluat prin ”Casa Verde Plus” ºi ”Casa Verde Clasic”, anunþã Ministerul Mediului. Acesta va finanþa prin programul ”Casa Verde Clasic” investiþii care utilizeazã materiale pentru izolaþie cum ar fi cânepa, lâna sau piatra bazalticã, suma totalã fiind de 150 de milioane de lei. Pentru programul ”Casa Verde Plus” vor fi alocaþi 45 de milioane de lei, din care vor fi finanþate materiale ecologice, sisteme de acoperiºuri verzi ºi sisteme de eficientizare a consumului de resurse. Beneficiarii vor fi persoane fizice, asociaþii de locatari, instituþii publice, ºcoli sau spitale. (DM)

ªTIRI

INSSE: Numãrul autorizaþiilor de construire a crescut cu 1,5 % În luna mai 2016, s-au eliberat 3707 autorizaþii de construire pentru clãdiri rezidenþiale, în scãdere cu 0,9% faþã de luna aprilie 2016 ºi în creºtere cu 1,5% faþã de luna mai 2015. În perioada 1.I – 31.V.2016, s-au eliberat 14724 autorizaþii de construire pentru clãdiri rezidenþiale, în creºtere cu 3,8% faþã de perioada corespunzãtoare a anului precedent.

autorizaþii), creºtere reflectatã în urmãtoarele regiuni de dezvoltare:

Mai 2016, comparativ cu aprilie 2016

Nord-Est -95 autorizaþii Sud-Muntenia -53 Sud-Est -17 Sud-Vest Oltenia -11

În luna mai 2016 s-au eliberat 3707 autorizaþii pentru construirea de clãdiri rezidenþiale, din care 59,5% sunt pentru zona ruralã. Distribuþia în profil regional evidenþiazã o scãdere a numãrului de autorizaþii de construire eliberate pentru clãdiri rezidenþiale în urmatoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest -86 autorizaþii Nord-Est -72 Sud-Muntenia -34 Vest -24. Creºteri s-au înregistrat în urmãtoarele regiuni de dezvoltare: Bucureºti-Ilfov +140 autorizaþii Sud-Vest Oltenia +21 Centru +19 Sud-Est +3. Mai 2016, comparativ cu mai 2015 În luna mai 2016 faþã de aceeaºi lunã a anului precedent, se remarcã o creºtere a numãrului de autorizaþii de construire eliberate pentru clãdiri rezidenþiale (+53

Bucureºti-Ilfov +70 autorizaþii Nord-Vest +61 Vest +59 Centru+39 Scãderi s-au înregistrat în urmãtoarele regiuni de dezvoltare:

Perioada 1.I – 31. V.2016 comparativ cu perioada 1.I – 31.V.2015 În perioada 1.I – 31.V.2016 s-au eliberat 14724 autorizaþii de construire pentru clãdiri rezidenþiale, în creºtere cu 3,8% faþã de perioada 1.I – 31.V.2015. Creºteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Vest +231 autorizaþii Nord-Vest +190 Nord-Est +84 Centru +72 Sud-Vest Oltenia +53 Sud-Muntenia +22 Scãderi a numãrului de autorizaþii eliberate pentru construirea de clãdiri rezidenþiale au fost în: Bucureºti-Ilfov -92 autorizaþii Sud-Est -21.

Peste un million de metri patrati de birouri, în Capitalã! Piaþa imobiliarã îºi continuã trendul ascendent, cererea totalã în S2 fiind de 100.700 mp, în timp ce pe primul semestru aceasta s-a ridicat la 205.500 mp, reprezentând 86% comparativ cu cererea totalã din 2015 ºi cu 40% mai mult faþã de S1 2015, aratã raportul pieþei de birouri realizat de CBRE. Raportul CBRE România mai relevã cã pe trimestrul al doilea, cererea netã de spaþii de birouri a fost de 76.000 mp, cu o pondere de peste 75% din cererea totalã. Raportatã la primul semestru din 2016, cererea netã a fost de 136.000 mp, ceea ce reprezintã douã treimi din cererea totalã înregistratã în aceeaºi perioadã. Una din cele mai importante date ale raportului aratã cã, pentru prima datã, Bucureºtiul deþine peste un milion de metri patrati de spatii de birouri de clasa A. Stocul total de spaþii de birouri la sfãrºitul primului semestru a ajuns la 2,49 milioane mp. “Existã un numãr mare de cerinþe ferme în curs de tranzactionare. De aceea, apreciem cã cererea totala va rãmâne la nivelurile constante de acum ºi în urmãtoarele trimestre din 2016 ºi va ajunge la aproximativ 350.000- 400.000 mp”, spune Mihai Paduroiu, head of advisory & transaction services, CBRE Romania. CBRE a intermediat în al doilea trimestru aproximativ 20.000 mp, reprezentând proprietari ºi chiriaºi în Bucureþti ºi în intreaga þarã. Datele CBRE mai aratã cã în al doilea trimestru s-au livrat 80,600 mp de birouri de clasa A în patru clãdiri din Bucureºti, trei dintre ele situate în zona de Nord: Globalworth Tower ºi Gara Herastrau Office Building, dezvoltat de Globalworth, ultima fazã din Green Court Bucharest, dezvoltat de Skanska, ºi o clãdire în zona de Centru: George Enescu Office Building, dezvoltat de Jupiter Group. (MS)

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 1

ªTIRI

Timiºoara are un deficit de 3000 de locuinþe Segmentul rezidenþial a fost cel mai activ în aceastã perioada, Timiºoara având în continuare un deficit de peste 3.000 de locuinþe. Pe segmentul rezidenþial, în Timiºoara preþul mediu de tranzacþionare a fost de 1.050 euro/mp, în creºtere cu aprox 15% faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut, Timiºoara având al 3-lea cel mai mare preþ/mp din þarã, dupã Cluj ºi Bucureºti. Vânzãrile pe segmentul rezidenþial au fost stimulate de programul „Prima Casã”, dar ºi de politicile dezvoltatorilor, care oferã diverse discounturi ºi plata în rate de pânã la 3 ani. “Piaþa imobiliarã din Timiºoara ºi-a continuat, în prima jumãtate a anului, tendinþa de creºtere pe toate segmentele. Flexibilitatea dezvoltatorilor, existenþa unor proiecte imobiliare bune, dar ºi deficitul mare de locuinþe ºi birouri, la ora actualã, ne dau semnale cã tendinþa se va menþine ºi în a doua parte a anului în curs. Preþurile au crescut puþin, dar nu spectaculos, rata de default este extrem de micã, astfel încât avem credinþã cã vorbim de o creºtere sãnãtoasã, responsabilã.”a declarat Marius Schiopota, Managing Partner Hitch&Mosher, pentru Romania Libera. Un aport semnificativ în realizãrile financiare ale Hitch&Mosher din primul semestru al anului 2016 l-au avut proiectele rezidenþiale gestionate în exclusivitate: Uranus Plaza ºi Adora Forest. Procesul de vânzare al apartamentelor din cadrul ansamblului rezidenþial Uranus Plaza se apropie de final, în prezent fiind disponibile mai puþin de 10% din totalul de 223 de apartamente construite. Uranus Plaza este un complex cu utilitate mixtã, comercialã ºi rezidenþialã, fiind compus din douã clãdiri, cu ºapte ºi, respectiv, douãsprezece etaje. Complexul are în componenþã apartamente cu 1, 2 sau 3 camere, oferindu-le celor care îºi doresc o locuinþã exclusivã, posibilitatea de a achiziþiona apartamente tip duplex, dispuse pe ultimele etaje. Rezultate importante din punctul de vedere al tranzacþiilor finalizate s-au înregistrat ºi în cazul complexului rezidenþial Adora Forest, în cadrul cãruia mai sunt disponibile 28% din totalul de 107 apartamente. Situat în zona de nord a oraºului, în vecinãtatea Pãdurii Verzi, complexul cuprinde apartamente cu 1, 1.5, 2, 2.5 ºi 3 camere, locuri de parcare supraterane, spaþii verzi amenajate, locuri de joacã pentru copii ºi spaþii comune cu design modern. (DM)

A fost promulgatã legea renovãreii clãdirilor istorice aflate în proprietate privatã Preºedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a legii referitoare la renovarea faþadelor clãdirilor istorice, aflate în proprietate privatã, cu bani de la primãrie, aceºtia urmând sã fie recuperaþi în cel mult zece ani, potrivit Mediafax. Administraþiile publice locale pot asigura, la cererea proprietarilor, finanþarea integralã a lucrãrilor în anumite circumstanþe, sumele urmând sã fie recuperate în cel mult zece ani, potrivit legii. Banii urmeazã sã fie recuperaþi din fondul de reparaþii al asociaþiei de proprietari, iar în cazul în care nu vor putea fi recuperaþi în acest mod primãriile pot stabili o taxã pentru creºterea calitãþii arhitectural-ambientale a clãdirilor, aplicabilã doar proprietarilor care beneficiazã de reabilitarea clãdirilor în urma înscrierii acestora în programele multianuale. În cazul în care clãdirile reabilitate astfel sunt vândute, primãriile recupereazã banii de la noii proprietari. De asemenea, autoritãþile publice locale pot prelua parþial sau integral aceste cheltuieli dacã respectivele clãdiri sunt în “zone protejate ºi în zone de protecþie a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial”. (MS)

1 2

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

ªTIRI

Incredibil! Autostrada Piteºti-Sibiu ar putea fi gata în 2021! Autostrada A1 Piteºti-Sibiu, cel mai aºteptat proiect de infrastructurã la nivel naþional, va fi gata cel mai probabil la finalul anului 2021, în contextul în care, luna trecutã, ultimul termen dat de compania de drumuri era anul 2020. “Am analizat în amãnunt evoluþia proiectului ºi finalizarea întregului proiect între Piteºti ºi Sibiu, iar construcþia acestuia va fi gata la finalul anului 2021. Capetele autostrãzii, loturile 1 între Piteºti ºi Curtea de Argeº ºi lotul cinci vor fi gata în 2020”, a declarat Cãtãlin Homor, directorul general al Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR). El a preluat conducerea companiei la începutul lunii decembrie. CNADNR a anunþat cã va constitui un colectiv de lucru care sã revizuiascã ºi sã actualizeze studiul de fezabilitate pentru autostrada Piteºti-Sibiu, de 116 kilometri. Pentru acest tronson de autostradã a mai fost fãcut un singur studiu de fezabilitate, în 2008, însã avizele luate pentru acesta au expirat. (MS)

52,3 % dintre români trãiesc în case neracordate la canalizare Potrivit datelor publicate recent de Institutul Naþional de Statisticã, la finalul lui 2015 doar 47,7% din populaþia României locuia în case racordate la sistemele de canalizare. ªi mai puþini au fost aceia care au beneficiat de locuinþe racordate la sistemele de canalizare prevãzute cu staþii de epurare: 45,7% din totalul populaþiei. Datele aratã clar cã, de fapt, nici oraºele nu sunt racordate în întregime la reþeaua de canalizare de vreme ce, potrivit statisticilor, 54% din locuitorii României trãiesc la oraºe ºi 46% în comune ºi sate. Pentru comparaþie, potrivit datelor Eurostat, 99% dintre rezidenþii olandezi, 99% dintre germani, 95% dintre austrieci, 82% dintre francezi sau 65% dintre polonezi beneficiazã de case racordate la sistemele de canalizare. (MS)

Scad preþurile la apartamentele vechi Preþurile solicitate pentru apartamentele vechi cu trei camere din Bucureºti au scãzut cu aproape 1% în luna februarie faþã de ianuarie, pânã la un nivel de 77.450 de euro, fiind trase în jos de proprietarii din zonele Titan, 13 Septembrie ºi Colentina, unde scãderile au atins ºi un declin de pânã la 6,3% faþã de luna anterioarã, potrivit Indexului imobiliar ZF, realizat în colaborare cu firma de consultanþã imobiliarã Coldwell Banker, pe baza ofertelor din Anunþul Telefonic. În Berceni, Dristor ºi Militari s-au înregistrat cele mai importante creºteri luna trecutã, de pânã la 4,4%. Comparativ cu februarie anul trecut, preþurile pentru aceeaºi categorie de apartamente au crescut cu 0,7%. Creºterile cele mai mari s-au punctat la Unirii, de 8,5%, Colentina ºi Dristor, de peste 6%, în timp ce în estul Capitalei, în zona 1 Decembrie 1918 preþurile s-au redus cu 8,3%, iar în Iancului au scãzut cu aproape 7%. Cele mai scumpe apartamente sunt în continuare în zonele centrale, Unirii, cu 127.000 de euro, care s-a distanþat de Aviaþiei ºi Victoriei, faþã de care diferenþa a crescut la 12.000 de euro, de la 2.000 de euro în perioada similarã a anului trecut. (DM)

Un proiect de 5 mil. euro ºi-a gãsit cumpãrãtori Un proiect rezidenþial de 5 milioane de euro situat în zona Primãriei Sectorului 1 al Capitalei, ºi a cãrui construcþie a început în aceastã varã, ºi-a gãsit cumpãrãtori pentru aproape toatã capacitatea, în condiþiile în care cele 43 de apartamente vor fi finalizate abia peste un an. Proiectul Central District Cuza 99 este ridicat de Lucian Azoiþei, directorul general al dezvoltatorului imobiliar Forty Management & Investments, responsabil ºi pentru alte ansambluri rezidenþiale din Bucureºti. „Ne-am angajat sã terminãm lucrãrile în august 2017, dar cred cã vom finaliza mai devreme. Am vândut 93% din proiect, mai avem patru apartamente, dar pentru douã suntem deja în tratative cu niºte cumpãrãtori. Estimãm cã în douã sãptãmâni vom finaliza totul. Cei care au contractat apartamentele au plãtit un avans de 10%, urmând sã achite restul banilor în momentul finalizãrii locuinþelor, fie prin credite, fie integral“, spune Lucian Azoiþei. (DM)

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 3

SINTEZÃ

Ilie Stoian

Cel mult, stagnare! Dacã privim retrospectiv, anul 2015, raportat la 2014, aratã într-adevãr o creºtere realã în sectorul construcþiilor ºi al materialelor de construcþii, pe fondul unor investiþii care s-au fãcut în special de cãtre investitori privaþi. Dar acest lucru nu este sustenabil fãrã investiþii mari de infrastructurã, care încã treneazã ºi sunt insuficiente. Mai grav, întârzierile sunt din cauza lipsei de asumare a responsabilitãþii din partea instituþiilor statului. Toate þãrile care au trecut prin crizã, asemeni României, au încercat sã depãºeascã momentele grele prin investiþii ale statului în domeniul infrastructurii. Din pãcate, în þara noastrã, în ultimii 3-4 ani, s-a constatat o încetinire în acest sector. Cum stãm? Dar, pentru a putea prezenta câteva previziuni, trebuie sã vedem mai întâi care este situaþia din acest moment. Cu referire la datele oficiale, oferite de INSSE, acelea care sunt raportate ºi la Comisia Europeanã, deci, singurele care trebuie luate în calcul, în luna martie 2016, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut, faþã de luna precedentã, ca serie brutã, cu 39,0%, iar ca serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, a scãzut cu 1,5%. Faþã de luna corespunzãtoare a anului precedent, volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut, atât ca serie brutã, cât ºi ca serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, cu 0,3%, respectiv cu 1,9%. În trimestrul I 2016, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut, faþã de trimestrul I 2015, atât ca serie brutã, cât ºi ca serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, cu 1,1%, respectiv cu 2,0%. Volumul lucrãrilor de construcþii a crescut, ca serie brutã, cu 39,0%, creºtere evidenþiatã astfel: lucrãrile de reparaþii capitale cu 67,2%, lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente cu 45,6% ºi la lucrãrile de construcþii noi cu 32,5%. Pe obiecte de construcþii au avut loc creºteri astfel: construcþiile inginereºti

1 4

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

cu 63,6%, clãdirile rezidenþiale cu 39,7% ºi la clãdirile nerezidenþiale cu 8,0%. Ca serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, s-a înregistrat o scãdere cu 1,5%, evidenþiatã la lucrãrile de reparaþii capitale cu 7,1% ºi la lucrãrile de construcþii noi cu 3,8%. Lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente au crescut cu 3,8%. Pe obiecte de construcþii s-au înregistrat scãderi la clãdirile nerezidenþiale ºi la clãdirile rezidenþiale cu 26,6%, respectiv cu 6,0%. Construcþiile inginereºti au crescut cu 9,5%. Martie 2016 comparativ cu martie 2015 Volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut, ca serie brutã, cu 0,3%. Pe elemente de structurã au avut loc scãderi la lucrãrile de reparaþii capitale ºi la lucrãrile de construcþii noi cu 17,6%, respectiv cu 1,7%. Lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente au crescut cu 17,9%. Pe obiecte de construcþii, clãdirile nerezidenþiale au scãzut cu 11,1%. Au avut loc creºteri la clãdirile rezidenþiale ºi la construcþiile inginereºti cu 7,7%, respectiv cu 4,0%. Ca serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut cu 1,9%. Pe elemente de structurã s-au înregistrat scãderi la lucrãrile de reparaþii capitale ºi la lucrãrile de construcþii noi cu 20,5%, respectiv cu 5,5%. Lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente au crescut cu 22,7%. Pe obiecte de construcþii, clãdirile nerezidenþiale au scãzut cu 10,4%. Volumul lucrãrilor de construcþii a crescut la construcþiile inginereºti ºi la clãdirile rezidenþiale cu 7,1%, respectiv cu 0,8%.

SINTEZÃ Trimestrul 1 2016, comparativ cu trimestrul 1 2015 Volumul lucrãrilor de construcþii a crescut, pe total, ca serie brutã, cu 1,1%. Pe elemente de structurã a avut loc o creºtere la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente cu 12,7%. Lucrãrile de reparaþii capitale ºi lucrãrile de construcþii noi au scãzut cu 8,2%, respectiv cu 0,9%. Pe obiecte de construcþii, au avut loc creºteri la clãdirile rezidenþiale ºi la construcþiile inginereºti cu 10,7%, respectiv cu 0,1%. Clãdirile nerezidenþiale au scãzut cu 1,9%. Ca serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut, pe total, cu 2,0%. Pe elemente de structurã s-au înregistrat creºteri la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente ºi la lucrãrile de reparaþii capitale cu 17,3%, respectiv cu 1,4%. La lucrãrile de construcþii noi s-a înregistrat o scãdere cu 2,5%. Pe obiecte de construcþii, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut astfel: clãdirile rezidenþiale cu 18,3%, construcþiile inginereºti cu 5,6% ºi la clãdirile nerezidenþiale cu 0,1%. Situaþia eliberãrii de autorizaþii În luna aprilie 2016, s-au eliberat 3740 autorizaþii de construire pentru clãdiri rezidenþiale, în creºtere cu 12,0% faþã de luna martie 2016 ºi cu 11,5% faþã de luna aprilie 2015. În perioada 1.I – 30.IV.2016, s-au eliberat 11017 autorizaþii de construire pentru clãdiri rezidenþiale, în creºtere cu 4,6% faþã de perioada corespunzãtoare a anului precedent. În luna aprilie 2016 s-au eliberat 3740 autorizaþii pentru construirea de clãdiri rezidenþiale, din care 67,9% sunt pentru zona ruralã. Distribuþia în profil regional evidenþiazã o creºtere a numãrului de autorizaþii de construire eliberate pentru clãdiri rezidenþiale în aproape toate regiunile de dezvoltare. Cele mai importante creºteri s-au înregistrat în urmãtoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (+114 autorizaþii), Vest (+90), Nord-Vest (+87), Sud-Est (+56) ºi Centru (+50). Scãdere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Bucureºti-Ilfov (-28 autorizaþii).

Aprilie 2016 comparativ cu aprilie 2015 În luna aprilie 2016 faþã de aceeaºi lunã a anului precedent, se remarcã o creºtere a numãrului de autorizaþii de construire eliberate pentru clãdiri rezidenþiale (+385 autorizaþii), creºtere reflectatã în urmãtoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (+162 autorizaþii), Nord-Vest (+109), Vest (+93), Sud-Est (+52), Centru (+34) ºi SudVest Oltenia (+8). Scãderi s-au înregistrat în urmãtoarele regiuni de dezvoltare: Bucureºti-Ilfov (-58 autorizaþii) ºi Sud- Muntenia (-15). În perioada T1 2016 s-au eliberat 11017 autorizaþii de construire pentru clãdiri rezidenþiale, în creºtere cu 4,6%, faþã de T1 2015. Creºteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Nord-Est (+179 autorizaþii), Vest (+172), Nord-Vest (+129), Sud-Muntenia (+75), Sud-Vest Oltenia (+64) ºi Centru (+33). Scãderi ale numãrului de autorizaþii eliberate pentru construirea de clãdiri rezidenþiale au fost în: Bucureºti-Ilfov (- 162 autorizaþii) ºi Sud-Est (-4 ). Ce va fi pânã la finalul lui 2016? Pentru 2016, toate companiile au încercat sã-ºi bugeteze o creºtere moderatã, dar constatãm cã investitorii au fost prea optimiºti, iar anul electoral poate sã fie un an de stagnare, ceea ce ar duce la o deteriorare a situaþiei economice în multe companii. Lipsa unor proiecte care sã utilizeze atât resurse interne financiare, cât ºi bani europeni, care nu pot fi decât la îndemâna instituþiilor statului, poate creea din nou o pierdere importantã de fonduri europene pentru România. Astfel, putem sã estimãm cã orice ar face sectorul privat, în sensul adaptãrii la condiþiile ºi standardele unei pieþe europene, fãrã implicarea concretã a instituþiilor statului, evident ºi a Guvernului, nu vom putea depãºi standardul de þarã la periferia Europei. România are potenþial enorm în zona de dezvoltare a infrastructurii, cerutã de altfel de toatã lumea. Dar, creînd sisteme birocratice în aplicarea procesului de dezvoltare, nu vom face decât sã producem întârzieri ºi disfuncþii.

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 5

SINTEZÃ

Încã un impediment Legea dãrii în platã va afecta în mod sigur piaþa sectorului construcþiilor ºi a materialelor de construcþii, pentru cã populaþia din România nu are un excedent atât de mare de capital ca sã-ºi poatã permite plata unor avansuri atât de ridicate cum le percep bãncile. Pe de altã parte, însã, nu putem sã fim de acord cu politica extrem de lacomã a bãncilor de a penaliza în toate modurile incapacitatea temporarã de platã a unor persoane sau chiar companii. Ele trebuie sã se apropie mai mult, din sferele înalte din care au trãit pânã acum, de viaþa realã, fãrã a expune însã capitalul celor care s-au îndreptat spre bãnci. Pânã la urmã, legea dãrii în platã vine sã rezolve o problemã pentru oameni, în primul rând, iar cei ce vor profita efectiv de pe urma ei vor fi doar excepþii.

Apoi, oamenii de afaceri din sectorul contrucþiilor nu privesc cu ochi buni înãsprirea condiþiilor de creditare, atât pentru persoane private, cât ºi pentru companii. Aici este problema bãncilor: sã gãseascã o soluþie de echilibru ºi sã se dimensioneze mai corect, în ceea ce priveºte rata de profitabilitate, în raport cu expunerea la risc. Aºa, mai devreme sau mai târziu, se vor gãsi soluþii. Din pãcate, în astfel de situaþii, când se aplicã noi reglementãri cu caracter restrictiv, suferã în primul rând companiile din domeniul productiv, care au nevoie de capital, deci au nevoie de dezvoltare ºi, nu în ultimul rând populaþia care va avea tot mai greu acces la resurse financiare.

1 6

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

Iar, grija, în general, faþã de investitorul autohton, trebuie sã fie mult mai mare. Firmele româneºti contribuie în mod esenþial la dezvoltarea economiei. O multinaþionalã vine sã investeascã pe o perioadã limitatã de timp, dacã situaþia o avantajeazã. În momentul în care condiþiile se schimbã, pleacã în altã zonã geograficã pentru a-ºi îndeplini obiectivele. Dar, firmele româneºti vor rãmâne aici ºi vor plãti taxe ºi impozite. S-a dovedit cã în perioada de crizã, þãrile care au avut industrie au trecut mai uºor de momentele grele. Din fericire, paºii fãcuþi de firmele româneºti din punct de vedere al retehnologizãrii, al pregãtirii profesionale ºi al adaptãrii la legislaþia europeanã au fost importanþi ºi vor continua în aceastã direcþie. Dar, companiile cu capital autohton trec printr-o crizã de cash flow, aproape cronicã. Lipsa de predictibilitate legislativã, zeci ºi sute de taxe care apar peste noapte, dar ºi modificãri ale cuantumului celor deja existente, taxe ºi impozite locale lãsate de capul lor sã creascã la mâna administraþiei locale în diverse regiuni ale þãrii, au dus la o decapitalizare a companiilor ºi, de aici, la dificultãþi majore în funcþionare. Statul continuã sã nu aibã o strategie pe termen mediu ºi lung în care sã fie precizate obiectivele majore ºi direcþiile de dezvoltare. De aceea, previziunea noastrã pentru finalul de an este, în cel mai bun caz, de stagnare a întregului sector de construcþii. Pentru cã, de exemplu, ce se câºtigã din construirea de mall-uri, spaþii de depozitare ºi parcuri industriale, se pierde din totala lipsã a investiþiilor în lucrãrile de infrastructurã.

PROIECTARE, CONSULTANÞÃ, TOPOGRAFIE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 7

PROIECTARE, CONSULTANÞÃ, TOPOGRAFIE Maria Demetriad

În ce situaþii se emite

Certificatul de Urbanism Procedura de autorizare a executãrii lucrãrilor de construcþii începe odatã cu depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism în scopul obþinerii, ca act final, al autorizaþiei de construire. Aºadar, în situaþia în care dorim sã obþinem o autorizaþie de construcþie, prima operaþiune ce se impune a fi desfãºuratã este aceea de a obþine certificatul de urbanism. Situaþii de acordare

Semnificaþie ºi conþinut

Potrivit legiuitorului, certificatul de urbanism se emite ºi în urmãtoarele situaþii:

Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritãþile prevãzute la art. 4 din Legea nr. 50/1991, republicatã, cu completãrile ºi modificãrile ulterioare (preºedinþii consiliilor judeþene, primarii municipiilor, primarul general al municipiului Bucureºti, primarii sectoarelor municipiului Bucureºti), acoperã urmãtoarele obiective legale ºi practice:

a) În vederea concesionãrii de terenuri, potrivit legii; b) În vederea adjudecãrii prin licitaþie a proiectãrii lucrãrilor publice în faza de “Studiu de fezabilitate”, potrivit legii; c) Pentru cereri în justiþie ºi operaþiuni notariale privind circulaþia imobiliarã, atunci când operaþiunile respective au ca obiect împãrþeli ori comasãri de parcele solicitate în scopul realizãrii de lucrãri de construcþii, precum ºi constituirea unei servituþi de trecere cu privire la un imobil. Reþinem faptul cã operaþiunile juridice mai sus menþionate, efectuate în lipsa certificatului de urbanism, sunt lovite de nulitate.

1 8

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

a) Fac cunoscute solicitantului informaþiile privind regimul juridic, economic ºi tehnic al terenurilor ºi construcþiilor existente la data solicitãrii, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice ºi ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, dupã caz, avizate ºi aprobate potrivit legii; b) Stabilesc cerinþele urbanistice care urmeazã sã fie îndeplinite în funcþie de specificul amplasamentului; c) Stabilesc lista cuprinzând avizele/acordurile necesare în vederea autorizãrii; d) Încunoºtinþeazã investitorul/solicitantul cu privire la obligaþia de a contacta autoritatea competentã pentru protecþia mediului, în scopul obþinerii punctului de vedere ºi, dupã caz, al actului administrativ al acesteia, necesare în vederea autorizãrii.

PROIECTARE, CONSULTANÞÃ, TOPOGRAFIE

Aºa cum am arãtat anterior, certificatul de urbanism se emite de autoritãþile abilitate sã autorizeze lucrãrile de construcþii, ºi se elibereazã solicitantului în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrãrii cererii, menþionându-se în mod obligatoriu scopul emiterii acestuia. Documente de mediu ºi emitenþi În ceea ce priveste punctul de vedere al autoritãþii competente pentru protecþia mediului, acesta reprezintã documentul scris emis de aceasta dupã etapa de evaluare iniþialã, respectiv dupã etapa de încadrare a investiþiei în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, iar actul administrativ al autoritãþii competente pentru protecþia mediului este, dupã caz, acordul de mediu sau avizul Natura 2000.

Subliniem faptul cã certificatul de urbanism nu conferã dreptul de a executa lucrãri de construcþii (nu þine loc de autorizaþie de construire/desfiinþare). Certificatul de urbanism se semneazã de cãtre preºedintele consiliului judeþean sau de primar, dupã caz, de secretar ºi de arhitectul-ºef sau de cãtre persoana cu responsabilitate în domeniul amenajãrii teritoriului ºi urbanismului din aparatul propriu al autoritãþii administraþiei publice emitente, responsabilitatea emiterii acestuia revenind semnatarilor, potrivit atribuþiilor stabilite conform legii. Cine elibereazã Certificatul de Urbanism? În vederea eliberãrii certificatului de urbanism, solicitantul (care poate fi orice persoanã fizicã sau juridicã interesatã), se va adresa autoritãþilor prevãzute la art. 4 din Legea amintitã mai sus, cu o cerere care va cuprinde atât elementele de identificare a imobilului pentru care se solicitã certificatul de urbanism (respectiv localitate, numãr cadastral ºi numãr de carte funciarã, unde este cazul, dacã legea nu dispune altfel), cât ºi elementele care definesc scopul solicitãrii. Aºadar, pentru emiterea certificatului de urbanism, solicitantul trebuie sã depunã la emitent o documentaþie cuprinzând: a) Cererea-tip (formularul-model F.1 „CERERE pentru emiterea certificatului de urbanism”), în conformitate cu precizãrile privind completarea acesteia, cuprinzând: 1. elementele de identificare a solicitantului; 2. elementele de identificare a imobilului pentru care se solicitã emiterea certificatului de urbanism, respectiv localitate, numãr cadastral ºi numãr de carte funciarã, în cazul în care legea nu dispune altfel; 3. elementele care definesc scopul solicitãrii; b) Planuri cadastrale/topografice, cu evidenþierea imobilelor în cauzã, astfel: 1. pentru imobilele neînscrise în evidenþele de cadastru ºi publicitate imobiliarã: plan de încadrare în zonã, la una din scãrile 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000, 1:1.000, 1:500, dupã caz, eliberat la cerere de cãtre oficiul de cadastru ºi publicitate imobiliarã; 2. pentru imobilele înscrise în evidenþele de cadastru ºi publicitate imobiliarã: extras din planul cadastral de pe ortofotoplan ºi extras de carte funciarã pentru informare actualizat la zi, eliberate la cerere de cãtre biroul de cadastru ºi publicitate imobiliarã;

Potrivit art. 4 alin. 1 din Legea nr. 50, autorizaþiile de construire se emit de preºedinþii consiliilor judeþene, de primarul general al municipiului Bucureºti, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureºti, ai oraºelor ºi comunelor pentru executarea lucrãrilor definite la art. 3, dupã cum urmeazã: a) De preºedinþii consiliilor judeþene, cu avizul primarilor, pentru lucrãrile care se executã: 1. pe terenuri care depãºesc limita unei unitãþi administrativ-teritoriale; 2. în extravilanul comunelor ale cãror primãrii nu au organizate structuri de specialitate; b) De primarii municipiilor, pentru lucrãrile care se executã în teritoriul administrativ al acestora, cu excepþia celor prevãzute la lit. a) pct. 1; c) De primarul general al municipiului Bucureºti, cu avizul primarilor sectoarelor municipiului Bucureºti, pentru lucrãrile care se executã: 1. pe terenuri care depãºesc limita administrativteritorialã a unui sector ºi cele din extravilan; 2. la construcþiile prevãzute la art. 3 alin. (1) lit. b); 3. lucrãri de modernizãri, reabilitãri, extinderi de reþele edilitare municipale, de transport urban subteran sau de suprafaþã, de transport ºi de distribuþie, pentru: apã/canal, gaze, electrice, termoficare, precum ºi lucrãri ºi/sau reabilitãri pentru strãzile care sunt în administrarea Primãriei Municipiului Bucureºti; d) De primarii sectoarelor municipiului Bucureºti, pentru lucrãrile care se executã în teritoriul administrativ al sectoarelor, cu excepþia celor prevãzute la lit. c), inclusiv branºamente ºi racorduri aferente reþelelor edilitare; 1. în teritoriul administrativ al acestora, cu excepþia celor prevãzute la lit. a) pct. 1; 2. la construcþiile reprezentând monumente istorice clasate sau aflate în procedurã de clasare potrivit legii, aflate pe teritoriul administrativ, în condiþiile art. 10 lit. a) ºi ale art. 45 alin. (4) ºi cu avizul arhitectului-ºef al judeþului.

c) Documentul de platã a taxei de eliberare a certificatului de urbanism, în copie.

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 9

PROIECTARE, CONSULTANÞÃ, TOPOGRAFIE Maria Demetriad

Piaþa mobilierului pentru birouri,

în creºtere accentuatã

Piata mobilierului pentru birouri ar putea atinge, în acest an, o valoare de 35-40 de milioane de euro, cu 25% mai mult faþã de anul trecut, dupã cum estimeazã specialiºtii. Cu toate acestea, valoarea estimatã a pieþei de profil este mult mai micã, decât nivelul de 80-100 de milioane de euro, înregistrat inainte de crizã. 40 de milioane de euro O estimare exactã nu poate fi efectuatã, pentru cã nu exista statistici oficiale cu privire la valoarea pieþei româneºti de mobilier de birou, însã se considerã cã, în 2016, va atinge 35-40 de milioane de euro, fãrã sã includem vânzãrile din retail. Ca tendinþã principalã, se observã o creºtere substanþialã a nevoilor de mobilier pe piaþã ºi avem încredere cã aceasta va continua, în urmãtoarele 18-24 de luni. Fie cã este vorba de reamenajarea birourilor actuale sau de relocarea în altele, complet noi, care includ ºi mobilier nou, se considerã cã nevoile de mobilier ºi fit-out vor continua sã creascã. Scãderea din anii trecuþi a avut o cauzã fireascã. Criza a fost cea mai mare provocare. Anii 2010 ºi 2011 au fost cei mai grei ani, din punct de vedere al vânzãrilor de mobilier. Firmele, fiind îngrijorate de viitorul pieþei, nu mai investeau în mobilier nou, furnizorii de mobilier de birou fiind nevoiþi sã se adapteze. Acest lucru a însemnat cã trebuia sã fie mai eficiente decât înainte; a fost o provocare sã ajusteze preþurile, dar, paradoxal, a trebuit sã mãreascã ºi costurile, ca sã poatã deservi clienþii care au devenit mai pretenþioºi. Iar riscul asumat a dat rezultate, dovadã, creºterea de acum.

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

PROIECTARE, CONSULTANÞÃ, TOPOGRAFIE Tendinþe Piaþa mobilierului de birou urmeazã, oarecum, dorinþa firmelor de a stimula colaborarea dintre angajaþii lor. Open space-urile cu zone de separare sunt preferate, în detrimentul pereþilor ºi birourilor închise. Sunt prevãzute mai multe spaþii pentru întâlniri informale ºi brainstorming, cu mobilier confortabil, care oferã mobilitate utilizatorilor. Conceptul minimalismului este popular pentru interioarele de birouri din România, din motive estetice, dar ºi practice ºi economice. Tehnologia este integratã în acest tip de design, permiþând aceluiaºi spaþiu sã fie multifunctional, fie cã este nevoie de a organiza o teleconferinþã sau o prezentare. În mod cert, astãzi, în România, cu un sediu de birou potrivit, putem fi mai eficienþi ºi mai performanþi într-un spaþiu mai mic, cu mai puþine obiecte. Alte tendinþe, în spaþiul de lucru, sunt: importanþa confortului la birou; mobilitatea angajaþilor; integrarea mobilierului, tehnologiei ºi arhitecturii interioare, pentru a asigura modularitatea spaþiului (modul în care spaþiul poate fi reorganizat în mod dinamic atunci când împrejurarile

o cer), precum ºi reducerea spaþiului ocupat ºi creºterea performanþei oamenilor. Bugetul conteazã ºi nu prea! Bugetul conteazã, dar nu este întotdeauna necesar sã fie foarte mare. În prezent, ca în multe alte sectoare, clienþii cer mai mult ºi mai bine pentru costuri mai mici. În acelaºi timp, sunt mult mai atenþi când este vorba sã construiascã un mediu de birouri adecvat ºi eficient pentru angajaþii lor, fiind deseori la curent cu cele mai noi tendinþe implementate în alte þãri. Creºterea investiþiilor în clãdirile de birouri de clasã A, înmulþirea companiilor locale care aleg relocarea în astfel de imobile cât ºi deschiderea unor filiale în România, de cãtre marii jucãtori internaþionali din sectorul IT&C sau outsourcing, asigurã un trend ascendent pentru piaþa de mobilier de birou. Confortul la birou, care sã permitã totodatã mobilitatea angajaþilor, a devenit tot mai important. Aceasta impune implicarea designerilor pentru integrarea mobilierului, tehnologiei ºi arhitecturii interioare, care sã asigure modularitatea spaþiului ºi sã reducã spaþiul ocupat, dar

în acelaºi timp sã creascã performanþa angajaþilor. Se remarcã preferinþa pentru un mediu kinetic, alert, colaborativ, care optimizeazã costurile de real estate. În acelaºi timp, depersonalizarea ºi lipsa de concentrare sunt probleme acute ale acestui sistem. Arhitectura actualã de interior propune elemente care contracareazã aceste efecte negative: zonele colaborative, integrate în plan, introducerea culorilor, a decoraþiunilor ºi a materialelor „împrumutate” din alte limbaje arhitecturale, cum ar fi cel rezidenþial, folosirea elementelor de delimitare acustice, exploatarea tuturor planurilor care compun volumetria, plus folosirea luminii ca element integrant al compoziþiei. Însã creºterea principalã se va înregistra pe segmentul mobilierului de calitate, alimentatã de investiþiile realizate de companiile din sectorul IT. Acestea sunt sunt interesate de efectul de motivare ºi apartenenþã pe care îl are spaþiul de lucru asupra angajaþilor, care devine o componentã esenþialã a paradigmei de management.

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

PROIECTARE, CONSULTANÞÃ, TOPOGRAFIE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

PROIECTARE, CONSULTANÞÃ, TOPOGRAFIE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

PROIECTARE, CONSULTANÞÃ, TOPOGRAFIE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

PROIECTARE, CONSULTANÞÃ, TOPOGRAFIE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

PROIECTARE, CONSULTANÞÃ, TOPOGRAFIE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

PROIECTARE, CONSULTANÞÃ, TOPOGRAFIE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

PROIECTARE, CONSULTANÞÃ, TOPOGRAFIE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

PROIECTARE, CONSULTANÞÃ, TOPOGRAFIE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÃ&#x17E;II, IMOBILIARE

3 0

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÃ&#x17E;II, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

3 1

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÞII, IMOBILIARE Nora Marin

Legea dãrii în platã schimbã regulile jocului

Darea în platã, legea care schimbã condiitiile de creditare din România, are un efect negativ asupra pieþei imobiliare din þarã. Conform unui studiu efectuat de ImoReseaech, românii ar alege într-o proporþie mult mai micã, anul acesta, împrumuturile ipotecare pentru achiziþia de locuinþe, comparativ cu anul trecut. Un fel de Bau-Bau! Mai mult, Legea ”Dãrii în platã” i-a speriat pe românii care vor sã-ºi ia case ºi apartamente. Potrivit studiului imobiliar realizat în aprilie 2016, la Târgul Naþional Imobiliar, plata cash ºi creditele Prima Casã sunt principalele opþiuni de finanþare pe care românii le aleg pentru achiziþia de locuinþe. Creditele ipotecare în lei ºi cele în euro au scãzut foarte mult, ca numãr de opþiuni pentru persoanele care doresc sã-ºi ia un imobil, comparativ cu toamna anului 2015, la studiul ImoResearch anterior. Dar, de ce nu mai reprezintã ipotecarele soluþii bune pentru români? Rãspunsul la întrebarea de mai sus este foarte simplu: avansurile la ipotecare, atât la cele în lei, cât ºi la cele în euro, a fost dublat de multe bãnci. Astfel, instituþiile de creditare, speriate de impactul pe care legea dãrii în plata îl va avea, au urcat avansurile chiar ºi la peste 40%! În aceste condiþii, nu este de mirare cã românii se orienteazã cãtre plata cu banii jos sau prin intermediul creditelor Prima Casã. De asemenea, ºi opþiunea de rate la dezvoltator este în creºtere faþã de anul trecut, cu 8%.

3 2

Upgrade-ul imobiliar, o soluþie viabilã? Upgrade-ul imobiliar începe sã devinã o soluþie viabilã pentru români, din cauza condiþiilor de creditare nefavorabile. Astfel, potrivit rezultatelor studiului ImoResearch, românii ºi-ar vinde locuinþele actuale, în vederea achiziþiei unor imobile mai spaþioase ºi cu un numãr superior de camere. Însã, cum stãm cu numãrul de locuinþe noi? Potrivit INSSE, în luna martie 2016, s-au eliberat 3339 autorizaþii de construire pentru clãdiri rezidenþiale, în creºtere cu 33,1% faþã de luna februarie 2016 ºi cu 2,6% faþã de luna martie 2015. În trimestrul unu, din 2016, s-au eliberat 7277 autorizaþii de construire pentru clãdiri rezidenþiale, în creºtere cu 1,4% faþã de perioada corespunzãtoare a anului precedent. În luna martie 2016 s-au eliberat 3339 autorizaþii pentru construirea de clãdiri rezidenþiale, din care 65,0% sunt pentru zona ruralã. Distribuþia în profil regional evidenþiazã o creºtere a numãrului de autorizaþii de construire eliberate pentru clãdiri rezidenþiale în toate regiunile de dezvoltare. Cele mai importante creºteri s-au înregistrat în urmãtoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (+183 autorizaþii), Sud-Muntenia (+159), Nord-Est (+158) ºi Sud-Est (+96). În luna martie 2016 faþã de aceeaºi lunã a anului precedent, se remarcã o creºtere a numãrului de autorizaþii de construire eliberate pentru clãdiri rezidenþiale (+86 autorizaþii), creºtere reflectatã în urmãtoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (+89 autorizaþii), Nord-Vest (+71), Sud-Vest Oltenia (+44), Vest (+38) ºi Nord-Est (+4). Scãderi s-au înregistrat în urmãtoarele regiuni de dezvoltare: Bucureºti-Ilfov (-130 autorizaþii), Centru (-22) ºi Sud-Est (-8).

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÞII, IMOBILIARE Dorinþa e alta

Opþiuni ºi preþuri

De fapt, aºa cum e ºi normal, românii ar dori sã cumpere, într-o proporþie covârºitoare, locuinþe noi în ansambluri rezidenþiale. Conform studiului imobiliar ImoResearch, doar 2% dintre persoanele care intenþionau sã-ºi cumpere case sau apartamente ar fi optat pentru locuinþe vechi! Pe de altã parte, ansamblurile rezidenþiale din Bucureºti, Braºov, Cluj sau alte judeþe ale þãrii le oferã românilor tot ceea-ºi doresc. De asemenea, preþurile locuinþelor noi sunt asemãnãtoare, dacã nu chiar mai ieftine în unele zone ºi oraºe, decât cele ale imobilelor din blocurile vechi ºi de aceea preferinþele locuitorilor þãrii noastre sunt într-o proporþie foarte mari pentru casele ºi apartamentele recent construite, în complexuri rezidenþiale. Din motivele enumerate mai sus, studiul imobiliar prezintã o concluzie relevantã: doar 2% dintre românii care vor sã-ºi cumpere locuinþe ar alege imobile vechi! 77% dintre chiriaºi plãtesc sub 300 euro lunar

Apartamentele cu douã camere au redevenit cele mai cãutate tipuri de locuinþe din þarã. Totuºi, interesul pentru apartamentele de 3 camere este în continuare ridicat, iar procentul celor care ºi-ar cumpãrã o vilã este superior celui înregistrat toamna trecutã. Oricum, faþã de valul din toamna anului trecut, procentul celor care ar alege apartamente de 2 camere este în creºtere cu 8%, iar procentul celor care ar cumpãrã apartamente de 3 camere a scãzut cu 13%. De asemenea, vilele au devenit mai atractive pentru români.

Un alt subiect interesant analizat de studiul comandat de portalul DezvoltatorImobiliar.ro se referã la valorile chiriilor pe care românii le plãtesc lunar. Cei mai mulþi dintre aceºtia (77% dintre respondenþi), au declarat cã achitã sub 300 euro lunar pe chirie, doar 21% plãtesc între 300 ºi 500 euro, iar restul peste 500 euro. Fãcând o corelaþie cu interesul scãzut pentru cumpãrarea de locuinþe vechi, putem deduce cã persoanele nepregãtite pentru achiziþia de locuinþe opteazã pentru închirierea imobilelor din blocurile vechi, pentru a-ºi reduce costurile.

La rândul lor, tinerii din categoria de vârstã 26-35 ani cautã ºi în acest an locuinþe cu 2 sau 3 camere ºi sunt orientaþi cãtre proprietãþi care sã le asigure o suprafaþã confortabilã în bugetul stabilit, situat în jurul sumei de 65.000 euro. Adulþii din categoria de vârstã 35+ vor face în continuare paºi pentru upgrade-ul situaþiei locative actuale, orientându-se în alegere cãtre locuinþe superioare: case ºi vile. Bugetul bucureºtenilor pentru locuinþele din interiorul oraºului se încadreazã între 50.000 ºi 70.000 euro, iar bugetul mediu pentru locuinþele din afara oraºului este 65.000 euro. Per ansamblu, tinerii care au participat la studiul ImoResearch ar cheltui în medie aproximativ 65.000 euro pe o locuinþã. Cei mai mulþi respondenþi la sondaj au declarat cã-ºi doresc cu precãdere un imobil în interiorul oraºului, ºi nu în afara acestuia. Conform studiului, se pãstreazã aceeaºi tendinþã de aliniere a preþurilor medii de achiziþii ºi, similar valului din toamna anului 2015, viitorii proprietari se aºteaptã ca preþul mediu al unui imobil în capitalã sã fie de aproximativ 65.000 euro. Acest lucru se datoreazã ºi preferinþelor în creºtere pentru plata cash, în detrimentul celorlalte modalitãþi de finanþare. Preþul de 65.000 euro pe care bucureºtenii l-ar plãti pentru o locuinþã din capitalã este dictat, în mare mãsurã de programul Prima Casã. Cele mai multe credite ipotecare vândute de bãnci sunt prin programul Prima Casã, aºa cã aºteptãrile celor care vor sã-ºi cumpere case ºi apartamente þin strict de condiþiile Prima Casã. Rãmâne sã aflãm care va fi viitorul acestui program, deoarece fondurile pentru anul 2016 sunt aproape epuizate, iar Statul întârzie sã anunþe cum se va face ºi dacã se va face o nouã distribuþie.

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

3 3

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÞII, IMOBILIARE Miruna Sorescu

Pânã la sfârºitul anului

vor fi livraþi 300.000 mp de spaþii logistice Potrivit specialiºtilor, pânã în 2020, piaþa de servicii logistice integrate va depãºi pragul de 900 miliarde de dolari, creºterea fiind impulsionatã de dezvoltarea unor tehnologii precum big data, dar ºi de disponibilitatea unor servicii specifice anumitor industrii. Companiile multinaþionale externalizeazã tot mai mult activitãþile secundare precum logistica, pentru a se putea concentra asupra operaþiunilor principale.

Bucureºtiul conduce în top Piaþa imobiliarã din România va atinge anul acesta un nou record, estimându-se cã, pânã la finalul anului 2016, vor fi livraþi peste 300.000 mp de spaþii industriale ºi logistice. La sfârºitul anului 2015, stocul modern de spaþii industriale ºi logistice din România a depãºit 2 milioane de mp. Bucureºtiul înregistreazã 47% din aceste spaþii, cu un stoc de 960.000 mp. În afara Capitalei, cele mai mari pieþe din punct de vedere al stocului de spaþii industriale ºi logistice sunt Timiºoara - 13%, urmatã de Ploieºti - 11%, Cluj 7% ºi Braºov - 7%. Livrãrile de spaþii industriale ºi logistice noi au însumat 164.000 mp. În jur de 90% sunt dezvoltãri de tip build to suit, realizate în principal în Timiºoara - 78,000 mp, Ploieºti 33.000 mp ºi Brãila - 16.000 mp. Potrivit datelor companiei de consultanþã DTZ Echinox, în 2016, livrãrile de spaþii noi vor depãºi 300.000 mp, nivel care va creºte stocul de spaþii industriale ºi logistice din România cu 15%. Cea mai mare parte va fi livratã în Bucureºti - 63% (~ 190.000 mp), regiune urmatã de Cluj - 8% (25.000 mp), Braºov, Ploieºti ºi Sibiu, cu 5% (15.000 mp fiecare). În 2015, activitatea totalã de tranzacþionare a fost de 300.000 mp, fiind mai mare cu 44% faþã de anul precedent. În Bucureºti s-au tranzacþionat 137.000 mp, reprezentând aproape jumatate din totalul tranzacþionat. Activitatea de pre-închiriere a însumat 188.000 mp, fiind cu 75% mai ridicatã, fata de anul 2014. Regiunile cele mai active din punct de vedere al pre-închirierilor au fost Bucureºti - 73.000 mp, Sibiu - 24.500 mp ºi Cluj - 23.000 mp.În ceea ce priveºte dezvoltãrile din afara Bucureºtiului, nivelul ridicat al cererii înregistrate de-a lungul anului 2015 a condus la o serie de proiecte noi, nu doar în Timiºoara ºi Ploieºti, regiuni care au fost printre preferinþele chiriaºilor în ultimii ani. În 2016, noi dezvoltãri industriale ºi logistice sunt aºteptate în Cluj, Sibiu, Braºov, Piteºti ºi Râmnicu Vâlcea.

3 4

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

P3 ºi CTP, în topul marilor proprietari de spaþii logistice Anul trecut, România a înregistrat cea mai mare creºtere a vânzãrilor de retail din Uniunea Europeanã - 8,9%. Ca o consecinþã, cererea generatã de companiile care activeazã în sectoarele Retail ºi Distribuþie / Logisticã a avut o contribuþie majorã la rezultatele pozitive de pe piaþa de leasing.Cererea pentru dezvoltãri industriale va urma un trend ascendent fiind susþinutã de creºterea consumului, dar ºi de nevoia companiilor din sectoarele Retail, Logisticã ºi Distribuþie de a-ºi extinde operaþiunile. P3 ºi CTP sunt printre cei mai mari proprietari de spaþii logistice ºi industriale la nivel local, ambele companii având un portofoliu bogat pe acest segment. P3, investitor specializat, dezvoltator ºi manager de proprietãþi logistice, se pregãteºte sã construiascã al treilea spaþiu logistic în centrul P3 Bucharest, clãdire care se va întinde pe o suprafaþã de 42.800 mp. Viitorul depozit va fi dezvoltat ca urmare a cererilor actualilor clienþi ai companiei, care plãnuiesc sã-ºi extindã business-ul, în Bucureºti.

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÞII, IMOBILIARE

De la achiziþia parcului, în urmã cu aproximativ un an, dezvoltatorul P3 a demarat lucrãrile la alte douã depozite ce se apropie de 50.000 mp, ca parte a unui parteneriat încheiat cu retailerul francez Carrefour, care îºi doreºte crearea unui hub logistic, în parcul P3. Proiectul logistic dezvoltat de cãtre P3 va cuprinde un depozit de 41.800 mp ºi un spaþiu de birouri, cu o suprafaþã de 1.000 mp la mezanin, urmând sã fie finalizat, în vara anului 2016.“Existã o cerere puternicã de spaþiu din partea clienþilor actuali, care au în plan extinderea afacerilor.

Liderul îºi consolideazã poziþia

Piaþa din Bucureºti dispune, în momentul de faþã, de foarte puþine spaþii mari libere, iar în zona logisticã principalã din jurul Capitalei, rata de neocupare este încã ºi mai scãzutã”, susþine Blake Horsley, country managerul companiei P3, unul dintre cei mai importanþi jucãtori pe piaþa dezvoltãrilor de spaþii logistice la nivel local. Odatã finalizate proiectele aflate în dezvoltare, P3 va ajunge în România la un portofoliu logistic de peste 300.000 mp. P3 Bucharest este situat la kilometrul 13 pe autostrada A1 ºi dispune, totodatã, de un teren care permite dezvoltarea a încã peste 50.000 mp de spaþii suplimentare, cu unitãþi începând de la 4.000 mp ºi pânã la 40.000 mp.

În ultimii ani, compania a obþinut constant contracte importanteºi a crescut rapid, acest lucru presupunând ºi efectuarea de noi angajãri, în acelaºi timp cu investiþiile fãcute în inovare ºi calitate, pentru a putea oferi clienþilor sãi o nouã generaþie de echipamente de depozitare de înaltã calitate. Fabrica din Râºnov a primit ºi vizita distribuitorilor din Marea Britanie, pentru a vedea condiþiile în care sunt realizate produsele achiziþionate de la Dexion, în ultimii ani, dar ºi alte departamente importante ale Dexion România, precum Centrul de Suport vânzãri, ce deþine o echipã de 45 de ingineri proiectanþi, care întocmesc proiectele pentru toate birourile de Vânzãri ale Grupului, Centrul de R&D al Grupului, care proiecteazã noi soluþii Dexion ºi Laboratorul de testare, care asigurã cã aceste produse sunt proiectate ºi fabricate în conformitate cu cele mai stricte reglementãri de siguranþã în domeniu, cum ar fi Normativul European EN15512 - „Principii pentru proiectarea structuralã a Sistemelor de depozitare“ ºi Normativul European EN15620. - „Toleranþe, deformaþii ºi spaþii libere, în proiectarea sistemelor de depozitare statice de oþel.”

2015 a înregistrat o serie de evenimente importante pentru compania Dexion. De la lansãri de produse, la proiecte majore, de la participarea la evenimente, la vizite importante. Liderul pieþei de soluþii de depozitare din România, Dexion, a atins în 2015 un nou prag psihologic, ºi anume 300 de angajaþi în sediul sãu din România, ca rezultat direct al creºterii cotei de piaþã, a diversificãrii gamei de produse ºi a unui rol crescut în cadrul întregului Constructor Group.

În concluzie, anul 2016 va fi unul de excelenþã în acest domeniu, un an dinamic, un an al dezvoltãrii, care a adus licitaþii de proiecte logistice mari, dar ºi multe provocãri.

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

3 5

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÃ&#x17E;II, IMOBILIARE

3 6

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÃ&#x17E;II, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

3 7

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÃ&#x17E;II, IMOBILIARE

3 8

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÃ&#x17E;II, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

3 9

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÃ&#x17E;II, IMOBILIARE

4 0

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÃ&#x17E;II, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

4 1

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÃ&#x17E;II, IMOBILIARE

4 2

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÃ&#x17E;II, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

4 3

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÃ&#x17E;II, IMOBILIARE

4 4

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÃ&#x17E;II, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

4 5

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÃ&#x17E;II, IMOBILIARE

4 6

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÃ&#x17E;II, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

4 7

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÃ&#x17E;II, IMOBILIARE

4 8

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÃ&#x17E;II, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

4 9

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÃ&#x17E;II, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÃ&#x17E;II, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÃ&#x17E;II, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÃ&#x17E;II, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÃ&#x17E;II, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÃ&#x17E;II, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

CONSTRUCÞII EDILITARE, LUCRÃRI SPECIALE ÎN CONSTRUCÞII Miruna Sorescu

Lucrãrile edilitare din Bucureºti

dau în continuare bãtãi de cap

Lucrãrile edilitare din Bucureºti dau în continuare peste cap traficul din Bucureºti, mai ales în zona Pasajului Sudului, iar edilii oraºului anunþã cu mândrie cã, din toamnã, vor începe lucrãrile de reabilitare la cele douã canale colectoare istorice, A0 ºi B0, pentru care Primãria Capitalei a semnat contractul la sfârºitul lunii mai, anul acesta. Conform municipalitãþii. Dar... Conform Municipalitãþii în maximum 15 zile de la semnarea contractului asocierea de firme care a câºtigat licitaþia trebuie sã depunã garanþia de bunã executie, dupã care se va da ordinul de începere a lucrãrilor. Va urma etapa de proiectare, a cãrei duratã este estimatã la trei luni. Aºa cã, specialistii de la primãrie estimeazã începerea efectivã a lucrãrilor în trimestrul trei al acestui an, adicã în toamnã. Deci, dacã toate lucrurile merg ca pe hârtie, din septembrie, ne putem aºtepta la noi sãpãturi, în zona centralã a oraºului. Cât despre zonele care vor fi afectate de noile lucrãri, traseul celor douã mari canale colectoare este paralel cu Râul Dâmboviþa, mergând pe ambele maluri ale acestuia si traversând zona centralã a Bucureºtiului. Aºadar, lucrãrile vor afecta, în mare parte Splaiului Independentei. Cu toate acestea, reprezentanþii Municipalitãþii asigurã pe toatã lumea cã marea parte a lucrãrilor se va desfãºura în subteran. Fireºte, va fi în sã necesarã execuþia unor camera de acces în colectoare, la câteva sute de metri distanþã unele de altele, pe arterele de circulaþie. În zonele acestor camera de vizitare, vor exista restricþii de circulaþie, potrivit specialiºtilor de la Primãria Capitalei. O zonã foarte importantã a lucrãrilor va fi aceea aferentã subtraversãrii Bulevardului Mãrãºeºti, între intersecþia cu Bulevardul Dimitrie Cantemir ºi intersecþia Splaiului Unirii cu Strada Între Gârle, unde se va executa un tronson nou de colector. Reprezentantii Municipalitãþii au dat asigurãri cã asocierea de firme care va executa lucrãrile de reabilitare a celor douã canale colectoare are obligaþia de a readuce la starea initialã atât carosabilul ºi trotuarele, cât ºi spaþiile verzi care vor fi afectate de lucrãri, dar ºi cã, în contract, este prevãzutã o perioadã de garanþie a lucrãrilor de 12 luni. Tot conform contractului, lucrãrile ar trebui sã se finalizeze într-un an ºi jumãtate de la emiterea ordinului de începere. Dat fiind faptul cã proiectul este finanþat din fonduri europene, respectarea termenului este obligatorie, pentru a nu pierde finanþarea.

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

Românii nu pot construi nici pe banii UE În ceea ce priveºte lucrãrile de la mult întârziatul Pasajul Sudului, Primãria Municipiului Bucureºti susþine cã lucrãrile intrã în etapa finalã. Reamintim cã, la finalul anului trecut, când s-a închis Programul Operaþional Regional 2007-2013 (POR), valoarea totalã a proiectelor cu risc de a nu fi încheiate era peste 11 miliarde de lei, din care aproximativ 6.65 miliarde alocate prin FEDER, de la Comisia Europeanã. Cea mai mare parte a acestor sume vor fi pierdute. Pentru un numãr de 380 de proiecte, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, în acord cu Comisia Europeanã, a acceptat prelungirea perioadei de implementare cu încã de ºase luni (respectiv 30 iunie 2016). În aceste situaþii, costurile lucrãrilor executate în intervalul 1 ianuarie 2016 - 30 iunie 2016 vor fi suportate integral din bugetele proprii ale beneficiarilor. În cazul în care nici pânã mijlocul anului proiectele nu vor fi încheiate, vor trebui returnaþi ºi banii cheltuiþi din fonduri europene pânã la data de 31 decembrie 2015. Între proiectele aflate în aceastã situaþie se numãrã pasajul rutier ºi pietonal subteran de la Piaþa Sudului Bucureºti. Din cei 99,44 milioane alocaþi „pe hârtie”, de Comisia Europeanã, s-au pierdut grosul de aproape 84 de milioane de lei. Pentru a putea fi continuate ºi finalizate lucrãrile la pasaj, Consiliul General a alocat, din bugetul pe 2016, suma de 108.739.719 lei. Termenul avansat de constructori, în octombrie 2015, pentru finalizarea pasajului, a fost noiembrie 2016. Dacã lucrãrile nu sunt finalizate la data de 30.06.2016, Primãria Bucureºti va fi penalizatã de Comisia Europeanã cu 12,44 milioane de lei.

CONSTRUCÞII EDILITARE, LUCRÃRI SPECIALE ÎN CONSTRUCÞII

a mai anunþat cã, în perioada imediat urmãtoare îi va convoca la Primãrie pe toþi cei implicaþi în acest proiect, pentru a ieºi din acest blocaj. De asemenea, va dispune ca un reprezentant al Primãriei sã fie prezent în permanenþã pe ºantier, pentru a supraveghea lucrãrile ºi pentru a interveni imediat dacã apar alte obstacole.

Gabriela Firea îºi ia angajamente pe facebook Gabriela Firea, proaspãtul primar general ales al Capitalei, a anunþat cã se va implica activ ca pasajul rutier subteran de la Piaþa Sudului sã fie gata pânã la Crãciun, în prezent, lucrãrile fiind realizate în proporþie de 60%. Aceasta a explicat cã, deºi municipalitatea a alocat bani pentru lucrare, nu se pot face plãþi, deoarece antreprenorul nu a emis documentele justificative pentru achitarea sumelor datorate. Reamintim cã, în perioada de campanie electoralã, primarul interimar al Capitalei, Rãzvan Sava, a declarat de mai multe ori cã pasajul va fi gata pânã la finalul lunii iunie 2016. Dacã nu este gata pânã la aceastã datã, Primãria Capitalei trebuie sã dea înapoi banii absorbiþi din fonduri europene pentru lucrare, pânã în decembrie 2015, respectiv 18 milioane lei. Proiectul a demarat pe fonduri europene ºi trebuia terminat pânã la finalul anului 2015. Fiindcã acest lucru nu s-a întamplat, municipalitatea a pierdut o bunã parte din finanþarea europeanã. Proaspãt aleasã în funcþia de primar general, Gabriela Firea-Pandele a fãcut ºi prima inspecþie la faþa locului: “Ca primar general ales am fãcut azi o primã vizitã la ºantierul pasajului din Piaþa Sudului, una dintre cele mai presante probleme ale bucureºtenilor din acea zonã ºi nu numai. Pasajul trebuia finalizat la finalul anului trecut. Acum suntem deja în iunie ºi lucrãrile sunt realizate în proporþie de 60%. S-au fãcut greºeli de cãtre toþi cei implicaþi.

“La Piaþa Sudului, obiectiv a cãrui valoare a fost estimatã la 127.140.761,05 lei, s-au cheltuit pânã în prezent 18.401.041,88 lei (inclusiv TVA). Începând cu 1 ianuarie 2016, orice decont al lucrãrilor pentru acest proiect nu mai poate fi plãtit din fonduri europene, potrivit legii. Bucureºtiul pierde astfel, o finanþare europeanã de 83.894.535,75 lei, sumã ce va fi acoperitã din bugetul Primãriei Capitalei, pentru continuarea lucrãrilor”, potrivit informaþiilor publicate de Primãria Capitalei. Reamintim cã, lucrãrile la pasaj au început în mai 2014, investiþia ridicânduse la 127 milioane lei. Constructor: Asocierea Astaldi - Euroconstruct, contractul de lucrãri fiind de 88 milioane lei. Pasajul va fi realizat pe direcþia Calea Vãcãreºti - strada Niþu Vasile, ºi va avea o lungime de 356 metri. Potrivit autoritãþilor, dupã darea în folosinþã, pasajul va reduce timpii de aºteptare în trafic, în zona respectivã, cu aproximativ 74%.

Trebuie sã învãþãm din greºeli Trebuie sã învãþãm din aceste greºeli ºi sã nu le repetãm. Furnizorii de utilitãþi nu au ºtiut exact care sunt traseele cablurilor ºi þevilor, Primãria nu a urmãrit îndeaproape lucrãrile, iar constructorul a aºteptat pânã s-au deviat toate utilitãþile, nu s-a avansat cu alte lucrãri. Cum se întâmplã în multe situaþii de acest gen, lipsa comunicãrii e sursa tuturor problemelor. Banii sunt alocaþi de Consiliul General, dar nu se pot face plãþi, pentru cã antreprenorul nu a emis documentele justificative pentru achitarea sumelor datorate. Din aceste motive, termenul de execuþie a fost decalat pânã la finalul lunii martie, anul viitor. Dar am primit azi asigurãrile cã, de Craciun, Pasajul Sudului va fi finalizat”, a anuntat Firea, victorioasã, pe pagina ei de Facebook. Noul primar general

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

CONSTRUCÞII EDILITARE, LUCRÃRI SPECIALE ÎN CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

CONSTRUCÞII EDILITARE, LUCRÃRI SPECIALE ÎN CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

CONSTRUCÞII EDILITARE, LUCRÃRI SPECIALE ÎN CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

CONSTRUCÞII EDILITARE, LUCRÃRI SPECIALE ÎN CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

CONSTRUCÞII EDILITARE, LUCRÃRI SPECIALE ÎN CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

CONSTRUCÞII EDILITARE, LUCRÃRI SPECIALE ÎN CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

CONSTRUCÞII EDILITARE, LUCRÃRI SPECIALE ÎN CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

CONSTRUCÞII EDILITARE, LUCRÃRI SPECIALE ÎN CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

CONSTRUCÞII EDILITARE, LUCRÃRI SPECIALE ÎN CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

HALE, CONSTRUCÃ&#x17E;II METALICE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

HALE, CONSTRUCÃ&#x17E;II METALICE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

HALE, CONSTRUCÃ&#x17E;II METALICE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

HALE, CONSTRUCÞII METALICE Maria Demetriad

Ca strat final al pardoselilor industriale, putem întâlni aproape toate materialele: parchet, ceramicã, beton, metal, rãºini, cauciuc, piatrã. Ne vom opri, însã, în cele ce urmeazã, asupra betonului, ca strat final, dar care constituie în sine un sistem.

Utilizarea betonului la execuþia pardoselilor industriale

Decizia e a beneficiarului În ultimul timp, termenul de „pardoseli industriale” a început sã defineascã, la modul general, toate acele pardoseli destinate traficului intens, pentru cã, de fapt, întâlnim pardoseli cu caracteristici asemãnãtoare, nu doar în spaþii de producþie, ci ºi în mall-uri ºi zone comerciale, aeroporturi, gãri, parcãri sau depozite, acestea din urmã având, desigur, un caracter public civil. Mai existã o prejudecatã: cã aici sunt vizate doar straturile finale. care sunt importante, e adevãrat, când, de fapt aceste suprafeþe sunt structuri complexe, adaptate strict fiecãrei destinaþii.

Decizia pentru realizarea unei pardoseli corespunzãtoare spaþiului respectiv aparþine în bunã mãsurã beneficiarului, la recomandarea proiectantului, ºi cu aportul definitoriu al executantului, deoarece normativele nu sunt foarte restrictive. Practic, în acest domeniu avem ”Ghidul privind proiectarea, execuþia ºi asigurarea calitãþii pardoselilor în construcþii în care se desfãºoarã activitãþi industriale” (indicativ GP-013/1996) ºi ”Normativul privind proiectarea ºi asigurarea calitãþii pardoselilor la constructiile civile” (indicativ NP-030/1998), împreunã cu efectele tuturor reglementãrilor din domeniul construcþiilor. Cei care proiecteazã ºi realizeazã pardoseli industriale sau civile de trafic intens þin cont de acestea, dar trebuie spus cã noile sisteme importate corespund unor standarde ridicate, care nu fac decât sã vinã în sprijinul beneficiarului sau al administratorului clãdirii. Acesta trebuie sã înteleagã cã nu este vorba doar de pardoseala din beton sau doar de finisaj, ºi cã doar optând pentru un sistem corect va reduce cheltuielile ulterioare pentru întreþinere, care, în general, sunt destul de mari. Testele care se fac în timpul execuþiei, ºi dupã, sunt foarte importante, fiind etape obligatorii.

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

HALE, CONSTRUCÞII METALICE Materiale-condiþii de îndeplinit

Materialele din care sunt alcãtuite pardoselile trebuie sã îndeplineascã, în funcþie de soluþia adoptatã, urmãtoarele conditii: -sã preia ºi sã transmitã patului sarcinile statice ºi dinamice; sã preia diferenþele de solicitãri din contracþii, dintre stratul suport ºi îmbrãcãminte; -sã permitã menþinerea calitãþii stratului de uzurã pe toata perioada de viaþã a acestuia; -sã permitã menþinerea curãþeniei ºi sã împiedice dezvoltarea microorganismelor, insectelor sau rozãtoarelor; -sã acopere toate denivelãrile planºeului; -sã acopere eventualele conducte existente la suprafaþa stratului suport de rezistenþã; -sã asigure izolarea fonicã ºi termicã suplimentarã, atunci când condiþiile o impun; -sã asigure ruperea capilaritãþii ºi împiedicarea pãtrunderii apelor freatice, în cazul în care pardoseala se executã direct peste pãmânt. (Extras din normativul NP-030/1998) Existã alternative! Pardoselile industriale din beton sunt cele mai întâlnite pardoseli de tip industrial, ele conþinând inclusiv stratul final, în urma finisãrii mecanice (elicopterizãrii), ºi a colorãrii. În cazul producãtorilor specializaþi, este vorba despre pardoseli din beton armat de cea mai bunã calitate, armate cu fibre de oþel sau plasã sudatã, vibrate în profunzime ºi nivelate. Rezistenþa la uzurã este îmbunãtãþitã uneori cu agregate de quartz, agregate metalice sau sintetice (polipropilena), în funcþie de încãrcãrile

specifice fiecãrei pardoseli în parte, dar ºi de finisarea mecanizatã ºi protejarea suplimentarã cu sigilanþi. Astfel, se creeazã o suprafaþã rezistentã, continuã, uºor de întreþinut. Betonul elicopterizat, pe bazã de ciment de înaltã rezistenþã, cu aditivi speciali ºi pigmenþi, se aplicã direct peste betonul proaspãt, formând un corp monolitic cu acesta. Este ideal, pentru realizarea oricãror suprafeþe care trebuie acoperite cu un strat foarte dur, rezistent la acþiunea factorilor mecanici, chimici sau climaterici: hale industriale, parcãri, supermarketuri, malluri, silozuri, benzinãrii, spãlãtorii de maºini, depozite etc.. Pardoselile din beton pot fi aºadar cu strat dur de uzurã sau fãrã (cu rezistenþa datã de calitatea betonului folosit). În ambele cazuri, este indicat a se folosi beton de calitate superioarã, cel puþin B300.

Betonul amprentat sau decorativ Betonul amprentat sau decorativ este o variantã de pardosealã din beton, realizatã prin colorarea diferenþiatã sau nu, ºi imprimarea cu o matriþã a unui strat crud de beton special, care conþine fibre elastice care protejeazã betonul de apariþia fisurilor, ºi aditivi care mãresc rezistenþa la ciclurile îngheþ-dezgheþ. Astfel, betonul poate lua aspectul pietrei sau al cãrãmizii, chiar în variante personalizate, fiind folosit îndeosebi pentru exterioare. Principala problemã a betonului lustruit clasic este lipsa de rezistenþã la schimbãrile climatice ºi faptul cã suprafaþa devine în timp prãfoasã ºi poroasã. Aceste neajunsuri pot fi evitate cu cheltuieli mai mici, dacã, în momentul finisãrii suprafeþei de beton, este împrãºtiat unul din întãritoarele de suprafaþã, sub formã de pulbere, colorant, gata preparat. Mai trebuie spus cã o ºapã mecanizatã nu este neapãrat un sistem de pardosealã din beton. Existã diferenþe de compoziþie, chiar dacã ambele se executã cu ajutorul utilajelor (se toarnã cu pompa). ºapa mecanizatã poate fi acoperitã ulterior cu un beton aditivat ºi elicopterizat, sau cu alt tip de strat final. Totul depinde, aºa cum am menþionat mai sus, de destinaþia lucrãrii: trafic, compresiune, temperaturi, agenþi de agresiune chimicã. În timpul procesului de uscare, betonul se contractã. Drept urmare, este necesarã prevenirea fomãrii fisurilor, prin folosirea rosturilor cu o anumitã amplasare ºi frecvenþã. Aceste rosturi se vor degrada la utilizare ºi trafic, dacã nu sunt protejate, eventual, prin folosirea unui sistem dedicat de rosturi care vor prelungi durata de viaþã a pardoselii ºi va diminua timpul, respectiv, costurile alocate întreþinerii acesteia.

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

HALE, CONSTRUCÞII METALICE

Nora Marin

Case cu structurã metalicã?

De ce nu! Oþelul, în rol principal Pentru început, trebuie spus cã toate casele care folosesc aceastã tehnologie urmeazã în linii mare aceleaºi principii în baza cãrora se construiesc ºi casele cu structurã pe lemn. O astfel de construcþie nu va arãta diferit faþã de cele clasice, deoarece, atât pentru interior, cât ºi pentru exterior, vor fi folosite materiale tradiþionale. De regulã, la exterior se folosesc plãci prefabricate din OSB, împreunã cu polistiren, dar la exterior pot fi folosite chiar ºi materialele tradiþionale, precum cãrãmida, piatra sau stucul. Mai mult, casele pe structurã metalicã au o duratã de viaþã mare, putând fi construite rapid. Proiectele de case cu structurã metalicã se bazeazã în special pe oþel. Acesta este chiar ºi cu 60-70% mai uºor decât lemnul ºi conferã o rezistenþã sporitã la cutremure, deoarece o structurã uºoarã implicã daune mai puþine. Durata de viaþã pentru o astfel de construcþie este de 150 de ani în condiþii de exploatare normalã. Particularitatea acestei tehnologii este aceea de a evita zidãria udã, motiv pentru care scad foarte mult timpii de execuþie. Astfel, timpul necesar ridicãrii unei astfel de case scade chiar ºi cu 50-60%. Acest lucru este vital pentru cei care contracteazã un credit. Iar, dacã se respectã tehnologia, o casã pe structurã metalicã poate fi ridicatã în câteva zile.

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

Casele pe structurã metalicã sunt mai ieftine decât cele din zidãrie, dar mai scumpe decât cele pe structurã de lemn. Dar, ºi aºa, sunt relativ noi în România, însã în state precum SUA sau Australia, astfel de proiecte sunt deja de tradiþie, înlocuind lemnul. Mai nou, însã, inclusiv în þara noastrã au apãrut astfel de proiecte. Costuri mai mici Costurile realizãrii unei astfel de case pot ajunge sã fie mai mici cu pânã la 35%, faþã de casele din zidãrie, în condiþiile în care, datoritã elementelor de oþel foarte rezistente, necesarul de materiale pentru fundaþie scade, potrivit site-ului proiecte-casemoderne.ro. De asemenea, folosirea panourilor prefabricate, în locul cãrãmizilor sau zidãriei clasice, duce mai departe la reducerea costurilor. În fine, o astfel de casã pe schelet metalic este mai rezistentã la incendii. Faþã de lemn, acestea au avantajul cã nu se deformeazã în timp, nu crapã, iar oþelul nu poate fi atacat de dãunãtori. Poate fi atacat de ruginã, însã, prin galvanizare se depune un strat protector de zinc care protejeazã profilele împotriva coroziunii. Combinatã cu materiale izolatoare moderne, proiectele de case cu structurã metalicã au confort termic ridicat. Datoritã construcþiei în sistem uscat, cu un sistem termoizolant care permite circulaþia aerului, sistemele constructive bazate pe profile metalice galvanizate nu au probleme cu mucegaiul ºi umezeala.

HALE, CONSTRUCÞII METALICE Dezavantaje? Puþine Un dezavantaj al proiectelor de case cu structurã metalicã poate apãrea pe fondul pereþilor subþiri, astfel cã este necesarã izolarea fonicã. De asemenea, chiar dacã preþul este mai mic decât în cazul unei case din zidãrie, costul unui proiect de casã cu structurã metalicã este ceva mai mare, faþã de casele cu structurã de lemn. Preþurile încep de la 330 de euro pe metrul pãtrat, în cazul caselor la cheie pe structurã metalicã, dar sunt de 310 euro pe metrul pãtrat, în cazul celor de lemn. Preþul include fundaþia, structura, termosistemul exterior cu tencuialã decorativã, finisajele interioare (gresie, faianþã, var lavabil, parchet laminat), instalaþia termicã (calorifere din oþel, centrala pe gaz), instalaþia sanitarã (cadã, chiuvete, WC), instalaþia electricã, acoperiºul din tablã, tâmplãria PVC, dar ºi uºile. Însã, existã multe proiecte de case cu structurã metalicã cu preþuri rezonabilre, o casã de 90 de metri pãtraþi având preþ de 23.400 euro. Metal, versus standard În cazul unei case pe structura metalicã, aceasta se ridicã mai rapid, este mai sigurã ºi are un preþ mai bun, decât una clasicã. Proiectele pe structurã metalica nu aratã diferit, faþã de cele clasice, deoarece se pot folosi finisãri tradiþionale. Astfel, pentru exterior se poate folosi cãrãmida, iar pentru interior, orice tip de materiale de construcþii, existente pe piaþã. O casã pe structurã metalicã poate fi ridicatã chiar ºi în 3-4 luni. Acest timp rezultã din crearea structurilor de metal în atelier ºi transportarea lor rapidã în locul construcþiei. Astfel, câºtigaþi sunt ºi constructorii, ºi cumpãrãtorii. În plus, numãrul mare de prefabricate asigurã asamblarea rapidã a caselor pe structurã metalicã. De aceea, construcþia propriu-zisã poate fi realizatã în orice perioadã a anului, fãrã sã mai depindã de temperaturã. Având în vedere cã aceste case sunt mult mai uºoare, se rezolvã ºi problema fundaþiilor, ceea ce implicã în mod direct costuri mai scãzute. În general, în cazul caselor standard, greutatea reprezintã o problemã pentru aºezarea pe fundaþie. Gradul de izolaþie fonicã ºi termicã este mult mai ridicat, faþã de cel al construcþiilor clasice.

Casele standard, la rândul lor, prezintã o serie de avantaje care nu pot fi desconsiderate: posibilitatea executãrii lucrãrilor în regim propriu. ºansele foarte mari la vânzare sunt mult mai uºor de gãsit, în condiþiile în care piaþa imobiliarã din România este în majoritate ocupatã de construcþiile noi, din cãrãmidã. Casele standard pot suporta orice tip de acoperiº, inclusiv din þiglã, aceasta având la rândul ei avantaje: rezistenþã la ploi, durabilitate în timp, bun izolant termic, putând fi construite prin metode tradiþionale, ceea ce implicã ºi mâna de lucru mai ieftinã. Casele pe structurã de metal care nu beneficiazã de protecþie suplimentarã sunt mult mai sensibile la incendii, dar acest lucru se poate rezolva rapid prin placarea interioarã cu plãci de gips-carton, rezistente la foc. Unul dintre dezavantajele caselor tradiþionale este greutatea proprie mai mare, precum ºi spaþiul interior care nu poate fi modificat din cauza structurii de rezistenþã. Casele tradiþionale sunt mai rãcoroase ºi necesitã mai multã energie sau combustibil pentru încãlzire, costurile de construcþie sunt mai mari, decât cele în cazul construcþiilor pe structurã metalicã, iar, în ceea ce priveºte construcþiile din zidãrie clasicã, ºantierul pune multe probleme, având în vedere termenul lung de finalizare, de unul sau doi ani.

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

HALE, CONSTRUCÃ&#x17E;II METALICE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

HALE, CONSTRUCÃ&#x17E;II METALICE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

HALE, CONSTRUCÃ&#x17E;II METALICE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

HALE, CONSTRUCÃ&#x17E;II METALICE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

HALE, CONSTRUCÃ&#x17E;II METALICE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

HALE, CONSTRUCÃ&#x17E;II METALICE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

HALE, CONSTRUCÃ&#x17E;II METALICE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

HALE, CONSTRUCÃ&#x17E;II METALICE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

HALE, CONSTRUCÃ&#x17E;II METALICE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

IZOLAÞII, ACOPERIªURI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

IZOLAÞII, ACOPERIªURI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

IZOLAÞII, ACOPERIªURI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

IZOLAÞII, ACOPERIªURI Maria Demetriad

Studiu: Comparaþie între soluþiile de izolare termicã a casei Pentru a face o comparaþie între materiale de izolare, trebuie sã ºtim care sunt parametrii utilizaþi pentru mãsurarea ºi compararea calitãþii soluþiilor de izolare termicã. Ca instrumente, parametrii de mãsurare a soluþiilor de izolare termicã utilizati sunt: conductivitatea termicã (k or λ) ºi rezistenþa termicã (valoarea-R). Iar, când evaluãm o soluþie de izolare termicã, toate elementele soluþiei trebuie luate în calcul.

Materiale de construcþie termoizolatoare Deja stim cã polistirenul, expandat sau extrudat, este folosit la izolarea clãdirilor, dar este ºi cel mai bun material izolator. Însã, mai sunt ºi altele! De exemplu, francezii de la Thermibloc, au creat un bloc de aºchii de lemn mineralizate în proporþie de 80%, care încorporeazã diferite tipuri de materiale termoizolatoare, de la polistiren expandat ºi grafitat, la vatã mineralã bazalticã. Blocurile de construcþie Termibloc au o lãþime maximã de 38cm, înãlþime de 25cm ºi o lungime de 100 cm. Fiecare bloc este format din douã pãrþi, ambele cu o structurã celularã. Primele cavitãþi, sunt plasate la exteriorul blocului Thermibloc, în care se introduc materialele termoizolatoare: vatã mineralã, polistiren expandat simplu ºi polistiren expandat ºi grafitat. În cavitãþile interioare se introduc cablurile reþelelor de electricitate, þevile de apã etc., peste care se toarnã un perete de beton. Performanþa peretelui din blocuri Thermibloc este superioarã celei ale unui perete convenþional ºi depinde de materialul izolator care se foloseºte pentru a umple cavitãþile exterioare. Performanþa termicã maximã a thermiblocurilor cu polistiren grafitat este de 0,16 (coeficientul de transfer termic), ºi rezistenþa termicã de 2,375, pentru blocurile N38/19(cu o grosime de 38 cm).

Un alt tip de perete cu coeficienþã termicã foarte bunã este peretele Energiehome. Pentru construcþia lui folosesc douã tipuri de pereþi din aceleaºi materiale termoizolante (polistiren expandat ºi grafitat ºi Rockwool-vatã mineralã), dar cu diferite grosimi, plus o folie de vapori ºi douã pãrþi din fibre de gipstate, ansamblate pe un cadru de lemn. Peretele pasiv are un coefient de transfer al cãldurii de 0,1, care satisface cerinþele unei case pasive sau ale unui perete premium cu un coeficient de 0,14. Alte materiale sunt blocurile ceramice Porotherm, cu locaº de mortar Wienerberger, cu o lãþime de 38cm ºi o conductivitate termicã foarte bunã, de 0,14. Un alt bloc ceramic cu calitãþi termice excelente este Klimabloc iBloc50 de 50 de cm! În combinaþie cu o tencuialã de 4 cm din cânepã sau fibre minerale, valoarea conductivitãþii termice scade la 0,13w/m2k. Dar, dacã vom compara blocurile ceramice cu BCA-ul de la Celco? BCA-ul de la Celco, acela care are o densitate de 400kg/m cub, are o conductivitate termicã de doar 0,10± 0,01, mai bunã decât indicele de conductivitate termicã al cãrãmizilor Porotherm, fiind o opþiune viabilã pentru constructia unei case, cu un consum mic de energie. Materiale de izolare pentru pereþi exteriori Spuma de rãºinãWebertherm Ultra 22 (un derivat al bachelitei), este utilizatã pentru proprietãþile ei termoizolatoare, cu performanþe mai bune decât ale polisitirenului expandat fãrã grafit. Spuma de rãºinã are un coeficient de transfer termic de 0,022w/mk, rezistenþã bunã la foc, fiind certificatã energetic.

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

IZOLAÞII, ACOPERIªURI

REPERE Tencuieli termoizolante S-a observat în ultima perioadã o creºte a promovãrii tencuielilor termoizolatoare. Un perete cu rezistenþã termicã de 0,47 oferã o izolare termicã de nivel foarte slab. Dar, un strat de mortar gros de 2 cm este echivalentul a 1,5 cm de vatã mineralã bazalticã. Preþul unui mp de tencuilã termoizolantã este de cca 25euro, dar la acest preþ am putea izola o casã cu un strat de vatã mineralã bazalticã cu o grosime între 14 ºi 16cm. Iar, un start de 14 cm de vatã bazalticã are rezistenþa termicã, teoreticã, de 3,27, adicã, de 10 ori mai mare decat a tencuielii termoizolante! S-ar putea argumenta cã tencuiala ne protejeazã de igrasie, dar, fãrã o ventilaþie bunã, igrasia va apãrea oriunde. Totuºi, acest tip de tencuialã este mai bunã, comparativ cu o tencuialã obiºnuitã. Depinde dacã doreºti o tencuialã bunã sau o izolare mai bunã!

Un alt tip de material izolator creat dintr-un derivat de bachelitã este Phenoterm-ul, care are o conductivitate termicã de 0,017-0,018 w/mk ºi o plajã de temperaturã pentru utilizare între -196 ºi 130/250 (pentru o perioadã scurtã). La rândul sãu, BASF produce un material termoizolator asemãnãtor, numit Basotect. Dar, materialul utilizat cel mai frecvent în România este polistirenul expandat, probabil, pentru cã este mai ieftin. Ieftin ºi bun? Din informaþiile furnizate de specialiºti, reiese cã polistirenul nu are o rezistenþã termicã prea bunã la temperaturi mici, izoleazând bine doar la temperaturi mai ridicate. Iar, sistemul de prindere a plãcilor nu este dintre cele mai simple. Odatã cu avansul tehnologic s-a trecut la crearea de plãci de polistiren cu adaos de grafit. Astfel, s-au obþinut plãci cu un coeficient termic mai bun cu aproximativ 20%, comparativ cu plãcile de polistiren expandat, simple.

vata mineralã bazalticã. O investiþie bunã ar fi vata mineralã bazalticã de la Rockwool, ºi anume, sistemul de faþadã Frontrock MAX E Dual Density, cu o conductivitate termicã declaratã de 0,036W/mk ºi o resistenþã termicã de 3,30, la o grosime de 120mm, cu amortizare în 2 ani. Termoizolaþia cu vatã bazalticã funcþioneazã atât în anotimpul rece, cât ºi pe timpul verii, comparativ cu panourile de polistiren expandat care au o rezistenþã termicã mai scãzutã, iarna, vata mineralã bazalticã fiind mai cãutatã, comparativ cu polistirenul expandat. Însã, pentru izolaþia termicã exterioarã se pot utiliza ºi plãcile minerale izolatoare Multipor, de la YTONG, cu o duratã de viaþã de 50 de ani ºi o conductivitate termicã de 0,045, la o grosime de 125 mm. Valoarea rezistenþei termice este de 2,78, având un sistem de prindere facil, care protejeazã structura zidariei.

Un alt tip de plãci termoizolatoare din polistiren sunt cele din polistiren expandat cu poliuretan, care au un coeficient termic de 0,024/0,025 (W/ mK) în funcþie de grosime, comparativ cu plãcile de polistiren expandat ºi grafitat care are un coeficient de 0,032 W/mK. Dar, ar fi o alternativã financiarã mai bunã, la plãcile izolatoare de polistiren expandat ºi grafitat? Posibil. Alt material uzual utilizat în izolarea termicã a pereþilor exteriori, a mansardei ºi acoperiºului este

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

IZOLAÞII, ACOPERIªURI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

IZOLAÞII, ACOPERIªURI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

IZOLAÞII, ACOPERIªURI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

IZOLAÞII, ACOPERIªURI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

IZOLAÞII, ACOPERIªURI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

IZOLAÞII, ACOPERIªURI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

IZOLAÞII, ACOPERIªURI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

IZOLAÞII, ACOPERIªURI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

INSTALAÞII ELECTRICE, CLIMATIZARE, VENTILAÞIE Miruna Sorescu

Inovaþie în tehnologia frigului, elaboratã de studenþii clujeni Instalaþiile frigorifice ºi pompele de cãldurã sunt maºini termice care au rolul de a prelua cãldura de la un mediu având temperatura mai scãzutã ºi de a o ceda unui mediu având temperatura mai ridicatã. Acesta poate sã fie considerat cel mai simplu model de instalaþie frigorificã, deoarece nu conþine nici un element de naturã constructivã. Din acest punct de vedere poate sã fie asimilat cu o “cutie neagrã”. În rezolvarea acestei probleme au venit studenþii Universitãþii Tehnice din Cluj Napoca, aceia care au realizat o inovaþie la care vom face referire în prezentul articol.

De la sursa rece, la sursa caldã Mediul cu temperatura mai scãzutã, de la care se preia cãldurã, este denumit sursã rece, iar mediul cu temperatura mai ridicatã, cãruia i se cedeazã cãldurã, este denumit sursa caldã. Este cunoscut cã având capacitate termicã infinitã, temperaturile surselor de cãldurã rãmân constante chiar dacã acestea schimbã cãldurã. Conform principiului doi al termodinamicii, pentru transportul cãldurii, în condiþiile prezentate, este necesar ºi un consum de energie. În cazul instalaþiilor frigorifice, sursa rece se gãseºte sub temperatura mediului ambiant, iar procesul de coborâre a temperaturii sub aceastã valoare, este denumit rãcire artificialã. Pentru a putea sã preia cãldurã de la sursa rece, agentul frigorific trebuie sã aibã temperatura mai micã decât aceasta. În timpul preluãrii de cãldurã de la sursa rece, agentul frigorific se poate comporta în douã moduri diferite: - se poate încãlzi mãrindu-ºi temperatura; - poate sã-ºi menþinã temperatura constantã. Este evident cã menþinerea constantã a temperaturii agentului frigorific în timpul preluãrii de cãldurã, este posibilã numai în condiþiile în care se produce transformarea stãrii de agregare ºi anume vaporizarea. Schimbul de cãldurã la diferenþe finite de temperaturã este însoþit de ireversibilitãþi de naturã internã ºi cu cât diferenþele de temperaturã sunt mai mari, cu atât transferul termic este mai puþin eficient. Din aceastã perspectivã este preferabilã varianta cu schimbarea stãrii de agregare, cãreia îi corespunde o temperaturã constantã a agentului frigorific ºi o diferenþã de temperaturã constantã, care poate sã fie micºoratã prin soluþii tehnologice. În varianta fãrã schimbarea stãrii de agregare, pentru a absorbi mai multã cãldurã, este nevoie de o încãlzire mai pronunþatã a agentului frigorific, însoþitã ºi de creºterea diferenþei medii de temperaturã, faþã de sursa rece, deci de un caracter ireversibil mai accentuat.

Transferul termic dintre sursa rece ºi agentul frigorific, în condiþiile vaporizãrii celui din urmã, este caracterizat prin debite mult mai reduse decât în absenþa schimbãrii stãrii de agregare. Pentru a putea sã cedeze cãldurã sursei calde, agentul frigorific trebuie sã aibã temperatura mai mare decât aceasta. În timpul cedãrii de cãldurã cãtre sursa caldã, agentul frigorific se poate comporta, ca ºi în cazul interacþiunii termice cu sursa rece, în aceleaºi douã moduri diferite: - se poate rãci micºorându-ºi temperatura; - poate sã-ºi menþinã temperatura constantã. Este evident cã menþinerea constantã a temperaturii agentului frigorific în timpul cedãrii de cãldurã, este posibilã numai în condiþiile în care se produce transformarea stãrii de agregare ºi anume condensarea. Stabilirea valorii condensului Presiunea de condensare are o valoare mai ridicatã decât cea de vaporizare (pk>p0), deci în instalaþiile de acest tip, se consumã energie pentru creºterea presiunii vaporilor furnizaþi de vaporizator, unde s-au format preluând cãldurã de la sursa rece, pânã la presiunea din condensator, unde vor ceda cãldurã sursei calde. Acest proces se poate realiza într-o maºinã denumitã compresor, având tocmai rolul de a comprima vapori sau gaze, bineînþeles cu ajutorul unui consum de energie mecanicã. Existã ºi alte soluþii tehnice pentru realizarea comprimãrii vaporilor în instalaþii frigorifice sau pompe de cãldurã, utilizând însã energie termicã în locul celei mecanice.

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

INSTALAÞII ELECTRICE, CLIMATIZARE, VENTILAÞIE

Programele FRIG M, folosesc Turbo Pascal Programele ansamblului FRIG M, au fost prevãzute ºi cu câte un modul de prezentare graficã a proceselor de lucru din aparatele componente ale fiecãrei instalaþii frigorifice în parte. În acest scop a fost realizatã o unitate logicã independentã pentru transformarea sistemului de coordonate implicit al limbajului utilizat, Turbo Pascal, care are originea în colþul din stânga sus al ecranului, într-un sistem de coordonate mai uzual, având originea în colþul din stânga jos al ecranului monitorului. Acest proces se realizeazã automat în programe, fiind “invizibil” pentru utilizator. Includerea componentei grafice cu caracter pedagogic, permite însã utilizarea programului, în învãþãmânt.

Dacã vaporizatorul ºi condensatorul sunt schimbãtoare de cãldurã ºi prezintã o suprafaþã de transfer termic pentru asigurarea interfeþei dintre agentul frigorific ºi sursele de cãldurã, compresorul este o maºinã mai complexã din punct de vedere constructiv, cu piston în interiorul unui cilindru, cu ºurub, cu lamele culisante într-un rotor montat excentric faþã de stator, sau având alte construcþii. În toate aceste situaþii, comprimarea se realizeazã prin micºorarea volumului agentului de lucru antrenat. Existã ºi turbocompresoare, acestea având funcþionarea bazatã pe legile gazodinamicii. Dupã comprimare, vaporii de agent frigorific cedeazã cãldurã în condensator, sursei reci ºi condenseazã, la valoarea pk a presiunii, deci la sfârºitul procesului pãrãsesc aparatul schimbãtor de cãldurã în stare lichidã. Condensul, pentru a reveni în vaporizator trebuie sã-ºi micºoreze presiunea pânã la valoarea p0. Din punct de vedere energetic, destinderea se realizeazã cel mai eficient într-o maºinã special, numitã detentor. Aceasta are avantajul cã produce energie mecanicã, respectiv putere, capabilã sã compenseze o parte din consumul necesar pentru antrenarea compresorului. Din punct de vedere constructiv, detentorul este fie o maºinã cu piston într-un cilindru, fie una de tip rotativ, cu circulaþia radialã sau axialã a agentului frigorific. Indiferent de construcþie,

Produsul informatic este original în ansambul sãu prin concepþia ºi facilitãþile grafice ºi pedagogice pe care le oferã. Caracteristicile acestui software au fost bine apreciate la conferinþele naþionale ºi internaþionale la care au fost efectuate prezentãri ale programului. Prin numãrul foarte mare de cicluri frigorifice pe care le rezolvã, prin precizia de calcul ridicatã, ca ºi prin faptul cã se efectueazã calcule pentru patru agenþi frigorifici, inclusiv agenþi ecologici, produsul informatic FRIG M reflectã nivelul la zi, pe plan mondial, în modelarea ºi simularea ciclurilor frigorifice în regim staþionar. În prezent, programul este utilizat deja cu succes de cãtre studenþii secþiei de Maºini ºi Echipamente Termice ai Facultãþii de Mecanicã de la Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca, ceea ce constituie o prioritate naþionalã. Rezultatele calculelor termice efectuate permit investigarea comportãrii instalaþiilor frigorifice în diverse condiþii de lucru. Pot fi efectuate atât analize energetice cât ºi analize exergetice comparative ale performanþelor ciclurilor frigorifice, susþine Mugur Balan, profesor al Universitãþii Tehnice din Cluj Napoca.

Agentul frigorific la p0, în stare lichidã, intrã în vaporizator, unde absoarbe cãldurã de la sursa rece, vaporizeazã ºi apoi pãtrunde în compresor, iar în continuare funcþionarea instalaþiei se realizeazã prin parcurgerea în continuare a celor patru aparate. Procesele de lucru care se desfãºoarã în acestea, respectiv vaporizare, comprimare, condensare ºi destindere, alcãtuiesc împreunã ciclul termodinamic inversat, dupã care funcþioneazã instalaþiile frigorifice ºi pompele de cãldurã. În consecinþã, instalaþiile frigorifice ºi pompele de cãldurã au în componenþã cel puþin patru elemente componente: vaporizator , compresor, condensator ºi detentor.

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

INSTALAÞII ELECTRICE, CLIMATIZARE, VENTILAÞIE Nora Marin

Industria nuclearã din România e pe roºu, dar susþine un proiect în Ungaria!

Industria nuclearã din România susþine proiectul noii centrale nucleare Paks II din Ungaria, cu douã unitãþi tip VVER 1200, considerând cã decizia privind realizarea proiectului este crucialã în contextul pregãtirii înlocuirii vechilor unitãþi nucleare VVER-440 Model V213 (4 x 500 MW), care urmeazã a fi retrase din funcþiune în intervalul 2032 - 2037, potrivit unui comunicat al Forumului Atomic Român (ROMATOM). Susþinerea este utilã României, din perspectiva realizãrii unei politici europene energetice unitare. Dar, gândind la stadiul dezvoltãrii Centralei de la Cernavodã, toatã lumea considerã cã ar fi fost mai bine sã ne concentrãm eforturile în acea direcþie.

Anchetã a Comisiei Europene Oricum, pentru a rãspunde þintei Comisiei Europene de reducere cu 40% a gazelor cu efect de serã, industria nuclearã din România, în consens cu industria nuclearã europeanã, este pe deplin conºtientã de necesitatea unui program major de investiþii care sã înlocuiascã vechile capacitãþi de producþie, poluante ºi cu eficienþã redusã. Mixul energetic trebuie sã fie o alegere echilibratã prin care diversitatea ºi neutralitatea tehnologicã sã joace un rol semnificativ în atingerea obiectivelor UE, asigurarea securitãþii energetice la nivel naþional ºi regional, atingerea þintelor de reducere a emisiilor de carbon ºi menþinerea preþului energiei la cote suportabile pentru populaþie. De aceea, ROMATOM sprijinã dezvoltarea noilor unitãþi nuclearoelectrice de la Paks II ºi va continua sã susþinã proiectele noi de centrale nuclearoelectrice din Europa, care vor utiliza tehnologii nucleare sigure, fiabile ºi verificate. Dupã cum se ºtie, la finele anului 2014, Ungaria a încheiat un contract pentru lucrãri de inginerie, procurare ºi construcþie (IPC), pentru realizarea a douã noi unitãþi nucleare de tip VVER-1200 la Paks, avându-se în vedere înlocuirea celor patru blocuri vechi, tip VVER-440, care urmeazã a fi retrase din funcþiune în perioada 20322037. Proiectul este în faza de pre-construcþie, în prezent desfãºurându-se activitãþi pentru autorizare ºi proiectare. Referitor la acest proiect, Comisia Europeanã

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

a început în ultima parte a anului 2015 investigaþii privind un posibil ajutor de stat, lansând în acest sens o procedurã de consultare publicã, deschisã pe intervalul 12 ianuarie-12 februarie 2016. Îi ajutãm pe unguri sã fie mai buni ca noi! Forumul Atomic Român (ROMATOM), prin poziþia transmisã Comisiei Europene la data de 12 februarie 2016, în cadrul procesului de consultare publicã privind centrala nuclearã Paks II din Ungaria, susþine dreptul Statelor Membre de a-ºi alege mixul energetic adecvat pentru atingerea þintelor de decarbonizare. Prin cele douã noi unitãþi nucleare, Ungaria îºi va atinge þintele de reducere a emisiilor de carbon, în combinaþie cu utilizarea surselor regenerabile, asigurând securitatea energeticã, creºterea PIB-ului la nivel naþional, creºterea economicã la nivel regional, crearea de noi locuri de muncã, conservarea ºi transferul cunoºtinþelor specifice industriei nucleare.

INSTALAÞII ELECTRICE, CLIMATIZARE, VENTILAÞIE ROMATOM remarcã securitatea nuclearã ºi fiabilitatea centralelor de tip VVER, acestea funcþionând în Uniunea Europenã în þãri ca Bulgaria, Republica Cehã, Finlanda, Slovacia ºi Ungaria. “Este un fapt binecunoscut cã industria nuclearã europeanã are capacitatea ºi experienþa necesarã pentru a asigura combustibilul nuclear necesar acestui tip de reactor, eliminând dependenþa de o singurã sursã”, precizeazã ROMATOM, într-un comunicat. În România, rolul energiei nucleare este semnificativ în protecþia mediului, douã unitãþi nucleare de la Cernavodã contribuind la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu circa 12 milioane de tone CO2/an, care altfel s-ar produce prin arderea combustibililor fosili. Totodatã, aportul energiei nucleare prin construirea a douã noi unitãþi la Cernavodã consolideazã securitatea energeticã la nivel naþional ºi regional. În prezent, cele 130 de reactoare nucleare, existente în 14 dintre statele membre, genereazã aproximativ 30% din electricitatea produsã la nivelul Uniunii Europene, reprezentând 50% din electricitatea cu emisii reduse de carbon, la nivelul UE. Þinte europene Rezoluþia Parlamentului European din decembrie 2015 constatã cã ”în 2014, energia nuclearã a reprezentat 27% din mixul energetic al Uniunii Europene (UE), asigurând peste jumãtate din întreaga energie cu emisii reduse de dioxid de carbon’, semnalând faptul ‘cã 130 din 132 de centrale nucleare din UE urmeazã sã fie dezafectate pânã în 2050, provocând un gol uriaº de energie de bazã ºi cu emisii reduse de dioxid de carbon în mixul energetic european”.

Rezoluþia ”recunoaºte cã unele state membre au ales sã renunþe la energia nuclearã, în timp ce altele iau în considerare dezvoltarea de noi centrale nucleare pentru a reuºi sã realizeze obiectivele europene ºi naþionale legate de energie ºi climã”, solicitând Comisiei sã ofere cadrul care, în acord cu normele pieþei interne ºi din domeniul concurenþei, sã permitã statelor membre sã construiascã noi centrale nucleare dacã doresc aceasta. ROMATOM s-a constituit la data de 10 ianuarie 2001, când 14 companii, cu capital privat sau de stat, precum ºi douã asociaþii non-guvernamentale, au decis constituirea Forumului Atomic Român. În prezent, ROMATOM numãrã peste 30 de membri. Asociaþia are drept scop promovarea utilizãrii în scopuri paºnice a energiei nucleare în România ºi susþinerea programului nuclear naþional, precum ºi coordonarea tuturor activitãþilor asumate prin aderarea ºi participarea Asociaþiei la FORATOM, Forumul Atomic European.

Dar, noi!? Din pãcate, extinderea capacitãþilor nucleare în România stau sub semnul întrebãrii. Iniþial, investiþiile de la Centrala de la Cernavodã trebuiau sã fie finanþate de statul român ºi sã se deruleze împreunã cu partea canadianã, de la Candu. Toatã lumea ºtie cã acest proiect a fost abandonat, acum ani de zile. Mai mult, de ceva vreme, se vorbeºte chiar de adoptarea altor soluþii decât Candu, cunoscutã drept cea mai sigurã din lume. Profitând de ocazie, guvernul chinez a aruncat nada spre Bucureºti, propunând finanþarea ºi executarea lucrãrilor de execuþie ºi punere în funcþiune a centralelor 3 ºi 4 de cãtre specialiºti coordonaþi de Pekin, dar ºi acest parteneriat scârþâie, aºa cum scârþâie ºi reactorul 1, care mai are puþin de trãit, dar ºi reactorul 2. Situaþia nu pare a se îmbunãtãþi prea curând, de vreme ce nu sunt bani de investiþii. Desigur, parteneriatul la care s-a angajat România, în sprijinul pãrþii maghiare este cât se poate de util, din perspectivã europeanã. Dar, se vede treaba cã, în timp ce ne îngrijim de alþii, propria ogradã pare lãsatã de izbeliºte.

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

INSTALAÞII ELECTRICE, CLIMATIZARE, VENTILAÞIE

1 00

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

INSTALAÞII ELECTRICE, CLIMATIZARE, VENTILAÞIE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 01

INSTALAÞII ELECTRICE, CLIMATIZARE, VENTILAÞIE

1 02

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

INSTALAÞII ELECTRICE, CLIMATIZARE, VENTILAÞIE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 03

INSTALAÞII ELECTRICE, CLIMATIZARE, VENTILAÞIE

1 04

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

INSTALAÞII ELECTRICE, CLIMATIZARE, VENTILAÞIE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 05

INSTALAÞII ELECTRICE, CLIMATIZARE, VENTILAÞIE

1 06

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

INSTALAÞII ELECTRICE, CLIMATIZARE, VENTILAÞIE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 07

INSTALAÞII ELECTRICE, CLIMATIZARE, VENTILAÞIE

1 08

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

INSTALAÞII ELECTRICE, CLIMATIZARE, VENTILAÞIE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 09

INSTALAÞII ELECTRICE, CLIMATIZARE, VENTILAÞIE

1 1 0

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

INSTALAÞII ELECTRICE, CLIMATIZARE, VENTILAÞIE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 1 1

INSTALAÞII ELECTRICE, CLIMATIZARE, VENTILAÞIE

1 1 2

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 1 3

INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII Miruna Sorescu

Performerii

materialelor instalaþiilor sanitare Sistemele de alimentare cu apã au fost utilizate de cele mai vechi civilizaþii. De pildã, primul sistem de alimentare cu apã cu canale din piatrã a fost construit în Assiria în anul 2000 î.e.n., în China se utilizau conducte din bambus pentru alimentarea cu apã, iar în Grecia ºi în Africa de nord se utilizau tuburi din lut ars. Însã cele mai faimoase sisteme de conducte din antichitate erau apeductele romane: Roma dispunea în anul 300 î.e.n. de 12 apeducte care însumau aproximativ 150 milioane de litri de apã potabilã. Cel mai lung apeduct, Aqua Martia, avea o lungime de 80 km. De atunci ºi pânã în prezent, sistemele sanitare au cunoscut o evoluþie deosebitã.

Moda vine din Italia Piaþa localã a materialelor pentru bãi ºi spaþii sanitare a înregistrat o dezvoltare semnificativã în ultimii ani, chiar în contextul contracþiei permanente a sectorului de construcþii, în special datoritã proiectelor de renovare întreprinse de clienþi. Premisele pentru partea a doua a anului 2016 sunt însã, mult mai bune, având în vedere revenirea domeniului rezidenþial ºi a construcþiilor comerciale ºi clãdiri de birouri. Astfel, dupã ce în 2014 s-a înregistrat o stabilizare valoricã a pieþei de plãci ceramice, în 2015 aceste valori au crescut cu 10%, iar anul acesta specialiºtii prognozeazã o creºtere cu 5%, la fel ca ºi pe segmentul obiectelor sanitare.

1 1 4

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII AVA Ceramica este cel mai inovator brand al producatorului italian de plãci ceramice La Fabricca ºi a adus în premierã, în România, seriile din gama Extraordinary Size (plãci ceramice de dimensiuni foarte mari: 320×160; 240×120 cm). Ele au fost prezentate în premierã la Târgul Internaþional de plãci Ceramice Cersaie de la Bologna la sfârºitul anului trecut. Plãcile reproduc cu maximã fidelitate, graþie noilor tehnologii, clasicele pietre precum marmura toscanã, bazaltul, onyxul, dar ºi materialele mai moderne ca teracota, cimentul, betonul, îmbinând clasicul sofisticat cu modernul metropolitan si Keramag Design, brandul de lux al grupului de producãtori europeni de obiecte sanitare Sanitec Kolo, a fost prezentat pentru prima oarã în Banatului cu ocazia InspiraCity. Brandul adunã doar colecþii semnate de designeri contemporani: Antonio Citerio, Bernd Brohammer, Cornelia Thies, Michael Schmidt ºi Robin Platt. Formele colecþiilor sunt arhitecturale, geometrice, simple ºi clare, dar în acelaºi tip naturale ºi pline de emoþie. Bãi din colecþii semnate de designeri care au produse expuse la Pompidou Paris, plãci ceramice de mari dimensiuni, care nu îþi îmbracã doar locuinþa în textura doritã, ci permit ºi reprezentarea câte unui design grafic special sau textile pentru casã realizate cu generaþia nouã de sisteme de print digital. Piastrelle este unul dintre cei mai specializaþi furnizori de materiale pentru finisaje în constructii ºi amenajãri interioare din România. În prezent compania are showroom-uri în Bucureºti, Cluj, Braºov, Arad, Iaºi ºi Timiºoara, iar misiunea Piastrelle este de a deveni furnizor de lifestyle ºi design inovativ pentru case cu personalitate. Piatra naturalã, la loc de cinste Piaþa autohtonã de amenajãri interioare se modificã în mod constant, anul acesta urmând a câºtiga teren materialele cu aspect cât mai natural, ceea ce ar putea determina, la rândul sãu, o creºtere semnificativã a vânzãrilor de piatrã naturalã, în special de travertin ºi marmurã, potrivit estimãrilor Cristinei Liþoiu de la compania Carrara Design Mar., companie cu o cifrã de afaceri de 800.000 euro, pe an. Potrivit specialiºtilor, se pare cã piatra naturalã, în special travertinul ºi marmura, vor fi materialele vedetã ale anului 2016, acestea fiind preferate în nunaþe relaxate ºi calde.

O revenire în forþã O altã firmã care s-a impus pe piaþã este Delta Studio, care vrea sã se extindã anul acesta, prin inaugurarea a trei magazine în oraºe din centrul ºi vestul þãrii, dupã la sfârºitul lunii decembrie 2015 au deschis un magazin la Chiºinãu. Ideea lui Dragoº Bonea, directorul general al companiei, este simplã: acesta vrea sã revinã în oraºele mari, unde au avut magazine înainte de crizã, dar sã revinã pe un nou concept. Practic, Delta Studio este specializat în amenajãri interioare, oferind produse care pornesc de la ceramicã ºi instalaþii sanitare din import, pânã la mobilã, produsã în fabrica proprie, la Piatra Neamþ. Interesant este ºi faptul cã, în septembrie 2008, înainte de criza economicã, Delta avea o reþea de peste 30 magazine ºi o cifrã de afaceri de aproximativ 50 milioane de euro. Acum, Delta Studio s-a concentrat pe un nou tip de business, în care sunt vizaþi clienþii cu venituri mari, care au parte ºi de consilierea unui arhitect. O investiþie de 1,9 milioane euro Producãtorul de plãci ceramice Sanex, din grupul Lasselsberger, a finalizat recent, o investiþie de 1,9 milioane de euro, într-o nouã fabricã în Cluj Napoca. Proiectul, început în urmã cu 10 luni, a fost co-finanþat cu fonduri nerambursabile de aproape 0,7 milioane de euro, acordate de Guvernul Norvegiei.Noua fabricã este dotatã cu echipamente care îi vor permite companiei sã îºi îmbunãtãþeascã activitaeta ºi sã reducã poluarea, dar va reduce ºi consumul de gaze naturale cu 18%.Odatã cu finalizarea acestui proiect de anvergurã, Sanex devine unul dintre producãtorii locali care adoptã ºi sprijinã un model de business eco-

logic ºi responsabil, a anunþat, într-un comunicat de presã, Peter Molnar, directorul general al Sanex. Sanex a avut în 2014 un profit net în valoare de 5,6 milioane lei ºi este producãtorul brandului Cesarom, având aproximativ 470 angajaþi. Record! A fost încheiat cel mai mare contract de furnizare ceramicã Un alt jucãtor puternic de pe piaþã îl reprezintã Pazo Group, care este reprezentantul certificat în România al concernului Marazzi, ce cuprinde 11 branduri de ceramicã ºi obiecte sanitare Hatria, divizii ale grupului Marazzi, fiiind singurul din Europa de Est ce are acces la toate aceste branduri. Pazo Group a devenit un furnizor complet de servicii pe aceastã piaþã, de la consultanþã la management de proiect ºi pânã la servicii de montaj. La ora actualã, din grupul de firme Pazo Group fac parte ºi companiile ”Hidrotek International”, care este reprezentant certificat Jacuzzi în România ºi ”Terraform”, care asigurã servicii de montaj pentru toate tipurile de pardoseli. Recent, Pazo Group a încheiat cel mai mare contract de furnizare ceramicã din România, cu compania Mivan-Kier, pentru construcþia a 11 mall-uri Liberty ºi Tiago, însumând peste 245.000 metri pãtraþi, contract ce depãºeºte valoarea de 8,8 milioane euro, potrivit reprezentanþilor companiei. Totodatã, Pazo Group este furnizor în peste 70% din proiectele imobiliare majore din România, ca de exemplu proiectele din Bãneasa (3000 de unitãþi locative, proiect în valoare de 1,2 miliarde euro) ssau Central Park (474 apartamente, proiect în valoare de 100 milioane euro), etc.

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 1 5

INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII

1 1 6

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 1 7

INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII

1 1 8

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 1 9

INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII

1 20

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 21

INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII

1 22

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 23

INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII

1 24

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 25

INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII

1 26

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 27

INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII

1 28

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 29

INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII

1 3 0

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 3 1

INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII

1 3 2

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 3 3

INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII

1 3 4

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 3 5

TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI Maria Demetriad

Piaþa sticlei decorative a crescut cu 13%

În ultimii ani, sticla cu valoare adãugatã este tot mai mult folositã la interior, atât în sectorul rezidenþial, cât ºi în cel non-rezidenþial. Astfel, potrivit unui studiu realizat recent de Saint-Gobain Glass România, liderul pieþei locale de profil, consumul de sticlã decorativã de interior ºi de oglinzi a crescut cu aproximativ 13% în ultimii ani, în timp ce procentul sticlei float utilizatã la interior este în scãdere.

Sticla ”float” rãmâne în top Deºi sticla clarã (float), ocupã în continuare cel mai mare procent din consumul de sticlã de interior, cu aproximativ 67%, în ultimii trei ani s-a înregistrat o creºtere semnificativã ºi pe segmentul celei de design ºi a oglinzilor. Tendinþa este de a construi designul interior în deplin acord cu natura, prin intermediul unor produse revoluþioare care pot oferi atât confortul, cât ºi frumuseþea de care are nevoie interiorul unei case. Iar, dacã acum trei ani, sticla float ocupa aproximativ 80% din consumul total de sticlã de interior, în prezent aceasta ocupã aproximativ 67%, 30% din consum fiind reprezentat de sticla decorativã ºi de segmentul de oglinzi.

1 3 6

Printre principalele categorii de produse pentru care se utilizeazã sticla decorativã sau oglinzile, în sectorul non-rezidenþial, se regãsesc uºile, balustradele, partiþionãrile (pereþi despartitori), scãrile, placãrile ºi compartimentãrile. În ceea ce priveºte sectorul rezidenþial, sticla lãcuitã, de exemplu, este utilizatã în special pentru placãri de mobiler ºi decoraþiuni, culorile preferate în acest sens fiind albul pur, negrul intens sau roºul. Placãrile ºi partiþiile din sticlã la interior au cunoscut o creºtere în perioada 2008-2010, când piaþa de construcþii din România a înregistrat un avans semnificativ. Mai mult decât atât, accesul la informaþie ºi dorinþa arhitecþilor de a construi sustenabil utilizând materiale care sã ofere confortul necesar, dar ºi un design inovativ au contribuit la creºterea suprafeþelor vitrate ºi în interiorul locuinþelor.

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI compania executã cu tehnologie de vârf orice tip de lucrare pe bazã de sticlã sau elemente vitrate. Recunoaºterea pe piaþa româneascã vine, atât din calitatea procesãrii, cât ºi din materialele de calitate perfectã furnizatã de furnizori de renume, precum Saint Gobain (sticlã ºi oglinzi), Extruplast, Alumil (profile). Iar, unul dintre segmentele în care compania a cunoscut o apreciere rapidã din partea pieþei îl reprezintã execuþia de lifturi din sticlã sau lifturi vitrate.

Iar, dupã stagnarea din perioada crizei, acum, se înregistreazã din nou o creºtere ºi pe acest segment. Ce determinã creºterea consumului sticlei de interior? Studiul Saint-Gobain Glass a mai arãtat cã majorarea consumului de sticlã de interior ar putea fi determinatã de creºterea producþiei de mobilier dedicat pieþei interne ºi a celei de export, dar ºi de soluþiile inovatoare pentru aplicaþiile din sticlã (obiecte sanitare, totem-uri publicitare etc). Potrivit datelor, în urmãtoarea perioadã, se estimeazã cã se va observa o creºtere a utilizãrii sticlei decorative, în special în fabricarea mobilierului, în sectorul placãrilor pe segmentul amenajarilor de bãi ºi bucãtarii, precum ºi în utilizarea sticlelor decorative arhitecturale pentru pereþi despãrþitori, cabine de duº ºi partiþionãri.

am început cu certitudine sã avansãm în ceea ce priveºte design-ul ºi bunul gust. Clãdiri moderne de birouri, instituþii publice, mall-uri ºi centre comerciale: peste tot, estetica arhitecturalã este elementul care te ajutã sã comunici corect imaginea pe care o doreºti, atrãgând clientela. O nouã modã: lifturile vitrate Procesatorul de sticlã Securit SA se remarcã prin experienþa a 25 de ani de proiecte pe piaþa româneascã, cu cele mai diverse aplicaþii ale sticlei de calitate superioarã. De la placãri cu sticlã, geamuri, compartimentãri, parbrize, oglinzi sau mobilier din sticlã, pânã la balustrade, pardoseli, vitrine, uºi ori copertine vitrate,

Dupã un sfert de secol de performanþã în tot ce înseamnã sticlã, design-ul de lifturi din sticlã ºi elemente decorative vitrate era pasul urmãtor logic în a servi clienþii ce vor sã facã diferenþa în imagine ºi în confortul vizitatorilor. Un lift de sticlã oferã eleganþã ºi o priveliºte panoramicã în interiorul oricãrei clãdiri sau centru comercial. Mega Mall sau Bãneasa Mall sunt exemple reprezentative pentru proiectele de cabine de lift vitrate, ca sã enumerãm doar douã locaþii cu un flux de sute de mii de vizitatori pe sãptãmânã. Performanþele unei locaþii destinate publicului sunt legate direct de viziunea spaþiilor cu utilizare colectivã, de atractivitatea designului ºi elementelor vizuale arhitecturale. Soluþiile procesatorului de sticlã se pliazã tocmai spre a servi acestor scopuri, pe criterii de eficienþã ºi competitivitate. Atunci când ne gândim la un lift de sticlã, ne imaginãm un cub transparent, însã adevãrul este cã soluþiile arhitecþilor ºi tehnologilor se remarcã prin personalizare individualã, în design-ul ºi îmbinãrile elementelor de sticlã. Iar, de aici, încã un câºtig pentru toatã piaþa ºi toþi jucãtorii.

Segmentarea pieþei În ceea ce priveºte consumul de sticlã de interior, analiza Saint-Gobain Glass a arãtat cã sectorul non-rezidenþial (clãdiri de birouri, ansambluri comerciale), utilizeazã aproximativ 70% din aceasta, în timp ce, în sectorul rezidenþial se utilizeazã 30%. Dacã ne referim la sectorul rezidenþial, sticla este utilizatã în proporþie de 80% pentru uºi interioare, doar 20% fiind folositã pentru mobilier, pereþi ºi alte decoruri. În sectorul non-rezidenþial, procentul utilizãrii sticlei la amenajãrile de interior creºte la aplicaþii precum partiþii, scãri, pereþi din sticlã, ajungând la aproximativ 90% din totalul utilizat. Dacã în România nu avem încã prea mulþi zgârie-nori, în adevãratul sens al cuvântului,

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 3 7

TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI

Nora Marin

Rulourile,

trendy ºi ingenioase Rulourile de zi ºi noapte sunt ingenioase, trendy, adaptabile la orice mediu de locuit ºi, nu în ultimul rând, conferã o libertate de alegere pe care, cu siguranþã, clienþii firmei dumneavoastrã o vor aprecia. Dar, dacã nu v-aþi hotãrât asupra unui tip de rulou de umbrire interioarã, pe care sã îl propuneþi clienþilor, datoritã faptului cã observaþi diferenþe notabile între zi ºi noapte, rulourile ”Zi ºi Noapte” sunt alegerea perfectã. Iatã de ce: Trei efecte benefice Structural ºi ca mod de acþionare, rulourile ”Zi ºi Noapte” sunt identice cu rulourile clasice. Cu toate acestea, ele propun o suprapunere ingenioasã de fâºii textile semitransparente ºi obscurizate, care pot, prin derulare, sã se suprapunã complet (efect de noapte), parþial (efect neutru) sau deloc (efect de zi). Fâºiile textile folosite pentru rulourile tip ”Zi ºi Noapte”, deºi par construite din douã materiale complet diferite: unul gros ºi greoi, ecranant ºi obscurizant, ºi altul subþire ºi diafan, nu suferã mecanic în mod diferit. Rezistenþa la tracþiune, dar ºi la expunerea la soare este identicã, în cazul fâºiilor groase ºi a celor subþiri, deci nu veþi avea de suferit prin exploatarea acestora.

1 3 8

Rulourile ”Zi ºi Noapte” sunt o alegere inteligentã pentru garsoniere sau spaþii de locuit multifuncþionale. Camera de zi a clientului este locul în care doarme, lucreazã ºi ia principalele mese ale zilei. Deci, puteþi propune rulourile de zi ºi noapte. Clientul nu va trebui sã renunþe la lumina zilei, dar nici nu îi va fi tulburat somnul, de primele raze de soare. Alegând rulourile tip ”Zi ºi Noapte” faceþi un pas înainte în decorarea inteligentã ºi foarte ºic a locuinþei beneficiarului, indiferent de dimensiunile camerelor acestuia. Mai mult, rulourile de zi ºi noapte sunt versatile prin modul de montare, ceea ce le face compatibile cu majoritatea tipurilor de ferestre din spaþiile rezidenþiale ºi de birouri. Sunt disponibile în versiunea cu casetã, dar ºi în versiunea de derulare liberã, caz în care sunt montate pe rama ferestrei, pe perete, sau chiar ºi pe tavan. Aºadar, nu ezitaþi, propuneþi acest tip de rulouri de umbrire interioarã din gama ”Zi ºi Noapte”. Ele vor asigura cãldura ºi lumina în zilele rãcoroase, dar ºi rãcoarea ºi obscurarea în zilele toride.

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI Jaluzelele plisate tip Clic Jaluzelele plisate tip Clic sunt o soluþie modernã la care apeleazã un numãr din ce în ce mai mare de clienþi. Motivul? Libertatea de exploatare, protecþia totalã, curãþarea uºoarã ºi, nu în ultimul rând, adaptarea la cele mai populare dimensiuni de ferestre. Aceasta, pentru cã jaluzelele plisate Clic sunt un sistem de culisare pentru jaluzele verticale, care inoveazã modul de derulare. Jaluzelele clasice se deruleazã într-o singurã direcþie, de cele mai multe ori caseta fiind montatã în partea superioarã, cu paletele jaluzelelor strângându-se în partea superioarã. Nu e cam plicitisitor? De ce nu s-ar trage, de pildã jaluzelele ºi în jos, dar ºi în sus? De ce poziþia ”jumãtate- deschis” trebuie sã descopere neapãrat jumãtatea inferioarã a ferestrei? Sunt întrebãri logice, la care jaluzelele plisate tip Clic rãspund cu brio. Sistemul de acþionare al jaluzelelor plisate Clic se face prin doi fluturi care au rol de cheie. În poziþia liberã, aceºtia permit culisarea jaluzelelor în sus sau în jos, din locul pe care îl doreºte clientul. În poziþia fermã, ele închid cu un ”clic” poziþia în care sunt lãsate jaluzelele, împiedicând culisarea acestora. Pentru cã sunt o soluþie polivalentã de umbrire interioarã, jaluzelele plisate Clic sunt adaptate perfect ºi la situaþia ferestrelor de mansardã ºi a luminatoarelor. Culisarea parþialã, indiferent de poziþie, poate sã creeze efecte de luminã în ziua de lucru, ºi de umbrã, în cea de odihnã, fãrã sã stinghereascã ºi mai ales, fãrã sã punã pe cel care se aflã în încãpere în faþa faptului împlinit, fie cã existã luminã orbitoare, fie umbrã deplinã. Sistemul de culisare este foarte fest, ceea ce înseamnã cã beneficiarul nu trebuie sã se teamã de uzura în exploatare a jaluzelelor plisate clic. Efectul de acordeon al acestora nu pune presiune suplimentarã în partea derulatã, nu permite deformarea mecanicã pe termen mediu sau lung ºi, mai ales, nu împiedicã utilizarea similarã jaluzelelor clasice.

Rulourile de ecranare Dintre toate soluþiile de umbrire exterioarã, poate ce mai neglijatã este cea a rulourilor de ecranare. Acest fapt poate lucra în favoarea beneficiarilor dumneavoastrã, atunci când doriþi sã propuneþi o soluþie de umbrire exterioarã, nu numai ineditã, dar ºi foarte eficientã. Rulourile de ecranare au scopul primar de a regla transferurile prea bruºte de cãldurã ºi luminã. Dacã iritã capriciozitatea vremii, sau dacã beneficiarul doreºte sã fie cel sau cea care controleazã temperatura, rulourile de ecranare sunt o soluþie idealã, mai ales în cazul caselor izolate ºi a celor care sunt înconjurate de spaþiu verde sau al magazinelor ori a intrãrilor de firme care nu sunt prevãzute cu apãrãtori tip streaºinã. Ingeniozitatea rulourilor de ecranare e doveditã de procesul tehnologic care stã la baza confecþionãrii lor. Pânza folositã pentru rulourile de ecranare este deosebit de rezistentã, nu numai la condiþiile atmosferice, dar ºi la foc ºi praf. În plus, efectul de ecranare înseamnã cã 80-90% din intensitatea soarelui este reþinutã ºi nu va influenþa temperatura doritã la interior. Sã nu uitãm nici faptul cã aceste rulouri de ecranare sunt, de asemenea, optime pentru evitarea efectului de serã: sunt ºi un veritabil scut pentru umezealã. Acelaºi efect de scut este dovedit ºi de rezistenþa la vânt. Finisarea cu bandã inferioarã de aluminiu uºor permite montarea festã a benzii în cadru, ceea ce înseamnã cã rulourile de ecranare nu vor bate în fereastrã, la cea mai micã adiere de vânt, dar nici în cazul furtunilor cu ploaie. Foarte eficiente sunt rulourile de ecranare pentru spaþiile în care se aflã televizorul sau laptopul clienþilor dumneavoastrã. Efectul de scut mai sus menþionat, înseamnã în primul rând cã lumina nu se va strecura prin aceste rulouri ca sã se reflecte în ecran. Dacã încã aveþi dubii despre rulourile de ecranare, iatã o veste bunã pentru dumneavoastrã. Rulourile de ecranare sunt disponibile în cele mai variate formate ºi echipãri. În cadru clasic sau cadru de aluminiu, în acþionare manualã sau electricã, ba chiar ºi cu incorporarea în casetã a unui senzor meteo. Aþi uitat rulourile de ecranare deschise ºi este o zi canicularã? Nicio problemã, clientul nu se va întoarce într-o casã supraîncãlzitã ºi neaerisitã. Dimpotrivã, începe o vijelie? E ultimul lucru la care sã vã gândiþi, rulourile de ecranare inteligente se vor derula în poziþie ”complet desfãcut” chiar ºi când angajaþii firmei sau beneficiarul dumneavoastrã se aflã în vacanþã!

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 3 9

TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI

1 4 0

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 4 1

TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI

1 4 2

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 4 3

TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI

1 4 4

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 4 5

TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI

1 4 6

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 4 7

TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI

1 4 8

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 4 9

TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI

1 50

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 51

TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI

1 52

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 53

MATERIALE DE CONSTRUCÞII Miruna Sorescu

Piaþa materialelor de construcþii

creºte cu 10%

Piaþa materialelor de construcþii îºi pãstreazã trendul ascendent, tendinþã care s-a reflectat încã din ultimii trei ani, dupã cum susþin întreprinzãtorii mici ºi mari, a cãror vânzãri cresc pe toate segmentele, de la ciment ºi cãrãmidã, pânã la materiale de finisaj, cum ar fi vopselele sau tencuiala decorativã. pe baza unor fundamente mai solide decât cele de pânã acum. Probabil cã , odatã cu stabilizarea cererii vor exista ºi majorãri de preþ. Cifrele înregistrate de Cemacon, la sfârºitul anului 2015, sunt mai mult decât sugestive: cifra de afaceri de 67,9 milioane de lei, un profit net de peste 13 milioane lei ºi vânzãri cu 26% mai mari faþã de 2014, potrivit unui comunicat al companiei, care aratã cã rezultatele financiare se datoreazã vânzãrii de blocuri ceramice, precum ºi finalizãrii procesului de restructurare financiarã.

Factori de favorizare Acest lucru se datoreazã ºi contextului ultimilor ani, care a fost favorabil pentru acest sector, cu preþuri mai moderate la combustibili ºi alte materii prime, ceea ce a permis ieftinirea costurilor în domeniul construcþiilor. Practic, transporturile mai ieftine dar ºi costurile mai mici de producþie au dus la un boom al pieþei, care a dus la o mulþime de oferte din ce în ce mai avantajoase pentru clienþi dar ºi pentru producãtori. Un alt aspect important înregistrat pe aceastã piaþã a fost dezvoltarea vânzãrilor online, odatã cu apariþia site-urilor specializate în vânzarea acestor produse. Ultimele studii reflectã faptul cã, în ceea ce priveºte comerþul electronic cu materiale de construcþii, acesta a înregistrat o creºtere de 20%, în ultimii doi ani. Practic, românii cumpãrã, în medie, materiale de construcþii în valoare de peste 3 miliarde de euro pe an. Aproximativ 1,5% din aceastã valoare este reprezentatã de tranzacþiile pe internet! Pentru acest an, specialiºtii din domeniu spun

1 54

cã preþurile materialelor de zidãrie vor rãmâne la nivelul celor de anul trecut. Contextul pieþei locale de construcþii din acest an este prognozat sã fie unul similar cu cel din anul 2015, piaþa urmând sã-ºi menþinã ritmul de creºtere cu 10%, iar sectorul rezidenþial va rãmâne principalul motor al creºterii, acesta fiind în strânsã legãturã cu accesul la finanþare ºi condiþiile derulãrii programului ”Prima casã”. Bãtãlia pentru acapararea cotei de piaþã Liviu Stoleru, director general ºi preºedinte CA al Cemacom (CEON) a declarat recent, într-o conferinþã de specialitate cã, la nivelul producãtorilor ”vor continua eforturile pentru acapararea de cotã de piaþã, prin pãstrarea unui nivel al preþurilor de vânzare similar cu cel din 2015, cu un mazxim de creºtere de 1-2%, odatã cu lansarea unor campanii comerciale ºi de marketing, pentru impulsionarea vânzãrilor”. În opinia acestuia, piaþa de cãrãmidã din România îºi va pãstra ratele de creºtere moderatã de minim 10% pe an ºi în urmãtorii ani,

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

“Creºterea vânzãrilor Cemacon a avut la bazã majorarea capacitãþii de producþie prin redeschiderea liniei de la Zalãu, consolidarea poziþiei pe piaþa din Transilvania ºi politica de vânzare þintitã cãtre distribuitori ºi clienþii mici ºi mijlocii, împreunã cu abordarea clienþilor din zona ruralã”, se mai aratã în comunicat. În 2016, Cemacon ºi-a propus creºterea cifrei de afaceri cu minimum 10%, consolidarea cotei de piaþã, valorificarea activelor neproductive deþinute, continuarea strategiei de îmbunãtãþire a portofoliului ºi a ofertei comerciale.

MATERIALE DE CONSTRUCÞII Producãtorii de BCA trag un semnal de alarmã Nu la fel de optimiºti sunt însã producãtorii de BCA, care atrag atenþia asupra problemelor care derivã din cadrul legislativ, ceea ce ar putea duce la o crizã profundã în acest an, dacã nu se iau mãsuri. Recent, producãtorii de BCA din România au avertizat autoritãþile ºi factorii de decizie cã, din cauza funcþionãrii defectuoase a pieþei materialelor reciclabile, întreaga piaþã a materialelor de construcþii ar putea intra într-o crizã profundã. Problemele existente derivã din cadrul legislativ actual ºi ar putea avea implicaþii negative pentru producãtorii de materiale de construcþii din România, a avertizat Organizaþia Patronalã a Producãtorilor de BCA din România (PRO BCA), care reuneºte intereseleprincipalelor companii producãtoare de BCA. În opinia reprezentanþilor PRO BCA, cele mai mari riscuri sunt semnalate în ceea ce priveºte procesul de colectare ºi reciclare a lemnului ºi plasticului, materiale reciclabile utilizate în cantitãþi mari de cãtre producãtorii de materiale de construcþii. Pentru a evita o crizã de proporþii, PRO BCA a propus Guvernului, urmãtoarele soluþii: 1. Reanalizarea transparentã a modului în care a fost determinatã valoarea de 2 lei/kg ambalaj, taxã solicitatã de Administraþia Fondului pentru Mediu, reprezentând contribuþia valoricã rezultatã din diferenþa dintre cantitatea de ambalaje scoase pe piaþã de producãtor ºi cantitatea reciclatã conform obiectivelor naþionale reglementate ºi reducerea acesteia la valoarea realã. 2. Analizarea cadrului legislativ aferent lanþului economic format din producãtorii de materiale de construcþii - organismul de transfer de responsabilitate (OTR) - colector - reciclator, þinând cont de douã elemente fundamentale: producãtorii de materiale de construcþii sunt singurii producãtori de plusvaloare în lanþul economic mai sus menþionat, astfel încât interesele acestora trebuie protejate; producãtorii de materiale de construcþii nu se pot transforma în colectori sau reciclatori, business-ul lor fiind activitatea de producþie.

Solicitãrile PRO BCA adresate Guvernului 1. Modificarea legii 249/2015 cu includerea prevederii clare cã, în condiþiile în care un operator economic de tipul OTR/colector/reciclator nu îºi îndeplineºte obligaþiile contractuale asumate, responsabilitatea plãþii obligaþiilor cãtre Fondul de Mediu sã revinã ca ºi obligaþie acestuia ºi nu producãtorului, din moment ce toþi aceºti operatori sunt înregistraþi ºi certificaþi de cãtre Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului, se precizeazã într-un comunicat de presã. 2. În condiþiile în care un OTR îºi pierde licenþa sau intrã în insolvenþã/ faliment, luând în considerare cã poate avea sute sau chiar mii de companii cliente, este absolut necesar sã existe un termen de max 90 de zile în care obligativitatea plãþii fondului de mediu sã fie suspendatã, timp necesar ca aceste companii sã poatã negocia un contract cu un alt OTR sau cu firme colectoare. 3. Implementarea urgentã a unui plan de mãsuri care sã facã atractivã înfiinþarea de noi companii de colectare sau reciclare, pentru a putea aduce oferta la nivelul volumului de materiale reciclabile, care se introduc pe piaþã. Rãmâne de vãzut cum va reuºi guvernul sã soluþioneze aceastã problemã care, în plus, vizeazã ºi schimbarea sistemului legislativ. Nu de alta, dar urmeazã vacanþa parlamentarilor, care dureazã douã luni de zile!

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 55

MATERIALE DE CONSTRUCÃ&#x17E;II

1 56

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

MATERIALE DE CONSTRUCÃ&#x17E;II

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 57

MATERIALE DE CONSTRUCÃ&#x17E;II

1 58

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

MATERIALE DE CONSTRUCÃ&#x17E;II

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 59

MATERIALE DE CONSTRUCÃ&#x17E;II

1 60

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

MATERIALE DE CONSTRUCÃ&#x17E;II

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 61

MATERIALE DE CONSTRUCÃ&#x17E;II

1 62

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

MATERIALE DE CONSTRUCÃ&#x17E;II

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 63

MATERIALE DE CONSTRUCÃ&#x17E;II

1 64

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

MATERIALE DE CONSTRUCÃ&#x17E;II

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 65

MATERIALE DE CONSTRUCÃ&#x17E;II

1 66

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

MATERIALE DE CONSTRUCÃ&#x17E;II

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 67

MATERIALE DE CONSTRUCÃ&#x17E;II

1 68

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

MATERIALE DE CONSTRUCÃ&#x17E;II

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 69

MATERIALE DE CONSTRUCÃ&#x17E;II

1 70

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

MATERIALE DE CONSTRUCÃ&#x17E;II

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 71

MATERIALE DE CONSTRUCÃ&#x17E;II

1 72

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

MATERIALE DE CONSTRUCÃ&#x17E;II

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 73

MATERIALE DE CONSTRUCÃ&#x17E;II

1 74

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

MATERIALE DE CONSTRUCÃ&#x17E;II

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 75

MATERIALE DE CONSTRUCÃ&#x17E;II

1 76

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

AMENAJÃRI, GRÃDINÃ, MATERIALE PENTRU FINISAJE ÎN CONSTRUCÞII, PARDOSELI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 77

AMENAJÃRI, GRÃDINÃ, MATERIALE PENTRU FINISAJE ÎN CONSTRUCÞII, PARDOSELI Miruna Sorescu

Piaþa de lacuri ºi vopsele, pe un trend ascendent Policolor îºi va construi o nouã fabricã Compania Policolor, fosta Întreprindere de Lacuri ºi Vopsele Bucureºti, prin vocea CEO-ului sãu, Marius Vãcãroiu, susþine cã, dupã activitatea din primul trimestru, compania estimeazã o creºtere de 5% ºi în acest an. Creºterea prognozatã are la bazã consumul generat de proiectele de renovãri DIY dar ºi cererea exprimatã de proiectele rezidenþiale noi, þinând cont cã, numai în 2016, se estimeazã o creºtere de 25% a numãrului de locuinþe finalizate. Tocmai de aceea, Policolor a anunþat cã se va extinde ºi va construi o nouã fabricã în zona de vest a Bucureºtiului, în apropiere de AFI Palace Cotroceni, pe o suprafaþã de 2,5 hectare, unde va produce atât vopsele decorative cât ºi pentru industria auto. Reamintim cã Policolor este unul dintre cei mai importanþi jucãtori de pe piaþa localã de lacuri ºi vopsele, iar cifra de afaceri cu care a încheiat anul trecut este grãitoare: 56,3 milioane euro, la nivel de grup! Pe de altã parte, compania Policolor, implicându-se în viaþa cetãþii, a lansat campania naþionalã ”Culorile României”, ediþia 2016, investiþia companiei în cele 13 proiecte fiind estimatã la peste 120.000 euro. Anul acesta campania va ajunge în trei comune, Mânzãleºti (Buzãu), Corbi (Argeº) ºi Lucaviþa (Tulcea) ºi în trei oraºe: Tismana, Râmnicu Sãrat ºi Constanþa, pe o nouã locomotivã pictatã pentru CFR Cãlãtori, dar ºi la Muzeul Naþional al Satului, Dimitrie Gusti ºi Muzeul de Etnografie Tulcea, pe case ºi ºcoli din judeþul Sibiu. În acest mod, Policolor îºi propune sã identifice, sã susþinã ºi sã dezvolte modele autentice de urmat, oameni care prin munca lor susþin comunitatea dar ºi luptã sã le pãstreze identitatea. Investiþia Policolor în aceste 13 proiecte este estimatã la 120.000 euro ºi constã în furnizarea a circa 12 tone de vopsea, lac, grund, baiþ pentru renovarea ºi punerea în valoare a obiectivelor stabilite, cât ºi premiile pentru artiºtii care au câºtigat concursurile de creaþie.

1 78

Piaþa de lacuri ºi vopsele decorative a crescut anul trecut cu 5%, la circa 170 milioane euro, ritmul urmând sã se menþinã ºi în 2016, pe fondul consumului generat de renovãri ºi proiectele rezidenþiale noi.

Kober lanseazã produse noi Un alt jucãtor important de pe piaþa autohtonã este producãtorul de lacuri ºi vopsele Kober, din Piatra Neamþ, cu o valoare estimatã de 150-160 milioane euro anual. Compania din Piatra Neamþ este activã ºi pe segmentul producþiei de centrale termice, iar cifra de afaceri nu vine exclusiv din producþia de vopsele. Kober are trei unitãþi de producþie: una de vopsele decorative, una de vopsele industriale ºi una de centrale termice, la care lucreazã aproximativ 500 de angajaþi. Anul acesta, Kober s-a pregãtit sã lanseze mai multe produse noi, dintre care amintim: sistemul decorativ Cordoba, ale cãrui finisaje decorative sunt produse cu nuanþe cromatice schimbãtoare, ce au în compoziþie pigmenþi speciali sidefaþi, material de umpluturã ºi aditivi speciali. Sistemul este utilizat pentru a crea interioare privilegiate ºi exclusiviste, cu efecte decorative diverse, produse cu reflexe irizante, de curcubeu. Este un produs ideal pentru hoteluri, sedii de firmã, clãdiri istorice, vile, cãrora le dã o notã distinctã. Un alt produs care va fi lansat anul acesta de cãtre Kober este Sistemul Decorativ Platinium, ale cãrui finisaje se utilizeazã pentru suprafeþe interioare plane, dar ºi pe elemente de arhitecturã, cum ar fi columne sau alte elemente arhitecturale cu profil pronunþat, pentru valorificarea stilului clasic, cât ºi pentru modernizare. Sistemul decorativ Calcio Vechio este destinat finisajelor decorative interioare, are un aspect de metal brut, neprelucrat, care are capacitatea de a personaliza orice încãpere, fie pe stil clasic, de epocã, fie pe stil modern, contemporan. Pe lângã strãlucirea deosebitã pe care o afiºeazã datoritã pigmenþilor sidefaþi din compoziþie, suprafeþele acoperite cu finisajul decorativ Calcio Vecchio sunt plãcute la atingere ºi au textura asemãnãtoare nisipului, uºor asprã.

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

AMENAJÃRI, GRÃDINÃ, MATERIALE PENTRU FINISAJE ÎN CONSTRUCÞII, PARDOSELI

Vopselele ºi lacurile reprezintã 43% din cerere Tot în raportul Ceresana se mai aratã faptul cã existã diferenþe regionale semnificative în ceea ce priveºte cererea pentru produse individuale. De exemplu, piaþa din America de Nord consumã o cantitate disproporþionat de mare de pigmenþi organici, pe când cea din Asia-Pacific are un consum relativ mai mare pentru oxizii de fier, iar în prezent dominantul pe aceasta piaþã este dioxidul de titan, având în vedere utilizarea sa pe scarã largã în vopseluri, lacuri ºi prelucrarea maselor plastice.

Veºti bune pentru piaþa de pigmenþi Pe plan mondial, ultimele studii aduc veºti bune pentru piaþa de pigmenþi, experþii preconizând cã se va ajunge pânã în 2020, la venituri de peste 34 de miliarde de dolari, în principal datoritã creºterii susþinute care se înregistreazã în regiunea Asia-Pacific. Conform unui raport realizat de Ceresana, zona AsiaPacific reprezintã la momentul actual aproape jumãtate din consumul global de pigmenþi ºi este de aºteptat ca aceastã cotã de piaþã sã creascã ºi mai mult în viitorul apropiat. Din raport reiese faptul cã aceastã regiune (în special China ºi India), va continua sã fie motorul de creºtere pentru industria de pigmenþi. La rândul lor, zone precum Europa de Est, Orientul Mijlociu ºi America de Sud vor cunoaºte ºi ele un trend ascendent al cererii, care poate depãºi 3% pe an pentru fiecare zonã în parte, contribuind astfel la dezvoltarea pozitivã a industriei de pigmenþi. Chiar ºi pieþele saturate din Europa de Vest ºi America de Nord vor avea în urmãtorii ani o uºoarã creºtere, cu toate cã în ultimii doi ani au suferit pierderi.

Vopselurile ºi lacurile sunt de departe cea mai importantã piaþã de desfacere pentru pigmenþi la nivel mondial, reprezentând peste 43% din cerere, urmate de masele plastice cu un procent de 27%. O dezvoltare accentuatã din acest punct de vedere se pare cã o vor înregistra cernelurile tipografice, datoritã pieþei în creºtere a ambalajelor imprimate. Într-un alt studiu publicat recent de cãtre Freedonia Group, se preconizeazã cã cererea la nivel mondial pentru vopsele ºi pigmenþi organici va creºte la mai mult de 30 de miliarde de dolari pânã în 2019. Aceastã evoluþie va avea loc pe fondul creºterii consumului la nivel mondial care va duce la o cerere ridicatã pentru coloranþi ºi pigmenþi organici ce vizeazã în special textilele ºi materialele plastice, iar dezvoltarea pieþei de construcþii va stimula, de asemenea, cererea pentru vopseluri. Potrivit acestui studiu, este posibil ca pe fondul acestei cereri în dezvoltare sã asistãm ºi la o ridicare a preþurilor, în special pentru pigmenþii ºi coloranþii care îndeplinesc cele mai stricte standarde de performanþã ºi pentru produsele ecologice.

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 79

AMENAJÃRI, GRÃDINÃ, MATERIALE PENTRU FINISAJE ÎN CONSTRUCÞII, PARDOSELI

Travertinul,

în topul celor mai populare materiale pentru amenajarea grãdinii Cei mai mulþi români se inspirã din cãlãtoriile în zonele mediteraneene, atunci când îºi amenajeazã terasa sau grãdina cu piatrã naturalã, iar cei care aleg acest tip de material iau aceastã decizie pentru cã preferã texturile naturale, dar ºi pentru investiþia pe termen lung, întrucât piatra naturalã are o rezistenþã crescutã.

Miruna Sorescu Grecia ºi Italia, surse de inspiraþie Majoritatea celor care cautã sã îºi înfrumuseþeze exteriorul casei – terasa, curtea sau grãdina cu piatrã naturalã, se inspirã din locurile în care cãlãtoresc, mai ales din zone precum Grecia sau Italia, conform specialiºtilor în piatrã naturalã. Românii cautã piatrã naturalã în culori deschise pentru pardoseala terasei sau pentru aleile din grãdinã, apreciazã din ce în ce mai mult bucãtãriile în aer liber ºi preferã, pentru proiectele de exterior, piatra naturalã cu finisaj scapitat, periat sau antichizat. Pentru grãdini ºi pentru exteriorul casei, se preferã proiectele ce au ca inspiraþie zona mediteraneanã. Travertinul, un material cu aspect cald, în nuanþe de crem, beige sau latte, este unul din cele mai populare tipuri de piatrã naturalã din România, mai ales pentru pardoseli (atât la interior cât ºi pentru terasã). Pentru curte ºi grãdinã, în topul preferinþelor românilor ce aleg piatra naturalã pentru alei sau placarea curþii, intrã în primul rând ardeziile (Rhodos ºi Kavala, ambele cu nuanþe pãmântii ºi cu o rezistenþã crescutã la intemperii) ºi apoi piatra poligonalã Homa. Este recomandat celor care au un proiect de amenajare la exteriorul casei sã foloseascã maxim douã tipuri de piatrã naturalã, pentru cã prea multe texturi pot aglomera spaþiul. Chiar dacã proiectul este realizat într-un ritm mai lent, este bine sã fie pãstratã perspectiva asupra întregului ºi atenþia cãtre un aspect coerent. Atât placãrile de pereþi exteriori, aleile din curte sau din grãdinã, terasa, soclul casei sau gardurile pot fi realizate cu acelaºi tip de material, însã cu finisaje variate, pentru o anumitã dinamicã.

1 80

Se ”poartã” grãdinile naturale În ceea ce priveºte decoraþiunile pentru grãdinã, ºi aici românii aleg piatra iar în topul preferinþelor se aflã ghivecele masive ºi ciºmelele din piatrã reconstituitã (compozit), dar ºi statuete sau, din pãcate, piticii de grãdinã. „Tendinþele momentului pun accentul pe grãdinile naturale, cu intervenþii constructive minimale ºi creºte interesul pentru ierburile decorative ca soluþie optimã de decorare a spaþiului exterior. Totodatã, elementul central sunt trandafirii, care aduc o feerie de culori si miresme, întregind aspectul grãdinii. Trandafirii urcãtori pot scoate din anonimat orice spaþiu exterior, oferindu-i culoare ºi personalitate” susþine Viaceslav Buhna, de la publicaþia Famous Roses, care recomandã ºi câteva tipuri speciale de trandafiri: trandafirul Giraffe, un trandafir urcãtor, spectaculos si foarte florifer. Florile sunt pline cu peste 90 de petale galbene în interior ºi roz cu portocaliu la exterior. Aces-

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

ta are avantajul de a înflori în valuri, din luna mai pânã la îngheþ ºi ajunge la înãlþimea de 2 metri. Pentru alei ºi borduri, se recomandã un trandafir spectaculos precum Icy Drift, care reprezintã alegerea perfectã. Acesta înfloreºte repetat din luna mai pânã la îngheþ, în grupuri de flori de un alb clar, cu multe petale. Corpurile de iluminat au ºi ele un rol esenþial, pentru cã vor da un aer feeric pe timpul nopþii. Noul trend este sã luminezi grãdina cu felinare sau lãmpi solare, care sunt eco ºi te ajutã sã economiseºti energia electricã. Pentru un aspect reuºit al grãdinii, se recomandã sã se renunþe la banalul ciment ºi sã se aleagã, în schimb, aranjamentele din pietre, pietriº ºi bolovani, în prim plan anul acesta datoritã elementelor naturale din care sunt realizate. Trebuie eliminatã monotonia de la nivelul solului, optându-se pentru o rocãrie formatã din pietre de râu, cu dimensiuni ºi nuanþe variate, pentru un aspect natural.

AMENAJÃRI, GRÃDINÃ, MATERIALE PENTRU FINISAJE ÎN CONSTRUCÞII, PARDOSELI

dornici de a investi în spaþiul lor verde. În plus, clienþii sunt mult mai informaþi ºi vor explicaþii ºi soluþii pentru amenajarea acoperiºurilor verzi sau a grãdinilor verticiale, subiecte care nici nu existau în urmã cu 3-4 ani. XXX Bugetul prestabilit, o necesitate Cea mai bunã soluþie este însã apelarea la un ajutor de specialitate în peisagisticã. Deºi domeniul este unul încã tânãr în România, în occident are o vechime considerabilã, aceastã ”meserie” fiind ridicatã la rang de artã. Pentru cã, în spatele unui concept de amenajare peisagisticã se regãsesc în primul rând, anumite reguli de compoziþie ºi decizii bine gândite de cãtre specialiºti, care þin seama, în alegerea lor, de contextul local: condiþii geo-climatice, expunere solarã, si tot aºa, dar ºi de arhitectura clãdirii ºi texturile deja prezente în spaþiul amenajat.

agistului, care poate veni cu o propunere realã, obiectivã ºi fezabilã, care sã poatã sã fie implementatã. Pentru cã acest subiect deloc plãcut, referitor la partea financiarã, trebuie abordat de la bun început. O caracteristicã a pieþei amenajãrilor din acest an este cã se înregistreazã schimbãri semnificative dar ºi calitative. Dacã, de exemplu, acum 3-4 ani, la târgurile de profil, clienþii veneau întrebau de preþul plantelor ºi apoi plecau, acum aceºtia sunt mult mai informaþi ºi

Astãzi, românii ºtiu ce este peisagistica, dar ºi cã, precum în arhitecturã ºi construcþii este nevoie de un proiect pentru amenajare, iar acel proiect este un serviciu plãtit. În prezent, lumea e din ce în ce mai deschisã la idei ºi produse noi, iar aceastã tendinþã se menþine ºi în urmãtorii ani. Pentru cã oamenii încep sã înþeleagã procesul de proiectare ºi amenajare peisagisticã ca pe un dialog ºi nu ca pe un serviciu standard, de plantare a unei peluze gazonate, sau a unui gard viu.

O recomandare foarte importantã venitã de la specialiºtii peisagisticii este aceea ca beneficiarul sã ia în calcul realizarea unei grãdini în momentul în care plãnuieºte construirea unei case. Motivul este simplu: este mult mai uºor sã obþii o amenajare coerentã, atunci când arhitectul, constructorul ºi peisagistul stau împreunã la masã ºi concep un proiect în care casa ºi grãdina sã se completeze ºi sã se punã în valoare reciproc. Poate fi, de asemenea, ºi mai avantajos din punct de vedere financiar, deoarece ºi grãdina are nevoie de infrastructurã ºi racord la utilitãþi, iar dacã acestea sunt gândite ºi realizate în timpul ºantierului general, se pot scuti unele costuri destul de consistente. Dar, aceastã recomandare este valabilã, evident, doar în cazul imobilelor noi. O altã recomandare se referã la orice persoanã care doreºte sã-ºi amenajeze orice fel de spaþiu verde: atât în grãdinã, pe terasã sau pe acoperiº (pentru cã ºi acest lucru este o soluþie eficientã), care are multe beneficii pe termen lung. Este absolut necesar cã beneficiarul sã aibã mãcar în termeni aproximativi, un buget pe care este dispus sã-l investeascã în amenajare. Acest lucru vine ºi în ajutorul peis-

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 81

AMENAJÃRI, GRÃDINÃ, MATERIALE PENTRU FINISAJE ÎN CONSTRUCÞII, PARDOSELI

1 82

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

AMENAJÃRI, GRÃDINÃ, MATERIALE PENTRU FINISAJE ÎN CONSTRUCÞII, PARDOSELI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 83

AMENAJÃRI, GRÃDINÃ, MATERIALE PENTRU FINISAJE ÎN CONSTRUCÞII, PARDOSELI

1 84

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

AMENAJÃRI, GRÃDINÃ, MATERIALE PENTRU FINISAJE ÎN CONSTRUCÞII, PARDOSELI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 85

AMENAJÃRI, GRÃDINÃ, MATERIALE PENTRU FINISAJE ÎN CONSTRUCÞII, PARDOSELI

1 86

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

AMENAJÃRI, GRÃDINÃ, MATERIALE PENTRU FINISAJE ÎN CONSTRUCÞII, PARDOSELI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 87

AMENAJÃRI, GRÃDINÃ, MATERIALE PENTRU FINISAJE ÎN CONSTRUCÞII, PARDOSELI

1 88

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

AMENAJÃRI, GRÃDINÃ, MATERIALE PENTRU FINISAJE ÎN CONSTRUCÞII, PARDOSELI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 89

AMENAJÃRI, GRÃDINÃ, MATERIALE PENTRU FINISAJE ÎN CONSTRUCÞII, PARDOSELI

1 90

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

AMENAJÃRI, GRÃDINÃ, MATERIALE PENTRU FINISAJE ÎN CONSTRUCÞII, PARDOSELI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 91

ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI

1 92

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 93

ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI Nora Marin

Cum a evoluat piaþa produselor de curãþenie?

Piaþa produselor de curãþenie depinde, în bunã mãsurã, de nivelul de dezvoltare al unei economii, de bunul mers al acesteia. Iar, faptul cã aceastã piaþã a evoluat pozitiv, este încã un semn cã lucrurile merg spre bine. Hârtia, în top În IKA, produsele din hârtie ºi detergenþii au contribuit cel mai mult la creºterea valoricã, de 5%, în primele patru luni ale anului 2016, faþã de 2015, în grupa produselor de îngrijire/curãþenie a casei, potrivit datelor RetailZoom. Singurele categorii în scadere, faþã de 2015, sunt ºerveþelele de masã ºi produsele destinate îngrijirii mobilei. Ca numãr de produse, acest segment înregistreazã mai puþin de jumãtate din numãrul de articole de îngrijire personalã, dar pe o suprafaþã comparabilã, în magazin. ºi aici se observã scãderi în portofoliu, în 2016, faþã de 2015, iar categoriile care determinã aceastã evoluþie sunt: deodorantele de camerã ºi birouri, detergenþii universali ºi de toaletã, detergenþii de vase destinaþi spãlãrii manuale ºi produsele din hârtie. Insecticidele înregistreazã cea mai mare creºtere pe portofoliu, faþã de 2015, ca numãr de produse ºi promoþii.

1 94

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

În ultima lunã analizatã, însã, cele mai active categorii din punct de vedere promoþional au fost detergenþii pentru mobilã ºi cei pentru covoare, precizeazã cercetarea, în newsletter-ul trimestrial al companiei. Aceste categorii realizeazã peste jumãtate din vânzãri într-o formã de promoþie, incluzând TPR-ul (reducere de preþ semnalizatã la raft). De altfel, în primele zece categorii de produse, ca valoare, din segmentul produselor de curãþenie, promoþiile contribuie cu o pondere cuprinsã între 38% (hârtie igienicã), ºi 60% (produse de toaletã), la totalul vânzãrilor.

ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI Detergenþii pentru textile cresc în importanþã Piaþa de detergenþi pentru textile a înregistrat o creºtere, atât în valoare, cât ºi în volum, însã, cu o uºoarã scãdere, ca numar de bucãþi vândute. Acest fapt are ca motivaþie orientarea cumpãrãtorilor cãtre pachete mai mari. Detergenþii pudrã au pierdut teren în favoarea altor forme de prezentare: capsule gel, lichid sau gel simplu. Prin prisma evoluþiei acestui segment, caracterizatã printr-o scãdere mai abruptã în valore, decât în volum, reducerea preþului per kilogram sesizatã la nivel de total categorie provine, în principal, de aici, aratã analiza RetailZoom. În condiþiile în care frecvenþa promoþiilor a crescut cu 16%, volumele realizate în ”promo” abia au atins acelaºi nivel, ca în 2015. În principalele patru formate de produs, ponderea volumelor promo depãºeºte jumãtate din vânzãri, apropiindu-se chiar de 63%, în cazul capsulelor gel, ca urmare a unei lansãri, însoþitã de o promoþie agresivã, din partea unuia dintre principalii jucãtori din segment. Produsele specializate au crescut în importanþã, în special detergenþii pentru textile colorate destinate cãptuºirii mobilei. Dat fiind preþul aproape dublu per kilogram, al detergenþilor specializaþi, ponderea celor color a crescut mai rapid în valoare, decât în volum. (Universul de raportare RetailZoom a fost format din urmãtoarele lanþuri de magazine: Billa, Carrefour Hypermarket, Market, Cora, DrogerieMarkt, Inmedio, Mega Image, Metro, Penny Market, Penny Market XXL, Profi, Shop&Go.) Piaþa de ”Home Storage” Faþã de anii precedenþi, piaþa Home Storage a crescut atât în volum, cât ºi în valoare, dar a început sã evolueze ºi calitativ. Însã, procesul de rafinare ºi segmentare a pieþei este abia la început. Observãm o cerere de produse din ce în ce mai mare, însã, aceastã cerere se îndreaptã cu precãdere cãtre cantitate ºi, mai timid, înspre calitate. Simþim în continuare cã trãim într-o piaþã orientatã cãtre preþ. Îmbucurãtor este însa cã apare o masã criticã de shopperi care îºi doresc produse mai bune, cu valoare adaugatã mai mare. Tocmai acest segment este cel care preocupã cel mai tare, pentru cã aceºti consumatori sunt deschiºi sã înteleagã cã adevãrata economie constã în a-ºi procura un produs adaptat nevoilor ºi dorinþelor lor ºi învaþã sã aleagã în cunostiinþã de cauzã. Trebuie, însã, sã înþelegem cã, în marea lor majoritate, aceste produse au fost create pentru a satisface nevoi concrete, mai degrabã practice ºi economice. Prin urmare, implicarea emoþionalã în decizia de achiziþie este aproape inexistentã, shopperii având mai degrabã un comportament pragmatic, iar faptul cã încã avem în aceastã categorie un consumator neavizat, se datoreazã ºi jucãtorilor din industrie, care nu au comunicat încã relevant ºi nu au adaptat suficient produsele pe specificul pieþei noastre. Dar, ce se vinde mai bine? Din punct de vedere al niºelor, piaþa mãnuºilor pentru menaj este mult mai micã, în România, faþã de alte þãri vecine (Bulgaria, Serbia). Dar, piaþa sacilor menajeri este mult mai mare în România, decât în restul þãrilor unde din zonã. În România, 60% din totalul pieþei home storage este generatã de aceastã categorie, iar, în restul þãrilor, procentul este undeva între 40 ºi 45%. Alte produse cu o bunã vandabilitate, sunt: Saci menaj, Folii de aluminiu, Folii de plastic, Hârtie pentru rafturi, Pungi, Pungi alimentare, Pungi pentru cuburi de gheaþã, Pungã termo-izolantã, Bureþi ºi lavete, ºerveþele umede pentru mobilã ºi universale, Mopuri .

Iar, noutãþile pieþei, sunt: - În categoria sacilor menajeri s-au lansat Sacii ULTRA, care sunt prevãzuþi cu un sistem de legare (ºnur) ºi care sunt confectionaþi din material elastic, care îi fac astfel mai rezistenþi; aceºtia sunt disponibil în 3 arome ºi culori (roz – aromã de rodie, bleu - aromã de pudrã, verde – aromã de mãsline); - Bureþi de metal cu mâner din silicon, realizaþi din inox (nu ruginesc ºi nu zgârie), iar pentru uºurinþa în folosire, sunt prevãzuþi cu un mâner din silicon. - Folia de plastic perforatã, care se poate rupe cu uºurinþã, datoritã perforaþiilor, funcþionând practic pe acelaºi sistem ca prosoapele de bucãtãrie. - Hârtia de 8m, siliconatã pe ambele pãrþi, care se poate folosi pe oricare dintre ele.

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 95

ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI

Siguranþa sistemului de încãlzire

depinde de coºul de fum Coºul de fum este cea mai importantã parte a sistemului focar- ºemineusobã-centralã ºi de aceea, când se proiecteazã sau construieºte trebuie þinut cont de câteva principii foarte importante, care sunt valabile atât în cazul construirii unui coº de fum nou, cât ºi în cazul reparaþiei unuia vechi. Atenþie, 1000 de grade Celsius! De departe, siguranþa este cea mai importantã contiþie pe care trebuie sã o îndeplineascã un coº de fum. În construcþia ºi proiectarea lui trebuie sã se respecte principiul dupã care se ghideazã atât proiectanþii, cât ºi constructorii, dar ºi utilizatorul final, întrucât coºul se poate aprinde în interiorul clãdirii, dezvoltând temperaturi de ardere de peste 1000 grade Celsius!

1 96

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

Miruna Sorescu

Coºul de fum este cea mai importantã parte a sistemului focar- ºemineu-sobãcentralã ºi de aceea, când se proiecteazã sau construieºte trebuie þinut cont de câteva principii foarte importante, care sunt valabile atât în cazul construirii unui coº de fum nou, cât ºi în cazul reparaþiei unuia vechi. Un alt principiu important îl reprezintã eficienþa coºului, capacitatea lui de a extrage fumul ºi de a-l scoate afarã, ceea ce presupune ca acesta sã aibã pereþii interni liºi ºi cât mai verticali. Poziþionarea este un criteriu la fel de important. Dacã este posibil, este indicatã poziþionarea coºului de fum în interiorul casei, deoarece o mare parte din cãldura acestuia va fi cedatã ambientului, iar locuinþa va pãstra cãldura. Dezavantajul poziþionãrii coºului de fum la interior este acela ca poate ocupa mult spaþiu util al casei. Un alt aspect important este capacitatea coºului de fum, datã de cantitatea de fum pe care o poate evacua coºul, ceea ce depinde de materialele din care este construit acesta, precum ºi de traiectoria sa. Cele mai bune materiale de fabricaþie sunt inoxul, ºamota, ceramic, carãmida ºi oþelul. Însã cele mai bune sunt coºurile realizate din oþel inoxidabil, cu dublu perete ºi izolate termic, eventual zidite în perete.

ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI Decât lung ºi subþire, mai bine, scurt ºi gros! O situaþie foarte des întânitã este aceea în care iese mult fum, la deschiderea uºii centralei. Acest fapt are o explicaþie foarte concretã: un coº cu multe curbe, traiectorii orizontale ºi înclinaþii cu unghiuri mai mari de 45 de grade, creºte în lungime ºi nicidecum în înãlþime, de unde rezultã cã toatã cantitatea de aer conþinutã de acesta, chiar dacã este mai uºoarã decât cea externã, trebuie sã aibã o greutate toalã care sã depãºeascã capacitatea (presiunea) de împingere a aerului extern. Întreþinerea ºi inspecþia periodicã Curãþirea, întreþinerea ºi inspecþia periodicã a pereþilor interni sunt obligatorii, întrucât un coº de fum plin de gudroane sau funingine devine uºor inflamabil ºi nici nu asigurã un tiraj corespunzãtor faþã de un coº curãþat în mod regulat. Frecvenþa acestor operaþiuni este determinatã luând în considerare perioada de funcþionare. Trebuie precizat cã o incorectã proiectare ºi construire a coºului de fum este cauza principalã pentru o proastã funcþionare a ºemineului, a sobei sau a centralei. De obicei, centralele sunt livrate însoþite de manualul de instrucþiuni pus la dispoziþie de producãtor, acesta indicând ºi parametrii ºi dimensiunile secþiunii coºului de fum. Pentru o bunã funcþionare a centralei este foarte important ca sã existe o funcþionare optimã a coºului de fum, perfect izolat termic, cu pereþii interni netezi, de preferinþã de secþiune transversal circularã, adecvatã puterii centralei, constuit în vertical, fãrã curbe ori schimbãri repetate de direcþie. De asemenea, este recomandat sã se utilizeze pe cât posibil un coº de fum din oþel inoxidabil, cu perete dublu, prevãzut cu supapa de descãrcat condensul, iar toate elementele component ale coºului sã fie bine îmbinate, fixate cu garnituri în silicon ºi coliere metalice. Calitatea fumurilor…calde Tirajul natural este determinat de înãlþimea coºului de fum ºi de diferenþa între densitatea fumurilor de combustie ºi cea a aerului de afarã. De fapt, cu cât fumurile sunt mai calde, cu atât sunt mai puþin dense, ceea ce înseamnã cã sunt mult mai uºoare ºi mai uºor de expulzat din coºul de fum cãtre aerul de afarã. Totodatã, înãlþimea coºului de fum influenþeazã în mod direct presiunea camerei de combustie, astfel încât înãlþimea acestuia trebuie sã reintre într-o anumitã limitã.

Pe de altã parte, înãlþimea coºului este determinatã de puterea centralei, pentru a avea un tiraj natural, iar în funcþie de acesta se stabileºte ºi înãlþimea optimã a coºului de fum. Pentru instalaþiile din sectorul privat, înãlþimea coºului de fum variazã între 4/5metri ºi 10/12 metri în verticalã. Extremitatea coºului trebuie sã depãºeascã cel puþin cu un metru linia de coamã. De asemenea, coºul trebuie sã fie asigurat la perete cu bride, sau ancorat de o structurã metalicã. În situaþia în care coºul depãºeºte cu mult în înãlþime linia de coamã a acoperiºului este necesarã ancorarea acestuia cu cabluri. Izolarea termicã a coºului este deosebit de importantã, întrucât fiind vorba de centrale cu tiraj natural, coºul de fum reprezintã un element important care influenþeazã buna funcþionare ºi randamentul acestora. Tirajul este cu atât mai bun, cu cât fumurile ce parcurg coºul rãmân cât mai calde posibil. Din acest motiv, coºul trebuie sã aibã o bunã izolare termicã. Un alt motiv este determinat de faptul cã acesta trebuie sã evite ca temperature fumurilor sã scadã sub pragul de condensare, drept pentru care coºul trebuie sã fie prevãzut la bazã cu un dispozitiv de drenaj condens. Condiþiile atmosferice pot ºi ele afecta tirajul, deoarece schimbãrile meteorologice sunt însoþite întotdeauna de variaþii de presiune atmosfericã: în zilele însorite, presiunea atmosfericã faciliteazã tirajul, iar în zilele ploioase, joasa presiune atmosfericã îl îngreuneazã. Ori, pentru a evita repercursiunile asupra sistemului, cauzat de aceste fluctuaþii, se poate instala un regulator de tiraj, ce închide sau deschide clapeta de admisie aer. Trebuie menþionat ºi faptul cã un coº de fum cu un tiraj excesiv creazã dificultãþi la încãlzirea casei, deoarece un procent destul de ridicat din cãldura produsã se pierde pe coº, ceea ce va duce la o temperaturã ridicatã a fumurilor, la dificultãþi în gestionarea focului, ceea ce impune montarea obligatorie a regulatorului de tiraj.

Dacã problemele de spaþiu impun prezenþa curbelor sau a traiectoriilor orizontale, acestea vor trebui compensate cu o ulterioarã prelungire în verticalã a coºului, de circa un metru pentru fiecare schimbare de direcþie, înclinaþie, curbã. În cazul în care coºul de fum are traiectorii orizontale, soluþia cea mai bunã este aplicarea egalizatorului de depresiune pentru coºul de fum. În ceea ce priveºte îmbunãtãþirea tirajului, se poate alege între a creºte în înãlþime coºul sau sã fie crescut diametrul secþiunii acestuia. Ambele soluþii pot fi utile, dar din motive diferite. Mãrind înãlþimea coºului de fum, creºte ºi depresiunea staticã, în schimb, mãrind diametrul secþiunii scad pierderile de sarcinã, adicã obstacolele pe care le întâlneºte fumul pe traiectoria de ieºire. Concret, creºterea în înãlþime conduce la creºterea presiunii, a forþei de împingere, în schimb, amplificarea secþiunii diminueazã obstacolele prezente pe traiectoria de ieºire a fumului. În pofida unor reclame mai mult sau mai puþin exagerate, toate coºurile de fum, indiferent de material, trebuie curãþate, pentru cã acestea nu sunt construite cu sisteme de auto-curãþare. Astfel, coºul trebuie curãþat ºi controlat cel puþin o datã pe an, din motive foarte clare: protejeazã viaþa ºi siguranþa persoanelor, eliminând riscul de incendiu, previne posibile întoarceri ale gazelor toxice, reduce cousumul ºi faciliteazã aprinderea combustibilului, dar ºi pentru protejarea mediului înconjurãtor.

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 97

ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI

1 98

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

1 99

ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI

200

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

201

ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI

202

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

203

ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI

204

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

205

ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI

206

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

207

ORGANIZARE DE ªANTIER Miruna Sorescu

Rolul arhitectului ºi al proiectanþilor de specialitate

în organizarea de ºantier

ªantierul de construcþii sau montaje constructive este unitatea organizatoricã de bazã a unei firme de construcþii ºi montaj. Aceasta se organizeazã de obicei, pe principiul grupãrii teritoriale a mai multor obiective de investiþii, astfel încât sã li se poatã asigura o conducere operativã. 208

Pe primul plan, apa! În primul rând, trebuie rezolvatã, mãcar temporar, problema utilitãþilor: apa, pe care o veþi folosi în prepararea unor betoane manual, mortare, adezivi ºi alte materiale de construcþii care necesitã apã în compoziþia lor. Aceastã utilitate o puteþi rezolva prin branºarea la reþeaua de apã localã, dacã existã în zonã, sau printr-un puþ forat de micã adâncime, dotat cu un hidrofor sau o pompã submersibilã. În plus, trebuie asiguratã energia electric, necesarã punerii în funcþiune a majoritãþii sculelor din domeniul construcþiilor, utilitatea putând fi rezolvatã printrun branºament specific pentru organizare de ºantier, pe care îl puteþi obþine de la firmele distribuitoare de energie electric din zonã, sau printr-un generator electric de minim 3kW. La fel de importantã este canalizarea, pentru muncitori, iar aceastã problemã se rezolvã printr-un WC temporar, legat la reþeaua stradalã sau la o fosã septic. Toate acestea fiind rezolvate, trebuie sã aveþi în vedere realizarea unei cãi de acces cãtre ºantier, în cazul în care aceasta nu existã, pentru accesul uºor al utilajelor de construcþii ºi al maºinilor ce vor aproviziona ºantierul cu material de construcþii. De exemplu, costul de achiziþie a materialelor de zidãrie va fi mai mare în cazul în care TIRurile nu pot avea acces în ºantierul dumneavoastrã. Se recomandã împrejmuirea, mãcar temporarã cu un sistem de gard ieftin, efectuat din spalieri ºi sârmã ghimpatã, dar ºi instalarea unui paznic însoþit de un câine, pe timp de noapte.

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

ORGANIZARE DE ªANTIER 5 reguli de bazã în organizarea ºantierului Cele cinci reguli cheie de care trebuie sã þineþi cont în organizarea ºantierului sunt: 1. Gestionarea traficului: trebuie sã vã asiguraþi de faptul cã vehiculele în miºcare nu prezintã un pericol pentru persoanele care lucreazã sau viziteazã ºantierul. 2. Protejarea publicului: trebuie sã daþi toate detaliile despre mãsurile specifice pentru protecþia persoanelor ºi a publicului ºi sã preveniþi accesul pe ºantier a persoanelor neautorizate, inclusiv copii. 3. Depozitarea materialelor ºi gestionarea deºeurilor: este recomandat sã cunoaºteþi ghidul despre depozitarea materialelor în condiþii de siguranþã, pentru a preveni pericolele ºi sã vã asiguraþi cã deºeurile sunt evacuate ºi eliminate în condiþii de siguranþã. 4. Bunãstarea personalului angajat: trebuie sã îndepliniþi cerinþele legale pentru servicii sociale pe ºantierele de construcþii, de exemplu, furnizarea de toalete ºi spaþii pentru spãlat, apã, zone de odihnã, vestiare. 5.Administrarea: trebuie sã obþineþi toate hârtiile de care aveþi nevoie pentru a administra ºantierul legal ºi în siguranþã. Misiunile arhitectului Prezenþa arhitectului ºi a proiectanþilor de specialitate pe ºantier este o componentã esenþialã a asigurãrii calitãþii execuþiei lucrãrilor de construire ºi care, din punctul de vedere al legislaþiei în vigoare, are douã niveluri distincte de exercitare, ºi anume: urmãrirea de ºantier ºi asistenþã tehnicã. La aceste activitãþi se adaugã în faza finalã a lucrãrilor participarea arhitectului (proiectantului), la întocmirea de cãtre beneficiar a cãrþii tehnice a construcþiei ºi recepþia lucrãrilor executate.

organiza licitaþia pentru atribuirea lucrãrilor de execuþie. În plus, arhitectul oferã asistenþã tehnicã a lucrãrilor de execuþie, conform condiþiilor contractual stabilite cu beneficiarul ºi întocmirea cãrþii tehnice a construcþiei. Urmãrirea lucrãrilor, o obligaþie Urmãrirea lucrãrilor de ºantier constituie o obligaþie a arhitectului (proiectantului), stabilitã ºi reglementatã prin legislaþia în vigoare ºi este inclusã în onorariul de bazã ºi constã în executarea urmãtoarelor atribuþii: verificarea execuþiei lucrãrilor în sensul respectãrii prevederilor autorizaþiei de construire, activitatea prevãzutã în Legea 184/2001, ca un drept al arhitectului cu drept de semnãturã. În plus, arhitectul are obligaþia de a participa la verificarea ºi atestarea fazelor determinante, stabilite prin programul de urmãrire de cite proiectant, a calitãþii execuþiei lucrãrilor, care este prevãzut în proiectul tehnic. De cealaltã parte, beneficiarul, reprezentant de diriginte de ºantier, are obligaþia sã depunã la Inspecþia de Stat în Construcþii (ISC) teritoriale sau judeþene, programul de urmãrire a calitãþii, anexat înºtiinþãrii de începere a lucrãrilor de construire. Programul de urmãrire a calitãþii la fazele determinante va fi vizat de cãtre ISC, cu precizarea fazelor, când trebuie sã fie prezent ºi un inspector de stat ISC.

La verificarea pe ºantier a fazelor determinante trebuie sã participe: beneficiarul, reprezentat de dirigintele de ºantier, atestat de ISC; proiectantul (ºeful de proiect sau/ºi proiectantul de specialitate responsabil de proiectarea fazei respective de lucrare); constructorul, reprezentat de responsabilul cu calitatea din cadrul firmei de construcþii, atestat de cãtre ISC; în cazul executãrii lucrãrilor realizate în regie proprie, în conformitate cu legislaþia în vigoare, beneficiarul este obligat sã angajeze, pe lângã dirigintele de ºantier, ºi un responsabil cu calitatea atestatã de ISC; inspectoratul de stat ISC, dupã caz, la fazele stabilite la începerea lucrãrilor; alþi specialiºti responsabili în realizarea unei anumite faze determinante (dupã caz topograful, geotehnicianul, etc). Nu în ultimul rând, dirigintele de ºantier sau constructorul au obligaþia sã convoace înainte cu minimum 48 de ore pe toþi cei care trebuie sã participe la verificarea unei faze determinante. Ultimul pas este stabilirea prin dispoziþie de ºantier, a soluþiilor de remediere a defectelor apãrute în execuþie, din vina proiectantului ºi urmãrirea aplicãrii pe ºantier a rezolvãrii adoptate, dupã însuºirea acestora de cãtre verificatorii de proiecte atestate.

Atribuþiile arhitectului sunt urmãtoarele: - selectarea ofertelor de la constructori, desemnarea constructorului ºi semnarea contractului pentru execuþia lucrãrilor; - înºtinþarea emitentului autorizaþiei de construire ºi ISC privind data începerii lucrãrilor; - angajarea dirigintelui de ºantier; asigurarea condiþiilor pentru desfãºurarea urmãririi de ºantier ºi, dupã caz, a asistenþei tehnice; asigurarea întocmirii cãrþii tehnice a construcþiei; - organizarea recepþiei lucrãrilor executante. De fapt, misiunile arhitectului sunt foarte clare: urmãrirea de ºantier conform prevederilor legale în vigoare ºi participarea la recepþia lucrãrilor executate. Ca misiuni suplimentare, arhitectul trebuie sã acorde consultanþã sau sã întocmeascã cererea de ofertã pentru selectarea constructorului, iar dupã caz, poate

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

209

ORGANIZARE DE ÂªANTIER

21 0

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

ORGANIZARE DE ÂªANTIER

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

21 1

ORGANIZARE DE ÂªANTIER

21 2

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

ORGANIZARE DE ÂªANTIER

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

21 3

SCULE, UNELTE, ECHIPAMENTE, CONSUMABILE

21 4

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

SCULE, UNELTE, ECHIPAMENTE, CONSUMABILE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

21 5

SCULE, UNELTE, ECHIPAMENTE, CONSUMABILE Maria Demetriad

Distribuitorii de scule ºi unelte

îºi informatizeazã afacerile Dovadã a faptului cã industria construcþiilor devine tot mai dinamicã, dar ºi mai ”isteaþã”, stã ºi faptul cã distribuitorii de scule ºi unelte pentru aceastã zonã de maximã importanþã a economiei româneºti, cautã cele mai eficiente instrumente, pentru a-ºi mãri profitul ºi, desigur, pentru a diminua pierderile. Iatã, în aceastã ediþie, câteva exemple, rod al colaborãrii dintre trei astfel de companii ºi un furnizor de soluþii IT.

Integrarea ºi automatizarea proceselor interne Total Tools este unul dintre principalii furnizori de scule ºi unelte pentru construcþii, industrie, dar ºi agriculturã, din centrul ºi vestul þãrii, fiind totodatã un important distribuitor de produse de instalaþii ºi termotehnicã. În 2015, compania a înregistrat o creºtere de 25% a cifrei de afaceri ºi a profitului, menþinându-ºi astfel trendul ascendent din ultimii ani. Dezvoltarea constantã ºi creºterea volumului de date a dus la apariþia de erori în operarea documentelor ºi dificultãþi în accesarea informaþiilor despre stocuri, parteneri sau articole. Pentru a rezolva aceste probleme, managerii companiei au decis sã implementeze soluþiile integrate Senior ERP, pentru managementul resurselor, ºi SeniorVisual BI, pentru raportare ºi analizã avansatã, ambele, furnizate de Senior Software.

Anterior, Total Tools utiliza o aplicaþie contabilã care nu a reuºit sã þinã pasul cu nevoile în continuã dezvoltare. În prezent, toate procesele ºi datele sunt integrate într-o platformã unicã, iar compania beneficiazã de: - Angajaþi mai productivi, datoritã faptului cã soluþia automatizeazã activitãþile repetitive. - Îmbunãtãþirea relaþiilor cu clienþii ºi partenerii, datoritã reducerii timpului de procesare ºi livrare a comenzilor, dar ºi a creºterii acurateþii datelor referitoare la articole, preþuri ºi stocuri. - Acces facil la orice tip de informaþii ºi o mai bunã comunicare între departamente ºi puncte de lucru. - Control mai bun al cashflow-ului, prin intermediul structurii de centre de venituri ºi costuri definite. Pentru îmbunãtãþirea procesului decizional, Total Tools a implementat ºi soluþia Business Intelligence, dezvoltatã pe platforma Tableau Software, lider mondial în analiza datelor, care asigurã managerilor acces în timp real la informaþii despre stocuri, parteneri, articole etc. Timp economisit, profit mai mare La rândul sãu, distribuitorul de unelte ºi scule pentru construcþii, Lumy Tools, îºi consolideazã afacerea cu soluþiile aceleiaºi firme, implementând softurile ERP, SFA ºi Business Intelligence. Compania a obþinut astfel siguranta unui sistem informatic integrat si performant, cu ajutorul cãruia îºi gestioneazã întregul flux de distribuþie.

21 6

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

SCULE, UNELTE, ECHIPAMENTE, CONSUMABILE Cu o cifrã de afaceri de aproximativ 9,6 milioane euro, Lumy Tools se numãrã printre primii 5 cei mai puternici jucãtori locali din domeniul distribuþiei de scule ºi unelte. Compania importã în jur de 1800 de produse pe care le distribuie, atât prin intermediul reþelelor de super ºi hipermarket-uri, cât ºi prin retail-ul tradiþional: magazine de bricolaj, magazine universale ºi depozite de materiale de constructii. Implementarea a permis companiei Lumy Tools sã îºi gestioneze toate activitãþile în mod integrat. Mai mult, interfaþa intuitivã ºi fluxurile de lucru adaptate specificului afacerii au dus la automatizarea proceselor operaþionale ºi la creºterea productivitãþii angajatilor. În prezent, orice comandã ajunge direct în sistem, fie cã provine de la hypermarket-uri sau de la agenþii de pe teren. Integrarea celor douã canale de vânzare a fost posibilã prin implementarea soluþiilor EDI, pentru automatizarea comunicãrii cu marile lanþuri de magazine, respectiv, SeniorSFA, pentru gestionarea activitãþilor agenþilor de vânzãri. În ceea ce priveºte soluþia SFA, aceasta a facilitat reducerea timpului de vânzare. Odatã ajunse în ERP, toate comenzile de client sunt transmise cãtre depozit. Aici, acestea sunt pregãtite pentru livrare, împreunã cu documentele de vânzare generate automat din SeniorERP. O altã funcþionalitate extrem de utilã este posibilitatea grupãrii comenzilor, în funcþie de zonele de livrare pre-definite, ceea permite reducerea semnificativã a timpului dedicat acestei activitãþi. Totul, sub controlul managerilor Dar, nici furnizorii de scule ºi accesorii pentru industria mobilei nu stau cu mâinile în sân. De exemplu, Accesoria Group utilizeazã cu succes soluþiile ERP, Business Intelligence ºi SFA. Accesoria Group utilizeazã de 5 ani soluþiile Senior Software. Cu ajutorul acestora, compania îºi gestioneazã mai eficient procesele interne, de la recepþia comenzilor de client, pânã la procesarea ºi livrarea lor. Firma se ocupã de comercializarea accesoriilor pentru mobilier ºi sisteme pentru amenajãri interioare, în 2015 înregistrând o cifrã de afaceri cu aproximativ 25% mai mare, faþã de anul anterior. Evoluþia constantã a afacerii i-a determinat pe manageri sã implementeze, la 5 ani de la înfiinþarea companiei, sistemele informatice.

Implementarea soluþiei SeniorERP a favorizat, printre altele, îmbunãtãþirea comunicãrii interne, pentru cã angajaþii au acces în timp real la informaþii despre furnizori, stocuri ºi clienti. Mai mult decât atât, viteza de operare a documentelor a crescut, sistemul permiþând automatizarea proceselor repetitive, iar probabilitatea de apariþie a erorilor s-a redus semnificativ, având în vedere cã informaþiile sunt acum introduse o singurã datã. Toate acestea, au dus la eficientizarea proceselor interne specifice activitãþii de distribuþie a companiei, de la achiziþia mãrfurilor, pânã la procesarea documentelor ºi livrarea comenzilor cãtre client. Pentru a beneficia de rapoarte ºi analize avansate, managerii au implementat ºi SeniorVisualBI, soluþia de analizã ºi raportare dezvoltatã pe platforma Tableau Software, lider mondial în vizualizarea datelor. Softul este integrat cu sistemul ERP ºi permite managerilor sã urmãreascã în timp real indicatori precum valoarea achiziþiilor, cash-flow, vânzãri, adaos comercial, profit. Astfel, ei pot lua mai repede decizii potrivite, care, în final, sã ducã la creºterea performanþelor echipei de vânzãri ºi nu numai.

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

21 7

SCULE, UNELTE, ECHIPAMENTE, CONSUMABILE

21 8

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

SCULE, UNELTE, ECHIPAMENTE, CONSUMABILE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

21 9

SCULE, UNELTE, ECHIPAMENTE, CONSUMABILE

220

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

SCULE, UNELTE, ECHIPAMENTE, CONSUMABILE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

221

SCULE, UNELTE, ECHIPAMENTE, CONSUMABILE

222

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

SCULE, UNELTE, ECHIPAMENTE, CONSUMABILE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

223

SCULE, UNELTE, ECHIPAMENTE, CONSUMABILE

224

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

SCULE, UNELTE, ECHIPAMENTE, CONSUMABILE

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

225

SCULE, UNELTE, ECHIPAMENTE, CONSUMABILE

226

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÃ&#x17E;II, TRANSPORTURI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

227

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÃ&#x17E;II, TRANSPORTURI

228

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÃ&#x17E;II, TRANSPORTURI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

229

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII, TRANSPORTURI Ilie Stoian

Piaþa globalã a utilajelor creºte,

dar în România...

Vânzãrile globale de echipamente pentru construcþii sunt prognozate sã creascã, la finalul anului 2016, cu 3,9%, în termeni de unitãþi însemnând 760.508 de maºini ºi utilaje, conform prognozei economice realizatã în urma unei cercetãri de piaþã efectuatã de agenþia internaþionalã Off-Highway Research. Bineînþeles, din pãcate, cercetarea nu face nicio referire la România.

Îmbunãtãþirea treptatã a vânzãrilor, din Europa, care a început în 2014, este de aºteptat sã continue în acest an, cu vânzãri de unitãþi în creºtere de la un total provizoriu de 125.705 de unitãþi, în 2015, la 130.503 de maºini, în 2016. În mod similar, piaþa nord-americanã ar trebui sã fie mai mare cu încã 4 %, ajungând la 186.025 masini. Îmbunãtãþirea constantã a continuat pe piaþa echipamentelor de construcþii din India, în 2016 fiind de aºteptat sã fie vândute 46.414 de utilaje, în comparaþie cu 38.554, în 2015. Între timp, în China, piaþa este de aºteptat sã prezinte o situaþie de up-tick, de aproximativ 4 %, stabilizându-se la 137.820 de unitãþi. În schimb, în Japonia, vânzãrile de echipamente de construcþii sunt de aºteptat sã scadã, de la 79.998 de unitãþi, în 2015, la 73.825 de maºini, în 2016. Conducãtorii auto-cheie ale acestei sunt tailing-off lucrãrilor de reconstrucþie în urma cutremurului 2011 ºi tsunamiul ºi lichidarea jos de stimul economic al guvernului programe.

Imaginea globalã Îmbunãtãþirea aºteptatã urmeazã o performanþã slabã înregistratã în 2015, când vânzãrile de unitãþi la nivel mondial au scãzut cu mai mult de 10%, din totalul de aproape 818.000 de maºini vândute în 2014. Conform analizelor, în 2016, creºterea este aºteptatã în pieþele de echipamente indiene, europene ºi din America de Nord. Off-Highway Research prognozeazã, de asemenea, o stabilizare a pieþei din China, în cazul în care vânzãrile de echipamente pentru constructii au scãzut, de la un maxim de 435.070 de unitãþi, în 2011, la 131.345 maºini, ceea ce a însemnat pentru

23 0

2015 o scãdere de 70%, într-un spaþiu de numai patru ani. “Nu poate fi nicio îndoialã cã anul 2015 a fost dificil pentru industria de echipamente, la nivel mondial, din cauza încetinirii creºterii economice mondiale ºi a preþurilor materiilor prime slabe”, a declarat David Phillips, Managing Director al Off-Highway Research, care a adãugat: “Vânzãrile au scãzut la cel mai de jos nivel, încã din anii de crizã, la aceasta contribuind cãderea deosebit de brutalã a pieþei chineze. Cu toate acestea, au existat îmbunãtãþiri în mai multe þãri dezvoltate, care au compensat unele dintre aceste pierderi”.

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

David Phillips a menþionat: “Prognoza OffHighway Research indicã începutul unei reveniri treptate a sãnãtãþii pe piaþa mondialã a echipamentelor pentru constructii, în 2016. Cu toate acestea, încrederea mediului de afaceri rãmâne fragilã, iar perspectivele nesigure geopolitice din jurul lumii ar putea avea un impact negativ asupra sectorului”. Tipurile de echipamente acoperite de cercetarea Off-Highway Research sunt: camioane articulate basculante, finisoare de asfalt, buldo-excavatoare, buldozere pe ºenile, excavator pe ºenile, încãrcãtoare pe ºenile, miniexcavatoare, gredere, camioane cu basculante rigide, camioane de încãrcare de teren (stivuitoare cu braþ ºi telescopice ), încãrcãtoare, excavatoare cu roþi ºi mini-încãrcãtoare pe roþi. În unele pieþe, sunt incluse ºi echipamente de compactare ºi macarale mobile.

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII, TRANSPORTURI Vânzãrile în Europa vor creºte Se aºteaptã ca vânzãrile de echipamente pentru construcþii, în Europa de Vest, sã creascã timid, cu 1%, în acest an, potrivit unei noi previziuni emisã de compania de cercetare de piaþã specializatã, Off-Highway Research. Volumul total al vânzãrilor din regiune sunt de aºteptat sã ajungã la 125.704 unitãþi, în 2016. Cele mai mari douã pieþe din Europa, Germania ºi Marea Britanie, vor avea rezultate pozitive, cu prognoza de creºtere de 3%. Se aºteaptã ca Marea Britanie sã continue sã fie cea mai mare piaþã de echipamente din Europa, din punct de vedere unitar, cu volume aºteptate sã atingã 33.712 maºini. Off-Highway Research prezice, de asemenea, o creºtere de 18%, pentru piaþa de echipamente italiene, ºi de 35%, pentru Spania. Cu toate acestea, dupã ani de recesiune profundã, volumele de 10.127 de unitãþi ºi, respectiv, de 2.406 de unitãþi, sunt încã reduse din punct de vedere istoric. Negativul principal, în prognozã este de-15%, pentru vânzãrile de echipamente din Franþa, a treia cea mai mare piaþã din Europa. Piaþa elveþianã este, de asemenea, de aºteptat sã înregistreze o scãdere bruscã, având de suportat un minus de 12% a volumului de echipamente. Privind în perspectivã, Off-Highway Research se aºteaptã la o creºtere suplimentarã, de 4%, în vânzãri de echipamente europene, pentru începutul anului 2017, plusul fiind determinat de o revenire a pieþei din Franþa. Cele mai multe alte þãri europene se aºteaptã sã vadã o creºtere a vânzãrilor începând de anul viitor, cu creºteri relativ mici în Finlanda, Portugalia ºi Spania, care va oferi câºtiguri de douã cifre. Cu toate acestea, Off-Highway Research prognozeazã scãderi moderate în Austria, Þãrile de Jos, Norvegia, Elveþia ºi Marea Britanie.

Turcia, performera vânzãrilor Piaþa echipamentelor pentru constructii din Turcia este de aºteptat sã creascã cu mai mult de 25%, în urmãtorii cinci ani, potrivit ultimului studiu realizat de compania de prognozã economicã Off-Highway Research. Dupã o scãdere a vânzãrilor în 2014 ºi o revenire în 2015, creºterea este de aºteptat sã reia spre sfârºitul acestui an. Piaþa este aºteptatã sã ajungã la un volum record, de mai mult de 13.000 de unitãþi de echipamente pentru construcþii, în 2019. Ultimul deceniu a fost marcat de perioade de expansiune rapidã a pieþei ºi alunecãri periodice. Acest lucru ar putea determina atingerea unui record anterior, de 12.000 de unitãþi, înregistrat în 2007. Vânzãrile de atunci au depãºit 10.000 de unitãþi, în ciuda tensiunilor geopolitice naþionale ºi regionale.

În Turcia, existã o preferinþã puternicã pentru buldo-excavatoare. Off-Highway Research consemneazã cã 4.200 de astfel de maºini au fost vândute în 2012. Tractoarele cu excavator sunt, de asemenea, populare, cu vânzãri de peste 3.000 de unitãþi pe an, în ultimii patru ani, ºi cu un record de aproape 4.000 de unitãþi, în 2013. Acest lucru face din Turcia a treia cea mai mare piaþã a excavatoarelor pe ºenile din Europa, în spatele Marii Britanii ºi a Germaniei, dar înaintea Franþei ºi Italiei. Off-Highway Research noteazã cã previziunile sale de creºtere viitoare s-au bazat pe o lungã listã de proiecte curente ºi propuneri de lucrãri de infrastructurã. Multe dintre acestea sunt legate de sãrbãtorirea ”prin muncã”, a 100 de ani de la fondarea Republicii Turcia, care va fi celebratã în 2023. Printre planurile Turciei menþionãm o investiþie de 368 miliarde de dolari, în transportul rutier, feroviar, ºi în infrastructura de transport aerian ºi maritim. Acest lucru va include 20.000 de km de drumuri noi cu douã benzi de circulaþie, 5.000 km de noi autostrãzi, 14.000 km de noi cãi ferate ºi zece aeroporturi noi. În plus, în urma unor investiþii americane de 140 de miliarde de dolari vor fi realizate noi unitãþi pentru sectorul energetic, la care se adaugã alte investiþii americane de 400 de miliarde de dolari, pentru proiecte de regenerare urbanã.

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

23 1

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII, TRANSPORTURI Miruna Sorescu

Daimler Trucks a vândut peste o jumãtate de milion de camioane

Dupã cum ºi-a planificat, principalul producãtor de camioane ºi-a atins obiectivul pe care îl vizeazã de mai mulþi ani, continuându-ºi consolidarea poziþiei-cheie pe aceastã piaþã.

Performanþã într-un mediu eterogen Dr. Wolfgang Bernhard a anunþat, la conferinþa anualã de presã, din iunie 2016, rezultatele oficiale înregistrate de firma Daimler: “ În 2015 am vândut peste 500.000 de camioane ºi ne-am crescut vânzãrile pentru al treilea an consecutiv. Aceasta este cea mai mare realizare a noastrã la nivel mondial ºi þin sã le mulþumesc tuturor angajaþilor pentru eforturile lor deosebite!”.

23 2

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

Daimler Trucks ºi-a atins obiectivele într-un mediu de piaþã foarte eterogen ºi provocator: deºi pieþele de camioane din America de Nord ºi Europa au crescut în mod semnificativ, pieþele importante din Brazilia ºi Indonezia au scãzut. De asemenea, în Turcia, piaþa s-a prãbuºit în ultimele luni, din cauza nesiguranþei climatului politic. Cu toate acestea, Daimler Trucks a reuºit sã-ºi atingã þinta de vânzãri. Cât priveºte perspectivele de viitor ale companiei, Bernhard s-a arãtat optimist, spunând cã anul 2016 va fi o mare provocare pe piaþa camioanelor. Cu toate acestea, compania ºi-a propus drept obiectiv ca, pânã în anul 2020, sã ajungã la o cifrã de 700.000 de camioane vândute. Compania va continua sã lucreze la conectivitatea vehicului, dar ºi în ceea ce priveºte eficienþa, siguranþa activã ºi conducerea autonomã. De aceea, Daimler ºi-a propus extinderea prezenþei lor la nivel global ºi dezvoltarea a ºase centre regionale noi, pentru a fi mai aproape de clienþii lor.

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII, TRANSPORTURI Trãgând linie pe anul trecut, vânzãrile Daimler Trucks au crescut cu 20 de procente, la 176,100 unitãþi (P.Y. 147200). Compania ºi-a extins în continaure poziþia de lider de piaþã în clase de greutate 6-8, cu o cotã de piaþã care se ridicã la 39,1% (P.Y. 37,3). Pentru anul 2016, piaþa camioanelor din America de Nord este de aºteptat sã aibã un nivel mult mai ridicat chiar ºi decât cel din 2015! Unul dintre motivele cheie pentru succesul camioanelor Daimler pe piaþa din America de Nord este determinat de satisfacþia clienþilor faþã de beneficiile de propulsie integralã a camionaelor Daimler. Combinaþia perfectã dintre coordonarea motorului, transmisiei ºi osiei, oferã avantaje clare de eficienþã. Ori, Daimler Trucks a fost primul producãtor care a oferit acest sistem de propulsie pe piaþa nord americanã. Sistemele automate, garanþii ale eficienþei Sistemul de transport este esenþial pentru a avea succes. Mai mult de 40% din Freightliner Cascadia ºi Western Star 5700 XE sunt acum vândute cu sisteme de transmisie automatã. Pentru a putea deservi cererea tot mai mare din regiune, producþia localã a sistemului de transport DT12, pentru America de Nord, a început sã se efectueze încã din luna noiembrie a anului trecut. Începând din anul 2018, motoarele medii utilitare pentru piaþa NAFTA vor fi fabricate tot în Detroit,iar investiþia totalã a companiei va fi de aproximativ 450 milioane euro. În Europa de Vest, vânzãrile Daimler Trucks au crescut în mod semnificativ, la 56.000 unitãþi (P.Y.50.500). Mercedez-Benz continuã sã conducã piaþa, înregistrând o cotã de piaþã de 21,9%. În Turcia, în pofida unei economii mai slabe ºi a instabilitãþii politice din regiune, vânzãrile au ajuns la 20.400 camioane, faþã de 18.900, cât se înregistrase cu un an în urmã.

Acest lucru a fost posibil ºi datoritã efectului cheltuielilor reportate înainte de Euro VI, privind standardul de emisii care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2016. Cota de piaþã a Daimler Trucks a crescut ºi mai mult în Brazilia, în ciuda slãbiciunii pieþei. În schimb, în America Latinã, vânzãrile unitare ale Daimler Trucks au scãzut la 27.900 (P.Y. 44.500) unitãþi în primele unsprezece luni ale anului trecut, în principal ca urmare a prãbuºirii economice a Braziliei. În Brazilia, 15.200 de vehicule au fost livrate în perioada ianuarie-noiembrie, comparativ cu 31.300, în aceeaºi perioadã a anului precedent. În acest mediu de piaþã extrem de durã, Daimler Trucks a reuºit creºterea cotei de piaþã pe segmentul mediu ºi greu, pânã la 26,6%. În ciuda curentului nefavorabil care afecteazã piaþa brazilianã, compania Daimler Trucks va continua sã investeascã pe piaþa localã, pe termen lung, pentru a-ºi creºte competitivitatea. Astfel, în perioada 2014 ºi 2018, compania ºi-a propus sã investeascã în Brazilia peste 500 milioane euro, în produse personalizate, tehnologii ºi servicii, precum ºi în modernizarea reþelei de producþie. Totodatã, în luna octombrie a acestui an, Mercedes-Benz va lansa în Brazilia o serie de inovaþii de produs, de la modele de camioane fabricate la nivel local, precum Accelo, Atego, Axor ºi Actros, care sunt îmbunãtãþite în ceea ce priveºte confortul, consumul de combustibil ºi costul total al produsului. Diferenþe în piaþa Asiei În ceea ce priveºte pieþele asiatice, acestea au înregistrat diferenþe semnificative privind performanþa, pentru anul 2015. În Japonia, brandul FUSO ºi-a crescut vânzãrile cu 4%, ajungând pânã la 41.600 vehicule. Ponderea pieþei de camioane din Japonia a crescut în continuare la 20,7%.

În India, Daimler Trucks ar putea creºte vânzãrile cu 29%, la 12.500 vehicule. Mai mult de 30.000 de camioane BharatBenz au fost livrate clienþilor, deoarece compania a fost prima care a intrat pe aceastã piaþã, în septembrie 2012. Lansarea noilor modele a ajutat firma BharatBenz sã-ºi creascã cota de piaþã pe segmentul camioanelor medii ºi grele, la 7,1%.Un alt produs nou, lansat în acest an a fost BharatBenz 3143, vehicul special conceput pentru a fi utilizat în minerit ºi ºantiere de construcþii. În 2016, compania intenþioneazã sã se mute în mai multe pieþe suplimentare cu camioane FUSO, care au fost special adaptate la nevoile acestor þãri. Mergând mai departe, Daimler se va poziþiona cât mai aproape de clienþii sãi din Africa, Asia ºi America Latinã, astfel încât acesta sã poatã beneficia de oportunitãþi de creºtere pe aceste pieþe extrem de promiþãtoare.Primul din cele ºase centre regionale planificate a fost deschis în Dubai. Aceste centre se vor concentra în întregime pe vânzãri ºi post-vânzãri pentru vehicule utilitare Daimler. În primul trimestru al anului 2016, s-au deschis noi centre regionale în Kenya, Africa Centralã, în Pretoria (Africa de Sud) ºi în Singapore, pentru Asia de Sud.Aceste noi centre regionale vor permite companiei Daimler sã rãspundã mult mai rapid ºi într-un mod orientat cãtre nevoile clienþilor din aceste pieþe. Inovaþie: The Highway Pilot În 2015, Daimler Trucks a relevat în continuare rolul sãu de pionierat în domeniul conducerii autonome. În luna mai, Daimler a primit un permis de autorizare de a circula pe un drum public, pentru vehiculul automat. ”The Highway Pilot” este capabil sã conducã vehiculul de la sine putere, pe autostrãzi, însã conducãtorul auto îºi pãstreazã întreaga responsabilitate, pentru cã trebuie sã monitorizeze traficul în orice moment ºi trebuie sã poatã interveni în orice situaþie. Acest sistem include însã ºi un radar montat frontal ºi un aparat de fotografiat. ”The Highway Pilot” are deja la activ 20.000 de km parcurºi pe traseele de testare din Germania ºi Statele Unite ale Americii ºi este foarte posibil ca tehnologia aceasta revoluþionarã sã intre în producþie în urmãtorii doi-trei ani.

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

23 3

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÃ&#x17E;II, TRANSPORTURI

23 6

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÃ&#x17E;II, TRANSPORTURI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

23 7

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÃ&#x17E;II, TRANSPORTURI

23 8

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÃ&#x17E;II, TRANSPORTURI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

23 9

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÃ&#x17E;II, TRANSPORTURI

24 0

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÃ&#x17E;II, TRANSPORTURI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

24 1

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÃ&#x17E;II, TRANSPORTURI

24 2

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÃ&#x17E;II, TRANSPORTURI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

24 3

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÃ&#x17E;II, TRANSPORTURI

24 4

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÃ&#x17E;II, TRANSPORTURI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

24 5

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÃ&#x17E;II, TRANSPORTURI

24 6

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÃ&#x17E;II, TRANSPORTURI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

24 7

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÃ&#x17E;II, TRANSPORTURI

24 8

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÃ&#x17E;II, TRANSPORTURI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

24 9

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÃ&#x17E;II, TRANSPORTURI

250

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÃ&#x17E;II, TRANSPORTURI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

251

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÃ&#x17E;II, TRANSPORTURI

252

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÃ&#x17E;II, TRANSPORTURI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

253

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÃ&#x17E;II, TRANSPORTURI

254

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÃ&#x17E;II, TRANSPORTURI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

255

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÃ&#x17E;II, TRANSPORTURI

256

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÃ&#x17E;II, TRANSPORTURI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

257

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÃ&#x17E;II, TRANSPORTURI

258

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÃ&#x17E;II, TRANSPORTURI

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016

259

UTILAJE PENTRU CONSTRUCÃ&#x17E;II, TRANSPORTURI

260

infoCONSTRUCT | nr. 37 | august 2016