Monumente de arhitectură
Românească
.
COORDONATOR: Dr. arh. Irina MOHORA TEHNOREDACTARE: Stud. Cordoș Mădălina AUTORI: • • • • • • •
Stud. Stud. Stud. Stud. Stud. Stud. Stud.
Bokor Henrietta Borlea Sergiu Bajaliu Diana Sora Claudia Uscatu Nicolae Sandor Rebeka Paliuc Cezara
3.
2.
4.
6. 8.
1. 5./9.
7.
Legendă 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.
Biserica evanghelică fortificată din Hărman Biserica Densuș Mănăstirea Bogdana Castelul Miko Casa Lahovari Palatul Cultural din Arad Cazinoul din Constanța Liceul pedagogic Carmen Sylva Imobilul Solly Gold
Cronologie PALEOLITIC 10.000 î.e.n. 1.800 î.e.n. 480.000 î.e.n. 10.000 î.e.n. NEOLITIC
EPOCA BRONZULUI
sec. III î.e.n. sec. I î.e.n.
sec. XIX - sec. XI î.e.n.
EPOCA DACOROMANĂ
sec. I e.n. sec. IV
EPOCA REGATULUI DACIC
sec. V – sec.VII
EPOCA BIZANTINĂ
Cronologie BAROCUL & STILUL BRÂNCOVENESC
EVUL MEDIU
RENAȘTEREA
19481980
18901910
Sec XVI-XVII Sec XIVXVI
ARHITECTURA INTERBELICĂ
Sec. XVII
STILUL 1900
19221940
ARHITECTURA SOCIALISTĂ
Sec. IX-XI Arhitectura Romanică
Biserica fortificată din Hărman
Biserica fortificată din Hărman
•
Biserica-cetate din Hărman cu zidurile ei impunătoare, cu cele şapte turnuri de apărare şi cu turnul clopotniţă vizibil de la distanţă este o bijuterie printre numeroasele biserici fortificate ale saşilor din Transilvania.
•
Biserica a fost ridicată în jurul anului 1240 pe locul unei vechi bazilici romanice.
•
Clădirea bisericii păstrează mai ales în partea ei estică înfăţişarea vechii bazilici cu trei nave în stil romanic din secolul al XIII-lea, care arată paralele evidente cu arhitectura cisterciană a epocii.
•
În prima jumătate a secolului al XIII-lea, a fost ridicată partea estică a bisericii, urmând a fi ridicat turnul impunător de pe fațada vestică și portalul cu arhivolta în arc frânt.
Imagine exterioara a bisericii fortificate din Hărman
•
Începând cu sfârșitul secolului al XV-lea în jurul bisericii a fost ridicată o puternică cetate de refugiu.
•
Fortificația care înconjoară biserica este formată dintr-un triplu cordon de curtine concentrice.
•
Zidul de incintă al cetății are o formă ovală, fiind înalt de 12 metri și întărit cu șapte puternice turnuri de apărare, unele dotate cu orificii pentru turnarea de smoală topită asupra asediatorilor.
•
În secolul al XV-lea comunitatea a avut o tentativă de a transforma bazilica în stil gotic, însă lucrările nu au continuat dincolo de etajarea turnului-clopotniță, care cu cei 32 de metri ai săi devenea cel mai înalt din Țara Bârsei. Planul ansamblului fortificat
Biserica fortificată din Hărman •
La parter, turnul-clopotniță se prezintă ca un portic boltit în cruce cu nervuri groase cu profil tipic cistercian.
•
Nivelul al treilea are trei nișe cu metereze, ca și următorul, clopotele aflându-se la nivelul al cincilea, unde biforele cioplite într-un monolit aparțin vechiului turn de secol XIII.
•
Nivelurile superioare au fost adăugate două secole mai târziu și sunt construite din tuf calcaros.
•
Ca o particularitate biserica este prevăzută pe exterior cu balustrade în consolă şi scări de acces din lemn.
Parterul turnului clopotniță cu bolți în cruce, cu nervuri groase, tipic cisterciene
•
Are un gotici.
aspect de bazilică cu 3 nave întărită cu contraforți
•
Portalul principal se află pe fațada vestică realizat în stil gotic târziu, cu succesiunea de bolţi cu arcuri frânte.
•
În luneta acestuia este pictat pe un fond albastru-cobalt un simbol al sacrificiului, pelicanul care își hrănește puii cu propriul sânge.
•
Interiorul bisericii este destul de heteroclit, astfel că pe lângă elementele cisterciene (ferestrele cu patru lobi traforați de deasupra celor în arc frânt) se conservă și o serie de elemente din diverse perioade.
•
Biserica romanică păstrează absida semicirculară și ferestrele originale cu urme de picturi murale vizibile la exterior. Imagine din curtea fortificației cu turnul clopotniță
Biserica fortificată din Hărman
•
Sub influența arhitecturii gotice, în partea superioară a pereților navei centrale au fost practicate ferestre polilobe, iar corul pătrat a fost flancat de capele rectangulare.
•
Navele laterale ale bisericii păstrează sistemul de boltire în cruce pe ogive și câteva chei de boltă figurative, în timp ce bolțile navei principale și corului, distruse de un incendiu, au fost refăcute în anul 1595.
•
Tavanul a fost reconstruit în stil gotic cu reţeaua de arce frânte. Arcul triumfal semicircular a fost transformat în arc frânt o dată cu boltirea navei. Nava laterală a bisericii
Biserica evanghelică fortificată din Hărman
•
Sacristia este boltită în leagăn cu penetrații și nervuri din teracotă.
•
Capela sudică, astăzi lapidariu, păstrează bolta semicilindrică în leagăn împodobită cu ferestrele bifore romanice.
•
La parterul turnului de est al cetății se păstrează capela funerară din secolul al XIV-lea, ce adăpostește valoroase picturi murale în stil gotic târziu, datând de la sfârșitul secolului al XV-lea.
•
Frescele, alcătuind unul dintre puținele ansambluri medievale păstrate integral în Transilvania, ilustrează trei teme iconografice majore: „Judecată de Apoi”, „Răstignirea” și „Glorificarea Sfintei Fecioara Maria” .
Cămările de provizii și scările lor mobile.
Biserica Densuș
Biserica Densuș Biserica Densuș
•
Biserica Densuș (de asemenea, cunoscută sub numele de ”Biserica Sfântul Nicolae”), se află în satul Densuș, județul Hunedoara și este cea mai veche biserică de piatră din România.
•
A fost construită la mijlocul secolului al XIII-lea pe locul unui templu roman din secolul al II-lea, folosind piatra din ruinele învecinatei Ulpia Traiana.
Biserica de piatră Sfântul Nicolae din Densuș partea principală
Biserica evanghelică fortificată din Hărman
Biserica Densuș Biserica Densuș
•
Planul bisericii Densuș este central bizantin și cu turn de tip romanic pe stâlpi, ce străpunge acoperișul, nu turlă suspendată specifică goticului.
•
Ferestrele cu arc frânt specific perioadei de tranziție, iar coloanele adosate laturilor sunt o sinteză între contrafortul romanic și peripterul antic.
•
Învelitoarea de piatră este tipic romanică.
•
Biserica are un naos pătrat și o absidă cu închidere semicirculară.
•
La interior are patru stâlpi, care descriu un careu central, deasupra căruia se înalță turnul cu patru secțiuni distincte.
•
Pe latura sudică a altarului s-a adăugat un diaconicon scund, boltit semicilindric;
•
Pronaosul se află pe partea vestică și la fel ca și coridorul navei sudice, sunt ruinate.
Planul+ vedere a bisericii Densuș
Biserica evanghelică fortificată din Hărman Biserica Densuș
•
Specialiștii în arheologie medievală pledează pentru apartenența construcției la marea familie a edificiilor cneziale românești din secolele XII-XIV.
•
Istoriografia bisericească susține că la origine, lăcașul ar fi fost un monument funerar ridicat în memoria generalului Longinus (secolul II), dar încreștinat în cursul secolelor IV-V și abandonat după 568.
•
Acoperite cu un strat de var între anii 1566 și 1720, frescele interioare sunt operă a trei zugravi diferiți ca stil și formație artistică; meșterul principal, Ștefan, semnatarul picturii din 1443, este considerat un exponent al ambianței artistice sud-carpatice, dezvoltate în jurul mănăstirii Curtea de Argeș. Biserica de piatră Sfântul Nicolae din Densuș, partea de apus
Biserica Densuș Biserica Densuș
•
După mijlocul anilor 1800, biserica s-a aflat într-un stadiu avansat de degradare, iar localnicii intenționau să o demoleze.
• Cele două frize superioare cuprind figuri mari, iar acestea corespund, câte două, unei singure figuri din friza superioară. •
Din punct de vedere al compoziției, figurile de pe cele două rânduri superioare ale laturii de nord a navei reprezintă taumaturgi, fiecare ținând în stânga câte un recipient, iar în dreapta câte o linguriță.
•
Pe latura sudică, la același nivel, este pictată o împărăteasă cu crucea, urmată de o figură bărbătească cu diademă („Sfinții Împărați Constantin și Elena”), apoi de o martiră cu o coroană pe cap. Frescă pe unul din stâlpii bisericii ”Sfânta Treime” - Dumnezeu-Tatăl, Fiul și Sf. Duh sub formă de porumbel (sec. XV)
Biserica evanghelică fortificată din Hărman
•
Pe rândul următor se distinge chipul unui sfânt luptător, cu un coif ovoidal, corespunzător armurilor medievale, apoi o tânără muceniță cu o coroană și o figură nedeslușită. În nișa de deasupra ușii, se află reprezentat bustul Maicii Domnului ținând Pruncul cu capul lipit de obraz.
•
După aceea este înfățișat și „Sfântului Ierarh Nicolae” în odăjdii arhierești.
•
În altar, pictura s-a păstrat satisfăcător doar la nivelul registrului inferior al pereților.
•
Zona centrală a bolții este rezervată încadrată de arhangheli și de proroci.
”Platiterei”,
În partea sud-estică a acesteia se găsește un personaj cu barbă și plete albe, posibil un profet. • Picturile de pe stâlpi redau o reprezentare popular-artistică a „Sfintei Treimi” și un „Sfânt Apostol Bartolomeu” ducânduși pielea pe băț. În perioada interbelică, urme de pictură au fost semnalate chiar și la nivelul coloanelor încastrate în pereții bisericii. •
Frescă pe unul din stâlpii bisericii „Sfântul Apostol Bartolomeu” ducânduși pielea pe băț
Biserica Densuș Biserica Densuș
•
Biserica a fost declarată monument istoric în 1870.
•
Biserica are două hramuri: „Sfântul Ierarh Nicolae” și „Sfântul Proroc Ieremia”.
•
Nu se știe care a fost cel inițial - trebuie pusă în legătură cu una dintre lucrările majore de consolidare a lăcașului, care putea avea caracterul unei rectitoriri, motivându-se astfel înlocuirea primului patron spiritual al bisericii cu un altul. În acest caz, renovarea nu poate fi pusă în legătură decât cu familia locală a Mușineștilor, atestați documentar începând din secolul al XIIIlea.
Ruine ale unei tăblițe de piatră
Biserica evanghelică fortificată din Hărman
Acoperirea navei
Structura turnului
Sec. XII-XV Arhitectura Gotică
MĂNĂSTIREA BOGDANA
MĂNĂSTIREA BOGDANA •
Mănăstirea
Bogdana
este
o
mănăstire
ortodoxă de călugări situată în municipiul Rădăuți (județul Suceava), pe strada Bogdan Vodă nr. 4-6. Biserica mănăstirii a fost ctitorită de către voievodul Bogdan l (1359-1365), întemeietorul statului feudal moldovean, și a avut rolul de necropolă domnească. •
Este prima construcție religioasă de piatră din Moldova, păstrată în forma ei originală, nealterată până astăzi.
•
Ea este înaltă, cu acoperișul țuguiat, având ziduri groase de 1,40 metri, sprijinite inițial de 10 contraforturi.
Mănăstirea Bogdana din Rădăuţi (Xilogravură de Rudolf Bernt/1899)
•
Peretele sudic al pronaosului are un contrafort și trei ferestre, pe când peretele nordic are o fereastră și trei contraforturi.
•
Deasupra navelor laterale din naos au fost construite două încăperi mici, boltite în semicilindru, la care se ajunge pe o scară în spirală.
•
Între pridvor și pronaos și între pronaos și naos sunt pereți despărțitori străpunși de uși la mijloc.
•
Mănăstirea amintește de zbuciumatele vremuri legate de întemeierea statului feudal moldovean și constituie expresia unei admirabile sinteze artistice între arhitectura romanica, arhitectura gotică și cea bizantină.
Statuia lui Bogdan I şi Biserica Bogdana
MĂNĂSTIREA BOGDANA •
Are 11 ferestre: trei la pridvor, două la pronaos, patru la naos (dintre care trei în peretele sudic și una pe peretele nordic) și două la altar cu deschideri strâmte în exterior, dar mult lărgite spre interior.
•
Nu are turlă, acoperișul fiind înalt, cu pante repezi și o streașină largă.
•
Interiorul se prezintă ca o sinteză a elementelor romanice , bizantine și gotice.
•
Ea are o navă centrală și două laterale, despărțite între ele prin șase stâlpi masivi în dreptul cărora bolta navei centrale este întărită cu arcuri.
•
Navele laterale au aceeași înălțime cu nava centrală în dreptul pronaosului și sunt mai joase în dreptul naosului.
Pisania şi pictura de deasupra intrării
MĂNĂSTIREA BOGDANA DIN RĂDĂUȚI •
Dispoziția generală a planului prezintă caracteristicile basilicii romanice cu cor și absidă.
•
Tendința de a frânge unele arcuri și bolți sunt caracteristice arhitecturii gotice, iar specific arhitecturii bizantine este delimitarea spațiului interior în altar, naos, pronaos și pridvor.
•
Este prima construcție religioasă de piatră din Moldova, păstrată în forma ei originală, nealterată până astăzi.
•
Ea este înaltă, cu acoperișul țuguiat, având ziduri groase de 1,40 metri, sprijinite inițial de 10 contraforturi.
•
Peretele sudic al pronaosului are un contrafort și trei ferestre, pe când peretele nordic are o fereastră și trei contraforturi. Planul Bisericii "Sf. Nicolae”
Sec. XIV-XVI Arhitectura Renascentistă
CASTELUL MIKO
CASTELUL MIKO CASTELUL MIKÓ •
Cetatea Mikó din Miercurea Ciuc se află la marginea sud-vestică a oraşului. Primul document scris care atestă existența edificiului construit datează din 1631.
•
Monumentul poartă numele patronului constructor al acestui castel fortificat, Ferenc Mikó, un consilier al principelui Gabriel Bethlen, diplomat, cronicar, cărturar al scaunului Ciuc (1585-1635).
•
El a parcurs o carieră strălucită în slujba principelui care în 1613 l-a desemnat căpitan al scaunelor Ciuc, Gheorgheni şi Caşin.
•
Construcţia a fost începută la 26 aprilie 1623, zece ani după ce proprietarul cetății a devenit căpitan al scaunelor Ciuc, Gheorgheni şi Caşin. Funcţia principală a edificiului era aceea de reşedinţă nobiliară. Proiectantul a fost probabil Giacomo Resti da Verna, un arhitect italian.
Cetatea Mikó
CASTELUL MIKÓ
Cetatea Mikó
CASTELUL MIKO CASTELUL MIKÓ •
Construcţia a fost realizată în stilul renaşterii târzii – are o suprafaţă geometrică regulată şi bastioane italieneşti. Castelul de plan pătrat, 70 x 75 m, a fost terminat probabil în anii '30 a secolului al XVII-lea.
•
La data de 21 octombrie 1661 trupele turcotătare au invadat Ciucul şi au incendiat castelul. Aproape că nu mai rămăseseră decât nişte ruine, însă generalul imperial austriac Stephan Steinville a reuşit să-l refacă.
•
Bastionul sud-vestic a fost transformat în capelă, iar pe latura sudică a existat un depozit de praf de puşcă. Fiecare bastion era prevăzut cu găuri de tragere.
•
Capela a fost decorată în două perioade: tavanul a fost decorat cu stucaturi din perioada barocă târzie, în timp ce ancadramentele ferestrelor s-au realizat în stil gotic.
Cetatea Mikó, vedere din satelit
Cetatea Mikó, fațadă
CASTELUL MIKO CASTELUL MIKÓ • Prin construcțiile care au avut loc în perioada anilor 1714–1716 s-a amenajat un val gros de pământ, dreptunghiular, dotat cu câte un bastion pe fiecare dintre colțurile care înconjurau castelul vechi, de același plan.
•
•
În încăperile de la parterul bastioanelor găsim bolți semicilindrice, cu penetrații de bolți cu dublă curbură.
Construcția castelului Miko
Delimitarea nivelelor este marcată în exterior de un brâu de piatră cioplită, iar pe fațada turnurilor ambrazuri pentru arme de foc de calibru mai mic.
Cetatea Mikó, fațadă
Sec. XVIII Arhitectura Neoromânească
Casa Lahovari
Casa Lahovari •
Casa Lahovari este o casă din sectorul 2 al Bucureștiului, construită de Ion Mincu în anul 1886, la rugămintea generalului Iacob Lahovari.
•
Clădirea este reținută de istoria arhitecturii din România ca fiind prima construcție semnificativă ridicată în stil neoromânesc având elemente distincte de Art Nouveau.
•
Tot prin această construcție, Ion Mincu își formulează un stil în domeniul arhitecturii, stil care se va regăsi în majoritatea proiectelor sale ulterioare.
•
Casa a fost folosită ca locuință pentru o lungă perioadă, iar din 2003 aparține Secției de Maternitate a Spitalului Cantacuzino. Planul casei Lahovari
•
Construcția este clasată ca monument de arhitectură.
•
Construită într-un stil asemănător cu o altă casă proiectată de Ion Mincu, Bufetul din Șoseaua Kiseleff, Casa Lahovari îmbină elementele arhitecturii vernaculare cu cele ale arhitecturii medievale românești.
•
Fațada casei este realizată asimetric, fiind bine deviată și dozată subtil. Fațada este decorată cu elemente ale arhitecturii populare: ceramică colorată și smălțuită, coloane din lemn asemănătoare coloanelor clasice, arce în acoladă frântă.
•
Elementul central al casei e susținut de aripile laterale ale fațadei care prezintă câte două ferestre reunite sub o friză comună (partea componentă a antablamentului unei case).
Casa Lahovari
Casa Lahovari Casa Lahovari •
Ceea ce oferă o atmosferă rustică, specifică caselor populare românești din secolul al XVlea, este pridvorul amplasat deasupra falsei intrării în pivnița casei, dar și o serie de alte elemente cum ar fi: butoni proeminenți și smălțuiți, friza realizată din teracotă roșieverzuie, streașina lată și ridicată.
•
Decorația folosită de arhitect pentru a modela fațada poate fi pusă în legătură și cu arhitectura caselor din Italia, Franța, Spania, etc.
Pentru construirea casei s-au folosit cărămida, tencuială cu mortar de var, ceramică smălțuită colorată, lemn, iar ca tehnici s-a folosit zidăria portantă, șarpantă din lemn și stâlpi din lemn. • Fațada casei este realizată asimetric, fiind bine deviată și dozată subtil. Este decorată cu elemente arhitecturale populare: coloane din lemn asemănătoare coloanelor clasice, arce în acoladă frântă. •
Detalii ale casei Lahovari
Casa Lahovari, fațada principală
Palatul Cultural din Arad
Palatul Cultural din Arad
•
Palatul cultural este unul dintre cele mai reprezentative clădiri din județul Arad. A fost construit între anii 19111913 de către arhitectul Lajos Szatanay, după ce acesta a fost invitat la apelul autorităților locale, care sau dovedit nemulțumite de proiectele propuse de ceilalți participanți.
•
Inaugurarea festivă a avut loc în 25 octombrie 1913, când a fost invitată și Filarmonica orașului Arad.
•
Clădirea este încadrată în stilul neoclasic, dar prezintă mai multe elemente din diverse stiluri arhitecturale.
• Pe fațadă putem observa stilul neoclasic cu fronton bine definit prin decorație minimă, sprijinit pe coloane masive cu capitel corintic, dublate în margine, iar deasupra acestuia își face apariția un turn masiv.
Detaliu capitel corintic
Palatul Cultural dindin Arad Palatul Cultural Arad
Fațada dinspre parc
Fațada de pe Bd. Dragalina
Planul palatului cultural din Arad
Palatul din Arad Palatul Cultural din Arad PalatulCultural Cultural din Arad
•
În partea de fronton, dar și pe turnurile laterale, basoreliefurile sunt îmbogățite prin prezența muzelor în decorație dar și a științei și muzicii.
•
Palatul adăpostește la interior exact decorația pe care o reflectă la exterior, anume Filarmonica, Muzeul de Științe ale Naturii și Muzeul de Istorie.
•
Holurile extrem de spațioase prezintă decorație în stil secession cu vitralii omniprezente atât de-a lungul acestora cât și în săli, ferestrele fiind în stil Art-Noveau.
•
Fresca este poleită cu foiță de aur, iar pictura de pe bolta cupolei reprezintă sistemul solar și cometa Haley.
Detalii realizate pe capitel cu foiță de aur
•
De menționat este faptul că interiorul palatului a fost renovat între anii 1978-1980, iar renovarea exteriorului a fost finalizată în anul 2019.
•
În sala Filarmonicii au fost prezente, de-a lungul timpului personalități precum: Richard Strauss, Bela Bartok, George Enescu și Traian Grozăvescu. Imagine de pe o vedere cu Palatul cultural din Arad
Sec. XX Stilul 1900
Cazinoul din Constanța
Cazinoul din Constanța • •
Cazinoul se află în centrul istoric al orașului, pe faleza din peninsulă, în vecinătatea bulevardului Regina Elisabeta. Este una dintre clădirile emblemă ale Constanței.
•
Scurt istoric: În zona în care se ridică astăzi mai fusese, între 1880-1902, o construcție de lemn, o „cazină” cum se numea atunci – loc pentru spectacole de teatru, baluri, loc de recreare pentru turiști. Dar în iarna anului 1901, o furtună distruge o parte din acoperiș și un perete al fațadei, reliefând instabilitatea construcției. Expertizele propun, și consiliul comunal aprobă la 29 ianuarie 1902 demolarea construcției. În aprilie 1902, primarul Alexandru Belcic decide construirea unui edificiu cu funcții asemănătoare marilor cazinouri europene, care a început în anul 1904. Inițial, planurile sunt întocmite de către arhitectul Petre Antonescu, care proiectează o clădire al cărei stil arhitectonic se inspira din tradițiile artei românești. După terminarea fundațiilor, însă, planurile sunt schimbate, Primăria încredințând modificarea lor unui arhitect de origine franceză Daniel Renard, care renunță la specificul stilului românesc, în favoarea unui stil Art Nouveau, sub influența cosmopolită a cazinourilor epocii, în care motivul principal este un fel de demi-rozasă în formă de scoică.
•
Construit din 1908, edificiul constănțean este terminat în 1910, când este și inaugurat (în 1912 se fac ultimele retușuri).
Cazinoul din Constanța - 1910 Cazinoul din Constanța
•
Cazinoului din Constanța i-au fost asociate foarte multe povești, mai vesele sau mai triste. În perioada în care s-a construit clădirea, familiile regale și princiare veneau foarte des la Constanța.
•
Pe de altă parte însă, poveștile triste se referă la jucătorii care și-au pierdut averile și s-au aruncat în mare, punându-și capăt zilelor sau la crupierii care au fost arestați. Au fost multe motive de bucurie în monumentul istoric și în perioada socialistă, când multă lume și-a organizat acolo nunta.
Cazinoul din Constanța, interior
Cazinoul din Constanța - 1910
•
Arhitectul Radu Cornescu spune că există și povești de altă natură legate de Cazinoul din Constanța. El spune că imobilul a fost bombardat în Primul Război Mondial, când funcționa ca spital de campanie și au murit 10 oameni atunci. Apoi, a mai fost bombardat și în al Doilea Război Mondial. Tot de la Radu Cornescu am aflat și că în 1951 și în 1952, în Cazinoul constănțean au lucrat deținuți și s-au descoperit niște înscrisuri făcute de aceștia pe bucăți de sac.
•
Planurile lui Daniel Renard sunt realizate pe ozalid albastru, o hârtie specială.
•
Cazinoul din Constanța are o fereastră scoică cu ușile spre mare, iar amenajarea interioarelor respectă toate pretențiile stilului Art-Nouveau.
Cazinoul din Constanța
Cazinoul din Constanța - 1910 Cazinoul din Constanța •
Liniatura curbă a ferestrelor și tâmplăriei, motivele naturale vegetale și acvatice, rozeta modelată sub forma scoicii de pe fațada principală sunt toate elemente definitorii ale stilului.
•
Asemeni exteriorului, interiorul este bogat decorat cu materiale prețioase, tapete, stucaturi, panotaje atât clasiciste cât și ce preiau motivele exteriorului.
• •
Momentan Cazinoul se află în lucrări de restaurare. Experții ne asigură că se vor executa lucrări de consolidare și restaurare ale clădirii principale, dar și a zonelor exterioare (reabilitarea platformei terasă, rețelele de utilități, zidul de apărare și balustrada). Ornamentele vor fi realizate ca pe vremuri, iar fereastra sub formă de scoică, pe care o admirăm de pe faleză va fi refăcută și pe partea dinspre mare.
Cazinoul din Constanța
Cazinoul din Constanța - 1910
•
Materialele ar putea suferi mici modificări și vor fi folosite unele cu o compoziție îmbunătățită, pentru a rezista mai mult la aerul sărat al mării, fără să se degradeze prea ușor. După finalizarea lucrărilor, Cazinoul va fi redat circuitului public.
•
Când s-a adăugat sala de la etajul 1 (Sala Oglinzilor) spre mare, fereastra scoică a fost zidită pe partea dinspre Sala Oglinzilor (aceasta având o înălțime mai mică decât Sala de Spectacole). Fereastra a rămas aparentă spre Sala de Spectacole, înlocuinduse geamurile transparente cu vitralii, pentru a nu se privi prin ea la un zid.
•
După anul 1951, s-a zidit și pe această parte fereastra-scoică, rămânând pe perete doar o amprentă care amintea de ea. Fereastra scoică
Cazinoul din Constanța - 1910 Cazinoul din Constanța
Cazinoul din Constanța
Cazinoul din Constanța
LICEUL PEDAGOGIC “CARMEN SYLVA”
LICEUL PEDAGOGIC “CARMEN SYLVA” Timișoara
•
Colegiul Național Pedagogic „Carmen Sylva” a fost de-a lungul timpului principala instituție de formare a învățătorilor și educatorilor din Timișoara. În anul 1881 s-a înființat în Timișoara o școală inferioară de fete, particulară, sub conducerea doamnei Benedek. Școala funcționa cu patru clase gimnaziale și un corp profesoral alcătuit din cinci profesori.
•
Ca urmare, instituția se transformă în „Școala superioară de fete”, cu predare în limba maghiară și devine școală de stat, avându-l între anii 1884–1889 ca director pe Guillem Vallo.
•
Pentru construcție, Primăria Timișoarei a pus la dispoziție un teren de 8703 m² pe care între anii 1902– 1903 s-a zidit actualul edificiu. Construită în stil neogotic englez, victorian, după planurile arhitecților Iacob Klein din Timișoara și Leopold Baumhorn din Budapesta, clădirea a costat 385 000 coroane. Fațada principală a liceului
Biserica evanghelică fortificată din Hărman
•
În prezent Colegiul Național Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara funcționează cu 20 de clase de liceu: 5 pe nivel, câte una de profil pedagogic, trei de filieră teoretică dintre care două profil real, una profil umanist și una de profil teologic.
•
Stilul arhitectural este Stilul anilor 1900, având ca și sursă de inspirație goticul englez utilizat în perioada Reginei Victoria. Elementele caracteristice stilului 1900 prezente la această clădire sunt măștile de femei, dar mai sunt regăsite elemente neogotice și neoromanice.
•
Cel mai remarcabil lucru la această clădire este corpul cu intrarea principală, deși este un ansamblu de mai multe corpuri/volume beneficiază de o tratare artistică unitară.
LICEUL PEDAGOGIC “CARMEN SYLVA” Timisoara LICEUL PEDAGOGIC “CARMEN SYLVA”
Timișoara
•
Arhitecții locali plasează clădirea monumentală, ca fiind din perioada neo-goticului.
•
Foarte multe detalii duc spre zona goticului englezesc, prin coloanele angajate, contraforți, și evident prin forma geamurilor( arcul ogivă fiind un element specific). De asemenea putem observa încadrarea golurilor și o oarecare retragere din planul fațadei a acestora.
•
Zidăria aparentă și detaliile de la cornișa acoperișului, sau detaliile tip emblemă de la zona superioară reprezintă astfel ”mixajul” de stiluri arhitecturale.
•
Reprezentând readucerea stilurilor mai vechi, se observa simetria clădirii pe fațada principală cât și pe cea oglindită (posterioara).
Ferestre cu arcuiri ogivale și vitralii
Biserica evanghelică fortificată din Hărman
•
Observăm intrând în curtea liceului, anumite detalii în zonele tip turn, cu acoperiș în ape. Se observă pe aceasta fațada goluri de tip arc în plin cintru, precum și ancadramentele, din care rezultă împărțirea clădirii pe registre.
•
Clădirea are multe detalii exterioare dar având în vedere că am avut posibilitatea la câteva poze din interior am ales un anumit spațiu din întreaga clădire, fiind și unul din spațiile cu cea mai mare valoare istorică, în prezent sala festivă.
•
Acest spațiu era prin 1889- sala de bal sau de evenimente plasată la etajul superior, având o înălțime de peste 6,00 metri și mai apoi devenind în jurul anului 1915, sala pentru evenimente destinate școlii și activităților elevelor. Ferestre cu arcuiri ogivale și vitralii
LICEUL PEDAGOGIC “CARMEN SYLVA” Timisoara LICEUL PEDAGOGIC “CARMEN SYLVA”
Timișoara
•
Există 3 goluri mari în zona peretelui fațadei principale, ce au în alcătuirea lor vitraliile. Arcul ogival precum și vitraliile reprezintă influența gotică, iar însemnele și medalioanele din vitralii, duc cu gândul la influența englezească.
•
Coloanele angajate și încadrarea golurilor în forme succesive retrase, ancadramentele, brâurile și frizele creează și mai bine ideea unui spațiu grandios și festiv, modelând imaginea unei zone de bal.
•
Fiind o fostă clădire cu valoare istorică, și având multe influențe atât arhitecturale cât și religioase, această clădire a fost una dintre spațiile creștino-catolice.
•
Deci loja superioară, era folosită în jurul anului 1889-1910 ca refugiu al corului muzical, toată această zonă putând fii privită ca un fel de biserică gotică de tip catolic, date fiind toate detaliile structurale: înălțime supradimensionată, geamurile vitrate, zona candelabrului, cât și zona lojei sau a balconului ascuns oarecum de înălțimea camerei.
• Putem presupune că unul din rolurile acestei zone ar fi fost unul de natură religioasă, bisericesc la o adică, fiind o zona de adunare a fetelor ce urmau să devină viitoare măicuțe (surori).
Biserica evanghelică din Hărman LICEUL PEDAGOGIC “CARMENfortificată SYLVA” Timisoara
Sec. XX Arhitectura Interbelică
IMOBILUL SOLLY GOLD
LICEUL PEDAGOGIC “CARMEN SYLVA” Timisoara IMOBILUL SOLLY GOLD
• •
Imobilul Solly Gold are parter +3 etaje. Este proiectat de arhitectul Marcel Iancu în București, în anul 1934.
• Amenajarea interioară este proiectata împreună mobilierul, rezultatul fiind un imobil de raport de lux. •
cu
La exterior, descompunerea volumetrică este percepută clar, diferențele dintre cele două fațade laterale de la stradă sunt articulate compozițional de către fațada de colț, atât prin întrepătrunderea exprimată de spațiul concav de la ultimul nivel, cât și prin sublinierea orizontalității exprimată de planul continuu al parapetelor de la balcoane.
Imobilul Solly Gold- fațada principală
LICEUL PEDAGOGIC “CARMEN SYLVA” Timisoara IMOBILUL SOLLY GOLD
Imobilul Solly Gold- planuri
Biserica evanghelică fortificată din Hărman
•
Amplasat la intersecția a două străzi, imobilul are forma unui pentagon neregulat în plan.
•
Imobilul cu trei dintre laturi aliniate la stradă, organizează în jurul unei scări centrale patru apartamente.
•
Din decretul pentru naționalizarea imobilelor din 1950 aflăm că proprietarul clădirii era domnul Solly Gold, care, doi ani mai târziu, îi va comanda lui Marcel Iancu (1895-1984) proiectarea imobilului care îi poartă numele, la numărul 34, pe strada Hristo Botev. Solly Gold nu reușește însă să se bucure de imobilele Moderniste comandate celor doi arhitecți dincolo de 1950, ulterior instaurării regimului comunist.
•
La interior se pot observa influențele Art Deco, linii curbe, sinoase, dar în același timp este totul simplu și minimalist, fără prea multe detalii sau exagerat de coloristic.
• •
Se păstrează non-culorile și gri-urile colorate, galbenul. Ca și materiale se observă foarte mult lemn, atât în ceea ce privește finisajul pardoselii, cât și elementele decorative.
LICEUL PEDAGOGIC “CARMEN SYLVA” Timisoara IMOBILUL SOLLY GOLD
Detalii din interiorul imobilului
Bibliografie: • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •
https://wwromania.wordpress.com/2013/05/01/1-mai-la-biserica-evanghelica-fortificata-harman-si-sfantu-gheorghe/ https://www.carpati.org/jurnal/%C5%A3ara_de_dincolo_de_munte_3_biserici_fortificate_din_transilvania/3507/ https://www.facebook.com/cetatea.harman/ https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-evanghelica-harman-67533.html https://www.vilaevergreen.ro/turism-brasov-valea-prahovei https://franks-travelbox.com/europa/rumaenien/bilder-kirchenburg-in-harman-rumaenien/ https://brasovtourism.app/places/biserica-fortificata-harman-1ujze7gh-pexjq http://www.metropola.info/ro/ghid/brasov/descopera/turism/imprejurimi/biserica-fortificata-saseasca/1799/ https://www.traseeromania.ro/biserica-fortificata-harman/ https://sergiuvoicu.ro/cetati-castele-biserici-fortificate/ https://evz.ro/biserica-densus-un-templu-romanesc-453767.html https://en.wikipedia.org/wiki/Densu%C8%99_Church https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S187661021734465X?via%3Dihub https://adevarul.ro/locale/hunedoara/secretul-bisericii-densus-vrut-demoleze-satenii-trecut-fost-salvata-distrugere-1_5817bb465ab6550cb817172d/index.html https://realestatemagazine.ro/2019/11/oameni-care-au-construit-bucurestiul-ion-mincu/ https://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Lahovari https://geografilia.blogspot.com/2018/06/cladiri-bucurestene-in-stil-neoromanesc.html https://photoexplorers.wordpress.com/2012/02/19/casa-lahovari/ https://photoexplorers.wordpress.com/2012/02/19/casa-lahovari/ http://www.e-architecture.ro/fisa.php?id=610 https://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_Pedagogic_%E2%80%9ECarmen_Sylva%E2%80%9D_din_Timi%C8%99oara#/media/Fi %C8%99ier:Liceul_Pedagogic_Carmen_Sylva_Timisoara.jpg https://www.pressalert.ro/2014/08/timisoara-uitata-scoli-timisorene-iii-cine-pus-piatra-de-temelie-celor-mai-prestigioase-licee-timisorene/liceul-pedagogiccarmen-sylva/ https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/stiri/liceul-carmen-sylva-din-timisoara-si-invatamantul-teologic-seminarial-72760.html https://discoverdobrogea.ro/dupa-restaurare-cazinoul-din-constanta-va-arata-ca-in-1910/ https://www.inyourpocket.com/blackseacoast/constanta-casino_155076v https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sf%C3%A2ntul_Nicolae_din_Densu%C8%99 http://zigzagprinromania.com/blog/castelul-miko/ http://www.castelintransilvania.ro/cetatea-miko-miercurea-ciuc-.html http://ziarharghita.ro/castelul-miko-din-miercurea-ciuc-cel-mai-vechisi-mai-important-monument-istoric-alorasului https://plimbareprinbrasov.wordpress.com/2017/08/27/obiecti ve-turistice-miercurea-ciuc-castelul-miko-si-muzeul-secuiesc-al-ciucului/ http://zigzagprinromania.com/blog/castelul-miko/ https://ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Mik%C3%B3_din_Miercurea_ Ciuc http://referinte.transindex.ro/enciclopedie/monument.php?id=254 https://plimbareprinbrasov.wordpress.com/2017/08/27/obiectiveturistice-miercurea-ciuc-castelul-miko-si-muzeul-secuiesc-al-ciucului/ https://www.facebook.com/Romania.Art.Architecture/ https://www.facebook.com/432913873569069/photos/a.433024520224671/911203562406762 https://roamingromania.com/arad-culture-palace/