FACULTATEA DE DREPT UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI Bine aţi venit la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti, cea mai prestigioasă facultate de drept din ţară! Facultatea de Drept este una dintre cele mai vechi facultăţi ale Universităţii din Bucureşti. Cadrele didactice, mari personalităţi ale vieţii ştiinţifice, dar şi multe cu activitate politică prodigioasă, lucrează în catedrele tradiţionale: catedra de drept public, catedra de drept privat şi catedra de drept penal. Structura activităţilor a fost adaptată la cele mai recente cerinţe de modernizare a învăţământului, cu particularităţile specifice domeniului juridic, perfecţionându-se planurile de învăţământ, programele analitice ale disciplinelor şi metodele de instruire. Participanţii la formele de învăţământ organizate (licenţă, master, doctorat, studii postuniversitare de specialitate) sunt din ce în ce mai numeroşi, manifestându-și mulțumirea în ceea ce privește calitatea cursurilor. Activitatea de cercetare beneficiază şi de o structură organizatorică adecvată, în cadrul facultăţii funcţionând centre de cercetare (Centrul de Drept Constituţional şi Instituţii Politice, Centrul de Drepturile Omului, Centrul de Drept Social Comparat, Centrul de Drept European, Centrul de Teoria Generală a Dreptului şi de Drepturi Noi, Centrul de studii în domeniul Dreptului Proprietăţii Intelectuale) în care se organizează multiple activităţi ştiinţifice: sesiuni şi conferinţe internaţionale, dezbateri, mese rotunde, seminare practice, studii de caz, procese simulate, seminare metodologice, şcoli internaţionale, şcoli de vară, concursuri de pledoarii şi eseuri, lansări de reviste etc. O atenţie deosebită este acordată seriei Drept a Analelor Universităţii din Bucureşti. Studiile şi articolele revistei se constituie ca cercetare ştiinţifică fundamentală având ca obiect principalele instituţii juridice şi soluţii ale instanţelor judecătoreşti româneşti şi internaţionale. Dotările facultăţii s-au îmbunătăţit simţitor, atât în laboratorul de criminalistică, cât și în planul tehnologiilor informaticii şi comunicaţiilor. Toţi studenţii şi întregul personal didactic şi nedidactic au căsuţe poştale găzduite pe echipamentele din laboratoarele de informatică, beneficiind de avantajele unui sistem intern de comunicare electronică prin care se diminuează timpul şi efortul de transmitere atât a mesajelor și a anunţurilor generale sau personale, cât şi a temelor de seminar sau a altor documente necesare procesului didactic. Facultatea desfăşoară cooperări fructuoase cu instituţii similare din ţară şi din străinătate, participând cu succes la efortul naţional de integrare în lumea academică mondială.
ASOCIAȚIA STUDENȚILOR ÎN DREPT Asociaţia Studenţilor în Drept este o organizaţie ce are ca scop reprezentarea tuturor studenţilor Facultăţii de Drept din cadrul Universității din Bucureşti, promovarea intereselor lor şi, în egală măsură, organizarea unor proiecte destinate acestora, valorificându-le ideile. Astfel, cele două planuri, reprezentarea şi executivul, se îmbină în mod armonios într-un singur nume: Asociaţia Studenţilor în Drept. Apărută în 1999 ca “o voce a studenţilor”, Asociaţia Studenţilor în Drept cunoaşte o evoluţie rapidă, având un impact pozitiv în rândul celor pe care şi-a propus să îi reprezinte. În 16 ani ASD a crescut semnificativ atât la nivel departamental, cât şi ca număr de voluntari. Pornind de la 10-15 membri, astăzi, datorită impactului pozitiv asupra studenţilor, ea numără aproximativ 300 de membri, structuraţi în 7 departamente care desfășoară proiecte atât individual, la nivel de departament, cât şi prin colaborare interdepartamentală, la nivel de asociaţie. Structura organizatorică simplă permite gestionarea eficientă a activităţilor: Activităţi Sociale - principalul obiectiv este organizarea activităţilor informale destinate studenţilor facultăţii, printre care se numără Dineul de deschidere, Balul bobocilor sau Seratele de Crăciun și Primăvară. Mai mult, cu ocazia Seratei de Crăciun studenții facultății au îmbinat distracția cu scopul caritabil, obținându-se astfel fonduri pentru susținerea materială a unor copii defavorizați. Departamentul Academic - implică organizarea activităţilor ce menţin legătura dintre studenţi și lumea juridică din exteriorul facultăţii, prin desfășurarea de conferințe cu renumiți practicieni ai dreptului, de concursuri de procese simulate sau de eseuri. Printre proiectele cu care se mândrește acest departament se numără conferințele “Admiterea la INM”, “Admiterea în Barou”, “Drogurile. De la evadare la întemniţare”, “Despre dascălii noștri” care le-au oferit studenților informaţii preţioase referitoare la subiecte de interes din domeniul juridic. Practică juridică - are ca obiectiv oferirea de oportunităţi studenţilor Facultăţii de Drept în vederea realizării stagiilor de practică obligatorii prevăzute în planul de învăţământ, dar întreprinde și alte proiecte precum “Iuris Scientia” care presupune vizite la firme de avocatură sau “Peregrinari Legalis”, proiect în cadrul căruia studenții merg la instituții publice precum DNA. Alte proiecte ale departamentului sunt “De umbrae justitiae” prin care studenții petrec o zi alături de un avocat sau judecător sau “Ars Diplomatica”, proiect care are ca scop o serie de vizite la diverse instituții care au ca domeniu de activitate diplomația și relațiile internaționale.
Resurse umane - se axează pe recrutarea membrilor şi pe formarea lor continuă. Acest proces este organizat în două perioade de recrutări – în lunile octombrie și martie, în fiecare an universitar – și se realizează în trei etape, chestionar, interviu și mentorat, cea din urmă presupunând crearea unor echipe pentru realizarea unui proiect. În final are loc repartizarea noilor membri în departamentele asociației, în funcție de opțiunile și de aptitudinile fiecăruia. De asemenea, acest departament coordonează și Târgul de Educație la care participă elevii doritori să-și continue studiile la Facultatea de Drept. Relaţii Externe - se ocupă de reprezentarea Asociaţiei Studenţilor în Drept în raport cu alte organisme şi menţinerea legăturilor cu alte asociaţii ale studenţilor. Un proiect reprezentativ este “Autostrada De Drept” și presupune un schimb de experiență între studenții facultăților de drept din cadrul Hexagonului. Astfel, studenților la Drept le este oferită oportunitatea de a observa asemănările și deosebirile între facultăți din țară cu același profil. Comunicare - este responsabil de imaginea ASD și de promovarea acesteia, creând totodată și materialele necesare promovării tuturor proiectelor organizate de asociație, de la afișe și flyere la cărți de vizită și stickere. Fundraising - are ca scop atragerea de fonduri pentru susţinerea activităţilor asociaţiei, fapt care implică găsirea sponsorilor în vederea unor viitoare colaborări și prezentarea ofertelor venite de pe urma negocierilor. Acest departament susține financiar proiectele tuturor celorlalte departamente. În calitate de unică asociație reprezentativă a Facultății de Drept din cadrul Universității din București și de membru fondator al Uniunii Studenților din România (USR), Asociația Studenților în Drept și-a consolidat rolul de intermediar între studenți, cadre didactice și organele de conducere. Acest rol se concretizează, în principal, prin reprezentarea la nivelul Consiliului Facultății de Drept și al Senatului Universității din București. ASD există pentru a fi alături de studenții Facultății de Drept, iar aprecierea acestora față de munca noastră reprezintă pentru noi motivația de a continua pe același drum cu aceeași determinare.
OPȚIUNILE UNUI ABSOLVENT AL FACULTĂȚII DE DREPT Opţiunile unui student care termină studiile de licenţă la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din București sunt atât de atractive, încât ajung să îngreuneze luarea unei decizii. Din dorinţa de a începe această nouă experienţă cu DREPTUL, îţi vom prezenta cele mai frecvente alegeri ale studenţilor în ceea ce priveşte profesiile juridice.
Avocatul Cum pot ajunge aici? O primă condiţie este ca persoana să fie licenţiată în studii juridice, urmând ca apoi să promoveze examenul de admitere în profesie. Examenul este organizat anual, în luna septembrie. Acesta constă într-o probă grilă cu 100 de întrebări la 5 discipline: Drept civil, Drept procesual civil, Drept penal, Drept procesual penal, Organizarea şi etica profesiei de avocat. Ce presupune? Activitatea avocatului se realizează, în general, prin consultații cu caracter juridic și prin asistență sau reprezentare în fața instanțelor judecătorești sau a altor organe de jurisdicție. Astfel, se consideră că în ultima vreme a câştigat teren avocatura de consultanţă. O diferenţă importantă este că avocaţii de consultanţă nu au ca principală activitate reprezentarea în faţa instanțelor judecătorești sau a altor organe de jurisdicție, ci să acorde consultanţă clienţilor pentru rezolvarea altor probleme necontencioase. În exercitarea profesiei, avocatul este independent și se supune numai legii, statutului profesiei și codului deontologic. El promovează și apără drepturile, libertățile și interesele legitime ale omului. În societatea actuală, devine din ce în ce mai pregnantă dihotomia consultanţă-litigii în cazul profesiei de avocat.
Judecătorul Cum pot ajunge aici ? Recrutarea magistraţilor se face prin concurs, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii. În fiecare an, Consiliul Superior al Magistraturii organizează un examen de admitere în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii (INM), în urma căruia vor fi admişi magistraţii (judecători şi procurori) stagiari.
Institutul Naţional al Magistraturii este instituția publică aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii care realizează pregătirea specifică a viitorilor judecători şi procurori, prin urmare, până la un punct, absolvenţii în drept care vor să devină judecători sau procurori urmează acelaşi drum. Ce presupune? Judecătorul este un magistrat care prezidează procedurile judiciare, fie singur, fie ca parte a unui complet de judecători. Atribuţiile, metoda de numire, modul de organizare și modul de formare a judecătorilor variază considerabil în lume. Judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali. Judecătorul audiază martorii, verifică orice alte probe relevante cauzei prezentate de către părți, evaluează credibilitatea și argumentele părților din proces, iar apoi pronunță o hotărâre în această privință, bazându-se pe interpretarea pe care o dă el faptelor prezentate, coroborat cu prevederile legale în materie.
Procurorul Cum pot ajunge aici? Poate fi numit procuror persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de lege, și anume să fie cetățean român, cu domiciliul în România, licențiat în drept, să nu aibă antecedente penale sau cazier fiscal și să se bucure de o bună reputație, să cunoască limba română, să fie aptă din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea funcției. Numirea și eliberarea din funcție a procurorului se face prin decret al Președintelui României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Ce presupune? Procurorul este membru al unui Parchet, care exercită următoarele atribuții: efectuează urmărirea penală în cazurile și în condițiile prevăzute de lege; conduce, coordonează și supraveghează activitatea de cercetare penală a altor organe de cercetare penală; sesizează instanțele judecătorești pentru judecarea cauzelor penale; exercită acțiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege; apără drepturile și interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicție, dispăruților și altor persoane, în condițiile legii; acționează pentru prevenirea și combaterea criminalității sub coordonarea ministrului justiției. Un procuror nu poate fi reținut în vederea arestării decât cu avizul secției de procurori a CSM.
Executorul judecătoresc Cum pot ajunge aici? Admiterea în profesie se realizează prin una dintre următoarele forme: a) ca urmare a promovării examenului de definitivat pentru executorii judecătoreşti stagiari; b) ca urmare a promovării concursului sau examenului de admitere în profesie organizat pentru persoanele care au exercitat timp de 3 ani funcţii de specialitate juridică; c) ca urmare a numirii persoanelor care au exercitat timp de 5 ani funcţia de judecător, procuror sau avocat şi au promovat examenul de definitivat în profesia din care provin. Ce presupune? Profesia de executor judecătoresc este liberală şi independentă. Competenţa materială a executorilor judecătoreşti este punerea în executare a dispoziţiilor civile din titlurile executorii, dacă legea nu prevede altfel. Executorii judecătoreşti îndeplinesc şi alte atribuţii date prin lege în competenţa lor. Competenţa teritorială a executorilor judecătoreşti este reglementată prin Codul de procedură civilă sau prin legi speciale. Executorul judecătoresc desfășoară următoarele activități: comunicarea actelor de procedură; recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanțe; aplicarea măsurilor asiguratorii dispuse de instanța judecătorească; executorul judecătoresc este cel care îl asistă pe creditor şi intervine activ în procesul de recuperare a creanţelor pe care acesta le are împotriva debitorilor săi.
Notarul Cum pot ajunge aici? Pentru a dobândi calitatea de notar public se cer a fi îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale. Examenul sau concursul pentru ocuparea locurilor vacante de notari publici se organizează în conformitate cu Regulamentul adoptat în acest sens. Sunt două modalităţi pentru accederea în funcţia de notar public: a) după efectuarea stagiaturii de 2 ani, care se finalizează prin examen; b) după verificarea cunoştinţelor, prin concurs, a celor care au vechime de minimum 5 ani într-o profesie juridică. Ce presupune? Notarul public este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public şi are statutul unei funcţii autonome. Printre atribuții se numără cea de a autentifica acte juridice,
de a autentifica înscrisuri, de a legaliza semnături, de a elibera copii legalizate, certificate de moștenitor etc. Notarii sunt organizaţi în Camere care sunt părţi ale Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România.
Mediatorul Cum pot ajunge aici? Pentru a ajunge mediator trebuie îndeplinite următoarele condiţii: a) are studii superioare; b) are o vechime în muncă de cel puţin 3 ani sau a absolvit un program postuniversitar de nivel master in domeniu, acreditat conform legii și avizat de Consiliul de mediere; c) persoana este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activităţi; d) a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, în condiţiile legii, cu excepţia absolvenţilor de programe, sau un program postuniversitar de nivel master în domeniu, acreditat conform legii şi avizat de Consiliul de Mediere. Ce presupune? Profesia de mediator este o alternativă profesională viabilă pentru absolvenţii de studii superioare din România. După publicarea tabloului mediatorilor în Monitorul Oficial în data de 08.05.2008 această alternativă profesională a devenit de actualitate. Profesia de mediator este o profesie liberală, cu tentă juridică. Mediatorii îşi pot desfăşura activitatea în cadrul unei societăţi civile profesionale, al unui birou în care pot funcţiona unul sau mai mulți mediatori asociaţi sau în cadrul unei organizaţii nonguvernamentale. De asemenea, mediatorii autorizaţi pot fi angajaţi şi cu contract individual de muncă, în condiţiile prevăzute de Codul Muncii. Principalul beneficiu al medierii este acela că ne lasă posibilitatea de a alege, oferindu-ne o variantă viabilă şi uşoară de a rezolva disputele. Medierea, prin caracterul ei voluntar, respectă libertatea oamenilor. Părţile sunt cele care deţin controlul în şedinţele de mediere. Ele sunt cele care hotărăsc dacă rămân sau nu în mediere. Medierea are loc într-un cadru privat, protejat de lege și de principiile fundamentale ale profesiei de mediator (confidenţialitate, neutralitate, imparţialitate). În instanță părţile îşi caută „dreptatea”. În mediere îşi găsesc rezolvarea.
Consilier juridic Cum pot ajunge aici? Definitivatul profesional este examinarea de final după perioada de stagiu (ucenicie) şi are aceeaşi metodologie procedurală prevăzută de Legea 51/1995 privind organizarea profesiei de avocat. O condiţie importantă este ca persoana să fie licenţiată în studii juridice. Organizarea examenelor de definitivat profesional se face lunar, de regulă în ultima miercuri din luna calendaristică în curs Ce presupune? Consilierul juridic desfăşoară următoarele activităţi: asigură consultarea în probleme juridice şi reprezentarea autorităţii sau instituţiei publice în serviciul căreia se află ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă; apără drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituțiile de orice natură, precum şi cu orice persoană fizică sau juridică, română sau străină; în condiţiile legii şi ale regulamentelor specifice unităţii, avizează şi contrasemnează actele cu caracter juridic. De asemenea, el redactează opinii juridice cu privire la diferite aspecte legale și verifică legalitatea actelor cu caracter juridic şi administrativ primite spre avizare.
PERSPECTIVE Începerea facultăţii reprezintă un moment important şi aş spune chiar semnificativ din viaţa fiecărei persoane. Fie pentru că realizezi că te afli în punctul în care începi să îţi construieşti cariera şi să îţi conturezi viitorul, fie pentru că oamenii din jurul tău îţi repetă obsesiv „Gata, acum e altceva!”, probabil simţi o uşoară tensiune când vine vorba de facultate. Schimbări vor fi multe. Te gândeşti că nu vei mai sta 6-7 ore pe zi cu colegii de liceu, că îţi va fi dor de ei, că vei fi pus în situaţia de a acţiona şi de a te integra într-un mediu necunoscut, că vei veni într-un oraş nou (valabil pentru o parte din studenţi). Totul se poate rezuma la ideea că „va fi altceva”. Ce altceva? La ce se referă lumea şi până la urmă…de ce şi cum se schimbă de fapt atâtea lucruri? Acum, aproape de începerea anului II pentru mine, privind retrospectiv către prima zi de facultate pot doar să spun că a fost copleşitoare, referindu-mă exclusiv la sensul pozitiv al cuvântului. Deschiderea anului universitar a fost în mod cert „altceva”. A fost primul moment în care am luat contact în calitate de student cu mediul universitar propriu-zis şi într-adevăr am trăit un sentiment nou şi unic. Oricât m-aş gândi că şi anul acesta Aula Magna plină până la refuz mă va emoţiona în modul în care s-a întâmplat anul trecut, sunt conştientă de faptul că nu va mai fi aşa. Acum începutul anului universitar pare mai degrabă ceva obişnuit, firesc, nu mai există acel element de noutate prezent anul trecut care să dea atâta culoare şi emoţie momentului. Mai mult, după deschiderea oficială de anul trecut, am rămas în oraş cu majoritatea colegilor de grupă, timp în care am încercat să legăm firele viitoarelor prietenii, unii mai sfioşi, alţii mai îndrăzneţi, dar toţi pregătiţi pentru noul an şi pentru ce avea să însemne viaţa de student. Fiecare aducea în discuţie un zvon, o informaţie nouă pe care o auzise întâmplător sau care îi fusese spusă de un coleg mai mare, iar problema care se ridica atunci era ce este şi ce nu este adevărat. După un an pot spune că nu este întotdeauna necesară o dihotomie de tipul adevărat - fals, ci apare o simplă subiectivitate firească oamenilor referitoare la aceleaşi probleme, aflându-ne în multe cazuri doar în prezenţa unor perspective diferite; ce e important sau ce constituie un criteriu relevant pentru cineva poate fi nesemnificativ pentru altul. Ce vreau să spun este că deşi veţi auzi multe lucruri în perioada următoare şi chiar pe parcursul primului an nu trebuie să vă lăsaţi influenţaţi exclusiv de acele aspecte pentru că veţi vedea că este foarte probabil să percepeţi diferit anumite fapte şi experienţe. În primă fază o să vă simţiţi puşi în faţa unui volum mare de informaţii şi vă veţi gândi că trebuie să le filtraţi singuri, dar nu aveţi de ce să vă faceţi griji pentru că studenţii mai mari sunt oricând dispuşi să vă răspundă la întrebări sau să vă lămurească în caz că există ceva neclar.
De asemenea, trebuie să remarc faptul că participarea la proiectul Învaţă să fii student 2014 m-a ajutat mult în ceea ce priveşte intrarea în studenţie, fiind practic o modalitate prin care a fost atenuat impactul schimbărilor care au avut loc odată cu începutul anului universitar. În ceea ce priveşte tranziţia de la mediul liceal la cel de învăţământ superior, pot spune că deşi se resimt diferenţe evidente, în fapt trecerea nu este atât de abruptă. Desigur că programul cursurilor şi seminarelor poate părea obositor, ritmul de predare alert, volumul de informaţii mult sporit şi pe cale de consecinţă modalităţile de asimilare a noţiunilor specifice necesită uşoare modificări, dar toate acestea trebuie întâmpinate cu calm şi cu o doză de ambiţie. Nu în ultimul rând, veţi înţelege faptul că standardele ridicate sunt impuse şi de calitatea corpului profesoral care se distinge în mod evident de cel din învăţământul preuniversitar, atât din perspectiva metodelor didactico-pedagogice utilizate, cât şi a volumului şi nivelului informaţiilor transmise. Aşadar veţi întâlni oameni care vin cu plăcere la cursuri, realmente dornici să vă împărtăşească din cunoştinţele şi din experienţa lor profesională, chiar dacă fiecare adoptă un stil propriu de predare cu care vă veţi adapta pe parcursul anului. Vă felicit pentru alegerea făcută şi vă urez mult succes în anul I!
Ruxandra-Ioana Petcu Grupa 206
SFATURI PENTRU BOBOCI De ce sfaturi mai are nevoie o persoană care tocmai a finalizat cu brio 12 ani de învățământ, iar pe deasupra a intrat și la cea mai prestigioasă facultate de drept din țară? Totuși ați fi surprinși să aflați că facultatea este o experiență care nu se aseamană cu nimic din ceea ce ați trăit până în prezent, fiind ceva cu totul și cu totul unic. Astfel, Asociația Studenților în Drept s-a gândit să vă întindă o mână de ajutor și să vă dea câteva tipsuri de care orice boboc la Drept are nevoie!
1. Nu învățați doar în sesiune! Volumul de materie este mare, modalitatea de învățare “pe ultima sută de metri” nu este de lungă durată, iar la Drept (veți afla pe parcurs) memoria de lungă durată este foarte importantă. 2. Fii sociabil - fie că este vorba de colegi din același an sau din anii mai mari, de personalul administrativ sau de cadrele didactice. 3. Încearcă lucruri noi! Perioada facultății (mai ales la Drept) este una extraordinară, deci încearcă să te bucuri de ea la maximum. 4. Învață să fii organizat și nu te supraaglomera! Atât în sesiune, cât și în afara ei este foarte important să ai un orar bine pus la punct, cu ajutorul căruia să împaci atât necesitatea de a socializa, cât și pe aceea de a învăța. De asemenea, cursurile, notițele de la seminar, informațiile din manual și lecturile facultative pot ajunge să te împovăreze, fiind nevoie de o bună gestionare a tuturor acestor informații. 5. Fii (ÎNTOTDEAUNA) punctual! Atât în anii de studenție, cât și după, în exercitarea profesiilor juridice, este nevoie să dați dovadă de seriozitate și de profesionalism, iar o foarte bună modalitate de a face asta este de a fi punctual! 6. Încearcă volutariatul! Fie că este vorba de uniuni, asociații, firme sau altele, activitățile extracurriculare sunt foarte importante atât pentru dezvoltarea ta personală, cât și pentru cea profesională. 7. Învață numele profesorilor și titularilor de seminar! 8. Învață să fii autodidact! Citește suplimentar! Fii curios! Dreptul reprezintă cunoaștere. Reprezintă trecut, prezent și viitor. Reprezintă, printre altele, istorie, sociologie, psihologie. Nu te limita la cărțile pe care ți le recomandă un singur profesor, ci învață să citești jurisprudență, reviste de specialitate, doctrină – așa îți vei dezvolta propriile păreri. 9. Împrietenește-te cu sala de lectură și cu biblioteca! Sunt două locuri în care sigur vei ajunge să petreci mai mult timp decât acasă. 10. Bucură-te de cei mai frumoși ani din viața ta! Poate părea ceva înfricoșător – o etapă cu totul și cu totul nouă în viața voastră – dar viața unui student la Drept este una dintre cele mai frumoase și trebuie să învățați să o trăiți!