Efectele TV asupra mintii copilului by Isidor WS

ReferenF: Prof univ. dr llie Bedescu.directoruldirectorulcentrului de ceopolitica$i Antropologievizuald al Universitilii Bucurelti cercetato^r Negreanu, Dr. Elisabeta StiinFficlnstitutulde Studii MinisterulEducatieili Invilimantului aleEducatiei, Dr RodicaNanu,medicpediatru,consultantUNESCU

Dcsdid€a cIP a Aiblioteii

NaFotlre . Ronadei

GHEORGHE,VIRCI U; CRM^IInJ, NICOLETAi DNiGUUNESCU, ANDRET Ef€ctele nidlui

sup.a

mintii copilului /

vi.giliu Ghcorghe,Nicoletacriveanu, Andrei Dragllinescu.

Bucur€$i: kodromos, 2007

rsBN 13 978 973 87900-3.2

Note Adeseoriin ultimul an am fostintrebatdespremotiwl carem-a determinatse scriu cafteaEfecteleteleviziuniiosupramintii umane. simplu:o conjuncture,o simPlddiscuie; in general,respundeam estegreu de intelesinse cum o intalnireoarecarepoateschimba intamplarecu gandul vialaunui om.Voi redaln continuareaceastd ce ceeace m-adeterminatpe minese'mischimborizontulde preocupiri va face!i pe cititoriiacesteici4i seacordemaimulteatentie celorcevor uftna. in urm; cu cinciani am cunoscutun teneramericancaremi a pe carel_amurmatin strdindtafostcolegla un cursde specializare petrecut mult timp impreunepovestind am te. imprietenindu-ne, despreviaganoastrdde pAni atunci cel mai mult m-a impresionat viala frateluiseuMichaelasupracereiareveneamadeseain discului Michael,renun liile noastre.Voi reproducepe scurt Povestea prietenul $nd la dialogurilecares-auPurtatatunciintre mine !i meuJohn,pentrua scurtapovestirea. el - pdrinii lor s-audespe+t.El a Candavea10 ani - povestea rSmascu tatil lui, iar frateleseu,careaveaatuncinumai2 ani,a fost luat de mamasa.insdmameisalenu ii mai rdmaneaaproapedeloc dmp sa seocupede el, cici iqi petreceaintreagazi la serviciu,qi astfel a fost nevoit; sEangajezeo bonacaresAsteacu Michael Aceasta insd il Esa pe fratelelui John se steaceasunintregi in faF televizorului. Aceastaera o activitatecarelui ii Ecea foartemareplecere,iar boneiii convenea,neavandasdeldelocde furce cu el. Mamacunoltea aceasta,insd era multumita,crezandce asdelel va invi,ta o mullime de lucruri, pe care nimeni altcinevanu ar aveatimpul sa i le spune.Michaeldevenealnsddin ce in ce mai agitatli obrazniccu toli cei din jur, inclusiv cu mamasa Ea nu putea si-i refuzenici o la rimPulPecarenu puteasei-l acorde. plecere, cao compensalie Michaelera un copilinteligent,astfelce in primii ani de lcoale se pirea ca nu va avea problemela invelitura Dar ince de pe

atunci se observala el o aDumit5hiperactivitateqi neaterlfe. Mai teIziu acestefenomenes-au accentuat.Dupe dasa a IV-a a inceput se invele din ce in ce mai prost,devenindun elev problemd.Nu putea sta locului, nu se putea concentrala ore, era pe[nanent disEat, extrem de irascibilSicenere! de$i aveaun suflet foarte bun Mama a inceput sa I duca la docto , pentru ca in final se constatecA suferi de ADHD (deficit de aten{iecu hiperactivitate).Pentru ca se poate sta liniltit in clase,lui Michael i s-a dat si ia talin, un sedadv care se administreazefoarte multor copii in America.Acaseera destul de liniQtitc6nd se uita la televizorsau cand se juca pe calcu lator, dar in rest avea un comportamentimposibil. Mai cu seami cand nu i se ficea pe plac deveneaextrem de irascibil li agresiv Dupi televizor au urmat jocurile pe calculator care ii ocupau cea mai mare parte a timpului liber, iar apoi Intemetul. Cum veneade la scoali se asezala calculator,uitand chiar !i si mai minance. Doctorii au insistatmult pe l6ngd mama sa se nu-l mai laseatat de mult in fata ecranului,inse ea nu se putea opune. Era suficient si se deschidadiscutia pentru ca Michael s5 face o adeveratecrize de nervi li si devini violent. Cu mare dificultate a reuQits5 termine qcoala,p eteni nu ptea avea,iar cu fetele intdmpina multe probleme,in principal din pricind ce s'a ingri$at foane mult qi de aceease simtea comPlexat.De asemenea,se pare cd privitul la imagini de pe site urile eroiice de pe Inrerneti-a produs un dezechilibruatAt psihologiccat li organic, cici nu mai poateintreline relatii sexualenormalecu o fat;. Acum are 30 de ani (la inceputul anului 2002) Si std acasa.A incercatde mai multe ori se se angajeze,dar nu rezisti mai mult de carevazile. Este extrem de nelini$tit si distrat, nu are putere sa se motivcze $i sA se concentrezela munca pe care o ale de fdcut, nu poate ascultaSi indeplini ceeace i se spune, deli la prima vedere pare o pers()anbnormald. Mama sa estc disperate,fiindc5 i{i de seamace nu estebun de nimic qi nu qtie ce o sij face in viad duPAce nu o sd mai fie ea ln 4

afard de a sta pe Internet, a manca qi a bea nu-i mai place se faca nimic altceva. Odate mi-a spus ce nu-i mai vine si piriseasce lu' mea virtuale, ce lumea realdil plictiseqteqi il oboseqtegrozav. Nu estesinSurultanir americanin situafialui. Nenumdralicopii suferl astizi de ADHD, iar America este plina de adolescenti frustrati, incapabilise se descurcein viagi, si \i intemeiezeo familie. Deqi aceasti povestirem-a marcat mult, la wemea aceea,nici micar nu benuiam anvergurafenomenului.Totu$i, am inceput se ma informez, adt din cdrtile de specialitateprovenitein specialdin psihologisi America,cat {i prin discuFilepurtate cu psihoPedagogi, medici.odatd cu trecereatimpului, in mesumin careconltientizam pericolul am inceput tot mai mult si mi gAndescla scriereaunei cirti destinate publicului din Romania. Din acestefremanteri, in urma a peste patru ani de studii a rezultat volumul Efecteie tele|iziunii asuprc mintii umane. Dupd apari{iaceqii am fost intrebat de unii dintre cititori cu ce a$ compara televizorul, pentru a oferi o imagine sintedce Privind efectele acesteitehnologii asupra omului. Primul lucm care mi-a venit in minte a fost apamtul roentgcn,cel cu al cdrui ajutor se fac radiografiile.Catevasecundede expunereala razeleX ne pot oferi o imagine foarte utile prMnd mptura unui os sau o alti afecfiune organice,qi, prin urmare, o interventieprecisea doctorului, terapia opdme. Dar dac5 in fiecarezi ne exPunemcatevaminute razelor X penmr a ne distra,vizualizandu-neoaseleti organeleinteme, atunci, nu numai ce nu ne vom vindeca mai rePede,ci, cu si8uran6, vom muri in caiva ani de o afectiune8rave,cum ar fi canceiul La fel se intample Qicu ecranulvideo. De{i existeposibilitateaobtinerii unui real folos de pe urma acesteitehnologii,folosireanejudicioasda sa s ar putea sA aduce mai tarziu prejudicii incalculabileomului. Cat timp ar trebui alocat vizionerii, care este Periodicitatea pe care acest obicei ar trebui se o aibe in viata noastti pentru ca sd nu devini nociv, sunt intleberi h care ar trebui se gasim noi ln|ine rlspuns, intr-o lume in careteleviziuneaesteprincipalulmiloc Publicitar.

Multi dintre cititorii ceqi au solicitat$i o variantl sintetice,mai redusi a acesteici4i, pentru a putea fi mai ulor parcursaSi de cei cSrorale-ar lipsi timpul necesarunei lecturi sistematice.Sarcinaa fost destul de dific e, fiindci afimaiile fera demonsttatii Pot ap5rea desrul de pu{in credibile, prin gravitatea lor, iar explica$ile chiar Si numai in parte reptodusecrescsemnificativnumerul pagi nilor. Asdel ce s-a ficut compromisulde a pesffa din o ginal numai problemelelegate de efecteletehnologiei audio-videoasupra dezvolterii Qi functionerii mintii umane, renuntand aproaPecom_ plet la disculia privind cultura nihilismului, Qi am redus la minimum demonstratiile.Spre exemplu,in cazul dePendenleide televi' zor, s a renuntat complet la partea demonstrativaprezentandin doar o sinSurepagini concluziiledemonstralilorrealizatein 3l de pagini in volumul original. in aceasti perspectivl multe din capi tole pot fi considerateca fiind doar o scund introducerein proble_ maticd. Pentru cei care doresc si aprofundeze fenomenele, lucru ne_ cesar penmr formarea unei atitudini in abordarea televiziunii qi a tehnologieiaudio-videoin Seneral,va fi necesarali ceRetareavolu' melor din seriaFatanevdzutea tele-viziuniisaua bibliografieicitate. Aceastelucrares-arcalizatin specialpentru uzui cadrelordidactice qi al pirintilor, la cerereamultora dintre acc$tia ln anexele adeugateciltii au fost cuprinseun capitol dedicat dependenteide intemet precum gi o sintezain numai catevapagini a problematici dezbarutepe parcursulvolumului. Astazi.estetol mai Sreusd Sasim timpul unei lecruri aqezate,insa Eebuiesi avemin vederecd numai f:cand un efort ne putem smulge din v6rtejul in care ne atrage c[ltura de consum,divertismentulqi stresulunei vieli dominate de grija zilei de mAine.in cazul in care nu vom cunoasteefeclelepe care noile tehnologii le au asupra vietii noastre, s-ar putea ca intregul nostru efort existentialse nu-$i atinge dnta. Lumea modemd ne oferd nu numai o multime de facilite$, dar ne qi intinde numeroase capcane,punandu-nein pericol in primul rand sindtatea mentald. Numai de noi depindesi in.telegemqi astfelsAne putem pistra atat pecarear5tde mull o preruim c6tli libertatea sdnararea. 6

Cuvantinainte in urma cercet5rilordesfdsuratein ultimii ani, nu mai rimane nici o indoiale: vizionareaTV si calculatoruldduneazedezvolterii$i func{ionerii creierului uman. Aceasta,deoareceactMtatea conica15,arunci cend ne agezemin fata ecmnului, estecompletdiferite de aceealntalnita in mod obiqnuitin viaF oamenilor.Celecatevaceasuri petrecutezilnic de copii in fata televizorului!i a calculatorului, ince din primii ani de viali, vor influenta definitoriu modul in care creierul va respundepe viitor la provocirile lumii reale, modul in careva procesainfo[natia. Astfel, se demonstreazain mai multe studii, mintea tinerilor ajunge sA fie dependenti de stareade pasivitate,de neconcentrale !i neganditecare i-a fost indusezilnic, catevaceasuri,pdn intermediul vizionarii. EmisferasdnSi a deierului, a carei activitate este inhibatd cdnd privim Ia televizor,nu se dezvoltenormal, ceeace va face ca tinerii aceqtia se fie deficienti in ceea ce prive$te Sandirea logica gi analiticd,in vorbire, in construireafrazei, in scris $i citit procese desfeEuratein ariile acestei emisfere Cele mai Srave sunt insa consecintele pe care televiziunea !i jocurile pe calculator le au asupra funclionirii penii din fate a creierului cortexul prefiontal - care il deosebeqtepe om de animal. Prin franareadezvolterii !i chiar prin vetdmareaprodusd de televiziune {i calculator acestei zode esentialein dezvoltareaproceselorde con$tiinle,a proceselor mentalesuperioare,vizionareaafecteazecapacitateade concentra' re a atenliei, shbe$temotivatia {i favorizeazecomPortamentelein stinctive- bulimia, agresivitatea{i pulsiunilesexuale. Acestea sunt doar citeva din motivele Pentnr care Academia Americani de Pediatriâ&#x201A;Ź (Reisenberg, 1998), recomandi ca pani h doi ani copiii si nu fre lisaF si se uite la televizoi, iar dupi aceasti versti, pe toati perioada varstei gcolare, se t se limiteze timpul vizionirii (cumulat televizor, video sau calcllator) la una, cel mult doui ore pâ&#x201A;Ź zi. Unii autori oPineaza ca micar paoi h 5-6 ad cend se incheiâ&#x201A;Ź prima Perioadd esentiali /

in dezvoltarea creierului, copiii sA fie dnuti depaatede televizor ti de calculator. copilul nu se poate opune. El nu are inci discerndmAntul necesarJ de aceeaesteimportantsi fie apirat de mijloacelecare-i pun in pericolsinitatea mentaleEiviitorul. Cumar puteaoareun copilsAseprotejezesingurin fata unor tehnologiicaie fascineazi, mai cu seami careau un caracterhipnotic!i caredau dependente; pedcolul benuiesc in conditiilein careei nici micar nu {i nu-li pot imaginaconsecintele? Nu acestaesteoare rolul pirinlilo!: de a-i apira li celiuzi pe cei mici penecandvor cepetadiscemAmantul necesarca se se descurcesinguriin viate?Desigur,estemult mai simplu si-i abandonimin fata unui ecran ca se ne vedemde Eeabe,sau ca se adunemcevabani penmr a le putea asigura viitorul. Dar, ar trebuise ne Sendimmai intai li la faptul ci dupe 10-15ani petrecutiin fataunui ecmn,catevaore pe zi, copiiino$ri s-arputeasi nu mai aibi nici un viitor. pe Educaliacopiiloreste,poate,ceamai mareresponsabilitate careo areomul in viaF, activitateacarene poateprocuracelemai mari bucuriisau,dimpotriv5,dezamegiri.Depindein primul r.and de noi formareacopilului,devenircalui sau,dimpotrive,etecul. omul de mainene va puteafi un real sprtin, un izvor de satisfactii$i bucurie sau o povari, o pricine permanentede regrete,o mustrarc vie a neglijenlei privind modelareasufletului, mintii qi rupului aceluiaa cirei vialea depinsin ceamaimaremisurede noi. Triim int!-o lume in care se vorbeqtefoarte mult despre dreptui. Oare n-ar trebui sd asiguramqi copiilor dreptul ,,fun-. damental"la mai multi afectivitate,la mai mult timp petrecut impreunl cu ei, la o stimularenormalea minlii $i trupului,la a fi pizili in fala ofensiveiunor mijloacecarele pot distrugâ&#x201A;Źmintea? Sunt mai multe intreberi aseminitoare la care ar trebui sd respundem, ln primul rand, noi parin{ii !i educatodi,rispunsde caredepindesoanacopiilorno$ri gi a societe$iin caretreim.

$i pentru adulti, vizionareaconstituieun important factor in inrensificareastarii de nervozitate$i agitatiementald,in slibirea capa' citiii de concentrare,in scxdereamemodei,in aparitiasteriide pasivitate qi a plictiselii,a deprcsiilor,a anxietelii li tulburer or de personalitate.Stresulgeneratpe parcursul $i in urma viziondrii poate afectain mod se os creierul distrugandcelula nervoasedin zonele conexului prefrontal li ale emisfereistangi.Aladar, pentm Persoanelecare sunt deja stresate,care sunt obositenervos,estefecomandat ca ln loc si-qi peteace timpul liber in fala micului ecran, agra' vAndu-li starea, se caute destinderea prin ie{irea in nature, prin activitetipractice,prin lecturesauprin comunicareacu cei apropiali. Ne-am propus ince dintru inceput se intelegem adeverul qi se gesimsolutiile cele mai Potrivitepentru a iegi din criza in ne-a adus modul de viala bohav pe care'l impune societateade consum.De inlelegereaacesruilucm, de adoptareaunei atitudini resPonsabile in educareacopiilor no$tri $i in desE urarea vietii de familie depinde viitorul acestorcopii gi al nosmr, al tururcra. Altfel vom deveni spectatoriisi victimele unei revirsdri de violentd, al cdrei debut si-a frcut deja aparitia, a unei inrnultiri fard precedent a bolilor mentale,de la depresiiPaneIa schizofrenii,a SeneralizSriila noua Seneratiea infirmitetilol mentale,de la probleme de atenlie Si hiperactivitate PanAh autism. Asociatiapentru Apdrarea FamilieiSi Copilului $i-a asumat con' {tientizareacadrelor didactice!i a perinfilor asupra pericolului Pe care ll reprezintl televiziunea asupra dezvoldlii minlii copiilor, arat prin publicareaacestuivolum, cat !i prin PuDereala dispoziFa pSrinlilor a uflei linii telefoniceunde pot fi pdmite informafii privind preveoireali combatereadeficitului de atenie qi hiperactivi' tate (ADHD) sau ale altor disabilitati mentale dobandite.A..tadar, putem fi gesiti la telefoanele0211335.54.95qi 0745.033.090,incepend cu luna apiilie 2007.

Caracteristicileactivititii corticale pe parcursulvizionirii TV in ultimeledeceniiarati ce, indiferentde Cercetirileefecruate conginurulprognmului de televiziuneurmerit, activitateaelectric; a celor care privescla a creierului (traseeleelectroencefalografice) televizorseschimbidobandind,dupi numaidoudminutede vizionare,o configuragienoue, specificd,neintalniti in nici o alti actMtateumanA. Cumsecomporti creierul umanin fala micului ecran? condusde solii f. in cadrulunui imponantproiectde cercetare Australia,s-aajunsla de Statdin Canberra, Emery,la Universitatea concluziaci, ,pdati ce televizorulestepomit, undelecreieruluilncu cet cetinescpanecAndundelealfa ii teta devinpreponderente. televizorulsti mai mult timp aprins,cu atat sunt mai lenteundele (Mander,1978) cerebrale". de emisiealfa,inregistratein zonaoccipiiah,aPre,,Modelele ciazedr. Peper,disparin momentulin careo persoanedd comenzi vizuale (concentrare,acomodare),cind are loc un procesde ciuta_ re de informalie. Orice orientare lnspre lumea exterioaâ&#x201A;Ź cre$e frecvenlaundelor cerebraleli blocheazAemisiaundelor alfa. Undele alfa apar ln momenrulln care nu te orientezi spre cevaanume. Poli sA stai pe spate$i se ai niqte imagini in minte, dar e$i intr-o stare cu totul pasivi li nu elti con$ieDtde lumea din afara irnaginilor tale. cuvantul potrivit pentru stareaalfa este"in afara sPa$ului", feri orientare.Cendo persoanese concentreazevizual sau se odenteazecere ceva, indiferent ce, !i observeceva in afara sa, imediat are loc o creltere a frecventei undelor cerebrale (unde beta), iar undelealfa dispar.Aladar, ln loc se antlenezeatenlia (Mander,1978) paresi o suspende," active,televiziunea 10

|l/dl\ Undelebetamaximum 30 Hz caracterizeaza stdrile de activitate mentale

Undelealfa maximum 13 Hz, apar in stdrile de Pasivitate,de relaxareliin hiPnozS

Undeletetamaximum 8 Hz, caractedzeazS stareade somn upr

activitateaconical: in timpul Priviruluila te2. Urmarindu-se inconstateaPariliauneiaoomaliineurologice: levizor,cercetStorii hibareaactiviteliiemisfereistanSia creierului,care-gireduceexffem de mult activitatea. ,,Cerceterilelui Herbert Krugmanau dovedit cd vizionareaTV amo4eqteemisferastangeli lasi emisferadreaptdsi indeplineasce din cele AcestfaPtpoateaveaconsecinte toateactivititilecognitive. mai gravepentrudezvoltarea !i sanitateacreierului.De exemplu, analiza9i emisferastangeesteregiuneacriticdpentruorSanizarea, judecatadatelorprimite.Paneadreaptea creieruluitrateazadatele informalia primitein mod necritic:nu descomPune 9i nu decodeaze informaqia Emisferadreaptdproceseazd in pi4ile ei componente. rispunsurimai degrabeemotionaledein intregulei, determinand cet ralionale(logice).Nu putemtrata ralionalconlinutulemisiuni' emisferastangea creieruluinostrunu esteoperalor ry deoarece tionali pe parcursulvizionirii. Prin urmare,nu estesurprinzdtor faptul ce oameniirareoriinlelegce vid la televizor,dupd cum a aratat â&#x201A;Źi un studiu condusde cercetdtorulJ. Jacoby.El a descoPerit ci, ,din 2 700 de oamenitestali,90% au inFles gretit ce au privit la televizorcu catevaminuteinainte".(Moore,2001) esteaceh ca,pe Par3. Un alt fapt constatatde neuropsihologi dintre celedoua emisferecerebrale cursulvizionirii, comunicarea intreruPte. rcalizatdprin puDteacorpulcalosesteaproaPe 11

Solii Emery aPreciaze cA ,Jizionarea TV se situeazi h nivelul conEtiental somnambulismului.Emisferadreapti inregistreazeimaginile de la televizor, dar, din moment ce leSaturile incrucigate dintre emisfereau fost partial intrerupte,acesteimagini cu Sreupot f1 con oamenide ati aminti Itienrizate.De aici dificultateacelor mai mulli multe dintre lucrurile pe carele'au 11zio[atanterioi' (Large,2000) Transferul activitetii creierului de pe emisferastangepe emisfera dreapta, concomitentcu intrerupereaparfiale a punlii dintre cele doui emisfere,fenomence se manifesti Pe parcutsulviziondrii TV. conducela o anomalieneurologicdin contextulin carecreierul' aflat intr o stare mentale pasive (inhibitie a activititii emisferei stangi), estepus ln situatiade a absorbio cantitateuriaEede informaii. Mintea omului in fala televizorului nu mai este un sublect deplin conStiental procesuluide cunoa{tere,pe care se-l poatecontrola dupe capacitateaei de inlelegere,de â&#x201A;Źtionare qi organizarea materialului Parcurs. in ul4. cetcetdrile din domeniul neuropsihologieidesfeEurate timii 25 de ani demonstreaz;ce cea mai Sravi consecintea vizio nSrii o consdruieafectareadezvolteriiQifunctionerii cortexului Prefrontal. (Muray, 2004) Neuropshihologiiafirmi in mod categoriccA merirea timPului de vizionare inseamne,,prelungireastirii maladive in care se afl5 conexul prefrontal (Parteacreierului aflate in sPatelefruntii), ceea (Emery' ce va avea gmve consecinteasuPradezvolterii acestuia" 1980). Conexul preftontal estecentrul executival creierului uman' sediultuturor proceselormentalesuperioare,al atenfiei, motivaliei' al controlului comportamentelorQi emotiilor' El il diferentiaze' toate procepractic,pe om de animal, cici prin acestase desfE$oard qi se de reflexie, aici se realizeazdsinteza dintre Sandire,emotie comportament,tot ceea ce definegteomul ca subiect personal al propriei existen!e. Faptul ca in timpul vizion5rii TV activitatea corticale este complet modificati devine un lucru incontestabil in urma exPerienlelor

prilejuite de dezvoltareatehnologiei,a noilot mijloacede investiSare intrebdrile la carerhmAnesa respundemsu : n u"iirritetii "oni*le. In Careeste,pe termenlun8, efectulvizionerii TV asupracreierului? ce mesuri uitatul la televizorpoarcseproducdmodificerifuncfionate li chiar structuralela nivelul creierului,ti schimberiin comportamentulumansauin abilitetilementalealenoilorgenerafii?

Poatevizionarea TV afecta structural dezvoltarea creierului? in SUA Ia carc nationaledesfbsurare in cadrulunei conlerjnLe ce irtl parlicipat peste300 de profesoriexperimentati,majontatea s5-$i lor prezenli au afirmat cr,'durata pe care elevii sunt capabili capaci.un."nrr"r" atentia este notabil mai micd; cititul' scrisul Ei in mediile rateade comunicareorale se aratl a fi in declin - chiar;i ccle mai bune". (Healy, 1990) ,,Recentelerezultate ale Inslirutului (NAEP) Nationalde Evaluarea ProgresuluiEducalicnaldin America privelte au indicat aparitia unot importante deficiente in ceea ce nececapacita{ilecognitivede un nivel superior,mai cu seamecele qi p"ni- o inlelegereprofunda a textului scris'in matematicd "ui" cu cerce' in Etiinte.(...) Rezultatelela matemadce,in conformitate sa liirile NAEP,sunt foafte deprimantecand studenlilor li se cere il o etapi' de concentrezeatentia la problemecare necesitemai mull restul l)e exemplu,doar 440lodintre absolvenliide liceu pot calcula cc ar trebui sI le revini de la 3$ care au fost pleti$ pentru 2 artico' prelelc comandatela o masdde ptenz. ( ) Dupe Alben Shanker' (lintc al FederatieiAmericanea Prcfesorilor,doar 200lodintre tinerii rlc 20 de ani pot scriein mod corecto cererede angajare'doar 4vo pot aranja 6 inteleg o mostri de program de autobuzeqi doar 12olo actualii trrrcliicomune in ordinea merimii Doar 20-250/0dintre tradifio.lcvi, arati dr. Shanler, pot invela efectiv prin metodele nnle de predare.(. ) Efecteleacestortendinfe, univelsal observate' colegii' uu in""irlt se devini evidente chiar qi in cele mai bune

Astfel ce profesorii au gesit de cuviinfi si coboare nivelul sarcinilor pentm scris li citit, precum $i aqteptbrilein ceea ce priveqteglndirea analitice. insi, in ciuda efortului depus de profesorii $colilor elementareqi ai liceelor pentru imbunAtitirea prcgramei, elevii nu arate vreun caqtigvizibil in deprinderilede ordin superior."(Healy, 1990) ,,ce se intample, oare, cu noile Seneratii?"se intreabd profeso rii, perintii gi cercetercrijfenomenului.Cum putem explica sc;de' rea capacititii de a asculta,de a vorbi, de a citi, de a scrie,de a raliona in mod logic $i de a gandi analitic, de a rezolvaprcbleme,de a gAndi,in general?Cum poate fi explicatdprebu$irearuturor indi' cilor ce p vescsuccesulpolar, invf,lareaetc.? ,,Estede neconceputse credem ce majodtatea profesorilorau devenit brusc atat de slabi", spuneJaneHealy. Multi dintre aceltia, educatori buni qi devotati, prin mainile cerora au trecut zeci de generatii, declari astizi cu cetitudine cA,,metodele verificate Ei valabilenu qi mai au efectulscontat".(Healy, 1990) Cevase intampla cu copiii zilelor noastre.Nu numai ca meto' dele vechi nu mai dau rezultate, dar nici cele mai noi inovalii in domeniul metodologiilor de predare nu asiSurdrezultateleaqteptate. Nu se poate sustinefaptul cd majoritateacopiilor nu mai vor sd invete, deoarecemulli dintre ei urmeazi chiar tratamentemedi' camentoasepentru creltetea succesuluiqcolar, urmeazi cursuri specialepentru recuperareadeficiengelor.Mai curdnd, ei nu mai pot invala $i aveaacelea$irezultate{colare ca ale tinerilor de acum catevageneratii,pentru ca nu-i mai ajutl mintea. Devin coPiii mai pulin inteligenti? ,,Pot,oare, schimberilesurvenitein abilitelile intelectualesi reflectemodificeri in inseqidezvoltareacreierului?"se intreabe din nou cerceteto i fenomenului.Ce se intampla, practic, cu creierul copiilor ti al tinerilor societelii mediatizate?Ce rol au vizionareaTV si calculatorulin aparitia acestuifenomen? T4

ROLUL MEDIULUI iN DEZVOLTARXA A CREIERULUI STRUCTURALA

Cercetirile arate ce experientamediului in care cre$tecoPilul ioaceun rol esentialin dezvoltareastructuralAa cortexului. odate cu expe enta qi invdtarea,se dezvolti conexiunileneu_ ronale. creierul se schimbeincontinuu, spune dl. Diamond. ,,Ceea ce facecopilul in fiecarezi, modul in caregfuideqte,felul in care corrunice, ceeace invati, stimulii care ii atrag atentia, toate acestea alr putereade a-i modifica structuracreierului.Nu numai ce schimbi modul in care creierul este folosit (schimberifunc$onale),dar cauzcazd,de asemenea,qi modificdri structuralein sistemeletra' scelorneuronale."(Healy, 1990) O privare de stimulii colespunzetoriva aveaconsecintedrama_ ticc asupramintii tinere uqor maleabilel. Spreexemplu,au fost ob' servatedoui grupe de copii Pe o perioadeindelunSatd.Din prima Brup5 feceauparte copii crescuti in mediul familial, care au avut parte de o experienti de viata obisnuitd, in conditiile unei familii rx)rmale.Cealalte8rupi era alciffid din coPii crescutiin sali de spitale,in orfelinatesau claustratiin camereintunecoase,privati de srimulii sau provocirile unui mediu uman {i natural norrnal - per dialog.contactulcu na_ \r'irnecaresa le acordeatentie.draSoste. tura, jocuri etc. Observatiilefecute au atatat ce acei copii care au pctrecutcAqivaani in astfel de locuri seracein expedentede viati' .u toate ca la naitere erau normali, din punct de vedereneurologic, rlupi cAqivaani, au ajuns la un Srad de inapoiere mentale similar I Asadar, in cazul in care copiii ili schimbn nodrl de folosire a creierultri, nnrt)nle corticaleseredanjeazaoresPunzator'cu cat srnt folositemai mult anumire 1,' dc rnsouns(la o anumiteactivitatece dureazao marePanea zilei) cu atat cre !rrl vr fi mai purin flexibilPeftru a raspude in alte modun,rnmdand asdelnedez' u,lr,if rffucturilenelronalece corespmdaltortiPui de activitarâ&#x201A;ŹDacaun.oPil aloca ,' t,nrc semnificatili din timPul fiecerei zile pâ&#x201A;Źnrru o atumirn activitate, afirma J rl(.irlt..tunci sevor construiconexiunilePentruacesttip de adivitate,insa confiSura ra fi de zr vet alar a ' ' .' ..,,i coneri uni

saucauzate uneinedezvoltiristructuralea encefalului(congenitala de anumiteboli sauaccidente). Creierul,ca qi lntregul organism,are nevoiese se hreneasce pentrua sedezvoltanormal.Hranacreieruluisuntinsdstimuliimediuhri, provocirile existenlialeEi mentalepe care le intampind omul nu numai din primii ani de viali, ci chiar din pantecelema' mei. Daceacesteexperienlesuntserace,atuncili creierulva fi mai slabdezvoltat,deci incapabilde a se adapta,de a facefale noilor provocdri,de a gandi 9i de a rezolvaproblemelecu careomul se pe caretrebuiesa'i intamPine confruntd.stimulii sauexperientele pentrua constiun copilestenecesarsEaibeanumitecaracteristici datdla timpulpotiivit. tui hranacorespunzetoare Pentrua intelegemodulin caretelevizorulca mediude experiente modeleazecortexulcopiilor, influent5nddezvoltareasau, vom expuneln continuarecriteacesruia, mai corect,nedezvoltarea mediul,pentrua seasiriile genemlepe caretrebuiesele satisfacd gurao dezvoltarenormalea oeieruluiuman. a. Perioadaoptimi pentru dezvoltareacortexului uman Nu oriceperioadddin via[a unui om estela fel de propicedezvol drii creierului'. Spreexemplu,primeleluni {i ani din viata sunt mai poffivii pentr'] dezvoltareastrucrurilorcorticalece asigurevederea, auzul,vorbireaetc.Mai tarziu, incepepedoadadezvoltilii abilitdfilor mentalesup€rioare.Dacein acesteperioadespecificelips€scstimulii corespunzetori,atunci acestestrucrurisaufunclii vor remanen€dezvoltate. Spreexemplu,SlosolosulJ.M. Ponti,care i-a cercetatpe copiii hrenig de animalepaneh o anumitevarsli, lipsiti fiind de orice experientdumane,constatecI aceqtia,dupd revenireain socletate, niciodatanu au mai putut vorbi caniqteoameninormali. 2 istazi se erie foane bine c, exisd o Perioadeopdme cand orsanismul este preSnrirsa se octrpe de un anuhit tip de srimuli, sPunedr' Jane Bemstein cand ins; ac€{ti stimlli ntr apar In Perioadadidcn, atunci €ste foa(e probabil ca structuile crei€' rului careli proceseazi,netunqtionand,sa nl] * denolte, ci si searrofiere'"

Prin urmare, observatiilefacute asupraunol oameni privali de de ve' stimulii necesaridezvoltdriiariilor conicalerasPunziitoare (Pana 5-6 ani), la dcre, de auz sau de vorbire in perioada opdme au arStatcd aceQtianu au mai putut dobandiniciodateabilitilile de a vedea.a auzi si a vorbi ale unui om normal r Aceleali probleme au fost constatateli in cazul coPiilol care au crescutdin primii ani de viatd cu televizorul.in cazul acestora,dificultelile intampinate sunt proportionalecu timPul acordat zilnic vizionerii Foarte 8rcu va putea fi recuperatacesthandicapSi,in cele mai multe cazuri, nu in mod complet. b. caracterul reflexiv al experientei cercetlrile arad ce mediul in care treie$tecopilul nu trebuie sa fie unul agitat, construit artificial, ci, mai curdnd, unul liniqtit Este necesarde a\,1rtin vedere ce, pentru dezvoltareacreierului' ate importante,nu atat activitateaexterioare,cat intensitateaproceselor intenoare, rcflexive,vorbirea copilului cu sine insuli despreuimiroarealume care-linconjoara. Experienta cuvantului - dialogul cu proPriii pirinti Perintii constituiecea mai buni ceEuzepe care copilul o poate vea penmr a intelegelumea ilconjuretoare Qipentru a-li dezvolta mintea. DialoSulcu aceltia, cuvantul rcstit rar, cu inteles, ribdare {idragoste de cefie perinF, ocupe,dupe ultimele cercetiri, rolul cel mai important in configurarearelelelor neuronale,mai mult decat ()ricarealtd experienti. d. Experienfa trebuie sA fie interactivi o alte condifie necesard dezvoltdrii normale a creierului este inrplicareasi paniciparea activi a copilului la existentasau expe :l cu toate ci ochii, urechile, orgaDelevorbirii erau perfect dezvoltale, creierul vdzul auzul li vorbireale_atr n.(lfzvoldndu-qila dnp structurilecorespunzaroare, ri1 .s inrr un stadiuinferiord€ dezvolta.epenrruintreaSaviaF

rienla cotidiana.Copilul trebuie sd aibi controlul realiteFi,Pentrua se putea implica in plocesul de explorarea acesteia Cand stimulii sunt excesivde puremici {zSornote.miscari bru$te sau putemice etc.), el se poate speria sau inhiba, iar expedentarespective,daca se va repeta de mai multe o , va putea crea o structur5 neuronale $i imstabild de inhibitie care si impiedice,in general,cunoaQterea plicareain realitate. Prin urmare, presiuneastimulilor mediului nu trebuie sA fie atat de mare,incat se anulezeparticipareacopilului; ace$tiatrebuie interesulsau curiozitateaUn creier normal se doar \a trezeasca stimuleaz5pe el insugiprin interactiuneaacdve cu ceeace gase{te provocatorsau interesantin mediul inconjudtor' Dacd va remane pasiv,neimplicatin fala unor stimuli, indiferent de natun lor, ace!tia nu-i vor folosi copilului la nimic. Neuropsihologiiau constatat faptul ce interaciiuneaactivd cu medid, atat h nivelul fizic al atingerii qi jocului, cat 9i la cel psihological reflecfiei !i imaginafiei, esteesentialapentru dezvoltareanormalea cortexului' Atat reflexiviratea, dialogul, cet li interactivitateaindice acelali lucru: experienta de care trebuie se se impertaseasciun copil este necesa!sa fie una personala,in care acesta,ca Ei subiect, se incerce sd cu' noascalumea.se se raponezepersonalSicon$tienlla ea' in concluzie,copiii au nevoie de pirinti, in specialde mama, care se le celiuzeasci fiecare pas, sd le vorbeascd,invefandu-i in' cet-incetcum si foloseascalimba, cum sa inleleaga realitatea,se a timPului gAndeascA li se simte, in Seneral.Experientaspaliului ti real, cunoaiterea prin atingere $i intrebuinlare a lucrurilor care'l inconjoarape copil, joaca, de asemenea,au rol deosebitde important. Copilul trebuie se se implice activ in difedte jocuri, folosinduconstituie si imaginatia$i interacrionandcu alti coPii.Toareacestea mediul ideal pentru dezvoltareanormald a mintii copilului, pentru pr:nereabazelor structurale qi functionale ale creierului, necesare tuturor activitdtilor de mai drziu. 18

LUMEATV CAMEDIUDE EXPERIENTA 'leleviziunea,din perspectivadescnseanterior, nu poate fi conr|(l(:ratdpropicepentru edificareastructurilor neurooalecaracteristic(' unui creier normal, ci, dimpotriva, poate fi vezuti ca un mediu saureprimao evoluiiefireascS cc rmpiedicd copilul in fata televizorului nu are parte de expe enla obilrrrritiia limbajului, de stimulareadialogici a Sandirii!i reflecliei pe r';rrcpirintii, bunicii sau mediul uman, in general,le oferi. Stimulii vizuali $i auditivi perceputiin fata micului ecran sunt atat de agresivi, se succedcu o asemenearapiditate,incat depe$esccapacitatea r rcicrului de a-i controla.Efectul inevitabil va fi inhibareaunor imtx, ante procesementale. de la televizorsenu mai doreascesi inteleage Copiiiseobiqnuiesc cc sc intimpld in lumea care-i inconjoarS. se multumesc doar cu sen,iriile. (large,2000) ExperientavizioneriiTV nu esteuna a spafiului li n rimpului real, a distanplor gi a duratelor reale, ci a unora virtuale' su{cmte sau dod simulate in interiorul tumii televizualului copilului ii lipse{te posibilitatea cunoa{terii Prin atingerea !i manipularea fizice :r nnterialelor,una dintre conditiiledesf:$uririi procesuluide cunoalrrrc qi, prin urmare,de structurarea (aseelor neuronale.Prin televi/.or.cci mici sunt liPsitide liniqtea$i ligazul necesaredczvoltirii me_ cirnismelorlimbaiuluiintem 5i ale gAndiriireflexive. 'Ielevizorulnu numai ca nu favorizeazdo participareinteractiva ci, dimpotrivd,presupuneo experientdpa_ l:r procesulde cunoaqtere, pasivizantepentru mintea umane Dupe viziooareaprelungi'iv:i $i rir. copiii vor aveatendinfade a r5manein aceeaqistarede pasivitate lumii reale Celorcarese uite mult srrLr dc neimplicarein cunoa$terea lir lclcvizor li se sirece$tein mod propoqional capacitateade a imalinr iocuri, le slibeEtedinamismul mental. (winn, 1996) J. Healy slrltilliazi faptul ce: ,intrucat in confiSurareasistemelorneuronale, r orcxiunile se realizeazaca raspunsla efortul presuptrsde o activi_ t;rtr.nrcntali, a'i introducepe copii in mediul TV, a le deprindemin19

tea cu pEcerea fuc e a viziondrii inseanni sa le punem intr-un risc real dezvoltarea abilitetilor mentale". (Healy, 1990) Problema fundamental5 pe care o ridice vizionarea TV in ceea ce pdve{te dezvoltarea structurilor corticale este Sradul ridicat de repelitivitate (zilnic), durata Si intensitateaexperienteivizionirii' Avand in vedere acesteconstatdri,devinejustificati in[ebarea pe care si-o pun tot mai mulfi cercetetoridin lumea occidentaldatunci cand constatedeclinul prilcipalelor abilitdti intelectualela tinerii noii generalii: Este posibil ca ritmul vietii contemporane,cAnd multi copii sunt in mod constzrntstimulaf din afare,cand ei nu mai au timP sa stease gandeasce,sd reflecteze,sd vorbeascecu ei in$i$i (limbaj intern) se faci posibil5 aParidaunor schimbdristructurale(morfologice) in creierul noii genera$i?"( ..) ,,E te posibil ca tinerii carepetrec zilnic un timp indelungat in fa!1a televizorului sd aibe creierul dezvoltat diferit fati de al acelora care se implici in activitlli fizice, interpersonale Si cognitive? Rispunsul pe care'l dau la aceasteinEebarc cercetdtorirenumiti ca dr. william T. GreenouShde la Universitateadin lllinois, o autoritate recunosclltd in domeniul dezvoltarii corticale, sau d!' tuchard M. Lemer, profesorla Universitateade stat din Pennsylvania, specialistin dezvoltareamentali a copiilor Qi a tinerilol, este unul afirmativ: ,,Da- rispurd ei - din moment ce tinerii sunt atrasi de un alt dp de activitate(prMtul Ia TU decAtcei aPartinandaltor Senerafii, atunci qi funcfia, Qistructura creierului lor vor fi alterate. (.. ) CYeierul are tendinla (aqaesteficut el) de a repetaaceea$iexperienle; neuronii invata se ieproduc: modelul de rlsPuns deja forrnat, ceea ce. de aldel, ne aratd cum invata oamenii.Noi, de fapt, nu realizim ce ceea ce invitem sunt obiceiuri sau deprinderi. Ori de cate ori copiii fac ceva in mod rePetat ar rrebui si ne intreblm: este aceasta o obi{nuinti pe care dorim ca ei sd o aibe 0ucru valabil din punct de vederetunctional gi la adul!i)?" (large, 2000) 20

Apdar, deprinderileformate prin repetilie determini constituirea unor modeleneuronalespecifice(de rdspunsconical la stimulii de mediu), modele care se vor repeta in viala cotidian; si care vor influentaperceperca{i reflectareamentalea realit,ii. A-i invdta pe copii cu televizorul !i a cultiva acest obicei in viata noastrainseamne,de fapt, a modela ni{te structuri neurcnale caredeterminacortexul si rispundd la provocerilerealitatii potrivit ripului de experienleprcpus de vizionaleaTV; lnseamni sAle obi!nuim creierul cu atitudineapasivi, sd-l facemdependentde ,,plicerea facile a ecranuluivideo", si ,,ii slibim abihtetile mentale" obilnuindu-i se nu reflecteze,sd nu gendeascerealitatea,se nu dialo' ghezesau se nu se concentrezecu atenlie la problemelepe care le intAmpini. Astfel, uitatul la televizornu va constitui numai o obi$nuintd cotidiand,ci se va cristalizainff_o structurecorticalecareva influen[a semnificativintregul orizont de conitiinte li existenleal telespectatorului.in cele ce urmeazi, vom lncerca si vedem in ce fel modificirile majore pe care vizionarea TV le induce in conexul tclespectatorilorse rcflectd in structura li functionareacreienrlui tinerilor noii generatii.

Primul efect al televiziunii este crearea unei atitudini mentale pasive Toate studiile p vitoare Ia efecteleteleviziunii, fie ce se refere ln copii, fie la adulti, constatecA vizio[area este un factor important in generareaunui comportamentpasiv. (Mander, 1978) Pro p0rrionalcu timpul dedicatvizionSrii.se poa(econstatao micfora_ rc a vigilengeigenerale.(Healt 1990) De asemenea,se inregistreazir o scdderevizibile a pe$evetentei,a vointei li dispozilieide a ur' miri activ rezolvareaunei Probleme.Din punct de vedereneurolo8ic, cercetitorii explici acestfenomenprin aparilia unei dependen t{'de ritmul cerebralalfa, activitate conicali cu care omul se depfinde pe parcursulmiilor de ore petrecuteln faF ecranului.Obt21

nuiti de mici cu aceasti stare mentald, oamenii vor fi permanent inclinati sau atragi de activitetile distractive ce introduc mintea ln activitaliicortexului de relaxare.Prinafectarea aceeaqi starepasivi4. preftontal, televiziuneaconduce,de asemenea,la reducereaactivit5tii voluntare, un simptom specific acestei afectiuni. Pe termen Iung, vizionareaTV diminueazeputernic capacitateade implicare in propria existente,determine pasivitatein planificareaactivitetilor viitoare {i in organizareaprogramului zilnic, cultive plictiseala, dezinteresulsau apatia. oamenii gisesc tot mai greu energia,dispoziqiagi putereade a lupta pentru a-gi schimbaviata. Ei nu mai pot lua hoterari singuri, nu se mai pot opune nici unei mesuri politice, socialesau comuni_ tare. De altfel, propo4ional cu creqtereatimpului Petrecutla televizoi, scadedispozitiasau plicerea unei impliceri in viata comunitara {i chiar in cea de famfie. in principiu, televiziuneacultivi plictiseala, dezinteresulsau apatia$i inhibd comportamentelesau iniliative' le de ordin subiectiv,ca rcflex al vointei ti reflectieiPersonale. Practic,dupd cum sugereazi multi dinoe cercetitori, vizionarea TV contribuiein mod esentialla diminuareacontrclului interior al proceselormentale qi la preluareaacestuiade cefte mediu (sti' mulii externi sau mijloacelede manipulare),,,antrenandu_ipe oameni pentru a fi momai (zombi)". (Mander, 1978)

vizionareaTV defavorizeaz5 dezvoltarea emisferei cerebrale stingi Cerceterilefacute de'a lungul anilor au demonstrat faptul ci functiile pe care le coordoneazdcele doua emisfetecerebralein ca_ drul acrelorcognirivesuntcompleldiferiLe. Emisfera dreapti guverneazi procesele ce presupun o Per_ cepere globald!i simultana,imaginafa emolile, culorile etc. Emisfela stanga se ocupi de procesele liniare, analitice Si succesive.Ea mediazdgAndirealogici, deductivS,analiza $i sinte22

za. Analizeazi qi aranjeazSdetaliilein ordine (de exemplu,conceptul de timp sau relatia cauze-efect).De refeleleemisfereistAngidepinde buna stipenire a Sramaticii, aqezareacuvintelor in ftazd (sintaxe). Studiile efectuatearate ca ,,oameniiprimesc informatiile de la televizor, in mod principal, prin intermediul actiunii vizuale sau orin sunete non-verbale- bubuituri, trosnituri (boot1s,crashet, muzice- qi nu ca unnare a dialogului", ceea ce, desiSur,indice o stimulare preferenlialda emisferei drepte. (Healy, 1990) tnsd lucrurile nu se opresc aici. Se pare ci mediul televizual cultivd preferentialli maladiv emisferadreaptd,in timp ce, concomitent,o inhibi pe câ&#x201A;Źa stanga.Aceastaexplicede ce, pe parcursulvizionerii, ilctivitatea emisfereistangi estereduseextem de mult. Prin urmare, televiziunea,se dovedestea fi mijlocul carc submineazdactivitateati dezvoltareaemisfereicerebralestangi.Acest lucru este,de altfel, observatde multi dintre educatoriiterilor occidentale,care afirmi ca ast6zicopiii au un componamentce vizeaza activarea preferenliale a emisferei dlepte. (Healy, 1990) Maria winn spune ce ,,timpul petrecut de copii in fata televizorului, ca timp cheltuit in activititi non verbale,prioritar intr-o activitatevizuali, conducend la nedezvoltareaemisferei stangi, submineaz5 dczvoltarealimbajului li a cititului". (winn, 1996) Sotii EmeIJ sunt |nult mai fermi. Studiile realizatede ei demonsoeazeci ,'suprasti nrulareasistemelornon-verbaleale emisfereidrcpte, prin vizionare cxcesiv;,chiar qi la copiii inzestrati,poateduce la o vetemarea cei Ior neuronaleesentialedezvolteriivorbirii, scrisului!i Sandirii cdti cc (ariile emisfereisdngi), dacd acesteanu sunt deplin dezvoltate". (l lealy,1990) Prin urmale, gandirea logicS qi analiticd, exPrimareacorecta, mare grirmarical vorbind.a ideilor.cililul. scrierea.rationamentul procesate de din cele abiliteti cu alte nri|ric li ltiintific, impreund r'r isferastAngd,sunt pusein crizdin societateamodema,prin vizi(,Dareaexcesivea televizoruluiSiprin utilizarcacalculatorului 23

Atat de puternic esredeclinul facultegi de a rationa in America $i in lerile occidentalein general, incat sintagma generalia weak reasoners(,,a celor care rationeazeshb") a devenit extrem de rdspandite in mediile de specialitate. CercetetoriiapreciazAcd, odati cu trecereatimpului, criza gandirii analitice $i chiar capacitatearezolveriilogice a unor probleme de viatd se va adanci extrem de mult. Rationamentulmatematic, abordareaunor disciplineca fizica, chimia sau, in general,a gAndirii ltiintifice va fi lnci una din prcblemelecu care se vor confrunta generatiileviitoare, ln condi$ile in carenu se va face nimic in vederea eliberariide sub tirania televizualului.

Vizionarea TV scadenivelul de inteligente Si performantele intelectuale Inteligeotasau performantaintelectualesunt determinatede o buni !i rapida comunicareinter- Si intraemisferice.Oamenii inteligenti, capabili sunt aceiala care puntea interemisferici este foarte bine dezvoltarS,sustinedr. Jerre Lely, biopsihologla Universitatea din ChicaSo,o autoritate in domeniul dezvolterii emisferelorcerebrale. El arata ce, pentru dezvoltareanormali a creierului,sunt ne' cesareaceleexperientecare presupuno angajaresimultani a celor doue emisferepenftu a se intari si consolidaacesteconexiuniinteremisferice.Dar mesurareacurentilor cerebmli,pe perioadavizionerii, arata insi o reduceredramatice a comunicirii interemisfedce realizateprin puntea interemisferice(corpul calos).Asdel, dr. Levy insistese li se ofere copiilor posibilitateade a experimentaun mediu de limbi coordonatcu unul vizual, li nu si fie privati de primul p n vizionareaTV. (Healy, 1990) ,,Majoritateaspecialiqtilorin domeniu sustin ce nu Eebuie permis ca vizionareaTV se inlocuiascejocurile fizice (alergarul,inotul etc.), lucrul de m6ni (a constaui,a coase,a intreprinde,in general, cevacu mainile) sau alte activititi prin care cele doui pirfi ale cor24

lor din creier corespunzatoare qi conexiunile prtltti(stAnga-dreapta) inoe ele."(Healy,1990) hlvad si secoordoneze esteunadintrecau' seracaa puntii intercmisfetice Dezvoltarea lole principaleale scederiicapacitetiiintelectualela mulli dintre tlnerii de astezi,a aparitieiproblemelorde invelare 9i ate[tie' shbe dezvoltaiea comuniceriiinteremisfece faceca ei sd Accaste |lr| mai poateprocesasuficientde rapid informala pentrua putea rlcsf5luraun procesde invilare, pentrua fi atrali intr-o activitate miculuiecran: ftfflexivi.Ei vot seminatot mai mult cu personajele o0menicaredoar actioneazi,urmerindanumitescenariiprestabicare se exprimi in clilee, care lhe sau tipare comPoftamentale, automatin_ Ia un nivelemotional $i reactioneazd indeosebi triiiesc lumii inconjuratoate. slinctiv,la provocerile Din cauzamarurizSriisaletarzii (panala 14 ani), corpulcalos poatefi exffemde vulnerabilin conditiilelipseiexercitiuluiAstfel ch,apreciazi Healy,,,in conditiile in care creierul rim6ne relativ pasiv in timpul copilSriei 9i adolescentei (prin vizionarea w, jocul pe calculator), va fi mult mai dificil si-gi dezvolte caPacittrtile intelectuale,mai ta!:ziu,cand aceastePunteestemai Pu' tin flexib n'. (Healy, 1990)

Defrcientele de invltare qi televizorul pot sa asculte ,,$colileamericanesunt invadatede elevi cale nu :!ause urmereascao prezentaresimplel,careau problemecu memo_ ria, care nu pot urmeri o succesiunede date, nu pot citi nimic din ceeace ei considereplictisitor,cale sunt incapabil sArezolveo Problemi elementari. Majo tatea acestorcopii prezinte dificultii ln ascultarea(urmerirea) cu atentie a unui mesaj,plecum 9i tulburiri de limbaj. chiar li elevii cei mai ,,normali"ajung si intampine mari dificultiti in concentrareamintii pe o sarcini de inv;Fre pe o durate mai lunge de dmP. (Healy, 1990) Leaming disobilitiesll) (incapaciteti de inv5lare) este afecliunea responsabila,dupi cei mai multi cercetatori,de aParitia tabloului

simptomatologic descris anterior. Termenul a aPSrut la inceputul anilor '70, la momentul maturizerii primei genemtii de tineri crescuti cu televizorul.Atunci el desemnaun numdr mult mai restrans de disfunctii. insd, odate cu cregtereain propo4ie geometricaa cazudlor, acestaEi-alergit aria de acoperiresimptomatologica.Astezi, de ordin intelectual el se referala tofi copiii care Prezintxdeficienrte probleme semnific^a_ qi care intampini sau emotional,precum la cei In tive in procesulde Invalaledalorita unor cauzenecunoscute. pot fi copiii de pane la 80% din Ecoali America,sustineDr. wang, diagnosticatica avind simptomatoloSiaLD, folosind una sau mai multe din metodele intrebuintate de obicei in qcolile americane" (Healy, 1990) Problemaeste ca, de cele mai multe ori, coPiii diagnosticai cu LD nu prezinti in viala obi$nuitAsimptomeale afectiunii amintite. Chiar la un test neuroloSlcei pot aPereanormali; deficienfelese vor evidenlia insi in momentul in care li se va cere se invete ceva in mod organizat,sd sustineprintr-un efort con$ient acestproces, aplicandlogicati analiza. Pentru a vedeadacd existeweo legiturd intre si.dromul LD li uiratul la televizor,Eebuie se observbmmai intai ca toti copiii care suferade aceasti afectiuneintampind problemeimportante in p!o" cesulde invitare din cauzaunor dificuldti de ordin generalin ceea ce prive$te:ascultareasau urmerirea unei simple prezenteri,abilitatea de a-si concenffaatenlia rapid qi la obiect, memoria, cititul, coordonareaochilor li a mainilor, rapida intelegerea noilot situalii, limbajul, scrierea,rezolvareaproblemelor,imaginalia creativasau invetareain Seneral,Pot fi, oare.corelareloaleacesteacu viziona_ rea excesivea televizorului?

Cititul, intr-o societatein care coPiii preferi sAse uite la televizor tiStudiilerealizatein Ame ca demonstreazica,,majoritatea unui text ce nerilor intampini mari dificulteti in inlelegerea 26

depS;eqtenivelul gimnaziului, in a trage concluzii dincolo de fap' tele simple, in a urmeri punctul de vedereal autorului sau succesiunea unei argumentatii, ori in a'qi prezenta propriile argumelte' copiii nu pot inlelege (pdtrunde semnificalia),nu-ti pot aminti li dplicatot ceeace au citit. Existe,oare, o legetureintre vizionareaTV qi declinul abiltelii de a citi? Maria winn tespunde la aceasti intrebare aritand ce, inir-un studiu fdcut pe un Srup de 500 de copii intre 9 qi 10 a[i, toti au declaratce prefere sd se uite la televizor decat sA citeasci. Aceastaeste,de fapt, situalia generali la nivelul tuturor societalilor occidentale,unde s_a generalizat ritualul zilnic al vizionerii TV. chiar gi in Romaniaesteu$or de constatatci nici copiii qi nici tinerii crescuficu TV nu mai citesccefti. ,Jelevizorul estemai provoca_ tor, mai relaxant,nu pletinde nici un efon, spun copiii, Side aceea il preferi." (winn, 1996) De altfel, obtnuinta de a cid a fost substituiti cu vizionareaTV $i pentru cei mai multi dintre adulti.' Diferenta dintre copii li ldulti, in toate aceste!ari, esteins5 semnificativSCu toate cA multi dintre adulti se uite asdzi la televizormai mult decat citesccd4i, fati de tinerii crescutiin fata micului ecran au avantajulci, atunci (And citesco carte,inteleg din continurul acesreiacu mult mai mult dccatpricep tinerii SenerafieiTV, parcurgandaceealicarte.Dcci nu t stc vorba de o lipsd de maturizare ideatici, ci de incapacitateade ir intelegesau a legasensulcuvintelorin ftazi. ,.intr-un anicol minutios documentat,publicat in revistaReddrrrt' ReosercftQuotcrly. doi celcetalori de la ljni\ersiiatea Leyden din olanda au selectatqi sintetizat datele esenlialeprivind relalia (lintre uitatul la televizor qi citit, induzand qi informatiile obfirlute (lir catevatdri sau regiuni unde televiziuneaavea se apar5 pentru 4 ,,ln America, 60% din poPulatienu a citit nici o cane niciodat. i! vial{, 80% din Polll*ie Din tineri 50%au alirmai ca (lirrrc .a4i suntcititede aProximariv100/0 (,r$c 4 rninutepe zi saunaipudn:30qo 2 milutc,/zisautnai pu(ini l0% - deloc " ltr Minds...,p.2s hnc 14.Healy,Endansered

prima oari. Ei au identificat principalelemecanismeprin care tele' viziuneasubmineazelectuta: - televiziuneaanuleazesatisfactiape care o producealectula, inlocuind-o cu plecereafacih a micului ecran, Qiasdel inhibe dezvoltareaabilitatilor necesarecitilii; - vizionareasolicitl un efot mental infe or celui cerut de lectu_ cititul ca fiind prea dificil; ri, ceeace-lva facepe coPilsd Sdseasce - dependentade televizot mictoreazedmpul pe carecopiii sunt dispuli sil petreacespre a gesi r;sPunsul la problemelepe care trebuie sa le rezolve$i, ca atare,ingreuneazesau descurajeazedes_ felurarea unei activiteti precum cititul. Aceasteacdvitate necesitA regazpentru reflecfie,r5bdare{i tenacitateill decodareasemnificatiilor." (Healy, 1990) Televizoml, arati M. winn, presupuneo experienti complet diferite de ceaa lecturii1) Lectura elibereazdimagina{ia,care trebuie sd construiascd, se-$iimaginezeintelesul cuvintelor, al lucrurilor citite. Televizorul inse blocheazeprocesul imaginativ, oferind imaginile de a gata (deja formate). (winn, 1996) 2) Lecturapresupuneun dtm mai incet sau mai rapid, in func_ tie de capacitateade intelegerea textului (cat de npid), in timp ce televiziunea,impunand un ritm foarte rapid, cel al derulilii imaginilor, depS$eltecapacitateaomului de a procesainformatia. 3) Cititul inseamndconcentareaminfi, dezvoltareaatenliei, iar televizorul, dimpotriva, sustine o atitudine pasive, atenfia nefiind dirijata din intedor, ci captivatd $i sustinud pdn stimuli extemi. Cerceterilearate, de asemenea,ce, in cazul in care o primesc de la televizor, copiii proceseazainfolmatia in mod diferit decat atunci cand o lectureazr: ,,Ceicare au vezut povesteala televizor au descrisefectelevizuale qi ac{unea personajelor,in timp ce gru' pul care a lecturat povesteaa descrismai mult dialogul povestirii$i a dat in mod semnificativmai multe informafii desPreconfinutul textului li despre personaje."(Healy, 1990) Obitnuif cu televizo2A

rul, copiii alteaptd ca lectura se le puna la dispozi$e (sI aducd cu ilne) Qiimaginile, a{teaptd ca intelesurilese fie Primite de-a gata, cfl cititul sd fie comod,rela-Yanl !i pasiv.ca riimul in carese prinrescinformatiile si fie rapid, cici, altfel, i{i pierd rabdarea Daca n{tepterilele sunt inqelate,prin confiuntarcacu o experientecu to_ la altcevasau tuldiferite, arunci se plictisesc,incep se se gAndeasce se pricea qi fere cuvinte, plrr $i simplu citescalunecAndpestelitele D11 intelesul. Prin prismacelor prezentateanrerior.se poateajungela con (luzia ca structuracorticalda celor care au crescutcLltelevizorulva (lcfavorizain mod decisivcapacitateade a citi'. de a citi a copiilorde aslazinu se dato_ A{adat.incapacitatea rc zi atat indisPozitieipe care ei ar ar5ta_ofalS de o activitatecare ccrc un efort mai mare decat vizionareaTV, cat mai cu seameunei rx dezvoltiri normale a cortexului fenomencare in8reuneazeintelcSerea!i insulirea semnificatieilucrurilor citite' Proponionalcu timpul acordatvizionldi TV, scadecapacitatea (lc a mai adanciinfelesurileascunsedincolo de randurile parcurse l'cntru omul societe$itehnoloSieivideo, cartea se pare ce va fi un obiectivtot mai indepertat,un lucru plicticos,fiindce nu o mai poaro citi, urmiri li intelegâ&#x201A;Ź.

invitarea si televizorul to Death,Neil Postman in excelentasa carteAmuJingOurselves rlcmonstreazifaptul ce televizoruleste depare de a fi un bun edu(irtor. Neil Postmanciteazaconcluziileobtinute dâ&#x201A;Ź G Compstock$i ({}laboratoriisei. Aceqtiaau trecut in reviste 2 800 de studii care cu re[eriri trjrtiruproblemainfluenteiTVasupracomponamentului. al relaliei dintr s in acesrsens..lr- M. RusselHaner, un cmoscut 'erce6tor subliniaze: de Nord, carolina din UniveBitatea de la creieruLli dezvoltarea l,l\uri i ..lhc?to anumit6tane a conexuluiesredisPonibihlecturii,iar aceastaparte nu ser \"nr runcrieici('ruIu, nar cu seamain Penoad.roprlarieiaMci Poar' dvealo' o re' carepermitemei altetuncliist devh; nai dezvohad" Ibidâ&#x201A;Źm p 209'rrrrizare 29

1996)Studiilearatdca televiziu' cognitive."(Postman, la procesele neanu esleun mijlocpotrivit pentruinvetare.Oameniiretin de la televizormult maiputineinformaliidecatin urmalecturii. ,,Echipalui Stauffer,analizAndrispunsurileelevilordupe urmirirea unui proSramde ltiri transmisprin TV, radiosauprin scris, corectela intrebdrile a raspunsurilor a gesi!o crelteresemnificative pusein cazul celor care primiserainformaliaprin lecturA Stem investiSalinu puteause-li raporteaze ce 5lolodintretelespectatorii aminteascinici micar un singurtitlu de qtiredintr-unintreg proglam informativurmeritla televizordoarcu cetevaminuteinainte. obi$nuitre$necel mult 20qo wilson a constatatcd un telespectator qtiripe un postobhnuitde de o emisiune de din informaliileoferite (Postman, 1996) televiziune. Mul(i cred ce, de fapt, nu orice program TV poate fi potrivit procesuluide invdgare, Problemaestecon$nurul,ni se spuneadesea.Conlinutulgi forma ar puteaajuta mult, se afirmd.Dacds-ar atuncicoPiiili adul' morale,religioase, transmitelucrurieducative, tii ar aveace inveta,li toatelumeas-ar folosigi ar fi mullumitd. Ideeanu estenoui. incddin anii'70, in Americas-aconstituito comisiede cercetetori !i specialiltiin domeniuleduca[ieiqi al mediei pentrua crea un programde televiziuneperfectadaptatfunc(iei educative. steet estenumeleprogramuluidestinat,in principal, Sesome copiilorprelcolari,dar carea fost urmirit cu interesli plecerede copiii copiii americanide toatev6rstele.Carcau fost rezultatele? sesdme careau fostincurajalicelmai mult de piirintisi urmdreascd (D. vocabularului. streetau celemai proasterezukatein stepanirea se petrundi in[elesurilecuAnderson,collins,1988)Ei nu reusesc corecte. cuvintelein frazegramaticale vintelorli $ organizeze probleme au mari cu vor_ lui SejomeStreet Dacatelespectatorii birea limbii, aruncicu siguranlavor aveaqi cu lectura,deoarece cercetarilearatecd aceiacarevorbescbine limba sunt qi buni citiObilnuili cu in privintacititului suntcalastrofale. tori. Rezultatele 30

dlnamicaliterelor$ a cuvintelorde pe miculecran,cu efectelespeclalecarele insoteaupenml a le captaatentia,copiiide varsti lcollrtr ajung se se plictiseascirepedein fala paginiide carte,cand [ctivitateanu mai esteatat de distraclivS!i de uloari, ci solicitd unei povestiri,a explicfon. (Healy,1990)Astfelci, in ascuharea caliilorprofesoruluiln clastrsauin timpul lecturii,copilulobignuit (u relevizorulasteaP!;pefinanentimaginile,pozeleexplicative' nu apar,el seplictiselte$i,schimbecanalul",i{i pier' cAndacestea (l('atentia. duPe se pareca tinerii telespectalori, in privintainformagiilor, incidenta([llivaani de vizionare,au dobendito seriede cunoltinle sd ili lc, ceeace i-a determinatpe pirinti, la momentulrespectiv, capacitatea copiiifoartedeltepli.Copiiide varstemici au considele dc a retineo multimede reclamesaucuvinteseparatepe carele Din pacateinse,pentrutelespectapot repioduceca nigtePapagali. Sfreets-a doveditce aceasteaParendPrecocitate l()rii lui Sesdme foartecurand.Ace$ticopiis-auaritat mai tarziu in' decepqioneaztr cnpabilide a intelege$i legain mod rationalinformatiiledetinute' problemalor ceamai mareera de a faceconexiuni,de a organiza pe carele posedali de a rage concluzii.AcelticoPiise cunoqtintele in clasa profesorului plictisesc repedecAndlecturasauprezentarea Dusuntinsotitede imagini(cala televizor)li i$i pierdrePedeatenria.(Healy,1990) CeseintampE,de fapt?UnadintreexplicaliilePecareni le dau ccrcetetoriiesteurmitoarea: atuncicandcopiii vdd cevala televizor, (.nuti in mod instinctiv se lnleleagd, dar viteza de desfdlurarea de imagini $ informalii fac imPosiba inrctiunii, bombardamentu.l qi adancircasensuluicelor vezute.Mintea copilului, repeqelegerea innd in mod frecventaceast;expâ&#x201A;ŹrieoF,de a nu fi lisate si inleleagll continutul rnesajului transmis, se invale cu aceastdatitudine pasive,in caresesubintelegefaPtulca nu i seceresaunu sâ&#x201A;Źalteapci dc la ea se prindtr lnlelesul a ceeace se intampli pe micul ecran' mai larziu ln experientacotidiaAceastedeprindere,transferandu-se ntr, scolari sau extraqcohre,ll va facepe copil si se multumeasca 31

doar cu percepliavizuali, emotionali sau senzo ald a lucrurilor, fere a mai face efortul intelegedi lor. lntelegerea, Sendirea ajung si fie lucruri prea dificile, enervanteli plictisitoare,mai simplu fiind sA te multumelti cu imaginileQicu senzatiilepe careacesteale provoaca saucu distracLiape careo presupunevizionarea ,,cercetetoriigasescce elevii cei mai buni sunt aceia care tind se se uire mai pulin la televizor.Mai mult decat atat, cu cat timpul dedicatvizionerii creste,cu atat rezultateleqi performanleleqcolare sunt mai slabe."(Healy,1990)

Prin televiziune. informatia este furnizati direct in subcongtientul riraselor Deqi televiziuneapoate modela componamentele{i mentalitb_ tile, nu se poate spune ce ea favorizeazdinvilarea. Iati care sunt rezultatelela care ajung sotii Emery,cercetdtoriin neuropsihologie la Universitateade stat din Canbefia: "in timp ce televiziuneapare se aibe capacitateade a fumiza o informatie utild PrMtorilor - ti esteridicati in sldvi pentru functia sa educationald- tehnoloSiateleviziunii {i natura expedenteiviziondrii inhibi, de fapt, invdgarea, ala cum esteea conceputede regulS.in timp ce ne uitim la televizor. invatarea care are loc este foane pur.incognitiva, greu de re_ produs, foane puin analizabiE, putin bazad pe 8andire". (Mander. 1978) Dr. Erik Peper,cercetdtorin domeniul testirii electroencefalografice,profesorla Univercitateade Stat din San Fmncisco,subliniaz6 li el acest fapt: ,,Pentrua invata cu adevaratceva. trebui; se interactionezicu sursadatelor. ln cazul televiziunii, nu gande$i cu adeverat.$tiu ci, in cazul meu, pot se invd! ceva doar dace sunt angajat,ca in metoda socratici de predare.cea mai bu[e metode de predare este cea intetactive. De exemplu, unii invale cel mai bine arunci cand iau notite, fiindci notitele reprezinteun sistemcu feedback.(.,.) VizionareaTV presupunenumai se primetti - continui el fdri si reactionezi.Nu face decet se ifi captezeatenlia, iar

iu prime€ti, nu priveqti. cititul produceo cantitate mult mai mare de und€ beta. Estecevaanormal ca un om se prcduca unde alfa io timp ce citelte. Parteaingrozitoarein cazul televiziunii este ce informatia ajunge Ia noi, dar noi nu interactionem.Intri direct in memorieqi probabil cAreactionemla ea mai tarziu, dar f5re se ltim la ce reaclionemde fapt. cand ne uitem la televizor,ne antrenam sli nu reactionem,qi afa, mai tarziu, facem lucruri fdrl se $im de ce le facemsi de unde ne-auvenit in minte". (Healy, 1990) invilarea trebrjie se fie un procesrational $i con{tient, ce presupune un efort de in{elegere,de organizarea cunoqtinfelorqi de irrtegrarea lor in olizontul rnai larg de cunoa{terea ifrdividului. Noile cunostintesunt depozitatein memorie,de unde Pot fi scoase pcntru a fi intrebuintatein procesulgandirii. in cazul viziondrii TV, (uno$tintelenu sunt nici Perceputesau sEucturatelogic $ nici min_ tca nu estedeplin conttientdde ele. De fapt, dacese poatevorbi de () invetareprin intermediultelevizorului,aceastanu are un caracter logic, deductiv, sintetic, fiindca acesteProcesesunt Suvematede cmisferastangi care,pe timPul vizionarii, se afle in ,,amortire". Dad despre o invetare con$tientdin faF televizorului nici nu poatefi vorba, altcevapoate fi irxi remarcatca fiind propriu aces_ tci tehnoloSii:televiziunease pare ce are capacitateade a-{i trimire mesajeledirect in subconltienf, Iere ca telespectatorulsa apucesi controlezeaceainformatie, si constientizezecu adeveratce Ei cum au pitruns acelemesajein memorie. Prin televizor, telespectatodipercep qi iqi insu$escin mod io' con{tient,mai bine decat prin oricarealt mijloc de comunicare,spiritul generalal unei realititi sau al unei persoane(personajde pe tnicul ecran). Practic,aceastecaPacitatede modelare a subconlticntului uman defineqte$i ii conferetelevizoruluifo4a de a influeoUriaF forta de p€netrarca sub.on$ienrului 1ll1m, mdifesta6 de releviziune, 6 c{c dePminatdde afrot€ied omcrla alla Pe!dre o gcnffaza viziondFade (mc1erul rnrolioMl ti d.amatic al telsiziunii, precun !i de perceptiaimaginilor TV intr_un regim c. amime$emai mult de stanb altenre de conqtiinlndecatde stateade veshe

ta cu putere gandirea Ei modul de viate al oamenilor, fdla ca ei str-{i dea seamade acestlucru. chiar dace nu suntem pedect de acord cu comportamentulce_ lor de pe micul ecran,cu spiritul lor, cu modul lor de a fi sau de a gandi, totu$i acesteani se vor ffansmite $i, in timp, ni se vor fixa prin vizionare repetati. Omul in fafa televizoiului este Precumco' pilul care observS,fdra se fie conltient, lumea care il inconjoare,pe careo interiorizeazi, ascunzand-oin memorie,pentru ca mai tatziu in mod automat sa adopte,prin imitare, un fel de a fi asemeneacu cel pe care il poarti deja inliuntrul subconqtientului sdu. Si nu ne mirim vizdnd comportamente anormale la copiii noqtri; ei nu fac decat se reploducefidel modelelefizionomicevestimentaregi componamentaleale eroilor de deseneanimatesau, in Seneral,ale micului ecran.

Problemele de atentie ,,Motillll pentru carecopiii noltd nu urmerescsensulunei prezentiri saudiscutii,afirmdprofesoriiamericani,esteacelaci ei i$i schimbdrapid centrulatentiei,aceastafiindu-le furatd foarte re_ pedede alt stimul,IucrusaugAnd.Aceqticopii nu mai asculti,nu mai pot urmeri.Ei sunt atat de putemicstimulatiprin vizionarea la cetd, incat s au obitnuit se fie stimulatinuTV, prin ascultarea nu au nimic in minte; s-au mai din afari. Ei sunt agita$deoarece deprinssefie permanentamuzati,distralide cineva (...) Profesorii, aici la noi, se plangfoartemult {i afirml ci eleviinu mai ascukd, sunrnelini$ti$,(...) credci nu sepoateinvita seasculfi(ascultaiea vizute qi ca um;rire interactivi a unei prezentiri),atunci cAnd prive$tila televizor.Credce micutii s-audeprinscu obiceiulvizionerii, iar atuncicandprofesorulvorbelte,ei nul mai aud" (Healy, i990) Acesteasunt catevadintremlrturiile pe careProfesoriidin lu' mea occidentalele aduc atuncicand se refereh uriagacrizi din 34

lnvllemant. copiii nu mai pot urmAri cu atenlie o prezentareobi{' nuite, iar profesoriinu qtiu ce si mai facapentru a le captivaSi a le mentineaceastaputere a mintii, ferd de care Dici o actMtate, fie ea de invelare sau de alt tip, nu se poatedesfisun. in America,mareapate a celor diagnosticaticu incapacitetide invefare (LD) suferdde hiperactivitatesau de a9a-numiteleprobleme de atenfie.Estevorba de acei copii carenu pot si urmereasci!i sA se concentrezecu atentie asupra unui subiect oarccate.Indiferent ci le vorbescperintii, profesorii sau prietenii, ei tind rapid se piard; qirul, mintea fiindu-le fulate de altceva sau, Pur li simplu, Dentrucatevasecunde,inceteazi si se mai gandeascela cevaanurne, privind in gol (spdceoutJ. in afari de incapacitatea umeririi cu |tentie a unei activitdi, intahim la ace$ticoPii Si dificultatea de a-Siaminti ceeace abia au auzit. ADHD - Aftention Defrcit with or without Hweractivtty Disoraler (Deficit de atentie cu sau fird hiperactivitate) - este boala de care, dupe unele statistici realizate in America, suferd mai mult de o treimedinBe copiii americani.ln unele clase,mai mult dejumdtate ca hiPeraclivi. dintrecopiisuntdiagnosticati situalia nu esteproprie numai Americii. Rapoarteale cercetdtorilor din Anglia, Franta,Finlandaetc. indica, de asemenea,o creqte_ rc feri precedenta acestorprobleme.Concentrarea!i mentinerea tentiei a ajuns una dinEe problemeleprincipale de pe oldinea de ri a cercetetorilorfenomenului educational Pemanenta agitatie nlentald,incapacitateade a sterui in rezolvareaploblemelor, de a ciri cirli mai dificile sau de a face o munce oarecarc,petceputaca plictisitoaresunt doar catevadinrre simptomeleacesteiboli. in rgenda ConsiliuluiNational al profesorilorde matematicali a Asociatiei de supervizareli dezvoltarecufficulare din America,incapacitatea concentririi pe o durati miniml necesarerezolverii unei problemea ajuns se ocupe un loc central. Problemaestetratata cu l|tllta seriozitate,deoaleceaproapenici o activitatenu poate fi des-

fdsuratA fare o anumite concentnre a mintii qi urmerirea cu atenlie a procesului respectivCu toate ci nu existi o definitie deptin recunosclftAa ADHD-ului, majoritatea medicilor li profesorilor Sisesc proprii acesteiboli urmi' toarele componamente: - neputinta de a duce la bun sfariit actMtateaftrcepute; de asculla$i de a urmbri: - incapacitalea - dificultateade a sta concentratsau coneclatla o activi(ate; - a aclionainainte de a 86ndi; - altemarearapidi a unei activitili cu alta; - dificultateaorgaoizeriili Planificirii aciunilor; - dificultateade a-$ia{teptarendul. (Healy, 1990) Daca la copii afecliunea lngrijoreazd mai cu seamd datorite problemelor pe care acegtiale intamPine in procesul de invelare sau in alte actMtig extra{colare,pentru tinerii si adulfi noilor generatii, consecinleledevin mult mai grave-Scddereaatentiei,a con_ cenrerii, lipsa rdbderii, a tenacitilii $i, cum vom vedea,a motivati' ei sunt caractensticileADHD-ului ce influenfeazi intreagaexistenF a omului modem. Insuccesprcfesional, instabilitate in alegerea obiectivelor,relatii personaleli comunitaresuperficiale,irascibilitate crescute,complexullipsei de performanle sunt doar catevadintre celemai semnificativeurmari ale acesteiafectiuni,care se anuntd ca fiind una dinffe cele mai importante maladii ale secolului al nl-lea. Pentru identficarea cauzeloracesteiboli, s'au desfesumtnenumerate experimente, indeosebi in lumea occidentaE (unde afectiunea este mult mai vizibile), s-au emis qi verificat mai multe teorii Factorii de dsc au fost identificali in alimentatiachimizatd (prezensedentar !a E-urilor, erbicizare,hormoni etc.), in modul de viald (lipsa de miqcare,de activitate fizici), in stres,insi mai ales in experienF culturali (modut de viale al coPiilor de astdzi),experiengd 36

dominata de l'lzionareaTV, activitatecare ocuPain medie aproaPe o pitrime din timpul pe carecoPiii il dediceactivitatii fiecdreizile Nu vom lua in discutie efectele unei alimentaFi toxice sau neDotrivite dezvoltirii normale a creierului gi a organismului, atet Pen_ tru cA acest subiect nu intrl in obiectul acestei cirti, cat mai cu seatna pentru ce o bune sdmulare a conexului realizate prin dezvoltarea limbajului, prin implicarea copiilor in jocuri !i activiteti fizice corcspunzatoarevarstei este mai importante qi adeseasuficientd penmr a suplini neajunsulprodus de o alimentafielesenetoasi. Dacd nici lirctorii de mediu Einici cei alimedtari nu sunt favorabili unei evolulii normale,atunci aceStia,p n cumulare,vor conduce,in modul cel nrai probabil, la apa tia unei atrofii (nehrenire prin stimulare saua unei nedezvoltarinormalea creierului. corespunzAtoare) Cercetdrileasuprainfluentei televiziuniiin aparifia $i dezvoltarea sindromului ADHD la tinerii noii Seneratiiidentificl doue modaliteli diferite in care televiziuneacontribuiela producereaacestei fectiuni. Prima vizeazi insd;i tehnologiavideo, impactul acesteia nsupraminf,ii umane.Estesuficient ca o persoandsi se uite cateva ceasuri zilnic Ia televizor (lucru valabil li pentru calculator, mai putin atunci cand esteutilizat Pentru scris qi citit, inse cu mult mai mult in cazul intemetului qi a jocurilor video), pentru ca dupe ceti va ani se creascasemnificativprobabilitateaaParilei manifestirilor ADHD. Cea de a doua modalitateeste legati de continutul progranrelorTV urmarite. in diferite studii se demonstreazecd, la nivelul cortical, existe lnai multe mecanismecare pot conduceIa apari$a problemelorde atentie $i hiperactivitate.Estevorba, pe de o Parte,de nedezvoltarca comuniceiii interemisferice realizate Prin puDtea care leage cele doue emisfere(corpul calos) ti, Pe de alt; pafte, de nedezvoltarea suficienti a centrilor ce apanin cortexuluiprefiontal.

TELEVIZORUL SAU ATENTIA ORTENTATA

ce se intample, de fapt? in ce constdextraordinaraputere de captivarea atentiei pe care o manifestdteleviziunea? in anul 1986, Byron Reews de la Universitateadin stanford, EstherThorson de la Universitateadin Missouri li colegii lor au incercat sd afle care este mecanismulsau modul in care televizorul capteazeatentia. Ei au constatat ce fonnal features, ce caractenzeazi oricare emisiuneTV (teieturi de plan, rotiri ale camereide filmat, edits, pans,miEcerirapide ale camerei,zgomotebrutte), au capacitateade a provoca din partea telespectatoruluiun rdspuns numit reoctie orientatd' care are ca efect menlinerea atentiei fixate Atrac$a se pare ci se datoreazi rispunsului biologic de orientare, descrispdma oare de Pavlovin anul 1927. Acestrispuns este irNtincrul vizual sau reactia auditive la orice stimul nou sau la un stimul caie se manifestdbrusc. (Scientificamerican, 2002) Primplanurile care se schimbdbrusc, milcarile rapide ale aparatului de reflexul de a filmat lin in alefte creierul deoareceacesteaagreseazA men{ine,in mod anticipat,un control al spatiului in cate ne aflim, al unei distante stabile, date intre unii li ceilalti. Marea Parte a efectelorspeciale,prezentepe micul ecran,sunt perceputede creier ca semnaleale unui potential pericol. (Reeves,1985) Studiind modul in care variaz5 undele cerebmlein timpul vizionirii, cercetdtoriiau ajuns la concluziace acestetrucuri stilistice provoacd aparitia unui numar foate mare de reactii involuntare care pot duce la orienlareaarentiei prin crelterea sernnificatieinii{cdrii detectate. o alti dovade a aparitiei rdspunsuluide orientareo constituie modificarea ritmului cardiac, fenomen care insolegte totdeauna aceasti reactiela pericol.O echipi de cercetatoricondusede Aurie . Lang,de la Universitateadin Indiaoa (Scientificame can, 2002) a constatatce betdile inimii iqi modifice ritmul pentru o duratd de la 4 la 6 secunde dupe apa jia reacfiei de orientare, produsi de 38

schimbirile bruste de pe micul ecran,ceeace arata durata in cale se manifesterdspunsll la stimul. Astfel ce, dacein acesttimp aParc pe ecran un alt stimul (efect special),atunci se obtine un rdspuns orientat, pemanent, adici o menlinere la acela$inivel a aten{iei orientate. Practic,atentia orientad sau rispunsul de orientarepe care il provoacdteleviziuneaeste nu numai un resPunsal creiemlui la un stimul ce anunte pericolul, ci chiar efectul unei agresiuniPe care sistemulnervoso percepeca atare li reactioneaz,la ea; inseamde supunereacreierului sau a sistemuluinervosla o serie continui de rsresiuni sau stimuli ce violeazdordineaintedoarea acestuia.Acest lcnomen constituieuna dintre cele mai importante cauzea permalcntei agitalii mentale,pe care o induce vizionareaTV, a aPariliei hipefactivitetii, a scederii vigilenlei 9i deprinderii creierului cu aceastdorientarc a aten{iei din exterior !i, in consecinte,a dimi_ [uirii controlului intern al atenliei. De mici, copiii, obifnuindu-se cu astfel de experienie care ii bruscheaziEile seducatenlia, cand sunt pu$i in fafa realitd[ii (dife' rite activitili zilrfce) care nu $ocheazein nici un fel, nu-qi mai pot concentraatentia.De exemplu,Ia lcoale ei atteap6 ca prezentarea profesoruluisI surprinde, avand forma unui spectacol Aqteptarea ncfiindu-le satisfecute,atenlia este dezactivategandindu-sela alt ccva.Un simptom al acesteitendille estefaptul ce ei nu mai gdsesc nimic interesantdin tot ceeace presupuneefort, totul ii plictisette incd din 1975, cercetitorii de la Universitateade Stat din Canberra prcvedeauca, propo4ional cu crelterea timpului dedicat vizionirii 'lv, se intensficd {i problemelede aten$e.(Emery,1975) Prin urmare, vizionarea TV slibeqte mult controlul intem al ittentiei, capacitateatinetilor de a-li sustinesau concentraatenlia pilni la finalizareaactivitelii desfa$urate{i, practic,depriode creie|ul si rispundi automat la stimulii extemi cultivAnd o atitudine rlentale pasive.

Vizionarea TV. factor determinant in aparilia hiperactivitetii HiperactMtateaesteaceastarede permanenti agitalie, zbanlu_ iall sau miqcarecontinue, care cauzeazesau se coreleazecu problemelede atenfie. Copiii care suferi de acestsindrom nu-li gesesc locul, la scoalenu pot sta lini$ti$ in bance,nu pot fi atenli la ce le spui. Hiperactivitateadetermini impulsivitateaexcesiv6,lipsa controlului interior Qidetermine o oboseali nervoasdpermanenra,un somn agitat Ei chiar insomnie.Ea estevezute ca o cauzi principah a comportamentuluiimpulsiv la adulti, a comportamenruluiantisocial {i a delincvenlei. Acest sindrom ii marcheazi pe exEem de mulli copii in {irile dezvoltate(in uflele comunitdti pane la 50% din copii) $i ii determini pe medici sd prescrie celor afectati calmante extrem de puternice, adevdratedrcguri, pentnr a-i calma suficientde mult, incat se se permitd desligurareaactivite[ilor $colare.,,Efectulacesteimanipulari planificateEi atente- arata J. Healy - il consdruiesepararea respunsuluinatural al creierului de cel al trupului, deoarece,in timp ce aten$a mentale a telespectatorului este in alerte, nu este necesarca persoanase reactionezegi fizic. Spre exemplu,creierul inregisEeazd mi$cir e brulte ale camerei video (sau actele de violerlle prezentate),rdspunzandh aceststimul din punct de vedere psihic sau neurologic ca la un pericol real. concomitent insd, tensiuneanu poate fi eliberatl prin respunsulfizic fiindce nu este nevoie de acesta.Cercetitorii apreciazi ci aceastdexcitare nervoase in fata unui pericol iminent, care nu a fost descercatiPrintr_unrespuns fizic (prin participarea,mi{catea corpului), conduceautomat la creqrereahiperactividtii, irascibilitetii qi ftustririi." (Moody, 1980) A,qadar,imaginile de la televizor stimuleazain telespectator impulsul de mi$care,inse reacfia fizici este reprimate nefiind nevoie de ea. Aceasteftacasaresenzorialecauzeazi hiperactivitatea, deoareceenergiaflzicI produsd de imagini, dar nedâ&#x201A;Źscercatefizic, esteinmagazinat5.Apoi, cand aparatulesteinchis, are loc explozia, 40

manifestandu-sein exte or prin crize ale lipsei de sens, reaqtii h{otice, activitateaccelerate. NeuropsihologiiEmery gasescci vizionarea TV constituie astllzi una dinBe cauzeleprilrcipale ale hiPeractivititii. cu cat inaintcazi televiziunea,mariodu se timpul dedicatviziondrii' arate ei, se InreSistreazio cre$terea hiperactivitefii.(Emery,1975) Prin urmare, deqi televiziuneaeste folositi de pSrinli pe postul d(, sedativ,ceci pare se-i [niiteasce, h incheiereavizionerii ace$tia vor fi cu mult mai agitali gi hiperactivi ca inainte. Numai ecranul 'fV ii mai poate liniiti, dar cu riscul de a-i imbolndvi $i mai tare. Epilepsia TV Pe parcursulcetcetirilor efectuatein anul 1978,J. Mander des r{)perein arhiva Serviciului de Informatii Cerebraleal Bibliotecii lliomedicalea UCIA-USAci, ,3in 78 de referinte privitoare la efectclc televiziunii,eistau 20 de articole referitoarela stalea numitd rt)ilcpsia ry, in care se vorbea despre persoane neepileptice care ln trru in crize conwlsive in timpul viziondrii T\r'. (Healy' 1990) Numdrul bolnavilor de epilepsieestemai ridicat astdzica nicio(hrrtrin istorie.in Franla,JaPonia,ca qi in alte !;ri ale lumii dezvolruc, se inregistreazein jur de 8 bolnavi la o mie de locuitori. Fap trrl ci televizorulpoate provocaqi crize de epilepsiesau chiar poate rl((hnqa aceasteboale este un lucru cunoscut de specialilti. Dar rvcnimentul petrecutin anul 1998, in Japonia,a constituit un imtn'rritntsemnalde alarrnS. La data de 16 decembrie1998,ora 10, in timpul unui cunoscut rfr.scnanimat, Pochemon,7OOde copii au fost ffansportati de ur' Brnlil la spital cu salveri sau ma$ini de pompieri din cauzadeclantnrii crizelo! de epilePsie.Peste200 de coPii au t5masin spital pentrrr ingrijire pe o perioad5mai lunge. (Scienceen vie Junior, 1998) sc prre ce o singurescenedin acestdesenanimat, in caremonstrul l,lcnckyse afli in cenfful unei explozii de lumine, a declanFt la 41

atatia copii crize epilepticesau boli de epilepsie.Faptul cA aceaste scend a putlrt provoca o reacfie de o asemeneaamploare arate in fluenfa pe care televizorulo ate in mod obilnuit asuPracreierului. Desigur,existi persoanecu o sensibilitatemai mare (mai cu seame copii) {i acestoratelevizorul, cu o mai mare probabilitate, le va putea declanF boli mai mult sau mai pufin grave, fdre ca aceasta se insemne cA persoanelor cu un sistem nervos mai rezisteDt, vizionaieanu le va agresasau afectacreierul.PoatecAbolile nu se vor manifestacurand, insa nu se poate $d cand efectelecumulate vor ajungesi infrangd rezistentaorganismului,provocandcirreltie ce disfuncfiesau boal5 (psihici sau neurologicd).

invitarea limbii qi televizorul Copiii care se uiti cel mai mult la televizor vorbesc cel mai prost, intampind cele mai mari probleme in comunicare.Slibirea capacitetiide a ascultagi de a urmdri un material prezentatoral, abilitateasc;zute in reflectareaintr-o forme coerente,in vorbire $i in scris,tendinla de a comunicaprin gesturi odate cu cuvintelesau in locul acestora,scddereacuno$tinlelorde vocabulat qi prolifera rea ticurilor verbale sunt doar cAteva din problemele cu care se confrunti noua generatiein ceeace priveqtestapanireasi intrebuintarealimbiiin procesulde comunicare. Fenomenuldevinemai vizibil abia dupi clasaa III-a sau a lv-a, cand devin necesare abiltaF finSvistice de un nivel superior care, datoriti timpului indelungat petrecutin fata televizoruluiin prlmii ani de viati, nu s-audezvoltat. Se pare cA, in misuia in care copiii se uitA h televizor excesiv de mult ince din primii ani de viaF, mai tirziu, vor intempina dificultiti mai man in comunicare. ,,Limbajul bine dezvoltat, ca Si sinapsele pâ&#x201A;Ź care le genereaze, este dobandit numai prin implicarea interactivi. copiii au 42

ncvoie se vorbeasce{i si asculte Ei au nevoie sa se joace cu cuvlntele Si si rationezecu ajutorul lor. Ei Eebuie se discute desPre problemelepe care le ridice invelatul, planificareali organizarea comportamentului.Trebuie sd fie receptivi la noile cuvinte Si povc$ti,pentm a construi o bazi Personaha inlelesului semantic Ei lu nevoiede cihuzirea Personalia adulfilor care se le ofere exem plc potrMte de Sramadci, pentru ce ordinea cuvintelor 9i sintaxa cstc mljlocul prin care copiii vor invela sd analizezeidei, sd ralione,(' in legiturd cu relatiile abstracteetc." (Healy, 1990) ExperienlaTV nu esteuna interactivd,ci, dimpotrive,ea PasM_ r,cazi complet puterile mentale ale omului. Nu este o experienta vi(', aplicati la situatiile specifice,particulare ale vielii Copilul nu r\rc provocai sa-SiPunAintrebari. sA se imPlice intr_oconversalie' (l)municarea cu televizorul este una monologicd qi impersonalS' Nrmai televiziuneavorbe{te, inse nu noue sau copilului, ci unei rrirse de oameni, ruturor ii rim5nui in mod special Cei mici au Insll nevoiede o adresarepersonale,de dialog. in fap televizorului, ((,piii nu ili pun intreberi, nu cautd solutii, nu vorbesc $i, cu l(lcvirat, nici nu asculte Ei sunt doar absorbiliin inte orul fluxuhri de imagini {i sunetefascinantece ies din cutia ry' Pirintii sunt cei mai buni pedagogi in invetarea limbii, derrdrcceei sunt capabilisAsesizezesau si intuiasc; tot ce se int6mpli ill minteacopilului - cu ce viteze $i ce anume poateel si priceapi p(.ntrua-Siputea adaptadialogul nivelului lui de inteleSereTelevi,irnea ins5, folosind un ritm mult prea rapid sau un nivel de limbaj (lilcrit de cel Ia carese afl5 copilul,il va obilnui pe acestase nu mai lficii eforrul dâ&#x201A;Ź a petrunde intelesul cuvintelor care-i sunt adresate' Ultimele cercetadarate cd, pentru dezvoltareagandirii abstractc, copiii trebuie sI se exersezein folosireacuvintelor neinso{itede nllSini. Imaginile limiteaze imaginatia $i intuilia doar Ia nivelul lor primare, determinatede suprafala sau forma lor N(.D1nificatiei (oncreta.Ele nu deschid,nu provoacd,nu elibereazi gAndireapre_ r'unro fac cuvintele-

Barkley observe ca omul este fiinta care Poate iDtreprinde activk!!i ample in vedereaunei respleti indepertatein timP: oamenii muncesco luni pentru salariul primit la sfdr$itulacesteia;tinerii se pregitescani de zile in qcoli pentru satisfacfiilepe care le vor avea In practicareaprofesiunii; teranii lucrcaze pimantul cateva luni Dentrurecolta de anul viitor etc. Acestaeste,de altfel, unul dintre lucrurile care-l deosebescpe om de animal. EI poate lucra sau suliri o viale intreagA pentru a atinge o tinte indepdrtata, aflata chiar dupe moartea sa, in rasphta Pe care o p meqtede la Dumnezeu' efort a mintii umanede a sivarsi un asemenea posibilitate Accasta ftri o resplati imediate este $i un dat al firii umane,dar este si un lucru care se dezvolti in timPCopiii de astezi,observedr. Barkley,nu mai dispun de aceaste cnpacitate.,,ii promiri ce ii duci in parcul de distaclii in luna febru[.ie $i ei tot nu vor wea sa faci lucrul cerut. Ace$ticopii bolnavi de ADHD sunt ca {i copiii mici, au nevoie de un feed-bock,de o reintdrire, o reimplicareirnediatd5i permanendr."(Healy, 1990) Daca, de exemplu,li se Promile o sumii de bani sau o prejitura ca premiu pcntru realizareaurrei activiteti, este Posibil ca ei sX duce la bun Problemele de atentie Si invdtare, rfArqit lucrul solicitat.Aceastanumai atunci cand realizareaacelei cortexul prefrontal $i televiziunea |lcl|viralinu dureazeprea mult timp saunu cereun efon nejustifi' gdselte (0f' de mare pentm recompensaprimitd. ln acestcaz, este nevole DoctorulRusselBarldey,autoral cdlii Copiiihiperoctivi explicagiaacestuicomportament.in fapt, arati el, mulf dintre codc o reinterire a atentiei sau a motivatiei prin oferireaunei respldli ca !a urma 5i o alta' piii cu problemede atenfieintampioedificulteliin ceeace privelte acliunii.cu promisiunea lDaintede incheierea ,,rulegovernedbehavio/',adicein urmareaunor normesaureguli ttractic,la tinerii noilot Seneratii de altfel, fenomenulpoate fi reProblemele de ateDtiese manide guvernarea comportamentului. rDarcatli la mulli dintre adultii de astezi- se poate constataca nu unor normesau festdatuncicendmediulcerecopiluluirespectarea Nuntcapabili se-qiconcenflezeatenlia Pe o sarcini oarecare,sa se indicatiice presupunun anumit efort. Aqadar,problemaacestor nxniveze silguri in realizareaunei actiuni panl h finalizarea ei, copiinu estenumaiaceeaa concentririiatentiei,ci $i incapacitatea (lilcamotivatianu le estesusiinutasau reinleritaperrnanenrde o urmirii sauasculteriiunor norne sauranduielioarecare. ,,oricum, r0compensiimediateqi semnificativi. chiar li acegticopii fac progresein urmerirearegulilor(ascultarea ,,Dr. Barkley sugereazece aceqti copii prezinte o diferente indicaliilor)in momentulin careli sepromiteo resplateimediate." fundamentali (fafe de cei din alte generatii)in sistemulde control (Healy,1990) nlotivalional al creierului, cale se pare ce nu mai functioneaze 45

Dr. Gordon well observAce acei copii care au petrecut mai mult timp in perioadapielcohre ascultandpove$ti,vor fi mai buni la qcoaldmai terziu, Qi asta pentru ce pove$tilenu sunt legate de imagini deja existenteqi stimuleazi asdel gendirea $i imaginalia. Televiziunea,in aceasteperspective,arata Rice si Haight, ftaneaz; dezvoltareagandirii, a imaginaliei, a abilite,tilor{i strategiilorverbale, deoarece,in timpul vizionerii, imaginile sunt punctul axial al comunicelii,qi nu cuvantul. in raport cu receptareacuvintelor,separatde imaSini,ca mijloc optim de dezvoltarea gandirii, vizionareaTV se afle intr'ufl punct diamerralopus.Uidndu-tela televizor.nu numaic; nu auzi cuvin tele neinsotire de imaSini, ci, mai mult, imaginile devin punctul axial al comunic)rii. Televiziuneanu dezvolti, dupi cum arati J. Rice li Haight, abilitilile $i strategiileverbale,ci mai curind le reprimi. Did aceastdcauzd televizorul nu va putea ajuta la elabomrea gendirii abstracte,ci mai cudnd va incetini sau va bloca acest proces.(tuce, HaiSht,1986)

normal. Ei au nevoie de un impuls mult mai putcrnic pentru a se concentraasupraunei sarcini. Pur !i simplu ci nu rispund la ordinea sociale ca toti ceilalti copii. Din punct de vedere neurologic, praSul respietii necesarepentru a se inserit inlr-o activitate este mult prea mare. Este nevoie de o restimularemult mai puternicS pentru a i facese indeplineascitot ce ]i se spnnc,de aceeaei soljcii; bani, mancare,jucarii. privilegii pentru a munci. Recompensele subtile.precumdragostea de a invdta,laudele,bunivointaprofeso rilor nu i mai motiveazi deloc. Ei inteleg ccea ce le spui, prind mesajul,dar nu mai actioneazi."(Healy.1990) Aqadar,se vede ci o parte din problemeleADHD se datoreazd sau sllnt coreiate$i cLlo disfunctiea sistemulli <iecontrol motivational.Tinerii (multi dintre aceqtiasunt deja adLrlti)au probleme atet in a qi mentineatcntia,urm6ndun procesanume,cat $i in a sc motiva in urm6rirea cu voint5 a unui obiectiv.Durata de timp mini mE intre doud rccompensepentru ca procesulsi sc continue Qini!elul minim necesaral recompensei dcpinddircctde gradulin care cstc afeclatsistcmulmotivational.Adicd,pentru cei cu probleme gravese impune o risplata mai mare sau un intcwal mai scun intre doui recompensepentru a asiSuracontinuareasau finalizareaacti vitetii incredintate. Incadrareamolivatieiin tabloul sinptomatologicprezentla copiii cu proble e de ateDtieli hiperactivitare,tablou cc vizeazbo disfunctie la nivelul proceselormentalesupedoare,i-a f:cut pe cercetitorisa corelezeaparitjaaccsiuisindromcu o afeclir.rne sau o atrofierea arii lor .one.rrluiprelrollil. cclecaregu!pme.r/Jjr(c.rpploce.e, Ariile prefrontalc,dupe cum sugereazali numele,se aflA unde va in zona din fatd a lobiLorfronrali (a celor doui cmisferecerebrale). Aici se afli executivulcreierului, locul dc Lrndese organizeazi \r se conducenu numaiproce,ulgandirii., i 1rirl,roapclodreproceselesupe oare, ata-ziselefunctii de control, celc privind invetarea, gendirea, planillcarea comportameDtului,nrclivatia, atentia, con trolul emotional,organizarea, lectura,rezolvarcaproblemelorqi

multe altele. Toate acesteadepind dr'bunrr lLUxlionirrcil ariiior

cortexuluiprefaontal. Maturizarea tezie a ilriilor prc{rorrl.lc p:ir)iilpr()apcde versta de 21 de ani - faceca nccstcl sii flc firartc sr:nsibilcla experien{a de mediu.Lucrulacestar constituitun alt nlotiv pentrucares a suspectat o posibilSnedezvoltare a lor la tinerii noii gcneratii.Suspiciuneaa fost intSritl insii atunci cand s a constatalci ,,aceioa meni care suferiseravirimirj ale coftexului prefrontal manifestau ilcecalisimptomatologie s.u intAmpinauacelea$iproblemecu cei la careapdreasindromulAl)liD (delicientede atentieli hiperacti' vitate)".(Healy,1990) ,,Totmai mulli cercet;ir()ri,obseNdJ. Healy, suspecteaziastizi faptul ci prea multe ore pelrecutein fata ecranului ('lv sau compirlcr) pot compromitedezvoltareaceDtrilorcreierului cxecutiv,a aliilor cortexului prefrontal. (...) PetrecAndtimpul cu o activitatecare nu stimuleazS,nu antreneazi r^nmod adecvat lunclionarea cteierului (cum ar fi vizionarca lv), poate fi influentati semnificativ dezvoltareafunctiilorprefrontalului controlulgindirii, atcntiaQi, general, in mod abilit5tile cc tin de planificare- afirmii dr. Sid Se galowitz, o autoritatein cercet6rileprivind dezvoharcilcmisferelor cerebrale."(Healy, 1990) ECRANUL TV DAUNEAZA DEZVOLTiRII CORTEXULUI PREFRONTAL Existi mai multe mecanismcprin care vizionareary vatimi ccntreleexecutiveale crcierului uman. l. Rapiditatea succesiLlniisecventelorpe micuL ecran inhibi functionareacortexului prefrontal, deoarecepentru ca informatia sii poaiSfi preiucratdreflexiv in ariile acestuiaeste nevoiede circa 5-10 secunde(Scheidler,1995), insi vitezaschimb.irjlorde plan siru a tot ceea ce insemndcfect tehnic este in medie de 12lmi[ut ;rdic5unul la 5 secunde,ajunSSndin cazul programelorcomerciale 47

la 3o,hinut adicd unul la 2 secunde.Pdn urmare, cortexul prefrontal neavanddmpul necesarca s; procesezereflexiv in-formafiapri mita de la relevizor,estescosdin ci-rcuir. 2. Factoml emotionalsau afectiv ocup6 locul al treilea in ierarhia cauzelor ce determine procesareamesajelorTV, indeosebiin ariile sistemuluilimbic. Prin dozareatensiunii emotionale,a vitezei de desfdiurarea actiunii $i, in general,prin conlnurul programelor TV existi posibilitateacontroldrii gradului de implicare a prefrontalului, a actividtii creierului uman pe parcu$ul viziondrii TV. Rezultatelecerceterilorefectuatein domeniul neuropsihologiei ii fac pe doctorii Emery se afirme in mod categoriccd merirea rimpului de vizionarelnseamne,,prelungireastirii maladivein care se aflb conexul prefrontal, ceea ce va avea grave consecinleasupra dezvolteriiacestuia".(Emery, 1980) Experimentelerealizatede Cristakis,Zuimmerman$i colaborato i, demonstreaz5ce fiecare ori petrecut5zihric de copil in fata televizoruluigi a calculatoruluiin perioadade varstd 1,3 ani cre{te cu 280loprobabilitateaaparitiei problemelorde atentie in perioada de varsti 1'7 ani. (Cristakis,Zuimmerman,Diciuseppe, Mccarry, 2004) A"$adar,indiferent de mesajeletransmisepe micul ecran relevizorul (Si calculatorul intrd in discutie) constituie un facror de sc pentru dezvoltareapirtii superioarea crcierului uman. Viata obiqnuiti, a$a cum au fteit-o oamenii dintotdeauna,inlesneacu prisosintadezvoltareanormald a proceselormentale superioare li, prin urmare, a cortexului prefrontal. Copilul, inci din primii ani de viati, prin natura conditiilor sociale,ili insoreamai intai mama qi pe urmd tatel in activitetile pe care ace{tia le intrcprindeau li in acestfel, observandu-$ipSrintii Si exersandanumite activiteti, iSi insu$eau,prin imitare, anumire srrategiide gandire gi de comportament. ,,intAmpinareaunor problemereale sau situatii de viati, spune J. Healy, cum ar fi ajutorul la bucitdrie, in arelier, gredin5, la ma, gazin sau in alte forme de activitate dcsfiQurateimpreune cu un 48

adult, constituieo bazi a dezvoltirii ariilor Prefrontale.Vizionarea TV, din contre, estetotal nepotriviti dezvoltirii preftontalului' pen_ ru ce nu constituie o exp€riend interactivd,ci tinde sA suprime tendinla de a vorbi desPreproblemesau de a pune iotrebdd asupra lucrurilor care se intampli. Televiziuneatinde se focalizezetotul asupra solutiilor magice !i asupra efectelorvizuale care contrazlc logicaadevirate." (Healy, 1990) Televizorulnu favorizeazdconvenatia sau implicareacopilului in rezolvareaunor probleme,nici vorbirea intemi (refleqia, in ge_ neral, in fata televizoruluieste inexistenta)9i, in fapt, nici una din' tre modaltefile, prin care s ar cultiva confiSurareaqi hrSirea ariilor corticale ale cortexului prefrontal'. IatA care sunt problemele Pe care le intampine persoanelecu vitdmiri ale ariilor Preftontale, dificultdti intalnite, din Pecate,astezila tot mai mulli dintre tinerii noii generatii(Noava,Ardilla, 1987): 1. lncapacitateade concentrarea atentiei,tendinta de a fi legat de stimul, de a fi foane uqol distrasde oricarestimul exterior; 2. Incapacitateade a qi controlacomportamentul-Orice impuls interior se manifesti raPidin componament,fdre ca pelsoanase fie capabih se inhibe manifestareaacelui act; Trebuiefidt Preizarea ca. d€ii Prezenhreade Phn' acum 1a avur nl 7 obiectivmai alespe copii9i efedeleteleviziu.iiasuPradezvoltiriicon'xului acenora' rrebui psa subl i nrm l apruli , r aquenr ancsr u€ 1r r n'1ior at "' r '{r i ' n r ' - 'P m ar r le{; l r odnr Fl'r'l umane pe (a,Po e\et.rr,.bi ceiuluit at uluiI a r Pr ev'zor din chicago, afirlni: la Universnarea biopsiholog rrry, Jerre toate vastele. Dodorul ohuluieqc asrf'l radr in.at 'l fic PemenL rrmuld( $u anrrenrrin Pl'ce "creierul sul onoa5terii. Creieruleste La fel cn nuqchiii daca nu_iere6'zi, s€ veltejesc'se atrcfiaa- iace nu-l exersezicreierul, acestase va arrofia" Pii' urmare, la adulrii care de d se, btrcura suficientde PEcereatulsizioneriiio n-auawt timPulsarlposibilitatea acesteanefi atr sistenel. neuronalenormardezvoltate, D€rioadacoDii5riei,chiardaci oresPun neanlrenate pe l€ m€diaza, carc abiliriti i. rimP, acele exersate strficient, ind {! t AuI nu num ai m r n, leq nr unorr i pdt oloSicc zaror,vot sl abrdna l a nrvel ul sc de'oPiii sunt nenoti, nascibili,impulsivi,incaDabilidc a qi controlacomportamentul' ' concenrra!i a semotivasuffcientPenrruu.mernead atentie,e rnbdaref 'u teMcr tare a o€; acdvidii, d€ ali orsaniza Prosrantrl de aJi Plati8ca ziua sau viitorul Acste probtemepot fi intalnitela tot mai nul! adulli' A'€asradata ca tib ielespccta' Momali a conexuluiPrefrontal rorii n;i in vasti dsine posib a tunciionarea 40

rasplaB' muocind in amaoa a de DificulEtea 3.

vedereaulrm

ca urmare a pierderii creEtereaagresivitilii

con$olului asupracom'

*":?:l#:":,1':"i#"::y:':T:.:il1;'# :r::ni:

:I'-:*T:l''TlJi'T.ii"; :JJ:ril1T ;*"1T:i"#':il":.Tl,i" miiti:i*i::"m: ,.#l*xl';+ u""'l1'; u"ru'u..,,,o" .o,,."0,,,:"'i:".t:lTiiilil"t"'ltJ# u,,,, qr

""'"o. ",,""';::::f;"''l#iJTfi*lilllH;u'uur"'ao'

#;irt{:ff *t**+#--;;* i:"hi{*;:,;t""n*"u'lp"' i+#*::::'':ffi

"lif;:nllr::nffi''ilil1;il:':ffi1"il":::";:l;'1: ;;;;Tffi::i::ii:':#1il

:''l

socieBte.

:x :l"poui" *::;:, #1, un p'odu'"

l:T:";,':i:il1'J "::,f[":"T1fr;;ili ot"n".

atenlie' ilr,':jl,ll'l ","ledarea j:t1l"

Io-t*.,.*n"'oun'tr T:,:11:;1 ""t::Tilflt :

vizionirii TV Caracterul hipnotic al

: ''"f*ii****t*i',:'tl'*];{+

""TI:'ilil,f liiJl'11"'ll;l''T'ii"i'ilJl;I;

':tl:1ltii#;'"',:l'l";:J*fi* il":'3':#IJHltrilT#*",'"':1"*liffi::ii"' :;.".:' :iilT'"Yi"ii:fi **.l";n'm:l; ''"HT"""*;:::,i1*tff;1ru::;:T:if :'*'11''J.ffi .:"iH'I#:ff*':ff ;:::""-'iY ll'i'-l""ji;i1i!1,::1 lll"iii i,*n;"u::'": Xll':"T'iif f::T"TJll::il:ff 3Jiffi ,*55t* 'J"^TI"T'['"",]:"1:l."iTi::1T ";:'l"-:: ero. Tfilt;"""''sresivitatea' flHlffi HffiT :rr:;*L:il tiliTi111*',' :trlliJil #, *:1J, ".ir:# dace sunt a!'r nelor de dp hipnotic

il:iti{-:q+*ril',HlHilkT:f s0

hipnotice li perfectalor asemdnalecu st5rile mentaletrdite de te' lespectatorin fata televizorului. aJ,,Aspectulexterior al persoaneihipnotizate (n.n ca !i in cazul viziondrii TV) esteal unui individ pasiv,care reactioneazedoar la comenzivenite din afare." (Holdevici,1995) b) ln ambele cazuri atentia este captivatd din afari {i este ,,orientatdin mod specialspreceeace spuneQifacehipnotizatorul", in cazulnostru televizorul. c) in cadrul hipnozeise reducecontrolul realitetii $i apareo tolerante crescute pentru dislorsionareaacesteia- IoSicdfrcrltei conform cireia subiectulacceptdca fiind logice situatii pe care in starenaturalenu le-ar considelaca atare." (Holdevici,1995) 4. Dr. Emest Hilgard spuneca televizorulPoatefoarte ulor se'i aducepe oameni intr-o starede tip hipnotic. El arate ce ,,asta linigtit. relaxat,intr-o camereintunecoase,privind fix !i pasivo sursede lumind pe o anumite perioadesunt primele componentealâ&#x201A;Ź indu_ cerii hipnozei". (Mander, 1978) ,,gedereain linilte, fire alte impulsuri senzorialein afari de ecmn, fire orientareain afara razei de actiune a aparatuluiTV este capabileea insSti de a-i determina pe oameni se se pozifionezein afara realitetii obilnuite, permifand substitufiacu o alte rcaltate pe care televiziuneao poate oferi. Poqideveni atar de implicat imaginativ, incat alternativeledispar temporar. Atunci subieclii se lase dugi de hipnozi (plutesc)",subliniazeJ. Mander' (Mander, 1978) 5. o alti cauzein generareastirii semihipnoticein fata televizorului estedatd de cantitateaimensede informatii Pe care o trans_ mite un program TV, de putelnica implicareemolionali, dar mai ctr seamd,sub raport tehnic, de viteza cu care se deplaseazecamera video, de schimbirile unghiurilor de filmare sau ale planurilor. Toate acesteevenimentetehnice,meDitesd dne ffeaza aten$a, au darul de a intensfica legitura hipnotice. Ele marescsffesul sistemrrlui neros, suprasolicitandfunctiile coSnitive,ti, prin aceasta, 52

intensificAfenomenul de inhibitic rr cntisli lt i stiinsi li miresc su gestibilitatea. Dr. F eda Morris arati cii, intt,llcil imilsirlilc]V sc miqci mai repede decet este capabil telespectatorulsii procesezeinformatia penfiu a reactiona,acestanu mai poate face altcevadecat sd le urmereasce.viteza uriaq5, nenaturalede schimbarea imaginilor nu lasd posibilitateaanalizei sau a reflectiei asupra imaginilor, astfel cd ele vor sffebatemintea, in timp ce gandireacritice esteblocati Dr. Morris aminteqtede o tehnici de inducere hipnotice numite de M. Erikon: ..ii dri pe.soa carea fost experimentata ,,confuzie', nei (minlii) atat de mult de lucru, incat sd nu'i laqi posibilitateade a mai intreprinde nimic ea inse$ica subiect.Estevorba de un procesrapid li continuuin care se cele subiectuluisAse ocupesuccesiv de diverse lucruri, altemandu-i centrul atentiei cu rapiditate. ln momentul in care supralnc;rcarea este atinsi, iar pacientul de semnede oboseali, tinzand sd-ii decuplezealenlia, arunci hipnotizatorul intervine cu cevacare poate stimula relaxarearli atunci pa_ cientul intre in transahipnotice.Cevaasemenetorse intemple !i in cazul televiziunii". (Mander, 1978)

Functiade agendda mass-mediei, efectul de Cultivareqi spirala tecerii Acesteasunt trei dintre cele mai importante efecteale televizi_ unii, consacratein majoritatea studiilor de sociologieqi teorie a comuniceriimediatice. Functiade agenddprrnein evidenld faptul ce agendasau harta principalelorpreocupi mentale ale publicului este asemenetoare sau chiar identic; cu agendamediatice.Cu alte cuvinte' mass-media sau televiziuneane spunela ce se ne gandim cu preponderenle in fiecarezi. Ea ne arati care sunt problemelecele mai importante, pentru ca, in funclie de aceasteierarhizarc,se ne o entem in a le Prin acestefect,televiziuneane coacordaatentiacorespunzdtoare.

Ionizeaza,practic, experientamentale a realitefii. Ne face se crcdem ce existi in primul rand sau exclusivceeace estemediatizat. Efectulde cultivare.Cercetirile realizatede GeorgeGerbner$i grup de colegi de la AnneabergSchoolof Comfiunication a\r un aretat ce televiziuneana$teo lume iluzorie, un mediu simbolic $i cuhural ce nu corespunderealitilii qi care are puterea de a cultiva ,,in masapublicului opinii, concepJiiii credinfe,la fel cum, agricultorul iti culdve pimentul". (Drigan, 1996) Studiul GrowinS up with Telerision arati ce, dace toati lumea cre$tecu televizorul,,,efectelemici cumulatepe o perioadi mare de timp duc nu numai la efectemari, ci li la o sumedeniede concephi, aborderi, interpretiri impend$te de un numer din ce in ce mai mare de oameni. Televiziunea este instrumentul acestei omogenizeri."(Dregan,1996) ,,in postura de preot qi educatoral societilii amedcane,apreciazi G. cerbner, televiziuneacultivd valorile, miturile $i lectiile mo rale ale acesteisocietiti. Comparatiaintre televiziuneli religie se bazeazetocmai pe faptul ci ambele prezintd in flux continuu mi turi, ideoloSii,fapte gi relafi. Ceeace cultivi conceptiicomune li stabile despre realitate sunt regularitelile care pot fi identificate de-a lungul unei perioadede timp semnificativein programeleTV, adicd(eseturi regulatein ceeace privelte decorurile,rolurile, tipu rile de relatii !i de actiuni prezentatecu o anumiti liecvenld. Prin inaermediulacestortreseturi rcgulate, mass-media,in specialteleviziunea,ajunge si creezeconceptiape care membrii audienlei !i-o construiescdespre rcalitate generdnd un mediu cultural, o lume iluzorie. sinlbolicS. Telespectatoi se nascin aceast5lume simbolicdqi nu au cum si ocoleasc;expulerea la mesajetransmisein mod regulat Sicu un grad inalt de repctitivitate.Mai alesci expunerease realizeazdmai multe ore pe zi, iar utilizareateleviziunii estepentru cea mai maie parte a telespectatorilornonselective,aproape tualice." (Dobrescu, BargSoanu,2001) 54

Prin urmare, de{i pe micul ecran apar o divenitate de fapte 9i comportamentertoate acesteaprezinte, de fapt, ilr mod constant acelealiregularitdti li tresAturicaracteristice.Personajeleau un set de preocupiri $i tinte comune, acelea$imodaliteti de rezolvare a conflictelor {i situariilor existentiale,sunt manaF de dorinle ase menetoare,gandind identic realitatea.Acestestereotipiicare pot fi u{or integmte unui anumit spirit (al culturii nihilismului, dupd cum se va putea observain continuale) sunt cele care influenteazd,ln mod esential, atitudinile qi olizontul de exPerientd mentah al auditoriului. Dicrcturoopiniei publicesou spircla lo'cerii.in anul 1974. directoarea Institutului de Demoscopiedin Allebach (Germania),Elisabeth Moelle Neumann,publica articolul Spirdl of Silence:4 Theory of Pubtic opinion. in esentd, articolul arata care sunt mecanismele prin carc se creeazi $i se difuzeazi opinia publicein societate,mo dul in cale mass-mediapoate genera, impune sau consolida un esteaceea curent de opinie in lumea modernE.Ia-rdaci mass_media care creeaze opinia Publce, atunci ea este cea care va configurea gi dirija $i punctelede vedere individuale,privind diferitele probleme ale societilii sau anumite mentalitei. Aceastadeoarece,se aratd in diferite studii, majoritatea oamenilor au tendinla de a-qi alinia punctul de vedere opiniei publice indiferent de pozitia acesteia. Spiralatdcerii aratd cA,dace o minoritatede opinie estereprezenta ii ca majoritare, tpre exemplu aceeace homosexualitateaeste un comportament nonnal, atunci acea minodtate se va transforma in majoritate. Numai 20olodin oameni iQi vor pestra opinia, dar qi acestiavor tacea.

Dependenta

de televizor

criterii de diagnosticare, determinate de psihologii americani Kubey Si csikszentmihalyi: .

r .

. . .

. . o . .

DeEise constati apadtia unor problemede narura fizice sau psihic; datoriti viziondrii plelunSite,cei mai mulli me(urisesc ce nu pot reducetimpul alocat televizorului. Telespectatoruliti propunesa vizionezenumai un program, deqi sfArqeqte prin a vizionamai multe; Cu toate ci dorescsd alocemai mult timp altor activiteli decatp.ivitului la TV, oamenii se declardneputincioii in a mic{oratimpuldedicatvizionSrii: Persoaneledependentededici mult timp televizorului 3-5 ore/zi: Apare renuntareala ocupatiilefamiliale,la activiteli sociale si recreative in favoarea televizorului; Atunci cand se renuntd brusc la televizor apar simptome specificedependenteide drog cum ar fi: irascibilitate, arxietate, aSresivitate,nervozitateexcesivi,plictisealS. De asemenea,se apeleazi h inlocuitori cum ar fi alte activiteti media sau de divertisment ( Kubey, 1996). Omul se comporte ca ti cum nu mai poate trdi fdri prezentatelevizorului. Imediat dup; intoarcereade la $oald sau de la serviciu, se deschidetelevizorul. Televizorul rim6ne deschis, deti se desfeloari alrc activitEriin paralel. la trezireadin somn,de diminead televizorulestepus in functiune. Nu se maipoate adormidec6t cu televizoruldeschis.

Educatia prin televizor -

Prin televizornu se poate realizao invetarecon{tien6, intentionald(Mander, 1978); Televiziuneaare capacitateade a ne modelacomportamen' tul sau a ne forma atitudinile dorite de arhiteclii lumii media - consumatorism,nihilism, divenisment (Setzer,2001)' Genereaz;o lume simbolici, iluzorie, pe caretenerul o ia drept reah (Poplawski,1998); Televiziuneainducepereri eronatedesprelume ti viate' Anumite principii de viate, sistemede valori, fiindu-ne ino culate in subcon$ient,ne influenteazi modul de a gandi (Mander, 1978); Sunt promovategijustificatecomportamenteanorrnale; Trisdturi precumviolenta,sexualitatea,maSiculsunt insu_ gite mult mai repedeEimai profund decatmesajulcarese impuneca motiv princiPalal comrrnicSrii.

BANII, PIiCEREA 9I PT.TEREA Pe micul ecran,totul se invane in jurul banilot, al dobandirii pl;cerii li a exerciteriiputerii. Banii devin sensuloricdrei activiteti, sinSuramesuri a satisfaciei$i a demnita[ii, scopulsi sensulomului ln lume - televiziunea contribuind din plin la fomarea acestei mentalitili de tip nihilist. Munca nu este vezuti ca o vifiute, sunt prcmovate afacenle, escrocheria,furtul, etc. AUToRlriTn coNTESTAREA Televiziuneacultivi o atitudine rezvrStite copiii sunt indrepteliti se se revolteimpotriva perinlilor, a educatorilor li a $colii, impotriva oricarei norme sau principiu care se impuneca autoritate; s7

scopul propag;rii unei atitudini anarhiceestescoatereaomului de sub autoritatea {i protectia familiei, a Bisericii !i a valorilor traditionale pentru a fi victime uqoare ale propagandei consumismului sau a malipulirii. ERoTIcUL In ultimele decenii, in programele televiziunilor din America sau din lumea occidentali in general s-a putut constatao creqtere continui a ponderii materialelorcu continut erotic. Cerceterilestatistice publicate de Fundafia Kaiser,in anul 2002, studii care au avut in vedere cAtevamii de programe de televiziune,apaftinand tuturor genurilor, arate ce 640/0din programelede televiziune ale unui canal american contin materiale privind sexualitatea (4,4 scenepe orI), in 61010 apar discutii despresexualitate(3,8 scenepe ori) li in 3270apar prczentateexplicit relatii sexuale(2,2 scenepe ora). Dintre genuri, se arate ce telenoveleleconducdeta$atcu 96010, avandir medie 5,1 scenepe ori, iar la urme se afli programelecu continut realist din care, ,,doar"28oloconlin materiale sexuale(4,5 scenepe ori). O statisticeficutd pe programelepopularein randul tineretului arate ce in 83% din acestease face referire la sexuali tate, in B0% se vorbeqtedespre aceastdproblemi gi in 49o/oapar explicit prezentate comportamente sau relatii sexuale. Aceasta indice o atractiea tineretului cdtre genu le ti progmmelece contin materialeerotice. care sunt trisiturile generale ale mesajelor erotice continute in programele Tv? ,,in America,copiii sau tioerii ved anual la televizor in jur de 14 000 de refednte la sex - aluzii sau comportamente$i mai pulin de 150 de referinte privind tratarea pozitive a abstinâ&#x201A;Źnfeili virginititii, a riscului contaminerii cu o boaH cu transmitere sexuali (BTS) sau a responsabitetii ce o presupune relaFa sexuali. 58

(Harrys& Associates,1998) (...) ilr cazul telenovelelor,relatiile sexuale intre persoanenecdsato te sunt de 24 de o mai frecvente decarcele intle soti rLowry ti Io\,\lc\. lg8al {...). in 75o0din videoclipurileprezentatepe MTV sunt prezenteimagini erotice,in mai mult de jumitate, violenti, qi in B0% din timp pot fi intehite amdndoudgenurile combinate:erotic !i violenta impotriva femeilor (Sheiman& Dominik, 1986). Cei mai multi cercetAtodconsiderxcI telenovelelereprezinte cel mai senzational,cel mai inexact (fals) qi generator de dependente proSram, prin referintelelui la sexualitate.Relatiile sexuale in afara cdseto ei sunt portretizatea fi de 8 o mai obi$nuitedecat celeintre soti. 940lodin indmplerile erotice infiti$ate in telenovele se desfeqoariintre persoanecare nu sunt cisetorite (GreenberS, Abelman qi Neuendod, 1981) (...). Eroul este fiecvent porffetizat ca fiind impersonal,emotional,exploatatorfati de persoanapartenerului sau fati de femeiein general (Sprafkinqi Silverman,1982) (...). Aproape niciodate personajeleimplicate in relatii sexualepe micul ecrannu se imbolnivesc de \,Teoboale cu (ansmisie sexualS, cu toate ci in realitate una din $asepersoanerisce se contactezeo Abelmanqi Neuendorf,1981)." astfelde boale (GreenberS, Exemplelepot continua,insi credemci este destul de limpede atmosferageneralein care este tratat5 sexualitateape micul ecran. Cele 14 000 de referinte la sexualitate - aluzii sau comportamente sexuale - desemneazeerosul drePt cenffu obsesional al existentei. in comparatie, cele 150 de refednte la vilginitate, la abstinenti, la responsabilitatea unei vieti sexuale $i la riscul unei boli cu ffansmitere sexuali genereazi mentalitatea ci fecioria sau abstinenta sunt extrem de rare in zilele noasffe Si, prin urmare, demodate, relatiile sexuale nu implici o responsabilitate deosebiti in afara satisfacerii plicerii, iat riscul contaminirii cu o boali cu transmisiune sexuali este aproape inexis_ tent. De asemenea,faptul ci erosul la televizor este de 24 de ori rnai probabil si se manifeste intre pelsoane necisitorite decit intre soti ne sugereazi ce relatiile sexuale intre Persoanele

necisetorite sunt cele mai ffecvente Si, Prin urmare, cele mai obiqnuite astezi. in general,tot ce aparepe micul ecranlegat de sexualitateeste imbrdcat in haina senzationalului,a emotionalului sentimentalist, insi totodate este foarre pufin Personal,reducandu-semai mult la satisfacereaunei dorinte sâ&#x201A;Źxuale decAt la o relatie profunde. Ex ploatareaceluilalt ca obiect ser(ual,ca instrument pentruobtinerea plicerii, este un fapt curent in lumea TV. Dincolo de miqcitoarele sentimenteafi$ateca pretext, 5e ascundedoar dorinta de placere sexuale,pofta pe carelumeatelevizualuluio cultivd in mod obsesiv. Cum â&#x201A;Źste percepute 5""lalitatea de citre public, prin intermediul lumii Tv? ,,Ceicare se uiti la televizor cred cd relatiile sexualeinaintea sau in afara cisdtoriei, violul â&#x201A;Źi prostitutia sunt mult mai llecvente sau comune decat sunt ele in realitare (creenberg, 1994). (...) in num5rul celor de vdrsta urma vizionirii ry dnerii suptaestlmeaza (Zobin, Hirsch, Smith Si Hardy, lor care intretin deja rela$i se),'uale (...). tinerilor 1984) sentimentul ca Vizionarea TV accentueazd (toate lumea a f5cut-o",adicd areo viat; sexuali, iar aceastaa con_ tribuit, in ultimii 20 de ani, la o scederegradatS,dar consranrdra varstei la care beiedi Si fetele au primul act sexual (Bravelmaoti SBasburger,1993). intr-un alr sludiu se aiate cd tinerii de liceu ca re urmerescintensiv telenoveleleestimeazdca fiind mult mai ftare numirul persoanelordivortate sau al celor care au copil nelegitim in lumea reali, decat estimeazicei care se uite mai putin la T1/' (Buerkel,Rorhfussli Mayer, 1981;Carveth$i Alexander,1985). $tiind cA, potrivir studiilor referitoarela efectul de spirali, oa menii au tendinta de a se aliniala oPiniapublicA,la mod5, la comportamentul consideratdezirabilin societatela un moment dat, ne putem da seamacare va fi efecrulacesteifalse viziuni asuprarealitetii pe care televiziuneao foroeazein mintile tinerilor $i ale adultilor. in colectiveletinerilor de astdzi(9coli,licee etc.), s-a ajuns ca 60

rugnea (de a nu fi precum ceilalti - in randul lumii) se-i determine pe fete qi pe beie$ se afirme mai curand ce nu sunt virgini, chiar dace adevirul estealtul. Astfel cA ruqineade ceilalti, de lume, care inainte ii oprea pe tineri sa adopte comportamenteimorale,a ajuns in zilele noastre,pdn intervenSaTv, se devine piedicdin afirmarea curetiei $i chiar instrument persuasival impficirii celorlalti in discurii $i chiar in relalii elotice. Lumea TV ajunge, astfel, prin intrepdffundereaei cu realitatea,se teconfigurezevalorile societelii,sa o noui.,nornalitate". redefineasce Relatiile sexuale inaintea cesetoriei,dar gi in afata acesteia (adulterul), divortul, copiii nelegitimi sunt vezute,prin intermediul televiziunii, drept comportamentesau realitei dezirabile,respectiv normale qi, ca atzre, acesteadevin astfel repere sau modele de comportamentpentru noile geneialii. Care sunt consecinteleidentifi cirii telespectatorilor cu personajele micului ecran? ,,cand elevii de colegiuau fost puli se identificecatevapersoane pe care ei le consideremodel peotru comportamentulpersonal, ei au selectatin primul r6nd personajedin lumea TV, care s au evidenliat printr o atirudine sexual5extrem de permisivi Si cu o foarte mare frecventd a relatiilor sexuale (Fabes si strausse, 1987)." (Strasburger,1995) Aceastase intampli pentru ce astfel de personajesunt pusein_ totdeaunaintr-o lumine pozitivi pe micul ecran,iar tinerii, in fond, insuqeasce modelelecare li se propun. nu fac decatsA-Qi ,Adolescedtii care se identifici indeaproape cu petsonaje de la televizor mirturisesc ci se simt nesatisfdcuSde faptul cd sunt virgini sau de experienta sexuali pe care au avut-o (in cazul in care intretin deja relatii sexuale). (Batofi, 1976, 1977; Couringht gi Baran, 1980) Expunerearegulati la mesajeleerotice ale micului ecranafecteaziimagineatinerilor despreei inqi{i. Aceq 61

da nu mai sunt satisfacu$de viala lor sexualesau au altepteli prea mari de la actualii sau potentialii lor parteneri (Greenberg,1994)." (Strasburger,1995) Frustrerile legatede viata sexualeli nu numai, ca rod al con_ flictului dintre a$teptirile formate prin prisma televizorului $i realitate, stau la baza numetoaselorafecliuni psihice ale noilor gene ratii. Lumea TV esteuna a viselor frumoasesau a colmarurilor. In cea mai mare parte a filmelor $i emisiunilor, lumea reale, cu urcugurile qi cobordqurileei, cu bucuriile gi durenle inerente, nu apate pe micul ecran, nefiind senzationali,ci, dimpotriva, fiind prea discrete sau prea nuantateca sa poali fi redati la televizorErotismul TV estedefinit in termenii acesteilumi idealizatein care domine happy end-ul, in care plAcereabituie pane la urme' unde consecintelelibeninajului sexual sau ale iresponsabilitetiinu existe.O lume cu partened ideali, puternici, cu un fizic atrigitor, plini de qalm si totdeauna siSuri pe ei, liPsiti de bolile' de nePu tintele, de slSbiciunilesau de imperfectiunileunui om obignuit. In acestcontext, relespectatorii,atunci cand se vor intoarcedin lumea TV la viata obisnuita,remanandconectatila aceaatmosferdideall, paradisiacesau afrodisiaca,se vor simti frustmti ce Partenerullol de viati sau dragostealor nu este ,,Perfecti" sau nu corespunde alteptlrilor. cei mai multi americani,in specialfemeile,se simt frustrai de faptul ci sunt prea graqi (in America,peste600/0din popllaFe este supraponderale),in condifiile in care personajelede pe micul ecran sunt,,ca trase prin inel". Acestaeste,de altfel, unul dintre motiVele principalepentru carein fiecarealr nriljoanede americanisuferede anorexie. erotice Niciodati omul nu va putea respundepeffectaQtePti:rilor ale celuilalt, formulate de,,realitatea"TV - o lunrc a cSoismului-, dorintei celuilalt de a I trata ca pe un obicct, firii il [la in seame a{teptSrilesale suflete$ti.Criza este incvjtabilSqi dimcnsiunile ei, direct propo4ionalecu timpul alocatviziol1irii. deoareccmodelul de 62

viati impus de televiziune nu este unul viabil, el nu provine din expedenlade via[i a oamenilorobiqnuiti,ci estedoar un construct cu scop seducetor,comercial.Imitend comportamentuleroilor mi cului ecran- falsulsentimentalism,atitudineaprofund egoiste,chiar exploatatoarefati de persoala celuilalt - reducind dragosteala relatiasexuale,tinerii nu pot dobandi iubirea dupi care dnjelte sufletul lor. Pentru elecul pe careI au in dragosteanncd vina o pe partenerii lor, ori se amagesccA nu au incercat toate tehnicile de in' frumusetare,ca nu au ince banii, hainele,stilul de viala al celor de pe micul ecran,lucruri pe care,dacenu le vor putea dobdndi,se vor simti foarte nefericili, remanand doar se visezein fala televizorului. Permanentafiustrare pe care o creeazeteleviziuneain sufletul telespectatorilornu va putea fi inl5turate atata dmp cat nu va inceta hrenirea imaginatieicu fantasmeletelevizualului,cAt nu vor fi ceutatein viata reale modeleleqi resurseledobandirii implinirii su fletetti, a fericirii in ultimd instante. Ea va deveni o sursi perma nentd de tensiuneli de nemultumire fatd de persoanaceluilalt sau fagi de propria persoand.Adulterul, divonul, perversiunilesexuale sau unele afec[iunipsihicevor deveoitot mai probabile. care sunt modificerile de atitudine privind sexualitatea, Seneratede televiziune? ,,Eleviide liceu cerorali s au proiectatfilrne cu continut sexual explicit accepte cu o mai mare u$urinli infidelitatea sexuale li promiscuitateadecat gn-rpulde control (grup format din tineri provenind din acelaSimediu, cdroranu li s'au proiectatfilmele respective) (Zillmann, 1994). Adolescentiicare au vizionat doar 10 videoclipuri au devenit mult mai deschigiin a privi ca acceptabilerela (iile sexualeinainte de cdsetode(...). De asemenea,se aratd ci expunereaintensi a tinerilor la materialelece vizeazi relatiile sexuale dinaintea sau in afara cesetoriei ii desensibilizeaza.determinandu-ise le considerenormale (Bryant gi Rockwell,1994). 63

violul $i-au in alte doudstudii,eleviide liceucaredezaprobau accepta acestcomin a schimbatatitudinea,devenindmai deschiqi portament,dup5 numai 9 minute de vizionarezilnice,pe o Peri oadi de 6 sdptimeni,a unor filme nota[ecu R'ratedsaudupi vizionareaa 5 ore de filme cu continutexplicitsexual(Brown,Childers,waszak,1990) (...). Biietii $i feteleunui colegiudupdce au vizionatzilnic,timp de o ore,pe o perioadide 6 saptemaniun filrn cu subiectercticau mdrturisitce sesimtmai putin satisf:culide cei cu care intretin o relalie intima decAtlnainte de experiment(Zillmann gi Bryant,1982).Un studiu fecut pe 391 de elevi ai unui liceudin carolinade Nord a Sesitce pentruaceiacarcau vizionat vietii in mod selectivmai multe sexualitatela televizorinceperea sexualein anul respectiva devenitmult mai probabile@rownli 1995) Newcomer,1991)."(Strasburger, studiul evidentiazi o rela$e de propo4ionalitateirtre probabilitatea ca un tandr sa inceapdviaF sexuale{i cantitatea de programecu continut sexualvizionatela televizor. ,Dateleprovenitede la NationalSurveysof childrcn puo in evidentefaptul ca barbatii care dedici cel mai hult timp televiziunii au cea mai marc prevalentea relaliilor sexuale,iar tinedi care se uite h televizor sepatat de familia lor (avend un aparat TV in propriacamere)au o rati a relatiilorsexualede 3 paneh 6 ori mai mare decataceiacare se uita h televizorimpreuni cu perinlii." (strasburger, 1995) cretteefectivactivitateasexualela tineri li la co Televiziunea a vfustei descreqtere pii. Studiilearat:, totodati, o semnificative ca primul act sexualseaibe primuluicontactsexual,probabilitatea propo4ional cu numinl oreloc la o vlrsri mai timpurie crescand lor de vizionareTV. in acela{itimp s a obseruatce aceicopiicarediscuteirnpreuna cu perinlii materialelecu cootinutsexualvezutela televizorincep viata sexualamai taiziu decat cei care le interpreteazdsinguri 1991). Cerceterile (J.L. Peterson,K.A. Moon si F.F. FurstenberS, 64

efectuatede Weaverau aritilt cii pornografiacrelte componamentul sexualdur cu femeile(Wcrvcr, 1994). Aceasteduritate include agresMtatecrescutdasuprafcrneilor,ca qi o insensibilizareIa renile pe careviolenta $i atacurilc$exualele provoace. Dependenta de pornogiafie Debutul vietii sexualela o virstd timpurie, frusEerile si esecurile determinarede o viara sexuaE desfiqurarbdupe mod;lul promovat de televiziunesau o imagidatieer(rem de erotizati prin vizionarâ&#x201A;ŹaTV duc adeseala vizionareamaterialelorpornogtafice.De altmintâ&#x201A;Źri, in ultimii ani, scenelepornograficeau inceput sd capete un accentde normalitate,fiind introdusetot mai des in filmele care nu au acestspecific.Cauzase gese$te$i in faptd cA sexualitateaim_ persooali pe care o promoveazi televiziunea_ sex pentru Dlicerea in sine - are drepr consecintelogicepomografia.Aparitia dezvolSi tarea acestui gen in mass-media contemporane, mai cu seami in televiziune, a atras atentia cercetetorilor datoritd efectelor semnificahve pe care materialele pomografice s-a dovedit ca le au asuDra psihicului uman. Larry Hoo din Hong Kong analizeazein anul 1986 rezulrarelea 35 de cercetiri privind efecteleexpunerii la pomografie.,,Din aceste studii,20 aratd ce pomogtafra mere{te agtesivitatea; in 4 din ele s-a gdsit c; er.isti o legiturl intre expunereala pornografie{i . cazurile de viol, iar in 11 s-a scosin evident5 faptd ce berbatii care vizionerze pornografie accepte mai ugor vio)enraindrepta_ td impotriva femeilor$i barjocorireaacesrora."(pavlu, 2002) Dupi 1990, cazuisticaprilejuit; de explozia pomografiei TV, video {i intemet a frcur ca cercet;rorii sd-{i diversifice obiectivele. Unul dintre cele mai grave lucruri descoperite este faptul c; vizio_ nalea de pomogtafie creeazi dependentd.Doctorul DsihiatruReed formuleazacetevacriteriicare,in opiniasa. ar indicadependenra de pomografie. El aratd ca parafilii (deviatii sexual cu sau fdri manifesteriviolente) utilizeazeqi colefieazi in mod fiecvent mate-o5

riale pomografice (Reed, 1994). El prezinte 13 cazuri de perverli sexuali qi arata ce legiture au ace$tiacu utilizarea pomografiei. colectii private de materiale pornografice sunt gisite de 'Vaste autoriteti in locuintele persoaneloraresratepentru c me sexuale, in specialpedofili. Existe,de asemenea,dovezi ce violatorii $i molestatorii de copii utilizeaze materiale pornograficeexplicite atat inainte cat $i in timpul unor atacuri cu caractersexual." (Kubey, 1996) Toate acesteasugereaze,observ; Kubey,ci existeo legeture intre utilizarea frecventd a pornografiei qi deregldrile cu caracter sexual.(Kubey, 1996) Zilmarrnqi Bryarrt(1998) demonstreazlexperimentalfaptul ci expunereaprelungiti la pomografie duce la scddercanivelului satisfaceriisexualeintre parteneri (in viata lor intimd). ,,Darnesatisfacereasexuald,arata Ziumann, conduce la o noue expunere la pornografie (...), deoarececonsumato i compare ceea ce au, din punct de vedere al intimitetii sexuale,cu ceea ce pornografia le spune cd ar pulea {i trebuie se aibi." (Zilmann, Bryant, Huston 1998) Astfel se poate constataaparitia unui adevirat cerc vicios. Vizionareamaterialelorpomograficenu numai ca determina creQterea dorintei sexuale,dar face ca nemulturnireaprivind panenerul, insatisfactiasexualdsA se adAnceasciatat de mult, incet per soanaeste nevoitAse recurgi la un consumsporit de pornografie. Cu toate cd fenomenul dependentei se manifeste mult mai pregnantin cazul materialelorpornografice,Kubey!i Bryanrau de' monstrat cd gi materialele,,foarteromantice{i stimulative sexual", pfin intermediul aceluiali mecanism,pot generao anumite legeturi de dependentS.Acestematedale ,,prezentatela televiziunesau oriunde in mass-mediacontemporan; pot alimcnta nemultumiri $i o inclinatie spre comparalii individuale la un spect,lj mult mai larg de populatie dccAt era cazul inainte". (Kubey. 1996) Prin urmare, vizionarearegulata a unei ,,nevinovate"telenovelecu continut erotic conducein timp Ia un anumit tip de depcndentiide emisiuni de acesttip. Legaura estecu atat mai putemice cu cALvizionareaeste 66

mai fiecvente {i cu cAt gradul de erotism al programelorvizionate estemai ridicat. Plecand de Ia efectul de dependenre,doctorul Cline, tratand sute de persoanecu dereglari sexuale,prezinti un procesin patru pali al implicerii in consumulde materiale sexuale.in sDecialcele pornografice. ..Primuleste-efecrulde dependenlA.. in carepersoa. na revine in mod repetatdupe mai mult material deoareceacestaii furnizeazi un foarte puternic stimulent sexual,avind un efect afro_ disiac (...). Cline continue cu descriereaunui in "efect de creStere>, care esteresimtitd "o nevoiecrescutede mai mult stimulent pentru a oblineacelaiiefecr..in al rreileasradiu,apare..desensibiLzarea .. Lucrurile care odati pdreaupcante sunt din ce in ce mai putin {o cante qi, prin urmare, devin legitime cu timpul. in al Datruleastad iu . Clin ec o n s ra t dc a e x i 5 r a . o r e n d l n r dc r e s c ; n d Ad e a o u n e i n practicacomponamenrul vazurin matetialelepornografice.,.. tZilmann, Bryant,Huston 1998) Cu alte cuvinte,pornografiasau mesa_ jele eroticecreeazi dependcnte,adici necesiteintotdeaunaun con sum sporit. Cercetitorii sunt de acord cu faptul ca eroticul constituie ,,un puternic factor de amplificare", mai cu seami cand el se rezume doar Ia satisfacerea plecerii sexualesau la incitareaimaginarda do rintei. Cu alte cuvinte, materialele erotice, concomitent cu satis faclia sexuali (produsdin planul jmaginativ), conduc nu la o stin, gere, ci la o amplificarea dorinrei. Cline adaugi faprul cd, daroriri emotiei puternice pe care o genereaz6materialeleerotice. aceste experientese fixeazdcu putere in memorie$i astfel oamenii invate cu u$ufintd sau se obi$nuiesccu un asemeneacomportament,cu expedentaerotica pe care o vor simri tot mai necesard.Dr. Reed aratd cA procesulinvitarii, ca bazi a fenomenuluide dependente, poate aveaca temei faptul ci ,,neurotransmitetorii stimulati de ma (ri ncuralesjmilarecelor dctivate rerialelepornoSrattce activeazA de heroine li cocaini". (Zilmann,Bryant,Huston 199g) Cu alte cu, vinte sistemul nervos devine dependent (precum narcomaoul de 67

drog) de acea canritatede endorfine ce este emisa-inorsanism in urma vizionirii marerialelorerotice. Vizionarea materialelor erotice submineazd fi delitatea iD cAsnicie,dorinta intemeierii unei familii li de a avea copii P mele efecte ale vizionerii pornografiei, asupra cbrora s,au oprit cercetetoriide,a lungul vremij - violenta $i deviatijle sexuale grave-, deSiapar ca foarte putemice deosebitde grave,afecteali zA un grup mai restransde indivizi, pe cei care ajudg la un consum obsesivde pomografie $i care triiesc intr-un mediu ce favorizeazb comportamenteleamintite. Efectul de dependentd consdtuie un stadiu intermediar.Aria de manifestarea acestuiaesteuna semnificativd!i esteconsideratde cetre cercetitori drept un efect putemic al vizioniiriimarenalelor eroricesi pornografice. in afaraacestora, mai existeo seamdde alte consecinteale vizion;rii materialelorcu contrnut erotic Si pornografic.Acestea,de$i par a 6 cu mult mai slabe, mai putin sesizabilepe terrnen scurr, marcheazacu Dutere vi a t at i men talitar eomului a modern.ptopoflion acl u g ra d u ld e e x _ punere la mesajeleerotice ale massmediei, este afectateintreaqa popularre,generdndu se. in rimp. o noua perceprie, o noud atirudine privind sexualitateaqi viata de familie. Nu trebuie sEajungi dependentde pornograficsau de un mate rial cu continut sentimental-erotic,aqacum sunr telenovelele.Den_ rru ca menralitalea scu perceptiaprivind sexualilalea sA se modi_ fice, ci este suficienrca de mic copjl, de-a lungul anilor, si fi fosr expus Ia astfel de mesaje.pentru cd estedificild cercetareamodificeriloi de mentalitale produse printr,un efect cumulativ De o De, rioadAde crlevazeclde ani. cercelarorii au ptcfcralsa investiehize fenomenulprin e\puneri scune.dar inrense,pc perioadac5-torva saptimani, la materialecare au un grad ridicat de erotism,ce merge piAni Ia pornografie.IatA care au fost, in lecrura lui Kubev. concluziile unui astfelde experiment. 68

,,Zillmain $i Bryant sunt inrercsatide gradul in care "pomografia intri in conflict cu valorile familiale" {i ne oferi din nou dovezi expe mentale.In acestestudii, un grup experimentalde adulti este expus la materiale video pomografice pe o perioadi de ceteva sept5mani(de obicei 6). La o sipramand dupa expunere,rdspunsurile grupului la intrebdrile puse sunt comparatecu cele ale unui Srupde control care nu a fost expusStudiile arati ce expunereaprelungiti la pomografie,realizati experimental,duce la o mai mare acceptarea promiscuitdtiiatet la berbati, cat !i la femei, iar pe mesurece promtsculrareaesreconstderatd a fi normale, 6delitateafati de panenerii de viar5 sexuali se diminueazemult fare de cazul adultilor din grupul martor (de control). Subiectiiparticipanriraporteaze,de asemenea,ce ar accepta mult mai uqor o intimitate sexualSneexclusivepentru ei inQiqi,res_ pectiv relatii sexualein afara vietii conjugale. In acela$istudiu, la intrebarea:"Credeti cA institutia cdsdtoriei este esentialapentm buna functionarea societetii?",600/odin persoaneledin grupul de control au rispuns afirmativ, comparativcu 38,8% in cazul persoanelor expuse la pornografie. Zillmann $i Bryant au ardtat cd exl,unereaIa pornografiereducedorinta porticipantilor la studiu- bdrbafi saufemei,srudenfiti neslldenri dc d avea copii. Zrllmann apreciazec; aceasteconstatarepoate sustine ideea: consumulprelungit de pornografieface ca faptul de a avea copii qi a intemeia o familie sA apard drept inconvenientecare nu sunt necesarepentru obtinerea plecerii. Aceastadeoareceporno, graia inlesnelte accesul facil la satisfactii sexuale .superlative,, satisfactiicare sunt disponibile fird investitii emorionale,Iera in gridire sociali, firi obligatii economice,fdrd sacrificareatimpului $i a eforrului. Din aceasreperspectivS,satisfactiaimediari pe care televiziunea comercialeo oferd $i o promoveazdatat de frecvent poate fi, in inse$i esentaei, in conflicr cu valorile de stabilitate $i angajament ata! de necesare function5rii vietii de familie.', (Kubey,1996) 69

concluzii Daci dupA numai catevaseptemanide vizionare a unor materiale cu continut sexual sau pornografic se pot observamodificdd vizibile de atitudine, e limpede care sunt dimensiunileefectului de influente al televiziuniiin formareaatitudinilor, in modelareacom portamentuluisexualal omului contemporan. Expus la mesajulpreponderenterotic al televiziunii sau Dur sj simplurreind in mijloculunei lumi care-;imodeleazii sisremulde valori $i atjtudini dupi cel al lumii micului ecran,omul modern nu se mai poate raporta la relatia de dragostesau la tema sexualititii ca acelade dinainlede era relevizorului. Sexualirarea devineimportanti pentu cE industria de coDsumare nevoiede ea, nihilismul o promoveazS,iar mesajulerotic insuEieste foarte bine adaptatme, diului TV, un mediu cate, ca Ei eroricul,are capaciiateade a inhiba reflexia rationalSqi de a modela o percepriesenziriv, (simtuali), senzual6qi, in ulrim5 instanre,erotici a realititii. Chiar daci ne considerim infailibili prin educaria,inteligenta sau discernemantulnostru, indiferent de varsti, srare socjali sau spirituale,elevi, studenti,muncitori, intelectualisau clerici,in func tie de frecventa$i de timpul acordatvizion5rii ry, vom deveni tot mai libertini in conceptiilenoasrreprivind relariile dinrre bdrbar si femeie.tor mai ingaduirorifata de un componamenr.exualnf. potrivit unei varste anume, din ce in ce mai deschisiin a ourta o discuriecu caractereroric{de la aluziipanala afirmareaexplicitaI qi chiar in a ne lisa prinQiintr-o relatie scxuali oarecare.Ne vom simti rot mai putin legati de familie sau de ideea de a inremeia o familie, tot mai purin dispuqisd avem un copil sau mai mulri (dar fiind faptul ce, proponional cu num5rul copiilor, se miqoreaz; posibilitareadobendiriipldcerilor,crescAndresponsabilir5rile), tor mai plltin atenti cu sorul, sotia sau prietenii,tot mai nemuliumiii de ei, mai nervoli, mai artegoqi, atata timp cat nu purem obtine ufor plicerile dorite. Toate acestease vor intSmph, chiar daci a$tep70

tirile, rendinlele$i frustrerilenoastrenu vor fi exprimatela nivelul codstiintei,ci vor r;mene ascunseundevain zonelede ad6ncimeqi de mare intimitate ale sufletului. Mintea telespectatorilor,hrinite cu fantasmeledorintei, comprimate mai mult sau mai pulin subtil in tot ceeace inseamni pu blicitate.in filme. divertismentetc. a devenit foarte sensibil; la momealaplecerii, deoareceea o cautd in mod inconQtient,are nevoie sau estedependentdde aceastehrane cu care a crescutde-a lungul anilor prin miile de ore de vizionarery, cu care s-a indulcit $i s-a obiqnuit. in felul acesta,omul moden, cu toate cA este mai {colit decetcel din trecut, estemult mai uqor de influentat, de manipulat sau de desrabilizatdin aqezareape care o are, mai frustrat, mai nemultumit de ceilalti qi de el insu$i, mai sinSur Ei mai nefericit. Spunemsingur {i nefericit, pentru ci in lumea in care s-a ndscut televiziunea(lumea occidentalS)peste70% dintre cesniciiequeazi in divort. Si se nu uitam ce tot mai multi nici mecarnu se mai ca sdtoresc,ftAind intr'o perpetui ,,cSsatorie de probi" (concubinaj)! in conditiile in care mijloacelevideo ili vor continua $j intensi, fica tirul mesajelorerotice,in care oamenii nu vor intelegegravitatea acestuifenomenpentru a nu se mai expune bombardamentului cotidian (micar car le sti in putinte), atunci familia va deveni cu adeverato raritate in urmetorii 20 de ani. iar sexualitateava tinde intr-o misure tot mai mare se se rezume doar la satisfacerea mecanicea plecerii sexuale dupi cum observaMcluhan ince din perioadaanilor '70. (Mcluhan, 1997) Cu cat oamenii se expun mai mult la bombardamentulcu erotism, cu atat imaginatia,comportamentulEimodul lor de viata va fi marcat mai putemic de obsesiasexului,cu atat mai mult erotismul va domina mediul social,spafiul vital al omului modern, iar oamenii vor simti nevoia de a se reintoarcecitre consumulmaterialelor erotice pentru a-$i hrini o imaSinatie!i ni{te a$tepterigreu de sadsfecut in lumea reala. Acestemateriale inse vor [ebui se fie tot mai incitante pentru a putea raspundenoilor a$tept5ri.Baudriard

(Baudriard, 1998) Sese{tece finalul acestui efect de cascaddnu este altul decat eliminarea completa a sentimentului,a umanului din relatia de dragoste,degenerareain perversiunigi, in final, in homosexualitateti lesbianism.Tulburdrile de personalitate,dezaSregareamentaleEibolile psihice,in Seneral,devin ror mai probabile pentru omul pe care televiziunea,cultura nihilismului sau societateade consum l-au inrobit unei existenteobsedatede fantas mele eroticului. VToLENTA Care este contributia violentei TV la amplificarea violentei din lumea reale? Alituri de mesajulerotic, violenta ocupi unul dinrre pdmele lo, cu , ca pondere,pe canaleleTV din intreaga lume. DeSiin ultimii 50 de ani fenomenul violentei pe micul ecran a atras cele mai multe dezbateripublice,crilici qi sanctiuni,televiziuneacontinudsA transmiti din ce in ce mai multe violente, iat telespectatoriidin toate lumea, mai ales tinerii, ca hipnotizati, caute cu aviditate acesteproSrame, Faptul ce violenta din media constituieuna dintre cele mai importante cauze ale violentei in lumea reale este dovedit in peste 1000 de studii !i articole. (Strasburger,1995) Din majoritareacerceterilor efectuate,rezult6 ce violenta de la televizor aie urmetoareleefecte: ,,(1) Faciliteazdagresivitateagi comportamentulantisocial; (2) Dezvoltainsensibilitatea la violentasaula victimeleviolentei; (3) Intensificeperceptiatelespectatorilorci trdiescinrr-o lume periculoasi in care ei pot deveni victime (Comstock,1991; Gerber, 1992). (...) In 22 de studii care au in vedere efecrelepe rermen scurt ale violentei,se stabilelteci intre 5% qi 150/0din violenta rea15estecauzatdde influenF direcd a televjziunii (Comstock,1986; Comstockqi Strasburger,1990)". (Strasburger,1995) Dar inlili au, 72

torii acestei metaanalizesubliniazi ce acest efect nu reprezintd influenfa totah pe care televiziuneao are in producereaviolentei. O ima8inecompletbne-oo[erb\l diile pe lennen]un8. cercetdrileintreprinsede centerwall demonstreazecd expunerea pe termen lunS la televiziune este un factor care cauzeazi aproapejumdtate din omucideri in SUA; astfel, circa 10 000 de omorud ar putea fi preveniteanual dace televiziuneaar transmite emisiuni cu mai putini violenle. Examinand rata omorurilor qi a furturilor fiptuite de albi in America,Canadali Africa de Sud, Centerwall a descoperitce, dupe aproximativ 15 ani de la introducerea releviziunii in America li in canada, se poare constata dublarea ratei omuciderilor qi a furturilor. in aceeaqiperioad!, in Africa de Sud, unde televizorul a fost introdus mult mai tarziu (in anul 1973), in randul populaliei albe de aceea$icondilie socio-culturah {i economice,rata s-a mentinut aproape constante,Fenomenula fost constatatmai tarziu si in alte teri din Occident.De ce 15 ani? Atat dmp e nevoiesAtreacepentru a se matudza o generalie,in cazul nostru cea crescutecu televizorul. Studiile lui Centerwall au mai gesitci: a) rata omucide lor a crescutmai intei la oraQqi mai apoi in comunitdtilerurale (televiziuneaa fost introdusi pentru prima oari la oral li mai t6rzius-aexlins!i la sate) b) rata omuciderilor a crescut intai in rAndul albilor (mino rititile nu-li permiteaula inceput s5-li cumperetelevizor); c) rata criminalititii a crescutmai intAi in acele regiuni unde televiziuneafuseseintrodusdcu mai mult timp in urme. Africa de sud a fost folositeca termen de comparatie,deoarece se asemenamult cu (erile occidentale,dar li pentru ce aici televizorul a fost introdus abia in anul 1973. A,lacum se anticipa,in urma studiilor lui Centerwall,dupa aproximativ 15 ani de la aparitia televizorului, $i in Africa de Sud rata criminalitetii a inceput sa urce in acelaqiritm ca in Occident.Accleaqirezultates-auconstatatli in l905 | cazulfunului.(Strasburger,

Efectele violentei TV asupra copiilor $i adolescentilor ,,Vizionarea{i preferinta pentru televiziuneaviolenti sunt le_ gâ&#x201A;Źte de adrudinile, valodle comportamentele Si agresive.Robinson (7972) au gesit o relatie mtre numdrul ii B_achman orelor in care au fost urmarite programery cu continut violent $i declaratiileficute de adolescentiprivind propda implicare in comportamentul agresivsau antisocial. I19 8 3 )a urmiirirdouaS rupuride c o p rid in A u s rra lia , , . l n " t* qrn claseleI $i a lll a, pe o perioadade 3 dni. El a ajuns la concluzii cA pentru grupul de copii de virste mai mari, acum in clasele a III-a 9i a V-a, atat numArul scenelor de violenti privite, cat {i intensitatea cu care au fost urmdrite erau strans legate de ni_ velul comportamentului agresiv al coDilului. Din ltudiilc expelimenrale realizarede Hcpkie\aitz$i Roden (1971) (Liebert, Bacon, 1972) Bandura (Bandura, Ross,1963) re_ iese cu cla tate ci se poate produce un comportament agresiv tot mai pronuntat, ca urmare a unei expuneri fie prelungiie, fie de scurti durati la acte de violenti televizati, s,a constatatalterior fenomenulinfluentei violentei TV asupra comportamentului$i valorilor tinerilor pe o perioadi scurtd.O seame de cercetitori ins6,precum Centerwall,au srudiat efecteleaces tei influente pe o perioadi de cetevazeci de ani, adicd pe perioada marurizirii unei generatii. Efectelepe rermenlung ale violenteiry au fosr determinate de . ^ LerKow[r$t colegiilui (Lefkowitz , l972t Win urm6rireacompo a_ mentuluj unui grup de copii pe o pcrioadi de l0 ani. Rezultatelela care s-a ajuns.indicau ca preferinta pentru violenta televizati la varsta de B ani era intr_o sffansi corelatiecauzald cu agresivitatea la varslade lB ani. A,Qadar. pteferinlalimpule pent.u i.og.am"l" oe leleviljuneStalre mii;63.",ju1"nr" un focrorg"ne.",o,1l .om_ " portamentului agresiv gi antisocial cand copilul devine matur. O alti echipi de ccrcetetoria continuar acesrstudtu pentru a deter_

mina efecteleviolentei TV pe o perioadi mult mai lunsb _ 22 de ani. Concluzlaa fost ca existd o legaturd semnificativ, intre vizionarea scenelor de violente h varsta de g ani {i comportamâ&#x201A;Źn_ tul interpersonal criminal la versta de 30 de ani. (Huesmann. Eron, Lefkowirz,Walder, 1998) Intr-o cercetarece a avut in vedere 1 565 de elevi care locuiau in Londra, Belson,comparlnd comportamentulbiietilor care se ex puseseramai mult la violenta de pe micul ecran cu al aceloracarc se expuseseramai putin, a ajuns la concluzia cd telespectarorii actelor cu un grad ridicat de violentd erau mult mai implicati in comportamenteviolente glave. Cre$tereanumerului crimelor comise de copii in SUA, intre 1944 ti 1992, de la 987 la 2 3OO,esreun fenomenpe care cerceti, torii il gisesc cd se afl, intr,o sffanse corelatie cu violenta de De micul ecran.txislA nenumArale cizuri in ccre copiii ucid f6rb irn mobil seriossau lipsiti complet de motivarie,pur simplu sub in $i fluenta unor scenariimentalepreluatede pe micul ecran.Cu toate ca presaarunce,in general,vina asuprasensibilitdtiicopiilor sau a insrabililatiipsihicea unora dtnLreei. laprul ca frecventiacestor cazuri cre{te de Ia un an la altul arati ci este vorba de ceva mai mult decetatet. Legirura dinoe criminalitate Si violenra de pe micul ecran ir fost dovediti li prin alte studii. Grant Handrick, in urma unei cer cet5ri intreprinseasupraa 208 detinuti federali,a constatatcd 900/0 dintre ei invdtau trucu criminale qi qi imbuniriteau tehnicile privindla lelevizor.iar 40oodintreei au declararcAau copialexacr crimelepe carc Ie vizuseri mai inainte pe micul ecran.(Huesmann. Eron, Lefkowirz,Walder, 199B) in privinta sinuciderii,existbmai multe studii caredemonstrea, zd o legdturesFanseinue vizionatul fV $i actelesinuciga{e.pentru a fi investigateefecteleviziondrii actelor sinucigaSeprezentein telenovelelede pe canaleleamcricane,acestcaau fost mpoftate la rata sinuciderilordin aceastitari pe o perioadi de 6 ani. Concluzia?

ori de cate ori un Personaj princiPal dintl-o telenoveli se sinucidea, timp de trei zile exista o cregtere semnifrcadvi a sinuciderilor in randul femeilor din SUA (Philips, 1983,) Autorititile federale din funerica au declarat ci 28 de persoane s-au sinucis inti-o singura septamane,jucand ruleta ruseasci, dupd ce, anydndtorul de cerbi, frlm terior, urmiriseri la televizor filmul a care prezenta o lun8e. inrerminabilS $i aSonizand sceni acestui,ioc" sinucigaq. 'I'\/ Efectele neuropsihologice ale violentei in cadrul unui imponant desfilurat in USA,John P Murray de la KansasState Universityimpreune cu colaboratoriisdi de la alte nou6 universititi americane'vizuatzand prin metoda Rezonantej MagneticeNucleareactivitateacorticalApe parcursulvizionirii TV' o.lnr,u,u, ca, la Persoanelecare urmireau matenale video cu continut violent, erau activate aceleali retele neuronaleca la Persoaneleimplicate in acte de violente in lumea reali Cu alte cu vinte, mintea umand nu diferentiazeviolenla fictionali a micului ecrande violenta reale. (Murray, 2006) Concluziastudiului a fost cA once aci violent vezut pe micul ecran antreneazecreierutsa raspundi violent la stimulii m€dit ui' conditionandastfelun comportamentimpulsiv, o agresivitatelefle xe, involuntarS.Efectele,se arate in studiu, sunt cu atat mal Srave cu cit violenla TV activeazi atat zona corticalSa memoriei de lun_ gi duratS,cii gi pe aceeaimplicatdin stresulpost traumatic Astfel' imaginile violente de pe micul ecran se vor inscrie in memo a cu putere individului,in acelcqifel precumactelece ttirumatizeazS psihiculuman.

o dA noilor generalrl care este lec.tia pe care violenta TV de violenti TV f5ptaEula Faptul ce in 73olodin toate scenele ca telespectatorii'mai cu ,ernr.''n"pJ"p.l, crelte qi posibilitatea sI adopte componamente seamecei care au crescutcu televizontl' problem5' cand nu li f" rn.rn**t in care intempini vreo "i"i"*" p" pfr" sau nu obtin ceeace vor' Ei au inteles' in timp' ul," fu"" pe micul ecran se lmpun ranau re ta televizor, ce personajelede eficacitatein rezolvareapro' *ln rriot"tt,aQidobandesco anumite invala astfel ca violenla poate fi folositi ;i";;i;tl;;.;","orii jrrstific;rile sunt uQorde sa ;"ntnt aceasta,iar ;;;;t r;;#t' cand cineva i'ti sti in calea sit cAnd ioreqti cu ardoare ceva sau mai cu seamape fondul ,",irir.".il in,"r".tfui {i a Placerii Aceasta grani

unde i"oiloualismului'in fond'a egoismului' """t'""ntti. rduintri in conflictcu al altora'sunt i"ti-ai*oto a".ut" interesul reladve. '"'-oiitrnuur"u

durere qi conqtiintei cd violenta I ate produce

o.ou*"o' ,ur"Inii'ui '"; ::-1':]::T-*" mai glave conseclntee J;:jiffi::"jil)J.#:: cele deaunade ale violen; decintelor nesativepe termen lung ;;;i;; contin\ iolenta) i"i race+eaapardoar in l60' dintremateliJlelcce \iolenrei nu sunt arir.de mari' sc'rt consecintele il;';"';J#; -ai adesea'violenta este p"',".4"n tung .unt nesemnificative'daca' arunci tteptat' dm incadrati intr-un context comic li impersonal' atat de telespecta(oriise obiQnuicsc r. .'.Oj""iipiJ "aolescenld, cu rtiurinta in u."i, .ornpoaament' incat ajung s5_ladopte ".t -rl, anumiteconjuncturi. impersonal Victi violenta de pe micul ecran are un caracter lor nu iil ." te pedeapsa'iar suferinlasau-durerea ."r" -."iiaisunt indrepta\iti sa se n" ,purt" nirni"'Cu alte cuvinte' oamenii timp cat orizontul petsonal .orniort" uiol"nt lrnpotriva altora, ateta li se auibuie at vi.tirnelor esteestompatde vina care cinEilnta ae dneni' cu aceastaviolenta care depersonalizeaza' percepcu atata acui"ai"U"ta",t sau adultii noilor Senelatiinu mai in special,

tate durerea altor oameni, aQacum se intampla cu cei de acum ci'r teva zeci de ani. Nu numai ca experienlaviolentei TV nu le-a fol mat o con$tiinteprivind suferinta produsade violenle, in Seneral ci chiar le-a desensibilizat$i acea intuitie fundamentaldinerenl l oncerui om, acea constiinld care nu te lasd sa faci reul, penorl suferintape cate o poi produceceluilalt. AceQticopii, tineri sau adulli care se trezescin zilele noastre(il omoara,lovesc,l5nesccu sangerecepe cineva sunt, inft un fel, in firmi sufletelte. Ei nu au capacitateade a intui Ei de a anticipa dLl rereape care aproapelelui o suferein urma unei aSresiuniAceastir tratarc a victimelor violentei intr-un context impersonal,ca cunl aceQtia!i-ar merita pedeapsaEi astfelar fi justificatl violenta impo triva lor, slebe$tecapacitateaindividului de competimire {i, in consecinte,draSosteafatd de ceilalti oameni.Necompdtimind,nu al cum si simti durerea celorlalti ca pe propria durere $i astfel, in cet incet, se side$tein inima telespectatolor o anumiti insensibili tate sau chiar nesimtire sufleteascifati de soartasau suferinta se menilor. Televiziuneadevine, prin urmare, o 5coa15a individualis muluj, a egoismuluiqi a aSresivitdtiiin ca.e celdlalt nu este privil ca un posibil p eten, ci ca un potentialdr':qman Care sunt, prin umare, efecteleacestuibombardamentcu me saje violentc, ale acesteiviolente care, prin vizionare,devine expe rienta cotidiani a omului modern? (1) Oamenii ajung sA supraestimezeprezenta violenlei in lu mea reali. SporeQtesentimentul fricii, al insecurititii in fata peri colului vSzutca iminent. (2) Triind permanent sentimentul unei agresiuni Potentiale oamenii nu numai ce devin mai stresati, mai irascibili, dar se Qi preg.itescsA rispundi cu violenl5, in lcgitimi ap6rare,la un even tual atac. Prin aceasta,componamentul violcnt sc insinueazain imaSinatiaindividului care se indrepteteEtesil'l foloscascepentfl'la preintempinariscul. 7B

legi(3) Indivizii percep aceasd violenta ca pe o componenta socialeLrrmeain r-aretISim esteuna rimASiimplicitaa instilutiilor Violen(ade\inedeci mijlocsi necestlste violentS. dure' (4) Apare o desensibilizarea oamenilorin fala violenlei' mai mult' un mijloc dezirabil ,ii li ,ui"'rio,"l, violenta derTne,tot intereselor'pentru doo"n* ,"roluu."u problemelorqi impunerea 1 LAndireapllcerii sau a confortului do

Copiii, tinerii qi televizorul, in contextulculturii nihiliste vizionarii TV ii au Ccle mai multe studii referitoarela efectele Ia acestevarsteexperlenta in vederepe copii Qipe dneri' pentru ci atit din punct de-.ve Doatefi definitorie Pcntrll dezvoltareamintii' cAi gi psihologic Este perioada cand se confiSu1i"."-""t-tt", echiPamentulcortical nccesar ,*r; a","t"tJrl"u,onale, se dezvolt5 si compoflamenrele in viari si sc formeazadePrinderile lclevizi!neaa se intamplacu minteacopiilorpentru care aritat in mai multe drn capl_ fost bobysirter,pirinte Si educatoram urmeaza' vom incerca sd rezumam ioi"r" -e o."t*i ceni. in cele ce unitar'i portrctul tanarului acesteefecte,conturend intr o imagine in faLa o mare parle din coPilirie !i adolescenti .rti'it I n",**, ecmnului. "-'-i. strateSiilot de p.t",rf rand' vizionarea inhibi dezvoltarea abili prejudicii ooerareale emisfereistengi' lucru care ad[ce Erave limba, gAndirealogice qi analiticd ProbletiJ a" i"f".t ti " "aoAni tineri in incapacitateaexpn."f" a" ttlnot pot fi sesizatela aceqti defectuoasaa gramancq ln mdrii cu claritate a ideilor, in folosirea a expresiilor de prezenta din abundenli a stereotipiilor verbale' "",*" Toater'ldescsaracialimbaJuluia Sendirii retelelor ", "-"**r.,l"r' inrelectudleNedez\oltarea Preocupari l, i.nr.n,trria" cre_ logico_malematlc emisferei.tangipune in crlzaIallonamcnlul ca fizica' matemaoca' eazi dificultati in abotdareaunor discipline

chimia,a merodei$i a rationamentului griinrific.Capacirarea dr, ,, c|tr {t a scne,memoriade scunadura6. procesul de invimre surrr defavorizate,de asemenea, prin vizionareaTV. Invitarea!i procesele mentalesuperioare in generalsunt infl enfatesemnificativde televizot plin vatemareape care comunjcarcil audio-video o produce cortexului prefrontal. Aceaste afectjune il ariilor prefaonrale se rasfrange cu purerein comporum"",,i;;;,, orre-ll ln iintregulmod de viat5 al tinerilorcareau acumulatf,r,,, d" vizionarede_alungul copileriei.Tinerii acegtia Tut* :l: sunr incapabili sd se concenrezecu atentie pe o perioadi mai iungd 1 sa se motivezein urm5rirea unei actiuDrpijnd la finatizarea ei. Nll pot s5-Siplanificeqi se-giorganizeze programulli viata,sunrdelil saron.trnegtUenri, irascibiliqi hiperacrivi.nu_$ipor conrrolaem., rrre lt pot aveaun comportamenr instincdvexacerbat_ bulimif, agresivitatesau pulsiuni sexuale.prin inhibarea comunicAriiintrir !i interemisferice, vizionareaTV pasivizeazd procesele i"telec;;;lc, reactiile gi componarnentulindivizilor, pune ln pericol dezvoltare:l inteligentei. In prezentareade pAndacum am luat in discutie doar problc mele?e care le creeazeexpunereaiodelungati h mediul audio-vj. ..* OenaruraproSramelor *" TV. Continurulmediutui !:::.*," rereuzualnu-numaicEagraveazisimptomatologia descris6 anterior, oar $radauganoi EAseturila intregireaportretului omuluimediatic. umamlsmutexcesiv, dictatulactiunii,accentulpusnumaipe ceeacc are.nabditategicreeazisenzatie contribuieIa formareaunui indivirl puunreflexiv,nerebditorin tot ceeace face $i agirat,cu toateci in realitateesteexrem de pasiv.Obj$nuirjcu lr"iuA" n"."1iona"gi., emon e putemice,-acelri clpii invatadsesteain fatatelevizorului sc angajeazd cu greuintr-oactivitate, in tot ceeace presupune efon,se plictisesc repedeSirenunteu$orla ceau de ficut. CAndnu sunrtelespectatori, devinei in$\i actori,lncepandsb . lnterprelezerolurileinvitate de la televizor.De fapr, in societatea rere\,,rzuatutut, autorii postmodemigasescca ideeade spectacol a 80

profund in viagatinerilor careajung si-Ei construiasceiden in Iuprin insulireaunuia dintre rolurilepusein circulagie Tv, prin imitareauneia dintre vedetelesauvip-urileacestei lo-realiteti. Lumeadevine o scena,pe care fiecare i1i azumi rol li incearcdsi-Si promovezesau se-li vende cat mai bine tnaginea. NIHILISMUL ESTESPIRTTULTNCARE PRIN TELEVIZOR,SE f,DTFICASIND; $I IDENTITATEA ,,OMULUTNOU''

Nihilismul, trdsdturacaracteristicea programelorTV $i, de altfel, a culturii modeme,estespiritul in care seedifica sinele!i identitatea ,pmului nou". Unul dintre princiPalii viruti de carese contamineazamintea micilor telespectatodesterelativizareaadevirului. O boali ciudata,de neinlelespenffu cei din vechile genentii, este manifestareala tinerii de astezia indifereltei fate de credinF, fafd de orice ideal, fald de adevir in general.Leqtiape care o p mesc copiii de la televizorpoate fi sintetizatdin sentintaPrin cale surprindeesentanihilismului:,,Numai existaadevir ab' Nietzsche solut,nu mai estestareabsolutia lucrurilor".(culianu,1990) de nimic; ii vedempe tinerii de astazici nu semai intereseaze credinter deoarece nu mai au puteresalupte penmtun idealsauo nu-i mai motiveazadecat interesul material !i phcerea. De fapt, aceqtiasunt !i vectorii care trebuie (in versiulea consumatorismului) sel mobilizezepe omul societetiide consum.Ptin televiziune dorinlele $i,ln special,plin publicitate,copiilorle suntconditionate Qinwoile, obiceiul de a cumperasau conttiinla de a fi prin a avea vizionarea TV ii introduce pe copii in atmosfera mercificSrii, a tlansformi-rii tuturor valorilor qi idealurilor in marfd. Pe toate se puneun prelJtoatesunt echivalatein bani. BanulestePersonajul principal pe micul eqan, criteriu al puterii $ eficienlei, mijloc al dob6ndirii plicerii qi confortului. 81

O alti consecinti a expunerii la mesajeleprogramelorde tele viziune esteformareaunei atitudini nihiliste, rizvritite. Spiritul negatiei sau al revoltei se insinueazeSi ajunge sa pund sdpanire pe con$tiintatelespectatorilor.El te invati sE te opui, sd refuzi tot cc este dat ca arare prin revelatie,prin credint5 Qitraditie sau tot ce este primit printr-o relatie personali. Televiziuneaii indeamnepe copii 5a se opunaautotila i parinrilor.Brsericii. celormai varsrniL.. in Seneral,sd manifestereticenrasau sEcontestecredinta,obiceiu rile li valotile tradirionalc. Totodare,ideologiamediariceil invat5 pe copil sau pc ranir si se iDcreadein el insuli, in pererile, in senzatiilesi dorintele lui in, dividualisre lt egoisre.caresunt. rn principal.modelateprin vizionareary. Se subintelege,desigur,ce numal lnsranracare se exDrl ma prin lelevizoresreautorizara,prin persua:iunea mesdielorn, se primeascaincredereanoastri deplini, caci aceastaexprimd glasul celor care-l ,,iubesc"pe om, ii,,apiri" drepturile {i liberrdtile de toti cej care ar atenta la acestea(pirinti, bunici, preoti sau prieteni). In realirate,copilul sau tenirul este inverat sb spuni,,nu,, la tot ce poate insemnaun sprijin sau un reper real in viata sa $i si se tncreadain aceiacareau inreressa imanipulezegjnd rile. sattex. ploateze potentialul de consumator. Criteriile principale pe care este indemnat omul modem si-$i intemeieze punctul de vedere sunt obiectivirarea,,lriinrifice,, {i opinia publica. Realismulnihilist, exprimat implicit li explicir in programelede televiziune,adaugdQialte cateva treseturi orizontului de valori si de 3rndirn al omului cresculla $coalaleleviziunii.El esrecel care define$teaceamentalita!escientisti sau pozitivisra,in care omul iQi l und i mcn le a z;sisle mulde valori.convrngetile \ a u . rn u lt ima in stilntii, cr(:dinta,pe obiectivitateademe6ului ,,Stiinrific".SA nu ne rnlir8in:intci pritr aceastase va edifica penonalitatca unui posibil onr dc lliinli. Aceastase puteaintamph in secolulirecut,cand ti ncrri nu ,sisliilxitu, prin vizionareaTV, putcrilccognilivesaumotivitrlird( ir cunoir$lc. A$adar,s5 nll ne inchipujmcii un astfclde om

va fi capabilsi gi construiascdrationamentulsau valorile pe un de' merslogic sau rational. Ceea ce realismul nihilisr modeleazeeste perconalitateaunui individ care {i intemeiazesuficientade sine pe o culturi pseudoculturii de popularizare.El dis Etiintifice,pe pseudoargumentele pretuie$tetot ceeace este legat de revelatie,de credinti, de tradi' liile $i experienla inaintaqilor,qi chiar de adevSrataqtiintd. Acest om, foane probabil,va credeci se trage din maimute, cdci aceaste ideologie (darwinismul) este bine reprezentati pe micul ecran, chiar daca qtiintific aceastaipotezS a fost respinsi definitiv. Un astfel de om, hrenindu-ti orgoliul cu o multime de curioziteli qi nimicuri mediatice,gese{teun rSspuns,,gtiintific"la toate,deli in realitate nu Eia dezvoltat capacitateade a urmeri sau construi un ra_ tionamentlogic. Reticentla tot ce este moltenit de la inaintaqi,la tot ce estedat prin credin(esau prin experienti, omul destinatde familie Si de societate sb fie telespectatoreste foarte increzitor in tot ce poarti ambalajulde Etiintific,in ceeace estecomplicatQisavant,de$i mai tarziu se dovedelte stupid $i nociv. In ciuda tuturor deziluziilor, a problemelorqi chiar a bolilor pe care i le va produceaplicarea,,teoriilor Stiintifice"in propria viati, telespectatorllnu va deznidajdui, continuend se creadein Slasul,,qtiintei".Aceastaesrede fapt cre' dinta pe care i-a format o televiziuneasau ideologianihilisti. Acest om este un ceteteansau un consumatorideal, deoareceeste fbarte uqor de manipulat prin aplicareaeticheteide ,,{tiintific" sau .,obiectiv" pe orice masure sau ideoloSie popularizati de cei care construiescastdzimentalit5tile. Vitalismul estecurentul nihilist cel mai bine reprezentatatAt in massmedia, cit qi in identitateatanirului de astlzi. Mesajulerotic, mesajul violentei gi al magiculni sunt dimensiunile principale ale acestuicurent atet de bine adaptat mediului televizual.De-a lungul miilor de ore de vizionare.televiziuneadezvoltednedlor o sensibi litate sexualeanormalf,,un comportamentQiun orizont erotic bol83

nav. O vestimentatiecare atrage atentia asupra trupului {i a for melor sale, mi$cirj sau gestud lascive,priviri aprinse de dorinti care promit cu subintelesplScereasunt doar catevadintre elementele erotice ale mediului ry, in coordonateleceruia publicitatea imprime amprenta eroticului asupra intregii lumi, a obiectelorde consum,a situatiilor, a evenimentelorsau a oamenilorcare apar pe micul ecmn. De la divertismentpane la programelede $riri, eroticul esteprezent$i chiar dominant. in spiritul acesteiatmosfere,televiziuneaeduceo perceptieero tici qi simtuald care il invate pe om inci din pdmii ani ai vierii si asociezela nivel perceptivlucrurile sau oameniiintahiti de satisface rea unei pleceri sau a unui interes,sd atingS,sA apuceli se posede cu neinfienare.Televiziuneane obilnuie$tede mici se ciut;m cu dorinlA.necuviinlS Einerulinarela fereletila trupurileoamenilor.in contextullectiei care ni se tine in majoritateaemisiunilorTV, viata sexualeajungepincipala preocuparea oamenilof mijloc al dobandirii placerii {i scop in sine, virSinitateaeste demodateii mlinoase, fidelitatea devine de circumstantS,peruersiunile,desfrinarea in general,aduiterul$i divonul - scuzabilegi chiar recomandabile. Nu sunt deloc nesemnificativetransformdrile in str ctura qi functionareaconexului produsede educatiasexualepe care televiziunea, ca amplificator al tendintelor mediului cllltuml contempo ran, o face copiilor Qitinerilor. Mai mult decat in cazul altor comportamente, deviatiile produse in comporaamentulsexual se rdsfring cu putere in functionareaariilor prefrontale.Transformarea sexului in centru obsesival preocuparilor individului, cultivarea emotiilor intensesunt factod care submineazl o atitudine reflexive privind existenLaQiposibilitateacopilului sau dnerului de a,{i lirgi orizontulexpe entei. O asemeneapreocuparemaladivd in ceea ce p veqte erosul mic$oreazecapacitateade concentrareqi motivatia implicerii in alte activitiiti, il pasivizeaz5pe individ Si, de asemenea,ii sEbe$recon, trolul comportamentuluili al emotiilor prin dezinhibareatuturor 84

comportamentelorce vizeaz: dobAndireaplScerii.Prin toate aces' tea, este afectate functionarea lj, practic, dezvoltareanormalS a ariilor prefrontale.Legaturacare existd intre o functionarecorecte a cortexului prefrontal li comportamentulsexualse vede li din faptul ci vitimarea celui dintAi are ca urmare exacerbareapulsiunii sexuale. Potrivit studiilor mai recente.un alt efect al vizionerii materiaIelor erotice este aparitia fenomenuluide dependenld.S-a dovedit ce materialeleerotice,ca qi comportamentulerotic obsesiv,creeaz; dependenti, qi anume cer un consum sporit, iar in lips5 provoace irascibilitate,angoasasau o stare de nervozitateexcesivi. Se pare ce plecereaprodusede vizionareamaterialeloreroticese reflectela nivel corticalin emisiade endorfini - un hormon cu stmcture opioide - care actioneazeasupra centrilor pldcerii li care, produsa in cantitate mare ti regulat, poate crea dependenti de comporta' mentul careil produce. Ultimul aspect privind transformerile fiziologice generate de cultura eroticului mediatizatapnn televizoreste cel legat de activitatea hormonal;. Cultivarea dorintei sexuale, a unei imaSinatii marcate de fantasmeleerosului poate juca un rol important in secretiahormonilor sexualicare, Ia randul lor, pot acceleramaturizarea unei sensibilitdti {i a unui componament sexual nepotrivit varstei. Dependentide materialeleeroticevizionatela televizor,dc un comportament sexual pdtimaQ,ace$ti tineri care incep sI fie preocupati de problema sexuali din primii ani de Ecoal5Qi care ajung sa intretini relarii sexualeince inaintea terminirii gimnaziului ajung foarte repede la epuizare sufleteascd$i trupeasce,la frustr5ai$i perversiuni,cdci fantasmeleerosului le agiti incontinuu imaginatia,in timp ce fericireapromisi se arat5 a fi una iluzorie. Violenta TV, poatecel mai liecvent mesajin perimetrul proSra melor de televiziune,joaci un rol deosebitde important in modelarea comportamentuluicopiilor $i al rinerilor. Copiii de astezi,care se uite mult la televizor,sunt mult mai agresividecat cei din gene' 85

ratiile anterioare.Pe termen scurt, efecteleinreSistrateevolueaza de la simpla manifestarea dorintei de a I deranja sau supira pe celilalt, pane la violenqeverbalegi fizice Pe o perioadi lungd, 10 20 de ani, violenta TV se dovedeqtea fi un factor semnificativin determinarea comportamentului infractional Si chiar criminal. O consecintela fel de semnificativ5a violenlei TV o constjtuieforma rea unui componamentegoist,individualist,lipsit de altruism !i, in ultime instantd, de dragoste.VizionareaTV dezvolti insensibilita tea la durerea celuilalt, contribuie la creareaunei atitudini nemi loase.neomenoase,de indiferente fatd de suferinta aproapelui,o adevirad infirmitate sufleteasce. in privinta aspectuluireliSios,educaqiape care o formeazdteleviziuneain timp este una liberale (in sens nihilist) si sincredce. Ideile darwinistesunt amestecatecu credintain extratereqtri,in pu teri $i fenomenesupranaturale.De la credinlele orientale pane la cre{tinism,de la mistica reseriteanepane la pietismulapusean,toa_ te sunt amestecatein creuzetulemisiunilorde televiziune. ceea ce cuidve televiziuneaeste o credinte sincretistd,bazate pe o pseudoculturdreliSioasa- curiozitili, senzafionalsau chiar {arlatanii. orizontul de culture li perceptiedezvoltat prin viziona' rea TV este unul de tip magic. Prin vizionare, mintea tine lor devine foarte pasive,deschisi sugestiilortelevizualuluiqi influenfelor venite din subcon$tient.Esteo minte care cautd cu aviditate pldce_ rea, care simte cii trAiette Plenarmai cu seamesau exclusivpe par cursul expericnlelorevazioniste(in imaSinar). Prin aceasta,televiziuneapregete$teun adolescentdeschisca_ trc expericntadrogurilor, a sterilor alterate de conttiinte obdnute prin diferite pfacticiorientalesau confiSureazdun orizont perceptrv dc tip schizolfeni(in care imaginilede la televizor$i cele din minte ajung s:i contrirziciirealitatea.in acesteconditii, un fapt editorial cel Dutill ciu(ht t)cntru cititorul inceputului de secolXX, romanul Horry l\ttt t , iir {) irDploarede neimaginatin randul icolarilor con_ tenrporirni irrrr o cPocd definiti tocmai prin absentalecturii din 86

programul adolescentilor,se constati brusc cd un roman ce descrie atmosfera magicd din jurul unei Ecoli de wajitorie este citit din scoa4, in scoaftede sute de milioane de pu$ti. Poate majoritatea dintre ei se afie acum in fata primei ce4j parcursepane la sfarlit'' Pane nu demult, perintii i-ar fi oprit pe copii se citeascbanumite cirti coNiderate periculoasepentru educaliaacestora Cd4ile care contineauinvalalurimincinoasesau eroliceerau primele in fruntea listei lectu lor interzise.Astdziinsa,Hdrry Porterestescrisa de o membre a bisericii sataniste- dupd cum declari ins5Eiautoa' rea cdrrii', iar actiunease inverte in jurul unei icoli de vrSjitorie' de catrecopii n unol praflici ma urmdrind,in fond, deprlnderea gice, familiarizarea cu lucrarea fo4elor demonice Motivele, simbolurile, metodele,intregul peisajeste inspirat nu atat de fantezia autoarei,cat de practicilevrijitoreQtideja consacrate. Cum poatefi elucidat acestmister,u a$ulinteresmanifestatde copii pentru citirea acesteic;rti, atitudinea deschis; a pirinlilor de $coalacare in mulle ca_ carele cumparacenilc !t a Prolesorilol zuri, le recomandepentru lectura obliSatorie?Cum poate fi explicat entuziasmulgeneral,intrerupt pe alocuri de catevavoci razlete, pentru un mesaj care, in mod vddit, ii indrume pe copii pe calea dezagregirii mentale Ei sufleteQti?Este cunoscut deja sindromul Harry Potter: putemicc dureri de cap suferite de copii ln urma citi_ sau problemele psihice nu rii ci4ii. Fenomenele,,sr.lpranaturale" produse de tecturacdftii lnsuqi lipsescdin repertoriul consecintelor interpretul rolului principal al filmului a fost internat PeDtruun rn' terval de timp intr-un spital de boli psihice Modelareaprin vizionarea TV a unei con$tiintedeschise,preS5titese primeascdexpenenta magic[lui este poate cea mai plauzibil5 explicatiea aces(li feno_ toat' recordudled' vanzlte.cu canea ttadusadcja in 47 de linbia dePaqir 8 roati lumea in vandut. de exeDPl.rc peste de milioan. 200 mult (1965l declaranrFun inter' Anslia h Eristol, Rowlitrg, nnscuti J. Xathleen 9 viu prbiicat in TimesMaS.zincci cnc menbri a ..bhericii hi S'ttn' cireia i a donal nai mulrdejumatdtedir venitlrilc sale vczi ta'T rlrerimcsco uk

men.Minreacopiilor a omului c( $i

,""".;'--"-;;;;,ffi ill:','J:;:::H::1iilf:T:1::,":r:; posibi, :"Til:fl:n'i,ll1T ff.:::H:::**reici*i,devine nu-qidau seama,aEactiape care o simt oamenii "tsterile " 9u-y,"fa{e.dâ&#x201A;Ź alteratede coortrinleprodusede ::tezi biuture, drog,pracdciorientale,medicamente euforizalteS* L"""'i",j

oucare terevizionare" u'*',"*'",illL?ff :ilj::JTf:"lT:; irnponartln educatie.

Iatdcum ar arita mdividulpe careteleviziu_ neail pregirettepentrulumeade mAine: Egoisl{i individualisr, Shidarnumai de propriile interese ,, in fara micullr ecranesreincapabil 9i sa se llY:_,rlr-,singur^"*r:ur qesculce in viat5.Tiraniccu Dr( odrirti,indrEznet pani

'Ti:::H$'"i:'J:';""T:'jJ;,:TT1:*.,i';;;il;, unei existente ."'irl"*"'""*"ii"" j':: l"J::.:"::il,T r" rndepenarprin toate acestepractici. "ffi.|j:l * "us^r"i" "" ."i'ri"i;;;ilil: gice. * anare i-n,puruiri;;"i;";il':#;:il: il;:l:'ff UN PoSIBILPoRTRIT AL COPILULUITETEVIZORULUI in_acest capitol ceteva dintre efectete pe care .,,-,^1:-f-",rrj::r*"r: vlaonaiea TV le are in dezvoltarea !i conexuiui. precum gi in definirea "".;;";;;;;r'i:llchonarea

rirarii indiviziror *, ff; ffi ;'il ;fl::J.T][ Jjjff:T. amaimurtom dinre ;::f,"Ti'::1'il:fi1T"""1'fi:#:"sau vizio"urir rvraic-inlrl ;;;:ffi ;:"*ifi il;,i'##1$:l#:: programevizionare, _ sensibilitareaDsih

H;'i"1r+:k:I#mlt:fiiil,t x:;l*#i

saodu-liacest - ururn, "olnpoaurll"n,

il,,Iij:aif:t*"..;*t*#F:"::J,.ilH

:T'#;;.t" ',^n***;":',,#;::':l"Tli"iff

Acesttaner carehs! impresiad Stietotul, c; are rispunsla _ toare, mascheazide fapt in spatelepseudoculrurii unqu,"; runclent5o inculturl crasi. Crescutintr-o camerAde bloc,cunoscand sdclamiculuiecran,nu are-cunostinre elementare pri]"rl"i n:,u? ryt anirnalele,planrelesau renomenele fizice cele mai :lld obilnuire.Nu se pdcepela nici ulr me$e$ug{i nu Stiesi se des_ curceintr-o siruatieoarecare. Tanen careli-a formatprin televizor o perceptiefalsedesprelume si despre sineeste,practic,lipsit O" inreteSerep" Si care oricarecopitde ta 1","":lTli:, "unoq,in," rarasaudin Feculilavea in mod normal. r-** ,durul", aritandu_se sigurpe sine,precum ,l'a_ ,!:"1ri""-Oe vdzut pe cei de la televizor,acestcopil,datoritenedezvolterii normale a ariilor prefiontale este foarte rmpulsiv, este labil emo_ lional,incapabijsa-$iconrroleze componamenrul Si se-ti infianeze dorintele. invitatse facanumai." u."u.ru nu asculte de nimeni, mai cu seamide pdrinrisauprofesori, tandrulpl6m;dit de televizi_ une in duhul culturii nihilistese supune i.nsecu docilitatecoman89

::.,Tlii,lii?i*,"":ffi h"T:Jr:::;:x#11i,::'"1""i:": ::::Til:'ili"';;ffi::

:"ilf;;:J;*J; ;;*#' ":.i'Jjff .o"Ottt1]" in care,

din primjiani de viard,copiluleste _,,,.1" lisar *.rificariv de ore in fnto t"teuiroruhri 1l]lt-. "l llTr_, saua cl]_

rf:r1:tl :tffi:"fitf::.: * ::1:Xlt ffi i,.ffi

aruncirr5s5rurilepr"r"n,u,. ,n", rrrarnre vor marcain ::","ti1""],. moo toarteprobabilidentitatea Ei minreacopitului.Aviind ln veB8

i',"0""

damentelor impusede mode,estedeschissuperstiriilor, rcclamelor publicitare $i urmeazecu fidelitate modelul eroilor de pe micul ecran. Acesttanir, gata oricand si se disrreze,si cheltuiascebanii pe diferitelucruri,esteincapabilsi-li asumeo activitateceprcsupune un anumit efort, sA se conce[tleze cu atentie asupraunei lucreri oarecare.Pasiv,delesetor$i neglijent, ii estegreu si se obiqnuiasci cu munca$i sAfaceuo lucrude caresi fie multumir{i el, Siceilalri. Deli cautdpemanentcoledivitatea, vorbeqtedespreprieteai$i pri, etenie,t6neruluiobi{nuitcu comportamentul pasiv$i comodal telespectatorului, eSoist9i indMdualisr,ii estegreusddezvolteo profundi comunicareinterpersonald,o prietenje de durati care sd presupune fidelitate{i seriozitate. ln privintarelatieide dragoste,lucrurilestaucu mult mai reu. Cu toatece'Sicheltuieqte o mare parte a tineretiicu aceasteproblemd,nu $tiemai nimic desprece inseamnlcu adeveiardragostea. Nu gtie practic sa iubeasci penmr ce nu a lnvdtat sd raMe, se ierte, se se jertfeascd,sd-l competimeasci pe ceElalt,si-i asume neputintele$i s5-lsprijinâ&#x201A;Ź.Crezandcd dragostease reducela po vesteasentimentale lncheiati cu o relatiesexuah,la distractieqj plecere,acesttanlr estepernanent deziluzionatde persoanaceluilalt li de propria persoane.De fapt, aceastaestedrarmaceamare a copiluluisaua taneruluiculturii mediatice:discrepanta urialAdintre Pretentiilesaudrepturilepe carereleviziunea l-a invetatsi Sile revendiceEicapacir5tile mentale,disponibilitetile emotionale, afective ti abilitirile practicepe caretot releviziuneai le-amodelat. Acesthandicapil resimtein rot ceeace face.Asdel, chiar dacd pe ceilaltireu$eltese-ipicileasci intr-oanumittrmesure,deli chiar pe el insu$ise minte incontinuu,folosindu-se de mijloaceleeuforizante,amnezice$i anesrezice pusela dispozi$ede culturadivertismentului,in adAnculsufletuluise simtecomplexarde sltrbiciunile pe carele are, nemultumitEi frustat de propriileoeputinte.Acest tanir, careapartineprin cregtere mai mulr releviziunii,culturii me 90

diatice sau nihiliste decet pdrintilor $i lumii reale,nu a apucarsi_$i formeze!i s{-9i dezvolteforul de con$riinte.Raportulsiu cu lumea reale esteredus,orizontul de intelegere_ foarte ingust. Nu este ca_ pabil se se descurcein viari, se-gievaluezeactiunile,si-gi planifice viitorul.Traielledoar clipade fardprin senzaLiile pe careaceaslai le lurnizeazdrincapabilse se delaiezereflexjv pentru a_ri da seama ce se intamph cu el. Gandurile,sentimentele,emotiile actiunile ii Si sunt dictate li dirijate de altcineva.Este.a$adar,un om bolnav. ne_ putincios.care, mai mult sau mai putin con{tient,poate sA fac6 rau celorlald. el insusi suferind pennu infirmiririle pe care le are. pen_ tru faptul ce nu se poate realiza in mod desivar$it ca om.

Mediul

ce putem face? EuMINAREAPAcroRlLoRDERJsc produse Factorl de risc privitrd agravareatulburirilor de vizionarea Tv: . jocudle pe calculator,ascultareaexcesivia muzicii la ceqti,rnai cu seamea genurilorviolente . Stresul,lipsa lin(tii atat de flecesaredezvolteriilimbajului intem Sia reflexivitetii' . Lipsadialogului cu parinlii Eia afectivitetii acestora' . Un modelnegativoferit de pirinfi' . DeprivaleasenzoriaHoferita de camerade bloc' . . Mesajulvioleolei, al erctismuluili compoftamentul rezvrtrtitsuntex$emde nocive' . Cemrriledin familie, liPsaunor normein viala acesteta; divorful Perinlilor' sAU DIMINUAREA PRTVIND cAfivA oBSERVATII

EUMINAREA EFECTELORNOCIVE AI,E TEI'EVIZORIJLUI

PrinciPii Senerale eficientepenConfomstudiilor intrePrinse,mijloacelecele mai de atentie tlu vindecareaProblemelorde invitare {i a deficientelor toc' cultivarea * hip"ru"tiuitut" - (sindroameleLD ti ADHD) sunt caresunl afectate' maia acelorcomponamenie muncain general'un proSram-sa' Asumarearesponsabittelii, al emoliilor' natos I sabil de .'la{A, corttolul comportamentelorEi de a rcsPecta deorinierea de a asculta de o anumita autoritate' norme qi valori sunt esentiale' alurnite in natura' L,iui,elit" iractice, mai cu seamdcele desfegurate necesare' efortulfizic si lini{teasunt,de asemenea' 92

O anumid armonieli intelegereintre perins, un cadrufamilial de o viatd interioarebogatasi intense- comulinistit,caracterizat in comuna unoractiviJcare" inue memb;i familiei.desfelurarea de teti casniceetc.-, un mediuordonat{i organizatajuti extrem mult la recuperareadeficienlelorADHD (Barkley'1986)' Rolul pArinlilor cei pe P;rintii ioactrun rol deosebitde important, alituri de toli el iii va insuli' chiardace carecopiiulii are dreptmodel,deoarece h h pi"i" f""t inconEtient,modul in care acestiase rela[ioneaza lume. J' Healy' proPu,Atunci cand adultii le arate copiilor, observa inainte de a aclio' naniiulsepe ei lnEiti ca model, cum si gAndeasce i t-an" .e"plata p6ni la ducereala bun sfarlit a lucririi ,ru, proce"oioceoute,cum sAfoloseascilimbajul ca pe un mijloc ideal in exenare sd ie fndire $ planificare,oferd cadnrl tundamentalde (Healy' 1990)' executiv(cortexulprefrontal)" u fon.,"ntot "."iu*tui Stimularea gandirii psihice Ei al Gendirea,alituri de controlul conltient al actelor comDortamennui, dupe neuropsihologi,joace un rol fundamental in structurareanormalAa cortexuluiprefrontal' Este important sa-i invetam pe copii "cum sa pun5 intrebarile sephnificedinainte'qi la problematiz6nd, corect,.um savorbeascd gen"rut, ctm str foloseasci,se interPune[mba Gi Sandirea (ln fond' -odui *oliuail intl" iapnrsurile pe care le au 9i comportament a con{heflcum si-$i controlezeraFonal impulsMtatea)"' A Sandi' forului interior tiza.e seintdmpleinjui, a luptapentmdezvoltarea umane' câ&#x201A;Ź sunt tresiturile fundamentaleale experienlei d fiifltei sunt esentialepentru dezvoltareacreierului' penuu o.nul societeFiurbanizate,lectura poate constitui o inun importantmUlocpentruErgirea semnatesursi de exPeriente, 93

ariilor neuronale(brain lateralizotion).Trebuie insi p:ziti minrea de acelelecturisauexperiente carestimuleazireveriile,evaziunile in imaginar,ceciacestea il pot readucepe individ pe drumuldisolu!ieimentale. Copiii trebuieinvilali se integrezeorice initiative,actiuneli comportament intr-un conrextreflexiv;si Stiede ce vor se fac5un lucru anume,ce efectepoatese aibi, cum ar trebuise procedeze, se-li planificeactivitatea, daceestebinesdaclioneze, in ce fel qi n! altfels.a.m.d. Activititi necesarepentru educareaatentiei Pentrua li seeducaatenlia,copiiitrebuiearragiln diferiteactiviteli - ajutorin bucitirie, in gredind,in atelieretc.(Healy,1990) Estenecesarse-iinvAfempe copiii no$ri sd se implicede mici, in mod responsabil, in rreburilecasei.Aceastanu neapamrpentruca ne-arfi ater de necesarajutorul lor, ci penrru ci numai a{a vor invdtaei sdmunceasce, sesedescurce singuri,sdluptepeDtruatin, gereaunui scopviitor,in felul acestalgi vor construireleleleneuronale ce rispund de acesteprocese.Ei trebuiesustinutisau chiar constranliintr-o formd anume str urmireascdlucrarealnceputi pandb finalizarea ei. Controlul comportameotului Cerceterileintreprinsearati ci terapia cea mai bune estede a invelape copii de mici s5-ii controlezecomponamenrul, se rabde, sa-li infianezedorinteleli impulsurile,s5 nu fie lesati$ facAdbar ceeacevor ei (Wells,1987). Controlulcomponamentului nu se poarerealizadecAtcorelAn, du-l cu controlulemoliilorii al dorintelor.Trebuiese le formdm copiilordeprindereade a-5iinfrAnaimpulsurilesau manifesterile carepot sAle faci rau lor saucelorlalqi, sedevindasdelstipani, pe propriilereactii,sentimente li comportamenre. 94

In geneEl,acrivitetilegi viarasimplape carele propuneasocietateaSi educatiatraditionalisunridealepentrurecupemrea defic! entelordatorateexperienteinihilismului,fie cAestevorbade vizionarea TV, fie de folosirea mijloacelorevazionisre.Ceeace trebuie sacaracterizeze inseeducatiade astezisauaceaste terapiecomportamentaleesteconltientizarea procesului,asumarea cu seriozitate a acestuimod de via!5 $i o luprdpermanenrd cu inertia,cu toate miiloaceledisoluriveale culruriide consumcarene invadeazA viaintr-o socierare tradirionalS, lucrurileevoluauaproapede la sine !a. intr-o direcfiepozitive,cdcilumeaera intemeiatepe bazauneimo, ralesdnEtoase. in zilelenoastreinse,aproapeintregulmodde viare promovarprin culturaoficialSseopunedezvoltdriinormalea minlii umane,astfelc; esreabsolurobligatoriusd fie con$ientizat{i contracarat in mod lucidataculla caresuntemexpuli prin viala tn lumeacontemporani. Desigur,procesulnormalizdriinu va 6 nici scun gi nici ufor, deoarece, dupi cum observdneuropsihologii, ,,srufiurareainhibe restrucrurarea corticale",iar o minreintoxicar5de-alungul anilor cu fantasmele culturii de consum,cu minciuna$i inqeltrroria ideologieinihilistenu sepoatedezintoxica firtr durereli lupti. La inceput,rrebuieplecatde la putin, penrruca mai apoisi se avanseze progresiv,deoarece, treptat,minteali trupul,punandu-$i in lucrarepotenrialirerile naturale,vor dobandirot mai multe putere.Vointasehreneltecu vointa,motivatiacu motivatie,ribdarea cu rebdareetc.Toateabilitetilemenraleli procesele psihicesaufiziologiceseinterescnumaidacdsuntcuhivarepermanent, daci cerem progresivtot mai mult. De aceeatrebuiesA renuntemcat se poatede mult la comodititile,la protezeleinutile pe care ni le oferdln prezentsocietatea de consum.Fiecareprotezdpoateconstirui cauzadobandiriiunei infirmitiri ti a ampurAriiuneiadintrepu, terilenaoraleale mintii Sialetrupuluiuman. Prin urmare,pentru tinerii sauadultii careconstieDtizeazd ca au fost victimeleculrurii audio-video,ale nihilismuluiin esente, 95

aceasteculRrd $ansavindecirii $i dezvolteriiacelorabilitili de care deprinderi cu vechile ia viduvit este ca ei si pomeasceun rezboi pentru a elimina mertudile $i obiceiu le nihiliste din propria viaIa, inlocuindu le cu ceeace a fost validat de creqtinism$i de experienta societeliitradifionale. Conduzii Televizionarea este o activitate cu totul improprie functionerii si dezvoltariicreierului.Se pare ca mintea umana se adaPleazd doar panial acestui tip de comunicare,si aceastacu nscun ma pentru sinetatea cortexului Creierul uman nu a fost dotat cu un sd faci posibili perceptia qi prelucrarca sufrcient de ,i.,"rapidiia"*"imaginilorin miicareprecumo lace de exemplu'compu terul, o ma$ine perfect adaptati acesteifunctii Fiindu-i depeqite capacitifile, cortexul renunte partial sau total la anumite funcfii qj procesecare-i caracterizeaziin mod obiqnuit activitatea Astfel, neuropsihologii constati ce, pe parcursul vizionirii TV, adiutatea emisfereistangi se diminueazeextrem de mult, comunicareaintere misfericdslSbestesemnificaliv.ial proceselemenralesupelioale sunt inhibate cu Putere,creieml uecand intr-un ritm predominant alfa - aclivitaleelectricace indicii inlrareainlr'o starede semi_ adormirc de tip hipnotic cand vizionarca intensive se desfdioarede la verste fragede' (2-5 ani si mai tarziu 5-14 ani) perioadein cale, creierul copilului se dezvolti !i se structuleazi, aceasteactivitate poate cauza o anumite atofiere corticala, o dezvoltale insuficiente a unor arii nc uronale li aceastaatat prin privareade stimulii necesarivAtstei' cil o exetcite, sprc exem $i pdn presiunea inhibanti pe care vizionarea plu, asuprafuncqionirii emisfereistAIlSi Copiii, tinerii qi adultii 1;r care s-a manifesiatacestfenomenriscese nu-Simai poate dezvolrii weodata creierul corespunzitor(poate doal in cazu specialeli ctr eforturi extrem de mari), adicd vor fi lipsili de anumite abilitill dispuneln mod normal' menlale,de care(ln creiersanaros 96

Dacd vizionareaincepe la o virstd la care retelele neuronale sunt deja configurate,atunci vizionareaexagerateva creain primul rAnd probleme de naturi functionald, probleme care vizeazdacelea$i abiliteti ca $i in cazul anterior, dar care pot fi remediateprin revenirca la o viate normalS, prin mic$orareatimpului vizionirii sau renuntareala ea. Cu toate acestea.atrofia corticale.conform unor cercetbri recente, se manifesteqi in cazul adullilor, mai cu seamedace intervine $i stresul ca factor de risc. Alterarea functiilor cerebmle prin vizionareazilnice pe o pedoadi lunge de timp, duce inevitabil la o degtadarea relelelor neuronalecarear tebui se le proceseze. Cea mai mare parte a materialelor incluse in aceasti bro$urd ii vizeazd pe copii, nu numai pentru ce efectele televizorului qi ale calculatorului se manifesti cel mai putemic pe perioada vArstei pre{colare qi lcolare, ci, in primd rand, din cauza faptului ce ei nu au discememantulnecesarpentru a se pezi singuri. Copiii devin cu uqurinte victimele fortei hipnotice pe carc o exercite televiziunea. Ca pdrinti ti bunici, trebuie sd ingelegemce exemplul personal estecel mai important in educatiacelor mici. Dacenoi vom petrece cea mai mare parte a timpului nostru liber in fala televizorului, va fi greu sd-i impiedicim pe copii se face acelaQilucru. Mai curand ar trebui sa ne facem timp pentru a-l dedica 1or,ceci numai a$ale vom putea asigura o dezvoltare mentale normaE. Altfel, indifercnt cate lucruri sau posibilitrli materialear avea,vor ajungese cercetezetot mai des psihologul sau psihiatrul, vor recurgela o terapie medicamentoasd,iar, in final, vom fi nevoiti se acceptdmce iubitul nostru copil este marcat de o seamdde inabilititi mentale, de tulbureri psihicesau neurologice{i ca esteincapabilsi se descurcesingur in viala. Experienla unor liri avansate din punctul de vedete al tehno' logiei video, precum SUA,ne poatefi foate utile pentru intelegerea efectelor negative ale televizionerii. Nu este intemphtor faptul cd majoritatea studiilor dedicate televiziunii $i calculatorului au fost 97

realizatein America,o lari a cdrei populatieseafla de catevagene ralii in contactcu tehnologiavideo $i cultura TV. Avantajul nostru putembeneficiade ln acestcontextesteacelaci, informindu_ne, rezultateleunor cerceteridesfaluratepe o perioadede catevadecenii, putem lua aminte la experienlalor negativa,$ aceashpene de nu estepreatarziu.Dejala orelede $coaE,la nivelulcabinetelor vdd se psihiatrie din Romania, psihologie sau a clinicilor de consecinteleformarii copiilor lro$tri sau, mai degabe a deformirii minFi acestora,iD fala televizorului. Brc{ura de faF nu ofed decat schematiccatevareperepeotm inlelegereaefectelorteleviziunii. Pentm aceia care dorescsA in{eleagemai deplin mecanismeleprio car€televiziulea vatime mintea omului modem, ca !i pentru aprofundareamijloacelorunei terapii comportamentaleadecvaterecomandimlectura volumelor:Efectele televiziuniiasuprd minlii utnane,Revrdiirealumii - autor Virgiliu Gheor8he, llomo idens sau Inlbecilizd,-eaprin televitor, atJtot ciovani SartoriQiirlimba endeze bibliografiaciEta,

Anexa 1. Calculatorul, jocurile video Ei internetul Dirtru tnceput trebuie f:cuta observalia ca cea mai mare Part€ a affrmasunt valabile li in cazul Filor privind efecteleteleviziunii asuPraminfii umane printr_o actiune de pe monitorului, ecrflrul imagidea de calculatorului- $i d€ tip alfa' subminand' stare elecaica htr o natur: hipnotici, impinge creierul gandirii logice {i proces€le concomit€nt, rirmul cerebral beta ce caracterizeazi cauzi, ln momentul in analitice sau, in general, Sandireaactiv:. Din aceast; gandirea' creierul llecare ut izem caldrlatorul penmr un proces ce solicid pentru a putea bibuie !; face un efort muk mai mare decat in mod obignuii rui inertiahipnoticSin carell introducirnaginilede pe ecran Pede o pane vizionarea genercazAunde alfa {i pe de alt; parte gandirea active solcitd unde beta. A.easta face ca, atunci cand ne afl;m cu ochii lipiti de ecran, procu un consummull mai cesulgandirii ra fie mult lnSreunat.desfa$urandu_se mpide a creierului' mult mai mare d€ energienervoaseli cu riscul epuizirii indiferent de utilizarea sa' Prin urmsr€, calculatorul, ca !i tel€vizorul, constituie un imponant factor de stres p€ntru creierul uman. Pe parcursul folosirii computerului, ecranul acestuia,ca $i cel 5l televizorului, inhibe adivita_ tea emisferei st6ngi, a conexului preFontal Si sHbelte comunicareainteremis_ ferice realizata prin puntea corPul calos. in schimb' favorizeazi deschider€a ponilor subconqtientului 9i inscri€rea cu putere a imaginilor transmise in adancurile acestuia. in cazul computerului, analiza trebuie particularizatSin funclie de modul in care este utilizat. D€ exemplu, nu acela{i lucru este si citelti un te,r:tpe €cran cu a uita de sin€, lisandu_te absorbit in spatiul virtual al jocurilor video' Fenomeneledescrke anterior pot avea o intensitate mai mice decat in cazul televizorului atunci cand calculatorul este folosit, spreexemplu, pentru tehno r€dactare sau pot fi mult mai pro€minente cand sunt aP€latejoctrile video sau anumite locatii pe internet. De fapt, fadorii agravanti sunt schimbarea rapide a mdrelor $i suscitaleacu Puterc a emotiilor $i instinctelor. intrucat in c€rcetareanoastra ne'am ocupat indeosebi de televizor, rom apela in cele ce urmeaze la unul din autorii consacraiiln domeniu, valdemar Setzer,profesorsi cercetbtorin cadrul Depanamentuluide ttiinge InJormatice al Universitelii din SaoPaulo, Brazilia.

EDUCATIA PRrNcALcuI-\ToR Din studiile intreprins€, Valdemar Setzerajunge la concluziacd utilizarea calculatoruluidin perioadagimnaziului,atuncicandcopilul trebuiese qi dezvolte modul de a gandi, de a percepeqi a-Eireprczentarealitatea, conducela o defornare a gandiii acestuiasau la deprind€reaunei gandiri ma$nale. ,,Din pnnct de vedereeducaional, este foarte important de evidenfiat ce, in fapt, calculatoarele fo4eazd utilizarea unor ganduri 9i rafionamente formale de un tip special cele care pot fi introduse in maqine sub forme de co menzi $i instncttuni; eu le numesc<gandudrna$imle,; gandirea utilizatorului erte rcdusdla cceace poatefi interpretalde ma)ine. Educalia ar trebui si aibe ca unul din cele rnai inalte obiective ale sale dezvoltarea inceatea capacititiide gandirelogiceqi obiectivd,asdellncet sa devine fibere !i oeative h varsta adulte. Aceastanu se poate intampla dace gandirea este incadrad prea deweme in forme rigide qi moarte, precum cele cerute de orice maEine,Eimult mai mult de computere,care lucreaz: la un ni vel mental strict formal. Datorid tipurilor de gandireqi limbaj fornal impusede utilizar€acalcuiatoarelor si datodta autocontrolului enorm pe care il cer Ei bazat pe experi' enfameapersonaHcu eleviide lice!, am ajunsla concluziad varstaideah a tinerilorpentrua incepeseutilizezeun calculatoreste16 ani, pref€mbil17." JoGURILE PE cALcULAToR

joc tipic, punctele pe care Ie ca$ige jucatorul depind de viteza sa -intr-un d€ r€actie. candirea conqtiend ffind un procesfoane lent, jucab.ul trebuie se reactiorcze fere sd gandeasca;in cazuljocunlor €lectronice,jucitorul este ac tiv intr-un mod foane limitat, dar de asemeneaf:re se gandeasce.Cu alte cu' vinte, jocurile determinn reaclii automat€.Aceastaexplid moturl pentru care copiiijoaci mult mai uqorti cu mult mai mult succesacestejocuri: ei nu au ince formate gandirea proprie $i con$tiinta, tot atat de dezvoltateca la oamenii maturi; aceasti dezvoltare face ca elimharea gandidi se fie mult mai dificild atunci cAndtreb ie ex€cutati o actilrne reflexd. cunoscandce in jucdtori sentimentele sunt celemai active,producetorij de jocuri electronice procedeazn.a $i cei din televiztune: prezint siiualii in care sunt suscitate sentimeDte puternice, invafiabil urmate de violentd qi provociri. Ca Sila televizor, conlinunn jocurilor este o consecinlea caract€risticilor aparatului{i a stEriimintaleindusejucatorului. 100

Esteinteresantde retinut ci reactiileautomaresunt caracreristice anima lelor, Si nu flintelor umaneaduhe.in geDeral,adultii gendescinainte se faca cevarcercetandcu ajutorul reprezenririlor menrateurn5rile actiunilor lor. De exemplu.sd p'esupunemca un b6rbar\FilF pe srradao iemeiefoade frumoa sEQisimtedorinras; o serute.in rnodnormal,nu ar faceasra,deoarecearticipeazefaprul cA ea nu il place. ce ar purea se tipe, creand in ffnat o situatie jenante{i a{a mai depane.Ca o consecinte a acesrorrepr€zenteriinterioarc. berbatul se controleazeAi nu acdoneazi dupi impulsuri. Acest lucru nu se intAmpli in cazulanimaleior:eteacrioneaz;numaidecatin tunctiede impulsuri Eicondjtiilede rn€diu.Un aninal nu se gende$te la consecintete actiunilorlui. Sepoate spunedeci cajocurile electroniceii ,,animalizeaze"pe jucetori_ Pe de alt; parre, deoarecejocul impnne a€tiuni rnotorii de mice amDlitu dine Qiautomare,iar actiunileacesteasunt mecanice,se poatespuneci iocu_ rile ii ,,robotizeazd" pe jucetori. Cu alte cuvinte,se poatespuneca jucitorul esteredusla o maQinicaredetedeazemici impulsurivizualelimitate si efec tueazamitceri mici qi limitatecu degetele. Jocurile €lectronice $i educatia Unul dinrre cele mai imponante obiecrive ale educatiei este si dezvolte capacitarea de luarca unordccizircon\rienre corccre. Dupacum \.a \azur, animalelearJioneazidrpi insrincteqi situatie,dar oameniinu. Jocu le elec doniceseimporrivesc acesruiobiectivqi produco,,animalizare" a omului;este contrarunuia din obie.tivelesupremeale educatiei,s; facedin copii si tineri fiintemai umaneri maipurinanimale. Jucitorul jocurilor electroniceirvat5 cum se e,\eftte activitjri foarte spe cialilare.Dar ceeace inv?ranu poatefi aphcardec:jrlajocut respectiv.,inJ poate fi ttilizat in viata reah. Toruqi, in situatii de urgenta, de stres sau de conttiinti confuz5, jucAtorul s-ar purea sA reactionezeca in joc, dar mane lTand ceea ce este real drept ceva artificial. in acest sens,jocurile sunt rnult mai rele decattelevizoml.Televizorulinregistreaze in con{tiintaspectatorutui imagin e vezute Eisiiratiile; jocu.ile elecrronice,pe HnSd aceeaginregistrrJe, il antreneazir pejuraror saexeculeanumileacriuni. in recentasa cartej John Naisbitr, mentioneazdtragedii petlecnte in unele Qcoliamericane,in care conditionareafi antrenmentul realizate de jocuriie electronrceau provocat actiuni violente rragiceintreprinse de rineri utilizatori. Un cazimpresionantest€cel din oratul paducah,Kentucky,perrecutin 1998: un ten;i de 14 ani a intrat inrr o claseqi a tras 8 focuri de arme in caDd si in roracehvictjmelor.cale un fo. de pcr,odna nimenndioarc rtnrele.Naisbirr

101

mendoneazao analza a cazului in care se sPuneci un bun PoliFst sau soldat nim;re$€ in general 20'16din lnte, nu trage niciodat; doar un sing r foc pentru fi€carevicdme etc. Dar faPtul incredibil €stecA dnerul nu a mai folosit niciodad o arnA inaint€: s a anfienat in utilizarea armei numai cu ajurorul iocului electronic. in analiz. citati s€ observec5 un politist utilizeaza rareori arma; p€ de ahe Parte, in jocul elecEorfc, imediat dup; Pomireajocului este necesarsi incepisi tragi Ei s: nu te oprefti, altfel,punctelesunt pierdute.In exemplelemenionatede Naisbitt,copiiiuciSaliau actionatca animalelesa!, mai reu chiar,;a maqinile,cu fantastid precizie$i sengerece,fir: nici un fel de compasiune.A,tadar,jocllrile eleclronic€ nu au nici un efeft educational' Din contre, sunt d:unetoare educafiei qi educ, greqit"tun l6sat la urmd prezentareaa dou: studii semnificadvepent intelege_ rea efectetorpe car€jocurile Pe calculator le au asupra dezvolterii Qifunclion;rii creierului uman. in and 2ooo, Akio Mori (Mori,2oo4), profesor d€ neuropsihologie la UniversitateaNihon din Japonia, a publicat rezultatele unui vast studiu ln ca_ drul c6.uia a ulmerit pe o p€doadi de catevaluni peste 250 de tineri cu var_ stete cuprinseintre 6 qi 29 d€ ani. Prin metoda el€cboencefalograficd,€l a de_ terminat activitatea conicah a celor investiga!, in diverse momente ale zilei, atat atunci cand se jucau pe calculator, cat $i pe parcursul altor activitdli. Ti_ neni au fost impa4ifiin ffei Srupe:cei din prima grupi sejucau rar Ia calculator, cei din a doua petreceauintre una Qitr€i ore de doue'trei ori pe septamajocuri video,iar cei din ultimagrupi seocupauzilnicintre doui nejucendu-se au aratatc: proponionalcu ti gapreore cu jocurilepe calcularor.Rezultatele undelor beta din intmsitatea timpul perecut in faF ecranului, se miqoreazi irascibilitatea, puterii cre$e de concenuare, creier, concomitent cn scdderea din a treia gruLa cei componamentul agresiv$i incapacitateade socializare. cA nivelul la ei s'a constatat pe, rezultatelesunt mai mult decAtingrijordtoale. (are Par_ la de activitat€a undelor b€ta este apropiat de zero, indiferent pot s5-li nu mai nicidecam dcipn de-a lungul ull€i zile. Cu alt€ c{vinte, qi sii mai sus$oi incapabili concentreze mintea. Sunt extrem de irascibili o rclaFe de prietenie. Activitatea corticali a c€lor din a tl€ia Srupd €ste identici cu aceea a celor suferinzi de demen!.i 8rave. cel mai mult a fost gesit afectat cortexul prcfiontal. Akio Mori mai constatacd' Prin intermediul si$emului nerios centrdl,jocurile Pe calculatorProducmodificiri semificativc in consumuld€ oxigen,conducla cre{terearitmului cardiacai a tensiunii de la Universita_ in anul2001ProfesorulR)rta Kawashima De asemenea, tea Tohulo, Japonia, exp€rt ln vizualizar€a activititii creierului, comparAnd prin metoda rezonanf€imaSneticenuclearcactivitateacorticaHa tinerilor care se ocupau cu jocurile Ninaendocu aceiaa celor care rczolvau Fobleme dc 102

matemeticS,a observatc, la cei dinrhi sunt activate zonele din creier care se ocnp;icu percepFati miScarea, in timp ce exerciliilematematicestimuleazi func.tionarealobilor prefrontali. Kawaschimademonstreazece jocuril€ pe cal('|llator vadmi, in timp, conexul prefrontal'oqi, in general, inhibd dezvoltar€a creierului. El ajunge la conduzia ci violenta la copii apare nu numai din cauza mesajelorviolente transmisepe micul ccran, ci $ din cauzavitemirii seierului prefiontal ln urma vizionerii excesive.Se ttie, de exemplu,ce p€rsoanelecare au suferit In urma unui accidento afecliun€a ac€steipi4i a creierului devin exPrin unnare, est€ falsi credinta ci utilizarea calculatorului dezvoke g5ndirea Ei'l face pe copil mai inteligem. Aceasteconvingere se inremeiazi mai mult pe un curent de opinie irtretinut d€ cei care cattige miliarde de dolari din vanzareajocurilor, a programelor de calculator sau a tehnicii de calcul in general, curent 8en€rat ln contextul entuziasmului generatde aparitia Ai dezvoltarca exploziva a tehnicii de calcul in ultimn 20 de ani. D€sigur ci un rol imponantjoaca $i stresulla caresunr supu$ perinlii in societarea de astezi, candnu mai au timpul necesarpentrua-€ieducacopiii.Estemai facil sAcumperi un calculator qi se-l bqi pe copil sd{i petreaci timpul in fata acestuia,mai cu seamecand exista $ prezumFaca astfel r.a deveni mai de$teptti mai competitiv in societate.Cafi dintre pirinli {riu insl ci esregr€u de gisir un alr mtloc care s, afectezetot atat de putemic dezvolta.ea creierului copilului precum o face calculato.ul, 9i ne gandim indeosebi la jocurile video. Atata dmp cat mpiii sllnt captii?ti hipnotic in fata ecranului, iar instinctul de conservare este compl€t anulat F p€rioada vizion:rii, televizorul $ calclrlatorul tind s; devird agr€sorii ideali. Deti stdci mintea, ii inl be dezvoltarea, impiedic: gandirea liberr, r€fle,yivitatea,slibe$e creativitatea $ distruge relele neuro nal€, sbeseaz: ti obosett€ pane h epuizare, ecranul esre dutai fi iubit de copii $ adul!. Copin sunr mai pulin vinovali. Ei nu ltiu ind se s€ ap€re,inci nu sunt corytieng de c€ li se inrAmph, nu au penpectiva a ceeace inseamni o inffrmitate mentah, o viala marcate de suferinla neimplintuii. Remeneca noi, plrinlji ti profesorii lor, pe mesuradragosteice le-o purtim qi a congtientidrii fenomenelo.des.rise in acestvolum, sAlncerdm se"i pezim de tentatia evazi unii in spaFul realitiFi vinuale, iar aceastapen: nu este prea tArziu.

lO Comflrtcr 8am6 slunt te€n bEins, in The Ob*der, Autur 19, 2001.

103

DE TNTERNET DEPENDENTA Kimb€rly Young, de la Unive6itatea din Pittsbnrgh. S U A ' observainca intr un din 1996ce ,,uniiutilizatononline au devenitdepeMenlide Intem€t de dro_ dependente devenit mod aseminitor cu cel in care alte persoaneau a o deteriorare la ducend curi sau alealcool, aceastedependenlede Internet l006) ;ctivita'ri scolare,sociale)i profesronalerYoung de ln(emer'a fost p.*ru a a"ciaeaacaun subieflestesaunu dFpendenr DroDusun chestionarcu opt intreb;ri: line ante..1. Simti cA te preocupi Internetul (te gande$tila activitatea on rioare sau anticipezi urmetoareasesiuneonline)? ce 2. sinti ne;oia sd utilizezi Intemetul pe perioade de timp din ce in mai lungi pentru a putea obfine satisfacfie? a re 3. Ai fecut de repetate ori eforturi fird succespentnr a modera sau abtine de Ia utilizarea Intemetului? 4. T€ simri neliniEtit, prost dispus, deprimar sau iritat atunci cand incerci sa intierupi sau se opreqtiutilizaiea lntemetului? initial? 5. RamaionI'neun rimpmailungdecariti propuseseti tn semnificarive oporiunrGri b. Ai pFriclikr sau ai riscarpieldereaunei Intemetului? din cauza profesionaln ceeace priveqteo relagiesauo cariere penuu 7. Ai mintit pe membrii familiei, pe terapeuli sau pe alte p€tsoane a ascundeproportiile imptcarii tale ir interner? e. rolot"ati r;lt"rll.nn * pe un mod de a tugi de problemesau de a-li €li mina o staren;pHcutd (ex.sentimentede neajutomre,vinovafie'depresie)?, au Cei care au rispuns ,,oa' la cinci sau mai multe dinn€ acesteintrebiri utilizatori ca iar ceila\i fost clasificali ca uiillzatori dependenli de Intem€t, normali de lntemet." (Young, 1996) Youth rnterrct saJerl iuruev - un studiu nafional efectuat prin telefon lnrerne al victimelor ca grupullinreprincipal asuoraa ls0l tineri,a conchrs a 8a in sus Srudiul l4 ani de la ain,dolescentijcu ve-rste ,ui'-ii "on"ti,rir a fost ""r. din 4 1 sexuah' !i sii ce aproximati" r din s tinen a primii o solicitare in dec1llsul putin o date cel pe expusir moalnedorit la matenal sexual Iatem€t tinerii anrnui precedent.l'tarea rnajoritatea €venimentelorau apArutin timp ce ni au spus nu aceqti tine'i utiliza; computerul lor de acase Jumitate dintre nEnui de acesteincidente. P;rintii tind sAconsiderece folosirea Intemetului reprezinte o modalitate pozitivi p;ntru tineri de a'si petrecetimpul - qi poate fi aqa,daci este folosit tunclioneazdu]l computer lvsau .judicios.iotuqi, rnulli pirinti nu cunosccun ;u aloce timp pentrr supraveghereafolosirii Internetului de citre copiii lor' (ea jocuri video' TV' Spre aleosebired€ alte form€ de disEaqi€ ale copiilor 104

rnuzice),care deseori sunt suprrvcsh('rrtedc pArinF. Intemetul ntr esre de a Aaadar, parintii trebuie siQi excrcilc drcptul ti responsabilitatea (iitft' lor. copiii folosir€aInternetuhidc supraveghea Puterea Internetului d t]dsdsugereaze virtudl.i,Dr. DavidGre€nJield in caneasaocpendentc unice ale lnternetuluiPot contribuila tendinlelede dez turile caracteristice includ: Acestecaracteristici voltarea deDendentei. . Accesul utor Cu apasareaunui buton, utilizatofi se pot con€cta la site'uri din intreagalume 24 de ore pe zi,7 zi'lepe septemaneNu exisHo lmiH a informatiei disponibile. Mere11se poate gdsi o alte legetud care se fie ap;sate!i un alt sitede vizitat. . Stimularea - Culoile v . viteza mare, ugurinta de folosire 9i calitdlile inreractive transformi Intemetul intr-o experiente incitanti Utilizatorii pot interactiona pentni a stimula schinbu.i socialeEi irtelectuale, atat ca panici_ panti, cat qi ca obseruatori. . Anonimatul Inhibitiile simtite in viata reale sunt inldturate d€oarece utilizatodi nu se cunosc lnl]e ei. Ei pot fi oricine vor se fie. Dace udizatorii sunt neferici{ in viaF reald, ei pot crea o viaF virtual, ideaH. . Pierderea noFunii timpului Cei mai mulli utilizatori de Intemet au mirturisit ci pierd notiunea timpului atunci cand navigheazepe Intemet. Evident, Intem€tul este o unealte putemice. Poate6 folosit in multe mo duri utile, insi pe de alti pane lntemetulpoatedeveni,,unsubstituentpentnl ce n-ai alut sall n-ai putut gesi in viala rcaH." (Young, 1998) In conformitate cu creenfield, ,,experieltele care te fac sA uili cine eqti $i unde eati, qi care creeazeo stare de conqtiinle aLerati, sunt destul de putemice". Defrnirea problemei Dependentade lnternet poate fi definite ca o utilizare necontrolate a In_ tem€tului, conducand h ,,extenuare,dizabilitdfi tunctionale 9i rulbureri psi hiatrice." (shriner 2002) Cum Pot sd-!i dea seamaparintii dace copilul lor a devenit dependent de lnternet? La fel ca in cazul altor probleme comportamertale, membrii faniliei qi prietenii recunoscdeseori ce ceva nu este in re g{li cu peffoaradependente. Goung, 1998) de Intemetinclud: de avenizare(simptome)ale dependentei Semnalele . Tirlb riri ale somnrlui: Obiqnuiesccopiii dvs. adolescenlisa stea treji pana dupd miezul noplii $ se tezesc cu Sreutatedimineafa? Intarzi€ la {coa' Ie? Adorm in timpul zilei?

105

. Timp petrecut on-line: Cel dmp petrec on'line? . Activi;te !cola6: Au scezutnotele lor? Temele sunt predate Ia timp? Au dificulteti de concentrare? . Activititi ertra-drrridlat€: $i au pierdut inter€sul fale de activitali careinainte le phceau? r Folosiria computeruluii Inshta se fie Esa(i singuri atunci c6nd folo sesccomputerul?StergistoriaIntetnetului(o listd a site-uriloruzitate)?9i-au dvs ve t5"ut un .ont p..son"i protejat cu parold? inchid n site atunci cand apropiali de comPurer? ' Taxele telefonice sunt nai mari decat de obicei? . itt t-l"ti a"uf";.": surpnns de Ati fost taxati pentru apeluri cetre numere necunoscut€?Suntefi nunarul de minute d€ folosire a liniei tel€fonic€? . scrisorvcadouri personal€: coPilul dvs adolescent prime$e scn_ le cunoa{tefi? sori./caaloudpersonaledin Paltea unor persoanepe care dvs nu scrisorivpachetului? nste dispus coPilul &s. $ vorbeascadespreconlinutul ,pe penoaoa Dad ati obserat trei sau mai multe dintre acestesemne o de ajutor' mai lungi de timp, esterccomandatse reclrrgeli Ia arumit€ mesuri Mijloace de ajirtor qi exprirnali'va Atunci €and vorbi! cu coPilul dvs., amintifi-i d it iubili (€x scedereanote' preocuparealegate de schimberib pe care le-afi observat de sugestiip€ntru prezendm o listl ior, proastadispozilie, obo6€ala).Marjos pe adolesc€ft si redobandeascicoturolul' a-l ajuta '. o lis' Sotatag-t un p-ogram al orelor petreqrte p€ lnt€met: cere$-i se hcluda ac' tii scrisii a orelol pe care le petrece zilnic online; aceasteIste mesafolosirca tivite! e lfirePrinse (ex: vorbir€ pe chat, stiiere de e_mailuri' a jelor insta anee) Nu-i permiteF fiului dvs sl steargdlisb de istorie computerului. pe . stabilili ltmtte clare: Stsbilis reguli refe'itoare Ia numard de ore reguli' aceste carecopiii d!s. le pot p€trec€on'line Dacaace$ia nu ascl t! de act€sul' penmr le conrmla a parola puteti 6 nevoit se modificali plasa$ computerul in camera . Tineti comDuterul intr_o zoDii comuni: ce copiii de zi siu in sufragerie,qi treceti P€ acolo de mai multe ori in timp modemul la dvs. sunt online pentru ca ei sl $i€ ca sunt suPravegh€aliTinefi asemenea' De P€ omPul dvs. dace adolescenrul ajunge acasi inaintea dvs nopfii putEi gne modemul in canreradvs. de dormit'

106

o lnorrajati activitn$e in timp real: Ajuta$-i pe copiii dvs. adolescenii se reia legaturile cu Srupurile pe care inainte Ie agreau,sau incurajaFi sa ca' ute preocupiri noi. . Vorbiti cu prof$orii copilului &{.: inpandqifi vn preocuparik cu profesorii copilului di6. Ei pot fi de ajutor pnn urmerirea oricaror modificiri ale componamentului copilului, prin supraveghereafolosirii de carre copil a Internetului la lcoah {i prin tinerea dvs. la cuient cu orice leclii sau t€me pen' tru acasece necesitefolositeaInternetului. Dacacopilul dvs. neag: ci are o problem; cu deP€nden{ade lnternet, sau r€fuzi se asfllte sugestiile de mai sus, puteti aPela la ajutor Profesionist." (JoyceShriner, 2OO2) Riscuri potentiale ale utilizdrii Internetului de cdtre adolescenti statisticile au ar:tat ca Intemeiul are cea mai mare popularibre printre rineri (spre exemplu, in Noua Zeelandi 76% dintre tinerii cu varste flprinse cu 60% din popuint]e 10 $i 17 ani sunt utilizatoride Internet,in comParatie latia totaH a Frii) (Bullen, Harr€, 2000). Siscurile pe care le infrund tinerii utilizatori de Intemet pot fi grupate in cinci cat€gorii (Bullen, Harre, 2000): Caracterul necenzurat al Internetului 9i dificultatik indmpinate de in e€luarea criticea i orrnafieila caresuntexpuli. adolescenli pericole asociate cu of€rirea de detalii personaLesau cn Pot€ntialele stabilirea unor intahiri personalecu indivizi intalnili on-line. EfecteleneSativeal€ expunerii la pomografie nesolicitate ApariliaSief€ctelesolicitdriisexuale. Efecteleexpuneriila site-uri care incitd la urd ai violente" (Bullen, Hand. 2000) Utilizarea Internetului ti scaderea performantelor gcolare ,,cercetiri recenteefectuatela lice€ si universit !i au aritat c, performan_ tele gcolareale elevilor 9i studentilor pot sddea din cauzafolosirii exc€sivea Intemetuloi. [...] A fost ef€ctuat un studiu asupraa 572 de srudenti de la una dintre marile univeEiteli publice. Rezultateleau aritat o corelaie intle folosi' rea in exc€sa Intemetului si sciderea P€rfornanlelor *olare Sinsuratatea, statul noapteapene drziu, oboseala9i lipsa de la cursuri au fost de asemenea intercorelate cu mportarea dizabilititilor cauzatede Internet Dependenlade Intemet !i sciderea performantelor gcolar€au fost asociat€cu crEterea utili_

ro7

jr#ffi*"tl;li# ,*;i:r*t'#ilr,#r*#ffi

ffiffif ffiffiffil*$*#fij,#rru ffi generaleale folosirii patolor _Cauze

p-*r*-****;1:ffi

109

Anexa 2. Ghid pentru pirinti Si educatori AsuPB.A NEGATIVE TELEVIZoRULSI EFECTELE _ CUMLE PUTEMCONTRACARA CRESTERII COPTILOR Pentru inceput, fie d sunteli parinte sau educator,parcurgeli €u atenFe aceasti [sta Sibifafi comportamentelepe carele ali observatacas: la copilul dvs. sau la elevii dvs. la dase: (r) sefoie$teexcesivde mult pe scaun,adeseadd din maini saudin pi' (2) are dificuttili in a ramaneaFzat cand i se cere sAface astfel (daci de senzaliade nelinitte); est€adolescent (3) estedistrascu uturirle de stimuliiextemi (zgomote,lumini); (4) are dificulteli in a 9i aAteptarandul la joc; (s)da dspunsul inainte ca intrebarea se fie complet formulad; (6) are dificultei in a unna instrucfiunile (nu datorite Lnui comporta ment opoziiionistsauliPseid€ inleleg€re) ; (7) ii estegreuse qi menlindatentiaconcentrate la temesaujoc; (8) rrecede la o a(tivilare la ahafaraa o reminape nicjuna: (9) ii esredifi€ilsi sejoacelini{tit; (10) vorbeqteexcesivde mult; (11) ii intrerup€ sauii deranjeazepe ceilalli, se amesteci in activitilil€ [12) parea nu ascultace i se spune; (13) pieide lucruri necesareactivitdfilor $colareqi extralcolare (iucdrii, creioane. c;n r. reme)r (14) esteiritabil, manifesti tolerante scizuti la frustrare: (1s) are tendinla de a aveaun anturd negatrv; (16i minte adesea; (17) estecertEre!; (18) esteagfesiv,foloseqt€ un Limbajvioletrtsauobscen,injuri; (19) absenteadde la qcoaHnemotivat; (20) esteretras,timid, inhibat; (21) esteemotiv,seffibil, anxiosi 110

(22) aredificuldti in a infelegeEia-$iamintiun materialprezentatoral; (23) ig exprirni ideile cu dificultate qi fira coerenfe,in scdsti in oral; (24) vocabularuleste sdrac,limirat, sub nivelul lui de v6rste; (25) folos€{te ticuri verbale, cuvinte de umplutur; carenu spun nimig gesturi ln locul cuvintelor; (26) cu dificultate pronunti cuvintel€ qi le silabise$e; (27) esteintarziat in dezvoltarealimbii, pentru varsta lui; (28) scriecu greteliEidezordonat; (29) diffculdti la citit; manifesti un slab interes pentru lecturit il intereseazemai pufin si citeascepovesti, romane,reviste; (30) intampini dificultatea de a inlelege frazele lungi, propoziliile intercalate ti sftucturile $amaticale mai mmplexe; (31) adoarmegre si tarziupentruvarstalui; (32) are un somn agitat; (3s) are coqmaruri: (34) manifesd ftice de intuneric, de a sta singur, de monqtri, accident€, cutremure,moane; (3s) tuge de efortul individual; (36) renunfi u$orin faJaobstacolelor,greutifilor; (3, esteplictisit apatic; (38) acuzeadeseadurerc de cap, oboseaH. In tunclie de punctelebifate, am putea spunecd vi aflali ir fala unei pro, bleme a copilului dvs. Ac€astdafecliune ar putea fi: D tulburare hiperchinetid sau hip€mctivism O tulburare de atentie B tulbuare de invelare n tulburdri de conduitvcomportanent tr tulbusri de limbaj El dificultiti de scris/citit tr tulbuiri de somn ! tulbuare anxioasd D timiditate sociali tr lipsa motiverii tr lipsa voinfei

111

Unele dinEe tulbudri pot fi mai uqoare,altele mai acc€ntuate Poate ca pentru Bnele dintre acesteasuntefi deja cu copilul in evidenla unui pedopsiiiatru (psihiatrude copii)saua unui psilologd€ copii' Pentru unele manifestiri poat€ copilul dvs. urmeazi un tratament psiho terapeutic qi in acestsensexiste o diversitate de inteNenlii psihologice:cogm' tiv comportamentale,de stimulare, de suslineie, de desensibilizare,de socia_ lizare, prin joc, desensau chiar teatru' De cele mai multe ori insi' o modifi_ care aalecvatea metodei educativeaducebeneficii nea{tePtateSirea tate sur pdnzitoare... Nu este scopul acesteibrosuri d€ a se lansa in stabilirea de diagnostice' acestease realizeazedoar personalizatd€ cetre cadrele nedicale de specialita te. in schimb, c€eace dorim sd semnaEmeste ci existe o sefe de factori im plicati in apanlia afeqiunilor mai sus'amintite. Iar printre aceqtia,televizorul poate fi socotit ca unul dintre cei mai importanli Pentru a €vita aparilia urcr tulbureri Si penBu a asigura o dezvoltare ar monioasaa copiilor no$ai, ei au nevoie $ fie modelali, influenlafi in mod op dm, adecvai,de o s€de de factori FACTORII IMPLICATI iN DEZVOLTAREA MENTATAA COPILULUI Dacdereditateaofe(; premisele geneticeale d€zvoltirii mentale, mediul h randd seq oferi cadrul in care se na$e Sitraielte copilul, forma dupa carc se modeleazemintea qi sufletul acestuia. care sunt factorii de mediu? . . . .

caldura,hrana, adepostul,confortul; igiena fizicd, igiena mentali; rolurile adullilor (P;rinte, educator,medic)i instrucfia, cultura adullilor dinjur; adultul; ' cat de desfi cum ia contact copilul cu . climaEl afectiv familial; . posibilitateade a acfiona, de a experimenta,jocul; ' anturajur; . actividgile in care se impfice: tectura,vizionarea TV, muzica pe careo asftltd, calculatorul;

Psihologia dezvoldii accentueazi faptul ce rehtiiie qi activitatile sunt ulpsihicpe copil.Si chiar mai mult, neuropsihologia celecareil structureaze .;: timelordeceniidemonstreaza ,,ceea ce hce copilul in frecare zi, modr in caie gande$te, felul in care comunicd, ceea ce invali, stimulii care ii atrag atedtia, toate acestea au puterea de a-i modfica structura creierului. Nu numai cA schimbe modul in care creierul este folosit (schimberi functionale), dar cauzeazS, de asemenea, $i modificari slructurale in siitemele tlaseelor neuronale (Healy, 1990). Pentru a pleca spre orizo[tul maturiteFi, copilul ar€ nevoie de cinci activititi conducetoare: . . . . .

comrnicare €molionald, afectivdnemijlocire cu cei dinjur, in specialcu mama(esenlialpani h varstade 1 an); explorareapdn simluri, concrete,a obiectelor dinjlrd seu, manipularealor activi (d€ la 1 la 3 ani); diversificareajocudlor de la 3 Ia 7 ani, iocul frind munca qi activitatea copilului: inveFtura, implicarea creative,dobandireainifiativei, a responsabilt6riincep,ndcu ani: " comunicareasociaE in grupul c€ior de aceea{ivarstdca deprin derede baz; pentruviatamatud d€ mai tarziu.

Trei caracteristici fundamentale trebuie se defineasce expedenta copilului: . .

refl€xivitatea se aibe perman€ntposibilitateade a cunoa€teti experimentareflexiv lumea inconjur:toare; Limba s: i sevorbeascide cetrep;rinti, in specialde mamd, inci din primele luni de viat5. In primii ani, se dezvoitdqi limba jul intem piin vorbirea copilului cu el insuqi. Limbajoace lln rol esentialin shucturarcacreieruluitman; Interactivitatea- participareacopilului trebuie sa fie tna acdve.

113 172

LI.IMEATV CA MEDTUDE EX}BruENTA copilul, in fala televizorului tr estelipsit de experienlacontactului emotional direct cu persoaneleimportante din viala sa: p;rinfii, bunicii' alli copii; D estelipsitde stimulareaprin dialoga insuti limbajului$i a gandirii'sti parinlii' mulare absolut necesara$i pe care doar intemqiunea directi cu buniciisaumedrulumano poateofen; prin atingereaqi manipularea cunoaqterii tr estelipsjt de posibilitatea fizici a lucrurilor;esteprivat de experi€ntas€nzoriaEi tr esrelipsrrde erperien!3vorbiriicu sineinsuli desprelumeacareJ inconjoard, limbajd int€rior, atat de necesardezvoltdrii intelectului' nemaiputandu-sesmrctura; O televiziuneapasivizead; deprinzand omul cu condi+iade spectator'il seinteleag:ce seintemph in lumealn obisnuieitesEnu mai doreascd a caretriieste,sd nu mai aclion€ze'sAfi€ Ipsit de iniliativeti # doreasca primi totul de-agata; tr ca urmare a num:rului mare de ore pelrecut zilnic in fata televizorului' conexiunile neuronaleale coPilului sevor srmctura, intr_lln glad semnifi_ catii pot vit caracteristicilorac€stuitip de actMtate - vizionareaTV -' aceasd configurare a structurilor conicale fiind corekte cu gradul d€ re petitivilaie.duratdSiintensilaieaexperienleivizrcnariil Un lucru esteesenlialde r€tinut: AbilitiFle mentale caie rim6n nefolosite de_a lunSul vizionirii vor pierde, ln timp, potentialitatea.

iti

ACTIVITATEACORTICA1A PE PARCURSULUZTONiRII TV Dup: numai 2 minute de vizionare, indiferent de coninutul Programului de televiziune urmerit, tmseele electroencefalograficecapate o conliguratie noue - similara celor din timpul hipnozei sau a visului' (max . Undelecercbraleltireduc ftec./enla, trecanddin stareabeta 30 Hz), specilici $irii de activim mental' in stareapredominant alfa (max.13 Hz) $i teta (max.8 Hz)' 114

dreaptdestestimulat: maladiv,limitanduqi activitatea EmisferacerebruId la o receptareintensivd,dar pasivsa imaSinilor(Buzzell'1998). Emi:fera*Angd, sediul centrilorvorbirii, scrisuluiEi Sandiriicririce iQi diminueazeextrem de mult activilatea,sdzand ai Sradulde conltientizare (Healy,1990). Corpul catos- ptntea de leg:ture dintre cele 2 emisf€re- i9i intrerupe partial activitatead€ asigurarea conunicirii inter€misferice(Scheidler, 1994). CortexulpreJrontal- sediulcentrilor erecutivi ai creierului, a tuturor Pro seafle iotr_ostaremaladivepe toatdperioada ceselormentalesuperioare (Buzzell, 1998). vizionarii

vizionareaTV se situeazeh nivelul constient al somnambulisnului vezi fi8. 1; deprindecreierulcu stareade pasivitatementali (Large, 1997). patologicE sprc sediminu€aziimaginatiacreative.Apareo d€schidere le ce pentru sau componamentele substantele imaginar, in evaziunile reveriei. penrru lumea retudulin lavoriz€aza, 3 4 ore petrecutezilnicprivindla televizordetermini,arati J- Healy'o a emisfereistangi vezifig 2 _ ceeace aJectezi: subdezvoltare . gandirealogice{i analitici exprimarecor€cti' gramaticah . exPrimareacursivd a ideilor . scrErea . citirul . ralionarnentul matematic$i $tiinffic . apetenfapentru lecturi {i inv:Fre . randamentulwolar Prin shbirea comunidrii inrerconicale r€alizareprinpunLeacorpulca' los,vizionar€aTV s.adenivelulde hteliSenle9i perfomanleleintelec' Iaia caresunt problemelepe carele intalnpin5 persoanelecu vetemeri ale ariilor prehontale- eezi fig. 3 -, Problemeintalnite tot mai des saualeculturiiTV: astAzi,la victimelevizion;rii excesiv€ a atenfiei,tendinfade a fi legatde . Incapacitatea de concentrare stimul, de a fi foane ulor distns de oricarc stimul exterior:

115

. Incapacitateade a-!i conrrola comportamenrul.Orice impuls interior se manifesti rapid in comportament,f:r: ca p€rsoanase fi€ capabilEsd inhibe manifestareaacelui act; . Atunci cand muncesc in v€derea atingerii unui scop viitor intampini dificultatea d€ a amanar:splata; . Lipsa orCanizerii, a programdrii componamentului $i a planifi cerii: in planul viefi cotidiene, se manifesd prin n€slijenF 9i deHsare; . Vo$e$te $i aclioneazeinainte sAgandeascdj . Pmblem€ in exprimarc, in organizareaideilor !i in conceptualizare, sirecie verbaH, dificuldti in evocareacuvintelor Si stere otipii verbal€; . Incapa€iratea de a se motivain realizareaun€i activit5fi,de a 9i susrinemotivatia peni h definirivarea acesteia,de a-$i adapta rapid moLrvaria in funcriede irnprejurariri cerinre: problerne . in corrrolul rispunsuluiemotional.Od s€emotioneazd foarte uEor,ori raman impasibili.Mania,depresiaAi exaltarea pot altema cu uqurinte sau, dimpotriv;, se poate produce un blocaj enofionai; . Alterareaflexibiltefi mentale,ajudecdtii,a discernementului li a prev€derii, pierderea initiatir€i, slabirea creativir:tii qi a curiozitatii, Siafedarea capacitdtii decizionale. . Aceste persoane sunt incapabile sA-Si controleze pulsiunile instinctive. Apare o exacerbarea comporramenruluiifftinctiv agresivitatea,erotismul {i bulirnia. (Nova qi Ardilh, 1987). Studiile demonstreazd ce: acei copii care se uici cel mai mult la televizor au cele mai slabe rezultate $colare, cele mai reduse performante intelectuale.

Consecintele vizionirii TV asupravietii mentale a omului . Deficienle de inviFre - In Geamed Disabilitie:) . Problemede ateniie cu sau ftire hiperadivitate - ADHD(AttentionDefi cit with or h,ithout Htpe.sctiyitr Disofier) . Tulbudri de limbaj: sclis, cirit, vorbit 116

. Apatie Sidezinterespentru lectur;, citir . Afectareacapacititii de memorareJa imaginati€i, vointei, motivatiei . C.e$ereagradului de agresivirate,inscibilirate, impulsivitare; deseffibiliza.ea fate de violend, durere . Consumde materialeeroticeqi pseudomaturizarc psihosexual: . Tulbureri de somn, amplificareaanrdedtii Eia gtudidi catasiofice . Izotare socialvemotionaH p.in tuga in realitateavirtuale . Pasivitatementald . Efecrhipnotic qi dependenli Ca urmare a vizion5rii TV inc5 din primii ani de viati, qeierul tinerilor noii generatii se dovede$te a fi organizat diferit faG de al celor apartinand dnerilol generatiilor anterioare. Anumite arii ale emisferei cerebrale stangi, ale puntii corpului calos qi ale cortexului prefrontal rimAn nedezvoltate sau chiar se atrofiaz5, in timp, pierzandu-se posibilitatea dezvoltirii ulterioare (Healy, 1990).

Fis. 1

Varfuri alfa < 13HZ

Pentru zona de frecventi beta 1+30H2 intensiratea undelor, in milivolti, este minimA

In grafic se poate observacA u €le alfa ti reta pr€domin; in intensitate, comparativcu Lndele cu frecventt inalta de tip beta, ceeace irdici stareade inactivitate mentale, de pasivitatepe care o cultive vizionarea TV. 117

tig.2 Emisferastnngn

losica

MODULUIDE PETRECERE A TESTPENIRUEVATUAREA TIMPULUI,COREIATIACU SUCCESUL !COI"qR Emisterr dreaptn

proceseleimaginarire naraliunile

sinlaxalimbiivorbite succesiunea auditivn holisticn

secvenlialA. cauzi-efect Se poate cofftata upr cd imagineavideo, adicd imagineain mi$carecare nu hse regazul necesarreflexiei $ incite cu putere irnaginalia qi enoliile este procesatdpreponderentin ariile emisfereidrepte, iihiband in acelaSitimp ac tivitateaemisfereistangi. fig. 3

conholul comport fr enlelor

c o nlt ululin\tin Lkld al h rrnin i,

Cortexulprefrontaleste partea creieruluicea mai pnternic af€ctati in urma vizionerii.Neuropsihologii constati asdzi ca abilititile mentalesupe rioare procesatein ac€asri zoni r5man nedezvoltatenormal la copii crescuti cu mult televizor Sicalculator. 118

Portocalatimpului esteunjoc didacticcarepoatefi utilizatca instrument de evaluare qi, in acelaaitimp, de interventie. prezintd avantajul de a fi utor de administat, intr un timp scurt 9i sub o forme phcuta si accesibilepentru copil. Poatefi uqor de aplicat intregii clase.Mod de lucru: Copiiivor desenaun cercpe careI vor consideraojumdtatede portocal;. Aceastava fi impiniti in 24 de felii, fiecare felie insernnando ore a zilei. ca un ceasomiccu 24 de or€. Pe fiecare felie copiii vor scie ce fac la ora aceea:,,irtre 6 €i 7 dimineata dorm; intre 7 si 8 mEtrezesc,m: sp;l; intre 8 $i 9 plecla {coale;intre 9 $ 10 am qcoau"qi aqr mai depaftepe toat€feliile. Vor fi desenatein total 3 poftocale. Pe o foaie seva desenaportocala timpului dctual (sdureal), adice, cun iqi foloseEte copilul timpul in prezen! cum arati o zi obianuitadin viara lui. o altd portocah ar putea fi destinati sfargitului de siptdmane pentru a vedea cum iqi petreccopiisambateon duminice. Pe o altd foaie se va desenaa doua po.ocale. O vom n mi portocdid rin pului ideal (sau inaginar) sau cum i-ar pHcea copiluld s: qi petreaci fiecare ore, cum ar wea sd-ti foloseasce dnpul, dacear dispunein mod liber de el. pe A,tadar,copilul va rrece aceasd portocaid, pe fi€care f€lie corespunzatoare uneiore a 7;lei.ceea.e i-arplacea5afacain aceaorA. Daci dispmern de oeioane colorare sau carioca,copiii vor fi lesati si coloreze fiecare activitate in mod difedt, pentru a avea o inagine mai chre. In felul ac€asta,diferenlele apai mai aor. Vom constata asdel preocupirile Si interesele copiilor nogtri, atractlile. dar ai aversiunile lor. Chiar qi culoarea utilizate poate fi un bun indjcator. Daci se va colora cu ne8!r anumite felii, precum$oala, de exemplu,aceastaar puteainsemnao teami saupoateun aftmit grad de respingere,un neSativism. Vom put€a constata,de asemenea,cet de mult folosesccopiii televizorul qi calculatorulsaucat de mult qi ar don s; I {olos€asciin d€trimentulaltor ac dviteti; vom €onstatacat de dezechilibrat poate fi uneori programul de via!; al unui copil,qi aceasta intr o manierdsinpE qi eficiend. (An8eli,2000) Analiza conlinutului celor trei portocale va scoate in evidenli ponderea pe care o au in viata copilului qcoalaqi lectura, jocul, timpul petrecut in fami' lie in comuniunecu periltii, timpul petrecutin natud sauin a€r liber, timpul 119

dedicat activit5tilor sporrivesau pracriceqi, bineintel€s,timpul afecratvizionirii TV ri calculatorului. Urmitorul pas care ar purea fi ficut pentru a aveao imagire clard a efec t€lor mediei audio video in viata mentald a copiilor ar fi intocmirea unei fiSe de observatiein carc se fie rrecute cetevadintre principalele abiltitih men tale supefoare!notatecu un punctajde la I la 10. Etalonareapoateaveaca reper ori nivelul sup€rior pe care I atingeau tinerii unor generatii anterioare, ori nivelul de astizi al celor mai buni elevi din chse. Iati care sunt abilititile mental€ a ceror monitorizare este relevanti: Atentia, concentrarea,hiperactivitatea, motivatia, capacitareade control a componamentelorti emoriilor, memoria de scud durate. La acesr€atrebuie adiugad notar€a agresivit:tii. a sociabiLititii 9i bineintelesa srccesuluisau insuccesnlui$colarin cadrul druia trebuie urmirite in mod specialdezvoltarea lmbajului qi a exprirnerii corecte din punct de vedere gramarical {i gAndirea logico matenradce. Corelar€aponderii awre de diferite ocrpaFi in viata copilului cu parametrii activjdtii mentale enumerati anterior va oferi cadrului didactic Ai perintilor un material extrem de relevant penrru intelegereaatat a efectelorpe caie televiziunea Qi calcuiarorul le au in viata copilului, cat Si a actiitetilor care favorizeaze o dezvoltare menral, armonioasi qi, bineinteles, succesul Deqi restul poate perea complicat, el nu esregreu de realizat de invdtito rii $ dirigintii cu experiente,care iqi cunoscbine copiii din clasd.Chiar $i nu mai jocul cu ,.portocala"poare oferi informarii semniffcativeprivind nocivita tea unei activititi ca vizionareaTV sau,dimpotrive, absentaafectividrii pjnn tilor sau a altor activiteti esentialepentru dezvoltareaarmonioasea mintii co pilului. Cadrele didactice caie vor realiza restr sunt ruSare sd ne transmiti poQratpe adresa Oficiul pottal nr.53, CP Bncurctti conduziile sau chiar formularele rezultate, penfir a conrribui asdel la studiul pe care asociatia noastreil desfisoard. De asemenea,la telefoanele:02133ss495 {i 0745033090Cenrrudc prc',ienire a boliLormentuLe din cadrulArocidrieipentruApdrarea Si combatere Familiei ti Copilul i poate fi apelat p€ntru consulrarii pfvind problemele d€ atentie Si hiperadivitate sau pentru afte disabiketi memale dobandite.

120

Bibliografie selectivi Amencan PsychiatricAssociation,tidgnorrfu dnd SrltkticaL Manuatof Mental Dlsorders, 4i edition,Washinsron,199:1. Anderson, D. $i P. Collins, The tmpact on (Ai]drcn's Education:Tetevisions InJluenceon CognitiyeDeyelopentnt, Office of EducationalResearchand Improvement, Depanmentof Education,1988. Ang€li, LucianaMarin, De vorbd cu Pltlochio,EdituaraArc, Chi$tniu, 2000. Barber, A., N€r: EducationalVatue euesdone4 in: USA Today, p. 4D, 11 maftie 1997,.a!ud: Kimberly young, Internet Addiction: 'Swp;oms, Eraluation and Trcatment, in: Innovations in Clinical pracrice: v;1. 17. Sarasora. Flonda,t999. Barldry..R.,l/14r{!tr r}rcRoleaJpar?ntCrcupTraimnein thc treorne oJADD ChiLdcn?i^JoumalolChildrpnin LonempororySortcD19 (1,2), t686. Baudriard, Jean,Srrate8lifatale, potftom, 1gg9. Berger, Arthur Asa, Narrattues in poputar Cutture, Media and E\rerydayLiJe, ThousandOals: SagePublications, Sagetondon, 1997. Berg€r Arthur Asa, Televrsionds an tnstnment oJ Tetor. Essayson Media, Pop lar Cuk .e and Eleryday LiJe, Transaction Books, New Bruffwick 1980. Bergcr.Anhur Ara.MpdioUSA.P'orcs,and rtrect.tongman.\ew york, rea L tsrunp,Francois. r?ri.i,pdca oblrgon?. f,diruraTrei. aucurerri.Iq93. Bulen, P.,i{. Haft, rhe lnternet: rtsEffect:on SafetyEndBeia|iour _ tnplications for AdolesccnqDeparramentutde psihologieat Universidtii din iucklaad. NouaZe€landa,2000. Brzzel, Ieith, The chiwren oJ cy.lops: The rnJluenceof rele\tisionviewina on the DeyelopingHuman Br\in, California: AWSNA. 1998. CenrerwellB S.. Ielevsionond Violcnce:thp scateot the probtprnondwhere to gofrom here,i\ Journdl of the AmencanAssociation.267OD. Corllslocl& Paik.?e/eriltunandthe 4nen,oaCh d, Acjdemi.pre$. 199t. Constanrlnesfu. Mihaelj. Pos(p^nmodprnsrrut. CuLturadiv?ttknpnruLLri. Unirenrnq1.1.t.6;.Bucurelri, 2001. Cristakis,D.A., Zuimmerman,F.J., Diciuseppe,& Mccarty, C.A.drt relevrsr'on exposurea d subsequentattentionatprobten, in cftitdren,pediatrics. tt3. 708-773,2004. Daley,E.A.,Fc.,!€rfeelings,Newyork, 1978. DeFleur, Melvin Sandra Ball, Tearii ale comunicdrii de ndr4 potirom, ra$i, 7999. Diamond M.. Fnachri4 Herediry. rree prF\\ Ncw yo,k, t988. Dobres, u. Paulri AiinaBirSaoanr. MaJ*mpdro _ FdiruraSNSPA {i (o.jerdled, pubtice, Facultatea de Comunicare Relatii Bucureqti, 2001. ai Dr;gan, 1.,Paradigmeale com nicdni de ndr4 Casade Editure si presn Sansa. Eucuresri. 1996.

127