Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
BIBLIOTECA NAÞIONALÃ A REPUBLICII MOLDOVA Proiectul editorial Moldavica Colecþia Compozitorii Moldovei
CONSTANTIN RUSNAC N
Biobibliografie
Chiºinãu 2006 1
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
Proiectul editorial Moldavica . Colecþia Compozitorii Moldovei Director general: Alexe Rãu Director de proiect: Elena Turuta
Alcãtuitori: Lilia Balan, Angela Juraveli Redactor: Elena Turuta Coperta: Dragoº Popa Miu Descrierea CIP a Camerei Naþionale a Cãrþii Constantin Rusnac: Biobibliogr. / Bibl. Naþ. a Rep. Moldova; alcãt.: Lilia Balan, ...; dir.: Alexei Rãu. Ch.: BNRM, 2006 (Imprimeria BNRM). 152 p. (Col. Moldavica ). ISBN 978-9975-9994-9-6 300 ex. 016:78
© Biblioteca Naþionalã, 2006 ISBN 978-9975-9994-9-6 CZU 016:78(478)(092) 78.071.1(478)(01) R-95 2
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
ARGUMENT Biobibliografia Constantin Rusnac este una din bibliografiile persoanele pe care Biblioteca Naþionalã a Republicii Moldova le elaboreazã în cadrul Proiectului editorial poligrafic Moldavica , colecþia Compozitorii Moldovei . Ea se înscrie în numãrul ediþiilor de referinþã ce au drept obiectiv valorificarea ºi promovarea operelor celor mai consacrate personalitãþi din Republica Moldova. Volumul sistematizeazã bogatul material bibliografic prin care este scoasã în evidenþã creaþia compozitorului ºi muzicologului Constantin Rusnac, dar ºi cea de publicist, cronicar al multor evenimente în care un loc aparte îl au portretele literare ale oamenilor dragi maestrului, ale colegilor de breaslã, expuse într-o originalã autobiografie mãrturie a unui talent de narator strãlucit. Biobibliografia Constantin Rusnac insereazã exhaustiv creaþia compozitorului ºi muzicologului Constantin Rusnac ºi literatura ce reflectã viaþa ºi activitatea maestrului. Lucrarea include culegeri de note, note publicate în culegeri, ziare ºi reviste; cãrþi ºi articole din culegeri, publicaþii seriale, înregistrãri audio (CD, discuri, casete), înregistrãri din Fonoteca Companiei de Stat Teleradio-Moldova ºi manuscrise din arhiva personalã a compozitorului, în limbile românã, rusã ºi alte limbi. Indicele include ºi compartimentele: Aprecieri ºi Tabel cronologic . Bibliografia este structuratã în compartimentele: Opera , Articole semnate de Constantin Rusnac ºi Referinþe despre viaþa ºi opera lui Constantin Rusnac . Compartimentul Opera include trei subdiviziuni: Note , Documnente audio , Înregistrãri din Fonoteca Companiei de Stat «Teleradio Moldova» . 3
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
În subdiviziunea Note ediþiile muzicale sunt ordonate dupã genuri: vocal, instrumental, vocal-simfonic, iar în cadrul genurilor muzicale dupã modul de interpretare. Prelucrãrile ºi aranjamentele muzicale semnate de Constantin Rusnac sunt evidenþiate aparte. În cadrul tuturor subdiviziunilor descrierile bibliografice sunt date în ordinea cronologicã iar în cadrul anilor în ordinea alfabeticã. Referinþele bibliografice fãrã indicaþia anului de ediþie sunt prezentate la sfârºitul subdiviziunii corespunzãtoare, în ordine alfabeticã. Descrierile bibliografice ale materialelor sunt întocmite conform standardelor în vigoare referitoare la activitatea de informare ºi documentare. Materialele în limba rusã sunt transliterate în grafie latinã, conform standardului SR ISO 9 Transliterarea caracterelor chirilice în caractere latine. Limbi slave ºi neslave . În ediþiile publicate în limba rusã numele autorilor bãºtinaºi sunt ortografiate în forma lor originalã, iar numele alolingvilor indicaþi în text sunt transliterate, fiind unificate în indexul auxiliar de nume conform regulilor în vigoare. La alcãtuirea biobibliografiei Constantin Rusnac au fost consultate colecþiile Bibliotecii Naþionale, Bibliotecii Academiei de Muzicã, Teatru ºi Arte Plastice a Republicii Moldova, Bibliotecii Uniunii Compozitorilor, Fonotecii Companiei de Stat TeleradioMoldova . De asemenea au fost investigate bibliografiile de ramurã ºi documentele generale ºi speciale. Pentru a facilita cãutarea informaþiei lucrarea este înzestratã cu indicii auxiliari: Index de nume al autorilor, textierilor, alcãtuitorilor, traducãtorilor, interpreþilor , Index de titluri ºi de versuri (primele cuvinte) . Indicele biobibliografic urmãreºte scopul valorificãrii patrimoniului naþional muzical, a publicaþiilor de muzicã tipãritã ºi documentelor audio. Este destinat muzicologilor ºi interpreþilor, pedagogilor de la instituþiile de învãþãmânt superior ºi mediu de specialitate, tuturor celor ce se intereseazã de muzicã, inclusiv de creaþia compozitorului ºi muzicologului Constantin Rusnac. 4
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
TABEL CRONOLOGIC 1948 1970 Constantin Rusnac, compozitor, muzicolog, s-a nãscut la 6 februarie anul 1948 în satul Trebisãuþi, raionul Briceni, Republica Moldova. Dupã 7 clase ale ºcolii medii din sat îºi urmeazã studiile la ºcoala de muzicã de 11 ani (azi Liceul Ciprian Porumbescu ) din Chiºinãu. În anul 1956 participã la primul festival republican al elevilor cântând la un xilofon (opt sticle cu apã, umplute la diferite nivele), ocupând locul întâi. Absolveºte ºcoala de muzicã în 1965 cu medalie de aur. În acelaºi an susþine cu succes probele de admitere la Conservatorul de Stat Gavriil Musicescu la douã specialitãþi: muzicologie (prof. Leonid Gurov - armonie, Marc Copîtman polifonie, Solomon Lobel - forme muzicale, Vasile Zagorschi orchestraþie, Gleb Ceaicovschi - folclor) ºi contrabas (clasa lui Victor Reznicov). În anul 1969 compune prima lucrare Sârba din Trebisãuþi , fantezie pentru orchestra de muzicã popularã ºi semneazã articolul S. B. ªapiro în ziarul Tinerimea Moldovei din 21 martie. În anul 1970 publicã articolul Cu magnetofonul printre lãutari în ziarul Cultura , 21noiembrie. Dupã absolvire, în 1970 devine profesor la Catedra de folclor a aceleiaºi instituþii. 1971 1975 În anii 1971-1972 îºi face serviciul militar în Armata sovieticã. În anul 1971 creazã douã lucrãri pentru orchestra de muzicã popularã: Are mama opt feciori , pentru voce ºi orchestrã, versuri populare ºi Peste deal, peste câmpie , pentru voce ºi orchestrã, versuri de Vasile Romanciuc. 5
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
În 1972-1975 îºi continuã munca la Institutul de Arte G. Musicescu . În anul 1973 a semnat articolul Recital violonistic Ulf Hölcher . Creeazã: Rapsodia Nistrului pentru orchestra de muzicã popularã; Aºa-i nunta-n sat la noi , suitã în opt pãrþi; Ceasul , prelucrare a melodiei populare pentru opt viori, Piese pentru taraf o culegere de partituri pentru orchestra de muzicã popularã. 1974 semneazã articolele: Mãrgãritare muzicale , Muzicã de camerã . 1975 publicã materialele: Mãrþiºor 1975 , Simion Lungul , ªtefan Neaga . 1976 1979 În 1975-1979 este membru al Colegiului redacþional ºi de repertoriu pentru dramaturgie ºi creaþii muzicale al Ministerului Culturii al Republicii Moldova. În 1976 i s-a decernat Premiul de Stat al Republicii Moldova pentru creaþia orchestralã Sãrbãtoreasca . 1976 compune creaþii vocal-instrumentale de camerã: Când vine toamna pe la noi , Mã uit cum zac troiene , versuri de Ion Podoleanu. Semneazã creaþii pentru orchestra de muzicã popularã: Sãrbãtoreasca piesã de concert; Ornamente fantezie, Brâu moldovenesc piesã de concert. A compus peste 40 de cântece pentru copii: Lunã, lunã nouã , Pisicul la ºcoalã , Epuraºul , Aniºoara , Pomul , Ariciorii , Cântã þapul la þambal pe versurile lui Grigore Vieru etc. 1977 devine membru al Uniunii Compozitorilor din Moldova. În anii 1977 - 1979 creeazã: Moldovã, plaiul meu iubit duet vocal ºi orchestrã, versuri de Anatol Ciocanu; Patrie, de ziua ta pentru voce ºi orchestrã, versuri de Gheorghe Vodã; Piese folclorice culegere de partituri pentru orchestra de muzicã popularã (1977); Tu, dragostea mea , versuri de Dumitru 6
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
Matcovschi; Ninge , versuri de Andrei Strâmbeanu; Cel mai scump nume , versuri de ªtefan Petrache (1978); Mândra mea Moldovã , pentru cor mixt ºi orchestrã, versuri de Victor Teleucã ºi Arhip Cibotaru; Cãluþul prelucrare a melodiei populare pentru fluier, vioarã, tobã; Cad flori de tei , versuri de Iulian Filip; muzicã la spectacolul Strãinul de Petru Cãrare (1979). A semnat articolele: Tineri muzicieni (1977), O necesitate a timpului (1978), În preajma Congresului V al Uniunii Compozitorilor din Moldova , Dirijor cu mare viitor , Folclor ul la izvoarele folclorului , Mesager al cântecului popular (1979). Devine Laureat al festivalului televizat Cântecul 79 (or. Moscova, 1979). 1980 1981 În anii 1979-1984 activeazã în calitate de redactor-ºef al Colegiului pentru repertoriile colectivelor artistice în cadrul Ministerului Culturii al Republicii Moldova. Compune: Suitã pentru nai, þambal, vioarã ºi orchestrã de camerã în 3 pãrþi; Pâinea noastrã , versuri de Anatol Ciocanu; Ardã focul olimpic , versuri de Aurel Ciocanu (1980); Lacrima meditaþie pentru voce, clavecin ºi orchestrã, versuri de Grigore Vieru ; Tu, floare mixandrã romanþã pentru cor în 8 voci, versuri de Anatol Codru; Ghiocelul pentru cor de copii în 4 voci, versuri de Grigore Vieru; Ceasul pentru cor de copii ºi pian, versuri de Simion Ghimpu; Moldova tablou muzical; Scrisoare de departe , pentru voce ºi orchestrã, versuri de Anatol Ciocanu; Nu mã uita , versuri de Dumitru Matcovschi; Mãicuþa mea dragã , versuri de Dumitru Matcovschi; Copilãrie , versuri de Anatol Ciocanu; Hei sãnii, cai de foc , versuri de Anatol Codru; Sunã rãsunã departe , versuri de Anatol Ciocanu; Cântã-mi tu cu dulce glas , versuri de Anatol Ciocanu; La start, milioane! , versuri de Iu. Pavlov; publicã Ca la noi în sat culegere de folclor instrumental (fluier, trompetã, vioarã), (1981). A semnat articolul Optãm pentru unitate de eforturi (1980). 7
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
1982 1983 În anul 1982 i-a fost decernat Premiul Comsomolului Leninist din URSS pentru ciclul de cântece pentru tineret. În aceastã perioadã compozitorul a creat: Odã muncii pentru cor mixt ºi orchestrã, versuri de Victor Teleucã; Hora ºi sârba ; Copiii planetei Pãmânt , versuri de Aurel Ciocanu; muzicã pentru spectacolul Sânzeana ºi Pepelea , versuri de Vasile Alecsandri (1982); Odã Republicii , pentru cor mixt ºi orchestrã, versuri de Dumitru Matcovschi; Fluierul fermecat , În pãdurea fermecatã , tablouri muzicale pentru cor mixt ºi orchestrã, versuri de Vasile Alecsandri; Ce secetã, ce foc , cor mixt a cappella, versuri de Vasile Alecsandri; Pâinea noastrã cea de toate zilele , pentru voce, vioarã, nai ºi cobzã, versuri de Dumitru Matcovschi; Dor de varã , versuri de Ion Vatamanu; Nunta de argint , versuri de Dumitru Matcovschi; Numai viorile , versuri de Dumitru Matcovschi; Pãpuºa mea , versuri de Ion Vatamanu; Aºtept , versuri de Grigore Vieru; Dor de þarã , versuri de Dumitru Matcovschi; Sãrbãtoreasca (Poem despre Moldova) partiturã; Tu, dragostea mea culegere de cântece pentru voce ºi pian; muzicã la spectacolele Frunza de pe urmã de Arhip Cibotaru ºi Nãpasta de Ion Luca Caragiale (1983). Semneazã articolul Cântãreþ al poporului (1982). 1984 1986 În februarie iunie 1984 e prim-viceministru al Culturii. Din 1984 1999 este rector al Conservatorului de Stat Gavriil Musicescu (actualmente Academia de Muzicã, Teatru ºi Arte plastice). În perioada anilor 1984 1985 maestrul compune: Cantatã de sãrbãtoare pentru 2 declamatori, cor mixt, cor de copii, orchestrã, versuri de Gheorghe Vodã ºi Dumitru Matcovschi; Aºtept de la tine pentru voce ºi orchestrã, versuri de Pavel Boþu; Apa pentru voce ºi pian, versuri de Pavel Boþu; Imn Podgorenilor , cor mixt a 8
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
cappella, versuri de Anatol Codru; Tangou sentimental , versuri de Vasile Romanciuc (1984); Cântec de leagãn pentru cor de copii, versuri de Grigore Vieru; Cântec de leagãn pentru cor de copii, prelucrare a cântecului popular; Trenul pentru cor de copii; Când am fost noi la pãdure , pentru cor de copii; Vedeta circului , versuri de Vsevolod Ciornei; ªi cântã viorile culegere de cântece pentru voce ºi pian, cor, ediþie bilingvã (românã, rusã) (1985). Semneazã coloana sonorã la spectacolele: Pânze la orizont dupã Pavel Boþu (1984); Ora dragostei dupã Ion Vatamanu (1985). În 1984 publicã articolul Vârsta de aur a unei viori . În 1986 i-a fost conferit titlul de conferenþiar. În acest an creeazã: Zorile , poem vocal-simfonic pentru ansamblul de violoniºti, violonceliºti, 2 naiuri, 2 clarinete, bandã, cor mixt ºi orchestrã; cântece pentru orchestra de estradã Liliacul , versuri Giuna Davitaºvili; Viola pentru trompetã ºi orchestrã. În sãptãmânalul Literatura ºi arta (1986) semneazã articolele: Cuvântul devine cântec , 14 mai; Suntem datori sã educãm artiºti adevãraþi , 12 iunie. 1987 1991 Compune: 1987. Slavã-Soare-Rãsai cantatã pentru 2 soliºti, nai, taragot, cor mixt ºi orchestrã, versuri de Gheorghe Vodã; La mulþi ani, slãvitã Þarã minicantatã, pentru declamator, nai, cor mixt ºi orchestrã, versuri de Gheorghe Vodã, Meditaþie pentru clarinet solo; Bocet pentru pian; Iar când mã vei iubi cu-adevãrat romanþã pentru voce ºi orchestrã, versuri de Ludmila Sobietski; Cântec despre mine romanþã pentru voce ºi orchestrã, versuri de Grigore Vieru; Monologul Evei pentru voce, cor ºi orchestrã, versuri de Ludmila Sobietski. 1988. Etymologicum meditaþie pentru nai, taragot, corn ºi cvintet de coarde, dedicaþie lui Bogdan-Petriceicu Hasdeu; Ceasul lui Todiraºcu - piesã pentru orchestra de camerã, dedicaþie lui Filip 9
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
Todiraºcu, lãutar din satul Costeºti (Ialoveni); Piese pentru diferite instrumente; Teiul lui Stamati pentru voce, cor ºi orchestrã, versuri de Gheorghe Ciocoi; alcãtuieºte: Cucuºor cu panã surã antologie folcloricã bilingvã (românã-rusã). A semnat articolul - Sã spunem adevãrul, chiar dacã nu ne place . 1989. Steaua limbii noastre imn pentru cor mixt a cappella, versuri de Grigore Vieru. Articolul: Un act de echitate . 1990. Compozitorului i-a fost conferit titlul de profesor universitar. Tangoul visãtor , versuri de Pavel Bechet. Articolul: Rãscruci de destin . 1991. Apãrã-ne, Doamne rugãciune pentru voce, cor ºi orchestrã, versuri de Tudor Þãrnã. 1992 1997 Compozitorul a obþinut titlul de Laureat al Concursului televizat Cântecul 91 în calitate de deþinãtor al premiului 1 (or. Chiºinãu, 1992). Prin decretul Preºedintelui Republicii Moldova din octombrie 1993 este numit în funcþia de Secretar General al Comisiei Naþionale a Republicii Moldova pentru UNESCO. Din 1994 este cetãþean de onoare al municipiului Cluj-Napoca (România). În perioada anilor 1994 1996 creeazã: 10 coruri a cappella pentru copii pe versuri de Vlad Codiþã: Izvorul , Fântâna , Ploaia , Privighetoarea , Satul , Spicul , ªcoala , Turturica , Umbra , Vântul (1994); Tangou piesã pentru ansamblul de violoniºti ºi pian; Urãturã oraþie pentru cor mixt ºi ansamblul instrumental, versuri de Iulian Filip (1996). Din 1997 este Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzicã Gh. Dima din municipiu Cluj-Napoca (România). În acest an compune: Margareta tangou pentru orchestrã. Alcãtuieºte 10
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
volumele: Folclor din Moldova antologie folcloricã bilingvã (românã-rusã), ediþie revãzutã; Folclor din Moldova antologie folcloricã bilingvã (românã-francezã). 1998 2003 1998. Tangoul doamnei , versuri de Margareta Ivanuº; Tangoul Margaretei piesã instrumentalã; Dupã ciuperci ; Tãticul meu e supãrat , versuri de Titus ªtirbu. 1999. Intrãm în toamnã ca-n poveste romanþã pentru voce ºi orchestrã, versuri de Grigore Vieru; Nu te mai uita prin geam piesã pentru voce ºi ansamblu instrumental, versuri de Maria TofanBâlici; Vals piesã instrumentalã; Moldovan blues piesã pentru cor mixt ºi ansamblu instrumental, versuri de Soren Tejno. 2000. Anthem to peace = Imn Pãcii pentru cor mixt ºi ansamblu instrumental, versuri de Soren Tejno; Tangou - piesã instrumentalã; Casa pãrinteascã nu se vinde piesã pentru voce ºi cor mixt a capella, versuri de Vasile Romanciuc; De la unu pânla zece cântec de glumã pentru voce ºi orchestrã de muzicã popularã, versuri de Vasile Romanciuc; De mã iubeºti cu-adevãrat romanþã pentru voce ºi orchestrã, versuri de Grigore Vieru. 2001. The Spring = Primãvara pentru cor mixt ºi ansamblu instrumental, versuri de Soren Tejno; Nu te întrista romanþã pentru voce ºi orchestrã, versuri de Maria Tofan-Bâlici; La oglindã variaþiuni pentru þambal solo; Cine te-a adus vals, Þi-i minte vântul tangou, versuri de Ludmila Sobietsky; În fereastra despre mare romanþã pentru voce ºi pian, versuri de Mihai Eminescu. 2002. Cântece: Aº vrea , Te mai aºtept , ªi dacã nu m-ai aºteptat , Nimic nu-þi cer , Credeam , De ce dragostea-i ca focul , Vorbeºte-mi de dragoste , versuri de Maria Tofan-Bâlici; Cântec despre Chiºinãu duet, versuri de Iulian Filip. Romanþe pentru voce ºi orchestrã: Se lasã rãceala, iubite , Nu cred în tine , versuri de Iulia Palade; Romanþa casei pãrinteºti , versuri de Gheorghe Ciocoi; Vin amintirile , versuri de Vladimir Rusnac. 11
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
2003. Cântece: Veºnic inima nu bate , Piatrã-aº vrea sã fiu , Ochii tãi , În seara de revelion , versuri de Maria Tofan-Bâlici. Romanþe: Mã cheamã casa pãrintescã , versuri de Maria TofanBâlici; Cu ferestrele închise , La noi când soarele apune , Vezi norii se duc peste zãri , De când surâsul nu-þi mai ºtiu , Rãmâi, te rog, cu mine , Aºa cum râzi , Lãsaþi-mã în zori , Sunt clipe de liniºte mutã , Plouã , Ca niºte pânze plutitoare , Tãcutã drumu-n lung mãsori , Despãrþire , În miez de noapte când tresar , În freamãt , versuri de Ion Podoleanu; Adio - romanþã pentru voce ºi pian, versuri de Mihai Eminescu; Ave Maria - rugãciune pentru voce, cor mixt ºi orchestrã simfonicã, versuri de Gr.Vieru.
12
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
APRECIERI - Compozitorul Constantin Rusnac vine cu toate armoniile sale dulci de prin Þara Bricenilor, unde trãieºte mama Domnica sau, cum i se spune la Trebisãuþi Doana, vine de prin Þara Sârbelor, fiindcã una din piesele sale muzicale aºa ºi se numeºte Sârba din Trebisãuþi. Gheorghe Ciocoi, scriitor (Dialog. 1998. 5 febr.- P. 4) Cântecele lui C. Rusnac captiveazã prin expresivitatea originalã ºi, principalul, sunt scrise cu mult suflet. Serghei Pojar, muzicolog (Moldova socialistã. 1985. 2 febr. P.4) Îi cunoaºte numele republica, pentru care cântã sufletul sãu de artist ºi bãrbat. Îi cunoaºte numele pãmântul ºi lumina, de la care a învãþat sã împrumute sunetele. Cãci iubire este în muzica sa ºi speranþã, ºi dãruire, aºteptare ºi patimã, toate fiind pãrþi componente ale lumii, adicã a ceea ce îl reprezintã mai mult ca orice pe Constantin Rusnac, folcloristul ºi compozitorul Pe Constantin Rusnac setea luminii îl face sã cânte ºi setea de lumina Patriei, al cãrei fir de iarbã ºi cer legãnat în ochi de copil îl inspirã. Ludmila Sobeþchi, poetã (Femeia Moldovei. 1982. Nr. 9. P. 33) Lucrãrile semnate de Constantin Rusnac se disting nu numai prin coloritul lor pronunþat popular, dar ºi printr-o înlãnþuire logicã de teme, printr-o arhitectonicã finisatã, prin caracterul lor dinamic, prin forþa emotivitãþii condiþii primordiale ale unei creaþii de artã. Vladimir Rotaru, compozitor (Dialog. 1998. 5 febr. P. 4) 13
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
Mãrturisesc, cã am avut ocazia sã observ, cât de profesionist se naºte firescul ritmurilor sub degetele lui iscusite Constantin Rusnac se simte acasã nu numai în muzica folcloricã, ci ºi în muzica uºoarã, în sunetele dramatice ale spectacolelor teatrale, muzica simfonicã ºi vocalã Ion Vatamanu, scriitor (Dialog. 1998. 5 febr. P. 4; Moldova socialistã. 1983. 19 mart.) Muzician dotat cu capacitãþi neordinare, Constantin Rusnac ocupã un loc aparte în panorama culturii noastre autohtone. Ion Pãcuraru, muzicolog (Moldova suveranã. 1998. 7 febr. P.6) Nãscut pe dulcele plai al Bricenilor, Constantin Rusnac a venit în capitalã cu o întreagã lume de sunete ºi armonii, culese de prin acele locuri Nicolae Vieru, scriitor (Succesful melodies: CD. Chiºinãu, 1997) Secretul popularitãþii cântecelor Aleksandrei Pahmutova, ale lui Maxim Dunaevski, Mihai Dolgan, Constantin Rusnac se explicã prin faptul, cã toþi autorii menþionaþi sunt niºte melodiºti extraordinar de talentaþi Ion Aldea Teodorovici, compozitor (Succesful Melodies: CD. Chiºinãu, 1997) Tânãrul compozitor Constantin Rusnac a devenit cunoscut publicului îndrãgostit de muzicã prin armonioasa ºi densa compoziþie de inspiraþie folcloricã Sãrbãtoreasca . Mãrturisesc cã n-am ascultat demult pe la noi o piesã nouã de concert, în care instrumentele muzicale nu s-ar înghionti, nu s-ar cãlca pe picior, ci ar suna în bunã înþelegere, bucurându-se ori suferind înfrãþite, ca apa izvorului care aleargã spre mare. Grigore Vieru, poet (Tinerimea Moldovei. 1976. 14 noiemb. P.4) 14
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
Un sânge tânãr pulseazã în muzica lui C. Rusnac interpretatã pe scenele mari ale þãrii, cântatã la ºcoli ºi la grãdiniþe degajeazã un suflet proaspãt, o fluidã delicateþe anume prin paralelismul intim cu folclorul. Larisa Turea, jurnalist (Moldova. 1978. Nr. 7) compozitorul a creat o serie de cântece valoroase, care au devenit parte componentã a vieþii noastre spirituale. ªi aceasta nu e întâmplãtor. Cântecele lui Constantin Rusnac captiveazã prin expresivitatea originalã ºi, principalul, sunt scrise cu mult suflet. Autorul lor ºtie sã gãseascã de fiecare datã intonaþii irepetabile, ce redau profunde trãiri omeneºti. Astfel, creaþiile sale sunt îndrãgite de public. Serghei Pojar, muzicolog (Successful Melodies: CD. Chiºinãu, 1997) compoziþiile lui Constantin Rusnac vor aduce satisfacere ºi bucuria contactului cu creaþia multilateralã a talentatului compozitor, unul dintre cei mai strãluciþi maeºtri ai muzicii contemporane moldoveneºti. Anatolii Badhen, Maestru Emerit în Artã din Federaþia Rusã, Dirijor, Sankt Petersburg (Successful Melodies: CD. Chiºinãu, 1997) Constantin Rusnac un sârguincios folclorist ºi compozitor, ale cãrui creaþii muzicale sunt din plin cântate de orchestrele populare din republica noastrã. G. Mereºanu (Moldova socialistã. 1976. 28 aug. P. 4)
15
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
ÎNTRE DESTIN {I ÎNGERI 1 Dacã mã uit afarã, vãd cã au trecut douãzeci ºi opt de ani. Era în 1976, Constantin Rusnac avea douãzeci ºi opt de ani ºi era cel mai tânãr laureat al Premiului Naþional. Pe atunci premiile mari se dãdeau ºi pentru merite artistice, dar mai mult ideologice, ºi am avut curiozitatea sã aflu ce hram estetic poartã acest necunoscut nu numai de mine laureat. Tinereþea are intuiþie la tinereþe ºi i-am prezis un viitor strãlucit. Cred cã nici nu ºtiam prea bine ce înseamnã un viitor strãlucit, dar am scris chiar aºa: ªtiindu-i tinereþea ºi mai ºtiind cã adevãrata-i muzicã începe abia de aici încolo, vreau sã cred cã destinul acestui coborâtor din þãranii de la nordul republicii va cunoaºte o evoluþie strãlucitã . Retrospectiv, pun în cumpãnã realizãrile lui Constantin Rusnac ºi constat cã acestea au depãºit toate aºteptãrile. 2 Prietenia este un lucru ciudat. Uneori, este posesivã ºi este o continuã revendicare a prezenþei celuilalt. Alteori, prietenia înseamnã o comunicare discretã prin intermediul unor semne ºi consemne adoptate ºi înþelese doar de cei care le uziteazã. Pe Constantin Rusnac l-am cunoscut fãrã a-l cunoaºte. ªi a fost suficient. Muzica lui s-a aºternut spre înþelegerea mea ºi a înnodat o relaþie, o comuniune sufleteascã, o prietenie care ºi-a vãdit existenþa abia peste ani de zile. Bãnuiesc acum cã, deºi am trãit în acelaºi timp ºi spaþiu, venirile ºi plecãrile noastre se produceau la ore diferite. Esenþial este cã ne închinam la aceleaºi icoane. Nu ºtiu exact dacã scrisul este ulterior muzicii. Cel puþin, aºa se aude ºi în cazul dat este. Dacã nu exista muzica lui Constantin Rusnac, 16
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
nu scriam nici eu despre autorul ei ºi, poate, nu mã simþeam ispitit sã meditez la ce este muzica ºi spre ce tainice tãrâmuri îºi poartã mesajul. O prietenie, chiar una virtualã, este întotdeauna productivã în sensul deschiderii orizontului. 3 Constantin este un boier generos care nu rateazã niciodatã ºansa de a se face util ºi de a-i ajuta pe alþii. Este un fel specific de a colabora cu propria soartã. Unii sunt nemulþumiþi de soartã. Alþii o înfruntã. Cei mai mulþi încearcã sã se împace cu soarta. Constantin Rusnac a semnat un contract de colaborare cu aceastã capricioasã doamnã care împarte la oameni bucurii ºi amãrãciuni între care aºazã iluzii dulci ºi deznãdejde. Dãruiþii cu har sunt generoºi prin harul însuºi, pentru cã harul este minunea care se vrea împãrtãºitã. Muzica lui Constantin Rusnac este o confirmare. Ei ºi? Este destinul oricãrui artist. Vorbesc însã despre un alt fel de generozitate, generozitatea care ne mai face sã credem cã solidaritatea umanã existã. Dãruit fiind de soartã, maestrul împarte din darurile sale celor pe care soarta i-a trecut cu vederea. ªi astfel în cuprinsul deznãdejdii dã în colþ speranþa... Un destin asumat care vine mereu în întâmpinarea oamenilor. 4 La un moment dat am scris o frazã pe care am vrut sã i-o dedic: Muzica este un rãspuns cãruia nu i s-a pus nici o întrebare. Mi-am dat imediat seama cã la noi nu se obiºnuieºte sã dedici cuiva fraze, deºi un singur cuvânt este suficient ca sã ne ºtim cã existãm. I-o dedic acum, personalizând-o: Muzica lui Constantin Rusnac este un rãspuns cãruia nu i s-a pus nici o întrebare. Cunoaºtem întrebare fãrã rãspuns, au zis unii, dar rãspuns fãrã întrebare... E ca ºi cum ai vorbi prin somn, au mai zis alþii. Poþi sã te spui pe tine ºi sã nu ºtii... 17
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
În definitiv, ce este Muzica, dacã nu o spunere de sine, sinceritate nedisimulatã. Rãspuns fãrã întrebare, adicã adevãr ieºit din ovalul intuiþiei. 5 Intuiþia, care este o spunere de adevãr încã neîntrupat, îmi spune cã existã o misterioasã comunicare între toate elementele naturii. Mineralul este mineral ºi este partea neanimatã a creaþiei pânã în clipa când ajunge în coroana regelui sau se transformã în obiect domestic. Atunci, partea inactivã a creaþiei divine devine simbol mobilizator sau instrument de comunicare. Comunicarea regnului vegetal, superior regnului mineral, ca ºi a regnului animal, superior primelor douã, se manifestã prin faptul însãºi existenþei noastre. Cã oamenii comunicã între ei ºi cu celelalte pãrþi ale lumii terestre, se ºtie mai demult. Pipãim piatra, mirosim floarea, auzim pasãrea din ram, vedem lumea din geam ºi vorbim tot ce ne intrã prin simþuri. Dar îngerii? Cu îngerii, cum comunicãm? Asta ar fi o problemã filosoficã. Pentru cã dupã regnul mineral, vegetal, animal ºi uman, esenþe terestre, urmeazã imediat îngerii cu situarea lor suprapãmânteanã... Cu ei nu putem comunica în limbaj obiºnuit. Ajuns aici, îmi amintesc cã George Meniuc a intuit caracterul transcendental al muzicii: Copile, muzica nu moare, Ea lunecã pe unde . Pânã unde? Pânã la îngeri, fireºte. Muzica este de chemat îngerii. Observaþi cã nu fac nici o trimitere la muzica lui Constantin Rusnac... Pentru cã îngerii se lasã chemaþi doar de cine vor ei. Ioan Mânãscurtã
18
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
GENEROZITATEA TALENTULUI Cine oare nu cunoaºte istoria fantasticei cariere a lui Constantin Rusnac? Zice-se cã în nu prea îndepãrtatele timpuri ale stagnãrii însuºi Ivan Bodiul, pe atunci prim-secretar al partidului comunist din Moldova, s-a entuziasmat peste poate, auzind Sãrbãtoreasca lui Constantin Rusnac. Unii maeºtri rãmân în anonimat chiar ºi dupã ce au dat la ivealã opere, suite de balet ºi simfonii. În cazul nostru, însã, un necunoscut pe atunci profesor de la Institutul de Arte, de numai 28 de ani, ajunge peste noapte laureat al Premiului de Stat! Este adevãrat cã acea piesã concertisticã pentru orchestra de muzicã popularã era o lucrare scrisã cu multã simþire, rafinament ºi vãdea o bunã înþelegere a subtilitãþilor artei lãutãreºti. Foarte curând Sãrbãtoreasca a ajuns sã fie cunoscutã în fiecare casã, deoarece rãsuna frecvent în cadrul diverselor emisiuni radio ºi TV, de cele mai multe ori la solicitarea melomanilor, dar ºi în prestigioasele concerte de galã. În mod remarcabil piesa era interpretatã de Orchestra Fluieraº care-l avea la pupitrul dirijoral pe maestrul Serghei Lunchevici. Ea s-a cuibãrit atât de comod în auzul tuturor ºi al fiecãruia, încât s-a transformat într-un simbol sonor al Moldovei, aidoma Baladei lui Ciprian Porumbescu sau Leana lui David Fedov. În faþa autorului, fireºte, s-au deschis uºile multor birouri. Strãlucitul debut a fost urmat ºi de o carierã pe potrivã: funcþii înalte în cadrul Ministerului Culturii, rector, titluri onorifice ºi premii, inclusiv premiul Comsomolului pentru anul 1982, care în fosta Uniune Sovieticã era decernat celor mai prestigioºi artiºti... Într-un cuvânt, s-ar pãrea cã este vorba de un rãsfãþat al soartei! Totul este adevãrat, vor zice cei care cunosc îndeaproape valenþele talentatului artist ºi mãrinimosului om nãscut în Trebisãuþii 19
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
Bricenilor din nordul Moldovei. Atâta doar cã soarta, dupã cum se ºtie, le surâde celor mai dârji, harnici ºi aflaþi mereu în cãutare de ceva inedit. ªi neapãrat generoºi, cu inima ºi prin creaþia lor. Anume astfel este Constantin Rusnac. Cu pãrere de rãu, astãzi puþini îºi amintesc cã Rusnac este autorul multor altor suite, fantezii, rapsodii de realã valoare, scrise pânã la ºi dupã Sãrbãtoreasca , deºi acestea se aflã demult în repertoriul multor colective profesioniste ºi de amatori ºi uneori sunt confundate cu creaþiile populare... De altfel, ºi la Ministerul Culturii el a fost angajat anterior faimoasei premieri, lucru cunoscut doar de prieteni. Ca ºi semnificativul fapt cã, dupã clasa a ºaptea a ºcolii de culturã generalã, a fost admis la ªcoala Internat Republicanã Eugen Coca . Selectarea candidaþilor la aceastã instituþie era mai mult decât riguroasã. Dar nici Rusnac n-ar fi fost Rusnac, dacã n-o absolvea cu medalie de aur! În paralel cu ºtiinþa muzicii, studiazã contrabasul, alte instrumente, pe unele posedându-le virtuos. Într-un cuvânt, talent nativ! Fireºte, nu orice absolvent al Institutului de Arte Gavriil Musicescu este invitat sã lucreze la catedrã. Ei bine! Gleb Ceaicovschi-Mereºanu, ºeful catedrei de folclor, sub conducerea cãruia Rusnac ºi-a susþinut teza de diplomã Lucrãrile compozitorilor moldoveni pentru orchestra de muzicã popularã , îl considera pe Constantin Rusnac cel mai promiþãtor elev ºi eventual succesor. Nu întâmplãtor îl lua mai des decât pe alþii în expediþiile folclorice. În curând Constantin Rusnac a devenit el însuºi organizator al unor astfel de expediþii, adunând peste douã mii de cântece, melodii de dans ºi instrumentale, publicate ulterior în mai multe culegeri. Doar de la un singur viorist, pre numele sãu Gheorghe Angheluº, din Trebisãuþii natali, au fost înregistrate pe bandã de magnetofon ºi descifrate circa 130 de melodii scoase din anonimat, paºaportizate , conservate pentru urmaºi cu toate nuanþele ºi subtilitãþile stilistice. Deºi era foarte tânãr, Rusnac a devenit membru al Uniunii Compozitorilor. Interesant este faptul cã la Uniune i se pãstreazã pânã în prezent titulatura de muzicolog . Dar nu numai din cauza 20
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
cã aceastã specializare este notatã în diplomã sau pentru cercetãrile în domeniul folcloristicii. Rusnac este autorul a numeroase articole ºi eseuri pe cele mai diferite teme muzicale. ªi totuºi sfera de manifestare plenarã a talentului lui Constantin Rusnac a devenit compoziþia. Începând de la prelucrãri, cu cântece, piese ºi suite stilizate în manierã folcloricã, Rusnac îºi lãrgeºte în permanenþã aria intereselor, dând la ivealã cantate cu ode solemne pentru soliºti, cor ºi orchestrã, poeme pentru ansamblurile instrumentale, muzicã pentru spectacole dramatice ºi filmele documentare. O preocupare aparte a compozitorului este scrierea miniaturilor pentru copii. Elegante ºi lejere, ele au prizã la copiii de toate vârstele. O altã predilecþie a compozitorului este muzica coralã ºi de estradã. Romanþele lui Rusnac, scrise pe versurile lui Mihai Eminescu, Ion Podoleanu, Grigore Vieru, Pavel Boþu, Anatol Codru ºi ale altor poeþi de la noi, se bucurã de o popularitate aparte atât în rândurile interpreþilor, cât ºi a publicului meloman. Sincere ºi duioase, cu reminiscenþe din doinele strãbune ºi marcate de irepetabilul colorit al vieþii citadine de la sfârºitul secolului XIX, aceste romanþe emanã o prospeþime rar întâlnitã la compozitorii noºtri. Ele pot fi auzite pretutindeni, fiind adesea confundate cu lucrãri folclorice. Paternitatea unor asemenea perle ale artei vocale iese în evidenþã abia în clipa când la pian se aºazã însuºi autorul. Dând impresia cã improvizeazã, el o acompaniazã pe Maria Bieºu, Margareta Ivanuº, Olga Ciolacu, Anastasia Lazariuc, Alexandru Lozanciuc, Mihai Ciobanu sau pe laureaþii concursului Crizantema de argint , preºedinte ºi membru al juriului fiind de la începuturi ºi pânã în prezent. În februarie 2002, în cadrul unui asemenea concurs, pe scena Operei Naþionale a avut loc serata compozitorului. Publicul a aplaudat îndelung atât romanþele scrise mai demult, cât ºi cele recente... În þarã ºi dincolo de hotarele ei popularitatea maestrului se datoreazã cântecelor de estradã. Douã dintre ele, interpretate ºi pânã în prezent, i-au adus consacrarea Patrie, de ziua ta pe versurile lui Gheorghe Vodã ºi Tu, dragostea mea pe versurile lui Dumitru 21
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
Matcovschi. La sfârºitul anilor 70 ele au rãsunat în interpretarea Anastasiei Lazariuc, a ansamblurilor vocal instrumentale Orizont ºi Contemporanul . Pentru cântecul Tu, dragostea mea s-a învrednicit de prestigiosul titlu de laureat al Concursului unional televizat Pesnea-79 desfãºurat la Moscova. Datoritã plasticitãþii, naturaleþei respiraþiei ritmice, expresivitãþii melodice ºi armonice, susþinute de accesibilitatea caracteristicã genului ºi aranjamentelor pitoreºti, în scurt timp au devenit cunoscute ºi alte lucrãri ale compozitorului: Nu mã uita , Lacrima , Tangou sentimental , Vedeta circului , Copiii planetei Pãmânt , Cad flori de tei , Copilãrie , La tine vin , Nunta de argint ºi altele. Ele au fost incluse în repertoriul stelelor estradei naþionale Olga Ciolacu, Anastasia Lazariuc, Alexandru Lozanciuc ºi alþii. În 1983 Constantin Rusnac face dovada generozitãþii umane, împlinind ºi o datorie profesionalã, prin editarea culegerii de partituri Tu, dragostea mea . Fiind alcãtuitorul culegerii ºi având în palmares un numãr impunãtor de cântece, el include în volum o singurã piesã ce-i poartã semnãtura, lãsând spaþiu celor care pe atunci nu aveau oportunitãþi pentru a-ºi publica lucrãrile. Astfel, pentru prima datã au vãzut lumina tiparului lucrãrile lui V. Dânga, M. Oþel, A. Chiriac ºi alþii. Ion Aldea-Teodorovici a fost prezentat (pentru a face ºi o comparaþie) cu tocmai treisprezece cântece. În mod analogic, la seratele sale de creaþie compozitorul Rusnac oferã posibilitatea de a se afirma ºi unor tineri absolut necunoscuþi, lansând noi nume în arta moldoveneascã. Deºi este protagonistul seratei, invitã generos în scenã ºi alþi compozitori, inclusiv compozitori amatori, dar în mod obligatoriu talentaþi. În acest sens am putea sã amintim cazul lui Ion Duca un simplu muncitor care a îmbrãcat minunatele poezii ale lui M. Eminescu Ce te legeni, codrule , O mamã, dulce mamã în veºminte muzicale demne de pana unui profesionist, pe care Constantin Rusnac l-a descoperit ºi l-a susþinut pe parcursul anilor. La vârsta de 36 de ani Constantin Rusnac a fost înscãunat rector al unicei instituþii superioare de învãþãmânt din Moldova care 22
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
pregãtea muzicieni profesioniºti, conducând-o cu brio în urmãtorii 15 ani. Însuºi faptul acesta ne vorbeºte despre multe! Dupã o lungã întrerupere, sub dirigenþia lui, ºi-a reluat activitatea Conservatorul Moldovenesc de Stat Gavriil Musicescu , devenind instituþie independentã, care în 1992 a fost transformatã în Academia de Muzicã, dupã modelul occidental. Acelaºi Rusnac a contribuit la renaºterea pe lângã instituþia nominalizatã a Studioului de operã, a organizat clasele de masterat la care erau invitate somitãþi de talie mondialã, a pus bazele conferinþelor ºi seminarelor teoretice ºi a editat în baza materialelor acestora culegeri cu profil muzicologic. Pe lângã toate acestea, el a fost iniþiatorul ºi organizatorul a douã concursuri prestigioase ale instrumentiºtilor unul republican ºi altul internaþional Prima ediþie a Concursului internaþional de interpretare instrumentalã în cadrul cãrora s-au produs tineri pianiºti, vioriºti, violiºti, violonceliºti ºi contrabasiºti. De menþionat, cã aceste concursuri nu-ºi au nici pânã astãzi egalul în spaþiul nostru. Cel mai important însã este faptul ºi despre aceasta mulþi vorbesc cu sincerã recunoºtinþã cã Rusnac a reuºit sã pãstreze la Academia de Muzicã cele mai bune cadre, indiferent de naþionalitate sau limba de comunicare, ceea ce n-a fost un lucru uºor în perioada de instabilitate politicã ºi dezastru economic. Mai mult ca atât: pentru prima datã a invitat la Academie o seamã de artiºti care din diverse motive nu aveau experienþã pedagogicã ºi somitãþi ale lumii muzicale din afara republicii, printre care maestrul de cor Cosinski, pianistul Vitalii Secichin, dirijorul Mihail Secichin º.a.. În anul 1993, fiind rector, Rusnac ºi-a pus pe umeri încã o povarã funcþia de Secretar General al Comisiei Naþionale a Republicii Moldova pentru UNESCO. Anii care au trecut de atunci s-au încununat cu succese remarcabile în domeniul ºtiinþei, artelor ºi educaþiei. Ar fi suficient sã menþionãm în acest sens elaborarea noilor programe de învãþãmânt pentru elevi, editarea albumului de monumente arhitecturale ale plaiului nostru, a antologiei folclorului muzical în limba românã, rusã ºi francezã, a Primului meu dicþionar în limbile ucraineanã, rusã, gãgãuzã, bulgarã, francezã ºi englezã, a volumului 23
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
de romanþe ale compozitorilor basarabeni pe versurile lui Mihai Eminescu ºi multe altele. Profesorul, Doctor Honoris Causa Constantin Rusnac, cavaler al ordinului Gloria Muncii , este astãzi la ora înfloririi talentului sãu multilateral. Pe lângã munca de creaþie care, dupã cum se ºtie, necesitã un efort susþinut, desfãºoarã ºi o vastã activitate organizatoricã ºi socialã fiind preºedinte sau membru al juriului unor concursuri internaþionale, la care este invitat nu numai datoritã competenþei, ci ºi obiectivitãþii ºi corectitudinii sale profesionale. Orice întâlnire cu maestrul este o sursã de inspiraþie aducãtoare de bucuria comunicãrii ºi revelaþiilor. Serghei POJAR
24
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
AUTOBIOGRAFIE Dragã cititorule, de la bun început aº vrea sã mulþumesc Bibliotecii Naþionale a Republicii Moldova pentru aceastã minuþioasã incursiune retrospectivã în creaþia mea ºi, la rugãmintea autorilor acestei lucrãri, Lilia Balan ºi Angela Juraveli, mã voi strãdui sã-mi schiþez eu însumi portretul, rãspunzând parþial la întrebarea cine este Constantin Rusnac; informaþiile provenite din gura altora adesea sunt exagerate într-o extremã sau alta, ori, mai ales în timpul nostru nestabil, sunt legate de niºte interese ºi schimbã esenþial portretul, iar unele haºuri trase cu talent de adevãraþi artiºti ai penelului îl fac de nerecunoscut, aºa cã poate e bine ca Dumneata, dragã cititorule, sã tragi propriile concluzii. O sã încerc sã fiu modest, trãsãturã pe care o apreciez mult ºi la alþii. ª-aºa, ...carevrasãzicã , exact peste 456 de ani dupã ce Cristofor Columb a descoperit America, eu, numitul Constantin Rusnac, am bucurat satul Trebisãuþi din Bricenii Hotinului cu venirea mea pe lume. Sunt mândru, cã-s fiul lui Vasile a lui Axinte a lui Dumitru Acuculesei (cãci aºa e numele meu corect). Printre altele numele de familie a soþiei mele Nina e Atodiresei - dupã mine e ceva semnificativ în formarea fericitã a cuplului AcuculeseiAtodiresei. Strãbunelul meu, Dumitru Acuculesei, þãran înstãrit, era vraciul satului, cunoºtea o mulþime de descântece ºi buruiene de leac. Bunelul Axinte a fost notar, prim-pretor ºi avea moºie tocmai pe lângã Putna; a murit în Polonia doar câteva zile dupã 9 mai 1945. Am cei 7 ani de acasã datoritã Mamei, pe care o chema Doana (Domnica), dar mai ales extraordinarului ºi înþeleptului meu Tatã, Vasile, care a plecat în lumea celor drepþi la 21 septembrie 1986 la vârsta de 65 de ani ºi în acea zi: 25
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
Verdele-n ogradã A pãlit, S-a stins. Inima din pieptu-mi Lacrimi a prelins. E pustiu în suflet, Rana-i dureroasã. -Unde pleci tu, tatã?Strigã pân ºi casa. Ne-ai lãsat cu mama Amândoi plângând. Ca ºi cucul singuri suntem pe pãmânt. De la tata le-am deprins pe toate. Anume el m-a învãþat sã iubesc oamenii, sã caut ºi sã gãsesc în ei trãsãturile cele bune, sã am plãcerea de a da ºi nu de a primi, cãci cea mai mare satisfacþie, spunea el, e atunci când te pomeneºte cineva de bine, dar pentru asta trebuie sã te strãdui întotdeauna sã faci bine, cãci binele se întoarce chiar ºi atunci când nici nu-l aºtepþi. El m-a învãþat cã invidia este cea mai urâtã trãsãturã pe care o poate avea un om, iar alãturi de ea râvna la buzunarul altuia. El m-a învãþat de a nu pune mâna pe un ban nemuncit, de a nu profita de spinarea altuia întru a ieºi uscat din apã. De la el am învãþat cã onestitatea ºi bunãvoinþa sunt cele mai frumoase calitãþi pe care le poate poseda un om dacã vrea, cãci, dacã nu vrea, întotdeauna gãseºte explicaþii ºi atunci remuºcãrile nu-l mai urmãresc. Una dintre cele mai preþioase trãsãturi, pe care tot de la el am deprins-o, este corectitudinea - tendinþa de a fi corect cu prietenii, dar ºi cu duºmanii ºi, mai ales, cu tine însuþi. Consider cã am însuºit aceste îndemnuri ale scumpului meu tatã, fapt pentru care îi rãmân dator ºi recunoscãtor pânã la ultima suflare. Pânã în 1954 eram mai mult cu mama Anica, bunica de pe mamã (nãscutã Lavric), care, dupã ce îi murise soþul la care þinea ca la ochii din cap, venise la Trebisãuþi din satul vecin Colecãuþi împreunã 26
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
cu doi copii, cãsãtorindu-se a doua oarã cu Dumitru Lesnic cu care mai avu 6 copii, mama fiind mezina. Pãrinþii mei din primãvarã pânã în toamnã erau în câmp, câºtigând din greu bucata de pãine. Mã luau destul de des la deal (pe ogor), cãci nu aveau cu cine sã mã lase, deoarece bunica muncea alãturi de ei. Odatã, eram încã în faºã, mama m-a alãptat ºi m-a lãsat la umbra unui copac singuratic sã dorm; ei s-au luat cu prãºitul ºi s-au îndepãrtat biniºor de copac, iar când au întors capul au încremenit de groazã: la cãþiva metri de mine trecea agale un lup (erau mulþi pe atunci), se opri pe o clipã, ºi îºi vãzu de treabã. Îi mulþumesc îngerului pãzitor care a mai îndepãrtat multe alte nenorociri ce mi-au ieºit în cale. Când rãmâneam cu mama Anica acasã, ea se juca cu mine, dar mai ales îi plãcea sã citeascã în zodie pe cine ºi ce îl aºteaptã în viitor. Muzica îmi plãcea de mic copil, cunoºteam tot repertoriul Mariei Tãnase ºi al Ioanei Radu, al lui Ion Luican, Emil Gavriº ºi Angelei Moldovan, Marcel Budalã ºi Fãnicã Luca, cãci acele aparate de radio Iskra , Rodina- 47 , Rodina 52 , pe care tata le-a cumpãrat pare-se din Ucraina, erau tot timpul acordate pe Bucureºti-1, iar când pe postul de radio Chiºinãu cânta la fluier Ursachi sau Gheorghe Târþãu cu orchestra lui, noi cu mamaAnica eram numai ochi ºi urechi. Ea, în pofida faptului cã s-a nãscut ºi ºi-a petrecut viaþa în sat, avea gusturi elevate. Nu suporta muzica gãlãgioasã, fãrã coloanã vertebralã, indiferent de origine, îi plãcea mult flautul, instrumentul regilor , era în stare sã-l asculte ore întregi. De unde venea acest rafinament, nu ºtiu; îmi aduc aminte doar cã ea, la auzul sunetului de flaut, devenea atentã ºi numai ce o auzeai: Liniºte, vã rog, cântã fleita (aºa îi zicea ea) . ªi se fãcea liniºte. Doar sunetele flautului fermecat umpleau casa de bucurie pentru mândra ºi severa mea bunicã. Se vede cã ea mi-a insuflat dragostea pe care o am pentru muzica instrumentalã; probabil, de la ea mi se trage acea predilecþie pentru muzicã în general. În 1975 mam apropiat cu mare drag de un cântec popular înregistrat la Manta, Vulcãneºti de la A.Vulpe - Niciodat aºa dor mult , o lucrare pur ºi simplu genialã în toate componentele ei ºi, amintindu-mi de scumpa mea bunicuþã, am pus tot sufletul ºi am fãcut o prelucrare pentru 27
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
instrumentul ei iubit, flautul; Gheorghe Mustea a fost la înãlþime, reliefând cu mãiestrie toate subtilitãþile acestei melodii fãrã de seamãn din folclorul nostru, fapt pentru care þin sã-i mulþumesc ºi în numele mamei-Anica. Ori de câte ori vin la mormântul ei, unde odihneºte de 50 de ani alãturi de draga fiicã Domnica ºi dragul ginere Vasile (pãrinþii mei), pe lângã lacrima care-mi scapã pe obraz, îmi vine dorinþa nestãvilitã de a-i scrie pe cruce un epitaf pentru ca toþi acei care vor zãbovi barem o clipã lângã mormânt sã-ºi îndrepte gândurile spre aceastã neordinarã femeie, amintirea cãreia mai dãinuie printre locuitorii frumosului sat Trebisãuþi: Aici, sub cruce, odihneºte un suflet neMpãcat, una din cele mai Neordinare femei din Acest sat. Inteligentã din nãscare, Mândrã ºi mãrinimoasã, Caracter puternic, Agerã, frumoasã. Avea gust rafinat, era o minte iute, fire de bãrbat. La ea venea tot satul, îi Asculta povaþa, o îndrumare, un sfat. Ea toatã viaþa-n griji ºi-a depãnat-oN nevoi, ce se-abãteau ca ploaia cea de mai, Si toate le-ndura ea ca un sfânt Ieºit pe-o clipã pe pãmânt din rai. Norocu-a pãrãsit-o, timp scurt a alintat-o, Câte-ncercãri ºi cumpene îi pregãtise soarta: Intâi murit-a soþul, fiinþa cea mai scumpã, Apoi unicul bãiat, douã fiici din ºapte a înmormântat. Credea din minþi cã-ºi iese, dar ea a rezistat. ºi-acuma odihneºte lângã acei de care cu inimã ºi suflet s-a legat. 28
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
Mama Anica a murit în 1954. Eram în clasa întâi ºi m-am ascuns de fricã dupã gard la mãmunea Tasiica (mama vitregã a lui tata) ºi de acolo, printre crãpãturi, se vedea cum nu se poate mai bine drumul ºi podul din centrul satului pe care tata îl trecea ba încolo, ba încoace, trebãluind cu de-ale înmormântãrii, cu faþa cenuºie de necaz, deoarece cu mama Anica se înþelesese de minune: imediat dupã cununie a trecut cu traiul la bunica, au construit împreunã o cãsuþã dupã puteri, unde mi-am petrecut, alãturi de ei, copilãria, ºi care azi a rãmas orfanã, tristã ºi singuraticã în aºteptarea celor care au þinut nestins focul în vatrã. Aºa va rãmânea; casa pãrinteascã nu se vinde - adevãr spus cu durere ºi frumos de poetul ºi omul Vasile Romanciuc, la versurile cãruia m-am alãturat ºi eu cu o zvâcnire melodicã a inimii îndurerate de soarta casei pãrinteºti. Dupã ce unica mea bunicuþã a murit, iar mama s-a îmbolnãvit grav ºi a rãmas mai mult pe lângã casã, doar mama se ocupa nemijlocit de educaþia mea, cãci tata era tot timpul plecat, în cãutarea celor trebuincioase pentru colhoz, aºa îi era serviciul ajutor al preºedintelui pentru gospodãrie. Cu mama am învãþat sã citesc la 4 ani ºi jumãtate (cu toate cã ea însãºi a învãþat la ºcoalã doar o singurã sãptãmânã - era nevoie de braþele ei la câmp, pentru cã unei familii cu 8 copii nu-i ardea de învãþãturã - mama a regretat toatã viaþa cã nu a avut noroc sã înveþe carte). La cinci ani îi citeam lui moº Nichifor, vecinul de peste râpã, ziare - moºul se interesa de politicã ºi se mira avan de faptul cã citesc. Ca azi îmi aduc aminte despre evenimentele ce se petreceau pe atunci în China, în Africa, în America. Moºul mai era ºi extrem de curios, bunãoarã, zicea: Tare n-aº mai vrea sã mor, dragul moºului. - Da de ce, moº Nichifor? - Tare aº vrea sã vãd ce-o sã fie ºi cu ruºii iºtea . În ziua când i-a venit obºtescul sfârºit, s-a întâmplat sã fie convocatã Adunarea Generalã a colhozului la care trebuia sã fie ales preºedintele. Moº Nichifor de vreo trei ori tot l-a trimis pe feciorul Pintilie sã afle cine va fi ales ºi tot se cãina temându-se sã moarã înainte de a afla noutatea. ªi doar înspre searã, când Pintilie i-a adus vestea, Moº Nichifor ºi-a spus pãrerea, a oftat ºi ºi-a dat duhul. 29
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
Mama îmi dãdea o educaþie deosebitã. Nici o datã nu m-a atins barem cu degetul, doar de câteva ori a fãcut sã ºuiere prin aer vãrguþa de lozie, ca o preîntâmpinare a celora ce aveau sã se întâmple, chipurile, dar care aºa ºi nu s-au întâmplat niciodatã. Cea mai mare pedeapsã era: Am sã-i spun tatei , care, la rândul lui, doar de trei ori m-a chelfãnit; o datã cu o pereche de pantaloni noi-nouþi pe care mi-i cumpãrase ºi, dupã ce i-am mãsurat, m-a mãsurat cu ei în lung ºi-n lat pentru un lucru de care, de fapt, nu eram vinovat.Când a aflat însã cã m-a bãtut degeaba, m-a luat întro parte ºi a vorbit cu mine ca cu un om mare ºi ºi-a cerut scuze. Sã mã fi vãzut cât de mândru umblam; chiar mã gândeam ce-aº putea sã mai fac oare ca tata sã-ºi mai cearã scuze de la mine. Mama avea metodele ei moralã de dimineaþã pânã seara, aºa cã odatã n-am mai rãbdat ºi i-am zis: Mai bine mi-ai da vreo douã palme decât sã mã probozeºti toatã ziua. Iar ea : Tu ascultã ºi fã cum îþi spunem, cã noi cu tãtunea îþi vrem numai binele. N-aveam ce face, trebuia sã ascult, chiar ºi când aveam de acum copiii mei. Acum aº asculta cu plãcere probozelele ei, dar din pãcate la 16 octombrie 2002 Din nou pãlit-a verdele-n Ogradã, ºi tot veºmântu-i iarãºi s-a-ntristat, Mâhniþi stau nucii ºi salcâmii, ºi casaN strae negre s-a-mbrãcat. Iar tu parcã te bucuri, mamã, C-alãturi vei fi iarã, în sfârºit, DeAcel pe care ca într-o poveste, de micã copilã, O viaþã l-ai iubit... 30
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
Rãsunã-ngândurate clopotele A durere, Urcã în ceruri dangãtul lor trist, Nins de negri fulgi îmi este Sufletul, mi-e inima din pieptu-mi sfârtecatã, Azi tu, dragã mamã, pleci la dragul tatã. Ne-ai lãsat ºi casa cu orfana-i prispã, Ai lãsat fântâna ºi grãdina-n flori, Cum sã ne deprindem, cã veºnic vei fi lipsã? cine-o sã trezeascã nepoþeii-n zori?...
În afarã de radio sau, mai bine zis, înainte de a apãrea radioul la noi în casã, m-am familiarizat cu tradiþiile muzicale ale satului pe la nunþi ºi petreceri. Aveam lãutari buni, de meserie, care ne-au deprins sã ascultãm numai muzicã de calitate, aºa cã pe la noi, la nuntã, bucatele puteau sã fie cele mai alese, dar dacã muzica era nu prea, se zicea cã a fost o nuntã proastã. Era o întrecere între echipele de muzicanþi din partea locului, din împrejurimi ºi fiecare gospodar se avânta în aceastã competiþie vroind sã se vorbeascã ºi sã se audã hãt departe, cã muzicã ca la nunta feciorului sau a fetei nu s-a mai auzit demult. Uite asta e falã, mândrie, nu glumã: - Pãi cu mine nu te pui, mãi frate, la nunta bãiatului a cântat Chifor de la Horghineºti. Ia las-o mai moale, cumãtre, cã nici eu nu sunt de lãsat în drum la nunta fetei mele a cântat Banu de la Edineþ ºi cu vioara ºi cu trubuºoara ªi tot aºa unul îl tocmea pe MechiuCiobanu de la Edineþ, altul fanfara de la Vãzdãuþi sau de la Rediu Mare, pe Leizer Faver, ori pe Fenta ºi Fonea de la Briceni, încât se supãrau cei de pe loc, care, dupã cum e ºi pretutindeni, aveau mai mare trecere în alte pãrþi decât la noi în sat. ªi erau muzicanþi buni: Guruþã, fraþii Chitic, fraþii Bejan, dobarul Mocioro (aºa îi era porecla), neîntrecutul viorist Gheorghe Angheluº, clarinetistul Simion Grosu º. a., nemaivorbind de clarinetistul Alexei Botoºanu, care neºtiind notele a fost invitat la sfârºitul anilor 40 în componenþa 31
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
orchestrei Fluieraº cu care a colindat lumea întreagã. Eu îi cunoºteam ºi i-am ascultat pe toþi, cãci mereu mã învârteam pe lângã muzicã. Mama, dacã vedea cã nu mã poate gãsi prin ogradã, iar în sat era nuntã ori joc, ºtia cã mã gãseºte lângã dobã. Atât de mult îmi plãcea muzica, încât mi-am fãcut viori din hlujdani de pãpuºoi, din scânduri. Tata, vãzând atracþia mea faþã de muzicã, a promis sã mã trimitã dupã 7 clase la o ºcoalã din Chiºinãu, dar numai dupã 7 clase, cãci eram prea mic, iar Chiºinãul se aflã totuºi la 240 km de Trebisãuþi. Nu arunca niciodatã cuvintele în vânt, zis ºi fãcut. Dar pânã una-alta l-a rugat pe badea Valentin, fratele lui mai mic, care îºi fãcea serviciul militar tocmai în Uzbekistan, sã-mi aducã o harmoºcã ruseascã, pentru care îi mulþumesc. Finul lui tata, Vasile Cojocaru, azi doctor în ºtiinþe pedagogice, venind tot din armatã, de la marinã, m-a învãþat sã cânt la sticle, instrument cu care, în 1956 ºi în 1957, am câºtigat locul 1 la Festivalul Republican al pionierilor ºi ºcolarilor care se desfãºura în capitalã, la Chiºinãu în luna iunie a fiecãrui an. Apoi neobositul meu tatã mi-a cumpãrat acordeon, vioarã, chitarã, mai târziu chiar ºi pian; lumea în sat zicea cã mai bine cumpãra o vacã. Dar tata ºtia ce face. S-a þinut de cuvânt ºi în 1961 a gãsit anunþul de primire a elevilor la ºcoala de muzicã de 10 ani din Chiºinãu (mai târziu E.Coca , azi - Liceul Ciprian Porumbescu ), pe care, de altfel, au absolvit-o ºi copiii mei Ilieº ºi Aniºoara - ambii violoniºti). Am absolvit-o la specialitatea muzicologie ºi contrabas, dupã cum m-a îndrumat un talentat muzician ºi om de omenie Petricã Sârbu, acordeonistul din Fluieraº , mai târziu unul din cei câþiva extraordinari regizori de sunete la Teleradio-Moldova . Împreunã cu tata ºi mama, venisem la Chiºinãu la invitaþia consãteanului nostru Alexei Botoºanu sã întâlnim Anul Nou 1961. Ce mai bucurie pe capul meu. Þin minte cã în primele zile de an nou se schimbaserã banii ºi aveam unele probleme, adicã tata le avea, fiindcã eu nu prea aveam din ce avea necazuri. Câteva zile mai târziu, Petricã Sârbu m-a developat de-a binelea, cercându-mã în fel ºi chip, vroind sã afle toate posibilitãþile mele, care m-ar fi ajutat sã nimeresc în 32
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
tagma muzicanþilor. Am înþeles cã i-am plãcut: Sã insiºti la contrabas. E cel mai întrebat instrument, e baza oricãrei orchestre, sã insiºti, cãci n-o sã te refuze, ai toate datele . Zis ºi fãcut. La examen, în varã, am venit cu fiul unui prieten de-al lui tata din Colecãuþi, Valeriu Lavric, flautist, acordeonist, mai apoi director de ºcoalã muzicalã la Briceni. El m-a acompaniat la acordeon în timp ce eu îmi demonstram mãiestria la opt sticle umplute cu apã din fântâna noastrã din Trebisãuþi, sãpatã încã în secolul trecut de unul din buneii mei, care aºa ºi n-a avut norocul sã mã cunoascã; în faþa comisiei, care din curiozitate a devenit numeric mai mare, crezând cã eu am venit cu torba plinã cu sticle cu þuicã pentru a fi sigur cã am trecut bariera exigenþei juriului. Compozitorul Simion Lungu ºi ºeful de studii, matematicianul Victor Timirgaz (mai apoi unul din cei mai buni directori ai acestei ºcoli), mult timp dupã acest examen oarecum bizar, povesteau cum s-au pãcãlit, vãzând torba cu sticle. În fine, eu, Valeriu Burlacu din Criuleni, tot fãrã pregãtire muzicalã, ca ºi mine, ºi Eugeniu Bârliba, un extraordinar violonist din Soroca, care ºi-a continuat mai apoi studiile la conservatorul P.I.Ceaikovski din Moscova, ne-am vãzut înscriºi în clasa a opta. Visul s-a împlinit. Am fost o clasã nu prea mare, dar foarte prietenoasã. În afarã de noi, care am venit în 61, în clasã mai erau Dumitru Postolachi, un fagotist care avea un sunet pur ºi simplu dumnezeiesc la acest instrument destul de dificil, astãzi profesor de culturã fizicã în satul natal Parcani, Edineþ, oboistul Grigore Creþu, Dumnezeu sã-l ierte, care a plecat de timpuriu în lumea celor drepþi, baianistul Victor Coval, þambalagiul Vasile Crãciun, astãzi profesor universitar, ºef de catedrã la Academia de Muzicã, Teatru ºi Arte Plastice, þambalista Maria Timofte, astãzi profesoarã de muzicã la Sângerei, Daria Coca ºi Polina Corciu dirijoare de cor, cornistul Nicolai Potcoavã, care a terminat Politehnica ºi s-a cam îndepãrtat de muzicã, cunoscutul clarinetist ºi gimnast Serghei Cuciuc, Victor Bubliþchi, flautist, contrabasist, azi preºedinte al Asociaþiei culturale ºi de impresariat Interarta , precum ºi clarinetistul Aurelian Dãnilã, 33
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
care mi-a rãmas pânã-n ziua de azi unul din cei mai buni prieteni, pe care te poþi bizui. Am absolvit ºcoala doisprezece inºi, exact câþi fraþi ºi surori erau în familia tatãlui meu. Majoritatea eram veniþi de la þarã ºi locuiam o parte la internat, pe strada Kiev (azi 31 august)73, iar o parte la casa de copii de pe str. Komsomolului (azi Eminescu) 52. Din 1963, când ºcoala a fost transferatã într-o clãdire nouã ºi frumoasã la Râºcanovca , am locuit toþi împreunã la internat, cei de la casa de copii având facilitãþile lor. Aveam, pe lângã minunaþii pedagogi de muzicã, ºi profesori la obiectele de culturã generalã, care nu numai cã ne-au învãþat carte, dar au cultivat prin exemplul lor personal în sufletele noastre niºte calitãþi omeneºti pentru care le mulþumim din inimã. Ne amintim cu dragoste ºi pietate de conducãtorii noºtri de clasã Grigore Gheorghevici Griþco (geografia) ºi Estera Pinhasovna Iuraºenscaia (fizica), de Eva Israilovna Suslenscaia (franceza), Fania Zinovievna Portnaia (engleza ºi germana), Valentina Vasilievna Nedova (anatomia ºi biologia), Galina Ivanovna Moraru (geografia), Galina Vladimirovna Berechet (istoria), soþia directorului Victor Grigorievici Timirgaz, care,la insistenþa soþului, a învãþat limba noastrã ºi ne preda în românã; cei drept, avea un accent destul de pronunþat pe seama cãruia noi fãceam adeseori bancuri; ea se mai supãra, dar îi trecea. Maria Stanislavovna Hadzevici, polonezã de naþionalitate, ea ne preda limba ºi literatura moldoveneascã într-o românã perfectã ºi prin maniera interesantã ºi plãcutã de a preda acest obiect, pe care noi îl consideram, ca ºi pe celelalte, nu prea utile (doar noi doream sã fim muzicieni ºi nu oameni de litere ori fizicieni), ne-a fãcut sã-i îndrãgim pe Eminescu, Creangã, Alecsandri, Asachi, Donici... Îi plãcea sã mediteze împreunã cu noi despre literaturã, poezie, limbã ºi sã ne încerce cugetul dându-ne adesea compuneri pe teme libere. Îmi aduc aminte cum Culai Potcoavã, care împreunã cu Anatolie Babici, Valeriu Burlacu ºi Aurel Dãnilã, în toamna anului 1962, au fost capturaþi de cãtre niºte paznici beþi în urma unei tentative nereuºite de a se înfrupta cu struguri dulci, a scris o splendidã compunere în stilul La cireºe 34
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
de Ion Creangã de ne tãvãleam de râs în clasã când învãþãtoarea ne-o citea cu intonaþiile unei adevãrate artiste. Compunerea, ºi azi o pãstreazã acasã, recitind-o poate a mia oarã e un frumos rezultat al muncii ei, cum este ºi Metoda de þambal scrisã de profesorul Vasile Crãciun, cãrþile, articolele ºi acrostihurile semnate de autorul acestor rânduri, sau cãrþile scrise de doctorul în studiul artelor, diplomatul, rectorul Academiei de Muzicã, Teatru ºi Arte Plastice Aurelian Dãnilã, care era un elev bun, dar foarte ºugubãþ. Toatã lumea muzicalã cunoaºte aceastã istorie. Prin 1964 (noi eram întra zecea), dupã o observaþie fãcutã de doamna profesoarã la adresa dumnealui, Alic s-a ridicat cu aere de persoanã importantã ºi a vorbit foarte respectuos, ca un adevãrat ambasador: Maria Stanislavovna, Vã rog foarte frumos sã nu mã luaþi prea din scurt cu observaþii, cã-mi ºtirbiþi din autoritate, iar eu, eu o sã devin ministru ºi posibil o sã Vã iau ca secretarã, aºa cã, Vã rog, pãstraþiVã. Dna profesoarã, cu inteligenþa ei ºi cu finul simþ al umorului cu care nu era certatã, acceptã jocul, care dureazã pânã-n ziua de azi. Când, în 1984, eu am fost numit prim-viceministru al Culturii, toþi cei implicaþi în aceastã istorie l-au agãþat imediat pe Aurel: Ai vrut tu, dar a ajuns Rusnac . La care d-lui, calm ºi fãrã emoþii, le rãspundea: La viceministru nici nu m-am gândit . Acum câþiva ani dna Hadzevici mi-a zic: Costicã, poate mai vorbeºti cu Aurel, cãci, cât se poate, m-am cam sãturat sã aºtept ªi, bineînþeles, cã aceastã frumoasã istorie, ce îºi trage rãdãcinile încã din adolescenþa noastrã, m-a fãcut s-o aºtern în rândurile unui triplu acrostih faþã de care am în ultimul timp o predilecþie deosebitã, cãci e foarte complicat sã fii strâns în chenarul literelor, dar ºi sã nu înºiri cuvinte goale, ce din coadã au sã sune ºi sã exprimi o atitudine. Anume rezolvarea acestor ecuaþii mã atrage enorm: A simþit în el precoce, cã-i þesut din stofã rarã Acea de om cu sânge rece, cumpãtat... ºi-ºi Anunþã în plinã voce, profetic viitorul, încã dintr-a zecea (de la muzicalã), ferm ºi rãspicat. 35
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
Urma din spusa lui s-ajungã în fotoliu de ministru, Umili îl ascultam, colegii lui de clasã, Uºor luându-l mai peste picior, în zeflemea, Râzând de îndrãzneala-i utopistã, doar profesoara de Românã nu râdea, Rãmasã intrigatã ca de-o ninsoare-n varã El promitea s-o ia ca secretarã. Ea acceptã, dar când va fi sã fie?!... Exact ca vorba din poveste, înainte mult mai este. L-a purtat destinul pe care singur ºi-l clãdea cu socotealã, L-a aºezat în scaun de director: la operã, La ºcoalã, consul, rector, redactor-ºef la TV muzicalã. În jilþ chiar de ministru (cei drept prim-vice) Inscãunat a fost pe la Culturã, la Externe, Intrã-n diplomaþie, numit fiind al þãrii primul Ambasador exponent al intereselor Acestui cuminte ºi talentat popor. Ajuns dupã hotare-n recepþii, întâlniri, discuþii, el Nu uitã de unde-ºi trage rãdãcina, Nici unde înmugurita-i prima slovã Neobosit el cauta-n arhive crâmpeie de istorie legate de Moldova. ºi... Dupã cum se ºtie, norocul îi zâmbeºte Doar celui ce cu dãruire ºi patimã munceºte De la-nceput s-a apucat sã ºteargã praful de pe memorie ce nemilos se-aºeazã-n straturi spre A ne-mpinge pe cãrãrile uitãrii... Ca un 36
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
Amnar ce-aprinde iascã-n întuneric A spart zãvorul tãcerii de decenii, scoþând în luminã nume ºi evenimente ce-au fost de pseudocronicari trecute cu vederea. Necunoscute pagini din istoria culturii Noastre muzicale leNgemãnã în cãrþi ce le aduse cu-aceeaºi pioºenie cum e adusã jertfa pe altare Intru a nu uita de cei ce ºi-au adus Inestimabilul aport - de la Inceputuri ºi pânã la Maria Cebotari. La o adicã îºi aducea aminte ( o datã La zece ani ) cã e ºi muzician-instrumentist. Lansã ºi trei CD-uri cu muzicã aleasã, mai dovedindu-ne cã este ºi-un bun clarinetist. Atâta doar cã multrâvnitul post spre care-a tins cu zel Acum patru decenii, încã dintr-a zecea, de la ºcoalã, Azi nu e atractiv ºi-i mare îndoiala, dacã rãbdãtoarea profesoarã ar mai dori sã-i fie secretarã.
În alte clase învãþau ªtefan Petrache, pe care Dumnezeu l-a înzestrat cu dãrnicie, talentul sãu având mai multe faþete: ºi violonist, ºi cântãreþ cu un bariton frumos ºi cu o simþire aparte, deosebitã a mesajului muzical, inconfundabilã, poet ºi un bun cunoscãtor al limbii materne ºi un neîntrecut vorbitor al ei; el poseda o românã aleasã încã în timpurile când pânã la deºteptare mai era încã mult de aºteptat (apropo, la fel de impunãtor se manifesta la acest capitol ºi Petricã Sârbu); unde mai pui cã este dotat ºi cu calitãþi deosebite în domeniul managementului construcþiilor de case. De altfel, unul din cele mai bune texte ale cântecelor mele este semnat de ªtefan Petrache. E vorba de extraordinara poezie despre mamã Cel mai scump nume ºi este primul cântec de estradã cu care a debutat multîndrãgita interpretã Olga Ciolacu. Vasile Iovu, cunoscutul naist, a venit din Bardar, Hânceºti, sat ce a mai dat Moldovei personalitãþi cu care ne mândrim: pictorul 37
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
Aurel David, autorul genialului profil-arbore Eminescu, Petru Vutcarãu, regizor de talie europeanã cu o viziune modernã a lucrurilor ºi cu o forþã fantasticã de a convinge spectatorul în ceea ce face. Probabil, aºezarea geograficã a acestei localitãþi din mijlocul viilor cu struguri de chihlimbar este un catalizator puternic pentru naºterea talentelor. Mã bucur cã Bardarul l-a delegat pe Vasilicã pe linia întâi a culturii noastre muzicale ºi el a cucerit o lume cu naiul sãu. Îmi aduc aminte cã în armatã (am fãcut-o împreunã în Ansamblul de cântece ºi dansuri al districtului militar Odesa) în timpul liber fãceam prelucrãri ºi aranjamente pentru Orchestra Folclor de unde Vasile a ºi fost mobilizat. Eu aveam în spate un numãr mare de expediþii folclorice ºi i-am propus sã prelucreze câteva melodii, care azi se gãsesc în fondul de aur al Radioteleviziunii. Eu am scris acolo suita în opt pãrþi Aºa-i nuntan sat la noi ºi câteva prelucrãri de cântece. Ca azi þin minte, în timpul unui turneu în sudul Ucrainei, mai bine zis în sudul Basarabiei, la Sãrata, în vara anului 1972, ne trezeam pe la 4 dimineaþa ca sã ascultãm trilurile pãsãrelelor pentru a le folosi în Ciocârlia cu care Iovu uimea spectatorul de pretutindeni. Fãcusem o nouã introducþie, care i-a plãcut mult ºi Vasile o interpreteazã pânã în ziua de azi. Apoi, dacã el, aflat în scenã, ºtie cã eu sunt în salã, în timpul când imitã trilul pãsãrelelor, mã cautã cu ochii, îmi prinde privirea de parcã ar zice: Þi-i minte? . Mai era în aceastã ºcoalã ºi Valentin Dânga pentru care Domnul nu s-a zgârcit deloc, dãruindu-i talent cu duiumul: un compozitor care are faþa sa, un pianist ce cântã, improvizeazã la cel mai înalt nivel; orchestraþiile lui emanã întotdeauna un suflu proaspãt, modern ºi-s fãcute cu un profesionalism de invidiat, în ciuda faptului, cã Valentin, cu toate cã l-am invitat, aºa ºi n-a gãsit timp sã treacã barem din curiozitate prin aulele Conservatorului. Pânã în 1961 în clasa noastrã a studiat ºi Vasile Goya, dirijor de orchestrã de muzicã popularã, autor de aranjamente ºi prelucrãri folclorice fãcute cu gust ºi în cunoºtinþã de cauzã. Scrie muzicã, mai ales pentru spectacole. Studiau asiduu clarinetul Valeriu 38
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
Racinschi ºi Mihai Iorga, astãzi cunoscuþi actori; baianiºtii Alexandru ºi Anatol Cazacu, care mai târziu au devenit membri ai formaþiei Noroc , virtuoºi chitariºti; lui Anatol, când era într-a 10-a ºi a 11-ea i-am predat armonia ºi solfegiul; pãcat cã a plecat atãt de timpuriu în lumea celor drepþi, mai avea atâtea de spus ; de tot la casa de copii era venit din sudul Moldovei ºi violoncelistul Ion Josan, azi Artist al Poporului, profesor universitar. Un timp scurt s-au aflat între pereþii acestei ºcoli ºi regretaþii Ion ºi Doina Aldea-Teodorovici. Îmi aduc aminte cã l-am sfãtuit pe Ion sã uite pentru un timp de toate succesele care îi ieºeau în cale din ce în ce mai des (era deja un muzician apreciat, ca instrumentist ºi compozitor, avea ºlagãre pe care le cântau toþi) ºi sã se consacre în modul cel mai serios studierii profunde a meseriei de compozitor ºi, numaidecât, sã se strãduie sã nimereascã în clasa profesorului Pavel Rivilis, unul din cei mai buni cunoscãtori a subtilitãþilor acestei frumoase, dar ºi foarte capricioase specialitãþi, cãci succesul va veni pe urmã, va veni ºi mai abundent. I-am mai sfãtuit ºi pe alþii, dar fãrã nici un folos. Nu în zadar marele compozitor din Azerbaidjan Cara Caraev spunea cã talentul e aidoma unei sonde de petrol: când faci gaura, la începuturi, þiþeiul þâºneºte fãrã stavilã, însã ceva mai târziu nu mai are putere sã iasã din adâncuri ºi atunci e nevoie de unelte, de mecanisme pentru a-l scoate. Un astfel de mecanism sigur pentru a dezvãlui talentul în toatã puterea ºi frumuseþea lui e ºcoala. Nu ºtiu, vorba mea l-a influenþat, l-a mai sfãtuit cineva ori poate el însuºi era ferm convins de ceea ce face, în orice caz, eu m-am bucurat foarte mult când într-o searã de varã, destul de târziu, a sunat telefonul ºi, ridicând receptorul, am auzit vocea lui Ion ce iradia fericire: Constantine, poþi sã mã feliciþi, am fost înscris în clasa lui Rivilis . Nu pot sã-mi închipui, cã au trecut atâþea ani de când aceºti doi inimoºi artiºti ne-au pãrãsit, lãsându-ne minunatele lor cântece drept exemplu de dragoste faþã de tot ce ne înconjoarã, faþã de neam ºi de þarã. Cred cã Festivalul-Concurs Internaþional Douã inimi gemene care s-a desfãºurat la Chiºinãu la mijloc de noiembrie sub nemijlocita diriguire a fiului Cristofor ºi a mamei Doinei, Eugenia Marin, ºi la 39
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
care am avut onoarea sã fiu preºedinte al unui prestigios juriu, va fi o candelã simbolicã cu o luminã artisticã ce va arde veºnic întru pomenirea lor ºi întru descoperirea a noi talente pe acest fãgaº pe care ei l-au iubit atât de mult, o fãclie ce va arde veºnic întru proslãvirea vieþii care le-a fost dragã pânã la lacrimi: Aprinsã-n sfârºit de octombrie, candela-ºi presoarã grav lumina întru pomenire. Lacrima din ochiul trist al neamului amare urme lasã pe-obrajii vremii azi ºi dincolo de mâine. Durut, ºi-arþarul blestemat din calea veºniciei plânge cu frunzele-i ce cad mâhnit ºi mor peste mormântul lor, iar ei, Ei au plecat cum pleacã cocostârcii-n toamnã ºi-n primãveri nu vor mai reveni, doar Inimile sângerânde le-au lãsat acasã, Acasã, pe Pãmânt ca vamã-n marea trecere din zborul frânt douã Ofrande aduse-acestui neam sa le avem pe veci în inimã ºi-în gând. Trimiºi de Cel de Sus din Doinã, din Colindã, ei sufletele Ni le-au alinat cu patimã divinã prin oblojeli de cântec, Edenicã licoare, proaspãt izvor întru al neamului vigoare în zilele râvnitei deºteptãri Devenit al gintei noastre-ntremãtor descântec O, câtã-amãrãciune ºi-ntristare curgea din strunele chitarei Lui, O, câtã suferinþã ºi Durere venea din vocea psalticã a Ei, încât chiar zimbrul de pe mândrul tricolor Ingenunchea în faþa cântecului lor ceOblãduitor se resfira peste mulþime, trezind din somn de moarte un popor. 40
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
Nãdejde, demnitate, mândrie ºi onoare, Rugã ºi credinþã în izbândã - în melodii, ce pân la lacrimi ne frãmântã, El Adunatu-le-a cu osârdie de Oºtean de pazã la hotare, ce pentru þarã inima îi cântã. Ea reaprinse candela-n cãscioarã ºi-n vatrã focul datoritã ei Verva-ºi îndrepta spre primãveri cu nerv ºi suflu purificator, aºternut pe portativ cu-atâta dor. Inflãcãraþi, au ars ca douã torþe, lumina îndreptând-o spre-a topi în suflete Siberiile de gheaþã ºi multe-au mai avut a reuºi, dar timp nu le-au ajunsu, Cãci ei plecat-au prea devreme-ncolo, prea de tot tineri i-ademenit-au cãile lui Domn cerescu, de parcã s-au grãbit sã afle In înalturi, ce o sã zicã, cum o sã-i judece poetul nostru, domnul Eminescu.
Valentin Goga a venit de la Þaul, Donduºeni în 1962, ca sã facã ºcoalã de muzicã. Þaoa, cum i se spune prin pãrþile locului, e cam departe de Chiºinãu ºi pãrinþii nu prea aveau posibilitate sã-ºi întreþinã odrasla în capitalã. A venit cam târzior ºi i s-a propus fagotul, instrument la care nu prea erau doritori. Valentin, bãiat de la þarã, era bucuros cã a fost primit, dar în acest instrument trebuia sã ai forþe ca sã sufli, iar el - înalt, slãbuþ de i se vedea doar nasul, asemãnãtor cu cel al preºedintelui Franþei (din cauza cãruia eu cu Dãnilã i-am ºi pus porecla de Gaulle , care s-a lipit de el cum nu se poate mai bine) - dupã cinci minute avea ameþeli. A fost nevoit sã abandoneze acest instrument ºi sã fie primit în clasa de contrabas a profesorului Valentin Vilinciuc, un minunat pedagog, compozitor ºi dirijor, în care învãþam eu, Isaac Loberan ºi Alexei Corjan. Dar nici aici degetele prea subþiri, ca de fatã mare, nu i-au permis sã se afirme, ºi atunci Valentin Vilinciuc, care era ºi pedagog de þambal 41
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
ºi percuþie, i-a propus ultima. ªi iatã cã aceste instrumente l-au cucerit, iar talentul ºi munca pe care a depus-o l-au fãcut cunoscut ºi apreciat în primul rând prin intermediul ansamblului Noroc , apoi Drujba din Sankt Petersburg cu Edita Pieha º. a., fiind apreciat în 1971 ºi 72 ca cel mai bun percuþionist din Uniunea Sovieticã. Astãzi colegul ºi aproape pãmânteanul meu Valentin Goga diriguieºte viaþa concertisticã a capitalei în calitate de director al Palatului Naþional ºi al Asociaþiei Moldova-Concert ºi cu zâmbete pe buze îºi aduce aminte de acea toamnã cu frunze ruginii, când Venit cu mari speranþe-n cãutarea muzei, în urbã,-n capitalã, Adolescent neîndemânatec ºi firav de la þarã, Luã în mâini fagotul ca pe-o unealtã-agricolã, ca pe un îmblãciu El mult dorea sã cânte la vioarã, sã facã muzicã, adevãratã ºcoalã, dar... Nu putu sã-nceapã mai devreme, ºi când sosi la Coca , era de-acum târziu. Trecu dupã eºec la contrabas, o habã nici un spor, dar cum se face-adesea, Intâmplãtor, mai încercã la tobe, cu-acelaºi profesor... ºi s-a-ntâmplat minunea: Nopþi lungi ºi zile-n ºir cerca el ca sã prindã, sã tãlmãceascã Graiul acestor instrumente ce-l cucerirã-n loc. O, câtã dãruire-n amestec cu talent ce rãbufnea din el ca din vulcane foc - pânã-ºi Gravã-n veci numele pe firmamentul magic Al arhilegendarului NO R O C . 42
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
Am venit în 65 la Conservatorul din Chiºinãu, dupã ce n-am îndrãznit sã încerc la cel din Moscova la care avusesem îndreptare (în ultimul moment repartizarea a fost cedatã unei persoane mai importante), nici la Institutul de Fizicã Atomicã din Leningrad spre care mai era sã-mi îndrept toate eforturile în ultimul an de ºcoalã, considerând cã acolo aº face mai multã treabã. Faptul cã la ºcoala muzicalã obiectele exacte le-am terminat într-a zecea ºi un an de zile nu le-am studiat, m-a fãcut sã mã gândesc la rece ºi sã nu risc. ªi-mi pare bine cã s-a întâmplat anume aºa. Dupã cum spunea ºi mama Anica: Ce þi-i scris, în frunte-i pus . Se vede cã aºa a fost sã fie. Acum nici nu pot sã mã imaginez în posturã de fizician-atomist. Ce-i drept, într-o zi, nu chiar demult, soþia Nina mi-a citit într-o zodie, cã, conform zilei, orei, anului de naºtere º.a.m.d. eu aº fi putut sã mã manifest destul de serios în domeniul fizicii , mai ales în fizica a t o m i c ã. Sã vezi ºi sã nu crezi. Nu am regretat, dar totuºi un sentiment de curiozitate m-a învãluit involuntar. Oare cum ar fi fost? Cine miar fi fost prietenii? Cum ar fi arãtat duºmanii? Cine a fãcut descoperirea pe care, de fapt, trebuia s-o fac eu? Ar fi simþit oare lumea lipsa muzicii mele?... Anii de studenþie au fost frumoºi. Am avut noroc de profesori minunaþi: Leonid Gurov (armonie, instrumentologie), Mark Kopîtman (polifonie), Solomon Lobel (forme muzicale), Alexandr Abramovici (istoria muzicii), Gleb Ceaicovschi-Mereºanu (folclor), Haia Talmaþcaia Bardin-ªtein (pian), Victor Reznicov (contrabas) º.a. O mare influenþã în devenirea mea ca muzician au avut expediþiile folclorice pe care le efectuam de câteva ori pe an, începând cu acea neuitatã expediþie din iunie 1967 în satele raionului Sângerei, precum ºi participarea în componenþa orchestrei Ansamblului Alunelul (mai târziu denumirea a fost schimbatã în Hora ).Cântam la contrabas, iar de cãteva ori am susþinut concerte în cadrul cãrora eu am cântat la þambal. A fost chiar o istorie destul de bizarã cu aceastã evoluare a mea ca þambalagiu; pe atunci orchestra noastrã ducea lipsã de interpreþi la þambal ºi Alexandru Pihut, directorul ansamblului, invita pentru concertele pe care le susþineam aproape în fiecare sâmbãtã ºi 43
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
duminicã diferiþi þambaliºti pentru o platã aparte, noi, titularii, primind un salariu destul de modest. Cel mai des era invitat Vasile Crãciun, cunoscut muzician, coleg de clasã ºi conservator, azi profesor universitar. Dar, dupã cum evoluarã lucrurile mai târziu, se vede cã pe Al. Pihut nu-l prea aranja situaþia când o parte din banii câºtigaþi trebuiau vãrsaþi în afara buzunarului colectivului, ºi d-lui, vãzând cã eu manifest un interes deosebit pentru toate instrumentele orchestrei, îmi propune sã exersez mai mult la þambal ºi sã ocup locul vacant, cã la contrabas are cine cânta. Mi-a plãcut propunerea ºi am acceptat. Primul concert a avut loc în sala Teatrului A.Cehov cu mult public, cu ovaþii, mai pe scurt, am trãit clipe de adevãrate satisfacþii sufleteºti, cu toate cã chiar dupã prima lucrare orchestralã, Sârba de la Nistru , din neobiºnuinþã, mi s-au încordat mâinile ºi am scos-o cu greu la capãt. Celelalte concerte au trecut mai lesne, aveam de acu experienþã, însã cariera mea de þambalagiu s-a întrerupt odatã cu venirea în fruntea orchestrei a lui Vladimir Sârbu, cunoscut interpret la þambal cu o bogatã biografie artisticã, ºi eu am îmbrãþiºat iarãºi instrumentul meu iubit contrabasul, cu care nu ne-am despãrþit destul de mult timp. Dar atunci, vãzându-mã la concert nu la locul meu obiºnuit, cu contrabasul, ci pe scaun, unde, de obicei, era obiºnuit dumnealui sã stea, Vasile Crãciun a exclamat: Naþi-o bunã, vãd eu cã în ultimele luni nu sunt solicitat de cãtre Al. Pihut ºi nu înþeleg de ce, când colo, da el ºtreihbreckerul de Rusnac mi-a stricat piaþa. Eu primeam 10 ruble de concert, da el s-a vândut numai pe 5 . De fapt eu nu aveam nimic din afacerea cu þambalul, în afarã de plãcere, cãci salariul rãmânea tot acela, cam 2 burse lunare de student, ºi chiar dacã ar fi fost ºi mai mic, nu conta: mai mult fãcea plãcerea de a fi alãturi de oamenii pentru care arta muzicalã, arta coregraficã era sensul întregii lor vieþi, iar cea mai mare satisfacþie a lor erau privirile strãlucitoare de entuziasm ale spectatorilor, amestecate pe alocuri cu lacrimi de bucurie ºi elan sufletesc. Printre ei era ºi Ion Bazatin, coregraf, care a montat toate dansurile la Hora ºi Alunelul , un extraordinar cunoscãtor al subtilitãþilor dansului popular, care a ºtiut ca nimeni altul sã se apropie de rãdãcini, sfidând 44
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
în cunoºtinþã de cauzã încercãrile celor din jur de a-l convinge cã scena are nevoie ºi în dansul popular de miºcãri împrumutate din dansul clasic, din balet pentru a cuceri mai convingãtor publicul. Ion Bazatin nu monta niciodatã un dans dacã nu era sigur cã toate figurile ºi elementele lui sunt autentice, el documentându-se în modul cel mai serios în numeroasele expediþii prin satele Moldovei în care înregistra dansuri, date din istoria dansului etc. (mai ales, prin pãrþile Cimiºliei, baºtina sa). A fost, într-adevãr, un specialist în coregrafia popularã de mare valoare ºi cred cã nu întâmplãtor ºi azi, dupã ce a plecat în lumea celor drepþi, la fiecare concert al Horei , Ion Bazatin este anunþat drept conducãtor artistic al acestui frumos ansamblu în fruntea cãruia s-a aflat aproape patru decenii. Membrii ansamblului nu se pot împãca nicidecum cu faptul cã el nu mai este printre noi Ion Bazatin, acest frumos bãrbat al neamului care ºi-a dedicat întreaga viaþã artei populare, dansului cel din bãtrâni lãsat, om ce ºtia sã trãiascã doar pentru alþii, adevãrat artist care Inima ºi-a aºternut-o-n scenã ca pe-un covor de þarã prea frumos ornat Opaiþ întru a lumina picioare ce cu zel, ostenesc în hore, joc de cãluºari, oirã ºi-alunel. Neaoºul dans în ie ºi iþari, de secole din tatã-n fiu lãsat, renãscutu-l-a umblând din sat în sat, pãstrându-i autenticul cum a ºtiut doar el Bãtrânii noºtri când se duc, ei îºi aleg urmaºii: peAcei cui li se poate giganticul tezaur de lãsat Zabeþi pe moºtenire: 45
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
rãcoritor de proaspete, arhaice
Anale, comoarã unicatavuþii de suflet, risipite darnic prin fiecare sat Tãranii Cimiºliei - vatrã a sudului, ce-n frãmântãri de veacuri adus-au pe altare prinos neasemãnat, I-au dat blagoslovirea anume lui, ºi-acum ca pe-n cucernic îl primirã în tihnã sã vegheze de-acolo, din Neant. O paginã cu totul deosebitã în cariera mea de muzician, în devenirea artisticã a fost evoluarea, în acelaºi ansamblu, alãturi de fermecãtoarea cântãreaþã Maria Drãgan, sub nemijlocita diriguire a cunoscutului violonist, dirijor ºi compozitor Isidor Burdin, care a educat o întreagã pleiadã de adevãraþi instrumentiºti ºi cântãreþi, aducându-i la rãdãcinile folclorului nostru muzical, pe care încerca sã-l cureþe de impuritãþile vãtãmãtoare ce-l afectau în acea vreme; e vorba de cântecul nostru popular ce rãsuna din scenã. Maria Drãgan a fost una din descoperirile lui Burdin. Maria era o tânãrã cu totul deosebitã: voce, þinutã, inteligenþã, un repertoriu care iarãºi ieºea din cadrul cu care se obiºnuiserã toþi. Îi plãcea enorm cum cânta Maria Tãnase ºi vroia sã se apropie cât mai mult de ea. Încerca sã interpreteze (de altfel, cu mare succes) creaþii din repertoriul ei, dar fiind o fatã cu glagore la cap, a înþeles cã prin copierea manierei interpretative a marii cântãreþe n-o sã obþinã multe ºi cã, pentru a avea faþa ei proprie trebuie sã înveþe de la Maria Tãnase ceea ce e mai important: atitudinea faþã de cântecul popular, profunda înþelegere a mesajului lui, felul de a munci, de a ciopli cu grijã mãrgãritarele folclorice pentru a le înºira mai apoi în diademe cu diamante sclipitoare care sã fascineze plãcut privirile ºi auzul celor ce aveau sã le prindã cu inima ºi sufletul. Aproape doi ani am avut marea satisfacþie sã-i þin isonul cu faimosul meu contrabas, delectându-mi auzul cu o voce rar întâlnitã pe atunci, savurând 46
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
frumoasele cântece interpretate cu simþ ºi gust de cãtre cea care avea sã devinã în imaginea neamului nostru o fermecãtoare turturicã, ºi care, din pãcate (nu fãrã ajutorul nostru), s-a transformat într-o sãrmanã turturicã, ce ºi-a cântat profetic destinul pe care nu l-a meritat: Mii de ciocârlii chemate de eternitate Melodii presoarã din Cer pe câmpii. Argintind amurgul cu raze din stele, dau glas turturele. - Au auzi în zori mãiestrite triluri de privighetori. Ruga lor ºi cântul îmblânzesc Pãmântul, Rãvãºind sufletul omului In numele Domnului - voci alese, Insemnate de divinitate Ancestrale vechi simþiri din secole tot mai cãrunte Au semãnat în sânul fiecãrui neam cu-nþelepciune ºi virtute Doar germeni lui prielnici, vrednici sã trezeascã bucurii, Dar ºi sã-aline vag durerea lacrimã din ochiul ciutei. Rãsãrit de soare în inimi blagorodnice aprind, Rãscolitoare-amprente încropind prin cântec, bocet, doinã, joc, colind Aºa, cu voci edenice tot neamul Terei miruita Domnul Atât de mult dorite, cum pruncu-aºteaptã somnul. Glasul lor tulburãtor ne-njugã, ºi-apoi durut se stinge, Grãbindu-se încolo unde nimeni nu plânge Astfel ºi-o turturicã, sãrmanã pe ist plai, cu vocea-i divã scurt timp ne-a încântat, Aºteptându-ne cãldura, ape-a tulburat, a zburat ca o nebunã pânã a picat. Ne-a lãsat doar cântul - fir de busuioc Norocindu-ºi neamul, Ea - fãr de n o r o c. Dragã doamne, lumea, lumea noastrã micã Mai aºteaptã-un cânt de turturicã. 47
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
Aproape întotdeauna când sunt nevoit sã fac o incursiune retrospectivã pe marginea istoriei valorificãrii cântecului nostru popular ºi a muzicii populare orchestrale, a cãilor întortocheate pe care le-a parcurs autenticul nostru folclor pânã când a ajuns de la coarnele plugului în scenã, întotdeauna mã cuprinde un sentiment de mândrie ºi recunoºtinþã pentru marea personalitate care a fost Isidor Burdin ºi vreau sã-i mulþumesc regretatului maestru, care ºi-a petrecut ultimii ani de viaþã în Ierusalem (unde i-am fãcut o vizitã la el acasã în 1992) ºi în SUA, pentru aportul incontestabil adus pe altarul culturii muzicale a Moldovei, aport care nu va fi uitat niciodatã; sã-i mulþumesc din partea Mariei Drãgan, una din cele mai de suflet cântãreþe de muzicã popularã pe care le-a avut cândva Moldova ºi care a fãcut primii paºi pe calea succesului sub nemijlocita lui supraveghere; sã-i mulþumesc din partea mea personal, cãci influenþa beneficã a personalitãþii sale persistã ºi azi în inima mea; sã-i mulþumesc din partea virtuosului þambalagiu Victor Copacinschi, pentru care Isidor Burdin a scris special câteva lucrãri de o valoare incontestabilã, ce se bucurã de succes pânã în ziua de azi; sã-i mulþumesc din partea reputaþilor þambalagii Vasile Crãciun, Vladimir Sârbu, a regretatului Mihai Cangaº, a clarinetiºtilor Simion Duja, a regretaþilor Simion Brânzilã ºi Efim Pãunescu, din partea violoniºtilor, acordeoniºtilor, trompetiºtilor ºi a tuturor muzicanþilor care au avut norocul ºi plãcerea sã cânte alãturi de vioara magicã a lui Isidor Burdin. Într-adevãr, tangenþele cu personalitatea impunãtoare a lui Isidor Burdin a lãsat urme adânci în evoluþia fiecãrui muzician. El a avut o influenþã beneficã ºi bine venitã, personalitatea lui a fost o adevãratã necesitate a timpului, care a pus baza dezvoltãrii revoluþionare de mai departe a interpretãrii muzicii populare. Sunt convins cã aici s-ar fi alãturat ºi regretatul Nicolae Sulac care, graþie simþului fin al maestrului Burdin, îndreptat tot timpul spre veritabile talente, a venit în scena mare, înscriind o paginã de aur în istoria muzicii noastre populare. Sulac a fost prima mare descoperire a lui Burdin, care pe la sfârºitul anilor 50, fiind conducãtor artistic al orchestrei cinematografului Chiºinãu ºi, cãutând voci demne de a 48
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
ieºi în faþa publicului, i-a surâs norocul, mai bine zis ambii au avut norocul sã se gãseascã unul pe altul, formând un frumos duet muzical: Isidor Burdin - dirijor, violonist, aranjor, Nicolae Sulac - cântãreþ cu un pronunþat eu artistic, întru plãcerea publicului care vizita cinematograful ºi care, datoritã acestor doi mari artiºti, se fãcea din ce în ce mai numeros. Nicolae Sulac, cu certitudine, a constituit o epocã aparte, neasemuitã cu nimic, în istoria cântecului popular moldovenesc. El toatã viaþa a cântat dorul care l-a durut, dar l-a cântat cu atâta suflet ºi dãruire încât încãpea în orice inimã de pe acest plai, fãcând sã vibreze cele mai sensibile corzi ale sufletului acestui popor paºnic ºi îndurerat. El a fost ºi este, sunt sigur cã va fi încã mulþi ani înainte, cel mai drag, mai îndrãgit ºi mai aproape de inimã cântãreþ al acestui petic de pãmânt. Vestea plecãrii lui subite în Neant s-a transformat tacit în doliu naþional. Chiar ºi natura parcã a simþit durerea marii pierderi: Norii triºti în plumb se tot prefac, verde frunzã, fir de liliac, Invelindu-se mâhniþi în neguri grele. ocru-n cioburi din licãr de stele. Cerul de Pãmânt parcã s-a spart, câmpuri roºii-n flãcãri câmp de mac, Obrintindu-ºi rana de durere. extenuatã s-a uscat floarea lui Sulac, Doamne, sfinte Doamne, ce pãcat Lacrimi se desprind din ale stelei argintii pupile de smarald, univers albastru de curat, Azi ceva în Ceruri s-a-ntâmplat unduiri din galben viu, pãpãdii în mart, Ea deja nu mai putu magnific sã-i vegheze Doina din Neantnegru vãl pe roºu cer de mac, înspre zori s-a petrecut Sulac, iarãºi violete, flori de liliac Doamne, sfinte Doamne, ce pãcat Strãlucita-i voce - mir din bunãtate, ca în toamnã strugul cel cules, cristalinã zare, busuioc de frate auriu de galben fir ales, Urme-adânci în suflete ºi-n inimi a lãsat amar de dulce floare, bob de grâu curat, 49
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
Legendã încã-n viaþã, el neamul ºi-a scãldat, cu atâta dor, în cântec, trandafir sãlbatec, rozã-viºinie floare de bãrbat, cA vrut pânã ºi Domnul acolo în Înalturi, ºi din basm zeiþa cea ocrotitoare sinilie zare pânã-n zare, Cu evlavie s-asculte Mioriþa din vocea lui frumoasã, etern nemuritoare. roºu-galben-albastre petale. Doamne, sfinte Doamne, ce pãcat A rãmas un Cântec n e c â n t a t...?!
Având exemplul catalizator al lui Isidor Burdin, unii muzicanþi din orchestrã au început sã facã aranjamente ºi prelucrãri, þinând seama de specificul materialului muzical, debarasându-se încetul cu încetul de elementele strãine, împrumutate din muzica clasicã, din jazz, care persistau pânã atunci în orchestraþiile colectivelor din acel timp cu doar unele excepþii. Bineînþeles, cã visam ºi eu sã fac prelucrãri, dar nu îndrãzneam. Îmi aduc aminte cum Alexandru Pihut, directorul Ansamblului Alunelul a intuit cã eu aº putea face orchestraþii ºi chiar mi-a propus, zicând: Încearcã, o sã-þi iasã, sunt sigur, îþi dau câteva creaþii de ale lui Isidor Moiseevici , analizeazã-le ºi, înainte . Este vorba de acelaºi Pihut care, dupã cum am mai amintit mai sus, pur ºi simplu m-a impus sã cânt la þambal. Prima mea prelucrare a fost Sârba din Briceni , în 1968, pe care am cules-o de la Gheorghe Angheluº ºi cãreia i-am adãugat partea a treia; mi s-a pãrut cã a fost pierdutã în noianul anilor ºi am considerat cã am dreptul la restaurarea acestei capodopere. Am scris-o la rugãmintea insistentã a pãmânteanului meu, violonistul Dumitru Blajinu, pe care îl cunoºteam încã din vara anului 1956 din tabãra de pionieri din Corjeuþi Briceni, unde dlui era conducãtor muzical iar eu - un simplu pionier întotdeauna gata sã cânte la sticle acordate cu apã, acompaniat la acordeon de cãtre maestrul Blajinu. Talent viguros ºi tot timpul în cãutare, dirijorul Dumitru Blajinu a transformat Orchestra Folclor , întemeiatã de el la Radioteleviziune în 1968, într-un adevãrat 50
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
laborator de creaþie unde a crescut o pleiadã întreagã de muzicieni care, sub nemijlocita lui supraveghere, s-au familiarizat cu arta prelucrãrii materialului folcloric atingând un nivel impunãtor. Þin sã-i mulþumesc din suflet pentru cã m-a îndrumat ºi am scris aproape 40 de creaþii pentru acest minunat colectiv artistic. În anul 1969 am scris prima lucrare pentru Orchestra de Muzicã Popularã Fluieraº Sârba din Trebisãuþi , inspiratã din melodiile culese de la Gheorghe Angheluº. A fost un capriciu al marelui Lunchevici, care, la propunerea lui Gleb Ceaicovschi ºi a lui Titi Marin, pe atunci director artistic al Filarmonicii, m-a chemat ºi m-a pus la încercare, solicitându-mi o lucrare ce ar depãºi o simplã prelucrare a materialului folcloric ºi în acelaºi timp sã nu fie departe de rãdãcini, mai dorind ºi anumite efecte de ordin scenic pentru ca publicul sã rãmânã intrigat pânã la urmã - niºte efecte, sã zicem, ce ar aminti de extraordinara Sârbã din cãruþã sau neasemuita horã Furtuna . Eu, care mã uitam la Serghei Lunchevici ca la un Dumnezeu, ºi care încã nu reuºisem sã scriu decât doar câteva prelucrãri pentru Folclor , na-þi-o bunã , sunt solicitat sã scriu o lucrare de amploare, ºi încã de cine?, de însuºi Serghei Lunchevici, cel mai impunãtor interpret al neasemuitei Balade de Ciprian Porumbescu, dirijorul faimoasei orchestre Fluieraº . Inima mi s-a dus în cãlcâie, iar cãlcâiele nu prea simþeau podeaua. Mai în scurt, o sfeclisem de-a binelea. Am început sã bâigui ceva precum cã plec în expediþie folcloricã ºi cã am sã fiu lipsã o lunã trãgeam nãdejde cã într-o lunã ori ulciorul se va strica, ori izvorul va seca Dar þi-ai gãsit omul, exact dupã o lunã Lunchevici mã cãuta pe la conservator cu o insistenþã proprie doar lui, fãcând sã zbârnâie toate telefoanele. În sfârºit, am scris lucrarea, destul de reuºit. A apreciat-o maestrul chiar la prima audiþie, a apreciat-o publicul ºi mã bucur cã anume aceastã lucrare a pus începutul unei colaborãri fructuoase cu Orchestra de Muzicã Popularã Fluieraº ºi cu extraordinarul ei dirijor Sherghei Lunchevici. Apoi au urmat Rapsodia Nistrului , Ornamente , Polca Drãgaica pentru douã orchestre ºi echipa de dans, 51
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
Sãrbãtoreasca , prelucrãri ºi creaþii originale. Apropo toate creaþiile au fost botezate de cãtre dumnealui, anume Lunchevici gãsea cum nu se poate mai bine denumirile lor. Era un adevãrat artist în deplinul sens al cuvântului: violonist, actor de cinema, artist plastic, scria poezii (ce-i drept, în limba rusã - urmãri ale exilului în Siberia; n-a îndrãznit sã scrie în limba sa, în schimb, recita poezia româneascã cu mãiestria unui actor înnãscut). Am avut nu o datã fericirea sã ascult, aºezat comod pe oslonul din odaia lui, irepetabilele interpretãri în stil Lunchevici din Aurel Busuioc, Grigore Vieru, Pavel Boþu, Lucian Blaga, George Bacovia, George Coºbuc, George Topârceanu. N-am sã uit niciodatã acele clipe de desfãtare sufleteascã pe care am avut norocul sã le trãiesc alãturi de cel care a fost Serghei Lunchevici. Pãstrez cu sfinþenie orice crâmpei de hârtie de care s-a atins mâna lui ºi pe care mi-a scris o observaþie, o povaþã sau o apreciere. Mi-a fost un adevãrat mentor ºi pãrinte spiritual. El ºi-a împrãºtiat energia talentului dãruit cu prisosinþã de Cel de Sus aidoma unui fulger în plinã furtunã, lãsând amprente adânci pe firmamentul culturii noastre muzicale. S-a stins tot atât de brusc, dupã cum ºi s-a aprins. ªi în acea zi de august plinã de tristeþe ºi durere pentru toþi acei care l-au cunoscut ºi l-au iubit Strunele viorii Extenuat s-au Rupt. Glasul ei s-a stins, în Hãul morþii prins. E-atât de pustiu Inimi lãcrimeazã Lângã-al tãu sicriu. Uitat stã arcuºul, Nu mai poate-atinge Corzile stropite cu lacrimi de sânge. Hora ºi Balada 52
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
Ele nu rãsunã, Vãduvite astãzi, plângem împreunã Iar cu noi alãturi plânge o Moldovã, C-a plecat pe totdeauna de pe-acest fãgaº Inima ºi sufletul orchestrei Fluieraº . Am colaborat ºi colaborez cu Orchestra de Muzicã Popularã Lãutarii . Aceºti inimoºi muzicanþi au participat aproape la toate concertele mele, am avut ºi un întreg spectacol cu Lãutarii ; minunata formaþie, condusã cu atâta mãiestrie ºi profesionalism de Artistul Poporului Nicolae Botgros, fapt pentru care le sunt foarte recunoscãtor. Pentru prima datã l-am auzit pe Nicolae Botgros întro emisiune muzicalã la televizor pe la mijlocul anilor 70. Eram în odaia de alãturi ºi deodatã, în amalgamul de sunete ale unei orchestre de muzicã popularã într-o înregistrare, departe de a fi perfectã, se auzi sunetul unei viori ce vorbea convingãtor cã este mânuitã de un adevãrat talent cu mari promisiuni pentru viitor. Am intrat repede în odaie sã vãd miracolul era cunoscuta orchestrã Ciocârlia din Edineþ, condusã de Ion Popov, iar în faþa ei un tânãr de vre-o 22-23 de ani cu vioara în mânã era Nicolae Botgros. Atunci am înþeles ºi le-am spus ºi la ai casei cã acest tânãr are un mare viitor, dar n-am crezut cã drumurile vieþii noastre se vor împleti atât de frumos. El are un simþ artistic deosebit, de parcã s-a nãscut în scenã. Cunoaºte subtilitãþile muzicii populare româneºti ºi specificul fiecãrei zone folclorice ºi nu-ºi permite în interpretare amestecuri de stiluri ºi maniere interpretative, cum vedem la unii muzicieni pentru care goana dupã succes e în prim plan. El este cumpãtat, gândeºte bine ºi profund, analizând toate momentele pozitive ºi negative ale fiecãrui program, ºtie sã aleagã repertoriul în concordanþã cu scopul propus, nu e superficial, virtuozitatea pentru el nu este un scop în sine, ci un procedeu în plus pentru a dezvãlui în faþa publicului mesajul propus. Prima mea lucrare care a fost interpretatã de el a fost « Sãrbãtoreasca », au mai fost ºi altele, dar la una eu þin foarte mult. Într-o zi Nicolae mã întrebã dacã nu am ceva nou pentru Lãutarii . 53
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
I-am zis cã am vrut sã fac o suitã din cele mai frumoase melodii populare moldoveneºti, chiar am ales materialul ºi am început-o cu Ilenuþa ( Ia-mi, tãtucã, papucei ) pentru ca sã le leg una de alta ºi sã ajung la Trandafir de la Moldova , dar din pãcate numai cu legãturile am rãmas, fãrã a reuºi sã folosesc un crâmpei din materialul ales, am tot improvizat pânã m-am plictisit , dacã n-a ieºit ceea ce mi-am propus, am aruncat-o în masã. Nicolae m-a rugat s-o aduc. Am scotocit prin sertare, am gãsit lucrarea, am încercat s-o privesc cu ochi dezinteresaþi ca sã-mi dau seama cã ceva a ieºit totuºi, iar când mi-am auzit Suita-fantezie în interpretarea lãutarilor lui Botgros, am înþeles cã într-adevãr N neant parcã un zeu atinge corzile lãutei, Iscoditor miracolul pãtrunde în sufletul acestui blând popor Ca apa cristalinã ºi rece de izvor ce O doreºti în sete, sorbi ºi iar þi-i dor. Lãuta-i prinse grai precoce ºi-n clipe Ancestrale, corzile-i atinse nasc lacrimi, bucurii, iar El, El parcã a venit din Horã, din Baladã ca mesager al muzicii acestei glii. Obârºia îºi trage din neam de lãutari ce Toatã viaþa-au veselit norodul, ºi Grijã au avut din tatã-n fiu ca 54
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
Rãdãcinile sã nu-ºi uite izvodul, Or doina niciodatã sã nu moarã, ei Sufletul ºi-l dãruie prin strune de vioarã. În anul 1976 pentru piesa orchestralã Sãrbãtoreasca mi s-a decernat Premiul de Stat al Republicii, una din cele mai mari distincþii pentru un artist. Cred cã nu poþi sã-þi imaginezi, dragã cititorule, ce se petrecea în sufletul meu în acele zile fierbinþi pentru mine, când am fost propus candidat la acest premiu, ºi toate ziarele trâmbiþau vestea. Era prima mea lucrare instrumentalã originalã, nu eram barem membru al Uniunii compozitorilor ºi muzicologilor. Aproape 10 luni, timpul familiarizãrii opiniei publice cu candidaþii la premiu, nu-mi gãseam locul ºi umblam tuciuriu pe drum de frica marii încercãri la care mã punea destinul. ªi, ca sã fiu sincer, pe de-o parte, vroiam nespus sã mã învrednicesc de acest premiu: dacã l-aº fi ratat, pentru scumpii mei pãrinþi acest lucru ar fi fost o mare loviturã în mândria lor tot satul, toate împrejurimile Bricenilor aºteptau vestea ºi aº fi vrut sã le aduc bucuria în casã. Pe de altã parte, când mã gândeam cã nu ºtiu ce mã aºteaptã în viitor ºi dacã voi mai putea sã fac faþã impunãtorului premiu prin noi lucrãri de valoare, nu aveam nici pe departe dorinþa de a lua acest prestigios premiu. Nicolae Sulac care poseda un simþ neîntrecut al umorului mã întâlni pe strada ªtefan cel Mare ºi, dupã ce îmi dãdu bineþe ºi mã mai întrebã de una-alta aºa, într-o doarã parcã, se interesã ºi de medalia de Laureat, preîntâmpinându-mã cu vocea lui premeditat puþin rãguºitã (aºa fãcea el întotdeauna când vroia sã te ia peste picior): Ia seama sã nu rugineascã , adicã sã nu mã pun pe tânjalã ºi sã mã complac culcat pe laurii acestei creaþii fãrã a mai scrie ceva. Parcã m-a pus pe foc, a nimerit drept în þinta gândurilor mele. Nemaivorbind de faptul, cã unele vorbe: Uite, alþii, cu multe creaþii de amploare, aºteaptã cu anii, iar ãsta, la prima lucrare,- Premiu de Stat , îmi frigeau sufletul ºi-mi pârleau aripile care abia se 55
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
desfãceau. ªi în aceste momente e foarte important faptul dacã ai o susþinere. Am avut acest noroc. Cei mai mari scriitori ºi poeþi ai Moldovei, entuziasmaþi de lucrarea mea, au scris cuvinte de susþinere în diferite publicaþii, pãreri importante pentru mine, mai ales, în sensul încrederii în forþele proprii. Unii mi-au propus sã colaborãm, fapt ce, bineînþeles, mã flata, dar mã ºi punea în gardã. Mi-duc aminte cu câtã cãldurã îmi vorbea despre Sãrbãtoreasca cu câteva zile înainte de a pleca în lumea celor drepþi poetul Petru Zadnipru, cu câtã sinceritate ºi suflet s-au apropiat de mine Grigore Vieru, Gheorghe Vodã, Dumitru Matcovschi, Anatol Codru, Anatol Ciocanu, Aurel Ciocanu, Ion Podoleanu, Ion Vatamanu, Pavel Boþu, Victor Teleucã, Arhip Cibotaru, dramaturgul Petru Cãrare, regizorul Anatol Pânzaru, actorul ºi regizorul Mihai Volontir, criticul literar Ion Ciocanu, scriitorii Serafim Saca, Ioan Mânãscurtã ºi alþii. ªi mã bucur, cã aceastã susþinere m-a fãcut sã le rãspund cu lucrãri de care nu mi-e ruºine cã-mi poartã semnãtura. Poetul Andrei Strâmbeanu a fost mai drastic. Într-o bunã zi, imediat dupã ce Sãrbãtoreasca a fãcut impresii frumoase asupra celora care au auzit-o, s-a deschis brusc uºa cabinetului ¹ 342 al Ministerul Culturii, în care eu, funcþionar modest, alãturi de Ion Podoleanu, Pavel Rivilis, Lidia Latieva, Alexandru Alici ºi ºefa noastrã Raisa Suveicã, îmi câºtigam existenþa, fiind responsabil de repertoriul instituþiilor muzicale din republicã; deci, s-a deschis gãlãgios uºa ºi unde vãd intrând ca o furtunã o frumuseþe de bãrbat, înalt ºi chipeº, cu ochi negri sprâncenaþi, exact ca un Fãt-Frumos din poveºtile noastre. Era Andrei Strâmbeanu, de care mai mult auzisem decât îl vãzusem. ªi cu el - modestul ºi liniºtitul Mihai Dolgan, cunoscut compozitor ºi conducãtor artistic al strãlucitoarei formaþii Noroc . Strâmbeanu mai cã nici n-a spus bunã ziua , ºi-a rotit ochii negri ca de vultur prin odaie ºi, vãzând cã nu mai era nimeni, glãsui: Aºa-i cã tu eºti Rusnac, cel cu Sãrbãtoreasca ? - ºi auzind, dar mai mult intuind un rãspuns afirmativ din partea mea, care rãmãsesem tablou în mijlocl odãii, continuã: Pãi, iatã, eu am scris un vers genial pentru Noroc -ul lui Dolgan ºi am hotãrât 56
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
împreunã cã muzica ai s-o scrii tu. Dacã n-o faci, te fac de poveste. A închis uºa ºi a plecat, lãsându-mã singur în faþa textului, care , de altfel, într-adevãr era foarte bun (am mai spus-o undeva cã Strâmbeanu este unul din poeþii care nu ºi-a permis sã scrie texte proaste). Aºa s-a nãscut primul meu cântec de estradã Ninge , care, de fapt, nici nu este cântec, ci un mic tablou muzical, interpretat prima datã de Lidia Botezatu ºi Noroc -ul lui Mihai Dolgan. L-au mai interpretat ºi alþii, printre care Olga Ciolacu ºi Vasile Iovu (la nai), precum ºi un naist rus din Sankt-Petersburg. Eram foarte mândru cã prima mea lucrare în acest gen a avut norocul sã fie interpretatã de mult îndrãgitul Noroc . Apoi a urmat Patrie, de ziua ta pe versurile lui Gh. Vodã º.a. Îi voi fi recunoscãtor mereu acestui compozitor plin de talent, mãrinimos ºi bun la inimã care a strâns în jurul lui un buchet de talente impunãtoare ce au cucerit prin mãiestria lor artisticã publicul unei þãri atât de mari cum era Uniunea Sovieticã ºi nu numai, ºi care întotdeauna era în cãutare de noi procedee artistice, de noi autori pentru a-ºi împrospãta repertoriul. ªi mã bucur cã am fost solicitat ºi mi-am scris ºi eu numele pe paginile de aur ale acestei formaþii care pe atunci a fãcut o adevãratã revoluþie în muzica de estradã. Cred cã nu întâmplãtor persoana lui Mihai Dolgan m-a inspirat sã scriu un acrostih (o slãbiciune de-a mea), vroind astfel sã-mi expun într-o formã mai mult sau mai puþin originalã sentimentele pe care le am faþã de aceastã personalitate, dar ºi sã aduc în faþa cititorului un portret veridic ºi convingãtor al unuia din pionierii Ansamblurilor Vocal-Instrumentale de tip The Beatles , întemeietorul primului ºi celui mai bun colectiv de acest tip din întreg spaþiul ex-sovietic Noroc . Mihai Dolgan totdeauna prin muzica sa face sã vibreze cele mai adâncite corzi spirituale ale fãpturii omeneºti ºi Mãreaþã liniºte se-aºterne în inimi, suflete, In ceruri ºi-n abis... chiar 57
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
Horele încetineazã Atunci când cântã un artist . Iar El de-o viaþã cautã rãspuns la o-ntrebare: De ce plâng ghitarele? O, Doamne, au cine ºtie oare?... Lacrimile strunelor te opresc în loc, Glasul lor de primãvarã Amintesc a câta oarã de irepetabilul N O R O C .
Din anul 1978 am început sã colaborez cu orchestra de jazz simfonic a Radioteleviziunii moldoveneºti condusã de Alexandru Vasecichin, un colectiv care avea în componenþa lui muzicanþi consacraþi, cu experienþã ºi ceea ce mã atrãgea îndeosebi era faptul cã orchestra, pe lângã instrumentele muzicii de jazz (saxofon, percuþie, ghitarã, chitarã bas, º.a.), avea toate instrumentele orchestrei simfonice, deci puteai obþine sonoritãþi din cele mai dorite ºi de o calitate destul de bunã, graþie muzicanþilor ºi dirijorilor Alexandru Vasecichin ºi Pavel Goya ºi, nu în ultimul rând, minunaþilor regizori de sunete, regretaþii Boris Caranicolov ºi Petricã Sârbu, precum ºi lui Victor Bocicovar, care, cu un aparataj destul de antic, fãceau pur ºi simplu minuni. Despre acest lucru ne vorbeºte destul de elocvent ºi faptul cã CD-ul meu dublu, care a fost editat în Cehia în 1997, a avut ca bazã înregistrãrile fãcute 1020 de ani în urmã de aceºti maeºtri ai sunetului. 58
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
În anul 1979 ansamblul Orizont , condus de Oleg Milºtein a interpretat în cadrul Festivalului Unional televizat Ïåñíÿ - 79 cântecul meu pe versurile lui Efim Crimerman Nu cânt iubirea , având-o ca solistã pe Larisa Ghelaga. Noi, autorii, ne-am învrednicit de titlul de Laureaþi ai acestui prestigios festival-concurs, alãturi de Vladimir ªainski, Aleksandra Pahmutova, Gheorghe Movsesean, Ala Pugaciova º.a. Bineînþeles, am trãit un sentiment de satisfacþie amestecat cu mândrie, când Movsesean mi-a zis cã, fãrã nici un fel de rezerve, cântecul meu e cel mai bun în cadrul festivalului. N-am luat-o chiar în serios, dar, sincer sã fiu, cuvintele lui m-au flatat. Vladimir ªainski mi-a fãcut o invitaþie la el acasã; îmi pare rãu ºi azi cã n-am dat curs invitaþiei. Aleksandra Pahmutova s-a apropiat ºi, felicitându-mã, mi-a zis cã îi place mai mult versiunea Anastasiei Lazariuc, aceasta fiind mai bogatã orchestral. M-a mirat mult de unde putea sã-mi cunoascã lucrarea, dânsa spunându-mi cã a fost în juriul Festivalului de la Soci, la care a participat Nastea. Pãrerea unei personalitãþi ca A. Pahmutova mi-a insuflat multã încredere ºi eram foarte mândru de aprecierea înaltã a orchestraþiei mele. Nastea cânta acompaniatã de orchestra de jazz simfonic în care viorile, marea mea slãbiciune, aduceau lucrãrii nuanþe incomparabile cu cele pe care le are un mic ansamblu instrumental. Lucrarea se bucura de mare succes în întreaga Uniune ºi, mai ales, aici, în Moldova. O cântau formaþiile de amatori, existau diferite aranjamente, chiar ºi pentru cor. Dar iatã cã într-o bunã zi, autorul frumosului mesaj Nu cânt iubirea a plecat pentru totdeauna în Germania, ºi nu în cea Democraticã, ci Federalã, ºi s-a terminat cu Nu cânt iubirea . Cântecul a fost interzis din cauza cã unul dintre autori s-a dovedit a fi trãdãtor de þarã . Gogonatã prostie Marele mucalit Nicolae Sulac a dat replica imediat: Ei bine, a plecat Burdin i s-a scos toatã muzica, a plecat Crimerman i sau aruncat la gunoi toate textele, ei, dar dacã va pleca Malamud (adjunctul directorului filarmonicii pe gospodãrie), ce, scoatem ºtucaturca (tencuiala) de pe filarmonicã?! Asta era realitatea ºi cântecul meu rãmas fãrã ºtucaturcã nu putea fi interpretat. 59
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
Eu, însã, þineam foarte mult la el, cãci l-am compus în niºte condiþii destul de întâmplãtoare. Prin 1977 lucram la Ministerul Culturii ºi am fost trimis într-o duminicã sã fac de serviciu la sectorul electoral care se gãsea la Buiucani în incinta ºcolii ¹ 12. Se apropiau alegerile ºi eram toþi încadraþi în lucrul obºtesc. Îi spun soþiei mele Nina, pe atunci studentã la Universitatea Ion Creangã la Facultatea Defectologie, sã meargã cu mine, sã-mi þinã de urât, cãci totuna nimeni n-o sã-ºi tragã piciorul pe acolo, iar ea ar putea sã-ºi pregãteascã temele pentru a doua zi. Ea acceptã, spre marea mea bucurie, ºi noi, ca doi tineri însurãþei, cu toate cã aveam doi copii, ne-am îndreptat spre ºcoalã. Acolo, din fericire, era ºi un pian la care am început sã dibui niºte muzicã ca sã ne mai treacã de urât. La un moment dat Nina îmi zice: Ieri am ascultat un concert la radio în care Eugen Doga a venit în faþa ascultãtorilor cu niºte cântece noi foarte frumoase, tu, însã, vãd cã rãmâi doar cu medalia de laureat. Nu m-am supãrat, deoarece a spus-o cu bunãvoinþã ºi dragoste, eram deja obiºnuit cu astfel de lucruri. I-am rãspuns cã, dacã doreºte, pot sã-i improvizez o melodie. Din ãºtea, cu vorba, sunt mulþi, cei cu fapta sunt mai puþini, a tras concluzia exigenta mea soþie. Fãrã sã-i rãspund, am atins claviatura pianului ºi melodia a prins a se revãrsa firesc, cu o nuanþã de tristeþe venitã poate din amintirile despre mama Anica ºi înãlþãtoarea ei dragoste faþã de soþul pe care-l pierduse de tânãrã. Când am terminat de cântat, ma rugat sã aºtern melodia pe hârtie, fiindcã într-adevãr este foarte bunã. M-am junghiat a râde ºi i-am explicat cã asta a fost doar o simplã improvizaþie, un joc, aºa cã nu face ºi, doar la insistenþa ei, am memorizat-o. Peste câteva zile textierul Efim Crimerman, tot întâmplãtor, m-a întrebat dacã nu am vreo melodie, pentru cã el ar putea ticlui un text. I-am zis cã am. Aºa a apãrut Nu cânt iubirea . Dupã plecarea dumnealui, însã, iarãºi am rãmas fãrã cântec. La insistenþa redacþiei muzicale radio, mai bine zis a redactorului-ºefadjunct Ion Uncu, tot contrabasist, coleg de ºcoalã ºi de conservator, l-am rugat pe poetul Dumitru Matcovschi sã scrie un text nou, lucru pe care Dumitru l-a fãcut cu brio. Am spus întotdeauna cã o poezie 60
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
bunã are muzica ascunsã în cuvinte, compozitorului nu-i rãmâne decât s-o depisteze. Probabil, ºi o melodie bunã are cuvintele inserate în sunetele muzicii ºi poetului nu-i rãmâne decât sã le scoatã la ivealã, altfel cum mi-aº explica apariþia a douã texte foarte bune pe aceeaºi melodie, de aceeaºi respiraþie scrise de doi poeþi cu totul diferiþi? Într-adevãr, ambele texte au exprimat cum nu se poate mai bine atmosfera melodicã a creaþiei izvorâte din unul din cele mai puternice sentimente omeneºti dragostea. Noul cântec s-a numit Tu, dragostea mea sau Tu eºti ca marea . Aºa a început colaborarea cu distinsul poet Dumitru Matcovschi. Apoi au urmat ªi cântã viorile , Nunta de argint , Pâinea noastrã , Mãicuþa mea dragã , Noapte bunã , Nu mã uita º.a. Aproape toate cântecele le-am scris, cum se spune, dintr-o respiraþie, atâta muzicalitate conþinea versul. Într-o zi mã strãduiam sã duc la bun sfârºit Noapte bunã pe care Dumitru m-a rugat sã-l termin cât mai curând. Fãcusem melodia cupletului aproape instantaneu, refrenul însã, pãrea cã fuge de mine. Începeam sã-mi ies din þâþâni, deodatã a sunat soneria ºi în casã a intrat bunul meu prieten Ion Uncu, care se interesã pe loc cu ce mã ocup. I-am povestit necazul. Uncu, care nu se grãbeºte niciodatã, se apropie cãtinel de pian, analizã situaþia cu aere de cunoscãtor (era doar redactor-ºef la redacþia muzicalã a televiziunii, ºi cunoºtea tot cântecul secolului XX de la ºi pânã la) ºi îºi spuse verdictul: Dacã Dumneata (uneori o fãcea pe oficialul, mai ales în situaþii complicate) geaba te cãzneºti, aici nu-i necesar acest refren, el este în plus, pur ºi simplu n-ai nevoe de el; luã creionul ºi-l ºterse. Am fãcut ochi mari: cum adicã, de câteva ore depun eforturi titanice, dar, dupã cum se vede, totul e în van. Ridic receptorul, formez numãrul lui Matcovschi, ºi-i depãn povestea, la care el îmi rãspunde: De fapt, dragã Costicã, acesta e un vers mai vechi de al meu. Recitindu-l, mi s-a pãrut cã ar ieºi un bun cântec ºi m-am gândit la tine. ªtiind, cã fiecare cântec are ºi un refren, am hotãrât sã-l adaug . Uncu s-a uitat la mine triumfãtor. Astfel, cu ajutorul ochiului proaspãt al redactorului muzical, care a ros pantalonii, începând cu anul 1967, pe scaunele redacþiilor Radio 61
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
ºi TV, pregãtind mii de emisiuni muzicale, m-am ales cu un nou cântec. Acesta a fost interpretat cu fineþe de Anastasia Lazariuc ºi micuþa, pe atunci, Svetlana Grãjdianu. I-a urmat ªtefan Petrache cu aceeaºi Svetlana, Ion Suruceanu cu fiicã-mea Aniºoara. Pânã ºi eu, la spectacolul din sala Teatrului de Operã ºi Balet prilejuit de aniversarea a cincizecea a naºterii mele, am interpretat acest cântec împreunã cu Cristinica Pintilei (ªtefan era bolnav). Astãzi, dupã o tãcere mai îndelungatã, am reînnoit colaborarea cu Dumitru Matcovschi, unul din cei mai duruþi, vorba lui, poeþi ai neamului, pentru care dragostea de þarã, de popor, de limbã este un sentiment fundamental. Pentru el dragostea este o noþiune veºnicã ºi Domnia Sa, ca un adevãrat artist, gãseºte întotdeauna cele mai adecvate expresii artistice întru a o proslãvi în duruta sa poezie, fie cã e vorba de dragostea de þarã, de baºtinã, de natura pe care Dumnezeu a dãruit-o plaiului nostru, de dragostea faþã de fiinþa iubitã, cãci Durutã i-i ades privirea, ba Urcã-n Univers, ba brusc se-aruncã în strãfunduri. Mâhnit îi este sufletul ºi firea, iar Inima-i e copleºitã de tumultuoase gânduri. Tot timpu-n griji ºi temeri pentru poporul sãu, el Rugãciuni înalþã bunului Dumnezeu, Urmaºilor dã sfaturi cum sã-ºi iubeascã glia, ne Miºcã pân la lacrimi duruta-i poezie... Atunci când deºteptarea bãtu strident în poartã ºi 62
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
Tricolorul mândru ne-acoperise plaiul, Ca un simbol poetul se ridicase-n gardã, Ocrotitor de inimi ce îºi pãstreazã graiul. Vânduþii, trãdãtorii din el muºcat-au crud Si l-ar fi rãstignit chiar pe cruce ca pe Crist, dar... Cum poþi sã te-ncumeþi sã tragi într-un artist? Harul dat de sus nu poþi sã-l nimiceºti, Iar inima din pieptu-i cu zvâcnete durute pentru þarã de-a pururi n-o opreºti.
Un deosebit ataºament ºi stimã am pentru Poetul ºi, mai ales, Omul Grigore Vieru, care întotdeauna a ºtiut sã susþinã orice sclipire de talent. Datoritã unui singur cuvânt spus sau scris de Domnia Sa, multor tineri le-au crescut aripi Cu tremur în suflet îmi aduc aminte de acel articolaº din Tinerimea Moldovei întitulat Ca apa izvorului , în care el a vorbit despre Sãrbãtoreasca mea, interpretatã cu multã inspiraþie de cãtre orchestra condusã de Serghei Lunchevici, precum ºi de cele ºapte cântecele pentru copii, primele din viaþa mea, versurile cãrora le-a scris special pentru mine (manuscrisul îl pãstrez pânã în ziua de azi), ºi de la care a ºi pornit, de fapt, compozitorul Constantin Rusnac. Am devenit compozitor ºi de fricã sã nu-i dau de gol pe acei care se uitau cu mare încredere la mine, iar printre ei era ºi persoana inimosului poet Grigore Vieru. ªi acel sentiment de stimã, recunoºtinþã ºi pioºenie, care a încolþit atunci faþã de Grigore Vieru, va rãmâne cu mine pentru toatã viaþa, în ciuda tuturor împrejurãrilor. Cred cã nu întâmplãtor, ci anume graþie acelor 63
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
profunde sentimente ºi dorinþei fireºti de a-i alina inima, tot aºa cum a fãcut-o nu o datã Domnia Sa cu dragoste pentru alþii, am dat la ivealã sincera felicitare dintr-un 14 februarie cu zãpadã feericã, când Grigore Vieru a împlinit frumoasa vârstã de 50 de ani. Nu am vorbit eu în versuri, ci inima-mi plinã de recunoºtinþã faþã de un adevãrat om ºi artist: Gând þi-i poezia Razã din popor, Inima-þi vorbeºte, Gura vers de dor. O, poet de-acasã, Ram de-april la geam, Eºti iubirea noastrã, Visu-acestui neam. Iz de pâine caldã Este al tãu vers Rugãciune sfântã, Urmã-n u n i v e r s. O frumoasã amintire ce îmi rãvãºeºte sufletul întotdeauna când mi se perindã prin faþa ochilor, a fost colaborarea mea cu Orchestra de Concert din Leningrad, conducãtor artistic ºi dirijor al cãreia era maestrul Anatoli Badhen. Cei mai cunoscuþi compozitori din Uniunea Sovieticã considerau o onoare sã colaboreze cu orchestra lui Anatoli Badhen. Publicul din Chiºinãu cunoaºte bine acest faimos colectiv, care nu o datã a evoluat pe scena Palatului Naþional cu programe variate, cu soliºti foarte diferiþi. Cred cã mulþi îºi mai amintesc de frumoasele seri muzicale ale lui Eugen Doga cu acel extraordinar vals executat cu fineþe ºi emoþie de catre orchestra de zile mari din Sankt-Petersburg. În compania orchestrei s-au simþit întotdeauna bine ºi confortabil Aleksandra Pahmutova, Mark Fradkin, Nikita Bogoslovski, Veniamin Basner, Ian Frenkel, Raimond Pauls, Michael Tariverdiev, Vladimir ªainski, Leonid Afanasiev, Andrei Petrov ºi mulþi64
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
mulþi alþii mai pe scurt, floarea cântecului de estradã sovietic. Poþi sã-þi închipui, dragã cititorule, ce am simþit eu, când Anatoli Badhen mi-a propus sã susþin trei concerte de autor în prestigioase sãli din oraºul de pe Neva, oraºul lui Petru 1 ºi al marelui Puºkin, oraºul lui Repin, Rimski-Korsakov ºi Andrei Petrov. Oarecum dezorientat, am mulþumit, ºi am pretextat cã e foarte complicat, trebuie sã multiplic partiturile, partiþiile ºi asta cere timp. La care Badhen, cu o bunãtate ce îl caracterizeazã, mi-a zic : Nu e nevoie, în biblioteca orchestrei mele se gãseºte totul . ªi, într-adevãr, toatã muzica mea era frumos ºi grijuliu aranjatã la litera R. De unde, cum? doar atât am reuºit sã exclam eu. Acesta e secretul meu , a zâmbit binevoitor Anatolie Badhen. Mai erau acolo, pe lângã muzica compozitorilor binecunoscuþi, ºi partiturile multor compozitori tineri din Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Uzbekistan etc. Acesta era Badhen, omul ºi muzicianul care avea grijã ºi crea ºi condiþiile ca în orchestra lui sã creascã aripi mai multor tineri din diferite colþuri ale Uniunii Sovietice. ªi iatã cã la Leningrad au venit nopþile albe ale anului 1985 , iar noi, o grupã de muzicieni din Chiºinãu: Ion Suruceanu, Margareta Ivanuº, Olga Ciolacu, Anastasia Lazariuc, dirijorul Iurie Botnari, eu ºi Aniºoara, fiica mea care a cântat cu Ion Suruceanu Noapte bunã , ne-am pornit sã cucerim capitala de nord a Rusiei. Anatoli Badhen a invitat la aceste concerte soþia ºi pãrinþii mei. Tata era mai umblat prin lume, mama însã, vãzuse în viaþa ei doar Cernãuþii ºi pentru ea Leningradul era un vis nesperat. Amândoi s-au întors acasã prin Moscova. Pentru ei aceastã cãlãtorie a fost o minune datoratã unui om care, pe lângã faptul cã era un muzician de performanþã, mai poseda ºi calitãþi omeneºti deosebite. Mi s-a întipãrit în memorie concertul din sala Leningrad . Erau ºi câþiva spectatori din Moldova aflaþi la studii în metropolã, printre care ºi actualul nostru primar Serafim Urechean. Mai târziu Anatoli Badhen m-a invitat sã particip la un grandios turneu prin capitalele fostelor republici sovietice, alãturi de Mark Fradkin, Veniamin Basner, Leonid Afanasiev ºi Andrei Petrov. Am avut concerte la Erevan, Tbilisi, Baku, Volgograd, Ulianovsk, Alma-Ata º.a. Pentru prima datã, Badhen pur ºi simplu 65
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
m-a impus sã cânt în orchestrã la pian. Prima apariþie în faþa publicului la pianul care era situat în faþa orchestrei ca instrument solistic a fãcut sã-mi tremure nu numai genunchii; mai târziu însã, a început sã-mi placã chiar ºi îmi permiteam pe alocuri unele improvizaþii. Cântam împreunã cu Margareta Ivanuº Patrie, de ziua ta , pe versuri de Gheorghe Vodã, ºi romanþa Aºtept de la tine , pe versurile regretatului Pavel Boþu. Mã mira nespus faptul cã lucrãrile erau înþelese ºi se bucurau de mare succes, cu toate cã erau interpretate în românã, doar cu o micã traducere-rezumat în ruseºte, pe care o fãcea anticipat cu o eleganþã deosebitã Maria, prezentatoarea permanentã a concertelor lui Badhen. Am avut norocul sã fac ºi douã imprimãri cu minunata orchestrã a lui Iuri Silantiev de la Moscova, care a acompaniat-o pe Maria Codreanu cu Nu mã uita ºi Frumoasa mea Patrie , sã colaborez cu ansamblul Melodia a lui Boris Frumkin de la firma de discuri Melodia din Moscova º.a., am scris muzicã pentru filme, colaborând cu regizorii Anatol Codru, Gheorghe Prodan, Valeriu Vidraºcu etc. Succesele au fãcut sã mã gândesc ca sã-mi schimb modul de viaþã, sã devin artist liber ºi sã mã consacru lucrului îndrãgit. Activând la minister în calitate de ºef al Colegiului pentru repertoriile colectivelor de artiºti amatori, am pregãtit câteva persoane care sã mã succeadã, iar eu mã gândeam sã mã dedic creaþiei, mai ales, cã aveam ºi multe oferte de la teatre, filarmonicã, radio, studiouri de filme, etc. Dar n-a fost sã fie. Ministrul Anton Constantinov a observat manevrele mele, dar a tãcut, ºi, doar când eram gata de plecare, a zis: Nu, vei fi prim-viceministru . Toate planurile mele sau spulberat ca zãpada din martie. De atunci ºi pânã în prezent am purtat povara de rector al Conservatorului de Stat G. Musicescu , Secretar General al Comisiei Naþionale a Republicii Moldova pentru UNESCO, Preºedinte al Consiliului Naþional Delfic (în toamna anului 2004 Moldova va gãzdui Jocurile Delfice juniori CSI, ediþia a doua), aºa cã timp pentru creaþie n-am prea avut, ºi totuºi În februarie, anul 2002, la Teatrul de Operã ºi Balet a avut loc un concert alcãtuit 66
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
în exclusivitate din romanþele mele la care au participat, alãturi de orchestra de camerã, cei mai buni cântãreþi: Maria Bieºu, Mihai Munteanu, Ioan Paulencu, Margareta Ivanuº, Olga Ciolacu, Mihai Ciobanu, precum ºi tineri interpreþi, laureaþi ai Concursurilor de romanþã Crizantema de argint (Chiºinãu) ºi Crizantema de aur (Târgoviºte): Diana Axenti, Cristina Scarlat, Cristina Pintilei, Svetlana Moþpan, Silvia Grãdinaru, medicul Alexei Sofronie ºi corul Credo al MAI, conducãtor artistic Valentina Boldurat. Eu însumi m-am aflat la pupitrul dirijoral. A fost prima experienþã de acest gen în viaþa mea (probabil ºi ultima) ºi am înþeles, nu din vãzute ºi auzite, cât e de grea totuºi aceastã nobilã profesie - de a fi intermediar între autor ºi ascultãtor. La gluma mea de a-ºi nota în curriculumul vitae ºi faptul cã a cântat sub bagheta lui Constantin Rusnac, Maria Bieºu a rãspuns cã s-a simþit destul de bine, în orice caz, nu m-ai deranjat , a zis ea cu o micã dozã de umor Mã bucur cã încã n-am uitat cum aratã foaia cu portative , chiar recent, în august 2003 am scris o Ave Maria pentru soprano, cor ºi orchestrã simfonicã pe versurile lui Grigore Vieru ºi consacratã uneia dintre cele mai extraordinare voci ale secolului XX Maria Bieºu. Este, probabil, unica Ave Maria ortodoxã ºi o va interpreta Maria Bieºu. De Maria mã leagã mai multe amintiri frumoase ºi regret mult cã am scris prea puþin pentru ea. Multîndrãgitul cântec Patrie, de ziua ta l-am scris special pentru vocea ei încã în 1977. Ea a fost acea care l-a lansat ºi i-a fãcut drum în viaþã, apoi au urmat un ºir de romanþe, printre care Iar când mã vei iubi cu-adevãrat pe versuri de Ludmila Sobietski, Lacrima pe versuri de Gr. Vieru º.a. Mã bucur cã am avut ºi am fericirea sã fiu alãturi de ea ºi sã mã delectez, scãldândumã în marea cu valuri împrospãtãtoare ale neasemuitei sale voci. ªi sã ne mândrim cu toþii cã suntem contemporanii ei. Ave Maria: Moldova lui ªtefan cel Mare Aºteaptã vreme îndelungã 67
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
Rugãciunile-i la cer sã ajungã. Iarna din suflet în orice colþ de þarã prin Aprinderi de inimi ( pe care încã le mai are) încearcã s-o prefacã-n primãvarã... iar Bunul Dumnezeu, tatãl nostru divin, cu mãrinimie In dar, ca pe un crin, El, milostivindu-se, ne-a dat-o pe MariaSuavã ºi fermecãtoare recompensã pentru Umilinþa în care trãim. Ave Maria! A vrut sã ne aline barem sufletul cu Vocea ei seninã, de înger din a Paradisului grãdinã. Efervescent, cu-o izbucnire de talent ne-a miruit Mântuitorul. ca pe un Miracol pe orice continent Aveau sã o asculte, ºi-apoi sã-i ducã dorul. Reginã în scenã la care toþi se Inchinã, binecuvântatã de Domnul întru veºnicie A v e M a r i a. Ave Maria! 68
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
Am absolvit Conservatorul în 1970 ca muzicolog, folclorist, specialist în istoria muzicii. Dupã ce am primit Premiul de Stat al Moldovei, în calitate de compozitor, fiind de ºase ani profesor de armonie, solfegii, descifrare a melodiilor folclorice ºi orchestraþie la conservator, am hotãrât sã studiez compoziþia. Cu toate cã am studiat obiectele muzical-teoretice la cei mai buni profesori ºi cunoºteam anatomia muzicii destul de bine, simþeam cã-mi lipseºte tehnica componisticã. Deci, cunoºteam bine toate organele ºi funcþiile lor, ºtiam chiar ºi diagnosticul, metodele operaþionale, atâta doar cã nu aveam practica necesarã, lacunã pe care vroiam s-o înlãtur. Din pãcate, nu am fost înþeles de conducere: Ai ºi Premiul de Stat, nefiind nici barem membru al Uniunii Compozitorilor, ce-þi mai trebuie sã înveþi? . Am fost nevoit sã mã descurc singur. Asta a fost prima lecþie, care m-a cam amãrât. În schimb, în calitate de rector, m-am strãduit sã fiu atent cu tinerii dornici de învãþãturã ºi sã le creez condiþii pentru a se manifesta în toatã amploarea talentului. Nu sunt un ultrapatriot cu vânãtãi pe piept, de care am avut mulþi ºi-i mai avem încã, inºi ce se bat cu pumnul în dreptul inimii, folosind în acelaºi timp, cu treabã ºi fãrã, pronumele Eu, când la singular, când la plural . Încerc sã nu scap din gurã vorbe goale. Consider cã sunt patriot, în sensul direct al cuvântului, cãci oriunde am lucrat m-am strãduit sã promovez orice minte lucidã, fãrã sã întreb de unde-ºi trage rãdãcinile, dacã acesta activa în folosul naþiunii mele. Fiind rector al Conservatorului Gavriil Musicescu , mai târziu - al Academiei de Muzicã, n-am pierdut, chiar ºi în zilele de deºteptare revoluþionarã , nici un cadru didactic preþios, adicã pe acei care au lucrat, aducându-ºi aportul la edificarea culturii muzicale a Moldovei, educând generaþii de tineri muzicieni, ceea ce, cu pãrere de rãu, nu s-a întâmplat în celelalte instituþii muzicale din veriga medie, de unde o bunã parte a pedagogilor buni au fost nevoiþi sã plece, contribuind prin asta la scãderea bruscã a nivelului învãþãmântului muzical. În 1998, exact dupã 506 ani de când Cristofor Columb a descoperit America, am fãcut ºi eu niºte descopriri, demne de 69
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
faimoasa carte Guiness : la 6 februarie, când am împlinit 50 de ani, pe scena Teatrului de Operã ºi Balet, în timpul concertului de omagiere, în faþa unei sãli arhipline,însãºi preºedintele þãrii mi-a înmânat Ordinul Gloria Muncii (pentru mari merite, muncã, etc., etc...); ministrul Culturii a venit ºi dumnealui cu o diplomã din care a citit atâtea cuvinte elogioase la adresa mea, încât, dacã n-ar fi fost scris acolo, negru pe alb, numele meu, nu m-aº fi recunoscut nici în ruptul capului; iar la 14 decembrie a aceluiaºi an, acelaºi ministru, susþinut de acelaºi preºedinte, semneazã ordinul de eliberare a umilei mele persoane din funcþia de rector, citez: ... pentru incompetenþã absolutã în organizarea Academiei de Muzicã (dupã 15 ani de activitate?...). Acest fapt m-a inspirat nespus ºi le-am consacrat acrostihuri pe mãsurã, dar le voi tipãri în partea a doua a acestei autobiografii (atât diploma, cãt ºi ambele ordine, le pãstrez ca sã am cu ce mã mândri la bãtrãneþe în faþa nepoþilor). La sfârºit, ce-aº putea sã-þi spun, dragã cititorule?. Am scris ºi eu ce-am vãzut ºi ce-am crezut, ce-am mai fãcut, cu cine m-am întâlnit ºi cu cine am petrecut, cã poate o fi de folos cuiva. Am încercat, prin exemplul unor persoane, cu care destinul a vrut sã mã întâlnesc sau sã activez alãturi de ei, sã-þi dau ºi niºte sfaturi care ar putea sã-þi ajute în viaþã; doar atât, cãci la mai multe nu mã încumet. Constantin Rusnac Chiºinãu, 21-30 noiembrie 2003 10-28 august 2004
70
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
OPERA NOTE
MUZICÃ VOCALÃ CORURI
1. Patrie, de ziua ta!: Frumoasa mea Patrie, casã de flori cu lumini : [pentru cor mixt fãrã acomp.] / vers. de Gh. Vodã // O Lenine, o Rodine. Chiºinãu, 1979. P.11-14. 2. Cântec de primãvarã pentru V. I. Lenin: E dulce primãvarã : [pentru cor ºi pian] / vers. de Gh. Vodã // Învãþãmântul public. 1980. 17 mai. P. 4. 3. Cântare Patriei: Frumoasa mea Patrie, casã cu flori de lumini : [pentru cor fãrã acomp.] / vers. de Gh. Vodã // În april = Lenin i vesna. Chiºinãu, 1980. P. 28-30. 4. Cine cântã, nu e singur = Kto poët, ne odinok: culegere de cântece pentru copii. Chiºinãu: Lit. Artisticã, 1983. 74 p. Text: ro., ru.
Din conþ.: Ghiocelul = Vasilëk: A ieºit un ghiocel : [pentru cor fãrã acomp.] / vers. de Gr. Vieru. P. 102-106; Marº pionieresc = Pionerskij mar : Sã cântãm, pionieri, sã cântãm : [pentru cor ºi pian] / vers. de S. Ghimpu. P. 49-58.
5. Odã muncii: Prin freamãtul muncii ni-i þara frumoasã : [pentru cor ºi pian] / vers. de V. Teleucã // Partidul, Moldova în cântec slãvim. Chiºinãu, 1984. P. 50-62. 6. Ce secetã, ce foc: Din spectacolul Sânzeana ºi Pepelea : pentru cor a cappella / vers. de V. Alecsandri // Doina. Chiºinãu, 1986. P. 16-23. 71
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
7. Ghiocelul = Podsne nik: A ieºit un ghiocel : [pentru cor fãrã acomp.] / vers. de Gr. Vieru // Peste þarã cântec zboarã = Pesnâ letit nad stranoj. Chiºinãu, 1986. P. 193-203. Text: ro., ru. 8.Ce secetã, ce foc: [pentru cor fãrã acomp.] / vers. de V. Alecsandri // Aici îmi e Patria. Chiºinãu, 1988. P.204-209. 9. Doinã pentru Teiul lui Stamati: [pentru cor fãrã acomp.] / vers. de Gh. Ciocoi // Programmy TV i RV. Chiºinãu, 1989. 26 mai. 10. Moldova: Tabloul muzical: [pentru cor ºi pian] // Croitoru S., Tkaci Z. : Muzica în clasa 5. Chiºinãu, 1990. P. 307-310. 11. Codiþã, Vlad. Cinel Cinel, ghici cine-i el?: [pentru cor fãrã acomp.] Chiºinãu: Lumina, 1991. 79 p.
Din conþ.: Rusnac, C. El e mare ca un graur P. 10; Ce e asta, ia sã-mi spui P. 12-13; E un stup cu mii de-albine P. 13-14; Pic-pic, pic-pic-pic P. 31-32; Iat-aleargã-n urma mea P.33-34; N-are ca noi fluier, n-are P. 35; La fereastrã-mi vine o micã pãsãricã P. 58-59; E fãcutã de bunici P. 59-60; Dimineaþa te trezeºte P. 60-61; Prin pletele omului P. 64.
12. Steaua limbii noastre: Cad din cer ºi vor cãdea ostenite astre : [pentru cor mixt fãrã acomp.] / vers. de Gr. Vieru // Crestomaþie de muzicã coralã moldoveneascã. Chiºinãu, 1991. P. 33-37. 13. Anthem to peace = Imn pãcii / vers. de S. Tejno // Curier: Buletin al comisiei Naþionale a Republicii Moldova pentru UNESCO. Chiºinãu, 2003. Nr. 1-2. P. 2-5. CÂNTECE LIRICE, DE ESTRADÃ ETC.
14. Mândra mea Moldovã: Moldovã sovieticã înfloritoare : [pentru voce ºi pian] / vers. de V. Teleucã ºi A. Cibotaru // Slavã partidului! Chiºinãu, 1980. P. 8-11. 72
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
15. Tu, dragostea mea: Tu, tu eºti ca marea : [pentru voce fãrã acomp.] / vers. de D. Matcovschi // Femeia Moldovei. 1980. Nr. 8. - P. 32. 16. Tu, dragostea mea: Tu, tu eºti ca marea : [pentru voce fãrã acomp.] / vers. de D. Matcovschi // Cântecul moldovenesc de estradã 80 = Moldavskaâ estradnaâ pesnâ 80. Chiºinãu, 1981. P. 3-9. 17. Ninge: Ninge strãveziu [pentru voce ºi pian] / vers. de A. Strâmbeanu // Cântecul moldovenesc de estradã 81. Chiºinãu, 1982. P. 44-53. 18. Nu - mã uita: Azi pentru tine ca pentru-un copil : [pentru voce ºi pian] / vers. de D. Matcovschi // Cântecul moldovenesc de estradã 82. Chiºinãu, 1983. P. 20-25. 19. Patrie, de ziua ta: Frumoasa mea Patrie : [pentru voce ºi pian] / vers. de Gh. Vodã // Tu, dragostea mea. Chiºinãu, 1983. P. 3-9. 20. Nunta de argint: Au trecut sãrbãtorile tinere : [pentru voce ºi pian] / vers. de D. Matcovschi // Cântecul moldovenesc de estradã 83. Chiºinãu, 1984. P. 18-25. 21. Peste deal, peste câmpie: [pentru voce fãrã acomp.] / vers. de V. Romanciuc // Ce mi-i drag mie pe lume. Chiºinãu, 1984. P. 9. 22. Vieru, Grigore. Lumina toamnei = Svet oseni . Chiºinãu: Lit. Artisticã, 1985. P. 228-230.
Din conþ.: Aºtept = du: Îmi amintesc, iubite : [pentru voce fãrã acomp.] / vers. de Gr. Vieru. P. 228-230; Lacrima = O, sleza: Acest chip de zeu trist, clar : [pentru voce fãrã acomp.] / vers. de Gr. Vieru. P. 196-198.
23. Dor de varã: Iubito, iar mi-i dor de varã : [pentru voce ºi pian] / vers. de I. Vatamanu // Cântecul moldovenesc de estradã, 84. Chiºinãu, 1985. P. 26-29. 73
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
24. Na den narod enna vitèizni: [pentru voce fãrã acomp.] / vers. de Gh. Vodã // Mi radâns kij narod : Pisinik. Kiev, 1985. P. 36. 25. Patrie, de ziua ta: Frumoasa mea Patrie : [pentru voce ºi pian] / vers. de Gh. Vodã // Antologie de cântece sovietice moldoveneºti = Antologia sovetskoj moldavskoj pesni. - Chiºinãu, 1985. P. 7-13. 26. Rusnac, Constantin. ªi cântã viorile = I skripki igraût : [pentru voce, cor ºi pian] Chiºinãu: Lit. Artisticã, 1985. 147 p. Text: ro., ru.
Conþ.: Patrie, de ziua ta = Rodina, v tvoj den rozdeniâ!: Frumoasa mea Patrie / vers. de Gh. Vodã. P. 3-8; Pâinea noastrã cea de toate zilele = Hlebu ek rodimyj: Eu mã-nchin pãmântului / vers. de D. Matcovschi. P. 9-14; Pâinea noastrã = Na hleb : Pâinea noastrã-i sfântã-n casã / vers. de A. Ciocanu. P. 15-16; Când vine toamna pe la noi = Vot osen vy la na polâ / vers. de I. Podoleanu. P. 17-18; Tu, floare mixandrã = Levkoj moj du istyj / vers. de A. Codru. P. 19-20; Cel mai scump nume = Samoe dorogoe imâ : Primul strigãt peste lume / vers. de ªt. Petrache. P. 21-23; La tine vin = Leèu k tebe : De dorul tãu mi-e gura arsã / vers. de A. Ciocanu. P. 24-31; Aºtept = Â du : Îmi amintesc, iubite / vers. de Gr. Vieru. P.32-35; Lacrima = O, sleza: Acest chip de zeu trist, clar / vers. de Gr. Vieru. P. 36-40; Cântã-mi tu cu dulce glas = Milyj drug, kak pre de poj : Cu-o razã de soare / vers. de A. Ciocanu. P. 41-46; Sunã rãsunã departe / vers. de A. Ciocanu. P. 47-52; Cad flori de tei = Kru at cvety / vers. de Iu. Filip. P. 53-57; Numai viorile = No razve èto skripki : Dar numai viorile ºtiu sã aline un dor / Vers. de D. Matcovschi. P. 5866; Dor de varã = Toska po letu : Iubito, iar mi-i dor de varã / vers. de I. Vatamanu. P. 67-70; Nunta de argint = Serebrânaâ svad ba: Au trecut sãrbãtorile tinere / vers. de D. Matcovschi. P. 71-77; Copilãrie = Detstvo: Acasã dorul m-a chemat / vers. de A. Ciocanu. P. 78-83; Copiii planetei Pãmânt = Ty dom na rodnoj, ar zemnoj : Ni-i globul o casã frumoasã / vers. de A. Ciocanu. P. 84-89; Dragã-mi este þara mea = Mila Rodina moâ: Drag mi-i drag izvorul dulce / vers. de Gr. Vieru. P. 90-93; Cântec de primãvarã pentru V. I. Lenin = Vesenââ pesnâ Il ièu: E dulce primãvarã / vers. de Gh. Vodã. - P. 94-96; Ghiocelul = Podsne nik: A ieºit un ghiocel
74
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac / vers. de Gr. Vieru. P. 97-102; Ceasul = Strelka : Tic-tac, bate ceasul / vers. de S. Ghimpu. P. 103-121; Cum se spalã ariciorii = Kak kupaut a e ata : Aricioaica-n umbra florii / vers. de Gr. Vieru. P. 122-124; Cântã þapul la þambal = Cimbalistom kozlik stal / vers. de Gr. Vieru. P. 125-128; Pomul = Sad: Pomul, dacã-i ceri ori ba / vers. de Gr. Vieru. P. 129-132; Aniºoara = Annu ka: Cucule, cânþi bine-n vii / vers. de Gr. Vieru. P. 133-136; Pisicul la ºcoalã = Kotenok v kole: Treci la tablã, mãi pisic / vers. de Gr. Vieru. P. 137-139; Lunã-lunã = Mesâc, mesâc: Lunã, lunã nouã / vers. de Gr. Vieru. P. 140-141; Iepuraºul = Zajka: Urechilã, iepuraº / vers. de Gr. Vieru. P. 142-144; Colind pentru copii = Kolybel naâ: Legãnuþ în dulce grai / vers. de C. Dragomir. P. 145.
27. Tu, dragostea mea: Tu, tu eºti ca marea : [pentru voce ºi pian] / vers. de D. Matcovschi // Antologie de cântece sovietice moldoveneºti = Antologiâ sovetskoj moldavskoj pesni. Chiºinãu, 1985. P. 134-140. 28. Mãicuþa mea dragã: Noi am plecat de-acasã în lume : [pentru voce ºi pian] / vers. de D. Matcovschi // Cântecul moldovenesc 86. Chiºinãu, 1987. P. 11-18. 29. Vedeta circului: Orchestra cântã cadenþat : [pentru voce ºi pian] / vers. de V. Cernei // Cântecul moldovenesc de estradã 87. Chiºinãu, 1988. P. 32-45. 30. Copilãrie: Îmi amintesc tremurãtor fiorul : [pentru voce ºi pian] / vers. de I. Vatamanu // Cântecul moldovenesc de estradã 88. Chiºinãu, 1989. P. 28-35. 31. Moºtenim din moºi-strãmoºi: [pentru voce fãrã acomp.] / vers. de Gr. Vieru // Lit. ºi arta. 1989. 29 iun. P.5. 32. În fereasta despre mare: [pentru voce ºi pian] / vers. de M. Eminescu // Ah, cerut-am de la zodii. Chiºinãu, 2001. P. 163-166. 75
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
33. În miez de noapte, când tresar: [pentru voce fãrã acomp.] / vers. de Ion Podoleanu // Glasul Naþiunii. 2004. 15 ian. P. 11. CÂNTECE PENTRU COPII: LIEDURI, CICLURI VOCALE
34. Cântã þapul la þambal: [pentru voce fãrã acomp.] / vers. de Gr. Vieru // Tinerimea Moldovei. 1976. 14 noeimb. P. 4. 35. Lunã, lunã nouã!: [pentru voce fãrã acomp.] / vers. de Gr. Vieru // Tinerimea Moldovei. 1977. 14 noeimb. P. 4. 36. Aniºoarei: Cucule, cânþi bine-n vii : [pentru voce fãrã acomp.] / vers. de Gr. Vieru // Moldova. 1977. Nr. 5. P. 13-14. 37. Pisicul la ºcoalã: Treci la tablã, mãi pisic : [pentru voce fãrã acomp.] / vers. de Gr. Vieru // Moldova. 1977. Nr. 6. P. 13. 38. Dragã-mi este þara mea: Drag mi-i drag izvorul dulce : [pentru voce fãrã acomp.] / vers. de Gr. Vieru // Învãþãmântul public. 1979. 30 mai. P. 4. 39. Vieru, Grigore. Sã creºti mare = Rasti bol ºoj: [pentru voce ºi pian] Chiºinãu: Lit. Artisticã, 1980. 286 p. Text: ro., ru.
Din conþ.: Rusnac, Constantin. Pleacã broasca la oraº = aba v gorode: Cãrãmidã, carandaº, oac-oac-oac . P. 45-46; Cum se spalã ariciorii = Kak e onok umyvaetsâ: Aricioaica-n umbra florii . P. 47-48; Cântã þapul la þambal = Na kozel ustroil bal : - P. 200-203; Dragã-mi este þara mea = Â lûblû: Drag mi-i, drag izvorul dulce . P. 234-238.
40. Pomul: Pomul, dacã-i ceri ori ba : [pentru voce ºi pian] / vers. de Gr. Vieru // Strop de rouã. Chiºinãu, 1980. P. 58-61. 41. Lunã, lunã nouã!: [pentru voce fãrã acomp.] / vers. de Gr. Vieru // Vieru, Grigore. Albinuþa. Chiºinãu, 1982. P. 24. 76
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
42. Poiana privighetorilor = Solov inaâ polâna: Cântece pentru copii: [pentru voce ºi pian] / alcãt.: ªt. Andronic, Gr. Vieru. Chiºinãu: Lit. Artisticã, 1982. 160 p. Text: ro., ru. Din conþ.: Rusnac, Constantin. Aniºoara = Annu ka: Cucule, cânþi binen vii / vers. de G. Vieru. P. 29-32; E dulce primãvarã = Vesna siâet / vers. de Gh. Vodã. P. 70-72.
43. Pomul: Pomul, dacã-i ceri ori ba : [pentru voce fãrã acomp.] / vers. de Gr. Vieru // Steluþa. 1982. Nr. 8. P. 5. 44. Pisicul la ºcoalã: Treci la tablã, mãi pisic : [pentru voce fãrã acomp.] / vers. de Gr. Vieru // Steluþa. 1982. Nr. 8. P. 5. 45. Âblonâ: [pentru voce fãrã acomp.] / vers. de Gr. Vieru // Zvezdoèka. 1982. Nr. 6. P. 16. 46. Kotenok v kole: [pentru voce fãrã acomp.] / vers. de Gr. Vieru // Zvezdoèka. 1982. Nr. 8. P. 5. 47. Colind pentru copii: Dormi-adormi în dulce grai : [pentru voce fãrã acomp.] / vers. de C. Dragomir // Dragomir, C. Alt pãmânt pe lume nu-i. Chiºinãu, 1983. P. 25. 48. Cine cântã, nu e singur = Kto poët, ne odinok: culegere de cântece pentru copii / alcãt. ªt. Andronic, Gr. Vieru. Chiºinãu: Lit. Artisticã, 1983. 116 p. Text: ro., ru.
Din conþ.: Rusnac, Constantin. Ghici al cui e glasul? = Kto okliknul?: Cântec joc: Deschide-þi urechea bine : [pentru voce fãrã acomp.] / vers. populare. P. 5-6; Marº pionieresc = Pionerskij mar : Sã cântãm, pionieri, sã cântãm : [pentru cor, tobã micã ºi pian] / vers. de S. Ghimpu. P. 4958; Ghiocelul = Vasilek: A ieºit un ghiocel : [pentru cor fãrã acomp.] / vers. de Gr. Vieru. P. 102-106.
49. Copiii planetei Pãmânt: Ni-i globul o casã frumoasã : [pentru voce fãrã acomp.] / vers. de A. Ciocanu // Orizontul. 1984. Nr. 1. P. 91. 77
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
50. Copiii planetei Pãmânt: Ni-i globul o casã frumoasã : [pentru voce fãrã acomp.] / vers. de A. Ciocanu // Tânãrul leninist. 1984. 1 mai. P. 4. 51. Rebâta s planety Zemlâ: Ves mir na kak dom na rassvete : [pentru voce fãrã acomp.] vers. A. Ciocanu // Gorizont. 1984. Nr. 1. P. 91. 52. Rebâta s planety Zemlâ: Ves mir na kak dom na rassvete : [pentru voce fãrã acomp.] vers. A. Ciocanu // Ûnyj leninec. 1984. 1 mai. P. 4. 53. Peste þarã cântec zboarã = Pesnâ letit nad stranoj: antologie de cântece pentru copii / alcãt. ªt. Andronic, Gr. Vieru, O. Moseico. Chiºinãu: Lit. Artisticã, 1986. 246 p. Text: ro., ru. Din conþ.: Rusnac, Constantin. Cântã þapul la þambal = Na cozel ustroil bal: [pentru voce ºi pian] / vers. de Gr. Vieru. P. 43-46; Ghiocelul = Podsne nik: A ieºit un ghiocel : [pentru cor fãrã acomp.] / vers. de Gr. Vieru. P. 193-203.
54. Vieru, Grigore. Poftim de intraþi = Vojdite, po alujsta: [pentru voce fãrã acomp.] Chiºinãu: Lit. Artisticã, 1987. 192 p. Text: ro., ru. Din conþ.: Rusnac, Constantin. Mama: Ba culege tufele cu bobiþe coapte . P. 46; Ghiocelul = Podsne nik: A ieºit un ghiocel . P. 7576; Pomuleþul = Posadil â derevce: Colo sus pe deluleþ . P. 83-85; Dragãmi este þara mea = Â lûblû: Drag mi-i, drag izvorul dulce . P. 124-126.
55. Lunã, lunã nouã!: [pentru voce fãrã acomp.] / vers. de Gr. Vieru // Albinuþa. Chiºinãu: Hyperion, 1991. P.22. 56. Dragomir, Constantin. Copii ºi pãpãdii: [pentru voce fãrã acomp.] Chiºinãu, 1992. 200 p. Din conþ.: Rusnac, Constantin. Limba noastrã: Ciocârlia, cât trãieºte . P. 101; Colindã pentru copii: Dormi-adormi în dulce grai . P. 114.
78
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
57. Dragã-mi este þara mea: Drag mi-i, drag izvorul dulce : [pentru voce fãrã acomp.] / vers. de Gr. Vieru // Coroi, E. Educaþie muzicalã. Chiºinãu, 1997. P. 35-36. 58. Aºteptarea noastrã-i pusã la-ncercare : [pentru voce fãrã acomp.] // 2 ore + 3 iezi. 2000. N 7. Pe verso cop. 59. Cântec despre mine: [pentru voce fãrã acomp.] / vers. de Gr. Vieru // Universul muzical. 2003. Nr. 4. P. 65. MUZICÃ INSTRUMENTALÃ ORCHESTRE. ANSAMBLURI 60. Sãrbãtoreasca: poem Despre Moldova: [pentru orch.]. Partiturã. Chiºinãu: Lit. Artisticã, 1983. 73 p. PIAN 61. Preludiu // Piese pentru pian. Chiºinãu, 1988. P. 74-79.
62. Aricii: piesã pentru pian. 2 p. Copie. 63. Cântec de leagãn: piesã pentru pian. 4 p. Copie. 64. Cântec de primãvarã: piesã pentru pian. 2 p. Copie. 65. Colindã: piesã pentru pian. 2 p. Copie. 66. Cucu: piesã pentru pian. 2 p. Copie. 67. Ghiocelul: piesã pentru pian. 2 p. Copie. 68. Joc: piesã pentru pian. 2 p. Copie. 69. Meditaþie : piesã pentru pian. 2 p. Copie. 79
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
PRELUCRÃRI. ARANJAMENTE
70. Piese folclorice: [pentru orch. de muz. popularã]. Partiturã / prelucr. ºi orchestraþii de C. Rusnac. Chiºinãu: Lit. Artisticã, 1977. 132 p.
Conþ.: 1. Sârba bãtrâneascã. 2. Piesã folcloricã. 3. Sârba din Trebisãuþi. 4. Nici odat-aºa dor mult: solo flaut. 5. La Nistru la mãrgioarã: solo caval. 6. Bãtuta: solo caval. 7. Joc mare: solo trompetã. 8. Hora: solo trompetã. 9. Hangu ca la Marºineþ: solo vioarã. 10. Sârba din Marºineþ: solo vioarã.
71. Are mama opt feciori: [pentru voce fãrã acomp.] / vers. populare; prelucr. de C. Rusnac // Ce mi-i drag mie pe lume. Chiºinãu, 1984. P. 20. 72. Cântul roteºte pãmântul = Pesnâ dvi et ar zemnoj: culegere de cântece pentru copii / alcãt. ªtefan Andronic. Chiºinãu: Lit. Artisticã, 1987. 152 p. Text: ro., ru.
Din conþ.: Când am fost noi la pãdure = li my v les po e eviku: cântec popular: [pentru cor fãrã acomp.] / prelucr. de C. Rusnac. P. 98 103; Trenul = Poezd: cântec popular: [pentru cor fãrã acomp.] / prelucr. de C. Rusnac. P. 95-97.
73. Dreptatea izvorului: culeg. de cântece pentru copii / alcãt. ªtefan Andronic. Chiºinãu: Lit. Artisticã, 1990.- 132 p.
Din conþ.: Cântec de leagãn: [pentru cor fãrã acomp.] / vers. de Gr. Vieru; prelucr. de C. Rusnac. P. 110-111; Cântec de leagãn: cântec popular: [pentru cor fãrã acomp.] / prelucr. de C. Rusnac. P. 108-109.
74. La oglindã / prelucr. pentru pian de C. Rusnac // Florilegiu folcloric. Chiºinãu, 1992. P. 8. ALCÃTUITOR. REDACTOR
75. Piese pentru taraf: [partiturã] / ed. îngr.: de C. Rusnac. Chiºinãu: Cartea Moldoveneascã, 1973. 80 p. 80
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
76. Melodii ºi jocuri pentru nai / alcãt. V. Iovu; ed. îngrij. de C. Rusnac. Chiºinãu: Cartea Moldoveneascã, 1976. 140 p. 77. Ca la noi în sat: [melodii populare]: pentru instrumente de suflat solo / alcãt.: C. Rusnac. Chiºinãu: Lit. Artisticã, 1981. 68 p. 78. Busuioc, floare cãtatã: culeg. de cântece lirice din zona codrilor. Chiºinãu: Lit. Artisticã, 1982. 96 p.
Din conþ.: Cântece culese de C. Rusnac: Mã dusei ºi eu la nuntã: [cântec popular]: pentru voce fãrã acomp. P. 48; Pãsãricã de sub noruri: [cântec popular]: pentru voce fãrã acomp. P. 21-22; ª-am zis verde de mohor: [cântec popular]: pentru voce fãrã acomp. P. 37-38; ª-am zis verde poamã: [cântec popular]: pentru voce fãrã acomp. P. 44.
79. Tu, dragostea mea: [culegere de cântece de estradã]: pentru voce ºi pian / alcãt.: C. Rusnac. Chiºinãu: Lit. Artisticã, 1983. 128 p. 80. Antologie de cântece sovietice moldoveneºti = Antologiâ sovetsckoj moldavskoj pesni: [pentru voce ºi pian] / alcãt. Z. Stolear; colegiul redacþional: Gr. Vieru, V. Zagorschi, C. Rusnac, V. Slivinschi, A. Sochireanschi. Chiºinãu: Lit. Artisticã, 1985. 232 p. 81. Cucuºor cu panã surã = Serokrylaâ kuku ka: cântece din bãtrâni = starinnye moldavskie pesni / alcãt. C. Rusnac., trad. V. Baltag Chiºinãu: Lit. Artisticã, 1988. 508 p. 82. Folclor muzical din Moldova = Muzykal nyi fol klor iz Moldovy: [pentru voce fãrã acomp.] / alcãt.: C. Rusnac; trad.: V. Baltag. Chiºinãu: UNESCO, 1997. 440p. Text : ro., ru. 83. Folclor muzical din Moldova = Folklore musical de Moldova: [pentru voce fãrã acomp.] / alcãt. C. Rusnac; versiunea 81
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
francezã de M. ªerbãnescu. Chiºinãu: UNESCO, 1997. 440 p. Text : ro., fr. 84. Dãnilã, Aurelian. Maria Cebotari în amintiri, cronici ºi imagini / cuv. înainte de C. Rusnac. Chiºinãu, 1999. 240 p. 85. Lunchevici, Serghei. Mic dicþionar român rus, rus român: pentru vânãtori ºi pescari / ed. îngrij. de C. Rusnac. Chiºinãu, 2001. 96 p. DOCUMENTE AUDIO
86. Sârba din Trebisãuþi / interp.: orch. de muz. popularã Fluieraº ; cond. art. S. Lunchevici // Moldavskij suvenir. 1 disc audio: 33 rot. min. Moskva: Melodiâ, 1977. 87. Contemporanul: Ansamblul vocal instrumental / cond. art.: Mihai Dolgan. 1 disc audio: 33 rot. min. Moskva: Melodiâ, 1981. Din conþ.: Frumoasa mea patrie = Horo a moâ rodina / vers. de G. Vodã; Ninge = Padaet sneg / vers. de A. Strâmbeanu.
88. Pesni Constantina Rusnaca = Cântece de Constantin Rusnac. / interp.: orch. simf. de estradã a Radio TV a R.M., dir. A. Vasecikin; ans. instrum. cond. de A. Rudenco; V. Izboinikov, trompetã; A. Rudenco, chitarã. 1 disc audio: 33 rot. min. Moskva: Melodiâ., 1984. - [stereo]. ISBN C 602101 003. Conþ.: 1. Copilãrie = Detstvo / vers. de A. Ciocanu; interp.: Anastasia Lazariuc, voce. 2. Cad flori de tei = Padaût cvety lipy / vers. de Iu. Filip; interp.: Olga Ciolacu, voce. 3. Tu, dragostea mea = Ty lûbov moâ / vers.de D. Matcovschi; interp.: Anastasia Lazariuc, voce. 4. La tine vin = K tebe idu / vers. de A. Ciocanu; interp.: Alexandru Lozanciuc, voce. 5. Nunta de argint = Serebrânaâ svad ba / vers. de D. Matcovschi; interp.: Anastasia Lazariuc, voce, Alexandru Lozanciuc, voce. 6. Pãpuºa mea = Moâ kukla / vers. de I. Vatamanu; interp.: Olga Ciolacu, voce. 7. Te aºtept = O idanie / vers. de Gr. Vieru; interp.: Nina Crulicovschi, voce. 8. Numai viorile = Tol ko skripki / vers.de D. Matcovschi; interp.: Olga Ciolacu, voce. 9. Melodie = Melodiâ.
82
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
89. Rusnac, Constantin. Successful melodies . 1 CD. Chiºinãu, 1997. 66 51 . Conþ.: 1. Nu cânt iubirea: piesã pentru orch. / interp.: Orch. RadioTeleviziunii din Moldova, dir. Alexandru Vasecikin; C. Rusnac, pian. 2. Lacrima / vers. de Gr. Vieru; interp.: Orch. Radio-Televiziunii din Moldova, dir. Alexandru Vasecikin; Anastasia Lazariuc, voce. 3. Ninge / interp.: Orch. Radio-Televiziunii din Moldova; Vasile Iovu, nai. 4. Nu mã uita / vers. de Dumitru Matcovschi; interp.: Orch. de Muz. Simf. ºi Uºoarã a RadioTeleviziunii Centrale din Moscova, dir. Iuri Silantiev; Maria Codreanu, voce. 5. Monologul Evei / vers. de Ludmila Sobeþchi; interp.: Orch. Radio Televiziunii din Moldova, dir. Alexandru Vasecikin; Olga Ciolacu, voce. 6. Cad flori de tei / vers. de Iulian Filip; interp.: Orch. Radio Televiziunii din Moldova, dir. Pavel Goia; Olga Ciolacu, voce. 7. Viola / interp.: Orch. Radio Televiziunii din Moldova, dir. Alexandru Vasecikin; Mihai Rizov, trompetã. 8. Vedeta circului / vers. de Vsevolod Cernei; interp.: Orch. Radio Televiziunii din Moldova, dir. Alexandru Vasecikin; Olga Ciolacu, voce. 9. Liliacul / vers. de Juna Davitaºvili; interp.: Orch. Chiºinãu condusã de Sevastian Nahaba; Olga Ciolacu, voce. 10. Cristina / vers. de Simion Ghimpu; interp.: Orch. Radio Televiziunii din Moldova, dir. Alexandru Vasecikin; Alexandru Lozanciuc, voce. 11. Copilãrie / vers. de Anatol Ciocanu; interp.: Orch. Radio Televiziunii din Moldova, dir. Pavel Goia; Anastasia Lazariuc, voce. 12. Tangoul visãtor / vers. de Pavel Bechet; interp.: Ansamblul Dacii condus de Oleg Baraliuc; Olga Ciolacu, voce. 13. La tine vin / vers. de Anatol Ciocanu; interp.: Orch. Radio-Televiziunii din Moldova, dir. Alexandru Vasecikin; Alexandru Lozanciuc, voce. 14. Nunta de argint / vers. de Dumitru Matcovschi; interp.: Orch. Radio-Televiziunii din Moldova, dir. Alexandru Vasecikin; Anastasia Lazariuc, voce, Alexandru Lozanciuc, voce. 15. Cel mai scump nume / vers. de ªtefan Petrache; interp.: Orch. Radio Televiziunii din Moldova, dir. Pavel Goia; Olga Ciolacu, voce. 16. Tangou sentimental / vers. de Vasile Romanciuc; interp.: Ansamblul Arta ; Olga Ciolacu, voce. 17. Copiii planetei Pãmânt / vers. de Aurel Ciocanu; interp.: Corul LiaCiocârlia , dir. Valentin Budilevschi; Anastasia Lazariuc, voce.
90. Rusnac, Constantin. Choral, chamber and popular style music. 1 CD audio. Chiºinãu, 1997. 70 31 . Conþ.: 1. Sãrbãtoreasca: piesã de concert / interp.: orchestrele de muz. popularã Fluieraº ºi Folclor , dir. Serghei Lunchevici. înreg. din concert.
83
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie 2. Aºa-i nunta-n sat la noi: suitã / interp.: Orch. de muz. popularã Folclor , dir. Dumitru Blajinu; Ion Carai, trompetã; Dumitru Blajinu, vioarã; Serghei Pavlov, acordeon. 3. Niciodat-aºa dor mult / interp.: Orch. de muz. popularã Folclor , dir. Dumitru Blajinu; Gheorghe Mustea, flaut. 4. Suitã- fantezie / interp.: Orch. de muz. popularã Lãutarii , dir. Nicolae Botgros. 5. Meditaþie / interp.: Simion Duja, clarinet. 6. Melodie / interp.: Ion Josan, violoncel; Gheorghe Peremitin, pian. 7. Ceasul lui Todiraºcu / interp.: Orch. de camerã, dir. Alexandru Samoilã. 8. Aºtept de la tine: romanþã / vers. de Pavel Boþu; interp.: Orch. de camerã, dir. Alexandru Samoilã; Margareta Ivanuº, voce. 9. Iar când mã vei iubi cu-adevãrat: romanþã / vers. de L. Sobeþchi; interp.: Orch. de camerã, dir. Alexandru Samoilã; Maria Bieºu, voce. 10. Aniºoara / vers. de Grigore Vieru; interp.: Orch. de camerã, dir. Alexandru Samoilã; Svetlana Grãjdianu, voce. 11. Cum se spalã ariciorii / vers. de Grigore Vieru; interp.: Orch. de camerã, dir. Alexandru Samoilã; Svetlana Grãjdianu, voce. 12. Cântã þapul la þambal / vers. de Grigore Vieru; interp.: Orch. de camerã, dir. Alexandru Samoilã; Vasilicã Ciobanu, voce, Svetlana Grãjdianu, voce. 13. Pisicul la ºcoalã / vers. de Grigore Vieru; interp.: Orch. de camerã, dir. Alexandru Samoilã; Vasilicã Ciobanu, voce, Svetlana Grãjdianu, voce. 14. Urechilã-iepuraº / vers. de Grigore Vieru; interp.: Orch. de camerã, dir. Alexandru Samoilã; Vasilicã Ciobanu, voce, Svetlana Grãjdianu, voce. 15. Noapte bunã / vers. de D. Matcovschi; interp.: Orch. de camerã, dir. Alexandru Samoilã; Svetlana Grãjdianu ºi Anastasia Lazariuc, voce. 16. Trenul / vers. pop.; interp.: Corul Lia Ciocârlia , dir. Valentin Budilevschi. 17. Ghiocelul / vers. de Grigore Vieru; interp.: Corul ºcolii de muzicã E. Coca , dir. Valentina Uscatu. 18. Ceasul / vers. de Simion Ghimpu; interp.: Corul ºcolii de muzicã E. Coca , dir. Valentina Uscatu. 19. Tu, floare mixandrã: romanþã / vers. de Anatol Codru; interp.: Corul Radio-Televiziunii, dir. Teodor Zgureanu. 20. Ce secetã, ce foc / vers. de Vasile Alecsandri; interp.: Corul Moldova al Companiei de Stat Teleradio-Moldova , dir. Valentin Budilevschi. 21. În pãdurea fermecatã / vers. de Vasile Alecsandri; interp.: Orch. de camerã, dir. Alexandru Samoilã; Corul Moldova al Companiei de Stat Teleradio-Moldova , dir. Valentin Budilevschi. 22. Steaua limbii noastre / vers. de Grigore Vieru; interp.: Corul Moldova al Companiei de Stat Teleradio-Moldova , dir. Valentin Budilevschi.
84
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
ÎNREGISTRÃRI DIN FONOTECA COMPANIEI DE STAT TELERADIO-MOLDOVA : 91. Trage-mi boghi ºi-mi ghiceºte / aranj. de C. Rusnac; interp.: Ion Paulencu, voce; Orchestra de muz. popularã Folclor , dirijor D. Blajinu. Înregistrat la 27.02. 1969. 92. Mândrã fatã moldoveanã / vers. populare; interp.: Veronica Mihai, voce; Orchestra de muz. popularã Folclor , dirijor D. Blajinu. Înregistrat la 06.05.1969. 93. Brâu moldovenesc / aranj. de C. Rusnac; interp.: Orch. de muz. popularã Folclor , dirijor D. Blajinu. Înregistrat în 1969. 94. Nu-s copil al nimãnui / aranj. de C. Rusnac; interp.: Vasile Iovu, nai ºi Orch. de muz. popularã Folclor , dirijor D. Blajinu. Înregistrat în 1969. 95. Sârba din Ponoare / aranj. de C. Rusnac; interp.: Orch. de muz. popularã Folclor , dirijor D. Blajinu. Înregistrat la 08.11.1970. 96. Hora moldoveneascã / aranj. de C. Rusnac; interp.: Orch. de muz. popularã Folclor , dirijor D. Blajinu. Înregistrat în 1970. 97. M-ai vrut maicã mãritatã / aranj. de C. Rusnac; interp.: Ecaterina Vodã, voce ºi Orch. de muz. popularã Folclor , dirijor D. Blajinu. Înregistrat la 23.12.1971. 98. Sârba din Trebisãuþi / aranj. de C. Rusnac; interp.: Orch. de muz. popularã Folclor , dirijor D. Blajinu. Înregistrat la 24.12.1971. 85
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
99. Sârba lui Angheluº / aranj. de C. Rusnac; interp.: Orch. de muz. popularã Folclor , dirijor D. Blajinu. Înregistrat în 1971. 100. Bãtuta / prelucr. de C. Rusnac; interp.: Leonid Moºanu, caval ºi Orch. de muz. popularã Folclor , dirijor D. Blajinu. Înregistrat la 02.02. 1972. 101. Hangu / prelucr. de C. Rusnac; interp.: Dumitru Blajinu, vioarã ºi Orch. de muz. popularã Folclor ; dirijor Dumitru Blajinu. Înregistrat la 2.02.1972. 102. Hora: pentru trompetã ºi orchestrã / aranj. C. Rusnac; interp.: Ion Carai, trompetã ºi Orch. de muz. popularã Folclor , dirijor D. Blajinu. Înregistrat la 5.09.1972. 103. Are mama opt feciori / prelucr. de C. Rusnac; interp.: Angela Pãduraru, voce ºi Orch. de muz. popularã Folclor ; dirijor D. Blajinu. Înregistrat în 1972. 104. Satul nostru-i sat de frunte / aranj. de C. Rusnac; interp.: Ecaterina Vodã ºi Orch. de muz. popularã Folclor , dirijor D. Blajinu. Înregistrat în 1972. 105. Sârba din Trebisãuþi / aranj. de C. Rusnac; interp.: Orch. de muz. popularã Folclor , dirijor D. Blajinu. Înregistrat în 1972. 106. Sârba bãtrâneascã / aranj. de C. Rusnac; interp.: Orch. de muz. popularã Folclor , dirijor D. Blajinu. Înregistrat la 28.02.1973. 107. Hora miresei ºi joc mare / interp.: Orch. de muz. popularã Folclor , dirijor D. Blajinu. Înregistrat la 5.09.1973. 108. Aºa-i nunta-n sat la noi: Suita / interp.: Orch. de muz. popularã Folclor , dirijor D. Blajinu. Înregistrat în 1973. 86
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
109. Vin colea pe iarbã verde / aranj. de C. Rusnac; interp.: Veronica Mihai, voce ºi Orch. de muz. popularã Folclor , dirijor D. Blajinu. Înregistrat în 1973. 110. Cântec despre þarã / aranj. de C. Rusnac; interp.: Veronica Mihai, voce ºi Orch. de muz. popularã Folclor , dirijor D. Blajinu. Înregistrat la 24.09.1974. 111. Niciodat aºa dor mult / aranj. de C. Rusnac; interp.: Gheorghe Mustea, flaut ºi Orch. de muz popularã Folclor , dirijor D. Blajinu. Înregistrat la 2.08.1976. 112. Sârba din Briceni / aranj. de C. Rusnac; interp.: Orch. de muz. popularã Folclor , dirijor D. Blajinu. Înregistrat în 1976. 113. Peste deal, peste câmpie / vers. prelucr. de V. Romanciuc; interp.: Angela Pãduraru, voce ºi Orch. de muz. popularã Folclor , dirijor D. Blajinu. Înregistrat la 25.03.1977. 114. Moldovã, plaiul meu iubit / vers. de Anatol Gugel; interp.: Valentina Cojocaru ºi Ion Bas, voce ºi Orch. de muz. popularã Folclor , dirijor D. Blajinu. Înregistrat la 27.10.1977. 115. Patrie, de ziua ta! / vers. de Gheorghe Vodã; interp.: Maria Bieºu, voce ºi orch. de muz. popularã Fluieraº ºi Folclor , dirijor S. Lunchevici. Imprimare din concert în 1977. 116. Ninge / vers. de A. Strâmbanu; interp.: Lidia Botezatu, voce ºi Ansamblul vocal-instrumental Contemporanul , dirijor Mihai Dolgan. Înregistrat la 21.07.1978. 117. Patrie, de ziua ta! / vers. de Gh. Vodã; interp.: Corul ºi orch. de jazz simf. a Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor A. Vasecikin ºi T. Zgureanu. Înregistrat la 7.12.1978. 87
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
118. Marº pionieresc / vers. de S. Ghimpu; interp.: Grupa mare a studioului coral Lia-Ciocârlia al Palatului Republican al Copiilor. Înregistrat la 19.06.1979. 119. Hei, sãnii, cai de foc / vers. de A. Codru; interp.: Nadejda Cepraga, voce ºi Orch. simf. ºi de estr. a Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor A. Vasecikin. Înregistrat la 6.09.1979. 120. Nu cânt iubirea / interp.: Orch. simf. ºi de estradã a RadioTeleviziunii din Moldova, dirijor A. Vasecikin. Înregistrat la 20.09.1979. 121. Tu, dragostea mea / interp.: Orch. simf. ºi de estradã a Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor A. Vasecikin. Înregistrat la 20.09.1979. 122. Cântã-mi tu cu dulce glas / vers. de Anatol Ciocanu; interp.: Olga Ciolacu, voce ºi Orch. de muz. simf. ºi de estradã a Radio-Televiziunii din Moldova, dir. A. Vasecikin. Înregistrat la 21.02.1980. 123. Mândra mea Moldovã / vers. de V. Teleucã; interp.: Corul ºi Orch. de muz. simf. ºi de estradã a Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor A. Vasecikin. Înregistrat la 4.03.1980. 124. Tu eºti, dragostea mea / vers. de D. Matcovschi; interp.: Anastasia Lazariuc, voce ºi Orch. de muz. simf. ºi de estradã, dirijor P. Goia. Înregistrat la 4.03.1980. 125. Pâinea noastrã / vers. de A. Ciocanu; interp.: Ion Bas, voce ºi Orch. simf. de estradã, dirijor Pavel Goia. Înregistrat la 14.05.1980. 126. Marº pionieresc / vers. de S. Ghimpu; interp.: Corul ºcolii medii din Zãicani, Râºcani. Înregistrat la 19.05.1980. 88
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
127. Arde focul olimpic / vers. de A. Ciocanu; interp.: Vl. Dragoº, voce ºi Orch. simf. ºi de estradã a Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor Al. Vasecikin. Înregistrat la 15.06.1980. 128. Moldovã, scumpa mea / vers. de V. Teleucã ºi A. Cibotaru; interp.: Corul Radio-Televiziunii din Moldova, capella Doina ºi Orch. simf. a Filarmocii de Stat din Moldova, dirijor Alexandru Samoilã. Înregistrat la 2.07.1980. 129. Cel mai scump nume / vers. de ªt. Petrache; interp.: O. Ciolacu, voce ºi Orch. de jazz simf. a Radio-Televiziunii Moldoveneºti, dir. P. Goia. 25.08.1980. 130. Arde focul olimpic / vers. de A. Ciocanu; interp.: Vl. Dragoº, voce ºi Orch. simfonicã ºi de estradã a Radio-Televiziunii din Moldova. Înregistrat la 26.08.1980. 131. Olimpijskij marº / interp.: Orch. simf. ºi de estradã a Radio-Televiziunii din Moldova. Înregistrat la 16.09.1980. 132. Mãi bãdiþã, floare dulce / interp.: Nina Ermurache, voce ºi Orch. de muz. popularã Folclor , dirijor D. Blajinu. Înregistrat la 10.12.1980. 133. Marº pionieresc / vers. de S. Ghimpu; interp.: Studioul coral Lia-Ciocârlia . Înregistrat în mart., 1981. 134. Cântã þapul la þambal / vers. de Gr. Vieru; interp.: Corul de vârstã medie al Studioului Coral de Copii, dirijor Liuba Muntean, la pian Irina ªleahu. Înregistrat la 6.04.1981. 135. Tu eºti ca marea / vers. de D. Matcovschi; interp.: Ansamblul Vocal-Instrumental Orizont , dirijor Oleg Milºtein. Înregistrat la 6.05.1981. 89
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
136. Mãicuþa mea dragã / vers. de D. Matcovschi; interp.: Anastasia Lazariuc, voce ºi Orch. simf. ºi de estradã, dirijor A. Vasecikin. Înregistrat la 29.05.1981. 137. Dragã-mi este þara mea / vers. de Gr. Vieru; interp.: Studioul coral Lia Ciocîrlia . Înregistrat în noiemb., 1981. 138. Nu mã uita / vers. de D. Matcovschi; interp.: A. Lazariuc, voce ºi Orch. simf. ºi de estradã a Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor A. Vasecikin. Înregistrat la 2.12.1981. 139. Cad flori de tei / vers. de Iulian Filip; interp.: Olga Ciolacu, voce ºi Orch. simf. ºi de estradã a Radio-Televiziunii din Moldova, dir. Pavel Goia. Înregistrat la 16.12.1981. 140. Copilãrie / vers. de Ion Vatamanu; interp.: O. Ciolacu, voce ºi Orch. simf. ºi de estradã a Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor A. Vasecikin. Înregistrat la 18.12.1981. 141. Ceasul / vers. de S. Ghimpu; interp.: Corul RadioTeleviziunii din Moldova, dirijor T. Zgureanu. Înregistrat în 1981. 142. Pisicul la ºcoalã / vers. de Gr. Vieru; interp.: Grupa micã a Studioului Coral de Copii, Lilia Lipioºchina; Tatiana Sahno, pian. Înregistrat la 17.02.1982. 143. Suita / interp.: Orch. de muz. popularã Lãutarii , dirijor Nicolae Botgros. Înregistrat la 22.03.1982. 144. Nu mã uita / vers. de D. Matcovschi; interp.: Maria Codreanu, voce ºi Orch. simf. ºi de estradã a Radio-Televiziunii Unionale, dirijor Iuri Silantiev. Înregistrat la 23.03.1982. 145. Frumoasa mea Patrie / vers. de Gheorghe Vodã; interp.: Maria Codreanu, voce ºi Orch. simf. ºi de estradã a Radio90
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
Televiziunii Unionale, dirijor Iuri Silantiev. Înregistrat la 23.03.1982. 146. Lacrima / vers. de Gr. Vieru; interp.: Anastasia Lazariuc, voce ºi Orch. simf.ºi de estradã, dirijor Al. Vasecikin. 27.07.1982. 147. Odã muncii / vers. de V. Teleucã; Interp.: cor. ºi Orch. simf. ºi de estradã a Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor Pavel Goia. Înregistrat la 28.08.1982. 148. Copilãrie / vers. de An. Ciocanu; interp.: A. Lazariuc, voce; Vasile Iovu, nai ºi Orch. simf. ºi de estradã, dirijor Pavel Goia. Înregistrat la 20.09.1982. 149. Patrie, de ziua ta / vers. de An. Ciocanu; interp.: A. Lazariuc, voce; Vasile Iovu, nai ºi Orch. simf. ºi de estradã, dirijor Pavel Goia. Înregistrat la 21.10.1982. 150. Copilãrie (Pãpuºa mea) / vers. de I. Vatamanu; interp.: O. Ciolacu, voce ºi Orch. Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor A. Vasecikin. Înregistrat la 4.11.1982. 151. Copiii planetei Pãmânt / vers. de A. Ciocanu; interp.: Anastasia Lazariuc, voce; Corul de copii Lia-Ciocîrlia ºi Orch. simf. ºi de estradã, dirijor A. Vasecikin. Înregistrat la 24.11.1982. 152. La mulþi ani, slãvitã þarã! / vers. de Gheorghe Vodã; interp.: Vasile Constantin, declamator; Vasile Iovu, nai; Corul RadioTeleviziunii din Moldova ºi Orch. simf. a Filarmonicii din Moldova, dirijor A. Samoilã. Înregistrat la 3.12.1982. 153. Dragã-mi este þara mea / vers. de Gr. Vieru; interp.: Studioul coral al Radio-Televizunii din Moldova, cond. ªt. Caranfil ºi Orch. de muz. popularã Folclor , dirijor Petre Neamþu. Înregistrat la 31.12.1982. 91
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
154. Dragã-mi este þara mea / vers. de Gr. Vieru; orchestraþie de C. Baranovschi; interp.: Studioul coral de copii, cond. ªt. Caranfil ºi Orch. de muz. pop. Folclor , dirijor Ion Dascãl. Înregistrat în 1982. 155. Ninge / vers. de A. Strâmbanu; Interp.: Olga Ciolacu, voce ºi Orch. simf. ºi de estradã, dirijor A. Vasecikin. 12.01.1983. 156. Mãi Ioane, Ionele / vers. de A. Ciocanu; interp.: Anastasia Istrati, voce ºi Orch. de muz. pop. Folclor , dirijor D. Blajinu. Înregistrat la 18.03.1983. 157. Patrie, de ziua ta! / vers. de Gh. Vodã; Interp.: Anastasia Lazariuc, voce ºi Orch. simf. ºi de estradã a Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor A. Vasecikin. Înregistrat la 22.03.1983. 158. Asta-i vatra ce ne creºte / vers. de A. Ciocanu; interp.: Anastasia Istrati, voce ºi Orch. de muz. pop. Folclor , dirijor Ion Dascãl. Înregistrat la 28.03.1983. 159. Cristina / vers. de S. Ghimpu; interp.: A. Lozanciuc, voce ºi Orch. simf. ºi de estradã, dirijor A. Vasecikin. Înregistrat la 14.04.1983. 160. Nunta de argint / vers. de D. Matcovschi; interp.: A. Lazariuc ºi P. Arcea, voce ºi Orch. simf. ºi de estradã a Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor A. Vasecikin. Înregistrat la 9.06 1983. 161. Existã un asemenea serviciu / vers. de Iu. Pavlov; interp.: A. Lazariuc ºi M. Ivanuº, voce ºi Orch. simf. ºi de estradã a RadioTeleviziunii din Moldova, dirijor A. Vasecikin. 16.06.1983. 162. Numai viorile / vers. de D. Matcovschi; interp.: Olga Ciolacu, voce ºi Orch. Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor A. Vasecikin. Înregistrat la 20.06.1983. 92
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
163. La tine vin / vers. de An. Ciocanu; interp.: Al. Lozanciuc, voce ºi Orch. simf. ºi de estradã a Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor A. Vasecikin. Înregistrat la 21.09.1983. 164. Aniºoara / vers. de Gr. Vieru; interp.: grupa medie a Studioului coral de copii; Galina Cazacu, voce; L. Zaplitnaia, pian; dirijor L. Munteanu. Înregistrat la 23.12.1983. 165. Suita în trei pãrþi / interp.: A. Golomoz, þambal; V. Iovu, nai ºi Orch. de muz. pop. Folclor , dirijor Ion Dascal. Înregistrat la 11.01.1984. 166. Cine trece câmpul mare / prelucr. de C. Rusnac; versuri populare; Interp.: Veronica Mihai, voce ºi Orch. de muz. pop. Folclor , dirijor Ion Dascal. Înregistrat la 15.03 1984. 167. Scrisoare de departe / vers. de Anatol Ciocanu; interp.: Vadim Gherghelaº ºi Ans. instrum. de muz. pop., dirijor Vasile Crãciun. Înregistrat la 22.03.1984. 168. Odã Republicii / vers. de D. Matcovschi; interp.: Corul Radio-Televiziunii din Moldova; Capela coralã Doina ºi Orch. simf. a Filarmonicii, dirijori Teodor Zgureanu, Veronica Garºtea ºi Dumitru Goia. Înregistrat la 30.05.1984. 169. Sal vador: Gimn KID-a im. S. Aliende / vers. de Iu. Barjanschi; interp.: Corul ªM Tabani, r-nul Briceni. Înregistrat la 12.06.1984. 170. Tu, floare mixandrã / vers. de Anatol Codru; interp.: Olga Ciolacu, voce ºi Orch. de camerã a Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor A. Samoilã. Înregistrat la 3.12.1984. 171. Moldova / muz. C. Rusnac; prelucr. de B. Dubosarschi; interp.: Ansamblul de violoniºti al Conservatorului Moldovenesc 93
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
de Stat, cond. art. Iacob Voldman, concertmaistru R. Bondureanschi. Înregistrat la 11.12.1984. 172. Nunta de argint / vers. de Dumitru Matcovschi; interp.: Anastasia Lazariuc ºi Alexandru Lozanciuc, voce ºi Orch. simf. ºi de estradã a Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor A. Vasecikin. Înregistrat la 18.12.1984. 173. Moldova / interp.: Orch. simf. a Operei Naþionale, dirijor A. Samoilã. Înregistrat la 7.01.1985. 174. Copiii planetei Pãmânt / vers. de Aurel Ciocanu; interp.: Tatiana Ponomarenco, voce; Studioul coral Lia-Ciocârlia ºi Orch. Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor A. Vasecikin. Înregistrat la 16.01.1985. 175. Ninge / interp.: Vasile Iovu, nai ºi Orch. simf. ºi de estradã a Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor A. Vasecikin. Înregistrat la 6.06.1985. 176. Kolybel naâ / interp.: Grupul de femei al Corului RadioTeleviziunii din Moldova, dirijor Teodor Zgureanu. Înregistrat la 13.06.1985. 177. Kolybel naâ / interp.: Grupul de bãrbaþi al Corului RadioTeleviziunii din Moldova, dirijor Teodor Zgureanu. Înregistrat la 13.06.1985. 178. Vedeta circului / vers. de Vsevolod Cernei; interp.: Olga Ciolacu, voce ºi Orch. simf. ºi de estradã a Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor A. Vasecikin. Înregistrat în 1985. 179. Odã Patriei / vers. de Arhip Cibotaru; interp.: Corul RadioTeleviziunii din Moldova, dirijor Teodor Zgureanu. Înregistrat la 12.02.1986. 94
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
180. Eu, îndrãgostitul / vers. de D. Matcovshi; interp.: A. Lozanciuc, voce ºi Orch. simf. ºi de estradã a Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor A. Vasecikin. Înregistrat în 1986. 181. Tangou sentimental / vers. de Vasile Romanciuc; interp.: Olga Ciolacu ºi Ans. Arta . Înregistrat în 1986. 182. Oda o Moldavii / interp.: Corul Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor Teodor Zgureanu. Înregistrat la 28.01.1987. 183. Patrie, de ziua ta! / interp.: Maria Bieºu, voce ºi Orch. de muz. pop. Folclor . Înregistrat la 5.05.1987. 184. Trenul / interp.: Studioul coral Lia-Ciocârlia . Înregistrat la 28.05.1987. 185. Tu, dragostea mea / vers. de D. Matcovschi; interp.: A. Lazariuc, voce ºi Orch. simf. ºi de estradã a Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor A. Vasecikin. Înregistrat la 2.02.1988. 186. Oda: Moldova mea / interp.: Capela academicã Doina , Cormaistru Anatol Jar, cond. art. ºi dirijor Veronica Garºtea. Înregistrat la 18.02.1988. 187. Melodie pentru violoncel ºi pian / interp.: Ion Josan, violoncel ºi Gheorghe Peremitin, pian. Înregistrat la 25.02.1988. 188. Siren / vers.de Juna Davitaºvili; interp.: Olga Ciolacu, voce ºi grupul Chiºinãu , cond. Sevastian Nahaba. Înregistrat la 22.04.1988. 189. Ceasul / vers. de Simion Ghimpu; interp.: Corul de copii al ªcolii-internat E. Coca din Chiºinãu, dirijor Valentina Uscatu. Înregistrat la 12.05.1988. 95
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
190. Mama / vers. de Gr. Vieru; interp.: Irina Þâbârnac, voce; Natalia Cotova, pian. Înregistrat la 12.05.1988. 191. Aºtept de la tine: romanþã / vers. de P. Boþu; interp.: Margareta Ivanuº, voce ºi Orch. de camerã a Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor A. Samoilã. Înregistrat la 31.10.1988. 192. Monologul Evei / vers. de Ludmila Sobeþchi; interp.: Olga Ciolacu, voce; Corul ºi Orch. Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor A. Vasecikin. Înregistrat la 2.11.1988. 193. Monolog / interp.: Vasile Iovu, nai ºi Orch. RadioTeleviziunii din Moldova, dirijor A. Vasecikin. Înregistrat la 20.11.1988. 194. Iar când mã vei iubi cu adevãrat: romanþã / vers. de Ludmila Sobeþchi; interp.: Maria Bieºu, voce ºi Orch. de camerã a Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor A. Samoilã. Înregistrat la 23.01.1989. 195. Teiul lui Stamati / vers. de Gheorghe Ciocoi; interp.: Larisa Brumã, voce; Capela Moldova ºi Orch. de cam. a RadioTeleviziunii din Moldova, dirijor A. Samoilã. Înregistrat la 27.02.1989. 196. Aniºoara / vers. de Gr. Vieru; interp.: Svetlana Grãjdianu, voce ºi Orch. de camerã a Radio-Televiziuni din Moldova, dirijor A. Samoilã. Înregistrat la 28.02.1989. 197. Ceasul lui Todiraºcu / interp.: Orch. de camerã a RadioTeleviziunii din Moldova, dirijor A. Samoilã. Înregistrat la 28.02.1989. 198. Cântã þapul la þambal / vers. de Gr. Vieru; interp.: Svetlana Grãjdianu ºi Vasilicã Ciobanu, voce ºi Orch. de camerã a Radio96
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
Televiziunii din Moldova, dirijor A. Samoilã. Înregistrat la 28.02.1989. 199. Cum se spalã ariciorii / vers. de Gr. Vieru; interp.: Svetlana Grãjdianu, voce ºi Orch. de camerã a Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor A. Samoilã. Înregistrat la 28.02.1989. 200. În pãdurea fermecatã / vers. de Vasile Alecsandri; interp.: Capela coralã Moldova ºi Orch. de camerã a Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor A. Samoilã. Înregistrat la 28.02.1989. 201. Pisicul la ºcoalã / vers. de Gr. Vieru; interp.: Svetlana Grãjdianu ºi Vasilicã Ciobanu, voce ºi Orch. de camerã a RadioTeleviziunii din Moldova, dirijor A. Samoilã. Înregistrat la 28.02.1989. 202. Urechilã-iepuraº / vers. de Gr. Vieru; interp.: Svetlana Grãjdianu ºi Vasilicã Ciobanu, voce ºi Orch. de camerã a RadioTeleviziunii din Moldova, dirijor A. Samoilã. Înregistrat la 28.02.1989. 203. Steaua limbii noastre / vers. de Gr. Vieru; interp.: Capela coralã Moldova a Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor Valentin Budilevschi. Înregistrat la 21.03.1989. 204. Noapte bunã / vers. de D. Matcovschi; interp.: Anastasia Lazariuc ºi Svetlana Grãjdianu, voce; Orch. de camerã a RadioTeleviziunii din Moldova, dirijor A. Samoilã. 22.03.1989. 205. Piesã pentru trompetã ºi orchestrã / interp.: Mihail Rizov, trompetã ºi Orch. simf. ºi de estradã a Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor A. Vasecikin. Înregistrat la 23.06.1989. 206. Steaua limbii noastre / vers. de Gr. Vieru; interp.: Capela coralã acad. Doina , dirijor Veronica Garºtea. Înregistrat la 25.03.1990. 97
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
207. Tu, floare mixandrã / vers. de A. Codru; interp.: Iulia Teajco, voce ºi Capela coralã acad. Doina , dirijor Veronica Garºtea. Înregistrat la 9.04.1990. 208. Apãrã-ne, Doamne / vers. de Dorel Þãrnã; interp.: Olga Ciolacu, voce ºi grupul Dacii , cond. Oleg Baraliuc. Înregistrat la 16.04.1990. 209. La Nistru, la mãrgioarã / preluc. De C. Rusnac; interp.: Leonid Moºanu, caval ºi Orch. de muz. popularã Folclor , dirijor Petre Neamþu. Înregistrat la 20.04.1990. 210. Tangou visãtor / vers. de Pavel Bechet; interp.: Olga Ciolacu, voce ºi grupul Dacii , cond. Oleg Baraliuc. Înregistrat în decembrie 1990. 211. Tangou / interp.: Ansamblul de violoniste de la Academia de Muz. Gavriil Musicescu , cond. Boris Dubosarschi. Înregistrat la 28.11.1994. 212. Meditaþie pentru clarinet / interp.: Simion Duja, clarinet. Înregistrat la 12.03.1996. 213. Ce secetã, ce foc / interp.: Capella coralã Moldova , dirijor Valentin Budilevschi. Înregistrat la 21.10.1996. 214. Sãrbãtoreasca / interp.: Ans. Violonistele Moldovei , dirijor Boris Dubosarschi; Angela Socolov, pian. Înregistrat la 2.12.1996. 215. Teiul lui Stamati / vers. de Gh. Ciocoi; interp.: Margareta Ivanuº, voce; Marin Gheras, nai; Ludmila Feroni, pian ºi Capela coralã acad. Doina , dirijor Vasile Condrea. Înregistrat la 25.12.1996. 98
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
216. Blues moldovenesc / interp.: Form. Uni Vox , cond. Ilona Stepan. Înregistrat la 21.12.1999. 217. Imn pãcii / vers. de S. Tejno; interp.: ansamblul Uni Vox , cond. Ilona Stepan. Înregistrat la 2.06.2000. 218. Casa pãrinteascã / vers. de V. Romanciuc; interp.: Mihai Ciobanu, voce ºi Capela coralã Moldova a Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor Valentin Budilevschi. Înregistrat la 11.01.2001. 219. Sunt crâºmar de când mã ºtiu / vers. de Vasile Romanciuc; interp.: Mihai Ciobanu, voce ºi Orch. de muz. pop. Folclor , dirijor Petre Neamþu. Înregistrat la 19.03.2001. 220. Nu te mai uita prin geam / vers. de Maria Tofan-Bâlici; interp.: Olga Ciolacu, voce ºi grupul de estradã al Radio-Televiziunii din Moldova, cond. Gh. Mustea. Înregistrat la 11.06.02. 221. Patrie, pãmânt cu rouã: imnul ULIM / vers. de Gheorghe Ciocoi; interp.: Capela coralã Moldova a Radio-Televiziunii din Moldova, dirijor Valentin Budilevschi. Înregistrat la 4.09.02. 222. De mã iubeºti / vers. de Gr. Vieru; interp.: M. Ciobanu, voce ºi Orch. de muz. pop. Folclor , dirijor Petre Neamþu. Înregistrat la 13.01.2003. 223. Frumoasa mea Patrie / vers. de Gh. Vodã; interp.: Lidia Botezatu, voce ºi Formaþia Contemporanul . Moskova: Melodia, 1981. 224. Frumoasa mea Patrie / vers. de Gh. Vodã; interp.: Maria Codreanu, voce ºi Orch. de muz. simf. ºi uºoarã a Radio-Televiziunii Centrale din Moscova, dirijor Iuri Silantiev. Înregistrat la 23.03.1982. 99
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
ARTICOLE SEMNATE DE CONSTANTIN RUSNAC 225. Rusnac, C. S. B. ªapiro: 60 de ani de la naºtere // Tinerimea Moldovei. 1969. 21 mart. P. 3. 226. Rusnac, C. Cu magnetofonul printre lãutari: [despre tezaurul folcloric moldovenesc din satele raionului Briceni] // Cultura. 1970. 21 noiemb. P. 13. 227. Rusnac, C. Lãutarul Gheorghe Angheluº // Calendar 1972. Chiºinãu, 1971. P. 146-147. 228. Rusnac, C. Lãutarul Iancu Perja // Calendar 1972. Chiºinãu, 1971. P. 55. 229. Rusnac, C. Mãrgãritare muzicale // Moldova. 1974. Nr.11. P. 21-22. 230. Rusnac, C. Muzicã de camerã [Plenara Uniunii compozitorilor din Moldova] // Cultura. 1974. 7 dec. P. 7. 231. Rusnac, C. Mãrþiºor 75 // Cultura. 1975. 1 mart. P. 10. 232. Rusnac, C. Compozitorul Simion Lungul // Nistru. 1975. Nr. 11. P. 143-145. 233. Rusnac, C. ªtefan Neaga: 75 ani de la naºtere // Nistru. 1975. Nr. 12. P. 135-138. 100
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
234. Rusnac, C. Un rol nou al Mariei Bieºu: [în opera Boheme de Giacono Puccini] // Literatura ºi arta. 1977. 20 oct. P. 6. 235. Rusnac, C. Molodoj kompozitor: [discuþia proiectului noii Constituþii a URSS] // Muz. izn . 1977. Nr. 15. P. 4. 236. Rusnac, C. Tineri muzicieni: Cenaclul tineretului de creaþie Dialog [o sumarã retrospectivã a biografiilor de creaþie a muzicienilor: Vasile Iovu, Vasile Crãciun ºi Simion Duja] // Literatura ºi arta. 1977. 15 dec. P. 3. 237. Rusnac, C. O necesitate a timpului [Orchestra de muz. pop. Folclor ] // Literatura ºi arta. 1978. 27 apr. P. 7. 238. Rusnac, C. Dirijor cu mare viitor [despre dir. Dumitru Goia] // Literatura ºi arta. 1979. 4 oct. P. 6. 239. Rusnac, C. Folclorul la izvoarele folclorului // Tinerimea Moldovei. 1979. 21 oct. P. 4. 240. Rusnac, C. Mesager al cântecului popular [orchestra de muz. popularã Folclor ] // Literatura ºi arta. 1979. 25 oct. P. 2. 241. Rusnac, C. Optãm pentru unitate de eforturi // Literatura ºi arta. 1980. 3 iul. P.2. 242. Rusnac, C. Atitudine creatoare: [despre concertul de încheiere a Concursului republ. Pentru cea mai bunã prelucrare a cântecului pop. ºi a materialului folcloric ] // Literatura ºi arta. 1981. 16 iul. P. 6. 243. Rusnac, C. Cântãreþ al poporului: [Nicolae Sulac] // Literatura ºi arta. 1982. 5 aug. P. 6. 101
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
244. Rusnac, C. [Orchestra de muzicã popularã Mãrþiºor ] // Orchestra de muzicã popularã Mãrþiºor : [înregistrare audio]. Moskva, 1984. P. a 2-a a plicului. 245. Rusnac C. Vârsta de aur a unei viori: [Serghei Lunchevici la 50 de ani] // Literatura ºi arta. 1984. 26 apr. P. 6. 246. Rusnac, C. Cuvântul devine cântec // Literatura ºi arta. 1986. 14 mai. P. 8. 247. Rusnac, C. Suntem datori sã educãm artiºti adevãraþi // Literatura ºi arta. 1986. 12 iun. P. 7. 248. Rusnac, C. Sã spunem adevãrul, chiar dacã nu ne place: Muzica: dureri, speranþe ºi transparenþã // Literatura ºi arta. 1988. 7 iul. P. 6. 249. Rusnac, C. Un act de echitate // Literatura ºi arta. 1989. 22 iun. P. 6. 250. Rusnac, C. Rãscruci de destin: Promotori ai culturii: [ªt. Petrache] // Moldova socialistã. 1990. 24 febr. P. 4. 251. Rusnac, C. Prefaþã: [despre compozitorul V. Rotaru] // Rotaru, V. A. Piese, studii ºi ansambluri pentru pian: (Melodii populare mold. prelucrate pentru pian). Chiºinãu, 1991. P. 3. 252. Rusnac, C. Prefaþã // Ghid de monumente ºi situri istorice din Republica Moldova Chiºinãu, 1995. P. 4. 253. Rusnac, C. Prefaþã // Dãnilã, Aurelian. Opera basarabeanã. Chiºinãu, 1995. P. 4. 254. Rusnac, C. Drepturile omului în viziunea UNESCO // Drepturile omului în Republica Moldova. Chiºinãu 1998. P. 93. 102
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
255. Rusnac, C. Cuvânt-înainte // Dãnilã, Aurelian. Maria Cebotari în amintiri, cronici ºi imagini. Chiºinãu, 1999. P. 3-4. 256. Rusnac, C. [Referinþã la activitatea cântãreþei Lenuþa Burghilã] // Burghilã, Lenuþa. Eminescu Etern. CD audio. Chiºinãu, 2000. 257. Rusnac, C. Cuvânt-înainte // Dãnilã, Aurelian. În dialog cu dirijorul Alexandru Samoilã. Chiºinãu, 2001. P. 8-11 lb. rom., 12-15 engl.. 258. Rusnac, C. Prefaþã // Dãnilã, Aurelian. Lilia Amarfii: regina operetei = princessa operetty. Bucureºti, 2002. P. 5-8 lb. rus., 59 - 62 rom. 259. Rusnac, C. La hramul Mariei // Vã invitã Maria Bieºu. Chiºinãu, 2000. P. 36 39; Idem în lb. engl. 260. Rusnac, C. Hoþii de paie ºi lista lui moº Dumitru // Roibu, Nicolae. Sã vã spun ce-am mai aflat Chiºinãu, 2000. P. 127. 261. Rusnac, C. Armonia eminescianã în acorduri basarabene // Ah, cerut-am de la zodii: Romanþe pe versuri de Mihai Eminescu. Chiºinãu, 2001. P. 6-7. 262. Rusnac, C. [Referinþã la activitatea creatoare a instrumentistului Al. ªura] // ªura, Alexandru. Virtuoz al þambalului. CD audio. Chiºinãu, 2002. 263. Rusnac, C. Totaluri ce vizeazã perspectiva // CURIER: Buletin al Comisiei Naþionale a Republicii Moldova pentru UNESCO Chiºinãu, 2003. Nr. 1-2. P. 2-5. 264. Rusnac, C. Într-adevãr, cine-i?(I): [despre cartea Maria Cebotari în amintiri, cronici ºi imagini de Aurelian Dãnilã]: 103
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
(comentariu la articolul cu acelaºi nume inserat pe paginile ziarului Glasul Naþiunii (16.01.03)) // Glasul Naþiunii. 2003. 27 febr. P. 6. 265. Rusnac, C. Prin glasul lor ne aude o lume: [Concursul internaþional al clopotarilor] // Univers muzical. 2003. P. 31-32. 266. Rusnac, C. Mã uit cum zac troiene : Ion Podoleanu la 75 de ani // Glasul Naþiunii. 2004. 15 ian. P. 11. 267. Rusnac, C. Jelui-m-aº ºi n-am cui , Mã uit cum zac troiene : Ion Podoleanu la 75 de ani, note // Duminica de joi: supliment al sãptãmânalului Accente 2004. 15 ian. P. 2a. 268. Rusnac, C. Integraraea europeanã prin educaþie ºi învãþãmânt // Didactica Pro . 2004. Nr. 1. P. 17. 269. Rusnac, C. Pentru douã inimi gemene: Acrostih Ion, Doina Aldea Teodorovici // Univers muzical. 2004. Nr.5. P. 26. 270. Rusnac, C. Cu Mãrþiºor -ul în suflet întotdeauna de ziua lui: Serghei Ciuhrii la 65 de ani // Univers muzical - 2004, Nr. 5. P. 30. 271. Rusnac, C. Univers muzical: Acrostih // Univers muzical. 2004, Nr.5 P. 62. 272. Rusnac, C. Ion Aldea-Teodorovici ar fi împlinit 50 de ani : Acrostih // Glasul Naþiunii. 2004. 8 apr. P. 9. 273. Rusnac, C. [Despre activitatea creatoare a trompetistului Adam Stângã] // Din zestre de lãutari: CD audio. Chiºinãu, 2004. 104
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
REFERIN|E LA VIA|A [I OPERA LUI CONSTANTIN RUSNAC 274. Ceaicovschii, G. Kompozitor - fol klorist: [Despre compoz. C. Rusnac] // Sovetskaâ Moldaviâ. 1976. 4 aug. P. 4. 275. Mereºanu, Grigore. Fermecãtor izvor de inspiraþie: [Despre compoz. C. Rusnac] // Moldova socialistã. 1976. 28 aug. P. 4. 276. Rotaru, Vladimir. Folclorist ºi compozitor: [Despre compoz. C. Rusnac] // Cultura. 1976. 4 sept. Nr. 36. P. 11. 277. Vieru, Gr. Ca apa izvorului: [Despre tânãrul compoz. C. Rusnac] // Tinerimea Moldovei. 1976. 14 noiemb. P. 4. 278. Mânãscurtã, I. Tot de la pãmânt vine : [Din activitatea compoz. C. Rusnac] // Viaþa satului. 1977. 9 apr. P. 4. 279. Levko, A. Iz glubiny duºi narodnoj: [Despre compoz. C. Rusnac] // Sovetskaâ Moldaviâ. 1977. 21 aug. P. 4. 280. Rusnac, C. [Compoz., laureat al Premiului de Stat al RSSM] // Muzycal naâ zizn . 1977. Nr. 15. P. 4. 281. Ciaicovschii, G. Muzykal naâ fol kloristika: (istoriko kriticeskij oèerk) // Muzykal naâ kul tura Moldavskoj SSR. Moskva, 1978. P.56 - 74. Se menþioneazã C. Rusnac. 282. Turea, Larisa. Zic doinã ºi zic þarã, ºi zic dor // Moldova. 1978. Nr. 8. P. 21. 105
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
283. Rusnac Constantin Vasil eviè: Muzycoved fol clorist: [ref. bibliogr.] // Degtearev V. M. Kompozitory i muzykovedy Moldavii. Chiºinãu, 1979. P. 115-117. 284. ªtefan, Nicolae; ªvitchi, Ion Gheorghe. În preajma Congresului V al compozitorilor din Moldova // Literatura ºi arta. 1979. 9 mai. Nr. 19. P. 6. Se conþin date despre Constantin Rusnac. 285. Premierã a studioului Telefilm-Chiºinãu : Cântecele lui C. Rusnac // Programele Tele-Radio. 1980. 31 oct. P. 5; Idem in lb. rusã. 286. Kutyreva A. Fluieraº . Chiºinãu: Timpul, 1981. 56 p. Se menþioneazã Constantin Rusnac. 287. Ladaniuc,V. Melodiile bucuriei: [despre filmul muzical Cântece de Constantin Rusnac ] // Moldova socialistã. 1981. 11 ian. P. 4. 288. vrei sã mã prinzi în mreaja acordului total? / Constantin Rusnac în dialog cu Serafim Saca // Literatura ºi arta. 1981. 15 ian. P. 2, 6. 289. Vieru, S. Pentru cei ce-s ºi fãuritori ºi cântãreþi: [interviu cu compoz. C. Rusnac despre creaþia maselor largi de oameni ai muncii] // Tinerimea Moldovei. 1981. 1 mai. P. 4. 290. Marciuc, Nicolae. Prezenþa vie, atractivã: [Despre C. Rusnac] // Tinerimea Moldovei. 1981. 5 iun. P. 4. 291. Valentinov, D. Avtorskij veèer C. Rusnaka // Sovetskaâ Moldaviâ. 1981. 9 iun. P. 4. 106
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
292. Frumoasa patrie, cu frumoase cântece: Constantin Rusnac laureat al Premiului Comsomolului Leninist // Tinerimea Moldovei. 1982. 31 oct. P. 1. 293. Usly at muzycu: [Despre tânãrul compoz. C. Rusnac] // Molode Moldavii. 1982. 27 noiemb. P. 3. 294. Kaciurin V. Ispolnâetsâ vpervye : [despre compoz. C. Rusnac] // Komsomol skaâ pravda. 1982. 12 dec. P. 4. 295. Cântecele tinereþii noastre: [Despre compoz. C. Rusnac] // Viaþa nouã. 1982. 30 dec. P. 4. 296. Sobeþchi, Ludmila. Constantin Rusnac: (La solicitãrile dumneavoastrã) // Femeia Moldovei. 1982. Nr. 9. P. 33. 297. Iskusstvo oblagora ivaet : [interviu cu compoz. C. Rusnac] // Molode Moldavii. 1983. 24 febr. 298. Iuncu, R.; Roºu, E. Melodiâ na vsiu izn : [seratã de creaþie a compoz. C. Rusnac] // Molode Moldavii. 1983. 24 mart. 299. Pãcuraru, Ion. Promotor al melosului popular în spiritul contemporaneitãþii // Nistru. 1983. Nr. 2. P. 148 152. [despre activitatea compozitorului ºi folcloristului Constantin Rusnac]. 300. Pojar, Serghei. Eta trudnaâ legkaâ muzyka : [interviu cu compoz. C. Rusnac] // Molode Moldavii. 1983. 9 iun. 301. Iuncu, Rodica. Vocaþia inspiraþiei folclorice: [de la serata de creaþie a compozitorului Constantin Rusnac, laureat al Premiului Comsomolului Leninist din þarã] // Literatura ºi arta. 1983. 31 mart. P. 6. 107
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
302. Pojar, Serghei. Pesnâ dlâ vseh: [despre culegerea Tu, dragostea mea , alcãtuitor Constantin Rusnac] // Molode Moldavii. 1983. 5 noiemb. P. 4. 303. Sârghi, P. O antologie de ºlagãre: [despre culegerea de cântece de estradã Tu, dragostea mea , alcãtuitor Constantin Rusnac] // Tinerimea Moldovei. 1983. 23 noiemb. P. 4. 304. Vatamanu, Ion. Ca la noi în sat: [despre compoz. C. Rusnac] // Moldova socialistã. 1983. 19 mart. 305. Busuioc, L. Desfãºurarea artelor: [interviu cu rectorul Conservatorului Moldovenesc de Stat, dl C. Rusnac] // Învãþãmântul public. 1984. 30 iun. P. 1. 306. Rusnac, C. Conservatorul de Stat din Moldova: Iniþiative, proiecte ºi soluþii: [interviu cu C. Rusnac] / Interlocutor R. Iuncu // Literatura ºi arta. 1984. 12 iul. P. 6. 307. Iuncu, Rodica. S-a þinut cont de necesitãþile culturii muzicale moldoveneºti : [deschiderea Conservatorului de Stat din Rep. Moldova] // Orizontul. 1984. Nr. 3. P. 62 63; Idem în lb. rus. 308. Pãcuraru, Ion. Constantin Rusnac: [date biografice] // Cântece de Constantin Rusnac: [înregistrare audio]. Moscova, 1984. P. a 2-a a plicului. 309. Rusnac, C. Dacã lucrez insistent, ai ºanse sã te viziteze inspiraþia // Literatura ºi arta. 1984. 16 febr. P. 6. 310. Pojar, Serghei. Pesnû nu no vystradat : [dialog cu muzicologul Z. Stolear despre estrada moldoveneascã] // Molodez Moldavii. 1984. 9 febr. P. 3. Din conþ.: Se menþioneazã creaþia compoz. C. Rusnac. 108
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
311. Pojar, Serghei. Apariþii discografice: [rec. asupra noului disc a compoz. C. Rusnac] // Moldova socialistã. 1985. 1 febr. P. 4. 312. Entuziasm ºi exigenþã: Interviu cu C. Rusnac, rector al Conservatorului de Stat din Moldova, preºedintele juriului celui deal ºaselea concurs republican pentru cea mai bunã creaþie muzicalã popularã / Interlocutor Vasile Nãstase // Tinerimea Moldovei. 1985. 24 mart. P. 4. 313. Pojar, Serghei. Aktivnost poiska: Zametki o tvorèestve molodyh moldavskih kompozitorov // Molode Moldavii. 1985. 25 mart. P. 4. Din conþ.: Despre creaþia vocalã a compoz. C. Rusnac. 314. Pojar, Serghei. Moldavskaâ estrada v gramzapisi // Molode Moldavii. 1985. 11 iul. Din conþ.: Despre discul compoz. Constantin Rusnac. 315. Iuncu, Rodica. Un destin fericit: [despre comp. Constantin Rusnac] // Literatura ºi arta. 1985. 12 sept. Nr. 37. P. 1. 316. Rusnac, Constantin: [referinþã biograficã] // Literatura ºi arta Moldovei: Encicl. Vol. II. Chiºinãu, 1986. P.218. 317. Rusnac, C. Am dansat Periniþa in inima New Yorkului [interviu cu compoz. C. Rusnac despre participarea Moldovei la Zilele URSS în SUA] / Interlocutor V. Turea // Orizontul. 1987. Nr. 3. P. 53 55; Idem în lb. rusã. 318. Pojar, Serghei. Fie ºi modest, dar original: note critice de la cea de-a VIII-a trecere în revistã a creaþiei tinerilor compozitori din Moldova // Orizontul. 1987. P. 56-59. Din conþ.: Referinþã la creaþia compoz. C. Rusnac. 109
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
319. Rusnac, C. Optez pentru o muzicã melodioasã [interviu cu C. Rusnac, rectorul Conservatorului de Stat din Chiºinãu] / interlocutor A. Gondiu // Literatura ºi arta. 1988. 4 febr. P. 1, 6. 320. Paren iz Trebiseuc: [dialog cu compozitorul C. Rusnac] // Petrusanskaâ, P. Sovetskie kompozitory laureaty premii Leninskogo komsomola. Moskva, 1989. P. 258 269. 321. Folclorul rãmâne patima mea cea mare : Dialog cu compozitorul C. Rusnac / interlocutor: Maria Bulat // Viaþa satului. 1989. 10 ian. P. 4. 322. Zapisi iz koncertnyh zalov: Pesni i melodii C. Rusnaca / / Programa Radio TV. 1989. 3 febr. 323. Rusnac, C. Nu-mi place sã fiu utopist : [interviu cu rectorul Conservatorului de Stat din Moldova, C. Rusnac] / interlocutor E. Ciubotaru // Columna. 1990. Nr. 3. P. 44-49; Idem în lb. rusã. 324. Constantin Rusnac muzicolog, compozitor: [referinþã bibliogr.] // Compozitori ºi muzicologi din Moldova. Chiºinãu. 1992. P. 157 160. 325. Rusnac, C. Vys aâ muzycal naâ cola, kakoj ei byt v Moldove: Mold. gos. konservatoria im G. Musicescu budet imenovat sâ Academiei muzyki: [interviu cu rectorul C. Rusnac] // Dnevnoj ekspress. 1993. 7 sept. 326. Cu privire la numirea secretarului general al Comisiei Naþionale a Republicii Moldova pentru UNESCO C. Rusnac: Decretul Preº. Rep. Moldova // Moldova suveranã. 1993. 7 oct.; Idem în lb. ru. 110
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
327. Pojar, Serghei. Pervyi nacional nyi konkurs sredi muzykantov instrumentalistov zaver ilsâ na dnâh v Ki ineve: [însemnãri crit. de la concurs de cãtre organizatorul ºi membrul juriului Constantin Rusnac] // Delovaâ gazeta. 1994. 7 apr. P. 10. 328. Gromov, Alexandru. Constantin Rusnac: În loc sã ne cumpere o vacã, tata mi-a cumpãrat pian // Moldova. 1996. Nr. 7-8. P. 27. 329. Rusnac, Constantin. Pentru mine compoziþia e un hobby. Scriu de plãcere... [dilog cu comp. C. Rusnac] / interlocutor Ion Ciocanu // Luceafãrul. 1996. 18 apr. P.4. 330. Rusnac, Constantin // Calendarul bibliotecarului. 1988. Chiºinãu. 1997. P. 33. 331. Rusnac, Constantin. Sub egida UNESCO: [interviu cu C. Rusnac, secretar general al Comisiei Naþionale a Republicii Moldova pentru UNESCO] / a consemnat I. Ciocanu // Glasul naþiunii. 1997. 19 mart. P. 6. 332. Constantin Rusnac // Pelin, Pavel. Ce dragoste veche actorii. Chiºinãu, 1998. P. 95. 333. Pojar, Serghei. Baloven sud by? Talisman! [consemnãri de la serata jubiliarã în Teatru de Operã] // Muzycal naâ izn . 1998. Nr. 7. P. 15. 334. Pojar, Serghei. Napolnim muzykoi serdca: K komu blagosklona sud ba? [despre serata de creaþie a lui C. Rusanac] // Kodry. 1998. Nr. 3-4. P. 231-232. 335. Spãtaru, Veronica. Vârsta împlinirilor: Constantin Rusnac 50 // Literatura ºi arta. 1998. 5 febr. P. 6. 111
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
336. Avtorskij veèer Constantina Rusnaca: ot informacionyh agenstv i nasih korespondentov // Nezavisimaâ Moldova. 1998. 10 febr. P. 3. 337. Bujor, Drãgostiþa. Un talent viguros în continuã ascensiune: [compozitorul Constantin Rusnac] // Mesagerul. 1998. 13 febr. P. 8. 338. Fortuna ulybaetsâ sˆ edrym: [despre compozitorul Constantin Rusnac] // Delovaâ gazeta. 1998. 3 apr. P. 16. 339. Ciocoi, Gheorghe. Un suflet talentat ºtie a iubi firul de iarbã : Constantin Rusnac 50 // Dialog. 1998. 5 febr. P. 4. 340. Spãtaru, Veronica. Un talent viguros: Constantin Rusnac la 50 de ani // Curierul de searã. 1998. 5 febr. P. 3. 341. Vangheli, Ion. Omul cu care ne mândrim: [felicitãri la 50 ani de la naºterea compoz. C. Rusnac] // Moldova suveranã. 1998. 5 febr. P. 4. 342. Pãcurau, Ion. Un nume aparte în cultura noastrã: Constantin Rusnac la 50 de ani // Moldova suveranã. 1998. 7 febr. P. 6. 343. Partole, Claudia. La al doilea botez al fiului: [mama compozitorului Constantin Rusnac la aniversarea a 50-a a fiului sãu] // Moldova suveranã. 1998. 11 febr. P. 4. 344. Pojar, Serghei. Baloven sud by? Talant! [Constantin Rusnac la 50 de ani] // Ki inevskie novosti. 1998. 20 febr. P. 9. 112
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
345. În urma comasãrii Institutului de Arte cu Academia de Muzicã ne-am ales cu o nouã universitate: [materiale ale mesei rotunde] / Cu participarea Rodicãi Iuncu, consilier la Ministerul Culturii; Veniamin Apostol ºi Constantin Rusnac, ex rectori; Iulian Filip, ºeful Direcþiei Culturã a Primãriei mun. Chiºinãu; Consemnare: Silvia Bogdãnaº // Flux. 1999. 19 ian. P. 6. 346. Gromov, Alexandru. Rãscolitoare ecouri: [despre concertul de autor a compoz. C. Rusnac în cadrul Festivalului-concurs Crizantema de argint , ed. X ] // Flux. 2002. 8 mart. P. 7. 347. Pojar, Serghei. Pod muzycu Vival di // Ki inevskie novosti. 2002. 12 iul. P. 11. Despre vioristul Ilie Rusnac, feciorul compozitorului Constantin Rusnac. 348. Pojar, Serghei. Utoncenaâ atmosfera Francii // Nezavisimaâ Moldova. 2002. 25 apr. P. 5. Despre concertul de muzicã francezã sub egida UNESCO, organizator Constantin Rusnac. 349. Sã susþinem ºi sã promovãm tot ce avem mai bun : [interviu cu comp. C. Rusnac, preºed. al Consiliului Naþional Delfic] // Literatura ºi arta. 2002. 3 ian. P. 6. 350. Trebuie sã rãmânem oameni în orice situaþie : [interviu cu comp. C. Rusnac, laureat al Premiului de Stat, secretar general al CNRM pentru UNESCO] // Luceafãrul 2002. 29 noiemb. P. 8,9. 351. Rusnac, Constantin: [referinþã biograficã] // Enciclopedia marilor personalitãþi din istoria, ºtiinþa ºi cultura româneascã de-a lungul timpului. Vol. 5. Slobozia, 2003. P. 325, 326. 113
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
352. Proca, Ion. Acasã la Constantin Rusnac: E bine sã te lauzi când ai cu ce : [interviu cu Constantin Rusnac] // Glasul Naþiunii. 2003, 18 dec. P. 24. 353. Pojar, Serghei. Romansovyj benefis // Stolica. 2004. 14 febr. P.6.
114
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
INDEX DE NUME AL AUTORILOR, TEXTIERILOR, ALCÃTUITORILOR, TRADUCÃTORILOR, INTERPRE|ILOR Alecsandri, Vasile Andronic, ªtefan, alcãt. Arcea, P. Baltag, V. trad. Baraliuc, Oleg Baranovschi, C. Barjanschi, Iu. Bass, Ion Bechet, Pavel Bieºu, Maria Blajinu, Dumitru Bogdãnaº, Silvia Bondureanschi, R. Botezatu, Lidia Botgros, Nicolae Boþu, Pavel Brumã, Larisa Budilevschi, Valentin Bujor, Drãgostiþa Bulat, Maria Busuioc, L. Carai, Ion Caranfil, ªt. Cazacu, Galina
6; 8; 90; 200 72; 73 160 82 89; 208; 210 154 169 114; 125 89; 210 90; 115; 183; 194 60; 91; 92; 93; 94; 95; 96; 97; 98; 99; 100; 101; 102; 103; 104; 105; 106; 107; 108; 109; 110; 111; 112; 113; 114; 132; 156 345 171 116; 223 90; 143 90; 191 195 89; 90; 203; 213; 218; 221 337 321 305 91; 102 153; 154 164 115
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
Ceaicovschi, G. Cepraga, Nadejda Cernei, Vsevolod Cibotaru, Arhip Ciobanu, Mihai Ciobanu, Vasilicã Ciocanu, Anatol Ciocanu, Aurel Ciocanu, Ion Ciocoi, Gheorghe Ciolacu, Olga Ciubotaru, E. Codreanu, Maria Codru, Anatol Cojocaru, Valentina Condrea, Vasile Constantin, Vasile Cotova, Natalia Crãciun, Vasile Crulicovschi, Nina Dãnilã, Aurelian Dascãl, Ion Davitaºvili, Juna Degtearev V. Dolgan, Mihai Dragomir, Constantin Dragoº, Vl. Dubosarschi, Boris Duja, Simion Eminescu, Mihai Ermurache, Nina Feroni, Ludmila
274; 281 119 29; 89; 178 14; 128; 179 218; 219; 222 90; 198; 201; 202 88; 89; 122; 125; 127; 130; 148; 149; 151; 156; 158; 163 26; 49; 50; 51; 52; 89; 167; 174 329; 331 9; 195; 215; 221; 339 88; 89; 122; 129; 139; 140; 150; 155; 162; 170; 178; 181; 188; 192; 208; 210; 220 323 89; 144; 145; 224 26; 90; 119; 170; 207 114 215 152 190 167 88 84 154; 158; 165; 166 89; 188 283 87; 116 26; 47; 56 127; 130 171; 211; 214 90; 212 32 132 215 116
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
Filip, Iulian Garºtea, Veronica Gheras, Marin Gherghelaº, Vadim Ghimpu, Simion Goia, Dumitru Goia, Pavel Golomoz, A. Gondiu, A. Grãjdianu, Svetlana Gromov, Alexandru Gugel, Anatol Iovu, Vasile Istrati, Anastasia Iuncu, Rodica Ivanuº, Margareta Izboinikov, V. Jar, Anatolie Josan, Ion Kaciurin V. Kutyreva A. Ladaniuc, V. Lazariuc, A. Levko, A. Lipioºchina, Lilia Lozanciuc, Alexandru Lunchevici, Serghei Mânãscurtã, Ioan Marciuc, Nicolae Matcovschi, Dumitru
26; 88; 89; 139 168; 186; 206; 207 215 167 4; 26; 48; 89; 90; 118; 126; 133; 141; 159; 189 168 89; 124; 125; 129; 139; 147; 148; 149 165 317 90; 196; 198; 199; 201; 202; 204 328 114 76; 89; 94; 148; 149; 152; 165; 175; 193 156; 158 298; 301; 307; 315 90; 161; 191; 215 88 186 90; 187 294 286 287 88; 89; 90; 124; 136; 138; 146; 148; 149; 151; 157; 160; 161; 172; 185; 204 279 142 88; 89; 159; 163; 172; 180 85; 86; 90; 115 278 290 15; 16; 18; 20; 26; 27; 28; 88; 89; 90; 124; 135; 136; 138; 144; 160; 162; 168; 172; 180; 185; 204 117
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
Mereºanu, Grigore Mihai, Veronica Milºtein, Oleg Moºanu, Leonid Muntean, Liuba Munteanu, L. Mustea, Gheorghe Nahaba, Sevastian Nãstase, Vasile Neamþu, Petre Partole, Claudia Paulencu, Ion Pavlov, Iu. Pavlov, Serghei Pãcuraru, Ion Pãduraru, Angela Pelin, Pavel Peremitin, Gherghe Petrache, ªtefan Petrusanskaâ, P. Podoleanu, I. Pojar, Serghei
275 92; 109; 110; 166 135 100; 209 134 164 90; 111; 220 89; 188 310 153; 209; 219; 222 343 91 161 90 299; 308; 342 103 332 90; 187 26; 89; 129 320 26; 33 300; 302; 310; 311; 313; 314; 318; 327; 333; 334; 344; 347; 353 Ponomarenco, Tatiana 174 Proca, Ion 352 Rizov, Mihai 89; 205 Romanciuc, Vasile 21; 89; 113; 181; 219 Roºu, E. 298 Rotaru, Vladimir 276 Rudenco, A. 88 Saca, Serafim 25 Sahno, Tatiana 142 Samoilã, Alexandru 90; 128; 152; 170; 173; 191; 194; 195; 196; 197; 198; 199; 200; 201; 202; 204 118
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
Sârghi, P. Silantiev, Iurii Slivinschi, V. Sobeþchi, Ludmila Sochireanschi, A. Socolov, Angela Spãtaru, Veronica Stepan, Ilona Stolear, Zinovii Strâmbeanu, A. ªerbãnescu, M. ªleahu, Irina ªtefan, Nicolae ªvitchi, Ion-Gheorghe Þâbârnac, Irina Þãrnã, Dorel Teajco, Iulia Tejno, S. Teleucã, V. Tofan-Bâlici, Maria Turea, Larisa. Turea, V. Uscatu, Valentina Valentinov, D. Vangheli, Ion Vasecikin, Aleksandr
Vatamanu, Ion Vieru, Grigore
303 89; 144; 145; 224 80 89; 90; 192; 194 80 214 335; 340 216; 217 80 17; 87; 116; 155 83 134 284 284 190 208 207 13; 217 5; 14; 123; 128; 147; 220 282 317 90; 189 291 341 88; 89; 117; 119; 120; 121; 122; 123; 127; 136; 138; 140; 146; 150; 151; 155; 157; 159; 160; 161; 162; 163; 172; 174; 175; 178; 180; 185; 192; 193; 205 23; 26; 30; 88; 140; 150; 304 4; 7; 12; 22; 26; 31; 34; 35; 36; 37; 38; 39; 40; 41; 42; 43; 44; 45; 46; 48; 53; 54; 55; 57; 59; 73; 80; 88; 89; 90; 134; 137; 142; 146; 153; 154; 164; 190; 196; 198; 199; 201; 202; 203; 206; 222; 277 119
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
Vieru, S. Vod達, Ecaterina Vod達, Gheorghe Voldman, Iacob Zagorschi, Vasile Zaplitnaia, L. Zgureanu, Teodor
289 97; 104 1; 2; 3; 19; 24; 25; 26; 42; 87; 115; 117; 145; 152; 157; 223; 224 171 80 164 90; 117; 141; 168; 176; 177; 179; 182
120
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
INDEX DE TITLURI [I DE VERSURI (PRIMELE CUVINTE) A ieºit un ghiocel 4; 7; 26; 48; 53; 54 Acasã dorul m-a chemat 26 Acest chip de zeu trist, clar 22; 26 Aniºoara 26; 42; 90; 164; 196 Aniºoarei 36 Annuºka 26; 42 Anthem to peace 13 Apãrã-ne, Doamne 208 Arde focul olimpic 127; 130 Are mama opt feciori 71; 103 Aricii 62 Aricioaica-n umbra florii 26; 39 Asta-i vatra, ce ne creºte 158 Aºa-i nunta-n sat la noi 89; 108 Aºtept 22; 26 Aºtept de la tine 90; 191 Aºteptarea noastrã-i pusã la-ncercare 58 Au trecut sãrbãtorile tinere 20; 26 Azi pentru tine ca pentru-un copil 18 Â lûblû 39; 54 Â du 26 Âblonâ 45 Ba culege tufele cu bobiþe coapte 54 Bãtuta 70; 100 Blues moldovenesc 216 Brâu moldovenesc 93 Cad din cer ºi vor cãdea ostenite astre 12 121
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
Cad flori de tei Casa pãrinteascã Cãrãmidã, carandaº, oac-oac-oac Când am fost noi la pãdure Când vine toamna pe la noi Cântã þapul la þambal Cântã-mi tu cu dulce glas Cântare Patriei Cântec joc Cântec de leagãn Cântec de primãvarã pentru V. I. Lenin Cântec de primãvarã Cântec despre mine Cântec despre þarã Ce e asta, ia sã-mi spui Ce secetã, ce foc Ceasul Ceasul lui Todiraºcu Cel mai scump nume Ceasul Ceasul lui Todiraºcu Cimbalistom kozlik stal Ciocârlia, cât trãieºte Cine trece câmpul mare Colindã Colind pentru copii Colo sus pe deluleþ Copiii planetei Pãmânt Copilãrie Cristina Cu-o razã de soare Cucu Cucule, cânþi bine-n vii 122
26; 88; 89; 139 218 39 72 26 26; 34; 39; 53; 90; 134; 198 26; 122 3 48 63; 73 2; 26 64 59 110 11 6; 8; 90; 213 26; 90; 141 90 26; 89; 129 189 197 26 56 166 65 26; 47; 56 54 26; 49; 50; 89; 151; 174 26; 30; 88; 89; 140; 148; 150 89; 159 26 66 26; 36; 42
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
Cum se spalã ariciorii 26; 39; 90; 199 Dar numai viorile ºtiu sã aline un dor 26 De dorul tãu mi-e gura arsã 26 De mã iubeºti 222 Detstvo 26; 88 Deschide-þi urechea bine 48 Dimineaþa te trezeºte 1 Doinã pentru Teiul lui Stamati 9 Dor de varã 23; 26 Dormi-adormi în dulce grai 47; 56 Drag mi-i drag izvorul dulce 26; 38; 39; 54; 57 Dragã-mi este þara mea 26; 38; 39; 54; 57; 137; 153; 154 E dulce primãvarã 2; 26; 42 E fãcutã de bunici 11 E un stup cu mii de-albine 11 El e mare ca un graur 11 Eu îndrãgostitul 180 Eu mã-nchin pãmântului 26 Existã un asemenea serviciu 161 Frumoasa mea Patrie 87; 145; 223; 224 Frumoasa mea Patrie 1; 3; 19; 25; 26 Ghici al cui e glasul? 48 Ghiocelul 4; 7; 26; 48; 53; 54; 67; 90 Hangu 101 Hangu ca la Marºineþ 70 Hei, sãnii, cai de foc 119 Hlebu ek rodimyj 26 Hora 70; 102 Hora miresei ºi joc mare 107 Hora moldoveneascã 96 Horo a moâ rodina 87 Iar când mã vei iubi cu adevãrat 90; 194 Iat-aleargã-n urma mea 11 123
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
Iepuraºul Imn pãcii Iubito, iar mi-i dor de varã Îmi amintesc, iubite Îmi amintesc tremurãtor fiorul În fereasta despre mare În miez de noapte, când tresar În pãdurea fermecatã Joc Joc mare K tebe idu Kak e onok umyvaetsâ Kak kupaûtsa e ata Kolybel naâ Kotenok v cole Kru at cvety Kto okliknul? La fereastrã-mi vine o micã pãsãricã La mulþi ani, slãvitã þarã! La Nistru la mãrgioarã La oglindã La tine vin Lacrima Leèu k tebe Legãnuþ în dulce grai Levkoj moj du istyj Liliacul Limba noastrã Lunã - lunã Lunã, lunã nouã! Lunã, lunã nouã Mã dusei ºi eu la nuntã Mãi bãdiþã, floare dulce Mãi Ioane, Ionele 124
26 13; 217 23; 26 22; 26 30 32 33 90; 200 68 70 88 39 26 26; 176; 177 26; 46 26 48 11 152 70; 209 74 26; 88; 89; 163 22; 26; 89; 146 26 26 26 89 56 26 35; 41; 55 26 78 132 156
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
M-ai vrut maicã mãritatã Mãicuþa mea dragã Mama Marº pionieresc Mândra mea Moldovã Mândrã fatã moldoveanã Meditaþie Meditaþie pentru clarinet Melodie pentru violoncel ºi pian Melodiâ Melodie Mesâc, mesâc Mila Rodina moâ Milyj drug, kak pre de poj Moâ kukla Moldova Moldovã, plaiul meu iubit Moldovã, scumpa mea Moldovã Sovieticã înfloritoare Monolog Monologul Evei Moºtenim din moºi-strãmoºi Na den narod ennâ vitèizni N-are ca noi fluier, n-are Na hleb Na kozel ustroil bal Nici odat-aºa dor mult Ni-i globul o casã frumoasã Ninge Ninge strãveziu No razve èto skripki Noapte bunã Noi am plecat de-acasã în lume Nu cânt iubirea 125
97 28; 136 54; 190 4; 48; 118; 126; 133 14; 124 92 69; 90 212 187 88 88; 90 26 26 26 88 10; 171; 173 114 128 14 193 89; 192 31 24 11 26 39; 53 70; 90; 111 26; 49; 50 17; 87; 89; 116; 155; 175 17 26 90; 204 28 89; 120
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
Nu - mã uita Nu mã uita Nu te mai uita prin geam Numai viorile Nunta de Argint Nu-s copil al nimãnui O, sleza Oda Oda o Moldavii Odã muncii Odã Patriei Odã Republicii Olimpijskij mar Orchestra cântã cadenþat O idanie Padaet sneg Padaût cvety lipy Pâinea noastrã Pâinea noastrã cea de toate zilele Pâinea noastrã-i sfântã-n casã Pãpuºa mea Pãsãricã de sub noruri Patrie de ziua ta ! Patrie pãmânt cu rouã: imnul ULIM Peste deal, peste câmpie Pic-pic, pic-pic-pic Piesã folcloricã Piesã pentru trompetã ºi orchestrã Pionerskij mar Pisicul la ºcoalã Pleacã broasca la oraº Podsne nik Poezd 126
18 89; 138; 144 220 26; 88; 162 20; 26; 88; 89; 160; 172 94 22; 26 186 182 5; 147 179 168 131 29 88 87 88 26; 125 26 26 88; 150 78 1; 19; 25; 115; 117; 149; 157; 183 221 21; 113 11 70 205 4; 48 26; 37; 44; 90; 142; 201 39 7; 26; 53; 54 72
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
Pomul 26; 40; 43 Pomul, dacã-i ceri ori ba 26; 40; 43 Pomuleþul 54 Posadil â derevce 54 Preludiu 61 Prin freamãtul muncii ni-i þara frumoasã 5 Prin pletele omului 11 Primul strigãt peste lume 26 Rebâta s planety Zemlâ 51; 52 Rodina, v tvoj den ro denia! 26 Sad 26 Sal vador 169 ª-am zis verde de mohor 78 ª-am zis verde poamã 78 Samoe dorogoe imâ 26 Sunt crâºmar de când mã ºtiu 219 Sârba bãtrâneascã 70; 106 Sârba din Briceni 112 Sârba din Marºineþ 70 Sârba din Ponoare 95 Sârba din Trebisãuþi 70; 86; 98; 105 Sârba lui Angheluº 99 Sã cântãm, pionieri, sã cântãm 4; 48 Sãrbãtoreasca 60; 90; 214 Satul nostru-i sat de frunte 104 Scrisoare de departe 167 Serebrânaâ svad ba 26; 88 Siren 188 S li my v les po e eviku 72 Steaua limbii noastre 12; 90; 203; 206 Strelka 26 Suita 143 Suitã- fantezie 90 Suita în trei pãrþi 165 127
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
Sunã rãsunã departe 26 Tangou 211 Tangou sentimental 89; 181 Tangou visãtor 89; 210 Te aºtept 88 Teiul lui Stamati 195; 215 Tic-tac, bate ceasul 26 Tol ko skripki 88 Toska po letu 26 Trage-mi boghi ºi-mi ghiceºte 91 Treci la tablã, mãi pisic 26; 37; 44 Trenul 72; 90; 184 Tu eºti ca marea 135 Tu eºti dragostea mea 124 Tu, dragostea mea 15; 16; 27; 79; 88; 121; 185 Tu, floare Mixandrã 26; 90; 170; 207 Tu, tu eºti ca marea 15; 16; 27 Ty dom na rodnoj, ar zemnoj 26 Ty lubov moâ 88 Urechilã-iepuraº 90; 202 Urechilã, iepuraº 26 Vasilek 4; 48 Vedeta circului 29; 89; 178 Ves mir na kak dom na rassvete 51; 52 Vesen aâ pesnâ Il ièu 26 Vesna siâet 42 Vin colea pe iarbã verde 109 Viola 89 Vot osen vy la na polâ 26 aba v gorode 39 Zajka 26 du 22
128
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
CONSTANTIN RUSNAC PARTITURÃ ÎN IMAGINI
129
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
1968. Contrabasist în ansamblul de muzicã ºi dans Alunelul .
1964. Elev în cl. a X-a a ªcolii Republicane de Muzicã de 11 ani.
1967. Participant la expediþia folcloricã din r-nul Sângerei cu Elena Dimitriu ºi profesorul, compozitorul Ramiz Ibraghimov în cãutarea mostrelor folclorice. (foto Valeriu Loghinov)
1967. Expediþia folcloricã în r-nul Sângerei cu Elena Dimitriu. (foto Valeriu Loginov)
130
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
1968. Împreunã cu membrii orchestrei ansamblului Alunelul : vioristul Gheorghe Macarov, acordionistul Mihai Cucicov, trompetistul Paterãu, naistul Ion Negurã ºi cântãreaþa Valentina Porubin.
1967. Expediþia folcloricã în r-nul Sângerei cu Vasile Vrabie ºi Valeriu Loghinov, când potenþialii informatori nu aveau timp sã ne dea atenþie.
1972. Serviciul militar în Ansamblul de cântece ºi \ dansuri al Districtului militar Odesa în turneu la Bolgrad cu Vasile Iovu încercând plãcerile unei armate adevãrate.
131
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
Toamna 1982, în pãdurea Trebisãuþilor dupã decernarea Premiului Comsomolului Leninist din URSS. (foto Mihai Potârniche) 20 martie 1969. Momentul de înregistrare a cãsãtoriei cu Nina lui Vasile a lui Toader Atodiresei.
16 mai 1970. Ziua nunþii. Cu pãrinþii Ninei Vasile ºi Sofia ºi pãrinþii Domnica ºi Vasile.
31 mai 1981. Dupã prima seratã de autor de la Teatrul Verde din Chiºinãu cu soþia Nina, mama Domnica, tata Vasile, soacra Sofia ºi copii Aniºoara ºi Ilieº. (foto Nicolae Pojoga)
132
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
1977. Cu soþia Nina ºi copiii Ilieº ºi Aniºoara.
August 1998. Spania, Festivalul Romaria-Internaþional cu soþia Nina.
6 februarie 1998. Cu nepoþica Margareta în scena Teatrului de Operã ºi Balet. Serata de creaþie la 50 de ani.
31 mai 1981. Dupã serata de creaþie de la Teatrul Verde, cu fiica Aniºoara.
133
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie Trebisãuþi, anii 70. Lãutarii din sat la o nuntã în ograda de peste drum. (foto C. Rusnac)
1982. Moment de inspiraþie. (foto Mihai Potârniche)
1968. Ansamblul Hora : Vladimir Sârbu - þambal, Isac Solomon - cobzã, Emil Croitoru - acordeon, Ion Guþu - trompetã ºi Lucia - voce.
1985. Alãturi de Ion Vatamanu autorul, Vasile Cãpãþînã - regizorul, Sergiu Puicã - pictorul, Andrei Porubin ºi Violeta Zgureanu protagoniºtii spectacolului Ora dragostei ºi studenþi-actori ai teatrului Flacãra .
134
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
La Biblioteca Naþionalã în timpul vizitei de lucru a renumitului Compozitor Aram Haciaturian.
Iunie 1985. Leningrad. Dupã concertele de autor alãturi de mama, tata, soþia, fiica ºi interpreta Margareta Ivanuº.
5 martie 1983. Concertul de autor cu ocazia înmânãrii Premiului Comsomolului Leninist din URSS. Cântecele lui Gr. Vieru interpretate în duet cu fiica Aniºoara.
6 februarie 1982. Acasã la pãrinþi cu orchestra Lãutarii . Dansând cu Nicolae Botgros pe zãpadã.
135
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
Cu Aniºoara ºi Ilieº, viitorii violoniºti.
1999. O doinã la caval pentru nepoþelul Cãtãlin ºi mãmica lui Aniºoara.
1982. În casa mare cu violonistul Gheorghe Angheluº la o ºezãtoare din Trebisãuþi.
Cu profesorul Gleb Ceaicovschi ºi Anastasia Lazariuc. (foto Mihai Potârniche)
136
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
2004. Trebisãuþi. În ograda pãrinteascã.
2004. Trebisãuþi. Cu Petruþa Baraliuc, meºter popular care a confecþionat pãlãriile.
Trebisãuþi. Cu veriºorul Victor Baraliuc în aºteptarea zemii de peºte.
2003. Butuceni. Cu Iurie Sadovnic ºi Andrei Mudrea în timpul Taberei de Varã a pictorilor organizatã de preºedinta Asociaþiei Franþa Moldova, Cristiane Portois.
137
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
În mijlocul Corului Lia-Ciocârlia dirijat de Valentin Budilevschi.
1983. 5 martie. Palatul Naþional. Finalul seratei de creaþie.
3 iunie 2005. Dupã serata de creaþie Cine are noroc, are. Steaua de mâine .
6 februarie 1982. Trebisãuþi. Acasã la pãrinþi cu Lãutarii lui Nicolae Botgros.
138
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac 6 februarie 2004. Palatul Naþional. Serata de creaþie cu ansamblul Lãutarii . Felicitãri din partea Primarului Serafim Urechean ºi Iulian Filip, ºef al Direcþiei Culturã a municipiului Chiºinãu.
6 februarie 2004. Palatul Naþional, Serata de creaþie cu ansamblul Lãutarii . Iacob Negru, preºedintele Asociaþiei agricole Sãrata Galbenã a venit cu pâine ºi sare.
6 februarie 2004. Palatul Naþional. În duet cu Margareta Ivanuº.
6 februarie 2004. Palatul Naþional. Serata de creaþie cu ansamblul Lãutarii . Sentimente de recunoºtinþã pentru public.
139
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
14 iulie 1998, Franþa, Ex-en-Provence cu Teodor Lorent (CN a României pentru UNESCO) ºi Primarul oraºului, Jean-Pierre Picherale.
Septembrie 1997, Paris. La o întâlnire cu Directorul General UNESCO Federico Mayor alãturi de Preºedintele Republicii Moldova Petru Lucinschi, Ambasadorul Mihai Popov, Ministrul de Externe Nicolae Tãbãcaru ºi Consilierul Cãtãlina Spânu.
Budapesta. Torben Krogh Pe Dunãre cu Preºedintele celei de a XXVII-ea Conferinþã Generalã UNESCO.
140
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
1993, Paris. Conferinþa a XXVII-ea Generalã UNESCO. Votul Republicii Moldova în favoarea Directorului General Federico Mayor.
1993, Paris. Conferinþa Generalã UNESCO. În discuþie cu Horst Gödicke, ºef al Departamentului Europa ºi America de Nord.
Chiºinãu. Sala cu Orgã. Dupã recitalul marelui violonist ªtefan Ruha.
141
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
6 februarie 2004, Palatul Naþional. Serata de creaþie cu Orchestra Lãutarii . Flori de la Grigore Vieru.
Înmânând un aparat foto Kodak cadou din partea CNRM pentru UNESCO marelui maestru Glebus Sainciuc.
Academia de ªtiinþe a Republicii Moldova. Alãturi de Mihai Cimpoi la un simpozion naþional.
142
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
Cluj-Napoca. Împreunã cu soþia Nina ºi rectorul Academiei de Muzicã Gh. Dima Al. Fãrcaº (dreapta) în vizitã la primarul municipiului Gheorghe Funar.
Chiºinãu. Acasã în compania renumitului Cvartet Comitas dupã concertul din Sala cu Orgã.
Chiºinãu. La Filarmonica Naþionalã cu nepoþica Margareta ºi fiica Aniºoara - maestru de concert al Orchestrei de camerã alãturi de dirijorii Piter Dabrowski (SUA) ºi Iurie Botnari (Moscova).
143
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
Chiºinãu. Septembrie 2004. Jocurile Delfice pentru tineret din CSI. (ediþia a II-a). Parada festivã.
2005. În dealul Trebisãuþilor alãturi de soþie, cumnatul Anatol, prietenul din copilãrie Anatol (stânga) ºi soþia Tamara.
Chiºinãu. Uniunea Scriitorilor. Cu poetul Dumitru Matcovschi ºi regizorul Andrei Bãleanu.
144
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
Chiºinãu. Septembrie 2004. Deschiderea Jocurilor Delfice pentru tineret din CSI (ediþia a II-a).
Chiºinãu. Septembrie 2004. Palatul Naþional. Închiderea Jocurilor Delfice pentru tineret din CSI. Interviu cu Nina Bolboceanu.
6 februarie 1998. Teatrul de Operã ºi Balet. La Serata de creaþie, alãturi de mama.
145
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
Paris. Pe malurile Senei.
Baku. În faþa cazarmei Saleanâie cazarmâ unde tata ºi-a terminat, dupã un an de rãzboi, serviciul militar în Armata Sovieticã.
Cosãuþi, Soroca. Într-o discuþie cu maestru de balet Ion Bazatin. (foto Vasile Zagaievschi)
146
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
Elveþia. Cu Ion Pãcuraru (stânga) alãturi de dirijorul ºi prietenul Simon Camartin.
Baku. Cu ministrul Culturii Polad Biul-Biul-Oglâ.
Franþa, decembrie 1995. Avignon. Centrul European de Lingvisticã Aplicatã (CELA).
147
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
1997. Chiºinãu. Cu Aurelion Dãnilã, prim-viceministru de Externe, Preºedinte al CNRM pentru UNESCO, alãturi de Winston Temple, rezident Coordonator al ONU în Moldova.
Alãturi de Vasile Tarlev, prim-ministrul RM, care înmâneazã Diploma UNESCO maestrului fotograf Mihai Potârniche.
1998 august. Spania. Sant-Jago de Compostella, cu Victor Bubliþchi, soþia ºi padre emmanuel.
148
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
12 iunie 2003. A împlinit 50 de ani prietenul, omul de omenie, extraordinarul cardiochirurg Gheorghe Manolache (La mulþi ani, cumnate ).
1998 august. Spania. Festivalul Romaria Internaþional alãturi de directorul Bernardo ºi pictorul Severo Cebeiro Santiso.
Moscova. În ospeþie la cunoscutul violonist Igor Frolov ºi soþia Rima împreunã cu fiul Ilieº.
149
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie
China. Ministrul Culturii M. Cibotaru, pictorul S. Cuciuc ºi academicianul M. Micu la o întâlnire în incinta Sovietului Miniºtrilor din China.
Chiºinãu. Sala cu orgã. Alãturi de Iulia ºi Pavel Rivilis, ªtefan Petrache ºi dirijorul Dr. Simion Camartin cu soþia Oana. (Elveþia)
Iunie 2002, Chiºnãu. Concursul Internaþional E. Coca - Preºedinte al juriului: Marin Caºacu, Ion Roncea (România), Lidia ªutco (Ucraina), Lucia Lastovca (Belarusi), Todorov (Bulgaria).
150
Biobibliografie_______________N_______________Constantin Rusnac
1982. Întoarcere în copilãrie.
1986. Palatul Naþional. Seratã de creaþie.
1982. În dulcea ogradã pãrinteascã alãturi de cele mai dragi fiinþe mama ºi tata.
151
Constantin Rusnac_______________N_______________Biobibliografie SUMAR ARGUMENT ............................................................................................................ 3 TABEL CRONOLOGIC .......................................................................................... 5 APRECIERI ............................................................................................................ 13 ÎNTRE DESTIN ªI ÎNGERI .................................................................................... 16 GENEROZITATEA TALENTULUI ........................................................................ 19 AUTOBIOGRAFIE ................................................................................................ 25 OPERA .................................................................................................................... 71 NOTE ............................................................................................................... 71 MUZICÃ VOCALÃ ........................................................................................ 71 CORURI ...................................................................................................... 71 CÂNTECE LIRICE DE ESTRADÃ ETC. .................................................. 72 CÂNTECE PENTRU COPII: LIEDURI, CICLURI VOCALE .................. 76 MUZICÃ INSTRUMENTALÃ ..................................................................... 79 ORCHESTRE. ANSAMBLURI .................................................................. 79 PIAN ............................................................................................................ 79 PRELUCRÃRI. ARANJAMENTE ................................................................. 80 ALCÃTUITOR. REDACTOR ........................................................................ 80 DOCUMENTE AUDIO ................................................................................ 82 ÎNREGISTRÃRI DIN FONOTECA COMPANIEI DE STAT TELERADIO-MOLDOVA : ............................................................. 85 ARTICOLE SEMNATE DE CONSTANTIN RUSNAC ................................... 100 REFERINÞE LA VIAÞA ªI OPERA LUI CONSTANTIN RUSNAC ............... 105 INDEX DE NUME AL AUTORILOR, TEXTIERILOR, ALCÃTUITORILOR, TRADUCÃTORILOR, INTERPREÞILOR .............. 115 INDEX DE TITLURI ªI DE VERSURI (PRIMELE CUVINTE) ........................ 121 CONSTANTIN RUSNAC: PARTITURÃ ÎN IMAGINI ..........................................129
Paginare computerizat= [i procesare imagini: Oxana Plugaru Bun de tipar: 17.05.2006 Coli de tipar: 9,5 Tiraj: 300 ex. Tiparul sub comanda nr. 7, executat la Imprimeria BNRM, str. 31 August 1989, 78 A, Chi[in=u
152