CONCEPTUL DE
DUMNEZEU IN ISLAM CAPITOLUL 112: O TREIME DIN CORAN
Spune: „El este Allah, Cel Unic! Allah, Cel care-Și ajunge Sieși! El nu zămislește și nu este născut Și El nu are pe nimeni egal!” Capitolul 112, Versetele 1 – 4
În Numele lui Allah, Cel Milostiv, Îndurător
Capitolul 112: O Treime Din Coran Rezumarea Conceptului De Dumnezeu În Islam
Spune: „El este Allah, Cel Unic! Allah, Cel care-Și ajunge Sieși! El nu zămislește și nu este născut Și El nu are pe nimeni egal!” Capitolul 112, Versetele 1 – 4 (1) Spune: „El este Allah, Cel Unic!” Acest verset reprezintă afirmarea proprie a lui Allah a Monoteismului Său unic, a Unității Sale neimitabile. Astfel, primul verset este o poruncă adresată Profetului (pacea fie asupra lui) și oricui citește și recită acest verset de a afirma Unitatea Unică a lui Allah. El nu are pe nimeni asemănător. Există multe unități in această lume, dar niciuna nu este unică, deoarece fiecare unitate are altele similare cu ea. De exemplu, există un Munte Everest, dar există alți munți înalți asemănători cu el. În cazul lui Allah, nu există altă unitate similară cu El. Toate celelalte unități pot fi împărțite în părți, în timp ce Allah este unic în unitatea Sa și este, deci, indivizibil. (2) „Allah, Cel care-Și ajunge Sieși!” Unicitatea lui Allah este realizată prin faptul că El Își ajunge Sieși. Pe de altă parte, toate ființele create au nevoi și depind unele de altele pentru ași satisface nevoile. Allah nu are nevoie de nicio creație a Sa în nici un fel, întrucât nimic din ceea ce pot ei face nu poate să îmbunătățească sau să aducă beneficii stării Sale deja perfecte. Acest atribut de a-și ajunge sieși invită toți dreptcredincioșii să reflecteze asupra scopului și obiectivelor adorării lor. Cei mai mulți dintre oameni Îl adoră ca și cum I-ar face lui Dumnezeu o favoare. Scopul ființei umane este de a-L adora pe Allah, fiindcă fiecare ființă umană are nevoie de a-L adora. El nu are nevoie de ei sau de ceva de la ei. Ființele umane au nevoie de a-L adora și de a-L
glorifica pe Dumnezeu, deoarece supunerea față de legea divină este cheia succesului lor atât în viața aceasta, cât și în viața de apoi. (3) „El nu zămislește și nu este născut” Acest verset descrie un alt aspect al Unității Unice a lui Allah. În general, falsele religii Îl descriu pe Dumnezeu în termeni umani, atribuindu-I caracteristici umane și/sau formă umană. Acest verset tratează, în primul rând, două caracteristici distincte ale ființei umane și ale viețuitoarelor în general: venirea pe lume prin a fi născut și procrearea prin a naște. „El (Allah) nu zămislește”, deoarece nu există nimic similar Lui. Un copil ia naștere din porțiuni (spermă și ovul) din corpurile părinților săi și, de aceea, el este similar cu părinții săi în formă și caracteristici. Dacă Dumnezeu ar naște, atunci ar exista un alt dumnezeu asemenea Lui, lucru pe care unicitatea Sa l-a negat deja. De asemenea, Preaînaltul a respins conceptul de a avea un copil din perspectiva că a da naștere unui urmaș necesită o parteneră feminină similară la formă cu bărbatul. Allah a respins ideea de a avea un copil și din perspectiva generală că nu I se potrivește, întrucât faptul de a avea un copil L-ar reduce la statutul creațiilor Sale. Acest lucru răspunde întrebării celor care susțin că, din moment ce este unanim acceptat faptul că Dumnezeu poate face orice, El ar trebui să poată avea un fiu dacă Și-a dorit. Acest lucru nu I se potrivește, deoarece L-ar face pe Dumnezeu asemenea creațiilor Sale. Mai mult, oamenii au copii din nevoia de a fi ajutați să supraviețuiască în această lume materială sau din nevoia de a-și continua existența prin intermediul urmașilor lor. Allah a negat și această posibilitate, descriindu-Se ca Cel care-Și ajunge Sieși. „Și nu este născut” respinge subtil opinia că Isus era Dumnezeu, deoarece el a fost născut. Pentru ca Dumnezeu să fie născut, El trebuie mai întâi să nu fi existat, ceea ce contrazice atributul divin unic, de bază, de a avea existență veșnică. (4) „Și El nu are pe nimeni egal!” Allah încheie capitolul cu o reafirmare a versetului de deschidere. Dacă Dumnezeu este Unic, nimic nu poate fi egal cu El. Dacă nimic nu este egal cu El, atunci doar El este Unic. Dacă doar El Își ajunge Sieși și toată creația are nevoie de El, nimic din creație nu poate fi egal cu El. Dacă nu zămislește și nici nu L-a născut cineva sau ceva, atunci nimic și nimeni nu poate fi egal cu El, deoarece fiecare ființă creată a apărut în existență după o perioadă când nu a existat. Fiecare ființă creată are pe cineva similar, numit perechea sa, sau ceva care să-i semene, numit egalul său. Dacă Creatorul ar fi dintr-una dintre aceste specii, atunci El ar avea un egal sau o asemănare.
Prin urmare, acest capitol cuprinde genealogia și descrierea lui Dumnezeu, Cel Îndurător. A fost revelat de către Allah pentru a refuta convingerile atribuite Lui de către oameni călăuziți greșit, cu privire la asemănarea Sa, la forma trupească, la originea și la progeniturile Sale. De exemplu, cei care pictează imagini sau care fac statui lui Allah pretind o asemănare, cei care adoră pe alții în afară de El pretind o asemănare și cei care atribuie anumite părți ale creației Sale altora în afara de El pretind o asemănare. Însă nimic nu este similar Lui în Atributele Sale, în Guvernarea Sa sau în Divinitatea sa. Prin urmare, doar El singur merită să fie adorat de către creațiile Sale. Pregătit De
Abu Aminah Bilal Philips www.islamtomorrow.com | www.islamreligion.com | www.freequran.com