Un nou început pentru Timiș
Cristian Moș pentru ConsiliulJudețean Timiș
Cristian Moș este de profesie inginer și are o experiență de peste 14 ani ani în domeniul privat. Ultimii opt ani i-a petrecut într-o companie internațională, fiind liderul unei echipe care se ocupă cu proiectarea de aparatură medicală. Faptul că are șansa, zi de zi, să lucreze la proiecte care, în cele din urmă, ajung să îmbunătățească viața bolnavilor cronici sau chiar să salveze vieți, îl face să spună din tot sufletul că este un om împlinit din punct de vedere profesional. Acasă îl așteaptă o fetiță și un băiețel, Ruxandra și Ștefan – și dacă nu erau ei, poate se gândea de două ori înainte să iasă pe străzi, încă din primele ore ale protestelor care au schimbat istoria recentă a României. Cristi face parte din generația celor care au înțeles ce s-a întâmplat la Revoluția din 1989 și probabil de asta nu poate sta locului când vede resemnare sau deznădejde. Schimbarea unui sistem corupt nu i se pare un lucru imposibil, din contră, o vede ca pe o obligație pe care și-a asumat-o cu multă determinare. Deseori o să-l auziți spunând „dacă totul mergea bine în țara asta, eu nu intram în politică.” A intrat în politică în 2016 și este membru fondator al Filialei Județene USR Timiș. A făcut pasul acesta pentru că s-a săturat să aleagă mereu răul cel mai mic, iar politicienii actuali nu-l reprezentau. În ultimii patru ani a reușit să construiască cea mai puternică și numeroasă echipă USR din România, iar asta se vede. În momentul de față, USR este prezent în 86 de comune și orașe, din cele 99 existente în județul Timiș. De ce este atât de important ca USR PLUS să aibă filiale în cât mai multe localități din România? Pentru că adevăratele schimbări pornesc de la firul ierbii, de la nevoile de zi cu zi ale oamenilor. Timp de 30 de ani am vizionat același film prost. O dată la patru ani apare câte un personaj care promite câte-n lună și-n stele și apoi dispare. După alți patru ani, același om vine în fața noastră și ne spune că nu a reușit să facă ce a promis pentru că i s-au pus bețe-n roate, dar data viitoare sigur o să fie mai bine. Și tot așa. „Până când? ” - ne întrebăm cu toții. Asta și-a spus și Cristian Moș, atunci când a decis să candideze pentru funcția de Președinte al Consiliului Județean Timiș. Schimbarea de carieră nu-l înspăimântă și asta pentru că are alături de el o echipă formată din profesioniști din mai multe domenii, care îl completează perfect. Un bun lider știe cât este de important să aibă o echipă de oameni foarte competenți în domeniile lor de specialitate, iar Cristian are această echipă, formată din oameni curajoși și muncitori care împărtășesc aceleași valori ca el.
Editorial
... sunt unul dintre voi, unul dintre cei sătui...
De săptămâni bune, bat județul de la Vest la Est și de la Nord la Sud. Mă întâlnesc cu voi și vă ascult. Vă pun întrebări și mă minunez de cât de multe răspunsuri aveți. Atunci când am intrat în politică, acum patru ani, în primul rând am șters cu buretele tot ce știam despre „politica clasică”. Atunci, ca și acum, mi-am pus casca, am urcat pe motocicletă și am condus mii de kilometri prin județul Timiș. Spun mii de kilometri pentru că nu mi-au ajuns doar 2-3 vizite prin localitățile din Timiș pentru a convinge oamenii că „se poate!”. La început, îmi acordam doar weekendurile pentru astfel de întâlniri. Apoi am început să-mi programez ieșirile și în timpul săptămânii, imediat după serviciu. V-am cunoscut pe mulți dintre voi. Am dat mâna. M-am uitat în ochii voștri. Am citit resemnarea pe chipurile bunicilor care nu mai speră să-și vadă vreodată nepoții plecați prin alte țări. Știu fiecare sat părăsit și aproape fiecare casă unde nu mai locuiesc nici măcar câinii. Am văzut școli care stau să se dărâme, am ascultat poveștile celor care trebuie să facă autostopul până la primul centru de permanență. Cunosc zeci de mici întreprinzători pentru care ziua de mâine vine cu gânduri negre și senzația de neputință. Agricultori care se încăpățânează să rămână aici, cultivând pământul de acasă. Îmi pare rău dacă în campania asta electorală ați citit doar laudele și promisiunile politicienilor vechi. Eu vin în fața voastră cu maximă sinceritate și spun: „vă cunosc!”. Și nu doar atât, sunt unul dintre voi, unul dintre cei care s-au săturat de tot ceea ce neau arătat în ultimii 30 politicienii vechi, indiferent de culoarea lor.
Nu vă cer încredere oarbă, vă cer doar să ne oferiți șansa să vă arătăm că se poate și altfel. Am alături de mine o echipă de oameni extrem de bine pregătiți. Profesioniști care au decis să ofere o mână de ajutor pentru ca Județul Timiș să redevină ce a fost cândva. Principalele noastre obiective pentru Consiliul Județean Timiș: • Vom face instituțiile eficiente și transparente. Vom cheltui banul public inteligent și la vedere; • Vom moderniza și vom extinde infrastructura județeană: lipsa drumurilor bune ne ține blocați în trecut; • Vom atrage investiții în cercetare și tehnologie, în toate colțurile județului: investițiile mari și salariile bune înseamnă dezvoltare și noi șanse pentru timișeni, iar un loc de muncă mai aproape de casă înseamnă o viață mai bună pentru fiecare dintre noi; • Vom dezvolta turismul de proximitate: potențialul turistic al Banatului este ignorat de prea mulți ani. Atunci când vor o mini vacanță, timișenii fug prea departe de casă, iar economia locală are de suferit. Timișul este cu zeci de ani în urmă față de Europa. De asta am intrat în politică, de asta sunt în cursa pentru Președinția Consiliului Județean Timiș. Anul acesta, trimite în Consiliul Județean Timiș oameni dintre oameni - pe cei care sunt alături de tine și după campaniile electorale. Pe 27 septembrie, alege un nou început pentru Timiș.
Cristian Moș,
pentru Consiliul Județean Timiș Sediu de campanie USR PLUS: Bulevardul Revoluției din 1989, nr. 18/A, ap. 2 , Timișoara, Timiș https://usrplustimis.ro https://www.cristianmos.ro
Candidații USRPLUS la Consiliul Județean Timiș Raul Olajos este un top manager, cu peste 15 ani experiență, doar în mediul privat. Organizarea, criteriile de performanță și dezvoltarea durabilă sunt elementele esențiale pe care Raul dorește să le transpună în administrație. Atragerea reală și consistentă a fondurilor nerambursabile UE, reindustrializare prin consorțiu tripartit: privat-public-universitar, crearea unor Hub-uri acceleratoare și a unor ZFU sau ZAE la nivel județean sau dezvoltarea industriilor asociate agriculturii și scurtarea lanțului de aprovizionare de la producătorii agricoli locali sunt câteva proiecte economice susținute de Raul. Viviana Țecu este absolventă a Facultății de Jurnalistică. Pentru Viviana, mai presus de orice, politica este despre și împreună cu oameni. Iar cel mai aproape de suflet îi sunt copiii. Mamă a 3 băieți, își dorește pentru toți copiii din Timiș tot ce este mai bun: condiții decente și demne de o țară europeană în care ei să se dezvolte armonios pentru a deveni adulți fericiți și responsabili. Știe că femeilor nu le este ușor și cu atât mai mult pe scena politică. Mamelor nu le este ușor, mai ales în România. Dar tocmai pentru că știe atât de bine aceste lucruri, a îndrăznit sa ia atitudine, să facă ceva! Bianca Luca este arhitect și urbanist, având o experiență profesională de peste 15 ani. În Consiliul Județean Timiș, își propune să activeze în cadrul Comisiei de Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Lucrări publice și Protecția mediului, unde își va putea aduce expertiza ei profesională. Totodată, Bianca Luca își propune să încurajeze capitalul profesional numeros din domeniul urbanismului și arhitecturii (peste 120 de urbaniști și peste 700 de arhitecți) de care dispune județul, angrenându-l astfel într-o colaborare cu administrația publică locală în viitoarele proiecte de arhitectură și de urbanism. Călin Badiu este inginer, profesor, IT -ist, iar în 2016 a decis să nu mai stea deoparte. S-a implicat alături de o echipă frumoasă în crearea unui partid, diferit de vechiul sistem politic, unul bazat pe democrație și onestitate. A fost în majoritatea localităților din Timiș, știe ce nevoi au oamenii și ce trebuie făcut ca viața lor să nu mai depindă de capriciile sau de abuzurile administrației locale. Consideră că introducerea unor mecanisme de verificare și de monitorizare a stadiului investițiilor, și stipularea unor termene precise sunt vitale schimbării modului în care se face acum administrație. Alexandru Caplat a absolvit Facultatea de Geografie: Știința Mediului, Universitatea din București, este căsătorit și are o fetiță de 6 ani. De 16 ani coordonează echipe de vânzări în companii multinaționale. În calitate de viitor consilier județean, își propune să activeze în Comisia de Mediu, susținând proiecte prioritare Timișului, cum ar fi: crearea unei stații de compostare cu fermentare uscată, crearea unor centre de preluare a deșeurilor din construcții și demolări, colectarea selectivă a deșeurilor, promovarea ariilor naturale protejate, conservarea biodiversității existente etc. Petre Mihăieș a absolvit Facultatea de Științe Politice și ale Comunicării și Masteratul de Administrație Publică la Universitatea de Vest din Timișoara, și a urmat MBA Executive la Universitatea Politehnica din Timișoara. A pilotat avioane timp de 24 de ani, îndeosebi avioane supersonice de vânătoare, după care a fost 5 ani directorul general al unei firme private de construcții și transport. Petre Mihăieș crede că schimbarea începe la nivelul localităților mici, iar Consiliul Județean Timiș trebuie să ofere cadrul favorabil acestor schimbări. Experiența și expertiza în domeniu îl vor ajuta să reabiliteze Aerodromul Utilitar Timișoara. Laura Boldovici a urmat cursurile Facultății de Litere și un masterat în Studii Europene în cadrul Universității de Vest din Timișoara. După ce a predat limbile engleză și italiană, s-a specializat în Managementul Proiectelor și Turism. În calitate de viitor consilier județean, ea își dorește o administrație transparentă și eficientă, care să răspundă cu adevărat nevoilor cetățenilor. Lucrând în domeniu, Laura militează pentru o strategie reală de dezvoltare a turismului în Timiș, care să valorifice în mod eficient potențialul turistic de care dispune întreg județul.
Alexandru Cadar este persoana care pur și simplu face ca lucrurile să se întâmple. Este un manager experimentat, cu o pregătire profesională de excepție, aplicată proiectelor internaționale complexe. Certificat Project Manager Professional de prestigioasa instituție Project Management Institute, cu o bogată experiență în Contract Management, Alexandru Cadar își propune să aplice bunele practici învățate proiectelor importante din județ, astfel încât acestea să devină o realitate și să urgenteze tranziția de la ,,vom face” la ,,am făcut”. Raoul Trifan este unul dintre liderii tineri ai USR PLUS, care jonglează zilnic între cariera personală, dorința de a-și ajuta comunitatea și viața de familie. Pe plan profesional și politic, Raoul coordonează echipe de specialiști și conduce proiecte de anvergură. În cei peste 10 ani de experiență în IT și cercetări de piață, el a înțeles că perseverența reprezintă cheia succesului. Timișorean din tată-n fiu, Raoul consideră că avem o datorie față de părinții și copiii noștri, că trebuie să fructificăm potențialul județului nostru. Prioritățile sale vizează digitalizarea și transparența administrațiilor locale. Zoltan Nemeth are 33 de ani și profesează de peste 10 ani ca avocat. El este unul dintre membrii fondatori ai USR Timiș, fiind în prezent vicepreședintele filialei județene, coordonând astfel partea juridică a filialei. Raportat la pregătirea și la experiența sa profesională, el va participa activ la îndeplinirea majorității atribuțiilor Consiliului Județean, îndeosebi se va îngriji de administrarea județeană a domeniului public și privat, de gestionarea serviciilor publice de interes județean și de respectarea de către terți a obligațiilor legale și contractuale față de Consiliul Județean. Dănuț-Petrișor Tămaş are 41 de ani, este căsătorit, este inginer de profesie, având o vastă experiență în domeniul instalațiilor. Este un om pragmatic, care dorește o dezvoltare firească a județului Timiș. Dănuț-Petrișor Tămaș candidează pentru a aduce o mentalitate diferită, dorind să creeze o politică incluzivă, cu soluții diverse, antrenând astfel specialiști din diverse domenii. În viziunea sa, fiecare localitate din Timiș trebuie să beneficieze de drum, apă, canalizare, gaz și de internet. Își propune să îndeplinească aceste deziderate din poziția de viitor consilier județean al Alianței USR PLUS. Sorin Șipoș este un manager implicat de mulți ani în diverse proiecte în domeniul social și al sportului. Candidează la consiliul județean pentru a construi o administrație modernă, în cadrul căreia să se asigure accesul digitalizat la serviciile publice, o transparență totală în cheltuirea banului public și o consultare pemanentă cu cetățenii.Dorește să se implice întrun domeniu mult neglijat la nivelul județului, acela al sportului, unde este necesară o infrastructură sportivă modernă, dar și principii, proiecte, mecanisme care să asigure accesul tuturor copiilor și tinerilor din județ la activitatea sportivă, în special al celor din mediul rural. Vlad Șendroiu are 24 de ani și este cel mai tânăr candidat al Alianței USR PLUS pentru Consiliul Județean Timiș. A absolvit Facultatea de Automatică și Calculatoare, iar în prezent lucrează ca Software Developer. În 2016 a luat decizia de a intra în politică, devenind astfel membru USR. De atunci și până în prezent, a pus umărul la construirea unei noi clase politice. Din poziția de viitor consilier județean, Vlad își propune să promoveze politici pentru tinerii timișeni, să promoveze digitalizarea administrației publice și a instituțiilor publice și să promoveze politici educaționale. #TineriiSchimbăRomânia Marius Dumitrescu-Racoveanu are 52 de ani, este căsătorit și este tată a 2 copii. A absolvit Facultatea de Construcții, Profilul Subingineri: Construcții Civile. Din 1990 și până în prezent, Marius lucrează la compania locală Colterm. Candidează pentru funcția de consilier județean din partea Alianței USR PLUS, fiind pregătit să construiască în cei 4 ani de mandat o administrație județeană modernă și transparentă. Marius este o persoană onestă și competitivă, care vrea să pună în aplicare bunele practici învățate, contribuind îndeosebi la sport și turism.
Program electoral USRPLUS Timiș Administrație județeană profesionistă, curată și digitalizată • O administrație în care primează profesionalismul; reorganizarea și dezvoltarea tuturor serviciilor publice județene prin digitalizare, eficientizare și transparentizare. • Transparența 100% a cheltuielilor: Consiliul Județean Timiș va prezenta fiecare leu cheltuit pe o platformă de transparență bugetară ușor de înțeles. Cetățenii trebuie să știe ce se întâmplă cu banii lor. • Extinderea și modernizarea infrastructurii de servicii de utilități publice, în special apă-canal, extinderea rețelei de apă potabilă și de gaze naturale la nivelul fiecărui localități (obiectiv pe care intenționăm să ni-l asumăm până la finalul mandatului nostru). • Crearea de către CJT a unei platforme digitale de colaborare deschisa către cetățeni, companii, antreprenori, ONG-uri, instituții.
Mediu și resursele naturale • Realizarea unor instrumente și proceduri transparente, care să permită atât informarea corectă și completă a cetățenilor, cât și instituirea unor mecanisme de control direct al societății asupra stării și evoluției mediului natural. ONG-urile de mediu trebuie să devină veritabili parteneri instituționali. • Asumarea unui „Plan Judetean de Gestionarea Deșeurilor și Economie circulara” actual și coerent, coroborat cu PNGD și direcțiile noului Plan European pentru Economie Circulara. • Obținerea cu maximă celeritate a avizelor necesare și de achiziționarea și instalarea sistemului de captare la stația de epurare levigat la Deponeul din Ghizela.
Transport și mobilitate • Îmbunătățirea conectivității dintre localitățile din Timiș prin modernizarea șoselelor existente (ex: Timișoara Jimbolia, Timișoara - Cenad) și construcția altora noi acolo unde este nevoie (ex: Sânnicolau Mare - Nădlac). • Crearea unui inel 6 în jurul Timișoarei, dincolo de centură, care să unească localitățile limitrofe și să scurteze timpul de transport dintre ele. • Crearea unei autorități județene de transport public care să gestioneze conectivitatea dintre localități printr-o echipă profesionistă și depolitizată. • Includerea de piste pentru biciclete în toate noile proiecte, gestionarea conformă a pistei spre Serbia precum și crearea altor piste noi în lunca râurilor Timiș și Mureș, în zona Banatului montan - lacul Surduc, și pe traseul podgoriilor.
Agricultură și dezvoltare rurală • Obiectivul principal este dezvoltarea segmentului de ferme mijlocii, care pot rezista pe piață și ridica satul românesc prin dezvoltarea clasei de mijloc la sate. • Vom face asta prin crearea unui hub care reprezintă o bursă de fructe și legume susținută de un centru comun de depozitare, care să faciliteze asocierea agricultorilor mici și mijlocii pentru a accesa o piață de desfacere mult mai largă. • Și prin susținerea agricultorilor de către un aparat specializat din cadrul CJT care va oferi consultanță pentru accesarea de fonduri europene. • Vrem să întinerim satele din Timiș prin creșterea procentului tinerilor implicați în agricultură: –– Crearea infrastructurii pentru tinerii care vor să lucreze în sate câteva luni pe an; –– Programe dedicate de sprijinire și atragere a tinerilor în agricultură; –– Facilitarea accesului la terenuri agricole și pregătire profesională.
Amenajare și planificare teritorială • Colaborarea primăriilor din Zona Metropolitană Timișoara se poate face prin prin instituția specializată de Administrare și Dezvoltare Intercomunitară (ADI) și ne propunem următoarele: –– Corelarea PUG-urilor localităților învecinate pentru a asigura o tranziție fără cusur în zonele de contact cu Timișoara (corelarea rețelei stradale, a tipului de dezvoltare. –– Dezvoltarea unei rețele de transport metropolitan de calitate prin diferite mijloace (autobuze, tren) care să permită descongestionarea șoselelor și implicit fluidizarea mișcări în zona metropolitană prin scaderea timpului de navetă. –– Finanțarea prin programe europene dedicate zonelor urbane / metropolitane a proiectelor
comune ale primăriilor precum transport, piste ciclabile, rețele de termoficare, reabilitare termica a fondului construit, etc.
Cultura – idei principale • Atragerea de resurse financiare interne și europene necesare finanțării atât a programului de restaurare a monumentelor istorice și a clădirilor de patrimoniu cât și a celui de construire, consolidare și modernizare a tuturor instituțiilor publice de cultură din județ. • Reafirmarea specificul de multiculturalitate care dă unicitate zonei Banatului prin stimularea tuturor formelor de artă ale comunităților etnice cu sprijinul etnologilor, prin programe finanțate atât la nivel județean cât și plin implicarea Ministerului Culturii și stabilirea unor trasee turistice care să atragă în zonă atât vizitatorii naționali cât și internaționali. • Constituirea unui portofoliu de spații comunitare interioare/exterioare la nivel județean la care pot avea acces ONG-urile culturale în vederea desfășurării activității specifice și găsirea unor modalități de susținere financiară a acestora. Susținerea financiară și logistică –a artiștilor independenți.
Educație, tineret, sport Educație • Obiectivele generale ale Programului nostru la alegerile pentru CJT sunt: • Racordarea strategiei educaționale la strategia de dezvoltare a județului pe termen mediu și lung pe care o propunem; • Atragerea fondurilor de modernizare, de renovare și de dotare prin parteneriate public-privat și a unor fonduri nerambursabile pentru învățământul special; • Stimularea colaborării transfrontaliere şi a parteneriatelor între institute de cercetare, instituţii de educaţie şi formare şi întreprinderi în vederea stimulării activităţilor inovative şi a dezvoltării economice, pentru a se realiza specializarea inteligentă intre regiunile implicate.
Tineret; CJ Timiș în parteneriat • Crearea unui parteneriat permanent pentru educație între sectorul public și cel privat, care să ajute tinerii în toate etapele educației lor formale și non-formale: consiliere în alegerea liceului/facultății, reconversie profesională; • Implementarea unui program de măsuri antidiscriminare și de egalizare a șanselor tinerilor din mediul rural/urban mic cu cei din mediul urban.
Sport • Preluarea în administrare și modernizarea bazelor sportive din județ aflate în stare deplorabilă, care acum sunt în administrarea unor ministere. Atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii sportive. • Realizarea de parteneriate între mediul privat, cluburi sportive și ONG-uri de profil, pentru susținerea activităților sportive specifice; susținerea sportului juvenil. • Incurajarea si sprijinirea parteneriatelor internaționale cu structuri sportive din euro-regiunea DKMT si accesarea de fonduri europene in acest sens (de exemplu, capitolul Sport din Programul Erasmus + care își propune să sprijine parteneriate europene în domeniul sportului)
Sănătate • Prioritățile privind sănătatea timișenilor se împart în două mari categorii. • Creșterea calității și eficientizarea serviciilor medicale • Modernizarea infrastructurii medicale cu prioritizarea aspectelor ce țin de: • Traseul pacientului critic (unitățile pentru tratarea accidentelor vasculare cerebrale sau a cardiacilor, blocuri operatorii, ATI, mari arși, etc. • Structurile de imagistică medicală. • Laboratoarele de analize medicale. • Diagnosticul și supravegherea bolilor transmisibile. • Laboratoarele de anatomie patologică, toxicologie, genetică, medicină-legală, etc. • Serviciile de recuperare inclusiv rețeaua balneară, îngrijiri paleative și îngrijiri pe termen lung. • Dotarea și modernizarea infrastructurii medicale existente, în colaborare cu primăriile: cabinetele medicilor de familie, centrele de asistență medicală comunitară, centrele de asistență medicală școlară. • Dotarea și modernizarea structurilor care desfășoară activități medicale de tip ambulatoriu. • Investiții în facilități locative pentru doctori. • Implementarea de soluții digitale în actul medical. • Accesarea de fonduri europene pentru dezvoltare prin Programul Operațional Sănătate. • Prevenția îmbolnăvirilor prin: • Implementarea de programe de prevenție în toate unitățile de învățămân preuniversitar în colaborare cu IȘJ și DSP.
• Campanii de responsailizare publică pentru vaccinare și în contextul pandemiei COVID-19. • Dezvoltarea și implementarea de programe de screening populațional. • Remodelarea circuitelor funcționale ale unităților sanitare pentru respectarea normelor privind reducerea riscului de transmitere a infecțiilor. • Dotarea tuturor secțiilor de chirurgie/ATI din județ cu mijloace moderne de sterilizare cu raze UV.
Economie curată • Stimularea investiţiilor productive prin reindustrializare, bazată pe un parteneriat între guvern şi autorităţile locale (CJ Timiș). • Dezvoltarea de ecosisteme antreprenoriale şi industriale locale prin crearea de structuri de afaceri de tip parcuri industriale şi punerea la dispoziţie a infrastructurii necesare de transport, a utilităţilor publice, a terenurilor sau clădirilor special amenajate şi a altor facilităţi pentru atragerea de investitori. • Atragere de fonduri europene din Planul UE, de relansare post-Covid19, precum şi din fondurile structurale, Fondul pentru o Tranziţie Justă, Pactul Verde şi alte programe disponibile. • One-stop-shop la nivel judeţean pentru sprijinirea şi îndrumarea antreprenorilor, oferindu-li-se informaţii despre legislaţia aplicabilă şi programele europene, naţionale sau locale. • Dezvoltarea resursei umane: crearea de programe locale de formare de competenţe, încurajarea atragerii de profesionişti, facilitarea mobilităţii judeţene a forţei de muncă. • Sprijinirea lanţului scurt de aprovizionare de la producători agricoli locali şi modernizarea târgurilor şi pieţelor.
Turism • Dezvoltarea infrastructurii pentru turiști prin crearea unei legături constante și regulate între Timișoara și aeroport, crearea unui circuit feroviar, proiectarea infrastructurii de piste de biciclete și conectarea aeroportului Timișoara cu cât mai multe destinații europene. • Crearea unui brand turistic al județului Timiș. • Promovarea coerentă și corectă a obiectivelor turistice cu ajutorul unui master plan județean pentru turism, crearea unor planuri de promovare coerente, promovarea județului și a evenimentelor din Timiș la târgurile internaționale de turism și prin realizarea unui proiect comun cu celelalte județe din regiunea vest. • Turism rural, agroturism, ecoturism: Crearea și promovarea unor centre meșteșugărești, revitalizarea satelor părăsite și transformarea lor în sate turistice, crearea de rute culinare, ale vinului, amenajarea lacurilor. • Turismul cultural va fi susținut prin modernizarea și amenajarea centrelor istorice și prin conservarea și reabilitarea clădirilor de patrimoniu din județ. • Turismul de proximitate și agroturismul vor fi susținute prin rețeaua județeană de piste de biciclete și prin promovarea evenimentelor specifice. • Modernizarea și estetizarea stațiunilor Buziaș și Calacea pentru dezvoltarea turismului balneoclimateric și de recuperare. • Turismul religios. Conservarea și reabilitarea bisericilor de lemn din zona Făgetului și pregătirea unui muzeu al spiritualității bănățene în jud. Timiș. • Turism activ, sportiv și de aventură. Navigație recreativă pe Bega la Timișoara, pe Timiș la Lugoj și pe Mureș la Periam și Cenad. Drumeții și mountain biking în zonele care se pretează (Poieni, Altringen, Deta, Jimbolia, Periam). Parcuri de aventură. Dezvoltarea și sprijinirea pescuitului sportiv.
Protecție socială • Hărți sociale. O mapare a populației județului pe diferite categorii vulnerabile și pe servicii sociale existente în zonă (eventual prin GIS) astfel încât autoritatea județeană să aibă o imagine integrativă a resurselor și nevoilor din teritoriu și să poată interveni preventiv prin diferite măsuri specifice. • Evidența locurilor de muncă potrivite și pentru persoane cu diferite tipuri de dizabilități, prin colaborarea tuturor instituțiilor de profil. • Programe și servicii de sprijin a persoanelor abuzate sau a persoanelor vulnerabile, precum şi măsuri de sprijin a victimelor. • Extinderea și modernizarea infrastructurii serviciilor sociale: –– Reabilitarea și dotarea centrelor sociale destinate persoanelor din grupe vulnerabile. –– Pregătirea personalului care să lucreze în cadrul serviciilor de asistență socială. –– Înființarea de noi centre sociale. –– Integrarea la școală, în muncă și în comunitate a copiilor și persoanelor adulte cu dizabilități. –– Asigurarea pregătirii, consilierii și asistenței pentru aparținători din centrele de tip respiro. –– Monitorizarea modului în care personalul specializat și aparținătorii asigură o îngrijire potrivită.
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă - de ce este atât de important? Planul de Mobilitate, cunoscut și ca PMUD, este un document strategic ce analizează nevoile de mobilitate ale Polului de Creștere Timișoara și propune soluții ținând cont de nevoile cetățenilor, ale companiilor dar și nevoia de a proteja mediul și locuitorii. În Polul de Creștere Timișoara, care este o asociație de administrații, sunt: Becicherecu Mic, Bucovăț, Dudeștii Noi, Dumbrăvița, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Moșnița Nouă, Orțișoara, Pișchia, Remetea Mare, Săcălaz, Șag, Sânandrei, Sânmihaiu Român și Timișoara. PMUD-ul are la bază un model matematic de transport ce găsește echilibrul între nevoile de transport ale oamenilor, ale companiilor din localitățile Polului și directivele europene de eficiență și protejare a mediului. Practic, acest model ia în calcul oamenii și bunurile care se deplasează în toată zona metropolitană, proiecția de creștere a acestora până în 2030 și vine cu propuneri de infrastructură care să rezolve aceste nevoie. Un alt rol important al acestui document este acela de a fi un punct de spriijn pentru proiecte pregătite pentru finanțare europeană, altfel spus, niciun proiect de infrastructură care nu este regăsit în acest document nu poate obține finanțare europeană. Din păcate, acest document care prezintă soluțiile de care infrastructura din jurul Timișoarei are
nevoie este unul „ținut la sertar” și ignorat atât de administrația Timișoarei cât și de cea a județului. În ultimii 8 ani de zile nu am avut investiții serioase în infrastructura din jurul Timișoarei, iar dincolo de faptul că nu avem o centură, nu avem drumuri de legătură între comunele din jurul Timișoarei, nu avem piste de biciclete care să unească comunele între ele și de Timișoara, nu avem sume mari de bani europeni luați. Timișoara și Timișul au nevoie de o conducere care să lucreze pe termen lung, care să gândească strategic și care să devină un partener real al comunelor din zona periurbană. Prin Polul de Creștere Timișoara putem să implementăm împreună aceste proiecte de care toți locuitorii zonei metropolitane au nevoie. Două exemple simple de care întreaga zonă periurbană ar putea beneficia și pentru care putem să obținem finanțare europeană sunt: 1. Centura suburbană de Sud Un proiect de infrastructură major pe care trebuie să îl facă Timișoara, Giroc și Moșnița pentru un drum nou, cu 2 benzi pe sens ce să unească partea de sud a orașului. Din Freidorf, prin Chișoda, Giroc spre Rudica, acest drum va crea alternative de trafic față de viitoare centură sau față de Rebreanu
2. Piste de biciclete la nivel metropolitan PMUD-ul prevede dezvoltarea unei rețele integrale de piste de biciclete care să unească toate comunele din Polul de Creștere de Timișoara
Canalele de desecare - o rețea verde-albastră
Culoarele ecologice verzi-albastre sunt culoare compuse din cursurile de apă și zonele lor de protecție, indiferent de mărime, proporțional cu cursul de apă. Acestea sunt zone umede cu o vegetație foarte bine dezvoltată ce oferă habitate pentru diverse specii de animale. Dincolo de acest rol ecologic, ele reglează și nivelul debitelor cursurilor de apă prevenind inundațiile. Dincolo de acest rol ecologic și de protecție, culoarele verzi albastre ce străbat câmpia din jurul Timișoarei oferă posibilitatea de multiple activități recreaționale pentru locuitorii zonei periurbane, de la trasee de ciclism sau de alergare la spații de relaxare și apropiere de natură. Acest potențial uriaș pe care rețeaua de canale o crează trebuie să fie folosit în interesul comunității, Timișoara și toate localitățile din jur au nevoie să transforme această rețea de canale într-o infrastructură de spațiu verde ce să unească localitățile din zona periurbană între ele și de Timișoara iar la scară mai mare să le lege pe acestea de natura din jur, Lunca Timișului, Pădurea Bistra sau celelalte cursuri și acumulări de apă. Acestea vor trebui să devină cea mai lungă rețea de
parcuri naturale din România, de zone de relaxare, promenadă sau sport, să ofere un spațiu în care copii să poată învăța despre natură și noi trasee pe unde să ne putem deplasa la umbră și răcoare. Timișoara și localitățile din jur, prin Polul de Creștere Timișoara, în viitoarele administrații USR, vor accesa fonduri europene pentru decolmatarea canalelor, refolosirea lor pentru prevenirea
inundațiilor și transformarea, etapizată, a unor zone în marii spații de recreație. Cursul râului Behela, atât în Nord la acumularea Dumbravița cât și în zona de confluență cu Ghiroda va trebui să devină un astfel de coridor verde de parc natural întins ce străbate zona metropolitană. Același proces va trebui investit în Berăgsău și în rețelele de canale secundare dintre Berăgsău și Timiș.
*Credit - Info &Text - Timișoara Verde-Albastră
Banatul este străbătut de o rețea de peste 11.000 de km de canale de desecare construite de-a lungul ultimilor 300 de ani de către administrații și regimuri diferite. Acest proces secular de sistematizare și asanare a permis ca o mlaștină uriașă să devină o câmpie prosperă și plină de viață care în centrul său are Polul de Creștere Timișoara, orașul Timișoara și comunele periurbane. Această rețea de canale nu este doar o parte a istoriei, este și o parte importantă a prezentului și viitorului nostru, oferind protecție împotriva dezastrelor naturale și culoare ecologice verzi-albastre în noile zone urbanizate.
Acest material a fost comandat de Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (parte a Alianței USR PLUS) și realizat de operatorul economic SC Deasign Print SRL într-un tiraj de 100.000 exemplare. Cod unic de identificare: 21200391