5421294 md telecomunicati

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

Veaceslav IONIŢĂ

Piața comunicațiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil și vânzări de conținut

Nr. 13 | Decembrie 2016

1

rilor omului în Moldova, Promo-LEX este una dintre cele mai importante organizații de monitorizare a reformelor judiciare și conduce astăzi platforma ONG-urilor din Moldova ale Forumului Parteneriatului Estic. Web. www.promolex.md

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

3

Congresul autorităților locale şi regionale din Moldova (CALM) este cea mai mare și

cea mai reprezentativă asociație a autorităților locale și regionale din țara noastră. Aces-

Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) susținerii „Viitorul”autonomiei este succesorul de ta oferă consultanță juridică, fiscală, și tehnică în scopul fiscale

drept al Viitorul,CALM şi păstrează în linii mari tradiţiile,publice obiectivele şi principiile locale și Fundaţiei a descentralizării. reprezintă 700 de autorități locale, în calitate de membri acţiune ale fundaţiei,depline printredin care se898 numără: formarea de instituţii democratice şi de cu drepturi cele existente în Moldova.

Web: www.calm.md dezvoltarea unui spirit de responsabilitate efectivă printre oamenii politici, funcţionari publiciori şi opinii cetăţenii noastre, consolidarea societăţii civilereferinţă şi spiritului critic, promoOrice utilizare a unor extrase ale ţării autorului acestui Studiu trebuie să conţină la IDIS „Viitorul”. varea libertăţilor şi valorilor unei societăţi deschise, modernizate şi pro-europene.

Organizația Promo-LEX esteabonamentului un ONG public, urmăreșteaprincipiile Pentru mai multe informaţii asupraObştească acestei publicaţii ori asupra de ce recepţionare publicaţidemocrației participative, monitorizează și identifică cazurile de încălcare a dreptuilor editate de către IDIS, vă rugăm să contactaţi IDIS „Viitorul”. rilor omului în Moldova, Promo-LEX este una dintre cele mai importante organizații de: monitorizare a reformelor judiciare și conduce astăzi platforma ONG-urilor din AdresA de contAct Moldova Forumului Parteneriatului Chişinău, Iacob Hîncu 10/1,ale2004, Republica Moldova Estic. Web. www.promolex.md

Telefon: (373-22) 21 09 32 Congresul autorităților locale şi regionale din Moldova (CALM) este cea mai mare și Fax: (373-22) 24 57 14 www.viitorul.org cea mai reprezentativă asociație a autorităților locale și regionale din țara noastră. Acesta oferă consultanță juridică, fiscală, și tehnică în scopul susținerii autonomiei fiscale locale și a descentralizării. CALM reprezintă 700 de autorități publice locale, în calitate Această publicație este IDIS „Viitorul” al Moldova.

Ambasadei Olandei în cadrul de realizată membri cudedrepturi depline cu dinsuportul cele 898financiar existente în Web: www.calm.md Programului MATRA. Opiniile aparțin autorilor și nu reflectă punctul de vedere al finanțatorului.

Orice utilizare a unor extrase ori opinii ale autorului acestui Studiu trebuie să conţină referinţă la IDIS „Viitorul”.

Pentru mai multe informaţii asupradeacestei oricuasupra abonamentului de recepţionaredin a publicaţiAceastă publicație este realizată IDIS publicaţii “Viitorul” suportul Fundaţiei EstEuropene, resursele ilor editate de către IDIS, vă rugăm să contactaţi IDIS „Viitorul”. acordate de Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației EstEuropene, AdresA de contAct : Guvernului Suediei, sau al Ministerului Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA. Chişinău, Iacob Hîncu 10/1, 2004, Republica Moldova Telefon: (373-22) 21 09 32 Fax: (373-22) 24 57 14 www.viitorul.org

Această publicație este realizată de IDIS “Viitorul” cu suportul Fundaţiei EstEuropene, din resursele acordate de Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației EstEuropene, Guvernului Suediei, sau al Ministerului Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

Cuprins Abrevieri............................................................................................................................................ 6 Sumar Executiv................................................................................................................................. 7 Moldtelecom: de la un serviciu de stat la o companie comercială, care activează pe piața concurențială...................................................................................................................... 9 Evoluțiile piețelor de comunicații electronice și impactul lor asupra întreprinderilor aflate în proprietatea statului............................................................................ 16 Cum schimbările din piața comunicațiilro electronice au transformat Moldtelecom-ul..... 25 A șasea piață: clienții și vânzările de publicitate&conținut media online............................... 29 Concluzii și recomandări.............................................................................................................. 32 Bibliografie...................................................................................................................................... 34

5

6

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

Abrevieri ANRCETI – Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației a Republicii Moldova BERD

– Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare

BNS

– Biroul Național de Statistică a Republicii Moldova

FMI

– Fondul Monetar Internațional

HCC

– Hotărârea Curții Constituționale

HG

– Hotărâre de Guvern

HP

– Hotărâre de Parlament

RCC

– Raport Curtea de Conturi

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

7

Sumar executiv După 25 ani de la disoluția sistemului sovietic, Republica Moldova continuă procesul complicat de transformare de la o economie centralizată de comandă, unde totul era dirijat și livrat de către stat, la o economie de piață funcțională,în care statul își rezervă rolul exclusiv de arbitru neutru, care asigură condiții egale pentru toți jucătorii de piață, fără a uita însă de obligațiile sale de gardian al legalității. În mod evident, noile funcții ale statului bazat pe economia de piață intră în conflict direct cu statului lui precedent de furnizor monopolist de servicii și deținător exclusiv al tuturor activelor economice. Până în acest moment, statul a cedat în mâinii private peste 75% din totalul activelor sale economice, deținute la formarea satului independent de URSS, Republica Moldova, însă continuă să dețină controlul asupra unor întreprinderi importante în diverse sectoare ale economiei naționale, cum este – sectorul energetic, telecomunicațiile, transporturile pe magistralele de căi ferate, etc. Logica economiei de piață și concurența privată în toate domeniile economice elimină pas cu pas prezența de monopolist al statului în anumite sectoare economice.

Cel mai bun exemplu în această privință este industria tutunului. Neprivatizarea companiei monopoliste în perioada anilor 1996-1998 a transformat această companie într-un jucător de piață de rangul doi, un fel de outsider al marilor profituri care circulă pe alături de bilanțul său comercial, care deține în acest moment o cotă de piață de numai 10-15%, restul fiind acaparată de companiile transnaționale. Mulți regretă în acest moment că industria națională de tutungerie nu a fost privatizată în trecut, deși ar fi existat numeroase ocazii. O decizie întârziată, a spulberat orice posibilitate de vânzare avantajoasă a activelor statului. În domeniul telecomunicațiilor, situația companiei „amiral” al statului fiind Moldtelecom stă un pic mai bine, însă transformările enorme din acest sector deosebit de sensibil la fluctuațiile gigantice de pe piața globală a telecomurilor și a rapidității cu care se schimbă astăzi tehnologiile moderne de comunicare digitală, arată clar ratările repetate în materie de privatizare din ultimii 20 de ani al aceste companii au jucat un serviciu prost intereselor economice naționale. De la un monopolist pe piață cu o cotă de 100% (în anii 1995-1998), atunci când au fost depuse cele mai mari eforturi de a identifica soluții de privatizare, Moldtelecom a ajuns în prezent doar unul din numeroșii jucători pe piață în industria telecomunicațiilor digitale, cu o cotă de doar 30%. Ar trebui să menționez însă că și această cotă modestă de piață este deținută, în mare parte datorită căutărilor de produse noi, eforturilor deosebite de a loializa și menține clienții vechi și noi și adaptarea rapidă la tehnologiile noi.

De fapt, întreg tezaurul moștenit de această companie, cu alte cuvinte volumul deplin al activelor supuse privatizării în perioada anilor „90, reprezintă în prezent mai degrabă o povară decât un activ efectiv pentru companie. Telefonia fixă și rețelele fizice, gloria din trecut a companiei, sunt în prezent principala barieră în dezvoltare sustenabilă a companiei Moldtelecom. Debarasarea de ideile vechi și de trecutul de monopolist consacrat pe o piață deficitară ar fi, în acest context, singura strategie de supraviețuire a companiei Moldtelecom, singura cale de a o face adaptabilă la puternicele transformări din sectorul telecomunicațiilor digitale și globale, la care nimeni

8

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

dintre noi nu poate rămâne indiferent. Din această perspectivă, am îndrăznit să analizăm în acest studiu (Policy Paper) întreaga epopee de 20 de ani a companiei Moldtelecom, trecând în revistă proiectele trecute de privatizare, răscrucile politice în care decidenții au ezitat și deciziile, care au făcut posibil ca această companie să ajungă așa cum există ea în acest moment. Acest studiu de caz este relevant pentru multe alte întreprinderi de stat din sectorul public al Republicii Moldova. El atestă cum s-a transformat acest sector al marilor întreprinderi de stat, ce fel de abordări s-au îmbrățișat la anumite momente politice față de ceea ce a ținut loc de politică a statului în acest domeniu, și cu ce rezultate ne-am pomenit, în decembrie 2016, la capătul unei tranziții complexe și, în mare parte, nemulțumitoare sub aspectul rezultatelor economice.

Studiul relevă cum intențiile guvernului de a supune această întreprindere unui proces de privatizare specială, alegând opțiunea atragerii de capital străin și nume de investitori strategici, s-a transformat într-un proiect fără finalitate și izolat de transformările pe piața globală. Pe de altă parte, și crizele prin care economia națională a RM a trecut succesiv (1998-2000) șiau lăsat o amprentă puternică asupra filosofiei și preferințelor politice ale guvernului central.

Deja obiectivul de bază devenise încasarea de venituri la buget de pe urma privatizării. Statul accepta să cedeze în totalitate compania. Lucrul acesta nu a fost făcut la timp și noi neam trezit cu o companie într-un sector, care a suferit cele mai puternice transformări în următorii 15 ani. În următorul capitol, voi arăta cum sectorul telecomunicațiilor s-a transformat dintr-un sector al telefoniei fixe într-un sector al telecomunicațiilor mobile, înzestrate cu tehnologii moderne și imperativul mobilității clientului. În acest moment, telefonia fixă pe care o mai gestionează Moldtelecom este, de departe, un rudiment al trecutului „glorios”, cu o cotă de 15% din totalul pieții și cu perspective foarte sumbre în următorii 5 ani. Schimbările de piață indică asupra momentului unei noi revoluții globale în domeniul comunicațiilor electronice.

Economia se transformă și baza veniturilor provine deja nu de la deținătorii de infrastructură fizică, ci de cei care livrează pentru clienți prin intermediul produselor de publicitate & conținut media. Menționăm că, noile soluții de comunicații au condus la stagnarea pieței în ultimi doi ani, tendințe care se vor accentua în următorii ani. Infrastructura fizică, care asigură legătura dintre consumator și furnizorul de publicitate & conținut media, devine secundară, iar profiturile obținute din vânzările de publicitate&conținut media vor fi atât de mari, încât companiile furnizoare singure vor asigura conectarea furnizorilor la conținut prin intermediul rețelelor fizice existente. În condițiile ratărilor de venituri de pe cele 5 piețe tradiționale ale comunicațiilor electronice, Moldtelecom și restul operatorilor din acest domeniu trebuie săși îndrepte privirea spre a șasea piață nouă, cea cea de publicitate&conținut media online. În principiu, managementul Moldtelecom are numai 2 căi de dezvoltare: fie să devină furnizori independenți de publicitate & conținut media online, fie să devină parteneri locali ai marilor furnizori globali și regionali.

Cel care se va plia cel mai rapid la efectele revoluției din sectorul comunicațiilor mobile globale și va lua cele mai corecte decizii în această privință va deveni lider de piață în următori i5 ani.

Nu infrastructura fizică deținută este un avantaj competitiv, dar clienții și strategia de piață sunt unicele două elemente de supraviețuire întro piață ce a demarat cea mai puternică transformare, care va dura următorii 5 ani.

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

9

Moldtelecom: de la un serviciu de stat la o companie comercială, care activează pe piaţa concurenţială Compania Moldtelecom a trecut și trece printr-un proces complex de transformare de la un serviciu public în timpul Uniunii Sovietice la o companie modernă care operează pe o piață concurențială de comunicații electronice de rând cu alți operatori internaționali. În acest moment, această companie de stat (publică) trece printr-un proces de transformare, în care ar urma să-și stabilească strategia de business, transformându-se dintr-o companie care operează pe o piață în declin de furnizare a serviciilor electronice într-o companie pe o piață nouă în creștere de vânzări de publicitate & conținut media online.Cele 5 etape de transformare a companiei pot fi descrise astfel: I. Transformarea din serviciu public în Întreprindere de stat. 1993 II. Transformarea din întreprindere de stat în Societate pe acțiuni. 1999 III. Transformarea din furnizor de telefonie fixă, în companie care activează pe toate cele 5 piețe ale comunicațiilor electronice. 2005-2015 IV. Transformarea din companie furnizoare de servicii electronice în companie furnizoare de conținut media, 2015-2020 Prima transformare a avut loc la 1 aprilie, 1993, în urma restructurării sectorului de telecomunicații din Republica Moldova a fost înființată Întreprinderea de Stat „Moldtelecom”. După doi ani d la această dată, în RM demarează procesul de privatizarea în masă, care a fost finalizat în luna noiembrie 1995. La acea perioadă, circa două-treimi din întreprinderile non-agricole au fost privatizate și au trecut în proprietate privată. În total, circa 2.235 de foste întreprinderi de stat, dintre care circa 1.137 întreprinderi mari și mijlocii și circa 1.098 întreprinderi mici au fost privatizate către persoane fizice prin intermediul programului de privatizare. Privatizarea pe baza bonurilor patrimoniale a inclus circa 3,5 milioane cetățeni ai Republicii Moldova, în calitate de deținători de bunuri patrimoniale. Din totalul întreprinderilor supuse privatizării doar 146 nu au fost privatizate la acea etapă. Din totalul patrimoniului privatizat prin intermediul bonurilor patrimoniale, circa 20% a fost vândut direct unor persoane fizice, iar restul 80% au fost privatizate prin intermediul Fondurilor de investiții, companiilor de trust și alte entități colective.

Pentru 40 de întreprinderi strategice s-au elaborat programe speciale de privatizare. În iunie 1995 a fost fondată bursa de valori mobiliare a RM. Anume în această perioadă au început discuțiile privind privatizarea companiei Moldtelecom. La 11 septembrie 1995, Guvernul condus de PM A.Sangheli adoptă o HG1 privind reorganizarea și privatizarea Companiei HG, Nr. 628 din 11.09.1995 cu privire la reorganizarea şi privatizarea întreprinderii de stat “Moldtelecom”. Publicat: 24.11.1995 în Monitorul Oficial Nr. 65-66 art Nr: 523

1

10

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

„Moldtelecom”. Privatizarea era prevăzută în conformitate cu prevederile programului de cooperare tehnică cu BERD, care presupunea transformarea acestei companii din întreprindere de stat într-o societate pe acțiuni. Valoarea patrimoniului acestei întreprinderi trebuia să constituie cota statului în SA și aceasta să nu fie mai mică de 60%. Restul de 40% din valoarea acestei întreprinderi urma să fie acoperită prin investiții directe ale investitorului ales de BERD. Investitorul trebuia identificat în baza uni licitații internaționale deschise.

Anii 1995-1996 pot fi considerați drept anii de bază ai procesului privatizării în masă. Anume atunci au fost privatizate peste 190 mii de locuințe, cea ce reprezenta mai mult de 80% din totalul locuințelor care nu erau în proprietatea cetățenilor la acea dată. Din totalul locuințelor privatizate circa 51% au fost transmise gratuit locatarilor acestor locuințe, iar 41% din numărul total au fost transmise contra Bonurilor patrimoniale, și doar 4% dintre acestea au fost oferite cu bani. Însă circa 11% din numărul total de bonuri distribuite populației nu au fost utilizate la privatizare până la termenul limită stabilit de lege (Iulie 1996). În vara anului 1996 au rămas neprivatizate circa 100 întreprinderi supuse privatizării și 37 mii locuințe. Din acest motiv, Parlamentul RM a prelungit programul de Privatizare în masă până la data de 1 Noiembrie 1996.

Concomitent cu desfășurarea programului național de privatizare, Parlamentul RM a adoptat, în iulie 1996, legea privind fondurile de investiție, limitând dreptul fondurilor investiționale de a investi mai mult de 25% din resursele disponibile într-o singură entitate economică. În același context al privatizării, Guvernul RM a selectat 41 de întreprinderi, care urmau să fie privatizate pe bani prin intermediul tenderelor individuale. Legea care prevedea planul de privatizare contra bani pe anii 1997-1998 a fost votată de Parlament în Iunie 1997, iar deja în luna Iulie 1997, Guvernul RM, condus de PM Ciubuc 2 adopta o nouă HG2 privind reorganizarea și privatizarea Companiei „Moldtelecom”. Abordarea Guvernului Ciubuc a fost, totuși, diferită de cea a Guvernului precedent condus de A.Sangheli. Prin Hotărârea sa, Guvernul Ciubuc 2 instituie o comisie guvernamentală în frunte cu prim-ministrul în exercițiu și alți doi vice-prim-miniștri. Comisia urma să aprobe condițiile de desfășurare a tenderului internațional și să invite companii cu renume mondial în domeniul comunicațiilor. Trebuie să menționăm că decizia de privatizare a Moldtelecom a fost luată în perioada când procesul de privatizare mergea foarte lent, cauza principală fiind interesul scăzut din partea investitorilor străini. Legislația era una discriminatorie față de investitorii străini. Ea permitea ca investitorii locali să achite pe o perioadă îndelungată de timp prețul întreprinderii procurate, iar investitorii străini trebuiau să achite la procurare suma integrală. La finele anului 1997 Guvernul a decis că participanții la privatizare pe bani au fost obligați să declare proveniența banilor, însă mai apoi sa dezis de această idee. În anul 1997, Parlamentul RM adoptă un nou program de privatizare3 pentru anii 1997-1998, unde apare din nou și obiectivul privatizării companiei Moldtelecom. În iulie 1997, Parlamentul RM aprobă Proiectul individual de reorganizare și privatizare a Moldtelecom4. În acest document găsim pentru prima dată un plan detaliat de reorganizare și privatizare a companiei Moldtelecom, care prevedea o reorganizare radicală a managementului acesteia și crearea unui consiliu de conducere, care urma să includă și reprezentanți ai abonaților (clienților săi). În acest fel, HG. Nr. 710 din 29.07.1997cu privire la instituirea Comisiei guvernamentale pentru reorganizarea şi privatizarea Întreprinderii de Stat “Moldtelecom”. Publicat: 25.09.1997 în Monitorul Oficial Nr. 063. Abrogat prin HG 328/22.04.99, MO 42/29.04.99 Art.321 3 LEGE Nr. 1217 din 25.06.1997 cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998 4 HP. Nr. 1288, din 22.07.1997 cu privire la Proiectul individual de reorganizare şi privatizare a Întreprinderii de Stat “Moldtelecom”. Publicat: 16.10.1997 în Monitorul Oficial Nr. 067 Data intrarii in vigoare: 10.06.1998, Abrogată prin LP219/16.12.98, MO26/18.03.99 2

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

11

Moldtelecom nu mai era privită ca o întreprindere de stat cu atribuții exclusiviste, dar ca o societate comercială, care activează pe piața telecomunicațiilor alături de alte entități economice, pe principii generale de piață și în temeiul unei licențe de funcționare eliberate în conformitate cu legislația în vigoare. Mai mult, Parlamentul lua decizia d a aproba privatizarea Moldtelecom în forma unui parteneriat strategic cu un operator internațional cu renume, selectat în baza unui tender public internațional. Această viziune corespunde cu viziunea guvernului condus de Andrei Sangheli din 1995 privind modalitatea de privatizare a Moldtelecom.

Parlamentul menține opțiunea de a vinde doar 40% din acțiunile companiei, cu dreptul investitorului de a procura alte 9%. Guvernul își menține cota de control majoritar asupra acțiunilor, dar speră să obțină cca 120 mln $ pentru 40% scoase la vânzare. Din aceștia, proiectul Guvernului prevedea ca 18 mln să fie utilizați la achitarea costurilor licenței de activitate, iar restul de 102 mil $ ar fi urmat să fi investiți în dezvoltarea companiei Moldtelecom. Observăm astfel că activele Moldtelecom înainte de privatizare erau estimate la 180 mil USD, iar în urma privatizării compania nou formată trebuia să valorize 300 mil USD. Investitorul care ar fi achiziționat 40% din valoarea acestei companiei ar fi fost obligat să ofere 3% din acțiuni angajaților Moldtelecom în primele 6 luni de la preluarea acțiunilor, cea ce ar fi constituit circa 9 mil USD. În mediu, fiecare angajat ar fi putut obține o cotă parte de circa 1,2 mii USD, cea ce constituia la acea vreme salariul mediu pe ramură pentru 1,5 ani5. Dar, la 25 noiembrie 1997, un grup de deputați din opoziție atacă la Curtea Constituțională HP din iulie 1997 privind reorganizarea și privatizarea Moldtelecom, contestând în special prevederea după care Moldtelecom ar fi obținut după privatizare anumite drepturi exclusive de prestare a unei game largi de servicii. În opinia autorilor sesizării, înlocuirea monopolului de stat în domeniul telecomunicațiilor cu monopolul unei societăți comerciale, în cazul dat Moldtelecom, ar fi contravenit principiilor economiei de piață și scopului asumat de liberalizare a domeniului telecomunicațiilor. Fără a întind mult deliberările asupra acestui subiect contencios, Curtea Constituțională declară această prevedere a programului individual de reformare drept neconstituțională6. Considerăm oportun de a analiza în detaliu contextul special în care a apărut sesizarea și impactul deciziei CC asupra ramurii economiei naționale. În opinia noastră, scopul real al sesizării în Curtea Constituțională a urmărit exclusiv obiectivul de a zădărnici planul de privatizare a companiei Moldtelecom. Pentru aceasta era necesar de descurajat potențialul investitor, prin anularea unor drepturi exclusive. Decizia Curții Constituționale de a declara neconstituțională prevederea despre dreptul investitorului de a presta anumite servicii exclusive pe o perioadă determinată de timp a avut un impact negativ asupra identificării investitorului așteptat de guvern. Remarcăm că, și în acest caz, Curtea Constituțională a intervenit pe terenul politicilor economice ale executivului, dând o apreciere juridică contradictorie, fără a ține cont de esența unor procese și fenomene economice, mult mai complexe. În particular, a fost interpretată în mod eronat norma constituțională privind libera concurență. Or, în acea perioadă, în RM abia de se formau noi piețe în care libera concurență încă nu era clar definită, iar jucătorii de piață nu puteau știrbi concurența inexistentă. Aceiași situație se manifesta și în domeniul sectorului de electricitate și a telecomunicațiilor. În definitiv, însăși procedura de oferire a unor licențe de către regulatorii naționali reprezintă instrumente de limitare a concurenței și o politică a statului de a crea condiții avantajoase deținătorilor de licență în detrimentul liberii concurențe.

5

Calcule în baza datelor BNM, Raportul Anual al Moldtelecom 2001 și Anuarul Statistic al Republicii Moldova 2004.

HCC Nr. 17 din 10.06.1998despre controlul constituţionalităţii Hotărîrii Parlamentului Republicii Moldova nr. 1288-XIII din 22 iulie 1997 “Cu privire la Proiectul individual de reorganizare şi privatizare a Întreprinderii de Stat “Moldtelecom”. Publicat: 09.07.1998 în Monitorul Oficial Nr. 062

6

12

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

Putem constata totuși că, urmare a deciziei neinspirate a Curții Constituționale din 10 iunie 1998, prin care au fost declarate „neconstituționale” anumite prevederi ale planului individual de reorganizare și privatizare a Moldtelecom, Parlamentul RM a fost forțat să adopte o nouă lege privind reorganizarea și privatizarea Companiei Moldtelecom, la finele anului 19987. Prin această nouă hotărâre, Parlamentul abrogă hotărârea sa precedentă, care conținea mai multe elemente importante, cum ar fi: managementul corporativ, formarea unui Consiliu de administrație, introducerea conceptului de drepturi patrimoniale ale salariaților Moldtelecom, limitând esențial abordarea statului asupra privatizării acestei companii vitale pentru sectorul comunicații.

Chiar dacă Curtea Constituțională a declarat drept „neconstituțională” prevederea transmiterii unor drepturi exclusive unei companii străine, în noua sa Hotărâre , Parlamentul RM oferă din nou acest drept exclusiv, dar sub o nouă etichetă, de această dată – pe o perioadă de 5 ani de la momentul investiției strategice, Moldtelecom obține o autorizaţie exclusivă pentru telecomunicaţii internaţionale și prestarea principalelor servicii de telecomunicaţii interurbane şi locale şi pentru asigurarea închirierilor de circuite prin intermediul reţelei publice de telecomunicaţii.

Totodată, companiei interesate să participe la privatizarea Moldtelecom îi sunt impuse însă o serie de limitări serioase, printre care și limitarea de majorare a tarifelor. Creșterea medie a tarifelor nu putea depăși rata inflației plus 5%, iar fiecare tarif individual, pentru unul din servicii, nu putea fi majorat mai mult decât rata inflației și 10%, iar pentru primii 2 ani structura tarifelor rămânea neschimbată. Cea mai importantă modificare ține de refuzul Guvernului de a mai deține pachetul de control asupra companiei. Partenerul strategic obținea dreptul de a procura 51% din companie. Această decizie vine să compenseze cumva restricțiile și ambiguitățile tarifare.

Planul individual prevedea o modificare a metodologiei de calcul a tarifelor și structurii lor în baza experienței internaționale, însă trebuie să constatăm că la acea perioadă lipsea orice cadru legal de reglementare. Anume lipsa unei legislații de reglementare și incertitudinea privind tarifelor au reprezentat obstacolul fundamental în calea privatizării companiei Moldtelecom și identificării unui investitor adecvat.

Următorul plan de privatizare apare în anul 1998 și conținea planul Guvernului RM de a privatiza mai multe întreprinderi strategice ale statului (operatorul național de telefonie Moldtelecom, companii avia, transport, energetică și întreprinderea de tutun din Chișinău). Remarcăm că, în 1998, Guvernul insista pe privatizarea Moldtelecom pentru a compensa ratările de venituri de pe urma anulării privatizării Tutun-CTC. Tot în anul 1998, Guvernul aprobă un plan de acțiuni8 în vederea 9realizării înțelegerilor convenite în cadrul vizitei oficiale a Președintelui RM, Petru Locinschi, în Franța, pe parcursul căreia se conveniseră asupra unor înțelegeri concrete privind atragerea unor investitori francezi și dezvoltarea rapidă a relațiilor bilaterale în domeniul economic. Astfel, Compania Moldtelecom era menționată de trei ori în documentul semnat pe marginea vizitei șefului statului în Franța, ceea ce ne face să considerăm că investitorii francezi examinau în mod sigur posibilitatea de a participa la privatizarea Companiei Moldtelecom cu statut d potențiali investitori strategici. Pe parcursul lui 1998, Guvernul RM reușește să privatizeze însă doar 17 din totalul de 102 întreprinderi supuse privatizării. Dintre acestea, 5 companii au fost procurate de investitorii străini, restul de investitorii locali, ca urmare a unui interes mediocru al investitorilor față de tipul de proprietăți incluse în programul de privatizări al guvernului.

HP Nr. 219 din 16.12.1998 despre Proiectul individual de reorganizare şi privatizarea Întreprinderii de Stat “Moldtelecom”Publicat: 18.03.1999 în Monitorul Oficial Nr. 026 Data intrarii in vigoare: 18.03.1999 8 HG Nr. 267 din 10.03.1998 cu privire la aprobarea Planului de acţiuni pe anii 1997-1998 în vederea realizării înţelegerilor convenite în cadrul vizitei oficiale în Franţa a dlui Petru Lucinschi, Preşedintele Republicii Moldova 9 HP Nr. 135din 11.09.1998privind stabilizarea situaţiei financiar-economice din Republica MoldovaPublicat: 17.09.1998 în Monitorul Oficial Nr. 085 Promulgat: 11.09.1998 Data intrarii in vigoare: 11.09.1998 7

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

13

Observăm astfel că doar fabrica de ciment de la Rezina și compania Farmaco au fost vândute unor investitori străini, iar în perioada noiembrie 1997- noiembrie 1998, au fost achiziționate alte patru companii, pe lângă cele două menționate mai sus. Efectele dure ale crizei financiare din Rusia (august 1998) au influențat radical starea generală a economiei naționale din RM. Drept confirmare servește și deprecierea de 3 ori a valutei naționale, conducând la o sărăcire rapidă a populației, pulverizarea rezervelor bugetare și înghețarea activităților economice. Această criză sistemică a forțat autoritățile să-și revadă în grabă direcțiile majore ale politicilor economice, inclusiv al celor legate de procesul de privatizare. În septembrie 1998, în parlament au fost organizate audieri ale cabinetului de miniștri și BNM cu privire la mecanismele de depășire a crizei. În urma acestor audieri, a fost adoptată o nouă Hotărâre prin care se solicita expres guvernului să accelereze procesul de privatizare a companiei Moldtelecom. La începutul lui 1999, Guvernul Ciubuc 2 aprobă o altă HG10 privind măsurile necesare de întreprins în vederea executării veniturilor la bugetul de stat. Una dintre aceste măsuri urgente presupunea privatizarea companiei Moldtelecom. Criza economico-financiară din perioada 1998-2000 a schimbat total paradigma guvernului privind modul de privatizare al Moldtelecom. Dacă inițial se dorea doar modernizarea și creșterea capitalizării Moldtelecom prin atragerea unui investitor strategic, fără ca bugetul de stat să obțină în mod necesar venituri din această tranzacție de privatizare, în anul 1999, criza bugetara profundă forțează Guvernul RM să regândească definitiv modul de privatizare al Moldtelecom. Din acest moment, Guvernul intenționează să vândă Moldtelecom în scopul obținerii unor resurse suplimentare în bugetul de stat, fără a mai insista pe condițiile deținerii unor participări în capitalul acționar al acestei companii. Deși își propunea să vândă Moldtelecom în primul trimestru al anului 1999, Guvernul RM nu reușește să facă acest lucru, iar proiectul de utilizare a banilor obținuți din această vânzare la suplinirea veniturilor bugetului de stat și acumularea banilor pentru achitarea cu creditorii externi a fost preluată în mod automat și de următorul Guvern RM, condus de PM D.Braghiș în anul 200011. Termenul de privatizare al Moldtelecom a fost stabilit pentru august 2000. În anul 1999, Guvernul RM a elaborat și prezentat parlamentului un alt program de privatizare pentru anii 1999-2000, care ar fi trebuit să fie ultimul mare program național de înstrăinare a bunurilor de stat prin vânzarea acestor valori patrimoniale, funcționând ca o extindere a programelor precedente de privatizare (1997-1998) Noul program presupunea finalizarea privatizării tuturor întreprinderilor supuse privatizării. La începutul anului 1999 circa 60% din economie fusese transferat sectorului privat, iar peste 90% din locuințe erau deținute de persoane private12. După șase ani de la fondarea întreprinderii de stat Moldtelecom, la 5 ianuarie 1999, are loc reorganizarea întreprinderii sub forma unei societăți pe acțiuni (SA) cu o cotă-parte a statului în capitalul social de 100% (evaluat la valoarea de 984,2 mil. Lei)13. Evaluarea participației statului la capitalul social a fost contestată de experții Curții de Conturi, car a stabilit că la etapa HG Nr. 28din 20.01.1999 cu privire la activităţile adiţionale de asigurare a executării bugetului pe anul 1999 Publicat: 04.02.1999 în Monitorul Oficial Nr. 010 Promulgat: 20.01.1999 Data intrarii in vigoare: 04.02.1999 11 HG Nr. 469 din 18.05.2000 cu privire la Măsurile de executare a Legii bugetului pe anul 2000 şi de acumulare a rezervelor financiare pentru onorarea angajamentelor publice faţă de creditorii externi şi interniPublicat: 25.05.2000 în Monitorul Oficial Nr. 059 Promulgat: 18.05.2000 HG Nr. 469 din 18.05.2000 cu privire la Măsurile de executare a Legii bugetului pe anul 2000 şi de acumulare a rezervelor financiare pentru onorarea angajamentelor publice faţă de creditorii externi şi interni. Publicat: 25.05.2000 în Monitorul Oficial Nr. 059. Promulgat: 18.05.2000 12 The Countries of the Former Soviet Union at the Turn of the Twenty-First Century: The Baltic and European States in Transition (Routledge Studies of Societies in Transition) Reprint Edition. by Ian Jeffries (Author) 13 CURTEA CONTURI Nr. 6 din 28.02.2008 privind raportul asupra auditului de atestare la S.A. „Moldtelecom” pe perioada anilor 2006-2007 (9 luni) Publicat: 07.05.2008 în Monitorul Oficial Nr. 83 art Nr: 8 10

14

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

reorganizării întreprinderii, Comisia desemnată de Departamentul Privatizării, care era condus de Vlad Filat, a subevaluat valoarea patrimoniului întreprinderii și nu a ținut cont de prețurile reale existente pe piață. În urma intervenției Curții de Conturi, Guvernul RM a contractat compania „PriceWaterhoue Coopers”, care a efectuat un auditul deplin al SA Moldtelecom, stabilind că valoarea patrimoniului deținut de stat era cu 995 mil lei mai mare decât estimarea Departamentului Privatizării (!)14. În ianuarie 1999, FMi a reluat finanțarea cu 35 mil USD a Republicii Moldova. Parlamentul aprobă în această perioadă un buget auster și votează o nouă lege privind privatizarea companiilor de vinificație și industria tutunului. O condiție pentru reluarea finanțării externe, Guvernul RM se obligă să vândă pachetul de control al companiei Moldtelecom. Toate aceste măsuri au fost luate, pentru a face posibilă o nouă finanțare de 150 mil USD din partea FMI15.La 22 aprilie 1999, PM D.Braghiș ia decizia de a institui o nouă comisie guvernamentală pentru privatizarea Moldtelecom. Ca și comisiile precedente, această nouă comisie este prezidată personal de PM, care este asistat în acest scop de alți doi Vice-prim-miniștri. În luna iulie 1999, Parlamentul RM adoptă o nouă lege privind proiectul individual de privatizare al Societății pe Acțiuni „Moldtelecom”16. Această lege repetă prevederile Hotărârii precedente a Parlamentului, dar aduce cu sine și câteva elemente noi. Astfel, conform acestei hotărâri, Guvernul RM este obligat să caute un investitor cu renume mondial, indicând asupra disponibilității de a considera și încheierea unei înțelegeri de vânzare integrală unor investitori locali. Legea prevede astfel o clară discriminare a investitorului străin, care este obligat să achite valoarea acțiunilor într-o singură tranșă, iar investitorul local ar fi putut achita acțiunile procurate într-o formulă eșalonată pe o perioadă de 5 ani. Tot prin această lege Parlamentul RM stipulează că după un an de zile de la vânzarea 51% din acțiuni, Guvernul RM va stabili modul de vânzare a restul acțiunilor statului, altfel spus - statul preconiza vânzarea în două etape a întregului pachet de 100% de acțiuni ale companiei „Moldtelecom”.

La 16 ianuarie 2001, Guvernul condus de PM D.Braghiș decide17 să aloce din 2 credite finanțate de BERD suma de 500 mii USD pentru achitarea serviciilor de consultanță în domeniul privatizării Moldtelecom, care urmau să fie prestate de o bancă investițională străină selectată în baza unui concurs organizat de Guvern. În mai 2002, Guvernul condus deja de PM V.Tarlev aprobă o nouă HG18 prin care se decide organizarea unui concurs investițional de privatizare a SA Moldtelecom. Această decizie aduce câteva elemente noi. În primul rând statul decide astfel să vândă întregul pachet de acțiuni dintr-o singură dată, fără a mai spera să eșaloneze prin tranzacții separate vânzarea acestei companii (prima etapă - 51% acțiuni, a doua - 49%). În loc de a mai indica asupra interesului său de a identifica un investitor strategic cu reputație mondială ori investitor local, fără careva cerințe formulate, Guvernul a formulat câteva criterii clare pentru potențialul partener: acesta urma să activeze în domeniul telecomunicațiilor, să aibă experiență de lucru în țările în curs de dezvoltare sau cu economie de tranziție în special din Europa Curtea de Conturi Nr. 80 din 14.12.2000 privind rezultatele controlului asupra activităţii economico-financiare a S.A. “Moldtelecom” în perioada anului 1998 - semestrul I al anului 2000 Publicat: 15.02.2001 în Monitorul Oficial Nr. 16-18 art Nr: 12 15 Business Central Europe 2000, p.46 16 Legea Nr. 566 din 30.07.1999 cu privire la Proiectul individual de privatizare a Societăţii pe Acţiuni “Moldtelecom”. Publicat: 28.10.1999 în Monitorul Oficial Nr. 118-119 art Nr: 554. Abrogată din 29.06.07 prin LP121-XVI din 04.05.07, MO9093/29.06.07 art.401 17 HG Nr. 33 din 16.01.2001 cu privire la alocarea mijloacelor pentru iniţierea procesului de privatizare a S.A. “Moldtelecom” şi finalizarea privatizării sectorului energetic Publicat: 18.01.2001 în Monitorul Oficial Nr. 5-7 art Nr: 60 MODIFICAT HG105 din 07.02.01, MO16-18/15.02.01 18 HG Nr. 652 din 27.05.2002 cu privire la organizarea într-o singură etapă a concursului investiţional pentru privatizarea Societăţii pe Acţiuni “Moldtelecom” Publicat: 30.05.2002 în Monitorul Oficial Nr. 69-70 art Nr: 744 14

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

15

Centrală și de sud-est, să dispună de un milion de abonați și/sau o cifră anuală de afacere de 150 mil USD, să dețină active de cel puțin 300 mil USD. Deciziile Guvernului RM față de privatizarea companiei Moldtelecom sunt luate într-un context turbulent sub aspect economic, și în care progresele tranzacției sunt dependente de relația cu instituțiile financiare internaționale. Astfel, în anul 2000, FMI stopează finanțarea Moldovei, dar o reia în luna decembrie 2000, apoi iarăși o suspendă în luna Mai 2001. Această suspendare a fost necesară pentru a înțelege care sunt politicile economice ale noii guvernări (PCRM), care reușește să obțină o majoritate constituțională ca urmare a scrutinului parlamentar din februarie 2001. În iulie 2001, Programul de privatizare al Guvernului include 13 companii de vinificație și tutun. Tot în luna iunie 2001, Guvernul RM selectează un consultant pentru privatizarea SA Moldtelecom și chiar planifică o licitație internațională la care planifică vânzarea a 51% din acțiunile Moldtelecom pentru sfârșitul anului 2001. În luna 2002 BERD constata că procesul de privatizare decurge mult prea lent. Privatizarea celor două rețele de distribuție electrică întârzie, iar licitația internațională de privatizare a SA Moldtelecom este stabilită pentru luna Iunie 2002.

Conform angajamentelor Guvernului RM, câștigătorul tenderului internațional urma să obțină 51% din companie19. Ultimul act legislativ, care vizează indirect privatizarea companiei Moldtelecom, ține de Legea privind administrarea și de-etatizarea proprietăților publice20. Prin această lege se abrogă cadrul legal precedent de privatizare individuală a companiei Moldtelecom21. Autoritățile statului nu se dezic de privatizarea Moldtelecom, dar Parlamentul RM, printr-o nouă lege deleagă competențele de privatizare Guvernului RM. În noiembrie 2008 prim ministrul Ungariei a avut o întâlnire cu prim-ministrul Moldovei, la care a exprimat interesul companiei ungare de telecomunicații în privatizarea Moldtelecom. În martie 2011 autoritățile duc negocieri cu Corporația Financiară Internațională privind semnarea unui memorandum de înțelegere, care ar permite contractarea unor experți internaționali, pentru pregătirea privatizării Moldtelecom. În iulie 2012 guvernul se decide să scoată la privatizare o listă de 61 întreprinderi, printre care se numără și Moldtelecom. În noiembrie 2013 Ministerul economiei a propus spre privatizare o listă din 13 întreprinderi de importanță strategică printre care și Moldtelecom. Urma că la 1 februarie 2014 Guvernul să selecteze o companie de consultanță care să evalueze valoarea de piață a fiecărei companii, însă la finele lunii februarie 2014 guvernul se dezice de intenția de a privatiza Moldelecom și restul întreprinderilor strategice.

Privatizarea Moldtelecom are, astfel, o istorie de 20 de ani de intenții, decizii și încercări de privatizare soldate cu eșecuri succesive. Ultima intenție este din septembrie, 2016, când Vice-ministrul economiei a lansat după o perioadă destul de îndelungată de tăcere, un mesaj timid cu privire la posibila privatizare a companiei Moldtelecom, fără a preciza care ar fi strategia de vânzare, cui s-ar adresa această ofertă de vânzare și ce scopuri își propune statul (RM) în aceste tranzacții. Cu atât mai mult cu cât istoria ultimilor 20 de ani de tentative de privatizare a companiei Moldtelecom ar trebui să solicite oficialilor guvernamentali mai multă rigoare și claritate politică, astfel încât să spulbere scepticismul funciar al celor care nu cred în viitorul acestei companii.

EBRD 2002b, p.179 LEGE Nr. 121 din 04.05.2007privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice 21 Legea nr.566-XIV din 30 iulie 1999 cu privire la Proiectul individual de privatizare a Societăţii pe Acţiuni “Moldtelecom” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.118-119, art.554 19 20

16

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

Evoluţiile pieţelor de comunicaţii electronice şi impactul lor asupra întreprinderilor aflate în proprietatea statului

Piața de telecomunicații poate fi considerată, pe bună dreptate, drept cea mai dinamică și mai supusă transformărilor rapizi din ultimii 15 ani. Această piața a suferit modificări substanțiale atât în dinamica dezvoltării, cât și în structura sa de activități și servicii prestate. Anii 2002-2008 pot fi considerați astfel drept ani de glorie a sectorului telecomunicațiilor, perioada în care actorii săi de piața au cunoscut o creștere fără precedent în RM, urmată de o perioadă lungă de stagnare, în care jucătorii de pe piață au încercat să identifice direcții noi de dezvoltare, care le-ar permite asigurarea unei creștere continuii. În 6 ani de zile piața telecomunicațiilor a cunoscut o creștere de circa 4,2 ori: de la 1368,3 mil lei în anul 2002 la 5725,5 mil lei în anul 2008, cea ce înseamnă de fapt o creștere medie anuală de circa 27% pe întreaga perioadă. Această creștere s-a datorat creșterii veniturilor populației, creșterii cererii față de serviciile tradiționale (telefonia fixă), apariția și dezvoltarea ascendentă a serviciilor noi (telefonia mobilă).Telefonia mobilă a fost cu siguranță factorul de bază al creșterii pieței de telecomunicații, care a depășit și învins fără replică vechea telefonie fixă. Tot în această perioadă se conturează pre-condițiile unor noi produse de piață, cu potențial de creștere furtunos - accesul la internet.

Tabelul 1. Dinamica pieții de telecomunicații

Telefonia fixă, mil lei Telefonia mobilă, mil lei Acces Internet, mil lei Servicii TV, mil lei Piata TOTAL, mil lei

2002 2003 935 1188,5 392,1 544 41,2 91,5 -

-

1368,3

1824

2004 2005 2006 2007 2008 2008/2002 1474,8 1876,1 2132 2346 2208,8 +236% 894 1362,6 1885 2377,1 2866,4 +731% 103 128 194 222,8 414,4 +1005% 45,9 62,4 88,7 153,2 235,9 +514% 2517,7 3429,1 4299,7 5099,1 5725,5 +418%

Sursa: Rapoarte anuale ANRCETI

Această creștere rapidă nu putea avea loc fără o creștere bruscă a veniturilor cetățenilor, generată de volumul excesiv de remitențe din partea populației emigrate. În perioada anilor 2004-2007, RM era printre puținele economii ale lumii în care remitențele constituiau circa 35% din Produsul Intern Brut. Volumul remitențelor era astfel mai mare decât toate salariile plătite în cadrul activităților economice din țară. Această creștere a veniturilor populației a permis ca piața tele-

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

17

comunicațiilor să atingă niște indicatori de creștere pur și simplu explozivi, fără ca acest lucru să afecteze negativ structura de consum a populației în ansamblu. În această perioadă, cheltuielile gospodăriilor casnice (households) pentru telecomunicații au rămas stabil la nivelul de 10,2%.

Figura 1. Ponderea cheltuielilor pentru comunicații în totalul cheltuielilor gospodăriilor casnice 12,0% 10,5%

10,6%

10,5%

10,6%

10,0% 12,0%

10,9%

10,8%

10,9%

10,8%

10,5% 9,3% 10,5%

8,0% 10,0%

9,3%

8,8%

8,8%

8,2%

8,2%

6,0% 8,0%

8,1%

8,1%

7,5%

7,2%

7,5%

7,2%

4,0% 6,0% 2,0% 4,0% 0,0% 2,0%

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Sursa: anualeANRCETI, ANRCETI,BNS: BNS:Cheltuielile Cheltuielile gospodăriilor 0,0% Rapoarte Sursa: Rapoarte anuale gospodăriilor 2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016p

2013

2014

2015

2016p

Începând cu anul 2009 și până în acest moment, piața celor cinci servicii electronice se află într-o Sursa: Rapoarte anuale ANRCETI, BNS: Cheltuielile gospodăriilor stagnare continuă.

Creșterea pieței această perioadă de 8celor ani a cinci fost deservicii doar 11,3% de la 5725,5 lei Începând cu anul 2009 și până înînacest moment, piața electronice se aflămilînîntr-o 2008 la estimativ 6375 mil lei în 2016.

Creșterea medie anuală este de doar 1,3%. stagnare continuă. Creșterea pieței în această perioadă de 8 ani a fost de doar 11,3% de la Începând cu anul 2009 și până în acest moment, piața celor cinci servicii electronice se află într-o 5725,5 mil leipieței în 2008 la estimativ mil perioadă lei în 2016. anuală de5725,5 doar 1,3%.

Figură 2 Evoluția de comunica ții stagnare continuă.

Creșterea pieței în6375 această de Creșterea 8 ani a fostmedie de doar 11,3%este de la mil lei în 2008 la estimativ 6375 mil lei în 2016. Creșterea medie anuală este de doar 1,3%.

80,0% 7000 Figura 2. Evoluția pieței de comunicații 6553,6 6375 Figură 2 Evoluția pieței de comunicații 6140,3 6109,9 6041 6235,6 6271,8 70,0% 68,3% 5725,5 5629,2 6000 65,2% 7000 80,0% 6553,6 5099,1 6375 60,0% 6140,3 6109,9 6041 6235,6 6271,8 58,6% 5000 4299,7 70,0% 68,3% 5725,5 5629,2 6000 49,6% 50,0% 65,2% 54,7% 5099,1 46,0% 4000 60,0% 3429,1 58,6% 5000 40,0% 38,6% 4299,7 34,3% 49,6% 54,7% 50,0% 3000 2517,7 31,2% 46,0% 30,0% 4000 3429,1 27,0% 1824 40,0% 38,6% 2000 19,2% 17,9% 20,0% 34,3% 3000 1368,3 16,0% 15,5% 2517,7 31,2% 15,3% 30,0% 1000 27,0% 10,0% 1824 2000 19,2% 17,9% 20,0% 1368,3 16,0% 15,5% 0 0,0% 15,3% 1000 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016p 10,0% 0

Piata TOTAL, mil lei

Ponderea telefoniei fixe

3 per. Mov. Avg. (Piata TOTAL, mil lei)

0,0%

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016p

Sursa: Rapoarte anuale Piata TOTAL,ANRCETI mil lei

Ponderea telefoniei fixe

3 per. Mov. Avg. (Piata TOTAL, mil lei)

Sursa: Rapoarte anuale ANRCETI

Sursa: Rapoarte anuale ANRCETI

15 15

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

18

Însă lucrurile devin mult mai sumbre, dacă analizăm evoluția pieței în USD. Acest lucru este necesar deoarece piața telecomunicațiilor este o piață integrată internațional. O parte considerabilă de mult investitori operează capital străin, ceeaAcest ce înseamnă pentru ei Însă lucrurile devin mai sumbre, dacăexclusiv analizămcu evoluția pieței în USD. lucru este că necesar evoluția pieței în valuta națională este relevantă.

Din această Operspectivă remitențele deoarece piața telecomunicațiilor estenu o piață integrată internațional. parte considerabilă de au avut un impactoperează dublu asupra de telecomunicații. În primul rând, ei remitențele au contribuit investitori exclusivpieței cu capital străin, ceea ce înseamnă că pentru evoluția pieței în valuta la creștereanu consumului de servicii de telecomunicații din partea populației. Îndublu al doilea rând, vonațională este relevantă.

Din această perspectivă remitențele au avut un impact asupra pieței de telecomunicații. În primul rând, remitențeleredusă au contribuit la creșterea de servicii lumul mare al remitențelor și capacitatea a economiei de aconsumului absorbi valuta venitădeîn țară telecomunicații din parteavalutei populației. În al doilea rând, volumul mare alDrept remitențelor capacitatea a condus la aprecierea naționale în perioada 2002-2008. rezultatșipiața comunicaredusă a economiei de a absorbi valuta venită în țară a condus la aprecierea valutei naționale în străini țiilor în USD a crescut mult mai puternic decât în valuta națională. Pentru investitorii perioada 2002-2008.

Drept piața comunicațiilor în USD a crescut mult de mai5,5 puternic decât în cu această creștere a avut unrezultat efect dublu.

Piața calculată în USD a crescut ori comparativ valuta națională.

Pentru investitorii străini această creștere a avut un efect dublu.

Piața calculată în USD 4,2 ori în Lei moldovenești.

a crescut de 5,5 ori comparativ cu 4,2 ori în Lei moldovenești.

Figura 3. Evoluția de telecomunicații, Figură 3 Evoluția pieței depieței telecomunica ții, mil USD

mil USD

600,0 551,1 500,0

506,7 496,4

498,8

420,0

400,0

495,3 446,7 348,2

327,2

300,0

322,0

272,2 204,2

200,0 100,0

520,4

130,8 100,8

0,0 2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015 2016p

dateBNM BNM Sursa: ANRCETI, date Sursa: Rapoarte Rapoarte ANRCETI, Din punct de vedere al investitorului străin piața comunicațiilor în Moldova după 2008 a cunoscut câteva etape distincte dezvoltare, însă toate fiind cupiața efect comunicațiilor negativ.

Din punct de de vedere al investitorului străin în Moldova după 2008 a cunos-

cut1.câteva distincte de dezvoltare, însăatoate Crizaetape din 2009 a provocat prima scădere piețeifiind dupăcu 10efect ani denegativ. creștere continuă.

2. A urmat o scurtă perioadă de stabilizare, în care industria comunicațiilor a fost în căutarea noilor piețe de dezvoltare.

3. A urmat criza din 2014-2015, care a fost provocată de scăderea bruscă a monedei naționale, 2. A urmat o scurtă perioadă de stabilizare, în care industria comunicațiilor a fost în căutarea factor care a determinat o cădere dramatică a pieței de telecomunicații cu 35% de la 495,3 mil noilor piețe de dezvoltare.

USD în 2013 la estimativ 322 mil USD în 2016.

1. Criza din 2009 a provocat prima scădere a pieței după 10 ani de creștere continuă.

3. A4urmat din 2014-2015, Figură Piața decriza telecomunica ții raportată lacare PIB

a fost provocată de scăderea bruscă a monedei naționale, factor care a determinat o cădere dramatică a pieței de telecomunicații cu 35% de la 495,3 mil USD în 2013 la estimativ 322 mil USD în 2016.

16

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

19

Figura 4. Piața de telecomunicații raportată la PIB 12,0% 9,6%

10,0% 9,1% 8,0% 6,0%

9,5% 9,1%

7,9% 6,1%

9,3% 8,5% 7,4%

6,6%

6,8%

6,2% 5,6%

4,0%

5,4% 5,1%

2,0% 0,0% 2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015 2016p

Sursa: ANRCETI, Biroul BiroulNațional NaționaldedeStatistică Statistică Sursa: Rapoarte Rapoarte ANRCETI, Dacă raportăm piața de comunicații la PIB, atunci putem constata că în perioada anilor 2002-2008, constatăm că această s-a dezvoltat mult maiatunci rapid decât alteconstata piețe, fiind favorita dezvoltării. în Dacă raportăm piațapiață de comunicații la PIB, putem că în perioada anilorÎnsă 2002prezent se observă o certă evoluție inversă.

Din punctul de vedere al consumatorilor (populația) 2008, constatăm că această piață s-a dezvoltat mult mai rapid decât alte piețe, fiind favorita dezevoluțiile pieței sunt favorabile. Populația beneficiază în prezent de servicii de comunicații în volum 5-15 voltării. Însă în prezent se observă o certă evoluție inversă. Din punctul de vedere al consumatoori mai mult pentru care achită cu 1/3 mai puțin decât ar fi achitat în ciclul anterior de dezvoltare a rilor (populația) evoluțiile pieței sunt favorabile. Populația beneficiază în prezent de servicii de produselor de comunicații mobile. Pe lângă evoluția generală piața comunicațiilor a suferit modificări comunicații în volum 5-15 ori mai mult pentru care achită cu 1/3 mai puțin decât ar fi achitat structurale fără precedent. Piața telefoniei fixe, care era serviciul de bază al operatorului național în ciclul anterior de dezvoltare a produselor de comunicații mobile. Pe lângă evoluția generală monopolist ”Moldtelecom” a cunoscut o creștere rapidă până în 2007, când pentru prima dată telefonia piața comunicațiilor a suferit modificări structurale fără precedent.

Piața care era mobilă a întrecut-o pe cea fixă. După 2007, însă, piața serviciilor de telefonie fixătelefoniei se găseștefixe, într-o serviciul de bazăiaraloperatorul operatorului național monopolist „Moldtelecom” a cunoscut o creștere scădere continuă, național în pachetul de servicii se găsește acest produs este obligat sărapidă până în 2007, când pentru prima dată telefonia mobilă a întrecut-o pe cea fixă.

După inventeze noi produse, să caute noi acces de piață, pentru că altminteri nu ar supraviețui. În opinia 2007, însă, piața serviciilorcompaniei de telefonie fixă se găsește într-o scădere continuă, iarpiețe, operatorul național noastră, infrastructura ”Moldtelecom” poate și trebuie utilizată în noile iar telefonia în pachetul de ani servicii se găsește acest produsSăeste obligat în săcontinuare inventeze evoluțiile noi produse, să caute noi fixă în următorii va deveni piesă de anticariat. examinăm telefoniei acces de piață, pentru că altminteri nu ar supraviețui. În opinia noastră, infrastructura compamobile.

niei „Moldtelecom” poate și trebuie utilizată în noile piețe, iar telefonia fixă în următorii ani va

Telefonia mobilă a cunoscut cea mai dinamică creștere până în anul 2010. De fapt, telefonia mobilă a deveni piesă de anticariat. Să examinăm în continuare evoluțiile telefoniei mobile. fost sectorul cel mai puțin afectat de criza financiară din anul 2009, dar a intrat într-o curbă de stagnare, care promite cutremure importante pentru următorii ani. În opinia noastră, anul 2016 este anul în care Telefonia mobilă a cunoscut cea mai dinamică creștere până în anul 2010. De fapt, telefonia putem vorbi despre începutul unui declin sistemic al telefoniei mobile. După cum vom arată în cadrul mobilă a fost sectorul cel mai puțin afectat de criza financiară din anul 2009, dar a intrat într-o acestei analize, stagnarea pieței telecomunicațiilor se datorează apariției altor soluții de comunicare, curbă de stagnare, care promite cutremure importante pentru următorii ani. În opinia noastră, care sunt mai ieftine sau care se oferă gratuit. Accesul la internet este piața nouă, un produs nou care anul 2016 este anulsemnificative în care putem vorbi despre sistemic al telefoniei moînregistrează creșteri în perioadă în careînceputul telefonia unui fixă sedeclin prăbușește, iar telefonia mobilă bile.

După cum vom arată în cadrul acestei stagnarea pieței de păstrare a cotei de analize, piață. Pentru următorii 3-4telecomunicațiilor ani piața accesului lase datose confruntă cu probleme rează apariției altor soluții careconstante. sunt mai ieftine sautotodată care se oferă gratuit.

Accesul internet vă fi unica piață, carede va comunicare, înregistra creșteri Observăm că și piața serviciilor la internet este piața nouă, un produs nou care înregistrează creșteri semnificative în perioadă TV a cunoscut o creștere semnificativă până în 2011, însă de atunci nu a reușit să mențină aceleași în caredetelefonia prăbușește, iaro telefonia mobilăspre se confruntă ritmuri creștere fixă fiind se într-o stagnare cu ușoară inclinație scădere. cu probleme de păstrare

a cotei de piață. Pentru următorii 3-4 ani piața accesului la internet vă fi unica piață, care va înregistra creșteri constante. Observăm totodată că și piața serviciilor TV a cunoscut o creștere semnificativă până în 2011, însă de atunci nu a reușit să mențină aceleași ritmuri de creștere 17 fiind într-o stagnare cu o ușoară inclinație spre scădere.

Figură 5 Piața de comunicații electronice 2002-2016, mil lei

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

20

Figura 5. Piața de comunicații electronice 2002-2016, mil lei

Axis Title

4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

2016 p

Telefonia fixă 625 755 935 1189 1475 1876 2132 2346 2209 1930 1917 1647 1159 1115 1002 1018 975 Telefonia mobilă 161,9271,1392,1 544 894 1363 1885 2377 2866 2965 3360 3435 3494 3517 3478 3539 3290 Internet fix

41,2 91,5 103 128 194 222,8366,1433,1541,7568,3676,3843,6939,8 1051 1080

Internet mobil

48,3 68,6 94,4 175,7383,4407,9482,2579,2 720

Servicii TV

45,9 62,4 88,7 153,2235,9232,7 228 284 328,9352,8370,2366,1 310

Sursa: Rapoarte anuale ANRCETI

Sursa: Rapoarte anuale ANRCETI

Acestemodificări modificări dinamica de dezvoltare a piețelor de comunicații electronice la Aceste în în dinamica de dezvoltare a piețelor de comunicații electronice a condusalacondus modificări modificăriesențiale structurale esențiale pe piața comunicațiilor electronice. ponderea telefoniei structurale pe piața comunicațiilor electronice. Astfel, ponderea Astfel, telefoniei fixe a scăzut fixe a scăzut dramatic: de la 68,3% în 2002 la 15,3% în 2016.

Tendința care va continua înde urmădramatic: de la 68,3% în 2002 la 15,3% în 2016. Tendința care va continua în următorii ani este a torii ani este de a păstra o cotă de 10% din totalul piețelor de comunicații electronice.

Telefonia păstra o cotă de 10% din totalul piețelor de comunicații electronice. Telefonia mobilă a crescut ca mobilă aîncrescut ca pondere în comunicațiile de la 28,7% estimativponderii 51,6% pondere comunicațiile electronice de la 28,7% electronice în 2002 la estimativ 51,6%înîn2002 2016.laCreșterea în 2016. Creșterea telefoniei fixemobile. a avut Considerăm loc din contul telefoniei mobile.

Considerăm telefoniei fixe a avut ponderii loc din contul telefoniei că anul 2016 este anul de cotitură că anultelefonia 2016 este anul de pentrueitelefonia mobilă,electronice în viitor ponderea ei în comunicațiile pentru mobilă, în cotitură viitor ponderea în comunicațiile doar va scădea.

Accesul la internet estedoar piața va cu scădea. cele mai Accesul frumoaselaperspective în următorii ani. frumoase Ponderea acestei piețe în electronice internet este piața cu câțiva cele mai perspective în comunicațiile electronice a crescutacestei cel maipiețe mult în decomunicațiile la 3% în 2002 laelectronice estimativ 28,2% în 2016. următorii câțiva ani. Ponderea a crescut cel Această mai mult creștere a avut loc atât din contul telefoniei fixe, cât și a celei mobile. Însă și piața accesului la internet, de la 3% în 2002 la estimativ 28,2% în 2016. Această creștere a avut loc atât din contul telefoniei despre care vom vorbiare maiojos.

Piața serviciilor TV, îninternă prezent are dinamică structurală fixe,o cât și a celei mobile.internă Însă șiproprie, piața accesului la internet, dinamică structurală ocupă estimativ 4,9%, însă sunt necesare noi soluții tehnologice și marketing, pentru a o transforma întrproprie, despre care vom vorbi mai jos. Piața serviciilor TV, în prezent ocupă estimativ 4,9%, oînsă piață cu potențial creștere. sunt necesarede noi soluții tehnologice și marketing, pentru a o transforma într-o piață cu potențial de creștere.

Figură 6 Modificarea structurii pieței de telecomunicații în ultimii 15 ani

Figura 6. Modificarea structurii pieței de telecomunicații în ultimii 15 ani 100%

3,0%

4,9%

28,7%

28,2%

90% 80% 70% 60% 50% 40%

51,6%

68,3%

30% 20% 10%

15,3%

0% 2002 Telefonia fixă

2016p Telefonia mobilă

Acces Internet

Servicii TV

Sursa: Rapoarte ANRCETI

Sursa: Rapoarte ANRCETI

Cele mai dramatice schimbări au loc pe piața telefoniei. Această piața este afectată profund de trei factori de bază: (1) schimbarea preferințelor de consum ale populației de la telefonie fixă la telefonie mobilă; (2) alte piețe din comunicațiile electronice se dezvoltă mult mai dinamic și erodează piața

18

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

21

Cele mai dramatice schimbări au loc pe piața telefoniei. Această piața este afectată profund de trei factori de bază: (1) schimbarea preferințelor de consum ale populației de la telefonie fixă la telefonie mobilă; (2) alte piețe din comunicațiile electronice se dezvoltă mult mai dinamic și erodează piața telefoniei; și (3) apar soluții alternative de comunicare, care vor eroda enorm piața telefoniei în următorii ani. În ultimii 15 ani piața telefoniei a trecut două procese evolutive majore. În prima fază anii 2004-2008 piața a cunoscut o creștere semnificativă. Convorbirile în rețea au crescut de la 4,4 mlrd minute în 2004la 7,6 mlrd minute în anul 2008, înregistrând o creștere de 74% în 4 ani, sau o creștere medie anuală de 15%. În valoare monetară, piața a cunoscut o creștere și mai dinamică: de la 2368 mil lei în 2004 la tocmai 5075 mil lei în anul 2008, sau de 2,14 ori mai mult. Prețul pentru un minut a crescut de la 53,8 bani în anul 2004 la 66,8 bani în anul 2008. Această creștere a prețului per minut se datorează exclusiv schimbării preferinței de consum a populației. Dacă în anul 2004 consumatorii de telefonie mobilă din RM vorbeau aproape 90% din timp prin intermediul telefoniei fixe, atunci în anul 2008 ponderea telefoniei fixe în totalul convorbirilor a scăzut la 65%. În lipsă de soluții alternative, cetățenii acceptau să achite un preț mai mare pentru a putea vorbi mobil. Cu atât mai mult că acest cost suplimentar nu a afectat ponderea cheltuielilor gospodăriilor casnice cu servicii de comunicații electronice.

După anul 2008, piața telefoniei mobile a intrat însă într-o vizibilă perioadă de stagnare și chiar regres. Din anul 2016, în opinia noastră, piața telefoniei a intrat într-un proces de câțiva ani de reducere a timpului vorbit în rețea. Perioada anilor 2008-2015 a fost marcată de inversarea preferințelor de comunicare a cetățenilor. Dacă în 2008 convorbirile în rețeaua fixă constituia 65% din totalul convorbirilor fix/mobil, atunci în 2015 ponderea convorbirilor fixe a constituit doar 24% din totalul convorbirilor. Costul mediu al unui minut de convorbire sa redus în 2015 la nivelul de 54 bani/minut similar cu nivelul anului 2004. Raportat la puterea de cumpărare costul pentru telefonie a scăzut de peste 4 ori22 iar mobilitatea (pondera minutelor vorbite în rețeaua mobilă) de la 10% în 2004 la 75% în 2015.în rețeaua mobilă) a crescut de la 10% în 2004 la peste 4 oria22crescut iar mobilitatea (pondera minutelor vorbite 75% în 2015.

Figura 7. Volumul convorbirilor în rețea, mil minute

Figură 7Volumul convorbirilor în rețea, mil minute 9000,0 8000,0 7000,0 6000,0 5000,0 4000,0

8336,0 8064,0 8335,0 7868,0 8122,0 8350,0 7958,0 8000,0 7644,0 6744,0 6106,0 5311,0 4393,0

3000,0 2000,0 1000,0 0,0 2004

2005

2006

2007

Telefonie fixă (mil min)

2008

2009

2010

2011

2012

Telefonie mobilă (mil. min)

2013

2014

2015

2016p

TOTAL, mil. min

Figură 8 Evoluția pieței telefoniei fixe&mobile 120,0% 6000,0 Conform BNS, veniturile disponibile ale populației per cap de locuitor în 2015 au constituit 1999 lei în creștere de 5 ori față de anul 2004 când au constituit 491 lei.

100,0% 5000,0 97,0% 95,0% 94,1% 94,4% 93,4% 92,6% 88,6% 87,0% 85,9% 83,2% 80,0% 4000,0 77,0% 74,3% 71,4% 69,5%

22

1000,0 0,0 2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016p

Piaţa comunicaţiilor electronice: la internet demin conţinut Telefonie fixă (mil min) de la telefonia Telefoniefixă mobilă (mil. min)mobil şi vânzări TOTAL, mil.

22

Figură 8 Evoluția pieței telefoniei fixe&mobile

Figura 8. Evoluția pieței telefoniei fixe&mobile 120,0%

6000,0 5000,0

97,0% 95,0% 94,1% 94,4% 93,4%

92,6% 88,6% 87,0% 85,9%

4000,0

100,0% 83,2%

77,0% 74,3%

80,0% 71,4% 69,5%

3000,0

66,9% 60,0%

2000,0

40,0%

1000,0

20,0% 0,0%

0,0 Telefonie Fixă

Telefonie Mobilă

Ponderea telefoniei în Serviciile electronice

Creșterea veniturilor și modificarea preferințelor de consum a populației, reducerea costurilor la Sursa: Rapoarte ANRCETI,apariția Biroul Național de Statistică, Banca Națională a Moldovei tehnologiile de noi Național soluții performante în Banca comunicațiile electronice, concurența de Sursa: Sursa:electronice, Rapoarte ANRCETI, Biroul de Statistică, Națională a Moldovei pa piața comunicațiilor electronice, au fost factorii de bază, care au stat la modificarea structurii pieței.

Creșterea veniturilor și modificarea de consum populației, Piața soluțiilor de comunicare în rețelelepreferințelor fixe s-a redus progresiv, iaracea ce a stopatreducerea prăbușireacosturilor totală a 22 la tehnologiile electronice, apariția de noi soluții performante în comunicațiile electronice, conConform BNS,serviciilor veniturile disponibile populației cap de în 2015 constituitfix 1999 lei în creștere ori față de fost lansarea noi prin ale rețelele fixe,percum ar locuitor fi serviciul deauinternet și Serviciile dede TV5 mobilă. anul 2004 când au constituit 491 lei. curența de pa piața electronice, au fost factorii de bază, care au statalapieței modifiCu toate acestea noile comunicațiilor tehnologii moderne la prețuri rezonabile determină o creștere rapidă 20 carea structurii Piața comunicare rețelele s-a redus iar cea mobile în favoareapieței. celei fixe. În soluțiilor perspectivadeurmătorilor 2-3în ani, soluțiilefixe mobile pentruprogresiv, consumatorii ce a stopat totală a fost lansarea serviciilor noi prin5rețelele fixe, cum de ar internet fi serviciul finali vor fi laprăbușirea fel de atractive cost/calitate ca și soluțiile fixe. În ultimii ani de zile traficul mobil a crescut 7 ori. Soluțiile moderneCu de comunicații vor noile permite oferirea de Internet și de internet fixdeșipeste Serviciile de TV mobilă. toate acestea tehnologii moderne la preservicii TV la domiciliu prin rețelele mobile.

Rețelele fixe nu vor avea un avantaj competitiv pentru țuri rezonabile determină o creștere rapidă a pieței mobile în favoarea celei fixe. În perspectiva consumatorul finali.

Operatorul de infrastructură fixă,vor trebuie orienteze spre următorilor 2-3 ani, soluțiilenațional mobiledeținător pentru consumatorii finali fi lasăfelsede atractive cost/ oferirea rețelelor companiilor de comunicații electronice sub formă de acces la infrastructură și spre calitate ca și soluțiile fixe. În ultimii 5 ani de zile traficul de internet mobil a crescut de peste dezvoltarea noilor servicii de comunicații.

Figura 9. Evoluția deșiTelefonie și Acces lațele internet prin(mil rețele Figură 9 Evoluția pieței depieței Telefonie Acces la internet prin re fixe și mobile lei) 4500 70,5%

4000

3453,9

3500

4118,5 4010

3033,7 2914,7 2574,9 2458,4 2362,8 2326 2377,1 2215,3 2069 2055 2004,1 1835,2 1958,3 1941,9 1885

2500 2000

1474,8

1500

500

3876,9 3924,5 3959,7 3610,6

2568,8

3000

1000

fixe și mobile (mil lei)

935

1188,5

392,1

1362,6

894

80,0% 70,0% 60,0% 50,0% 40,0% 33,9% 30,0% 20,0%

544

10,0%

0

0,0% 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016p Telefonie&Internet fix

Telefonie&Internet mobil

Ponderea T&I fix

Sursa: Rapoarte Rapoarte ANRCETI Sursa: ANRCETI 2004-2015 2004-2015

Cel mai bine ilustrează evoluția pieței comunicațiilor electronice două ramuri, care se dezvoltă diametral opus, acesta fiind - telefonia fixă, numită și ”tehnologia trecutului” și internetul mobil, care este considerată aproape prin consens ”tehnologia prezentului”. În următorii 8 ani de zile, aceste piețe

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

23

7 ori. Soluțiile moderne de comunicații vor permite oferirea de Internet și servicii TV la domiciliu prin rețelele mobile. Rețelele fixe nu vor avea un avantaj competitiv pentru consumatorul finali. Operatorul național deținător de infrastructură fixă, trebuie să se orienteze spre oferirea rețelelor companiilor de comunicații electronice sub formă de acces la infrastructură și spre dezvoltarea noilor servicii de comunicații.

Cel mai bine ilustrează evoluția pieței comunicațiilor electronice două ramuri, care se dezvoltă diametral opus, acesta fiind - telefonia fixă, numită și „tehnologia trecutului” și internetul mobil, care este considerată aproape prin consens „tehnologia prezentului”. În următorii 8 ani de zile, aceste piețe incomparabile în trecut, practic s-au egalat ca mărime de piață și volum de plăți.

Dacă în 2008 piața telefoniei fixe era de 45 de ori mai mare decât piața internetului mobil, atunci în anul 2016. conform estimărilor noastre în acest moment, telefonia fixă va fi de 1,35 ori mai mare, iar în următorul an internetul mobil va depăși telefonia fixă.

Figură 10. Evoluția piețelor de telefonie fixă și internet mobil, mil lei 2500 2208,8 2000

1929,7

1916,7 1647

1500

1158,9 1000 500 0

48,3 2008

94,4

68,6 2009

2010

175,7 2011 Telefonia fixă

383,4 2012

1114,7

407,9 2013

1002,1

482,2 2014

1018,4 579,2

2015

975 720

2016p

Internet mobil

Sursa: Rapoarte ANRCETI 2004-2015

Sursa: Rapoarte ANRCETI 2004-2015

Considerăm totuși că cea mai mare provocare pentru industria telefoniei fixe/mobile o repreConsiderăm totuși că cea mai mare provocare pentru industria telefoniei fixe/mobile o reprezintă noile zintă soluții deprin comunicare intermediul Anul 2014anul poate considerat soluții noile de comunicare intermediulprin telefoniei IP. Anul telefoniei 2014 poateIP. fi considerat cândfi începe anul când începe tradiționale sfârșitul metodelor tradiționale telefonie.înVolumul de să convorbiri sfârșitul metodelor de telefonie.

Volumul dedeconvorbiri rețea începe crească în rețea începe să crească exponențial, însă exclusiv datorită telefoniei IP. În doi ani zile cetățenii exponențial, însă exclusiv datorită telefoniei IP. În doi ani de zile cetățenii moldoveni aude crescut timpul moldoveni au crescut timpul vorbit în rețea de 2 ori.

Acest volum de minute este mai mare devorbit în rețea de 2 ori. Acest volum de minute este mai mare decât creșterea înregistrată în tot timpul cât creșterea înregistrată înșitot timpul existenței fixe, apoi și mobile.

Dacă în nu primii existenței telefoniei fixe, apoi mobile.

Dacă în primii telefoniei ani de dezvoltare a telefoniei IP, creșterea a ani de dezvoltare a telefoniei IP,încreșterea nutelefonie a afectatfixă+mobiă, volumul de minute în rețelele de afectat volumul de minute vorbite rețelele de atunci anul vorbite 2016 devine un an de cotitură. Telefonia IP destul de rapid eroda cota de a telefoniei Pentru consumatori telefonie fixă+mobiă, atunci anulva 2016 devine unpiața an de cotitură.tradiționale.

Telefonia IP destul de rapid aceasta este un de beneficiu însă pentru industriePentru este o catastrofă.

Trebuie să menționăm că va eroda cota piața enorm, a telefoniei tradiționale. consumatori aceasta este un beneficiu telefonia fixă și mobilă dețin în prezent 2/3 din totalul comunicațiilor electronice.

Operatorii nu au enorm, însă pentru industrie este o catastrofă. Trebuie să menționăm că telefonia fixă și mobilă posibilitatea de a monetiza convorbirile în rețea a consumatorilor și sunt forțaținu deau evenimente să caute dețin în prezent 2/3 din totalul comunicațiilor electronice. Operatorii posibilitatea de a noi piețe cu perspectivă de creștere. monetiza convorbirile în rețea a consumatorilor și sunt forțați de evenimente să caute noi piețe cu perspectivă de creștere.

Figură 11 Evoluția traficului voce

24

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

Figura 11. Evoluția traficului voce 25000,0 23166,7 20000,0

18633,3 15166,7

15000,0 11928,3 10000,0

5000,0

4743,0 3321,0 649,2

9702,7

9080,3

8713,2

5093,0 3029,0 958,3

10298,3

5651,0 2685,0 1366,7

6315,0

6092,0 3578,3 2258,0

6150,0

2020,0

1850,0

2015

2016p

0,0 2011

2012

2013

2014

Telefonie IP, 0,6 Mb/min, mil

Telefonie fixă (mil min)

Telefonie mobilă (mil. min)

TOTAL, mil. min

Sursa: Rapoarte ANRCETI 2004-2015 Sursa: Rapoarte ANRCETI 2004-2015

23

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

25

Cum schimbările din piaţa comunicaţiilor electronice au transformat Moldtelecom-ul

Cum schimbările din piața comunicațiilor electronice au transformat Moldtelecom‐ul

Reiterăm, Compania „Moldtelecom” este în acest moment unica companie de stat, care operează Compania pe o piață”Moldtelecom” afectată de transformări profunde în ultimii 15deani.

Reiterăm, este în acest moment unica companie stat,Piața care comunicațiilor operează pe o electronice la piațăîndominată de telefonia fixă la o piață acoperită de piață afectatăs-a detransformat transformări de profunde ultimii 15 ani.

Piața comunicațiilor electronice s-a exclusiv transformat serviciile mobile.

Defixă la olapiață monopolistă, am asistat la crearea uneimobile. piețe puternic de la piață telefoniei dominată de telefonia o piață acoperită exclusiv de serviciile telefoniei De la o piață monopolistă, am asistat piețe puternic concurențiale, pentru care se concurențiale, pentru carelasecrearea bat șiunei coabitează mai mulți operatori globali, cubat o șiputernică coabitează mai mulți operatori globali, cu oCele puternică aderență printre consumatorii locali. Cele 4 piețe aderență printre consumatorii locali.

4 piețe noi: telefonia mobilă, internet, fix, internet noi: telefonia mobilă,TV internet, fix, internet mobilfixă și serviciile TV au ”exclus” telefoniei telefonia fixă dinserviciul piață. de mobil și serviciile au „exclus” telefonia din piață.

Ponderea fixe, Ponderea telefoniei fixe, serviciul de bază al Moldtelecom sa redus la mai puțin de 15% din piață. Și cu bază al Moldtelecom sa redus la mai puțin de 15% din piață. Și cu toate acestea, în perioada toate în perioada anilor„Moldtelecom” 2003-2013, compania ”Moldtelecom” nu tuturor a reușit să facă față tuturor aniloracestea, 2003-2013, compania nu a reușit să facă față schimbărilor rapide schimbărilor rapide de pe piața comunicațiilor electronice, fiind constrâns pe de o parte de ”moștenirea” de pe piața comunicațiilor electronice, fiind constrâns pe de o parte de „moștenirea” din trecut din trecut (infrastructura fizică) și orientarea exclusivă spre piața de telefonie fixă, iar pe de altă parte – (infrastructura fizică) și orientarea exclusivă spre piața de telefonie fixă, iar pe de altă parte – de constrângerile specifice tuturor întreprinderilor de stat (reguli de reglementare incerte, management de constrângerile specifice tuturor întreprinderilor de stat (reguli de reglementare incerte, supus curentelor și influenței politice, dependenței de fluctuațiile valutei naționale). management supus curentelor și influenței politice, dependenței de fluctuațiile valutei naționale).

Figură 12. Evoluția peții de comunicații electronice comparativ cu anul precedent

Figura 12. Evoluția peții de comunicații electronice comparativ cu anul precedent 50,0% 40,0% 30,0% 20,0% 10,0% 0,0% 2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

-10,0% -20,0%

Piața comunicațiilor electronice

Moldtelecom

Sursa: Rapoarteanuale anuale2004-2015 2004-2015 ANRCETI Sursa: Rapoarte ANRCETI

Înceiceizece zece anitransformare de transformare a pieții comunicațiilor, compania a„Moldtelecom” În ani de rapidă arapidă pieții comunicațiilor, compania ”Moldtelecom” înregistrat un a înregistrat unrelativă, nivel de creștere relativă, însă subactivează. nivelul Trebuie pieții pesăcare activează.

Trebuie nivel de creștere însă sub nivelul pieții pe care recunoaștem însă că acestsă fenomen este inevitabil, atâtafenomen timp cât politica statului se orienta concurențiale recunoaștem însă că acest este inevitabil, atâta timpspre cât crearea politicacondițiilor statului se orienta spre pe o piață în formare (telecomunicațiile).

Drept consecință pe piața comunicațiilor au intrat crearea condițiilor concurențiale pe o piață în formare (telecomunicațiile). Dreptoperatori consecință privați în domeniul telefoniei mobile, internetului fix și mobil precum și servicii TV, mult mai pregătite pe piața comunicațiilor au intrat operatori privați în domeniul telefoniei mobile, internetului tehnic, financiar și tehnologic să impună prezența lor printretehnic, potențialii clienți.șiDrept consecință, fix și mobil precum și servicii TV, mult mai pregătite financiar tehnologic să impună compania ”Moldtelecom” s-a transformat dintr-un operator monopolist, care deținea în anul 2003 circa 24

26

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

prezența lor printre potențialii clienți. Drept consecință, compania „Moldtelecom” s-a transformat dintr-un operator monopolist, care deținea în anulunei 2003 circa 68% din 68% din piață într-o companie comercială, dependent de fluctuațiile piețe dinamice, cu piață o cotăîntr-o de companie comercială, aproximativ 30%, în acestdependent moment. de fluctuațiile unei piețe dinamice, cu o cotă de aproximativ 30%, în acest moment.

Figură 13Ponderea Moldtelecom în totalul pieții de Comunicații Electronice Figura 13. Ponderea Moldtelecom în totalul pieții de Comunicații Electronice 80,0% 70,0% 60,0%

68,3% 65,2% 58,6%

50,0% 40,0%

56,8% 50,6%48,5% 44,8% 41,5%

30,0%

38,6% 34,3%

30,0% 30,1% 30,2% 29,7%

20,0% 10,0% 0,0% 2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Sursa: Rapoarte anuale 2004-2015 ANRCETI Sursa: Rapoarte anuale 2004-2015 ANRCETI

Tabloul analizei noastre nu ar fi complet, însă, dacă nu am introduce în această ecuație un element suplimentar, acesta referindu-se la schimbările majore din interiorul acestei companii ”Moldtelecom”.

Constatăm că, această companie de stat a fost impusă de piață șă-și revadă strategia de dezvoltare.

Tabloul noastre complet, însă, dacă am introduce în această ecuație În prezentanalizei Moldtelecom estenu de ar faptfi singura companie, care nu operează activ pe toate cele 5 piețe de un element suplimentar, referindu-se la schimbările majoreexclusiv din interiorul acestei companii comunicații electronice. acesta Compania s-a transformat dintr-o companie de telefonie fixă (în anul „Moldtelecom”.

Constatăm că, această companie de statelectronice a fost impusă revadă 2000) într-o companie ce prestează întregul spectru de servicii deja înde anulpiață 2015.șă-și Ponderea telefoniei s-a redus până la 50% în anul 2015, cu tendințe clare de reducere în următorii ani. Prima strategia fixe de dezvoltare. provocare a Moldtelecom a fost piața internetului fix, pe care compania cu succes a penetrato pe parcursul ultimilor 10 ani. Următoarea a fost piața telefoniei mobile, în care compania a În prezent Moldtelecom este de faptprovocare singura companie, care operează activ pe toate cele nu 5 piețe reușit să se impună.

Considerăm că eșecul se datorează deciziei strategice de a utiliza un standard diferit de comunicații electronice. Compania s-a transformat dintr-o companie exclusiv de telefonie al telefoniei mobile, cel companie al concurenților pe piața. Această careva avantaj deja fixă (în anul 2000)decât într-o ce prestează întregulstrategie spectrunudea adus servicii electronice competitiv, iar consumatorii greu acceptă un produs ”necunoscut”.Pe piața internetului mobil, în anul 2015. Ponderea telefoniei fixe s-a redus până la 50% în anul 2015, cu tendințe clare de Moldtelecom, chiar dacă are povara unei tehnologii mobile diferite a reușit să se impună destul de reducere în În următorii Prima aprovocare Moldtelecom fost piața internetului fix, peTV. care semnificativ. ultimii ani,ani. compania adoptat o astrategie agresivăade penetrare a pieții serviciilor compania cucăsucces a penetrato pe parcursul ultimilor ani. Următoarea provocare a fost piața Putem spune Moldtelecom se debarasează de trecut său 10 telefonia fixă în favoarea noilor piețe.

Figură 14 Evoluția structurii veniturilor Moldtelecom telefoniei mobile, în care compania nu a reușit să se impună. Considerăm că eșecul se datorează

deciziei strategice de a utiliza un standard diferit al telefoniei mobile, decât cel al concurenților pe piața. Această strategie nu a adus careva avantaj competitiv, iar consumatorii greu acceptă un produs „necunoscut”.Pe piața internetului mobil, Moldtelecom, chiar dacă are povara unei tehnologii mobile diferite a reușit să se impună destul de semnificativ. În ultimii ani, compania a adoptat o strategie agresivă de penetrare a pieții serviciilor TV. Putem spune că Moldtelecom se debarasează de trecut său telefonia fixă în favoarea noilor piețe.

25

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

27

Figură 14. Evoluția structurii veniturilor Moldtelecom 100%

3,7%

1,7%

5,2%

14,5% 3,8%

6,8% 4,7%

0,3%

90% 80% 70%

33,1%

60% 50%

100,0%

96,3% 79,7%

40% 30%

50,3%

20% 10% 0% 2000 Telefonia fixă

2005 Internet fix

2010 Telefonia mobilă

Internet mobil

2015 Servicii TV

Sursa: Sursa: Rapoarte RapoarteANRCETI ANRCETI2004-2015 2004-2015

Din cele 5 piețe ale comunicațiilor electronice, Moldtelecom deține o poziție foarte confortabilă pe trei

Din 5 piețe comunicațiilor electronice, deține ofixe) poziție dintrecele piețe.

Dar, ale piața în care Moldtelecom deține Moldtelecom 93,4% (cea a telefoniei este foarte o piațăconfortabilă în cădere pe trei dintre piețe.

Dar, piața în care Moldtelecom deține 93,4% (cea a telefoniei fixe)anterioară este o pialibere cu perspective clare de ”dispariție” inevitabilă. Acest monopol moștenit din perioada ță în cădere liberedecutehnologii perspective clare de „dispariție” inevitabilă.

Acest monopol schimbării radicale în telecomunicații este, în acest moment, mai degrabă unmoștenit dezavantajdin perioada anterioară schimbării tehnologii în telecomunicații este, pentru în acest moment, decât avantaj al Moldtelecom.

Din radicale rapoarteledefinanciare prezentate de Moldtelecom anii 2014mai decât avantaj al Moldtelecom.

Din rapoartele prezentate 2015degrabă telefoniaun fixădezavantaj este clar o povară nerentabilă, și factor de stopare a dezvoltăriifinanciare Moldtelecom din ce în ce mai mare. Costurile întreținere fizicătelefonia a rețelelor deeste telefonie sunt mult mai mari și decât de Moldtelecom pentrudeanii 2014-2015 fixă clar ofixă povară nerentabilă, factor de veniturilea obținute.

Fără a-și dori acestdin lucru, Moldtelecom s-a Costurile transformatdeîntr-un operator activ pe stopare dezvoltării Moldtelecom ce în ce mai mare. întreținere fizică a rețelerețele sociale, prin care se asigură conectarea la telefonie fixă a păturilor social vulnerabile a populației. lor de telefonie fixă sunt mult mai mari decât veniturile obținute. Fără a-și dori acest lucru, MolÎntr-un monopol de stat clasic, această funcție activ poatepe fi realizată fără dureri cap,sedar în condițiile unei dtelecom s-a transformat într-un operator rețele sociale, prinde care asigură conectarea concurențe acerbe, această povară poate fi una fatală pentru Moldtelecom.

Compania trebuie să la telefonie fixă a păturilor social vulnerabile a populației. Într-un monopol de stat clasic, această rezolve cât maificurând posibil care nu-i permite dezvoltarea și investirea funcție poate realizată fărăproblema dureri detelefoniei cap, darfixe, în condițiile unei concurențe acerbe, această posuficientă în restul activităților. În domeniul internetului fix, care s-a dezvoltat dinamic în ultimii 10 ani, vară poate fi una fatală pentru Moldtelecom. Compania trebuie să rezolve cât mai curând posibil Moldtelecom a reușit să-și impună o poziție dominantă. problema telefoniei fixe, care nu-i permite dezvoltarea și investirea suficientă în restul activităților. În domeniul internetului fix, careas-a în ultimii ani, internetul Moldtelecom Considerăm că unul din factorii importanți fostdezvoltat deținereadinamic infrastructurii fizice. 10 Anume fix a a compensat de căderea dramatică a pieții telefoniei fixe. O ratare a Moldtelecom în reușit să-șipierderile impună osuportate poziție dominantă. trecut a fost incapacitatea de a intra pe piața telefoniei mobile. Anume telefonia mobilă a fost piața care

Considerăm din factorii importanți a fosteradeținerea infrastructurii fizice.

Anume inter”a mâncat” pecă ceaunul a telefoniei fixe. Și cel mai natural să compensezi pierderile din telefonia fixă, cu netul fixdin a compensat pierderile căderea a pieții telefoniei fixe. O ratareOa venituri telefonia mobilă, dar nusuportate sa reușit. de Motivul cumdramatică am spus mai sus decizia strategică greșită. piață cu perspective clareaînfost următorii ani este de ceaaaintra internetului unde mobile.

Moldtelecom are telefonia poziții Moldtelecom în trecut incapacitatea pe piațamobil, telefoniei Anume bune, însă multpiața sub nivelul al puterii termen scurt trebuie să aibă o mobilă a fost care „areal mâncat” pesale ceaeconomice. a telefonieiPefixe. Și cel maicompania, natural era să compensezi pierderile din telefonia fixă, cu venituri din telefonia mobilă, dar nu sa reușit. Motivul cum am 26 spus mai sus decizia strategică greșită. O piață cu perspective clare în următorii ani este cea a internetului mobil, unde Moldtelecom are poziții bune, însă mult sub nivelul real al puterii sale economice. Pe termen scurt compania, trebuie să aibă o strategie mult mai agresivă de penetrare

28

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

a pieții internetului mobil, deoarece această piață are cele mai clare perspective de creștere în următorii ani. domeniul deateleviziune, compania deține o poziție destul strategie multÎnmai agresivă serviciilor de penetrare pieții internetului mobil,Moltelecom deoarece această piață are cele mai clare perspective de creștere următorii ani. În televiziune, compania de bună, însă această piațaînrămâne destul dedomeniul inertă șiserviciilor crește la de ritmuri modeste.

Este posibil ca Moltelecom o poziție bună, însă această piața rămâne destul de serviciilor inertă și crește la lucrurile să deține se schimb dacădestul se va de trece de la tehnologii terestre în prestarea de televiziritmuri modeste.

Este posibil ca lucrurile să se schimb dacă se va trece de la tehnologii terestre în une la tehnologii mobile moderne. În alte condiții, Moldtelecom ar trebui să fie gata să facă față prestarea serviciilorori de televiziune tehnologii mobile moderne. În alte condiții, Moldtelecom ar trebui acestor provocări să impunălanoi soluții mobile în domeniul serviciilor TV. să fie gata să facă față acestor provocări ori să impună noi soluții mobile în domeniul serviciilor TV.

Figură 15. Evoluția piață a Moldtelecom cele cinci piețe a comunicațiilor Figură 15 Evoluția cotei de cotei piață ade Moldtelecom pe cele cinci piețepe a comunicațiilor electronice

electronice

120,0% 100,0%

99,9%

99,6%

98,7%

80,0%

64,3%

56,5%

60,0%

93,4% 63,8%

40,0% 20,0%

2,7%

18,0% 8,2%

28,8% 16,3% 3,8%

0,0% 2000

2005

Telefonia fixă

Telefonia mobilă

2010 Internet fix

Internet mobil

2015 Servicii TV

Sursa: Rapoarte ANRCETI 2004-2015 Sursa: Rapoarte ANRCETI 2004-2015

27

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

29

A şasea piaţă: clienţii şi vânzările de publicitate&conţinut media online Perspectivele operatorilor activi pe piața comunicațiilor electronice este destul de sumbră în paradigma actuală de dezvoltare. Volumul total al convorbirilor telefonice din rețeaua fixă, cât și din cea mobilă va scădea în continuare, în timp ce piața serviciilor de televiziune încă nu a reușit să se impună, internetul prin rețelele fixe stagnează, astfel încât unica piață cu o creștere dinamică stabilă este cea a internetului mobil. Însă această piață deține o cotă nesemnificativă de 11% în totalul comunicațiilor electronice.

Scăderea veniturilor din telefonia fixă + mobilă nu sunt compensate de creșterea veniturilor din internetul mobil. În aceste condiții, operatorii de pe piața comunicațiilor electronice conștientizează de fapt că cel mai valoros activ pe care îl dețin în acest moment nu sunt tehnologiile, infrastructura și serviciile, dar grupurile de clienții și rețelele cu care acestea se asociază. Pe piața internațională deja se dă o luptă acerbă pentru consumatori și cei care „dețin” consumatorii s-au învățat perfect cum să monetizeze acest capital. Acest concept – de monetizare a consumatorilor pe piețele de comunicații în masă - are loc fie prin vânzarea de publicitate către consumatori finali, fie prin vânzarea de conținut consumatorului de masă. Emitem ipoteza că în următorii ani, veniturile obținute de la „deținerea” de consumatori vor fi atât de mari, încât jucătorii globali vor oferi soluții gratis de acces la rețea, doar ca să fiți în rețeaua lor. Un exemplu bun în acest sens este compania Amazon, care oferă internet gratuit în orice colț al lumii pentru deținătorii de cărți electronice ale acestei rețele de comerț (Amazon). Banii încasați din vânzările de conținut sun suficienți pentru a oferi acest cadou absolut oricui care se conectează la rețeaua sa. În această economie globalizată dispare legătura dintre furnizorul de comunicații electronice și consumator.

Furnizarea de internet este o simplă soluție tehnică, pentru prestatorul real de servicii în cazul dat Amazon. Cel care încasează din publicitate și conținut, este adevăratul operator. Cei care livrează soluții de comunicare electronică vor deveni simpli furnizori de soluții de conectare între client și compania de bază. Companiile care furnizează soluții de comunicare electronică riscă se fie scoase în afara ecuației.

Un exemplu elocvent al paradigmei noii economii este piața de publicitate on-line. Această piață cunoaște cea mai dinamică dezvoltare atât la nivel global cât și local. Conform estimărilor noastre în anul 2015 ea a constituit în Republica Moldova peste 26,5 mil USD, însă cele mai mari venituri au fost încasate de companii care sunt înafara Republicii Moldova și nu au nici un fel de legătură cu bugetul țării. companiile locale au reușit să colecteze puțin peste 11% din totalul încasărilor, sau circa 3 mil USD.

30

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

Figură 16. Distribuția veniturilor din publicitatea on-line, mil USD

FaceBook; 1,9 Odnoklasniki; 2,5 Google; 18,4

Alte rețele străine; 0,7

Companii Locale; 3 Surse. www.statista.com, Журнал Секрет фирмы, 18.06.05. Как «Одноклассники» зарабатывают миллиарды

Surse. www.statista.com, Журнал Секрет фирмы, 18.06.05. Как «Одноклассники» зарабатывают на подарках, http://refresh.ro/2015/12/social-media-in-moldova/ миллиарды на подарках, http://refresh.ro/2015/12/social-media-in-moldova/ Chiar și în aceste condiții, piața de publicitate on-line din Moldova este aproape de 3 ori mai mică decât media Ținând cont de piața tendințele existente înon-line stat de talia RM, această piață se va dezvolta Chiarglobală. și în aceste condiții, de publicitate din Moldova este aproape de 3 oriînmai următorii ani cu cel puțin 20% anual, calculat în USD. Acest proces va fi condiționat de: creșterea mică decât media globală. Ținând cont de tendințele existente în stat de talia RM, această piață timpului petrecutîndeurmătorii către utilizatori internet, mobilitatea piața devine se va dezvolta ani cuîncel puțin 20% anual,internetului, calculat în USD. Acest atractivă proces vapentru fi concompaniile străine și locale, care plasează publicitate, companiile locale înțeleg avantajele și beneficiile diționat de: creșterea timpului petrecut de către utilizatori în internet, mobilitatea internetului, economice ale publicității on-line. Internetul mobil și vânzările de conținut sunt piețele cu potențial de piața devine atractivă pentru companiile străine și locale, care plasează publicitate, companiile creștere în Republica Moldova. Dacă la capitolul internet mobil, RM poate fi comparat cu alte țări, atunci locale înțeleg avantajele și beneficiile economice ale publicității on-line. Internetul mobil și vânla vânzările de conținut piața este într-o stare embrionară. Vânzările de conținut direct sau cooperarea zările de conținut sunt piețele cu potențial de creștere în Republica Moldova. Dacă la capitolul cu actorii regionali și globali în vânzarea de conținut pe teritoriul RM ar putea fi o soluție de ”stabilizare” internet mobil,comunicațiilor RM poate fi comparat țări, atunci pentru industria electronicecuînalte următorii ani. la vânzările de conținut piața este într-o

stare embrionară. Vânzările de conținut direct sau cooperarea cu actorii regionali și globali în

Conform globală D&M înRM următorii 5 anifide zile va înregistra o creștere de 27,4%, de la covânzareaPwC de piața conținut pe de teritoriul ar putea o soluție de „stabilizare” pentru industria 1,688 mrd USDelectronice în 2013 pânăînlaurmătorii 2,151 mrdani.

USD în 2018.Cel mai rapid vor crește, Publicitatea din Internet, municațiilor Accesul la Internet și jocurile video. La capătul opus se află publicitatea în ziare și reviste, care vor înregistra scădere de globală 0,5-2,0%.Cheltuielile casnice pentru accesul la o internet pede plan ConformoPwC piața de D&M în gospodăriilor următorii 5 ani de zile va înregistra creștere 27,4%, global vor crește cu 9,0% de la 413,8 mrd USD în 2013 la 635,5 mrd USD în 2018.

Accesul la internet va de la 1,688 mrd USD în 2013 până la 2,151 mrd USD în 2018.Cel mai rapid vor crește, Publicitagenera mai mari venituri, față de orice produs sau serviciu media în următorii Internetul în mobil tea dincele Internet, Accesul la Internet și jocurile video.

La capătul opus se aflăani. publicitatea ziare va genera peste 60% din totalul veniturilor obținute din furnizarea serviciilor de acces la internet. Dacă și reviste, care vor înregistra o scădere de 0,5-2,0%.Cheltuielile gospodăriilor casnice pentru în țările dezvoltate vom asista la o stagnare sau chiar o ușoară diminuare a pieței, atunci în țările în curs accesul la internet pe plan global vor crește cu 9,0% de la 413,8 mrd USD în 2013 la 635,5 mrd de devoltare ritmul de creștere a cheluililor gospodăriilor casnice pentru acces la internet pot ajunge și USD în 2018. Accesul la internet va genera cele mai mari venituri, față de orice produs sau servila 25% în 5 ani de zile. Vânzările de date cu conținut muzical vor crește lent, însă începând cu anul 2014 ciu media în următorii ani. Internetul mobil va genera peste 60% din totalul veniturilor obținute vânzările de muzică digitală depășesc vânzările de muzică pe suport fizic. Datorită conținutului digital, din furnizarea de acces internet.

Dacăde încreștere țările dezvoltate vom asista la o stagnare vânzările de carteserviciilor au înregistrat în 2013laun trend pozitiv a vânzărilor pe plan global.

sau chiar o ușoară diminuare a pieței, atunci în țările în curs de devoltare ritmul de creștere a 29 cheluililor gospodăriilor casnice pentru acces la internet pot ajunge și la 25% în 5 ani de zile.

Vânzările de date cu conținut muzical vor crește lent, însă începând cu anul 2014 vânzările de muzică digitală depășesc vânzările de muzică pe suport fizic. Datorită conținutului digital, vânzările de carte au înregistrat în 2013 un trend pozitiv de creștere a vânzărilor pe plan global.

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

31

Lupta contra pirateriei va transforma China în a doua piață din lume după veniturile încasate din vânzările de carte. Cărțile destul de lent trec din suportul fizic în cel digital, însă cărțile profesionale și cele educaționale vor înregistra cel mai rapid trend de migrație. A ȘASEA PIAȚĂ este colacul de salvare pentru industria comunicațiilor electronice care a intrat întro perioadă de stagnare. Potențialul acestei piețe este enorm în Moldova.

Operatorii naționali, trebuie să lucreze împreună cu autoritățile în consolidarea acestei piețe.

Lupta trebuie să se dea pe două direcții: 1) înăsprirea cadrului legal privind pirateria conținutului media, 2) oferirea clienților a unui conținut la preț, care descurajează pirateria. Aceste două instrumente, pot provoca apariția unei piețe de ordinul miliardelor de lei, mult mai mare decât piața comunicațiilor electronice. Pe plan global accesul la internet constituie doar 27% din piața globală de Divertisment&Media, care în 2016 va atinge nivelul de 2 trilioane USD23.

PWH. Global entertainment and media outlook 2014-2018

23

32

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

Concluzii şi recomandări 1. Compania Moldtelecom a trecut prin 3 procese profunde de transformare de la un serviciu de stat la o întreprindere de stat, apoi într-o societate comercială axată pe prestarea serviciilor de telefonie fixă. Iar în ultimii 15 ani s-a transformat într-o companie pe o piață competitivă, care prestează toată gama de servicii electronice.

2. În prezent, compania Moldtelecom este presată de mai mulți factori moșteniți din experiența sa trecută (administrarea rețelelor fizice și povara de monopolist în segmentul telefoniei fixe). Acest avantaj din trecut reprezintă, în acest moment, un impediment serios în dezvoltarea și penetrarea noilor piețe.

3. De 20 de ani, guvernul se găsește într-un conflict evident de interese. Pe de o parte, guvernul ca reprezentant plenipotențiar al statului are obligația de a liberaliza piața comunicațiilor, iar pe de altă parte, statul are obligația de a asigura o poziție puternică a companiei sale pe piață. Prima funcție de liberalizare a pieții a condus la diminuarea poziției Moldtelecom, proprietatea sa, de la 68% în 2002 la 30% din piață în 2015. A două funcție a statului a perturbat dezvoltarea pieții în 2000, când statul lua decizii favorabile Moldtelecom în detrimentul dezvoltării pieții.

4. Compania „Moldtelecom” de astăzi este un alt „Moldtelecom” decât era acum 20 de ani în urmă. Valoarea lui nu ține atât de infrastructura fizică și poziția de monopolist în telefonia fixă, ci de numărul de clienți și serviciile noi apărute, internet și servicii TV. 5. Piața comunicațiilor electronice se află într-o stagnare profundă și operatorii caută noi produse care să răspundă la nevoia de creștere economică, deoarece cele 5 piețe cunoscute ori sunt în declin ori au un potențial de creștere mediocru, excepție fiind piața internetului mobil , care în opinia noastră are cel mai mare potențial de creștere în următorii ani.

6. Piața de comunicații electronice este în pragul unor noi transformări majore. Putem vorbi de apariția celei de a șasea piețe de creștere a sectorului, care ține de piața de publicitate & conținut media online. Este o piață cu potențial semnificativ de creștere și în RM, care ar putea compensa toate ratările de venit de pe piețele tradiționale.

7. Operatorii naționali pot deveni furnizori independenți de conținut media online sau pot deveni furnizori și parteneri locali pentru furnizorii globali și regionali de conținut media.

8. În economia nouă, cel mai valoros activ nu sunt infrastructura fizică și tehnologiile electronice, dar clienții și strategiile de marketing.

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

33

9. Guvernul trebuie să realizeze că atunci când vorbim de Moldtelecom avem în vedere două companii distincte. O companie, care este deținătoare de infrastructură fizică și tehnologii de comunicații electronice. Și o altă companie furnizoare de servicii. Cea de a „doua” companie este compania viitorului, iar „prima” companie devine o povară în dezvoltarea celei de a doua.

10. În aceste condiții, ni se pare oportun și urgentă separarea companiei „Moldtelecom” – aceasta ar trebui să fie strategia de bază a statului pe acest sector nevralgic.

11. Ca proiect de Infrastructură, compania „Moldtelecom” trebuie să se transforme într-un operator național, care oferă soluții de conectare tuturor operatorilor existenți pe piață. Trebuie să fie o companie de infrastructură cu acces egal pentru toți 12. Moldteleom-Servicii, trebuie să fie compania orientată spre client și necesitățile sale. Moldtelecom-Servicii, trebuie să beneficieze de infrastructura Moldtelecom-Infrastructură de rând cu alți operatori pe piață. Pe lângă serviciile tradiționale de comunicații electronice, Moldtelecom-Servicii, trebuie să aibă o strategie prioritară de formare și acapararea a noii piețe de conținut media online.

34

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

Bibliografie Rapoarte și studii 1. ANRCETI: Evoluția piețelor Comunicațiilor Electronice 2012-2015 2. Business Central Europe 2000, p.46 3. EBRD 2002b, p.179 4. Moldtelecom: Rapoarte financiare de conciliere pentru declarația de profit și pierderi, anii 2014-2015 5. Rapoarte ANRCETI 2004-2015 6. PWH. Global entertainment and media outlook 2014-2018 7. The Countries of the Former Soviet Union at the Turn of the Twenty-First Century: The Baltic and European States in Transition (Routledge Studies of Societies in Transition) Reprint Edition. by Ian Jeffries (Author) 8. Журнал Секрет фирмы, 18.06.05

Legi, hotărâri și rapoarte curtea de conturi 1. LEGE Nr. 1217 din 25.06.1997 cu privire la Programul de privatizare pentru anii 19971998 2. Legea Nr. 566 din 30.07.1999 cu privire la Proiectul individual de privatizare a Societăţii pe Acţiuni „Moldtelecom 3. LEGE Nr. 121 din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice 4. Legea nr.566-XIV din 30 iulie 1999 cu privire la Proiectul individual de privatizare a Societăţii pe Acţiuni “Moldtelecom” 5. HP. Nr. 1288, din 22.07.1997 cu privire la Proiectul individual de reorganizare HP Nr. 135 din 11.09.1998 privind stabilizarea situaţiei financiar-economice din Republica Moldova 6. HP Nr. 219 din 16.12.1998 despre Proiectul individual de reorganizare şi privatizare a Întreprinderii de Stat „Moldtelecom”

Piaţa comunicaţiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil şi vânzări de conţinut

35

7. HG, Nr. 628 din 11.09.1995cu privire la reorganizarea şi privatizarea întreprinderii de stat „Moldtelecom”.

8. HG. Nr. 710 din 29.07.1997 cu privire la instituirea Comisiei guvernamentale pentru reorganizarea şi privatizarea Întreprinderii de Stat „Moldtelecom şi privatizare a Întreprinderii de Stat „Moldtelecom 9. HG Nr. 267 din 10.03.1998 cu privire la aprobarea Planului de acţiuni pe anii 1997-1998 în vederea realizării înţelegerilor convenite în cadrul vizitei oficiale în Franţa a dlui Petru Lucinschi, Preşedintele Republicii Moldova 10. HG Nr. 28 din 20.01.1999 cu privire la activităţile adiţionale de asigurare a executării bugetului pe anul 1999 11. HG Nr. 469 din 18.05.2000 cu privire la Măsurile de executare a Legii bugetului pe anul 2000 şi de acumulare a rezervelor financiare pentru onorarea angajamentelor publice faţă de creditorii externi şi interni 12. HG Nr. 33 din 16.01.2001 cu privire la alocarea mijloacelor pentru iniţierea procesului de privatizare a S.A. „Moldtelecom” şi finalizarea privatizării sectorului energetic 13. HG Nr. 652 din 27.05.2002 cu privire la organizarea într-o singură etapă a concursului investiţional pentru privatizarea Societăţii pe Acţiuni „Moldtelecom” 14. HCC Nr. 17 din 10.06.1998despre controlul constituţionalităţii Hotărîrii Parlamentului Republicii Moldova nr. 1288-XIII din 22 iulie 1997 „Cu privire la Proiectul individual de reorganizare şi privatizare a Întreprinderii de Stat „Moldtelecom 15. RCC Nr. 80 din 14.12.2000 privind rezultatele controlului asupra activităţii economico-financiare a S.A. „Moldtelecom” în perioada anului 1998 - semestrul I al anului 2000

Resurse web 1. www.BNM.md 2. www.statistica.md 3. www.anrceti.md