Kato - Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială?

KATO

Poate deveni Știința O Nouă Religie Mondială?

Problematica actuală privind știința, o constituie faptul că mulți oameni au o concepție foarte dogmatică despre știință și descoperirile științi ce.

Poate deveni Știința o Nouă Religie Mondială? — Katona Nicolae

Poate deveni Știința o Nouă Religie Mondială? — Katona Nicolae

Problematica actuală privind știința, o constituie faptul că mulți oameni au o concepție foarte dogmatică despre știință și descoperirile științifice.

O concepție la fel de dogmatică precum dogmatismul religios, care se bazează pe adevărul relevat de Divinitate anumitor oameni sfinți. În prezent mulți oameni privesc pe cercetătorii științifici așa cum credincioșii religioși privesc oamenii sfinți - cei ce dețin adevărul.

Iar omul de știință, la modul general, a devenit ceva asemănător preotului, cel ce intermediază legătura omului cu ”cele sfinte”, cu adevărul.

Deci ne putem pune întrebarea: poate deveni Știința o Nouă Religie Mondială?

Pentru unii, deja a devenit. Cine sunt ei?

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Cei ce consideră că ”adevărul științific” ”descoperit” de cercetătorii științifici este un adevăr absolut, incontestabil, de nediscutat.

Acești oameni au preluat rolul credinciosului de tip religios, care vede în religia sa ceva absolut, indiscutabil, de necontestat.

Pentru astfel de oameni, ceea ce vor citi mai jos va părea un text scris de un ”Antihrist” al religiei lor - știința. În primul rând, istoria ne arată faptul că oamenii au au avut tendința să considere diferite științe drept Noua Religie Științifică Mondială.

Unii au crezut că ea va fi Chimia, alții că va fi Fizica, și un timp destul de îndelungat chimiștii și fizicienii s-au aflat în conflicte destul de mari. În prezent există multe științe, știința s-a divizat, așa cum și Religia s-a divizat. Și există și o luptă nevăzută între aceste ”divizii”, o concurență, pentru putere, supremație, ca în toate cele omenești. :) Dar vorbim, în continuare, de Religie și de Știință, ca de două lucruri unitare, două sisteme, care au asemănări și deosebiri între ele.

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

ORICE OM DE STIINȚĂ TREBUIE SĂ AIBE DUBII PRIVIND "ADEVĂRURILE STIINȚIFICE" DESCOPERITE DE CERCETĂTORI. DACĂ UN OM DE ȘTIINȚĂ NU ARE DUBII, ȘI ARE DOAR CERTITUDINI, CREZÂND ORBEȘTE ÎN TOATE REZULTATELE CERCETĂTORILOR DE PÂNĂ ACUM, ATUNCI EL SE AFLĂ ÎN POZIȚIA DE A FI UN PREOT AL ȘTIINȚEI, NU UN OM DE STIINȚĂ, IAR ȘTIINȚA ESTE... RELIGIA SA. Dubiu... științific? Da, da, știința a fost întotdeauna, indubitabil, ”dubioasă”, și oamenii de știință dubioși, căci au dubii mereu, mai ales privind rezultatele cercetărilor... colegilor lor, care nu prea se pupă ele exact cu ale lor, căci știința are o "marjă de eroare acceptată" foarte dubioasă... :)

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Validarea unei ipoteze științifice experimentale se obține, nu cu procente de 100%, căci nu poate obține nici un cercetător așa ceva, ci pe "marje de eroare" acceptate de oamenii de știință, în mod dubios...

Aparatele au marje de eroare, oamenii au marje de eroare, natura are marje de eroare, ipotezele au marje de eroare, concordanțele au marje de eroare, situațiile de laborator au marje de eroare, etc.

Oamenii de știință folosesc marje de eroare pentru a cuantifica cât de mult ar putea diferi estimările din cercetările lor, față de valoarea „adevărată”.

Incertitudinea nu poate fi evitată, dar recunoașterea existenței sale este esențială.

Omul de rând habar n-are cât de ”dubioasă” e știința și oamenii de știință, și mulți nici nu au auzit încă de acest concept: "marjă de eroare acceptată".

Ce să mai vorbim de "indici de corelație", ”nivelul de încredere””valoarea critică”, ”distribuția normală standard”, ”abaterea standard”, ”deviație standard”, sau alte asemenea concepte... științifice, de care știința se folosește pentru a argumenta validarea rezultatelor cercetărilor științifice eronate, în sensul în care eroarea este inevitabilă, chiar și în știință, în orice cercetare științifică.

Eroarea este acceptată, într-o oarecare măsură, iar această măsură este deseori... dubioasă, discutabilă.

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Orice rezultat al cercetării are anumite erori, inevitabile, care vor fi socotite a fi... normale, în sensul că nu vor împiedeca validarea "adevărului științific", care este unul... relativ, contestabil, infirmabil oricând de alte cercetări.

Dacă nu ar fi infirmabil, atunci știința ar fi doar o nouă religie, iar cercetătorii preoții ei.

Unii oameni au devenit preoți ai științei, și știința este religia lor, căci au nevoie să creadă cu tărie și încredere în... ceva.

Dar ei nu înțeleg ce este de fapt ”adevărul științific”, și că știința nu are ca scop să descopere adevărul absolut, ci să formuleze teorii valide pe baza cărora se pot face predicții corecte. ”Oamenii de știință niciodată nu pretind a fi în posesia certitudinii absolute.

Spre deosebire de o dovadă matematică, o teorie științifică dovedită este întotdeauna susceptibilă de a fi falsificată dacă apar noi dovezi.

Chiar și cele mai de bază și fundamentale teorii se pot dovedi a fi imperfecte dacă observațiile noi sunt inconsistente cu cu ele.” https://ro.wikipedia.org/wiki/Metod%C4%83_%C8%99tiin%C8

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Dar, din păcate, ei, ”preoții științei”, sunt cei care frânează evoluția științei, căci ei se opun cel mai mult dezvoltării ei, introducerii noilor paradigme științifice, noilor descoperiri care INFIRMĂ ceva "descoperit" de alți oameni de știință, cândva, în trecut. Științele sunt pline de astfel de cazuri istorice, și mai urmează multe descoperiri ce vor infirma "adevăruri științifice" actuale.

Fără acest proces știința nu poate evolua, nu se poate dezvolta.

Oamenii de știință nu pot scrie o Biblie Științifică, să oprească cercetarea și să bată-n cuie ”adevărul științific”, nu-i așa?

Dar unii naivi cred că tot ce au "descoperit" oamenii de știință până acum este literă de lege, adevăr absolut, indiscutabil, neinfirmabil, infailibil...

Ei sunt foarte... credincioși!

Pentru cei ce vor mai mult, pentru înțelegerea științei, pentru conștientizarea faptului că știința nu poate deveni o nouă religie, decât pentru cei cu ”credință oarbă”: ”Știința (din cuvântul latin scientia care înseamnă „cunoaștere”) este un sistem ordonat de cunoștințe structurate care studiază, cercetează și interpretează fenomenele naturale, sociale și artificiale.

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Știința modernă este de obicei împărțită în trei ramuri majore care constau în: 1 - științele naturii (de exemplu, biologie, chimie și fizică), care studiază natura în sensul cel mai larg; 2 - științele sociale (de exemplu, economie, psihologie și sociologie), care studiază indivizi și societăți; 3 - științele formale (de exemplu, logică, matematică și informatică teoretică), care studiază concepte abstracte.

Există un dezacord dacă științele formale constituie de fapt o știință, întrucât nu se bazează pe dovezi empirice.

Disciplinele care folosesc cunoștințele științifice existente în scopuri practice, precum ingineria și medicina, sunt descrise drept științe aplicate.

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Știința se bazează pe cercetare, care se desfășoară frecvent în instituții academice și de cercetare, precum și în agenții și companii guvernamentale.

Impactul practic al cercetării științifice a dus la apariția politicilor științifice care încearcă să influențeze întreprinderea științifică prin prioritizarea dezvoltării produselor comerciale, armamentelor, îngrijirii sănătății și protecției mediului. .

Metoda Științifică - Cercetarea științifică implică utilizarea metodei științifice, care urmărește să explice în mod obiectiv evenimentele naturii într-un mod reproductibil.

Un experiment sau o ipoteză de gândire explicativă este prezentat ca explicație folosind principii precum parsimonia (cunoscută și sub numele de „Briciul lui Occam”) și, în general, se așteaptă să caute concordanța dovezilor – potrivindu-se bine cu alte fapte acceptate legate de fenomene.

Această nouă explicație este folosită pentru a face predicții falsificabile care sunt testabile prin experiment sau observație.

Predicțiile vor fi afișate înainte de a se căuta un experiment sau o observație de confirmare, ca dovadă a faptului că nu s-a produs nici o falsificare.

Contestarea unei predicții este o dovadă a progresului.

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Acest lucru se realizează parțial prin observarea fenomenelor naturale, dar și prin experimentarea care încearcă să simuleze evenimentele naturale în condiții controlate, corespunzător disciplinei (în științele observaționale, cum ar fi astronomia sau geologie, o observație previzionată poate lua locul unui experiment controlat).

Experimentarea este deosebit de importantă în știință pentru a ajuta la stabilirea relațiilor de cauzalitate (pentru a evita eroarea de corelație).

Când o ipoteză se dovedește nesatisfăcătoare, ea este fie modificată, fie înlăturată. Dacă ipoteza a supraviețuit testării, aceasta poate fi adoptată în cadrul unei teorii științifice, a unui model logic, auto-consecvent pentru descrierea comportamentului anumitor fenomene naturale.

O teorie descrie în mod obișnuit comportamentul unor seturi de fenomene mult mai largi decât o ipoteză; în mod obișnuit, un număr mare de ipoteze pot fi legate în mod logic printr-o singură teorie.

Astfel, o teorie este o ipoteză care explică diverse alte ipoteze. În acest sens, teoriile sunt formulate în conformitate cu majoritatea acelorași principii științifice ca și ipotezele.

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Pe lângă testarea ipotezelor, oamenii de știință pot genera și un model, o încercare de a descrie sau explica fenomenul în termenii unei reprezentări logice, fizice sau matematice și de a genera noi ipoteze care pot fi testate, bazate pe fenomene observabile. În timp ce efectuează experimente pentru a testa ipoteze, oamenii de știință pot avea o preferință pentru un rezultat față de altul, și, prin urmare, este important să ne asigurăm că știința în ansamblu poate elimina această părtinire.

Acest lucru poate fi obținut printr-o proiectare experimentală atentă, transparență și un proces minuțios de evaluare colegială a rezultatelor experimentale, precum și prin orice concluzii.

După ce rezultatele unui experiment sunt anunțate sau publicate, este o practică obișnuită ca cercetători independenți să verifice modul în care a fost efectuată cercetarea și să le urmărească efectuând experimente similare pentru a determina cât de fiabile ar putea fi rezultatele.

Luată în totalitate, metoda științifică permite o soluționare extrem de creativă a problemelor, reducând în același timp efectele negative ale părtinirii subiective din partea utilizatorilor săi.

Certitudine și știință - O teorie științifică este empirică și este întotdeauna deschisă falsificabilității dacă sunt prezentate noi dovezi.

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Adică, nici o teorie nu este considerată vreodată strict sigură, deoarece știința acceptă conceptul de failibilism.

(Failibilismul se referă la doctrina filozofică potrivit căreia cunoașterea absolută este imposibilă; sau cel puțin că afirmațiile privind cunoașterea pot fi, în principiu, greșite.)

Filosoful Karl Popper distinge clar adevărul de certitudine. Conform lui, cunoașterea științifică „constă în căutarea adevărului”, dar „nu este căutarea certitudinii ... Toate cunoștințele umane sunt supuse erorii și, prin urmare, incerte”.

Noile cunoștințe științifice duc rareori la schimbări mari în înțelegerea noastră. Potrivit psihologului Keith Stanovich, poate că utilizarea în mass-media a cuvintelor precum „descoperire” face publicul să-și imagineze că știința dovedește în mod constant că tot ceea ce se credea odată ca fiind adevărat este fals.

Deși există cazuri faimoase precum teoria relativității, care a necesitat o reconceptualizare completă, acestea sunt excepții extreme. Cunoașterea în știință este obținută printr-o sinteză treptată a informațiilor din diferite experimente de către diverși cercetători din diferite ramuri ale științei; este mai mult ca o urcare decât un salt.

Teoriile variază în măsura în care au fost testate și verificate, precum și acceptate în comunitatea științifică.” .

”Pseudoștiință, știință marginală și știință falsă: Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Un domeniu de studiu sau speculație care se pretinde știință în încercarea de a revendica o legitimitate pe care altfel nu ar fi în stare să o realizeze este uneori denumită pseudoștiință, știință marginală sau falsă știință.

Fizicianul Richard Feynman a inventat termenul „știința cultului [avioanelor] cargou”, pentru cazurile în care cercetătorii cred că fac știință doar pentru că activitățile lor au aspectul exterior al științei, dar de fapt le lipsește „un fel de onestitate totală” care permite ca rezultatele lor să fie riguros evaluate. În aceste categorii se pot încadra diverse tipuri de publicitate comercială, variind de la promovare la fraudă. Știința a fost descrisă drept „cel mai important instrument” pentru separarea revendicărilor valide de cele nevalide.

De asemenea, în dezbaterile științifice poate exista un element de partizanat politic sau ideologic. Uneori, cercetarea poate fi caracterizată drept „știință de proastă calitate”, cercetare care poate fi bine intenționată, dar este de fapt o expunere incorectă, învechită, incompletă sau prea simplificată a ideilor științifice.

Termenul „fraudă științifică” se referă la situații precum cazurile în care cercetătorii au prezentat în mod intenționat datele lor publicate sau au acordat în mod intenționat credit pentru o descoperire persoanei greșite.”

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tiin%C8%9B%C4%83 Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

”Metoda științifică sau procesul științific este fundamental pentru investigația științifică și pentru dobândirea de către comunitatea științifică de noi cunoștințe bazate pe dovezi fizice.

Savanții folosesc observația și raționamentul pentru a propune explicații provizorii pentru fenomene, numite ipoteze.

Sub presupunerea naturalismului metodologic, evenimentele observabile din natură (inclusiv operele artificiale ale omenirii) se explică doar prin cauze naturale, fără a presupune existența sau nonexistența supranaturalului.

Predicțiile derivate din aceste ipoteze sunt testate prin diferite experimente, care ar trebui să fie reproductibile.

Un aspect important al unei ipoteze este că trebuie să fie falsificabilă, cu alte cuvinte, trebuie să se poată verifica dacă este falsă.

Dacă o propoziție nu este falsificabilă, atunci nu este o ipoteză, ci o opinie sau afirmație care se află în afara domeniului de cercetare științifică.

Este de asemenea important de știut că o ipoteză nu poate fi dovedită, mai degrabă, datele dintr-un experiment conceput anume pentru a testa o ipoteză pot să sprijine sau să respingă acea ipoteză.

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Odată ce o ipoteză este verificată experimental în mod repetat, este considerată a fi o teorie și se fac noi predicții baza ei.

Orice predicție eronată, inconsistențe interne sau lacune, sau fenomene neexplicate, inițiază considerarea și generarea de corecții sau de ipoteze alternative, care ele însele sunt testate, ș.a.m.d. Orice ipoteză care este destul de validă pentru a face prognoze poate fi testată astfel.

O ipoteză neverificată poate să se bucure de interes considerabil în rândul specialiștilor din cauza eleganței sale sau a unei validități intuitive, sau a unei anticipări a verificării sale, deși nu este acceptată în mod formal până când există dovezi experimentale convingătoare; vezi exemplul relativității generale.

Cuvântul teorie este înțeles greșit mai ales de către laici. În limbaj comun înseamnă idei care nu se bazează pe nici o dovadă solidă; în contrast cu aceasta, oamenii de știință de obicei folosesc acest cuvânt pentru a se referi la ansambluri de idei care fac predicții specifice.

A spune "mărul a căzut" este a afirma un fapt, în timp ce teoria newtoniană a gravitației universale este un corp de idei care permit unui om de știință să explice cum a căzut mărul și să facă prognoze privind alte obiecte căzătoare.

Orice teorie fructuoasă care a supraviețuit timpului și care are o cantitate copleșitoare de dovezi științifice pe care se sprijină este considerată a fi "dovedită" în sens științific.

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Unele modele acceptate universal, precum teoria heliocentrică și teoria atomică au supraviețuit testării empirice riguroase fără a fi contrazise, totuși nu este exclus ca într-o zi să fie infirmate. Teorii mai noi, precum teoria stringurilor pot oferi idei promițătoare, dar încă trebuie să treacă prin același proces pentru a fi acceptate.

Oamenii de știință niciodată nu pretind a fi în posesia certitudinii absolute.

Spre deosebire de o dovadă matematică, o teorie științifică dovedită este întotdeauna susceptibilă de a fi falsificată dacă apar noi dovezi. Chiar și cele mai de bază și fundamentale teorii se pot dovedi a fi imperfecte dacă observațiile noi sunt inconsistente cu cu ele.

Mecanica newtoniană este un exemplu faimos de enunțuri care prezintă neconcordanțe cu experimentele care implică viteze apropiate de cea a luminii sau apropiere față de câmpuri gravitaționale puternice. În afara acestor condiții, legile lui Newton rămâne un model excelent de mișcare și gravitație. Pentru că relativitatea generală oferă explicații pentru toate fenomenele descrise de mecanica newtoniană, este privită ca o teorie superioară. Știința este o metodă folosită cu scopul de a acumula cunoaștere. Obiectivul metodei științifice este de a porni de la una sau mai multe ipoteze și a dezvolta o teorie validă. .

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Criterii pentru cercetarea științifică: 1- Știința nu este dogmatică. Se deosebește de religie prin faptul că nu are pretenția de a fi în posesia adevărului absolut. Rezultatele cercetării științifice sunt falsificabile, adică se pot testa și verifica validitatea lor.

Dar afirmațiile religioase nu pot fi falsificate din start, pentru că nu pot fi cercetate.

2- Rezultatele cercetării științifice sunt documentate minuțios. Pentru asta există standarde, care asigură posibilitatea de a explica pașii care duc la o anume concluzie.

Aici este importantă și publicarea tuturor surselor folosite și luarea în considerare a nivelului actual la care se află cercetarea în domeniul respectiv.

Astfel, rezultatele cercetării devin comparabile, la fel precum progresul însuși în disciplina respectivă.

Lucrările de cercetare fac trimitere una la cealalaltă. Ele vin în sprijinul, critică sau perfecționează teoriile existente.

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

3- Un principiu important este interogația sceptică în sensul unei atitudini critice față de rezultate și teze proprii și ale altora. Cunoștințele științifice se deosebesc de cele doctrinare prin faptul că la cele din urmă sunt folosite mijloace de coerciție subtile sau fățișe și interogația critică este cel puțin nedorită, în timp ce cele dintâi pot fi în principiu confirmate sau infirmate de căte oricine cu ajutorul rațiunii și experienței proprii. La fel se diferențiază cunoașterea științifică de cea cu caracter de revelație.

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

. Falsi cabilitate: o teorie trebuie să e astfel formulată, încât a rmațiile să poată in rmate prin experiment. Teorii nefalsi cabile, deci care nu pot in rmate prin experiment nu pot considerate științi ce.” https://ro.wikipedia.org/wiki/Metod%C4%83_%C8%99tiin%C8%9Bi c%C4%83 .

În concluzie, ca exemplificare: un om de știință din domeniul științei numită Medicină - un medic de exemplu, nu poate face o afirmație adevărată de genul: ” Medicamentul X va vindeca boala Y a pacientului Z în mod sigur și garantat 100%”.

El va putea afirma doar că studiile științifice legate de eficiența acelui medicament au demonstrat faptul că a dat ”rezultate bune” într-un anumit procent, care nu este 100% niciodată, în cazul nici unui medicament. Și, de asemenea, va trebui să precizeze și procentele de cazuri în care acel medicament nu a dat nici un rezultat, și cele în care a dat reacții adverse, și cazurile în care medicamentul X nu este recomandat...

Un pacient poate să creadă, la modul placebo, că acel medicament este sigur, și că sigur îl va pune pe picioare, și să aibe încedere 100% în medicație și medicament, dar este vorba aici doar de... credința sa, o credință care diferă de realitatea cunoscută de medic - omul de știință, care știe că în știința numită Medicină nu există garanții și siguranță 100%, nu a existat, și nici va putea exista vreodată... .

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae

.

Un film documentar care merită vizionat, căci este vorba despre dogmatismul oamenilor de știință americani și libertatea oamenilor de știință: ”Exmatriculat: Inteligenţa Nu Este Permisă (Documentar)” Filmul este inclus în playlistul meu Youtube ”Ştiinţă” katona nicolae 375 videouri

https://youtu.be/iCIXTAhiq0c?list=PLbN5sJc5PARAjNljFBIk9Lj-xQrcNCWfQ

Poți downloada acest articol în format pdf să-l (re)citești când vrei unde vrei, de aici: https://cupdf.com/u/katonanico sau de aici: https://www.slideshare.net/katonanicolae/documents Voi crea ebookuri pdf din toate articolele mele, și îți vei putea face o ”bibliotecă” din cele care ți-au plăcut, să-ți fie la îndemână oricând.

Pe această platformă poți sprijini, sponsorizând, activitatea mea, dând o cafea, sau devenind membru (membership lunar) și având acces astfel apoi la materiale bonus accesibile doar sponsorilor: https://www.buymeacoffee.com/7a4dFhE Membershipul de 10 usd este o investiție în dezvoltarea ta personală, nu doar o simplă sponsorizare, investește în dezvoltarea ta!

Toate siteurile și conturile mele, activitatea mea, resursele oferite vouă: https://www.buymeacoffee.com/7a4dFhE/kato-resurseutile-dezvoltare-spirituala Mulțumesc Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială? — katona nicolae