Business Days Magazine numarul 7 by Laszlo Pacso

Nr. 7 Octombrie/Noiembrie 2015 // Exemplar gratuit www.businessdays.ro

Acum fac afaceri, de 32 de milioane de euro și vor să reînnvie tractorul românesc.

„Tractorul“ se mută la Reghin!

Need for speed

Inginerii cu brânză

Toate pânzele sus

Băimăreanul Tudor „Quick” Ţiboc, forţează zilele acestea intrarea pe 28 de pieţe, via internet.

Doi inginerii fac afaceri în agricultură. Rezultatul: o fabrică de bânză, 1.000 de hectare cultivate şi peste 400 de vaci.

Expansiunea pare să fie cuvântul-cheie la AROBS. Vizate sunt, în principal, pieţele emergente.

GĂSEŞTE-ŢI RITMUL ÎN VARADERO CUBA,

Hotel Melia Marina Varadero 5

8 nopți cazare în cameră dublă standard, all inclusive, bilet avion cu plecare din Bucureşti, transferuri, taxe de aeroport.

2.299€

Tariful este valabil pentru o persoană pe sejur, în perioada 29.12.2015 – 06.01.2016. Mai multe informaţii şi rezervări la numărul 031 401 8888, rezervări@tui-travelcenter.ro şi pe www2.tui-travelcenter.ro

editorial

Cuvânt înainte n Anca Doicin Redactor-șef Business Days Magazine

Când nu visează cu ochii larg închiși sau când nu se lasă dus pe val, de-abia de-atunci Clujul redevine orașul care are atât de multe de oferit. În buna orânduire ardelenească „încet, dar sigur”. După mai mult de 10 ore cu trenul și un PDF cu 1.300 de pagini de strategia de dezvoltare a Clujului, mai ai un singur lucru de încercat – o întrecere care poate să mai mult: SNCFR-ul să întârzie sau autorii documentului să lungească analizele și viziunile până în 2020. Şi totuşi, trenul ajunge, la un moment dat, în gară! Ei bine, numărul acesta este despre ştiri, despre ce le face cu adevărat remarcabile. E ciudat, dar, în ziua de azi, unii mai cred că, dacă spun „sunt remarcabil“, lumea o să se și apuce... să dea știrea – a se vedea strategia autorităţilor, de pildă. Organizatorii Untold au arătat că doar relevanţa este cea care face ştirea ştire şi atrage atenţia asupra ei. Campania Pay with Blood a festivalului Untold a fost preluată de presa din străinătate fix pe acest motiv. Are relevanță pentru publicul din afară – în cazul UK, luați în calul imagineaclișeu despre români – că suntem ultimii în Europa (și) la capitolul donare de sânge (mă rog, penultimii, dacă asta ne încălzește cu ceva). Are relevanță să știi că într-o țară civilizată e o problemă cu sistemul (poate cu oamenii, vor sări să spună acei care „știu ei cum sunt românii”), de nu se găsește o soluție pentru voluntariat într-o chestiune vitală. Relevanţa a făcut să apară o știre despre un festival ca atâtea altele din lumea asta, într-un oraș ca atâtea altele din lumea asta, dintr-o țară ca atâtea altele din lumea asta, ba, și pe deasupra, nedonatoare de sânge! Mai multe detalii, însă articolul de analiză. Şi tot despre o ştire care a făcut carieră o să vă vorbim şi în materialul principal al revistei. Pentru prima dată,

Director Laszlo Pacso laszlo.pacso@businessdays.ro

Redactor-șef Anca Doicin anca.doicin@businessdays.ro

Jurnalist freelancer Cristian Ștefan cristiastefan@yahoo.com

după mai bine de 25 de ani, un producător de tractoare anunţă că a luat decizia să investească 1,5 milioane de euro într-un centru de cercetare-dezvoltare. Producătorul se numeşte IRUM Reghin, iar pariul este pus de familia Oltean. Pentru detalii, verifică Cover-story-ul. MedLife ne spune că este la un pas să devină prima companie de servicii medicale care trece pragul de 100 de milioane. UniCredit ne flutură miliardul prin faţa ochilor şi ne vorbeşte despre finanţarea cu fonduri europene. Transylvania College ne îndeamnă să descoperim „the Leader in Me”, Cosmetic Plant ne trimite salutări tocmai din Iordania şi, din Unirea, primim veşti şi De la Ferma. Un tânăr din Baia Mare, Tudor Ţiboc, chiar zilele acestea forţează intrarea pe 28 de pieţe, via internet, iar, la 17 ani de existenţă, AROBS este pus pe fapte mari. Dar să nu vă dezvălui chiar tot din prima. Citiţi revista! Lectura nu are calorii şi nici nu se depune!

Art Director Gabriel Săvulescu

Contributors

gabriel.savulescu@businessdays.ro

Dragoș Popescu, Managing Partner DIAGMA

Traducere Champollion www.champollion.ro

Fotografie Gabriel Augustini, AV Media Production

Mihaela Stroe, Doctor în sociologie şi specialist în comunicare nonverbală, business coach, speaker motivaţional Adrian Luca, Director Transfer Pricing Services

Vali Nagacevschi, CEO Ceva Design

Genoveva Hossu, Managing Partner Primera Interiors ISSN: 2360-0543

cuprins

Când doi ingineri fac... mare brânză

Ce cremă folosesc iordanienele ? Antiacneicele şi Bioliv cu ulei de măsline. Ce creme folosesc portughezele? Hm, lor le plac cele antiaging. De unde ştim asta? Simplu, Cosmetic Plant din Cluj tocmai a intrat pe aceste pieţe!

Să nu te culci pe-o ureche, nici măcar când ai o canapea bună care place consumatorului. E o regulă prin care Dalin, producătorul de mobilă tapițată din Reghin, crește de 23 de ani. Da, drumul nu e lin. Iar când ajungi la capacitate maximă, deciziile de dezvoltare sunt și mai sinuoase.

50 O riunde cu plăcere, promisiune de brand

51 Perpetuum vede viitoru-n plastic Pentru că ştie să vândă orice, dar ştie şi că „viitorul într-o societate tinde către producţie şi vânzare”, Dan Pitic, proprietarul Perpetuum, a decis să facă producţie de „plastice” prin Napochim. Creşterea ar trebui să vină dintr-o nişă nouă, pe care nu există concurenţă pe piaţa locală, cum explică Pitic – producţia de pubele, mobilier de grădină şi plajă.

52 Și pentru ei, pământul este plat

42 C el care dă siguranță asiguraților

Expansiunea pare să fie cuvântul-cheie la AROBS Transilvania, furnizorul de software controlat de omul de afaceri Voicu Oprean. Sunt vizate, în principal, pieţele emergente, dar şi deschiderea de centre regionale, pentru un mai bun acces la resurse.

I se spune broker de asigurări. Un termen ingrat, pentru că nu lasă să se-nțeleagă rolul real al unui astfel de personaj. De-abia când se ajunge la momentul nedorit al daunei, se înțelege că brokerul e nu doar un personaj pozitiv, dar și necesar în derularea unui contract de asigurări.

54 Al treilea val... în cafea

44 L ider fără drept de apel MedLife ar putea fi prima companie din domeniul serviciilor medicale care ar trece de pragul de 100 de milioane de euro cifră de afaceri anul acesta, în cazul în care va finaliza cele şase tranzacţii în care este implicată în acest moment. „Dacă reușim să materializăm discuțiile pentru încă o tranzacție de peste 10 milioane de euro, vom crea un ecart între noi și competitori de peste 50 de milioane de euro”, anunţă Mihai Marcu, proprietarul MedLife.

48 D ilema unei afaceri cu canapele – extensibilă sau nu?

FAN Courier, liderul pieței de curierat rapid din România, își respectă întotdeauna angajamentele asumate. Nu, aceasta nu este o laudă, este o realitate despre care acționarii-fondatori spun că este “mandatory”, pe de o parte, pentru că “Oriunde, cu plăcere”, iar, pe de alta, pentru că a-ți respecta promisiunea făcută este un semn de respect față de client și față de piața în care activezi.

La început, un chimist şi, apoi, și un IT-ist De la (o) ferma din Unirea, de lângă Cluj, s-au gândit să facă agricultură. Deși planurile lor inginerești nu prevedeau neapărat asta, acum au un brand, o fabrică de bânză, 1.000 de hectare cultivate şi peste 400 de vaci. Și-o grijă. Căci, dacă vor crește în ritmul ăsta, le va mai trebui o fabrică. Prin urmare, acum lucrează la profitabilitate. Inginerește.

40 D espre plante şi frumuseţe

Testing Anul şcolar 2015-2016 va fi unul foarte important pentru Transylvania College (TC), căci este anul în care îşi va testa „sistemul de operare”, în vederea unor viitoare extinderi. Este cel mai potrivit an de test, pentru că este primul în care TC are înscrişi copii de toate vârstele, de la grădiniţă la liceu.

Marcel Suciu, proprietarul lanţului de restaurante Marty, şi-a găsit o nouă provocare – democratizarea cafelei de calitate, prin cafeneaua sa Olivo Caffe. Adică? Păi, după ce oamenii săi şi-au făcut mâna pe celebrele ustensile de produs cea mai minunată cafea din lume – La Marzocco, după ce s-a specializat în prăjitul cafelei, acum are grijă să o importe special pentru Olivo Caffe din Columbia, Brazilia, Guatemala sau Etiopia, pentru ca, după aceea, să o vândă „la pachet”.

eveniment

Need for speed de Baia Mare Părinţii ar fi trebuit să-i spună Tudor „Quick” Ţiboc, căci, pentru antreprenorul de 35 de ani din Baia Mare, totul trebuie să zboare, nu să meargă. Conduce un business local de 45 de milioane de euro, dar chiar zilele acestea forţează intrarea pe 28 de pieţe, via internet. n Anca Doicin Redactor-șef Business Days Magazine „Chiar diseară cred că se face prima comandă”, spune Tudor Ţiboc, proprietarul, alături de soţia sa, Angela, al Quickmobile, unul dintre cei mai mari retaileri de tehnologie, uitându-se, din reflex, probabil, la ceas. „Este versiunea beta a unui magazin on-line, care se adresează celor 28 de ţări europene. Sunt foarte fericit că, după luni de discuţii, am reuşit să îi dăm de cap şi să îi dăm drumul”, spune el. Punctele nevralgice, după cum aveam să aflăm, pentru ca o astfel de afacere să meargă „quick” sunt plăţile şi transportul. „După şapte luni, am rezolvat şi problema plăţilor printr-un procesator român şi sunt foarte fericit că e aşa. Mi-am şi dorit un partener român. A înţeles că este un business cu potenţial şi că, prin noi, poate intra şi el pe acele pieţe”, explică Ţiboc. În privinţa transportului, a fost ajutat să „make quick” de legislaţia fiscală, care a făcut

competitive produsele pe care le vinde, prin reducerea TVA-ului. „Din Germania în Germania, costul de transport este de, să zicem, trei euro. Din România în Germania, este de 10 euro. Asta, pe de-o parte. Pe de alta însă, eu aplic produsului transportat un TVA de 24%, dar, în Germania, produsul meu se vinde cu TVA-ul lui, adică 19%. Eh, şi, în acest caz, aveam, pe lângă transport, şi o diferenţă de 5% din preţ, pe care nu aveam cum să o transfer. În schimb, acum, cu 20% TVA sunt competitiv. Da, suport o parte din transport, dar sunt competitiv”, arată proprietarul Quickmobile. Dacă până acum, pentru magazinele sale, folosea FAN Courier, acum va colabora cu UPS, TNT şi DHL. „Considerăm noi că o să fie un succes quick. Studiile noastre de fezabilitate mă fac să cred asta. Noi, oricum, vindem mult către magazine on-line din

Europa. Dar, cu acest nou magazin, vom putea să prindem şi acei clienţi care nu sunt accesaţi de magazinele cărora noi le suntem furnizori. Noi vindem o gamă foarte largă de produse, din care clienţii lor accesează doar o parte, în funcţie de specific. Pentru restul lucrurilor, vor putea să vină direct la noi”, mai spune antreprenorul din Baia Mare. Şi, uite aşa, din handicapul că a înfiinţat un business acolo unde se agaţă harta în cui, departe de pieţele mari din ţară, Ţiboc, ajutat de internet, transformă totul în avantaj. Totul devine, ca prin magie, scalabil. IN AND OUT. Se zice că pentru a gândi „out of the box” trebuie să îţi petreci ceva vreme într-un „box”, ca să înţelegi cum merg lucrurile şi cum poţi face diferenţa. Fix aşa au început Ţiboc şi soţia sa în 2005 – ca unii dintre mulţii vânzători de telefoane mobile din Baia Mare, într-un

Sus

Tibor Țiboc, proprietarul Quickmobile Dreapta sus

În magazinele Quickmobile găsești accesorii de la cele mai mari branduri din lume.

spaţiu de doi metri pătraţi, obţinut de la tatăl unui prieten. Diferenţa avea să o facă prin aducerea la vânzare a unor accesorii mai scumpe. „Nevastă-mea a spus într-o seară, uitânduse la un telefon, că nu prea se potriveşte să ai un mobil scump într-o husă de un leu. I-am dat dreptate şi am început să mizăm la vânzare pe accesorii. Am început să mergem pe la târguri de specialitate, să vedem care sunt trendurile, ce se întâmplă şi, acum, avem distribuţie de accesorii de la cele mai mari branduri din lume”, explică Ţiboc. Atenţia la detalii, la ce anume cereau clienţii, a fost ingredientul principal al reuşitei businessului său. Căci, întrucât a observat că sunt clienţi interesaţi de anumite branduri, anumite modele, care nu sunt distribuite pe piaţa locală, s-a zbătut să intre în legătură cu acei distribuitori care să îi permită să aducă exact acele modele cerute

eveniment

45MIL€ Cifra de afaceri a Quickmobile

de client, pe care nu le-ar fi putut găsi în altă parte. Anul acesta, a venit cu o nouă idee – văzând aplecarea către mobile şi către gadgeturi a românilor –, shoppingul în avanpremieră. La aceste sesiuni, poţi să îţi achiziţionezi produsul înainte ca el să fie adus în România. Mai nou, îşi „împachetează” clienţii în hârtie neagră, de mătase, de 19 grame. De ce? Pentru o experienţă „unică”, cum se exprimă Ţiboc. „De ce să nu prelungeşti emoţia asta a cumpărării unui lucru care îţi place şi dincolo de uşile magazinului? Aşa, noi îţi oferim produsul întro cutie neagră, învelit întro hârtie tot neagră, de mătase, parfumată. Elegant şi simplu”, comentează el. S-a inspirat din industria parfumului şi a lucrat luni întregi ca să rafineze ideea şi să o facă să meargă. Căci, deşi o găselniţă simplă, la prima vedere, ea pune probleme de spaţiu şi design. Cum magazinele fizice Quickmobile au spaţiu limitat, maximum 14 metri pătraţi, nişte cutii normale de carton nu ar fi avut loc. Pe urmă, trebuia

găsită exact acea metodă care să fie şi elegantă şi rapidă, de împăturire a hârtiei. Care trebuie să aibă musai 19 grame, pentru că doar acest tip de hârtie reţine parfumul şi îţi înfrumuseţează experienţa cumpărării. În cele din urmă, a reuşit, cu nişte cutii de carton cu magneţi, care vin aşezate unele peste altele, nu pun probleme de depozitare şi care se „articulează” în doi timpi şi trei mişcări, dar care sunt fabricate de un singur producător din Europa. Spune că este o idee unică, până acum, la noi în ţară, cel puţin din punctul calităţii, simplităţii şi eleganţei. Au fost şi branduri care s-au interesat la băimărean după reţetă, dar Ţiboc nu vrea să pună secretul la bătaie. „S-ar banaliza totul. Dacă ar face toată lumea ceea ce facem noi, unde ar mai fi unicitatea?”, se întreabă el retoric. Pe viitor, clienţii vor fi „îmbiaţi” să cumpere de la Quickmobile şi pentru a avea posibilitatea să guste „cea mai bună cafea din Baia Mare”, ce va putea fi găsită în magazinele sale.

„Am făcut un parteneriat cu Presco, cel mai bun cafegiu din Baia Mare. Clienţii Quickmobile vor putea cumpăra şi bea cea mai bună cafea, la preţuri superaccesibile. E o cafea adusă special pentru Presco, prăjită într-un anume fel, măcinată iarăşi într-un anume fel... În fine, o întreagă poveste. Va fi un bonus acordat clientului nostru”, detaliază Tudor Ţiboc. „În timp, probabil că va deveni şi acesta un business în toată regula, probabil că o să-l facem şi în colaborare cu alţi retaileri. Deocamdată însă, este un bonus pentru client”, arată Ţiboc. MAKE IT BIG. Dar toate aceste idei nu i-ar fi adus nici volumele şi nici notorietatea dacă nu ar fi fost aceea de a se duce pe net. „Ţin minte că prima mea întrebare către contabila mea atunci când am intrat în UE a fost «ce înseamnă asta?». Păi, asta înseamnă că poţi să cumperi acelaşi lucru din Bucureşti sau din Paris, nu? Şi de aici mi-am dat eu seama că asta e calea, că, de fapt, nu sunt limitat

eveniment

la piaţa din Baia Mare, sau la piaţa naţională, sau europeană”, descrie Ţiboc momentul când a înţeles că poate să “make it quick and big”. A început prin a-şi înfiinţa magazine on-line, după care ele au urmat trendul stabilit de cele fizice, 19 în prezent – către accesorii şi către gadgeturi. „Baia Mare este foarte bine localizată, la graniţa atât cu Ungaria, care deschide pieţele din Europa Centrală şi de Vest, cât şi la graniţa cu Ucraina, care, în viitor, va oferi o mare deschidere către o piaţă uriaşă. Un alt avantaj mare sunt costurile administrative şi operaţionale mult mai scăzute decât în marile capitale. Plus acela că am acces la oameni foarte buni, pe care altfel, poate, nu mi i-aş fi putut permite.“ Sincopele din livrarea prin curierat au fost rezolvate prin deschiderea de showroomuri în centre comerciale din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara. Acum, Quickmobile este furnizor pentru două dintre mallurile on-line – Elefant şi eMag. Spune că se gândeşte şi la vânzare, dar nu consideră că a venit timpul. Practic, businessul încă nu şi-a atins potenţialul şi nici nu are probleme de finanţare – are un profit de 1,5 milioane de euro anul acesta. Mai ales că, în plus, businessul merge singur. „Am 12 manageri care îşi fac treaba şi fără mine. Lipsim cu lunile, dar lucrurile merg înainte, căci ei rezolvă tot ce ar putea apărea”. Căci, deşi totul a venit „quick”, Ţiboc a avut grijă să consolideze. Acum, este preocupat să „go European”. Şi la ritmul în care este obişnuit să i se întâmple lucrurile, nu este exclus să ne ia într-o zi ca o furtună pe sus vestea că noul Ali Baba este din Baia Mare! ALTE BUSINESSURI QUICK SOLE. Este un retailer de parfumuri şi genţi, construit de soţii Ţiboc pe modelul Quickmobile. „A venit ca urmare tot a observării unei

nevoi în piaţă. Nu aveau oamenii în Baia Mare de unde să cumpere parfumuri şi ne întrebau pe noi. Am făcut magazinele fizice şi on-line Sole. Ca şi la Quickmobile, suntem furnizori Elefant şi eMag”, comentează Ţiboc. SPRIJINĂ.RO. „Este o platformă on-line al cărei obiectiv este acela de a introduce pe piața locală un nou concept de strângere de fonduri, care să acopere o arie cât mai largă de cauze și proiecte”, spune Ţiboc. Sprijină.ro acoperă, în prezent, 28 de categorii de cauze/proiecte, de la antreprenoriat, la educație, cultură, sport, mediu sau călătorii. Platforma este dedicată atât inițiatorilor cauzelor, care beneficiază de consultanță și knowhow-ul echipei Sprijină.ro în construirea, publicarea și promovarea proiectului, cât și celor care doresc să susțină financiar și moral cauzele sau proiectele de interes. 

Sus

Quickmobile este furnizor pentru două dintre mallurile on-line – Elefant şi eMag. Jos

Poziționarea în Baia Mare aduce costuri administrative şi operaţionale mult mai scăzute.

His parents should have called him Tudor “Quick” Ţiboc, because for the 35-year-old entrepreneur from Baia Mare everything must fly, not go. He runs a local business of €45 million, but he is currently forcing his entry on 28 markets, via Internet. „We consider it will be a quick success. Our feasibility studies make me believe it. We sell a wide range of products, and their clients only access some of them, according to their specificity. For the rest of the things, they will be able to come straight to us,” adds the entrepreneur from Baia Mare. And this is how, from the handicap of starting a business at the top of the map, far from the big markets in the country, Ţiboc, helped by the Internet, transforms everything into an advantage. Everything becomes scalable, almost magically.

franciză

Francize pentru toate gusturile Franciza este o reteta de business testata care si-a dovedit deja succesul. Pe de-o parte, antreprenorii/francizorii care au gasit reteta si au perfectionat-o de-a lungul timpului, sunt deschisi la a se dezvolta prin parteneri francizați. De cealaltă parte, investitorii/francizații care vor să se implice în afaceri, cât mai repede, preluand rețeta succesului, se concentreaza pe partea de operare. Acestea fiind zise, vă invităm în magazinul nostru francize.ro. Avem marfă nouă, exotică, dar și de pe la noi. n Business Days Magazine

Franciza internațională vine cu notorietatea, cea națională, cu adaptarea la specificul local În România, operează peste 330 de concepte de franciză, care generează o cifră de afaceri de circa 1,7 - 1,8 mld euro (conform studiu Inventure).

Paul Voicu, managing partner Inventure Franchise Consulting /francize.ro

Dintre aceste concepte, 70% sunt internaționale. Fiecare are particularitatile sale, pe care cel care

dorește să preia o franciză trebuie să le evalueze foarte atent . O franciză internațională este un model testat la scară globală/regională, adună o experiență multiculturală din diverse colțuri ale lumii în diverse teritorii. Dar tot este nevoie de un partener local cu putere financiară

In the american way

și experiență managerială care sa dezvolte franciza prin rețea.

Ce ar trebui să știți când vreți să intrați

Pe de altă parte, o franciză locală se pliază din start pe specificul local și francizatul poate primi o asistența mai apropiata din partea francizorului.

1. Date despre francizor si afiliații sai;

într-o franciză - faza de informare precontractuala:

2. Experiența în afaceri a francizorului; 3. Marcă înregistrată si eventual alte patente, copyright, proprietate

Nume franciză Activitate Țara de origine Țări în care este prezentă

5ásec Curățătorie Elveția 35

Nr. unități în lume

1975

Lansare franciză în România

2010

Nr. unități în România

CA în România (2014)

750.000 €

intelectuală 4. Comisioane si taxe: atat initiale cat si pe parcursul contractului 5. Investiție inițială estimată 6. Date publice si Reprezentări ale performanțelor financiare 7. Informatii despre locatiile existente 8. Procese legale / Faliment/

Orașe vizate pentru extindere

Investiție minimă

Descriere/avantaje

Asistenta francizor

Timișoara, Constanța, Cluj-Napoca

60.000 € 5asec - Curățătorie de haine la standard internațional. Cel mai mare lanț de curățătorii de haine cu peste 45 de ani experiență, având 2000 de locații deschise în 35 de țări. Această îndelungată experiență plus tehnologia de ultimă generație, ne clasează pe poziția de lider în acest domeniu. Training, shop design, campanii naționale de publicitate, furnizare de accesorii și materiale în sistem centralizat din stoc.

insolventa 9. Restricții privind aprovizionarea cu produse și servicii 10. Obligațiile francizatului 11. Finanțare – in cazul in care exista aceasta posibilitate 12. Exclusivitate teritoriala

franciză

Nume franciză Activitate Țara de origine Țări în care este prezentă Nr. unități în lume Lansare franciză în România Orașe vizate pentru extindere Investiție minimă

Descriere/avantaje

Optiprint Leasing imprimante B2B Slovenia 3 9 2015 București, Cluj-Napoca, Timișoara 70.000 € Franciza Optiprint se bazează pe o soluție tehnică inovativă, care reduce costurile de printare în companii cu până la 80%. Modelul funcționeaza prin leasingul de echipamente de printat la un pret fix lunar. Astfel sistemul de Franciza Optiprint poate oferi cel mai competitiv preț per pagină din piață, egalizând prețul de print între alb-negru și color. Clienții noștri plătesc o taxă fixă lunară, fără abonament pe un termen fix și fără alte costuri adiționale, soluție denumită printing-as-a-service. Optiprint oferă un serviciu de înaltă calitate care este solicitat și necesar pentru o mare varietate de afaceri, instituții de stat și organizații. Produsele sunt dezvoltate având în vedere usurința în utilizare, care este livrată către utilizatorul final. Punerea în funcțiune este făcută de către un tehnician acreditat.

Nume franciză Activitate Țara de origine Lansare în România Nr. unități în România CA în România (2014) Orașe vizate pentru extindere

Această instalare facilă, combinată cu un serviciu eficient și de încredere s-au dovedit a fi elemente cheie pentru adopția rapidă pe o scară largă, așa cum au dovedit-o partenerii noștri francizați din diverse piețe, care deja se bucură de venituri și profituri considerabile.

Asistenta francizor

Nume franciză Activitate Țara de origine Lansare în România Nr. unități în România CA în România (2014) Orașe vizate pentru extindere Investiție minimă

Sisteme de cartușe de cerneală, know-how în activitatea de vânzări și despre cum poți să întreții eficient imprimantele în locațiile clientului cât și prin întreținere in-house, departament de cercetare și dezvoltare. Asistență în managementul resurselor umane, instrumente de marketing și acces la cele mai bune practici din rețeaua Optiprint.

Oro Toro Gourmet Burger România 2015 6 Orașe cu peste 200.000 de locuitori

Investiție minimă

Descriere/avantaje

90.000 €

Răsfăț culinar accesibil tuturor gurmanzilor Având experiența, tradiția și aprecierea clienților câștigate cu OSHO, un brand deja devenit celebru, care a lansat în urmă cu patru ani un concept unic în București, și anume deschiderea primului restaurant cu măcelarie proprie, managementul OSHO a decis că savoarea cărnii de vită de calitate nu trebuie să fie un lux, ci un deliciu accesibil tuturor iubitorilor de burgeri, indiferent de venituri sau zonă. – notorietate crescută a brandului - poziționare de top în rândul restaurantelor de tip fast-food - lanț de restaurante aflat în plină expansiune (sase unități deschise în numai 10 luni luni de la lansarea brandului) - calitatea superioară a cărnii de vită importată din țări precum SUA, Irlanda, Noua Zeelandă, Uruguay, Italia sau Franța - carne maturată, porționată și preparată exclusiv in-house, în cadrul măcelariei proprii - prețuri accesibile

Asistenta francizor Unitate proprie de productie pentru burgeri și alte materii prime, dezvoltare de produse folosind expertiza din OSHO, sistem informatic și acces la campaniile naționale de promovare și materialele de marketing.

Chopstix – ready to box Mâncare asiatică România 2008 11 6 mil. € Timișoara, Cluj-Napoca, Iași 120.000 €

Descriere/avantaje

- 7 ani de performanță dovedită - cel mai popular lanț de mâncare asiatică din Romania - creștere constantă de la an la an - profitabilitate dovedită a sistemului - relații solide cu centrele comerciale - Ne place mancarea asiatica, acesta nu este un secret, dar la fel de mult ne plac si lucrurile bine facute. - Am lucrat aproape 1 an la proiectul de franciza și suntem pregătiți să ducem povestea Chopstix mai departe. Căutam parteneri care să împărtășească aceleași valori ca și noi: pasiunea pentru mâncare, excelență operațională, dorința de a crește echipe și de a dezvolta un business sănătos.

Asistenta francizor

Studiu de piață, validare locație, planuri arhitecturale, echipă dedicată de franciză, manuale, know-how drept utilizare marcă comercială, training inițial (atât în locația francizorului cât și în viitoarea locație), asistență la deschiderea locațiilor, acces la materialele de marketing, dezoltare de produs continuă.

analiză

Despre Clujul de mâine. Cu „C” de la concret

analiză

Când nu visează cu ochii larg închiși sau când nu se lasă dus pe valul „de opt ori peste noapte”, de-abia atunci Clujul redevine orașul care are atât de multe de oferit. În buna orânduire ardelenească „încet, dar sigur”. n Cristian Ștefan jurnalist freelancer, n Anca Doicin redactor-șef BD Magazine

După mai mult de 10 ore cu trenul și un PDF cu 1.300 de pagini de strategia de dezvoltare a Clujului, mai ai un singur lucru de încercat – o întrecere care poate să mai mult: SNCFR-ul să întârzie sau autorii documentului să lungească analizele și viziunile până în 2020. S-ar putea să vă surprindă, dar măcar trenul ajunge odată și-odată la gară, la un rezultat, acolo! Voi reveni asupra viitorului din strategie, deocamdată, vreau să mai întârzii în prezent. Întrun prezent concret, șchiop sau întreg, timid sau curajos, dar concret. CLUSTERUL, O PARCARE INTELIGENTĂ PÂNĂ IDEEA DEVINE PROIECT Mergem pentru început la ”cluster”, cum a ajuns să fie cunoscută această platformă unde se întâlnesc provideri de servicii și soluții IT, mediu academic, autorități publice să dea formă brandului Cluj Inovation City. Deja prea multe cuvinte. Prima veste bună însă – ecosistemul începe să-și arate rezultatele pentru care a fost creat, de a ușura munca membrilor săi pentru atragerea de finanțare (ocupându-se de birocrația aferentă), facilitând, în același timp, și colaborarea pe proiecte. Ionuț Drăgan, membru CIC, are deja o baterie de proiecte concrete care sună foarte futurist, dar sunt cât se poate de concrete. Spre exemplu, în centrul Bucureștiului vor fi instalate primele 100 de parcări inteligente din țară, parcări pe care șoferul le găsește de pe telefonul său, care interacționează cu un box amplasat în parcare. Este o soluție de ultimă oră care vine de la Cluj, de la PitechPlus, o firmă de servicii IT cu 250 de angajați. Deocamdată, e doar pilotul, pus în practică printr-un parteneriat cu Sectorul 4 și Telekom. „Dar am testat piața și nu vom avea probleme să găsim parteneri. Primăriile vor fi interesate să ofere astfel de servicii care o să le aducă, în primul rând, controlul asupra încasărilor din parcări”, spune directorul Bogdan Herea. Sau autoritățile vor fi interesate să afle că tot de la Cluj le vine o soluție informatizată de asistare în întreg procesul de derulare a unei achiziții publice. „Toată legislația stufoasă în materie, cu termene și proceduri care dau atâtea bătăi de cap, a fost transformată în algoritmi, astfel că, dintr-odată, poți gestiona foarte ușor tot ce înseamnă achiziție

analiză

TOATĂ LEGISLAȚIA STUFOASĂ ÎN MATERIE, CU TERMENE ȘI PROCEDURI CARE DAU ATÂTEA BĂTĂI DE CAP, A FOST TRANSFORMATĂ ÎN ALGORITMI, ASTFEL CĂ, DINTR-ODATĂ, POȚI GESTIONA FOARTE UȘOR TOT CE ÎNSEAMNĂ ACHIZIȚIE PUBLICĂ. DANIEL HOMORODEAN, DIRECTOR ARXIA CLUJ

publică: urmărești respectarea fiecărei etape, reduci substanțial riscul erorilor de procedură și astfel crești viteza de derulare a achiziției”, explică Daniel Homorodean, directorul Arxia Cluj, dezvoltatorul soluției. ”Soluția e funcțională, suntem în faza de testare finală (ß), deja am găsit instituții publice – primării, dar și spitale și universități – care așteaptă să-i dăm drumul”, adaugă Daniel Homorodean. Tot la ß a ajuns și bursa agricolă gândită de firmele

clujene Optima Grup și ArSoft Consult, partenere în cadrul clusterului. E o bursă ca toate bursele, locul unde ordinele de vânzare se întâlnesc cu cele de cumpărare, dar partea originală constă în nișa pe care acționează: mici producători agricoli care au nevoie să găsească cât mai repede drumul spre un cumpărător, explică Ovidiu Pintea, directorul Optima. Platforma va tranzacționa un grup limitat de produse standardizate – 5.000

pentru prima fază – pentru care producătorii se înregistrează în prealabil. De asemenea, vor fi trei paliere de înregistrare și în cazul cumpărătorului (anonim, înregistrare rapidă sau cu datele complete de identificare). Miza platformei este să atragă puzderia de mici producători, iar pentru aceștia este disponibilă și varianta intervenției printrun operator de call-center. E luată în calcul și varianta că niciuna dintre părți nu are transportul asigurat,

astfel că platforma e conectată și la o bursă a transportatorilor. Ovidiu Pintea vede această platformă și în avantajul primăriilor, care vor fi interesate să-și optimizeze costurile în cadrul achizițiilor făcute de grădinițe sau cantine, de la producători autorizați. E convins că va avea succes, inclusiv în afară, unde a expus deja proiectul unor investitori francezi, care s-au arătat deschiși unei colaborări. De altfel, și dezvoltatorii celorlalte

soluții mizează pe faptul că au produse originale inclusiv pentru piața din afară și au început să-și caute parteneri externi. Clusterul și-a făcut astfel de două ori treaba – a ajutat firmele să ajungă la finanțare – în total s-au accesat pentru 12 proiecte europene și de la buget de circa 1,2 milioane de euro – pentru soluții cu valoare adăugată, care să exporte brandul Cluj IT, în beneficiul mediului de afaceri local. Deja astea nu mai sunt simple vorbe.

Propuneri de orașe competitoare* Centru universitar

Centru medical

Cinematografie Romania

Debrecen Szeged Graz Linz Bonn Mannheim

Debrecen Szeged Graz Linz -

Karlovy Vary Berlin Sofia -

Sursa – Strategie de dezvoltare Cluj-Napoca, 2014-2020 *Autorii recunosc că sunt clare criteriile prin care au fost aleși acești competitori, lista e „orientativă și deschisă”

Comparație – centru universitar Orașe Debrecen, Szeged

Linz, Graz

Avantaje față de Cluj Vizibilitatea universităților, prin apartenența la topul Shanghai 500 Situare mai la vest Apartenența la topul Shanghai 500 Învățământ de specialitate mai performant

Sursa – Strategie de dezvoltare Cluj-Napoca, 2014-2020 *1/5 – avantaj foarte greu/foarte ușor de imitat de către competitor

Imitabil* (1- 5)

Dezavantaje față de Cluj

Imitabil (1-5)

Costuri (taxe de școlarizare, costul vieții)

1 2 2

analiză

VIKI, ASISTENTA CARE VINE DE LA HUB De fapt, problema nu e cu vorbele, care pot avea și ele rostul lor – spre exemplu, în programele de training derulate prin Spherik Acclerator de Liberty Technology Park, care pun tineri antreprenori în contact cu mentori, coach, consultanți... Și, ca să nu ne speriem de titulaturile pompoase, Nina Moldovan, președinta parcului tehnologic Liberty, ne prezintă o aplicație concretă rezultată după primul program complet de accelerare (octombrie 2014 - mai 2015) – o aplicaţie pentru smartphone, cu ajutorul căreia utilizatorii vor primi instant sfaturi medicale specializate pentru problemele lor de sănătate. Se cheamă „Primul medic“, iar autorii sunt trei tineri informaticieni clujeni, între 21 și 24 de ani. Cristian Dascălu, fondatorul Cluj Hub, are și el o listă de aplicații concrete născute prin platforma sa.

Fie că este vorba de Viki, asistenta ta care, în douătrei săptămâni, îţi învaţă obiceiurile și știe ce căldură vrei să găsești în cameră, cât de tare să fie sonorul la televizor etc., că doar de asta se cheamă ”casă inteligentă”. Fie că e vorba de sportsmix – aplicația care îți face rost de coechipieri pentru meciul de baschet de diseară – sau de camera foto atașată la ochelari... toate acestea dau acea senzație de efervescență pe care te aștepți să o găsești într-un oraș universitar de prestigiul Clujului. O stare de pe urma căreia încep să se vadă și efecte ”colaterale” în piața creditului, a construcțiilor de case, a materialelor de finisare. Spre exemplu, Mircea Popescu, de la Weber – Saint Gobain, spune că piața încă nu și-a revenit până la nivelul din 2008, dar vede o nouă segmentare a cererii, cu accent pe produsele de calitate, chiar dacă la un preț mai mare, potrivit noii clientele care

vine din sectorul de servicii. În 2014, tranzacţia anului a fost LiveRail, o companie fondată în 2007 de către clujeanul Sergiu Biriş, în parteneriat cu Andrei Dunca şi Mark Trefgarne, care a fost cumpărată pe aproape jumătate de milion de dolari de Facebook. “Dat fiind faptul că eu nu mai eram executive în firmă de multă vreme, am aflat de tranzacţie cu doar o lună înainte ca ea să se încheie. Mi-a spus Adrian că avem ceva de vorbit şi, când a ajuns la Cluj, am aflat că discuţiile sunt foarte avansate cu un potențial investitor şi că trebuie să fiu pregătit”, povesteşte Sergiu Biriş. „Tranzacţia în sine s-a făcut acolo. Eu am primit prin poştă, prin FedEx, documentele. M-am uitat peste ele şi le-am semnat. A fost o formalitate. Nu aveam comentarii de trimis, dat fiind faptul că preferasem să rămân acţionar minoritar”, mai spune el. Ce a făcut cu partea sa de bani? Biriş este misterios şi se mulţumeşte să spună doar

Deasupra

Micii producători agricoli vor găsi mai repede drumul spre cumpăratori, explică Ovidiu Pintea.

TRANZACŢIA LUI 2014 S-A FĂCUT ACOLO. EU AM PRIMIT PRIN POŞTĂ, PRIN FEDEX, DOCUMENTELE. M-AM UITAT PESTE ELE ŞI LE-AM SEMNAT. A FOST O FORMALITATE. NU AVEAM COMENTARII DE TRIMIS, DAT FIIND FAPTUL CĂ PREFERASEM SĂ RĂMÂN ACŢIONAR MINORITAR. SERGIU BIRIȘ, FOST ACȚIONAR LIVE RAIL

analiză

CRISTIAN DASCĂLU, FONDATORUL CLUJ HUB, ARE ȘI EL O LISTĂ DE APLICAȚII CONCRETE NĂSCUTE PRIN PLATFORMA SA. UNA DINTRE ELE ESTE VIKI, ASISTENTA TA CARE, ÎN DOUĂTREI SĂPTĂMÂNI, ÎŢI ÎNVAŢĂ OBICEIURILE ȘI ȘTIE CE CĂLDURĂ VREI SĂ GĂSEȘTI ÎN CAMERĂ. că, imediat, a doua zi, a şi fost contactat de fonduri de private banking din Elveţia! Ar putea fi Zonga, un alt business în care Sergiu Biriş este acţionar, majoritar de data asta, următorul exit? Se mai simte bine Zonga după intrarea Google Music sau Apple Music pe piaţă? Biriş spune, cu toată seninătatea, că Zonga ar urma să fie scalată la nivelul ţărilor cu o piaţă similară ca structură cu a noastră. Intrarea în noile pieţe s-ar face tot alături de un operator important telecom local. „Piețele de aici au multe particularități. Mai mult, serviciile mari sunt interesate de imaginea de ansamblu, dar piața și

oamenii din zona asta au caracteristicile lor“, explică Biriș. Printre aceste „caracteristici“ se numără și slaba deschidere a oamenilor de a plăti electronic sau de a plăti conținutul. LiveRail este o companie de publicitate on-line, care oferă o platformă extinsă furnizorilor de conţinut video on-line, ce îi ajută să identifice şi să prezinte cele mai bune reclame. Zonga a debutat la noi printr-un parteneriat cu Vodafone, cum Orange are Deezer. Şi funcţionează ca un diferențiator și pentru operator, un produs pe care să îl „împacheteze“ împreună cu anumite tipuri de abonament.

Comparație – centru medical Orașe

Debrecen, Szeged

Linz, Graz

Avantaje față de Cluj

Imitabil* (1- 5)

Dezavantaje față de Cluj

Imitabil (1-5)

Număr mare de clinici private

Distanța (pentru clujeni)

Prețuri mai avantajoase

Impedimentul lingvistic, cultural (pentru clujeni)

Servicii de calitate (act medical, logistică, atitudinea personalului)

Relația pacient-aparținători în timpul internării

Număr mare de clinici private

Prețuri ridicate

Servicii de calitate (act medical, logistică, atitudinea personalului)

Adresabilitate către un public cu situație financiară peste medie

Sursa – Strategie de dezvoltare Cluj-Napoca, 2014-2020

Comparație – centru cinematografic* Orașe Karlovy Vary Berlin Sofia

Avantaje față de Cluj Tradiție de peste 50 de ani în organizarea evenimentului (know-how) Existența unui trofeu omologat, de prestigiu (Ursul de Aur) Statutul de capitală

Imitabil* (1- 5)

Dezavantaje față de Cluj

Imitabil (1-5)

Dimensiunea orașului (prea mic)

1 1

Dimensiunea orașului (prea mare) Vechimea festivalului (mai puține ediții decât TIFF – experiență mai mică)

Sursa – Strategie de dezvoltare Cluj-Napoca, 2014-2020 *Centru care să revendice o industrie cinematografică pare în acest moment cel mult un deziderat pentru Cluj.

Conform bazei de date tpsoft.com, în România au fost înregistrate 56 de întreprinderi după CAEN 591 – Activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, care au raportat anul trecut o cifră de afaceri de peste 100.000 de lei și minimum 10 angajați. Din cele 56, 40 sunt din București și doar una singură este din Cluj (la fel ca în Olt ori Satu Mare

analiză

ÎNVÂRTITA DUPĂ VISURI DE INDUSTRIE... CINEMATOGRAFICĂ Dar dacă entuziasmul e un ingredient necesar antreprenorului, hub-ului, cumpărătorului sau producătorului, pentru că ei trebuie să facă hora să se-nvârtească, cu cât ne ridicăm mai sus, spre autorități, spre cei care trebuie să aibă o imagine de ansamblu (putem să-i spunem și viziune)... se recomandă o învârtită de la Cluj mai așezată, mai realistă. Cum spuneam, nu prea știi cum arată gara din 2020 a Clujului văzut din strategia de dezvoltare care tronează pe site-ul primăriei ca un ”rezultat remarcabil al comunității”. Bun, e strategia un rezultat, dar care e rezultatul ei efectiv... greu de dedus prin hățișul de viziuni. Nu știi ce să mai înțelegi din tot acest exercițiu descriptiv a cărui chintesență mi s-au părut tabelele pe care le-am reprodus alăturat. Auditoriul, care o fi el (strategia nu pare să țintească spre potențialul investitor), are aceeași revelație atât de românească, chiar și pentru un oraș care se vrea atât de... vestic. Ei, competitorii din afară, sunt mai buni, noi suntem mai ieftini, deci avantaj... noi, dacă nu ne imită și la avantajul ăsta. O veste bună ar fi că austriecii și nemții sigur n-au nicio șansă. Pentru cei care vor să mai savureze episodul strategiei, îi invit să citească și textul în limba engleză (poate sună mai bine, inclusiv partea cu industria cinematografică). Am căutat să prezint participanților străini la forumul Business Days că, într-adevăr, Clujul are știri adevărate și, din acest punct de vedere, se pot încrede în ceea ce au auzit despre ”inima Transilvaniei” – că e un pol de tehnologie, că are școli cu tradiție, că are cel mai mare festival de film din România (73.000 de bilete vândute anul acesta)... că are multe lucruri concrete de oferit și

acum, și în 2020. Poate mai puțin la capitolul industrie cinematografică. Citesc la întoarcere că, în vară, clujenii dintr-un cartier au ieșit în stradă că li s-a pus gunoiul adus din oraș direct sub balcon. Primarul a venit să-i liniștească, că e doar o chestie temporară – gunoiul Clujului se va duce la Oradea, că orașul de pe Someș nu o să aibă o groapă de gunoi autorizată decât din 2017. Din această cauză, Consiliul Local a fost nevoit să scumpească cu 18% costul colectării gunoiului. Poate fi și asta o strategie, să nu ne imite alții la capitolul reduceri de costuri. Și, apropo de strategie... ”ca o concluzie, se poate spune că poluarea în municipiul Cluj-Napoca nu reprezintă un factor alarmant, marea majoritate a indicatorilor fiind sub limita admisă (iar cei care depășesc nu depășesc semnificativ limita și sunt

Deasupra

Mircea Popescu, de la Weber – Saint Gobain, spune că piața încă nu și-a revenit până la nivelul din 2008, dar vede o nouă segmentare a cererii, cu accent pe produsele de calitate Stânga

Nadia Moldovan, președinta Parcului Tehnologic Liberty

restrânși ca întindere). De asemenea, ar fi recomandată o extindere a spațiului verde”. Stau și mă gândesc, ca să mai omor timpul – n-ar fi fost mai bine să nu fi fost internet pe tren? Adică, la schimb, puteau să bage măcar apă la closet. Dar, mai mult ca sigur, are și SNCFR-ul o strategie în acest sens (în ce privește internetul zic). 

analitics

read in

ENGLISH

Bloody words, sometimes you really need ideas! It is strange that, nowadays, some still believe that if they say I am remarkable people will startâ&#x20AC;Ś spreading the news. A handful of people in Cluj can even tell authorities how a story can become truly remarkable. n Cristian Č&#x2DC;tefan freelance journalist

analitics

THE UNTOLD FESTIVAL TAKES PLACE IN TRANSYLVANIA AT THE END OF JULY, AND ORGANISERS ARE HOPING THAT THEIR „PAY WITH BLOOD” CAMPAIGN WILL ENCOURAGE MORE DONORS TO COME FORWARD, THE NATIONAL NEWS AGENCY AGERPRES REPORTS. PLAYING ON THE REGION’S ASSOCIATION WITH COUNT DRACULA, POSTERS FOR THE CAMPAIGN SHOW A VAMPIRE HOOKED UP TO A BLOOD BAG. „GIVEN THAT ROMANIA FACES AN ACUTE BLOOD SHORTAGE IN MEDICAL FACILITIES, A CAMPAIGN THAT TAKES INSPIRATION FROM THESE MYTHS IN ORDER TO DRAW ATTENTION TO A REAL PROBLEM IS MORE THAN WELCOME,” SAYS THE FESTIVAL DIRECTOR BOGDAN BUTA.

You will find below, in whole, stories from three big news networks in the world, as a case study on the impact that an original idea can have in sending a message and a correct image. (I know, for most of you there is nothing original in this). Think like a news supplier for a second! He feels the need to convey something relevant for his audience. He does not want to convey the positive or the negative story – but the relevant one. It is relevant for the audience abroad – in the case of the UK, do you take into account the cliché-image of Romanians – that we rank last in Europe for blood donation (too)? (Well, second to last, if it’s any relief). Knowing that blood cannot be reproduced artificially, that without blood life is impossible, that the donor’s body shortly restores the donated amount of blood… yes, it is relevant to know that in a civilized country there is a problem with the system (perhaps with the people, those who “know what Romanians are like” will rush to say), if they cannot find a solution for volunteering in a vital issue (attention, it is no longer 100% volunteering in the case of an earthquake or helping a close relative or friend!). Whatever we may do, we won’t really be able to change this negative story about us, one more in the category „Romania is currently one of the worst European countries”… What can we say? Don’t believe statistics, Dracula’s descendants have a cult for their blood, that’s

why they don’t want to donate it? ... Perhaps, if we had a “different” idea, we could expect a positive story to be broadcast on BBC, without rigging reality, but in a form that says “these Romanian guys really understand they have a problem and look how smartly they are trying to solve it…”? It seems so. This is an untold effect of a story irrigated by a smart idea, like that of the organizers of Untold Festival in Cluj. But we had a story about a festival like many others in the world, in a city like many others in the world, in a country like many others in the world, which doesn’t even donate blood! Maybe there weren’t too many comments on theguardian. com, but look at the thousands of shares. And guess what? The first comment for a story in Romania is “What a brilliant idea!” of an active reader who calls himself benjicott. And, judging by the comments he had sent to many other articles, on various topics, I would not say he is Romanian (he has civil comments – a rare occurrence in our local forum-dweller’s blood type). All of a sudden, however skeptical you may be, you are starting to see differently most of the events that have flooded Cluj this year, in the project European Youth Capital 2015. Perhaps those drums did not sound for nothing in Unirii Square. You see those 300,000 participants at Untold as marketing agents,

which Diana Apan speaks about, at the SHARE federation, communication manager of Youth Capital. You see how, for instance, fitted with smart ideas, a project like Volunteers Academy has the chance to reach its goal “to create a volunteering network of the youth that want to get involved in the implementation process of the program Youth@Cluj-Napoca 2015 European Youth Capital. Our long-term objective is that once this network has been established and strengthened we can include the activities of these young volunteers in the projects, activities and bigger volunteering networks in Romania; also, we aim to establish partnerships with other youth organizations both from our country and from Europe”. THE REMARKABLE ON THE CITY HALL’S WEBSITE Let us try now to promote the story that “Cluj has a development strategy”. It is “a remarkable result of the community”, as the home page of the city hall’s website announces. Of course – 1300 pages or so. But why did the local media neglect it, or, when it didn’t, it treated it in a remarkably sarcastic way? It has remarkable views, such as “Cluj will be a European point of reference with its dynamic, vibrant cultural life, which supports experimentation and initiative. Culture will be a transversal factor in organizing the community, becoming the engine for social transformation

and urban regeneration”. It has remarkable conclusions: “both the disadvantages and the competitive advantages of the city involve risks. The risk of disadvantages is aggravating in time, while the risk of advantages is being ‘imitated’/‘copied’ by competitor cities which can thus catch up with the advance of Cluj.” Seriously now, I am truly trying to give you a positive story! Quiet on set, please… What about this, a little patience, please, maybe you like it – “The analyses we have carried out show that the cinema industry indicator, if we compare it to the university center or the medical center, seems to provide more competitive advantages for Cluj-Napoca than disadvantages. This conclusion can further launch the hypothesis that the idea of a cinema center is a potential director for the city’s strategic development in the coming years.” What, what are you saying – that in Cluj there is a single company with more than 10 employees and a turnover of € 20,000 which has to do with TV/ cinema? That a single flower does not bring the spring. Wait a minute, we are speaking of a potential, maybe you didn’t understand. Wait… look, he turned the page, we lost a reader. You can’t really help me with a smart idea, let me give a 100% positive story, that Cluj has a strategy. Oh, don’t tell me that in the Transylvania Film Festival (TIFF) there is a section called Words Are Very Unnecessary! 

analitics

Untold good stories from a „worst country“

Want cheap festival tickets? Pay with blood

Pay with blood: Transylvanian festival offers ticket discount for donors

Tuesday, 21 Jul 2015 | 7:54 AM ETCNBC.com/261 SHARES

Kit Gillet in Bucharest, Friday 17 July 2015 10.17 BSTLast modified on Saturday 18 July 201500.02 BST/ 8,983 Shares

A new music festival in Romania has opted for a unique ticketing scheme — offering discounts in exchange for blood.

 The Untold Festival, held in Romania’s second largest city of Cluj-Napoca, is doling out free day tickets and discounted festival passes in an effort bolster the country’s dwindling blood supply.

 Free day passes were immediately handed out to donors who visited the Festival’s blood donor vans in Cluj-Napoca and Bucharest over the weekend. Those who donated at one of the country’s 42 blood donation centres by July 24 will be offered a near-30 percent discount on a $97 four-day pass.

 It’s worked so well that the regional hospital in Cluj-Napoca actually ran out of fridge space for blood bags yesterday, Festival PR manager Stefana Giurgiu told CNBC on the phone.

 „We’re seeing if we can find a fridge that has the right specifications to hold more bags,” Giurgiu said.

 Two tickets for the Transylvania music festival? That’ll be two pints of blood,

please. It may sound like a bad episode of Scooby Doo, but organisers of the Untold festival in northern Romania are offering festivalgoers discounts if they donate blood before buying tickets.

 Romania ranks second to last in Europe regarding the number of active blood

donors, according to data from the National Institute of Blood Transfusion, with only 1.7% of the population donating blood, and most only after someone close to them needed a transfusion.

 So, using the region’s link to vampires, thanks largely to Bram Stoker’s Dracula, the festival organisers decided to team up with the blood transfusion institute to launch Pay with Blood.

 „Given that Romania faces an acute blood shortage in medical facilities, a campaign

that takes inspiration from these myths in order to draw attention to a real problem is more than welcome,” the festival’s director general, Bogdan Buta, said.

 The Untold festival, which runs from 30 July - 2 August in the picturesque city

of Cluj-Napoca, is offering a 30% discount to anyone who donates blood at one of Romania’s 42 blood centres until 24 July, as well as free one-day festival tickets to anyone who gives blood at a mobile unit that will be set up for two days in Bucharest or at the blood transfusion centre in Cluj-Napoca.

 „We were talking about how to incorporate Dracula into our festival and after

seeing the numbers and how behind Romania was in blood donations we had this idea,” said Stefana Giurgiu, the festival’s PR manager.

 She said the idea had the backing of the blood transfusion institute, adding:

„Considering many youngsters in Romania don’t donate blood and our festival is aimed at youth they saw the opportunity.”

 Forty-five people, many first-time donors, had signed up and given blood by noon on the campaign’s first day.

 Over 500 people had donated as of Tuesday. Over 300 people were turned away from the Cluj-Napoca hospital but were asked to return later in the week.

 Giurgiu said the „Pay with Blood” campaign was initially the festival’s brainchild, but they easily brought Romania’s National Institute of Blood Transfusion (NIBT) on board. It was a way to not only do something to improve the country, she said, but it actually was able to incorporate a famous Transylvanian fairy tale — namely, Dracula. He’s become a main facet of the campaigns promotional materials.

 „It’s great, I’ve never seen anything like this before,” said Krisztina Fejer, a

23-year-old photographer from Cluj-Napoca who plans to donate her blood for the first time early next week to get a ticket for one of her friends. „It’s a positive campaign, but I hope people continue giving blood afterwards, when there is no reward for them.”

 Pay with Blood is also proving to be a slick PR move for a first-time music

festival hoping to attract hundreds of thousands of visitors to its paid venues and free entry areas. „My phone hasn’t stopped ringing since we announced the campaign,” said Giurgiu.

analitics

Read MoreThe Worlds’s Biggest Music Festivals

Romania: ‘Pay with blood’ at Transylvania music festival

 Romania is currently one of the worst European countries when it comes to

(By News from Elsewhere......as found by BBC Monitoring/ 17 July 2015)

active blood donors, according to NIBT statistics. Only 1.7 percent of Romania’s nearly 20 million strong-population donates blood each year. In comparison, the U.K. sees a near-three percent active donor rate, according to the country’s National Health Service.

 Despite the campaign’s success, Guirgiu insisted festival organizers aren’t worried about losing cash and says the campaign isn’t considered a major investment. The festival is currently being funded by the local authorities and corporate sponsors, including McDonalds, KFC and Durex.

 „Taking inspiration from the world’s most famous vampire, a Romanian music festival is offering free or discounted tickets to people who give blood.

 The Untold festival takes place in Transylvania at the end of July, and organisers are hoping that their „pay with blood” campaign will encourage more donors to come forward, the national news agency Agerpres reports. Playing on the region’s association with Count Dracula, posters for the campaign show a vampire hooked up to a blood bag. „Given that Romania faces an acute blood shortage in medical facilities, a campaign that takes inspiration from these myths in order to draw attention to a real problem is more than welcome,” says the festival director Bogdan Buta.

 Festival-goers who sign up to become blood donors online will receive discounts, and those who show up in person at centres in Bucharest and

 „We’re very proud of this campaign. It’s mobilized lots of youngsters,” Giurgiu said. The four-day music festival will run from July 30 to August 2.

Cluj will be given one-day tickets on the spot. The campaign is being run in conjunction with Romania’s National Blood Transfusion Institute. Romania has one of the lowest figures for blood donation in the whole of Europe - less than 2% of the population are active donors, far lower than elsewhere in the European Union”.

analiză

PE CE NE BAZĂM Din cele mai mari 461 de întreprinderi clujene, aproape jumătate 216 (47%) au depășit cu adevărat criza. Este concluzia

unei analize originale, din ciclul Statioșka, realizată de firma de consultanță TPS, pornind de la baza de date TPSoft. Analiza confirmă că sectorul IT a trecut în

fruntea economiei locale, dar rămâne încă dependent de contractele de externalizare venite de la partenerii externi. Imobiliarele rămân un puternic motor

local, deși mare parte din jucători nu raportează încă restabilirea indicatorilor de dinainte de criză. De remarcat că acolo unde au avut loc, creștera afacerii

a presupus și o creștere a salariilor, companiile fiind nevoite să intre în competiție pe o resursă tot mai limitată de forță de muncă disponibilă.

Cine a scăpat de criză Companii cu acţionar majoritar

Total eșantion Cluj

1. Număr companii cu CA 2014 ≥ CA 2008

2. Număr companii de la pct.1 unde profit net 2014 ≥ profit net 2008

3.Număr de companii de la pct.2 unde nr. salariați 2014 ≥ nr. salariați 2008

4.Număr de companii de la pct.3 unde salariile din 2014 ≥ salariile din 2008

Rezidenți

287

204

151

126

123

Nerezidenți Total

174 461

134 338

105 256

90 216

90 213

Sursa: analiza TPSoft, pe baza celor mai mari întreprinderi din județul Cluj în funcție de cifra de afaceri din 2014.

Eşantion pe jud. Cluj, format din 461 de companii: CAEN

Denumire domeniu

Eşantion pe jud. Cluj, format din 461 de companii: Număr de companii

6201

Activităţi de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client)

4120

Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale

4941

Transporturi rutiere de mărfuri

4690

Comerţ cu ridicata nespecializat

4673

Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de construcţie şi echipamentelor sanitare

4211

Lucrări de construcţii drumuri şi autostrăzi

4643

Comerţ cu ridicata al aparatelor electrice de uz gospodăresc, al aparatelor de radio şi televizoarelor

4639

Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun

2511

Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice

4674

Comerţ cu ridicata al echipamentelor şi furniturilor de fierărie pentru instalaţii sanitare şi de încălzire

7022

Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management

4730

Comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate

4651

Comerţ cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice și software-lui

4646

Comerţ cu ridicata al produselor farmaceutice

4321

Lucrări de instalaţii electrice

3109

Fabricarea de mobilă n.c.a.

9200

Activităţi de jocuri de noroc şi pariuri

4649

Comerţ cu ridicata al altor bunuri de uz gospodăresc

4531

Comerţ cu ridicata de piese şi accesorii pentru autovehicule

4511

Comerţ cu autoturisme şi autovehicule uşoare (sub 3,5 tone)

7112

Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea

5229

Alte activităţi anexe transporturilor

4672

Comerţ cu ridicata al metalelor şi minereurilor metalice

4634

Comerţ cu ridicata al băuturilor

4322

Lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat

2593

Fabricarea articolelor din fire metalice; fabricarea de lanţuri şi arcuri

1812

Alte activităţi de tipărire n.c.a.

5829

Activităţi de editare a altor produse software

4669

Comerţ cu ridicata al altor maşini şi echipamente

4221

Lucrări de construcţii a proiectelor utilitare pentru fluide

1071

Fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie

Eșantion 216 6201 4941 4690 4643 4120 9200 5229 2511 7112 7022 4730 4673 4651 4321

Activităţi de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client) Transporturi rutiere de mărfuri Comerţ cu ridicata nespecializat Comerţ cu ridicata al aparatelor electrice de uz gospodăresc, al aparatelor de radio şi televizoarelor Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale Activităţi de jocuri de noroc şi pariuri Alte activităţi anexe transporturilor Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management Comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi a materialelor de construcţie şi echipamentelor sanitare Comerţ cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice și software-lui Lucrări de instalaţii electrice

18 16 12 6 6 5 5 5 4 4 4 4 4 4

Notă: s-au reținut domeniile de activitate care reunesc cel puțin trei întreprinderi Eșantionul celor 461 de companii înregistrate în județul Cluj face parte dintr-un eșantion de 10.000 de întreprinderi românești, ordonate descrescător, după cifra de afaceri din 2014, până la min. 2 mil.euro ; s-au reținut doar întreprinderile unde au existat integral date 2008-2014. Eșantionul de 10.000 este reprezentativ pentru performanța economiei. Cu doar 2% din total întreprinderi active din economie, cei 10.000 realizeză mai mult de 60% din cifra de afaceri din economie, angajând 40% din numărul total de salariați. Încadrarea rezident/nerezident s-a făcut în funcție de tipul acționariatului (român/străin) care deține direct cel puțin 50% din acțiuni.

Au venit datele pe 2014! Pe www.transferpricing.ro, găsiți continuarea analizei, privind gradul de profitabilitate (stuctura pe marje de profitabilitate – 0-1%, 1-5% și peste 5%) dar și gradul de cronicizare al pierderilor ( câte întreprionderi au avut cel puțin un an, de pierderi, doi ani sau chiar 6 ani, în intervalul 2008-2014).

Peste 200 de alumni le-au ascultat sfaturile în cele nouă ediții open Rezervă-ți loc la ediția a X-a din 25-30 Octombrie!

antreprenoriat

Când doi ingineri fac... mare brânză La început, un chimist şi, apoi, și un IT-ist De la (o) ferma din Unirea, de lângă Cluj, s-au gândit să facă agricultură. Deși planurile lor inginerești nu prevedeau neapărat asta, acum au un brand, o fabrică de bânză, 1.000 de hectare cultivate şi peste 400 de vaci. Și-o grijă. Căci, dacă vor crește în ritmul ăsta, le va mai trebui o fabrică. Prin urmare, acum lucrează la profitabilitate. Inginerește. n Anca Doicin Redactor-șef Business Days Magazine

„Tot ce e aici a fost cumpărat de tatăl meu, în 1994, cu banii de pe un brevet în chimie. Nu și-a luat nici casă, nici mașină, ci a investit totul în agricultură și apoi în zootehnie”, spune Marius Bîcu (foto), IT-istul, care a intrat în business de gura lui Marius Bîcu Sr. ”La noi, cea mai mare valoare o au animalele, nu pereții”, se mai amuză el. Pe scurt, cei doi au compus ca într-un joc de puzzle componentele businessului de acum – au agregat teren, fie prin achiziții, fie în arendă, pe care l-au cultivat cu nutreț; pe măsură ce creștea suprafața de nutreț, cumpărau mai multe vaci și oi; pe măsură ce creștea volumul de lapte de procesat, treceau de la un atelier de prelucrat lapte la o fabrică de brânză. Mai ales că, în 2001-2002, brânza de la Unilact Unirea ajunge pe rafturile de la Metro. Și, uite așa, pas cu pas au ajuns să facă o investiție „serioasă”, cum o numește Bîcu Jr, cu fonduri europene – 330.000 de euro. „Proiectul nostru a fost al doilea din regiunea nord pe fonduri europene. Era pe vremea când nimeni nu știa nimic despre nimic și toți aveau altă părere”, rememorează el cu umor perioada 2002-2004. ”După, am extins fabrica și am mai făcut un proiect de retehnologizare, dar a fost cu totul și cu totul altceva. Mult mai ușor”, spune el. De altfel, odată cu construcția fabricii, este și momentul intrării sale active în business, căci Sr-ul i-a propus să rămână, că tot cunoștea proiectul de-a fir a păr. „Mi-a plăcut și am rămas”, comentează el.

Din 2009, începe să vândă brânza nu doar la hipermarketuri, ci și la export. Culmea, micuța fermă din Unirea trimitea brânza acasă la mama ei – în Italia și Spania, „inventatoarele” Mozzarelei și a Manchegoului, pentru românii plecați la muncă în străinătate. „Nu e o joacă să vinzi mâncare acolo, românilor. E o piață serioasă”, argumentează el decizia. Care, în timp, s-a dovedit câștigătoare. În 2011, Unilact inventează brandul De la ferma, sub care începe să vândă toate produsele. ”A fost un rezultat al unui brainstorming pe undeva, prin Germania. Din 10 propuneri, am rămas la ăsta. E și cel mai ușor de înțeles și e și cel mai aproape de realitate, căci, pe noi, când ne întrebi de unde vii sau unde te duci, spunem că de la fermă”, povestește Bîcu. Investiția de acum trei ani într-o linie nouă de fabricație

îi aduce un nou boost, căci asigurarea unei calități constante și adoptarea unei noi rețete de brânză îl fac un furnizor dorit de multe lanțuri de hipermarketuri, dar și de profesioniști – patiseri, lanțuri de patiserie sau Horeca. „Producătorul utilajului pe care l-am montat ne-a sugerat ca, odată cu instalarea, să luăm un inginer foarte bun, care a făcut brânză sărată din SUA, în Belarus și peste tot în lume. Am acceptat sugestia și a urmat o săptămână în care mi-a instruit toți oamenii. A fost cea mai bună investiție”, comentează IT-ul reconvertit Marius Bîcu. De altfel, de aici ar putea să vină creșterea businessului – din multiplicarea contractelor cu profesioniști. „Am început colaborarea cu Panemar, pentru care am început să facem produse dedicate. Cheesecake-urile, de pildă, sunt cu brânză de la noi. Vrem să multiplicăm

experiența asta, pentru că e profitabilă, ni se potrivește și, chiar dacă muncești mai mult, ai și rezultate imediate”, spune Bîcu. Acum, lucrează la încheierea unor parteneriate pe zona de transport, care să îl ajute să livreze rapid către Horeca. „Am avut, la un moment dat, un contract cu un restaurant, care prevedea aprovizionarea la anumite date. Ei, nu merge așa. Bucătarul, dacă are nevoie de ceva, are acum, nu

peste câteva zile. De aia ai nevoie de cineva pe partea de transport, care să te ajute să ajungi la bucătar rapid”, spune el. Dar, strategia de viitor prevede creșterea nu neapărat a cifrei de afaceri, ci a profitabilității. „Acum, profitul nostru e pe undeva pe la 7%. Dar se poate mai mult. Cu produse speciale și cu valoarea adăugată mare, ajungem acolo”, mai spune Marius Bîcu. Inginerește. 

De la Ferma! Created following a … invention patent in chemistry, the De La Ferma business has reached a turnover of … this year. „My father invested all the money he had made for a chemistry patent in the land here,” says Marius Bîcu, the current manager of De La Ferma, speaking of the beginning of his business. For several years, the Bîcu family has reinvested all it made in the business, buying machinery or animals, or procuring or renting land. “Slowly, like the pieces of a jigsaw puzzle, the first results showed in 2004-2005, after we managed to merge some land, to build a cheese factory and to sell products in hypermarkets and on external markets,” explains Bîcu. In the future, the owners believe that growth may come from entering another important segment of consumption, although less visible than hypermarkets – professional chains, like pastry shops and the catering sector.

educație

TESTING Anul şcolar 2015-2016 va fi unul foarte important pentru Transylvania College (TC), căci este anul în care îşi va testa „sistemul de operare”, în vederea unor viitoare extinderi. Este cel mai potrivit an de test, pentru că este primul în care TC are înscrişi copii de toate vârstele, de la grădiniţă la liceu. n Anca Doicin Redactor-șef Business Days Magazine

„Când porneşti un calculator, ai nevoie de un sistem de operare. Dacă porneşti un brand nou de calculator, fără să testezi sistemul de operare, înseamnă să te arunci în cap”, rezumă Ruxandra Mercea, directorul executiv al Transylvania College, strategia de viitor a businessului cu educaţie. Cu alte cuvinte, pentru moment, proiectele existente de extindere au fost puse pe hold, pentru o analiză atentă a ce merge, ce nu merge, ce trebuie îmbunătăţit. ”Acționăm, reflectăm, acționăm, ca să facem mai bine”, mai spune Mercea. De mers, a mers foarte bine liceul, căci, la cele 20 de aplicaţii trimise de absolvenţii TC la universităţi de prestigiu din Marea Britanie, Elveția, Australia, Germania, Austria sau Olanda, s-au primit 60 de oferte. Prin urmare, din această toamnă, 20 de foști liceeni vor merge la London School of Economics (locul 3 în Marea Britanie), Bath University (locul 8), University College London, Surrey, Southampton sau University of Melbourne (locul 1 în Australia și 33 în lume). Și „linia internațională” britanică în ciclul primar a mers bine, căci a înregistrat cea mai mare creștere în ultimii ani – de la 5 elevi în 2011, la 130 în prezent. „În acest an, linia internațională britanică a

avut prima promoție de absolvenți ai ciclului primar. La evaluarea finală, care a constat în examene în limba engleză la mai multe discipline, acești elevi au obținut rezultate excepționale, mulți dintre ei stăpânind deja cunoștințe la nivel de gimnaziu. Este o frumoasă încununare a eforturilor depuse de copii și de profesori. Este cu atât mai important cu cât unii dintre acești elevi, care au susținut prezentări în engleză în fața întregii școli sau a unor invitați străini, aveau doar

cunoștințe de bază în limba engleză la începutul carierei de elev la Transylvania College”, a declarat Ruxandra Mercea, director executiv Transylvania College. De altfel, rezultatele elevilor sunt confirmate la nivel internațional, după cum atestă și Raportul Anual COBIS, instrumentul ce compară rezultatele a 100.000 de elevi care studiază în alte 98 de școli internaționale unde predarea se realizează după curriculum-ul național al Angliei.

„Am avut și inspectori de la ARACIS – Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, care, de data asta, au vrut nu doar să se uite peste documente, ci și să intre la ore. În două zile, au încheiat inspecția cu cuvinte de laudă”, spune Mercea. La capitolul lucruri de îmbunătățit se găsește crearea unei culturi organizaționale, a unui limbaj comun în școală, ”ceva ca, atunci când spun tu îți dorești asta, eu asta, să

facem să avem varianta cea mai bună, în care amândoi să fim în câștig”, continuă Ruxandra Mercea. În acest scop, TC va investi 50.000 de euro pentru dezvoltarea unui program ce se cheamă Leader in Me. Este un program educațional revoluționar care a luat naștere în 1999 într-o școală din SUA, fiind lansat oficial 10 ani mai târziu, la nivel global. Din 2009, peste 2.000 de școli, atât publice, cât și private, din 35 de țări, l-au adoptat.

educație

Astfel, elevii ajung să își însușească șapte obiceiuri ale persoanelor cu adevărat eficiente, obiceiuri care stau la baza viitorilor lideri și care reprezintă o sinteză a principiilor în ceea ce privește eficacitatea personală și interpersonală: proactivitatea și responsabilitatea (copiii sunt învățați că ei dețin controlul vieții lor, că sunt responsabili, că trebuie să ia inițiativă, că nu trebuie să învinuiască pe altcineva pentru propriile acțiuni), planificarea/viziunea (copiii descoperă că e necesar să își propună constant obiective și să conceapă un plan pentru a le atinge), prioritizarea, gândirea de tip winwin, capacitatea de a asculta înainte de a vorbi (copiii învață că trebuie să încerce să vadă lucrurile și din perspectiva celorlalți, să aibă încredere în ceea ce au de spus și când își spun punctul de vedere să privească interlocutorul în ochi), colaborarea (copiii ajung să valorifice cunoștințele celorlalți și să lucreze în echipă în mod natural), grija de propria persoană (copiii adoptă un stil de viață sănătos – au grijă la ce mănâncă, fac exerciții fizice regulat, dorm suficient, petrec timp cu familia și prietenii). De-a lungul timpului, de când acest program este implementat în școli din toată lumea, s-a observat în rândul elevilor o creștere a capacităților de leadership, a gradului de implicare în activitățile școlii, a încrederii în ei, a capacității de autoînvățare, a capacității de a-și seta obiective și de a le duce la îndeplinire. În paralel, în rândul profesorilor s-a observat o creștere a satisfacției muncii și o îmbunătățire semnificativă a moralului, iar părinții s-au implicat tot mai mult în educația copiilor. În același timp, s-a observat o scădere semnificativă a conflictelor între elevi și rezultate mai bune la școală. De-abia după ce și „Leader in Me” va funcționa, spune Mercea că se poate lua o decizie. ”Vom înființa școli doar acolo unde simt că pot face o diferență. În

Facts & Figures Transylvania College este singura școală din România acreditată pe curriculum românesc, curriculum național al Angliei și curriculum Cambridge. Anul acesta școlar, Transylvania College are 625 de copii înscriși: la creșă și grădiniță – 140, pentru ciclul primar – 280 de elevi, 110 elevi la gimnaziu și 95 la liceu. A fost înființat ca businessul în educație al unei profesoare de limba engleză – Simona Baciu și al soțului ei.

Deasupra

Leader in Me în acțiune. Programul crește gradul de implicare La mijloc

Ruxandra Mercea, Directorul Executiv al Transylvania College Dedesubt

„Linia internațională” britanică în ciclul primar a mers bine, căci a înregistrat cea mai mare creștere în ultimii ani – de la 5 elevi în 2011, la 130 în prezent.

Dreapta jos

625 de copii învață anul acesta la TC. Stânga jos

Campusul va fi mărit cu o sală de sport, capacități de cazare și o școală primară.

București nu aș veni, de pildă, pentru că sunt foarte multe școli bune și nu aș face în vreun fel diferența”, conchide ea. Ce poate spune Mercea însă că e ca și decis este finalizarea campusului de la Cluj cu o sală de sport, mărirea capacității de cazare, de preferat printr-o construcție proprie cu 100 de locuri de cazare și o nouă clădire pentru școala primară. Toate acestea până în 2018. 

antreprenor

Ilustrate de la Reghin Au pornit de la o anvelopă şi un radiator, într-o casă din Reghin. Acum, fac producţie, comerţ şi 32 de milioane de euro cifră de afaceri. Cum? n Anca Doicin Redactor-șef Business Days Magazine

Zilele trecute, la o conferinţă de presă din Bucureşti, un oficial de la Case Deutz, puternicul producător de utilaje agricole, spunea, preluat de „Ziarul Financiar”, că, dacă piața din România merge bine, grupul se poate gândi chiar la deschiderea unei fabrici de tractoare în România. Declaraţia ar fi reprezentat, de departe, o știre, acum 15, hai şi acum 10 ani. În schimb, în

zilele noastre, până şi titlul din ziar este unul banal, reflectând doar obiectul unei conferinţe de presă – organizată pur şi simplu să anunţe că importatorul New Holland trece acum la Case. Un titlu regăsit, de altfel, fără variaţii, în toate publicațiile on-line care au dat știrea, în special cele cu profil agricol. Este de înţeles scepticismul. Acum 10 ani, când încă mai

supraviețuia Tractorul Brașov, ne-am mai fi putut face planuri de privatizare cu mari investitori, atraşi „dacă piața merge bine”. Acum cinci-şapte ani, ne făceam planuri chiar şi cu nişte simpli investitori imobiliari, pentru ca, astăzi,... Tractorul să mai reziste doar prin macheta din fața unui mall. În schimb, publicaţiile de business locale au văzut în altă

parte o ştire în tumultuoasa lună septembrie. Pentru prima dată, după mai bine de 25 de ani, un producător de tractoare anunţa că a luat decizia să investească 1,5 milioane de euro într-un centru de cercetare-dezvoltare. Or, anunţul este important din cel puţin două puncte de vedere – avem un producător serios de tractoare, pentru prima dată după atâta timp, şi, mai mult, unul care

antreprenor

Stânga

IRUM anunţă că a luat decizia să investească 1,5 milioane de euro într-un centru de cercetaredezvoltare. Dreapta

Când era mic, Andrei Oltean se visa tractorist. A ajuns „doctor“ în tractoare.

este în stare să îşi asume o investiţie pe o zonă ignorată de multe industrii în România – R&D. Pentru producătorul în cauză, acest centru ar urma să creioneze şi să testeze noi modele de tractoare şi să propună acele prototipuri din care să vină creşterea. Din punct de vedere business, la momentul acesta, pentru producător, lucrurile stau în felul următor – o cotă de 12%, pe o piaţă în plină ascensiune – cea a utilajelor agricole, şi peste 92% pe o piaţă aproape matură, aşezată – cea a utilajelor forestiere. Miza – tractoare noi, puternice, cu preţuri şi calităţi competitive, comparabile cu cele ale marilor producători, care să uşureze şi să cimenteze calea la export, ajutându-l, în acelaşi timp, să îşi consolideze poziţia pe piața internă. Producătorul se numeşte IRUM Reghin, iar pariul este pus de familia Oltean. PUNCTUL DE PORNIRE. „Sperăm că deciziile luate sunt cele bune, cele care ne vor ajuta să avem creştere”, spune molcom Andrei Oltean, director de dezvoltare al IRUM, cea de-a doua generaţie de Oltean proprietară a businessului ardelenesc. Oricum, banii pentru dezvoltarea centrului de cercetare provin din fonduri europene şi din profitul companiei, care este şi va fi reinvestit, nu din alte surse de finanţare. „Am avut credite luate şi ni s-a cam luat...”, râde Andrei Oltean, singurul

Istoric IRUM IRUM, adică Întreprinderea de Reparaţii Utilaje şi Mecanisme, a fost înfiinţată în 1953, ca o companie de stat. Devine societate cu capital complet privat în 1999, cu Maviprod ca principal acţionar.

 1953. Se înfiinţează IRUM. Este al treilea producător de tractoare din ţară.  1969. Sunt produse primele tractoare articulate forestiere TAF.  1999. Are loc privatizarea. Maviprod devine acţionar majoritar.  2001. Este reproiectat sistemul de transmisie.  2003. Tractoarele forestiere TAF primesc motor MTZ.  2007. În urma investiţiilor în retehnologizare, produsele TAF sunt îmbunătăţite şi, începând cu acest an, tractoarele sunt echipate cu motorizare Perkins.

 2010. Începe dezvoltarea unei noi linii de busines: sunt produse primele tractoare agricole TAG, cu subansamble importate din Belarus.

 2011. Sunt lansate tractoarele TAF 2010M; echipare Taf cu motor Perkins TIER 4.  2012. Are loc prezentarea TAF 2012 la Târgul KWF-Expo Germania.

antreprenor

Oltean disponibil să facă declaraţii – ceilalţi doi erau plecaţi cu treburi prin străinătate. De pe poarta centrului de cercetare-dezvoltare ar urma să iasă prototipuri de tractoare forestiere, dar, mai ales, agricole. Teoretic, potrivit directorului de dezvoltare, IRUM ar avea o pâine bună de mâncat din utilajele agricole. „În 2010, când am decis să intrăm în piaţa de utilaje agricole, am observat că nu mai era niciun reprezentant român cu un produs. Deşi piaţă este. Din punct de vedere business, agricultura are un potenţial foarte mare”, mai spune el. Potrivit lui Andrei Oltean, pe piaţa din România, la momentul actual, se vând undeva în jur de 2.000 de tractoare, iar studiile arată că, în următorii 5-10 ani, se vor duce spre 10.000 de tractoare. „Aşa, ca o comparaţie, în Polonia, piaţa de tractoare reprezintă undeva la 20.000 de tractoare pe an. Deci, dacă vrem să ajungem undeva, la nivel european din punct de vedere al tehnologizării, am avea nevoie de mai multe tractoare pe an”, mai spune directorul de dezvoltare al IRUM. Şi ceilalţi jucători din piaţa utilajelor agricole spun acelaşi lucru: că este loc în piaţă. Potrivit jucătorilor, cel mai bun an a fost 2013, când s-au vândut 1.900 de unităţi, după care numărul tractoarelor vândute a variat undeva între 1.600 şi 1.700 de unităţi. Din câte estimează şi Autovit.ro, o platformă on-line de comercializare a utilajelor agricole, parcul naţional ar fi de 184.000 de unităţi. Dar tot Autovit spune că 73% dintre tractoare au durata normală de funcţionare depăşită – o treime sunt chiar mai vechi de 20 de ani „Acum, tehnologia existentă pe piaţă este foarte învechită. Am mai văzut şi alte studii, care spun că, dacă vrem să avem acelaşi nivel de mecanizare ca al Poloniei, ar trebui să băgăm o infuzie de 110.000 de utilaje noi, ca să avem acelaşi nivel tehnologic, ca o ţară civilizată”, vine şi argumentează şi Andrei Oltean. Şi, atunci, îşi face loc întrebarea legitimă: de ce nu se întâmplă mai repede întinerirea? De ce nu creşte mai repede piaţa? Cel mai plauzibil răspuns este cel legat de preţ. Căci fermele mari cumpără mărci consacrate, cele mici se uită la bani. Tot Autovit remarca, într-un studiu realizat în 2013, că agricultorii cu fonduri limitate

şi suprafeţe mai mici cumpără tractoare sub 45-50 CP, ale căror preţuri sunt situate în intervalul 13-20.000 de euro. Prin urmare, deşi este piaţă, ca să îşi găsească locul său, este nevoie ca producătorul de la Reghin să vină cu modele fiabile şi la „cel mai bun raport calitatepreţ”. Destul de problematic, cum ar veni. Dar, până una-alta, pariul cu tractoarele agricole nu este primul pe care şi-l asumă familia Oltean. TRAGE. DAR FACE. La fel ca şi deviza companiei: „Trage şi face”, şi familia Oltean este învăţată cu munca. Şi cu rezultatele. De la două milioane de mărci datorii, cei din familia Oltean au obţinut, la finele anului trecut, o cifră de afaceri de peste şapte milioane de euro, au păstrat locurile de muncă, şi-au diversificat şi producţia, cu tractoare agricole, şi fac toate investiţiile din profit. Mai mult de atât, de la privatizare şi până acum, cu tractoarele forestiere, au reuşit să acopere 92% din piaţă. Şi primii bani i-au făcut proprietarii IRUM tot din muncă, prestată în concedii în Germania. „Mi-aduc aminte, eu eram foarte mic, cum munceau fie la cules de struguri, fie în construcţii, ca să reuşească să pună ceva deoparte”, povesteşte Andrei, care, în copilărie, se visa tractorist şi care a ajuns doctor inginer în construcţia de tractoare. Cu capitalul astfel pus deoparte, familia Oltean înfiinţează, în 1993, o firmă de comerţ, Maviprod (un acrostih – de la Mircea, Andrei, Violeta), prin care făcea distribuţie de piese de schimb şi accesorii, ca răspuns la o cerere pe care o sesizează în piaţă. „Nu se găseau deloc piese de schimb.Totul a început de la o anvelopă şi un radiator, într-o casă, vizavi de actualul sediu. Oricum, părinţii mei au pus «prod» în titulatură pentru că ei asta îşi doreau să facă – producţie. Ingineri, amândoi, nu puteau concepe ca, la un moment dat, să nu producă ceva”, îşi aminteşte Andrei. Ocazia se iveşte în 1998, odată cu privatizarea IRUM. Cu banii de la Mavi şi cu un milion de mărci împrumut bancar, soţii Oltean decid să intre la privatizare. „Practic, atunci când părinţii mei au cumpărat fabrica, în 1998, totul era în paragină. Au cumpărat piaţa, căci IRUM era cunoscut ca producător

antreprenor

Stânga

Teoretic, potrivit directorului de dezvoltare, IRUM ar avea o pâine bună de mâncat din utilajele agricole. Dreapta

Din centrul cercetaredezvoltare vor ieși tractoare 100% românești.

de tractoare forestiere, şi numele. La momentul achiziţiei, tatăl meu a făcut un credit de un milion de mărci, pentru a plăti IRUM. Datoriile erau de două milioane de mărci şi au fost achitate până pe la începutul anilor 2000. Nu a fost o privatizare din aceea pe un leu, cu multă componentă imobiliară. Ai mei au vrut să facă producţie”, subliniază Andrei Oltean determinarea părinţilor săi. Ulterior, dorind să păstreze afacerea „private”, răscumpără şi acţiunile SIF-urilor, pentru care mai cheltuiesc alte 3 milioane de euro, de această dată. În prezent, familia Oltean deţine peste 90% din business. Şi, pentru că, acum, de oriunde priveşti sediul IRUM, are pe ce să ţi se aşeze ochii, să îţi tihnească – verde viu, în parcul care înconjoară zona de produţie, ordine şi curăţenie – în hale şi la sediul administrativ, nici că îţi poţi imagina că ar fi fost vreodată altfel. Dar dovada stă „atârnată” pe pereţi: în holul de la intrarea în birourile administrative, dacă priveşti pozele înrămate, poţi „citi” povestea mută a transformării firmei, căci pozele nu fac altceva decât să demonstreze schimbarea – un fel de înainte (de privatizare) şi după. Au fost

folosite vechile structuri, dar toate au fost modernizate, drumurile au fost asfaltate, iar utilajele de producţie, modernizate. „Păi, primele investiţii făcute după privatizare au fost în infrastructură şi în tehnologizare. Iar investiţiile de modernizare a utilajelor continuă şi acum”, explică Andrei Oltean. Singura constantă este turnul de

apă, ce în prezent nu mai este folosit, dar care priveşte „de sus” halele de producţie. VIITORUL CHIAR SE SCRIE ACUM. Dar de la centrul de dezvoltare de la Reghin ar urma să iasă şi noi tractoare forestiere. „În ‘98, când părinţii mei au cumpărat fabrica, era foarte veche – din ’53,

De ce tractor agricol Ideea producerii unui tractor agricol şi, implicit, înfiinţarea unei linii noi de producţie a venit în 2010, odată cu saturarea pieţei locale. Dar cum, la momentul respectiv, IRUM nu avea tehnologie care să îi permită să construiască tractoare agricole, a venit cu ideea importării de subansamble, pe care să le transforme în tractoare la Reghin. DIFERENŢE. „Agricol şi forestier. Sunt două tractoare total diferite. Tehnologia pe care o aveam noi nu ne permitea să construim tractoare agricole. Şi am avut, atunci, aşa, ca nişte ţinte. Am vrut ca utilajul să se apropie, aşa, puţin, de fostul Tractor UTB, adică de un produs deja cunoscut şi în care piaţa să aibă încredere, să fie un utilaj simplu, care să poată fi flexibil în partea de service – foarte mulţi români erau obişnuiţi să mai pună, aşa, o surubelniţă pe el”, povesteşte Andrei Oltean. COLABORARE. „Cea mai bună colaborare pentru noi, la momentul acela, a fost una cu Belarus. Am studiat puţin piaţa. Cam ei erau singuriii care reuşeau să ne ofere ce voiam noi: să cumpărăm subansamble, pe care să le asamblăm noi, şi să producem un brand românesc. Ei fac undeva pe la 75.000 de tractoare pe an. Sunt în top 10 producători mondiali. Şi am reuşit să găsim la ei şi un echilibru între calitate şi preţ. Am reuşit să intrăm în piaţă cu un produs care deja era testat. Au mai fost ceva tentative din partea altor fabrici de a crea un tractor agricol în România, dar nu au avut succes, pentru că nu au reuşit acel echilibru între calitate şi preţ. Cât vând? Maximum 15 tractoare pe an”, declară Oltean. ROMÂNESC. Am observat că în piaţă nu mai era niciun reprezentant român cu un produs, am vrut să creăm noi un brand. Centrul de cercetare-dezvoltare ne va oferi acel produs 100% românesc.

şi, din punct de vedere tehnologic, nu prea permitea dezvoltarea unor produse... bune, la momentul respectiv. Ceea ce ne permitea fabrica, ce avea valoare, era produsul finit, care avea deja un nume, un loc în piaţă. Şi, pas cu pas, după investiţii puternice în tehnologizare, în 2010, am ajuns la acel nivel care să ne permită să creăm produse foarte bune”, rezumă Andrei istoria de aproape 20 de ani a IRUM. Normal că, după ce au avut ce vinde, au conceput şi strategia clară de export. IRUM va ieşi pe pieţele externe prin dealeri, care ar trebui să îşi permită să achiziţioneze cel puţin un tractor IRUM, dar, cel mai important, să poată să îşi instruiască oameni pe zona de service. „Din 2011, încercăm, pas cu pas, urmând o strategie concretă, să ne identificăm dealeri pe pieţele externe. Momentan, avem dealeri foarte buni în Germania, Franţa, Bulgaria”, spune Andrei Oltean. „Dacă la noi vine un producător german, se bat 10 pe el. Dacă tu vrei să mergi în Germania, trebuie să dai tu din coate, ca să te bage în seamă. Cea mai importantă parte în identificarea dealerului: să aibă oameni care să poată rezolva în service o problemă în 48 de ore maximum.

antreprenor Dedesubt

xxxxxxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxxx

32 de milioane de euro. Atât a realizat grupul de firme IRUM şi Maviprod, deţinut de familia Oltean, în 2014. Şi la noi, pe piaţă, firme mari încearcă de peste 10 ani să intre, dar pierd partea de after-sales, căci nu au reuşit să fie foarte prompte”, explică directorul de dezvoltare IRUM. După toţi anii de investiţii şi realizare de produse calitative, centrul de dezvoltare este următorul pas în ceea ce priveşte creșterea IRUM – „înseamnă să ne permitem să ne dezvoltăm pe partea de utilaje, care să ne lase o gamă mult mai largă şi, în următorii ani, să putem să facem şi export la un nivel mult mai ridicat. Vrem să ne dezvoltăm organic şi facem toate lucrurile acestea pas cu pas. Suntem în proces de identificare de distribuitori în Polonia, Ungaria, Slovacia, Cehia”. Strategia de care tot

vorbeşte directorul de dezvoltare al IRUM este concepută pe 5-10 ani, iar intrarea pe pieţele din America de Sud şi Indonezia – cele mai mari şi mai competitive din lume – ar fi cireaşa de pe tort. Ce creştere prevede strategia? „Anul acesta ar urma să avem cam aceeaşi cifră de afaceri ca şi anul trecut, pe undeva pe la 32 de milioane de dolari. Cât despre ce va fi în cinci ani... totul depinde de succesul pe care îl vor avea prototipurile noastre. Noi nu vrem să ne lăudăm şi să spunem lucruri măreţe. Mai bine facem şi spunem apoi”, declară, eliptic, Andrei Oltean. Dar cum primul prototip ar urma să iasă pe finalul lui 2016, viitorul se scrie chiar acum la Reghin. 

For the first time, more than 25 years later, a tractor manufacturer announced it had decided to invest €1.5 million in a research & development center. The announcement is important from at least two points of view – we have a serious tractor manufacturer, for the first time in so long and, moreover, one that is ready to assume an investment in an area ignored by many industries in Romania – R&D. For the manufacturer in question, this center will sketch and test the new tractor models and propose those prototypes that can generate growth. From a business perspective, at the moment, for the manufacturer, the situation is the following – a 12% share on an ascending market – that of agricultural machinery, and over 92% on an almost mature, settled market – that of forestry machinery. The stake – new, strong tractors, with competitive prices and qualities, comparable to those of great producers, which facilitate and consolidate the way to exportations, helping the manufacturer reinforce its position on the internal market at the same time. The manufacturer is called IRUM Reghin, and the bet is made by the Oltean family. STARTING POINT. “We hope the decisions we have taken are good and they will help us have growth,” says calmly Andrei Oltean, development manager of IRUM, the second generation of the Olteans who owned the business in Ardeal. Anyway, the money for the development of the research center comes from European funds and the profit of the company, which is and will be reinvested, and not from other sources of funding. “We have had loans and we’re tired of that…” laughs Andrei Oltean, the only Oltean available for statements – the other two were abroad with business. Out of the gate of the research & development center, forestry and agricultural tractor prototypes should come. In theory, according to the development manager, IRUM is doing well in the agricultural machinery industry. “In 2010, when we decided to enter the agricultural machinery market, we noticed there was no other Romanian representative with a product. Although the market is good. From a business perspective – agriculture has a high potential,” he adds. According to Andrei Oltean, on the Romanian market, around 2,000 tractors are currently sold, and studies show that in the next 5-10 years, sales will approach 10,000 tractors. “For comparison, in Poland the tractor market is about 20,000 tractors a year. So if we want to go somewhere, at a European level from the point of view of technology, we would need more tractors a year,” he says. The other players on the agricultural machinery market say the same thing: there is room on the market. According to the players, the best year was 2013, when 1,900 units were sold, and then the number of tractors sold varied between 1,600 and 1,700 units.

Cine este Mavi? Deşi fondată pe 1 aprilie 1993, societatea Maviprod nu a fost o glumă, ci o reuşită a familiei Oltean. Firma comercializează piese de schimb pentru utilaje agricole și forestiere. 1993. este înfiinţată, cu sediul în strada Pandurilor. „Au pornit cu o anvelopă şi un radiator”, cum îşi aminteşte A-ul din Maviprod, Andrei Oltean. 1996. firma se mută într-un sediu propriu. 1998. Maviprod achiziţionează pachetul majoritar la IRUM. 2002. Maviprod devine unic reprezentant al firmei Perkins în România. 2005. devine unic reprezentant în Republica Moldova al motoarelor Perkins. 2012. firma pune la punct un centru naţional de reparaţii motoare Perkins, după ce, cu doi ani înainte, înfiinţase un centru de instruire acreditat Perkins. 2014. Maviprod deţine 14 puncte de lucru. Stocul de 15.000 de repere diferite disponibile în stoc, cu o valoare de peste 10 milioane de euro, face posibilă livrarea rapidă oriunde în ţară. Este prezent în România, dar şi în Moldova şi Ungaria.

YOU NEED THE BEST HEALTHCARE AND THIS CAN ONLY BE PROVIDED BY THE BEST DOCTORS.

For sure you’ve heard the phrase “the best” a thousand times before. It is used generously in the public space, usually without being supported by facts or figures. As regards REGINA MARIA – The Private Healthcare Network, this statement wasn’t made by us, but by an independent organization*.

quality of medical services

51,1 40

trust in medical services

47,8 38,7

the greatest physicians

45,5 34,2

the best maternity

32,2 Main Competitor

13,3

*according to the Brand Performance study carried out by Millward Brown (October – November 2014), in the private healthcare system.

www.reginamaria.ro Call Center: 021 9268

bussines

Tot mai mulţi antreprenori vor să fie „Entrepreneur Of The Year” 48 de antreprenori români au rămas în competiția națională EY Antreprenorul anului, după verificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate de participare în concurs, cu opt mai mulţi decât la prima ediţie a concursului. Cei 48 fac afaceri de 1,2 miliarde de euro şi au 9.000 de angajați, iar firmele lor se ocupă de la produse de larg consum, la agricultură, construcții și industria chimică, până la servicii profesionale, tehnologie și telecomunicații. n Business Days Magazine

„În timp ce antreprenoriatul de subzistență este încă o realitate în economiile emergente unde nu există suficiente locuri de muncă și oportunități de carieră, antreprenoriatul de mare impact se manifestă atât în economiile mature, cât și în cele emergente. România are astfel de antreprenori remarcabili, care creează mai multe locuri de muncă, transformă industriile în care activează și cresc mai repede decât restul jucătorilor din piață. EY România celebrează succesul acestor oameni de afaceri prin competiția EY Entrepreneur Of The Year. Ne bucurăm că anul acesta au răspuns pozitiv în număr atât de mare provocării de a intra în competiție. Le urăm succes tuturor și considerăm participarea lor ca o recunoaștere a standardului ridicat al acestei competiții”, a declarat Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România. În total, anul acesta s-au înscris 60 de oameni de afaceri, față de 50 la prima ediție, organizată anul trecut. Companiile antreprenorilor eligibili de la această ediție totalizează venituri de 1,2 miliarde de euro și 9.000 de angajați, cu venituri medii de 27 de milioane de euro pe companie și un număr mediu de 200 de angajați în 2014. În urma procesului de jurizare, care are loc în două runde, pe 8 și 22 octombrie 2015, vor fi aleși câștigătorii celor trei titluri acordate

în cadrul competiției: EY Entrepreneur Of The Year, Emerging Entrepreneur Of The Year și Social Entrepreneur Of The Year. Premiile vor fi înmânate în cadrul unei ceremonii de gală în care compania EY

România și invitații săi vor celebra antreprenoriatul și rezultatele marcante ale antreprenorilor români. Evenimentul va avea loc pe 12 noiembrie 2015. Juriul care va decide câștigătorii din acest an ai

1 MLD.$ Cifra de afaceri a antreprenorului anului 2014 Mohed Altrad

competiției Entrepreneur Of The Year – România 2015 este alcătuit din antreprenori şi profesionişti dedicaţi antreprenoriatului: Mircea Tudor, președinte MB Telecom, câștigătorul marelui premiu în 2014 și reprezentantul României în finala World Entrepreneur Of The Year 2015 – președintele juriului; Marius Ștefan, CEO Autonom Rent a Car și unul dintre cei șase finaliști ai primei ediții Entrepreneur Of The Year România; Mihai Marcu – președinte MedLife, membru al juriului și la prima ediție a competiției; Vornel Marian – Managing Partner Oresa Ventures, membru al juriului și la prima ediție a

competiției; Omer Tetik – director general Banca Transilvania, membru al juriului și la prima ediție a competiției. „Monte Carlo rămâne o platformă de networking, de relaţii, conexiuni şi prietenii, o posibilitate de dezvoltare a unor afaceri dincolo de potenţialul naţional. Este, cu alte cuvinte, o platformă de internaţionalizare a oricărui antreprenor care reuşeşte să ajungă acolo. Şansa de a fi acolo merită orice efort. Este o oportunitate de creştere şi de vizibilitate unică”, descrie Mircea Tudor, câştigătorul de anul trecut, experienţa pe care a trăit-o la Monte Carlo. Antreprenorul anului 2014 a fost Mohed Altrad. Câștigătorul titlului World Entrepreneur Of The Year 2015 s-a născut într-un trib din Siria, a emigrat la vârsta de 17 ani în Franța și a obținut un doctorat în IT. Împreună cu un partener de afaceri, a cumpărat în 1985 o afacere din domeniul construcțiilor, aflată în mari dificultăți financiare. Această companie a reprezentat baza a ceea ce acum este Altrad Group. Mohed a dezvoltat afacerea organic și prin achiziții, ajungând la vânzări de aproape 1 miliard de dolari și un număr de 7.000 de angajați în cele 110 subsidiare din întreaga lume. Compania este lider mondial în domeniul malaxoarelor de mortar și lider european în eșafodaj de schelărie. 

logistică

25ha

este suprafața halelor pe care compania preconizează să le construiască în următorii cinci ani.

Canarul logisticii clujene Transilvania Construcții a dovedit că are nas pentru investiții în real estate industrial. Urmăriți-i mișcările, pentru a vedea dincotro bate vântul în economie în perioada următoare! n Anca Doicin Redactor-șef Business Days Magazine Convocatorul de AGA Extraordinară pentru jumătatea lui octombrie cere acționarilor societății să aprobe contractarea unor credite de peste 11 milioane de euro, pentru refinanțarea unor credite mai vechi și astfel continuarea planurilor de investiții, precum și înființarea unor companii cu obiect de activitate „închiriere/subînchiriere bunuri imobiliare proprii sau în leasing. Pentru clujeni, acest convocator de la Transilvania Construcții e o știre interesantă. Este o știre despre cum unul dintre primii jucători de pe piața locală de construcții și real estate decide să apese pe pedala ridicării de noi hale industriale și spații de depozitare. Or, se știe, când un dezvoltator cu experiență în domeniul logistic decide să investească

în continuare, înseamnă că ne putem aștepta la o perioadă bună în economie, cu noi investitori care să impulsioneze comerțul/ consumul. Asemenea unui canar căruia i se dă drumul într-o mină, acest operator ne-ar fi transmis, prin lipsa sa de acțiune, dacă ”simte” acumulări nocive în mină, adică în economie. PREGĂTIRI DIN VREME Or, Transilvania Construcții este un astfel de ”canar” cu experiență, nu nas pentru investiții în real estate industrial. Nu degeaba noile sale structuri se vor chema ABC Facility Management SRL, Mega Property for Rent SRL sau... INVINCIBLE REAL ESTATE. „Tatăl meu a fost printre primii care au avut ideea construrii unui parc logistic

în Cluj. Era 2002, încă nu începuse boomul investițional, dar el a ținut cont de trendul din afară, unde companiile merg mai degrabă pe spații închiriate decât pe spații proprii”, spune Andrei Timofte, 28 de ani, actualul director general al Transilvania Construcții. Fiul și tatăl său, Mircea Timofte, controlează, în prezent, peste 50% din acțiuni. Atunci, în 2002, a început transformarea vechii platforme de producție a trustului de construcții întrun parc logistic și industrial modern. Au folosit structurile existente pe amplasament, ceea ce a însemnat economii de bani și timp. Dezvoltarea construcțiilor pe circa 9 ha a durat peste 10 ani, mergându-se prudent, în funcție de cererile de spații din partea clienților.

Printre primii clienți au fost o firmă italiană de producție și o companie de distribuție de alimente, atrași de flexibilitatea arătată în configurarea spațiului după cerințele afacerii. ”Această flexibilitate la nevoile chiriașilor ne caracterizează și astăzi și cred că acesta este unul dintre atuurile noastre în atragerea și menținerea clienților”, spune Andrei Timofte. În prezent, parcul logistic are 85 de chiriași, din mai toate domeniile ”tradiționale”. Potențialul de creștere în perioada următoare vine însă din partea retailerilor din mediul on-line. MOMENTELE TENSIONATE CĂLESC CONSTRUCȚIILE Afacerea cu hale închiriabile este și o modalitate de echilibrare a componentei de construcții, pe o piață

rezidențială care încă se reface greu, față de nivelul de dinaintea crizei. Totuși, compania a finalizat în 2013 un bloc de 120 de apartamente în zona Calea Dorobanţilor, care a fost vândut în întregime. Revenind la direcția de real estate industrial, planurile de investiții prevăd construirea de depozite cu o suprafață totală de 25 ha în următorii cinci ani, ceea ce înseamnă o creștere de peste trei ori a suprafeței actuale. Investițiile sunt preconizate pentru regiunile N-V (inclusiv Cluj), dar și în centru țării și se vor ridica la 90 de milioane de euro. Ultimul proiect dezvoltat finalizat în această vară este o hală clasa A de 10,000 mp în interiorul Parcului Logistic Transilvania, închiriată în procent de 80%. 

bussines

Despre plante şi frumuseţe Ce cremă folosesc iordanienele ? Antiacneicele şi Bioliv cu ulei de măsline. Ce creme folosesc portughezele? Hm, lor le plac cele antiaging. De unde ştim asta? Simplu, Cosmetic Plant din Cluj tocmai a intrat pe aceste pieţe! n Anca Doicin Redactor-șef Business Days Magazine

„Anul acesta, am încheiat contracte cu distribuitori din Republica Moldova, Iordania şi Portugalia. În Dubai, vindem foarte bine cremele pe bază de miere. Şi antiacneicele noastre au un mare succes”, spune Susana Laszlo, proprietar al businessului clujean. Cum au ajuns produsele cosmetice de la Cluj pe aceste pieţe îndepărtate? Păi, în primul rând, datorită premiilor câştigate la concursurile de specialitate, dar şi prezenţei la târgurile de profil din străinătate. „Dacă nu eşti la expoziţii, nu exişti. De mulți ani, mergem în Polonia, unde se organizează unul dintre cele mai importante târguri, în Ungaria, la Hong Kong. De pildă, în Dubai, am început să vindem după participarea la Middle East Beauty World”, explică Susana Laszlo. Dar cremele Cosmetic Plant se mai găsesc şi în Canada, Grecia, Italia,

Germania, Liban, Emiratele Arabe Unite, Azerbaidjan sau Austria, iar anul trecut a deschis o filială în Ungaria. “Exporturile au avut o creştere exponenţială – undeva pe la 130%, anul trecut. Şi chiar dacă la acest moment vânzările pe pieţele externe nu reprezintă un procent semnificativ din cifra de afaceri globală a Cosmetic Plant, aceasta este o bună sursă de creştere”, spune Susana Laszlo. O altă sursă de creştere ar veni şi dintr-o mai bună acoperire a pieţei interne: „Nu suntem prezenţi peste tot. În Auchan, am intrat deabia din martie”, dar şi din extinderea gamei de produse. „Lunile următoare, vom mai avea lansări de produse, la fel ca şi până acum, pe bază de ingrediente naturale – doar una dintre gamele pe care le va lansa Cosmetic Plant numără şase produse”, continuă Laszlo.

Ca şi cifră de afaceri, managerul spune că fima va încheia anul cu peste 2 milioane de euro. Oricum, o evoluţie spectaculoasă a unei firme ce a pornit într-o clădire cu 40 de metri pătraţi, cu prietenele cele mai bune ale mamei ei pe post de clienţi. SCURT ISTORIC. Compania Cosmetic Plant a fost înfiinţată în 1991 de către Ileana Meşter, mama Susanei Laszlo, după peste 20 de ani de experienţă în cosmetologie în cadrul producătorului Farmec din Cluj-Napoca. „Mama avea o încredere foarte mare în puterea naturii şi a plantelor medicinale. Pornind de la această convingere, după ce s-a pensionat, a pus bazele firmei Cosmetic Plant. A fost un început greoi. Lucra singură într-o clădire de 35-40 mp, primul ei malaxor fiind confecţionat de către un inginer clujean dintr-o oală

de fiert rufele. Cremele erau create în serii mici, iar etichetele erau scrise de mână. Eu am început să lucrez în 1995, când m-am întors din Ungaria, unde am făcut rezidenţiatul şi specializarea în pediatrie”, îşi aminteşte Laszlo. Când s-a întors în România, Susana Laszlo avea 30 de ani. Se hotărâse deja să renunţe la cariera în medicină pentru a se implica în afacerea familiei. „Am intrat într-o industrie nouă, care nu îmi era cunoscută decât prin intermediul mamei. Am parcurs toate etapele businessului, ceea ce înseamnă că am etichetat, am lucrat în depozit, am ţinut contabilitatea primară şi am participat la inventare. Abia după câţiva ani petrecuţi în echipă am putut «aspira» la o funcţie care să-mi ofere putere decizională”, povesteşte managerul. Funcţia de manager general a preluat-o în anul 2009, după decesul mamei sale.

„Erau multe lucruri pe care nu le cunoşteam şi nu ştiam cum ar trebui să abordez anumite situaţii, dar am învăţat. În plus, fără experienţa pe care am acumulat-o de-a lungul timpului, probabil nu aş fi reuşit. Au trecut 14 ani de la momentul intrării în firmă şi până la momentul în care am preluat conducerea. M-a ajutat şi faptul că am lucrat ca medic, pentru că această meserie necesită curaj, o analiză foarte amănunţită a tuturor detaliilor. Înveţi să ai o gândire logică, analitică, să fii precaut şi, nu în ultimul rând, trebuie să fii consecvent şi să duci lucrurile până la capăt”. Ea a fost cea care a decis mutarea într-un nou sediu, schimbarea ambalajelor şi intrarea în concursurile internaţionale. „Nu ştiu de ce, dar suntem singurul producător român premiat la World Quality Selections de la Bruxelles, cu două creme Cosmetic Plant”, spune ea. 

bussines

read in

ENGLISH

China became „a must” for Jidvei How do you call in English the Romanian must (the young wine, freshly pressed grape juice)? The must, naturally, coming from the same latin root – vinum mustum. And how do you call it in Chinese? That’s could be a little bit difficult, but you can try on the web page of the Jidvei, the well-known Transylvanian wine producer. This is the first local producer trying to have special message for Chinese consumers and investors. Cheers! Have a good big market! n Anca Doicin Redactor-șef Business Days Magazine Romania will have 14 top winemakers at the ProWineChina, next month in Shanghai. Without an official policy to ”conquer” this huge market, China became quite unexpected the second foreign market for the Romanian producers. But even the Chineses expected the Romanians to be more active in exploiting its natural potential...

„Romanian wine hasn’t achieved great market exposure in China”, you can read on the exibit web page. ”Most wine professionals and consumers are not aware of this wine region. Therefore, it might come as a surprise to many people if I say that China has become Romania’s largest export market in 2012, and in 2013 and 2014 respectively the second and the

third largest export market. And in 2014, China was Romania’s second largest market for wine export in terms of export values. As a strong wine production region, Romania’s limited marketing activities for its wine products in China were mainly organized by wine producers instead of by regional industry or official organizations”.As the Chinese wine market

What is in the family remains in the family. Jidvei, the largest wine and champagne maker in Transylvania, produced at least 10 million liters of wine every year. And the vineyard is planted with a satellite-guided machine. Over 2000 hectares have been replanted and a new cellar has been built. A €60 million investment, half of which comes from European funds. This is also the largest nursery in the country. The cuttings produced here will be planted soon on 200 hectares. Claudiui Necșulescu, the entrepreneur who developed all of this, has a strong view on the future: “ The only option I am considering is that my daughters take over the business. I have never thought of selling the business. The entire Jidvei construction has been envisaged as a long-term business, which represents the family,” explains the businessman. Besides, two of the wines launched by Jidvei in 2012 bear the names of Claudiu Necşulescu’s daughters, Ana and Maria. The elder sister is 25 years old and studied Mathematics and Management at UCL, so that she is already involved in the business, and the younger sister is 21 and she studies Marketing at City University London. “They divided fields of study to complement each other,” explains Claudiu Necşulescu.

started to take off in the past decade, a great number of Chinese businesspeople and capitals in connection with Romania have come to focus on Romanian wines with outstanding cost performance. Though in absence of promotional activities in China, Romanian wine still achieved great market performance in China due to its unique advantages. A total of 1.18 million liters,

or 1.57 million bottles of Romanian wine has been exported to Mainland China in 2014. This equals to 2.8 million euro of export value, or 17% of its total exports. Chinese importers of Romanian wines mainly come from Zhejiang and Guangdong provinces, with several exporters from Wenzhou, Ningbo and Shenzhen gaining in scale. 

asigurări

80% dintre contractele de asigurări se încheie prin intermediul unui broker, pe piețele mature din Vest.

Cel care dă siguranță asiguraților I se spune broker de asigurări. Un termen ingrat, pentru că nu lasă să se-nțeleagă rolul real al unui astfel de personaj. De-abia când se ajunge la momentul nedorit al daunei, se înțelege că brokerul e nu doar un personaj pozitiv, dar și necesar în derularea unui contract de asigurări. n Anca Doicin Redactor-șef Business Days Magazine

Ne pregătim să ne luăm la revedere de la Mircea Baciu, amintindu-ne că ne vom revedea la seminarul de gestionarea riscurilor de la Business Days, când sună telefonul. Tocmai mă gândeam să-i spun că, ”uite, sunteți și voi brokerii asaltați de telefoane” (până atunci, timp de o oră, nu mai sunase telefonul decât o singură dată), dar Mircea se angajează într-o convorbire care se anunță de durată. Înțelegem că este vorba despre un client. ”Da, deci e vorba de răspunderea civilă a transportorului. E o problemă cu CMRul... mergem la valoarea pe transport... sunt trei

remorci, un CMR pe fiecare remorcă... sigur, putem să facem și CARGO, dar nu vă recomand...” Poate n-am înțeles eu foarte bine ce e cu acest CMR (termen din jargonul transportatorilor rutieri de mărfuri) și, în general, ce e cu aceste codificări tehnice, dar convorbirea telefonică mi-a dat, la final, răspunsul simplu la o întrebare care părea atât de complicată – la ce e bun un broker, domnule? O poliță de asigurări, luați chiar și un ”banal” RCA, este printre cele mai complicate contracte de pe piața serviciilor financiare. Nu te simți cu adevărat asigurat decât atunci când

poți spune că ai înțeles termenii și clauzele contractului, modul de aplicare în cazul tău... Este tocmai momentul în care simți că ai nevoie de cineva care să fie de partea ta. Poate că un client nu-și sună de prea multe ori brokerul, dar, atunci când o face, ar fi bine să i se răspundă, pentru că poate fi o problemă serioasă. În definitiv, asigurările se încheie pentru probleme serioase, nu? „Nu cred că e întâmplător că, în afară, 80% din polițele de asigurare se încheie prin intermediul unui broker” – vorba lui Mircea Baciu, manager pe zona Clujului în cadrul

AON România. Pentru reprezentantul unui grup de calibrul britanicilor de la AON, grup cu filiale în 120 de țări, nu este o problemă să te recomanzi ca un bun specialist în asigurări și managementul riscului. Orice face specialistul – ”își ajută clientul să gestioneze cele două categorii de riscuri la care este supus: riscuri de hazard și riscuri operaționale. Altfel spus, riscuri asigurabile și riscuri neasigurabile. În cazul riscurilor asigurabile (riscuri de hazard), brokerul găsește cele mai bune soluții de transfer al acestor riscuri către societățile de asigurare. În cazul riscurilor neasigurabile

(riscuri operaționale), intervine managementul riscului, concretizat în identificarea riscurilor la care se supune clientul, cuantificarea impactului asupra companiei, în cazul în care acest risc s-ar produce și aplicarea unor măsuri procedurale pentru a limita posibilitatea producerii acelui risc”. Dar, dincolo de definiții, pentru Mircea Baciu, cel cu experiență de 15 ani în reprezentarea asiguraților, e ușor să dea un exemplu concret despre ce face brokerul. ”Mi-aduc aminte de unul dintre primii clienți – l-am ajutat să facă alegerea contractului nu în funcție de preț, ci în funcție de clauze, mod de despăgubire sau capacitatea de plasare a riscului la nivel internațional. După doar câteva luni, s-a dovedit că a făcut alegerea corectă, pentru că a apărut dauna și foarte repede și-a recuperat banii. Altfel spus, contractul și-a atins scopul. De atunci, clientul acela a înțeles să lucreze doar prin intermediul unui broker”. În România, în acest moment, statisticile arată că doar 50% dintre contractele de asigurare se derulează prin intermediul unui broker. Dar și aici statisticile sunt alterate pentru că mare parte din cifre provin din faptul că asigurările în România se fac, atât cât se fac, în principal după criteriul prețului. Ceea ce, nu de puțin ori, se dovedește a fi un... risc. 

sănătate

Lider fără drept de apel MedLife ar putea fi prima companie din domeniul serviciilor medicale care ar trece de pragul de 100 de milioane de euro cifră de afaceri anul acesta, în cazul în care va finaliza cele şase tranzacţii în care este implicată în acest moment. „Dacă reușim să materializăm discuțiile pentru încă o tranzacție de peste 10 milioane de euro, vom crea un ecart între noi și competitori de peste 50 de milioane de euro”, anunţă Mihai Marcu, proprietarul MedLife. n Business Days Magazine

Foto

Mihai Marcu, Presedinte CA MedLife

„Continuăm să ne extindem accelerat. Vom depăși 90 de milioane de euro din creștere organică și sunt premise să depășim 100 de milioane de euro în acest an dacă finalizăm achizițiile demarcate”, arată Marcu. Pe primele nouă luni ale anului, MedLife raportează o cifră de afaceri cumulată de 67,8 milioane de euro, în creştere cu 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Doar la nivelul celui de-al treilea trimestru al anului, MedLife spune că a avut un plus de 25% de an la an. Dar, potrivit lui Marcu, rezultatele obținute sunt în linie cu obiectivele de business anunțate, ritmul de creștere al companiei fiind în

continuare dublu față de media pieței, care ar fi, potrivit MedLife, de 8-10%. Potrivit reprezentanților MedLife, aceste rezultate se datorează, în parte, unui aflux important de pacienți, dar și a încrederii față de serviciile medicale oferite în mediul privat. „Asistăm la o creștere din ce în ce mai mare a numărului de pacienți care sunt dispuși să aleagă sistemul medical privat în detrimentul spitalelor de stat sau chiar al celor din străinătate. Zilnic, ne trec pragul mii de pacienți care își fac analize, aleg să nască ori să se opereze la noi, iar numărul acestora este într-o dinamică continuă. Am depășit 1,5 milioane de pacienți unici în rândul

clienților din sfera de retail (fee for service), iar în rândul abonaților am ajuns, la finalul lunii septembrie, la un număr de 430.000 de clienți, respectiv la o cotă de piață de peste 50% din sectorul corporate la nivel național. Este pentru prima dată când un operator medical din România ajunge la o astfel de performanță”, declară Mihai Marcu, președinte al Consiliului de Administrație MedLife. Între sursele de creştere identificate de companie se află şi deschiderea de noi unităţi de servicii medicale. Astfel, dacă în 2014 MedLife a inaugurat trei unități noi, hiperclinicile din Iași, Galați și Constanța, anul acesta,

numărul unităților noi deschise a fost de cinci: o hiperclinică în Berceni, o clinică de stomatologie în Unirii, un spital în Titan, un centru de excelență în cardiologie intervențională în Grivița și o hiperclinică la Cluj, acest din urmă proiect urmând să fie inaugurat oficial la finalul lunii octombrie. De asemenea, MedLife a fost foarte ocupată şi cu „cumpărăturile” în ultimii ani. Doar anul acesta, în februarie, compania a finalizat preluarea pachetului majoritar de 55% din cadrul grupului Sama&Ultratest din Craiova, marcând astfel prezența la nivel național și, totodată, a șasea tranzacție de preluare a unui operator local, derulată în ultimii cinci ani. „Credem că am acumulat o experiență importantă în achiziții, detaliu care ne ajută foarte mult în relația cu noii noștri parteneri. Mai mult, spre deosebire de concurenții noștri, care fie încă nu au experiența necesară, fie au efectuat achiziții prin diluarea acționarilor fondatori, în cazul MedLife toate cele șase companii achiziționate, fără excepție, sunt conduse și în prezent de persoanele care au fondat companiile, chiar și businessurile preluate în proporție de 100%. Acest context ne încurajează să continuăm demersul, antreprenorii români, fondatori ai companiilor medicale, fiind interesați de dezvoltarea businessurilor proprii alături de MedLife. În acest moment, avem în lucru șase tranzacții de dimensiuni medii și mici și suntem în

discuții pentru demararea unei tranzacții de dimensiuni mai mari. Dacă finalizăm toate cele șase tranzacții medii și mici demarate deja, vom adăuga aproximativ 9-10 milioane de euro la cifra de afaceri, astfel încât să ajungem la 100 de milioane de euro sau chiar să depășim această valoare. Dacă reușim să materializăm discuțiile pentru încă o tranzacție de peste 10 milioane de euro, vom crea un ecart între noi și competitori de peste 50 de milioane de euro”, conchide Marcu. DESPRE MEDLIFE. SCURT PE DOI  MedLife activează pe piața din România din 1996, fiind cel mai mare operator privat de servicii medicale de pe piața locală. Compania acoperă toate zonele de activitate medicală: ambulatoriu, spitale, maternităţi, laboratoare, farmacii.  În prezent, MedLife îşi desfăşoară activitatea în 16 hiperclinici din Bucureşti, Timişoara, Braşov, Arad, Craiova, Galați, Iași și Cluj, 18 laboratoare proprii de analize, 10 unități spitalicești în Bucureşti, Braşov, Arad, Craiova și Iași, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecologie, 3 maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 30 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 12 centre de excelenţă cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub rețeaua PharmaLife Med şi în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată ţara. 

banking

Boldeiu, UniCredit Bank: „Am atins pragul de 1 miliard în facilităţi aprobate de credite pe fonduri nerambursabile” „Un miliard de euro în șase ani de activitate de creditare a beneficiarilor de fonduri UE, eu zic că e un rezultat bun pentru UniCredit Bank”, spune Valentin Boldeiu, coordonatorul Departamentului Fonduri Europene din cadrul băncii. Acum, cu doar trei luni înainte de finalizarea perioadei de programare 2007-2013, reprezentanţii băncii spun că sunt gata de un nou exerciţiu de creditare, doar că focusul va fi pe zona întreprinderilor mici şi mijlocii. n Business Days Magazine

Activitate intensă la Departamentul Fonduri Europene: beneficiarii trebuie să finalizeze proiectele aflate în derulare și să depună ultimele cereri de rambursare până la sfârșitul anului. Şi, cum asta înseamnă o multitudine de operațiuni pe ultima sută de metri, efortul este mare. În mai puțin de trei luni, zeci de proiecte trebuie să-și primească banii ori să-și completeze demersurile care țin de rigoarea inerentă accesării fondurilor. Cu toate acestea, colectivul departamentului deja privește dincolo de activitatea curentă. „Suntem gata de un nou început, de un nou exerciţiu bugetar, aşteptăm primele proiecte aprobate de autorităţi din perioada de programare 2014-2020, cu focus pe sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii. Ca programe prioritare, acordăm atenţie deosebită Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), Programului de

Competitivitate şi celui Regional, precum şi schemelor de ajutor de stat (minimis) anunţate de Guvernul României. Plecăm la drum cu cele

peste 30 de miliarde de euro fonduri structurale şi de investiţii alocate României (din care doar circa 3 miliarde alocate direct companiilor), la care

se adaugă şi peste 10 miliarde de euro subvenţii în agricultură, şi de la premisa că toţi actorii implicaţi (autorităţi de management, organisme intermediare),

O istorie de 6 ani 2009: 30 de clienţi şi 27 mil. de euro facilităţi de credit aprobate pentru beneficiarii PNDR, ai Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE) şi ai Programului Operaţional Regional (POR). 2010: Maturizarea şi completarea ofertei UniCredit Bank, primele proiecte complexe şi primele finanţări pentru autorităţile publice, dublarea volumului facilităţilor aprobate. 2011: Explozia volumului anual al finanţărilor aprobate - 230 mil. de euro. 2013: Depăşirea pragului cumulat de 650 mil. de euro facilităţi aprobate pentru proiecte cu fonduri nerambursabile. 2014: Valoarea totală a împrumuturilor acordate se ridică la 850 de milioane de euro. 2015: August: UniCredit Bank atinge pragul de 1 miliard de euro al volumului cumulat al facilităţilor de credit acordate beneficiarilor de fonduri nerambursabile.

 Dincolo de cifre, multă muncă, discuţii şi

negocieri, care au făcut posibil însă ca UniCredit să se poată mândri cu finalizarea Acordului cu Fondul European de Investiţii cu o rată de absorbţie de 98%. Ce înseamnă asta pentru clienţi? Acordarea către IMM-uri a unui număr

de 326 de împrumuturi noi pentru investiţii, extindere şi susţinerea nevoii de capital prin intermediul iniţiativei JEREMIE.

 „Vom continuă sprijinirea domeniilor

considerate strategice, precum agricultura, cercetarea-dezvoltarea şi inovarea, eficienţa energetică, vom sprijini exploataţiile agricole (prin finanţarea proiectelor de investiţii şi prefinanțarea subvenţiilor) şi vom consolida centrul de expertiză în implementarea schemelor de grant şi instrumentelor financiare construit în cadrul băncii”, spune Boldeiu, arătând că îşi doreşte această poveste de succes „continuată şi consolidată începând cu 2016”.

 „Considerăm oportună participarea

băncii în calitate de intermediar financiar în cadrul unor scheme de garantare oferite de iniţiativele Comisiei Europene, Horizon 2020, COSME şi SME Initiative, cu sau fără alocare bugetară naţională, ceea ce ne va permite să oferim clienţilor noştri rate de dobândă şi condiţii de garanţii solicitate îmbunătăţite”, conchide Valentin Boldeiu, coordonatorul Departamentului Fonduri Europene în cadrul UniCredit Bank.

începând cu produsele de finanţare structurată pentru cheltuielile eligibile şi neeligibile, monitorizarea fiecărei plăți către furnizorii proiectului şi terminând cu analizele din faza postimplementare, (beneficiari, consultanţi, sistem bancar), şi-au învăţat lecţiile perioadei precedente”, spune Valentin Boldeiu, coordonatorul Departamentului Fonduri Europene în cadrul UniCredit Bank. „Pe lângă activitatea de creditare clasică, domeniu deja matur şi, considerăm, complet prin oferta ce acoperă toate segmentele unui proiect cu finanţare nerambursabilă, UniCredit Bank acordă o importanță specială segmentului de instrumente financiare finanţate din fonduri europene”, adaugă Boldeiu. Cifrele vorbesc de la sine despre cât de importantă a devenit pentru economie finanţarea din fonduri europene şi naţionale nerambursabile, dar sunt şi o dovadă a implicării UniCredit Bank. 

dezvoltare

Dilema unei afaceri cu canapele – extensibilă sau nu? Să nu te culci pe-o ureche, nici măcar când ai o canapea bună care place consumatorului. E o regulă prin care Dalin, producătorul de mobilă tapițată din Reghin, crește de 23 de ani. Da, drumul nu e lin. Iar când ajungi la capacitate maximă, deciziile de dezvoltare sunt și mai sinuoase. n Anca Doicin Redactor-șef Business Days Magazine

„Acum 23 de ani, Dalin însemna doar tatăl nostru. Astăzi, suntem 300 de angajați, vindem în toată țara și suntem, auditați, al patrulea jucător național pe piața de canapele”, rezumă Dan Cotoi istoria producătorului de mobilă din Reghin. Tânărul manager are un discurs foarte strâns când vorbește despre afacerea lor de familie, nu caută să facă marketing cu orice preț. Și totuși, povestea e interesantă și merită extinsă. În 1992, inginerul Toma Cotoi renunță la munca la stat și începe pe cont propriu cu producția de mic mobilier. Dalin vine de la numele celor doi fii, Dan și Călin. Din 2004, se specializează în producție de canapele. Între timp, Dan și soția lui intră în afacere, ambii fiind și ingineri în industria lemnului. Se păstrează aceeași linie de afaceri – „mergem noi spre client și nu ne batem pe preț, contează calitatea”. O abordare contra valului, când până și marii producători din afară mizează pe segmentul economic. Reticente la început, magazinele preluau canapelele Dalin în regim de consignație, înainte de a face comenzi mari. Chiar și acum, Dalin lucrează în acest stil (au un stoc de circa 1 milion de euro), mai ales că testează periodic piața cu produse noi, cu design original. Dar, în ultimii 10 ani, încrederea pieței a crescut considerabil și se estimează că în jur de 100.000 de familii au acasă o canapea fabricată de familia Dalin.

Clienții sunt în marea majoritate din țară, dar se pot găsi și în Ungaria, Republica Moldova, Ucraina (o piață testată în trecut, acum abandonată). Politica de ”calitate înainte de preț” poate fi una mai dificilă, în sensul că trebuie să surprinzi mereu piața prin calitate, dar și originalitate. Aceasta înseamnă nu doar să ai o canapea extensibilă (românii preferă acest tip, contrar trendului din afară) rezistentă și cu materiale de calitate, lavabile, ci și una care să arate o ”mână de designer”. Lucrând cu un designer cunoscut în piață, Mihai Grama, Dalin a ajuns acum la o linie inedită pentru piața de mobilă – ”Ethnocentric”, mobilă modernă de inspirație

10% dintre angajații Dalin provin din rândul tinerilor localnici defavorizați, cu nevoi speciale. tradițională, din care se disting canapelele ”Bucovina”, decorate în stil tradițional. Concentarea pe calitate poate fi o politică dificilă, dar aduce și beneficii, desigur – odată înscris în segmentul ”peste medie”, concurența nu mai este foarte mare și

nici criza nu mai bate atât de puternic. ”Noi am simțit criza doar în... reducerea ritmului anual de creștere. Dacă prin 2008 eram la un ritm de 40%, astăzi mergem în jurul a 15%”, spune Dan Cotoi. Astăzi, vând în jurul a 6 milioane de euro pe an și au ajuns

aproape la limita capacității de producție. ”Trebuie să luăm o decizie și cântărim cu mare atenție variantele – continuăm să ne extindem sau nu?” Sunt multe variabile, dar, deocamdată, un lucru e cert – afacerea trebuie să rămână în familie. Dar familia mai are și alte opțiuni de investiție – spre exemplu, începe să crească foarte frumos linia de legumicultură, producția pentru hipermarketurile locale realizată pe circa două hectare de sere. Sere care sunt încălzite (de aici a venit și ideea) cu deșeurile provenite de la mobilă. Deci, da, vor continua producția de mobilă, chiar dacă drumul nu se anunță neapărat lin la... Dalin. 

curierat

Oriunde cu plăcere, promisiune de brand FAN Courier, liderul pieței de curierat rapid din România, își respectă întotdeauna angajamentele asumate. Nu, aceasta nu este o laudă, este o realitate despre care acționarii-fondatori spun că este “mandatory”, pe de o parte, pentru că “Oriunde, cu plăcere”, iar, pe de alta, pentru că a-ți respecta promisiunea făcută este un semn de respect față de client și față de piața în care activezi. n Business Days Magazine

Cea mai importantă promisiune a FAN este aceea de a livra la timp și în condiții de maximă siguranță, iar a doua cea mai importantă este aceea a investițiilor asumate. Astfel, în timp ce la Brașov se muncește de zor pentru finalizarea celui mai mare al doilea HUB regional al companiei, după București, în țară se pregătește și o extindere pe orizontală, urmare a unei noi strategii de a reduce timpul de așteptare la client. De la jumătatea acestui an, în București, FAN Courier și-a dublat numărul centrelor de predare/primire pentru client, de la patru la opt. Centrele de predare-primire au fost amplasate în diferite puncte ale Capitalei, astfel încât să deservească un număr cât mai mare de clienți din fiecare zonă, fără ca tranzitul coletelor să influențeze timpii de livrare la destinație. Această soluție vine în completarea unor servicii precum Collect Point, în prezent disponibil și în cadrul celei mai mari rețele de distribuție de carburanți din România, OMV-Petrom, sau serviciile de curierat cu livrare rapidă, tip Express Loco. ”Punctele de predare și primire colete au fost deschise pentru a răspunde unei nevoi reale a consumatorilor și pentru optimizarea serviciilor oferite de noi. În decursul

timpului, am constatat că sunt clienți cărora timpul nu le permitea să aștepte curierul pentru a primi sau a preda un colet ori un plic sau își exprimau dorința de a veni la noi la sediu pentru a ridica un colet. Punctele de predare/primire au fost soluția prin care oferim clienților o nouă posibilitate de a accesa serviciile FAN Courier”, a declarat Roxana Magopeț, director de marketing al FAN Courier. Punctele de predare și primire colete au reprezentat unul dintre instrumentele importante

introduse de companie în relația directă cu clienții, însă nu a fost singurul. De anul acesta, managementul FAN Courier a decis ca periodic, în principalele centre regionale ale țării, să se întâlnească și să ia feedback direct de la clienți. “Strategia noastră de business înseamnă construcția de parteneriate cu clienții, de aceea, considerăm că este foarte important să știm direct de la ei, de la sursă, care sunt nevoile lor în relația cu noi, ce așteptări au de la serviciile pe care le oferim. Am început seria întâlnirilor cu clienții regionali odată cu

inaugurarea noului sediu FAN Courier din Sibiu și Baia Mare. Feedbackul și sugestiile primite ne sunt de un real folos în dezvoltarea portofoliului nostru de produse și servicii”, a declarat directorul de marketing al FAN Courier. Dezvoltarea organică, pas cu pas, și venind în întâmpinarea nevoilor clienților reprezintă cheia unui business de succes pe termen lung, spune reprezentantul companiei. Lider al pieței locale de curierat, FAN Courier este și cel mai popular brand din domeniu, conform studiilor

efectuate pe parcursul mai multor ani. Ultimul studiu “Performanța brandului”, realizat de compania de cercetare GfK, a indicat faptul că FAN Courier este percepută ca și compania cu cel mai bun raport calitate-preț. “Deși transportul reprezintă unul dintre factorii cu cea mai puternică influență în activitatea noastră, FAN Courier a păstrat aceleași tarife. Explicația ține strict de influența pe care astfel de costuri o are în businessul clienților/partenerilor noștri, iar, dacă am opera modificare de tarife ori de câte ori se schimbă prețul carburanților, am influența negativ toate previziunile lor”, a explicat directorul de marketing FAN Courier. Studiul GfK este susținut și de ultimul top al celor mai populare branduri românești, top în care FAN Courier se situează în primele 25 de companii cele mai apreciate în România. Popularitatea este demonstrată, conform GfK, și de faptul că, pentru 53% dintre companii, FAN Courier este primul brand de curierat care le vine în minte când sunt întrebați. Trei sferturi dintre companiile chestionate pentru cercetarea de piață spun că, după ce au testat serviciile FAN Courier, au devenit clienți curenți și 89% dintre participanții la studiu se declară mulțumiți de serviciile liderului de piață. 

antreprenoriat

Perpetuum vede viitoru-n plastic Pentru că ştie să vândă orice, dar ştie şi că „viitorul într-o societate tinde către producţie şi vânzare”, Dan Pitic, proprietarul Perpetuum, a decis să facă producţie de „plastice” prin Napochim. Creşterea ar trebui să vină dintr-o nişă nouă, pe care nu există concurenţă pe piaţa locală, cum explică Pitic – producţia de pubele, mobilier de grădină şi plajă. n Anca Doicin Redactor-șef Business Days Magazine

„În 2012, am decis să cumpăr cinci procente din Napochim. Eu fac comerţ de 25 de ani. În comerţ m-am specializat. Dar viitorul în societate tinde către producţie şi vânzare. Şi, cum noi ştim să vindem, ne-am decis să facem acum producţie”, motivează Dan Pitic decizia luată în urmă cu trei ani. Practic, producţia de plastice de la Napochim era complementară cu cea realizată de companiile din Ax Perpetuum, pentru că, dacă Napochim fabrica produse de menaj din plastic, Perpetuum făcea produse de menaj din sticlă. Cum, în scurtă vreme, a fost ales preşedinte al Consiliului de Administraţie, Dan Pitic s-a văzut, dintr-odată, implicat de-a binelea în problemele Napochim, care nu veneau neapărat din zona de producţie, dar care aveau legătură cu ea. „Aproape că nu mai avea lichidităţi, nu mai avea gaz, apa îngheţa în conducte... Plus că erau supradimensionaţi pentru cifra de

afaceri pe care o aveau. Dacă, de pildă, o firmă din domeniul ăsta face 20-30 de milioane de lei cu 6070 de angajaţi, ei făceau 6, cu 120 de angajaţi. Am implementat un program de restructurare şi, în asociere cu Perpetuum, am aplicat pentru fonduri europene”, explică omul de afaceri clujean.

Ca să vitalizeze compania, Pitic a aplicat cea mai importantă lecţie din vânzări – ca să vinzi, trebuie să ai ce vinde. S-a uitat în jur pe piaţă şi a stabilit că zona produselor de menaj era şi nu era profitabilă şi atunci a schimbat macazul către pubele de gunoi, mobilier de grădină şi plajă, plus

alte accesorii din plastic pentru mobilier, plus ghivece, suporţi pentru umbrele şi flacoane de toate neamurile. Practic, Napochim va fi cel mai complet producător de mobilier de grădină din România şi singurul capabil să producă pubele de 240 de litri. De ce? Pentru că toate astea se importă,

neexistând vreun localnic care să le fabrice. Brief, de la începutul anului viitor, toate utilajele cumpărate în ultimii doi ani cu bani de la Perpetuum şi finanţare europeană, montate în halele refăcute ale Napochim – dintre care amintim doar o măgăoaie de 140 de tone, pregătită să „scuipe” şezlonguri pentru plajă de doi metri lungime –, vor începe să funcţioneze. „Avem deja precontracte cu retaileri. Cum oricine produce în afara României are un cost de transport de 7-8% din preţ, noi vom avea un avantaj”, spune Pitic. În afară de retaileri, Pitic targetează şi autorităţile locale, cărora, de asemenea, datorită tehnologizării, ar putea să le susţină cererea. Per total, din acest refurbish, Pitic aşteaptă, nici mai mult, nici mai puţin, decât o creştere de 10 ori a cifrei de afaceri, de la 6, la 60 de milioane de lei la finele primilor trei ani de producţie. Strălucitor, deşi de plastic, nu? 

– destinat amenajărilor și decorațiunilor interioare – și Borcane.ro – destinat soluțiilor de ambalare. Are un sediu logistic de 10.000 mp la Cluj-Napoca şi un depozit la București, precum și o flotă logistică proprie. Perpetuum activează și pe sectoare diferite de cel al

amenajărilor, prin intermediul unor companii-partenere, precum Napochim SA, unul dintre cei mai mari producători de mase plastice din România, și Țigări Electronice SRL, jucător important pe piața națională pentru device-uri și lichide pentru țigări electronice.

Încontinuu despre… Perpetuum Este una dintre cele mai mari companii românești din domeniul producției și distribuţiei de articole pentru amenajări interioare şi exterioare. Înființată în anul 1994 la Cluj-Napoca, firma are peste 200 de angajați și a înregistrat la finalul anului 2014 o cifră de afaceri care

depășește 20 de milioane de euro. Canalele de distribuție pe care Perpetuum operează sunt:  Execuție lucrări (cu obiectiv prioritar satisfacerea nevoilor speciale ale persoanelor juridice: hoteluri, restaurante, baze sportive, spitale, clinici, școli etc.)

 Distribuție (marile reţele DIY şi C&C prezente în ţara noastră, magazine partenere specializate, depozite, companii mici și mijlocii). A dezvoltat foarte mult componenta on-line, îndeosebi prin intermediul site-urilor Atria.ro

inovație

Fidel visului său, de a creşte la 1.000 de oameni în cinci ani, cum declara în interviul de anul trecut, întreprinzătorul ardelean ia în considerare toate metodele de dezvoltare, atât cea organică, cât şi prin achiziţii. „Da, suntem gata de achiziţii. Chiar pe finalul anului trecut, am cumpărat un concurent, achiziţie care ne-a adus şi o creştere cu 10% a numărului de maşini ale AROBS”, spune Voicu, aşa cum toată lumea i se adresează proprietarului AROBS. În plus, tot anul trecut, se pare că omul de afaceri a intrat în nume propriu în acţionariatul unei alte firme de software, din simplul motiv că „produsul pe care ei îl dezvoltă este unul care îmi place şi în care cred”. Şi, dacă, la începutul anului acesta, se vorbea foarte mult despre probabilitatea unei listări pe care le monitorizam prin soluția proprie, care să aducă finanţarea de care firma avea nevoie pentru dezvoltare, Voicu spune că aducerea la cota bursei este încă luată în calcul și se va face natural, fără să sară etape. „Intenţia noastră a fost să ne listăm anul acesta, dar am spus dintotdeauna că sunt foarte mulţi «dacă» în joc: rezultatele celui de-al doilea audit, realizat de o companie specializată (din top 4 de pe piaţa de profil), implementarea IFRS, generarea prospectului de acţiuni etc. Or, tocmai aceste criterii au pus sub semnul întrebării listarea din toamna acestui an încă de la început. Noi nu am sistat procesul, vom continua demersurile anul viitor, luând în considerare fiecare aspect”, explică el. Pe de altă parte, mai continuă omul de afaceri, AROBS nu are nicio presiune în atragerea de finanţare pentru realizarea achiziţiilor, pentru că se poate baza pe susţinerea băncilor. GAMIFICATION. „Track GPS”, soluţia pentru localizarea parcului auto cu care a dat lovitura atât în România, cât şi în Europa – anul trecut, cu ajutorul aplicaţiei, AROBS avea peste 30.000 de maşini localizate în România şi în Europa –, i-a adus şi intrarea pe o piaţă de mare potenţial – Indonezia. „Produsul nostru de management al flotelor auto a fost achiziţionat de cel mai mare distribuitor de pe piață de produse precongelate și transportor de marfă din Indonezia. Track monitorizează un parc auto de peste 1.000 de maşini”, explică Voicu Oprean. Soluţia AROBS ar putea să intre însă, aşa cum lasă să se înţeleagă Voicu, şi pe pieţele din Malaysia şi Kenya. Tot un lider al pieţei, de data aceasta din Norvegia, i-a confirmat potenţialul unui alt produs software al AROBS, pe zona de travel, de această dată. „Prin automatizarea accesului

Și pentru ei, pământul este plat Expansiunea pare să fie cuvântul-cheie la AROBS Transilvania, furnizorul de software controlat de omul de afaceri Voicu Oprean. Sunt vizate, în principal, pieţele emergente, dar şi deschiderea de centre regionale, pentru un mai bun acces la resurse. n Anca Doicin Redactor-șef Business Days Magazine

la întregul proces de rezervare, softul nostru a adus o creştere cu 10% a gradului de ocupare a hotelurilor din lanţul respectiv”, descrie Voicu Oprea avantajele programului vândut către toate lanţurile hoteliere din lume. Realizări a mai punctat producătorul ardelean şi pe zona soluţiilor tehnice de infoteinment, având colaborări cu firme de renume, din industria auto și IT, dar şi pe zona de medical trials – soluţii pentru

testarea de medicamente. Şi pentru că „globalizarea” businessului AROBS a venit la pachet şi cu mai multe griji – „trebuie să ştii în permanenţă ce se întâmplă pe piaţa mondială, căci tu lucrezi cu mai multe valute, îţi schimbă mult felul în care acţionezi” –, managerii de divizie ai AROBS au fost trimişi la un Executive MBA să se pregătească. Căci, iată, pentru AROBS Pământul începe să devină... plat. 

17 ani de AROBS  Este o companie cu acţionariat

100% românesc, specializată pe dezvoltarea de software pentru aplicaţii mobile, soluţii de localizare şi management al flotelor auto, precum şi soluţii SFA şi CRM pe terminale mobile. Are o echipă multinaţională, formată din peste 430 de angajaţi, localizaţi în şase centre la nivel național. Compania se regăseşte în Top 100 angajatori ai judeţului Cluj şi în Top 5 angajatori de pe piaţa locală de IT. În afara României, AROBS mai deţine încă trei birouri de servicii în Republica Moldova, Ungaria şi Marea Britanie.  Compania a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de peste 15 milioane de euro.  Este una dintre cele mai active companii clujene în ceea ce priveşte implicarea în comunitate, fiind sponsorul principal al Maratonului Internaţional AROBS Cluj-Napoca. De-a lungul timpului, AROBS a fost şi unul dintre partenerii United Way pe o serie de proiecte sociale. „Be great! Inspire others to follow you” este cel mai recent proiect social iniţiat de AROBS. Campania a reunit personalităţi din diverse domenii, sportivi şi lideri de opinie, care au împărtăşit publicului poveştile lor despre cum le-a influenţat sportul viaţa de zi cu zi, cariera sau relaţiile cu cei din jur. Printre ambasadori s-au regăsit: Voicu Oprean, Daniela Secară, şef departament Debt & Equity Origination (BT Securities), Ioana Birta, Senior Manager Ernst & Young Cluj, Alina Tătar, Senior Officer decontări externe (Banca Transilvania Cluj), Adrian Hădean, Chef şi jurat al MasterChef România etc.

inovație

Al treilea val... în cafea Marcel Suciu, proprietarul lanţului de restaurante Marty, şi-a găsit o nouă provocare – democratizarea cafelei de calitate, prin cafeneaua sa Olivo Caffe. Adică? Păi, după ce oamenii săi şi-au făcut mâna pe celebrele ustensile de produs cea mai minunată cafea din lume – La Marzocco, după ce s-a specializat în prăjitul cafelei, acum are grijă să o importe special pentru Olivo Caffe din Columbia, Brazilia, Guatemala sau Etiopia, pentru ca, după aceea, să o vândă „la pachet”. n Anca Doicin Redactor-șef Business Days Magazine

„Vara asta am deschis un Coffe Kiosk, pentru că vrem să dezvoltăm un mini Starbucks mobil: ai luat cafeaua şi ai plecat. Va fi, practic, aceeaşi cafea de calitate a noastră, cumpărată de la furnizori mici, locali, care pot să-ţi spună oricând de pe ce coastă vine, când a fost recoltată şi toate detaliile pe care vrei să le ştii despre bobul acela de cafea”, spune Marcel Suciu. A investit şi într-o prăjitorie proprie, astfel încât acum controlează tot lanţul şi poate să spună că „implementează” al treilea val în cafea la Cluj. Termenul de al treilea val e relativ nou, căci, prima dată, termenul a apărut, cum altfel, într-o revistă de specialitate, “Roasters Guild” (Liga Prăjitorilor – n.red), prin 2002.

Termenul se referă la iubitorii de cafea care sunt interesaţi de ceea ce beau, de, cum se spune, „caracterul” cafelei. E un fel de reacţie şi la modul în care a fost promovată cafeaua până acum. În al treilea val, produsul vorbeşte despre el, nu mai ai nevoie de marketing. Căci, în al treilea val, ştii exact de unde vine cafeaua, de pe ce plantaţie, din ce sac şi aşa mai departe. O prăjeşti într-un anume fel, după anumite metode, în aşa fel încât să nu fii nevoit să arzi bobul de cafea, ca să acoperi cine ştie ce defecte, pe care acesta le poate avea. ÎN VIZITĂ. Dar Marcel Suciu nu este ocupat doar cu „democratizarea”, ci şi cu lansarea unui nou concept

în restaurantele sale Olivo şi Corso. „Vreau să dezvoltv un nou concept, axat pe bucătăria mediteraneeană. Clienţii ar trebui să se simtă ca şi când ar fi invitaţi la mine acasă, atât prin prisma prospeţimii, cât şi prin cea a gustului sau a mărimii porţiilor”, mai spune Suciu. Nu a renunţat nici la ideea francizării, dar spune că, până acum, nu a găsit acea cale de a ajunge către investitorii serioşi. „Aşa, telefoane primesc mereu. Sunt mulţi interesaţi. Dar nu pot să realizeze cât de complicat este totuşi un business în acest domeniu şi ce investiţii presupune. Lumea vorbeşte de 40.000 de euro, când necesari ar fi 300.000 de euro”. 

5,5 milioane de euro a fost cifra de afaceri a lanţului de restaurante Marty. A plecat de la 25. 000 de dolari, în 1999.

leasing

„Segmentul vehiculelor a fost, în continuare, principalul motor de creștere al industriei, în special segmentul vehiculelor comerciale. De asemenea, în comparație cu aceeași perioadă a anului 2014, la finalul primului semestru al anului 2015, o contribuție pozitivă a avut-o sectorul construcțiilor, unde s-a înregistrat o creștere de la 14% la 22%”, arată Daniliuc. „Un element foarte important, care a contribuit la obținerea acestor rezultate, este creșterea notorietății leasingului în rândul companiilor, numărul IMM-urilor care au apelat la servicii de leasing financiar fiind în creștere anul acesta față de 2014”. Dezvoltarea pe care a cunoscut-o piaţa de leasing a fost obţinută în “corelaţie cu o majorare a afacerilor din domeniile transporturi, logistică și construcții, economia înregistrând rezultate mai bune decât anul trecut pe aceste segmente”, explică Daniliuc. Potrivit preşedintelui ALB, “creşterea constantă a cererii pentru finanţare indică faptul că în piață există în continuare nevoia de dezvoltare”. „Urmărim creșterea notorietății leasingului în rândul companiilor IMM. La nivelul asociației, perspectivele sunt pozitive pentru finalul de an, în măsura în care investițiile încep să se dezmorţească pe segmentul construcțiilor și infrastructurii, în agricultură și consum. Credem că ne-am poziționat pe o sumă de direcții tactice și strategice corecte. Începem să punem în valoare tot mai mult rolul leasingului pentru companiile din acest domeniu, ce trebuie să facă acestea și care este valoarea adăugată pe care o aduce, cu accent pe principalele avantaje pe care leasingul le oferă ca formulă de finanțare, și anume lipsa garanțiilor, optimizarea cash flowului companiei și timpul

Pe creştere „Rezultatele pe primul semestru al anului confirmă aşteptările industriei pentru o evoluţie pozitivă a pieţei de leasing, în cadrul unui climat favorabil creșterilor pe toate domeniile importante pentru economie”, spune Felix Daniliuc, preşedinte al Asociaţiei Societăţilor Financiare (ALB). n Business Days Magazine rapid de aprobare”, mai spune Daniliuc. Cum vede preşedintele ALB evoluţia pieţei de leasing din România

în următorii ani? “Suntem preocupaţi, atât ca industrie, cât şi în calitate de companie de leasing, de o cât mai bună poziţionare

ca sursă de finanţare care să creeze valoare pentru afacerea clienţilor şi creare de beneficii pentru toate părţile implicate.

Pe viitor, trebuie să știm exact care soluție de finanțare este adecvată, astfel încât clientul să își crească afacerea. Pe zona de active productive, ca în cazul echipamentelor și cel al vehiculelor comerciale, implicarea activă a leasingului are foarte mult sens. Leasingul presupune finanțare exclusivă de active, iar beneficiile acestui gen de finanțare provin din faptul că există o competență în a evalua și a înțelege valoarea corectă a activului. Compania de leasing, în calitate de proprietar, este firesc să cunoască exact ceea ce face activul respectiv și care e capacitatea lui de a genera cash flow . De asemenea, compania de leasing poate recomanda furnizori, pentru că are mai multe echipamente similare în portofoliu și poate aprecia care este cel mai bun raport calitatepreț. În același timp, ne uităm la poza financiară a clientului și putem face o corelație între ce produce și care este impactul în imaginea financiară. Dorința noastră că finanțatori este ca soluțiile de finanțare pe care le oferim să poată susține dezvoltarea sectorului construcțiilor pe viitor, atât prin oferte adaptate specificului afacerilor din acest domeniu, cât și prin accesibilitate în obținerea finanțării”, spune Daniliuc. Preşedintele ALB avertizează că, “pentru a evita declinul anilor trecuți, înregistrat pe acest segment, consider însă că ar trebui să se păstreze în continuare un grad de prudență atât din partea clientului care solicită leasing, cât și din partea finanțatorului, o prudență care să reflecte într-o evaluare corectă a tuturor parametrilor unei tranzacții. Mă refer la un echilibru între investiția în noul asset, posibilitatea de a suporta costurile de finanțare și o evaluare corectă a capacității bunului respectiv de a genera valoare adăugată pentru companie”. 

opinie

Un ou, o brânză Cu 10 ani în urmă, ajungeam, în plin sezon, dimineața devreme pe litoralul românesc. Înfometați de pe drum, am poposit direct în restaurantul hotelului cu nume mare. Numele nu ține de foame, așa că ne-am așezat la o masă și am început să căutăm febril din ochi un ospătar. Nu ne-a luat mult, aveam de unde alege. Erau opt. Doar că niciunul nu părea interesat să-și încrucișeze privirile cu ale noastre. n Dragoş Popescu Managing Partner - DIAGMA

Erau cu toții în centrul restaurantului, în preajma meselor pe care era amenajat bufetul suedez, scufundați într-un ritual ciudat: îi urmăreau atent, pas cu pas, pe turiștii care se serveau cu preparate și, din când în când, se năpusteau asupra lor ca niște coțofene, ridicândule din farfurii cantitatea pe care o considerau în exces și așezând-o înapoi în tăvi. Asta în timp ce precizau înțepat, cu briciul limbii mascat sub un zâmbet

acru: „Un ou! O brânză! Atât aveți la porție!”. Bieții turiști care îndrăzniseră, neștiind regulile casei, să se servească cu o felie de salam în plus – majoritatea evrei de vârsta a treia, originari din România, care reveniseră în grup organizat pe meleagurile natale – zâmbeau resemnați. Văzuseră ei altele și mai și. Eu însă nu, așa că m-am dus la un chelner care după gușă și lentoare părea mai șef și l-am întrebat ce se întâmplă. „Servim micul dejun”, mi-a

răspuns senin. „Numa’ că nu mai servim noi la masă, îi lăsăm pe dânșii să ia singuri ce doresc. Problema e că unii nu înțeleg că porția e porție, așa că trebuie să stăm să-i păzim.”

pe farfurii din alea mari și lași oamenii să-și ia singuri ce le trebuie. Nu mai serviți la masă”. „Păi, și noi ce mai facem, șefu’, plecăm acasă?” „Nu plecați, bă, voi aveți grijă să fie de toate pe masă!”

Cu 20 de ani în urmă un (pe atunci) tânăr șef de serviciu la o instituție de stat îl prindea pe Dumnezeu deun picior și făcea o excursie în străinătate. Era cazat la un hotel decent unde avea inclus micul dejun în regim de bufet suedez. A servit câte o burtă de mâncare în fiecare dimineață și i-a plăcut. S-a simțit bine și a ținut minte. La câțiva ani după această experiență, amploiatul nostru, devenit între timp antreprenor, îl prindea pe Dumnezeu de celălalt picior și-și privatiza hotelul prin metoda MEBO. A obținut ceva fonduri preaderare și le-a investit în gresie și pături noi. Și-a amintit însă și de bufetul suedez și l-a chemat la el pe omul de încredere, șeful de sală. I-a zis, plin de un doct entuziasm: „Bă, Gore, hai să-ți zic cum o să atragem turiștii. Facem ca-n Vest. Tragi câteva mese pe centru, pui roșii, brânză, ouă, castraveți și tot ce trebuie

Companii mari sau mici, corporaţii şi firme antreprenoriale deopotrivă îşi dispută azi felii dintr-o piaţă tot mai competitivă. Managerii şi antreprenorii sunt într-o permanentă căutare de soluţii pentru prosperitatea afacerilor lor. Unii vin cu idei noi şi merg pe drumuri nebătute. Alţii, în schimb, preferă să nu reinventeze apa caldă şi importă metode verificate de a-şi asigura succesul. Însă, indiferent de provenienţa sau de originalitatea reţetelor de business folosite, multe dau chix nu pentru că nu sunt pe gustul clienţilor, nici fiindcă ne lipsesc mijloacele sau uneltele pentru a le pune în operă (deşi toate acestea pot constitui motive de eşec), ci pentru că omitem să adăugăm un ingredient esenţial: comunicarea. Şeful lui Gore din povestea de mai sus şi-a însuşit foarte bine un alt principiu

managerial – delegarea. Nu-i puţin lucru să ştii să laşi pe mâna membrilor echipei tale nu doar detaliile de execuţie, ci chiar planul de acţiune. Dar a făcut asta omiţând să transmită esenţialul, scopul final al întregului demers. Acela de a asigura un mic dejun variat şi îndestulător pentru clienţii hotelului, într-o manieră eficientă şi operativă. Adică să le ofere clienţilor exact acel serviciu pe care el îl apreciase în calitate de turist. În lipsa acestor linii directoare, nu-i de mirare că Gore a găsit de cuviinţă să aducă la îndeplinire porunca şefului său, interpretând-o în cheia limitativă a propriilor interese şi obişnuinţe.

Ca manager, director, preşedinte sau mare şef, ai responsabilitatea să defineşti viziunea, obiectivele, strategia, planul afacerii tale (dacă nu ştii exact cum se face asta vezi la pagina 25). După aceea însă, la fel de important, ai datoria să le transmiţi corect organizaţiei, echipei tale. Altfel, Gore şi ai lui vor tăbărî pe ouăle clienţilor, şi nu veţi face nicio brânză! 

fiscalitate

Decalog BEPS+1! Pregătiți-vă de lumea în care sinodul tasmanian nu mai întoarce obrazul! De mai bine de 15 ani, vrei nu vrei, afacerile s-au schimbat prin internalizarea costului luptei împotriva ”încălzirii globale”. Astăzi, vrem nu vrem, trebuie să acceptăm o nouă realitate și să includem un nou cost în afacerile noastre – cel al luptei împotriva fenomenului global ”tax avoidance”.

Nu poți spune că nu există dacă nu vezi, șior fi spus primii englezi condamnați, acum 200 și ceva de ani, să stabilească o colonie penală undeva departe, departe. Așa au ajuns în locul care avea să se cheme Sydney, zicându-și australieni. Urmașii lor trăiesc azi întro țară prosperă (în care, apropo, mulți ar vrea să fie condamnați să trăiască), dar în care tot nu s-a descoperit tot ce există și... se poate taxa. „Nu poți taxa ce nu poți vedea” e subtitlul misterios al raportului parlamentar „Corporate tax avoidance” /„evitarea plății taxelor de către companii”, după o formulă împrumutată de la un universitar din Sydney. (Ca să fie clar, ”you cannot tax what you cannot see”, deci nu e vorba despre maynot). Hotărât lucru, australienilor le place misterul, dar și pragmatismul e o trăsătură nativă. ”E greu să definești ce este tax avoidance. Oricum, chiar și fără să-l definim, poate fi identificat, măsurat sau să i se găsească o soluție (addressed)”- arată parlamentarii. Așa că pleacă la descoperirea și supunerea noului continent fiscal

Foto: Arhivă personală

n Adrian Luca Director Transfer Pricing Services

fără frică. „Când ne-am întâlnit în prima ședință din Sydney, am știut că o să avem de-a face cu o chestiune complexă. Dar după ce greii din tehnologie – Apple, Google, Microsoft – au apărut în fața Comisiei, ne este acum foarte-foarte clar cât de simple sunt principiile minimizării fiscale” (În raport, noul continent fiscal e cartografiat când avoidance, când minimisation). Pleacă la luptă hotărâți, cheamă la ordine Fiscul (ATO), multinaționalele, își iau aliați din rândul universitarilor, dar și din oastea... bisericii. Uniting Church, a treia comunitate creștină ca mărime din Australia, își aduce prinosul prin sinodul din statele Victoria și Tasmania și divizia sa de Justiție socială (din cadrul JIM – Justice and International Mission). Iar cu Sinodul nu te joci, pentru că „riscul de tax avoidance în rândul multinaționalelor crește odată cu numărul tot mai mare de subsidiare din jurisdicții secrete, duplicarea virtuală a afacerilor din țară pentru mutarea profiturilor în jurisdicții cu impozite mici,

fiscalitate

nedeclararea veniturilor, taxare arbitrară via instrumente/entități hibride, folosirea în mod abuziv a tratatelor (de evitare a dublei impuneri), înstrăinarea de intangibile la prețuri care nu respectă principiul valorii de piață, încărcarea cu datorii a filialelor din Australia și alte structuri fiscale inovative”... Ce spuneți de așa predici? (OK, poate secrecy juridictions, aka paradisuri fiscale). Poate că auzind de biserică, sinod, v-ați și gândit la niște bărbi sfătoase, dar... aici nu e vorba de bărbi. E vorba despre oameni pregătiți, stăpâni pe ceea ce spun și transmit, pentru că altfel nu pot fi

convingători în fața sutelor de mii de credincioși, care, întâmplător, sunt și contribuabili (sau invers). „Trebuie să știe toată lumea că acolo unde o corporație poate să intre într-o structură de tax-avoidance fără să primească un răspuns pe măsură, de fapt, îi încurajăm și pe alții să aibă același comportament, ducând la pierderi și mai mari de venituri din taxe”, propovăduiesc pre dicatorii-fiscaliști. Când un astfel de mesaj ajunge la popor, politicienii nu își prea permit să întoarcă obrazul, pardon, urechea. O COMBINAȚIE ISTORICĂ: 5-10-15 Referirea la acest mic

Dacă VW ar fi studiat jurisprudența! în 1998, EPA dădea amenzi istorice pentru instalarea unor dispozitive care păcăleau testerele, beneficiari fiind șapte producători de motoare Diesel, în frunte cu fanionul economiei naționale, Caterpillar. Iar la 15 ani distanță, din fondul creat după penalizarea celor șapte, se alocau 50.000 (cincizeci de mii) de dolari pentru acea cercetare care avea să ducă la actuala megaincriminare a VW. Încă o dovadă că, oricât de mare ai fi, din când în când e bine să mai studiezi „jurisprudența”. Dar așa se-ntâmplă cu cine nu-și cunoaște istoria factorilor de risc. De notat că, și în materie fiscală, Caterpillar e un excelent material didactic (vezi studiul de caz pe transferpricing.ro), pentru că poate inaugura una dintre cele mai mari penalizări în materie de BEPS pentru un grup industrial. Așa că aviz amatorilor de istorie!

detaliu tasmanian mi s-a părut o introducere bună pentru a reține un moment istoric. Pe 5-10-15, OCDE a lansat cele 15 măsuri care compun pachetul BEPS – Base Erosion and Profit Shifting /erodarea bazei de impozitare și mutarea profiturilor). BEPS este pentru companii în materie de fiscalitate ceea ce este protocolul de la Kyoto în materie de protecția mediului. După cum știți, acordul global din 1997, reînnoit în mai multe rânduri, pleacă de la două premise – încălzirea globală e un fenomen real și e cauzat de emisiile de CO2 din industrie și transporturi. În cazul BEPS, premisele sunt – e un fenomen real că statele pierd bani (merg pe deficite) din erodarea bazei de impozitare a grupurilor de companii (în special multinaționale) și acest fenomen e cauzat de tranzacțiile intragrup desfășurate la nivel global. Sigur, nu poți să renunți la tranzacțiile intragrup, așa cum nu poți să renunți la industrie, transporturi etc. Dar, în ciuda costurilor (și ce costuri!!!), s-au putut impune mai multe filtre la coșurile fabricilor și la țevile de eșapament? De ce să nu se poată impune filtre și acelor tranzacții care sunt făcute doar cu scopul evitării plății taxelor*, tranzacții care nu au substanță economică

și/sau nu au prețurile (prețurile de transfer, cum se numesc) la nivelul pieței. Cam asta e filosofia BEPS! Poți să crezi sau nu că industria/transporturile sunt cauza alarmantei încălziri globale. Dar, până una-alta, calota glaciară se topește. Poți să crezi sau nu că tranzacțiile intragrup sunt cauza creșterii alarmante a deficitelor bugetare. Dar, până unaalta, baza de impozitare se erodează. Și-n cazul protecției mediului, și-n cazul fiscalității, problema a ajuns până la un nivel în care devine una politică și reclamă sacrificarea unor interese private pentru apărarea unui interes comun. NU CONTEAZĂ DE UNDE EȘTI: GRUP SĂ FII ȘI „BENEFICIEZI“ DE PREZUMȚIA DE... VINOVĂȚIE! Nu mă voi feri să pomenesc cuvinte istorice, cu gândul la schimbările care vor veni. Știu că vor fi agnostici care vor spune – dar noi nu suntem în OCDE, ce treabă avem? Le zic să deschidă Noul Cod Fiscal, la epistola despre prețuri de transfer! Atenție că se lasă deschisă calea oricăror actualizări cu linia, dar și spiritul OCDE. Atenție că reglementările aplicate grupurilor multinaționale

automat trebuie să se aplice și grupurilor naționale, chiar dacă nu au tranzacții cu entități din afară (pe principiul nediscriminării între originea capitalului). Asta înseamnă că, dacă ești grup, automat vei fi suspectat că folosești tranzacțiile intragrup pentru manipularea rezultatelor. Unii agnostici vor spune că degeaba s-a declanșat prigoana, companiile sunt dispuse în continuare să-și asume riscuri și să meargă mai departe. Sigur, treaba cu asumarea riscurilor e frumoasă pentru latura aventuroasă, un haiducism de tip nou – lasă că păstrăm noi banii, că știm mai bine ce să facem cu ei decât statul! Dar excesul de aventură poate dăuna – întrebați-i pe cei de la VW! Gândițivă că, până la urmă, acest scandal, care deja se numește Dieselgate, e o problemă fiscală, vorba unui oficial de la OCDE. Și, mă rog, dacă mai poți ajunge la o înțelegere cu taxman, eventual pe motiv că ești ”too big to fail”, ce te faci cu sinodul tasmanian? Dacă nu mai întoarce celălalt obraz... aleluia business! Notă: *elementele evidențiate în acest text sunt detaliate și explicate pe transferpricing.ro 

BEPS!, adică „BE Prepared to Switch!©” It’s a new word! Pentru cei care simt nevoia unei concluzii tehnice și pentru a nu risca să fim excomunicați din sinodul consultanților fiscali, venim și cu un decalog de bună purtare „BEPS/BE Prepared to Switch“: 1. Să nu ai alte prețuri de transfer în afară de prețurile de piață! 2. Să nu slujești scopului de tax avoidance într-o tranzacție intragrup!

3. Să nu iei în deșert cuvântul de ordine – „profitul se impozitează acolo unde se realizează!” 4. Ai dreptul la o zi de odihnă, dacă în celelalte șase verifici validitatea tranzacțiilor intragrup! 5. Cinstește pe compania-mamă, dar adu-i aminte că la tine vine inspectorul să te-ntrebe de sănătate (adică

tranzacțiile să respecte riscurile și funcțiunile din cadrul grupului)! 6. Să nu ucizi așteptările comunității de a primi ceva înapoi, mai ales dacă afacerile îți merg bine! 7. Cu măsură la împrumuturi intragrup, pentru că repede vei fi luat la întrebări (cât e împrumutul, cât e dobânda?, care e oportunitatea?)

8. Să nu furi din profit, prin achiziții la prețuri mai mari sau vânzări la prețuri mai mici decât piața! 9. Să nu mărturisești strâmb inspectorului, când ești bine pregătit și stăpân pe situație (când nu ești, oricum nu contează ce spui)! 10. Să nu dorești să fii în locul inspectorului tău, că și el trebuie să se

conformeze noilor cerințe BEPS! Și un amendament de ultimă oră – să nu mizezi pe mitul din piață că „pe consumator nu-l interesează dacă îți plătești sau nu corect impozitele, dacă poluezi mai mult sau mai puțin decât ceilalți!”. Din nou, atenție la evoluțiile și implicațiile cazului VW!

idei

Ce aș face eu dacă aș avea acces nelimitat la timp… „Îți petreci cea mai mare parte a vieții făcând ce nu trebuie, iar o bună parte a ei nefăcând nimic, toată viața te-ai preocupat de cu totul altceva decât ceea ce ar fi trebuit”, zicea Seneca. Multă vreme m-am mințit singură. A fost nevoie ca cineva să-mi dea un ghiont, ca o metaforă, pentru a-mi deschide ochii și a privi atent. n Mihaela Stroe Doctor în sociologie şi specialist în comunicare nonverbală

CĂUTÂND SENSUL ACESTEI METAFORE, AM REALIZAT CĂ, DE FAPT, ÎN GOANA FIECĂREI ZILE, CEEA CE FAC ESTE SĂ FUG DE MINE, SPUNÂNDU-MI CĂ ASTFEL MĂ DESCOPĂR. MULTĂ VREME M-AM MINȚIT SINGURĂ. A FOST NEVOIE CA CINEVA SĂ-MI DEA UN GHIONT, CA O METAFORĂ, PENTRU A-MI DESCHIDE OCHII ȘI A PRIVI ATENT.

Aș porni pe drumul cunoașterii de sine. De ce aș face asta? Cineva spunea odată: “Nu vei cunoaște măreția lumii până când nu vei afla splendorile care se ascund în tine!”. Căutând sensul acestei metafore, am realizat că, de fapt, în goana fiecărei zile, ceea ce fac este să fug de mine, spunându-mi că astfel mă descopăr. Multă vreme m-am mințit singură. A fost nevoie ca cineva să-mi dea un ghiont, ca o metaforă, pentru a-mi deschide ochii și a privi atent. Așa am descoperit că tot ceea ce am de făcut este să fiu sinceră cu mine. Când am decis

să fiu sinceră cu mine, am descoperit că asta aștept de la mine. Așadar, dacă aș avea acces nelimitat la timp, aș porni pe drumul cunoașterii. Ce înseamnă asta concret pentru mine? - Aș citi cărțile pe care îmi doresc să le citesc. - Aș sta cu mine și aș medita, reflecta pentru a ajunge în interiorul meu. - Aș cunoaște zilnic pe “omul interior al inimii mele”, acea persoană care sunt eu cu adevărat. - Aș fi atentă să îmi ascult “copilul interior”. - Aș merge pe drumul hărăzit mie. - Aș învăța oamenii din jurul meu să caute și

să-și asculte și ei “copilul interior”. - Aș învăța oamenii din jurul meu să fie mai buni, mai fericiți, mai împliniți. - Aș inventa o emisiune de radio sau de televiziune pentru oameni împliniți sufletește. - I-aș învăța pe toți cei dispuși să asculte cât de ușor e să te bucuri de tine și cât de puțin ne trebuie pentru a fi fericiți. - Aș așterne expe riențele mele și pe ale altora în revista mea de suflet “Nonverbal Magazine”. - Aș merge la teatru și poate aș urma cursuri de actorie. Dintotdeauna, mi-am dorit să experimentez un rol pe scenă.

- Aș colinda lumea, în căutarea cunoașterii și a experienței unor culturi diferite. - Aș reînvăța prin copiii mei ce înseamnă să fii din nou copil și să ai sufletul curat și pur. - Aș așterne pe hârtie tot ceea ce simt și tot ceea ce învăț, pentru a dărui mai departe. - Pur și simplu, aș trăi și aș iubi! Aș porni cu dreptul în lungul drum spre mine însămi. Pas cu pas, m-aș descoperi tot mai mult și mai mult. Aș putea fi de folos celor din jurul meu când m-aș

comporta așa cum simt. Aș descoperi splendorile și nestematele care se ascund în interiorul meu și astfel aș cunoaște măreția lumii!

Tu ce ai face dacă ai avea acces nelimitat la timp? Completează propria-ți listă și împărtășește-o cu mine pe blogul meu personal wwwmihaelastroe.ro. 

Dr. Mihaela Stroe, Doctor în Sociologie; Expert inteligenţă nonverbală; Speaker motivaţional şi antreprenor

tehnologie

nu sunt dedicate. Fie că vorbim de paginile web, rețelele sociale precum Facebook, newsletter-ele trimise periodic, toate acestea folosesc aplicații standard nededicate. Cu aplicațiile mobile de brand, beneficiem practic de un canal de comunicare dedicat între clienți și business-ul nostru. Şi acest canal este cu atât mai puternic cu cât se folosește funcția de „Push Notification”, acele mesaje dedicate, trimise clienților, care deschid automat aplicația mobilă.

Aplicatii Mobile pentru Business-ul Tau Este un fapt! Telefoanele mobile ne ocupă o parte semnificativă din viața noastră. Zilnic, ne verificăm telefonul de 150 ori, privim ecranul în total 3 ore și 16 minute iar 7 din 8 minute le petrecem folosind aplicații mobile. Deși suntem tentați să criticăm noua generație pentru aceste rezultate, noi înșine ne regăsim de prea multe ori în statisticile de mai sus. n Vali Nagacevschi CEO Ceva Design Dacă nu putem să ne luptăm cu această realitate, cum putem valorifica această oportunitate? Poate business-ul nostru să ocupe o cuanta de timp din acele trei ore zilnic petrecute de clienții noștri pe telefoane? Răspunsul este DA. O aplicație mobilă de business ne va introduce propria afacere în spațiul mobil virtual și ne va oferi oportunitatea de a interacționa cu clienții noștri. Să enumerăm totuși avantajele pe care le oferă business-ului o aplicație mobilă dedicată.

BRANDING Așa cum ne-am obișnuit, recunoaștem aplicațiile mobile pe propriile telefoane, nu după nume, ci după iconițele acestora. În momentul în care iconița conține chiar logo-ul propriului nostru business, câștigul de imagine este evident. Clinetii noștri vor purta permanent în telefoanele lor acest logo, care va deveni automat și „scurtătură”. Este cât de aproape de Tattoo Brand se poate ajunge. CUSTOMER SERVICE Folosind aplicația mobilă, clienții vor intra ușor în contact cu

business-ul nostru, pentru a afla noutăți sau a obține suportul așteptat. Printr-un simplu „Click to Call” clienții vor putea suna numărul de suport, fără a mai fi necesar să caute online informațiile de contact. În plus, orice informații relevante pentru „Self Service” vor putea fi incluse succint în aplicație, astfel evitându-se aglomerarea apelurilor de suport. MARKETING Activitățile curente de marketing folosesc canalele tradiționale online, dar niciunele dintre acestea

VÂNZĂRI Profitând de canalul dedicat și de acceptul clienților de a comunica cu business-ul nostru (de ce altfel ar descărca aplicația ?), vânzările vor crește prin acțiuni specifice de up-sell sau cross-sell promovate prin mesajele de tip „Push Notes”. În plus, aplicațiile mobile se pretează perfect pentru programele de loialitate, înlocuind cu ușurință cardurile de plastic cu cele virtuale, rezidente în aplicații, care se pot actualiza în timp real în funcție de interacțiunile dintre client și business. Şi să nu uităm că noua generație preferă deja acest canal de comunicare, astfel că business-ul nostru se va adapta în a-i servi pe acești noi clienți. EXCLUSIVITATE Odată ce aplicația propriului nostru business este descărcată în telefoanele clienților, vom beneficia de o exclusivitate în opțiuni în fața competitorilor noștri. Chiar și atunci când competiția va oferi propria aplicație, este puțin probabil să se întâmple o înlocuire a aplicației noastre cu cea nouă. Toate avantajele de mai sus sunt dovedite atâta timp cât business-ul nostru nu abuzează de permisiunea și încrederea acordată de clienții noștri. De aceea, este esențial ca aplicația să conțină informații actuale și relevante, operatorii noștri să răspundă în timp util sau să apeleze imediat clienții dacă nu s-a putut răspunde, să trimită mesaje de tip „Push Notes” cu o frecvență rezonabilă tipului de activitate desfășurat de businessul nostru, și să întrețină dialogul în vederea implicării clienților. Dacă toate condițiile de mai sus sunt îndeplinite, atunci succesul aplicațiilor mobile pentru business este garantat. 

opinie

3 pași pentru a stimula creativitatea angajaților tăi Creativitatea este un factor esențial al progresului, indiferent de care progres vorbim. De la știință până la artă, fiecare strop de creativitate contează și rezultă în succese orbitoare și o evoluție pe măsură. n Genoveva Hossu Managing Partner Primera Interiors

Mai complicat este… începutul. Cum reușim să obținem cele mai originale soluții la problemele noastre dacă nu știm nici măcar primii pași de dans? Grăbim fiecare proiect și fiecare demers în care suntem implicați și uităm definitiv că în spatele unui rezultat extraordinar stau o idee strălucită și o echipă potrivită. Activez într-un domeniu creativ de mai bine de 10 ani. Dacă nu conștientizam necesitatea stimulării creativității în interiorul echipei mele, astăzi, n-aș mai fi fost aici. Prima revelație am avut-o când am aflat de studiul lui George Land din 1968. Era vorba despre un test de creativitate care se folosea, în primă instanță, în cadrul NASA, pentru a selecta cei mai inovativi ingineri și oameni de știință. În 1968, George Land, asistat de Beth Jarman, supunea aceluiași test un eșantion de 1.600 de persoane. Rezultatele au fost uluitoare: 98% dintre participanți au obținut punctajul maxim, atingând the genius level for divergent thinking. Cine forma eșantionul? 1.600 de copii cu vârste cuprinse între 3 și 5 ani! Același test, din nou, efectuat în rândul altor grupe de vârstă… a dat rezultate de necrezut. Doar 32% din rândul copiilor de 10 ani, 12% din rândul celor de 15 ani și… 2% din rândul adulților au atins același nivel al gândirii creative.

Concluzia este cât se poate de simplă: ne inhibăm pornirile creative, pentru că așa am fost învățați s-o facem. Nu mai experimentăm, nu explorăm, nu ridicăm semne de întrebare și nu ne folosim imaginația. În aceste condiții, rolul unui lider desăvărșit este să încurajeze, în cele mai diverse moduri, stimularea creativității. Până la urmă, o face nu doar pentru angajați, ci, în primul rând, pentru rezultate. Conturează o situație de câștig-câștig și astfel se bucură de cele mai de succes proiecte. De-a lungul anilor, am recurs, în mod constant, la trei metode prin care am reușit să dezvolt creativitatea angajaților mei:

AM CREAT O ATMOSFERĂ DE ÎNCREDERE O idee măreață nu se desprinde decât din alte câteva sute de idei scoase la înaintare. Frica de respingere și ridiculizare este însă atât de mare, încât majoritatea dintre noi nu accesăm niciodată potențialul maxim creativ, în forma sa pură. Și atâtea idei se pierd în neștire… Sfatul meu este să depui toate eforturile pentru a reduce frica și nesiguranța. Dă-le de înțeles angajaților tăi că se pot juca cu ideile și că orice este posibil – chiar și un eșec. Își vor asuma riscuri, vor greși, vor căuta soluții și, întrun final, vor aduce rezultate. AM ÎNCURAJAT EXERSAREA CREATIVITĂȚII Este adevărat, 2% dintre adulți au o înclinație

naturală spre astfel de activități. Cel puțin, așa spun rezultatele testului de mai sus. Însă creativitatea poate fi și trebuie dezvoltată de fiecare dintre noi. Organizează ședințe de brainstorming, testează rotația posturilor, creează un anumit program pentru angajații tăi, iar, când vezi că nu mai funcționează, schimbă-l, caută și folosește cele mai diverse tehnici de stimulare a creativității, indiferent că e Gordon, Delphi sau orice altceva. AM REALIZAT IMPORTANȚA DECORULUI Dinamic, personalizat, relaxant – acesta este decorul perfect pentru stimularea creativității. Organizează, așadar, un

spațiu fluid, dinamic, care să permită mișcarea, dar să asigure și intimitatea. Apoi, personalizează biroul fiecărui angajat în parte, în funcție de preferințele sale. Elimină distragerile de orice fel, în schimb, amenajează un colț de relaxare. Nu uita nici de culori. Cromatica vie, în care predomină galben, albastru, verde, o asociem cu ideea de libertate, seninătate și bucurie, de aceea, introducerea lor în decor este esențială. Afacerea ta crește odată cu potențialul creativ al angajaților tăi. Investește în ei, pentru că investești în tine, și reține: uneori, e nevoie de haos pentru ca un concept să capete formă! 

advertising

Know-how internațional în publicitate și în marketing Cu o experiență de 23 de ani pe piața românească, Vitrina Advertising reprezintă țara noastră în AMIN – Advertising & Marketing Independent Network. Rețeaua mondială, înființată în 1932, aduce experiența acumulată a peste 3.200 de profesioniști în comunicare – 58 de agenții din 30 de țări. Infuzia de know-how și accesul la resurse internaționale sunt dublate de oportunitatea pentru clienții agenției de a stabili contacte internaționale și de a testa piețe externe. Importanța crescută a digitalului și proiectele îndrăznețe dezvoltate de partenerii Vitrina din cadrul AMIN confirmă orientarea accentuată a agenției românești către marketing și comunicare digitală.

Mihaela Rus transformă Vitrina Advertising în soluția pentru comunicare digitală Digitalul ne schimbă viețile și, din mers, reface paradigmele comunicării. Lucrurile din jurul nostru devin instrumente de interactivitate, interfețe prin care comunicăm cu cei dragi, cu partenerii de afaceri, cu furnizorii de servicii domestice. Pe măsură ce serviciile digitale devin parte din cotidian, privim tot mai mult spre „the internet of things”: epoca interconectivității între toate aparatele din viața noastră. n Mihaela Rus CEO Vitrina Advertising

România este un lider mondial în domeniul telecom, iar Clujul își confirmă tot mai mult rolul de hub regional principal al IT-ului est-european. În acest context, era firesc ca cea mai importantă agenție de comunicare din Transilvania, Vitrina Advertising, să meargă înaintea trendurilor și să se înscrie ca un actor major al pieței de marketing și comunicare digitală – atât din România, cât și pe plan internațional, în cadrul AMIN, rețeaua mondială de agenții independente de publicitate din care face parte. Pe măsură ce dispozitivele mobile devin tot mai accesibile și mai prietenoase cu utilizatorii, penetrarea conectivității mobile crește masiv. Putem vorbi de o lume în permanență conectată la web și, implicit, la toate tipurile de media, inclusiv serviciile de social networking. Acest lucru duce și la noi oportunități de a apropia brandul și compania de consumator prin intermediul tehnologiei și al creativității. Oamenii consumă media în mod diferit, ceea ce duce la noi modalități de a prezenta brandul și produsul. Digital interactive storytelling, trans-media, cross-media sunt doar câteva dintre exemplele evoluției modelelor de consum media contemporane, iar echipa Vitrina caută să îmbine cât mai eficient digitalul cu restul modelelor de comunicare publicitară. De altfel, suntem conștienți de importanța

planificării pe termen lung și de aceea, pentru poziționarea și menținerea imaginii pozitive în ochii consumatorilor, includem programatic buyingul în strategia de promovare a clienților noștri. Achiziția și distribuția automatizată de conținut publicitar sunt importante, dar nu suficiente pentru a obține rezultate performante. Echipa Vitrina monitorizează constant tendințele de consum în mediul on-line, având grijă să găsească asocierile optime între branduri și popularitate. Publicitatea e o artă, nu o știință – de aceea, este important ca echipa să gândească permanent; campaniile se monitorizează și se pot modifica din mers, dacă rezultatele intermediare o cer – capacitatea de adaptare este una dintre trăsăturile esențiale ale publicitarului. Cu atât mai mult în on-line, unde viteza este mai mare, dar e nevoie și de înțelegere – să nu confundăm o undă interogativă cu o undă de șoc. 

ECHIPA VITRINA MONITORIZEAZĂ CONSTANT TENDINȚELE DE CONSUM ÎN MEDIUL ON-LINE, AVÂND GRIJĂ SĂ GĂSEASCĂ ASOCIERILE OPTIME ÎNTRE BRANDURI ȘI POPULARITATE.

Proiect 2015 Perpetuum - Liberty Technology Park - Cluj Napoca

Cele mai bune proiecte de business încep la fel ca și cele mai bune proiecte de amenajări de spații: cu o foaie albă, care-ți permite să pui pe ea cele mai indrăznețe și mai creative idei. Totodată, ca și în cazul unui proiect de business, pentru amenajarea spațiilor tale vei avea nevoie de parteneri de nădejde, profesioniști, care cunosc domeniul pe care vrei sa-l abordezi până în cel mai mic detaliu. Perpetuum, companie lider în domeniul amenajărilor interioare și exterioare, îți oferă asistența necesară la fiecare pas al proiectelor dedicate spațiilor în care lucrezi, locuiești, și construiești pentru viitor, în baza unei experiențe de peste 20 de ani și a colaborării cu cei mai buni arhitecți din domeniu. De la imaginea de mai sus, în care te-am ajutat deja să alegi cea mai bună pardoseală și uși, și până la proiectul final, www.perpetuum.ro

suntem alături de tine în fiecare moment al proiectului: design, suprafețe, mobilier, iluminat, accesorii, mentenanță, toate tipurile de produse necesare sunt disponibile în gama de produse a companiei noastre. Scopul nostru este să oferim servicii complete pentru fiecare etapă a proiectelor de amenajări interioare și exterioare: consultanță în alegerea soluției, soluții financiare, instalare și montaj, garanție și post-garanție, astfel incât orice proiect al tău să poată deveni realitate. Cu ajutorul unei echipe dedicate de zeci de specialiști în domeniul amenajărilor care asigură acoperire la nivelul întregii țări, Perpetuum oferă soluții integrate pentru amenajarea celor mai diverse spații de lucru - de la birouri și sectorul de ospitalitate până la instituții precum spitale, clinici, școli, cluburi și baze sportive.

Toate costurile de leasing la vedere! Leasing de

|]i comunic`m transparent costul total al leasingului, dob책nzile, comisioanele [i ratele lunare, astfel \nc책t s` beneficiezi de servicii de finan]are sigure [i avantajoase.

Un lider merge întotdeauna mai departe.

Chiar dacă a ajuns deja la destinație. Liderul serviciilor de curierat rapid din România