Ghid de angajabilitate LEAP by Link Education And Practice

GHID DE ANGAJABILITATE 2010

Despre noi (LEAP) Din experien]a 2009 (I) {tia]i c`... (lifestyle / tineri) Student – Profesor – Angajator (360°) Studen]i pentru studen]i Student + Non-formal = Carier` ? Mihail Mu[at (Fondator, Lume Bun`) Corina Pintea (Director Executiv, ProVobis) Alexandra Dabu, Alexandru Buteic` (Ini]iatori FORCE Summer School) Din experien]a 2009 (II) {tia]i c`... (domeniul academic / politici educa]ionale) Student – Profesor – Angajator (360°) Formal + Non-formal = Solu]ia ? Prof. dr. Ioan Pânzaru (Rector, Universitatea Bucure[ti) Prof. dr. Liviu Papadima (Decan, Facultatea de Litere – U.B.) Tincu]a Baltag (Director General, Funda]ia Dinu Patriciu) {tia]i c`... (informa]ii despre pia]a muncii) Interviu – Skills4Work (Londra, Marea Britanie) Din experien]a 2009 (III) Student – Profesor – Angajator (360°) Student + Non-formal = Angajabilitate ? Dan Berteanu (General Manager, United Business Development) Mihaela Feodorof (Managing Partner, Yourway) Claudiu Ciortea (General Manager, Talent Stream)

mo mq mr ms nn om on oq os ot ou pm pn pq pr ps pv qm qp qq qs

Despre noi (LEAP) Link Education And Practice (LEAP) este prima organiza]ie constituit` ca platform` de interac]iune între studen]i, companii, institu]ii [i ONG-uri, cu scopul de a crea o punte de leg`tur` între oferta educa]ional` existent` [i cerin]ele pie]ei de munc`. Pentru aceasta, LEAP î[i propune s` promoveze [i s` faciliteze accesul tinerilor la activit`]i de educa]ie non-formal` (voluntariat, stagii de practic`, traininguri, [coli de var` etc.) – activit`]i care rafineaz` acele calit`]i [i aptitudini importante în dezvoltarea personal` [i profesional` 4

www.leap.ro

LEAP a demarat în 2007 ca grup de ini]iativ`, având drept scop promovarea educa]iei non formale în vederea cre[terii angajabilit`]ii, reunind tineri studen]i [i absolven]i entuzia[ti, care s-au dezvoltat ca voluntari în asocia]ii studen]e[ti sau au beneficiat de stagii [i cursuri de formare interna]ionale. În]elegând impactul determinant pe care activit`]ile de educa]ie non-formal` l-au avut asupra lor, [i-au propus s` promoveze aceast` idee ca un complement al educa]iei formale. În prezent, LEAP tinde s` devin` o meta-organiza]ie, care, prin activitatea [i proiectele sale, ofer` o privire de ansamblu asupra domeniului pe care îl promoveaz`.

OBIECTIVELE LEAP Su]ine practicile de educa]ie care sporesc semnificativ competen]ele studentilor ca poten]iali angaja]i la absolvire. Ofer` un instrument de fundamentare a deciziilor în vederea integr`rii practicilor de educa]ie non-formal` în sistemul educa]ional din România. Asigur` mijloace de diseminare a mesajului s`u la nivel na]ional prin intermediul organiza]iilor studen]esti partenere. Lanseaz` o dezbatere asupra unor no]iuni noi [i extrem de necesare \n contextul actual al pie]ei for]ei de munc` din România: competen]ele generice, angajabilitate, educa]ie prin experien]e practice. Subliniaz` interdependen]a dintre cuno[tin]e, abilit`]i [i atitudini pentru o dezvoltare personal` [i profesional` sustenabil`. www.leap.ro

Din experien]a 2009 Activit`]ile de educa]ie non-formal` adun` în acela[i loc persoane din diferite domenii de activitate, care au experien]e [i cuno[tin]e distincte. Astfel, toat` lumea are ceva nou de înv`]at [i abilit`]ile de comunicare [i rela]ionare ale tuturor sunt puse la încercare. Marian Sta[, Pre[edinte, Funda]ia CODECS pentru Leadership Studen]ii trebuie s` fie preg`ti]i pentru o via]` de înv`]are continu`. Cuno[tin]ele, abilit`]ile [i experien]a deprinse pân` la absolvire, prin educa]ie formal` [i non-formal`, au acum o dat` de expirare care se m`soar` mai degrab` în luni decât \n ani. Peter Wells, Higher Education Specialist, UNESCO European Centre for Higher Education, Bucharest {i eu – [i noi – în business avem nevoie de oameni pe care îi intereseaz` s` [tie ce e cu via]a lor. La un interviu cel mai mult conteaz` – [i nu vorbesc numai din perspectiva mea – experien]a de educa]ie nonformal`. Nu notele de 10, nu facultatea terminat`. Cosmin Alexandru, Director Asociat al Brandivia, fost Director General al GFK Romania Angajabilitatea presupune de]inerea unor cuno[tin]e de baz` (atât teoretice cât [i practice), competen]e profesionale (teamwork, proactivitate, orientare c`tre solu]ii [.a.m.d.) [i valori personale (integritate, respect, etic`), toate necesare pentru a dezvolta o carier` de succes. Tereza Valcan, Managing Director, Civitas Global Romania (va urma)

www.leap.ro

{tia]i c`:

(lifestyle / tineri)

Student virtual însemna pe vremuri s` tragi chiulul dup` începerea anului universitar? (Hotnews, aug 2008)

Un student român are nevoie de 1400 lei lunar pentru a se între]ine, în condi]iile în care beneficiaz` de loc de cazare în c`min? (Studiu ANOSR) Un leu pe zi - atât are de cheltuit studentul bursier la facult`]ile de stat din România? (Hotnews, iun 2008) Mai nou, studen]ii pot alege s` stea în c`mine private, cu pre]uri începând de la 80 euro lunar? (Capital, oct 2009)

Facebook are în prezent peste 850.000 de utilizatori români, num`r dublu fa]` de acum 2 luni, din care 37% sunt studen]i?

UC Berkeley, una dintre cele mai reputate universit`]i din Statele Unite [i din lume, ofer` un curs despre jocul Starcraft? Studen]ii primesc credite academice jucând jocul [i dezvoltând strategii de lupt`! (The Guardian, feb 2009)

www.leap.ro

Studen]i pentru studen]i Student? Ce înseamn` s` fii Advicer? Înseamn` s` lucrezi la proiecte mari [i faine, ca AdRev-ul, Think Strategy, Creativity Blueprints, TeachMe, ImPrint sau Plant Your Brand. Înseamn` s` scrii [i s` desenezi în singura revist` destinat` studen]ilor pasiona]i de comunicare, Advertise.IN. Înseamn` s` te implici [i s` înve]i de toate, de la cum s` aranjezi scaunele în linie dreapt` [i cum s` lipe[ti afi[e cu maxim de eficien]` pân` la cum s` negociezi cu cele mai mari companii din România [i s` vorbe[ti de la egal la egal cu cei mai de[tep]i oameni din publicitate [i PR. Înseamn` s`-]i faci prieteni din toate facult`]ile bucure[tene [i s` descoperi cât de amuzant poate fi s` lucrezi în echip`, fie ca „executant“, fie ca „[ef“. Înseamn`, mai ales, s` fii creativ, spontan, pasionat, revolu]ionar [i dornic s` schimbi lumea, pu]in câte pu]in.

www.leap.ro

Studen]i pentru studen]i Voluntariatul reprezint` una dintre cele mai atractive activit`]i pe care un tân`r absolvent le poate adùga în CV-uul sù. Pentru c` prin voluntariat demonstrezi c` e[ti dispus s` te implici în ceea ce crezi chiar [i f`r` a beneficia de recompense financiare imediate. Iar angajatorul caut` oameni care cred în ceva, oameni care fac f`r` s` a[tepte de fiecare dat` o recompens` imens`. Voluntariatul îti scoate în eviden]` calit`]ile de vizionar, iar angajatorii î[i doresc întotdeauna oameni care s` lupte pentru o idee, pentru un ideal. AEGEE ofer` tinerilor platforma necesar` dezvolt`rii lor personale. |n cadrul AEGEE, tinerii înva]` împreun` cum ideile lor pot prinde via]`. Pentru c` doar noi ne putem fùri cu adevarat destinul. Iar în AEGEE, fiecare dintre noi înva]` cum împreun` putem ajuta la crearea Europei de mâine.

AIESEC este cea mai mare organiza]ie din lume condus` de studen]i. Fondatã în 1948, activã în peste 1.700 universitã]i din 108 ]ãri [i numãrând 45.000 membri, platforma noastrã interna]ionalã permite tinerilor sã exploreze [i sã î[i dezvolte poten]ialul de leadership pentru a avea un impact pozitiv în societate. AIESEC este activ în România încã din 1990, iar în prezent este rãspândit în 13 din principalele ora[e – centre universitare. Pentru mai multe detalii acceseazã www.AIESEC-BBucharest.ro

Studen]i pentru studen]i De la înfiin]are (1999) ASLS România a cunoscut o real` dezvoltare [i s-a impus ca un interlocutor viabil atât în raporturile cu decanatul, cât [i cu conducerea universit`]ii. În plus, prin proiectele întreprinse, ASLS România a avut un rol formator decisiv, membrii însu[indu-[i reale abilit`]i de comunicare [i organizare. ASLS a reprezentat astfel o ramp` de lansare atât pentru membrii voluntari cât [i pentru tinerii c`rora li s-au adresat proiectele [i evenimentele organizate. ASLS a reu[it s` contribuie la dezvoltarea societ`]ii civile prin componentele de educa]ie alternativ`, îndrumare în carier`, business [i antreprenoriat pe care le-a promovat în rândul tinerilor, realizând sau colaborând la proiecte locale (Admiterea Online, Career Days, Eco ASLS, Târgul Educa]iei), na]ionale (ONG Fest, JOBfest, Târgul de Cariere Bucure[ti) [i interna]ionale (World Blogging Forum, European Week, QS World Grad School Tour, QS World MBA Tour). www.leap.ro

Asocia]ia Studen]ilor de la Litere din Universitatea Bucure[ti (ASLUB) a luat na[tere din dorin]a de a veni în sprijinul studen]ilor de la Facultatea de Litere, pentru a crea o unitate în diversitatea celor [apte specializ`ri. În ASLUB înve]i s` lucrezi cu studen]i de la toate specializ`rile Facult`]ii de Litere [i s` te implici în schimburi interdisciplinare care-]i vor dezvolta atât abilit`]ile practice (scrierea de proiecte, organizarea de evenimente) cât [i abilit`]ile artistice, culturale prin implicarea ta în proiecte precum „Serile de Lectur`“, „C`r]i C`zute la Datorie“ sau „Bucure[tiul în Litera C`r]ii“.

Studen]i pentru studen]i Asocia]ia Studen]ilor la Psihologie [i {tiin]ele Educa]iei – Bucure[ti investe[te pentru a deveni partener al tinerilor în dezvoltarea lor personal`, profesional` [i social`. În acest sens, organiz`m programe de educa]ie non-formal` cu speciali[ti de marc` din mediul academic cât [i din cel privat, programe de divertisment (petreceri, seri culturale), [i particip`m la proiecte [i activit`]i ale federa]iilor din care facem parte (ANOSR, Cognosis, ASUB). Principalul nostru grup ]int` este reprezentat de studen]ii Facult`]ii de Psihologie [i {tiin]ele Educa]iei din Universitatea Bucure[ti, îns` o parte din proiectele noastre sunt adresate [i altor grupuri. Po]i afla mai multe despre noi pe www.aspse.ro.

Clubul Studen]ilor din Universitatea RomânoAmerican` a luat na[tere din rândul studen]ilor, încercând s` acopere nevoia de entuziasm [i implicare a acestora. CS-URA se adreseaz` studen]ilor proactivi, c`rora le place s` creeze pentru ceilal]i, care î[i doresc s` evolueze continuu [i pentru care studen]ia înseamn` mai mult decât cursuri [i seminarii. CS-URA este un mijloc prin care ace[ti studen]i î[i pot pune în valoare ideile, bucurându-se astfel de experien]e inedite!

www.leap.ro

Studen]i pentru studen]i CSE este o organiza]ie nonprofit, apolitic` [i neguvernamental` iar grupul ]int` sunt studen]ii din cadrul Facult`]ii de {tiinte Economice, a Universit`]ii „Lucian Blaga“ din Sibiu. Scopul organiza]iei este reprezentarea studen]ilor, sprijinirea desf`[ur`rii activit`]ilor din cantina studen]easc` [i din c`minele studen]e[ti, promovarea [i organizarea activit`]ilor culturale, [tiin]ifice, sportive [i a altor tipuri de activit`]i; sus]inerea [i promovarea intereselor studen]e[ti. Conform motto-ului nostru: „Adev`ratul câ[tig \n via]` sunt prietenii, nu banii!“ \ncerc`m s` cre`m o rela]ie mai apropiat` \ntre studen]i cât [i dezvoltarea lor personal` cu ajutorul proiectelor, târgurilor, trainingurilor, sesiunilor de comunic`ri, workshopurilor destinate studen]ilor, rela]ii cu publicul desf`[urate la sediul CSE.

www.leap.ro

eeStec LC Bucharest (Electrical Engineering Students European Association) este o organiza]ie studen]easc` interna]ional`, non-guvernamental`, din cadrul Universit`]ii Politehnica Bucure[ti. Scopul nostru este de a promova educa]ia complementar` celei ob]inute în facultate (prin training-uri pe diverse domenii), oferind posibilitatea de dezvoltare personal`, [i formarea [i dezvoltarea unor contacte interna]ionale (prin intermediul workshop-urilor [i exchange-urilor).

Studen]i pentru studen]i OSE ... este o organiza]ie de studen]i pentru studen]i. Asta înseamnã cã ne centrãm mereu pe nevoile comune ale studen]ilor. Când e vorba de distrac]ie, organizãm „Cupa Regiei la Fotbal“, Festivalul Studen]esc „Chefest“ sau „Balul Bobocilor“. Când vine vorba de viitoarea noastrã profesie, avem proiecte cum este „CarIEre“. Când e cazul, luãm atitudine [i nu ne ferim de conflicte cu profesori, decani sau rector.

PRIME România este singura asocia]ie studen]easc` de rela]ii publice [i comunicare din România, al c`rei obiectiv principal îl reprezint` facilitarea unei leg`turi între teorie [i practic`, între studen]ii [i profesioni[tii din acest domeniu. Cel mai important element din PRIME, cel care d` via]` acestei asocia]ii este spiritul de echip` al studen]ilor plini de entuziasm [i încredere în propriile for]e. PRIME este locul unde tootul se face din pl`cere [i cu mult` implicare. Membrii PRIME se „hr`nesc“ din satisfac]ia oferit` de rezultatele muncii lor, care reprezint` punctul central al activit`]ii de voluntariat.

www.leap.ro

Studen]i pentru studen]i SiSC – Sindicatul Studen]ilor din Cibernetic` – î[i propune s` ajute studen]ii s` se dezvolte profesional [i personal, s` î[i cunoasc` [i s` î[i apere drepturile precum [i s` î[i respecte îndatoririle de studen]i. Ne dedic`m activitatea sprijinirii individului-student prin încurajarea particip`rii acestuia la via]a academic`, prin implicarea lui în activit`]i cu caracter educativ, profesional, social, economic, cultural [i de angajare civic`. De asemenea, le oferim tinerilor educa]ia complementar` celei folosit` în cadrul facult`]ii . Educa]ia non-formal` acoper` o orientare fireasc` a studen]ilor de a se implica în activit`]i practice, de a produce schimb`ri, de a se sim]i activi în mediul în care tr`iesc.

www.leap.ro

VIP România este o organiza]ie studen]easc` nonguvernamental`, cu 11 ani de activitate care breveteaz` excelen]a [i profesionalismul implement`rii de proiecte, dar ceea ce pare s` conteze cu adev`rat este modul în care cei nu mai pu]in de 500 de alumni [i 100 de membri activi percep experien]a VIP: „If you can dream it, you can do it !“. Oaza de informa]ii [i experien]e care se arat` doar celor dispu[i s` profite de ele [i s` î[i întregeasc` educa]ia primit` în facult`]i, VIP rezoneaz` cu nevoile studen]ilor, dezvoltând proiecte ce încadreaz` teme de business, anteprenoriat, cultur`, economie, marketing, grafic`, dezvoltare personal` [i nu numai. Proiectele înseamn` training-uri, conferin]e [i workshop-uri, toate desf`[urate în prezen]a unor nume cunoscute din domeniul ales. Oferim garan]ia unor lucruri bine-îînv`]ate [i asigur`m nostalgie etern` celor care trec prin experien]a VIP. F`r` tine nu putem rosti „Împreun` suntem mai puternici!“ 19

Mihail MU{AT, fondator Lume Bun` Definirea educa]iei nonformale are loc la nivel individual, fiind un proces aparte pentru fiecare dintre noi. Tot ceea ce iese din contextul dict`rii devine educa]ie non-formal`. Aceasta este îns`[i experien]a de via]`, iar din acest punct de vedere cu to]ii practic`m educa]ia non-formal`: prin joac`, prin întreb`ri [i mai ales prin transformarea contextului, care începe de cele mai multe ori de pe b`ncile [colii, în terenul educa]iei formale. Spa]iul descris de tabl` [i cret`, imagine pe care o asociez educa]iei formale, este un context care este transformat [i complementat, a[a cum men]ionam [i mai devreme, de fiecare prin eforturile proprii [i în modurile cele mai diferite. Chiar [i în interiorul activit`]ii non-formale de voluntariat, cele mai implicate persoane nu urmeaz` o traiectorie motiva]ional` a organiza]iei. Cel pu]in în „Lume Bun`“, voluntarii sunt încura20

ja]i s` î[i urmeze propriile pasiuni [tiind c` cel mai important este ca educa]ia non-formal` s` le permit` dezvoltarea proprie, s` înve]e tot ceea ce pot înv`]a în propriul lor ritm. Bineîn]eles, aceast` libertate de modelare a parcursului profesional poate avea loc [i f`r` existen]a educa]iei non-formale. De exemplu, am cunoscut colegi [i prieteni, chiar [i în facultate, care urmând ca la carte procesul educa]iei formale, s-au descurcat foarte bine. În acela[i timp îns`, acestea sunt persoane care au fost destul de determinate înc` de la început, au înv`]at mult pe cont propriu [i [i-au creat propriul spa]iu educa]ional. Grani]a dintre cele dou` tipuri educa]ionale este foarte clar` atunci când vorbim de voluntariate sau workshopurile asociatiilor studente[ti, dar devine din ce în ce mai vag` dac` include internshipurile, trainingurile, sfaturile profesorilor îndrum`tori. A[adar, cum se contureaz` rostul educa]iei non-formale? Aceasta îndepline[te un rol important în procesul de explorare prin care o persoan` î[i poate da www.leap.ro

seama ce i se potrive[te sau nu. {tiind ce vrei, [tiind ce po]i realiza, ai încredere s` cau]i mai departe un loc de munc` ce ]i se potrive[te f`r` a face compromisuri. Desigur, [i pe aceast` cale trebuie s` fii puternic, s` ai încredere în for]ele proprii [i o atitudine pozitiv`, dar acestea vin în timp [i cu experien]`. Solu]ia pe care o întrev`d [i pe care o recomand pentru angajabilitatea tinerilor [i nu numai, este implicarea în dezvoltarea personal`. ONGurile î]i pot oferi aceste condi]ii de experimentare, dar ele sunt numai o versiune într-o lume în care important este s` încerci s` î]i dezvol]i propriile pasiuni, propriile interese. Acestea marcheaz` un drum cu cât mai pu]ine compromisuri [i mai multe [anse c`tre ceea ce unele persoane numesc „succes“. www.leap.ro

Corina PINTEA, director executiv ProVobis Pro Vobis ac]ioneaz` pentru a deveni organiza]ia de referin]` în domeniul voluntariatului pentru to]i factorii interesa]i (centre de voluntariat, organiza]ii care implic` voluntari, autorit`]i [i institu]ii publice, companii [i cet`]eni) [i pentru a face voluntariatul cunoscut [i în]eles corect, acceptat [i recunoscut ca o abordare alternativ` pentru solu]ionarea problemelor comunit`]ilor. (www.provobis.ro , www.voluntariat.ro)

Merit` s` faci voluntariat? R`spund cu un hot`rât [i plin de convingere DA acestei întreb`ri oricui mi-o adreseaz`. Dar poate c` nu mai e destul de mobilizator un simplu da, poate c` ai nevoie de o serie de argumente înainte de a m` crede. Ei bine, a[ putea s` î]i vorbesc din observa]ii [i experien]e profesionale despre impactul puternic pe care activit`]ile de voluntariat le au asupra parcursului profesional al unui tân`r. Am marea ocazie s` lucrez pentru dezvoltarea voluntariatului în România în cadrul Centrului Na]ional de Voluntariat Pro Vobis. Din aceast` postur`, am intrat \n contact cu multe organiza]ii non-guvernamentale din ]ar`, care lucreaz` cu 21

voluntari, dar [i cu indivizi extrem de diver[i care au „gustat“ cu to]ii din voluntariat. Se [tie c` dintre toate tipurile de educa]ie non-formal`, voluntariatul e cea mai complex` modalitate de a înv`]a, de a te dezvolta [i de a împ`rt`[i [i altora din tot ceea ce acumulezi, în manier` non-formal`. Experin]a celor care sunt deja voluntari vorbe[te de la sine despre importan]a exercit`rii responsabilit`]ii sociale a fiec`rui individ, pe de o parte, dar [i despre beneficiile pe care o activitate de voluntariat bine structurat` le poate aduce unui tân`r aflat la început de drum profesional. Atât de solicitata [i dorita „experien]`“ pe care trebuie s` o de]ii ca s` po]i ob]ine un loc de munc` este foarte rar dobândit` în timpul cursurilor academice sau în timpul liber petrecut acas` sau în ora[ cu prietenii. Trebuie s` munce[ti [i pentru aceast` experien]`. Dar po]i s` acumulezi mult mai mult decât experien]a practic` necesar` într-un anumit domeniu printr-o activitate care î[i ofer` [i distrac]ie [i oportunitatea de a-]i face prieteni! Cum? F`când voluntariat. Implicându-te în activit`]i diverse de voluntariat vei acumula o serie de compe22

ten]e generale – de la gestionarea unui proiect [i a unor fonduri, la comunicare [i negociere, crearea de documente eficiente, abilitatea de a interac]iona cu persoane cu experien]e, culturi [i stiluri de via]a diferite, pân` la capacitatea de a rezolva conflicte, de a rela]iona cu autorit`]ile, de a lua ini]iativa sau de a utiliza mijloacele moderne de comunicare, dar [i multe altele. Crezi c` ai avea nevoie de astfel de competen]e? Poate c` nici aceast` în[iruire u[or abstract` a avantajelor generale ale voluntariatului nu te convinge pe deplin. Nu-mi r`mâne decît s` apelez la exemplul meu personal. Leg`tura mea cu voluntariatul a început în Statele Unite, unde m` aflam în 2003, cu o burs` de studii. Bursa mea avea o component` de serviciu comunitar, [i a[a am f`cut pentru prima oara în via]` voluntariat, acolo la el acas`, unde este un stil de via]`. Spre norocul meu, asta a devenit [i pentru mine. Întoars` în ]ar`, am început un proiect de voluntariat la Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca, impulsionând copiii de clasa a 5-a s` devin` voluntari juniori, membri activi ai comunit`]ilor lor. Cred cu putere c` voluntariatul ar trebui s` devin` o activitate fireasc` în prowww.leap.ro

gramul oric`rui copil, pe care s` o realizeze cu dedicare [i convingere, încurajat de p`rin]i [i chiar al`turi de ace[tia, în]elegând de ce e important atât pentru el cît [i pentru comunitatea în care tr`ie[te. Eu personal am f`cut voluntariat cam 2 ani, pân` în momentul în care mi s-a oferit un loc de munc` în acea organiza]ie non-guvernamental`. {tiu c` am fost angajat` pentru c` am putut pe parcursul activit`]ii de voluntariat s` îmi demonstrez abilit`]ile, dar mai ales poten]ialul de dezvoltare. Nu [tiam foarte multe, dar am ar`tat c` pot [i vreau s` înv`]. Acum lucrez de aproape 4 ani pentru a demonstra [i altora c` voluntariatul face minuni, chiar dac` nu faci din el o carier`. Mi-e dor acum s` mai gust [i eu din cupa aceasta a împlinirii de sine prin [i pentru ceilal]i [i cu siguran]` îmi voi cre[te copiii în spiritul voluntariatului, ca activitate normal` [i extrem de util` pentru dezvoltarea personal`, pe de o parte, [i pentru îndeplinirea propriei responsabilit`]i, pe de alta. Voluntariatul mi-a oferit o alternativ` la via]a obi[nuit` de student`, un alt tip de activitate, mult mai bogat` [i vast`, prin care s` m` dezvolt [i s` cresc. Am www.leap.ro

înv`]at multe f`când voluntariat, de la aspecte cât se poate de concrete [i practice în domenii ca rela]iile publice, comunicarea cu mass-media, proiectarea [i desf`[urarea unui proiect, pân` la aspecte de o mai mare profunzime, cum sunt abilit`]ile de comunicare [i interrela]ionare, interesul pentru comunitate [i membrii s`i, grija pentru schimbare sau compasiunea. Cred cu t`rie c` voluntariatul este o solu]ie viabil` pentru numeroase probleme ce exist` în jurul nostru [i c` st` în min]ile noastre, [i la propriu [i la figurat, s` le rezolv`m, dând cu generozitate, ca s` putem primi. Mai mult, cred c` orice tân`r, a[a cum merge la cursuri, dar [i în cluburi sau în vacan]e, a[a cum î[i ajut` p`rin]ii sau bunicii dar merge [i la concerte, face sport [i viseaz` la un job bine pl`tit [i provocator, ar trebui s` includ` în agenda lui lunar` m`car 1 zi de voluntariat!

Alexandra DABU, Alexandru Cosmin BUTEIC~, ini]iatori FORCE Summer School FORCE este o ini]iativ` realizat` de tineri implica]i activ în societate, con[tien]i de faptul c` educa]ia este pilonul principal al dezvolt`rii durabile, una dintre pârghiile cele mai importante ale structurii sociale. Nivelul de trai, angajabilitatea [i puterea de cump`rare sunt direct dependente de nivelul de educa]ie al capitalului uman. În prezent,FORCE este un proiect sustenabil, ce ofer` o [ans` în dezvoltarea personal` [i profesional` a liceenilor cu perfoman]e educa]ionale crescute, talenta]i, din toat` ]ara. Prin intermediul {colii de Var` FORCE, [i ulterior a Comunit`]ii FORCE, 20 de tineri au [ans` de a se implica anual într-un program complex de educa]ie non-formal` ce are ca scop dezvoltarea durabil` a comunit`]ilor locale prin cet`]enie activ` [i proiecte sociale. Conceptul FORCE î[i g`se[te r`d`cinile în descoperirea acestei nevoi sociale de îmbun`t`]ire a calit`]ii educa]iei tinerilor [i, prin structura sa, a câ[tigat finan]area pentru start-up, în finala de la Paris, în 2008, a unui concurs interna]ional de proiecte sociale ale BRD Societe Generale: Citizent Act.

Desmond Tutu, laureat al premiului Nobel pentru Pace, afirma nu de mult: Este mai binecuvântat s` po]i oferi decât s` prime[ti, pentru c` prin ceea ce oferi, de[i uneori nu pare, de fapt prime[ti. Cuvinte frumoase: pentru unii de neîn]eles, iar pentru al]ii un motto de via]`. 24

Ideea ini]ial` de proiect a fost dezvoltat` de Cosmin Buteic`, Alexandra Dabu [i Diana P`tr`[coiu, trei studen]i activi în mediul ONGurilor studen]e[ti, cu peste 3 ani de experien]` în ASER. „Aici, în ASER, am crescut, aici am înv`]at [coala vie]ii: am înv`]at cum s` planific`m un proiect, cum s`-l coordon`m, cum s` interac]ion`m cu actorii decizionali, cum s` fim o adev`rat` echip`“, afirm` Alexandra. „ONGS-urile sunt o oglind` perfect` a grupurilor de tineri activi, www.leap.ro

entuzia[ti, pasiona]i de munc` [i de contribu]ia lor la dezvoltarea comunit`]ilor [i a societ`]ilor de care apar]in“, afirm` Cosmin. „Anii petrecu]i în acest mediu dinamic, plin de via]` [i de oameni tineri, valoro[i, sunt anii educa]iei noastre non-formale. Aici am înv`]at c` teoria f`r` practic` nu are valoare, iar practica f`r` teorie poate fi periculoas`“. Alexandra îl completeaz`: „intrând într-un ONG studen]esc am devenit beneficiari ai educa]iei non-formale, lucru ce a contribuit enorm la dezvoltarea noastr` personal`. Îns` nu ne-am oprit aici. Pasiunea pentru voluntariat ne-a convins c` putem face mai mult, c` putem la rândul nostru s`-i ajut`m pe cei din jurul nostru. {i a[a s-a n`scut FORCE!" De la o fraz` spus` atunci, la începuturi, poate mai mult în glum`, „Mergem la Paris!“, la o idee [i un vis acum realizat, FORCE a trecut prin multe faze. „La un moment dat, dup` ce am câ[tigat, am fost pur [i simplu dezorienta]i. Aveam întreg planul schi]at, documentat, îns` nu [tiam de unde s` începem. Ne-a fost team` c` proiectul nu se va mai realiza“ poveste[te Alexandra. „Îns` a fost doar un moment de r`scruce, de unde am pornit cu avânt înainte. Am recrutat 10 noi albinu]e în www.leap.ro

echipa de proiect, studen]i pasiona]i de voluntariat, [i am pus la punct cu energie proasp`t` temeliile noului proiect. Pe masur` ce înaintam cu organizarea, ne-am lovit de gre[eli, îns` le-am privit mereu ca pe o înv`]`tur` [i le-am corectat din mers. Am avut norocul de a atrage alaturi de noi parteneri în dezvoltarea proiectului, precum cei din LEAP. Dup` încheierea perioadei de aplica]ii am fost entuzia[ti s` num`r`m peste 200 de dosare primite de la tineri din toat` ]ara. Iar în august, în prima zi a ?colii de Var`, am v`zut cu ochii no[tri cum visul pornit cu aprope 2 ani în urm`, a devenit realitate.“ 20 de tineri talenta]i au petrecut atunci 10 zile la S`rata Monteoru, beneficiind de educa]ie non-formal` oferit` de actori din mediul ONGS-urilor [i de traineri profesioni[ti din diverse domenii. De la creativitate la public speaking, pân` la teambuilding-uri extraordinare [i sesiuni intensive de management al proiectelor, tinerii participan]i au reu[it s` se uneasc`, s` devin` prieteni adev`ra]i, [i în acela[i timp s` dezvolte o pasiune pentru voluntariat. Scopul FORCE este ca ace[ti liceeni, împreun` cu viitorii participan]i, s` dez25

Din experien]a 2009

volte o comunitate valoroas` de tineri ce vor implementa propriile proiecte în comunit`]ile din care apar]in, menite s` dezvolte societatea româneasc` în ansamblu. Visul nostru, de[i devenit realitate, nu se termin` aici. Abia începe s` creasc`... visul acum este a 10-aa edi]ie FORCE [i o comunitate activ` de sute de tineri... pentru c` doar a[a, pas cu pas, durabil [i pe termen lung, po]i schimba lumea din jurul t`u. Noi credem în asta, [i asta vrem: s` avem ce oferi, pentru c` astfel, primim! 26

Atât eu, cât [i comunitatea de afaceri pe care o reprezint, sus]inem integrarea [i popularizarea practicilor de educa]ie non-formal` în înv`]`mântul românesc. Prin calit`]ile pe care le dezvolt` [i prin expunerea la situa]ii diverse pe care o ofer` studen]ilor, educa]ia non-formal` creaz` un context de dublu-câ[tig: se garanteaz` nu doar tineri angajabili, ci [i o îmbun`t`]ire a mediului de afaceri românesc. Anca Harasim, Director Executiv, Camera de Comer] Româno-American`

Din p`cate, punându-m` acum în pozi]ia de angajator, nu pot s` nu regret vazând câte lucruri pierd tinerii care termin` o facultate f`r` s` fi facut voluntariat sau s` fie implica]i într-o form` de asociativitate. Drago[ Dehelean, Director General, Selenis La ob]inerea burselor [i joburilor de pân` acum a contribuit decisiv educa]ia non-formal`, atât prin felul în care am ajuns s` gândesc cât [i pentru c` le-a semnalat recruiterilor interesul meu de a m` dezvolta. Lauren]iu }îrc`, fost stagiar al ONU www.leap.ro

{tia]i c`:

(domeniu academic / politici educa]ionale)

Agen]ia Româna de Asigurare a Calit`]ii în înv`]`mântul Superior (ARACIS) va demara un proces prin care programele de studiu oferite de universit`]i vor fi ierarhizate în func]ie de gradul de inser]ie a absolven]ilor pe pia]a muncii [i eficacitatea transferului de informa]ii de la profesori la studen]i? (Adev`rul ) Cadrele didactice consider` c` facultatea în care predau îi ajut` pe studen]i s` ob]in` abilit`]ile [i competen]ele de care au nevoie la locul de munc` (90%), cursurile abordeaz` problemele practice cu care absolven]ii se pot confrunta la locul de munc` (68%) [i c` dup` încheierea studiilor, studen]ilor le va fi u[or s` î[i g`seasc` un loc de munc` (67%)? (Barometrul ARACIS ) Aproximativ 50.000 de studen]i români studiaz` în prezent în str`in`tate, [i doar 7.800 de studen]i str`ini urmeaz` studii superioare în România? (Integral Programe Educa]ionale ) În ceea ce prive[te responsabilitatea preg`tirii studen]ilor pentru pia]a muncii, 63% dintre cadrele didactice chestionate consider` c` aceasta apar]ine universit`]ilor, 21% consider` c` apar]ine studen]ilor [i numai 10% consider` c` apar]ine firmelor de pe pia]`? (Barometrul ARACIS ) Conform Bologna Process Stocktaking Report (elaborat în vederea conferin]ei ministeriale de la Leuven, 2009), ]ara noastr` a ob]inut calificativul „performan]` excelent`“ pentru 8 din cei 12 indicatori care masoar` gradul de implementare a Procesului Bologna?

Yoda din Razboiul Stelelor a fost votat drept cel mai mare profesor al tuturor timpurilor de c`tre The Times ? (Hotnews, aug 2008)

www.leap.ro

prof. dr. Ioan PÂNZARU, rectorul Universit`]ii Bucure[ti

În universitate se predau idei care au efecte la nivelul întregii societ`]i Companiile de vârf, care se afl` pe t`i[ul dezvolt`rii economice [i tehnologice, au despre formarea academic` urm`toarea concep]ie: e nevoie de oameni cu o minte clar`, care s` nu cread` ce li se spune, care s` fie capabili de analiz`, [i dac` e posibil s` produc` idei noi. Astfel defini]ia c` universitatea este locul unde se pred` prin investiga]ie [i crea]ie este confirmat` de angajatori. În universitate se predau idei care, însu[ite de tineri [i aplicate în via]a lor practic` [i în profesiune, au efecte la nivelul întregii societ`]i. Dac` vom considera c` scopul dezirabil al dezvolt`rii umane este recî[tigarea armoniei cu natura, o atmosfer` lipsit` de emisii industriale, un ocean f`r` reziduuri [i detritusuri, atunci universitatea se afl` într-o dilem`. Oare drumul cel mai scurt c`tre o astfel 30

de lume pa[nic` [i fericit` nu este tocmai refuzul [tiin]elor, al tehnologiei, al goanei dup` aur, [i construc]ia unei societ`]i de drept care va interzice pur [i simplu, atunci cînd va triumfa, aceste activit`]i periculoase? Cealalt` ramur` a dilemei este mult mai pu]in evident`. Ea ar presupune c` universitatea preg`te[te pentru o dubl` r`spundere: pentru cunoa[terea lumii în dimensiunea ei natural`, de la scara cuantic` [i molecular` pîn` la marile ansambluri evolutive care sînt civiliza]iile, dar [i pentru asceza practic` de a asuma un rol activ în devenirea umanit`]ii. Dac` prima atitudine ar triumfa, atunci ar fi suficient s` înv`]`m cum s` facem afaceri, advocacy, tranzac]ii la burs`, rela]ii publice, sondaje de opinie. I-am înv`]a îndeosebi pe studen]ii no[tri cum s` reprezinte interesele stakeholder-ilor, s` foloseasc` limbile str`ine pentru a media consensul între culturi diferite, s` elaboreze strategii conjuncturale pentru realizarea obiectivelor dorite. www.leap.ro

Dac` îns` ar triumfa cea de a doua op]iune, atunci misiunea universit`]ii ar fi mult mai grea. Dimensiunea responsabilit`]ii ar ap`rea în fiecare program de studii. Inginerul ar primi o formare de cet`]ean [i n-ar mai considera o naivitate s` se întrebe ce impact are instala]ia proiectat` de el asupra mediului, de cîte automobile mai au nevoie ora[ele europene, sau în ce ]ar` vor ajunge echipamentele pe care le concepe. Studentul în litere ar încerca s` în]eleag` în ce fel transform` tehnologia lumea în care tr`im, c`r]ile pe care le scriem, pictura, filmele [i poeziile ce exprim` sensibilitatea contemporanilor no[tri. Matematicianul ar deveni mai dispus s` admit` c` activit`]ile sale vor avea cîndva o utilitate public`, s`-[i difuzeze ideile pentru ca ele s` primeasc` sanc]iunea practicii sociale. În Universitatea din Bucure[ti am început trei programe transversale de formare: competen]` informatic`, dezvoltare personal` [i educa]ie antreprenorial`. Integrarea acestor trei dimensiuni, dimpreun` cu multilingualismul, mi se pare solu]ia real` pentru ca absolven]ii no[tri s` ating` nivelul de autonomie [i ini]iativ` pe care-ll cere Europa viitorului. www.leap.ro

prof. dr. Liviu PAPADIMA, decan Facultatea de Litere, U.B.

Dou` ve[ti Pentru mine, unul dintre lucrurile cele mai de pre] a fost dintotdeauna libertatea. {i când spun asta, nu m` gândesc la o lume în care orice e permis – asta e, din punctul meu de vedere, libertatea naivilor. M` gândesc, îns`, la o lume care te las` s` alegi. În perioada form`rii mele, n-am prea avut parte de a[a ceva. Intrai automat la gr`dini]a [i la [coala din cartier. La sfâr[itul clasei a VIII-a, te ciocneai de prima mare încercare – decisiv`, de multe ori. Dac` î]i supraevaluai for]ele – sau dac` aveai ghinion, cum se mai întâmpl` – [i te înscriai la un liceu la care picai la admitere, erai dup` aceea repartizat pe locurile r`mase vacante, acolo unde mai nimeni 31

nu [i-ar fi dorit s` înve]e. Picat cu o medie de peste 9, ajungeai între colegi admi[i [i cu 5. Într-a IX-a aveai de ales între real [i uman – acesta din urm`, de regul`, loc de refugiu pentru cei sup`ra]i cu matematica, unde se mai nimereau totu[i [i câ]iva ciuda]i, pasiona]i de citit. La sfâr[itul liceului, dou` variante. Cea fericit`: intrai la facultate. Dac` nu, treceai, ca b`iat, pe varianta doi: armata de 18 sau, dac` erai înc` [i mai ghinionist, de 24 de luni. Iar la facultate nu aveai voie, fire[te, s` te înscrii decât într-un singur loc. Rulet` ruseasc`. Dup` încheierea studiilor universitare, venea reparti]ia. Erai obligat s` alegi, în func]ie de media de absolvire, dintr-o list` de posturi – toate proaste, împr`[tiate prin col]urile ]`rii. Cu ce te nimereai trebuia s` te împaci pentru cel pu]in trei ani – stagiul navetist, de care nu sc`pai decât cu pile tari în nomenclatura de partid [i de stat. Dac` vreun mili]ian zelos te oprea pentru vreo traversare neregulamentar` a str`zii [i erai într-atât de fraier încât s` îi dai buletinul de identitate, te puteai trezi c` î]i pune pe loc [tampila de schimbare a reziden]ei – [i-atunci, adio revenirea în ora[ul natal! Cum s` nu visezi [ansa de a avea mai multe op]iuni? {i, pe de alt` 32

parte, cum s` nu pui suflet [i încrâncenare în fiecare alegere, dramatic`, pe care erai constrâns s` o faci? Când m` întâlnesc cu studen]ii proasp`t admi[i la Litere, la începerea fiec`rui an universitar, am s` le transmit dou` ve[ti: una bun` [i una proast`. Cea dintâi, cea bun`, e c` [coala s-a terminat. Nimeni nu mai e de amendat [i nici m`car de blamat pentru „abandon [colar“, dac` nu merge la universitate. Posibilit`]i de op]iune sunt câte vrei – niciuna ultimativ`. Intrarea la facultate este – sau ar trebui s` fie, în ciuda practicii curente a nenum`ra]i candida]i de a-[i depune dosarele în câte [apte locuri deodat` – o alegere liber`. Vestea cea proast` e, din p`cate, aceea[i. Alibiul obligativit`]ii disp`rut, încep dificult`]ile libert`]ii. Aud, mai ales din partea p`rin]ilor, aceea[i ve[nic` întrebare: „Ce «iese» un student de la Litere?“ Uneori îmi vine s` r`spund, exasperat: „Iese ce a intrat!“ Fiindc`, într-adev`r, „iese“ din facultate cu totul altfel studentul motivat [i interesat s` înve]e, s` se formeze, fa]` de cel care vrea doar s` capete, cât mai u[or [i cât mai ieftin, o bucat` galben` de hârtie cu antet ministerial. {i am convingerea c`, cel mai adesea, aceast` difewww.leap.ro

ren]` va „face diferen]a“ [i mai departe, în via]a absolven]ilor. E, din punctul meu de vedere, o neîn]elegere flagrant` în a percepe institu]iile de înv`]`mânt superior ca pe fabrici de for]` de munc`. Chiar [i în cazul unor specializ`ri cu o orientare profesional` ap`sat` – ca medicina sau dreptul, de pild` – ideea c` acestea ar trebui s` func]ioneze ca ni[te „[coli de arte [i meserii“ mi se pare deplasat`. {i atunci? Este, poate, una dintre cele mai dificile probleme cu care are de-a face comunitatea academic` a zilelor noastre – nu numai în România. Aceea de a g`si solu]ii pentru a forma atât speciali[ti de vârf în diferitele domenii ale cunoa[terii cât [i absolven]i ap]i s` fac` fa]` unei pie]e de munc` fluide, în permanent` [i imprevizibil` schimbare. Buna a[ezare a celor trei cicluri de înv`]`mânt – licen]`, masterat, doctorat, fiecare cu ]inte specifice –, o mai larg` [i mai flexibil` ofert` de aplica]ii practice, o modificare de profunzime a strategiilor de predare [i, nu în ultimul rând, o mai mare angajare a motiva]iilor [i intereselor individuale ale stuwww.leap.ro

den]ilor pe parcursul studiilor sunt câteva dintre reperele „deschiderii“ universit`]ii c`tre lumea prezentului [i a viitorului. Pentru absolven]i am tot dou` ve[ti. Cea proast` e c` înv`]atul nu se termin` niciodat`. Se modific`, îns`, uneori radical, felul de a înv`]a. Când eram în ultimul an de facultate, ni se cam acrise tuturor de atâta studiu. Dup` un an de „via]` adev`rat`“, învine]i]i de toate bu[iturile pe care ni le oferea lumea din jur ca înv`]`tur` de minte, plângeam dup` vremurile din studen]ie. Azi pr`pastia dintre „în`untru“ [i „afar`“, dintre educa]ie [i existen]`, nu mai e a[a de adânc`. Mul]i studen]i se angajeaz` înc` dinainte de a-[i lua diploma. Al]ii se gândesc s-o fac` [i întreab` cum e mai bine. Nu cred în re]ete aplicabile oricui. În ambele cazuri sunt [i avantaje [i dezavantaje, lesne de intuit. Depinde de fiecare cum va [ti s` le balanseze. Vestea cea bun`, cum cred c` b`nui]i, e tot aceea[i. Gena înv`]`rii nu se atrofiaz` cu una, cu dou`. Iar dac` ve]i sim]i c` a[a ceva începe s` vi se întâmple, e cazul, cred, s` v` întreba]i ce se petrece cu via]a voastr`. Ave]i toat` libertatea s-o face]i. 33

Tincu]a BALTAG, director general, Funda]ia Dinu Patriciu Nu mai este o noutate pentru nimeni c` societatea evolueaz` într-un ritm ame]itor. Noile tehnologii afecteaz` felul în care comunic`m – dar restructureaz` în acela[i timp [i via]a corpora]iilor [i inventeaz` noi joburi care nu existau acum 5-10 ani. Educa]ia trebuie s` ]in` pasul cu aceast` evolu]ie [i trebuie s` preg`teasc` oameni adapta]i unui nou context. Unele practici educa]ionale nu mai sunt necesare – dimpotriv`, sunt chiar contraproductive. Mai important decât s` [tim în ce an a avut loc b`t`lia de la Posada este s` [tim de unde s` lu`m informa]i când avem nevoie de ea. Totodat`, pentru a avea succes este esen]ial s` comunic`m, s` fim creativi, s` avem spirit critic [i s` fim capabili s` lucr`m în echip`. Gestionarea unor cantit`]i enorme de informa]ie, capacitatea de sintez` devin din ce în ce mai importante. 34

Din p`cate, în România toate aceste lucruri nu sunt înc` integrate cu adev`rat în programa [colar`. Exist`, din fericire, universit`]i str`ine care s-au adaptat permanent la cerin]ele pie]ii muncii – au privit în viitor [i nu în trecut – [i constituie modele pentru universit`]ile române[ti. Acesta este unul dintre motivele pentru care noi, cei de la Funda]ia Dinu Patriciu, am decis s` sprijinim studen]ii români s` urmeze cursuri la cele mai bune universit`]i din str`in`tate, prin programul „Orizonturi Deschise“. Pentru ca, pe viitor, [i universit`]ile române[ti s` promoveze un înv`tamânt de calitate, îi incuraj`m pe bursierii no[tri s` se întoarc` în România [i s` contribuie la o „nou` revolu]ie“, a[a cum îmi place mie s` numesc mi[carea de schimbare a mentalit`]ii în educa]ie pe care o simt [i la care particip. Prin platforma „Joburi la Orizont“ ini]iat` de noi, tinerii educa]i la cele mai bune [coli din lume au ocazia s` se reintegreze [i s` î[i înceap` cariera conform cu poten]ialul [i preg`tirea lor. În paralel, promov`m profesori, [coli [i studen]i ca modele demne de urmat prin „Gala Premiilor în Educa]ie“. www.leap.ro

Credin]a mea este c` abilit`]i precum comunicarea, inova]ia, respectul [i toleran]a sunt esen]iale pentru noii lideri. Noi ne dorim ca voi s` ave]i [anse reale [i oportunit`]i potrivite energiei [i calit`]ilor voastre, de aceea vom continua s` ne implic`m, ca [i pân` acum, în educa]ie.

{tia]i c`:

(informa]ii despre pia]a muncii)

În opinia angajatorilor exist` trei factori centrali în procesul de selec]ie [i angajare a absolven]ilor: reputa]ia universit`]ii absolvite, istoria de munc` [i capacitatea candidatului de „a se vinde“ în timpul interviului de angajare? (Barometrul ARACIS al calit`]ii – 2009)

Peste dou` treimi dintre cadrele didactice (68,5%) [i aproape jum`tate dintre studen]i (48,8%) consider` c`, în formatul actual, diplomele de studii nu ofer` angajatorilor [i altor institu]ii de formare o imagine clar` asupra cuno[tin]elor [i competen]elor de]in`torului? (Institutul de {tiin]e ale Educa]iei [i Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii ) Odat` cu declan[area crizei economice, unii speciali[ti în resurse umane primesc între 100 [i 150 de CV-uri pe zi, fa]` de 20 câte primeau în perioada anterioar`? (Florin Rusu, managerul Global Consulting pentru adevarul.ro) Numai 21% dintre absolven]ii universit`]ilor din ]ar` î[i g`sesc un loc de munc` [i asta abia dup` un an sau 18 luni de la terminarea facult`]ii? (EVZ, ian 2009) 66% din studen]i [i 88% dintre cadrele didactice consider` c` stagiile de practic` sunt de un real folos în preg`tire? (Barometru )

www.leap.ro

Femeile înalte sunt mult mai ambi]ioase cu privire la cariera profesional` decât restul femeilor? (Hotnews, aug 2008) 35

INTERVIU - Skills4Work

1. Cum [i de ce a fost creat Skills4Work? Skills4Work a fost înfiin]at pentru c` lucrurile de pe pia]a muncii din UK s-au schimbat. În trecut, mergeai la o facultate, ob]ineai o diplom`, [i, aproape automat, asta î]i garanta un loc de munc`. Lucrurile s-au schimbat prin faptul c` ceea ce angajatorii doresc acum este mai mult decât o diplom` – doresc competen]e [i doresc dovezi clare ale acestora. Iar ceea ce am identificat noi este oportunitatea de a le câ[tiga. A[adar, Skills4Work urm`re[te s` eviden]ieze importan]a a ceea ce noi numim competen]e pentru angajabilitate, ar`tând studen]ilor c` acestea reprezint` un aspect la fel de important ca [i o diplom`, precum [i modul în care cele dou` aspecte sunt conectate în vederea ob]inerii unui loc de munc`. Ideea a fost legat` de implicarea angajatorilor, care s` vin` în campus pen36

tru a desf`[ura ateliere de lucru cu studen]ii, în parte pentru a sublinia importan]a unor competen]e precum munca în echip`, con[tientizarea aspectelor comerciale [i rezolvarea problemelor, dar [i pentru a ajuta studen]ii s` î[i foloseasc` abilit`]ile într-un context de activitate. Acestea ar putea fi folosite în cadrul lucrului în echip` pentru proiectele lor academice; dar cum ar fi s` fie folosite chiar în cadrul unei companii? Deci, de aici a venit totul, pentru a sublinia competen]ele, [i a crescut din acel punct. 2. C e fel de activit`]i speciale desf`[ura]i? În mare m`sur`, ateliere de lucru pe diferite competen]e, conduse de angajatori – de aici a început. Dar acum avem sub umbrela Skills4Work un decor mai larg: mai avem înc` ateliere conduse de angajator, avem, de asemenea, angajatori care vin în campusul pentru a derula simul`ri de interviuri, pentru a verifica CV-uri, dar [i evenimente destinate mai mult celor cu abilit`]i de conducere, care sunt în cele din urm` competen]e pentru angajabilitate – pentru inser]ie profesional`: www.leap.ro

competen]e de management, de moderare a [edin]elor etc. Pe de alt` parte, încerc`m s` facem mai multe lucruri referitoare la agenda de cet`]enie global` a UCL. Angajatorii vin în campus [i se implic` în evenimentele care reflect` lucruri pe care agenda de cet`]enie global` încearc` s` le abordeze. Lucruri precum diversitatea în lume, de ce aceasta reprezint` un aspect important [i cum î]i poate face cariera mai interesant`, mobilitate interna]ional` [i ce înseamn` aceasta etc. Încerc`m s` derul`m cel pu]in un eveniment cheie în fiecare an. 3. Care a fost feedback-uul de pân` acum, din partea p`r]ilor interesate (stakeholder-iilor)? Angajatorilor le place cu adevarat – se întorc în fiecare an, avem o list` de lucruri pe care vor s` le fac`, [i ne vedem nevoi]i s` limit`m lista, din considerente de spa]iu [i timp. Le place foarte mult ideea de competen]e pentru cet`]enie global`, iar pentru a-i cita „acesta este exact genul de persoan` pe care o c`ut`m, o persoan` care de]ine acest tip de competen]e“. www.leap.ro

Pentru studen]i, cele mai multe ateliere de lucru au o foarte bun` participare, prin urmare sunt populare din acest punct de vedere. Studen]ii stiu ca aceste lucruri sunt necesare acum. Primim formularele de feedback [i în mare m`sur`, acesta este foarte pozitiv. În cazuri rare, ar putea fi nemul]umiri despre câte ceva, cum ar fi camera - care este prea mic` sau chestiuni de genul acesta. Dar, în general vorbind, aceste activit`]i prind foarte bine. La nivelul universit`]ii, avem sprijinul vice-rectorului, Michael Worton. El a fost implicat de la început. Este un sus]in`tor [i un avocat important al Skills4Work [i am discutat despre activitatea noastr` destul de mult. 4. A[adar, universitatea este interesat` [i implicat`? Da, pentru c`, în final, ne ajut`m studen]ii s` ob]in` locuri de munc`, iar acesta este unul din lucrurile de care avem nevoie din partea sistemului: dac` studen]ii t`i (ca universitate) ob]in locuri de munc` bune, tot mai mul]i studen]i se vor înscrie în viitor. 37

5. Exist` m`suri la nivel universitar sau idei de integrare a acestor tipuri de activit`]i în programa [colar`? Oarecum, da. În acest moment, exist` un grup numit Key Skills – un grup de lucru în care m` aflu [i eu – în cadrul c`ruia dezvolt`m un curs de competen]e cheie. Este un curs care se va derula prin intermediul sistemului de tutorat personal, prin departamente, un curs care se refer` efectiv la competen]e „cheie“, adic` la competen]ele pentru angajabilitate despre care am vorbit mai devreme, precum [i la încurajarea studen]ilor c`tre auto-reflec]ie [i c`tre o perspectiv` asupra dovezilor concrete legate de dezvoltarea acestor competen]e. Iar acest lucru poate s` se desf`[oare prin intermedul cursurilor, prin activitate, prin ateliere de lucru. 6. Dar în ceea ce prive[te creditele academice? Câteva cursuri fac acest lucru, îns` nu este un obicei. În momentul de fa]` nu exist` credite academice pentru aceasta, deoarece este de fapt destul de greu ca activitatea s` fie m`surat`, pentru c` o mare parte o reprezint` auto-reflec]ia [i nu exist` dovezi concrete. Exist` totu[i ceva ce urmeaz` s` apar` – un tip de foaie 38

matricol` ce urmeaz` s` fie ata[at` foii matricole academice, dar care va con]ine mai multe elemente – precum, spre exemplu, faptul c` ai fost pre[edinte al unei organiza]ii, ai f`cut X ore de voluntariat, chestiuni cevamai m`surabile decât afirma]ia „Lucrez bine în echip`“. 7. Ave]i vreun sfat mai întâi pentru studen]ii români, [i apoi pentru centrele de consiliere profesional` [i universit`]ile din România interesate de un astfel de program? Pe studen]i i-a[ sf`tui s` aib` în vedere faptul c` aceste competen]e cheie, din perspectiva UK [i, probabil, [i din perspectiva româneasc`, sunt incredibil de importante. Nu este vorba numai despre a ob]ine un prim loc de munc`, ci este vorba despre dezvoltarea carierei, fiind auto-motivat [i prezent în parcursul vie]ii tale. A[adar, este foarte important s` î]i dezvol]i competen]ele [i trebuie s` fii proactiv în acest demers, deoarece ele nu vin de la sine. Pentru centre universitare, a[ recomanda derularea unui program de competen]e cheie. Din perspectiva universit`]ii, în UK se obi[nuia s` se considere c` „uniwww.leap.ro

versit`]ile exist` pentru cunoa[tere, creare [i transfer de cuno[tin]e“ [i nu erau întradev`r legate de pia]a muncii. Dar acum, este vorba despre preg`tirea oamenilor pentru munc` în aceea[i m`sur` ca [i pentru cercetare. A[adar, sfatul meu pentru centrele universitare, în cazul în care doresc s` preg`teasc` studen]ii pentru pia]a de munc`, ar fi s` discute cu angajatorii, s` vorbeasc` [i cu absolventii de universitate (alumni) – pentru a se vedea exact ceea ce li se cere lor, de fapt, s` fac` la locul lor de munc` [i s` porneasc` de la aceste informa]ii pentru a vedea dac` pot ajuta la preg`tirea studen]ilor. Lucruri simple cum ar fi aducerea unor absolven]i pentru a discuta cu studen]ii despre ceea ce fac în prezent - aceste lucruri chiar ajut`. www.leap.ro

Din experien]a 2009

În perioada studen]iei am f`cut emisiuni educative pentru televiziunea na]ional`, am lucrat cu diferite ONG-uri, am muncit în edituri [i am scris pentru reviste culturale pentru c` a[a mi s-a p`rut normal. Probabil asta am cùtat în studen]ie: medii în care ceea ce studiam la [coal` s` fie aplicabil [i posibil. Constantin Vic`, fost Director Executiv, Funda]ia Unilever A[ sf`tui orice student s` î[i caute o organiza]ie în care î[i poate dezvolta interesele. În cel mai rù caz îi poate adùga câteva rânduri la CV, dar pentru majoritatea poate fi calea spre o studen]ie fericit` sau chiar principala pârghie pentru o carier` de succes. Robert Bâtc`, a lucrat în cadrul B`ncii Na]ionale Valoarea care face de cele mai multe ori diferen]a între succes [i mediocritate este un set de soft skills ce cuprinde capabilit`]i de rela]ionare, de integrare într-o cultur`. Gabriel Iosif, proprietar al Euroinvest International Ltd

www.leap.ro

Dan BERTEANU, General Manager, United Business Development Dragii mei, Atunci când discut cu un candidat, pentru mine este mult mai important s` în]eleg care sunt valorile personale [i atitudinea fa]` de munc` [i înv`]are. Încerc s` identific punctele tari [i ce îl pasioneaz` pe cel din fa]a mea. Abia dup` ce în]eleg aceste elemente analizez competen]ele. Competen]ele nu sunt „generale“, ci sunt specifice responsabilit`]ilor. (Aten]ie – a nu se în]elege sarcini sau job description!) pe care acel poten]ial angajat le-ar avea în cadrul companiei. Este de notorietate c` mediul academic dezvolt` din p`cate competen]e foarte pu]in folositoare în mediul de business. Din p`cate, în marea majoritate a cazurilor, educa]ia universitar` v` „antreneaz`“ capacitatea de memorare [i mai pu]in gândirea. În plus, ipoteza de la care pleac` educa]ia universitar`, c` to]i înv`]a]i la fel, este profund eronat`. Pentru a rezolva acest dezechiliwww.leap.ro

bru, recomandarea mea este s` v` implica]i în proiecte din afara sferei academice (ex: programe de internship, voluntariat pentru ONG-uri, antreprenoriat). Dup` ce aduna]i ceva experien]`, v` pute]i concentra [i pe contribu]ia în sfera academic` (ex: asocia]ii studen]e[ti, proiecte de cercetare, practic`, etc). {i ca s` fiu bine în]eles, nu v` recomand s` face]i asta pentru a avea un CV plin de activit`]i extracuriculare. Un astfel de CV nici nu „impresioneaz`“, nici nu aduce un salariu mai mare. Impresioneaz` ceea ce a]i înv`]at [i ce [ti]i s` face]i cu ceea ce a]i înv`]at, cum privi]i munca [i înv`]area, ce valori [i aspira]ii ave]i. Sau nu. Dac` exist` un echilibru în sensul c` ceea ce ave]i de oferit are valoare pentru cel ce v` angajeaz`, ve]i primi salariul pe care vi-l dori]i. „Este bine sau nu s` te angajezi în timpul facult`]ii?“ este o întrebare la care am s`-mi permit s` nu r`spund, pentru c` a face judec`]i de valoare, a[a la modul general, este dup` mine nepotrivit. Cred c` este o mare diferen]` între cel care se angajeaz` pentru c` nu are bani de mâncare sau chirie [i cel care se angajeaz` ca s` aibe bani pentru cump`r`turi la mall sau ie[it în club. 43

Este o mare diferen]` între cel care se angajeaz` ca s` înve]e lucruri pe care facultatea nu i le ofer` [i cel care se angajeaz` ca s` devin` „manager“ într-un an. Ceea ce pot s` fac îns`, este s`-i invit pe cei care au de luat o astfel de decizie s` se întrebe: 1. – De ce s-aau înscris la facultate [i de ce vor s-oo termine?

2. – Care este motivul pentru care se angajeaz` [i ce vor s` ob]in`? 3. – Care sunt riscurile dac` se angajeaz`? Care sunt riscurile dac` nu se angajeaz`? Dac` sunt împ`ca]i cu r`spunsurile… s` decid` corespunz`tor.

Mihaela FEODOROF, managing partner, Yourway În ce cred: În Yourway facem invita]ia tuturor celor care ne trec pragul s` fie ei în[i[i. Fiecare are un drum al s`u iar noi ne str`duim s` te ajut`m s` te cuno[ti mai bine, s` î]i afli motivele, aptitudinile [i obstacolele. Doar a[a poti s` î]i pui în valoare punctele forte. Doar a[a ele te pot conduce la un succes în care s` nu ui]i de tine. Doar astfel vei putea s` te bucuri de munca ta împreun` cu cei din jurul t`u. Despre mine: Am pus într-un raft din bibliotec` toate mul]umirile [i realiz`rile profesionale din lumea angajatului [i am pornit pe un drum nou, al antreprenorului. M` motiveaz` dorin]a de a contribui cu experien]a [i cuno[tin]ele mele la împlinirea profesional` a celor care vor s` se bucure de succesul lor.

Atât din perspectiva angajatorului, cât [i dac` î]i dore[ti o carier` de antreprenor, acest mod de a face lucrurile î]i este de folos. 44

O companie mare î]i pune la dispozi]ie un sistem func]ionabil. Ca tân`r angajat, trebuie doar s` utilizezi sistemul, s` în]elegi cât mai repede care îi sunt avantawww.leap.ro

jele [i astfel de poti dezvolta armonios. În cazul antreprenoriatului, modul transversal de a accesa resursele de câ[tig î]i confer` un avantaj fa]` de ceilal]i juc`tori din pia]`. Mai precis, m` refer la competen]ele c`utate de angajator, fie c` procesul se deruleaz` direct de c`tre acesta prin HR manager sau printr-o firm` de recrutare. Aceste competen]e se dezvolt` pe baza cuno[tin]elor teroretice acumulate în parcursul [colar [i universitar [i a exercit`rii lor prin multe experien]e, care pun în lumin` abilit`]ile sau aptitudinile naturale. A[adar, numai studiul nu este suficient. La îndemâna oric`rui tân`r care dore[te s` fac` proba cuno[tin]elor [i abilit`]ilor stau programele de voluntariat în ONG-uri sau chiar programele de internship ale angajatorilor. Condi]ia ca aceast` încercare s` se transforme într-o experien]` reu[it`, este s` fii ghidat în demersul pe care îl faci, s` alegi domeniul în care î]i dore[ti s` practici ]inând cont de studii [i de ceea ce î]i place s` faci. Nu renun]a la lucrurile care te reprezint`, încearc` permanent s` p`strezi în ativit`]ile zilnice ac]iunile care î]i fac placere (ex. s` întâlnesc oameni din domenii www.leap.ro

diferite, s` cunosc lucruri noi, s` înv`] din experien]e). Voluntariatul este unul din aceste exerci]ii unde po]i face proba aptitudinilor tale [i a motiva]iei pentru un domeniu. În acest tip de exerci]iu, costurile sunt minimalizate din ambele sensuri. Nu e[ti retribuit dar nici nu te judec` nimeni, pentru c` voluntariatul este asumat ca un exerci]iu de dezvoltare. În experien]a mea angajator, am avut ocazia s` întâlnesc câteva mii de tineri în procesele de selec]ie [i recrutare. Caracteristica general` a celor care aveau [anse s` treac` de etapa de preselec]ie era implicarea lor, încercarea de a construi ceva în fiecare zi. Iar la acest capitol, lista încerc`rilor nu are limite. Am cunoscut un tân`r care în vacan]a de var`, dorind s`-[i exerseze limba strain` a cautat un post de piccolo pe un vas de croazier`. S-a bucurat de c`l`torii, a f`cut progrese în cunoa[terea limbii str`ine [i cu siguran]` si-a probat [i dezvoltat flexibilitatea [i adaptabilitatea la cerin]ele clientului. Sigur c` pentru un post de entry level în vânz`ri, aceast` experien]` a fost un plus. Un alt exemplu, este chiar din domeniul în care profesez. Am avut de ales pentru echipa de recrutori între 45

câteva candidaturi cu experien]` de 1-2 ani în firme [i o tân`r` care lucrase într-un ONG, contribuind la dezvoltarea unor copii proveni]i din familii cu venituri reduse. Sondând modul în care fiecare dintre candida]i s-a implicat în identificarea punctelor forte/ slabe cât [i dorin]a de a contribui la dezvoltarea grupului din care f`ceau parte, am ales persoana fara experien]` în recrutare. Nu numai c` nu am regretat niciodat` aceast` decizie, dar în scurt timp a adus echipei un suflu nou de entuziasm [i a dep`[it a[tept`rile tuturor. Recomandarea mea: Nu ezita s` acumulezi expe rien]e care s` te împlineasc` profesional [i s` aduc` plus valoare cuno[tin]elor înmagazi nate. 46

Claudiu CIORTEA, General Manager, Talent Stream Cine îi cre[te pe tineri sau Despre virtute Da, cine îi cre[te pe tineri?... zic cine, de[i ar putea fi la fel de bine cum. Platon definea educa]ia ca fiind „arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun de ele“. Poate cel mai important lucru de re]inut în defini]ia de mai sus este cuvântul „virtute“, care m` duce cu gândul la o fraz` a lui Iorga (citat` din memorie, deci aproximativ`) [i anume: „cu oamenii e bine s` te por]i dup` cum e[ti tu, iar nu dup` cum e fiecare în parte. E poate mai periculos, dar cu siguran]` mai virtuos“. Virtutea ca atare... dincolo de orice conota]ii scolastice sau învechite, este ceea ce orice firm` de recrutare sau viitor angajator înglobeaz` în suma a[a-ziselor „puncte forte“ ale viitorului angajat. Adic` cine sunt eu, cel bun, cel capabil de a face ceva, cel capabil de cre[tere, de devenire [i implicit cel pe care se poate construi, [i, nu în ultim` instan]`... care poate fi profitabil pentru întreprindere. www.leap.ro

Din suma defini]iilor de mai sus sau din alte p`r]i, mi-a[ permite s` spun doar c` eu cred cu t`rie c` poten]ialul pentru educa]ie, cre[tere, devenire exist` în fiecare... c`ile educa]iei sunt felurite, motiv [i pentru care „virtutea“ disponibil` pe pia]a muncii este [i ea felurit`. Oricum, nu e corect s` vorbesc doar în contextul pie]ei muncii, pentru c` nici via]a nu o face, nu alege între cine sunt oamenii la munc` [i cine sunt la ei acas`; nu doar matematic, ei sunt suma acelor cre[teri, acelor felurite c`i pe care aptitudinille lor naturale s-au dezvoltat. Îns`, chiar dac` am plecat de la Platon, ceea ce îmi este dureros de spus azi este faptul c` Republica (scris` nu neap`rat cu liter` mare) nu este cea care îi cre[te azi pe tineri. Cred c` în mai mare m`sur` ca în alte vremuri, tinerii se cresc pe ei in[i[i, fie nevoi]i, fie prin faptul c` mijloacele pe care le au la îndemân` le permit acest lucru mai mult ca în trecut. Suma „virtu]ilor“ corespunde desigur mai mult sau mai pu]in cu ceea ce a[teapt` azi pia]a muncii de la ei. Ce este cert, e c` educa]ia în acest caz este una con[tient`, asumat`, a[ putea spune chiar curajoas`. {i m`car pentru acest curaj al tinerilor, societatea ar trebui s` [i-l asume ca virtute [i s` nu mai lase, m`car genera]iilor urm`toare, întreaga greutate a devenirii. www.leap.ro

Echipa LEAP mul]ume[te tuturor celor care au contribuit cu munc`, talent, d`ruire, sfaturi bune etc. la ducerea la bun sfâr[it a acestui material. arti[ti (personaje): Andreea POPA Anghel DAMIAN Miruna POLEZACHE Vlad B~LAN Alexandru GRAMA Daniel STOENESCU Alexandru SPINEANU – foto Radu CONSTANTINESCU – design, machetare Vasile MAFTEI – tipar Lavinia MARIN – design promo]ionale